A propos de ce livre
Ceci est une copie numerique d'un ouvrage conserve depuis des generations dans les rayonnages d'une bibliotheque avant d'etre numerise avec
precaution par Google dans le cadre d'un projet visant a permettre aux internautes de decouvrir 1' ensemble du patrimoine litteraire mondial en
ligne.
Ce livre etant relativement ancien, il n'est plus protege par la loi sur les droits d'auteur et appartient a present au domaine public. L' expression
"appartenir au domaine public" signifie que le livre en question n' a jamais ete soumis aux droits d'auteur ou que ses droits legaux sont arrives a
expiration. Les conditions requises pour qu'un livre tombe dans le domaine public peuvent varier d'un pays a 1' autre. Les livres libres de droit sont
autant de liens avec le passe. lis sont les temoins de la richesse de notre histoire, de notre patrimoine culturel et de la connaissance humaine et sont
trop souvent difficilement accessibles au public.
Les notes de bas de page et autres annotations en marge du texte presentes dans le volume original sont reprises dans ce fichier, comme un souvenir
du long chemin parcouru par 1' ouvrage depuis la maison d' edition en passant par la bibliotheque pour finalement se retrouver entre vos mains.
Consignes d 'utilisation
Google est fier de travailler en partenariat avec des bibliotheques a la numerisation des ouvrages appartenant au domaine public et de les rendre
ainsi accessibles a tous. Ces livres sont en effet la propriete de tous et de toutes et nous sommes tout simplement les gardiens de ce patrimoine.
II s'agit toutefois d'un projet couteux. Par consequent et en vue de poursuivre la diffusion de ces ressources inepuisables, nous avons pris les
dispositions necessaires afin de prevenir les eventuels abus auxquels pourraient se livrer des sites marchands tiers, notamment en instaurant des
contraintes techniques relatives aux requetes automatisees.
Nous vous demandons egalement de:
+ Ne pas utiliser les fichier s a des fins commerciales Nous avons congu le programme Google Recherche de Livres a l'usage des particuliers.
Nous vous demandons done d' utiliser uniquement ces fichiers a des fins personnelles. lis ne sauraient en effet etre employes dans un
quelconque but commercial.
+ Ne pas proceder a des requetes automatisees N'envoyez aucune requete automatisee quelle qu'elle soit au systeme Google. Si vous effectuez
des recherches concernant les logiciels de traduction, la reconnaissance optique de caracteres ou tout autre domaine necessitant de disposer
d'importantes quantites de texte, n'hesitez pas a nous contacter. Nous encourageons pour la realisation de ce type de travaux 1' utilisation des
ouvrages et documents appartenant au domaine public et serions heureux de vous etre utile.
+ Nepas supprimer V attribution Le filigrane Google contenu dans chaque fichier est indispensable pour informer les internautes de notre projet
et leur permettre d'acceder a davantage de documents par 1' intermediate du Programme Google Recherche de Livres. Ne le supprimez en
aucun cas.
+ Rester dans la legalite Quelle que soit l'utilisation que vous comptez faire des fichiers, n'oubliez pas qu'il est de votre responsabilite de
veiller a respecter la loi. Si un ouvrage appartient au domaine public americain, n'en deduisez pas pour autant qu'il en va de meme dans
les autres pays. La duree legale des droits d'auteur d'un livre varie d'un pays a l'autre. Nous ne sommes done pas en mesure de repertorier
les ouvrages dont l'utilisation est autorisee et ceux dont elle ne Test pas. Ne croyez pas que le simple fait d'afficher un livre sur Google
Recherche de Livres signifie que celui-ci peut etre utilise de quelque facon que ce soit dans le monde entier. La condamnation a laquelle vous
vous exposeriez en cas de violation des droits d'auteur peut etre severe.
A propos du service Google Recherche de Livres
En favorisant la recherche et l'acces a un nombre croissant de livres disponibles dans de nombreuses langues, dont le frangais, Google souhaite
contribuer a promouvoir la diversite culturelle grace a Google Recherche de Livres. En effet, le Programme Google Recherche de Livres permet
aux internautes de decouvrir le patrimoine litteraire mondial, tout en aidant les auteurs et les editeurs a elargir leur public. Vous pouvez effectuer
des recherches en ligne dans le texte integral de cet ouvrage a l'adresse |http : //books .qooqle . com
This is a digital copy of a book that was preserved for generations on library shelves before it was carefully scanned by Google as part of a project
to make the world's books discoverable online.
It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter the public domain. A public domain book is one that was never subject
to copyright or whose legal copyright term has expired. Whether a book is in the public domain may vary country to country. Public domain books
are our gateways to the past, representing a wealth of history, culture and knowledge that's often difficult to discover.
Marks, notations and other marginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journey from the
publisher to a library and finally to you.
Usage guidelines
Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials and make them widely accessible. Public domain books belong to the
public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to
prevent abuse by commercial parties, including placing technical restrictions on automated querying.
We also ask that you:
+ Make non-commercial use of the files We designed Google Book Search for use by individuals, and we request that you use these files for
personal, non-commercial purposes.
+ Refrain from automated querying Do not send automated queries of any sort to Google's system: If you are conducting research on machine
translation, optical character recognition or other areas where access to a large amount of text is helpful, please contact us. We encourage the
use of public domain materials for these purposes and may be able to help.
+ Maintain attribution The Google "watermark" you see on each file is essential for informing people about this project and helping them find
additional materials through Google Book Search. Please do not remove it.
+ Keep it legal Whatever your use, remember that you are responsible for ensuring that what you are doing is legal. Do not assume that just
because we believe a book is in the public domain for users in the United States, that the work is also in the public domain for users in other
countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can't offer guidance on whether any specific use of
any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in Google Book Search means it can be used in any manner
anywhere in the world. Copyright infringement liability can be quite severe.
About Google Book Search
Google's mission is to organize the world's information and to make it universally accessible and useful. Google Book Search helps readers
discover the world's books while helping authors and publishers reach new audiences. You can search through the full text of this book on the web
at http : //books . google . com/|
M
«».
?*$!
*f<-'a.
.*» *■
!$W3
m
i
P&- ' >li
'.7* ,3 *WP J
^*fi
*7o
iMUY
<»«
»%«
Yd*'.
I -''|'//
IfeV
.OITas WRIGHT DUnnWcT
! BEQUEST
fUNIVERSlTY or MICHIGAN^
jfci,,-. GENERAL LIBRARY I
'*WS
»?•
»</
S8&
).-:!'//
-•"•/
O
s&v,
«»^
7/J^
^ /
S^j
*7o
A-
'*Nr)2^Z&H
'»«
V«8*
J^Y/
^
^0
^
•^
i
s
ML , i.^
'A sV'
^oj^r^ *i
Hosted by
Google
y> ?£
MARELE
DICJIONAR GEOGRAFIC
AL
ROMINIEI
Jil^
6SS78. Alarele IHcfionar Geografic. Vot. HI,
Hosted by
Google
Hosted by
Google
SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMlNA
FUNDATA LA is IUNIE 1875
RECUNOSCUTA DKEPT INSTITU'riE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN ao FEBRUARIE 1897
MARELE
DICTIONAR GEOGRAFIC
AL
ROMINIEI
alcAtuit si prelucrat dupa dictionarele partiale pe judete
DE
GEORGE I0AN LAHOVARI
PRESEDINTE AL 1NALTEI CUK'fl DE COMPTURI,
PRESEDINTE AL SOCIETA'fll PENTRU iNVA'f ATURA POPORULUI KOMiN,
SECRETAR GENERAL AL SOCIETA?!! GEOGRAFLCE ROMINE
§1
GENERAL C. I. BRATIANU
SUB-§EF AL STATULUI-MAJOR GENERAL,
DIRECTOR
AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI
GRIGORE G. TOCILESCU
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMlNE,
PROFESOR UN1VERSITAR, '
DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHITATI
VOLUMUL III.
BUCURESTI
STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59
1900
Hosted by
Google
XoS
,L\h
v-1
Hosted by
Google
"T^u-V. To
MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC
AL ROMlNIEI
c
Cucuruzul, com. rur y jud. Vlas-
ca, pi. Marginea. Este impar-
{ita in doua catune sati doua
mahalale : Cucuruzul-d.-s. si Cu-
curuzul-d.-j., situate la extremi
tatea de N. a plasei, intre sa-
tele Prunarul si Ciolanul-Pangal.
Proprietate a d-luT Nicolae Ghe-
rassi, fosta a d-luT Ion Ghica.
Departe de Giurgiu de 28 kil.;
de Stanesti, resedin^a plasei,
de 18 kil. iar de Bucuresti
de 52 kil.
In 1887 avea 347 contribua-
bili, din 1752 sufl.
Budgetul com. pe anul 1886
erade 3973 lei la veniturT si 3502
lei la cheltueli; pe 1887 era de
3861 lei la venitun si de 3270
lei la cheltueli.
Are 2 biserici, deservite de 2
preop si 3 cintare^i. Una din bi-
serici este zidita la 1830 sire-
parata la 1886. Are hramul Sf.
Impara^i si constitue o singura
parohie.
Este o scoala mixta, cu 4
clase. In 1888, au urmat aci
20 bae^i si 35 fete, din90bae{I
si 35 fete in virsta de scoala.
Suprafa^a intregei mosii este
de 2050 hect, din care, la 1864,
(URMARE)
s'a dat la 220 locuitori impro
prietari^i dupa legearurala 850
hect., raminind proprietate 1200
hect.
Pe teritoriul com. e un petic
de padure in suprafa^a de 230
hect.
Arenda anuala a mosie! este
de 36000 lei.
Satul este situ at pe o vale
ce poarta numele satului si care
are pe ea un elesteti care serva
de adapat vitele satului.
Pe aci trece valea CablanuluT,
pe care sunt izvoare si un he-
lesteu de pescuit si adapat vi-
tele.
Cucuta, catun, jud. Braila, pen-
dinte de com. Mihaiu-Bravul, si-
tuat la V., 12 kil. departare
de resedin^a comunei. Vite cor-
nute sunt: 254 (120 boi, 1 10 vaci,
2 tauri, 22 vi^ei) ; sunt 48 cai,
384 pordf si 320 01.
Cucutan, movildj jud. Buzau, in
com. si cat. Simileasca.
Cucutei (Valceaua-), vdlcea,
ramifica^ie din Valea-Duhnei ;
trece pe la N. comunei Traian, din
jud. Teieorman, pe linga Valea-
Suroaci si spre mosia Piatra.
Cucuteni, com. rur. t jud. Dim-
bo vi^a, plaiul Dimbovi^a- Ialo-
mi^a, situata pe dealuri si pe
vai, spre N. si la 25 kil. de Tir-
goviste, intre Muchea-Branesti,
Muchea-Manastirei-Buneasi Mu-
chea-Barbosi. Aceasta comuna
este mai toata asezata pe va-
lea Vilcana, pe unde si curge
piriul Vilcana.
Cucuteni sunt invecina^f spre
E. cu com. Mo^aeni si $erba-
nesti-Podurile, sau Baile-Pucioa-
sa, spre V. cu Pietrari, spre
N. cu Riul-Alb si spre S. cu
Vilcana-Pandeli. De toate aceste
comune se desparte prin dea-
luri si vai si numal cu Vilcana-
Pandeli se leaga printr'o soseave-
cino-comunala. Peste apa Vilca-
na sunt in raionul com. cinci
pode^e. Cucuteni se compune
din trel catune: Vilcana -d.-j.,
Vilcana-d.-s. siCucuteni, cu 1500
locuitorJ romini. Comuna se
compune din: uli^a Cucuteni,
uli^a Plaiul, uli^a Bisericel, linia
Viicani, uli^ele Moiceni, Greci si
Valea-Cheil. In aceasta comuna
Hosted by
Google
CUCUTENI
CUCUTENI-RAZAS1
sunt trei bisericl si o scoala. cu
local nou si condusa de un lnva-
{ator platit de stat. Comuna
create vite : vaci, boi, cai, 01.
Se cultiva mai mult porumb si
cinepa. Tocmai sus in Cucu-
teni, peste dealuri la riul Ialo-
mi^a, este o moara. Principala
produc^iune a com. este gazul
si apa iodo-salifera. Aci sunt
renumitele bai de iod de la
Vilcana. Vezi Vilcana si Buznea.
Cucuteni, com. rur., ocupind par-
tea despre N.-V. a plasei Stav-
nicul, jud. Iasi, situata mai mult
de a dreapta riului Bahluiul,
pe un teren accidentat, for-
mind dealuri si vai acoperite
cu paduri. Se afla la 16 kil.
de Iasi. Prin partea de N.
a comunei trece riul Bahluiul,
calea ferata si soseaua nationals
de la T.-Frumos spre Iasi, carl
merg paralele cu apa Bahluiul.
Este formata din satele : Cu-
cuteni, Cogeasca - Vechie, Co-
geasca-Noua, Hasnaseni, Li£-
cani- Vechi, Bratuleni, Scoposeni,
Dirjeni, Bogdanesti, Horlesti-
Catolici si Horlesti-Domni^ei.
Are o intindere cam de 12609
hect. si o populate de 699
familii, sau 3270 suflete.
In aceasta comuna sunt 5 bi-
sericif ortodoxe, cu 3 preo^i si
6 cintare^i; una catolica, cu 1
preot si 1 dascal ; 4 scoli, cu 4
inva^atori, 158 elevi, (145 bae^i
si 1 3 fete) ; o moara de apa.
Budgetul e de 17416 lei 66
ban! la venituri si de 17346 k!
la cheltuell.
Vite sunt: 10749 capete, din
carl: 3432 vite man cornute,
5560 01, 48 capre, 512 cai, 5
bivoli si 1 192 rimatori.
Cucuteni, sat, in centrul comunei
Cucuteni, plasa Stavnicul, jud.
Iasi, inconjurat de toate panVile
cu dealuri. Are o populate de
116 familii, sau 559 suflete.
Este resedin^a comunei. Aici
se afla: o biserica zidita la 1642
de Mate! Deleanu, fostul pro-
prietar, deservita de I preot si 2
cintarep ; o scoala cu un local fru-
mos, infiin^ata in anul 1865 si
frecuentata de 47 elevi ; localul
primarie! si casele proprieta^ei.
Linga sat se afla un iaz, numit
Broscaria.
Vite sunt: 4123 capete, din
carl : 803 vite man cornute,
2864 01, 18 capre, 141 cai, 5
bivoli si 292 rimatori.
Satul Cucuteni se afla pe
mosia cu acelasi nume, si este
vechiu, dupa cum ne arata data
fondarei bisericei.
«La 7 12 1, in timpul domniei
lui Stefan-Voda Tomsa, boerii
fund nemultumiti de el, s'ati
retras intr o noapte cu totii in
acest sat si au trimis porunca
lui Stefan-Voda, sa iasa din
scaun, ca nimeni nu-1 ma! poate
suferi in DomniaTarei cu aritea
varsari de singe.
«Voda n'a ascultat, si strin-
gind oaste au imprastieat boerii,
rasipind rascoala lor».
Cucuteni, sat, in partea de S.-
V. a com. Baiceni, pi. Bahluiul,
jid Iasi, pe valea piriului fo-
leasa, ce trece prin mijlocul sa-
tului. Are suprafata camde 1900
hect. si o populate de 92 familT,
sau 408 locuitori RominT, cari se
ocupa. cu agricultura si creste-
rea vitelor;o biserica, deservita
de 1 preot, 2 clntare^i si 1 ecle-
siarc ; o scoala, infiin^ata in 1 884
si frecuentata de 34 elevi.
Aci s'a gasit, facindu-se sa-
paturi sistematice de reposatul
profesor N. . Beldiceanu, mai
multe obiecte vechi, ca : idolT,
oale, instrumente etc., parte de
lut si parte de os si bronz. Ele
sunt depuse la Muzeul National
din Bucuresti.
In trupul mosiei se afla si satul
Barbatesti.
Cucuteni, stafie de drum de fer,
jud. Iasi, pi. Stavnicul, Satul
Cucuteni, pe linia Iasi-Pascani,
pusa in circulatie la 1 3 Sept. 1 870.
Se afla intre statiile Iasi (14. 1 kil.)
si Podul-Iloaei (8.7 kil.) Inal-
timea d'asupra nivelului marii
de 44 m 75. Venitul acestei sta^ii
pe anul 1896 a fost de 33530
lei, 25 bani. In anul 1873 ve-
nitul acestei statil era numai
de 1159 lei, 47 bani.
Cucuteni, mosie, in jude^ul Iasi,
com. Cucuteni, pi. Stavnicul,
pe teritoriul caruia se afla, satele :
Cucuteni, Scoposeni, Cogeasca-
Vechie, Cogeasca-Noua, Dirjeni,
Bogdanesti si Horlesti-Domni^ei.
Are o intindere cam de 10 160
hect., din cari cam 2145 padure.
Cucuteni, ajiue?it al pir. Racea,
in com. Ruginoasa, jud. Suceava.
Cucuteni-Pirscoveni sau Balta
Plopului, mosie, si catun in ju-
de^ul Buzau, com. Stilpul, fosta
proprietate a statului, pendinte
de Episcopie si din care parte s'a
dat insurateilor, iar parte s'a vin-
dut deosebit si s'a alipit mosiel
Stilpul.
Cucuteni-Raza§i, sat, numit si
Pelinul. E situat pe coasta de
deal, in centrul comunei Dur-
nesti, jud. Botosani, pe dealul
si valea Pelinului. Are o suprafata
de 507 hect., si o populate de
49 familii, sau 206 suflete ; sunt
j6 contribuabili, vechi locuitori
razesi, cari se ocupa cu agri-
cultura si cresterea vitelor si au
14 hect. vii pe Hirtopul-Viilor,
cari produc 220 hectol. vin.
Vite sunt: 59 boi si vaci,
42 cai, 56 01 si 25 rimatori.
Loc. au 45 stupi cu albine.
Hosted by
Google
CUCUTENI-TUFESCU
CUDALB1
Cucuteni - Tufescu, sat, situat
in partea de N.-E. a comunei
Durnesti, jude^ul Botosani, pe
un podis inclinat spre S.-E.
si pe valea Piriului-Cucutenilor.
Mosia are o suprafa^a de 872
hect., din carl 143 hect. ale
locuitorilor si 7294 ale proprie-
tarului. Popula^ia este de 57
familii, sau 143 suflete, din care
33 contribuabili.
In acest sat se afla 1 bise-
rica de zid, deservita de 1 preot
si 2 cintarep ; 4 iazur! si o moara
de apa.
Prin mijlocul satului trece ca-
lea judej:. Botosani-Stefanesti.
Vite sunt: 98 boi si vacT, 44
cat, 350 01 si 30 rimatori.
Cucutenilor (Iazul-), iaz, for-
mat din Piriul-Cucutenilor, pe
mosia Cucuteni -Tufescu, com.
Durnesti, plasa Stefanesti, jud.
Botosani.
Cucutenilor (Piriul-), piriu, iz-
voreste de pe mosia Cucuteni-
Tufescu, com. Durnesti, jud.
Botosani, trece pe linga satul
Cucuteni si se varsa, in piriul
Corogea.
Cucuvaia, piriias, in jud. Neam-
tu, com. Vinatori-Neam^ului. Iz-
voreste din dealul numit Fundul-
Romanesei si se varsa pe dreapta
piriulu! Ozana.
Cudalbi, com. rur., in jud. Co-
vurluiu, pi. Zimbrul, la 52 kil.
de Galap, in partea cea ma!
extrema despre V. a jude^ulu!
Covurluiu, si com. rur. cea mat
insemnata din acest jude$ in
privirea populate!. Se margi-
neste la E. cu Baleni si Oasele,
la S. cu Minjina si Calma^uiu, la
V. cu Ivesti, Barcea, Darasti, si
Draganesti, si la N. cu Pu^eni
(carl toate, incepind de la Cal-
ma^uiu, sint in jud. Tecuciu).
Asezat£ pe valea Gerului (pi-
riul Gerul trece chiar prin mij-
locul Cudalbilor), aceasta co-
nning este formats dintr'un sin-
gur sat, cu aparen^a de or&sel
chiar. Are o lungime de a-
proape 4 kil., si l^ime de I x \%
kil., si e locuita numai de ra-
zasi.
Popula^ia Cudalbilor e de
1 149 familii, sau 3970 suflete,
din car! 2038 barbap, 1932 fe-
me!; 2890 necasatori^f, 869 ca-
satori^i, 209 veduvi, 2 divor^i.
Stiti carte 592 persoane, restul
nu stiii. Sint 780 contrib.
Strain! sint: 12 familii de
Armen!, sau 46 suflete, si 16
familii de Izraeli^i sau 44 sufl.
Suprafa^a comunei este de
12970 hect., din car! 9952 hect.
80 aril arabile, uo 3 /4 vii, 433
imas si restul vatra satului, cu
alte destina^ii si netrebnic. Pa-
mintul de aice e manos, negru,
pe une-locuri si nisipos; paduri
ma! nu se afla de fel.
In afara de paminturile ra-
zasesti, pe teritoriul Cudalbilor
se afla si urmatoarele proprie-
ta{! mai marl : Plesesti (2 tru-
puri), Gologanul, Bezmanul, Ba-
trinul-Izvoret, Ciudinul si Mur-
gociul.
Plugaria, cresterea vitelor si
cultura viilor sunt ocupa^iile
principale ale cudalbenilor;
fruntasii dintre sateni poseda
pina la 30-40 falci de pamint;
pluguri sistematice se numara
vr'o 100. Dintre cereale, se sea-
mana mai mult secara si po-
pusoiti, griii prea putin.
Vite sunt : 3 taun, 1608
bo!, 808 vac!, 83 June!, 31 junce,
40 gonitori, 31 gonitoare, 7J
minza^i, 74 minzate, 69 vi^ei ;
1 armasar, 163 epe, 407 cai,
3 asini, 188 berbeci, 4196 o!,
23 capre, 5 $api; 980 porci sco-
pi{!, 390 vier!, 835 scroafe,
2760 puree!.
Circium! sunt 18, ^inute parte
de Romin! parte de Armen! ;
pravali! de manufacture sunt 5
(4 tinute de Armen! si I de
un Evreu) ; meseriasi dintre Ro-
min! pu^in!, croitor! 3 Evre! ;
tot de Evre! se vind pana si
icoanele bisericest!(i887). Func-
^ioneaza aic! o moara cu aburi.
Budgetul comunal se balan-
seaza la venitur! si cheltuieli
cu aceeas! suma de 12240 le!
75 ban! pe an. Contribu^iile
directe se ridica in total la
25467 le! 6S bani.
Are 4 biseric! : Prea Cuvioasa
Paraschiva, Adormirea Maicei
Domnului, Sf. Dimitrie si Sf.
Voevozi. Intreaga comunS for-
meaza o parohie, cu catedraia
Prea Cuvioasa Paraschiva, de-
servite de 1 preot paroh si 2
preo^! ajutor! si 6 cintaxe^f ; bi-
sericiie fiind razasest! n'au pa-
mint rural, Adormirea insa are
10 falci harazite de dascalul
Costin Chebac.
Cea ma! veche dintre bise-
ricile din Cudalbi e Prea Cu
vioasa Paraschiva, construita
intiias! data din birne la 1805,
apo! refacuta de zid gros de
aproape 1 m. in curgere de 15
an! (1840—55); fu sfintitala 14
Octombrie 1855. Adormirea, in-
ceputa a fi zidita la 1861, se
sfin^i la 1863 ; e o biserica fru-
moas^ si bine inzestrata, inve-
lita cu scindur!, dateaz^ din
1833 luna Maiu, din timpul e-
piscopulu! Meletie al Romanulu!.
Sf. Voevozi, cea ma! mica si
cea ma! noua dintre bisericile
din Cudalbi, dar si in cea mai
rea stare, caci pan^ si temelia-i
e stricata.
Sunt 3 scol!: douS de bae^!
si 1 de fete; cea dinti!a dintre
scolile de b^e^! e infiin^atS in
1864, frecuentata de 126 elevi
inscris! in 1 890 ; a doua din
1874, frecuentata de 125 scolar!
Hosted by
Google
CUDRINA
CUFUR1TA
regulapf, din 1 39 inscrisl ; scoala
de fete numSra in acelasi an 38
eleve iuscrise, din car? cu fre-
cuen^a* regulate 32. Ca produs
al scolilor de b&e\\ de la inn-
infare pa^iS azi (1887) se numara
vr'o 100 absolvent, din carice!
mai mul{i se ocupS cu plug&ria,
iar unii s'au ftcut preop, inv&{&-
torl sau meseriasL
Satul Cudalbi este foarte
vechiu. Versiunea cea mai ra\s-
pindita" arat& ca numirea aces-
tuT sat ar veni de la un oare-
care Manolacho Cudalb, ostean
in timpui lui Stefan-cel-Mare,
caruia i s'ar fi harazit pentru
vitejia sa loc de salasluire si de
hranS in aceasta parte a {arei.
Chiar si azi exista in Cudalbi,
in partea din jos, un drum care
se numeste Drumul-lui'-Manola-
che. Pe linga* acest Manolachi
Cudalb, traditfa poporana* mai
citeaza ca intemeietorl al satu-
luT si pe capitanii Be^ivu si
Obreja, tot din oastea lui $te-
fan-Voda\ Cu toate acestea, un
uric, scris in slavoneste, din
1472, luna Iunie in 25 zile, al
carui original se afla la raza-
sul din Cudalbi, Vasile Cons-
tants Cordova, fiiul decedatu-
lui Constantin Popa Lupu Cor-
ciov£, vorbeste numai de vor-
nicul Stefan Cudalb si Izbasa
loan Vrabie, carora li s'a ha-
razit o bucata de p&mintpeste
valea Gerului, in locul unde azi
e satul Cudalbi. lata textul a-
cestui uric in traducfia rominS :
«Milostivirea mea Stefan Voevod sta-
ptnitor pamlntului Moldovei ; iata au
venit tnaintea noastra si inaintea boeri-
lor nostri at Moldovei, slugile noastre
Stefan Cudalb vornicul si Izbasa loan
Vrabie, In auzul tuturor cred^nciosilor
boerilor nostri mart si mici cu jalba ca
sa ne milostivim asupra lor, si le-am
primit cererea lor, si ne-am milostivit
asupra slugilor noastre Stefan Cudalb
vornicul si Izbasa loan Vrabie ; le-am dat
o bucata de paratnt peste valea GeruluT
In curmezis, spre V. pana In matca He -
reteiior, si spre E. pana in Valea-J igan-
ceT, ce se apropie de apa Minjinei si
merge marginea din jos pana la Filesti
si parte din sus pana la Troiandolul si
capetele se hotarasc cu mosiile Bujo-
rasti si Gologanu, si la aceasta parte de
pamint sa fie volnici a stapini eT si
fra^ii lor si surorile lor si feciorii lor,
si nepo^ii lor, stranepo^ii si sprestrane-
potii lor, si toj^i can se vor trage din
neamul lor, nestramutap nici odinioara
in veci, si le-am facut aceasta foaie scri-
sa uric dat la mina lor, si spre aceasta
este credin^a Domniei mele de mat sus
numita Stefan- Voevod, si credin^a a tu-
turor boerilor nostri at Moldovet mart
si mict, si spre mat mare tarie si inta-
ritura a tuturor de mat sus scrise, am
poruncit credincios boerulut nostru d-sale
Tudor Logofat sa scrie si pecetea noa-
stra sa o lege catre aceasta carte a
noastra*.
[L. S. D.]
Veleatu 6980 (1472)
Iunie 25 zile.
Grigorie Vis vel logofat scris
de pe ispisocul vechiu pe sirbie
de la Stefan-Voevod Domn Ta-
re! Moldovei, scris la Z. A. H.
Iunie 25 zile.
Cudrina, deal, pe teritoriul sa-
tului Gremesti, com. cu acelasi
nume, plasa Berhometele, jud.
Dorohoiu.
Cudrina, poyior, pe teritoriul sa-
tului Gremesti, com. Gremesti,
pi. Berhometele, jud. Dorohoiu.
Cuejdiul, sat, in com. Gircina,
pi. Piatra-Muntele, jud. Neam^u.
E situat pe valea piriului cu a
sa numire.
Impreuna cu satul Gircina
are o populate de 248 capT
de familie. In acest sat se afla
I biseric&, 2 mori ; iar in apro-
piere, cariere de piatra. Locui-
torii se'ndeletnicesc cu agricul-
tura si cresterea vitelor.
Cuejdiul, ramura de dealurl, jud.
Neam^u, intre mosia Almasi
(com. Dobreni), si marginea des-
pre N.-E. a com. Gircina. Poarta
maT multe numin speciale ale pis-
curilor si anume : Tarni^a, Mun-
celul, Dealulcel-Mare, dealurile
Roatelor, Mintina, Balaur, etc.
Cuejdiul,pddure, in jud. Neam^u.
plasa Piatra-Muntele, com. Gir-
cina, are o intindere de 4231
pogoane, coprinzindu-se si aceea
de pe mosia Gircina.
Cuejdiul, piriias, jud. Neam^u.
Izvoreste din muntele T arnica,
(ramura Muncelul), catre hota-
rul com. Cracaoani; curge in
spre S.-E. pe teritoriul com,
Gircina, pi. Piatra-Muntele, pri li-
tre ramificatiunile culmeT Vii-
soara si a culmeT cu a sa nu-
mire ; uda satul Cuejdiul, Gir-
cina si Darmanesti, de undese
bifurca aproape de intrarea sa
in orasul Piatra in doT craci,
unul ce curge pe sub coastele
muntelui Cozla, str^batind ora-
sul aproape prin centru ; si
altul prin partea sudica, des-
partind mahalaua Mara^ei de
cel-lalt trup al orasului unin-
du-se aproape de varsarea lui
in riul Bistri^a, in dreptul fa-
bricei de cherestea si cue de
lemn « Moldova », ce se afla in
Piatra.
Mai inainte-vreme tot cursul
sau se facea prin ramura intiia ;
insa de cind orasul a inceput
a se m&ri, au cautat sa-i a-
bata din pricina inecurilor ce
producea in timpui esireT ape-
lor sale din matca.
Afluen^ii sai, sint, pe dreapta :
Argintarul, Rotariul, Glodul,
Parul, Poeni, Runcul, Slatina,
Chiticul, Piriul-Chetrariel, Por-
^ei ; din stinga piraele : Mun-
cel, f iganca, Varni^a, Sahas-
trul, Salatuc, Gircini^a, Boroda,
Sinida si FundStura.
Cufurita, vale, jud. Valcea, plaiul
Hosted by
Google
CUFUR1TA
9
CUIBURILE
Horezul, com. Otesani, se varsa
in riul Luncava^ul.
Cufurita, vale, jud. Vilcea, plaiul
Horezul, com. Slatioara, ce cur-
ge prin mahalaua Gorunesti.
Cufuritul, cat. al com. Glodeanul
Sarat, jud. Buzau, cu 90 loc ni-
ton si 20 case. In vechime
purta numele de Glodeanul-
Gradistea si Snagoveanca, dupa
numele mosiei pe care e situat.
Cufuritul, mnnte, in sus de com.
Moroeni, jud. Dimbovita, in di-
rec^iaapel Ialomi^a, in stinga. A-
cest munte este aproape paralel
cu muntele Rateiul si printre din-
sii curge pir. Cufuritul, pe care
sint ferastrae de taiat scinduri.
Cufuritul, munte, la N. de Cim-
pulung, jud. Muscel, ale carul
poale le uda riul Bughea.
Cufuritul, lac, in com. Glodea-
nul-Sarat, jud. Buzau, in Vestul
carina e situat cat. Cufuritul.
Contine mult peste. El e con-
tinuatia piriulul Sarata.
Cufuritul, (Glodeanul - Cufu-
ritul), mosie, in jud. Buzau,
com. Glodeanul-Sarat, proprie-
tatea statuiul, pendinte de ma-
nastirea Znagovul. Are 2380
hect., toate arabile, din care
s'au dat impropriety tilor in
1864 ; 830, insura^eilor din catu-
nul Florica; iar 1474, sunt ra-
mase inca proprietatea statuluT.
Face parte din marele corp Glo-
deanul si Gradistea.
Cufuritul, numire data de locui-
tori intregeT mosii Glodeanul si
Gradistea, jud. Buzau.
Cufuritul, numire data mosici
Sarata-Mislel, din com. Mihai-
lesti, jud. Buzau.
Cufuritul, numire ce se ma! da
izvorulul Catira, din com. Ro-
besti, jud. Buzati.
Cuhalm, padure, jud. Bacau,
pi. Bistri^a-de-Sis, din comuna
Schineni.
Cuhalm, mica padure de rachite
situata pe malul Siretulul la
V. de satul Liesti intre Bir-
lad si Siret, jude^ul Tecuciti.
Este proprietatea razesilor din
satul Liesti; din aceasta pa-
durice ei 131 fac toate ingradi-
rile la case si imprejurimi. Este
adese-orl supusa inunda^iilor Si-
retului.
Cuibarul, deal cultivabil, In com.
Dolhasca, jud. Suceava.
Cuibare§ti, deal, formeaza hota-
rul intre satele: Fratia si Me-
deleni, jud. Tecuciti, pi. Ber-
heciu, com. Godinesti.
Cuibare§ti, padure, la V. de
satul Tomozeiu, com. OncestT,
pi. Berheciii, jud. Tecuciti; ser-
veste ca margine la S.-V. cu
com. Godinesti.
Cuibaresti, plriii, izvoreste din
dealul cu acelasi nume, jude^ul
Tecuciti, merge spre E. si se
varsa in Berheciu.
Cuibeanca, vale, izvoreste din
com. Gornetul-Cuibul, curge spre
E. si se varsa in girl a Tur-
burea in com. Pacurepf, plasa
Podgoria, jud. Prahova.
Cuibul, sat, face parte din com.
rur. Gornetul-Cuibul, pi. Podgo-
ria, jud. Prahova. Este situat pe
malul sting al piriulul Sara^elul,
sub poalele dealului Mirzea si
Nastasoaia. Are o populate de
775 locuitori (382 barbaflf si
393 femei).
Aci e o bisericS construtta
la anul 1853, in locul unef alte
biserici vechl de lemn, si des-
pre care sc spune ca s'ar fi
fondat pe la anul 1790 de lo-
cuitori. Este deservita de un
preot.
In partea de S. a cat. Cuibul,
pe unde curge piriul Sarafelul,
sint abondente izvoare de apa
sarata, ce se intrebuin^eaza de
locuitorif bolnavi de reumatizm.
Muh:I din iocuitorii comunelor
vecine ieati apa din aceste iz-
voare pentru acest scop.
Tot in acest catun, la loca-
litatea numita Valea-Benii, se
afla un bogat izvor de apa
minerals, con^inind fier si pu-
cioasa.
Satul Cuibul, se crede a fi
infiin^at cam pe la anul 1690,
cind primii tret fondatori, fugi^i
de frica Turcilor, cum spune
tradi^ia, s'au stabilit prinpadu-
rile seculare din aceste locuri.
Acest catun ocupa centrul
comunei Gornetul-Cuibul si este
resedin^a el.
Cuibul, deal, in partea de N. a
cat. Cuibul, comuna Gornetul-
Cuibul, pi. Podgoria, jud. Pra-
hova.
Cuibul-Berzei, izvor, com. Mi-
cesti, pi. Riul - DoamneT, jud.
Muscel.
Cuibul- Vulturilor, deal, m par-
tea de V. a comunei Bobu-
lesti, pi. Stefanesti, jude^ul Bo-
tosani.
Cuiburile, vechiu schit, in plasa
Ialomi^a-Balta, satul Slobozia,
jud. Ialorrii^a, linga manastirea
Slobozia. Acest schit a fost
fondat, inzestrat si inchinat nia-
nastirei Slobozia de Stana Doi-
ceasca, la anul 1626. Nu se mal
afla nici o urma din acel schit.
58878. Marele Pirtlonar Genaraffc. Vol. TIT.
Hosted by
Google
CUIBURILE
10
CU1UGIUC
Cuiburile, lac, in jud. Ialomi^a,
pi. Ialomifa-Balta, pe teritoriul
comunei Luciul.
Cuinei, cdtun, al com. Ghizda-
vesti, pi. Balta-Oltul-d.-j., jud.
Romana^i, aproape de comuna
Apele-Vii si de Dealul-pganu-
lul, Virveni, etc., cultivate cu
viT. Are o populate de 142
locuitori.
Cuiuc-Culac, piriii, in jud. Tul-
cea, pi. Istrul, pe teritoriul co-
munef Tocsof. Izvoreste din
poalele sud-vestice ale dealuluT
Cascalac-Bair. Se indreapta spre
V., avind o direc^iune generala
de la N.-E. spre S.-V. ; braz-
deaza partea sudica a plasei ?i
cea nordicaacomune!;curgepe
la poalele vestice ale dealului
Veli-Tepe-Bair, trece prin com.
Tocsof, si dupa un curs de 7
kil. merge de se arunca in piriul
Casimcea, pe stinga, chiar la
hotarul jude^ului. Primeste un
singur afluent, pe dreapta, Va-
lea Tasli-Culac, chiar in satul
Tocsof. Malul sau, de la Toc-
sof la varsare, este inalt si cam
stincos. Pe valea sa merge
drumul comunal Tocsof-Coge-
lac.
Cuiu-Iucului (Valea-), vale,
in jude^ul Constanta, plasa
Silistra-NouS, pe teritoriul co-
munelor rurale Girlija si Gar-
van. Este formata din trei vai
mat micT ce es toate din poa-
lele nordice ale dealului Garvan-
Bair, de pe teritoriul bulgaresc
al com. Garvan. Acestea sunt:
Cara-Culac, Culac-Punar-Ceair,
Garvan-Ceair carl toate se iin-
preuna ceva ma! jos de com.
Garvan in valea numita Iailea-
Ceair, se indreapta ma! totiiu
spre N., apoi spre V., intr'o
directfe generala de la S.-E.
spre N.-V., Mai ia apoi numele
de valea Garvan si de la poa-
lele dealului Olucli, ia pe eel
de Cuiuculuf si sub acest na-
me, dupa ce a brazdat partea
centrala si sudica a plasei, se
deschide in ezerul Girli^a la 2
kil. ma! jos, la N. de satul
Girli^a. Cursul sau e de 20 kil.
si brazdeaza partea nord-estica
a comunei Girli^a si cea cen-
trala a comunei Garvan. Malu-
rile sale sunt formate de dea-
lurile Scorci, Curdeli, Sirt-Iol-
Bair pe dreapta; Girli^a, Olucli,
Cara-Burun-Bair pe stinga; iar
teritoriul brazdat de ea si adia-
centele sale, cu o intindere de
4000 hect., coprins intre dea-
Iurile Gali^a, Scorci, Curdeli,
Sirt-Iol-Bair, Ciriagi-Iol-Bair de
o parte, la E.; Garvan-Bair la
S.; Cuiugiuc-Iol Bair si Girli^a
de alta parte, la V. Vaile adi-
cente sunt : Ciril-Misi-Ceair pe
dreapta, Cuiugiuc-Ceair, Cara-
ghios-beair si Lanburlu-Culac;
n'au apa de cit cind ploua. E
taiata de drumul jude^eanEse-
chioi-Lipni^a pe la mijloc; pe
dinsa merge si un drum co-
munal Girli^a-Garvan. Malurile
11 sunt acoperite cu tufarisuri,
ce pe unele locuri sunt inalte si
ripoase.
Cuiugiuc, sat, in jud. Constanta,
plasa Silistra-Noua, catunul co
munei Esechioi, situat in partea
meridionala a plasei si cea es-
tica a comunei, la 5 kil. spre
N.-E. de catunul de resedin^a,
Esechioi. Este asezat in valea Cu-
iugiuc-Ceair, si e inchis la E. de
dealul Cara-Burun-Bair si la V.
de dealul Cuiugiuc - lolu - Bair
cu virful sau Cuiugiuc, care
are o inahMme de 130 m. Su-
prafa^a sa este de 1197 hect,
dintre care 25 hect. sunt ocu-
pate numai de vatra satului si
de gradim. Popula^iunea sa, a
carei majoritate este formata de
catre Bulgarl si turcT, este de
28 famiiiT, sau 105 suflete, ocu-
pindu-se mai mult cu cresterea
vitelor si cu cultura vi^el de vie,
care reuseste mai ales in partea
sud-estica a satului. Pamintul
nu produce ma! nimic, fund mai
tot acoperit cu padur! si cu
tufisun. Casele sunt maricele,
destul de numeroase si asezate
in grupun separate si distan-
ce mult unele de altele. Dru-
mur! comunale pleaca unul spre
N. de Cilnia, altul spre N.-V.
la Girli^a, altul la S.-V. la Ese-
chioi, altul la S. la Cuciuc-
Cainargi (Bulgaria), altul la S.-E.
la Garvan si in fine, altul la N.-
E. la Lipnija.
Cuiugiuc, virf, al dealului Cuiu-
giuc-Bair ; are 1 30 m., dominind
satul Cuiugiuc si vaile Cuiugiuc
si Nursusul, jud. Constanta.
Cuiugiuc, virf de deal, in jude-
\\A Constanta, plasa Silistra-
Noua, pe teritoriul comunei ru-
rale Girlita, la vre-o 5 kil. spre
S.-V. de satul Cuiugiuc, de la
care si-a luat si numele. Este
virful culminant al dealuluT Ta-
nas Sir ti, situat in partea de S.
a plasei si a comunei; printr'in-
sul trece chiar hotarul Dobrogei
spre Bulgaria. Dintr'insul se
desface spre S. dealul Bei-Orman-
Bair ; iar spre N.-E. pleaca dea-
lul Varsat-Sirti ; are o inal^ime
de 171 m.; fost punct trigono-
metric de observable rangul 2-
lea, dominind valea Cavac-Culac-
Ceair, si un alt drum comunal
ce duce de Ia Girlita la Cui-
ciuc-Cainargi ; pe dinsul e si
pichetul cu No. 10.
Cuiugiuc, virf al dealului Tanas-
Sirti, are 170 m., pe hotarul
spre Bulgaria, dominind valea
Cavac-Culac-Ceair, judetul Con-
stanta.
Hosted by
Google
CUIUGIUC
11
CUJBENI
Cuiugiuc, virf de deal, situat in
partea vestica a plasei Silistra-
Noua, si cea nord-vestica acorn.
Garvan si a catunuluf sad Cuiu-
giuc, de la care si-a luat si
numele, jud. Constanta. Are 130
m. si domina valea Cuiugiuc si
soseaua jude^eana Esechioi -
Lipni^a.
Cuiugiuc-Bair, deal, in jude^il
Constanta, pi. Silistra-Noua, co-
muna Garvan, catunul Cuiugiuc.
E situat in partea sudica a plasei
si cea vestica a comunel printre
vaile Cuiugiuc-Ceair si Nursus-
Ceair;.are 130 m. inal^ime do-
minind satul Cuiugiuc asezat
la poalele sale estice, acoperite
cu tufarisuri si purine padurl.
Pe muchealul trece drumui ju-
de^ean Ostrov-Cuzgun.
Cuiugiuc-Ceair, vale, in jud.
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe
teritoriul comunei rurale Gar-
van si anume pe acela al catu-
nului sau Cuiugiuc, de la care
$i-a luat si numele. Incepe din
poalele sud-estice ale dealului
Ciatal-loiu-Bair de pe teritoriul
bulgaresc al comunei Garvan,
aproape de satul Cuciuc-Cai-
nargi ; se indreapta spre N.,
pe linga dealul Sapa-Bair, intra
in Dobrogea, se uneste cu valea
Demeceian-Cula-Bair, spre a
forma valea Nursus-Ceair. Prin-
tr'insa merge si drumui comu-
nal Girli^a-Cuciuc-Cainargi.
Cuiugiuc-Ceair, vale mica, in
jud. Constanta, pi. Silistra-Noua,
comuna Garvan, catunul Cuiugic.
Pleaca din dealul Cara-Burun-
Bair, trece prin satul Cuiugiuc,
se deschide cu valea Cuiu-Iuc-
Ulul. Prin ea merge si calea
jude^eana Ostrov-Cuzgun.
Cuiugiuc-Ceair, vale mica, in
jud. Constanta, pi. Silistra-Noua
pe teritoiiul comunei rurale Gar-
van, si anume pe acel al catunu-
lui sau Cuiugiuc, de la care si-a
luat si numele. Se desface din
poalele vestice ale dealului Cara
Burun-Bair, se indreapta spre
N. in o direc^ie de la S.-S.-E. spre
N.-N.-V., brSzdind partea ves-
tica a plasii si cea nord-vestica
a comunei; trece pe linga* satul
Cuiugiuc, si dupa un drum de
4 kil. se deschide in valea
Cuiuc-Iuc-Ulul pe stinga. Prin-
tr'lnsa merge si drumui jude-
^ean Esechioi -Lipni^a, si eel
comunal Coslugea - Cuiugiuc -
Garvan.
Cuiugiuc-Culac, vale, in jud.
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe
teritoriul comunei rurale Para-
chioi. Se desface din poalele
vestice ale dealului Aslama-Siti;
se indreapta spre V., avind o
direcfiune generala de la S.-E.
spre N.-V. ; brazdeaza partea
centrala si cea nord-estica a
plasei. Merge prin dealuriie Bas-
Punar de o parte pe dreapta,
si Uzum-Mese-Sirti de alta parte
pe stinga, pe linga padurea
Cojocariul, si, dupa un drum de
4 kil. se deschide m valea Ghiu-
vegea sau Ghiuvenli, pe dreapta
chiar in satul Parachioi. Prin
ea merge drumui jude^ean Lip-
ni^a-Ghiuvegea-Enisenlia; si este
taiata de ma! multe drumuri
comunale, intre carl insemnam
Parachioi-Bazirgian si Calaigi-
Caralic.
Cuiugiuc - Iolu - Bair, deal, in
jude^ul Constanta plasa Sili-
stra - Noua, pe teritoriul co-
munei rurale Garvan, si anume
pe acela al catunulul sau Cuiu-
giuc, ce e asezat la poalele sub
orientale si de la care si-a luat
si numele. Se desface din dea-
lul Cara-Burum-Bair, se intinde
-pre N. printre vaile Cuiugiuc-
Ceair si Caraghios-Ceair, Intr'o
direc^iurte generala de la S.-E.
spre N.-V., brazdind partea V.
a plasei si a comunei. Are 130
m. inatyime ; se prelungeste la
N. cu dealul Olucli. E aco-
perit cu tufarisurl.
Cujba, sat, la N. de satul Ta-
cuta, com. Tacuta, pi. Mijlocul,
jud. Vasliiu. E situat pe dealul
Cujbel pe o suprafa^a de 413
hect., din carl 34 hect. ale io-
cuitorilor. Popula^iea iul e de
37 familil, sau 157 suflete.
Are : o biserica construita la
1830, de Gavril Cujba, fostul
proprietar al acestul sat ; o
moara de apa si un iaz.
Vite sunt: 74 vite mari cor-
nute, 19 01, 38 cal si 6 rima-
tori.
Locuitoril poseda: 6pluguri,
6 care cu bol si 5 caru^c cu
cal.
Sunt 22 stupl.
Cujba, mttnte, intre Negovanul
si Beleoaia, la N. comunei Polo-
vraci, din pi. Novaciul, pe ma-
lul sting al Gilortulul, jude^ul
Gorj.
Cujbel (Dealul-), deal, se intin-
de la N. comunei Tacuta, pi.
Mijlocul, jud. Vasluiu.
Cujbei (Valea-), vale, se intin-
de la N. comunei Tacuta, pi.
Mijlocul, jud. Vasluiu.
Cujbeni, sat, in com. Pipirigul,
pi. de Sus-Mijlocul, jud. Neam^u.
E situat intre ramura mun^ilor
Petru-Voda si Cotnarelul, mar-
ginindu-se catre E. cu satul
Pluton si spre N.-V. cu satele
Tara^eni si Agapeni.
Vatra satului are o intindere
de 2 hect. si 86 aril, cu o po-
pulafiune de 76 suflete, sau 15
familil. To$I slnt rominl, si se in-
Hosted by
Google
CUJBENILOR (DEALUL-)
12
CULA
deletnicesc cu cresterea vitelor
ma! cu osebire, fund ca. terenu-
rile sunt priincioase mal mult
fine^elor de cit agriculture!. Din
care pricina chiar, locuitoriT sunt
nevoip a-s! \\ne angajate pamin-
tur! pentru cultura in regiun!
ma! pu{in muntoase, afara de
raionui comunei Pipirigul.
In acest sat se aflci o moara
pe apa piriiasulu! Tara^eni.
Sunt 15 contribuabili.
Vite sunt 920, dintre car! :
31 bo!, 7 vaci, 800 01 , 15 cai,
25 rimatori, 35 junc!.
Cujbenilor (Dealul-), deal, in
ramura muntelu! Petru-Voda,
situat linga satul cu acelas!
nume, pe teritoriul comunei Pi-
pirigul, pi. de Sus-Mijlocul, jud.
Neam^u.
Cujbe^ti, lac, in comuna Gura-
Teghi!, cat. Ivanesti, jud. Bu-
zau. Are multa papura.
Cujbeul, deal, jud. Bacau, plasa
Bistri^a-d.-j., de pe teritoriul
comune! Calugara-Mare.
Cujbicul, deal, jud. Bacau, plasa
Bistri^a-d.-j. de pe teritoriul co-
munei Osebi^i-Margineni.
Cujmirul, com. rut., in jud. Mehe-
din$i, pi. Cimpul la distan^a
de 57 kil. de orasul Turnul-
Severin, si de 28 kil. de com. rur.
Vinjul-Mare. Este situatapeloc
ses, in albia riului Drincea. Pe
partea stinga formeaza comuna
cu satul Aurora, marginindu-se :
la E. cu com. Branistea; la S.
cu com. Izimsa; la V. cu com.
Vrata; si la N. cu comuna Vi-
natori!. x
Are 400 contribuabili, cu 3500
locuitor!, car! locuesc in 670
case.
Ocupajtunea locuitorilor este
agricultura si cre$terea vitelor.
Calitatea pamintulu! este des-
tal de buna. Ei poseda: 169
plugur!, 284 care cu bo!, 41
caru^e cu ca! si 160 stupi.
In aceasta comuna a fost re-
sedin^a sub - prefecture! plase!
Cimpul, inainte de a fi intru-
nita cu pi. Blahni^a.
Poseda o biserica deservita
de 2 preo^i si 2 cintare^I ; o
scoala cu un invatator, frecu-
entata de 38 elevi; si 9 cir-
ciumi.
Budgetul comunei la yenituri
este de 11230 lei si la cheltu-
el! de 5136 le!.
Vite sunt: 1900 vite man
cornute, 112 caf, 156001,1230
rimator! si 14 bivoli.
Prin aceasta comuna tree
doua sosele : soseaua jude^eana
Severin - Calafat sj cea comu-
nala Branistea- Vatra.
Comuna Cujmirul este udata
de riul Drincea, care la Bra-
niste se uneste cu piriul Opri
sorul, trece pe margin ea despre
E. a comunei spre Izimsa si se
varsa in Balta-Ascunsa de linga
Salcea.
Cujni^a, vale, in jud. Mehedin^i,
plaiul Closaii, pe teritoriul co-
munei urbane Baia-de-Arama,
numita si Valea-Cusni^elor ; si-
tuata la poalele dealulu! numit
Ripele-Rosi!. A fost loc de cus-
ni^a pentru extragerea aramei,
dupa cum se poate constata si
azi din marele depozit de zgura
ce exista aci.
Minele de la Baia de-Arama
par a ft* fost in cine! locuri si
anume:
a) Cusni^ele din Valea-Gai-
nef, in care se extragea meta-
lul de la Ocnele Joi{a si impre-
jurim! ;
b) Cusni^ile de la Zahana, In
car! se extragea metalul de la
Ocnele-Cornetulu!-Baei si can
sunt nedescoperite pana asta-z!;
c) Cusnitele de la Baroaia,
care serveau la extragerea me-
talului din Ocnele Baroaia ;
d) Cusni^elul din locul numit
Valea-Cusni^elor, care servea la
extragerea metalulu! din Ocnele
din jurul sau , nedescoperite
pana az!, fund infundate ca si
cele din Cornetul-Bae! ;
e) Cusni^elul care serveati la
extragerea metalulu! din Ocnele
Tehomirulu!, ale carui rasufla-
tor! exista si pana azT m Poiana-
Tehomirulu! linga Groapa-Lupu-
lu!, intre hotarele satelor: Vae-
ni!, Sohodolul si Padesul.
Cujni^a, vale, in com. rur. Peri,
pi. Ocolul-d.-j., jude^ul Mehe-
din^i.
Cula, cdtun, al comune! Jupinesti,
din pi. Gilortul, jud. Gorj.
Situat pe culmea dealulu! Ne
greni, spre E. de cat. Jupinesti,
si la o distanta de 2 kil., are
o suprafata de 120 hect. din
car! 45 hect. padure, 35 hect.
arabile, 30 hect. finea^a, 5 hect.
vie, si 5 hectare livez! de
pruni.
Are o populate de 22 familif,
cu 120 suflete, din car! 18 con-
tribuabili, top romin!.
Locuitorii poseda 5 plugur!,
1 1 care cu bo! si 45 vite man
cornute.
Comunicatia se face printr'un
drum ordinar ce trece prin cen-
trul acestu! catun si scoboara
in cat. Jupinesti.
In el se ma! afla si 3 fin tin!.
Cula, mope nelocuita, pi. Dim-
bovi^a, jud. Ilfov. Face parte din
com. rur. Leurdeni.
Se intinde pe o suprafata de
800 hect., din car! 25 ramin
sterpe, avind si o padurice de
20 hect.
E proprietatea mostenitorilor
lu! Efrem Ghermani.
Hosted by
Google
CULA-DERE
13
CULCATILOR (VALEA-)
Cula-Dere, vale, in jud. Tulcea,
pi. Babadag, pe teritoriul co-
munei rurale Armutli. Se des-
face din poalele nord-vestice ale
dealului Tasli Bair, se indreapta
spre S.-E., brazdind partea nor-
dica a plasei si pe cea sudica
a comunei. Traverseaza numaT
padun, pe la poalele dealuri-
lor Uzum-Bair si Balar-Bair, si
dupa 4 kil. de mers, se impre-
una cu vaiea Cara-Cialic, spre
a se arunca in riul Tai^a, pe
dreapta linga Camberul.
Cula-lui-Papuc, loc, pe care a
fost manastire, in dealul Stir-
mina, pe malul Dunarei si teri-
toriul com. rur. Rogova, din
pi. Blahni^a, jude^ul Mehedin^i.
E cunoscut bine de locuitorii
Bato^eni.
Cula - Neam^ului, mahala, in
jud. Mehedinti, pi. Ocolui-d.-s.;
^ine de com. rur. Malova^ul.
Cula-Nem^ilor, sau Streaja-In-
nalta, movild, pi. Jiul-d.-s., com.
Poiana. E asezata in virful dealu-
lui Chera, jud. Dolj, despre care
se zice, dupa cum numele arata,
ca era punct de supraveghiare
intre valea Gilortului si valca
Jiului.
Culac-Alcea, vale, in jude^ul
Tulcea, plasa Istruluf, pe teri-
toriul comunei rurale Tocsof,
si anume pe acel al catunu-
lui Rimnicul-d.-s. Isi ia nas-
tere din poalele vestice ale dea-
lului Caragea-Bair, se indreapta
spre S., avind o direc^ie gene-
rate de ia S.-E. la N.-V. ; uda
partea vesttca a plasei si nor-
dica a comunei, si merge de se
varsa in piriul Casimcea, pe
stinga lui.
Culac-Bair, deal, in jud. Con-
stanta, pi. Mangalia, pe teri-
toriui comunei rurale Cavaclar,
si anume al c&tunului s&u Mer-
devenli-Punar. E situat in par-
tea nord-vestica a pl&sel si cea
esticS a comunei, are 128 m.inal-
^ime, dominind valea Musur-
Culac si satul Sofular. E aco-
perit numal cu fine^e si cite-va
semSnaturl. Pe muchia lul sc
incruciseaz& mai multe drumurl,
intre car! Cavaclar -Sofular si
Cassicci-Merdevenli-Punar.
Culac-Ceair, vale, in jud. Con-
stanta, pi. Mangalia, comuna
Cavaclar. Se desface din dea-
lul Cavaclar ; are o direc^ie de
la S. - V. spre N. - E. si se
deschide in valea Mangaci, pe
stinga, trecind prin satul Cava-
clar. Printr'insa merge si drumul
comunal Cialmargea- Cavaclar.
Culac-Cizlar, vale, in judeful
Tulcea, pi. Babadag, pe teritorul
com. rurale Alibei-Chioi si anume
peacel al catunululsau Accadin.
Se desface din poalele sudice
ale dealilui Cilicul,se indreapta
spre S, intr'o direc^ie de la
N. la S., brazdind partea ves
tica a plasei si nordica a co
munei. E taiata de drumu
comunal Meidanchioi-Trestenic
curge prin padun si livezl, si
dupa un curs de 3 kil. se des
chide in Valea Chioserelic, mai
sus de satul Accadin.
Culac-Culac-Bair, deal, in jud.
Tulcea, pi. Babadag. pe teri-
toriul comunei urbane Babadag.
Se desface din dealul Stuparul,
se intinde spre N. in o direcfie
generaJa de la S.-E. spre N.-
V., brazdind partea estic& a
plasei si a comuneT. Se intinde
dealungul v&el-Nucilor ; se pre-
lungeste cu dealul Molfa. Pe
la poalele-i vestice merge dru-
mul comunal Babadag Jurilofca.
Are 188 m., dominind satul
Visterna, asezat la poalele lul
esttce. E acoperit numal cu
p&duri intinse, si c&tre poale
are si p&sunl si livezl.
Culac-Punar-Ceair, vale, in ju-
de^ul Constanta, plasa Silistra-
Noua\ pe teritoriul comunei ru-
rale G&rvan, si anume acel al
c&tunulul sau Garvanul-Mare.
Se desface din poalele nor-
dice ale dealulu! GSrvan-Batr,
se indreapta spre N., avind
o direcfiune generals de la
S. - V. spre N. - E., brfizdind
partea de S. a pl&sel si cea sud-
estica a comunei. Pu{in mat la
vale de satul G&rvan se 1m-
preuna* cu valea Saila-Ceair sau
malbine cu valea Cuiu-Iuc-Ului.
O parte din drumul sad 3
kil., il face prin p&durl, pe te-
ritoriul bulgaresc al comunei
Garvan. Pe dinsa merge si
un drum comunal G£rvan-Zar-
nicl in Bulgaria.
Cularea, balta, spre S.-V. de
satul Mac&resti, pi. Branistea,
jud. Iasi. E formata din var-
sarea Prutulul.
Cularile, deal, in jud. Mehedinti,
comuna rurale St&nesti, plasa
Dumbrava.
Culca{i, mofie nelocuita, a sta-
tulul, in pi. Borcea, comuna
Lupsani, jud. Ialomi^a. A fost
pendinte de man&stirea Nuce-
tul.
Culca^i, mo§ie nelocuita, a sta-
tulul, in plasa Corcea, comuna
Lupsani, Jude^ul Ialomi^a. A
fost pendinte de m&nastirea R&z-
van.
Culcajilor (Valea-), vale, in
jud. Ialomifa, pi. Borcea, pe
care este satul Lupsani. Se in-
tinde spre N. cu numirea de
Hosted by
Google
CULCEA
14
CULMEA-DESPRE-J1I
Dor-M&runt. Printr'insa trece ea-
lea ferata Bucuresti-Fetesti.
Culcea, deal, la E. de comuna
C&lugareni, pi. Cricovul, jud.
Prahova
Culelia, sat, in jud. Tulcea, pi.
IstruluT, c&tunul comunei Toc-
sof. E situat m partea su-
dica a jude^ului si cea de N.
a comuneT, pe malul sting al
piriuluT Rimnic Der, si la poa-
lele dealului Rimnic-Bair, precum
si la o distan^a de 6 kil. spre
N. -V. de Tocsof, resedin^a.
Intinderea satului este de 42
hect.; popula^iunea, formata
din TurcT si BulgarT, este de
23 familii sau 124 suflete. Pa-
mintul e favorabil cerealelor ;
ocjpatiunea locuitorilor este a-
gricuitura si cresterea vitelor.
Cule^a, piriii, in jud. Suceava.
Izvoreste de sub Plesul si anume
din ripa Borta - Dracului, din
jud. Neam^u; uda satul Poiana-
Prisacei, unde primeste pe piriul
Nistora, trece pe la S. deDra-
ganesti si se varsa in Risca,
din jos de satul Ton^i. Lungi-
mea-i totala e de 7500 m. Cu-
lesa in localitate insemneaza
mamaliga, de unde culesar=me-
lesteu=facale^. Se spune ca pe
tarmurile acestul piriu s'au facut
primeie incercari de cultura a
porumbului p'aci.
Cule^a, valea pirtuluT cu acelasi
nume, din jud. Suceava, com.
Draganesti; e strinsa intre dea-
lurile Todoreni si Lebedea.
Culiceni, sat, pe mosia cu ace-
celasl nume, jud. Dorohciiu, co-
muna Tureatca, pi. Berhome-
tele; are 87 fam. sau 350 sufl.
Asezarile satenilor sunt mai
mult proaste, purine au live-
zul si gr&dinf; iar casa mosiei
este facuta de lemn si tencjita;
heiuri proaste, cu mica livezue
si grading de legume. Poseda o
biserica cu hramui Acopera-
mintul-Maicei - Domnului ; este
de lemn, facuta in 1876. Sta
inchisa neavind deserven^T.
Calitatea pamintului , ca loc
de p&dure, in cea mal mare
parte, este mediocra. Satenii im-
proprietari^i au 143 hect. 21
aril pamint; iar proprietatea
mosieT, 614 hect. 43 aril cimp,
si 286 hect. 44 aril padure, mai
toata tinara. Iazuri sunt 2, in-
tre carl mal mare este acela
numit ai-Tarinel.
Pe mosie trece piriul Molni-
cioara.
Drumuri mai principale sunt:
acel de la Mihaileni la Herfa,
si acel ducator la Mamorni^a.
Hotarele sunt cu : Tureatca,
Mogosesti, Dersca, Mihoreni,
si Tirnauca.
Culiceni. Vezf Horodistea, deal,
jud. Dorohoiu, pi. Hcr^a, com.
Tirnauca.
Culmea, colind, ramificatie din
mun^ii Istri^a, in jude^ul Bu-zau,
com. Tisau, catuuul Sf. Gheor-
ghe-Nou.
Culmea, deal al com. Stefanesti,
din pi. Amaradia, jud. Gorj.
Are direc^ia N.-S.-V. E o pre-
lungire a dealului Birzeiul-de-
Gilort, care se termina in com.
Stefanesti, si e cuprins intre
Valea Gilortului la V. si piriul
Ungurelului la E.
Culmea (Baia -de - Arama),
deal, in jud. Mehedin^i, plaiul
Closani. Porneste din muntele
Virful-lui-Stan.
Culmea- Cheiei, deal, in jud.
Mehedin^i, plaiul Closani, com.
rur. $ovarna.
Culmea-Comarnicului, culmea
cea mat importanta din ju-
de^ul Arges. Pleaca din muntele
Negoiul, din plaiul Lovistea si
se prelungeste printre riurile
Arges si Topologul cu virful
Comarnic si se continua prin
Culmea Clabucetului si Poiana-
Lunga pan& in apropiere de
Pitesti.
Culmea-Coziei, culme, pleaca
din muntele Budislav, din pla-
iul Lovistea, jud. Arges. Arevir-
fuirle Mazgava (2156 m.) Fa^a-Sf.
Hie (2029 m.) si mai la S., virful
Coziei (1677 m.) Aceasta culme
trimite numeroase ramurl spre
Olt, formind pe alocurea mun^i
inalti can se ridica de asupra
albiei acestuT riu. In partea de
S. dealurile se ma! raresc si
formeaza intre ele, doua sesuri
intinse : Ctmpul-Burdea, intre
Vedea si Teleorman si Cimpul-
Gavan intre Teleorman si Drim-
bovnic.
Culmea Dealului - Stejeretul
(Mitul), trup de padure, a sta-
tuluT, jud. Vilcea, in intinderc de
821 hect., formeaza impreuna cu
Muchea-Caprare^ul (450 hect.),
siMelcera (601 hect.) padurea
manastireni Frincesti, situata in
comuna Surpatele, plasa Oltul-
d.-s.
Culmea - despre - Jii, deal, in
partea de V. a com. Groserca,
din pi. GilortuI, jud. Gorj.
Ea vine din spre N.-V., diri-
gindu-se spre S.-E. si la extre-
mitatea comunei Groserea face
o intorsatura spre S., formind
un unghiu de 45°, cu crestetul
spre S.-E., apoi formeaza cul-
mea Gilortului, dirigindu-se in
jos spre comuna Valea-lui-Ciine.
Pe coasta despre comuna Gro-
serea, este acoperita cu vil si
prunT, iar pe coama cu p£dure.
Hosted by
Google
CULMEA-DIN-DREAPTA-J1ULUI
in
CUMBIA
Culmea - din - dreapta - Jiului,
deal, din plasa JiuluT, in drep-
tul com. Strimba, jud. Gorj.
Incepedin spre N. de la comuna
Urdari-de-Jos si se intinde spre
S. prin comunele Girbovul, Mur-
gesti, pana in apa Jtltului-Mare ;
dincolo de aceasta insa conti-
nue de alungul cursului Jiului,
trecind prin com. Turceni-de-
Jos si se termina in apa Su-
sita intrtnd in plasa Jiului, din
judetul Dolj.
In toata intinderea eT, pe
coasta despre comune, este a-
coperita de vii si pruni, iar pe
coama cu padure, a care! e-
sen^a de lemn este gorunul,
cerul si fagul.
Culmea-din-stinga-Jiului, deal,
jud, Gorj. Formeaza inal^imele
tarmuluT sting al Jiului, din pi.
JiuluT, incepe de la S. de piriul
Cioiana, unde acesta da in Jiu,
\\\ dreptul com. Pesteana-d.-s.,
dirigindu-se spre S. pana. la ca-
tunul Capul-Dealulu! al com.
Branesti, aproape unde Gilortul
da in Jiu. Merge paralel cu so-
seaua na^ionala Filiasi-Petrosani
si pe linga comunele : Plopsorul,
Izvoarele, Brosteni si Branesti.
Aceasta culme, pe coasta des-
pre Jiu si prin dreptul comunelor
citate, este acoperita cu pruni
si vii ; iar pe coasta cu padure.
Culmea - Fagara^ului, culmea
de mun{i ce desparte judetul
Arges de Transilvania. Ea tine
de la Turnul-Rosu pana laCol-
tul Vestei-Mari si prezinta ma!
multe virfuri, dintre care cele
mal insemnate sunt : Buhail,
Prislopul, Sura-Budislav, Scara,
Negoiul, Buteanul, Ciocanul si
Vestei-Mari.
Culmea-Fintinei, deal, in jud.
Mehedinti, plasa Ocolul-de-Jos,
com. rur. Poroiana-Mare.
Aci se gasesc vase vech! ro-
mane si saget!.
Culmea-Frumoasa, deal mare,
ce porneste din muntele Fru-
mosul, jid. Mehedinti, plaiul
Closani. Se termina la locul nu-
mit Roata.
Culmea - Gilortului, deal, din
plasa Gilortul, in partea despre
V. a comune! Fata-Valea-lu!-
Ciine si a catunelor Valea-lui-
Ciine si Piriu. Vine in prelun-
gire despre N. si merge spre
S , jud. Gorj.
Este acoperit pe coasta des-
pre comuna cu vi! si pruni ;
iar pe creasta cu padure.
Culmea-Husnitei, deal, in jud.
Mehedinti, pi. Ocolul-d.-s. Por-
neste din culmea Godeanulul.
Culmea-Joitei, deal, in jud. Ar-
gesul, plaiul Loviste!. Sedesface
din muntele Pretina si se prelun-
geste prin pi. Argesului spre
S. pana la confluen^a riulu! Vii-
sanul cu Argesul la cat. Me-
risani din pi. Pitesti. Prezinta
virfurile Lipitoarea (1964 m.),
Joi^a (1060 m.) si Ghigul (1632
m.)
Culmea-Marului, deal, in jud.
Mehedinti, pi. Dumbrava. fine
de teritoriul com. rur. Piria.
Culmea-Motrului, deal, peam-
bele laturi ale riulu! Motru nu-
mita Culmea - Dreapta si Cul-
mea-Stinga a Motrulu!, ce por-
nesc din plaiul Closani si con-
tinue in pi. Motru-de-Sus si Jos,
jud. Mehedinti.
Culmea-Neagra, ramificafiune
a munfilor Vrance!, in direc^iu-
nea de la S.-V. spre E.
Culmea-Ohambei, deal, situat
in partea de V. a comune! Raci,
din pi. JiuK jud. Gorj. Ea vine
din spre N. de la com. Ursoaia,
jud. Mehedinti si merge spre
S., terminindu-se la extremita-
tea sudica a catunulu! Baniul
d.-s., ce aparfme comune! Ca-
laparul-d.-s.
Acoperita cu padure, putfna
vie si prun!.
Culmea-Porcului, culme de deal,
in jud. Tutova, pi. Simila, com.
Bogdana.
Culmea-Strlmba, deal, in par-
tea despre E. a comune! Raci,
din pi. Jiulu!, jud. Gorj. Vine
asemenea despre N. si se di-
rige spre S., unindu-se cu acea
care merge de la Strimba spre
Murgesti. E acoperita cu padure;
calitatea lemnulu! este gorun,
stejar si fag.
Apar^ine statulu!.
Culmea-Tama§ului, deal, aco-
perit cu padure seculara, in pi.
Motru d.-s„ jud. Mehedinti.
Culmea -Zorilei, deal, intre co-
muna rurala Poroiana-Mare si
com. rur. Izvorelul, pi. Qcolul-
d.-j., jud. Mehedinti. Se gasesc
sagep si vase romane in pamint.
Culme! (Piriul-), piriu, judetul
Valcea. Izvoreste dintr'o culme
de deal si se varsa \w Lotri-
sorul, in raionul comune! Ca-
linesti, plaiul Cozia.
Culti§oara, localitate izolata, in
com. rur.,Negomirul, pi. Vailor,
jud. Mehedinti.
Cumatra, cimpie, in com. rur.
Ilovatul, plaiul Cerna, jud. Me-
hedinti.
Cumbia, deal, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, comuna Dumi
Hosted by
Google
cutoci
16
cungrb;a-micA
resti. Se desface din dealul
Lacusteni, brazdeaza partea nor-
dica a comunel. E acoperit cu
paduri.
Cumci, padure, jud. Bacau, pi.
Tazlaul-d. -j., de pe teritoriul
comunel Birsanesti.
Cumeara, deal, in jud. R.-Sarat,
pi. Orasul, com. Andreasi, in
partea de E. a comunel. E
acoperit cu paduri.
Cumetrei (Virful-), virf princi-
pal in culmea Cimpulungeanca,
la hotar catre jud. Buzau, in
plaiul Rimnicul, com. Valea-
Salciei, jud. R.-Sarat. E aco-
perit cu padur! intinse.
Cumparatul, munte, com. Dra-
goslavele, plaiul Dimbovita, ju-
de^'il Muscel.
Cumparatura, loc arabil, situat
intre valea Herataulu! si a Cal-
ma^uiulul, la N. de satul Gri-
vi^a, com. Calma^uiul, pi. Birlad,
jud. Tecuciu.
Cumpatul, munte, inalt de 1766
m. d'asupra nivelului Marii-Ne-
gre, spre N.-E. de com. Sinaia,
jud. Prahova. De sub poalele
lu! izvoreste Valea-Tufe!.
Acest munte, impreuna cu
Cutca, Clabucetul-Taurulu! Ris-
noava si Dosul - Cerbului, s'a
vindut la anul 1821 de Biv-vel
Logofat Crisoscoleu, d-ne! D.
Sachelarie, pe pre^ul de 2000
galbenf.
La anul 1844, Baronul Cris-
todor Sachelarie, proplrietarul
prin mostenire al mun^il^r cum
para^t de d-na Sachelarie dela
Logofatul Crisoscoleul, lasind
in urma mor^ii sale marl datoril,
acest! muntf i au cumparat ma-
rele Ban Alexandru Filipescu,
cu preful de 5407 galbenf.
Impreuna cu Iepi - Marl si
Jepi-Micf, Risnoava, Sorica si
Dutca, s'a cumparat la 15 Au-
gust 1882 de M. S. Regele Ca-
rol I, pe pretul de 400000 let
de la d-nul N. Cre^ulescu, care
i! mostenise de la fratele sau
Scarlat care i! poseda prin cum-
paratoare de la familia Filipes-
ciior.
Cumpenile, munte, in com. Pal-
tineni, jud. Buzau. E inconjurat la
N., de piriul Nehoiasul, la S. de
piriul Nehoiul si la E. de riul
Buzau. Are 1 r 54 m. inal^ime.
E acoperit de fine^e si paduri.
In poalele sale de S. sunt si-
tuate catunele : Nehoiul, Fun-
dul-Nehoiului, Albinari, Botele,
Muscani si Pislari.
Cumpenile, deal, pe teritoriul
satuluT Ghermanesti, com. cu
acelas nume, pi. Podoleni, jud.
Falciu in partea de V.
Cumpenile, deal, la N.-E. com.
Slatinoara, plaiul Horezul, jud.
Valcea. E numit ast-fel fiind-ca
de aci porneste cursul piraelor
spre E. si V.
Cumpenile, padure mosneneasca
in devalmasie in com. Nehoia-
sul. Formeaza impreuna cu Gal-
meica din muntele Monteorul,
un corp de 162 hect. jude^ul
Buzau.
Cumpenilor (Virful-), padure
mosneneasca, in devalmasie in
com. Paltineni, jud. Buzau. Are
ca la 1000 hect. Parte a inceput
a se taia si a se inlocui cu
livez! si curaturf.
Cune^ti, sat, in jud. Ialomi^a, pi.
Borcea, pendinte de com. Rasa.
E situat pe malul sting al
bra^iluT Botul, la 2 kil. spre
V. de satul de resedin^a, de
care este despar^it prin satul
Vaidomirul.
Populaft mea satului consta.
din 87 familii romini, sau 488
locuiton, cu 90 barbatT, 102
feme! si 296 copiT.
Are o biserica deservita de
1 preot si 1 dascal.
Cungrea, sat, in jud. Arges, pi.
Oltul. Face parte din com. rur.
Ciomageni, si are o populatie de
200 locuiton. Poseda o biserica
cu hramul Cuvioasa Paraschiva,
deservita de 1 preot si 1 cin-
tare^.
Cungrea, sat, face parte din co-
rauna rurala Simburesti, plasa
Oltul-d.-s., jud. Olt. Are o po
pulatiune de 190 locuiton. Si-a
luat numirea de la riul Cun-
grea, ce-1 uda prin centru.
Cungrea-Mare, girld. Izvoreste
din jud. Arges, se impreuna cu
vaile Launele si Simburul, intra
in jud. Olt, pe teritoriul com.
Ciomagesti si curge catre S.-V.
Strabate com. Simburesti pe
teritorul careia se incarca pe
dreapta c 1 piraTele Simburul si
Launele, iar pe stinga cu Dobra,
care curge pe linga Piscjl-Do-
bri si Branila. Intra pe terito-
riul com. Dobroteasa, unde se
mai incarca cu mai multe vilcele
neinsemnate si apo! trece in
comuna Cimpul-Mare, unde se
varsa in Olt. Aceasta girla par-
curge numai in jude^ul Olt o
distan^a de peste 25 kil.
Cungrea-Mica, girld, formata
din piraele Cerbul si Leleasca
car! se impreuna la hotarul co-
munel Otesti-d.-s., pi. Oltul-d.-s.,
jud. Olt. Are o direc^ie de la
N. spre S. Dupa ce uda co-
munele Otesti-d.-s., Otesti-d.j.,
Urlueasca, Topana, Parosi, Ursi,
Va!-de-E!, Albesti, Ivanesti si
Hosted by
Google
CUNUNA (DEALUL CU-)
17
curAtura-mAnAstireI
Cazanesti, se varsa in nul OltuL
Aceasta girl&, m timpul vereT,
mat ales cind e seceta, seac&,
raminind numai cite-va bal^T.
Cununa (Dealul cu-), deal,
in plasa si jude^ul Tulcea, pe
teritoriui comunei rurale Agi-
Ghiol, una din prelungirile su-
dice ale dealulu! Agi-Ghiol. Se
iatinde spre S., avind o direc^ie
generala de la N.-E. spre S.-
V., brazdind partea sudic& a
placet si cea centrala a comunei;
la V. de satul Agi-Ghiol. Are
203 m. inaltime, dominind sa-
tul, valea Tulcea si drumul co-
munal Agi-Ghiol-Sabandgea. E
stincos si acoperit cu tufarisur!,
restun din marile padun de odi-
nioara ; prelungirea sudica a lui,
dealul Pietros, este acoperit cu
pasun! si fine^e.
Cuparul, com. rur. t pi. Cobia,
jud. Dimbovita, situata intre
dealuri si pe vai, carl se nu-
mesc: Valea- Vladuceasca si Va-
lea-Crevedia. Aceasta comuna
se aria la ci^I-va kil. spre E.
de Gaesti, m apropriere de so-
seaua jude^iana Tir go viste- Vla-
sca si pe malul sting al piriului
Potopul. Se compune din doua
catune : Burduca si Cuparul, cu o
populatie de 598 locuitori romim.
Are 5 ulive: Crevedia, Dobre-
sti, Valea-Silistei, Valea-Giure! si
Crevedia-Mare. Sunt doua bise-
ric! in aceasta comuna\ Ca 'In-
dustrie, este o moara" de apa, iar
produc^iunea consta inporumb
si griti.
Cupele, catun, pendinte de com.
Vinatori - Mar!, pi. NeajlovuluT,
jud. Vlasca.
Cupenul, valcea, se naste din
Dealul-Tomestilor, comuna Bu-
zesti, pi. Mijlocul, jude^ul Olt.
Curge catre S.-V. si se varsa
in Vedea, pe stinga ei, in drep-
tul catunului Corbul, situat pe
dreapta.
Cuptoare (Dupa-), vale, in com.
Panataul, jud. Buzau, c&t. Si-
biciul-d.-j. ; se scurge in valea
Panat&ului.
Cuptoarele, movila, in jude^ul
Braiia. E situata la S.-E. de
comuna Ciacirui peste 2 kil.
departare. A fost sat turcesc.
S'a numit astfel pentru c& aci
se ardea capri^a pentru a se
scoate piatr&.
Cuptorul-Mic, valcea, comuna
Dobroteasa, pi. Oltul-d.-s., jud.
Olt. Se varsa in girla Leleasca.
Cuptoru§, loc izolat, in jude^ul
Muscel, com. Poenarel, plaiul
Nucsoara.
Curagaul, deal, spre V. de sa-
tul Comarna-d.-j., com. Poeni,
pi. Codrul, jud. Iasi.
Curagaul, piriii ; izvoreste din
dealul cu acelasi nume din co-
muna Poeni, pi. Codrul, jud.
Iasi, curge de la V. spre E.
Se uneste cu piriul Popritu-
rei, si se varsa in Piriul-MoreT,
pe teritoriui satelor Comarna.
Curani, trup de mo fie nelocuita,
fosta a familiei Lapati. Az! m-
trupata cu mosia Petrosani a
principelui Dem. B. $tirbe!, si-
tuata in jude^ul Vlasca, plasa
Marginea.
Curatului (Dealul-), deal, in
jud. Roman, pi. Siretul-d.-s.,
com. Boghicea, spre E. de satul
Boghicea.
Curate§ti, sat, jud. Ilfov. Face
parte din com. rur. Tariceni,
pi. Olteni^a. E situat la S. de
Tariceni, pe malul drept al
v&ie! Mostistea.
Se intinde pe o suprafa{&
de 4058 hect, cu o populate
de 440 locuitori.
Statulu! apar^in 3843 hect.,
din carl cultivS prin arendasil
s&i 1700 hect. (1000 sterpe,
1 143 izlaz si p&dure). Locuitori!
au 216 hect.
Poseda o biserica cu hramul
Sf. Nicolae ; o scoala mixta fre-
cuentata de 20 elev! si eleve,
cu intre(inerea careia jude^ul
si comuna cheltuesc 1330 let
anual.
Num&rul vitelor man e de
335 si al celor mici de 833.
Comerciul se face de 3 cir-
ciumari. Are o balia.
Curate§ti, trup de mosie, nelo-
cuit, pendinte de comuna Epu-
resti a statulu!, pi. Cilnistea, jud.
Vlasca.
Curate^ti, padure, pi. Olteni^a,
jud. Ilfov, de 500 hect. E pro-
prietatea statulu!.
Curate§ti-Chircule§ti, trup de
mosie nelocuit, comuna Sta-
nesti - Chirculesti, plasa Calni-
stea, jud. Vlasca.
Curatura. Vez! Paltinisul, deal,
jud. Suceava.
Curatura, farind si finefe, pe se-
sul SiretuluT, pe locul unde ma!
inainte se afla satul Dolhasca,
jud. Suceava.
Curatura-lui-Ciolovic, p&dure,
jude^ul Bacau, pi. Muntelu!, in
com. Podurile. E proprietatea fa-
miliei Crupenski. Este foioascl
(fag, stejar); e in intindere de
550 hect. siesupusa regim lu!
silvic.
Curatura-ManSstirei, deal, la
68878 Marele Dictionar Geografic. Vol. Ill
Hosted by
Google
CURATtJRA-STRIGOlULUI
18
CURCA (RlUL-LUI-)
V. de satul R&chitoasa, plasa
St&nisesti, jud. Tecuci, ling&
M&n&stire.
Curatura-Strigoiului, loc izolat,
comuna Modoia, plasa Cerna-
d.-s., jud. Vilcea.
Curaturile, sat, jud. Arges, p 1 .
Pitesti. Face parte din comuna
rurala Mosoaia.
Curaturile, sat, spre S. de sa-
tul Ciurea, com. Ciurea, pi. Co-
drul, jud. Iasi. E situat pe po-
disul si coasta dealului Oi^a.
Are o popula^iune de 33 familiT,
sau 158 suflete, carl se ocupa
cu agricultura si cu cresterea
vitelor, cu transportul iemnelor
si cultura viilor si a livezilor.
Vite sunt 166 capete, din
can: 116 vite man cornute, 20
cai si 30 rimatorl.
Curaturile,^/, face parte din co-
muna rurala Govora, plasa O-
colul, jud. Vilcea. Are o po-
pulate de 98 locuitori (52 bar-
bap si 46 feme!).
Curaturile, deal, jude^ul Vilcea,
prelungire a culmei Barbatesti,
care de la S. comunel Barba-
testi intra in regiunea dealu-
rilor.
Curaturile, pise, pe creasta si-
ruluT de dealuri ce brSzdeaza
in lung si lat com. Costesti,
jud. Vilcea, plaiul Horezul. A-
cest sir de dealurf se prelun-
geste pe toata partea de E. a
com. in stinga riuluT Costesti.
Curaturile, pise. VeziTirsa,jud.
Vilcea.
Curaturile, be izolat, bom, Go-
lesti, jud. Muscel, pi. Fodgoria.
Curaturile, locatitate % in J olesti,
jud. Suceava, e bogatS in f&na-
Curaturile, loc izolat, jud. Vil-
cea, pi. Cerna-de-Sus, com. Po-
pesti.
Curaturile, loc de finefe, jud.
Vilcea, pi. Ocolul, comuna Bu-
nesti.
Curaturile, mlastina, in partea
de S.-V. in padurea satului O-
raseni, jud. Botosani, comuna
Curtesti.
Curaturile, poiand, la N.-E. com.
Serbanesti, jud. Vilcea, plasa
Mijlocul.
Curaturile, ponoare, in padure
spre V. de satul Oraseni, jud.
Botosani, pi. Tirgul, com. Cur-
testi.
Curaturilor (Piriul-). Vezi Pal-
tinisul, jud. Suceava.
Curaturilor (Valea-), vale, j id.
Vilcea, plaiul Horezul, comuna
Bodesti.
Curaturi^a, loc izolat, jud. Vil-
cea, plaiul Cozia, com. Olanesti.
Curbanul, ezer,my\d. Braila, lun-
ca Dunarei din com.Tichilesti, in-
tre privalul Porcul si Filipoiul.
Comunica cu Porcul printr'un
mic prival in partea de V.
Curbanul, prival, jud. Braila.
Ese din ezerul Deciu si e situat
in stinga Filipoiulul mai sus
de privalul Porcului.
Curbanu§ul, japse, jud. Braila.
Ese din Deciu, da in privalul
Curbanul ; impreuna cu Por-
cul se varsa in stinga FilipoiuluT.
Curca, pise, spre N. de com.
Corna^elul, plasa Oltul-de-Sus,
jud. Olt.
Curcani, corn. rur.,)\id. Ilfov, pi.
Olteni^a, situata la S.-E. de Bu-
curesti, pe malul sting al riuluT
Arges, unde balta Luica se
varsa in acest riu ; e la 51 kil.
departare de Bucuresti. Prin
mijlocul com. trece soseaua ju-
de^iana Bucuresti-Oltenita.
N'are nici un catun alipit.
Se intinde pe o suprafata de
3409 hect. ; e proprietatea insura-
^eilor. Are o populate de 790
locuitori, can traesc in 159 case
si 28 bordee.
Comuna num^ra 201 contrib.,
cu un buget de 2879 lei la ve-
niturl si 2777 lei la cheltuelT.
In anul 1885 erau 158 contrib.
Poseda o biserica deservita de
2 preoti si o scoala mixta fre-
cuentata de 18 elevi si 3 eleve,
cu intre^inerea careia judet'il si
comuna cheltuesc 1530 lei anual.
Vite sunt : 507 (90caT si epe,
100 boi, 298 vaci si vi^ei, 4
taun, 1 5 bivoli si bivolite) si al
celor mici de 395 (95 porcT,
si 300 01.
Dintre locuitori, 142 sunt plu-
gan, 5 meseriasT, 4 ati diferite
profesiT.
Aratura se face cu 47 plu-
guri: 25 cu boi si 22 cu cat.
Locuitorii au 81 care si caru^e.
Locuitori improprietaritT 158.
Comerciul se face de 7 cir-
ri u marl.
Curcanul, brat (prival), in jud.
Ialomi^a, pi. Borcea, insula Balta
com. Dichiseni.
Curca (Mo vila-lui-), movild spre
N. de com. Leul, jud. Romana^i,
pi. Ocolul. Face parte din un
grup de movile astzate in sir.
Curca (Riul-lui-), piriu, izvo-
reste dii satul §ipotele, jud.
Hosted by
Google
CURCA (PlRlUL-LUl-)
19
cureaua-din-bogdAne$ti
Iasi, pi. Bahluiu, si se varsa in
piriul Miletinul.
Curca, (Piriul-lui-), tnic ajliicnt
al piriului Boldesti, com. Vas-
cani, jud. Suceava.
Curcane^ti, sub - divizie a cat.
Lunca-Frumoasa din com. Pir-
scov, jud. Buzau.
Curchea-Mare, cariere de pia-
trd, in jud. Mehedinti, plasa
Ocolul-de-Sus, pe proprietatea
statului Bresni^a.
Cur chea- Mica, carierd de pia-
trd, in jud. Mehedinti, plasa O-
colul-de-Sus, pe proprietatea sta-
tului Bresni^a, in apropiere de
Curchea-Mare.
Curcii(Drumul-),^;^/;^ ce plea-
ca din padurea OrbuluT, com.
Gheraseni, si merge la Bradea-
nul, jud. Buzau.
Curcubata, munte, m jud. R.-
Sarat, plaiul Rimnic, com. Bi-
soca, la hotarul jude^ului spre
Buzau, linga riul Rimnic; e a-
coperit cu paduri.
Curcubata, piriu, in jud. R.-
Sarat, plaiul Rimnic, comuna
Bisoca. Izvoreste din muntele
Curcubata, uda Vestul comunel
si se varsa in Rimnicul-Sarat.
Curcubeta-Mare, munte, cunos-
cut prin inahrimea si stincile din
care e format, in com. Minza-
lesti, la N. de schitul Gavanul,
jud. Buzau. Poalele sale sunt
imbracate de brazi secular!, iar
virful din stinci goaie si inac-
cesibile.
Curcubeta-Mica, munte, in jud.
Buzati, com. Minzalesti, spre
S.-V. de muntele Curcubeta
Mare, de aceeas! constitu^iune
si frumuse^e. Are o lunga ra-
mifica^ie spre V., formats, din-
tr'o vasta stinca, numita: Pia-
tra-Lunga.
Curcubeul, sat, face parte din
com. rur. Balta-Doamnel, jud.
Prahova, pi. Cimpul.
Curcubeul, ezer, jud. Braila; si-
tuat in ostrovul Iapa, la V.
de ezerul Milea.
Curcudela, baltd, pe tentorial
mosiei HapaT, com. Virful- Cim-
pulul, pi. Berhometele, jude^ul
Dorohoiu.
Curcuia^i, sat mic, in jud. R.-Sa-
rat, pi. Rimnicui-d.-j., despar-
£ire a catunulu! Zoita, din com.
Costieni-Marl.
Curcusul-Mare, virf de deal,
in jud. si pi. Tulcea, pe teri-
toriul com. rurale Bes-Tepe, si
anume pe acela al catunuluT
sati Pirlita, situat in partea cen-
trala a plasei si vestica a co-
munel. Este unul din virfurile
dealului Beili. Are o inah^ime de
1 80 m., dominind asupra satulu!
Pirlita si vaie! Curcusul - Mare.
Este acoperit cu finefe.
Curcusul-Mic, deal, vecin cu
Curcusul - Mare, situat in par-
tea centrala a plase! si a jude-
^ului Tulcea si cea vestica a
com. Bes-Tepe. Are o inahVtme
de 155 in., dominind asupra dru-
mului comunal Malcoci-Pirlita.
Curcusului - Mare (Valea-),
vale, in jud. si pi. Tulcea, pe
teritoriul comune! rurale Bes-
Tepe si anume pe acela al ca-
tunulul sau Pirlita. Se desface
din poalele nordice ale Dealu-
luI-Mare ; se indreapta spre N.
intr'o direcjie generala de la
S.-E. spre N.-V., brazdind par-
tea centrala a plase! si cea ves-
tica a comunet; curge pe la
poalele Dealulul-Beilicului si se
uneste cu valea Sofular, spre a
se varsa in bra^ul Sf. Gheor-
ghe, pe dreapta, ma! sus de satul
Pirlita.
Curd-Liman, parte din stufurile
satului Sfistofca, pi. Sulina, ju-
de^ul Tulcea, pe malul drept al
bra^ulu! Chilia.
Curdeli, deal, in jud. Constanta,
pi. Silistra-Noua, pe teritoriul
comunei rurale Lipni^a, si anu-
me pe acela al catunulu! sati
Coslugea. Se desface din culmea
Coslugea; se indreapta spre E.,
avind o direc^iune generala de
la V. spre E., printre vaile
Garvan si Galhra sati Scorci,
brazdind ast-fel partea vestica
a plasei si cea sudica a comu-
nei. Are o inal^ime de 122 m.,
si este acoperit cu flne^e, pa-
sun! si ci{i-va arbor! risipip, res-
turl din intinsele paduri ce-1
acopereau odinioara. Pe la poa-
lele lul nordice trece drumul
jude^ean Ese-Chioi-Lipnrfa.
Cureaua, numire data unut pile
de pddure, de pe mosia statu-
lui Piclele si Urlatori, din jud.
Buzau, paduire care s'a alipit
padureT Piclele-Banulul.
Cureaua - cu - Pricina, pftdure,
jud. Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc, co-
muna Dranicul, la marginea ca-
reia se intinde com. Dranicul.
Din dreptul acestel paduri in-
cepe hotarul de V. catre mosia
Domeniulu! Coroanel Segircea.
Cureaua-din-Bogdane§ti, mo-
sie, a statului, jud. Vilcea, fosta
pendinte de Episcopia Rlmni-
cul.
Cureaua-din-Bogd&ne§ti, pd-
Hosted by
Google
CUREAUA-DIN-CRETENl
20
CUR1JA
dure, a statulul, in intindere de
15 hect., pendinte de comuna
Bogdanesti, plaiul Cozia, jud.
Vilcea.
Cureaua-din-Cre^eni,^^;^ a
statului, in intindere de 30 hect.,
pendinte de com. Cre^esti, pi.
Oltul-d.-j., jud. Vilcea.
Cureaua-din-Maldare§ti, pa-
dure, a statului, in intindere de
8 hect., pendinte de com. Mal-
daresti, plaiul Horezul, jude^ul
Vilcea.
Cureaua-Roaba, mope, a statu-
lui, jud. Dolj, plasa Balta, com.
Valea-Stanciulul, arendata, de la
1893—98, pe 10150 lei anual.
Suprafa^a acestei mosii este de
250 hect. Din ea s'au dat in
loturi 627 hect.
Curecea, m aha la, in com. rur.
Izvorul-BirzeT, pi. Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedin^i.
Curecea, ample, in com. rur.
Izvorul-Birzei, pi. Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedin^i.
Curecea, deal, in com. rur. Iz-
vorul-BirzeT, plasa Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedin^i.
Curecea, vale, in com. rur. Iz-
vorul-Birzei, plasa Ocolul-d.-s.,
jud, Mehedin^i.
Curechi§tea, sat, in com. Gru-
mazesti, plasa de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu. Se mal numeste
si Curechistea-d.-s.
Impreuna cu locurile vecinase
ce-I apar^in, are o intindere cam
de 300 hect., cu o pppula^iune
de 156 suflete, sau 40 familif,
9 vaduve, 6 nevolnicf, to^Ro-
mini, carl se indeletnicesc cu
agricultura si cresterea vitelor.
In acest sat se afla o bise-
rica, deservita de 1 preot si 2
eclesiarci.
Sunt 26 contribuabili.
Vite sunt 130, dintre can:
24 boi, 15 vacl, 50 of, 6 caT,
8 rimatori, 6 juntif, 5 junce si
11 vi^el.
Curechi§tea, trup de sat, in co-
muna Petricani, pi. de Sus-Mij-
locul, jud. Neamtu. Se mai nu-
meste si Curechistea-d.-j.
Curechi^tea, mosie, in comuna
Petricani, pi. de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu. Este proprietatea
statului.
Curechi§tea, pddure, pe cuprin-
sul mosiel cu acela$i nume, in
com. Petricani, jud. Neamtu. Are
o intindere cam de 100 hec-
tare.
Curechi§tea, poenifa, in padurea
Runcul, situata pe teritoriul co-
munei Silistea, pL Bistri^a, jud.
Neamtu.
Curechi§tea-de-Jos. Vezi Cure-
chistea, sat, in com. Petricani,
jud. Neamtu.
Curechi§tea-de-Sus. Vezi Cu-
rechistea, sat, in com. Gruma-
zesti, jud. Neamtu.
Curecul, deal, in com. rur. Ba-
lotesti, pi. Ocolul-d.-s., jude^ul
Mehedin^i.
Curelari, vechie suburbie a ora-
sulul Cimpulung (1831), jude^ul
Muscel. Coprindea toatS partea
din jos de Bughea. In el in-
tra si Ochesti.
Cureloi, prival, care pleaca din
canalul Vilciul, de la hotarul
nordic al comunei Bertesti-d.-j.,
si se uneste cu privalul Val-
ciasi.
Cure§ti, mosie nelocuita, in jud.
Ialomifa, pi. Borcea, comuna
Rasa, este proprietatea statului
si inainte de secularizarea ma-
nastirilor inchinate depindea
de manastirea Glavacioaca. Are
o suprafa^a de 650 hect.
Curiacul, deal, numit si Bobocul,
la N. de com. Cimpina, plasa
Prahova, judetul Prahova. Ser-
va de pasune si loc de aratura.
Curiacul, lac, la N. de ora$ul
Cimpina, plaiul Prahova, ju-
detul Prahova. Acesta este la-
cul despre care vorbeste Bo-
lintineanu in romanul sau Elena
si pe care il descrie asa: «La
marginea despre mun^i a ora-
sului (Cimpina), pe muchia unui
deal inalt, trece o cale ; sub
acest mal este un lac limpede
si linistit, inchis intre doua dea-
luri. Se crede ca e de o adin-
cime fabuloasa. Fa^a lacului
este la ci^i-va stinjeni mai sus
de platoul Prahovei, etc.»
Curiganul, loc izolat si stina de
01, in com. Padina, pe mosia
Macoveiul, jud. Buzau.
Curila, deal, in pi. Ocolul-d.-s.,
judetul Mehedin^i, pe teritoriul
proprieta^eT statului Piatra-Alba.
Este acoperit cu viT si paduri.
Curila, pirtU, in jud. Mehedin^i,
plasa Ocolul-d.-s. Izvoreste din
poala dealului Curila si se var-
sainTopolni^a, pe partea stinga.
Curita - Brata^anul, vale, jud.
Ilfov, asezata la S. de catunul
Brata^ani. Se varsa in valea Mos-
tistea. Pe coasta dealului este
situat satul Bratasani, din co-
muna Calare^i-Seinoaia, plasa
Negoesti.
Curila, sat, judetul Bacau, plasa
Hosted by
Google
CURIfA
21
CURMATURA-LUl-CtRLIG
Trotusul, al comunei Casinul,
situat pe piriul Curi^a, la o de-
partare de 3420 m. de satul Ca-
sinul. Din acest catun, in 1891,
n'a urmat la scoala nici un co-
pil, din cei 53 in virsta de
scoala. Acest catun, impreuna
cu un altul numit Largu^a, for-
ma o comuna aparte : com.
Curi^a. Dupa 1874, catunul Cu-
ri^a fu alipit de com. Casinul.
Are o bisericadelemn, deservita
de 1 preot si 2 cintare^i; are hra-
mul Sf. Nicolae; se zice ca
in vechime ar fi fost schit de
calugari ; este cladita de aproape
200 an?.
Are 121 famili! sau 495 su-
flete, in mare parte mocani.
Sunt 2 circiumi.
Vite sunt: 6 cai, 440 vite
mart cornute, 83 porci si 21
capre.
Curi^a, piriU, jud. Bacau, plasa
Trotusul, ce izvoreste de sub
poalele Magurei, de la locul
numit Poiana-CirlanuluT. Curge
pe teritoriul comunelor Mana-
stirea-Casinul, Casinul si Bog-
danesti si se varsa in piriul
Casinul, pe stinga, dupa ce
se incarca pe partea dreapta cu
piriiasele Bluidisul, Sirbul, Bra-
daleasca, Corbul si Largu^a, si
pe stinga cu apele Piriului-
Sarat.
Curi^a, vale, jude^ul Bacau, pi.
Trotusul, formata de piriul cu
acelasi nume.
Curmatura, sat, jud. Bacau, pi.
Bistrhra-d.-j., al com. Fundul-
Racaciuni, situat pe piriul cu
acelasi nume. Are 34 familiisau
1 1 1 suflete.
Vite sunt: 29 vite man cor-
nute, n porci si 9 capre.
Curmatura, catun, al com. Pal-
tineni, jud. Buzau, situat pe
piriul Catiasul. Are 200 locui-
tori si 52 case.
Curmatura, deal, pe mosia Ba-
luseni, com. Baluseni, pi. Tir-
guluT, jud. Botosani.
Curmatura, colznd, m jude^ul
Buzau, com. Mlajetul, catunul
Stanila.
Curmatura, colind, in jud. Bu-
zau, com. Boziorul, la E. de
schitul Gavanele.
Curmatura, movild, jud. Dolj,
pi. Balta, com. Giurgi^a, de la
care se spnne ca si ar fi luat
numele satul Giurgi^a-Curma-
tura.
Curmatura, deal, in jud. Pra-
hova, com. Gura-VitioareT, pi.
Teleajenui ; serva de pasune
vitelor.
Curmatura, munte, in jud. Pra-
hova, com. Drajna-d.-j., plasa
Teleajenui, acoperitcu paduri se-
culare de fag si brad. Are bo
gate pasuni.
Curmatura, virf, al muntelui
Runcul-Madeiului, jud. Suceava.
Curmatura, deal, in jud. Vil-
cea, comuna Mihaesti, plasa
Oltul-d.-s.
Curmatura, loc ses, linga Piatra-
Closanulul, pe unde trece po-
teca ce leaga satul Motrul-Mare
cu satul Motrul-Mic, jude^ul
Mehedin^i, plaiul Closani, com.
rur. Closani.
Curmatura, loc izolat y in com.
Cocorasti-Misli, plaiul Varbilaul,
jud. Prahova, intre girla Dof-
tane^ul si Valea-SeciT.
Curmatura, pddure, jud. Vas-
luiu, in partea de N.-E. a co-
munef Poiana-Cirnulut, in hotar
cu comuna Buciumi, din jud. Iasi.
Curmatura, pddure particular^,
supusa regimulul silvic, in In-
tindere de 230 hect, pe mosia
Muntele - Curmatura , comuna
Rimesti, plaiul Horezul, jude^ul
Vilcea.
Curmatura, ptrilas, jud. Bacau,
pi. Bistri^a-d.-j., com. Fundul-
Racaciuni, care se varsa in
piriiasul Caprianul.
Curmatura, piriias format pe
teritoriul comunei Tulnici, pi.
Vrancea, jude^ul Putna.Se varsa
in riul Putna.
Curmatura, piriU, mic afluent
al piriulul Borca, jud. Suceava.
Curm&tura, picket de granifd,
in jud. Mehedin^i, plaiul Closani.
Curmatura-Balariei,0foV^/tf Bu-
dacelului, in jud. Suceava, com.
Bogdanesti.
Curmatura- Crasnei, munte, in
partea de N. a comunet Star-
Chiojdul, pi. Teleajenui, jude^ul
Prahova, acoperit cu padure si
izlaz.
Curmatura-Juga, ruptura dea-
lulul Curmaturile, de d'asupra
satului $oldanesti, pe unde duce
drumul la Spataresti, jude^ul
Suceava.
Curmatura-Lazaroi, munte, in
jud. Neam^u, la hotarul Tran-
silvaniei, situat intre muntele
Meleghavas si Arsi^a-Tarcu^ii,
de care se desparte prin piraiele
Bolohanosul si Foldtisztpatac.
Curmatura-lui-CIrlig. VezI Mu-
chea-luI-Cirlig, jud. Buzaih
Hosted by
Google
curmAtura-mare
22
CURSELE
Curmatura - Mare, tdetnrd a
dealulul Harangiul, pe mosia
Catamaresti, pi. Tirgului, com.
Cocoreni, jud. Botosani.
Curmatura-Mica, tdeturd a dea-
lul Harangiul, pi. Tirgului, jud.
Botosani.
Curmatura-Muieru^ul, deal, in
jud. Bacau, plasa Tazlaul-d.-s.,
com. Comanesti, de pe grani^a,
de unde izvoreste piriul Muie-
rusul.
Curmatura - Oltefului, munte,
in jud. Gorj, plaiul Novaci. E
situatla N. com. Polovraci.Din-
tr'insul izvoreste piriul Olte^ul.
Curmatura-Pintecului, munte,
jud. Neam^u, la hotarul Transil-
vaniel, situat intre piriul Bis-
tricioara si afluentul sau piriul
Pinteculsi picix)rul de munte Chi-
cerul (Chicserei).
Curmatura-Dealului, in com.
Golesti, pi. Riurile, jud. Muscel.
Curmaturei (Malul-), loc izo-
lat, com. Teisani, pi. Teleajenul,
jud. Prahova.
Curmaturei (Valea-), vale, co
muna Bajesti, pi. Riurile, jud.
Muscel.
Curmatureni, numire ce se mai
da mo§iei Catiasul, a mosnenilor
din com. Paltineni, jud. Buzau.
Curmaturile, deal, pe mosia Al-
masul, in com. Dobreni, plasa
Piatra-Muntele, jud. Neam{u,
situat in prelungirea dealulul
Talasmanul. Se mai numeste si
Poiana-Curmaturile.
Curmaturilor (Dealul-), deal,
cultivabil, de asupra satului $ol-
danesti, jud. Suceava.
Curmaturilor (Fa{a-), loc izo-
laty jud. Prahova, pi. Teleajenul,
com. Teisani.
Curmeji§ul (Conacul),^j///a7Y,
spre E. de com. Vladila, jud.
Romana^i, pi. Ocolul.
Curpanul, loc izolat, jud. Mus-
cel, pi. Riul-Doamnei, comuna
Dirmonesti.
Curpa§elul, virf de mtinte, jud.
Bacau, pi. Muntelui, com. Va-
sie$ti, in culmeaRuncul-Stinelor.
Curpik§elu\,padure, de brazT, pim,
moling! si pu^in stejar, proprieta-
tea lu! Gr. Ghica, jud. Bacau,
pi. Muntelui, in com. Vasie$ti.
Are o intindere de ioo hect.
si este supusa regimului silvic.
Curpa^elul, vale, jud. Bacau, pi.
Muntelui, situata intre satele
Straja si Asaul ; are izvoare cu
ape sarate.
Curpenul, cdtun, al com. Valarii
din plaiul Vulcan, jud. Gorj,
situat spre E. de comuna si pe
malul sting al ape! Su^a. Are
o suprafa^a de 68 hect, din carl
30 hect. arabile, 10 hect. vie,
28 hect. pruni, izlaz si fine^e,
si o populate de 100 fam.
cu 578 suflete, din can 87 con-
tribuabili. Locuitorii poseda 16
pluguri, 3 1 care cu bo! $i vaci,
8 stupi, 81 vite marl cornute,
10 caT, 80 01, 60 capre si 50
rimatori.
Comunica^ia cu catunele ve-
cine se face prin drumuri de
care.
In catun sunt: 4 mori pe
apa $ush:a, 4 pufurT si 3 fintini.
Are o biserica zidita in 1830
si acum deservita de un cintare^
si de preotul de la Valarii.
Curpenul, cdtun, al com. VSlaril,
din plaiul Vulcan, jud. Gorj,
situat spre V. de comuna si
pe malul drept al riului Susi^a.
Are o suprafa^a de 94 hect.,
din carl 54 hect. arabile, 10
hect. vie, 30 hect. livezi cu pruni.
Are o populatie de 90 fam.,
saii 270 sufl., dintre can 78
contribuabili.
Locuitorii poseda : 1 8 plugun,
32 care cu bof si vaci, 6 stupi,
82 vite man cornute, 10 caT,
120 01, 65 capre si 50 rimatori.
Comunica^ia cu catunele ve-
cine se face prin drum de care.
In catun sunt : 3 mori pe
apa Su$h;eT, 3 puturl si 3 fintini.
Catunul are 1 biserica, facuta
m anul 1820 si deservita de 1
preot si 1 cintaret.
Curpenul, mahala, in jud. Me-
hedinti, plasa Motrul-d.-s., com.
rur. Govodarva.
Cursasca, piriU. Izvoreste din
Sipotul-lui-Filip, ce se afla spre
N. de satul Curses ti, jud. Vas-
luiu, pi. Racova, com. Cursesti.
Curge spre S.; trece prin mij-
locul satului Cursesti, despar-
^indu-1 in doua parti, apoi se
varsa in piriul Racova.
Curse! (Valea-), vale, jud. Mus-
cel, pi. Podgoria, comuna Ciul
ni£a.
Cursele, munte y in com. Goidesti,
la infurcatura Biscei-Mari cu
Bisca-Mica, jud. Buzau. Are 1276
metri inahjime. E acoperit cu
pini, brad!, . fagT si mesteacani.
Serva ca izlaz, unde pasc anuai
300 — 400 01, 350 vaci si 60
cai". In par tea de S. are fru-
moasa coasta Sulivastru.
Cursele, mo fie, in com. Goidesti,
pe muntele Cursele, jud. Buzau,
Are 1690 hect. padure, finea^a
si purine curaturi. Este pro-
Hosted by
Google
CURSESTI
23
CURT-CULAC
prietate mosneneasca in deval-
masie cu familia Boranescu.
Cursesti, com, rur., la mijlocul
pi. Racova, jud. Vasluiu, la o
distanta de 27 kil. de orasul
Vasluiu, si de 4 kil. de Pun-
gesti, resedin^a plase!, asezata
pe ma! multe dealur! si vii.
E formata din satele : Cur-
sesti-Razesi, Cursesti -Sofronie,
Toporasti, Hordila si Rapsa,
pe o suprafa^a de 2462 hect.,
din can: 1033 hect. padure si
151 hect. ioc de cultura, fina^,
imas, ale proprieta^ei, iar 1728
hect. ale locuitorilor. Vie se
cultiva pe 28 hect. Are o po-
pulate de 400 fam. sau 1599
sufl., parte razes! si parte cla-
casi, improprietari^i dupa legea
din 1864, ocupindu-se cu agri-
cultura si cresterea vitelor, apoi
cu cultura viilor si livezilor.
In comuna sunt tre! biserici,
deservite de 3 preop si 4 cin-
tarepf, si 2 circiume. Comer^ul
se face de 4 romin!.
Budgetul e de 2034 le!, 84
ban! la venitur! si de 2017 le!,
80 ban! la cheltuel!.
Statul incaseaza 11 94 le! de
la 199 contribuabili.
Vite : 66j vite marl corn 11 te,
93 ca!, 913 o! si 195 rimatori.
Locuitori! poseda: 53 pluguri,
116 care cu bo!, 11 caru^e cu
cai si 80 stup!.
Cursesti, deal, in partea de N.-
E. a com. Pungesti, jud. Vas-
luiu, pi. Racova; desparte aceasta
comuna de com. Rafaila si Cur-
sesti.
Curse§ti-Raze§i, sat, din com.
Cursesti, jud. Vasluiu, pi. Ra-
cova. Si-a luat numele de la pi-
riul Cursasca ce trece prin sat.
Are o pozhjiune frumoasa, fiind
asezat pe dealul Cursesti.
Satul e despar^it in doua de
piriul Cursasca. Partea din stin-
ga piriulu! se numeste Cursesti-
R&zesi, iar partea din dreapta
se numeste Cursesti - Sofronie.
Ambele par^f, de si sunt la o
departare cam de un kil. una
de alta, formeaza insa un sin-
gur trup numit Cursesti.
Este resedin^a com. Are o
s'jprafafa de 5 14 hect, din car!:
357 hect. padure si 21 hect.
' acoperite cu vi! si livezf, pro-
prietatea razesilor. Popula^ia
este de 136 fam. sau 536 su-
flete.
Are o biserica, deservita de
1 preot si 1 cintare^, facuta la
1839 de obstea locuitorilor.
Vite sunt : 23 1 vite mic! cor-
nute, 100 o!, 35 cai si 75 ri-
maton.
Locuitori! poseda : 16 pluguri
si 36 care cu bo!, 8 caru^e cu
cai si 50 stup!.
Curse^ti-Sofroni, sat, jud. Vas-
luiu, despar^it de Cursesti-Razesi
prin piriul Curseasca(v. Cursesti-
Razesi), pe o suprafa^a de 617
hect., din care 125 hect. padure si
343 hect. Ioc de cultura, fina^,
imas, ale proprieta^e! cu 2 hect.
vie. Popula^ia este de 80 fam.
sau 338 suflete.
Are o biserica deservita de
1 preot si un eclesiarc; o cir-
ciuma.
Vite sunt: 120 vite mar! cor-
nute, 113 01, 16 ca! si 20 ri-
mator!.
Locuitori! poseda: 7 plugur!
cu bo!, 15 care si 3 caru^e cu
cai.
Cursul-Apei, Ioc is tori c, unde
Stefan-cel-Mare a batut pe Radu-
cel-Frumos, in jud. R.-Sarat. Vezi
partea istorica a jud. R.-Sarat.
Curt-Bair, deal, in j id. Tulcea,
pi. Macin, pe teritoriul com.
rurale Cerna. Este o prelungire
Sud-Estica a dealulu! Priopcea.
Se intinde spre S., avlndo direc-
{iune generala de la N.-V. spre
S.-E,, brazdind partea centrala
a plase! si cea Nord-Vesrica a co-
munel. Se prelungeste spre S.-E.
prin dealul Para-Bair, la ale carul
poale este asezat satul Cerna.
La E. curge valea Megina. Se
ridica pana la o inal^ime de 300
m. E punct trigonometric de ob-
servable de rangul 3 -lea. Sta
in legatura cu dealurile Bujor
si Caracicula. De o parte si de
alta a lu! merge drumul jude-
{ean si eel comunal Cerna-Greci.
Este acoperit cu pasun! si pe
la poale cu semanaturl.
Curt-Baltc, vale insemnata, in
jud. Tulcea, pi. Istruiu!, pe teri-
toriul comune! Beidant si anume
pe acela al catunulu! sau Sari-
Ghiol. Se numeste si Rimnicul, Iz-
voreste din dealul Caragea-Pu-
nar, sipoarta numele de Curt-Ba
lic dela izvor si pina in satul Rim-
nicul, de unde ia numele de
Rimnicul.
Curt-Bel, insula, in lacul Razelm,
dependinte de comuna Jurilovca,
pi. Babadag, jud. Tulcea. Este
numita Curt-Lup, din cauza nu-
merosilor lup! ce se aflau in
insula. Este acoperita cu ver-
dea^a. Are o lungime de 8 —
10 kil. si o intindere de 75
hect. In capul sau Estic se afla
ruinele une! ceta^uie numita
Bisericu^a.
Curt - Culac, vale, in jude^ul
Constanta, plasa Medjidia, pe
teritoriul comunelor rurale Ma-
mut-Cuius si Euige, carora le
serveste si ca hotar despar^itor.
Pleaca din deaLul Orta-Burun-
Bair ; se indreapt& spre N., In-
tr'o direc^ie generala de la S.
spre N., prin dealurile Caceamac-
Orman-Bair pe dreapta, si Buiuc-
Hosted by
Google
CURT-ORMAN
24
CURTEA-DE-ARGES
Mezarltc-Bair pe stinga; se des-
chide, dupa un drum de 4 kil.,
in valea Ghiordumgi-Orman, pe
stmga, nu departe de ruinele sa-
tulul Sapunar; e taiata de dru-
mul comunal Caceamac-Mamut-
Cuius.
Curt-Orman, ramasitele unei in-
tin se paduri, ce acoperea odi-
nioara o suprafa^a de 800 hect.
in jud. Constanta, plasa Silistra-
Noua, comuna Lipni^a, la E.
de catunul Coslugea, si din cari
azi au ramas numai 100 hect. pe
malul nordic al iezerulul Oltina.
Curta§ul, loc izolat si tirld in
com. Sagata, jud. Buzau.
Curte (Iazul-dela-), iaz, in co-
muna Cirligi, pi. Piatra-Muntele,
jud. Neatmtul; se numeste ast-
fel din pricina ca este situat
inaintea por^ei caselor pro -
prietarestT; este alimentat de
apele piriiasului Dubarca.
Curte (Plriul-de-dupa-), piritt,
in jud. Suceava, com. Stolniceni-
Prajesculul. Afluent ai Piriului-
din-Bahna.
Curtea, sat, face parte din com.
rurala Daesti, plasa Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea. Are o populate de
208 locuiton (137 barba^i si
131 feme!) ; ca populate sco-
lara are 43 copit (24 baep si
19 fete).
Curtea, lac, jud. Dolj,pl. Ocolul,
comuna Cosoveni-d.-s., asezat
in partea de V. a raionului
satuluT. Lung de 140 st. si lat
de 20 st.
Curtea-de-Arge§, eras, jude^ul
Arges la 484 m. d'asupra nive-
luluT maril, cu o popula^iune
de 575 familii sau 4000 suflete,
locuind in 715 case. Situat pe
malul sting al riului Arges, la
28 kil. departare spre N. de
Pitesti. Este scaunul Episcopiei
Argesulul si resedin^a plasei
ArgesuluT. Are un seminar ca
25 1 seminarist!; o scoala primara
de bae^i (168 scolari) si una
de fete (40 eleve); stasia finala
a liniei ferate Pitesti-Curtea-de-
Arges, pusa in circulate in 1 898 ;
un biurou de posta si telegraf
al caruf venit pe 1896 — 97 a
fost de 7986 lei, 70 bam; o
judecatorie de ocol si un spital
cu 20 paturi. Orasul are 7 bi-
sericT, dintre care una, Biserica-
Domneasca, cu hramul Sfinta
Filotea, zidita, se zice, de Radu-
Voda-Negru, intre anil 1244 —
1264. Biserica-Domneasca este
unul din cele mai vechi mo-
numente Veligioase. E construit
in stil vechiu bizantin din pia-
tra si caramida netencuita. In
interiorul biserice! este zugravit
ca ctitor Radu-Negru.
In aceasta biserica se pastrea-
za si moastele Sfintei Filotea,
facatoarea de minunT. Tot aici se
pretinde ca ar fi ingropat Radu-
Negru. Biserica aceasta este
deservita de 4 preo^i, 2 cin-
tareti si 1 paracliser. Se in-
tre^ine din propriul sau fond.
La marginea estica a orasu-
lui, pe o inaltime care domina
orasul si valea Argesulul sunt
inca in picioare ruinele unei
capele catolice, facuta se zice
de Radu-Voda pentru Doamna
sa, care era catolica. Ceva ma!
la N. de Curtea-de^Arges, cam
la vre-o 3 kil. este vestita manas-
tire a Argesulul, unica in felul
ei in toata Rominia. Curtea-de-
Arges are mai multe sate alipite
cum: Busaga, Groapele, Maha-
laua-PosteT, Valea-Sasului si Plo-
pisi. Numara S 14 contribuabili.
Budgetulcomunei la venituneste
de 36250 lei si la cheltueli de
35308 lei.
Numarul vitelor din aceasta
comuna era la anul 1887 de
1909 vice mart, (177 1 boi si
vacT, 1 2 1 cai si 1 7 bivoll) si de
2520 vite marunte (n 10 01,
417 capre si 993 rimatori).
Anual se ^in aici doua bil-
ciuri marl, la Sf. Pantelimon
(27 Iulie) si la Sf. Maria-Mare
(15 August). Curtea-de- Arges
a fost intemeiata de Radu-Ne-
gru, care a avut aci a doua sa
resedinta (dupa Cimpul-Lung)
intre ani! 1244 — 1264. In Ar-
chivele Statului se gasesc mai
multe chrisoave domnestl, da-
tate din Curtea-de-Arges, pre-
cum : de la Dan Basarab (1383),
Mircea Basarab (1387), Dan Ba-
sarab (1421) si altele.
Curtea -de - Arge§ (Biserica-
Episcopala - de la-), eel mai
frumos monument de arhitectura
bizantina din Rominia.
Biserica Curtea-de-Arges a fost
fondata intre anil 1 5 1 2 — 1 5 1 7 de
catre Neagoe-Voevod-Basarab,
pe temelia vechei Mitropolii, si
primul ei Episcop a fost Iosif
Sevastias.
Neagoe fund foarte evlavios,
ca fiu sufletesc al Patriarhului
Nifon, a petrecut ma! tot tim-
pul vietei sale cu ingrijirea de
lucruri sTinte, cu inflorirea Bi-
serice! Romine; aduse in tara
moastele Patriarhului Nifon de
la Muntele Athos, introducind
multe servicil religioase, dupa
uzul Bisericei Constantinopoli-
tane. Cu Turcii, de si se gasea
in legaturile cele ma! bune, sta
insa gata pentru cazul cind cre-
stiniT ar fi pornit razboiu contra
lor. La 1 5 19 el trimise un sol
la Papa Leon X, in Roma, ca
sa-i ceara bine-cuvintarea pentru
el si pentru fill sai, Teodosie si
Petre, si sal roage in numele
saii si ai lui Stefan -eel-Tin ar,
Domnul Moldovei, ca in alian^a
Hosted by
Google
CURTEA-DE-ARGES
CURTEA-DE-ARGE?
statelor crestine contra Turci-
lor, Papa sa numere si cele
doua. Principate Romine, care
asteapta din zi in zi ocaziunea
de a scutura jugul Turcesc.
Neagoe muta scaunul Mitro-
poliei de la Curtea-de-Arges
la Tirgoviste, sfirsind Mitropolia
din acest oras, care se ince-
puse de Radu-cel-Mare. Tipari
carp bisericesti, intre altele E-
vanghelia, cu o ingrijire deose-
bita. El cheltui sume marl de banT
cu infrumuse^area si inzestrarea
sfiutelor locasurl, nu numai din
f ara-Romineasca, dar si din
Moldova si Transilvania, a tu-
tulor manastirelor grecestT din
muntele Athos, din Constatino-
pole, din Sinai, din Ierusalim;
«m toate laturile, de la rasarit
pana la apus, si de la miaza-zi
pana la miaza-noapte, sfintele
biserici le ajutora, si multa mila
pretutindeni da, si mai virtos
spre ceT ce se instrainau prin
pustiu, si pria pestere, si prin
schitun, fara de nici o scum-
pete '1 hranea ; si nu numai
catre crestini fu bun, ci si catre
pagini.»
Dar monumentul destinat a-i
face pomenirea in secoll este
Biserica de la Curtea-de-Ar-
ges.
Numai cind citeste cine-va
invafaturile asa de folositoare
si virtuoase scrise pentru fiul sau
Teodosie, precum si inscrip^iu-
nile compuse de dinsul si sa-
pate pre cele doua lespezi din
fa^ada vestica a Bisericei, ase-
menea si documentele oficiale
venite din timpul sau pana la
noT, poate in^elege in destul
marimea sentimentelor si fer-
bin^eala Dumnezeiasca ce hra-
nea un suflet plin de credin^a
ca al luT.
Reproducem aci cele doua
inscrip^ii din afara, despre par-
tea dreapta a intrarei, traduse
din slavoneste, fund de mare
important :
In t na inscriptiune. — «Cfy! cu Duhul
luT Dumnezeii se pova^uesc, sunt ft! ai lui
Dumnezeu. Lata si eii robul Domnulu!
Dumnezeului nostru Iisus Hristos, loan
Neagoe Voevod,adusu-mi-amaminteDom-
nia mea, cum ca mul^T Impara^t intru
imparatia aceasta s'aii salasluit, ci pu^in!
pe cea cereasca impara^ie o au mostenit-o.
De aceea dar iata si eii nu numai ca
m'am sirguit a cirmui aceasta impara^ie,
ci si pe Domnul din tot sufletul a-1 iubi
impreuna cu fapte bune. Drept aceea, am
cunoscut si not, ca ce! fost! inaintea
noastra stapiniton, adica Impara^i, aces-
tea ascultindu-le si cele pamintest! bine
intocmindu-le, pe cele cerestT le-au do-
bindit, si cele pamintesti pamintestilor
le-au lasat, dupa glasul fericituluT proo-
roc, intre Impara^T si Dumnezeescui pa-
rinte David: Fericit barbatul ce milueste
si in toata ziua de Domnul se indulceste ;
si iarasi : precum cu milostenie se cu-
rajeste pacatele. Aceste dar vazindu-le
si noT, si de dorin^a si de osirdie fund
condus! catre sfintele si Dumnezeestele
biserici a le zidi, inal^a si lnfrumuse(a
precum le-au facut si tnal^at si infrumu-
se^at a! nostri intru sfinji raposa^i mosi
si stramosi si sail facut ctitori, cinstite
bune biserici, aii inal^at si infrumuse^at;
asemenea si not, urmind lor, cu dorin^a,
si osirdie avind catre acest sfint Dum-
nezeesc templu si locas al Prea sfmtei
curate! si prea bine cuvintatei Stapine!
noastre de Dumnezeii Nascatoare! si pu-
rurea fecioarei Maria a prea cinstite!
Adormin, pe care am gasit-o Domnia
mca la Curtea-de-Arges, darimata si ne-
intarita, si prin darul Dumnezeesc si cu
inspira^ia acestei Prea cinstite Maice! Dom-
nului, s'aii deschis ochi! inime! noastre
si am hotarit acest mai sus pomenit tem-
plu de la temelie a-1 zidi si a-1 inal^a,
si a-1 intari, si am daruit sate si {igan!
si balfi cu peste si vam! si vase de aur
si de argint si margaritar si pictre nepre-
^uite. Drept aceea, dupa a noastra pc-
trecanie, pe cine is! va alege Domnul
Dumnezcu sa fie uns si urmas si staplu
al smerite! Domnie! mele al toatei ^ari
Ungro-Romine, pe acela il conjuram cu
Domnul Dumnezeu, facatorul cerului si
al pamintulu! si cu prea curata sa maica,
si rugam pe Dumnealui: Mare singur
stapinitorule si de Dumnezeu iubitule
Domnule, si unsule, te rugam no! pentru
acest nou zidit templu, pe care l'amln-
nal^at in cinstea si slava Stapinului Hris-
tos, ca pe acesta sa nu-1 las! sa fie spre
pustiere, ascultind pe unit rai grSitori
catre tine, si sa nu se atinga mina ta
de mai sus comorile si vasele sa le iai,
ce inca bine si domnia-ta dupa putere
sa adaugi, pentru ca sa nu fie spre ba-
jocura limbelor straine, si locuin^a ani-
malelor si a pasarilor, si a gadinelor
si a oamenilor rai; ci fi catre el mi-
lostiv si intocmitor si pazitor al mona-
hilor locuitori intr'insul bine-facator ; ca
sa-^i fie si Domniei-tale ctitoria desa-
virsita, precum si noua, can am trecut
din aceasta lume desarta ; pentru ca daca
voeste mina ta sa se atinga a lua, adu-
cindu-^i aminte sa nu ia!, nu te vei in-
cerca, ci daca ve! gindi ca le iai de
la Prea curata Maica Domnului nu vei
lua ; dar daca ve! voi si de la tine sa
darucst! dupa putere la templul acesta
sa fi! bine-cuvintat de Domnul Dumne-
zeu, facatorul cerului si al pamintulu!,
si de Prea curata Maica sa ; pentru ca
eu, Domnule si unsule, dupa moartea
mea nu astept de la nimene pomenire
sa am, de cit de la domnia-ta, lar dom-
nia-ta, sa a! pomenire in imparatia ce-
rului, unde este bucuria netrecatoare si
fericire fara de sfirsit, care va sa" fie
amin. Si iarasi amintim egumenilor si
monahilor, aci salasluitori, ca daca cine-
va din boer! si din nobilii va voi sa
aduca ale lor aver! si vase, pentru ca
sa le ascunda in manast're, fie chiar si
de or!-ce frica, atunci egumenul si mo-
nahii sa nu le primeasca in manastire
ca sa nu fie aver! straine in manastire,
sa nu cada manastirea in nevoe. Iar
egumenul si monahul, care va primi a-
vere straina sa o ascunza in manastire,
sa fie procliat si anathema*.
A 2 -a inscripfiune.—«CvL voiaTatalui,
si cu ajutorul fiulu!, si cu savirsirea
Sfintulu! Duh, care in Treime este sla-
vit Dumnezeu, de dorin^a si osirdia in-
demnat, inceput-am acest sfint templu
al Prea-cuvintate! noastre Stapine Nas-
catoare! de Dumnezeu cinstite! Ador-
min, pe care privind-o, si vazind-o, si
pu^in in^elegind din scripturile Dum-
nezeest!, ceea-ce graeste gura Stapinulu!
Dumnezeulu! nostru in Sfinta Evanghe-
lie : «Daca vom avea credin^a cit un
graunte de mustar, se vor erta pacatele
noastre*, dar nic! atita nu s'a gasit in
not, precum se vorbeste iarasi in sfinta
Evanghelie : «Daca cine-va va veni la
mine — nu-1 voiu alunga». $i iarasi zice
Dumnezeescui Chrisostom : De au lu-
crat cine-va din ceasul eel di'ntiiu sa-si
primeasca asta-z! dreapta plata; de au
venit cine-va dupa ceasul al treilea, mul-
{umind sa praznuiasca; de aii ajuns ci-
68878. Marele £>ic(ionar Geogra/ic. Vol. Hi.
Hosted by
Google
CURTEA-DE-ARGES
26
CURTEA-DE-ARGES
ne-va dupa ceasul al saselea — de nimi-
ca sa nu se indoiasca, ca de nimica nu
se va pagubi, iar care se va intlmpla
la al noulea ceas sa se apropie, de ni-
mica temindu-se ; de au ajuns cine-va
in ceasul al un-spre-zecelea sa nu se
ingrozeasca de pedeapsa; ca iubitor ae
oameni fiind Stapinul Christos, primeste
pe eel de pe urmn - , ca si pe eel d'intiiii;
odihneste pe eel venit din ora un-spre-
zecea, ca si pe eel ce a lucrat din cea-
sul di'ntiiii ; si pe eel de pe urma. milu-
este, si pe eel di'ntiiii mingle, si aceluia
plateste si acestuia da, si lucrul cins-
te>,te, si iridemnarea o lauda. Pentrii
aceasta dar, si vol, fratiT met, ace! can
v'atT ostenit in acest sfint templu, on
daca, ati fost boga^i, sau saraeT, saii in-
setafi, saii flrtminzT, sau vaduve, sau din
slugile mele ; sa nu gindi^T in inimile
voastre, ca Stapinul Christos nu va lua
In seama truda voastra, dar lua^i seama,
precum zice sfinta mat sus zisa Scrip-
tura : «Fiind-ca stapinul Christos este
iubitor de oameni, si primeste osteueala
voastra », si ve£i intra In imparatia ce-
reasca. Si eii dar, robul Stapinului meii
Isus Christos, si a mumei sale fara pri-
hana, si de si prin multe pacate sunt
minjit, precum nimene altul din crestinii
de la Rasarit pa?ia la Apus ; ma rogdecl
£ie, prea Curata Maica a DomnuluT, pen-
tru cei ce s'au ostenit lucrind Sfintel
tale case ; daca cine-va in credin^a cre-
stineasca a fost si a lucrat cu multa. os-
teneala si cu sudoare si foame, si sete
si suparare, si cu batae de joe, si ocara,
primeste prea Sfinta Stapina munca lor
si roaga pentru ei pe eel nascut din
tine, ca sa nu-T rusineze in ziua jude-
ca^ei, dar sa-i numere pe el intre cei
can vor fi in partea dreapta a scaunu-
lui LuT.
De oare-ce eii sunt negura pacate-
lor, si nici un bine nu am facut inain-
tea Ta Dumnezeule, nici n'am ostenit,
nici n'am rlaminzit, nici n'am insetat,
si nici o sudoare, si nici o lacrama n'am
varsat, ci in toate zilele vie^ei mele, in
pace, si in indestulare, si in toate bu-
nurile acestef deserte lumt am trait, pen-
tru aceasta, daca nu putuT sa. platesc a-
cestor lucratort ostenifl, sail din zgirce-
nia mea, sau prin proprire, saii prin
iubirea de argint, saii prin iubirea de
aur, am fost orbit de pacat ; prea buna
ajutatoare, prea curata Stapina, primeste
ca rasplata lor desavirsita sa, le fie data,
si vol, fra^ii mei, erta^T-ma, si nu ma
blestema^i, si pe voi Domnul Dumne-
zeu va va erta si prea Curata Maica Lui
va va milui ; fiind-ca. n'am putut eii sa
va dau, Domnul Dumnezeu si prea Cu-
rata lui Maica sa va dea, iar tu, prea
Curata Maica a lui Dumnezeu care est!
speran^a, tuturor crestinilor si pre mine
nevrednicul si lipsitul de speranta eel
nascut in pacate, vi£a stearpa si smo-
chin fara rod, si eii sunt oaie ratacita in
pustiu, si nu sunt vreduic a ma numi
fiii al tail, fiind-ca foarte sunt incarcat
cu pacate, ci te milostiveste prea Cura-
ta Stapina si primeste-ma, nu ca pe cei
de mat sus scnsii lucratori, carl s'au
ostenit, dar precum si Sfinta Evanghelie
scrie : ccPrime.^te-ma parintc, ca si pe
unul din NaimipT taT» ; asa primeste si
pe mine pacatosul robul tail loan Nea-
goe Voevod*.
Biserica s'a sftr$it la 1526,
patru ani aclica dupa moartea
sa; el insa prevazind toate pri-
menelele acelor vremT turburate,
se grabi a o tirnosi in anul
15 17, cind era gata numai par-
tea arhitectonica a bisericet, $i,
in interior, cite-va picturi rau-
rale.
In ce prive^te construc^iu-
nea, biserica arata o origin a
orientala. Modul de a taia pie-
trele, de a le a$eza cu rostun,
pu^in cioplite, punind intre ele
un strat foarte sub^ire de var
curat neamestecat cu nisip, de
a le lega cu scoabe de fier fi-
xate prin plumb, de a dispune
la diferite inahtimT in grosimea
zidurilor, de la temelii $i pana
la virful turnurilor, grinzi in-
doite de lernn ; toate acestea
sunt maT mult de cit suficiente,
pentru a dovedi aceasta, daca
ne amintim maT cu seama, ca
este vorba de un monument din
secolul al XVI-lea, adica dintr'o
epoca cind aceste traditiunl se
parasise de mult in Europa,
care se gasea atuncl in plina
rena^tere.
Arhitectul bisericei de la Ar-
ge? nu era numai un arhitect
me$ter a concepe $i a executa
ornamentele cele maT compli-
cate. El avea iuca $i o mare
experien^i ca constructor. Dupa
cum recunoa^te insu$i restaura-
torul operei sale, d-nul Lecomte
de Nouy, nu s'ar fi putut exe-
cuta mai simplu $i mai cu suc-
ces un plan ca eel dat arhitec
tului.
Este destul pentru a ne da
seama despre acersta, de a
cerceta planul bisericei in punc-
tul unde se ridica turnul eel
mare, care sta pe patru un-
ghiurT, fara sprijinul proptele-
ior din afara. Culegerea mate-
rialelor necesarie a trebuit sa
prezinte greuta^imarT, din cauza
lipse! de drumuri practicabile,
^i a lipsei mijloacelor de tran-
sport, pe care le avem la in-
demina asta-zi. Pentru caramida,
lucrul era u$or ; ea se facea pe
loc, pamintul dind materia pri-
ma, iar lemnul pentru a le arde,
luindu-se din padurile vecine.
Proba ca fabricarea caramidei
era destul de inaintata, este va-
rietatea modelurilor gasite in
sapaturile intreprinse in jurul
bisericei de Arge?. Nu tot a$a
de u?or insa era cu piatra, care
trebui sa o aduca din depar-
tare de 95 kil., din carierele de
la satul Albe^ti, de linga Cim-
pulung. Piatra este un calcar
de coloare galbena, de un gra-
nit stins, fin $i omogen.
Intr'un hrisov de la Neagoe-
Voda, se arata ca Domnul scu-
tise de dajdiT mat multe sate,
can transportase materialul de
construc^ie pentru biserica. Mar-
mora $i mozaicul fura aduse din
Turcia, cu corabii, pe Dunare,
pana la Vidin, de unde apoi se
cara la Arge$. Nimic, cum ve-
dem, nu oprea pe acei oameni
plini de credin^a in lucrarea lor.
Cite sute, mil de care trebuira,
in timp de ani intregi, ca sa
transporte acea masa de pia-
tra ! NimenI nu se dedea in la-
tun dinaintea bucafilor, ce cin-
tareau peste 2000 kgr., cum sunt
Hosted by
Google
CURTEA-DE-ARGES
27
CURTEA DE-ARGE?
cele intrebuin^ate pentru con-
struirea coloanelor din Narthrex
si pentru turnurile cele man.
Asta-zi chiar, o asemenea In-
treprindere s'ar considera ca
prezintind greuta^i serioase si
cheltueli enorme.
Cine insa. sa fi fost arhitec-
tul, care a conceput planul u-
nef zidiri asa de marete, si a
executat-o cu atita arta? Dupa
izvoare grecestT acesta ar fi fost
insusi principele Neagoe, care
in tineretea sa traind la curtea
Sultanului Selim, ca ostatic, ar
fi invatat arhitectura. Sultanul
Tar fi in^arcinat chiar sa zi-
deasca o moschee in Constan-
tinopole, si dinsul, fie singur, fie
ajutat de architectul Manolli din
Niacsia, ar fi reusit sa o cla-
deascS asa de frumos, cu 999
ferestre si 336 minarete, in cit
Sultanul, uimit de lucrare, ar fi
incarcat pe Neagoe cu damn,
dindu-i voe a aduce in Tara-
Romineasca materialele ramase,
ca sa le intrebuinteze m edifi-
carea bisericei de la Arges.
OrT-ce valoare am fi inclina^i
sa dam acestor aratan, ramine
neindoios ca Neagoe a contri-
buit mult la conceperea planu-
lui arhitectonic, si ca el se pri-
cepca nu numai in arhitectura,
dar si in faurarie; ca adevarat
critic al artei, el calatorise in
tan straine, ca sa observe capo-
d'operile arhitectonice, si se in-
conjurase in $ara de artist! de
mare pre^ arhitec^f, pictorT si
faurarT. Cronica contimporana
ne spune ca, intre altele, Neagoe-
Voda batut-a insusi cu cui-
soare un mar de aur curat, im-
podobit cu margaritar si cu pie-
tre scumpe, pe o icoana a sfin-
tulu! mucenic Gheorghe, din ma-
nastirea Nucet.
De sigur ca el s'a servit cu
mul^f arhitect! si mesteri din
Turcia, dupa cum incredin^eaza
si Paul de Aleppo : Se zice, ne
spune dinsul, ca nefiind mar-
mora in Tara-RomineascS, Nea-
goe, spre a dobindi acest ma-
terial, intrebuin^a urmatorul mes-
tesug: El dobindi de la impa-
ratul turcesc un hatiserif spre
a cladi o geamie in cetatea Bo-
dom (Vidin), si cu acest mij-
loc el aduse din Turcia, pe riul
Dunarea, in corabif, marmoii
si piatra, pana. la acea locali-
tate. In acelasT timp el tocmi,
ca pentru cladirea geamiei, ar-
hitecpf si al^i mesteri sapaton
de piatra, si puse sa lucreze la
acea biserica, la a carei inal-
$are el era stimulat de o inspi-
rare divina. Proba ca printre a-
cesti lucraton unii erati Turd
estc, c& pe o caramida zidita
t.ocmai in bolta turnului celui
mare, se citeste in litere arabe
cuvintul Alah (Dumnezeu).
Pe linga artistii din Orient,
Neagoe a avut recurs si la mes-
teri faurari din Transilvania,
Ungaria si chiar din Italia si
Germania. Inca din anul 1516,
Vladislav al Il-lea regele Un-
garieT, ii trimite aurari! trebu-
inciosi, iar intr'o scrisoare din
Pitesti (18 Decembrie, 1518),
Neagoe se plinge Consiliului Mu-
nicipal din Sibiu ca, de si ra-
masese mul^umit anul trecut
cu argintarii Iohann si Celes-
tin, — trimisT in Jara-Rominea-
sca, spre a-i face niste cupe, —
in urma insa a mat pus la
dispozi^ia lul Celestin o catime
de eel mat curat argint, cu sar-
cina de a-i face o cadelni^a dupa
modelul turnului de la cetatea
din Sibiti, c&df «not am vizitat
intreaga Ungarie, zice Neagoe,
si turn mai frumos ca acela ni-
caiurea n'am vazut. Dupa cit-va
timp, sfirsind numitul acel lucru
al nostru, si aducindu-1 inaintea
noastra, nicif de cum nu ne-a
pl&cut, fiind-ca, era o lucrare {i-
ganeasca. Avem no* in JarS
destuif mesteri, carif ar fi putut
s& ne fac£ ceva maf frumos, de
cum ne-af&cut acesta». Decif Ce-
lestin a cerut din nou argint,
fag£duind c& acum va lucrs. cum
se cade si va ispravi pana la
PastT, pe garan^ia boerilor Va-
lentin Pitar si Oprea Vistier, car*
trebue s& fie pedepsifi, de oare-
ce el nu sf-a implinit fSg^du-
in(a; de aceea Neagoe trimite
la Sibiu pe insusi Valentin, in-
vitind Consiliul Municipal sa ia
o masura energica in aceasta
privin$a\
Neagoe, sfin^ind biserica de
la Arges si intemeind m.anasti-
rea. ii dete rangui de Arhiman-
drie ca si TismeneT, hotarind ca
amindoua aceste manastiri : «sa
fie intr'un chip cinstite, si scau-
nele mai man de cit toate m£-
nastirile ale ^arel Muntenesti
pana in veci, ca asa s'au toc-
mit, si s'au asezat, si s'au legat
cu mare blestem».
Primul Arhimandrit al Arge-
sului, Kir Iosif, fu blagoslovit
de Patriarh a face liturghie cu
bederni^a (ipogonota) : « Asijdere
si citi vor fi dupa* el, tot asa sa
faca».
Iar manastirea o ingradi Nea-
goe imprejur cu curte de zid,
si inlauntrul curfil facu multe
chili! calugaresti, si o infrumu-
se^a cu tot felul de trebuin^i,
facu trapezarie, si magherni^a,
magupie, si povarna de olovina,
pivni^a si clopotni^a inalta, si
puse clopote marl, cu de toate
o impodobi si o facu asemenea
raiulul lul Dumnezeu.
In aceasta stare las& manas-
tirea de Arges fericitul intru
pomenire Neagoe - Voda, cind
la 25 Septembrie 1521 pfirasi
privelistea lumel acestia, si se
inmorminta in launtrul bisericei,
punindu-se de-asupra ramasi^e-
lor sale pamintesti o lespede de
Hosted by
Google
CURTEA-DE-ABGE?
28
CURTEA-DE-ARGES
marmora, compusa din doua bu-
catl, legate intre ele prin scoabe
lipite cu plumb. Ea are sapata
pe dinsa urmatoarea inscrip^i-
une in limba slavona:
«Raposat-au robul lui Dumnezeu loan
Neagoe Voevod si Domn a toatei f arei
Ungro-Rominesti si a par^ilor Dunarene,
in luna Septembrie, in 15 zile, in aiml
7029, crugul luneT 15, temelia 18. Im-
para^it-aii 9 ani si jumatate. Si rog pe
eel ce Dumnezeu va bine-voi a'l aduce
dupa noi, sa pastreze acest mic locas de
odihna si casa oaselor mele, ca sa fie
nestricata».
La c&patiiul acestui mormint
sunt alte trel mat micif, cope-
rite de cite trei lespezide pia-
tra de Cimpul-Lung. Din ins-
crip^iunile slavone dupa ele se
vede ca acolo au fost ingropa^T
trei copii a lui Neagoe- Voda :
Petru, mort in luna Martie 1 5 ;
loan, mort in 27 Noembrie, si
Angelina moarta in August 3
fara sa arate anil mor^tf lor. De
sigur insa ca acesti copii au
murit, fiind inca in via^a Nea-
goe Voevod.
On cit de turburate fura tim-
purile, ce urmara in Tfara-Ro-
mineasca, dupa moartea lui Nea-
goe- Voda, se gasira insa des-
tui domni, ca sa sprijine si inca
sa intareasca manastirea de la
Arges. Ast-fel, in anul 1524,
Vladislav Voevod darui o ca-
sarie pentru sustfnerea bolna-
vilor de Ja bolnija manastirei ;
Moise-Voda, o moara in sus de
Arges 51 un pod in Pitesti (1 529);
Vintila-Voda, mosia Falcoiul
C 1 535) i un boer Dlrzu, mosia
Tigveni (1528), etc. Acela insa
care a avut o grija deosebita
pentru aceasta manastire si a
{inut sa termine minunata bi-
serica, a fost Radu-Voda dela
Afuma^i, impreuna cu so^ia sa
Ruxandra, fiica lui Neagoe- Voda.
Dupa cum se citeste in inscrip-
{iunea de asupra use! de mar-
mura la intrare, Neagoe ince-
puse a zugravi interiorul si nu
Fa sfirsit. Radu-Voda a termi-
nat lucrarea in 1526, in zilele
egumenului Gheorghe, dupa cum
se arata in urmatoarea inscrip-
$iune in slavoneste :
«Intru Christos Dumnezeu, bine cre-
dinciosul si bine cinstitorul loan Nea-
goe Voevod, cu Dumnezeiasca rivna si
demnare, din temelie a inal^at sfintul a-
cest templu al Prea curate! Nascatoarei
de Dumnezeu, si neispravindu-1 s'a dus
spre veclnicele locasuri. Iar eii loan
Radu Voevod cu mila lui Dumnezeu
Domn, m'aii inal^at Domnul Dumnezeu
pe scaun Domnesc, si au napaditTurcii
cu multe greutati si era sa ia patria
noastra, fara-Romineasca, si s'a ridicat
Domnia mea si cu nobiliT, si multe raz-
boae aparind, cite odata fiind gonilT, si
cite odata gonind pe vrajmas, pana cind
puterea si ajutorul celui de sus (biruin-
{a...) ne-a dat Domnul Dumnezeu. Si am
ridicat Domnia mea ochii cei suflete-ti
Dumnezeestile biserici, pe can le-am cer-
cetat. Si am fost indemnati de maiea
noastra, bine cinstitoare Doatnna Des-
pina, sotia acelui bine-cinstitor Neagoe
Voevod, pentru aceasta sfinta, biserica a
manastirei Argesului. Si am vazut Dom-
nia mea Dumnezeestele lor gindiri si
sirguinte, rivnit-am cu toata inima sa, o
savirsesc si sa ma numesc Ctitor aces-
tui Dumnezeesc templu. Dupa porunca
lui Neagoe Voevod si dupa. vointa lui,
s'a zugravit chipul Domniei mele aici
si cu prea iubita sotie a Domniei mele
Doamna Ruxandra, fiica insist a aces-
tor bine-cinstitori DomnT Neagoe si Des-
pina. Pomeneste-ne pre noi, Prea slinta
Nascatoare de Dumnezeu, intru impara-
tia fiului Tau, si ne invredniceste pre
noi a sta la dreapta lui. Si s'a zugravit
la anul 7035/1526 Septembrie, iniozile,
cu mina lui Dragomir Zngravul».
Radu nu numal ca intari da-
niile facjte manastirei de Nea-
goe-Voda, ci inca le mai mari
prin dona^iuni de mosil, scutiri
de dajdii si acordari de prive-
legii. EL darui satele Corbi,
Domnesti, Trinsani, Dichisesti
cu morl ?i viT, Stefane^ti, ju-
matate din satui Pitesti, juma-
tate vama din ora$ul Pitesti de
peste tot hotarul, cum $i alte
miluirl nenumarate.
Se ?tie sfir?itul tragic al a.
cestui viteaz Domn, care se
cuvine a fi pus intre eroii cei
man ai neamului Romin, pen-
tru ca a cistigat 20 de batalii
numa! in doi ani, a desfa^urat
o staruinta vitejeasca in apa-
rarea drepturilor tare!, in mi-
nutele de cea mat grea primej-
die, §i a oprit cu bra^ul sati de
fier, ca tara sa nu se faca pa-
salic turcesc. Boerii intriud in
iatelegen cu fostul Domn Vla-
dislav, ridicara oaste in ascuns
pe capul lui Radu-Voda s! il
gasira nepregatit de razboT.
Radu fugi impreuna cu fiul sau
Pirvu, banul CraioveT, insa fi-
ind gonit de pe urma, fu ajuns
la Rimnicul-Vilcei. Aci el se
inchise in capela Sfintului Gri-
gorie de linga oras, crezind ca
du^manii luT, cre^tini ca §i din-
sul, nu o sal ucida chiar in
biserica; salbatica lor minie pin-
gari insa altarul sfint, stropind
cu singele Domnului ?i al co-
pilului sau, sfintul pristol. Radu
fu inmormintat in Biserica Cur-
^eT-de-Arges, alaturea cu so-
crul sau, Neagoe Basarab (la
4 Ianuarie anul 1529). Aci i
se vede mormintul. Pe piatra
mormintala el este aratat ca-
lare cu buzduganul in mina si
cu mantia suflata de vint, in mi-
nutul ciud se lupta in fruntea
ostireT sale.
In ultimele decenii al secolului
al XVI-lea, manastirea Curtea-
de-Arges, ca si mai toate lavrele
paminterie, cazuse in mina ca-
lugarilor strain!, care prin protec-
^iune si mita incepind de la egu-
menii, calcau in picioare daniile
pioase si legamintele ctitorilor
primitivi, paminteni si stringeau
veniturile in folosul manastirilor
grecesti din pamintui otoman,
lasind locasurile sfinte din ^ara
in neingrijire si darapanare. Din
aceasta stare de umilire voi
Hosted by
Google
CURTEA-DE-ARGES
29
CURTEA-DE-ARGB?
Mihaiu Viteazul in 1594 sa
scape si manastirea de Arges
ca si pe cele-1'alte devenite me-
toace dajnice strainata^e!, cind
hotari ca nic! un calugar strain
sa nu se ma! faca egumen, ci
fie-care manastire sa-s! aleaga
egumenul sau dintre ieromo-
nahii si monahi! aflatori intr'insa.
Eroul de la Calugareni intari
inca privelegiile manastire! Ar-
ges, ma! dindu-T si dreptul de a
judeca pe locuitori! din Curtea-
de-Arges si a lua vama orasu-
lui. Aceste imbunata^ir! fura.
zadarnicite in curind, pentru ca,
m anul 161 1, Bator Gabor, Dom-
nul Ardealului, navalind in tara,
s'au tabarit la scaunul Tirgo-
viste!, sezind aicea in $ara trei
lun!, dind voe ostilor de ati
pradat toata. $ara, si toate manas-
tirile cit n'au ramas nimic in
$ara, nic! alta data n'au ma!
fost aicea in {ara rautate si jaf
ca atuncea. «Insus! obiectele si
vasele sfinte bisericilor si ma-
nastirilor pusese fiara neinblin-
zita sa le care in tara luT, ce
o umpluse de argintul si aurul
Tarei-Rominesti». Bator, dupa
cam ne spune o cronica saseas-
ca, a gasit in turnul eel mare
al biserice! Arges o comoara
de mare pre{, de sigur odoarele
manastirest!, care fusese acolo
ascunse. El lua chiar plumbul
de pe acoperisul bisericei, la-
sind-o ast-fel descoperita si ex-
pusa la ploae .si ninsoare.
Pe linga. aceste nenorociri ve-
nite din afara, alta urgie se
porni din noti asupra manasti-
rilor pamintene. Jugul venetici-
lor Greci incepuse sa apese cu
greu, mai cu seama sub Dom-
niile lui Radu Mihnea, Alex-
andru Coconul, Alexandru Ilias
si Leon-Voda, can se inconju-
rara de oameni crescu^i in Fa-
nar, dindu-le pe miin! toate dre-
gatoriele {are!. Atunc! sfintele
locasur! pamintene se inchinara
iarasi manastirelor din orient,
administrindu-se de oameni stra-
in! {are!: «Nu dupa lege sfinta,
ci cu neamul, cu limba, si cu
moravarile straine neamulu! nos-
tru, adica. Greci', can nici ca se
indurara nici se lenevira in via{a
biruin^e! lor a strica si desfiin^a
obiceiurile cele bune si batrine
ale {are!, indraznira a calca si
obiceiurile manastirilor si pra-
vila ctitorilor, Domnilor batrini
ce ati fost legiuita». Pentru a-
ceasta, Mate! Basarab, prin hri-
sovui din 27 Noembrie 1640,
libereaza si manastirea Arges
de stapinirea straina, redind-o
{ari!.
Eaca cum se exprima dinsul
in slil stramosesc :
«Drept aceea, no! ce sintem
ma! sus zisT, loan Mate! Basa-
rab Voevod, dinaintea adunare!
a toata {ara, cu sufletul si cu
voea a tot soboruluf, asa am
tocmit: cam ca acele sfinte la-
vre domnestf, care le-aii inchi-
nat ace! Domni si VladicT stra-
in!, pentru mita, fara de voie
si fara. de stire a neamulu!, le au
supus metoace dajnice altor ma-
nastiri din tara greceasca, din
Svet-Agora si de pre aiurea,
insa manastirile anume : Tis-
mana, Argesul, Cozia, Govora,
Cotmeana, Ezerul, Gura-Motru-
lui, Bradetul, Dealul, Glavacio-
cul, Snagovul, Bistrh:a, Mis-
lea, Tinganul, Bolintinul, Poto-
cul, Rincaciovul, Valea, Mene-
decul si altele, acelea toate sa
fie in pace de calugar! strain!,
carora li s'au fost dat pentru
mitele lor, si sa aiba a trai
Manastirile intr'acea slobozenie,
peacea pravila si tocmeala, cum
le-au legiuit ziditori! si ctitori!
lor, si sa aiba a fi pre seama
{arii cum au fost din veac»
Darnic fiind cu toate manas-
tirile pamintene, Mateiu nu pu-
tea lasa in ruina si locasul cti-
toricesc al strabunulu! sau Nea-
goe; el il inveli, il reinoi si il
inzestra cu multe mostf si da-
rurl ; zidi din nou clopotni^a si
chiliile arse de pe vremur!, si
scuti satele manastire! de or!-ce
contribute, autorizind prin po-
runca pe egumenul manastire!,
«ca or! cind il vor mat supara
birari! pentru birul satenilor de
pe mosiile manastirest!, sa le
dea in cap sa moara ca ciini!.»
Nici 30 de an! nu trecuse de
la repara^iunea si reinoirea fa-
cuta de Mateiu Basarab, si te-
meliile- biserice! de la Arges se
aflau stricate, ca si scara, ba
chiar pietrele construc^iune! e-
rau mutate de la locul lor. §er-
ban-Voda Cantacuzino trimise
pe un bo!er al sau, Dona Pe-
pano, impreuna cu mester!, ca sa
dreaga toata stricaciunea, inta-
ri;id pietrele in tot chipul cu fier.
Din inscrip^ianea in limba ro-
mineasca, sapata pe chenarul
din stinga use! de la intrarea
biserice!, ne arata ca restaura-
{iunea s'a facut in anul 1682,
si ca Domnul a mai adaigat la
milele manastire! tot vinariciul
Domnesc din dealul Alimanes-
tilor (jud. Arges).
Pana la 1750 nu ma! aflam
despre vre-o imbunata^ire adusa
cladire!, de si mul{! Domn! se
ingrijesc de avutul si dresurile
manastire!. Intre acestea este si
Constantin Brincoveanu, care
(in 1698) da din noti calugari-
lor dreptul de judecata: «fara
insa a judeca calugari! sau a
ma! face inchisor! prin manas-
tize, ci sa o vinza la vre un
mirean onorabil, cum sevapu-
tea tocmi cu dinsul si acela sa
judece».
In razmeri^a dela 1786 — 89,
biserica de la Arges a trebuit
sa sufere si sa fie pradata de
Turc!.
Hosted by
Google
CURTEA-DE-ARGE?
30
CURTEA-DE-ARGES
In prima jumState a acestul
secol biserica luif Neagoe avu
sa sufere un sir de incendii si
de stricaciunT. La anul 1838 un
nou cutremur zgudui temeliele,
mutind multe pietre din locul
lor, pentru care fu restaurata
de Episcopul Ilarion (1828 —
1845); la 1866 arse Seminarul;
la 1867, Aprilie 24, casele, clo-
potni^a si paraclisul, si in fine in
acelasi an, Decembrie 2, un foe
mistui intreg in teriorul bisericei,
si impiedica de atunci de a se mat
oficia intr'insa serviciul divin.
Inca pe la anul 1863, pe cind
sta atit Manastirea cit si Semi-
narul, s'a sim^it trebuin^a unei
restauran radicale a bisesicei.
Arhitectul insarcinat cu studia-
rea si preg£tirea plan uri lor si a
devizelor, d. Bureli, a intocmit
in cursul anului 1864 proectele
necesare; dispozhriuni de exe-
cutare s'au luat in anul urmator,
prevazindu-se costul lucrarilor
pana la un milion si trei sute
de mil lei vechi. Nimic insa nu
s'a putut incepe anul acela.
In anul 1867, A. S.Princi-
pele Domnitor, Carol I, in in-
teresui viu pentru trecutul po-
porul romin, vizita si Episcopia
de Arges, observind cu mare
aten^iune atit biserica, cit si rui-
nele ce atunci o inconjurau ; isl
exprimS, hotarirea fermci. de a
a se reedifica Episcopia si a se
restaura definitiv biserica lul
Neagoe-Vod&. O comisiune se
riumi indat& ; in budget se pre-
v&zu o sum& de 1 50000 lei vechi ;
anil 1868 si 1869 trecur& in
preparative; de la 1870 — 1874
se lucr& numa! la recladirea so-
clulul cu piatra nou5, si la inal-
farea schelelor exterioare si in-
terioare; lucrarea ins£ se fa-
cea fiirS plan, fara studil prea-
labile si foarte incet, in cit dis-
trugerea timpulul era maif mare
de cit efectele restaur&ril.
Atunci se incepu a se cugeta
serios la monumentul de la Cur-
tea-de-Arges. D01 ilustri arhitec{I
francezl, d-nil Viollet-le Due si
Baudot, fura consulta^I, si dupa
recomanda^iunea ambilor, con-
ducerea lucrarilor de restaura-
^iune se incredinfa d-lui A. Le-
comte de Nouy, caruia datorim
asta-zi restaurarea mSre^uluI mo-
nument, imbr&cat in toata splen-
doarea sa.
In 1875, lucrarile de restaura-
re fura definitiv tncepute, tinura
1 1 am, si ast-fel restaurata, bi-
serica Curtea-de-Arges, a costat
suma de 1 501000 lei, impreuna
cu mobilierul si vestmintele sa-
cerdotale si cu toate odoarele.
Aceasta opera nationals, in-
treprinsa prin inifiativa M. S.
RegeluT Carol I, patronata de
Augustii Nostri SuveranT, a for-
mat obiectul celeT mai marl in-
grijirl. Timpul va inscrie printre
multele titlurl de recunostin^a
ale na^iunei, si terminarea mo-
numentulul de la Curtea-de-Ar-
ges, atit de mult admirat de
strabunii nostri, can credeaii ca:
«Potriva nu are in toata lumea»,
si strigau la vederea luT, plini
de admirare : «Fericit eel ce a
facut-o, ferici^I eel ce au lu-
crat-o, vrednici sunt delauda».
O frumoasa inscriptiune, sa-
pata pe al patruiea chenar de
pe fa^ada bisericei, e destinata
a lega pentru secoli numele a-
celora, can cu cuvintul si cu
fapta au contribuit la reinal^area
celel mai frumoase podoabe a
Patriei noastre, a careia istorie
o regasim oglindita in insasi is-
toria monumentulul de la Cur-
tea-de-Arges.
Printre monumentele preapu-
{in cunoscute ale Europe! estice,
ce ne au lasat secolul al-XVI-lea,
Biserica Episcopala de la Cur-
tea-de-Arges este singurul poate
intreg, de sigur eel mai curios,
eel mai bogat si unul din cele
mai interesante.
Acest monument, asa cum
este asta-zi restaurat cu desa-
virsire, se inal^a stralucitor in
mij locul unef curti spa^ioase,
ce ocupa o suprafa^a de 10330
m. p., avind imprejur un grilaj
de fier lung peste tot de 400
metri.
Prin doua pon:! poate cine-
sa s£ intre in aceasta curte :
Una la S., cind vine pe drumul
despre orasul Curtea-de-Arges;
cea-1'alta, la E., in direc^iunea
unde este zidit palatul episco-
pal.
La cele doua unghiuri N.-E.
si S.-E. ale cur^el, se afia cite
o mica cladire cu bolta, avind
in virf o cruce aurita ; ele arata
locul unde fusese odinioara doua
capele. Cea de la N.-E. era in-
chinata Sfintului Dimitrie; cea
de la S.-E. Sfintului Nicolae.
Ele s'au darimat in 1848, cu
ocaziunea punerei temelielor Se-
minaruluT.
Imprejmuirea de asta-zi este
pe marginea din afara a zidu-
rilor, ce inconjurau biserica si
alcatuiau impreuna cu Manas-
tirea Scaunul Episcopiei de Ar-
ges. Edificiul in intregimea sa
se compune din doua par^i bine
deosebite :
I. La V., o platforma de
piatra cu trei trepte, avind trei
usi de bronz bogat inpodobite.
In mijlocui platformei si in
axa bisericei se aria cerdacelul
(cantharul sau baptisterul), corn-
pus dintr'o mica bolta acope-
rita cu plumb si sus^inuta de
patru stilpT de marmora cu ca-
pUeluri fin sculptate. Platforma
se prelungeste de jur impreju-
rul bisericei si este inconjurata
de o galerie frumoasa de pia-
tra lucrata in florl pe o lungime
de 128 m., coprinzind 247 flori.
Aceasta dispozi^iune, unic& in
Hosted by
Google
CURTEA-DE-ARGES
31
CURTEA-DE-ARGE?
felul el, este foarte interesanta
si merita a fi semnalata.
II. Biserica insasl, in care
intri pe o scara de piatra cu
12 trepte, reprezentind cele
12 seminal ale lui Izrael, se
divide in trei parti, potrivit
tradi^iei: Nartrhex, Corul si Al-
tarul, despar^it de Cor prin
Catapeteazma.
Narthrexul, unde se afla mor-
mintele domnesti ale ctitorilor,
is! primeste lumina prin 16 fe-
restre inalte si foarte inguste,
avind fie- care fereastra 14 cm.
de largime, 2 m. de inaltime.
Coral este luminat prin 6 fe-
restre de acelasi fel, iar Altarul
prin trei asemenea. Cele patru
turle lumineaza iaras! prin 32
ferestre cu proportiun! analoage.
Afara de aceasta, 16 ochiuri
cu geamur! colorate ; fiind peste
tot ferestre si rozete, 73 ochiuri
si deschizaturi. Lungimea totala
a edificiuluT, socotita de la plat-
forma despre V. pana la balus-
trada despre E., este de 45 m.,
85 c. Largimea sa e de 20 m.
Corpul bisericei masoara 26
m., 60 c, de lungime, pe 15
m., in largimea sa cea mai
mare, luata pe Narthrex.
InahVimea, de la suprafata
curtei si pana la scaunul cru-
cei de la turla cea mare, este
de 31 m. Luata inlauntru, a-
ceasta inaltime de la pardoseala
de mozaic pana la cheia bol^ii,
masoara 25 m., 30 c. Turlele
cele mici au inaltimea de 19 m.
Suprafata totala ocupata de
Biserica este de 756 m. p.
Suprafata parti lor sculptate,
zugravite si aurite, da cifra in-
semnata de 68y m. p.
Parole sculptate, frizele, ciu-
bucele, cornicele, etc., insirate
unele dupa. altele, ar face o
lungime de ma! bine de 1 kil.
Se pot numara pe monument
mai mult de 150 motive dife-
rite de ornamenta$iune, 42 ro-
zete man si 48 mat mici, avind
fie-care din rozetele mid cite o
pasare de bronz aurit.
Apele de ploaie se varsa pe
125 scurgatorl; in fine, monu-
mentul este aparat de lovitu-
rile trasnetuluf prin 35 virfur!
de platina, puse in comunica-
^iune printr'o re^ea de fire de
arama si prin doua fringhil de
acelasi metal, can sunt bagatc
in pamint si merg pana in fun-
dul unu! pu£ sapat la rasarit.
Toate acoperisurile sunt de
plumb cu ornamente lucrate din
ciocan. Caracterul arhitectuluT,
inainte chiar de a intra in mo-
nument, urmeaza sal cercetam
pe din afara si sa-1 vedem.
De la prima vedere, nu este
greu a recunoaste origina cu
totul orientals a bisericei.
O cercetare mai amanun^ita
ne permite a preciza mai bine
lucrul.
Se observa diferite elemente
combinate in chip armonic si
capricios, care insa proced de
la mai multe scoli. Pe linga or-
namente conzistind din combi-
na^iuni curat geometrice, care
constituesc baza decora^iunei
arabe si persane, cum se vede
la cornicea cea mare cu colour!
supra-puse si scobite, la mai
multe rozete si la diferite pan;!
de la turla cea mare ; putem
observa motivele sculptate pe
cerdacel (canthar), precum si
ciubucul eel mare in forma de
fringhie, cart se datoresc unor
artist! mai pu^ini mesterl in arta,
asa de complicate! a impletire-
lor arabe, de cit aceea can ati
lucrat sculpturele, ce se pot ve-
dea d'asupra use! de la intrare,
de exemplu, si cite-va rozete.
Cadrele sau chenarele com-
puse din stilpule^e sau ciubuce
mici rotunde, care divid partea
de jos a corpului bisericei, sub
briul eel mare sculptat, precum
si arcaturile, ce se vad d'asu-
pra acestuia, de asemenea si
propor^iunele edificiulul, care
este prea inalt in raport cu lar-
gimea sa, toate ne conduc pana
hi Armenia si in Georgia, ca
sa gasim acolo puncte de com-
para^iune.
Se stie ca Armeni! au fost
tot-d'auna intrebuinfafi ca con-
structor! la ConstantinopoJ, in
Turcia aziatica si Siria. Afara
de asta, artisti! Grecl, Arab!,
Persan! si ArmenI, alergau din
toate parole in capitala Turciel,
asa ca. Neagoe-Voda, sau ar-
hitectul insarcinat cu zidirea bi-
sericei de la Arges, a putut sa
aleaga printre dinsi! pe eel mai
mesterl si mai pricepufl.
Zugravirea si aurirea tuturor
sculpturilor, restituite complect
dupa datele cele ma! precise,
sunt de origina persana.
Temeliele bisericei sunt esite
afara din corpul cladirel, si sunt
destul de adincl, dind zidirei
nu numai o baza tare si dura-
bila, dar si o privire impuna-
toare. Briul eel mare, care in-
cinge biserica toata, deosebeste
partea superioara de cea infe-
rioara a exteriorulul. Acel briti
se compune din cine! briur! mai
mici sau vife, din care unul e
impodobit cu solzl, alte doua
cu foi impletite liber, si al pa-
trulea cu col^isori. Din cauza
inaltime! use!, briul se ridica la
intrare, formind un cadru drept
unghiular.
Fafada despre apus are doua
despar^itun rectilinil, in care de
o parte si de alta sunt doua
ferestre duble incadrate cu o
bogata ornamenta^iune sculptu-
rala. De amindoua parole fie-
carel ferestre se afla cite un ca-
dru ornamentat, in care este
sapat cite o inscrip^iune : Cele
din dreapta intrare! sunt de
Hosted by
Google
CURTEA-DE-ARGES
32
CURTEA-DE-ARGES
Neagoe-Voda ?i scrisa in limba
veche slavona bisericeasca ; cele
din stinga, sunt romine$te; pri-
ma de linga. u?a dateaza din
timpul lul Serban-Voda Canta-
cuzino (1682), cea de a doua,
sapata in timpul Regelui Carol
I al Rominiei. La mijlocul fa-
fadei se afla intrarea bisericei ;
este de marmora, de un carac-
ter cu totul arab, cu boh:an
in colorif variate. Intrarea este
inchisa de o u$a cu doua ca-
naturi in bronz, lucrata dupa
un model bizantin cu arabes-
curi fine.
D'asupra u$ei, in timpanul
circular, este icoana, in mozaic,
a Maicei-Domnului cu miinele
ridicate sus, iar inainte-i sta Dom-
nul Christos. Fundul tabloului
este in mozaic $i poleit cu aur.
Corul se compune din doua
abside tradi^ionale la N. $i la
S., unde se afla a^ezate stra-
nele de bronz in numar de 7
de fie-care parte; iar la E.,
absida centrala sau altarui in-
chis prin catapeteazma. In cor
la dreapta este tronul regal, de
bronz aurit $i cu sticle colorate,
ridicat pe doua trepte ; alaturea
scaunul EpiscopuluT de acela§i
metal $i ornamenta^ii, avind sa-
pat pe razamatoare simbolul ce-
lor patru Evangheli^ti. La stinga
coruluT este tronul Reginel $i
je^ul unuT demnitar ai Statului,
de aceea^i lucratura Ana.
Altarui, cu totul rezervat E-
piscopulm $i preofilor, are doua
firide laterale sculptate in piatra.
In cea de N. numita «pros-
comidie», se prepara Sfintele
Daruri ?i se pastreaza diferite
obiecte ale cultuluT, intrebuin-
^ate la slujba bisericeasca. In
a doua de la S., inchisa prin
u?I de bronz «Diaconiconul»,
se pastreaza vermin tele, vasele
$i alte lucruri scumpe. In jurul
altaruluT se afla o lavifa de pia-
tra, in mijlocul careia in axa
absidei, e a?ezat un je^ de pia-
tra (Sintronul) pentru Episcop.
Linga firida nordica este fin-
tina de spalare, care conzista
dintr'un rezervorifi de bronz au-
rit, din care se scurge printr'un
robinet apa trebuincioasa intr'un
basin de marmora cu conductul
destinat a duce apa direct in
pamint, dupa cerin^ele ritualului.
In mijlocul altarului se afla
pristolul sau Sfinta Masa, de
marmora alba de Carrara, in-
crustata cu 4 placi aurite, pe
care sunt sapate chipurile celor
4 Evangheli^tT. Sfinta Masa este
a^ezata sub Ciboriul (cuvucliul)
cu 4 stilpT §i cu cupola ajurata
?i sus^inuta cu 4 arcun. El este
de bronz aurit cu ornamente
sapate sau lucrate din ciocan,
$i cu incrusta^iuni de ochiuri
de sticla colorate.
Timpla sau catapeteazma se
compune dintr'un soclu de mar-
mora alba, incrustat cu placi
de cupru aurit $i impodobite
cu smal^un ?i cu ochi de sticla,
cu stilpu^oare de onyx la baze
§1 capiteluri aurite. D'asupra
soclulul sunt cele doua icoane
imparate?ti: a lui Iisus Chris-
tos ?i a MaiceT-Domnului, lu-
crate in mozaic de Venecia, $i
colonada de onyx cu capitele
aurite $i zmaltuite.
Dupa ce sui cele 12 trepte
de piatra ale scarii, cu mar-
gine sculptata $i aurita pe fund
albastru, care conduc la intra-
rea de marmora $i la u$a de
bronz, intri in biserica ; aci toata
pardoseala e de mozaic cu di-
ferite desemnurl armeano-bizan-
tine. In fa^a coloanelor sunt
trei trepte, pe care urcindu-le
ajungi la Narthrex.
Doua-spre-zece coloane de pia-
tra, a caror diametru variaza,
impodobite cu baze $i capitele
persane, sprijinesc tamburul (o-
lanul cilindric) unei cupole, care
se inal^a la 24 de metri de la
pardoseala. Patru coloane sunt
in p&rtile laterale, iar doua sunt
la V. $i doua la E.
Narthrexul, care are o dis-
pozi^iune cu mult mat mare de
cit la toate bisericele, este im-
partit in patru parpf:
1 : Intrarea inaintea coloane-
lor, avind la extremita^ile sale
in stinga si dreapta cele doua
turnulet^e cu 8 ferestre, inguste
$i strapunse in tambur; 2 si 3:
Doua nefe laterale, unde sunt
a^ezate mormintele ctitorilor ;
§1 4: Partea centrala coprinsa
intre colonada drept-unghiulara,
care sprijine$te turla mijlocie.
Aceasta turla conzista dintr'o
cladire patrata, ce se ridica peste
coloane $i arcun; d'asupra el,
prin mijlocire de triunghiuri bol-
tite (pedentivT), se inalt^a un
tambur sau un olan cilindric,
ca sprijinitor direct al bohVii.
Pe cele patru fe^e ale zidurilor,
d'asupra coloanelor, insa mai
jos de arcurile ce primesc pe-
dentivii, se afla 8 deschizaturi,
a caror func^iune pare a n* cu-
rat decorativa.
U$a de marmora, prin care
intri in cor, a$ezata intre cele
doua coloane centrale mai de-
partate de cit cele-1'alte, este
foarte curioasa ; ea are bolt^an
?i aminte^te dispozi^iunea unor
motive aproape identice cu ale
Siriei centrale $i ale Egiptului.
D'asupra acestei u^i de mar-
mora se citesc urmatoarele ver-
suri, pe can marele poet al Ro-
minilor, V. Alexandri, a corn-
pus pentru biserica:
Tu ce te lupti in lume
Cu crincena durere,
Tu ce din umbra neagra
Aspiri sa vezi lumina ;
In ast locas de pace
Gasi-vei mingiere :
Altarui pune raze
Pe fruntea ce se inchina.
Hosted by
Google
CURTEA-DE-ARGES
33
CURTEA-DE-ARGE$
incadrate frumos in bronz au-
rit cu sticle colorate. La mijloc,
d'asupra usei imparatestT, seri-
dica un fel de firida, care inca-
dreaza crucificsul, Domnul Chris-
tos nistignit, avind intr'o parte
pe Maica Domnului, iar in cea-
1'alta pe Sf. loan. Aceste trei
chipuri de arama aurita, lucrata
din ciocan au repousse, sau pe
un fund de mozaic. Restul ca-
tapetezmeT este in intregime de
bronz aurit impodobit cu pl&ci
zmah:uite, cu marmore, cu mo-
zaice si sticle colorate, fund to-
tul aplicat pe lemn, care in in-
teriorul Altarului este sculptat
si zugravit. Pe timpla, in dosul
icoanei Maicei-DomnuluT, se ci-
teste vapsit cu negru : «Lua{T,
minca^T, acesta este trupul meu»;
iar in dosul icoanef lu! Iisus
Christos: «Be^i dintru acesta
to{T, acesta este singele mieu».
Usa imparateasca de la mijloc
are sapat, in fa^a la stinga, pe
bronz : Buna-Vestire, la dreapta,
vizita Elizabetei la Maica Dom-
nului.
Cele doua usi laterale sunt
de bronz, lucrate ca si restul
timplel. Aceasta lucrare marea^a
de arta s'a facut la Paris si a
reclamat doi ani de lucru. Pu-
tem zice c£ este unica si far£
pereche.
Picturile din launtrul bisericei
sunt toate noua, facute dup£ mo-
delul celor vechi. Ele acopera
o suprafa^a 2343 m. p. si con-
\'m 865 figuri, executate in sti-
lul vechiu bizantin. Merita deo-
sebita luare aminte figura Min-
tuitorului Pantrocrator, din cu-
pola cea mare si mijlocie. El
cauta spre Vest, {inind mina
dreapta ridicata in semnul bine-
cuvintarel, iar in stinga, poarta
o Evanghelie inchisS; este iu-
conjurat cu o lumina de aur,
pe care se citesc urm&toarele
cuvinte:
« Domnul s'a uitat din cerurif
la fiil oamenilor, ca sa vada de
este vre unul care s5-l in^eleaga
si sa-1 caute pre El, si to{I Tau
aratat pe El»; iar in cupola mij-
locie: «Vede{I, vedefl ca Eu
sunt Mintuitorul lumeT, lumina
cea adevarata, izvorul viefel,
Fiiul lul Dumnezeu». In cupola
din Altar se reprezinta* Maica-
Domnulul cu Domnul Christos
in bra^e si cu inscrip^iunea, «Bu-
curS-te cea plina de darurl».
Cupolele turnule^elor au : cea
de la N. pe Christos Emanuel,
cea de la S. pe Sf. Maria. Mai
insemn&m in altar tablourile :
Coborirea de pe Cruce, Invie-
rea lui Christos, Duminica Mi-
ronosifelor si Duminica Tomei;
Liturgiha Apostoliceascci,figurile
Sfinfilor Athanasie din Alexan-
dria, loan Gura-de-Aur si Gri-
gorie Teologul. In Cor : Pa-
timele Domnului Christos, Li-
turghia ingereasca, Sf. Maria,
Sfintul loan, Nestor, Dumitru,
Gheorghe, Teodor Tiron, iar pe
pendentivi, ceT 4 Evanghelistl.
In Pronaos : Archangeltf Mihail
si Gavril, Intrarea in Biserica
si Nasterea Maicei - Domnului.
Ii fine, in Narthrex, portretele
ctitoricestl si ale altor Domni
Rominl, luate dupa cele vechi:
Neagoe si Despina cu copiil lor;
Radu de la Afumaji si so{ia sa
Roxandra; loan Radu Negru
si Doamna Ana ; loan Teodosie
Voevod si loan Mircea-cel-Ba-
trin, in costum de cavaler me-
dieval ; loan Vladislav Voevod;
Kneazul Lazar si Doamna Mi-
lieu, parintil Doamnel Despina,
^inind in mini o Biserica cu 10
turle ; Radu Voevod si Mircea ;
Alexandru Voevod si un copil
al sau ; Vlad Voevod eel Ttnar
si loan Vintila Voevod; loan
Petru-Voda" Cercel si fiul s&u
Marcu Voevod, avind deasupra
pe Christos-Pantrocator.
La dreapta use! de la intrare
se afla portretul M. S. Regelul
Carol I, in man tie regain, $inind
in mina* pergamentul restaura-
{iunei Bisericei, coroana de o$el
sta pe un stilp aurit; la un coif
al tabloulul sunt armele Au-
gustel Sale familil. La stinga
se afla portretul M. S. Reginel
Elizabeta, Augusta noastra Su-
veranS, inghenuche inaintea Prea
Curatel Fecioare, absorbita • in-
tr'o cugetare adinca si cuvioasi,
inching la picioarele Maicei Min-
tuitorulul harpa alinatoare su-
ferin^elor pSmintestl, si pare c&
zice cu Psalmistul: «Doamne,
cinstit'am Casa ta si locasul
cinstireJ Tale». De o parte si
de alta a portretelor regale, se
aria la stinga portretul primulul
Episcop al Argesulul Iosef I,
iar la dreapta, al P&rintelul
Episcop Ghenadie II Argesiul,
mal tirziti Mitropolit Primat
CerdScelul din fa^a Bisericei
estedestinat in special pentru
oficiarea botezulul, de unde
ii vine si numele de Baptisteri-
um. AsemenI capele alc&tuiau in
construc^iunile vechi bizantine
o parte esenfiala si o podoabS.
Gonzales Clavijo, in discrip^iu-
nea ce face bisericei Sf. Gheorghe
din Constantinopole, zice : « Ina-
intea usel Bisericei se aAa* un
frumos basin pentru botez, si
d'asupra sa o cupola susfinutS
de 8 coloane de marmori alba,
si acoperita de muite figurl».
Baptisteriul de la Arges con-
zista, dupa cum am v£zut, din-
tr'o cupola invelita cu plumb,
pe patru coloane de marmora
din Constantinopole cu va>gl
vinete, avind capitelurile in stil
arab, de marmora de Carrara.
In prejurul cupolel se afla o ga-
lerie de florl scobite in piatra.
Timpanele arcurilor sunt cu scul-
pturl de un gen deosebit de
al sculpturilor Bisericei, intrind
68878 Garble Vicfionar Geograiic Vol. 111.
Hosted by
Google
CURTEA-DE-ARGES
34
CURfEA-DE-ARGES
si pasar! prin motivele orna-
menta^ieif. D'asupra timpanilor,
cantarul e incins de un brlu
cu sculpturl in forma de solzi.
Cele patr j arcur! de piatra sunt
margenite in partea superioara
de un ciubuc rotund cu flori
sculptate si aurite, pe un fund
verde; la timpane fundul e al-
bastru si ornamenta^iunea cu
aur. Botyartf se termina cu 1 1
ftori ascu^ite de fie-care parte.
Pardoseala de mozaic prezinta
ornamente bizantine in diverse
colon, avind la mijloc cruce, for-
mats din impletitun incolacite.
O do are §i mobilier. — Tntre
odoarele bisericeT, eel ma! pre-
stos, si care face admirafiunea
tutulor, este un manuscript pe
pergament con^inind cele 12
EvangheliT, ce se citesc in Joia
mare in Saptamina Patimilor, si
Evangelia InviereJ din Simbata
mare. Este scris intreg de M.
S. Regina Elizabeta pe 50 pa-
gini mar! in folio ; fie-care pa-
gina este incadrata intr'un che-
nar lat de 15 c. m. $i alcatuit
din motive diferite si combinate
dupa inspirafiunea proprie : cind
flori de munte, rinduite cu gust,
cind seminfe de paltin, cind
impletiturl de arabescuri si de-
semnurl luate din 'ornamentica
romineasca. Fundul fie-carei pa-
gine este deosebit colorat. Tex-
tul e scris cu aur sau cu argint,
dupa cum convine mai bine
tonului coloarei. Fie-care pagina
din cele 50 este un ce in sine
deosebit prin ini^iale, prin de-
corafmni si coloare, destainu-
este o intenfiune artistica si
bogata imagina^iune a regescu-
lul lor autor. Prima pagina poarta
acest titlu : Sfintele Evangelii
din Joea Patimilor.
La mijloc este desemnata
Sfinta Inviere, iar imprejur, in
cite un frumos cadru de flori-
cele, se vad 4 scene din Pati-
mele Mintuitorului, si alte 4 din
via^a Maicel Domnului. Pe pa-
gina verso sunt zugravite 1 1
capete de ingerasi, care se asea-
mana cu unit din ferici^if ador-
mi^i ai familiei M. M. L. L. Sunt
trei figurl sus si trei jos in cite
un cadru oval format din ghir-
lande de flori; iar de o parte
si de alta a paginel cite un
cadru rectiliniar, eel din stinga
avind doua figurtcel din dreapta
trei. Figura de la mijloc in
grupul de sus este chiar dra-
gul ingeras al M. M. L. L. zmuls
inca din pruncie, este Princi-
pesa Maria in chipul unui co-
pilas cu fa^a Candida. El trage
cu manusi^a clopotul cele! de
a doua Invieri ; coarda clopo-
potului este impletita cu o ra-
mura de flori. Urmatoarea in-
scrip^iune de jur imprejur for-
meaza cadrul figure!:
Maria f 1874, ITTY. Christos a Inviat
din mortT.
La stlnga: OTTO f 1862. Cu moarte
pre moarte calcind.
La dreapta: Hermann -j- 1877. Si celor
din morminturi.
Cadrul rectiliniar stinga, sus: Ecaterina f
1866.
Teresa -f 1883
Christos A Inviat Din Morti Cu Moarte
Pre Moarte.
Cadrul rectiliniar dreapta, sus : Sofia f
1869.
Maria f 1882
Frantz -j- Cristos.
A Inviat Din MortT cu Moarte Pre Moarte.
Grupul de jos :
La stinga: Maria f 1867 Calcind, Si
Celor Din Morminturi.
La dreapta: Maria f 1863 Calcind, Si
Celor Din Morminturi.
La mijloc: Stefania f 1850, Viata Da-
ruind.
Cite un fluture se vede la
cele patru colour! ale cadrulul
Principesel Mariei, si la cele
patru colfuri ale paginei. In mij-
loc se citeste, scris cu alb pe
fund aurit pe 13 lintf, urma-
toarea frumoasa ins^rip^iune :
Lucrat-am aceasta carte cu cele doua-
spre-zece Evangelii ale Patimelor Dom-
nului si Mintuitorului Nostru lisus Chris-
tos, pentru sinta si Dumnezeiasca l^ise-
rica a Episcopiei Cur^eT-de-Arges, intru
amintirea Prea iubiteT si singurei mele
copile Maria, care in Joia Patimelor a
trecut la viata cea vecinica, si la al ca-
reia capatiiii am auzit citindu-se min-
gietoarele cuvinte ale Domnului.
Castelul Pelesului
In 27 August (8 Septembrie) 1886.
Acest nepretuit odor se va
pastra de acum inainte alaturea
cu icoana vechie, ce prima in-
temeietoare a sfintului locas de
la Arges a daruit-o, si pe care
icoana vedem pe Maica-Dom-
nuliu tinind in bra^e corpul Di-
vinului Mintuitor, iar mai jos
pe Doamna Despina a lui Nea-
goe Voda ^inind pe un genunche
pe fiui sati Teodosie mort si
zice :
«Stapina! primeste pe robul
tau loan Teodosie Voevod, si
aseaza-1 in impara^ia Ta». Evan-
ghelia este ferecata foarte fru-
mos, dupa desemnele facute de M.
S. Regina si executate in zmalf.
Pe ferecatura din fa$a este in
mijloc crucea tripla bizantina,
al careia fund e albastru pre-
sarat cu floricele rosii si galbene.
Marginele sunt o combinare de
arabescuri din ornamentica Cur-
{ei-de-Arges ; un fund de aur
cu desemnul patrat in coloare
aiternativ verde si albastru in-
chis, al doilea fund in coloare,
iar desemnul de aur. Pe cea-
Talta parte a ferecaturei se ob-
serva pe fund verde un desemn
de pe cusaturi na^ionale lucrat
in zmal^ ; in mijloc, pe fund de
aur cu litere albastru inchis,
sunt facsimilate dupa scrisoarea
autograft a M. S. Reginei, cele
sapte cuvinte de pe cruce ale
Mintuitorului :
Parinte ! Iarta-le lor ca nu stiu ce fac !
Amin zic ^ie, astazi impreuna cu mine
vei fi in raiu !
Mi-e scte !
Hosted by
Google
CURTFA-DE-ARGES
35
CURTEA-DE-ARGE?
Muere, iata fiul tail, fiule, iata mu-
ma ta !
Hi ! Hi ! Lima savahtani !
Parinte ! in minele tale incredin^ez
duhul meu !
Savirsitu-s'au !
La dreapta in coi^, jos, este
scris de-acurmezisul in aur peste
margine: «Elisabetha, i886».
Muchea ferecaturil e lucrata
in zale de aur impletit, dupa
modelul vechilor Evanghelil ro-
minestl.
Incheietorile sunt si ele lu-
crate in zmal£.
PomelnicuJ sau dipticul Ma-
nastirel Argesul este scris cu
multa ingrijire si cu frumoase
ornamente pe pergament de
Doamna Maria G. Sturdza de
la Miclausani, avind in fa^a in-
semnarea ctitorilor, iar in dos
psalmul lui David :
«Milueste-ma, Doamne, dupa
marea mila Ta si dupa mul^i-
mea indurarilor Tale»
Mobilierul se compune, din
doua sfesnice marl cu cite trei
luminan, patru sfesnice mici,
masa pentru anafora, doua te-
trapoade pentru cintarep, stra-
nele, tronul RegeluT, al RegineT
si al Episcopului, policandru, etc.
SJinfirea bisericei. — Sfin^irea
-bisericei Episcopate de la Cur-
tea-de-Arges s'a facut in ziua
de 12 Octombrie 1886 in pre-
zen^a MM. LL. Regelui si Re-
gineT, cu o pompa neasemanata
si vrednica de monumentul eel
mai stralucit al Regatului Ro-
miniei.
Aceastra serbare religioasa
a p'is in miscare mi! de oamenlf,
can se grabira a veni din toate
unghiurile £arel, ca sa vada prea
iubijii lor Suverani deschizind
iarasi drept-credinciosilor loca-
sul Dumnezeesc al lui Neagoe
Voevod, din inceputul secolulul
al XV-lea, si sa-1 asculte vor-
bind despre taria Bisericei Ro-
mine si despre cuviosia strabu-
nilor lor.
Dupa terminarea tuturor lu-
crarilor de restaura^iune, ince-
pute inca din anul 1875, si dupa
inzestrarea bisericei cu tot mo-
bilierul, odoarele si vestmintele
trebuincioase cultulul ; s'a decis
ziua pentru savirsirea sfinfirel
din nou a acestei bisericl, in
care incetase a se maif oficia
serviciul divin din cauza foculul
intimplat la anul 1867.
Simbata la 1 1 Octombrie, la
orele 7 de diminea^a MM. LL.
Regele si Regina pornesc din
Sinaia, pentru a se indruma pen-
tru Curtea-de- Arges, inso^i
fiind de mai mul^i ministri si
demnitari al Statului. De la
Chirila si pana la Pitesti garile
erau impodobite cu verdea^a si
cu steaguri tricolore. Peste tot
locul se vedeau portretele Su-
veranilor, inconjurate de cununl
de florT. Mul^ime de {arani in
haine de sarbatoare adunafi pe
la sta^ii si chiar in drum salu-
tara cu caldura si entuziazm pe
Suverani, care de la ferestrele
vagonuluT muh:umeau tuturor.
La sta^iunele unde trenul Re-
gal se oprea cite-va minute, ET
erau astepta^i de Prefec^ii ju-
de^elor, Primarii comunelor, carl
dupa obiceiu, ofereau piine si
sare Suveranilor, apol corpul
didactic, precum si un insemnat
numar de domni si doamne
dintre notabilita^ile judejelor.
Pe la 4V2 Augustil Suverani
se aflau, inaintea porfilor biseri-
cei Episcopale.
Aci, inca de la orele 2 l /2
dupa ameaza, Episcopul Epar-
hiel de Arges, Ghenadie, imbra-
cat in man tie si omofor cu epi-
trahil, impreuna cu mai mutyl
Arhierei, Arhimandri^I si Stare^I,
cu 12 diaconi si mai mutyl pre-
0^1, to$I imbraca^i in nouale ves-
minte sacerdotale si urma^I de
numeroasa poporime, plecara
de la Biserica numita Bolnita
Episcopiei, in cintece corale
si sunetul clopotelor, ducind
Episcopul Ghenadie sfintul Disc
cu sfintele moaste pregatite
spre a fi puse a doua-zi in
stilpul sintulul Pristol al bi-
sericei, precum si cu sfintele
moaste ale sfinfilor Nifon, Ser-
giu, Vach si ale sfintei Ta$i-
ana. Aceasta procesiune reli-
gioasa se intilni la poarta bise-
ricei Episcopale cu sfintele moas-
te ale sfintei mucenice Filotea,
adusa intr'adins de la biserica
Curtea Domneasca din orasul
Curtea-de-Arges. Dupa intrarea
aminduror procesiilor in bise-
rica, sfintele moaste ale sfintei
Filotea fura asezate linga strana
dreapta, iar ale acelor-ratyl sfin^i
in stinga; sfintele moaste insa,
pregatite pentru sfinta Masa,
se depusera la sfinta prosco-
midie in Altar.
Indata dupa aceasta se in-
cepu slujba Vecernie, oficiindu-
se de un Arhimandrit.
Pe cind se cinta slava de la
Stihirl, se vesti sosirea M. M.
L. L. Regelui si Reginel. D-nii
Ministri, Corpul diplomatic, Ar-
hitectul restaurator al monumen-
tulul cu ajutorul sau, do! Ge-
nerall, casa civila si militara a
M. M. L. L., elevil seminarului
si. o popula^iune numeroasa,
intimpinara pe M. M. L. L.
Regele si Regina la poarta ca-
tedrala.
Inalt P. S. S. Mitopolit al
Moldovel si Sucevel, D. D.
Iosif Naniescu, inso^it de tofl
Inal^il prela^I afla^I aci, astep-
tau la usa bisericei. M. M. L.
L. sarutara Sf. Evanghelie si
Crucea prezentate de Episco-
pul Ghenadie. Corul vocal de
la Domni^a-Balasa, intona sub
direcfiunea maestrului Barca-
nescu, imnul regal, pe cind
Hosted by
Google
CURTEA-DE-ARGE$
36
CURTEA-DE-ARGE?
Majest&file Lor intrau in bi-
seric&. M. S. Regele lu& Joe
pe tronul s&u din dreapta; M.
S. Regina, pe eel din stinga,
iar Inaltul cler stlnd in mijlo-
cul bisericef, intona cintarea :
« Luminal lin£», ?i se unn& ser-
viciul VecernieJ, care pe la 4 1 /4
se termini.
Dup£ terminarea acestui ser-
viciu, Augu$tii Suveranif obser-
varH cu deam&nuntul interiorul
Bisericef, admirind simplicitatea
m&rea$a a planului, frumusefea
picturelor, strfilucirea timplei ?i
a mobilieruktf, cum §i efectul
fericit de lumin& care patrunde
in diferite modurf prin nume-
roasele ochiuri $i ferestre cu
geamuri divers colorate. Ma-
jest&file Lor ati exprimat in mai
multe rindurl Inaltele Lor mul-
{umiri d-lui Arhitect A. Le-
comte, pentru minunata opera
datorita numai talentuluif, sta-
min^ei $i gustului s&u artistic.
Dupa aceea, Majest&tile Lor
bine-voirS a examina exteriorul
bisericei, a compara elementele,
ce au servit la reconstruirea
cerd&ceiului (Cantarulul) ?i a ba-
lustrade! din prejurul edificiu-
luf. Pe la orele 5 p. m., Ma-
jest&^ile Lor plecara in ora$ in
ur&rile intregeif popula^iunif, care
era in$irat£ de la porfile Epis-
copiei ?i p&n& la casele Pri-
maruluT, unde se stabilise cu-
artierul Regal.
Aci, dupS. ce se ftcu prezen-
tarile cuvenite, seara, la orele
7, avu loc un prinz dat de Ma-
jest&Jile Lor, la care luar£ par-
te : Inalt Prea Sfin{itul Mitro-
polit al Moldove!, Dnii Mi-
ni$trtf pelnipotenfiari ?i ai J&reT,
aflaflf acolo cu aceastS ocaziune,
ma! mulflf demnitari at statulul
§i alte multe persoane de dis-
tinc^iune, precum $i alte nota-
bility ale ora?ulu!.
Dup& prinz avu loc o retra-
gere military cu tor^e $i mu-
zici, iar pe la orele 9, o mani-
festable populara cu muzica $i
tor^e aprinse.
M. S. Regina purta frumosul
costum national, alb, cusut cu
negru ?i cu fir, care a devenit
costumul regesc al Rominiei
?i obiectul de mindrie al femeei
Romine. Tot in costum natio-
nal erau fmbracate toate Doam-
nele prezente, ca $i domni$oa-
rele de onoare ale M. Sale Re-
ginei.
Tot in acea zi de SimbatS,
pe la orele 9 l /2 seara, la Epis-
copie a inceput serviciul de
priveghere (Utrenie). In timpul
serviciuluT, in curte se ferbeau
aromatele sfin^ite pentru sfin^ire.
Ast-fel se termina ziua de
1 1 Octombrie, care prin frumu-
sefea el $i prin seninatatea ce-
rulul, rev&rsase in sufletul tu-
turor un izvor de placere $i
bucurie, caci le da speran^a ?i
pentru un timp ?i mai frumos
pe a doua zi, ziua cea mare a
sfin^irei bisericei. Ziua de Du-
minica, 12 Octombrie, era a$-
teptata cu nerabdare de to{!
aceia, can se grabise a veni
la o serbatoare pioas£ §1 de
vecinica amintire.
Toata noaptea, $i mai* ales in
dimineafa zileT, numarul oaspe-
{ilor crescu, can venipf m tra-
surT, carl calarl, cei maT muhnf
pe jos, sStenT $i satencele de
prin vaile $i muscelele Arge^u-
luT, Dirubovi^eT, Muscelului $i
Rimnicul-Vilcei.
Inca din ravSrsatul zorilor lu-
mea c&uta sa ocupe locun in
intinsa curte din preajma bise-
ricei.
Ziua fagaduia a fi din cele
mai frumoase. Soarele se in^l^a
plin de c&ldur& $i de lumin^,
desbrScind cu incetul de haina
lul mohoritS, munfii cei invSlui^i
in nor, ?i ftcind sS se desft-
?oare inaintea ochilor panorama
cea mai incintatoare. In fund
se ridica, in vestmintu-i de tim-
puriu ernatic, mare^ul Neagul,
mo^neag de zapada, care i^i
trage numele de la fericitul
ctitor al Bisericei de Arge$, de
la Neagoe-Voda. De o parte se
inal^a muntele Papula, de cea-
l'alta parte, mun^ii CozieT, iar
in fundui frumoasei vai se ve-
deati cheile Arge?ului, ce - $1
duce pe un pat capricios $i a^-
ternut cu bolovani, cursul sail
toren^ial. Calatorul se opre^te
cu ochii uimi^i in conturnele
zarii departate, iar biserica 11
da sa cugete, aducindu-i rasu-
nete de reinviere din vremile
trecute, rasunete de via^a din
vremea prezenta.
Pe la orele 7 V2 diminea^a,
armatase in^ira in curte, formind
un patrulater in jurul bisericei.
Afara din curte se a$eza de ase-
menea armata. Grilajul cur^ei
era acoperit cu drapele trico-
lore. Un frumos arc de triumf
se ridica la intrarea despre Cur-
tea-de-Arge?, iar de la poarta
pana la u^a bisericei era aster-
nut un covor pentru Majesta-
file Lor.
Lumea se pornise in $iruri
neintrerupte despre ora^;, des-
pre muchea dealurilor, $i despre
vaile din preajma SasuluT ^i a
Ia?ului, a Danului ^i a AlbuluT,
acoperind toata curtea, intreaga
cimpie incunjuratoare $i culmele
din preajma.
La "orele 8, sunetul clopotuluT
dete semnalui de pregatirea
serviciulu! religios. In frumosul
cerdacel sau baptister din fa^a
bisericei , Vicarul Episcopiei
Rimniculul-Noulul- Severin sS-
vir?i Sfin^irea apel cea mica.
Pe la orele 8 3 /4, 21 salve de
tunurf anun^ara pornirea Ma-
jesta^ilor Lor de la cuartierul
Regal, $i la orele 9 in sunetul
Hosted by
Google
CCRTEA-DE-ARGE?
37
CURTEA-DE-ARGE?
clopotelor, al muzicclor si in a-
clam&rile mul^imei, Augusti! Su-
veranl, sosira inaintea por^i!
Episcopiei, in trasura de gala a
cur^ii Regale, trasa de 4 cai
si escortata de Prefectul de
Arges si un escadron de ca-
larasi.
M.M. L.L. Regele si Regina
fura intimpina^I la poarta de
do! Ministri, doT General!, Ar-
hitectul restaurator cu ajutorul
sau, de Comandantul trupelor
de parada si de alte persoane
de distinctiune. De o parte si
de alta a covorulu! asternut,
erau insira^! clerici! imbraca^i
in sfintele odajdii.
La scara bisericei pe plat-
forma din fa^a, Majesta^ile Lor
fura intimpinate de to{! Ministri
{arii; de Corpul diplomatic ; de
Inal^ii demnitar! a! Statulu! si
de mai multe persoane nota-
bile; iar la intrarea in biserica,
de P. S. S. Episcopul eparhiot
cu Crucea si sfinta Evanghelie,
de Inalt P. S. S. Mitropolit al
Moldovel si de al^i Episcopi si
Arhimandriti si de un nume-
ros cler.
Dupa ce Majesta^ile Lor sa-
rutara Crucea si sfinta Evan-
ghelie, intrara in biserica in
cintarile corului. M. S. Regele
fu condus la tronul sau Regal
de catre P. S. S. Episcopul e-
parhiot si de casa civila si mi-
litara, M. S. Regina, de catre
I. P. S. Mitropolit al Moldovel
si de Domnisoarele de onoare.
Serviciul sfin^irei se oficia de
P. S. S. Episcopul Ghenadie,
cu 4 ArhiereT, cu 4 Arhiman-
drip, 12 diaconi, in azisten^a
tutulor preo^ilor din eparhia
Argesulu! si a unui numar in-
semnat de preotf, venial de prin
alte eparhil. P. S. S. Episcopul o-
ficiant inconjurS. ma! intiiu sfinta
MasS din Altar de trel or!, in
cintarea troparilor cuvenite ; a-
poi ridicind discul cu sfintele
moaste pe cap, si fiind preces
de preoti si clerici cu sfinta
Evanghelie, sfintele chivote, cu
ripide, steaguri si felinare, esi
afara din biserica, urmat de M.
M. L. L. Regele si Regina, de
persoanele oficiale si de tot po-
porul.
Procesiunea ocoli biserica de
trel on in sunctul clopotelor.
La fie-care ocol se facu cite o
stare inaintea facade! de la in-
trare, punindu-se sfintele moaste
pe tetrapod si citindu-se Apos-
tolul, Evanghelia de incungiu-
rare si cite o rugaciune de
sfin^ire. In tot timpul citirei
acestora, Augusti! Suveranf, cle-
rul, armata si intregul popor
staii m genunchi si ascultau m
adinca tacere cuvintele Mintui-
torulu! si frumuse^ile rugaciune!.
Dupa a treia ocolire, P. S. S.
Episcopul urea treptele bisericei
impreuna cu M. M. L. L. Re-
gele si Regina, si ci^i-va din
inal^ii prela^I, si zise rugaciunea
intrareT, pe cind usile biserice!
eraCi inchise.
In nauntru se afla un Arhi-
mandrit cu do! diaconi {inind
chivotele in miini. P. S. S. E-
piscopul Ghenadie pronun^a tro-
parul din Psalm! : «Ridica{i boeri
por^ile voastre si va ridicaffpor-
\\\e cele vesnice, si va intra
Imparatul Slave!».
«Cine este acesta, Imparatul
Slave! ?» intreba clericul din na-
untru.
«Domnul eel tare si puternic,
Domnul eel tare in razboiu,
Domnul Puterilor: Acesta este
Imparatul Slave! », r&spunse P.
S. Episcop.
Aceste intrebar! si raspun-
suri se repe{ir£ de trei orT,
dup^ care apo! P. S. Episcop
facu trei cruet cu sfintele moaste
de asupra .usilor, care se des-
chisera indata. Toata lumea in-
trind in regula se aseza* iar&si
fie-care la locul sau.
Acum incepu punerea sfinte-
lor moaste in stilpul sfintului
Pristol. Majest&file Lor inconju-
rara in cint&rile obicinuite, tabla
de mar mora destinata a servi de
Sfinta Masa\ asezind ma! intiiu
sfintele moaste cu aromatele de
sfin^ire.
Intr'uu tub de metal masiv,
M. S. Regina depuse Chrisovul
pentru restaurajiunea bisericei,
scris intreg pe pergament de
Augusta sa mtn&, si semnat de
dinsa si de M. S. Regele. A-
cest tub, depunindu-se sub pia-
tra Sfintulu! Pristol, in aroma-
tele de sfin^ire, se acoperi cu
o placa de metal.
Confinutul Chrisovului de
funda^iune :
«Sfin^itu-s'a acest Dumiiezeesc loca^,
cu hramul Adurmirea-Maicei-DomnulnT,
de catre Prea Sfin^itul Episcop de Ar-
ges Ghenadie, in al 20-lea an al Dom-
nireT Regelui Carol I, fa{a fiind Regele
Carol, Regina Elisabeta si o adunare nu-
meroasa de crestinT din toate parole
Regatului, intru lauda si marirea lui
Dumnezeu A-Tut-Puternicului, aparatur
^are'i acesteia».
Cuttca de Arge$, 12 Octombrie, 1886
Carol, Elisabeta.
Un alt exemplar, pastrat in
Altarul bisericeT, poarta pe linga
semnaturile Majesta^ilor Lor, si
pe cele ale Ministrilor {aril, ale
Mitropolitului Moldove!, a trel
Episcopi si a altor demnitarl aJ
^rii.
ApoT incepu sp&larea sfintei
Mese. P. S. S. Episcopul ofi-
ciant, imbracat cu o c&masa de
atlaz samaniu, bine-cuvinta mai
intiiu prin o rugaciune tainica apa
calda pentru spalare, cerlnd a-
supra ei bine- cuvintarea Ior-
danului. M.M. L.L. Regele si
Regina, incinsl cu cite un sor{
alb de atlaz, si cu cite un ca-
lup de sapun in minei, spalara
Hosted by
Google
CURTEA-DE-ARGE?
38
CURTEA-DE-ARGES
apoi tabla de marmor& turnln-
du-Li-se apS. de P. S. S. Epis-
copul de trei or! ca la botez,
in numele Tat&lui si al Fiului
si al Sfintului Duh. Dup& cea
di'ntiiu spalare, Majesta^ile Lor,
stersera marmora, pe cind se
cinta psalmul: «Cft de iubite
sunt locasurile Tale Doamne al
puterilor». Dupa aceasta urm&
a doua spalare, in amintirea
GolgoteT, spalata cu singele si
apa ce cursese din coastele
Mintuitorului. P. S. S. Episco-
pul in semnul crucei, turna" a-
supra mesei vin atnestecat cu
ap^ de trandafir, dindu-i sfin-
$enie si buna mireazma* ; cu a-
cest liquid amestecat se stropi
si antimisul la cintarea psalmu-
luT al 50-lea: «Stropi{i-m&-vei
cu isop si ma voiu cura^i».
Dupa aceasta Majesta^ile Lor,
cu cite un burete in mina, pre-
cum si d. Ministru al Cultelor
si clericii ofician^f, stersera bine
Sfinta masa, si P. S. S. Epis-
copul incepu a o unge cu Sfln-
tul Mir. Intiiu a inchipuit trei
cruel de asupra Mesei, desem-
nind locurile unde trebue sa
stea in timpul Sfintei Liturghii
Evanghelia, Discul si Paharul;
dupa aceea, cite treicrucTpe fie
care col{ al mesei, ca ea s&fie
sfin$ita" pretutindene, in fine trei
cruel pe Antimis. La aceasta
diaconul intipSrind insemnatatea
ritulul ce se oficia, la fie-care
semn de cruce, atragea baga-
rea de seama prin cuvintele:
«S& lu£m aminte», iar ierarhul
inchipuind scopul sfin^ireT si
exprimind entuziazmul ungerei
spirituale, exclama : «AAiluia».
Corul cinta: «Ce este mat bun,
sau ce este maT frumos de
cit sa tr&iasc& frazil impreuna».
P. S. S. Episcopul a stropit
asemenea cajmasa de pinz£ alba
si legate cu snururl prin pre-
jur, cu care se imbr&case Sfin-
ta Masa, finind capatul snu-
ruluT cu care se incinse Sfinta
Masa* de trei on, in asa chip,
ca semnul Crucei este din toate
patru parole; iar corul cinta
umilul psalm: «Pomeneste Doam-
ne pe David*. Dupa stropirea
acestei camasi se aduse poala
de stofa, de de asupra, cu An-
timisul. Pe dinsa se aseza* Evan-
ghelia frumos scrisa cu aur si
cu podoabe si iconise de catre
M. S. Regina, si inchinata Sfin-
tului Altar al bisericei; aseme-
nea Sfinta Cruce, Chivotul pen-
tru pastrarea sfintelor Taine,
cele doua chivote-anaforni^e si
cele doua sfesnice. Cind ast-fel
Sfinta Masii era complect im-
br&cata cu toate podoabele el,
se cinta psalmul : «Domnul s'a
impara^it, intru podoaba s'a
imbracat»; urma cadirea Sfintei
Mese si a Jertfelnicului cu tot
Altarul, cintindu-se psalmul :
«Judeca-ma Doamne, fiind-ca eu
am umblat prin blinde^ea mea,
si in Domnul sperind, nu voiu
slabi».
Cu aceasta, terminindu-se sfin-
tirea Pristolului, se facu unge-
rea sfintei biserici cu sfintul $i
marele Mir, M. M. L. L. Re-
gele si Regina, d. Ministru al
Cultelor si P. S. S. Episcopul
Ghenadie, cu cite o nuea aco-
perita in virf cu bumbac muiat
in sfintul Mir in cele patru
par^i ale bisericei: In centrul
apsidei Altarului de asupra Sf.
Proscomodii ?i a Diaconiconu-
luf, in cele doua apside ale
corului, de asupra useT de la
intrarea din Narthrex in cor,
unde se citesc versurile mare-
lui nostru poet Alexandri :
Tu, ce ce te lup^i in lume
Cu crincena durere,
Tu, ce din umbra neagra
Aspiri sa vezi lumina;
In ast locas de pace
Gasi-vei mingiere :
Altarul pune raze
Pe fruntea ce se inchina.
De asemenea pe bisericile
ctitoricesti din tablourile lui
Neagoe-Voda si Despina, Radu
de la Afuma^i $i Roxandra, pe
pere^ii N. si S. ai NarthrexuluT,
in fine de asupra intrarei bi-
sericei in Narthrex.
Dupa terminarea ungerei cu
Mir, M. M. L. L. Regele si
Regina si d. Ministru al Culte-
lor, intrara iarcLsi in Altar, sa-
rutara Crucea, Evanghelia si
Sfintul Pristol, mul^umind lui
Dumnezeu pentru varsarea ne-
intrerupta a harului Sau, iar
P. S. S. Episcopul adresa cu
glas tare ruga aceasta : «Ne ru-
gam Tie, stapine mult milos-
tive, umple de marire, de sfin-
^enie si de dar jertvelnicul a-
cesta; ca sa prefaca jertfele
acele fara de singe, ce se aduc
Tie intr'insul, in prea curatui
Trup si cinstit Singele marelui
Dumnezeu si Mintuitorului nos-
tru Iisus Christos, a unuia nas-
cut Plul Tau, spre mintuirea a
tot poporului ?i a nevredniciei
noastre».
Majestatile Lor se retrasera
din Altar, la tronurile Lor regale.
Se facu apoi polihroniul pen-
tru Majestatile Lor, de catre
P. S. Episcopul eparhiot, care
zise : «Prea InaltuluT ?i de Chris-
tos iubitorului RegeluT nostru
Carol I si iubitoarei de Christos
Reginei Elizabeta, da-Le Doam-
ne, zile bune, viata pacinica,
sanatate, mintuire, si intru toate
buna sporire, iar asupra vraj-
ma?ilor biruin^a, si-I pazeste
intru mul^i ant».
Dupa aceea P. S. Episcopul
oficia Sfinta Liturghie cu 4
Arhierei si 2 Arhimandrun im-
braca^T m sfintele odajdii. Ser-
viciul {inu aproape trei ore in
solemnitatea cea mat mare. Era
Hosted by
Google
CURTEA-DE-ARGES
39
CURTEA-DE-ARGE?
prima Liturghie f&cuta dupa
sfintirea din nou a bisericel, si
stralucirea decoruluT, luminele
zecilor de candelabre si can-
dele , razele soarelui straba-
tind prin ochiurile si ferestrele
cu giamurl in variate colon;
corul minunat ale caruia cin-
tan induiosate rasunau armonic
prin cele patru bolti ale tur-
nurilor, religiozitatea cu care
care Suveranii si poporul Lor
ascultau serviciul Dumnezeesc,
si fierbinteala cu care inal^ati
rugackmi catre eel A-Tot-Pu-
ternic, totul umplea sufletul de
o tainica admirare si adinca
pietate.
Dupa terminarea SfinteT Li-
turghii, P. S. S. Episcopul de
Arges Ghenadie, imbracat in ver-
min tele cele noua sacerdotale,
cu mitra de aur si pietre scumpe
pe cap, si cu cirja in mina,
esind din Sfintul Altar si oprin-
du-se intre sfesnicele cele marl
imparatesti in fa{a Suveranilor
si a poporuluT, rosti o frumoasa
si pioasa cuvintare.
Dupa aceea tot clerul si tot
poporul esira din biserica, ra-
manind in capul sc&rei numai
M. M. L. L. Regele si Regina,
pentru ca sa fie de to^i vazu^i
si de top ascultap.
Pe cele 12 trepte ale scare!
erau insirap: In dreapta M. S.
RegeluT, Episcopul si Arhiereii
oficianp; in stinga M. S. Re-
ginei, I. P. S. S. Mitropolit al
Moldovei si P. P. S. S. Epis-
copi aT DunareT-de-Jos si Bu-
zaului cu alp clerici. In fata,
pe plat-forma, erati Ministril \a-
ril, Corpul diplomatic, Inaltii
demnitari ai statuiuT, Oficerii
superiori, persoanele oficiale si
clerul, iar jos in curte, mulpmea
adunata.
La aparipunea Suveranilor in-
cepu sa clnte imnul Regal si
tot poporul se descoperi.
M. S. Regele, pnu un fru-
mos si bine simpt discurs,
si sfirsi zicind din adincul ini-
mei Sale: «Traiasca Rominia»,
pe cind mina sa dreapta se ri-
dica spre cer, ca sa implore
nemarginita bunatate a Dum-
nezeuiui celui Sfint, care a o-
crotit mult incercatul de soarta
neam Rominesc si a fost pu-
rurea ingrijitor si milosirdnic
pazitor.
Aceasta cuvintare, miscind
pana la lacrami tot poporul, a
fost dese-on intrerupta cu stri-
gan de ura indelung-prelungite,
scoase din piepturile miilor de
oamenii adunap.
Dupa cuvintarea M. S. Re-
gelui si dupa cintarea imnuluT,
raspunse Ministrul Cultelor in
cite-va cuvinte elocinte si bine
simpte.
Dupa aceea poetul iubit al
geniuluT romin, acel care a scos
din uitarea atitor mi! de am
cintecul poporan, arhivul in care
o na^iune isi depune trofeele
eroilor sal, floarea simprilor ei,
eel care a fixat eel di'ntaiu mi-
nunata si tinguioasa legenda
a Mesterului Manole, V. Ale-
xandri, citi oda sa la sfintirea
Cur^e! -de -Arges, in. urarile tu-
turor si admirapunea Suverani-
lor nostri.
Mai trebue sa observam ca
in tot timpul rostirei discursu-
rilor si a poeziel un usurel zan-
ganit de clopo^el eolieni se
auzea din cind in cind. Erau
clopo^eii din ciocurile celor 48
de porumbe! ai lui Neagoe-Voda
ce stau infipp m piatra pe dis-
curile ornate de d'asupra fru-
mosului briu, care incinge bi-
serica in toata a ei intregime.
Dupa terminarea cuvintarilor,
se intona din nou imnul Regal.
M. S. Regele trecu in revista
trupele de parada, care defilara
in cea mai buna ordinc pe
d'inaintea Suveranilor. Apol, in
aclamapunea entuziasta a po-
porimel, Majestaple Lor intrara
in salonul Seminarulul, unde un
dejun astepta peste 200 de per-
soane: Corpul diplomatic, Mi-
nistry, Clerul si din notabilita-
ple venite la serbare.
La acest dejun se ridicara cite-
va toaste. Cit pnu dejunul Re-
gal, mese intinse sub umbrare
ospatara in curtea Seminarulul
mat multe mil de locuitori, carl
intinsera mat pe urm& hore si
jocuri naponale.
Indata dupa dejun M. M. L.
L. Regele si Regina, insopp
de top invita^ii, intrara iarasl
in biserica, ca s& admire fru-
musetea interioruiul si s& sem-
neze albumul infiin^at pentru
vizitatorii monumentului. Apoi
MajestS^ile Lor se reintoarsera
in oras in aceeasl ordine urmata
la sosire, cortegiul Regal merglnd
la pas in aclamarile mul^imei.
Majesta^ile Lor vizitara" si Bi-
serica DomneascS a lui Negru-
VodS din oras, unica, poate,
cladire bisericeasca mai veche
in ^arS, care a urmat in planul
s&u stilul curat bizantin.
Dup5 biserica, Suveranii vi-
zitara scolile, bine-voind a
distribui elevilor tablourl cu is-
toricul si vederea Episcopiel de
Arges si cu portretele ctitorilor
Neagoe-Vod& si Despina.
La orele 7 seara, avur& loc
dou£ prinzuri, unul la cuartierul
Regal si altul la Seminar.
La ambele prinzuri s'au {inut
mai multe toaste, la care au luat
parte Ministril {aril, Ministrif
plenipoten^iarl, mai mul^I dem-
nitari ai ^ril, Episcopil, I. P.
S. S. Mitropolitul Moldovei si
alte notabilitaflf ale orasulul.
Dupa terminarea acestul os-
p&$, toate persoanele ce luase
parte, mersera la cuartierul
Regal.
Hosted by
Google
CURTEA-DE-ARGES
40
CURTEANA
La orele 9 seara, avu loc o
manifestable cu tor{e si muzica.
Mutyimea de popor adunata di-
naintea ferestrelor, unde se afla
Majesta^ile Lor, striga in nenuma-
rate rindurf : Sa traiasca Regele
Carol I si Regina Elizabeta!
Augustii Suverani se aratara
de mai multe on la ferestre,
ca sa-si exprime inaltele lor
muhiumiri.
Pe un deal din fa$a palatului
se trase focurf de artificie.
La 10 ore noaptea Maj esta-
te Lor se retrasera in apar-
tamentele Lor, iar orasul rein-
tra in linistea-i obicinuita, dupa,
o zi atit de frumoasa si plina
de amintirile cele mai scumpe
inimeT si sufletuluif.
A treia-zi LunT, fiind asepune
temelia Palatului episcopal, s'a
oficiat mai intiiu in biserica, la
orele 7 de diminea{a, Sf.Liturghie
pentru ctitorii vechi si noT ai bise-
ricei, de catre P. S. S. Arhiman-
dritul Hariton, azistat de 4 preo(T
si 2 diaconT, in prezenja d-lui
Ministru D. Sturdza si a unui
numeros public. Dupa termi-
narea Sf. Liturghii, panachida
s'a slujit de P. S. S. Episco-
pul Ghenadie, care a mers la
cele trei morminte ctitoresti din
Narthrex si a citit moliftele de
dezlegare in sunetul clopotelor
si in cintarea veciniceT pomenin.
La orele 9 dimineaja, M. M.
L. L. Regele si Regina venira
in trasura Regala, trasa. de 4
cai si escortata de prefectul de
Arges si de un escadron de
calarasi.
P. S. S. Episcopul Ghenadie,
inconjurat de clerul oficiant,
precum si de to$i Inal^ii Prelap,
intimpinara pe Suverani in cur-
tea biserice! si se indreptara cu
tofii spre locul unde avea sa
se pun5 temeliele noua! con-
struc^iunl.
Aci se afla preparata o masa
acoperita cu o poala de stofa
cu fir, si cele trebuincioase
pentru sfin^irea ape!.
Dupa ce se oficia sfin^irea
apei, Majesta^ile Lor se cobo-
rira la locul sapat pentru pu-
nerea temelie!, fiind incinsi cu
cite un sor{ de atlaz alb si avind
in miin! cite o mistrie de argint
cu inscrip^iun! pe dinsele.
Tubul in care se afla planul
si documentul pentru punerea
temeliel, ca si mat multe mo-
nede na^ionale, fu asezat de Su-
verani in locul pregatit pentru
temelie. Peste el se puse o placa
de metal, care se zidi si tencui
de Majestajile Lor, de I. P. S.
Mitropolit al MoldoveT, de P.P.
S.S. EpiscopT al Argesulu! si
Buzaului si de d. Ministru al
Cultelor, in sunetul clopotelor
si al muzicei ce intona imnul
national.
Documentul de fonda^iune s'a
scris de Insasi M. S. Regina
si are con^inutul urmator :
«In nuroele Tatalui si al FiuluT si
al sfintulu! Duh.
Eii, Carol I, Regele RominieT, am asezat
aceasta temelie a Palatulut Episcopal de
Arges, a doua zi dupa sfintirea din nou
a DumnezeestiT biserici a acestet Epis-
copiT, in 13 Octombrie 1886; spre po-
me nirea Mea si a prea iubitei Mele sotii
Elisaveta Regina, precum si a tntregului
popor al RegatuluT Romin».
Dupa terminarea ceremoniei,
Majesta^ile Lor se intoarsera la
cartierul Regal. Aci exprimara
d-luT Primar Sterescu si d-nei
Sterescu Inalta Lor satisfacjiune
pentru primirea calduroasa ce
Li s'a facut de catre popula^iu-
nea Argesului, si la orele 10
suindu-Se in o alta trasura des-
chisa, trasa de 8 cai, parasira
Curtea-de-Arges, in aclama^iu-
nea intrege! popula^iunT, care-I
inso^i pana. la bariera.
Majesta^ile Lor in tot drumul
pana la Sinaia au fost viu acla-
mate ca si la venire.
Sfintirea Cur£e!-de-Arges a
fost o serbare complecta din
toate punctele de vedere.
Sim^imintele religioase, poe-
tice si artistice se gaseau puse
toate in miscare, pentru a fi iar
toate pe deplin satisfacute. To^T,
de la mic pana la mare, carl
au luat parte la aceasta ser-
bare, ati fost patrunsi de fericire.
Curtea-de-Jos, trup de mo§ie y
nelocuit, pendinte de com. Fra-
sinetul, pi. Glavaciocul, judetul
Vlasca, proprietatea d-lui N.
Iuga. Are o suprafata de 429
hect.
Curtea-de-Sus, trup de mope si
cdtun, pendinte de com. Frasine-
tul, pi. Glavaciocul, jud. Vlasca,
proprietate a biserice! Sf. Ni-
colae din Prunt.
Are o suprafata de 420 hect.
Curteana, cdtun, al comunei Bar-
batesti, pi. Gilortul, jud. Gorj,
la S. comune! Comanesti, situat
pe deal si la o departare cam
la 10 kil. de cat. de resedin^a,
ceia-ce face ca administrafia
acestui catun sa se faca cu a-
nevointa.
Are o suprafata cam de 360
hect., dintre carl 38 hect. ara-
bile, 4 hect. vie, 7 hect. prunet
si 3 1 1 hect. padure, tufaris si
ripe.
Pammtul e pu^in fertil.
Are o populate de 136 fa-
miliT, cu 609 suflete, din can
109 contribuabilT. Locuitorii
sunt mosnenl si se ocupa cu
agricultura si cresterea vitelor ;
parte din oameni sunt invoipf
pe proprietatea din com. Pi-
riul-Boia. Ei poseda : 1 5 plugurT,
43 care cu boT, 12 stupT, 169
vite marif cornute, 230 oT, 82
capre, 135 rimatori si 20 cai.
Are o biserica deservita de
preotul din com. ficleni.
Hosted by
Google
CURTEANCA
41
CURTI?OARA
In catun sunt : 2 pu^url si 8
izvoare acoperite.
Curteanca sau Linia-din-Deal,
sat, cu 29 familiT, jud. Arges,
pi. Cotmeana ; face parte din
com. rur. Gaujani.
Curtenescul, lac, in jud. Talo-
mi$a, pi. Borcea, com. Jegalia.
Curteni, com. rur. in jud. Falciu,
pi. Crasna, in partea de V., si-
tuate pe o vale ce inclinaspre
N.-V., intre comunele: Cre^esti
la E., Vine$esti la V., Oltenesti
la S. si Siscani la S.-E.
Este formats din treT sate :
Baianesti, Budesti si Curteni.
Are o populate de 242 familif,
sau 985 suflete, din carl 210
contribuabili.
Are o scoala; 2 biseridf de-
servite de 2 preo^i si 4 das-
calT.
Vite man cornute sunt 895,
cai 81, 01 221 si porci 291.
Curteni, sat, in com. Curteni, pi.
Crasna, jud. Falciu, situat pe
valea dintre dealurile : Chiliile,
Calugari^a si Beldimanui.
Locuitorii sunt mosneni sau
razesi, si se ocupa cu agricul-
tura, cultura viilor si a livezilor
si cu carausia.
Aici este resedin^a comunei.
Are o scoala, lnfiin^ata in anul
1885, frecuentata de 33 elevi ;
o biserica, deservita de [ preot
si 2 cintare^i, facuta la 1827 de
obstea razesilor.
Curteni, ses, in partea de N.-
V. a comunei Curteni, plasa
Crasna, jud. Falciu, pe o su-
prafa^a cam de 15 hect., in
mijlocul careia se afla o balta.
Curte§ti, com. rur., in partea de
V. si S.-V. a plasef Tirgul, jud.
Botosani. Se intinde pe dealurile
de la S. si V. de orasul Boto-
sani, cu care este in vecinatate.
Se compune din satele: Baisa,
Balta-xArsS, Baiceni, Botosanca,
Curtesti, Manolesti, Manastirea-
Agafton, Manastirea-Doamnel,
Raiul, Stancesti si Or&seni. Are
o suprafa^a de 6193 hect. si o
populate de 1054 familif, sau
3671 suflete.
Teritoriul comunei este de-
luros, de natura argilos, negru
ori galben ; intinderea locurilor
cultivate e de 3600 hect.
Parte din teritoriul comunei
e acoperit cu padurl.
Numarul vitelor e de 3384 :
1420 boi si vaci, 128 caT, 14 14
01, 422 porci. Locuitorii poseda
557 stupi cu albine.
Are 2 mori de apa si 1
moara, situata la Raiul, care fa-
brica faina de griu de buna ca
litate chiar pentru export.
In toata comuna sunt 18 co-
mercianpf si 57 meseriasi carl
se ocupa cu mici meserii, ca
ciubot&ria, stoleria, etc. Comuna
e strabatut& de soseaua natio-
nals Botosani-Hirl&u in partea
de E., iar in partea de S. de
soseaua Botosani - Falticeni, si
in cea de V. de soseaua Boto-
sani-Burdujeni.
Budgetul comunei are la ve-
niturl 6905 lei, 47 banl si la
cheltueli 6956 lei.
Sunt 7 biserici* si 1 paraclis,
deservite de 8 preof!, 1 diacon si
9 cintare^i. Se mai inseamna ma-
nastirea Agafton, cu I24caluga-
rife. Sunt 4 scoll mixte, con-
duse de 4 inva^tori, — 2 pla-
tip de stat si 2 de judef, —
si frecuentate de 107 baep si
16 fete. NumSrui copiilor ajunsl
in etate de scoala e de 296.
Curtesti, sat, in com. Curtesti,
in partea de S.-V. a orasuluf
si jud. Botosani, cu o supra-
fafa de 885 hect. si cu o po-
pulate de 83 familif, sad 321
suflete.
Aicif eresedinfa com. Curtesti.
Are 1 biserici, deservita de 1
preot si 1 cintare{. Este zidita
la 1889 de d-na Natalia Bo-
ian, chiar pe mormintul sofu-
luT sau Theodor Boian. Este
o scoala mixta, condusa de 1
invafator platit de stat si fre-
caentata de 16 baefl si 14 fete ;
o moara de apa pe piriui Dro-
slenca.
Vite sunt: 94 boi si vaci, 9
cai si 11 rimatori.
Aproape de bariera orasulul
Botosani, se afla casele de vara
a d-nel Natalia Boian, unde se
afla gradinl frumoase si niste
izvoare si havuzurl, unde se fac
bai in timpul verei.
Curti^oara, com. rur., in partea
de N. a plasei Ocolul, judeful
Gorj, situata parte pe loc ses,
iar parte pe deal, la S. com.
Cartiul si Ciineni. E formata din
3 catune : Curtisoara, Iezureni
si Turcinesti. Aceasta comu-
na, sl-ar fi luat, se zice, nu-
mirea de la o mica curte dom-
neasca ce a fost asezata aci in
vechime si din ale caret cladirl
se maT vad inca si asta-zL
Are o suprafa^a de 2153
hect., din care 1 000 hect. ara-
bile, 680 finefe, 4 hect vie,
293 hect. padure, 150 hectare
izlaz si 26 hect. vatra satulul.
Pamintul e productiv in tot
felul de cereale, iar dealurile
sunt acoperite cu vil si diferip
pom! roditori.
Locuitorii sunt parte mos-
nen!, parte lmproprietari^r, si
se ocupa cu agricultura $i cres-
terea vitelor.
Are o populate de 217 fa-
milif, sau 997 suflete. Sunt 180
contribuabilf . Locuitoril^poseda :
50 plugurl, 92 care cu boi, 738
vite marl cornute, 50 caf, 330
6S878. ifarele Dictionar Geograftc. Vol. 111.
Hosted by
Google
CURT1S0ARA
42
CURU-BAIR
of, 71 capre, 362 rim&tori. Sunt
60 stupi cu albine.
Venitul com. este de 10 16
lei, iar cheltuelile de 1000 lei.
Apele ce uda aceasta com.
sunt : Jiul, care desparte catu-
nul Turcinesti de Curtisoara
si Iezureni; piriul Iazul, care
da scurgere apelor lacului Hu-
mele si se varsa in Jiu pe par-
tea stinga. Trecerea peste a-
ceste ape se face prin trei po-
durl : 2 peste Jiu si 1 peste Iaz.
In aceasta com., comunica^ia
se face prin soseaua na^ionala
T.-Jiul-Pietrosani, prin soselele
comunale, atit in catunul Tur-
cinesti, cit si in Curtisoara; cea
din Turcinesti o pune in lega-
tura cu comuna Cartiul, spre
Buliga, iar cea din Curtisoara
cu Ciineni.
In comuna sunt 3 pu^uri si
11 fintini.
Sunt 4 biserici, din care 2
2 de zid si 2de lemn. Una din
cele de zid e fondata la anul
1853 ; sunt deservite de 2 preo^i,
2 cinteire^i si 2 paracliserf.
Curtisoara, catun, al comunei
Curtisoara, situat la E. cat.
de resedin^a Turcinesti, pe loc
ses, jud. Gorj, pi. Ocolui.
Are o suprafa^a cam de 1000
hect., din can 400 hect. ara-
bile, 300 hect. fineafa, 91 hect.
izlaz, 200 hect. padure, si 9
hect. vatra satuiui.
Are o populate de 70 fam.,
cu 300 sufl., din car? 56 con-
tribuabill.
Locuitortf posed& 20 pluguri,
36 care cu bo!, 518 vite marl
cornute, 33 cai, 100 of, 275
rimatori, 21 caprc, 50 stupi cu
albine.
Are o biserici, deservita de
I preot si I cintaref.
Curtisoara, sat, face parte din
com. run Tesluiul, jud. Olt, pi.
Oitul-d.-j., cu o populate de
738 locuiton. Are o biserica,
fondata la anul 1883.
In acest sat se gasesc sub
pamint ziduri in forma de curte
cu mal muite despartituri si co-
tituii si atit de marl ca poate
sa incapa in ea, zic locuitorii,
4 vacaril (2600 vaci).
Tot aci e o piatra inalta ca de
im.25, cu 4 fete late ca de
O. m.25 si O. m.35, cu inscrip-
{iune veche. Se presupune ca
acele ziduri ar fi fost curti, de
unde si numirea satuiui de Cur-
tisoara.
Prin pamint se mat gasesc
multe oase de oamenT, chiar
gramada.
Curtisoara, catun, al com. Stir-
beiu, jud. Romana^i, pi. Oltul-
d.-s., situat in valea Dobretul,
la 20 kil. spre N. de Bals, pe
un teren de o altitudine de 20
m. Are 300 locuiton, formind
80 familii.
Are o biserica, cu hramul
Sfin^ii Voevozi fondata in 1765
si acum deservita de 1 preot
si 2 cintarep. Azi e un sat ne-
insemnat, dar in vechime fu un
scaun domnesc.
Curti§oara, deal, linga satul cu
acelasi nume, pi. Olte^ul-Oltui-
d.-s., jud. Romana^i.
Curjei (Dealul-), dimbusor, in
Ciumulesti, jud. Suceava.
Curjel (Piriul-), pirin, izvoreste
din Dealul-Pietranel, com. De-
leni, pi. Cosula, jud. Botosani.
Curge prin partea de N.-E. a
satuiui Deleni, pe o coasta
foarte inciinata. Se uneste cu
piriul Doamnei si formeaza piriul
Josenilor, care se varsa in iazul
Gurgueta, la N.-E. de Deleni.
Curu-Alceac-Bair, deal, in ju-
detul Constanta, plasa Silistra-
Noua, pe teritoriui com. rur.
Hazarlic, si anume pe acela al
catunului Cherim-Cuiusu, si pe
acela al comunei Cuzgun si in
special pe teritoriui catunului
Urluia. Se desface din dealul
Mulcer-Acceuci, se intinde spre
N., avind o direc^iune generala,
de la S.-E. spre N.-E., brazdind
partea estica a plasei. Se ridica
pana la o inaltime de 184 m.
cu virful Imail-Iuc. Se intinde
printre valea Urluia si adiacenta
sa Cuiu-Culac. Prin inal^imea
sa domina aceste vat, sateie
Urluia si Cherim-Cuiusu, asezate
la poalele sale orientaie, si dru-
murile comunale ce le uneste.
Este acoperit numai cu fine^e
si pasunT, iar pe la poale cu
prea putine semanatun.
Curu-Bair, deal, in jud. Con-
stanta, plasile Silistra-Noua si
Mangalia, pe teritoriui comune-
lor rurale Bairam-Dede (Silistra-
Noua) si Cara-Omer (pi. Man-
galia). Se desface din dealul
Bairam-Dede ; se intinde spre
S., avind o direc^ie generala
de la S.-V. spre S.-E. printre
vaile Afighinea si Sarapcea sau
Calfa, brazdind partea sud-es-
tica a plasei Silistra-Noua si
cea nord-vestica a plasei Man-
galia. Are o inaltime de 168 m.,
dominind vaile de mal sus, sa-
teie Calfa, Sarapcea si drumu-
rile comunale ce ie uneste si
carl ii intretae muchea in dife-
rite directum. Este acoperit cu
intinse p£sunf, fine^e si bogate
seman&turl.
Curu-Bair, virf de deal, in jud.
Tulcea, pi. Babadag, com. Ali-
bei-Chioi (cat. Accadin). Este
unul din piscurile cele mal man
ale deaiului Carcaman-Bair. Este
situat la partea vestica a plasei
si cea estica a com. Are o in-
Hosted by
Google
CURU-CANAKA
43
CUKUDGEA
n5l^ime de 242 m. Este punct
trigonometric de ordinul al 3-lea,
dominind asupra satelor Acca-
din si Alibei-Chioi, asezate la
poalele sale. Este acoperit cu
padun.
Curu-Canara, vale, in jude^ul
Constanta, pi. Silistra-Noua. Se
desface din poalele s ld-estice
ale dealului Belezlichi-Sirti ; taie
hotarul jude^ului Constanta spre
Bulgaria, pu^in mai jos de pi-
chetul No. 8 ; intra in jude( si
mergind spre N., intr'o direc-
^iune generala de la S.-V. spre
N.-E., printre dealurile Belezliki-
Sirti si Hagi-Durac-Sirti, braz-
dind partea vestica a plasei si
facind hotarul intre comunele
Almaliu si Ese-Chioi, se varsa
in iezerul Girlifa in partea sud-
vestica. Mahrile sale sunt pe
alocurea pietroase si acoperite
cu padun. Primeste pe dreapta
valea Hamazli-Ceair.
Curu-Culac, vale, in jud. Con-
stanta, pi. Medjidia, pe terito-
riul comunel rurale Enige, si
anume pe acela al catunelor
Moleiora si Arabagi. Se desface
din dealul Adam - Clisi - TarifT-
Bair, sub numele de valea Eni-
ge-Alceac. Se indreapta spre
N., intr'o direc^iune generala
de la S.-E. spre N.-V., printre
dealurile Giatrai-Bair si Iusu-
Funar-Bair, brazdind partea su-
dica a plasei si cea nordica a
comunel. Dupa. un drum de 10
kil. se deschide in valea Ghior-
durugi-Orman, pe stinga, in fa^a
ruinelor satului Ghiol - Basa.
Malurile sale sunt inalte si pe
alocurea acoperite cu padun.
Printr'insa merge drumul comu-
nal Enige-Rasova. E taiata de
valea jude{ean& ce vine de la
Ostrov prin Cuzgun la Medjidia.
Curu-Dere, ptnu, in jud. Tul-
cea, pi. Istrului, pe teritoriul
com. rur. Tocsof (si anume
pe al catunului sau Rimnicul-
d.-s.). Izvoreste din Dealul-de-
Piatra. Se indreapta. spre S.,
avind o direc^iune de la N.-E.
la S.-V., br&zdind partea cen-
trala. a plasei si nord-vestica a
comunel. Se varsa in piriul Rim-
nicul-Dere, in dreptul satului
Rimnicul-d.-s.
Curu-Dere, piriu, in jud. Tul-
cea, pi. Istrului, pe teritoriul
com. Casimcea, (si anume al ca-
tunelor sale Ceaus-Chioi si Ali-
Fachi). Izvoreste din prelungi-
rile sudice ale dealului Curu-
Bair ; se indreapta spre S., a-
vind o direc^iune generala de
la N.-V. spre S.-E. ; brazdeaza
partea vestica a comunel si a
plasei ; curge pe la poalele mo-
vilel Roscule^ul si, dupa un curs
de 3 kil., pe cimpie intinsa,
se arunca in piriul Suflarul (sau
Casimcea), pe partea dreapta,
la egala distan^a de satele Ca-
simcea si Ali-Fachi. Pe valea
lul merge drumul comunal Ca-
simcea-Calfa, spre jude^ul Con-
stanta.
Curu-Orman, sat, in jud. Con
stanza, pi. Silistra-Noua, cat.
comunel Caranlic, situat in par-
tea centrala a plasei si cea ves-
tica a comunel, la 6 kil. spre
V. de catunul de resedin^a, Ca-
ranlic. Este asezat in valea Cis-
la-Punar, fund inchis la S.-E.
de catre dealul Mezarlic-Bair, cu
virfui sau Curu - Orman - Tepe,
care are 142 m. inal^ime, iar la
V. de catre padurea Daun-Chioi-
Orman, cu movila sa Daun-
Chioi, care are 141 m. Supra -
fa$a sa este de 820 hect, din-
tre care 14 hect. sunt ocupate
de vatra satului si de gradinl.
Popula^iunea sa este de 21 fa-
milil, cu 95 suflete, ocupindu-se
aproape numal cu cresterea vi-
telor. Locuitoril sal sunt in mare
parte RominI si Bulgarl; sunt si
prea pu^inl Turd. Casele ase-
zate reguiat si formind uli^f
drepte, sunt marl, curate si
frumoase; sunt dispuse in asa
mod ca dau satului o forma
alungir& de la N. la S. Roseau a
judeteana Ostrov-Medjidia trece
prin partea nordica a satului.
Un drum comunal pleaca spre
S. la Ghiuvegea.
Curu-Orman, padure mare si
frumoasa, jud. Constanta, pi.
Silistra-Noua, pe teritoriul com.
rur. Beilicul, si anume pe acela
al cat. sau Curu-Orman, de la
care si-a luat si numele. Este
situata in partea centrala a pla-
sei si cea de V. a com., pe pan-
tele dealului Curu-Orman, la E.
de balta Iort-Mac. Are 220 hect.
intindere si e compusa din fagl
mai cu seama.
Curu-Tepe, virf de deal, in jud.
Constanta, pi. Constanta, pe te-
ritoriul com. rur. Techir-Ghiol,
si anume pe acela al cStunulu!
sau Agigea. Este virf al dea-
lului Agigea, situat la x fa kil.
de satul Agigea, care este do-
minat de dinsul. Are 35 m.
inal^ime si de pe el avem o fru-
moasa priveiiste asupra Marii,
care nu e departe de el, asu-
pra bal^el Agigea, v&el si sa-
tului Agigea.
Curudgea sau Corugea, sat, in
jud. Constanta, cat. com. Calfa,
situat in partea estica a plasei
si cea sud-estica a com., la 9
kil. spre S. de cat. de resedin^a
Calfa. Este asezat pe valea Ma-
hometcea, pe malul sting al pi-
riulul Mahometcea, fund inchis
la N.-V. de dealul Turbencea-
Bair, cu virfui sau Hasi-Taslic,
la S.-E, de dealul Dulgherul si
Hosted by
Google
CURUENI-DE-JOS
44
CUSTURA
la Est de dealul Turbencea.
Este dominat de movila Tur-
bencea, care are 252 metril si
care este la i 3 /4 spre S.-E. de
sat. Suprafafa sa este de 2687
hect. dintre care 17 hect. sunt
ocupate numai de vatra satu-
lui si gr&dini. Popula^iunea sa,
compusi mal mult din Bul-
garl si din Turd, este de 105
fiamilii, sau 508 suflete, ocu -
pindu-se mal ales cu agricul-
tura si prea pu^in cu cresterea
vitelor. PSmintul produce po-
rumb, griu si meiu. Casele sunt
destul de numeroase, nu toc-
mal urite, ingrijite si asezate
pe linga* drumurile comunale,
care str&bat satul in doua" di-
rectum cu totul opuse : de la
N. la S., venind de la Calfa si
apucind spre Cartal-Seleus si
de la V. spre E., venind de la
Mahometcea si ducind la Ca
simcea (Tulcea).
Curueni-de-Jos, cdtun, pendinte
de com. Balarii, jud. Vlasca,
pi. C&lnistea.
Curueni-de-Sus, catu?i, pendinte
de com. Balarii, jud. Vlasca,
pi. C&lnistea.
Curue§ti, sat, cu 140 suflete, jud.
Arges, pi. Oltul; face parte din
com. rur. M&cai.
Curugea, deal, in ramura Oglin-
zilor, situat spre N. de Tirgul-
Neam^uluT, in jud. Neam^u, pi.
Mijlocul-d.-s. Se leaga cu dea-
lurile ce vin din com. Vin&tori
si marginea jud. Suceava.
Curugea, izvorcu ape minerale,
in grupa izvoarelor din cStunul
Oglinzi, jud. Neam^u, pi. de Sus-
Mijlocul, com. R£ucesti. Este si-
tuat in apropiere de Tg.-Neamtu,
pe dealul cu acelasJ nume, la locul
numit Curugea in fa{a SlatineL
Apa izvorulul e limpede, in-
colora\ cu un miros pu^in pro-
nun^at de hidrogen sulfurat;
prezintS. un gust s&rat si prin
evaporare lasa un depozit de
sare.
Pana" in anul 1889, izvorul a
fost astupat si interzis publicu-
lui, de si a fost cunoscuta si
intrebuin^atS apa sa.
Curugea, piriia§ cu apa mine-
rals, ce izvoreste din dealul cu
a sa numire, jud. Neam^u, si se
varsa in sttnga piriuluf Neamtul.
Se mai numeste si Piriul-Coro-
genilor.
Curuia, sat, jud. Dolj, pi. Dumbra-
va-d.-s., com. Breasta. Are opo-
pula^iune de 52 suflete; 29
barba^i si 23 femei. Locuesc in
15 case. Copiii din acest sat nu
pot urma la scoala din satul
Breasta, din cauza prea marei
depSrtan, 12 kil. Stiu carte 3 lo-
cuitorT.
Curuia, mosie particulars, jud.
Dolj, pi. Dumbrava-d.-s., com.
Breasta, apar^inind s&tenilor.
Curul-Muntelui, (in Dionisie Fo-
tino : Curul-Pamintului), mun-
te, in com. Chiojdul-din-Bisca,
jud. Buz&u. Face parte din cate-
na Siriul. Se desface de la mun-
tele Fe^ele-Siriulul si continua
spre N., panS. la intilnirea pi-
riului CrSsni^a cu riul Buzaul.
Proprietate a mosnenilor din
Star-Chiojdul (Prahova). Fonci-
era insa se pl&teste in com.
Nehoiasul. Inal^imea sa e de
1480 metri. Are o stina" si in-
tinse p&durl de brad; in poalele
de N. e pichetul militar Crasna.
Curul-Ro§u, piriti, jud. Prahova,
izvoreste de sub poalele mun-
telul Zagunul ; se uneste cu Va-
lea-Neagra' si cu izvorul Timpa,
spre E. de manSstirea Cheia,
si impreuna formeaza piriul Tim-
pa, care se varsa' in riul Telea-
jenul, pe malul sting, in raionul
com. M&neciul-Ungureni, din pi.
Teleajenul.
Curul-Ro§u (Muntele-), mosie
a statului, jud. Prahova, piasa
Tirgsorul, pendinte de schitul
Cheia, care, peperiodul 1885/95,
s'a arendat cu 1760 lei anual.
Curul-Ro§u (Muntele-), padure
a statuluf, in intindere de 1000
hect, pendinte de com. Mane-
ciul, jud. Prahova, pJa?a Telea-
jenul.
Curului (Bucele-), doua movile
alaturate in com. Tabaresti, cat.
Galbinasul, pe mosia Cirlovoaia,
jud. Buzaii.
Custura, sat, jud. R.-Sarat, pi.
Gradistea, cat. com. Gradistea-
d.-s. Are 30 hect. populate cu
20 fam., 127 suflete; sunt 30
contribuabili ; 8 persoane stiu
carte. Satul este asezat in par-
tea de E. a com., pe riul Bu-
zaul.
Custura, movila, in jud. Braila,
la 2 kil. spre S. de satul Ur-
leasca. Serva de hotar intre
mosiile Schiaua si Urleasca. Se
mai numeste si Movila-TaiatuluT.
Custura, movila, in jud. Braila,
care acum 30 de an! era pe
^armul drept al riului Buzaul,
ca la 2 1 /* kil. spre N. de sa-
tul Su^esti. Azi insa e dis-
trusa de riul Buzaul. Servea de
hotar intre mosia Custurea din
R.-Sarat si Su^esti. In locul
ei a ramas un mosoroiu pe {&r-
mul sting al riului Buzaii.
Custura, vezi Dealul-Mare, plasa
Stav.iicul, j id. Iasi.
Hosted by
Google
CUSTURA
45
CUZA-VODA
Custura, urme de subterane, in
com. Varsatura, jude^ul Putna,
probabil din timpul nav&lirilor
barbare.
Cu^ni^a, partea de S. a ballet,
Potelul, in dreptul pichetelor
Broasca si Mircioaica, sj in drep-
tul com. Potelul, din pi. Balta-
Oltul-d.-j., jude^ul Romana^i.
Cu^tureni (Calnaul), sat, in
jud. Ilfov; face parte din com.
rur. Frumusani-Custureni, plasa
Negoesti.
Se intinde pe o suprafa^a de
930 hect , cu o populate de
455 locuitori.
D-l Al. Lens are 650 hect.,
din can cultiva 522 (100 sterpe
25 izlaz, 3 vie). Locuitorii cul-
tiva tot terenul.
Are 1 helesteii si o marina
de treerat cu aburT.
Comerciul se face de 4 cir-
ciumari.
Num&rul vitelor man e de
305 si ai celor mici de 574.
Cutine^ul-Mare, lac, in jude^ul
Tulcea, pi. Sulina, pe teritoriul
comunei urbane Mahmudia, si-
tuat in parte nordica a plasei
si a comunei, format de lacul
Gorgova, cu care comunica prin
lacul Cutine^ul-Mic. Are forma
unui triunghiu, cu o intjndere
de 45 hect. Confine peste.
Cutine^ul-Mic, afluent al Cu-
tine^ului-Mare, cu carecomanica,
si a care! apa i-o devarsa in
intinsui lac Gorgova. Are 30
hect. E inconjurat cu stuf.
Cutul, sat, in com. Vinatori Dum-
brava-Rosie, pi. Piatra-Muntele,
jud. NearmUi. E situat pevalea
ce se intinde de a dreapta riu-
lul Bistri^a.
Terenurile sale se ridica in
partea despre E, in platoul ce
se continua impreuna" cu lungul
ses ce se intinde spre S. de
muntele Pietricica, iar in partea
despre V., se inal^a in terase,
for mind piscurile despre S. a
ramurei muntele Cernegura.
Are o popula^iune de 190
familiT, sau 829 suflete, dintre
can: 463 barbati si 426 feme!;
435 necas&torip, 323 casatori^T,
71 vaduvJ; stiu carte 44 per-
soane, nu stiu 785.
In acest sat se afla: 3 bi-
serici, deservite de 2 preo^i si
2 eclesiarhi ; o scoala ; o moara
de apa; resedin^a autorita^ilor
comunale.
Numarulcontribuabililor: 200.
Numarul vitelor: 1500 capete,
Cu^arideanca, padure, in jud.
Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, com.
Perie^i. Formeaza - cu padurea
Perie^eanca un trup de 525 hect.
cu urmatoarele esen^e : stejar,
ulm, saicie, plop, anin si juga-
stru.
Cu^igna, piriti, izvoreste din pa-
durea Poiana-cu-Cetatea, de pe
dealui Bordea, din jud. Iasi, tre-
ce prin comunele: Tacuta, unde
primeste piralele: Fundul-T&cu-
teT si Larga; Mircesti, unde prime-
ste Piriul-Rece; Dobrava^ul unde
primeste piraiele Dobrov^ul si
Codaesti si Vidroaia, apoi se
varsa in piriul Vaslue^ul, in drep-
tul dealulul Burgheie linga so-
seaua na^ionala, jud. Vasluiu.
Cuuiu-Culac, vale, in jude^ul
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe
teritoriul comunei urbane Cuz-
gun, si anume pe acela al c&-
tunului sau Cherim-Cuius. Se
mai numeste si Nastradin-Cu-
lac. Sub acest nume br&zdea-
za partea estica* a plasei si a-
ceea a comunei. Incepe la poa-
lele movilei Imail-Iuc si p&-
streaza acest nume pana in drep-
tul satuluf Urluia, de unde ia
pe eel de Nastradin - Culac ;
este talata* de un drum comunal
ce duce de la Cara-Amat la
Urluia.
Cuverca, trup de sat, din com.
Timisesti, plasa de Sus-Mijlocul,
jud. Neam^u.
Cuza, iaz, in jud. Vasluiu, satul
Tatomiresti, comuna Draguseni,
pi. Funduri. Are o intindere de
2 hect.
Cuza-Voda, com. rur., in jud.
Roman, pi. Siretul-d.-s., spre
N. de orasul Roman, pe malui
sting al riulut Siret. Este la o
depSrtare de 30 kil. 500 m.
de orasul Roman si la 2\ kil.
500 m. de resedin^a pl&se). E
formats din satele Cuza-Voda
si Cogalniceanul, cu resedin^a
comunei in satul Cuza-Voda.
Are o populaflune de 193 fa-
milii; sunt 184 contribuabill si
in total 790 locuitorl. $tiu carte
^8 persoane. Locuesc in 210
case. Sunt : 1006 vite marl cornu-
te. Are o scoala primara mixta,
care in anul 1886 — 8y a fost
frecuentata de 18 elevi, din 32
inscrisi. fine de circumscripta
fiscala" Helestieni. Venitul anual
este de 2963,70 lei si cheltue
lile de 2708 lei.
Este legata cu orasul Roman
prin sosea.
Cuza-Voda, sat, in jud. Covur-
lui, com Slobozia-Conachi, pi.
Siretul. Este format din in-
surant improprietSri^i pe mosia
StatuluT, in 1879 (delimitarea
definitive terminate in 1885);
numele fl poarta de la primul
Domnitor al Rominie! - Unite,
Alexandru I. Cuza, eel ce a
impropriet&rit pe ^rani la 1 864.
Are o popula^iune de 113
familiT, sau 637 suflete, car! lo-
Hosted by
Google
CUZA-VODA
46
CUZGUN
cuesc in 116 case. Este foarte
aproape (vr'o 50 — 60 metri) de
Slobozia-Conachi si, ca toate sa-
tele de curind infnntate, este
facut dup£ un plan sistematic
si frumos.
Cuza-Voda, sat, in jud. Roman,
pl.Siretul-d.-s.,com. Cuza-Voda,
spre Nord de orasul Roman si
la o depSrtare de 30V2 kil. de
el si de 21 V2 kil. de resedin^a
plasei. Este asezat pe malul
sting al riuluT Siretul, pe o mica
ridicatura. Este resedin^a com.
Cuza-Voda. Are 114 cap! de
familie, sau 469 suflete, din carl
124 contrib., can locuesc in 124
case. Stiu carte 26 persoane.
Sunt 791 capete de vite man.
Are o scoala primara mixta,
care in anul 1886 — 87 a fost
frecuentata de 18 elevi, din 32
inscrisf. Acest sat este infun^at
in anul i878 r prin darea de pa-
mint la noii insurant, linga des-
fiin^atul sat Scheule^i. Este legat
cu orasul Roman prin sosea.
Cuzalaul, sat, pe mosia cu ace-
lasi nume, com. Horodistea, pi.
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu. Are
79 capi de familie, sau 332 su-
flete. E situat pe costisea dea-
luluT despre Prut. Aceasta mosie
din vechime era a parte, acum
e lipita la mosia Horodistea.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Mihail si Gavril, deservita de 1
preot, 2 cintare^I si 1 palamar;
este mica si vechie, facuta din
blrne, la 1783, de fostul proprie-
tar Cuza.
Calitatea pamintului in parte
este buna. SateniT improprieta-
r\\\ au 266 hect., 29 ariif p&mint.
Drum principal este acel ce
duce la calea jude^eana Rada
u^i-Darabani.
Cuzgun, com. urb., jude^ul Con-
stanta, pi. Silistra-Noua.
Este asezata in partea vesticS
a judefuluT si in cea estica a
plasei, spre E. de or&selul Os-
trov, resedin^a ocolulul. Comu-
nele invecinate cu dinsa sunt :
Caranlic, la 4 kil. spre S.-V.;
Beilicul, la 6 kil. spre N.-V.
(catunele sale : Demircea la 3
kilom. N. si Bac-Cuius la 4
kil. N".-E.) ; Aliman, la 9 kil.
spre N.-E.; Mirleanul, la 10 kil.
spre N.; Enisenlia, la 12 kil.
spre S.-E. (catunele : Ciucur-
Chioi, la 3 kilom. spre S.-V.,
Bazargian, la 4 kil. spre S., Che-
rim-Cuius la 8 kil. spre S.-E.);
Rasova, la 27 kil. spre N.-E.,
in linie dreapta.
Hotarul amanun^it al acestel
comune este urmatorul : Plecind
de la poalele vestice ale virfului
Caraula de linga Valea-Beilicul,
pe muchea dealului Cuzgun, hota-
rul se indreapta spre N.-E., cobo-
rind dealul Cuzgun in valea Voi-
nea-Mare, apof spre S.-E. taind
valea Demircea si trecind pe la
o egala departare de satul De-
mircea si oraselul Cuzgun, apoT
spre N.-E., urcind pe muchea
dealului de mai sus, intilnind so-
seaua judeteana Ostrov-Cuzgun-
Medjidia, pe care o urmeaza in
direc^iune estica pana la virful
Cuzgun ; de aci o paraseste, in-
tilnindu-se cu hotarul despar^i-
tor intre plasile Silistra-Noua si
Medjidia; merge impreuna cu
acest hotar tot in directie es-
tica, mai intiiu spre S.-E.-E., co-
borind dealul Echi - Iuiuc - Al-
ceac, pe care era urcat, si virful
Cuzgun, taie valea Cara-Cialic-
Culac, trece padurea Ciatal-Or-
man si ajunge in valea Cara-
Aci-Alcea, de aci o ia spre N.-
E. coborind aceasta vale pana
da iar de soseaua judeteana Os-
trov-Cuzgun-Medjidia; o urmeaza
pu^in (1 kil.) in directie estica
pana da in valea Baldarnac-
Ceair (un alt nume al vaei Ur-
luia, ce i se da de la satul Ur-
luia si pana in soseaua jude-
tean& de mai sus); paraseste so-
seaua si se indreapta spre S.-E.,
urcind valea Balclarnac-Ceair
(sau Urluia), pana in dreptul sa-
tulu! Urluia, pe care-1 lasa la stin-
ga si se dirige spre E.; taie valea
Uzum-Culac si se urea pe mu-
chea dealului Adam-Clissi-Bair,
nu departe de ruinele monumen-
tului Adam-Clissi (200 m. spre
S.-V. de el) ; de aci, hotarul se
indreapta spre S., mai intiiu
in direct^iune sudica, pe muchea
dealului de mai sus si apoi spre
S.-V., coborind dealul, taind
valea Urluia, si, parasind hota-
rul plasei, se urea pe dealul
Curu-Alceac-Bair, in dreptul sa-
tului Urluia ; din acest loc, ho-
tarul se indreapta mai intiiu
spre N.-V., coborind dealul de
mai sus, in valea Cuuiu-Culac
(un alt nume al vaei Nastra-
din-Culac), apoi spre S.-V., pe
la marginea padurei Ciatal-Or-
man, pana da in valea Diu-
diuluc-Cucuciuc-Alcea, la poa-
lele movilei Buluiciu ; din acest
loc hotarul se dirige spre V.,
pastrind insa mereti direct^iunea
N.-V.; urmeaza in continuti a-
ceasta vale prin padun, apoi
valea Migeletul (prelungirea ce-
lei precedente), pana da m valea
Derinea-Ceair (un alt nume al
vaei Beilicul, ce 1 pastreaza de
la satul Bazargian pana in drep-
tul satului Caranlic), la 1 kil.
spre S.-V. de orasui Cuzgun ;
urmeaza intru cit-va (1 V2 kil.)
aceasta vale, o paraseste, taie
soseaua judeteana Ostrov-Cuz-
gun, urea dealul Cuzgun, linga
virful Caraula, de unde am pie-
cat. Forma lui e lunguiata, se-
manind cu un dreptunghiu alun-
git ; lungimea lui e de 40 kil.,
iar intinderea totala e de 5320
pogoane, sau 2548 hect., sau
25V2 kil. p.
Hosted by
Google
CUZGUN
4-7
CUZGUN
Se margineste la N. cu co-
muna rurala Beilicul (si anume
cu cat. Demircea si Bac-Cuius)
de care se desparte prin dealul
Cuzgun si padurea Bac-Cuius
si cu comuna Enige (si aname
catunul Polucci), de care se
separa prin valea Cara - Aci-
Alcea, si soseaua jude^eana Os-
trov-Cuzgun-Medjidia; laE., tot
cu com. Enige (si anume cu
catunele: Iusu-Funar, Talasmau
si Adam-Clissi), de care se des
parte prin valea Baldirmac-
Ceair si dealul Adam - Clissi-
Bair ; la S., cu comuna rurala
Ilazarlic, separindu-se printr'o
linie conventionale, si cu com.
Enisenlia, despar^indu - se prin
vaile Diudiuliuc-Cucuciuc-Alcea,
Migeletul si Derinea-Ceair, (sau
Beilicul) ; la V. se margineste
cu com. rur. Caranlic, de care
se separa prin dealul Cuzgun.
Solul este destul de aciden-
tat, mat cu deosebire in par-
tea vestica. Dealurile mai insem-
nate, carl brazdeaza teritoriul
comunei, sunt : Cuzgun (173 in.),
la V., dominind orasul Cuzgun,
acoperit cu tufarisuri si livezl;
Bac-Cuius (112 m.) si Echi-
Iuiuc-Alceac (181 m.), cu vir-
ful Cuzgun (182 m.), laN., do-
minind orasul Cuzgun si satul
Cara-Amat, acoperit cu paduri
livezl si pasuni ; Adam-Clissi-
Bair (138 m.), la E., acoperit
cu semanaturi si fine^e; Curu-
Alceac-Bair (92 m.), la S.-E., a-
coperit cu fine^e, domina satul
Urluia; Cara-Amat (183 m.), a-
coperit cu paduri, dominind
orasul Cuzgun si satul Cara-
Amat. Movile sunt sase, cea mai
mare parte naturale si acope-
rite cu verdea^a ; printre ele
insemnam Caraula (181 m.) la
N.-V., dominind orasul Cuzgun,
satul Demircea si valea Beilicul.
Cele mai insemnate val sunt:
Derinea-Ceair (sau Beilicul), in
partea sud-vestic& si adiacenta
sa Diudiuliuc - Cucuciuc- Alcea,
prelungita pan& m valea Derinea
cu numele de valea Migeletul,
m partea de S. ; ea se uneste
cu valea Ceair-Orman, ce trece
prin satul Cara-Amat si orasul
Cuzgun, si, unita cu valea Iort-
Culac, brazdeaza mijlocul co-
munei; acestea sunt singurele
vaicari mai con^in oare-care apa;
vaile Voinea-Mare si adiacenta
sa, Demircea, la N.; valea Bal-
dirnac-Ceair (sau Urluia), ce tre-
ce prin satul Urluia, cu adia-
centele sale: Cara-Cialic-Culac,
Nastradin-Culac, Cara - Aci - Al^
cea pe stinga si Uzum-Culac
pe dreapta, brazdeaza partea
nord-estica si estica a comunei;
unele din ele, de si au malurile
acoperite cu paduri, nu con^in
apa.
Comuna se compune dintr'un
oras si doua sate. Orasul Cuz-
gun, resedin^a comunei, este
asezat in partea vestica, pe am-
bele maluri ale vaei Ciair-Or-
man, la poalele estice ale dea-
lului Cuzgun si cele vestice ale
dealului Cara-Amat. Casele de
stil turcesc sunt asezate pe 7
uli^T, ce se intretaie perpendi-
cular; orasul este inconjurat de
un san£, ruinele unui vechiu
val roman. Cara-Amat, sat m^-
ricel, insa cu casele asezate in-
tr'un mod neregulat, se aria in
partea estica a comunei, la 4
kil. spre S.-E. de resedin^a, pe
ambele maluri ale vaei Ceair-
Orman, la poalele estice ale
dealului Cara-Amat. Urluia, sat
mic, sarac, este asezat in par-
tea estica a comunei pe am-
bele maluri ale vaei Urluia, la
7 kil. spre E. de resedin^a, si
la poalele estice ale dealului
Curu-Alcea-Bair.
Suprafa^a comunei este de
2548 hect, din carl 23 hect.
neproductive sunt ocupate de
vatra orasulul Cuzgun si a ce-
lor doua sate Urluia si Cara-
Amat, si 2525 hect. teren pro-
ductiv; din acestea 200 hect.
sunt ale statulul si proprietari-
lor, iar 2325 hect. ale locuito-
rilor.
Popula^iunea este amestecata\
In anul 1896 ea numara 170
familii, cu 965 suflete ; din a-
cestea avem: barba^i 503, femel
462 ; nec«1satori£l 395, c&satori{I
540, 30 vaduvi ; stiu carte 50 per-
soane, nu stiu 915; 955 Ro-
mini, 10 strain!; ortodoxi 890,
mahometanl 75 ; agricultori 123,
comercian^I 8 ; impropriet&ri^i
139, neimproprietariti 31.
Are 131 contribuabill.
Locuitoril posed&: 113 plu-
guri cu boi, 191 care si carufe,
76 grape de fier si 2 masinl de
vinturat.
In comuna sunt 7300 capete
de vite, din carl: 322 cai, 1154
boi, 47 bivoli, 5138 ol, 52 ca-
pre si 139 porci.
Este 1 moara cu aburl si 8
de vint.
In comuna" sunt 8 comerci-
an^i : 2 hangii si 6 circiu-
mari.
Budgetul comunei la venituri
este de 19357 lei si la cheltu-
ell de 4617 lei.
Cai de comunica^ie sunt dou& :
calea jude^eana Ostrov-Medji-
dia, ce trece prin or&sel; cea
jude^eana ce duce la Mangalia,
si drumuri comunale ce unesc
catunele intre ele si cu satele
invecinate.
Este o biserica, intre^inutS de
locuitorl, cu hramul Sf. Gheor-
ghe, deservita de 1 preot si 1
paracliser ; o scoala rurala mixta,
condusa de un inva^tor si fre-
cuentata de 158 elevl inscrisl
(din carl So baepf si 70 fete);
mai este si o scoala strains.
Comuna s'a fondat prin se-
colul trecut; a servit ca baz£
Hosted by
Google
CUZOAIA
48
CUZCL-MARE
de opera^iun? in razboiul de la
1 82 1, intre Ru$i $i Turci.
Cuzoaia, vil, in com. Nicore^ti,
intre satele Nicoresti ?i Piscul-
Corbului, jud. Tecuciu.
Cuzoaia, viz, in com. Nicoresti,
jud. Tecuciu intre satele Nico-
resti $i Fintinelele.
Cuzul-Mare, deal, in jud. Tul-
cea, pi. Babadag, com. Ba$-
Chioi. Se desface din dealui Pie-
trosul, se intinde spre V., cu
o direc^iune generala de la S.-
E. la N.-V., brazdind partea
centrala a pla?eT $i cea sudica a
comunei. Are 134 m., dominind
asupra satului Ba?-Chioi, piri-
ia$ulu? Tai^a $i drumului ju-
de^ean Babadag-Macin. E aco-
perit cu fine{e.
Hosted by
Google
D
Dabaii (Movila-lui-), movila,
aflatoare pe trupul mosiei Ceo-
rici, com. Cudalbi, jud. Covur-
luiu, pi. Zimbrul, spre E. de sa-
tul Cudalbi.
Dacilor saii Tatarilor (Ma-
gura-), magura, jud. Dolj, pi.
Amaradia, com. Goesti, pe linga
can sunt bucati man de cara-
mida.
Dactul, catim, in jud. Arges, pi.
Cotmeana, pe riul Teleorman ;
face parte din com. rur. Te-
lesti.
Dadalica, piriia§, pe teritoriul
com. Berbenceni, jud. Bacau,
pi. Siretul-d.-s. Izvoreste din lo-
cul cu acelasT nume si se varsa
in piriul Odobul.
Dadalica, loc cu izvoare, pe te-
ritoriul com. Berbenceni, jud.
Bacau, pi. Siretul-d.-s.
Dadilor (Piscul-), pise, jude^ul
Muscel, plaiul Nucsoara, com.
Slanicul.
Dadilov, com. rur., jud. Vlasca,
pi. Cilnistel, situata pe proprie-
tatea statului Comana, pe coasta
dreapta a ape! Cilnistea, intre
Calugareni si Comana la E. ju-
detuluJ. Este inconjurata jur-im-
prejur cu padure
S'au improprietarit in 1864
167 locuitorT, cari au luat 381
hect. S'ati mat improprietarit in
1882, 25 insura^ei, can au luat
130 hect.
In 1886 au fost aci 268 fa-
milii sau 1320 suflete.
Budgetul comunal in 1888 a
fost de 2125 lei, 30 bam, la
veniturl si de 2675 lei, 22 ban!,
la cheltueli contrib. in acelas an
au fost 299.
S'a arat in 1886 suprafa^a
de 775 hect. Sunt 9 hect. vie.
Vite sunt: 710 bol si vaci,
35 bivoli, 189 caf, 2356 01, 15
capre, 144 rimatorf si 3 asini.
Aci este o biserica cu hra-
mul «Cuvioasa Paraschiva», zi-
dita* la 1882 si deservita de I
preot si 2 cint&reflf.
Are o scoala mixta, cu 3 clase,
condusa de o inv^toare, si la
care, in anul 1888, auurmat 40
baeti si 8 fete; cincl circiumi.
Este departe de stasia dru-
mului de fer Comana de 10
kil., de soseaua Giurgiu-Bucu-
resti, la Crucea de piatra, de 4
kil., de Giurgiu de 29 kil., iar
de Ghimpa^i, resedin^a pl£sei,
de 23 kil.
Dadi§a, mttnte, a caruia culme
e un fel de platoii, peste care
e un drum spre muntele HalSuca,
din jud. Suceava. E acoperit cu
cringurJ si finafurr.
Dadi§a, piriii, jud. Suceava. Iz-
voreste de sub muntele cu a-
cest nume ; ud& comunele Bo-
roaia si Dr&g&nesti, pe o lun-
gime de peste 5 kil. si se varsa*
in Ulia.
Dadi^a, valea piriului cu acest
nume, jud. Suceava.
Dadului (Movila-), movila, la
S. de com. V&dastrul, din jud.
Romana^i ; face parte dintr'un
grup de m^gure care se insira"
intr'un lan{ paralel cu cursul
Dun&rei.
Dadului (Valea-), vale, in ra-
ionul com. Jupinesti, jud. Mus-
cel, pi. Riul-Doamnei. Se vars&
in riul Doamna, pe malul drept,
aproape de com. Dirmonesti.
Dadurile, lac, in jud. Ialomi^a,
pi. Ialomifa-Balta, com. Bordu-
seni, situat in insula Balta.
Dagl^a, com. rur. t in jud. Roman,
pi. Siretul-d.-s., spre E. de o-
rasul Roman si la o dep&rtare
de 24 kil. de el si de 14 de
$8878. March Dicfionar Geografic. Vol. 111.
Hosted by
Google
DAGlfA
50
DAIA
re$edin$a pla$eT, in extremitatea
jude^ulul despre jud. Vasluiu.
Piste a^ezata pe un teritoriu
deluros. E formata din satele
Balu?e?ti-Mici, Boatca, Ciurea,
Crucea-Ro^ie, Dagi^a, Holm,
Manastirea, Piscul Rusului $iVo-
vrie$ti, cu re?edin^a com. in
satul Dagi^a. Are 437 fam., cu
2216 locuitori din carl 59 stiii
carte. Locuesc in 555 case. Po-
pular a este romina afara de 10
fam. de evrei.
Vite marl cornute sunt 161 8.
Are 5 bisericl toate de lemn.
Venitul anual al com. este
de lei 8004,55, iar cheltuelile
de lei 5332.
Dagi^a, sat, in jude^ul Roman,
plasa Siretul-de-Sus, comuna
Dagura, spre E. si la 24 kil.
de ora$ul Roman $i la o de-
parture de 14 kil. de re$edin$a
pla^ei. Este a?ezat pe coasta
de E. a deaiuiui Inarici $i este
unul din satele cele mai de E.
a jude^ulul. Este re$edin$a com.
Dagi^a. Are 72 cap! de fam.,
^Sy locuitori, din can 15 $tiu
carte; 96 case. Popula^ia este
romina afara de 2 fam. de evrei.
Vite marl cornute sunt 302.
In sat e o moara cu aburi. Co-
munica^iunea cu ora$ul se face a-
nevoe din lipsa de ?osele.
Se numea mai inainte $i Blu-
dure^ti.
Dagl^ei (Lunca-). VezI Dagi^ei
($esul-).
Dagi^ei (§esul-), ses, ce se in-
tinde de la N. spre S. prin
marginea de E. a jud. Roman,
prin com. Dagtya ?i Bace^ti $i
se confunda cu ?esul Birladu-
lui la tirgu^orul Bacesti. Acest
$es este marginit la V. de dea-
lul Inarici, pe coasta caruia se
afla satul Dagfya, $i la E. de
dealul Filfiita, pe care se afla
satul Tasna (jud. Vasluiu). Este
acoperit cu fine^e ?i supus a-
dese-orl inunda^iunilor. Se mai
nume^te $i Lunca-Dagi^ei.
Daia, sat, plasa Dumbrava-d.-s.,
com. Prede$ti, jud. Dolj. Are
182 suflete, 98 barbapsi 84 fe-
meT, can locuesc in 48 case.
Copiii din sat urmeaza la $coala
mixta din satul Prede^ti ce este
la o departare de 458 m. In
anui 1893 — 1894 au frecuentat
$coala iobaep, din 28 in virsta
de scoala. In sat este o bise-
rica construita din birne.
Daia, catun, al com. Coste^ti, pi.
Jiului, jud. Gorj, in partea des-
pre N.-V. a com. ?i la 2 kil. depar-
tare de dinsa. E situat in valea
Daia. Are o suprafa^a de 400
hect,, din carl 150 hect. padure,
210 hect. loc de cultura, finea^a
$i izlaz, 20 hect. vii $i 20 hect.
prunT, toate ale locuitorilor mo$-
neni.
Are o populate de 70 familii,
sau 320 suflete, din carl 60 con
tribuabill, ocupindu-se pe linga
munca cimpuluT, cu rotaria $i
dogaria.
Locuitorif poseda : 10 plugun,
18 care cu boi $i 1 carutacu cai.
Vite sunt: 63 vite man cor-
nute, 9 cat, 70 01, 104 capre $i
18 rimatori.
Comunicapa se face prin $0-
seaua comunala ce-1 leaga la
N. cu com. Piscurile, iar la S.
cu comuna sa, Coste^ti.
Daia, cdtun, al com. Frumu^ei,
pi. Gilortul, jud. Gorj. E situat
pe Dealul-Negrenilor, m partea
despre V. a cat. Frumu?ei.
Are o suprafa^a de 80 hect.,
din carl: 40 hect. padure, 22
hect. arabile, 12 hect, fine^e, 2
hect. vie $i 4 hect. livezi de
pruni.
Locuitori! sunt improprieta-
ritT dupa. legea rurala din 1864.
Are o populatie de 20 familii,
sau 60 suflete, din can 18 con-
tribuabili.
Locuitorii poseda: 2 plugun,
5 care cu boi, 35 vite man cor-
nute, 3 cat, 13 01, 5 capre $i
10 rimatori.
Comunicatia in acest catun
se face pr'mtr'un drum de care.
Intr'acest catun sunt 4 fin-
tini.
Daia, catun, pendinte de com.
Daitia, pi. Marginea, jud. Vla$ca.
E situat pe coasta vaiei Daia,
pe proprietatea Frate?ti.
Locuitori improprietaritT m
1864 au fost 99, cart ail luat
267 hect.
Are o biserica, deservita de
1 preot si 2 cintarctT ; 70 hect.
25 aril vie cu embatic, al carui
vin se consuma la Giurgiu.
E departe de stasia Baneasa,
a linie! ferate Giurgiu-Bucuresti,
de 5 kil., de Giurgiu de 19 kil.
?i de Bucure^ti de 52 kil. Are
in apropiere $oseaua na^ionala
Giurgiu-Bucuresti.
In catun sunt 2 circiuml.
In «Istoria Moldovei $i a Va-
lahieT» tiparita la Ia$i la 1777,
gasim ca: «Cale a perdu son
nora; on ne peut le distinguer
que par la vilie Taia (Daia) ou
par le chateau Talche, qui sont
places tous deux entre Facke
et Giurgevo sur le Danube, dans
le meme espace ou Cale exis-
tait du temps des Romains».
La 1418, Mahomet I, fiul lui
Baiazet, dupa ce a invadat in
Asia, trecu apoi in Rominia,
lua Severinul $i Cale despre
care am vorbit, fortifica Giur-
giul §i puse o garnisona nume-
roasa ca sa impedice trecerea
Dunarii. Mateiu-Basarab, cind
a organizat capitaniele in ^ara,
a^ezase in Vla^ca doua capita-
nii, una la Daia $i alta la Odi-
Hosted by
Google
DMA
fil
DALA-CHESEN-BA$1-CULAC
vote. Aceste capitantf si-a avut
resedinta in satul Daia, pana
la desfiin^area capitaniilor de
c3tre fanariotT.
In Valea-Miului este o fintina.
Legenda zice ca aceasta fintinS
a fost facuta de Miul Haiducul,
de la care is! p3streaza valea
si numirea de Valea-Miului.
Acest sat, pe la 1530, se che-
ma Sarmane?ti.
La 1693, Constantin-Voda
era la Giurgiu in intimpinarea
lui Mustafa-Pasa, care adasta
venirea HanuluT Tataresc ; i-a
esit inainte la Daia la 1 1 Iuniu,
acel an.
Sub Mircea Basarab s'a in-
fiinfat aci una din cele 18 ca-
pitaniT, in care se impartise Tara-
Romineasca.
La 1773, ne spun fratii Tu-
nusli, la Daia ar fl fost me-
toe de calugarf ; se pare ca lo-
cul unde era situat acest metoc
este in o vale la Viea-lui-Go-
goase.
Daia, deal, in marginea de S. a
com. Giurgioana, pi. Zeletinul,
jud. Tecuciu.
Daia, mo§ie particular^, pi. Dum-
brava-d.-s., com. Predesti, jud.
Dolj.
Daia, vale, pi. Jiul, jud. Gorj, pe
care e situata com. Costesti-Daia
si catunelesaleCostesti si Daia.
Aceasta vale vine despre N.
si merge spre S.
Este formata din culmea dea-
lului Aninoasa si din culmea
dealului Greci.
Daiaman-Bair, virf de deal si
deal, pi. Macin, jud. Tulcea, pe
teritoriul com. rur. Cerna. E si-
tuat in partea estica a plasei
si in cea nord-vestica a comu-
neT. Lasaspre V. dealul Megina,
la S. dealul Raman-Bair. Din
poalele sale de S.-V. izvoreste
valea Megina. Are o inatyime de
283 m. si e punct trigonometric
de observa^iune de rangul al
3 -lea. Este acoperit parte cu
pSdurf, parte cu finefe si pa-
suni. Prin inal^imea sa doming
asupra vaiel Megina si asupra
drumului comunal Cerna-Greci.
Dai^ia, com. rur., compusa din
c&tunele Daia si Dai^ia, plasa
Marginea, jud, Vlasca, ambele
situate pe malurile Dun3ref, pe
proprietatea statulul Daia-Dai-
£ia, pendinte odinioara de ma-
nastirile Cascioarele si Cotro-
ceni. Az? constitue ambele o
singura proprietate, arendata a-
nual pe pre^ul de 43000 lei.
La 1864, s'au improprietSrit
102 locuiton fosti clScasT, ca-
rora li s'a dat 306 hect. La
1882 s'au improprietarit 50 in-
sura^ei, can au iuat 282 hect.
In total sunt 152 locuiton cla-
casi care au luat 588 hect.
Pe teritoriul comunei este un
petic de padure de stejar de
250 hect., care depinde de oco-
lui silvic Giurgiu.
In 1887 se aflau aci 206 con-
tribuabil! din 1 040 suflete.
Budgetul comunei in 1887
era de 2524 lei la venituri si
de 3089 lef la cheltueli.
Sunt 2 bisericT, una in Daia,
alta in Dai^ia ; depind de pa-
rohia Daia; ele sunt deservite
de 2 preo^i si 4 cintare^i.
Departarea intre aceste 2 ca-
tune este de 2V2 kil.
Este o scoala mixta, cu 2
clase, condusa de o inva^atoare.
In comuna, in 1888, se aflau
in Daia 50 cat si in Dai^ia 70;
450 bo J in Daia si 385 in Dai-
{ia ; 30 bivoll in Daia si 50 in
Dai^ia; 580 ol in Daia si 786
in Dahlia;* 592 rimaton.
Prin aceasta comuna trece
soseaua nationals. Giurgiti-Bu-
curesti. Comuna este departe
de GiurgiQ de 22 kil., de Bu-
curesti de 50 kil., de stabile
Fratesti si Baneasa, ale linief fe-
rate Giurgiti-Bucuresti, de cite
8 kil., iar de Stanesti, rese-
dinta plasei, de 16 kil.
In aceasta comunS sunt balflf
formate de Dunare, bogate in
pestl si care, cind vin apele
Dun&ref marf, se intind sub
vii panS in marginea liniei fe-
rate Giurgiti-Bucuresti.
Pe dealurile acestel comune,
cu ocazia sapaturilor construi-
reT liniei ferate, s'a gasit sche-
lete de . animale antideluviane,
din care o parte se afla depuse
la Gimnaziul din Giurgiu, si o alt&
parte sunt in posesia d-lui in-
giner I. Cantacuzino.
Se afl& aci : o moarS de foe
cu 2 pietre ; 5 circiumf ; un
han mare.
In aceasta comuna, la 1854,
in timpul razboiulul dintre Rusi
si Turci, a fost o inc&erare in-
tre ante-gardeJe turcestf si ca-
zaciif rusi.
La 1878, pe vremea r&zboiuluif
Romino-Ruso-Turc, o brigada
de cazadf a corpuluide armat£
SkobelefT, s'a adapostit in a-
ceasta comuna.
Dai^ia, catun, pendinte de com.
Daifia, plasa Marginea, jude^ul
Vlasca, situat pe coastele si va-
ile Daniel, pe soseaua Giurgiti-
Bucuresti.
Apar^inea, inainte de secula-
rizare, m&nastirel Cotroceni ;
azl mosia este a statulu! si se
arendeaza impreuna cu Daia.
Are o bisericS, deservita de
1 preot si 2 cintarep; depinde
de parohia Daia.
Sunt 2 circiumL
Vii sunt in suprafa^a de 70
hectare.
Dala-Chesen-Ba§I-Culac, vale,
Hosted by
Google
DALA$MA-CULA
52
DAMIAN
in jud. Constanta, pi. Hir^ova,
com. TopologuL Se desface din
ramurile occidentale ale dealu-
lui Periclic, indreptindu-se spre
V., $i m&rginita, la S. de dealul
Cara-Mi$a-Tepe. Se deschide in
valea Topolog-Derea, in dreptul
satului Topologul-Romin, dupa
un curs de aproape 4 kil.
Dala§ma-Cula, vale, in jude^ul
Constanta, pi. Hir^ova, comuna
Ghizdajre$ti. la na^tere din vir-
ful TreT-Movile, indreptindu-se
spre S. ?i merglnd paralel cu
Dun&rea. La satul Tichile^ti,
unde se une§te cu valea Tichi-
le?ti, care vine de la S., da
natter e v&ei Cechirgea, care ia
direc^ia spre V. $i se deschide
in Dunare, in dreptul ostrovu-
luT Atirna^i.
D alb an, poiana, din padurea Or-
zinele, com. Bratila, plasa Taz-
l&ul-d.-j., jud. BacSu.
Daler, insula, in brajul Chilia,
formata de ramura principals
Chilia, $i Brajul - TataruIuT. E
situate in jud Tulcea, pi. Su-
lina, pe teritoriul com. urba-
ne Chilia- Veche. Are o forma
lunguia^S, o lungimede2.S kil.
?i o intindere totala de 200
hect. ; este a?ezat2 in partea
vesticS. a pla$ei ?i a comunei;
este neproductivS fiind acope-
ritii peste tot numai cu stuf.
Dallcla, deal, in jude^ul Tulcea,
pi. Istrulul, pe teritoriul com.
rur. Ciamurli-d.-s. Se desface
din dealul Dolojan ; se intinde
spre E., avind o direc^iune ge-
nerals de la N.-V. spre S.-E. ;
br&zdeazal partea nordicS. a pla-
$el $i pe cea vesticS a com. ;
pe la poalele-f estice curge
piriul Ciamurli, $i merge dru-
mul comunal Eschi-Baba- Cia-
murli-d.-s. E de natural cam
stincoasS. Are o ina^ime de
217 m. $i e punci: trigonometric
de observable de ordinul al 3-
lea, dominind asupra satului
Ciamurli-d.-s. Este acoperit cu
pa^unl $i fine^e.
Dalmaciul, pddure, pe teritoriul
comunei Cimpurile, pi. Zabra-
u^i, jud. Putna. Intinderea ei,
impreuna cu padurea LSrguta,
este de 800 de falci. E pro-
prietatea raze^ilor din comuna
Cimpurile.
Damachi, tirgusor, in partea de
N. a com. Hermeziul, jud. Ia$i,
pi. Turia, situat pe platoul a
caruia culme formeaza valea
Prutului; se compune din cite-
va dughene, in can locuesc un
mic nu mar de EvreT, numara^T
in popular/ia satului Zaboloteni-
Sturzoaei. Prin mijlocul tirgu-
?oruluT trece $oseaua jude^eana
Ia$i-Boto$ani. Are o $coala, in-
fiintata la anul 1867, frecuen-
tata de 59 elevi. (V. Zaboloteni).
Damachi, sat, in centrul com.
Movila-Rupta, jud. Boto^ani, pi.
Stefane^ti, a$ezat pe {annul
drept al Prutului, intr'o infun-
datura de deal; mosia are o
suprafa^a de 1260 hect. ?i o
popula^iune de 74 fam., sau
312 sufl.
Vite sunt: 104 boi $i vacT, 14
cal, 300 01 §i 38 rimatori. Are
o biserica, deservita de 1 preot
$i 1 cintarer, ; 2 mori de apa pe
Prut.
Satul mat poarta numele $i
de Movila-Rupta; aici e re$e-
din{a primariei com. Movila-
Rupta.
Damaciul, piriu, jud. Putna, for-
mat pe teritoriul com. Suraia,
satul Damaciul. Se varsa in Si-
ret, dupa ce prime^te ca aflu-
ent girla Iez&relul.
Damian, com, rur., jud. Dolj,
pi. Jiul-d.-j. cu re$edin{a la Ca-
ciulate^ti. Situate pe ?e$ul Da-
mian $i pe costi^a Dealului-Pi-
riuluT, la 49 kil. de Craiova.
Se invecine?te la N. cu com.
Caxiulate§ti, la E. $i S. cu mo-
$ia Coroanei, Sadova, $i la V.
cu com. Sadova. Limita linie! de
N. incepe de la aria proprie-
ta^ei spre N., in linie dreapta,
pana la Fintina-luT Banca ; de
aci apuca spre V., pe o distan^a
ca de 1 j-2 hect., apol merge in li-
nie dreapta pana in $an{ul com.
unde se hotare^te cu Sadova.
Liiia de V. incepe dintre mo
rile Racoviceanca $i Girnareasa,
merge in linie frinta printre Sa-
dova $i Damian, prin punctele
Lubeuite^te (mica movil&), Dru-
mul-Craiovei, Fintina-BancS $i
ese in punctul San^ul. Limita
de S. incepe iar de la aria pro-
prietateT, in linie dreapta, de la
E.-V., pe de asupra Dealului-Pi-
riuluT, pana la moara Racovi-
ceanca.
Limita de E. incepe de la
punctul Santul, merge in linie
frinta pana la aria proprieta^ei
spre S.
Terenul com. este accidentat
de Dealul-PiriuluT, inalt de 40 —
50 m., ce se leaga cu alte de-
lule^e ce au direc^iunea de la
V.-E. Este o vale, Valea-Piriu-
luT. Un piriu : Piriul Damian,
ce izvore^te in com. Damian
$i se varsa in Jiu, pe teritoriul
com. Sadova $i se nume^te ?i
piriul Sadova.
Inainte coprindea $i catunul
Piscul care azi este comuna a-
parte ; acuma coprinde 2 cat.
Damian, cat. de re$edin{a, ?i
Rastul, spre N.-V, de Damian,
la S kil. departare.
Re^edin^a com. era alta-data
in com. Sadova.
Are 3 biserici, dintre care
doua in Damian, una in buna
Hosted by
Google
DAMIAN
53
DAMIAN
stare $i alta in ruina; $i una
in Rastul. Cea in ruina s'a zi-
dit la 1790 de ob^tea locuito-
rilor. Are in tinda din nauntru,
de asupra u?ei, pe o tabla de
piatra, urmatoarea inscrip^iune:
«Tji numclc tatalui, si al fiului si al
sfintului duh. La anul 1790, ziditu-s'aii
aceasta Sfinta si Dumnezeiasca biserica,
unde se praznueste hramul Sfintilor A-
postoli Petru si Pavel si Sfin^ii fara de
arginti Cosma si Damian, din teinelie
s'a zidit de obste, de care vecinica sa
fie pomenirea lor; iar acum de mila si
ajutorul lui Dumnezeii, s'aii apucat si
infrumuse^at cu zugraveala si alte lu-
cruri l-aii facut cei mai voiosi arga^T
si anume : Chir Nicola Gancea, Sf. sa
Popa Voicu, Popa Badea, Chir r fecu
Boegiii, Chir Marcu Lelea, Marin Ma-
cesanu, 1833 August 8.
Zugrav: Marin, boer de neam ot
Cosoveanu.«
Biserica actuala din Damian
are in tinda in nauntru pe u$a,
urmatoarea inscrip^iune :
« Aceasta sfinta. si Dumnezeiasca biserica
s'a inceput la anul 1851, Iulie 14 si s'a
savarsit in anul 1855, Octombrie 22.
Cel d'intiiu ctitor a fost r fecu Gancea, au
ajutat la temelie pana la ferestre ; iar
de aci in sus s'a facut de obste, in zi-
lele P. S. S. Episcopul Calinic si ale
prea inaltului Domn Barbu Stirbeiu.
Zugrav: Ghita Cosoveanu.»
Bisericele din Damian sunt
facute de zid. Azi ajuta la re-
para^ie Admiuistra^ia Domeniu-
lu! CoroaneT, ocolul V. In Rastul
este o singura biserica de lemn.
Bisericele sunt deservite de 2
preo^i §i 2 cintarep. Preoftf au
leafa de 75 le! pe an ?i dascalii
40 lei pe an §i 34 pogoane, din
care 12 de preot, §i 5 de cin-
tare{.
In comuna Damian este o
?coaia mixta, ce func^ioneaza
din 1859; este intre^inuta de
stat $i de comuna. Localul, a-
vind o sala de 72 m. p., este in
buna stare $i construit de Ad-
ministra^ia Domeniulu! Coroa-
neT, care a cheltuit i20CX)lei. Are
17 pogoane proprietate $i e con-
dusa de 6 inva^atoare. A fost fre-
cuentata de 34 bae^T, din car* 12
din Rastul, $i de 9 fete. In virsta
de ?coala sunt 43 in Damian $i
20 in Rastul. Stiu carte 31 in
Damian $i 9 in Rastul.
Popula^ia comune! se urea la
1008 suflete, din carl 628 in
Damian (328 barba{! ?i 300 fe-
me!), ?i 380 in Rastul (180 fe-
me! $i 20 barba^i). Dupa legea
din 1864 sunt 108 locuitor! im-
paminteni{! $i dupa aceea din
1879 sunt 190 insured. Lo-
cuesc in 22 case $i 190 bor-
dee in Damian ?i 3 case ?i 70
bordee in Rastul. Casele sunt
parte de caramida, parte de
birne $i parte de gard ; iar bor-
deele sunt de lemn.
Suprafa^a teritoriulu! comunei
este de 556 hect., din can 440
hect, pamint arabil, 40 hect.
izlaz, 16 hect. vie in com. Da-
mian $i 60 hect. vie in com.
Rastul. Mosia de pe teritoriul
comunei, apar^ine Domeniulu!
Coroane!, Sadova.
Pe piriul Damian sunt doua
mori, dintre car! una se nume?te
Gainareasa ; a doua este pe mo-
?ia Domeniulu! Coroane!.
Intre catunele Damian ?i Ras-
tul este o cale de comunicafie
naturala.
Locuitorii i$i desfac produc-
tele la Bechet, unde due cereale,
$i imp rta bautur! spirtoase ?i
coloniale. Transportul se face
cu carele cu bo! pe ?oseaua co-
munala Damian-Sadova, unde
da in ?oseaua na^ionala Craiova-
Bechet. Circiumi in Damian sunt
6 ?i in Rastul, 1. Comercianf!
sunt 7. Contribuabil! 226.
Budgetul comunei este la ve-
nitur! de 5685 let, 34 ban! ? i
la cheltuel! de 5474 lei, 77 b.
Vite: 140 vite mar! cornute,
185 01, 14 ca! §i 36 pore!.
Damian, sat, jud. Dolj, pi. Jiul-
d.-j., com. Damian, $i re§edin{a
primariel. Are o populate de
628 suflete (328 b£rba# $i 300
feme!), car! loeuese in 22 case $i
190 bordee, construite din lemn,
iar casele din carSmida ?i birne.
In sat este o $coala mixta,
care func^ioneaza din anul 1859,
intre^inuta de stat $i de comuna.
Localul este de zid, in buna stare
?i construit de Administra^ia
Domeniulu! Coroane!. Are 17
pogoane proprietate. In anul
1892 — 93 a fost frecuentata de
46 bae$I ?i 9 fete, 34 bae^T ?i
9 fete, din Damian $i 12 bae{!
din Rastul. In virsta de ?coaia
sunt 43 copii. $tiu carte 51 bar-
batT.
Sunt doua biserici: una in
ruina ?i a doua in buna stare.
Cea in ruina s'a zidit in anul
1790 de ob?tea locuitorilor. Are
in tinda din nauntru, d'asupra
u§e!, pe o tabla de piatra ur-
matoarea inscrip^iune:
dn numele Tatalui si al Fiului si
al Sfintului Duh. La anul 1790 ziditu-
s'aii aceasta Sfinta si Dumnezeiasca bi-
serica, unde se prazuueste hramul Sfintilor
Apostoli Petru si Pavel si Sfin^ii fara de
argint Cosma si Damian, din temelie
s'au zidit de obste, de care vecinica sa
fie pomenirea lor ; iar acum din mila si
ajutorul lui Dumnezeii s'aii apucat si in-
frumuse^at cu zugraveala si alte lucruri,
i-au facut cei mai voiosi arga^i si anume :
Chir Nicola Gancea, Sfinta Sa Popa
Voicu, Popa Badea, Chir fecu Boegiu,
Chir Marcu Lelea, Marin Macesanu.
1833, August 8. Zugrav Marin, boer de
neam Ot Cosoveanu.»
Biserica care este in buna
stare are in tinda e! inauntru
pe u$a urmotoareainscrip^iune:
c Aceasta Sfinta ?i Dumnezeiasca bi-
serica s'aii inceput la anul 1 851, Iulie
14 si s'au savirsitln anul 1855, Oct. 12.
Cel d'intiiu ctitor a fost f ecu Gancea,
au ajutat la temelie pana la ferestre, iar
de aci in sus s'aii facut de obste, In
zilele P. S. S. Episcopul Calintc .si ale
Prea inalfatului Domn Barbu JJtirbeiii.
Zugrav : Ghi$a Cosoveanu*.
Hosted by
Google
DAMIAN
54
UANCIUL
La repara^a ftcuta, a contri-
buit Administra^ia Domeniulul
Coroanel, ocolul al V-lea.
In sat sunt 6 circiumi.
Damian, pMu, jud. Dolj, pi. Jiul-
d.-j., com. Damian. Izvoreste pe
teritoriul acestei com. si curge
pe Valea-PiriuluT, cu direcfiunea
de la E. spre V. In lungul a-
cesteJ comune se numeste Pi-
riul-Damian si dupa ce intra pe
teritoriul comunel Sadova, din
punctul numit Gainareasa, se
numeste Pirlul-Sadova. Se varsa
in niste smircun, dincolo de
dealul Bostanele, smircun ce se
scurgpe malul sting al riuluT Jiul.
Are un pod pe dinsul, in co-
muna Sadova, la punctul numit
Moara-Podul.
Damian, ses, jud. Dolj, pi. Jiul-
d.-j., com. Damian, pe care este
asezata comuna cu acelasi nume.
Damule^ul-Mic, piriti, in jud.
Mehedinti, pi. Ocolul-d.-s., com.
rur. Malova^ul.
Damuri, alt nume al comunel
Potlogeni, pi. Balta-Oltul-d.-j.,
jud. Romana^i.
Dan, deal, la N, de catunul Va-
carea, com, Valea-Popei, plasa
Riurile, jud. Muscel.
Dan, fintind, in cercul com. Bu-
timanul, pi. Znagovul, jude^ul
Ilfov.
Dan, localitate, jud. BraiJa, pe
vechiul drum Braila-Focsani, pe
lunca Siretului si in com. Nazi-
rul, la 5 kil. spre S.-E. de satul
Cotul-Lung.
Dan, loc acoperit cu vie, in coasta
Motrului, jud. Mehedinfi, plaiul
Clo$ani, com. rur. Negoesti, sa-
tul Padesul.
Dan (Izvorul-lui-), izvor,\n]\x-
de^ul BuzSu, com. Beceni. In-
cepe din localitate si se scurge
in riul SlanicuL
Dan (Piscul-lui-), colind, inju-
de{ul Buzau, com. Rusiava^ul,
cat. Tega. E acoperita de izlaz.
Dan (Valea-lui-), vale, in jud.
Mehedinji, pi. Vailor, com. rur.
Slivilesti.
Dan (Valea-lui-), vale, jude^ul
Muscel, izvoreste din padurea
Pacurarul, strabate cat. Vla-
desti-Pamintem, pi. Riurile, si
se varsa in riul Bratia, in ra-
ionul com. Vlade^ti, dupa ce
primeste ca afluent Valea-Badei.
Dan (Valea-lui-), vale, in par-
tea de V. a com. Margineni-
d.-s., pi. Filipesti, jud. Prahova.
Dan (Valea-lui-), vale, izvoreste
de sub poalele dealuluT Draga-
neasa, com. Valea-Lunga, plaiul
Prahova, jud. Prahova, si se
varsa in riul Cricovul-Dulce. In
ea se varsa vaile: Lespezile, a-
Lupului, Adinca, Valea-cu-Ani-
ni, Podul-cu-Fagi, s. a.
Dan (Valea-lui-), vale, comuna
Tuna, pi. Oltui-d.-j., jud. Olt.
Dan (Valea-lui-), vale, in ra-
ionul comunel Vasila^i, pi. 01-
tetul-d.-j., jud. Vilcea; se varsa
in riul Olte^ul.
Dan si Murga§ (Mun^il-), pro-
prietati ale Eforiei Spitalelor
Civile din Bucure?ti, pendinte
de schitul Cornetul, com. Ro-
besti, plaiul Cozia, jud. Vilcea,
in intindere de 1207 hect.
Danca§ul, sat, in com. Miro-
slava, pi. Stavnicul, jud. Iasi,
situat pe valea cu acelasi nume,
intre coasta vestica a dealuri-
lor Ezereni si Danca?ul, cu o
populate de 23 famiiii sau 117
suflete.
Numarul vitelor e de 152
din cari 1114 vite man cornute,
7 cai $i 3 1 rimatori.
Danca^ul, deal, formeaza valea
cu acelasi nume, la poalele ca-
ruia se afla satul Danca, din
com. Miroslava, pi. Stavnicul,
jud. Ia$i.
Danca§ul, jud. Iasi. Vezi-Tele^ul,
piriii, com. Miroslava, pi. Stav-
nicul.
Danca^ul, vale, jud Iasi. (VezT
Dancasul, deal).
Dancai (Valea-), vale, pe teri-
toriul comunei File^ti, pi. Si-
retul, jud. Covurluiu.
Danciul, com. rur. $i sat, jud.
Mehedinti, pi. Blahni^a, la o dis-
tant de 38 kil de T.-Severin,
iar de com. rur. Vinjul-Mare, de
27 kil. E situata pe cimpie. For-
meaza comuna singura, avind
148 contribuabili, din 896 locui-
tori, locuind in 164 case.
Loc. poseda : 40 plugun, 90
care cu boT, $i 12 caru^ecucai.
Budgetul comunel la venituri
este de 3913 lei, iar la cheltu-
eli suma de 1979 ^-
Vite: 480 vite mari cornute,
1060 of, 36 cai, 4 bivoli si 416
rimatori.
Prin comuna Danciul trece
soseaua Scapaul-Flaminda-Dan-
ciui-Gruia.
Pamintul nisipos de aci este
plantat de locuitori cu salciml
si duzi.
In aceasta com. sunt 2 fin-
tini, a caror apa serveste la
intre^inerea elestaelor cu pe$te
si la udatul gradinelor cu zar-
zavaturi.
Hosted by
Google
DANCIUL
ftr,
DARA
Danciul, cdtun, in com. Suraia,
pi. Biliesti, jud. Putna. E situat
la o parte de Siret si este taiat
de 3 or! de pir. cu acelasi nume.
Are o popula^iune de 512
suflete, carl locuesc in 134 case.
Are 1 biserica filiala, cu hra-
mul Adormirea.
Danciul, sat, face parte din co
muna Coloaesti, pi. Stanisesti,
jud. Tecuciu. E situat in par-
tea de E. a riului Zeletinul, la o
distanta de 5 kil. 500 m. de-
parte de resedin^a comunei.
Are o populate de 39 fa-
milii, cu 135 suflete, locuind
in 36 case. Sunt 35 contrib.
Locuitoril sunt razes!.
Danciul, munte, la S. de mun-
tele Setul, plaiul Nucsoara, jud.
Muscel. Riul Bratia-Mare uda
la V. poalele sale.
Danciul, deal, in partea de N.
si N.-E. a comunei Ursi, plasa
Cerna-d.-s., jud. Vilcea. S'a nu-
mit ast fel pentru-ca in vechime
a fost proprietatea unui Barbu
sau Ion Danchi.
Danciul, pirtii, izvoreste din dea-
lul Zarea-Tutovei, com. Colo-
nesti, pi. Stanisesti, jude^ul Te-
cuciu; trece prin satul cu ace-
lasi nurae si se varsa pe stinga
Zeletinului, la S. de Satul-Nou,
com. Colonesti.
Danciului (Piscul-), pise, jud.
Vilcea; vezi Daroaia.
Danciului (Valea-), vale, com.
Gura-Vitioarei, plaiul Teleajenul,
jud. Prahova.
Danciului (Virful-), colina, in
com. Blajani, jud. Buzau, ititre
catunele Blajani si Soresti.
Dancul, sat, in com. Holboca,
pi. Branistea, jud. Iasi, asezat
pe coasta dealurilor ce formeaza
malul sting al riului Bahluiul,
pe o suprafa^a de 174 hect.,
cu o populate de 36 familii, sau
170 locuitorl. Este proprietatea
comunei Iasi, cedata de stat
pentru plata celor 10 milioane.
Numarul vitelor e de 550,
din can: 272 vite mancornute,
223 01, 17 cai si 38 rimaton.
Dancul, balta, formata de var-
saturile PrutuluT, in com. Fol-
testi, pi. Prutul, jud. Covurluiu.
Dancul, padure, in comuna Bu-
ciumi, plasa Codrui, jud. Iasi,
pe o suprafa^a de 361 hect. A
fost pendinte de manastirea
Dancul.
Dancul, vale, numita si Valea-
Dancului, in com. rur. Bala-d.-j.,
plaiul Closani, jud. Mehedin^i.
Danda, deal, in com. rur. Or-
desti, plaiul Closani, jud. Me-
hedin^i, cat. Vaeni.
Dandara, cdtun, situat pe o vil-
cea cu acelasi nume, pendinte
de com. Tirnava-d.-j., pi. Cil-
nistea, jud. Vlasca, proprietate
a statului. Se arendeaza cu tru-
pul Comoara, pe pre^ul de 22400
lei anual. Inainte de seculari-
zare, apar^inea de Mitropolie.
Aci, in 1864, s'a improprie-
tarit 148 locuitori, dindu-li-se
444 hectare.
Dandara, vale, in jud. Vlasca,
de la care sT-a luat numirea
catunul Dandara, care este si-
tuat pe dinsa.
Danei (Valea-), piriu, pe teri-
ritoriul comunei Staoani-d.-j.,
pi. Zabrau^ul, jud. Putna ; izvo-
reste din mun^ii Str&oanelor si
se varsa in $usifa.
Dania, mosie particulars, jude^ul
Dolj, pi. Balta, com. Grecesti,
in intindere de 2320 hect. a-
proximativ. Se ma! numeste si
Masa.
Danil (Ci§la - lul - Dumitru-),
foasta, as Id, sau loc pentru a-
dapostit vitele iarna, in jude^ul
Tulcea, pi. Sulina, pe teritoriul
comunei Sf. Gheorghe, situata
in partea estica a pl&sei si su-
dica a comunei, pe grindul
Trofindf- Vovilton, linga malul
Mareif. $i a luat numele de la
eel care a fundat-o; astS-zi e
transfer mata in cherhana (pes-
carie); in partea vesticS, stuful
se intinde in departare.
Danila (Dealul-lui-), deal, pe
mosia Probota, jud. Suceava,
acoperit de padure de fag.
Dan^urile, munte, in com. Bros-
teni, jud. Suceava.
Danul, munte, situat in partea
de S.-V. a comunei Robesti,
pi. Cozla, jud. Vilcea. Aci se
fabrica brinza.
Dara, com. rur., in jud. Buz&u,
plasa Sarafei, situate pe malul
sting al piriului Sarata, la o
distanta de Buzau de 17 kil.
Are forma unui dreptunghiu,
limitindu-se la N. cu mosia Sfo-
rile-Muscelenilor (din com. St-
rata). La E. incepe din margi-
nea cat. Atirna^i si, pe hotarul
mosiel Lahovari, merge panS
in mosia Stilpul; la S. incepe
din hotarul mosiel Stilpul si o
ia pe hotarul mosiel Bradul-Ber-
ca, p&n& intilneste hotarul mo-
siel Buzoianca (Ulmeni), pe care
se urea la V., atingind si ho-
tarul mosiel Coca, pan& d& in
Sforile - Muscelenilor. Suprafafa
sa ede 1650 hect, din carl 840
arabile, 150 finea^a, 260 izlaz,
Hosted by
Google
DARA
56
DARABANL
US vie si 285 sterp. Afara* de
pSmlntul locuitorilor are mai
insemnata mosia Ulmeni sau
Buzoianca. Terenul e ses, acci-
dental pu^in in partea de N.
prin deaiuri acoperite de vii.
Industria e reprezentatS prin :
fabrica de coniac Amanieux
I. Naville et C-nie; o moara
cu aburl si 2 stine ; iar comer-
$ul prin desfacerea producfiu-
nilor locale si prin transportun,
maT cu seama* de piatra, la gara
Ulmeni. C&I de comunicafie are
calea ferata, soseaua ce o par-
curge, precum si soseaua veci-
nal& Sarin ga-Ulmeni.
Vite sunt: 372 bol, 131 vac?,
92 vi£el, 3 bivoli^e, 72 caT, 47
epe, 31 minjf, 2200 ol, 1 asin
si 270 rimatorl. Sunt 15 slupl.
Comuna e formata din catu-
nele Ulmeni si Vilcelele, avind
o populate de 1230 locuitorT,
din care : 266 barba^I insurap,
32 neinsjra^T, 7 v&duvl, 321
bae^I; 266 feme! m&ritate, 8
v&duve, 330 fete. Case sunt 275.
Straini sunt : 7 francezl, S grecl
si 2 italieni. MeseriasI sunt: 3
fierari, 2 brutari si 1 lemnar.
Comuna are 253 contrib. din
can 22 comercianp RominI si
2 straini. Sunt 13 stabilimente
comerciale.
Budgetul com. e de 4,585 lei.
In Dara este o scoalS, in cat.
Ulmeni, frecuentata de 46 e-
levi si 6 eleve. Carte stiti 74
persoane. Are 2 bisericl, de-
servite de 2 preojl, 2 cintarepf
si 2 paracliserl. Catedrala e Sf.
Gheorghe. Clrciumi sunt 10.
Dara (Muscelul - Darii - de -
Sus), cat. al com. $aringa, jud.
Buz&u, cu 330 loc. si 77 case.
Dara sau Darul, tnunte, in co-
muna Corbi, plaiul Nucsoara,
jud. Muscel, mai la limita jud.
spre Transilvania.
Este proprietate a statulul si
se arendeaza cu mun^il de prin
prejur.
De aci ese izvorul, care im-
preuna* cu eel din muntele Va-
lea-Rea si eel din Bindea, for-
meaza riul Doamna.
Dara, lac, in jud. Ialomit?a, plasa
Borcea, teritoriul com. Caco-
meanca.
Dara, vale, in com. Dara, jud.
Buzau. Incepe din dealui Gruiul
(com. Saringa) $i se scurge in
piriul Sarata, in cat. Ulmeni.
Dara-de-Jos, vechie numire a
cat. Ulmeni, din comuna Dara,
jud. Buz&u.
Dara-de-Sus, vechie numire a
cat. Valcelele, din com. Dara,
jud. Buzau.
Dara-Iuiuc, virf de deal, in
jud. Constanta, pi. Mangalia,
com. Tuzla ; este virful eel mai
de N. al dealului Tau?an-Bair;
are 57 m., cu care domina in-
treg satul Tuzla, care se afla
la un kil. spre E., aproape in
intregime valea Cuciuc, Tuzla-
Derea si, pe o mare suprafa^a,
lacul Tuzla-Ghiol. A servit si
ca punct trigonometric de ob-
serva^iune.
Darabani, com. rur., in jud. Do-
rohoiu, pi. Prutul-d.-j., formata
din satele : Bagiurea, Cornesti,
Darabani satul, Darabani tfrgu-
sorul, si Runcul-Odael, cu rese-
din^a primariel in tirgusorul Da-
rabani. Are o populate de 1479
fam., sau 5674 sufl. Are 2 bi-
sericl, deservite de 3 preop, 4
cintarep si 3palamari; 2 scoll,
conduse de 2 inv&{atori si fre-
cuentate de 130 elevl; 2001
hect. 82 aril p&mint s&tesc;
6633 hect. 23 aril cimp si
369 hect. 5 aril p&dure a mo-
siel; 11 iazuri si 18V2 pogoa-
ne vie.
Budgetul com. a fost in 1889/90
de lei 38553, 86 banl la ve-
turl, si de lei 23453, 05 bani
la cheltuell; iar m 1890/91 de
lei 22216 la venituri si de lei
2I 379> Dan * 4° la cheltuell.
Vite man cornute sunt : 1673;
sunt 3306 01, 595 cai, si 779 ri-
matorl. Locuitorii poseda si 575
stupl cu albine.
Darabani, tirgu$or> pe mo^ia
Darabani, com. cu acelasinume,
jud. Dorohoiti, pi. Prutul-d.-j.,
cu 845 fam. sau 3369 sufl. din
care aproape 500 fam. sunt E-
vref. E la 29 kil. de Dorohoiu.
Pe ciiimea plana a dealului Pru-
tul se afla centrul tirgulul ; iar pe
costi$& sunt mahalale ; in total o-
cup& o suprafa^a de 2 1 5 hect. A-
sezarile locuitorilor in mare parte
sunt bune, mai multe din va-
lacucl, si purine de caramizi.
Centrul sau adevaratul tirg este
pe ambele laturi ale soselei ju-
de^ene, ce trece de la Radau^i
spre Dorohoiu, de-a-lungul tir-
gului. Casele in^irate de o parte
si alta a soselei formeaza strada
principals. Dughenele, atelie-
rele si casele de locuit din a-
ceasta strada, au numal simple
ograzi si apar^in mai toate negu-
£atorilor Evrei. Mahalalele sunt
mai toate ocupate de RominI,
carl au case bune, cele mai
multe cu livezl si cu gradine.
Proprietaril mosieiau o casa
mare cu doua rindurl, bine
zidita, m form& de castel, cu
gradina frumoasa cu flor^rie ;
livede cu fructiferl de diferite
specii si gradina regulata de
legume. Imprejurul caselor si
gradinel se afla un zid de pia-
tra.
Pe frontespiciul paiatulul, de
asupra balconulul, st& in zid
Hosted by
Google
DARABANI
57
DARABANI
platra pe care sint sapate ar-
moriile familiei Bals: steaua
de aur cu opt raze asezata pe
scutul in color rosu ros-albas-
tru supra-pusa, ce st& peste o
alta stela mat mare auritS tot
cu 8 raze, pusa pe un asternut
de hermelin, adumbrit de dra-
perii m color visiniu-purp lr,
peste care se afla o coroaia.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de 2 preo^T,
2 cintare^f; e un edificiu frumos
si bine zidit, cu un turn pe
bolta principals. Este incunju-
rata de un zid de piatra, cu
un turn de asupra por^el la
intrare in ograda; s'a fondat
in anul 1 840.
Toate acaretele, d'impreuna
cu biserica, sunt facute de fos-
tul proprietar Logofatul Teo-
dor C. Bals.
Scoala primara de bae^T, con-
dusa de un inva^ator si frecu-
entata de 90 elevT, are local
bun si incapator, facut de co-
muna in anul 1870. Scoala de
fete este condusa de o inva^atoa-
re si e frecuentata de 40 eleve.
Comunitatea izraelita are 8 si-
nagoge si 2 scoli elementare.
Tirgovetii se aplica la nego-
\u\ cerealelor si a paduriior;
la comer^ul feluritelor marfuri ;
la diferite meserif, precum si la
agricultura si viticultura.
Atit tirgul central cit si ma-
halaiele, au strade cea mai mare
parte fara nici o aliniere, din
care trel sunt prunduite. Ilu-
minatul se face de 50 felinare
cu lamp! de petrol.
In fie-care Duminica se face
bilciu a diferite obiecte de a-
gricultura si viticultura si mica
industrie rustic^.
In privin^a frumuse^ei si a
bunei rase de vite, ce se aduna
de prin prejur la zile de tirg,
aceasta localitate este privita a
doua dupa Saveni; ea atrage
cimparatorl de pe la Birlad,
Focsani, Braila si Ploesti.
E un medic, o moasa si o
farmacie.
Se afla si un birou telegrafo-
postal, al carul venit, pe 1897 —
97 a fost de lei 5358, ban! 20.
Istoricul. — Acest tirgusor s'a
infiin^at cam de pe la 1835,
de raposatul marele Logofat si
general Teodor C. Bals, proprie-
tarul mosiei. El vazind folosin^a
ce poate aduce un asa tirgusor
la sporirea veniturilor mosiei,
si gasind ca pozi^ia e favora-
bila fiind-ca drumurile ce tre-
ceau pe aid erau in comunica-
$ie cu Stefanesti, Radau^i si cu
satele din josul PrutuluT, si a-
cel ducator la Herfa si Mamor-
ni^a, au pus staruin^i si a ca-
patat hrisovul sub No. 28, dat
in Iasi in 1837 Iunie2l, de Mi-
hail Gr. Sturdza-Voda, prin
care-i acorda dreptul infiin^arei
tirgului cu 12 iarmaroace pe
an si ziua de tirg Lunea, in fie-
care saptamina.
Prin construire de dughene,
si prin publica^iile f&cute pen-
tru inlesnirea de traiu si nego{
s'au adunatRominf, dar in mult
mal mare numar Evref, intro-
dusi aicea de catre evreul Leiba
Ghersin Darabaner, destul de
cunoscut ca vechiu orindar al
ratosulut ce se afla pe acest
loc construit la drumul mare.
Inlesnirile date de proprie-
tary mosiei ; foloasele ce pu-
teau trage de la taberile de ca-
rausi ce umblau cu transpor-
turi de diferite producte ; cir-
durile de vite de negoj: ce
treceau in Bucovina si can to^f
faceau popas aicea; apol apro-
pierea de cursul Prutului, ho-
torira pe mulpEvrel a umplea
tirgul, asa ca la 16 Octombrie
1839, se si facu inscrisul de in-
voiala intre proprietar si tirgo-
vep, prin care se statornici pe
25 de anl drepturile si datoriile
reciproce intre ambele par^I, pe
baza legel bezmanului din co-
dul Calimah.
Mal tirziu tirgul si mosia au
apar^inut d-nei Smaranda Ci-
mara; pe urma d-lul Vasile Las-
car, cu care se urmeaza (1898)
tratative pentru rascumpararea
tirgului de catre primaria lo-
cala.
Darabani, sat, pe mosia Dara-
bani, com. cu acelaslnume, pi.
Prutul-de-Jos, jud. Dorohoiu,
cu 166 familil, 664 suflete.
Are buna situate, cu piacuta
privire pe podisul PrutuluT, ceva
inclinat spre S.
Asezarile s^tenilor sunt in
mare parte bune, cu livezi si
gradini.
Proprietatea acestel intinse
si frumoase mosil, a fost a d-nei
Smaranda Cimara, fiica def.
Marelul Logofat si general T.
C. Bals, si a def. Logofetese
Maria Bals, nascuta Bogdan;
acum este a d-lui V. Lascar.
Calitatea pamintului este bun&,
favorabila agriculturel si viti-
culture!.
Satenil inproprietari^ au 555
hect. 21 aril pamint; iar pro-
prietatea mosiei are 6402 hect.
68 aril cimp (afar£ de 2 1 6 hect.
ocupate de tirgusorul Darabani)
si 270 hect. padure, tinSr& cu
diferite esen^e, intre carl pre-
domina stejarul ; aceasta padure
aflata in trel locurl poarta trel
numirl : Buleandra, Grozava si
Podriga.
Sunt trel livezi pe mosie cu
diferite specil de fructierl, in
suprafa^a de 7V2 hect.; si pe
linga fie-care livada se afla si
vie, care luata in totul, e de
iS 1 ^ pogoane. Iazurl sunt n,
din carl cele mal marlnumite:
Iazul-Turculul, cu o supra fa^a
de 42 hect.; al-Milancel, de 22
0i>878. Marele Dicfionar Geografic. Vol, 111.
Hosted by
8
Google
DARABANUL
58
DASCALUL-CREAJA
hect; si Iep&ria, de 22 hect.,
toate cu pestT bunl si raci.
Podriga si Iesanca suntptra-
lele principale carl tree pe mo-
sie. Se g&seste pieatrS calcarica
si greziS. in lespezi, pe malul
Prutului si se extrage numal
pentru trebuir^a locala.
Drumuri insemnate sunt : ca-
lea judefeanS de la RadSu^i
prin Paltinis ; calea comunala
ducatoare la Stef&nesti pe dea-
supra BivoluluT; aceea ce duce
la S&veni, pe deasupra Milean-
cel si a T&tSrSsenilor, iar de la
T&t&raseni pe la Baling la Bo-
tosani; acel ce duce de la Do-
rohoiu pe la Girbeni si Ha-
vtrna; acel ce duce la Doro-
hoiu pe la Hudesti si Lisna si
acel ce duce la Her^a si Ma-
morni^a pe la Bagiurea, Ba-
ranca si Orofteana.
Hotarele mosiei cu : Hudesti,
Concesti, GhitcSu^i, pe laturea
sudicS ; Teioasa, Paltinisul, Bivo-
lul, pe laturea nordicS; Prutul
si o micS parte din Teioasa
pe laturea estica; Milancea si
CordSreni pe laturea vestica.
Localit&pf insemnate sunt :
Dealul-Ursului, Valea-Iesancaf,
Ponorul-Apelor, Izvorul-Boerului
si Ripele-Ciorbenilor.
Numirea vechie a satului dupa
documente, era Cibiceni; iar
actuala a cSpatat-o in urm& du-
p& numele stare! sociale a lo-
cuitorilor, carl apar^ineau la c&-
pitclnia locals a corpului Dara-
banilor. Darabanil erau corpul
de armata pedestru si perma-
nent. Obligativitatea serviciulul
trecea de la tat& la fiu in starea
valida. Din acest corp se luau
str&jile la Curtea DomnuluT,
unde sta in tot-dea-una un ca-
pitan de darabanl. Serviciul
Darabanilor era distins la scau-
nul Domniei, dup& cum arat£
si Dimitrie Cantemir in «Des-
crierea Moldovel*.
Darabanul, mic afluent al Piriu-
lui-din-Bahnci, com. Stolniceni,
jude^ul Suceava.
Darciul, lac, injude^ul Ialomija,
pi. Ialomi^a-Balta, com. Chioara.
Are trestte, papurS. si fipirig, si
contine ap& numai cind apele
DunareT sunt in crestere.
Dargota, deal, com. Titireciti,
pi. Ocolul, jud. Vilcea, in de-
p&rtare de 250 m., spre E., de
vatra satului.
Daringa, iaz, in partea de N.-
E. a mosieT si a comunei Todi-
reni, pi. Jijia, jud. Botosani.
Dari-Iuc, movila, in jud. Con-
stanta, pi. Mangalia, com. Sa-
righiol, c&t. Hagilar; este si-
tuata intre vaile Hagilar si Ilan-
lic, pe care le doming prin in&i-
^imea sa, care este de 93 m.
E acoperita cu verdea^a.
Darul, munte, jud. Muscel. (Vezi
Dara).
Dascalul, sat, judetul Ilfov, pi.
Dimbovita. Face parte din com.
rurala Dasc&lul-Crea^a. E si-
tuat spre S.-E. de Varasti-d.-s.,
ling& Valea-Mostistea.
Are locur! smircoase. Popu-
la^ia lui e de 462 suflete.
Suprafa^a totala a satului e
de 867 hect. Eforia Spitalelor
din Bucuresti are 582 hect, din
carl cultivH, prin arendasii s&i,
372 hect. (10 izlaz, 200 pidure).
LocuitoriT au 285 hect.
Poseda o biserica, cu hramul
Adormirea, deservita de 1 preot
si 1 cintare{, si o scoala mixta,
frecuentatS de 13 elevi si 3 e-
leve, cu intrefinerea careia sta-
tul cheltueste anual 1900 leT.
Localul scoale! s'a construit
din fondurile jude^ului, in anul
1886.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumari.
Numarul vitelor marl e de
290 si al celor mici de 370.
Dascalul, lac, in com. Jupinesti,
pi. Riui-Doamnei, jud. Muscel,
intre Dealul-Crucei si Vatra-Sa-
tului.
Dascalul Crea^a (Pitar-Mo§u),
com. rur., jud. Ilfov, pi. Dimbo-
vita, spre N. de Bucuresti. E
situata aproape de unde izvo-
reste valea Mosti$tea, la 23 kil.
departare de Bucuresti,
Se compune din satele: Crea-
ta, Dascalul, Runcul, Varasti-
d.-s., Varasti-d.-j., cu o po-
pula^ie de 1487 locuiton, cari
loeuese in 318 case. Sta in le-
gatura cu com. Afuma^i, printr'o
sosea vecinala.
Suprafa^a totala a comunei
e de 2909 hect. ProprietariT au
1840 hect., din can cultiva 1 130
(10 hect. izlaz, 700 padure).
Locuitoril cultiva tot terenul in
intindere de 1069 hect.
In comuna sunt 4 biserici
(la Crea^a, Dascalul, Varasti-
d.-s. si Vara?ti-d.-j.), deservite
de 3 preo^t si 4 cintaretT. Are
2 scoli: una in Dascalul si
alta in Creata; 1 moara cu a-
buri; 1 masina de treierat; 1
helesteu ; 2 poduri statatoare.
Comuna numara 273 con-
trib., si are un buget de 5047
lei la venituri si 5003 lei la
cheltuell. In anul 1885 eraii 343
contribuabill.
Dintre locuiton, 342 sunt plu-
gari, 6 au diferite profesiunl.
Ocupa^ia lor de capetenie e
agricultura si cresterea vitelor.
Ar&tura se face cu 201 plu-
guri: 140 cu boT si 61 cu cal,
Locuitoril au 233 care si ca-
ru^e : 183 cu boi si 50 cu cai.
Comerciul se face de 5 cir-
ciumari si 1 hangiu.
Hosted by
Google
DASCALULUl (P1SCUL-)
59
DAUTCEA
Numarul vitelor marl e de
1024 (290 cal si epe, 382 bol,
217 vaci si vi^el, 21 taurl, 34
bivoli, 80 bivoli^e) si al celor
mici de 1991 (15 capre, 290
porcT, 1686 01).
Locuiton improprietari^T sunt
223 si neim proprietary!, 131.
Dascalului (Piscul-), deal, in
jud. Tulcea, pi. Macin, pe teri-
toriul com. rur. Jijila. Este mat
mult o prelungire orientala a
culmei numita Dealurile-Prico-
panuluT, sau ale-Macinului ; se fn-
tinde spre N., avind o directf-
une generala de la S.-V. spre
N.-E.; brazdeaza partea nord-
vestica a plasei, si pe cea sud-
estica a comunei. Malurile sale
se termina in piriul Jijila. Pe la
poalele sale nordice curge valea
Jijila si merge drumul comunal
Jijila-Greci ; pe muchie merge
un alt drum comunal, Macin-
Vacarent, ce trece culmea Pri-
copanuiuT, printr'un frumos de-
fileu. E acoperit cu purine pa-
dun, fine^e si semanatun.
Da^cului (Piatra-), numire ce
se mai da muntelui Dintele, din
com. Rusiava^ul, jud. Buzau.
Da^ova, cdtun, care formeaza
partea de E. a orasului Cora-
bia, din jud. Romana^i. Situat
pe marginea Dunarel. Aci \&r-
mul Dunarei din partea noastra
domina malul drept al Bulga-
rilor, si asta explica important
militara a acestui punct strate-
gic in ultimul resbel din 1877-
78. Altitudinea terenului d'asu-
pra nivelulul marel este de 83
m. E o sec^iune comerciaia, lo-
cuita de vre-o 100 familil, din
carl 7 Grecl, 10 figanl si 5
Bulgari. Din Dasova pleaca so-
seaua spre Bechet, spre Izlaz,
Caracal ; tot de aci si linia
ferata.
Dasova, vale, 4 kil. spre N. de
com. Corabia, pi. Balta-Oltul-
d.-j., jud. Romana^i. Tae calea
ferata si soseaua Corabia-Cara-
cal, acolo unde ele se intretae ;
trece pe linga com. Selistioara
si Gircovul si se termina in
Dunare la Teiul-Boajulul!
Datcoiul, mosie, in comuna To-
hani, jud. Buzau, cat. Valea-
Scheilor. Are 412 hect. fine^e
si vii superioare pe colina Dra-
gaica.
Datcoiul-Baligel, mosie, in jud.
Buzau, comuna Tohani, catunul
Valea-Scheilor. Are 300 hect.
vii, livezi, finea^3, precum si
piatra de var. Pe dinsa se afla
baile Boboci. E proprietatea
scoalei Craciunescu din Mizil.
Datcul, sfoara de mope, in jud.
Buzau, comuna Tisaul, catunul
Valea-Caprei. Are 30 hect., din
care 15 arabile, 6 livezi, 6 fi-
nea{a si 3 sterp. Se ia impre-
una cu mosia Frasineanca sau
Datcul, din com. Naeni.
Datcul, mosie, jud. Buzau, com.
Naeni, proprietate mosneneasca.
Face impreuna cu Frasineanca
si Prosca un corp de 180 hect.,
din care 100 padure, restul vii,
araturl si flnea^a.
Daulu-Chioi, sat, in jud. Con-
stanta, pi. Mangalia, cat. comu-
nei Cara - Omer. E situat in
partea meridionala a plasel si
cea sud-estica a comunei, la 5
kil. spre E. de cat. de rese-
din^a, Cara - Omer, pe valea
Sirti, inchis numai in partea
nord estica de dealul Mezarlic-
Sirti si dominat de virful Va-
lali, care are 102 m. Suprafa^a
sa este de 780 hect, dintre
care 45 sunt ocupate numai
de vatra satulul si de gra-
dinl. Populafiunea sa, compusa
numai din Turci si T&tarl, este
de 133 familil, cu 457 suflete;
ocupafiunea el principals este
agricultura. De aci pleaca urma-
toarele drumurl comunale: la
Valali,Cheragi, Hazaplar, Cara-
Omer, Canli-Ciucur si in Bul-
garia.
Daulu-Chioi-Ceair, vale, in ju-
de^ul Constanta, pi. Mangalia,
com. Cheragi, cat. Valali. Se m-
tinde de la S.-E. satului Daula-
Chioi ; trece prin satul Valali
si se deschide in valea A car-
gea. Are o direc^ie generala de
la V. catre E. E situata in
partea meridionala a plasel si
cea sud-vestica a comunei.
Daulu-Chioi-Culac, vale, in ju-
de^ul Constanta, pi. Mangalia,
pe teritoriul com. rur. Cara-
Omer, Se intinde intre dealu-
rile Coru-Sirti-Bair, Cara-Omer-
Bair si Cara-Iuiuc, cu o direc-
{iune generals de la N.-V. c&tre
S.-E. Malurile sale sunt pu^in
inalte. Valea intreaga este do-
minate de virfurile Cheragi I
(120 m.) si Ghiuvenli II (252
m.). E situata in partea meri-
dionala a plasel si cea esticcl a
comunei.
Dautcea, sat, jud. Constanta. E a-
sezat in partea sudica a plasel
Isaccea si cea estica a comunei
Orta-Chioi, de care depinde, la
2 kil. spre S.-E. de resedinf£,
pe ambele maluri ale piriulul
Dautcea, de la care si-a luat
numele. Are o intindere de 80
hect. si o populate de 53 fam.,
sau 244 suflete. In apropiere
se afla dealul Consulul.
Dautcea, deal, in jud. Tulcea,
pi. Isaccea, pe teritoriul comu-
nei Orta-Chioi si pe ai catunulul
Dautcea. Se desface din dealul
Hosted by
Google
DAUTCEA
60
DAVID (GRINDUL-LUi-)
Ghiobilche-Bair. Se intinde spre
E., avind o direc^iune generala
de la N.-V. spre S.-E. si braz-
dind partea de S. a pl&sei si
pe cea de S.-E. a comunei.
Este situ at intre piriul Daut-
cea (afluent al ptriulul Tai^a) si
valea Musafir-Culac (afluent al
v&el Alibei-Chioi); las& spre E.
dealurile Ctz-Bair si Dealul-FeteT.
Intre el si dealul Consuiul, se in-
tinde o vale, prin care merge
drumul judet^ean Bas-Chioi-Orta-
Chioi. Pe muchiile sale merge
drumul coraunal Cineli-Dautcea.
Din poalele sale sudice izvoresc
piraele : Emir-Asan-Culac si Mu-
safir-Culac, iar din cele nordice
pir. Dautcea. Virfurile lu! ating
283 m., 279 m., 265 m. si 260
m.; sunt puncte trigonometrice
de observat^iune de rangul al
3 -lea. E acoperit in cea mai
mare parte cu p&duri.
Dautcea, piriu, in jud. Tuicea,
pi. Isaccea, pe teritoriul com.
rur. Orta-Chioi si pe al catunu-
lui Dautcea. Izvoreste din poa-
lele de N.-E. ale dealului Ghio-
bilche-Bair; se indreapta spre
E., avind o direc^iune generals
de la S.-V. spre N. : E.; curge
pe la poalele nordice ale dea-
lului Dautcea, de la care si-a luat
numele, si, dup& 5 kil. de curs,
se vars& in pir. Tai{a, pe dreapta,
ling£ moara lui Nicolau. Catre
varsarea sa locul e cam mlas-
tinos. E t£iat de drumul ju-
de^ean Orta-Chioi-Bas-Chioi si
dominat de piscul stincos al
dealului Consulul-Mic.
Dautlar-Buiuc-Dere, alts nu-
tnire a vdel Ciacal-Dere, jude-
{ul Constanta. Sub acest nume
pleach din dealul Cesme-Culac-
Bair; curge apol sub numele
de Acargea-Ceair si in fine sub
eel de Ciacal-Dere. Sub inti-
iul nume br&zdeaz£ partea de
S. a pl&sei Medjidia si cea orien-
tals a com. Mamut-Cuius, prin-
tre dealurile Acargea-Bair la V.
si E., taind drumul comunal
Mamut-Cuius, Endec-Cara-Chioi.
Dautlar-Dere, namirea pe care
o poarta valea Odagi-Culac la
locul unde se deschide in va-
lea Vaivasin-Dere, jude^ul Con-
stanta. Are o direc^iune gene-
rala de la S. c&tre N. si mer-
ge printre dealurile Odagi- Bair
si Acargea-Bair, fund dominata
de virful Idres-Chernos (127 in.).
Brazdeaza, ca $i precedenta,
partea estica a comunei Mamut-
Cuius, si cea sudica a pl&sei
Medjidia.
Dava. Vezi Petro-Dava, jude\ul
Neamtu.
David, sat, in jud. Roman, pi.
Moldova, com. V&leni, spre N.-V.
de satul Valeni. Are 34 familn,
sau 135 suflete, din car! 32 con-
tribuabilT, can loeuese in 33 case.
Aceasta populatie este mai toata
compusa din Unguri (30 familii,
cu 100 suflete). Are o biserica'
catolica de lemn. Se numea mat
inainte si Scheia.
David, deal, prelungire a dea-
lului Gorgan, ce inconjoarS sa-
tul Albe^ti, pi. Crasna, jude^ui
Falciu.
David, movila, in pi. Ialomi^a-
Balta, jude^ul Ialomi^a. E si-
tuate pe muchea coastei Bara-
ganului, intre satele Copuzul si
Crasani.
David, movild, in pi. Ialomi^a-
Balta, jud. Ialomifa. E sit-iata
pe B&r&ganul, spre V. si in a-
propiere de satul Guinea.
David, deal, in jud. Tuicea, pi.
Isaccea, pe teritoriul catunului
Hancearca, comuna ruralcl Ba-
labancea. Se desface din vir-
ful Almalia (370 m.); se intinde
spre E., avind o direc^iune ge-
nerals de la E. spre V., for-
mind un semi-cere ; br&zdeaza
partea sudica a plasei si pe cea
vestica a comunei ; lasa spre E.
prelungirea numita Dealul-Han-
cearca. Din poalele sale sudice
izvoreste valea Acar-Cula, iar
din cele nordice valea Sarap-
Dere $i afluentul sau valea Da-
vid, cari din pricina lui au ma-
lurT cam ripoase. Pe la poalele
vestice si pe valea Sarap-Dere
merge si drumul comunal Cerna-
Hancearca. Are o inal^ime de
346 m.; e punct trigonometric de
observa^iune de rangul I-iti, do-
mtnind asupra satelor Hancear-
ca, Geaferca-Rusa si asupra pi-
riului Tai^a. Este acoperit mai
numai cu padun; poalele sale
estice sunt acoperite cu pasuni
si semanaturl.
David, piriu, ce curge prin jud
Roman, pi. Fundul, com. Bra-
testi. Se varsa in piriul Bra-
teasca, pe dreapta.
David, piriu, in jud. Tuicea, pi.
Isaccea, pe teritoriul catunului
Hancearca, com. rur. Balaban-
cea. la na$tere din poalele nor-
dice ale dealului David, se in-
dreapta spre N., avind o direc-
^iune generala de la S. spre
N.; brazdeazS partea sudica a
placet si pe cea vestica a com.
Cursul sau este cam repede.
Curge numai prin padun, si
dupa 1 1 /2 kil., se varsS in pi-
riul Sarap-Dere, pe dreapta,
nu departe de izvorul aces-
tuia. E t&iat de drumul comu-
nal Cerna- Hancearca.
David (Grindul-lui-), grind szxx
loc ridicat, de asupra stufului
inconjurator, in jud. Tuicea, pi.
Hosted by
Google
DAVID (POIANA-LUI-)
61
DAV1DE?TI
Sulina, pe teritoriul catunulul
Letea, com. rur. Satul-Nou. E si-
taat in partea vestica a plase?, si
in cea sud-vestica a comunei. Se
desface din grindul Le^ea. Are
o forma lunguia^a. Comunica
cu Grindul-cu-Par. Intinderea-I
e de 30 hect. E neproductiv,
fund acoperit cu nisip. E taiat de
un drum comunal, ce duce de
la satul Letea, la malul bra^u
lui Sulina.
David (Poiana - lui -), poiana,
pe mo?ia Almasul, in jud. Neam-
{ui, pi. Piatra-Muntele, com. Do-
breni. E cunoscuta pentru fine-
{ele ce se cultiva aici.
Davideasca, mosie, in jud. Bu-
zau, com, Simileasca, cat. Spa-
tarul. Parte a fost data la locui-
tori in 1864 (64 hect.), iar res-
tul (27 hect.) a ramas proprieta-
rului. Are 16 hect. padure si
1 1 hect. flnea^a si izlaz.
Davideasca, padure, supusa re-
gimului silvic, in jud. Muscel,
pi. Argeselul, com. Davidesti.
Are o intindere de 300 hect. si
e compusa din stejar, fag, car-
pen, jugastru, plop si alun.
Davideni, sat, in com. Pastra-
veni, jud. Neam^u, pi. Mijlocul-
d.-s. E asezat pe sesul ce se iu-
tinde catre vestul riului Mol-
dova, la 3 kil, departare de
acest riu. Se margineste la N.
cu Spiesti si Pastraveni ; la E.
cu satul Versesti, din jud. Ro-
man, de care se desparte prin
riul Moldova ; la V., cu Ure-
cheni si Radeni (mosii); la S.,
cu satul Tibucanid.-s., si Ti-
bucani-d.-j.
Are o popula^iune de 160
suflete, to^I RominI, carl se in-
deletnicesc cu agricultura si
cresterea vitelor, iar in timpul
verel si cu pescuitul.
Dintre locuitoril improprie-
tari^t in 1864, care aveau boT,
sunt 101 cariau primit cite3 1 /2
falci de pamtnt (din 4 falci' cit
li se cuvenea dupa lege), iar
37 (clacas! cu palmele), cite
200 prajini.
Poseda o biserica de piatra,
foarte vechie, care fund stricata
de o furtuna, s'a reparat acum
vr'o 40 de ani in urma, cu chel-
tuiala Domni^ei Sasca si cu os-
teneala unui calugar anume Ioil.
Biserica e deservita de 1 preot
si 2 eclesiarcl. Sunt : 2 morl cu
cite o piatra, pe apa piriiasului
ce vine despre f ibucani; 2 fie-
raril.
Aci se fac doua iarmaroace :
unul la 27 Iulie (Sf. Panteli-
mon), si aitul la 29 August
(Taerea Capului Sf. loan).
Numarul vitelor se urea la
200 de capete.
Davidesti, com. rur., jud. Mus
eel, pi. Argeselul. E situata la S.
de Cimpulung, pe malul drept
al riului Argeselul. De aci pana
la Cimpulung, sunt vr'o 30
de kil., iar pana la subprefec-
tura si judecatoria, 5 kil., da-
ca comunica^ia se face pe Va-
lea-Ti^estilor. Cu trasura sunt
10 kil., pentru ca soseaua o-
coleste prin comunele Raco-
vi^a, Ti^esti si Livezeni.
Forma comunei e lungarea-
£a. Se intinde si pe o parte
si pe alta a soselel care o
leaga cu Con^esti si Voroveni.
Patru sosele comunale strabat
com. in diferite directum.
Se margineste la V. cu com.
^esti, la N. cu com. Voro-
veni, la S. cu com. Con^esti si
la E. cu apa Circinovului.
N'are nici un catun alipit.
Popula^ia com. este de 810
locuitori (416 barba^I si 394
feme!) formind 201 familil, can
loeuese in 193 case..
Afara de agriculture, locuitoril
se mal ocupa cu rotaria, cojoca-
ria, cizmaria si boiangeria. Pro-
dusul muncel il desfac In ju-
defele Olt si Teleorman, latir-
gurile: Glavaciocul, Draganesti,
Mavrodinul, etc.
In comuna se cultiva 40 stupl
cu aibine; iar gindacil de ma-
tase dau pana la 80 kil. gogosT.
Porumbul se cultiva pe 175
hect. Prunele produc in termen
mijlociu 6440 decalitri tuica
pe an.
Vite sunt: 250 bol, 116 vacl,
65 vi^el, 13 cat, 9 epe, 340
capre, 12 £apl, 146 rimatorl si
29 ol.
Comuna se intinde pe 81
hectare. Numara 200 contribu-
abill. Are un budget, care pe
anui 1889/90, prezinta la ve-
nituri saraa de 1399 lei si la
cheltuell 1242 lei. In anui 1855
eraii 146 contribuabill.
La 400 metri departare de co-
muna, (in partea de E.) trece
riul Argeselul, in care se varsa
vaile : Codeselulul, Patululul,
Stoian, Verdenilor, Carame^ilor,
pganilor, Budel si Bataturei,
toate pe teritoriul comunei Da-
videsti.
In jurul sau sunt locurl ara-
bile, livezl de fine^e si livezl
de prunl. Spre E. si V. are
doua culml de dealurl, carl
domina Valea - Argeselulul, ra-
murl din Carpa^i numite: Dea-
lul-SatuluI-de-Rasarit si Dea-
lul-Satulu! - de- Apus, acoperite
cu paduri de tufanl.
Afara de acestea mal sunt:
Deaiul-Fintinelelor, intre Valea-
Fintinelelor si Valea- Vacel si
Dealul-Malaiului intre Valea- Va-
cel si apa Circinovul.
Locuitoril sunt mosnenl din
mosi-stramosi, afara de vr'o 30,
carl s'au improprietarit dupa
legea rurala din 1864, tot pe
proprieta^ile mosnenilor.
Hosted by
Google
DAVIDE?TI
62
DAPESTI
Are 2 biserici: una cu hra-
mul Sf. ImpSrap, tirnosita la
anul 1874, la construcfia c&reia
a contribuit mult d. Const. Hagi-
NicolaQ, §i care se intrepne din
dania ctitorulul prin mal multe
zapise de crean$& $i p&mint;
a doua, ziditS. de enoria^i la a-
nul 177 1 $i reparata la 1832,
cu hramul Inal$area-Domnului
?i care se intrepne din dania
fecut& de rSposatul Manole Popa
Ene, cedindu-i maY multe pe-
tece de p&mint mo^tenesc. Am-
bele sunt deservite de 3 preopf
?i 4dascall.
$coala dateaza din timpul
lui Al. Ghica. Pentru ca vechiul
local se ruinase, la anul 1870
s'a zidit alt local din contribu-
tiunile locuitorilor. Scoala se
frecuenta regulat de 50 baepf
§i 17 fete, din num&rul de 80
copil cu etate de la 6 pana la 1 2
anL Cu intrefinerea ?coalei sta-
tul cheltue?te anual 1404 lei.
Comuna contribue pentru ?coala
cu cite 400 leT anual $i pentru
cult cu 160 lei.
Stiu carte 184 barba^i $i 34
femei.
Davide^ti, sat, in partea de S.
a comunel Rusca, plasa Pru-
tul; judeful Falciu, a$ezat pe
valea piriulu! Nem^eni. Are o
suprafafa cam de 70 hect. $i o
populate de 33 fam., sau 184
sufl., din carl 34 contribuabili.
Locuitoril sunt raze?I vechi.
Are o biserici f&cuta la 1820.
Davide^ti, sat, face parte din
com. rur. Spineni, jud. Olt, pi.
Vedea-d.-j.
Are o populafiune de 300
locuitori. Aci e o biserici tir-
nositS. in zilele lui Constantin
Voevod, de Stan Ereu, Vlada
Eri$a, Mihaiu Sandu, etc.
Davide§tilor (Mahalaua-), ma-
hala, jud. Dolj, pi. Jiul-de-Mij-
loc, com. Dr&nicu.
Davidoaei (Dealul-), deal, jud.
Dorohoiu. Incepe de pe mo^ia
cu acela?! nume, com. Corla-
teni, pi. Copula. Se intinde spre
S. pana de asupra satului Po-
dul-Stamatei, com. Borze^ti.
Davidoaia, sat, pe mo$ia Vla-
deni, jud. Dorohoiu, pi. Copula,
com. Corlateni. Din vechime
era trup a parte. Are o popula-
{iune de 17 fam. sau 68 sufl.
$i o buna situatie. S&tenii im-
proprietaripf ati 42 hect. pa-
mint.
Dabuleni, com. rur. } in S.-V. pla-
cet Balta -Oltul -de -Jos, jude^ul
Romana^i, a?ezata pe un loc in-
tins $i ?es, strabatut de o
vale, prin care curge un piriu,
linga balta Glodul, in apro-
piere de Dunare $i balta Po-
telul, ?i linga hotarul jude^u-
lui Dolj. Se compune din satul
Dabuleni, din despar^irile Broas-
ca^iCiungul. Seinvecine$te spre
V. cu com. Calara^i (Dolj) $i e
la o departare de 38 kil. de
Caracal $i de 31 kil. de Co-
rabia. Are: (1886) 78^ contri-
buabili: 1 173 fam.; o popu-
late in total de 4712 locui-
ton, din can 2358 barba^f ?i
2354 femeT, 136 persoane $tiu
carte.
Budgetul com. pe 1886/87 a
fost de lei n 150 la veniturT ?i
de 10555 l& l a cheltueli.
Locuitoril se disting printr'un
port special, iar casele lor sunt
parte bordee $i parte de zid.
Are 7 mori pe apa, 13 sta-
bilimente comerciale. Pe pro-
prietatea com. se fac 2 bilciurl:
unul, la Dumineca Floriilor, ^ine
5 zile $i e lnfiin^at de la 1867 ; al
doilea, la 9 Septembrie, {ine 5
zile $i e infiin^at de la 1867. Aci
se face corner^ cu vite man ?i
mici, cu cereale, luminan $i tot
felul de articole ale industriei
domestice.
In Dabuleni este o $coal& de
bae^T ?i una de fete, ambele de
gradul I, conduse de 2 inva$a-
tori $i frecuentate de 135 elevi
(90 bae£i ?i 45 fete), din 230
copii (50 bae^i ?i 80 fete) in vir-
sta de ?coaia. Are 3 biserici : Sf.
Nicolae (1842), Sf. Gheorghe
(18 1 7) ?i Sf. Gheorghe din Ciun-
gul (1 850), deservite de 5 preo^i
$i 6 cintare^T.
Dabuleni era sta^ie de cai
de po?ta, pe vremea cind exista
acest serviciu la noi in Jara, la
drumul vechiu de la T.-Magu-
rele la Calafat (9 po$te) ; avea
16 cai de po$ta $i facea sta^i-
une la mijloc intre po$tele Os-
troveni ?i Gura-Padinel.
Dade^ti, sat, in partea S. a com.
Baiceni, jud. Ia$i, pi. Bahluiul,
situat pe valea piriului Bahlue^ul.
Are o suprafa^a de 1000 hect.
$i o populate de 50 fam. sau
259 locuitori Romini, can seo-
cupa cu agricultura $i cre^terea
vitelor. Are o biserica zidita din
piatra ; e deservite de un preot.
Numarul vitelor e de 616 ca-
pete, din carl: 178 vite man
cornute, 54 cai, 314 of $i 70
rimaton.
Dade^ti, sat, face parte din com.
Vultureni, pi. Berheciul, jud. Te-
cuciu. E situat pe coasta dealuluT
ca acela^i aume, departe de Vul-
tureni de 5 kil. $i 340 m. Are o
populate de 56 fam., sau 246
sufl., locuind in 51 case.
Teritoriul catunulu! este de
307 hect.
Locuitoril, fo$ti claca^i, au
fost lmproprietari^T la 1864. Ei
stapinesc 117 hect., iar pro-
prietary, d. Gh. Demetriade $i
d-na Maria Ciuca, au 190 hect.
Hosted by
Google
DADESTI
63
DiENI
Dade^ti, baltoaga, in suprafafa
de 40 prajini, in com. Ruginoasa,
jud. Suceava.
Dade^ti, ripa, ce se afla in satul
cu acelasl nume, com. Vultu-
reni, jud. Tecuciu.
Daeni, com. rur., in jud. Con-
stanta, pi. Hirsova.
Este situata in partea N.-V.
a jud., la o departare de 102
kil. spre N.-V. de ora^ul Con-
stanta, capitala jud., si in par-
tea septentrionala a plaseT, la
26 kil. spre N.-E. de oraselul
Hirsova, resedin^a plaseT. Alte
com. invecinate cu Daeni sunt:
Ostrovul la 8 kil. spre N., Gir-
lici, la 6 kil. spre S.; Urumbei,
la 12 kil. spre E.; Eni-Sarai,Ja
14 kil. spre S.-E.
Hotarul amanun^it al com.
este urmatorul: Plecind de pe
malul drept al Dunarel (si a-
nume Canalul-Macinului), la 4
kil. spre S.-V. de satul Daeni,
hotarul se indreapta spre N.-E.,
urmind malul drept al canalu-
lut-MacinuluT, pana la locul unde
face o cotitura in dreptul Mo-
vilel-Popei ; de aci o ia pu{in
spre S., urcind girla Baroiul,
pana unde se deschide Valea-
MosuluT ; de aci se indreapta
spre E. si S.-E., taind soseaua
jude^eana Ostrovul-Hirsova, ur-
ea Valea-MosuluT, se ridica pe
Dealul-Mosului, pana pe muchea
dealului CairaculuT, de unde se
indreapta spre S. si S.-S.-V.,
coborind de pe dealul Cairac,
scoborind pu^in valea Mezetulul
taie apoi Valea-StanciT, si urea
muchea Dealului-StanciT, pe care
o ^ine clt-va timp pana se coboara
apoi linga valea Namalesti, de
unde o ia spre V. si N.-V.-V., taie
Valea-Stancil-Seac&, urea si sco-
boara Dealul-Stancii, urmeaza
valea Bertesti, taie din nou dru-
mul judejean Ostrov -Hirsova,
privalul Baroiu in partea cea
mai larg£ a lui; se indreapta
apoi spre N.-V., traversind d'a
curmezisul o insula coprinsain-
tre privalul Baroiul si Dunare,
trece pe linga o pSdurice de salcil,
pe care o las& afar£ din hotar
si ajunge pe malul drept al Ca-
nalului-M&cinuluT, de unde am
plecat. Forma hotarului este
aceea a unui trapez neregulat,
cu baza intoarsa spre Dunare;
lungimea perimetrulul este cam
de 40 kil. ; iar intinderea intreg
teritoriulul este de 89 kil.
Se margineste la N. cu co-
muna urbana Ostrov, despar-
tindu-se prin girla B&roiul, Va-
lea-Mosului si dealul Cairacul;
la E. cu com. rur. Urumbei, de
care se separa prin dealul Cai-
racul, Valea- Mezetulul si muchea
Dealului-StanciT ; la S. cu com.
Girlici, separindu-se prin valea
Bertesti si prin o linie conventio-
nale ; la V. cu jud. Braila, de
care desparte prin Dunare (Ca-
nalul-Macinului).
Solul este accidentat in gene-
ral, afara de o mica porfiune
la V., coprinsa intre Dunare si
canalui Baroiul, formata din 5
insulete de diferite mariml, din
carl doua acoperite cu padure
de salcil, si o alta parte foarte
accidentata, constind din val
inalte si ripoase intre carl e
asezat satul Daeni. Cele mai
insemnate dealurl sunt: Dealul-
Mosulul (117 m.), la N.; Cai-
racul (no m.), la N.-E.; Dealul-
StanciT (143 m.), la E.; Me-
zetul (89 m.), la E.; Dealul-
Stancil (120 m.), la S.-E.; Dea-
lul- Viilor (74 m.), la S.; toate
sunt acoperite cu fmete, sem&na-
turl si vil. Movile sunt in numar
de vre-o 25, intre carl mai in-
semnate sunt: Movila-Enicerilor
(118 m.) si mo vila Ciuroboaja
(120 m.) la S.-E. comunei; cele-
1'alte sunt de deosebite mariml
si raspindite in diferite direc-
tiunl; parte sunt naturale, parte
artificiale, facute in timpurile
din urm& spre paz& si spre o-
rientare.
Vaile nu sunt numeroase; prin-
tre ele insemn&m : Valea-Mosu-
lul, laN.; Valea-MezetuluT, la E.;
Valea-Staneil-Seac& si Namalesti
la S.-E., valea Bertesti la S. si
S.-V., si vre-o 12 mid val ce
se gasesc in interioriul satulul
Daeni.
Apele, carl uda comuna sunt :
Dunarea-Veche sau Canalul-M&-
cinulul, .la V., formind insulita
Tofanari ; privalul Baroiul, tot
la V., trecind si pe ling£ satul
D&eni, in partea de V.; girla
Veriga, ce uneste Dun&rea cu
privalul BaYoiul ; piriul numit
Valea- Viilor de la Pinga, prin
N. comunel, piriul numit Valea-
Viilor, sau Topirsciul, si, pe la
inceputul sau, Valea-StupineT,
prin centrul comunel ; vaile de
mai sus au malurl inalte si ri-
poase pe alocurea.
Este formata dintr'un singur
cat., DSeni, resedinfa, asezat
pe malul drept al privalulul Ba-
roiul, intre vaile adinci si ri-
poase: Valea -Viilor si Pinga,
ce se deschid in privalul Ba-
roiul.
Suprafata totala a comunel
este de 8924 hect., din carl
383 hect. ocupate de vatra sa-
tulul, cu 355 case, iar restul de
8541 hect. impartit intre Stat
cu proprietarl ; acestia poseda
2541 hect., iar locuitoril stapi-
nesc 600 hect.
Populatiunea sa este de 351
familii, cu 1654 suflete, impar-
titS cum urmeazS: 848 WrbatT,
806 femel, din cart 945 neca-
satoritl, 638 cas&toritl, 67 va-
duvi, 4 divortatl ; 202 stiu carte,
J 45 2 nu stiu ; din acestia sunt
1648 cetatenl Rominf, 6supusl
strainl; 1637 ortodoxl, 17 ma-
Hosted by
Google
dAeni
64
DAESTI
homedanf; 324 agricultori si
meseriasl, 2 cu profesil libere, 4
comercian^ si 5 industrial.
Contribuabili sunt 335.
In ceea-ce private intinderea
si felul terenurilor, cele 8924
hect. ale comunei se divid ast-
fel : 445 hect. teren neproduc-
tiv (din care 533 hect. ocupate
de vatra satulul si 62 hectare
bal$T, mlastini, etc.); 8519 hect.
teren productiv (din care 2479
hect. ocupate de stat cu pro-
prietarii, 6000 hect. ale locui-
torilor). Terenul productiv co-
prinde: 3700 hect. teren culti-
vabil (apar^inind locuitorilor) :
4421 hect, teren izlaz (din care
2479 hect. ocupate de stat cu
proprietarii si 1942 hect. ale
locuitorilor); 300 hect. teren
padun, apar^inind locuitorilor.
Sunt 324plugari, can au 221
plugun, 271 care si canine, 5
masinl de secerat si 10 grape
de fier.
Sunt in comuna 12400 capete
de vite, ma! cu seama 01, boi
si porcl.
Locuitorii se ocupa si cu
pescuitul.
In comuna este I moara cu
aburi si 14 morl de vint.
Comerciul este activ si se face
prin oraselul Hirsova, la 26 kil.
spre S.-V., de catre 5 comer-
cianp (dintre can 3 circiumari)
si consta in import de coloni-
ale si manufacture si in export
de cereale, vite (01 cu produ-
sele lor).
Budgetul se ridica la 11911
lei la veniturT si la 5306 lei
la cheltueli.
Caf de comunica^ie sunt: pe
bait* si girle cu luntrele ; calea
jude^eana Hirsova-Macin cetre-
ce prin comuna ; mai sunt apoi
drumuri* comunale la Ostrov,
Fagarasul, Calfa si Girlici.
Este o biserica, cu hramul
S-ta Paraschiva, zidita si intre-
{inuta de locuitor! ; are 10 hect.
de la stat, si e deservita de 1
preot, 1 paracliser si 1 cintare^.
Are o scoala rurala mixta,
condusa de 1 inva^ator si o in-
va^atoare, frecuentata de 97
elevi inscrisT, din can 77 bae^i
si 20 fete.
Daeni, insula, in Dunare, jud.
Constanta, plasa Hirsova, pe te-
ritoriul com. rur. Daeni, de la
care si-a luat numele. Este a-
sezata in partea vestica a pla-
sei si cea nord-vestica a comu-
nei. Este formata de Dunare si
un bra^ al sau, numit Veriga-
Daenilor, care uda comuna la
V. Insula are o forma lungu-
ia^a, eliptica, o lungime de 5
kil. si o largime medie de 1 kil.
Intinderea sa totala este de a-
proape 400 hect. Malurile ei
sunt in general joase, ceea ce
face ca adesea este inundata de
Dunare. Este acoperita cu salcii
si rachi^i si pe icT pe colo cu pa-
sunl.
Dae§ti, com. rur., jud. Vilcea, pi.
Oltul-d.-s. E compusa din 4
catune : Vechia, Cur^i, Valea-
Caselor si Saioci. Pamintul, pe
care se afla aceasta comuna, a
fost al unuia Stoica, care l'a facut
danie schitului Dintr'un-Lemn.
Este situata pe valea riului
Luncava^ul, intre dealurile: Fi-
rijba, Cotosmanul si Caramizile,
la 34 kil. departe de capitala
jude^ului si la 25 kil.de a pla-
cet. Toata comuna, cu izlaz,
cu tot, are o intindere de 585
hect.
Are o populate de 150 fa-
milii, sau 684 suflete (339 bar-
ba^i si 345 femei), in care intra
si 2 familii de figani. Locuesc
in 154 case.
Sunt 140 contribuabili.
In comuna e o biserica fon-
data in anul 1879 de locuitori.
Locuitorii se ocupa cu olaria,
traistaria si pu^in cu dulgheria
si rotaria. Ei desfac produsele
muncei lor la: Slavitesti, Ladesti
si Brosteni.
Vite sunt: 18 cat, 262 boi,
226 vacT, 6j 01 si 294 porclf.
Pe riul Luncava^ul, in raionul
com., sunt 2 morl de macinat.
Sunt 116 locuitori improprie-
tari^T la 1864 cu 453 hect. a-
rabile in mosia Daesti a statu-
lut si pe mosia d-lor Elenca si
Fevronia Vladescu.
In Dealul-Caramizilor, ce a-
par^ine acestei comune, se vad
farimaturl de caramida.
Scoala dateaza aci de la anul
1864. Cladirea e proprietatea
comunei. E frecuentata de 15
elevi, din numarul de 91 (46
bae^i si 45 fete) in virsta de
scoala. Stiu carte 114 barba^T
si 4 femei. Cu intre^inereascoa-
leT, statui cheltueste anual 1 5 1 2 1.
Soseaua Cotosmanul si Ho-
rezul inlesneste comunica^ia in-
tre comunele : Daesti, Sirineasa,
Roesti si Popesti.
Veniturile com. Daesti se urea
la 1 1 7 1 lei anual si cheltuelile
la 1 132 lei.
E brazdata de dealul Cotos-
manul cu piscul numit Teapa,
Dealul-Caramizilor, Firijba, si u-
data de vaile : Meielor, Vilcului,
Caselor si Cernisoara.
Se margineste cu comuna Po-
pesti la N., Sirineasa la S., Fran-
cesti la E., Modoia si Roesti
la V.
Daesti, sat, cu 381 suflete, jud.
Arges, pi. Lovistea; face parte
din com. rur. Baboesti. Are o
biserica, cu hramul Sf, Nicolae,
deservita de 2 preop si 1 cin-
tare^.
Daesti, sat, face parte din com.
rur. Prundeni, plasa Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea.
Hosted by
Google
dAesti
65
DAM1DENI
Dae§ti (Dae§ti-Baboe§ti), mo-
sie, jud. Arges, pi. Lovistea,
proprietatea statuluT. Are o a-
renda anuala (1880 — 85) dele!
2500 si o intindere de 2407
pog., din carl 2000 pog. pa-
dure.
Dae§ti (Meeni), mosie a statu-
lui, pendinte de schitul Dintr'un-
Lemn, jud. Vilcea, care s'a a-
rendat pe periodul 1 885 — 95
cu 1800 lei anual.
Dae^ti, pddure, a statuluT, in in-
tindere de 1428 hect., situata
in com. Popesti, pi. Cerna-d.-s.,
jud. Vilcea, si formata din tru-
purile: Firijba, (375 hect.), Va
lea-Marculu! si Valea-Calului (700
hect.),Baieasa-Schitul (325 hect.)
si Bratasanca (28 hect.).
Dagania, loc izolat, in jurul co-
munei Otesani, plaiul Horezul,
jud. Vilcea.
Daii (Magura-), mdgurd, la Estul
com. Tiganesti, jud. Teieorman.
Daine^ti, loc izolat, com. Vra-
nesti, pi. Podgoria, jud. Muscel.
Dalbaneasa, carierd de pietris,
in com. Fir^anesti, pi. Prutul,
jud. Covurluiu.
Dale^ti, deal, situat la V. de sa-
tul figanesti, com. Godinesti,
pi. Berheciu, jud. Tecuciu.
Dalhateasa, ptriU, izvoreste de
sub muntele Gargheta, pe te-
ritoriul com. Paulesti, pi. Vran-
cea, jud. Putna si se varsa in
Cozia.
Dalhau^ul, sat, in jud. R.-Sarat,
plasa Orasului, com. Bon^esti.
E asezat spre N. de cat. de
resedin^a, Bon^esti, pe pir. Dal-
haujul, la 1 kil. 700 m. spre
N. Are o intindere de 1 500 hect.,
cu o popula^iune de 139 fami-
liT, sau 588 suflete, din carl 123
contribuabili. $tiu carte 78 per-
soane. Are o biserica, deservita
de 1 preot si 1 cintare^.
Dalhau^ul, schit, in jud. R.-Sa-
rat, pi. Orasului, com. Bon^esti,
cat. Dalhau^ul. E situat pe un
deal inconjurat de paduri, cale
de 3 ore de Focsani si R.-Sa-
rat. A fost facut in 1625, din
lemn, si s'a prefacut pana acum
de 3 orl. Biserica de asta-zl e
de zid, fondata la i82odesta-
re£ul Dionisie Arhimandritul ,
dupa cum ne arata pisania:
Aceasta biserica cu hramul Izvorul-
Tamadnirei, este zidita din temelie do
staretul Dionisie Arhimandritul, cu bani!
sai si cu ajutorul crestinilor piosT ; in zi-
lele stare^ului acesta s'a facut mai multe
lmbunata^iri in manastire, multe chilii,
multe obiecte de argint . . .
Schitul se administreaza de
un stare^, ajutat de un consiliu
economic si un duhovnic; mo-
nahi sunt 24, din carl mulpf
sunt batrini si infirmi.
Dalhau^ul, mosie, in jud. R.-Sa-
rat, pi. Orasului, com. Bon^esti,
cat. Dalhau^ul, Pe ea se afla pa-
durea Dalhau^ul.
Dalhau^ul, pddure, in jud. R.-
Sarat, plasa Orasului, comuna
Bon^esti, catunul Dalhau^ul, pe
mosia Dalhau^ul ; $ine de cir-
cumscripta VH-a silvica, oco-
lul Plainest*!. Are 13 10 hect.
intindere, din carl 80 ale sta-
tuluT si 1280 ale proprieta^ei
particulare. Esen^e : girnh:a, fag,
plop, alun.
Dalhaujul, piritt, in jud. R.-Sa-
rat, pi. Orasului, com. Bon^esti.
Izvoreste din Dealul-Caprei, uda
Nordul comunei, trece prin cat.
Dalhaujul si se varsa 4 in riul
Milcovul, mai jos de cat. Slo-
bozia (com. Cimpineanca).
Damacu^a, sat, face parte din
com. Podul-Turcului, jud. Te-
cuciu. E situat pe coasta dea-
lului cu acelasl nume, 500 m.
departe de Podul-Turcului, in
partea de N., pe malul sting al
ZeletinuluL
Are o populate de 54 fa-
milil, sau 175 suflete, car* locu-
esc in 50 case. Sunt in sat 3 fa-
milil de Evrel.
In marginea satulul se afla
gradinarie.
Copiil urmeaza la scoala din
com. Podul-Turcului.
Damacu^a, deal, situat in raio-
nul com. Podul-Turcului, jud.
Tecuciu, la E. Pe coasta aces-
tul deal se afla situat satul cu
acelasl nume.
Damaroaia, sat, pi. Dimbovi^a,
jud. Ilfov. Face parte din com.
rur. Baneasa-HerastraQ. Este si-
tuat la S. de Baneasa, pe ma-
lul drept al riulul Colentina, in-
tr'un golf ce-1 forrrieaza acest
riu spre N. de f urloaia.
Are, impreutia cu Baneasa si
Grefoaicele, 571 locuitorl.
Suprafa^a totala a satulul e
de 677 hect., din carl proprie-
tarul, d. Const. I. Stoicescu,
are 417 hect. si locuitoril 260
hect. S'au rezervat 55 hect.
iziaz si 12 hect. padure.
In cercul comunei e 1 moara
cu apa; 2 masinl de treerat;
1 pod si 1 helesteu.
Damideni, sat, in partea de S.-
E. a comunei Ostopceni, plasa
Stefanesti, jud. Botosani, asezat
pe coasta ripoasa, in dreapta
Prutulul. Are o populate de 84
familil sau 226 suflete, Pe mo-
sie, linga Prut, se afla o padure
de salcie si o moara de apa.
6*878. Alarele Uicfionar Geogra/ic. Vol. J II.
9
Hosted by
Google
DAMIENESTI
66
dAnAIlA
Are o biserica, deservita de
i preot si 2 cintareflf.
Numarul vitelor e de 509:
IOO bol si vacl, 20 cal, 309 ol,
80 porcl. Locuitori poseda 50
stupi cu albine.
Damienesti, com, rur., in jud.
Roman, pi. Fundul, spre S. de
orasul Roman si la o departare
de 25 kil. de el. Este formata
din satele : C&lugSreni, Damie-
nesti, sat, Damienesti, tirgusor,
si PSdureni, cu resedin^a com.
in tirgusorul Damienesti. Are 320
familil sau 1233 locuitori, can
locuiesc in 322 case. Are 262
contribuabili. $tiu carte 109 per-
soane. Popula^ia este compusa
in cea mai mare parte din Ro-
minl, pe linga carl mai sunt si
47 familil de Evrei si 78 familil
(299 locuitori) de Ungurl. Are 2
bisericl de lemn : una ortodoxa
si una catolica ; o scoala" prima-
ra mixta, care in anul scolar
1886 — 87 a fost frecuentata de
30 elevi (24 bae^i si 6 fete din
42 inscrisi (30 bae^i si 12 fete).
Are 997 vite man cornute. Ve-
nitui anual al com. este de 4853
lei si cheltuelile de 4621 lei.
fine de circumscrip^iunea fis-
cala Batrinesti. Este legata cu
orasul Roman prin sosea.
Damienesti, tirgusor, in jude^ul
Roman, pi. Fundul, com. Da-
mienesti, pe piriul Cre^oaia si
la 25 kil. de orasul Roman.
Este asezat la poaiele deaiulul
Crefoaia. Are 193 familii, sau
766 locuitori, carl locuesc in
201 case. Are 166 contribuabili.
$tiu carte 98 persoane. Popula-
$ia este compusa din Romlnl si
din 45 familil Evrei. Are un
oficiu postal si telegrafic infiin-
$at la I Septembrie 1895, al
carul venit pe 1 896 — 97 a fost
de lei 2856, banl 85. Aci este
resedin^a pi. Fundul si a com.
Damienesti. Seafla o judecStorie
de ocol. Acest tirgusor fiind eel
mai mare centru din partea de
jos a jude^ulul Roman, face co-
merciu cu cereale si mai cu
seama cu vite. El este al treilea
centru comercial din jude£. Face
iarmaroc in toate Duminicele
dar mai cu seama in Duminicele
din timpui iernel si primaverei.
Este legat cu orasul Roman
prin sosea.
Damienesti, sat, in jud. Roman,
plasa Fundul, com. Damienesti,
linga tirgusorul cu acelasl nume
si spre N. de el, pe piriul Cre-
^oaia.
Are o biserica de lemn.
Damilenile, sat, pe mosia cu ace-
lasl nume, com. Ibanesti, plasa
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu, di-
vizat in Damileni Cristea si Da-
mileni-Miclescu.
Proprietatea acestel mosii din
vechime a fost a mana\stirel
Dragomirna din Bucovina ; pe
atuncl se numea D&nuleni. De
la 1785, cind s'a vindut bunu
rile manastirestl din Bucovina,
deveni proprietate private; as-
ta-zi partea din sus a satului cu
mosiea este a erezilor def. C.
Corbu ; are o populate de 1 30
familii, sau 355 suflete; iar par-
tea din jos, a erezilor def. Mi-
clescu, are o populate de 160
familii, sau 467 suflete.
Asezarile satenilor in partea
de sus a satului sunt bune; iar
proprietarul are casa de zid, cu
2 rindurl si heiurile necesare,
livada mare de fructierl; 2 po-
goane vie si gradina de legume.
Pe partea de jos a Miclescu-
lui e casa de zid cu un rind,
avind heiurl, livada, gradina si
pu^ina vie.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de 1 preot,
1 cintaref si 1 palamar ; este de
lemn si tencuita ; e refacutS de
sateni in 1856.
Satenil improprietari^i au
369 V2 hect. p&mint; iar pro-
prietaril 1 5 1 8 hect. cimp si 486
hect. p&dure.
lazurl sunt 2, din carl unul
numit al Cristisorulul si altul
al G^inari^ei.
Piriul principal ce trece prin
mosie e Baseul.
Drumuri sunt: acel de la
Her^a la Saveni, si acele catre
Darabani.
Hotarele cu : Cristinesti, Her-
^a, Liveni si Suharaul.
Damileni-Cristea. Vezi Dami-
leni, sat, com. Ibanesti, pi. Pru-
tul-de Sus, jud. Dorohoiu.
Damileni-Micle^ti. Vezi Dami-
leni sat, com. Ibanesti, pi. Pru-
tul-de-Sus, jud. Dorohoiu.
Damo^a, sauDomo^a,//;^,
pe teritoriul pl&sei Racaciuni,
jud. Putna. Izvoreste din Fun-
dul-DealuluI, prin 3 izvoare :
Barlogul, Frasinetul si Piriul-
Negru, ale caror ape se string
la un loc si formeaza la Gura-
BosietuluT, piriul Domosi^a ; tre-
ce pe la Anghelesti si mai
sus de Ruginesti se plerde in
prund, lasind numal valea, care
merge pina in riul Trotusul.
Dam^eni, sat, face parte din co-
muna rurala Berbesti, pi. Olte-
{ul-d.-s., jud. Vilcea. Are o po-
pulate de 436 locuitori (220
barba^I, 216 feme!). Aci e o
biserica fondata la anul 1854.
E udat de v&ile Repedea si
Strimba, care se varsa in riul
Tiriia.
Danaila, sat, face parte din com.
Buda, jud. Tecuciu, situat la o
distan^a de 3 kil. si 100m.de-
parte de catunul de resedinja,
Hosted by
Google
danAila
67
dAneasa
in partea de V., pe malul drept
al Zeletinulul.
Are o populate de 48 fam.,
sau 181 sufl., locuind in 55
case. Sunt 39 contribuabill.
Satul are o suprafa^a de 2 1 7
hect. ?i 15 aril. Locuitoril cul-
tiva tot terenul.
Vechimea acestui sat se cre-
de a fi de peste 200 a 11. Lo-
cuitoril sunt raze^T.
Danaila, piriu, in com. Buda,
jud. Tecuciu. Are direc^ie V.-E.
?i se varsa in Zeletin, in fa^a
acestui sat.
Danaile§ti, sfoara de mope, in
cat. Lipia, jud. Buzau, facind
parte din corpul Mirce?ti.
Dance^ti, deal, incepe din Pa-
durea-Tigane?tilor,continua spre
S. in raionul com. Tig^ne^ti,
jud. Tecuciu,pl. Nicore^ti.
Dance^ti, vale, incepe din Padu-
rea-Tigane$tilor, merge in direc-
$ie N.-S., in raionul com. Tiga-
ne?ti, jud. Tecuciu, pi. Nicore^ti.
Danciule^ti, sat, jud. Dolj, pi.
Amaradia, com. Zaicoiul, situat
la 400 m. de cat. de re?edin^a.
Are 205 sufl.: 101 barba^i ?i
104 femei. Locuesc in 72 case.
Copiil din sat urmeaza la $coala
mixta din satul Zaicoiul, ce
este la 2 kil. departare. In
anul $colar 1892/93 au frecu-
entat ?coala 2 bae^i. Cu virsta
de $coala sunt 2 1 baepf §i 20
fete. Stiu carte 13 barbapf $i 1
femee. Satul este udat de pl-
riul Ploscuja ; iar terenul e acci-
dentat de deaiul Danciule?ti.
Danciule^ti sau Sterea, cat.,
din com. Babele, jud. VIa?ca,
pi. Neajlovul.
Danciule§ti, deal, jud. Dolj, pi.
Amaradia, com. Zaicoiul, ce se
lasa din deaiul Radine^ti, com.
Radine?ti, jud. Gorj ; strabate
satul Danciule^ti $i merge pe
limita com. B&ce?ti, jud. Gorj.
Danciule^ti, mosie, jud. Dolj,
pi. Amaradia, com. Zaicoiul.
Daneasa, com. rur., jud. Olt,
pi. Jiul-d.-j., situata sub coasta
dealulul Oltul ?i linga girla Jiul,
la distan^a de 38 kil. de capi-
tala jud. $i la 4 kil. de re$e-
din^a placet.
Se compune din 2 cat. : Da-
neasa $i Berendeiul-Nou, cu o
populafiune de 958 locuitori, din
cafi 213 contribuabill. Locuesc
in 105 case $i 96 bordee.
Locuitoril sunt RominI ?i se
ocupa cu agricultura ?i cre^te-
rea vitelor. Sunt 5 me?te?u -
garl, carl se ocupa cu fiera-
ria, cojoc&ria ?i cismaria. El des-
fac productele cimpului pe pie-
^ele de la Slatina, Turnu-Ma-
gurele, Caracal, Ro^iori $i pe
la garile din apropiere. Mo$ia
e parte (Daneasa) proprietate
a statulul $i parte (Berendeiul-
Nou) particulars. D-l D. A. Be-
rendeiu poseda 200 hect. ara-
bile ?i 40 hect. de padure. Sta-
tul poseda padurea Calugareas-
ca, cu lemne de stejar de o
grosime dela8ocm. — 1 m. 25.
Comuna a devenit proprietary
pe 18 pogoane de la locuitori.
Locuitoril improprietarip dupa
legea rurala sunt 68, posedind
243 hect. ; iar dupa legea insu-
ra^eilor din 1879 sunt 45, pose-
dind 239 hect. Viile ocupa
o suprafa^a de 230,50 hect. Tot
teritoriul com. coprinde o su-
prafa^a de 1262 hect.
Vite sunt : 59 cal, 20 epe,
174 bol, 41 vacl, 109 bivoll,
1 2 17 01 ?i 200 rlmatori.
Are 2 bisericl : cea din Danea-
sa, zidita la anul 1 861 $i reparata
la 1888 $i cea din Berendei,
fondata la anul 1743. Ele sunt
deservite de cite un preot §i
un cintare{.
$tiQ carte 36 barbafl ?i 3 fe-
me!. In aceasta com. se fabri-
ca in termen de mijloc 460
hectol. {uica* de drojdil ?i tes-
covina ; viile produc 947 1 hec-
tol. vin.
Comerciul se face de 5 cir-
ciuman.
Budgetul com. se urea la
suma de 2970 lei la veniturr,
$i la suma de 2753 la cheltueli,
afara de fondul drumurilor, care
secifreaza cu 580 lei.
DSneasa se leaga la N. cu
DragSne^ti ?i la S. cu Dudul,
prin ?oseaua judefeana Slatina-
Turnul-Magurele.
Dealurf are numaT spre E. Din
Dealul-Oltulul, acoperit cu vil,
se intinde Boianul pana in Jiul,
la comuna Craciunei - de - Sus.
In acest deal, la 4 kil. spre S.
de com. se afla o taietura nu-
mita Rusca - lul - Toader prin
care trece o alta $osea jude^ea-
na: Caracal-Ro?iori-de-Vede nu-
mita tot $oseaua Rusca-luI-Toa-
der. Vilcele la V. pe valea 01-
tului sunt : Zatoriul §i Smeoa-
cea, care vine numaT in timp de
ploi^i zapezi ?i se varsa injiu.
Daneasa, catun, face parte din
com. cu acela^I nume, jud. Olt,
pi. Jiul-d.-j., situata sub coasta
dealului, pe malul sting al 01-
tulul. Este re?edin^:a com. §i
are o popula^iune de 622 lo-
cuitori, din carl 7 1 sunt impro-
prietari^i dupa legea rurala.
Vite sunt: 125 bol, 800 ol
$i 120 rimatorl. Aci se afla o
biserica zidita la 1 861, repa-
rata la 1888 $i deservita de 1
preot $i 1 cintare^, piati^I de
locuitori $i din budgetul com..
Daneasa, deal, in raionul com.
Hosted by
Google
DANEASA
68
dAnestt
D&neasa, jud. Olt, pi. Jiul-d.-j.,
pe care se cultiv& 230 hect. 50
ari? vie.
D&neasa, mosie a statuluf, jud.
Olt, foasta pendinte de m&n&-
stirea Clocociovul, care pe pe-
riodul 1886 — 96 s'a arendat cu
1 17 10 lei anual. Arenda insa
s'a sc&zut in urma la 8249, din
cauza unor vtf rescump&rate.
Daneasa, pddure a statuluf, in
intindere de 450 hect., pendinte
de com. D&neasa, jud. Olt, pi.
Jiul-d.-j.
Danesei (Valea-), vale, spre
E. comunet Brezoiul, plaiul Co-
zia, jud. Vilcea.
Dane^ti, com. rur., in par tea de
S. a comuneJ Sasa, din plasa
Ocolul, jud. Gorj, situata pe ses,
pe o suprafa^a cam de 977 hect.,
din carl 257 hect. arabiie, 394
hect. padure, 18 hect. vie, 230
hect. finefe si 78 hect. izlaz ;
din aceste hect., 346 sunt ale
proprietarei, D-na Tell, si 631
ale locuitorilor. Se compune din
c&tunele D£nesti si Vacarea.
Are o populate de 213 fa-
milii, cu 782 suflete, to$i Ro-
minl, din care 179 contrib.
Locuitori poseda 30 pluguri,
84 care, cu boT si vaci, 2 ca-
ru^e cu cat, 40 stupf albine, 1 14
vite marl cornute, 508 01, 27
cai, 340 rimatori.
Budgetul comunef e de 1246
lei si 75 ban! la venituri, iar la
cheltuetf de 1195 lei si 49 ban!.
Prin aceasta comun£ trece
apa Slastiu ce vine din ploi.
Comunica^ia in aceasta co-
nning se face prin soselele veci-
nale T.-Jiu-$asa si prin sosele
comunale.
In comunS g£sim: 1 pu{ si
28 flntinl.
Are 1 scoala frecuentati de
25 elevT, din 30 inscrisT ; are
2 bisericT, fondate in 18 16 si
1826; si deservite de 2 preo^I
si 2 ctnt&re^f.
Dane^ti, com. rur., in centrul
plasei Mijlocul, jud. Vasluiu, la
distan^a de 30 kil. de orasul
Vasluiu si de 8 kil. de Codae^ti,
resedin^a pl£sei, situata pe con-
tinuarea terenuluT a trei dealuri
cu v&ile si podisele lor, ce se
intind de la N. spre S., de a-
lungul com. si numite : Dealul-
$uranestilor si Dealul Gherghe-
liului, spre E. ; Dealul- Riscani-
lor, al Beresei si al-Goliei, spre
V. si dealul Danesti prin mij-
locul comunef. E formata din
satele : Danesti-R&zesT, Dane$ti-
Golia si Ciorita, ce se intind
pe o suprafa^a de 1859 hect.,
din carl: 71 hect. padure si
1073 hect. loc de cultura, fina$
si ima$ ale proprietarei, iar 715
hect. ale locuitorilor cu 20 hect.
vie. Are o populate de 242 fa-
miliT, sau 560 suflete, din can
28 EvreT.
Sunt aci : o scoala ; 2 bise-
rici, deservite de 1 preot si 3
eclesiarhi ; un iaz ; 4 crisme.
Comerciul se face de 3 RominT.
Budgetul comuneT e de 1875
lei la venituri; de 1871 lei si
4 ban! la cheltueli.
Numarul vitelor e de 5 1 2 : 151
vite marl cornute, 260 01, 79
cai si 22 rimaton.
Locuitorii poseda : 33 pluguri,
66 care cu boi ; 2 pluguri si 5
c&ru^e cu cat, precum si 150
stupt cu albine.
Danesti, cdtun, resedin^a a co-
munet cu acelasi nume, din pi.
Ocolul, jud. Gorj.
Situat pe ses, are o suprafa^a
cam de 445 hect., din care 120
hect. arabiie, 94 hect. p&dure,
3 hect. vie, 1 50 hect. finefe, 78
hect. izlaz.
Popula^ia este de 107 fa-
miliT, sau 374 suflete, din cart
90 contribuabili. Locuitorii po-
sed& : 20 pluguri, 50 care cu
boi si vadf, I caru^i cu cai, 30
stupT, 294 vite mari cornute,
298 01, 16 cai si 210 rimatorl.
In catun este un pu$ si 14
fintinl.
Are o biserica, facuta in 1826
de locuitori, deservita de un
preot si un cintare^.
Danesti, sat, in com. Girovul,
pi. Piatra-Muntele, jud. Neamtu,
situat intre satele Doina $i Do-
chia. Are o populatie de 334
suflete, sau 78 familii, carl tra-
esc in 87 de case ; aceasta po-
pulatie se imparte ast-fel: 171
barbati, 163 femei; 149 neca-
satori^T, 155 casatori^T, 29 va-
duve, un divor^at; stiu carte
27 persoane.
Numirea vechie a satulut: Mi-
tocul-Maicelor.
Danesti, numire vechie a comu-
nel Paulesti, plasa Tirgsorul,
jud. Prahova.
Danesti, schit, linga satul cu a
sa numire, jud. Neamtu ; odini-
oara a fost populat de caluga-
ri^e, din care pricina insu^i satul
se numea si Mitocul-Maicelor.
Danesti, deal, in partea de N.
a comunel Hurdugi, pi. Mijlo-
cul, jud. Falciu, pe capatul ca-
ruia este asezat o parte a sa-
tului Hurdugi.
Danesti, loc, in partea de N.-E.
a comunel Ivanesti, pi. Mijlo-
cul, jud. Falciu, in hotar cu co-
muna Hurdugi.
AicT ar fi fost din vechime
un sat, ale caruia urme se vad
si asta-zi.
Dane§ti, mosie, la S.-V. comunel
Hosted by
Google
DANESTI
Ionesti-Berlesti, jud. Br&ila. Are
o intindere de 490 hect.
69
dXngeni
Danesti, trup de tnosie, stapinit
de parte din r&z£sil com. Oan-
cea, pi. Prutul, jud. Covurluiu.
Danesti, mosie, pe teritoriul co-
munei Grumazoaia, plasa Mij-
locul, jude^ul F&lciu, spre S.
de satul Grumazoaia. A fost
din vechime pe aceastS, mosie
un sat cu numirea de Danesti ;
locul unde a existat bisericase
cunoaste si asta-zi pe coasta
despre E. a dealului, la dis-
tant de 500 m. de satul Gru-
mazoaia.
Danesti, mosie, situata la 12 kil.
departe de orasul Piatra, in
com. Girovul, pi. Piatra-Muntele,
jud. Neam^u. A fost proprieta-
tea statulu! si s'a vmdut de
veci unei societal economice
din oras cu suma de 145700
lei, din care s'a raspuns a 4-a
parte si restui se plateste in
rate semestriale in timp de 24
de anl, incepator de la 1 Apri-
lie 1883.
Are o intindere de 309 hect.
61 aril (217 falcT), loc de ara-
tura si fine^e de calitate buna,
avind doua mori de apa pe pi-
riul Cracaul cu topli^e, case de
locuin^a, hambare si cosare pen-
tru producte.
Arenda anuala se urea la
suma de 10500 lei.
Dane§ti-Goliei, sat, din com.
Danesti, pi. Mijlocul, jud. Vas-
luiu, spre S. de satul Danesti-
Razesif (cu care formeaza un
trup si la care s'a comptat in-
tinderea, populafmnea si numa-
rul vitelor). Se afla situat pe
coasta Dealului- Go lie! spre N.-
V. de satul Ciori^a. Si-a luat
numele de Danesti-Goliei, pen-
tru c& dol batrini razesi nea-
vind succeson l'au dat dame
man£stirel Golia din Ia?i.
AceastS parte acum este pro-
prietatea D-luf A. S. Miclescu,
iar partea din susul satuluT D&-
nesti-R&ze??, numita Fund&tura,
e proprietatea D-luI Gh. Ra-
covins.
Dane§ti-Raze§i, sat, in partea
de N. a com. Danesti, jud.
Vasluiu, pi. Mijlocul. Formeaza
un trup cu satul Danesti-GolieT.
E situat pe limba DealuluT-D&ne-
stilor, si pe coastele dealurilor:
la E. al-Bisericei, si la V. ai-
BrehnaceT. E udat de doua
pirae ; eel din partea vestica se
numeste Piriul-Fundaturet si eel
din partea esticS. Piriul-din-HucT.
Teritoriul pendinte de sat se
intinde pe o suprafa^a de 1430
hect., din can: 42 hect. padure
si 673 hect. loc de cultura, fi-
na^; si imas, sunt ale proprieta^ei,
iar 715 hect. sunt ale locuitorilor
razesi. Pe locul loc. se afla 20
hect. vie si 8 hect. padure. Are
populate de 180 fam. sau 886
sufl., din carl 20 Evrel si 3 fi-
gani; se ocupa in genere cu
agricultura, cresterea vitelor, cu
cultura viilor si a livezilor.
Aid se afla o scoal& infiin-
^ata la 1866, frecuentata de 34
elevT; o biserica deservita de
1 preot si 3 cintarepf, zidita
cam pe la 1826 ; 4 circiumi.
Vite sunt: 1 86 vite man cor-
nute, 73 cai, 260 01 si 20 rf-
matori.
Locuitortf poseda: 30 plu-
gun si 60 care cu boi ; 2 plu-
gun si 2 caru^e cu caT. Sunt
150 stupT.
Dane^tilor (Dealul-), deal. Vezi
Rascanilor (Dealul-), jud. Vasluiu,
pi. Mijlocul, com. Bereasa.
Dane^tilor (Dealul-), deal. Vezi
Suranestilor (Dealul-), jud. Vas-
luiu, pi. Mijlocul, comuna Da-
nesti.
Daneji, sat s jud. Dolj, pi. Jiul-
d.-j., com. Locusteni, cu rese-
din^a prim&riei. Are 1000 sufl. :
514 barbaflf si 486 feme!. Lo-
cuesc in 32 case de zid si 435
bordee sapate in pSmint. In sat
sunt douS scoll : una de bSep
si alta de fete, amindou& sub
acelasl acoperis. Sunt conduse
de un singur invSfator.
$coala de b&e$t func^ioneaza
din 1838; este fntre$inut& de
stat si de com., care a chel-
tuit 8880 lei cu construirea lo-
caluluf, ce este de zid, si in
buna stare. In anulscolar 1892/93
a fost frecuentata" de 75 elevt
din Dane^i, 21 din Branistea,
si 5 din Locusteni. Cu virsta
de scoala sunt 218 copiT. Stiu
carte 73 barba^t si 5 femei.
In sat sunt 2 biserici: una,
fondata" de Florea Popa Nico-
lae cu alp sftteni si terminate
la 1835, serbeazS. hramul Sf.
loan si alta, fondata la 1832 de
Tu^a Durau si alpt locuitori, are
hramul Sf. Nicolae. AmindouS.
sunt de zid. In sat sunt 6 fle-
rari si 8 circiumarT.
Dane^i, mosie particulara, jud.
Dolj, pi. Jiul-d.-j., com. Locus-
teni, satul Danefi, apar^inind
mosnenilor.
Dangeni, com. rur., situate in
partea de N.-E. a plaset Jijia,
jud. Botosani, la 28 kil. de o-
rasulBotosani. Eformata dinsa-
tele: Bivolari, Buhaceni, Buneni-
Floril, Buneni-Stihii, Costeni,
Dangeni, Iacobeni-Nof, Iacobeni-
VecM si Strahotinul.
Teritoriul com. e deluros, de
naturS argilos si are o supra-
fa^a de 7209 hect. cu o popu-
late de 400 fam. sau 1669
suflete.
Hosted by
Google
dAnge$ti
70
dAnule^ti
Locuitoril se ocupa cu agri-
cultura $i cre$terea vitelor, afara
de 10 comercianflf ?i 12 mese-
ria$I; sunt top Rominl.
Intinderea locurilor cultiva-
ble e de 6008 hect. Padurl in
intindere de 194 hect., com-
puse din rtnduri micT, car! unele
se exploateaza.
Vite: 1563 bo! $i vacl, 352
cal, 4269 01, 169 rimatorl.
Sunt 3 iazurl ?i 2 mori de
aburl.
Comuna e strabatuta de calea
ferata Dorohoiu-Ia?i pe Jijia.
Budgetul e de 7796 lei, 96
banl la veniturl ?i 7212 lei, 89
banl la cheltueli.
Are trei bisericl, deservite de
3 preofl $i 6 ctntareflf ; 1 ?coala
mixtS, condusa de 1 inva^tor
51 frecuentata de 27 baep $i 4
fete.
Dange^ti, sat, jud. Arge?, pi.
Lovi?tea, cu 305 locuitori ; face
parte din com. rur. Dange§ti-
Radacine?ti. In apropiere de a-
cest sat sunt ni$te ruine vechl.
Satul are o biserica, cu hramul
Buna-Vestire, deservita de un
preot $i un cintaref.
Dange^ti, mosie, jud. Arge?, pi.
Lovi^tea, com. Radacine^ti, pro-
prietatea Eforiel Spitalelor Ci-
vile din Bucure^ti, pendinte de
schitul Fedele?oiul. Are o in-
tindere de 7586 pog. $i arendate
anual cu 1600 lei.
Dange§ti - Radacine^ti , com.
rur., spre granifa Ardealulul,
jud. Arge$, pi. Lovi?tea, la 12
kil. de comuna rurala $uici
(re$edin{a subprefecturel) $i la
60 kil. de Pite^ti. Se compune
din satele Dange^ti, (305 lo-
cuitori) $i Radadne^ti (480 lo-
cuitori), peste tot 785 locuitori,
uial totf mo^nenl, r5ze?i. In
com. sunt 2 bisericl $i o ?coala
primary rurala. Budgetul com.
pe anui 1882/83 a fost de 1054
lei, 48 banl la veniturl $i de
1027 lei la cheltueli.
Dupa o publicapune oficiala
(1887) aceastacom. num&ra 139
contribuabili ?i are un budget
de 1925 lei la veniturl ?i de
1672 la cheltueli.
Numarul vitelor a fost in a-
nul 1887 de 445 capete vite
marl (430 boi ?i vacl, 15 cal)
?i de 1 010 vite marunte (800
ol, 70 capre $i 140 rimatorl).
Danicei, com. rur., jud. Arge$,
pi. Oltul, la 32 kil. de com. Tig-
veni (re$edin{a subprefecturel)
$i la 19 kil.de Pite?ti. Se com-
pune din 4 c^t. : Badeni, (30
fam.), Vacare^ti, (17 fam.), Da-
nicei, (50 fam.) $i Valea-CrucU
lor (20 fam.), peste tot 117 fam.
(din care 2 fam. figanl) cu
812 sufl. In com. sunt 2 bise-
rici $i o $coala primara rurala.
Budgetul com. peanul 1882/83
a fost de 981 lei, 54 banl la
venituri $i de 925 lei la chel-
tueli.
Dupa o publica^ie oficiala
(1887), aceasta comuna numara
122 contribuabili $i are un bud-
get de 1548 lei la venituri $i
de 1456 lei la cheltueli.
Numarul vitelor a fost in 1887
de 182 capete vite marl (159
boi §i vacl, 1 7 cal $i 6 bivoli) $i
de 211 vite marunte (143 oT,
15 capre ?i 53 rimatorl).
Danicei, catun, jud. Arge?, pi.
Oltulul, pendinte de com. rur.
Danicei. Are 50 familii $i o bi-
serica, cu hramul Adormirea, de-
servita de 1 preot $i 1 cin-
tare$.
Danila, padure, pe dealul cu a-
cela$I nume, jud. Suceava.
Danila, poiana de 150 m. p., in
padurea ?i pe dealul cu ace-
la?! nume, jud. Suceava.
Danoaia, deal, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni;
se desface din Dealul-Catau^ului
$i brazdeaza partea de S. a co-
munel. E acoperit cu pa$unl.
Danuleni, numire vechie a satulut
Damileni, com. Ibane^ti, plasa
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu.
Danule^ti, com. rur., in jude^ul
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, la poa-
lele Dealulul-Danule^tilor.
Sl-a luat numele de la o fa-
milie de mo^nenl, Danule?ti, ce
ati avut aceste locurT.
Este a$ezata in partea de V.
a judefulul, la 18 kil. spreN.-V.
de ora$ul R.-Sarat $i in Estul
plaiului, la 7 kil. spre S.-E. de
comuna Dumitre^ti, re$edin{a
lul. Comune inveeinate sunt :
Dedule^ti, la 7 kil.; Pardo^i, la
11 kil. $i Slobozia la 14 kil.
Se margtne$te la S. cu com.
Dumitre^ti, despar^ita prin dea-
lul Turcule^ul ; la V. cu Buda,
despar^ita prin Rimnicul ; la S.
cu Dedule^ti, desparfita prin
Rimnicul, $i la E. cu Slobozia,
despar^ita prin dealurile : Jinu-
rulul $i Co^atcului.
Este brazdata la N. de dea-
lurile : Turcule^ul, Capa^ina ?i
Streaja ; la E. de dealurile : Ple-
$e$ti, Jinurul, al-Cornulu! ?i Ta-
gariciul ; la V. de dealurile : Da-
nule^ti, Piscul-Brezii ?i Piscul-
Gemeni.
Riurile carl o uda sunt: R.-
Sarat la V., de la N.-V. la S.-
E. §i afluen^ii sal: Matca, Ba-
dila, Capraria ?i Mocanca, la
S. Sunt 27 pu^url ?i 26 fintinl.
Catunele carl o compun sunt:
Danule^ti, re^edin^a, in mijloc,
Muce^ti, la V. §i Ple?e?ti la E.
Su£rafa{a comunel e de 2182
hect., din carl 58 hect. vatra
Hosted by
Google
dAnule?ti
71
dAra^ti
comuneT, 1820 hect. ale locui-
torilor si 304 hect. ale proprie-
ta^ii private.
Popula^ia este de 344 familii,
sau 1330 suflete (650 barbapf
si 680 femei), din can 688 ca-
satoripf, 617 necasatoritx si 35
vaduvT. $tiu carte 171 persoane.
Biserici sunt 3 : una in cat.
Plesesti, cu hramul S-^ii Voevozi
si Sf. Dumitru, fondatam 1762,
August 20, de locuitorii fraftf
Necolal, loan si Stan Stoian,
deservita de 1 preot, 1 cintare^
si 1 paracliser; a doua in cat.
Mucesti, cu hramul Cuvioasa-
Paraschiva, vechie, zidita tot de
locuiton si reparata in 1862,
deservita de 1 preot, 1 dascal
si 1 paracliser; a treia in cat.
Danulesti, cu hramul Adormi-
rea-Maicei-Domnulu! si Sf. Nico-
lae, zidita tot de loc<, deservita
de 1 preot, 1 cintare^: si 1 pa-
racliser ; bisericele n'au veni-
turi si sunt ingrijite de comuna.
Are o scoala de baep, fon-
data in 1854 de loc, condusa
de un inva£ator. In 1892 — 1893
a fost frecuentata de 31 elevi.
Calitatea pamintului este me-
diocra, acesla fiind cam pietros
si cu multe val. In ce priveste
cultura pamintului, comuna are
272 hect. arabile, 1700 hect.
padure, 44 hect. imas si 166
hect. viT.
Locuitorii au 100 plugurl si
2 mori pe apa.
Vite sunt 3513 capete, din
carl: 502 bol, 541 vacl, 20 cal,
25 epe, 1820 01, 102 capre si
603 rimatorl.
In com. sunt: 4 bacanil, 6
circiumi, I potcovarie si 3 ma-
celarii. Comerciul este activ,
constind in importul de colo-
niale, instrumente de agricul-
ture si in exportul de vinurl,
producte si lemnariT. Transpor-
tul se face prin stasia Sihlea, la
12 kil. spre E.
Caile de comunica^ie sunt:
drumul ce pleaca din R.-Sarat,
trece prin Jideni, Danulesti, Du-
mitresti, la Buda, la Dedulesti-
Badeni-Sgirctyi si la Slobozia-
Timboesti.
Veniturile com. sunt de 3992
lei anual si cheltuelilede393S lei.
Sunt 347 contribuabilf.
Danulesti, sat, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, catunul com.
Danulesti si resedin^a el. $I-a
luat numele de la o familie de
razes!, numita Danulesti.
E asezat in partea de V. a
comunei, la poalele dealului Da-
nulesti, pe plriul Caprioara. Are
o intindere de 19 hectare cu
populate de 72 familil, sad
302 suflete, din carl 76 contri-
buabili. $tiu carte 19 persoane.
Are o biserica, deservita de
1 preot, 1 cintare{ si 1 para-
cliser ; o scoala comunala.
Danulesti, deal, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Danulesti;
se desface din dealul Turcule$ul ;
se intinde printre riui R.-Sarat
si afluentul sau piriul Capraria,
in partea de V. a comunei. E
acoperit cu padurf si pasuni.
Danulesti, padure, in jud. R.-Sa-
rat, plaiul Rimnicul, com. Da-
nulesti, catunul Danulesti. Face
parte din circumscripta VH-a
siivica, ocolul Babeni. E situata
in partea de V. a comunei, pe
Dealul-Danulestilor. Are o intin-
dere de 2350 hect., din carl
350 hect. ale statului si 2000
hectare proprietary particular^.
Esenje: fag, jugastru, brad si
carpen.
Darascul, munte, in jud. Mehe-
din^i, plaiul Cerna ; se mai nu-
meste si muntele Daranin.
D&ra§ti (Brani§tari), com. rur.,
pi. Sabarul, jud. Ilfov. E situata
la S. de Bucuresti, pe malul
sting ai riuluif Argesul, la 14
kil. departe de Bucuresti. Se
mai numeste DarSsti-de-Ilfov ,
spre a se deosebi de D&rasti-
din-Vlasca, de care se desparte
prin riul Argesul.
Se compune din satele : A-
san, Filipesti si Mitropolia, cu
o populate de 1650 locuitorl,
carl traesc in 358 case.
Se intinde pe o suprafaja de
1029 hect. Fra#r Ghermani, Fra-
zil Laptev si d-1 G. D. Economu
au 338 hect si locuitorii 691
hect. Proprietartf cuitiva 315
hect. (5 izlaz, 18 padure); lo-
cuitorii cultivi 497 hect. (154
izlaz si 40 vie).
Sunt 331 contribuabill.
Budgetul comunei are la ve-
niturl lei 4166 si la cheltuell
4074 lei.
In com. sunt doua biserici:
una in satul Asan si a doua In
satul Filipesti ; 1 scoala mixta ;
2 poverni; 4 podurl statatoare.
Numarul vitelor marl e de 872
(144 cal si epe, 462 bol, 199
vac! si vi^el, 17 taurl, 40 bivo-
lije) si al celor mici de 658 (73
porcl, 695 ol).
Aratura se face cu 282 plu-
gurl: 227 cu bol si 55 cu cal.
Locuitorii au 286 care si ca-
nine: 227 cu bol si 59 cu cal.
Locuitorl improprietari^i sunt
250 si neimproprietarifl 143.
Comerciul se face de 6 cir-
ciumarl si 5 hangil. S'aii stabi-
lit in com. 6 strainl.
Intre Darasti-de-Ilfov si Da-
rasti-de-Vlasca este un pod pe
vase, peste riul Arges.
D&r&§ti, com. rur., in jud. Vlasca,
compusa din catunele : Darasti-
Marcu^a sau Pislari saii ai Ma-
nastirel, din Darasti-d.-s. safi ai
Dragomanulm, si din Darasti-
d.-j. sau Paplica.
Hosted by
Google
dAra$ti-de-jos
72
DARJOVUL
Toate catunele sunt situate
alaturl unul de altul pe coasta
dreapta a riului Arge^ul, la ex-
tremitatea N.-N.-E. a jude^ului,
invecinindu-se cu Ilfovul.
Are o populate de 318 fa-
milii, sau 11 44 suflete, din can
280 contribuabili.
Venitul comunei pe anul 1886
a fost de 8417 lei ^i cheltuelile
de 5525 lei.
In comuna sunt 2 biseridf,
deservite de 1 preot ?i 3 cin-
tare^T; face part din parohia
Dara^ti-d.-s.
Are o $coala comunala mixta
ca 5 clase, in buna stare, fre-
cuentata de 30 baepf $i 2 fete.
In 1888 erau in comuna 513
hect. 50 aril cultivate cu vie,
can au produs vin bun $i mult ;
cea mai mare parte din el se
consuma in Bucure?ti.
In Dara^ti, la 1888, erau 640
bo! $i vaci, 65 caT, 400 porci,
1020 01 §i 80 rimatorT,
Locuitorii acestei comune se
ocupa mai mult cu gradinaria;
de aci se aduce in Bucure$ti
marl cantita^T de cartofi, varza,
ceapa ?i tot felul de zarzavat.
Este un han mare, care ser-
vea de stafiune birjarilor ce fa-
ceau drumal Giurgiu-Bucure^ti
inainte de a se face ?oseaua pe
la Copaceni ; sunt 3 clrciuml.
Localul primariei este de zid
§i in buna stare.
Departarea acestei comune de
. Bucure^ti este de 21 kil., de
Giurgiu de 49 kil., iar de Ghim-
pa$i, re$edin{a pla?el Cilni^tea,
jud. Vla?ca, de 24 kil.
Peste riul Arge^ul este un
pod pe vase statator.
Din aceasta com. pleaca o
§osea veciriala, care duce la ?o-
seaua ;Giurgiu-Bucure$ti.
Dara§ti-de-Jos sau ai lui Pa-
plica, catun, pendinte de com.
Dara^ti, pi. Cilni^tea, jud. Vla$-
ca. E situat pe coasta dreapta
a riului Arge^ul, la extremitatea
S. a comunei, $i la 900 m. de riul
Arge^ul. Apar^ine mostenitori-
lor Paplica. Are o suprafa^a de
640 hect.
In 1864 s'a dat la 84 locui-
tori, fo$ti claca^i, suprafa^a de
230 hect.
Mo$ia aduce un venit anual de
1 0000 lei.
In catun este o biserica de
zid in buna stare, situata pe
piscul dealuluT Arge^ul. Ser-
beaza hramul Sf. Nicolae $i este
deservita de 1 preot si 2 das-
caii.
Dara§ti-de-Sus sau ai Drago-
manului, catun, pendinte de
com. Dara^ti, pi. Cilni^tea, jud.
Vla?ca. E situat pe partea dreapta
a riului Arge^ul. Mo§ia este pro-
prietate a mo^tenitorilor Maca.
Se zice a Dragomanului, dupa
numirea vechiului proprietar ,
care era tilmaciu sau dragoman
la consulatul Grecesc.
Are o suprafa^a de 686 hect.
La 1864 s'a dat la 92 locui-
torT, fo$ti claca^T, suprafa^a de
261 hect., raminind 425 hect.
Are un venit anual de lei
9000.
In cat. este ?coala comunala;
han; pod peste Arge?; zalha-
na; case ale proprieta^ei. Aci
locuitorii se ocupa cu industria
conservelor de carne uscata, pre-
cum : $unca, cirna^i $i pastrama.
Dara^ti-Manastirei, sau Pisla-
ri, sati ai Marcu{ei, catun, pen-
dinte de com. Dara?ti, pi. Cil-
ni?tea, jud. Vla?ca. E situat pe
malul drept al riului Arge^ul.
Mo?ia a fost proprietatea sta-
tuluT, depiridea inainte de se-
cularizare de manastirea Mar-
cu^a.
Are o suprafa^a de 586 hect.
In 1864 s'a dat la 68 locui-
tori, fo$ti claca$i, suprafa^a de
180 hect., raminind proprieta^ei
406 hect.
Are un venit anual de 8600 1.
In catun este o biserica de
zid, deservita de 1 preot §i 2
cintarepf.
Locuitorii se ocupa mai mult
cu viile $i cu gradinaria. Sunt
513 hect. 50 aril vie.
Dardalu^ului (Dealul-), colina,
in jud. Buzau, com. Beceni, ca-
tunul Oile^ti; are vii §i izlaz.
Dardoaia, deal, in com. rur.
Podul-GrosuluT, pi. Dumbrava,
jud. Mehedin^i.
Darii (Muscelul-), catun, al com.
Gura - SaratiT, jud. Buzau. Are
300 loc, can locuesc in 59 case.
Darii (Muscelul-), deal, in com.
Gura-Sara^iT, jud. Buzau. Are
vre-o 100 hect., vii ?i livezi; e
avut in piatra de construc^iuni
de o tesatura dura.
Darimata (Piatra-), loc izolat
$i punct de hotar al comunei
Breaza, jud. Buzau, in apropiere
de riul Ni^covul.
Darimati, sat, in jud. R.-Sarat,
pi. Rimnicul-d.-s., cat. com. Zgir-
ci^i, re?edin^a placet. I s'a dat a-
cest nume de la imprejurarea ca,
darimindu-se pamlntul in cat.
Fintina-TurculuT, loc. au venit
de s'au stabilit aci. Este a$ezat
in partea de N. a com., la 500
m. spre N. de cat. de re?edin-
{a, Zgirci^i. Are o intindere de
50 hect., cu o populate de 105
familii, sati 377 suflete, din can
96 contribuabili ; 14 ?tiu carte.
Are o biserica, deservita de I
preot, 1 cintare£ $i 1 paracliser.
Darjovul, piriti, jud. Olt. Vezi
Go^a.
Hosted by
Google
dArmAneasca
73
dXrmAne^ti
Darmaneasca, sat, in pi. Mun-
telui, jud. Bacau ; e sec^ie a
satulul Laposul si e situat pe
piriul cu acelasl nume.
Darmanesti, com. rur., pi. Mun-
telul, jud. Bacau. E asezata pe
ambele maluri ale Trotusului
si pe valea Uzului. Se compune
din 5 catune: Darmanesti, rese-
din^a, la confluen^a celor 2
riur! ; Lapo$ul, cu sec^ia Dar-
maneasca, d'a dreapta Trotusu-
lui ; Plopul si Pagubeni, d'a
stinga; Poiana-Uzului, pe cur-
sul superior al Uzului.
In aceste locuri a venit Ilias-
Voda la 1434, cu ajutor de la
regele Vladislav, ca sa rastoarne
pe fratele sau Stefan-Voda, dar
fiind batut de acesta, s'a retras
in fuga peste hotar.
In Condica Liuzilor se ga-
sesc : Plopul, a manastirei Taz-
laul (Neam^u) si Darmanesti a
schitulul Darmanesti (Lapos ?).
In Statistica din 1878 o gasim
compusa din 5 catune ca si
acum.
Teritoriul comunal se margi-
neste la E. cu al comunelor
Podurile si Berzun^ul, la S. cu
al comunei Dofteana, la V. cu
Transilvania si la N. cu al co-
munelor Comanesti si Vasiesti.
Comuna este udata de riurile
Uzunul si Trotusul, si straba-
tuta de culmea Laposul, pre-
cum si de mun^il Basaca, Plo-
pul, Hijma, Piinea, Chinul, Far-
cul-Mare, Farcul-Mic si Nemira.
Pe la izvoarele Uzului, in mun^il
de pe grani{&, spre Austro-Un-
garia, se afla o trecatoare.
Are o scoala mixta, care func-
{ioneaza din 1 864 in satul Dar-
manesti, intre^inuta de stat, in-
tr'un local bun, in valoare de
3000 lei, construita din birne,
de comuna, cu 19 prajim pa-
mint in vatra satuluT. In anul
1 89 1, scoala a fost frecuentata
de 41 copii, printre care si o
fata.
Sunt 5 bisericl ortodoxe : 2
in satul Darmanesti, una in Po-
iana-UzuluI, una in Plopul si
una in Lapos, deservite de 2
preo^T si 9 cintaretl, si o bise-
rica catolica in satul Darma
nesti, deservita de un preot.
Sunt 22 circiuml.
Popula^iuuea numara 918 fa-
milil sau 3968 suflete : barba^i
2018, femei 1905. Dupa na^io-
nalitate se impart: 3747 Ro-
mini, 2 Bulgarl 4 German! si
215 Ungurl, dintre cari 3940
de protec^iune romina, 2 aus-
triaca, 20 ungara, 4 germana
si 2 bulgara. Dupa felul ocu-
pa^iunei sunt : 1568 agricultori,
150 meseriasi, 45 industriasi,
155 comercian^i, 50 cu profesi-
uni libere, 450 muncitori si 250
servitorl. Stiu carte 151 per-
soane. Sunt 731 contrib.
Dupa legea rurala din 1864
s'aii dat, la 570 locuitorl, 1935
falcl pamint in improprietarire.
Teritoriul comunei are o in-
tindere de 29220 hect. Numal
padurile ocupa 18000 hect.
Paminturile de cultura au
fost in 1 89 1 in intindere de
2579 hect.
Proprietari: Principele Al. B.
$tirbeiu are o mosie de 7084
falci ce-I da un venit anual
de aproape 40000 lei; Eug.
Ghica are o mosie de 7000
falci, cu un venit de aproape
10000 lei; Statul are mosiile
Plopul si Laposul, cu o intin-
tindere aproximativ de 3300
falcl. Principele $tirbeiu are aci
un castel cu o pozhYiune frumoa-
sa pe deal. In jurul castelulul
s'a facut un pare si pe o parte
s'a plantat vi{a. Din gradina
se poate imediat intra in pa-
dure, pe unde treel spre a te
urea pe munjil eel mal inatyl,
precum sunt Nemirele sialtele.
Ca ruine vechi sunt ale des.
flintatulirf schit Laposul, de pe
mosia statulul cu acest nume.
In aceasta comuna, se afla :
o fabrica de cherestea cu aburi,
3 ferestraie de apa, 5 mori, 2
dirste si 12 piue de batut su-
mane, neperfec^ionate.
Tot aci se gaseste, in valea
Uzului, pe mosia statulul La-
posul, carbunl de pamint (lig-
nite).
Viile ocupa o suprafa^a de
10 hect., care, in 1890, au dat
7.60 hect. vin negru si 15.20
hect. vin alb. Viia lucratoare
are 15 hect.
Animalesunt (1890): 197 cai,
2496 vite cornute, 557 porcT,
299 capre si 3665 ol, care,
in 1 89 1, au dat 46 kg. Una
$igae, 5207 kg. lina {urcana, 93
kg. linS amestecata si 280 lina
mi£a.
Stupi de albine sunt 340 ;
in 1890, au dat 170 kg. miere
si 84 kg. ceara.
Budgetul, pe exerci^iul 1891
— 92, avea la venit urllel 32256,
ban! 80 si la cheltuell 24577
lei, 22 bani.
Teritoriul comunei este stra-
batut de calea judefeana Ocna-
Comanesti-Palanca, si de cea ve-
cinala Darmanesti - Poteca - U-
zulul.
Distan^ele : la Bac&u, capi-
tala districtulul, 61 kil. ; la Moi-
nesti, resedin^a plasei, 14 kil. ;
la com. Berzun^ul, 27 kil.; la co-
muna Dofteana, 5 kil.; la com.
Comanesti, 9 kil. si la comuna
Vasiesti, 11 kil.
Darmanesti, sat, resedin^a co-
munei Darmanesti, pi. Munte-
lul, jud. Bac^iu. E situat de a-
lungul malulul sting al piriulul
Uzul, nu departe de varsarea
lul In Trotus. De acest sat fine
cat. Bratulesti. Are o scoala
mixta, la care afi urmat, in 189 1,
6SS78. Varele T)1c(1ovnr Ccofjrartc. Vol. IJT,
10
Hosted by
Google
DARMANESTI
74
DARMANESJI
din acest catun, 25 copii, din
295 in virsta de scoala. Are
dou& biserici ortodoxe ; una cla-
dita la 1797 de boerul Const.
Ghica, iar, la 1845 restaurata de
locuitori, cu ajutorul CatincaT
N. Ghica ; si alta cladita la
r8o8 de locuitort; bisericile sunt
deservite de I preot si 4 cinta-
re^i ; de asemenca se afla o bise-
rica catolica zidita la 18 13 de
locuitori.
Circiumi sunt 17.
Se gaseste o fabrica de che
restea cu aburi, 3 ferestraie de
apa si 3 mori.
Popula^ia numara 2723 su-
flete, cj 618 capi de familie.
Animale sunt: 135 cat, 1786
vite cornute, 402 porci si 252
capre.
Darmanesti, com, rur., jud. Mus-
cel, pi. Riul Doamnei, la S.-V.
de Cimpulung, situata pe ma-
lul sting al riului Doamna, la
37 kil. departare de acest oras.
Are o populate de 1380 lo-
cuiton.
Stiu carte 36 persone.
Se compune din 6 catune :
Caracal, Darmanesti, Tamasesti,
Valea-Nandrii, Valea-Rizii si Za-
haresti. Budgetul comunei la
venitun e de 1422 lei si la chel-
tueli de 1368 lei. In toata co-
muna sunt 194 contribuabili.
Scoala s'a infiin^at la anul
1890. Este frecuentata de 45
baep, din numarui de 82 bae^i
si 45 fete in virsta de scoala.
Are 2 biserici deservite de
2 preo^i si 2 dascali.
Darmanesti, com. rur., pL Fili-
pesti, jud. Prahova.
Este situata nitre riurile Pra-
hova si Prahovi^a, la 18 kil. de-
parte de capitala jude^ului si
la 6 kil. de a pl5sef.
Se compune din 3 catune :
Bratasanca - Ungureni, Darma-
nesti si Iezeni, avind o popu-
late de 1 896 locuitori (917 bar-
bap si 978 femei), in care in-
tra 1 1 familii de Tigani, si
46 familii de Bulgari, can se
ocupa cu gradinaria.
Capi de familie sunt 512,
contribuabili, 416 si casedelo-
cuit, 413.
In comuna sunt 2 biserici:
una in Darmanesti si a doua in
Bratasanca, deservite de doui
preop.
Locuitorii se ocupa cu olaria,
dulgheria, rotaria, traistaria si
cu munca cimpului. Numarui
mestesugarilor este de 212 : 120
olari, 25 dulgheri, 9 zidarT,
4 rotarl, 54 traistari. Ei desfac
produsul muncei lor laorasele:
Ploesti, Tirgoviste, Alexandria,
Bucuresti si Zimnicea.
In raionul comunei, pe iazul
Budeasca, a carui apa se des-
parte din riul Prahova, sunt 3
mori de macinat.
Locuitorii s'au improprietarit
la 1864 pe trei mosii: 242 pe
mosia Dirmaneasca, cu 857hect.;
7 pe mosia Cre^uleasca, cu 21
hect.; 30 pe mosia Bratasanca,
cu 90 hect.
Vite sunt: 256 cai, 105 epe,
181 vaci, 14 bivoli, 37 capre,
I S I 3 01 > S°9 porci si 486 boi.
§coala exista in comuna de
la anul 1868. Localul e pro-
prietatea comunei. E frecuen-
tata de 75 baep si 2 fete, din
numarui de 255 copii (130 ba-
e\i, 125 fete) cu virsta de scoala.
Cu intre^inerea personalului se
cheltueste anual 1566 lei.
$tiu carte 338 bar bap si 28
femei.
Toata comuna cu terenulpro-
prietarilor are 3222 hect.
Comerciul se exercita in co-
muna de 10 circiumari,
Budgetul prezinta la venituri
suma de 6976 lei si la chel-
tueli suma de lei 6402 lei anual.
Prin Darmanesti trece soseaua
dintre Ploesti si Tirgoviste.
E brazdata de 5 movile, din-
tre cari mai insemnate sunt :
a-Staicului si Movila-Neam^ului ;
sunt toate asezate in partea de
E. a comunei.
In partea de V. a com., pe
malul drept al riului Prahovita,
este vechia cetate numita Tir-
gul-Frumos cetate, facuta — se
zice — de Tatar! si unde s'a ga-
sit multa zidarie si oseminte.
Este udata de riurile Praho-
va si Prahovita si de Valceaua-
lui-Ciulete. In raza acestei co-
mune, in apropiere de satul
Bratasanca, este un frumos pod
de fier peste riul Prahova, al
sosclei judetene Ploesti-Tirgo-
viste, pus in circulate in 1898.
Se margineste cu comunele :
Margtneni-d.-s., Vladeni, Ari-
cesti si Haimanalele.
Darmanesti, sat, si resedin^a
com. rur. Darmanesti, jud. Mus-
cel.
Darmanesti, sat, face parte din
com. rur. Darmanesti, jud. Pra-
hova, pi. Filipesti. Aci e o bi-
serica cu urmatoarea inscrip^ie :
Accasta sfinta si Dumnczeeasca bise-
rica s'a facut din milostenie si s'a is-
pravit de zugravit in zilelc Prea Inal-
^atului Dornn Alexandru Ghica Voevod,
la leatul 1833, 7 Noembrie.
Darmanesti, sat, in com. Gir-
cina, pi, Tiatra-Muntele, jud.
Neam^u, asezat pe valea ce se
cuprinde intre muntele Cozia
si dealul Balaurul, la 2 kil. de-
partare de orasul Piatra, mar-
ginindu-se catre N. cu satul
Gircina.
Are o populate de 86 familii,
cu 372 suflete, din cari: 190
barba^i, 182 femei; 183 nec&-
satorip, 145 casatori^i, 43 va-
duvi, un divor^at; 36 stiu carte,
Hosted by
Google
DARMANESTI
DASCALITA (POIANA*)
1 5 19 nu stiti. S&tenil se fnde-
letnicesc mai cuseama cu agri-
cultura.
In acest sat se afla : o vel-
ni^a (fabric^ de spirt), cu capi-
tal de 100.000 lei, 51 lucratorl,
producind anual 309.134 litrurl;
doua morl; o biserica de lemn,
vechie, in care dupa descriere,
se pastreaza o icoana a Maicei-
DomnuluT, ce s'a purtat de un
boier in batalia de la Pultava ;
iar in partea dreapta a drumu-
lui judetean Piatra-Neam^u se
afla o cladire mare, vechie,
dupa cum spun batrinii de pe
timpul lui Stefan-cel-Mare.
In cronica lui, Gr. Ureche
spune ca: «lum, in saptamina
alba, anul 6942 (1434, Fe-
bruarie 1), la Darmanesti, s'au
batut fiii lui Alexandru-cel-Bun,
Stefan si Elia, si a invins eel
d'intaiu pe fratele sau Elia»,
dar nu numeste {inutul; asa
ca nu putem afirma cu sigu-
ran£a daca localitatea numita
e aceasta, on Darmanesti din
jud. Bacau. Cei mai mul^I insa
atribuesc acest fapt istoric lo-
calise! din acest jude£.
Darmanesti, mope, com. Dar-
manesti, pi. Muntelui, jud. Ba-
cau; proprietatea familiei Al.
Stirbeiu.
Darmanesti, mosie, in cuprinsul
com, Gircina, pi. Piatra-Mun-
tele, jud. Neam^u. A fost pro-
prietatea Postelnicului H. Dar-
manescu.
Darmanesti, pddure, com. Dar-
manesti, pi. Muntelui, jud. Ba-
cau, in care predomina fagul
si bradul, proprietatea familiei
Al. ^tirbeiu. E in intindere de
7000 hect. aproximativ si este
supusa regimului silvic.
Darmanesti, pddure, supusa re-
gimului silvic, jud. Muscel, pi.
Riul-Doamnel, in intindere de
aproape 1000 hect., avind ca
esen^e fag si stejar.
Darmocsa, in jude^ul Vlasca,
petec de pddure, pe proprieta-
tea Glavaciocul; £ine de com.
Ferbinfi si de ocolul silvic Cir-
tojani.
Daroaia, Neagota, Ciocane-
lul, Col{ul, Varaticele s*
Sanda, diferite numiri ce se
dau dealului care, plecind dela
N., din mun^ii Scarisoara, se
prelungeste spre S. si pe par-
tea de V. a comunei Costesti,
plaiul Horezul, jud. Vilcea.
Acest sir de dealuri merge
spre S. pana la confluen^a riu-
1 11 Romani cu Bistri^a. Pe el
sunt multe piscuri acopei*ite cu
paduri si poenT, precum si o
mul^ime de vai can il braz-
deaza.
Vaile sunt :
Valea Tu^urului ce izvoreste
din dealul Daroaia, merge spre
E. si se varsa tot in dreapta riu-
lui Bistrifa.
Valea - Bade!, Valea - lui - Ba-
cila si Ponorul, carl izvorasc din
Dealul - Sandei, merg spre S.-
E. si se varsa tot in dreapta riu-
lul Bistri^a.
Piscurile de pe aceste dealuri,
mergind de la N. spre S. sunt:
Daroaia, al-DanciuiuI, al-Col^u-
lul, al-DosuluI, Marul-Mistre£ si
Momocul.
Cimpiile de pe coama si poa-
lele acestui sir de dealuT sunt:
Daroaia, Miristea, Coti, Nea-
gota, Calinele, a-Dalurenilor,
a-Mocanului, a-Col^ului, Vara-
ticele, a-Crucilor, a-Miegel, a-Cir-
nel, Dorocioaia, a-Bacilel si Ro-
vine.
Daroilor (Piscul-), pise, com.
Romani, pi. Horezul, jud. Vilcea.
D&roiul, sat, face parte din co-
muna rurala Dajesti, pi. Oltul-
de-Sus, jud. Olt.
Darvasi, mdgurd, situata in pi.
Marginea, jud. Vlasca, pe pro-
prietatea Asan-Aga sau Cos-
tieni. (VezI istoricul aceste* ma-
gure la Asan-Aga sau Cos-
tieni).
Dascalesti, sat, in jud. R.-Sarat
pi. Gradistea, cat. com. Nico-
lesti ; si-a luat numele de la
mosia Dascalesti; e asezat in
partea de E. a comunei, pe
malul drept al riului R.-Sarat,
la 1200 m. de catunul de re-
sedin^a, spre E. Nicolesti; are
o intindere de 15 hect., cu o
populate de 1 50 familil, ce cu-
prind 685 suflete, din carl 130
contribuabili ; stKi carte 38 lo-
cuitorl. Are o biserica.
Dascalesti, sub-divizie a cdtu-
nului Aldeni, din com. Aldeni,
jud. Buzau. Are 70 familil cu
230 suflete. Aci se $ine un
bilciu anual de oare-care impor-
tant.
Dascalesti, numire, ce se mai
da com. rur. Aldeni, jud. Buzau.
Dascalesti, mosie, in jud. Buzau,
com. Aldeni, despar^itain doua
trupurl: unul de 420 hect., nu-
mit Aldeni, iar altul, Dascalesti,
propriu zisl, de 200 hect., din
care 50 hect. padure, restul a-
raturl, izlaz, etc.
Dascalesti, tirld, la N. com.
Surdila-Gaiseanca, pe malul Bu-
zeeiului-Sec, jud. Braila. Are o
suprafa^a de 5 hect,, cu 1 1 case,
locuite de I4fam., sau 50 sufl.
Vite sunt: 50 cal, 90 vite
cornute, 80 01 si 19 rlmatorl.
Dascali^a (Poiana-), izvorde ape
Hosted by
Google
dAsnAjuiul
76
DE-CASA (VALEA-)
tninerale, in grupa izvoarelor
de la Tirgul-Neam^u si Oglinzi,
jud. Neam^u. Este situat intr'o
padure, la o inah:imede 350 m.
Locuitorii numesc apa aceasta
La-Apa-Puturoasa.
Apa din izvor este turbure,
cu un miros de hidrogen sul-
furat, foarte pronun^at ; la gust
estefoarte s&rata si confine gaze.
Dasnatuiul, deal, jud. Dolj, pi.
Dumbrava-d.-j., com. Vela, pe
care este situat satul Sabarul.
Dasnafuiul, §es, jud. Dolj, pi.
Bailesti, com. Plosca, pe care
se intinde com. Plosca.
Dasnafiriul, riu. Izvoreste din
Dealul- Negru, judeful Mehe -
din$i, ramificafiune a culmei
Frumoase, aproape de izvorui
riului Drincea. Intra pe teri-
toriul judefului Dolj, prin pi.
Dumbrava-d.-j. Curge in aceasta
plasa cu direcfiunea de la V.-
E., pana ce patrunde m plasa
Jiul-d.-m., unde din dreptul co-
munei Ciutura se indrepteaza
spre S. Formeaza pufin limita
intre pi. Jiul-d.-m. si plasa Bai-
lesti. Din dreptul com. Plosca,
pi. Bailesti, se indrepteaza spre
E. de se varsa in balta Nedeia
in dreptul com. Cirna. Curge
prin valea numita D£snafuiul
si printre doua sirurl de dea-
lurl: Dealul-Guardinifa-Radovan
in stinga, care desparte basinul
acestuT riu de basinul riului
Jiul si Dealul-Cerbulul cu con-
tinuafiunea sa Dealul-Doridor
in dreapta DSsn&fuiuluT, care-1
si desparte de basinul riului
Drincea.
In pi. Dumbrava-d.-j., uda co-
muna Caiugarei, cu direcfiunea
de la V.-E. Are aci doua poduri
st&t&toare, unul in partea de
E. si altul in partea de V. a
com. Din dreptul acestel co-
mune primeste pe dreapta Pi-
riul-Udrii.
Uda com. Gubancea de la E.
spre V., in dreptul careia are
3 poduri si un vad. Primeste
piriul Pietriceaua pe stinga, in-
c£rcat la rindul lul cu piriul
Fagefelul.
Uda com. Vela, trecind prin
partea de S. Are un pod peste
dinsul la Ripa-Rosie.
Esind de pe teritoriul com.
Vela, intrii in com. Salcufa, pe
care o uda prin partea de V.-
N. face mai multe ondula^nnl
spre E. si apoi se lasa spre
S. Are si aci un pod.
Patrunde pe teritoriul com.
Tancanau pe care o uda cu di-
recfiunea de la V.-N.-E. Din
dreptul acesteT com. patrunde
in pi. Jiul-d.-m., intrind in co-
muna Ciutura, pe care o uda
prin partea de V.-S.-E. Prime-
ste pe stinga piriul Ciuturica,
la Podul-Bisericei.
Primeste in aceasta com. pe
stinga piriul Dasnafuiul-Mic.
Patrunde pe teritoriul com.
Virvorui, de unde se indrep-
teaza direct spre S., pastrind
aceasta direcfiune pana aproape
de varsare.
Se incarca pe stinga cu pi-
riul Purceaua, in dreptul moarei
lui Ion-Stan-Toma, satul Finti-
nelele (com. Virvorui).
La esirea din com. Virvorui
patrande pe teritoriul com. Li -
povul, pe care o uda prin par-
tea de V. cu directfa de la N.-
S. Desparte aceasta comuna
de com. Intorsura, pe care o
uda prin partea de E. cu di-
recfiunea de la N.-S. Primeste
pe dreapta afluenfii: Jivanul,
Banaguiul si Valea-Rea, care
se varsa in dreptul satulul Ra-
dovan, pe stinga. Aceste rtun ii
vin din com. Intorsura. La esirea
din aceasta com. uda com. Cera-
tul, din dreapta careia formea-
za limita desp&rfitoare intre pl^-
sile BSilesti si Jiul-d.-m. Din S.
com. Ceratul, inceteaza de a
mai uda plasa • Jiul - d. - m. si
patrunde in plasa Balta, for-
mind hotarul de V. catre pi.
Bailesti. Cea di'ntiiu com. ce
uda este com. Giurgita, in drep-
tul careia are mai multe po-
duri si pe care o desparte de
com. Urzicufa, pi. Bailesti. Din
aceasta com. primeste piriul
Urzicufa, pe dreapta.
Patrunde in com. Birca, de
unde se incarca pe stinga cu
piriul Birca, apoi trece in com.
Goicea-Mica, pe care o uda in
partea de V., cu direcfiunea de
la N.-S. Desparte aceasta com.
de com. Plosca si Bistreful. Are
aci 2 vadurl si trei podun.
Intra in com. Goicea-Mare,
in dreptul careia are 4 vadurl
de moara si 2 poduri.
Patrunde pe teritoriul com.
Plosca, pi. Bailesti, pe care o
desparte de com. Cirna, pi.
Balta. Uda com. Plosca prin
partea de E., de unde apoi se
indrepteaza spre E., spre a se
varsa in Balta-Popei sau Ne-
deiul.
Dasnafuiul se revarsa prima-
vara, dar nu cauzeaza pierderl
locuitorilor de prin prejur.
Dasna^uiul, vale, jud. Mehedinfi
si jud. Dolj, plasile Dumbrava-
d.-j., Jiul-d.-m. Balta si Bailesti,
prin care curge riul Dasnafuiul.
Se mai chiama numai in jud.
Dolj si Valea-Mare
DasnaJ uiul-Mic, pirin, jud. Dolj,
pi. Dumbrava-d.-j., com. Tan-
canati, afluent pe stinga al riului
Dasna^uiul.
De-Casa (Valea-), vale, izvoreste
din raionul com. Pausesti-Ma-
glasi, jud. Vilcea, pi. Cozia,
si se varsa in riul Rimnic, tot
Hosted by
Google
DEAGUL
77
DEALUL
in raionul com. Pausesti-Ma-
glasi.
Deagul, com. rur,, ce-i mai zice si
Deagurile, jud. Arges, pi. Ga-
lasesti, la 5 kil. de com. rur.
Costesti (resedin^a subprefec-
tureT) si la 48 kil. de Pitesti.
Se compune din 4 catune : Spa-
la^ei, cu 50 fam., Goleasca, cu 90
fam., Gainesti, cu 50 fam., Dea-
gul-d.-s. si Deagul-d.-j., cu no
fam. In tot sunt 200 fam., din care
12 fam. de^igani, cu 11 82 sufl.
In com. sunt 2 biserici, o scoala
primara rurala, case proprieta-
restf cu gradina, etc.
Budgetul comunei pe anul
1882/83 a fost de 3482 lei 50
bani la venitun si de 3392 lei
la cheltueli.
Dupa o publica^ie oficiala
(1887) aceasta com. numara 241
contribuabili si are un budget
de 2960 lei la venitun si de
2734 lei la cheltueli.
Numarul vitelor a fost in anul
1887 de 1063 capete mar* (1000
boi si vacl, 50 cai, 5 bivoli, 8
asinT) si de 3428 vite marunte
(31 18 01, 30 capre si 280 ri-
matori).
Deagul-de-Jos, sat, cu 400 su-
flete, din jud. Arges, pi. Gala-
sesti; face parte din com. rur.
Deagul sau Deagurile. Are o
biserica cu hramul Adormirea,
deservita de un preot si un
cintare^.
Deagul-de-Sus, sat, cu 200 su-
flete, din jud. Arges, pi. Gala-
sesti; face parte din com. rur.
Deagul sau Deagurile. Are o bi-
serica, cu hramul To^T-Sfintu, de-
servita de 1 preot si 1 cintaref.
Deagurile. Vezi Deagul, jud. Ar-
ges.
Dealul, plasd, in jud. Dimbovifa.
$t-a luat numele de la dealurile
cu vi! ce o brazdeaza de la N.
spre S. Aceasta plasa pana la
1883 isT avea resedin^a in Tir-
goviste; dar de atunci s'a u-
nit cu plasa Dimbovi^a. si for-
meaza o singura plasa cu nu-
mele Dealul-Dimbovi^a. Este si-
tuate in mijlocul jude^ulul si se
invecineste spre E. cu jud. Pra-
hova, spre V. cu jud, Muscel,
spre N. cu plaiul unit Ialomi^a-
Dimbovi^a ; spre S. cu plasa
Ialomi^a si Cobia si cu pi, Bo-
lintinul numal intr'un punct la
com. Ghinesti. Clima acestei
plasT este dulce si sanatoasa;
pamintul ei este fertil si acoperit
de dealurl cu vii, vai si padun,
precum si cimpif intinse.
Dealurile mai principale din
aceasta pi, sunt: Dealurile Ocni^ei
si ale GorgoteT, numite : Ruse^ul
Scoar^a, Plaiul Salinelor-Vechi,
Blejul, si vaile : Valea-Gorgotii,
Valea-Dulce, Linia si Saratura;
Dealurile din Gura-Ocni^ei, nu-
mite: Dealul-Crucilor si Dealul-
Fintinei; Dealurile Razvadului,
numite : Fe^ile-Zarafului, Calu-
gareasca, Valea-luT-Socol si al-
tele; Dealurile Manastirei-Dea-
lul si Viforita; Dealurile Ani-
noasei, numite : Cornetul, Ogra-
zile si Fe^ele; Dealurile Doice-
stilor : numite Boltosul, Valea-
Bradului, Daria si Iuzi ; Dealu-
rile Bucsianilor, numite : Con-
{easca, Cru^ul si Sapunarul. Ma!
toate aceste dealurl si vai pro-
duc vinurT, fructe si mai ales
prune, din care se face £uica.
Dealuri acoperite cu padun si
izlazuri mat sunt la comune-
le: Sotinga, Gindesti, Priboiul,
Tatarani, Manesti, Bo^esti, Lu-
desti, Butoiul si altele ; iar cimpii
si sesuri intinse sunt la co-
munele: Colanul, Vacaresti, La-
zurile, Cazaci, Habeni, Sacueni
si Comisani.
Plasa Dealul-Dimbovi^a este
una din cele malintinse aleju-
defuluf. Este udat£ de mat multe
riuri si anume : Dimbovija si Ialo-
mifa ; apol de piraele : Valea-Bo-
festilor. Glimbocelul, Potopul cu
afluenfilsai: Valea-Butoiulul, Va-
lea-Cobiel, Valea-$u{il, si altele ;
dupa aceea Ilfovul, Slanicul, Pirs-
covulsi Criva^ul. Aceasta pi. pro-
duce in parole sale cimpoase
tot felul de cereale : griu, po-
rumb, orz si altele ; produce
vin, {uica si tot felul de fructe;
c&rbunl de pamint la $otinga,
pacura la Ocni^a. Sunt fabric!
de gaz la Tirgoviste si Cola-
nul; morT de apa si de aburl
in diferite Comune ; fabric! de
oale si cosuri de richita la Dra-
gomiresti, etc. Pentru comerciu,
Tirgovistea se afla in mijlocul
acestor plasi, unde se vind si
se cumpara tot felul de articole.
Din Tirgoviste pleaca in dife-
rite p&rtf ale plasel Dealul-Dim-
bovi^a mat multe sosele corau-
nale, judefene si na^ionale.
Aceasta plasa coprinde 3 1 co-
mune rurale : $otinga, Colanul,
Ocni^a, Gura-Ocni^ei, Razvadul,
Vacaresti, Habeni, Adinca, A-
ninoasa, Bucsani, Cazaci, Co-
misani, Doicesti, Lazurile, Ra-
ciul, Sacueni, Viforita, Boga^i,
Botesti, Butoiul, Cindesti, Dra-
gomiresti, Glimbocata, Hulubes-
ti, Lucieni, Ludesti, MSnesti,
Priboiul, Tatarani, Valea-Case-
lor si Mircea-VodS, avind peste
tot o popula^iune de 4741 S lo-
cuitori. In aceasta plasa este o
judecatorie de ocol cu rese-
din^a in Tirgoviste ; insa is! in-
tinde competenta numat asupra
afacerilor din oras si din plasa
Dealul, cact locuitoril din plasa
Dimbovi^a ^in de judecatoria din
Gaesti a pl&sel Cobia.
In aceasta plasS sunt mai
multe biserici si 5 man&stirl:
Viforita, Dealul, Gorgota, Nu-
cetul si Butoiul. ^coale sunt
Hosted by
Google
DEALUL
78
dealul-afInata
prin toate comunele de maT sus.
La Nucet este herghelia sta-
tute*. Aci, la 1 82 1, Turcil baturS
pe Grecii lui Tpsilante in doua"
rlnduri. In Dragomiresti se afl&
si azT ruine din marele fabric!
ale lui B&leanu, fabrici de spirt,
de luminal, de sapun, de pos-
tav si de tabacSrie. In Doicesti
sunt ruine de palate vechi. La
Hulubesti si Comisani slu fost
lupte intre Turci si RominI
(1495 — 1599). La Helestaele-
Domnesti, car! sunt in raionul
comuneT Cazaci, Vlad-f epes a
tras in {eap& la 1462 armata
turceasca* si pe comandantul lor
Hamza-Pasa, care intrase in {ara*
ca sS-1 scoata din domnie.
Dealul, plasd desfiin^ata, din ju-
de^ul Muscel, care coprindeape
la inceputul secol. al XVIII-lea
toate comunele de la Valea-
Mare (linga* Pitesti) pan& la Ca-
linesti (asta-zl pi. Podgoria).
Dealul, sat. (Vezi Cristesti, sat,
com. Cristesti, pi. Cosula, jud.
Botosani).
Dealul, sat. (Vezi Buda, sat, com.
Zvorastea, pi. Berhometele, ju-
de^ul Dorohoiu).
Dealul, catun. (Vezi Cotnari, sat,
pi. Bahluiul, jud. lasi). Are o
populate de 60 familil, sau 249
suflete.
Vite sunt 417 capete, din
carl: 103 vite man cornute, 28
cai, 220 oX si 68 rim&tori.
Dealul, parte din satul Sire^elul,
jud. Suceava.
Dealul, mahala, in jud. Mehe-
dinfi, pi. Ocolul-d.-s.; {ine de
com. rur. Bresni^a.
Dealul, m&ndstire, jud. Dimbo-
vi^a. E situ aril la 4 kil. de Tir-
goviste, spre N.-E., pe un deal
cu o pozi^ie frumoasa' si incon-
juratS cu viT. In aceasta* m&nas-
tire a fost instalata. scoala de
sub-oficerT, care s'a mutat de
aci la Bistri^a. Tot aci a fost
sub garda un convoiu de 800
prizonieri Turci maT multe luni
in urma razboiului de la 77/78.
Se pastreaza in manastire un
sicriu cu dou& craniurT, unul
capul lut Radu-cel-Mare, care
a fondat aceasta manastire si
al doilea capul lui Mihaiti-Vi-
teazul.
Prin secolul al XV-lea, in Tara-
Romineasca erau doua partide
de boeri, can traiau in cea maT
inversunata dusmanie, din cauza
ca fie-care voia sa puna mina
pe domnie. Aceste partide dupa
numele capilor lor se numeau
partida Danestilor si Dracules-
tilor. Pe la anul 1446, Danesti
cu ajutorul Ungurilor ucise chiar
in mijlocul TirgovisteT, capitala
{arei, pe atuncT, pe Domnul (a-
rei Viad-Dracul dimpreuna cu
fiul sau Nicolae si ast fel ocupara
Danesti tronul {arel. Cei do!
Draculesti, victima urei si a
dusmaniei, se inmormintara pe
culmea dealului intr'o pozitie
frumoasa, unde este asta-zT Ma-
nastirea-Dealul, se ridica apoi
aci o mica" capela de iemn, care
mult timp s'a numit Gropni^a-
Draculestilor. #
La anul 1499, Radu-al-V-lea-
cel-Mare, din familia Dracu-
lestilor, privind de maT multe
or!, din palatele sale domnest!
din Tirgoviste, locul de pe deal,
unde zaceati oasele scumpe ale
mosilor sa?, ins&rcina pe Oncea
Corbul, unul dintre cei maT cre-
dinciosi demnitarT al saT, ca sa*
ridice o man&stire marea^a pe
acest deal scump familieT sale.
Man&stirea - Dealul se termini
si setlrnosila 1500, in prezenfa
Domnilor si a mai marilor \&-
reT, dindu-i-se hramul Sf. Ni-
colae, servind la acest inalt o-
ficiu divin Patriarhul Nifon si
Mitropolitul Macarie. Manasti-
rea-Dealul a fost reparata* de
Bibescu-Voda pe la 1844, cind
a facut si o sosea cu aleiu de
teT din Tirgoviste pana la Ma-
nastire.
Asta-zi in manastirea Dealul
este un mare depou de arme.
Dealul, mahala, in jud. Mehe-
din^i, plasa Dumbrava; {ine de
com. rur. Bal^a^i.
Dealul, mahala, com. rur. Sla-
vesti, pi. Olte^ul-d.-s., jud. Su-
ceava.
Dealul, deal, jud. Covurluiu, in-
tre piraele Covurluiului si Su-
huluiuluT, care atinge com. Mas-
tacani numai cu o parte din
coasta sa despre E., formind
valea si sesul piriului Covurluiu.
Dealul, padnre, supusa regimului
silvic, in raionul comunei Ru-
carul, plaiul Dimbovita, jude^ul
Muscel.
Dealul, trup din pftdurea statu-
lui, in raionul com. Barcea, pi.
Birlad, jud. Tecuciu.
Dealul, deal, jud. Muscel, pro-
prietatea com. Domnesti, din
care curge Piriul-f iganuluT, Va-
lea-luT-Ilie, Piriui-cel-Mare, va-
lea Bercoia si Valea-luI-Gheor-
ghe. Acest deal se afla spre V.
comunei si are pamint nisipos
in mare parte, rati de hrana.
E acoperit in mare parte cu a-
nin si mesteacan. Pe icT pe co-
lea se v3d ripT si surpaturi.
Dealul-Afinata, loc de vie, in
intindere de 3 hect. 6354 m.
p. E situat in com. Rusanesti,
pi. Cerna-d.-j., jud. Vilcea. A fost
Hosted by
Google
DEALUL-ALMAJULUI
79
DEALUL-CEL-MARE
pendinte de Episcopia Rimni-
cul. S'a vindut de veci.
Dealul-Almajului, deal, linga
com. cu acela$! numejud. Dolj,
pi. Jiul-d.-s. Pe acest deal este
un punct trigonometric, a?ezat
de statul major austriac (1854)
cu ocazia facerii har^ii ^ari!.
Dealul-Babelor, deal. (VezI Ba-
bele).
Dealul-Bagna, pddurice a sta-
tuluT, in intindere de 40 hect.,
pendinte de com. Gole$ti, pi.
Riurile, jud. Muscel.
Dealul-Balaban, deal, in com.
rur. Glogova, plaiul Closani, ju-
detul Mehedin^i.
Dealul-Balce§ti, catun, jud. Ar-
ge?, pi. Topologul, pendinte de
com. rur. Corbi-Mangureni sau
Corbi-din-Vale. Are o populate
de 92 locuitori; o biserica cu
hramul Intrarea-in-Biserica, de-
servita de 1 preot $i I cintare^.
Dealul-Bal^ei, deal, se prelun-
ge$te de la N. la S. de-a lungul
comunelor: Berezeni $i Bozia,
pi. Prutul, jud. Falciu, numit
ast-fel de la balta Berezeni, ce
se afla pe sesul Prutului, $i in
lungul careia vSe intinde. Pe
culmea acestui deal, in partea
de N., se afla o movila.
Dealul-Batrin, deal, in com. rur.
Lupsea, plasa Motrul-d.-s., jud.
Mehedin^i.
Dealul-Berbecului.V. Coarnele-
Berbecului, deal, jud. Neam^u.
Dealul-Be§legei, deal, pe teri-
toriul com. Raducaneni, pi. Po-
doleni, jud. Falciu.
Dealul-Bisericei, sat, cu 73 lo-
cuitori, jud. Arges, pi. Pite^ti;
face parte din com. rur. Cocul-
Pope^ti.
Dealul-Bisericei, sat, face parte
din com. rur. Rijle^ul-Vieros,
pi. Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o
popula^iune de 120 locuitori.
Aci e o biserica, fondata la
anul 1830 de logofatul Anghel
Ceau^escu, cu so£ia sa Dumitra
?i alt! locuitori mat de frunte
din comuna.
Dealul-Bisericei, mahala, com.
rur. Tereuja, pi. 01te£ul-d.-s.,
jud. Vilcea.
Dealul-Bisericei, deal, numit
ast-fel de la biserica ce se afla
pe ei, in partea de N. a satu-
lui Bozia, com, Bozia, pi. Pru-
tul, jud. Falciu. Pe platoul a-
cestu! deal se afla a$ezat si sa-
tul Bozia.
Dealul-Birladului, deal, in jud.
Falciu. Se intinde din hotarul
jud. Vasluiu, intre riul Birlad
si piriul Crasna, pe teritoriul
com. Tirzii, pi. Crasna, pe o
suprafa^a cam de 286 hect. Ca-
patul lui despre S. se nume^te
Gheba.
Dealul-Boeresc, deal, In com.
rur. Lupsea, plasa Motrul-d.-s.,
jud. Mehedin^i.
Dealul-Borlii. Vezi Borli.
Dealul-Borone§ti, sat, jud. Ar-
ges, pi. Argesul, pendinte de
com. rur. Valea-Danului. Are
70 familif, sau 147 locuitori; i!
ma! zice si Borobanesti.
Dealul-Boului, sat, cu 100 loc,
jud. Arge?, pi. Pi testi; face par-
te din com. rur. Cocul-Popesti.
Dealul-Bradului, com. rur., jud.
Arge$, pl- Pitesti, la 23 kil. de
com. rur. Bascovu-Flesci, rese-
dinta sub -prefecture! si la 24
kil. de Pitesti. Se compune din
satele: Degera^i (200 loc); Pe-
pelesti (180 loc.) si Rosogesti
(190 loc), peste tot 570 loc
In comuna este o biserica de
lemn, facuta de locuitori! mos-
neni, cu hramul Cuvioasa-Pa-
raschiva, deservita de 2 preo{!
si 1 cintaref ; o $coal& prim. rur.
Dupa o publica^ie oficiala
(1887), aceasta com. numara 81
contrib. $i are un budget de
1427 le! la venitur! si de 1 152
le! la cheltueli.
Vite mar! erau in 1887 426
capete (400 bo! $1 vac!, 26 ca!)
$i 972 vite marunte (850 o!, 2
capre ?i 120 rimatori).
Dealul-Brane§ti, deal, in com.
rur. Glogova, plaiul Closani, ju-
de^ul Mehedin^i.
Dealul-Buda, deal, in com. rur.
Glogova, plaiul Closani, jud.
Mehedin^i.
Dealul-Casei, deal, in com. rur.
Micule^ti, pi. Vaiior, jud. Me-
hedin^i.
Dealul-Caselor, deal, in com.
rur. Lupsea, plasa Motrul-d.-s.,
jud. Mehedinp.
Dealul-CSlugaruluI , deal, in
com. rur. Matasari, pi. Vaiior,
jud. Mehedin^i.
Dealul - Calugarului, deal, in
com. rur. Miculesti, jud. Mehe-
din$i, pi. Viilor.
Dealul - Carbunelui, > pddure, a
statulu!, in intindere de 175
hect. com. Stanesti, jud. Muscel,
pL Nucsoara.
Dealul-cel-Mare, deal, $i locu-
Hosted by
Google
DEALUL-CERBULUl
80
DEALUL-CU-MONUMENT
in$a izolatS, la E. de com. Stii-
peni, jud. Musce], pi. Riurile,
de unde izvore^te plriul Ogre-
zile.
Dealul-Cerbului, deal, cu vii,
in jud. Mehedinti, pi. Blahni^a.
Jine de com. rur. Bato^i. Con-
fine marmora alba, foarte fru-
moasa.
Dealul-Cetafuia, virf de deal,
jud. Bacau, pi. Siretul-d.-j., com.
Gioseni. E situat la E. satuluT
Horge$ti $i numit ast-fel fiind-
ca se crede a fi fost pe din-
sul o vechle cetate.
Dealul-Ceta^uiei, culme de deal,
jud. Olt. Vezi Ceta^uia.
Dealul-Chiciora, deal, cu pa-
dure, in jud. Mehedin^i, plaiul
Cerna ; {ine de com. rur. Marga.
Dealul-Ciocindiei, deal, in com.
rur. Micule$ti, jud. Mehedin^i,
pi. Vailor.
Dealul-Ciungilor, padure, jud.
Bacau, plasa Tazlaul-d.-j., com.
Birsane^ti, proprietatea capita-
nului §eptilicT. Este foioasa (fag,
stejar). Are o intindere de 115
hect., ?i este supusa regimuluf
silvic.
Dealul - Clsmanegei, deal, in
jud. Mehedin^i, com. rur. Mi-
cule?ti, plasa Vailor.
Dealul-Coastei, deal, in com.
rur. Crainici, jud. Mehedin^i,
plaiul Clo^ani.
Dealul-Coastei. Vezi Coste?ti,
jud. Suceava.
Dealul-Comorilor, deal, cu pa-
dure, pe teritoriul mo^iei Hli-
boca, jud. Dorohoiu, pi. Prutul-
d.-s., com. Pomirla. Pe virful
lui se vad ni$te gropi, despre
care tradi^ia populara spune ca
din vechime s'ar fi scos din
ele multe scule pre^ioase ?i o
mare comoara.
Dealul-Corbului, mica pddurice,
in intindere de 20 hect. a sta-
tului, pendinte de com. Gole^ti,
jud. Muscel, pi. Riurile.
Dealul-Corbului, virf de deal,
jud. Bacau, pi. Siretul-d.-j., com.
Mile^ti. Face parte din ridicatu-
rile care despart pirlul Racataui,
de Siret.
Dealul-Cornilor, deal, pe care
se aria a$ezat satul Corni-Un-
guri; este o ramificare a dea-
lului Lohan, ce se intinde pe
partea de S. de la E. la V. pe
teritoriul com. Epureni, jud.
Falciu, pi. Prutul. Si-a luat nu-
mirea de la padurea de corn!
ce se aria pe el.
Dealul-Corni^orul, deal, in co-
muna rur. Glogova, jud. Mehe-
din^i, pi. Clo^ani.
Dealul-Coteni, deal mic, jud. Ba-
cau, pi. Siretul-d.-j., com. Ta-
ma?i; se ridica la N. de satul
cu acela^J nume. In partea cul-
minanta a acestui deal se afl£ un
beciu, numit Beciul-Tataresc sau
Urie^esc, unde legenda spune
ca-?T pastrau Tatarii averile.
Dealul-Cotmeni^ii, catun, din
jud. Arge§, pi. Pite^ti, pendinte
de com. rur. Draganul-Basco-
vel. Are 32 fam.
Dealul-Croicei, deal, in com.
rur. Matasari, jud. Mehedin^i,
pi. Vailor.
Dealul-Croicilor, deal, in jud.
Mehedin^i, pi. Vailor, comuna
rur. Micule^ti.
Dealul-Croitorilor, deal, in co-
muna rur. Su$i$a, jud. Mehe-
din^i, pi. Motrul-d.-j.
Dealul-Crucei, deal, incepe din
Podi^ul- Hucilor, de pe mo$ia
Vladeni, jud. Dorohoiu, pi. Co-
pula, com. Corlateni, ?i se pre-
lunge^te de asupra Jijiel, la moa-
ra de linga sat.
*■
Dealul-Crucei, deal, jud. Val-
cea, pi. Ocolul, com. Vlade^ti.
Dealul-cu-Cetate, deal, in jud.
?i pi. Tulcea, com. Moru-Ghiol,
cat. Dunava^ul-d.-s. ; se desface
din dealul Moru-Ghiol ; se in-
tinde spre E., brazdind partea
N.-E. a pla$ei $1 pe cea Estica
a comunei ; pe la poaleie nor-
dice merge calea comunala Mo-
ru-Ghiol-Dunava^ul; la cele S.
este a$ezat satul-Dunavatul-d.-s ;
virful Dunava^ul are 52 m. S'a
numit a?a, din cauza a 3 mine
de lagare romane, situate la
nord ?i cunoscute de locuiton
sub numele de Cetate.
Dealul - cu - Gruiul, sukat. Vezi
Corbi, proprietatea statului, jud.
Muscel.
Dealul - cu - Monument, deal,
in jud. Tulcea, pi. Macin, pe te-
ritoriul catunului Garvan, co-
muna rur. Vacareni. Se desface
din Dealul-Cararilor, anume din
virful dealulul Pietrosul (162 m.);
se intinde spre N., avind o di-
rec^iune generala de la S.-E.
spre N.-V., brazdind partea nor-
dica a pla^ei $i a comunei; in
partea Vestica are virful numit
Bugeacul (86 m.), la picioarele
caruia se afla un mic monu-
ment, ridicat cu ocazia debar-
carei trupelor ruse^ti in razboiul
din 1877 — 1878; se intinde
printre balta Jijilei ?i scurgerea
sa Girla-La^imei ; atit la poa-
Hosted by
Google
DEALUL-CU-PERl
81
DEALUL-DOAMNEl
lele estice cit si la cele vestice
se afla doua micT bande de ni-
sip, pe carl merg doua dru-
muri vecinale, Jijila-Azacliu si
Garvan-Azacliu ; are o inal^ime
de Sy m.; epunct trigonometric
de ordinea a 3-a; domina asu-
pra satului Garvan, asezat la
poalele sale; este acoperit cu
seman&turi si finete.
Dealul-cu-Peri, deal, jud. Dolj,
pi. Jiul-d.-s., com. Fratositi^a ;
are o inal^ime de aproape 92 m.
Dealul-cu Viile, deal, la V. si
in margin ea com. Telesti, jud.
Gorj, pi. Ocolul. Se prelungeste
de la N. spre S. pe o intindere
de aproape 2 kil. Este acope-
rit cu vii si e proprietatea co-
muneT Telesti.
Dealul-Cuca, sat. Vez! Cuca.
Dealul-Cucului, sat. Vezi Caza-
nesti.
Dealul-de-Est, padure a statu-
lui, in intindere de 225 hect.,
aparttnind com. Stanesti, jud.
Muscel, plaiul Nucsoara.
Dealul-de-Est, padure, proprie-
tary a statuluT, in intindere de
500 hect., com. Corbisori, plaiul
Nucsoara, jud. Muscel. Formea-
za impreuna cu padurea Dea-
lul-de-Vest (244 hect.) si Zavo-
iul de linga riul Doamna (12
hect.), padurea Corbisori, avind
toata o suprafata de 750 hect.
Dealul-de-Est, padure.Vezi Dea-
lul-de-Vest, com. Dobresti, jud.
Muscel.
Dealul-de-Jos, deal, cu vii, in
jud. Mehedin^i, com. rur. Rete-
jul, pi. Closani; produce vin bun.
Dealul-de-Jos. Vezi Dealul-de-
Sus, comuna Balilesti, j ide^ul
Muscel.
Dealul-de-MijlOC, deal, numit
ast-fel pentru ca se prelungeste
intre alte doua dealurT, pe te-
ritoriul comunei Rusca, plasa
Pmtul, jud. Falciu.
Dealul-de-Rudina, catun, in co-
muna rurala Dilma, jude^ul Me-
hedin^i, plaiul Cerna.
Dealul-de-sub-Virful - Pietrei,
deal, la N. de com. Aposto-
lache, pi. Podgoria, jud. Pra-
hova, m direc^ie de la Via E.
Pe el se cultiva vie.
Dealul-de-Sus, deal, in jude^ul
Mehedin^i, com. rur. Retezul,
plaiul Closani. Este acoperit cu
vii carl dau un vin bun.
Dealul-de-Sus si Dealul-de-
Jos, doua serii de dealuri la
V. de com. Balilesti, pi. Riurile,
jud. Muscel. Una merge catre
V., prelungire a culmei de
munp si dealuri ce trece prin-
tre riul Doamnei de o parte si
riul Bratia de alta ; alta ca-
tre E., prelungire a culmei de
mun^i si dealuri ce merge pe
de o parte printre riul Bratia,
iar pe de alta printre riul Bu-
ghea si Riul-Tirgului. Aceasta
din urma serie se termini in
comuna Balilesti printr'o cim-
pie intinsa, avind un pamint
cit se poate de propriu pentru
agricultural Cea-1'altS serie de
V. merge mai departe catre
S., prin comuna Bajesti si se
termina in com. Piscani, pe la
poalele careia trece riul Bratia
unit cu Riul-Tirgului.
Ambele dealuri sunt acope-
rite cu o mul^ime de p&duri.
Dealul-de-Vest, padure, propri-
etate a statului, in intindere de
750 hect., com. Dobresti, pi.
Podgoria, jud. Muscel. Impre-
una cu Dealul-de-Est, care are
suprafata. de 500 hect., for-
meaz& padurea Furesti.
Dealul-de-Vest, pddure a sta-
tului, in intindere de500hect.,
pendinte de com. Aninoasa, pi.
Riurile, jud. Muscel.
Dealul-de-Vest, padure. Vezi
Dealul-de-Est, com. Corbisori,
jud. Muscel.
Dealul-despre-Butora, ramifi-
cafte a dealului dintre piraele
Covurluiul si Suhuluiul, din co-
muna M&st&cani, plasa Prutul,
jud. Covurluiu.
Dealul-Dianca, sat, jud. Ba-
cau, plasa Tazlclul - de - sus, al
catunului Leontinesti, situat
pe podisul Dianca, la o de-
partare de 200 m. de satul
Leontinesti (scoala). Din acest
catun au urmat la scoala 14
copii, in anul 189 1, din 33 in
virsta de scoala.
Are o biserica ortodoxa, cl£-
dita de locuitorT, deservita de
1 preot si 2 cint&refi.
Are o populate de 45 fa-
milii sau 114 suflete.
Animale se numar& : 14 cat,
92 vite cornute si 47 porcl.
Dealul-Dienejul, sat, jud. Ba-
cau, pi. Siretul-d.-j., al comunei
Pincesti. Se afl£ situat intre pi-
rlul Pogle^ul si piriul Dieneful,
la o depSrtare de 1800 m. de
satul Pincesti. Are 44 fam. sati
149 sufl. Vite sunt: 14 ca*, 108
vite cornute, 65 porcl si 14 capre.
La marginea satului sunt mo-
vile gaunoase si san^uri care
fac parte din intaririle de la
Gatisesti, numite Apar&toarea.
Dealul-Doamnei, deal, pe teri-
66878. iiarele Dicfionar Geogra/ic. Vol. 111.
11
Hosted by
Google
DEALUL-DOCmClULUI
82
DEALUL-LEULUI
toriul satului Orofteana-de-Jos,
com. Orofteana, pi. Her^a, ju-
de^ul Dorohoiu.
Dealul-Dochiciului, deal, aco-
perit cu padure si poeni, d'a-
supra orasulul Baia-de-Arama,
din jude^ul Mehedin^i, plaiul
Closani. In interiorul acestui
deal se afla carbunl de pamint.
Peste Dealul -Dochiciuluf trece
o poteca de picioare si cai ce
duce de la Baia-de-Arama, prin
Ponoare, la Baia-de-Sus si spre
Turnul-Severin.
Acest deal este punct de
observa^iune, predominlnd cu
vederea sa, asupra locaiita^ilor
vecine si mat cu seama spre
jud. Gorj.
Dealul-drept-al-Plapcei, deal,
jud. Olt. Vezi Pietrisul.
Dealul-Drochiei, deal, pe teri-
toriul com. Gugesti, pi. Crasna
jud. Falciu.
Dealul - Dumbravei, deal, in
suprafafa cam de 356 hect., in
partea de S. a comunei Tirzi,
pi. Crasna, jud. Falciu, la S.
de dealurile : Prisaca si Dealul-
Dobrei, in hotarul com. Corni.
Dealul-Facale{e§ti, cdtun, din
jud. Arges, pi. Pitesti, pendinte
de com. rur. Cocul-Popesti; are
100 locuitori.
Dealul-Florilor, deal, in jud.
Mehedin^i, com. rur. Lupsea,
pi. Motrul-d.-s.
Dealul-Frumos, numire vechie
a comunei Pleasa, pi. Podgoria,
jud. Prahova.
Dealul-Fundoaei, deal, se in-
tinde intre Prut si satul Crai-
niceni, com. Horodistea, plasa
Prutul-d. : j., jud. Dorohoiu.
Dealul- Gfrsului, deal, pe teri-
toriul com. Tamaseni, pi. Mij-
locul, jud. Falciu. Legenda zice
ca numirea-i vine de la un om
numit Girsan, care, fugind de fri-
ca Turcilor, a fost prins pe acest
deal unde i s'ar fi taiat capul.
Dealul-Glodului, padure, com.
Birsane?ti, pi. Tazlaul-d.-s., jud.
Bacau. E in intindere de 270
hect. si este supusa regimului
silvic. Predomina stejarul si fa-
gul. Proprietari sunt: Razu (cu
215 hect.) si Verdeanu (cu 55
hect.)
Dealul-Gorgului, deal, in par-
tea de S. a com. Bazga, plasa
Podoleni, jud. Falciu, numit
ast-fel de la un vechiii proprie-
tor, Gorgu. Dealul e acoperit
cu padure, vii si livezT.
Dealul - Grebenul. Vezi Gre-
benul.
Dealul-Grecului, deal, ramifi-
care a dealului Lohan, jude^ul
Falciu. Se intinde de la V. la
E., pe teritoriul com. Epureni,
pi. Prutul, intre vaile Ivan si-a
GreculuT, terminindu-se la Gura-
Vael in sesul Prutului.
Dealul-Grigorescului, deal, in
jud. Mehedin^i, com. rur. Micu-
lesti, pi. Vailor.
Dealul-Gruiuhri, sat, pe apa
Vedel ; face parte din com. rur.
Alunisul, pi. Vedea-d.-s., jud. Olt.
Are o popula^iune de 157 loc.
Are o biserica.
Locuitortf acestui catun sunt
mo^neni.
Dealul - Gugului. Vezi Gugul,
deal, com. Botesti, pi. Crasna,
jud. Falciu.
Dealul-Ione§ti, loc, pe teritoriul
com. Magiresti, pi. MunteluT,
jud. Bacau.
Dealul-Inalt, munte, spre N. de
satul Slatioara, jud. Suceava.
Dealul-Jicnei, deal, se intinde
din hotarul mosiel Zvoristea, $i
se termina pe teritoriul satului
si com. Zamostia, pi. Berho-
metele, jud. Dorohoiu.
Dealul-Jitianului, deal, in jud.
Mehedin^i, plaiul Cerna ; £ine
de teritoriul com. rur. Silistea,
catunul Turtaba. Intr'una din
ramurile acestui deal, despre
comuna Izvernea, numita dea-
lul-Izmenelor, Poieana-Belitinu-
luT, s'a gasit o comoara de bani,
o lada mare de lemn, care era
plina cu bani de aur din tim-
pul luT Ludovic, regele Ungariei.
Pe linga bani, s'au gasit si cite-
va arme, sabil si alte scule de
valoare.
Pentru impar^irea acestei co-
mori a fost proces inaintea tri-
bunalului de Mehedin^i.
Dealul-Lat, munte, in comuna
Neagra-SaruluT, jud. Suceava.
Dealul-Lat, munte^ acoperit de
fina^url, in com. Bogdane$ti,
jud. Suceava.
Dealul-Launele, sat, cu 150
locuitori, jud. Arges, pi. Oltului;
face parte din com. rur. Do-
bresti.
Dealul-Launelui, sat, din jud.
Arges, pi. Oltului, pendinte de
com. rur. Scheiu.
Dealal-Leului, catun, apar^inind
comunef Bace^ti, din pi. Gilor-
tul, jud. Gorj. E situat pe dea-
lul cu acelasl nume, in par-
tea de E. a catunului Bacesti.
Are o suprafa^a de 242 hect,
Hosted by
Google
DEALUL-LtCAREflLOR
83
DEALUL-LUNG
din care 70 hect. padure, So
hect. arabile, 75 hect. fine^e,
7 hect. vie, 10 hect. livezi de
pruni.
Are o populate de 44 familii,
sau 130 suflete, dintre carl 40
contribuabili, to{i RominT, ocu-
pindu-se cu agricultura si cres-
terea vitelor.
Locuitoril sunt mai to{I mos-
neni si poseda : 10 plugurl, 25
care cu boT, 80 vite mari cor-
nute, 3 cal, 160 01, 8 capre
si 80 rimatorl.
Comunica^ia in acest catun
se face prin drumurl ordinare
si prin soseaua vecinala, care
leaga catunul de resedin^a si
cu jud. Dolj.
In catun se mai gasesc 1
pu{ si 3 fintinl.
Dealul- Licarejilor, fa fa de deal,
in jud. Mehedin^i, plaiul Clo-
sani, com. rur. Negoesti, satul
Padesului. E acoperita cu vii,
pruni, men, peri si al^i poml
fructiferl.
Dealul-lui-Agape. Vezi Agape
deal, com. O^eleni, pi. Mijlocul,
jud. Faiciu.
Dealul-lui-Balan, deal, la V.
de satul Rachitoasa, com. cu
acelasi nume, jud. Tecuciu.
Dealul-lui-Bobe, deal, acoperit
cu vii, in jud. Mehedinfi, plaiul
Closani ; {ine de com. rur. Ne-
goesti, satul Padesul.
Dealul-lui-Frate, munte, al co-
munei Valari, din plaiul Vulcan,
jude^ul Gorj, situat spre N. de
comuna. Pe acest munte se afla
numai padure de fag.
Dealul-lui-Frate, sau Valari,
picket militar. Se afla construit
pe dealul cu acelasi nume, con-
struct delemn compusadin o
cazarma si o bucatarie. Poteca,
ce se priveghea^a de acest pi-
chet, intra in $ara pe la Mun-
celul-Mare, ia direc^ia sudica
pana in Valari; trecind Gruha-
Mare, Lesurile, Vai-de-Ei. Pa-
trularea intre Dealul-lui-Frate
si Muncel, se face pe poteca
ce trece pe la coama plaiului
Valari, pe dealurile Botel si
Muncelul-Mic, unde se afla si
pichetul. Poteca poate fi straba-
tuta si de patrupede incarcate.
intre^inerea e anevoioasa.
Dealul-lui-Gaspar, deal, in ju-
de{ul Mehedin^i, com. rur. Mi-
culesti, pi. Vailor.
Dealul-lui-Ghica, deal, in jud.
Mehedin^i, com. rur. Susi^a, pi.
Motrul-d.-s.
Dealul-lui-Ivan, ramificare a
dealului Lohan, ce se intinde
de la V. spre E., pe teritoriul
comunei Epureni, pi. Prutul, jud.
Faiciu si care se termina la
unghiul format de confluenfa
piraielor Cir{a si Balcoael, pe
locul numit Ben^a, avind pe
dreapta valea cu Piriul-Bilcoael,
iara pe stinga valea cu Piriul-
luT-Ivan.
Dealul-lui-Ivan, deal, in com.
rur. Miculesti, pi. Vailor, jud.
Mehedin^i.
Dealul-lui-Micu, deal, in com.
rur. Crainici, plaiul Closani, ju-
de£ul Mehedin^i.
Dealul-lui-Moisa, deal, pe te-
ritoriul com. Jegalia, pi. Mijlo-
cul, jud. Faiciu.
Dealul-lui-Otel, deal. V. 0{e-
lul, deal, com. O^eleni, pi. Mij-
locul, jud. Faiciu.
Dealul-lui-Trocan, deal, in co-
muna rur, Glogova, plaiul Clo-
sani, jud. Mehedin^i.
Dealul-lui-Vlad, pise, pe culmea
Ciinenilor, jud. Vilcea.
Dealul-Luminelor. Vezi Lumi-
nele.
Dealul-Lung, com. rur., in jud.
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, pe ma-
lul drept al riului Rlmna.
$I-a luat numele de la cul-
mea cu acelasi nume.
Este asezata in partea nor-
dica a jude^ulul, la 40 kil. spre
N.-V. de orasul R.-Sarat, si in
cea de N. a plaiului, la 12 kil.
spre N.-E. de com. Dumitresti,
resedinfa plaiului. Comune in-
vecinate sunt: Lacul-lui-Baban,
la 3 kil. ; Odobasca, la 7 kil. ;
Bondesti, la 10 kil.
Se margineste la N. cu com.
Odobasca; la E. cu cat. Podul-
Laculul (al com. Odobasca), de
care se desparte prin dealul Ma-
gura ; la N. cu Lacul-lui-Baban ;
la V. cu Dumitresti, desparfit
prin dealul Peleticul.
Este o comuna din regiunea
dealurilor. E brazdata la N. de
Dealul-Petrenilor ; la V. de Dea-
lul-Lung, Peleticul si Tinosul;
la E. de Dealul-Magura.
Riurile, cari o uda sunt : Rim-
na la E. si afluen^il sal Peleti-
cul unit cu Tinosul si Strimba;
Valea-Rosca, la V.; Valea-Nea-
gra, Ja N. Sunt in com. 4 pu-
\\xr\ si 22 fintini.
Catunele cari compun com.
sunt : Peleticul, resedinfa, la V.;
Plopul, la N.-E.; Rasca, la N.-
V.; Tinosul si $otanari, la S.-V.
Suprafafa comunei este de
4813 hect, din carl: 833 hect.
ale Iocuitorilor, (180 hect. vatra
comunei) si 3930 ale proprie-
ta$il private.
Popula^ia comunei este de
212 familii, sau 898 suflete;
Hosted by
Google
DEALUL-LUNG
84
DEALUL-MARE
425 barbafi ?i 473 ferae* ; 173
casatoritl, 678 necasatoriti, 47
vaduvl.
$tiu carte 5 persoane.
Biseridf sunt 2 : una cu hra-
mul loan Botezatorul, zidita in
1833 de Enache Costescu si
Sandu Simon, unde sunt zugra-
vi£i ; a doua cu hramul Sf. Ni-
colae, fondata de locuitorl; am-
bele bisericl sunt deservite de
1 preot si 1 cintatare^. Ele sunt
intre^inute de comuna.
Este o scoala mixta, fondata
in anul 1888 de comuna, con-
dusa de un inva^ator si frecuen-
tata de 28 elevi.
Calitatea pamintului este mai
mult muntoasa. In ce priveste
cultura pamintului, com. are :
260 hect. arabile, 250 hect. imas,
3530 hect. padure, 10 1 j* hect.
vii, 400 hect. fine^e, 362 hect.
neproductiv.
Locuitoril poseda : 40 plu-
guri; 2327 capete de vite, din
carl : 467 boi, 212 vac!, 1 2 cai,
34 epe, 1410 01 si 192 rimatori.
Transportul se face prin stasia
Cotesti, la 15 kil. spre E. In
com. sunt: 2 bacanii, 2 cir-
ciumi, 1 povarna si 1 dogarie.
Cai de comunica^ie sunt dru-
murile vecinale : spre Dumitresti;
spre Andreasi ; spre Brosteni ;
spre Odobasca ; spre Cotesti ;
spre gara Cotesti ; spre Lacul-
lui-Baban -Dragosloveni-Plaines-
ti-R.-Sarat.
Budgetul comunei are la ve-
niturl lei 2581, banl 93 si la
cheltuell 2372 lei, 11 bam.
Sunt 212 contribuabill.
Dealul-Lung, cdtun, jud. Arges,
pi. Pitesti, pendinte de comuna
rur. Mosoaia.
Dealul-Lung, sat, jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, catunul com.
Dealul-Lung. Se mai numeste
$i Plopul.
Dealul-Lung, culme, in jud. R.-
Sarat, plaiul Rimnicul, comuna
Dealul-Lung. Se desfacedin cul-
mea Alunului ; se intinde prin-
tre riul Rimna si piriul Valea-
Rasca; brazdeaza partea ves-
tica a comuner; e acoperit cu
pasuni si verdea^a.
Dealul-Lupoaiei, deal, in com.
rur. Crainici, plaiul Closani, ju-
de^ul Mehedinti.
Dealul-Lupului, deal, in com.
rur. Glogova, plaiul Closani, ju-
de^ul Mehedinti.
Dealul-Malulul, deal, in com.
rur. Miculesti, pi. Vailor, jud.
Mehedinti.
Dealul-Mare, sat, jud. Bacau,
pi. MunteluT, com. Moinesti. E
asezat pe dealul cu acelasi nu-
me. Face trup cu satule^ul Gher-
{oiu. Are o populate de 39 fa-
milii, sau 170 suflete.
Locuitoril se ocupa cu ca-
rausia si cu exploatarea pacurei.
Vite sunt: 7 cai, 69 vite cor-
nute, 22 01 si 35 porci.
Dealul-Mare, sat, in jud. Me-
hedinti, plaiul Closani ; {ine de
com. rur. Baia-de-Arama.
Dealul-Mare, sat, in jud. Tu-*
tova, pi. Tirgul, com. Frunti-
seni, linga orasul Birlad si la
E. de dinsul. Are o populate
de 169 locuitorl, can locuesc in
40 case. $tiu carte 29 persoane.
E asezat pe coasta unuT deal,
cu vederea spre oras.
Dealul-Mare, sat, face parte din
com. rur. Gusoeni, pi. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea. Are o populate de
176 locuitorl (90 barbati ?i 86
feme!).
Dealul-Mare, mahala, in com.
rur. Albulesti, plasa Dumbrava,
jud. Mehedinti.
Dealul-Mare, ample, in com.
rur. Albulesti, plasa Dumbrava,
jud. Mehedinti.
Dealul-Mare, deal, pe teritoriul
com. Caiutul, pi. Trotusul, jud.
Bacau.
Dealul-Mare,^//, com. Botesti,
pi. Siretul-d.-j., jud. Bacau. E
acoperit de paduri. Pe coasta
lui estica e asezat satul Bo-
testi.
Dealul-Mare, deal, pi. Siretul-
d.-j., jud. Bacau ; e marginas al
com. Nanesti, spre jud. Tecuciu.
Dealul-Mare, deal, com. Moi-
nesti, pi. Muntelui, jud. Bacau.
E situat la S.-V. de podisul
Moinestilor. Are multe bai de
pacura.
Dealul-Mare, deal, pe teritoriul
com. Dragugesti, plasa Tazlaul-
d.-j., jud. Bacau. E situat de-a
stinga Tazlaulm-Mare.
Dealul-Mare, deal, situat in pa-
dure, in partea de S. a com.
Slobozia-Secatura, pi. Cosula,
jud. Botosani. Din acest deal
se scoate multa piatra pentru
sosele.
Dealul-Mare, deal, in com. Po-
iana-Lunga, pi. Siretul, jud. Bo-
tosani'; se intinde pe teritoriul
comunei Chioscovata.
Dealul-Mare, deal, in com. Gor-
banesti, pi. Miletinul, jud. Bo-
tosani. Se intinde la N.-E. de
satul Vinatori, pe mosia statu-
tului Gorbanesti, de unde trece
spre E. in comuna Soldanesti.
Peste acest deal trece calea ju-
deteana Botosani-Stefanesti.
Hosted by
Google
DEALUL-MARE
£;'
DEALUL-MARE
Dealul-Mare, deal, in Codrii-De-
lenilor, la hotarul mosieT Deleni,
jud. Botosani, com. Tudora ,
numit ast-fel de la inal^imea sa
care predomina toate dealurile
din imprejurimi. E de natura
pietroasa.
Dealul-Mare, deal, in jud. Con-
stanta, pi. Medjidia, com. Ra-
sova. Se intinde de la N. V.
catre S.-E. paralel si printre va-
lea Caramancea si dealul Or-
manul-Lung. Are o inalfime ma-
xima de 154 m,, pe care o a-
tinge in virful sau Movila-Sa-
pata. Este acoperit cu fine^e,
iar pe poale cu semanaturi.
Dealul-Mare, deal, in jud. Dolj,
pi. Balta, com. Nedeia. Are 15
m. inal^ime.
Dealul-Mare, deal, in cuprinsul
com. ZeicoiCi, pi. Amaradia, ju-
de^ul Dolj. Are o intindere de
360 m.
Dealul-Mare, deal. VezT Horo-
distea, deal, com. Tirnauca, pi.
Her^a, jud. Dorohoiu.
Dealul-Mare, deal, pe teritoriul
satului Hiliseul-Curt, com. Hili-
seul, pi. Cosula, jud. Dorohoiu.
Dealul-Mare, coama, la E. co-
munei Carpinisul, plaiul Novaci,
jud. Gorj. Incepe de la obirsia
plaiului si se termina laCodrisor.
Dealul-Mare, deal, incepe de
la Poenele-Oancel (judetul Ro-
man), mai in jos de Tirgul-
Frumos (jud. Iasi), inconjoara
toata partea de S. a jud. Iasi
de unde se ramifica injudetele
Vasluiii si Falciu. Se intinde de
la N.-V. la S.-E., pe partea
dreaptaapiriuluiBahlue^ul, pana.
la confluen^a sacu riul Bahluiul
in tirgusorul Podul-IloaeT, iar
de acolo pe dreapta riulul Bah-
luiul. Se intinde prinplasile Cirli-
tura si Stavnicul; prin comunele:
Buznea, Braesti si §irca cu pis-
curiie: Trel-Parale, Sneamanul
si Bobeica si cu culmele si po-
disele: Brezila, Gorganul, Ca-
pul-StratuJuT, Septe-CeniT, Cru-
cea, Ulucile, Bocnrfa, Nisiparia,
Piriul, Panghelina, Imasul, Bu-
dancea, Saraturile, Goesti, Aria-
Veche, Sipotelc si Frateni ; prin
comunele : Sinesti, Popesti si
Pausesti, cu piscurile : Izvorul,
Capraria, Cantocul, Ponoara, Se-
paturi, Chetrosul, Podobija si
Piscul - Ganei ; prin comunele
din plasa Stavnicul : Cucuteni,
Voinesti, Mironeasa, Mogosesti
cu piscurile si culmile : Chicluiul,
Custura, Bereasca, Piscul -Gu-
drei, al-Comorilor, al-Manastirei,
Butnarita, al-Prisacei si Bordea.
Dealul-Mare, deal, in jud. Me-
hedin^i, plasa Dumbrava, com.
rur. Guarding.
Dealul-Mare, deal, acoperit nu-
mai cu paduri, in judetul Me-
hedin^i, plasa Ocolul-d.-s , pe
teritoriul com. rur. Bistri^a. Diu
poala acestui deal isi ia sor-
ginte piriul Bistri^a.
Dealul-Mare, deal, in jud. Me-
hedin^i, pi. Closani, com. rur.
Crainici.
Dealul-Mare, deal, in jud. Mehe-
dinti, pi. Closani, pe care este
asezat satul Dealul-Mare, ce {ine
de com. urbana Baia de-Arama.
In acest deal se gaseste lignita.
Dealul-Mare, deal, in jud. Me-
hedin^i, pi. Closani; {ine de
com. rur. Giogova.
Dealul-Mare, deal, la E. de
com. Valea-Popei, jud. Muscel,
pi. Riurile.
Dealul-Mare, munte, acoperit
cu paduri de brad, In com. Fi-
lioara, jud. Neamfu, pi. Mijlo-
cul-d.-s. Este situat linga ma-
nastirea Agapia.
Dealul-Mare, deal, in com. Gir-
cina, jud. Neam^u, pi. Piatra-
Muntele. E situat pe hotarul
mosiel Almasul.
Dealul-Mare, deal, la V. de
com. Gura-Bouluf, jud. Olt, pi.
Vedea-d.-s., in lungime de 4
kil., pe care se cultiva tot fe-
lul de cereale.
Dealul-Mare, deal, situat intre
Putna si $usi{a, jud, Putna. E
acoperit cu paduri si aparfine
com. Straoani -d.-j., Straoani-
d.-s. si Crucea-d.-s. La picioa-
rele lui sunt intinsele vil de la
Crucea-d.-j., Panciul si Crucea-
d.-s.
Dealul-Mare, deal, in com. Ple-
sesti, jud. Suceava.
Dealul-Mare, deal, in jud. Tu-
tova, pi. Tirgul, com.Trin^useni,
pe care este asezat satul Dealul-
Mare. Are vii.
Dealul-Mare, la V. de satele:
Ungureni, Marginea si Pietroasa,
pe coasta caruia sunt asezate
satele cu acelasi nume, in raio-
nul com. Gaiceana, jud. Tecuciu,
pi. Berheciul.
Dealul-Mare, deal, pleaca dela
N., din com. Cosesti, jud. Vas-
luiti, pi. Racova, pana pe teri-
toriul com. Ivanesti.
Dealul-Mare, deal. VezJ Ipatele,
com. rur., din pi. Funduri, jud.
Vasluiu.
Dealul-Mare, deal, la V. com.
Dejoiul, jud. Vilcea, pi. Cerna-
Hosted by
Google
DEALUJL-MARE
86
DEALUL-MO?ULUI
d.-j. Acest deal in toata intin-
derea lul s'a scufundat in. anul
1874, din cauza multor izvoare
sub-pamintene.
Dealul-Mare, grind, pe platoul
din com. Ulmul, la S. satului
Ulmul, jud. Braila.
Dealul-Mare, loc tzolat, jud. Te-
cuciu, situat la E. de satul Cal-
ma^uiul. Se intinde pana in va-
lea Brehoaia, com. Calma^uiul.
Dealul-Mare, ptidure foioasa in
comuna Petresti, jud. Bacau, pi.
Siretul-d.-j. Are o intindere de
400 hect. si apar^ine mosteni-
torilor Iu! Al. Vidrascu.
Dealul - Mare, piidure foioasa,
com. Botesti, jud. Bacau, pi.
Siretul-d.-j. Proprietari sunt fra^i!
Lecca (380 hect.) si razesii din
Botesti (246 hect.)
Dealul-Mare, padure, situata pe
teritoriul com. Marasesti, plasa
Biliesti, jud. Putna. E in intin-
dere de 500 falci si apar^ine loc.
razezi din com. Marasesti.
Dealul-Mare, pctdure, situata pe
teritoriul com. Cimpurile, jud.
Putna, pi. Zabrau^i. E in intin-
dere de 40 falci si apar^ine loc.
razesi din com. Cimpurile.
Dealul-Mare, padure, jud. Vii-
cea. Vezi Coasta-Lunga.
Dealul-Mare, podgorie, jud. Pra-
hova. Coprinde o grupS insem-
nata de dealurT marl si mici cu
vii, azi aproape toate flloxerate,
carl produceau mult vin si bun.
Dealul-Mare, podts, pe terito-
riul com. Calugara-Mare, jud.
Bacau, plasa Bistri^a-d.-j. Este
format din dealurile Sanislaul
si Hedesca.
Dealul-Mare (Magura-din-),
magura, jud. Dolj, pi. Dum-
brava-d.-j., com. Perisorul.
Dealul-Mazililor. Vez* Galases ti ,
jud. Bacau.
Dealul Manastirei, virf de deal,
com. Luncani, jud. Bacau, pi.
Tazlaul-d.-s., pe dreapta Bistri-
\€\\ e acoperit cu vii.
Dealul- Manastirei sau al-Schi-
tului, virf de deal, jud. Ba-
cau, pi. Bistri^a-d.-s., situat la
V. de satul Racila din com.
Girleni ; acolo s'au gasit urme
de zidire, care se crede ca au
fost ale unui schit de calugari,
ars si distrus de Tatari.
Dealul- Marului, sat mic, com-
pus numai din cite-va case, in
jud. Roman, plasa Siretul-d.-s.,
com. Gadinti, pe dealul cu a-
celasi nume, pe soseaua Roman-
Bacesti. Se mat numeste si Fa-
gul.
Dealul-Marului, deal, in jud.
Roman, pi. Siretul-d.-s., situat
intre satele : Gadinti, Poenari,
Pingesti si Averesti. Este inalt
si acoperit cu paduri. Peste
el trece soseaua Roman- Vasluifl.
Dealul-Mic, deal, in com. rur.
Matasaril jud. Mehedin^i, pi. Vai-
lor.
Dealul- Meilor, deal, in jud. Me-
hedin^i, com. rur. Susifa, plasa
Motrul-d.-j.
Dealul-Misci-Ungureni, catun
din jud. Arges, pi. Oltului; face
parte din com. rur. Galicea-
Flaminda.
Dealul-MogO§anilor, deal, in
jud. Mehedinji, com. rur. $u-
si{a, pi. Motrul-d.-j.
Dealul-Moril, deal, in jud. Cons-
tanta, pi. Mangalia, com. Cara-
Omer, catunul Cerchez-Chiol ;
nu este de cit ultima ramifica-
{iune S.-E. a dealului Docuzaci;
are o direc^iune generala de
la N. -V. la S.-E„ mergind
printre vaile Docuzaci si Cer-
chez-Chioi si printre satele cu
acelasi nume ca si vaile ; are o
maUume medie de 160 metri si
este acoperit cu verdea^a si pe
poale cu semanaturT.
Dealul-Moril, deal, se intinde
pe mosia Broscau^i, trece spre
S. si se termina in partea de
V. a satului si com. Corlateni,
jud. Dorohoiu, pi. Cosula.
Dealul- Morii, deal, pe terito-
riul com. Gugesti, jud. Falciu,
pi. Crasna.
Dealul-Morii, deal, in jud. Me-
hedin^i, pi. Motrul-d.-j., com.
rur. Sush:a.
Dealul-Morilor, deal, numit ast-
fel dupa morile de vint ce se afla
pe el, jud. Falciu, pi. Mijiocul.
Este acoperit de viile si live-
zile locuitorilor satului Stoicesti,
comuna cu acelasi nume.
Dealul-Morilor, deal, numit ast-
fel dupa. morile de vint ce se afla
pe culmea luT. Se intinde pe
teritoriul com. Dodesti, jude^ul
Falciu, pi. Mijiocul.
Dealul-Morilor, deal, in jud.
Mehedin^i, pi. Dumbrava, com.
rur. Guarding.
Dealul-Mormintului, deal, in
jud. Mehedin^i, pi. Motrul-d.-j., '
com. rur. Circeni.
Dealul-Mo§ului, localitate, in
jud. Putna, com. Soveja; con-
fine sare.
Hosted by
Google
DEALUL-MOTRULUl
87
DEALUL-NOU
Dealul-Motrului, deal, in jud
Mehedin^i, plaiul Closani, com.
rur. Glogova.
Dealul - Murgei, deal, in jud.
Mehedin^i, pi. Motrul-d.-s., com.
rur. Lupsea.
Dealul-Mutei, deal, in jud. Me-
hedinti, pi. Closani, com. rur.
Glogova.
Dealul-Negru, deal, acoperit cu
paduri seculare, din jud. Arges,
pi. Topologul, care desparte
Valea-Topologulul de Valea-Oi-
tuiut. Peste acest deal era dru-
mul mare de la Pitesti la Rim-
nicul-Vilcei, acum vr'o 25 de
am. Inca si asta-zT pe aci se
face comunica^ia intre aceste 2
orase, drumul fiind mult mai
scurt de cit pe la Curtea-de-
Arges, prin care se face un
ocol de peste 30 kil.
Dealul-Nou, com. rur., jude^ul
Bacau, pi. Bistrh:a-d.-j., situata
pe deal, nu departe de maiul
drept al Bistri^ei si pe valea
Turluiului, afluente al Tazlau-
luI-Mare. Turluiul se incarca cu
apele Rachitisulul si cu cele
dup& valea Tomanuiui.
Ridicatura cea mai impor-
tanta este dealul Chetricica (Pe-
tricica).
Comuna se compune din 6
catune : Dealul-Nou resedin^a,
Petricica, pe deal, Tazul, Bar-
zuiesti, Coman, Gaidariu), in
vale, Strata si Talpa. In Sta-
tistica din 1874, o gasim alca-
tuit& numai din 4 catune : Co-
man, Dealul-Nou, Slobozia-Co-
manului si Turluiul. Relativ
la aceasta comun& gasim in
«Chestionarul Archeologic» de
la Academie(i873)urmatoarele:
«Pe un virf de deal se afl& o
ceta^ue veche inconjurata cu
un san{ ; aid se aparau Rominil
in contra Tatarilor. In fa{a se
aria o movila, unde s'au gasit
fel de fel de arme ruginite. Se
mai spune ca inainte cu vre-o
suta" de am se scotea sare de
aci. Pe locul numit «Silistea»,
se zice ca ar fi fost o manas-
tire de c&lugarl, fondatS de Ste-
fan -eel-Mare ».
Teritoriul comunel se margi-
neste la E. cu farina orasului
Bacau si cu teritoriul comunel
Letea, la S. cu teritoriul comu-
nelor Vaiea-Seaca si Sanduleni,
la V. cu al comunelor Nadisa
si Bosoteni, la N. cu al comu-
nei Liuzi-Caiugara.
In comuna sunt 2 bisericl
ortodoxe si 3 catolice.
Popula^ia este de 406 familil,
sau 1517 suflete: 910 Rominl,
600 Ungurl, 6 ArmenI si un
Izraelit, to£l de protec^iune ro-
mina. Locuesc in 400 case. In
comuna sunt: 780 agricultorl,
6 profesiuni libere, 10 munci-
tori si 10 servitor!.
Stiu carte 17 persoane.
Sunt 5 circiumT.
Contribuabili se numara 297.
In 1865 s'au improprietarit
200 locuitorl, carora li s'au im-
pact 740 falci si 40 prajinl.
Viile cuprind 51.89 hectare,
care au dat, in 1890, 27.37
hectol. vin negru si 1550.40
hectol. vin alb. Viea iucratoare
ocupa o intindere de 84 hect
Padurile ocup£ o intindere
de 557 hect., printre care sunt:
Doamna, Coman si Gaidaruli.
Teritoriul comunel este de
1668 hect.
Proprietatea maT mare apar-
{ine d-nei Emma Miclescu; are
o intindere de 436 hect., dind
un venit anual de 12000 lei.
Mai au mosil: Atistide Fur-
narachi, cu un venit de 5000
lei anual; urmasii lu! G. Sion,
carl au 114 hect. si un venit
de 3600 let, si alfil.
Vite sunt: 64 ca!, 734 vite
cornute, 264 porci, 21 capre
si 1326 01.
Stupl de albine sunt 124.
Minerale ca : gips (ipsos) de
foarte bun& calitate se gaseste
pe proprietatea Miclescu, la
Doamna; iar ape minerale cu-
prinzind sare, iod si sulf, se ga-
sesc la baile din secfia Sarata.
Se zice c& aci, la Strata,
erau ocnele Moldovei in vechi-
me, si c&, surpindu-se or! ga-
sindu-se cele de la Tirgul-Oc-
nel, acestea au fost parasite.
AzI se mai vad inca* id si colo
pu^url foarte adinci, despre care
satenii cred ca n'au fund, si
care de sigur indica o vechie
exploatare de sare.
Budgetul comunel, pe exerci-
{iul 1 89 1 — 92, avea la veniturl
let 5940, bam 1, si la cheltu-
iell lei 21 19, banl 8.
Distanfele : la orasul BacSu
9 kil. ; spre Valea-Seaca (sta^ie
de drum de fer si resedin^a
plasel), 23 kil.; spre Liuzii-
Calugara, 4 kil.; spre Letea,
14 kil.
Aceasta comuna este unita
printr'o cale comunalS cu so-
seaua jude{ean£ Bacau-Tirgul-
Ocna si cu Liuzi-Calugara, prin-
tr'una vicinala\
Dealul-Nou sau Dealul-Sarii,
sat, jud. BacSti, pi. Bistri^a-de-
Jos, al comunel rurale cu aceiasl
nume. Este asezat la poalele
dealulul si pe Valea-S&r&$il, cu-
prinzind sec^ia Talpa si b&ile
Sarata. Aci se afla 2 bisericl :
una ortodoxa, zidita in 1800
de Crltre locuitorl si deservita
de 1 preot si 2 dascali ; iar
alta catolicS, ziditS la 1873 de
catre enoriasil sSI. Mai are 2
circiuml. Capl de familie sunt
174, sati 637 suflete, in mare
parte Ungurl. Animale se ga-
sesc: 18 cal, 249 vite cornute,
Hosted by
Google
DEALUL-NOU
«8
DEALUL-PORCULUI
134 porcl si 18 capre. Acest sat
se numea, pela 1830, (Condica
Liuzilor), Dealul-Nou-RazesT. Aci
se scotea in vremurile trecute
sare ; se vad si astazi gurele
ocnelor vechi.
Dealul-Noii, deal, jud. Bacau,
pi. Bistri^a-d.-j., situat la Sudul
orasului Bacau, pe teritoriul
comunel Dealul-Noii. Intr'o vale
din aceasta ridicatura, cu direc-
Jiunea N.-V. — S.-E. se afla iz-
voare de apa foarte sarata, care
inghia^a numai la temperaturi
foarte scazute, din cauza canti-
ta^eT man de sare ce contin.
Apadinunui din aceste izvoare,
era intrebuin^ata de multa vre-
me pe timpul ernei, de catre
pompierii din Bacau, ce o pas-
trau in anumite rezervorii in-
conj urate cu gunoiu.
Dealul-Nucului, deal, jud. Fal-
ciu, numit ast-fel de la niste
copaci de nuc ce se afla plan-
tap pe el. Se afla pe teritoriul
satuluT Bozia, com. cu acelasi
nume, pi. Prutul. Se intinde intre
Dealul-BisericeT si dealul Saca,
spre V. de sat. Pe prelungirea
acestuia din urma in partea de
S., se afla movila numita Ce-
tatuia.
Dealul-Odaei, deal, jud. Doro-
hoiu, incepe de pe mosia Du-
meni, trece pe a Corlatenilor,
com. Corlateni, pi. Cosula, pana
aproape de riul Jijia; de acolo
se intoarce catre E. si se ter-
ming de-asupra satului Vladeni
din aceasta comuna.
Dealul-Ofului. Vezi Oful, deal,
com. Bazga, pi. Podoleni, jud.
Falciu.
Dealul-Ora§uluI. Vezf Orasul.
Dealul-Paharniculul, deal, in
jud. Mehedinyi, plaiul Cerna,
din com. rur. Selistea.
Este punct bun de observa-
tiune.
Dealul-PadurOiul, sat, cu 60
familii, sau 300 suflete, din jud.
Arges, pi. Pitesti; face parte din
com. rur. Paduroiu ; are o bi-
serica, cu hramul Cuvioasa Pa-
raschiva, deservita de 2 preo^i,
1 cintare^ si I paracliser.
Dealul-Parului, fintind, in ora-
sul Craiova, jud. Dolj.
Dealul- Parului, deal, in partea
de E. a com. Ivanesti, pi. Pru-
tul, jud. Falciu.
Dealul-Perilor, loc de fine^e, in
padurea statului Hirtiesti, plasa
Argeselul, jud. Muscel.
Dealul-Perjului, sat, face parte
din com. Oncesti, pi. Stanicesti,
jud. Tecuciu. E situat pe coasta
dealuluT cu acelasi nume. Cade
in centrul comunel. Aci e si re-
sedin^a comunei Oncesti.
Are o populate de 68 fa-
milif, sau 202 suflete, can lo-
cuesc in 63 case.
Locuitorii sunt vechi razesi
si stapinesc tot teritoriul, care
este de 493 hect.
In sat, pe dealul de la V., se
afla 3 mori de vint.
Dealul-Pietrei, deal, in mijlocul
com. Deleni, jud. Botosani, nu
departe de desfiin^atul sat La-
curile ; e de natura pietroasa.
In acest deal se gaseste o
pestera sapata in stinca, pe care
asta-zi locuitorii o numesc Bol-
ta-Hoplor. Legenda spune ca
aci locuiau, in vechime, niste
sihastri, si ca ati fost ucisi de
hop, car! le-au luat si locul.
Dealul mai poarta si numele
de Piatra -JjJoimuluT. Ca a fost
locuin^e omenestT, in aceasta
pestera, se dovedeste din sa-
paturile facute inauntru, pre-
cum : mese de piatra, paturi,
cuptoare, toate sapate in pia-
tra ; pe perep se pot vedea niste
inscrippuni nedescifrabile.
Esirea e mai periculoasa de
cit intrarea.
Dealul- Pietrei, padure, proprie-
tate a statului, in intindere de
50 hect., pendinte de com. Ba-
deni-Ungureni, jud. Muscel.
Dealul-Pietricica, deal, in com.
rur. Glogova, plaiul Closani,ju-
detul Mehedinyi.
Dealul-Pietri§, deal, jud. Vil-
cea, pi. Olte^ul-d.-j., com. Te-
toiul.
Dealul-Piscani, padure, proprie-
tate a statului, in intindere de
250 hect., com. Piscani, plasa
Riul-DoamneT, jud. Muscel.
Dealul-Piticului, deal, in com.
rur. Miculesti, pi. Vailor, jud.
Mehedinti.
Dealul-Pivnijei, deal, jud. Ba-
cau, pi. Tazlaul-d.-j., com. Bir-
sanesti, la poalele caruia se afla
groapa numita Pivni^a-Uriasilor,
de la care si-a luat si numele.
Dealul-Plo^tinei, deal, in com.
rur. Miculesti, pi. Vailor, jud.
Mehedinti,
Dealul-Poenii, localitate, judepil
Putna, com. Spinesti. E situata
linga piriul Bighianul. Contine
sare.
Dealul-Porcului, podis, jud. Su-
ceava, intinzindu-se din dealul
Burduhosul, com. Brada^elul si
pana in hotarul com. Malini.
E udat de piriul Brada^elul si
Hosted by
Google
DEALUL-PRIBA
89
DEALUL-STERPEl
acoperit cu padure de stejar
amestecata cu mesteacan, car-
pen si icT-colea cu cite un brad
si avind si cite-va poene.
Dealul-Priba, deal, in com. rur.
Glogova, plaiul Closani, jude^ul
Mehedin^i.
Dealul - Prutului, deal, ramifi-
ca^iune a dealului Lohan, jud.
Falciu, plasa Prutul ; se intinde
de la V. la E., pe partea de N.
a teritoriulul satului Epureni,
terminindu-se in sesul Prutului.
Dealul-Rogozi. V. Rogozi.
Dealul-Ro§u, parte din pddurea
mosiel Storesti, jud. Botosani,
pi. Copula, com. Storesti ; se in-
tinde pe dealul f encusa.
Dealul-Rotarilor, deal, in com.
rur. Susi^a, pi. Motrul-d.-j., jud.
Mehedin^i.
Dealul-Runcului, deal, m com.
rur. Matasari, pi. Vailor, jud.
Mehedin^i.
Dealul-Satului, deal, jud. Doro-
hoiu, pi. Prutul-d.-j., com. Ho-
rodistea; se intinde in forma
de promontoriu in riul Prutul.
Dealul-Satului, deal. (V. Chi-
cerea, deal, com. Zapodeni, pi.
Mijlocul, jud. Vasluiu).
Dealul-Sacei, deal, jud. Falciu,
plasa Prutul, numit ast-fel din
cauza lipsel de izvoare de apa.
Se prelungeste de la N. la S.,
pe teritoriul comuneior: Bere-
zeni si Bozia.
Dealul - Saracilor, padure, su-
pusa regimului silvic, com. Gor-
ganul, pi. Podgoria, jud. Mus-
cel. Are 255 hect. impreuna cu
trupurile : Malina, Urlucea si
68878. Marele DicfUmar Geografic. Vol. J II.
Gorganul. Esen^e: stejar, fag
si carpen.
Dealul-Saracilor, padure, pro-
prietate a statulul, pe mosia
Gorgani, pi. Podgoria, jud. Mus-
cel, pendinte de manastireaRan-
caciovul, in intindere de 500 hect.
Dealul-Ssira^ei, deal, in jud.
Falciu. Se prelungeste de la N.
spre S., din com. Lunca-Banu-
lul. Brazdeaza de-a-lungul par-
tea de V. a com. Vetrisoaia,
pi. Prutul, in linie paralela cu
piriul Sarata, ce desparte com.
Vetrisoaia de com. Rinceni.
Acest deal, care in prelungi-
rea sa lasa mici ramificari, poar-
ta numirea, in partea de N.-V.
a com. Vetrisoaia, de Humaria,
pentru ca pamintui este humos.
Mai in jos, aproape de centru,
se numeste Zavoiul, numire luata
de la o padure mare ce cu vr'o
suta de am in urma se aflape
el si care s'a taiat.
De la centru mai spre S. a-
cest deal al Sara^el mai poarta"
numirea de Telegraf, de la li-
nia telegrafica Husi-F21ciu ce
trece pe coasta sa; iar partea
de S. se numeste Sarata, dupa
numirea piriulul Sarata.
Pe lungimea cuimei acestui
deal sunt trei movile care poarta
numirile localita^ilor unde se
afla asezate si anume: Movila-
de-la-Humarie, Movila-de-la-ZS-
voiul si Movila-Ttlegrafuiui.
Spre S.-E., la poalele dealu-
lui Sarata, in sesul din farina,
se afla Movila-Popei.
Pe podisul si laturile dealului
se intinde farina locuitorilor si
a propriety el pSna in valea pi-
riului Sarata.
Dealul-Schitului (Flaminda),
sat, in jud. Arges, pi. Oltulul ;
face parte din com. rur. Gali-
cea-Flaminda.
Dealul-Schitului. Vezi Dealul-
Man^stirel, jud. Bacau.
Dealul - Schitulul, deal. Vezi
Schitul, deal, jud. Falciu, pi. Cra-
sna, com. Bofesti.
Dealul-Schitului, deal, in jud.
Mehedinfi, plaiul Closani ; fine
de com. Ordesti.
Dealul-Schitului, cat., din jud.
Arges, pi. Oltulul; face parte
din com. rur. Launele-d.-j.
Dealul-Scroafei, catun, cu 200
locuitorl in jud. Arges, pi. Pi-
testi, pendinte de com. rur. Ra-
chiteie-d.-s.
Dealul -Scroafei, catun, cu 67
locuitorl, din jud. Arges, pi. Pi-
testi, pendinte de com. rur. R&-
chitele-d.-j.
Dealul-Scurtulul, deal, in jud.
Mehedinfi, com rur. $usifa, din
pi. Motrul-d.-j.
Dealul-Spirei, stafie de dr. d.f.,
jud. Ilfov,pl. Dimbovifa,com.Bu-
curesti, pe linia Bucuresti-Filaret,
pusa in circulate la i3Decemb.
1872. Se afla intre stafiile Cotro-
ceni (1.3 kil.) si Filaret (2.8 kil.)
Inal^imea de asupra nivelulul
marei de 8o in, S3. Venitul aces-
teT sta^ii pe anul 1896 a fost
de 184.189 lei, 56 bani.
Dealul-Stlng (Dealul-Plapcei),
deal, format pe malul sting al gir-
lel Plapcea, jud. Olt. Pe muchea
lul sunt situate com. Valea-Me-
rilor si Sinesti, din pi. Mijlocul.
Are direc^iunea V.-E. paralel
cu firul apei, pe o distant de
8 kil. E taiat de valcelele Lu-
peasca si $oimul, ce trec P rm
Valea-Merilor.
Dealul-Sterpei, deal, In judejul
12
Hosted by
Google
DEALUL-SURBEl
90
DEALUL-V1TLOR
Mehedinfi, com. run Matasari,
pi. Vailor.
Dealul-Surbei, deal, in jud. Me-
hedin^i, com. rur. Circeni, pi.
Motrul-d.-j.
Dealul-Tepe, deal, in jud. Con-
stanta, pi. Hirsova, com. $iriul.
E situat in partea S.-E. a pla-
cet si a com. Se intinde de a
lungul si pe la S. vaei Ceatal-
Orman, fecind sa aiba acest
mal ripos si pe alocurea chiar
stincos, din cauza constiUnVmnei
sale. Are direc^iunea N.-E., cu
o fnal^ime maxima de 185 me-
tri, tocmai la centru si care
scade cu cit mergem spre V.
saii spre E. Este acoperit cu
pasuni siprea purine semanatun.
Dealul-Tinar, deal, in jud. Me-
hedin^i, com. rur. Lupsea, pi.
Motrul-d.-s.
Dealul-Tirgului, deal, jud. Gorj,
apanVmind orasuluT T.-Jiul, situat
spre V. de oras si pe ^armul
drept al JiuluT, E o prelungire
a DealuluT-Batrin. Pe el sunt
plantate viile si livezile orase-
nilor.
Dealul-Tolce§ti, sat, face parte
din com. rur. Rijle^ul- Vieros,
jud. Olt, pi. Vedea-d.-s. Are o
popula^iune de 81 locuitorl.
Dealul-Tomicei, deal, m jud.
Mehedin^i, com, rur. Glogova,
plaiul Closani.
Dealul-Tutunarulul, deal, in
jud. Mehedin^i, com. rur. Glo-
gova, pi. Closani.
Dealul-Tigancel, deal, pe teri-
toriul com. Gugesti, jud. Fal-
ciul, plasa Crasna.
Dealtd-flfel, deal, in jud. Me-
hedin^i, com. rur. Glogova, pi.
Closani.
Dealul -l^urluianului, padure,
jud. Bacau, plasa Tazlaul-d.-s.,
com. Bucsesti. Esen^e: fagisiste-
jarT. Apar^ine colonelului Iarca.
Dealul-Untului, deal, in jud.
Mehedin^i, com. rur. Glogova,
plaiul Closani.
Dealul-Urlei, deal, jud. Doro-
hoiu, eel mai inalt din locali-
tate, pe a caruia culme este
pus unul din principalele sem-
ne geodezice ale acestui judet.
Dealul-Ursoael, deal, in partea
de V. a com. Dodesti, judetul
Falciu, pi. Mijlocul.
Numirea dealului este legen-
dara. Se zice ca. pe cind erau
codri man, s'a prapasit o ur-
soaica care a alaptat un copil
nascut si lepadat.
Dealul-Ursoaei, deal, pe teri-
toriul com. Bazga, jud. Falciti,
pi. Podoleni. Se zice ca din
vechime cind era codru in a-
ceasta localitate s'ar fi gasit o
ursoaica cu pui, de la care a
ramas si numele dealului.
Dealul-Ursului, deal, in jud.
Falciu, pi. Podoleni, spre S.-V.
de satul Gura-Bohotinului. Este
prelungirea dealului Votoia. Aci
se afla stratun groase de ara-
ma — piatra.
Dealul-Ursului, deal, in jud,
Mehedin^i, com. rur. Miculesti.
plasa Vailor.
Dealul-Varatic, makala, alipita
com. Bacesti, jud. Gorj, pi. Gi-
lortul.
E situata pe dealul cu ace-
lasl nume si spre V. de cat.
Dealul-Leulul. Are o suprafa^a
de 82 hect. din care 30 hect.
padure, 20 hect. arabile, 25 hect.
fine^e, 3 hect. vie, si 4 hect.
livezi de pruni.
Are o populate de 14 fam.,
sau 60 sufl., din can 10 con-
tribuabili.
Vite sunt: 20 vite man cor-
nute, 1 cal, 44 oi, 3 capre si
23 rimaton.
Dealul-Velni^ei, deal, pe teri-
toriul comunei Tirzi, pi. Cras-
na, jud. Falciu. Are o intindere
cam de 85 hect. La poalele lui
nordice se formeaza Valea-Caso-
testilor
Dealul-Viei, deal, pe mosiea Ju-
resti, com. Zlatunoaia, pi. Mi-
letinul, jud. Botosani.
Dealul-Viei, deal, pe teiitoriul
satului Orofteana-d.-j., comuna
Orofteana, pi. Herta, judetul
Dorohoiu.
Dealul-Viei, parte de sus a dea-
lului Draguseni, pe care sta
parte din satul Draguseni, jud.
Suceava.
Dealul-Viei, deal, la V. de sa-
tul Rachitoasa, plasa Stanisesti,
jud. Tecuciii.
Dealul-Viei. Vezi Tirsa, judetul
Viicea.
Dealul- Viilor, sat, jud. Arges,
pt. Pitesti, pendinte de com.
rur. Hinfesti-Zmeura. Are o po-
pulate de 63 familii.
Dealul- Viilor, cdtun, din jud.
Arges, pi. Pitesti ; face parte
din com. rur. Samara.
Dealul-Viilor, deal, incunjoara
toata partea de E. a comunef
Basesti, plasa Mijlocul, judetul
Falciu. NumiL ast-fel de la viile
Hosted by
Google
DEALUL-VIILOR
91
DECIUL
si livezile cu cart este inbracat.
In partea nord-sudica a dea-
lului, aproape de sat, se ridica
o mica culme, acoperita cu pomi
fructiferi si unde, in timpurile
mat vechi, proprietarii ^ineau
prised, pentru care si locul se
numeste «La Livezi » sau « Pri-
sed » . Spre N. de livezi se afla
localitatea numita Dealul-Tata-
ruluT, fiind ca in vechime s'au
gasit aid urme de locuin^e Ta-
taresti. Tot in partea de N. se
afla localitati acoperite cu pa-
dun numite: Drumul-lui-Anghe-
luta, Pocnele-lui-Capra, Lacul-
PorculuT si Copacul-cu-Icoane.
Spre E. de acest deal se afla
Valea-Bo^ei, acoperita cu pa-
dure spre N., iar spre S. cu
Joe de cultura pentru cereale.
Dealul-Viilor, deal, in partea
de V. a comunei Dodesti, pi.
Mijlocul, jud. Tecuciti. I s'a dat
aceasta numire pentru ca pe el
se afla viile satenilor din satul
si comuna Dodesti.
Dealul-Viilor, deal, pe teritorul
comunei Stotsesti, pi. Mijlocul,
jud. Falciu. Este acoperit cu vii
si livezi.
Dealul-Viilor, deal, in jud. Me-
hedinji, com. rur. Miculesti, pi.
Vailor.
Dealul-Vii^oarele, deal, in co-
muna rurala Crainici, plaiul Clo-
sani, jud. Mehedin^i.
Dealul-Zastrenii, deal, in com.
rur. Miculesti, pi. Vailor, jud.
Mehedin^i.
Dealul-Zghiabului, deal, in ju-
de^ul Mehedinti, com. rur. Mi-
culesti, pi. Vailor
Dealul-Zgurei, deal, numit ast-
fel de la padurea Zgura, jud.
Falciu. Se prelungeste intre co-
munele: O^eleni, din pi. Mijlo-
cul si Oltenesti, din pi. Crasna.
Dealului (Capul-) (Maguri-
cea), co Una, in com. Mlajetul,
cat. Staniia, jud. Buzau. E acope-
rita de izlaz, finea^a si pu^ina
padure.
Dealului (Capul-), colina, in
com. Boziorul, cat. Vavalugi,
jud. Buzau. E acoperita de izlaz
si padure.
Dealului (Capul-), padure, in
jud. Buzau, com. Boziorul, ca-
tunul Vavalugi. Are vre-o 40
hect. intindere. Se afla pe pro-
prietatea statului Stinca-Leuluf.
Dealului (Jzvorul-) (Izvorul-
Bisericei), izvor, in com. Zar-
nesti - de - Cilnau, jud. Buzau.
Incepe in localitate si se scurge
in riul Cilnaul.
Dealului (Piriul-), afluent al
Siretului, in com. Lespezi, jud.
Suceava.
Dealului (Valea-), deal, in com.
Tohani, cat. Gura-Vadulul, jud.
Buzau; e acoperit de vii.
Dealului (Valea-). Vezt Porci
lor (Dealul-), jud. Vilcea.
Dealului-Crucei (Valea-), vale,
se intinde spre E. de satul
Dumesti, com. Dumesti, plasa
Funduri, jud. Vasluiu.
Dealului-Mare (Valea-), vale,
in jud. Tulcea, pi. Istrului, pe
teritoriul comunei rurale Po-
tiul. Se desface din poalele ves-
tice ale dealului Movila-Mare ;
se intinde spre V., avind o di-
rec^ie generala de la S.-E. spre
N.-V., brazdind partea central^
a plasei si a comund ; taie dru-
mul comunal Potiul-Inan-Cesure,
si, dupa un drum de 3 kil., se
deschide in valea pirtuluf Potiu,
pe dreapta, ceva ma! sus de
satul Potiul.
Deasa, deal, se intinde de la N.
la S., pe partea de E. a comu-
nd Rusca, plasa Prutul, jude^ul
Falciu.
Deasa, deal, acoperit cu p&duri,
pe mosia Bircul, com. Silistea,
pi. Bistrtya, jud. Neam^u.
Deasa (Valea-), padure, in jud.
Buzau, com. Braesti, cat. Pinul,
pe mosia statului Vatra-Schitu-
lui-Pinul. Face, impreuna cu pa-
durea Dealul-PinuluT, un corp de
260 hect.
Debru^a, sal, in jude^ul Neam^u,
pi. de Sus-Mijlocul, comuna Vi-
natori-Neam^ului. E asezat pe
partea stinga a pir. Neam^ul.
Deca, deal, se intinde de la N.-
E. de satul Iluseni, com. Iva-
nesti, plasa Racovi^a, jude^ul
Vasluiu.
Decindea sau Padurefi, he,
pendinte de com. Leicesti, plaiul
Nucsoara, jud. Muscel. E aco-
perit in parte cu padure de di-
ferite esen^e, iar parte este pa-
mint arabil.
Decindea, locuinfd izolata, jud.
Ilfov, pi. Znagov, pe malul sting
al riului Ciorogirla, in fa$a sa-
tului Cioc&nesti.
Decinde§ti, vechie numire, a tno-
siei Capa^inesti, com. Maraci-
cineni, jud. Buzau.
Deciul sau Cimpul-Deciului,
cimp, in jud. Mehedinti, plasa
Blahnifa; fine parte de comuna
rur. Balta- Verde si parte de co-
Hosted by
Google
DEDABALt
92
DEDULESTI
muna rur. Izvoarele; se afla
pe marginea Dun&rei.
Dedebali, ruinele unu! sat cu a-
cela?i nume, in jud. Constanta,
pi. Medjidia, pe teritoriul com.
Enige $i pe al cat. Iusuf-Punar.
Sunt situate in partea V. a pl&-
$ei ?i cea N.-V. a com., la 3
kil. spre V. de satul Iusuf-Punar,
pe malul drept al v&e! Urluia,
la poalele sudice ale dealului
Uzun-Culac-Bair $i linga $oseaua
judefeana. Ostrov-Cuzgun. Acest
sat a fost odinioara infloritor,
ceea 1-a atras asupra-i lacomia
Turcilor, a?a ca locuitori! de
frica s'au raspindit prin alte sate,
lasindu-?! aci tot avutul. De a-
ceia azi numa! darimaturile arata
unde a fost odinioara satul.
Dedesupt, loc izolat, in raionul
comunei Bode$ti, plaiul Hore-
zul, jud. Vilcea, in intindere de
3 hect. 750 m. p. Statul l'a
vindut de veci.
Dede§tilor (Mahalaua-), ma-
hala, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-mj.,
com. Dr&nicul.
Dedovi^a, com. rur., in jud. Me
hedin^i, pi. Ocolul, la distan^a
de 11 kil. de ora$ul T.-Severin,
iar de Malova^ul, comun& rurala,
de 12 kil. E situata pe deal $i
formeaza comuna cu catunele :
Mormanul, Poroina-Mica $i Va
lea-CopceT. Are o populate de
750 locuitori, din carl 127 con-
tribuabil!, can locuesc in 165
case.
Locuitorii poseda : 19 plu-
guri, 64 care cu boi, 8 caru^e
cu cal; 94 stupl.
In comuna sunt 2 bisericl,
deservite de 1 preot $i 2 cin-
tarep.
Budgetul comunei are la ve-
niturl lei 2157 $i la cheltueli
1032 lei.
Vite: 385 vite man cornute,
14 caT, 300 01 $i 296 rim&tori.
Are o $osea comunalS, care
o leaga cu ?oselele Severinului.
Relieful solului se inseamna
prin: dealul Peptani, Culmea-
Z&gai, Lunca-Baranulu! $i Cul-
mea-Comora$tilor, care are o
pozi^ie inalta.
Deduleasca, sfoara de mosie, in
jud. Buzau, com. Vintileanca,
cat. Gageni-d.-s. Are 18 hect.
flnea^a $i aratura.
Dedule§ti (Dedule^ti - Slobo-
zia), com. rur., pi. Ianca, jud.
Braila. Se afla pe muchie, in a-
propiere de r. Buzau, la o distan^a
de 1 kil. Se margine^te la N.
cu Sute$ti ; la E. cu Ianca ; la
S. cu Filipe^ti ?i la V. cu ho-
tarul mo^ief Vi?ani de peste Bu-
zau. Suprafa^a comunei e de
600 hect., cu o populate de
212 familii, sau 954 suflete, din
carl 187 contribuabili. Stiu carte
64 persoane.
Venitul comunei e de 4796
lei ?i cheltueli ie de 41 13 lei.
Sunt 4 debite de tutun $i 7
circiumi.
Locuitori improprietari^i dupa
legea din 1864 sunt 95 ; neim-
proprietarip, 64.
Vite man cornute sunt 1234
(666 boT, 400 vac!, 6 taurl, 162
vi{e!); sunt 432 caf, 1632 01 ?i
354 rimatori.
In comuna e o biserica cu
hramul Dumineca-Sfin^ilor, zi-
dita la i860 de locuitori, deser-
vita de 1 preot, 2 cintaxe^f ?i
I paracliser.
Drumurl : la Sute?ti, spre N.,
10 kil.; la Ianca, spre E., 7 kil.;
la Filipe^ti, spre S., prin cat.
Bagdat, 8 kil.; la Braila, 48 kil.
In com. sunt 3 strade.
Vechea comunS a fost inte-
meiata, se zice, la 1810, pe ma-
lul drept al Buzaulu!, spre E.
de com. actuals, unde se vad
inca mormintele. Din cauza re-
varsari! Buzaulu!, acum 25 de
am, s'a mutat unde se afl& azi.
Dedule^ti, sau Dediule§ti, com.
rur., in jud. R.-Sarat, pi. Rim-
nicul-d.-s., pe piriul Rimnicul.
Se ma! numea ?i Vatra-Schitu-
lu!-Dedule$ti, fiind-ca apar^inea
acestei man&stiri.
E situate in partea de V. a
jude^uluT, la 15 kil. spre N.-V.
de ora?ul R.-Sarat, §i in partea
E. a pla^ei, la 1 1 kil. spre N.-
V. de com. Zgirciti, re$edin^a
pla^ei. Comune invecinate sunt:
Babeni, la 4 kil.; Buda, la 5 kil.;
Danule^ti ?i Dumitre^ti, la 7
kil. $i Pardo^i la 8 kil.
Se margine^te la E. cu Ji-
deni, despar^ita prin riul Rim-
nicul ; la V. cu Pardo?i, despar-
{it prin dealul Buda; la N. cu
Buda, despar^ita prin Dealul-De-
dule^tilor; la S. cu Babeni.
E brazdata la V. de dealul
Baba; la N. de Dealul-Dedu-
le^tilor; la S. de dealul Ba-
beanca.
Riul R.-Sarat o uda de la N.-
V. la E. $i afluentul sau Valea-
Dedule^tilor, unit cu Izvorul-
Babei, la V.; Capraria, Badila
^i Mocanca o uda la N.; mai
sunt in com. 22 pu^uri ; 48 fin-
tin! $i 3 lacuri.
Suprafa^a comunei e de 3000
hect., din carl : 100 hect. vatra
comune!, 547 hect. ale locuito-
rilor, 226 hect. ale statului $i
91 hect. ale proprieta^e! private.
Are o populate de 269 fa-
milii, sau 1007 suflete: 501 bar-
bap, 506 feme!; 410 cas&tora:i,
528 necasatorh:! $i 71 vaduv!.
Stiu carte 92 persoane.
Are o biserica, cu hramul Po-
gorirea-Sf.-Duh, zidita in 1792
de Arhimandritul Iacob; e in-
trepnuta de stat, deservita de 2
preop, 2 cintarep $i 1 paracliser
Hosted by
Google
DEDULE^TI
93
DEDULE?T1
Este o scoala de baepf, in ca-
sele manastiref Dedulesti, fon-
data, in 1874, de comuna, si
frecuentata de 36 elevi.
Comuna are: 213 hect. ara-
bile, 400 hect. imas, 2100 hect.
padure, 25 hect. viT, 125 hect.
fine^e si 41 hect. neproductiv.
Locukoril au 51 pluguri.
Vite sunt 1078 capete, din
can: 388 boi, 75 vacT, 19 cat,
19 epe, 325 01, 96 capre si
136 rimatoiT.
In comuna sunt : 1 cojocarie ;
1 potcovarie; 3 macelarii ; 27
rotarii ; 3 mon ; o piva ; 1 5 ca-
zane de fabricat ^uica.
Transportul se face prin gara
orasului Rimnicul-Sarat, la 14
kil. spre S. -E. Sunt 10 co-
mercian^T, din can 4 bacani si
6 circiumari.
Caile de comunica^ie sunt:
1. soseaua jude^eana R.-Jitia, ce
trece prin comuna ; 2. spre Par-
dosi-Valea-Ra^ei; 3. spre Da-
nulesti; 4. spre Jideni; 5. spre
Grebau.
Comuna are 201 contribua-
bil?. Veniturilesunt de 3684 lei,
41 bani, iar cheltuelile sunt de
29S 3 lei, 88 bani.
In timpul razboiuluT Ruso-
Turc din anul 1834, trupele
rusesti au stat o iarna aci.
Dedule§ti (Dedule§ti-din-Deal
si Dedule§ti-din-Vale), sat,
in jud. Arges, pi. Topologul :
face parte din com. rur. Dedu-
lesti-Varzari. Are 400 locuitor!
si doua biserici, una cu hramul
Cuvioasa-Paraschiva si alta cu
hramul S-ta-Treime; sunt de-
servite de cite un preot si un
cintare^.
Dedule§ti, sat, jud. Braila, pe
muchea de pe tarmul drept al
Buzaului, la N.-V. com. Dedu-
lesti si ca la 48 kil. spre V. de
Braila, numit ast-feldupa numele
sateanuluf Dedulescu. Acest sat
era asezat pe lunca BuzauluT,
pe malul riului, ca la 500 m.
de unde este asta-zif, dar la 1873,
din cauza inecurilor s'a stra-
mutat pe muchea platouluT. In
locul vechiului sat este casa
proprieta^er, cu o gradina mare,
dar si aceasta casa este aproa-
pe surpata de apa Buzaului,
care trece pe la spatele el.
Are o suprafa^a de 42 hect.,
avind 97 case si 3 circiumT. Are
o scoala intre^inuta de comuna
si jude£ si frecuentata de 31
elevi; o biserica, deservita de 1
preot, 1 dascal si 1 paracliser.
Popula^ia satului este de 430 loc.
Vite sunt: 530 vite cornute,
230 cai, 360 01 si 25 rima
tori.
Dedulesti, sat, in jud. R.-Sarat,
pi. Rimnicul-d.-s., catunul de
resedin^a al com. Dedulesti.
Dedule§ti, stafie de dr. d. /.,
jud. Braila, pi. Vadeni, com.
Dedulesti, pe linia Buzau-Gala^i,
pusa in circulate la 13 Sept.
1872. Se afla intre stabile Fau-
ref (10 kil.) si Ianca (10.2 kil.).
Inal^imea de asupra nivelului
marei de 34 m '74. Venitul aces-
tei sta^ii, pe anul 1896, a fost
de 22.337 lei, 25 bani.
Dedulesti, schit, in jud. R.-Sa-
rat, pi. Rimnicul-d.-s., comuna
Dedulesti. Este zidit din anul
1792 de Iacob Archimandritul,
ale caruf osaminte se afla in-
gropate in aceasta manastire.
Pisania ei este urmatoarea:
«Aceasta sfinta biserica ce se numes-
te Manastirea Dedulesti si se praznu-
este si se cinsteste hramul SfinteiTroi^e,
au fost zidita, din iuceput pe la leatul
7128 (1620 de la nasterea lui Christos),
de un raposat, Dediul Dedulesceanu, si
dupa vremi s'a daramat; apoi, aceasta,
care se vede in fiin^a, este zidita de ra-
posatul arhimandrit Iacob Arhimandri-
tul Dedulesceanu, pe la leatul 1792 de
la Christos ; dtndu-i si patru icoane
marl imparatestT ; apoi afllndu-ma eu
Stolnic Dedulesceanu s'au zugravit si
s'au infrumusefat de mine, adica am fa-
cut clopotni^e de asupra cu cruci fru-
moase, am invelit-o cu sindrila, si s'au
infrumuse^at de mine, adica. am facut
cadelni^a si candele de argint si sfint
Potirul cu toate ale sale de argint, trel
rinduri de odajdii de stofa si toate celc-
l'alte podoabe, dupa cum se vede spre
a mea pomenire si a parinjjilor met, leat
i834.»
A fost inchinata la mana-
stirile Rumeolitice; era obli-
gate sa #na si cersetori; azi
a ramas iiuraal ca biserica de
mir si serveste locuitorilor din
comuna Dedulesti. Este deser-
vita de 1 preot ingrijitor. Pana a
nu fi secularizata, avea marl a-
veri, intre alteie mosia Dedu-
lesti, iar intr'insa sedea un egu-
men si 8 servitorl bisericesti.
Azi e ingrijita de stat.
Dedulesti, mosie, pendinte de
com. cu acelasf nume, jud. Braila,
pi. Ianca, proprietate a most.
C. Cre^ulescu, cu o suprafa^a
de 607 hect.
Dedule§ti, mosie, in jud. R.-Sa-
rat, pi. Rimnicul-d.-s., com. De-
dulesti. Pe ea se afla padurea
Dedulesti. Intinderea totala e
de 1500 hect.
Dedule§ti, padure, in jud. R.-
Sarat, pi. Rimnicul d.-s., com.
Dedulesti, numita ast-fel de la
mosia cu acelasl nume. Are o
intindere de 2000 hect. Esen-
$ele principale sunt : fag, jugas-
tru, gorun, brad si carpen.
Dedulesti (Hele§teul-Schitu-
lui-), lac, in jud. R.-Sarat, plasa
Rimnicul-d.-s., com. Dedulesti,
facut inca ciud exista inca schi-
tul de calugari. Are o intin-
dere de trel prajinl patrate.
Hosted by
Google
DEDULESTI (VATRA-SCHITULUI-)
94
DEGERAJI
Dedulesti (Vatra-Schitului-),
numire vechie a com, Dedu-
lesti, ciad facea parte din ave-
rile schitului c.i acelasi nume,
jud. R.-Sarat.
Dedule§ti -Varzari, com. rur.,
pe apa Topologului, jud. Ar-
ges, pi. Topologul, la 21 kil.
de com. rur. Tigveni (resedin^a
subprefectureT) si la 20 kil. de
Pitesti. Se compune din 4 sate :
Dedulesti (400 Iocuitori), Lu-
minele (526 Iocuitori), Moraresti
(304 Iocuitori) si Varzari (400
Iocuitori), peste tot 1630 Iocui-
tori. In com. sunt cincT bisericT
si o scoala primara rurala.
Locuitorif sunt in mare parte
mosnenT. Budgetul com. pe a-
nut 1882/83 a fost de 2234 lei,
82 bam la venituri si de 2159
lei la cheltueli.
Dupa o publica^iune oficiala
(1887), aceasta com. nutnara 266
contribuabili si are un budget
de 3876 lei la venituri si de
3510 lei la cheltueli.
Numarul vitelor a fost m a
nul 1887 de 972 capete vite
mari (949 boi si vaci, 23 cai)
si de 731 vite marunte (33601,
15 capre si 380 rimatori).
Dedule§tilor (Dealul-), deal, in
jud. R.-Sarat, pi. Rimnicul-d.-s.,
com. Dedulesti. Se desface din
Dealul-BabeT si se intinde prin-
tre riul Rimnicul-Sarat si aflu-
entul sau piriul Valea-Dedules-
cilor, brazdind partea de V. si
N. a com. Este acoperit cu
intinse si frumoase paduri.
Dedule^tilor ( Valea- ), piriu,
in jud. R.-Sarat, com. Dedu-
lesti. Uda partea de V. acorn.,
curge de la V. la E. si se var-
s&, dupa un curs de 10 kil., in
riul Rimnicul-Sarat, pe partea
dreapta a lui, trecind prin catu-
nul de resedinfa, Dedulesti.
Dedule§tilor (Valea - ), vale,
in com. Vintila-Voda, cat. Bo-
dinesti, jud. Buzau. E acoperit
de padure.
Dedului (Ciuciurul-), sorginte
de apd mine}' aid in com. Ru-
siava^ul, jud. Buzau.
Dedului (Valea-), izvor, in com.
Rusiava^ul, jud. Buzau. Incepe
din muntele Din tele si din Fata-
Plopului, apoi reunindu-se, se
scurge in valea Rusiavatul.
Degeraji, com. rur. in jud. Me-
hedinti, pi. Ocolul-d.-j., la o
distanta de 30 kil. de orasul
T.-Severin, iar de com. rur. Stre-
haia, de 27 kil. E situata pe
valea Cervenitei. Formeaza co-
muna cu catunele: Linia-Boe-
reasca si Albina, marginindu-se
la E. cu com. Lumnicul si Cor-
nea ; spre N., cu com. Prunisori;
spre V., cu com. Peri si Seve
rinesti ; iar la N., cu com. Ercea.
Are o populatiune de 740
Iocuitori, cu 112 contribuabiil,
locuind in 150 case. Ocupatiu-
nea locuitorilor este agricultura
si cresterea vitelor. Se mat o-
cupa si cu transportul lemnelor
din padurile vecine la gara Pru-
nisori ce este in apropiere.
Ei poseda: 26 pluguri, 50
care cu boi, 3 carute cu cai si
IOO stupi de albine.
Are: o biserica deservita de
1 preot si 2 cintarep ; o scoala
condusa de un inva^ator si fre-
cuentata de 30 elevi.
Budgetul com. coprinde la
venituri suma de 572 lei, iar la
cheltueli suma de 521 lei.
Vite sunt: 450 vite mari cor-
nute, 12 cai, 50 01 si 400 ri-
matori.
Prin com. Degera^i trece so-
seaua Pru nisori -Degera^i-Lum-
nic-Ruptura-Voloiac.
De insemnat in com. Dege-
rati este : Apa-Rosie care este
apa minerala; apa Cernevi^ape
care se afla mori ; Piriul-Desera-
gilor, Culmea-Deseragilor, Dea-
iul-Lumnicului si Dealul-AlbineT.
Ca loc istoric in dealul Al-
bina, spre N , intrc hotarul Pru-
tului si Degerati exista o ridi-
catura de pamint care poarta
numele de Metereza. De la acea-
sta ridicatura de pamint, plea-
ca o linie dreapta de drum ve-
chiii peste satul Degerati pana
m dealul Comoresti; pe o dis-
tanta cam de 3 kil.
In aceasta com. sunt mi -
nele unet bisericT foarte vechT,
linga care se afla si vila Buzoi-
ceanu, construita intr'un frumos
stil elvetian ; astazT este pro-
prietatea Primariei urbei Tur
nul- Sever in.
Degerati, catuu, din jud. Arges,
pi. Pitesti, pendinte de com.
rur. Dealul-Bradului.
In acest sat este resedinta
primariei comunei. Arc 200 Io-
cuitori si o biserica de lemn.
Degerati, sat, face parte din co-
muna rur. Parepa, jud. Praho-
va, pi. Cimpul. Are o popula-
tiune de 328 Iocuitori (172 bar-
bap, 156 feme!). Aci e o bi-
serica, fondata la anul 1892 cu
ajutorui Mesterului Anghei din
Ploesti, P. S. Aurelian, si G.
Gr. Cantacuzino.
Degerati, loc izolat, com. Slani-
cul, jud. Prahova, plasa Varbi-
laul.
Degerati, mosie, a statu lui, jud.
Prahova, pi. Cricovul, foasta
pendinte, inainte de seculariza-
re, de m-rea Margineni. La 1871
se arenda cu 13000 lei anual
si a fost ipotecata impreuna cu
alte 380 mosil ale statului pen-
tru asigurarea imprumutului do-
Hosted by
Google
DEGERAfI
95
DE-LA-PRIDVALE
menial de 78 milioane lei, con-
tractat in 1871.
Degera^i, trup de padure, a sta-
tului, in intindere de 62 hect.,
care impreuna cu trupurile:
Drumul- Baicoiului (67 hect.),
Gageanca (ro6 hect.) si Gura-
Cumetri!, formeaza padurea Mis-
leanca sau Gageni-Mislea, jud.
Prahova.
Degere^eanca, mosie, in jud. Pra-
hova, care face limita spre jude-
£ul Buzau, despre com. Baba-
Ana, din jud. Buzau.
Deje^ti, com. rur., jud. Olt, pi.
Oltul-d.-s. Are 4 catune: De-
jesti, Donesti, Daroiul si Vul-
pesti. Este situata pe ma! multe
vaT, care se varsa in Geamfina,
spre N. de Slatina, la hotarul
jud. Oltul cu j'id. Arges. Are
o populatie de r 199 locuitor!
(din care putin! stiii carte), cu
323 contribuabili. Locuitorii se o-
cupfi cu agricultura, cultura vie!
si a prunilor. 208 locuitor! s'au
improprietarit dupa legea ru-
rala pe mosia Dejesti, cind li
s'au dat 724 hect.
Spre V. de com. este Ma
gura-Rusulu!, un fel de ccta.
tue, lunga de 100 metri si lata
cam de 10 m., zidita din ca-
ramida marunta.
In Dejesti sunt 2 bisericT,
deservite de 2 preoti si 4 cin-
tareti.
Vite sunt : 100 boT, 300 vac!
20 cat, 400 01, 200 porct. Pa-
mintul e detos si putin pro-
ductiv.
Deje§ti, sat, face parte din com.
rur. cu acelasi name, pi. Oltul-
d.-s., jud. Olt.
Dejesti, deal, in raionul com. De-
jesti, jud. Olt, pi. Oltul-d.-s.,
pe care se cultiva 13 hect. vie.
Dejoiul, com. rur., plasa Cerna-
d.-j., jud. Vilcea, compusa din
mahalalele: Bogeni, Mijlocul si
Sotani.
Este situate pe valea Dejo-
iul si pe malurile riului Cerna,
la 40 kil. departe de capitala
jud. si la 15 kil de a plaseT.
Are populate de 630 lo-
cuiton (330 barba{! si 300 fe-
me!), in care intra si 3 famili!
de Tigani; sunt in total 182
familil, care locuesc in 205 case.
Sunt 131 contribuabili.
In comuna e o bisericS. Nu
se cunoaste anul fondarei si
ctitorii, caci lipseste ori-ce in.
scriptie. S'a reparac la 1881.
Loc.iitoril se ocupa cu agri-
cultura. Putin! sunt lemnarT. Ei
desfac produsul munce! la Dra-
gasani si Craiova. Vite sunt :
12 ca!, 40 bo!, 200 vac!, 50
capre, 280 01 si 350 pore!.
Tot! locuitori! sunt mosncni.
In raionul comunei este dea-
lul numit Dealul-Mare, care la
1874 s'a surpat in toata intin-
derea lu!, din cauza multor iz-
voare subterane.
Stiu carte 40 persoane.
Tot hotarul comunei are o
intindere de 300 hect. arabile,
in care intra si izlazul.
Veniturile si cheltuelile com.
sunt in suma de 800 le! anual.
E brazdata de dealurile: Dea-
lul-Mare, Dealul-Cerne!, pe care
se gasesc vi!, si e udata de
vaile : Geam.lna, Valea-Satulu!,
Cerna, Barbuceanca.
Se margineste cu comunele
Dozesti, Nisipi si Stanesti.
Dejoiul, deal, in raionul comunei
Dejoiul, pi. Cerna-d.-j., judeful
Vilcea, pe care se cultiva 38
hect. vie.
Dejoiul, pa 1 dure particulara, su-
p is& regimulu! silvic, com. Dejo-
iul, pi. Cerna-d.-j. jud. Vilcea.
Dejul, piriia§, pe teritoriul co-
munei Negrilesti, pi. Vrancea,
jud. Putna. Izvoreste de sub
muntele Soveja, trece pe la
deal de satul Negrilesti si se
varsa in Putna, intre satele Ne-
grilesti si Tulnici. Dejul, in sus.
are apa sarata\ Primeste ca
afluenp : Piriul-Negrulul si Pi-
riul-Ursulu!.
De-la-Cruce, padure, pe teri-
toriul comunei Vladesti, plasa
Riurile, jud. Muscel, din coasta
careia izvoreste Vatea-Mica, care
strabate catunul Vladesti-d.-s.
si se varsa in riul Bratia.
De-la-Deal-de-Vii, deal, jude^ul
Dolj, pi. Bailesti, com. Coveiul,
pe linga care trece limita de
N. catre com. Boureni.
De-la-Frasin, poiana, pe valea
riulu! Teleajenul, comuna Ma-
neciul-Ungureni, pi. Teleajenul,
jud. Prahova.
De-la-Merchez, deal, in jud.
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe
teritoriul comunei rurale Oltina.
Se ma! numestesi Dealul-de-dea-
supra-Cisle! si se intinde de-
alungul si pe la E. laculu! Ol-
tina, incepind de la movila Ior-
tmac si {infold pana la dealul
Ciacal, cu o direc^iune gene-
rate de la S.-V. catre N.-E. Are
o inal^ime medie de 140 m. si
este acoperit cu tufaris.
De-la-Odaie (Iazul-), iaz, pe
teritoriul satulul Andrieseni,
com. Epureni, pi. Turia, jud.
Iasi. E format din piraiele : Got-
ca, Cara - Gheorghe si Bulha-
cul.
De-la-Pridvale, poiana, pe va-
lea riului Teleajenul, comuna
MSneciul-Ungureni, plaiul Te-
leajenul, jud. Prahova.
Hosted by
Google
DE-LA-RACHlfl
96
DELEN1
De - la - RachiJI (Iazul-), iaz 9
pe teritoriul satulul Glavanesti,
com. Epureni, pi. Turia, jud.
Iasi. E format din piraiele : Cio-
canul si Puturosul.
De-la- Varnije, poiand, pe va-
lea riuluf Teleajeaul, com. Ma-
neciul-Ungureni, plaiul Teleaje-
nul, jud. Prahova.
Delan^ul, deal, acoperit cu pa-
dure seculara, in jud. Mehedin^i;
plaiul Cerna, com. rur. Balta.
Delcelul, mahala, in orasul Ro-
siori, jud. Teleorman. Se aria
in partea despre Dealul-Bratco-
vuluT. Partea situata in vale se
numeste Broscaria.
Delciul, mahala, in jud. Mehe-
din^i, pi. Motrul-d.-j. ; tine de
com. rur. Socolesti.
Delea, tirld, in balta com. Gro-
peni, jud. Braila, pe malul sting
al privalulu! Arimaneasa, intre
acest prival si Gingarasoaia.
Deleanca, alta numire a mo§iei
statului Jegalia, inainte numita
Brinzeni, in plasa Borcea, jud.
Ialomi^a, pendinte de comunele:
Petroiul, Gildaul si Jegalia. Are
o suprafa^a de 23000 hectare.
Numirea de Deleanca o poarta
fund-ca. inainte de secularizare
aparfinea Manastirii-Dealului.
Deleanul. Vezi Vatra-Schitulul-
Deleni.
Deleanul, deal, in com. Bobu-
lesti, pi. Stefanesti, jud. Boto-
sani. Pe acest deal se zice ca
aii fost asezata o tabara tur-
ceasca in timpul unui rezbel
cu Rusii; urme de sanfurl se
vad si asta-zl.
Deleanul, munte, de la Moroeni
in sus, plaiul Dtmbovi^a, jud.
Dimbovrfa. Vezi Brindusele.
Deleanul, deal, in pi. Orasului,
jud. R.-Sarat, extremitatea Cul-
mei-Scorusului. Are o inal^ime
cam de 700 m. Ramifica^iunile
sale sunt dealurile: Hoja, Pri-
veghiti, al-Caprel, Teiusul, spre
N. prin comunele Brosteni si Vir-
testi ; dealurile Piciorul-NuculuT
si Cucul la S. prin com., Odo-
basca ; Dealul-Perisorului la E.
prin comunele Bon^esti si Bli-
dare. Din el izvora.sc piraiele
Valea-Rea, PitulusiT, Drejii, Sea-
ca, Faraoanele, Pietroasa si Dal-
hau^i, afluenp ai riului Milcov;
Valea- Medra si Mahriul, aflu-
en^ii riului ftimna. El se afla
la hotarul basinurilor RimneT si
Milcovului, precum si la ho-
tarul plasilor Orasul si Margi-
nea-d.-s. Este acoperit cu finete
intinse, semanaturi si vii.
Delei (Magura-), mdgurd, intre
com. Vadastra si Brastava^ul,
pi. Balta-Oltul-d.-j., jud. Roma-
na^i.
Deleleul, munte, in com. Bog-
danesti, jud. Suceava. E acoperit
de padure de brad, molift si fag.
Deleni, corn. rur.> situata la S.
plasei Cosula, jude^ul Botosani,
in vecinatate cu Hirlaul, la
45 kil. de Botosani si formata
din satele: Deleni, Macsut, Pir-
covaci si Slobozia, toate asezate
pe mosia Deleni.
Comuna se intinde pe mai
multe dealun si vaT, can in
partea de V. sunt acoperite cu
codri secular!.
Privelistea marea^a ce infa^i-
seaza dealul Pietraria, de natura
pietroasa, care se ridica in cen-
trul comunei si prin inatyimea
sa predomina toate virfurile de
prin prejur, satele Deleni, Mac-
sut, Slobozia si Pircovaci, ase-
zate pe coastele de S., S.-E.
si E. a acestui deal, impodo-
bite cu gradini si livezi de
pomi fructifen, arbori de pa-
dure, soselele si drumurile cele
mai multe petruite de natura,
face ca aceasta regiune saaiba
o pozi^iune pitoresca.
Teritorul com. e foarte acci-
dental iar natura soluluT vari-
aza in pamint negru, galben,
pietros si nisipos.
Cel mai inalt deal e Pietraria,
in centrul comunei, apoi Ceta-
{uia si Dealul-Mare, m padure,
spre V. ; Holmul, Luparia si
Gurgueta, spre E.
Prin comuna curg mai multe
piraie, mici: Bahluiul prin par-
tea de V. a comunei, prin pa-
dure, primeste piraiele: Tisa,
PircovacT, Adincata, Vacari^a,
Racosul si Humosul in dreapta,
iar Magioara si Recea in stinga,
apoi Piriul-DoamneT, al-Joseni-
lor, Jugani, Neaun, Velni^a-Ve-
che, Modruz si Dodolea, can
curg prin si pe linga satul De-
leni si prin vaile de la N.-E.
com. Are 2 iazurl man: Gur-
gueta si Strimbul, din care se
scoate mult peste, care se con-
suma in localitate.
Suprafata comunei e de 18646
hect., din can 17291 hect. ale
proprietarilor man si 1355 hect.
ale locuitorilor improprietari^T
la 1865. Aceasta comuna e una
din cele mai man in intindere
din jud. Botosani.
Popula^iunea e de 600 fa-
miltf, sau 2745 suflete, car!
locuesc in 589 case; sunt 574
contribuabili; locuitorii sunt Ro-
minT, afara de o ceata de Ti-
gani si de cite-va familii de E-
vreT. Ocupa^iunea lor e agricul-
tura, cresterea vitelor, pietraria,
lemnaria, iar ^iganii sunt fie-
rari, lautari, etc.
Toata partea de V. si S.-V.
Hosted by
Google
DELENI
97
DELENI
este acoperita de codri vechl
pe o intindere de ioooo hect.;
lemnul ce predominS este ste-
jarul, carpenul, fagul, jugastrul,
teiul, paltinul, etc. si se explo-
teaza in cantitapf man.
Sunt 27 hect. vif.
Numarul vitelor e de 5733 :
1849 boi si vaci, 11 bivoli, 198
cat, 3400 oi, 275 porcT. Locui-
toriiposeda si 500 stupi cu al-
bine, carl produc mai mult de
1000 kgr. miere si 680 kgr.
cear& .
In comuna sunt 5 mori de
apa si 1 de aburi, 1 fabrica de
spirt, care produce vre-o 40000
litri pe an.
In dealul Pietraria, in partea
de S.-V., se afla renumitele ca-
riere de piatra de moara, care
se fabrica pe loc, si can se
transports in tara si chiar peste
hotare, producind un venit de
peste 50000 lei pe an.
Exploatarea se face din tim-
purl foarte vechi. Mai sunt si
alte cariere, de unde se scoate
piatra de zid, sosele, etc.
Comunicatia se face pe so-
seaua nationals, care trece pe
la E. de Deieni ; apoi, prin Hir-
lau, pe soseaua vecinala Hirlati-
Dolhasca prin Pircovaci; si so-
selele comunale Hirlaii-Macsut-
Deleni -Slobozia si Feredieni ;
apoi, soseaua caselor Ghica la
soseaua nationals.
Comerciul se face cu Hiriaul,
Tirgul-Frumos si Botosani. Sunt
in comuna 6 circiumf, 5 comer-
cianp si 8 meseriasL
Budgetul comunei e de6i35
lei la venituri si 6088 lei, So
ban! la cheltueli.
Are 4 biserici, deservite de
3 preopf, 3 cintarepf si 1 para-
cliser ; mai sunt 2 biserici in
parasire si aproape in ruina.
Este 1 scoala mixta, frecuentata
de 50 bSeti. Sunt 136 copii
inscrisi pe liste.
Deieni, com. rur., in partea de
N. a pl&sei Mijlocul, jud. Falciu,
marginita la N. cu com. 0(e-
leni; la S. cu com. Gusi^ei ; la
E. cu com. Barbosi si la V. cu
com. Hoceni, de care se des-
parte prin piriul Bujorul. E for-
mats din satele : Deieni, Gol&-
sei si Talaba. Se intinde pe o
suprafa^a cam de 1033 hect. si
are o populate de 291 familii
sati 956 suflete. Are 3 biserici
si o scoala.
Budgetul e de 2948 lei si
35 bani la veniturT si de 2946
lei si 90 bani la cheltueli. Sunt
303 contribuabilf.
Vite mari cornute sunt 656, 01
324, cai 61 si porci 117.
Deieni, com. rur., pi. Oltul-d.-j.,
jud. Olt, compusa din 2 catune :
Deieni si Cherlesti.
Este situata pe malul Oltu-
lui, la 6 kil. departe de capi-
tala jude^ului si la 4 kil. de a
plasei. Are o popula^iune de
487 locuitori (235 barba^i, 252
femei), 22 familii de "pgani, cari
se ocupa cu agricultura si cu
fieraria. Capi de familie sunt
117; contribuabili 120; case de
locuit, no.
In comuna e o biserica, fon-
data la 1802, de Toma Deleanu
si so^ia sa Joi^a, reparata la
1862, deservita de 1 preot.
Asta-zi este inchisa, din cauza
ca s'a ruinat.
AfarS de agricultura, parte
din locuitori se mai ocupa cu
dulgheria. Produsul muncei il
desfac la Slatina. Ei au : 25 cai
si epe, 140 boi, 250 vaci, 600
01, 100 porci ; 40 stupi cu albine.
S'au improprietarit 96 locui-
tori in 1864, cind li s'au dat
254 hect. pe mosia familiei De-
leanu.
Stiu carte 18 persoane.
Comerciul se face de 1 clr-
ciumar.
Veniturile si cheltuelile com.
se urea la 2144 lei, I bani.
Prin Deieni trece soseaua ju-
de^eana Slatina-Casa-Veche.
E udata de vaiie Recea si
Racova^ul, de vilceaua B&lasoiul,
a-Cesmelii, Surduiul si Plopul.
Deieni, com. rur., din jud. Vas-
luiu, plasa Crasna, formats din
satul numit Deieni.
Se afla la S.-E. jude^ului, la
14V2 kil. de orasul Vasluiu si
43 kil. de Codaesti, resedin^a
pl&sei, situat pe un platou in-
tins, avind o pozi^iune pito-
reasca.
In fa{a satului despre V. se
arata Dealul-Manastirei,
Satul se imparte in dou&
p3r£i numite : mahalaua din jos,
sub denumirea de Burghelesti
si Circeoanei, despar^ite prin
piriul Gurgea si mahalaua din
sus, sub denumiriie: Bilahoiul,
Blani^esti, Gherghina si Movila,
intinzindu-se pe o suprafa^a de
2574 hect., din cari pe 1700
hect. se face culture de cereale,
pe 300 hect. se cultivS vii si
livezi, iar restui e rezervat pen-
tru imase si vatra satului. Are
o populate de 863 familii, sau
3006 suflete, din cari 19 familii
straini. Casatoripf sunt 559. Stiu
carte 190 de persoane^
Maioritatea locuitorilor e for-
mats din Romini, r&zesi, cari se
ocupa cu agricultura, cu cres-
terea vitelor si cu cultura albi-
nelor. Sunt in com. 352 stupi.
In acest sat sunt 2 biserici
si 1 schit. O biserica se afla
intre mahalaua de sus si cea
din jos, facuta de preo^ii Va-
sile si Gheorghe Focsa, la 1586;
cea-1'alta biserica se afla la S.
satului; este zidita de la 1840
de d-nul Dahnovici. Schitul nu-
mit Schitul-Deleni, este la de-
parture de 1 kil. de sat; e in-
conjurat cu vii, livezi ?i f!ne{e,
68878. Morel e Dictiovm Ceografic. Vnl. in.
13
Hosted by
Google
DELENI
98
DELENI
pe o intindere de aproape 13
hectare, proprietatea schituluT.
Acest schit e facut tot de
preo^i! Vasile si Gh. Focsa, la
anul 1580 si a servit pana la
1866 ca loc de rugaciune pen-
tru maice.
In sat este o scoala, situata
in mahalaua de jos, infiin$ata la
1862, si acum frecuentata de
48 elevl.
Sunt 10 mori de vint si 1
cu aburi ; 7 circiume si ia-
zun. Comerciul se face de ca-
tre 7 Romin! si 20 EvreT.
Budgetul comunei e de 3790
le! la venitur! si 3413 lei 30
bam la cheltueiT.
Numarul vitelor e de 3163:
516 vite man cornute, 146001,
10 capre, 127 ca! si 1050 rima-
tori.
Locuitori! poseda: nsplugur!
cu boi, 150 care 51 32 carute
cu ca!.
In apropiere de aceasta co-
muna se afla soseaua Vasluiu-
Docolina.
Deleni, sat, jud. Bacau, plasa
Tazlaul-d.-j., com. Dragugesti,
situat pe Dealul - Delenilor, la
departare de 2 kil. de satul
Helegiu (scoala). In 1891, au
urmat la scoala, din acest catun,
6 baie^T, din 102 copii in vir-
sta de scoala. Are o biserica
cladita de locuitori la 1763, de-
servita de 1 preot si 2 cinta-
re$f. CirciumT sunt 3.
Are o populate de 291 fa-
milit, sau 1033 suflete.
Vite sunt: 7 cat, 453 vite
cornute, 95 pore! si 79 capre.
Deleni, sat/yx^i. Bacau, pi. Tro-
tusul, facind trup cu satul Bog-
danesti, din comuna cu acelas!
nume.
Deleni, sat, situat pe coasta de
S.-E. a dealulu! Pietraria, in cen-
trul comunei Deleni, jud. Bo-
tosani.
Mosia Deleni, de 18646 hec-
tare, este impar^ita in doua in-
tre fra^ii Ghica : o parte numita
Deleni, cu satele Deleni si Slo-
bozia, in partea de N.-E. si alta,
numita Macsut, cu satele Macsut
si Pircovaci, la S.
Partea numita Deleni are o
intindere de 12582 hect, din
can 11725 hect. ale proprieta-
rului si 857 ale locuitoriior.
Satul Deleni are o populate
de 425 familil, sau 1691 locui-
tori, can se ocupa cu agri-
cultura si cresterea vitelor si
mul^i cu stoleria si pietraria.
Partea de V. a mosie! e aco-
perita cu pad are ; partea de E.
e ocupata cu semanatun, fine^e
si imasuri; sunt 7 hect. vii.
Aci se gaseste o importanta
cariera de piatra de moara oolit ;
aceasta cariera furniseaza o es-
celenta piatra de moara aproape
pentru intreaga Basarabia si
Moldova.
Vite sunt: 390 bo! si vac!,
150 cai, 1350 01; sunt 100 stupi
cu albine.
Satul e strabatut de soseaua
comunala Hirlali - Deleni - Fere-
dieni.
Are 1 biserica deservita de
2 preo^T si 1 cintaret, apoT spre
N.-V. in codru, este vechia bi-
serica de la schitul Lacurile in
parasire; 1 scoala mixta con-
dusa de 1 inva^ator platit de
stat frecuentata de 50 scolan;
1 fabrica de spirt ; 5 mori de
apa.
Despre biserica din Deleni se
zice ca temeiia-T ar fi pus-o Ste-
fan Voevod si ca in urma s'a con-
struit de familia Ghiculestilor.
Legenda atribue acestui sat o
vechime de peste 400 an!, insa
se zice ca era asezat ma! spre
E., aproape de iazul Gurgueta,
pevaile Iugani si Tulburea, pe
unde trece sleahul mare Hirlau-
Botosani ; satul se numia Iu-
gani si Tulburea. Mosia se zice
ca era data de Stefan-cel-Mare
razesilor ; acestia aveau mosioa-
rele lor cu capetele spre E. si V.;
iar in Jocul satuluT de asta-zT,
Deleni, erau codri si, inmijloc,
o manastire de calugari, ale ca-
reia urme se presupun a fi in
partea de S.-E. In Iugani exista
numai o biserica de lemn.
Cum s'a desnin^at satul Iu-
gani si Tulburea si cind s'aii
infiin^at actualul sat Deleni, nu
se poate sti; ceea ce poate fi
probabil, e ca desele navalirl ale
armatelor straine in ^ara si ma!
cu seama situa^ia acestu! sat in
sleahul mare il expuneatuturor
atacurilor, asa ca locuitori! cu
timpul au putut fi sili^T a se re-
trage ma! in codru, imprejurul
manastire!, si a intemeia satul
de asta-z!, aparat de invaziun!.
Cu vremea, calugari! s'aii re-
tras spre padure si au intemeiat
schitul Lacurile, spre N.-V. de
Deleni. Biserica din sat e ree-
dificata de Toderasco Cantacu-
zino, cum arata inscrip^ia de a-
supra pridvorulu! biserice!:
« Aceasta sfinta biserica, a Prea cura-
te! Fecioare, Adormirea, a facut-o To-
derasco (Jantacuzino, vel visternic, leat
7177 (1669); iar de iznoava le-au facut
Iordache Cantacuzino, ve] vornic, leat
7230 (1722>.
Numele satulu! se poate ex-
plica de la vorbele «oameni! din
deai» sau Deleni, de oare-ce sa-
tul ocupa partea de sus a dea-
lulu! Pietraria. Se zice ca, cum au
disparut vechi! razes!, un boier
le ar fi cumparat parte din
mosioare, iar parte le-ar fi luat
cu sila.
Ca urme de sate vech! se ma!
inseamna Lacurile, la N. de schi.
tul Lacurile. Acest sat a fost
desfiin^at la 1865, cu ocazia in-
proprietarire! {aranilor, car! par-
Hosted by
Google
DELENI
99
DELENI
te s'au asezat in Deleni, parte
in cele-1'alte sate.
Satul Singeap, spre V. de Per-
covac!, desfiinfat la 1865 odata
cu Lacurile si a! caruT locuitori
ceT mai mult! s'au asezat in
Pircovaci.
Iti partea de N. a satuluT
Deleni se afla tin izvor, numit
Tzvorul-Doamne!, din care cir-
ge piriul numit Sipotelul-Doam-
nei.
In tuna luT Iuuie, anul 1730,
Grigore Ghica Voda logodeste
pe fiul sau Scarlat cu fiica lui
Iordache Cantacuzino, vel spa-
tar, fund fata si Chiru Nichifor
Mitropolitul, si ail facut petre-
cen si mese la Deleni, {inutul
Hirlaulu! ma! multe zile, nu mi-
ni a! boierii, ci toata slujitori-
mea.
De la Deleni au mers Gri-
gore-Voda la Hirlati, de au va-
zut casele domnest!, apoi la
Cotnari, unde au facut iarasi
mese cu boieriT, apoi s'au intors
la Iasi, la scaun.
In toamna anului 1738, Gri-
gore Ghica-Voda, intorcindu-se
de la Orheiu, unde fusese tri-
mis din ordinul Sultanului, sa
ridice pustile ce le ingropase
Rusii si sa le duca la Tigine,
n'au mai venit la Iasi, ca mu-
reau de ciuma, ci au trecut la
sat la Deleni in {inutul Hirlau,
la Vornicul Iordache Cantacu-
zino -Deleanul, si au sezut a-
colo, pana in ziua intiiu de De-
cembrie, cind in^elegind ca s'a
mai potolit focul ciumel, s'au
intors la Iasi, la scaun.
Deleni, sat, in centrul comunei
cu acelas! nume, jude^ul Fal-
ciu, plasa Mijlocul. E asezat
pe costisea si podisul dealului
Deleni, pe o suprafa^a de 929
hect., cu o populate de 252
fam., 791 sufl., din carl 275 con-
tribuabili.
Locuitorii sunt vechr razes!
si dupa povestirea batrinilor se
zice ca ei se trag din tre! va-
duve, si anume: Mala, Malina
si Marusca, ale caror barba^! mu-
risera intr'un razboiu de ai lu!
Stefa l-cel Mare, precum si din
soseaua numita Micsuna a caruia
parte de mosie se numeste si
asta-z! Micsunesti.
Satul este inconjurat de va!
si livez!.
Aci este resedin^a comunei.
Are o scoala infiintata in anul
1 87 1, frecuentata de 20 elev!;
doua biseric!, deservite de 2
preot! si 2 dascal!. O biserica,
ce se afla in mahalaua din sus
a satului, este facuta in anul
1812, dupa cum se vede din
inscrip^ia aflata de asupra bi-
sericei; a doua biserica, aflata
in mahalaua de jos a satului,
este facuta in 1836, in locul
altei bisericu^e, fost schit de
maice, si care a fost facuta de
catre un batrin razes, numit Ba-
drosul, din a caruia familiesunt
si asta-zi urmas!.
Deleni, nume ce purta in ve-
chime com. Cosoveni-d.-j., jud.
Olt, pi. Ocolul, com. Cosoveni-
d.-j.
Deleni, sat, jud. Ilfov, pi. Saba-
rul,, face parte din com. rur.
Stoenesti-Palanga. Este situat
la N. de Stoenesti, in apropiere
de {annul drept al riulu! Cio-
rogirla. La N.-E. are o culme
de deal care trece pe linga sa-
tul Icoana.
Se intlnde pe o suprafa^a de
200 hect., cu o populate de
339 locuitori, car! se ocupa cu
agricultura si cresterea vitelor.
Tot terenul apar^ine locuitorilor.
Are o biserica cu hramul
BunaVestire, deservita de 1
preot si 1 cintare^;. Comerciul
se face de 2 hangi!.
Numarul vitelor mar! e de
255 si al celor mic! de 449.
Deleni, sat, in jud. Mehedinfi,
pi. Motrul-d.-j. ; fine de com.
rur. Cosova{ul-de-Motru ; are 24
case.
Deleni, trup de sat, in com. Hu-
mulesti, jud. Neamfu, plasa de
Sus-Mijlocul.
Deleni, fost sat, m com. Margi-
ned, jud. Neamfu, pi. de Sus-
Mijlocul.
Deleni, sat, com. rur. cu acelas!
nume, jud. Olt, pi. Oltul-d.-j.
Deleni, sat, din com. Giurgesti,
jud. Suceava, numit ast-fel dupa
pozifiunea sa. S'a infiinfat cu o-
caziaimproprietariret de la 1864.
Are o populate de 17 fam., sau
52 sufl. (25 barbap si 27 femei),
din car! 17 contribuabili. Vatra
satulu! ocupa 3 falc!.
Mosia, proprietate a d-lu! I.
Ciulei, are o intindere de 407
falcT, din cari 60 falc! cultiva-
bile, 330 falc! padure, 10 falc!
finaf si restul neproductiv. Im-
proprietarif! la 1864 sunt: 5
palmas! si 10 codas!, stapinind
22 falc!. Biserica si scoala din
Giurgesti servesc si acestu! sat.
Drum principal e acela ce duce
la Giurgesti (3 kil.)
Deleni, sat, face parte din com.
Burdusaci, jud. Tecuciti, plasa
Stanisesti. E situat la N. com.,
2 kil. departare de com. de re-
sedinfa, intre Dealul-Balusulu!
si Dealul-Tochilelor.
Are o populate de 8 fam.,
sau 32 sufl. Comerciul se face
de 1 circiumar.
Este legat printr'un drum de
satul Burdusaci. In partea de
V. curge piriul cu acelas! nume.
Teritoriul cat. este de 34 hect.
Hosted by
Google
DELENI
100
DELEN1LOR (CODRll-)
Deleni, sat, face parte din com.
Vultureni, jud. Tecuciu, pi. Ber-
heciu. E situat pe deal.
Are o populate de 9 fam.
sau 25 sufl., locuind in 5 case.
Deleni, sat, in jud. Vasluiu, pi.
Crasna, com. Ciortesti, intre sa-
tele Ciortesti si Pribesti. E si-
tuat pe Dealul-Viei, si e str&ba-
tut de pir. Bahna, in partea de N.
Are o suprafa^a de 16 10
heck, din car! 180 heel, ale lo-
cuitorilor cl&casi, iari43ohect.
proprietatea d-lui Eugeniu Ghica.
Are o pop. de 63 fam., sau 379
sufl., din care 1 fam.de Evrei,cu 6
sufl., si 2 fam. de f igani cu 8 sufl.
Aid sunt 2 circiumi.
Vite sunt: 197 vite man cor-
nute, 20 cai, 500 01, 2 bivoli,
10 capre si 50 rimatori.
Locuitorii poseda: 26 plu-
guri si care cu boi, 1 plug si
4 caru^e cu cai.
Deleni, mahala, in partea de E.
a satului Oprisesti, com. cu a-
celasT nume, jud. Tecuciu.
Deleni, mahala, jud. Tecuciu la
E. satului Homocea, cu 65 case
si bordee, populata numai de Ti-
gani carl fac linguri, cove^e,
fuse, etc. in timpul erneT si vara
se ocupa cu agricultura.
Deleni, mdndstire, jud. Olt, situa-
ta pe valea Oltului, cale de
vr'o 2 ore de la Slatina, spre
N. Drumul nu e tocmai prac-
ticabil pentru trasurT, de oare-
ce m&n&stirea se afla asezata
de asupra unei vai inchise de
dealurile piezise din fa{a Oltului.
Man&stirea Deleni, intemeiata
de familia Deleauu, era din-
tr'un inceput asezata tocmai
jos, pe malul Oltului, dar sur-
pindu-se malul, ea s'a darimat,
in cit abia se mai cunoaste lo-
cul unde a fost.
La anul 1880, s'a scos din
Olt piatra pe care se afla sa-
pata pisania vechie, o piatra de
2 m. in lungime si 1 l k in la-
^ime, care se afla rclzamata de
zidul bisericei noua. Lasata fiind
afar^, piatra s'a umplut de mus-
chiu in cit pisania nu se poate
citi; aceasta pare a fi in limba
Romineasca si de pe timpul lui
Mateiu Basarab.
O alta piatra, frumos sculp-
tata, se afla pusa drept sca-
ra la intrarea bisericei, iar alte
trei buca^i sunt puse drept per-
vaz la usa de intrare. Toate
aceste pietre sunt lucrate cu
gust, intocmai ca cele de la
Manastirea-Dealul si de la Cur-
tea-de-Arges.
Biserica cea noua, mica si fara
valoare artistica, a fost zidita in
timpul mai nou de manastirea
Stanisoara, sub a care! ascul-
tare a fost ca metoh. Zugra-
veala, de alt-lel primitiva, e
stricata de fum. Intre ctitori
sunt: Postelnicul Grigore De-
leanu si Jupin Dragusin, vel
Paharnic.
Casele din jurul bisericei sunt
cu totul ruinate, iar manastirea
s'a redus la biserica de mir si
pentru intre^inerea cultului divin
se inscrie anual in budgetul sta-
tului o suma de 1070 lei.
Deleni, deal, jud. Dolj, pi. Oco-
lul, com. Cosoveni-d.-j.
Deleni . Vezi Almasul - Birnici ,
jud. Dolj, pi. Jiui-d.-s., com.
Almajul.
Deleni, deal, pe care se afla a-
sezat satul Deleni, din comuna
cu acelasi nume, jud. Falciu, pi.
Mijlocul. Si-a luat numirea, se
zice, de la un capitan de osteni
al lui Stefan-cel-Mare, anume
Tofin Deleanul, care ar fi avut
in st^pinire acest deal.
Deleni, deal, in raionul com. De-
leni, jud. Olt, pi. Oltul-d.-j., pe
careseculttva iohect.,75 aril vie.
Deleni, locuinfd izolatd, jud. II-
fov, pi. Znagov.
Deleni, platoU, pe care e asezata
cea mai mare parte a satului
Deleni, din com. Ciortesti, pi.
Crasna, jud Vasluiu.
Deleni, piriii, jud. Bacau, pi. Taz-
laul-d. j., com. Dragugesti, care-
si are obirsia in dealul Magura
si se varsa de a stinga in Taz-
laul-Mare.
Deleni, piriu, jud. Falciu, izvo-
reste din partea de S. a com.
Bohotinul, pi. Podoleni ; curge
prin sat unde se si varsa in
piriul Fundatura.
Deleni, piriii, jud. Tecuciu, izvo-
reste din dealul cu acelasi nume,
merge in direc^ia N.-V.; se une-
ste cu Stucheni; trece prin par-
tea de E. a satului Deleni, co-
muna Burdusaci si prin satul
Burdusaci; in urma se varsa in
Zeletin, fa^a cu piriul Gunoaia.
Deleni, si list e, jud. Bacau, plasa
Tazlaul-d.-j., com. Dragugesti.
Era sat cu biserica, situat la
S.-E. de com. Batrinn poves-
tesc ca acest sat ar fi fost pustiit
de T atari.
Deleni, vale, in jud. Buzau, com.
Niculesti. Incepe din localitate
si se scurge in riul Slanic.
Delenilor (Codrii-), codri, in co-
muna Deleni, pi. Cosula, jud. Bo-
tosani. Se intind in partea de
V. a mosiel Deleni, pe o supra-
fa^a forte onduloasci si pe o intin-
dere de 10000 hect. Se com-
pun din arbon man, foarte
vechlf si desi, in care predomina
Hosted by
Google
DELENTLOR (DEALUL-)
101
delta-dunArei
stejarul, carpenul, jugastrul, te-
iul, fagul, ulmul, paltinul, etc.
Sunt codri eel mai intinsi din
jude^ul Botosani, si in can se
afla o multime de animale sal-
batice pentru vinat, precum:
porci salbaticT, capre, lupT, vulpT,
jderl, epuri, etc.
Sunt proprietatea fra^ilor Gri-
gore si Constantin Ghica. Se
exploateaza pe o mare intindere.
In partea de V., in codri, se
afla Piatra-Soimulul, un loc inalt
si pietros, de unde se poate ve-
dea in departari man.
Delenilor (Dealul-), deal, jud.
Bacau, plasa Tazlaul-d.-j., com.
Dragugesti, care face parte din
sira dealurilor ce despart Siretul
de Tazlaul-Mare.
Delenilor (Dealul-), deal, situat
in partea de N. a com. Fintine-
lele, jud. Botosani. Incepe din
hotarul ce desparte mosia Han-
cea de mosia Baloseni si se
continua pe mosiile Banesti si
Fintinelele. Din acest deal izvo-
rescpiraiele: Cismelei, Girla-Morif
si Girla-Rimnicelor, can uda mo-
siile Baloseni si Fintinelele si se
varsa in Siret prin iazul Va-
dule^ul.
Delenilor (Dealul-), deal, in-
cepe din gura vaei piriulul But-
nariul; se intinde spre S. prin
com. Deleni, pi. Crasna, jude^ul
Vasluiu, si se prelungeste in
direc^iunea riulul Birlad ; alte
ramificari tree in jud. Tutova;
pe intinsul platou al acestui deal
format din virfurile dealurilor
Bolboca, Pietraria, Deleni, Zi _
zinca, Ciunta si Fagadaul e a-
sezata com. Deleni.
Delenilor (Muchea-), colinU si
punct de hotar, intre comunele :
Beciul, Beceni si Gura-Dimie-
nei, jud. Buzau.
Delesti, sat si resedin^a comuneT
Chetresti, pi. Stemnicul, jud.
Vasluiu, situat pe valea dintre
dealurile Comisul si Baltag, pe
o intindere de 1272 hect. si cu
o populate de 13 familii, saii
375 suflete, din can 1 familie
de Evrel, cu 6 suflete.
Are o scoala, Jnfiin^ata in anul
1879 si frecuentata de 23 elevi,
precum si o biserica facuta la
1806 de Gr. Hrisoverghi, fostul
proprietar.
Mosia Delesti e proprietatea
statuluT. Pe ea sunt improprie-
taritl locuitorii din : Delesti, Al-
besti, Raduesti si prea putini
din Chetresti,
Numarul vitelor e de 570:
254 vite marl cornute, 210 01,
^2 caT, 50 rimatorl, 12 capre si
12 bivoli.
Delii - Boeri, (vezi Costinesti),
sat, com. Costinesti, pt. Tirgul,
jud. Botosani.
Deliuruci, sau Deleursi, sat,
in jud. Constanta, pi. Mangalia,
catunul comuneT Cheragi, situat
in partea meridionals a plasei
si cea estica a comunei, la 2
kil. spre E, de catunul de re-
sedinta, Cheragi. Este asezat pe
valea Cheragi, inchis fiind la N.
de dealul Casimcea, iar la S.
de dealul Deliuruci. Are o su-
prafa^a de 1023 hect., dintre
care 4 hect. sunt ocupate nu-
mat de vatra satulul si de gra-
dini. Popula^iunea sa este de
34 familii sau 163 suflete, ocu-
pindu-se mai mult cu cresterea
vitelor. Soseaua jude^eana Man-
galia-Cara-Omer trece prin sat,
strabatindu-1 in toata lungimea
de la E. catre V. Un drum co-
munal pleaca spre N. si duce
la Hazaplar.
Deliuruci, deal, in jude^ul Con-
stanta, pi. Mangalia, pe terito-
riul comunei rurale Cheragi, si
anume pe acela al catunulul sau
Deliuruci. Se intinde pe la S. sa-
tului Deliuruci si de alungul vaei
Cheragi, de la V. catre E. Are o
inal^ime maxima de 70 m., si
este de natura stincoasa si ri-
poasa, ceea-ce face ca valea
Cheragi prin aceste locurl sa
aiba malul sau meridional inalt
si stincos. Virful sau eel mai
inalt este Deliuruci-Iuc (70 m.)
Deliuruci-Iuc, virf de deal, in
jud. Constanta, pi. Mangalia,
com. Cheragi, virful eel mai
inalt al dealulul Deliuruci, avind
o inal^ime de 70 m., acoperit
cu verdea^a si dominind satul
Deliuruci in intregime.
Delnija. Vezi Sarasca-Mati^a.
Delni^a, mosie, pe care s'au im-
proprietarit la 1864 parte din
locuitorii comunei Pacure^i, pi.
Podgoria, jud. Prahova.
Delta-Dunarei, delta, care co-
prinde tot spa^iul din triunghiul
format de cele 2 bra^e ale Duna-
rel, de la punctul Ciatal si pana
la {armul Marit, in jud. Tulcea.
Se margineste la N. cu bra^ul
Chilia, la E. cu Marea si la S.
cu bra^ele Tulcea, Sf. Gheor-
ghe si Dranova. Suprafa^a sa
este de 3500 kil. p., in care
se cuprinde si teritoriul coprins
intre bra^ele Sf. Gheorghe, Du
nava^ul, si Razelrn. Cele trei
virfurl ale acestui triunghiu sunt :
Ciatal, gura Chiliel si gura Por-
ted.
Esceptind maiurile bra^elor
Sf. Gheorghe si Chilia, tot spa-
{iul coprins de Delta, este su-
pus numeroaselor inunda^iunl
periodice ; pamintul este aco-
perit cu stuf si salcil, brazdat
de numeroase lacuri intinse si
girle, intre carl mai insemnate
Hosted by
Google
delta-dunAreI
102
delta-dunAreI
sunt girlele: Tatarul, Pardina,
Alboca-Suhat, lacob-Suhat, $on-
dul, Marchel ?i Litcovul si lacu-
rile: Gorgova, Fortuna, Tatarul
Ro$ul, Matija, Babina, Velichi-
Merhei, Malul - Merhei, Puiul,
Puiule^ul, Lumina, Rosul, Ros-
cule^ul, Dranov si Razelm. In-
tinderea lor totala este de 350
kil. (3 5 OCX) hectare), adica a
10-a parte din intreaga supra-
fa{a a deltet Danubiene.
Solul este compus dintr'un
aluvian fin pulverizat si lipsit
de ori-ce piatra, prund sau ni-
sip granulos. Spre Ciatal-Ismail
are 19 picioare asupra nivelulut
Marit, la gura bra^ului St. Gheor-
ghe are 8 picioare, la gura bra-
$ulul Chilie! se gasesc mat multe
inal^imt de nisip cu o inal^ime
de 40 — 50 picioare; iar restul
deltei are purine maluri care
sa intreaca cu 2 picioare nive-
lul Marit; totusi in interiorui
el se gasesc intindert marl de
pamint, ce se ridica d'asupra
stufului; pe aceste intindert, nu-
mite grindurT, oamenii ist fac
sate si le utilizeaza fie pentru
pasunatul vitelor, fie pentru a-
gricultura; pe unul din ele, se
afla o frumoasa padure de ste-
jarl, numita Cara-Orman. Aceste
grindurl sunt : Chilia-Veche, Sti-
pocul, Periprava, Sfistofca, Satul-
Nou, Letea si Cara-Orman.
O mul^ime de insule plutitoare
formate de radacint de stuf, de-
ta?ate in blocurt marl de la vre-
un mal, se vad in lacuriie Deltei ;
unele din ele chiar sunt locuite
de' pescarT, unde el au coliba si
gradini^a lor de legume; aceste
insule numite plaiuri isl schimba
pozi^iunea lor dupa capriciul
vintulul.
Delta, lipsita de basinurt ar-
tificiale spre a confine apele,
este mlastinoasa si peste tot
inundata la fie-care crestere si
debordare a Dunarel; numal ex-
tremita^ile celor tret bra^e sunt
mat pu^in afectate de varia^i-
unea volumulut apelor.
Popula^iunea din Delta se ri-
dica la mat bine de 15000 su-
flete, afara de orasele Chilia-
Veche si Sulina, raspmdita in
satele urmatoare: Satul-Nou, cu
catunul Pardina, Patlageanca,
Ciatal-Chioi si Pardina, Cara-
Orman cu cat. Uzlina, Sfistofca
cu cat. Periprava, Satul-Nou, cu
catunul Letea si Sf. Gheorghe
(sau Cadirlez pe turceste). Ele-
mentul principal este eel rusesc,
care se ocup& cu pescaria in
bal^i si Dunare, avind numc-
roase cherhanale (pescarii); Gre
cit se ocupa cu agricultura si
gradinaria.
In anul 1874 o societate ger-
mana a solicitat guvernulul oto-
man dreptul de a stabili in Del-
ta o colonie de nemti de ma!
multe zecii de mif de fami-
liT, obligindu-se a face cu spe-
sele sale basinele si canalu-
rile trebuincioase, si a transfor-
ma Delta intr'o imensa gradi-
ng potajera; din motive poli-
tice Poarta a refuzat ; dar ocu-
pata fiind Dobrogea de Romi-
nia, guvernui a lasat o colonie
olandeza de a defrisa pe cit e
posibil teritoriul el, si a da a-
griculturet cit mai mult pamint.
La anul 1856 o comisiune
europeana, compusa din repre-
zenta^it celor 7 marl putert,
semnatari at tractatului de pace
de la Paris, s'a constituit cu
scop de a ameliora si imbuna-
ta$i intrarea gurelor Dunarei
pentru intrarea de mart bas-
timente si ridicarea comerciului
international. Aceasta comisi-
une, dupa ce a studiat cele tret
bra^e principale ale acestut flu-
viu, s'a decis a face lucrari pro-
vizoril la imbucatura bra^ului
Sulina, de oare-ce acest canal,
prezinta avantagie si inlesnin
imediat cerute de navigatiunea
fluviului, lasind ca in urma sa se
faca lucrari definitive pentru im-
bunata^ire si mai avantagioase
pe unul din cele-1'alte doua brate
principale, cheltuelile facute au
redus starea financiara a acestei
comisiuni in imposibilitatea de a
mai intreprinde lucrarile defini-
tive, proectate a se face la bra-
^ul Sf. Gheorghe, asa ca ceea
ce s'a facut la Sulina, a ramas
definitiv, cu toate ca intretine-
rea acelor lucrari absoarbe chel-
tueli enorme pe fie-care an din
casa comisiunei.
Dupa calculile facute de Sir
Charles Hartley, actualul sef
inginer al comisiunei europene,
lucrarile de imbunata^ire la bra-
^ul Sf. Gheorghe ar fi costat
17000000 let, pe cind cele
facute provizoriu la Sulina au
costat peste 21000000 franci.
Astazt s'a corectat cursul bra-
tului Sulina, la locul unde mer-
sul ei aseamana cu litera M,
si lacul Obretin aflindu-se in
prima parte spre V., s'a con-
struit un canal care trecind prin
lacul Obretin, a scurtat distan^a
cu S mile (8V2 kil.) Comisiunea
dunareana a proectat si taierea
unui canal intre ramurile estice
ale formet mat sus numite, si
in direc^iunea orasulut Sulina ;
mat prescurtind ast-fel drumul
inca cu 4 x /2 mile (8 kil.) in to-
tal 9V2 mile (16 V2 kil.) ceea
ce este considerabil pentru co-
merciu, asta-zi cind perfectio-
narea mijloacelor de iu^eala a
corabiilor si vapoarelor, fie prin
inventarea a masint nuoa de lo-
como^iunt, fie prin taiert de ca-
nale, este una din condi^iunile
inaintaret comerciului. Facerea
podulut de la Fetesti - Cerna-
voda a dat o mica lovitura co-
merciului pe bra^ul Sulina, cact
productele se transports mat
iute pe calea ferata pan a la
Hosted by
Google
DELUJAN
103
DEMIRCEA
Constanta, ca de aci sa fie luate
de corabii si duse in diferitele
{art ale EuropeT.
Delujan, munte, in com. Bros-
teni, jud. Suceava.
Delureni, fost sat, in jud. Dolj,
plasa Amaradia, comuna Ne-
goesti.
Delureni, sat, face parte din com.
rur. Mereni, jud. Olt, pi. Ve-
dea-d.-s. Este situat la N. de co-
muna, pe un deal, intre girla
Eiul si girlisoara Turcul. Are o
populate de 280 locuiton.
Aci e o biserica vechie de
lemn, fara inscrip^iune ; din a-
ratarile enoriasilor se crede a fi
facuta cam de 100 de am.
Delureni, mahala, com. Recea,
jud. Vilcea, plaiul Horezul.
Delureni, virf de deal, jud. Ba-
cati, pi. Bistri^a-d.-j., com. Ra-
caciuni, pe virful caruia se vad
urme de cetate, si prin prejur
santun de aparare. Aceste m-
tarin sint in fa^a celor de la
Aparatoarea.
Delurenilor (Cimpia-), cimpie.
VezT Daroaia, jud. Vilcea.
Delu§elul, deal si loc izolat, la
N.-V. com. Brezoiul, jud. Vil-
cea, pi. Cozia, la o distan^a de
2 kil. de vatra satuluT.
Delu§elul, deal, la E. com. Po-
pesti, pi. Cerna d.-s., jud. Vil-
cea. Poalele sale de E. le uda
girla Firijba. Are directia N.-S.
Delu§elul, trup de padure al sta-
tuluf, in intindere de 35 hect.,
formind impreuna cu trupul
Mangul, padurea Dobriceni, si-
tuata m com. Barbatesti, jud.
Vilcea, plaiul Horezul.
Demecican-Cula - Ceair, vale,
in jud. Constanta, pi. Silistra-
NouS, pe teritoriul rominesc
cit si pe eel bulgaresc al co-
munei rurale Garvan si anume
pe acela al catunului sau Cu-
iugiuc ; se desface din poalele
nordiceale dealului Garvan-Bair;
se indreapta spre N. mai intiiu,
apoi spre V., avind o direct e
generala de la S.-E. spre N.-V. ;
br&zdind partea sudic& a pla-
sei si a comunei, taie hotarul
spre Bulgaria, pe la S.-V. de
satul Garvan, si dupa un drum
de 4 kil., se deschide in valea
Nursus-Ceair, pe dreapta, ling&
virful Garvan ; formeazS, im-
preuna cu valea Cuiugiuc-Ceair,
valea Nursus-Ceair ; o parte din
cursul sau si-1 face prin paduri.
Demen-Culac, vale, in judeful
Constanta, plasa Medjidia, pe
teritoriul comunei rur. Cochir-
leni, si anume pe acela al cat.
Ivanes; se desface din dealul
Perdea-Culac-Bair, indreptindu-
se spre V., cu o direc^ie de
la N.-E. catre S.-V., si mergind
printre dealurile Amzali-Bair si
Ghenis-Bair ; dupa un drum de
4V2 kil., se deschide in valea
Pestera-Ceair pe partea dreapta;
brazdeaza asa dar partea cen-
trala a plasei si cea sudica a
comunei, pe la E. sau trece
drumul Tvanes-Medjidia.
Demircea, sat 9 in jud. Constan-
ta, pi. Silistra-Nou&, cat. com.
Hairam-Chioi, situat in partea
meridionals a plasei si cea es-
tica a comunei, la 2V2 kil. spre
S.-E. de catunul de resedin^a,
Hairam-Chioi. Este asezat pe
valea Demircea, inchis de la
V. de catre dealul Demircea,
cu virful s&u Demircea-Iuc, care
are o inaltime de 171 metri si
este dominat de c&tre virful
Tasli-Iuiuc, care se afl£ la 2
kil. spre E. de sat si care are
o in&UVime de 178 metri. Su-
prafa^a sa este 1454 hect., din-
tre care 8 hect. sunt ocupate
de vatra satulul. Populafiunea
sa, compusa mai toata" din Turci
si Bulgari, este de 32 fam., sau
123 sufl., ocupindu-se cu cres-
terea vitelor in primul rind si
apoi cu agricultura. Casele sale,
in numar destul de mare, si la
o oare-care distant unele de
altele, sunt r&sptndite pe vale,
pe o intindere destul de mare.
Forma satului este lunguiafa"
de la N. catre S., dup& confi-
gurafia v&ei.
Drumuri comunale vin de la
Hairam-Chioi, de la Schender
de la Bairam-Dede, de la Cial-
Margea, si de la Docuzaci.
Demircea, sat, in jud. Cons-
tanta, plasa Silistra-Noua\ ca-
tunul comunei Beilicul ; sat mic,
cu case nu tocmai bine zi-
dite si asezate pe doua ulifi,
ce se intretaie in unghiu drept.
Este asezat in partea de E. a
pl&sei si a com., la 4 kil. spre
E. de resedinfa, pe ambele ma-
lun ale vaei Demircea, la poa-
lele estice ale dealului Cuzgun
si la cele vestice ale dealului
Bac-Cuius.
Teritoriul sau se margineste
la N. cu com. Mirleanul, la E.
cu cat. Bac-Cuius, la S. cu com.
urbana Cuzgun si la V. cu c&t.
de resedin^a Beilicul ; sate in-
vecinate sunt: Beilicul, Bac-Cu-
ius, Mirleanu, si Cuzgun.
Solul sau e accidentat; la
N.-V., avem dealul Demircea
(126 m.) si la S. si S.-V., dea-
lul Cuzgun (173 m.), acoperit cu
fine{e si tufarisuri.
Vai sunt: Demircea, prin mij-
loc si prin sat ; Voinea-Mare, a-
diacenta celei precedente, la S.-
V. ; Mirleanu, la N. si N.-E.
Are o suprafafa de 871 hect.,
Hosted by
Google
DEMIRCEA
104
DEPARAfl-HtRLESTI
din care 60 hect. ocupate de
vatra si gr&dinele satuluT.
Popula^iunea este de 22 fam.
saii 86 sufl., ocupindu-se cu
cresterea vitelor.
Are o bisericS.
Demircea, deal, in jud. Cons-
tanta, pi. Silistra-Noua, pe teri-
toriul com. rur. Beilicul (si a-
nume pe acela al c&t. sau De-
mircea), al com. Caranlic si al
com. urbane Cuzgun. Este co-
prins Intre vaile Urluia, Beili-
cul si Demircea. Se intinde de
la V. spre E. mai in toate di-
rectiunile. Linia principals, este
de la S.-V. spre N.-E. si brSz-
deaza partea N.-E. a plasei, pe
cea vestica a com. urbane Cuz-
gun, pe cea centrala si sudica
a com. rur. Beilicul, si pe cea
nordicS a com. rur. Caranlic.
Dintr'nsul pleaca valea Voinea-
Mare. Se ridica pana la o inal-
£ime de 179 m. in vifrul Ca-
ranlic, dominind vaile de mai
sus, satul Demircea, orasul Cuz-
gun, drumurile comunale Beili-
cul-Cuzgun, Beilicul-Caranlic si
eel judetean Ostrov - Cuzgun.
Este acoperit cu putine paduri
si tufarisuri si mai mult, cu pa-
suni si flne^e.
Demircea-Ceair, vale, in jud.
Constanta, plasa Silistra-Noua,
pe teritoriul com. rur. Beilicul,
se desface din poalele estice
ale dealuluT Demircea ; se in-
dreapta spre N. mat intiiu, pan&
la satul Demircea, apoT spre
V., avind o direc^iune generala
de la S.-E. spre N.-V., braz-
dind partea N.-E. a plasei si
pe cea centrala a comuneT; dupa
un drum de 7 kil. se deschide
m balta Beilicul, aproape de
deschiderea v&ef Beilicul; malu-
rile sunt pe alocurea inalte si
pietroase; printr'insa merge un
drum comunal: Beilicul-Demir-
cea-Cuzgun si altul : Mirleanu-
Cuzgun.
Denchi, piriia§, jud. Bacau, pi.
Siretul-d.-s., care serpueste pe
la V. comuneT SScueni si se
scurge in piriul Valea-Mare.
Denimiezii (Virful-), munte, in
com. Pirscovul, cat. Badila, jud.
Buzau, avind forma unuT semi-
cere; culmineaza laN. in Virful-
DinteluT; poarta si numele de
Rotunda; e acoperit cu finete si
pad ire.
Denis-Tepe, deal, in jud. Tul-
cea, pi. Babadag, pe teritoriul
comuneT rurale Congaz si anu-
me pe acela al catunuluT sau
Hagilar, situat in partea cen-
trala a plasei si sud-vestica a
com. Este de natura pietroasa,
acoperit in partea superioara cu
tufarisuri, si pe la poale cu fi-
nete. Are 266 m. si e punct tri-
gonometric de i-iul ordin, domi-
nind asupra satelor Hagilar,
Congaz, Armutlia, Satul -Nou,
Camber, asupra vailor Tah:a si
Teli^a, asupra soseliT nationale
Tulcea-Babadag-Constan^a. Nu-
mele sau turcesc inseamna Dea-
lul-Marii, (denis=mare), pentru
ca odata Marea iT scalda poalele;
chiar asta zT se vede pe vir-
ful lui un cirlig mare de fier,
de care se zice ca ancorau va-
sele, cind veneau in aceste lo-
curT.
Denisi. Vezi Agadse-Denisi, jud.
Neam^u.
Denteni, deal, pe teritoriul co-
muneT Dranceni, pi. Podoleni,
jud. Falciu, prelungit intre sa-
tele Vararia si Albesti. In ho-
tarul despre S. cu com. Risesti
seafla o movila numita Andreiu.
Deolnic-Bair, deal, in jud. Tul-
cea, pi. Istrulul, pe teritoriul
comuneT rurale Ciamurli-d.-s., si
anume pe acela al catunuluT
Camena. Se desface din dealul
Secarul; se intinde spre E., in-
tr'o directie generala de la N.-
V. spre S.-E., de alungul piriu-
luT Camena, brazdind partea
nordica a plasei si a comuneT;
lasa spre E. dealul Bechir-Ceair;
la poalele sudice este asezat sa-
tul Camena; are 192 m., domi-
nind asupra satuluT si vaeT Ca-
mena, si asupra satuluT Slava-
Ruseasca; este acoperit cu pa-
dun si finete.
Depara^i, catun, in jud. si plasa
TeleormanuluT, formind o co-
muna cu Hirlesti ; porta numi-
rea oficiala de Deparati-Hirlesti.
Are o populafiune de 390 su-
flete, din can 92 contribuabilT.
Depara^i, mo^ie, situata in com.
Deparati-Hirlesti, jud. si pi. Te-
leormanuluT. Este proprietatea
d-luT A. Vetra. Are o intindere
de 600 hect., in can intra si
padurea de pe mosie.
Deparati-Hirlesti, com. rur., in
judetul si pi. Teleorman, situata
pe partea dreapta a riuluT Te-
leorman, in vale. Are doua
catune: Hirlesti si Depara^i,
asezate intr'o pozi^iune pito-
reasca, inconjurata de dealurT,
paduri seculare si strabatuta de
cursul riuluT Teleorman si de al
piriuluT Teleormanelul, Amin-
doua catunele sunt situate la un
loc si nu sunt despartite prin
nicT un semn intre ele. La mar-
ginea de S. a catunuluT Depa-
ra^i se varsa piriul Teleorma-
nelul in Teleorman.
Distanta de la Rosiori este
de 30 kil ; de la resedin^a ju-
detuluT, de 68 kil. si de la Ale-
xandria, de 41 kil.
Suprafa^a comuneT, dimpreuna
Hosted by
Google
DEPUSA
105
DEREA-CEAIR
cu a mosiilor de pe dinsa, este
de aproape 2000 hect. Din a-
cestea, 750 hect. pamint arabil
si 600 hect. padure, apar^in
fra^ilor Nicolaevici din Serbia,
iar 600 hect. pamint si pu^ina
pad are d-luf Anton Vetra. Pa-
mintul este prea pu^in deluros ;
cea mai mare parte este ses, si
productiv fa^a cu al comunelor
de prin prejur; padurea este
de stejar.
Pe aci s'a cultivat pana in
anul 1872 insemnate cantita^i
de tutunun.
Popula^iunea comunei este de
1626 suflete, din can 239 con-
tribuabili.
Numarul vitelor este de 4166
capete: 295 cai, 756 vacT si
boT, 2878 01 si 232 porci.
Pe apa Teleormanului sunt
doua mori de macinat, una pe
mosia Hirlesti si cea-1'alta pe
Depara^i, la varsatura Teleor-
manelului in Teleorman.
Are o scoala, condusa de 1
inva^ator si frecuentata de 36
elevT, in acelasl local cu prima-
ria; doua bisericT, una in catu-
nul Deparati, si alta in catunul
Hirlesti, deservite de 2 preo^f
si 3 cintare^f.
Drumuri de comunica^ie are :
spre catunul Neto^i-d.-s., la S.
si spre comuna Lada la N., pe
sosele vecinale. Cea din urma
trece prin padurea Hirlestilor.
Comuna Deparati este una
din cele mai vechi ale jude^u-
lui. Dupa impar^irea administra-
tive din secolul trecut, figura
in pi. Teleormanul-d.-j. Mai in
urma a facut parte din pi. care
s'a numit a Teleormanului.
Aci s'a nascut poetul Al. De-
para^eanu, si de peisagiile dim-
prejur s'a inspirat cind a scris
frumoasa idila «Vara la ^ara».
Depusa, mosie, in. jud. Teleor-
man, pi. Tirgului, com. Beli-
tori. E situata pe valea Urlu-
iulul. La N. acestei mosii se ga-
sesc cite-va magurf carl for-
meaza hotarul mosiei* spre co-
muna Belitori : Magura-cu-Mo{
si Magura-Scaunasului; maTspre
E. este Movila-Cornisorilor si
la limita dintre mosia Belitori
cu Peretul si cu Depusa se afla
movila Basicu^a-Flocoasa, careia
i se atribue oare-care impor-
tant istorica.
Pe timpul razboaielor Dom-
nilor nostri cu navalitortf ce
veneau despre Dunare, aceasta
magura servea ca punct de ob-
serva^iune, de unde se dedea
alarma, aprinzindu-se focuri.
Derdi, afluent al Borcei, jud. Su-
ceava.
Dere-Chioi, sat, in jud. Con-
stanta, pi. Mangalia, cat. com.
Cara-Omer. E situat in partea
S.-V. a plasef si a comunei, la
10 kil. spre S.-V. de cat. de
resedin^a, Cara-Omer. E asezat
pe valea Cerchez-Chioi si este
inchis la E. de dealurile : Bair-
Mezarlic si Dere-Chioi si la V.
de Dealul-Morii. Suprafa^a sa
este de 115 hect., din carl 3
hect. sunt ocupate devatrasa-
tuluT si de gradini. Are o po-
pulate de 4 familii, sau 1 8 sufl.
Dere-Chioi, virf de deal, la ho-
tarul plasilor Medjidia si Con-
stanta, jud. Constanta. E virful
eel mai inalt al dealului Bilar-
lar, avind 108 m. inal^ime. A
servit ca punct trigonometric
de observa^iune de rangul al
Ill-lea. E acoperit cu verdea^a.
Dere-Chioi, deal, in jud. Con-
stanta, pi. Medjidia, com. Tor-
toman. E situat in partea E a
plasei* si a com. si cea S.-E. a
sai.ului Derin-Chioi. Are o di-
rect une generala de la S.-V.
catre N.-E. si se intinde de-a-
lungul v&el Dere-Chioi.
Dere-Chioi, vale, in jud. Con-
stanta, pi. Medjidia, pe terito-
riul com. Tortoman. Este pro-
venita din unirea mai multor
val, sianume: Valea-Hotarulul,
Valea - Lunga si Valea - Dana-
Chioi-Ceair. Trece prin satul
Derin - Chioi, mergind printre
dealurile Bilarlar si Dere-Chioi.
Prin mijlocul sau merge drumul
comunal Carol I • Derin - Chioi-
Tortoman.
Dere-Chioi-Bair, deal, in jud.
Constanta, pi. Mangalia, pe te-
ritoriul com. Mangalia si pe al
cat. Dere-Chioi. Este o continu-
are a dealuJui Bair-Mezarlic si
este indreptat spre S., urmind
direc^iunea de la N. catre S.; la
V. acestui deal se intinde va-
lea Cerchez-Chioi, iar din poa-
lele sale E. se desface dealul
Bair-Iuiuc ; brazdeaza partea S.
a comunef si a plasei si cea E.
a catunului ; este acoperit cu
pasuni".
Dere-Chioi-Ceair, vale, in jud.
Constanta, pi. Mangalia, com.
Mangalia; acest nume se da
unel parp din Valea-Cislel. In-
treaga vale are forma uneJ linii
frlnte si merge printre dealurile
Sari-Bair, Albi-Chioi si Manuzli-
Bair spre V. si Mezarlic si Albi-
Chioi la E., urmind direc^ia ge-
nerala de la N. spre S. Este
taiata de o mul^ime de drumuri,
can due la Calfa-Chioi, la Ma-
muzli si la Cerchez-Chioi.
Derea-Ceair, vale, in jud. Con-
stanta, pi. Silistra-Noua, com.
Lipni^a; isi ia nastere din mo-
vila Caragea si se indreapta spre
N., pentru a merge sa se des-
chida in balta Ciamurli, dupa
un drum de abia de 2 kil.
68878. Marele JHeftonar Geografic. Vol. TIT,
u
Hosted by
Google
DERIN-CHIOI
106
DERMENGIULUI (DEALUL-)
Derin-Chioi, sat, in jud. Con-
stanta, pi. Medjidia, cat. com.
Tortoman. E situat in partea
N.-V. a plasei si cea E. a co-
munei, la 4 kil. spre E. de ca-
tunul de resedin^a, Tortoman.
Este asezat in fundul vaei De-
re- Chioi, tocmai la mijlocul ei
si este inchis din partea N.-V.
de dealul Bilarlar cu virful sau
Dere-Chioi (108 m.), iar din
partea S.-E. de dealul Dere-
Chioi. Suprafa^a sa este de 3656
hect., din can 8 hect. sunt o-
cupate de vatra satului si de
gradinl. Popula^iunea sa com-
pusa mai numai din Romini
transilvanenl, asa numi^T Mo-
canT, este de 18 familil, sau 87
suflete, ocupindu-se exclusiv cu
cresterea vitelor. Case sunt pu-
tine, insa mari si regulat ase-
zate. Drumul comunal Torto-
man-Dana-Chioi (Carol I) trece
prin acest sat, pe la partea sa
nordica, iar drumul Bilarlar (Do-
roban^ul)- Medjidia trece prin
partea vestica a satului; un alt
drum comunal pleaca spre S.
la Docuzol.
Derinea-Ceair, alt nume al vael
Beilicul, nume pe care il poarta
de la satul Bazargian si pana a-
proape de varsarea sa in balta
Beilicul, judetul Constanta, pi.
Silistra-Noua. Sub acest nume
brazdeaza partea estica a pla-
sei, pe cea sudica a comunei Be-
ilicul si pe cea nordica a com.
Caranlic ; malurile sale sunt a-
coperite de tufarisurl; merge
printre dealurile Aspalic, Ha-
san-Orman de o parte si De-
mircea de alta parte; prin ea
mai merge si drumul jude^ean
Ostrov-Cuzgun, si eel comunal
Beilicul-Caranlic.
Dermen-Bair, deal, in jude^ul
Constanta, pi. Mangalia, pe te-
ritoriul com. rur. Tuzla; se in-
tinde de la valea Arnaut-Bos-
tan-Dere pana la movila Tuzla,
mai spre N. de comuna Tuzla ;
are forma unui semi-cere ; poa-
lele sale estice se intind pana
la Mare, iar cele vestice se im-
preuna cu ale dealului Tausan-
Bair, Nu este tocmai inalt, dar
predomina Marea, com. Tuzla
si drumurile ce due de la Tuzla
la Pervelei si la Buiuc-Tatligeac.
Dermen-Ceair, vale, in jude^ul
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe
teritoriul comunelor ruraie Lip-
nita, Garvan si Ghiuvegea; este
formata din doua vaT secundare,
ce se desfac din poalele nordice
ale dealului Uzun-Bair, de pe
teritoriul comunei Cranova din
Bulgaria; se unesc sub numele
de valea Canara-Ceair ; tae ho-
tarul spre Dobrogea, pe la E.
de pichetul No. 12 ; de aci ia
numele de Satis - Chioi - Ceair,
pana in dreptul comunei Ghiu-
vegea, de unde ia pe acela
de Dermen-Ceair, pana la des-
chiderea sa in balta Iortmac,
in partea sudica a ei, pe unde
trece drumul jude^ean Ostrov-
Cuzgun ; are o lungime de peste
15 kil.; malurile sale sunt in
general inalte si stincoase, din
cauza dealurilor cart o string
de aproape si anume Veli-Chioi-
Bair si Dermen-Sirt la V., Si-
ran-Culac-Bair si Capus-Chioi-
Bair la E.; padurl intinse se
afla pe malurile sale. Vaile ce
sunt adiacente acestel vai sunt
mid si neinsemnate; printr'insa
merge drumul comunal ce duce
de la Lipni^a la Cranova si
Bulgaria; un altul o tae pe la
hotarul spre Dobrogea, mergind
de la Veli-Chioi la Para-Chioi ;
valea chiar este un drum des-
chis si important pentru a in-
tra in Bulgaria.
Dermen-Iuiuc, movila, in ju-
de^ul Constanta, pla v sa Silistra-
Noua, pe teritoriul com. Eni-
senii, pe culmea dealului Ghiol-
Ghelic-Bair ; are o inal^ime de
187 m. si domina catunul Eni-
senli, catunul Nastradin si valea
Gheren-Ceair ; este acoperit cu
pasuni si serva ca punct tri-
gonometric.
Dermen-Sirti, deal, in judetul
Constanta, plasa Silistra-Noua,
com. Garvan, cat. Veli-Chioi ;
se desface din dealul Sirt-Iol-
Bair ; se intinde spre E., intr'o
direcfie de la N.-V. spre S.-E.,
printre vaile Ciali-Ceair si Satis-
Chioi-Ceair ; la poalele sale de S.
este asezat satul Veli-Chioi ; are
158 m. inaltime, dominind vaile
de mai sus si satul Veli-Chioi;
e acoperit cu tufarisun si padur!
ca Saia-Coru-Orman si taiat de
drumuri comunale ce due de
la Veli-Chioi ia Lipnita si Para-
Chioi.
Dermen-Sirti, deal, in judetul
Constanta, plasa Silistra-Noua,
com. Dobromirul, cat. Dobro-
mirul-din-Deal ; se intinde de
la satul Dobromirul - din - Deal
spre S. si se continua in Bul-
garia ; brazdeaza partea sudica
a plasei si a comunei', mergind
printre valea Caralmus - Uzun-
Culas, care e la E. si dealul
Irasli-Bair, care este la E.; are
160 m. inaltime si domina sa-
tele Dobromirul-din-Deal si dru-
murile . care pleaca de aci si
intra in Bulgaria.
Dermengiului (Dealul-), deal,
in jud. Constanta, pi. Medjidia,
com. urb. Cernavoda ; se des-
face din dealul Cernavoda si
se sfirseste in Valea - Turcului,
urmind direc^ia de la N.-V.
catre S.-E.; are o inaltime de
108 m. si domina comuna Cer-
navoda si lacul Ramazan, pre-
Hosted by
Google
DERMENT-SlRTt
107
DERVENT
cum si drumul Cernavoda-Dev-
cea; este asezat in partea ves-
ticS a plSsei si cea de N. a
comuneT; este acoperit cu pa-
s in! si fine^uri intinse.
Derment-Sirti, ample, depresi-
une intre dealurile Greci si Pia-
tra-RiioasS, in jud. Tulcea, plasa
Macin, comuna Greci. Este strS-
batuta in toate lungimea de
apa Calistriel. Are o intindere
de vre-o 200 hect. E acoperitS
cu fine^e si purine semanatun.
Derni^a (Izvoarele-de-la). A-
ceasta numire o poartS mai
multe izvoare de pe mosia O-
dobeasca, din com. Mu^i, jud.
Teleorman. Le mai zice si Spa-
fiul.
Dersca, com. rur., in partea de
N. a pi. Berhometele, jud. Do-
rohoiti, formats din satele : CSn-
desti, Dersca, Piriul-Negru, Vit-
cani si Vladeni, cu resedin^a
primariei in Dersca. Are o po-
pula^iune de 775 fam., sau 2274
sufl. Sunt 6 bisericT, deservite
de 5 preoJT, 7 cintarep si 6
pSlSmarT; 2 scoli conduse de
2 invS$Ston si frecuentate de
115 elevi; 2187 hectare, 54 arii
pamint satesc; 3789 hect. 59
aril cimp si 2577 hectare 95
aril padure, ale proprieta^ilor
man din comuna; 3 iazun si 4
pogoane de vie.
Budgetul comuneT, pe anul
1890/91, a fost laveniturlde lei
6584, si la cheltueli de lei 6280.
In 1889/90 a fost la venitur! de
lei 7500 si la cheltuelr de lei
6984.
Vite man cornute sunt 1245,
01 i860, capre 10, cai 171, rima-
tori 220. Locuitorii poseda 366
stupi.
Dersca, sat, pe mosia cu acelasi
nume, jud. Dorohoiu, pi. Ber-
hometele, cu 488 fam., sau 1284
sufl. E asezat pe podis ceva
inclinat, intre dealurile Pietrisul
si Breazul.
Locuin^ele satenilor suntbune
cu livezui si grSdine. Proprie-
tarul mosiei are casa de zid,
cu heiurT necesare ; livada cu
fructieri alesi ; grSdinS cu florl
si pentru legume,
Proprietatea mosiei a fost din
vechime a Manastirei HomoruluT
din Bucovina, pSnS la 1785 ciud
s'a vindut.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Mihail si Gavril deservita de 1
preot, 1 cintare^; si 1 pSlSmar;
este de zid si incapatoare ; s'a
fundat in anul 1 8 10 de fostul
proprietar P. Cazimir, apoirepa-
ratS si de al^i proprietari aT
mosiei: P. Mavroeni si Iosif
Uhrinovschi. In jurul bisericei
se afla o livada frumoasa. Are
o scoala, condusa de 1 inves-
tor si frecuentatS de 60 elevi.
Calitatea pSmintului este ma!
peste tot buna.
Satenii improprietSri^iau 1 108
hect. 16 aril loc, iar proprieta-
rul mosiei are 1589 hect. 74
arii cimp si 1575 hect. 41 arii
padure mare, parte batrina.
Mosia are acareturl bine, pre-
cum : magazine de pastrat pro-
ductele ; grajdun de ernat vi-
tele ; velni^S mare cu toate ne-
cesarele si un ratos cu duhgeanS
in mijlocui satuluT.
IazurT sunt 3, de mica intin-
' dere, intre care mai mare e a
cela numit Beizadela, in supra-
fa{S de 2 hect. 5 1 arii cu soiu
frumos de peste. Vie este pe
o intindere de 4 pogoane.
Piraeie ce tree pe mosie sunt:
Buhaiul, Buhaesul si Prelipca.
Piatra pentru zidSrie se afla
in masa mare de stinca, pe vSi-
le si dealurile acoperite cu pa-
dure ; lespezi pentru pavat si
pentru zidit fintini, se gSsesc
pe piriul Buhaiul ; iar prund si
nisip pentru sosele in catime
abundentS, pe dealulurile Pie-
trisul si Breazul.
Drum principal este calea
jude^eana Dorohoiu - Mihaileni.
Hotarele mosie! sunt cu : Bu-
haiul, Lozna, Candesti, Vi^cani,
Piriul-Negru, Tureatcasi Hiliseti.
Locuri insemnate sunt : Silis-
tea- Vechie, Movilele - Breazului ,
Breazna, Palanca, $an$ul-Mare
si $an£ul-Lung.
Dervent, virf de deal, in jude^ul
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe
teritoriul comuneT rurale Girli^a,
si anume pe acela al catunulul
sau Gali^a, situat in partea de
N. a plasel si a comunei; este
punctul culminant al DealuluT-
Draca; are o inSh:ime de 125
m.; fost punct trigonometric de
observable, gradul al 3-lea ; prin-
tr'insul trece hotarul dintre co-
munele Girli^a si Cilnia; poalele
sale spre Dunare, de care e
despar^it printr'o distan^S de I
kil., sunt inalte si ripoase; ase-
menea si cele ce se termina
pe malul vSei Licina; este aco-
perit numai cu verdea^S; prin
inShYimea sa dominS DunSrea
pe o buna intindere, ostrovul
numit Pacuiul-lui-Soare, valea Li-
cina si douS drumuri comunale
ce merg pe la poalele sale nor-
dice si sudice: Bugeac-Mirleanu»
Gali^a-Cilnia.
Dervent, girld, in jud. Constanta,
pi. Silistra-Noua, pe teritoriul
comunei rurale Bugeacul; se
desface din partea vesticS a ie-
zerulul Girli^a; se intinde spre
N., avind o direc^iune generals
de la S.-V. spre N.-E., brSzdind
partea nordicS a plSsel si esticS
a comunei, fScindu-I chiar ho-
tarul cStre comuna Girli^a; se
deschide, dupS un curs de 2 l J2
kil., in DunSre, pe dreapta, in
Hosted by
Google
DERVENT
108
DESA
dreptul ostrovulul Pa-cuiul-lui-
Soare ; malurile sunt cam inalte
si ripoase, din cauza p&mintului
aluvionar, moale, ce strabate;
stabileste comunica^ia intre Du-
n&re si iezerul Girli^a, iezer care
primeste plinul apelor Dun&rei,
ap&rind ast-fel locurile lnconju-
r£toare de inundate.
Dervent, picket, jud. Dolj, plasa
Cimpul, com. Ciuperceni.
Dervent, picket de frontiera, pe
Dun&re, in jud. Ialomi^a, plasa
Borcea, drept satul Rose^i-Vol-
nasi; if zice si Cioroiul.
Dervent-Tepe, virf de deal, in
jud. Tulcea, pi. Tulcea, pe te-
ritoriul comunei rurale Malcoci,
situat in partea nordica* a pl&-
set si cea estica 1 a comunei;
este unul din virfurile vestice
ale Dealului-Pirlitef; are 116 m.
in&l$ime si e punct trigonometric
de ordinul al 3-lea, dominind a-
supra satului Malcoci si v&el
Gofular; pe la poalele lui tree
drumurile comunale de la Pus-
lava si Malcoci spre Sarighiol
si Pirlita ; acoperit cu verdea^a.
De Sus-Mijlocul (Plasa-), pla-
sa unita, din plasile: de Sus
(prescurtare din numirea Bistri^a-
de-Sus) si Mijloc, din lude^ul
Neam^u.
Plasa de Sus cuprindea comu-
nele : Bal^&testi, Filioara, Humu-
lesti, Pipirigul, Vin&tori, Rau-
cesti, Timisesti, P&straveni, Bo-
iste, (acum desfiin^ata), Petri-
cani, Grum&zesti si comuna ur-
bana Tirgul-Neam^ului ; iar pi.
Mijlocul: ^ibucani (desfiin^ata
acum), Usca^i, Dragomiresti,
Talpa, Bargaoani, Bozieni si
Budesti-Ghical. (VezJ Mijlocul,
plas&).
Desa, com. rur., jud. Dolj, plasa
Cimpul. E situate pe loc ses, la
92 kil. S.-V. departe de Cra-
iova, la 16 kil. de Calafat si la
9 kil. S.-V. de Poiana, resedin^a
comunei.
Se invecineste la N. cu com.
Poiana si Tunari, la S. cu Du-
n&rea, la E. cu com. Piscul, iar
la V. cu cat. Ciuperceni-Noi
(Rahova). Limita de N. des-
parte paminturile locuitorilor
impaminteni^i la 1 864 din Desa,
de al acelor din com. Poiana
si Tunari. Limita de S. este
formatci de Dun&re. In dreptul
hotarului Desa (Piscul) se afl& sa-
tul Ursoaia din Bulgaria. Limita
de E. merge intre mosiile Pis-
cul si Desa, iar cea de V. in-
tre delimitarile Desenilor si ale
locuitorilor din catunul Ciuper-
ceni-Noi.
Terenul comunei este ses, nu
prezinta de cit cite - va mo-
vile : M&gura - lui - Chiot, spre
spre V.; Insiratele, spre N. ; Ma-
gura-lui-Casc& si a lui Caragea,
spre S.; Magura-Viilor, Buzatul,
Tapa, Netomenta si Nedelcu,
spre V.; Magura-Mare, la S;
In comuna Desa ca si in ve-
cina sa Piscul, se gasesc o rnul-
$ime de lacuri si bal^i, ast-fel
se numara : Uturinul, pe margi-
nea de N. a comunef, are o su-
prafa^a* de 18 hect. Lacul Bali,
la N.-V., in marime de 3 hect.
Lacul Scocul, spre S., de 2 hect.
Lacul Ochiul, la S., del o hect.
Lacul Sebazul, de 6 hect. Mai
toate aceste bal^i si' lacuri sunt
pline cu pestl.
Acum 140 de ani, com. era
locuita de cip-va pescan, carl,
din cauza rSzboaielor, se mutau
cind in Bulgaria, cind iar tre-
ceau la not. Iar de la acea data,
se stabilira* in com. Desa. La
anul 1873, din cauza bailor si
a nisipurilor, comuna s'a mutat
cu 3 kil. mal spre N., cind s'a
pus cu adev&rat temelia satului
si a comunei Desa. Com. are
4 strade cu direc^iunea V.-E.,
iar doua in direc^iunea N.-S.
Stradele sunt drepte si regu-
late.
Linga aceasta comuna s'a dat,
in anul 1597, o insemnata bata-
lie intre RominI, sub Mihaiu-
Viteazul, si Turci. In timpul raz-
boiului Romino-Ruso - Turc, in
lunile Iunie-Iulie 1877, se aflau
stagnate aci, escadronul Dolj
si escadronul mixt al regimentu-
lui i-iu de calarasi, escadroanele
Arges, Vilcea, Muscel, din regi-
mentul al 2-lea de calarasi.
In comuna se afla biserica
Sf. Nicolae, zidita la anul i860
de catre principele Mihail Obre-
novici si care e ramasa pe lo-
cul vechiu al comunei. E de-
servita de 1 preot si 1 cintare^.
Pe lingS pamintul prevazut de
lege, biserica mai are o pro-
prietate de 17 pog., daruite de
fondatorul eT.
Se vad aci doua drumuri
vechT, unul pe limita de E., iar
altul pe cea de V.; ambele due
la Dunare pana in fa^a comu-
nei Arter-Palanca (Arcer). Tot
in Desa, in fa^a comunei Ar-
cer, se v&d si azi urmele unei
ceta^i, ce dateaza" din timpul
Romanilor.
In catunul Desa se afla o
scoala mixta ce func^ioneaza" din
1873 si care este intre^inuta
de S'.at. Localul de zid, a fost
construit de comuna, si se
afla in buna stare. Este con-
dusa - de ' 1 inva^tor. In anul
scolar 1892 — 93, au frecuentat
scoala 54 baep si 4 fete. Sunt
in virsta de scoala 142 baep si
121 fete. $tiu carte 103 barbap
si 17 femei.
Totalul popula^iunei este de
1788 suflete, din can, 929 bar-
bae si 859 femei.
Dupa legea rurale din 1864
sunt 225 impaminteni^f.
Hosted by
Google
DESA
109
DESPI
Suprafa^a teritoriulu! comunal
este de 890 hect., din care 683
hect. arabile, 98 flnefe, 79 hect.
izlaz, lac si teren sterp, 30 pa-
dure.
Mosia de pe teritoriul com.
se numeste Desa; are o supra-
fata de 1750 hect., cu un venit
de 105260 lei. Azi apar^ine So-
cieta^ei «Nationala» ; iar in tre
cut apartinea principelul Milos
Obrenovici. Se seamana pe pa-
mintul acestei mosil, gnu, po-
rumb, orz, ovaz si rapita.
Iq dreptul comuneT, se afla
pe Danare, ostroavele : Aca-
lia si Caluda. Pe primul este
padurea cu acelasi nume, cu o
suprafata de 65 hect. Pe al
doilea se afla padurea Caluda,
cu o suprafata de 90 hect. Am-
bele sunt compuse din plop! si
salcii.
Padurea-Gospodarului, pe mo-
sia Desa, la marginea-Dunare!,
are o suprafata de 85 hect. a-
coperite cu tufani.
Zavoaie de plopi si salcii sunt
pe o suprafata de 72 hect. Pen-
tru aimpiedicaformarea dunelor,
s'au plantat d'asupra nisipurilor
mobile, salcimi, pe intinderl
deosebite, in total pe 1500 hec-
tare.
Padurile apar^ineau inainte
baronulu! Ivan de Baichy ; azl,
cele din ostroave apar^in sta-
tului, iar restul Societa^e! «Na^i-
onala». Padurile sunt compuse
din tufani, salcii, salcimi si plop!,
dar predomina saicimul.
Viile ocupa o intindere de
102 hect.; produc vin rosu de
calitate mijlocie si se gasesc
pe delimitarile locuitorilor ca-
rora apar^in.
Pe proprietatea bisericei se
afla o balta, numita Balta-Nea-
gra, care cuprinde carbonat de
soda, sulfure si iod in mare can-
titate.
In comuna se fabrica in ca-
zane, rachiu din tescovina. Pe
mosia Desa se gasesc 1 1 stine,
unde se fabrica brinza ordinara.
Trel mori cu vite se gasesc
tot pe mosia Desa.
Se gasesc in comuna 3 me-
seriasi si anume : 2 cizmarl si
1 rotar.
Sunt 4 circium! cu pravalii si
3 pravalii deosebite.
Locuitor! is! desfac productele,
parte in comuna, parte la Ca-
lafat, unde se due cu carele si
cu caru^ele. In schimbul grine-
lor, importa: bumbac, ghete, etc.
Comuna Desa este strabatuta
de ca! comunale ce due laDu-
nare, precum si la comunele ve-
cine.
Budgetul pe 1893 — 94 a fost
de 3945 lei si 87 ban! la ve
nituri si de 3709 le! si 66 ban!
la cheltueli.
Animale sunt: 453 vite cor-
nute, 240 o! si 17 ca!.
Desa, sat, jud. Dolj, pi. Cimpul,
com. Desa, cu resedin^a prima-
rie!.
Desa, lac, situat la S. comunei
cu acelas! nume, jud. Dolj, pi.
Cimpul, in apropiere de Du-
nare. Apele laculu! con^in dife-
rite substance minerale.
Desa, magura, linga satul cu a-
celasi nume, judetul Dolj, plasa
Cimpul.
Desa, mosie, jud. Dolj, pi. Cim-
pul, com. Desa, de 3400 pog.,
cu venitul anual de 105260 lei.
Apar^ine Societafe! «Na{ionala»
si inainte era a principelu! Milos
Obrenovici. (V. Desa, c. r.)
Desa, vale, in judetul Vlasca, ce
incepe din Visina, merge prin
mosia Petresti-de-Jos si da in
apa Neajlovulu!, la Petresti-de-
Mijloc.
Desagei, catine, situate la S.-
E. de lezerul Bobocul, judetul
Braila.
Desagu^ele, movild, jud. Braila,
la 7 kil. spre V. de satul Vi-
zirul, aproape de hotarul de V.
al mosie! Liscoteanca.
Des&gu^lll, lexer, jud. Braila, in
cotul ce face Dunarea-Veche
la Blasova, din com. Chiscani;
comunica la N. cu lezerele Or-
zea si Balaia.
Dascultanilor (Dealul-), mo-
vild, jud. Dolj, pi. Bailesti, co-
muna Afuma^i.
Deseragi, deal, In com. rur. De-
gerafi, jud. Mehedin^i, pi. Oco-
lul-d.-j.
Deseragi, piriu, in comuna rur.
Degera^i, jud. Mehedin^i, plasa
Ocolul-d.-j. ; contribuela forma-
rea riulu! Cerveni^a.
Desnafuiul, piriu, in jud. Mehe-
din^i, pi. Dumbrava; izvoreste
din poala deaiulu! Guardeni^a,
se compune din Desna^uiul-
Mare si Desna^uiul-Mic ; trece
prin com. rur. Cleanovul si se
varsa in Jiu.
Desnatuiul-Mare, piriu. Vez!
com. rur. Bal&ci$a.
Desna^uiul-Mic, piriu. Vez! co-
muna rur. Balacifa.
Despar^ire (La-), picket de gra-
nted, pe Dunare, in Sudul bai-
ter Potelul, linga Grindul-Cre^! ;
e al 4-lea dinRomanati, incepind
de la hotarul jude^ulul Dolj.
Despi, izvor, jud. Muscel, pi. Rlul-
Doamnel, com. Mircesti. Locu-
itorii cred ca apa acestuf izvor
este buna pentru boale, mal a-
Hosted by
Google
DESPINA
110
DESLOAICA
les pentru frigurl; de aceea o
considera ca apa de leac.
Despina, tnovild, pe teritoriul
satulut Suhara il, com. cu ace-
la?! nume, pi. Prutul-d.-s., jud.
Dorohoiu.
Despina, deal, in partea de S.-E.
a vaei cu acelast nume, jud. Te-
cuciu, pi. Nicoresti, com. fepul.
Despina, vale, in partea de V.
a com. Margineni-d.-s., jude^ul
Prahova, pi. Filipesti.
Despina, vale, pe teritoriul com.
f epul, jud. Tecuciu, pi. Nico-
resti. Are direc^ia de la N. -V.
spre S.-E. Aceasta vale spre
V. se numeste Grigoriu, iar spre
E. Ipotesti.
Despre-Apus, fir de dealuri,
com. Valea-Lunga, jud. si pi.
Prahova. Acest sir se imparte
in mat raulte siruri, car! au di-
rec^iune spre S.-E. catre acea-
sta comuna si spre S.-V. catre
comunele : Virfurile si Valea-
Lunga, din jud. Dimbovi^a.
Cele mat iusemnate virfun
sunt: Pravaciorul, Ripa-$oimu-
lut, Ripa-Corbului, Omul-Mort,
Fa^a-Ptetret si Virful-Viet.
Despre-Apus, deal, in partea
de V. a ape! Cungrea-Mica,
jud. Olt, pi. Oltul-d.-s., com.
Otesti-d.-s.; are o lungime de
3 kil.
Despre-Apus, deal, pe teritoriul
com. Merlesti, jud. Olt, pi. Siul-
d.-s. Formeaza malul drept al
vaiet Iminogul. Are direc^iunea
N.-S.
Despre-Buzaii, //#*#, indesfiin-
$atul jude$ Sacueni, alipit la
jude^ul Buzau, cu resedin^a in
com. Sibiciul-d.-s.
Despre-Rasarit, deal, cu direc-
£ia spre S., in com. Valea-Lun-
ga, jud. si pi. Prahova, avind
ca virfurt principale : Draga-
neasa, Virtejile, Lacul-Rosu, Ca-
lul si Strigoiul. Acest sir de
dealuri se imparte in mat multe
siruri mat micT, cart au direc
{iunele unele catre S. V. in a-
ceasta comuna s*i alteie spre
S.-E. catre comuna Prahovi^a.
Cele mai insemnate virfurt
ale siruriior, sunt: Piscul-Bote-
rilor, Calugarul, Hiretul, Ghi-
onoiul, Telpesoaia, Ciolpani si
aitele. Toate aceste siruri de
dealuri sunt acoperite cu pa-
durt, printre cart se aria si pa-
sunt pentru vite.
Despre-Rasarit, deal, in partea
de E. a apet Cungrea-Mica,
jud. Olt, pi. Oltul-d.-s., com.
Otesti-d.-s. ; are o lungime de
2 kil.
Despre-Rasarit, deal, pe teri-
toriul com. Merlesti, jud. Olt,
pi. Siul-d.-s. Formeaza malul
sting al vaet Iminogulut. E a-
coperit cu semanaturi, padurt
si livezi. Are direc^iunea de la
N. la S.
Despre-Schit, pddure, jud. Ilfov.
Vezt Ciolpani-Tiganesti.
Despre - Zavoiu , pddure, jud.
Ilfov. Vezt Ciolpani-Tiganesti.
De§ira^i, cdtun, pendinte de co-
muna Scor^arul-Nou, jud. Braila,
pi. Vadeni. E situat la S. de
com., la 3 kil. departare.
Popula^ia sa e de 92 fam.,
sau 408 sufl. ; 39 persoane stiu
carte, 369 nu stiu. Vite : 80
bot, 150 vact, 80 vi^et, 150 cat,
si 200 ot. Aci e o moara de
aburt.
De^ira^i* mo fie, pendinte de com.
Scor^arul-Nou, jud. Braila, pi.
Vadeni. E parte proprietatea
Eforiet Spitalelor Civile, in intin-
dere de 2600 hect., aducind un
venit de 28000 let si parte a
d-lui V. Custov, de 600 hect.,
cu un venit de 7000 let.
De^iul, piriu, in jud. Gorj, pi. Gi-
lortul, ce ia nastere din dea-
lul Icleanul, curge de la N. spre
S., trece prin comunele Vladi
mirul si pe linga catunul Blin-
dulesti si se varsa in Gilort,
la comuna Andreesti.
Acest piriu se formeaza din
plot si izvoare; seaca in timpul
veret prin caldurile cele mart;
largimea lut variaza intre 1 — 5
metri ; ^armurile-t sunt ripoase
si inalte pe unele locuri, iar pe
cea mat mare parte a intinde-
ret lut, n'are de cit o matca fara
tarmuri pronuntate.
De§iul, vale, formata de piriu 1
cu acelasl nume, jud. Gorj. In-
cepe din com. Licuriciul, plasa
Gilortul si se termina intre dea-
lurile : Culmea-Gilortului si Cul-
mea-Icleanul. Pe aceasta vale se
afla situate comuna Vladimirul
si catunul Blindulesti, pendinte
de comuna Andreesti.
De§li-Caira, deal, in jud. si pi.
Tulcea, com. Cataloi, cat. Eni-
kioi; se desface din dealul U-
zum-Bair; se intinde spre E., in-
tr'o direc^ie generalade la N.-V.
spre S.-E,, brazdind partea su-
dica a plaset si cea estica a
comunet; e de natura pietroasa
si are un virf de 174 m., domi-
nind asupra drumulut comunal
Eni-Chioi-Malcoci ; este acoperit
cu flne^e.
De^loaica, pddure, de 275 hect.,
jud. Ilfov, pi. Znagovul, com.
Butimasul, cat. Sterianul-d.-s.
Proprietatea d-net Ana Vlahu^i,
Hosted by
Google
DESLOAICA
111
DEVESELUL
numita ast-fel dup& numele fos-
tului proprietar Desliu. Este pa-
dure neagra. Lemnele ce se ga-
sesc intr'insa sunt : tufa, carpen,
alun, jugastru, teiu, ulm, plop,
artar, etc. ; predomina insa. tufa.
Aceasta padure are o intin-
dere de 275 hect. si apar^ine
de cat. Sterianul d.-s., com. Bu-
timanul, pi. Snagovul.
De^loaica, piriii, Izvoreste din
jud. Dimbovita, intra in jud.Ilfov,
trece prin padurea Desloaica si
uda satele Crevedia-d.-s. si Co-
Detunatele, piriii, in com. rur.
Negomirul, jud. Mehedinti, pi.
Vailor.
Detunatele, 7>a/e, m com. rur.
Negomirul, jud. Mehedinti, pi.
Vailor.
Detunatul, padure, situata in
pi. Balta, jud. Braila. Se mar-
gineste la V. cu Mosia-Mare,
despartita prin veriga Detuna-
tul, la S.-V. si N. cu Dunarea-
Macinului. Are o suprafa^a de
120 hect., acoperita cu salcie.
Detunatul, prival, jud. Braila,
incepe din Dunarea- Veche si
se uneste spre V. cu privalul
Sapatul. In apropiere de dinsul
si de Dunare era Pichetui No. 10
de doroban^i, cind Dunarea-
Veche era grani^a. In timpul
inceperei razboiulul cu TurciT,
Cerchezii au macelarit 7 doro-
ban^i, facind multe pradari prin
catunele din bah:!: Stoenesti,
Iapa, Agaua si altele.
Detunatul, viroaga, jud. Braila,
incepe din capul despre N. al
ostrovului Cistia si da in Du-
narea- Veche, la Salcia, hotar in-
tre Balta-Pirlite! si Balta- Viziru-
luf.
Devcea, sau Ghiocea, sat, in
jud. Constanta, pi. Medjidia,
catunul comunei Tortoman. E
situat in partea nordica a pla-
sei si cea vestica a comunei,
la 3 kil. spre S.-V. de catunul
de resedin^a, Tortoman. Este
asezat pe valea Geaba-Culac si
inchis in partea nordica de dea-
lul Geabac Bair cu virful sau
Tortoman (106 m.) ; la S., de
dealul Oba Bair, cu virful sail
Maiacli-Oba, care are 126 me-
tri; iar in partea S.E., de dea-
lul Devcea Bair, cu virful sau
Devcea-Sud (102 m.). Suprafa^a
sa este de 1470 hect., din care
23 hect. sunt ocupate de vatra
satulu! si gradinl. Popula^iunea
sa, formata aproape numai din
Turci si Tatan, este de 46 fam.,
sau 299 sufl., care se ocupa cu a-
gricultura, pamintul producind
pe un picior egal tot felul dc ce-
reale. Casele sunt m general
maricele ceea-ce arata boga^ia
locuitorilor din acest sat, in ra-
port cu a celor-1'al^ — insa sunt
asezate neregulat. Soseaua jude-
{ean3 Cernavoda-Tortoman tre-
ce prin partea de N. a satulut. De
aci mal pleaca drumuri comu-
nale pe la satele invecinate. La
Taspunar pleaca 2 drumuri : (u-
nul trece pe la ruinele Geaba-
culuT; altul pleaca la Panaghir
si altul la Cilibi-Chioi.
Devcea-Bair, deal, in jud. Con-
stanta, pi. Medjidia, pe terito-
toriul com. Tortoman si anume
pe acela al catunelor sale Ce-
libi-Chioi si Devcea. Este situat
la o egala distant de cele doua
sate si la hotarul lor. Are for-
ma unui arc de cere cu conca-
vitatea catre N. (c&tre Devcea)
si cu convexitatea catre S. (ca-
tre Cilibi-Chioi). Are o in&l$ime
maxima de 104 metri si ca virf
mai insemnat Devcea-Sud (102
metri).
Devcea-Est, virf de deal, in ju-
de$ul Constanta, pi. Medjidia,
com. Tortomai; este virful eel
mai inalt al dealului Cilibi-Chioi-
Bair; are 105 m. inalfime. Este
la E. satulul cu acelasl nume si
la S. de Tortoman. A fost punct
trigonometric de observafiune
de rangul al Ill-lea.
Devcea-Nord, virf de deal si
punct trigonometric de observa-
fiune de rangul al IIMea, in
jud. Constanta, plasa Medjidia,
• com. Tas-Punar. Are 114 m. inal-
fime si este eel mai inalt virf
al dealului Cable-Bair. Este si-
tuat la N. de satul Devcea si
la S. de Tas-Punar.
Devcea-Sud, virf de deal, in ju-
de^ul Constanta, pi. Medjidia, pe
teritoriul com. Tortoman. Are
102 m. inal^ime si este unul din
virfurile insemnate ale dealului
Devcea-Bair. E situat la N. de sa-
tul Cilibi-Chioi si la S. de Devcea.
Devcea-Vest, virf de deal, in
jud. Constanta, pi. Medjidia, pe
teritoriul com. urb. Cernavoda.
Este virful eel mai' inalt al Dea-
luIui-TurculuI, pe care se afla\
Are 121 m. inahVime si a servit
ca punct de observa^iune de
rangul al IIMea. Este situat la
E. de Cernavoda si la V. de
Devcea.
Deveselul, com, rur., jud. Me-
hedinti, pi. Blahntya, la 31 kil.
de orasul T.-Severin, si la 21
kil. de com. rur. Vinjul-Mare.
Este formats din mahalalele : Ho-
gestilor, Pirv&nestilor, feroies-
tilor si Tudorestilor. Pe unele
locurl, aceste mahalale, mat iau
numirea de Cluciul si Linia sau
Catalicul.
Are o populate de i860 lo-
cuitorl, din carl 280 contribua-
bill; loeuese in 350 case.
Hosted by
Google
DEVESELUL
112
D1AC0NESTI
Locuitori? poseda: 40 plu-
gurl, 61 care cu boi si 22 ca-
nine cu caf.
Are o biserica, deservita de
1 preot si 2 cintareflf ; o scoala,
condusa de un inva^ator si fre-
cuentata de 20 elevT.
Budgetul comunei are la ve-
nituri 3794 lei si la cheltueli
3147 lei.
Vite sunt: 727 vitemaricor-
nute, 68 cai, 800 01 si 689 ri-
matorL
Prin com. Deveselul, trece so-
seaua vecinala 'pganesti - Sca-
paul si doua sosele comunale:
Crivina-Deveselul si Deveselul-
Gogosi.
E udata de Piriul-Teporestilor.
Pe teritoriul ei se afla padurea
Bungetul, Plaiul-Bobului si Le-
giuirile.
De com. Deveselul ma? £ine
si cat. Vraucea, forniat din nou,
cu 214 lnsura^ei improprietariti.
Acest catun este asezat spre
V., pe un platou in marginea
Dunarei, intre pichetele Vaiuga
si Birloaga.
Comuna Deveselul ma! ina-
inte a fost pe locul numit Ce-
rul, nume care Ta si purtat pana
mai tirziu. Cauza stramutarii aci
a fost lipsa de apa.
Deveselul, com. rur., jud. Roma-
naji, pi. Ocolul, formata din sa-
tele: Deveselul (405 locuitori)
si Comanca (400 locuitori). E
situata la 6 kil. spre S. de Ca-
racal, pe soseaua Caracal-Cora-
bia si in apropriere de calea fe-
rata. Se invecineste la V. cu
com. Redea si la S. cu com.
Vladila. Altitudinea terenuluT
d'asupra nivelului marii este de
132 metri.
Are 210 familii, sau 805 su-
flete, din carl 80 Sirbi si 10
figanf, iar restul Romini ; sunt
407 barba^T si 398 femei: 390
cas&tori^ si 415 necasatorip.
$tiu carte 42 persoane ; nu
stiti 763.
Budgetul comunei pe anul
1886—87 a fost de 3464 lei la
venituri si 3392 la cheltueli.
Are 151 contribuabili.
Vite man au fost 111 1887,
660, vite mici cornute 145 si
porci I o 1 1 .
Are 9 stabilimente comerci-
ale; o scoala primara, condasa
de un inva^ator si frecuentata
de 17 elevi, din 57 in virsta
de scoala. Sunt 3 biserici : Sf.
Nicolae (1842) in Deveselul, Sf.
Nicolae (18 15) in Comanca si
Sf. Nicolae-de-la-Schit, deservite
de 3 preop si 6 cintare^i.
In cuprinsul comunei se afla
la S. doua magure si spre N.
inca mai multe magure de di-
ferite forme. Pe aci se observa
$i urmele drumului roman de
la Romula la Malva.
Deveselul, proprietate, in jud.
Mehedin^i, pi. Blahni^a, com.
rur. Deveselul.
Deveselul-Straini, sat. Vezi Mi-
leni.
Dezrobi^i, sat, jud. Bacau, plasa
Trotusul, facind trup cu satul
Manastirea-Ca$inul.
Dezrobi^i, sau Valea-Manasti-
rei, sat, face parte din comuna
rurala Ji^esti, pi. Riul-Doam-
nel, jud. Muscel. $i-a luat nu-
mele de la ^iganii, ce asta-zi il
locuesc si carl au fost robi ai
manastirei Valea.
Are o populate de 98 locui-
tori (48 barba^i si 50 femei),
formind 20 familiT.
Loc litori! Tigani se ocupa
cu fieraria si mul^i sunt lautarT.
Prin mijlocul satului trece girla
Valea-Manastirei.
In acest catun se afla manas-
tirea Valea, fondata de Ion Radu
Voevod Paisie, la anul 7042
(1534) si zugravita de Mircea
Voevod Ciobanul , la 7056
(i 54 8).
Dezrobi^i, sat, face parte din
com. rur. Manastireni, pi. Oltu
de-Sus, jud. Vilcea. Are o po-
pulate de 462 locuitori (201
barba^T, 261 femei).
Dezrobi^i, parte din satul Ro-
mani, plaiul Horezul, jud. Vilcea.
Diacone^ti, sub-divizie a catu-
?iului Ro^coiul, din com. Gura-
Teghn, jud. Buzaii.
Diacone^ti, sat, plaiul Iaiomi^a-
Dimbovi^a, cat. com. Serbanesti-
Podurile, jud. Dimbovifa. I se
zice de locuitori si Diconesti.
Diacone§ti, sat, jud. Dolj, plasa
Amaradia, com. Zaicoiul, situat
la 1 kil. de cat. de resedin^a. E
brazdat de Dealil-Muerii. Are
192 suflete, 87 barba^i si 105
femei. Locuesc in 36 case. Co-
piii din sat urmeaza la scoala
mixta din satul Zaicoiul.
Diacone^ti, sat, face parte din
com. rur. Cetateni-din-Vale, pla-
iul Dimbovi^a, jud. Muscel.
Diacone^ti, sat, face parte din
com. rur. Rijletul-Govora, plasa
Vedea-d.-s., jude^ul Olt. Are o
populate de 100 locuitori.
Diacone^ti, sat, face parte din
com. rur, Obislavu, pi. Olte^ul-
de-Sus, jud. Vilcea. Are o po-
pula^iune de 182 locuitori (89
barba^, 93 femei).
Diacone^ti, ma ha la, in comuna
rurala Greci, plasa Motrul-d.-j.,
jud. Mehedin^i.
Diacone^ti, mosie particular^, ju-
Hosted by
Google
DIACONI
113
DICHISENI
de^ul Dolj, pi. Amaradia, com.
Zaicoiul, satul Diaconesti.
Diaconi, sat, face parte din co-
muna Poiana, pi. Nicoresti, ju-
de^ul Tecuciu. E asezat pe loc
ses, in partea de E. a comuneT,
la o distan^a de 400 m. departe
de resedin^a el.
Are o populate de 124 fa-
milii, sau 520 suflete, locuind in
125 case; sunt 112 contribuabili.
In sat se afla: 129 boT, 57
vaci, 14 cat, 16 iepe, 3 arma-
sari, 156 01 si 3 capre. Lo-
cuitorii poseda: 19 hect. pa-
dure, 8 hect. vie, 5 stupi, 36
plugurl, 3 cazane pentru face-
rea rachiulu! din tescovina si
din prune.
In sat se afla o biserica, cu
hramul Sfinpf - Voevozl, deser-
vita de 1 preot si 2 cintare^T;
este de zid; dateaza de pe la
1842, cind a fost facuta de lo-
cuitorl in locul alteia mat ve-
chi.
Acest sat mat poarta si nu-
mele de Rosia.
Locul unde este satul, apar-
{inea manastirei Rachitoasa.
Diaconi^ei (Virful-), colind, in
jud. Buzau, cat. com. P&nataul,
acoperita de livede si pu^ina
vie.
Diaconului (Balta-), lac, m su-
prafa^a de 180 m. p., m com.
Dolhasca, jud. Suceava.
Diaconului (Piscul-), pise, la
E. de com. Valea-Popel, plasa
Riurile, jud. Muscel.
Diaconului (Piscul-), pise, la
S.-E. de com. Podeni-VechT, pi.
Podgoria, jud. Prahova.
Diana, sursa cu apd minerala^ in
vaiea riului Olanesti, jud. Vil-
cea, avind aceeasl compozi^ie ca
si sursa Vulcanul, cu deosebire
ca iodurile alcaline sunt mal
concentrate.
Dianul, sat, face parte din com.
rur. Stoesti, plaiul Horezul, ju-
de^ul Vilcea. Are o populate
de 822 locuitorl (440 barba^i,
382 feme!). Cade in partea de
E. a comuneT, pe vaiea riuluT
Cernisoara. Aci e o biserica re-
parata la 1890 si avind ca cti-
torl pe top locuitorii.
Dianul, deal, intre com. Malda-
resti, Madulari si cat. Dianul,
plaiul Horezul, jud. Vilcea.
Dichili-Ta§-Alceac-Dere, vale,
in jud. Tulcea, pi. Istrul, com.
Casimcea, cat. Cuciuc - Chioi;
se desface din poalele sudice
ale dealului Saxancula ; se in-
dreapta spre S., cu o direcjie
de la N.-E. spre S.-V., dealun
gul dealului Suci-Tepe-Bair si
Cuciuc-Chioi-Bair, brazdind par-
tea vestica a plasei si cea sud-
estica a comuneT; dupa 9 kil.
de drum, se deschide in vaiea
piriulul Casimcea, linga satul
Cuciuc-Chioi ; pe vaiea -T merge
drumul comunal Cuciuc-Chioi-
Cail-Dere.
Dichili§-Ta§-Bair - Sirti, deal,
in jud. Constanta, pi. Medjidia,
com. Cocargea, intinzindu-se pe
la V. satuluT Cocargea si prin-
tre vaiie Iai-Ceair si Ceatiric-
Ceair; are o inal^ime maxima
de 142 m., pe care o atinge in
virful sau Cocargea; la S., se
prelungeste cu dealul Iusus-Ta-
rifi-Bair, iar la N. cu dealul Di-
ordingi-Orman; este acoperit cu
pasuni si pe poaie cu semana-
turi.
Dichi-Ta§-Dere, vale, in jud.
Constanta, pi. Medjidia, pe te-
ritoriul comunei Mamut-Cuius ;
merge spre N\, curgind printre
dealurile Bei-Aslan-Bair si Cara-
Dede-Bair si apol se deschide
in vaiea Acargea-Dere sau Da-
utlar-Buiuc-Dere, dupa un drum
de aproape 6 kil., avind o di-
rec^ie generals de la S.-E. ca-
tre N.
Dichil-Ta§i, deal, in jud. Cons-
tanta, plasa Mangalia, pe teri-
toriul comunei Enghezul; este
prelungirea spre N. a dealului
Bair - Cara - Suluc ; are o inal-
$ime medie de 130 m. si este
acoperit in cea mal mare parte
cu pasune, iar pe poale cu se-
manaturi; este taiat de drumu-
rile comunale Enghez-Biuiuc-
Ghiuvenli si Enghez - Cuciuc-
Casicci.
Dichiseni, com, rur., in jude^ul
Ialomi^a, plasa Borcea, situata
spre E. de orasul Calarasi, in-
tre comunele Rosep-Volnasi si
Socariciul.
Teritoriul comunei, in supra-
fa{a de 10000 hect. se intinde
din Dunare spre N„ prin insula
Balta si cimpul Baraganul, pana
in apropiere de calea ferata Bu-
curesti-Fetesti. Coprinde doua
mosii: Dichiseni, proprietate a
statului, fost pendinte de Epis-
copia Buzau, si fost arendata pe
periodul 1883 — 1893, cusuma de
36550 lei si pe periodul 1893 —
1898, cu suma de 108050 lei;
Coslogeni, proprietate a statu-
lul, trup din mosia Traneseani,
din care parte s'a vindut in lo-
turl si 250 hect. s'a plantatcu
salciml, iar restul s'a arendat,
pe periodul 1893 — 1898, cusuma
de 55100 lei.
Dupa legea rurala din 1864,
sau improprietarit 12 1 locui-
torl; dupa legea rurala din
1878, sau mal improprietarit
78 locuitorl, se mal gasesc fara
propriety! 1 10 locuitorl.
5i>8~8 ilarele Dicfionar Geogra/ic. Vol. JJJ.
15
Hosted by
Google
DICHISEN1
1U
DICULESTI
Se compune din satele: Di-
chiseni, Coslogeni si Satnoeni
si din c&tunele (tirlele): Man-
dacbe si Putineiul. Resedin^a pri-
marieT si a judecatorieT comu-
nale este in Dichiseni.
Are o populate de 258 fa-
milif, sau 1181 suflete, din can
602 b3rba{i si 578 femeT; 1123
RominT si 58 BulgarT ; 3i2agri-
cultorT, 3 comercianp, avind 5
profesiunl libere, 58 muncitor!
si 13 servitori. Stiu carte 126
persoane.
Sunt 1 5 1 contribuabilT.
Vite sunt: 300 caf, 650 boT,
2500 01, 45 capre, 4 bivoli, 4
asini si 250 porci.
Budgetul comuneT pe 1887 —
1888 era de 4076 lei la veni-
turi si de 45 r 4 lei la cheltuelT.
Are 1 scoala mixta, frecuen-
tata de 59 elevl si 6 eleve, con
dusa de 1 inva^ator, retribuit de
stat si comuna. Scoala are lo
cal propriii.
Sunt trel biserici, cite una in
fie-care sat, deservite de 3 pre-
op si 4 dascall.
Dichiseni, sat, in jud. Ialomi^a,
plasa Borcea, pendinte de co-
muna cu acelasi nume, situat pe
malul sting al Borcei, la 15 kil.
spre E. de orasul Calarasi. Pe
partea de N. a satului trece dru-
mul ce duce de la C&larasi in
satele despre {annul Borcei.
Are o scoala mixta, condusa
de 1 in viator.
Este o biserica, construita din
zid, in 1874, deservita de un
preot si 2 dasc&li.
Popula^iunea satului este de
6$ familil.
Vite sunt: 100 cal, 200 boT,
1250 oT, 35 capre, 2 asini si
120 porci.
Dichiul, tnunte^ jud. Dimbovifa,
plaiul Ialomita-Dimbovi^a, in sus
de Moroeni, cum mergT pe mat-
ca Ialomi^el in dreapta. Este
acoperit de paduri.
Dicile§ti, moste, a mosnenilor
din com. Radoesti, jud. Tele-
orman. Mosia lor fund mai
mare si impar^ita, numaT o parte
poarta aceasta numire.
Dicu-Ochiuz, vtilcea, se varsa
in Cungrea-Mica, in raionul co-
muneT Parosi, pi. Oltul-d.-s., ju-
de^ui Olt.
Dicul, mahala, com. Diculesti, pi.
Oltetul-d.-j., jud Viicea.
Dicul, valcca, care se formeaza
pe teritoriul comuneT Balta^i,
pi. Mijlocul, jud. Olt. Curge de
la E. catre V. si se varsa in
Plapcea-Mare, pe stinga el.
Diculesti, com. rur., jud. Viicea,
pi. Oltetul-d.-j., compusa din 2
catune: Budesti si Diculesti.
Este situata pe Valea-Olte-
{ulul, la 60 kil. departe de ca-
pitala jude^ulul si la 20 kil. de
a plasel.
Are o populate de 135 fa-
milil, sau 658 suflete (334 bar-
bapf, 324 femei); sunt i20con-
tribuabili; 145 case.
In comuna sunt 2 biserici;
una in cat. Budesti, fondata la
1825 de slugerul Alexandru
Diculescu si reparata de Vasile
Racota; a doua in cat. Dicu-
lesti, fondata de sateanul Dicu.
Bisericile sunt dotate cu pamint
de ctitorif lor.
Cea mai mare parte din lo-
cuitorl se ocupa cu agricultura ;
parte din eT se ocupS cu face-
rea de p&laril de paie, cojoca-
ria, dulgheria si timpl&ria. EI
desfac produsul muncel lor la
Craiova, Tirgul-Horezul si Bal-
cesti, localitatea mai apropiatci.
Vite sunt: 30 caT, 50 boT,
40 vacl, 150 capre, 400 of. Lo-
cuitoril din catunul Budesti s'au
impropriet£rit la 1864 pe mosia
def. Vasile Racota ; cerTal^f sunt
mosnenl.
Scoala dateaza in comuna de
50 anl. Cladirea e proprietatea
comuneT. Se frecuenta de 17
copii (15 bae^f si 2 fete), din
numarul de 83 copii (51 baeti
si 42 fete), in virsta de scoala.
Stiu carte 40 bae^T si 9 femei.
Cu intre^inerea scoaleT statui
cheltueste anual 11 88 leT.
Vatra satilul are 125 hect.,
iar toata com., 750 hect., cu iz-
laz, vilcele, tufisurl si ripT.
Soseaua comunala inlesneste
comunica^ia intre com. Babeni,
la N. si Fauresti la S.
Veniturile si cheltuelile com.
se urea la 1215 lei anual.
Se margineste la N. cu com.
Babeni, la S. cu Fauresti, la V.
cu Gorunesti si Baiace?ti si la E.
cu comuna Usurei.
E brazdata de dealurile : Fo-
tolescu, Ciochi^el, Tariseni si
Calugarul, si udata de vaile :
Imoroasa, Surcelul, BisericeT si
Tamasoaia, can traverseaza co-
muna dela N.-E. spre S.-V. si
se varsa in Olte^.
Riul Olte^ul formeaza in ra-
ionul acesteT comune doua bai^T
marl.
Diculesti, cdtun, al com. Pana-
t&ul, alipit de com. Sibiciul-d.-j.,
jud. BuzSu, Are 60 locuitorT si
15 case.
Dicule§ti, sat, face parte din co-
muna rur. cu acelasT nume, ju-
de^ul Viicea, pi. Olte^ul-d.-j. Are
o popula^iune de 263 locuitorT
(134 b^rba^Tsi 129 femeT). Cade
m partea de S. a comuneT. Aci
e resedin^a com. si scoala, care
e frecuentata de 1 1 copiT, din
numarul de 42 in virsta de scoala.
Diculesti, mahala, in jud. Me-
Hosted by
Google
DICULESTI
115
DIENCI
heeling, pi. Vailor, com. rur.
Horasti.
Dicule^ti, deal, in raionul com.
Diculesti, jud. Vilcea, pi. Olte-
^ul-d.-j., pe care se cultiva 54
hect. vie.
Dicul, sat, jud. Dolj, pi. Dum-
brava-d.-j., com. Risipi^i.
Dicului (Valea-), vale, comuna
Bunesti, jud. Vilcea, pi. Ocolul.
Didesti, com. rur., in jud. Tele-
orman, la extremitatea despre
V.-E. a pi. Tirgului, situata pe
valea Tecuciulul, in mijlocul
unghiulul format din impreuna-
rea piriulul Tecuciul cu riul
Vedea.
Are alipit un catun §tirbi^i, si-
tuat la o distan^a de 4 kil. in Va-
lea- Vezii pe partea stinga spre
comuna Cucue^i, pe soseauaju-
de^eana Rosiori-Strimbeni.
Satul Didesti, situat mai pe
deal, e inconjurat din toate
parole de padure.
Teritoriul com. este straba-
tut de diferite valcele, cum si
de apele Vezii si ale Tecuciului ;
diferite izvoare curg de pe dea-
lurl, formind viroage in mat
multe locuri.
Suprafata comunei cu mosia
sipadurile statulul, este de 2525
hect. Din aceste 1756 hect.
sunt numai padure batrina, a-
vind mai mult stejar si lemne
de construc^iune, in grosime
pana la 1 m. in diametru.
Locuitoril improprietari^idim-
preuna cu insura^eiT, sunt in nu-
mar de T34, din care 100 in sa-
tul Didesti cu 400 hect., 25
in cStunul Stirbi^i cu 175 hect.
si 9 insuratei improprietari^I la
anul 1879 pe 50 hect. Se afla
aci si l k hect. vie si 3 /4 livezi cu
pruni.
Popula^ia comunei este de
200 fam., sau 1003 sufl., din car*
190 contribuabili. In c&tunul
$tirbi^i sunt 200 sufl. si 47 con-
tribuabili.
$tirbi{i, fund asezat in partea
stinga a riulul Vedea, la 4 kil.
de comuna Didesti urma dupa
situajia lui topogranc& s£ fie
alipit la comuna Cucue^i.
Numarul vitelor din comuna"
este de 2356 capete, din carl
568 vite mar! cornute, 147 cal,
7 magarl, 1440 01 si 194 rima-
tori.
Budgetul comunei este de lei
4339,19 la veniturl si de lei
4126,43 la cheltuell.
Are o scoalS. mixta, frecuen-
tata de 19 elevl. Are o moara
pe apa Vedei, in dreptul catu-
nului Stirbi^i, la punctul numit
UidumacuL
Drept biserica serveste fosta
manastire Schttul-Didesti, ziditS.
pe timpul lui Neagoe-Voda Ba-
sarab, pu^in- in urma zidirel
Cur^ei-de-Arges. E deservitS, de
2 preo^I, I cint&re{ si I para-
cliser.
Se ieaga cu com. Dobrotesti,
printr'o sosea vecinala care d& in
soseaua jude^eana Rosiori-Strim-
beni, in lungime de 3 kil. ; cu
comunele Merisani si Socetul,
tot prin sosele vecinale.
Satul Didesti este unul din
cele mai vechi dinjude^. Dupa
vechimea man&stirel se poate
in^elege si vechimea satulul. In
secolul trecut facea parte din
plasa Mijlocul ; de atuncl incoa-
ce face parte din a Tirgului; ma-
nastirea era considerate numai
ca metoh. In istoria lui Dioni-
sie Fotino gasim acest metoh
trecut sub numirea de D£die{i.
Didesti, mosie a statulul, in jud.
Teleorman, pi. Tirgului, numitS.
si Vatra-Schitulul-Didesti.
Didile§ti, deal, situat la N. com.
Ciuperceni, jud. Gorj, pi. Oco-
lul. Are o suprafa^ cam de
170 hect., acoperitacu padure,
proprietate a locuitorilor com.
Ciuperceni.
Dieacoi, deal, jud. Bacau, plasa
Tazl&ul-d.-s., de pe teritoriul co-
munei B&sesti.
Dieanca sau Dealul-Dieanca.
VezI acest ultim cuvint, jude^ul
Bac&u.
Dieanca, piriias, jud. Bac&ii, pi.
Tazl&ul-d.-s., com. Leontinesti,
care se scurge de a dreapta
Tazl&ulul-Sarat.
Dieanca, podis, jud. Bacau, pi.
Tazlaul-d.-s., com. Leontinesti,
care face parte din dealurile ce
despart Piriul-Cernulul de Taz-
laul-Sarat.
Diecheni, sat, face parte din co-
muna Bucesti, jud. Tecuciu, pi.
Birlad. E situat pe ambele la-
turi ale soselel na^ionale Ivesti-
Hanul-Conachi, la 1 kil. departe
de re^edin^a com., care este in
Bucesti.
Are o popula^iune de 19 fa-
milil, improprietari^I pe mosia
statului la 1864 si la 1881.
Satul vechiu era pe vale in-
tre Birlad si girla Birlovi^a.
Diecheni, mosie, proprietate a
statulul, com. Bucesti, jud. Te-
cuciu. Are o suprafata de 631
hect. Apar^inea manastirei Ni-
cori^a. Se intinde din soseaua
na^ionala p&nain nisipun spre E.
Dienci, com. rur., jud. Olt, pi,
Oltul-d.-s. E situate pe vilcelele
V&careasca si DrSghia. Are o
popula^iune de 832 locuitorl, in
care intra 24 locuitorl Jiganl.
E compusa dintr'un singur sat,
Dienci.
Hosted by
Google
DIENCI
116
D1MACHE
Pamintul sau e mai mult ses si
produce cereale si vin. Live-
zile de prunf ocupa aproape 75
hect.
Afara de agricultura, locui-
toril se ocupa, mat ales iarna,
cu dulgheria; sunt 3 cojocartf,
4 croitorii, 2 dogaril si 6 rotarii.
LocuitoriT in numar de 144,
s'au improprietarit la anul 1864,
pe 529 hect.
In com. e o biserica, deservita
de 1 preot si 2 cintare^I. La 1
Februarie 1896 s'a infiin^at aci
o scoala. Este frecuentata de 70
elev* (68 baep si 2 fete). Statul
cheltueste cu ea anual 756 lef.
N'are alte sosele de cit cele
din interiorul el.
Se invecineste la S. cu com.
Cimpul-Mare, la N. cu Dobro-
teasa, la E. cu Otesti-d.-s.
Dienci, deal, in raionul comunel
Dienci, jud. Olt, pi. Oltul-d.-s.,
pe care se cultiva 70 hect. vie.
Diene^ul, sat, al com. Paucesti,
pi. Siretul-d.-j., jud. Bacau. Se
afla situat pe piriul cu acelasi
nume, la o departare de 1200
m. de stasia Paucesti. Are o
biserica zidita la 1873, deToa-
der Bulgarul si 1 circiuma. Po-
pular a este de no familii sau
383 sufl. Vite sunt: 181 vite
marl cornute, 24 cai, 12 capre
si 59 rlmatorl.
Diene^ul, deal, jud. Bacau, pi.
Siretul-d.-j., situat in com. Pau-
cesti, in partea despre hotarul
spre jude^ul Tecuciu. Pe acest
deal, se afla urmele unor inta-
riturl vechT, numite Aparatoarea.
Diene^ul sau Petre§ti sau Di-
ne^ul, piriU, jud. Bacau, pi. Si-
retul-d.-j. Izvoreste pe teritoriul
com. Nanesti, la Fundul-Vlad-
nic, apol trece in com. Petresti,
curgind in Valea - Petrestilor,
unde se ingroase cu piriiasele
Fundul-Vail si Socii, si in fine
prin com. Paucesti, unde se
scurge in Siret, pe malul sau
sting, mai sus de satul Diene^ul.
Digul, ridicdturd de pdmint, jud.
Braila, facuta in 1884 din cau-
za inundarei Siretului, pe ma-
lul drept ai riului la N. com.
Cotul-Lung, pi. Valeni. Digul
are lungime de 10 kil.
Dihamul sau Baiul, munte, care
se intinde prin mijlocui com. Pre-
deal, plaiul Pelesul, jud. Prahova.
E situat intre Valea-Morarului,
Clabucetul-Baiului si muntele Tir
Berbeculul. Este cunoscut pen-
tru padurile de fag, pentru ne-
numaratele sale stine de 01,
pentru bogatele sale pasuni si
locurile de flne^e.
Acest munte a fost daruit
bisericei rominesti din Risnov
(orasel linga Brasov, in Tran-
silvania) de fra^ii Udriste si
Toma Postelnicu, la Aprilie,
1550. Actul de danie hota-
raste ca :
Locuitorii Risnovulut sa aiba drep-
tul d'a trimite vitele lor la pasune in
munte, netmpedica^i de riimctii, intoc-
mai cum s'au folosit si parin^ii lor, iar
din bauil dupe vite sa se indestuleasca
biserica Komineasca d'acolo din Risnov
cu cele de lipsa: lummari, tarniie, unt-
de-lemn, caci asa este urinduit chiar de
paring? donatorilor.
Hrisovul acesta se pastreaza
in original in arhiva bisericei
Risnovului; este intarit de to{T
domnii farei, purtind si isca'.i-
tura proprie a lui Mihaiti-Vitcazul
(1595); este scrisin slavoneste,
iar pe Romlneste este trad us
de Barac, tatal raposatului pro-
topop al Brasovului.
Din cele coprinse in acest
document reiese fara indoiala
c3 dania a fost de fapt facuta
cu mult mai inainte de anul
1550. D-lGheorghe Proca, pro-
fesor din Risnov crede ca Di-
hamul a fost daruit bisericei
din acel orasel, de parin^ii
fra^ilor Udristi, cam pe la anul
1485, data ctnd s'a construit
din material solid biserica veche
d'acolo.
Dihamul, pddure parti culara, jud.
Prahova. Vezi Raiul-Sasilor.
Diiul, drum vechiti, jud. Dolj, pi.
Jiul-d.-mj., com. Segircea.
Diiului sau al-Vidinului, (Dru-
mul-), drum vechiti, jud. Dolj,
pi. Bailesti, com. Urzicu^a; vine
din spre E. si trece spre S.
de comuna.
Dijcadael-Bair, deal in jud.Tul-
cea, pi. Macin, pe teritoriul com.
Cirjelari, si pe acela al catunu-
lui Hasanlar. E situat in partea
S.-E. a plasei si a comunei.
Lasa spre V. dealul Hasanlar si
spre E. Cuciuc - Cara. Din el
izvoreste valea Domus-Culac.
Se ridica. pana la 306 m., punct
trigonometric de rangul al 2 -lea,
dominind asupra vaei si satului
Hasanlar. Pe muchie e plesuv,
pe pante e acoperit cu pasuni
si livezi.
Dima, deal, jud. Muscel, plasa
Riul-DoamneT, com. Racovi^a.
Dima, lac, in jud. Ialomi^a, plasa
Borcea, insula Balta, pe teritoriul
com. Gildaul.
Dima (Branis/tea4ui-), pile din
padurea statuluT, de pe mosia
Basesti, plasa Calma^uiuluT, jud.
Teleorman.
Dimache, sat, jud. Ilfov, plasa
Dimbovita; face parte din com.
rur. Fundeni-Gherasi. Este si-
tuat la E. de Fundeni si are
locuri smircoase.
Hosted by
Google
DIMACHE
117
DTMIANA
Se intinde pe o suprafa^a de
35 S hect. proprietatea D lui N.
I. Gherasi, din cari cultiva 255
hect. (100 padure).
Popula^ia lui e de 92 loc.
Numarul vitelor p mari e de 91
si al celor mici de 141.
Dimache, locuinfa izolata, jud.
Ilfov, pi. Dimbovi^a, com, Fun-
deni-Gherasi.
Dima^ilor (Dealul-), deal, in
jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul,
com. Valea-Salcief. Se desface
din Dealul-Cilnaului, Brazdeaza
partea de N. a comunei. Este
acoperit cu paduri.
Dimacheni, com. rur., in jud. Do-
rohoiu, in partea de N.-E. a pi.
Copula, formata di.i satele: Di-
macheni si Mateleni, cu rese-
din^a primariei in Dimacheni.
Are o populate de 274 familii
sau 940 suflete; 2 biserici, de-
servite de 1 preot, 2 cintare^T,
2 palamari; o scoala, condusa
de 1 invafator si frecuentata de
54 elevi; 739 hect. pamint sa-
tesc; 3237 hect. 20 ar. cimp
si 114 hect. 58 ar. padure ale
proprietarilor mosiei; 21 iazuri
si 12 pogoane vie.
Budgetul comunei a fost, in
anul 1890 — 91, de lei 3567 la
venituri, si de lei 345 5 la chel-
tueli.
Vite mari cornute sunt 1007,
01 1886, cai 210 si pore! 358.
Sunt 1 10 stupi.
Dimacheni, sat, pe mosia cu
acelasT nume, jude^ul Dorohoiu,
plasa Copula, com. Dimacheni.
Are 200 fam., saii 775 suflete.
Asezarile satenilor sunt in mare
parte bune, cu livezl si gradini.
Proprietarul mosiei are casa
mare cu doua rindurT, bine zi-
dita si cu heiurile necesare.
Proprietatea mosiei este a
d-neT Elenca Docan, nascuta
Dimache.
Biserica, cu patronul Adormi-
rea-Maicei-DomnuluT, deservita
de 1 preot, 2 cintare$T si 1 pala-
mar; este mare, bine ziditS. si fru-
mos inzestrata cu necesariile ofi-
ciuluT divin. Inscrip^ia ce are de
asupra intrarei spune :
Acest sft. locas se presupune a ft zidit
de Isac Balica Hatman, iar acum la 1842,
s'a zidit clopotni^a din temelie de Vor-
niceasa Profira Dimache, nascuta Mi-
clescu.
Are o scoala, condusa de un
inva^ator, si frecuentata de 54
elevi; localul este facut de
loan Docan, in 1869.
Calitatea p&mintului este buna
si fertila. Satenii improprietari^i
au 581 hect. 47 ar. pamint;
iar proprietarul mosiei are 2143
hect. 99 ar. cimp si 42 hect. 97 ar.
padure. Pe mosie se afla acarete
bune pentru pastrarea recoltei.
Sunt 16 iazuri cart produc : stuh,
pesti si raci ; intre toate mat mare
este acel al-lui-Dimache, in in-
tindere de 4 hect. 29 ar.
Se ma! afla o iivada intinsa
cu mul^i si dtferi^t fructieri si
vie in intindere de 8 pogoane.
Apele ce tree pe mosie sunt :
riul Jijia ce curge pe la hotaf,
si ptratele x\randelul si Humeni,
incepatoare de pe mosie.
Drumur! principale : acel de
la Dorohoiu ce trece prin sat
si duce la Podul-Stamatel si la
Nicseni; acel de la Miclauseni
si Dumeni ce vine prin Corla-
teni si se desparte in 2 ramurl,
unul ducind la Botosani si cu
alta la Leorda.
Hotarele sunt cu : Corlateni*
Vaculesti, Braesti, Teisoara, Nic-
seni si Mateieni.
Curtea boereasca, se zice ca
e refacuta pe urmele vechi ale
caselor Hatmanulut Balica, care
devenira Domnestf dimpreuna cu
mosia, prin decapitarea Hatma-
nulut, in urma rSzboiului de la
Cornul-luI-Sas, cind i s'a con-
fiscat de Domnie toatS. averea.
Biserica se zice cS. iarasl este
foarte din vechime urzita acolo ;
din povestirile batrinilor, reese
c& ea a fost f&cuta de $tefan-
Vod&, atuncl cind si mosia era
Domneasci; dar prin grele in-
prejur&rl ce au urmat s'a stri-
cat, si apoi dupS, ce deveni
proprietar mosiei Hatmanul Ba-
lica, acesta a refecut-o dinpre-
un& cu Cur^ile-Domnesti, carl
se aflau in ruina.
Locurl insemnate sunt : Iazul-
Domnesc si Movila-Bortoasa.
In satul Dimacheni s'a finut
in anul 1773 (7 181) sfatul bo-
ferilor contra lui $tefan Petri-
ceico-Voda\
Dimacheni, iaz, jud. Dorohoiu.
Vezi Dimacheni, sat.
Dimei (Valea-), vale, jud. Te-
cuciu, com. cu acelasT nume. E
situata la E. de tirgul Stani-
sesti. Are direc^ie de la N.-E.
spre S.-V., terminindu-se in Va-
lea-Dobrotforului.
Dimiana (Floreasca), mosie, in
jud. Buzau, com. Gura-Dimienii,
avind peste 1000 hect., din care
200 arabile, 1 50 padure, 350
izlaz, 100 fineafa, 64 livede si
restul sterp.
Dimiana (Floreasca), padure,
pe mosia Dimiana, jud. Buzau,
com. Gura-DimieniT, despar^ita in
4 sforl: Fundul-lui-Georghe, F&-
getul, Dosul-Dimienil si Homo-
cioala, avind impreuna 150 hect.
Dimiana, vale, in judeful Buzau,
com. Gura-DimieniT. Isl ia nas-
tere de la LicoT, apoi se uneste
cu izvorul Valea-Homocioaia si
unite, merg de se varsa in riul
Hosted by
Google
DIMIENf
11*
DIMUL
Sl&nic, prin mijlocul com. Di-
miana. In timp de ploae vine
mare si cu multa violen^.
Dimieni, sat, In jud. Ialomija,
pi. Ialomifa-Balta, pendinte de
comuna Ograda. Este situat pe
malui sting al riulu! Ialomi^a,
la un kilometru spre V. de
satul de resedin{a\
Popula^iunea este de 75 famili!
de Romin!, 3 famili! de figan!,
1 familie de Grec! si 1 familie de
BulgarT.
Aic! este o biserica, la care
deserveste preotul din Ograda.
Vite sunt: 124 cai, 45 bo!,
210 o! si 150 pore!.
Dimieni, sat, face parte din com.
rur. Tunari-Dimieni, jud. Ilfov,
pi. Dimbovi^a. Este situat la N.
de Tunari. La E. locul e baltos.
Se intinde pe o suprafa^a de
727 hec. cu o populate de 321
locuitori.
D-l G. D. Vernescu are 505
hect, din carl cult'iva" 468 (8
sterpe, 25 izlaz, 4 padure). Lo-
cuitori! au 122 hect. si le cul-
tiva pe toate.
Are : o bisericS, cu hramul A-
dormirea, deservit& de 1 preot
si 1 cint£ref ; 1 moara cu aburi ;
1 masina de treerat ; 1 helesteu.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumarl si I hangiii.
Num&rul vitelor mar! e de
149 si al celor mici de 823.
Dimieni, padure, in jud. Ialomi^a,
pi. Ialomifa-Balta, pe teritoriul
comune! Ograda, pe $armul sting
al riulul Ialomi^a. Are o supra-
fa^S. de 60 hect. Esenfe : stejar,
ulm, saicie si plop.
Dimienii (Dosul-), padure, in
jud. Buz&u, com. Gura-Dimienii;
formeazS una din cele 4 sfori
ale padure! Dimiana ; are 32 hec-
tare.
Dimienii (Gura-), com. rur., in
jud. Buz&u, plaiul Slanicul. E
situate pe ambele malur! ale
riulu! Slanicul, la o distan^a de
34kil. 760 m. de Buz&u. Limitele
sale sunt: La N., incepe din
plaiul B&ligosi si se lasa pe
izvorui Valea-Mare, p&na in riul
Slanicul (la Catrinoiu), trece Sla-
nicul (pe la Iordache Gelea) si
se urea pe muchie in sus pana
inpadurealordachioaia, de unde,
in linie dreapta peste plaiu, trece
pana in Muche (C. Margaritesti,
jud. Rimnicul-S&rat) ; la E., \\\~
cepind din muchea Margaritesti,
merge pe hotarul mo?iei Licoi
p^na in muchea izvorui Valea-
Vacii ; la S.,incepind din muchea
Vae!-Vaci!, se lasa pe muchea
Vaei-Cringului si apo! pe aceasta
vale in riul Slanicul; trece apoi
riul Slanicul in dreptul izvorui Bo-
dea si merge urcindu-se pe Bo-
dea pana in muchea Vaei-Corbu-
lui; la V., incepe din Valea-
CorbuluT, pe al careia mal merge
pana la Fag!, in apropiere de
virful Baligosi. Suprafa^a sa este
de 1825 hect., din care 637
arabile, 197 padure, 145 finea^a,
712 izlaz, i61ivezi, 6 vie si 112
sterp. Pe ling& pamintul posedat
de locuitori, proprietap ma!
insemnate are : Dimiana sau
Floreste. Terenul e accidentat,
fiind propriti numai culture! po-
rumbului, sunt apo!livez!, fine^e,
etc. Din punct de vedere geo-
logic e de o deosebita impor-
tant Valea-Dimieni!. Industrie
si corner^ n'are. Mor! sunt 2
pe riul Slanicul. Ca! de comu-
nicafie are soseaua Sapoca-Lo-
patari.
Vite are: 270 bo!, 326 vaci,
52 vi^ei, 4caT ; 10 epe, 4 minj!,
2050 01, 121 pore! si 11 capre.
Sunt 100 stup! cu albine.
Comuna e formats din c&-
tunele : Cociobesti, Dimiana,
Dogari si Floresti. Populapa sa
e de 1500 locuitori. Case de
locuit sunt 221.
Meserias! sunt: 2 fierar! si 1
boiangiu.
Contribuabili sunt 168. Sta-
bilimente comerciale 6.
Budgetul comune! e de 1421,
le! anual.
Carte sttu 17 locuitori.
Are 1 biserica, cu hramul Sf.
loan Botez&torul, deservita de
2 preo^I si 2 cintare^!.
Circiumi sunt 3. Satul Gura-
Dimienii exista din vechime.
Dimienii (Gura-), catmi de rese-
din^a al com. Gura-Dimieni!,
jud. Buzau. Are 730 locuitori
si 108 case.
Dimienii (Muchea-), colind, in
jud. Buzau, com. Gura-Dimienii,
avind culmina^ia: Virful-Dimi-
enii; e goala ; petris si izlaz.
Dimitre^ti, sat, in jud. Ialomifa,
plasa Ialomi^a-Balta, pendinte
de comuna Murginca. Este situat
pe maiul de N. al laculu! Stra-
china si la 5 kil. spre V. de
satul de re^edinta.
Are o popula^iune de 45
familil de Romin! si 4 famili! de
Tigani.
Vite sunt: 200 boi, 100 cai,
800 o! si 100 porci.
Dimitrie (Sfintul-). Vezi Smiro-
dava.
Dimoiul, sat, jud.Dimbovifa, pla-
sa Dealul Dimbovhra, cat. com.
Colanui.
Dimonul, deal, la V. comune!
Sascioara, plasa Mijlocul, jud.
Vilcea, care serveste de hotar
intre aceasta com. si comuna
Valeni.
Dimul, dealy jud. Muscel, com.
Corbisori, din plaiul Nucsoara,-
Hosted by
Google
DIMULEASA
119
DINTR'UN-LEMN (MANASTIREA-)
Dimuleasa, prival, jud. Braila.
Incepe din malul drept al Du-
narei, de la jumatatea ostrovului
Coada-Lupulm, curge spre N.-
E. in Filipoiu, in partea stinga,
aproape de cherhanaua $erban.
Are o lungime de 12 — 15 kil.
si o la^ime de 3 — 4 m.
Dimules/ti, sat, face parte din
com. rurala Madulari, jud. Vilcea
plasa Cerna-d.-j. Are o populate
de 210 locuitori, 108 barba^i si
102 femei.
Dimule^ti, sub-divizie a coiminei
Berca, com. Piclele, jud. Buzau.
Din-Dreapta §i din Stinga
Cungri^oarei, (Dealurile - ),
dealtiri, pe carl este situata
comuna Parosi, plasa Oltuld.-s.
jud. Oit. Direc^ia lor e de la
N. la S. Au o lungime de 2 kil.,
pe care se cultiva vi^a, cereale,
sunt sadi^i pruni, iar parte ramin
ca pasune de vite.
Din-Mijloc, (Movila-), movila,
in jud. Buzau, com. Cotul-Cioril,
pe mosia Ciorani.
Din-Prunii-Zamfirei, (Girla-),
piriii, izvoreste din dealurile
Piscanilor, com. Piscani, plasa
Riul-Doamnei, jud. Muscel ; trece
pe la N. comunei si se varsa
in Riul-Doamnei.
Dincani, sat, face parte din com.
rurala Fata, jud. Olt, pi. Vedea-
d.-s. Are o populatiune de 350
locuitori. Aci e o biserica zidita
la anul 1846, de Badea Tu
dorache si so^ia sa Ioana.
Dincolo-de-Sili§te (Dealul-de-),
deal j in jud. Constanta, pi. Sili
stra-Noua, pe teritoriui com. rur.
Satul-Nou si anume pe al catu-
nuluT deresedin^a Satul-Nou. Se
desface din Dealul-de-la-Cetate ;
se intinde spre E., avind o
direc^tune generala de la N.-V.
spre S.E., brazdind partea nor-
dica a plasii si a com. Comuna
Satul-Nou este asezata la poalele
sale de S. Uitimele sale rami-
fica^ii estice se termina pe malul
vestic al lacului Oitina, facindu-1
inalt si cam ripos. Are 84 m.
inahVime. Este de natura hu-
moasa. Este acoperit cu finefe
si semanatun. Pe muchea lui
merge un drum comunal Pirjoaia-
Satul-Nou.
Dlnga, saty in jud, Tutova, plasa
Simila, com. Orgoesti, spre E,
de satul Orgoesti, in partea de
N.-E. a jud., asezat pe virful
unui deal. Are 108 loc. (din
carl 7 stiu carte) si 40 case.
Dinghiliul, catun, pendinte de
com. Scor^arul-Vechiu, jud. Brai-
la, pi. Vadeni, situat la S.-V., la
8 kil. de com. Populafia sa e
de 17 familii, sau 7 7 suflete.
Dinghiliul} movild, jud. Braila.
situata la V. de cat. cu acelasi
nume, la o distan^a de 6 kil. de
com. Scor^arul-Vechiu. Ofi^erii
statuluT-major austriac cind au
facut harta {are* au construit pe
dinsa un observator. Movila are
o inahume de 20 — 30 m.
Dinghiliul, deal, in jurul lacului
Lutul-Alb, com. Scor^arul-Ve-
chiu, plasa Vadeni. jud. Braila.
Dini^orul, padure, pendinte de
com. Bertesti-d.-j., plasa Balta,
jud. Braila. Se margineste la
E. si N. cu cimpia, la V. cu
Vilciul, la S. cu padurea par-
ticulars Bertesti. Suprafa^a sa e
de 4 hect, acoperite cu salcie.
Dini^orul, tirld, pe malul drept al
canalului Vilciul, la hotarul de N.
a com. Bertesti-d,-j , jud. Braila.
Dinoaia, pddure de stejar, in com.
Vascani, jud. Suceava.
Dintele (Piatra-Da§cului), cul-
minafie a muntelul- Virful-de-Est,
jud. Buzau. E punct trigono-
metric. Face hotar intre plaiurile
Pirscov si Buzau. De pe dinsui
se desfasura una din cele mal
frumoase privelistf. Coastele sale
sunt acoperite de padurl.
Dintele-din-Mijloc, munte, aco-
perit cu padure, in com. Salcia,
plasa Podgoria, jud. Prahova.
Dintele-RunCului, munte, in com.
Cislaul, jud. Buzau. VezT Runcul.
Dintre-Dealuri,/z«#«a, in com.
Bajesti, pi. Riurile, jud. Muscel.
Dintre-Poeni, loc izolat, la Est
de comuna Stilpeni, plasa Riu-
rile, jud. Muscel, de unde izvo-
reste Piriul-Ogrezelei.
Dintre-Sirie, poiand, in partea
de N. a com. Star-Chiojdul,
pi. Teleajenul, jud. Prahova, si-
tuata la confl uenfa pfriulu! $iriul
cu piriul Siriasul. Serveste de
izlaz pentru vitele locuitorilor.
Dintr'un-Lemn,(Manastirea-),
mdndstire, jud. Vilcea, asezata
pe valea riului Otasaul, aproape
de riu, la 3 ore departare de
Rimnicul-Vilcea.
Aceasta manastire, dupa cum
se vede pe pisaniile bisericei,
s'ar fi intemeiat de Mateiu-Voda
Basarab. Ea a existat insa cu
mult maf inainte, de oare-ce
Mihnea-Voda Turcitul ii facuse
o danie la 1579. Biserica zidita
de la inceput din caramida ne-
tencuita, dupa cum se pare, a
pierdut mult din stilul ei prin
desele repara^iunT. Cea din urma
reparatfune a fost facuta la a-
nul 1841.
Hosted by
Google
DlNJll-RUNCULUl
120
DIOCHEflLOR (DEALUL-)
Legenda spune ca aceasta ma-
n&stire s'a zidit in cinsteaicoa-
nel Maicei-DomnuluJ, facatoare
de minunf, gasita intr'un stejar,
in care loc se afla azi biserica.
La cimitirul man&stiref se afla
o biseric£ de lemn, de la anul
1 8 14, care merits o deosebita
atenjiune. Man&stirea se intre-
^ine de stat $i se administreaza
de o starifa ajutata de un con-
siliii economic ?i de altul spiri-
tual. Monahele sunt in numar
de 27 batrine.
Din{ii-Runcului, localitate, in
partea de S.-E. a com. Salcia,
jud. Prahova, pi. Podgoria. E
acoperita cu padure.
Dinu (Dealul -lui-), deal, in
com. Doze^ti, jud. Vilcea, pi.
Cerna-d.-j. Strabate comuna de
la N. spre S. Riul Gemineaua
uda poaiele sale de E. $i Gea-
m&na pe cele de V.
Dinu (Valea-lui-Mo§-), vale,
in jud. Constanta, pi. Silistra-
Noua, com. Cochirleni. Se des-
face din Movila-Mare; se indreap-
ta spre V., urmind direc{iunea
de la N.-E. catre S. -V. ?i
se deschide in stuful Ivranes,
dupS un drum de 2 kil. ; la
E. se afl& dealul Uzum-Amet;
e t&iat de Valul-luiTraian pe
la N. $i de drumul Ivranes-
Cochirleni pe la S.; este si-
tuate in partea vestic£ a pla?ei
$i cea sud-vestica a com. Este
acoperita cu p&?uni§i stufi^url.
Dinul (Mo§u-), movila, situata la
S.-E. de com. Ru^eful, jude^ui
Braila, la 2V2 kil. de com. Ru-
^eful.
Dinul, munte, in jud. R.-Sarat,
plaiui Rimnicul, com. Bisoca. E
a$ezat la hotarul jude^ulul ca-
tre districtul Buzau §i intreco-
munele Bisoca $i Jitia. Este a-
coperit numat cu paduri. Se
desface din dealul Ulmu§orul,
face pu^in hotarul jude^ului, mer-
ge spre E. §i las& spre E. culmea
Cata i{ul, printre riul Rimnicul-
Sarat $i afluentui sau, piriui
Catau^ui, $i spre N. CulmeaCil-
naului, printre riul Cilnaul ?i
afluentii Rimnicul uT-Sarat, des-
p&nVmd basinele lor.
Dinuleasa, padure, supusa regi-
mului silvic, jud. Muscel, plasa
Podgoria, com. Glimbocelul, a-
vind impreuna cu trupurile Go-
leasca, Baneasa, Gilceasca, To-
measca, Gherasoaia, Chiriceasca
$i Ghi^easca, o intindere de 1350
hect. acoperita cu stejar, car-
pen, jugastru, ?i plop.
Dinuja (Aria-lui-), picket, in jud.
R.-Sarat, pi. Ora$ulul. Vezi Aria-
lui-Dinu^a.
Dioche^i, com. rur., in pi. Su-
$i£a, jud. Putna.
Este a^ezata pe un deal ce
este desparfit de Dealul-Crucei
prin piriui Zabrau^ul.
Distan^a comunei de re$edin{a
suprefecturet Mara?e$ti e de 3
kil., iar de capitala jude^ului
de 31 kil.
Comuna Dioche^i se compu-
ne din catunele : Dioche^i (unde
e ?i re§edin^a primariei comunei)
Bolote^ti $i Sperie^i.
Populatiunea com., dup& eel
din urma recensamint, ede297
fam. sau 1071 sufl. (552 b&r-
bap, 519 feme!). Aceasta po-
pula^iune se imparte ast-fel:
381 neinsura^I, 594 insuratf
?i 96 vaduvi; 1057 Rominf, 4
Ru$I $i 10 de diferite nationa-
lity!; 1057 ortodoxl, 4 cato-
lici ?i 10 mozaicf; 315 agricul-
torl, 8 meseria?!, 5 comercianfi,
8 avind profesiunl libere, 41
muncitorl ?i 32 servitorl.
Stiu carte 1 16 persoane (103
barbap, 13 feme!).
Num&rul caselor de locuit e
de 302.
Are o biserica parohiala, cu
hramul Cuvioasa-Paraschiva, in
catunul Diocheti ?i unafiliala in
satul Speriefi, cu hramul Sf.
loan.
Copii cu virsta de $coala sunt
133, din can urmeaza numai 14
la ?coala din com. Movili^a.
Budgetul comunei pe anul fi-
nanciar 1893/94 a fost de lei
43 1 1 ,94 la venituri ?i de lei
4302,44 la cheltueii.
Vite sunt: 2001, din care :
561 bol, 146 vacT, 153 calf,
1000 01, 139 capre ?i 207 ri-
m&tori.
In anul 1893, cultura vifei a
fost pe 11352 hect., producind
25000 lei.
In comuna sunt: 1 antrepre-
nor de accize, 4 fierari, 2 mo-
ran, 1 circiumar, 1 rotar, 39
fabrici de rachiu, 1 brutar, 2
lemnarl $i 3 comercian^I diferip.
Dioche^i, sat, in com. Dragu?eni,
jud. Covuriuiu, pi. Zimbrul, a-
?ezat pe valea ?i dealul Dio-
che^i, in partea vestica a re?e-
din^ei comunaie. Are o popu-
lafiune de 184 fam. sau 843
locuitori. Pana la 1 Martie 1886.
Dioche^i formau comuna a parte.
In mijlocul acestuJ sat se afla
o ripa, numita Ripa-Gal^eniior,
nume ce se susfine cS i-ar veni
din timpurile vechi cind, de fri-
ca Turcilor $i a T^tarilor, mul{i
g^la^eni i?T g^siati aicea loc de
scapare.
Dioche^i, mosie particular^, de
1 5 10 hect., jud. Covuriuiu, pi.
Zimbrul, com. Dr^gu^eni.
Dioche{ilor (Dealul-), deal, in
cuprinsui com. Dr&gu?eni, jud.
Covuriuiu, pi. Zimbrul.
Hosted by
Google
DIOCHEf ILOR (VALEA-)
121
DlfEI (MOVILA-)
Diochejilor (Valea-), vale, core-
spondents a dealulul cu acelasi
nume, jud. Covurluiu.
Dionisie (Pe§tera-luI-),/*yfcr£,
in jud. Buz&u, com. Boziorul,
in apropiere de fostul schit Sf.
Gheorghe, sapata in virful unei
ramifica^il a muntelul Crucea-
Spatarulul, constind dintr'o stin-
ca ascu^ita si anevoioasS de suit.
Tradi^ia o atribue unul pustnic,
Dionisie Turcatorul, care a sa-
pat-o si a locuit intr'insa,
Diordingi-Orman, deal, in jud.
Constanta, pi. Medjidia, pe te-
ritoriul com. Cocargea si Eni-
gea, cu o direcjiune generala
de la E. catre V., mergind pa-
ralel si pe la S. vaei Diordin-
gi-Orman, al caruT mal sudic il
formeaza pe o intindere de 3 1 /2
kil. Are o inal^ime medie de
130 metri. Este acoperit pe o
parte, si anume pe cea vestic&, de
pasuni; iar pe cea estica de pa.
dure, numit& ca si dealul. Din
acest deal, spre S., se desface
dealul Dechilitas-Bair-Sirti.
Diordingi-Orman, padure, in
jud. Constanta, plasa Medjidia,
com. Cocargea. Acopera toata
jumatatea de E. a dealului cu
acelasi nume. Este compusa din
ulmT si mai ales din fagi.
Diordingi-Orman, vale, jude-
{ul Constanta, in plasa Med-
jidia, pe teritoriui comunelor
Enigea si Cocargea. Se in-
tinde pe de o parte printre
dealurile Rabagi, Giatri-Bair,
Diordingi-Orman si Buiuc-Me-
zarlic-Bair ; iar pe de alta, prin-
tre dealurile Cestne, Canli si
Piribel. Din spre N. primeste
valea Cesme-Cula, iar din spre
S., valea Ioi-Ceair> (care trece
prin satul Cocargea). Direcfiu-
nea sa mai intiiu e de la N.-V.
catre S. E. si apol catre E. Satul
Molceova se afla situat in par-
tea N.-V. a acestel vaT, iar dru-
mul comunai Molceova-Cocargea
o strabate aproape in intregime.
Dio^ti, com. rur., in jud. Roma-
nap, plasa Ocolul, formats din
satul cu acelasi nume, asezat
pe un teren ses, argiios si fer-
til. Este dispus pe trel linii.
Se invecineste la V. cu Viju-
lesti si la N., cu Draghiceni. Se
afla la 1 1 kil. spre V. de Cara-
cal, pe soseaua Caracal-Craiova.
Paduri si cringun inconjoara
satul la N. si S.
Are 333 familii, sau 1379 su-
flete, din can 248 contribuabili;
sunt 682 barbap si 697 femei ;
581 casatorip, 792 nec&satorip ;
122 persoane stiu carte si 1257
nu stiu.
Budgetul comunei pe anul
1886 — 87 a fost de 4730 lei la
veniturl si 4692 lei la cheltueli.
Vite rnarT sunt 996, vite mid
1664 si porci 702.
In comuna este o scoala pri-
mary, condusa de un inva^ator
si frecuentata de 70 elevi (60
baep si 10 fete) din 100 copii
(60 b&e^f si 40 fete) in virsta
de scoala.
Are 2 bisericl: Sf. Nicolae
(1868) si S-pi Voevozi (1877),
deservite de 3 preo^i si 4 cin-
tarep.
In cuprinsul com. se afla : ma-
gura Diostenilor, mSgura Hirca,
a-Besicu^ei, locul Motea unde
spun b&tranil ca a fost o bise-
rica, si Deaiul-Nucilor, unde, se
zice ca a fost mai de mult sat,
si unde s'au gasit bani vechi si
spartun de oale.
Distrail, deal, in jud. Constanta,
pi. Siiistra-Noua, pe teritoriui
com. rur. Caranlic. Se desface
din dealul Para-Chioi. Se intinde
spre N., avind o direcpune ge-
nerals de la S.-V. spre N.-E.,
br&zdind partea de E., a pl&sel
si cea de S.-V. a comuneT.
Se intinde d'alungui vaei Cesme-
Culac. Din el se desface dealul
Ciatal-Orman. Are o inalpme
de 172 m,, dominind satul Ca-
ranlic, valea Cesme-Culac, dru-
mul com. Para-Chioi-Caranlic.
Este acoperit cu paduri si fi-
ne^e.
Di§ca, localitate izolatd, in jud.
Buzau, com. Gura - Niscovului,
cat. Cirlomanesti ; aci e un mic
deal din care les o muipme de
izvoare cu apa bunS de baut.
Di§tei (Valea-), vale, seaca si
nisipoasa, in jud. BuzSu, com.
Gura- NiscovuluT, cat. Cirloma-
nesti.
Ditcovul, vale, in jud. Tulcea,
pi. Macin, com. Greci; izvoreste
din poalele vestice ale dealului
Coslug; se indreapta spre S.,
in direc^ia N,-E. spre S.-V.;
strabate cimpia Derment-Sirta,
brazdind partea ras&riteanS a
plasei si a comunei, si, dupa un
drum de 3 km., se arunc& in
Apa-Calistriei, pe stinga, mat
sus de satul Greci.
Di{a-Tatarul (Valea-lui-), §es,
pu^in deprimat, in jud. Buzau,
com. Glodeanul-Sarat, pe mosia
Glodeanul. Acoperit cu sem&-
n&turT.
Ditei (Lacul-), lac, in jude^ul
R.-Sarat, pi. Marginea-de-Sus,
com. Lacul-luI-Baban, in partea
de V. a comunei, pe dealul
Constandoiul. Confine caracuda
marunta, ce se vinde si se con-
suraa in localitate.
Di^el (Movila-), movila, in jud.
Buz£u, com Glodeanul-Cirlig,
c&tunul Cazota, numitS ast-fel
56878 Mar tie ItUftounr (Jeografic. Vol. Ill,
16
Hosted by
Google
DIJEI (VALEA-)
122
DIUDIUL
dupa Di^a - Mocanul, care isl
avea tirla aci.
Di^ei (Valea-),zW^injud.Buzau,
com. Beceni, catunul Ocea. In-
cepe din localitate si se scurge
in Valea-Ocil.
Di{e§ti, com, rur., jud. Prahova,
pi. Filipesti. Aceasta comuna
dateaza din timpul lui Mihaiu-
Viteazul si s'a infiin^at — spune
legenda — din soldatil acestui
viteaz domn, la reintoarcerea lor
din Transiivania.
Este situata pe loc ses, sub
poalele dealuluT Ro^ioara si pe
ambele maluri ale piriului Ro-
sioara, la 26 kil. departe de ca-
pitala jude^ului si la 4 kil. de
resedin^a plasei.
Toata supra fafa comunei e
de 1420 hect.
La inceput aceasta comuna
a fost situata pe Dealui-PiscuriT.
Se compune din 2 catune:
Di^esti si Rosioara, avind o po-
pulate de 364 familii, sau 1466
suflete, din can: 734 barbapf si
732 femeT, in care intra si 153
familii de Tigam. Loquesc in 330
case.
Sunt 260 contribuabili.
In comuna e o biserica, fon-
data la anul 1882 de locuitorii
satului, prin contribu^iuni bene-
vole; e deservita de un preot.
Afara de agricultura, 80 lo-
cuitorf se mal ocupa cu dul-
gheria, zidaria, rotaria, iar fi-
gantf sunt lautan, rudari si fie-
rarf.
S'au improprietarit 255 locui-
tori, dupa legea rurala din 1 864,
pe mosiile d-lor C. Filipescu si
Maior Misu, cind li s'au dat
380 hectare pamint. Produsul
muncei il desfac la orasul Plo-
esti.
Vite sunt: 21 cal, 16 epe,
190 bol, 123 vaci, [19 vi^ei,
676 ol si 258 porcl.
In raionul comunei este o
moara cu aburi.
Are o scoala, frecuentata de
113 copii (107 baeti si 6 fete),
cu virsta de scoala. Cu intre^i-
nerea personalulul se cheltueste
anual 1728 lei.
$tiu carte 42 barbafi si 4 fe-
me!.
In fundul vaiei Cervenia, pe
proprietatea d-nei Maria C. Fi-
lipescu, se gasesc multime de
carbuni de pamint. Pana acum
3 am au fost aci carierl de car-
bumf, dar din diferite impreju-
rari azi nu se mai exploateaza.
Pamintul e prielnic la toata
cultura. Dintre pomi roditori
sunt: 1650 men, 900 pen, 315
duzT, 50 ciresT, 1008 nuci si
50025 pruni.
Comerciul se exercitS, in co-
muna de 5 circiuman.
Budgetul comunei la venituri
este de 3155 lei $i la cheltueli
de 2749 lei anual.
Patru sosele inlesnesc comu-
nica^ia: spre E., cu Tirgul-
Filipe?ti; spre N., cu Filipesti-
de-Padure; spre V., cu Moreni
si spre S. cu Margineni-de-Jos.
Spre N. de comuna se in-
tind deaiurile : Zidurile, Lamba,
Cioclesti, Cocoanele, Bartosul,
Catuneanul, Magura si Piscurii-
lui-Vacalie, toate cu direc^ia
catre S. si E. Poeni sunt: Pie-
trarul, Morareasa, Calimanul,
Seaca si Dumbrava. Pe dealuri
sunt plantate vii, pruni, nuci si
men; parte din ele serva si de
pasune viteior, fiind distruse de
filoxera.
Prin centru e udata de piriul
Rosioara, iar pe la E. de riul
Provi^a (Prahovifa), afara de
valcelele : Cervenia, Valea-Nea-
guluT, Valea-de-sub-Magura, Va-
lea-Popei, Valea-lui-Mihaiu, Va-
lea-Pripon, Tabalanul si Sovaita.
Se margineste cu comunele :
Filipesti- de - Tirg, Filipesti - de-
Padure, Moreni si Margineni-
de-Jos.
Di{e§ti, deal, com. Di^esti, plasa
Filipesti, jud. Prahova, pe care
se cultiva 36 hect. vie.
Di^oilor (Valceaua-), valcea, iz-
voreste de la V. de com. Me-
reni, pi. Vedea-d.-s., jud. Olt
si se varsa in girla Eiul, pe
^armul drept, tot in raionul co-
munei Mereni.
Di^oiul, vale. VezT Bodi, judetul
Vilcea,
Diucul, deal, in jud. Constanta,
pi. Medjidia, pe teritoriul com.
rur. Rasova, si anume pe acela
al catunului sau Vlah-Chioi ; face
parte din culmea Vlah-Bair ; se
desface din aceasta culme de
la virful numit Vlah-Chioi ; se
indreapta spre S., avind o di-
rec^iune generala de la N.-E.
spre S.-V., brazdind partea ves-
tica a plasei si cea sud-vestica
a plasei si a catunului. Se sflr-
seste pe malul estic al baltit
Sarpul (o parte sudica a balti!
Vederoasa). Este stincos, ceea-
ce face ca malurile baltii Sarpul
sa fie inalte si pietroase. Se ridi-
ca pana la o inaltine de 130 m.,
dominind ast-fel balta Sarpul,
valea Poluchei-Ceair si drumul
comunai Aliman-Rasova ; este
acoperit cu tufarisuri, ce sunt
niste resturi din intinsele pa-
durT de odinioara, si cu fine^e.
Diudiul, sat noti, infiin^at la 1 879,
facind un trup cu satul Heciul,
jud. Suceava.
Diudiul, fost sat, pe mo?ia He-
ciul, jud. Suceava.
Diudiul, deal, pe care se afla
fostul sat cu acest nume, jud,
Suceava.
Hosted by
Google
DIUDIUL
123
DlLMA
Diudiul, deal, in com. Dolhesti,
jud. Suceava, acoperit de pa-
dure de fag.
Diudiul, piritt, in com. Dolhesti,
afluent al Somuzului-Mare, jud.
Suceava.
Diudiul, fintina, jud. Suceava, in
locul pe care a fost vatra des-
fur^atulu! sat cu acelas! nume.
Diudiul, piriias, jude^ul Suceava
format din izvorul fintinel cu
acelas! nume, care pe sesul Si-
retului se pierde.
Divanul-Ursulul, deal, in par-
tea de N. a comunei Bordeni,
pi, Prahova, jud. Prahova; e a-
coperit cu padure.
Dilbanul, munte, la N.-E. com.
Novaci, plaiul Novaci, jude^ul
Gorj, pe partea stinga a riului
Gilortul, intre Rinca, Pietrele,
Papula si Paltinul.
Dilboca, mahala, in jud. Mehe-
din^i, plaiul Cerna, com. rur.
Dilboci^a.
Dilboci^a, com. rur. si sat, in jud.
Mehedin^i, la 30 kil. de orasul
Severin. Are o populate de 756
locuiton, din can 126 contri-
buabiii. Locuesc in 132 case.
Ocupa^iunea locuitorilor este
agricultura, cresterea vitelor si
fabricarea varum!. Locuitorii po-
seda: 18 pluguri, j6 care cu
boi, 6 caru^e cu cai; 160 stupi.
Prin comuna Dilboci^a trece
soseaua comunalallova^ul-Dilbo-
ci^a.
Are o biserica deservita de
1 preot si 2 cintare^i.
Budgetui este la venitur! de
77$ lei si la cheltuel! de 627 lei.
Vite sunt: 456 vite mar! cor-
nute, 18 cat, 400 01, 500 capre
si 290 rlmatori.
Dilga, sat, in jud. Dolj, pi. Jiul-
d.-mj., com. Caloparul. Are 439
suflete, 225 barbapf si 214 fe-
me!. Locuesc in 81 case si 31
bordee. Copiil din sat urmeaza
la scoala mixta din satul Ca
loparul, ce este la 1 kil, 200 m.
departare. In anul scolar 1892
— 93 au frecuentat scoala 8
bae^i. Cu virsta de scoala sunt
21 copii. $titi carte 6 loc.
Dilga, japse, jud. Braila, intre
privalul Dimuleasa si lezerul
Pestele; serva de hotar intre
com. Ciacirul si Vizirul.
Dilga, mosie, jud. Dolj, pi. Jiul-
d.-mj., com. Caloparul, satul
Dilga; apar^ine bisericei Sf.
Treime din Craiova.
Dilga, padure, in jud. Dolj, pi.
Jiul-d.-mj., com. Caloparul, satul
Dilga, a DomeniuluT Coroanei
Segircea. Inainte apar^inea Sta-
tuluT. EvSte amenajata. Esen^e:
stejar, cer si girni^a, aceasta
predominind. Intinderea padure!
este de 1100 pog.
Dilga, padure, in jud. Ialomita,
pi. Ialomi^a-Balta, com. Marsi-
lieni ; are o suprafa^a de 100 hect.
cu esenfele: stejar, ulm si anin.
Dilga, piriU, in jud, Dolj, plasa
Jiul-d.-mj., com. Caloparul, satul
Dilga, ce izvoreste pe teritoriul
comunei, curge cu direc^iunea
de la V. spre E. si se varsa
pe malul drept al riulu! Jiui.
Are un pode^ pe dinsul in satul
Dilga. Curge prin vaiea Dilga.
Dilga, vale, in jud. Dolj, plasa
Jiul-d.-mj., com. Calop&rul, pe
care este situata com, si prin
care curge piriul Dilga.
Dilga-Mare, stafie a cael ferate
Bucuresti-Fetesti, pusa in circu-
late la 17 Dec. 1886, in jud.
Iaiomifa, pi. Ialomi^a-Balta, te-
ritorul com. Marsilieni, la 9 kil.
spre S. de satul Marsilieni; la
15 kil., de stasia Lehliu ; la 11
kil. de stasia Ghimpa^i si la 85,
de Bucuresti.
Venitul aceste! sta^il pe 1896
a fost de lei 121926,10. Inal-
^imea d'asupra nivelulu! m&ri!
de 45,07 m.
Dilga-Mare, numire ce se ma!
da satulul Marsilieni.
Dilga-Mica, sat, in jud. Ialomita,
pi. Ialomita-Balta, pendinte de
com. Marsilieni. Este situat pe
{armul drept, la 2 kil. de riul
Ialomita si sub coasta cimpului
Baraganul. De satul de rese-
din^a este la o dep&rtare de un
kil. spre E.
Are 28 famiii!.
Vite sunt: 120 bo!, 91 ca!,
609 01 si 80 pore!.
Dilgov (Valea-), deal, in jud.
R.-Sarat, pi. Orasului; se des-
face din Dealul-Perisorului ; braz-
deaza partea de V. a comunelor
Bon^esti, Blidare si Cotesti; se
intinde d'alungul piriulu! Valea-
Dilgov. Este acoperit cu vii si
semanatur!,
Dilgov (Valea-), piriU, in jud.
R.-Sarat, pi. Orasulu!; izvoreste
din Dealul-Perisorului ; merge
d'alungul deaiului Valea-Dilgov ;
ud& comunele Costesti in par-
tea de S. si se varsa in riul
Rimnicul, ceva ma! sus de ca-
tunul Ceardac, al com. Golesti.
Dilma, com. rur. si sat, in jud. Me-
hedin^i, pi. Closani, la distan^a
de 48 kil. de orasul Turnu-Se-
verin, iar de Baia-de-Arama, re-
sedin^a plaiulu!, de 20 kil. E si-
tuata pe dealuri. Formeaza com.
cu c&tunele: Runcsorul, Dealul-
Hosted by
Google
dIlma
124
DlMBOVICEANCA
de-Rudina si Simsca. Are o po-
pulate de 700 locuitorl, din
carl 1 10 contribuabilL Locuesc
in 136 case.
Locuitorii poseda: 8 pluguri,
14 care cu boi, 1 caru^a cu cai;
89 stupl cu albine.
Are o biserica, deservita de
1 preot si 2 cintare^f; o scoala,
condusa de 1 inva^ator, frecuen-
tata de 30 elevi.
Budgetul comunef la venituri
este lei 511, iar la cheltueli de
272 lei.
Numarul vitelor in aceasta
com. este de 1 5 39 : 360 vite marl
cornute, 19 cai, 400 01, 500 ca-
pre si 260 rimatori.
Atit com. Dilma, cit si catu-
nele sale, sunt legate de com.
Sovarna-d.-s. si Rudina prin so-
seie comunale.
Cele mai principale deaiuri
din aceasta com. sunt: Jidovina,
Tarni^a, Virful-Popii si Virful-
Vilculestilor.
Ca loc istoric in aceasta com.
este pe Dealul-Vilculestilor, Vir-
ful-PopiI,pentru ca arise afla niste
urme de zidartf vechi in pamint,
unde s'a gasit monede si pietre
cu inscrip^iuni, din care una a
fost luata si pusa in temelia bi-
sericei din aceasta comuna si
conservata pana in anul 1892,
Aprilie, cind pentru importanta
inscrip^iunei ce purta, a fost
ridicata si trimisa Muzeului, unde
se conserva astazi.
Dilma, catena de 'munfi, jud.
Buzau, care se ramifica in comu-
nele : Boziorul, Odaile, Canesti,
Policiori, Piclele, Tircovul si
Trestia, servind adesea si ca
hotar intre dinsele si culminind
in mat multe virfurl, toate cu-
noscute sub numele de Dilma.
E avuta in sare.
Dilma, culminafie a muntelui
Dilma, in jud. Buzau, com. Bo-
ziorul, cat. Corneanu. Confine
multa sare.
Dilma, cultninafie a muntelui
Dilma, in jud. Buzau, com. Tir-
covul. E punct trigonometric.
Din virful sau se vede orasul
Braila.
Dilma, ramiftcafie a muntelui
Dilma, in jud. Buzau, com. Tres-
tia. Sub poalele sale a fost situat
mai inainte satul Trestia, de
unde apoi s'a mutat pe locul
unde se afla asta-zi.
Dilma, colind, in jud. Buzau, com.
Tisaul, cat. Valea-Rea, intre pa-
durea Bradul si Badeni.
Dilma, (Gruiul-Muerilor), deal,
in jud. Gorj, com. Schela, plaiul
Vulcan. E situat spre N. com.
Pe acest deal se afla numai
paduri de fagL
Numirea de Gruiul-Muerilor o
are din vechime.
Dilma, culnte a coastel Baraganu-
lui, in jud. Iaiomita, plasa Ialo-
mi^a-Balta, pe teritoriul com.
Hagieni. Este situata spre E.
de satul Gura-Jegalia.
Dilma, padure, in jud. Buzau, com.
Boziorul ; are 23 hect. ; face un
corp cu Corneanul si Posobeasca.
Dilma, padure, in jud. Buzau, com.
Odaile; are 120 hect.; eproprie-
tate mosteneasca in devalmasie
cu casa Heraru.
Dilma, pddure, in jud. Buzau,
com. Trestia ; are 50 hect.
Dilmei (GogO§ul-), cultninafie
a colinei Dilma, jud. Buzau, com.
Tisaul.
Dlmboaiei (Valea-), vale, jud.
Tecuciu; desparte satele: Cor-
ni-d.-s., Corni-d.-j., direc^ie in
V.-E.
Dlmboiii, deal^ care se intinde in
direc^ie N.-V. de la Tataresti
la Corni-d.-s , in partea de V.
in raionul com. Corni, plasa
Berheciu, jud. Tecuciu.
Dimbova, catun, jud. Gorj, pi.
Ocolul, comuna Carbesti, in par-
tea stinga a Jiului si spre S.-V.
de com. sa. Numirea o are de
la piriul Dimbova, ce o uda.
d'alungul si care se varsa. in
jia.
E situat pe o cuime dedeal,
ramificafie din partea de V. a
dealului* Bran si aproape de so-
seaua nationals Filiasi - Pietro-
sani.
Are o suprafa^a de 200 hect.,
din carl 30 hect. padure, 40
hect. arabile.
Locuitorii poseda : 10 pluguri,
30 care cu boi, 180 vite man
cornute, 12 cai, 87 01 si capre
si 100 porcT.
Comunica^ia in acest catun
se face prin soseaua comunala,
care o pune in legatura cu co-
muna sa, si prin soseaua na-
{ionala.
Are 1 biserica de lemn, fon-
data de locuiton, in anul 1792,
deservita de 1 preot si 1 cin-
tare{.
Dimbova, piriU, jud. Gorj. Iz-
voreste din Dealul-lui-Bran, din
coasta despre V. Curge, spre
S.-V., .uda catunul Dimbova
si se varsa in Jiu, la Podul-
Poenel, pendinte de com. Ro-
vinari. Ca mijloc de trecere
peste dinsul, e podui de lemn
dintre catunele Carbesti si Tal-
vesti, intre^inut de comuna.
Dlmboviceanca, mo§ie, in jud.
Buzau, com. Gageni-Vintileanca,
cat. Sahazeni.
Hosted by
Google
DlMBOVICEANUL
125
dImbovita qudet)
Dimboviceanul, veche numire
a satului Lata, jud. Ialomifa,
plasa Ialomi^a-Balta.
Dimboviceanul, padure, in jud.
Ialomi^a, plasa Ialomi^a-Balta,
linga satul Pribegi,
Dimbovicioara, sat, jud. Dim-
bovi^a, plasa Bolintinul, cat. com.
Titu.
Dimbovicioara, loc izolat, jud.
Muscel, in apropiere de pestera
Dimbovicioara.
Gura Pesterei se afla la 861,2
metri d'asupra MariT-Negre si
774,2 m. d'asupra Bucurestilor.
Dimbovicioara, pestera, jud.
Muscel, pe riul Dimbovicioara,
la hotarul despre Transilvania.
Este mult vizitata in timpul
verei. In intrul ei omul intim-
pina stalactite in forma stru-
gurelui si aite forme de o aibea^a
exemplara.
Drumul deia Rucar la Pes-
tera se face numai pe apa
acestui riu. De o parte si de
alta a acestui riu sunt niste
munfi inalpf de piatra cenusie,
fara nici o inclinare spre apa
si acoperip cu brazi.
In apropiere de Pestera calea
se ingusteaza.
Dimbovicioara, riufor/jud. Mus-
cel ; izvoreste dela hotar, din
apropiere de Piatra-lui-Craiu si
se varsa in riul Dimbovi^a, spre
N.-E. de Rucar, ca la 3 kil.
Dimbovi^a, jude(, care si-a luat
numele dupa. riul Dimbovifa, ce-1
uda de la N.-V. spre S.-E.,tre-
cind aproape prin centrul jude-
{ulul. Jude^ul Dimbovi^a se afla
situat in partea muntoasa a
tare! rominestf intre 29°,48'si
intre 23°,37' longitudine estica,
socotit dupa meridianul Parisu-
lui; siintre44 ,3O'siintre45°,28,
latitudine nordica. Judetul Dim-
bovi^a se invecineste spre E.
cu jud. Prahova, de care se
desparte spre N.-E. cu mun^ii
Omul si Caraimanul, piscurl ale
Bucegiului, mat jos cu mun^il
Furnica, Paduchiosul, Plesu, Ple-
suva, Gurguiatul, Secatura, Po-
iana-LupuluT, Ma gura, Sultanul
si al^ii; spre E. si spre S.-E.
serva de hotar intre Prahova
si Dimbovi^a o mica distan^a
piriul Cricovul-Duice. La V.
se invecineste cu jud. Muscel,
de care se desparte o mare parte
prin mun^il Meterezul, Muchia-
Leota, Marginea - Domneasca,
Plaisorul, Valea-Brebul si al^ii;
la N. se invecineste cu Tran-
silvania, despar^indu-se prin cul-
mea Carpa^ilor; la S.-V. se in-
vecineste cu jud. Argesul, la
S. cu jud. Vlasca si la S.-E. cu
jud. Ilfovui, ne avind cu aceste
din urma treT judefe mat mici
un hotar natural, afara de o
mica parte din Arges, care des-
parte pe Dimbovi^a de jude^ul
Vlasca. Judeful Dimbovi^a are
o suprafata de 365.220 hect.
pamint. Clima sa este variata,
dar sanatoasa. Vara de si in
partea cimpoasa a jude^ului este
multa. caidura, la munte insa.
clima este temperata, asa ca in
toate verile mun^'if acestui jude£
sunt vizita^f de multa lume. Pa-
mintul este fertil, creste tot felul
de animate, si produce vegetale
si minerale. Jud. Dimbovi^a este
mat mult de jumatate muntos
si deluros ; principaltf mun^i insa
se pot numi de la com. Moroeni
in sus. Intre acestia eel mai
insemnapf sunt :
a) Mun^ii dela Moroeni in sus,
cum mergi pe matca Ialomi^ei
la dreapta spre E. : Plaiul-Dom-
nesc, Priporul, Gilma-Ialomi^ei
in dreptul Priporului in partea
de V. Brindusi, Orzea, Mar-
ginea-Cirliguluf, Surlele, Dichiul ;
in dreptul acestor din urmS dot
mun^I (Surle si Dichiul) se afla
muntele Paduchiosul, care este
cam limita intre jud. Dimbovtya
si Prahova, si care se pogoara
cu poalele lui p&na in apa numi-
ta Izvorul, afluent al Prahovel,
care curge ca si Prahova 'chiar
prin com. Sinaia. Tot pe partea
estica a judefulul ma! sunt mun-
fil: Oboarele, numit si Pletro-
si^a, care este ma! sus la N.
si nu trebue confundat cu com.
Pietrosi^a ; Nucetul, Blana, Lap-
ticul si Cocora se afla muntele
Furnica, care este intre Prahova
si Dimbovi^a. In Virful Obirsiei
se afla Omul, care este un pise
al Bucegiului.
b) Munfil pe partea sting£ a
Ialomi^ei, mergind dela Moroeni
in sus : Piscul-cu-Brazi, Mugurele
si Raciul; intre acestf din urma
dot mun^i este riule^ul Valea-
Raciul; Cufuritul si Rateiul, intre
care se afla piriul Cufuritul ;
Lespezi, intre Lespezi si Rateiul
este piriul Brateiul. Pe cite trele
aceste ape, adica pe Valea-Raciu-
lul, Cufuritul si Brateiul sunt
ferestrae de taiat scindurl ; Za-
noaga, Lucacila, Deleanul, Pla-
iul-Mircei, Tatarul, Padina, Col^i,
Batrina si Doamnele. — Batrina
si Doamnele se invecinesc cu
Oblrsia, a! caror proprietarl sunt
din Transilvania. In virful Pa-
dinei este vama nutnita Strunga,
trecatoare in Transilvania la
vamaaustro-ungara Gu^anu. Sub
muntele Batrina este manas-
tirea Pestera-Obirsel subt o des-
chizatura naturala, lunga ca de
150 metri si care deschizatura
merge din ce in ce descres-
cind pina ajunge asa de mica,
in cit abia ese un izvor. In
aceasta pestera, la 20 past de
manastire, este o cruce, de la
care nu se poate merge mai
departe, fund intunerec.
Hosted by
Google
DtMBOVlJA (JUDET)
126
DlMBOVIJA (JUDEJ)
c) Munfif apusani, sau cei apro-
piap de Muscel: Orlea, Vaca,
Ratuneiul, pe unde se zice ca a
trecut Radu-Negru cu trasura;
Margin ea-Domueasca, munte in-
tre Orlea si Vaca; Leaota, unul
din mun^tf cei mai marl ai ju-
de^uluf, care inclina jumatate
spre Rucar, jud. Muscel si juma-
tate spre riul Iaiomifa, jud.
Dimbovi^a; Mitarcia, Sutila, Du-
dele-Maii si Dudele-Mici. Acesti
dot din urma formeaza unghiul
dintre Leoata, jude^ul Muscel,
Transilvania si mun^ii de linga
riul Ialomi^a, ei ocupa punctul
despre N.-V. al jud. Dimbovi^a.
Ca trecatoare, afara de Strunga
mai sunt in jud. Dimbovi^a si
potecele: Strunga-Mica si Sint-
Ilie, Podul-cu-Florile este un pla-
tou frumos plan orizontal pe
virful Zanoagei, inconjurat de
jur-imprejur de col^i de piatra
foarte inalpf si unde se zice ca
ar fi fost niste Doarane refugiate,
pe can urmarindu-le si aflindu-le
aci Tatarii, ele n'au voit a se
preda si s'au aruncat in pra-
pastie. — Virful- cu-Dor se aria
in Virful muntelui Oboarele. A-
cest Virf-cu-Dor este plin de flori
frumoase in timpul verei si are
priveliste spre Prahova si Plo-
esti. Jude^ul Dimbovh;a are mul-
{ime de munfi, dealuri si piscuri
si dela Moroeni in jos; insa de
mat pufina importanta. Jude^ul
Dimbovi^a este udat de o mul-
$ime de riuri, precum : Dimbo-
vi^a cu afluen^ii sai Valea-Lunga,
Valea-Tisei, Valea-Barbuie^uluf,
Riul- Alb, Ilfov, Colintina si Ilfova-
tul, Ialomi^a cu afluen^il sai Ialo-
micioara (estica), Valea-Lupului,
Bizdideiul, Razvadeanca, Sla-
nicul, Pascovul, Criva^ul si Cri-
covul, in stinga, Ialomicioara (ve-
stica) sau Vaiea-Rimnicului, care
se zice si Valea-Vacei, Vilcana
si altele, in dreapta ; Argesul cu
afluen^ii sai Neajlovul in dreapta
si Sabarul in stinga, format din
Ciorogirla si Rastoaca, iar a-
ceasta din Valea-Cobia, Valea-
Sata si Potopul, care si el este
format din mai multe pirate . Din
suma de 365220 hect., supra-
fa^a totala a jude^uluT, 268573
hect. este numai pamint arabil,
52259 hect. este padure; iar
44388 hect. coprinde satele, ca-
tunele, orasele, ripile, muchile,
albiile riurilor, bal^ile, stincile
si toate locurile nearabile si fara
padun. Padurile cele mai insem-
nate din judet: sunt: in plaiul
Ialomi^a: 9680 hect. pe mun^iT
Blana, Piscul-Brazii, Magurile,
BrindusiJe, Cocora, Dichiul, Pla-
iul-Domnesc, Lapticul, Piaiul-
Mircei, Nucetul, Oboare, Surle,
Zanoaga si altii ; 2000 hect. la
com. Valea-Lunga; 770 hectare
la Glodeni, 250 la Poduri; in
plaiul Dimbovi^a: 1350 hect. pe
mun^ii Mitarcea si Pietrele-Albe,
2500 hect. pe muntii Colibasi
la marginea de N.-V. a jud.,
1750 hect. la com. Izvoarele,
350 hect. la Runcul, 550 hect.
Scheiul-Episcopiel, 600 Scheiul
Sf. Ion, 750 hect. Vilcana-d.-j.,
1450 Vilcana-d.-s. ; in pi. Dim-
bovita: 3500 hect. la comuna
Butoiul, 1 175 la Capriorul si
Tatarani, 72 1 hect. la Gheboeni,
323oJiect. la Ludeci, 1022 hect.
laManesti, 380 hect. la Priboiul,
1450 la Rincaciavul, 175 hect.
la Valea-Caselor ; in pi. Dealul:
867 hect. la Adinca, 254 hect.
la Cazaci, 282 la Doicesti, 400
hect. la Habeni, 500 hect. pa-
durea Iuda, mosia Racovi^a,
4300 hect. la Ocni^a, 250 hect.
la Gura-Ocni{ei, 860 hect., la Raz-
vadul, 850 la Latinga; in plasa
Cobia: 500 hect. la Valea-Mare,
180 hect. la Matasarul, 270 la
Dragodana, 700 hect. la Petresti,
200 hect. la Petroaia, 17 10 hect.
la $u{a-Seaca, 639 hectare la
Uliesti; in pi. Bolintinul, afara
de Marun^isul si Gaiseni, mat
nu exista paduri ; in pi. Iaiomi^a :
1050 hect la Bolovani, 50 hect.
la Podul-Barbierului, 50 la Cor-
natel, 250 la Frasinul, 52 la
Ghergani, 800 la Marcesti, 100
la Mavrodin, 750 la Vizuresti,
117 hect. la Boanga si altele.
Judetul Dimbovita, ma! in
toate comunele plaiurilor unite
Dimbovita-Ialomita si a plasilor
unite Dealul-Dimbovi^a, produce
mul^ime de prune, din care se
fabrica tuica de o buna calitate
si in cantita^f enorme, ceea ce
face ca acest judet sa fie intre
cele d'intiiti ale ^arei mai abon-
dente m ^uica. Vinuri produce
acest judet in dealurile: Doi-
cesti, Aninoasa, Viforita, Raz-
vadul, Bucsani si altele.
Animale se cresc in acest
judet, ca!, boi, vaci, 01, si mai
cu seama capre multe mai prin
toate com. plaiurilor si plasilor
unite, adica in partea de N. si
din centrul judetuluT, de aceea
si marca jude^ului, este o capri-
oara, caci in vechime se gaseau
prin acest judet si capre sal-
batice.
Minerale se afla: sare, la com.
Ocnita, Bezdeadul, Branesti, si
Glodeni ; pucioasa, la com. Ser-
banesti - Podurile, Bezdeadul,
Glodeni, Pietrosita, Virfurile si
Visinesti; pu^urt de pacura la
Glodeni, Colibasi, Vilcana, Oc-
nita si Visinesti; carbuni de
pamint la Sotinga doua mine
in exploatare, la Glodeni, la
Moroeni in-padurea statului din
munteleBrindusele; gips,in mari
cantita^i la Pucioasa si Vilcana;
pietre de moara, la Pietrari ; var,
la Branesti, Izvoarele, Runcul,
Ti^a, Visinesti, Vilcana-Pandeli,
Sacueni, Buciani, Comisani si
altele.
Afara de industria domestica,
se afla in jude^ o mare fabrica de
praf de pusca, unica fabrica a
Hosted by
Google
DiMBOVIJA (JUDET)
127
DlMBOVlfA (JUDEX)
tare! de felul acesta, care este
in partea de N. de Tirgoviste,
pe malul sting al Ialomi^eT, pe
soseaua nationala Tirgoviste-Pu-
cioasa-Transilvania si unita cu
cale ferata cu Tirgoviste. A-
ceasta fabrica este in catunul
Lacule^ele, com. Glodeni, pla-
iul Ialomita. Afara de aceasta
se ma! afla : o fabrica de sfor!
si fringhi! in com. Gura-FoaeT;
tre! fabric! de faina si gris cite
una prin Gaesti, Bolovani (co-
muna Cornetul) si doua in Tir-
goviste ; cine! fabric! de spirt,
una in Gheboaia, una in Bo-
teni, una in Bolovani si doua
in Tirgoviste; 12 mor! de abur!,
prin diferite comune ; 127 mor!
de apa; 7 pive; o dirsta pen-
tru baterea tesaturilor de lina;
1 ferastrau de taiat scindur!
in Manesti, unul in Batesti, u-
nul in Branesti, cine! in Moro-
eni, cite-va in Runcul, cite-va
pe riurile : Cufuritul, Brateiul
si Valea-Raciulu! si in alte lo-
cur!; fabric! de oale si fel de
fel de vase de pamint la Dra-
gaesti si la Dragomiresti ; fa-
bric! de cosur! de rachita la
Dragomiresti, de unde se duce
la diferite bilciur! ale tare!; ro-
tarie, in Tatarani si alte comu-
ne ; o mul^ime de velni^e de
fabricat tuica prin diferite comu-
ne , vr'o 12 fabric! de gaz in
Tirgoviste si com. Colanul ; ma!
multe mor! de apa in Tirgovi-
ste si altele ; costume natio-
nale se face la Riul-Alb, la Pie-
trari, la Pietrosita si altele; \e-
satur! de lina, precum : scoar^e,
velin^e, patun, plocate si altele
sa fac la Moroeni, Pietrari, Riul-
Alb si altele. Comerciul este
activ in jud. Dimbovita. Ca cen-
tre de desfacere prin vinzare
si cumparare sunt in judet tre!
tirgun, sau orase : Tirgovistea,
care este si capitala jude^ului,
Gaesti si Potlogi-Urbani. Pentru
producte ma! este gara Titu
unde este mare schela de des"
facerea cerealeior. Apo! ma! sunt
tirgurile rurale : Corna^elul si
Gaesti la Sf. Maria sau 8 Sep-
tembrie. Voinesti la 8 Noem-
brie; Pietrari la 7 Ianuarie; Voi-
nesti la Flori!, Baleni la 24 Iu-
nie; P!etrari si Patroaia la 20
Iunie ; Gaesti si Branesti la 20
Iulie, Podurile la 27 Iuiie si la
6 August.
Ca! de comunica^ie in Dim-
bovita sunt: calea ferata Bucu
curesti-Pitesti-Virciorova cu ga-
rile: Ghergani in pi. Ialomita,
Titu in Bolintinul si Gaesti in
Cobia; calea ferata Titu-Tirgo-
viste prelungita acum pana la
Lacule^ele cli garile: Nucetul,
Vacaresti, Tirgoviste si Lacule-
tele, toate in pi. Dealul ; so-
seaua nationals Bucuresti-Pite-
sti ce trece prin comunele: Bil-
dana, Lungule^i, Cornetul, Titu,
Gaesti, Badulesti si merge la
Pitesti; soseaua nationals. Bu-
curesti -Tirgoviste - Transilvania
ce trece prin comunele : Bilda-
na, Ghergani, Contesti, Mircea-
Voda, Ulmi, Tirgoviste, Doice-
sti, Laculete, Gura-Bezdelulu!,
Poduri, Motoeni, Tita si de aci
prin Petrosita, Moroeni si pe al-
bia Ialomicioare! (Estice), pe sub
poalele muntelu! Paduchiosul la
Sinaia; soseaua judeteana Tir-
goviste- Butimanul ce trece prin
comunele: Lazurile, Comisani
Habeni, Balani, Dobra, Bilciu
resti si Cojasca, de unde se
desparte in doua: una spre S
trecind prin Butimamil in jud
Ilfov si alta spre E., trecind riul
Ialomita la comuna Catunul si
apo! prin cat. Ochiul-Boulu! in-
tra in jud. Prahova; soseaua ju-
deteana Tirgoviste-Gaesti-Vias-
ca, care trece prin comunele:
Lucieni, Suta-Seaca, Piciorul-
de-Munte, Dragodna, Gaesti, Io-
nesti, Greci, Petresti, Ragul,
Petresti-d.-j. si apo! intra in
Vlasca; soseaua jude^ana Tirg.-
Cimpulung, care trece prin co-
munele: Dragomiresti, Ghebo-
eni, Izvoarele, Voinesti, Geme-
nea si apo! intra in Muscel,
soseaua judetiana Tirgoviste-
Ploesti, care trece prin comu-
nele : Razvad, Sacueni, Adinca
si intra in Prahova. Afara de
aceste sosele man, ma! sunt al-
tele prin judet ce leaga o co-
muna cu alta. Judetul Dimbo-
vita pana la 1883 se impartea
in S plas! si doua plaiuri, adi-
ca : plaiul Dimbovita, plaiul Ia-
lomita, pi.. Dimbovita, pi. Dea-
lul, pi. Cobia, Bolintinul si pi.
Ialomita ; de atunc! s'au unit
plaiurile, numindu-se plaiul Ia-
lomita-Dimbovita cu resedinta
in com. Serbanesti-Podurile, s'au
unit plasile din centra Dimbo-
vita si Dealul, numindu-se Dea-
lul-Dimbovita cu resedinta in
Dragomiresti, iar cele-1'alte au
ramas tot ca inainte: pi. Cobia,
cu resedinta in Gaesti, pi. Bo-
lintinul cu resedinta in Titu si
pi. Ialomita cu resedinta in Bil-
ciuresti.
In tot judetul sunt 116 com.
rur. si 3 urbane, adica 5 1 com.
rur. si una urb. in pi. Dealul-
Dimbovita, 23 com. rur. in plaiul
Dimbovita-Ialomita, 23 comune
rurale si una urbana m piasa
Bolintinul si 19 com. rur. in pi.
Ialom^a. In tot judetul Dimbo-
vita este o populate de 178248
suflete, adica : 7000 in Tirgo-
viste, capitala jud., 47415 in pi.
Dealul-Dimbovita, 35864 in pla-
iul Dimbovita-Ialomita, 31336 m
pi. Cobia, 30564 in pi. Bolinti-
nul si 26069 m pl- Ialomita. In
Tirgoviste este un tribunal si
in judet cine! judecatori! de
ocol : o judecatorie de ocol pes-
te plaiur! cu resedinta in $er-
banesti-Podurile, o judecatorie
de ocol peste orasul Tirgoviste
Hosted by
Google
DlMBOVITA (PLASA)
128
DlMBOVIJA (PLAIU)
si plasa Dealul, cu resedin^a in
Tlrgoviste, o judecatorie de ocol
peste pl&sile Dimbovifa $i Cobia
cu resedin^a in G&e?ti, o judeca-
torie de ocol peste plasa Bo-
lintinul cu resedin^a in Titu $i
o judecatorie de ocol peste pi.
Ialomtya cu re^edin^a in Bilciu-
resti.
In jude^ul Dimbovi^a sunt
240 biserici in func^te prin di-
ferite comune si cStune, apoi
inc& 24 biserici in Tirgov?ite, din
care 5 sunt in ruina. Afara de
acestea maif sunt ?i 12 m&n&s-
tirf si anume : Dealul, Viforita,
Gargota, Nucetul, Fusea, Bunea,
Butoiul, Cobia, Patroaia, Bil-
dana, G&iseni §i Pe^tera sau
Obirsia. Preste toate aceste bi
seridf si man&stiri este un pro-
topop cu resedin^a in Tirgo-
viste si malmul^i proesto?! prin
jude{. In Dimbovi^a sunt: un
gimnaziu §1 3 scoft primare de
baep si de fete (in Tirgovi^te),
o scoalS primary de bae^i $i
una de fete in G&esti, cite o
scoalcl de fete prin comunele :
Titu, Potlogi, Bilciure^ti, Pie-
tro$i{a, SerbSnesti $i Bezdeadul.
Pe ling& acestea mai sunt §coli
mat in toate comunele rural e.
Dimbovi^a, plasa, in jud. Dim-
bovi^a. $I-a luat numele de la
riui Dimbovifa. La 1883 s'a
unit cu plasa Dealul, formind
o singurS. plasci, numita Dealul-
Dimbovi^a cu resedin^a in Dra-
gomiresti.
Dlmbovi^a, plain, jud. Dimbo-
vi{a, numit ast-fel de la riul
Dimbovi$a. Avea de resedin^S.
Pietrari si alta-dat& Branesti si
de la 1883 s'a unit cu plaiul
Ialomifa, avind resedin^a in co-
muna Serb&nesti-Podurile, unde
sunt si b&ile Pucioasa.
Dlmbovi^a, plain, jud. Muscel,
contopit cu plaiul Nucsoara de
la 1 Aprilie 1882, de la care
data formeaza. un singur plaiu
cu plaiul Nuc^oara, avind re?e-
din^a subprefecturei in comuna
urbanci Cimpuiung.
Acest plaiu coprinde partea
de N.-E. a jude^ului Muscel.
Se margineste la N. cu Tran-
silvania, de care se desparte
prin culmea mun^ilor Carpa^i ;
la E. cu jud. Dimbovifa, avind
de limita naturals in aceasta
parte ?irul mun^ilor Dimbovi^eT,
ce merge paralel cu acest riu;
la S. cu plasa Arge^elul, des-
p£r$indu-se de dinsa printr'o
linie care, incepind de la Dim-
bovi^a (cam din dreptul satu-
luf Gemenea) str&bate platurile
pe din jos de comuna Ma^aul
pana in Riul-Tirgului la Cim-
puiung; iar spre V. se margi-
neste cu plaiul Nuc?oara, avind
de hotar culmea dealului Ma-
gura, ce formeaza pana in Cim-
puiung chiar linia de desp&r^ire
a apelor celor doua plaiuri.
Forma plaiului e dreptunghiu-
lara.
Numele-I vine de la riul Dim-
bovifa, care-1 uda.
Itnparftrea admin istrativd. —
Plaiul Dimbovi^a se compune
din 41 sate, carl formeaza 15
com. rurale: Lere^ti, Voine^ti,
Valea-Mare, Namae^ti, Dragos-
lavele, Rucarul, Badeni-Ungu
reni, BSdeni - P&minteni, Ceta-
^eni-din-Deal, Ceta^eni.-din-Vale,
L£ic&I, Miclo$ani, Pucheni, Va-
leni si M^aul. Re?edin{a pla-
iului, unit cu plaiul Nucsoara,
este in Cimpuiung.
Vechea tmpdrfire a plaiului
Dimbovifa. Plaiul Dimbovi^a in
secolul al XVIII-lea avea tot in-
tin derea de azT, afara de satele
Ruc&rul si Dragoslavele, carl
erau atuncl ale pla?ei Argeselul-
de-Sus, dupa chiar cererea a-
cestor sate la Guvern : ca s&
scape de sub privigherea v&ta-
fulul de plaiu, care le controia
pichetele pe unde treceau el,
intr'ascuns obiectele felurite de
exportare oprite de guvern.
Inf&t't$area generala a solu-
lui este variata ?i adese de
o priveiiste incint&toare. Dea-
lurile, spre Nord de m&rimi
uimitoare , $i cu forme dife-
rite, iau spre Sud directum
mai lamurite, parte mai dulcT,
forme mai rotunde, pierzind
chiar padurile cite o data ?i
prefacindu-se in muscele, pe
a c&ror inal^ime, stincile chel-
ba?e, inlatura monotonia aspec-
tulul $i atrag cu drag privirile
calcitorului.
Vaile, la inceput strimte ?i
intunecoase, se desfac treptat-
treptat ?i daca ele n'ar fi atit
de numeroase ca din fie-ce loc
sa se vada 2 — 3, deschizindu-si
gurile m valea principals, fru-
muse^ea loculul n'ar fi atit de
fermecatoare.
Culmea principals a Carpa-
filor, in dreptul plaiului Dim-
bovi^a, are la inceput directi-
unea de la V. laE.,cu virfurile
cele mai principale Comisul si
Tamasul, apoi schimbind brusc
direc^iunea spre S.-E. merge
ast-fel pana din jos de virful
Piatra-lui- Craiu, la Piscul Sf.
Hie, unde se indrepteaza iarasi
spre N.-E., formind in aceasta
parte hotar jude^ului Dimbo-
vi^a.
Ramifica^iuniie pincipale, carl
traverseaza plaiul de la N. la
S,, sunt patru, inchizind intre
dinsele cele trei vai, pe can
sunt a?ezate toate comunele a-
cestui plaiu.
Acestea sunt:
I. Mun^ii Dimbovi^ei cu vir-
furile : Prislopul, Ro$ul, Algiiul,
Runcul, Priseaca, sunt de o m&-
rime impunStoare, pe coaste pa-
durosi, iar pe culme cu pSsunl
Hosted by
Google
DtMBOVlf A (PLAIUL)
129
DfMBOVITA (PLAIUL)
ce nutresc numeroase turme de
vite. Ei incep din mun^ii Car-
papf, despartindu-se prin Valea-
GhimbavuluT, si continua, in lun-
gul riului Dimbovita, direc^iu-
nea acestora spre Sud.
2. Sirul de inaltimi muntoase
ce formeaza linia de despartire
intre apa Dimbovi^ei si Arge-
selul. Aceste inaltimi sunt: mun-
tele Papusa, al caruT virf intrece
toate vecinatatile, Draxinul, Ma-
ra, Tefeleica, Preajma, Munti-
sorul, Capitanul, Plaisorul, Pra-
vatul, Altamusul si Mateiasul,
cu virful Sturul sau Piatra-Na-
maestilor. O mie de metri poate
sa fie diferinta de ridicatura in-
tre Virful-Sturului si vaile ve-
cine. Calatoriile la el sunt do-
rite de toti vizitatorii acestor
locurl. In apropiere de dinsul
este Pestera-Mateiasuluf, a carei
adincime uimitoare nu este cer-
cetata de cit de corbii si in-
drazne^ii vulturf.
3. MuntiT Gradisteanu, Gai-
natul-Mare, Gainatul - Mic, Do-
briasul-Mare, Dobriasul-Mic, Pis-
cul-CaluluT, Mosoroaele-Mari si
Mosoroaele-Mici, Strimtul, Cla-
bucetul, Chiciora, Coasta-Ma-
nastirei-Namaesti, Dealul-Selari-
lor, Dealul-Cucului si Dealul-
M3tauluT, constitue, de la Pa-
pusa, sirul despartitor intre apa
Argeselulu! si Riul-TirguluT.
4. Oticul, Iezerul, Zanoaga,
Boldul, Pojorita si Magura spre
V. plaiuluT", in paralel cu Riul-
TirguluT, nu au virfun remar-
cabile, afara de Iezerul, cu lacul
Iezerul, a carui adincime a de-
terminat pe ciobani sa zica ca
e o rasuflatoare a marei.
Hidrografia. Din aratarea si-
rurilor ce strabat plaiul Dim
bovi^a, s'a lamurit ca tre? sunt
rlurile principale ce uda plaiul :
riul Dimbovita, Argeselul si
Riul-Tirgului.
Dimbovita, izvorind din mun-
tele Oticul, curge la inceput in
direc^iune de E. pana la mun-
tele Tamasul, apoi se intoarce
catre S. primind de aflueu^t
pe Dimbovicioara, Valea-Cheii,
Ghimbavul, Valea-Caselor, Ba-
deanca, Valea-Ceta^ueT, Valea-
Larga, toate pe partea stinga;
iar Riusorul, Valea-Prava^uluT,
Stoeneasca si Valea-Valenilor
pe partea dreapta.
Vrednica de vazut este Valea
Dimbovicioarel, care, strinsa in-
tre doua inaltimi pietroase de
o lungime rara, se desface toc-
maT mat spre N., unde este pes-
tera Dimbovicioarel. Riul Dim-
bovita, parasiad plaiul Dimbo-
vita, la satul Laical, trece in ju-
de^ul Dimbovita.
Riul Argeselul, izvorind din
muntele Gaina^ul-Mare, sub Pa-
pusa, curge in directiunea de
S., uda com. Namaesti, trecind
pe la E. de com. Valea-Mare,
apoi ese din plaiul Dimbovita
la comuna Ma^aul spre a uda
com. Boteni din pi. Argeselul.
El primeste de afluenti in pla-
iul Dimbovita pe Valea-Cirstei,
pe partea dreapta si Topolita-
Mateiasului pe partea stinga,
ambele in hotarul comunei Na-
maesti.
Riul - Tirgului izvoreste din
muntele Iezerul aflat la S. de
Oticul, si nu primeste afluenp de
cit, aproape de izvor, pe Cuca
din Papusa, cis:igind o marime
ce intrece de doua ori pe aceia
a riului Argeselul. El uda com.
Leresti si Voinesti si trece apoi
in plaiul Nucsoara, udind orasul
Cimpulung.
PastravT, mrene, sglavocT, cu-
^itoi, verde^T, latite si tipansunt
speciile de pesti ce populeaza
apele acestor riurt.
Cdile de comunicafie. Plaiul
Dimbovita este strabatut de la
S. spre V. de calea nationals
Pitesti-Cimpulung-Brasov, care
trece prin comunele Valea-Mare,
Dragoslavele si Rucarul.
De la Rucar pana la Grani^a,
soseaua se desfasura pe o lun-
gime de 17 kil. serpuind aci
prin fundul vailor, colo prin
traseurf adincl ce numal dina-
mita a putut sa sape, invirtin-
du-se in zigzag pe la poalele
muntelui Sasul si pana in virful
luT, peste tot sus^inuta de pa-
rapete enorme de piatra si stra-
batind peizagiile cele mai in-
cintatoare.
Aceasta sosea, cea mai fru-
moasa a ^arei, lucrare marea^a,
s'a terminat in anul 1891, Maiti,
si a fost vizitata de M. M. L.
L. Regele Regina si Principele
Mostenitor la 3 Iunie 1891. S'a
decis ca in parapetul soseleT
sa se zideasca o piatra come-
morativa reamintind vizita M.
M. L. L.
De la Sud spre Nord, acest
plaiu mai este strabatut de so-
seaua jude^iana Tirgoviste-Cim-
pulung, care la com. Badeni-
Paminteni se bifurca, o ramura
mergind la com. Dragoslavele,
iar cea-1'alta da la Mateias in
soseaua na^ionala Pitesti-Fron-
tiera.
Afara de acestea sunt mai
multe sosele comunale si vici-
nale, carl inlesnesc comunica^ia
intre sate.
Ocupafiunea locuitortlor. PS-
mintul arabil in plaiul Dimbo-
vita fiind lipsit de intinderea si
fertiiitatea necesara unei culturi
intinse, care sa constitue un
izvor de boga^ie, ocupa^ia prin-
cipala a locuitorilor este co-
mer^ul cu scinduri, cu lemne,
cu vite, cu var si brinzeturi.
Scindurile de diferite marimi
se fabricain herastraele (numite
m alte par^i ale $areT joagare)
aflate pe Riul-Tirgului, si pe
riurile Argeselul, Dimbovita, Ri-
usorul, Ghimbavul si Badeanca.
68878 Jlfarele Dictiovar Geografic. Vol IT'
17
Hosted by
Google
DlMBOVlfA (PLATUL)
1^
DtMBOVIf A (PLAIUL)
Femeile se ocupa cu {esatura
pinzeturilor, a dimiilor si cu
lucrarea de costume na^ionale.
In Ruc&r si Dragoslavele, mai
to$ locuitori! se indeletnicesc
cu fabricarea scindurilor; in
Rucar se mai cresc si vite multe.
Cascavalurile si brinza de Ru-
car sunt renumite.
In Namaesti se ocupa cu lem-
naria si facerea varului din piatra
calcaroasa adusa din munteie
Mateiasul.
In Leresti si Voinesti, cu
cresterea vitelor, scinduraria si
munca la fabrica de hirtie loan id,
aflat&pe Riui-Tirgului, in raionul
Cimpulungulul si in vecinatate
de comuna Voinesti.
In Valea-Mare cu exportarea
de scinduri si lemne si cu fa-
bricarea de £uica.
In Ma^au, cu fabricarea de
plica, si cresterea vitelor. Aci
locuitorii cresc un soiu de ca!
mid la corp, dar foarte iu^i si
puternicl.
In cele-1'alte com. de pe linga
riul Dimbovita, locuitori! se o-
cupa cu fabricarea de £uica si
cu transportarea de scinduri la
Tirgoviste.
In Cimpulung, locuitorii din
mahalaua Scheiul, in partea de
N., se indeletnicesc cu fabri-
carea de donip; iar ceU'atyi,
de la V., cu facerea de oale.
Vitele in num&r mai mare
sunt oile, vacile, cail si caprele.
Arenda anuala a unui pogon
de flnete pentru nutrirea aces-
tor vite, variaz& intre 10 — 30
lei; iar prejul de vlnzare ves-
nica se schimba intre 200 —
400 lei.
Gindacii de m&tase nu se
cresc de cit in cite-va comune,
ins3. ingrijirea albinelor tot con-
stitueste ocupa^iunea de predi-
lec$e a fruntasilor sateni.
CultuL Locuitori! 'si p&streaz£
neclintite credinfa si obiceiurile
practicelor religioase. Bisericile
sunt vizitate sSrbatorile de un
numar mare de barba^I si feme!.
Multe sate au cite doua bise-
rici sau doi preo^I. Asa, Leresti
are o biserica cu 2 preopf ; Voi-
nesti, 2 biserici cu 2 preo^I; Va-
lea-Mare, 1 biserica cu 2 preo^i ;
Namaesti, 2 biserici cu 2 preo^i;
si o monastire cu 2 preop;
Dragoslavele, 2 biserici cu 3
preotl; Rucar, 3 biserici cu 3
preo^I ; Ma^aul, 4 biserici ; Ba-
deni-Pamintenl, 3 biserici cu 3
preoti, etc.
In total, plaiul Dimbovita are
28 biserici deservite de 28 preoti
si 36 dascali.
Instructiunea publico". In fie-
care comuna din plaiul Dim-
bovita este cite o scoala mixta
cu cite un inva^ator, exceptiune
facind numai Ruc&rul unde se
gaseste 1 scoala de baeti cu 3
invataton si 1 scoala de fete
cu 2 invatatoare; Dragoslavele
si Badeni- Paminteni, cu cite 1
scoala de b&e^i si I de fete.
In acest plaiu func^ioneaza
18 scoale rurale (13 mixte, 2 de
baeti si 3 de fete), conduse de
21 invataton, cu intre^inerea
carora statul cheltueste anual
28.242 lei.
§coalele sunt frecuentate de
elevi in mod regulat. In anul
scolar 1883—84, numarul ele-
vilor din aceste scoli se ridica la
593 elevi si 55 eleve.
Stiu carte 112 b&rbap si 33
feme!.
Cind se fac semdndturile. In
plaiurile-unite nu se fac sema-
naturl de toamna. Semanatu-
rile de prima-vara, a griului,
orzului si ovazulu! se incep de
obiceiu in lunile Aprilie si Maiii.
Porumbul seseamana in Apri-
lie si Maiu.
Secerisul griulul, orzului si
ov&zului se face de ordinar in
luna Iulie; iar culesul porum-
bului incepe dela 14 Septem-
bre. LivezI artificiale nu se
seamana.
Masini si unelte agricole. In
anul 1888, au existat in plaiul
Dimbovita-Nucsoara urmatoarele
masini si unelte agricole : 1
masina de treerat cu manej, 1
masina de vinturat, 3 masini
de batut porumbul cu manivela,
912 pluguri de lemn sau {ara-
nesti, 55 pluguri de fer sau
nem^esti, 31 scarificatoare, 2
grape de fier, 54 mori cu apa.
Populatiunea. Locuitorii co-
munelor din plaiul Dimbovita
se estima la suma de 19732
suflete, apar^inind la 3740 fa-
milii, ro^i de nationalitate curat
romineasca.
Miscarea populapei plaiului
Dimbovita - Nucsoara pe anul
1889. In acest an s'au facut in
plaiul Dimbovita-Nucsoara 263
casatorii, s'au nascut 1220 copii
si au murit 754 barbatl si fe-
me!.
S'au casatorit (dupa etate) :
84 barbap (dela 18 — 25 ant),
129 (dela 25 — 35 ani), 29 (de
la 35—45 ani), 21 (dela 45—
60 an!); 42 feme! (dela 15 — 18
ani), 168 (dela 18 — 25 ani), 36
(dela 25—35 ani), 14 (dela 35
— 45 ani) si 3 (dela 45 — 60
an!.
S'au nascut (dupa sex): 626
baeti si 594 fete; legitiml: 573
baepf si 547 fete; natural!: 53
bae{I si 47 fete, Au murit: 392
barba^I si 283 feme!.
Plaiul Dimbovifa in anul 1856.
In acest an gasim ca plaiul Dim-
bovita are 95 mun^i, carl dau
un venit anual de 53420 lei; 87
herastrae cu venit anual 32429
lei; 29 mori cu venit anual 7850
lei; 5 dirste cu venit 1230 lei,
4 piue cu venit 460 lei; 18 po-
vern! cu venit 13490 lei.
Populatia plaiului se urea la
1 1293 locuitori, din carl 6041
Hosted by
Google
dImbovita (rIul-)
131
DlMBOVlTA (RlUL-)
barbap, 5252 feme!, cu 2634
familii.
Avea 23 sate, 27 biserici, 45
preo^i, 3 diaconi, 25 boeri de
neam, 13 mazili, 2262 contri-
buabili romini, carl plateau a-
. nual 20188 lei si 91 #ganJ
coutribuabill carl plateau 4550
lei anual pentru proprieta^ile lo-
cuite si nelocuite si contribu^ia
drumurilor.
Dimbovit;a, riu. Din virful Ie-
zera, (2407 tn.), care aparfme
mun^ilor Fagaras, din lan^ul Car-
pa^ilor, ia nastere riui Dimbo-
vi£a, afluentul eel mai principal
al Argesului. Important aces-
tui riu reese din aceea ca uda
capitala ^arei si ca pe o parte
din vaiea sa trece soseaua-na-
^ionaia Cimpulung-Brasov. A-
cest riu ia nastere din 2 pir-
loage, se indreapta m general
spre N. cu neinsemnate schim-
bari de direc^ii, impuse de ra-
mifica^iile mun^ilor inalpf, car!
marginesc valea acestui riu ;
dupa ce curge pe 6 kil., se in-
dreapta spre E. si dupa ce trece
la N. de muntele Peceneagul, ia
direc^ia S.-E. pana. in dreptul
muntelui CascuL
La N. de acest munte, Dim-
bovi^a primeste pe dreapta a-
pele care se scurg din muntele
Dracsinul in direc^ia de la V.
la E, prin vaiea numita Dracsi-
nul; iar la S. de muntele Cas-
cu, apele can se scurg din mun-
tele Papusa, tot in direc^ia de
la V.-E. prin vaiea numita Cas-
cu; dupa ce Dimbovi^a a pri-
mit apele acestor vai, ia direc^ia
spre S. si primeste pe stinga
apele, care plecind din Piatra-
lui-Craiu, curg de la N. la S.-
V., prin valea Tomaselul.
De la confluen^a sa cu acest
piriu valea incepe a se largi a-
tingind in unele par^I 150 m.
Tot pe stinga Dimbovi^a prime-
ste apele care curg tot din Piatra-
lui-Craiu prin valea lu! Inanul,
iar mai la S. acelea care curg
prin valea Speriatul.
De la aceasta confluen^a, va-
lea incepe a fi locuita ; pe stin-
ga se gasesc catunele : Podul-
Dimbovi^ei; la S. de aceste ca-
tune apele se restring din nou
intr'un defileu format din mun^if :
Plaicul, Magura si Posada. Ra-
mifica^iile acestui din urma mun-
te silesc apele Dimbovitei a-si
schimba direc^ia c&tre E., iar
dupa ce ocoleste muntele Po-
sada se indreapta din nou ca-
tre S., de aci se deschide o
vale larga unde are loc conflu-
en^a cu Dimbovicioara ; locali-
tatea poarta numele de Podul-
Dimbovhxi. In acest loc sosea-
ua nationals, care urea valea
Dimbovitei de la Dragoslavele,
o paraseste pentru a urma pe
aceea a Dtmbovicioarei, intreta-
indu-se spre frontiera.
Dimbovicioara, aflue itpe stin-
ga, ia nastere din muntele Pe-
tricica, curge de la N. la S., tre-
cind pe linga localitatea numita
Pestera-Dimbovicioarei, ia di-
rec^ia spre S.-E., apa sa este
marita cu acele ale vailor Izvo-
rul, Moci si Ore^ii.
Valea Dimbovitei, la conflu-
en^a ei cu Dimbovicioara, este
deschisa, dar se restringe din
nou intre culmea Posada si mun-
tele Dumbrava la S., careia pri-
meste si apele riului Dumbrava,
marit cu Gura-Vaiel, care curge
prin Valea-Ristava. Laconfluen^a
cu acest piriu, Dimbovi^a se in-
dreapta spre V., trece pe linga
satul Rucar, de unde ia direc-
^ia spre S. De la Rucar, valea
deschiztndu-se, largimea sa atin-
ge 600 m. in unele par^I; intre
Lunca-Gherlel si Slobozia, pe
1 1 /2 kil., largimea vaiel se re-
duce din nou la un defileu. La
S. de satul Stoenesti, pe par tea
dreapta, Dimbovi^a primeste pi-
riul Stoenesti, de mica impor-
tant ca volum de apa, insa
important prin aceea ca pe va-
lea luT trece soseaua care une-
ste Valea-Dimbovifei cu aceea a
Argesului si in urma cu a Riu-
luI-TirguluI.
La N. de satul Badeni, Dim-
bovifa primeste pe partea stinga
piriul Radivca care ese din vir-
ful Leotel, curge de la N. la S.-
V. si a carul vale in partea de
N. poarta numele de valea Cim-
padia; la S. de confluen^a a-
cestui riu, ramifica^iunile cul-
melor Tefeloaga si Leotel, care
marginesc valea Dimbovitei, se
apropie de ele asa, in cit redu-
ce din nou valea la un defileu
pana la confluen^a cu Valea-
Larga.
Prin Valea - Larga se scurg
in direc^ia N.-S. V. apele care
les din culmea Leotei ; conflu-
en{a are loc la N. de Miclau-
sani.
De aci valea incepe a se
largi din ce in ce, iar la Izvoa-
re atinge 2V2 kil., unde are loc
confluen^a ei cu Riul-Alb, care
aduna apele v&ilor Strimba, Cim-
pina si Barbule^ul. Un alt afluent
pe partea dreapta, e piriul Ta-
tarani care se uneste cu Dim-
bovifa la Caprioara. Direc^ia
generala a vale! Dimbovitei de
la Rucar si pana la Rincacio-
vul este aceea de la N. catre
S., cu oare-care inclinare spre
E. De la Rincaciovul direc^ia
Dimbovitei se schimba spre E.
pana la N. de Luchieni-din-
Deal, de unde is! reia din nou
direcfia sa generala de S.-E.
Aceasta direc^ie a sa se schim-
ba in unele par^I, accentuindu-
se spre E. sau spre S., schim-
bari insa pe micif direc^ii, fiind
mai mult coturl.
Pe stinga sa Dimbovi^a, la
Nucet, primeste apele pirtului
Hosted by
Google
DlMBOVlJA (RtUL-)
132
DlMBOVFf A (RtUL)
Noroioasa. Un alt afluent tot
pe stinga sa, cu un cars mat
lung, este Ilfovul, care izvoreste
de linga. Colanul, Ja S. de Tir-
goviste; curge in directia S.E.,
trecind pe la Bratesti-d.-s., Bo-
lovani-Mari, Balteiul la V. de
Ghergani, pe la S. Tartasesti-
d.-j., unde in mijlocul un i! Za-
voiu apele sale se raspindesc
si se unesc cu ale Dimbovifei
intre Brezoaia-Camarasului si
Cosoba. Afluentul sau insa mai
principal ca volum de apa si
ca lungime este Colentina. A-
cest pinu ia nastere din pad i-
rea Calugareasca, directia sa
este paralela cu a Dimbovi^ei,
uda Ghimpa£i, Vizuresti, Cioca-
nesti, Buftea si Chitila, iar la N.
de Bucuresti, albia sa se large-
ste in unele parp, in cit formea-
za lacurT, care toate au insa o
scurgere in valea Colentinei;
dupa. ce trece pe la Baneasa,
Herastrau, Fundeni, Pantelimon
si Cernica se uneste cu Dim-
bovita laCaldarari. Acest afluent
al Dimbovifei primeste si el Ia
rindul sau apele valei Mihulean-
ca. Tot pe aceasta parte apele
din padurea Cernica se scurg
pe valea Tinganul in Dimbo-
vita.
La Frunzinesti, Dimbovi^a pri-
meste tot pe stinga apele vaieT
Pasarea. Pe partea dreapta de
la localitatea Lungule^ul, un ca-
nal ia o parte din apele Dim-
bovi^ei pentru a le uni cu pi-
riul Ciorogirla, care curge in a-
propiere de Dimbovita si care
se varsa in Sabarul, la Braga-
diru. Afara de acest afluent,
Dimbovita mai este alimentata
prin mid scurgen de apa, insa
far' de importan^a. Dimbovita,
incarcata cu afluen^ii, pe care
i-am numit mai sus, urmind
directia sa de S.-E., se varsa
in riul Arges, la V. de satul
Budesti.
Valea DimboviteT incepe a fi
locuita de la confluen^a-i cu va-
lea Speriatul, la S. careia, pe
malul sting, se gasesc situate
la o mica distanta unul linga
altul doua catune cu numele de
Podul-Dimbovifei.
Primul sat mai mare este Po-
dul-Dimbovitei, situat pe par-
tea stinga la confluenta Dim-
bovicioarei ca Dimbovita si tot
pe partea stinga din acest punct
se zaresc ruinele unei ceta^T
numita Cetatea-NeamtuluT. De-
fileul dintre Podul-Dimbovitei
si Rucar poarta numele de de-
fileul Posada si peste culmea
Posadei trece soseaua nationals
Cimpulung-Brasov. La esirea
din defileul Posada, pe malul
drept al DimboviteT, se gaseste
situat satul Rucar, pe unde tre-
ce soseaua nationala. Mai la S.
de acest sat se gaseste Lunca-Gir-
lei, pe malul drept, dupa care
pe malul sting se gaseste Slo-
bozia. In fata SlobozicT, pe cul-
mea care pleaca din Piatra-Na-
maestilor, se gaseste satul Frun-
tilor, iar la S., tot pe malul drept,
satul Stoenesti. Pe malul sting,
la S. de Stoenesti, Dimbovita
uda Badeni si Cotenesti.
De la Stoenesti si pana la
Cetateni, Dimbovita trece prin-
tr'un nou defileu, unde sunt de
remarcat, pe malul sting, ruinele
une! bisericT parasite si a unei
cetafuT, care poarta numele de
Cetafuia-luT-Negru-Voda. La e
sirea din acest defileu se ga-
seste com. Cetateni, compusa
din doua catune, din care cele
de pe malul sting poarta nu-
mele de Ceta^eni-din-Vale, iar
cele de pe malul drept Cetateni-
din-Deal. Mai la S., pe malul
sting, se gaseste Diaconesti iar
in fa^a acestuia Padermani. Dim-
bovita uda mai la S. Laicai,
Miclausani pe stinga, Valeni si
Capul-Coastef, pe dreapta la S.
de care se gaseste com. Gemeni,
situata pe ambele maluri, Gin-
desti-din-Vale, pe malul drept,
Voinesti pe stinga, Dragoda-
nesti si Sturdzeni pe dreapta, Iz-
voarele pe stinga, la confluenta
sa cu Piriul-Alb. De aci, malul
drept e mai populat, cad ga-
sim in aceasta parte satele Pre-
boiul, Tatarani, Caprioara, Ma-
nesti si Dragaesti-Paminteni, pe
cind pe malul sting nu se afla
de cit Geboani in fata Capri-
oareT si Dragae^ti-Ungureni, in
fata celor Paminteni. La S. de
acestea, pe malul sting al Dim-
bovitei, se gaseste Dragomiresti,
dupa care Dimbovita uda : Rin-
caciovul, Luceni-Ungureni, am-
bele comune situate pe ambele
malun; Luceni - Paminteni si
Vacaresti-din-Deal, iar pe ma-
lul drept Luceni si Ciurari. La
S. de Ciurari, tot pe malul
drept, care este mai inalt, se
gaseste comuna Persici - Man .
Pe malul sting al DimboviteT,
la confluenta cu piriul Noroioa-
sa se afla Nucetul ; in urma Dim-
bovita uda pe stinga satele: Ba-
nesti, Bestiloaia, Moara-Noua,
Adunati, Bolovani, Cringasi ,
Contesti-de-Sus si de-Jos, Moara-
SlobozieT, Cosoba, Popesti, Dra-
gomiresti-din-Vale,Rudeni,Sirbi,
Giulesti, Tigania, Ciurelul ; iar
pe dreapta: Canesti-d.-s., Podul-
RiziT, Sabiesti, Baleni, Raicule-
sti, Lungule^ul, Brezoaia-Cluce-
ruluT, al-Brailoaicei, al-Camara-
sului, Bucsaneasca^ Joi^a, Arcuda,
Bicu , Dragomiresti- din - Deal,
Chiajna si Dudul-Rosu. Dupa-ce
Dimbovita a trecut prin aceste
localita^T, din care de remarcat
sunt : i . Lungule^ul, de unde
incepe san^ul care uneste Dim-
bovita cu Ciorogirla. 2. Joi^a,
Arcuda si Bicu, de unde se a-
limenteaza Bucuresti cu apa de
baut prin ajatorul filtrelor. 3.
Chiajna, care se gaseste la li-
Hosted by
Google
DlMBOVlfA (RlUL)
133
DlMBOVIf A (RlUL)
mita regiunei fortificate a Bu-
curestilor, — Dimbovita uda dupa
aceea Capitata ^arei, unde albia
ei este canalizata, incepind de
la Grozavesti si pana. la Vitan ;
de aci Dimbovita, a carui vale
atinge in unele parfi i 1 J2~2
kil., trece pe la: Cioplea, Du-
desti, Catel il, Caldarari, Cer-
nica, Tinganul, Paroaia, Plata-
resti, Cucuiafi, Lamotesti, Va-
sila^i si Budesti pe stinga, iar
pe dreapta: Vacaresti, Popesti-
Conduratului, Leordeni, Babesti,
Glina, Balaceanca, Orasca, Gal-
binasul, Pirlita, Buciumeni si
Gruiul.
Dimbovita, care intra in re-
giunea fortificata la Chiajna, si
dupa. ce a trecut pe linga for
turile Leordeni si Catelul, ese
din aceasta regiune si se in-
dreapta spre Budesti, unde se
varsa in Arges.
Muntii din care ia nastere
riul Dimbovitei poarta numele
de Muntii-Fagarasului, din lantul
Carpatilor. Virful din care isi
are sorgintea, se gaseste situat
pe culmea Mesului si din acest
punct pleaca mai multe culmT,
care despart vaile diferitilor a-
fluenpfal Argesului; aceste culm!
poarta numele de : Popaul, Nanu
si Ezera. Pe stinga Dimbovi-
tei, de la sorgintea si pana la
confluenta ei cu Dimbovicioara,
se gaseste culmea Mesului, care
pleaca din lantul Carpatilor, din
virful Berevoiasca spre S. Vir-
furile mai insemuate de la S.
spre N., sunt: Cremenea, Oiti-
cul-Mic si Oiticul-Mare.
Dupa aceea Dimbovita se a-
propie de lantul principal al Car-
patilor, pe care se gasesc vir-
furile : Ciocanul, Piscul, To-
masul si Piatra-lui-Craiu. Din
Piatra-lui-Craiu pleaca o culme
stincoasa, pe care se gasesc
virfuriie : Pietricica, Paltinetul si
Berile, si care se termina cu
culmea Plaicul, la confluenta sa
cu Dimbovicioara.
Tot din lantul principal al
Carpatilor, la N. de Piatra-lui-
Craiu, se gaseste culmea Toma-
selul. Pe malul drept se gaseste
Muntele-Gainel, in fa^a muntelui
Oiticul, Peceneagul in fa^a Cio-
canului-Piscului. Din Papusa,
care se gaseste la extremitatea
din spre E. a culmeT Ezera,
pleaca spre S. culmea cea mat
importanta a vaiei Dimbovitei
de pe aceasta parte si anume
culmea Tefeloagei care desparte
valea Dimbovitei de aceea a
ArgesuluT.
Aceasta culme trimete in spre
valea Dimbovitei diferite rami-
fica^iuni, can poarta numele de
Cascul, Boteanul, Dragulanelul,
Magura si Posada. Pe culmea
Tefeloagei se gasesc virfuriie :
Moara, Tefeloaga, Prajina, Vir-
ful-Capitanului , Piatra-Namaes-
tilor, Virful-Dimbovi^ei, Volnelul
si Demetrul, de unde incepe
seria dealurilor.
Dealul care urmeaza mai de
aproape malul drept al Dimbo
vifei poarta diferite numiri si
anume : in dreptui Valenilor,
Dealul-HirtopT, la extremitatea
caruia, la S., se gaseste Virful-
Hadopcin, din care pleaca de-a-
lungul Dimbovitei, Malul-Corbu-
lui si cu Dealjl-Simpului se ter-
mina culmea Tefeloagei. Cele-
l'alte dealuri can se mai ga-
sesc pe malul drept al acestui
riu, nu sunt de o mare impor-
tant* si poarta numirile locali-
ta^ilor de prin prejur.
Ultimele ramificatii ale cul-
meT Tefeloagei dau direc^ie vaiei
Dimbovitei si diferitilor afluen^i,
indreptindu-se cea intiiu spre
S.-E., iar cel-l'ah:! spre S.-V.
Pe partea stinga, dupa Pia-
tra-luI-Craiu, pe lantul Carpati-
lor, se gasesc virfuriie : Groa-
pa, Paltinisul, etc.
La S. de aceste virfurl, cul-
mile care pleaca, poarta numele
de Potarnicul si Ore^ul.
Din virful Sintiiei al lan^ului
Carpatilor, pleaca culmea Dim-
bava, la a carel extremitate se
gaseste virful Dimbava, care for-
meaza impreuna. cii culmea Po-
sada, defileul cu acest nume.
Din virful linia, care apar^ine
tot lan^ulul Carpatilor, pleaca
spre S. principala culme de pe
stinga Dimbovitei, anume cul-
mea Leotei, importanta prin a-
ceea ca desparte basinul Dim-
bovitei de al Ialomitei, sau al
Argesului, de al Ialomi^ei.
Din virful Metereni, care a-
partine acestel culmi, pleaca in
spre Dimbovita o serie de culmi,
al caror nod principal e Mun-
teie-Rosu si din care mai multe
ramuri se due spre V. si S.-V.
pana in malul Dimbovitei. Pe
aceste ramuri se gasesc virfu-
riie : Piatra-Prislop, Cristiana,
la N. de Dragoslavele ; Malul-
Corbului, la S. de Dragoslavele ;
Virful-Albescu, Muntele-Albes-
cu, Muntele-Rosu, Virful-Algiru
si Prisaca, de-a lungul piriului
Radifca. Pe culmea Leotei se
gasesc : Virful-Leotei, Virful- Va-
cei, Gruiul -Ursului, Marginea-
Domnilor, Gavana, Pleisoara si
Pucheni. Din Gruiul - Ursului
pleaca o culme pe stinga piri-
ului Radifca, pe care sunt vir-
furiie Orzicul si Purcaroaia. Din
Gavana pleaca o mica culme,
pe care se gasesc virfuriie : Gar-
vanul si Plesa-Popel si pe care se
gaseste Ceta^uia - iul - Negru - Vo-
da. Din Pleisoara pleaca cul-
mea Ploiscioara, care se termina
in spre Dimbovita cu Plesea-
Mica, Plesea-Mintilesttlor si Vir-
ful-Carbunari.
Din virful Pucheni se des-
part trei culmi : 1 . Culmea-Mi-
clausani, intre Valea-Barbule^u-
lul si Valea-Larga, pe care se
Hosted by
Google
DlMBOVIJA (MO$IE)
134
DlMBOVIJA-MOSTISTEA
g£seste Virful-Cheliei si care se
termini cu Dealul-Florii ; 2. Cul-
mea Padina, intre valea Barbu-
lepil si valea Piriului- Alb, pe care
se gasesc virfurile BarbuleJ: sija-
coleu, iar a 3 -a culmea, care des-
parte afluenpl Dimbovi^ei de ai
lalomi^el si care poarta numele
de Culmea-Leotei propriu zisa.
Pe aceasta culme, in partea Dim-
bovi^eT, se gasesc : dealul Loicul,
Vulcan, virful Petrarul, Mate-
escu, etc. Din aceste dealuri
pleacS mai multe ramuri mici,
numite: Plaiul-Mogoi, Plaiul-Ne-
iuiui, Plaiui-Gloduluf, etc. Ulti-
ma ramiflcapune se numeste
Mersina, care se termina la N.-
V. Tirgovistei si pe acest mal
se mai gasesc dealuri de mica
important pana la confluen^a
cu Argesul, dealuri care poarta
numirile localitaplor vecine.
Peste riul Dimbovita, in jud.
Dimbovita, sunt sapte mar! po-
duri statatoare, adica : unul in
com. Gemenea pe soseaua ju-
de^eana Tirgoviste-Cimpulung,
facut de armata in urma cam-
panieT din 1877 — 78; unul in
com. Lucieni, pe soseaua jude-
{eana Tirgoviste-Vlasca, facut
de jude^; unul in com. Bolo-
vani, numit Podul-lui-Petrache,
dar care acum este cu totul
distrus, facut de proprietarul
mo^iei, pe soseaua vecino-co-
inunala Corna^elul-Bolovani-Bra-
nistea-Titu ; doua poduri la co-
muna Lungulep, pe soseaua na-
ponala. Bucuresti-Pitesti ; in fine
alte dou& poduri marl de fier:
unul, linga cat. Besteloaia, la ca-
lea ferata Tirgoviste-Titu si al-
tul, la c^t. Boteni pe calea fe-
rata Bucuresti-Virciorova.
Lungimea cursului acestui riu
este de 250 kil., din can 75
kil. face in jud. Muscel, (pana
la Gemenea din judepil Dim-
bovita).
Cursul sau in judepil Muscel
este forte repede si adincimea
sa (la S. de catunul Stoenesti)
in timpii ordinarT, este de 0,90,
iar latimea mijlocie de 20 m.
Albia Dimbovi^ei confine pie-
tre si bolovani marl in tot par-
cursul sau prin jude^ul Muscel,
iar de la Gemenea, limita aces-
tui jude£ cu jud. Dimbovita,
incepe pietrisul si mai la vale
nisipul.
La Rucar, pe linga care trece
riul Dimbovita, albia e! se afla
la o inalpme de 579 m. da-
supra Bucure^tilor si pana la
Bucuresti descinde la ceva mai
jos de 8y m. Iualpmea albiei
sale aci descinde cu 486metri,
adica cu o clina medie de 4
mm. pe m.
Dimbovita e cuvint slav si
insemneaza foaie de stejar.
Fra^ii Tunusli, in a lor lsto-
rie a Tarii Rominesti, (1806)
spun ca «aurul se exploateza
din nisipul riurilor: Oltul, To-
pologul, Argesul si Dimbovifa,
de catre Tiganii domne^ti nu-
mip rudari».
Dimbovifa a inspirat D-lui
Winterhalder, acum vr'o 50 de
an!, o poezie, al carui cunoscut
refren a devenit in curind foarte
popular:
« Dimbovita apd dulce
Cine bea, nu se mai duce.»
(Vezi amanunte dezvoltatoare
la articolul Bucuresti, § Hidro-
grafia).
Dimbovita, trup de mosie, din
proprietatea statulul Stoboresti-
Barza, jud. Teleorman.
Dimbovi^a-Mosti^tea,//^^ in
jude^ul Ilfov. Ocupa. partea din
centrul si E. jude^ului si se mar-
gineste la E. cu jud. Ialomi^a,
la V. cu pi. Sabarul, la N. cu
pi. Znagovul si la S. cu plasa
Negoesti.
De la 1 Aprilie 1882, s'a a-
lipit la pi. Dimbovita si plasa
Mosti$tea, cu re^edin^a subpre-
fecturei in Pantelimon, Pana la
aceasta data, pi Dimbovita se
marginea la E. cu partea din
pi. Negoesti si pi. Mosti$tea, la
N. si V. cu pi. Znagovului, la
S. cu pi. Sabarul.
Plasa Dimbovita-Mostistea este
udata in partea de S.-V. $i in
centru de riul Dimbovita, care
intra in aceasta plasa pelaVa-
caresti (S.-E. de Bucuresti) si
iese pe la satul Cucue^i, intrind
in plasa Negoesti ; de piriul Co-
lentina, care-$T ia na^tere din
apropiere de comuna Bolovani,
jud. Dimbovita $i de valea Pa-
sarea, care izvora^te din plasa
Znagovului (Vez! Pasarea, piriu).
Intinderea totala a pla^ilor
unite este de 276124 pogoane
(138063 hect.), din carl statul
$i proprietarii ati 202494 po-
goane (10 1 248 hect.) si locui-
torii din plasa 73632 pogoane
(36816 hect.).
Statul ^i proprietarii cultiva
70837 hect. (4586 ramin sterpe,
5778 izlaz, 1 169 cultura vie! si
18878 padure).
Locuitorii cultiva 33952 hect.
(570 ramin sterpe, 1998 izlaz,
296 cultura viteT).
Popula^ia pla^ilor unite este
de 50369 suflete (128 18 bar-
bap, 12969 feme!, 12855 baepf,
1 1727 fete), din can 349 streini
(172 barbap, 75 femei, 52 bae^i
si 50 fete).
Top acesti locuitori traesc in
1 1077 case si 58 bordeie.
10540 locuitori se ocupa cu
plugaria, 363 sunt circiumari,
98 industrial, 1989 au diferite
profesiuni.
Sunt 9309 contribuabili ; ca-
satoripsunt ii39i,fruntasi36o3,
mijlocasi 4226, cu miinile5i6i,
improprietarip 6697 si neim-
proprietarip 6293.
Hosted by
Google
DlMBOVIJEI (PlRlUL-)
135
DlMBUL
In toata plasa Dimbovi^a si
Mostistea sunt ioo de bisericT,
deservite de 125 preop ; 55
scoale rurale, freceuntate de
1244 elevi si eleve, cu tntreti-
nerea carora s'a cheltuit de stat,
jude^ si comune 111015 lei a-
nual.
In plasile-unite sunt 10 mori
cu abun, 26 mori cu apa, 2
poverni, 2 zalhanale, 58 poduri
statatoare si 46 masinT de tre-
erat cu abun.
Numarul vitelor man si mici
se imparte ast-fel : 1 1 8 1 2 cai si
epe, 189 armasarl, 15 795 boi,
7436 vaci, 3200 viteT, 473 tauri,
788 bivolf, 2283 bivolite, 962
capre, 8990 porci, 686gy 01.
Comerciul se face de 53 han-
gii si 312 circiuman.
Aratura se face cu 6037 P m_
gun: 4176 cu boi si 1861 cu
cai.
Locuitorii au 7834 care si
carute: 5101 cu bo! si 2733
cu cai.
In coprinsul plasei sunt 84
helestae si 1 balta.
Aceasta plasa si-a luat nu-
mele de la riul Dimbovi^a care
o uda in partea de S.-E. si de
la piriul Mostistea.
Produc^iunea ei este identica
cu a celor-l'alte plasi ale jude-
tului, cu deosebire ca pe valea
Dimbovi^ei se cultiva mult zar-
zavaturile, pamintul fiind foarte
priincios acestui fel de cultura.
Pomii roditori dau tot felul de
poame.
Resedin^a sub-prefecture! pla-
sei Dimbovifa este in com. Pan-
telimon. PI. Dimbovi^a singura
are 83 cat., can formeaza 21 co-
mune rurale si anume : Afuma^i,
Bobesti - Balaceanca, Branesti,
Baneasa-Herastrau, Cernica-Cal-
dararul, Colintina-Fundeni, Cu-
cue^i-Plataresti, Dascalul-Crea^a,
Dudesti - Cioplea, Frunzinesti,
Fundeni-Gherasi, Leurdeni, Moa-
ra-Domneasca, Otopeni, Pante
limon-Dobroesti, Popesti - Con-
duratu, Piteasca-Pasarea, $tefa-
nesti-Lipova^ul, Stubeiul-Orasti,
Tanganul si Tunari-Dimieni.
Caile de comunica^ie carl in-
lesnesc transportui in aceasta"
plasa sunt : calea ferata Bucu-
resti-Calarasi care o strabate de
la V. spre E. si trece pe la
Baneasa si Branesti; calea j«i-
deteana Bucuresti-Olteni^a care
o taie pu^in la S. ; calea jude-
^eana Bucuresti-Braila, care o
strabate de la V. spre E., tre-
cind prin comunele Pantelimon,
Tamadaul si Jilava ; calea na-
tionals la Ploesti care o stra-
bate la N. si aproape serveste
de limita intre pi. Dimbovi^a si
pi. Znagovului; calea la Fer-
bin^i si alte diferite cat vecinal-
comunale, can impreuna cu dru-
murile naturale servesc de tran-
sport oamenilor, productelor, vi-
telor, etc.
La Pantelimon este resedin^a
plasei, a medicului de arondis-
ment. Aci este un oficiu tele-
grafic, care face si serviciul pos-
ter rurale.
Tot aci se afla un spital in-
tre^inut de Eforia spitalelor ci-
vile din Bucuresti.
Dimbovi^ei (Piriul-), afluente
al Rlscu^ei, in com. Bogdanesti,
jud. Suceava.
Dimbovnicul, piriu, jud. Arges,
izvoreste in plasa Galasesti pe
care o uda tot largul el si se
varsa in riul Neajlovul.
Dimbroca (Chiona), catun, al
com. Scurtesti, jud. Buzau, for-
mat din insura^el ; are 130 locu-
itori si 34 case.
Dimbroca, catun, al com S&geata
jud. Buzau, cu 20 locuitorl si
5 case.
Dimbroca, vechie nutnire a ^a-
tunulul Murgescu, din com. Sa-
geata, jud. Buz&u.
Dimbroca, mosie a statulul, in
jud. Buzau, com. Scurtesti, for-
mats din trel trupuri: Spiri-
doneanca, Stanesti si Costeasca,
reunite si arendate la inceput
sub numele de Dimbroca; vin-
zindu-se, s'a desfacut in 2 cor-
puri: Dimbroca, care depindea
de Episcopie, cu o suprafa^a
de 1350 hect., din care 681
s'a dat insura^eilor, sub numele
de Spiridoneanca, iar Dimbroca
propriu zisa, de 675 hect., s'a
vindut de o parte.
Dimbroca, mosie a statulul, in
jud. Buzau, com. Scurtesti, pen-
dinte de schitul Gavanele ; are
60 hect., date insura^eilor.
Dimbroca, nutnire ce se mai da
mosiei Spiridoneanca, din com.
Scurtesti, jud. Buzau.
Dimbroca, mica padure a sta-
tulul, in jud. Buzau, com. Scur-
testi, cat. Stanesti, pe mosia
Spiridoneanca; are 18 hect.,
acum date insura^eilor.
Dimbul, sat, face parte din com.
rur. 'pntea, plasa Filipesti, jud.
Prahova.
Dimbul, riulef, jud. Prahova, iz-
voraste din partea de N. a co-
mune! Baicoiul, trece pe linga co-
munele :^inteni, Paulesti, Strim-
beni-Blejoiu si Ploestiori, uda
partea de N. - E. a orasulul
Ploesti si com. Corlatesti, iar
la com. Rifovul, plasa Crivina,
se varsa in riul Teleajenul, in
dreptul catunulul Antofiloaia.
In timpul secetos apa ii
scade foarte mult si une-orl se
perde cu desavirsire. Abia mai
curge pu{in pe la Zalhanaua-
Hosted by
Google
DtNCfcNI
136
D1RJILA
Veche si aceasta gra^ie izvoa-
relor din suburbia TabacT.
Alta-data, apa acestui riulet
era mai abondenta, avea chiar
pesti; dela un timp incoace,
insa nu se stie din ce impre-
juran, apa sa este in mica
cantitate.
In orasul Ploesti, spre N.,
pe malul DimbuluT, in partea
numita si azi Mahal au a Sir-
beasca, s'a asezat colonia Bul-
gareasca\ ce forma oraselul
Bereasca (Vezi Tirgsoreanca).
Aceasta mahala si azi are
aspectul ei oriental. Casele sunt
acoperite cu olane de pamint
si stradele sunt strimte.
Dinceni, sat, face parte din com.
Giurgioana, pi. Zeletinului, jud.
Tecucf.E situat pe coasta dealu-
luT cu acelas nume, la V. de
Podul-Turcului, departe de re
sedin^a com. de 4 kil. 400 metri.
Are o populatie de 58 familii
cu 2 1 1 suflete.
Copii in virsta de scoala sunt
30 (16 bae^T si 14 fete).
Comerciui se face de 2 cir-
ciumarif.
In acest sat a fost o biserica,
zidita la 1856 cu cheltueala ma-
nastirei Soveja, fiind-ca mosia
Dinceni apartinea acestei ma-
nastin. Constructia insa fiind
slaba s'a darimat in anul i860.
AstazT nu se ma! cunoaste de
cit locul, si o parte din odoarele
biserice! se gasesc intr'un ham-
bar, la un locuitor din sat.
Locuitoril sunt: parte mocani
de la munte, parte SirbT.
Dinceni, mosie, proprietatea sta-
tuluT, cu o s'iprafata de 140
hect., m raionul com. Giurgi-
oana, jud. Tecuciu, inainte apar-
tinea manastirei Soveja, din jud.
Putna.
Dinceni, ripa $i piriii, jud.Tecuciu .
Strabate satul Dinceni, curge
de la V. spre E. Este format
numai din izvoare si se varsa
in partea dreapta a Zeletinului,
in raionul comunel Giurgioana,
plasa Zeletinului.
Dingani (Girla-), piriias, jud.
Bacau, plasa MunteluT, de pe
tentorial com. Magiresti, care
se scurge in piriul Staneasca.
Dingani, piriU, jud. Vilcea, izvo-
raste de la N.-E. com. Barba-
testi, plasa Horezul, si se varsa
in riul Otasaul, pe ^armul sting,
tot in com. Barbatesti.
Dingeni, sat, situat in centrul
comunel Dingeni. plasa Jijia,
jud. Botosani pe tarmul sting
al JijieT si stnibatut de Piriul-
Banului. Mosia are o intindere
de 1327 hect. si o populatie
de 88 familii saii 477 suflete,
locuitori RominT.
In acest sat este 1 biserica,
cu 1 preot si 2 cintaretT si 1
scoala mixta cu 1 invatator pla-
tit de stat, 24 baett si 4 fete.
Aice este resedinta comunel
Dingeni.
Are 1 1 hect., padure ; 1 moara
de abur ; 1 circiuma. Sunt 4
meseriasT.
Numarul vitelor e de aproape
o mie: 255 hoi si vacT, 55 cat, 655
01, 34 porcT. Loc. poseda 120
stupi cu albine.
Dingeni, stafie de dr.-d.-f., jud.
Botosani, plasa Jijia, com. Din-
geni, pelinia Dorohoiu-Iasi, pusa
in circulate la 1 Iunie 1896. Se
afla intre statiile Rusesti (10.8
kil.) siUngureni (1 1.3 kil). Inal-
timea d'asupra nivelului marii
de 79 m. 12.
Venitul acestei sta^ii pe anul
1 896 a fost de 64851 lei, 15 ban!.
Dingeni, mosie nelocuita, plasa
Dimbovi^a, jud. Ilfov, face parte
din comuna rurala Stefanesti-
Lipovatul.
Se intinde pe o suprafa^a de
120 hect., proprietatea statului,
din can 10 hect. padure. S'a
arendat pe periodul 1886 — 96,
cu 7194 lei anual, impreuna cu
trupul Runcul.
Dircioaia, mahala, in jud. Me-
hedinp, plasa Motrul-d.-j., com.
rurala Gizesti.
Dirjani §i Rumurile, paauri
particulare, supuse regimulu! sil-
vic, aflate pe mosia Genuneni,
com. Genuneni, jud. Vilcea, pi.
Oltul-d.-s.
Dirjanul, deal, in partea de N.
si N.-E. a com. Ursi, pi. Cer-
na-d.-s., jud. Vilcea.
Dirjanul, deal, la Sud. com. Ge-
nuneni, pi. Oltul-d.-s., jude^ul
Vilcea. Acest deal separa com.
Genuneni de com. Ursi.
Dirjeni, sat, in partea de E. a
com. Cucuteni,pl. Stavnicul, jud.
last, situat pe coasta dealului
cu asemenea numire. Are o po-
pulatie de 22 familii sail 106
suflete; o biserica ruinata, facuta
la 1742 de fostul proprietar
Moisi-Cocoranul.
Satul face parte din trupul
mosiei Cucuteni.
Numarul vitelor e de 165 cap.
din can: 106 vite man cornute,
12 cat si 47 rimatori,
Dirjeni, deal, pe coasta caruia e
situat satul Dirjeni, com. Cucu-
teni, pi. Stavnicul, jud Iasi.
Dirjila, pirru, in plaiul Rimnicul,
com. Chiojdeni, jud. R.-Sarat.
Izvoraste din Deaiul-CilnauluT,
uda partea de S. a comunel,
si se varsa in riul R.-Sarat,
Hosted by
Google
DlRLOACA
137
DlRVARI
la V. de catunul Chiojdenil-
Mici. Cursul saii este repede si
periculos in timpul toamnei si
primaverei, cind se topesc za-
pezile.
Dirloaca, sat, in com. Birgaoani,
pi. de Sus-Mijlocul, jud. Neam^u,
asezat pe podisele ce se intind
intre iazul Balanesti la N., satele
Balanesti si Ghilaesti catra V.,
satul Vladiceni spre E.
Are o intindere cam de 430
hect., cu o populatiune de 38 fa-
milii, sau 153 suflete, din care
13 vadane, 2 nevolnicT. Locui-
torii sunt to^T Romini de bastina
si se ocupa cu agricultura §[
cresterea vitelor.
Numarul contribuabililor: 50.
Numarul vitelor se urea la
169 capete, din carl: 26 boT,
48 vacT, 30 01, 20 porci, iocai
si 15 junci.
Dirloiul, pMU, in jud. Suceava.
Izvoraste de sub muntele Vul-
turul, uda com. Dorna pe o
lungime de peste 2 kil. si se
varsa in Neagra-$arului.
Dirminoaia, deal, la S. com. Iz-
vorul, pi. Vedea-d.-s., jud. Olt.
Pe el se cultiva prunT, viT, sunt
pasuni de vite si padure.
Dirminoaia, vdlcea, uda poalele
dealului cu acelasi nume, com.
Izvorul, pi. Vedea-d.-s., jude^ul
Olt.
Dirmonul,//^ com. Dobroteasa,
pi. Oltul-d.-s., jud. Olt.
Dirmoxa, sat, numit si Odocheni,
pe mosia razasesca si in com.
Dorna, jud. Suceava. Isi trage
numele de la un fel de arbore
cu frunza lata numit dirmox.
Asezat intre piraele Negrisoara
si Toplicioara si pe poalele
muntelui Buza-Toplicioarei, nu-
68878 Marele JJUfionar Geografie. Vol. Ill,
mara numaf 14 case populate
cu tot atatea familii sau 52
suflete, din carl 17 barbapf si
15 femei. Contribuabitt sunt
14. Casele sunt foarte risipite.
Drumuri principale sunt la Pa-
naci (16 kil.) si la Paltinis (10
kil.).
Dirmoxa, ptriii, in jud. Suceava,
afluent al Negrisoarei.
Dirnoi-liman, mic lac, jud. Tul-
cea, in plasa Sulina, pe teritoriul
com. rur. Svistofca, si anume
pe acela al catunulul Periprava,
situat in partea nordica a pla-
sii si a comunei; e format de
vre-o revarsare anterioara a bra-
^uluf Chilia, cu care azi nu maj
comunica, cad* este mal de tot
uscat si acoperit cu stuf; este
situat pe grindul Hasmacul-Mare,
inconjurat cu nisip ; in partea
Nord-Estica e asezat satul Peri-
prava si drumul comunal Peri-
prava Svi?tofca; numele de li-
man = adapost, il are din impre-
jurarea ca servea ca refugiii
barcilor de pescan, ce erau sur-
prinse de vint in largul bra^u-
lul Chilia.
Dirnoiul, mic firaf al ramurei
principale a Dunarei, Sf. Gheor-
ghe ; se desface din el la 1 kil.
mai jos de punctul trigonome-
tric Carasuat, din jud. Tulcea; se
indreapta ma? intiiu spre S.,
apoT spre rasarit,- avi nd o direc-
^iune generala de la N.-V\ spre
S.-E.; este aflator in pi. Tul-
cea, pe teritoriul com. rur. Bes-
Tepe si brazdeaza partea N. a
plasii si cea centrala a com.; se
varsa iar in Dunare, ceva mat
sus de ruinele ceta^ii Bisericu^a ;
are o lungime de 4 kil., si in-
chide, intre ea si Dunare, insula
numita Latoca, de 250 hect.
intindere si acoperita cu stuf;
la mijlocul el, pe dreapta, pri-
meste valea Bes-Tepe; pe am-
bele maluri ale sale creste stuf;
nu departe se ridica impuna-
toarele dealuri ale Bes-Tepelui ;
confine foarte pu^in peste.
Dirnova, deal, numit si Dealul-
Dirnovel, in com. rur. Rudina,
plaiul Closani, jud. Mehedinti.
Dirstei (Malul-), munte, in com.
Panataul, catunul Sibiciul-d.-j.,
jud. Buzau. Are piatra de cons-
truc^iuni, precum : trepte, ris-
ni^e, etc.
Dirstei (Malul-), colina, in com.
Marun^isul, catunul Zaharesti,
jud. Buzau ; serva ca punct de
hotar.
Dir^ului (Moara-), tnoara, pe
piriul $erisorul-Mare, din com.
$arul-DorniI, jud. Suceava.
Dirvari, sat, jud. Ilfov, pi. Mos-
tistea; face parte din com. rur.
Tamadaul-Dirvari. Este situat
la N. de Tamadaul-d.-s., pe ma-
lul sting al vaiel Mostistea. Pe
la E. trece Drumui-Sarii, iar la
S. soseaua judefeana Bucuresti-
Braila.
Se intinde pe o suprafa^a de
1850 hect., cu o populate de
393 locuitori.
D-l C. Vispescu si mostenitorii
Mora au 1690 hect. si locuitorii
160 hect.
Proprietary cultiva 1340 hect.;
restul este padure. Locuitorii
cultiva tot terenul.
Are o biserica, cu hramul
Adormirea, deservita de 1 preot
si 1 cintare^; 1 moara cu apa,
1 masina de treerat cu aburi
si i helesteu. Comerciul se face
de 1 circiumar si 1 hangiu.
Numarul vitelor rnari e de
378 si al celor mid de 889.
Dirvari, sat, jude^ul Ilfov, pi. Sa-
18
Hosted by
Google
DlRVARl
138
DlRZEANU
barul; face parte din com. rur.
Ciorogirla-Dirvari. Este situat
la E. de Bucuresti, intre riul
Ciorogirla ?i riul Rastoaca.
Se intinde pe o suprafa^a de
ion hect., cu o populate de
680 locuitori.
D-l I. Niculescu Doroban^u
are 747 hect, si locuitori! 264
hectare.
Proprietarul cultiva 550 hect.
(7 sterpe, 50 izlaz, 1 50 padure).
Locuitori! cultiva 239 hect. (23
sterpe si restui vie).
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea, deservita de 1 preot
si 1 cintare^, si o scoala mixta,
frecuentata de 8 elev! si o ele-
va, cu intre^inerea careia jude-
\u\ si comuna cheltuesc 11 60
lei. Localul s'a construit de d-l
I. Niculescu Doroban^u.
In raionul comunei ma! este
1 masina. de treerat cu aburi si
1 pod statator.
Numarul vitelor mar! e de
237 si al celor mici de 321.
Dirvari, sat, face parte din co-
muna rural& Colegiul, pi. Cri-
covul, jud. Prahova.
Are o populate de 217 lo-
cuitori! (105 barbap, 1 12 femei).
Aci e o biserica cu urma-
toarea inscrip^ie:
Acest sfint si Dumnezeesc lacas s'a
ridicat din temelie de d hi! Petre Bo-
joagea, la leatu 1824, spre pomenire si
slava si la anul 1870 s'a reparat prin
ajutorul mai multor voitori de miloste-
nie. Se mat adaoga de pomenire si d-l
Dimitrie Sturdza, care a venit in ajutor
la acest sfint lacas cu Indemnarea si o-
strdia d-lui Ghija Gheorghiu, spre po-
menire.
Dirvari. Vez! Tintava-Banulu!,
pi. Sabarul, jud. Ilfov.
Dirvari, piriu, jude^ul Iasi, izvo-
raste de pe coasta nordica a
dealului Copoul, curge prin va
lea cu asemenea numire, se in-
tinde spre E. intre dealurile
Copoul si Narzasti, pana ce da
pe valea si in piriul Zahorna,
formind ast-fel hotarul natural
intre com. Tautesti si Copoul.
Dirvari, v dice a, jud. Iasi. Vez!
Zahorna, vale, din com. Tau-
testi, pi. Copoul.
Dlrvari-de-Jos, com. rur. si sat,
in jud. Mehedin^i, pi. Cimpul, a-
sezata la distant de 66 kil. de
orasul Severin. Comuna e for-
mats dintr'un singur sat, avind
2 mahalale numite: Mahalaua-
d.-s. si Mahalaua-d.-j. Are o po-
pulate de 1000 locuitori, car!
locuesc in 280 case.
Sunt 216 contribuabili.
Ocupa^iunea locuitorilor este
agricultura si cresterea vitelor.
Calitatea pamintulu! este buna
Locuitori! poseda: 69 plu-
gur!, 128 care cu bo!, 16 ca-
ru^e cu ca! ; 20 stup! cu albine.
Are o biserica, deservita de
1 preot si 2 cintarep ; o scoala,
condusa de 1 inva^ator si fre-
cuentata de 50 elevi; o cir-
ciuma.
Budgetul comunei la venitur!
este de 2503 le!, iar la cheltu-
eli de 1536 lei.
Numarul vitelor in aceasta
comuna este de 2630 : 860 vite
mar! cornute, 11 50 o!, 69 ca! si
560 rimatori.
Prin com. Dirvari-d.-j. trece
soseaua ce vine de la Oprisor si
merge in Dolj.
Are o sosea comunala care
o leaga de com. Dirvari-d.-j.
De remarcat aci, ca punct
istoric, este o ceta^ue, la N.-E.
de com., despre care se spune
ca ar fi facuta de Tatar!; de
asemenea, Silistea, un loc ses,
de care se spune ca aci s'ar fi
robit un sat intreg de catre
Turc! si ca sar fi dus locuitorii
top peste Dunare.
Dlrvari-de-Sus, sat, in judetul
Mehedin^i, pi. Cimpul, numit
asta-zi Gemeni. Vezi com. rur.
Gemeni.
Dlrvare^ti, mahala, din comuna
rurala Folesti-d.-s., plaiul Hore-
zul, jud. Vilcea. Cade in par-
tea de N. a comunei, linga riul
Bistri^a. Copi! in virsta de
scoala urmeaza la scoala din
mahalaua Dosul, care e la dis-
tant de 1V2 kil.
Dirza, sat, jud. Ilfov, plasa Zna-
govului; face parte din com.
rurala Crevedia. Este situat la
S. E. de catunul Crevedia-d.-j.
Este in legatura cu Poenari-Nicu-
lescu printr'un drum care stra-
bate Pad urea- Vlasie! de la S.
spre N.
Dirza era impar^ita inainte
in 3 trupuri: Dirza-Dirzenceni,
Dirza-lui-Cantacuzin si Dirza-
Radulesculu!. Se crede ca nu-
mele satulu! vine de la Dirzani,
familie vech!e in Teara Romi-
neasca. Unul dintre membri! a-
cestei familii a scris Memoriul
revolu^iune! de la 1821, la care
a asistat ca martor ocular ; acest
memoriu s'apublicat in Trom-
peta Carpa^ilor dela 1868, in
numerile 647 si urmatori!.
Are o biserica, cu hramul Du-
minica tutulor Sfin^ilor, deser-
vita de 1 preot si 1 cintaret.
Suprafa^a totala a satulu! e
de 320 hect., din car! proprie-
tarul, D-l Dr. I. M. Valenti-
neanu si Dna Manda Dirzanca,
au 1 57 hect. si locuitori! 163 hect.
Popula^ia lu! e de 372 suflete.
Comerciul se face de 2 circiu-
mari.
Dlrzeanu, fintina, in jud. Ilfov,
in raionul cat. Pascaneasca, plasa
Snagov, com. Butimanul, plasa
Znagovulu!, numita ast-fel dela
Stan Dirzeanu, care a avut si
Hosted by
Google
DlRZEI (VALEA-)
139
DOAMNA
mosia numita az! Polizoaica ce
apar^ine de PoenariT Vulpesti,
care mosie, acel Dirzean se zice
ca a vindut-o pe o bani^a de
meiu.
Dirzei sau a Hele§teulul, (Va-
lea-), vale, iajud. Vlasca; face
hotar intre Letca-Vechle si Pm-
narul si da in valea Calnistea, in
proprietatea Naipul.
Dirzului (Valea-), vale, in c:i-
prinsul teritoriului com. Cuca,
pi. SiretuluT, jud. Covurhu; se
intinde pana in dreptui padu-
rei Cotrosul.
Djuvara, vie, in marginea de V.
a satului Cazasul, jud. Braila.
Doabra, loc izolat, comBrezoiul,
plaiul Cozia, jud. Vilcea.
Doabra, vale, la N. com. Bre-
zoiul, plasa Cozia, jud. Vilcea.
Se varsa in riul Lotrul, pe malul
sting, tot in raionulcom. Brezoiul.
Doaga, cdtun, in jud. Putna, com.
Ciuslea, plasa Susi^a. Este situat
intre Pomii-Strajescului si Sire-
tul, mai aproapede eel d'intiu de
cit de eel din urma.
Are o popula^iune de 139
suflete, can loeuese in 39 case.
Doaga, piriii, izvoraste de sub
dealul Doaga si se varsa in pi-
raul Lipova, comuna Doagele,
plasa Racova, jud. Vasluiu.
Doaga-Vasiliu, sat, in partea
de S. acorn. Doagele, pi. Racova,
jud. Vasluiu, situat pe coasta
dealului cu asemenea numire.
(In privin^a numelui, v. Doaga -
Son^ului). Suprafa^a sa e de
747 hect., din carl 461 hect.
padure si 264 hect. loc de cul-
ture, fina{, imas, sunt ale propri
eta^ei, iar 22 hect. sunt ale locu -
itorilor, o populate de 50 fa-
miliT sau 266 suflete.
Numarul vitelor ede 176: 101
vite man cornute, 3 capre, 14
caT, 33 01 si 25 rimatori.
Locuitorii poseda : 3 pluguri
si 10 care c 1 boT, 2 pluguri si
6 caru^e cu caT.
Doaga-^on^ului, sat, in partea
de E. a com. Doagele, plasa
Racova, jud. Vasluiu. E situat
pe coasta dealulu! cu asemenea
numire. Si'a luat numele, se zice,
dela niste dogari ungurT can
stabilindu-se in padurile din
aceasta localitate, lucrau la
doage de vase ; iar numele de
$on£u de la numele unui pro-
prietar.
Are o suprafa^a de 550 hect.,
din can 22 hect. padure si 33$
hect. loc de cultura, fina^, imas,
sunt ale proprieta^eT, iar 190
hect, sunt ale locuitorilor. Are o
populate de 157 familil sau 416
suflete.
Are o biserica, deservita de
1 preot ; o moara de apa ; 1
cri^ma; un iaz.
Numarul vitelor e de 600:
237 vite marl cornute, 264 01,
1 2 capre, 2 1 cal si 66 rimatori.
Locuitorii poseda: 15 pluguri
si 42 care cu boi, I plug si 7
caru^e cu cat, precum si 62 stupi
cu albine.
Doage (Piscul-de-la-), colina,
in jud. Buzaii, com. si cat. Graj-
dana; e parte goala si parte
acoperita cu padure.
Doagele, com. rur., in partea de
S.-V. a plasei Racova, jud. Vas-
luiu, la o distant de 41 kil.
de orasul Vasluiu, si la 3 kil. de
Pungesti, resedin^a plaseL E
situata pe dealurile ce se inal^a
de-a dreapta piriulu! Racova.
E formata din satele Lipova-
Mana tt tirei, (Valea-Hogei), Por-
care^ul, Doaga-$on{ul si Doaga
Vasiliti, pe o intindere de 2676
hect., din car! 928 hect. padure
si 1032 loc de cultura, fina{,
imas sunt ale proprieta^el, iar
716 hect, pecarl sunt 12 hect.
vie, ale locuitorilor.
Are o populate de 442 fam.
sau 1 44 1 suflete, din car! 21
strain!.
Are 3 bisericf, deservite de
2 preo^f si 2 eclisiarci ; o scoala
intre^inuta de comuna ; o moara
cu vapor! ; 1 iaz ; 3 circiumi.
Comerciul se face de 4 RominI
si 1 strain.
Budgetul e de 2648 lei 75
bani la veniturl si de 2524 lei
60 bani la cheltuell.
Statul incaseaza 948 lei de
la 158 contribuabill.
Vite sunt : 809 vite marl cor-
nute, 1405 ol, 28 capre, 72 cai
si 148 rimatori.
Locuitorii poseda : 28 plu-
guri $i 108 care cu boi, 3 plu-
guri si 26 carufe cu cal, pre-
cum si 237 stupi cu albine.
Doagele, numire ce se da atit
com. cit si mosiet Dobresti,
jud. Teleorman. Mosia se im-
parte in doua, dupa pozi^iunea
in care se afla, in Doagele-d.-s.
si Doagele d.-j.
Doamna, com, rur., in jude^ul
Neam^u, pi. Piatra-Muntele, la 4
kil. de orasul Piatra, asezata de-a
lungul vaeT riulul Bistri^a, pe
podiseie si dealurile ce se in-
tind paralele cu riul.
Se margineste la N. cu com.
Gircina, de care se desparte
prin crestetul ramurilor mun{i-
lor Bistri^a, Simion, Cirloman
si o parte a muntelui Cozia; la
S. si E.,se margineste cucom.
urbana Piatra, de care se des-
parte prin piriul Borzogheanul
si riul Bistri^a; la S., se margi-
neste cu com. Vmatori-Dum-
Hosted by
Google
DOAMNA
140
DOAMNA
brava-Ro$ie, de care se des-
parte prin limits conventional;
la V., se mSrgine§te cu com.
PSngSra#, de care se desparte
prin ramura mun^ilor Vii^oara,
Bisericani, cum $i cu com. Va-
durile, de care se desparte prin
rful Bistri^a.
Pe teritoriul com. seaflS mal
mulflf mun^l insemnap precum:
Bitca-Doamnel, Schitul - CSrbu-
noasa, Capriana $i aljil.
Terenurile sale sunt in parte
argiloase, con^inind in mare par-
te forma^iunea silifierS; dealu-
rile ce se intind de a stinga
riulul Bistri^a sunt goaie, ple-
?uve, rSminind acoperite cu pS-
durl numal cele ce se ridicS
mal spre nordul acestora, cum
?i acele ce se intind cStre dreap-
ta riulul.
Este formats din satele: Doam-
na, Cindia, MSnSstirea-Bistri^a,
SSrata - VSraticulul $i Vii§oara,
cu o suprafa^a cam de 4000
hect. (coprinzindu-se ?i locali-
tS^ile Cazaci). Are o populate
de 381 fam. sau 1362 sufl. din
carl 667 barbap, 695 femel; 677
necSsStorip, 584 casatori^i, 98
vSduvl, 3 divor^ap, 51 nevolnici;
6 fam. de Evrel, 1 fam. de Unguri.
$tiu carte 128 persoane.
Dintre locuitoril improprietS-
riflf in 1864, sunt astS-zl: 99
care stSpinesc in$i §1 locurile
lor, 7 ca urma$l. Dintre ceT
improprietSri^l in 1878, sunt
astS-zi: 48 carl stSpinesc ln$i$l
locurile lor, 13 ca urma$l $i 32
care de $i insurant $i cultivator!
de pSmint, n'au insS nicl un fel
de proprietate, precum nicl pu-
tin^a de a mo?teni dupa urma
pSrin^ilor lor legiui^L
SStenil se ocupS cu agricul-
tura ?i cre^terea vitelor ; strain ii,
cu industria §i specula^iunea.
Ima^ul (suhatul) are o intin
dere de 360 hect. ?i nutre^te
un numSr de 2007 capete de
vite, dintre carl: 240 bol, 200
vacl, 980 of, 32 cal, 200 rimS-
torl $i 242 vite mici cornute.
In aceasta comunS se aflS :
4 bisericl $i 1 paraclis (una in
stare bunS $i 3 ruinate), intre
carl se numSrS $i mSnSstirea
Bistri^ei, cu 8 deserven^i: 1 ar-
chimandrit, 2 cSlugSrl, 2 preop
$i 3 dascSH, platip cu 2232 lei
subven^iunea din partea statu-
lul §i 727 lei 32 ban! din par-
tea comunel. Este o $coalS, con-
dusS de 1 invS^Stor platit de
catre stat ; 1 piuS pentru fScu-
tul sucmanelor $i a postavuri-
lor; 5 morl de apS; o vararie;
3 ferestrae pentru fasonatul lem-
nelor de brad ; o olarie; 3 schele
pentru sta^ionarea plutelor pe
malul Bistri^ei ; 2 fierSrii ; o fa-
brics de scrobealS; o fabrica
de sSpun.
Budgetul com. e de 6269 lei
la veniturl $i de 6075 lei $i 47
bam la cheltueli.
NumSrul contribuabilor : 225.
Comunica^iunea cu satele ve-
cine se face prin $oseaua mixta
Piatra- Prisacani, care strabate
com. prin mijlocul el; printr'un
drum ce duce din ?oseaua pre-
cedents (dintre kil. 61 —62), la
manastirea Bistri^el ; printr'un
drum ce duce paralel cu malul
drept al riului Bistri^a, precum
$i prin alte drumurl cari leagS
diversele localitap margina$e.
Doamna, sat, in jud. Neam^u,
pi. Piatra-Muntele, com. Doam-
na, situat pe malul riului Bistri^a,
la 2 kil. depSrtare de ora$ul
Piatra. Se mal nume^te ?i Bitca-
Doamncl.
Are o popula^iune de 32 fa-
milii sau 104 sufl., dintre carl:
5 1 bSrba^l, 5 3 femel ; 43 necS-
sStori^l, 54 casatorip ; 7 vSduvi,
7 nevolnici. SStenil sunt top
Rominl, $i se ocupa cu munca
cimpulul.
NumSrul contribuabilor: 32.
In acest sat se afla o moarS
pe apa Bistri^el.
Vite sunt 89 capete: iobol,
15 vacl, 30 ol, 2 cal, 20 rima-
tori $i 20 junci.
Doamna, czmpie ; in jud. Mehe-
dinp, pi. Cimpul, com. rur. Do-
bra.
Doamna, colina, in com. Fin-
^e?ti, jud. BuzSu. E acoperita
cu vii. In poale are o sorginte
de apa minerals.
Doamna, loc izolat, jud. Ilfov,
pi. Znagovul.
Doamna, mosie, in jud. Neam^u,
pi. Piatra-Muntele, com. cu ace-
la?! nume. Se aflS a^ezatS in-
tre Petro-Dava, proprietaple ur-
bel Piatra $i mo^ia SSrata. Este
proprietatea erezilor defunctului
Trassivuio Leventi. Are sat.
Venitul anual se socoteste de
la 10 — 1 1 000 lei.
Doamna, riu, izvore^te din plaiul
Nuc^ora, jud. Muscel $i este
format din douS izvoare: unul
vine din muntele Valea-Rea,
curge de aci ca la 30 m. spre
S. dupa care formeazS o cas-
cadS ca de 35 — 45 m., care
atrage admirapunea tutulor vi-
zitatorilor. Apa in cSderea el
face un vuet ingrozitor. Locu-
rile de prin prejur sunt foarte
sSlbatice $i cu greti de strSbS-
tut din cauza inclinapunilor te-
renulul.
Un alt izvor lese din mun-
tele Bindea $i se une$te, in mun-
tele Nisipi, cu eel din Valea-
Rea, formind riul Doamna. Se
mai vorbe$te ?i de un alt izvor
mai neinsemnat, care se aflS in
muntele Dara.
Ast-fel format, acest riu se
scurge pe lingS munpl Nisipi,
Hosted by
Google
DOAMNA
141
DOAMNEl (MUNfll-)
Furfuescu, cotind spre V. pe lin-
ga Mali^a, Valea-Lunga, Movrea,
Basa, Lespezile, Clabucetui si
apoi isi continua drumul udind
comunele: Nuc^oara, Corbi, Poe-
narei, Corbisori, Stanesti, Dom-
nesti, Petrosani si Badesti si
intra, in plasa Riurile udind co-
munele: Retevoesti, Laicesti,
Cosesti, Darmanesti, Piscani, Co-
libasi, Ciumesti si Maracineni,
varsindu-se in riul Arges, la N.
si foarte aproape de orasul Pi-
testi.
Valea acestui riu are o sosea
ce merge pana. la comuna Nuc-
soara si care aproape in totali-
tatea ei, este pietruita.
Riul Doamna primeste Riul-
Tirgulul, la com. Colibasi, plasa
Argeselul, si impreuna cu aflu-
en^ti sal curge dupa razele unui
evantaliu, in sesuri a caror lar-
gime variaza de la I — 2 kil.
in partea inferioara a cursului
lor.
Afluen^ii riului Doamna sunt
torentiosi si constituesc in tim-
pul ploilor sau al topirei zape-
zilor obstacole foarte serioase.
Se crede ca riul Doamna si-a
luat numele de la o doamna
din familia Basarabilor, care a
facut, la com. Corbii, o mica bi-
sericu{5 intr'o pestera, care bi-
serica exista si asta-zi sub nu-
mele de Biserica - Zghiabului.
Doamna, piriia§, in jud. Neam^u,
pi. Piatra-Muntele, com. Doam-
na. Izvoreste din ramura mun-
^ilor cu acelasi nume, la locul
unde acea ramura se uneste cu
ramura muntelui Malaesti. Cur-
ge spre E. de Bitca si se varsa
in riul Bistrita, in fa^a satului
Manastirea-Bistri^ei.
Doamna, cascadd, jud. Muscel.
Vezi Valea-Rea, munte.
Doamna (Pe-), /*zW^injude{ui
Muscel, pi. Dimbovi^a, com. Ce-
{eni-din-Deal.
Domnei (Bltca-), sat, jude^ul
Neam^u. Vezi Bitca-Doamnel.
Doamnei (Bitca-). Vezi Bitca-
Doamnel, deal, in ramura Coz-
lei jud. Neam^u.
Doamnei (Bitca-). Vezi Bitca-
Doamnei, munte, in ramura Cer-
negura, jud. Neam^u.
Doamnei (Dealul-), deal, jud.
Iasi. Se intinde de la V. spre
E., din jos de dealul Parmuva,
pe malui drept ai sesulul Bah-
luiului, pana in satui Osoiul, unde
formind un pise in forma ou-
lui, numit Piscul-Oulul, face ho-
tarul la E. intre teritoriul satu-
lui Tomesti, pi. Codrul si satul
Chipiresti; coastele lui sunt a-
coperite de vii si livezT iar o
mica parte cu padure ; pe poa-
la de N.-E. trece soseaua na-
^ionala Iasi-Tu^ora, iar pe cea
de S., soseaua jude^eana Iasi-
Falciu.
Doamnei (Fintina-), loc cu
fintind, jud. Bacati, pi. Tazlaul-
d.-j., com. Ripile, de pe terito-
riul satului Borzesti ; se crede
ca fintina a fost facuta cu chel-
tuiala mumei lui Stefan-cel-Mare.
Doamnei (Girla-), piriu, jud.
Bacau; pi. Tazlaui-d.-j., com.
Ripile, trece prin satul Borzesti
si se varsa de a dreapta Tro-
tusului, la Vadul-Tatarului.
Doamnei (Gura-). Vezi Gura
Doamnei, jud. Neam^u.
Doamnei (Iazul-), iaz, pe teri-
toriul satului Fintinelele, com.
§ipotele, pi. Bahluiul, jud. Iasi.
Doamnei (Mun^ii-), ramura de
tnunff, in com. Doamna, plasa
Piatra-Muntele, jude^ul Neam^u.
Sta in legaturS cu mun^il Cer-
negura din a careia ramura face
parte.
Paturile ce intra In forma^iu-
nea acestor mun^I au inclina^iu-
nea generala c&tre S.-V. si sunt
asa de incre^ite si asa de tare
incilcite, in cit ingreueaza foarte
mult studiul lor. Se observa
insa chiar de la capatul podulul
de peste riul Bistrita, care uneste
orasul Piatra cu com. Doamna,
ca nu se ma! vad de loc ade-
varatele depozite menelitice, ci
numal alter nan^e de Bonarokwa
cu lezpezl cu ' impresiunl nume-
roase de pesti si bolovani foarte
man de conglomerate, ce zac
imprastiate pe povirnisul mun-
telui. Acesti bolovani nu sunt
rotunzip de ape, ci numa? pu-
^in ataca^I de agen^ii atmosfe-
rici, si sunt neaparat cazu^I din
virful muntelui. Conglomerated
sunt din zona inferioara a for-
ma^iunii cu sare si sunt in pre-
lungirea celor ce formeaza baza
muntelui Cozla, precum si a ce-
lor din fafa satului Valeni. Mai
iucolo, si chiar in malul Bistri-
^el, se vad marnele salifere su-
periore, ceea ce intareste si mai
mult ideea, ca in susul munte-
lui, on chiar acolo, dar acope-
rite de terenuri quaternare si
vegeta^iune, trebue sa fie con-
glomerated zScind in straturl.
Nu departe de gura Piriului-
Doamnei se vad greziuriie de-
pozitelor Sztrolka cu infiltra^iuni
de spath, frumos cristalizat in
romboedri ; urme dese de plante
carbonizate se gasesc in aceste
greziuri si resturile sunt une-
orl sub forma de lentile. Ban-
curile de greziu sunt vristate
cu paturl sub^iri de conglome-
rate compuse din boabe de co-
loare verzie (caracteristice eo-
cenulul).
Hosted by
Google
DOAMNEt (MUNJII-)
142
DOBA
In susul Piriuhri-Doamnef se
constats din nou prezen^a for-
ma^iunil cu sare, formind tota-
litatea mun^ilor din stinga $i
din dreapta piriuluT. Lezpezile
de mare erau acoperite une-ori
pe amindoua fe^ele cu o pulbe-
re galbie, in care se constata
prezen^a pietrel acre ; aceste
marne ati o coloare neagra pro-
nun^ata, datorita infiltra^iunel
de bitumen ; in adevar, incalzind
buc&$I de marne, se capata mi
ros de bitumen $i marna se
face albSstrie. Depozitele dc
Sztrolka se vad $i in albia Pi-
riuliI-Doamner.
In Mun^il - Doamnei despre
stinga Bistritei, carl vin in pre-
lungirea ramurel muntelui Cozla,
se observa forma^iunea cu sare,
dar nu $i sistema cu conglo-
merate, dupa cum se observa
in muntele Cozla.
Mun^ii-Doamnei sunt la ace-
la?! nivel de culme cu top
mun^i? ramurei Cernegurei.
Doamnei (Mun^ii-), ramur&de
munfi, situata pe hotarul com.
Buhalni^a, Hangul fi Bah:ate$ti,
in plasa Piatra-Muntele, jude-
{ul Neam^u.
Doamnei (Padurea-), pddure,
jud. Bacau, plasa Bistri^a-d.-j.,
com. Dealul-Nou, cu o intindere
de 286 hect., apar^inind fami-
liei Miclescu. Are arbori foio$T.
Doamnei (Plrtul-), piriu, jud.
Boto?ani, izvore^te din locul
Izvorul-Doamnef, uda partea de
N. a satulul Deleni, com. De-
leni, ?i unindu-se cu Piriul-Curtii,
formeaza Piriu 1-Josenilor $i se
varsa in iazul Gurgueta, la N.-
E. de Deleni.
Doamnei (Pirtul-), piriu, intre
com. Poroschia $i ^pgane^ti, din
pi. Marginea, jud. Teleorman.
Izvore^te din dealurile Vaiel-Na-
novului, luind direc^iunea spre
com. f igane?ti $i, dupa ce trece
?oseaua jude^eana Alexandria-
Zimnicea, se vais& in Piriul-Na-
novului, ale carui ape se scurg
$i ele in riul Vedea.
Doamnei (Satul-), sat, comuna
Curte^ti, pi. Tirgul, jud. Boto-
$ani. Vezi Manastirea-Doamnei.
Doamnei (Valea-), vale, com.
Ceta^eni-din-Deal, plaiul Dim
bovi^a, jud. Muscel.
Doamnei (Valea-). Vezi Vale
nii- Doamnei, jud. Nearn^u.
Doamnele, munte, jud. Dimbo-
vi$a, vecin cu Batrina fi Obir-
$ia, ai caror proprietan sunt in
Transilvania.
Doamnele, munte, in jud. Mus-
cel, in fa£a Ceta^uiel iu! Negru-
Voda\ spre V., numit ast-fel de
la locuin^a Doamnei Ana, sotia
lui Negru-Voevod ?i a familieT
domne^tf, pe aceste culm!.
Din acest drum se deschi-
deau alte doua drumun pe cul-
mea mun^ilor : unul mergea
drept in albia Dimbovi^ei $i
altul in muntele Sf. Hie. Se
crede c& aceste drumuri, asta-
zi astupate, erau impfetrite.
In acest munte se vad doua les-
pezi de piatra in forma de ba-
sin, cari serveau, spune legenda,
de scaldatoare lui Negru-Voda
$i so^iei sale, dupa vechea da-
tina romina. Pu^in mai sus se
vad doua urme de picior, sa-
pate in piatra, — urmele incal^a-
mintel lui Negru-Voda $i a doam-
nei Ana, dupa cum spune tra-
dhVia.
Doamnele, munte, la N. de co-
muna Comarnicul, pi. Pele^ul,
jud. Prahova, de la poalele ca-
r ua izvoresc vaile Conciul ?i
Ora^iele, car! se varsa in riul
Prahova, pe malul sting. Este
proprietatea Eforiei Spitalelor
Civile.
Doamnele (Muntele-), pifdure
particulard, supusa regimului
silvic inca din anul 1883, pe
mo^a Muntele-Doamnele, pen-
dinte de com. Comarnicul, pla-
iul Pelesul, jud. Prahova.
Doana, loc izolat, sub malul 01-
tului, linga viT, la E. de com.
Comani, pi. Siul-d.-j., jud. Olt,
de unde incepe a izvori piriul
Siul.
Doanda, vdlcea, com. Ciorte^ti,
pi. Mijlocul, jud. Vilcea.
Doarme-Rau, ses, linga Miletin,
in partea de E. a comunei Uri-
ceni, pi. Cosula, jude^ul Boto-
$ani.
Doba, com. rur., in N.-E. placet
Oltefui-Oltul-d.-s , jud. Roma-
na{i, situata linga Olt, unde
£armul drept al acestui fluviu
are 132 m. 76 altitudine d'a-
supra nivelului marii, la 18 kii.
departe de Bal$ $i la 40 kil.
de Caracal, in apropiere de $0-
seaua ?i linia ferata Caracal-R.-
Vilcea. Este formata din satul
cu acela$i nume ?i Schitul-Doba.
Mai inainte (1882) satul Doba
a format o com. cu Coliba?ul.
Are o populate de 252 fa-
milii, sau 983 suflete, din carl
406 barba^f ?i 577 feme!; 441
casatori^I ?i 542 necasatorip.
Stiu carte 22 persoane; iar
963 nu $tiu.
Sunt 194 contribuabili.
Budgetul comunei pe 1886 —
87 a fost de 2078 lei la veni-
turi $i de 2000 lei la cheltuelT.
Locuitorii se ocupa cu agri-
cultura ^i cre^terea vitelor.
Hosted by
Google
DOBA (SCHITUL-)
148
DOBLEA.
Vite man sunt 5 14, vite mici
900 si porci 200.
Are 4 circiumi si 2 bise-
rici: Buna-Vestire (i836)sicea
de la Schit, Intrarea - in - Bise-
rica (18 14), facuta de Ierom.
Climent ; sunt deservite de 2
preo^i si 4 cintarepf.
Doba (Schitul-), cdtun, in spre
N. com. Doba, pi. Olte^ul-Oltui
d.-s., jud. Romanati. E situat
in valea Dobrina.
Dobana, balta, in jud. Dolj, pi.
Cimpul, com. Poiana.
Dobirceni, com. rur,, jud. Boto-
sani, situata in partea de V. a
placet Stefanesti, pe un teritoriu
deluros si compusa din satele Cis-
masesti si Dobirceni. Este udata
de piriul Corogea care trece
prin mijlocul comunei si de piriul
Mugu^a, prin partea de E. Are
si 6 iazuri.
Suprafata com. e de 3183
hect, din care 2717 hect. ale
proprietarilor man si 466 hect.
ale locuitorilor. Are o populate
de 291 familif, sau 1001 suflete,
care locuesc in 200 case. Sunt
186 contribuabili, top locuitori
Romini, can se ocupa cu agri-
cultura si cresterea vitelor.
Intinderea locurilor cultivate
in 1890, a fost de 1787 hect.
Pe teritoriul com. se afla 47 1
hect. paduri, formate mai mult
de stejar, care se exploateaza.
Vii sunt S hect.
Locuitorii posedS: 402 boT si
vacT, 51 cai, 36001, 222 porci;
200 stupi cu albine. In aceasta
com. se afla 1 moara cu 2 pietre.
Budgetul com. e de 4030 lei
la venitun si 4009 lei", 70 ban!
la cheltuelf.
Are 2 biserici, deservite de
2 preopf si 3 cintare^T ; 1 scoala
mixta cu 1 inva^ator, frecuen-
tata de 30 bae^T si 2 fete.
Dobirceni, sat, in partea de S.
a com. Dobirceni, jud. Botosani,
pi. ^tefanesti, asezat pe un deal
inclinat spre N.
Intinderea mosiei e de 2043
hect., din carl 1716 hect. ale
proprietarulul si 327 ale locuito-
rilor. Teritoriul e ocupat cu se-
manaturi si parte cu padure.
Locurile cultivate au o intin-
dere de 1071 hect.
Padurile au o intindere de 429
hect. ; viiie au 5 hect.
Numarul vitelor e de 679 : 269
boi si vaci, 35 cai, 250 o!, 125
rimatorl.
Sunt 200 stupi.
In acest sat e resedin^a com.
Dobirceni. Are o populate de
223 familil, sau 749 suflete, carl
locuesc in 140 case. Are 1 bise-
rica, deservita de 1 preot si 2
cintarefi; 1 scoala mixta, infiin-
^ata la 1879, condusa de 1 inva-
^ator platit de Stat ; frecuentata
de 30 bae^i si 2 fete.
Dobirceni, sat, in partea de E.
a com. Munteni-d.-j., pi. Crasna,
jud. Vasluiu. E situat pe coasta
si valea dealului Dobirceni, pe
o suprafata de 472 hect., din
carl pe 34 hect. sunt vii. Are
o populate de 162 familil, sau
344 suflete Romini, ocupindu-se
cu agricultura, cresterea vitelor
si cu cultura viei.
Are o biserica, facuta din bir-
ne, de obstia locuitorilor, bise-
rica a careia vechime se zice
a fi de mai bine de 200 anl, si la
care acum deserveste un preot
si 1 eclesiarc.
Numarul vitelor e de 652 : 249
vite man cornute, 296 01, 26
capre, 2 cat si 79 rimatorl.
Locuitorii posedS: 37 plugun
si 74 care cu boi.
Dobirceni, deal, spre N.-V. de
satul Dobirceni, din com. Mun-
teni-d.-j., pi. Crasna, jud. Vas-
luiu, pe coasta caruia e asezata
o parte a satuiul.
Dobirceni, iaz, in satul Dobir-
ceni, com. Dobirceni, jude^ul
Botosani.
Dobirceni, piriu, pe teritorui
cat. Munteni-d.-j., pi. Crasna,
jud. Vasluiu, numit ast-fel de
la valea Dobirceni. Izvoreste din
fundul vaiel de sub dealul Do-
birceni, curge prin mijlocul sa-
tuiul m spre S. ; trece in com.
Minjesti ; si se varsa in piriul
Crasna, ce desparte com. Mun-
teni-d.-j. de jud. Falciu.
Dobirceni, podis, spre V. de sa-
tul Dobirceni, din com. Munteni-
d.-j., pi. Crasna, jud. Vasluiu.
Dobirceni, vale, se intinde la
E. de satul Munteni-d.-j., spre
Dobirceni, com. Munteni-d.-j.,
pi. Crasna, jud. Vasluiu.
Dobirceni-Raze^I, sat, in par-
tea de N. a com. Minjesti, pi.
Crasna, jud. Vasluiu, alaturea
cu satul Dobirceni, din com.
Munteni-d.-j. Are o suprafata
de 150 hectare si o populate
de 30 familil, sau 150 suflete.
Numarul vitelor e de 138 : 66
vite marl cornute, 50 01 si 22
rimatori.
Locuitorii poseda: 6 piugurl
si 10 care cu bof.
Doblrcenilor (Padurea-), pet-
dure, de stejar, in partea de V.
a com. Dobirceni, jud. Botosani ;
are o intindere de 300 hect.
Dobja, deal, in jud. Roman, pi.
Siretul-d.-s., com. Sagna, spre
E. de satul Sagna.
Doblea, cdtun, din jud. si plasa
Argesului, pendinte de com.
rur. Cerbureni-Iasul.
Hosted by
Google
DOBOCA
144
DOBRE (INSULA-LUI-MOS-)
Doboca, virf de munte. Vezi
Coarnele, jud. Bacau.
Dobo§, jud- Iasi. Vezi Parmuva,
deal, com. Tomesti, pi. Codrul.
Dobo^ani, numire, ce se mai da
cdtunului Vulturesti-d.-s., plasa
Argesului, jud. Muscel.
Dobra, com, rur, si sat, in jud.
Mehedin^i, pi. Cimpul, ladistan^a
de 49 kil. de orasul T.-Severin.
Satul Dobra formeaza com. cu
Cosanda si Ostrovul, marginin-
du-se la E. cu com. Balaci^a-
de-Dumbrava; la S. cu com.
Vladaia; la V. cu com. Alma-
jelul, si la N. cu com. Slasoma.
Are peste iooo loc. can stau in
196 case. Ocupa^iunea locuito-
rilor este numai agricultura si
cresterea vitelor,calitatea pamin-
tului fiind buna. El poseda : 62
plugurl, 120 care cu boi si 18
caru^e cu caT.
In com. este : o biserica deser-
vita de 1 preot si 2 cintarep; o
scoala cu 1 inva^ator, frecuen-
tata de 28 elevi.
Budgetul com. coprinde: la
venituri suma de lei 2862, iar
la cheltuelf suma de 2086 lei.
Numarul vitelor este de 195 1 :
780 vite man cornute, 45 cai, 600
01, 40 bivoll si 486 rimatori.
Prin aceasta com. trece so-
seaua Corla^elul-Almajelul-Bala-
ct$a sau Biclesul-Guardeni^a-Ba-
laci^a-Dobra.
De notat in aceasta comuna
sunt : Chnpur-Dobre?, Coada-de-
Padure, Lacul-Rosu, Seracoa-
vele, Dona si Sestul;valea Bir-
na-Dobrei ; Dealul - PlinicioareJ ;
Fa^a-Inalta, Padina, dealurile:
Ostrovului, CosandaT, Bandalau-
lui si Birnei.
Prin padurea DobreT de linga
com. Dobra, trece Valul-luI-Tra-
ian, pe partea de S. a com. ; vine
despre Dealul- Almajelului si des-
pre Padina-Mica, trecindspre Ba-
laci^a - Guardeni^a - Cieanovul in
Dolj, unde continua, strabatind
jud. Dolj spre jud. Romanati,
cunoscindu-i-se urma sub nu-
mele, pe unele locuri, de Brazda-
luMorgovan, iar pe altele de
Drumul-luI-Traian.
Dobra, com, rur aid, jud. Dim-
bovi^a, plasa Talomi^a. E situata
la S.-E. de Tirgoviste, pe malul
drept al lalomi^ei, pe soseaia
jude^eana Tirgoviste-Butimanul
si pe o cimpie intinsa. Are o
populate de 860 locuitorl. Cim-
piile acesteT comune produc
cereale multe; sunt pasuni in-
tinse, si padun in apropiere.
In comuna este o biserica si o
scoala comunala.
Se invecineste spre E. cu co-
muna Gheboaia de care se des-
parte prin Ialomi^a, spre V. cu
Corna^elul, spre N. cu Baleni si
spre S. Bilciuresti.
Dobra, cimpie, in jud. Mehedinti,
plasa Dumbrava, com. rurala
Slasoma.
Dobra, munte, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani, malt de 1923
metri de asupra nivelului MariT-
Negre. Este ia granita ^areT,
despre Banatui-Temisianei.
Dobra, deal, in jud. Mehedinti,
plasa Cimpul, com. rur. Dobra.
Dobra, pise, spre E. de com. Sim-
buresti, plasa Oltul-d.-s., jud.
Olt, cu o lungime de vr'o 800
metri si cu direc^ia dela V.
spre E. Pe parte din el se
cultiva cereale, pe parte sunt
pasuni, si parte este paduros.
Dobra, deal, jud. Bacau, com.
Birsanesti, plasa Tazlaul - d. - j .
pe linga piriiasul Caraclau, ceva
mal sus de Lazar, linga care
se afla siliste si unde s'au gasit
hirburi si mai multe pietre in-
fipte in pamint, urme de biserica
si o piatra mare cu o vechie
inscripfie. Aceasta piatra nu
mai exista astazi, fiind luata
de locuiton. Locul unde a fost
biserica se chiama Tintirim, iar
satul s'ar fi numit Dumiresti.
Dobra, virf de munte, cea mai
inalta creasta a muntelui Dobra,
numit si Virfui-Dobrei, in jud.
Mehedinti, plaiul Closani, com.
rurala Closani.
Dobra, pddure, supusa regimuluT
silvic, pendinte de com. Nen-
ciulesti, plasa Cerna-d.-j., jud.
Vilcea.
Dobra, piriu, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani, comuna rurala
Closani ; izvoreste din muntele
Dobra si se varsa in apa Cerna.
Dobra, vale, in jud. Mehedinti, pi.
Dumbrava, com. rur. Slasoma.
Dobra, vale, in jud. Mehedinti,
pi. Cimpul, com. rur. Dobra.
Dobra (Muntele-), pddure par-
ticulard, supusa regimului silvic,
cu o suprafa^a de 2000 hect.,
situata in com Brezoiul, plaiul
Cozia, jud. Vilcea.
Dobraia, deal, acoperit cu padun
si livezi, in partea de S. a
comunei Mihaesti, plasa Riurile,
jud. Muscel.
Dobrana, locuififd izolatd, com.
Poenarei, plaiul Nucsoara, jud.
Muscel.
Dobrana, vale, jud. Bacau, pi.
Siretul-d.-s., de pe teritoriul co-
munei Filipeni.
Dobre (Insula-lui-Mo§-), in-
Hosted by
Google
DOBRE (MOVILA-LUI-)
145
DOBRENI
sula, in Dunare, bra^ul eel ve-
chiu. E situata in partea vestica
a plasil Marin, si in cea sucl-
vestica a comunei Turcoaia, jud.
Tulcea. Are o forma lunguia^a ;
o lungime de 1500 metri, o
latime medie de 700 metri, o
intindere totalade 80 hect. Este
joasa, cu malurile la nivelul
apel; in mare parte este inun-
data cind vin apele man; este
acoperita cu padun de salcii.
Dobre (Movila-lui - ), movila,
jud. Tulcea, pi. Isaccea, pe teri-
toriul com. rur. Frecatei. Este
naturala, acoperita cu verdea-
{a. E unul din virfurile estice
ale dealului Calicul, de unde
pleaca dealul Cataloi. E situata in
partea estica a plasei si sud-
estica a comunei. Are 116 m.,
dominind asupra satuluT Freca-
tei, vaei Telita si asupra dru.
mului comunal Freca^ei-Cataloi
si Freca^ei-Hagilar.
Dobre (Privalul-lui-), prival,
jud. Braila, incepe din partea
stinga a jepsei Iapa si da in
partea S.-V. a lezerului Dobre.
Dobrea, vale, care desparte cat.
Sterianul-d.-j., de Linia-Paltinea-
nu, jud. Ilfov, pi. Znagovul.
Dobreanul, piriu, izvoreste de
sub dealul Bodesti, com. Bo-
desti, jud. Vasluiu, pi. Mijlocul.
Curge spre V. si se varsa in
piriul Rebricea, maT in jos de
satul Scinteia, dupa ce primeste
afluentl piraTele: Furniceasa, Mir-
zoaia si Bodesti.
Dobreasca, pddure, supusa re-
gimului silvic, jud. Muscel, pi.
Podgoria, com. Dobresti, in in-
tindere de 1500 hect.
Dobrei (Dealul), deal, in jud.
Suceava, com. M&lini.
Dobrei (Dealul-), deal, in jud.
Suceava, com. Brada^elul.
Dobrele, iezer, jud. Braila, intre
canalul Cremenea si Vilciul, la
hotarul de N. a com. Bertesii-
d.-j. Se uneste cu canalul Ma-
nusoaia prin privalul Vintoaia.
Dobrele, iezer e, jud. Braila, in
jud. Braila, situate in ostrovul
Iapa, la E. de iezerul Jagara.
Intr'insele da Privalul-luI-Dobre.
Dobreni, com. rur,, in jude^ul
Neamtu, pi. Piatra-Muntele, a-
sezata pe sesurile ce se intind
din dreapta spre piriul Cracaul
pana in crestetul dealurilor Ba-
laurul si Cuejdiul, ocupind toa-
ta zarea muntoasa in spre N.,
pana pe culmele ce se intind
catre S. de manastirea Horai^a.
Forma terenurilor acesteico-
mune e din cele mai curioase;
e de jur imprejur cercuita prin-
tr'un lan{ de mun^i-dealuri, care,
incepind din dreptul satului Ma-
lul, se continua spre V. pana
in marginea satuluT Sarata, si
apoi spre N.-V. pana la izvorul
piriiasului Muncelul (fundatura
despre com. Cracaoani si Bu-
halni^a), iar de aci se recurbea-
za spre N. si apoT incepe spre
E.-S. pana in marginea satului
Dobreni, alcatuind un oval prin
mijlocul caruia, din fundacul de
la izvorul Muncelului, la o e-
gaia distant intre cele doua
laturi, se intinde o alta sira de
mun^f panS in dreptul satului
Almas; asa ca privind din in-
nal^ime ni se reprezinta ca un
ot chiriiic, asezat invers si aple-
cat spre dreapta.
Se margineste la N. cu com.
Bodesti-Precistei si com. Craca-
oani, com. Buhalni^a si intregul
teritoriu al com. Gircina; la S.
si E. cu com. Cadulesti si com.
Ciiiigi.
Este formata din satele : Do-
breni, Casaria, Malul, Masca-
testi, Almasul, Negresti si Po-
iana-Almasului, avind o supra-
fa^a de 6019 hect. (4209 falcl),
si o pop. de 733 fam., sau 2874
sufl., car! loeuese in 680 case;
sunt 1395 barba^I, 1469 femel,
1551 necasatori^i, 1070 casato-
rip, 229 vaduvi (din car* 206
vadane), 43 nevolnicl, 14 divor-
$ap; 600 baie^I, 598 fete; 12
EvreT. Stiu carte i70persoane,
nu stiu 2694,
Dintre locuitorii improprieta-
ri^I in 1864, sunt asta-zl 80 carl
stapinesc tnsi-sl locurile lor;
274 ca urmasl; 80 neavind nici
un fel de proprietate si nici
putin^a de a mosteni dupa urma
parin^ilor lor legiuip.
Locuitorii se ocupa cu agri-
cultura si exploatarea paduri-
lor ; solul, relativ, este produca-
tor si se cultiva pe o intindere
de 1553 hect.
Imasurile au o intindere de
143 hect. si nutresc 2585 capete
de vite.
In aceasta com. se afla : 7
bisericl (3 facute de satenl si
4 de parti cularl), deservite de
6 preo^T si 8 eclesiarcl ; 3 scolf,
frecuentate de 179 elevi; 5 mori
pentru macinat; 5 herastrae pen-
tru taiatul si fasonatul lemne-
lor; 3 fierarii; 2 butnaril; 3 ro-
tarii; o vararie; o olarie ; doT
caretasf, 1 cojocar si 1 {esator.
Budgetul com. ede 9586 lei,
26 ban! la veniturif si de 8329
lei, 25 bani la cheltuelt.
Contribuabill sunt 436.
Comunica^iunea cu satele ve-
cine se face prin : soseaua ju-
de^eana Piatra-Neamtu, care in-
cepe din crestetul dealului Ba-
laurul (cantonul Sarata, venind
diri oras) si parcurge com. pe
o intindere mal bine de 5 kil. ;
prin soseaua jude^eana Dobre-
ni-Moinesti, care merge paralel
6S878. Marele Mcfiovar Geoqmiii. Vol. JIT.
19
Hosted by
Google
DOBRENI
146
DOBRENI-ClMPURELUL
cu piriul Crac&ul; prin soseaua
comunaia care incepe din drep-
tul kil. 7 al sosele? Piatra-Neam-
\u si str&bate prin drumurile
naturale : Dobreni, Negresti, Po-
enele.
Dobreni, sat, face parte din co-
muna rur. Dobreni-Cimpurelul,
jud. Ilfov, pi. Sabarul. Este si-
tuat la S. de Bucuresti, pe ma-
lul sting al riulul Sabarul. Aci
este resedin^a prim&riei.
In aceasta com. s'a n&scut
Constantin §erban Basarab, po-
reclit Cirnul, fiul natural al lul
Radu-Voda §erban, care a dom-
nitde la 1654 — 1658, sieracu-
noscut sub numele de Serdarul
Constantin din Dobreni.
Se intinde pe o suprafa^a de
2614 hect., avind o populate
de 1092 locuiton.
Familia raposatuluT D. Gr.
Ghicaare 2258 hect. si locuitorii
356 hect.
Proprietarul cultiva i860 hec-
tare (102 sterpe, I26izlaz, 130
padure si 36 vie).
Locuitorii cultiva 220 hect.
(14 sterpe, 86 izlaz si 36 vie).
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea, deservita de 1 preot
si 1 cintare^; o scoal£ rurala,
frecuentata de 28 elevi si 2 e-
leve, cu lntre^inerea c&reia jud.
si com. cheltuesc 1440 leianual.
Aci mai este o moar£ de apS;
1 helesteu ; 2 poduri st&tatoare.
Comerciul se face de 7 cir-
ciumarl.
Num&rul vitelor marl e de
715 si al celor midf de 1162.
Nu se stie cu preciziune a-
nul infiintaYel acestei coraune,
dar dupa inscrip^ia bisericei,
pe care o reproducem aci, se
constats ca aceasta. biserica si
multe alte case de zid, s'au fa-
cut din temelie de jupin Con-
stantin $erban Voevod. De aci
ar rezulta c& aceasta comunS s'a
infiin^at de aproape 300 de
ani.
Biserica are 2 inscrip^ii: una
s&pat& in piatra de asuprausei
si alta in biserica. Cea de de-
asupra use! are urmcltoarea in-
scrip^iune :
Cu buna voie a tataluT si cu ajuto-
rul fiului si cu staruinta Sf. Duh s'aii
ridicat sfinta, cinstita si Eumnezeiasca
biserica pre hramul Adormirea Preces-
tei (nedescifrabil) in zilele prea tnalta-
tului Ion Voevod Vel Serdaru, si s'aii
facut din temelie de jupin Constantin
Vel Serdaru sin Ion Serban Voevod, a
jupinesei Balasa (leatu 7154).
Inscrip^ia de pe piatra din bi-
serica are urmatoarea coprin-
dere :
Cu mila lui Dumnezeu si cu ajuto-
rul Precestii, crestinul si luminatul Domn
Ion Constantin Serban Voevod, pus'am
si asezat aceasta cinstita piatra pe cins-
tita groapa a pre^ioasei maicei mele si
s'a prestevit in zilele luT Ion Mateiu
Voevod, August 7, din veleatul 7160 si
s'au pus aceasta pteatra in zilelele lui Ion
Constantin Serban Voevod la leatul 7164.
Catunul Dobreni este asezat
pe un mic delu{ ce se pierde
in intinsul cimpiei.
Dobreni, sat, jud. Neam{u, situat
la 9 kil. 700 m. de orasul Pia-
tra, pe ultimele inclina^iuni des
pre S. ale dealurilor Ceuca si
Prohalul, in unghiul format de
curbatura si intersec^ia soselei
Piatra-Neam^u cu soseaua Do-
breni-Moinesti.
Se margineste spre S. cu sa-
tele Malui, C&saria si Sarata, de
care se desparte prin cursul pi-
riului Almasul ; iar spre N. cu
satele Negresti si Bodesti-Precis-
tei, de care se desparte atit
prin extremitaYile dealurilor sale,
cit si prin limite conventionale.
Suprafafa terenurilor sale e
de 1859 hect. (1300 falci, soco-
tindu-se intru aceasta si intin-
derea satuluT C&s£ria si M&s-
c&testi). Are o populafiune de
219 familil, sau 705 suflete, carl
locuesc in 19 case ; sunt 376 b&r-
bafi, 409 feme!" ; 426 necas&tor^T,
297 casatorip, 55 vaduvT, 7 di-
vor^apf si 6 nevolnici ; 7 Evrei.
Stiu carte 91 persoane, 694 nu
stiu.
In sat se afla o biserica de
zid, deservita de 2 preoti si 2
eclesiarcT ; o scoala, frecuentata
de 63 elevi"; 2 mori (din care
una cu 2 pietre), 2 fierarii, o
rotarie.
Numarul vitelor se urea la
669 capete, din can: 125 boT,
90 vaci, 350 01, 22 caT, 30 ri-
matori, 19 junci, 30 vi^e! si 3
taurf pentru prasire.
Dobreni, cdtun, face parte din
com. Slobozia-Trasnitul, plasa
Teleormanulul, jud. Teleorman.
Este asezat pe soseaua jude-
^eana, la marginea com. Tata-
resti-d.-s., de care nu e despar-
£it prin vre-un semn sau di-
stant; este mai mult o mahala
a acestei comune. Are 25 con-
tribuabili. La N. acestui catun
se afla magura numita Magura-
Dobrenilor.
Dobreni, sat, in jud. si pi. Tu-
tova, com. Plopana. Are 222
locuitorl, can locuesc in 43 case.
E numita si Valea-Dobreni.
Dobreni, movild, jud. Ilfov, pi.
Sabarul, linga com. Bragadirul.
Dobreni, mosie, cu par^i, in jud.
Neam^u", com. Dobreni, pi, Pia-
tra-Muntele. E asezata intre mo-
siile Sarata, Ciritei, Cirligi, Ne-
gresti, Almasul, Bodesti - Pre-
cistei. Este proprietatea d-lul
LeonEmanoil Bogdan, si aduce
un venit anual de 26520 lei;
poseda trei mori si casele de
locuit.
Dobreni-Cimpurelul, com. rur.,
pi. Sabarul, jud. Ilfov, situata
Hosted by
Google
DOBRESCU
147
DOBRESTI
intre riul Argesul si riul Saba-
rul, spre S. de Bucuresti, la 21
kil. Sta in legatura cu Var&sti,
Straini-Dobreni si Berceni, prin
sosele vecinale.
Se compune din satele : Cim-
purelul si Dobreni. Are o popu-
late de 1597 locuitorl, car! tr&-
esc in 260 case si 49 bordeie.
Se intinde pe o suprafa^a de
3125 hect. Familia raposatului D .
Gr. Ghica are 2533 hect. si locui-
torii 592 hect. Proprietarul cul-
tiva 2072 hect. (103 sterpe, 140
izlaz, 55 vie, 163 padure). Lo-
cuitoriT cultiva 366 hect. (22
sterpe, 145 izlaz si 59 vie).
Sunt 307 contribuabil!.
Budgetul e de 4886 lei la ve-
nitur! si de 4652 lei la chelt.
In comuna sunt 2 biseric! (in
fie-care catun cite una) ; 1 scoal&
mixta; 1 moara de apa; 5 he-
lestaie ; 6 poduri statatoare.
Numarul vitelor mart e de
1083 (100 cai si epe, 340 boT,
301 vacT si vi$ei, 36 taurl, 9
bivoli si 207 bivoli^e) si al celor
mici de 1728 (21 capre, 137
porci si 1570 01).
Dintre locuitorl, 269 sunt plu-
gari, in au diferite profesi-
uni.
Aratura se face cu 205 plu-
gur!, 193 cu boT si 12 cu cat.
Locuitori! au 260 care si ca-
ru^e, 219 cu bo! si 41 cu ca!.
Improprietarip sunt 152 lo-
cuitorl si neimproprietari^i 238.
Comerciul se face de 10 cir-
ciumari.
Dobrescu, sat, face parte din
com. rur. Zatreni, plasa Mijlo-
cul, jud. Vilcea. Are o popu-
late de 156 locuitorl (84 bar-
bat! si 72 feme!).
Dobrescu, pise, ce se lasa din
Dealul-Olte^ului, in partea de
E. a com. Zatreni, pi. Mijlocul,
jud. Vilcea.
Ddbre§ti, com. rur., jud. Arges,
pi. Oltul, la 29 kil. de comuna
rurala Tigveni (resedin^a sub-
prefecture!) si la 17 kil. de Pi-
testi. Se compune din 3 catune:
Dealul-Launele (150 locuitor!),
Dragolesti (277 locuitor!) si Do-
bresti (250 locuitorl); peste tot
sunt 767 locuitor!.
Are 2 biseric! (in Dobresti
si in Dragolesti) si o scoala pri-
mara ruralS.
Se afla intre com. Scheiul, la
N., Launele-de-S. la E., Danicei
la S. si Stoilesti la V.
Budgetul comune! pe anul
1882—83 a fost dei504le!,25
ban! la venitur! si de 1358 lei,
la cheltuel!.
Dup& o publica^iune oficiala
(1887) aceasta comuna numara
127 contribuabil! si avea un bud-
get de 3876 le! la venitur! si
de 3510 lei la cheltuel!.
Numarul vitelor era in 1887
de 306 vite marl (300 bo! si vac!,
6 ca!) si de 270 vite marunte
(150 o!, 20 capre si 10 riraa
tori).
In com. Dobresti se face a-
nual un bilciu la Inal^area-Dom-
nulu!. Biserica din Dobresti este
facuta la 1833 de un Hagi Ni-
colae Momularu.
Dobresti, com. rur., jud. Muscel,
pi. Podgoria, situata la S.-E.
de Cimpulung, 65 kil. departe
de acest oras, pe ambele ma-
lur! ale girle! Circinovul.
Se compune din 3 catune :
Haitesti, Cerce! si Furesti, cu
resedin^a in Haitesti.
Are o populate de 1052 lo-
cuitor!, (527 b&rbap si 525 fe-
me!) cu 238 famili!, car! traiesc
in 254 case.
Sunt 220 contribuabil!.
Vite: 1048 vite mar! cornute,
814 capre, 916 o!, 415 pore!
si 56 cai.
Budgetul com. in 1889—90
era la venitur! de 1680 le! si
la cheltuel! de 1470 le!.
Prin mijlocul comune!, care
are o formi lunguia$&, trece
girla Circinovul, in care se vars&,
pe malul drept: Valea-M&r£ci>
nelu!, a-Dragne!,a-Cet&{e! sia-Si-
liste!; iar pe stlnga : Glrla-Gre-
cilor, Valea-Orjanca si Floarea.
Peste aceste v&i sunt pode^e de
lemn; iar la S. de c&tunul Fu-
resti, peste Circinovul, este un
pod mare de lemn, in lungime
de 30 m.
In com. sunt 5 mor! sau f&cae,
car! umblS. numal cind ploua
sau in timpul topire! z&peze!.
Comuna are intinse livez!
si paduri, compuse din stejar!,
fag!, carpen!, alun!, te!, plop!,
pal tin!, jugastri si alte specii
in ma! mici cantitate.
Locuitori! sunt parte mos-
nen!, parte impropriet&rh:! dup&
legea din 1864, parte f&rii p&-
mint. Celor improprietari^! li
s'au dat locuri, in diferite cate-
gorii, pe cele doua trupur! ale
statului, car! {in de m&nas-
tirile Rinc&ciovul si N&mSesti
si pe propieta^ile d-lu! Pandele
Crasnaru si d-ne! Ruxandra Co-
ridali.
In partea de N. a comune!
se ridica un deal, numit Piscul-
Cornetulu!, unde se vad niste
caramiz! si urme de zid si unde
se zice ca ar fi fost un monu-
ment t&taresc.
Tot in raionul aceste! comune
este locul numit Piscul-Turculu!.
In comuna sunt 3 biseric! (in
fie-care c&tun cite una). Cea de
la Haitesti, situate la poalele
pisculu! Corn etui, a fost schit
de calugari^e. $coala, cu intre-
{inerea careia statul cheltueste
anual 1296 le!, se frecuenta de
35 elev! si 5 eleve.
Dobresti, sat, cu 250 locuitor!,
jud. Arges, plasa Oltulu!; face
Hosted by
Google
ftoBftEyri
148
DOBRICEA
parte din com. rurala cu aceeasi
numire. Are o biserica cu hra-
mul Sf. Nicolae, deservita de
un preot si un cintare^.
Dobresti, sat, jud. Dolj, plasa
Jiul-d.-j., com. Caciulatesti. Are
300 suflete, 160 barba^i si 140
femei. Locuesc in 13 case si
84 bordee. In sat este o scoala
mixta, ce func^ioneza din i860,
intrefinuta de Stat. Localul, con-
struit de zid, este in buna stare.
In anul scolar 1 892 — 93 a fost
frecuentata de 21 copii : 16
bae^T si 15 fete din satul Roaba,
7 baep din satul Caciulatesti
si 9 bae^i si o fata din satul
Dobresti, in total 38 scolari, 32
baep si 6 fete. In sat este o
biserica, fondata la 1 847 de Iacov
Grigore siToma Dobrescu. Cir-
ciumi sunt 2.
Dobresti, nume ce purta in ve-
chime com. rur. Caciulatesti,
jud. Dolj, plasa Jiul-d.-j.
Dobresti, mope, jud. Arges, pi.
Oltul, com. Dobresti, cu o in-
tindere de 1400 pogoane, din
care 800 pog. padure. E propri-
tatea StatuluT. Inainte de secu-
larizare era pendinte de Epis-
copia de Rimnic.
Dobresti, mope, jud. Dolj, plasa
Jiu-d.-j., com. Caciulatesti, pe
care sunt cete de mosneni.
Dobresti, padure, supusa regimu-
lul silvic, jud. Muscel, plasa
Podgoria, com. Dobresti, in
intindere de 500 hect. Esen^e:
fag, stejar, carpen, plop, mes-
teacan, frasin, jugastru si anin.
Dobresti, vale, jud. Prahova,
plasa Filipesti, com. Moreni.
Dobretul, deal, jud. Viicea, plasa
01te{ul-d.-j., com. Ghioroiul.
Dobretul, catun, la 4 kil. spreV.
de com. ^tirbeiu, in N.-V.plasei
Olte^ul-Otul-d.-s., jud. Rema-
in a{i, situat in valea cu acelasi
nume, la 20 kil. departe de Bals,
pe un teren cu o altitudine de
200 metri d'asupra nivelului
marii. Are 64 fam , sau 300 loc.
Dobretul, vale, linga catunul cu
acelasi nume, jud. Romana^i, co-
muna Stirbeiu ; se termina in va-
lea riului Fra^ila.
Dobriana, prd de dealuri, jud.
Bacau, plasa Siretul-d.-s., com.
Filipeni, dintrepiriul Berheciu si
piriiasul Dunava^ul. Incepe in
com. O^elesti si desparte comu-
na Marasti de com. Filipeni
si apoi trece in com. Oncesti,
jud. Tecuciu.
T}o\*t\x\3l, padure , jud. Bacau, pla-
sa Siretul-d.-s., comuna Filipeni,
cu o intindere de vre-o 12 hect.
Dobrina, piriia§, jude^ul Bacau,
plasa Siretul-d.-s., comuna Fili-
peni. Izvoreste din dealul cu
acelasi nume si se varsa in
Dunava^.
Dobrina, sili§te, jud. Bacau, plasa
Siretul-d.-s, com. Filipeni, ase-
zata pe dealul Dobrina.
Dobria§ul, pise, in jud. Muscel,
de 1300 metri, pe un masiv in-
gust, intre Riul-Tirgului si riul
Argeselul. Acest masiv se ter-
mina aproape de confluen^a riului
Argeselul cu Riul-Tirgului si
prezinta o sea larga la S. de
Namaesti prin care trece soseaua
nationals. Cimpulung-Frontiera.
Dobria^ul, padure, supusa regi-
mului silvic, jud. Muscel, pe
muntele Dobriasul, com. Leresti,
plaiul Dimbovi^a, in intindere
aproximativa de 1000 hectare,
compusa mai cu seama din fag.
Se invecineste la N. cu Mo-
soroaiele, la S. cu Strimtul, la
E. cu riul Argeselul si la V. cu
Riul-Tirgului.
Dobria§ul-Mare, munte, intre
comunele Namaesti si Leresti,
plaiul Dimbovita, jud. Muscel.
Aci sunt multe stine.
Dobria§ul-Mic, munte, la S. de
Dobriasul-Mare, com. Leresti,
plaiul Dimbovita, jud. Muscel.
Dobrica sau Pietroasa, trup
de padure, astatuluT, jud. Viicea,
in intindere de 300 hect., care,
impreuna cu trupul Urzica, for-
meaza padurea Budoiul, com.
Sinesti, plasa Olte^ul-d.-s.
Dobricea, mahala, com. Tereuja,
plasa Oltetul-d.-s., jud. Viicea.
Dobricea, mahala, face parte
din comuna rurala Baesti, plasa
Olte^ul-d.-s., jud. Viicea. Are
o populatie de 406 locuitori.
Aci e o biserica vechie de lemn,
undese afla si cimitirul comunei,
care biserica, dupa spusele ba-
trinilor, se crede a fi facuta de
acum vr'o 200 de am. Dobri-
cea este situata in centrul co-
munei si este udata de piriul Do-
bricea si de Valea-Galetarilor si
de a-lui-Iordache. Aci eresedin^a
com. si scoala, care e frecuen-
tata de 75 copiT.
Dobricea, piriU, jud. Viicea, iz-
voreste din Dealul -Sinestilor,
trece prin centrul comunei Ba-
esti, plasa Olte^ul-d.-s. Primeste
ca afluen^i, pe partea stinga,
vaile TurbureT, Berzei si Marto-
logului, iar pe dreapta vaile
Hotarului si Viet si apoi se var-
sa in riul Olte^ul.
Dobricea, Iezerul si Bojeni,
Hosted by
Google
DOBRICENI
149
DOBRICENI
paduri particulare, supuse re-
gimului silvic, comuna Sinesti,
plasa Olte^ul-d.-s., jud. Vilcea.
Dobriceni, com. rur., in Nor-
dul plasei Oltetul-Oltul-d.-s., ju-
de^ul Romana^i. Este formata din
satele : Dobriceni, 200 locuitori,
Preotesti, 150 locuitori si Mar-
cusul, 201 locuitori. E situata a-
proape de hotarul jude^ului,
pe terenul drept al Olte^ului,
unde niste dealuri detasate din
dealul Fra^ila au o inal^ime de
241 metri d'asupra nivelului
marii. Catmul Marcusul e mat
la N., pe terenul sting al 01-
te^ului, si are 1 5 1 metri al-
titudine. Com. Dobriceni este
la 53 kil. departare de Caracal
si la 21 kil. de Bals.
Are 161 capi de fam. ; o po-
pulate de 551 de locuitori, din
can: 304 barba^i, 247 feme!, 273
casatorip si 282 necasat. Stiu
carte 14 persoane si 534 nu stiu.
Sunt 134 contribuabilT. Budgetul
comuneT pe 1886/87 a fost de
1 2 19 lei la venitun si de 1 198 lei
la cheltueli. Vite man sunt 278 ;
vite micT, 641 si porci, 131.
Sunt 3 biserici : Cuvioasa Pa-
raschiva, m Dobriceni, cladita
la 1764 de Ieromonahul Ana-
stasie si prefacuta de Tudose
Dinescu ; S-ta Treime, in Pre-
otesti ; Intrarea-in-Biserica, cu 2
preoti si 4 cintarep.
Dobriceni, com. rur., in jude^ul
Vilcea, pi. Ocolul, compusa din
2 catune: Buduresti si Dobri-
ceni. Este situata pe girla Do-
briceni, dealul Grueri si dealul
Baragan, la 22 kil. departe de
capitala jud. si la 10 kil. de
Olanesti, resedin^a plasei.
Are o populatie deii03loc.
(542 barba^i si 561 feme!), in
care intra si 20 familii de figani-
Cap! de fam. sunt 324; contrib.
230; case de locuit 293.
In comuna sunt trei bisericl
(doua. in Dobriceni si una in
Budaresti).
Meseriasi sunt: 8 dulgherl,
3 timplan, 2 rotarl si 2 olari.
E! desfac produsele muncei lor la
tirgul saptaminal din R.-Vilcea.
Vite sunt: 162 cal, 140 bol,
295 vaci, 25 capre si 250 01.
Pe girla Dobriceni, in raionul
com., sunt 3 mori. Locuitoril,
in numar de 241, s'au impro-
prietarit pe mosia Dobriceni, la
anul 1864, cni d li s'au dat 692
hect. Scoala exista in comuna
de 50 am. Cladirea e vechie,
proprietatea com. Se frecuenta
de i4copii (12 baep si 2 fete),
din numarul de 105 copil in
virsta de scoala (57 bae^i si 48
fete). Stiu carte 82 barba^l si
2 feme!. Cu intre^inerea scoalel
statul cheltueste anual 1 188 lei.
Sunt 35 stupi cu albine. Toata
com., cu izlaz cu tot, are 1095
hect, din cart vatra satului are
379 hectare.
Se fabrica aci pan a la 6000
decalitri £uica anual.
O sosea comunala inlesneste
comunica^iaintre com. Dobriceni
Barbatesti, Cacova si Stoenesti.
Sunt si alte drumun prin co-
muna.
Veniturile comunel se urea la
1 161 lei si cheltuelile la 1125
lei anual.
E brazdata de dealurile: Ca-
cova si Grueri spre E., Bara-
ganul, Malini si Huidu spre N.,
Pirloagele, Drogul si Dobriceni
spre V. si e udata de vaile : Pu-
cioasa, Gain a, Sarata, Valea-Rea,
Stroesti si Frumusi^a. Ca piscuri
ale dealurilor sunt : Ceta^uia,
Baraganul, Malini, Drogul, Pis-
cul dela Bunget si Croitorescu.
In interiorul com. este locul
numit Pucioasa de la Girba-
nesti, 5 izvoare cu apa minerala,
iar spre E. de Dobriceni se afla
doua clocote de apa care mi-
roase a cocleala si a smoala.
Locul acestei ape se numeste
Fierbea.
Tot spre E. de Dobriceni,
pu^in mal spre N., se afla alte
ape de pucioasa, neagra-cenusie.
Locul acestor izvoare se nu-
meste Fierbea-luI-Stan-Pasarea.
Pu^in mal spre V. de aceste
izvoare, se afla alte doua izvoare
de pucioasa, si linga unul din-
tr'insele este un namol negru,
care cind se baga in apa, il da
mal multe color!: galben, rosu,
albastru, cenusiu. Acest n&mol
are un miros de catran sau
smoala.
Spre V. de com. Dobriceni
se afla sare la suprafa^a pamintu-
lui, de unde chiar iese apa sarata.
Se margineste cu com. Caco-
va, Stoenesti, Bodesti, Barba-
testi si Cheia.
Dobriceni, sat, face parte din
com. rur. Dobriceni, pi. Ocolul,
jud. Vilcea. Are o populate de
991 locuitori (488 barba^I si
503 femel). Aci e resedin^a co-
muneT si a scoalel. Are 2 biserici :
una cu hramul Cuvioasa Paras-
.chiva, fondata din temelie de
Preda Postelnicul la anul 1802
si a doua cu hramul Sf. Nico-
lae, zidita din temelie la i860
de locuitoril satului si reparata,
la anul 1881. Mai e in com. o
biserica ruinata.
Scoala se frecuenta de 14
copil (12 bae^I si 2 fete), din
numarul de 100 (55 baepf si 45
fete). $coala are 3 hect. pamint.
<%
Dobriceni, sat, face parte din
com. rur. Lalosul,pl. Olte^ul-fi.-j.,
jud. Vilcea. Are o populate de
337 locuitori. Cade in partea
de V. a comunei, si-1 uda riul
Olte^ul. E la distant de 2 1 /*
kil. de catunul Lalosul, unde e
scoala, care e frecuentata de 31
copil.
Hosted by
Google
DOBRICENI
150
DOBRIDOR
Dobriceni, fost sckit, in jud. Vil-
cea, com. cu acelasl nume, pi.
Ocolui. Se vad numal ruinele
lul. Era metoh al manastirel
Arnota. Este asezat in lunca
Dobriceni. Pisania acestul schit
s'a transportat la una din bi-
sericile comunei.
Dobriceni, deal, in raionul com.
Dobriceni, pi. Ocolui, jud. Vil-
cea, pe care se cultiva 2 hect.,
50 aril vie.
Dobriceni, deal, la V. comunel
Dobriceni, plasa Ocolui, jud.
Vilcea.
Dobriceni, padure a statulul, in
intindere de 425 hect., situatain
jud. Vilcea, in com. BSrbatesti,
pi. Horezul, si formata din tru-
purile: Deluselul (35 hect.) si
Mangul (390 hect.)
Dobriceni, riu, in jud. Vilcea,
izvoreste din poalele muntelui
Piciorul-Motrulul, se uneste la
com. Stoenesti cu riul Cacova
si ia numele de Govora. Trece
prin com. Titireciii, Govora, Mi-
haesti, si, de la com. Birsesti, w ia
. numele de Birsescu. Largimea
albiei riuiui unit variaza de la
10 — 15 metri.
Dobriceni, girla, izvoreste din
padurea Lisa, trece prin centrul
com. Dobriceni, pi. Ocolui, jud.
Vilcea si se varsa in Olt.
Dobriceni (Vatra - Manasti-
• rei-), mo fie a statului, jude^ul
Vilcea, fosta pendinte de ma-
nastirea Arnota, care, pe perio-
dul 1885 — 95, s'a arendat cu
3020 lei anual.
Dobridor, com. rur., jud. Dolj,
pi. Cimpul, la 57 kil. S.-V. de
Craiova si la 31 kil. de rese-
dinja plasel, Calafat.
Este a$ezata pe loc ses, pe
albia si malurile a doua valcele :
Co^oba^ul si Mo^eiul ; una din
aceste valcele vine de la N. co-
munei Risipi^i, din locul numit
Co^oba^ul, dintre Dobridor si
Risipi^i. Aceasta vale ia pe urma
drumul spre S.-E., pe o lungime
de 400 m.; de aci merge spre
S., traversind comuna prin mij-
loc si ese din com. prin S.-E.,
treclnd in com. Mo^a^ei, unde
are direc^iunea spre E. Cea-
l'alta valcea vine din V. satu-
lui Dobridor, merge spre E.,
pe marginea de S. a comunei
si la esirea sa din comuna se
intilneste cu aceea care vine de
la N.; ambele se unesc pentru
a forma o singura vale ce trece
in Mo^a^ei. Comuna este situata
in albia si pe malurile acestor
valcele, dar mat mult in unghiul
sesului coprins intre ele.
Se invecineste la N. cu com.
RisiphVi; la S.-E. cu com. Mo-
£a^ei ; la V. cu com. Fintina-
Banului si cu com. Cetatea. Li-
mita de N. incepe din punctul
numit Fintina-Nalta, din V.; mer-
ge prin valceaua numita Coto-
ba^ul si ajunge in vii, linga Mo-
^ei, in punctul numit Magura-
Cringului; de unde, spre S.-V.,
trece prin valceaua Mo^eiului
si ajunge la Magura-Ovreiului ;
de aci apuca spre S., unde se
intilneste cu mosia Fintina-Ba-
nului, merge pe linga ea, mai
departe pe linga Cetate, pana
ajunge iar la Fintina-Nalta.
Cele mai insemnate maguri
sunt : Magura-Ceringului, MS-
gura- Mare, Magura - Ovreiului,
Magura - Lata, Magura - lui - An-
dreiu, Magura-Lemnelor, Magu-
rafecai, Magura-luT-Gaina, etc.
Comuna este udata de micul
piriu Co^oba^ul, formindu-se nu-
mai cind ploua mult si repede;
el vine din N. comunei, din
zmlrcul Co^oba^ulul ; curge pe
valea cu acelasl nume si septerde
in com. Mo^a^ei.
In com. sunt 20 de fintini.
Legenda spune ca com. Do-
bridor e fondata de aproape
250 de ani; e compusa din-
tr'un singur catun, care e si re-
sedin^a comunei.
Are o biserica zidita din ca-
ramida, acoperita cu tinichea si
care e deservita de 2 preo^i si 2
cintare^i; o scoala mixta, care
func^ioneaza din anul 1863 ?i e
condusa de un inva^ator. In anul
1892 — 93 a fost frecuentata de
103 bae^i si 7 fete, din numa-
rul de 255 copii in virsta de
scoala.
Stiu carte 200 persoane.
Populatia comunei e de 1520
locuitori, din carl 800 barbap
si 720 femei. Dupa legea ru-
rala din 1864, sunt impaminte-
ni^i 48 loc. numal cu locuri de
munca si 22 cu locuri de casa.
Dupa legea din 1879 sunt 7
insura^ei.
Sunt 334 case si 20 boidee.
Suprafa^a comunei este de
4800 pog., din cart: pamint a-
rabil 4103 pog., finea^a 25 pog.,
lac si teren sterp 2 pog.; vii
270 pog.; vatra satulul 400 pog.
Mosia Dobridor apar^ine lo-
cuitorilor mosneni si clacasl, im-
par^i^i pe mosie.
Mai top locuitorii sunt mos-
neni.
Viile apartin tot mosnenilor,
pe al caror pamint se gasesc.
In com. sunt 6 cizmarl si 1
dogar. .
Vite mari cornute sunt 300 ;
01,71 ; cai, 10.
Locuitorii isi desfac produc-
tele lor la schela Cetatea, tran-
sportindu-le cu carele.
Sunt 6 circiumi; 15 comer-
cianp de grine.
Comuna este strabatuta prin
centru de o cale comunala-ve-
cinala pe o lungime de 2 x /2 kil.,
Hosted by
Google
DOBRIENESTI
151
DOBRlfA
care o pune in legatura la N.
cu Risipitf, la S.-E. cu Mo^a^ei,
la S.-V. cu Fintina-Banulul, iar
la V. cu Cetatea.
Sunt 440 de contribuabili.
Veniturile comunei pe anul
1892 — 93 au fostde 2844.3416!
si cheltuelile de 2842.73 le!.
In apropiere de sat sunt niste
ruine de biserica vechie si a-
cele ale unuT foisor turcesc.
Dobrienesrti, sat, face parte din
com. rur. Ursi, jud. Olt, plasa
Oltul-d.-s. Are o populate de 3 1 8
locuitori. Este situat pe dealul
Dobrienesti.
Dobriene^ti, deal, spre S.-E. de
com. Ursi, jud. Olt, pi. Oltul-
d.-s., cu direc^ia catre S. Pe el
se cultiva tot felul de cereale
si serveste si de izlaz.
Dobrii (Movila-), movila, in
com. Luciul, jud. Buzau.
Dobrii (Valea-), mosie, in com.
Mizil, jud. Buzau; are 200hect.
arabile.
Dobrii (Valea-), izvor, in com.
Fin^esti, jud. Buzau; incepedin
mun^ii Strihani, se uneste cu
Valea-Cringului si se scurge in
Istau.
Dobrii (Valea-), vale, in com. Ju-
gareni, jud. Buzau, acoperita
de finea^a. In timp de ploae,
apa, care se aduna in albia sa,
se scurge in valea Fin^easca.
Dobrile^ti, catun, al com. Gura-
Sara^il, jud. Buzau, cu 240 lo-
cuitori si 67 case.
Dobrin (Lacul-lui-), munte, in
jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul.
Se desface din muntele Bisoca,
br&zdeaza partea de V. acorn.
Este acoperit cu padurl intinse.
Dobrin (Lacul-lui-), lac, inju-
de^ul R.-Sarat, plaiul Rimnicul,
com. Bisoca. E asezat pe dea-
lul cu acelasi nume ; e proprieta-
te particular^ si are o intindere
de */« (pogon) ; confine stru-
ck, caracuda, ce se vinde in lo-
calitate.
Dobrin (Lacul-lui-), loc izolat,
in com. Minzalestt, jud. Buzau,
pe malul drept al piriului Re-
cea si in poalele muntelul Mar-
tinul. Aci se afla stabilit un pi-
chet militar de iarn& : Lacul-
luI-Dobrin. In timpul verei sol-
da^il tree la pichetul Giurgiu.
Dobrin (Piriul -lui-), piriias,
in com. Badeni-Paminteni, jud.
Muscel, plaiul Dimbovi^a.
Poporul crede c& aceasta apa
e buna de leac.
Dobrina, stafie de dr. d. f., jud.
Falciu, pi. Crasna, com. Husi,
pe linia Crasna-Husi, pusa in
circulate la 25 Iulie, 1888. Se
afla intre stabile Cre^esti (6.9
kil.) si Husi (5.4). In^imea de
asupra nivelului marii 234 m *95.
Venitul acestel sta^il pe anul
1896 a fost de 7.677 1., 30 b.
Dobrina, loc cu padure, in mar-
ginea orasulul Husi, la distan^a
cam de 5 kil. Este proprietatea
statului, Aici se afla o stafie
de cale ferata.
Dobrina, piriias, jud. Neam^u.
Izvoreste din ramura sudicS a
muntelul Procov (aproape de m&-
nastirea cu acelasi nume), se une-
ste cu piriul Dobrina, curge spre
teritoriul comunei Pipirig, plasa
de Sus-Mijlocul, si se vars& pe
partea stinga a piriului Ozana,
pu^in mal in sus de fafa piriu-
lu! Domesnicul si aproape de
kil. 17 al drumulul jude^ian Pi-
pirig-Neam^u.
DobrincS, deal, strabate spre S.
teritorul com. Laza, jud. Vas-
luiu, pi. Racova.
Dobrine§ti, sat, face parte din
com. Nicoresti, jud. Tecuciu. E
situat pe malul drept al piriu-
lui C&caina si pe coasta dealu-
lul, in leg&tura cu tirgul Nico-
resti.
Are o populate de 96 fam.,
sau 327 sufl. Copii in virsta de
scoalS sunt 39 (18 b&e{I si 21
fete).
Aid se afla 2 bisericl, una
cu hratnul Sf. Gheorghe, deser-
vita de 1 preot si 1 cintare^, si
a doua, cu hramul Cuvioasa-Pa-
raschiva, deservitS de 1 preot
si 1 cintaYef.
Cea d'intiiu e zidita" la 1840
de Ioni{& Ghelt. Inainte tot pe
acest loc a fost alta de birne,
facuta de $tefan Ghel^u. Are
8 pogoane de pamint arabil. A
doua e ziditi de la 1845, de Ar-
ghir Guzg£ si Constantin Cap-
Mare.
Dobri§an, prival, jude^jl BrSila,
care pleacS din Dun&rea-Vapoa-
relor de la hotarul de S. al co-
munei Ciacirul, merge paralel
cu Dunarea pe {annul sting,
pana ce da in privalul Zalogul.
Dobrina, com, rur. si sat, in jud.
Gorj, plaiul Vulcan, spre N.-V. de
com. Lelesti, si la departare de
15 kil. de orasul T.-Jiu, in di-
rec^iune N.-V. Comuna e for-
mats dintr'un singur sat.
E situate pe coaste si are o
intindere de 500 hect. din carl
140 hect. arabile, 158 hect. pS-
dure si tuferis, 150 hect. fine^e,
52 hect. vie si livezi cu prunl.
Din intinderea totals, 120 hect.
sunt ale d-nei Econotnu din
T.-Jiu, cele-1'alte sunt ale locui-
torilor.
Are o populate de 293 fam.,
Hosted by
Google
DOBRIJA
152
DOBROMIRUL
sau 1220 sufl., din can 272 con-
tribuabil!, to{! Romini, pose-
dind 60 pluguri, 40 care cu boi
si vacl, 4 caru^e cu cat, 60
stupi, 840 vite marl cornute,
3200 o!, 989 capre, 73 cai si
437 rimator!.
Venitul com. este de lei 1156,
iar cheltuelile de lei 1140, 21
ban!.
Comunica^ia se face pe so-
seaua comunala Dobri^a - Run-
cul.
In comuna sunt 40 de fin-
tin!.
Are 1 scoala, frecuentata de
34 eievi, din 45 inscrisi; 2
biserici, una de lemn facuta
la anul 1834, alta de zid fa-
cuta la anul 1879; sunt deser-
vite de 2 preopf si 4 cint&-
re{!.
Dobri^a, coastd, apar^inind com.
Dobri^a, spre N.-E., in jud. Gorj,
plaiul Vulcan. Pe aceast& coas-
ts sunt viile locuitorilor.
Dobri^a, prival, jud. Braila, in-
tre canalul Vilciul si Dunarea-
Vechie. Pleaca din Vilciu, de
la hotarul de S. al com. Vizi-
rul, merge la N. paralel cu Vil-
ciul, traverseazS com. Ciacirul
si se uneste cu privalul Lata,
din com. Gropeni.
Dobrija, piriias, jud. Neam^u.
Vezi Dobrina, piriu.
Dobroe§ti (Furtuna), sat, in jud.
Ilfov, pi. Dimbovi^a; face parte
din com. rur. Panrelimonul-Do-
broesti. Cade spre V. de Pan-
telimon, pe malul drept al riului
Colintina. Locul e jos si pamin-
tul smircos.
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea, deservita de 1 preot
si I cint£re$ si o scoala primara
rur. mixta, frecuentata de 9 e-
levf si eleve, cu intre^inerea ca-
reia comuna cheltue$te 1760
lei anual.
Suprafa^a satulu! e de 661
hect. Popula^ia e de 535 su-
flete.
Proprietarul, d-1 D. Procopie,
are 300 hect , din can rezerva
20 hect. pentru izlaz. Locuitorii
au 361 hect. (11 hect. izlaz).
Comerciul se face de 4 cir-
ciumari.
Are 1 pod statator.
Dobroaia (Baba-). Vezi Babei-
Dobroaia (Izvorul-), izvor, jud.
Buzau.
Dobroaia (Virful-Babei-), co-
Una, in com. Cislaul, cat. Scari-
soara, jud. Buzau.
Dobreanca, mosie, in com. Me-
teleul, catunul Arcani, jud. Bu-
zau. Are 780 hect. aratura si
izlaz de 01.
Dobrogostea, catun, in pi. Tir-
gului, jud. Teleorman; pne de
com. Olteni. Are o popula^iune
de 265 suflete, din car! 53 con-
tribuabill.
Dobrogostea-Galateni,// 'up din
mosia Dobrogostea, din jud. Te-
leorman, pi. Tirgulu!, com. Ol-
teni, in partea despre limita jud.
Vlasca.
Dobrogostea - Negovani, com.
rur., pe riul Arge$, jud. Arges,
pi. Pitesti, la 5 kil. de com.
rur. Btscovul-Flesti, (resedin^a
suprefecture!) si la 13 kil. de
Pitesti. Se compune din catu-
nele: Dobrogostea, 432 loc; Ca-
pa^inesti, 291 locuitori si Schiaiu,
274 locuitori; peste tot 997 loc,
din car! 45 locuitori Tigan!. In
catun sunt : 2 biserici, deservite
de 2 preo{! si 2 cintarep ; o
scoala primara rurala; 7 cir-
ciumi. Budgetul com. pe anul
1882— 83 a fost de 1683 lei
la veniturl si de 1593 lei la
cheltueli.
Dupa o publica^ie oficiala
(1887) aceasta comuna numara
114 contribuabili si are un bud-
get de 2934 lei la venituri si
2157 lei la cheltuelf.
Numarul vitelor era in anul
1887 de 447 capete vite man
(423 bo! si vac!, 24 cai) ?i de
283 vite marunte (35 01, 133
capre si [15 rimator!).
Dobrogostea, catun, dinjudetul
Arges, pi. Pitesti, pendinte de
com. rur. Dobrogostea-Negova-
ni. Are 55 familii, cu 432 suflete.
In catun e o biserica, cu hramul
Sf. Ingen, deservita de un preot
?i un cintaret.
Dobrogostea, catun, in com. Ga-
lateni-Mo^teni, pi. Glavociocul,
jud. Vla$ca.
Dobromirul, com. rur., din jud.
Constanta, pi. Silistra-Noua.
Este situata in partea de V.
a jud., la 86 kil. spre S.-V.
de ora^ul Constanta, capitala
districtului, §i in partea de S.
a pla$ei, la 35 kil. spre S.-E. de
ora?elui Ostrov, re$edin^a oco-
lului. Com. invecinate sunt: Ha-
zarlic, la 6 kil. spre E.; Eni$en-
lia, la 6 kil. spre E.; Para-Chioi,
ia 7 kil. spre N.-V.; Ghiuvegea,
la 8 kil. spre N.-V. ; Caranlic,
la 8 kil. spre N.
Hotarul amanun^it al com.
este urmatorul: Plecind de pe
hotarul Dobroge! catre Bulgaria
de la pichetul hotarnic No. 18,
el se indreapta spre N., intr'o
direc^iune de la S.-E. spre N.-V.,
maf intiiti spre N., pe la poalele
dealulu! Irasli-Bair, apoi spre
V., taind valea Medmedi-Culac,
iar spre N., tot pe la poalele
dealulu! Irasli-Bair, in urma spre
V., urmind pe muchia dealului
Hosted by
Google
DOBROMIRUL
153
DOBROMIRUL
de ma! sus, de unde se indreapta
spre N. pe muchiile dealurilor I-
rasli-Bair, Teche-Chioi-Bair, prin-
tre satele Teche-Chioi si Dobro-
mir, Sitina-Bair, taie valea Teche-
Chioi-Ceair si soseaua jude^eana
Lipni^a-Enisenlia, de unde se
indreapta spre N.-V. peste dealu-
rile Mezarlic-Bair, Chiuciuc-Hagi-
Sirti, taie valea Babuci-culac,
urea muchia dealuluT Bas-Punar-
Sirti, trece pe la N. de virful
Bazirgian; de aci hotarul ia o
directie de la N.-E. spre S.V.,
maT intiiu spre S. coborind dea-
lui Bas-Punar, taie din nou valea
Babuci-Culac, se dirige apoi spre
S.-V. urcind si scoborind dea-
lurile Sinir-Bair si Asbama-Sirti,
taind din nou soseaua jude^eana
Lipnita-Enisenlia, valea Cuiu-
giuc-Culac, padurea Asadic-Or
man, trece pe linga virful Do-
bromir si se opreste pe muchia
dealuluT Uzun-Mese-Sirti ; de aci
se indreapta spre S., pe muchia
dealuluT Sinir-Iol-Bair, il coboara,
indreptindu-se spre E., in valea
Teche-ChioT-Ciair, de aci o ia iar
spre S. pe la poalele dealuluT
Echenli-Orman-Bair, urea dealul
Cara-Buus-Orman, a care! mu
chie o urmareste pana da in ho-
tarul DobrogeT spre Bulgaria
linga pichetul No. 23, de aci
se indreapta spre E. in o di-
rectiune de la S.-V. spre N.-E.,
urmind mereu hotarul de ma!
sus, taind valea Cara-Buus-Uzun-
Culac, urea si coboara dealul
Dermen-Sirti, taie valea Dermen-
Ceair, urea dealul Irasli-Bair, pana
dincolo de pichetul No. 25 (in
punct'il 18) si am ajuns de unde
am plecat. Forma hotaruluf este
aceea a unu! triunghiu ascu^it
cu baza indreptata spre S. pe
hotarul DobrogeT spre Bulga-
ria; lungimea luT e de 32 kil.,
iar intinderea totala a teritoriu-
lui coprins intr'insul este de
7220 pogoane, sau 3764 hect.,
sau 37 kil. p£tr. Teritoriul s&u
se intinde si in Bulgaria pe o
suprafa^a de 112 hectare, in
schimb insa si teritoriul com.
Terescondul din Bulgaria se
intinde i 1 Dobrogea romineasca,
pe o intindere de 87 hect
Se margineste la N. cu com.
rurale Caranlic si Parachioi, de
care se desparte prin dealurile
Aslanca-Sirti si Sinir-Bair, la E.
cu com. rur. Enisenlia (catunele
Ciucur-ChioT siTeche-ChioT),des-
par^indu-se prin dealurile Bas-
Punar-Sirti, Chiuciuc-Hagi-Sirti,
Mezarlic-Bair, Sitirca-Bair, Te-
che-ChioT-Bair si cu com. Hazar-
lic, despar^indu-se prin dealul
Irasli-Bair la S. cu Bulgaria (com.
Terescondul), separata prin ho-
tarul DobrogeT catre Bulgaria,
iar la V. cu com. rur. Regep-
Cuius (catunulTeche-Deresi), de
care se desparte prin dealurile
Caralmus - Orman, Echenli - Or-
man-Bair si Siniriol-Bair.
Relieful soluluT este in general
accidental Dealurile can br&z-
deaza teritoriul com. sunt: Bas-
Punar-Sirti cu virful Bazirgian
(187 m.) la N. ; Sinir-Bair, As-
bama-Bair, pe cari se gaseste
padurea Asadic-Orman cu vir-
ful Dobromir-din-Vale (200 m.),
la N.-V.; Simil-Iol-Bair (60 m.)
la V.; Cara-Buus-Orman (210 m.)
la S.-V., Seche-ChioT-Bair (no
m.), Situca-Bair (120 m.) la E.,
Mezarlic-Bair (109 m.), Chiuciuc-
Hagi-Sirti (79 m.) la N.-E.; toate
aceste dealur! sunt asezate pe
ho tar; in interiorul com. avem
Sari-Tol-Bair (212 m.) la N. de
satul Dobromir-din-Vale, Orta-
Burun si Dobromir, pe care se
afla padurea Oltuc-Orman (92
m.) la S.-V. de acelasT sat;
Gheorgheni-Orman-Bair(i 15 m.)
la S.-E. de acelasT sat; Echenli
Orman-Bair la V., Dermen-Sirti
la S. si Irasli-Bair (136 m.) la
E. de satul Dobromir-din Deal.
Toate dealurile sunt acoperite
cu tufarisurT, arborl izolafT, res-
tun din intinsele p&durT de o-
dinioara" ce acopereau aceste
locurT si distruse fie prin incendiT
din timpul r&zboalelor, fiind ex-
ploatarea nesistematica\ Movi-
lele sunt purine, mai toate ar-
tificiale, servind probabil de
puncte de observa^ie; sunt a.
coperite cu verdea{a\
V&ile principale sunt : Teche-
Chioi-Ceair, care vine din Bul-
garia sub numele deCara-Muus-
Uzun-Culac, nume pe care il p&s-
treaz& p&n& la satul Dobromir-
din-Deal, de aci ia numele de
Iuchasi - Mahala - Ceair p£na la
satul Dobromir-din-Vale si de
aci incolo p&na" la deschiderea
sa in valea Ghenu-Ceair, (sau
Urluia); are ca adiacente pe
dreapta valea Dermen-Ceair, ce
trece prin satul Dobromir-din-
Deal si Dobromir, ce trece prin
satul Dobromir-din-Vale.
Catunele, carl compun com.,
sunt: Dobromirul-din-Vale, rese-
din^a, asezata in parte nordica*
a comuneT, pe ambele malurT ale
vailor Teche-Chioi-Ceair si Do-
bromirul, la locul de unire, la
poalele de S. ale dealurilor Sari-
lol-Bair si Chiuciuc-Hagi-Sirti,
la cele vestice ale dealuluT Teche-
Chioi-Bair si la cele nordice ale
dealurilor Dobromirul si Gheor-
gheni-Orman-Bair. Satul ocup&
o mare intindere; casele sunt
unele risipite, alcele aliniate, in-
conj urate cu gr&dinT potagere,
pe 5 — 6 uli^T interioare ; e incon-
jurat de dealurT si p&durT si are
un aspect pl&cut. Dobromirul-
din-Deal, a?ezat in partea su-
dica a comuneT, la 3 kil. spre
S. de c&tunul de resedin{a\ pe
ambele malurl ale vailor Cara-
Muus - Uzun - Culac si Dermen-
Ceair, la locul lor de unire, la
poalele estice ale dealuluT Echen-
li-Orman-Bair, la cele sudice ale
68878. Afarele Dictfonar Geogralic. Vol. I IT.
20
Hosted by
Google
DOBROMIRUL-D1N-DEAL
154
DOBROSESTI (BARBOSI)
dealului Dermen-Sirti, la cele
vestice ale dealului Inasli-Bair,
la cele sudice ale dealului Gheor-
gheni-Orman-Bair, are o forma
alungita si casele mid si raspin-
dite in doua. directum, de la
S. la N. si de la S.-V. spre
N.-E.
Popula^iunea, in anul 1896,
era de 212 familii, sau 1025
suflete, din carl 529 barbap,
496 feme! ; 606 necasatoripf, 404
casatori{i, 15 vaduvl ; 1025 ce-
ta^eni Romini; 731 ortodoxT,
289 mahomedani, 5 lipoveni ;
529 agricultorf si meseriasi ; 8
circiumari.
Contribuabili sunt 223.
In ceea-ce priveste intinderea
si felul terenurilor, cele 3764
hect. ale comunei se divid ast-
fel: 150 hect. teren neproduc-
tiv (ocupat de vetrele celor doua
sate); 3614 hect. teren produc-
tiv (din care 830 hect. ale sta-
tului cu proprietaril si 2784
hect. ale locuitorilor) ; din a-
cesta : 2627 hect. teren cultivat
(dia care 230 hect. ale statulul
cu proprietaril, si 2397 hect.
ale locuitorilor); 180 hect. te-
ren necultivat, (180 hect. ale
locuitorilor) ; 1 5 hect. teren izlaz
(15 hect. ale locuitorilor); 786
hect. teren paduri (din care 600
hect. ale statului cu proprie-
taril si 186 hect. ale locuitori-
lor).
Locuitorii au : 100 plugurl,
250 care si caru^e, 1 masina
cu aburf de treerat, 4 masini
de secerat.
Vite sunt 4200 capete.
Sunt 6 mori de vint.
Budgetui comunei este de
6038 lei la venituri si 3187 lei
la cheltueli.
CaT de comunica^ie sunt : ca-
lea judefeana Ostrov-Cuzgun si
trece pe la N. de sate, si dru-
murl comunale la Cuzgun, Te-
che-Chioi, Asarlic, Regep-Cuius.
Sunt 3 geamii cu 2 hogl.
Este o scoala rurala mixta,
infiin^ata si intre^inuta de stat,
avind si 10 hect. pamint, con-
dusa de un inva^ator si frecu-
entata de 158 elevi (80 bae£
si 78 fete).
Dobromirul-din-Deal, sat, in
jud. Constanta, pi. Silistra-Noua,
cat. comunei Dobromirul, si-
tuat in partea sudic* a plaseT
si a comunei, la 3 kil., spre S.,
de catunul Dobromirul-din-Vale,
resedinta, pe vaile Dermen-Sirti
si Cara-Muus - Uzun - Culac (sau
Teche-Chioi-Ceair) si inconjurat
de dealurile Echenli - Orman,
Dermen-Sirti, Irasli Bair si Ghe
orgheni-Orman-Bair. Are o forma
alungita, cu casele asezate pe
doua ulh;i, ce se taie transver-
sal.
Intinderea lui e de 161 7 hec-
tare, din cari 82 hect. ocupate
de vatra si gradinile satului.
Populatiunea totala e de 88
familii, sau 300 sufl. Locuitorii
se ocupa cu cresterea vitelor si
taierea lemnelor.
Dobromirul-din-Vale, sat, in
jude^ul Constanta, pi. Silistra-
Noua, catunul de resedin^a al
comunei Dobromirul.
E situat in partea sudica a
plasei si cea nordica a comunei,
pe vaile Teche-Chioi-Ceair si
Dobromirul, la intilnirea lor si
inconjurat de dealurile Sari-Iol-
Bair, Chiuciuc - Hagi - Sirti, As-
lama-Sirti, Dobromirul, Sitrna-
Bair si Gheorgheni-Orman-Bair.
Are o forma patrunghiulara ; ca-
sele sunt bine zidite, inconju-
rate cu gradinile si asezate pe
cinci-sase ulipf.
Intinderea teritoriului sau e
de 2147 hect., din car! 90 hect.
ocupate de vatra si gradinile
satului.
Popula^ia totala este de 200
familii sau 634 suflete. Loc. se
ocupa cu cresterea vitelor.
Dobronau^i, sat, numit si Hapii,
pe mo$ia cu acelasi nume, co-
muna Virful-Cimpului, pi. Ber-
hometele, jud. Dorohoiu, care,
dimpreuna cu satisoarele : Mes-
teacanul, Lunca si Satul-Mare,
are o populate de 264 familii,
sau 1085 suflete.
Asazarile satenilor in parte
sunt bune, cu livezT si gradini.
Proprietatea mosiei este a
d-lui Dimitrie P. Moruzzi, iar
din vechime a fost a manasti-
rei Dragomirna din Bucovina,
pana la 1785, cind s'a vindut.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de 1 preot,
2 cintareti si 1 paracliser ; este
mica, facuta din lemn in anul
1799 de Nichitelea. Calitatea
pamintului este cam slaba, iar
o mica parte cleioasa. Satenii
improprietaripf au 590 hect. 6
ar. pamint ; iar proprietarul mo-
siei 243 hect. 73 ariT cimp ?i 15
hect. 93 ar. padure.
Piriul principal ce trece pe
mosie este Meredeaul sau Bahna.
Se gase?te piatra pentru zi-
darie, din care se extrage anual
peste 300 picioare.
Drum principal este calea na-
tionals' Mihaileni-Botosani.
Hotarele mo$iei sunt cu : Vir-
ful-Cimpului, Talpa, Zamostia,
Prelipea, Horlaceni si Lozna.
Dobroneagul, munte, la N. de
com. Nucsoara, jud. Muscel.
Dobrose^ti (Barbo§i), sat, ju-
detul Ilfov, pi. Znagovul; face
parte din com. rur. Lipia-Boj-
dani. Este situat la S.-V. de
Gruiul, in partea de E. a bal^ei
Znagovul, pe un loc cu desa-
virsire ses. E virit intr'un golf,
pe care-1 formeaza balta Zna-
govul.
Hosted by
Google
DOBROSLOVENI
155
DOBROTEASA
Are o biserica, cu hramul
Buna-Vestire, deservitS de I
preot si 2 cintarepf.
Populatia lul e de 433 sufl.
Suprafa^a totala a satului e
de 1250 hect., din can 974 a-
par^in statulul si 276 locuitori-
lor. Statul cultiva" prin arendasii
sal 552 hect. (4 ramiri sterpe,
30 izlaz, 388 padure). Locui-
torii cultiva tot terenul.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumari.
Numarul vitelor man e de
240 si al celor micT de 304.
Dobrosloveni, com. rur., jude^ul
Romana^i, plasa Ocolul, forma-
ta din satele: Dobriceni, CU475
locuitori si Potopinul, cu 307
loc. E situata pe apa Tesluiului
si pe soseaua Caracal-R.-Vilcea,
la 7 kil. spre N. de Caracal,
in apropriere de gara Romula.
Catunul Potopinul e la 2 kil. mai
la N. de Dobrosloveni.
Are o populate de 174 familii,
sau 782 suflete, din can 200 Ti-
gaui; sunt 404 barb., 378 fern.;
366 casatoriti si 416 necasatorip.
Stiu carte 37, nu stiu 745.
Sunt 185 de contribuabili.
Budgetul comunei pe 1886/87
a fost de 2 181 lei la venituri
si 2158 lei la cheltueli.
Are o scoala primara, cu un
inva^ator, frecuentata de 17 ba-
e$, din 24 copii, I9bae^i si 5
fete, in virsta de scoala. Are 5
circiume. In com. sunt 2 biserici:
S-tul Nicolae, zidit in 1847, in
Dobrosloveni si S-tul Grigore,
zidita in 1867, in Potopinul;
sunt deservite de 2 preop si 4
cintare^i.
Ca cladiri mai insemnate sunt
casele proprietaresti, si ca ra-
masi^e de construcfu vechl, ur-
me din drumul roman, care de
la Romula ducea la Apulum si
care se observa in hotarul ca-
tunulul Potopinul.
Dobrosloveni, sat, in partea
despre E. a comunei Birzesti,
jud. Vasluiu, plasa Stemnicul,
situat in infundatura formata.
de deaiurile Plopul si Faunoaia,
cu ramificarea More!.
Numirea de Dobroslovesti, se
spune ca-I este data din timpul
proprietaruluT Ioni^a Cuza Stol-
nicul, fost si Ispravnic pe la
1776, la ^inutul Vasluiu. Mai
inainte satul se numea Bal&nesti.
Se zice c& satul s'a format
intre anii 1700 — 1755 cu locui-
tori venip din Ardeal, in urma
uneifoameteman, pricinuitaprin
devastarea productelor de grin-
ding.
Are o intindere de 1017 hect.
si o populatie de 52 familii,
sau 268 suflete, locuitori Ro-
minl, can, pe linga agricultura
si cresterea vitelor, se ma! ocupa
si cu cultura albinelor.
Numarul vitelor e de 187 : 95
vite mari cornute, 80 01, 4 cai
si 8 rimatorl.
Dobrota, sat, face parte din com.
rurala Udresti, jud. Prahova,
plasa Podgoria. Are o populate
de 457 locuitori, din carl 281
barbap si 176 femei. In sat e
o biserici.
Dobrota, deal, com. Udresti,
pi. Podgoria, jud. Prahova.
Dobrota,y<z/w, jud. Braila, merge
spre N. printre ezerele Ghisani
si Glavane^ile-Rominestl, Ciulini-
Mici si Baba-Alecu si da in
Camni^a, in partea dreaptS.
Dobrota, piriu, in jud. Mehe-
din^i, pi. Closani, com. rur.
Closani. Izvoreste din ramurile
muntelui Culmea-Cernel, si, la
locul numit Buza - Plaiului, se
impreuna* cu piriul Capra, for-
mind de aci in jos o singunl
ap&, cunoscuta sub numele de
Motrul-Sec, care se ascunde in
apropiere de satul Motrul-Sec,
la locul numit Vinturisul.
Dobrota, vd/cea, la V. de com.
P&rosi, jud. Olt, plasa Oltul-d.-s.
Se varsa" in girla Leleasca,
tot in raionul comunei P&-
rosi.
Dobroteasa, com. rur., plasa Ol-
tul-d.-s. jud. Olt, compusS din
4 c&tune: Dobroteasa, Cr&ciu-
nesti, Murgesti si Leleasca.
Este situata" pe valea riului
Cungrea-Mare si pe dealui Le-
leasca, la. 41 kil. departe de
capitala jude^ului si la 5 kil. de
a plSsel.
Are o popula^umede 338 fa-
milii, sau 1639 suflete, din carl
81 15 barbati, 824 femei. Sunt 329
contribuabili. In aceasta* com.
sunt 327 case de locuit si 4
bordeie.
Sunt 3 biserici : la Leleasca,
Dobroteasa si Murgesti ; sunt
deservite de 4 preo^I.
Locuitoril se ocupa numaicu
agricultura; 7 dintre ei mai
sunt cizmari ; 2 olarl ; 11, dul-
gheri. Produsul muncei il des-
fac la Slatina, Pitesti si Rimnicul-
Vilcea.
Un num&r de 181 locuitori
s'au improprietarit la 1864, pe
mosiile D-lor I. T&rtasescu, I.
Olanescu, I. C. Bralianu, frazil
Murgesti, D. Locusteanu si T.
Gali^a, cindli s'au dat 950 hect.
Ei au 46 cai si epe, 260 boi, 320
vacl, 690 ol, 39 capre si 489
porci.
Comuna cu izlaz, vatra satu-
lui si padure, are 3314 hect.
Pe riul Cungrea-Mare, in ra-
ionul comunei, sunt 4 mori de
mclcinat, can func^ioneazcl numai
toamna si prim&-vara, cind apele
vin marl.
$coala exists in aceasta co-
muni de 35 anl. Stiu carte
Hosted by
Google
DOBROTEASA
156
DOBROTEASA-SlRBENI
300 baep si 17 fete. Copii
in virsta de scoala sunt 205:
1 1 1 baeflf si 94 fete, din carl
urmeaza 18, 16 bae^i ?i 2 fete.
Cu intre^inerea scoalei, satul
cheltueste anual 1080 lei.
In termen mijlociu se fabrica
anual in comuna peste 4200
de litri vinsi 1800 de litri |uica.
Comerciul se face de 4 cir-
ciumari.
Veniturile comunel se urea
la 4279 lei si cheltuelile la
4193 lei.
Dobroteasa se leaga, prin so-
sele vicinale la V. cu comuna
Cimpul-Mare; alte doua ramun
o leaga cu Simburesti si Parosi.
Comuna e br&zdata. de dealul
Domnesti si Leleasca, cu direc-
tia dela N. la S. si de piscurile:
Corbul, Ciobanul, Fintineaua,
Groserea, Pluteni, Tuica, Dir-
monul, Toasca, Nica si Taca.
Parte din aceste dealuri sunt
acoperite cu paduri ; pe parte
se cultiva diferite cereale.
Este udata de girlele: Cun-
grea-Mare, Cerbul si Leleas-
ca, si de valcelele : Dirmonul, Toa-
sca, Tatarascul Cuptorul-Mic,
Cu-Araci, Coada-Frasinului, Ru-
darea, Sarba, Branila, Ciobanul
si Bibica.
Se margineste cu comunele :
Simburesti, Dienci, Cimpul-
Mare, Ursi, Parosi si Drago-
esti.
Dobroteasa, sat, face parte din
comuna rurala cu acelasi nume,
jude^ul Olt, plasa Oltul-d.-s. Are
o populate de 482 locuitori.
Aci e o biserica de lemn aproape
ruinata si fara inscrip^ie. Se zice
ca s'a fondat pe la anul 1740.
S'a mutat si reparat de enoriasl
pe locul unde se afla asta-zi.
Dobroteasa, numire ce s'a dat
in vechime comunei Ceptura,
plasa Cricovul, jud. Prahova.
Dobroteasa, deal, in raionul
com. Dobroteasa, plasa Oltul-
d.-s., jud. Olt, pe care se cul
tiva 20 hect. vie.
Dobroteasa, deal, in jud. R.-Sa-
rat, pi. Rimnicul d.-j., com. Sio-
bozia-Galbenul, in partea de V.
a comunei. E acoperit cu sema-
naturl. Este malul eel sting al
piriului Galbenul (o parte din
piriul Bo ill), care e destul de
inalt.
Dobrote§ti, com. rur., in V. pla-
sei Balta-Oltul-d.-j., jude^ul Ro-
manati. Este formata din Do-
brotesti sau Piciorogi (1200I0C.),
Nisipuri (363 loc.) si Vieri (50
loc). E situata pe un teren ses si
nisipos, la hotarul jude^ului, pe
drumul Caracal-Bechet, la 24
kil. de Caracal si la 35 kil. de
Corabia. Altitudinea terenului
d'asupra niveluluT marii este de
no m.
Are o populate de 439 fam.,
sau 16 1 3 suflete, 833 barbati si
770 femei ; 784 sunt casatorip
si 829 necasatoripf. Stiu carte
149 persoane, nu stiu 1467.
Sunt 350 contribuabili.
Budgetul comunei, pe 1886 —
87, a fost de 3530 lei la veni-
turi si de 3476 lei la chel-
tueli.
Vite marl sunt 1440, vite
mici, 14 10 si porcT, 741.
Sunt 3 circiumi ; o scoala pri-
mara, condusa de un inva^a-
tor si frecuentata de 34 elevi,
din numarul de 100 copii (80
baep si 20 fete) in virsta de
scoala; 3 bisericT: Sf. Nico-
lae (1859) in Dobrotesti, Ador-
mirea-Maicei-Domnului in Nisi-
puri si una ruinata in Vieri, de-
servite de 3 preo^T si 4 cinta-
re^r.
Dobrotesti, com. rur., in jud. Te-
leorman, pi. Teleormanului, pe
Valea-Tecuciulul. Poarta numi-
rea si de Doagele si in vechime
ii zicea Bobocesti. Piriul Tecu-
ciul o strabate in toata lungi-
mea. Este asezat linga soseaua
Rosiori-Strimbeni.
Se margineste la E. cu co-
munele Zimbreasca si Beuca;
la S. cu Merisani; laV. cu com.
Ghimpeteni si cat. Atirna^i si
la N. cu com. Tecuciu-Calin-
deru.
Are o populatie de 649 fa-
milii, sau 3105 suflete, din can
645 contribuabili.
Intinderea comunei, dimpreu-
na cu mosiile aflate pe dinsa,
este aproape de 5670 hect.,
din can 1800 hectare apartin
d-nei A. D. Berendeiu si 2900
hect. apar^ine d-lui Dimache
Polimeride.
Sunt improprietariti 376 lo-
cuitori, pe 990 hect.
Pe mosiile Doagele se afla
paduri de tufan pe o intindere
de 320 hect.
Numarul viteior este de 3792
capete, dintre can: 677 vite
man cornute, 134 cat, 2876 01
si capre si 1 14 porci.
Budgetul com. este de 9350
lei la venitun si de 8436 lei la
cheltueli.
Are o scoala, frecuentata de
38 elevi; o biserica, deservita
de 2 preo^i si 2 cintare^i ; o
moara cu aburi si un helesteu
al proprietatei.
Doagele se leaga cu comuna
Merisani si cu comuna Tecu-
ciu-Calinderu prin sosele ve-
cinale, iar pe de aita parte la
E., cu soseaua judeteana Ro-
siori-Balaci-Strimbeni.
La 24 Iunie (Dragaica) si la
Duminica - Tomii se face aci
bilciu,
Dobrote§ti-Sirbeni, sau Bra-
ni§tari-de-Sus. Vez! Branis-
tari-d.-s., jud. Vlasca.
Hosted by
Google
DOBROTFORUL
157
DOBROVAfUL
Dobrotforul,/mX jud. Tecuciu ;
izvoreste din padurea Sandrul,
pe mosia satului Slobozia-Panu,
com. Stanisesti; trece prin Sta-
nisesti si strabate satele : Beiciu-
neasa si Benesti; merge in di-
rec^ie de la N. spre S.E.; se
impreuna cu piriul Pojonta la
Gura-Craestilor; de aci merge
spre E. si se varsa in Zeletin,
la Gura-Tepoaei (com. Moto-
seni).
Dobrotforul, deal, in jud. Te-
cuciu, pi. Stanisesti, com. Buda.
Acest deal este continuarea
dealulu! ce vine din jud. Bacau;
strabate comuna Colonesti. For-
meaza pe o intindere de 10 kil.
marginea intre com. Colonesti
si Buda. Culmea acestui deal
este acoperita cu viT si poarta
diferite numirT, dupa localita^ile
pe can le strabate.
Dobrotinetul, com. rur., jude-
^ulOlt, plasa Oltul-d.j., compusa
din 4catune: Catunul-d.-s., Pie-
trisul, Linia si Proaspeti. Are o
populatie de 359 familii, sau
1544 suflete, din can 15 familii
de Tigani. Sunt 270 contrib.
Tn com. sunt 293 case de locuit.
Este situata pe dealul si va-
lea Oltului, la 16 kil. departe
de capitala jude^ului si la 1 V2
kil. de resedin^a plasei.
In raionul comunei sunt 2
biserici: una in Catunul-d.-s.,
fondata la anul 1639 de Mateiu-
Voda Basarab ; mai are ctitorT
pe loan Munteanu, Florea Dra-
gomirescu si al{ii; a doua bise-
rica e in Catunul-din-Vale; s'a
reparat la 1857 de catre Dr.
Ernest de la Pomeray si preo-
tul Hie Negoescu ; sunt deservite
de 2 preoti plati^i din budgetul
comunei.
Locuitori!, afara de agricul-
tural se mai ocupS si cu dul-
gheria, timpl&ria, but&ria, croi-
toria si altele. Ei desfac pro-
dusul muncei lor la Slatina.
Vite sunt: 26 cai, 34 epe,
386 boi, 114 vacT, 1779 01 si
345 porci.
La 1864 s'aii improprietarit
288 locuitori pe mosiile d-lor
Maior Munteanu, Dr. G. Polizu,
Dr. Ernest de la Pomeray si pe
mosia statului Proaspe^i-Cirea-
sovul, dinduli-se 799 hect.
Comuna Dobrotinul, cu izlaz
cu tot, are 1733 hect.
Scoala exista in com. de vr'o
30 de am; cladirea e proprieta
tea comunei. E frecuentata de
14 copii, din numarul de 219 in
virsta de scoala. Cu intrefinerea
ei statul cheltueste 15 12 lei.
Stiu carte 86 persoane.
Stupi cu albine sunt 96.
Comerciul se face de 3 cir-
ciumari.
In satul Dobrotinetul se {ine
un bilciu anual in ziua de 21
Maiu.
Veniturile si cheltuelile com.,
dupa ultimul budget, se ridica
la suma de 2697 lei.
Prin comuna trece soseaua
jude^eana Slatina-Casa-Vechia,
ce inlesneste comunica^ia cu co-
munele : Slatina, Tesluiul, Co-
rnani^a, Deleni, Dumitresti si
Casa-Vechia.
Este brazdata de dealurile
Oltului si ^irei, cu piscurile:
Murgoiul, Birna si B2duc&,
care cad spre V. de comuna,
avind o lungime de aproape
7 kil. Pe parte din ele se cul-
tiva vii, carl dau un vin bun,
iar parte servesc ca izlaz pentru
pasunatul vitelor.
Oltul si Valea-Sirei uda com.
In slavoneste Dobrotinetul uv
semneaza pamint bun.
Dobrotinetul, deal, in jud. Olt,
raionul comunei Dobrotinetul,
pi. Oltul-d.-j., pe care se cultiv&
85 hect. vie.
Dobro^i, cfttun, pe riul Arges, in
jud. si pi. Argeselul. Are 354
locuitori si face parte din com.
rur. Albesti-Br&testi. Are o bi-
serica cu hramul Intrarea-in-Bi-
series, deservita de un preot si
un cinta>e{.
Dobrovatul, com. rur., in par-
tea de N. a pl£seT Crasna, jud.
Vasluiu, la distan^a de 43 kil.
de orasul Vasluiu, de 1 1 kil.
de Cod&esti, resedinfa pl&sel si
de 22 kil. de orasul Iasi, situata*
in marginea jude^ulul, pe cul-
mea dealuriior si a v£ilor ce se
desfac din dealul Bordea, la
hotar intre jud. Iasi si Vasluiu.
Este formats din satele: Do-
brova^ul-Moldoveni, Dobrova^ul-
Rusi si Dumasca, pe o intin-
dere de 8952 hect, din cari
5028 hect. p&dure si 1265 hect.
loc de culture, fina{, imas, pro-
prietatea Domeniulul Coroanei,
iar 2660 hect. sunt ale locui-
torilor improprietSrip.
AceastS mosie a fost a m&-
n&stirei Dobrova^ul, dupS ac£-
reia secularizare deveni proprie-
tatea statului si apol a Dome*
niului-Coroanel.
Are o populate de 796 fam.,
sau 2777 suflete, in care sunt
100 Lipoveni, 200 "pganl si 61
Evrei. Stiu carte 146 persoane.
Locuitori! se ocupa" cu agri-
cultura ce se face pe o intindere
de 13 15 hect., pSr^ile lor, si 658
hect. partea proprieties ; el
se mai indeletnicesc cu cultura
vie! si a livezilor pe o intindere
de 140 hectare, cu t&iatul lem-
nelor din p&durl si cu tran-
sportui lor pe la orase.
In aceastS comunS sunt 2 bi-
serici si o manastire, deservite
de 3 preotl si 6 cintSre^I; o
bisericS lipoveneascS ; o scoala;
o moara de ap&; 8 circiumi.
Comerciul se face de 16 per-
soane.
Hosted by
Google
DOBROVAfUL
158
dobrovAtul-rusi
Budgetul e de 7544 le! la
ven. si de 6919 1. 93 b. la chelt
Sunt 367 contribuabili.
Num&rul vitelor e de 3720 :
1244 vite marl cornute, 1300 01,
390 cal si 787 rim&tori.
Locuitoril poseda: 155 plu-
guri si 270 care cu boT, 28 plu-
gurl si 57 caru^e cu boT.
In aceasta comuna se afla
penitenciarul cu acelasi nume.
Dobro va{ul (Manastirea-), ma-
ndstire, in marginea de N. a
satulu! Dobrova^ul-Rusi, com.
Dobrova^ul, pi. Crasna, judetul
Vasluiu, fundata de $tefan-cel-
Mare. Cladirea ei s'a inceput la
anul 1503 si s'aterminat in 1504,
iar zugniveala din launtru s'a
facutsub domnia lui Petru Rare?.
Aceasta man&stire a fost in-
chinata manastirei Zografului
din Sflntul Munte, de catre
Vasiie-Voda si a fost stapinita
de calug&rii greci cu opt mosii,
iar dup& secularizare a devenit
proprietatea statului. In casele
din jurul acestei manastin sc
afla penitenciarul Dobrova^ului,
infiinfct la 1864 de M. Cogil-
niceanu, fostatunci ministru de
interne. Acest penitenciar ser-
veste de inchisoare pentru con-
demna^tf corec^ionalf.
Dobrova{ul,/^2>, (jud. Vasluiu,
pi. Crasna), proprietatea statului.
tnainte de secularizare era pen-
dinte de manastirea Dobrova^ul.
La anul 1871 avea o arenda de
34000 lei si a fost ipotecata
impreuna cu alte 380 proprie-
ty! ale statulul pentru asigu-
rarea imprumutulul domenial de
78000000 lei, efectuat in anul
1 87 1. Pe periodul 1880—85,
arenda acestei mosii a scazut
la 30000 lei pe an. Pe mosia
Dobrova^ul se afl& si o padure
in intindere aproximativa de
3000 pogoane.
Dobro vaful, penitenciar, judetul
Vasluiu, plasa Crasna, in mana-
stirea cu acelasi nume.
Penitenciarul Dobrova^u s'a
infiin^at la 1864 de D. Co-
galniceanu, ca ministru de
Interne. Serveste pentru con-
damna^f corec^ionali. Situa^ia
acestei inchison era la Aprilie
1886, urmatoarea : se aflau
in tot 232 de condamnap,
din carl 222 corectionali si
numal 10 la reclusiune. Un
numar de 106 condamna^i
exercitau in inchisoare dife-
rite mestesuguri. Pentru ad-
ministratia penitenciarului de
la Dobrovat este inscrisa. in
budgetul ministerului de Interne
o suma anuala (1886— Sy) de
4480 lei.
In acest penitenciar a fost
internat si a murit (1869) ne-
norocitul Iancu Falcoianu, fos-
tul director la acea epoca a
Postelor si Telegrafelor.
Dobrovajul, piriu, izvoreste de
sub dealul Birnova, jud. Ia?i,
trece pe teritoriul comuneT Do-
brova^ul, pi. Crasna, jud. Vas-
luiu, intra in com. Codaesti, si
dupa, ce trece prin sesul pe
care e asezat si satul Codaesti,
se varsa in piriul Cu^igna si
apoT impreuna in Vaslue^ dupa
ce primeste piraiele : Pietrosul,
Humaria, Colonea^a si Dumasca.
Dobro va^ul, vale, in judetul Vas-
luiu, comuna Dobrova^ul, plasa
Crasna. Are forma lungarea^a si
ingusta. Incepe de sub satul
Slobozia, din com. Ciurea, jud.
Iasi si merge pana in piriul
Vaslue^ul, aproape de Movila-
lui-Burcel. Prin mijlocul acestei
vaT curge piriul Dobrova^ul.
Dobrova^ul-Moldoveni, sat, in
partea de E. a com. Dobrova-
$ul, pi. Crasna, jud. Vasluiu ; se
numeste Moldoveni, pentru a
se deosebi de satul Dobrova^ul-
Rusi, care e colonizat cu Ru-
teni, inca. din timpul luT Ste-
fan-cel-Mare.
E situat pe coasta de V. a
dealuluT Dobrova^ul, pe o su-
prafa^a de 4293 hect., din can
2574 hect. padure si 572 hect.
loc de cultura, imas, fineata, ale
proprieta^ei Domeniului Coroa-
nei, iar 1 147 hect. sunt ale lo-
cuitorilor. Are o populate de
300 familii, sau 1285 suflete,
din can 31 suflete Evrei si 50
TiganT.
Aici este resedinta com.; o
scoala cu localul ei propriu, infi-
intata la 1865, frecuentata, de 48
elevi ; o biserica de lemn, con-
struita in 1825 de un calugar
numit Pahomie, deservita de
un preot si un eclesiarc. Sunt 2
crisme.
Numarul vitelor e de 1 145 :
492 vite man cornute, 250 of,
135 ca! si 268 rimatori.
Locuitoril poseda : 70 plu-
guri si 12 care cu boi; 10 plu-
gurl si 20 carute cu caT. Stupi
cu albine sunt 215.
Dobro va{ul-Ru§i, sat, in par-
tea de V. a com. Dobrova^ul,
pi. Crasna, jud. Vasluiu; si-a
luat numele de la o colonie de
mazurl rusnaci, stabiliti aci, se
zice, inca din timpul lui Stefan-
cel-Mare.
E asezat pe coasta Dealului-
Rusilor, pe o suprafa^a de 4126
hect., din can 693 hect. loc de
cultura, flna^ imas si 2453 hect.
padure, proprietatea Domeniu-
lui Coroanei, iar 980 hect. ale
locuitorilor. Satul are o popu-
late de 185 familii, sau 900 su-
flete, din car! 25 Evrei si 56
Tiganl.
In partea nordica se afla ma-
nastirea Dobrova^ul, deservita
de 1 preot si 3 dascali. In cur-
Hosted by
Google
DOBROVESTI
159
DOBRUTULUl (PISCUL-)
tea sa se afla penitenciarul co-
rec^ional. In apropiere este o
moara cu patru pietre. In sat
sunt 4 circiume.
Numarul vitelor e de 1 338 : 430
vite mart cornute, 497 oi, 154
caisi257 rimatorl.
Locuitorii poseda: 60 pluguri
si 100 care cu bol, 10 plugurT
si 15 caru^e cu cal; 22 stup!
cu albine.
Dobrove^ti, fost sat, in jude^ul
Mehedinti, plaiul Closani, com.
urb. Baia-de-Arama, linga Dea-
lul-Spinenilor.
Dobrove^ti, hotar de mosie, in
jud. Mehedinti, plaiul Closani,
com. urb. Baia-de-Arama.
Dobrul, munte, jud. Bacau, pi.
Trotosul, com. Tirgul-Trotus,
din dreapta Trotusulul, situat
linga manastirea Paltinisul.
Dobrul, pddure, pe mosia Tata-
resti-d.-s., jud. Teleorman, situ-
ata spre N. acestei mosil, la
hotarul despre jude^ul Arges.
Are o intindere de 372 hect.
Esente : cer, girnita si tufan.
Dobrul sau Cerbul, piriias, jud.
Bacau, pi. Trotusul, com. Tir-
gul-Trotus, care se incarca cu
piriiasul Balta-PorculuT si apoi
se scurge in dreapta Slaniculul,
la villa Munteanu.
Dobrul, vale, jud. Bacau, plasa
Trotusul, com. Tirgul-Trotusul,
care incepe la sipotul piriului
Dobrul si se intinde pana la
villa Munteanu, la poalele mun-
telui Cerbul.
Dobrule^ti, localitate, in jude^ul
Suceava, com. Cristesti. (Vezi
Boureni).
Dobrunul, com. rur., in S. pi.
Olte^ul-Oltul-d.-s, jud. Roma-
na{i, formata din satele: Do-
brunul (400 locuitorl) si Chili!
(250 locuitorl). E situatapeva-
lea si pe terenul drept al 01-
te^ulul, in fa^a com. Pirscoveni
si $opirli^a, la 18 kil. departe
de Caracal si la 13 de Bals.
Altitudinea terenului d'asupra
nivelului marii este de 144
m. Are o populate de 152
familii, sau 605 suflete ; 305
barbap si 300 feme!; 277 casa-
tori^i si 328 necasatori^i. $tiu
carte 31, nu stiu 574. Sunt
125 contribuabilf. Budgetul com.
este de 2214 lei la venit si de
2269 lacheltueli. In sat sunt 250
duzi pentru cresterea gindacilor
de matase.
Vite mart sunt 846; vite
mici 794 si porci 170. Este o
biserica, Sf. Nicolae (1845), de-
servita de 1 preot si 2 cinta-
rep; sunt 2 circiuml.
In coprinsul com., Brazda-lul-
Novac se scoboara pe o muchie
de deal, chiar in mijlocul com.,
apoi apuca spre Sopirli^a. Sub
un pise de deal, in marginea
Olte^ului, se afla ramase zidun
de case si o biserica. Se po-
vesteste ca s'ar fi gasit aci in
vechime talere de argint, cu^ite,
inele cu pietre scumpe, bra^ari
de aur si boabe de marga-
ritar. Despre ziduri si biserica
se spune ca au fost cladite de
Ghinea Vistierul, zis si Ciucala,
pe timpui lui Mateiu Voda.
Dobrusa, sat, face parte din com.
rur. Zlatarei, pi. Oltul-d.-j., jud.
Vilcea. Are o populate de 537
locuitorl, 270 barba^I si 267 fe-
mel, iar ca populate scolara
are 52copii, 30 bae^f si 22 fete.
Aci e schitul Dobrusa.
Dobrusa, sat, face parte din com.
rur. §tefanesti, pi. Oltul-d.-j. jiid.
Vilcea. Are o populate de 445
locuitorl, 238 barbaflf si 207 fe-
mei. E la distant de 1 kilo-
metru de catunul unde se afla
scoala comunel. Copil in virsta
de scoala sunt 54. Aci e o bise-
rica delemn, fara inscrip^ie, fa-
cuta de locuitorl, cam de vr'o
100 ani, dupa cum afirma eel
batrinl.
Dobrusa, fost schit, pe valea Do-
brusa, linga com. Voicesti, pi.
Oltul-d.-j., jud. Vilcea, fondat,
dupa cum se zice, de Ceaus
Du{u, la anul 1800.
Dobrusa, deal, in jud. Vilcea,
com. $tefanesti, pi. Oltul-d.-j.
Dobrusa, deal, cu direc^ia N.-S.
in com. Zlatarei, pi. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea; e plantat cu vil.
Dobrusa, pddure a statulul, in
jud. Vilcea, pi. Oltul-d.-j., in intin-
dere de 76 hect. Impreuna cu
trupurile: Verdea (20 hect.),
Zlatarei (216 hect.), Parasesti
(885 hect.), Gusoeni (180 hect.),
Mitrofani (125 hect.) si Noro-
pi^a (22 hect.), fine de com.
Dragasani, $tefanesti si Crefeni.
Dobru§a, piriias, in partea de
V. a com. Sutesti, pi. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea.
Dobrusa, vale, trece prin cat.
Dobrusa, com. $tefanesti, pi.
Oltul-d-.j., jud. Vilcea. Izvoreste
din padurile com. Fumureni si
merge de se varsa in riul Oltul.
Dobru^ului (Padurea-),/^^/; -e,
in jud. Bacau, pi. Trotusul, com.
Tirgul-Trotus, de pe mosia
Sianic.
Dobrujulul (Piscul-), virf de
munte, in jud. Bacau, pi. Tro-
tusul, de pe teritoriul com. Tir-
gul-Trotus.
Hosted by
Google
DOCANI
160
DOCHIA
Docani, sat, in jude^ul Tutova.
pi. Tirgul, spre S.-E. pe piriul
Docan. Formeaza singur o co-
muna (com. Docatii). Are 60 1
locuitori, din can 45 stiu carte.
Contrib. sunt 92. Sunt 145 case.
In cuprinsul com, sunt gradinarii.
Se cultiva viea pe o intindere da
48 hect., din can 15,50 nelu-
cratoare; iar livezile cu prune
numai pe o suprafa^a de 75
aril.
Comerciul se face de 7 per-
soane in 12 stabilimente com-
erciale (din can 4 circium!).
Are o scoala primara de bae^T;
2 biserici. Veniturile sunt de
3413,04 lei anual.
Docanul, piriU, ce curge prin
pi. Tirgul, com. Docani, jud.
Tutova; izvoreste din com. Bra-
desti, curge spre S. si se varsa
in piriul Jerava^ul de adreapta.
Docaneasa, sat, in jud. Tutova,
pi. Tirgul, com. Vinderei, spre
S.-E. de satul Vinderei. Are
346 'locuitori (din carl 8 stiu
carte) si 56 case.
Docane^ti, numire, ce purta ina-
inte de 1864, un sat asezat
pe malul sting al riulu! Siretul,
linga satul Iucsesti-d.-s., judetul
Roman, si care sat a fost des-
fiin^at de proprietarul lui de
atunci, ca sa nu dea locuitorilor
pamint dupa. legea rurala.
Dochia, com. rur.,m jud. Neam^u,
pi. Piatra-Muntele, infiin^ata a-
cum cip-va am in urma, in vir-
tutea lege! din 1864. Este a-
sezata pe podisele cuprinse ca-
tre E. piriulu! Cracaul, pina in
dealurile Marginenilor si ale Ta-
tomirestilor, intre com. Girovui
la N.-V.-S., com. Mafgineni la
S.-E., com. Budesti-Ghicai, Bar-
gaoani si $erbesti, la N.
Este formata din satele: Do-
chia si Balusesti, si are o popu-
la^iune de 280 famili!, sau 1257
suflete, carl traesc in 298 case ;
sunt 573 barbap, 585 feme!; 576
necasatorifi, 490 casatorifi, 86
vaduvT, 5 divor^i; 261 baie^T,
273 fete; 7 strain!. Stiu carte
1 16, nu stiu 1041.
Dintre locuitori! improprieta-
ri^T in 1878 sunt astazT: 225
can stapinesc insisi locurile
lor; 57 ca urmasT; 13 locuri
parasite; 39 locuri ocupate de
catre al^i!, 15 locuri ramase pe
seama com.
Solul se cultiva pe o intindere
de 909 hect., 50 aril.
Imasul are o intindere de 170
hect. si nutreste un numar de
1456 capete de vite.
In comuna sunt 2 biserici
(una in ruina), deservite de 1
preot si 1 eclesiarc, platiti din
fondurile comuneT; o scoala. De
asemenea 3 fierarif; 4 cojocari! ;
1 croitorie, 3 stolen!, 3 rotarii ;
1 dogarie, 2 cizmari!; 1 rogo
jinarie.
Bidgetul com. e de 5284 let,
74 banl la venitun si 5096 let,
81 bant la cheltuel!.
Comunica^iunea cu satele ve-
cine se faceprin: soseaua comu-
nala, care incepe din satul Roz-
nov, trece prin satul Dochia,
si se pune in legatura cu so-
seaua jude^iana Piatra-Bozieni,
intre al 15 — 16 kil.; prin un
drum, care incepiiid de linga
satul Dochia (soseaua peceden-
ta), traverseaza soseaua Piatra-
Bozieni intre kil. 12 — 13 si
uneste cu soseaua Serbesti; prin
uu drum care incepind din sa-
tul Dochia, duce prin satul Ba-
lusesti la satul Itrinesti (com.
Margineni), etc.; prin un drum,
din soseaua Dobreni-Moinesti
intre kil. 12 — 13, precum si
prin alte drumuri naturale ce
leaga diversele locality! 15 mi-
trofe.
Dochia, sat, in com. Dochia, ju-
detul Neam^u, pi. Piatra-Mun-
tele E situat la 16 kil. depar-
tare de orasul Piatra, intre sa-
tul Balusesti, Danesti si Bahna.
Are o populatie de 260 fam.,
sau 1054 sufl., can locuesc in
273 case. Aceasta populate se
imparte astfel : 520 necasatorip,
454casatoriti, 75 vaduve, 5 divor-
tatT; 522 barbap, 533 femeT.
Stiu carte 104 persoane, nu
stiu 950.
Locuitori! sunt top Romtn!,
improprietari^! la 1878.
In acest sat se afla: o bise-
rica ; o scoala frecuentata de
38 elev!.
Dochia, stinca, reprezentind o fi-
gura omeneasca, in grupamun-
telu! Ceahlaul.
lata cum descrie G. Asachi
m «Itinerariul Carpa£ilor», acea-
sta localitate :
Trecind Piriul-Sirbenilor, dupa
un ceas ajung! la Bitca numita
Piciorul-Sihastrulu! si in urma
la Piriul- Alb, care curge intr'o
vale ingusta, in al careia mij-
loc se inalta chipul antic al Do-
chie!. Din aceasta strimtoare
sufla un vint puternic si, dupa
cum zice balada, piutesc in aer
o multime de vulturi, car! es
din stincele invecinate, numite
Stratul sau Tabara-Vulturilor.
Numele eel faimos al acestu!
loc au indemnat a se zidi aic!
un schit, care a fost pana la
1704; dar in ziua de Past!, pe
cind se serba in biserica sf. in-
viere, un munte de omat des-
facindu-se din virful Pionului,
aingropat schitul cu top sihastri
si a prefacut forma acestu! loc.
O icoana ce a scapat din acea
catastrofa a insemnat locul fos-
tulu! schit si, ma! in urma, a pri-
cinuit facerea schitulu! Ceri-
bucul.
.La acea intimplare, chipul Do-
Hosted by
Google
DOCHIA
161
DOCUZOL-BAIR
chieT, de si era stinca puternica,
a suferit o sim^itoare stricaciu-
ne ; partea de sus care infa^isa
capul, umerii si sinul, s'au spart
si se vede zacind in oare-care
departare. Aceasta masa com-
pusa din aglomera^ii (pletricele
intre ele inchegate), putea sa
fie partea fetef si a parului.
Trunchiul si coapsele figuriisunt
de stinca" indesata de bazalt ;
prundisul adunat intre parole
ce inchipueau fluerele, abia lasa
un desert, de-a putea trece un
om; pe acolo curge Piriul-Alb,
de unde isi are a sa obirsie,
precum zice si Cantemir. Alte
pietre, de asemenea aglomera-
tice, ce inchipuesc oile DochieT,
zac imprejurul acestuT chip, iar
alaturea se afla, singuratica, alta
piatra indestul de mare care se
numeste Vulturul-luT-Traian, ca-
ruia, dupa zicerea traditiunei, i-ar
fl incredin^at acest imparat paza
Dochiei.
Dochia, stinca, jud. Neam^u. E
situata in localitatea numita Pe-
tro-Dava.
Dochiei (Lunca-), cdtun, in co-
muna Corna^elul, jud. Neam^u,
pi. Racaciuni.
Este asezat pe lunca Trotu-
sului, la V2 ceas departare de
catunul Cornatelul.
Are o populate de 166 sufl.,
can locuesc in 30 case. Are o
biserica filiala, cu hramul Sf.
Nicolae (parohia Cornatelul). Co-
pi! cu vtrsta de scoala sunt 15
(8 bae^f si 7 fete).
Docolina, tirgusor, in partea de
V. a com. Albesti, jud. Falciti,
pi. Crasna, asezat pe ses linga
soseaua na^ionala Vasluiu-Bir-
lad.
Pu^in mai in jos de tirgusor
se afla un pod mare de piatra
peste apa riulujf Birlad, c ns-
o
68878. Marelr Dirfinvnr Geogra/ic. Vol. ) II.
truit pe 5 arcurlin timpul Dom-
niei lul Mihail Grigore Sturdza.
Aici la Docolina, ne spune
cronicarul Grigore Ureche, a
urmat un razboiu intre Cre-
^u Potcoava si Petru Schiopul,
in anul 1578, pentru domnia
^arei.
Docuzaci, sat, in jud. Constanta,
plasa Mangalia, catunul com.
Cara-Omer, situat in partea sud-
vestica a plasei si a comunei,
la 14 kil. spre V. de catunul
de resedin^a Cara Omer, fiind
satul eel mai de la marginea
sud-vestica a comunei. Este
asezat pe marea vale Docuzaci
si este inchis de dealul Docu-
zaci in partea sud-vestica si de
Dealul-Morii in partea de E.
Este dominat de virful Dccu-
zaci, care este la 2 kil. spre
S.-V. si care are o inal^ime de
193 metri.
Suprafa^a sa este de 440 hect,
dintre can 14 hect. sunt ocu-
pate de vatra satului.
Popula^iunea sa, compusa mai
toata din Bulgari, fiind la hotar,
este de 6$ fam., cu 220 sufl. Dru-
mulcomunal Hairam-Chiol-Dere-
Chioi trece pe la S.-V. satului,
fara sa dea prin sat ; insa este
un alt drum de la Hairam-Chioi
la Docuzaci, care trece prin
Demircea si un altul de la Dere-
Chioi la Docuzaci, care trece prin
Cerchez - Chioi. Alte drumurl
pleaca la Mamuzli, la Calfa-
Chioi si la Cial-Margea.
Docuzol, sat, in jud. Constanta
plasa Medjidia, catunul com.
Alacapi. E sit lat in partea N.
a plasef si cea N.-V. a com.,
la 9 kil. mai spre N.-V. de ca-
tunul de resedin^a Alacapi. Este
asezat pe valea Docuzol, pe
ambele maluri ale piriului Do-
cuzol, inchis fiind de dealul
Docuzol-Bair din partea esticS
si fiind dominat de virful Chi-
ostei II, care se afla la 1
kil. spre S. de sat, si care are
o inal^ime de 58 metri. La N.
satului, la 500 metri afar a din
sat, se afl& Cisla-luI-Caciul& ; iar
la N.E. satului, si la marginea
lul se afla Cisla-lui-Manasie-
Jecu.
Suprafa^a satului este de 4624
hect., dintre care 24 hect. sunt
ocupate de gradinl si de vatra.
Popula^iunea, mai toata tur-
ceasca, este de 140 familii cu
774 suflete. Casele sale sunt
in general marl si regulat ase-
zate, ceea-ce face ca uli^ele sale
sa fie toate drepte. $oseaua
j ude^eaua Medjidia-Carol I-Dana-
Chioi trece prin partea vestica
a satului si prin Cisla-luI-Caciula;
iar drumul comunal Chiostel-
Tortoman tae satul in douaparflf,
aproape egale; alte drumurl
comunale mai pleaca la N. spre
Bilarlar (Doroban^ul); la N.-E.
catre Cara-Murat si la V. catre
Panaghir.
Docuzol, virf de deal, in jud.
Constanta, plasa Medjidia, com.
Tortoman, virful eel mai inalt
al dealulul Docuzol-Bair, avind
103 metri inal^itne; a fost si
punct trigonometric de obser-
va^iune derangulai 11-lea; este
acoperit cu verdea$a\
Docuzol, piriti, in jud. Con-
stanta, plasa Medjidia, com.
Alacapi, catunul Docuzol. Iz-
voreste de la N. satului Docu-
zol, dintre Cisla-luI-Caciula si Ci-
sla-luI-Manasie -Jecu ; trece prin
mijlocul satului si se vars&, dupa
un drum de 3V2 kil., in balta
Cara-Su. Malurile sale sunt cam
baltoase, cu atit mai mult cu
cit se apropie de Cara-Su.
Docuzol-Bair, deal, in jud. Con-
stanta, plasa Medjidia, comunele
21
Hosted by
Google
DOCUZOL-BAIR
162
DOERANI
Tortoman ?i Alacapi; are o
direc^iune de la S.-V. catre N.-
E., mergind printre vaile Ce-
libichioi-Ceair $i Dere-Chioi pe
de o parte $i Cilibi-Chioi $i Do-
cuzol- Ceair pe de alta parte.
Are o inal^ime maxima de 103
metri, pe care o atinge in virful
sau Docuzonul. Este acoperit
cu pa$une $i pe poale cu se-
manaturl.
Docuzol-Bair, deal, in jude-
^ul Constanta, plasa Medjidia,
com. Alacapi ; se intinde cu o
direcfiune de la N.-E. catre S.-
V. printre satele $i vaile Do
cuzol ?i Chiostel. Are o inal-
^ime maxima de 82 m. §i vir-
furi principale pe Chiostel II
cu 58 m. $i Acbalcic-Uba (59
m.), primul la extremitatea su-
dica ?i secundul la cea-1'alta ex-
tremitate. Este acoperit cu pa-
$uni ?i semanaturi.
Docuzol-Bair, vale, in jude{ il
Constanta, pi. Medjidia, com.
Alacapi ; se desface din ramifi-
ca^iunile orientale ale dealului
Dere-Chioi, indreptindu-se catre
S., merge printre cele doua dea-
luri Docuzol-Bair, trece prin sa-
tul Docuzol $i se deschide in
balta Cara-Su. Prin mijlocul sau
curge piriul Docuzol.
Dodea, deal, se Intinde pe teri-
toriul satuluT Chetre^ti, comuna
Chetre^ti, plasa Stemnicul, jud.
Vasluiu.
Dodeiul, vdlcea, izvore?te de la
S.-V. com. Ote$ti-d.-s., pi. 01-
tul-d.-s., jud. Olt, ?i se varsa
in Cungrea - Mica, pe {annul
drept, tot in raionul comuneT
Ote^ti-d.-s.
Dodeni, loc izolat, jud. Neam^u,
pi. Piatra-Muntele, com. Bicazut.
E situat pe dreapta riului Bis-
tri^a, linga piriul cu acelasT
nume.
Dodeni, piriias, jud. Neam^u, pi.
Piatra-Muntele, com. Bicazul ; iz-
vore§te din colinele estice ale
mun^ilor Neagului (grupa fur-
citurilor, deta^are a sistemului
stincos Ceahlaul); curge in di-
rec^iune estica pana in dreptul
locului izolat cu acela?! nume,
unde, traversind $oseaua mixta
Piatra-Bicaz Prisacani, intre kil.
82 — 83, se varsa pe partea dreap-
ta a riulul Bistri^a.
Dode^ti, com. rur., in partea de
S. a pla?eT Mijlocul, jud. Falciu,
formata numai din satul Do
de?ti. Are o populate de 280
familii, sau 1180 suflete, din
can 280 contribuabilT.
Locuitorii sunt raze§i.
In satul Dode^ti se afla : pri-
maria; o $coala, infiintata la a-
nul 1868, frecuentata de 68 e-
levl; o biserica, facuta la 1825,
deservita de 1 preot ?i 2 das-
calT.
Prin mijlocul satuluT trece pi-
riul Dode$ti. Teritoriul comuneT
e brazdat de 3 dealuri princi-
pale.
Vite marl cornute sunt 482 ;
cai, 34; 01, 519 ?i porcT, 289.
Dode^ti, sat. (VezT Dode^ti, co-
muna, plasa Mijlocul, jude^ul
Falciu).
Dode^ti, piriii, pe valea caruia
se afla satul Dode§ti, jude^ul
Falciu, pi. Mijlocul, com. Do-
de$ti.
Dodi^e^ti, numire ce se mai da
satului Oniceni, din jud. Roman,
pi. Fundul.
Dodolea, deal, jud. Boto?ani, la
E. de valea Dodolea, pe mo$ia
$i com. Deleni, pi. Copula.
Dodolea, iaz, in valea Dodolea,
jud. Boto^ani, com. Deleni, pi.
Copula.
Dodolea, vale, pe mo$ia Deleni,
in partea de N.-E. a com. De-
leni, pi. Copula, jud. Boto^ani,
intre dealurile : CapreT, Dodolea
$i Struna.
Dodul, numele vechiU al schitului
Raraul, jud. Suceava.
Dodul, bdltifa, formata din var-
saturile Prutului, pe teritoriul
com. Mastacani, pi. Prutul, jud.
Covurluiu.
Dodul, munte, jud. Suceava. VezT
Raraul.
Doerani, sat, in jud. Constanta,
pi. Hir?ova, cat. com. Topolo-
gul. E situat in partea orien-
tals a pla$eT ?i cea meridionals
a comuneT, la 2V2 kil. spre S.
de cat. de re^edinta Topologul.
Este a^ezat pe valea Hagi-Omer-
Dere, pe ambele malurT ale pi-
riuiuT Hagi-Omer, maT mult pe
malul drept de cit pe eel sting.
La sadul sau se intinde padu-
rea Tausan-Orman sau Padurea
Epurilor. Este inchis la N. de
dealul Carami$a-Tepe $i la S.
de dealul Mi?elic-Bair. Supra-
fa^a sa este de 1779 hect., din-
tre carl 79 hect. sunt ocupate
de vatra satuluT $i de gradinT.
Popula^iunea sa, compusa nu-
mai din TurcT $i TatarT, este
de 147 familii, sau 667 suflete.
Casele sunt man $i a$ezate re-
gulat pe malurile piriuluT, can
sunt inaite $i ripoase. Soseaua
jude^eana Hir?ova-Babadag tre-
ce pe la sudul satuluT ; un drum
pleaca spre N. la Topolog.
Doerani, movild, in jud. Con-
stanta, pi. Hir$ova, com. Calfa,
cat. Doerani.
Hosted by
Google
D0ERAN1
163
DOFTANA
E situat aproape de hota-
rul jude^ului Tulcea. Are o inal-
^ime de 392 tn.; fost punct tri-
gonometric de observa^iune de
rangul al II-lea. Este acoperit
cu verdea^a. E situat in partea
de N.-E. a plasei si a comunei
si la 2 kil. spre N.-E. de satul
cu acelasl nume.
Doerani, alt nume al piriului
Hagi-Omer, jud. Constanta, pi.
Hirsova, com. Calfa, cat. Doe-
rani.
Izvoreste din poalele meridio-
nale ale dealulul Periclic (jud.
Tulcea), cu numele de Hagi-O-
mer ; se indreapta ma! intiiu
spre S., apoi spre V., avind o
directiune generala de la N.-
E. spre S.-V.; trece prin satul
Hagi-Omer, apoi intra in jud.
Constanta, com. Calfa ; trece prin
satul Doerani, de unde isi schim-
ba si numele, luind pe al satu-
lui ; curge printre dealurile Ca-
ra-Mise-Tepe si Miselic-Bair si,
dupa un curs de 6 kil., se varsa
in pir. Ciordere, ceva mai sus
de satul Calfa. Pe valea luT merge
drumul comunal Hagi-Omer-
Doerani-Calfa. Maluriie sale sunt
inalte si pietroase, din cauza
nature? dealurilor ale caror poale
le uda.
Doftana, com. rur., jud. Bacau,
pi. Trotusul. E asezata pe va-
lea Trotusului si pe Doftana si se
compune din 4 catune: Dofta-
na, resedin^a la confluen^a ce-
lor doua riuri ; Bogata, de a
dreapta Trotusului ; Larga si
Cucuie^i, de-a stinga lul.
In Condica Liuzilor (18 12) se
gaseste trecuta Doftana raza-
seasca ; iar in Statistica din
1878, se afla compusa tot din
ceie 4 catune de mai sus.
Teritoriul com. se marginesre
la N. cu al com. Darmanesti,
despar^indu-se de el prin piriul
Mascasiul, la E., cu al com. Bir-
sanesti (satul Bratesti si cu Tir-
gul-Ocna) la S. cu com.Tirgul-
Ocna si la V., cu Transilvania.
In dreptul acestel com. sunt
in mun^il Carpa^i, virfurile Ne-
mira, figanca si $andru. Din
aceasta din urma se lasa spre
Uzul si Doftana, culml de munfi
cu virfurile Ursoaia, Ousorul,
Dracoaia si Balalaul dincolo de
Trotus. Uzul si o mul^ime de
pirate uda teritoriul comunei.
Are o scoala mixta, care func-
tioneaza din 1865, in satul Dof-
tana, intre^inut& de stat intr'un
local bun, construita din birne,
de comuna, cu 15 prajini pa-
mint in vatra satuluT. In anul
1 89 1, scoala a fost frecuentata
de 47 copil, printre can 1 2 fete.
Sunt 4 biserici ortodoxe: 2
in Doftana, 1 in Cucuie^i si I
in Larga, deservite de 3 preo^I
si 6 cintare^i, si 2 biserici ca-
tolice: 1 in Doftana si alta in
Bogata cu un singur preot.
Sunt 640 case de locuit; 18
circiuml.
Popula^ia e de 654 fam., sau
2848 sufl. : 1417 barba^T, 1421
femei; 2554 Romini si 294 Un-
guri; 2810 de protec^iune ro-
mini si 38 ungara; 1040 agri-
cultori, 19 meseriasi, 20 indus-
trial, 9 comercianti, 21 profe-
siunT libere, 42 muncitor! si 22
servitorl. $tiu carte 147 per-
soane, nu stiu 2701.
Contribuabili, dupa noul re-
censamint, sunt 533. Dupa le-
gea rurala din 1864,1a 273 lo-
cuitor! s'au dat 1289 falcisi40
prajini pamint in improprieta-
rire.
Teritoriul com. are o intin-
dere aproximativa de 24381
hect. Padurile (Doftana, Larga,
Ciobanasul) ocupa aproape 20000
hect.
Proprietary marl : N. N. Ghi-
ca are o mosie de 12730
hect., ce da un venlt anual de
36500 lei si G. N. Ghica, o mo-
sie de 9790 hect., ce da un ve-
nit de 16900 lei pe an.
In comuna se gasesc: o fa-
brica de cherestea cu aburT, a
d-lor Niculescu si Miteanu, ma!
multe ferastraie de apa si o fa-
brica de gaz.
Viile sunt pe o suprafa^a de
9 hect. Viea lucratoare ocupa
3 M hect.
Animate sunt: 115 ca!, 1790
vite cornute, 530 capre, 1425
01 si 544 porci.
Budgetul comunei pe exerci-
^iul 1 89 1 — 92 avea, la veniturl
lei 12223, banl 14 si la chel-
tuell lei 1 1 749, ban! 62.
Teritoriul comunei este stra-
batut de calea jude^eana Tir-
gul-Ocna-Moinesti si de calea
vecinala care duce la poteca
Uzunulul.
Distance: la Bacau, capitala
districtulul, 66 kil.; la Moinesti
19 kil.; la Tirgul-Ocna, resedin-
^a plasei, 8 kil. si la com. Dar-
manesti, 5 kil.
Doftana, sat, jud. Bacau, plasa
Trotusul si resedin^a comunei
cu acelasl nume; situat in valea
piriului Dofteanel, aproape de
gura acestui riu in Trotus. Are
o scoala mixta; 2 biserici, din
care una vechie, cladita de lo-
cuitorl la 1788, si alta cladita
la 1889, de locuitorl, cu ajuto-
rul Primariel si a proprietarulul
N. Ghica; aceasta din urma e
deservita de 1 preot si 2 cin-
tare^I; este si o biserica cato-
lica, inal^ata de locuitorl la 1861.
Are o populate de 366familii,
sau 1670 suflete.
Vite sunt : 74 cal, 988 vite
cornute, 375 capre si 360 porci.
Pe teritoriul acestui catun se
gasesc : o fabrica de cherestea
cu aburl; 4 herastraie de apa;
o fabrica de gaz. Pamintul a-
Hosted by
Google
DOFTANA
164
DOFTANA
bundS in pScura, mat cu seam&
in vaile N&neasa si Pacuricea.
Doftana, mo§ie, jud. Bac&u, pi.
Trotusul, comuna Doftana, a
d-lut N. Ghica. (Vezt Comanesti,
mosie).
Doftana, padure de brad, jud.
Bac&ti, pi. Trotusul, com. Dof-
tana, proprietatea d-luT N. Ghi-
ca. Are o intindere de peste
8000 hect. si este supusS re-
gimulut silvic.
Doftana sau Doftana-Mare,
piriU, jud. Bacau, pi. Trotusul,
com. Doftana, care isi are obir-
sia in muntele f iganca ; curge
de la V. spre E. si se varsa.
in Trotusul, dup& ce trece prin
satul cu acelast nume. El se in-
carca* cu piriiasele : Doftenita,
Sacet si Naneasa.
Doftana, munte, in jud. Prahova,
pe hotarul despre Transilvania.
Doftana, salina, jud. Prahova,
plaiul Prahova, com. Telega,
legata cu linia Ploesti-Predeal
prin ramura Cimpina- Doftana,
lunga de 6 kil. Se afla la 43
kil. dep&rtare de Ploesti. Asu-
pra calita^ef s&ret dam aci ta-
bloul de analiza facuta de Dr.
Bernard Lendway, in anul 188 1
ad&ugind ca* sarea de la Dof-
tana este ma! vinata si mat con-
sistenta. ca cea de la Slanic,
si prin urmare ma! cautat& pen-
tru vite.
Superior:! OrdinnnS
Clorur de sod. 99.378 97.020
Ciorur de mag. 0.002 0.008
Sulfat de calce 0.234 0.745
Sulfat de soda 0.310 0.965
Ap& hygrosco-
pic£ si comb. 0.074 0.106
Corp. insolub.
Silico - Argil. — 1.140
Total 99998 99.984
Afara de acestea se ma? ga-
sesc urme de protoxyd de fier,
stro^iana, brom si hydrocarbure
Vechea exploatare a acestor
saline era identica cu cea de
la Slanic.
Aceasta salina s'a deschis
la inceputul anulut 1885. Ina-
inte, expioataiea sarei se fa
cea in vechile ocne de la Te
lega, can au fost parasite de-
fmitiv in anul 1872, cind s'a
mutat cu totul exploatarea la
Doftana. Mina este formata din
doua, galerit, din can una cu
direc^ia spre N.-E. numita Ga
leria Carol, si cea de a doua
perpendiculars pe mijlocul aces-
teia, cu numele Galeria Elisabeta.
Lungimea acestor galerii este
de 126 m. pentru Galeria Ca-
rol si de75 m. pentru Galeria
Elisabeta si vor prezenta in de-
finitiv o suprafata de exploa-
tare de 9600 m. patra^i.
Galeriile comunica cu exteri-
orul prin un put cu scar! si
prin douapu^un de extrac^iune-
In scop de a se intinde mat
mult cimpul de exploatare al
aceste! saline, s'ainceput in Fe-
bruarie 1884 deschiderea a doua
galerii noua, cu tavanul la ace-
last nivel ca al galeriilor exis-
tente : una poarta numele Ga-
leria Rosetti, si cea-1'alta Galeria
Bratianu.
La salina Doftana, sarea se
taie in general mai regulat ca
la Slanic, unde, fund mat fria-
bila, se ob^ine cea mat mare
parte in bucap neregulate, sfa-
rimind i-se adesea-ort in buca^ele
mici, numite gogele, in momen-
tul cind se opereaza deslipirea
brazdet de stinca si divizarea
ei in buc&ti.
La Doftana exista la supra-
fata dou& planurt inclinate, unul
de 50 m. lungime si altul de
20 m. care conduc vagonetele
cu sare de la pu^urile de ex-
trac^iune pan& la magazia che-
iulut de incarcare.
Tona de sare buca^t si ma-
ruata in sact, se vinde, la
Doftana, cu 70 let. Tona de
sare luata de la depozite, fie
in bucatt sau macinata, in sact,
95 let.
Pentru exporta^iune in Rusia
Serbia si Bulgaria, pre^ul este
redus la 40 — 50 lei tona.
In anit 1881/85 s'a extras de
la Doftana.
In 1881—82, 35.204.599 kgr.,
in 1882 — 83, 41.026.391 kgr.,
iu 1883—84, 39.409.977 kgr.,
in 1884—85, 29.958.076 kgr.
Doftana, riu, jud. Prahova. Iz-
voreste din mun^it Transilvaniet,
curge de la N. spre S., trece
prin centrul com. Tesila, plasa
Pelesul, unde se incarca cu vai-
le : Prislopul, Rusul, Florea, Bra-
detul, Negrasul, Cringul, Mo-
gosoaia, Ciopirceni, Hermenea-
sa, Gilma, Carabanul, Ghim-
poasa si Petrisor, apoi udapartea
de V. a com. Brebul, unde pri-
meste de afluente apa Valea-
Rea; trece pe teritoriul com.
Telega, pe linga minele de sare
de la Doftana si, la S de ora-
sal Cimpina, se varsa in riul
Prahova, pe {armul sting.
Cursul sau e repede si zgo-
motos. Albia sa confine nisip,
pietris si bolovant. Face mart
stricaciunt, mai ales cind vine
mare.
Apa sa e limpede si nu e
mat adinca, in timpt normalt, de
0.75 m.
Pe riul Doftana, la com. Ba-
nesti, se afla un mare si frumos
pod de piatra cioplita, pe so-
seaua Ploesti-Cimpina.
Doftana, stafie de dr. d. /., jud.
si pi. Prahova, com. Telega, pe
linia Cimpina-Doftana, pus& in
circulate la 21 Noembr., 1883.
Hosted by
Google
DOFTANEfUL
165
DOHOtfARIA
Se afla la 5.2 kil. de Cimpina
sta^ie finala, la 101 kil. de Bu-
curesti si la 41 kil. de Ploesti.
Linia Cimpina Doftana deser-
veste excluziv salinele de la
Doftana (in apropiere de ve-
chile saline de la Telega). Inal-
^imea de asupra niveluliri marii
de4i5 m *io. Venitul acestei sta^ii
pei896, afostde 258818 1., 64 b.
Doftane^ul, proprietate a Efo-
riei Spitalelor Civile din Bu-
curesti, foasta pendinte de ma-
nastirea Poiana, jud. si pi. Pra-
hova, com. Scor^eni, in intindere
de 266 hect., din carl i6ohect.
suprafa^a impadurita si 106 hec-
tare pamint cultivabil si fine^e.
Mosia, arendata pe periodul
1888/93, n'a produs de cit 770
lei anuai.
Doftane^ul, pddttre, in jud. 'si
pi. Prahova, proprietate a Efo-
rieT Spitalelor Civile din Bucu-
resti, in intindere del 50 hect.,
care pe periodul 1889/91 s'a
arendat cu 2070 lei anual.
Doftane^ul, piriias, curge din
cat. Bustenari, jud. si pi. Pra-
hova, com. Telega, si dupa ce
primeste de afluen^i : Valea-Nu-
cului, Valea-Ursului, Valea-lui-
Unchias-Andreiu, Olari si Va-
lea-Mandei, merge de se varsa
in giria Mislea, in raionul com.
Cocoresti-Mislea.
Doftane^ul, vale, in com. Bor-
deni, pi. si jud. Prahova.
Doftane^ul-Mare, se numea sa-
tul Bordeni-Mari, din com. Bor
deni, ce apartine de pi. Fili-
pesti, iar azi de plaiul Prahova,
jud. Prahova.
Doftane^ul-Mic, vechie numire
a satulul Bordeni-MicT, comuna
Bordeni, pi. si jud. Prahova.
Doftani^a, piriii, jud. Prahova,
izvoreste din muntele Macesul si
se varsa in Doftana.
Dofteni^a sau Doftana-Mica,
piriias, jud. Bacau, pi. Tazlaul-
de-Sus, com. Doftana. Izvoreste
din muntele Nemira si se varsa
d'a stinga in Doftana.
Dogari, cdtun, al comunei Gura-
Dimienii, jud. Buzau, cu 160
locuiton, iocuind in 36 case.
Dogari, sat, jud. Dimbovi^a, pi.
Cobia, cat. com. Uliesti.
Dogari, sat, face parte din com.
rur. Ciomagesti, pi. Oltul-d.-s.,
jud. OU. Are o populate de
180 locuitori.
Dogari, colind, in jud. Buzau,
com. Vintila-Voda, cat. Sirbesti.
Are izlaz si tufaris.
Dogarilor (Izvorul-), izvor, in
jud. Buzau, com. Cislaul, cat.
Scarisoara. Incepe din muntele
Scarisoara, inconjoara partea de
S.-E. a ceta^ei Doamna-Neaga,
se uneste cu Valea-Zidului, si
Izvorul-Rece, apoi se scurge
in Cricovul.
Dogarul, virful dealulul Bobi-
cesti, com. Opari^i, pi. Teleaje-
nui, jud. Prahova.
Dogarul, deal, la N. com. Ma
dulari, plasa Horezul, jude^ul
Vilcea.
Dogarul, stind, jud. Braila, pe
muchia platoulu din comuna
Scor^arul-Nou. Are 10 locuitori;
ei au 2 cat, 2 vite cornute si
1200 01.
Dogarul, piriii, jud. Bacau, pi.
Bistri^a-d.-s., com. Racova, care
se scurge in Bistri^a, pe malul
sau sting, trecind prin satul
Gura-Vatf.
Dogarului (Muchia-), muchie
de deal, com. Berevoesti - Pa-
mintesti, plaiul Nucsoara, jud.
Muscel. Pe la poalele sale de
E. curge piriul Valea-SatuluT.
Dogarului (Valea-), vale, izvo-
reste din partea de N.-V. a co-
munei Comarnicul, plaiul Pelesul,
jud. Prahova. Curge de la V.
spre E. si se varsa in riul Pra-
hova, pe {annul drept, tot in
raionul com. Comarnicul.
Dogare^ti, loc izolat si vale, in
jud. Vilcea, pi. Oltul-d.-j., com.
Glavile. Se varsa in riul Pes-
teana, pe teritoriul acestei co-
mune.
Dogoreala, lac y in jud. Ialomi^a,
plasa lalomi^a-Balta, in insula
Balta, com. Borduseani.
Dohare, iaz, jud. Falciti, plasa
Mijlocul, com. O^eleni.
Dohmanul, deal ripos, judeful
Bacau, pi. Trotusul, com. Tir-
guI-Trotus, situat linga satul
Viisoara, d'a stinga Trotusu-
lul.
Dohotariul, deal, jude^ul Bacau,
pi. Tazlaul-d.-j., de pe hotarul
com. Berestt.
Dohotariul, pirtU, afluent at
pir. Suha-Mica, jud. Suceava.
Dohotariul, piriii, afluent al
piriului Sabasa, jud. Suceava.
Dohotaria, deal, in ramura Ne-
grestilor, situat spre S. de ma-
nastirea Horai^a, in com. Do-
breni, pi. Piatra-Muntele, jud.
Neam^u. Este acoperit cu padurl
de stejar.
Hosted by
Google
dohotAria
166
DOLCA
Dohotaria, pirilas, jud. Bacau,
pi. Trotusul, comuna Bogdana,
care ese din locul numit Coasta-
Murgel si se varsa in piriul
Bogdana.
Dohotaria, pirilas, ce izvoreste
din dealul cu acelasi nume, co
muna Dobreni, pi. Piatra-Mun-
tele, jud. Neam^u; se varsa in
piriul NegrestL
Doi-Lei, virf de deal, ce seafla
intre comunele Cozia si Bazga,
pi. Podoleni, jud. Falciu. Aid
se afla din vechime o crisma,
unde calatortf rasuflau caii dupa.
suisul greu al dealulul. Astazi se
face pe dinsul cultura de cereale,
iara circiuma nu mai e in fiin^a.
Doi-Lei, pirilas , jud. Suceava,
mic afluent al Topli^eT, din co-
muna Bogdanesti.
Doi-Lei (La-), loc izolat, in jud.
Roman, plasa Moldova, com.
Cirligul, pe soseaua jude^eana
Roman-Pieatra, situat la extre-
mitatea jud. si la o departare
de 15 kil. 500 m. de orasul
Roman.
Doi-Peri, piriU, jud. Iasi; izvo-
reste de sub dealul Hlincea,
curge spre N. prin podgoria
cu asemenea numire din com.
Galata si se varsa in piriul
Repedea, com. Buciumi.
Doi-Peri, podgorie, pe teritorul
satului Hlincea, com. Galata,
plasa Codru, jud. Iasi ; produce
vinurl bune.
Doica, poland, spre S.-E. de
com. Fumureni, plasa Oltul-d.-
jos, jud. Vilcea.
Doiceasca (Narteasca), nu-
mire data unel pdrf? din pddurea
satuiul Bradul - cu - Sforile, din
com. Tisaul, jud. Bizau Are ca
150 hect.
Doicesti, com. rur., pi. Dealul-
Dimbovi^a, jud. Dimbovi^a. E
situata la cincT kil. spre N.
de Tirgoviste, in apropiere de
soseaua nationals Tirgoviste-Pu-
cioasa-Transilvania si in poalele
dealurilor cu vii, can sunt spre
E. de comuna si car! se nu-
mesc: Boltasul, Valea-BraduluT,
Daria si Iuzi. Comuna Doicesti
este pe malul sting al Ialomitei
si se compune din patru catune:
Doicesti, Dolani, Sateni si Gu-
soiul si are o populate de 1628
locuitorl, Romini. Aceasta com.
produce vin, prune, din care
se face taica, porumb, cinepa,
etc. Doicesti se invecineste spre
E. cu com. Glodeni din plaiul
Ialomi^a si Aninoasa din plasa
Dealul, despartindu se de Glo-
deni prin dealuri, vai si padure ;
spre V. se invecineste cu com.
Sotinga, de care se desparte prin
Ialomi^a ; spre N., cu Vilcana-
Pandeli, despar^indu-se tot prin
Ialomifa si spre S., cu Tirgo-
vistea, despar^indu-se prin cim-
pie si piriul Ialomifa. In aceasta
comuna se afla ruine man de
palate si ceta^ue. Padurile ce
sunt in raionul acestei comune,
coprind ca la 28700 aril.
Are o scoala, cu un inva^ator
platit de stat.
Doicesti, stafie de dr.-d.-f., jud.
Dimbovi^a, plasa Dealul-Dim-
bovi^a, com. Doicesti, pe linia
Tirgoviste-Pucioasa, pusa in cir-
culate la 1 Ianuarie 1890. Se
afla intre stabile Tirgoviste (9.9
kil.)siLacule$e (3.5kil.) Inahnmea
d'asupra nivelului marii de 324 m .
yy. Venitul acestelf sta^ii pe
anul 1 896 a fost de 60.086 lei,
15 bani
Doina, sat, in jud. Neam^u, plasa
Piatra-Muntele, com. Girovul. E
situat in drumul soselei Dobreni-
Moinesti, la al 12-lea kil., intre
satele Botesti si Danesti.
Are o popula^iune de 68
familii, sau 287 suflete, can
traesc in 75 de case; aceasta
populate repartizata pe cate-
gorii, da: dupa sex, 138 barba^T,
149 femei; dupa starea civila :
153 necasatori^i, 1 19 casatoritT,
5 vaduvT ; in raport cu instruc-
^iunea : 27 stiu carte, 307 nu
stiu. Locuitorii se indeletnicesc
cu agricultura.
Acest sat este nou format
prin improprietaririle din 1878
facute insurateilor. Are o scoala
frecuentata de 38 elevi.
Doina, iaz, in jud. Botosani, valea
Doina, mosia Rauseni, com.
Comindaresti.
Doina, vale, pe mosia Rauseni,
m partea de S.-V. com. Comin-
daresti, plasa Jijia, jud. Bo-
tosa*hi.
Dolama, ample, in jud. Tulcea,
plasa IstruluT, pe teritoriul com.
rurale Ciamurli-d.-s. si anume
pe acela al catunului sau Tes-
temelul, situata in partea N.-V.
a comuneisi aplasei; are o in-
tindere de 150 hect.; este a-
coperita cu livezi de pruni; in
partea estica are si pu^ina pa-
dure ; este strabatuta de dru-
mul com. Bas-Punar-Testemel.
Dolani, sat, plasa Dealul, com.
Doicesti, jud. Dimbovita.
Dolani, deal, com. Col^esti, pi.
Olte^ul-d.-s., jud. Vilcea.
Dolca, piriii, jud. Bacau, pi. Tro-
tusul, com. Manastirea-Casinul.
Se incarca cu piriiasele Prisaca
si al-Pfetricelelor si se varsa in
piriul Casinul.
Hosted by
Google
DOLCESTI
167
DOLHASCA
Dolce^ti, catun, resedin^a com.
Moscelesti, plasa Gilortul, jud.
Gorj. E situat pe ses, la N.
comunel Saulesti, pe malul drept
al Gilortulul. Are o suprafa{a
de 411 hect, din cart 150 hect.
padure, 150 hect. arabile, 100
hect. fine^e, 4 hect. vie, 4 hect.
Iivez! de prunf si 1 hect. izlaz;
o populate de 80 familii, sau
318 suflete, din can 70 con-
tribuabili, topt RominI, ocupin-
du-se cu agricultura si cu cres-
terea vitelor.
Locuitorii sunt improprieta-
ri^i dupa legea rurala. din 1864,
si poseda: 15 plugurl, 30 care
cu boi, 1 caru^a cu cai, 150
vite man cornute, 6 cai, 350
01, 30 capre si 60 rimaton.
Comunica^ia se face prin so-
seaua jude^iana Tirgul-Jiu-Dolj
si prin 2 sosele comunale.
In catun sunt 3 pu^uri si 6
fintinl.
Doletul, movila, in jud. Braila,
situata la V. com. Ciacirul, 2 — 3
kil. departare.
Dolgopol, numire vechie a ora-
sului Cimpulung, jud. Muscel.
Dolhasca, com. rur., jude^ul Su-
ceava, situata in partea nordica
a plasel Siretul-d. s. si la 24
kil. de Falticeni. Se margineste
la E. cu com. Lespezi si Tu-
dora, din jud. Botosani, la V.
cu com. Dolhesti si Tatarusi, la
S. cu com. Lespezi si la N. cu
com. Dolhesti si Tudora, des-
partindu-se de toate parole prin
semne conventionale. Are forma
unui exagon nereguiat. E com-
pusa din satele: Dolhasca, Gulia
(Schitul), Probota si Buda, cu
resedin^a in satul Dolhasca. Are
o populate de 1263 familii, sau
4406 sufl., 2197 barbap si 2209
femei, din carl 125 izraelip. Con-
tribuabili sunt 838. Are 4 bi-
sericT, cite una in fie-care sat,
deservite de 6 preo^i si 1 1 ctn-
tare^i; 3 scoale rur. mixte, fre-
cuentate de 133 scolarl, din
234 baep si 228 fete cu etatea
de scoala.
Budgetul com., pe anul finan-
ciar 1892 — 1893, a fost de lei
.21918,48.
Vite sunt: 89 cai, 69 minjl,
8 armasarl, 187 epe, 463 boi,
743 vacl, 4150 01 si 791 porci.
Altitudinea com. d'asupra ni-
veluluT marii variaza intre 325 —
335 metri.
E udata de riul Siret si de pi-
raiele : $omuzul-Mare, Paltinosul,
Probotel, Pietrosul, Piriul - lui-
Pulpa, Pietrosul-Budel, Rimnicul,
Silistea, Turbata, Turba^ica, Va-
meni, Poiana, etc.
Mosia e proprietatea Statu -
lul, fosta a M-reT Probota. Su-
prafa^a el e de 5100 falci, din
care 2460 falci padure. Statul
are 4165.8380 hectare padure,
2105 falci cultivabile si restul
neproductiv.
Locuitorii improprietari^I la
1864 si 1879 sunt: 472 fruntasi,
530 palmasl si 149 codasl, sta-
pinind 2622 falci si 38 prj.
Mai insemnat in corauna e
M-rea Probota.
Dolhasca, sat, jud. Suceava, pe
mosia si in com. cu acelasT nu-
me. Asternut pe sesul Siretulul
si vaiea $omuzuluI - Mare, e
impar^it in mahaialele : Vameni,
Vintulesti, Cotul-Moril, Saudeni
si Ciuchinari.
Are o populate de 460 fa-
milii, sau 1 7 17 suflete: 895 bar-
bap si 922 feme!, din carl 60
strain!.
Contribuabili sunt 320; case
de locuit, 403.
Vatra satulul ocupa 130 falci.
Mosia , proprietatea Statulul
fosta. a M-rei Probota, are in-
tinderea de 1643 '^ cJ > & n care
600 cultivabile, 720 padure, (Sta-
tul are 1362 hect. padure), 100
falci fina^ si restul neproductiv.
Improprietarip la 1864 si
1879 sunt 173 fruntasi, 187 pal-
masi si 63 codasi, stapinind 1 161
falci si 37 prj.
Are o biserica, cu hramul
Invierea, zidita de satenl, la
1877, deservita de 3 preop si
2 cintareflf si improprietarita la
1864 cu 25 falci si 40 prj.; o
scoala rur. mixta, condusa de
un inva^ator platit de stat, in-
fiin^ata. la 1866, frequentata de
75 scolarl, improprietarita, la
1879, cu 6 falci 40 prj.
Drumurile principale sunt : la
Lespezi (8 kil.), la Gulia (1500
m.), la Dolhesti-MicI (4000 m.)
si la Poiana-Rahtivanulul (5 kil.).
Satul Dolhasca n'a fost tot-
d'a-una unde se afla asta-zi. In
vechime, se zice, era peste Si-
ret, pe locul numit acum Livada
si Siliste, si se numea Iliesti. Pe
locul ce ocupa azl erau padurl
marl de stejar si ulm, arborl
de carl se gasesc si acum, a-
proape pietrificapf, cu lemnul
negru ca abanosul si bun pen-
tru mobile. Fie din cauza al-
biei neregulate si inundate! la
care era expus satul, fie din
alte imprejuran, satul Iliesti se
muta pe ^armul drept al riului
si anume pe. Dealul-Viel. Dupa
cit-va timp, ne mal convenindu-le
pozipunea, de pe Dealul Viel se
scoborira pe vale, unde sunt a-
cum. La inceput, toate casele au
fost facute din lemnul de pe loc-
Mai inainte de 1864, singur satul
Dolhasca forma o comuna. La
1864, Buda si Gulia se ali.
pira la Dolhasca si in 1870 se
uni si Probota. Din budgetul,
ce se pastreaza in arhiva pri-
mariel, se vede ca primaril de
Dolhasca, Gulia si Probota erau
platip fie-care cu cite 3 galbenl
pe an.
Hosted by
Google
DOLHASCA
168
DOLHESTI
La 1803, «Dolhasca-Bida, a
easel Banului Iordache Cananau,
impreuna cu liuziT Serdarulul
Anastasie, numarau 387 liuzT,
platind 4448 lei bir anual, fund
si 10 scuth)I». La liuzil birnicl
se adaugeau, «breslasil ot tam
10 liuzl cu 140 lei bir pe an».
La 1 82 1, Turcil tree prin
Dolhasca, dar nu-I pricinueste
nici o stricaciune, gra^ie mijlo-
cirel ce a facut-o un oare-care
Monsieur Diubsche catre mai
marele celor 1 50 Turci din Boto-
sani.
Mosia Dolhasca, cu trupul
Buda, avea ma! inainte o intin-
dere cu mult mai mare, dar
s'au tot instrainat buca^i.
Dolhasca sau Buda, mosie, ju-
de^ul Suceava, plasa Siretului,
proprietatea statuluT, fost pen-
dinte inainte de secularizare de
manastirea Probota; avea (1871)
o arenda anuala de 39400 lei
si a fost una din cele 381 pro-
prietor ale statului ipotecate
pentru imprumutul dominial de
78 de milioane lei contractat
in anul 1871. Pe aceasta mosie
se afla si o padure de vr'o 600
pogoane. Pe periodul 1880/85,
arenda acestei mosil a scazut
la 32200 lei anual. (Dupa iz-
voare ofic).
Dolhasca, stajie de dr.-de-f., jud.
Suceava, plasa Siretul, com.
Dolhasca, pe linia Pascani-Bur-
dujeni, pusa in circulate la 15
Decembrie 1869. Se afla intre
stabile Lezpezi (10.3 kil.) si
Liteni (11.6 kil.) Este si sta^ie
finala a liniel Dolhasca-Falti-
ceni. Inal^imea d'asupra nive-
lulul maril de 214.65 m.
Venitul acestei sta^il, pe anul
1896, a fost de 37620 lei, 67
banT.
Dolheni, sat, in jud. Falciu, co-
muna Idriciul, pi. Crasna ; este
formata din doua. catune : Dol-
heni-de-Jos si Dolheni-de Sus,
cu distan^a intre ele de 500
m. Satul e situat pe coasta de
V. a dealulul Dolheni. Are o
populate de 60 fam., sau 200 sufl.
Locuitoril sunt razesl. Are o
biserica, refacuta in anul 1857,
deservita de un preot.
In partea de N.-E. a satu-
lul, pe dealul Dolheni, a fost
o biserica, numita Manastirea,
care in anul 1856, a fost stra-
mutata in Basarabia ruseasca,
la satul Hasnaseni.
Dolheni, deal, in partea de E.
a comunel Idriciul, pi. Crasna,
jud. Falciu ; se prelungeste in-
tre satele: Dolheni, Idriciul si
Tilhare$ti, avind 2 piscuri : In-
tinul si Brahariul.
Doihesti, com. rur., in partea de
N. a pi. Crasna, jud. Falciu. Are
situa^ia accidental. E marginita
la N. cu com. Mosna; la S., cu
Bradicesti ; la E., cu Cozme$ti
si la V., cu jud. Vasluiu. Este
formata din satele ; Doihesti si
Pietrisul, pe o suprafa^a cam
de 902 hect. Are o populate
de 440 familil, sau isoosuflete.
Sunt 270 contribuabili.
Are doua bisericT; o scoala.
Este udata de piriul Doihesti
si traversata de soseaua jude-
{eana, ce se leaga cu jude^ul
Vasluiu.
Budgetul comunel este la ve-
niturl de 2865 lei, si la cheltu-
ell de 2789 lei.
Vite sunt : 450 vite marl cor-
nute, 576 01, 33 capre, 118 cat
si 121 porci.
Doihesti, com. rur., situata spre
S.-E. pi. $omuzul, jud. Sucea-
va, la o departare de 16 kil.
de FalUceni. Se invecineste la
E. cu com. Tudora din jude^ul
Botosani, despar^indu-se prin
riul Siret ; la V., cu com. Pre-
utesti si Uide^ti, avind ca ho-
tar piriul Boura si semne con-
ventionale, la S., cu comuna
Dolhasca si Tataru$i, prin piriul
Valea-Poienil si la N., cu Preu-
testi si Valea-Glodulul, despar-
{ita prin semne conventionale.
Are forma unul paralelogram,
ale carui unghiurl obtuze sunt
expuse spre S.-E. si N.-V. Se
compune din satele Dolhesti-
Marl, Dolhesti-MicI si Poiana-
Rahtivanului, cu resedin^a in
eel d'intiiu.
Are o populate de 825 fa-
milil, ce numara. 3286 suflete,
(1634 barba^I si 1652 feme!) ;
din carl 92 Izraelipf. Sunt 783
contribuabili. Are cite o bise-
serica in fie-care sat, deservite
de 3 preo^I si 4 cintarep ; 2
$coale rurale mixte, frecuentate
de 90 elevi, din 209 baetl si
199 fete in virsta de scoala.
Budgetul com. met, pe anul
1892 — 1893, are la veniturl lei
8722 si la cheltuell 8380,68 lei.
Vite s int : 222 cal, 492 bol,
669 vacl, 1998 01, ^6 capre si
96 1 porci.
Are cam aceea^I altitudine
ca si Dolhasca.
E udata de Siret $i de piraiele :
Somuzul-Mare cu afluentii sat :
Butnarasul, Harbuzul, Diudiul,
Buta, Piatoni^a si Podi^orul.
Mosia Doihesti e proprietatea
statului, fosta a manastirel Pro-
bota, iar Poiana-Rahtivanulul e
proprietatea familiel Rahtivanul.
Suprafa^a comunel e de 3706
falcl, din carl 163 1 falcl pa-
dure (statul are 2507 hect. si
9020 aril), 1996 cultivabile si
restul neproductiv. Improprie-
ty pf la 1846 sunt: 137 pai-
masi si 286 codasl, stapinind
1 1 20 falcl.
Doihesti, sat, in com. cu acclasl
Hosted by
Google
DOLHESTI
169
DOLHE$TI-MARt
nume, pi. Crasna, jud. Falciu.
E situat pe valea piriului Dol-
hesti, ce curge printre doua.
dealuri, unul spre V. de sat
numit Dealul-Ra^ei ce continua
spre N. in forma de cimpie
arabila sub numirea de Valea-
lui-Craciun, iar spre S., ca in-
tinse imase, finale, vii' si livezT,
sub numirea de Dealul-Rusului;
si unul in partea de E. a sa-
tului numit Dealul-Morel, pe
care se face cultura de cereal e,
mal cu seama in partea nor-
dica, pentru care s'a numit de
eel batrini Dealul-Plaiulul. La
capatul acestui deal spre N.-V.,
unde se impreuna cu Valea-lui-
Craciun, se formeaza dealul Ca-
prariei, in hotarul Ciortestilor,
din jud. Vasluiu. Acest deal, se
zice, si-a luat numirea de la un
batrin razas numit Caprior, pen-
tru ca era por^iunea sa din ra-
zasie.
Din legatura Vaiel-lui-Craciun
cu Dealul-Plaiulul se intinde in-
tre ele Dealul-Ulmului, numit
dupa un batrin arbore de ulm
ce sta in picioare pe culmea lui.
Din Dealul-Plaiulul, in directia
nord-estica se intinde o cimpie
pe valea intinsa a Crasni^ei a-
coperita cu dumbravi si finale
de ale razasilor; iar de la poa.
lele acestei vai se ridica Dealul-
Crasnei, pe ale carul culml se
afla soseaua jude^eana ce trece
de la Husi la Budaioasa-Iasi,
si care serva de hotar intre
mosia Crasna si Dolhesti.
Printre aceste dealuri curg
piraiele : Caprariel, ce izvoreste
din dealul cu acelasi nume ; Va-
lea-lui-Craciun, cu sorgintea de
la o fintina din fundul valel. Am-
bele piraie unite tree prin satul
Dolhesti, formind piriul Dolhesti;
Crasni^a, izvoreste din fundul
vaiel Crasni^a, curge pe linga.
Dealul-Crasnel si se varsa in
piriul Crasna.
Se zice, ca din vechime a-
ceasta mosie forma un trup
cu mosiile Crasni^a si Bradi-
cesti, sub denumirea de Crasna,
care fiind loc domnesc, s'ar fi
daruit de $tefan-Voda cei-Mare
unul viteaz ostas al sau cu nu-
mele de Crasnas, de la care s'a
numit si locui de Crasna. Dupa
moartea-i au ramas mo$tenitorI
dot fii si o fiica, can lmpar^ind
mosia intre eT, a luat unul par-
tea Crasnitei, si cei-ralp dot
parole Bradicesti si Dolhesti.
Partea de mosie Crasni^a, ce se
afla pe teritoriul jude^ului Vas-
luiu, trecu din mina in mina pana
la 1882, cind proprietarul St.
Rosetti o vindu cu 32000 gal-
beni d-lui D. Vidrascu, actual
proprietar. Cele-1'alte doua parfl
din mosia Crasnef, Bradicesti
si Dolhesti, devenira mosiT ra-
zasesti.
Cu inninfarea schituluT Bra-
dicesti, mosia Bradicesti deve-
ni prin danie si cumparaturl,
a schituluT, si dupa seculariza-
re, a statulul, iar Dolhesti re-
mase tot mosie razaseasca.
Mosia are o suprafa^a cam
de 758 hect. si o populate
de 260 familii, sau 900 suflete,
din can 150 contribuabili.
Este resedin^a comuneT. Are
o scoala, infiin^ata in anul 1867,
frecuentata de 30 elevl ; o bi-
serica vechie, facuta in anul 1740,
deservita de un preot si doi das-
call.
Locuitoril sunt razesi. EI se
ocupa, pe linga agricultural si
cu cultura vii lor si a livezilor.
Prin mijlocul satulu! curge pi-
riul Dolhesti si trece soseaua
jude^eana, ce se leaga de jud.
Vasluiu.
Dolhesti, sat, in com. Pipirigul }
pi. de Sus-Mijlocul, jud. Neam^u,
asezat pe valea piriului Ozana,
intre ramurile mun^ilor: Cotna-
relul, Petru-Voda, Dolhesti, Gru-
genilor, marginindu-se cu satul
Plotunul (asezat in susul piriu-
lui Ozana) si cu satul Pipirigul
(asezat catre gura piriului cu a-
celasi nume, mat in josul Ozane!).
Vatra satulul are o intindere
de 28 hect. 60 aril, cu o popu-
late de 104 familii, sau 463
suflete.
Terenuriie fiind de natura
muntoasa, locuitoril sunt nevo-
id a-sl angaja paminturl pentru
cultura in afara de raionul co-
munel Pipirigul.
In acest sat seafla: 1 moara
cu o piatra; 1 herastrau siste-
matic purtat prin ajutorul apel ;
o piua. In imprejurime se intinde
padurea statulul Pipirigul.
Sunt 104 contribuabili.
Numarul vitelor este de 1300
capete, din cart: 120 boi, 93
vact, 900 erf, 20 cal, 60 rima-
torl si 100 vite mici cornute.
Dolhesti, ramurd de munfi, ce
face tegatura intre ramura Pe-
tru-Voda cu Domesnicul, for-
meaza hotarul intre com. Pipi-
rigul si com. Calugareni, jud,
Neam^u.
Dolhesti, iaz, in suprafaja de 15
falcT, format de $omuzul-Mare-
linga satul Dolhesti-Marl, jud.
Suceava. Acum e acoperit de
stuf si in mare parte namolit.
Apa sa pune in miscare o moa-
ra cu tref pietre, aducind 3000
lei venit anual.
Dolhesti, piriU, izvoreste de pe
teritoriul comunel Dolhesti, pi.
Crasna, jud. Falciu, trece prin
satul cu acelasi nume si se var-
sa in piriul Crasna.
Dolhesti- Marl, sat, jude^ul Su-
ceava, pe mosia si in com. cu
acelasi nume, asezat pe {armu-
riie $omuzuluI-Mare.
6S878. Alarete JJicfionai Ueograuc. loL. JJJ.
22
Hosted by
Google
DOLHE?TI-MICl
170
DOLINA
Are o populate de 414 fa-
milil, sau 1932 suflete (916 bar-
bae si 1015 femei), din cari 71
Izraelip. Locuesc in 451 case.
Sunt 426 contribuabill
Vatra satului ocupa 41 falci.
Mosia, proprietatea statului,
fost£ a manastirel Probota, e
in intindere de 3333 falcT, din
carl 1722 cultivable, 1532 pa.
dure si restul neproductiv. Im-
proprietari^i la 1864 sunt: 84
palmasi si 170 codasi, stapinind
668 falcL
Drumuri principale sunt : la
Dolhesti-Mici (4 kil.) si la Pre-
utesti (8 kil.)
Are o biserica, cu hramul Sf.
Paraschiva, deservita de 1 preot
si 2 cintareti, si improprietarita
cu 17 falci.
A fost zidita inainte de 1470
de tatal luT Sendrea, Hatma-
nul lui $tefan-cel-Mare.
Tradi^ia spune ca mai inainte
ar fl fost biserica saseasca. In
biserica sunt 3 morminte: unul
al tatalul lui $endrea, al doilea,
al Hatmanului si al treilea, al
unui fiu al acestuia. Doua au
inscrip^ii slavone, iar piatra de
pe al treilea a fost luata, de
cine, cind si ce s'a facut nu se
stie. In pomelnic se pomeneste
Alexandru si $endrea. Odajdii
sau alte odoare vechi nu se ga-
sesc. O singura icoana a Mai-
cel Domnului se aseamana mult
cu cele de la mormintele lui
Petru-Rares din mSnastirea Pro-
bota.
Satul are o scoala ruralS
mixta, condusa de un inva^ator,
platit de stat, lnfiin^ata la 1 864
si frecuentata de 50 scolari, din
91 baie^i si 119 fete, in virsta
de scoala.
In sat este o moani a mo-
siei.
La 1803 «Dolhesti a mSnas-
tirel Probota, avea 13 liuzi, pla-
tind 2432 lei bir pe an>
Dolhe§ti-Mici, sau Gioseni, sat,
pe mosia si in com. Dolhesti,
jud. Suceava. E asezat pe $0-
muzul-Mare. Are 343 famiiii, sau
. 1052 suflete (5i6barba{T si 536
femei), din carl 16 Izraelip. Con-
tribuabill sunt 287. Case de lo-
cuit 282. Vatra satului ocupa
23 falci. Improprietarip la 1864
sunt: 45 p&lmasf si 99 codasi,
stapinind 374 falci.
Are: o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, zidita la 1833 de lo-
cuitori, improprietarita la 1864
cu 17 falci, deservita de 1 preot
si 2 cintareti; o scoala primara
mixta, condusa de un inva^ator,
platit de stat, infiin^ata la 1891;
e frecuentata de 40 elevT, din
74 bae^i si 47 fete in virsta de
scoala.
In sat este o moara a statu-
lui pe apa Somuzului-Mare.
Dolia, sat, pe mosia Boroaia, co-
muna Malini, jud. Suceava. E
asezat pe ^armuriie piriului de
la care si-a luat numele. Are o
populate de 19 famiiii, sau 62
suflete, din car! 12 contribua-
bill ; locuesc in 15 case. Vatra
satului ocupa 7 f&lci.
Improprietariti la 1864 sunt:
5 palmasi si 1 codas, stapinind
22 falci si 40 prj.
Biserica din Pluton si scoala
din Pipirig, jud. Neam^u, ser-
va si acestui sat.
Drumuri principale sunt : la
Pipirig (S kil.) si la Malini (31
kil).
Dolia, piriii, jud. Suceava; str&-
bate satisorul cu acelasJ nume ;
trece in jud. Neatn^u si se varsa.
in pir. Neam^u.
Dolia, vale, in jud. Buzau, com.
Zirnesti-de-Cilnau, intinzindi se
si in com. Fundeni. Puncte cul-
minante sunt: Ulmii-Vernesculul
si Odaia-Vernesculul, unde se
si face stringerea recoltelor de
pe mosia Turbureasca, in lun-
gul careia se intinde aceasta
vale.
Dolina, vale, intre dealurile Do-
lina si Gaureana, com. Costi-
nesti, plasa Tirgul, jud. Boto-
sani.
Dolina, sat, in partea de N.-V.
a com. Costinesti, pi. Tirgul,
jud. Botosani, pe valea si pir.
Siena. Are o suprafa^a de 1465
hect. si o populatie de 100 fa-
miiii, sau 440 suflete.
Are o biserica, deservita de
1 cintare^. In sat sunt 2 mori
de apa la iazuri si una cu abun.
Vite sunt : 297 bo! si vaci,
6j cal, 1 2 14 ol, 8 capresii3i
mascuri; 6 stupi.
Sunt 3 circiumT, 3 comerci-
an^t si 6 meseriasT.
Dolina, piriii, incepe de pe te-
ritoriul mosiei Vaculesti, com.
cu acelasi nume, pi. Cosula, ju-
detul Dorohoiu, si se varsa in
pir. Strahova.
Dolina, deal, in partea de S.-V.
a comunel Dracsani, pi. Mile-
tinul, jud. Botosani.
Dolina, deal, jud. Botosani, pi.
Tirgul, com. Costinesti.
Dolina, padure, jud. Botosani,
pi. Tirgul, com. Costinesti, in
intidere de 430 hect.; pe dea-
lul Vasilincea, in partea de V.
a mosie! Dolina.
Dolina, piriii, trece prin mijlocul
satului Dolina, com. Costinesti,
jud. Botosani, si se varsa in pi-
riul Siena.
Are o biserica (manastire) de
zid ; o scoala primara mixta,
care in 1886 — 87 a fost frecu-
entata de 33 elevi, din 72 in-
Hosted by
Google
DOLILE
171
DOLJUL
serial. $coala a fost lnfiin^ata
inainte de 1844 de egumenul
manastirei Doljesti, Arhiman-
dritul Veniamin Rosetti, devenit
in 1844 Februarie 3, Episcop
de Roman.
Sunt 414 capete de vite.
Este legat cu orasul Roman
prin sosea. Acest sat exista
inainte de 24 Martie 161 5, un
document care poarta aceasta
data, tie vorbeste despre din-
sal.
Dolile, ramura de tnunfi, jud.
Neam^u ; se intinde din jud. Su-
ceava spre margin ea com. Pi-
ping, legindu-se cu grupa mun-
^ilor Cotnarelul in spre E. de
satul Baboesti.
Dolile, piriias, ce izvoreste din
nodul ramurei de munpf cu a-
celasi nume si mun^ii Cotnare-
lul, jud. Neam^u, pi. de Sus-Mij-
locul; curge pe hotarul com.
Piping si se varsa in pir. Pipi-
ng, aproape de obirsia aces-
tuia.
Doljescul, iaz, pe teritoriul sa-
tului cu acelasi nume, pi. Pru-
tul-d.-s., jud. Dorohoiu, m su-
prafaja de 17 hect, 19 aril.
Doljesti, com. rtir., in jud. Ro-
man, pi. Siretul-d.-s., spre N.-
E. de orasul Roman, la 16 kii.
de resedin^a plasei. Este ase-
zata pe malul sting al riului Si-
retul. E formata din satele : Bu-
hoanca, Buruenesti, Boljesti, Ra-
diul si Rotunda, cu resedin^a
comunelf in satul Doljesti. Are
o populate de 620 familif, sau
2769 suflete, din can 700 con-
tribuabili; 651 case de locuit.
Popula^iunea este mai mult de
jumatate Unguri.
Are 3 biserici, din car! 1 ca-
tolica; o scoala primara mixta,
care in 1886 — 87, a fost fre-
cuentata de 33 elevi din 72 in-
scrisT. Tine de circumscripta
fiscala Sagna.
Sunt 2200 capete de vite mari.
Veniturile comunei sunt de
5771 lei si cheltueliie de 5228 lei.
Este legat cu orasul Roman
prin sosea.
Doljesti, sat, in jud. Roman, pi.
Siretul-d.-s., com. Doljesti, spre
N.-E. de orasul Roman, la 16
kil. si de 8 kil. de resedin^a
plasei, pe malul sting al riului
Siretul. Are o populate de 146
capi de familie, sau 622 suflete,
din can 153 contribuabill; lo-
cuesc in 145 case. Stiti carte
27 persoane.
Doljesti, f oast a mantis tire de ca-
lugarl, iar acum biserica de mir,
in margin ea de S. a sat. cu
acelasi nume, jud. Roman. Acea-
sta biserica are imprejur o li-
vada mare, Aid, pe laanul 1844,
Februarie 2, eraegumen Archi-
mandritul Veniamin Rosetti, care
la aceasta data a fost ales E-
piscop al Romanului, in local
lui Meletie, permutat ca Mitro-
polit la Iasi.
Doljesti, tnosie, a statului, in jud.
Roman, plasa Siretul-d.-s., com.
Doljesti, arendata in 1887 cu
13090 lei.
Doljesti, padure, proprietatea sta-
tului, in jud. Roman, plasa Si-
retul-d.-s., com. Doljesti, in in-
tindere de y6 hect.
Doljul, judef, situat in partea de
S.-V. a Olteniel.
Numele de Dolj pe care-1
poarta jude^ul, insemneaza Jiul
de jos, (psl. dol, vale, groapa),
inopozi^iune cu Gorjul, adicajiul
de sus, sau Jiul de munte (psl.
gora, munte).
Limitele. — Jude^ul Dolj se
margineste in partea de N. cu
jud. Gorj, la S. si V. cu flu-
viul Dunarea, la V. cu jud. Me-
hedin^i si la E. cu jud. Vilcea
si Romana^i.
Limita de N., incepind din
dreptul comunei Valeni, merge
spre S.-V. pana in dreptul com.
Poiana, plasa Jiul-de-Sus, este o
linie conventionale ce tae Dealul-
Muerif, riul Plosca (Zaicoiu), riul
Amaradia, com. Capreni, Dea-
lul Icieanul, plasa Jiul-de-Sus si
se termina in dreptul comunei
Poiana, de unde incepe hotarul
natural format de riul Gilortul,
ca direc^iunea aproape direct
spre S. pana la varsarea sa pe
malul sting al riului Jiul, in
dreptul comunei fin^areni, unde
se termina limita de N. catre
jud. Gorj si de unde incepe
hotarul de V. catre jud. Me-
hedin^i.
Limita de V. este o linie con-
ventional;!, care incepe din drep-
tul comunei ^in^areni, merge
spre S.-V. pina in Valea-luI-Petru
taind apa Motrului. De aci se
intoarce spre S. pina la com.
Gogosiul, pi. Doljul-de-Sus, ta-
ind valea riului Obedeanca.
Din com. Gogosiul merge spre
V., taind dealurile Guarding,
Radovan, precum si rial Des-
na^iul, coprins intre aceste doua
sirurl de dealurl. Apoi se in-
toarce spre S. pana in Dun are
(Cetatea), urmind pe o mica
intindere costisa de V. a dea-
lului Cerbul.
Limita de S. si V. incepind
din dreptul com. Cetatea, ho-
tarul natural, hotar politic fa{a
de Bulgaria, catre V. si S., este
format de fluviul Dunarea, de-
scrie un arc de cere cu des-
chizatura spre V. pana in drep-
tul schelei Arcer-Palanca, de
unde ia direc^iunea direct spre
E. pana la pichetul Calarasi,
formind in tot cursui descris,
Hosted by
Google
DOLJUJL
172
DOLJUL
hotarul politic al acestui jude^
catre Bulgaria.
Limita de E. : a) catre jude^ul
Vilcea, incepe din dreptul com.
Valeni si merge cu direc^iunea
de N.-V.— S.-E. taind riul Fra^i-
la si se termina la com. Bul-
zesti; b) catre jud. Romana^i,
incepe de la com. Bulzesti, merge
spre S.-E., taie apa Fra^ila si
apa Geamartaluiul, urmeaza pu-
{in coama dealului Balsiul, de-
scrie o mare curba cu convexi-
tateaspre V.; taind riul Tasluiul
si calea ferata Craiova-Balsiul
pana la com. Ghindeni, plasa
Ocolul, de unde iar se intoarce
spre S.-E, pana in dreptul pi-
chetului Calarasi.
Topografia. — Forma jude^u-
lulf este aceea a unui sector de
cere, al carul arc, cu deschi-
zatura spre N., il formeaza Du-
narea si ale carei raze le for-
meaza doua linii, care plecind
una de la Cetatea si alta din
dreptul pichetului Calarasi, s'ar
intiini la com. Valeni.
Lungimea cea mai mare a
jud. este in direc^iunea N.-E.
catre S.-V. de la nordul com.
ZaLcoiu, in dreptul com. Valeni,
pana la Dunare, in dreptul o-
rasulu! bulgaresc Arcer-Paianca,
vre-o 135 kil.
Largimea cea mai mare o
atinge jud. din dreptul insulei
Bogdan pana la satul Cal&rasi,
o distan^a de vre-o 100 kil.
Configuratiunea si aspectul
topografic ce ne prezinta jud.
Dolj, este al unor trepte de
amfiteatru care se ridica gradat
de la Dunare, formind doua
terasse; cea de S.-E. formata
de o vasta cimpie si cea de
N.-V. ce face parte din regiu-
nea dealurilor, si fiind-ca se
obicinueste a se impar^i solul
Rominiei in trei regiunl : a
mun{ilor, cea mai inalta N., a
?esului ce ocupa partea de S.
si regiunea dealurilor ce ocupa
mijlocul dintre ceie 2 regiuni
expuse, se poate zice ca jud
Dolj se intinde cu 2 treimi
din suprafa^a sa in regiunea
seas&, iar a trei a parte din
solul sau {ine de regiunea co-
linelor sau a dealurilor, ce ocupa
N.-V. districtului.
Orografia. — Din punctul de
vedere al inclina^iunei terenului,
considerind jud. Dolj, avem a
ne ocupa: a) de regiunea de-
luroasa din N.-V. si b) de re-
giunea cimpiilor, care se termina
in Dunare cu grani^a.
Intre culmile Carpatilor si
sesul Dunarean, se afla o fi^ie
mare de teren accidentata, ce
poarta numile de regiunea dea
lurilor.
In jud. Dolj, dealurile patrund
de la N. si V. si se intind, a-
vind directia generala de la
N.-V. si N. catre S.-E. si S.
pana la o linie care pornind de
la com. Calafat, ar trece prin
N. plasei Bailesti, prin S. plasei
Jiul-de-Mijloc si prin N. plasei
Jiul-de-Jos.Ceea ce caracterizeaza
regiunea dealurilor este: 1) ca
inal^imea lor medie nu trece
peste 250 m.; 2) c& riurile carl
in regiunea muntilor con^in in
fundul albiilor lor bolovanl de
dimensiuni mari, indatac ajung
m regiunea dealurilor (Dolj) is!
micsoreaza iufeala curentuluT,
asa ca apele lor nu mat pot
transporta de cit pietris, care
se micsoreaza din ce in ce pe
masura ce riurile ajung in re-
giunea sesuluT, asa ca la intrarea
in aceasta din urma regiune,
pietrisul dispare si este inlocuit
cu nisip extras din riul Jiui la
varsarea sa in Dunare, unde
chiar este in forma^iune o mica
delta. Excep^ie fac riurile, cart,
izvorinddin regiunea dealurilor,
nu .strabat de cit terenuri nisipo-
argiloase; in albia acestor riurl
este numat nisip (riul Dasna.
$uiul); 3) Vaile riurilor sunt
largi, productive, populate si
viabile; 4) Ca avem coame de
dealuri mar! carl separa apele
riului Jiul (Dolj) de ale riului
Olt, prelungirf din culmea Za-
noaga.
Culmile principale din re-
giunea dealurilor sunt continu-
a^iuni ale muntilor din jud. Me-
hedinft si Gorj. Parte din ele
sunt in dreapta JiuluT si intre
acestea putem cita Dealul-Cer-
buluT, care se lasa din culmea
Godeanului (Mehedinti).
Din Dealul-Cerbulul se rami-
fica spre S.-E. mai multe siruri
de dealurt, carl despart intre
ele mai mul^i afluenp mici din
dreapta riului Jiul si dintre cari
mai insemnat este dealul Gu-
ardini^a-Radovanu. Din Dealul-
Negru (Mehedinti), se lasa in
jud. Dolj, Dealul Smadovi^a-
Tiuleni, intre riul Sfircea si
Obedeanul, aflat in dreapta riu-
lui Jiul si dealul Bahja^i-Varari,
intre riul Sfircea pe de o parte,
Motrul si Jiul pe de alta parte.
In stinga riului Jiul putem cita:
1. Dealul Icleanul, continua^ie
a dealurilor Andreesti si Prigo-
rici, culmea Zanoaga. Dealul
Icleanul se continua prin Dea-
lul-Chicioarei si Dealul-Mare in-
tre afluen^ii din dreapta riului
Amaradia si eel din stinga riu-
lui Jiul. 2. Dealul-Mueril, conti-
nua^iune din culmea Zanoaga
(Gorj), care cu prelungirile sale:
dealurile Floresti si Prisaca, des-
part basinul JiuluT de afluentii
din dreapta riului Olt.
Culmile secundare ce se lasa
din Dealul-Muerii sunt: Dealul
Radinesti (Gorj) continuat cu
Dealul-Magurilor, Piscul si Scroa-
fa, despar^ind piriul Ploscu^a
de piriul Scroafa, dealul Adin-
cata, dealul Stejarulul, dealul
Ceratul, dealul Danciulesti si
Hosted by
Google
DOLJUL
173
DOLJUL
dealul Leul. Toate sunt acoperi-
te cu vil, fine^e si paduri, si au o
inah:ime aproximativa de 120 m.
Dealul-Murgasiului si Dealul-
Geamartaluiul ce string intre
ele valea riului Geamartaluiul.
Dealul-Blindarulul, NistoiuluT,
GolumbuluT, Glava, aproape de
malul sting al riului Plosca, unde
o ciocnire intre Tatarl si Ro-
mini avu loc.
Dealul-Tnalt, Dealul-Bradesti-
lor, Bincaciul, pe care se afla
poiana Bincaciul.
Dealul-Bulzesti,Dealul-Caprei,
Dealul-Rupturile cu 150 m. in-
nal^ime. Velesti, cu 400 m. Pis-
cul-StaiculuT, 200 m. Piscul-Ci-
resului de 100 m. Dealul-Raca-
renilor, Dealul - Valcanestilor,
Cioroiul, Dealul-Odoleni.
Din dealul Icleanul se lasa
dealurile Balosaii cu piscurile:
Dogariul-SpireT si Gigiiul-Grino-
lea. Inal^imea lor aproximativa
e cam de 600 m.
Dealul-BouluT,BousoruluT, Mu-
ereT, cu piscurile LupoT, Ca-
luluT, Nalt, Tarni^a, FarcasuluT
si Piscul-Corbului. Inaltimea lor
aproximativa este de 100 m.
Dealul Chera, pe virful ca-
ruia se afla o movila numita
Cula-Nem^ilor sau Streaja-Inalta,
punct de supraveghere intre va-
lea GilortuluT si valea riului Jiul,
Dealul-Cioaca sau Racovi^a, Dea
lul-Cirnestilor, Dealul - Piscului
600 m., Dealul-Dracului.
Din dealul Poroina (Mehe-
din^i), se lasa injud. Dolj, dea-
lurile: Leurdoasa, Macrea, Tea-
scul, Argetoaia, Salciilor, Cer-
natestilor, Minzatului, Trieste-
nicuiuT, continuat cu Dealul-Bu-
curulul.
Dealul - Manastiricea, Gogu,
Somaralul-Mic, Somaralul-Mare
si Voh:a, Sirsca, Belo^ul si alte
mic! dealuri de pu^ina insemna-
tate. Fa{a Mosna, Dealul-Tro-
ian, Piscul luI-Cinghir.
Din Dealul-Cerbulul se lasa
Dealul-Gurguesti, malt de apro-
ximativ 100 m. ; Dealul-Carau-
la spre S.-E., iar direct spre
Dunare se lasa din Dealul-Cer-
bulul, Dealul-Dobridor, care ur-
meaza de aproape malal sting
al Dunarel pana. aproape de
Calafat.
Vaile sunt strinse intre siru-
rile dealurilor de mai sus Ele
sunt contin ia{iuni alevailordin
jud. Mehedin^i si Gorj, fiind
mal inguste, mai adincl si cu
inclina^iunea repede in regiu-
nile muntoase si la trecerea lor
in regiunea dealurilor (Dolj),
sunt mat largT, cu pere^il ma!
pu^in inclinapf si mat pu^in in-
nal^f.
Printre cele mat insemnate
sunt : valea inferioara a riului
Motru, valea Gilortulul, ambele
pe limita de N. ajude^uluT, va-
lea Jiului, care din ce in ce se
Jargeste pana ajunge in regiu-
nea sesurilor. Valea riului Ama-
radia, precum Piosca si cele-
I'alte vai ce maresc cursul Jiu-
lui.
Regiunea seasa se intinde hi
S. jude^ulul de a lungul Du-
narei. Aceasta regiu ne se mar-
gineste spre S. de o fisie de
paminturt joase, baltoase, mlas-
tinoase si cu o inclina^iu le de
abia sim^ita. Aceasta fisie for-
meaza terassa Danubiana. Ea
intreaga forma in vechime al-
bia Dunarel in epoca geologi-
cal deluviana ; dar Punarea ro-
zind cu incetul {annul drept
si depunind mereu namol pe
eel sting, s'a departat spre S.,
lasind la N. aceasta terassa. Prin
acest fenomen se poate explica
departarea de {ami a mai mul-
tor din porturile noastre.
In spa^iul coprins intre Du-
nare, Bechet, Ghidiciul, Biana
si Ciuperceni, se intind adeva-
rate dune de nisip, a caror in-
tin dere si navalire art fost im-
piedicate prin plantarea padu-
rilor de salctml. Cele mar In-
semnate sesurl ale jud. Dolj
sunt : sesul riului Jiul si sesul
riului Dasna^uiul.
Padurile in cimpie sunt pu-
rine; straba^I intinderl marl fara
a intilni vre-un arbore in cim-
pia nesfirsita, care lipsita de
adapost, este expusa vinturilor
violente. Vara, seceta este foar-
te mare din cauza lipsel de pa-
duri care sa atraga pioaia. AzI
s'a recunoscut gresala ce s'a
facut, distrugindu-se padurile si
de aceea se fac planta^iunl siste-
matice.
In regiunea sesurilor obser-
vam ca pamintul este presarat
de movile marl si mici, insirate
in grupe de 3, 4, 5, 6 si mat
multe. Asupra acestor acciden-
te artificiale ale terenului de
toate formele si dimensiunile,
despre cart istoria nu ne spu-
ne mai nimic, circula mai multe
versiuni:
1. Unele ar fi fost infiin^ate
cu scopul de a servi ca puncte
de observa^iune in timpul nenu-
maratelor razboaie petrecute aci.
2. Altele au fost morminte
omenesti din epoca cind se in-
huma sau se incinera cadavrele.
3. Altele au fost presarate de
popoarele barbare, ce s'au suc-
cedat in aceste regiuni, pentru
a le servi de calauza la re-
intoarcere. Multe din ele sunt
de data mat recenta ridicate in
memoria unor evenimente mari,
cum batalii; iar altele sunt ho-
tare intre mostf. Mai principale
sunt: Cula-Nem^ilor saQ Strea-
ja-Inalta, pe virful dealulul Che-
ra. San^ul, Silistea, Gainareasa,
Balta-Verde, Magura-Ostrii cu
diametru de 22 metri si inal^i-
me de 5 metri; Gainoasa, Tir-
nava, Turtita, Inalta, a lui Pi-
ciorus, Mag.-Magurele, Creme
Hosted by
Google
DOLJUL
174
DOLJUL
nea, Ciuta, Caravanul, TurculuT,
Mare, cu Dor, Lupuluf, Mag.-
Vaiel, Rusteanca, Carbunelul,
Coteiul, Zavelca, Coteiasul, Cir-
steT, Popiciul, Strimtura, Epu-
reaaul, CapraruluT, luT- Chiot,
Insiratele, luT-Caragea, Viilor,
Nestomenia, Ceringului, Ovre-
iului, Lata, Caraatina, hl-Guli-
mati, cu-Cercul-Turcului, Stanca,
PopiT, figanulul, Fetelor, Mo-
vila-lui-Stamat, 2 movile: Indira-
tele, Trasnitei, Ho^ului, Ghe-
baciul, Cerbului, Cazacilor, Pia-
tra si Gura-Pietroasei.
In jud. Dolj, regiunea sesu-
lui, constitue partea cea mal joasa
a solulul si se deosebeste de a
dealuriior, caci suprafa^a sa ne
prezinta un plan inclinat spre
Dunare.
Hidrografta. — Judetui Dolj
este udat de mai multe riuri
marl si mici, can strabat in
toate directiunile, intre^in umidi-
tatea si fertiiitatea solului.
Carsul eel mal principal al
acestui jude{ este fluviul Duna-
rea, care 11 uda prin partea de
S.-V., incepind de la com. Ce
tatea pana, la pichetui Calarasi,
despar^ind acest jude{ de Bui
garia.
Jiul care intra in acest judet
prin com. flnjerani, curge prin
valea Jiului coprinsa intre pre-
lungirile dealulul Icleanul, pe
stinga si Balta^i-Varari pe ma-
lul drept, cam pana in dreptul
com. Bradesti, de unde malul
sau drept incepe a fi marginit
de ramifica^iunt ale dealulul
Smadovi^a-Jiuleni.
De la intrarea sa pe teritoriui
acestui judej, parcurge in direc-
^iunea N.-V.-S.-E., strabate pi.
Jiul-d.-s., formeaza pu^in limita
de E. a plasei Dumbrava-d.-s,
cu pi. Ocolul, merge cu aceasta
direc^iune pana ia orasul Cra-
iova, de unde intra in regiunea
sesulul Jiului, formind limita des-
partftoare intre plasile Ocolul
si Jiul-d.-j., pe stinga si Jiul-d.-
mjl. si Balta, pe dreapta.
In regiunea sesulul aredirec^i-
unea direct spre S. pana lavarsa-
rea sa in Dunare, in dreptul insu-
leiCopani^a, in fa^a careia este
in forma^iune o mica delta.
Inainte de 1879, Jiul, din drep-
tul com. Comosteni, se indrepta
spre S.E., varsindu-se la Be-
chet. Aceasta schimbare a cur-
suluT sau a provenit din cauza
namolului tirit de el, precum si
a nisipului tirit de vinturile cele
man, car! au contribuit la for-
ma^iunea dunelor.
In dreptul com. Zavalul for-
meaza o cascada inalta de 2 m.
Afluen^ii pe stinga JiuluT in
pi. Jiul-d.-s. sunt: Gilortul ce
formeaza pu^in limita de V. ca-
tre jud. Gorj, de la com. Po-
iana pana la com. Tin^areni;
Valea - BirloguluT ce vine din
com. Tatomiresti, unit cu Va-
lea-Rea, se varsa in Jiul, pe ho-
tarul com. Bradesti; Almajelul,
ce-I vine din com. Bradesti ; Al
majiul, din com. Almajiul; Ama-
radia, ce se varsa in stinga Jiului,
la satul Troaca, com. Cernelele >
Popoveni, ce-i vine din com.
Balta- Verde ; Lumasiul, din com.
Malul- Mare; Silistea, din com.
Secuiul; Giorocul, din Aduna^i-
de-Giormane; Predesti, din com.
Caciulatesti ; Sadova, din com.
cu acelasi nume.
Afluen^ii pe dreapta Jiului
sunt: Motrul care-si are imbu-
catura sa pe teritoriui acestui
jude£, varsindu-se la Gura-Mo-
trului; Racovi^a si Almajelul din
com. Filiasi; Brebesului, piriu,
din com. Argetoaia; Fratosti^a
din com. Fratosti^a; Salcia din
com. Scaesti si Salcia; Sflrcea,
vine din Mehedin^i, curge la
V.-E. si se varsa mai jos de
com. Bradesti; Obedeanca, unita
pe dreapta cu Breasta, se varsa
in fa^a com. Breasta; Leamna
se varsa linga com. Bucov^ul ;
Ho^uluT, Prodila, ce vine din
com. Podari si Dranicul, din
com. Dranicul.
In regiunea seasa, Jiul curge
printr'o vale larga de la 3 — 6
kil. Pe aceasta vale se gases te
mult pietris. Toata valea riului
Jiul este strabatuta de nume-
roase sosele, na^ionale, jude^ene
si comunale, unind intre ele lo-
calita^ile situate pe aceeasi vale
sau pe diferite vaT.
De la Craiova si pana la pa-
sul LainicT, o sosea judeteana
si alta comunala, urmeaza fie
care mal al riului.
Intre Craiova si Filiasi so-
seaua judeteana este inso^ita si
de o por^iune din caiea ferata
Craiova-Turnul-Severin.
Valea riului Jiul este produc-
tive si populate. Ea este co-
prinsa intre doua malurT inalte,
din care eel mai inalt este ^ar-
mul sting.
Al doilea curs e Dasnatuiul,
curs independent, ce se varsa
in balta Nedeia, izvoreste din
Dealul - Negru (Mehedin^i), in-
tra in Dolj, prin plasa Dum-
brava-d.-j. Curge spre E. pana
la comuna Ciutura, de unde
se indrepteaza spre S. pana la
varsarea sa in balta Nedeia, in
dreptul com. Cirna. Se incarca
pe stinga cu piraiele: Dasnatu-
iul - Mic, Pietriceaua, Ciutura,
Purceaua.
Pe dreapta cu piraiele; Jiva-
nul, Banaguiui si Valea - Rea,
cart se varsa in dreptul satului
Radovan.
Partea de N.-E. ajude^ului ^ine
de basinul Oltului si anume de
sub-afluen^if sai: Geamartaluiul
unit pe stinga cu Fra^ila, precum
si de riul Tasluiul, ce apar^in
acestui jude^ numai prin cursul
lor superior.
De alungul terasse? danubiane
Hosted by
Google
DOLJUL
175
DOLJUL
se gasesc o mul^ime de lacuri
formate din revarsarile Dunarei
can comunica intre ele si chiar
cu Dunarea prin numeroase
bra^e.
Printre acestea se numani la-
curile :
Maglavit, Cetatea, Uturin, Go-
len^i, Moreni, Tunari, Ciuperceni,
Saratul, Gogone^ul, Salcia, Man-
cinita, Oveasele, Schiopul, Topi-
lele-MarT, Topilele-Mici, lui-Gu^a,
lui-Dumitru-Stoian, Buicliul, Ra-
dei, Murta-Strimba, Idegla, Ti-
noasa, Lunga, Lunguli^a, Gloni-
ceanul, Rotundei, Desa, Poiana,
Piscul, Rastul, Bistre^ul sau Ca-
lugarul, Paricari, Cialaciul, Cur-
tea, Lungul, Alesteul si Insi-
ratele.
Bal^i sunt: Nedeia, Branistea,
Macesurile, Giormanele, Balta-
Verde, Popil, Ra^eT, Ren el, Sa-
dova, Tinosul, Ograda, Girlele,
Serca, Scheaua, Alesteul, Gilda-
ele, Nicola, Corbului, Dumbra-
vi^a, Craiovi^a, in partea de apus
a Craiovel. Dupa o tradi^iune
locala despre dinsa, se vorbeste
ca in vechime forma o mahala a
orasuluT Craiova. Dar prin vre-
un cutremur sau alta pricina,
s'a scufundat pamintul cu locui-
torii impreuna cu o biserica ; Cio-
riciul, Sandul, Vircanul, Secuiul,
Mandel, Glodutul si Ruptura.
Muite din bahjile jud. Dolj
sunt formate de revarsarile riu-
lui Jiul. Intr'insul se varsa: balta
Bizdina, Jitia, Popil, Ochiul, ce
aduc apele bailor Strimba, Me-
ti^a, Lunga, Prestina, Jie^ul, Ras-
cruci, Lungile si Saratele.
Insulele jude^ulul, de a lun-
gul Dunarei, sunt:
Cetatea, in fa^a com. Cetatea;
Golul si Golenfi, in dreptul satu-
lui Golen^i, com. Maglavit; In
dependen^a, Calafat sau Ostro-
vul-Mare, in fa^a orasulul Calafat;
Bogdan, in dreptul com. Ciuper-
ceni ; Canapa, ce-va mai jos ;
Acalia, in dreptul com. Dessa si
Caluda, mai jos ; Chichinetele si
Gaioana, in dreptul com. Rastul;
Gatanul, in dreptul Bistre^ului;
Copani^a, in fa^a Gigherei. I a
dreptul acestei insule se varsa
riul Jiul. Apoi: Papadia, Cara-
bula, Prundog, Lom si Cosova.
Jiul, prin cotiturile sale islim-
parte de multe or! apele, for-
mind mai multe insule neinsem-
nate, printre care insula Gin-
giova, in dreptul com. Gingiova,
pi. Balta.
Geologia. — P&mintuljud. Dolj
este format din terenun din e-
pocele ter^iara si quaternara. Mai
tot N. sau este format din tere-
nun ter^iare pe cind centrul si S.
sunt formate din terenun quater-
nare. Sistemul pliocen formeaza
toate colinele si dealurile din re-
giunea de N. a jude^ului si se
prelungesc pana mai jos de
Craiova.
Rocele predominatoare ale
acestui sistem sunt: argiluri de
diferite colon pure sau cu con-
cre^iuni calcare, marge, nisipuri
fine si ordinare, pietrisuri si
grezii.
Terenurile quaternare formea-
za regiunea intreaga a sesuluT
si o parte din a dealurilor, car?
nu se ana de cit pe coastele
unor val si al citor-va cimpil.
Din acestea fac parte aluviuni-
le riurilor si prundurilor de girle.
Ca depozite aluviale sunt prun-
disurile de pietris, nisip si ar-
giluri aduse de apele riurilor,
mat ales cind vin marl, depu-
nindu-le pe terenul peste care
se revarsa.
Terenurile quaternare au o
grosime de 10 m. si sunt in-
semnate cariere in malul Du-
narei. Materialurile din aceste
cariere serva nu numal pentru
trebuin^ele locale, darse trans-
ports cu seicele, marl cantitapf
de pietris la Bechet, la Izlaz,
(Romanafi) pentru asternutul so-
selelor.
Ape minerale se gasesc la
Breasta, la localitatea numita
Trel-Flntim, de linga Craiova.
Pentru adunarea apelor ferugi-
noase, s'au construit aci 3 fln-
tini, de unde si numele locali-
tajei. In com. Desa se gaseste
Balta-Neagra ce confine mare
cantitate de iod, asemenea si
la Gighera, pi. Balta.
Clima. — Clima jud. Dolj, este
temperata, dulce si sanatoasa.
Vara este foarte cald si iarna
foarte frig. Diferen^a intre vara
si iarna este mare; iar trece-
rea de la un anotimp la altul
se face brusc.
Temperatura medie anuala
este de 12 .
Vara arsifele sunt infricosate,
tunete, fulgere, grin dine, virte-
jurl, vijelil si furtunl; iarna insa
in timpul gerurilor mari, inghea-
fa toate riurile, chiar si Dun&
rea.
Prima-Vara si toamna sunt
anotimpurile cele mai frumoase
si mai placute.
Vinturile ca in toata Rominia
sunt: Crivaful ce sufla de la
N.-E. din cauza ca fara este
desvelita si lipsita de padurlin
acea direcfiune. Austrul vint
cald din V. Baltareful caldicel
sufla din spre Marea-Neagra si
aduce ploi. Zefirul, vint dulce,
lin si placut, bate foarte rar;
direcfia lui este de S.
Inalfimea principalelor locali-
tap, din acest judef, de asu-
pra nivelulul Maril-Negre, este
urmatoarea :
Craiova*) .... 135,85 m.
Calafat . . . . 85,00 »
Filiasi*) . . . . 125,80 »
Bechet ... 65,00 »
Sadova .... 100,00 »
Circea*) .... 209,84 »
Velesti*) . . . . 195)03 »
Isaluifa*)
110,90 »
Hosted by
Google
DOLJUL
176
DOLJUL
Cotofeni*) . . . 137,58 m.
Racari*) . 129,06 »
(La iocalita^ile insemnate cu
un asteric*) s'a dat inal^imea
la care se afla statfunile cailor
ferate).
Populafia. — Jude^ul Dolj,
are o populate de 82713 fa-
mili! sati 302385 suflete, din
can: 156214 barba^I ?i 146171
feme!; neinsura^f 81 179 barba^f,
71486 feme!; insurapf 6776^
barba^i, 6776$ feme!; vaduvi
6220 barbaflf, 7514 feme!; di-
vor^aflf 193 barba^T, 263 fe-
me!; 294308 Romini; 878Sirbi;
720 Greci; 38 Turci ; 1390 Bul-
gari; 1141 German!; 35 Pru-
sieni; 24 Rus! ; 520 Ungun;
97 Francezi; 318 Italieni; 43
Belgieni; 12 Elve^ieni ; 5 En-
gleji; de alte nationality! 2856;
297343 ortodox!; 1804 catolicT;
372 protestantf; 2821 mozaicT;
38 mahomedani; 2 armeni; 5
libenf-cugetaton; 199110 agri-
cultorT; 3306 meseriasi; 3006
comercian^T ; 257 industrias! ;
3445 profesiuni libere; 13645
muncitor!; 5266 servitor!.
$tiu carte 30123 barbafi si
7008 feme!; nu stiu, 1 26091 bar-
bap, si 1 39 1 63 feme!.
Producftunea so/u/ut.—Jade-
{ul Dolj are o intindere de
637069 hect., din can s'a cul-
tivat in anul agricol 1890 — 91:
292033 hect., plus 18298 hect.
vii, raminind restul teritoriuiu!
ocupat de padur!, izlazuri, la-
car! balp, etc.
Pamintul judetulu! Dolj este
foarte productiv, ma! ales valea
Jiului, care produce in abun-
den^a tot felul de cereale. Pu-
rine locur! sunt impropri! agri-
culture!, din cauza existence!
batyilor. Acestea insa produc
trestie si papura si lociiitori!
comunelor invecinate se ocupa
cu facerea rogojinelor. Terenul
nisipos de pe marginea Duna-
rii, intre Ciuperceni si Bechet,
a fost facut productiv in unele
part!, prin plantarea de salcim!.
Prin caderea frunzelor acestor
pom!, solul incepe incetul cu
incetul sa devie fertil.
La Ciuperceni s'au ma! plaiitat
in nisip butuc! de vi^e indigene
din toate varietatile, in scop de
a se studia caracterele ampe-
lografice.
Iusulele sunt acoperite de ra-
cing! si anin!, insa maioritatea
e formata de prundisur! acope-
rite cu iarba si pe alocurea cu
rachip.
Bal^ile judetulu!, ma! cu seama
cele de linga Dunare, dau o
mare cantitate de peste.
Padurile ocupa o mare parte
a teritoriulu! judetulu! : numai
terassa danubiana e lipsita cu
totul de padur! afara de malurile
Dunari! ocupata in multe part!
cu padur! de plop!, rachita, a-
nin! si salcii si nu produc ma!
nimic.
Statul poseda in jud. Dolj
53 padur!, cu o suprafata apro-
ximativa de 36563 hect. La 1
Aprilie 1892 se aflau in exploa-
tare din padurile statulu! 317
hect. 6990 m. p., aducind un
venit auual de le! 215605,55.
Vi! sunt sadite pe o intindere
de 18298 hect., care produc o
cantitate de : 175113 hectolitri
de vin negru si 46250 hectolitri
vin alb.
Rachiu de prune se produce
anual 1840 hectol., rachiu de
vin 544 hectol. Tescovina si
drojdi! se produce 32778 hectol.
Stup! cu albine sunt 4194,
car! au produs: 7742 kgr. miere
si 2075 kgr. ceara.
Cultura cerealelor e foarte in-
tinsa. In anul agricol 1890 — 91
s'au cultivat 292033 hect.
In anul 1888 se gaseau in
jude^ul Dolj urmatorele masin!
si unelte agricole : 20 * masin!
de semanat, 63 de . secerat si
de cosit, 134 de treerat, 127
cu abur! si 7 cu manej, 753 de
vinturat, 213 de batut porumb,
62 cu abur! si 151 cu manivela,
1665 pluguri de lemn, 26898
plugur! de fer, 98 scarificatoare
si cultivatoare, 246 grape de
fier, 317 tavalugur!, 588 moso
roitoare de fier, 1347 mosoroi-
toare de lemn sau rari^e, 4 gre-
ble pentru strins finul, miscate de
vite si 216 trioare sau masin!
de ales saminta.
Dupa agricultural crestereavi-
telor constitue bogatia cea mai
mare a judetulu!. In aceasta
privinta, Doljul e eel d'intiiu
jude^ din Oltenia, si chiar din
intreaga Rominia.
Numarul capetelor de vite,
a fost in auul 1990 de 51 1545
din care: 47776 ca!, 183 ma-
gar! si magarite, 40 catir! si
catire, 135 184 vite corn., 261 891
o!, 8731 capre si 57740 pore!.
Una din ramuriie de produc-
{iune ale jud. Dolj, foiositoare
traiulu! locuitorilor, este indus-
tria. Ea ocupa parte din locui-
tor!, car! lucreaza in diferite
stabilimenCe industriaie.
Sunt JO mor! cu abur! pen
tru macinatul fai.i df, 164 mor!
de apa, 1 de vint si 385 de
animate; 1 fabrica de tabacarie
la Bucovat pentru trebuin^ele
armate! ; alte 2 fabric! de pie-
iarie la Craiova, cu masin! per-
fec^ionate, 1 fabrica de fringhii
asocieta^e!«Viitorul», ma! multe
fabric! de luminar! si de sa-
pun, velni^e de fabricat rachiu,
etc. Afara de acestea, industria
casnica. se inseamna prin dife-
ritele {esatur! din bumbac, ci-
nepa si ltna, din care se fac
pinze, ^oale, sumani, etc.
Cat de comunicafie. — Comu-
nica^ia in jude{ e inlesnitaprin
urmatoarele drumuri :
I. Calea-ferata. — Linia ferata
Hosted by
Google
DOLJUL
177
DOLJUL
Bucuresti-Virciorova, intra in
jude^ul Dolj pe la Pielesti, tre-
cind podul peste Tesluiu (lung
de 15 m.), de unde se indrep-
teaza spre Craiova. De aci se
coboara in valea AmaradieT,
trecind-o peste un pod lung
de no m., pleaca spre Racari
si Filiasi, de unde o apuca spre
V., intrind in jude^ul Mehedin^i.
Linia ferata Craiova - Calafat,
merge paralel cu soseaua jude-
^eana, trecind pe la Segarcea
si Bailesti. De la Filiasi pleaca
o ramura spre N., catre Tirgul-
Jiului, si ese din jude^ in a-
propierea Poianet.
2. §osele national e. — Soseaua
nationals Slatina-Virciorova, du-
pa ce trece Olte^ul, peste un
pod de lemn, lung de 64 m.,
intra in jude^ul Dolj, taind dea-
lurile Balsului si Prisaca. Apoi
descinde la Craiova, trece Ama-
radia pe un pod de lemn, urea
niste picioare dedealuri la Co-
tofeni si Valea-Rea, trece Jiul
(pe un pod de lemn de 1 14 m.)
si padurea Filiasi, dupa care
intra in jude^ul Mehedin^i.
Soseaua Craiova-Caracal, lun-
ga de 54 kil. si larga de 9 m.,
pleaca din partea de E. a Cra-
iovei, prin bariera numita a
CaracaluluT, trece pe la Pielesti
si intra in jude^ul Romana^i, la
kiiometrul al 19-lea. Soseaua
Craiova-Ghelmegioaia, trece Jiul
pe la Breasta, pe un pod lung
de 164 m., intra in valea riului
Obedeanul, trecind pe la Rasnic,
Cernatesti si Tiu, dupa care
intra in jude^ul Mehedin^i.
3. §osele mixte. — De la Fi-
liasi, din soseaua na^ionala Cra-
iova-T.-Severin, pleaca o ramura
de sosea spre N. spre a se
lega cu T.-Jiul. $oseaua, lunga
de 60 kil., urmeaza valea Giior-
tului, pe care il trece de 4 on
pe poduri de lemn, apoi se intoar-
ce prin Copacioasa spre T.-Jiul.
Ca o continuare a soselei ju-
de^ene Craiova-Calafat, pleaca
din acest din urma oras o so-
sea spre T.-Severin, lunga de
96 kil. Trece prin Cetatea, apoi,
peste iiul Drincea, strabate pa-
durea Bucuri, trece prin Hinova,
urea dealul Starmina, si apoi
urmeaza ^armul sting al Dunarii
pana la T.-Severin. Pe vremea
diligenfelor, drumul de la Cala-
fat la T.-Severin se facea pe
aceasta sosea; iar la Fintina-
Banului era intiia posta, din
cele S cite se aflati pe acest
drum.
4. §osele judefene* — Orasul
Craiova e un centru insemnat
de comunica^iune, cacT afara de
calea ferata si soselele na^ionale,
mai pleaca de aci urmatoarele
sosele jude^ene : Craiova-Calafat,
trece Jiul pe un pod lung de
280 m., urea dealul Podari,
strabate vale Dasna^uiului, unde
trece riul pe pod ; taie apoi dea-
lul Radovan, strabate padurea
Maracinele si se indrepteaza
spre Calafat. Lungimea acestel
sosele e de 75 kil. §oseaua
Craiova-Cetate, trece Jiul pe
un pod de 137 m. lungime si
se indrepteaza spre Cetatea,
trecind pe la Terpezifa si Vir-
topul. Are o lungime de 70
kil. Soseaua Craiova-Amaradia,
ese din Craiova, urmeaza paralel
valea Amaradiei pana la Capreni
de unde ese din jude^ul Dolj.
$oseaua Craiova-Bistreful trece
prin Segarcea si Ceratul, urea
dealul din dreapta Jiului, trece
Desna^uiul si balta Bistre^ul pe
pod de lemn. Are o lungime
de 65 kil. O alta sosea leaga
Craiova cu Bechetul.
5. §osele comunale. — Mai mul-
te sosele comunale leaga diferite-
le comune intredinseleinlesnind
ast-fel comunica^ia. Vom men-
{iona numai, ca mai importante
prin lungimea lor, soseaua Cala-
fat-Bechet, care trece prin Ghi«
diciu, Rastul, Nedeia si Zavalul,
trece Jiul pe pod umblator,
strabate padurea Sadova si a-
junge la Bechet. O alta sosea,
plecind din Breasta, uneste a-
ceasta comuna cu Carpenul si
trecind pe la Plesoiu, Caciulatul
si Mosna, etc.
6. Navigafia, — In jud Dolj
sunt porturile : Cetatea, Cala-
fat, Bechet, vizitate de basti-
mente cu plnze si aburl si de
vaoparele de posta pe Dunare,
care transports pasagerii.
Impiirfirea adm inistrativd. —
In an'ul 1815, sub Voda loan
Caragea, jude^ul Dolj se sub-
impar^ea in 10 plasl, avind
r 46 sate :
1. Plasa Cimpulu! cu 15 s.
2. » Bah:iT-de-Sus » 8 »
3. » Bal^ii-de-Jos » 14 »
4. » Dumbrava-d.-j. » 14 »
5. » Dumbrava-d.-s. » 14 »
6. » Jiului-de-Jos » 17 »
7. » Jiului-de-Sus » 13 »
8. » Hamrez.-d.-j, » 24 »
9. » Hamrez.-d.-s. » 19 »
10. » Gilortulul » n »
La 1872, gasim judeful im-
parfit in 7 plasl:
1 . Plasa Amaradia cu resedin^a in
Goesti.
2. Plasa Balta cu resed. inBarca
3. » Cimpul » » » Calafat
4. » D umbra va » » Terpe-
zi^a.
5.PlasaJiul-d.-j. cu res. in Sadova
6. » Jiul-d.-s. » » » Co^ofe-
ni-din-Fa^a.
7.PlasaOcolulcu res. in Craiova.
La anul 1882, unindu-se pla-
sile Amaradia cu Ocolul (avind
subprefectura in Melinesti) si
Jiul-de-Sus cu Dumbrava (avind
subprefectura in Filiasi), jude-
$ul fu ast-fel sub-impar^it in 5
plasl.
Prin legea votata in 8 si 19
Maia 1892, si sanc^tonata la
4 Octombrie acela?* an, jude^ul
5i>878. Marele Uicfionar (jeogra/ic. \ol. Ill,
Hosted by
Google
DOLJUL
178
DOLJUL
fu imparpt in 10 plasT, dupa
cum urmeaza.
i. Amaradia, cu 18 icomune
rurale si 90 sate. Resedin^a
subprefecturii in catunul Drumul-
Mare (com. Melinesti).
2. Balta, cu 16 comune ru-
rale si 20 sate. Resedin^a sub-
prefecturii in com. Macesul-d.-s.
3. Bdilesti, cu 15 comune
rurale si 20 sate. Resedin^a
subprefecturii in com. Bailesti.
4. Cimpul, cu 14 comune ru-
rale, 20 sate si I comuna ur-
bana. Resedin^a sub-prefecturii
in com. urbana Calafat.
5. Dumbrava-de-Sus, cu 17
comune rurale si 43 sate. Re-
sedin^a subprefecturii in catu-
nul Sopotul (com. Sopotul).
6. Dumbi'ava-de-Jos, cu 16
comune rurale si 27 sate. Re-
sedinta subprefecturii in com.
Virtopul.
7. Jiul-de-Sus, cu 16 comune
rurale si 58 sate. Resedinfa
subprefecturii in com. Filiasi.
8. Jiul-de-Mijloc, cu 14 co-
mune rurale si 37 sate. Rese-
din^a subprefecturel in comuna
Segarcea.
9. Jiul-de-Jos, cu 13 com.
rur. si 27 sate. Resedinta sub-
prefecture! in catunul Dobresti
(com. Caciulatesti).
10. Ocolul, cu 16 com. rur.,
1 com. urbana si 46 sate. Re-
sedinta subprefecturel in Craiova.
Admtmstrafia. — Futerea. exe-
cutive a jud. e incredin^ata u-
nui prefect, ce'sl are resedinta
in Craiova, avind ca ajutoare la
administrarea plasilor, 10 sub-
prefecp si 157 prtman cu aju-
toarele lor, pentru administra-
rea comunelor.
Pichetele sunt niste puncte
de granifa insiruite pe linga
Dunare la o egala distant unele
de altele. Aci doroban^ii pazesc
limitele {aref. Unele din ele sunt
construite in forma de bordee,
pe parole cele mai ridicate ale
tcrenului, spre anu fi invadate
de apa cind Dunarea vine mare.
Incepind de la hotarul jud.
Mehedinti ele sunt: Schela-Ve-
che, Bogdan, Riiosul, Canapa,
Gighera, Calarasi.
Po^ta $i telegrafuL — Posta
dateaza de la Alexandru Ipsi-
lanti. AtuncT se facea cu niste
carucioare proaste; cu incetul
insa, acest serviciu s'a imbuna-
ta^it ; s'a introdus serviciul pos-
telor rurale, deligentele si trans-
ports scrisorilor si pachetelor
pe caile ferate.
In jud. Dolj, sunt 6 birouri
telegrafo-postale avind si ser-
viciu de telefon si anume la :
Craiova, Calafat, Filiasi, Ceta-
tea si Bucovat.
Comerciul. — Comerciul jud.
Dolj consta in exportul produc-
tiunilor sale si in special, al ce-
realelor si al vinurilor sale; pe de
alta parte, in importul obiecte-
lor depro venien^a straina. Des-
facerea productelor pentru stra-
inatate se face in porturile Ca-
lafat si Bechet ; pentru pro-
ductul intern, prima piata co-
merciala a jud. e Craiova. Mai
multe tirguri si iarmaroace a-
nuale inlesnesc asemenea des-
facerea productelor. Laporturl,
si cu deosebire la Calafat, se
face un comerciu in tins cu ce-
reale.
Marca jiideftdui Dolj este
un peste, din cauza ca, din nume-
roasele baJtt situate in acest ju-
det, se scot cantita^T mari de
peste. Jiul si cele-1'alte riuri ale
jude^ului produc in deosebl sco-
bari si mrene.
PortuL — Portul locuitorilor
este national; dar el se deose-
beste foarte mult de la locaii-
tate la localitate. In unele par^T
portul este asa de fix, in cit
se poate spune numai dupa ex-
terior din ce parte a Doljului
este un locuitor. Dar ca tip ge-
neral putem da urmatoarele no-
tice :
In timpul erne! barba^ii poar-
ta caciuli negre de oaie, cojoace,
minecare (un fel de mintene
vatuite), haine (suba lunga cu
gu!er infiorit cu ibrisin) si cioa-
recT (itari) din dimie alba, epin,
gea, (un fel de manta lunga-
tot din dimie de lina, insa ne-
grita, fara mineci, cu gluga des-
facuta si lasata pe spate, nu-
mita chepeneag — gluga) ; a-
ceasta epingea este intrebuin-
tata numai cind ninge si ploua ;
in picioare poarta ciorapi sail
obiele de lina, cizme sau pan-
tofi si opinci. In timpul verif:
palarii de pale, de pisla si ca-
ciuli (ceT mai batrini poarta ca-
ciula olteneasca, larga la fund
si strimta la gura), camasi lung!
si izmene de pinza de bumbac
sau de tort tesut cu bumbac,
flanele de lina lucrata in casa.
Femeile poarta pe cap bro-
boada sau marama, fruntare si
cirpe (invelitori) de bumbac sub-
tire sau de borangic, camasi de
bumbac, fuste de arniciu si za-
velci de lina (alese on vargate);
acesta este portul in timp de
vara, cind mai toate femeile
umbla cu picioarele goale. In
timp de iarna portul este ace-
lasT, cu deosebire ca imbraca-
mintea este mat groasa si cu
adaogire de: flanele lucrate in
casa, minecare, scurteici, cio-
rapi, • ghete on pantofi.
Atit vara cit si iarna, ca cin-
gatoare, barbatii poarta o cu-
rea lata de care atirna cutitul
si punga, iar femeile, bete, on
briu lat de lina.
Notice istorice. — Sa cerce-
tam, pe cit se va putea, de cine
a fost locuit pamintul Doljului
in decursul timpurilor si rolul
ce a jucat Banatul Craiovel in
istoria noastra na^ionala.
Hosted by
Google
DOLJUL
179
DOLJUL
In vremile cele ma! vech!, des-
pre care istoria ne-a lasat vre-o
amititire acest pamint a fost
strabatut de Scipf, popor nomad
de rasa arica.
Pu^in timp, dupa ei aflam aci
pe Gepf, inainte de anul 334,
inainte de Chr., popor de ori-
gina tracica, originari probabil
din mun^i! Rodope (Peninsula
Balcanica).
Odata cu Ge^ii trecusera Du-
narea Daci!, popor inrudit cu
Ge^if, carl s'asezara in Transil-
vania. Acestia, in urma unelras-
coale, pun mina pe putere si
dau numele de Dacia, regatulul
infiintat de Ge^T la N. Dun&-
reT.
In curind Dacia cade sub sta-
pinirea romana si imparatul Tra-
jan, invingatorul lu! Decebal,
trece in al 2-lea resbel dacic,
prin Oltenia. El face sa se con-
struiasca un pod peste Dunare,
pe la locui unde se afla asta-zt
Turnul-Severin, apoi pune mina
pe Drubetis, oras asezat aci,
apuca peste Amutria, oras dac,
asezat pe malurile Motrului, aflu-
ent al Jiului si merge drept
spre Olt, la un loc pe care Ro-
manii il numira Pons-Aluti de
la un pod ce s'a aflat peste a-
cest riii. Apucind de aci, valea
Oltului, armata romana popo-
seste intr'un loc care mai tir-
ziii il gasim purtind numele de
Castra-Traiana, ajunge dupa a-
ceea la Arutela, pe malul riului
Lotru, afluent al Oltulu!, si
trece pasui Turnului-Rosu, in
Transilvania.
Dacia este colonizata si avem
dar Doljul locuit de colon! Ro-
man!, de la 106 pana la 207.
Din acest moment s'a asezat
patura din care se nascu po-
porul de azT romin.
La anul 270 incepe navalirea
popoarelor barbare cari s'au
perindat in aceste locurl si can
sunt urmatoarele: Go^i!, Hunii,
Gepizii, ei au distrus viea^a de
stat a colonistilor ; insa nu au
putut, distruge in sufletul lor,
sentimentul nobilei origine.
Dupa acestia vin Slavii, carl
au o inriurire ma! mare asupra
poporului, de oare-ce, Doljul e
jude£ de cimpie si se stie ca
Slavii s'au asezat mai mult la
vale; ca dovada de asezarea
Slavilor in aceste locurl, avem
si terminologia geografica a
jude^ulu!. Insusi cuvintul Dolj
este slavonesc din Dolny, de
jos si Jiul ; adica Jiul de jos.
Dupa acestia navalesc in ve-
chia Dacie : Ungurl, Pecenegi,
Cumani si Tatar!. Din acestia
Cumani! sunt carl au trait ma!
de aproape alatur! de poporul
Oltenie!.
In aceeasi vreme, in care Cra!-
Ioan se afla in Dolj (vezi ori-
gina numelui Craiova), o parte
a Oltenie!, Vilcea incapuse in
miinele unui conte german Con-
rad, numit de romin! Domni-
sorul; tot atunc!, adica la anul
1232, apare pentru prima oara,
un maghiar Luca, cu titlul de
ban al Severinulu!.
Peste 7 an!, la anul 1240,
vedem pe un al II-lea ban un-
guresc, de Severin, numit Ostlu.
De la acesta ne-a ramas suve-
niri topografice, in regiunea oc-
cidentals a Oltenie! : districtul
Gorj si Mehedin^i, valea si mun£i!
Oslea.
Care parte atiume a apar^inut
Ungurilor, nu se stie; or! cum
ar fi insa, numirile topografice
ne dau dreptul de a crede ca
intre anii 1230 — 1240, Unguri!
vor fiizbutit sa apuce vre o fasie
de pamint din Gorj si Mehe-
din(i, botezind-o banat al Se-
verinulu!, in speran^a une! co-
tropir! ulterioare.
In 1240, se intimpla a patra
navalire, sosesc Mongoli! (T&-
tarif), car! p&n£ atunc! nu se
atinsese inca" de latura Olteana.
Dar in timpul acestor eveni-
mente, unde sa fi fost Romini! ?
Cronicarul persan Fazel-Ullah-
Resid, care a descris-o la in-
ceputul secolulu! al XIIMea
dupa fintin! oficiale contimpo-
rane, din arhivul Sultan ulu!Meh-
med-Cazan, ne spune ca hanul
mongolic Orda, intrind in fara
Oltului, i-a esit inainte Basarab-
Ban (Bazaran-Ban), dar a fost
batut.
Dec!, in aceste zile furtunoa-
se, strimtorapf din toate direc-
{iunile, Romini! din Oltenia n'au
fugit si n'au p!erit, ci ati stat
neclintiflf sub banul lor national
din dinastia Basarabilor, pan&
ce barbari! s'au retras si atunc!
esi(! din vizuinele mun^ilor si
revarsa^I din nou pe cimpie,
Olteni! s'au apucat a povesti
cu «fost-au fost» cele intimplate.
AceastS. epoca teribila ne e
fecundS. in tradi^iuni.
Inca o proba cum ca pa-
mintul Oltenie! era locuit in
secolul al XIIMea de Valach!,
ne-o da o diploma a regelu!
Ungariei Bela al IV-lea, din
1247, P rm care e ^ darueste ca-
valerilor Ionipf din Ierusalim,
p&minturile asezate peste mun^I,
in Valahia.
In acest document se pome-
nesc cinci mic! sate, din car!
tre! sunt ar&tate anume ca im-
poporate cu Romin!. Regele,
anume concede cavalerilor toata
^ara Severinulu!, impreun& cu
cnezatele lu! loan si Farcas
p£na la riul Olt, precum si fara
numita Lytiea (a Lotrulu!) ex-
ceptind din aceasta donate
fara Voevodulu! Valah, Lyrtiea,
care o lasa Valahilor, precum
o avusese pan^ acum. Acest
stat a lu! Lyrtiea era acelasi cu
a lu! Basarab-Ban, care imp!e-
dicase pe Tatar! de a trece in
Hosted by
Google
DOLJUL
180
DOLJUL
Oltenia. Poate ca era el insust,
si fund din familia Basarabilor,
fusese numit de Unguri in do-
cumentul de la 1247 cu numele
sau propriu, iar de cronicarul
persian, cu titlul si numele fa-
milies
Mai tirziu intilnim tot in aceste
par^if pe voevodul Liteanul
(probabil acelast cu Lyrtiea) si
cu Basarab-Ban, care se revolta
impreuna cu fratele sau Barbat,
contra Regelut Ungariet, Vladi-
mir Cumanul. Se vede deci
ca dintre statele urzite pe te-
ritorul muntean, nicT unul n'avea
puterea si virtutea acelui de
peste Olt.
Cind insa veni dincolo de
mun^i marele voevod al Faga-
rasulut, Radu-Negru Basarab,
cu toata boterimea ce era mat
inainte peste Olt (majores terrai,
din documentulde la 1247) sau
sculat cu to^il de au venit la
Radu-Negru Voda, inchinindu-
se sa fie sub porunca lut si
numai el sa fie peste toti sta-
pinitor, (cron. anon, in «Mag.
ist.», IV, pag. 232).
Sincal, de alta parte zice:
Radu-Voda Negrul era Voda in
Ardeal si Her^og pe Amlas si
Fagaras si au pogorit la ^ara
Romineasca pe apa Dlmbovi^ei
la Cimpulung, unde s'au facut
cur^T si manastire la acest an.
Venit-au si Basarab, Banul Cra-
iovet si s'au supus lui. Si au
stapinit numitul Domn toata
^ara Romineasca cu cele cincT
jude^e ale Craiovet pana in
Dunare.
Aceasta inchinare de buna
voe a capulut aceleif regiuni
catre Domnul de peste munpf,
a careia amintire s'a pastrat de
tradi^ia munteana, este adeve-
rita prin pozi^ia de mat tirziu
a banului Olteniei.
Este cunoscut ca pe cind in
Moldova rangul boteriet banului
era mic, venind dupa paharnic,
in Muntenia banul Craiovei, era
cea mat inalta boierie, indata
dupa Domn si cu mult mat
presus de to^t cei-1'al^i dregatort
at cur^it.
Banul Craiovet avea chiar,
in deosebire de cei-1'al^t boiert,
o putere teritoriata care se in-
tindea tocmaT asupra celor cinct
jude^e de peste Olt.
Baltazar Valter, in descrierea
faptelor lui Mihal-Viteazul, spune
despre banul de Craiova, ca
este prefectul acestul mare
tinut al ^aret rominestt. El trage
toate veniturile de peste an, ale
acelet insemnate part! de fara.
Afara de acestea, atit la pri-
mirea demnita^e! seale din vecht
asezate, cit si pentru apararea
marginilor taret, intre^ine 200
cazacT si mat multi presiziart
romint.
De asemenea ne spune si ra-
portul unut misionar catolic din
anul 1688 ca : dupa principe
este banul, dregatoria lui este
sa saza la Craiova, are dreptul
de a judeca in cauzele criminale
si in oare-cart civile, ca si prin-
cipele, insa de la Poarta-de-Ffer
pana la Olt. El facea divan ca
si Domnul din Bucuresti, avea
sub el un logofat III de Divan,
pentru pricinele din'auntrul,
ca logofatul de taina din Bu-
curesti, avea un polcovnic de
oras (ca Aga din Bucuresti)
pentru paza uli^elor si a foculut
si pentru narturi, adica fixarea
prefului lucrurilor vinzatoare,
Ici-Basa pentru peti^iunile celor
ce aveau procese, un Armas
II, pentru puscaria de acolo
un portar III, pentru ospitalita-
tea Turcilor ce veneau ca sa
intilnesca pe Banul si al^t lo-
gofe^t de divan.
Cind se intimpla ca el se afla
in Bucuresti judeca acasa la
sine, pe linga aceasta avea si
deosebit pecetea cu care sigila
hotaririle judeca^ilor si ordinele
volniciilor.
Aceste dreptun excep^ionale
ale banulut de Craiova, pastra-
te pana adinc in timpurile mat
not, ne arata ca autoritatea luT
avea un caracter tentorial, ca
era un vasal al domnuluT Mun-
tenieT. O asemenea pozi^iune a
banulut in sinul statulut Romin
(muntean) nu se poate insa ex-
plica, de cit prin anexarea a-
celet regiuni catre corpul mat
mare de care ea se alipi.
Fiind-ca nict un izvor nu ne
arata ca Banatul-Olteniet ar fi
fost cucerit dupa descalicare,
suntem sili^t sa primim de ade-
varate spusele tradi^iunet, care
ne arata acest ducat inchinin-
du-se de buna-voe descalecato-
rulut statulut muntean.
Cum se face insa, ca banul
Basarab sa fi primit fara impo-
trivire suprematia principelut ve-
nit de peste munpf, cind Liteanu
se opuse unet forte superioa-
re, nu ne explica de cit do-
rinta unet intarirt a poporuluT,
consolidarea libertatet si apoT,
legaturile de rudenie ce existati
intre banii Craiovet si noul Domn
descalecat.
Intr'adevar, Radu-Negru era
si el din familia Basarabilor si
el este numit in documentele
Unguriior, Tugomir Basarab.
Sub Alexandru Basarab avem
o invaziune in Oltenia a lut
Stefan Dusan, £arul Sirbilor el
inaintind cu repeziciune, reus* 1
de a coprinde Craiova; peste
putin a fost gonit de Alexan-
dru Basarab, urmind apot o re-
concila^iune intre Sirbt si Mun-
tent, intarita printr'o casatorie,
prin care banatul era inapoiat
Munteniet.
Rolul jucat de Craiova in a-
ceasta imprejurare, dovedeste ca
nu eraun oras fara insemnatate.
Hosted by
Google
DOLJUL
181
DOLJUL
Sub Mircea-cel-Mare, pe la
sfirsitul secolulul al XlV-lea,
Turcil au cucerit Vidinul ince-
pind a navali in Oltenia. In a-
ceasta batalie a pierit eroul fa-
vorit al Slavilor meridionalT, ce-
lebrul Marcu Craisorul.
Lupta s'a dat la Rovine (cu-
vintul insemneaza loc baltos) ce
se afla linga Craiova. Aceasta
ilustra victorie a caret stralu-
cire, se revarsa asupra Craio-
veT, avusese loc la 17 Maiu,
I39S-
In timpul luptel pentru Dom-
nie dintre Draculesti si Basara-
besti, intre 1418/56, Basarabesti
folosindu-se de nemultumirea
OltenieT se fac aparatorii drep-
turilor eT, nu insa pentru a in-
cerca iar o dezbinare a ambe-
lor jumatati, ci pentru a inca-
leca cea mai mica pe cea ma!
mare, impunind pe boierii sal
ca DomnT al intregei tan.
De aci incepe o lupta crin-
cena si incapa^inata intre doua
man partide de boien, can vo-
iaii sa aiba pe tron, reprezen-
tan^ii intereselor lor. Am putea
zice ca acea lupta is! are ori-
ginea, inca de la suirea lui Mir-
cea-cel-Mare in scaun care il
obtinuse prin uciderea fratelui
sau Dan, fost dupa toate pro-
balita^ile mare ban de Craiova
si a caror urmasl Basarabesti
se men^in pana tirziu in acel
ducat, mai curind vasal de cit
incorporat in statul Muntean.
Ca proba a luptelor dintre
partide avem un document si
anume biografia PatriarchuluT
Nifon, unde ni se spune ca la
moartea lui Radu Voda, se isca
intre boieri cearta pe care sa
puna domn ; de unde se vede,
ca erau eel pu^in doua partide
can sus^ineau candidal deose-
brp, din care aceia ce sus^ineau
pe Mihnea esi invingatoare.
Se im^elege de la sine, ca
Domnul unei partide, punind
mina pe putere, trebuia sa per-
secute pe partizantf rivalului
sau. Acest partid persecutat era
neamul Basarabilor, caci, spune
tot biografia, «iara pre un neam
care era ma! ales si mai tema-
tor de Dumnezeu, caruia ii era
numele de mosie Banove^i, a-
dica Basarabesti, i-a muncit cu
felurite feluri de munci pe uni!
i-a si omorit».
Acest nume de Banovefi, care
zice ca le era de mosie, arata
ca Basarabesti erau din bana-
tui Craiovei, unde pastrase inca
scaunul, pe cind o ramura de
a lor se suise si statuse m ras-
timpuri si pe tronul Muntertiei.
In acest timp partida Basa-
rabeasca, in frunte cu Barbu
Craiovescul si Neagoe-Basarab
pribegesc m fara turceasca, fa-
cind jalba la imparat de rau-
tatile lui Mihnea.
Cu toate ca Mihnea este ras-
turnat prin rascoala Basarabes-
tilor, tronul ii ocupa un Dracul,
anume Vladu^.
La 15 12 insa, se sue pe tron
Neagoe-Basarab, flul Pirvulul
Vornicul, nepot de frate Banu-
luT Barbu Craiovescul, care a-
cesta insusT era fiul batrinului
Pirvul.
Pe timpul lui Vladislav (Vlad
VIII, 1524 — 26) boierii olteni
si mai ales insemnata familie a
Pirvulestilor se preface a-l pri-
mi, de o cam data, dar dus-
manindu-1 pe ascuns, purtarea
lor impinge pe Domn sa scoata
pe acea familie din Banatui Cra-
iovei, spre a desradacina opo-
zi^ia din cuibul de peste Olt.
Pirvu atunci se rascoala si
alunga pe Vladislav. Tot par-
tida boierilor de peste Olt spri-
jineste venirea la tron a luf
Moise.
Sub Radu al IV-lea vedem ca
Toma, Banul Craiovef, este ta-
iat din ordin domnesc. Aceste
certuri provoaca amestecul pu-
terilor straine la tronul Munte-
niet si sub aceasta apasare uri
asa se desface si se permuta
tot mat mult jocul partidelor.
Mircea al IIMea (1546— 1555)
ridicat in tron in urma restur-
narel unuf Domn inrudit si din
aceeasi partida cu el, nu ince-
teaza de a dusmani pe Basara-
besti si partida lor, boierii 01-
teniei ; eel d'intiiu lucru pe care
il face, dupa asezarea lui in
scaun, este de a taia pe Coada-
Vornicul, pe Dragan-Stolnicul,
pe' Stroia-Spatarul, pe Vintila-
Comisul si al^il necunoscu^i,
muncindu-I intiiii pentru avere.
Boierii ce scapara de moarte,
fugira in fara Ungurilor, unde
stringind oaste, ce au putut,
si staruind do! am, au avut
razboiu cu Mircea la Peris si
ati biruit Mircea- Voda, pierziad
Udriste Nasturel si Teodosie Ba-
nul. Din acestl de pe urma boieri
carl cad in lupta, se cunoaste
ca avea a face cu familia Basa-
rabeasca, caci neamul Nasturei-
lor era inrudit cu Mateiu-Ba-
sarab, iar Teodosie, numit Ba-
nul, ne arata ca era vorba de
boierii din Craiova.
Prigonirea facuta de Mircea
se indreapta deel, in contra
neamulul Basarabesc si singele
raspindit de el se explica nu-
mal prin caracterul sau eel crud.
Cruzimea lui de asta-data avea
motive politice; tncercarea do
a zdrobi vechia partida din Ol-
tenia, dusmana seculara a fa-
miliel Draculestilor. Pe la 1592
sub Alexandru al Ill-lea, Mihaiu
fiul lui Patrascu-cel-Bun, ajunge
la Bania Craiovei, cedata lui,
de mosul sau lane.
In timpul acesta lane, intriga
la Poarta in favorul rudeniei
sale spre a-I da scaunul Dom-
niel. Mihaiu in acest timp pre-
Hosted by
Google
DOLJUL
182
DOLJUL
gatea spiritele in Jar& pentru
primirea stapinirei sale. De si
asezat el — neam al Draculesti-
lor — in vechiul scaun al fami-
lies Basarabilor, — Banatul Cra-
iovei, —in sinul boierimei ce a-
parase altS-data cu atita lnda-
r&tnicie dreptul acelei linii a
familieT domnitoare, totusT reu-
sesc a-si" crea o puternica partida
care in ascuns dorea suirea lui
in scaunul MuntenieT, stiind ca
aceste doua. man partide de
familie Basarabesti si Draculesti
se desfacusera cu timpul sub
apasarea turceasca, in cit ele
pierdusera constiin^a interesului
tentorial, ce alta-data le des-
binase.
De aceea nu este extra-or-
dinar sprijinirea lui Mihaiu de
boierimea olteana, cu atit mai
mult, c& el apara Oltenia pe
cit putea dejafurile si despoie-
rile la care expusa Muntenia-
Mare.
Dupa batalia de laTeleajen,
din 20 Octombrie 1600, Mihaiu,
batut fuge spre Craiova, pen-
tru a pune Oltul intre el si acei
ce-1 urm^reau.
Caderile repetate ale Dom-
nului trezisera iar uneltirile bofe-
rilor protivnicT. Cind ajunge in
Craiova, descopere aci o con-
spira^ie care tindea la rastur-
narea lui. Coprins de o furie
cumplita, el aprinde toate ca-
sele boierilor razvratitori si-i u-
cide pe top, razbunind in sin-
gele lor, toate suferin^ele cu
carl soarta il adapa.
In anul 1688, suindu-se pe
tron Constantin Brincoveanul,
cu ajutor turcesc, Balaceanu sta-
rue pe linga generalul Hausler,
ca s2-l treaca cu armata lui in
Muntenia, sperind ca de fric&,
Domnul va fugi peste Dunare.
Hausler trece pe la Cerne^i si
vine la Craiova.
In anul 1718, Iuiie 21, in ur-
ma tractatului de la Pasarovitz,
Banatul Craiovei fu dat Aus-
triei, insa" el nu sezu mult sub
AustriacT, cad in urma pace?
de la Belgrad, 1739, Austriacii
fiind batu^f de Turd, pierd ia-
rasT Oltenia si aceasta parte de
tara este din nou alipita, c&tre
Muntenia. Austriacii, can lain -
ceput erau atit de mult iubiti
de Munteni, nemul^umesc la cul-
me popula^ia din Oltenia si o
fac sa se convinga ca era tot
asa de rau sub domnia Austria-
cilor, ca si sub cea Turceasca.
In anul 1 761, in urma cere-
rilor si pretenjiunilor, fara de
cuvint, ale Turcilor de pe linga
Dunare, adresindu-se fara intre-
rupere catre Banul Craiovei ca
catre un epitrop al Domnului,
au facut ca s& ! nu se mai tri-
mita nicl un ban la Craiova, ci
un simplu boier cu titlu de Cai-
macan, precum s'a intimplat
pana. in ultimii timpi.
Acest caimacan se bucura de
toate prerogativele, de toate ve-
niturile si foloasele BanieT; ca
leafa avea 300 lei pe luna si
venitul numit rasura, adica cite
o para de leu din veniturile
DomnieT.
Caimacanul avea in totul ve-
nit peste 1 00000 leT, iar daca
se bucura de favoarea Domnu-
lui, capata aproape indoit.
Ispravnicil celor cincT jude^e
ale banuluT atirnaii de-a drep-
tul de Domn si aveaii misiu-
nea de a aduna darile gene-
rale. Banul eel mare, eel de al
doilea dupa Domn si dupa Mi-
tropolit, \\ne presedin^a in di-
van. La toate prezenta^iunile,
el poarta caciula de samur si
contas. Semnul dregatoriei sale
este hasganul, adica un toiag
cu baga si sidef, pe care-1 poarta
chiar inaintea Domnului. El a-
zista si la camera numita a Ve-
li^ilor impreuna cu Mitropolitul,
cu Vornicil, cu Logofejii si cu
cel-ralp boieri mari.
In timpul Domnilor fanariotf,
cu toate inegririle istoricilor nos-
tri, vedem ca sub cei mai multf,
functionarif Craiovei, erau bo-
ieri p&mintem; asa sub Cara-
gea, caimacanul CraioveT, era
Enache Hrisoscoleu pana la 8
Iunie 1783, iar de la aceasta
data, Voda rindueste ban pe
Dumitrache Ghica, «ca toate tre-
bile parcel locului, cite dupa o-
biceiu se cuvine la dregatoria
d-sale, sa se caute prin D-lui. »
Bania dar, nu era desfiin^ata cu
desavirsire, ea ramasese o dre-
gatorie onorifica. Acest lucru
se poate vedea mai' bine din
listele boierilor car! compun di-
vanul Craiovei si criminalionul
de Craiova.
Venind Mihaiu Su^u la Dom-
nie, vedem ca rindueste in scurt
timp la Craiova, unul dupa altui
caimacam, intiiu pe paharnicui
Romaneli, in 3 Septembrie 1783
si apoT, pe Enache Hrisoscoleu
la 17 ale aceleasi luni.
Pe timpul domniei lui Cara-
gea, importantul oras Craiova,
fusese robit in favoarea unor
credinciosi at sa!. Craiovenii insa
se luptara cu energie pentru a
redobindi libertatea vechie a o-
rasului.
Caragea vazind aceasta lupta,
revocase hrisovul de robie al
orasuluT, prin o carte catre di-
vanul Craiovei. Venind dupa
aceasta Mihaiu Su^u, semna in
23 Septembrie 1783, un hrisov
de recunoastere a liberta^ei o-
rasuluT, insa nu mai pu^in or-
dona caimacanului sa nu per-
mi^a nici unuT boier craiovean a
veni la Bucuresti, de cit dupa
prealabila invoire. Era speriat
Domnul de energia desfasurata
de dinsii pu^in maiinainte. Avem
de la Mihaiu Su{u doua pitacur!,
care ne arata ca Domnul luase
Hosted by
Google
DOLJUL
DOLJUL
mSsuri de edilitate, cu referin^a
la Craiova. Ele sunt: pitacul
prin care se constitue venituri
pentru pavarea ora^ului $i un
altul relativ la apa de baut. Pe
timpul domniei lui Mavrogheni,
aflam nume straine ca banl ai
CraioveT; a§a in Martie 1787
a numit pe Alexatidru Serache(?)
biv-vel postelnic, care fu inlo-
cuit in 27 Noembrie 1787, cu
Tudorache Dibuoglu (?); restul
functionarilor insa eraii boieri
paminteni. In timpul razboiuiul
dintre AustriacI $i TurcT, o$ti-
rea austriaca care razbise in ju-
detul Jiului, intrase 111 rela^iuni
secrete cu uniT boieri din Cra-
iova. Mavrogheni, care era ali-
atul portel, haine^te pe nea§-
teptate pe Hagi Stan Jianul
postelnic si pe fiiul sau Gheor-
ghe, precum ?i pe pitarul Ni-
colae Topliceanu, $i el au fugit
in tabara austriaca.
Domnul dete divanulul de
Craiova ordine de sequestrare
a averilor acelor haini, apoi da
o proclamajie catre to^I boierii $i
locuitoril Craiovei, in 24 Martie
1788. Cu toate acestea, Turcil
fiind batu|I la 8 Noembrie (stil
noii), pri.icipele Hohenlohe, co.
mandantul armatef austriace, i$i
deschide calea spre Craiova.
Alt deta§ament austriac sub co-
lonelul Kray, se indreapta prin
pasul care duce la Cimpulung,
in mar$ repede, spre Craiova.
La 8 Noembrie (stil nou) se ga-
se^te la I§alni{a (2 ore departe
de Craiova). Boieri 1 din Craiova
e?ira impreuna cu mulflf locui-
torl din ora$, intru intimpina.
rea colonelulul Kray $i-l intro-
dusera el singuri in ora$, pu-
nind la dispozi^ia Austriacilor
proviziunile necesare $i primin-
du-i cu man manifestarl de bu-
curie. Despre intrarea Austria-
cilor in Craiova scrie $i Dio-
nisie Eclisiarhul. Pasagiul din
croniclt suna ast-fel: «NemtiI au
sosit $i au intrat in ora$ cu pace,
e$indu-le inainte boierii, schim-
baflf in haine boiere?ti §i intim-
pinindu-I cu rugaciune i-au pof-
tit de au venit la episcopl e?in-
du-le inainte cu litania biseri-
ceasca, adicS. preo{I cu Sflnta
Evanghelie $i cu Sf. Cruce in
privdorul bisericei, unde Ober-
ster Kray cu oficerii lui (care
acest Oberster era venit inain-
tea o$tilor cu piota pedestrimel
$i cu volintirii) $i sarutind sfin-
tele icoane, au intrat in bise-
rica top cintindu li-se axion, zi-
cindu-se de diaconl, citind pen-
tru biruin^a impotrivnicilor, po-
menind pe imparatul Iosif $i li
s'au facut masa mare in epis-
copie de catre boieri, ospatin-
du-I bine. Mai virtos boierii Bi-
bescu fiind unul din el la Nem^f,
pe carele indata Taii facut is-
pravnic. ApoT ati sosit $i gene-
ralii cu multa oaste calarime».
Dupa spargerea taberel Ro-
mino-Turce de la Porceni, prin-
tul de Hohenlohe i$I stabili car-
tier ul de iarna la Craiova, in
26 Octombrie, 1789.
Suferi ocupajiunea austriaca
sub administrapunea prin^ulul
de Coburg pana la incheierea
pace! de la Sistov, din 5 Au-
gust, 1 79 1. Una din condipu-
nile acestel pad, fu evacuarea
Munteniel pana in 30 zile de
la ratificarea pacel. Oltenia nu
scapa a fi din nou incorporate
la Austria, de cit grape inter-
venpunei Angliel, Olandei $i a
Prusiel. Ocupapunea austriaca
dura insa §i peste timpul hota-
rit in tractat.
«Neaua cazuta in munpi ve-
cini BanatuluT, intirziara resti-
tupunea mice! Valachil».
De $i £ara era ocupata de o
parte din armata austriaca sub
comanda comitelui de Microvski,
§u^u numit pentru a doua oara,
veni in Septembrie, 1791. fara
fu predata* definitiv de repre-
zentanpl lui Mitrovski (comitele
Strasoldo, locotenent-colonel $i
cavalerul Caballini Ehrenberg)
in primirea reprezentanplor no-
ulul Domn $ufu, cu actul din
9 Septembrie (st. n.), 1791.
Mihaiu Su{u nume§te indata
caimacan al Craiovei pe o ruda
a sa, biv-vel Sp^tarul Costache
Su^u. Apol da o proclamapune
Craiovenilor. In ea, Domnitorul
spune ca ocupapunea austriaca
inceteaza in 28 August $i ca
caimacanul Craiovei are a primi
de la excelenfa sa, comitele Mi-
trovski, jude^ele oltene sub o-
blSduirea Domnitorulul {&rel.
Avem de la Mihaiu $u{u pita-
cul de rinduire a bolerilor diva-
ne?tl, care confine numal nume
de boieri rominl ca: ^rirbeiu,
Stan, Jianu, Glogovanu, Brai-
loiu, etc.; apoi un pitac de rin-
duire in bania lulFilipescu, bole-
rilor carl se bucura de mare
vaza in fafa Domnulul.
Pe timpul Domniei lui Ale-
xandra Moruzzi, vedem ca func-
punea de caimacan este data
de obiceiu bolerilor grecl, ma-
rele ban ins&, este tot-d'a-una
un boier pamintean. A?a afl^m
in aceast& inalta dreg^torie pe
En&chifa Vacarescu, in 1796.
Avem de la Moruzzi mal multe
acte referitoare la numirl de
dascall la ^coalele din Craiova,
precum §i numirl de doctorl;
cu toate acestea, boferimea din
Oltenia nu e mul^umita cu Dom-
nia lui.
Afl&tn o mi$care de opozi-
fiune in Craiova in contra lui
Moruzzi, inca din Decembrie,
1793.
RezvrStitoril boieri fur& urma-
rifl de agenfii Domnitorulul, dar
dupa intervenfiunea caimacanu-
lul, Domnitorul 11 iarta. Aceasta
indulgent insa ?I-a avut efectul
Hosted by
Google
DOLJUL *
184
DOLOJMAN-BAIR
asteptat. Tot in 1793, afl&m 3
boleri din Oltenia pe : Scarlat
Milcoveanul, Nicolae Gigirtu si
Mincu Vulturescu, can cuteaza
a arata Domnitorului ca abu-
zirile administra^iunei din Ol-
tenia, sunt atit de mar!, in cit
provoaccl razvratirea Oltenilor.
CeT trei opozan^i ins& sunt sur-
ghiuniti, de divanurile lui Mo-
ruzzi, la manastirea Arnota.
In 1795, Muntenia este pr&-
data cumplit de Pazvantoglu;
acestaera un ho^ turc vestit,care
apucase Domnia Vidinului, se
intense acolo si se declarase
neatirnat de impara^ia turca.
Domnii ^arel: Moruzzi, Ipsi-
lanti, Hangerliu, Su^ul, cer unul
dupa altul ajutor de la poarta
contra lui Pazvantoglu. Armate-
le turcesti, venite in ajutor, se
unesc cu hordelelui Pazvanto-
glu, intra in Muntenia si dau
foe Craiovei, la anul 1801.
In 1 82 1 Tudor Vladimirescu
arunca o lumina vie asupra 01-
teniei. El, de si nascut in Gorj,
(satul Vladimir) copilaria si-a
petrecut-o in Craiova.
Nu gSsim necesar a ne in-
tinde asupra Revolu^iunei din
1 82 1, cind toata Rominia de
la Carpa^i p&na la Dunare re-
suna de numele lui Tudor.
Graioveanul pftstreaza si azi
un cult Bravului Tudorin.
In sfirsit, in ultimul razboiu
— pe care Rominii aiiapf ai Ru-
silor il purtara cu Turcii — pa-
mintul Doljului fu inca o data
teatrul glorioaselor noastre
lupte.
Dupa declararea de neutrali-
tate a Rominiei fa{& de razbo-
iul Ruso-Turc, Turcii privind a-
ceasta ca o atitudine ostila lor,
din partea RominieJ, incep a
bombarda orasul Calafat. La a-
ceasta, Rominii au r&spuns vic-
torios, arzind vapoarele turcesti
aflate in port si mai multe case
din Vidin. In urma masuri-
lor violente a Turcilor, Romi-
nia declare si ea razboiu, si dupa
ce dau Rusilor in primire po-
zi^iunile ce aparase pana acum
(fortificatii, podul de la Barbosi,
pozhViunile de la Giurgiu si 01-
tenita), isi indesira for^ele in
zona din dreapta Oltului, care
tocmai era expusa la atacurile
inamicului.
Osman-Pasa, singurul coman-
dant turc, care s'a distins in tot
cursul acestui r&zboiii, voia sa
treaca de la Vidin cu vre-o
60000 ostasi pe teritoriul romin,
intre Cetatea si Calafat si sa
mute ast-fel teatrul luptelor in
tara noastra.
Carol I,in^elegind gindul Tur-
cului, lua toate masurile de a-
parare, veni singur sa inspec-
teze trupele (14 — 17 Maiu) si lu-
crarile defensive si ca sa arate
vrajmasului cit de bine este for-
tificat Calafatul se aseza cu sta-
tul sau major in bateria «Carol»
si ordona bombardarea Vidi-
nului.
Cel d'intiiu obuz al Turcilor
nemeri tocmai aceasta baterie
si era cit pe aci sa ioveasca pe
Domnitor.
Alte cinci obuze mari mai ve-
nira din care trei din ele se sparse
rachiar in launtrul bateriei. Dupa
o ora de canonada, focul inceta
din amindoua parole. Cite-va
saptamini dupa aceea, la 9 Iu-
nie, Vidinul era de patru parti
in flacari, inte^ite de artileria
noastra.
Dolniceni (vezi Brateni), sat, co-
muna Brateni, plasa Stefanesti,
jud. Botosani.
Dolniceni, iaz, in partea de N.-
V. a com. Brateni, pi. Stefa-
nesti, jud. Botosani, pe mosia
Brateni; are o suprafata de 12
hectare.
Dolojan, deal, in jud. Tulcea,
pi. Istrului, pe teritoriul comu-
nei rurale Ciamurli-d.-s.; se des-
face din dealul Ciamurli; se in-
tinde spre S., avind o direc^ie
generala de la N. spre S.; braz-
deaza partea nordica a plasei si
centrala a comunei; se prelun-
geste spre S. cu dealul Solu-
gean si dealul Durale.
Are o inal^ime de 210 m. si
e punct trigonometric de obser-
vable de rangul al 3-lea, domi-
nind asupra satului Eschi-Baba
si a drumuiui comunal Ciamur-
li-Eschi-Baba ce-1 taie; este a-
coperit cu pu^ina padure si pa-
suni.
Dolojan (Valea-), vale, in jud.
Tulcea, pi. Istrului, pe terito-
riul comunei rurale Ciamurli-
d.-s. (si anume pe acela al ca-
tunului sau Eschi-Baba) ; se des-
face din poalele sudice ale dea
lului Ciamurli; se intinde spre
S., intr'o direc^ie de la N. la
S., printre dealurile Sari-Mese-
lic si Dolojan; taie drumul co-
munal Eschi-Baba, si, dupa 7
kil., sub numele de valea Ca-
laigi, se deschide in valea piriu-
lui Beidaut, pe stinga, mai sus
de satul Beidaut.
Dolojman (Capul-), virfaldza-
lului cu acelasi nutne, in jud.
Tulcea, pi. Babadag, com. Ca-
raman-Chioi, linga lacul Razelm.
E stincos, masurind 44 metri.
Are in fata-i ruinele bisericu-
$ei din insula Curt-Bei. Este pri-
mejdios pentru pescarii din Ju-
rilofca, caci linga el se fac o-
chiuri multe si vintul pe aci su-
fla puternic.
Dolojman-Bair, deal, in jude^ul
Tulcea, pi. Babadag, pe terito-
riul com. rur. Caraman-Chioi ;
este o prelungire sud-estica a
dealului Caraman-Chioi; se des-
Hosted by
Google
DOLU-FACt
185
DOMENIUL-GIURGIULUI
face din dealul Sufat ; poalele
sale se scalda in cele doua la-
cun, Razelm si Golovir^a, ter-
minindu-se brusc in Razelm,
prin capul cu acelasi nume ; are
58 m. inal^ime, si e punct tri-
gonometric de ordinul al 3-lea ;
este acoperit cu verdeata.
Dolu-Faci, sat, in jud. si plasa
Constanta, cat. com. Cicracci,
situat m partea centrala a co-
munei si a placet, la 2V2 kil.
spre N. de cat. de resedin^a,
Cicracci, pe valea Dolu-Faci si
in apropierea laculuT Tasaul.
Are o suprafata de 120 hect.,
dintre care 9 hect. sunt ocu-
pate de vatra satului si de gra-
ding Popula^iunea sa este de
15 familii, sau 43 locuitori, ocu-
pindu-se cu pescaria si cu agri-
cultura. Maioritatea locuitorilor
o formeaza TurciT. Printre sat
si lac trecea soseaua nationals,
jude^eana Constanta- Babadag ;
acum insa s'a schimbat traseul
ei si trece prin partea vestica a
satului. Alte drumuri comunale
mai pleaca la Tasau, la Cara-
Murat.
Dolu-Faci, movild, in jude^ul si
plasa Constanta, com. Cicracci,
situata la o egala distant^ de
sateie Dolu-Faci si Cicracci, do-
minindu-le, avind inaltimea de
103 m.; estevirful eel mat inalt
al dealului Cicracci si este aco-
perita cu verdeata.
Dolu-Faci, vale, in jud. si pi.
Constanta, pe teritoriul comu-
nei rurale Cicracci, si anume
pe acela al catunului sau Do-
lu-Faci. Are o direc^iune de la
V. catre N.-E. Trece prin satul
Dolu-Faci si se deschide in la-
cul Tasaul. Soseaua na^ionalaju-
de^eana o taie drept pe la mijloc.
Dolu-Faci-Bair, deal, in jud.
si pi. Constanta, pe teritoriul
comunei Pazarli; are odirec^iune
de la V. spre E. si o inahMme
medie de no m.; este situat in
partea sud-estica a comunei si
cam centrala a plasei.
Domeniul - Brailei, proprietate
a statului, de la 1828, jude^ul
Braila si care mai inainte forma
Raiaua Brailei. Coprinde co-
munele : Chiscani, Silistrarul,
Tichilesti, Tudor- Vladimirescu,
Vadeni, Ciacirul, Gropeni; par-
te din comunele : Cazasul, Os-
manul si Vizirul ; sanalul Duna-
rei, de la punctul Ibisi pana la
gura Siretului si Balta din ma-
lul Dunarei, in dreptul Viziru-
lut, in linie dreapta prin Ibisi,
privalui Schioaca, Iezerul-Pestii;
zavalul Mucuroaia si privalui
Boul, pana in Dunarea-Vechie.
Suprafata sa la cimp este de
45500 hect. si la balta de 56710
hect.; in total deci are 102,210
hect. Venitul anual : 7571 15
let.
Domeniul-Coroanei, mosie, ju-
det,ul Neam^u, care cuprinde :
padurea A^a, arendata anual cu
21000 lei, avind instalate 16
herastrae si o masina cu aburi ;
padurile Smida si Magura, aren-
date anual cu 30000 lei, avind
16 herastraie si 1 circular.
Domeniul - Giurgiului, mosie,
proprietate a statului, situata in
jud. Vlasca, pi. Marginea, com-
pusa din comunele : Branistari,
Oinacul, Turbatul, Slobozia, Ma-
lul si Gostinul, cu catunele lor.
Acest domeniu este situat in va-
lea Dunarei, incepind in partea
de V., de la hotarul mosiei Pa-
rapani si merge in jos pan& la
Gostinul-Banesei, pe o lungime
de peste 25 kil. In ce priveste
la^imea, se intinde din marginea
Dunarei, adica marginea izlazu-
lui orasulul Giurgiu si merge
pan^. sub dealuriie Dunarei, din
jos de Fratesti, Onceasca si
Vieri.
Are o suprafata totala de
20904 hectare.
In 1864, s'a dat, la 942 lo-
cuitori, fosti clacasi, 3754 hect.
In 1882, s'a dat, la 192 locui-
tori insura^ei, 1 300 hect. In to-
tal s'a dat o suprafata de 5054
hect. S'a destinat a se instra-
ina 7000 hectare.
Venitul anual este de 205000
lei. Pe acest domeniu sunt mai
multe balpf, viroage, carl se fac
din varsatura Dunarei si care
ocupa o suprafata de 2500 hect.
Cele mai principale sunt : Balta-
Gaujan, Girla-Mare, ambele ve-
nind din sus si diud in girla
Comarinul, din jos de Malul ;
viroaga Sfredelul ce vine din
sus, de la Dunare si da in Ma-
rotinul ; lacuriie Comani, Mahi-
rul, Malul ; viroaga Coasteiei ce
vine din Vaideet si da in Du-
nare.
Sunt mul^ime de ostroave, din-
tre care cele mai principale
sunt : Ostroavele Stircea Moca-
nul, Regalul, Dinului, Batinul
toate pe Dunare. Pirgosul, al-
Dinului, Calbotinul, in dreptul
satului Malul; apoi Borunul,
Mocanul, in fa^a Giurgiului ;
Marotinui, in dreptul satului
Branistea-d.-j.; Lungul, in drep-
tul Gostinulu! -d.-j.; Cioroiul,
Ramadanul si alte mid ostroave
ce se fac zilnic dupa venirea
apelor Dunarei.
Pe acest domeniu se afl& si
Veriga, canal ce vine din sus
de oras si da in Dunare, des-
par^ind Ramadanul de Cioroiu.
Sunt multe padurl si anume :
Magura-de-Nisip, in suprafata
de 22 hect.; Zotunul si Cama,
de 78 hect.; Ramadanul, de 200
hectare; Borunul, de 26 hect.;
Stircea, de 250 hect.; Mocanul
5S878 Marele Dietiovar Georirafic. Vol III.
24
Hosted by
Google
bOAiESNICUt
186
DOMlRESTJ-fcARASTl
de 300 hect.; Regalul, de 50
hect.; Dinul, de 150 hect; Ba
tinul, de 340 hect.; Branistea,
de 60 hect.; Balanoaia, de 50
hect; Gufiul, de 65 hect.; Tur-
batul, de 80 hect.; Grindul, de
148 hect. si Basicu^ele, de 249
hectare.
In total intinderea padurilor
este de 2068 hect. Cea mat
mare parte din aceasta supra-
fa$a este acoperita ca padure
de salcie.
Pe acest domeniu tree toate
soselele ce pleaca din Giurgiu;
ast-fel avem : incepind de la V.
catre E., soseaua ce duce la
port la Zmirda; soseaua Bucu-
resti-Giurgiu, soseaua Ghizdarul,
soseaua Paraipani ; drumurile de
fer ce due la Bjcuresti si eel
ce duce la Zmirda.
Sunt doua mori de foe, o
pepiniera de arbori facuta in
1865 de Minister spre a servi
la planta{iunile care se proec-
tase a se face la acea epoca.
Locuitorii au plugurT de ffer,
si masini de treerat.
Vite aflate pe acest domeniu
in 1888 au fost : 2730 vacl si boT,
1545 bivoli si bivoli^e, 1750 cai,
3640 oT,. 8400 porci.
Locuitorii de pe aci pescu-
esc in bal^ile din Danare pen-
tru trebuintele zilnice. Arenda-
sul domeniului scoate mult peste
pe care il sara si il vinde la
Bucuresti si in alte orase.
La 1546, sub Mircea - Voda
Ciobanul, s'a facut cea d'intiia
regulare a hotarelor acestuT do-
meniu, ne spun fra^ii Tunusli in
IstoriaJ are!, la pag, 137. Atunci
era reprezentat de banul Ba-
leanu, de la care a si ramas
numele drumulul care limiteaza
acest domeniu de cele-1'alte mosii
de sub dealul Dunarei.
Ion Antonie-Voda, ne spun
tot fra^if Tunusli, la pag. 98, a
regulat hotarele domeniuluf Giur-
giu, «flind pace, boferil fa-
re!: GheorgheBaleanu, logofatul
Radu Cre^ulescu, spatarul Ste-
fan Cantacuzino, in in^elegere
si cu Husseim Selim-Aga, din
partea Por^ei si cu cadiul Giur-
giului si Rusiavel, au ales hota-
rele GiurgiuluJ de cele alte mosii;
ast-fel au inceput de la mosia
Radu-Voda, Paraipani si Ra-
ceni, ce vin din partea de sus
a GiurgiuluT, de la malul Du-
narei, in dreptul mosiei Odivoaie,
unde s'a pus piatra, de acolo
drept in movila ce se chema
a lui Mihaiu-Voda, si de acolo
in vale, la Drumul-BanuluT la
capetele mosielor numite Sta-
nesti si Sarmanesti, pana la Stu-
beiul aproape de lac, si de a-
colo la Dunare la gura apei ce
se zice Comasca, unde s'a pus
piatra pe malul DunareT».
La 1 83 1, domeniul Giurgiu
trecu din posesta Turciei si se
da statului Romin, conform trac-
tatului de la Adrianopole, din
1828. Comisiunea insarcinata
cu fixarea limitelor acest 11 do-
meniu despre margi lea orasulu!
Giurgiii, cit si despre cele-1'ake
vecinatapsecompu;ieadin boerii
Tarei si anume : Logofatul Nis-
tor, Vornical Filip Linge, Aga
Const. Baleanu, Paharnicul Ia-
nache Hafta, Grigore Racovi^a
si capitanul rusesc Mihail Ver-
rayon, avind ca secretar al Comi-
sieT pe Alexandru Geanoglu-Les-
viodax, comisiaprezidata fiind de
consilierulde stat Andreiu Pisan.
Pe acest domeniu erati, la
1828, satele Vaideei, Mustafi^ia,
Selima, Groapa-Hogii, Zmirda,
Pirli^i, Nazirul si o vie frumoa-
sa ce se chema Cadam-Geana
(Sufletul Cadinel).
La satul Slobozias'a gasit o
cetate romana, ne spune Cezar
Boliac in scrierea sa «Calatorii
Archeologice*.
La Slobozia, ati fost, la 1828,
1854 s*! 1878, cind au urmatraz-
boaiele intreTurci si RusT asezate
baterir, pentru bombardarea Rus-
ciuculuT. AzT se vad inca ur-
mele acelor bateriT.
Domesnicul, ramura de munp,
situata in prelungirea muntelui
Hangul, judetul Neamtu. Stra-
bate partea N. a com. Hangul,
pi. Piatra-Muntele, servind de
hotar com. Caiugureni ; intra pe
cuprinsul pi. de Sus-Mijlocul,
desfasurindu-se in ma! multe
ramurt, dintre carl : una trecind
pe cuprinsul com. Piping, se lea-
ga cu mun^ii din imprejurimile
satulul Dolhe$ti si prin acestia
cu muntele Petru-Voda ; alta,
trecind pe cuprinsul com. VI-
natori-Neam^ul, se desface ia-
r&si : intr'o ramura care se ri-
dica intrepiriul Domesnicul si pi-
riul Carpenul (afluen^ii pe dreap-
ta ai Ozanei),alta catre E. se leaga
cu Magura Fundul-Rominesei si
mun^ii Sihlei si ai Vararicului.
Domesnicul, padure, in judetul
Neam^u, pi. de Sus-Mijlocul,
este proprietatea statuluT care
o arendeaza anual cu 2426 lei,
71 ban!.
Domesnicul, piriza§, in com. Pi-
pirigul, jud. Neamtu, pi. de Sus-
Mijlocul. Izvoreste din rarmirile
septentrionale ale muntelui Do-
mesnicul. Curge in direc^iune
N.-E., pana la locul numit Cris-
ma-Domesnicului, unde se si
varsa pe partea dreapta a Oza-
nei, intre kil. 15 — 16 ai soseleT
jude^ene Neamtu -Pipirigul.
Dominicul, prival, jud. Braila.
E situat la E. de catunul Ochiul-
Boulut.
Domire^ti-Bara^ti, padure, in
jud. R.-Sarat, pi. Rimnicul, ce
^ine de ocolul silvic Babeni.
Hosted by
Google
DOMNEASCA
187
DOMNE^TI
Domneasca, numire data in ve-
chime par fit de S. a orasulul
Buzau, jud. Buzau. Era maT
mult izlaz.
Domneasca, delisor, pe terito-
riul satului Iazul-Noti, jud. Iasi,
pi. Bahluiul, com. Sipotele; la
poalele lui se afla iazul cu a-
celast nume.
Domneasca, iaz, in Valea Dom-
neasca, in partea de S. a mo-
siet Rauseni, jud. Boto^ani, co-
muna Comindaresti; are o su-
prafa^a de 5 hect. ; e bogat in
peste.
Domneasca, parte din stinga
Jijiei, din mosia Rauseni, jud.
Iasi, com. Comindaresti, plasa
Jijia, numita ast-fel de la pro-
prietara cea mat veche, Bogda-
neasa, care, se zice, era din fa-
milie domneasca.
Domneasca, alta parte din mo-
sia Rauseni, jud. Botosani, co-
muna Comindaresti, in partea
de S. a mosiei Onesti, com. Si-
potele, jud. Iasi, din care mo-
sie s'a deslipit prin danie si
s'a alipit la Rauseni.
Domneasca, doud trupuri de
mosiz, in jud. Ialomi^a, pi. Cim-
pului, com. Barcanesti. Are o
suprafata de 1850 hect, din
can 300 hect. padure si izlaz.
Statul percepe fonciera suma
de 4019 lei, 40 bani.
Domneasca, mosie, jud. Tecu-
ciu. E situata la E. de satul Mat-
ca. Este prophetatearazesilor din
acest sat, vinduta de Caiimach.
Este strabatuta de Valea- Oneas
ca, din com. Matca, pi. Nicoresti.
Domneasca, padure, in partea
de N.-V. a com. Flaminzi, pi.
Cosula, jude^ul Botosani; se in-
tinde pe Dealul-Mfelel si alte
ramuri ce pleaCa din fencusa,
are o suprafata de 1287 hect.
si se exploateaza sistematic.
Domneasca, vale, in partea de
S. a mosiei Rauseni, com. Co-
mindaresti, jud. Botosani.
Domneasca, lac, in jud. Cons-
tanta, pi. Medjidia, pe teritoriul
com. Seimeni si anume pe a-
cela al catunuluT Seimeni-Man,
desi este la marginea satulu?
Seimeni-Micl. Are o suprafata
de aproape 80 hect. Comunica
cu Dunarea printr'un mic bra^;
de asemenea comunica si cu
lacul Domneasca-Mica, care se
afla situat la E. sau. Este si-
tuat pe valea Silistea, domi-
nat de catre S. de dealul In-
Izlaz. Dintr'ins ll se extrage pes-
te in cantitate destul de mare
si de o calitate foarte buna.
Domneasca-Mica, lac, in jude-
^ul Constanta, plasa Medjidia, co-
muna Seimeni, catunul Seimeni-
Man. Este situat pe valea Si-
listea, dominat la N. de dealul
In -Izlaz. Are o suprafata de
70 hect. si comunica cu Du-
narea prin lacul Domneasca-
Mare.
Domneasca (Balta-) 9 £a//£, jud.
Suceava, in suprafata de 416 m.
p., in marginea de V. a satului
Lunca, din com. Pascani. Tra-
di^ia spune ca in ea s'ar fi me-
cat o Doamna pe timpurile de
restriste ale ^arei.
Domne^ti, com, rur. si sat, jud.
Muscel, plaiul Nucsoara, la V. de
Cimpulung, 21 kil. departe de
acest oras, pe drumul eel maJ
scurt, si 23 kil. pe drumul so-
seluit, care trece prin comunele
Slanicul, Berevoesti si Gradis-
tea.
Numele l'ar fi pritnit de la riul
Doamna, sail dupa cum se spu-
ne ad, de la un castel domnesc, in
care sta de multe orl Domnul
Radu-Negru. Intr'adevar in par-
tea de E. a satului se afla o
colina marea^a; pe ea se vad
pietre, caramizl vechl si chiar
se cunosc temeliile unor case
vecht. Locum! aceluia i s'a zis
Domnie, iar satului ce s'a for-
mat imprejur Domnesti. Se cre-
de ca aci ar fi fost odinioara
scaunul domniei. N'are nici un
catun alipit, pe linga eel de rese-
din^a.
Este situata pe riul Doamna
si se margineste la E. si V. cu
doua muscele: eel d'intiiu o
desparte de comuna Slanicul,
iar eel de al doilea de com. Mu-
setesti, din jud. Arges. Spre N.
se margineste cu com. Stanesti
si la E. cu com. Pietrosani.
Are o populate de 350 — 400
fam., care loeuese pe o intin-
dere de 40 hect., numarindu-se
numat vatra satuluf.
Pamintul sau produce porumb,
secara, griu si multa cinepa.
Pomii daii din destul roade.
Compozi^ia p£mintului pe dea-
luri este pietroasa si nisipoasa,
iar pe sesuri pamintul este ne-
gru, galben si argilos.
LocuitoriT lucreaza lemnul si
in special bradul. Din el se
fac scindurlf, doage, sindrila si
sh:a. Lemnul il aduc din mun^if
Draghtna, Capa^ina, Lespezile
si Leota.
Femeile fac multe {esaturl din
cinepa, precum felurite pinze-
turl si procoave; ma! lucreaza
cu deosebita arta bumbacul, cos-
tume na^ionale, precum : ma-
rame, camasl, fote, mese, ser-
vete, etc. Din lina fac: dimie, aba,
velin^e, chilimurl, ^oale, plocade
si sarici.
Ca meseriasl in com. sunt:
dulgherl, olari, cojocarl si frln-
Hosted by
Google
DOMNESTI
188
DOMNESTI
ghieri. Produsul muncel il des-
fac ast-fel: lemnaria la Pitesti ;
diferite {es&tur! la Cimpulung,
Curtea-de-Arges, Riureni ; vitele
la Pitesti, Cimpulung, Riureni,
si fructele la Bucuresti si Pi-
testi.
Porumbul se cultiva pe o in-
tindere de 168 hect. Prunele
produc cam 5000 decalitri ^uica
pe an.
Prin mijlocul satului se incru-
ciseaza 2 drumuri: unul de la
S. la V. si care duce de la Pi-
testi la frontiera Tare!, in Car-
pa^i si altul de la E. la V. u-
nind Cimpulungul cu Curtea-
de-Arges.
In partea de E. acom.,peste
riul Doamna, este un pod, nu-
mit Podul-cel-Mare, facut de ju-
de£ in unire cu comuna. Pe
linga riu sunt asezate 2 mon,
2 piue pentru ingrosatul dimiei,
herastrae, la car! se taie scin-
duri, si ma! multe povern! pen-
tru fabricarea rachiului.
Comuna Domnesti este udata
de vaile: Tiganului, Hie, Piriul-
cel-Mare, Bercoaia si Valea-lui-
Gheorghe, vai can devin furi-
oase in timpul ploaei si fac marl
stricaciuni la proprieta^iie locu-
itorilor.
Locuitorii au 713 hect. ; va-
tra satuluif este de40 hect. Din
acestea, 3 parp sunt bune de
arat si 2 parpf izlaz.
Comuna numara 249 contri-
buabilT.
In anul [889 — 1890, buge-
tul comunei prezinta la veni-
tun suma de lei 3442,19 si la
cheltuelllei32i9,55.1nanul 1886
budgetul comuneT avea la ve-
niturl 2554 lei si la cheltuelif
2545 lei.
Sunt 2 bisericT, deservite de
4 preo^i, 2 cintare^I si 2 pa-
raclisen. Biserica-din-jos, cu hra-
mul Buna-Vestire, este cate-
drala. Comuna Domnesti a fost
vizitata de M. S. Regele Ca-
rol la anil 1873, 1875 si 1878.
Com. Domnesti are o scoala
condusa de 2 inva^atori, frecu-
entata de 100 elevi si I9eleve,
din numarul de 214 copii in
virsta de scoala. Cu intretinerea
scoalei, statul cheltueste anual
2484 lei. Com. contribue pen-
tru scoala cu 241 le! anual si
pentru cult cu 330 lei.
Are un local de scoala fru-
mos (cu 2 catun si 10 incaperi).
Pe linga cele-1'alte studii obli-
gatorily copii! inva{a aci cres-
terea gindacilor de matase.
Scoala are o biblioteca bogata,
opera a initiative! private, luate
de invatatorii jude^ulul, biblio-
teca care are ma! multe mil
de volume, daruite de autori
si alte persoane.
Stiu carte 191 barbat! si 28
femei.
Batrinil spun ca, acum 80
an!, in locul unde este asta-zi
comuna Domnesti, nu erau de
cit cite-va case ascunse in in-
tunericul padurilor. Incetul cu
incetul s a populat de locuitorii
de prin satele : Breaza, Voivo-
dina, Netotul si Simbata, din
Ardeal.
In mun^i! comunei Domnesti
se fabrica renumitul cascaval,
pus in corner^ sub numele de
Crema-Negulici. Acest cascaval
se exporta mult.
Vacile ce produc laptele in-
trebuin^at la fabricarea creme!
sunt de rasa pur elve^iana si
dau zilnic 8 — 12 litri de lapte.
Fabrica s'a infiintat in anul
1882.
Domnesti, com. rur., formata din
satul si tirgul cu acelasi nume,
pi. Susi^a, jud. Putna.
Comuna Domnesti este situ-
ata pe malul Siretulu!, satul
fiind la o departare de 5 mi-
nute spre E. de tirg.
Distan^a comunei, de rese-
dinta sub-prefecture! e de 8 kil.,
iar de capitala jude^ului e de 32
kil.
Popula^iunea comunei dupa
eel din urma recensamfnt, e de
253 famili!, sau 982 suflete (468
barba^i, 514 feme!). Aceasta po-
pula^iune se imparte ast-fel 1533
neinsurat! (241 barba^I, 292 fe-
me!), 302 insurap, 146 vaduv!
(75 barbat!, 71 feme!) si I di-
vortat (barbat); 830 RominI, 1
Grec, 7 Bulgar!, 50 Unguri, 7
Rusi, 1 Italian si 86 de diferite
nationality! ; 798 ortodox!, 51
catolici, 86 mozaici si 47 Ar-
men!; 234 agricultori, 8 mese-
riasl, 33 comercianti, 11 avind
profesiun! libere si 15 servi-
tor!.
Stiti carte 117 persoane (j8
barbat!, 39 feme!).
Numarul caselor de locuit e
de 234.
Are o biserica parohiala, cu
hramul Sf. ImparatI, in tirgul
Domnesti si una flliala, cu hra-
mul Adormirea, in satul Dom-
nesti. Comuna vine in ajutorul
biserice! cu 900 le! anual.
Instructiunea publica se pre-
da intr'o scoala mixta, constru-
ita de comuna si frecuentata de
32 copi! (26 baiet!, 6 fete), din
91 copii in virsta de scoala.
Comuna Domnesti vine in aju-
torul scoaie! cu 936 le! anual.
Sunt 209 contribuabili.
Budgetul comunei pe anul fi-
nancial - 1893 — 94 a fost urma-
torul : la venituri 6063,47 lei si
la cheltuel! de 5985,92 lei.
Numarul cultivatorilor trece
de 150.
Instrumentele agricole de car!
dispun cultivatorii comunei sunt :
3 masini de treerat cu abur!,
1 de batut porumb cu aburi,
20 pluguri de lemn, 24 de fier,
3 tavalugur!, 1 moara de apa
si 2 masini de vinturat.
Hosted by
Google
DOMNESTI
189
DOMNE$TI-CALTUNA
Vite sunt 953, din car?: 351
bo!, 272 vaci, 162 cai, 78 oT,
15 capre $i 153 porci.
In anul 1893 se aflau in co-
muna 391 stupi de albine.
Industria ?i comer^ul sunt re-
prezentate prin : 9 carciuman,
4 bacanif, 3 magazine de ma-
run{i?un, 1 de manufacture, 3
brutari, 1 comerciant de cereale,
1 stoler, 4 fieran, 1 comerciant
de fructe, 2 mecanici, 3 fabri-
can^T de rachiu, 2 rotan, I cro-
itor, 4 cizmari ?i 13 divert co-
mercian^T.
Domne§ti, sat, in com. cu acela?!
nume, plasa Su$i^a, jud. Putna.
Este a$ezat pe malul SiretuluT,
la o departare de 5 minute
spre E. de tirgul cu acela$i
nume.
Are o popula^iune de 523 su-
flete, can locuesc in 163 case.
Are o biserica filiala, cu hramul
Adormirea. Copi! cu virsta de
?coala sunt 46 (27 baieti, 19
fete), din carturmeaza 16 (baiep)
la ?coala din tirgul Domne^ti.
Prin Domne^ti trece girla
scoasa din Trotu?, pentru a
pune in mi^care o moara cu
2 pietre, care este linga, velni^a,
o construc^iune mare de piatra.
In satul Domne^ti este o bi-
serica veche facuta de Dabija-
Voda, in genul arhitecturei celei
facute de logofatul Tautul, tot
pe malul Siretului, la Baline^ti,
in judetul Dorohoiu. Aci,Dabija-
Voda a avut palate domne^ti,
de unde a ramas $i numele de
Domne$ti, ce-1 poarta satul.
Linga biserica sunt doi molitvi
mari ; $i o gradina in care se
vad ruinele unor ziduri vechT.
Aproape de acestea este $i locul
numit ?i pana asta-zi Cetatea,
unde de buna seama a fost o-
data vr'o cetate. In acest sat
s'arefugiat,inanul i683,Domnul
Moldovei, Duca-Voda, ginerele
Doamneif Dabijoaia, cind Petri-
ceicu-Voda, cu ajutorul Poloni-
lor, se facu stapin pe scaunul
Moldovei. La Domne^ti, in ziua
de Craciun, a fost surprins Duca-
Voda, pe cind $edea la masa
$i pe cind o^tilei erau risipite,
de Petriceicu-Voda, inso^it de
nepotul seu Vasilie Buenski.
Duca-Voda e prins $i dus m
Polonia. Acest fapt e istorisit
de Nicolae Costin (Letop. II 2 ,
29 — 30) ; de Neculcea (Letop.
IP 21 8 — 221); de Nicolae Muste
(Letop. Ill 2 21— 22§i 81— 83);
de Amira (Letop. Ill 2 107);
de Cantemir (Historia Osmanici,
Lib. IV, cap, 1, No. 85 —88) ?i
in fine de pineal (Hron. Rom.
IIP, 2 1 2). Pe la mijlocul veacului
al 18-lea satul apar^inea logo
fatuluf Hie Catargiu. Acesta Tau
dat zestre comisuluif Grigorie
Razu. Un urma? al acestuia, Vor-
nicul Razu, intemeia in 1843
tirgul Domne^ti, cu satenii din
vechia comuna Domne$ti, in
baza autoriza^iunei data" prin
hrisovul domnesc No. 536, din
8 Decembrie, acela^f an.
Domne^ti, tirgu§or, in comuna
cu acela^i nume, plasa $u$i{a.
jud. Putna. Este situat pe am-
bele latun ale caiei na^ionale
Bucure$ti-Ia$i, pe malul Siretului.
Are o popula^iuae de 998
suflete, carl locuesc in 234 case.
Are o biserica parohiala, cu
hramul S-\u Impara^i; o $coala
mixta, cladita de comuna, care
e frecuentata de 36 copil (26
bae^l, 6 fete). Numarul copiilor
cu virsta de $coala e de 45 (24
baie^i, 21 fete). Comuna chel-
tue$te cu ?coala 936 lei anual.
Domne§ti, parohie, formata din
satul ?i tirgul cu acela^I nume,
plasa $u$i{a, jud. Putna. Are
2 biserici, una parohiala cu
hramul S-^ii tmparapf, in tirgul
Domne?ti, ?i alta filial^, cu
hramul Adormirea, in satul Dom-
ne$ti. Comuna cheltue§te cu
biserica 900 lei anual.
Domne§ti, padure, situata pe
teritoriul com. cu acela$I nume,
jud. Putna, in intindere de 400
falcl ?i apar^inind com. Dom-
ne$ti, Co{ofane$ti, Anghele$ti
?i P&ule?ti. E proprietatea prin-
{ulul Ruspoli.
Domne^ti, fort, in jurul Bucu-
re^tiior, jud. Ilfov.
Domne^ti, picket, pe Dunare,
No. 15, jud. Ilfov.
Domne§ti-Ale§i. VezlTTeghe?iul.
Domne§ti-Cal{una, com. rur. t
jud. Ilfov, pi. Sabarul. E situ-
ata spre V. de Bucure§ti, linga
riul Ciorogirla, la 1 5 kil. de Bu-
cure^ti.
Se compune din satele: Ciu-
ta^i, Domne?ti-d.-j., Domne?ti-
Sirbi, Domne?ti-Cal^una $i 01-
teni. Are o populate de 1805
suflete, carl locuesc in 365 case
$i 3 bordeie.
Are o suprafafa de 135 1 hect.
D-nil G. Mavrache, Dr. A. Fo-
tino $i D. Frangulea. au 800
hect. ^i locuitorii 551 hect.
Proprietarii cultiva 680 hect.
(15 sterpe ?i 105 padure). Lo-
cuitorir cultiva 523 hect.; res-
tul e vie.
Sunt 350 contribuabili.
Budgetul comunel e de 5796
lei la veniturl ?i de 5441 leKla
cheltuelL
In comuna sunt 2 biserici:
una la Domne$ti-d.-j. ?i a doua
in Domne^ti-Cal^una ; o $coala
mixta; 1 ma?inS de treerat; 6
poduri statatoare.
Num&rul vitelor marl e de
760 (88 cai ?i epe, 553 bo!, 70
vaci $i vifeT, 14 taurf, 15 bivo-
Hosted by
Google
domne?ti-cAltuna
190
DOMNESTI-SlRBf
li^e), si al celor mici de 2107
(4 capre, 2007 ol si 96 porcif).
Aratura se face cu 248 plu-
gurl cu boi. Locuitorii ati 237
care si c&rute: 248 cu bo! si
9 cu cal.
Dintre locuitori, 408 sunt plu-
gari, 21 au diferite profesiunl.
Comerciul se face de 8 cir-
ciumari.
Domne§ti-Cal^una(Caribolul),
sat> foasta proprietate manasti-
reasca. Face parte din com.
rur. cu acelast nume, jud. Ilfov,
pi. Sabarul. Este situat spre
V. de Domnesti-d.-j., intre riul
Ciorogirla si riul Rastoaca.
Are o intindere de457hect.
(tmpreuna cu cat. Olteni) si o
populate de 136 locuitori.
Proprietarul, d. D. Frangulea,
are 265 hect. si locuitori! 125
hect. (25 hect. padure).
Are : o scoala frecuentata de
42 elev! si 3 eleve, cu lntreti-
nerea careia statul si comuna
cheltuesc 1 790 lei anual ; o bi-
serica, facuta de locuitori, cu
hramul Sf. Treime, deservita
de 1 preot si 1 cintare^ ; 1 pod.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumarl.
Num&rul vitelor man e de
151 si al celor mid de 235.
Domne§ti-de-Jos (Coje^ti), sat,
face parte din com. rur. Dom-
nesti-Cal^una, jud. Ilfov, pi. Sa-
barul. Este situat spre V. de
Bucuresti, pe malul sting al
riulul Ciorogirla. A fost pro-
prietetea lul Voda-Caragea.
Se intinde pe o suprafa^a de
824 hect. (impreuna cu Dom-
nesti-Sirbi), din cart dr. Fo-
tino are 500 hect., locuitorii
din Domnesti-de-Jos au 148 hec-
tare, iar eel din Domnesti-Sirbi,
176 hect. Proprietarul cultiva
420 hect. (80 padure). Locui-
torii cultiva tot terenul.
Populat'ia satului e de 420
suflete.
Aci este resedin^a subprefec-
turel plasel Sabarul si a prima-
rieT. Are o biserica, cu hramul
Izvorul Tamaduirel, deservita
de 3 preo^I si 3 cintareti (fa-
cuta de Voda-Caragea); o scoala
mixta, frecuentata de 16 elevi
si 2 eleve, cu intre^inerea ca-
reia statul cheltueste 1080 lei
anual. Localul scoalei, proprie-
tatea comunei, e la un loc cu
primaria.
Numarul vitelor man e de
173 si al celor mici de 480.
In sat este 1 masina de tre-
erat cu aburi si 2 podurl sta-
tatoare.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumarl.
Domne^ti-de-Sus, com. rur., ju-
de^ul Ilfov, pi. Sabarul. E si-
tuata la V. de Bucuresti, intre
riul Rastoaca si riul Argesul,
la 16 kil. de Bucuresti.
Este formata din satele : Dom-
nesti-de-Sus si Teghesiul, cu o
popula^iune de 141 2 sufl., can
loeuese in 292 case.
Se intinde pe o suprafa^a de
2021 hect. D. G. Mavrache are
1300 hect. si locuitorii 721 hec-
tare. Proprietarul cultiva 12 10
hect. (50 izlaz, 40 padure). Lo-
cuitorii cultiva 667 hect. (50
sterpe si 4 vie).
Sunt 295 contribuabill.
Budgetul com. e de 3817 lei
la venitun si de 3775 lei la
cheltuell.
In com. este o biserica (la
Domnesti-de-Sus) ; o scoala mix-
ta; 1 moara cu apa; 2 masini
de treerat cu aburi; 2 poduri
statatoare.
Numarul vitelor mar! e de
811 (160 cal si epe, 5 arma-
sari, 393 boi, 2 1 3 vac! si vi^ei,
3 1 taurl, 9 bivoli^e) si al celor
micl de 969 (203 porcl, 766 01).
Comerciul se face de 6 cir-
ciumari si 1 hangiu.
Dintre locuitori, 298 sunt plu-
garl, 24 au diferite profesiunt.
Aratura se face cu 207 plu-
gurl: 133 cu boi si 74 cu cai.
Locuitorii au 207 care si ca-
nine: 132 cu boi si 75 cu cal.
Locuitori improprietarip: 1 80.
S'au stabilit in comuna 23
strain!.
Domne§ti-de-Sus( Baleni-Mo-
trogani), sat, face parte din
com. cu acelasi nume, jud. Il-
fov, pi. Sabarul. Cade spre V.
de Bucuresti, pe malul sting al
riulul Rastoaca.
Se intinde pe o suprafa^a de
1870 hect., cu o populate de
993 locuitori, car! se ocupa cu
agricultura si cresterea vitelor.
Din teritoriul satului, 1300 hec-
tare apar^in d-lui G. Mavrache
si 570 locuitorilor. Proprietarul
cultiva 12 10 hect. (50 izlaz, 40
padure). Locuitorii cultiva 530
hect. (37 ramin sterpe si 3 vie).
Are o biserica, cu hramul Cu-
vioasa Paraschiva, deservita de
2 preo^I $i 3 cintare^i si o
scoala mixta, frecuentata de 2 1
elevi si 8 eleve, cu intre^inerea
careia statul si comuna cheltu-
esc anual 1720 lei. Localul scoa-
lei s'a construit de jude{. In
raionul com. sunt : 1 moara cu
apa ; 2 masini de treerat ; 2 po-
durl statatoare.
Comerciul se face de 4 cir-
ctumarlsi 1 hangiu.
Numarul vitelor man e de
640 si al celor mici de 735.
S'au stabilit in sat 16 strain!.
Domne^ti-Slrbi (Sirbi-de-Jos),
sat, face parte din com. rur.
Domnesti -Cahiuna, jud. Ilfov,
pi. Sabarul. Este situat la S.
de Domnesti-de-Jos, pe malul
sting a riulul Ciorogirla.
Se intinde pe o suprafa^a de
Hosted by
Google
DOMNIA
, 191
DOMKlfA
824 hect. (impreuna cu Dora-
nesti-de-Jos), din carl dr. A. Fo-
tino are 500 hect. ; locuitori!
din Domnesti-de-Jos au T48 hec-
tare, iar eel din Domnesti-Sirbi,
176 hect. Proprietarul cultiva
420 hect. (80 pldure). Locui-
torii cultiva tot terenul, rezer-
vind 21 hect. pentru cultura
viei.
Popula^ia satului e de 65 1
locuitori, din can i95fam.Bul-
gari.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumart. Este in raionul satului
1 pod, pe riul Ciorogirla.
Numarul vitelor mari e de
248 si al celor micT de 1050.
Domnia, numire data unei in-
tin se pdrfi de pa mint, din com.
Lipia si MereT, jud. Buzau, cart
constituia in vechime mosia Mo-
cesti, proprietate a lui Udrea
biv-vel-Armasul, Enache Banul
si a cetelor de mosnenl : Dra
go testi, Mircesti, Smedesti si
Arcanesti, pe care Udrea a vin-
dut-o lui Mihaiu-Voevod pentru
sea miiuI DomnieT, platindu i-o
cu ban! din visteria TareT si asa
a devenit sat domnesc. La anul
161 8, sub Gavril Movila-Voe-
vod, locuitori], regretind vinza-
rea> au venit si si-ati rescumpa-
rat mosia. Gavril Voevod, pe de
o parte a inapoiat {aranilor pro-
prietatea cu pre^ul de 60000
aspri gata, suma cu care fuse-
se cumparata de Mihaiu, iar pe
de alta a pus acesti bani in
visteria f are!. TotusI, Doamna
Uina, fata lui Patrascu-Voda si
nepoata lui Mihaiu-Voda, daru-
este aceasta mosie manastirei
Comana. Sub Constantin Cir-
nul, Daniel, Egumenul manas-
tirei Comana, chiama in jude-
cata pe ^aranii, carl stapineau
mosia, impreuna cu dealul si
viile, ca sa le-o ia, in puterea
actuluf de danie facut de Ilina.
Constantin §erban respinge ce-
rerea lui Daniel si decide ca
aceasta mosie sa rimiie devedf
a ^aranilor si feciorilor. Asta-zl,
mosia se stapineste de desce-
den^ii lui Udrea Armasul, iar
partea lui Enache Banul, tre-
cuta mal intiiu la desceden^il
sal: Enache si Pirvan Vistie-
rul, tot de locuitori, to^T mos-
nenT acum in com. Lipia. Din
aceste imprejurari se mai pas-
treaza inca numele de Domnia
(satul domnesc), data unei par^T
din mosia Mocesti. Mocesti este
azi divizata in mat multe sfori
si apar^ine la diferite cete de
mosneni.
Domnia, platoii, jud. Buzau, co-
muna Gura-Sara^ef, cat. Izvo-
rul-Dulce, pe care se vede inca
o mul^ime de ruine. Tradi^ia
este ca aci ar fi fost in vechime o-
rasul Buzau; o alta legenda spune
ca aci au fost locuin^e domnesti,
ceea ce pare mal mult proba-
bil, fiind-ca in poalele sale se
afla Valea-Beizadelelor si trei
pu^uri cu coladf de piatra, fara
inscrip^ie, numite Pu^ul-Beiza-
delelor. In apropiere se vad
ruine de biserica, cunoscute sub
numele: Schitul-iui-Negoi^a.
Domnia, deal, in jud. Buzau,
com. Gura-Sara^ei, cat. Izvorul-
Dulce, acoperit cu 45 hect. vii
si putina aratura.
Domnie (La-), loc izolat, in
partea de E. a com. Domnesti,
jud. Muscel, pi. Nucsoara, pe
o colina marea^a.
Aci se vad pietre, caramizf
vechi si chiar se cunosc teme-
liile unor case vechl. Se pre-
supune ca aci a fost un castel
in care sta mal de multe on
Domnul Radu-Negru.
Domnis,orul, deal, jud. Tecuciu,
la E. de satul Craesti, con-
tinuare adealulul Bobeica; merge
in direc^ie N.-S., pana in Apa-
ratura.
Domni^a com. rur^ in jud. R.-
Sarat, plasa Gradistea, pe malul
sting al riulul Buzaul.
Este asezata in partea de
S. a comunei, la 44 kil. spre E.
de orasul R.-Sarat si in partea
sudica a plasei, la 15 kil. spre
E. de comuna Gradistea-d.-s.,
resedin^a plasei; comunele in-
vecinate sunt: Racovi^a, la 6
kil.; Vilcelela 18 kil.; Gulianca,
la 19 kil.
Se margineste la N. cu Gu-
lianca, la V. cu Vilcele si Ra-
covtyeni, la S. cu Su^esti si
Scor^arul (jud. Braila), de care
se desparte prin riul Buzaul.
Rial Buzaul o uda la S., de
la S.-V. la N.-E; mal sunt in
comuna 21 pu^url de 6— 12 m.
adincime.
Catunele, carl o compun sunt :
Domni(a, resedinfa, la E., Piscul,
la S.-E., Ciupercari, la S.-V.,
Corbeni, la N.-V.
Suprafafa estede 10 120 hect.,
din carl 420 hect. vatra com.,
2300 hect. ale locuitorilor, 7500
ale proprieta^il private.
Popula^ia com. este de 385
familii, cu 1615 suflete ; 785
barba^T, 830 femei: 724 casa-
torip, 868 necasatori^i, 23 vaduvi,
stiu carte 380.
Sunt 3 bisericL una, in cat.
Domnia, zidita in 1845 de
archiereul Timoftel, cu hramul
Sf. §tefan, are 17 pogoane pa-
mint si e deservita de 2 pre-
oti si 1 cintare^;; a doua, in
cat. Piscul, cu hramul Sf. Du-
mitru, zidita in 1889, de M. S.
Regele Carol I ; are 1 7 pogoane
pamint, si e deservita de 1
preot. Sunt 2 scoH, una in Dom-
ni$a, si alta in Piscul, fundate
intre anil 1883 — 88, conduse de
Hosted by
Google
DOMNiyA
192
t>OMO?ENt
2 inv^atori si frecuentate de
1 06 elevl, din car* 1 1 fete.
Comerciul e activ si consta
in importul de manufacture bau-
turl, flerariT, coloniale si in ex-
portul cerealelor si vitelor. Tran-
sports productelor se face prin
gara Ianca (jud. Braila), la 20
kil. spre S.-E. Sunt 23 comer-
cian^i, din carl 9 clrciuman.
Cai de comunica^ie sunt dru-
murile vecinale : spre Racovi^a-
Balta-Alba; spre Boldul-Rimn.-
Sarat ; spre Valcele-Nicolesti ;
spre Gulianca-Maicanesti ; spre
Sutesti si Scor^ari (jud. Braila).
Sunt 370 contribuabili.
Veniturile com. sunt de 7567
lei, 67 bani si cheltuelile de
6349 lei, 62 bam.
Domni^a, sat, in jud. R.-Sarat,
pi. Gradistea, cat. de resedinta
al com. Domni^a.
Este asezat in mijlocul comu-
nei, pe riul Buzaul, in stinga
lu!\ Are o intindere cam de 90
hect. si o populatie de 130 fa-
miliT, sau 540 suflete, din carl
140 contribuabili.
Stiu carte 162 persoane.
Are o biserica, deservita de
2 preo^i si 1 cintare^; o scoala
comunala.
Domni^a, virf de deal, jud. Ba-
cau, pi. Siretul-d.-s., com. O^e-
lesti. E situat d'a stinga piriu-
lui Berheciul.
Domni^a, movild, in partea de
S.-V. a com. Sujesti, jud. Bra-
ila, pe muchia de pe malul Bu-
zauluT, aproape de satisorul Gri-
goresti si la 5 kil. spre S.-V. de
satul Su^esti.
Domni^a, numire data unei par ft
din mosia ce aparjinea Epitro-
pieT Sf. Spiridon din Iasi, si-
tuata in com. Cozmesti. pi. Ni-
coresti, jud. Tecuciu.
Domnita-Bala§a, insula, in Du-
nare, in fa{a pichetului Blana,
jud. Romana^i.
Domni^a-Maria, sat, jud. Ba-
cau, pi. Siretul-d.-j., al com.
Letea, situat la S. de orasul
Bacaii, de-a lungul soselei spre
Adjud, la 3 kil. de scoala din
satul Letea si la 7 kil. de cea
din satul Chisata. Satul exista
de la impar^irea paminturilor la
insura^ei.
Are o populatie de 94 fami-
lii, sau 290 suflete ; 6 circiumi.
Vite sunt: 9 cai, 203 vite
man cornute, 2 capre si 54 ri-
matori.
Satul este nou, infiintat la
1880-81.
Domni^a-Maria, sursd de apa
miner aid, pe valea Rap-iroasa,
jud. Vilcea, avind ca substante
fixe : chlorur de sodiu, hypo-
sulfit de soda si de calce (pre-
dominant), sulfat de calce si de
magnezie, iodure si bromure al-
caline (sensibil), sulfat de mag-
nezie (in mare cantitate) silicat
de aluminium, fosfate (urme).
Domni^ei (Dealul-), deal, face
hotarul dintre satul Movileni,
jud. Ia?i, pi. Copoul si satul Lit-
cani, com. Cucuteni, pi. Stav
nicul. E bogat in pa?une, finate.
Domni^ei (Dealul-), sati Za-
rea-Domni^ei, deal, la E. de
satul Dealul-Perjulm, com. On-
cesti, pi. Stanise?ti, jud. Te-
cuciu.
Domni^eni, sat, in jud. R.-Sa-
rat, plasa Gradistea, cat. com.
Domni^a. E asezat linga cat. de
resedinta, fiind numai o divizi-
une a lui.
Domocle£ul, /<?.?/# mahala, in ju-
de^ul Mehedin^i, plaiul Cerna,
la poalele munteluT Domocle-
tul.
Domogletul, deal, hi com. rur.
Girbova^ul, jud. Mehedin^i, pi.
Motrul-d.-s.
Domogletul, deal, in com. rur.
Basest?, jud. Mehedin^i, plaiul
Cerna.
Domostia, piriu, jud. Putna, pe
teritoriul comunelor Anghelesti
si Ruginesti. Se formeaza din
Piriiasul-Negru §i scursurile dea-
lurilor Barlogul si Frasinetul, a
caror piraie se string la un loc
in gura Bosietului si formeaza
apa Domostia.
Acest piriu vine cu apa multa
pana. din susul Ruginestilor si
apoT se pTerde in prund, lasind
numai valea care merge pana
in Trotus, in gura DomostieT.
Domo§eni, numit si Manolea-
sa-Prut, sat, jud. Dorohoiti,
pi. Baseul, com. Manoleasa, for-
mat din satisoarele : Domoseni-
Hriteni si Domoseni-Manole. E
siuuat pe laturea Volova^ului.
Are o populate de 34 familii,
sau 141 suflete.
Asezarile locuitorilor sunt in
parte bune, cu livezT si gradini.
Proprietatea mosie! este a E-
pitr. Spit. Sf. Spiridon, din la$i.
Locuitorii improprietarh:i au
122 hect., 61 arii pamint, iar
proprietatea 930 hect. 93 arii
cimp si 1 hect., 43 arii padure
de lozie pe malul PrutuluT. Ia-
zun sunt 3, din can eel mai
mare este al Manolesei, in in-
tindere de 15 hect., pe cursul
Volova^ului.
In sat este o livada si 3 po-
goane vie.
Piraiele ce tree pe mosie sunt:
Novacul,Volovatul si riul Prutul,
pe hotar.
Drum principal este eel de
Hosted by
Google
DOMOSENI-CRUPENSCHI
193
DORA^TI
la Radaupf care duce la Stefa-
nesti. Hotarele mosiel sunt cu :
Prutul, Hri^eni, Zahoreni, Bo-
rolea, Domoseni-Crupenschi si
Serpeni^a.
Domoseni-Crupenschi, sat, ju-
de^ul Dorohoiu. (Vezi Flondora,
sat, com. Manoleasa, pi. Baseul).
Domo§eni-Hriteni,i^, jud. Do-
rohoiu. (Vezi Domoseni, sat,
com. Manoleasa, pi. Baseul).
Domo§eni-Manoli, sat, jud. Do-
rohoiu. (Vezi Domoseni, sat,
com. Manoleasa, pi. Baseul).
Domus-Culac, vale, in jud. Tul-
cea, pi. Macin, pe teritoriul com.
rur. Ctrjelari si pe acela al cat.
Ac-Punar. Se desface din dealul
Dijcaduel-Bair. Se indreapta spre
N., avind o direc^ie generala de
la N.-V. spre S.-E., brazdind
partea E. a plasel si pe cea N.
a comunel. Are maluri inalte,
2 kil. lungime si se deschide
in valea Iaila, mai jos de satul
Iaila.
Dona, (Belcicov, Stavropo-
leanca), sat, face parte din
com. rur. Suhatul, jud. Ilfov, pi.
Negoesti. Este situat la N.-E.
de Suhatul si e inconjurat la E.
de locuri smircoase, iar la N.
si S. de padurf.
Are numai I S locuiton. Se in-
tinde pe o suprafa^a de 400
hect., proprietate a d-lui T. H.
Velciu. In raionul satului e o
padure de 75 hect.
Dona, mahala, com. Zgubea, pi.
Olte^ul-d.-s., jud. Vilcea.
Done a, cdtun, al com. Izbiceni,
la E. plasei Balta-Oltul-d.-j., ju-
de^ul Romana^i. E situat linga
Olt, intre satele Tia-Mare si Iz-
biceni, la 14 kil. spre N.-E. de
Corabia, si la 28 kil. de Ca-
racal. Are 125 familil, sau658 su-
flete, Rominl.
Donce§ti, vale, in com. Masta-
cani, pi. Prutul, jud. Covurluiu,
formata de Dealul - despre - Bu
tora.
Donciul, movila, la 1 V2 kil. spre
S.-E. de satul Uimul, jude^ul
Braila.
Donciul, deal, in partea de E.
a com. Tanacul, plasa Crasna,
jud. Vasluiu. Se intinde pana
la satul Vine^esti, in jude^ul
Falciu.
Donciul, padure. Vezi Barbosi,
jud. Braila.
Done^ti, sat, face parte din com.
rur. Dejesti, pi. Oltul-d. s., jud.
Olt.
Done§ti, deal, brazdeaza comuna
Dobroteasa, pi. Oltul-d. -s., jud.
OIL, de la N. la S. si are o lun-
gime de 3 kil. Pe o parte din
acest deal se cultiva griu si po-
rumb, iar parte este acoperit
cu padure.
Doni, lac, m jud. R.-Sarat, plasa
OrasuluT, com. Bon^esti, asezat
in partea de V. a com., linga
catunul de resedin^a. Confine
caracuda si albisoara, ce se con-
suma m localitate.
Doni (La-Mo§ia-lui-), han, in
jud. R.-Sarat, plasa GrSdistea-
d.-s., linga catunul Balta-Alba,
pe drumul spre Balta-Alba, si
pe malul estic al lacului Balta-
Alba; numele il are de la pro-
prietarul vornic Doni, care era
foarte avut si avea o mul^ime
de mosil in jude^ul R.-Sarat.
Doni (Zidul-lui-), mine, in jud.
R.-Sarat, pi. Marginea-d.-j., co
muna Hingulesti. Vezi Zidul-lul-
Doni.
Donici. Vezi Socea-Donici, jud.
Neam^u.
Doni^a, munte, in com. Brosteni,
jud. Suceava.
Doni^oara, loc iiolat, jud. Ilfov,
pi. Negoesti, com. Vasila^i-Po-
pesti.
Donful, deal, la N. de comuna
Siriheasa, pi. Oltil-d.-s., jud.
Vilcea.
Dop (Valea-lul-), girlifd, izvo-
reste din vaile com. Filipesti-
de-Padure, pi. Filipesti, judeful
Prahova; treceprin fine^e, facind
mat multe zigzagun; curge spre
S. si se varsa in girla Rosi-
oara,
Dopicea, piriU, uda com. Tatu-
le?ti, pi. Vedea-d.-j., jud. Olt,
de la V. la E. si se varsa in
riul Vedea, in raionul comunei
Tatulesti.
Dopul-Fintlnel, foasta mahala,
in jud. Mehedinti, pi. Cimpul,
com. rur. Pristolul.
Dorasca, padure, la E. de satul
Dorasti, jud. Tecuciu, proprie-
tatea statulul, avind o supra-
fafa de 300 falcl.
Dorasti, sat, face parte din co-
muna Barcea, jud. Tecuciu. E
situat pe ambele laturi ale so-
selei na^ionaie Tecuciu -Ivesti,
la o departare de 1 kil. de co-
muna de resedin^a.
Are o populate de 40 familil,
sau 163 suflete, carl loeuese in
39 case.
Comerciul il fac in acest sat
3 ctrciumarl.
88878 Marele DicMonor Geoarn:(c. Vol. FT I
25
Hosted by
Google
DORA?TI
194
DORNA
Ca meseriasl sunt 2 fterarl §i
I cizmar.
$tiu carte 9 barba^i.
Teritoriul satulul este de 800
hect., din care locuitoril stapi-
nesc numal 300 hect.
Satul este lnfiin^at intre anif
1880 — 81, pe mosia statului Do-
rasca, cu locuitori lmproprie-
taxi$f din satele: Bucesti, Lie-
sti, Movileni si Umbraresti.
Dora^ti, mosie, proprietatea sta
tului, in com. Barcea, jud. Te-
cuciu. Are 800 hect. pamint a-
rabil, care aduce un venit de
1 0000 lei. Pe aceasta mo$ie este
satul cu acela^I nume.
Aceasta mosie apar^inea unei
batrine, numita Rada, care a facu-
t-o danie manastirel Rachitoasa.
Dora^ti, pamint arabil, in jud.
Tecuciu, ce se intinde din so-
seaua nationals comuna Barcea,
pana in hotarul comunei Cu-
dalbi (jud, Covurlui).
Dordei, deal, jud. Dolj, pi. Jiul-
de-Jos, com. Piscul, pe linga
care trece limita de V. a com.
catre proprietatea Domeniului
Coroanei.
Dorharsca, deal, jud. Bacau, pi.
Tazlaul-d.-s., de pe teritoriul
com. Ardeoani.
Dormarunt, com. rur. t in jud.
Ialomija, pi. Ialomi^a-Balta, si-
tuate pe cimpia Baraganulul.
Este com. cea mal despre S.-V.
a plasel.
Teritoriul comunei are o su-
prafafa de 5775 hect. si se li-
miteaza la N. si E. cu comuna
Borduselul, la V. cu comuna
Lehliu si la S. cu com. Lup
sani. Coprinde trel mosii: Per-
sica-Merlarl, proprietate a Efo-
riel Spitalelor Civile, din Bucu-
resti, cu o suprafa^a de 3100
hectare si arendata cu suma
de 41640 lei; Sighireanu, pro-
prietate particular a, cu 2500
hect. $i Draghiceasca, proprie-
tare particular^, cu 175 hect.
Dupa legea rurala din 1864,
s'au improprietarit 78 locuitori;
neimproprietari^I se mat afla
179 locuitori.
Se compune din satele : Dor-
marunt, Sighireanu, Grindul-Pe-
trel, Pelinul, Minea si Draghi-
ceasca, avind re^edin^a prima-
riei si a judecatoriei comunale
in satul Dormarunt.
Dupa recensamintul facut in
1890, popula^ia comunei era de
326 familil, sau 13 13 suflete :
635 barba^i $i 678 femei; 1292
RominI, 5 GrecT, 2 GermanI,
4 Ungurl, 2 Turcl si 8 de alte
nationality!; 1297 crestini orto-
doxi, 2 catolicT, 12 protestantl
si 2 mahometani; 384 agricul-
torl, 12 meseriasl, 9 comerci-
an^I, 8 avind profesiuni libere, 4
muncitori $i 6 servitorl.
Stiu carte 175 persoane.
Sunt 253 contribuabili.
S'a cultivat in 1892: 757 hect.
cu gnu, 470 hect. cu orz, 20
hect. cu ovaz, 72 hect. cu se-
cara, 470 hect. cu porumb, 190
hect. cu meiu, 350 hect. cu fa-
sole, 8 hect. cu rapi^a ; 5 hect.
erau finea^a, 30 hect. bostana-
ril si un hect. pometun.
Vite sunt: 6036 bol, 36 bi-
voll, 802 cal, 125 capre, 4010
ol, 310 rimatorl si 7 asinl.
Comuna in 1887 -1888 avea
6446 lei la venituri si 6959 lei
la cheltuell
In Dormarunt sunt 2 scoli: una
de fete, frecuentata de 17 eleve
si condusa de o inva^atoare,
retribuita de comuna, si una
de balepf, cu 33 elevl si condusa
de un investor retribuit, de
stat $i comuna\
Este o biserica, deservita de
un preot si dol dascall.
Teritoriul comunei este stra-
batut de la V. spre E. de ca
lea ferata Bucuresti-Fetesti.
Dormarunt, sat, in jud. Ialomi^a,
pi. Ialomi^a-Balta, pendinte de
com. cu acelasi nume. E situat
pe amindoua coastele vaiei Dor-
marunt, la 1 kil. spre N. de
calea ferata Bucuresti-Fetesti.
Aici este re^edin^a primariel.
Are o scoala de balep si una
de fete, cu un inva^ator si o
inva^atoare ; o biserica, deser-
vita de 1 preot si 2 dascall.
Dormarunt, vale, in jud. Ialo-
mi$a, pi. Ialomi^a-Balta, pe coas-
tele careia se afla satul cu ace-
lasi nume.
Adincimea vaiei este mica,
iar lungimea el este de 1 1 kil. In
partea de N. poarta numele de
Beilicul, iar in partea de S. este
in comunica^ie cu Valea-Culca-
tilor.
Peste aceasta vale trece calea
ferata Bucuresti-Fetesti.
Dorna, com. rur., jud. Suceava,
situata in partea N.-V. a pla$el
Muntele, spre V. si la 1 10 kil. de
Falticeni. Se margine^te : la E.,
cu comuna Bro^teni, despar^in-
du-se prin coama mun^ilor : Ca-
lugarului, Bogolinului, Pietro^ul,
Ciungil, Prislopul, Gruiul, Ob-
cina-^andrului, Bida $i Obcioa-
ra; la S., cu com. Sarul-Dor-
nel, despar^ita prin piriul Val-
celele si muntele Ursaria ; la V.
si N., cu Bucovina, despar^ita
prin hotarul Tarel, piriul Nea-
gra-Sar jlui ^i Bistri^a. Are for-
ma unul triunghiu drept-unghiu.
Se compune din satele : Gura-
Negrei, Dozanesti, Ortoaia, Rus-
ca, Sunatori, Zugreni si Dir-
mona, cu re^edin^a in Cozane^ti.
Numele de Dorna e slav, in-
semnind sus.
Are o populate de 536 fa-
Hosted by
Google
DORNA
195
DORNA
milii, sau 1932 suflete (972 bar-
bat! si 960 feme!), din car! 131
Izraeli^i.
Contribuabil! sunt 571.
Are 4 bisericf, o scoala ru-
rala mixta de baieti si una de
fete.
Budgetul comunei, pe anul
1892 — 1893, avea Ja venitur!
5 848 lei si lacheltueli 5817.65 lei.
Vite sunt: 368 cai, 587 boT,
1024 vacT, 3089 o!, 267 capre
si 204 rimatori.
Altitudinea comunei de la
nivelul mari! atinge in virful
Pietrosulu! 1704 m.
E udata de Bistri^a si de pira-
lele : Valcele, Piriul-Rece, Arinul,
ArinasuI,Cozanesti,Ortoaia,Rus-
ca, Osoiul, Sunatori, Secul, Nea-
gra-Sarulu!, Negri soara si To-
plicioara.
Ce! ma! insemna^i munt! a!
comunei' sunt : Buza-Bogolinu-
lui, Pietrosul (1704 m.), Scrin-
ciobul, Ciungi, Prislopul, Vir-
fuI-Stegei, Sandrul, Virful-Bi-
dei (1400 m.), Busuiocul, Ob-
cioara, Virful-Sarulu!, Dealul-
Calugarulul, Palmesul (1253 m.),
Prislopul, Hasca, Colacelul, Cor-
hana, Piciorul-Ortoaiei, Dealul-
Cozanestilor, al-Gogosenilor, al-
luT-Monac, Bitca-Taranul-n, Vul-
turul, Ulmul (1 156 m.), Piscul,
Bucinisul, Calimanelul, Ialogi^a,
Mihailetul, Tunzaria, Rusul si
Buza-Toplicioarei
Padurile ce imbracau alta-data
muntii, ace! codri nestrabatu^i
de brad, molift si tisa, au fost
taiate si in mare parte desfiin-
£ate fara mila, Tisa nu se ma!
gaseste. Ea a fost intrebuin^ata
la cue pentru acoperit case cu
drani^a.
Mosia e razaseasca. Suprafa^a
teritoriala a comunei e de 10248
hect, din can 2845 hect. fina|.
Nici un fel de cultura nu sc
face aci; de altmintrel! n'are timp
aci sa se coaca. Locuitoril se
ocupa cu plutaria si cresterea
vitelor. El is! aduc alimentele
de prin tirgun, eel ma! mul{!
pe ca! in desag!, formind un fel
de caravane, avind cai! lega^ii
uni! de al{i! de coada. Cite-va
zile 11 trebue Dorneanulu! ca
sa-si aduca provizi! din Falti-
ceni sau Piatra.
Locurile ma! insemnate in co-
muna sunt : Piatra-Stanoaei', Pi-
atra-lui-Lazar, Coltul-Acrei si Co-
moara. Ma! sunt 5 izvoare
cu apa minerala, din care tre!
burcutur! (ap& feruginoasa, al-
calina): unul pe Piriul Arinulu!,
la 3000 m. in sus de la gura
sa. (Acesta a fost analizat de
d-nul Dr. Bernad), al doiiea, pe
Osoiul, in cat. Rusca si aproape
de malul Bistri^ei numit «Bur-
cutul- r | , ircovniculu!» (asemenea
analizat de acelasi), al treilea,
un mic izvor la Gura- Arinulu!;
iar ultimele doua la gura pi-
riului Rusca foarte abondente
in apa sulfuroasa.
Din trecutul Dor?iei. Mai na-
inte de rapirea BucovineF, toate
satele ce £in de comuna Dor-
na formau o singura comuna
cu Dorna Bucovineana, tirgusor
in care se afla si resedin^a co-
munei. Tot teritoriul era o sin-
gur& razasie dat£ de $tefan-
Voda-cel-Mare in inprejurarile
urmatoare zice tradi^ia : Voda
pornise spre Ardeal, pe valea
Moldove!, dar la Varna, (eel ma!
vechiu sat din cite sunt in impre-
jurimi unde se crede ca se vamu-
iau toate marfurile venite din Ar-
deal si Ungaria), se opri cu os-
tirea, neputind inainta, de oare-
ce drumul inainte nu era de
cit o carare ingusta si foarte
nepracticabila. Aci, la Varna,
Stefan-Voda puse un stilp, ce
se vede si asta-z!. Pe atunc! in
Cimpulung nu eraii de cit
cite-va case si de acolo spre
Dorna cale de o zi nu ma! in-
tilnea! locuin^a omeneasca, ci nu-
ma! codri posomori^!, padur!
fecioare. Unde e acum Tirgul-
Dorna, intre ape, (la gura Dor-
nei in Bistri^a) se afla o sin-
gura gospodarie, casa buna,
grajd, etc., propriety! ale unu!
oare-care Gheorghi^a, ho{ ves-
tit si rafinat si vinator neaos.
Acesta croi si l&rgi cararea ce
lega locuin^a lui cu tirgusoare-
le de prin prejur. El prada la
departar! mar! si astfel nici o
data nu fu prins. Drumul tre-
cind pe dinaintea case! lui, 01*!-
ce calator, bo!er sau {aran, de
la vladica pana la opinca, tra-
gea la dinsul, unde era foarte
bine primit si in deplina sigu-
ran^a ca nu i se va intimpla
nimic. Celor mai distins! din-
tre mosafiri! sa! le dadea calauze
devotate care sa-! calauzeasca
si sa-! apere de or!-ce primejdi!.
Ast-fel reusi el sa se faca foar-
te cunoscut. Neavind copii cu
prima-! so^ie, Gheorghi^a, cu in-
voirea e!, is! ma! lua o femee cu
care avuse tre! baieti : pe Gheor-
ghe, Ioni^a si Grigore. Pentru
aceasta fapta, cum si pentru o
prad^ciune intimplata pe drum,
dar nedovedita, Gheorghi^a fu ri-
dicat si dus, spre a fi judecat
de divan si Mitropolit, la Su-
ceava. Incarcat de fel de fel de
blanur!, intra in Suceava, unde
ce! carora le acordase ospita-
litate, reusesc nu numa! sa-1
indrepta^easca catre Voda, ci
il prezentara ca pe un mare
bine-facator. Vod^ drept recom-
pense, i! dSrui tot locul si pa-
durile cunoscute numa! lu! si
ast-fel se infiin^a razasia Dor-
ne!.
Hrisovul lu! $tefan-Voda se
pastra pana la rapirea Buco-
vinei, de cind nu se stie ce s'a
facut, Ce! tre! fi! a! lu! Gheor
ghi^a intemeiara : Gheorghe, sa-
tul Gheorghi^eni de peste Bis-
Hosted by
Google
DORNA
196
DORNA
tri^a, Ionita, poreclit Tari^a $i
Ciocirlan, infiin^a satul Gura
Negrei; iar Grigore ramase in
locul tatine-sau $i se deda cu
tilharia, fiind forte cutezator.
Acesta de mic era ru^inos, nu
indraznea sa se duca pe la po-
mene, dar pindea pe cei de
seama lui $i le fura colaciT, nu-
mi^f cozani. Oamenii il poreclira
atunci Grigore Cozan. Cozan,
urmarit pentru tilhariile lui, fuge
pe cea d'intiiu pluta pe Bistri^a
cu familia sa $i scoboara la
Cruce, sat descalicat de el ; iar
urma^ii sai, dupa un timp oare-
care vin ?i pun inceputul satulu!
Cozane^ti.
La 1776, din vechea Dorna,
se inflin^eaza doua. comune : Dor
na-Vatra,dincolo, $iDorna-Gura-
Negrei dincoace. Mat tirziu, in-
mul^indu-se locuitoriT, prin des-
lipire, se formeaza com. Sarul-
DorniT, din care nu sunt de cit
cite-va zeci de am de cind se
desfacu comuna Neagra-$arului.
Ast-fel din vechia raza^ie sunt
acum patru comune man. Dorna-
Vatra^i ale noastre: Dorna: Sarul
?i Neagra, a caror populatie a
sporit mult prin refugiarea aci
a multor Romini din Ardeal ?i
Bucovina.
Nesupara^i de nimeni, stapi-
nira raza^ii mo$ia pana. pe la
1800, cind Dornenii revoltatT
contra unor EvreT, ucid, in cir-
ciutna satului de la Gura-Negrei,
pe 9 dintre ei. Da^i in jude-
cata, Voda. Alex. Ipsilante le
ceru uricele mo^iilor lor, pe carl
Invinova^ii neavindu-le, Voda
le conflsca mo§ia $i, prin hrisovut
din August 1800, o facu danie
fiului sau. (Hrisovul e in stapini
rea preotului Gh. Ortoan din
Dorna, impreuna cu toateactele
raza^iei).
Dupa Ipsilante, mo$ia trecu
prin vre o trel mini pana ce in-
capu in acele ale familiei Bal?.
Urmara judeca^i peste judecatl.
Mul^I dintre raza$i au pierit in
inchisorile Ia^ului.
Ast-fel se petrec lucrurile pana
petimpullui Mihail Sturdza, care
la judecata se hotare?te ca ra-
za$ii sa-$i rascumpcre mo^iade
la Bal? pe pret,ul de 12000 gal-
beni, plati^i in trei ci$turi $i
cu condi^iunea ca, de nu vor fi
in stare sa plateasca la timp,
Bal? sa-$i ia mo$ia $i sa le
inapoeze banii ce va fi primit,
fara dobinda. Piatira o rata,
dar cind fu la a doua nu mai
avira Dornenii de unde face
banii. Voda ii chema $i le pro-
puse sa. le dea 4000 galbeni,
insa, cu conditie ca, daruindu-
le aceasta suma, Maria-Sasa aiba
dreptul a esploata, fara nicT o
plata, once mina. ar gasi pe
mo$ie, sa-i se dea locurT pentru
instalat fabrici $i tot combusti-
bilul de care ar avea nevoe.
De voe, de nevoe, se impacara
Dornenii. Pe timpulrevolutieide
la 1848, Voda Sturza fu invino-
va^it intre altele, ca, sub pre-
textul de a ajuta pe Dorneni,
cauta a pune mina pe mo$ia
lor. Silit fiind, M. Sturdza,
rupe actul de invoiala ce avea
dela Dorneni $i partizanii sai pi-
blicaraurmatoarea indrepta^ire:
«Art. 23. — Despre pricina
DorneT.
«La clevetirea despre ra$luire
de actiri insemnatoare din rele,
piritorii pomenesc de pricina
Dornei. Pentru a se incredin^a
cine-va de adevar, nu are de
cit a lua seama la imprejura-
rile atingatoare de aceasta pri-
cina.
«Satele Dornii in mun^ii Car-
pa^i sunt locuite mai bine de
trel mil suflete, can din vreme
nepovestita bucurindu-se in pace
de aceasta proprietate, au fost
dezbraca^i de dinsa de catre
Domnul Const. Ipsilante la 1800,
puind a sa stapinire pe aceste
sate, sub pricinuire ca se afla
o domenie cnvenita Tarei, Dom-
nul Ipsilante a facut-o danie
fiului sau ; mai pe urma aceasta
mo$ie, prin deosebite tocmele,
ati trecut cu pre^ de 80000 lei
in stapinirea familiei Bai^e^ti,
care, sub toate ocirmuirile ce
s'au petrecut in Moldova, in
curgere de 30 an!, au cerut in
zadar stapinirea ei, din pricina
statornicel impotrivin a locui-
torilor acelor par^T, care bizuin-
du-se intr'o stapinire necurmata
de multe veacuri ^i in pozi^ia
lor prin munp ?i potece nestra-
batute s'au ^inut in stapinirea
proprieta^ii tor ; iar in data dupa
numireaDomnului, fratii Bal$e$tl
au cerut intrebuin^area puterei
inarmate pentru a scoatedin sta-
pinire pe aceste 3000 suflete $i tot
cu acest prilej ei au pus inaintea
Domnului ca sa primeasca. acele
mo^ii cu pre£ de 6000 galbeni;
insa Domnul au departat o a-
semenea propozi^ie, avind in
vedere neputin^a in can s'au
aflat toate ocirmuirile de mai
nainte, de a dezbraca 3000 su-
flete in favorul unei singure
familii, precum $i pribegirea
acelor 3000 suflete in Bucovina,
care se afla pe margin ea acestei
proprietatl. In urmare dar, Inal-
timea sa au rinduit prin cere-
rea ambelor parp o comisie,
indemnind pe raza^i a-?T alege
vechili ?i toata aceasta gilcevire
care se lan^ue de 30 am, s'au
curmat printr'o invoire cu buna
primire, in puterea careia 12000
de galbeni se da familiei Bal-
$e§ti, de catre locuitorii Dornii,
pentru ca sa fie stinsa ori-ce
pretence in sarcina lor. Dupa
aceasta alcatuire, bie^ii locuitori
ne-avind de unde plati cea intiiu
vadea la implinirea ei in suma
de 4000 de galbeni, Domnul
au platit spre inlesnirea unui
Hosted by
Google
DORNA
197
LORNE$TI
norod nenorocit aceasta suma.
de la sine, fara vre-o dobinda
si in singurul scop a slobozenie!
lor. Din aceasta suma, care s'a
numarat fra^ilor Balsest!, Dom-
nul, pana in ceasul acesta are
a primi peste 2000 de galben! de
la razas!».
In socoteala celor 2000 gal-
ben! despre care se spune ca
Domnul i-a primit de la razasi,
Voda aluat peste 1000 de plute
din eel ma! ales lemn.
Pentru ultima rata de 4000
galbem, razasi! vindura, luf Co-
nachi, Dealul-Omului, munte
care acum face parte din tru-
pul mo$ie! Brosteni.
Impar^eala mosiei intre razasi
s'a facut de inginerul francez
Chefneux.
Constantin Serban (in lupta
cu Ghica), respins Mind de Ta-
tar!, trece in Ardeal, de unde,
cu moartea luiRacoczi, care cade
in batalia de la Sibiu (22 Maiu
1660), pierzind sprijinul saii din
Transilvania, ese din Ardeal cu
8oooamen!, lefegii tot intr'ales
... si. .. a luat poteca peste munp
pe la Dorna si a esit pe la Cimpu-
lung.»
Inca din a doua domnie a
lui Nicolae Mavrocordat in
Moldova (1711-1716), Nem^ii
incep, opera^ia ce deveni ma!
tirziii atit de fataia Moldovei,
a inaintarii pajurilor imparatest!
asupra hotarelor turcesti, ras-
luind o parte din Moldova pe
la grani^a Dornei. Nicolae Ma-
vrocordat protesteaza cu ener-
gie contra incalcarilor Austriei
si o sileste la sftrsit sa se re-
traga, amenin^ind-o cu razboiti
din partea Turciei.
Prin testamentul lui Gheorghe
Lupascu Hijdau, din 1732, No-
embrie in 7, se lasa in munp
satul Buneni si o parte din
Dorna, fiulul sau Nicolae.
Gheorghe Lupascu Hijdau,
este stramosul filologului nostru
d. B. P. Hasdeii, si testamen-
tul sati a fost daruit Archi-
ve! Statului de catre dom-
nia-sa.
La 1803, Dorna-Sarul si Pal-
tinisul, a Domnului Alexandru
Ipsilante, avea 175 liuz!, platind
3184 le! bir pe an.
Intr'o anafora din 18 13, Iu-
nie 22, intarita de Scarlat Ca-
limah, la 1 Octombrie, in. pri-
cina mosiei Dorna de la munte
cu Lugofatul Const. Bals, se
aduce ca dovada o carte de
la loan Necolae-Voda.
In comunele Dome!, pe la
1863, se aflau peste So Turci,
carl se ocupau cu exploatarea
paduritor. Acestia erau stapin!
pe avutul si viea^a Dornenilor.
Ispravnicul de pe atunci, N.
Canta, primind ma! multe jalbe
de la razasi de modul cum i!
trateaza Turci! car! le stricau
bunele moravur!, a staruit. la
Bucurest! si cu putere Dom-
neasca. a venit sa-i scoata din
Dorna.
El chema pe to^i Turci! la
Zastava unde era compania de
dorobanpf si post vamal, sub
pretext ca voeste sa-i rafuiasca
si sa le scoata datoriile de pe
la oatnen!. Strins! acolo, solda^i!
pun mina pe ei, if leaga si ast-
fel incatusa^! ii dusera la Fal-
ticeni.
Pentru a scapa razasi! de
datoria ce aveau catre dinsi!,
au dat orindele din Dorna pe
opt an!, car! ban! s'au dat Tur-
cilor.
Dorna, punct vamal de trecere
de la Dorna-Gura-Negre!, din
jud. Suceava, in Dorna- Vatra din
Bucovina.
Dornei (Movila-), movild, pe
podisul Lunge!, jud. lasi, pi.
Bahluiul, com. Belcesti. Aceasta
movila, precum si altele ce se
vad, foarte dese, pe d'asupra
podiselor aceste! comune, la dis-
tance neregulate, se zice ca ar
fi facute din timpurile vech!,
servind pe atunc! ca puncte de
observa^ie, pentru a se putea da
de stire locuitorilor de prin sate,
despre apropierea barbarilor n&-
valitor! in ^ara, car! de multe
or! se ridicau spre Hirlau si
Suceava, capitala fare!. Strajeri!
de pe ele, la asemene intimplarl,
aprindeau somoioace de fin care
le legaii in vtrful prajinelor, si
lumina foculu! comunica de la
o movilti la alta; la acest semn,
locuitori! paraseau satele si se
ascundeau prin padun, iar os-
teni! Moldoven! plecau in frunte
cu Domnul lor de la Suceava,
intru intimpinarea navalitori-
lor.
Dornei (§arul-). Vez! §arul-
Dornel.
Dorneni, makala, in partea de
E. a satulu! Ghilavesti, jud. Te-
cuciu, com. Gaiceana. Se nu-
meste ast-fel pentru c& locui-
tori! ei sunt veni$! din Dorna.
Dorne^ti, sat, in com. Podoleni,
pi. Bistri^a, jud. Neam^u. E a-
sezat in unghiul vae! pirialu!
Plopesti, intre podisele Negri-
^estilor de o parte si dealurile
Orbiculu! de alta. Se margineste
la S.-V. cu satul Podoleni, la
S.-E. cu satul Zberesti-d.-s. (din
com. Costisa), la N.-E. cu Or-
bicul, de care se desparte prin
dealurile cu acelas! nume. Se
ma! numeste si Durnesti.
Are o populate de 120 lo-
cuitori.
Sunt 70 contribuabiJ!.
In sat se ajfla: 2 mor!; 2
rotar! si I flerar.
Numarul vitelor se urea la
300 de capete.
Hosted by
Google
DORNE?TI
198
DOROBANfUL
Dorne§ti, deal, jud. Neamfu, si-
tuat intre satul cu acelast nume
si Zberesti-d.-s. Se detaseaza.
din ramura dealurilor Orbicului,
pe teritoriul comunei Podoleni,
pi. Bistri^a.
Donicioaei (Iazul-), iaz, in su
prafa^a de 4 hect. 30 aril, pe
teritoriul satului Dumeni, com.
Cordareni, pi. Prutul-d.-s., jud.
Dorohoiu.
Doroban^i, sat, in partea de S.
a com. Costesti, pi. Tirgul, jud.
Botosani, pe valea Siena. Este
infiin^at la 1870, pe mosia sta-
tulut Nicseni, cu noil impro-
prietari^t. Are o populatie de
169 familii, sau 638 suflete; 1
scoala, mixta, condusa de 1 in-
vestor, platit de stat si frecu-
entata de 37 bate^t ; o circiuma.
Vite sunt : 230 bol si vact,
52 cat, 475 01, 160 mascuri.
Stupi cu albine, 89.
Sunt 2 comercian^i si 3 me-
seriasi in sat.
Doroban^i, catun^ al com. Brea-
za, jud. Buzau; are 170 locui-
tori si 37 case.
Doroban{ilor (Valea-), vale,
jud. Prahova, com. Teisani, pla-
iul Teleajenul.
Doroban^ul, com. rur., in jud.
Teleorman, pi. Calma^uiulut, pe
Valea-Calma^uiuluT.
Comuna Doroban^ul e situata
numai in vale, inconjurata de
toate parole de dealuri si stra-
batuta de piriul Calma^uiulut.
Suprafa^a comunet, cu a mo-
siet de pe dinsa, a statulut, este
de 3465 hect. Locuitoril impro-
prietarift sunt in numar de 649
pe 1008 hect.; padurea de pe
mosia statulut are o intindere
de 500 hect.
Pe dealul numit Ciocirlia, des-
pre S.-E comunel, sunt sadite
viile statului can produc vinuri
bune si ocupa o intindere de
305 hect. si 500 aril. Ele au
fost date in embatic si apoi res-
cumparate de locuitort.
Popula^ia este de 280 familii,
sau 1289 suflete, din can 234
coutribuabilT.
Numarul vitelor din comuna
este de 3717 capete, din carl:
219 cat, 810 vite cornute man,
2273 vite cornute mici si 415
porct.
Budgetul comunei este de lei
8294,39 la veniturt si de lei
6615,47 la cheltueli.
Are o scoala, frecuentata de
29 elevi; o biserica, deservita
de 2 preoti si un cintaret. Pe
apa Calma^uiului este o moara
de macinat.
Comunica^ia se face la N. cu
com. Cringeni si Voda Carol la
S., iar la S.-V. cu Mindra, pe so-
sele vecinale.
Pe dealurile dimprejurul co-
munei sunt o m il^ime de ma-
gun, ale caror numiri isi gasesc
toate explicable in legendele
culese din gura locuitorilor ; ast-
fel este : Magura-TaneT , inalta de
15/50, Tarabega si Magura-lui-
Searpe inalta de 10 m. cu 40
m. ocolul. Aceste magurl sunt
insirate in directiunea spre Du-
nare.
Satul Doroban^ul este unul
din cele mat vechT, Se vede
men^ionat prin diferite hrisoave
si documente. Pana la anul 1836
a £inut de jude^ui Olt, facind
parte din pi. Marginet. In no-
menclatura com., subt domnia
hit Constantin Mavrocordat ca
si mat in urma, il gasim trecut
subt numirea de Doroban^i.
Doroban^ul (Bilarlar), sat, in
jud. si pi. Constanta, cat. com.
Carol I. E situat in partea de
V. a plaset si a comunei, la 4
kit. spre N.-V. de catunul de
resedin^a, Carol I, pe valea Man-
galia-Dere, fiind inchis la V. de
dealul Bilarlar si la S. de dea-
lul Paspala-Bair, cu virful sau
Paspala-Iuc (137 m.).
Siprafa^a sa este de 7094
hect., dintre care 184 hectare
sunt ocupate de catre gradint
si de vatra satulut; iar restul
este acoperit cu finete si cul-
tivat.
Popula^iunea sa e compusa
din Romint, Turct si Bulgari,
insa maioritatea este formata
de Romint. Sunt 158 familii,
sau 663 suflete. Unit Romini
si-au cladit casele afara din sat,
mai spre S. si au format a-
colo un cuartier apart e, care
cu timpul se mareste. Dru-
muri comunale pleaca multe,
care la rindul lor se mat im-
part in diferite ramuri ducind
pe la satele invecinate : Ca-
rol I, Pazarli, Ghelingec, Chior-
Cesme, Tortoman, Docuzol si
altele.
Doroban^ul, deal, numit si dea-
lul-lut-Rafael, in com. rur. Bu-
sul, pi. Dumbrava, jud. Mehe-
din^i.
Doroban^ul, mosie a statulut, in
jude^ul Teleorman, plasa Cal-
ma^uiul. Facea parte din ave-
riie manastirestt si ^inea de ma-
nastirea Ciocociovul. Din corpul
acestet mosit s'a vindut, inainte
de 1880, o mare parte, pe care
s'a format comuna Voda-Carol.
Restul mosiet inca este destinat
a fi vindut in loturi locuitorilor.
Doroban^ul, padure a statulut,
situata pe mosia cu acelasi nume,
jud. Teleorman.
Doroban^ul, un cot al Siretulul,
din dreptul satulut Barbosi, din
jud. Covurluiu, unde a fost un
Hosted by
Google
DOROBAN'fUL
199
DOROHOIUL (JUDEf)
pichet, cind {arile erau sepa-
rate.
Doroban^ul, piriU, in comuna
rurala Busul, plasa Dumbrava,
jude^ul Mehedin^i.
Doroban^ul, vale, in com. rur.
Busul, pi. Dumbrava, jud. Me-
hedinti.
Doroban^ului (Crucea-), po-
iana, in padurea Ratesti, din co-
muna Ratesti, jud. Buzau. $I-a
luat numele de la o cruce ce
se afla acolo.
Doroban^ului (Izvorul-), izvor,
in com. Patirlage, jud. Buzau ;
incepe de sub muntele Virful-
Viei si se scurge in Virful-Mus-
celuluT.
Doroban^ului(Valea-), vale, in
jud. Vlasca, pe proprietatea Ca
lineasca. Isi varsa apele in riul
Calnistea.
Doroban{e§ti. Vezi Condrea sau
Fotache, jud. Prahova.
Doroban^ia, numire, ce poarta
parte a despre N. a satulul Birla,
jud. Teleorman. Aceasta numire
dateaza de pe timpul domniei
lui Mihaiu-Viteazul.
Dorocioaia, cimpie, jud. Vilcea
(Vezi Daroaia).
Doroftea, munte, din sira Oitu-
zului, jud. Bacau, pi. Trotusul,
situatspre N. V. de satul Hirja.
Dorofteiu, sat, face parte din
comuna Vultureni, pi. Berheciu,
jud. Tecuciu. E situat pe valea
Melescanilor, la o distant de 2
kil. si 900 m. de Vultureni si
la E. comunei.
Teritoriul satului este de 275
hect. Locuitorii, fosti clacasf,
stapinesc 25 hectare, iar pro-
prietary, d-l Cuza, stapineste
250 hect.
Are o populate de 10 fa-
milii, sau 44 suflete.
Dorohoiana, vale, pe mosia $en-
driceni, plasa Cosula, jud. Do-
rohoiu.
Dorohoianul, deal, pe mosia
Sendriceni, comuna Sendriceni,
plasa Cosula, jud. Dorohoiu.
Dorohoiul, judef.
Istoricul. Acest judef are un
istoric mai interesant de cit al
altora, pentru multele nenoro-
ciri ce au suferit in toata a lui"
intindere, la deosebite epoce ;
- si pentru prefacerile deseinho-
tarele si intinderea sa, chiar in
timpurile mai noua.
In privinfa suferinfelor sale
se pot cita: Intrarea Polonilor
condusi de Hatmanul Camen-
ski la 1509, carl aprind sa-
tele si tirgurile; prada si omoa-
ra pana la Botosani, spre a-sif
razbuna de navalirea facuta
de Moldoveni in Polonia, sub
Bogdan-Stefan-Voda, care a fost
plin de minie contra RegeluT
pentru ca a refuzat sa-i dea de
sofie pe sora sa Elisabeta.
Navalirea Tatarilor sub Bet-
Gherei- Sultan, in mulfime de
ceambururl la 15 10 si 1513, can
prada si jefuesc, omoara si ro-
besc, aprind sate si tirguri, pan&
din sus de tirgul Dorohoiu.
Venirea Tatarilor de la Crim,
sub Calga-Sultan, la 1650, spre
a pedepsi pe Vasile Lupu-Voda;
ei trecura prin : Iasi, Hirlau,
Botosani, Dorohoiu, Suceava,
Cernaufi si Hotin ; — aprind si
distrug tot ce intimpina ; prada
si jefuesc; omoara si robesc,
ftira distingere de clasa, etate
si sex, lasind pustiul in urma
lor, golind cimpurile si satele
de sateni, de cirdurl de turme
si de herghelil.
Aducerea Tatarilor in 1675
de Dimitrie Cantacuzino-Voda,
spre a se putea apara de Pe-
triceico-Voda, care venea cu
trupe Polone spre a-1 detrona;
Tataril. s v au dedat la pradare si
ucideri, aducind man nenoro-
cirl in multe parpf ale {are! ; dar
mai cu deosebire in jud. Do-
rohoiu, lasind dup& ei multe
siliste si pustiirl.
In privinfa prefacerilor de
hotare si intindere, se citeaza
mai cu deosebire:
Luarea CetafeJ Hotinulul sub
stapinirea Turcilor, sub pretext
de a le servi de aparare con-
tra Polonilor si Rusilor, ase-
zind in ea mare garnizoana cu
un pasa, pe la 17 13, in timpul
domniei lui Nicola? Mavrocor-
dat, cind se rasluira multe sate
si mostf din prejur, formind Ra-
iaua-Hotinului.
Luarea BucovineT sub stapi-
nirea Austriacilor, pretextind
inlesnirea comunicafiel lor, din-
tre Gali^ia si Transilvania, in
baza tractatulul din 7Maiu 1777,
conform Convened din 1775
Aprilie 25, format de Impara-
teasa Maria Tereza cu Sulta-
nul Abdul-Hamid si pusa in
aplicare de facto la 2 Iunie
1777, de Generalul Baron-de-
Enzenberg, facind serbarea oma-
giala. Apol la 12 Oct. 1777, se
raslui din jud, Sucevel partea
principals ; jud. Cernaufului tot ;
din jud. Herfel mare parte si
din judeful Dorohoiu o buna
parte.
Luarea Basarabiei sub sta-
pinirea Rusilor, sub pretextul
despagubirel de r&zboiul urmat
in baza tractatululf dintre Rusia
si Turcia, facut la Bucuresti in
16 Maiu 18 13, cind se produ-
sera iarasl prefaced*. Luarile
aratate, ce facura ca unele jude^e
Hosted by
Google
POROHOIUL QUDEJ)
200
DOROHOIUL (JUDEJ)
s& devinS mici si foarte nere-
gulate, provocar&, prin aplica-
rea Regulamentuluf Organic la
1832, a se face nou& arondi-
sare a judefelor Moldovef; cind
jud. Dorohoiu fiind intre jud.
Hirl&uluT si jud. Her^el, acest
de pe urm£, g&sindu-se de tot
mic, dupa" luarea Bucovinei, se
lipi catr& jud. Dorohoiu ; —
acesta fiind - ca se intindea
mult in jos, de cuprindea si tir-
gul Stefanesti, se raslui o parte
din el, ce se lipi la jud. Hir-
lau, din care apo! se forma
jud. Botosani, ce nu exista,
desfiin|indu-se ast-fel jude^ele
Hirl&ului si Her^ei, de odat& cu
al Cirlig&turei.
Lirnite. Teritoriul este mar-
ginit cu Bucovina, Basarabia
si cu jud. Botosani, Despar-
^irea luT de limitrofele ara-
tate se face: Despre Bucovina,
incepind de de-asupra Adinca-
tel s'a MitoculuI-DragomirneT,
unde face coh: cu jud. Boto-
sani ; ie zarea dealului pe san-
\u\ anume f&cut si la vale pe
costise pana. in malul Siretului
la Verpolea, de unde apuca pe
cursul lul in jos pana la Talpa,
unde este varsatura Molni^aT,
cu care formeazS un cot mare
Bucovina, in trupul Moldovei;
de acolo pe malul Molni^ei in
sus la Mih&ileni, si alaturea cu
acest tirg ; trece pe linga : Si-
n&u£i, Sueni, Mihoreni, padurea
Budei, apof pe coama dealului
p&na la Lucavi^a, pe san^ul ce
este anume f&cut, de unde da
in cursul Mamorni^eT sj pe
matca acestui piriu pin& la v£r-
sStura lul in Prut. Despre Ba-
sarabia, prin cursul Prutului in-
cepind de la Cotul-Sanihaului,
unde face coht cu Bucovina si
in jos pe marginea mosiilor:
Molni^a, Pilipaufi, Oroftiana,
Hudesti, Darabani, Teioasa, Pal-
tinisul, Ivanc&u^i, RSdau^i, Mior-
cani, Miculin^i, Crasnaleuca, Ghi-
reni-Curt, Mitocul, Livenii-Mitro-
polieT, Serpene^a, Manoleasa,
Hri^eni si Boldisorul, unde cu
jud. Botosani face col^.
Despre jud. Botosani, prin
linia incepatoare de la Prut de
pe mosiea Boldisorul, ia pe ho
tarul mosielor Volova^ul si Boro
lea, trece piriul Baseului la Ha-
nesti, apoi pe hotarul acestuia
si al Vlasinestilor, pana la Plo-
peni-Jianul; de acolo pe hota-
rul mosielor: Borzesti, Tautesti,
si Vladeni, pe malul JijieT, ce o
trece la Calug&reni ; ia hotarul
Mateienilor, Dimachenilor, Gau-
renciT, PopeniT-Virnav, Braestii
c&tr5 Bucecea, apoi" malul Sire-
tului si pe hotarul : Ibanestilor,
Ionasenilor, Virful-CimpuluT, tre-
ce Valea-Sucevei, apuca la Bur-
dujeni si se urea la deal pe la
Adincata la Mitocil-Dragomir-
neT, avind pe aceasta lature, din
jud. Botosani mosiele: Movila-
Rupta, Brateni, Epureni, Din-
geni, Ungureni, Calugareni, Cos-
testi, Cotirgaci, Pitulasani, Bu-
cecea si Burdujeni.
Teritorul, dupa prefacerile
suferite, ajunse a fi in forma
cu totul neregulata, care nu
se poate asemana cu nicT o
figura bine determinate, avind
linia cea mat lunga de la Ma-
mornita la Bold, si cea mai
scurta de la Bagiura la Podul-
Stamatei.
De si acest jud. se afla in
partea cea mat de sus a Mol-
dovei, aproape de regiunea
muntoasa a Carpa^ilor Buco-
vinei, a car or ramuri se pre-
lungesc in sirun deluroase, to-
tusl este buna si favorabila
agriculture! si viticulture!.
Intinderea. -Teritoriul jude-
tului esce de 210850 faici, sau
301979 hect. si 37 arii; sau
596720 pogoane.
Teritoriul acesta se afla im-
pact, la 1872, in 181 proprie-
tor particulare man ; 32 mici
si 30 ale Statului.
Din toata intinderea aratata,
28644 hect. sunt ale statului;
7 16 10 hect. ale locuitorilor fosti
clacasi; iar restul al particula-
rilor.
Dupaintrebuin^aresunt:85932
hect. pamint de cultura; 71610
hect. finate; 85932 hect. imas ;
214 hect. 83 aril vie ; 4296 hect.
60 arii gradini; 39338 hect.
95 arii padure ; iar restul sa-
ratun, ripi si drumuri.
Din acest pamint se cultiva
o treime ne cultivate sunt a-
proape doua treimisi acoperite
cu padure este a 8-a parte
Orografia. Suprafa^a jud. se
imparte in regiunea cimpeana,
care cuprin e plasile : Baseu, cu
Prutul-d.-j. in totalitate ; iar pi.
Cosula cu Prutul-d.-s. m parte;
si regiunea padureana ce cu-
prinde plasile : Berhometele cu
Her^a mai in totalitate; iar pla-
sile : Cosula cu Prutul-d.-s. in
parte.
Dealnrile. Ele sunt con tin ua-
rea si ramificarea \\\ mare parte
a acelor ce vin din Bucovina,
car! de la poaiele Carpatilor
purcedi id in coame, apuca spre
cimpii, si dupa o intindere mai
mult sau mai pu^ln lunga, se
desfac in siruri. Acestea, trecind
cimpii Bucovinei, intra in Ro-
minia, se intind in acest judet
intre riurile : Prutul, Siretul si Su-
ceava, avind intrarea pe la Mi-
tocul-Dragomirna si pe la Mi-
horeni. Sirul ce se introduce pe
la Mitocul-Dragomirna, conti-
nua directia in jos, intre Siret
si Suceava, mai mult pe la-
turea dreapta a Siretului. Sirul
ce se introduce pe la Mihoreni,
urmeazS in aceeasi inal^ime pana
la Culiceni, de unde se ramifica
spre Siret si Prut. Ramuradin di-
rec^ia Siretului trece pe de asu-
Hosted by
Google
DOROHOIUL (JUDET)
201
DOROHOIUL (JUDEJ)
pra : Tirnaucei, pe la Dersca, Lo-
zna, Ionaseni, pana la Goroveiu,
avind pe partea sa dreapta se-
sul Siretului; de acolo se des-
parte in doT cracT, din care unul
continua catre Siret pe de a-
supra Prastestilor; iar altul pe
de asupra Braestilor catre Ji-
jia. Ramura din direc^ia Pru-
tului trece pe la : Tirnauca
Herta, Ibanesti, Cristesti si Da-
mileni, de unde se desface in
doua eulmT, din cari : una mer-
ge pe linga Prut, pe la Orof-
teana, Hudesti, Concetti si Pal-
tinis; iar una merge pe Jijiea
pe la Suharau, Liveni, Cor-
lateni si Vladeni, in jos. Din
culmea de pe linga Prut, de la
Concesti si de la Paltinis, se
desparte culmile di litre piraiele :
Baseul, Podiga, Bodeasa si Vo-
ovatul, carl merg m jos cam pa-
ralel cu Prutul pana la Boldisor ;
aci cunnindu-se, lasa libera tre-
cerea PrutuluT, si apoT, de la
malul sting continua in Basa-
rabia pana catre Nistru. Aceasta
curmatura are, pe ambele ma-
luri ale riuluT, stinci de piatra
granitoasa, ce formeaza baza
dealului.
Dintre toate aceste dealuri, se
inal^a mai pre sus piscurile : Ma-
gura, de linga Ibanesti ; Lipo-
vanul, de linga Adincata; Gea-
manul, de pe Bordea si Urlea
de pe Darabani, pe can sunt
puse piramidele geodezice.
Movilele sunt mai mult ridi-
caturi facute prin munca omu-
lul la deosebite epoce, cu di-
ferite destina^ii; sunt de dife-
rite marimT si se afla in diferite
locuri. MaT principale in acest
judet sunt: Despina de pe Su-
harau, Frincul si Ursul de pe
Stubeieni.
Vdile existente intre diferi-
tele culmi de dealuri, sunt a-
dincaturi intinse prin care si au
cursul piraiele ; inavu^esc pro-
duc^iile agricole si formeaza
iazurT cu pesti si racif. Cele
mai principale sunt: Valea-Ca-
lului, Valea-Mare, Valea-Buha-
iului, Valea-Ibanesei, Valea-Po-
drigal, Valea-Volovatulul si Va-
lea-Ghireni.
Dintre sesurile riurilor si ale pi-
raielor, ce curg pe teritoriul a-
cestul jude£,mal principale sunt :
Sesul Prutuluinumalde pepartea
dreapta a riulul, cu aspect m-
cintator si teren fertil, din loc
in toe precurmat de poalele
unor dealuri pana la marginea
apel si cu frumoasele sale lunci
cu plopT, rachi^T si lozie.
$esul-Siretului, pe ambele ma-
luri ale riuluT, este frumos si cu
destula fertilitate. Sesul Jijiei pe
ambele laturi ale riuluT, are des-
tula intindere ; emai frumos de
cit al Siretului si destul de
fertil. Sesul BaseuluT, mai res-
trins, este renumit prin bunatatea
fmetelor si a produc^iunel gri-
ulul,
Pddurl sunt multe si cu va-
riate esen^e de arbori :
Cele mai principale sunt : Ace-
lea ce acoper dealurile de la Mi-
horeni pana la Her^a si Orof-
teana ; acele ce acoper dealurile
despre Prut pe la Damileni, Co-
manesti, Suharau, Hudesti si
Concesti. Acele ce acoper dea-
lurile dintre Siret si Jijia, de
pe Tureatca, Piriul-Negru, Der-
sca, Virful-CimpuluT, Lozna, Io-
naseni, partea despre Siret si
despre Hiliseul, Pomirla, Buha-
iul, Sendriceni, Cobila, Sauceni-
^a, Vaculesti, Goroveiul si Bra-
esti partea despre Jijia, Pe linga
acestea mat sunt pe diferite
mosii multe rediurl si dealuri;
multe lunci si dumbravl la se-
suri si pe malurile Prutului si
ale Siretului.
Cele mai principale ape, dupa
marime, sunt: Prutul, numit de
Ptolomeu Her as us, de Herodot
Piretos, iar de Const. Porflroge-
nitul Broutos ; izvoreste din Car-
pafil Galiftei lingS tirgul Vasca-
u{i ; intra in Rominia pe la Cotul-
Boianulul, face prin curgerealul
hotarul dintre Rominia si Ba-
sarabia in acest jude{, pana la
satul Boldisor, de unde trece
pe marginea jud. Botosani si
in jos parcura laturea {arel pana
dincolo de Galafi, varsindu-se
in Dunare, catre Reni.
Siretul, numit din vechime
Halup, de Ptolomeu Ierasos ;
de Amial Gerasus; de Const.
Porfirogenitul Siretros ; izvo-
reste din Carpa^ii Bucovinei,
linga satul Pursucheiu ; intra in
Rominia pe la Vespolea, trece
prin o parte a jude^ului, p&na
ce, linga Han^escul-din-Deal, in-
tra in jud. Botosani, apol curge
in jos pana din sus de Gala^i,
unde, la Barbosi, se varsa in
Dunare. De si acest riu este
mai mic de cit Prutul, dar ar
putea fl navigabil daca i s'ar
regula cursul dupa trebuin^a.
Tijia izvoreste din padurea
mosiei Hiliseul-Curt, curge in
Iezer si trece prin el, formind
un curent ce sepoate remarca,
fund destul de vizibil ; apol e-
sind curge mat prin mijlocui ju-
de^ului pana la Plopeni-Jianu,
de unde intra in jud. Botosani
si curge in jos, pastrindu-sl cur-
sul cam paralel cu Prutul, pan&
ce da in jud. Falciulul la Sco-
poseni, unde se varsa in Prut.
Acest riu, de si une-orJ este
foarte redus in timpur! sece-
toase, are un ses fertil, care
da minunate finale.
Baseul, piriu, izvoreste din
padurea de pe Cristinesri, com.
Ibanesti, pi. Prutul-de-Sus, se
scurge in jos pe la Hudesti,
Havirna, $tiubeieni, Vlasinesti
pana la Hanesti, de unde intra
in jud. Botosani, urmmdu-si cur-
sul pana ce se varsa in Jijia,
59623. A/arele Dicfionnr Geogralic. Vol. JJT,
26
Hosted by
Google
DOROHOIUL (JUDEf )
202
DOROHOIUL (JUDE'f)
la Ostopceni, jud. Botosani. De
si nu este mare, dar este repede
in tot-d'a-una ; formeaza, in cur-
sul sau, frumoase si marl iazurT,
cu pest! si racT.
Ibaneasa, izvoreste din padu-
rea de pe Ibanesti maT din sus
de sat, curge in jos pe la Li-
veni, Cordareni, Vorniceni, pana.
se varsa in Jijia la Epureni,
jud. Botosani.
Volova^ul, incepe de sub sa-
tui Paltinis, curge in jos peste
maT multe mosii, formind bune
iazurT pana se varsa in Prut
la Boldisor, laturea din jos.
Podriga, izvoreste din poalele
padurei de pe Contesti, latu-
rea despre Darabani, se sco-
boara m jos pe la Mileanca si
Draguseni pana ce se varsa in
Baseu, din sus de tirgul Saveni.
Bodeasa, isT are inceputul pe
mosia Pu^ureni, din un hir-
top ; curge peste cite-va mosii
in jos, pana se varsa in Baseu
pe mosiea Sirbi.
Ghirenil, incepe de pe Mior-
cani de la Balta-Lata si se varsa
in Prut, pe Mitoc, in laturea din
jos a satulul.
Molni^a, izvoreste din padu-
rea de pe Mogosesti, se varsa
m Siret pe mosia Talpa din
sus de sat, dupa, ce a desem-
nat in o buna distan^a hotarul
despre Bucovina.
Mamorni^a, incepe din pa-
durea de pe Lucavi^a, se varsa
in Prut pe Cotul-Sinihaul, dupa
ce a desemnat parte din ho-
tarul despre Bucovina.
Ceie mai principale ape sta-
tatoare saQ da Iff sunt urma-
toarele :
Dorohoiul (Iezerul) : lac. (Vezi
acest cuvint).
Manastireanul, Taz, pe mosia
$tubeleni, de 315 hect. intin-
dere; format pe cursul piriuluT
Baseul, cu pestl si raci.
Roznovanui, Iaz, pe mosia
Stubeleni, de 315 hect., 10 ar.
intindere, format de cursul Ba-
seulul.
Hanul, Iaz, pe mosia Ha-
nesti; de 214 hect., 82 ar. in-
tindere, format pe cursul Ba-
seulul, cu pest! si raci.
Al-UrsuluT, Iaz, pe mosia Plo-
peni-Jianul, de 71 hect., 61 ar.
intindere, format de cursul I-
banesei, cu pestl, raci si chis-
carl.
Al-MisolineT, Taz, pe mosia Ta-
tarasani, de 68 hect., 50 ar.
intindere, format pe cursul Ba-
seulul, cu pestl si raci frumosi.
Al-BalicaT, Iaz, pe mosiea Bra-
esti, de 60 hect., 15 ar. intin-
dere, format pe cursul CiobaleT,
cu pestl si raci bunl.
VelnicerTul, Taz, pe Odaia-
Bosia, de 57 hect, 29 ar. in-
tindere pe cursul Ibanesti cu
pestl, raci si chiscarl.
Al-GhicaT, Taz, pe Havirna, de
49 hect, 97 ar. intindere, pe
cursul Baseulul, cu pestl si racT
mulp si frumosi.
Cal-Alb, Taz, pe Hidestii-
MarT, de 45 hect., 50 ar. intin-
dere, pe cursul Baseulul.
Flondora, iaz, pe Flondora
de 42 hect., 97 ar. intindere,
pe cursul Volova^uluT, cu pest!,
racT si chiscarl.
Al-TurculuT, Taz, pe Darabani
de 41 hect., 50 ar. intindere,
format pe cursul Iesancal.
Al-Racilor, Taz, pe Vorniceni
de 35 hect., 81 ar. intindere, pe
cursul Ibanesel, cu pest!, rac!
si chiscan.
Al-CiolaculuT, iaz, pe Adasaui,
de 31 hect., 40 ar. intindere,
pe cursul Volova^uluT,
Al-Falcienilor, Taz pe Corlateni,
de 28 hect., 64 ar. intindere,
pe Putreda, cu pestl si racT.
Al-AxintoaeT,Taz, pe HudestiT-
MarT, de 27 hect., 20 ar. in-
tindere, pe piriul Baseul, cu
racT si pesti.
Al-Borce!,!az, pe Vladeni, de
25 hect, 80 ar. intindere, cu
pest!, racT si chiscan.
Al-PodrigaT, Iaz, pe Dragusani
de 22 hect., 25 ar. intindere,
pe cursul Podrigal, cu pest! si
racT.
Al-MileancaT,!az,pe Darabani,
de 21 hect., 49 ar. intindere,
pe Esanca.
Al-DraguleT, Taz, pe Ibaneasa
cu 21 hect., 9 ar. intindere,
avind pestl si racT.
Solul. In acest judef, par-
tea cimpeana, in totalitate, este
de calitate buna si fertila, afara
de putinele parti ce sunt mai
proaste, din cauza ponoarelor
si a saraturilor. In compozitia
pamintulu! bin, pe linga ele-
mentele organice, intra ca parti
principale : nisipul si lutul ; iar
varul este asa de rar si in asa
mica cantitate ca. mai nicT se ob-
serva. Nisipul ori lutul nicaiurl
nu predomneste, dar intra in
compozi^iune in diferite locurT,
cu felurite proportiunT ; de aceea
unelepamintur! sunt usoare, mo!
si uscacioase, avind nisip in ma!
mare citime; altele grele, vir-
toase si umede, avind lut in
maT mare citime. Parole slabe
se gasesc pe culmile si parte
din coastele dealurilor, din va-
lea Siretulu! despre cimp, a-
vind aic! table de nisip, aicT
de prund; pe regiunile padu-
roase, goiite in totul de codri,
numite chiar locuri padurene ;
iar parole cele sterile pe unele
micT locurT de pe malurile Pru-
tuIuT si ale SiretuluT, acoperite
in totul cu nisip, or! cu prund.
Aplicarea mareT maioritatl a
populatiunel, fiind la agricul-
ture si viticultura, in care pa-
mintul ocupa rolil principal,
este natural ca cit se face mai
multa intrebuin^are de dinsul,
cu atit devine maT cautat si cu
atit pre^ul se urea. Asa acuma
Hosted by
Google
DOROIIOIUL (JUDEJ)
203
DOROHOIUL QUDEf)
pre^ul unei falci loc de arat, si
al cele! de fina| este de 20 —
60 lei posesia anuala si de 200
— 400 in proprietate ; a locuri-
lor de pasunat (imas) este 1 2 — 25
lei in posesie si 180 — 300 in
proprietate; iar al locului cu
padure in exploatare este de
200 — 300 lei falcea si care varia-
za in raport cu marimea, cali-
tatea, esen^a arborilor si a loca-
lise!.
Clima este temperata si sa-
natoasa in general, dar inclinata
spre raceala, fiind-ca Carpa^ii
Bucovinei sunt la o mica dis-
tan^a. Temperatura este adesea
variata, asa: vara se intimpla
calduri une-ori pana la arsita,
dupa car! vine ploaia cu ful-
gere si trasnete, aducind atita
raceala, ca unele plante sufar,
iar oamenil trebue sa recurga la
imbracaminte groasa. Iarna gerul
inghia^a tot ; riurile si piraiele
devin un pod solid de trecere
a ori-ce greuta^I. Seceta si sloata
sunt foarte ne regulate, mlocuin-
du-se pe neasteptate una pe alta.
Aceste repezi schimbar! se ob-
serva ma! cu seamadeJaimputi-
narea padurilor. Pe cit in ori-ce
an vintul Criva^, aduce spori-
rea racelei, pe atit vintul ves-
tic aduce sporirea caldurei.
Productele ale acestui ju-
de\ sunt produsele ma! mul-
tor ramuri ale economie! rus-
tice, intre carl mai principale
agricultura si cresterea vitelor, a-
poi horticultura si vinicultura,
apicultura, sericicultura, pisci-
cultura, silvicultura si pietra-
riile.
Agricultura ce se cauta cu
destula grija in vechime, se fa-
cea in propor^iune restrinsa,
in terenun alese pentru aceasta.
De la epoca lipsei ivita in unele
state ale Europe!, devenind ce-
realele in pre^uri foarte urcate,
cultivatorii, ademenip de cistig,
au inceput a spori cu repezi-
ciune lucrarea agriculture! in de-
triments crestere! vitelor. Cu asa
mod agricultura lua o intinsa
desvoltare, in cit az! ocupa" locul
intiiu in producpunea acestu!
jude$. Spre asigurarea folosin-
{ei, bunii cultivator! introdusera
analiz&r! sistematice pentru se-
min^e, aratur! si ingr&sarea Io-
curilor stocite, intrebuinpnd u-
nelte si masine agricole perfec-
fionate.
Intre mari! proprietari si cul-
tivator! ce s'au distins prin a-
plicarea si impulsia data lasis-
temul ma! raponabil de exploa-
tare, se pot privi : Prinpil Alex.
Cost. Moruzzi pe Zvoristea ; A-
dam Haretu pe Vaculesti ; loan
Docan pe Dimacheni ; Const.
Terenti pe Broscaup ; N. V.
Pilat pe Miorcani si Hanesti ;
Alex. Vasescu pe Co^usca; An-
ton Goilav pe Havirna ; Mih.
Misolu pe Mileanca; IosifUhri-
novski pe Dersca si Vlasinesti.
Pe linga acestea, improprieta-
rirea clacasilor saten!, facuta
in baza lege! din 1864, spori
mult la dezvoltarea agricolS, a-
plicindu-se mare parte dintr'in-
si! serios la lucrarea cimpurilor
lor.
Cre§terea vitelor cam lasata
la o parte un sir de an!, de-
cazu din locul ce ocupa o-
dinioara; dar in timpurile ma*
noua, inteligen^a bunilor culti-
vator!, au redesteptat-o si i-au
dat multa desvoltare prin buna
crestere si intrepnerea anima-
lelor si prin ameliorarea raselor-
Prin^ul A. C. Moruzzi, Gene-
ralul Iordache La^escu Boldur,
Logofatul Anastasie Basota, Pos-
telnicul Aiecu Ventura, Stroici,
Misolu si Gherghel, mari! cul-
tivator! Terenti, Goilav, Ha-
retu, Uhrinovski si alp!, au
pus staruin^a si cheltuialS in
efectuarea amelior&re!. Pentru
rasa bovine, s'au adus taur!
si vac!, somrf alese si convena-
bile {&re! noastre, din 5j>vi$era,
Olanda si Anglia, car! puse in
contact cu vechea rasa bucsana"
din localitate, au dat rezultate
bune. Pentru rasa ovinS. se aduse
berbec! si o! de Spania, Crimeia
si Transilvania, carl puse in con-
tact cu vechile rase locale: \i-
ga!, stogomane si {urcane, au
dat frumoase soiun.
Pentru rasa cavalini au adus
armasar! arab! si englej!; !epe
angleze, austriace si ruse, care
puse in contact cu vechea rasS.
locals au dat so!ur! cu bune
calit^p de t&rie, de talie si ca-
racter, lesne deprinz&toare in
aplicarea ce li se face. Pentru
rasa porcinS. au adus ger! si
scroafe, din Anglia, Polonia,
Ungaria si Rusia, soiurile cele
ma! alese, car! puse in contact
ca rasa locals crea^a* si bleag&,
au dat exemplare minunate.
In anul 1 890 au fost vite in in-
treg judepil Dorohoiu : Vite mar!
cornute 54200, o! 108036, capre
409, ca! 1 1 133) P OI *ci 24954*
Horticultura si Vinictdtura.
Cele ma! renumite vi! si po-
meturi sunt la: Braesti, Copisca,
Darabani, Dersca, DimScheni,
Dorohoiu, Hantesti, Hiliseu, Hu-
desti, Mih^ileni, Mileanca, Mitoc,
Pomirla si Zvoristea.
Sericicultura. In anul 1888 —
89, s'au aflatin jude^73i9 stup!
si anume :
1 121 in plasa Baseul,
1590 in plasa Berhometele,
597 in plasa Cosula,
141 6 in plasa Herfa,
1522 in plasa Prutul-de-Jos,
1073 in plasa Prutul-de-Sus.
Produc^iunea mineralelor es-
te marginita" numa! in piatr£,
grezia, calcaricS, silicioasa" si
gipevasa, ce se g£seste in
diferite p5r^! pe unele mo-
si!, dar ma! principale sunt :
Hosted by
Google
DOROHOIUL (JUDE'f)
204
DOROHOIUL (JUDET)
Cariera de pe Tirn&uca, unde
din mSrimea blocurilor stin-
coase, se estrage piatra grezia
pentru construe^! si ornamen-
tSri, in diferite marimL De a-
semenea o mul^ime de bolovani
de pieatra calcarica ce da buna
calitate si mare cantitate de
var.
Cariera de pe Iv&ncau^i, din
care odinioara se estragea gips
in catime insemnata, bucati de
talia in diferite marimT, pentru
ornamente si alte trebuin^e la
cladin.
Industria. Pe linga fabricile
de rachiu (velni^e) si de fa-
ina (morl), mai sunt mici a-
teliere de : olarie, sapunarie,
luminarie, dubalarie, blanarie,
croitorie, ciubotarie, fterarie,
stolerie, etc. prin tirgurl ; iar
dulgheria, butnaria, rotaria, co-
jocaria si fieraria prin sate ;
multe din feme! se ocupa si cu
{esaturi de stergare, pinzeturi
bune, sumane, i^ari si briie
frumoase ; apoi laicere si scoar-
{e, alese dup& felurite mode-
le. Ramura {esaturilor din ur-
ma, in un timp incepu a lua
o frumoasa dezvoltare, prin sta-
ruin^a si aplicarea mat multor
proprietarese man.
Fabricile ma! principale e-
xistente sunt :
Moara mecanica din Dorohoiu,
a d-lor Hie Herscu Zoller si Com-
pania, zidire mare si incapa-
toare, cu toate atenansele nece-
sare, bine formate, masinariapa-
tentat£ complecta, dupa eel mai
nou sistem perfec^ionat — loco-
mobile cu putere de 180 ca! )
care aplicind-o la 120 puteri,
macina pe fie-care s&ptamina
iooo mier^e, sau 2155 hectol.
griu in f&inii pana la cea mat
fln& calitate, intrebuin^ind 100
stinj. cubic! de lemne la foe.
Are 9 valuri de la gros la fin
si 4 pietre franceze pentru griu si
una pentru papusoi, plus 2 pie-
tre pentru zibruit.
Tot stabilimentul asa cum sa
g&seste asta-zi in starea lucra-
toare insumeaza un capital de
peste 500.000 lei.
Moara mecanica din Mih&ileni
a erezilor reposatului S. Schle-
singer si Moara mecanic& de
pe Radau^i a D-lor fra^i loan
si Gheorghe N. Pilat, ambele
cu zidurl si atenanse necesare
bune, dar cu mult mai mici si
inferioare in organizm si masi-
narie, asa : cea d'intiia are lo-
comobila cu putere de 40 cai
si cea a doua cu putere de 24
cat, cu valuri si pietre in rapor-
tul incapereT si a puterei mo-
trice, in cit cea din urma ma-
cina 400 mler£e, sau 862 hecto-
Utri griu pe saptamina in faina
picla si calitate fina cu 10 stinj,
cubic! lemne.
Moara deapa de la Tatara-
seni a D-lor Iaucu si Mate! fra-
til Rosetti si moara de apa de
pe Stubeieni a D-lui Kogalni-
ceanu, ambele la iazurile de pe
cursul Baseului, bine construite
dupa sistemul eel mai perfect ac-
tual cu pietreie si valurile in
raport cu marimea construc^iu-
neT; cea d'intiia cu 4 pietre si
2 valuri pentru griu, macinind
400 mier^e sau 862 kilolitri,
griu in faina picla pe an, — si
una piatrS pentru papusoi ce
macina la 1200 mier^e, sau
2586 kilolitri, iar cea de a doua
cu 2 pietre, I val pentru griu
macinind 2500 mlerte in faina
picla si 1 piatra pentru maci-
nat papusoi, macinind 9500 mier-
^e pe an.
Dubalaria din Dorohoiu si
dubalaria din Mihaileni, in carl
se lucreaza piele de vite man,
dupa vechiul sistem; cea intiia
400 — 600 pe an si cea de a
doua 200 — 450 pe an, intre-
buinfate in {ar&.
Velnita de pe Hudesti, cu in-
caperile necesare de zid bine
facute, masinaria de aburi sis-
tematica, care poate produce
in 24 ore citimea de spirt in
tarie de 32 grade Wagner,
la temperatura de 14 gr. Rea-
mur, din griu, — are local de
a pune la ingrasat pana la 500
boT. Velnita de pe Ibanesti, vel-
nita de pe Zvoriste, velnita de
pe Virful-CimpuluT, velnita de
pe Tureatca, velnita de pe Tir-
nauca, velnita de pe Dersca si
velnita de pe Hantesti, toate cu
incaperile necesare, masinariile
de aburi si grajdun pentru in-
grasatul boilor, bine formate,
dar una de cit alta mat mica
si inferioara m produc^ia de
spirt, m ce priveste, de cit a-
cea de pe Hudesti.
Fabricele acestea de si pro-
duc lunar pana la 209 V2 ve-
dre sau 318570 litrur! spirt,
dupa tabloul statistic din 1882,
dar nu ati nict una vr'o ma-
sina de rafinat.
Comnnicafta. Drumurile sose-
luite sunt prea putine in acest
jude£ si cea mai mare parte sunt
in starea lor.naturala.
Cele mai principale drumur!
in 1889 au fost :
Mihaileni-Botosani, incepind
de la hotarul Bucovinei ; treca-
toarea Mihaileni-Sinauti, par-
cura tirgul acesta, trece in jos
pe la: Talpa, Virful-Cimpului
si prin Bucecea, se ducelaBo-
tosani. Acesta este eel mai bun,
de si este eel mai vechiu so-
seluit, — din timpul lui Mih. Gr.
Sturdza-Voda, fund cale na^io-
nala.
Mihaileni-Dorohoiu, incepator
de la drumul sus aratat, din
direc^ia satului Piriul-Negru, a-
puca spre N. pe din jos de
acest sat, peste dealul Derscai,
pe la Podul-Loznei, prin pa-
durea de pe Buhaiu si prin a-
Hosted by
Google
DOROIIOIUL (JUDET)
205
DOROIIOIUL (JUDEf)
cest sat se duce la Dorohoiu.
Acesta este soseluit fund cale
jude^eana. Se intre^ine binisor.
Mihaileni-Her^a, incepator din
laturea nordica a tirgului acesta,
trece pe la Tureatca, Culiceni,
Fundoaia si prin Tirnauca se
duce la Her^a.
Mihaileni-Mamorni^a, incepa-
tor de la drumul sis aratat de
pe Tureatca, pe la Mihoreni,
Mogosesti, Buda si pe la Go-
dinesti ori pe la Lucavita, se
duce la Mamornifa
Mamornita - Herta, incepator
din hotarui Bucovinei de la tre-
catoarea Mamornita-Tureni, par-
cura tirgul acesta, trece pe la
Hirbova si Cotul-Sanihail se duce
la Plerta. Acesta este cale ju-
detiana.
Mamornita-Darabani, incepa-
tor de la drumul sus aratat,
din directia satulu! Molnita, pe
drumul ce duce la trecatoarea
Molni^a-Noua-Sulita si prin sa-
tele: Molnita, Filipesti si Orof-
teana, pe la Baranca-Hudestilor
la Darabani. Este si una din
liniile mai principale pentru
transporturile din plasile: Ba-
seu, Prutul-de-Sus si Prutul-de-
Jos.
Herta-Darabani, incepator din
marginea E.-N. a. tirgului, pe
linga satul Movila, pe laturea
piriuiui Her^usca, pana in di-
rectia satuluT Pilipauti, de unde
urmeaza drumul Mamornita-Da-
rabani.
Her^a-Dorohoiu, incepator din
marginea estica a tirgului pe
valea Her£uscai, trece culmea
dealuluT din laturea Nordica,
apuca spre Ibanesti si prin a-
cest sat se duce la Dorohoiu.
Darabani-Radau^i, incepator
din marginea Estica a Daraba
nilor, merge prin satul Paltini-
sul, pe linga Ivancauti, Horo-
distea si Iznova^ul la Radau^i,
prin carl trece pana la hotarui
Basarabiel, la trecatoarea Ra-
dauti-Lipcani. Este cale jude-
£eana.
Darabani-^tefanesti, incep&tor
din drumul sus aratat de linga
Fintina-Palarierulul, din matca
Valel, si ia directia spre N.-E.
de la sosea, trece piriul Esan-
ca, pe podul de piatr£ a lui
Moloeca, apuca muchea dealu-
luf, pe de asupra satului Bivo-
lul-La^escu si pe la Codreni,
Ratosul-Soarec de pe Nichiteni,
pe la Avrameui se duce la Ste-
fanesti.
Darabani - S&veni, incepator
din soseaua Radau£ulu! sus a-
ratata, mai de la deal de unde
apuca drumul la Stefanesti, ia
catre E. pe mosia Darabani, tre-
ce valea si piriul Podriga, pe
podul de piatra a lui Bals, pe
la crisma Singurica de pe Con-
^esti ; o ia la dreapta pe rato-
sul de pe Mileanca si inainte
pe deasupra Tatarasanilor, tot
muchea dealului in jos la valea
Podrigai, unde se trece acest
piriu, pe sub mahalaua tirgului
si intra in Saveni.
Darabani-Dorohoiu, se poate
merge sau pe drumul Saveniior,
pana la crisma Singurica de pe
Contesti, si alaturea cu ea tot
inainte pe linga Girbeni, la va-
lea Baseulul, unde se trece a-
cest piriu pe lezetura si podul
de ia iazul Ghicai de pe Havir-
na si pe linga acest sat, pe la
Liveni-Sofianu, pe linga Radiul
Trestieni se duce la Dorohoiu;
sau se ia directia prin margi-
nea din sus a Darabanilor la
satul Hudesti; apol prin acest
sat si prin Lisna la radiul Tre-
stienei, da in drumul sus ara-
tat si merge la Dorohoiu.
Darabani-Botosani, incepator
din drumul Saveniior sus ara-
tat, de la crisma Singurica, din
dreptul satului Tatarasani, ia
dreapta alaturi cu acest sat si
trecind valea si piriul Baseu la
satul Baling, apuca spre radiul
Vornicenilor, la Podul-Stamatel,
unde trece Jijia si pe mosia C&-
lugareni, se duce la Botosani.
Rad&u{i-S&veni, incep&tor din
marginea S. a tirgului, c&tre
Miorcani, se ia directia si de la
Indiciu, se apuccl la dreapta
drumul pe la Co^usca, Nichi-
teni si Ichimeni, si merge la
Saveni.
Radaufi-$tef£nesti, luind dru-
mul la Saveni, se continue tot
in jos de la Indiciyl pentru Sa-
veni, sus aratat, pe linga satul
Miorcani, pe de asupra satului
Ghereni-Tautul, pe linga Mitoc
Liveni-Mitropoliel, si Boldisor, de
unde trece in jud. Botosani si
continue in jos cam paralel cu
Prutul, la Stefanesti.
Radau^i- Dorohoiu, incepator
din marginea Sudica a tirgului,
merge pe linga coserele stapi-
nesti de pe aceasta mosie, prin
satul Bivolul si Mileanca; apol
pe la Girbeni si Havirna, la Li-
veni-Sofianu se duce la Doro-
hoiu.
Radau^i-Botosani, se urmeaza
drumul Dorohoiului p^ni dupa
Mihaileni, apol se apuca dru-
mul Darabani-Saveni, p£n<£ la
Tatarasani si de acolo drumul
Darabani - Botosani.
Saveni-Stefanesti, trecind po-
dul de peste Baseu, la margi-
nea tirgului, se apucS indata. la
Vlasinesti, de unde se trece la
Hanesti si pe la ratosui Apos-
tolulul de pe Brateni, trece in
jud. Botosani si merge tot in
jos la §tefanesti.
Saveni-Botosani, de la podul
de pe Baseu, se \ine drept ina-
inte pe hotarui de pe Vlasinesti
si Stiubeleni, prin satul Plopeni-
Jianul, la Ungurenl-Romanului;
apol pe la Sapoeni, in jud. Botosa-
ni, se continua pan& la Boto-
sani.
Hosted by
Google
DOROHOIUL (JUDEJ)
206
DOROHOIUL (JUDEX)
Saveni-Dorohoiu, cum se trece
podul Baseulul, ia la dreapta
direcfia in sus prin satele Chis-
careni si Stubeieni; trece va-
lea si pir£ul Ibaneasa si ala-
turl cu satul Vorniceni si pe
la marginea din sus a padurei
Cordarenilor, trece Valea Pu-
tredei; apoi pe linga. Catunelul-
Cacaina, se coboara la Jijia,
trece pe podul din marginea
Broscau^ilor si prin acest sat
merge la Dorohoiu.
Saveni-Her^a, se merge pe
drumul Dorohoiulul pana lara-
tosul Cordarenilor, de aid apuca
catra ratosul Liveni-Sofian, si
alaturl cu acest ratos, tot in sus
pe la ratosul Uriesulul, prin sa-
tul Cristtnesti, padurea Dami-
leni, Ibanesti, Her£a, p&na in
drumul Her^a-Dorohoiu ; pe care
apoi se merge la Her^a.
Dorohoiii-Boto^ani, se merge
pe drumul Leordei pana pe mo-
sia Sauceni^a, din jos de Fin-
tina Saraculul, de aid se ia la
stinga catra radiul Ciobalael de
pe Vaculesti, si in jos pe la ra-
tosul Braestilor si acel al Cotir-
gacilor, se coboarS in valea Ure-
chioaei si trecind aici piraul
Sihna, se urea la drumul Mihai-
leni-Botosani, pe care se merge
pina la tirgul Botosanl.
Dorohoiu-Leorda, se urmeaza
in jos din marginea tirgului pe
deasupra satelor Sauceni^a si
Vaculesti, prin satul BrSesti, pe
deasupra Pr&stestilor, si a Do-
linel, si pe valea Leordei, pana
la drumul ferat Leorda - Doro-
haiu. Este cale jude^eana.
Dorohoiu-Virful-Cimpulul, de
la drumul Leordei, din drep-
tul Sauceni^el, se apuca la vale
si prin acest sat se trece la deal
prin padurea Goroveiu-V&culesti-
Sauceni^a, pana ce iese la cimp ;
se da in drumul Mihailenilor-
Botosani si se continua pe acel
drum.
Trecatorile peste frontiera din
acest jude£ in statele limitrofe,
pe unde se fac exporturile si
unde se afla birouri vamale
sint: Mihaileni-Sinau^i, Mamor-
ni^a-Tureni si Molni^a-Noua-Su-
li^a, ca sucursala a Mamorni|ei,
de curind deschisa pentru Bu-
covina si Radau^i-Lipcani, pen-
tru Basarabia.
Populafia. Maioritatea nume-
rical a populate! este formata de
Romini; dupa. aceea vin Rusnacii,
parte ramasl din timpurile vechi-
lor razboaie ; iar parte venial ma!
incoace din Galitia si Podolia ; a-
poi sunt EvreiT. Pe linga ace?tia
vinfiganildintimpurileinvechite
venitlin ^ara, dar de laa lor eman-
cipate se raresc, amestecindu-se
printre Romini, catra cari se
ma! adauga : Armeni, Greci, Li-
povenl, Nemti, PolonezI, Ungurl,
FrancezT $i alte na^iunl. Ro-
mini!, Rusnacii, Tiganil, Arme-
nil, Grecii si Lipovenil, se aplica
in cea mai mare parte la agricul-
ture si cre^terea vitelor iar minori-
tateala: arte, meserii si comert.
Ne-Romini! si mat ales Evreil,
ocupa meseriile si toate ramu-
rile de corner^.
Numarul populatiel din acest
jude^, dupa recensimintul fa-
cut in 1885, se arata a fi cle
45781 familil, impartite ast-
fel: 5173 in pi. Ba§eul, 5877
in pi. Berhometele, 3843, in pi.
Cosula, 3623 in pi. Her^a, 5524
in pi. Prutu-d.-j., 4871 in plasa
Prutu-d.-s., 14500 in urbea Do-
rohoiu, 1 1 80 in urbea Her^a,
1260 in urbea Mihaileni, 20 in
manastirea Goroveiu.
Mi^carea populate!, dupa ta-
blourile anulul 1889 pentru a-
cest jude^, este aceasta:
Casatorii 11 70; rural! 1059,
1 1 00, din cari: ortodocsl ar-
meni 1 , evrei 40 ; — si urban!
70 din carl: ort. 45, evrei 25 ; si
anume in Dorohoiu: ortod. 14,
evrei 12. In Her^a: ort. 1 1, evrei
11. In Mihaileni: ortodocsl 10,
evrei 2.
Na?terl 6361: rural! 5672,
din cari: ortodoxl 5292, catol.
1, armeni, 4, evrei 375. — Ur-
ban! 689, din carl: ortod. 223,
cat. 10, evrei 456 si anume: in
Dorohoiu, ort. 154, cat. 1, evrei
229 ; in Herta, ort. 27, evrei 27 ;
in Mihaileni, ortod. 42, catol. 9
evrei 129.
MorfT 3822; rural! 3296,
din cari: ortod. 3109, catolicl
6, arm. 3, evrei 172, — Urban!
526, din carl: ortod. 263, cat.
5. evrei 258 $i anume : in Doro-
hoiu, ort. 186, evrei 147. In
Her^a: ort. 25, cat. 1, evrei 52;
In Mihaileni: ort. 52, cat. 4,
evrei 59.
Populafia, dupa statistica for-
mata cu ocasia recensimintulul
in anul 1890, este urmatoa-
rea:
Dupa sex: 62815 barba^I si
56091 feme!, total 11 8996 su-
flete, traitoare in comunele ru-
rale; si 7872 barbatj, 8270 fe-
me!, total 16 142 suflete, traitoare
in comunele urbane.
In total, populatiunea jude-
{ulul este de 135048 suflete.
Dupa starea civila, populati-
unea rurala se imparte astfel :
Necasatori^I 62821; casato-
ritl 49942; vaduvl 5999; di-
vor^I 144.
In privin^a instruc|iunei : 7857
stiu carte; 11 1049 nu stiu.
• In privin^a cultulul: 1 10879
ortodoxl; 539 catolicl; 20 pro-
testantl; 188 grigorienl; 53 li-
povenl; 7227 mozaicl.
Dupa nationality!: 1 10699
Romini; 7226Izraelip; 1 1 1 RusI;
53 LipovenI; 168 Armeni; 7
Greci; 589 Nemflf; 26 PolonI;
7 Unguri.
Dupa starea civila, popula-
tiunea urbana din toate tirgu-
rile: necasatorrp 9796; casato-
Hosted by
Google
DOROHOIUL (J UDE T)
207
DOROHOIUL G^ DE T)
ritT 5645; vaduvi 666; divor-
W 35-
In privin^a instructiunii: 3253
stiu carte; 12889 nu stiu.
In privinta cultului: 6425
ortodoxi; 678 catolici; 17 pro-
testanflf; n grigoriem; 30 lipo-
veni ; 897 1 mozaici.
Dupa nationalitati : 6075 Ro-
minl; 8981 Izraelitf ; 312 Ru^i;
30 Lipoveni; 17 Armeni; 19
Greci; 707 Nemfi; 1 Italian.
Bisericile sunt in sarcinaco-
munelor, afara de prea purine
pe seama proprietarilor pentru
intretinerea serviciului si con-
servarea edificiului.
Din zisele ca'ize multe sunt
in stare deteriorata si unele
cazute in ruina.
Conducerea clerului din in-
tregul jude£, ce depinde de
Chiriarhia Mitropolitulut de Iasi,
se face de Protoereu, cu rese-
dinta in Dorohoiu, capitala ju-
de^ului, ajutat de 6 sub-proto-
erei', cite unul de fie-care plasa
cu resedin^a in : Darabani, Mi-
haileni, Pomirla, Saveni, Tirnau-
ca si Vaculesti.
BisericT, actualmente, sunt 159
incluziv manastirea Goroveiu,din
can: 12 inchise prin reaua lor
stare ; 23 vacante prin lipsa lor
de preo^i si restul 124 oficiante.
Personalul clerical este de : 1
Arhimandrit la ma.na.st. Goro-
veiu ; 1 protoereu ; 1 20 preoti ;
4 diaconi; 211 cintaretT si 136
palamarT, in carl se cuprind si
calugariT de la manastirea Go-
roveiu.
Manastiri in acest jude^ au
fost numai doua, adica. : Goroveiti
si Mogosesti, ambele pentru bar-
ba^i.
Scoala. Hatmanul Anastasie
Basota la 1838, infiin^a si in-
tretinu, pe mosia sa Pomirla,
scoala pentru sateni, care in
curind deveni populata de copii.
Marele Logofat Theodor Bals
la [84i,infiin£a si intre^inu, pe
mosia sa Darabani, o scoala
unde copiii din localitate si de
pe aiurea, inva^au carte.
NicolaT Cristescu, originar din
urba Roman la 1847 infiin^ase cu
restrinsele sale mijloace, in tir-
gul Mihaileni, intiia scoala sis-
tematica. Spre asigurarea eT,
dadu o casa noua bine zidita
si incapatoare, cu expresa con-
di^iune prin actul de danie:
A nu se intrebuin^a vre o data
la alta destina^ie, de cat nu-
mai pentru local de scoala.
Pentru inlesnirea tinerimei ne-
voesa, de a se folosi de aceasta
institutie, a hotarit mosiea sa
Sinauti-Grigorcei, prin actul din
15 Aprilie, legalizat de Curtea
intariturilor din Iasi la 25 Aprilie
sipiblicatin «Monitorul Oficial»
No. 104, din 1862, cuprinzator:
« In puterea legei (§ 1,258,1,262,
1,272 Cod. Civ. Calim.) si in
consecin^a dorin^elor mele, de
a contribui la inflorirea si spo-
rirea t scoalelor nationale, Eii
tree in favorul Ministerului de
Culte si Instruc^iune, toate drep-
turile ce le am pentru partea
din mosia Sinau^nf din acest
judef (Dorohoiu), cumparata. cu
actul formal de la D. Vasile
Grigorcea din Bucovina. Mi-
nistrul in drepturile mele, va
trage in folosul scoalelor, a-
ratata parte de mosie si on
ce va mai rezulta din acele
dreptun. Doresc ca venitul a-
cestui fond sa se intrebuin^eze
pentru intretinerea si inlesnirea
elevilor saraci, ce frequenteaza
scoala din Mihaileni, a careia
incepere li-am dat tot eu».
Pentru acest fond a urmat
proces din care a rezultat
un capital pecuniar de 1,210
galbeni (14,510 let), care in
conformitatea legei comunale
din 1864, Ministerul de In-
terne, cu oficia No. 6366, din
17 Aprilie 1875, a dat acest 1
ban! in dispozi^ia primaries lo-
cale, care acum a sporit acest
fond; si din venitul de 2,000
de let anual, se inlesnesc elevtf sa-
raci din Mihaileni, spre a putea
urma cursul la $coala Cristescu,
dindu-se si burse acelor ce se
disting, spre a-st urma cursul
la Gimnaziu, iar prisosul se ca-
pitalizeaza.
Generalul Iordache Costache
La^escu-Boldir, la 1853, dis-
pune infiintarea si intretinerea
pe mosia sa Hude^tii, a uneT
scoale .cu 4 clase si de muzica
vocala eclesiastica; lasind a
se cladi incaperile si dind 300
galb. anual, pentru spesele de
intre^inere.
In decursul timpului, prin apli-
carea Regulamentuluf Organic
de la 1834 incoace, a dispozi^ii-
lor legei din 1864, ce declara
Instruc^ia Piblica libera, obliga-
torie si gratuita si prin stimu-
lentele Guvernului, scoalele se
inmul^ira asa, ca acum in acest
jude£, sunt : 49 scoll rurale pri-
mare, cu ati^ia inva^atort si cu
3,009 elevi de ambele sexe,
adica: 45 scolt pentru baie^t si
4 scolt pentru fete, toate in-
tre^inute de comune si sub-
venfionate de Stat.
In comunele urbane sunt: 6
scoli primare cu 10 profesorl
si 486 elevi de ambele sexe ;
adica 3 pentru baie^I si 3 pentru
fete, intre^inute cu spesele comu-
nelor si ale Statulul.
Un gimnaziu real In urbea
Dorohoiu pentru 4 clase, cu 8
profesori si 49 elevi.
Un liceu clasic de 8 clase in
satul Pomirla, departe o oara
cu trasura de la Dorohoiu, nu-
mit Institutul Anastasie Ba-
sota. Acest institut, infiin^at la
1869, dupa testam. raposatulul
Logofat Anastasie Basota, tran-
scris de trib. Dorohoiu, sub
Hosted by
Google
DOROHOIUL (JVDEJ)
203
DOROHOIUL (JUDE'J')
No. 55 ; este condus de un
director, dup£ programul Mi-
nisterului si prescrierile testa-
mentului ; are : 1 4 profesorif , 40
elevl intern! si 30 externi. In-
stala^ia lui este in vechea curte
a raposatului fondator, la care
s'auad&ugit incaperile necesare;
inzestrat cu mobilier pentru
scoala si internat. Pozi^ia lo-
calitateT este placut&, cu veden
intinse; aerul e curat si are
gradini cu arbori fructifer! si
legume imprejur. Intre^inera se
face cu jumatatea venitului fon-
durilor lasate de raposat, din
care adesea rezulta bune econo-
mic
DouS scoli profesionale in Do-
rohoiu : una pentru croitorie si
una pentru ciubotarie, avind
inv&taton maistri absolvent din
scoalele respective din Iasi.
Serviciul sanitar. Spitalele
sunt in Rominia de lung timp
infiin^ate, pe linga unele mana-
stiri si biserici in numar restrins ;
darprin progresele urmate s'au
sporit numarul acestor stabili-
mente bine-facatoare suferinzilor
s&rmani, in cit acum fie-care
jude£ are cite-va in diferite
locality.
De si in acest jude£ exista
2 manastin: Goroveiu si Mo-
gosesti, dar in actele celei in-
tiiu nu se g&seste vr'o lamu-
rire c'a existat linga ea asa
institut, ci numai o bolnita
sirapla pentru ingrijirea alie-
nator spre vindecare prin pos-
tire si multe rugaciuni la Sf.
loan Botezatorul, a carui icoana
facatoare de minuni, se afla in
biserica manastirei. Iar in actele
celei a doua, de si se g&sesc
dispunerile fondatorului pentru
Intre^inerea unei bolni^e (spital),
dar n'apucar& a se forma cit
a existat man&stirea.
Ast-fel jude^ul acesta ramase
lipsit de asemenea folositoare
institute. Dar la 1850, dupa
st&ruin£ele urmate, Epitropia
Spitalelor Sf. Spiridon din Iasi,
cu venitul a 3000 galbeni lasap
de reposata venerabila Catinca
Ghica, pentru a se face spital
in tirgul Her^a, a dispus in-
fiin^area unui asemenea stabili-
ment cu 10 crivate, in zisa
urbe.
Epitropia Sf. Spiridon, ne-
putind sus^ine in Herta un
spital cu venitul fondului Ghi-
cuiesti, il desfiin^a la I-iti Iuliu
1858 si lipi si acele 10 crivate
la spitalul din orasul Botosani
unde func^ioneaza si azif; iar
jude^ul Dorohoiu remasa eara
fara un stabiiiment de cautarea
bolnavilor.
In decursul timpuluise infiin-
{ara 4 spitale.
In orasul Dorohoiu se afla
un spital sistematic.
Alt spital se afla in Tir-
nauca, infiin^at dupa disposi-
{iunele filantropice ale rapo-
satei Maria Potlog, proprietara
mosiei Tirn&uca, luate prin tes-
tamentul din 6 Noembrie t 838,
legalizat de Divanul Intarituri-
lor de la I-iu Martie 1858, sub
No. 686; prin testament ea
lasa ereditar pe Alecu Sturdza,
fiul marelui Visternic Alexan-
dru Sturdza, il obliga pe sine
si urmasii sai prin art. 4 al
zisului testament, de a infnn^a
un spital in satul Tirnauca
sub titlul : Spitalul familiei Pot-
log. Incaperile lui sunt de zid,
Jing& biserica Sflntul Dimitrie
si are 12 crivate pentru boi-
navi.
Spitalul din Mihaileni, s'a in-
fiinjat la I-iu Maiu 1878. Spitalul
acesta cu 12 crivate, sub con-
ducerea medicului de oras, cu
personalul necesar serviciuluT,
are dap anuai spre intre^ine-
re: 1200 lei de la urbea Mi-
haileni ; 1400 de la casa jude-
{ulul si 2400 de la comunele
pi. Berhometele ; in termen me-
diu primeste in cura sa 130
barbapf si 62 femei in 1885.
Spitalul din Saveni, a atras
multabinecuvintare cu formarea
lui, in localita^ile aceste depar-
tate de resedin^a jud. si a on-
ce centre cu institute sanitare.
Acest spital este infiintat la 1
August 1879, cu 12 odai si toate
necesariile ; e condus de medicul
arondismentulul, ajutat de me-
dicul comunel Saveni, cu per-
sonalul trebuincios serviciuluT,
avind anual 7800 lei spre intre-
tinere, dap de casa jude^eana.
Au fost primiti in cura sa 152
barbati si 60 femei, in 1895.
Administrafia intregulul ju-
det se facea in vechime de par-
calabi si starosti, cu atributii
multiple; de la un timp, de
capitani cu atribjtii mai res-
trinse; dar de sub Const. Ma-
vrocordat-Voda de ispravnici,
cite unul de jude£ si in unele
cite doua, cu 2 boieri orinduip
pentru procesele civile si impli-
nirea darilor. Sub Regulamentul
Organic, din 1834, se stabili cite
un singur Ispravnic, cu atribu-
pi curat administrative; iar
dupa constitutia din anul 1866
se face: in jude£ de Prefect cu
concursul Comitetului Perma-
nent, compus din 3 membri
delegatT de consiliul judetean,
format din 24 membri electivi
si can, sub un Presedinte ales
dinti'e dinsii, se intrunesc de
doua on pe an, in sesiune or-
dinara.
Resedin^a plasilor este in ca-
pitala fie-carei plasi, iar de la
unirea plasilor, facuta in 1882
luna Aprilie, resedin^ele sunt
urbele: Her^a, pentru plasile
Herta si Prutul-de-Sus ; Mihai-
leni, pentru plasile Berhometele
si Cosula; Saveni, pentru plasile
Baseul si Prutul-dejos.
Hosted by
Google
DOROHOIUL (JUDET)
209
DOROHOIUL (ORA?)
Finance. In cursul anului fi-
nanciar 1895 — 96, statul, pe
seama sa, in acest jude{, per-
cepu suma de 2357289 lei si
plati pentru intre^inerea servi-
ciilor eel privesc, suma de
668265 lei; restul de 1688663
il trase la Casieria Centrala.
Jude^ul pe comptul case! sale
percepu din veniturile ordina-
re si extra-ordinare suma de
231947 let; din veniturile dru-
murilor suma de 52787 lei si
facu pla^ile serviciilor ce-l pri-
vesc, in suma de 201973 lei
si in suma de 47454 lei pentru
drumun.
Comunele urbane pe comp-
tul caselor lor percepura din
veniturile ordinare suma de
288410 lei; din veniturile dru-
murilor, suma de 43345 lei si
din care platindu-se cheltuelile
a ramas un excedent de 3568
lei.
Comunele rurale pe comptul
caselor lor percepura din veni-
turile ordinare suma de 330384
lei ; din veniturile drumurilor,
suma de lei 66590, din carl pla-
tindu-se cheltuelile budgetare ce
le priveau, au dat inca un ex-
cedent de 72977 lei.
Marca acestui jude£ este un
rac intins pe un scut, si incon-
jurat cu insigniile suveranita-
tei.
Tradi^ia spune ca aceasta
marca a provenit judetuluT, de
la mul^imea, frumuse^ea si bu-
nul gust al racilor ce se aria
in Iezer si in alte ape ale ju-
detuluT, iar maT cu osebire in
acele de pe cursul BaseuluT.
Capitala, sau resedin^a jude-
tuluT, este acum urbea Dorohoiu,
dar maT inainte a fost si in alte
tirgurT ale jude^uluT. Din ve-
chime resedin^a se afla in tir-
gul Herta, de unde sub dom-
nia luT loan Sandu Sturdza-Voda,
s'a stramutat in Dorohoiu, unde
a stat pana la 1837, c * n d * n
Domnia luT Mihail Grigore Stur-
dza-Voda, s'a stramutat in urbea
Mihaileni, unde a stat pana la
1850; iar in domnia luT Gri-
gore Alexandru Ghica-Voda s'a
readas in Dorohoiu.
Teritoriul acestuT jude£ este
impan:it dupa administratia luT
in sase plasT si anume : Baseul,
Berhometele, Cosula, Her^a,
Prutul-de-Jos si Prutul-de-Sus.
Aceasta impar^ire este facuta
prin aplicarea regulamentuluT
de la 1834; dar e cam nere-
gulata si produce greutatf ; cacT
pre cit unele plasT sunt micT
pre atita altele sunt man.
Comunele urbane din judej:
sunt urmatoarele: Dorohoiu, in
pi. Cosula; Her£a, in pi. Her^a
si Mihaileni, in pi. Berhometele.
Tirgurile din jude{ sunt: Da-
rabani, in pi. Prutul-de-Jos ; Ma-
morni^a, in pi. Her^a ; Radau^i,
in pi. Prutul-de-Jos si Saveni,
in pi. BaseuluT.
Dorohoiul, ora§, si capitala jude-
tuluT Dorohoiu, este unul din
cele mai vechT orase ale £areT.
Fonda^ia sa nu se arata prin acte
sail istorie, cind si cum s'a facut,
marginindu-se tradi^ia a ne spune
ca este foarte vechiu.
Stradele sunt indestulatoare
pentru circulate, din carl maT
principale, ceva maT regulate
si soseluite sunt : GhifaloaeT,
DoctoruluT, Resedin^eT, Telegra-
fuluT, Broscau^ilor, TrestianeT ;
pe linga can este si strada prin-
cipals, ce-T cale jude^eana si
intretae tirgul in lung delaba-
riera Botosani la bariera Mihai-
leni. Restul stradelor sunt in
stare naturala si dupa cum in-
timplarile le-au dat direc^iunea.
Iluminatul stradelor se face
de 260 finare cu lampe pentru
petroleu.
Popula^ia, este de 14500 locu-
itorT, din can 7000 de diferite ri-
turT si nafionalitaflf, intre caiT
maioritatea este de Romlnf si
7500 de nafiune sireligiune mo-
zaica\
Dup& recensimintul din anul
1890 sunt dup& sex: barba^T
4637, feme! 4676, total 9313 ;
dupa starea civila: necasato-
rip 5848, casatori$T 3246, va-
duvi 190, divor^ap 29, total
9313; dupa instruc{iune : $tiu
carte 1884, nu stiu 7429.
Dupa cult: ortodoxT 4483,
catolidf 448, protestan^T 17, gri-
gorienT 1 1, lipovenT 22, mozaicT
4432 ; dupa na^ionalita^T : Ro-
mini 4152, Izraeii^T 4332, RusT
312, LipovenT 22, ArmenT 17,
Nemp 447, ItalienT 1.
Ocupa^iile la carl se dedau
locuitorh sunt: profesiunele li-
bere; comer^ul in diferite ra-
murT, industria in diferite spe-
cialitap; iar la mare parte a-
gricultura si cresterea vitelor.
CrestiniT au doua BisericT cii
4 preo^T, 1 diacon,4cintare{T si4
palamari. Bisericile sunt: una
mica cupatronul Adormirea Mai-
ceT DomnuluT, facute din birne
destejar, zidita de maT mul^T e-
noriasT din aceasta mahala. In-
scrip^ia s£pata deasupra useT, in
lemn, pu^in descifrabila, arata
ca este facuta m anul 1779,
Aprilie 12, sub Domnul Const.
Dimitrie Moruzzi-Voda\
Una mare, cu patronul Sf. Ni-
colae, e si catedrala actuala ;
zidita solid cu turn pe bolta
principals. Inscrip^ia sapata in
piatra din peretele de afara la
usadeintrare — inlimba slavona,
tradusa in romineste arata:
cBlagovestivul si de Christos iubito-
<rul, Io Stefan-Voevod, cu mila luY D-
czeii, Domnul ^ret MoldoveY, fiu al lui
< Bogdan-Voevod, am zidit acest tcmplu
ecu patronul marelut lerarh si facator
cde minunT NicolaT t si s'a savlrsit In a-
«nul de la zidirea lumet 7003 [1494],
69623. Marele Dicfionar Geografic. Vol. Ill,
27
Hosted by
Google
DOROHOIUL (ORA$)
210
DOROHOIUL (ORAS)
«lunaOct. In 15 zile, iar DomnieY noas-
<tre, al 30-le curg&tor».
Ambele bisericl sunt mtre^i-
nute de casa comunala a urbei
Dorohoiu. Evreii au douS si-
nagoge marl; zece scoll de ru-
gaciunl; sase belferil pentru
copiii mai marl de 10 anl; 8
belferil pentru copiii mai mici,
in can deprind limba si dog-
mele religielmozaice. Evreii in-
tre^in si un feredeu cu micvele
de scaldare. Intre^inerea aces-
tora se face din cotizatiile co-
munita^el izraelite locale.
In Dorohoiu se afla : resedinta
Prefecture! si a Consiliulul Ju-
demean, a Tribunalului si a Ju-
decatoriel de ocol ; a Casie-
riei Generate si a perceptiel de
circumscrip^ie ; a corpului tec-
nic; este scaunul Protoereulul,
a Mediculul-Primar, a Consi-
liului de Higiena si al Vete-
rinarulul jude{ean;areun birou
Telegrafo-Postal cu serviciu li-
mitat pentru telegraf, un sta-
biliment penitenciar. Administra-
{iain cornunS se face de Primar,
cu 2 ajutoare si cu concursul Con-
siliului comunal si al persona-
lului necesar de serviciu. Or-
dinea publica se men^ine de:
un poli^aiu cu 3 comisarl, 3
sub-comisarl si 32 sergen^T cu
seful lor. Apararea de incendiu
o face trupa pompierilor de 12
solda^I, condusl de un sergent-
major, avind instrumentele tre-
buincioase si un foisor de lemn
inalt, pentru permanenta ob-
servare.
Sanatatea publica se lngri-
jeste de: un medic comunal,
cu doua moase titulare; un ve-
terinar si un vaccinator co-
munall; afara de persoanele de
asemene profesiune cu libera
practice.
Ca stabiliment sanitar este
un spital civil cu 60 crivate
pentru b&rba{I si fern el.
Scoli se afl<I: Un gimnaziu
real cu 4 clase sub denumirea
Grigorie-Alex-Ghica-Voda. Una
scoala primara cu 4 clase pentru
fete, unde se mva^a si felurite
cusaturi, impletiturl si broderil.
Doua mici scoale profesionale,
una de croitorie si alta de
ciubot&rie. Toate aceste intre-
{inute de: Stat, Jude^: si co-
muna.
Un stabiliment de bal siste-
matic.
Stabilimente industriale si co-
merciale sunt : o farmacia com-
plecta; o tipografie bine asor-
tata; o fabrica pentru apa-ga-
zoasa ; o cofetarie si duice-
^arie ; o moara mare de a-
burl dupa eel mai noti si mat
perfect sistem ; patru mori de
cal, doua dubalarii de produc^ie
ordinara ; o luminararie ; mai
multe ateliere de: stolerie, ro-
tarie, butnarie, caretasie, laca-
tusarie, ferarie, hamurarie, tini-
chigerie, caldar&rie, croitorie, ciu-
botarie, blanarie, cojocarie etc.
mai multe magazine de colo-
niale, manufacturiale; bauturl
spirtoase, depourl de fain aril,
fer&ril, lemnaril etc.
Alimentarea cu victualii, alte
provizil si diferite obiecte nece-
sare, se face zilnic: in piata
resedintei, unde se aduna cu
legume, laptaril, pasari, fructe
si alte victuale; sept&minal, in
pia^a vitelor, unde se aduna
in fie-care Mar^I, ce-i ziua de
tirg, obiecte de provizil, de
furaj, de cherestea, produc^ii
animale si felurite vite bune ;
anual in sesul iarmaroculul de
linga Jijia si Buhaiii, unde se
face frumoasa adunare de la
12 la 24 Iunie, de vite albe,
cal, producte si industriale lo-
cale, multa cantitate de ma-
nufacture si diferite speciality!
de pe la alte tirgurl.
Alimentarea cu apa se face
din fintini, cad cismeaua la care
se aduce apa pe olane de la
un bun izvor, nu da apa in
cantitatea ce se credea. Apa
in cele mai multe fintini este
salcie ; purine au apa buna ;
cea mai buna este aceia din si-
potul lui Gheorge Ciornel; buna
in calitate se mai poate avea
de la sipotul de sub dealul
Ezerulul, ce inlesneste facerea
ape! gazoase.
Esirele si intrarile tirgului se
fac pe la barierile: Botosanilor,
Ghiteloael, Mihaileni, Trestianei
si Broscau^ilor.
Inmormintarile se fac la 2
cimitire crestine si 1 izraelit.
Vitele de hrana si de munca
a tirgovetilor, au pasunatul pe
toloaca din jurul tirgului, ne
supus acum la vr'o taxa. Aceasta
toloaca data in vechime de
Domnitor pentru trebuin|ele tir-
govetilor, se asigura ca era cu
mult mai mare de cit e acum,
dar ca s'ar fi rasluit in diferite
parti si nu s'ati putut urmari
despresurarile, caci semnele de
hotare fiind descriseprin hrisovul
pastrat in Evanghelia furata din
biserica, nu se mai stiu.
De remarcat in Dorohoiu este
Bis. sf. Nicolaie, facuta de Ste-
fan-cel-Mare-Voevod, inainte de
victoria repurtata asupra Polo-
nilor, pe cimpurile Siretulul la
Virful-Cimpulul si Ionaseni. De
si a fost bogat inzestrata, cu
odoare, pentru serviciul divin
si cu avere pentru intretinere,
inprejurarile si lacomia I-aii
rapit averea si pre^ioasele in-
zestrarl ctitoresti. Prin minune
s'aii fost pastrat din odoare o
Evanghelie, scrisa pe pergament
si bine legata cu argint, in care
era pusa copia formala, iar dupa
al^il chiar originalul hrisovulul,
de laDomnitorul fondator, pen-
tru terenul tirgului s'al toloacel
lui, dar si aceasta s'a furat cu
Hosted by
Google
DOROHOIUL (OR AS)
211
DORUCHI-DERE
alte lucruri din biserica in 1850.
Vestminte Sacerdotale vechf
n'are; cele actuale con^in un
rind complect de stofa scumpa,
pentru preot si diacon, date la
1 8 19 de Ion Dimitrie Arbore,
Doroftel Monahul si Elisabeta
Monahia; aduse de la Moscva
spre a lor pomenire, dupa in-
scrip^ia greaca de pe ele.
Catapiteazma bisericel este
foarte veche. Pere^ii din laun-
tru sunt zugravip cu chipurile
sfin^ilor si tablouri din istoria
sacra; iar din dreapta useT, in
fa£a catre altar sunt portre-
tele: Domnitorului Stefan -eel-
Mare- Voevod, in haine luxoase
(asemene celui de la biserica
sf. Nicola! din Iasi); a soviet
sale, Doamna Maria, si ale flilor
luT: Bogdan si Petru Voevoz!
si a nepotuluT saii Stefan. Ex-
teriorul edificiulul in cea mat
mare parte are peretii neten-
cutyi, lucra^f din pieatra de
Italia, cioplita si din cara-
mizi man, din can parte zmal-
tuite. In galerie doua rinduri,
sunt lasate locun pentru chi-
purile sfin^ilor, pe unde se spune
c'au fost zugravite; de aseme-
nea se afla si medalioane de te-
racota zmal^uite galben si verde,
cu diferite embleme pe ele, in
relief. Biserica de si solid zi-
dita, dar in decursul secole-
lor si prin neingrijire, arata a-
cum necesitate de a fi restaurata,
in stilul sau primitiv, f&ra cea
mai mica alterare, pastrindu-
se formele vechi.
Casele DomnestT, unde sta
Domnitorul cind venea si unde
era resedin^a Marelui Vornical
Tare! de Sus, dupa spusa tradi-
£iei se distruse prin miinl van-
dalice si zidurile ce mai ramase
si parte din fundamente de piea-
tra se acoperira de pamint mult
timp. La 1849, Iconomul Ionica
din Botosani, stapinul unor case
facute pe aceste locurl, punind
la arat in gradina, plugul se opri
in o piatra ; sco^indu-se aceasta,
dadu de altele si asa sa gasi o
cavitate zidita. Autoritatea lo-
cala, in vederea vechelcredin^e,
ca acolo ar fi comorl domnesti,
rindui 6 slujitori, ca, cu locuitorii
sateni, sub privigherea delegate
luf prefectorial, sa faca sapaturi
amauunre. La diferite adincimlse
gasira: parti de pere^i, beciurl
boitite si pavate, usi de piea-
tra masiva, dar nici o inscrip-
tie sau parpf de metal, ci numal
o masa de marmora. Pfeatra ra-
masa din ziduri parte s'a vindut,,
parte s'a intrebuin^at la fonda-
mentul actualei clopotni^e; iar
masa de marmora s'a trimes
la Muzeul de antichitapf din Iasi.
Dorohoiul, stafie de dr. d.f., jud.
Dorohoiu, pi. Berhometele, com.
Dorohoiu, pe linia Leorda-Doro-
hoiu, pusa in circulate la 15
Dec, 1888. Se afla la 10 kil.
de Vaculesti stafie finala. Inal-
^imea d'asupra nivelului marit
de i5o ,n -49. Venitul acestei sta^ii
pe anul 1896 a fost de 3 5 1 6604
lei, 77 bani.
Dorohoiul (Lacul-). (VezI Ieze-
rul sau Lacul-Dorohoiu).
Dorojan, catun, in jud. Ialomi^a,
pi. Ialomi£a-Balta, pendinte de
comuna Cosimbesti.
Dorostei, deal. (VezI Radiul,
deal, com. Birles'ti, pi. Bahluiul,
jud. Iasi).
Dorostei, piriU, izvoraste de sub
dealul Radiul, jud. Iasi, pi.
Bahluiul, com. Birlesti ; formeaza
iazurile : Buhusoaia si Dorostei
si, dinjos de Erbiceni, se varsa
in stinga riului Bahluiul.
Doro^anilor (Valea-), vale, jud.
Bacau, pi. Tazlaul-d.-j., com.
Botesti, de pe teritoriul satulul
Viforani, dintre dealurile Bo-
mi$a si Nacovei.
Doro^cani, sat, din com. Po-
pesti, pi. Cirligatura, jud. Iasi,
asezat pe dealul Doroscani.
Acest sat s'astramutataicl cam
pe la 1792, de la locul numit
Dudaul, din cauza mlastinilor.
Are o populate de 89 familif
sau 451 locuitori; o biserica,
facuta la 1785 de catraTeodor
Bals, deservita de 1 preot, 1
cintare{ si un eclesiarh. Satul
se afla pe mosia Popesti.
Numarul vitelor e de 891 ca-
pete, din car! : 234 vite marl
cornute, 31 cai, 543 01 si 83 ri-
matorf.
Doroscani, deal, pe culmea ca-
ruia e situat satul Doroscani,
com. Popesti, pi. Cirligatura, jud.
Iasi.
Doroscani, pirtti ; se formeaza
din mijlocul satulul Doroscani,
com. Popesti, pi. Cirligatura, jud.
Iasi si se varsa in iazul Dudaul.
Doroteului (Virful-), colind, In
jud. Buzau, com. si cat. Laposul,
in apropiere de muntele Fintina-
Ho^ilor.
Doruchi-Dere, vale mica, in
jud. Tulcea, plasa Babadag pe
teritoriul comunel Babadag ;
se deschide din poalele sudice
ale dealulul Iachni-Bair; se in-
tinde spre S., in direc^ia de
la N.-V. spre S.-E., brazdind
partea centrala a plasel si a
comunel; merge de-alungul poa-
lelor de E. aledealulul Caragridi-
Bair; taie drumul comunalBaba-
dag-Slava-Cercheza, si, dupa 2
kil., se deschide in valea pfrmlu!
Babadag, pe stinga, linga ofasul
Babadag.
Hosted by
Google
DORULUI (DEALUL-)
212
DOSUL-CU-MORILE
Dorului (Dealul-),deal,in jud. R.
S&rat, plaiul Rimnicul, com.
Buda; se desface din culmea
C&tau^ului ; se intinde printre riul
R.-SSrat si afluentul sau piriul
Schitul, br&zdind partea de N.
a comunei; este acoperit cu
p&durT.
Dorului (Vfrful-), virf de deal,
in partea de N.-V. a com. Gor-
netul-Cuib, pi. Podgoria, jud.
Prahova. Este acoperit cu p&-
dure.
Dorului (Vlrful-), pise, la N.
com. M&dulari,pl. Horezul, jud.
Vilcea.
Doseni, makala, in com. rur.
Strlmtul, pi. Vailor, jud. Mehe-
din{i.
Dospine§ti, sat, alcom. Saucesti,
jud. Bacau, pi. Bistri^a-d.-s.,
situat pe malul sting al Siretu-
lul, la o departare de 6400
m. de satul Saucesti. Sunt 30
familie sau 123 suflete. Se nu-
m&r2 : 5 caT, 142 vite cornute
si 14 pore!.
Dosul, sat, face parte din com.
rur. Vl&desti, pi. Ocolul, jud.
Vilcea. Este situat la V. de
Vladesti. Are o populate de
540 locuitori. Coptf in virsta
descoalSsunt8s(5i b. 34f.).Prin
centru e udat de riul Rimnicul
si de la N. spre S. de Valea-
Plutei, care se varsa aci in
Rimnic. La N. si la S. e aco-
perit de p&durile statuluT, iar
prin centru sunt locurile arabile.
Dosul, mahala, in jud. Mehe-
din^i, pi. Motrul-d.-j. ; {ine de
com. rur. Bresnifa.
Dosul, mahala, din com. rur. Fo-
lesti-d.-s., pi. Horezul, jud. Vil-
cea. Are o populate scolarS de
46 copil (22 b., 24 f.), din can
urmeaz& 12 b&iepf. Cadeincen-
trul comunei pe linia B&beni-
Tirgul-Horezul.
Dosul, deal, situat in partea
de S. V. a cat. Cuibul, com.
Gornetul-Cuib, plasa Podgoria,
jud. Prahova. Este acoperit cu vii,
livezi si izlaz. Si-a luat numirea
dela pozi^iunea sa dosnica, ne-
fiind in fa^a soarelu!. Pana la
1866 a fost acoperit cu paduri
seculare.
Dosul, pddure particular^, supusa
regimului silvic, aflata pe mosia
Gradistea, com. Gradistea, plasa
Olte^ul-d.-sus, jud. Vilcea.
Dosul, pddure particular^, supusa
regimului silvic, pendinte de
com Calimanesti, plasa Cozia,
jud. Vilcea.
Dosul, trup de pddure a statu-
luT, jud. Vilcea. Impreuna cu
Muntele-Netedul si Magura-Al-
bul, are 1625 hect. padure si for-
meaz& p&diirea Costesti, situata
in com. Costesti, plasa Horezul,
impreuna cu trupurile Padina-
Seaca, Alunul si Paraele.
Dosul, vale, izvor&ste din partea
de S.-E. a dealului Berivoaia,
com. Gornetul-Cuib, pi. Podgo-
ria, jud. Prahova, si se varsa
in piriul S&ra£elul, tot in raionul
com. Gornetul-Cuib.
Dosul-Albiilor, pddure, jud. Ba-
cau, plasa Tazl&ul-d.-j., in com.
Barsanesti, proprietatea lui N.
Brosteanu. Este populata de
fagi si mesteacani. Are o intin-
dere de 20 hect. si este supusa
regimului silvic.
Dosul-Ar§i{ei, munte, pe terito-
rul mosiel Borca, in comuna
M&deiul, jud. Suceava.
Dosul -Babe§ului, pirtU, izvo-
raste din muntii Bratocea; se
uneste cu piriul Cheia si, impre-
una, se varsa in riul Teleajenul,
pe malul drept, pu^in mal jos
de manastirea Cheia, in raionul
com. Maneciul-Ungureni, plaiul
Teleajeanul, jud. Prahova.
Dosul-Beliei, pddure particular^,
supusa regimului silvic inca din
anul 1883, pe mosia Breaza,
plaiul Prahova, jud. Prahova.
Dosul-Bratiei,/w<2^r*?, supusa re-
gimului silvic, comuna Albesti,
plaiul Dimbovifa, jude^ul Mus-
cel, in intindere de 500 hect.
cu un masiv intrerupt si nere-
gulat din cauza taerilor nere-
gulate din trecut, avlnd ca e-
sen^e principale : fag, plop si
mesteacan.
Se invecineste la N. cu pi-
riul Secaturei, la S. cu padu-
rea Strigoaia, la E. cu Albesti
si la V. cu statul.
Dosul-Calugarului, pddure a
statului, in intindere de 135
hect., pe proprietatea Cirstanesti,
com. Otesani, pi. Horezul, jud.
Vilcea.
Dosul-Chirilei, pddure, jud. Pra-
hova. VezI Dragomirescu.
Dosul-cu-Morile, mosie a sta-
tului, situata in com. Vladesti,
pi. Ocolul, jud. Vilcea, fosta
pendinte de Episcopia Rimnicu-
lui ; s'a arendat pe periodul
88 — 93 cu 34 2 ° ^1 anual din
aceasta arenda s'a scazut, de
la 1 Aprilie 1891, lei 1106 a-
nual, pentru trupui Lespezile, in
intindere de 65 hect. si 4697
m. p. vindut de veci la locui-
tori.
Dosul-CU-Morile, pddure a sta-
tului, in intindere de 185 hect.,
Hosted by
Google
DOSUL-CURTEI
213
DOSULUl (VALEA-)
situata in com. Pausesti-Maglasi ,
plaiul Cozia, jud. Vilcea, si for-
mats, din trupurile : Urzicari
(no hect.) si Mosoroasa (75
hect).
Dosul-Curtei (Cirligul - Inalt),
loc izolat, la 7 kil. spre S.-E.
com. Brezoiul, pi. Cozia, jud.
Vilcea.
Dosul-Facaenilor, deal, spre
S.-V. de com. Manectul-Ungu-
reni, plaiul Teleajenul, jud. Pra-
hova.
Dosul-Mare, deal, in com. rur.
Albulesti, pi. Dumbrava, jud.
Mehedin^i.
Dosul-Mare, deal, in com. rur.
Biltanele, pi. Motrul-de-jos, jud.
Mehedinti.
Dosul-Mare, loc, jud. Dolj, pi.
Amaradia, com. Melinesti, unde
piriul Muerisul se varsa in riul
Amaradia.
Dosul-Magurei, padure, jude^ul
Neam^u, din trupul mosiei: Pi-
pirigului si Cantonul - Domnes-
nicului; este prop. statuluT.
Dosul-Mitule^tilor, padure par-
ticulars, supusa regimuluT silvic,
pendinte de com. Pojogi, plasa
Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
Dosul-Moliviilor, loc izolat, la
N.-V. de comuna Batrini, plaiul
Teleajenul, jud. Prahova.
Dosul-Muntelui, munte, in jud.
Suceava, com. Madeiul, pemo-
sia Borca.
Dosul-Pietro§i^ei (Muntele-),
padure particular^, cu o supra-
fa^a de 200 hect., supusa regi-
muluT silvic, com. Brezoiul, pi.
Cozia, jud. Vilcea.
Dosul-Pristolului, cring,m com.
rur. Pristolul, pi. Cimpul, jud.
Mehedinti.
Dosul-Popei, loc, com. rur. Pa-
dina-Mica, pi. Dumbrava, jud.
Mehedinti, pe unde trece Brazda-
luMorgovan.
Dosul-Racului, padure, in jud.
Mehedinti, pi. Motrul-d.-j.; {ine
de com. rur. Miluta.
Dosul-Rlului, sat, din jud. Ar-
ges, pi. Oltului, pendinte de
com. rur. Stoiceni-Plesoiu.
Dosul-Rusiei, padure a statuluT,
in intindere de 15 hect., pe pro-
prietatea Cirstanesti, com. Ote-
sani, pi. Horezul, jud. Vilcea.
Dosul-Sacului, lac, in comuna
rurala Imoasa, plasa Motrul-de-
Sus, jud. Mehedinti.
Dosul-Sandei, catun, al comu-
nei Gropsani, la V. pi. Olte^ul-
Oltul-d.-s., jud. Romana^i, situat
pe niste dealuri cu 185 m. d'a-
supra nivelulul marei. Are 133
locuiton.
Dosul-Sandei, mosie a statuluT,
jud. Dolj, pi. Dumbrava-d.-s.,
com. Breasta, arendata de la
1887—97 cu 320 lei anual. Are
padure pe dinsa.
Dosul-Sandei (Zavoiul-), pa-
dure a statuluT, pe teritoriul
com. Breasta, pi. Dumbrava-d.-
s., jud. Dolj. Face parte din
ocolul Bucova^ul, circumscripta
XVIT silvica. Intinderea eT e de
vr'o 20 hect. Este compusa din
plopT si salciT.
Dosul-Ursului, padure, supusa
regimuluT silvic, pe mosia Do-
sul-UrsuluT, com. Leresti, plaiul
Dimbovi^a, jud. Muscel, in intin-
dere aproximativa de 350 hect.
cu un masiv des si compus din
fag, plop si mesteacan si, spre
virf, pu^in molift. Este situata in
regiune muntoasa, cu pantere-
pezT. Se margineste la N. cu
Zanoaga, la S. cu Bojorita, la
E. cu Riul-TirguluT si la V. cu
Boldul.
Dosul-Valea-Chiliei. VezT Tru-
purile-de-Padure, jud. Muscel.
Dosul-Vulturilor, padure a sta-
tuluT, in intindere de 20 hect.
pe proprietatea Cirstanesti, co-
muna Otesani, plasa Horezul,
jud. Vilcea.
Dosului (Dealul-), deal, jude^ul
Dolj, plasa Dumbrava-d.-s., co-
muna Cernatesti, la S. comuneT.
Se desparte de Dealul-CaluluT
prin Valea-Seaca sau Valea-Cer-
natestilor.
Dosului (Dealul-), deal, in co-
muna Golesti, plasa Riurile, ju-
de^ul Muscel.
Dosului (Piscul-), /*><:, pe creas-
ta siruluT de dealurT ce braz-
deaza in lung si lat com. Cos-
testi, pi. Horezul, jud. Vilcea.
Acest sir de dealurT se prelun-
geste pe toata partea de E. a
comuneT, in stinga riuluT Cos-
testi.
Dosului (Piriul-), piriii, judejul
Vilcea ; izvoreste din spre dea-
lurile comuneT Olanesti ; se im-
preuna cu piriul Vilceaua, in
raionul comuneT Muereasca-de-
Sus, plaiul Cozia, si se varsa
in riul Muereasca.
Dosului (Valea-), vale, com.
Olanesti, plaiul Cozia, jud. Vil-
cea. Aceasta vale se vars& in
riul Olanesti, pe teritoriul co-
muneT Olanesti.
Hosted by
Google
DOSULUI (VALCEAUA-)
214
DOZESTI
Dosulul (Valceaua-), z># /^a, ju- j
de^ul Vflcea. Vezf Porcilor, deal,
continuare a mun^ilor Arnota
?i Buila.
Dosurile, sat, face parte din co
muna rurala Valea-Calugareasca,
pi. Cricovul, jud. Prahova.
Dosurile, piriias, jud. Neam^u,
ce izvoreste din Dealul-Doho-
taria, com. Dobreni, pi. Piatra-
Muntele; trece prin valea unui
vechiu si desfiin^at iaz si, unin-
du-se cu piriiasul Calugari^a,
se varsa in piriul Almasul.
Do^elul, ramura de munft, jud.
Neam^u, ce se intinde perpen-
dicular pe ramura muntelui Tar-
caul, in direc^iune V.-E., pe te-
ritoriul comunef CaluMapa, prin-
tre piriul Calul, ce curge pe
sub coastele sale despre N. si
piriul Iapa despre S.
Poseda in forma^iunea paturi-
lor: marne salifere, calcar si
depozite mal vech! eocenice,
cum sunt depozitele greziunilor
de Sztaolka.
Aicea sunt multe vararil; va-
rul scos din bolovaniT de cal-
car compact si curat, de co-
loare cenusie, este superior ce-
luf facut din bancurile de cal-
car argilos, ce vin asezate mat
catre baza muntelui. Asemenea
din aceasta sira. de mun^i se
scot pietre pentru construc^ie.
Dotarie (Pe-), poiana, in cat.
Slobozia, com. Badeni-Ungureni,
plaiul Dimbovi^a, jud. Muscel.
Dotarie! (Dealul-), deal, la V.
de com. Poenari, jud. Muscel,
plaiul Nucsoara. E situat intre
jud. Muscel $i jud. Arges.
Doua-Circiumi, loc izolat, in a-
propiere de gara Buda, jud.
Prahova, pi. Cimpul. Aci se face
in fie-care an de doua or! tir-
gurf, la ambele sfinte MariT,
(15 August si 8 Septembrie).
S'a numit Doua-Circiumi de
la cele doua hanurl, asezate in
cimp, fa^a in fa^a, si in jurul
carora se \\n obisnuitele tirguri.
Inainte vreme aci era sta^ie
de cat de posta, intre Ploesti
si Cimpina (cu 16 cai de rind)
si a existat pana la 10 Iunie
1878, cind s'a pus in circulate
linia ferata Ploesti-Predeal.
Doua-Mai, sat, in jud. Cons-
tanta, pi. Mangalia, cat. com.
urb. Mangalia. Este situat in
partea S. a plasei si cea N. a
comunei, la 12 kil. spre N. de
resedin^a, la poalele meridionale
ale dealului Tatligeac, nu de-
parte de malul MareT, linga. so-
seaua judeteana Constan^a-Man-
gaiia. Are o intindere de 115
hect., din can 15 hect. ocupate
de vatra satuluT, cu 29 case.
Popula^iunea sa este de 29
familii cu 90 sufl., top Romini,
ocupindu-se cu agricultura si
cresterea vitelor.
Doua-Movile (Dealul la), deal,
in jud. Constanta, pi. Silistra-
Noua, pe teritoriul com. rur.
Satul-Nou, si anume pe acela al
cat. sau Ptrjoata ; se desface
din satui Coslugea; se intinde
spre E., intr'o direc^iune gene-
rala de la S.-V. spre N.-E.,
brazdind partea N. a placet si
a comunei; sT-a luat numele de
la doua movile naturale, ce se
gasesc pe muchia luT, una linga
satul Pirjoaia, de 142 m., domi-
nindu-1, alta spre E. prelungi-
rea numita Dealul-de-la-Cetate ;
ramifica^iile sale de N. se termina
pe malul dobrogean al DunariT,
facindu-1 inalt si ripos, pe alo-
curea si stincos ; este acoperit
cu fine^e, semanaturi si la poale
cu tuferisuri ; pe muchia sa mer-
ge drumurile comunale Pirjoaia-
Oltina si Pirjoaia-Satul-Nou.
Dovinca, lac mic, in jud. Tul-
cea, pi. Sulina, com. rur. Sa-
tul-Nou, catunul Letea, situat
in partea centrala a plasii si
V. a com. Este format de lacul
Mati^a si inconjurat cu stuf de
toate parole. Are 35 hect. in-
tindere, produce putin peste.
Dovlecelului (Valea-), vale, in
jud. Constanta, pi. Hirsova, com.
Groapa-CiobanuluT, cat. Cadi-
Cisla ; se desface din poalele
Estice ale dealului Eschi-Sarai;
se indreapta spre spre V. si,
dupa un drum de 2 1 fe kil,, mer-
ge de se deschide in lacul Ha-
zarlic-Ghiol, curge printre dea-
lurile Hazarlic si Eschi-Sarai
pe de o parte si Cadi-Cisla
pe cea l'alta parte ; este situata
in partea N. a com. si a cat.
si la partea V. a plasei ; este
taiata de soseaua judeteana
Eschi-Sarai-Hirsova.
Doze^ti, com. rur., jud. Vilcea,
pi. Cerna-d.-j., compusadin 7 ca-
tune : Ca^etul, Cuci, Jugravi, si
Fartatesti.
E situata pe valea Geamana,
la 60 kil. departe de capitala
jude^ului si la 17 — 20 kil. de a
plasei.
Are o populate de 555 fa-
milii sau 2104 locuitorl (107 1
barba^i si 1033 femei), in care
intra si 4 familii de Tigani.
Contribuabili sunt 420. Case
de locuit 551.
In comuna sunt 7 biserici.
Locuitorii se ocupa parte cu
agricultura, parte cu alte meste-
sugurJ.
Vite sunt: 38 cai, 296 bo!,
488 vaci, 245 vi^ei, 81 capre,
985 01 si 581 porci.
Locuitorii sunt mosneni; 35
Hosted by
Google
DOZESTI
215
DRACEA
s'au improprietarit la 1864, cand
l\ s'au dat 70 hect. din mosia
d-lui V. Giulescu si din a Ru-
ginosilor.
Scoala dateaza in comuna
dela 1857. Cladirea e proprie-
tatea comunei. Se frecuenta de
4 cop'n, din numarul de 251 (136
baep si 115 fete). Stiu carte
171 barbaflf si 3 femei. Cu in-
tretinerea scoalei statul cheltue-
sce anual 1242 lei.
Vatra satuluT, cu izlaz cu tot,
are 300 hect. pamint.
Tuica se fabrica pana la 2500
decalitri anual.
Veniturile comunei se urea
la 5356 lei anual si cheltuelile
la 5 3 54 lei.
Locurile din jurul com. sunt :
Gemineaua, Omoriceasi Giulesti.
E brazdata de : Dealul-lui-Din,
Catetul, Omoricea, Piscul-Crucei,
Piscul-Rangai, (fosta proprietate
din vechime a unui turc Ran-
ga) ; Valea-lui-Spatar. Riul Cerna
formeaza partea de E. a comu-
nei Dozesti.
Dozesti, sat, face parte din com.
rurala Dozesti, jud. Vilcea, pi.
Cerna-d.-j. Are o populatie de
239 loc. (127 barbati si 1 12 fe-
meT). Cade cam in centrul co-
munei, linga riul Geamana. Are
o biserica rezidita de enoriasT
la anul 1875. Copii in virsta
de scoala sunt 167 (88 baetf si
79 fete).
Dozesti, deal, in jud. Vilcea, pi.
Cerna-d.-j., com. Dozesti, pe care
se cultiva 179 hect. vie.
Dozesti, pddnre particular^, su-
pusa regimului silvic, apartinind
de com. Dozesti, pi. Cerna d. j.,
jud. Vilcea.
Drac (Cap-de-), insula, in jud.
Tulcea, plasaSulina, peteritoriul
comunei urbane Chilia-Vechie ;
un alt nume al ostrovului* Tata-
rul (vez! acest nume).
Draca, deal, in jud. Constanta,
plasa Silistra-Noua, pe teritoriul
comunelor rurale Cilnia si Gir-
li^a, servindu-le chiar ca hotar
despar^itor; se desface din ra-
mifica^iile nord-vestice ale dea-
lului Canli-Dere, se intinde
spre Nord, avind o direc^iune
generala de la S.-E. spre N.-V.,
brazdind partea nordica a
plasii, cea vestica a comunei
Cilnia si cea nord-estici a co-
munei Girli^a. Se intinde printre
Dunare si valeaLicina, afluenta
sa, Se ridica panS la o ina^ime
de 130 m. Virful Dervent ma-
soara 125 m.; ondula^iunile sale,
ce merge spre Dunare, fac
acesteia malul inalt si ripos,
precum si pe acei al vail Licina.
Pelapoale este acoperit cu pa-
duri,iar pe mnchie si coaste cu
tuferisun si fine^e. Estetaiat de
douadrumurl comunale: Bugeac-
Cilnia, care in parte se afla
la poalele sale orientale, si Ga-
li^a- Cilnia.
Dracea, comuna rurala, pe valea
Calmatuiului', jud. Teleorman.
Are doua catune : Paragina si
Zlata. Comuna Dracea este si-
tuata in vale, pe loc ses, iar
catunele sunt pe partea stin-
ga a Calmatuiului. Cat. Zlata
este la N.-V. comunei, la o de-
parture de 2 V2 kil. si Paragina
la N., la departare foarte mic&
unele de altele.
Se invecineste la E. cu com.
Ologi, la N. cu mosia Putineiul,
laS. cu domeniul StatuluiTurnul
si la V. cu mosia StatuluT Se-
garcea si cu o mica" parte din
mosia Li(a.
Teritoriul comunei" are o su-
prafaja de 3000 hect. Locui-
tori improprietartyT sunt 1 14, pe
o intindere de 525 hect. : in
c&tunul Paragina, 55 locuitori
pe 268 hect., iar in c&tunul
Zlata, 46 locuitori pe 2 1 8 hect.
Viile locuitorilor ocup& o intin-
dere de 91V4 hect.
Linga" casele proprietaYrf se
afla un elesteu cu peste si o
livede cu pruni* ca de 2 pogoane.
P&mintul este de o fertilitate
excep^ionala.
Popula^ia comunei* cu a cStu-
nelor este de 485 famili? sau
1890 suflete, din carf 267 con-
tribuabill.
Numarul vitelor din comuna
si catune este de 5464 capete :
vite corn, mari 1 1 57, ca! 272,
vite corn, mici 3123, porci489.
Produc^iunea agricola pe anul
1892 a fostde: 9581 hect. griu
si 2678 porumb.
Budgetul comuneJ este de lei
3622.18 la venituri si de lei
3585.92 la cheltueli.
Are: o scoala, intre{inut& de
stat si frecuentata de 28 elevi ;
doua bisericT, una in Dracea, de-
servita de 3 preopf si 2 cint&rety
si a doua in catunul Zlata, de-
servit& de un preot si 2 cinta-
rep.
Are doua morl, una cu aburi
si alta pe apa C&lma^uiului.
Comuna Dracea se leag£ cu
calea nationals. Turnul-Alexan-
dria prin o soasea vecinal&; cu
comunele Ologi si Putineiul a-
semenea se leaga" prin sosele
vecinale. Din calea nationals
Turnu-Alexandria, la S. com.
Dracea, s'a construit o ramurS
de sosea vecinale care trece
prin sat, apuc& spre catunul
Ulmeni pentru a ajunge la
comuna Mavrodin. AceastS sosea
este incepjta din anul 1873 si
traseul el urmeaz& vechiul drum
al Mavrodinului.
Pe la extremitatea de Vest
a mosiei Dracea, trece vechiul
val al lui Trajan, numit de
locuitori Troianul, si care, ve-
Hosted by
Google
DRACEA-ALBA
216
DRACSANI
nind de la Dunare, se indrepteaza
pe aci spre com. Putineiul.
C&tunul Zlata, care s'a alipit
in 1882 la com. Dracea, facea
parte mai inainte din comuna
Ologi.
In timpul rezbelului din 1877,
Imparatul Rusiei isi stabilise
cartierul in aceasta comuna,
chiar in locuin^a proprieta^ii.
Dracea- Alb a, piriias, format pe
teritoriul com. Racoasa, jud.
Putna; se varsa in $usi{a.
Dracea-Mare, piriias, format pe
teritoriul com. Cimpurile, jud.
Putna; se varsa in Susi^a.
Dracea-Mica, piriias, format pe
teritoriul com. Cimpurile, jud.
Putna; se varsa in Susi^a.
Dracilor (Iazul-), iaz, in com,
Todireni, mosia Todireni, pi.
Jijia, jud. Botosani.
Dracsenul, lac mic, la V. satului
Gura-Girlu^ii din com. Bertesti-
d.-j., jud. Braila.
Dracsini, sat, pe coasta de deal,
in dreapta lacului Dracsani, in
partea de Nord-Vest a com.
Dracsani, pi. Miletinul, jud. Bo-
tosani, si pe mosia Dracsani, cu
o suprafa^a dfe 2072 hect., pa-
mint atit al locuitorilor cit si
al proprietarului si ,o popula-
te de 250 familii sau 1000 su-
flete, din carl 245 contribuabilT.
Are o biserica, deservita de
un preot si 2 cintarepf si 1
scoala mixta, condusa de 1 in-
va^cltor si frecuentata de 80
scolan.
Numarul vitelor este de 1275:
412 boi si vacif, 87 cai, 610 01,
166 mascurf.
Sunt 20 stup! cu albine.
Se afla 2 circiume, 3 comer-
cian^I si 2 meseriasi.
Se zice ca pe locul unde se
afla satul erau p&duri, ca intr'o
poiana s'ar fi stabilit cite-va
familii de peste Prut si din Bu-
covina, sunt vre-o 200 an!. In
urma n&valirei Turcilor asupra
unui mic satisor ce era in stinga
lacului Dracsani, numit Selistea,
pe locul numit asta-zi Lipoveni,
locuitorii ar fi fugit in dreapta
lacului, in poiana unde se sta-
bilise ci^i-va. Se spune ca Turcii
ar fi prins si taiat in biserica
pe parte din oamenii din Seliste.
Mai tirziu un preot, Andrei, ar
fi mutat bisericu^a de lemn din
Selistea pe locul Draesinilor,
carl pe atunci se numea Bejinari,
adica oameni scapa^i cu fuga.
Locuitorii unei alte iocalitati
Cioreni au venit inca aici si au
marit satul.
Cu ocaziajmproprietarirei lo-
cuitorilor, la 1864, s'au mai a-
daos vre-o 20 familii ce locuiau
intr'o poiana numita Taetura,
unde era si o velni^a, care s'a
desfiin^at.
Ca dovezf ca a existat satul
Selistea in vechime sunt una
cruce cu inscriptia ruseasca si
o carte scrisa ruseste aduse de
la vechia biserica din Silisite.
Dracsini, deal, in satul Dracsini,
com. Dracsani, jud. Botosani.
Dracsani, comuna rurald, in par-
tea de Sud a plasii Tirgul-Mile-
tin, jud. Botosani. Se intindepe
valea Sicnel, pe a piriului Ursoaia
si pedealurile din dreapta si din
stinga Sicnel, pe un teritoriu de-
luros si acoperit cu padun. Este
lao departare de 24 kil. de orasul
Botosani. Se compune dinsatele:
Cerchejeni, Dracsani, Dracsini,
Suli^oaia si Zlatunoaia-Mica. Are
o suprafa^a de 7304 hect. si o po-
pulate de 720 familii sau 2880
suflete, din cart 701 cotribuabili.
Pamintul e mai mult argilos,
negru sau galben; locurile de
cultura au o intindere de 3200
hect.
In partea de Sud si Vest,
teritoriul comunei e acoperit cu
padun, asemenea si in partea
de Nord ; au suprafa^a de 4000
hect. si se exploateaza pe o
scara intinsa.
In centrul comunei si spre
Vest de tirgul Sulita, este lacul
Dracsani, care are o suprafata de
1360 hect. si o lungime de
peste 5 kil. ; este bogat in peste,
stuh si papura; aduce un venit
de peste 4000 lei anual ; prin
lacul Dracsani curge piriui Siena,
la esirea caruia se afla 1 moara
de apa sistem nou.
Numarul vitelor e de 5018:
143 1 boi si vact, 235 cai, 465
porci, 2198 01, 689 mascuri.
Sunt 132 stupi cu albine.
Comuna este strabatuta de
calea vecinala comunala Sulita-
Talpa si de calea Dracsan Co-
palau.
Budgetul comunei are 7667
lei 79 ban! la venitun si 7444
lei 55 bani la cheltueli.
Sunt 3 biserici, deservite de
3 preoti si 5 cintare^i; 2 scoli
mixte, conduse de 2 inva^ator!
si frecuentate de 120 scolari.
Dracsani, sat, in partea de S. a
com. Dracsani, pi. Miletinul, jud.
Botosani, asezat pe coasta de
deal si in dreapta lacului Drac-
sani.
Mosia este a prin^ului Grig.
M. Sturdza si are o suprafata
de 2466 hect., in care intra si
partea locuitorilor. Are o po-
pulate de 240 familii sau 960
suflete.
Partea de S.-V. e acoperita
cu padure m intindere de 1300
hect.
In lungul vaiei Siena se in-
tinde lacul Dracsani, bogat in
ape, peste si stuh.
Hosted by
Google
DRACSANI
217
DRACULUI (POARTA-)
In Drac^aii e resedin|:a pri-
marieT com. Dracsani. Are I bi-
serica, deservita de I preot si
2 cintaretf.
Vite sunt : 267 boi si vaci,
146 cai, 695 01, 6 bivoli si 496
mascurl.
Sunt 50 de stupT cu albine.
In sat se afia 1 carciuma; 1
comerciant si 1 meserias.
La Dracsani, in {inutul Hir-
lauluT, aurmat bataiie intre Turci
sub comanda lui Schender-Pasa,
can sus^ineau in domnie pe Ra-
dul-Voda si LesiT si Cazacii, sub
comanda lui Coretchi, cart sus-
tineau pe Doamna lui Ieremia
Movila. Au invins Turcii, prin-
zind pe Doamna si familia sa
si pe Coretchi, pe can i-aii dus
in robie la Constantinopole.
Aici, spune cronicarul, fu pier-
derea casei lui Ieremia Movila.
Dracsani, lac, pe mosia Dracsani,
jud. Botosani, pi. Miletinul, com.
Dracsani. Se intinde pe valea
Siena, pe o suprafa^a de 1360
hect. Are 1 moara de apa.
Pe apele sale traesc, in tim-
pul verei, o multime de pasari
aquatice, intre can de multe
ori si lebede, apoi nenumarate
ra^e, giste salbatice, became, li-
site, pescan, bitlani, etc.
Se pescueste de raai multe
ori pe an in valoare de 14000
lei. Se gaseste in el ma! cu sea-
ma: crap, caras, stiuca, lin, mrea-
na, etc.
Drac§eni, sat, in partea de N.-
V. a com. Suranesti, jud. Vas
luiu, pi. Mijlocul, situat pe va-
lea si pe coaste[e a trel dealuri,
ramificari ale deaiuluT Drac-
seni.
Are o suprafa^a de 1437 hect.,
din carl: 210 hect. padure si
919 hect. loc de cultura, finat,
imas, ale proprieta^eT, iar 207
hect., cu 3 hect. vie, sunt ale
locuitorilor. Are o populate de
106 familtf, sau 495 suflete.
Are o biserica deservita de
1 preot si 1 cintare^, facuta la
1868, in locul altei biseridf ; o
moara cu aburi ; 1 iaz ; doua
circiumT.
Numarulvitelor e de 653 : 253
vite man cornute, 2 bivoli, 315
01, 2 cap re, 29 cai si 52 rima-
tori.
Locuitorii poseda : 1 8 plugun
si 19 care cu boT, 4 plugun si
4 caru^e cu cat.
Sunt 20 stupT.
Dracul, platofi, situat la E., pe
teritoriul com. Perie^i, pi. Siul-
d.-s., jud. Olt si pe malul drept
al valcelei Obleguhn.
Dracul, sau Valea-Rea, vdlcea,
se formeaza la N. pe teritorul
com. Optasi, pi. Mijlocul, jud.
Olt; curge catre S.-E. si, taind
satul Optasi, se varsa in Vedea,
pe dreapta ei.
Dracului (Dealul-), deal, jud.
Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. Bralos
tita, la N. com.
Dracului ( Dealul- Vail-), deal,
in jud. R.-Sarat, pi. OrasuluT,
com. Odobasca. Se desface din
culmea Scorusului; brazdeaza
partea de N.-V. a comunei ; se
intinde dealungul piriuluT Va-
lea-Dracului ; se termina in riul
Rimna. Ingustimile si vaile sa-
le sunt periculoase, mai ales
cind ploua. Este acoperit cu pa-
suni.
Dracului (Ghenunea), ochin, in
albia riului Bisca-Mare, intre
mun^ii Piatra-Arsa si Cursele,
jud. Buzau, com. Goidesti. Din
ambii munpf, inaintind citeostin-
ca in albia Bistii, o ingusteaza
foarte mult si -1 opreste rapidi-
tatea. Scapind dintre stinct,
apa a sapat in jos, pe o lun-
gime de 20 metri, luind o adin-
cime de 10 metri si cu un curs
foarte lin. Pe malul drept e
o sorginte sulfuroasa cu miros
puternic, care se scurge in Ghe-
nune. E avuta in peste. Aci
se pescueste pastravtf eel ma!
manf.
Dracului (Fintina-), loc izolat^
in jud. Buzau, com. Niscovul,
pe malul drept al riuluf Nisco-
vul, numit ast-fel pentru ca aci
riul Niscov dispare cu totul sub
malurT nisipoase si se dirige,
dupa cum se crede, pe sub pa-
mint, spre com. Lipia, unde in-
cepe sa apara sub forme devi-
roage, din care is! ia acolo na-
stere riul Calma^uiul.
Dracului (Fintina-), vale, in
jud. Buzau, com. Niscovul, cat.
Saseni-Vechi.
Dracului (Iazul-), iaz, pe mosia
Hudesti, com. Hudesti, pi. Pru-
tul-d.-s., jud. Dorohoiu.
Dracului (Piscul-), colina, in jud.
Buzau, com. Beceni, cat. Mar-
gar iti. Izlaz si sterp.
Dracului (Piscul-), colina, in
jud. Buzau, com. Magura, aco-
perita de padure.
Dracului (Piscul-), colina, in
jud. Buzau, com. Gura-Teghii,
continua^ie din muntele Podul-
Greciior. Izlaz de vite.
Dracului (Pirlul-), piriias, jud.
Neam^u. Vezi Calul, piriu.
Dracului (Poarta-), piriu, in
jud. R.-Sarat, pi. Orasului, com.
Brosteni. Izvoreste din dealul
Scorusul ; uda parteade S. a co-
munei, si merge de se arunca
in piriul Valea-Rea.
■W623. ilarele Dicfionnr Gcoyraiic. Vol. 111.
28
Hosted by
Google
DRACULtrf (RlPA-)
218
DRAGNA
Dracului (Ripa-), ripa mare, in
jud. Buzau, com. Magura.
Dracului (§eaua-), munte, in
jud. Buzau, com. Calvini, situat
pe hotarul jud. Prahova, unde
se si intind ma! mult ramifica-
{iile sale.
Dracului (Valea-), deal, in jud.
R.-SSrat, pi. OrasuluT, com.
Brosteni. Se desface din culmea
Scorusului ; brazdeaza partea de
S. a comunel ; se intinde de-a-
lungul pirlului Poarta-Dracului,
si se sfirseste in piriul Valea-
Rea. Este acoperit numaT cu
pasunT.
Dracului (Valea-), localitate, in
Carpa^i, jud. Prahova, pi. Te-
leajenul, intremuntele Clabucetul
si Vlrful-lui-Craiii, strabatuta de
riul Teleajenul. Pe coasta dreapta
a acestei vat se zaresc mici bu-
capf dintrun drum vechiti, pa-
vat cu bolovani de prund, ur-
mele unel cai, ce conducea \\\
Ardeal.
Dracului (Valea-), pirin, in jud.
R.-Sarat, pi. Orasului, com. O-
dobasca. Izvoreste din culmea
Scorusului ; uda comuna in par-
tea de N., de la N., la S., si
dupa un curs repede si prapas-
tios, merge de se arunca in
riul Rimna, pe partea dreapta
a lui, mat sus de cat. Odobasca.
Dracului (Valea-), vale, in jud.
Buzau, com. Magura ; se scurge
in riul Buzau.
Dracului ( Valea- ) , (Valea-
Rea), izvor, in jud. Buzau, com.
Beceni, cat. Margari^i ; se scurge
in riul Slanic.
Dracului (Valea-), vale, in jud.
Buzau, com. Zilisteanca; incepe
din Dealul-Cheel ; se uneste cu
Valea-Cheei si da in riul Cil-
naul, la Tat&rani.
Dracului (Valea-), vale, in com.
Gura-Teghif, cat. Argasalesti,
jud. Buzau ; incepe de la mun-
tele Podul-Grecilor si se scurge
in Bisca-Mare, la Malul-Vinat.
Dracului (Valea-), vale. Izvo-
reste de pe teritoriul com. Mu-
setesti, jud. Arges, trece pe la
S. de com. Poenarei, plaiul
Nucsoara, jud. Muscel, si se varsa
\i\ riul Doamna in dreptul com.
Corbisori, jud. Muscel. Se nu-
meste ast-fel, poate, pentru ca
face man stricaciuni.
Dracului (Valea-), vale, jud.
Teleorman ; trece prin cat. Ne-
totf-d.-S., de la V. spre E., pana
in muchea dealuluT despre lunca
Teleormanului ; aci se injugacu
Valea-Cescului, in dreptul com.
Garagaul.
Dracului (Valea-), vale, incepe
de la com. Crusovul, trece prin-
tre com. Tia-Mare si Potlogeni
din jud. Romanati, si se termina
in valea Oltului.
Dracului (Valceaua-), vdlcea,
jud. Vilcea, pi. Oltul-d.-j., com.Mi-
trofani in apropierede Dragasani.
Dracului (Virful-), culminate,
a plaiurilor munteluT Podul-Gre-
cilor, din jud. Buzau, com. Gura-
Teghii, in partea de S.-E.
Draga, piriii, ce curge prin jud.
Roman, pi. Moldova, com. Mo-
gosesti. Is! ia nastere dintr'o
muhVime de izvoare, situate jin-
tr'o infundatura de deal, in sa-
tul Muncelul-d.-s. Curge de la
V. spre E. si se varsa in riul
Siretul, la S. de satul Mogosesti.
Draganul, munte, jud. Muscel,
plaiul Dimbovh:a, la N. de com.
Rucarul, situat intre riul Dim-
bovi^a si riul Riusorul, care se
varsa in Dimbovi^a, din jos de
com. Rucarul.
Dragavei, insula, in Dunare, cu
90 pog. padure, in E. bal^eiPo-
telul, in dreptul pichetului cu
acelasi nume, din jud. Roma-
nati.
Dragavei, picket de granita, pe
Dunare, jud. Romanati, spre E.
de balta Potelul si al IX, ince-
pind de la hotarul Doljulul.
Dragna, munte, jud. Muscel, pla-
iul Dimbovi^a, com. Rucarul.
Dragna, loc izolat, pe teritoriul
jud. Olt, pi. Siul-d.-j., com. Dra-
ganesti, unde alta-data a exis-
tato padure cu acest nume. Azt
nu sunt aci de cit locun ara-
bile.
Dragna, trup de mosie,& Statu-
lui, jud. Olt. (Vezi Draganesti-
cu-Trupurile).
Dragna, padure, supusa regimu-
lui silvic, pe muntele Dragna,
proprietate a d-luT loan Bojan,
in intindere de 400 hect., pen-
dinte de com. Rucarul, jud.
Muscel.
Are ca esente dominante : fag
si mo lift spre virf. Etatea ei
variaza de la 20 — 40 anT.
Dragna, vdlcea, sttuata pe teri-
toriul jud. Olt, pi. Siul-d.-j., com.
Comani, numita ast-fel, se zice,
dupa numele unui cioban, care
pazea oile pe aci si de la care
si-ar fi luat numele si com. Draga-
nesti.
Dragna, vdlcea, jud. Prahova,
plaiul Varbilaul, com. Vilca-
nesti.
Hosted by
Google
DRAGNA
219
DRAGOMIRA
Dragna, vale, la S. com.Draga-
sani, plasa Oltul-d.-j., jude^ul
Vilcea.
Dragnei, nume, ce poarta din ve-
chime mosia din com. Gubancea,
pi. Dumbrava-d.-j., jud. Dolj, si
sub care se cunoaste si azi. A-
par^ine statului, care a dat-o in
loturi locuitorilor. Dintre loturT,
1 8 sunt de 5 hect, iar 1, de4\/2
hect. Se gaseste pe dinsa si
padure.
Dragnei Padurea-), padure, jud.
Dolj, pi. Dumbrava-d.-j., com.
Gubancea. Apar^ine statului. Are
o intindere de 25V2 hect. Se
gaseste pe mosia Dragnei caree
data in lotun. Lemnele care o
compun sunt : cerul si girni^a.
Dragnei (Valea-), vale, in raio-
nul com. Dobresti, pi. Podgoria,
jud. Muscel, care, dupa ce uda
partea de N. a com., se varsa
in girla Circinovul.
Dragodana, com. rur., pi. Cobia,
jud. Dimbovi^a, situata spre S.
de Tirgoviste, pe soseaua Tir-
goviste-Gaesti-Vlasca, in apro-
piere de Gaesti si de apa riului
Potopul si la 27 kil. de capi-
tala jude^ului. Dragodana este
asezata pe vale si se compune din
patru catune: Catunul-Paunei,
Meri, Moara-Popii si Dragodana,
cu o populate de 886 locuitori
rominl. In com. sunt doua bi-
serici. Dragodana se invecineste :
la E. cu com. Cuparul, la V.
cu com. Gaesti, la N. cu com.
Piciorul-de-Munte si la S. cu
com. Cojocarul, legindu-se cu
Gaesti si Piciorul de Munte prin
soseaua jude^eana, iar cu cele-
I'alte prin sosele comunale si
vecinale.
Pe teritoriul acestel comune
se produce eel mai bun tutun
din {ara.
Dragodane^ti, sat, pi. Dimbo-
vi^a-Dealul, cat. com. Cindesti,
jud. Dimbovita. Are o scoala.
Dragomane§ti, sat, in jud. si pi.
Tutova, com. Micesti, pe piriul
Studine^ul, spre N.-V. de satul
Micesti. Are 97 locuitori (din
car! 5 stiu carte) si 26 case.
Dragomane§ti. Vezi Sara^entf-
d.-s., jud. Tutova.
Dragomir, sat, al com. Berzun-
\\x\, pi. Tazlaul-d.-j., jud. Bacaii,
situat pe piriiasul cu acelasi nu-
me. Circiumf sunt 2. Sunt 127
familii, sau 449 suflete. Animate
sunt: 13 cat, 240 vite cornute,
27 porci si 20 capre.
Dragomir, munte, al com Do-
bri^a, plaiul Vulcan, jud. Gorj,
situat spre N.-V. de com. ; este
acoperit cu 4 hect. padure de
fag si alte lemne.
Dragomir, lac, pe teritoriul com.
Marun^ei, pi. Siul-d.-s., jud. Olt.
E situat la E. de com., linga
Magura numita Gura-BouluT.
In timpuri de seceta seaca,
flind formata numai din adu-
narea apelor, can nu gasesc
loc de scurgere.
Dragomir, poiand, la N. com.
Bunesti, pi. Ocolul, jud. Vilcea.
Dragomir, piriias, jud. Bacau,
plasa Tazlaul-d.-j., comunaBer-
zun^ul; izvoreste din muntele
Bulihariul; dupa ce, la catunul
Scariga, primeste piriiasul Ber-
zun^ul-Negru, se varsa in Ber-
zun^ul-Mare.
Dragomir, prival, jud. Braila;
uneste Benghiui cu Orzea si
Dunarea-Vechie.
Dragomir (Izvorul-lui-), picket
de granifd, judeful Mehedinfi,
plaiul Closani.
Dragomir (Magura-lui-), jud.
Teleorman, la N. com. Slobozia-
Mindra.
Dragomir (Valea-lui-), (Valea
Dragomirului), catun, al com.
Policiori, jude^ul Buzau, cu 180
locuitori si 41 case.
Dragomir (Valea-lui-), mosie,
in com. Policiori, catunul Valea-
Dragomirului, jud. Buzau. Are
920 hect., din care 260 padure,
restul araturf (aproape 100 hect.),
izlaz (75), apoi livede, vil etc.
Dragomir (Valea-lui-), vale,
com. Gura-Vitioarei, pi. Telea-
jenul, jud. Prahova.
Dragomira, piriias, format pe
teritoriul com. Soveja, jude^ul
Putna; se varsa m $usi{a.
Dragomira, vale, jud. Gorj, in
com. Farcasesti, din pi. Jiului,
situata spre S.-E. com. Incepe
din hotarul com. Valea-cu- Apa ;
merge spre S.-V. si se termina
in Valea-Maluluf, in dreptul vaei
Boureiul, din jud. Mehedin{i.
Dragomira, vale, incepe din par-
tea de N. a com. Teisani, pi.
Teleajenul, jud. Prahova, curge
de la N.-V. spre S.-E. si, dupa
ce primeste de afluen^i : Valea-
Crucei si Valea-Birzei, se varsa in
riul Teleajenul, la E. de com. Tei-
sani. La confluen^a vaiei lui Dra-
gomir cu Teleajenul se afla ur-
mele unei ocne sau bal de sare.
Se spune ca aceste ba! ar fi
fost proprietatea locuitorilor si
ca le-ar fi arendat cu zeciuiala.
Cind au fost exploatate nu se
stie pozitiv; se crede Jnsa ca
pe la sflrsitul veaculul XV-lea.
Din cauza darilor prea grelc, ati
Hosted by
Google
DRAGOMLREASA
2:20
DRAGOMIRE^TI
fost vindute de vr'o 50 locuitori
din Teisani lui Aga Mateiu, im-
preuna cu cele trei trupuri de
mosie ce aveau atunci in sta-
pinire.
Dragomireasa, deal, de pe teri-
toriul com. Scor^eni, pi. TazJa-
ul-d.-s., jud. Bacau.
Dragomireasa, piriias, jud. Ba-
c&u, pi. Tazlaul-d.-s., com. Scor
^eni; se varsa in Piriul-Boulu!.
Dragomirei (Valea-), vale, yl-
voreste din raionul com. Ogreti
nul, pi. Teleajenul, jud. Prahova,
si, dupa ce se uneste cu Valea-
Podului, se varsa in girla O-
gretinul, tot in raionul com unci
Ogretinul
Dragomirescu, pddure particu-
lara, supusa regimului silvic, in
intindere de i7ohect, proprie-
tatea lui Stan Dragomirescu,
pendinte de com. Chiojdeanca,
pi. Podgoria, jud. Prahova, a-
vind cantoanele : Praiul-Bisericei,
de 50 hect., Fa^a-Viet. de 50
hect, Dosul-ChirileT, de 30 hect.,
si Scarisoara, de 40 hect.
Dragomiresti, com. rur., jud.
Dimbovita, pi. Dealul-Dimbovrfa,
situata spre V. la 8 kil.de Tir-
goviste, pe malul sting al riu-
lu! Dimbovita, pe loc ses si
in apropiere de soseaua jud.
Tirgoviste - Cimpulung. Drago-
miresti se compune din doua
catune tot cu numele de Dra-
gomiresti, avind o populate de
980 suflete. In Dragomiresti
sunt tre! uli^e: uli^a Olarilor,
uli{a Ungurenilor si uli^a f iga-
nie!. Dragomiresti este resedin^a
sub-prefecture! pi. Dealul-Dim-
bovhta. Aci este o biserica si o
scoaUL Cea mat mare parte
din locuitori se ocupa cu olaria
si cu fabricarea cosurilor de ri-
chita, carl se transpoarta la di-
ferite tirguri ale ^arei. Solul
comunei produce porumb, grid
si ovaz; iar parte este acope-
rit cu padure. In Dragomi-
resti sunt ruine din marea fa-
brica a raposatului Baleanu,
unde se fabrica spirt, luminari
de stearina, tabacarie si sap in.
Dragomiresti se invecineste spre
E. cu Tirgoviste, de care se
desparte prin pad urea Viisoara;
la V. cu com. Butoiul si Lu-
desti, de care se desparte prin
riul Dimbovita si padurea Co-
roeasca; spre N. cu Manesti si
spre S. cu Lucieni.
Dragomiresti, com. rur., in ju-
detul Neam^i, plasa de Sus-Mij-
locul, situata pe podisele ce se
cuprind intre dealurile Uscati,
Mastacanul, Socii, marginindu-se
la E. cu com. Talpa si Birga-
oani, de care se desparte prin
dealurile Uscati, Bornisul si Mas-
tacanul ; la S., cu com. Birgaoani
si Serbesti, de care se desparte
prin limite conventionale.
Este formatadin satele : Dra-
gomiresti, Unghiul, Timpesti,
Mastacanul, Bornisul (Aramoaia)
si Negoesti, cu o populate de
400 familii sau 14 1 9 suflete, din
cart : 691 barba^T, 728 feme! ;
877 necasatori^T, 540 casatoritT,
99 vaduvT, 3 divorta^i ; 364 ba-
e£i, 369 fete; 32 strain!.
Stiu carte 1 5 1 persoane, nu
stiu 1268.
Dintre locuitoril improprieta-
riti in 1864, sunt asta-z! 28 car!
stapinesc insisT locurile lor ; 45
ca urmasT ; 1 loc ocupat de al^ii,
I loc parasit si ocupat de co-
muna; 80 de ins!, carl de si in-
surapf si cultivator! de pamint
nu au nic! o proprietate.
Agricultura se face pe o in-
tindere pe 1029 hect. 83 aril.
Imasul sau suhatul, are o in-
tindere de 9 hect. 12 aril si
nutreste un numar de 1730 ca-
pete de vite.
In comuna sunt 4 biserici,
cu 8 deserven^!, plati^i din fon-
durilecomunale, — venitulfonciar
al paminturilor bisericesti se
urea la suma de 486 le! ; o
scoala, cu un inva^ator platit de
stat ; 3 mori de apa ; 5 rotar! ;
3 fieran.
Budgetul comunei e de 3313
le!, 10 ban! la venitur! si de 33 10
le!, 50 ban! la cheltuel!.
Comunica^ia se face cu sa-
tele vecine prin : soseaua jude-
^eana ce vine de la satui Girovul
spre satul Uscati ; prin soseaua
care purcede din precedenta, in-
tre kil. 22 — 23 si duce prin satele
Dragomiresti - Bornisul - Craesti
(com. Talpa) ; prin drumul care
incepe din soseaua Girovul-Us-
cati, intre kil. 1 7 — 1 8 ?i duce prin
satele Mastacanul-Bornisul-Hla-
pesti-Talpa, iar o ramura catre S.
prin satul Ghigoesti (com. Ser-
besti), unindu-se cu sos. Piatra
Bozieni, intre kil. 16 — I7;precum
si prin alte drumur! naturale
car! leaga diversele localitat! li-
mitrofe.
Dragomiresti, sat, in com. Dra-
gomiresti, pi. de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu, sttuat in drumul
sosele! judetene Girovul - Tupi-
la^i, la 23 kil. 400 departare de
orasul Piatra.
Are o populate de 292 fa-
mili!.
In" sat se afla resedinta co-
mune! ; 1 biserica, deservita de
un preot si 2 dascali; o scoala,
frecuentata de 83 eievl.
Numarul vitelor se urea la
824 capete.
Dragomiresti, trup de sat, in
com. Cirligi, pi. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu.
Dragomiresti, numire ce se da
Hosted by
Google
DRAGOMIRESTI
221
DRAGOSLAVELE
unui vechiti sat, ce era situ at
mai in jos de orasul Roman,
jud. Roman, probabil pe actu-
ala mosie a statului Pincesti-
Dragomiresti, poate chiar satu-
lui Cotul-Vame^ului de asta-zi.
Niste documente vechl : unul
de la 1458, Aprilie 20, si altul
de la 1488, Aprilie 12, date de
Stefan-cel-Mare, vorbesc de a-
cest sat, cind Voda il reintareste
danie Mitropoliei RomanuluT fa-
cut& inca de mosul saii Alexan-
dru-cel-Bun. In acele documente
se zice ca el era din jos de
tirgul Romanului si avea pod
umblator pe Moldova. Pozi^ia
se potriveste foarte bine numai
satului Cotul - Vamesului sau
unui altul ce ar fi fost linga
el, si de la care a ramas nu-
mele mosiel, de Dragomiresti.
Dragomiresti, ponoare, pe mo-
sia Leorda, com. Costinesti, pi.
Tirgul, jud. Botosani.
Dragomire§ti-Boere§ti, sat, in
jud. Tutova, pi. Tutova, com.
Dragomiresti-Razesi.
Dragomiresti - din - Deal, sat,
face parte din com. rur. Popes ti-
Dragomiresti, pi. Znagovul,jud.
Ilfov. Este situat la S.-E. de
Sabareni, pe malul drept al riu-
luT Dimbovi^a. La S. trece so-
seaua judeteana Bucuresti-Pi-
testi.
Se intinde pe o suprafa^a de
1203 hect., cu o populate de
666 locuitori.
D-l G. Dragomirescu are 830
hect. si locuitorii 373 hect.
Proprietarul cultiva 350 hect.
(75 sterpe, 180 izlaz, 225 pa-
dure).
Locuitorii cultiva tot terenul,
afara de vr'o 14 hect. cari ra-
min sterpe.
Are o biserica, cu hramul
Adormirea, deservita de 1 preot
si 1 cintare{ ; o scoala mixta,
frecuentatS de 35 elevi si 4 e-
leve, cu intre^inerea careia co-
muna cheltueste anual 1677 lei.
Numarul vitelor mari e de
410 si al celor mici de 921.
Comerciul se face de 4 cir-
ciuman.
Dragomiresti - din - Vale, sat,
face parte din comuna rurala
Popesti-Dragomiresti, pi. Zna-
govul, jud. Ilfov. Este situat la
S.-E. de Sabareni, pe malul
sting al riului Dtmbovi^a, In a-
propiere, riul Iifova^ul se varsa
in riul Dimbovi^a.
Se intinde pe o suprafa^a de
699 hect., cu o populate de
504 locuitori.
D-l Br. Davril are 420 hect.
si locuitorii 279 hect. Proprie-
tarul cultiva 340 hect. (4 sterpe,
36 izlaz, 40 padure), iar locui-
torii cultivS. tot terenul.
Are o biserica, cu hramul
Adormirea ; deservita de 1 preot
si 1 cintare^ ; 1 moara cu apa ;
1 pod statator.
Comerciul se face de 2 cir
ciumari.
Numarul vitelor man e de
290 si al celor mici de 746.
Dragomire§ti-Raza§i, comuna
rurala si sat, in jud. Tutova,
plasa Tutova, pe malul sting
al piriului Tutova, in partea de
N.-V. a jud., la confluen^a piriu-
lul Lipova cu Tutova. Are 784
locuitori (din can 65 stiu carte),
locuind .in 201 case, (soco-
tita si popula^ia satului Drago-
miresti -Boeresti). Formeaza o
comuna (com. Dragomiresti), cu
c^t. : Dragomiresti-Boeresti, Bel-
zeni si Poiana-Pietrei. Sunt in
toat& comuna 108 1 locuitori
(din carl 71 stiu carte), 280
contribuabili si 281 case. Viea
ocupa in aceasta com. 63 hect.
din can 18 nelucr£toare; iar
pruni? o suprafa{& de 1,75 hect.
Comerciul se face de 7 persoane
(din carl 5 RomtnJ si 2 Evrel),
in 7 stabilimente comerciale, din
carl 5 circiumi.
Prin aceasta comuna trece
drumul jude^ean Birlad-Bacau.
Are o scoala primara de ba-
e{I si o bisericci.
Dragomirului (Valea-), padu-
re, in jud. Buzau, com. Poli-
ciori, avind 260 hect. sidespar-
^ita in trei sfori: Dragomirul,
Gurguesti si Stupina.
Dragoslavele, com. rur., jude^ul
Muscel, plaiul Dimbovi^a, situ-
ata la N.-E. de Cimpulung, pe
riul Dimbovifa, la 1 8 kil. dep&r-
tare de acest oras si la 5 kil.
de Rucar. I se ma? zice si Schela-
Dragoslavele.
Are o populate de 250 fa-
milii, sail 1104 suflete, din car!
37 locuitori f iganf.
In comuna sunt 2 bisericT,
una ziditS. de Grigore - Voda
Ghica, la anul 1660 si reparata
in mai multe rinduri ; e deservita
de 3 preop si 4 cintarepf.
In aceasta com. se lucreaza
numeroase si frumoase plocade,
cari sunt renumite in corner^.
Tradi^ia popuranS zice c5, in
vremea de demult ar fi emigrat
mulpf satenl de aci si aii for-
mat un sat in Moldova (Putna),
sub numele de Dragosloveni.
Adevarul este ca in comuna
rural& Soveja, pi. Zabr&u{i, ju-
de^ul Putna, sunt dou& sate:
Dragosloveni si Rucareni si este
probabil ca Mateiu - Voda Ba-
sarab, cind a zidit in Moldova
m&nastirea Soveja (1645), a a-
dus lucr&torf si salahorl din
Dragoslavele si din Rucar, cari,
in urma\ raminind in acele lo-
curi, au format satele Dragos-
loveni si Rucareni. Aceasta ver-
siune ni se pare verosimilS, si
Hosted by
Google
DRAGOSLOVENI
222
DRAGOSLOVENI
se acorda $i cu tradi^ia popo-
rana pastrata pana acum in sa-
tele Dragoslavele si Rucarul, din
judeful Muscel.
Dragoslovenil sunt de origina
din Hafeg.
Comuna Dragoslavele este in-
zestrata cu un frumos local de
scoala, construit de curind, con-
dusa de un inva^ator si o in-
vafatoare. Scoala se frecuenta
de 71 elevi si 40 eleve, din
numarul de 107 bae^i si 101
fete in etate de scoala. Cu in-
tre^inerea scoale! statul cheitu-
este anual 1080 lei. $coala de
fete se fntre^ine din fondurile
comunei.
§tiu carte 200 barba^i si 43
feme!.
Comuna Dragoslavele se mar-
gineste la N. cu com. Rucarul,
la S. cu com. Badeni-Ungureni,
la E. cu Muntele-Rosu si la V.
cu com. Leresti. Are o pozi^ie
frumoasa, ceea ce atrage in tim-
pul verel mulpf vizitatori.
Prin mijlocul comunei trece
soseaua na^ionala Cimpulung-
Frontiera.
Locuitorii comunei sunt mo?- j
nenl si se ocupa in special cu !
scinduraria. Parte din eT, ce! j
mai sarac!, in timpul verel, pa-
rasesc satul spre a merge aiu-
rea dupa munca, pamintul lor
fiind cu totul restrins si pro-
dusul lui insuficient pentru a le
procura existen^a. Stupil cu ai-
bine dau 1 86 kilgr. miere si 124
kilgr. ceara. Porumbul se cultiva
pe 48 hect.
Pe la Dragoslavele, Carol al
Xll-lea, Regele Suediei, a tre-
cut in Ardeal, la anul 17 12.
Sunt 237 contribuabili. Media
veniturilor ordinare pe eel trei
am din urma este de 3700 lei
si a cheltuelilor pe anul 1889 —
90, de 3676 lei. Comuna con-
tribue pentru scoala cu 300 lei
anual si pentru cult cu 500 lei.
Dragoslavele pe la inceputul
secolului facea parte din plasa
Argeselul-de-Sus, dupa chiar ce-
rerea satenilor la guvern.
Comuna Dragoslavele se aria
la 640,2 m. d'asupra Marii-Ne-
gre si 553,2 m. d'asupra Bu-
curestilor.
Tradi^ia spune, ca mosiiDra-
goslavenilor sunt Tigani rudari
venip din Ha^eg si ca faceau
copai, marur! si altele. Cons-
tantin Basarab Cirnul, la anul
1658, le-a daruit ma! mul^munp.
In marginea de S. a satului
se vede o cruce din timpul lui
Mihaiu Viteazul, inscriptie in lim-
ba sirbeasca.
Dragosloveni, com. rur., in jud.
R.-Sarat, pi. Marginea-d.-s., pe
malul sting al riului Rimna.
Este asezata in partea de
mijlocajud., la 23 kil., spre N.,
de orasul R.-Sarat, si in partea
de N". a plasi!, la 2 kil., spre
V., de com. Plainesti, resedinta
plasi!. Com. invecinate sunt :
Bordesti, la 5 kil., Popesti si
Timboesti, la 8 kil., Sihlea, la 9
kil., Urechesti, la 10 kil.
Se margineste la E. cu com.
Plainesti, despar^ita prin so-
seaua nationals, la V. cu com.
Lacul-lui-Baban si Bordesti, la
S. tot cu com. Plainesti, la
N. cu com. Popesti si Urechesti.
Este o com. din regiunea dea-
lurilor, fiind brazdata la N. de
ramifica^iile dealurilor Magura
si Urechesti.
Riul Rimna o uda la S. de la
N.-V. la S.-E. ; sunt in com. 18
pu^uri (cu o adincime de 12 —
44m.) si 2 fintini (1 — 3 m. ad.)
Catunele can o compun sunt :
Dragosloveni, resedinta, la E.,
si Terchesti, la V.
Suprafa^a com. este de 626
hect., din can 186 hect. vatra
com., 300 hect. ale locuitorilor,
140 hect. ale particularilor.
Populafia com. este de 243
familii, cu 107 1 suflete, 543
barba^i, 528 feme! ; 243 casato-
rip, 755 necasatori^F, 73 vaduvi ;
206 stiu carte ; 4 strain!, res-
tul romini ortodoxi.
Sunt 2 biserici : una in cat.
Dragosloveni, cu hramul Sfin^ii
Apostoli Petru si Pavel, fundata
de niste boeri Sihleni, nu se
stie cind, cac! n'are inscriptie;
are 180 lei venit si e deservita
de 1 preot, 1 dascalsi 1 paracliser;
cat. Terchesti, cu hramul sfintii
Apostoli Petru si Pavel, zidita de
fra^'u Vasile si Theodor Pi^igoiu
si Stefan Andreescu ; are 130
lei venit anual, si e deservita de
1 preot, 1 cintaret si 1 paracliser.
Com. are 2 scoli mixte : una
in cat, Dragosloveni, fundata
de Stat in anul 1873 ; alta in cat.
Terchesti, fundata in 1890 de
com. ; au 2 inva^atori si sunt
frecuentate de 69 elevi (1892 —
93).
Calitatea pamintulul este me-
diocra, terenul fiind deluros, ai -
gilos si calcaros ; in ce priveste
cultura pamintuluT, com. are :
266 hect. arabile, 60 hect. pa-
dure, 300 hect. vii.
Vite sunt 483 capete, din
care: 160 boi, 37 vaci, 60 cai,
8 epe si 218 rimaton.
In com. sunt 3 potcovari ;
1 plapamar ; 7 timplari ; 6 ma-
celari.
Se fabrica rachiu in 46 po-
verne. Comerful e activ si con-
sta in importul de instrumente
agricole, haine gata, si in ex-
portul vinuluisi rachiului; trans-
p or tul se face prin gara Gu-
gesti, la 3 kil. spre E. Sunt
75 comercian^i (4 strain!), din
car! 9 bacan! si 10 circiuman.
Caile de comunica^ie sunt:
calea ferata; calea na^ionala de
la Rimnic la Focsani; drumul
spre Plainesti; spre Lacul-lu!-
Baban si Dealul-Lung ; spre Po-
Hosted by
Google
DRAGOSLOVENI
223
DRAJNA
pesti si Urechesti ; spre Slobozia-
R.-Sarat.
Sunt 280 contribuabili.
Veniturile si cheltuelile sunt
de 3400 lei anual.
Dragosloveni, catun, in com. So-
veja, plasa Zabrau^ul, jude^ul
Putna.
Este situat in fundul Sush;ei,
intre mun^Tsi despar^it de Ruca-
reni, printr'un deal unde curge
piriul Dragotnir.
Are o populate de 11 80
suflete, can locuesc in 280 case.
Are o scoala mixta, zidita de
comuna si frecuentata de r5
copii (13 baep si 2 fete), din 162
m virsta de scoala. (V. com.
Dragoslavele din Muscel).
Dragosloveni, sat, in jude^ul
R.-Sarat, plasa Marginea-d.-s.,
catunul de resedin^a al com.
Dragosloveni, asezat in partea
despre E. a comunei, pe malul
sting al riulu! Rimna. Are o
intindere de 80 hect., cu o po-
pulate de 136 familii, sau 555
suflete, din can 160 contrib.
113 stiti carte; sunt 3 strain!.
Are o biserica si o scoala, a
comunei.
Drago§, munte, laN. de Cimpu-
lung, intre riul Bughea si riul
Bratia-Mica, jud. Muscel.
Dragoteasa, deal, in com. rur.
Izvorul-Anestilor, pi. Ocolul-d.-j.,
jud. MehedintL
Dragote§tii-de-Jos, sat, in jud.
Mehedinti, pi. Vailor, cu 150
case; este resedin^a com. rur.
Dragomiresti.
Dragote§tii-de-Sus, sat, in pi.
Vailor, jud. Mehedinti. Formeaza
comuna cu Dragotesti-d.-j., sub
numele de Dragotesti. Are 100
de case.
Dragofilor (Drumul-), drum
vechiu, p&rasit, ce ducea din satul
Roata-d.-j. in satul Crevedia-Sf.
Gheorghe, jud. Vlasca.
Dragova, canal, jud. Bacau, pi.
Btstrh:a-d.-s., facut de Iocuitorii
comunei Valea-luMon, ca o ra-
mura a Girlei-Morii, pentru ca
aceastasa nu inundeze, in timpu-
rile ploioase.
Dragovi^a, ogas, in com. rur.
Ciresul, plaiul Cerna, jud. Me-
hedinti.
Dragul, piriias, jud. Bacau, pi.
Siretul-d.-j., com. Tamasi, care
se varsa in piriul Tamasi.
Dragulea, deal, pe mosia Iba-
nesti, com. Ibanesti, pi. Prutul-
d.-s., jud. Dorohoiii.
Dragulea, iaz, cu o suprafa^a
de 21 hect. 49 aril, pe terito-
riul satului Ibanesti, com. cu
acelasi nume, plasa Prutul-d.-s.,
jud. Dorohoiu.
Dragulei (Valea-), vale, pe mo-
sia Ibanesti, comuna Ibanesti,
plasa Prutul-d.-s., jude^ul Doro-
hoiu.
Dragulul (Gitul-), brat, in jud.
Ialomi^a, pi. Borcea, teritoriul
comunei Varasti, comunica cu
lacul Mostistea.
Dragulul (Poiana - ) , poiana,
situata la S.-E. comunei Sur-
patele, pi. Oltui-d.-s., jude^ul
Vilcea, la poalele dealuiu! Cai-
nesti.
Dragva, ratnura de dealuri^ in
jud. Neam^u, ce se detaseaza
din dealui Ca^inul, in direc^i-
une N. -S., paralel cu piriul
Tazlaul, pana in dreptul satului
Frumoasa. Serveste de hotar in-
tre com. Tazl&ul si com. R&diul,
Soctf si in partea Cindestilor.
Dragva, piriias, jud. Neam^u.
Izvoreste dintreramurile Dragva
si lurcani, in punctul unde
aceste dealurf fac intersec^iune.
Curge in direc^iune S.-E. prin
frumoasa vale-podis numita Po-
iana-Lingurarilor, unde primeste
din dreapta piriul Lingurari.
Strabate teritoriul comunef So-
cea, udind satul V&durerele, in a-
propierea cSruia se varsa\ pe
partea dreapta a piriulul R&diul.
Drahnei (Clmpia-), cimpie, jud.
Vilcea. Vezi Tirsa.
Draja, loc arabil, in jud. Tecuciu,
in raionul com. GSiceana.
Drajna, girld, jud. Prahova. Iz-
voreste din Carpa^i, din munte-
le Craiul, trece prin comunele:
Cerasul, Drajna-d.-s. si Drajna-
d.-j., si se varsS, in riul Telea-
jenul, la extremitatea nordicS.
a orasului V&leni - de - Munte.
Face insemnate zig-zagur* la
Moara - dupa -Vale, Ripa-Corbu-
lui, Burdusei, Moara Mihaiu
Popescu, Ripa Stan Bratu si
la Plaisani.
Drajna si-a luat numirea de
la cuvintul slavon draj, ce in-
semneaz& repede, energic, pen-
tru cS aceasta girla are un curs
foarte repede si cind vine mare
distruge tot ce intilneste in
cale-i : maluri, mori, case, gr5-
dinT, etc.
Pe albia girlel Drajna se ga-
seste multa piatr& de construc-
\\e si calcara, din care se fa-
brics, var alb gras, foarte bun.
Pana. acum luau piatrS. de var
de aci si Iocuitorii din comu-
nele $irma si T&riceni. Acum
mosnenii T&riceni nu mai vind
piatra, ci fabric^ varul, arzindu-1
mult mai bine ca eel de la
Hosted by
Google
DRAJNA-DE-JOS
224
DRAJNA-DE-JOS
$irma, cu lemne din padurile
lor. Pe fie-care an se fabrica
in comuna o jumatate milion
kilog. var alb gras, de cea mai
buna calitate.
Drajna-de-Jos, com, rur., plaiul
Teleajenul, jud. Prahova.
Poztyiunea acestei comune e
placuta. La N. are un deal,
ce vine de la N. si se ter-
mina in centrul comunei prin
Piscul-Domnului; la S.-E. un
alt deal ce o desparte de co-
muna Predealul; la V. apele
cristaline ale riului Teleajenul,
care o despart de comunele :
Homoriciul, Teisani, Olteni si
Valeni-de-Munte.
E situata pe ambele maluri
ale piriulu! Drajna si pe maiul
sting al riului Teleajenul, la 31
kil. departe de capitala jude-
^ului.
Se compune din 4 catune:
Drajna-d.-j., Fagetul, Podurile
si Chiri^esti. Are o populate
de 508 familil sau 2277 suflete
(1127 barbatf si 1150 feme!),
carl locuesc in 587 case.
In comuna sunt 2 biserici
deservite de 2 preo^i.
Afara de agricultura, si a-
ceasta prea pu^in, din cauza
terenului impropriu culture!, lo-
cuitoril se mai ocupa cu po-
micultura, fabricarea varului si
a {uicei. Maioritatea locuitori-
lor merg in jude^ele de cimp,
Ialomi^a si Braila, si lucreaza
cu bra^ele, unde sunt angajap
cu acte agricole la proprietari.
In cat. Drajna-d.-j. sunt 2
mori pe riul Teleajenul si i,tot
de apa, pe piriul Drajna, in cat.
Fage^elul. Pe riul Teleajenul, in-
trecele 2 morf, este si o piva.
Locuitoril, in numar de 323,
s'au improprietarit la 1864, pe
mosia D-ne! Maria Filipescu,
fiica decedatului Alexandru N.
Filipescu, proprietarul mosief
Drajna, cind li s'au dat 13 12
hect. pamtnt. Ei au 786 boi,
311 vaci, 44 cai, 384 porci $i
1763 01.
Scoala dateaza in comuna
de la 1870; dar regulat func-
^ioneaza din anul 1880. Localul
e proprietatea comunei, oferit
de D-l Nicolae Butoiu. In a-
nual scolar 1892 — 1893 s'a fre-
cuentat de 70 bae^i, din nu-
marul de 384 copii (187 ba-
e{i si 197 fete), cu virsta de
$coa!a. Intre^inerea personalului
costa anual 1404 lei.
Stiu carte 165 barba^i ?i 17
femei.
Ca locuri insemnate in co-
muna sunt : Valea-Stanestilor,
unde se zice ca a fost un sat.
Aci se vad gropi, fragmente
de caramida, hirburi $i pietre.
LocuitoriT acestui sat erau mos-
neni, si se zice ca ?i-au vindut
toata mosia proprietarului de
atunci al Drajnei, iar ei sau
retras in com. Drajna-d.-s., unde
aveau alta mo$ie.
Tot aci mai este Virful-lui-
Craiu, pe virful caruia se ga-
sesc purine ruine ale uneT zidiri
vechi si Valea-Draculm, intre
muntele Clabucetul si Virful-
lui-Craiu, pe unde a trecut o
veche si frumoasa cale pavata,
ce ducea in Ardeal.
Comuna se intinde pe o su-
prafa^a de 2651 hect. dintre
care: 13 12 hect. ale locuitori-
lor, fo$t! claca^i si 1339 hect.
ale D-nei Elena Cre^ulescu.
In aceasta comuna sunt 34
velni^e, m can se fabrica, in
anil roditori, 1 160 hectil. ^ui-
ca, dupa 121 hect. livezi de
pruni.
Sunt 97 stupi de albine.
Pe malul sting al riului Te-
leajenul se gasesc doua locality
cu sare: una mai sus de Va-
lea-Stanestilor, numita Nucii-
lul-Baltag si alta mai la vale
de Valea - Stane^tilor, numita
Uie$ti. In ambele aceste loca-
lity! sunt stinci de sare aco-
perite cu un mic strat de pa-
mint. Sunt pazite de do! paz-
nici plati^i de stat.
Pamintul nu e tocmat pri-
elnic culture!. Terenul cultiva-
bil produce in termen mijlo-
ciii : 688 hectol. griu, 2916
hectol. cinepa, 6000 kilgr. fa-
sole.
Comerciul se exercita in co-
muna de 3 circiumari.
Veniturile si cheltuelile comu-
nei se balanseaza cu 3538 lei
anual.
Sunt 308 contribuabili.
Pe maiul drept al piriulul
Drajna, pe coasta dealulm Pis-
cul-Domnului, prin partea cea
mai populata a comunei, trece
$oseaua jude^eana Valeni-Po-
se^ti-Buzau. O alta cale se des-
parte din ?oseaua jude^eana, din
fata bisericei Sf. Alexandru, si
trece spre N., prin cimpia
Stane?tilor, Valea - Stane^tilor,
cat. Fagetul, apa Drajna ?i
intra in com. Drajna-d.-s. A-
ceasta cale nu e soseluita.
Comuna e brazdata de 2
dealuri : Dealul de la N., a-
vind 4 piscuri insemnate : Vir-
ful-Cetatelei, Piatra, Piscul-lui-
Birsan, Piscul-Domnului ; Dea-
lul de la S.-E., avind ca virfuri :
Scafele, Pi^igoiul si Virful-Peri-
lor. Toate aceste serva de pa-
?une. Intre Piscul-Domnului si
riul Teleajenul se afla Cimpia-
Stane^tilor, acoperita cu sema-
naturi.
In fata bisericei Sf. Alexan-
dru este o mica moviia; alta
se afla mai spre S. ?i alte doua pe
Cimpia-Stane^tilor, care — se
afirma — ar fi datind din tim-
pul Tatarilor.
Tot de aceasta comuna mai
\\n si mun^ii: Virful-lui-Craiu,
parte din Clabucet, Piciorul-
Hosted by
Google
DRAJNA-DE-JOS
225
DRAJNA-DE-SUS
Dracului, Curmatura, Bocirnea,
Gamalia, Tatarul, parte din Za-
ganul, Plaiul-Chiojduhn, Schiaul
si pana in frontiera AustrieT.
Acesti munfi sunt acoperipf cu
paduri seculare de fagi si brazi
si au pasunl bogate. Nutresc
oile si vacile de la 6 stinl si
5 suhatun.
In com. Drajna-d.-j., pe cind
traia boierul Alexandru Fili-
pescu, proprietar, se afla o
mare si bogata biblioteca si un
palat al sau cu mai multe tur-
nuri, ce slujeau de ascunzaton
in timp de razmiri^e. Parte din
acele turnuri s'au darimat din
cauza cutremurulm de la 1802,
iar parte sunt acum restaurate.
E udatade riul Teleajenul, pi-
nul Drajna si vaile : Turburea,
Valea-Stanestilor si a Zalogi-
lor.
In raionul com. Drajna-d.-j.,
ia cat. Fage^elul, sunt 2 lacuri : u-
nul in apropiere de piriul Draj-
na, cu o suprafa^a de 400 m.
p. in care se gaseste multa ca-
racuda ; cel-1'alt mai sus, mult
mai mic si mai adinc, acope-
rit cu stuf.
Drajna-de-Jos, sat, face parte
din com. rur. cu acelasT nume,
plaiul Teleajen, jud. Prahova.
Are o populate de 1670 locu-
itori (817 b. si 853 f.) Este re-
sedin^a comunei.
Aci e scoala si cele douabi-
serici ale comunei. Una din a-
ceste doua biserici, cu patro-
nul Sf. Alexandru, situata pe
cimp, la capul aleelor de nuci,
s'a construit la anul 1844 cu
spesele decedatului Alexandru
N. Filipescu, fost proprietar al
acestei mosii. Are un frumos
aspect exterior, iar ca interior
se deosebeste de alte bise-
rici, de oare-ce n'are sfinflf
zugravi^i pe pere^i, ci numai
cite-vaicoane. In fata, d'asupra
usei, se afla urm&toarea in-
scrip^ie :
cAcest sftnt templu s'a zidit In onoa-
rea unuia in Treime Dumnezeu ?i lauda
cuviosuluT et patron Alexandru, cu
cheltuiala de Dumnezeu zelosuluY pro-
prietar Mare Logofat Alexandru N. Fi-
lipescu tn anul 1844.
«MDCCCXLIV >
Aceastcl biserici are o clo-
potni^a cu 3 clopote, situate la
spatele bisericel, in dosul alta-
rului. Atit exteriorul cit si in-
teriorul o face sa se asemene
mult cu bisericile catolice.
A doua biserica, cu patronul
Sf. Nicolae, este construita" din
anul 1879.
In raionul satului sunt vechile
case boeresti ale familiei Fili-
pescu-Drajneanu, acum restau-
rate.
Drajna-de-Sus, com. rur., jud.
Prahova, plaiul Teleajenul.
Si-a luat numele de la girla
Drajna, ce o strabate in tot
lungul s£ti, de la N.-N.-V. spre
S.-S.-E. Aceasta ap£ s'a numit
ast-fel de la cuvintul slav «draj»,
care insemneazci repede, energic.
Asuprainfiin^arel acestei com.
legenda spune urmatoarele: In
vremea de demult, pe cind nici
nu eraii Rominii p'aici, in acea-
sta vale strimta, dar asezata bine
a fost un sat dac, mare si fru-
mos.
Cind a venit Tratan, ImpSra-
tul, cu soldafii sSi a batut pe
Daci si lea luat {ara, atunci
satul Dacilor din acest loc a
atras mult bagarea de sea-
ma a generalilor ImparatestT,
can au gasit cu cale si au
si facut in acest loc, pe dea-
lul «Gradistea», un lag&r mare
si statornic, cu cazarme si inta-
rituri numai de zid de caramida.
Imprejurul lagaruiui s'a format
un orasel bogat. Aci mai tirziu
ati venit limb! pagine despre
Soare-rSsare ?i au darimat ce-
tatea pana in Vasul pimintuluf,
iar lumea s'a pribegit de frica
robiciunilor. Dupa nistovirea vtr-
tejulul pagin s'au retras aid
numai doua din familiile pribe-
gite: Pintestil si Bolinestii, al
c&ror stranepo^i populeaza as-
ta-zf com. Drajna-d.-s. si Ogre-
tinul.
Este situate pe vaile apelor
Drajna si Ogretinul, intre dea-
lurile : Leurdeanul, Cetafeaua si
Scafele, la 35 kil. departe de
Ploesti, capitala jud. si la 7 kil.
de Valeni, resedin^a plaiuluL
Dela inceput, comuna a fost
situate pe acest loc; dar in lo-
cul unde odinioara era centrul
satuluT, cu m&re$ul lagaY, acum
sunt holde cu porumb, griii si
ov&z; pe unde erau atunci vil
frumoase, acum sunt pSdur!, in
carl se gasesc ict si colea tul-
pinl de aguridcl.
Comuna Drajna-d.-s. n'are nici
un catun alipit. Inainte de anul
1 864, comuna vecina C&tunul, ^i-
nea de com. Drajna-d.-s.,' pe te-
ritoriul c^reia s'au si improprie-
t^rit, asemenea si c5t. Podurile
si Sfoara-Gradistea, carl acum
^in de Drajna-d.-j.
C&tunele Fagetul si Podurile,
ce {in de Drajna-d.-j., sunt asa
aproape de Drajna-d.-s., in cit
formeaz£ o singurS grup^ de lo-
cuin^e, pe cind de Drajna-d.-j.
sunt separate prin distance de
3 — 8 kil. Aceste c&tune {in de
sec^iunea scoalei din Drajna-
d.-s. si locuitoril lor sunt eno-
riasi al bisericii Pintesti din
Drajna-d.-s.
Are o populate de 232 fa-
milii, sail 1020 suflete (517 bSr-
ba{!, 503 femef); sunt i54contri-
buabiil; 226 case de locuit, iar
13 nelocuite.
In comuna sunt 2 biserict:
Biserica-Pintestilor, cu hramul
sf. Voevozi si sf. Nicolae si-
59623. Ma-ele J)ic(iori(ir drograiiv- Vol. 111.
29
Hosted by
Google
DRAJNA-DE-SUS
226
DRAJNA-DE-SUS
tuat& sub poalele dealului Sila,
pe malul drept al Drajnef, con-
struita la anul 1852 cu spesele
decedatulul Negoi^a Pintea si
reparata in anul 1893.
Biserica Bolincestilor, cu hra-
mul Cuvioasa Paraschiva si
Sf. loan, situata aproape de
ruinele Gradistea pe malul
sting al ape! Drajna; s'a con-
struit de locuitorl la anul 1872.
Ambele biserici sunt, actual-
mente, deservite de 2 preo^T, 2
cintare^I, si 2 paracliserf.
Pe linga agricultura, pomicul-
tura si cresterea vitelor, locui-
torii se mat ocupa cu fabricarea
varului alb, si a rachiului de pru-
ne; cu dulgheria, zidaria, rotaria,
carausia, etc. Sunt: 8 varan,
25 fabrican^i de {uica, 10 dul-
gheri-timplarT, 5 zidarf, 8 rotan,
60 chirigiT, si restul sunt mun-
citorl agricolT, cart muncesc cu
contracte agricole in cimpitle
BraileJ si Ialomi^ei, si chiar in
ale Prahovei.
Maioritatea locuitorilor sunt
mosneni; 18 s'au improprietarit
la anul 1 864, pe mosia deceda-
tului Moise Panculescu, si li s'aii
dat 44 hect. pamint. Mul{i lo-
cuitori din com.: Drajna-d.-j.,
C&tunul si Homoriciul s'au im-
proprietarit la 1864, tot pe te-
ritoriul acestel comune.
Locuitorii ati : 14 ca? si lepe,
242 boT, 144 vacT, 850 01 (ose-
bit de cele strinse in fie-care
an pentru a se taia toamna la
zalhanale).
Fructele pomilor roditori le
desfac la orasul Bucuresti, unde*
se gasesc mai muh;T precupe^i
din aceasta comuna. fuica o
vind angrosistilor din Valeni-de-
Munte si Ploesti si acestia o
desfac in Ploesti si Bucuresti;
varul alb-gras il desfac in Bucu-
resti ma! cu seama; vitele mar!,
pastrama dela zalhanale, seul si
pieile le desfac in Ploesti. Dul-
gheril', zidaril si rotarii lucreaza
aici si in com. vecine, cind sunt
chema^f.
In raionul com. sunt 3 zalha-
nale, 9 mori de apa si o piva,
pe apa DrajneT.
Scoala func^ioneaza regulat in
comuna dela 1881. Localul e
proprietatea inva^atorului D.
Bazilescu. S'a frecuentat in anul
trecut de 82 baep si 8 fete,
din numarui de 139 copiT (74
barbatT, 65 fete), cu virsta de
scoala. Cu intretinerea persona-
lului se cheltueste anual 1404
lei. Stiti carte 165 barba^i si 15
femei.
In centrul com. Drajna-d.-s.,
pe coama dealului Gradistea,
intre apele Drajna si Ogretinul,
se gasesc urme din ruinele
unul castru Roman, cu forma
patrata si in suprafata de peste
20 hect.
Acest castru are o poziti-
une strategica, pus in raspintia
a treT val insemnate, si incins
cu piscurl, ca: Ceta^eaua, Pis-
cul-Domnului, Sila, Scafele, Le-
urdeanul, Mircea, Rosul, Chilia,
La-Cruce, Piatra, etc.
Ruinele fiind pe coama si
pantele dealului, lesne s'au pra-
padit, pe cind daca ar n* fost
pe vale saii ses, s'ar fi conser-
vat mat bine, sub protec^ia stra-
turilor suprapuse ale solului.
Unele din caramizi intregi
rupte, ce rar se mai gasesc,
poartainscrip^ia: LEG. I. ITAL.;
altele LEG. V. MAC. ; altele
LEG. Xr C. P. F. iar altele CO.
COM. Ceia ce insemneaza : Le-
giunea I Italica, Legiunea V
Macedonica, Legiunea XI Clau-
dia Pia Eidelis si Cohorta Com-
magenilor.
Din aceste inscrip^iunlf reiese,
dupa cum a dovedit d. Toci-
lescu, ca f ara Romineasca la
E. de Olt facea parte din pro-
vincia romana Moezia Inferioara,
de oare-ce cite si trele legiunile
indicate aveau garnizona lor in
aceasta provincie. Riul Olt for-
ma limita intre Dacia si Moe-
zia Inferioara.
In aceste ruin! se mai gasesc
farimaturi fara inscriptii, pre-
cum: caramizi groase ce ati ser-
vit lazidinsi pardoseli ; caramizi-
tigle, lampioane de lut, coade
si hirburi de vase, globulete de
caramida sau de pamint ars de
marimea unui mar; bolovamde
prund forma^i din argila impa-
nata cu mici pietriceie; bolo-
vani albi rupti din vre-o stinca
calcaroasa ; pietre poroase de
mai ; bucatT de sticla ; frinturl
de sagetT mincate de rugina ;
frinturi de cutite in forma unui
cosor, sabii dace transformate
in rugina, etc.
Se mai gasesc din cind in
cind prin farina si monede ro-
mane vechT.
Patru monede din cele ga-
site pana acum au ,fost in po-
sesiunea d-lui D. Bazilescu, in-
vatatbrul scoalei: una de bronz
cu efigia lui Nero ; una de ar-
gint din timpul RepubliceT Ro-
mane; una tot de argint cu ti-
pul lui Traian si una asemenea
de argint, cu un tip necunos-
cut, lipsind inscrip^ia. Pe cele
trei d'intiiu le-a oferit Muzeului
National de Antichita^if.
Caile, prin care acest castru
cotnunica cu cele-1'alte parti ale
Daciel erau : 1. Calea spre V.,
care trecea prin Faget si des-
fiinfatul sat Stanesti si se lega
la gdra. Teisanilor cu marea so-
sea impietrita, care, se zice —
dupa spuseie batrinilor — a tre-
cut prin comunele : Boldesti,
Magurelele, Scaiosi, Gura-Viti-
oareT, Valeni-de-Munte, Homo-
riciu, Izvoarele, Maneciul-Pamin-
teni, Maneciul-Ungureni, catu-
nele: Valea-Larga si Plae^ul,
apoT de aci se indrepta pe al-
Hosted by
Google
DRAJNA-DE-SUS
227
DRAJNA-DE-SUS
bia Telejenelulul, pe Valea-Dra-
culul in sus si trecea in Tran-
silvania pe la Poiana-Fetei.
Pe aceasta cale, numita de
popor Drumul-Tatarilor, a co-
municat acest castru cu cele-
l'alte cetap din Dacia-Superi-
oara si cu cele din Dacia-Me-
ridionala.
2. Calea spre S. mergea pe
albia apei Drajna pana la Va
leni-de-Munte, unde se intilnea
cu soseaua indicata mai sus.
3. Calea spre E. mergea prin
albia Ogretinului prin pasul Nuc-
soara, prin Posesti,Tirlesti, Bis
ca, etc.
In anul 1888, luna Aprilie, a
venit in Drajna-de-Sus, d. Gri-
gore Tocilescu, Directorul Mu-
zeului National de Antichitap,
a facut studii si a confirmat
cele spuse aci. In prezen^a d-sale
s'a facut o mica sapatura in coa-
ma dealului, la mijiocul ruinelor,
$i, la ci^i-va decimetri sub solul
arabil, s'a dat de interiorul u-
nei camere cu stilpi de cara-
mizi, puse pe lat si unite prin
ciment. Stilpii aveati inahumea ca
de un metru, si se aflau la o
egala distant unul de altul ; ca-
ramizile de forma patrata, cu
laturea ca de o palma si cu a-
ceeasi inscrip^ie : LEG. V MAC.
De sigur e vorba de un hypo-
caust.
Intre stilpi s'a gasit: cenuse,
carbuni, coji de melci man,
oase de animale, un corn si un
dinte mare. De o parte si de
alta a stilpilor se aflau cite
2 stilpi de olane, trinth:! jos.
D'asupra acestei camere, cu
cite-va zile mai inainte, se gasise
de proprietarul locului, 4 cara-
mizif foarte man, in forma pa-
trata, cu o greutate de 40 kgr.
fie-care. La ci^i-va pasispre S.,
la o mica adincime, s'a mai ga-
sit un fragment din pardoseala
unei case, alcatuita din cara-
mizl ornate cu dungule^e para-
lele fara inscrip^tf si aster nute
orizontal pe pamint.
Din 1888, nu s'a mai facut
alte sapaturf si din an in an
indiciile ruinelor se pierd. Prin
araturi si sapaturl anuale se
scot de cultivator! una cite una
pu^inele caramizi ce se mai ga-
sesc si se dac la casele lor,
unde le intrebuin^eaza la cons-
truc^iuni. Cu timpul — si nu e
mult pana atunci — ti'i se va
maT gasi nimic.
Facindu-se sapatun sistema-
tice, probabil ca multe se vor
putea descoperi asupra acestuT
castru, cunoscutazi sub numele
slavon de Gradistea (orasintarit).
Suprafa^a totala a com. Draj-
na-de-Sus pana la anul 1864 a
fost de 1500 hect, dar scazfn-
du-se pamintul dat clacasilor,
ce acum sunt alipi^i la comu-
nele vecine : Drajna-de-Jos, Ca-
tunul si Homoriciul, ramine ca
suprafa^a numat 1250 hect.
Cantitatea anuala medie de
fuica, ce se fabrica in comuna
este de 500 hect.
Carieri de piatra nu sunt in
comuna, dar albia sail prundul
girle! Drajna, se poate socoti
ca cea mai bogata cariera cu
piatra de construc^ie (lespezi)
si piatra (gogoni) calcara, din
care se fabrica eel mai bun var
alb gras.
Mine de sare nu sunt, dar
locuri sarate sunt pe panta
stinga a TeleajenuluT, in fa^a
Ocnelor Romane, unde este si
un mic vilcel cu apa sarata nu-
mit Sara^elul.
Din cauza ca lipsesc duzii,
gindacl de matase se cultiva
prea pu^in; stupi cu albine sunt
122.
Numai 315 hect. din terito-
riul com. e prielnic la toata
cultura. Dintre pomf roditori
sunt: 1500 meri, 500 perl, 20
duzi, 400 ciresi, 1000 nucl 25000
prunf, 200 persid, etc. Livezile
de fine^e produc anual in ter-
men mediu 250 care de fin,
a 1000 kgr. de car.
Comerciul se exercita in co-
muna de 8 circiumarf.
Budgetul comunel pe anul
1893—94 are la venitur! 2633
leJ si la cheltuelf 2600 lei.
§osele mai principale sunt :
soseaua jude^eana Valeni-Po-
sesti ; soseaua vecinala Drajna-
Cerasul, legata cu cea judefeana
prin punctul Gradistea; soseaua
vecinala Drajna-Ogretinul, ce in-
tra in comuna Ogretinul prin
punctul Moinari, si alte dru-
murJ de pu^ina important.
Comuna e brazdata de rre!
dealunf : ^Dealul de la N. E. ce
incepe din creasta Carpa^ilor,
din muntele Craiul si se lasa.
spre S. printre girlele Drajna,
si Ogretinul, terminindu-se la
confluen^a acestor ape prin Mu-
chea-lui-Pirpala. Acest deal are
urmatoarele piscurl insemnate :
Piatra-Lunga, Leurdeanul, Pis-
cul-lui- Ciocan, Chilia, Piscul-
Trasnit, Gradistea si Muchea-luf-
Pirpala.
b) Dealul de la V. si S.-V,
ce incepe tot din muntele Cra
iul si se lasa spre S., prin
tre girlele Drajna si Teleajenul
terminindu-se la confluenfa a
cestor ape, cu Piscul-Domeniu
lul, in com. Drajna-de-Jos, avind
ca piscurl : Ceta^eaua, La-Cruce,
La-Piatra si Piscul-Domeniulm.
c) Dealul de la S. si S.-E., nu-
mit Ciocracul, cu piscurile : Sea-
fele si Malul-de-Rasuna.
PoenI sunt : Proscanul, Pe-
Vale, Vaduri, Chilia, Groapa-
Oaneif, Groapa-Larga, Groapa-
Cornulul si Poiana.
Surpaturi man are una, nu-
mita Sila si doua san^url : Hula,
mai principals, intre Gradistea
si Muchea-luI-Pirpala.
Hosted by
Google
DRAMBOVNICUL
228
DKANOVA'fUL
Dealurile a si b au direc^iu-
nea N.-S., iar dealul c direc^t-
unea E.-N.-E. spre V.-S.-V. Dea-
lurile sunt acoperite Jn cea ma!
mare parte cu paduri tinere de
fag, stejar, plop, anin, etc., si
restul cu fine^e, semanatur! si
livez! de prunT.
Comuna e udata de riurile :
Teleajenul, Drajna, si Ogreti-
nul si de valcelele : Dragomirei,
Valea cu Jugastri, Valea -Podu-
rilor, Groapa-Oil, Proscanul, Pe-
Vale, Groapa - Chiliilor, Groa-
pa-Oane!, Groapa-Larga, Groapa
Cornului, Groapa-Ceta^elei, Fun-
dul-Poene!, Sila, Voichi^a, Podo-
reanca, Apa-Dulce si Sara^elul.
Se margineste cu comunele :
Ogretinul, Cerasul, Izvoarele,
Homoriciul, Teisani si Valenr
de-Munte.
Drambovnicul, riu, ce inccpe
dinjud. Argesul siintrain Vlasca
pe la satul Fierbin^i, apoi sco-
boaraprin satele; Selari, Draght-
nesti, Gratia, Cirtojani, Roata,
Uesti-Golesti si da in Neajlov
la satul Vadul-Lat. Prime? te in
mersul In! apa Jirnovul, in drep-
tul satdlu! Gratia.
Dranov, lac mare, in jud. Tulcea,
pi. Tulcea,peteritoriulcom. rur.
Morughiol (91 anume pe acela
al catunulu! sau Dunava^ul-de-
Sus) ; este situat in partea E-
a plase! si cea sud-estica a co-
mune! intre iezerul Razelm, Mare
si girla Danava^ul de care e
alimentat prin 4 girl! ma! mic! :
Pietuaful, Semnaful, Dra^atca si
Cerne^ul; a fost format or! de
vre-o revarsare anterioara a
bra^ulu! St. Gheorghe, sau dupa.
o alta explicare, ar fi ramasi^a
apelor Mari!, care odinioara ve-
nea pe aci, dar cu care ne ma!
comunicind de mult, si fiind in
continuu alimentata de Dunare
prin bra^ulDunava^ul, si-aschim-
bat incetul cu incetul calita-
tea apelor, devenite cu timpul
dulci ; este inconjurat de toate
parole cu stuf; se scurge in
iezerul Razelm prin girla Dranov;
are o intindere de peste 800
hect.; confine peste de cea ma!
buna calitate si in mare canti-
tate si al caru! venit insemnat
aparfine statulu!; pe malul sau
estic se aria una din cele ma!
insemnate pescarii.
Dranov, girla, jud. Tulcea prin
care lacul Dranov se scurge in
iezerul Razelm; porneste din ex-
tremitatea sud-vestica aDrano-
vulu!;se indreapta spre V., in-
tr'o direc^ie generala de la N.-
E. spre S.-V.; face ma! multe
cotitin, si, dupa o lungime
de 4 kil., se termina in Ra-
zelm, spre E ; pe malul e!
sting merge si hotarul plasilor
Tulcea si Sulina;la guraeteste
un catun de pescan, cu acelas!
nume.
Dranov, grind, sau loc ridicat
d'asupra stufulu! inconjurator,
in jud. Tulcea plasa Sulina,
pe teritoriul comune! rurale St.
Gheorghe Kadirlez, in partea
sudica a plasi! si cea sud-
vestica a comune!, nu departe
de malul Mari! ; are o forma
lunguia^a; este o continuatie a
Grindulu!-cu-Tresti! ; are o in-
tindere de 40 hect., neproduc-
tive, fiind acoperite cu nisip.
Dranov, cherhanea sail pes car ie
insemnata in jud. Tulcea, plasa
Tulcea, pe teritoriul com. rur.
Moru-Ghiol (si anume pe acela
al catunulu! sau Dunava^ul-de-
Jos), in partea sud-estica a pi.
si a comune!, asezata pe malul
estic al marelu! lac Dranov, de
la care 'si-a luat si numele.
Dranov, punct trigonometric de
observa^ie, de rangul I-iti, in
jud. Tulcea, pi. Tulcea, com,
Moru-Ghiol, catunul.Dunava^ul-
de-Sus, in partea sud-estica a
plase! si a comune!, pe malul
estic al laculu! Dranov, linga
pescaria cu acela?! nume ; are
1 m. inaltime si domina stufa-
riile dimprejur.
Dranov-Copac, punct trigono-
metric de observable, in com.
St. Gheorghe, pi. Sulina, jud.
Tulcea, in partea vestica a plase!
si a comunei, linga girla Cer-
netul.
Dranova^ul, com. rur., in E.
plase! Oltetul-Oltul-de-Sus, jud.
Romana^i, formata din satele
Dranova^ul (iOOO locuit.), Sc-
garcea (560 locuit), Izvorul (225
locuit.) si Gradistea (200 locuit.),
situata in dreptul Slatine!, pe
apa Dranovatul, nu departe de
Olt, 17 kil. departe de Bals
si 35 kil. spre N. de Caracal,
pe un teren cu o altitudine de
195 m. d'asupra nivelulu! mari!,
pe Dealul-Secilor. Com. Drano-
vatul e in apropiere de gara
Arcesti.
Are 5 16 famili!, sau 1985 sufle-
te, din car! : 1046 barba^! si 936
feme!; 802 casatori^f si 1183
necasatoru:!.
Sunt 362 contribuabil!.
Stiu carte 59 persoanc, nu
stiti 1926.
Bugetul comunei pe 1886/87
a fost de 5212 le! laveniturisi
5168 lei la cheltuel!. Locuitori!
se ocupa cu agricultura si cre-
sterea vitelor.
Vite mar! sunt 1471, vite
mici 2709 si pore! 730.
Areo scoalaprimara, condusa
deun inva^ator, frecuentata de 16
baep, din 46 copi! (29 b. si 17 f.)
in stare a o urma ; 3 biserici :
Sf. Nicolae (1881) in Drano-
vatul, Sf. Grigore, in Izvorul
Hosted by
Google
DRANOVATUL
229
DR&COAU
(1861) si Sf. Dumitrul in Gra-
distea, deservite de 3 preo^i si
6 cintare^i. Sunt 7 circium!.
Dranova^ul, mosie a statuluT, in
jud. Romana^i, cu o arenda a-
nuala de 26200 lei pe 1887/88.
Dranovului (Gura-), sat, sau
mat bine zis, adunatura de cite-
va colibe de pescar!, situate in
com. Moru-Ghiol, plasa Tulcea,
jud. Tulcea, catunul Dunava^ul-
de-Jos, pe malul estic al lacului
Razelm, la gura girlei Dranov;
locuitorii in numar de 1 5 familii,
cu 35 suflete, sunt Rus!, si se
ocupa numai cu pescaria, atit
din lacul Razelm, cit si din lacul
si girla Dranov.
Dravarschi, movild, pe terito-
riul com. rur. Casap-Chioi, pi.
Istrului, jud. Tulcea; este unul
din virfurile dealului Cara-Bu-
rum; este situata in partea es-
tica a pi. si cea centrala a comu-
nei; are o inal^ime de84m., si
este punct trigonometric de ob-
servable de rangul al 3-lea, do
minind asupra piriului si satu-
lui Casap-Chioi; pe la poalele-i
trece drumul comunal Hamamgi-
Casap-Chioi ; este acoperita cu
verdea^a.
Draxinul, munte, plaiul Dimbo-
vi^a, jud. Muscel, ce formeaza li-
nia de despar^ire intre riul Dim-
bovi$a si Argeselul, impreuna
cu mun^ii: Mara, Preajma, Te-
felega, Muntisorul, Capitanul,
£*Plaisorul, Prava^ul, Altamusul
si Mateiasul.
Draxinul, pddure, supusa regi-
gimului silvic, in raionui comu-
nei Rucarul, plaiul Dimbovi^a,
jud. Muscel.
Draceni, sat, pe Domeniul Co-
roanei, comuna Malini, jude-
^ul Suceava, al carina inceput
a fost pus de niste pgan!,
rob! al manastire! Slatina, a ca-
rora insubordonan^a le-a a-
tras porecla de dracii din Dra-
ceni. Este asezat pe ^armurile
piriului Suha-Mica.
Are o populate de 351 fa-
mili! sau 1277 suflete (627 bar-
ba$! si 650 feme!), din carl 20
Izraeii^i.
Sunt 280 contribuabil!.
Are o suprafa^a de 296 faici.
Improprietari^i la 1864 si 1881
sunt 6 fruntasi, 106 palmasi si
143 codas!, stapinind 778 falci
si 40 prajini.
Drumuri principale sunt: la
Malini (6 kil.), si la Gainesti
(6500 m.)
Are o biserica, cu hramul
Sf. VoevozT, zidita la anui 1858,
din venitul mosie! Malini, sub
privegherea Mitropolitului Ca-
linic Miclescu si a Arhiman-
drituluT Teodorit. Ctitori! bise-
ricei sunt : Monahul Pahomie,
Ruxanda Doamna, Bogdan VV.
Petru V.V., Ionascu V.V., Con-
stat! tin V.V., Teofana, Maria,
Anastasia, Stefan, top membri
a! familiei lui Lapusneanu, pe
linga car! ma! figureaza in po-
melnic si Mitropolitul Calinic si
Arhimandritul Teodorit. Este
deservita de un preot si do!
cintare^i.
Are o scoala rurala mixta, con-
dusa de un inva^ator platit de
stat, infiin^ata la 1890, frecu-
entata de 100 scolari, din 82
baep si 60 fete cu virsta de
scoala. Scoala e improprietarita
cu sase falc! in 1881, avlnd
local propriu in cele ma! bune
condemn! didactice si igienice,
cladit si inzestrat, cu atenanse,
atelier, mobilier, aparate si bi-
blioteca, de Administra^ia Do-
meniulu! Coroane!.
Drace^ti, fost sat, jud. Dolj, pi.
Amaradia, com. Adincata, as-
ta-zl siliste.
Drace^ti, mosie, in comuna Zlo-
testi, plasa Teleormanulu!, ju-
de^ul Teleorman.
Drace§ti, vale, incepe din apro-
piere de com. Slobozia-Trasni-
tul, judeful Teleorman ; la pu-
#na departare se formeazS in-
tr'insa un piriias, care curge
pe o intinsura pana in preajma
comune! Zlotesti.
Dracii (Valea-), vale, in com.
Trestia, jud. Buzau ; incepe din
ramifica^iile muntelu! Dilma si
se scurge in Valea-Glodurilor ;
apo! ambele se scurg in Valea -
Posobestilor.
Dracinul, ostrov, pe Dunare, ju-
de^ul Dolj, plasa Jiul-d.-j., co-
muna Bechet; este acoperit de
padure in intindere de 100
hectare.
Dracinul - cu - Baltare^ul, pa-
^«r^astatulu!jud. Dolj, pl.Dum-
brava-d.-s., com. fiul. Se ga-
seste pe mosia statalu! Balta-
re^ul-cu-Poiana-Dracina. Are o
intindere de 170 hect. Felul
arborilor ce se gasesc, sunt :
jugastru, ulm!, frasin!, alun!, car-
peni si ar^ar!, Predomina insa
cerul si girni^a.
Dracoaia, cdtun. Vez! Valea-Ca-
selor, jud. Vasluiu.
Dracoaia, sau Dracoasa, munte,
jud. Bacau, pi. Trotusul, com.
Dofteana, situat d'a stinga Tro-
tusulu! si inbracat cu padur!.
Dracoaia, deal. Vez! Podul-Lat,
deal, in com. Lipova, pi. Racova,
jud. Vasluiu.
Dracoaia, loc izolat, com* Alu-
Hosted by
Google
DRACOAIA
230
DRAGAICA
nul, plasa Olte^ul-d.-s., jude^ul
Vilcea.
Dracoaia, pirtti, strabate teri-
toriul com. Lipova, pi. Racova,
jud. Vasluiu ; curge de la S.
spre N. si se varsa in piriul Li-
pova.
Dracoaia, vale, se intinde spre
S. de Valea-Caselor, com. Li-
pova, pi. Racova, jud. Vasluiu.
Dracoaica, baltd, jud. Dolj, pi.
Balta, com. Macesul-d.-j., cc co-
rn unica cu Dunarea prin girla
Irimasului.
Dracoasa. Vezi Dracoaia, munte,
jud. Bacau.
Dracoiul, sail Dracosul, deal,
jud. Bacau, plasa Tazlaul-d -j.,
com. Berzun^i, care face parte
din sira dealurilor dintre Tir-
gul-Mare si Trotus.
Dracoiul, pirin, jud. Bacaii, pi.
MunteluT, com. Agasul; curge pe
tcritoriul satului Agasul si se
varsa in Trotus, pe stinga sa.
Dracoiul, piriias, jud. Bacau, pi.
Tazlaul-d.-s., de pe teritoriul
com. Basasti, care se scurge
in piriul Ludasi.
Dracosul. Vezi Dracoiul, deal,
jud. Bacau.
Dracosul, piriias, jud. Bacau,
pi. Tazlaul-d.-s., com. Luncani,
care curge pe teritoriul satului
Luncani. Is! are obirsia la lo-
cul numit Chicera si se varsa
in Trebisul.
Dracsana, balta, in jud. Dolj,
pi. Jiul-de-Jos, com. Grindeni,
cu suprafa^a de 2 pogoane.
Dracsani, ostrov, jud. Dolj, pi.
Jiul-d.-j., com. Grindeni, cu pa-
dure in intindere de 18 hec-
tare.
Drac§aneasa, colintij in comuna
Beceni, jud. Buzau. E acoperita
de padure.
Drac^aneasa, iavor, in jude^ul
Buzau, cat. comunei Beceni. Se
scurge in Valea-Ocii.
Drac§aneasa, padure, in com.
Beceni, jud. Buzau, proprietate
mosneneasca ; are \6 hect. ; se
subdivide in : Gura-Beciului, La-
cui-hn-Tanase si Titila.
Drac^eni, piriias, jud. Tutova,
ce curge prin satele : Dracseni-
Noi si Dracseni-Vechi, de la
N. spre S. si apoif se uneste
cu piriul Studinejul.
Drac^eni-Noi, sat, in com. Coro-
desti, jud. si pi. Tutova, pe pi-
riul StudinetuI, spre N. de satul
Corodesti.
Drac§eni-Vechi, sat, in com.
Corodesti, jud. si pi. Tutova, pe
piriul StudinetuI si spre N. de
satul Corodesti. Are din preuna
cu satul Dracseni-Noi, 181 lo-
cuiton (din can 24 stiu carte)
si 44 case.
Dracule§ti, sau 'polica, sdtisor,
in com. Mastacani, pi. Prutul,
jud. Covurluiu, in partea de E.
si la departare de 2 kil. de
resedin^a comunala. Are vr'o
10 case si 18 suflete.
Dracule§ti, mosie particular^, de
17 16 hect., in com, Mastacani,
pi. Prutul, jud. Covurluiu. Pamin-
tul acesteT mosii se imparte
astfel: 1001 hect. arabile, 35 vii,
100 finea^a, 43 bal^T si stufarie,
140 imas, 394 padure si 3 va-
tra satului cu acelasi nume.
Dracu§ul, pise, com. Livezile,
pi. Jiul-de-Mijloc, jud. Dolj.
Dracu§ului (Valea-), vale, in
com. Moldoveni, pi. CimpuluT,
jud. Ialomi^a.
Dragaica, vechie nuniire a cat.
Banceasca, din com. Simileasca,
jud. Buzaii. Aci s'a |inut pana
la anul 1864 tirgul Dragaicei.
Dragaica, movild, jud. Braila,
situata in apropierea satului
Stancu^a, ca la 400 metri, spre
S.-V.
Dragaica, movild, in com. Simi-
leasca, cat. Banceasca, jud. Bu
zau.
Dragaica, movild, in com. Cara-
gele, jud. Buzau, in apropiere
de Movila-TurculuT.
Dragaica, coli?id y in com. Toha-
ni, cat. Valea-Scheilor, jud. Bu-
zau, intre Dealul-Jugureni si Vir-
ful-U^ei. Din poalele sale izvo-
resc apele minerale de la Bo-
boci. Are vii renumite. In ve"
chime se ^inea aci tirgul Dra-
gaica, care s'a mutat acum linga
Mizil.
Dragaica, movild, m jud. si pi.
Ialomi^a-Balta, situata d'asupra
coasteT Baraganului, in dreptul
satuluT Cosimbesti.
Dragaica, pise, in com. Gorne-
tul-Cricov, pi. Cricov, jud. Pra-
hova, numit ast-fel, pentru-ca la
poalele lui sunt intinse livezT
de prunT si fin, de unde oame-
nii, can merg la tirgul Dragaica,
is! cosesc nutre^ul necesar pen-
tru acest drum.
Dragaica, movild, in jud. R.-Sa-
rat, pi. Marginea-d.-j., la hota-
rul ei catre pi. Marginea-d.-s.,
Hosted by
Google
drAgaica
281
drAganujl
in partea de V. a com. Marti-
net ti, linga Cringul-Negoescu-
luT. AzI tinde a dispare fiind
necontenit arata de locuiton.
Dragaica, magurd, in com. Pia
tra, jud. Teleorman.
Dragaica, ripd, intre Crainiceni
si satul Homocea, com. en ace-
lasi nume, pi. Berheciu, jud.
Tecuciii.
Dragaica, loc izolat, linga orasul
Mizil, iud. Buzau, unde se piie
tirgul Dragaica, in ziua de 29
Iunie. E o mica continuant e a
tirgulut din Buzaii.
Dragaica, pddure seculara, m
com. rur. Slasoma, din pi. Dum-
brava, jud. Mehedinti.
Dragaica, tirg renumit, in mar-
ginea de S. a orasului Buzau,
jud. Buzau. Incepe la 18 Iunie si
tine pana. la 24 Iunie. La inceput,
servea numai pentru desfacerea
line!, ce se tundea dupa nu-
meroasele 01 ce veneau in munfu
Buzaului, unde se mai aducea
lina si din jude^ele vecine ; dupa
putin timp a devenit si tirg
de vite si mai cu seama de cai,
ce se cumparau de agricultorT
pentru treeratul griului. Prin-
tr'un hrisov al luT Constantin
Moruzzi, din 1793, August 19,
se specified comer^ul ce se fa-
cea, pe timp de 2 zile (22 — 24
Iunie) si dreptul perceperei de
taxe, cuvenit numai EpiscopieL
De la 1802 pana la 1823, din
cauza nesiguran^ei, adesea se
suspenda saii se facea in di-
ferite puncte ale judepiluT. In
timpii mat din urma s'a mutat
definitiv dupa mosia Banceasca
(com. Simileasca)pe mosia orasu-
luT (anul 1864), unde se $ine
si asta-zT. Apogeul sau a fost
pana la 1871. Cu infiin^area
cailor ferate, a inceput sa de-
caza din ce in ce.
Dragaici (Magura-), mdgurti, a-
sezata in jud. Constanta, pi. Sili-
stra-Noua, pe teritoriul com. ru-
rale Mirleanu, si anume in par-
tea nord-estica a plasei si cea
de N. a comunei, la 2 kil. spre
N. de satul Mirleanu ; este ase-
zat pe muchea unel ramificap-
uni vestice al dealulul Zbreia,
la 1 V2 kil. departe de malul
dobrogean al Dunarei; are o
inal^ime de 108 m.; a fostpunct
trigonometric de observa^ie de
rangul al 2-lea si prin inalpmea
sa domina apele Dunarei pe o
buna intindere, ostrovul de pie-
tris, satul si balta Mirleanu, va-
lea Cara-Su, si drumul comunal
Mirleanul-Rasova ; este dec! un
punct strategic important; este
acoperita cu verdea{a si este ar-
tificials.
Dragaicii, (Movila - ), movild,
in jude^ul Constanta, plasa Hir-
sova, pe teritoriul comunei" ru-
rale Topalul, la 3 kil. spre
N, de catunul Topalul; este a-
sezat in partea vestica a plasei
si in partea nord-vestica a co-
munei ; este asezata pe o rami-
ficapune a dealului Topalul, intre
vaile Cechirgea si Picioarele-Ce-
chirgelei, la un kil.de malul Du-
narei si anume de bra^ul Ve-
riga; are o inai^ime de 102 m.
si a fost punct trigonometric
de rangul al 2-lea; prin inah:i-
mea sa domina bra^ul Veriga,
cele doua vaT intre care se
afia, precum si drumul ce duce de
la Topalul la Ghizdaresti ; este
artificials si acoperita cu pasuni.
Dragaicii (Movila-), deal, in
jud. R.-Sarat, pi. Rimnicul-d.-s.,
com. Racovi^eni; se desface din
dealui Hirboca, brazdeaza par-
tea vestica a comunel; se ler-
mina in piriul Cilnaul ; este
acoperit cu padurf si pasuni.
Dragan (Poiana-Boului-), sat,
in jud. R.-Sarat, plaiul Rimni-
cul, com. Bisoca; si-a luat nu-
mele de la muntele la poalele
caruia este asezat in partea de
S. a comunet, la hotarul jude-
{uluf catre districtul Buzau ; are
pozi^ie frumoasa, inconjurat de
mun^i inal^I, acoperiflf cu padurif
seculare ; intinderea si popula^ia
sunt socotite in acelea ale ca-
tunulul de resedinfa Bisoca.
Draganei ( Valea-), vale, pe te-
ritoriul comunei Berevoesti-Un-
gureni, plaiul Nucsoara, jude^ui
Muscel ; se varsa in riul Bratia.
Dragani - Braiasca. VezI Bra-
iasca-Dragani, mosie a statuluT,
din jud. Vilcea.
Draganul, com. rur., jud. Vilcea,
pi. Cerna-d.-j., compusa din 2
catune : Draganul si Tortoesti.
Este situata pe riul Cerna, va-
lea Beica si Draganul si dealu-
rile Tortoesti si Draganul, la 60
kil. departe de capitala jude-
{ulul si la 25 kil. de a plasei.
E brazdata de dealurile : Tortoe-
sti si Draganul, si e udata de vaile
Beica si Draganu. Se margineste
cu comunele : Maciuca, Gusoeni,
Margineni si Rusanesti.
Are o populate de 238 fa-
milil, sau 1005 suflete (490 bar-
bap si 5 1 5 feme!), in care intra
si 6 familtf de pgani; loeuese
in 240 case.
Sunt 182 contribuabili.
In comuna sunt 2 bisericl :
una de zid, in catunul Tortoesti,
fondata la anul 1802 de Popa
Constantin, cu frapi si nepo^il
lui si alta de lemn.
Vite sunt: 15 caf, 70 bof,
1 10 vaci, 20 capre, 160 o! si
60 porci.
Hosted by
Google
DRAGANUL
232
DKAGANUL-BASCOVEL
Locuitoril sunt mo?nenT ?i
se ocupa cu munca cimpului ;
numaf 5 s'au improprietarit la
1864 pe mo?ia statuluf Dra-
ganul, cind li s'au dat 14 hect.
pamint.
Pc valea Draganul, in raio-
nul com., e o moara de macinat.
Veniturile §i cheltuelile com.
se urea la 2000 lei anual.
Draganul, catun, in jude^ul Ar-
ge$, plasa Pite?ti, pendinte de
com. rur. Draganul -Bascovel.
Are 89 familii. Mai inainte aici
era stable de cai de po?te pe
drumul eel vechiu de la Pite?ti
la Rimnicul- Vilcei, intre po?tele
Pite?ti ?i Topologul.
Are o biserica, cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, deservita
de un preot $i un cintare^.
Draganul, sat, face parte din
comuna rurala Draganul, plasa
Cerna-d.-j., jude^ul Vilcea.
Draganul, mahala, in com. rur.
Timna, pi. Ocolul-d.-j., jude^ul
Mehedin^i.
Draganul, mahala, in com. rur.
Busul, pi. Dumbrava, jud. Me-
hedin^i.
Draganul, movila, la 1 x \% kil.
spre S.-E. de satul Ru?e^ul, pe
muchea platoulul de linga Dru-
mul-Oilor, jud. Braila.
Draganul, munte, in com. Vin-
tila-Voda, jud. Buzau, acoperit
de padurea statului.
Draganul, deal, se intinde de
la N. spre S.-E., pe teritoriul
comunei Guge?ti, plasa Crasna,
jude^ul Falciu ; pe coasta lui
despre E. se aria situat o parte
a satulu! Guge?ti.
Draganul, deal, in comuna ru-
rala Strimtul, plasa Vailor, ju-
de^ul Mehedin^i.
Draganul, deal, in comuna ru-
rala Costeni-Covrigi, din plasa
Vailor, jud. Mehedin^i.
Draganul, deal, situat intre satul
Mastacanul ?i satul Sovoaia, in
cuprinsul com. Mastacanul, pi.
Bistri^a, jud. Neam^u.
Draganul, munte, in com. Bisoca,
plaiul Rimnicul, jjud. R.-Sarat ;
se desface din muntele Bisoca;
este a$ezat la hotarul jud. catre
districtul Buzati, brazdind partea
de S. a comunei ; este acoperit
cu padurl $i pa$uni; vara se
fac aci stine de 01.
Draganul, deal, com. Margineni,
pi. Cerna-d.-j., jud. Vilcea.
Draganul, deal, in raionul com..
Draganul, pi. Cerna-d.-j., jud.
Vilcea, pe care se cultiva 54
hect. ?i 50 aril vie.
Draganul, deal, la E. com. Dra-
ganul, plasa Cerna-d.-jos, jud.
Vilcea, numit ast-fel dela numele
unui bandit. Valea Draganul
uda poalele sale $'apoT se varsa
in riul Cerna.
Draganul, pddure, in com. rur.
Secul, pi. Dumbrava, j.id. Me-
hedfrun.
Draganul, trup de padure a
statului, in intindere de 1 00 hect.,
care, impreuna cu Braiasca-Ru-
sine^ti, formeaza padurea Bra-
iasca-Draganul, com. Margineni,
pi. Cerna-d.-j., jud. Vilcea.
Draganul, braf, (prival), in plasa
Borcea, teritoriul com. Calara^i-
Vechl, jud. Ialomi^a.
Draganul, piriil, in com. rur.
Pluta, plasa Motrul-d.-j.,' jud.
Mehedin^i, se varsa in riul Motrul.
Draganul, piriia§, format pe
teritoriul com. Paltinul, jud.
Putna; se varsa in Zabala.
Draganul, piriti, in com. Bisoca,
plaiul Rimnicul, jud. R.-Sarat;
izvore^te din virful Draganul, uda
partea de S. a com., trece
prin catunul Poiana-Boului-luT-
Dragan, fi dupa un curs mic
dar repede, se arunca in piriul
Peceneaga, afluente al riuhiT
Slanic din Buzau.
Draganul, /W?>. Vezi Chicerea,
deal, din com. Zapodeni, plasa
Racova, jud. Vasluiu.
Draganul, vale, in com. rur.
Strimtul, pi. Vailor, jud. Me-
hedin^i.
Draganul, vale, in com. rur.
Costeni-Covrigi, din pi. Vailor,
jud. Mehedin^i.
Draganul-Bascovel, com. rur.
pe apa BascovuluT, jud. Arge?,
pi. Pite^ti, la 13 kil. de com.
rur. Ba$covul-Fle$tii, re?edinta
subprefecturei $i la 5 kil. de
Pite^ti. Se compunedin 8 catune,
adica: Draganul-Oltenii, 89 fam.,
Boge?ti,4i fam.,Tarsesti, 28 fam.,
Boce?ti, 34 fam., Mane$ti,4i fam.,
Dumbrave^ti, 34fam., Bascovelul,
28 fam. ?i Dealul-Cotmeni^ei, 32
fam.; peste tot 327 fam., cu 1537
suflete (din care 3 fam. de Ti-
gani). In com. sunt 2 biserici, una
in Draganul $i aita in Bascovel,
deservite de doi preo^i, doicin-
tarepf $i un paracliser ; o $coala
primara rurala.
Bugdetul com. pe anul 1 882 —
83 a fost de 1152 lei, 11 bani
la veniturJ $i de 1016 lei, 10
bani la cheltueli.
Dupa o publica^iune oficiala
Hosted by
Google
DR&GANUL-OLTENII
233
drAgAne§ti
(1887), aceastSL com. numaYa 298
contribuabili si avea un budget
de 3608 lei la venitunfsi de 2638
lei la cheltueli.
Numarul vitelor era in anul
1887 de 888 capete vite marl
(856 boi si vaci, 32 ca!) si 897
vite marunte (374 oT, I04capre
si 419 rimatori).
Draganul-Oltenii. Vezi Draga-
nul.
Dragae^ti-Paminteni, sat, pi.
Dimbovita-Dealul, cat al comu-
nei Manesti, jud. Dimbovi^a.
Dragae§ti-Ungureni, catun, al
com. Manesti, jud. Dimbovita.
Dragaicei (Movila-), movila,
in jud. Buzau, com. Vadul-So-
resti, facind tot de o data hotar
despre mosia Zoi^a din Rim-
nicul-Sarat.
Dragaice§ti, (Dragaici), catun,
al com. Breaza, jud. Buzau, cu
120 locuiton si 30 case.
Dragaici, catun, jud. Buzau. Vezi
Dragaicesti.
Dragalina, deal,, care formeaza
valea pe care e situat satul Vo-
rovesti, com. Miroslava, plasa
Stavnicul, jud. Iasi.
Draganeasa, sat, face parte din
com. rur. Provi^a-d.-j., pi. Pra-
hova, jud. Prahova. Are o pop.
de 530 loc. (255 b„ 275 f.)
Draganeasa, virf de deal, com.
Vaiea-Lunga, plaiul Prahova,
jud. Prahova.
Aci se gasesc izvoare de apa"
sarata. Alt£-dat<i de aci se ex-
tr&gea insemnate cantitapf de
^eiu.
Draganeasa, pise, in partea de
S. si V. a com. Provi^a-d.-s.,
pi. Prahova, jud. Prahova. Pe
acest pise create tuf&ris de p£-
dure, iar pe alocurea este aco-
perit cu iarba pentru p&sune.
Draganeasa, deal, la E. com. Bu-
nesti, pi. Ocolul, jud. Vilcea.
Draganeasa-Racota, mosie, a
statului, pe care, la 1864, s'au
improprietarit locuitorii din com.
Provi^a-d.-j., plaiul Prahova, ju-
detul Prahova.
Draganeasca, cimpie, in raionul
com. R&zvadul, jud. Dimbovita
Draganeasca, mosie, a statului,
jud. Olt, fost& pendinte de Mi-
tropolia din Bucure^ti, care pe
periodul 1886—96 s'a arendat
cu 802 lei anual.
Draganescul, munte, plaiul Dim-
bovita, jud. Muscel. D'aci riul
Dimbovita, care ud& poalele
sale, ia direc^ia spre S., dupa
ce trece printre picioarele vir-
furilor : Tamasul, Cascul, T&ma-
selul si Piscul-Turciior.
Draganescul, balta' cu izvoare,
la S. de cat. Draganescul, pi.
Sabarul, jud. Ilfov, acoperita cu
trestie si rogoz.
Dragane^ti, com. rur., jude^ul
Prahova, plasa Cimpul.
Este situata pe malul sting
al riului Prahova, la 30 kil. de-
parte de capitala jude^ului. Aci
e resedin^a pl£sei Cimpul.
Se compune din 3 c^tune:
Dr&ganesti, Meri si Baraictarul-
Brebul, avind o popula^iune de
1672 locuitorl (844 b£rba$I si
828 feme!), in plus 15 fam. de
Jiganl, cad se ocup£ cu agri-
cultura si fierSria.
Sunt 420 fam.; 315 contri-
buabili; 322 case.
In com. sunt trel biseridf :
una in Baraictarul si dou& in
c&tunul de resedin^. Dintre a-
ceste dou£, una s'a fondat la
anul 1667, dup^ cum se constats
din urm£toarea inscrip^iune:
AceastS. Dumnezeiasca* biserich*, ridi-
cata" din temelie o aii zidit'o p^na" In sa-
virsit si aii Infrumuse^at'o si cu osteneala
cinstitulut si de buna* rud& dumnealut
§erban Cantacuzino, Vel Postelnicul. A-
cum In zilele lurninatulut Rad Leon Voe-
vod. Intru pomenire vesniclt a dumnea-
luY si p^lrin^ilor, fiind ispravnic Neagoe
V&taf, leatul 7175 (1667).
A doua bisericS este capela
fra^ilor Xenocrat, cu inscriptfa:
Intru slava, cinstea si lauda Prea
sfintet si de via^a f£catoare TreimY. A-
ceastH sfinta" si cinstitH ortodox&bisericS,
la care se prSznueste hramul Sfinfilor
Impact Constantin si Elena, al sflntu-
lut Erarh Nicolae si al sfintuluf Mu-
cenic Mina, s'a ridicat din temelie si
osteneala a Fra^ilor Xenocrat Teodor,
Atanasie si Constantin ?i de sora d-lor,
Anastasia Xenocrat, proprietarf fiind at
mosiel DragSnesti din districtul Prahova,
spre a se proslSvi Domnuluf Dumnezcii si
Mlntuitorul Isus Christos si spre a numi^i-
lor ctitort sufleteasca* si vesnica* pome-
nire si a p&rintilor lor. Incepted u-se zi-
direa din temelie la anul 1857, fiind
Caimacanul t»reT M. S. Prinpil Alexan-
dru Dimitrie Ghica, cu blagoslovenia P.
S. S. Mitropolitul D. Nifon, si s'aii s&-
vlrsit In zilele Prea Inalfatulut Nostru
Prin^ Domnitor Principatelor-Unite Mol-
davia si Valahia Alexandru loan I, la anul
i860, luna Octombrie.
S'au improprietarit pe mo-
sia Dr&g£nesti, la anul 1864,
177 locuitori, dindu-li-se 679
hect. si 36 hect. pe mosia Ba-
raictarul - Brebu . Locuitori! au
378 ca! si lepe, 387 vaci, 592
boi, 59 bivoH, 5357 o! si 652
porci.
In raionul com., pe apa Vit-
n^ul e o ptv& si o moara\
^coala exists in com. de la
1 869. Localul e proprietatea co-
mune!. S'a frecuentat in 1892
de 54 copii, din numarul de
326copiI (i72bae{I, 154 fete);
69683. Ilarele Dicfionar Qtografic Vol. 111.
80
Hosted by
Google
drAgAne?ti
234
drAganesti
cu virsta de scoala. Cu intre-
{inerea personalulul, statul chel-
tueste anual 1566 lei.
$tiu carte 107 barba^I si 7
feme!.
Toata suprafa^a com. e de
4500 hect.
Comerciul se exercita in co-
muna de 8 circiumar!.
Vetiitul comunei este de 1 3 1 3 3
lei si cheltuelile de 11749 lei, a-
nual.
$osele vecinale 11 inlesnesc
comunicatfa cu comunele Cor-
nurile, Hatcaraul si Baraictarul-
Brebu.
Teritoriul com. e brazdat de
5 movile, carl au servit drept
barierf, dupa cum se zice, in
vremea invaziunelor Ungurestl.
Pe ele se cultiva diferite ce-
reale.
E udata de riurile: Prahova,
Cricovul-Sarat si Vitnaul.
Se margineste la N. cu com.
Cornurile, la S. cu com. Hat-
caraul, la V. cu com. Gherghi^a,
si la E. cu diferite movile, a
caror poale le udapiriul Crico-
vul-Sarat.
Draganesti, com. rur., jud. Olt,
pi. Siul-de-Jos. E situata pe va-
lea Oitului si pe malul sting al
JiuluT, la o distan^a de 35 kil.
de capitala jude^ulul. E rese-
din^a plasel. Se compune din
tirgule^ul Draganesti si satul
Peretul, cu care formeaza o co-
muna din anul 1885. Altitudi-
nea el de asupra nivelulul ma-
re! este de aproape 1 20 m*. Are
o popula^iune de 3022 locui-
tori (1422 barba^I si 1600 fe-
me!). Sunt 700 fam. ; 993 con-
tribuabill ; 365 case si 445 bor-
deie.
Popala^iunea acestei com. se
compune din 2933 Rominl, 50
figanl, 12 Bulgarl, 15 Ungur!,
5 Italienl, 3 Sirbl si 4 Greet.
MeseriasI sunt: 12 fierarl, 3
rotari, 7 dogari, 5 brutari, 5
caramidari, 7 zidarl si timplarl,
3 tinichigil. El desfac produsul
muncel lor in comuna si la o-
rasul Caracal.
Mosia e parte proprietatea sta-
tulul si parte particular^. Statul
poseda : Draganesti cu trupurile
(Dragna, Corbul si Barbosul) ;
Draganesti-Marun^ei si Draga-
neasca, care se arendeaza in par-
te; 389 locuitori s'au improprieta-
rit dupa legea rurala cu 1350
hect. Viile din Dealul-Draga-
nestilor (din care cele mai multe
sunt pe proprietatea statului)
ocupa o suprafa^a de 420 hec-
tare.
Pamintul de cultura e destul
de fertil si produce in abun-
den^a cereale. Viile, a caror
cultura e destul de intinsa dau
un vin de buna calitate mult
cautat in jude^ele Arges, Mus-
cel si Teieorman.
Vite sunt: 150 cal, 60 epe,
1200 boi, 52 vaci, 30 bivoll, 2042
01 si 1 01 porci.
In comuna sunt : 2 mori de
aburl si una pe apa Oitului; 2
brutaril; 1 fabrica de luminarl
de ceara; 1 zalhana, situata pe
apa Siul, si alte stabilimente
ale comercian^ilor si ateliere
ale industriasilor.
Comer^ul se face aci de 1 1
circiumar!. Se ^ine tirg de 3 or!
pe an : la 27 Iulie (Pantelimon),
la 14 Septembrie (Cirstov) si
la 14 Octombrie (Vinerea-Mare).
Dintre toate com. jud., afara de
Comani, Draganesti prezinta un
plan ma! regulat : strade largi,
aliniate si soseluite, case con-
struite mai bine. Multe strade
sunt iluminate in timpul nop-
Draganesti e resedin^a pi.
Siul-d.-j. si a judecatoriel oco-
lulu! ^erbanesti. Aci se afla o
stajie telegrafo-postala; un medic
de arondisment ; o moasa. Jude-
catoria si telegraful s'au inninjat
la anul 1883.
In com. se afla 3 biserici,
din car! una ruinata si 2 in
func^iune, deservite de 4 pre-
0^1 si 8 cintare^i si paraclisen.
Scoala e infiin^ata de la 1864.
In anul 1892 s'a cladit un lo-
cal model, sistematic, spa^ios
si higienic, din fondurile com.
E frequentata de 185 elevl
(168 bae^I, 17 fete), din numa-
rul de 137 copi! (169 baepf,
68 fete), in virsta de scoala.
Cu intre^inerea el statul chel-
tueste anual 4212 lei. Stiu carte
258 barbati si 95 feme!.
Veniturile com. (pe anul 1892
— 93) au fost de 26450 le! si
cheltuelile de 25565 lei.
Tot teritoriul com. se intinde
pe o suprafa^a de 3600 hect.
Comuna e strabatuta drept
prin mijloc de soseaua jude^eana
Slatina-Turnul-Magurele, care o
leaga. la N. cu com. Comani,
la 4 kil. si la S. cu Daneasa,
la 4 kil. Alte doua. sosele veci-
nale o leaga la E. cu Stoica-
nesti (11 kil.) si la N. E. cu
$erbanesti.
La E., in directiunea N. S.,
pe o distan^a de 4 kil. se
intinde vestitul deal al Draga-
nestilor, acoperit cu vil, de la
care incepe cimpia Boianul, pe
care la S. E. sunt semanate
vr'o 5 magurl, din carl 3 mai
marl si doua mai micl. Se crede
ca toate sunt artificiale. De a-
ceea si dealul, in aceasta parte,
se numeste Dealul-Magurelor ,
cum si o surpatura, pe care lo-
cuitori! comunica la ^arinele lor,
se chiama tot Rusca-Magurelor.
La V., comuna e inchisa de
girla Siul, formata din plol, za-
pezl, izvoare si mlastinl, aproape
permanente pe valea aceasta,
si carl sunt cauza frigurilor pa-
lustre, de care sufar cea mare
parte din loc, ma! ales vara.
Hosted by
Google
dragAne?ti
235
DRAGANE$TI
Intre Olt si Siul sunt zavoa-
iele statulul, pe o suprafa^a de
aproape 200 hect.
Fe apa Oltului sunt intinse
mai multe podurl pe vase, carl
ialesnesc comunica^ia cu Cara-
calul, capitala jude^ului Roma-
na^i.
Dragane§ti, com. rur., jud. Su-
ceava, situata la S.-V. pi. Mol-
dova-d.-j., la 21 kil. deFalticeni.
Se margine$te la E. cu com.
Uide$ti si Draguseni, de car!
se desparte prin riul Moldova ;
la S., cu com. Dr&guseni $i Rau-
cesti, din jud. Neamtu (prin sem-
ne conventionale) ; la V., cu com.
R&uce$ti si Vinatorii-Neam^ului
(prin semne conventionale), pi
riul Brustura ?i creasta munte-
telui Plesul. E formata din sa-
tele : Dragane^ti, Panure^ti, Or-
^esti, Giulesti, Tonti, SoTmaresti,
Brusturi, Save§ti, Poiana-Pri-
sacel ?i Cornilesti, cu resedin^a
in satul de la care sT-a luat nu-
mele.
Are o populate de 957 fa-
milil, sau 3614 suflete (1 795
barbap si 18 19 feme!), din carl
72 Izraelip. Are 8 biserici si 3
$colI rurale mixte.
Vite sunt: 562 boi, 5i8vaci,
510 vi^ei, 252 caT, 2300 01 si
382 porcl.
Sunt 682 stupl.
Budgetul comunei pe 1892 —
1893 are ^ a venit 7716.17 lei
$i la cheltueli 6993.28 lei.
Forma teritoriala a comunei
este un poligon neregulat, tin-
zind spre rotunzime, inclinat
de la N.-V. spre S.-E. din Ple?ul
spre Moldova). Altitudinea co-
munei de la nivelul maril atin-
ge, pe Creasta-Plesulul, 900 m.
E udata de Moldova (6800 m.)
?i de piraele : Risca (7300 m.),
Uria(275om.),Tirzia(8cx)m.)Cu-
lesa (7500 m.), Brustura (9000
m.), Piriu^ul (2900 m.) si Piriul-
Lazel, si de iazurile Agioglu
si al Savestilor. Dealurile princi-
pal sunt : Frasinul, Brusturi,
Mo^ocul, figanul, Pirlita, Nis-
tora, Pietrosul si Lebedea.
In com. sunt 3 morl, aducind
un venit anual de 4500 — 5000
lei.
Mosia e impax^itS. intre 4 spe-
cii de proprietari : Statul, pro-
prietary man, raz&$I si impro-
prietari^L
Suprafa^a tentorial^ a com.
e de 7215 hect., din carl 4448
cultivable, 2000 hect. p&dure,
310 hect. f?na$, restul ima? si
prundis. Padurile sunt de fag.
brad, mesteac&n, plop si stejar.
Improprletari^i la 1866 sunt
181 frunta?i, 308 palmasi si 124
codasi, stapinind 1509 falcl.
La locul numit Movilele-de
la-Cornile^ti, se spune ca a avut
loc un razboiu ?i ca mor^il s'au in-
gropat sub cele tret movile. Sub
poalele mun^ilor se afla fintine
de o apa sarata abondenta.
Dragane^ti, com. rur., in jud.
Teleorman, pi. Tirgulul, in mij-
locul plasei ; poarta numirea ?i
de Drag&nesti-Jigania; parte din
ea se mai nume?te ?i Satul-Nou.
Este situate pe platoul dea-
lurilor carl inconjoara valea Zbir-
gleaza, la E.; are 2 catuneifi-
gania, pe malul sting al riului
Vedea, la o departare de 2 kil.
unul de altul; al doilea cat. e
Aduna^i, tot in partea despre
E. a comunei, la dep&rtare de
1 kil., pe loc ses.
Se invecineste la N. cu com.
Mu^i, pe valea Zbirglezi!; la S.-
V. cu orasul Rosiori-de-Vede ;
la S. cu com. Meri-Goala; la
E. cu com. Antonesti si la V.
cu com. Scriostea si linia fe-
rata Costesti-M&gurele. In par-
tea despre V. este udata de
apa Zbirglezil. Prin padurea "p-
gania serpuesc pirae si viroage,
dintre car! cea mai importanta
este aceea numita Rotundul, iar
mai la S. trece riul Vedea pe
la extremitatea comunei.
Intinderea comunei este de
2700 hect. aproximativ. Este
situata pe proprietatea statulul
pgania-Draganesti. Padurea sta-
tulul se imparte in mai multe
trupurl, din carl cele mai prin-
cipale sunt Caprariile si Pojo-
ritele. Intinderea totala a pa-
durilor statulul este de 1500
hect., iar pamintul arabil dat
in exploatare este de 500 hect.
Padurea are arborl grosl pen-
tru construc^iune ; de aci s'a
luat materialul letnnos intrebu-
in^at la construc^iunea liniel fe-
rate Costesti-Magurele.
Locuitorll improprietari^I pe
aceasta mosie sunt in nutnar de
l 75> pej6S* hectare si anume:
87 locuitorl in comuna Draga-
nesti, cu 408 hectare, 20 in ca-
tunul Jigania, cu 70 hectare si
48 in catunul Atirna^i, cu 290
hectare; 13 hectare sunt vil.
Popula^iunea com. si a catu-
nelor este de 300 familil, sau
1 1 84 suflete.
Sunt 367 contribuabill.
Numarul vitelor este de3530
capete, din carl 619 vite cornute
marl, 154 cal, 2516 ol si 241
porcl.
Budgetul comunei este de lei
2847, banl 66 la veniturl si de
lei 2686, banl 61 la cheltueli.
Are o scoala intre^inuta de
stat, cu un numar de 38 elevl;
o biserica, deservita de 2 preo^I
si 2 cintareJI.
Caile de comunica^iune sunt :
spre com. Sfin^esti, la depar-
tare de S kil. ; spre com. Meri-
Goala, la 4 kil. si spre com.
Dragsenei, la 5 kil., pe sosele
vecinale.
Imprejurul acestel com. s'aii
facut importante descoperirl ar-
cheologice, atit de rapOBatul
Hosted by
Google
drAgane^ti
236
drAganesti
Cezar Boliac, cit si in urm&de
d* Gr. Tocilescu. In m&gurile
situate la S. com., s'au g&sit
s&ge#, topoare cu dou& t&isuri,
cum si produse de ceramica
vechie. Una din aceste maguri
are o in£l$ime de iom. si o lar-
gime de 80 m. ; cea de a doua
are 8 m. inatyime si 60 m. cir-
cumferin$£. Pe aceste m£guri si-
tuate in p&dure, au crescut ar-
bor! b&trini.
La marginea c&t. f igania, pe
ling& soseaua Rosiori-Ciolanesti,
111 vale, se vad ruineie biseri-
cei care purta alta-dat& numele
de Schitul-Dr£ganesti.
Draganesti, com. rur., in jud.
Vlasca, pi. Cilnistea ; proprieta-
tea d-lor Alex., Jacob si I. Laho-
vari, situate pe valea Cilnistea.
Suprafa^a totala *a mosiel e de
4370 hect.
In 1864 s'a dat la 500 loc.
fosti cl&casi suprafa^a de 950
hect.
Are padure de tufa 800 hect.
Venitul anual e de 60.000 lef.
In 1887 s'a arat si cuitivat
3200 hect.
Venitul comunalpe anul 1886
a fost6397 lei, iar cheltueliie de
4936 lei; pe anul 1887 venitul
a fost de 7616 lei, iar cheltue-
liie de 5810 lei; pe anul 1888
venitul a fost de 6105 lei, 55
ban!, iar cheltueliie de 6060 lei,
86 ban*.
In 1887 se aflauaci 370 con-
tribuabil!. Popula^ia estedeSSO
familii, sau 1815 suflete.
In aceastS com. este o bise-
rica vechie si alta facut£ la 1857
de proprietarul acestei mosii,
N. Lahovari, biseric& careia i
s'a dat hramul Sf. Nicolae ; este
acum deservita de 3 preop si 4
cint&rep, si constitue parohia
Dr&g&nesti.
In com. se aflS. o scoala. mixta
cu 6 clase; localul e de zid in
buna stare ; este condusa de un
inva^ator. In 1888 a fost frecuen-
tata de 35 baie^i si 4 fete, din
num&rul de 99 baie^i si 81 fete
in virsta de scoala.
Prin aceasta com. trece dru-
mul Bucuresti- Alexandria si dru-
mul Giurgiti-Pitesti. Soseaua na-
^ionala intre Bucuresti-Alexan-
dria, trece de asemenea prin
sat.
Aci este o moara cu aburi ;
o fabrica de spirt.
Vite : 620 boi si vaci, 22 bi-
voli, 500 cai, 10 1 5 01, 12 ca-
pre, 1 1 30 rimatori si 7 asini.
Se fac 3 bilciuri cu obor si
anume : la 25 Martie, la 4 Iu-
nie si la 14 Octcrmbrie.
Este departe de Giurgiu de
38 kil., de Ghimpa^i, resedinta
plasei, de 18 kil., iar de Bucu-
resti, de 58 kil.
Aci este un han mare, case
bune pentru arendasi, cu patule
si magazii indestulatoare.
In josul satului este un heles-
teu provenit din apele ce se
scurg din valea Draganesti.
Istoria ne spune ca la satul
Draganesti, la 1693, Const. -Vo-
da s'a intilnit cu generalul rus
Hausler.
Draganesti, sat, cu 20 suflete,
jud. Arges, pi. Lovistea ; face
parte din com. rur. Racovi^a.
Draganesti, catun, din jud. Ar-
ges, pi. TopologuluT, pendinte
de com. rur. Golesti ; are o bi-
serica, cu hramul sf. Gheorghe,
deservita de 1 preot si 1 cin-
tare*.
Draganesti, sat, in partea de
N. a com. $ipotele, pi. Bahlu-
iul, jud. Iasi, situat pe deaiul
Draganesti, in dreapta riului
Jijia si avind o populate de 41
fair* Hi, sau 169 suflete si o bi-
serica, fondata la i85oded-na
Elena Secara. Aceasta biserica
e aproape ruinata.
Numarul vitelor e de 780 ca-
pete, din cari : 220 vite mari
cornute, 35 cai, 515 01 si 10
rim&tori.
Draganesti, sat, face parte din
com. rur. Draganesti, pi. Cim-
pul, jud. Prahova.
Draganesti, sat, face parte din
com. rur. cu acelasi nume, pi.
Siul-d. j., jud. Olt. E situat pe
vale, intre Siul si Dealul-Oltu-
lui. S'a numit asa dela Dealul-
Draganestilor. E resedinta com.
Are 3 biserici : una, mica, rui-
nata, inchisa, zidita in zilele
Domnului Ion Dimitrie Gri-
gore Ghica-Voevod ; a doua,
cu hramul Adormirea Maicei
Domnului, Sf. Petru si Pavel,
siSf. Nicolae care s'aprefacut, de
d-nii Petrache Manolescu si al^ii,
la anul 1 864 ; si a treia, cu hra-
mul sf. Voevozi, care s'aziditlaa-
nul 1830, in zilele lui Nicolae
Pavlovici de catre Neagoe Pre-
otul, Ioana Preoteasa si al^ii.
Draganesti, sat, in com. cu a-
celasi nume, jud. Suceava. E
asezat pe £armul sting al piriu-
lui Culesa, la varsarea lui in
Risca. Are o populatie de 126
fam., sau 462 sufl. (233 barba^i
si 229 femei), din cari : 246 ne-
c&s&torip, 180 casatori^i si 36
vaduvl.
Stiu carte 37 persoane.
Vatra satului ocupa 10 falci.
Impropriet&rhu la 1864 sunt 64
loc, st&pinind 203 falci si 20 prj.
Insura^ei sunt 52, stapinind 104
falci.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Voevozi, cladita din lemn la a-
nul 1848, deservita de 1 preot
si 2 cintare^i ; o scoala rurala
mixta, condusa de un inva^tor
platit de stat. Infan^ata mai in-
Hosted by
Google
DRAGANE?TI
237
drAgane^ti-mAruntei
tiiu in Or{e$ti, la i860, a fost
mutata aci la 1865. E frecuen-
tata de 49 elev! $i improprie-
tarita cu 60 falci.
Drumurile principale sunt : la
Brusturi (3800 m.), la Boroaia
(5 kil.), la Poiana-Prisacil (3
kil.)' ? i la Save?ti (5 kil.).
Primul proprietar al mosiei'
se zice ca ar fi fost un oare-
care Dragan sau Drago?. Mai
spun batrinii ca mo$ia Draga-
ne$ti a fost raza?easca, dar a
fost trecuta catre manastirea
Neam^ulul in imprejurarile ur-
matoare: Un preot trimis de
stari^ul manastirei spre Mitro-
polie, a fost omorit aci. Voda
dadu ca daune manastirei o par-
te din mo$ia raze?ilor. Tradi-
^ia mal spune ca singurul mo?-
tenitor al lui Dragan, primul
proprietar, inchina partea sa de
raze^ie manastirei Neam^u. Ca-
lugarii s'au tot intins, ra?luind
din raza^iile invecinate de la
Mitoc (azi curtea posesiei) ?i
pana in piriul Brustura.
Multa vreme urmara judeca^i
$i la urma banuind calugarii ca
vor fi rama^i, au mutat satul
din deal, de pe malul sting al
piriului Brustura, unde se afla
astazi. Urmele desfiin^atului sat
se cunosc inca. Aceasta — zi-
ce-se — s'ar fi intimplat numai
cu un veac in urma.
Dragane§ti, sat, face parte din
com. Barcea, jud. Tecuciu. E
a?ezat pe partea stinga a riului
Birlad, loc ?es, la o distan^a de
3 kil. departe de re$edin{a co-
munei. Se afla la 3 kil. de Te-
cuciu.
Are o populate de 170 fam.,
sau 495 sufl., locuind in 126
case ?i 15 bordeie.
Comer^ul il fac 9 circiumari.
$tiu carte 17 barba^i ?i 3 fe-
me!. Industrial sunt : I fierar $i
4 lemnarl.
Are o ?coala mixta, condusa
de o invajatoare. $coala e fre-
cuentata de 19 elev! (9 bae$ ?i
10 fete).
In partea de N. a satului se
afla 2 podurl peste Birlad ; unul
al cael ferate ?i altul al §oselei
na^ionale. Tot aid se afla ?i un
iaz sistematic, cu moara.
Are o biserica zidita de Dom-
nitorui Moldovel Mihail Sturdza.
S'a reparat in 1866. Dupa le-
gea ruraia are 8 falci de pa-
mint arabil. Locuitoril claca?! au
fost improprietari^I la 1864 ?i
stapinesc 620 hect, iar princi-
pesa Gorciacov are 4380 hect.
Inainte de acest sat a fost
un altul spre N. sub numeie de
Rastoaca, pe malul Birladului,
la locul care astazi se nume?te
Malul-Alb.
Dragane§ti, deal, pe care e si-
tuat satul Dragane?ti, jud. Ia?i,
pi. Bahluiul, com. Sipotele.
Dragane§ti, deal, in raionul co-
munel Dragane^ti, jud. Olt, pi.
Siul-d.-j., pe care se cultiva 420
hect. vie.
Dragane^ti, cu trupurile Drag-
na, Corbul ^iBarbosuI, mosie &
statului, jud. 01t,fosta pendinte
de biserica Sarindari din Bucu-
re?ti, care, pe periodul 1889/94,
s'a arendat cu 6900 lei anual.
Dragane§ti, mosie, in com. Bar-
cea, jud. Tecuciu. Are o su-
prafa^a de 900 hect. pamint a-
rabil. Apar^ine principesel Ma-
ria Gorciacov ; inainte apar^inea
Domnitorului Mihail Sturdza.
Dragane^ti, mosie, a statului, in
jud. Telebrman, pi. Tirgulul,
cunoscuta sub numeie de f iga-
nia-Dragane?ti ; facea parte, in
nainte de secularizare, din mo-
bile inchinate manastirei Vaca-
re?ti, impreuna cu padurea de
pe dinsa.
Dragane^ti, p&dure, a statului,
in intindere de 100 hect., pen-
dinte de com. Mirce§ti, jud.
Olt, pi. Vedea-d.-j.
Dragane§ti, p&dure, situata in
com. Barcea, la N.-V. de satul
cu acela^I nume, jud. Tecuciu.
Are o suprafaja de 2937 hect.,
acoperitecu iemne de stejar $i
ulm. Apar^ine principesel Ma-
ria Gorciacov. Impreuna cumo-
$ia aduce un venit anual de
70,000 lei.
Dragane^ti, pddure, a statului,
pe mo?ia cu acela^I nume, jud.
Teleorman. Se compune din mal
multe trupuri, carl poarta dife-
rite numirl: Pojoritele, Capra-
riile ?i f igania.
Drag&ne^ti, vale, satul Draga-
ne?ti, din com. $ipotele, jud.
Ia?i, pi. Bahluiul.
Dragane^ti, vilcea, com. Provija-
d.-j., jud. ?i pi. Prahova, care
se varsa in riul Provtya, tot in
raionul com. Provi^a-d.-j. din
care izvore^te, ?i dupa ce pri-
me^te de afluente Valceaua-Cer-
bulul.
Dragane§ti, vale, jud. Vilcea,
ce trece prin satul Dragane?ti, in
care se afla ele^teul satului Dra-
gane^ti.
Dragane§ti-M&run^el, mosie a
statului, jud. Olt, fosta pen-
dinte de Mitropoiia din Bucu-
re?ti ?i care, pe periodul 1884/94,
s'a arendat cu 29281 lei anual.
Dragane§ti-M&run^el, pddure,
a statului, in intindere de 200
hect, pendinte de com. Dra-
gane?ti, jud. Olt, pL Siul-d.-j.,
Hosted by
Google
DRAGANE$TILOR (VALEA-)
238
DRAGASANl
formats din trupurile : Mitropo-
lia (160 hect.) si Zavoaele-M£-
runtel (ioo hect.).
Dr&gane§tilor (Valea-), vale,
com. Vr&nesti, jud. Muscel, pi.
Podgoria.
Draganoi, sub-divizie a c&t. Mla-
cile, din com. Sibiciul-d.-s., jud.
BuzSu.
Draga§ani, comund urband, jud.
Vilcea, pi. Oltul-d.-j. E situata
pe malul drept al riului Olt.
Se mclrgineste cu comunele :
C&lina la N., Voicesti la S., riul
Olt la E. si Dealul-Oltului la
V. Are cinci c&tune: Draga-
sani, Grivi^a, B&rsanu, Panduri
si Momotesti, cu o populate de
3930 locuitori (192 1 barbap si
2009 femel), in care intra si 35
familii de f iganl, 6 Evrei, 7
Bulgari, 2 Gredf si 10 German*.
Contribuabili sunt 751.
Locuitori!, pe linga agricul-
ture si viticultura, se mai ocupa
cu comerciul.
Se"g&seste in DrSgasani : 1 ma-
rina de sem&nat, 3 de secerat,
1 de treerat cu aburi, 3 de
vinturat, 1 de batut porumb
cu aburi, 2 cu manivela, 91 plu-
gurf de fier, 4 grape de fier,
2 mosoroitoare de lemn sau
rari^e si 2 triore ; o moar& cu
aburi.
In Dr&gSsani se fac anual 5
bilciuri, afarS de tirgul s&pt&-
minal de J01, adic&: la Florii,
Sf. Petru, 15 August, 14 Sep-
tembrie si 26 Octombrie. De la
aceste bilciuri comuna percepe
3700 lei anual.
In comunS este o scoalS, de
b&e{I, conduscl de 4 institutori
si o $coal& de fete, condusa de
2 institutoare, pentru plata cS-
rora statul a inserts in budgetul
s&u, pe anul financiar 1892 — 93,
suma de 2 1689 le* (adica 1 5 140
pentru scoala de bae^i si 6549
pentru fete). In anul 1891, scoa-
lele au fost frecuentate de 229
b&e$i 91 82 fete, din numclrui de
514 copii in virsta de scoala.
Locaiul scoalei e o cl&dire
frumoasa si costa. pe comuna,
din fondurile c&reia s'a con-
struit, 44580 lei. Aci mai este
si o scoala de meserif, scoala
de dogarie.
Defunctul Costache Niculescu
a l&sat comunei Dragasani un
fond de 1 00000 lei, din venitui
caruia s£ se intre^ie pe linga
scoala primara un dormitor cu
10 elevi.
§tiu carte 500 barba^i ^i 150
femei.
Principalele strade ale orasu-
lui sunt: Calea Traian, care
trece prin centrul orasului, str.
Sclrei, str. Martirilor si str. Ca
rol I-iu, care uneste Calea Tra-
ian cu strada ScLrei.
Ling& vechiul cimitir este
monumentul ridicat de colonia
greaccl din Rominia, in memoria
Mavrotorilor cazup in iupta la
1821.
Veniturile comunei pe anul
financiar 189 1 — 92 au fost de
7166327 lei si cheltuelile de
6102355 lei.
In DrSg£sani e un birou te-
le grafo -postal infiin^at in anul
1872, al carui venit pe anul
1896 — 97 a fost de lei 13668,
bani 70, o farmacie, judecato-
ria de pace a ocolului, rese-
din^a pl£silor Oitul-Olte^ul-d.-j.
si a spitalului intre^inut de ju-
de{, care are 15 paturi, cu un
medic primar al spitalului, un
sub-chirurg-econom. Cu intre^i-
nerea personalului se cheltueste
anual 7800 lei; iar cu hrana
bolnavilor, iluminatul spitalului,
medicamente, cump^rare de in-
strumente, inc£lzit, chiria loca-
lului si mobilier, se cheltueste
anual p&n& la 9391 lei. Orasul
Dragasani subventioneaza acest
spital cu 3500 lei anual.
In comuna sunt cinci biserici
(in fie care catun cite una), din-
tie care mai demne de a fi
men^ionate sunt cele din Dra-
gasani si Birsanu. Prima, cu
hramul Maica Domnului, fondata
la anul 1793, in timpul iui Alec-
sandru Moruzzi Voevod, fiind
Episcop Nectarie, ctitori Dima-
Iereu, Constantin Vatafu si al^ii
si reparata la 1870 si 189 1 ; a
doua, cu hramul Sf. Hie, s'a fon-
dat la anul 1834, avind ca
ctitori pe Dumitru Ciocan, Gal-
bin us si al^ii.
Vite sunt: 114 cai si epe,
598 boT, 282 vaci, 12 bivoli,
1171 01 si berbeci si 667 porci.
In raionul comunei, pe riul
Oltul, sunt mai multe mori.
Parte din locuitori sunt mos-
neni, parte au pamint dat la
1864.
Soseaua na^ionala Traian stra-
bate comuna de la N. la S.,
inlesnind comunica^ia tutulor
comunelor de la Riul-Vadului
p^na la Corabia; leagaTaracu
Transilvania si Bulgaria.
Vezi Dr^gasani, podgorie.
Draga^ani, mope, a statului, fosta
pendinte de Episcopia Rimni-
cul, plasa Oltul-d.-j., jud. Vil-
cea, care s'a arendat cu trupu-
rile ce-i apar^in, afara de viile
rescumparate si p^ile vindute,
cu 25089 lei anual, pe periodul
1888—93.
Draga^ani, podgorie, situata in
pi. Oltul-d.-j., jud. Vilcea.
Ministerul Agriculturel, in do-
rin^a de a lua la timp m&surile
priincioase pentru incurajarea
si dezvoltarea viticulture! la noi
in {ar&, a adresat in acest scop
Ccitre capii jude^elor o circu-
lar^ inso^it^ de un cestionar, cu
privire la descrierea fizic&, cul-
Hosted by
Google
drAga^ani
239
DRAGEyriLOR (VALEA-
tura si economica a viilor noas-
tre. Prefectul jude^ului Vilcea,
spre a putea ob^ine rezultate
si mai satisfacatoare, a insti-
tuit o comisiune vinicola\ com-
pus& din primarii comunelor cu
viT, proprietaril si cultivatorii de
vii, barba^i competing in aceasta
ramura de avu^ie na^ionala, can
au trimis Ministerulul Agricul-
ture! informa^iunile cerute, din
care extragem urmatoarele :
Viile se sadesc aci de peste
iooo am; ele ocup£ o supra-
fa^a de 6653 hectare.
Sunt situate pe dealurl, can
au o inal^ime de 200 — 600 m.
Sunt expuse in direc^ia de
E. si S.
Solul viilor de aci in gene-
ral este clisos, nisipos si pietros.
El este propriu si bun numai
pentru vii. Este uscat din ca-
uza ca terenul. este inalt si
scurgerea apelor se face cu
fnlesnire.
Aci viile nu se ingroapa, ci
se lasa pe arac si iarna. Ara-
citul vie! se face o data cu ta-
iatul si legatul pun^ilor la Mar-
tie. Aracii ^in pana la 20 ani.
StruguriT in paminturi plelroa-
se se coc mai de timpuriu si
sunt ma! dulci; iar in cele cli-
soase mai tirziu si strugurii sunt
mai aposl.
Vinuriiedifi aces te locali ta\i se
pot conserva mai multe decenii.
Pe Dealui - Dragasanilor se
produc urmatoarele soiuri de
struguri : gordan, braghina, stru-
gure negru rominesc, bordeaux,
coarna, cirloganca, zis si crim-
posie, tamiioasa, etc.
Un pogon de vie produce
pana la 100 decalitri vin; tes-
covina de la un pogon da p&n£
la 10 decalitri.
Cea mai mare parte din vinul
de la Dr&gasani se transports
la Bucuresti, Craiova, Caracal,
etc.
Pre^ul de mijloc al vinurilor,
cind vinzarea se face pe loc,
este ast-fel : cele mai bune pctn5.
la 5 lei decalitru, de mijloc 3.50
si cele ordinare 2 — 2. 50 decalitru.
Vinurile destinate pentru tran-
sport, fie pe uscat fie pe ap&,
pot rezista far& a suferi vre-o
stricaciune si far£ a plerde din
calitatea lor. Ca la 5000 hect.
vie sunt supuse la dijma\ Invo-
iaia variaza de la 10 — 20%.
In genere, toatct popula^iunea
din aceasta regiune, se ocupa
cu viea si cu agricultura. In ce
priveste starea economic^ a vi-
nicultorilor, ea depinde de pro-
duc^iunea anilor.
Mijlocia venitulul net anual
pe hect. este de aproape 300
lei.
Treapta de culture a vinicul-
torilor este primitive.
Produc^iunea vinuluT in anil
bum e de: 190600 hectol., din
care 187000 hectol. vin alb si
3600 hectol. vin negru.
Draga^ani, stafie de dr. d. f.,
jud. Vilcea, pi. Oltul-Olte^ul-d.-j.,
com. Dr&gasani, pe linia Piatra-
Dragasani, pusa in circulate
la 13 Dec. 1886. Se afla intre
stabile Strejesti (11.8 kil.) si
Zavideni (10.2 kil.) Inal^imead'a-
supra nivelulul m&ril de i6s m, i4.
Venitul acestei sta^il pe anul
1896 a fost de 246424 lei, 94
bani.
Drage^ti, sat, in jud. Roman,
pi. Fundul, com. Negri, pe ma-
lul sting al riului Siret, la N.
de satui Negri si la o dep£rtare
de 2 kil. de el si de 3 kil. de
gara Galbeni. Are 59 familii,
sau 262 suflete, din can 63
contribuabill. $tiu carte 12 per-
soane. Locuesc in 67 case.
Vite sunt 173 capete.
Are o biserica. de lemn ; un
pod statator pe riul Siret, peste
care trece soseaua jude$ean&
ce duce de la tirgusorul D&mie-
nesti la gara Galbeni. Acest
sat dateaza, dupS cum ne arat&
documentele, inc£ d'inainte de
11 Martie 1563. Tot documen-
tele ne spun ca aci a fost din
vechime un schit.
Drage^ti, sat, face parte din
com. CondrSchesti, jud. Tecuciu,
E situat in partea de V. a
comunei, pe ambele laturl ale
Vail-Oil, la o distant de*3
kil. si 340 m. departe de re-
sedin^a-comunei si este str&batut
de piriui DrSgesti, care se une-
ste la S. cu Gherdana. Are o
populate de 100 familii, sau
375 suflete, can locuesc in 93
case.
Teritoriul cStunului este de
815 hect. Locuitorii sunt lm-
proprietartyl la 1864.
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea-Maicel-Domnuluf, fe-
cuta de locuitori la 1770, din
lemn si cu temelia de piatra\ S'a
reparat de dou£ orl. Are 8 felcl
de p&mint date la 1864. Satul
comunicS cu satele vecine prin
soseaua ce vine din Floresti si
trece la Corcasca.
Drage^ti, sat, jud. Vasluiu. Se
numea din vechime Ricesti,
se afla in partea despre S.-
V. a comunei Borasti, pi. Fun-
durile. E situat parte pe se-
sul Poiatia-Bradulul, si parte
pe Dealul-M&rulul, printre care
trece piriui §ocov&tul, pe o in-
tindere de 863 hect. Are o
pop da^ie de 50 familii, sau
174 suflete, intre carl 9 Evrel.
Are o biserica ftcuta la anul
1731-
Num^rul vitelor e de 521 : 138
vite marl cornute, 340 of, 23
cal si 20 rimatoii.
Drage^tilor (Valea-)^ vale, in
Hosted by
Google
DRAGEyn
240
DRAGHIC1UL
satul Dr&gesti, com, Condr£-
chesti, jud. Tecuciu. AceastSL
vale se mal nutneste si Valea-
oir.
Drage§ti, sat, cu 54 case, in
platul Cerna, jud. Mehedin^i.
E situat pe un platou frumos ;
^ine de com. rur. Selistea.
Drage§ti, sat, in jud. R.-Sarat,
pi. Rimnicul-d.-s., c&tunul co-
munei B&beni, asezat in partea
de S. a comunei, pe malul
drept ai riuluT Rimnicul-SSLrat,
la 2 kil. spre S. de c&tunul de
resedin^a, Cubeni. Are o in-
tindere cam de 370 hect., cu
o popula^iune de 66 familiT, sati
283 suflete, din can 40 contri-
buabill. $tiu carte 10 persoane.
Are o biserica, deservita de un
preot si 2 cint&re^i.
Draghescul, pddure, in com.
Vl&desti, pi. Riurile, jud. Mus-
cel, din coasta c&reia izvoreste
Valea-cu-Meri, care se vars£ in
riul Bratia.
Draghia, izvor, in com. Tis&ul,
c^t. Valea-Rea, jud. Buzctu; ese
din colina Dilma si se scurge
in Niscovul sub numele de Va-
lea-Podului, nume, sub care e cu-
noscut dup& ce trece pe sub
podul de pe sosea.
Draghia, movild, in com. Glo-
deanul-SSrat, jud. Buz&u.
Dr&ghia, izvor, in com. si cat.
Piclele, jud. Buz&u. Incepe din
mosia Piclele-Banului, ocoleste
pe la spate m&n&stirea Beuca
si dup& ce primeste izvorul Mu-
r&toarea, se scurge in riul Bu-
zSu.
Dr&ghiceasca, sat, in jud. Ialo-
mi{a, pi. Ialomi^a-Balta, pen-
dinte de comuna Dorm&runt.
E situat spre V., la 1 kil. de
satul de resedint&.
Draghiceni, com. rur., jud. Ro-
mana^i, pi. Ocolul. Se compune
din satele Draghiceni (600 loc),
Grozclvesti (300 loc.) si Liiceni
(262 loc). E situata pe coasta de
N. a dealuluK ce margineste va-
lea riu^orului Caracal, la 8 kil.
spre V. de Caracal. Altitudinea
terenulul de asupra nivelului
mSrii este de 120 m. Are o
popula^iune de 325 fam., sail
1 162 sufl.: 595 barbap, 577 fe-
mei; 585 c&sat, 577 necasat.
Sunt 528 contribuabili.
Stiu carte 27 persoane.
Budgetul com. pe 1886 — 8j
a fost de 3633 lei la veniturl
si de 3625 lei la cheltuelT.
Locuitorii se ocupa cu agri-
cultura si cre^terea vitelor.
Vite mari sunt 1068, vite mici
973 si porci 144.
In com. sunt 4 circiumi.
Are 3 biserici, Sf. Nicolae
(1883) in Draghiceni, Adormi-
rea-Maicei-Domnului (1882) in
Liiceni si Sf. Gheorghe (1882)
in Grozave?ti, deservite de 3
preo^J si 6 cint&refT. Aci sunt
pe fie-ce an 2 bilciun, la Sf.
Pantelimon si Inal^are.
Draghice§ti, cdtun, din jud. Ar-
ges, pi. Pitesti, pendinte de
com. rur. Sclpata-de.-s.
Draghice^ti, sat, face parte din
com. rural& Gorganui, pi. Pod-
goria, jud. Muscel. Cade in par-
tea de S. a com. Riul-Argesul,
care-1 desparte de jud. Arges,
il uda la S. iar riul Rinc&cio-
vul, il ud& prin centru.
Popula^ia satului e de 509
locuitort (250 b&rb. si 259 fern.)
Numele se presupune a-i veni
de la uri pop&, Dr&ghici, care
pe la anul 1690, a ftcut bise-
rica de iemn ce exists, si azl.
Draghiceni. VezTGhidigeni, jud.
Tutova.
Draghicenilor (Valea-), vale,
ce trece prin satul Cacale^i-Go-
gosari, si da in valea Burnazu-
luT, in pi. Marginea, jud. Vlasca.
Draghici (Petrovici), pddure, in
com. C&rpinistea, pe hotarul de-
spre com. Br&esti, jud. Buzaii.
Draghici (Lacul-lui-), in com.
Meri-Goala, din pi. TirguluT, jud.
Teleorman
Draghici, (Movila-lul-), movild
de ho tar, in capul de V. al com.
Perie^i, pi. Siul-d.-s., jud. Olt ;
serva spre a limita atit com.
Perie^i de Coteana la S. V. cit
si a separa fasia de mosie a
d-lui Grigore Vasiliu, de a d-lui
Gabunea, din c&t. Mierlesti-d.-s.
Draghici (Movila-lui-), mdgurd
spre E. de com. Diosci, din
jud. Romana^i.
Draghici (Muchea-lui-). Vezi
Tin^areni, jud. Buzau.
Draghiciul, com. rur., pi. Riurile,
jud. Muscel, la S. de Cimpu-
lung, situata pe ambele maluri
ale girlei Draghiciul. D'aci pana
la Cimpulung sunt 21 kil., iar
pana la subprefectura 9 kil. N'are
nici un c&tun alipit si se mar-
gineste la N. cu comuna Ju-
gurul, la S. cu comuna Mi-
haesti, la V. cu comuna Go-
lesti si la E. cu comuna Hir-
tiesti.
Are o populate de 1001 su-
flete (494 bSrba^i, 507 femei),
locuesc in 240 case.
Locuitorii se ocupS cu agri-
cultura, fabricarea varuluf (in
marl cantitSpf) si fabricarea \ur
cel. Ei desfac ^uica, a c&rei
produc^ie in timpuri bune trece
Hosted by
Google
drAghiciul
241
drAgoaia
peste 60000 vedre, la Pitesti,
Rosiori, Caracal, Corabia si
Turnul-Magurele.
Cip-va locuitorf au stupT de
albine. Cearase vinde la Pitesti
si Cimpulung.
Vite sunt: 680 boi, 968
vacT, 400 capre, 30 cai.
Girla Draghiciul uda comuna
in tot lungul sau. In comuna
sunt livezi intinse de prunT.
Locuitorii sunt mosneni ; 34 din
ei s'aii improprietarit dupa le-
gea din 1864.
Sunt 210 contribuabiii.
Budgetulcomune! este la veni-
tur! de lei 2290 si la chel-
tueli de 1824 lei, in care suma
intra lei 45 ce se cheltuesc cu
scoala si no lei pentru bise-
rica.
Aci era o fabrica de scaune,
pusa in miscare prin apa, a
d-lui Anast. I. Chirvasi. Asta-zi
nu mai func^ioneaza.
In comuna sunt ca la 2000
hect. pamint; iar impozitul fon
ciar se plateste pentru 700 hect.,
caci restui e padure.
O sosea vecinala o pune in
comunica^ie cu comunale Hir-
tiesti si Mihaesti.
Are o biserica, rezidita la a-
nul 1854 de locuitorii comunei
in locul une! vechi biserici.
AceastS biserica este deservita
de 2 preop si 2 cintare^i.
Scoala, cu intre^merea careia
statul cheltueste anual 1242
lei, este frecuentata de 66 elevi
si 6 eleve, din 92 copii cu
virsta intre 6 — 12 ani. Actualul
local de scoala s'a zidit la anul
1884.
Stiu carte in comuna 169
barba^T si 20 femei.
Draghiciul, deal cultivabil, in
com. Ruginoasa, jud. Suceava,
confinlnd cariere de piatra.
Draghiciul, padure supusa regi-
mului silvic, com. Draghiciul,
jude^ul Muscel, in intindere de
400 hectare. Se invecineste la
Nord cu proprietatea statului,
la Sud cu Vacarea, la Est cu
com. Lucieni, la Vest cu vatra
satuluf Draghiciul.
Draghiciul, girla, izvoraste din
com. Ma^aul, plaiui Dimbovi^a,
jud. Muscel, trece prin comuna
Jugurul unde poarta numele de
Valea-Jugurul, prin comuna Dra-
ghiciul, si sevarsa in Riul-Tirgu-
luT la comuna Mihaesti.
Draghiciul, vale ce vine din
proprietatea Ciochina si da in
valea Sirivasului, apo! in valea
Serbanului, ce desparte propri-
etatea Gogosari-Vechi, din pi.
Marginea, jud. Vlasca.
Draghiciului (Dealul-), deal, la
Nord de catunul Vacarea, com.
Valea-PopeT, plasa Riurile, jud.
Muscel.
Draghineasca, sat, jud. Arges,
plasa Galasesti; face parte din
comuna rurala" Rasc&etii - Dra-
ghineasca.
Draghinai (Plaiui-), plain, la
Vest de comuna Vladesti, pi.
Riurile, jud. Muscel.
Draghinei (Valea-), vale, izvo-
reste din coasta Padurea-Taiata,
numita Taetura-Mazilului, stra-
bate catunul Vladesti-d.-s., pi.
Riurile, jud. Muscel si se varsa
in riul Bratia, aproape de un
herastrau vechiu al d-luT I. Ar-
senescu.
Draghine^ti sau Gratia-Dra-
ghine^ti, cdtun, pendinte de
com. Gratia-Mare, plasa Glava-
ciocul, jud. Vlasca, situat pe
ambele laturl ale vaei Drimbov-
nicului.
Suprafa^a mosil impreunfi cu
Gratia este de 3532 hect.
S'a dat in 1864, la ambele
sate, pentru 380 loc, 1 100 hect.
Are padure de stejar in su-
prafa^a de 200 hect.
Venitul anual impreuna cu
Gratia este de 22000 lei.
Aci este o biserica de zid
facuta de locuitori ; depinde de
parohia Gratia; este deservita
de un preot si 2 cintareflf.
Sunt 148 contribuabiii.
Vite sunt : 342 boi si vaci, 35
bivoli, 24 cai, 1042 01 si capre
si 1 90 • rimatorT.
Locuitorii acestui catun sunt
Sirbl; port chiar acum costumul
lor. Se ocupa cu gradinaria,
din produsele careia se indes-
tuleaza ma? toate comunele din
plasile Neajlovul si Glavacio-
cul.
Prin acest sat e soseaua ju-
defeana ce vine de la Vatas si
scoboara pe valea Drimbovnicul
c&tre Obedeni. Dr&ghinesti sunt
departe de Giurgiu de 62 kil.,
iar de Bucuresti, de 44 kil.
Dragila, poiana, jud. Dolj, pi.
Balta, com. Gingiova, prin care
trece limita de E. a com. c£tre
riul Jiul.
Dragoaia, sat, jud. Dolj, plasa
Dumbrava-de-Jos, com. Tanca-
naul, gramada, cu 281 suflete,
144 barba^isi 137 femei. Locuesc
in 49 case sibordee. Copiiidin
sat urmeaza la scoala mixtS din
satul TancSnaul, ce este la 6500
m. departare/ In anul scolar
1892-93 au frecuentat scoala 5
baep. Cu virsta de scoala sunt
41 copii.
$tiu carte 18 loc. In sat este
o circiumS.
Dragoaia,/^/ sat, jud. Dolj, pi.
Dumbrava-de-jos, comuna S&
cu^a.
59G23. Alare.ie Dicfionm' Geograiic. Vol. III.
31
Hosted by
Google
drAgoaia
242
DRAGOESTI
Dragoaia, mo fie, jud. Dolj, pi.
Dumbrava-de-jos, com. Tanca-
naul, satul Dragoaia.
Dragociul, pddure, pe mosia
Silistea, din pi. Teleorman, jud.
Teleorman.
Dragociul, piriias, trece pe linga
catunul Ca$elesti si com. Sur-
dulesti, din jud. Teleorman, pi.
Teleorman, taie soseaua jude-
{eana si se varsa in piriul Bur-
dea.
Dragociul, v&lcea, incepe de pe
Cimpia-Burdei ; aproape de co-
muna Mirosi, jude^ul Teleor-
man, se formeaza intr'insa pi-
riul cu acelasi nume.
Dragoeasa, sat, pe mosia si in
com. razaseasca $arul - Dornei,
jud. Suceava, insirat pe piriul
cu acest nume, numara j6 case,
populate de 83 familii, cu 245
suflete (120 barba^i si 125 fe-
me!). Are 76 contribuabili.
Are o biserica de lemn, cu
patronul Sf. Arhangheli, deser-
vita de preotul din Parti nis si de
2 cintare^i. Improprietarita cu
8 faidf pamint. Scoala din Pa-
naci, departe de 8 kil., serva si
acestu? sat.
Dragoeasa-Mare, pirin, in com.
$arul-Dornei, jude^ul Suceava,
afluent al piriului Tomnaticul.
Are de tributar pe Dragoeasa-
Mica.
Dragoeasa-Mica, mic afluent al
piriului Dragoeasa-Mare, jude^ul
Suceava.
Dragoeasca, cdtun (tirla), in
com. Cazanesti, plasa Ialomi^a-
Balta, jud. Ialomi^a.
Dr&goeni, cdtun, al com. Petresti-
de-Varsaturf, din plasa Ocolul,
jud. Gorj.E situat pe loc ses si
in partea de E. a comuneT de
resedin^a.
Are o suprafa^a de 1380 hect,
din carl 400 hect. arabile, 930
hect. fine^e, 44 hect. izlaz si
padure si 6 hectare vatra satu-
lui.
Are o populate de 42 fa-
milii, cu 272 suflete, to^i ocu-
pindu-se cu agricultura si cres-
terea viteior.
Locuitorii poseda 20 pluguri,
40 care cu boi, 1 1 1 vite mari
cornute, 6 cal, 176 01 si 25 rima-
tori. Sunt 50 stupT.
Este legat de comuna prin
sosele comunale.
Dragoescul, pise, com. Orlesti,
pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
Dragoesei (Dealul-), munte, d'a-
supra satului cu acest nume,
jud. Suceava.
Dragoesti, com. rur., situata in
centrul pi. Novaci, jud. Gorj, si
sub poalele plaiurilor Dragoesti,
Alimauul si Girjobul ; e formata
din trei catune: Dragoesti, unde
e si resedin^a, Hotini si Ungu-
reni, la E. com. Musetesti.
Are o suprafafa de 10500
hect., din carl 1 19 hect. arabile,
295 hect. livezl, 9015 padure
si izlaz in plaiu si in munte,
proprietate a statuluf si a locui-
torilor, 4 hect. pomet si 27 hect.
vatra satului, a schitului Crasna,
cimitirelor si alte.
Are o populate de 720 su-
flete, formind i8ofamiliT, din can
140 contribuabili, to^i romini.
Locuitorii jposeda 39 pluguri, 69
care cu boi, 2 caru^e cu cai,
499 vite man cornute, 73 cai,
2518 01, 262 rimatori, 35 ma-
gari si 120 capre.
Comuna are un venit de 1200
lei, iar cheltuelile sunt in suma
de lei 1000.
Apele ce uda aceasta com.
sunt : Sanatorea, Scurta si Va-
lea-Mare sau Apa-Dragoestilor,
care, unindu se toate impre-
una in com. Turba^i, formeaza
singura apa numita Sanatorea,
care se varsa in Blahni^a, la cat.
Haesti, din com. Bobul, plasa
Amaradia; izvoarele lorvindin
platourile Alimanul si Dragoesti.
Comunica^ia prin com. se face :
printr'o sosea comunala si prin
drumuri ordinare; doua din a-
ceste drumuri pleaca din Drago
esti si urea in munte: eel care
pleaca din cat. Dragoesti, merge
pe acest plaiu si se uneste
iar cu drumul Hirsenilor, mai
jos de pichetul Urma-BouluT.
In comuna se gasesc : 3 puturl
si 6 fintini.
Comuna are un spital rural ;
1 scoala, situata in schitul
Crasna, frecuentata de 40 elevi
si I eleva, din 48 inscrisi; 3
biserici si 1 schit; bisericile sunt
deservite de 1 preot, 3 cinta-
reti si 1 paracliser ; sunt destul
de vechl; una e fon data in anul
1705.
Schitul poarta numirea de
Schitul Crasna, fiind-ca, inainte
de 1875, a ^inut, impreuna cu
catunul Ungureni, de comuna
Crasna. Acest schit e fondat
de Dimitrie Filisianul biv-Vel Pi-
tar, in zilele lui Mateiii Basarab-
Voevod, la anul 7145 de la zi-
direa lumei, sati 1637, de la
Christos. Acest schit a ramas
nezugravit multa vreme pana in
zilele lui Constantin Brincovea-
nu, fund egumen la aceasta ma-
nastire Kyr Vartolomeu ot Dra-
goesti, care, luind blagoslovenie
de la sfin^ia saParintele Episcop
Kyr Grigorie si umblind cu
carte de mila pe la locuitori si ne-
gu|atori, a zugravit-o dupa cum
se vede asta-zi. Fondul eel prin-
cipal al acestuT schit dat de fon-
dator este proprietatea Devese-
Hosted by
Google
drAgoesti
243
DRAGQE$TI-DE JOS
lul, din jude^ul Mehedin^i, cum
si Vatra-Schitulul Crasna-Ungu-
reni, din jude^ul Gorj.
Dragoe^ti, catun, alipit comunei
Bradiceni, situat pe ses si in
partea de S. a com. sale din
plaiul Vulcan, jud. Gorj. Se zice
ca numele i s'a dat de la un
preot, numit Dragota.
Are o suprafa^a de 500 hect.,
din can 115 hect. padure, 150
hect. arabile, no hect. fine^e,
70 hect. izlaz, 40 hect. vii si
15 hect. livezi de prunl.
Locuitorii sunt mosnenl.
Are o populate de 117 fa-
milii, din can 4 familii de ^i-
ganl, cu 551 suflete. Sunt 90
de contribuabili.
Locuitorii poseda 35 pluguri,
70 care cu boi si vaci, 290
vite man cornute, 15 cal, 55
01, 500 capre si 355 rimatori.
Catunul este udat de piriul
Bilta.
Comunica^ia se face prin so-
seaua comunala, ce vine de la
N. spre S. si care, la 1 kil. de
catun spre S., se ramifica in doua :
o parte trecind riul Bistri^a prin
vad si legindu-se cu soseaua co-
munala, Telesti, iar cea-1'alta
parte trecind piriul Bilta pe pod
de lemn, si legindu-se cu soseaua
jude^eana T.-Jiul-Severin, la kil.
No. 14.
In catun se gasesc: 2 mori
pe apa, 5 pu^url si 3 fintinl.
Catunul are 1 bisericade lemn,
fondata la anul 1853 si deservita
de 1 preot si 1 cintare^.
Dragoe^ti, catun, resedin^a a co-
munei Dragoesti, jud. Gorj; de
dinsul mai ^ine o mica mahala,
numita Oprisesti.
Are o intindere de 400 hect.,
din can 40 hect. arabile, 70 hect.
fine^e, 3879 hect. padure, izlaz,
vie si pomet.
Are o populate de 308 su-
flete, sau 75 familii, din cari 64
contribuabili, to$f rominl, ocu-
pindu-se cu agricultura, creste-
rea vitelor si lemnaria.
Locuitorii poseda 20 pluguri,
40 care cu bo!, 2 carufe cu cai,
200 vite marl cornute, 30 cat,
800 01, 70 capre si 130 rima-
tori.
In catun e o moara pe apa
Sanatorea, 2 pu^uri si 2 fintini.
Catunul are 2 bisericl, deser-
vite de 1 preot si 1 cintare^.
Dragoesti, parte din com. Capul-
Pisculuf, plasa Riuriie, jude^ul
Muscel.
Dragoesti, padure, in jude^ul 11-
fov, plasa Mostistea, asezata pe
$oseaua care pune in comuni-
ca^ie cat. Dragoesti-d.-s. cu Dra-
goesti-d.-j.
Dragoesti, mope, plasa Znagov,
jud. Ilfov, proprietatea statulul,
fosta pendinte de manastirea
Znagov. Impreuna cu alte 380
proprietap a fost ipotecata, pen-
tru asigurarea imprumutulu! do-
menial de 78 milioane lei, con-
tractat la 1871, cind se arenda
cu 34000 lei. Pe periodul dela
1883 — 93 arenda a scazut la
24050 lei anual.
Dragoesti, loc izolat si stina de
ol t pe mosia Macoveiul, din co-
muna Padina, jude^ui Buzau.
Dragoe§ti-Bi{inele, com. rur.,
jud. Ilfov, pi. Mostistea, situata
la N.-E. de Bucuresti, 44 kil.
departe de acest oras. In par-
tea de N. si S. are dealurl fru-
moase. La V. e padurea Bi{i-
nele.
Se compune din satele: Bi-
^ina-Ungureni, Bi^ina-Paminteni,
Chiroiul-Ungureni, Chiroiul-Pa-
minteni, Dragoesti-d.-s., Drago-
esti-d.-j., Dragoesti-Znagov, cu
o populate de 1996 locuitori,
carl traiesc in 382 case si 16
bordeie.
Se intinde pe o suprafa^ de
6366 hect. Statul, d. I. Iorgu-
lescu, Ar. Papazogiu, Hr. Cos-
tescu, au 4400 hect. si locuito-
rii au 1966 hect. Proprietary cul-
tiva 3173 hect. (655 sterpe, 480
izlaz, 92 padure). Locuitorii cul-
tiva tot terenul, rezervind pen-
tru izlaz 123 hect.
Sunt 393 contribuabili.
Budgetul comunei e la veni-
turi de 5445 lei, iar la cheitu-
eli de 5434 lei.
In comuna sunt 4 bisericl, de-
servite de 4 preo^I (la Bi^ina-
Paminteni, Chiroiul - Paminteni,
Dragoesti-d.-s. si Dragoesti-d.-j.);
2 scoaie mixte; 5 masini de
treierat cu aburi; 1 moara cu
aburl; 4 helestaie si 4 podurl
statatoare.
Vite marl sunt 2150: 722
cal si epe, 2 armasari, 636 boi,
733 vaci si vi^el, 21 taurl, 9
bivoll, 27 bivoli^e, si al ceior
mid de 3878: 12 capre, 2822
01, 1044 porci.
Dintre locuitori, 429 sunt plu-
gari, 2 meseriasl, 48 au dife-
rite profesil.
Aratura se face cu 205 plu-
guri: 143 cu boi, 62 cu cai.
Locuitorii au 364 care si ca-
nine : 142 cu boi, 222 cu cal.
Comerciui se face de 17 cir-
ciumarl. S'au stabilit in comuna
12 strainl.
Dragoe§ti-de-Jos, sat, face par-
te din com. rur. Dragoesti-Bi-
^inele, pi. Mostistea, jud. Ilfov.
Suprafa^a totala a satulul e
de 662 hect., cu o populate de
299 locuitori, Rominl, carl se
ocupa cu agricultura si creste-
rea vitelor.
D-l Hr. Costescu are 550
hect. si locuitorii 1 12 hect. Pro-
prietarul cultiva 375 hect. (100
Hosted by
Google
DRAGOE?TI-DE-JOS
244
DRAGOTENI
sterpe, 75 izlaz). Locuitori! re-
zerva pentru izlaz 20 hect.
Are o biserica, cu hramul Cu-
vioasa Paraschiva, deservita de
I preot si 2 cintare^T ; o scoala
mixta, frecuentata de 10 elevi
si 2 eleve, cu intre^inerea careia
statul si com. cheltuesc anual
2104 lei. Localul, e oferit de
preotui Zamfirescu. Ma! are 1
moara cu aburi, 1 marina de
treerat, 1 helesteu si 1 pod
statator.
Coraerciul se face de 4 cir-
ciumarT. Stabilu;! aci sunt 4
strain!.
Numarui vitelor mar! e de
390 si al celor mic! de 456.
Dragoe§ti-de-Jos, sat, face par-
te din com. rur. Geamana, pi.
Oltul-d.-s., jud. Olt. Aci este o
biserica, construita la anul 1850
de d-1 Colonel loan Solomon.
Dragoe§ti-de-Sus, sat, face par-
te din com. rur. Dragoesti-Bi£i-
nele, pi. Mostistea, jud. Ilfov.
Cade spre S.-E. de Bi^ina-Pa-
mtnteni. Intre cat. Dragoesti-
de-Sus si Dragoesti-de-Jos este
lacul Dragoesti, asezat chiarpe
soseaua vecinala care pune in
comunica^ie aceste sate. Supra-
faja totala a satulu! e de 838
hect., cu o populate de 267 lo-
cuitor!.
D-1 Ar. Papazoglu are 600
hect. si locuitori!, 238 hect.
Proprietarul cultiva 400 hect.
(65 sterpe, 100 izlaz, 35 pa-
dure). Locuitori! cultiva tot pa-
mintul, rezervind pentru izlaz
17 hect.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de 1 preot
si 1 cintaref ; 1 helesteu ; 1 pod
statator.
Comerciul se face de 1 cir-
ciumar.
Numarui vitelor mar! e de
310 si al celor mic! de 536.
Dragoe§ti-de-Sus, sat, face par-
te din com. rur. Geamana, pi.
Oltul-d.-s., jud. Olt. Aci e o
biserica vechie. Nu se stie de
cine s'a fondat; s'a reparat
la anul 1769 de jupin loan sin
Iordache Bocsanescu.
Dragoesti - Znagov, sat, face
parte din com. rur. Dragoesti-
Bi^inele, pi. Mostistea, jude^ul
llfov.
Suprafa^a totala a satului e
de 1725 hect., cu 367 locui-
tori.
Statul are 900 hect. si locui-
toril 825 hect. Statul cultiva
prin arendasii sa! 790 hect. (50
sterpe, 60 izlaz). Locuitoril cul-
tiva tot terenul.
Are o masina de treerat cu
aburi. S'au stabilit aci 4 strain!.
Comerciul se face de 4 cir-
ciumar!.
Numarui vitelor mar! e de
380 si al celor mici de 519.
Dragoicea, padure batrina in
com. rur. Corzul, pi. Dumbrava,
jud. Mehedin^i.
Dragoicea, phi it, in com. rur.
Guardeni^a, pi. Dumbrava, jud.
Mehedin^i.
Dragoiul, sat, face parte din co-
muna rurala OJanul, pi. Oltul,
jud. Arges. Este situat pe riul
Oltul si are o populate de 30 fa-
milii. Are o biserica, cu hramul
Sf. Voevozi, deservita de un
preot si un cintare^.
Dragoiul sau Olanul, mosie, pro-
prietate a statului, jud. Arges,
pi. Oltul, com. Olanul. Era pen-
dente de schitul Surpatele ina-
intea secularizari!. Arenda anu-
ala pe periodui 1883 — 86 a
fost de 1000 le!. Aceata mosie
a fost ipotecata la 1887 pentru
asigurarea emisiuni! ipotecare
in suma de 26 milioane lei,
conform lege! din 1877.
Dragoiul, movila, linga balta Pe-
telul si Orlea, din jud. Roma-
na^i.
Dragoiul, loc irjolat, com. Ote-
sani, plaiul Horezul, jude^ul
Vilcea.
Dragoiul (Zavoiul-), pdduricc.
Vez! Colibasi-Vierosul, jude^ul
Muscel.
Dragole^ti, cdtun, in jud. Arges,
pi. Argesului ; face parte din com.
rur. Bascovele. Are 24 familii,
sau 150 suflete.
Dragole§ti, cdtun, din jud. Arges,
pi. Oltului; face parte din com.
rar. Dobresti.;Are 277 locuitori,
o biserica vechie, cu hramul
Sf. Nicolae, deservita de un
preot si un cintaret.
Dragostina, I? a ltd, formata din
varsarea riului Jijia; se afla in
partea de S.-E. a satului Bosia,
pi. Branistea, jud, Iasi; confine
mult stuf si papura ; are pesti
si raci.
Drago^inul, catun, al com. Grop-
sani, pi. Olte^ul-Oltul-d.-s., jud.
Romana^i, la confluen^a riuluT
Fra^ia cu Geamartaluiul. Are 30
locuitori.
Dragoteasa, vechie uumire a
///^V/Zarneasca, din jud. Buzau,
com. Zarnesti-de-Cilnau.
Dragoteasca, sfoard de mosie
mosneneasca ; face parte din tru-
pul Mircesti, com. Lipia, jud.
Buzau.
Dragoteni, afluent al piriulu!
Bahlue^ul-Rece, in jud. Suceava,
com. Vascani.
Hosted by
Google
drAgotesti
245
DRAGOTE?TI (DEALUL-)
Dragotesti, com. rur. §\sat> in jud.
Mehedin^i, pi. Vailor, la o dis-
tant de 67 kil. de orasul T.-
Severin. Formeaza comuna cu
Dragotesti-d.-s. si Buhorelul. Re-
sedinta comunel este in satui
Dr&gotesti-d.-j. Este situata pe
doua vai, deosebite prin cul-
mea Dragotestiior si se margi-
neste: la E. cujud. Gorj si com.
Negomirul; la S. cu com. Co-
rabiile ; la V. cu com. Cozma-
nesti si la N. cu com. Matasari.
Are 1 2 mahalale si anume :
In Dragotesti-d.-j.: Linia, Izvo-
rul, Gosescul, Gavanele, Popesti,
Toporistoiul.
In satul Dragotesti-d.-s. : PSsa-
roiul, Berbeniceni si Stanesti.
In satul Bohorelul: Bohorelul
si Valea-Malului.
Are o popula^iune de 1400
sufl., locuind in 300 case.
Sunt 250 contribuabilt.
Ocupa^iunea locuitorilor este
agricultura si cresterea vitelor.
Calitatea pamintului este parte
buna, parte de mijloc.
Locuitorii poseda : 40 pluguri,
65 care cu boi, 9 caru^e cu cai
si 100 stupi.
Are 3 biserici, deservite de
1 preot si 3 cintare^i ; o scoala,
condusa de un invafator si fre-
cuentata de 2 1 elevi ; o circiuma.
Numarul vitelor in aceasta
comuna este de 1596: 600 vite
man cornute, 500 01, 26 cai si
470 rimatorl.
Budgetul com. e de 1853 ^
la venituri si de 1190 lei la
cheltueli.
Prin comuna Dragotesti trece
soseaua M&tasari-Dr&gotesti-Co-
rabiile.
Dealur! mai principale din a-
ceasta comuna sunt:
Dealuljiului, Culmea-Drago-
testi, culmea Cozm&nesti, dea-
lul Buhorelul, Dealul-Balanilor,
unde, in ziua de Duminica To-
meT, se aduna lume din mai
multe comune ; Dealul-Mare, deal
inalt si punct bun de observa-
^iune, caci din virful lui se poate
vedea orasul Tirgul-Jiul si la o
mare distan^a, in diferite direc-
tum. Vai mai principale sunt:
Valea-Dragotestilor, Valea-Bu-
horelul si Valea-Malului.
Pirate principale carl curg prin
aceasta comuna sunt: Jityul-Bu-
horelulul si Jil^jl-Dragotestilor,
care este mai mare si pe care
se aria si mori de macinat.
In aceasta comuna se afla si
cite-va helestae cu peste.
Ca locurf de remarcat in^aceas-
ta comuna sunt: o ridicaturS. mare
de pamint numitci Tarni^a, unde
se gasesc oale marl romane.
Este intre hotarul Dragotesti -
lor si comuna Cozmanestilor;
Ripa-Soimului, pe hotarul din
Dealul-Buhorelul numita si Ji-
dovii. Aci, se zice, a locuit un
urias si la Tarni^a altul ; se ga-
sesc la Ripa-$oimului vase vechl
romane ca si la moviia Tarni^a.
Ripa-Soimului — spune legen-
da — se numeste astfel pentru ca
aci se afla un soim in timpul
domniei lui Vlad Tepes, ai carui
pui se luau in fie-care an si se
trimiteau Domnului ; pentru in-
grijirea acestuif soim, Vlad ^e-
pes scutise pe locuitorii comu-
nelor vecine de toate darile ca-
tre stat si il obligase prin hri-
sov domnesc la ingrijirea lui.
Intimplarea a fost insa, ca
soimul repezindu-se sa prinda
o pasare, s'a lovit de stejarul
unei aril si a murit. Domnul
s'a suparat pe locuitorf, le-a im-
pus darl grele, din cauza nein-
grijirel de soim si le-a luat pro-
prietatea, pe care o poseda si
astazl statul in com. rur. Ne-
gomirul.
Din aceasta comuna se zice
ca s'a rasculat postelnicul U-
driste, ale carui fapte sunt cu-
noscute de istorie.
Dragotesti, com. rur., in N. pla-
selOcolul,jude^ulRomana$i, for-
mat a din sateie: Dragotesti,
(225 loc.) si Argintoaia (Argin-
toianca, 226 loc.) situata linga
Tesluiu, la 24 kil. spre N.-V.
de Caracal. Altitudinea terenu-
lui de asupra nivelulul marii
este de 170 m. Are 6 popula*
fmne de 138 fam., sau 537 sufl.
(273 barbajl, 264 femei; 285
casat. si 322 necasat.).
Sunt 109 coatribuabiH.
$tiu carte 7 persoane.
Budgetul com. este de 2027
lei la venituri si de 2026 lei la
cheltuelf.
Vite marl sunt 570, vite m.icl
314 si rimatori 697.
In com. sunt 3 circiuml.
Are 2 biserici, una cu hra-
mul Sf. Nicolae (1845) in Dra-
gotesti, si alta cu hramul Ador-
mirea-MaiciJ-Domnului, (1845) in
Argintoaia, deservite de 2 pre-
o^I si 3 cintare^I.
Dragotesti, sat, jud. Mehedin^i,
pi. Ocolul-d.-j. ; # ne de com -
rur. Fintina-Domneasca. Are o
popula^iune de 570 sufl., locu-
ind in 74 case.
Dragotesti, deal, jud. Falciu, in
suprafa^a de 333 hect. Se in-
tinde din hotarul com. Oltene-
sti, sub aceasta numire, printre
piralele Crasna si Lohanul, pe
teritoriul com. Tirzii, pi. Cras-
na si continua pana aproape
de confluen^a acestor piraie sub
numirea de Lohan.
Dragotesti, deal, jud. Mehedinji,
pi. Vailor, com. rur. Dragotesti,
numit si Culmea Dragotestilor.
Dragotesti, vale, in com. rur.
Dragotesti, pi. Vailor, jud. Me-
hedin^i.
Dragotesti (Dealul-), deal, in
Hosted by
Google
DRAG? AN I
246
DRAGSENEI
partea de V. a dealulul Craca-
ti^a si paralel cu dinsul ; trece
prin com. Minjesti, pi. Crasna,
jud. Vasluiu; coasta despre V.
a acestul deal se numeste Cos-
tisa-Satuluf, pentru ca se afla
in fa$a satului Minjesti.
Dragsani, cdtun, in jud. si pi. Te-
leorman, pendinte de com. Drag-
senei. Popula^ia lu! e de 485
suflete, din car! 7 1 contribuabili.
Dragsani e sat vechiu. II ve-
dem figurind in nomenclatura
satelor pe la jum&tatea secolu-
lu! trecut, sub numirea de Dra-
gusani. Era dat la plasa, care
se numea si pe atunci tot a-
TirguluT.
Mai in urma a format o sin-
gura comuna cu catunul Drag-
senei, unde este re^edin^a, la
care s'a mai alipit si com. Mup,
cu catunul Odobeasca.
Dragsani, mo$ie y in pi. TirguiuT,
jud. Teleorman ; proprietate a
decedatului maior I. Vladoianu,
donate Eforiei Spitalelor Civile.
Are pe dinsa si padurea numita
Laia.
Dragsenei, com. rur., in partea
de N. a pi. TirguiuT, jud. Te-
leorman ; este limitrofa cu pi.
Teleormanul. Se compune din
patru catune : Dragsenei (rese-
din^a), Dragsani, Mu{i si Odo-
beasca.
P&na la 1885, com. Mu^i si
c^t. Odobeasca formau o singura
com. ; ele au fost alipite de
com. Dragsenei, care avea p&na
atunci numai cat. Dragsani.
Comuna si catuneleeisuntase-
zate ast-fel: Dragsenei, Drag-
sani si Odobeasca pe dealul des-
pre V. al v&fei si piriului Zbir-
gleaza. Cat. Mu# se afla situat
pe partea opusa, despre E. a-
cestel vat. Cat. Dragsenei e
foarte aproape de cat. Dragsani,
iar de la Dragsani la Odobeasca
este o distan^a de 4 kil. Acesta
din urma e foarte apropiat de
cat. Mu^i si nu departe de va-
lea Zbirglezei.
In vaiea Zbirglezei, la dife-
rite puncte ale acestel com., a-
flueaza diferite piriiase $i izvoare
de ape de prin vilceie, can toate
intra in piriul mai mare al Bur-
dei. Piriiasul Hodorogul care iz-
voreste de la N.-E. com. Zim-
breasca, din pi. TeleormanuluT,
se scurge in Burdea la N.-E.
com. Dragsenei. Piriiasul Drag-
senelul izvoreste de la E.
com. Merisani, se varsa tot in
Zbirgleaza, intre cat. Dragsani
si com. Dragsenei, servind de
hotar mosiilor Dide$ti, Drag-
senei si Beuca.
Coprinsul intreg al com. Drag-
senei se margineste la N. cu
mosia Beuca din pi. Teleorma-
nulul ; la S., cu mosia Papa si
parte din com. Butculesti; la E.,
cu mobile Saceni, Butculesti $i
Sfm^esti, situate aproape para-
lel cu Dragsenei, pe valea Ti-
noasa ; la V., cu parti din teri-
toriul com. Didesti si Cucuieti.
Terenul ocupat de com. Drag-
senei cu catunele el, impreu-
na cu mobile aflatoare pe din-
sa, trece de 2500 hect., afara
de terenul cuvenit locuitorilor
dupa legea rurala. Sunt si mos-
teni in aceasta comuna, in cat.
Mu^i mai cu deosebire.
Improprietari^ii de la 1864,
poseda 851 hect. si anume : In
Dragsenei, 1 30 locuiton, CU455
hect. ; in Dragsani, 69 locuiton,
cu 250 hect. ; in Mu^i, 5 locui-
ton, cu 22 hect. si in Odobeasca,
39 locuiton, cu 140 hect. Mos-
tenii din cat. Mu£i au, pe linga
paminturile lor arabile, si cite
o fase de padure in lunca. Mai
sunt in com. si cat. 13 hect.
vii si 6 hect. livezl de pruni.
Terenul acestei com. este
priincios samanaturilor de tot
felul.
Popula^iunea intregeicomunc
este de 454 familiT, sau 1856
suflete, dintre carl 367 contri-
buabili.
Pe catune, populatiunea se
imparte ast-fel: in Dragsenei,
848 suflete, 158 contribuabili; in
Dragsani, 500 suflete, cu 94
contribuabili ; in Muti, 205 su-
flete 9*1 63 contribuabili $i in
Odobeasca, 296 suflete si 52 con-
tribuabili.
Numarul vitelor din comuna
este de 7383 capete, din carl:
837 vite man corn., 239 cai,
72 magarT, 5896 01 si 339 porcT.
Budgetul com. este de lei
7752 lavenituri si de 7235 let, 16
ban! la cheltueli.
Scoala este numai in catunu
Dragsenei, condusa de un inva-
tator $i avind 30 elevf. Sunt 4
biserici, in fie-care cat. cite una.
Cea din cat. Odobeasca este ru-
inata $i nicT nu se mai oficiaza
intr'insa. Cele-1'alte 3 functio-
neaza si sunt deservite de cite
1 preot si 1 cintaret.
Cai de comunica^iune are :
la E. spre com. Saceni si de
aci la Ciurari ; la S. prin cat.
Mu^i la Draganesti si Rosiori ;
la V. prin cat. Odobeasca la Cu-
cuieti si la N. de la Dragsenei
la com. si gara Beuca, din pi.
Teleormanului.
Prin aceasta com. si catunul
Mu^i trece vechiul drum al Cio-
lanestilor, pe care comunica top
locuitorii din centrul si de la
extremitaple judetului pentru a
trece apoi pe drumui Craiovei
sau al OlaculuT.
Formapunea actuala a com.
a trecut prin diferite faze. In
secolul trecut numai Dragsani
era sat mai mare. Cat. Mu|i si
Odobeasca erau sate mici de
mosneni. Cat. Dragsenei s'a for-
mat mai in urma, iar cat. O-
Hosted by
Google
DRAG^ENELUL
247
DRAGUNEI (VALEA-)
dobeasca a purtat numele de
Falanica, cum se vede trecut
si pe unele har^i ale statuluT-
major austriac.
La 1885 s'a intrunit com.
Mu^i - Odobeasca cu Dragsenei,
stabilindu-se aci si resedin^a co-
rn u net.
LocuitoriT din cat. Mu^i si O-
dobeasca sunt mosteni bastinasi
si se disting de ai celor-l'alte ca-
tune prin traiul si obiceiurile
lor.
Drag§enelul, piriias, ce trece
prin cat. Dragsani si comuna
Dragsenei, judetul Teleorman,
pi. Tirgului. Incepe de la E.
com. Merisani si se varsa in pi-
riul Burdea, intre cat. Dragse-
nei si com. Dragsani, dupa ce
primeste apele mai multor iz-
voare.
Serveste ca hotar natural mo-
siilor Didesti, Dragsani si Beuca.
Dragugeanul, piriias, jud. Ba-
cau, pi. Tazlaul-d.-j., com. Dra-
gugesti, care curge pe teritoriu-
satului Helegiul si se scurge in
piriul Helegiul.
Draguge^ti, com. rur., jud. Ba-
cau, plasa Tazlaul-d.-j., situata
de-aiungui malului sting ai Taz-
laului-Mare. Se compune din tre!
catune : Dragugesti, Helegiul,
resedin^a, ambele pe valea Taz-
lauluT-Mare si Deieni, pe Dealul-
Delenilor.
Teritoriul sau se margineste
la N. cu al com. Tirgul-Valea-
Rea; la V. cu al com. Barsa-
nesti ; la S. cu al com. Bratila
si la E. cu al comunelor : Cleja
si Fundul-Racaciuni.
Este udat de riul Tazlaul-
Mare, care o desparte de com.
Barsanesti si piraiele Helegiul
si Deieni, si brazdat de dealu-
rile : Sandrul, Pestera, Magura,
Magura- Dragugestilor , Arsi{a,
Priporul, Ciungi, Helegiul si al-
Delenilor.
Are o scoala mixta, care func-
^ioneaza din 1865 in satul He-
legiul, intre^inuta de stat, in-
tr'un local, construit din vala-
tuci de comuna, sub un aco-
peris cu primaria. In anul 1891
scoala a fost frecuentata de 22
copii, din carl 3 fete.
Biseridf sunt 3 : in fie-care
catun cite una, deservite de 3
preo^i si 4 cintare^i ; sunt 698
case de locuit ; rare in cat. Dra-
gugesti, dese in cele-1'alte ; sunt
8 circiuml.
Are o populate de 704 fa-
milil, sau 2445 sufl. ; I2I 9 barb.
si 1226 fem. ; 1858 agricultorl,
26 meseriasi, 45 comercianfi si
61 avind profesiunf libere.
Stiu carte 61 persoane.
Contribuabill, dupa noul re-
censamint, sunt 477.
Totalul paminturilor de cul-
tura este de 1022.25 hect.
Teritoriul comunei are o in-
tindere de 2000 hect. Padurile
ocupa aproape 400 hect. Pa-
mintul este impartft intre vechii
razesi, al caror hrisov de pro-
prietate dateaza din 1590.
Viile sunt pe o intindere de
69 hect. Viea lucratoare are
66 Vi hect.
Vite sunt: ^7 cai, 1069 vite
man cornute, 238 porci, 263
capre si 1052 oT.
Budgetul com. pe exerci^iul
1 89 1 — 92 are la veniturl lei
13949, bani 80 si la cheltuell
lei 3053, bani 5.
Comuna este strabatuta de
calea na^ionala Bacau - Orasa.
Distance : la Bacau, capitala
districtului, 38 kil.; la Tirgul-
Ocna, 12 kil.; la com. Cleja,
52 kil; la com. Fundul-Raca-
ciuni, 37 kil.; la com. Barsa-
nesti, 8 kil.; la com. Bratila, 3
kil. si la com. Tirgul- Valea-Rea,
resedinja plasei, 17 kil.
Dragugesti, sat, al comunei cu
acelasi nume, pi. Tazlaul-d.-j.,
jud. Bacau, situat pe piriul He-
legiul, la o departare de 1800
m. de satul Helegiul (scoala).
In anul 1891, din acest catun, au
urmat la scoala 5 baieflf si 2
fete, din 100 copii in virsta de
scoala. Are o populate de 257
familii, sau 922 suflete. Are o
biserica, cladita la 1790 si re-
parata la 1883, deservita de
un preot si un cintare{. Circiumi
sunt 2.
Vite sunt: 22 ca!, 373 vite
marl cornute, 87 porci si 184
capre.
Dragule^ti, numire ce se mai
da la o parte din com. Dumi-
tresti, pi. Oltul-d.-j., jud. Olt.
Dragule§ti, vale, in com. si cat.
Piclele, pe mosia Piclele-Banu,
luT, jud. Buzau.
Dragule^tilor (Piscul-), pise,
com. Berbesti, pi. Olteful-d.-s.,
jud. Vilcea.
Dragulina, colinit, in com. Va-
lea-Muscelulut, cat. Malui-Alb,
jud. Buzau.
Dr&gulina, deal. Vezi Schitul,
deal, com. Bo^esti, pi. Crasna,
jud. Falciu.
Draguline^ti, vechie numire a
com. Valea- MusceluluT, jud. Bu-
zau.
Dragunei (Coada-), loc izolat si
hotar al mosief Gemeniie, jud.
Buzau, com. Amarul.
Dragunei (Movila-), movili, in
jud. Buzau, com. Amarul, cat.
Movileanca.
Dragunei (Valea-), viroagH s in
com. Amarul si Baba-Ana, jud.
Hosted by
Google
drAgunoiul
248
DRAGUSENI
BuzSu, avind ma! mult smtrc
$i pSpuris, ; is! ia nastere din
v£rs&turile N&ence! ; cind e mare,
se scurge in lacul Amarul.
Dragunoiul, iaz. Vezi Rogoza-
Bujor, com. Ojeleni, pi. Mijlocul,
jud. F&lciu.
Dr&gu§ani, com. rur.,m pi. Ra-
cftciuni, jud. Putna.
Comuna Dr&gusani este si-
tuate peste deal de la Orbeni,
in valea, prin care se scurge pi-
riul cu acelas! nume.
Distan^a comune! de subpre-
fectura pl&se! e de 26 kil., iar
de capitala jude^uluT e de 70
kil.
Marginele aceste! com. sunt:
la N., Parava;la S. Orbeni; la
E., riul Siret, care 1 desparte de
judeful Tecuciu; iar la V., co-
muna Gropile din jude^ul Ba-
c&u, de care se desparte prin
dealul BSianelul.
Popula^iunea comune!, du-
p& eel din urm& recens&mint, e
de 231 familiT, sau 789 suflete
(408 b&rbaflf, 381 femei).
AceastS popula^iune se 1m-
parte ast-fel: 394 neinsura^i
(220 b&rba{T, 174 feme!), 330
insurant ?i 63 v&duv! (22 b&r-
ba{!, 41 femeT); 723 Eomin! si
63 de diferite nationality! ; 723
ortodox!, 3 catolicT $i 60 mo-
zaicT; 241 agriculton, 21 me-
serias!, 5 comercianfr 8 cu pro-
fesiuni liberate si 15 servitor!.
$tiu carte 72 persoane (64
b&rba$! si 8 feme!).
Num&rul caselor deiocuit : 274.
Are o bisericS parohiaia, cu
hramul S-$i Voevoz!. Comuna
cheltueste cu biserica 60 le!
anual.
Budgetul comune! pe anul fl-
nanciar 1 893/94 a fost la veni-
turJ de 3129.09 le! ?i la chei-
tuel! de 1127.25 le!.
Sunt 190 contribuabil!.
Num&rul cultivatorilor a fost
in acelas! an de 108.
In com. sunt: 25 plugur! de
lemn, 86 de fier ; 3 mor! de apa.
Vite sunt: 565, din can: 78
bo!, 160 vac!, 22 ca!, 40 01,
41 capre si 224 pore!.
Viile s'au cultivat in 1893 pe
un teren de 192 hect., si au pro-
dus 960 hectolitri vin in valoare
de 20000 lei.
Sunt 3 circiuman, 2 bacan!, 1
pescar, 2 comercian^i de fructe,
6 fabrican^i derachiti, 2 fieran,
2 rotari si 6 stoler!.
Dragu^ani, ctitun, in jud. Putna,
plasa R&caciuni, comuna cu a-
celas! nume. Este asezat peste
deal de la Orbeni, in valea prin
care curge piriul cu acelas! nume.
Dragu^ani (Holmul), sat, in
partea de N.-V. a com. Dragu-
sani, jud. Vasluiu, pi. Funduri,
numit astfel de la dealul Holmul,
care-1 desparte de satul Tatomi-
resti. E asezat intre dealurile Hol-
mul la E. ; Sendreni, la V. ; Scheia
laN., Anina, laS/Se intinde pe o
suprafa^de 1 144 hect, Are o po-
pula^ie'de]i53 famili!, sau 765 su-
flete. Aic! este resedinta comu-
nei. Are o scoalS. infiin^ata in
anul 1880, frecuentata de 20
elev! ; o biserica, deservita de
1 preot si 1 eclesiarh.
Satul acesta e stramutat de
fostul proprietar Teodor Ras-
canu, de ling& satul Scheia, unde
se g&sesc si ast&-z! doua p!etre
ingropate in pamint, semn ca
acolo a fost biserica.
Dragu^ani, parohie, in jud. Putna,
plasa R£caciuni, comuna cu
acelas! nume. Are o biserica
parohialS, cu hramul S-{i! Voe-
voz!. Comuna cheltueste cu bise-
rica 60 le! anual.
Dragu§ani, pa 1 dure, situata pe
teritoriul comune! cu acelas!
nume, jud. Putna, pi. RacSciuni.
Are o intindere de 580 falc! si
aparfine locuitorilor razas! a!
comune!.
Dragu^ani, piriu, pe teritoriul
comune! cu acelas! nume, plasa
Racaciuni, jud. Putna ; izvoreste
din muntele Balanelul si se varsa
in Siret.
Dragu§eni, com. rur., in jud.
Covurluiu, pi. Zimbrul, la depar-
tare de 72 kil de Gala^i, in
regiunea N.-V. a jud. Covur-
luiu. Se hotareste la N. cu com.
Bursucani; la E., cu Jorasti si
Craesti; la S., cu Zmul^i si la
V.,cu com. Fundeanul (jud. Tu-
tova). Aceasta comuna e udata
de un bra| al piriulu! Suhu-
luiul, care izvoreste chiar de pe
teritoriul sau. Pamintul e ma!
mult ses ; sunt numa! dou& dea-
lur! si vai ma! principale: a!
Bursucanilor si a! Dioche^ilor.
Comuna Draguseni e formata
din tre! c&tune: Tirgul-Dragu-
?eni, Diocheti ?i Ghinghe^ti;
cele doua dintiiu separate intre
ele numa! cu 200 metri de dis-
tanta, iar a treia la departare
spre N. cu vr'o 5 kil. Pe linga
aceste sate, ma! este, in apro-
piere de Ghinghe^ti, ?i un gru-
pulet izolat de cite-va stine, nu-
mit Talpaloaea.
Are o populatiune de 387
famili!, sau 1557 suflete, 772
barbapf §i 785 feme!. Sunt 268
contribuabil!. Stiu carte 229
persoane, nu ?tiu 1328.
Locuitori! aceste! comune
sunt Romin!, fost! cl^cas! im-
propriet^ri^!, afar^ de ce! din
Tirgul-Dr&guseni, car! sunt ma!
mult mici negustor! si meserias!
Evre!. Numarul Evreiior e de
46 familii, cu 269 suflete.
Solul com. DrSguseni este
argilo-nisipos. Suprafa^a terito-
Hosted by
Google
DRAGUSENI
249
DRAGU?ENI
riulu? este de 2548 hect., din
can 1875 apar^'in proprietatei
man si 673 celeT mici. Sunt aici
doua proprieta^i marl : Dioche^i
si Draguseni.
Numarul vitelor e de 1234
capete, din can : 468 boi, 2 ta-
uri, 264 vaci, 56 juncani, 35
junce, 35 WnzatT, 38 minzate,
46 vi^ei, 74 cat, 26 epe, 4 ar-
masari, 5 noatini, 146 01, 2
berbeci, 59 capre, 71 mascuri.
In com. sunt 11 crisme, 10
pravalii de manufacture, 5 ba-
canii, 2 pitarii, 2 casapii si 1
fabrica cu pravalie de luminari
de ceara. In fie-care saptamina
se face tirg. Mestesugarl sunt :
6 croiton, 6 ciobotan, 2 sai-
dicarl, 2 mindirigil, 1 armurier,
1 boiangiu si 1 stoler, iar in
sat sunt ci^i-va rotari si lemnari ;
mori cu aburi sunt 4.
Sunt 30 stupi.
Veniturile comunale se ridica
la 5577 lei, iar cheltuelile la
5239 lei.
Biserici sunt doua: Sf. Ioan-
Botezatorul in Draguseni, vechie
de vr'o 100 an! si a doua, Sf.
Gheorghe, in Dioche^i, de vr'o
120 ani, ruinata si inchisS; bi-
sericile au 17 falc? pamint; in-
treaga comuna Draguseni for-
meaza o parohie cu catredala
Sf. loan, deservitade un preot
paroh si 3 cintaref?.
Sunt doua scoli : una de baepf
si una de fete; cea de baeti
frecuentata de 40 elevi din
50 inscrisi, cea de fete e frecu-
entata de 40 eleve, din 55 in-
scribe ; scoala de fete de aid e
cea ma! frecuentata din tot
jude^ul.
Draguseni, com. rur., in partea
de N.-E. a plasei Fundurile,
jud. Vasluiii, la distanta de 36
kil. de orasul Vasluiu si de 9
kil. de Negresti, resedin^a pla-
sei. E asezata pe mai multe
dealurl si vaT, intre comunele
Borosesti, Ipatele, Scheia si Par-
pani^a.
E formats din sateie : Dragu-
seni (Holmul), Craciunesti, Ta-
lomiresti si Schsia-d.-j., pe
linga care se mat adauga si
catunele: Macresi, Gura-Vaiei si
Pirieni ; Se intinde pe o supra-
fafa de 6292 hect., din can 429
hect. padure si 7 hect. vie, iar
745 hect. sunt ale locuitorilor.
Are o populate de 333 fa-
milii, saii 1528 suflete.
Sunt 2 biserici, deservite de
2 preo^f si 2 cintare^i ; o scoala ;
2 mori, una de aburi si una de
apa; 3 iazuri; 2 crisme. Co-
rn erciu I se face de 9 Romini si
7 strain?.
Animalesunt: 610 vite man
cornute, 105 cai, 6 catirT, 736
01, 12 capre si 175 rimatori.
Budgetul comune! e de 2404
lei 75 bam la venitur? si 2392
leT 69 ban! la cheltueli.
Sunt 206 contribuabill.
Locuitorii poseda: 87 pluguri
si 174 care cu boT, 20 pluguri
si 40 carute cu cai; 30 stupT
cu albine.
Draguseni (Tirgul-), ordfel, re-
sedin^a comunel Draguseni si a
pi. Zimbrul, jude^ul Covurluiu.
E populat cu 125 familii, sau
567 suflete, (dintre can 46 fa-
milii, sau 269 suflete de Izra-
eli(I). Are o biserica si 2 scoli.
Draguseni, com. rur., jud. Do-
rohoiu, pi. Baseul, formata din
sateie: Draguseni, Ichimeni, Ni-
chiteni si Podriga, cu resedin^a
primarie? in Draguseni. Are o
populate de 468 familii, sau
1887 suflete.
Are 3 biserici, deservite de
1 preot, 3 cintare^T si 3 pala-
mar? ; o scoala, condusa de un
inva^ator si frecuentata [de 40
elevi; 946 hect. 7 ari? pamint
satesc; 6831 hect. 57 aril cimp
al proprietatei mosie? ; 1 2 ia-
zur? si 10 pogoane vie.
Budgetul comunel a fost in
1889—90 de lei 5778, bani 72
la venitur? si de lei 5677, ban!
45 ia cheltueli.
Vite mari cornute sunt 1 38 1 ;
01 4922, cat 332, pore? 328.
Sunt 50 stupi cu albine.
Draguseni, com. rur., jud. Su-
ceava, in partea sudica a plasii
Moldova-d.-j., si la 27 kil. de
Falticeni. Se invecineste* ia E.
cu comuna Tatarusi ; la V. cu
comuna Raucesti, din jude^ul
Neam^u; la S. cu com. Cris-
testi si la N. cu com. Uidesti,
despar^indu-se prin semne con-
ventionale.
Are forma aproape drept-un-
ghiulara, inclinata. spre sesul
Moldove?. E compusa din sa-
teie: Draguseni, Lunca, Bros-
teni si Sirbi, cu resedin^a in
satul de la care st-a luat nu-
mele. E populata cu 644 familii,
saii 2575 suflete (1276 barbaj?
si 1299 feme!), din care 136 Iz-
raeli^.
Sunt 455 contribuabill.
Are 4 biserici, deservite de
3 preop si 7 cintare^T ; o scoala
rurala mixta, frecuentata de 50
elevi. In toata comuna sunt 1 1 1
bae^i si 105 fete in virsta de
scoala.
Budgetul comunei, pe anul
1892 — 93, are la veniturT 6670
lei si la cheltueli, 6615 lei.
Vite sunt: 257 cai, 874 boi,
640 vac?, 3267 oi, 160 capre,
si 275 pore?.
Altitudinea comune? delani-
velul marii variaza intre 325—-
345 m. E udata de Moldova
(6 kil.) sidepirateleRisca(l500
m.), Hatia (2 kil.) si altele precum
si de tre? iazuri: Picla, Stro-
?esti si Brosteni.
Suprafa^a comune! este de
59G23. hlare.lt IYic\ionar Geograilc Vol. Ill
82
Hosted by
Google
drAgu$eni
250
drAgu$eni
3574 hect, din car! 2295 cul-
tivabile, 600 padure, 300 finat
si restul prundis si loc sterp si
neproductiv.
Improprietari^f la 1 864 sunt :
10 fruntasi, 140 palmasi si 71
codasT, stapinind 846 falci.
Drumurile principale sunt: la
Ciumulesti (13 kil.), la Cristesti
(7 kil.), la Forasti (3600 m.),
la Tatarusi (11 kil.) si la Sir-
beni (5 kil.).
In com. Draguseni se afla o
fabrica de spirt a proprietatiT,
fabricind intre 47 — 55 mil litri
spirt pe an.
La 1803 « Draguseni a Banu-
luT Costache Lazu, cu loc de
mi j loc, numara 63 liuzT, platind
1028 lei bir anual, fund si 10
liuzT de cei fara bir, la can se
mai adaogau breslasi ot tarn 1 7
liuzT cu 140 lei bir pe an».
Intr'un hrisov din 1814, Iunie
28, de la Calimah- Voda, inta-
ritor stapinirii lui loan Lazu a-
supra mosiilor de la ^inutul Su-
cevei Negrilesti (asta-zi necu-
noscut) si parte din Draguseni,
se citeaza urmatoarele acte :
Suret din 7028 (1520), Iulie 15,
carte din 7231 (1723), Martie
5, carte din 7256 (1748), Dec.
28, carte din 1763, Aprilie 4 si
o anafora din 18 13, Maiu 25.
Intr'o alta carte de judecata
din acelasi an (18 14), Iulie 15,
pentru impresurarea mosiilor
Draguseni si Zavoeni (poate
moara Zavulul) de pe Moldova,
din ^inutul Sucevei, ce sunt a
Banuluif Costache Lazu, si a
fratelui sau loan, despre mosi-
ile Cabujei, a Banului Const.
Cantacuzino si Stoesti, a manas-
tirel Slatina, se aduc ca dovezi
doua ispisoace din 7028 (1520),
Iulie 15 si o carte din 1813,
Nov. 10. («Uricar» de T. Co-
drescu, vol. VI, pag. 21 1 si 298).
Satele Cabuja si Stoesti inca
sunt asta-zi. (V. satul Draguseni).
Dragu§eni, sat, format din 2
mahalale, pe mosia cu acelasi
nume, com. Draguseni, pi. Ba-
seul, jud. Dorohoiu. Are o po-
pulate de 246 fam., sau 914 sufl.
Proprietatea mosieJ este: par-
tea Draguseni-d.-j., a erezilor
def. T. Pisoschi; iar partea Dra-
guseni-de- Sus, a erezilor def.
Anastase Fatu.
Are 2 bisericT, deservite de
1 preot, 2 cintareti si 2 pala-
mari. Una pe partea de jos a
satului cu hramul Sf. Gheorghe,
in care se oficiaza, este de zid
si spatioasa, facuta in 1857 de
fostul proprietar Gh. Codrescu ;
a doua in partea de sus a sa-
tuluT, cu hramul Sf. Nicolae, este
inchisa fund in ruina.
Are o scoala, condusa de un
inva^ator si frecuentata de 40
elevi.
Satenii improprietariti au 529
hect. 20 aril pamint, iar stapinii
mosiei 3520 hect., 66 aril si a-
nume: 1088 hect., 47 aril par-
tea dejos si 1432 hect, 20 aril
partea de sus. Iazuri sunt 5, din
can acel numit al Podrigai este
in suprafa^ade22 hect., 92 arn.
Livada este de 2 hect., 87 aril
si viea, de 4 pogoane.
Piriul principal ce trece pe
mosie este Podriga.
Drum este eel ce duce la
Saveni.
Hotarele cu: Podriga, Nichi-
teni, Ichimeni si Stiubeieni.
In vechime proprietatea aces-
tel mosii era a lui Dragusan,
Mare Spatar si Consilier Dom-
nesc; aceasta se vede din hri-
sovul din 17 Martie 1729; apot
a devenit a manastirei Putna
din Bucovina, ce o stapini pana
la 1785, cind se vindu.
Familia Fatu este vechie si
originara razesa din satul Or-
testi, dupre cum se vede din
hrisovul luif Hies Petru-Voda,
din 2 Martie 1548.
Draguseni, sat, numit in parte
si Cabuja, pe mosia si in com.
cu acelasi nume, jud. Suceava.
Asezat pe £armul sting al Mol-
dovei si pe dealuriie Vie! si
Draguseni.
Are o popula^iune de 335
fam. sau 1 300 sufl. (629 barbati
si 67 1 femei) din carl 90 strain!.
Sunt 250 contribuabilT. Case de
locuit sunt 291. Vatra satului
ocupa 85 falcT.
Improprietariti la 1864 sunt
10 fruntasT, 149 palmasi si 71
codasT, stapinind 846 falci.
Are 2 biserici : una cu hra-
mul Sf. Spiridon, cladita de
lemn de stejar de Const. Ba-
sota si Manolache Lazu; a doua
cu hramul Sf. VoevozT, e adusa
de 50 — 60 am din desfiin^atul
sat Sacueni. Fie-care biserica e
deservita de cite I preot si 2
cintarep.
Este aci o scoala rurala mixta,
condusa de un invatator, pla-
tit de stat, infiin^atala 1865, fre-
cuentata de 50 elevi.
Spun batrinii ca pe la ince-
putul acestui veac nu erau in
Draguseni de cit to — 15 case.
In ce priveste pe proprietari!
stravechi, nu se ma! pomeneste
de cit de unul Dragan, zis Dra-
gos si Dragusin ; un altul, mat
incoa, a fost Cantacuzin, apoT
Alexandru Calimah si posesorul
sau, Mateiii Strat, care facu vel-
ni^a, si Nicolae Drosu.
Satenii spun ca, pe timpul
lui Mihail Sturdza-Voda, prin-
^ul A. Calimah cumpara mo-
sioara Draguseni cu satisorul
de pe ea. Incet, incet, cumpa-
rind dinsul si cele-1'aite sfori de
mosii : Codrul, Cabuja, Stroesti
cu satul Ripile si parte din Pre-
otesti din jud. Neamtu, cuprin-
se pe razesii din Sacueni la
mijloc si, ca sa-i poata desmos-
teni, insela pe eel ce {inea hri-
soavele, le lua si distruse si a-
Hosted by
Google
DRAGUSENI (DEALUL-)
251
drAnicul
poi isl puse robil si servilf de
stricara casele si satul razasesc.
Ast-fel, satul Draguseni de as-
tazi e format de urmasil locui
torilor desfiin^atelor sate : Ca-
buja, Codrul si Sacueni. Si a-
cum se cunosc urmele satulul
Sacueni sub nutnele de Livada-
Sacuenilor.
Dragu^eni (Dealul-), deal, pc
care sta o parte din satul cu
acelasi nume, jud. Suceava.
Draguseni, mosie particulars, de
600 hect., in jud. Covurluiu, pi.
Zimbrul, com. cu acelasi nume.
Draguseni, pddure, jud. Sucea-
va, in intindere de 600 hect.,
de diverse esen^e, pe mosia cu
acelasi nume.
Dragu^aia, <^tf/,almunteluIMon-
teorul (lan^ul Alunisul), jud. Put-
na, pi. Vrancea.
Dragu^oiul, piriU, ce uda com.
Nerejul, pi. Vrancea, jud. Putna.
Dragu{e§ti, sat, jud. Arges, pi.
Oltului; face parte din com.
rur. Dragu^esti-Sapunari. Satul
are 300 locuiton si o biserica
cu hramul Sf. Nicolae, deser-
vit& de un preot, un cintare^si
un paracliser.
Dragu{e§ti, catun, ai com. Iasi,
jud. Gorj, pi. Ocolul. E situat
la S. com., pe ses. Are o supra-
fa^a" cam de 1450 hect., din care
800 hect. arabile, 450 hect. pa-
dure si 200 hect. fine^e si izlaz.
Are o populate de 50 fam.,
saii 200 sufl., din car! 39 con-
tribuabili.
Locuitoril poseda: 30 plu-
gurl, 40 care cu boT, 1 caru^a
cu cai.
Vite: 220 vite marl cornute,
40 01, 14 calf si 150 rimatorl.
E udat de riul Jiul, si situat pe
$armul lul eel sting.
Comunica^ia se face prin so-
seaua na^ionala Filiasi-Pietro -
sani, care-1 strabate.
Are o biserica, f&cut£ in 1828
si deservita de preotul din co-
muna Iasi.
Dragu^e§ti-Sapunari, com. rur.,
pe apa Vedea, jud. Arges, pi.
Oltului, la 26 kii. de com. rur.
Tigveni (resedin^a subprefectu
rel) si la 9 kil. de Pitesti. Se
compune din 7 catune: Bouleni
(125 loc), Codresti (75 loc), Cos-
testi (50 loc), Gheordunesti,
(100 loc), Spiridonesti(ioo loc),
Dragu^esti-Sapunari (300 loc)
si Cotmeana (500 loc). Peste
tot 1250 loc, din carl 550 loc
Tiganl. In com. sunt : 3 bise-
rici, din care una manastirea
Cotmeana fondata de Mircea-
Voda la 1389; o scoala prima-
ra rurala.
Budgetul com. pe 1882/83 a
fost de 1053 lei, 28 bani la ve-
niturl si de 1022 lei la cheltuell.
Dupa o publica^iune oficiaia
(1887), aceasta comuna numara
237 contribuabill si are un bud-
get de 3720 lei la veniturl si
de 3058 lei la cheltuell.
Numarul vitelor a fost in a-
nul 1887 de 668 vite marl (620
bol si vacl, 48 cai) si de 995
vite mici (484 ol, 117 capre si
394 rimatorl).
Drajni^a, izvor cu apd mine-
rala, jud. Prahova, care con-
fine dorure, sulfate si carbo-
nate alcaline. Apele coprind in
litru urmatoarele propor^iunl.
Cior . . 0.0460
Acid sulfuric . 0.0861
Calce 0.1400
Magnezie . . 0.0330
Materiile soiide coprinse in-
tr'un litru de apa din Valea-
Drajni^a sunt 100.088.
Drajnuta, poianii, in jud. Pra-
hova, plaiul Teleajenul, com. Ce-
rasul; serva de pSLsune.
Drame^ti, trup de sat, in com.
Uscafi, plasa de Sus Mijtocul,
jud. Neam(:u.
Dranicul, com. rur., din Dolj,
pi. Jiul-de-Mijloc, la 35 kil. de-
parte de Craiova si la 11 kil.
de resedinfa ptasei Segircea.
Situate pe valea Draniculul
si la V., pe marginea unel padurl
numita* padurea Dr&nicul si Cu-
reaua-cu-Pricina.
Se invecineste la V. cu com.
Segircea, la E. cu apa Jiului,
la N. cu com. Foisorul, la S.
cu com. Padea.
Limita liniel de N. incepe
din mosia Domeniului Coroanel
Segircea, trece peste Valea-cu-
Teiu, peste Piscul-cu-Teiu si
se termina in apa Jiului.
Limita liniel de S. incepe
tot din mosia Domeniului Se-
gircea, din dreptul Crucel-de-
Piatra, trece pe valea Zegoreni-
lor si dealul Scumpierilor si se
termina in apa Jiului.
Limita liniel de V., formata
de mosia Domeniului Coroanel
Segircea, incepe de la coh:ul
padurel Cureaua-cu-Pricina des-
pre N., merge spre S. pe ling&
Crucea-de-Piatra, pana in mosia
comunel Padea, unde se termini.
Limita liniel de E. este for-
mata de apa Jiului.
Terenul comunel este acci-
dentat de dealurile : Dealul-Cio-
botil, cu o inal^ime de 25 m.,
dealul Puturosi ; Dealul- Crivinei
cu piscuriie: Piscul-cu-Teiu, cu
vaile Crivinei, Zegorenilor si
Valea Puturosi.
InSl^imea dealurilor variaz&
intre 15 — 20 m.
Comuna este udata, de Jiti,
care primeste, pe teritofiul a-
cestel comune, pfriul Dranicul
Hosted by
Google
DRANICUL
252
DREHU^A (VALEA-)
ce trece prin balta numita A-
le^teul.
Bal^ile ce uda comuna sunt :
Balta Ale§teul ?i balta numita
a-Crivinet din Valea-Crivinei, pe
o mica intindere. Pe pamintul
arabii se afla balta numita Po-
iana-cu-Perii.
Comuna se compune dintr'un
singur catun, numit Dranicul.
Catunul Dranicul cuprinde
mahalalele urmatoare:
Mahalaua Codricilor, Maha-
laua -de -sub- Coasta, Mahalaua
Delenilor, Mahalaua Voine$tilor,
Mahalaua Drumul-Cimpului, Ma-
halaua Lute$tilor, Mahalaua De-
de^tilor, Mahalaua Drumul-Pa-
dea, Mahalaua Davide?tilor.
In comuna se afla o biserica
fondata la anul 1838 de locui-
tori ?i reparata din nou, tot de
locuitori, la anul 1883. Biserica
este de zid, cu hramul Ador-
mirea-Maicei-Domnului. Are o
proprietate de 17 pogoane a-
rabile. E deservita de 1 preot
$i 2 cintare^i.
Este o $coala mixta, ce func-
{ioneaza din 1885, condusa de
un inva^ator. Localul de zid
este cedat comunei pe timp neho-
tarit. In anul §colar 1892 — 93
a fost frecuentata de 55 baie^i
§i 2 fete; in virsta de ?coala
sunt 125 baie^i $i 105 fete.
$tiu carte 50 barbap.
Popula^ia comunei este de
1323 suflete, din carl 702 bar-
ba^I ?i 621 femei. Dupa legea
rurala din 1864 sunt 140 1m-
paminteni^; iar dupa cea din
1879 sunt 31 insura^ei.
In comuna sunt 250 case $i
50 bordee. Casele sunt facute
de zid; bordeele sunt sapate in
pamint.
Suprafa^a comunei este de
1436 hect, din can 552 hect.
pamint arabii, 700 hect. padure,
IOO hect. flnea^a, 84 hect. viL
Mo$ia Dranicul cu o suprafa^a
de 552 hect., cu un venit de
80000 lei, apar^ine d-lui C. N.
Mihail; pe dinsa se seamana grid,
porumb, orz, meiu, linte 51 fa-
sole.
Padurea Dranicul cu o su-
prafa^a de 700 hect., din care
300 pogoane sunt amenajatc,
apar^ine D-lui C. N. Mihail.
Esen^e: cer $i girni^a.
Fine^ele, de 100 hect., apar^in
proprietarului.
Viile, de 84 hect., apar^in lo-
cuitorilor impamtnteniti la 1864.
Cariere de piatra se gasesc
pe ripa Crivinei, pe proprietatea
d-lui C. N. Mihail, de unde
se scoate piatra de construc^ie.
In comuna Dranicul se ga-
sesc cazane, in care se fabrica
rachiii, din drojdia vinuluT.
Mori mici sunt doua, unde
locuitori! i$i macina porumbul;
parte din loc. se due la morile
de aburi de pe mobile vecine,
Padea ?i Foi^orul.
Stine sunt trei pe mo$ia Dra-
nicul.
In comuna sunt 2 cizman ; 2
fierari ; 3 circiumari §i 7 comer-
cianflf. Productele le due la
schela Copani^a la Dunare, la
Bistre^ul ?i la Bechet.
Dranicul este strabatut de
o cale vecinala, lunga in co-
muna de 3 kil., ce duce la co-
muna Padea. O cale comunala
vecinala tot de 3 kil. duce
la com. Segircea.
O cale naturala duce de
la sat la Jiu pe o lungime de
V* kil.
Venitul comuneT pe exerci-
\\u\ 1893 — 94 a fost de lei
1877,67 la veniturl ?i de lei
1426,18 la cheltueli.
Vite cornute sunt 1400, 01
1230, cai 89.
Dranicul, sat, jud. Dolj, pi.
Jiul-d.-mj., com. Dranicul, cu
re^edin^a primariei.
Dranicul, mosie particulars, jud.
Dolj, pi. Jiul-d.-mj., com. Drani-
cul, apar^inind D-lui C. N. Mihail.
Are o intindere de 3000 pog. $i
aduce un venit anual de 80000
lei. Pe dinsa se gase§te ?i padure,
asemenea ?i cariere de piatra
m ripa Crivinei.
Dranicul, p ft dure particulars,
jud. Dolj, pi. Jiul-d.-mj, com.
Dranicul, in intindere de 700
hect., din care 300 hect. sunt
amenajate. Se gase^te pe pro-
prietatea Dranicul $i apar^ine
D-lui C. N. Mihail. Esen^e : cer $i
girni^a.
Dranicul, vale, jud. Dolj, pi.
Jiul-d.-mj., com. Dranicul, pe care
se afla a$ezata comuna.
Drani^irele, piriias mic, in jud.
Neamtu, pl.Piatra-Muntele, com.
Bistricioara; izvore$te din mun-
tele Grintiesul-Mic $i se varsa
pe partea stinga a pir. Bistri-
cioara, la 1 l i2 kil. departare de
satul Bistricioara.
Draslavat;ul, piriii, jud. Falciii ;
ia na^tere dintre viile din pre-
jurul ora^ului Hu$i, $i, impreu-
nindu-se cu piraiele : Ochiul,
Schitul $i Zavati, foimeaza piriul
Bro^teni.
Drasleuca, piriii, jud. Boto^ani,
izvore^te din iazul Loe^ti, com.
Cucoreni, trece prin com. Cuco-
reni $i Drac$ani §i se varsa in
lacul Drac^ani.
Drasleuca, vale, jud. Boto^ani,
prin care curge piriul Drasleuca.
Drehut;a, deal, jud. Suceava, aco-
perit de padure de fag, pe mo-
bile Sire^elul ?i Stolniceni-Cos-
tandache.
Drehu^a (Valea-), poianci, in
Hosted by
Google
'■-W^S
DRENCEA
253
DRIDUL-SARINDARELE
padurea mosiei Stolniceni-Cos-
tandache, jud. Suceava.
Drencea, deal, spre V. de satul
Hoisesti, jud. Iasi, pi. Cirliga-
tura, com. Tausesti.
Dreptul, trap de sat, in jud.
Neam{u,pl. Piatra-Muntele, com.
Galul.
Dreptulul (Dealul-), deal, in
jud. Neamtu, pi. Piatra-Muntele,
com. Galul ; se afla in prelungi-
rea dealului Fagul, din ramura
Razimului.
Dreptulul (Gura-), sat, in jud.
Neamtu, pi. Piatra-Muntele, com.
Galul, situat la V. satului Ga-
lul, pe stinga riului Bistrita, in
spre hotarul jud. Suceava, pe
coprinsul mosiei Mun^ii si Galul.
Are o intindere cam de 254
hect. 25 aril, cu o popula^iune
de 50 familii, sau 190 suflete.
Terenurile din imprejurimea
acestui sat sunt muntoase si a-
coperite cu paduri. Locuitorii
se ocupa cu plutaria si creste-
rea vitelor.
Contribuabili sunt 50.
In acest sat se afla: 1 bise-
rica, deservita de 1 preot si 2
eclesiarci; o piua pentru facu-
tul sucmanelor ; o moara pen-
tru macinat; 4 rotarii; 1 heres-
trau sistematic purtat prin aju-
torul apei, pentru taierea si fa-
sonarea arborilor.
Numarul vitelor se urea la
488 capete, dintre can : 30 boi,
40 vaci, 317 01, 7 cai, 6j rl-
matori si 27 junci.
Dreptulul (Piriul-), piriu, ce iz-
voreste din ramura muntelui
Plopului, in partea septentrio-
nala a piscului muntelui Steja,
teritoriul com. Calugareni, pi.
Piatra-Muntele, jud. Neamtu.
Curge printre ramura Zahornei
si a Plopului, pana la varsarea
sa pe partea dreapta a riului
Bistrita, in fa^a satului Gura-
DreptuluT, din com. Galul.
Dreptulul (Piriul-), piriias, ce
izvoreste din muntele Reazim,
com. Galul, pi. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu ; se varsa pe stinga
riului Bistrita, in fa^a satului
Savinesti.
Dretele, pise de munte, in com.
Dorna, jud. Suceava.
Dretele, piriu, afluent al Arinu-
lui, jud. Suceava.
Dricul, platoti, in partea de N.-
E. a orasului Husi, jud. Falciu.
Serveste de imas al vitelor tir-
gove^ilor. Aci se face mare bil
ciu in ziua de 14 Septembrie
a fie-carui an.
Dridul, mosie, jud. Ilfov, plasa
Znagov, proprietatea statului,
fosta pendinte de M-rea Dealu-
lui, linga Tirgoviste. A fost
ipotecata la anul 1871, impreuna
cu alte 380 mosii, pentru asi-
gurarea imprumutului de 78
milioane lei, cind se arenda cu
83100 lei anual. La 1880 — 85
arenda a scazut la 60300 lei;
iar pe periodul 1885 — 95 s'a
arendat cu 124000 lei anual.
Dridul, (Stupinele), mosie, jud.
Ilfov, pi. Znagov, proprietatea
statului, fosta pendinte de M-rea
Znagov. La anul 1871 a fost
ipotecata pentru asigurarea im-
prumutului domenial, cind se
arenda cu n 400 lei anual. Pe
periodul dela 1879 — 84 arenda
a scazut la 8188 lei.
Dridul-Dealului. Vezi Dridul-
Movila, sat, jud. Ilfov.
Dridul-Movila, (Cioflec, Dridul-
Dealului), sat; face parte din com.
rur. Dridul-S&rindarele, pi. Mos-
tistea jud. Ilfov. Este situat la
N. E. de Bucuresti, la impre-
unarea riului Prahova cu riul
Ialomi^a. Numele si-1 trage de la
o mare movila ce este in apro-
piere de riul Ialomhra. AceastS
movila servea, pe cit se vede,
ca hotar desp&r^itor, la N., intre
jude^ul Ilfov si Prahova.
Populafia lui e de 958 locui-
tori. Aci esteresedin^aprim^riei.
Se intinde pe o suprafa^a de
3000 hect, din cari statul are
2337 hect. si locuitori 663 hect.
Statul cultiva prin arendasii sal
1 562 hect. (75 izlaz, 700 padure).
Locuitorii din terenul lor rezerva
pentru izlaz 28 hect.
Are o biserica, cu hramul
Sf. Treime, deservita de 1 preot
si 2 cintarepf ; o scoala de b&e^i
si una de fete, frecuentate de
30 elevi si 10 eleve, cu intre-
^inerea carora statul, jude^ul si
comuna cheltuesc anual 4362
lei. Localul s'a construit dejud.
in anul 1878.
In raionul satului mai e 1
moara cu aburi; 1 balta\
Numarul vitelor marl e de
709 si al celor mici de 1945.
Comerciul se face de 3 cir-
ciumari si 1 hangiu. S'au sta-
bilit in sat 2 straini.
Dridul-Movila, pddure,]\xd.l\iow,
pi. Mostistea. Are 285 hect.
proprietatea statului, formata
din trupurile : Padurea-din Deal
(250 hect.) Zavoiul-Negu^oia(iS
hect.) si Zavoiul-Catunul-Morii
(20 hect).
Dridul-Sarindarele, com. rur. y
jud. Ilfov, pi. Mostistea, situata
la N. E. de Bucuresti, la vSrsarea
riului Prahova in riul Ialomi^a,
45 kil. departe de Bucuresti. St&
in leg£tura" cu com. Fierbin^i prin
o sosea vecinala.
Hosted by
Google
DRIDUL-ZNAGOV
254
DRlNCENI
Se compane din satele: Dri-
dul-Movila, Dridul-Znagov, Mo-
vili^a, Sarindarul-d.-s. ?i Sarin-
darul-d,-j., cu o populate de
2677 locuitor!, car! traesc in
625 case.
Se intinde pe o suprafa^a
de 8200 hect. Proprietari! au
5708 hect, din car! cultiva 4803
hect. (205 izlaz $i 700 padure).
LocuitoriT au 2492 hect., din
car! cultiva 2369 hect. restul
iziaz.
Sunt 476 contribuabili.
Bugetul com. este de 7898
le! la venitur! $i de 7882 lei
la cheltueli.
In comuna sunt 3 biserici:
(la Dridul-Movila, Dridul-Zna-
gov, Sarindarul-d.-j.); 1 $coala
mixta; 1 moara cu aburi; 1
ma?ina de treerat; 1 balta.
Numarul viteior marl e de
2252 (730 cat $i epe, 35 arma-
sari, 905 bo!, 547 vac! $i vi{e!,
35 bivoli $i bivoiite) ?i al celor
mic! de 6280 (100 capre, 480
porcT, 5700 01).
Dintre locuitor!, 629 sunt plu-
gari, 8 meseria^!, 7 au diferite
profesi!.
Aratura se face cu 333 plu-
guri: 151 cu bo!, 182 cu caT.
Locuitori! au 510 care ?i ca-
nine: 267 cu bo!, 243 cu ca!.
Comerciul se face de 13 cir-
ciumar! §i 3 hangil.
Dridul-Znagov, sat, face parte
din com. rur. Dridul-Sarinda-
rele, pi. Mosti^tea, jud. Ilfov.
Este situat pe {armul sting al
riulurialomi$a. Riul Pfahova uda
partea de N. a acestuT sat. Are
o pozifie placuta, pus pe cuimea
unu! frumos delu^or. Aci se
vad ni$te ruine vechl.
Are osuprafafa de 5 50 hect.,
din carl statul $i Insura^eil au 288
hect. ?i locuitori! 262 hect. Statul
$i Insurafeil cultiva 265 hect.,
rezervfnd 23 hect. pentru flne^e.
Restul locuitorilor cultiva 232
hect. oprind 30 hect. pentru
izlaz.
Are o biserica, cu hramul
Cuvioasa-Paraschiva, deservita
de 1 preot $i 2 cintare^i. Popu-
la^ia lui e de 278 locuitori.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumari.
Numarul viteior man e de
321 ?i al celor mic! de 976.
Drigul-Piscului, movilci, jud.
Dolj, pi. Balta, com. Gingiova,
de unde incepe limita de E. a
comunei.
Drincea, com. rur., in jud. Mehe-
din{i, plasa Cimpul, la distanta
de 52 kil. de Severin. E si-
tuata pe albia riului Drincea,
formeaza comuna cu satul Cea-
ringul, care alta data era re$e-
din^a comunei.
Are 1300 locuitori (200 con-
tribuabili), car! locuesc in 260
case.
Locuitori! poseda : 45 plugun,
95 care cu bo!, 16 caru^e cu
ca!.
Are 2 biseric!, deservite de r
preot ?i 3 cintare^!.
Budgetul comunei are la ve-
nitur! le! 2026 ?i la cheltuel!
le! 980.
Numarul viteior in aceasta co-
muna este de 2219: 740 vite
mar! cornute, 830 o!, 49 ca! $i
600 rimator!.
In aceasta comuna suntdea-
lur! acoperite cu vii, car! dau
renumitul vin de Drincea. Prin
comuna trece $oseaua Drincea-
Opri^or, ce vine de la Punghina.
Drincea, piriU, in jud.Mehedinp,
pi. Cimpul ; izvore^te din hota-
rul com. rur. Caiu^ul, din pi.
Ocolul-d.-j. ; curge prin com.
rur. Podul Grosulu!, sub numele
de Piriui-Albulu!, unde prime-
?te ciflf-va afluen^f ; apo!, indrep-
tindu-se catre S., uda comunele :
Sla$oma, Corla^elul, Cujmirul,
$i, la Brani^te, unde confluen-
{eaza cu piriul Opri^orului, \\\-
drepttndu-se catre Salce, se
varsa in Balta- Ascunsa 91 de
aci in Dunare.
Drislea, pirtU, izvorestedin com.
Soldane$ti, jud. Boto^ani, din
iazul Henic; se varsa in Jijia,
la Iona§eni.
Dritului (Piriul-), piriia§ ce
izvore?te din mun^ii Doamnei,
teritoriul com. Buhalni^a, pi.
Piatra-Muntele, jud. Neam^u ; se
varsa pe stinga riulu! Bistri^a,
in josul satalu! Buhalni^a.
Dritului (Piriul-), piriia$ ceiz-
vore^te din ramurile de V. a
muntelu! Domesnicul, com. Ca-
lugareni, pi. Piatra-Muntele, jud.
Neam^u ; se varsa in pir. Han-
gulu!, pe partea stinga, in josul
satulu! Coroiul.
Drici! (Valea-), vale ce incepe
din mo$ia Uzunul, jud. Vla^ca,
§i se varsa in apa Calni^tea, pe
trupul Ia$i, din Strimba-d.-j., in
sus de Fintina-Purcarulu!.
Drimocsa, deal, situat la N. §i
in apropiere de com. Tope^ti,
pi. Vulcan, jud. Gorj $i spre
V. de deaiul vecin Streaua ; arc
o suprafa^a de 18 hect.; se
prelunge^te de la N. la S.; este
acoperit parte cu locur! arabile
§i parte cu maracin!; e propri eta-
tea locuitorilor com. Tope^ti.
Drinceni, com. rur. $i tirgu^or,
in jud. Falciu, pi. Podoleni. Co-
muna se compune din: Tirgu-
?orul Drinceni, 16 fam. ; Cotul
Ghermane^ti, sat, cu 52 fam.; Ri-
pele, 56 fam.; Drinceni, cat.,
cu 8 fam. ; Albi^a, 6 fam., Va
raria, 4 fam. ?i Odobe^ti, 2
Hosted by
Google
?.'-.v,,sp-f>:
DRlNCENI
255
DROGUL
fam., adica: 204 fam. sau 1000
suflete, din carl Nempf 6, Un-
gurl 8, Evrei 140, Armeni 7,
Bulgari 5, Grecl 24, figam 17
si restul Romini. Tirgusorul Drin-
ceni a fost fondat de proprie-
tarul M. Kogilniceanu, la 1863.
In comuna sunt 2 biseridf:
una zidita de Hie Kogalniceanu,
tatal lui M. Kogalniceanu si alta
in satul Cotul-Ghermanesti, zi-
dita de locuitorii razesi; mai
este o sinagoga, doua scoli pri-
mare, una de baep, infiin^ata
in 1866, cu hrisov domnesc,
prin stamina iui M. Kogalni-
ceanu, si alta de fete infan^ata
in 1887, 2 scoli private evre-
esti, un biroti postal si telegra-
fic, subprefectura pi. Podoleni,
judec&toria de ocol, o scoala
primara pentru baie^i si alta
pentru fete, un birou vamal cu
trecatoare in Rusia, etc.
Budgetul com. pe anul 1 882 —
$3 a fost de 3107 lei, 14 ban!
la venituri si de 2899 lei, 44
bani la cheltueli.
Tot aci e un mic port la
Prut, prin care se transports
la Gala^i cereale incarcate pe
caice.
Vezi DrincenT, punct vamal.
Drinceni, punct vamal si port
pe Prut, com. Drinceni, pi. Po-
doleni, jud. Falciu. Are ca su-
cursala punctul vamal Scopo-
seni. Venitul acestei vami pe
anul financiar 1884 — 85 a fost
de 191 29 lei, 3 bam, iar pe
anul 1896 — 97 de 315 lei, 40
bani.
Drinceni, sat, in com. Drinceni,
pi. Podoleni, jud. Falciu, a-
sezat pe culmea dealuiul Ca-
rau^a, spre V. de tirgusorul
Drinceni, pe o suprafa^a de 85
hect. Proprietatea mosiel e a
locuitorilor.razesl. Aici se afia
o fintina cu apa de pucioasa.
Drinceni, deal cu vif, in com.
rur. Oprisorul, pi. Cimpul, jud.
Mehedinfi.
Dringa, padure, in jud. Bac£u,
pi. Trotusul, pe teritoriul com.
Hirja.
Dringa, piriias, in jud. Bac&u,
pi. Trotusul, com. Hirja, care
izvoreste din muntele Paltinis
si se scurge in Oituz.
Drlngului (Poiana-), poiana,
situata linga poiana Ruptura,
in prelungirea ramuret munte-
lul Cozla, pe teritoriul com.
Gircina, pi. Piatra-Muntele, jud.
Neam^u,
Drobul, deal, ce ocupa partea de
S. a com. Gropni^a, pi Copoul,
jud. Iasi si continua prin in-
trerup^iuni, de la V. spre E.,
trecind din teritoriul comunei,
dupa ce mai intiiu da nastere
la o ridicatura foarte mare, in
fa^a satului Gropni^a, numita :
La-Moara-Tu{ueanuluT.
Drochiei (Dealul-), deal, jud.
Falciu. Vezi Dealul-DrochieT, co-
muna Gugesti, pi. Crasna.
Drocia, pirtM, in jud. Olt. Uda
partea de E. a com. Constan-
tinesti, pi. Vedea-d.-j. si se varsa
in Plapcea Mare, tot pe teritoriul
com. Constantinesti.
Drog (Ripa-cu-), colmcl, in jud.
Buzati, com. M&gura. Acoperita
cu planta drog.
Droga, piriias, in jud. BacaTi,
pi. Tazlaiil-d.-s , com. S&ndu-
lesti, care se scurge in piriul
Turluiul.
Drogul, com. rur,, in jud. R.-
Sarat, pi. Rimnicul-d.-j., linga
balta Jirlaul sau Drogul.
Este asezata in partea de S.
a jude^iilul, la 28 kil., spre S.-
E. de orasul Rimnicul-SSrat, si
in partea estica a plase! Rim-
nicul-d.-j., la 11 kil. spre S.-E-
de comuna Baiaceanul, resedinfc
piasei.Comuneleinvecinate sunt:
Visani, la 4 kil.; GrSdistea-d.-s.,
la 16 kil; JirUul, la 6 kil.; Galbe-
nul si Slobozia-Galbenul, la 7 kil.;
Ciineni, la 8 kil.; Amara, la 9 kil.
Se mSrgineste la N. si la E.
cu com. Ciineni, la S., cu com.
Visani si Jirlaul, despa^ita prin
lacul Jirlaul saii Drogul, la V., cu
comunele Galbenulsau Slobozia-
Galbenul.
Este o comuna de cimp; nu
are dealurf in interiorul ei, ci nu-
maf ici si colea sunt cite-va mo-
vile naturale, ca Movila-Drogu-
lul, Hoinari, etc.
La S. se afla intinsa balta
Drogul, numita si Jirlaul sau Va-
ceni; mat sunt si 21 pu^uri.
Catunele cart o compun sunt :
Drogul, resedinja, la E., Andree-
sti la V.
Suprafa^a comunef ede3Sio
hect., din carl 10 hect. vatra
comunei, 400 hect. ale locuito-
rilor, 3100 hect. ale proprieta^it
private.
Are o populate de 252 fa-
miiif, sau 938 suflete: 498 bar-
bap, 440 femei; 312 casatortp,
609 necasatoriti, 18 vaduvi.
$tiu carte 14 persoane.
Comuna are o biserica, cu hra-
mul Adormirea-Maici-DomnuluT,
zidita in anul 1857 ^ e locuitorl
are 17 pogoane pamtnt ; deser-
vita de 1 preot, I dascal si I
paracliser. Este o scoala de bae^f ,
fundata in anul 1882 de lo-
cuitori* condusa de 1 inva^ator
si frecuentata de 32 elevi.
Comuna are 3200 hect. ara-
bile, 100 hect. imas, 2QQ hect.
neproductive (balta).
In com. sunt: 114 plugur!,
1515 capete vite, din carl 350
Hosted by
Google
DROGUL
256
DRUGANESTI
bol, 195 vacl, 172 caT, 48 epe,
640 01, 116 rimatorl.
Transportul productelor se
face prin gara FaureT, jud. Bu-
zau, la 7 kil. spre S. de co-
muna.
Caile de comunica^ie sunt
drumurl vecinale : spre Visani ;
Ciineni — Gradistea-d.-s. — Gra-
distea - de - j. ; Amara — Balta-
Alba; Jirlaul — Nisipuri ; Galbe-
nul-Slobozia — Galbenul-Balacea-
nul — R.-Sarat.
Sunt 255 contribuabilT.
Veniturile com. sunt de 2952
lei, 10 bani, iar cheltuelile sunt
de 2945 lei, 98 bani.
Sunt in Drog 11 comerciantT
si 9 meseriasT.
Drogul, sat, in jud, R.-Sarat, pi.
Rimnicul-d.-s., catunul de rese-
din^a al comuneT Drogul, asezat
in partea de E. a comuneT,
pe malul N. al ballet Drogul.
Areo intindere cam de 6 hect.
(numal vatra satuluT), cu o popu-
latfune de 165 familiT, sau 546
suflete, din carT 172 contrib.
$tiu carte 10 persoane. Are o
biserica deservita de 1 preot,
1 dascal si 1 cintare^; scoala
comuneT.
Drogul, lac, in jude^ul R.-Sa-
rat, pi. Rimnicul-d.-j.; se in-
tinde prin comuneie Drogul Jir-
laul si Visani, maT poarta si nu-
mele de balta Vacenilor, un ca-
tun ce s'a incorporat in com.
Jirlaul; de Jirlaul si de Visani se
intinde si in comuna Slobozia-
Galbenul; are o intindere de 700
pogoane, (350 hect)., canaduc
un venit de 2600 leT anual; e
proprietate particular^; confine
peste care se vinde in locali-
tate, Rimnicul-Sarat si chiar in
Buzau.
Drogul, movild, naturala in pi.
Rimnicul-d.j., comuna Drogul, in
jud. R.-Sarat in partea de N.
a el, chiar linga catunul Drogul
azi tinde sa dispara, arata fiind
necontenit de locuiton.
Drogul, deal, la V. comuneT Do-
briceni, pi. Ocolul, jud. Vilcea.
Drogi, podis, pe mosia Dobirceni,
com. Dobirceni, jude^ul Boto-
sani.
Dropioul, catun, in pi. Ialomita-
Balta, pe cimpul Baragan, teri-
toriui com. Larga, jud. Ialo-
mi^a.
Drucul, luncci, pe mosia Be-
resti, com. Zvorastea, pi. Berho-
mete, jud. Dorohoiu.
Druganul, unul dintre piscurile
muntelul la Coarne, din com.
Bogdanesti, jud. Suceava, aco-
perit de brad, molift si fag.
Druganul. Vezi Otesani, deal, jud.
Vilcea.
Druganul, piriii, afluent al piri-
uluT Risca, jud. Suceava.
Druganeasca, sat, jud. Ilfov, pi.
Znagov, face parte din com.
rur. Brezoaia. Se intinde pe o
suprafa^a de 273 hect., cu o
populate de 355 suflete. D-l
G. D. Vernescu are 116 hect.
si locuitoriT 157 hect.
Proprietarul reserva 32 hect.
pentru fine^e. LocuitoriT cultiva
tot pamintul fara se aiba izlaz.
In catun e o biserica, cu hra-
mul Sf. Nicolae, deservita de 2
preoJT si 2 cintare^T ; se afla si 1
pod statator.
Comerciul se face de 1 cir-
ciumar. S'aiistabilit aci 2 strainT.
Numarul vitelor marT e de 135
si al celor micT de 253.
Druganelele, insula 4 , in Dunare,
in dreptul com. Orlea, din jud.
Romana^i.
Drugane§ti, sat, face parte din
com. rur. Stoinesti-Palanga, pi.
Sabarul, jud. Ilfov. Este situat
spre S. de Stoinesti, intre riul
Rastoaca si calea judeteana Bu-
curesti-Pitesti.
Se intinde pe o suprafa^a de
548 hect., cu o populatie de 418
locuiton.
MostenitoriT Druganescu aii
300 hect. si locuitoriT 248 hect.
ProprietariT cultiva 275 hect.
(10 sterpe, 15 islaz). LocuitoriT
cultiva 1 73 hect. (30 ramin sterpe,
45 izlaz).
Are o biserica cu hramul
Buna-vestire, deservita de 1 preot
si 2 cintareti. ' Comerciul se face
de 1 circiumar.
Numarul vitelor man e de
307 si al celor micT de 345.
Drugane^ti, sat, face parte din
com. rur. Buda-Prisiceni, pi. Sa-
barul, jud. Ifov. Este situat la
S. de Buda, pe malul drept al
riuluT Arges. Satul sT-a mutat
vechia vatra din cauza acestuT
riu, care din an in an iT minca
malurile. Chiar azT daca se im-
piedica inundatia, aceasta se
datoreste numaT zagazurilor fa-
cute de locuiton.
Se intinde pe o suprafa^a de
1015 hect., cu o populate de
303 locuiton
Biserica Sf. Hie din Bucuresti
si D-na Natalia Fanu^a au 755
hect. si locuitoriT 260 hect. Pro-
prietariT cultiva 430 hect. (res-
tul de 325 hect. padure). Locui-
toriT cultiva tot terenul.
Are o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, deservita de 1 preot
si 2 cintaretT ; o scoala mixt&
frecuentata de 1 1 elevT si eleve,
cu intre^inerea careia jude^ul si
comuna cheltuesc 1660 lei
anual. Localul scoaleT s'a con-
Hosted by
Google
DRUGUL
257
DRUMUL-MARE
struit de Epitropia Bis. Sf. Hie,
in anul 1885.
Comerciul se face de 3 cir-
ciumari. Are 1 pod statator.
Numarul vitelor marl e de 211
si al celor mict de 279.
Drugul, nume, purtat in vechime de
satul Valu^a-d.-j., jud. Dolj, pi.
Amaradia, com. Mierea-Birnici.
Druica, catun, jud. Braila, pen-
dinte de com. Bordeiul- Verde,
spre N. in departare ca la 5
kil. si asezat pe ambele maluri
ale vaei cu acelasi nume.
Suprafa^a sa este de 24 hec-
tare. Are o popula^iune de 34
fam., sau 155 sufl., cart locuesc
in 30 case.
Vite sunt: 151 boi, 80 vaci,
S tauri, 50 vi^ei, 100 cat, 370
01 si 100 rimatori.
Druica, vale, jud. Braila, incepe
de la N. com. Bordeiul-Verde,
cu 300 m. mai spre S. de ho-
tarul unde se intilnesc mosiiie
Bordeiul-Verde, Scheaul din co-
muna Urleascasi Perisorul; mer-
ge spre S.-E. pana la sudul ca
tunului Druica, de unde rami-
fica^ia, numita Podisca, apuca
spre S., pe linga satul Bordeiul-
Verde si alta de la cat. Druica,
apuca spre E. pana la Tirlele-
luT-Vlad ; de acolo spre N. si
la Burta-Encel se uneste cu Va-
lea-Encei.
Druja, piriias, in jud. si pi. Te-
leorman, incepe din padurea din
com. Ciocesti-Mindra si se var-
sa in riui Cotmeana, in drep-
tul catunului Podisorul.
Druje^ti, sat, in jud. Tutova, pi.
Simila, com. Bacani, pe piriul
Simila, spre S. de satul Bacani.
Are o popula^iune de 201 loc.
(din can 14 stiu carte), locu-
ind in 25 case.
yy623. Maretr Dicfionar G-Ofiiafic Vol. 1H.
Drumul (Valea-cu-), vale, in
jud. Buzau, com. Baesti, catu-
nul Ciucirele ; se scurge in riul
Slanic.
Drumul - Baicoiului, trup de
padure, a statului in jud. Pra-
hova, in intindere de 67 hect.,
care impreuna cu trupurile : Ga-
geanca, (106 hect.), Degera^i,
(62 hect), si Gura-Cumetrei (185
hect.), formeaza padurea Mis-
leanca sau Gageni-Mislea.
Drumul-Brailei, deal, pe teri-
toriul jud. Falciu si Covurluiu.
Pe culmea acestui deal se aria
un drum, pe unde, dupa spusa
batrinilor, treceau in vechime
hordele turcesti de la cetatea
Brailei la Hotin.
Alta versiune poporana asu-
pra Drumului-Brailel este: A-
cest drum incepe de la Braila
si se opreste la Hotin, in N.
Basarabiei, de la Braila vine pe
la Vadeni (Siret), pe linga Fi-
lesti, Tulucesti, apoi drumul
mare drept la Cealmaul, unde
era Baia-Turceasca, conac al
Turcilor si o mica autoritate
pentru crestim; de aid pleaca
la Mastacani si merge spre N.
pe culmea dealului cu acelasi
nume, pe mosia Pascanilor, Vla-
destilor, Oancei si, la gura Chi-
rilestilor (Oarbel), se coboara
iarasi la calea jude^eana si stra
bate prin Rogojeni spre N. pe
culmea dealului cu acelasi nume,
trece pe linga Vadeni (mosie a
statulul), de unde da in jude-
\xx\ Tutova la com. Blagesti, I-
gesti, pe linga Iepureni ; de aid
intra in jud. Falciu, unde se
bifurca spre E. cu trecatoarea
prin Leova, iar la cazuri prin
Sculeni si chiar prin Brinza
(mosie a raposatului M. Kogil-
niceanu) ; apol merge direct spre
Balp si apoi la Hotin.
Batrinii povestesc ca acest
drum era pretins de Turd ca
drept al lor, pentru trecerea
titulor hordelor tatarestl, ieni-
cere^ti, etc. ; de multe orl nu
lasau pe crestinl si paminteni
sa treaca pe el.
Drumul-cel-Mare, numire ce
se mai da catunului Malaesti-
d.-s., com. Malaesti, plaiul Var-
bilaul, jud. Prahova.
Drumul-Cerii sau al-Mierel,
drum, incepe de la com. Li$a, din
pi. Calma{uiulul,jud. Teleorman,
trece prin comunele Ologi, Pia-
tra, etc. si se termina la Zimni-
cea.
Drumul-de-Piatra, fost drum
pietrit, prin padurile com. Ghir-
doveni, pi. Filipesti, jud. Pra-
hova.
Drumul-Ho^ilor, drum, in par-
tea despre N. com. Segarcea-
din-Deal, jud. Teleorman; parte
din acest drum, care se im-
preuna cu vechiul drum al Ru-
silor, a disparut; locuitorii au
facut araturl pe dinsul.
Drumul- lui-Anghelu^a, drum,
jud. Falciu. VezT Dealul-Viilor,
com. Base^ti, pi. Mijlocul.
Drumul-lui-Arghir, cale, afla-
toare intre Gala^i si Pechea, pi.
Siretul, jud. Covurluiu.
Drumul-luI-Gheorghi^a, potecH,
jud. Dolj, pi. Jiul-d.-j., com.
Piscul, de unde incepe limita
de E. a com. catre proprietatea
Domeniulu! Coroanei.
Drumul-lui-Rujean, drum ve-
ckiM. (Vez! com. rur, Bucura).
Drumul-Mare, sat, jud. Dolj,
pi. Amaradia, com. Melinesti.
Are o populate de 269 suflete,
Hosted by
33
Google
DRUMUL-MARE
258
DRUNCA
170 barbaft $i 99 femei. Locu-
esc in 83 case. Copiil din sat
urmeaza la $coala mixta din
satul Meline^ti, ce este la 1776
m. departare. In anui $colar
1892 — 93 au frecuentat ?coala
13 bae^T ?i 2 fete. Cu virsta
de $coala sunt 19 bae^i $i 2
fete.
In sat sunt 3 circiumi.
Este legat printr'o poteca cu
satul Odoleni.
In acest catun se ana re§e-
din^a sub-prefecturei pi. Ama-
radia.
Drumul-Mare, fost^ in 1873,
com. Negoe^ti, pi. Amaradia,
jud. Dolj.
Drumul-Mare, mo§ie, jud. Dolj,
pi. Amaradia, com. Meline^ti,
satul Drumul-Mare.
Drumul-Mare, drum natural, ce
merge din Tecuciu la Gala^i pe
hotarul com. Barcea, jud. Tecu-
ciu.
Drumul-Mare padure, la N.-E.
de satul Bratule?ti, linga ho-
tarul jud. Covurluiu ; face parte
din com. Corodul, jude^ul Te-
cuciu.
Drumul-Mare, §es, jud. Dolj,
pi. Amaradia, com. Meline^ti,
pe care este situata comuna.
Drumul-Morei, loc §es, la V.
de satele : Pu^eni $i Mindre?ti,
com. Pu^eni, pi. Nicore?ti. jud.
Tecuciu.
Drumul-Oii, drum vechiii, in-
tre com. rur. Corzul ?i com.
rur. Guardeni^a, pi. Dumbrava,
jud. Mehedinji.
Drumul-Oii, drum, in jud. R.-
Vllcea, Olt $i Romanafi. Acest
drum e a$a de lung ca une^te
mun^il cu Dunarea. Pe el se
coboara ciobanii din munte cu
oile spre balta.
Drumul-Oilor, movile, in jud.
Braila, la S. de satul Ru?e^ul
pe unde tree oile de la munte
la balta $i inapoi.
Drumul-Oilor, deal, jud. Olt,
pi. Vedea-d.-s., com. Topana.
Drumul-Olacului, c&tun (tirla),
in jud. Ialomi^a, pi. Ialomi^a-
Balta, com. Langa, pe cimpul
Baraganul.
Drumul - Pazei, mahala, jud.
Dolj, pi. Jiul-d.-m., com. Dra-
nicul.
Drumul-Pe§telui, drum, jud. II-
fov, pi. Olteni^a, intre com. Lui-
ca $i padurea Ciornuleasa.
Drumul-Piciorului, ptidure, pe
mo$ia Stince^ti, jud. Boto^ani,
pi. Tirgul, com. Curte^ti.
Drumul-Po§tei, sau al-Craio-
vei, drum, jud. Teleorman; pu-
nea in legatura ora$ul Turnul
cu Zimnicea pe la Caracal $i
trecea pe linga com. Li^a, Ma-
gurele, Flaminda, Piatra, etc.
pana la Zimnicea.
Drumul-Prajei, vale, in jud. Ia-
lomi^a, pi. Borcea, teritoriul com.
Cacomeanca, pe cimpul Bara-
ganul.
Drumul - Sapat (Movila - de-
la-), movild, in jud. Buzau, com.
Cernate?ti; face hotarul despre
com. Maracineni.
Drumul-Sarei, stafie de cat de
po§tie, la anul 1836, in jud. II-
fov, pe drumul intre Bucure?ti
?i Calara?i (120 kil.), intre sta-
bile Tinganul $i Obile^ti.
Dru{a, deal, jud. Bacau,pl. Tazlaul-
d.-j., de pe teritoriul comunei
Bratila.
Drumul-Sarei, drum vechiti, ce
incepe din Ocnele-Man (R.-Vil-
cea), trece prin Caracal $i apoi
patrunde in com. Calara?i, jud.
Dolj, prin viile locuitorilor, de
unde merge spre Bechet. Pe el
se transporta in vechime sare
$i se transports. ?i azi, de unde
$i numele lui, de Drumul-Sarei.
Drumul -Tatarilor, cale, jud.
Prahova, prin care castrul ro-
man Gradi$tea comunica cu
cele-1'alte par^i ale DacieT, ?i
care trecea prin Paget ?i des-
fua^atul sat Stane?ti, ?i se lega
la gura Tei§anilor cu marea
?osea impfetrita, care, se crede,
dupa spusele batrinilor, ca tre-
cea prin comunele: Bolde^ti,
Magurelele, Scaio^i, Gura-Vitioa-
rei, Valeni - de - Munte , Homo-
riciul, Izvoarele, Maneciul - Pa-
minteni, Maneciul- Ungureni, ca-
tunele: Valea-Larga $i Plae^ul,
apoi de aci se indrepta pe albia
Teleajenuluf pe Valea-Dracului
in sus, $i trecea in Transilvania,
pe la Poiana-Fetei.
Pe aceasta cale a comunicat
acest castru cu cele-ralte ce-
ta^i din Dacia Superioara ?i cu
cele din Dacia Meridionals.
Drumurile, deal, in raionul com.
Rade^ti, plasa Riurile, jude^ul
Muscel.
Drumurile-Mari, drumurivechf,
jud. Dolj, pi. Doljul-d.-j., com.
Poiana-Pleni^a ce trece prin V.
comunei ; din aceste drumuri
incepe limita de N. a comunei
Verbifa.
Drunca, ripft, pe mo$ia Cor-
jau^i, com. Pomiria, pi. Prutul-
de-Sus, jud. Dorohoiu.
Hosted by
Google
DRUfA
259
DUIM
Dru^a, pftdure, jud. Bacau, pi.
Tazlaul-d.-j., com. Bratila a lu!
A. Ovanes. Este foioasa si are
ca esen^e: fagi si stejarl. Are
o intindere de 856 hect. si este
supusa regimuluf silvic.
Dru{e§ti, mope, proprietatea lui
Costache Nicolau, in jud. Tecu-
ciu, com. Valea-Rea.
Dru^e§ti, pddure, pe mosia de-
functului proprietar Costache
Nicolau, in jud. Tecuciu, satul
Calimaneasa, pi. Zeletin, com.
Valea-Rea.
Dru{e§ti, piriii, jud. Tecuciu ; iz-
voreste din ripa cu acelasi nume,
la N. de Calimaneasa in com.
Valea-Rea, si se varsa in partea
stinga a Zeletinului, in raionul
aceleeasi comune.
Duan-Chioi-Orman, padure, in
jud. Constanta, pi. Silistra-Noua,
pe teritoriul com. rur. Ghiuve-
gea, pe ramifica^iile V. ale dea-
lului Mezarlic-Bair, intinzindu-se
pe linga balta Iortmac. Are o
intindere de 220 hect., can a-
par^in toate statulul. Esen^e:
fag, mesteacan si carpen. Este
taiata de doua drumurl: celju-
de^ean, Ostrovul-Lipni^a-Cuzgun
si eel comunal Cisla - Ghiuve-
gea.
Dubanului-Muchea (Crucea-
Popii), colifid si punct de hotar,
in jude^ul Buzau, comuna Ca-
tina.
Duba§ul, sat, jud. Bacau, pi. Bis-
tri^a-d.-s., com. Slobozia-Lun-
cani, asezat pe piriul cu acelasf
nume. Are 32 fam., sau 139
sufl. Vite sunt: 3 cal si 64 vite
cornute.
Duba§ul, piriias, jud. Bacau, pi.
Tazlaul-d.-s., com. Slobozia-Lun-
cani ; uda satul cu acelasi nume
si se scurge in Trebis.
Dubasariul, deal, jud. Falciu,
parte acoperit cu padure ; pe
coasta lui se afla asezat satul
Cozmesti, com. cu acelasf nu-
me, din pi. Podoleni.
Dubasariul, padure, jud. Falciu.
(Vezi Dubasariul, deal).
Dubina, vale, pe mosia Plo-
peni, jud. Dorohoiu, pl.Baseul,
com. Borsesti.
Dubina, iaz, pe mosia Latai, ju-
de^ul Botosani, plasa Cosula,
com. Latai.
Dubruva^ul, girld, ce se des-
face din riul Jijia, la locul nu-
mit Tudose, din satul Lazareni,
jud. Iasi, pi. Branistea, com.
Golaesti, si, sub numirea de Du-
bruva^ul, curge spre E., incon-
joara satul Golaesti si se 1m-
preuna iarasf cu Jijia mal in
jos de sat.
Duca, deal, in jud. Prahova, in
partea de V. a com. Margineni-
de-Sus, pi. Filipesti. A fost plan-
tat cu vit&, care s'a distrus din
cauza filoxerel. Asta-zl serva
pentru pasunatul vitelor.
Duculeasa, localitate ba'ltoasa',
jud. Braila, pe lunca Siretulul
ca la 3 kil. spre S.-V. de satul
Cotul-Lung, linga soseaua Bra-
ila-Focsani.
Ducule^ti, cdtun, din jud. Ar-
ges, pi. Topologul, pendinte de
com. rur. Alimanesti-Ciofringeni.
Are 65 fam. si o biserica ve-
chie, cu hramul Sf. IngerT, de-
servita de 1 preot si I cin-
tare{.
Ducule^ti, cUtun, jud. Arges, pi.
Pitesti, pendinte de com. rur.
Poiana-Lacului.
Ducului (Dealul-), deal, jud.
si pi. Prahova, com. Breaza-de-
Jos. Parte din acest deal este
acoperit cu pruni, nucl, alunl,
etc. ; iar parte serveste pentru
pasune.
Duda, com. rur,, in partea de
S. a pi. Podoleni, jud. Falciti,
marginita la N. cu comunele:
Tabalaesti, Pahnesti si Drin-
ceni ; la S. cu comuna Husi ;
la E. cu comuna Risesti si riul
Prutul si la V. cu comunele:
Iepureni si Tabalaesti.
Este formats, din satele : Duda
si Novaci.
Suprafa^a teritoriului comune!
e cam de 4217 hect.
Are o populate de 275 fa-
milil, sau 1168 suflete, din car!
190 contribuabill.
Are 2 biserici, deservite de
2 dascaH ; o scoala, condusa de
1 inva^ator. Este udata de
piralele : Racea si Duda, si in
partea de E., de riul Prutul.
In centrul sau se afla 2 iazurl.
Vite marl cornute sunt 992
ol 2805, cat 90 si porci 166.
Duda, sat, in partea de S. a
comunei cu acelasf nume, pi.
Podoleni, jud. Falciu, asezata
pe coastele dealurilor Duda si
Lohanul, udat prin mijloc de
piriul Duda ce formeaza valea
cu acelasi nume.
Suprafafc teritorulul satuluJ
este de 2254 hect. Are o po-
pulate de 155 familti, saQ 671
suflete, din cari no contribua-
bill.
Este resedinfa comunei. Are
o scoala, infan^ata 'in anul 1 88 1,
frecuentata de 44 elev!; o bi-
serica, cu hramul Adormirea-
Maicel-Domnulul. Aceasta bi-
serica e ftcuta in anut 1^03,
Hosted by
Google
DUD A
260
DUDESCUL
de catre Grigore Kogalniceanu
si 3 iocuitori din Tcib£laesti,
anume : Albu, Acsinte si Mo-
gilea. Este deservitSL de un
preot si un dascal.
Duda, deal, in partea de E.
a satului Duda, comuna cu
acelasT nume, pi. Podoleni, jud.
Falciu, pe a caruia coasta de
N.-E. se zice ca a fost a?ezat
din vechime satul Duda care mat
tirziu s'a stramutat pe coasta
de S. unde se pretinde ca
era codru mare si locuitorii se
puteaii ascunde de incalcariie
vrajmase. Urmele pe icT pe colea
a cite unui arbor mare, urmece
se vad si asta-zi, dovedesc ca a
existat intr'adevar aci codru in
trecut.
Duda, piriUy jud. Falciu, format
din mat multe izvoare, ce se
scurg dintre vaisoarele dealului
Lohan ; trece prin mijlocul sa-
tului Duda, din comuna Duda, pi.
Podoleni, despar^indu-l in doua
par^f de o potriva. Curge de
la V. spre E.-S. si se varsa in
piriiasul Novaci (Racea).
Duda§i, sat, jud. Mehedin^i, pi.
Ocolul-de-Sus, com. rur. $imianu
Are 47 case. Este situat pe
{annul drept al riului Topolni^a.
Duda§i, insuld, in Dunare, in
dreptul com. rur. Schela Clado-
vei, plasa Ocolul-de-Sus, jude^ul
Mehedinji.
Duda§i, picket de granijd, pe
marginea Dunarel, in jud. Me-
hedin^i, pi, Ocolul-de-Sus.
Duda§i, sat, in jud. Mehedin^i,
plasa Ocolul-de-Sus; {ine de
com. rur. Schela Cladovei ; are
49 case.
Dudaul, iaz, linga satul Popesti,
com. Popesti, pi. Cirligatura,
jud. Iasi.
Dudeasca, fost sat, in jud. Iaio-
mi^a, plasa CimpuluT, pe mosia
Dudeasca ; era sat separat spre
N. de satul Armasesti, cu care
acum este unit.
Dudeasca, iaz, rupt din riul Pra-
hova, care trece prin com. Dir-
mone^ti, pi. Filipesti, jud. Pra-
hova.
Dudeasca, mosie, in jud. Ialo-
mi^a, pi. CimpuluT, teritoriul co
munei Armasesti. Are 3 500 hect.,
din can 5 hect. padure si 65
hect. balti?, pe valea piriuluT Sa-
rata. Pe aceasta mosie se afla
satul Radulesti.
Dudele, deal, format pe malul
drept al CalmatuiuluT, la S. de
com. Seaca-Belciugata, pi. Ser-
bane^ti, jud. Olt.
Dudele, helesteU, pe apa Calma-
tuiuluT, la S. de com Seaca-
Belciugata, plasa Serbanesti, jud.
Olt.
Dudele- Marl, muntefa marginea
de N.-V. ajud. Dimbovi^a.
Dudele-Mici, munte, jud. Dimbo-
vi^a, care, impreuna cu Dudeie-
MarT , formeaza cotul dintre Lea-
oata, din jud. Muscel, Transilva.
nia si mun^iide linga riul lalomi^a.
Dudescul, com. rur., jud. Braila.
Este situata pe malul drept al
vaif CalmatuiuluT. Se margineste
la E. cu Slujitori-Albotesti ; la
S.-V. cu Fieasca; la N. cu
Batogul si la S. cu TStarul. Are
o populate de 160 familil, sau
700 suflete, din carT U4contri-
buabilT. Stiu carte 81 persoane,
nu stiu, 920.
Venitul com. e de 2352 leT,
20 b. si cheltuelile, de 2330 lei,
68 b.
Suprafa^a commei e de 3400
hectare.
SatenTimproprietari^Tdin 1864
sunt 97 si neimproprietari^T, 15.
Are 1 debit si 4 circiume.
Vite man cornute sunt 788
(408 boT, 275 vacT, 10 taurT, 89
viteT si 6 bivoli) ; sunt 311 caT,
2026 01 si t 5 5 rimaton.
Suhatul vitelor e de 1255 hect.
Are 1 biserica, inflin^ata de
fostul proprietar Stefan Jianu,
deservita de 1 preot; 1 scoala
mixta ; o moara de vint si ctte-
va gradini cu pomT fructifen.
DrumurT: la Slujitori-Albotesti
spre E. (4 kil.); la gara Dude?ti
spre S. ; la Fieasca spre S.-V.
(S kil.)
Comuna este infiin^ata cam
de pe la 1790, spun batriniT.
Dudescul, sat, in partea de N.
a com. cu acelasT nume, jud.
Braila, pe muchea platoulu! de
S., ca la 57 kil. spre S. de ora-
sul Braila. Se zice ca este in-
fiintat de vre-o 100 am de ve-
chiul proprietar Jianul care aduna-
se la unlocpe to^T tirlasit de pe
mosie. Vatra satului e de 25
hect. Sunt 130 de case; 3 cir-
ciumT; 2 lipscanii; o bacanie;
moara de vint.
Are o biserica, zidita la 1865
de catre Stanciu Mocanul, de-
servita de 1 preot, 1 cintaret si
1 paracliser; o $coala mixta,
infiin^ata de stat, si frecuentata
de 33 elevT. Popula^ia e de 155
familii, sau 680 suflete, 330 bar-
bae si 350 femeT. Stiu carte 31
persoane, nu stiu 599.
Vite sunt: 770 vite mari
cornute, 430 caT, 2 m&gari,
4600 oT, si 150 rimaton.
Dudescul, mosie, pendinte de co-
muna cu acelasi nume, jude^ul
Braila, proprietatea d-luT Al. C.
Hosted by
Google
■x-^m
DUDESCUL
'261
DUDE?TI
Nicolescu, cu o suprafa^a de
3498 hect, aducind un venit
anual de 28000 lei.
Dudescul, deal, in jud. Buzati,
com. Naeni, cat. Prosca.
Dude^ti, com. rur., in jud. Ialo-
mh:a, pi. Ialomifa-Balta. Este
situata in partea cea mai de S.-
E. apl&sii, intre comunele Fetesti
si Cocargea, din pi Borcea.
Teritoriul comunei se intinde
din Dunare, spre N.-V., coprin-
zind parte din insula Balta si
cimpia Baraganului, pe o su-
prafata de 6250 hect., din carl
4000 hect. pamint de cultura,
75, hect. padure si 2175 hect.
baltis, coprins intre Dunare si
Borcea. Mosia, sub denumirea
de Dudesti - de - Balta, aparfine
Eforiei Spitalelor Civile din Bu-
curesti si este arendata cu suma
anuala de 37100 lei.
Dupa legea rurala din 1864
sunt improprietari^i 158 locui-
tori; neimpropietaripf mai sunt
104 locuitori.
Se compune dintr'un singur
sat, situat pe ^armul sting al
Borcii, pe coasta Baraganului
si spre V. de satul Fetesti,
de care se desparte numai prin-
tr'o mica strada. Acest sat
este format din unirea a trei
mid sate: Vlacheni, Raza si
Dudesti, ce erau separate si
care prin imul^irea popula^iune!
s'au unit, formind un singur
sat.
Popula^iunea comunei este
de 333 familil, sau 1503.su-
flete: 1498 RominI, 3 Grecl si
2 Rusi; 369 agriculton, 22 me-
seriasl, 14 comercianpf, 6 avind
profesiuni libere, ; 12 muncitor!
si 31 servitor!. Stiu carte 330
persoane.
Vite sunt: 330 cal, 3140 boi,
10250 ol, 35 capre, 25 bivoll,
45 asin! si 450 porci.
Venitul comunei, in 1887 —
1888, era de 4535 lei si chel-
tuelile de 5070 lei.
Sunt doua scoll, una de bae^i,
condusa de un inva^ator sa-
lariat de stat si comuna si
una de fete, condusa de o in-
va^atoare, retribuita de comuna.
Ambele scoli sunt frecuentate de
80 elevi si 34 eleve.
Are o biserica, deservita de
1 preot si 2 dascaii.
Dudesti, sat, in jud. Ilfov, pi.
Dimbovi^a; face parte din com.
rur. Dudesti-Cioplea. Este situat
spre E. de Bucuresti, pe malul
sting al riului Dimbovi^a, in-
conjurat la S.-E. si N". de dea-
luri; la V., spre Vitan, pamintul
e mai lasat.
In urma mazilirei lul Leon-
Voda, Radu fiul lul Alexandru
Ilias, fu desemnat de Sultan sa
ocupe tronul fare!. El intra in
^ara cu oaste compusa din Mol-
doveni, Tatar! si Turd. Mateiu-
Basarab, care ocupase tronul
cu o luna inainte 11 lese ina-
inte cu armata intre Dude-
sti si Plumbuita, la anul 1632,
Oct. 26. Aci se dete lupta si
dupa cum spune cronica : «Fost-
au razboiu mare de diminea^a
pana seara, fost-ati Tatar! mare
navaia si ati dat Dumnezeu spre
seara ca izbinda a fost a lul
Mateiu-Voda ; iar Radu -Voda
au dat dosul, fugind cu capul
gol si multe trupur! au cazut
jos de sabie. Facutu-s'au din
trupurile acestora o movila mare
in marginea orasulu! despre Du-
desti ca sa se pomeneaseiu.
Aci e resedin^a primariel.
Se intinde pe o suprafa^ade
1806 hect, cu o populate de
942 locuitori.
D-l T. Eftimiu are 1493 hect.
si locuitori! 313 hect. Proprie-
tarul cultiva 823 hect. (415 ster-
pe, 197 izlaz, 8 vie, 49 padure).
Locuitori cultivj 250 hect. (13
sterpe si 50 izlaz).
Are o biserica, deservita de
2 preo^I si 3 cintare^I ; o scoala
mixta, frecuentata de 24 elev!
si 40 eleve, cu intretinerea careia
statu I si comuna cheltuesc 2050
lei anual.
Comerciul se face de 6 cir-
ciumarl si 1 hangiu.
Numarul vitelor marl e de
590 si al celor mid de 1074.
In Trait e sur le commerce
de la Mer Noire (1787) de
Peyssonel, gasim ca sub dom-
nia lul Mihail Racovi^a, un boer
numit Dudescu, insarcinase pe
un neam{ de a scoate pietre
dintr'o cariera, ce avea in una
din mosiile sale, la cite-va leghe
de Bucuresti. Neam^ul descoperi
in aceasta cariera un fllon de
aur; el informa pe Dudescu si-i
propuse de a lucra la aceasta,
luind si el o parte din profit.
Incercarile facute impreuna re-
usira foarte bine si au scos o
cantitate destul de mare de aur.
Aceasta descoperire nu fu mult
timp necunoscuta de Voevodul
Mihaiu, cu toate precau^iunile lu-
ate de proprietarul mosiel si de
antreprenor pentru a pastra tai-
na. Prin^ul aduna pe to^I boeril
intre carl se afla si Dudescu,
si fara a-1 numi, spuse ca a a-
uzit, ca s'a descoperit o mina
de aur, in mosia unuia din bo-
eril aduna^I. El arata raul, ce
ar putea cauza fare! aceasta
descoperire, pentru ca auzind
ministrul Otoman, ar expune pe
to^I locuitori! fare! si ma! ales
pe boerul, care a facut des-
coperirea in domeniul sau, la
tirania Turcilor. Boeril, dupa ce
au cintarit toate cuvintele Voe-
vodulul, incheiara ca ar trebui
poruncit colegului lor, ori-carl
ar fi, de a inceta sa lucreze la
aceasta mina si de a trece in
tacere aceasta descoperire* Nu
Hosted by
Google
£P^3Vw A ' L - ,, V w > 1
DUDEST1
262
DUDUL
se mal vorbi de atuncf de a-
ceasta mina.
Dude§ti, stafie de dr.-d.-f., jud.
Braila, pi. Balta, com. Dudesti,
pe linia Faurei-Fetesti, pusa
in circulate la 21 Noembre
1886. Seafla intre stabile Cioara
(10.2 kil.) si Ciresul (10.4 kil.).
Inal^imea d'asupra nivelului ma-
rii de 46 m. 04. Venitul acestei
sta^il pe anui 1896 a fost de
1 443 2 1 lei, 37 bani.
Dude^ti-Cioplea, com. rur., jud.
Ilfov, pi. Dimbovi^a. E situata
spre S.-E. de Bucuresti, linga
riul. Dimbovi^a, 6 kil. departe
de Capitala.
Se compune din satele: Bir-
zesti, Cioplea, Dudesti, Cafelul,
Vitanul, Progresul si Vacaresti,
cu o populate de 2089 locui-
tori, car! traesc in 426 case si
3 bordeie.
Suprafa^a totala a comunei e
de 5708 hect. Statul, insurafeii
dupa mosiile Progresul si Vaca-
resti, D nil T. Eftimiu si D.
Voreas, au 4452 hect. si locui-
tori! ' celor-l'alte cat. 1256 hec-
tare.
Proprietarii cultiva 2108 hect.
(1000 ramin sterpe, 417 izlaz,
877 vie si 50 padure), locui-
torii cultiva 980 hect. (126 ster-
pe, 130 izlaz, 20 vie).
In comuna sunt 4 biseric! (la
Cioplea, Dudesti, Ca^elul si Va-
caresti) ; 3 scoale ; 1 moara cu
aburl; 1 povarna; 3 masini de
treerat cu aburl; 3 poduri sta-
tatoare.
Sunt 413 contribuabili.
Budgetul com. e de 15050
lei la venituri si de 12923 lei
la cheltuelf.
Dintre locuitorf, 438 sunt plu-
gari, 43 meseriasi, 152 au di-
ferite profesiunl.
Via se cultiva pe o suprafafa
de 107 hect.
Comerciul se face de 23 cir-
ciumari si 3 hangii,
Aratura se face cu 271 plu-
guri: 219 cu boi si 52 cu cai.
Locuitori! au 320 care si ca-
ru{e: 248 cu boi si 72 cu cai.
Numarul vitelor man e de
1676 (254 cai si epe, 904 boi,
132 vacl si vi^et, 56 bivoli, 330
bivoli^e) si al celor mici de 2584
(312 pordf, 2372 01).
Locuitori improprietarip sunt
263 si neimproprietarip 396.
Locuitori! in mare parte sunt
Sirbi si se ocupa. in special
cu cultura legumelor.
Duduca, prival, jud. Braila, care
pleaca din lacul Petroiul de la
S., trece din com. Mihaiu-Bravul
in jud. Ialomi^a, unindu-se cu
alte lacuri.
Duduitul, vechiU picket de fron-
tierft, pe malul Dunarei, in drep-
tui satului Ciocanesti-Margineni,
pi. Borcea, jud. Ialomi^a.
Dudui^i, vale, pe proprietatea On-
ceasca, a Eforiei Spitalelor Ci-
vile din Bucuresti, situata in pi.
Marginea, jud. Vlasca.
Dudul, com. rur., pi. Siul-d.-j.,
jud. Olt. E situata sub culmea
dealului Oltul si in stinga Siu-
iui, la departare de 60 kil. de
capitala jud. si la 26 kil. de
resedin^a plasei.
Se compune din 3 cat. : Du-
dul, Plaviceni si Mosteni. Are
o popula^iune de 400 familii,
sau 1700 locuitori (1000 barbaty
700 feme!), din car! 380 contribua-
bili, locuind in 44 case si 356
bordeie, Comuna e vechie.
Despre infiin^area si primii ei
locuitori nu se stie nimic pozi-
tiv. Batrinii povestesc ca la In-
ceput com. se compunea numai
din cat. Dudul si din vr'o 1 5 fami-
lii din altul, numit Fiscalia. La
1864, ma * mul{i locuitori din
satul Plaviceni, de peste Olt,
jud. Romana^i, s'aii stabilit aci
si au numit catunele Fiscalia
si Plaviceni, dupa numele sa-
tului lor.
Locuitori! sunt Romin!, afara
de cipf-va Bulgari, si cfyi-va Ti-
gani. Eise ocupa cu agricultural
cresterea vitelor, unii si cu cul-
tura viei. MeseriasT sunt: 10
dulgher! si zidari, 1 fierar si
5 timplari.
Mosia e parte proprietatea E-
foriei Bisericei Cre^ulescu, care
intre^ine schitul Plaviceni, parte
particulars.
Dupa legea rurala, s'au 1m-
proprietarit 135 locuitori, cind
li s'au dat 467 hect. pamint.
Viiie, situate pe Dealul-Oltului,
ocupa o suprafa^a de 50 hect.
Tot teritoriul com. se intinde
pe o suprafa^a de 1992 hect.
Pamintul de cultura, parte ne-
gru, humos si fertil, ieste parte
galben, argilos si nisipos, mai a-
les pe Valea-Oltului.
Vite sunt : 22 cai, 45 lepe,
130 boi, 60 vaci, 40 bivoli si
bivoli^e, 1200 01 si 45 rimatori.
In raionul com. sunt 2 bise-
rici: una e schit pendinte de
Eforia Biserice! Cre^ulescu. Ele
sunt deservite de 2 preo^i si 2
cintare^i, plati^i din budgetul
comunei.
Scoala exista in com. cam
de 25 ani. Se frecuenta de 46
eievi, to^i baie^i, din numarul
de 296 (1 80 b. si 1 16 f.) in virsta
de scoala. Cu intre^inerea ei,
statul cheltueste anual 1080 lei.
Locaiul e proprietatea comu-
nei.
Stabilimente industriale in
com. sunt: o moara si o piua
cu aburi.
Comerciul se exercita in com.
de 4 circiumari.
Veniturile si cheltuelile dupa
ultimul budget, sunt de 2392 lei.
Hosted by
Google
DUDUL
263
DUHNA
$oseaua jude^eana Slatina-T.-
Magurele, leaga comuna la N.
cu com. Beciul si la S. cu Plopi,
Slavitesti, din jud. Teleorman,
prin centrul com. trece o so-
sea comunala.
La E. se afla Dealul-Oltului,
acoperit cu vii, de la care se
intinde un platou pana in Cal-
ma^uiu, pe care se afla ^arinele
locuitorilor, care se invecinesccu
com. Cringenl din Teleorman.
Dealul are mat multe surpaturi
numite rustf, ca : Rusca-Dudu-
luT, Rusca-lui-Plopeanu, Rusca-
Mare, Rusca-Mostenilor, etc.
Pe teritoriul com. sunt 3 mo-
vile, din can una e situata la
N. si doua la E., in cimpie, cam
paralel cu malul OltuluT.
La V., raionul com. e limitat
deSiul. Pedreapta luT, intre Siul
si Olt, se intind zavoaiele Oltulul.
Dudul, sat, face parte din com.
rur. Chiajna, pi. Znagov, jud.
Ilfojy. Este situat la E. de Chiaj-
na, pe malul drept al riului
Dimbovi^a.
Se intinde pe o suprafa^a de
443 hect., cu o populate de 195
locuitori.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Gheorghe ; 1 moara cu apa ; 1
zalhana; 1 masina de treerat;
1 pod statator.
Comerciul se face de 3 cir-
ciuman.
Numarul vitelor man e de
145 si al celor mici de 65.
Dudul, sat, face parte din com.
rur. Dudul, pi. Siul-d.-j., jud. Olt.
E situat la sudul comuneT, pe
coasta dealului Oltul si in stinga
Siului. E resedin^a com ineT. Are
243 famililf, sau 7 70 locuitori
(415 barbapf si 355 femeif), din
carl 180 contribuabili.
Este o biserica cu urmatoa-
rea inscripfie :
AceastJl bisericft s'a cla*dit la anul
1837, luna Apnlie, cu ctitorit Mirea SI&-
vescu cu so^ia sa Zamfira §i fiit lor Ale-
xandru $i Safta.
S'a reperat in anul 1893. E
deservita de 1 preot si 1 cfnta-
ref.
Dudul, deal, pe malul Oltulul, in
raionul com. Dudul, pi. Siul-d.-j.,
jud. Olt, pe care se cuitiva 49
hect., 25 arif vie.
Dudul, mosie, jud. Ilfov, pi. Zna-
gov, proprietatea statului. Ina-
inte de secuiarizare apar^inea
M-rei Sarindarul din Bucuresti.
La 1 87 1 a fost ipotecata pen-
tru asigurarea imprumutului do-
menial, cind se arenda cu 15,000
let. Dela 1876 — 86 arenda a
scazut la 9780 lei.
Dudul, pa dure particular a, situata
pemo?ia Dudul, com. Chiajna,
pi. Znagov, jud. Ilfov, supusa
regimulul silvic. Este situata in
linia de Centura a forturilor din
jurul capitalei.
Dudulul (Magura-), magura, la
V. comunei Belitori, pi. Tirgu-
lui, jud. Teleorman, pe dealul
din dreapta Urluiului.
Duduruz (Valea-lui-), vale, in
com. Glodeanul-Sarat, pe mosia
statului, jud. Buzau. E acope-
rita cu semanaturi.
Dudutluc - Cucuciuc- Alceac,
vale, in jud. Constanta, pi. Si-
listra Noua, pe teritoriul com.
urbane Cuzgun si pe aceia al
comunei rurale Enisenlia. Se
desface din poalele vestice ale
dealului Ghiol-Punar ; seindreap-
ta spre S., printre dealurile Mul-
ver - Acceuci, Cara - Amat, pe
dreapta si Cara-Amat pe stin-
ga ; are o direc^ie generala de
la S.-E. spre N.-V.; din drep-
tul satulul Cara-Amat ia nu-
mele de valea Migeleti si sub
acest nume se deschide in
valea Beiiicul, pedreapta, lin-
ga oraselul Cuzgun, estetaiata
de drumurile Cara-Amat, Bazir-
gian si Urluia-Nastradia ; este
acoperita cu padurl.
Duduvice§ti, sat, jud. Dolj, pi.
Ocolul, com. $imnicul. Are 334
suflete, 185 barbap si 149 fe-
me!. Locuesc in 75 case si 6
bordee. In sat este o scoala
mixta, ce funcfioneaza din 1892
si e intrefuiuta de comuna. E
condusa de un inva^ator. Lo-
calul scoalel este de zid. In anul
scolar 1892—93, scoala a fost
frecuentata de 32 baep, din
48 copii in virsta de scoala.
Duful, cfttun, in jud. Ialomija, pi.
Ialomi^a-Balta, comuna Bora, pe
cimpul Baragan.
Dugheanul. Vez* Cirstanesti,
deal, jud. Vilcea.
Dugheanul, lezer, jud. Braila,
situat ia E. de japsaBolbocul, in
care curge apa din Schioaca.
Duhamna, padure, in jud. Me-
hedin^i, pi. Ocolul-de-Sus, pe
teritorul com. rur. Bresni^a.
Duhna, piriias, provenit din iz-
voarele dealurilor de pe valea
Dunne!, jud. Teleorman. Se
scurge in riul Calmatuiul, indrep-
tul com. Lisa.
Duhna, vale, in jud. Teleorman,
pi. Caima^uiulul ; incepe din a-
propiere de valea Suroaiel, mai
spre N.-E. de com. Traian;
strabate mosia Piatra, unde se
largeste din ce in ce mat mult,
formind aproape de gura el
dealurl inalte pe care sunt plan-
tate vii si din car! curg izvoare
abundente de apa, ce dau nas-
Hosted by
Google
DUICA
264
DULCE (IZVORUL-)
tere unui* piriias cu numele tot
de Duhna. Gradinaritcultivatort
de zarzavatun se servesc de
aceste ape pentru irigatlunt.
Valea Duhnei se pierde la in-
trarea in com. Lisa.
Duica, vale. Vezi Fintinei (Va-
lea-), comuna Radesti, jude^ul
Muscel.
Duimgi, sat, in jud. Tulcea, pi.
Istrului,catunulcom. Cara-Nasuf.
E situat in partea sudica a ju-
de^ului si cea de S.-V. a
comunet, pe ambele maluri ale
piriuluT Duimgi, la 4 kil. spre
S.-V. de resedin^a comunei,
satui Cara-Nasuf. Are o intindere
de 63 hect. si o populate, in
cea mai mare parte bulgareasca,
de 83 familii, sau 315 suflete.
Pamtntul este favorabil agri-
culture!. Locuitorii se ocupa cu
pescuitul si cu extragerea sarei
din apa sarata a laculut Tuzla,
unde Statul poseda doua, sa-
line.
Duimgi, virf de deal, in jud. si
pi. Constanfa, pe teritoriul co-
munei Cara-Harman si anume
pe acela al catunului sau Peletlia.
Este situat tocmai la hotarul
celor doua jude^e, la o distan^a
egal& intre satele Peletlia si
Duimgi (jude^ul Tulcea). Prin
apropiere si pe la vestul sau trece
drumul comunal Duimgi-Peletlia.
Are 83 de metri inal^ime. Este
acoperit cu verdeata.
Duimgi, virf de deal, in jud.
Tulcea, pi. Istrulut, pe teritoriul
com. rur. Cara-Nasuf, si anume
pe acela al catunului sau Duimgi.
Este un virf estic al dealulut
Cascalic-Bair, din partea sudica
a plasel si a comunei. Are o
inal^ime de 83 m., dominind
asipra satulul Duimgi si dru-
mulut comunal Duimgi-Peletlia,
ce trece pe la poalele lui. E
acoperit cu verdeata.
Duimgi, alta numire a laculut
Tuzla, jud. Tulcea, in care se
varsa piriul Duimgi.
Duimgi-Dere,/m#, jud. Tulcea,
pi. IstruiuT, pe teritoriul comu-
nelor rurale Cogelac si Cara-
Nasuf. Si-a luat numele de la
satul Duimgi, pe care il uda.
Izvoreste sub numele de Inan-
Dere din poalele sudice ale
dealului Hagi- Avat-Bair ; se in-
dreapta spre S. mat intiiu,
avind o direc^iune generate de
la N. - V. spre S. - E ; trece
prin satul Inan - Cesure , de
unde esind ia numele de Du-
imgi ; trece prin satul Tari-Ver-
de, linga care taie soseaua
nationals Tulcea-Babadag-Con-
stan^a ; de aci se indreapta
spre E. ; trece prin satul
Duimgi, si se varsa in partea
vestica a lacului Tuzla, care
mat poarta si numele de lacul
Duimgi. Cursul sau are o lun-
gime de 22 kil. Malurile sale
sunt, pina la Inan-Cesure, joase ;
de aci pina la varsart, inalte
si ripoase, ba si pietroase,
mat jos de Tari- Verde pana la
Duimgi. Strabate partea sudica
a plasel, pe cea centrala a
comunei Cogelac, si pe cea
sud-vestica a comunei Cara-
Nasuf. Pe valea lui merge dru-
mul comunal Inan-Tari-Verde-
Duimgi. Basinul s&u, cu o su-
prafa^a de peste 12000 hect.,
e cuprins intre dealurile Inan-
Bair si Cascalic-Bair de-oparte,
Haidin de alta parte. Ca aflu-
ent principal are piriul Cogelac,
pe dreapta.
Duiul, viunte, in jud. R.-Sarat,
pi. Rimnicul, com. Bisoca ; se
desface din culmea Ulmusoru-
lui ; brazdeaza Estul com. ; se in-
tinde in com. Chiojdeni, prin-
tre piriul Talpa si riul Rimnicul,
si se termina in Rimnic; este
acoperit cu padurt.
Dulbanul (Satul-Noti), catun
al com. Amarul, jud. Buzaii.
Are 180 locuitort si 42 case.
Dulbanul (Seme^asca), mosie,
in jud. Buzau, com. Amarul,
cat. Dulbanul. Are o suprafata
de 2000 hect., din cart 1600
hect. arabile, 5ohect. ftneata, 100
hect. izlaz, restul sterp; e ali-
pita mosiet Fulga (Xanto) din
Prahova.
Dulbanul, movila, situata la N.
com. Stancu^a, jud. Braila, la
3 kil. in drum, spre com. Cia-
cirul, unde a fost alta-data un
satisor cu numele movilet.
Dulbanul, prival, la E. movilet
Dulbanul, jud. Braila; uneste La-
cul-Popei, din com. Stancu^a, cu
lacul Ciorile, din com. Vizirul.
Dulbanulul (Plaiul-), plain, la
S. de com. Tirlesti, jud. Pra-
hova, pi. Teleajenul, pe care
se afla padure si locurt de pa-
sune.
Dulbanului (Valea-), vale, in
com. Amarul, cat. Dulbanul,
jud. Buzau. Se uneste cu Valea-
Cailor si se scurge in lacul Bol-
desti.
Dulce (Dealul-), deal, pe mo-
siea Hiliseul-Gafencu, jud. Do-
rohoiu, pi. Cosula, com. Hiliseul.
Dulce (Izvorul-), catun al com.
Gura-Sara^et, jud. Buzau, cu
dou& sub-divizit: Aprozesti si
Olanita. Are o populatie de
610 locuitort si 107 case.
Dulce (Izvorul - ) (Fure§ti),
Hosted by
Google
DULCE (IZVORUL-)
265
DULCE$TI
cdtun al com. Carpinistea, jud.
Buzau. Are o populate de 710
locuitori si 149 case.
Dulce (Izvorul - ) (Fure§ti),
mosie, in com. Carpinistea, cat.
Izvorul-Dulce, jud. Buzau ; face,
impreuna cu Balaurul, un trup
de 800 hect., din can 400 hect.
arabile, iod hect. finea^a, 150
izlaz, 20 p&durea Draghici si
restul sterp.
Dulce (Izvorul-), piriias, jud.
Buzau. (VezT Pirscovelul).
Dulce (Izvorul-), piriu, in jud.
R.-Sarat, pi. Rimnicul, com. Bi-
soca, izvoreste din muntele Bi-
soca ; uda partea de V. a com
si se varsa in piriul Recea-Mol-
dovanul, pe dreapta lui.
Dulce (Izvorul-), piriu, in jud.
R.-Sarat, pi. Marginea-de-Sus,
com. Slobozia; izvoreste din
dealul paduros Gurguiatul, uda
partea de V. a com., primeste
in sine piriul Rogoz si piriul
Coroteni, si merge de se varsa
in piriul Slobozia, mat sus de
catunul de resedin^a Slobozia,
al aceleiasT comune.
Dulce (Lacul-), lac, situat la
V. si la 500 m. de com. Izlazul.
Dulce (Piriul-), piriias, in jud.
Bacau, pi. Trotusul, com. Gro-
zesti, care se scurge in Pirtul-
Sarat.
Dulceanca, com rur., in jud.
Teleorman, pi. Tirgulul, la ex-
tremitatea vaei Burdea, unde
porneste spre valea VedeT. Este
asezata pe coasta acestei vai,
invecinindu-se la N. cu com.
Radoesti si parte din Draga-
nesti; la S., cu riul Vedea si
com. Peretul, dincolo de acest
riu; la E., cu com. Albesti si
>Ui:'J3. Marele />ic(innar Geograiic. Vol. fit.
la V., cu com. Meri-Goala. Ju-
matate com. este asezata pe
coasta dealuluT si jum£tate din-
colo de acest deal, spre N., insa
far& nicl o intrerupere.
Suprafa^a eT, cu a proprieta-
^ilor de pe dinsa si cu terenul
pe care sunt improprietari^i lo-
cuitoriT, este ca de 1260 hect.
Proprietarul de capetenie este
Epitropia Asezamintelor Brinco-
venesti, care poseda 554 hect.
pamint arabii si 30 hect. pa-
dure.
Improprietari^i dupa legea ru-
rala, pe aceasta mosie, sunt
19 locuitori pe o intindere de
45 hect., restul este proprieta
tea mosnenilor.
Sunt in aceasta com. si 36 V2
hect. de vii.
Com. are o populate de 86
fam., sau 438 sufl. ; Jj contrib.
Numarul vitelor este de 998
capete, din carl 209 vite mari
cornute, 60 caT, 9 magarl, 572
01, 10 capre si 138 rimatorl.
Budgetul comunei este de lei
1938, bani 52 la venitun si de
let 1938, ban! 34 la cheltueli.
Are o scoala, condusa de un
inva^ator si frecuentata de 10
elevi; o biserica, deservita de
un preot si un cintaref.
Pe apa Zbirglezel este o moa-
ra de macinat.
Drumurile vecinale ale aces-
tei com. sunt : la Meri-Goala,
peste valea Zbirglezei si de aci
la Rosiori t ; la Albesti, spre S.-
E. si la com. Licuriciul, spre V.
In partea despre S. a com.,
pe dealul numit al lui-Panait,
se vad urmele intariturei de pa-
mint, despre care se men^ionea-
za la com. Albesti.
Dulceanca, mosie, in jud. Te-
leorman, pi. TirguluT, proprie-
tatea Asez&mintelor Brincove-
nesti. Are o intindere de 584
hect. din can 30 hect. p&dure.
Dulceni, mope, in jud. Teleor-
man, pi. Tirgului, situate in co-
muna Belitori. Este proprieta-
tea d-lui P. S. Aurelian. Are
o intindere de 587 hect. pa-
mint arabii, din can 5 hect.
padure.
Se invecineste cu trupurile
de mosie Depusa si Sf.-Ion, tot
din com. Belitori.
Dulce§ti, com. rui\> in jud. Ro-
man, pi. Siretul-d.-j., spre V.
de orasul Roman si la o de-
p&rtare de 12 kil. de el si de
11 kil. de resedin^aplSsei. Este
situata in cea ma! mare parte
pe platoul ce separa piriul Va-
lea-Neagra de riul Moldova. Este
formata din satele : Corhana,
Dulcesti si Rosiori cu resedin^a
in satul Dulcesti. Are o popu-
la^iune de 360 fam., sau 1 240 sufl.
Sunt 341 contribuabili; 335 case.
Stiu carte 76 persoane. Loc. au
430 vite man cornute. Sunt 2
biserici: una de zid si alta de
lemn; o scoalci mixta, care in
anul 1886 — 87, a fost frecuen-
tata de 15 elevT, din 63 inscrisT.
Formeaza cu com. Bogzesti,
Branisteni si Cirligul o circums-
crip^ie fiscala. Budgetul com.
este de 4641 lei la venitun si
de lei 3740 la cheltueli. Este le-
gata cu orasul Roman prin sosea.
Dulcesti, sat, jud. Roman, pi. Si-
retul-d.-j., com. Dulcesti, pe am-
bele malur! ale piriului Valea-
Neagra, spre V. de orasul Roman
si la o departare de 12 kil. de
el si de 11 kil. de resedin^a
plasel, pe soseaua Roman-Pia-
tra. Este resedin^a com. Dul-
cesti. Are o populate de 240 fam.,
sau 835 sufl., din carl 216 contri-
buabili. $tiu carte 60 persoane.
Are o fabrica de spirt si 3 ia-
zurl cu morl. Se lucreazS rogo-
jinl, oale si c&ru^e ordinare.
Sunt 284 vite marl cornute.
34
Hosted by
Google
DULGEA
266
DUMASCA
Are o biserica de zid ; o scoa-
la mixta, care in anul 1886 — 87
a fost frecuentata de 15 elevi,
din 63 inscrisf. Aid se gasesc
case marT si o livada frumoasa
a d-nel Sturdza, proprietara sa-
tului. Este legat cu orasul Ro-
man prin sosea.
Acest sat este infiin^at inainte
sau in timpul domniet lui Ie-
remia- Movila, caci biserica este
facuta de un boier Caraiman,
care a reusit a duce lui Iere-
mia-Movila bani in Polonia, pen-
tru care fapta Voda l'a raspla-
tit cind a venit la domnia Mol-
dovei cu ban! si mosie.
Dulgea, vale, in jud. Tulcea,
pi. istrului, com. rur. Beidant;
se desface din poalele E. ale
dealulul Caragea-Punar ; se in-
dreapta spre E., avind o direc-
^ie de la S.-V. spre N.-E., braz-
dmd partea V. a pi. si a com.,
merge numai prin padurf, prin-
tre dealurile Ghiur-Geamric si
Gogea-Bair ; dupa 3 kil. se des-
chide in valea piriului Beidant,
pe dreapta.
Dulgherul, sat, in jud. Constanta,
pi. Hirsova, com. Eni-Sarai.
E situat mal mult in partea
centrala a pi, si cea E. a com.,
la 4V2 kil. spre E. de cat. de
resedin^a, Eni-Sarai. Este ase-
zat pe valea Dulgherul si anu-
me pe malul drept al piriului
Dulgherul, fiind dominat de vir-
ful Dulgherui-Iuc, care este la
1 kil. spre N.-E. de sat, si care
are o inal^ime de 130 metri.
Suprafata sa este de 3915
hect, din care 75 hect. sunt
ocupate numai de vatra satului
si de gradinl.
Popula^iunea, a caret maiori-
tate o formeaza TurciT, estede
140 famiiii sau 737 suflete, o-
cupindu-se mal ales cu agricul-
tura. Pamintul pioduce griu, o-
vaz si meiu. Drumulcomunal Ca-
rapelit-Cartal-Teleus, trece prin
partea N.-E. a satului. Din aceste
drumurl se mal ramifica al-
tele can due la Haidar, laMa-
hometcea si la Curudjea; altul
pleaca prin partea S.-E. a satu-
lui si se duce la satul Muslu-
Bei.
Dulgherul, deal, in jud. Constan-
ta, pi. Hirsova, com. Calfa si jud.
Tulcea, pi. Istrului, com. Ca-
simcea. E o prelungireS. a dea-
lulul Curu-Bair. Se intinde spre
S., avind o direcfuinegeneralade
la N.-E. catre S.-V. Pe muchia
lui merge hotarul celor doua
judete. Virful eel mai inalt,
Turbencea, are 252 m., do-
minind asupra satului si vaei
Casimceasiasupra satului Curu-
djea. Este acoperit cu fme^e si pe
la poale cu samanaturi.
Dulgherul, movild, in jud. Con-
stanta, pi. Hirsova, com. Sarai,
la 1 kil. spre N.-E. de satul Dulghe-
rul. Are I30m.inal|ime si domina
satul, valea si piriul cu acelasi
nume. Este acoperit cu verdea^a.
Dulgherul, piriu, in jud. Con-
stanta, pi. Hirsova, com. Sarai,
cat. Dulgherul. Izvoraste din par-
tea S. a satului Dulgherul, il uda
si il ocoleste pe la S., apoi pe
la V., indreptindu-se spre N.,
unde se varsa in piriul Haidar,
dupa un curs neregulat de 3 kil.
Malurile sale sunt in general
cam ripoase, mal ales spre N.
Dulgherul, vale, in jud. Con-
stanta, pi. Hirsova, com. Eni-Sa-
rai, cat. Dulgherul. Trece prin
satul Dulgherul si se deschide
in valea piriului Haidar, in
dreptul satului Carapelit. Are o
direc^iune mai intiiu de la N.-E.
catre S.-V., apoi catre V. si in
fine catre N.-V. E udata de piriul
Dulgherul si dominata de mo-
vila Dulgherul-Iuc.
Dulgherul, vale, in jud. Tul-
cea, pi. Babadag, com. Ciu-
curova; se desface din dealul
Ciucurova ; se indreapta spre E.,
intr'o direc^ie de la N.-E. spre
S.-V., brazdind partea apusana
a comunei si a plasii; primeste
pe dreapta valea Atmagea, si
dupa un drum de 4 kil. se des-
chide in valea Arman-Cesure
(valea Ciucurova sau Slava-Cer-
cheza), pe stinga el; pe valea-i
merge drumul comunal Ciucu-
rova-Topolog (Constanta).
Duliga, vdlcea, com. Pacure^i, pi.
Podgoria, jud. Prahova.
Dulman, muche de deal, care
trece pe linga movila Suliganu-
lui, jud. Braila si continua spre
S. pana la Muchea - CatiruluT,
formind hotarul N.-E. al com.
Su^esti de pe ^armul sting al Bu-
zaului, ca la 8 kil. spre N. de
satul Su^esti.
Dulul - Brincoveanului. VezI
Slobozia.
Dumasca, sat, in partea de E.
a com. Dobrova^ul, pi. Crasna,
jud. Vasluiti, situat pe doua coa-
ste de deal, prin mijlocul ca-
rora curge piriul Dumasca ; are
o suprafata de 534 hect., pro-
prietatea locuitorilor, cu 1 1 hect.
vii, si o populate de 100 fa-
miiii sau 518 suflete, din can
36 famiiii, sau 130 suflete lipo-
veni si 3 famiiii evreestl.
Numarul vitelor e de 123 1 :
312 vite man cornute, 553 01,
104 cai si 262 rimatori.
Dumasca, podi§, in com. Do-
brova^ul, pi. Crasna, jud. Vas-
luiu; are loc de imas si ara-
tura.
Hosted by
Google
DUMASCA
267
DUMBRAVA
Dumasca, piriu. Vezi Dobro-
va^ul, piriu, jud. Vasluiu.
Duma^tei (Dealul-), deal, care
se intinde la E. com. Tacuta, pi.
Mijlocul, jud. Vasluiu.
Duma§tei (Valea-), vale, se
intinde spre E. com. Tacuta,
pi. Mijlocul, jud. Vasluiii.
Dumanoaia, vale, in jud. Buzau,
com. Baba-Ana, c&t. Baba-Ana-
d.-s. ; e mai mult smirc si pa-
puris.
Dumbosul, iezer, intre canalul
Cremenea si Valciul, din com.
Stancu^a, jud. Bniila, intre la-
cul Chichine^ul si privalul Coi-
taneasa, cu care se uneste prin-
tr'un prival.
Dumbrava, plasa* , in jud. Mehe-
din^i. Si-a luat numele de la
dumbravile si intinsele paduri
seculare ce poseda.
Se margineste la N. cu pi.
Motrul-d.-j., la E. cu jud. Dolj,
la S. cu pi. Cimpul, iar la V.
cu plasa Blahni^a si plasa Oco-
lul-d.-j.
Este formata din 25 comune
si anume:
1. Adunaft-Teiului, cu cat.:
Aduna^i-Teiului si Brigleasa.
2. Albulesti, cu catunele :
Albulesti, Padina, Dealul-Mare
si Marceni.
3. Biclesul, cu catunele: Bi-
clesul, Zmadovicioara, Branistea
si Selistiu^a.
4. Baldcita, cu catunul: Ba-
lacita.
5. Bdl}a(i-d.-j., cu catunele:
Bal^i-d.-j. , Higrul, Ursoaia,
Dealul-Mare, Fa^a si Golineasa.
6. Bdlfafi-d.-s., cu catunele:
Bal^ati-d.-s. si Giura.
7. Bdrboiul, cu catunul: Bar-
boiul.
8. Botosesti, cu c&tunele: Bo-
tosesti, Paia-din-Dos si Paia din-
Fa^a.
9. Busul, cu catunele : Busul,
Gropanele, Gradistea, Busuletul,
Milcioaia si Draganul.
10. Corzul, cu catunele : Cor-
zul si P&rpalesti.
11. Cosovdful, cu c&tunele:
Cosova^ul si Plaiul.
12. Cleanovul, cu catunele:
Cleanovul si Preajba.
13. Grecesti, cu catunul: Gre-
cesti.
14. Guardenifa, cu catunul:
Guardeni^a.
15. lablanifa, cu catunul:
Iablani^a.
16. Pddina-Mare, cu catu-
nul : Padina-Mare.
17. Padina- Mica, cu catu-
nul: Padina-Mica.
18. Piria, cu catunele: Piria
si Malul-Mic.
19. Podul-Grosului, cu catu-
nele: Podul-GrosuluT, Petra si
Podeni.
20. Secul, cu catunele: Secul,
Sumandra, Zmadovicioara si
"puleni.
21. Slasoma, cu catunul: Sla-
soma.
22. Smadovi/a, cu catunele:
Smadovi^a, Boceni, Popesti si
Gulani.
23. Stance sti, cu cat. : Stanesti.
24. Stignifa, cu catunul: Stig-
ni^a.
25. Valea-Marcului, cu ca-
tunul: Valea-MarculuT.
In privin^a administrative, isl
are resedin^a in com. rur. Bi-
clesul; iar in privin^a judiciara
apar^ine judecatoriei OcoluluT
Strehaia si Recea din pi. Cimpul.
Suprafa^a totala a plasei Dum-
brava este de: 70169 hect.,
din can 14236 hect. sunt cul-
tivable, 14076 acoperite cu p&-
dure, 1020 cu vtf, iar restul
sunt necultivabile.
Este udata de piriul Drincea
care poarta diferite numiri dupa
numele localita^ilor pe unde
trece. Aceasta pi. este brazdata
de culmea DumbraVtf din care
se ramified diferite dealurt, si
care se termina* in jud. Dolj.
Statul poseda in aceasta pi.
4 mosil cu un venit anual de
37.051 lei.
In aceasta pi. sunt 18 scoale
si 38 bisericT.
Are o sosea jude^eana, care
o strabate, incepind din soseaua
nationals, din dealul Balotel de
la cele trel circiumi si duce pe
culmea Dumbravii la Izvorul-
Biclesuluf; trecind in jud. Dolj,
la com. rur. Cernatesti.
Prin com. Corzul, Guardeni^a,
Balaci^a, P&dina-Mic& si altele
trece valul lul Traian.
Terenul pl&sei Dumbrava este
priincios agriculture!. Griul, nu-
mit griul de Dumbrava, este
de o calitate superioara.
Dumbrava, sat, in jud. Dimbo-
vi^a, pi. Dealul-Dimbovi^a, c&t.
com. Colanul. E situat pe so-
seaua jude^eanS Tirgoviste-GS-
esti, la 3 kil. spre S. de ba-
riera Ciocirlanul si gara dru-
mulm de fer, pe malul drept al
riule^uktf Ilfovul.
Dumbrava, cdtun, in jud. Putna,
com. Crucea-d.-j., pi. Zabrau^ul,
numit ast-fel de la dumbra-
va de pe teritoriul lul. Este
situat pe podisul format de
malul §usifer, care e acoperit
cu vii.
Are o biserica filiala, cu hra-
mul Sf. Nicolae. Acest catun
se numea in vechime Butuceni.
Dumbrava, sat, face parte din
com. Huruesti, jud. Tecuciu.E
situat la E. comuneT, pe valea
Capotesti, departede resedinja
comuner de 3 kil. si 700 m.
Are o populate de 1 5 fam.,sau
75 sufl., cari loeuese in 10 case.
Hosted by
Google
DUMBRAVA
268
DUMBRAVA
Teritoriul satului este de 78
hect.
$i-a luat numele de la lo-
cul ses ce il ocupa ; mai inainte
aidf a fost padure.
Dumbrava, deal, in jud, Buzau,
com. si c&t. Tohani. Are 300 hect.
si produce vinunrenumite. Aci
se afl£ si viea Corbeanca, foasta
a lul Brincoveanu.
Dumbrava, movild, in jude^ul
Bacau, plasa Bistrit.a-d.-j., la
V. de orasul Bacau.
Dumbrava, deal, jud. Bacau, pi.
Tazlaul-de-Jos, de pe teritoriul
corn. Ripile.
Dumbrava, colina, in jud. Buzau,
com. Vadul-Sorestilor, c&t. Clo-
ck^. Culmineaza in yf. Dumbra-
vei, avind o inal^ime de 348
metri. E acoperita de pad. si
pu$in& vie. Partea sa de N.
formeaza Muchea - Dumbravei,
care serv£ de hotar despre com.
C&rpinistea.
Dumbrava, deal, in partea de
V. a com. Hurdugi, plasa Mij-
loc, jud. Falciu, pecapatul caruia
este asezat o parte a satului
Hurdugi.
Dumbrava, deal, jud. Iasi. Se iu-
tinde dela N., din com. Ceple-
ni^a, trece in com. Cotnari, am-
bele din pi. Bahluiul si se sfir-
seste la S. in satul Hodora. Pe
podisul acestul deal, in partea
despre N., se afl& o dumbrava
numaT de stejarl, pe o intindere
ca de 50 hect., numita Dum-
brava-Rosie. Se zice ca acea-
st& dumbravS, dateaza din tim-
pul lui $tefan-Voda-Cel-Mare.
Aceasta legends se afirmS si de
c&tre loan Niculcea, in Letopi-
sefe, torn. II, undezice: «Din cu-
vintele culese din om in om, se
vorbeste ca, Stefan-Cel-Mare, a
f&cut mai multe dumbravi afara
de cele aratate de Logofatul
Costin, precum : la Botosani,
Cotnari si Roman, pe care nici
Lesii nu le tagaduesc in cro-
nica lor». Chiar in Scrisoarea
Moldovei de Dimitrie Cantemir,
iar&si se pomeneste de Dum-
brava-Rosie de la Cotnari, si in
care se zice ca Lesii o numesc
Bucov.
Dumbrava, deal, in partea de
V. a com. Cristesti, pi. Copula,
jud- Botosani. Se zice ca a fost
acoperit cu paduri sau dum-
bravi; asta-zi e loc arabil.
Dumbrava, deal cultivabil, in
com. Udesti, jud. Suceava.
Dumbrava, deal. V. Ivanestilor
(Dealul-), jud. Vasluiu.
Dumbrava, deal, numit asa de
la o padure ce a fost pe el ; se
intinde in partea de E. a com. Coz-
mesti,pl. Stemnicul, jud. Vasluiu.
Dumbrava, deal, in partea de
N. a com. Miclesti, pi. Crasna
jud. Vasluiu, pe care se afla ste-
jarl batrini.
Dumbrava, izvor, jud. Botosani
pe mosia Deleni, din care ese
piriul Recea, un afluent al Bah-
luiului.
Dumbrava, loe arabil §es, jud.
Tecuciu ; mai inainte a fost o pa-
dure de stejar; acum 60 de an!
s'a taiat si a ramas un loc
foarte Jproductiv. Este propri-
etatea razesilor din satul Liesti,
pi. Birlad. Se afla in partea de
E. a satului si in legatur& cu
satul printr'un drum ce pleaca
din Ha^as.
Dumbrava, p&dure, jud. Bacati,
pi. Bistri^a-de-Sus, com. Mar-
gineni-Munteni.
Dumbrava, p&dure, de 21 hect.,
in com. Fintinele, pi. Siretul,
jud. Botosani.
Dumbrava, padure, de 45 hect.,
in com. Costesti, pi. Tirgul,jud.
Botosani.
Dumbrava, padure, in jud. Bi-
zau, com. Vadul-Sorestilor, cat.
Clociti, pe mosia Clociti ; are
140 hect.
Dumbrava, p&dure, pe mosia
Godinesti, com. Hrea^ca, pi.
Her {a, jud. Dorohoiu.
Dumbrava,/to;v. VezT Codrul,
padure, com. Gremesti, pi. Ber-
hometele, jud. Dorohoiu.
Dumbrava, padure de gorun, in
partea de S.-V. a com. Pestisani,
plaiul Vulcan, jud. Gorj. Situata
pe ses, pe soseaua T.-Jiul-Tis-
mana. Este proprietatea statuluT,
are o intindere cam de 750 hect.
Dumbrava, padure, jud. Ilfov,
pi. Znagov, la S. de padurea
Radu-Voda.
Dumbrava, padure, in comuna
Bodesti-PrecisteT, pi. Piatra-Mun-
tele, jud. Neam^u, situate in spre
partea satului Corni.
Dumbrava, padure, linga satul
Ghind&oani, pe teritoriul com.
Crac&oani, pi. Piatra-Muntele,
jud. Neam^u.
Dumbrava, ptldure, a statului,
in intindere de 575 hect, pen-
dinte de com. Cocorasti-Mislei,
pi. Varbilaul, jud. Prahova, care,
impreuna cu trupul Cocorasti
(1883 hect.), formeaza padurea
Cocor&sti.
Hosted by
Google
DUMBRAVA
269
DUMBRAVA-DE-SUS
Ambele trupuri se despart
prin apa Misled
Dumbrava, deal, in com. Prcu-
te^ti, acoperit de padure de fag,
jud. Suceava.
Dumbrava, pad are de stejai , pe
mosia Harmane^ti, jud. Suceava.
Dumbrava, deal cultivabil, intre
Cristesti si Motca, jud. Suceava .
Dumbrava, ptidure, situata la S.-
V. de satul Lehacea, com. Giur-
gioana, pi. Zeletinul, jud. Te-
cuciu.
Dumbrava, padure, la N. de
satul Tataresti, com. Corni, pi.
BerheciuluT, jud. Tecuciu.
Dumbrava, petic de padure de
stejar, pe proprietatea Vatra-Ma-
nastirei-Glavaciocul,pendinte de
com. Fierbin^i, pi. Glavaciocul,
jud. Vlasca; ^ine de ocolul sil-
vic Cirtojani.
Dumbrava, fes, se intinde la S.
satulul Toporesti, jud. Vasluiu,
pi. Racova, com. Cursesti.
Dumbrava, vie, in jud. Buzau,
com. Tohani, proprietatea sta-
tului, pendinte de schitul Apos-
tolache ; are 6 hect. Produce
vin renumit.
Dumbrava-de-Jos, plasl, din
jud. Dolj, numita Dumbrava de
la multele dumbravi ce se ga-
sesc intr'insa, iar dejos pentru
a se deosebi de vecina sa Dum-
brava-de-Sus.
Forma sa se poate asemana,
daca nu {inem seama de cite-
va cotituri ale limitelor de S.
si de V., cu un drept-unghiu,
lungit de la V. spre E.
Se inveclneste la N. cu plasa
Dumbrava-de-Sus, incepind de
la com. Carpenul pana la com.
Ciutura, plasa Jiul-de-Mijloc. La
S., cu plasa Cimpul, de la limita
catre jude^ul Mehedin{i, pana
la comuna Mo$a{ei, iar de la
aceasta comuna se margineste
cu plasa Bailesti, pana in drep-
tul comune! Intorsura.
La V, se margineste cu ju-
de^ul Mehedin^i si la E. cu plasa
Jiul-de-Mijloc.
Se poate impar^i in privin^a
reliefulu! in doua regiunT : re-
giunea de V., care este delu-
roasa fiind accidentata de dea-
lurile Guardini^a-Radovan la N.
si de dealurile Cerbului si Do-
bridor, la V., continuat din
Dealul-Negru, din jud. Mehe-
din^i ; cea-1'alta regiune de S.
si E. este situata pe sesulDas-
na^uiul.
Plasa Dumbrava-de-Jos, este
udata de riul Dasna^uiului, ce
vine din jude^ul Mehedin^i si
strabate aceasta plasa cu di-
rec^iunea de la V.-E. ; trece in
plasa Jiul-de-Mijloc, m dreptul
com. Ciutura. (Vezi Dasna^uiul,
riu).
Plasa Dumbrava-de-Jos co-
prinde 16 comune si anume;
Calugarei, Caraula, Cornul, Cor-
latele, Gubancea, Orodelul, Pe-
risorul, Pleni^a, Poiana-Pleni^a,
Risip'uVi, Rudari, Salcu^a, Tin-
canaul, Virtopul, Vela si Ver-
bi^a.
Inainte de 1892, aceasta pi.
era unita cu plasile Jiul-de Sus
si Dumbrava-de-Sus si purta
numele de plasa de Jiul-de-Sus-
Dumbrava. Coprindea in totul
43 comune. VezJ Dumbrava-
de-Sus.
Popula^ia e de 6497 fam., sau
27445 sufl.
Numarul caselor si al borde
elor este de 6583.
Resedin^a plasei este in com.
rur. $opotul.
Are 25 biseridf, deservite de
18 preoji; 21 scoale, din carl
19 mixte, 1 de bae^f si 1 de
fete, conduse de 17 inva^aton
si 4 inva^atoare. Aceste scoale
sunt frecuentate de 432 coptf,
356baep si 76 fete, din 2892,
(1472 bae^i ?i 1420 fete) in vir-
sta de scoala.
Comerciul se face cu schela
Calafat si cu Cetatea, unde loc.
se due cu cereale, lemne si vite
si de unde importa bacaniT, bau-
turf spirtoase, manufacture, etc.
In comuna Virtopul, care este
resedin^a sub-prefecturel Dum-
brava-de-Jos, se tin doua bil-
ciuri anuale, unul la 25 Maiii si
unul la 15 August.
Caile de comunica^ie ce stra-
bat plasa sunt:
Calea jude^eana Craiova- Ce-
tatea, ce trece prin comunele
Salcu^a, Virtopul, Caraula si
Risipi^i. Calea jude^eana Vir-
topul, Terpezi^a. Calea jude^i-
ana Craiova-Calafat, care trece
prin com. Perisorul. Calea co-
munala Virtopul- Carpenul, ce
trece prin com. Gubancea. Ca-
lea comunala Virtopul- Verbi^a,
prin comuna Cornul si Calu-
garei.
Dumbrava-de-Sus,//^^, in jud.
Dolj, numita ast-fel de la intin-
sele paduri ce poseda.
Forma acestei plasi se poate
compara cu un romb, ale ca-
rul unghiuri ascu^ite sunt in-
dreptate in partea de N.-E. si
S.-V, iar unghiurile optuze in
partea de N.-V. si S.-E.
Limitele pi. sunt : la N., pi.
Jiul-d.-s., de care se desparte
printr'o linie conventionale, care,
incepind din dreptul com. f iul,
merge in direc^ia de V.-E., pana
in dreptul com. Raznicul ; de
aci se lasa spre S.-E., pana in
apropierea com. Predesti si a-
po* o ia spre N.-E. pana da in
apa Jiului.
Hosted by
Google
DUMB RAVA-M ARE
270
DUMBRAVA-ROSLE
Limita de S. este formata de
o linie conventionale ce merge
cu direcjia N.-V. — S.-E., des-
par^ind aceasta pi., de pi. Dum-
brava-d.-j.
Limita de V., catre jud. Me-
hedinfi, este formata de o linie
conventionale, incepind din com
Tiul pana in com. Carpeni.
Limita de E. este formata, in
dreptul pi. Ocolul, de riul Jiul,
din dreptul com. Mihai^a, pi.
Jiul-d.-s., pana in dreptul com.
Breasta. Tot in partea de E.
insa catre pi. Jiul-d.-m., limita
este formata de o linie conven-
tionale, incepind din com. Brea-
sta si mergind cu direc^iunea
N.-E.— S.-V. pana in dreptul
com. Ciutura, din pi. Jiul-d.-m.
Terenul acestet plasi se poa-
te compara cu un amfiteatru a
caruJ parte culminanta este for-
mata de dealuri, prelungiri din
pi. Jiul-d.-s., iar treptele ar fi
formate de sesul pe carecurge
riul Obedeanca si cu afluen-
^ii sal.
Printre dealuri putem cita:
Dealul-Salciilor, al Cernatesti-
lor, al Mazatului, alTriestenicu-
lui,continuat prin Dealul-Bucuru-
luT, Gogosiul si alte multe dea-
luri mai micT.
Riul principal al acestei pi.
e riul Jiul ce curge pe limita
despar^itoare intre pi. Dumbra-
va-d.-s. si Ocolul. Se incarca din
aceasta pi. pe malul drept cu
riurile Obedeanca si Breasta. Vezf
aceste riuri.
Inainte de toamnaanului 1892,
aceasta pi. era unitacu pi. Jiul-
d.-s., cind coprindea 43 com.
si se numea pi. Jiui-d.-s. — Diim-
brava. Acele com. erau dupa po-
ztyiunea lor ast-fel asezate : Pe
cursul superior al Jiului se ga-
seati comunele : Almajul, Co^o-
feni-din-Fa^a, Bradesti, Tatomi-
resti, Racari, Filiasi, Fratosti^a,
'pntareni, Floresti, Poiana-d.-s.,
Argetoaia, Salcia, fiul, Cerna-
testi, Raznicul, Bralosti^a, Sca-
iesti, Co^ofeni-din-Dos si Mihai^a,
iar pe culmea mai multor dea-
luri : Predesti, Plesoiul, Belo^ul,
Pietroaia, Sopotul, Brabova, Go-
gosiul, Seaca, Mosna, Rachita,
Caciulata, Terpezita, Vela, Car-
penul, Calugarei, Gubancea, Sal-
cu^a, Tincanaul, Ciutura, Varvo-
rul, Perisorul, Virtopul si Cor-
nul, fiind pe atunci resedin^a de
plasa com. Filiasi.
Asta-zi este despar^ita de pi.
Jiul-d.-s., formind o singura pi.
cu numele de Dumbrava-d.-s.,
coprinzind 17 com. si anume :
Belo^ul, Brabova, Breasta, Car-
penul, Caciulatul, Cernatesti, Go-
gosiul, Mosna, Plesoiul, Pie-
troaia, Predesti, Rachita, Raz-
nicul, Seaca, Sopotul, Terpezita
si Tiul. Resedin^a pi. este in
com. Sopotul.
Prin aceasta pi. trece : calea
jude^eana Craiova-T.-Severin, ce
trece prin com. : Breasta, Pre-
desti si Raznicul ; Raznicul-
Cernatesti si in fine, calea ju-
de^eana Cernatesti-Tiul.
Calea comunala Predesti-Car-
penul, trece prin com. Pietroaia
si Brabova^ul. Mai sunt caile co-
munale : Mosna-Rachita, Rachi-
ta - Caciulatul , Caciulatul - Vela.
Calea comunala Argetoaia-Car-
penul trece prin com. f iul, Gogo-
siul si Seaca. Delacom. Gogosiul
se desparte o cale comunala spre
Sopotul; de aci una spre N. catre
com. Raznicul si Cernatesti. De
la $opot se lasa spre S. calea
comunala spre com. BeJo{ul,spre
com. Brabova si spre Pietroaia.
In fine prin S. pi. trece
calea jude^eana Craiova-Cetatea,
trecind prin com. Terpezita.
Dumbrava-Mare, trup de pd-
dure, a statuluT, in intindere de
35 hect, pendinte de com. Scor-
{eni, pi. si jud. Prahova.
Dumbrava-Marcu, pddurice, pe
teritoriul satuluT Uricani, com.
Miroslava, pi. Stavnicul, jud.
Iasi.
Dumbrava-Mare, deal, pe te-
ritoriul satului Valeni, com. Vil-
totesti, pi. Mijlocul, jud. Falciu.
Dumbrava-Mica, trup de pd-
dure, a. statuluf, in intindere de
40 hect., pendinte de com, Scor-
^eni, pi. si jud. Prahova, care,
impreuna cu trupurile : Dum-
brava-Mare (35 hect.), Runcul
(60 hect.) si Plaiul (55 hect.),
formeaza padurea Vatra-Manas-
tirei-Mislea.
Dumbrava-Neagra, p&durice,
in intindere de 35 hect., jud.
Botosani, pi. Stefanesti, com.
Bobulesti.
Dumbrava-Racovijei, trup de
pddure a statuluT, in intindere
de 80 hect, jud. Vilcea, plaiul
Horezul, com. Racovi^a, care,
impreuna cu trupul Gruiul (35
hect.), formeaza padurea Raco-
vi^a.
Dumbrava-Ro§ie, sat, jude^ul
Neam^u, plasa Piatra Muntele,
comuna Vinatori-Dumbrava-Ro-
sie. E asezat pe podisele si va-
lea riulul Bistri^a, la 5 kil. de-
parte de Piatra.
In virtutea legei din 1864,
acest sat a fost proectat sa for-
meze comuna Impreuna cu sa-
tele : Vadurile, Oantul, Agircia,
Bitca, Cazaci, Gaburesti, Ma-
licia, Ni^eni, Podoreni, Preluca
si Secul ; dar fiind ca pana la
1882, din numarul de 465 lo-
cuitori improprietari^T, nu s'au
stramutat aci de cit 51, facin-
du-sl case de locuin^a, a ra-
mas ca neconstituita acea co-
muna, iar satul s'a alipit la co-
muna Vinatori-Petrii, cu care a-
Hosted by
Google
DUMBRAVA-R0S1E
271
DUMBRAVENI
poi s'a unit formind o singura
comuna sub numirea de Vina-
tori-Dumbrava-Rosie.
Are o populate de 91 fami-
liT, sau 362 suflete : 181 bar-
ba^i si 181 femei; 185 necasa-
torip, 152 casatori^f, 24 vaduvf,
1 divor^at. Stiu carte 40 per-
soane, nu stiu 322.
Sunt 70 contribuabilT.
Vite sunt 370.
Dumbrava-Ro§ie, trup de sat,
in jud. Neamtu, pi. Piatra-Mun-
tele, com. Calul-Iapa. Are o po-
pula^iune de 149 suflete. Se mai
numeste Dumbrava- Rosie-d.-j.
Dumbrava-Ro^ie. Vezi Vina-
tori-Dumbrava-Ro$ie, comuna,
jud. Neamtu.
Dumbrava-Ro^ie. Vezi Dum-
brava, deal, jud. Iasi.
Dumbrava-Ro§ie, pUdure. Vezi
Dumbrava-Rosie,s., jud. Neamtu.
Dumbrava - Ro§ie-de -Jos, sat,
jud. Neamtu. Vezi Dumbrava-Ro-
sie, din com. Calul-Iapa.
Dumbrava-Ro§ie-de-Sus, sat,
jud. Neamtu. Vezi Dumbrava-
Rosie, sat, in com. Vinatori.
Dumbrava-Savine§ti, padure,
in com. Calul-Iapa, pi. Piatra-
Muntele, jud. Neamtu, propri-
etatea Statului.
Dumbravei (Dealul-), deal,
com. Brehuesti, pi. Siretul, jud.
Botosani.
Dumbravei (Dealul-), deal, pe
teritoriul mosiei Vladeni, com.
Fintinelele, jud. Botosani.
Dumbravei (Dealul-), deal, in
comuna $oldanesti, jude^ul Su-
ceava.
Dumbravei (Dealul-), deal, d'a-
supra satuluf Valea-Seaca, din
com. Pascani, jud. Suceava. Cu
vre-o 40 an! in urma era aco-
perit de o frumoasa dumbrava
de stejar.
Dumbravei (Piriul-), pirlu, jud.
Botosani, izvoreste de linga
schitul Oraseni, com. Cristesti,
si se varsa in piriul Alghia,
formind iazul Dumbrava.
Dumbravei (Valea-), vale, com.
Brehuesti, pi. Siretul, jud. Boto-
to?ani.
Dumbravei (Valea-), vale, in-
tre Dealul-Dumbravei si Valea-
Hriscanilor, pe mosia Vladeni,
com. Fintinelele, pi. Siretul,
jud. Botosani.
Dumbravei (Valea-), izvor* in
jud. Buzati, com. Vadul-Sore$ti;
incepe din Dealul-Dumbravei
si se scurge m valea Cloci^i.
Dumbravanca, pddure, pe mo-
sia Mitocul-Dragomire^ti, com.
Adincata, pi. Berhometele, jud.
Dorohoiu.
Dumbravajul, deal, jud. Bacau,
pi. Siretul-de-Sus, com. Berben-
ceni, situat pe hotarul N. al
jude^uluT, spre jud. Roman.
Dumbrava^ul, piriti, jud. Bacau,
pi. Siretul-de-Sus, com. Berben-
ceni, care se scurge in piriul
Odobul.
Dumbraveaua, deal, com. Strim-
beni, pi. Varbilaul, jud. Prahova.
Dumbraveaua, vale, com. Coz-
minele, platul Varbilaul, jud.
Prahova.
Dumbraveni, com. rur., m par-
tea de S. a plasei Siretul, jud.
Botosani. Se intinde pe valea
Siretului, la E. ; pe valea Su-
cevel, la V. ?i pe dealurile
dintre Siret si Suceava. Tot
teritoriul comuneJ e format din
o singura mosie, Dumbraveni,
avind urmatoarele sate: Dum-
braveni, Salageri, Varatecul si
Veresti.
Suprafa^acomunei e de 15758
hect, din can 12758 hect. ale
proprietarului' si 3000 hect. ale
locuitorilor.
Are o populate de 97 1 familii,
sau 4087 suflete carl locuesc
in 822 case.
Sunt 842 contribuabilT.
Vite sunt: 1799 bol $i vaci,
276 cai, 2647 oT, 6 capre si
262 porcl.
Are 1 velni^a care produce
2920 hectol. spirt pe an. Sunt
33 comercian^i; 30 meseria^i.
Comuna e strabatuta de calea
ferata Pa?cani-I{cani, linia prin-
cipals, avind gara Veresti, de
unde pleaca spre N. linia Ve-
resti-Botosani, linie secundara ;
apoi e strabatuta de soseaua
jude^eana Botosani - Burdujeni
pletruita si de soseaua vecinala
Dumbraveni-Fintinelele.
Budgetul comunel are la veni-
turf 1 24 10 lei, 60 ban! si la
cheltuelf 12397 leJ, 55 bani.
Sunt 4 biserici, deservite de
4 preop $i 5 cintare^i; 2 scoli
de baeti, conduse de 2 inva-
{atori si frecuentate de 158
baep; 2 scott de fete, conduse
de 2 inva^atoare si frecuentata
de 70 fete.
Numarul copiilor ce au etatea
ceruta de lege pentru a urma
scoala e de 1 80 bae^f si 1 20 fete.
Dumbraveni, cdtun, in jud. Ar
ges, pi. Galasesti; face parte
din com. rur. Mozaceni.
Dumbraveni, sat, in centrul co-
munei Dumbraveni, pi. Siretul,
Hosted by
Google
dumbrAveni
272
DUMBRAVIfA
jud. Botosani, pe mosia Dum-
braveni. Are 15758 hect. si o
populate de 737 familii, sati
2862 suflete.
Are 2 bisericT si o capela la
cimitir, deservite de 2 preo^i si
2 cintarep ; o scoalS de bae^T,
condusa de 1 inva^ator platit
de stat si frecuentata de 104
baepf ; o scoala de fete, con-
dusa de o inva^atoare si fre-
cuentata de 54 fete.
Sunt 1 3 circiumt ; 29 comer-
cianp si 23 meseriasT.
In acest sat e resedin^a co-
muneJ Dumbraveni. Acesta e
satul eel mat mare si ma! po-
pulat din pi. Siretul.
Vite sunt: 828 boi si vacT,
120 cai, 1204 01, 220 porcl, 8
capre.
Sunt 47 stupi cu albine.
Legenda spune ca in locul
comunei Dambraveni era o pa-
dure numita Dumbrava, in mijlo-
cul careia era un schit de ca-
lugari, numit Trestioara si mai
in urma Dumbravioara, care era
pendinte de Manastirea Putna
din Bucovina. Pu^inii locuitori
ce s'au stabilit in Dumbravioara
pe linga schit au fost numi^f
Dumbraveni. Ma! tirziu s'au mai
adunat si locuitorii din des-
fiin^atul sat Rominesti, situat
intre jumatate distant de la
Dumbraveni la Siret cit si din sa-
tul ce se zice ca era in stinga Si-
retului, in fata podului de peste
Siret de asta-zi, despre a careia
existen^a dovedesc urmele unui
cimitir si unei biserici, can se
vad spre S. de pod.
Dumbraveni, sat, in jud. Vas-
luiu, pi. Racova, com. Pungesti,
in partea de N. a tirgusoruluT
Pungesti. E situat in fundul
unei vai, pe un loc ripos, avind
o intindere de 510 hect., pro-
prietatea locuitorilor razesi, pe
care sunt 42 hect. vii si livezi.
Are o populate de 195 familii,
sati 530 suflete. Locuitorii sunt
razesi.
Are o biserica, deservita de
1 preot si 1 eclesiarh; o scoala,
intre^inuta de comuna, infiin^ata
in anul 1887 si frecuentata de
20 elevi.
Vite sunt: 267 vite man cor-
nute, 128 01, 13 capre, 22 cai
si 27 rimatori.
Locuitorii poseda: 22 plugurT,
35 care cu boT si 5 carute cu
cai; 200 stupi.
Dumbraveni, piriu, ce curge
prin comuna Dumbraveni si se
varsa in girla izvoarelor Ro-
minesti, jud. Botosani.
Dumbraveni, vale, in jud. Vas-
luiu, pi. Racova, com. Pungesti;
se intinde intre doua dealuri
de la N., facind o curba spre E.
Dumbrave^ti, sat, cu 34 familiT,
jud. Arges, pi. Pitesti ; face
parte din com. rur. Draganul-
Bascovel.
Dumbrave^ti, sat, face parte
din com. rur. Malaesti, pi. Var-
bilaul, jud. Prahova. Are o po-
pulate de 529 locuitori, 291
barbati, 238 femei. Este aci o bi-
serica care s'a zidit din temelie
la anul 1882, cu ajutorul locui-
torilor.
Dumbrave^ti, sat, face parte din
com. rur. Folesti-d.-j., pi. Ho
rezul, jud. Vilcea. Locuitorii sai
sunt mosneni. Cade in partea
de N.-E. a comunei si este udat
de valea SlatineT.
Are o biserica.
Dumbrave§tilor ( Dealul - ) ,
deal, jud. Vilcea. Vezi Porcilor
(Culmea-), culme de munte.
Dumbravile, trup de sat, in jud.
Neamtu, pi. Piatra-Muntele, com.
Bodesti-PrecisteT. Are o biseri-
cu^a mica, caruia i se zice schit,
si care facea parte dintre schitu-
rile nesubven^ionate, intre^inute
de particulan.
Dumbravile, schit, in jud. Neam-
tul. Vezi Dumbravile, trup de
sat.
Dumbravile, deal, linga schitul
cu acelasi nume, in com. Bo-
desti-PrecisteT, jud. Neam^. Este
acoperit cu o mica padurice.
Dumbravioara. Vezi Dumbra-
veni, sat, in jud. Botosani.
Dumbravi^a, sat, in jud. Mehe-
din^i, pi. Ocolul.-d.-s.; ^ine de
com. rur. Husnicioara; are 20
de case.
Dumbravi^a, catun, in jud. Putna,
pi. Biliesti, com. Suraia, linga
Siret.
Are o popula^iune de 385 su-
flete, can loeuese in 5 1 case.
Este aci o biserica parohiala, cu
hramul Sf. Hie. Copii in virsta
de scoala sunt 26 (13 bae^i si
13 fete), din can urmeaza 12
(8 baepf si 4 fete) la scoalele
din Suraia.
Dumbravi^a, sat, pe mosia cu
acelasi nume, com. Fintina-Mare,
jud. Suceava. Se imparte m
Dumbravi^a-d.-s. si Dumbravifa-
d.-j. Are o populate de 144
familii, sau 513 suflete (254 bar-
bati si 259 femei), din carl 8
jzraili^i. Sunt 135 case de lo-
cuit. Vatra satului ocupa 25
falci. Are o biserica, cu hramul
Adormirea-Maicii-Domnului, zi-
dita la 1865 de proprietarul G.
Ghi^escu, deservita de 1 preot
si 2 cintare^i si improprietarita
cu 8 falci. Scoala din Fintina-
Mare serva si acestu! sat. Mo-
Hosted by
Google
DUMBRAVIfA
273
DUMENI
sia e proprietatea doamnei Ma-
ria G. Ghi^escu cu fiii. E in in-
tindere de 1013 hect., din carl
798 hect. cultivabile si 170 fi-
na{. Impreuna cu eel din Pra-
csia s'au improprietarit 47 pai-
masl si 30 codasl, cu 265 falci
60 prajini.
DrumurT principale sunt : la
Falticeni (9 kil.) si la Fintina-
Mare (6 kil.).
Dumbravija, parte din satul Ru-
ginoasa, jud. Suceava.
Dumbravi^a, deal, in partea de
S.-E. a com. Cristesti, pi. Co-
pula, jud. Botosani. E acoperit
cu huceagun de padure.
Dumbravi^a, deal, se intinde la
N. com. Codaesti, pi. Mijlocul,
jud. Vasluiu.
Dumbravi^a, deal, la N. com.
Bunesti, pi. Ocolul, jud. Vilcea.
Are o dumbrava cu colnice pe ea.
Dumbravi^a, deal, in com. Foles-
ti-d.-j., pi. Horezul, jud. Vilcea.
Dumbravi^a, lac, com. Motoci,
pi. Ocolul, jud. Dolj.
Dumbravi^a, mosie, in cuprin-
sul teritorului com. Sendriceni,
pi. Cosula, jud. Dorohoiu, in
suprafa^a cam de 286 hect. Se
afla situata in partea de N.-E.
a comunei, peste Iezer, in tru-
pul mosiei Buhaiul.
Dumbravi^a, mo$ie, a statului,
situata pe teritoriul comunei
Suraia, pi. Biliesti, jud. Putna,
fosta pendinte de Mitropolia din
Iasi. Arendata in 1886 — 1896
cu 25.000 lei anual, pe cind pe
periodul 1876 — S6 a fost cu
17.770 lei. Se numeste ast-fel
de la dumbrava ce se afla pe
teritoriul el. Aceasta mosie a
fost parcelata si vinduta locu-
itorilor, in loturi. Intinderea cul-
ture!: 1456 hectare 2865 aril;
intinderea vinduta : 800 hect.
7495 aril; din partea vinduta
sunt: 341 hect. 9052 aril za-
voae ; 23 hect. 7606 aril bunuri
mid; 3.3100 drumuri; 60.5621
loc cedat Ministerulut de Rezbel
in 1 89 1, pentru cazarme si tir.
Dumbravi^a, pftdure, jud. Bacaii,
pi. Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul
com. Tirgul-Valea-Rea.
Dumbravi^a, padure, pe mosia
Pasatul, com. Buda, pi. Her^a,
jud. Dorohoiu.
Dumbravija, padure, a statului,
pe teritoriul mosiei cu acelasl
nume, jud. Putna. Se imparte in
2 cantoane : Cotul-Putnel, in in-
tindere de 100 hect. si Cotul-Si-
retulul, in intindere de 81 hect.
Dumbravi^a, padure particular^
s lpusaregimului silvic, pendinte
de com. Folesti-d.-j., jud. Vil-
cea, plaiul Horezul.
Dumbravi^a, piriu, care izvo-
reste din lacul Casasi, jud. Su-
ceava ; formeaza iazul proprieta-
tei din satul Ruginoasa (gradi-
na palatului lut Cuza-Voda);
dupa ce a primit din stinga piriul
Radiul, a format lacurile Cris-
tea-Marcov si Dumitru al-Pe-
trel, a primit din dreapta pe
piriul Bugioaia si a format la-
cul Batoagele, trece in comuna
Helestieni, din jud. Roman si
se varsa in Siret.
Dumbravi^a-de-Jos. Vezi satul
Dumbravi^a, jud. Suceava.
Dumbravi^a-de-Sus. Vezi satul
Dumbravifa, jud. Suceava.
Dumbravoaia, vale, in jude-
{ul Buzau, comuna Grabicina; in-
cepe din padurea Bocul si se
scurge in Valea-Grabicinel.
Dumea, virf de munte, jud. Ba-
cau, pi. Tazlaul-d.-s., situata pe
hotarul comunelor Schitul-Fru-
moasa si Basesti si care face
parte din sira dealurilor ce des-
part cele doua Tazlaurl.
Dumea sau Dumia, pftdure, in
jud. Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., com.
Basesti, de pe mosia Sudasi, in
intindere de aproape 150 hect.
Proprietar este Episcopul de Bu-
zau, Dionisie Climescu. In a-
ceasta padure domina bradul.
Este supusa regimului silvic.
Dumeanul, iae, pe mosia Du-
meni, jud. Dorohoiu, pi. Prutul-
d.-s., com. Cordareni.
Dumeni, sat, pe mosia cu ace-
celasi nume, jud. Dorohoiu, pi.
Prutul-d.-s., com. Cordareni, cu
o populate de 155 fam., sau
777 sufl.
Proprietatea mosiei este a e-
rezilor defunctulul I. Balasino-
vicl. Biserica, cu hramul Sf. Ghe-
orghe, deservita de 1 preot, 2
cintare^T si 1 palamar, este mica,
facuta din lemn, in anul 1700,
de catre sateni.
Satenii improprietarifl au 516
hect., 31 aril pamint; iar pro-
prietatea mosiei, 1026 hect., 99
aril. Iazurl sunt 2, din can eel
mal intins de 4 hect., 30 aril e
nutnit al-Donicioaei. Vie este in
marime de 2 pogoane. Piriul ce
trece pe hotarul mosiei este
Ibaneasa, pe care se afla si
iazul.
Drumurile principale sunt :
acel de la Cordareni, $ipoteni,
pe la Cracalia la Dorohoiu; a-
celde la Liveni-Sofianu, prin Du-
meni la Corlateni si Vladeni.
Hotarele mosiei sunt : cu Bros.
:>yr,'J3. y.<fele l)ic(i.onar Utograiic Vol. III.
35
Hosted by
Google
DUMESTI
274
DUMEST1-MARI-N0I
cau^i, Carasa, Cordare ri, Iba
neasa si Vircoliciui.
Dumesti, com. rur., in partea
de V. a plasei Fundurile, jud.
Vasluiu, la 42 kil. de orasul
Vasluiu si 12 kil. de Negresti,
resedin^a plase!, situata pe un
teren accidental prezentind dea-
lun si vSi.
E formata din satele Dumesti-
MarT sau Not, Dumesti-Vechi,
Iezerul, Armaseni, Tibanesti,
Buhli si Schinetea, pe o supra-
prafa^a de 7260 hect, din can
3057 padure si 15 hect. vie ale
proprietateT, iar 133 1 hect. sunt
ale locuitorilor.
Are o populate de 448 fam.
sau 2017 suflete.
Aceasta comuna este straba
tuta in toata intinderea el de
calea jude^eana Vasluiii-Roman.
E udata de riul Birlad, care iz-
voreste din com. Giurgeni, jud.
Roman si intra in comuna pe
la N.-V., o strabate de alungul,
apoi trece prin partea de E.
ia com. Todiresti, dupa ce pri-
meste urmatoarele pirate: Gir-
bova^ul, cu afluen^tf fibanesri,
si Armasoaia ; piriul Ringoaia,
Schinetea, Gaurencet cu afluen^iT
Jigorancel, Glodencei si Petresti ;
Piriul-Impu^itei si Valea-Mare ;
piriul Chetrosul si Iezerul.
In comuna sunt 3 biserici, de-
servite de 2 preop si 3 cinta-
reflf; 2 scoli, uaa de baie^T si
una de fete; 5 circiume. Co-
merciul se face de 7 persoane.
Vite : 1976 vite mart cornute,
290801, 164 cat si 22 1 rimatorl.
Budgetul comunet e de 4379
lei la venituri si de 4099 lei la
cheltuell.
Locuitoril poseda: 203 plu-
gurt si 152 care cu boi, 4 pi 1-
gurl si 10 carafe cu cat; 550
st-ipT cu albine.
Dume^ti, deal, desparte satul
Dumesti-Marl de Dumesti-Mici,
jud. Iasi, pi. Cirligatura, com.
Pausesti.
Dume§ti, iaz, in margin ea satu-
lui Dumesti-Man, jud. Iasi, pi.
Cirligatura, com. Pausesti. Con-
fine peste.
Dume§ti-Mari, sat, jud. Iasi, pi.
Cirligatura, com. Pausesti, care,
impreuna cu Dumesti-Mici, for-
meazaunsingurtrup. E situat pe
costisa si podisul dealului cu
acelasi nume. Se zice ca aceste
sate si-au luat numele dela niste
locuiton razest, de pe timpul luT
Stefan- Voda-cel-Mare, carl aveau
diferite insarcinan la Curte, pre-
cum : cu purtarea goanelor la
vinatori,cu caratul productelor si
alemnelorlaCurtea Domneasca,
dela care imprejurare se numeau
oameni domnesti, numindu-se
si satul Domnesti, mat tirziu
Dumesti. Are o suprafafa cam
de 2574 hect. si o populate de
121 fam. sau 570 suflete. In
satul Dumnesti-Mari este o bi-
setica zidita la 1802 de fostul
proprietar Pascanu, deservita de
1 preot, 1 cintaref si 1 eclesiarh.
Numarul vitelor din ambele
sate e de 894 capete, din carl :
440 vite marl cornute, 60 caT.
293 01 si in rimatori.
Dume§ti-Mari-Noi, sat si rese-
dinfa com. Dumesti, pi. Funduri,
jud. Vasluiu, situat pecoasta des-
pre S. a Deaiului-BisericeT ; nu-
mele si la luat de la satul Du-
mesti-VechT.
A^e o suprafafade 4828 hect.,
din carl 2302 hect. padure, cu
2 hect. vie ale proprietafei,
iar 319 hect. ale locuitorilor.
Are o populate de 266 fam.
sau 1 139 suflete.
Sunt doua biserici, una pe
vale, linga calea judefeana Va-
sluiti-Romai, fac ita la 1858 de
Epitropia Spitalelor Sf. Spiridon
din Iasi, careia ii aparfine
mosia ; a doua biserica, pe
deal, e stramutata la 18 13 din
satul Dumesti-Vechi. Legenda
spune ca biserica aceasta a fost
facuta de un calugar. Pe timpul
cind s'ati asezat aici locuitoril
RusT, veniti din Bucovina, biserica
era facuta in padure si avea doua
chiliT imprejur .De asemenea se
spune ca la Pietroasa sau Padure-
tul spre E. de satul Dumesti-Man,
linga calea judeteana Vasluiu-Ro-
man, a fost sat cu biserica, ale
caruia urme se vad si pana as-
tazT. Biserica din acel sat se
zice ca a fost facuta de un cio-
ban numit Petru, de la care a
ramas si numele locului de
Pietrosul (Pietroasa). Pe coasta
Dealului-Bisericei, aproape de
piriul Schinetea, in partea despre
N. a fost de asemenea sat si
biserica, ale caror urme se vad
si astazT. La Hodorani, spre
N.-E. de Dumesti, a fost sat
fara biserica, ale careia urme se
cunosc.
In partea de E, a satuiui Du-
desti, pe ses, se spune ca a fost
velnifa si un iaz a unei
numite Iordachioaia, si in par-
tea despre V. a Dumestilor
a fost moara si iaz a unei suroria
Iordachioaei, numitaGinduleasa,
care surori au donat mosia
SpitaluluT Sf. Spiridon din Iasi.
Spre N.-V. de Dumesti, pe
coasta de E. a dealului Rin-
goaia, a fost sat cu numele
Ringoaia, ale caruia urme se
vad si asta-zi.
Bisericile sunt deservite de
1 preot si 2 cintarefi. Se mai
afla 2 scoli, una de baefi, in-
fiintata in anul 1 866, frecuentata
de 36 elevi, si una de fete,
frecuentata de 13 eleve.
Sunt 3 circiumi. Vite : 1 100
vite marl cornute, 1400 01, no
cat si 104 rimaton.
Hosted by
Google
DUMESTI-MICI
275
DUMITRESTI
Locuitorii poseda: i6oplugur!
si ioo care cu boi, 4 pluguri si
5 c&ru{e cu cat. Sunt 400 stupT
cu albine.
Dume^ti-Mici. Vezt Dumesti-
Marl, jud. Iasi, pi. Cirligatura,
com. Pausesti.
Dume§ti-Vechl, sat, in partea
de S.-E. a com. Dumesti, pi.
FundurT, jud. Vasluiu. E situat
pe coasta de E. a dealului Ciu-
rubucul, si pe cea de V. a Dea-
lului -Vaei-Mari.
Are o suprafa^a de 275 hect.,
din can 2 hect. vie ; o popu-
late de 93 familii, sau 331 su-
flete.
Urmele unui cimitir arata ca
din vechime a fost aci o bise-
rica, pe care a stramutat-o unui
numit Raducanu, in satul Du-
mesti-Marl.
Este o circiuma.
Vite: 289 vite marl cornute,
200 01, 27 cai si 40 rimatorl.
Locuitorii poseda : 4 pluguri
si 6 care cu boi, 2 carute cu
cai; 20 stupi cu albine.
Mosia acestui sat este pro-
prietatea Epitropiei Sf. Spiri-
don din Iasi.
Dumia. VezI Dumea, jud. Ba-
cau.
Dumicu^ul, piriias, ce izvoreste
din muntele Fundul-Chinuseu-
lui, jud. Putna; uda comuna
Soveja si merge de se varsa in
Susi^a.
Dumitrana, sat, face parte din
com. rur. Magurelele, jud. Ufov,
pi. Sabarul. Se intinde pe o su-
prafa^a de 155 hect., cu o po-
pulate de 301 locuitorl.
Proprietatea e a locuitoriior,
carl cultiva 125 hect., restul
fund sterp, izlaz si vie.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Treime, deservita de 1 preot si
1 cintare^. Comerciul se face
de I circiumar.
Numarul vitelor marl e de
223 si al celor mid de 50.
Are o scoala, frecuentata de
12 elevl si 2 eleve, cu intre^i-
nerea c&reia jude^ul si comuna
cheltuesc anual 1352 lei.
Dumitrei, mahala, numita si Ma-
halaua-Dumitrei, in com. rur.
rur. Almajelul, pi. Cimpul, jud.
Mehedin^i.
Dumitreni, sat, in jud. R.-S&rat,
pi. Marginea-d.-s., c&t. com. Slo-
bozia-Cior£sti. Si-a luat numele
de la mo$ia Dumitresti. Este
asezat in partea de V. a com.,
pe malul drept al riulul Rimna,
la 2 l \>2 kil. spre S.-V. de cat.
de resedin^a, Ciorasti.
Dumitresti, com. rur., pi. Oltul-
d.-j., jud. Olt. E compusa din
3 cat. : Dumitresti, Poganui si
Verguleasa, cu o popula^iune
de 526 familii sau 3690 suflete
(2010 barbatf si 1680 femei), in
care intra si 10 familii f iganl.
Sunt 550 contribuabilT, 464 case
si 2 bordee de locuit.
E situata pe Valea-Oltulul,
la 30 kil. departe de capital a ju-
detulul si la29kil.de resedin^a
plasei, asa caaceasta com., dupa
noua organizare, se afla la capul
de N. al pi. de care {ine, si la 2
kil. departe de resedin^a celel-
Talte plasT.
Dumitresti, c&tunul, se ma!
numeste si Draculesti si Ionesti,
iar Poganui se mat numeste si
Olari.
In com. sunt 4 bisericl: una
in cat. Dumitresti, doua in Po-
ganui si o alta in cat. Vergu-
leasa. Cea din Dumitresti e mare
si de zid;cele din Poganui sunt
de lemn. Aceste bisericl sunt de-
servite de 4 preo^T, platip de lo-
cuitor! si din budgetul comu-
neT.
Vite sunt: 15 cai, 12 epe, 200
boi, 45 vacT, 250 01 si 210 ri-
m&torl.
Locuitorii din c&t. Dumitresti
si Verguleasa, in numcir de 267,
s'au impropriet&rit dupa legea
rural&, cind li s'au dat 850 hect.
pamint arabil, afar& de locurile
de case si gr&dinl, pe mosiile
d-lor proprietarl Mihail Xanto,
D. Zisu, etc. ; iar ceT din c&t.
Poganui sunt mosnenl.
Comuna are cam 2720 hect.
cu izlaz cu tot $coala s'a in-
fiin^at in 1883; cl&direa e bun£
si e proprietatea comuneT, zi-
dita cu spesele proprietarulul
Nicolae M. Xanto si daruita co-
muneT. Carte a inceput sa se
inve^e aci cam de la 1 848. Scoala
se frecuenta de 80 elevl (68 b.
si 12 f.) din numarul de 142
(99 b. si 43 f.) in virsta de
scoala. Cu intre^inerea el sta-
tul cheltueste anual 1404 lei.
Stiu carte 166 b&rbapf si 3 fe-
me!.
Comerciul se face de 9 cir-
ciumar!.
Veniturile comuneT, dupa ul-
timul budget, sunt de 3704 lei,
40 ban! si cheltuelile de 2581
lei, 50 ban!.
In com. se afla o singura so-
sea comunala ce vine de la Sla-
tina. Movile nu se g&sesc in a-
ceasta com., de cit numal cele
mid, car! despart mosiile una
de alta. Dealurl sunt : Piscul-cu-
Bozil, Piscul-Lambel, Piscul-lul-
Durca, Piscul-cel-Inalt si Piscul-
$albocul. Piscul-cu-Bozil cade
spre N. de com. ; Piscul-Lambel
si Piscul-luT-Durca catre E., Pis-
cul-cel-Inalt si ^albocui c&tre S.
Spre E. de com. sunt : Poiana-
Golei, Poiana-Popei, cu-Macri-
sul si Ar^&risul. Ele sunt des-
tinate p&sunatulul vitelor.
E udata de Valea-OltuluT si de
Hosted by
Google
DUMITRESTI
276
DUMLTRESTI
valcelele : Surduiul, Stupineaua,
Ranoaica, Valea-$erbanesti, A-
dincata si Valea-Poptf. Semar
gineste cu comunele: Cucuie^i
la N., Vulturesti la S., Urluia-
sca si Ib&nesti la V. si jad.
Vilcea la E.
Dumitresti, com. rur., in jud.
R.-Sarat, plaiul RJmnicul, pe
ambele malur! ale riulul R.-Sarat.
Inainte senumeaPoenu;a,Blidari,
BSlalal.
Este asezata. in partea de
V. a jude^ulul, la 27 kit. spre N.-
V. de orasul Rimnicul-Sarat si
in partea de N. a plaiului, a
caruT resedin^a este Comunele in-
vecinate sunt Chiojdeni, la 4 kil. ;
Buda si D&nulesti la 12 kil.
Se margineste la E. cu mosia
Pl&inesti si comuna Danulesti,
de care se desparte prin riui
Rimnicul si Dealul-Turcule^ului ;
la S., cu Buda, despcLr^t prin
culmea Cat£u^u1, la V. cu Chioj-
deni, desp&r£ita prin dealul
Chiojdenilor; la N. cu mosia
statului Pe^eticul si com. Dealul-
Lung, desparfita prin dealul
Tinosul.
Este o comuna din regiunea
mun^ilor. Este brazdata la V. de
culmea Lupan, Pate-Rau, Cum-
leia, Stilpul; la E., de dealurile
Turcule^ul, Peleticul, L&stuni,
Streaja, Siminoc; laS., de Goru-
nul, Blanarul si de o mul^ime de
vai, ca : Motnaul, Lastuni, Strim-
ba, Cali^a, Dumitresti, Groapa-
Mare, etc.
Riuri numeroase o uda ; prin-
cipalele sunt : Rimnicul-Sarat, la
S. ; afluentul sau Motn&ul prin
mijloc, si piraiele Olandra, Ros-
cari, Siminocul la E. ; Corbul,
N&m&loasa , la V. ; Lastuni ,
Cali^a, Strimba, la N. ; Talpa,
Trestia, Viforita si Ghidighiul,
la S. Are 2 iazuri pe Motn£u :
Ignat-Dinul si Buzatul ; mat are
2 mici lacuri: Balal&ul $i Ros-
cari, chiar in vatra comunei ;
apoi 38 pu{ur! (5 — 10 m. ad.)
si 102 fintini (1 — 3 m. ad.).
Catunele cari compun com.
sunt : Dumitresti-de-Jos, rese-
din^a, la S. ; Dumitresti-de-Sus
la N. : Biidari, Poeni^a, Las-
tuni, tot la N. ; Bicesti-de-Sus
si Bicesti-de-Jos, la E. si S.
Suprata^a com. e de 8000
hect. ; din can 112 hect. vatra
comunei, 3492 hect. ale locui-
torilor si 4400 hect. ale pro-
prieta^ii private.
Comuna are 11 00 hect. ara-
bile, 1200 hect. imas, 4168 hect.
padure, JO hect. vii, 1050 hect.
fmete, 300 hect. neproductiv.
Are o populate de 655 fa-
milii, sau 2681 suflete : 1376
barbae, 1305 feme! ; 1330 ca-
satoripf, 1251 necasatoriti, 100
vaduvT. Stiu carte 264.
Locuttorii au 164 plugurT;
4187 capete de vite, din can:
828 boT, 1 105 vacT, 30 cat, 51 I
epe, 6 magari, 786 01, 152 ca- j
pre, 1229 rimaton. Acise afla :
1 moara cu aburi, 1 piva, 7 mori
de apa; 1 potcovar, 1 timplar,
5 macelari, 1 boiangiu, 4 ciz-
mari, 5 dogari si 3 brutari.
Transportul se face prin gara
Sihlea, la 18 kil. spre E. Sunt
29 comerciantt, dintre can 7
bacani si 9 circiumari.
Biserici sunt 3 : una, in ca-
tunul Dumitresti-d.-s. ; cuhramul
Sf. Dumitru, ziditS la 1829 de
locuitorT, deservita de 1 preot, 1
cintare^ si 1 paracliser ; a doua,
in cat, Bicesti-d.-s., cu hramul
Sf. Dumitru, zidita in 1848 de
locuitori, deservita* de 1 preot si
1 paracliser ; a treia, in catunul
Lclstuni, cu hramul Sf. Vasile, zi-
dita in 1868 de Vasile Haidu-
cescu (din Timboesti), cu locui-
torii, are 17 pogoane pamint
si este deservita de 1 preot si 1
paracliser.
Sunt 2 scoli fondate in 1893
de comuna : una de baep, con-
dusa de 1 inva^ator si frecuen-
tata* de 245 elevi si una de
fete condusa de o inva^atoare
si frecuentata de 219 eleve.
Caile de comunica^ie sunt :
soseauajude^eanaRimnicul-Jitia,
ce trece prin comuna ; sosea-
ua Cucul (Plaine^ti) Dumitresti;
spre Danulesti ; spre Dealul-
Lung.
Veniturile com. sunt de 7086
Id si cheltuelile de 6004 lei,
86 bani.
Sunt 683 contribuabili.
Dumitresti, sat, jud. Arges, pi.
Pitesti, pendinte de com. rur.
Hin^esti-Zmeura.
Dumitresti, sat, face parte din
com. rur. cu acelasi nume, jud.
Olt, pi Oltul-d.-j. Are o popu-
la^iune de 1430 sufl. Aci e o
biserica cu urmatoarea inscrip-
^iune:
<Doamne, cela ce cu puterea Ta pros-
l&vestt pe cei ce iubesc podoaba casei
Tale si locasul MHrireT Tale, primeste si
acest sfiat locas al taTi, care intru cins-
tea si slava Sfintet Adonnirt a Precis-
iei s'a zidit din lemelie ue Domnia-lut
Jupin Rizea Sp&tarul la anui 1608 si
trecind o sumS de vreme si stricindu-se
la aceastS Sfinta" biserici toate lucru-
rile, iar v^zind Domnia lut Paharnicul
Const. Ol&nescu, stSpinul mosiei c^ din
toate lucrurile s'aii prap^dit si vrtnd s^
tmpodobeasc^ sfinta biserica aii mere-
metisit-o de iznoav£, in zilele lumina-
tului nostru Domn Alexandru Ghica
Voevod, fiind Episcop Kir Ilarion, la
anul 1836*.
Dumitresti, sat, in partea de
N.-V. a com. Poiana-CirnuluT,
jud. Vasluiu, pi. Crasna, asezat
pe valea si malul drept al pi-
riului Vasluie^ul, in marginea so-
selei na^ionale Vasluiu-Iasi, pe
o suprafa^a de 202 hect., din
can 120 hect., cu 62 hect., pa-
dure ale proprieta^ei, iar 83 ale
locuitorilor. Are o populatiune
Hosted by
Google
DUMITRESTI
277
DUNAREA
de 30 fam. sau 144 sufl., carl
se ocupa cu agricultura si cres-
terea vitelor.
Vite: 60 vite man cornute,
8 01, 10 cai si 20 rimatori.
Locuitorii poseda: 6 pluguri
si 20 care cu boT, 1 caruta cu
cat; 10 stupi cu albine.
Dumitresti, deal, in raionul com.
Dumitresti, jud. Oit, pi. Oitul-d.-
j., pe care se cultiva 15 hect. vie.
Dumitresti, culme de munte, in
jud. R.-Sarat, pi. Rimnicui, com.
Dumitresti; se desface din Cul-
mea-Lupanuhn ; brazdeaza par-
tea de N. a com. ; se intinde
printre piraiele Dumitresti si
Motnaul si se sfirseste brusc in
riul Motnaul ; e acoperita cu pa-
duri si pasuni.
Dumitresti, culme de munte, in
jud. R.-Sarat, pi. Rimnicui, com.
Dumitresti ; se desface din Dea-
lul-Chiojdenilor ; se intinde spre
E. ; brazdeaza partea de V. a
com. ; e acoperita cu padun si
cu pasuni, iar vara se fac aci
stine de 01.
Dumitresti, loc izolat, in jud.
Buzau, com. Fin^esti, pe dru-
mul Buzaului; servea ca limita
intre com. Tohani si Fintesti.
Dumitresti, piriU, in jud. R.-Sa-
rat, pi. Rimnicui, com. Dumi-
tresti ; izvoreste din Culmea-Lu-
panuluT ; curge de-alungul dea-
lului Dumitresti; uda partea de
N. a com. ; trece prin cat. Du-
mitresti-d.-s., si se varsa in riul
Motnaul, pe dreapta luT.
Dumitresti-de-Jos, sat, in jud.
R.-Sarat, pi. Rimnicui, este cat.
de resedin^a al com. Dumitresti ;
inainte se numea si Blidare, Po-
eni^a si Roscari ; este asezat in
partea de S. a com., pe malul
sting al riului R.-Sarat si la gura
riului Motnaul ; are 230 hect.
intindere, cu o popula^iune de
59 familtf sau 271 suflete, din
carl 83 contribuabill ; aci sunt
scolile comunei.
Dumitresti-de-Sus, sat, in jud.
R.-Sarat, plaiul Rimnicui, cStunul
com. Dumitresti ; inainte se
numea Baialai-de-Motnau, de la
o familie mare de mosnenl, B&«
lalaii, ce aveau aceste locuri ;
este asezat in mijlocul com.,
pe riul Motnaul, la 3 kil. spre
N. de catunui de resedinta;
are 11 10 hect. intindere, cu o
popula^iune de 65 familii, sau
270 suflete; din -cart 38 con-
tribuabill. Stiu carte 4ipersoane;
are o biserica.
Dumitresti- Gala^ei. (Vezi Car-
pi^ii, sat).
Dumitrestilor (Valea-), piriti,
in plaiul Rimnicui, com. Dumi-
tresti, jud. R.-Sarat ; izvoreste
din culmea Lupan ; brazdeaza
partea de N. a com. ; uda intru
cit-va catunui Dumitresti-de-Sus,
si se varsa in riul Motnaul, dupa
un curs repede de 4 kil.
Dumitroaia, balta, pe teritoriul
com. Brehuesti, pi. Siretul, jud.
Botosani, pe sesul Siretului.
Dumitru (Piriul-lui-), piriias,
pe mosia TarcauluT, pi. Bistri^a,
jud. Neam^u. Izvoreste din ra-
mura muntelui Tarcaul (coastele
despre V.) , curge paralel cu
ramura numita a-lui-Chirilci si
se varsa pe partea dreapta a
piriului Tarcaul, pu^in mal in
susul schitului Tarcaul.
Dumitru (Valea-lui-), vale, iz-
voreste din Virful-Clabucetulul si
se varsa in piriul TeleajeneluT, in
raionul com. M&neciul-Ungureni,
jude^ul Prahova, plasa Telea-
jenul.
Dumitru-Stoian (Lacul-lui-),
lac, jud. Dolj, pi. Cimpul, com.
Ciuperceni, face parte din balta
Mancini^a.
Dumnezeul, deal, eel mai mare
din comuna Movileni si chiar
din pi. Copoul, jud. Iasi. Din
cauza inaltimei sale oamenil i-a
datnumele deDumnezeu. Tot in
privin^a numirei, legenda spune
ca, intr'o diminea^a, s'ar fi arStat
o vedenie alba, pe care oamenii
au luat-o drept Dumnezeu, si de a-
tuncJ au dat acest nume dealulul.
De asupra \w\ se intinde un
podis bogat in pasune si pe
care se cultiva mult papusoiul.
Dumucultul, deal, in jud. Me-
hedin^i, pi. Cerna, o ramura a
muntelui Domocletul, ce ^ine
acum de Austro-Ungaria.
Dumule^ul-Mare, piriu, in jud.
Mehedin^i, pi. Ocolul-d.-s., pe
teritoriul com. rur. Malova^ul.
Dunafului (Magura-), magura,
la S.-V. de com. Putineiul, jud.
Teleorman, spre valceaua cu
acelasi nume.
Dunafului (Valceaua-), valcea,
incepe de la S. com. Putineiul
si apuca printre drumurile dintre
com. Bogdana si Dracea, jud.
Teleorman.
Dunarea, fluviU, care uda partea
de S. a 0rei ; ia obirsia sa din
marele ducat de Baden, in vilce-
lele Padurel-Negre (Schwartz-
wald), catre 6° de long. E. si
dupa ce traverseaza Europa de la
V. la E. se varsa in M.-Neagra
catre 28 ° de long. E.
Cursul Dunftret. — Dintre toa-
te fluviile Europei, Dunarea este
Hosted by
Google
dunArea
278
DUNAREA
eel mai mult inconjurat de
munflf, care o formeaza adesea sa
se strecoare prin defileurl lungi
si inguste, sau sa treacapelinga
maluri inalte si stincoase. Acesti
munp, inchizind basinulfluviului
pe partea dreapta, sunt: aceia ai
Padurei-Negre, Alpif-Suabi, Al-
pii-Rhetici, CarnicI si Iulieni,
platoul Carstului, Alpii-Dina-
rici' sau Ilirieni, Platoul-Mcesiei,
si Balcanii ; iara pe partea stin-
gasunt : mun^ilJura-Franconieni,
Fichtel-Gebirge, munfii Bohe-
miel, mun^it Sude^i, Gesenkerge-
birge, Carpa^ii Ungarieisuperioa-
re si inal^imile dintre Nistru si
Prut. D'aceea, cursulDunaref es-
te foarte curios ; curgeprinmari
ocoluri, naste sute de insule, for-
meaza la coastele sale o mutyime
de lacuri ; dupa un parcurs de
2800 kil. se varsa in M.-Neagra,
prin trei gun principale.
In tot cursul sau superior,
Dunarea este un mic riu lini-
stit format din douariule^e: Bri
gah si Bregah, sau Brieg si
Breg, ce izvoresc din mun^ii
Schwartzwald (Padurea-Neagra);
primul, izvoreste mai la 1000
m. deasupra nivelului maril si
mai la N. de vestitul loc de
pelerinagiu pe muntele Try berg,
iar al doilea, la V. de acest
munte si de la o inal^ime de
1 125 m. de asupra nivelului
mariT. Ele se impreuna mai jos
deoraselulDonaueschingen, chiar
in gradina castelului cu acelasT
nume, aflat la o inal^ime de 66j
m. de asupra nivelului marii.
Din acest loc intrunite, Duna-
rea porneste purtind cusinenu-
mirea germanaZ^^/^^indreptin-
du-sespre S.-E. pana la Geissin-
genjiar de acoloia direc^ia deN.
E. si merge printr'un git format
de mun^il Suabiel intr'un defi
leu strimt, care se prelungeste
pana la Sigmaringen, capitala
principatuluf de Hohenzolern,
leaganul dinastiei domnitoare a
Regatului Romin. Mai jos de
aci, la localitateaScheer, Duna-
rea ese din strimtoarea mun^i-
lor Jura si curge la poalele lor,
pana la Ulm, de unde, dupa ce
primeste riul Blau, ese din Re-
gatul Wtirtembergului si da in
acela al Bavariei, unde, la 2 kil.,
primeste riul Iller, primul aflu-
ent ce-i vine din Alpi. De aci,
fluviul constitue o mare artera
de comunica^ie a Germaniei de
S., cu o largime de 75 m. si
o adincime mijlocie de un metru.
De la Passau, unde fluviul are o
largime de 210 m. si pana la
Engelhardszelt, curge intre Ger-
mania de S. si Austria; iar de
la aceasta localitate curge nu-
maipe teritoriul Austriac ; scalda
Viena, Pressburgul si intrind in
Ungaria, o ia spre S. pentru a
scalda Buda-Pesta si dupa ce
primeste Drava, Dunarea co-
teste spre S.-E. indreptindu-se
spre Belgrad, capitala Serbiei,
desparte apoi aceasta {ara de
Austria pe la S. BanatuluT Te-
misanel. De la Palanca-Noua,
Dunarea paraseste cimpia si
strapunge masivul Carpa^ilor
pentru a intra in Rominia, pe la
Virciorova.
De aci in intindere de 900
kil. cit scalds teritoriul S. al
Rominiei, Dunarea isi schimba
de maif multe ori directia cur-
sului sau ; asa, incepind de la
Virciorova, ia directia spre S.-
E. pana la satul Corbul, unde
formeaza insula Corbul, se in-
toarce brusc spre V. pana la
Brza-Palanca, de aci iarasif spre
S.-E. pana la Cetate, unde se
intoarce spre S. pana mai ia
deal de Calafat. De la Calafat
pana la Arcer-Palanca, Dunarea
face un cot pronun^at cu con-
cavitatea catre Rominia ; iar de
la Arcer-Palanca pana la Sis-
tov, directia sa generala este
V.-S -V., pe o lungime de 200
kil. De la Sistov pana la Silis-
tra, cursul Dunarei se in dreapta
spre N.-E. Ajunsa ceva mai jos
de Silistra si impedicata fund
de sttneele malului Dobrogean,
Dunarea se indreapta spre N.,
bifurcindu-se in fa^a orasulu!
Calarasi pe punctul numit Gu-
ra-Borcei, in doua marl brate :
spre N.-V. Borcea, cu trei alte
canale : Jirtaul, intre catunele
Magureni si Cadina ; Malcova-
ful, intre silistea Tramsani si
catunul Cioroiu si Riu/, care lea-
ga Borcea cu Dunarea la So-
cariciu ; spre N.-E. se intinde
Dunarea propriu zisa, formind
o mult'ime de alte brate carl
dau nastere la ostroave in tot
cursul el pana la unirea cu Bor-
cea ; ast-fel avem bra^ul P/osca,
formind insula Tulchia-Mare ;
Brafu/- Veriga, formind Ostro-
vul-Turcescu ; un alt bra{, Ve-
riga, formeaza Ostrovul-Lung ;
Bra$u/-Ba/aban, se desface maif
la deal de satul Topalul si se
uneste iarasT cu Dunarea, mai
la vale de acest sat, formind
insula Balaban ; Bratid-A/ionte,
esind din bra^ul Balaban, for-
meaza insula Alionte si priva-
lul Sa/vata, care scurge apele
iezerului Cabalu in Dunare, pu-
^in mai inainte de unirea el cu
Borcea, in fa^a HirsoveT.
Dunarea, dupa unirea cu Bor-
cea mai jos de Hirsova, drept
Piua-Petrei, curge pe o mica in-
tindere dintr'un singur pat, caci
masivul granitic dobrogean o
sileste mai la vale de catunul
Georgieni a se bifurca din noii
in 2 mari bra^e: unul spre
E., numit Dunarea- Vechie si
altul spre V. Duntirea- Vapoa-
re lor (fiind ca acest bra^ este
urmat de vapoare).
Bratul Dunarea- Vechie cum
se desparte de Dunarea-Vapoa-
relor apuca drept spre E. pana
Hosted by
Google
DUNAREA
279
DUNAREA
la cotul BaciuiuT cu denutnirea
de Turceasca ; de aci, dup£ ce
a format Cotul-BaciuluT, ia di-
rec^ia spre N., pe sub poalele
dealurilor din Dobrogea, pana
la N. orasuiuT Macin, de unde
ia directia spre V. si N.-V. pana
in dreptul orasuiuT Braila, la
punctui numit Ghecet, unde se
uneste cu Dunarea- Vapoarelor.
Din acest bra£ pleaca bra^ul
Vdlciiiy care leaga Dunarea- Ve-
chie aproape de punctui de bifur-
care cu Dunarea Vapoarelor,
in dreptul satuluT Gropeni. Un
alt mic braf, numit Coituneasa
leaga Valciul cu Dunarea-Va-
poarelor. De la Cotul-BaciuluT,
Dun area- VechTe se desface pe
distance relativ mid, pentru a
se uni din nou, formind ast-fel
o muh:ime de bra^e cunoscute
sub numele generic de Veriga
si cite-odata luind nutnirea lo-
calita^eT din apropiere. Ast-fel
avem maT principale : Veriga
Detimatul care se uneste cu
Dunarea in fa^a satului Daeni;
Veriga-Pastramei, maT la S. de
precedenta ; Veriga Ostrovul, in
fa^a satuluT cu acelasT nume ;
Veriga-Pecineaga, la N. de sa-
tul Pecineaga ; Veriga-Mdcinu-
lui in vecinatatea orasuiuT Ma-
cin; si in fine un ultim bra$
numit simplu F^/gY^laintllnirea
DunareT-Vecht cu Dun&rea- Va
poarelor, Ia Ghecet. In acest
bra^ se scurg si urmatoarele
privaluri : Privalul Veriga-Stoe-
ne^ti (Veriga-CiustieT), care in-
cepe in dreptul CotuluT-BaciuluT
si se scurge in Dunarea-Vechle
in punctui unde se desface Ve-
riga Detunatul. Privalul Mucn-
roasa se desface din Dunarea-
Vechie aproape de localitatea
Tirla-BouluT, pentru a se scurge
tot in ea la satul Pecineaga.
Privalul Titcov se scurge in
Dun area- Vechie la N. de satul
Pecineagfa. Privalul Dimulea'
sa si Filipoaia, care in scurge-
rea lor formeazS un singur ca-
nal ce uneste Dunarea-Vechle,
formind insula Filipoaia si pri-
valul Scurtu y care incepe cam
in apropiere de Macin si se
scurge spre V. in privalul Fili-
poaia. Inainte ca Dunarea- Ve-
chie sa se uneasca cu Dunarea-
Vapoarelor, toate aceste bra^e
si privaluri se unesc in un sin-
gur pat cu Dunarea-Vechle, care,
sub denutnirea de canalul Macin,
serva comunica^ia intre Braila
si Macin.
Br a tul Dunarea- Vapoarelor,
cum se desparte de Dunarea-
Vechle, apuca drept spre N.pana
la S. orasuiuT Braila unde se
uneste cu Dunarea- Vechie la
punctui Ghecet. Acest bra{ da
nastere la mai multe alte bra^e ne-
insemnate ce poarta diferite nu-
miri. Inainte tnsa de a se desface,
curgeinrrun singur pat cu denu-
mirea de Sapatapana unde se bi-
f irca in : Braful Cremenea la V.
si braful Mdnusoaia la E., care
se uneste la catunul Gura-Gir-
lu^ei cu Cremenea. De la N.
catunului Gura-Girlu^eT, braful
Cremenea ramine spre E., dind
nastere la V. bra^uluT Cr,1cd-
nelul] acesta se uneste cu Cre-
menea in dreptul satului Stan-
cu^a, pentru a forma alt bra{
tot spre V. numit Pasca, cu care
se uneste mai jos de punctui
numit Ibis alcomuneIVizirul(tre-
catoarea Ibis). Deaci fluviulcurge
sub denutnirea de Dunare. In
dreptul satuluT Gropeni, si anume
la punctui numit Caleia, Duna-
rea formeaza spre V. braful Ca-
leia, cu care se uneste la S.
de localitatea numita Butucime
(formind Insula-Lupului) unde
se bifurc& imediat in 2 bra^e:
Dunarea la E. si Lata la V.
Braful Lata la rindul sau, se
desparte, mai la N. de satul
Chiscani, in punctui numit Chi-
ceul-ArapuluTdin sus, in 2 bra{e:
Stanca la E. si Arapu la V.,
carl se unesc la punctui numit
Chiceul-ArapuluT din jos. Bra-
ful Stanca se leaga cu braful
Dunarea prin braful Brdtttsca;
in fine Bratusca formeaza bratul
Chiciul-Popit. Toate aceste braje
au aproape aceeasl la^ime ca bra-
tul principal, afara de un canal
numit Minoasa, care este cu mult
mat ingust. Acest canal naste
din braful Caleia (cam de la
jumatatea luT), cu o direc^iune
generala spre N. si se termina
in braful Lata, maT la S. de
satul Chiscani. In acest bra^
(Dunarea- Vapoarelor) se scurg
de asemenea o mul^ime de pri-
valuri cu diferite numirl date
de locuitorT, din car* maT im-
portante sunt: Privalul Lunga,
se scurge in Dunare maT la vale
de localitatea numita Gisca; pri-
valul numit Corotisea, se scurge
in Dun&re in fa{a portuluIBrai-
leT; privalul Veriga-Mare unit
cu Veriga-Micd, intre satele
Tichilesti si Chiscani.
Inainte ca Dun&rea sa ajun-
ga la Braila, toate aceste brafe
se unesc. De la Braila, Dunarea
intrunita intr'un singur pat
scalda Gala^ul unde cote^te spre
E., uda Reni la vale de gura
PrutuluT. De la Reni se indrep-
teaza in directia S.-E. si inainte
de a ajunge la Tulcea se des-
parte in trel mari bra^e : Chilia,
Sulina si Sf. Gheorghe, prin
carT se varsa in Marea-Neagra.
Delta DimdreL — Acum 1800
anT Dunarea se varsa in Mare;
prin sase man gurT ; azta-z! nu
maT exista de cit treT bra$e
numite Chilia, Sulina si Sf.
Gheorghe, Aceste braje ale Du-
nareT inchid intre ele un intins
spafiu de peste 2600 kil. p.
numit Delta, care formeaza un
fel de mare nenavigabila, aco-
perita aproape excluziv numai
Hosted by
Google
DUNAREA
280
DUNAREA
cu stuf de papura si trestie, si
intretaiata in toate parole prin
canalurl pe unde apa bailor
se scurge in cele tret bra^e ale
Dunarei. Unit considera si un
al 4-lea bra{ Dundvfiful care
se varsa in lacul Razelm si
care ar fi o r&masi$a din mui-
tele bra^e de odinioara ale
Dunarei ; dar acesta, nu are
nicl o important comerciala.
Se banueste inca existen^a, in
timpurt departate, a unut alt
bra$, care pornind de la Cerna-
voda s'ar fi varsat in Marea-
Neagra la Constanta sau la
Portia. Bratul cu important
comerciala asta-zi este bratul
Sulina; iar eel mat insemnat
ca volum de apa este mat in-
tiiu bra^ul Chilia, dupa el vine
Sf. Gheorghe si in urma amin-
durora vine bra^ul Sulina.
Braful Chilia, care incepe de
la asa numitul Ciatal-Izmail, a-
flat la 5 mile in sus de Tulcea,
este bratul eel mat mal septen-
trional al Dunarei. Are o lun-
gime de \\2 kil., o la^ime ma-
xima de 300 m. p. o adincime
care variaza intre 7 — 24 m. E
eel mat important bra^ prin de-
bitul sau de apa ; absoarbe
17 /27 par^T din intregul volum
al apelor dun&rene si men^ine
largimea si adancimea lui pana
la Izmail (24 kil.) Pe acest bra^
se afla canalul Cugurlui, prin ca-
re lacul navigabil Ialpugul co-
munica, de la Bolgrad, cu Du-
narea si canalul Sonda, prin
care bra^ul Chilia sta in leg&tu-
ra cu bra^ul Sulina. De la Cea-
tal Izmail cursul bra^ului se in-
dreaptS spre N. pana la orasul
Izmail, de unde apoi se inclina
spre E. pana unde il intil
neste canalul Sonda ; de aci, ia
direcjia N.-E. despar^indu-se in
tret bra$e navigabile: bra^ul
Stepowi, eel mat septentrional,
formind ostrovul Cufa ; bra^ul
Serednie numit si Ivdnesti, al
carui talveg serva de grani^a
intre Rominia si Rusia si bra-
tul Tdtarul (Tatarski) spre S.
Aceste bra^e carl dau nas-
tere la ma! multe insule, se in-
tilnesc in dreptul orasului Chi-
lia, continua cursul intr'un sin-
gur pat pe o mica distan^a, de
unde se bifurca din nou in mai
multe bra^e : bratul Stepowi, eel
mai septentrional, Solomonof si
Periprava, care fac frontiera \sl-
rei din spre Rusia si Cereofca »
toate acestea se intilnesc in
dreptul satului Periprava, de
unde curg intr' un singur pat
pana la Vilcov. De aci bratul
Chilia se desface in 12 micibrate
prin care se varsa in mare. A-
ceste guri incepind de la N.-S.
sunt: Belgai'od, Otceacof, Ra-
cof Ankodinovo, Otnoino, Pes-
ceanoi, Noul-Stambul, Cuban-
ski Vechiul-Stambul si Buban-
scoi. Aceleast numirt poarta si
insulele.
De la Ciatal-Izmail, de unde
se desparte bratul Chilia, Duna-
rea nu se desparte imediat in
alte 2 brate, ci curge intrunita
spre S.-E. mai jos pana 7 kil.
de Tulcea. Pe aceasta por^iune,
acest bra| se numeste brafal
Tulcea, dupa orasul ce uda. Vo-
lumul apelor sale este de 10 /2?
din volumul total al apelor du-
narene.
Brajul Sf Gheorghe, care
se desparte de bratul Tulcea
la 7 kil. mai jos de orasul Tul-
cea, la locul asa numit Ciatal
de Sf, Gheorghe, se gases te de-
partat de bratul Chilia la 96 kil.
si formeaza' extremitatea de S. a
Deltei, cu o lungin.e de 1 16 kil.
Are o direc^ie generala S.-E.
Confine 4 /s din volumul bra^u-
lui Tulcea sau 8 /2 7 din a intre-
gului fluviu. L&rgimea in genere
e de 250 — 500 m. Acesta este
eel mai larg din cele trei braje,
insa este eel mai pu^in adinc.
Cea mai mare sonda , gasita. a
fost 7 m. El se varsa in mare
prin doua, guri :Sf. Gheorghe- Ca-
ttrlez si Olinca, can nu au 2 m.
adincime din cauza materialulut
potmolos rostogolit si depus
aci de apele Dunarei.
Potmolirea la aceasta gura
este cu mult mai mare de cit
aceea de la bratul Chilia, asa
ca pragul format este si mat
inalt, in cit din aceasta cauza
chiar la o departare de 8 kil.
de farul Olinca si pe o intin-
dere de 12 kil. adincimea Ma-
rii nu e mai mare de 5 pi-
cioare (1 m. 65); cauza pentru
care, naviga^ia pe mare in a-
propierea raze! sale este foarte
primejdioasa.
Bratul Dunavcit, are o direc-
tie mat intiiu spre S. si apoi
coteste spre V., pentru a se
varsa in lacul Razelm. Se des-
p irte din bratul Sf. Gheorghe
linga satul Dunava^.
Bratul Sulina, se desparte de
bratul Sf. Gheorghe, la 7 kil. mat
jos de Tulcea. Are o direc^iune
generala spre E. si se gaseste la
o egala distanta de bratul Chi-
lia si bratul Sf. Gheorghe. A-
runca apele sale in Mare prin
o singura gura linga portul Su-
lina. De si la^imea sa e numaf
de 180 m. in mediu, iar vo-
lumul apelor sale, e mat mic
de cit al celor-l'alte bra^e ( 12 /2 7
din volumul intreget Dunare).
totust acest bra{ a fost ales de
catre Comisiunea Europeand a
Dundrei, pentru a deschide si
a desvolta naviga^ia fluviului,
catre Mare, facind accesibile-
porturilor Gala^i si Braila, va-
sele cu mare tonaj. Aceasta
alegere se datoreste in prima li-
nie adincimet sale mat mare
la gura de cit a celor-l'alte
doua bra^e, apoi razet sale, cu
mult mat spa^ioasa si mat li-
Hosted by
Google
DyNAREA
281
DUNAREA
bera de bancuri de cit a celor
1-alte, precum si din cauza lun-
gimel sale mai mica, de 183 kil.
Acest bra^ este mai mult un ca-
nal si prin el se face cu deose-
bire naviga^iune.
Basinele Dunarei. — In a-
ceasta curgere, albia Dunarei
coprinde peste 800.000 kil. p.
si este impar^ita in patru bas't-
nuri :
Intiiul basin, coprinde regiu-
nea dintre izvorul sau si loca-
litatea Passau, teritoriul Mare-
luT Ducat de Baden, Regatele
Wiirtemburgului si Bavariei, pre-
cum si {inuturile Tirolului si Salz-
burguluT din Austria-d.s.
A I doilea basin, coprinde re-
giunea dintre Passau si Gran
(Stigonul), archiducatul AustrieT,
Moravia si N.-E. UngarieT.
A I treilea basin, incepe de la
Gran si fine pana la Orsova
El cuprinde Stiria, Carinthia,
Carniolia, Croatia, Slavonia,
Bosnia si Serbia.
Alpatrulea basin, (zis si infe-
rior), incepe la Orsova odata* cu
scaparea Dunarei din defileul
Porf lor-de-Fer. Alpii Transilva-
niel la N., Balcani la S., formeaza
limitele acestuT basin, dela Or-
sova pana catre Turnul-Rosu
si de la Orsova pana catre de-
fileul Ischerulu! in Bulgaria. O
linie de malfmi plecind din
Munfti Sibiului si intinzindu-se
la S. Tirnovet-Man, pana in sor-
gint'ile Bicazului, lasa la S. ei
Oltul superior cu to^f afluenf 1
sal in Transilvania, ale caror
ape prin canalul central al Ol-
tuluT sunt varsate in Dunarea
inferioara, linga Izlaz. Tot ase-
menea, basin ul IscheruiuT, for-
meaza o anclava la S. lan^uluT
Balcanic, a carei limita sudica
trebue cautata in Rilo-Dag din
interiorul peninsulei Balcanice :
cea vestica, catre sorgin^ele Ni-
savei; cea estica, catre sorgin-
£ele Marine!. Marginit ast-fel,
basinul inferior al Dunarei co-
prinde teritoriul Regatului Ro-
miniel, o parte a Banatului S.-V.
al Platoulul Transilvan, o mica
parte din regatul Serbiei si cea
mai mare parte din ^ara pro-
pria zisa Bulgaria. La S.E.,
il inglobeaza masivul Dobro-
gean ; la N.-E. limita lui trebue
cautata la inalfmile cedespart
apele Prutului de ale Nistrului,
dec! el injghebeaza si parte din
Basarabia,
Albia Dunarei. — Dunarea, in
curgerea el la Mare, se stre-
coara printre munff, sau ii in-
soteste adesea ; ceea ce face ca
albia sa se fie de mai multe
on accidental de stincl de pia-
tra, sau sa fie cuprinsa intre ma-
luri inalte. Asa, de la sorgintea
sa pana in Bavaria, Dunarea
curge cu o panta repede intr'un
pat strimt si intre {armurl es-
carpate si stincoase ; traversind
Bavaria, adesea-orl e inconju-
rata si de p^rfi mlastinoase ; de
la Ulm catre Ratisbona, Duna-
rea curge imediat la poalele
lan^uluT Jurasic dominant si stir-
bit de vaT scurte, debitind un
volum mic de ape ; din potriva,
malul s&u drept e jos, presarat
de foarte multe mlastine si zmir-
curi; apele cu curs lung si vo-
luminos pornesc din partea su-
perioara, injghebate intre depo-
zite giaciale, din care cauza via-
bilitatea pe aceasta parte e cu
mult mai mica ca pe malul o-
pus. Dunarea, apol, din jos de
Ratisbona pan£ la Linz e domi-
nate in spre N. de pripoarele
si malurile inalte ale platoulul
care constkue baza mun^ilor
numiff Bohmerwald care raa-
lurT sunt intretaiate din distan^a
in distan^a de piriiase foarte
repezi. In partea despre S. insa,
Alpii fiind cu mult mai depar-
ta^i de mai, se ramified in lan-
furl, printre carl se scurg catre
fluviu cursuri de apa cu val pi-
torestl, carl prin topirea z&pezi.
lor maresc cu mult debitul sftu
de apa tot timpul cit Dunarea
strabate accidentele patulul sau
flancurilor sale, constituiteprin a-
tingereaBohemerwalduluIcu ex-
tremitatea Alpilor. De la gura
Moravel, Dunarea devine cu a-
devarat un mare fluviu ; aci ma-
lurile sale, prin ac^iunea curen-
tulul apef, devin foarte schimba-
cioase, dind loc la multe si cotite
canaluri, carl formeaza nenuma-
rateinsule.Trecind dePressburg
vestita poarta — numita de unii
si poarta Ungariel — formata, de
o parte din cele din urma ra-
mificafu ale Alpilor, iara de cea
l'alta parte de Micil Carpap,
albia sa constitue un complex
de bra^e, din carl cele trei
principale sunt resturile Marel
de odinioara, a Ungariei. Flu-
viui esind din aceasta expan-
siune speciala, intra iar&sl intr'o
albia unica si trece prin un al
doilea defileu format din munftl
Pilis si Neograd. Intre Wiesegrad
si Waitzen, Dunarea inconjoara
marea insula Andreia, lunga de
30 kil. si, imediat dupe Waitzen,
par^seste brusc direcfia E.-V.
ce o avea; coborindu-se spre S.
pe o lungime de 370 kil. in jos
de Buda-Pesta, fluviul isl schimba
aspectul in marea cimpie centrala
a Ungariel; aci se respindeste
peste cimpie in nenumarate bra^e
si canale car e-si schimba direc^ia
in fie-care an in timpul cresteril
apelor. In aceasta curgere prin
Ungaria,albia Dunarei sporeste in
continuu pana la 1 260 m. largime
si dela 8-12 m. adincime; povir-
nisulapei este insa destulde mic.
Dunarea trecind de la Buda-
Pesta si insula Csepel, curentul
sati incepe a bate mai mult in
spre malul drept, mincindu-1 ne-
contenit si amenin^ind din ce
69623. Marele Dicfionar Geografic Vol. III.
Hosted by
Google
dunArea
282
dunArea
in cetnaT mult orasele Duna-Fold-
var si Mohacl. Dupa. ce pri-
meste pe Drava, Dunarea se
coteste catre S.-E. si curge in
aceasta direc^ie pe o distant
de 300 kil. aproape, de unde
malul sau drept devine din nou
inalt, pe cind eel sting ramine
jos, si continua a fi astfel pina
la Belgrad, la gura Save!. Mai
jos de aceasta, de la Palanca-
Noua, ambele laturT ale fluviuluT
sunt inalte, formind defileur! ce se
^in unul dupa altul pe o lungime
de peste 1 20 kil. si unde apele sale
curg cu marerepeziciune printre
multele obstacole, ce se afla in
albia sa. AspectuI acestor defile-
uri e intr'adevar maret, Apele
Dunarei patrunzind in ele se
angajeza mai intiiuin trecatoarea
periculoasa a GrebenuluT, numita
si a For fi lor mici de Fter sau
Porfile superioare ale Dunarei.
Dificulta^ile naviga^iunei pro-
vin dar din stincile numeroase
de sub apa. sau aparind cu
cotyii ascu^i d'asupra apel, in
cit a trebuit lucrari de rectifi-
care constind in canalurl adinci
de 4 m. pentru a permite circu-
latia vapoarelor; trecind d'aci,
Dunarea se largeste si formeaza
basinul Milonovatz, unde ajunge
a avea o la^ime de 1400 m. si
aci, prin o intorsatura brusca,
Dunarea intra in gitul strimt al
CazanuluT, care pare o uriasa
taetura facuta in stinca si unde
apele sunt inghemuite intre doua.
inalte ziduri de stinci verticale.
Aci, adincimea el e foarte mare,
asa, in unele locurT ajunge pana
la 50 m., cu un nivel de 20metri
mai jos ca acela al M.-Negre;
curentul apel are insa o putere
formidabila. Dupa esirea sa din
acest defileu, Dunarea intra in
renumitul defileu cunoscut sub
numele de Gherdapuri sau Pot-
file marldeFter. In acest defileu,
cu toate ca malurile sale sunt ma!
pu^in mare^e si abrupte ca acelea
din strimtorile Cazanelor, totusT
din cauza nenumaratelorstincT si
vultorT, aceasta este cea ma!
periculoasa regiune a fluviuluT.
De la intrarea Dunarei in Ro-
minia si pana la varsarea eT in
Marea-Neagra, malul drept al
sau in Bulgaria, este mai inalt
de cit malul sting (malul ro-
minesc) cu micT excep^iuni.
Aceasta constitue un dezavan-
taj din punctul de vedere mi-
litar, cac! malul sting poate
fi cu inlesnire batut de pe
malul drept ; fenomenul ace-
sta se explica prin faptul ca
Dunarea pe partea stinga pri-
meste afluentT mat multi si mai
marl de cit pe partea dreapta,
can depun o cantitate insem-
nata de aluviuni. Aluviunile si
cantitatea de apa ce aduc a-
cestT afluenti au facut din tim-
puri si treptat, ca Dunarea sa-si
modifice direc^ia sa primitiva
(direct, V.-E.) si sa devie curba
cu concavitatea spre N. Asa
fiind, erosiunea se face ma! mult
asupra tarmuluT drept, care in
acelasi timp fiind de o forma-
tiune veche si deci mai rezis-
tenta de cit tarmul sting, care,
format din aluviuni moderne
e natural sa ^ mai jos ca eel
d'intiiu. De alta parte, curen-
tul Dunarei, ca si acela al tu-
turor fluviilor can curg de la
V. la E. in emisferul nordic,
bate mai mult in malul drept
al ef. Aceasta teorie mecanica,
explica din ce cauza acest mai
e ros necontenit, pe cind eel
sting fiind jos necontenit, se
potmoleste si {armul se intinde
catre talvegul apel in forma de
glacis. Pe timpul inunda^iilor a-
pele fluviuluT acopera toata supra-
fa^a unita si joasa a malului
sting de la marginea apeT si
pana sub dealurile carl limiteaza
terasa Danubiana. In retrage-
rea apelor, parole ma! joase
ramin acoperite, formind ast-fel
mlastinT si smircurT, car! tran-
sforma regiunea intr'un teritoriu
cu totul insalubru si unde frigu-
rilepalustre domnesc in stare en-
demica. Cu toate acestea, natura
terenuluT ce compune malul
sting al Dunarei e solid si do-
mina si el pe unele locuri ma-
lul drept si anume : de la Se-
ven n pana la Ciuperceni, si a-
poi in dreptul Bistre^uluT si maT
jos putin de gura cea noua a
JiuluT.
In spatiul cuprins intre Ciuper-
ceni, Poiana, Ghiociu si Dunare,
precum si la N. de Bechet, te-
renul ce formeaza malul sting
al fluviului e acoperit de ade-
varate dune de nisip miscator,
care din fericire nu inainteaza,
dar nici nu dispar. La Bechet
insa, locuitorii orasuluT, prinplan-
tatiani de salcimT (acacia), au
reusit pe o mica intinderesafaca
productibil acest pamint steril.
Pietrisul apare intre Celeiu silz-
laz. In trecerea sa catre Mare,
Dunarea poarta cu sine nisip si
aluviunT in asa mare cantitate,
in cit dupa calculele facute ar
umplea in fie-care an o supra-
fa^a de 6 kil. p. pe un strat
gros de 10 m. Aceasta colo-
sala. cantitate de aluviunT se de-
pune insa, pe o suprafa^a in-
tinsa si din aceasta cauza ina-
intarea gurilor sale in Mare e
neinsemnata, asa ca nu e nic!
o teama, dupa cum se credea
m vechime, ca M.-Neagra va fi
umpluta cu namolul si nisipul
depus in basinul sau de acest
fluviu. Acest eveniment, in tot
cazul, dupa calculele facute, se
va realiza dupa 6 milioane an!.
AspectuI fdrmului rorninesc.
— f armui sting lasa, intre el si
nivelul mijlociu al apelor, o re-
giune cam de 150 m. la^ime
formata din nisip si pietris pe
Hosted by
Google
dunArea
283
dunArea
care Dunarea o acopere clnd
se revarsa. Aceasta regiune e
marginita de malul actual la
S.; iar spre N., pana la limita
terase! Danubiene, este o re-
giune joasa, mlastinoasa, presa-
rata cu multe lacur! si bal^i,
intretaiata de o mul^ime de
bra^e false ale DunareT, cu to-
tul neproductiva si nepopulata
si acoperita cu apa in tot tim-
pul inunda^iilor.
Terasa Damibiana. Regiu-
nea de mat sus se margineste
spre N. printr'un mal inalt
intre 30 — 90 m., de la care se
intinde o cimpie numita Terasa
Danubiana, care se confunda
la N. cu regiunea sesuriior.
Acest mal este piciorul sau
marginea sudica a Terasei Da-
nubiene. In era quaternara, Du-
narea acoperea terasa, dar maT
tirziu, din cauzele supuse mat
sus, s'a retras si se retrage
continuu spre {annul drept. Fap-
tul acesta prezinta un insemnat
desavantaj pentru comer^ul Ro-
minieT, caci porturile sale si-
tuate pe marginea DunareT ra-
min departe de cursul apei.
Din aceasta cauza unele din
porturi, ca Giurgiu, au trebuit
sa-sT creeze cite un canal arti-
ficial (Canalul Sf. Gheorghe)
care sa uneasca portulcu Duna-
rea. Terasa Danubiand apart \\\-
data ce Dunarea ese din defi-
leul de la Portile-de-Fier si pi-
ciorul eT inso^este cursul Du-
nareT pana la Ciuperceni, in jud.
Dolj, unde pentru un moment
terasa dispare intr'o regiune
mlastinoasa si apare la Gideiu,
prelungindu-se prin satele Ne-
goiul, Bistre^ul, Plosca, Gighera
si Zaval, inso^este apoi tot cur-
sul DunareT, capata o mare des-
voltare in jud. Ialomi^a, unde
piciorul terasei se departeaza
mult de cursul DunareT pana
la Gala^i. Acolo terasa dispare
diu cauza dealului ^iglina, iar
piciorul el se confunda cu ma-
lul actual al DunareT.
Adincimea Dundrel nu e Con-
stanta ; ea variaza ast-fel : la
Ulm, unde ea incepe a fi na-
vigabila, are 7 picioare (un pi-
cior = o m ,325) ; la Ratisbona 1 1
p.; la Passau 17 p.; la Buda-
Pesta, de la 7 — 10 m.; intre
Veneck si Foldwar, 9 — 12 m. ;
intre Foldwar si Bucovar, 5 — 6 m.
Pe tot cursul ei, Dunarea, indrep-
tul Rominiei, are o adincime con-
siderabila. Cea maT mare adinci-
me o atinge in dreptul Por^ilor-
de-Fier, unde Dunarea are 50 m.
si ajunge si pana la 60 m., a-
ceasta din cauza ca aci fundul
ei este de 20 m. ma! jos ca
nivelul marii. Cea maT mica a-
dincime o are in dreptul Caia-
fatuluT, unde nu are mai mult
de 15 m. adincime. La Bechet
are 24 — 30 m. ; la Corabia are
32 — 38 m. ; la gura OltuiuT are
30 m. pentru apele micT ; la
Izlaz are 27 m. ; la Cernavoda
are 26 m. pentru apele man si
24 m. pentru apele micT. In
dreptul Gala^ilor adincimea me-
die a apelor este de 25 m. ;
la Sulina adincimea apelor e
numaT de 17 picioare.
Ltifimea Dundrei. —La Ulm,
unde Dunarea incepe a fi na-
vigabila, constitue deja un fru-
mos fluviu de 75 m. largime;
la Passau, de unde naviga^ia de-
vine mai lesnicioasa, albia Du-
nareT are 210 m. largime; la
Buda-Pesta atinge 970 m.; spre
Veneck Foldwar, largimea va-
riaza intre 600—1200 m.; intre
Foldwar si Vucovar, are 600
m.; iar in basinul Milova^ a-
junge pana la 1400 m. largime;
la Por^ile-de-Fier insa, Dunarea
isi restringe albia sa la 500 m.
largime; dar indata ce intra in
Romlnia albia se sporeste din
ce in ce ma! mult si cu cit se a-
propie de Mare, este cu mult maT
mare ca in cele-Palte basine ; in
aceasta regiune, cea maT mica
la^ime este tot la Por^le-de-Fier,
unde are 500 m. iar cea maT
mare la^ime este in dreptul Giur-
giuluT unde Dunarea este de
2500 m. lata. Largimea Duna-
reT crescind mereu de la Tur-
nui-Severin in jos, ajunge lai 100
m. la Cetate si de 1800 m. la
Calafat, asa ca abia se zareste
^armul opus de la Vidin. La
Ciuperceni e de 1400 m. ; la
Corabia e de 1500 m. De la
gura OltuiuT pana in dreptul
comuneT Cioara, largimea fluviu-
luT nu este maT mare de 5 —
600 m., iar de aci inainte se
largeste ajungind intre Zimni-
cea si Sistov la aproape 1 500 m.
Lungimea Dundrei. — De
la oblrsia eT si pana la M.-Nea-
gra, Dunarea curgepe o intindere
inlinie dreapta de aproape 1350
kil. ; insa, socotind si cotiturile
fara bal^T si fara bra^e, lungimea
eT e de 2800 kil. Intre Severin
si M.-Neagra, Dunarea curge pe
o lungime in linie dreapta de
780 kil., iar socotind si cotiturile,
900 kil.
Iufeala cursulul. — Iu^eala
DunareT in general e mica, din
cauza ca panta nu este repede,
totusi iu^eala medie a curentuluT
se poate socoti cu mult supe-
rioara on-caruT fluviu din Eu-
ropa apuseana. Ea accelera cu-
rentul sau pe masura ce se de-
parteaza dela Krems prezintind
virtejun periculoase. La Viena,
cand apele sunt marT are o
vitesa de la 2 la 4 m. pe secun-
da; pe urma traversind stepele
uniforme ale UngareT, curentul
sau devine iinistit ; apropiindu-se
insa de Serbia, fluviul largit
maT inainte intre 500 — 6oometri,
se stringe pana la 200 m. si
prezinta un curent mult repede;
patrunzind in cimpiile asezate
Hosted by
Google
dunXrea
284
DUNAREA
ale Romtniei, curentul sau de-
vine cu mult ma! linistit: asa
de la Virciorova, la Izlaz, iu-
^eala curentuluT este dei.50 m.
pe secunda, adica aproape 5
kil. pe ora — iu^eala mare, care
rezulta din marea presiune, a
imensului volum de apa. ce ros-
togoleste in albia sa. Panta
medie a albiei, de la Severin la
Mare, este de o m. 187, pe kil.
Debitul apel pe secunda. —
In ceea ce priveste volumul de
apa ce fluviul rostogoleste tntr'o
secunda trecind printr'un pro-
fil perpendicular pe direc^tunea
cursului, singura masuratoare
este facuta la 1825 la Viena
de Jules Michel, care a gasit ca
pentru apele medii, vara, debitul
Dunarei este 3000 mc. pe se-
cunda; iar pentru apele mid
de 2000 mc.
Acum, de vom observa ca
la^imea albiei Dunarei (factor
ce intra in formula debituluT),
creste in dreptul Rominiei, de-
venind de trei on mai mare, 51
presupunind un volum numai de
2 orl mai mare, avem, in drep-
tul Izlazului d. ex. un debit
de 6600 mc. pe secunda pentru
apele marl si 4000 mc. pe se-
cunda pentru apele mici. Du-
narea aduce o foarte mare can
titate de apa. De si nu exista o
masuratoare directa, totusl se
stie aproximativ ca Dunarea,
prin bra^ele sale varsa in M.-
Neagra 9000 mc. pe secunda.
Inundafiunl. — De ordinar
Dunarea este supusa inunda-
{iunilor de doua orl pe an. O
inundate toamna si una prima-
vara. Inunda^ia de prima-vara
este tot-d'a-una ma! mare si
e provocate de topirea zapezilor.
In timpui inunda^iilor, Duna-
rea acopera acea por^iune de 1 5 o
m. care se intinde intre nivelul
mediu al apelor si {annul sau
si adesea-ori trece si in regiunea
mlastinoasa, pe care o acopera
in parte, nicl-o data insa nu
trece peste piciorul Terasel Da-
nubiene, nicl peste {armul bul-
gar. In timpui inunda^iilor, a-
pele Dunarei cresc cu 4— 6 m.
de asupra niveluluT obicinuit. In
epocile de crestere a apelor, pri-
ma-vara si vara, mat ales la topi-
rea zapezei la munp, ease revarsa
pe toata aceasta intindere, urn-
plindbahMlesiinundind toata lun-
ca. Cind Dunarea creste cu mai
multa iu^eala, ea face sa reflueze
apa afluen^ilor; asa la gura
OltuluT, face ca apa sa urce
in susul riului ci^i-va kil. ; in
aceasta epoca. albiile Save!, Ti-
sei si TemesuluT se transforma
in adevarate golfuri si primesc
m ele surplusul apelor Dunarei,
care impinge inapoi apele aces-
tor riuri, formind un contra-cu-
rent ce se intinde in acele albii
pana la o departare in interiorul
lor de 200 - 300 kil. Cind apele
Dunarei vin prea marl, toata in-
tinderea {armuiui sting, incepind
de la gura Oltului si pana la
limita jud. Teleorman, prezinta
unnesfirsitluciu formind aproape
o singura masa. de apa cu flu-
viul, intrerupta din distan^a in
distant numaT de verdea^a za-
voaelor. In Iaiomi^a, malul sting
al Dunarei e foarte pu^in inalt
si cind apele acestui fluviu cresc,
tree peste {arm si se amesteca
cu ale lacurilor Boian si Calarasi.
formind o masa de apa cu o
la^ime de 8 kil. siintinzindu-se
pana in marginea satelor de pe
malul sting al BorceT.
Variafiunea initlfimel apelor
Dundrel — Diferin^a maxima intre
apele mici si cele marl este de
2 m., care este destul de maie,
maTcu seama ca malul nostru
este foarte jos, cu deosebire
intre Bechet si Izlaz, unde mai
in tot timpui e supus inecurilor.
De obiceiu, Djnarea creste
de doua orl pe an : la inceputul
prima-verei, in timpui topireT
zapezei pe mun{i. Cea d'in-
tiiu crestere a apelor e con-
siderabila si da na?tere la inun-
da{iuni ; acopera, cea mat mare
parte din insule si mare parte
din tarmul sting. Cea de a
doua crestere, insa, este mai
pu{in importanta si se intim-
pla in luniie Iulie si August,
cind se topeste zapada dupa
eel mai inatyi munti. Acciden-
tal se intimpla ca Dunarea sa-
si creasca apele si toamna in
epoca ploilor de toamna si se
produce atunci si inundatiuni ;
de ordinar insa, apele sunt mici
in Septembrie, Octombrie si
Noembrie.
Inghepirile Dunftrei. — Duna-
rea este supusa inghe^uluT de la
2 — 3 luni pe an. De obiceiuinghe-
{ul incepe in Decembrie si desghe-
{ul are loc pe la finele luT Fe-
bruarie. In timpui acesta co-
munica^iunile in lungul Dunarei
sunt intrerupte. Se fac insa co-
munica^iuni de la un {arm la
altul cu caru{e, cu sanii $ipe jos.
Grosimea ghe{ei de multe on
in vremurile vechl a permis ar-
matelor romine a navali in Tur-
cia si a se lupta chiar pe ea
cu Turcii. In timpui miscarei
sloiurilor orT-ce comunica{iune
pe Dunare este intrerupta.
Porturi si localitafi insemnate.
— Dunarea, in tot cursul sau, dela
Ulm, pana la varsarea sa in
mare, fiind navigabila, are pe tar-
murile sale porturi sau Scheie pen-
tru ancorarea vapoarelor precum
si localita{i populate insemna-
te. Cele mai principale in cursul
sau superior sunt: Sigmaringen,
in{araprusiana de Hohenzollern ;
Riedlingen,Ehingen,Ulm,inWur-
temberg; Donauwerth, Neum-
burg, Ingolstadt, Ratisbona, Pas-
sau, in Bavaria ; Linz, Krems,
Viena, Essling, in Archiducatul
Hosted by
Google
DUNAREA
2S5
DUNAREA
Austriei ; Pressburg, Komorn,
Gran, Buda-Pesta si Mohacs, in
Ungaria; Peterwardin, Setnlin
si Orsova, in vechii Confini
militar! ; Belgrad si Semendria,
in Serbia ; muntele Alion, lin-
ga* Orsova, renumit pentru ca
aci se afla frumosul monument
«Capela Coroane!» ridicat de
imparatul Franz-Iosef in memo-
ria g&sireT Coroanei Regatulu!
Ungar ingropata la picioarele
muntelui Alion. Duceprat, in
fa^a Orsovei, cetate veche fon-
data de Roman! dupa trece-
rea lor din Dacia in Moesia (az-
taz! ruine). Ada-Kaleh (Orsova
sail Rusiava-Noua), in fa^a insulei
cu acelas! nume. (Ada-Kaleh
insemneaza fortarea^a insulei).
Iara in basinul inferior, Dunarea
scalda urmatoarele locality! :
Virciorova, la gura Bahnel, sta-
tic de cale ferata si punct de
frontiera intre Rominia si Unga-
ria; Gura-Vaei, mai la vale de
Virciorova, renumita pentru ur-
mele de ruine romane ce se
vad in apropiere; Turnul-Seve-
rin, pe malul sting, port de prima
important, capitala jude^ului
Mehedin^i. In vechime Severi-
nul a purtat numirile : Druphegis,
Pontes, Drubetis sau Drobetae.
Localitate istorica insemnata ,
contine si acuma numeroase
urme de ale domina^iune! ro-
mane, intre care cea mai ce-
lebra sunt remasitele podulu!
peste DunSre ridicat in timpul
cucerirei Dacie! de c&tre Tra-
ian. Acest oras este insemnat
si ca punct al descalecatorei
dinastiei domnitoare actuale a
Romintei, caci in acest oras a
pus intiia oara piciorul pe pa-
mintul patriei alesul acestei ^an,
in 1866, Principele Carol de
Hohenzollern, azta-z! mult iubi-
tul rege al poporulu! romin,
intemeietorul augustei noastre
dinastii. Cladova, pe malul drept
al Dun are! (Serbia) mai la deal
de Severin. Schela - Cladove!,
sat rominesc in fa$a Clado-
veT, renumit pentru luptele ce
Pandurii romin!, (corp militar
organizat la inceputul acestul
secol de Voda Gr. Ghica) avura"
cu Turci! in r^zboaele din 1809
si 1828. Cerneti, aproape de
gura Topolni^a, se numea in
vechime Cernigrad: loc istoric
renumit pentru batalia intre
Romini si Turc! la 1800. Birza-
Palanca, pe malul drept in Ser-
bia, mat la deal de Insula- Mare.
In locul acestei comune a fost
in vechime cetatea Aegeta. Ra-
covi^a, in Bulgaria, la gura
Timoculu!. Azis-Pasa, unul din
eel din urma guvernator! turci
a! Vidinulu!, a facut din acest
punct, in r&zboiul din 1877 — 78
un solid avant - post in scop
de a supraveghea trecerea Ti-
moculu!. Vurf, sat mat la vale
de Racovi^a, renumit pentru ca
m vecinatatea lul se gSsesc rui-
nele unui vast uvragiu defensiv
roman. Florentinul (Fiorentunul
sau Fieurtinul), ma! la vale de
Vurf, pe malul drept, in Bulgaria;
in vechime, se chema Florenti-
niana. Cetatea, sat mai la deal
de Calafat, pe malul sting, re-
numit pentru zidirl vech! ro-
mane ce se mai vad inc& in
apropiere de el si pentru ba-
talia data aci la 1853. Calafat,
port pe malul sting, in fa^a Vidi-
nuluT, asezat in o pozi^ie stra-
tegics de cea mai mare in-
semnatate. Aci, armata romina
a primit botezul de singe in ul-
timul r^zboiu al independence!,
unde bravul e! capitan — Dorn-
nitorul Carol I-iu — a stat pe
parapetul bateriei Independent
ca {inta a vrajmasulu! in tim-
pul prime! bombardon a Vidi-
nulul, dind ast-fel ostenilor sa!
un nepre^uit exemplu de virtute
military. Vidinul, port in Bulga-
ria, in fa^a Calafatulut ; cetate
celebra atacata si ocupata de
Romin! in r^zboiul de \ inde-
pendent (1877 — 78). Arcer-Pa-
lanca, la gura riulu! Arcer, pe
malul drept. Lom-Palanca, mai
la vale, la gura riului Lorn, se
afla pe urmele cetate! romane
Almus, carise mai vad si azta-z!.
Cibru (Cibri^a), ma! la vale de
Lom-Palanca, tot pe malul drept;
in apropiere se va*d ruine sub
p&mint. Rahova, pe malul drept
in fa$a gure! Jiulul, care, in
timpulr&zboiuluide independen-
ts, fu atacata si ocupata de Ro-
mini. Bechet, pe malul sting,
linga gura Jiului. Ostrov, mai la
vale de Rahova, pe malul drept.In
1 8 10 Risi!au trecut Dunarea pe
aci. Vadin, ma! la vale de Ostrov,
tot pe malul drept, localitate
istoric^. Ghighiu, ma! la vale de
Vadin, renumit fiind-ca* in apro-
piere de el, la gura Ischerulu!, se
vSd ruinele ceta^ei Ulpia Oesius,
zidita deTraian. Celeiu, pe ma-
lul sting, la deal de Corabia.
Corabia, insemnat port comercial
si important punct militar ; pe
aci a trecut Dunarea armata
Romina in 1877, P e un P°d de
vase. Izlaz, ma! la vale de
Corabia, in fa^a gurei Vidulu!.
Turnu-Magurele, pe malul sting
aproape de gura Oltulul, port,
capitala jude^ulu! Teleorman.
In vechime se chema Romula.
D'aci artileria romina a ajutat
armata rusa in 1877 la atacul
ceta^i! Nicopole. Tot aci arma-
ta romina in cursul campaniei
restabili podul de vase de la Co-
rabia. Nicopoli (orasul victorie!)
pe turceste se chema Nebol, in
fa^a Turnulu! - Magurele, ce-
tate tare. Zimnicea, port in fa-
{a §istovului. $istov, in Bulga-
ria, oras de mica insemnatate.
Vardiu, mai la vale de $istov,
loc istoric. Rusciuc, pe malul
drept, port la gurariulu! Lorn
Hosted by
Google
DUNAREA
286
DUNAREA
in fa$a Giurgiului, cetate tare.
Giurgiu, capitala jude$ulu! Vlas-
ca, port important, eel ma! apro-
piat port de Bucuresti dupa 01-
teni^a si insemnat ca pozi^ie mi-
litary. Turtucaia, port in Bulga-
ria, pe maiul drept in fa{a Olteni-
{el. Olteni^a, la gura Argesulu! ; in
vechime se numea Daphne. (Gre-
cescul Daphnis) . Silistra, pe mal ul
drept, celebra fortarea^a Du-
nareana, alaturi de frontiera ce
desparte Dobrogea de Bulgaria.
In vechime se chema Durosto-
rum, Dorostena sau Dorostoro.
Calarasi, pe bra^ul Borcea, ca-
pitala jude^uiui Ialomi^a. S'a nu-
mit inainte Stirbeiu, dupa nu-
mele Domnitorului. Numele de
Calarasi ii vine de acolo, ca
acest oras procura armatei Ro-
mine eel ma! mare si mai* bun
contingent de c&larasi. Ostrovul
(Silistra-Noua, Ada-Chioi) in fata
Calarasului, se numeste Ostrov
din cauza ca aci Dunarea for-
meaza ma! muite insule. In ve-
chime se chema Sucidava. Ra-
cova (pe turceste insemneaza,
unde se ingroapa vitele) in jud.
Constanta. In vechime se che-
ma Axiopolis (Axium). Cerna-
voda (apa neagra) ; in vechi-
me se numea Capidava ; port
insemnat si sta^ie de cale fe-
rata. Aci este asezata a doua
poarta monumentala a Podulul
Carol I, care este eel ma! inalt
pod din lume si care leaga Ro-
minia cu Dobrogea, alipita de
f ara-Romineasca dupa razboiul
glorios din 1877 — 78, ca pre{
al victorilor dobindite pe cim-
piile Bulgarie! pentru recapata-
rea independence! {are! si libe-
rarea crestinilor din Bulgaria
de sub dominafia musulmana.
Cetatea de Floe!, aproape de
gura Ialomi^eT. Pe la 1084 acest
ora$ se chema Olaci sau Oleci.
Se crede ca s'a nutnit si Ora-
sul de Flassis (dupa numele ce
a purtat Ialomi^a de la Urzi-
ceni la vale). In vechime era for-
tare^a insemnata. Mai la vale,
pe {annul drept, este Hirsova,
port insemnat pentru Dobrogea
si Macinul, in vechime numit
si Arrubium, port pe bra^ul
Dunarea- Veche, in punctul un-
de acest bra{ se indrumeaza
spre V. N.-V. pentru a merge
la Ghecet ; iara in fa^a acestma,
Braila, foarte insemnat port de
export si import al {arei, si im-
portant ca pozifie militara. In
fa^a acestui port a fost distrusa
in 1877 flota de monitoare tur-
cestT, aflata in canalul Macinu-
lui, de catre o expedite de bravi
torpilori Ruso-Romini. In ve-
chime Braila s'a chemat si Pe-
ri sthlaba. Nu departe de acea-
sta, se gaseste Ghecet, unde se
intalneste Dunarea- Vapoarelor
cu Dunarea-Veche. Rominii il
numeau Trecatoarea - Turcului.
Igli^a, sat pe malui drept al Du-
narei- Vech!, mai la vale de Tur-
coaia, aproape de unde se var-
sa riul Igli^a in Dunare. In ve-
chime, pe acest loc, era cetatea
Troesmis.Gala{i,pu^inmailavale
de unde Siretul da in Dunare,
capitala jude^ulu! CovurluT, eel
mai mare port al Rominiei pe
Dunare. Reni, pu^in mai la vale
de gura PrutuluT in Basarabia.
Catunul Rachel intre Isac-
cea si Macin, pe malul drept.
Dupa ruinele sale pare a fi fost
un cimp intarit roman. Cartalul,
odinioara o importanta cetate
pe malul sting al Dunarei, in
apropiere unde lacul Ialpug
se varsa in fluviu, ceva mai
sus din dreptul Isaccei. Isaccea
sau Vadul-luMsac (un pescar
din o legenda Dobrogeana), re-
numit loc de trecatoare din tim-
purile cele mai vech! ale isto-
riei popoareior ce s'au razboit
la {armurile Dunare! ; si nu de-
parte de aci, locul unde sunt
ruinele veche! cetati romane No-
viod-donum sau Novietum. Ro-
mini! o numeau Obluci^a, Va-
dul-Obluci^e! saQ Vadul-Duna-
rei. Satul-Noti si Terraponti,
loc remarcabil pentru trecerea
peste Dunare in Iunie 1828
a armatei ruse efectuata sub
ochil TaruluT Nicolae. Izmai
lul, pe malul sting al bra|u-
lut Chilia, in Basarabia. Chi-
lia-Noua, pe malul sting al bra-
{ulu! Chilia si Chilia-Veche, ce-
va mai la vale de Chilia-Noua,
pe malul drept, ce {ine de jud.
Tulcea. Vilcov, in Basarabia, pe
malul sting al bra^ului Chilia,
in punctul unde acest bra{ se
desface in ma! multe gun, pen-
tru a se varsa in Mare. Tulcea,
pe malul drept al bra^ulu! cu
acelas! nume., capitala jude^u-
lui Tulcea. In vechime se che-
ma Aegyssus. Prislava. Se afla la
9 kil. la vale de Tulcea, pe bra-
zil Sf. Gheorghe. Aci se ga-
sesc pe ambele par^i ale apei
urmele une! vechi cetapf. Mah-
mudia, pe malul drept al bra-
{ulu! St. Gheorghe, mai la vale
de Prislava. Sf. Gheorghe (Ca-
tirlez), la varsarea bra^ului Sf.
Gheorghe in Mare. Sulina, la
gura bra^ulu! Sulina, care e-
ste fara indoiala eel ma! impor-
tant punct comercial al delte!
Dunare!.
AJtue/ifii Dunarei. — In scur-
gerea sa de la Padurea-Neagra
si pana la M. -Neagra, Dunarea
primeste peste 1 20 afluenp. Cei
ma! principal! pe car! i! primeste
in cursul sau superior sunt ur-
matori!: Blau, care se arunca
in Dunare la Ulm; iar la 2 kil.
maijos, Iller, primul afluent din
Alpi; in spa^iul coprins intre
Ulm si Passau, Dunarea pri-
meste pe malul sting ca afluen{! :
Brenza,Wornitza,Altmuhl,Naab,
Regen si Ilz; pe malul drept
primeste cele tre! mar! riurl al-
Hosted by
Google
DUNAREA
287
DUNAREA
pine : Lech, Isar si Inul, pre-
cum si alte tnulte riule^e. A-
fluenpl Dunarei in Austria sunt
pe malul sting: Marscha sau
Morava, Kremsul si Kamp ;
iar pe malul drept: Traun, Ems,
Erlaf, Bieberack Traisen, Wien-
Schvechat si Fischa. Dunarea,
dupa ce primeste acestl afluen^I,
intra in Ungaria, unde fluviul cur-
ge pe o lungime de 940 kil., pri-
mindpe partea stingS din Carpa^i
urmatorii afluenp: Waag, Nitra,
Gran si Eipel; iar pe partea dreap-
ta din AlpI: Leitha si Raab. In
cimpiaUngariei, Dunarea primes-
te pe partea dreapta: Drava, Sava
si Morava; iar pe partea stinga :
Tisa si Temesul; eel d'intiiu,
de si este in mare parte cana-
lizat e tipul riulul cu curs
schimbacios si produce man i-
nunda^il pe timpul cresterii a-
pelor; ast-fel cimpiile asezate
ale Panciovel au de-asupra lor
un strat de apa ca de 2 m.
adincime, care strat se intinde
pe o suprafa^a de 50,000 hect.
Cu intrarea in basinul inferior,
Dunarea primeste afluen^ii ur-
m&torl : oe partea stinga : Cerna
ce izvoreste din Rominia; odi-
nioara facea hotar intre Ro-
minia si monarhia Austriaca ;
Bahna formeaza la gura sa fron-
tiera intre Rominia si monarhia
Austro-Ungara ; Topolni^a care
se varsa linga oraselul Cerne^i
si Blahni^a care se varsa in Du-
nare, in dreptul Ostrovului-Mare;
mat la vale urmeaza : Jiul, pri-
mul afluent mare, pe care Du-
narea it primeste in Rominia;
izvoreste din Transilvania, cur-
ge in direc^iune generala spre
S. si se varsa in Dunare linga
Bechet. Oitul (Maris la Schiti
si Aluta la Romani), unul din
afluen^ii eel marl a! Dunarei,
izvoreste din Transilvania, intra
in Rominia la trecatoarea Turnul-
Rosu, deunde curge spre S. si
se varsa in Dunare, linga Tur-
nul-Magurele. Calma^uiul, se var-
sa in lacul Suhaia si de aci
in Dunare. Vedea, unita cu Te-
leormanul, se varsa in Dunare
prin doua gun: gura Zimnicea,
la V. de oras si gura Girlei la
E. Argesul (Ordesos la Schi^I),
izvoreste din Carpafu Rominiel,
curge in direc^ia generala S. S-.E,
si se varsa in Dunare linga
Olteni^a. lalomi^a, izvoreste in
Rominia, curge mat intiiu spre
S. apoi spre E. si se varsa in
Dunare, linga vama Gura-Ialo-
mi^el. Siretul (Tirantos la Schist),
izvoreste din Bucovina, intra in
Rominia la satul Cindesti, de
aci curge m direc^iune generala
spre S. si se varsa in Dunare
la deal de Gala^i. Prutul (Po-
rata la Schip), izvoreste din Ga-
lifia, ati nge teritoriul Rominiei
linga tirgusorul Mamorni^a ; cur-
ge in direc^ie S.-E. si S. si se
varsa in Dunare intre Gala^i si
Reni, formind frontiera intre
Rominia si Rusia.
In Basarabia : Ialpugul unit
cu Lunga, se varsa in lacul Ial-
pug, care se scurge in Dunare
linga Izmail. Catlapugul unit
cu Calibuh, se varsa in lacul
Cartal, care se scurge in Dunare
linga satul Chisli^a. Chirchizul
unit cu Alijaja, se varsa in lacul
Chitaj, care se surge in Dunare
linga Chilia.
Pe partea dreapta, Dunarea
primeste, in acest basin, urmatorii
afluen^I: Timocul, care, catre gu-
ra sa, formeaza frontiera intre
Serbia si Bulgaria ; apo! Topol-
ni^a, Racovisca si Arcerul, care se
varsa in Dunare la Arcer-Palan-
ca ; Lomul, se varsa linga Lom-
Palanca; Ogostul se varsa in
fa$a Jiulul ; Ischerul se varsa
in fa^a orasului Corabia ; Vidul
se varsa in fa^a Izlazului. Osma
se varsa in dreptul T.-Magu-
rele. Iantra se varsa in fa{a ri-
ului Vedea si Lomul format
din Cara-Lom si Ac-Lom se
varsa in Dunare la Rusciuc.
Top acestiafluenp, pe dreapta
Dunarel, afara de o parte a
Timoculul pn de 1 Bulgaria si isl
au obirsia in masivul Balcanic.
Din Dobrogea, Dunarea pri-
meste urmatorii afluenp : Cerna-
voda, Boascicul, Romanul si
Pecineaga.
Afara de Prut, nici-unul din
acesti afluenp al Dunarel in
basinul inferior nu sunt naviga-
bili; ast-fel Dunarea este sin-
guraartera navigabila a Romi-
niei, care o uneste cu Occi-
dentul.
Bittyl e Dunitrel. — Dunarea, re-
tragindu-si mereuapele si schim-
bindu-sl dec! treptat albia, a for-
mat pe terenul ei sting, chiar
pe Terasa Danubiana o mulpme
de lacuri sau balp, pe carl le
alimenteaza in timpul inunda^i-
unilor. Aceste lacuri, mai ran
la intrarea Dunarei in fara, in-
cep a se inmul^i treptat si, intre
Borcea si Dunare precum si
intre Dunarea- Veche si Duna-
rea- Vapoarelor, suntatit dedese,
in cit aceasta regiune a fost
numita de locuitorl Balta.
Lacurile Dunarei facind parte
din judetul Mehedinp, sunt : Ba-
top, Patulele, Gruia, Pristolul,
Girla-Mare, Girla-Mica si Salcia.
De judetul Dolj, fin lacurile :
Maglavit, Tunari, Piscul, Desa,
Rastul, Bistre^ui si Nedeia, in
care se varsa Desnafuiul.
De jude^il Romanap, fine la-
cul Potelul.
De judetul Teleorman \\n la-
curile : Berceluiul si Suhaiul, in
care se varsa riul Calma^uiul.
Lacul Suhaiul se scurge prin
doua bra^e : unul spre V., care
se varsa in lacul Cioara si altul,
care ese din Suhaiu la Zimnicea
si se varsa in Vedea.
In dreptul jude^ulul Vlasca,
Hosted by
Google
dunArea
288
DUNAREA
Terasa Danubiana este udata
de maT multe bra^e ale Duna-
re!, carl cuprind, intre ele si Du-
nare, o mul^ime de balp. Ast-fel
lacul Dur^ din care pleaca mai
multe brafe neinsemnate, girla
$overliul si Viroaga. Intre a-
ceste ape si Dunare sunt lacu-
rile: Gradistea si Lacul-Mare.
Brafele Comansca si Mocansca
pleaca de linga Zmirdan si se
intind pana linga lacul Greaca.
Intre aceste brafe si Dunare
sunt mai multe bal^i, intre cart
cele mat insemnate sunt : Pe-
trosani, Pletrisul, Malui, Slobo-
zia, Cioroiul, Frasinul, Baneasa,
Gostinul, Pfetrile, Pueni, Ma
hirui si Balta-Lata.
De jude^ul Ilfov \\ne lacul
Greaca (Iezerul-Grecilor), care
comunica cu Dunarea prin bra-
{ul Mura.
De jud. Ialomi^a $in lacurile :
Mostistea, Boianul si Iezerul-
Caiarasi, la V. orasului Calarasi,
loc care are o suprafa^a cam de
50 kil. p. ; isl scurge apeie sale
in Borcea la marginea orasului
Calarasi prin canalul Jirlaul. A-
cest lac, cind apele sunt man, is!
mareste suprafafa revarsindu-se;
iar in timpul scaderilor apelor
retragindu-se, formeaza spre V.
japseie : Lungile, $erpariile, Fa-
caria, Molan, Dara si japsa Der-
fului. La S. iezerului Calarasi,
pe malui sting al Dunarei, sunt
japseie : Sapatul, Riiosul-cel-Ma-
re, Bani^a, Rotundul, Riiosul-
cel-Mic si Nica ; lacurile : Gra-
distea, Plaghiosul si Melcui. In
insula Ostrovul este japsa Lata
si privalul Lungul.
Intre Borcea si Dunare, din
dreptul Calarasilor pana la bra-
ful Riul, sunt lacurile : japsa Ca-
racuda si Sclabosul, lacul $aro-
gul, japseie Iu{i, Larga, Herghe-
legiulsi Copaia; lacurile Suceava,
Plominoasele, Tinosul, Balanul
si Lisifa ; japsa $tirbul ; lacul
Plosca ; Japsa-Lupului, a-Carami-
zilor, Cioroiul, Bumbacoaia, Ti-
nosul-Mare, Tinosul-Mic si lacul
Lupoaia.
In insula Talchia-Mare sunt
lacurile : Zatoaca-Larga, Zatoa-
ca Lata, Vicleana, Preotesti, Cra-
cii-PreoteseT, Turciturile si Istri-
carul.
De la bra^ul Riul si pana la
unirea Borcei cu Dunarea avem
lacurile : Matasa, in dreptul insu-
leT Strimbul-Mare, japseie: Tinga-
nul, Vlasceana, Ghencea, Mislu-
iul, Bahitele, Buta, Guinea, Bi-
volului, Covrigul, Japsa-Lata,
Uiuiasul, Uiuia-Mare, Mierloaia-
Mare, Mierloaia-Mica,Popa-Mare
siPopa-Mica, Salcia, Minguieasa,
Portita, Covurluiu, Bordoasa,
Codoaia, Girla-Lunga, Cirtalele,
PoeneleJapsa-lui-Mos-Gheorghe,
Patrarul, Tinoasa, Gavanelele,
Strimbele, Banuglavul, BalieT,
Minciuna, Albele, Gropile-Albe,
Parusa, Rotunda-Mica, Rotunda
Mare, Plostina, Cacata, Salcuta,
Tigaia, Ca^inurile ; lacurile: Mus-
tacioara, Blestema^iile-Man, Bles
stema^iile-Mici; si Mazararul; jap-
seie: Griveiul, Codescul, Radulea,
Butucul, Zatonul, Vtnja-Mica,
Vinja-Tinara Vinja-Batrina, Tu-
dorichei, Chinurile, japsa Oboruf ,
Japsa-Lata, Brinzisul, Catunul-
PlopuluT, Babele-Fetestilor, Ba-
bele-Dudestilor, Japsa- cu-Salcie,
Vergul, Iezerului, Epure, Giolea,
Stimbul, Potcoava-Mica, Potcoa-
va-Mare, Dalia, Lacul-Rotund,
Japsa-lui-Mos-Craciun, Cercora-
da, Iezerui-cel-Mare; lacurile: Po-
paslic, Mistrea^a, Berleasca Pie-
troaele, Strimbele, Stincia, Stin-
coaia, Iazul, Cabalul, Latimea,
Iezurul-cu-Butuci, Beutui, Ra{o-
iul, Pirlitura, Iezerul, Iorga, japsa
Iorga, Gitul-Stinei, Le^a, Strigo-
iulul, Beutul-luI-Dobrica, Japsa
cu-Papura, Dogoreaia, Inturci-
mure, Gavane, lacul Ciocloave;
Beutul-Ceganilor, pe malui Bor-
cei aproape de satut Cegani ; la-
curile Beutul-Girlei, Beutui- VieT,
si Beutul-Satenilor, in fa{a Os-
trovuluT-BorceT; Iezerui-Bruncie,
Brozea,Ciocanul-Mare, Ciocanul-
Mic, Tinusul, Sfredelul ; Japsa-
Lunga, Cameni^a, Ciortanasul,
Zainoi^a; lacul Gaibunisul in Plop
soarele;japsaBatiste ; iezerul Cai
matei, Rotund, Cu-Papura, Finti-
nele, CazaculuT,Butoiul, Frumos,
Gemenele; lacul Pajera, Iezerul,
Catunul, Iazuri, Mosia; lacul Ti-
mosul,Grumazul,Racul, Cocosul.
Pe malui sing ai Borcei sunt bal-
tile: Matasa, Butucoasa, Ghisica,
Papureanca; lacul Bentul-Mislel;
iezerul Mocirla, Lacu-luT-Musat,
Balta si Ruptura.
De jude^ul Braila ^in lacurile :
intre Dunare si canalul Manusoa-
reT: iezerul Chitulusca, Alghiso-
gul-Mic si Alghisogul-Mare ; intre
Dunarea- Vapoarelor siBra^ui-Vil-
cea: iezerul Festilele, Vulpasi,
Begul, Jigara, Balaia, Gisca, Ca-
catna-Cojoacele, Dobrele, Untea,
Catiunul, Melintului, Catunul-lui-
Toasa,Zbenghiosu,Hirlacul, Cur-
cubeul, Sinetele, Lupoiul, jap-
sa Conciul, Cortelea, Cotoiul;
lacurl: Ciontoiul, Soarecele, Stu-
panul, Mosolea Plinge-Bani.Strim-
bul,Japsele-de-SusJapsele-de-Jos.
Intre Cremenea si Cracanelul,
iezerul Sinfanul, Chiorul si Cion-
toiul; intre Dunare si bra^ul
Lata, iezerul Fundul-Mare, Ieze-
rui-lui-Stan si iezerul Chirloaia.
Intre Dunarea Vapoarele si Du-
narea - Veche : Iezerul - Zoanei ,
Pesceana, ai-Ciucului, Leba-
doiul, Rosea, Japsa -Porcului,
Stochi^a, Brezoiasa, Lacul -Lu-
poiu, Lupoiasul, Lesteghil, Tar-
mul, Roiul, Ca^uiul, Forfoita,
Catinul-Lung, Catinul-Mlajei, la-
cul Mandalacele, lacul Bolda,
Catinul-Boaca, Catinul-SoareciT,
Babele, al-Oiior, Lacul-Rotund,
lacul Broasca, Gisca, Vulturile,
Glavanelele, Glavanelele - Tur.
Hosted by
Google
DUNAREA
289
dunArea
cesti, Cornoiul, Tucuzoaca, Pot-
coava, Boule^ul, Zalopul, Scroa-
fa, Gameciul, Gai^ele, Tupuzo-
iul, Cojocarul, Titiloaia, Catinul-
liu-Pana, balta Balaia, batta Ba-
te?, iezerul Bordei, balta Trufas,
iezerul Cucuva, balta Cateana,
Moara - Buna, Ciulinii eel - MicT,
Ciulinn - eel-Man, Visan ; lacul
Noroaele,Noroiul-Mic, Ma^oaele,
Lungule^ul, Noroiul-Mare, Ro-
tundul, Misaila, Cociul, Bordeasa,
Serban, Bobocul, Frau^a, Raz-
ne^ele, Catinul Repejoasa, Cati
nul-Oilor, Ma^ele, lacul Babaiecul.
Catinui-Biindul, Mares, Negrul-
Berbecul, lacul Fusarul, Cati-
nul - Stamate, Catinul Deioaia,
lacul Orbul, Dragusul, Boboc,
Zeciuiile, Borcanul, Lopata, Ne-
graia, Frunza, Balaia, P&{in,
Orza, Ghiolul-Gemenele, Ghiolul-
Micsunelele si Ghiolul-Borcea.
Pe stinga Dunarei-Vapoare-
lor sunt : Lacul Butoaele, Po-
pilele, Popa, Luncos, Boul, Ro-
su, Gluja, Budurul, lacul Na-
ianu, Gageana, Ghionea, Botea,
Lacul -lui-Ghetan, lacul Bratu-
loasa, Gropile, balta figan-
ca, Lacul-Dulce, Lacul - Sarat,
si iezerul Ra^oaele.
De jud. Covurluiu tine lacul
Bratesul.
De jud. Constanta {in lacu-
rile: Girli^a, Oltina, Beilicul,
Mirleanul, Vederoasa, Limpezi-
sul, Sarpul, Baciul, Cochirleni,
Cara-Su, Purcare{, Ramadam,
Fibrina, Domneasca - Mica si
Domneasca-Mare, Slateia, Ro-
tundul, Groapa-CiolanuiuT, Ma-
zilic-Ghiol si Baroiul.
De jud. Tulcea {in lacurile
pe maiuldreptal Dunarei : Tur-
coaia, Igli^a, Carcaliul, Poreilor.
Henelor, Orbul, Stanimir, Mo-
canuluT, Plosca, LatimeT, Jijila,
PopineT, Crapina, Piatra-Cacata,
Capaclia, Rotundul, Saon si
Parches. Pe malul drept al
bra^ului Sf. Gheorghe : lacurile
Zaghen, Malcoci, Moru-Ghiol,
Belciug, Cruclic, Ostrovoc. Intre
bra^ul Chilia si Sulina sunt la-
curile : Rosu, Saoca, Ghido, Co-
raciuluf, Simiroea, Han{u, T&ta-
reni, Costin, Bacim, Fortuna,
Liteanca, Tatanir, Sliboca-Su-
hatu, Batacut, Triozorul, Gablo-
vata, Bogda-Proste, Raducului,
Babina, Saon, Mati^a, Lopatna,
Rosea, Velichi-Merchei si Do-
vinca-Merchei. Intre bra^ul Su-
lina si Sf. Gheorghe lacurile :
Gorgova, Obretin, Uzlina, Isa-
cov, Erenciuc, Puiuie{, LumineT,
Puiul, Ghiolul-Rosu, Rosule{,
Solonetia si Saraturile.
Pe teritoriul rusesc, lacurile
tributare Dunarei sunt: Cahul,
Cartal, Cogurluiul, Ialpugul si Ca-
talpugul.
Toate aceste lacuri, ca si Du-
narea insasT, produc anual e-
norme cantita^i de tot soiul de
peste : morun, nisetru, crap, etc.
Cega Dunarei is! pastreaza si
asta-zf renumele din anticitate ;
cele mai multe bal{T sunt aco-
perite cu stuf de trestie si pa-
pura.
Ostroauele Dunarei. — In cur-
gerea sa, Dunarea da nastere
la numeroase insule sau ostroa-
ve. Cele ma! principale coprinse
in eel din urtna basin al sau
sunt urmatoarele : Ada-Kaleh,
in vale de gura Cernei; impor-
tanta pozifie milirara, aflata pe
punctul de intilnire a celor trel
frontiere riverane, Rominia, Un-
garia si Serbia, asta-zl ocupata
de o garnizoana austriaca. In
vechime aceasta insula a jucat
un mare rol in razboaiele din-
tre Austria si Turcia, fiind veci-
nic obiect de ocupa^iune intre
aceste doua popoare.
Mai la vale de aceasta, in-
sule mai principale in care se
{in pichete de paza a granite!
{arei apar^inind jude^uiui Mehe-
din{i sunt : insula Halu, numita
in vechime Insula-BanuluT, este
asezata in fa{a satulul sirbesc
$ipu. Numirea de Banu i s'a
dat fiind-ca aci era locul de dis-
trac^ie al Banulul SeverinuluT;
este celebra prin lucrarile de
arta si ruinele ce se vad in ea ;
se mat numea si insula Clado-
veif. A fost locuita, iar asta-zl o
lucreaza locuitorii din Gura-Vael.
Insula Dudasi, Gura-Vael si $i-
mianul, in intindere mare, in-
cepe mai jos de podul lul Tra-
ian si {ine pana la comuna cu
acelasi nume de care apar^ine ;
ea este locuita\ Insula Corbul
sau Corbava (slav), are o supra-
fa{a de 2400 pogoane; renu-
mtta pentru zidurl si alte ram&-
si{e romane; are 60 de familii
si {ine de Batofi, plasa Blahni^a.
Insala-Mare, 4400 pogoane, {ine
de comuna GogoseT, pi. Blah-
ni{a. In aceasta insula sunt ur-
matoarele batyi cu peste : Balta-
Nisipului; Balta satulul; a-Bra-
nistel si Balta-Prunisorului ; a-
pol vin insulele : f iganasul, Os-
trovelul, Girla, in dreptul com.
Pristolul, Florentinul si Ceta-
tea (sau Gomotazinitza). — MaTla
vale, apar^inind jud. Dolj, sunt
insulele: Calafatul (Independen-
£a), Coscoava, Golul, Chichine-
tele-Mare, Chichinetele-Mic, Bog-
dan, Cinepa, Acalia, Lomul,
Chichinetele, Galona, Satanul,
Alimanul, Marco, Capeni^a, la
gura Jiului, Prutul-Mare, Girlifa si
Gatonul, m dreptul Jiului. — De
la gura acestu! riu si pana la
gura Oltului, insulele facind par-
te din jude^ul Romana^i, sunt:
Domni^a-Balasa, Papadia-Mare,
Papadia-Mica, Prundul, Corabia,
Chichinetele, Surlul, Cilnova^ul,
Imbra, Ciulni^a, Barda, Plopi,
Catina, Garcovul, Circiui, Os-
trovul-Sirbilor, Chichi netele-de-
Izlaz, Izlazul si Izlazul-de-la-Olt.
De la gura Oltului si pana la
gura Vedei, insulele facind parte
b!)Gx:i Marele D.c(<onar G<oyra/lc Vol. lit.
87
Hosted by
Google
dunArea
290
DUNAREA
din jud. Teleorman, sunt: Cio-
roiul, Belina la S.-V. comunel
Cioara, acoperita cu zavoae de
salcie, Birsica, Luta, Tingineaua
si Batinul. — De la gura Vedei
pana in dreptul Iezerului-Greci-
lor, insulele facind parte din ju-
de{ul Vlasca, sunt : Dinul (2
insule), Boatinul, Camediul, Pir-
gaiul, Nisipul, Ramadan, Ostro-
vul-Lung, Cioroiul, Mocanul ,
Prund tl, Lungul-PopiT, Grindul-
luI-Marin, Flaminda si insula Sf.
Gheorghe (sau Giorgio), de unde
si-aluatnumeiesiorasul Giurgiu,
in fa{a caruiase gaseste; aceasta
este insemnata, in analele {arei
prin pozi{ia sa strategica ce in
trecut a ocupat. In aceasta in-
sula a fost o ceta{ue tare care
a fost legata printr'un pod fix
cu orasul care pana in 1829 a
fost cetate tare, sub TurcT ; mat
in urma dupa trecerea Giurgiu-
lul in posesiunea Rominiel, cu
stricarea fortifica{iunilor s'a stri-
cat si ceta{uia si podul ; insula
chiar e aproape sa dispara prin
lucrarile de canalizare ce gu-
vernul executa in bra{ul Du-
narei dintre insula si oras. — MaT
la vale, insulele facind parte
din jude{ul Ilfov, sunt: Ostro-
vul-Becheru, Ostrovul-Mare si Ai-
bina. — De jude{ul Ialomi{a {in
insulele : Scurtul, §oimul, Strim-
bul - Mare , Rupturele , Puiul ,
Strimbului, Cuiul,MusatuluT, Fer-
mecata, Atirna{i, Ostrovul Chi-
ciul, Gisca, Vaca, Constantin
si Ostrovul-VarsatureT. In bra-
{ul Borcea sunt : insula Malca-
ne{ in fa{a satului Cioroiul si
Ostrovul-Borcel, format de bra-
{ul Zavalul. — De la Silistra pana
la Hirsova, insulele apar{imnd
jude{ulul Constanta sunt: Hopa,
Pastramagiul - Mare , Pastrama-
giul-Mic, Pacuiul-Lare, Pacuia-
sul, Pacuiul-lui-Soare, Tilenia-
Mare, formata de bra{ul Plosca,
Ruptura-TalchieT, Ostrovul-Tur-
cesc, insula Iepurasul, Ceacirul,
Talerul, Ostrovul-Lung, format
de bra{ul Veriga, insula Hinog,
ostrovul Troina siTroina-Mare,
ostrovul Seimenii-Marl, Ostro-
velul, Ostrovul-TareT, Boascic,
ostrovul Zaval si Balaban, for-
mats prin bra{ul Balaban, os-
trovul Alionte, format prin bra-
{ul Alionte; apoi insulele : Sisca,
Serpenjia, Dosanele si Chiciul,
devenite rominesti de la ane-
xarea Dobrogel si insula Ghiz-
danesti in fa{a satului cu ace-
lasi n'ime. — In bra{ul Dunarea-
Veche, insulele can tin dejud.
Constanta, sunt : Ostrovul-Pas-
trameT, format de Veriga-Pas-
tramei si insula Ostrovul, in
fa{a satului Ostrovul. —In bratul
Dunarea-Vapoarelor, insulele, fa-
cind parte din jud. Braila, sunt
Ostrovul-Grindului, Orbului, for-
mats prin bra{ul Pasca ; Insula-
LupuluT, coprinsa intre bra{ele
Stanca si Arapul ; ostrovul Bra-
tusa, format de bratul Stan-
ca si Bratusca; Chiciul-Popei,
formata de bra{ul Chiciul-Popei.
In Dunarea-Veche, de jud. Bra-
ila {ine Ostrovul Detunatul for-
mat de Veriga-Detunatul. — In
sulele din bratul Dunarea-Veche,
si facind parte din jud. Tulcea.
sunt : Ostrovul Chiciul-Bede-
loiu si Chiciul-lui-Mos-Dobre.
In bra{ul Chilia, ostroavele
Chisli{a, Cofa, Solone{, Catinca,
Maciuca, Soiomonoy silarmacov
{in de Rusia; iar Tatarul, Daller
(2 insule) Cemeofcasi Babina {in
de Romtnia. De la Vilcov (port
rusesc), bra{ul Chiliei formeaza
o noua delta cu 12 guri si for-
meaza insulele : Belgarod, Ot-
ceacof, Ancodinovo, Otnoino,
Pesceanoi, Stambul, Cuban si
Popina, din carl numat Popina
este romineasca.
In bra{ul Sulina nu e nici-o insu-
la. Bra{ul Sf. Gheorghe formeaza
la gura sa insula Ostrovul. In-
tre bra{ul Chilia, bra{ul Sulin a
si Marea-Neagra se afla Insula-
Letef ; iar intre bra{ul Sulina
si bra{ul Sf. Gheorghe, insula
Sf. Gheorghe; amindoua aceste
insule de si cuprind suprafe{e
intinse, in mare parte sunt aco-
perite debal{T si sierpuite de nu-
meroase canalurL De la Orsova
pana la gura Timocuiui, os-
troavele care {in de Serbia cele
mat principale sunt: Sipul, Ca-
ratas, Vaiuga, Ostrovul Bor-
deiului^i Grabovi{a. De la gura
Timocuiui si pana la Silistra, os-
stroavele apartinind BulgarieT,
cele mat principale sunt : Ma-
naful, Setzeanu, Glani{a, Davalea-
nul, Gomori{a, Tansan, Colnis-
vezul, Baclechea, Eritcum, Pi-
comn, Uagarichtch, Velina, Ni-
sipul-Nou, Baleogul, Gvardinul-
Mare, Gura-IantriT, Ostrovul-In-
gust si Carisa.
Mai toate aceste insule ale
Dunarei sunt acoperite cu za-
voae de salcie, plop, anin si
parte cu stuf; numai in insula
Letei si Sf. Gheorghe se vede
crescind Stejarul; ast-fel paduri
de stejar se afla in InsulaLetei
si \n insula Sf. Gheorghe, pa-
durea Cara Orman. Parte din
aceste insule sunt si cultivate ;
si aproape toate adapostesc
mat toate soiurile de pasari sal-
batice si animale fieroase: lupT,
vulpl, pore, mistre{T, etc.
Navigabilitatea pe Dun&re. —
Dunarea, care dupa Volga este
eel mat mare fluviu din Europa,
constitue cea mai insemnata
cale naturala. a continentului
European catre Orient. Din toate
timpurile ea a servit de cale
de comunica{ie riveraniior si
popoarelor care s'au stramutat
din Asia in Europa. Navigabi-
litatea cu vapoare abia a inceput
insa, in anul 1828, cind, doi
Englezi, dobindind la Viena pri-
vilegiul de a construi un vapor,
Hosted by
Google
DUNAREA
291
DUNAREA
puser£ primele baze naviga^iunel
moderne. La inceput, acest va-
por nu circula mat jos de Pesta;
catre anil 1838 erau deja 7
vapoare care scoborau in jos
de Pesta. Trecerea Por^ilor-de-
Fier insa, erea considerate ca o
piedica a scobo:ireI vaselor din
susul Dunarei. In acel an, se
facu prima descindere a vaselor
peste obstacolul Por^ilor-de-Fier.
De atuncl Compania« Lloyd », din
Triest stabili un serviciu de na-
vigate pentru transportul ca-
latorilor si al marfurilor pe Du-
nare pana la Gala^i. In Congresul
de la Paris, in i856,fu instituita o
Comisiune Europeana a Dunarei
cu sarcina de a deschide si a
desvolta naviga^ia fluviuluf catre
Mare ; iara mai apoi, in Con-
gresul din Berlin de la 1878,
Austro-Ungaria ramiind insar-
cinata ca sa inlature obstacolul
de la Por{iie-de-Fier, si lucrarile
in acest scop Mind terminate,
navigabilitatea fluviulu! in Ro-
minia nu mai prezinta nici o
dificultate, afara numai, de ne-
siguran^a adincimei mai ales
in timpul apelor mici(vezi § A-
dincimea Dunarei), precum si
lipsa lucrarilor de arta prin cite-
va porturi mat mici pentru a-
bordarea vaselor mai cu inles-
nire. Naviga^ia pe Dunare se
face atit cu vapoare cit si cu
vase cu pinza. Pe linga vapoa-
rele marine! militare a Romi-
niel si a flotilei sale comerciale,
mai circula, pe Dunare, vapoa-
rele societa^ei Austriace si'Ru-
sesti, precum si alte vapoare ale
diferi^ilor armatorl riverani si
din toate parole lumei.
Naviga^ia pe Dunare se face
in tot timpul, afara de iarna
pe timpul inghe^ului si al slo
iurilor (vezl inghe^urile Duna-
rei si varia^iunea inaltimei ape-
lor Dunarei).
Navigabilitatea pe brafele
Dunarei. —La congresul din Pa-
ris, la 1856, gurile Dunarei s'au
pus sub ingrijirea unei Comi-
siunl Dunarene Europeana care,
stabilita la Gala^i, are sarcina
de a asigura navigabilitatea la
gurile Dunarei. Actualmente na-
viga^ia la gurile Dun&rel st& cum
urmeaza:
Braful Chilia, de si se varsa
in mare prin 12 gun, nici una
nu e accesibila bastimentelor de
o imersiune mat adinca de 4 — 6
picioare. Acum, in timpurile din
urma, se silesc Rusii a face na-
vigabil canalul Occeacof pentru
ori-ce vase, cu toate impotrivirile
Comisiunel Dunarene.
Braful Suliua, de si nu e mat
lat de 180 m. si de si volumul
apelor sale e mai mic de cit
a celor -l'alte bra^e, a fost ales
de Comisiunea Europeana a
Dunarei pentru a deschide si 1
a desvolta naviga^ia fluviulu!
catre mare. Lucrarile de indrep-
tare insa nici azta-zi nu sunt com-
plect terminate, totusi,cele exe-
cutate sunt atit de insemnate
in cit azta-zi pot intra in fluviti
vase carl calca in ap& p&na la
7V2 m. si can pot purta in ma-
gaziile lor 2500 tone marfa.
Braful Dunclvdful e naviga-
bil pentru bastimente de mic
tonaj.
Braful Sf. Gheorghe nu este
navigabil din cauza ca, la gura lui,
adincimea nu e nici de 2 m. De-
altmintrelea regiunea ce el stra-
bate fund mlastinoasa si insa-
lubra, ^armurile bra^ului nu sunt
locuite si ast-fel naviga^ia sa nu
este impusa de interese locale
de cit pentru a deservi pesca-
riele lacului Razelm.
Brafele Borcea si Riul- sunt
navigabile pentru vase mid. Pen-
tru ca vasele sa poata urma firul
apel, in anumite locuri sunt an-
corate in Dunare, ceea ce se chia-
ma giamandure vapsite, fie cu
rosu, fie cu alb, carl plutesc si
arata calea.
Domnul Hartley, in memorial
sau, arata ca in 21 anl, 1865 —
1886, gurile Dunarei la Sulina
au inghefat 49 zile pe an, asa
ca vasele nu pot intra pe Du-
nare. Prin Regulamentul Comi-
siunei Dunarene se interzice
intrarea vaselor in Dunare de
la 1 Noembrie pana la 1 Martie
ale fiecarul an.
Raporturile international e §i
chestiunea Dunareand. Pentru iu-
tiia oara s'a vorbit de libertatea
comerciulul pe Dunare, in anul
1798, la congresul de la Rastadt.
O nota a ministrilor francezl, re-
lativa la libertatea navigatiunel
pe Rhin, scotea la iveala si do-
rinfa de a se face libera navi-
ga^iunea si pe cele-1'alte fluvil
marl ale Germaniei, mai cu sea-
ma pe Dunare. In 18 14, la Tra-
tatul de la Paris, reprezentan^ii
statelor s'au ocupat iar cu li-
bertatea naviga^iunil Rhinulul,
care s'a si stabilit, fara a se acorda
vre-un privilegitiriveranilor. Con-
gresul de la Viena, prin sugestiu-
nea Prusiel, reveni asupraprinci-
piilor liberale formulate in Con-
gresul de la Paris, si lasa numai
cu vintele:«Naviga^tuneapeRhin
. . . va fi libera sub raportul
comerciului», suprimind cuvin-
tele: «sub raportul navigatiunel »
ceea ce implica facultatea de a
interzice neriverenilor naviga-
^iunea. In ceea ce priveste Du-
narea si cele-1'alte fluvil ger-
mane, Congresul din 1815 con-
fine o mo^iune, care n'a produs
nici un rezultat efectiv. Trebue
sa ajungem la Confer in^ele $inute
la Viena, in timpul razboiului
Crimeel, pentru a gasi prima
idee a unei comisiunl europene
inst'alata la gurile Dunarei cu
autoritateapana la Gala^i. Lordul
Russel discutind aceasta pro-
pozifiune, cerea ca Comisiunea
Hosted by
by Google
dunArea
2^2
DUNAREA
sa de permanenta. Unul din cele
patru puncte con^inind bazele
stabilirel pace! intre Rusia si
Poarta in 1854, convenite intre
Franca, Austria si Marea Bri-
tanie, zicea ca naviga^iunea Du-
narei la gurele sale sa fie libera
de orT-ce piedica si supusa apli-
ca^tunei principiilor consacrate
prin actele Congresului de la
Viena. Articoiele 15 — 19 ale
Tratatului de la Paris, din 30
Martie 1856, se rapoarta la liber-
tatea naviga^iunei pe Dunare.
Articolul 15 ft aplica regulele
puse prin actul final de la Viena.
Art. 16 — I9stipuleazacrea{iunea
unel Comisiuni Europeene tern-
porare cu autoritate legislative,
si a unei comisiuni riverane
permanenta cu autoritatea exe-
cutive.
ComisiuneaEuropeana trebuia
se dureze numai doi ant si co-
misiunea riverana sa succeada
celei d'lntil si sa fie permanenta.
Prevederile Congresului nu s'au
realizat. Comisiunea europeana
prelungita de mai multe on,
prin Conferin^a de la Paris din
1865, prin Conferin^ade la Ber-
lin din 1 87 1, prinTratatul dela
Berlin din 1878, si a vazut asi-
gurata existenfa pentru 21 anT,
incepind din 1883, si comisiu-
nea riverana compusa din Wiir-
temberg, Bavaria, Austria, Tur-
cia, Rominia, n'a reusit nic! o
data a func^iona, de si n'a fost
suprimata intr'un mod explicit.
S'a reunit la Viena si a elaborat
un proect de regulare anaviga^iu-
nei (1857), daracest regulament,
care interzice cabotagiul neri-
veranilor, Inlaturat in Conferin^a
de la Paris, a ramas in sus-
pensie, fara sa se fi decis dea
fi suprimat. In realitate, ce s'a
petrecut era conform nature!
lucrurilor ; sistemul european din
1856 era bun si sistemul rive-
ran era rati ; regimul navigate?
dintre Donauwerth si Ratisbona
nu putea sa aibe vre-un raport
cu naviga^iunea maritima de la
gurele Dunarei. Congresul din
Berlin (1878) a in^eles acest lu-
cru. Inaintea acestui tratat tre-
bue se men^ionam Tratatui din
27 Februarie 1871, regulat prin
Conferinta de la Londra, care
autoriza pe to^T riveranii de a
percepe taxe pentru rambursa-
rea si intre^inerea lucrarilor ce
trebuiati sa se execute la Por-
^ile de-Fier si Cataracte ; trebue
a reaminti de asemenea nego-
cierile, car! au avut loc in ti in-
put razboiului ce s'a terminat
prin Tratatui de la Berlin, in
cea ce priveste neutraliza^iunea
Dunarei. Congresul din Berlin
a luat m privinta Dunarei mai
multe deciziuni : 1. Austro Un-
garia este singura insarcinata cu
executarea lucrarilor destinate a
face sa dispara piedicele ce na
viga^iunea intilnea la Por^ile
de-Fier si la Cataracte. Aceasta
masura nu este buna de oare-ce
Austro-Ungaria n'are suverani-
tatea de cit pe unul din cele
doua maluri, si aceasta in sus de
Por^iie-de-Fier ; unde sunt rive-
rane Serbia si Rominia era
mai bine de a se fi pastrat dis-
pozitiunile Tratatului din 1871,
care confia aceasta misiune
tuturor riveranilor. — 2. Art. 53
decreta extensiunea Comisiunei
Europeene pana. la Gala{i, dar o
facu intr'un mod neindestulator,
neintinzindde la inceput puterea
sa pana la Braila, cea ce se facu
in 1883. Acelast art. 53 confirma
puterile Comisiunei, referindu-se
la o intelegere ulterioara in ceea
ce priveste durata ei ; aceasta
dispozi^iune a fost foarte neferi-
cita, cadf daca s'ar fi terminat
indata cestiunea duratei, n'ar
fi urmat, in 1883, a se face
concesiun! suparatoare Austriei
si Rusiei, pentru a ob^ine con-
sim^imintul laprelungirea comi-
siunei devenita acum indispen-
sabila. — 3. Congresul confirma
principiul liberie! naviga^iunei
pe Dunare si decreta distru-
gerea tuturor fortare^elor situate
pe malurile sale de la Portile-
de-Fier pana la gurile sale (art.
52) ; bastimentele de razboiu nu
vor putea plutipe Dunare la va-
le de Por{ile-de-Fier, afara de va-
sele usoare destinate politiei flu-
viale si serviciului vamilor. — 4.
Cea mai buna decizie luata prin
Congresul de la Berlin a fost
admisiuneaRominieiin Comisiu-
nea dunareana (art. 53). 5. In
fine, Tratatui din Berlin, in con-
tra parerii plenipotentiarilor Aus-
triact, a modificat dispozitiunea
Tratatului din Paris, 'care sus-
tineaca regulamentele sa fi& uni-
forme pentru intreaga Dunare,
de unde incepe sa fie naviga-
bila si pana la gurile sale. Mai
sus de Gala^i, unde se oprea
ac^iunea directa a Comisiunei
europene, si in jos de Por^ile-
de-Fier, s'a stabilit o zona in-
termediara, unde regulamentele
trebuesc puse in armonie cu a-
celea ale Comisiunei europene.
Regulamentele acestei zone in-
termediare vor fi elaborate de
Comisiune, careia 11 se vor adaou-
ga delega^ii l^armurenilor acestei
zone intermediare, adica Sir-
bii, Bulgarii si Rominii. In fine
Tratatui din Berlin, ca si eel din
Paris nu acorda nici unui rive-
ran, pe ori-care parte a Dunarei
ar fi, nici preziden^ia, nici pri-
vilegii.
Impar^irea Dunarei in zone
era o idee ingenioasa, de oare-ce
Dunarea e un fluviu, ce este dife-
rit la gurile sale de ceea ce
este la izvorul sau, sau m par-
tea mijlocie. Dar zona interme-
diary crea un mare numar de
greutafi, can ocupara deliberati-
unile Comisiunei europene intre
Hosted by
Google
dun Area
293
dunArea
1879 si 1882. In adevar, daca
singurii^armuren! aizonei inter-
mediary creata prin art. 55,
sunt Sirbii, Bulgarii si Rominii.
Austro-Ungaria, care n'are nici
o palma de pamint intre Por-
tile-de-Fier si Gala^i, are in a-
ceasta zona marl interese comer-
ciale si trebuia neaparat sa par-
ticipe la reglementa^iune, de
oare-ce tratatul din 1878 nu pre-
vazuse acest lucru. O a doua
greutate venea din aplica^iunea
regulamentulu! ; odata regula-
mentul facut, cine trebuia sa-1
aplice ? Tratatul din Berlin nu
spune nimic de ac, asta ; dupa.
principii, riveranil singun au
puterea de al aplica. A lucra
alt-fel, era de a viola de odata
si dreptul natural si dreptul cu-
tumiar. De la 1879 pana la 1884,
Comisiunea europeana, a discu-
tat un avant-proiect pentru re-
gulamentele privitoare Dunarei,
intre Gala^i si Por^ile-de-Fier :
o comisiune compusa din 3 de-
legati a! statelor neriverane
(Germania, Austria si Italia),
prezinta la 12 Maiu 1880 un
avant-proiect, care instituia o
comisiune mixta, in care Austro-
Ungaria avea preziden^ia cu voce
preponderant;! in caz de diver-
gent. Masurile aplica^iune! sa-
crificau aproape drepturile teri-
toriale ale statelor ^armurene,
in profitul Austriei ne^armu-
reana, care is! atribuia toata au-
toritatea. In Decembre 1880, de-
lega^i! SerbieT si a! Bulgariei
fura admisi a lua parte la dis-
cu^iunea Comisiune! Europene
(unde Rominia figura de la
1878). Rominia, prin glasulco-
lonelului Pencovici, declara ca
art. 55 nu are de cit o singura
interpreta^iune : «Elabora£iunea
regulamentelor decatre Comisiu-
nea Europeana, asistata de de-
lega^i! statelor {armurene ; apli-
ca^iunea acestor regulamente
prin chiar aceste state; supra-
veghiarea aplica^iune! prin Co-
misiunea europeana ». Discufiu-
nea era dinainte nefolositoare
prin aceasta opozi^iune a Ro-
minie! de a face din Dunare un
fluviu eminamente german ; o
propunere a delegatulu! Fran-
ciei, d. Barrere, aduce sfirsitul
desbaterilor fara insa a intruni
unanimitate. §tiind ca nu va pu-
tea triumfa asupra deciziune!
luata de marile puter!, Barrere
incerca de a atenua omnipotent
ce voia a se da Austrie! asu-
pra zone! intermediare in de-
trimentul {armurenilor si in con-
tradic^iune cu Tratatul de la
1878. Proiectul sau lasa sa sub-
siste introducerea unu! ne^armu-
rean (Austria) si preziden^ia sa,
insa ii retragea vocea preponde-
rant^ ; mai adauga apoi aceste!
comisiun!, un membru din Co-
misiunea europeana, ridictnd la
5 numarul membrilor eT, per-
mi^ind ast-fei a se putea ob^ine
o maioritate fara voce prepon-
deranta. Rominia iar refuza a
se uni cu acest proiect si pro-
puse, fara izbinda, o comisiune
de supravegheare ; to^i ceM'ah:!
delegafi, intre carl si ace! ai
Serbie! si Bulgariei primira pro-
iectul Barrere. In Februarie 1883,
o conferin^a se reuni la Londra
pentru a se hotari asupra exe-
cutant art. 55 din 1878. Con-
ven^iunea din 10 Maiu 1883
confine 4 dispozi^iun!: i)Juris-
dic^iunea Comisiune! europene,
va fl intinsa pana la Braila, port
romin, frequentat de marea na-
viga^iune maritima (articolul in-
tiiu) ; 2) Puterile Comisiunei eu-
ropene sunt prelungite pentru o
noua perioada de doua-zeclani;
Germania, < Austro-Ungaria reu-
sira cu toate sfor^arile Marei-
Britani! si Franciei de a impie-
dica conferin^a sa decida per-
manent sindicatului European
(art. 2); 3). Rusiava putea, sub
inaltul control al comisiunei Eu-
ropene, de a ameliora si a ex-
ploata impreuna cu Rominia
braful Chilia pentru distan^a
unde Rominia e in acesta parte
vecinacuRusia(art. 3 — 6); acea-
sta facultate recunoscuta Rusiei,
implica si pentru Rominia faculta-
teadeadeschidebra^ulSf. Gheor-
ghe, coprins numa! pe teritoriul
sau. 4) In fine conven^iunea se o-
cupa cu zona intermediara (art.
7, 8, 9). Dupa Tratatul din Ber-
lin, reglementeie navigatfune!,
ale poli^ief fluviale, ale supra-
veghiereT, de la Por^ile-de-Fier
pana la Gala^i, trebuiau sa fie
elaborate de Comisiunea Euro-
peana cu asistenfa statelor ^ar-
murene. Dar regulamentele car!
au fost elaborate., n'au fost sem-
nate de Rominia si dec! nu este un
act al comisiune!. Cu toate aceste
conferin^adela Londra leexami-
na si se prepara a le promulga.
Rominia ceruse admiterea sain
conferinta care avea sa reglemen-
teze organizarea administrativa
a Dunarel-de-Jos ; dar Germania
se opuse la aceasta, pretextind
ca nu se putea pune Rominia
de o potriva cu marile puter!
si de a risca ca sa nu ajunga
la vre-o solufmne, fiind-ca cu
principiul unanimitate!, Rominia
putea opri totul prin veto al
sau ; to{! plenipoten^iarii primira
excluderea Rominiel, pe care
voiati s'o admita numal cu ti-
tlul de «invitata», insa Rominia
nu primi aceasta conduce subal-
terna. Guvernul romin persistind
in decizia sa respinse proiectul
pu^in imbunata^it la Londra,
proiect care con^inea iar prin-
cipiul admiterei unu! ne^rmu-
rean in comisiunea mixta si
conchise ca decisiunile luate de
conferinta nu puteau avea for{a
obligatoare pentru eel care nu
fusese reprezentat intr'insa.
Hosted by
Google
dunArea
2«4
DUNAREA
Aceasta e situa^ia : reglemen-
tul Dunarei-de-Jos a fostelabo-
rat si semnat de cea mat mare
parte a membrilor Gomisiunef
europene, dar el ramine literS
moarta prin faptul ab^inerei
Rominiei; nicl o masura n'a
fost propusa pentru a o face sa
primeasca deciziunea conferin-
£ei din Londra. De altfel, nu e
zor de a grSbi solu^iunea pen-
tru navigatiune. Zona interme-
dtara este deschisS comerciuluT.
Austro Ungaria beneficiaza in
cea mai mare propor^iune si
poate astepta ; amenin^area e-
xecutSrei Conven^iunei este pen-
tru ea un mijloc de acfiune a-
supra guvernulul Rominiei. A-
cum cestiunea mare in litigiti
sunt taxele de 3 lei pe tona
ce guvernul Ungar a stabilit sa
perceapa vaselor ia trecerea prin
Por^iJe-de Fier pentru a sedespa-
gubi de cheltueliie ce a facut cu
regularea navigate! in aceasta
parte a cursuiui DunSrel.
hisemniitatea comercialda Du-
narei. — DunSrea are mare in-
semnatate ca cale de comu-
nicafiune pentru rela^iunile co-
merciale pe can le inlesneste.
Ea e o insemnatS artera co-
mercialS pentru Romini, cacT
inlesneste transportul produc^i-
uniior {are! in strSinatate. Co-
merjiul eel mat insemnat ce se
face pe DunSre consta mat a-
les in transportul cerealelor,
carl, mai toate, iau direo^iunea
spre Braila, Gaia^i si de acolo
la Mare prin Sulina, iar vasele
can, vin din susul DunSre! tran-
sports in marl cantita^I pro-
ducte industriale de manufac-
ture, cSrbunl de piatra si altele.
Vasele cu pinza transports
mai multe marfuri grele cum :
piatra, lemne de construe^ e,
fleraril si altele; iar dupa dife-
fi\\ afluenp cum: Jiul, Oltul, Si-
retul, pornesc pe Dunare asa
numitele plute cu lemne de ste-
jar, si brad aduse din creeril
mun^iior. Toate aceste producte
se incarca pe vapoare, sle-
purl, caice, salupe, luntre, seici,
etc.
Dunarea se prezintS, pentru
Rominia, nu numal ca artera
principals de comunica^ie si de
scurgere in strainatate, a pro
ductelor soluluT sSu, ci incS ea
constitue si o bogS^ie insemnata
prin pestele ce con^in apele
si bal^ile sale.
In evul mediu, DunSrea era
deja o mare cale comercialS
unind Europa centrals cu cea
Orientals. DunSrea a servit tot-
de-auna ca drum de comunica
£iune atit in luptele dintre po-
poare cit si pentru transporturile
industriale si comerciale pSnS
la infiin^area drumurilor de fier.
Inainte de construirea cSilor fe-
rate in Europa, DunSrea era
singurS cale de transport intre
Orient si Occident. Ca centru
al schimbului mSrfurilor intre
aceste douS extreme ale Euro-
pe! era Constantinopole ; acolo
se aduceau manufactured din
Occident pe vase ce strabSteau
Marea-Neagra si se intorceau
incSrcate cu produsele alimen-
tare ale pSr^ilor din Orient.
DunSrea leagS M.-NeagrS cu
M.-Nordului, Constantinopolul
cu Rotterdamul, prin canalul
Ludovic, inceput de Carol eel
Mare si terminat nu de mult
de Regele Bavariei. LegStura
pe uscat s'a scurtat prin po-
dul Fetesti-Cernavoda.
Insemndtitra istorica a Duna-
rei. — Din puuctul de vedere
istoric, nicl un fluviu nu oglin-
deste in undele sale atitea o-
rase, cetS^f, monumente si cim-
pil istorice ; si nu dS naviga-
toruluT, invS^atului si poetului
atitea fapte si legende roman-
tice.
Un curs de apS ca DunSrea,
de o lSrgimemedie dei200 m.
si o adincime de 20 — 30 m.,
formeazS o frontiers de stat
de cea mai mare important si
toate argumentele ce s'ar adu-
ce pentru a intSri aceastS aser-
^iune rSmin palide in fa{a eve-
nimenteior istorice petrecute.
DunSrea, din timpurile cele
mat vechi pSna azl, a jucat un
rol important in Istoria MilitarS,
si, cele mai celebre nume din
Istorie au ilustrat {armii sSI si
au lasat urme neperitoare de
trecerea lor. Ast-fel : Dariu, A-
lexandru-cel-Mare, Traian, De-
cebal, Septimiu Sever, Mateiu
Corvin, Mircea, Mihaiu-Viteazul
Vlad-Tepes, Stefan-cel-Mare, Pe-
tru - eel - Mare, Napoleon , Ale-
xandra II, Tarul Rusiel si Ma-
iestatea Sa Regele Carol I.
Poetul Lissandru zice cS Ar-
gonaut'n fugisera de Regele Ae-
tos si au adSpostit legiunile acolo
unde DunSrea se varsa in Mare.
La 508 a. Chr. Dariu Istaspe, re-
gele Persilor, face o expedite
contra Sci^ilor, de la gurile
DunSrei, merge in tins pe ma-
lurile ei 2 zile, pSnS la un git
al acestuT fluviu, unde el se im-
parte in mai multe gun. Aci
Dariu trece peste un pod de
lemn coustruit de Ionieni, pe
carl in acest scop li trimesese
inainte. In tara de jos a Moldove!
l'a intimpinat ambasadorii Sen-
ior de la DunSre, adicS ai Ge-
{ilor, aducindu-i darun de la
Regele lor: O vrabie, un soa-
rice, o broascS si cinci sSgep;
alegorie groaznicS care vrea sS
zicS : DacS nu ve^T zbura ca
vrabia, dacS nu vS ve{i ascunde
in pSmint ca soareciT, dacS nu
vS ve^i arunca prin lacuri ca
sS scapaflf ca broastele, ve^i
pieri de sSge^ile noastre.
Sub roman! acest fluviu a
format pSnS la un timp, limita
Hosted by
Google
DUNAREA
295
dunArea
de S.-V. a ImperiuluT si cind
Traian isT incepu cuceririle in
Dacia, acest fluviu fu dovada
cea mal straluctta de puterea
romana.
Mai tirziu, pe timpul invaziu-
nilor barbare, rolul DunareT se
schimba. Ast-fel, ea e urmata
de diferite na^iT in mersul lor
cotropitor spre V. sau spre E.
Hunii sT Avarii merg pe Du-
nare in sas si razbesc pan a in
Galia; maT tirziu SlaviT, Cuma-
nii, Turcii si TatariT apuca a-
celasT drum; iara Francii lui
Carol-eel -Mare, Bavarezii, Saxo-
nif, Crucia^ii, pornesc in josul
DunareT.
Celebre sunt urmele podulu!
lui Traian la Severin, pe care,
dupa. unii istoricT, imparatul A-
drian ar fi pus sa-1 darime din
gelozie ; dupa al^ii insa, pare a
fi fost una din cerintele arteT mili-
tare. Acest pod construit pentru
a inlesni trecerea legiunilor ro-
mane, deveni in timpul lui Tra-
ian un mijloc de trecere al bar-
barilor ce navaleau din Dacia
peste Dunare in Moesia. Spre
a impiedica mersul usor si si-
gur al acestor barban, Adrian
a facut sa se distruga podul
de la Severin ale caruT picioare
se vad si azta-zT. Inca. un pod
era la Calem, in jud. Romana^i,
se zice, facut de Constantin-cei-
Mare si unea Oescum cu Mal-
vasi.
Dunarea formeaza un zid pu-
ternic. Incepind de la Romani
vedem ca ei au fost nevoiti sa
paraseasca Dacia, pentru ca a-
veau Dunarea in spate ; si daca
tncercarile Turcilor in timp de
cincT secole de a cotropi Ro-
minia si a se stabili intr'insan'ati
reusit, pe linga. eroismul strabuni-
lor nostri, datoram acesta si Du-
nareT. Ea constitue o fiontiera
de stat defensiva de prima li-
nie si cine nu stie grija ce
coprinse armata JareT cind in
campania din Bulgaria la 1877
se rupsese podul de la T.-Ma-
gurele.
Numele Dun&rei si etimologia
cuvirtulul Dunare si a diferite-
lor sale numirl. — Numele de
asta-zi ale DunareT sunt : Du-
narea, pentru RominT; Danu-
be, la FrancezT si EnglezT ;
Danubio, la ItalienI si Levan-
tinT; Donau, la GermanT; Duna'i,
Dunaj, Dunej, Dunawo, Donau,
Diina, Diina, la SlavT ; Duna,
la UngurTsi5^^ Duna, blonda
saii balana Dunare ; Aoovaxts, la
GrecT si 'tatpoc ; Tuna, laTurcT.
Fluviul Dunarea a purtat la
diferite popoare si in diferite
timpurT diverse numirT: ast-fel
Fenicieni! il numira Phison. Cel
d'intiiu nume sigur ce gasim
ca a purtat Dunarea este Istros.
(V. Hesiod, care-1 numeste si
Frumosul curent). Herodot de
asemenea. RomaniT latinizara nu-
mele grec facindu-1 Ister si il
consacrara in vorba sau scrie-
riie lor on de cite on voiau
a in^eiege prin el Dunarea-de-
Jos.
Prin progresul comer^uluT si
al cuceriret ei gasira si impru-
mutara din gura indigenilor Re-
giuneT superioare a DunareT un
nou nume, Danubius. Se pre-
tinde ca numele Danubius vine
de la AavoofJios (grecesc), intre-
buin^indu-1 la inceput numa! pen-
tru Dunarea-de Sus. (Caesar, De
Bello Galico).
Cuvintul Istros poate fi con-
siderat ca derivind din urma-
toarele radacini : din radacina
sanscrita : sru, sra-v-a-mi = a
curge ; srav-a-s, srav-ant-i, sro-
t-as = riu ; din radacina gre-
ceasca : po, apo, ps-co = curge,
{A-oq, [j6-o-<; y ps»j-[ia = riu ; din
radacina Liteana ; srav-j-u = a
curge, srov-e = cursoare de apa-
din vechea slava : s-t-ru-j-a =
fluentum, o-s t-rov = insula; din
vechiul iric : sruth = riu.
Cuvintul Danubius are dife
rite explica^iunT. Geograful E-
tienne pretinde ca Sci^iT nu-
meau acest fluviu Matoas (sci-
tic = inofensiv) fiind-ca treceau
adesea Dunarea farapericol; o
data facind oare-care pTerderT,
trecindu-1 l'au numit Danubis
si de aci ar deriva vorba latina
Danubius.
Isidor, savant prelat din evul-
mediu, pretiude ca numele de
Danubius T-ar veni din cauza
mareT cantita^f de zapada care
topindu-se mareste acest fluviu:
Danivius.
Danubius maT pare a avea si
o origina galo-romana. Aceasta
vorba se desface in doua rada-
cinT: Danu si us. Danu, Dan
sau Tan insemneaza =riu, apa;
Us (issu) in limba galo-latina in-
semneaza izvor, riu.
Se maT pretiude ca numele
Danubius ar deriva din frag-
mentele slave : Dan si huty =
purtator de inunda^iunT.
Rezulta ast-fel ca cuvintul :
Danube francez, Danubio italian
si Danube englez, derive de la
Danubius.
Cuvintul Donau se crede ca
provine : din cuvintul Don, can-
titate de materiT pamintoase re-
unite ce aduce acest fluviu ;
dup^ atyiT, din Thon = lut, na-
tura generala a {armurilor Du-
nareT ; din Tanne =-= brad si au
apa, fiind-ca se credea ca izvora
de linga un mare brad; din
Don aw = apa adinca ; din Do
aw = doua ape ; din vorbele
celtice : Do-na = doua riule^e.
Cuvintul rominesc Dundre, ar
deriva din cuvintele tracice dana
? i re = dind nori, dupa cum
ne arata d-nu B. P. Hasdeu.
Citafiunf si legende, — Insem-
natatea si important Duna-
reT inca din cele mat vechT tim-
Hosted by
Google
dunArea
296
DUNAREA
purl reese asemenea din cita-
fiuni carl au ramas legendare.
Ast-fel : Pelletan vorbind des-
pre Dun&re, zice: « Veritable
chemin en marche» ; Mery o
numeste: « Chemin de la civili-
sation et de T Industrie » ; His-
tos, cu noua secole inainte de
Christos, iizice: «Frumosul cu-
rent» ; Dionisiu din Halicarnas
contimporan al luT August ii
zice : «Fluviul cu cinci guri» ;
Napoleon I ii zicea: «Rege!e
fluviilor din Europa» ; iara mat
apoi, prin cresterea far& veste
a apelor Dunarei care rupsese
podul ce unea o mica insula la
malul drept al Dunarei si la in-
sula Inder-Lobau, Napoleon va-
zind ca victoria h scapa din
mina, in batalia de la Essling,
prin acest capriciti at nature!,
stri g£ in indigna^iunea sa : «Du-
nftrea era eel mat bun oficer
a I Austriei, si eU am pierdut
batalia, pentru c& Pam neso-
cotit» .
In lucrarea intitulatS : Duna-
rea literarfi si in tradifiune pre-
zentata Academiei de d-nui Al.
Papadopol - Calimach si publi-
cata in 1886, gasim: «Lucan
(Marcus Annaeus Lucanus) poet
roman care scrie pe la 64 dupa
Christ zice : « Dunarea cutree-
rind lumea se ingroasa cu riuri
si cu piraele pe care le intil-
neste in cale si le tiraste cu
dinsa la Marea Scitica». Mai
departe zice: «Curge ast-fel ser-
puind capricios si intre sute de
insule formind la coastele sale
o mul^ime de lacuri intinse pana
ce dupa un curs de 680 leghe
se varsa in Marea-Negra prin
cinci guri sub 45 ° 32' latitudine
si 47 34' de longitudine ducind
cu sine apele ce primesc de la
120 riuri tributar! carl si acestia
aduna mil de pirae si de iz-
voare».
O omenire Jntreaga a consa-
crat Istrului, Dunarei, batrinului
Danubiu, un cult Dumnezeesc.
La pag. 6 zice: «InNysadin
Arabia se vede scris pe unul
din morminte, pe acela al re-
gelui Osiris urmatoarele : Tatal
meu este Saturn, eel mai tinar
nascut din Zei. Eu sunt regele
Osiris care am dus razboiu in
toate ^arile pana la pustiurile
Indiiior si pana la izvoarelefla-
viului Istrui si prin alte par^i
pana la Ocean. Apoi maTadauga
un alt cuceritor, Regele Egip-
tului Sesostris sau Usortesen
au strabatut Istrui si s'au batut
cu Ge^ii si au asezat in ^ara lor
colonii». La pag. 10 arata capoe-
tul Lissandru, care a scris la 648
inainte de Christos zice si el in
poemul sau epic ca Argonau^ii
fugisera de Regele Aetos si a
adapostitlegiunile Dunarei acolo
unde Dun&rea se varsa in Mare.
Mare^ia Dunarei aii admi-
rat-o si parin^ii bisericei. Ei ati
crezutcaDunareaese din Paradis
si ca este unul din cele 4 riuri
cari ies din Raiu. Asa Cesa-
rius Nazianzinul, fratele S-tuluI
Gheorghe Nazianzinul care scria
pe la 350 an! dupa Christos
ne spune: «unul din cele 4 riuri
can izvorasc din raiu, riul pe
care Scriptura ii numeste Fison,
iar elenii il numesc Istros, Roma-
nii Danubius si Ge^ii Dunarea,
iarna ingheata si firea lichida a
riulul si preface in peatra incit
pot trece peste el annate intregi
si multime de oamenl, poate
^ine pe el 10000 cavalerl cam
s'a vazut de multe ori. Maxim
Tiriul, care a scris in secolul II
dupa Christos, ne incredin^eaza
despre aceasta si cajuramintul
pe valurile Dunarei era la ei un
juramint infricosat. «Vederea,
privelistea marea^a a Dunarei,
pornirea valurilor sale nesfirsite,
ziceD. Calimach, afacut pe DacT
sa vad& un Istru, Dumnezeirea
lor, pazitorul lor, hranitorul si
pedepsitorul lor».
« Bata-te Dunarea» este bleste-
mul ramas din zilele stravechf
pana azi in gura popoarele duna-
rene. Anfidius, scriitor dinsecol.
II, ne spune ca juramintul eel
mat sacru la Dad era legat cu
solemnitate de a bea apa din
Dunare. Sofocles, vestitul trage-
dian Grec, care scrie cu 495 ani
dupa Christos, zice ca la antici,
apa Istrului ca si apa lui Fasis
era espiatoare, adica curatitoare
de pacate.
«Cred, zice Sofocles, in OtSuovc;
Xvjpavvo?, despre o familie paca-
toasa, ca nicT Istrui nici Fasis nu
ar puteaspala cu apele lor espia-
torii pacatele cite acoper aceste
case». La Giurgiu, azi chiar se
aude des in popor zicind de
un ora cu un caracter mur-
dar «nici Dunarea nu-1 poate
spala». La pag 24 acelasi autor
ne zice: «pentru a personifica
relatiile neintrerupte de comerciu
si boga^iile ce Istrui ducea la
Mare, Himenus, autor din sec.
III, ne spune intr'un fragment
din scrierile sale (asta-zi pierdut),
prin oinchipuire in adevarpoeti-
ca « Istrui se iubea cu Marea
de la Bosfor si ca amorul il facea
sa fie mirele ei».
Aproape aceeasi imaginable fru-
moasa o gasim in poetul roman
Statius care scrie 80 anl dupa
Christos: «Vizita-vei (intreaba
poetul) cele 7 gun ale Istrului la
locul unde acest fluviu saruta
pe Gance cu undele sale dragas-
toase? «La pag. 55 zice: «la toate
popoarele pe unde trece Istrui,
(Dunarea) a fost din vechimein
cult si inchinaciune». Ca la Greet
asa si laRomaniasa si la Romini
si la Slav! numele de Istrui, Do-
nu in Dunare, Donau se da ca
si nume propriu personal. Istros,
istoricul, elev al poetului Caliim-
chos; Donau, principele Galilei;
Hosted by
Google
r m
uunArea
297
DUNARlfA
Duncire, voinicul pe care nu-1
biruia nimeni, nici la trinteala
nici la istetime.
La German!: Frumoasa Du-
?iftre albastra este un vis, un
gind adinc $i ginga$. La Turci
cintecele lor slavesc Dunarea.
La 1532, celebrul poet spaniol,
Garciloss De La Vega, a cintat
Dunarea in versurile sale fru-
moase.
Celebrul istoric $i orientalist
German, Baronul losef Hammer-
Purgstall, adresa Dunarei mat
multe strofe.
In cintecile vechi $i doinele Ro-
minilor, Dunarea este ^ara, vi-
tejia, boga^ia, mindria lor nafio-
naia. Dunarea aduce ^arei cele
mal mart foloase, zice Cantemir,
Domnul $i Istoricul Moldovei.
Rominul cind se minie se face
Dunare ; Romincele nu vor bar-
ba^I, neguston boga^I, ci oameni
voinicl umbla^I pe Dunare.
Barbat oiu lua
Care s'o afla
Dunare sa 'noate
Kidicind din coate
In picioare stind
Buzdugan purtind
Ca-i o zicatoare,
De insuratoare :
Cine bate Dunarea
Nu mi-1 bate muerea.
A trece de la un mal la cel-
I'alt al Dunarei este propriu nea-
mulul Rominesc :
Fa badita peatra In zece
La ist mal curind de-i trece
Ca suntem de soiii Romin'i
Nu suntem de neam pagini
Despica Dunarea '11 doua
Sa facem dragoste noua.
Colea in umbra istor nuci
Pe bra^e-mi sa mi te culci
Sa facem dragoste dulci
— Face-oiii puica cum ma invetT
Face-oiu luntre si lope^i
Sa despic Dunarea 'n doua
Cind o esi luna noua.
CopiiT, in jocurile lor, cinta :
Melc, melc Codobelc
Scoate coarne boeresti
Si te du la Dunare
De bea apa turbure.
La pag. 67 d. Calimach ne
mal spune : Dunarea noastra la
amindoua marginile el, la Por^ile-
de-Fier ?i la gurile el unde da
in marea Neagra era pusa de
anticitatea romana ?i elena sub
scutul a doua Genii, a doua
Dumnezeirl puternice ; la gurile
Dunarei era insula, templul, mi-
nunile ?i domnia lui Achile, la
Por^ile-de-Fier era geniul bine-
facator al lui Hercules care
vindeca boalele ca $i geniul lui
Achile la gurile Dunarei. $i as-
tazi inca, dupa 20 secole, baile de
la Mehadia sau cum le ziceau Ro-
m3im\j Meedia se numesc : Ther-
me Herculanae, adica, baile lui
Hercule.
Dunarea, stafie de dr.-d.-f.,]\id.
Ialomi^a, plasa Balta-d.-j., cat.
Stelnica, pe linia Fete$ti-Con-
stan^a, pusa in circulate la 26
Sept. 1895. Se afla intre sta-
bile Borcea (7.6 kil.) ?i Cerna-
voda-Pod (4.4 kil.). Inal^imea
d'asupra nivelilul maril de 16
m. 80.
Venitul acestei sta^il pe a-
nul 1896 a fost de 4268 lei,
65 bani.
Dunarea, piriia$, izvore^te din
ramurilesudiceale muntelulCer-
negura, teritoriul comunei Calul-
Iapa, pi. Piatra-Muntele, jud.
Neam^u ; se varsa, dupa un curs
scurt, pe partea stinga a piriu-
lul Calul.
Dunarea- Vechie, lac, in jud.
Braila, format din ruptura flu-
viulul Dunarea. Are forma unei
elipse, unita cu Dunarea-Vechie
printr'o gura, in dreptul satulul
Turcoaia din Dobrogea. Elipsa
este cam de 8 kil. lungime,
formind un prival sau canal,
avind lcUamea Dunarel-Vechl. La
gura acestul lac este o cherha-
nea.
Dunarea-Vechie, ostrov, format
de canalul Dunarea-Vechie, jud.
Braila.
Dunarea-Vechie cu Privalul-
lui-Stanciu, padure, situata in
jud. Braila, pi. Vadeni. Se mar-
gine?te la S.-E. cu Dunarea-
Macinulul; la V. $i N., cu cimpul
$i balta. Are o suprafa^a de 20
hect. Esen^a: salcie.
Dunarea-Vechie, canal, incepe
din fa$a Turcoaiel, in dreptul
cherhanalei, jud. Braila ?i, dupa
un ocol, se termina tot aci, for-
mind ostrovul Dunarea-Vechie.
Dunarei (Lunca-), lunca* , jud.
Braila, ocupind toata partea de
E. a jud., intre muchea celor
2 platouri ale jud. $i munfil
Balcani din Dobrogea. Cind a-
pele sunt marl, toata lunca Du-
narei este acoperita; cind sunt
scazute are intinse pa?unl $i
fine^url. Cea mal mare parte
este acoperita de lezere, priva-
lurl, jap$e ?i canalun, din care
se scoate mult pe$te. Se gase-
§te aci: mul^i *stupl; papura;
padurl de salcie, carl se ex-
ploateaza ca lemne de foe.
Dunari^a, girld, in jud. Vla?ca,
ce lese din Dunare, din sus de
satul Gostinul, inconjura acest
sat ?i se varsa iara^i in Du-
nare, la un kil. mal jos de
acel sat.
Dunari^a, picket de granifd, pe
Dunare, cu N. 141, drept lacul
Greaca, jud Ilfov.
Dunari^a, vale, in jud. Ilfov,
care pune in comunica^ie balta
Greaca cu flu viul Dunarea. Cite-o
data seaca cu desavir^ire.
5362.?. Marele Dirfionar <ieografic Vol. Ill
38
Hosted by
Google
DUNAVAfUL
298
DURAN-TEPE
Dunav&tul, virf de deal, injud.
Tulcea, pi. Tulcea, pe teritoriul
comunel Moru-Ghiol, si anume
pe acela al c&tunulu! sau Du-
nava^ul-d.-s. Este piscul princi-
pal al DealuluI-cu-Cetate (rtumit
asa fiind-ca la poalele sale se
afl& ruine de ceta^i vechi). Are
o inaljime de 52 m. 6. E punct
trigonometric pentru observa^ie
derangul i-iu, dominind asupra
catunului Dunava{ul-d.-s., asu-
pra girlel Dunava^ul, asupra dru-
mulu! comunal Moru-Ghiol-Du-
nava^ul-d.-s. Este acoperit cu
pasuni si araturl.
Dunava^ul, piriu, izvoreste din
com. Marasti, din locul numit
Virnav, jud. Bacau, pi. Siretul-
d.-s. ; curge de la N. la S. ;
primeste pe dreapta piriiasul
Blidariul, iar pe stinga piriiasele
Cerghicea si Dobriana, apoi
trece prin satul Lunca si pe la
V. de Fruntesti si se varsa in
riul Berheciul, la Barboasa, com.
Onesti, jud. Tecuciu.
Dunava^ul, girld, in jud. Tulcea,
pi. Tulcea, pe teritoriul com.
Moru-Ghiol ; sedesface din Du-
nare (bra^ul St. Gheorghe); se
indreapta spre S., mai intiiu,
facind mai multe cotituri, si ia
apoi direc^ia spre V. ; dupa
un curs de 40 kil., se varsa
in lacul Razelm. De sigur
trebue sa fie unul din cele 7
brarx ale Dunarei men^ionate
de Ptolomeu, si anume 'Ispl
OT(b(xa = gura sacra. El uda
partea estica a plasei si centrala
a comunef. Pe malul sau drept
sunt asezate satele Djnava^ul-
d.-j. si Dunava^ul-d.-s. Malurile
pe alocurea sunt inalte. De-
alungul lor merge un drum co-
munal spre pescariile de la lacui
Dranov. Comunica cu lacul
Dranov prin trel girle : Pietna^;,
Semnat si Dva^atca.
Dunava^ul-de-Jos, sat, in jud.
Tulcea, pi. Tulcea, catunul com.
Moru-Ghiol. E asezat in partea
estica a plasei si in cea sud-
estica a com., pe malul drept
al riulul Dunavaful, la 7 kil. spre
Sud-Est de catunul de resedin^a,
Moru-Ghiol. Se margineste la
nord cu c^itunele Moru-Ghiol
si Dunavaful-d.-s . ; la V. cu
catunul Bei-Bugeac; la E., cu
comuna Cara-Orman si la S.,
cu lacul Razelm. Intinderea sa
este de 650 hect, din can 50 hect.
ocupate de vatra satulul, restul
de 600 hect. este al locuitorilor*
Popula^ia este toata ruseasca ;
sunt 78 familif, sau 280 suflete.
In catun este o scoala si o
bisertca ortodoxa.
Dunava^ul-de-Sus, sat, in jud.
Tulcea, pi. Tulcea, cat. com.
Moru-Ghiol. E asezat in partea
estica a plasei si a comunel,
pe malul drept al riului Duna-
va^ul, la S kil. spre Sud-Est de
catunul de resedinta, Moru-Ghiol,
la poalele sudice ale Dealului-
cu-Cetate. Are o intindere de
500 hect., din can 30 hect. o-
cupate de vatra satului, restul
de 450 hect. al locuitorilor.
Popula^iunea estetoatS ruseasca,
venita din comuna Uzlina. Sunt
50 familii cu 403 suflete. Are
o biserica ortodoxa, fondata in
anul 1894.
Dunce^ti, catun, al com. Bozi-
orul, jud. BuzaTi. Are 20 locu-
itori si 8 case.
Dude^tilor (Valea-), z/^/V, injud.
Buzau, com. Boziorul, cat. Dun-
cesti ; se scurge in Saratelul-
Balanestilor.
Dupa-Cuptoare, izvor, in jud.
Buzau, com. Panataul, catunul
Sibiciul-d.-j.; se scurge in Valea-
Pan£taului.
Dupa-Piatra, catun, al com. Mla-
jetul, jud. Buzau. Are 160 lo-
cuitori si 31 case.
Dupaita, deal. Vezi Movili^ei
(Dealul-), jud. Vasluiii.
Durale, deal, in jud. Tulcea, pi.
IstruluT, com. Beidant. Este o
prelungirede S. a dealului Dolu-
jan, intinzindu-se pe linga valea
Calaigi si piriul Beidant, intr'o
directie generala de la N.-V.
spre S.-E., brazdind partea N.
a plasei si centrala a com. La
poalele luide S. seaflS asezat sa-
tul Beidant. Pe muchie merge
drumul comunal Beidant-Eschi-
Baba. E acoperit cu fine^e si la
poale cu semanaturT.
Duran-Bair, deal, in jud. si pi.
Constanta, pe teritoriul com. Pa-
lazul, si anume pe acela al ca-
tunului sau Canara. Are o di-
rectiune generala de la N.-E.
catre S.-V., intinzindu-se de-a-
lungul si pe la E. de valea Cio-
ban-Dere, Are ca virfuri mat in-
semnate : Isiam-Tepe, care are
91 m. si Duran-Iuc, care are
85 m. si este pu^in mai la S.
de cit eel d'intii. Este acope-
rit cu pasune si pe poale cu
semanaturT.
Duran-Iuc, virf de deal, in jud.
si pi. Constanta, com. Palazul,
cat. Canara. Este unul din vir-
furile cele mai insemnate ale dea-
lului Duran-Bair. Are 85 m. in-
nalr/tme ?i este acoperit cu ver-
dea^a.
Duran-Tepe, movild, acoperita
cu verdea^a, in jud. si pi. Con-
stanta, pe teritoriul com. Pala-
zul, la 2 kil. spre V. de satul
Canara. A fost punct trigono-
metric de observa^ie de rangul
al IIMea. In apropiere se afla
un cimitir vechiu turcesc.
Hosted by
Google
DURASA-CAIRAC
299
DURDA
Durasa-Cairac, vale, in jud. Tul-
cea, pi. IstruluT, com. Ciamurli-
d.-s., cat. Testemel ; se formeaza
pe cimpia Dolama ; se intinde
spre S., intr'o direc^ie generala
de la N.-V. spre S.E., brazdind
partea de N.-V. a pi. si a com. ;
merge numat prin paduri, si,
dupa. 3 kil., se deschide in va-
lea piriuluT Beidant, pe dreapta,
mat jos de satul Testemel.
Duraitoarea, ramificafie a So-
muzului-Mare,jud. Suceava,com.
Dolhesti.
Duraitoarea, piriu, in jud. Su-
ceava, com. Preutesti. Izvoreste
din Dealul-Mocanului si sepierde
in mlastinele de pe ^armul drept
al SomuzuluT.
Duraitori (La-), cascadd de 7
m., a piriului Beuca, jud. Su-
ceava, com. Neagra-SaruluT.
Duraul, schit, in comuna Hangul,
pi. Piatra-Muntele, jud. Neam-
$ul, asezat aproape de una din
stincile cele mai mare^e ale mun-
telui Ceahlaul, intr'o prea pito-
reasca pozi^ie, la o ora depar-
tare de schitul HanguluT.
Dupa tradrfiune, schitul Du-
raului a fost infiin^at de sihastri,
can au locuit imprejurul Pio-
nului si chiar de-asupra lui,
unde rar un urs sau un lup se
rataceste, gonit fund de foame;
chiar si asta-zi se gaseste pe
Ceahlaul o pestera intr'o stinca,
numita:Pesterea-lui-Vucu, dupa
numele sihastrului care a lo-
cuit' o si despre care pestera
aminteste Gheorghe Asachi in-
tr'o poema a sa. Sihastri, unii
dupa al^il, traind in aceasta re-
giane neospitaliera si obosi^i de
greuta^ile si suferin^ele singu-
rata^ei, au infiin^at schitul Du-
raul os la poalele Pionului. Mai
intiiu au facut o biserica mica
de lemn, care a {inut mai mult
de un secol, dupa care au ri-
dicat o alta biserica tot de lemn,
si care a durat pina la 1800.
Biserica de piatra, mare, solida,
cum se gaseste aslazi, a fost
terminate de zidit la 1835 si
sfinfita de insust Mitropolitul
Veniamin, dupa cum se dove-
deste din urmatoarea inscrip-
^iune, pusa de-asupra usei bi-
sericei :
Biserica Buna-Vestire, a prea Stinted
nascatoare de Dumnezeu, zidita fn zilele
Prea Inal^atului Domn Mihail Gr. Sturdza
Wd., cu blagoslovirea Prea Sfinfitulu*
Mitropolit Veniamin. Cu ajutorul Dom-
nilor ce iau nastavit duhul stint. Prin
osardia cuvio^iei sale parintelut Gherasie
si a negu^itorilor duranealor fra^t Gh.
si loan Prosie si Vasile Ilovict, 1835.
In archiva bisericii se mat
pastreaza multe din scrisorile
originate ale unora din dona-
tori. Icoaneie si marmora au
fost aduse din Constantinopol,
iar gratiile de fier, de la Iaco-
beni, din Bucovina.
La 1840, inmul^indu-se calu-
gari^ele in Varaticul, Mitropo-
litulVeniamin, cuaprobareaPrin-
£ulul Sturdza, a dispus ca schi-
tul Duraul, sa se schimbe in
metoc al manastirel Varatecui si
prin urmare calugarii sa se stra-
mute la manastirea Secul, iar ca-
lugari^ele sa vie aice, dar n'a
reus it din pricina opunereT e-
nergice a caiugarilor si a ctito-
rilor (mai cu seama a lui Prosie).
Duraul, poiana prea frumoasa, la
poalele Ceahlaulul, imprejurul
schitulul cu acelasi nume, jud.
Neam^u, pi. Piatra-Muntele, com.
Hangul. La 1830, luna Iuliu 31,
Mitropolitul Veniamin supunlnd
schitul Duraul catre manastirea
Neamtul, lapunctul al 2 -lea zi-
ce : « Schitul acesta va avea in-
tru stapinirea sa o poiana, ce
este intre piriele DurauluT, si
o morisca ce este pe unul din
acele pirie. Care poiana si mo-
risca sunt din dreptul Schitulul
la vale, avind voie a mai des-
chide imprejurul acelei poiane
ca sa fie ca de 15 faicl pentru
iarba, etc. (anafor. 146 din 1840,
Hris). Aceasta proprietate a
schitulul Duraul a fost respec-
tata de toflf posesorii mosiel
Hangul pana la 1864, c * n d a
fost luata in urma lege* rur.,
impreuna cu toate cele-1'alte
drepturl ale Schitulul (v. Mun-
tele Ceahlaul si Schitul Duraul
de Arch. Varahiil Zates, Iasi
1885).
Duraul, ramura de munfi, ce se
detaseaza catre N. din griipa
sistemului stincos Ceahlaul, pe
teritoriul com. Hangul, jude^ul
Neam^u, plasa Piatra-Muntele.
Duraul, iaz, jud. Neamfu, for-
mat de apele piriiasulul cu a-
celasi nume. Este situat in o-
grada Schitulul Duraul.
Duraul (Schitul-), piriia§, jud.
Neam^u. Izvoreste din muntele
Ceahlaul, si-si mareste volumul
cu apele ce se scurg din cas-
cade de pe stincile laterale. Cur-
ge pe la schitul cu acelasi nume,
apoi pe la schitul Hangulul,
traversind soseaua mixta Pia-
tra-Prisacani, aproape de var-
sarea sa, pe dreapta riului Bis-
tri^a, intre kil. 106 — 107.
Acest piriu este foarte bogat
in pastravi. Dintre piriiasele cele
mai insemnate ce primeste in-
semnam pe La-Martin unit cu
Serafim.
Durbace§ti, vechie numire a ca-
tunulul Punga, din com. Tres-
tia, jud. Buzau.
Durda, deal, jud. si pi. Prahova,
com. Provi^a-d.-j., numit ast-fel
Hosted by
Google
DURDUCI
300
DUKNESTI-MITROPOLIE1
dupa numele locuitorilor care-1
poseda. E acoperit cu padure
marunta iar la poalelelut sunt
livezi, izlazurT, pomi si se cul-
tiva porumb.
Durduci, piriU, cu direc^ia de
la V. spre E. Izvoreste din co-
muna Petrari-d.-s., jud. Vilcea,
pi. Ocolul si se varsa in riul
Otasaul, tot in raionul acestei
comune.
Durducul, ba/td> formata din
varsarea Prutulul si a Jijiel,
spre E. de satul Costuleni, co-
muna Costuleni, jud. lasi, pi.
Branistea.
Durducul, iaz, in satul Podul-
JijieT, jud. Iasi, pi. Branistea,
com. Golaesti; se scurge in girla
Dubruva^ul.
Durducul, piriU, care se scurge
in Jijia, jud. Botosani, com. Co-
mindaresti, mosia Reuseni.
Durducul, piriiiy uda teritoriul
com. Bereasa, jud. Vasluiii, pi.
Mijlocul, curgind in direc^iune
de la N. spre S. ; se varsa in
riul Birlad.
Durducul-Mare, trup de padure
al statului, care, impreunacu Dur-
ducul-Mic, Palanga si Lastarul
formeaza padurea Aricesti, pen-
dinte de com. Aricesti, jude{ul
Prahova, pi. Filipesti.
Durducul-Mic. VezT Durducul-
Mare, jud. Prahova.
Durdue§ti, cdtun, jud. Arges,
pi. Oltului, pendinte de com.
rur. Uda-d.-j. Are o popula^iu-
ne de 50 fam. Are o biserica cu
hramul Adormirea, deservita de
1 preot si un cintare{.
Durei. VezT Muncelul-DureT, sat,
in jud. Roman, pi. Fundul, com.
Iucsesti.
Duretului (Dealul-), colina, in
jud. Buzau, com. Magura, cat.
Ciuta.
Duretului (Valea-), vale, in ju-
de^ul Buzau, comuna Magura,
cat. Ciuta. Incepe din deal si
se scurge in riul Buzaul.
Durle§ti, mahala, in com. rur.
Baltanele, jud. Mehedin^i, pi.
Motrul-d.-j.
Durnesti, com. rur,, in par tea
de V. a plaseT Stefanesti, jud.
Botosani. E formata din satele
Cucuteni-Razasi, Cucuteni-Tu-
fescu si Dorneni-Branisteanu.
Teritoriul com. e compus mat
mult din dealurT si podise in-
tinse cu purine vaT. Suprafa^a
com. e de 4080 hect., din cart
3625 hect. ale proprietarilor
man, 395 hect. ale locuitorilor
si 60 hect. ale razasilor.
Are o popula^iune de 193
fam. sau 960 suflete, din cart
480 barbap si 489 femei. Sunt
235 contribuabilT.
Intinderea locurilor cultivate
e de 16 16 hect. Vii, sunt 3 can
au o intindere de 20 hect.
Numarul vitelor e de 2607: 547
boi si vacT, 206 cat, 1739 01, 115
rimatori. Sunt 70 stupi cu al-
bine.
Budgetul com. e de 4255 lei
la venituri si de 4248 lei la
cheltuelT.
Are: 2 bisericT, deservite de
2 preo^i, 3 cintare^I si 1 para-
cliser; o scoala mixta, condusa
de un inva^ator platit de stat
si frecuentata de 58 elevT; 3
morl pe apa; 4 circiumT. Sunt
4 comercian^i si 8 meseriasT.
Durnesti, sat, asezat in partea
de N.-V. a com. Ungureni, pi.
Jijia, jud. Botosani, cu o supra-
fa^a de 1083 hect. si o popu-
late de 45 familii sau 166 suflete,
din can 53 contribuabilf.
Durnesti. VezT Dornesti, jud.
Neam^ul.
Durnesti (Brani^teanul), sat, in
jud. Botosani, pi. Stefanesti,
com. Durnesti, in partea de V.
a com uneT. Are o suprafa^a de
2684 hect., din carl 2431 pro-
prietate mare si 253 ale locui-
torilor si o populate de 87 fa-
milii sau 401 suflete, carif locu-
esc in 80 case.
In acest sat e resedin^a com.
Durnesti. Are o biserica, deser-
vita de un preot si 2cintare£i;
1 scoala mixta condusa de 1
inva^ator si cu 58 scolan.
Vite : 390 boi si vaci, 1 20
cal, 1 3 3 3 01 si 60 porcT. Loc. pose-
da 25 stupTcu albine. Sunt: 2 cir-
ciume; 2 comerciantT si 5 mese-
riasT.
Durne^ti-Mitropoliei, fosta mo-
sie a Statului si sat, in partea
de E. a comunei Ringhilesti,
jud. Botosani, pi. Stefanesti, in
dreapta PrutuluT. In urma im-
proprietaririlor de la 1879 P e
o parte din mosie, s'a format
satul nou Santa-Maria, iar partea
ramasa fu instreinata de Stat,
cumparata si alipita la mosia Rin-
ghilesti.
Asta-zi, sub numele de Dur-
nesti-Mitropoliei, se cunoaste
micul catun asezat pe marginea
soseleT jude^ene Stefanesti-Iasi,
in partea de E. a satuluT Santa-
Maria. Are o populate de 31
familii sau 105 suflete, din carl
82 contribuabilf si o intindere
de 369 hect.
In vechime, satul se numia
Peri^cani si era asezat in ponoare,
mai spre Nord, pe malul Pru-
tuluT; insa, din cauza ca Prutul
Hosted by
Google
' iMv
DURNESTILOR (DEALUL-)
301
DU?MANE?TI
risipea malul, locuitorii, im-
proprietarindu-se la 1864, au
format, matindu-se pe local de
asta-zT, satul, dindu-i si numele de
Durnesti, dupa numele vechiuluT
proprietar, Durnea.
Asta-zi Statul mat are o mica
padure de rachita (salcie) linga
Prut.
Numarul vitelor estede 144:
84 boi si vadf, 8 caT, yo 01 si 1 8
mascuri .
Durne§tilor (Dealul - ), deal,
ling^ Prat, in partea de N.-E.
a com. Ringhile$ti, plasa Stefa-
nesti, jud. Botosani; este o ra-
mificare a dealurilor CracalieT,
carl merg spre S.-E. la Prut,
impreuna cu ramuriie dealurilor
Boroseni si Berza.
Durne^tilor (PIriul-), piriti, jud.
Botosani ; izvoreste de pe mosia
Ciornohalul; trece pe pamintul
locuitorilor din Santa-Maria ; for-
meaza 2 iazuri si se varsa in Prut,
intre Santa-Maria si Durnesti.
Duroga-Garana, lac, in jude^ul
Tulcea, pi. Sulina, com. Sfes-
tofca, cat. Periprava, in partea
apusana a plasil si a com. E
format de balta Velichi-Uerhei,
cu care comunica prin o mica
girli^i; e incon jurat cu stuf;
are 2 hect. intindere; confine
pu^in peste.
Duruceanul, deal, jud. Bacau,
pi. Munteluf, de pe teritoriul
com. Darmanesti; e situat d'a
dreapta Uzului.
Duruitoarea, deal, pi. Siretul-
d.-j., jud. Bacau, de pe terito-
riul com. Leca.
Duruitoarea, vale, jud. Bacaii,
pi. Siretul-d.-j., com. Leca, for-
mats de dealurile BalSneasa si
Duruitoarea.
Duruitoarea, piriia§, jud. Bacau,
pi. Siretul-d,-j., corn. Leca, care
trece prin teritoriul satulul Bota
si apoi se scurge d'astingaRa-
catSului.
Duruitoarea, ptriU, incepator de
pe Comane^ti, com. Suhariul,
pi. Prutul d. s., jud. Dorohoiu;
se varsS in Prut.
Durului (Plaiul-), colina, in jud.
Buz&u, comuna Patirlagele, face
hotar despre com. Valea-Mus-
celulul.
Duru^anul, viilcea, jud. Olt, care
se formeaza pe teritoriul com.
Titulesti, cu direc^ia V.-E. si
se varsa in Dorofeiu, aproape
de gura lul.
Durvarea,/mX jud. Olt, care se
varsa in girla Geamana-Mare,
in raionul comuneT Rijle^ul-Vic-
ros, pi. Vedea-d.-s., de unde si
izvoreste.
Dusul-cu-Paril (La-), colind,
in com. Vintila-Voda, jud. Bu-
zati, acoperita de padure.
Du§ani, sau Du§anca (Du§i-
ani), proprietate nelocuita, pen-
dinte de com. Letca-Vechie, pi.
Cilnistea, jud. Vlasca, situata
pe partea stinga a apei Glava-
ciocul, nu departe de gura ei.
O parte din mosie apar^ine
Eforiel Spitalelor Civile din Bu-
curesti, pendinte de spitalul Pan-
telimon si are o suprafa^ade 723
hect. O alta parte, acea despre
Letca-Noua, este a Statu lul, fosta
a bisericel Sarindaruluf ; are
921 hect.
Din acestea, Eforia spitalelor
Civile are 650 hect. padure, iar
Statul 382 hect., raminind loc
de cultura 612 hect.
S'a vindut in loturl din pro-
prietatea Dusani a Statului, 96
hect. despre mosia Letca-Vechie
si Crovul.
Mosia Eforiel Spitalelor are un
venit de 600 lei ; iar a Statulu!
de 2600 lei.
Pe marginea despre V. a
acesteiproprieta^f, trece apa Gla-
vaciocul, care se varsa in Cilniste
din jos de Crovul.
Prin mijlocul padurel trece
soseaua Bucuresti-Alexandria.
Aci este un han, pe Dusani-
Eforil.
Du§arii, deal, cultivabil, intre satele
Topile si Valea-Seaca, din com.
Pascani, jud. Suceava.
Dusani, localitate, in jud. Suceava,
com. Cristesti, la obirsia piriului
Ermolia.
Du§a§ti, sat, in jud. Neam^u,
pi. Piatra-Muntele, com. Cirligi,
situat in spre N. satulul Cir-
ligi.
Du§ei, deal, la S. de cat. Va-
carea, com. Valea-Popef, pi.
Riurile, jud. Muscel.
Dus,i, piriia§, format pe teritoriul
com. Spinesti, pi. Vrancea, jud.
Putna ; se varsa in Putna.
Du^iani. VezI Dusani, jud. Vlasca.
Du^manul, tnovild, situata la E.
de com. Ciresul, pi. Ianca, jud.
Braila.
Dusmaneasca, vale, in pi. Ia-
lomi^a-Balta, jud. Ialomi^a; este
o ramura a vaii Strachina, ce
are direc^iunea spre N.
Du§mane§ti, numire data uneia
din cele 4 rarnificafil ale mun-
telul Strihani, din com. Tohani,
jud. Buzau.
Du§mane§ti, rno$ie, in jud. Bu-
Hosted by
Google
DUTCA
302
DUfESTI
zau, com. Tohani. VezT Bala-
ne?ti-Du§mane?ti.
Dutca, tnunte, ce strabate mij-
loculcom. Predealul, plaiul Pe-
le?ul, jud. Prahova situat intre
munjii Zamura, Urechia $i So-
rica.
Este renumit pentru padu-
rile sale de fag, stinelesale de
01, bogatele lul pa?imi $i locuri
de finefe.
Acest raunte a fost vindut
la 1 82 1 de biv vel Logofat
Chrisoscoleu, D-nei Sachelarie,
apol a fost cumparata de ma-
rele Ban Alexandru Filipescu.
La 1846 a fost hotarnicit de
inginerul G. Fischtum.
Asta-zl se stapine$te de M.
S. Regele Carol. A fost cum-
parat de M. S.la 1882, impreuna
cu al$i munp, dela D-l N. Cre^u-
iescu, pe preful de 400000 lei.
D-l Cre^ulescu il stapinise dela
fratele sau Scarlat, iar acesta
il poseda prin cumparatoare de-
la familia Filipe^tilor.
Du^e^ti, cdtun, $inind de com. Car-
bune$ti, pi. Atnaradia, jud Gorj.
E situat parte pe valea Gilor-
tului, iai* parte pe deal. Are o
suprafa^a de aproape 370 hect.
din can 200 hect. arabile, 7
hect. vie, 7 hect. prunet, iar
rest'il padure $i izlaz.
Are o populate de 85 fa-
milii, sau 273 suflete, din carl
80 contribuabili.
Locuitorii sunt mo^nenl,
Ei poseda : 34 pluguri, 30
care cu boT, 1 caru^a cu cai ;
32 stupi; 172 vite marl cor-
nute, 208 01, 55 capre, 144 ri-
matori ?i 19 cai.
Comunica^ia se face prin $0-
seaua comunala de pe valea
Gilortului, ce trabate catunul
$i-l pune in comunica^ie spre
N. cj Stefane?ti, iar spre S.
cu $oseaua vecinala de la Carbu-
ne$ti. La E. se leaga cu Licu-
riciul prin $oseaua vicinala ce
vine din catunul de re$edin{a.
In catun se gasesc: 1 moara
cu 5 aiergatori pe apa Gilortul ;
2 pu^uri $i 4 izvoare acoperite.
Catunul are 2 biseridf facute
la anul 1780 de locuitorf §i de-
servite de 1 cintare^ $i de pre-
otul din catunul de re$edin$a.
Hosted by
Google
E
Kapa. Pentru toate cuvintele cu ,
aceasta numire, compusele ?i :
derivatele ei, vezi litera /. |
Ebe-Chioi, sat, in jud. Constanta,
pL Mangalia, cat. com. Osman- ■
Faci. E situat in partea de S. ,
a jud. $i cea V. a com., la 4 ,
kil. spre S.-V. de re$edin£a,
pe valea Curu-Bair-Alcea, $i
intre dealurile C'iru-Bair, la V. j
$i Osman-Faci, la E. $i dominat
de movila Ebe-Chioi (108 m.).
Are o intindere de 2513 hect.,
din carl 49 hect. ocupate de ;
vatra satuhn, cu 46 case. Popu-
la^iunea, compusa din Turci $i j
Tatar!, este de 7 J familii cu
343 suflete, ocupindu-se cu agri- '
cultura.
Ebe-Chioi, movila, in jud. Con-
stanta, pi. Mangalia, pe terito-
riul com. rur. Osman-Faci ?i
anume pe acela al cat. sau E-
libe-Chioi sau Ebe-Chioi. Este
situatain partea de N. a pla?ii
$i cea de S.-E a comunel, ia 2V2
kil. spre E. de satul Ebe-Chioi,
pe muchia dealului Osman-Faci.
Are o lnai^ime de 108 metri
?i domina satele Ebe-Chioi, Os-
man-Faci, drumurile comunale
ce le unesc, drumurile Ebe-Chioi-
Abdulah, Ebe-Chioi-Topraisari;
este artificiala $i a servit pro-
babil ca punct de orientare ?i
observable.
Ebe-Chioi-Ceair, vale, in jud.
Constanta, pi. Medjidia, pe te-
ritoriul com. Cuciuc Biulbiul ;
este un afluent pe partea stinga
al vail Sorpci-Dere, impreuna
cu valea Ciobanisi-Dere ; se
desface din dealul Bair-Biulbiul-
Cuciuc, aproape de com. Biul-
biul-Cuciuc; se indreapta spre E.
avind o direc^ie generala de la
N.-V. catre S.-E. $i, dupa un
drum de 3 kil., se deschide in
valea Sorpci-Dere, in dreptul
dealului Curu-Bair ; este o vale
pu{in larga $i este taiata in toate
parole de drumurile Elibe-Chioi-
Copadin, Osman-Faci-Copadin,
Buiuc-Biulbiul-Copadin $i Biul-
Cuciuc-Osmancea; este a^ezata
in partea S.-V. a com. $i a
placet.
Ebraia, p&dure a statului, in in-
tindere de 25 hect , care face
parte din padurea Babeni, jud.
Vilcea, pi. Otasaul.
Echenli-Orman,^^^, in jud.
Constanta, pi. Silistra-Noua, com.
Garvanul, cat. Garvanul-Mic, si-
tuata pe ramifica^iile sudice ale
dealului Sirt-Iol-Bair, nu departe
de satul Garvanul-Mare, ?i for-
mind cu padurea Saidi-Orman,
padurea numita Garvanul ; are
o intindere de 87 hect., apar-
^inind toate Statului ; esen^e :
fagiy carpen! $i stejarl piticl.
Echenli-Orman-Bair, deal, in
jud. Constanta, pi. Silistra-Noua,
pe teritoriul com. Dobromirul, $i
anume pe acela al cat. Dobromi-
rul-din-Deal ; este ocontinuarea
dealului Orta-Burun ; se indrep-
teazaspre S.-E., avind o direc-
tie de la N.-V. catre S.-E. ?i
se termina prin padurea Caral-
mus-Orman ; brazdeaza partea
Sudica a pla$ii $i cea de S.-V.
a com.; este despar^it de dea-
lul Orta-Burun prin drumul ce
duce de la Dobromir la Techi-
deresi; este acoperit peste tot
cu stuf; are o inal$ime de 160
metri.
Echi-Iuiuc-Olceac, deal, in jud.
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe
teritcriul com. rur. Beilicul §i
anume pe acela al cat. s&u Bac-
Cuius ; face parte din culmea
dealului Mirleanu; se indreapta
Hosted by
Google
ECHI-TKPE
304
EDIL-CHIOI
de la N.-V. spre S.-E., cu o di-
rec^ie generals de la N.-V. spre
S.-E., br&zdind partea Esticaa
pl&sil si pe cea Sud-Estica a
com. ; pe muchia sa merge pu-
{in si hotarul dintre pl&sile Si-
Hstra-NouS, si Medjidia ; atinge
181 metri inatyime in virful
Cuzgun si doming satul Bac-
Cuius, v&ile Bac-Cuius -Culac,
Ceair-Orman, Cara-Cialic-Culac,
si drumul jude^ean Ostrov-Cuz-
gun ; este acoperit numai cu
p&durl.
Echi-Tepe, movila, in jud. Con-
stanta, pi. Mangalia, la hotarul
com. Musurat si al com. Os-
man-Faci, pe teritoriul c&t. Ab-
dulah, de care se afl& dep&rtat
ilamal cu I kil. ; este situata la
nordul pl&seT si com., pe culmea
dealulul Cuan-Deresi-Bair ; are
o in<il{ime de 90 metri ; este a-
coperita cu pasune; serva ca
punct trigonometric de al 2-lea
grad ; doming c&t. Abdulah,
dr anririle de la Abdulah la Ha-
sidiuluc, la Techirghiol si de
la Mametcea la Musurat.
Edera, munte, jud. Bacaii, pi.
MunteluT, pe teritoriul com. Brus-
turoasa.
Edera, deal, jud. Prahova, pi.
Filipesti, com. Ederile, pe care
se cultiva 16V2 hect. vie.
Edera, deal, la N. de satul Gu-
noaia, com. Burdusaci, pi. St&-
nisesti, jud. Tecuciu. Din el plea-
ch o ramifica^ie in interiorul
com. Cr&esti, in direc^ia spre
N.-V., care se numeste Gura-
Bistef.
Edera, padure a statulul, in in-
tindere de 350 hect., jud. Pra-
hova, pi. Filipesti.
Edera -de -JOS, sat, face parte
din com. rur. Ederile, pi. Fili-
pesti, jud. Prahova.
Edera-de-Sus, face parte din
com. rur. Ederile, pi. Filipesti,
jud. Prahova. Aci e resedin^a
com.
Ederei, (Valceaua-) rdlcea, jud.
Vilcea, pi. Olte^ul-d.-s., com.
Obislavul.
Ederile, com. rur., jud. Prahova,
pi. Filipesti. Este situate pe ma-
lul sting al rlulu! Cricovul, la
30 kil. departe de capitala jud.
<?i la 11 kil. de a plasei.
Se compune din 2 d£t. : Edera-
d.-j. siEdera-d.-s., avind o po-
pula^iune de 211 familiT, sau
927 suflete (470 barba^i 457 fe-
me!), plus 10 familiT de Jigani.
Contribuabili sunt : 180; case
de locuit: 211.
In com. e o biserica, reparata
in anul 1894, deservita de un
preot.
Locuitorii pe linga agricul-
ture se ma? ocup£ cu lemn&ria
si c&ramid&ria.
In raionul com., pe apa Cri-
covul, e o moar& de m^cinat.
S'ati improprietarit, la 1864,
170 locuitori cind li s'aii dat
504 hect.
Vite sunt : 19 cai si epe, 1 10
vac!, 200 01 si 165 porcT.
Stupl cu albine sunt 40.
$coala dateaza in com. dela
1877. Copif in virsta de scoala
sunt 128. Stiu carte 100 bar-
bae si 1 1 femel.
Pe teritoriul acestei com. se
afl& mine de lignit, inca neex-
ploatate.
A patra parte din terenul
com. e prieinic culturel; restui
e muntos.
Comerciul se exercitS, in com.
de sase circiumarif.
Venitul com. e de 6639 lei
si cheltuelile de343i lei anual.
Cu com. vecine se leag& prin
drumuri naturale, afar& de Mo-
reni si Valea-LungS, unde'sunt
sosele.
E brazdata de dealurile : Vir-
ful-BabeT, Dani si Virful-Corne-
tului, can servesc de pasune
vitelor locuitorilor.
Afara de riul Cricovul, vaile :
Batogului, Ruda si Grosetul, uda
comuna.
Edil-Chioi, com. rur., jud. Con-
stanta, pi. Mangalia. E situata
in partea meridionala ajudetu-
lui, la 37 kil. spre S.-V. de
orasul Constanta, capitala dis-
trictului, si in cea septentrionala
a plasil, la 28 kil. spre N.-E.
de or&selul Mangalia, resedin^a
ei, pe valea Cealic-Cum-Ceair.
Semargineste la N. cu com.
Osman-Faci ; la E., cu comuna.
Tropaisari ; la S., cu comunele.
Gheringic si Azaplar; iar la V.,
cu comunele Enghez si Osman-
cea.
Relieful soluluT e pu^in acci-
dentatde urmatoarele principale
dealuri: Elibe-Chioi-Bair (no
m.), la N.; Osman-Faci-Iol (99
m.), la N.-E ; Osmancea-Bair (70
m.), la N-V.; Enghez-Bair (82
m.), la V.; Cara-Chioi-Bair (100
m.); Amzacea-Burun (102 m.),
Cogea-Sirt-Bair (100 m.), la
S. ; Meragi-Bair (107 m.) si
Trapraisari-Bair (92 m.), la E. ;
Iol-Bair (10 1 m.), Meragi-bair
II (102 m.), Cerkez-Iuc-Bair (93
m.), Amzacea-Bair (107 m.), prin
interiorul comunel. Aceste dea-
luri sunt acoperite cu finete
si semanaturi.
Movile sunt 32, mat toate
artificiale, construite pentru a
servi ca puncte de orientare ;
principale sunt : Orta-Iuc (103
m.), la S.-V.; Uzmilar(ioi m.);
Balabanar-Tepe (93 m.), Esic-Iuc
(102 m.), prin interior; Meragi-
Iuc (104 m.), Ufac-Iucler, Panar-
Hosted by
Google
EDIL-CHIOI
305
EDULUI (MOVILA-)
Iuc-Amzacea, Cara-Iuiuc (intre
92 — 104 m.), la S.
Vai ce au pu^ina apa sunt
numai primavara si toamna in
timpul ploilor ; prin ele deose-
bim: Uzunlar-Ceair unit cu U-
zunlar-Dere, formind valea Pasa-
Conac-Dere, la N.; Cealic-Cum-
Ceair, formata din vaile Am-
zacea-Dere unita cu Sinir-Dere,
si din valea Maratan unita cu
valea Cuvan-Alceac ; tot in valea
Cealic se deachide si valea Pasa-
Conac-Dere.
Catunele carl o formeaza sunt
patru : Edil-Chioi, re$edin^aspre
apus, la unirea vailor Cealic si
Pasa-Dere; Amzacea, la S., la
5 kil. spre S.-V, de resedin^a,
in vaile Muratan si Cuvan ; U-
zunlar spre N., la 3 1 /2 kil.
spre N.-E. de resedin^a, pe valea
Uzunlar-Dere ; si in fine Enge-
Mahale, tot spre N. la 4 kil.
spre N.-E. de resedinta, pe
valea Osman-Faci-Iol.
Edil-Chioi si Uzunlar au ca-
sele adunate celel'alte, cam raz-
le{e.
Suprafa^a comuneT este de
6500 hect., din carl 198 hect.,
ocupate de vetrele celor cine!
sate cu 193 case, restul de
6302 hect., impar^t intre Stat
cu proprietar! posedind 3000
hect. si locuitorii ce au 3202
hect.
Populatiunea comuneT pe anul
1895 — 96 a fost de 234famili!,
sati 951 siflete, in maioritate
TurcT, Tatar! si putin Bulgari :
498 barba^T, 453 feme!; 507 ne-
casatori^r, 428 casatorip, 15 va-
duvi; 921 cetateni romani 30
supusi strain! ; 244 ortodox!,
706 mahomedani, 1 catolic ; 157
agriculton, 3 comercianti ; 98
i 1 proprietary! si 62 neimproprie-
taripf.
StiCi carte 7 persoane, nu stiti
947-
Contribuabil! sunt 160.
In com. sunt 5 geamii, 2 in
catunul Amzacea, si cite una in
cele-1'alte catune, avind toate
10 hect. Sunt servite de 3 hog!.
Intinderea com. e de 6500
hect., din car!: 198 hect. teren
neproductiv (ocipate de vetrele
satelor); 632 hect. teren pro-
ductiv (din care 3000 hect. ale
Statulu! cu proprietari!, 3302
hect. allocuitorilor); dinacestea:
5422 hect. teren cultivabil (din
care 2610 hect. al Statulu! cu
proprietarif, 2812 hect. ale lo-
cuitorilor); 239 hect. teren ne-
cultivabil (din care 1 10 hect. ale
Statulu! cu proprietari!, 120 hect.
al locuitorilor) ; 650 hect. teren
izlaz (din care 280 hect. ale Statu-
lu! cu proprietarii, 370 hect. ale
locuitorilor).
In comuna sunt 157 plugar!,
posedind 299 plugur! (16 1 cu
bo!, 138 cu cai); 151 care si
caru^e (150 cu bo!, 101 cu ca!) ;
12 masin! de secerat ; 4 masin!
de batut porumb ; 4 grape de
fier ; 1 trior ; 3 masin! de vin-
turat.
Vite sunt 6275, din car!: 556
ca!, 748 boi, 54 bivol!, 9 asini,
4663 o!, 173 capre si 81 pore!.
Sunt 9 mor! de vint.
Comerciul se face prin gara
Murfatlar, la 25 kil. spre N.-E.
decom., de catre tre! comercianti
(circiumar!) si consta in import
de coloniale, masin! agricole si
in export de cereale, vite (o!
cu produsele lor).
Budgetul com. are la venitur!
3215 le! si la cheltuel! 1558
lei.
Ca! de comunica^ie sunt dru-
mul jude^ean Medjidia-Mangaiia,
trecind prin toate satele afara de
ceideresedin^a; apo! nenumara-
te drumuri vecinale sau de caru^e,
can unesc cele patru sate intre
ele si cu cele ma! invecinate,
caTrapai-§ari, Casap-Chioi, En-
ghez, Osmancea,Osman-Faci,etc.
Edil-Chioi, sat> jud. Constanta,
pi. Mangalia, cat. de resedin^a
al com. Edil-Chioi. E situat in
partea nordica a plase! si cea
vestica a comunel, pe valea
Cialic-Cum-Ceair, la unirea ei
cu valea Pasa-Conac-Dere, intre
dealurile: Meragi-Bair si Cer-
chez-Iuc-Bair, la E. ; Tatar-Bair,
la S. ; Edil-Chioi-Tepe, la V.
si lol-Cari-Bair, la N. Intinderea
sa e de 2650 hect., din car!
60 hect. ocupate de vatra sa-
tulu! ; restul apar^ine statulu!
si locuitorilor. Are o popula^iune
de 39 fam., sau 250 suflete, in
maioritate Sirbi si Bui gar!.
Drumuri comunale due din
acest sat spre Enge-Mahale.
Uzunlar, Topraisari - Amzacea;
Enghez si Osmancea.
Edil-Chioi-Tepe, deal, in jud.
Constanta, pi. Mangalia, pe te-
ritoriul com. rur. Osmancea ;
formeaza, impreuna cu dealul
Tatar-Bair, un unghiu drept ;
are direc^ia N.-S. si se intinde
printre vaile Cealic-Cum-Ceair,
care sunt la V. ; domina comu-
nele : Osmancea, Agemler, Cio-
banisa, cele doua vai pe care
le separa, precum si drumurile
Edil-Chioi - Cosicci, Osmancea-
Chiuciuc - Enghez-Biuiuc ; braz-
deaza partea nordica a plase! si
pe cea sudica a comunel; este
acoperit in cea ma! mare parte
cu pasune si purine semana-
tun.
Edul, vale, jud. Vilcea, pi. 01-
te^ul-d.-j., com. Fr^ila.
Edului (Balta-), baltd, jud. Dolj,
pi. Jiuld.-s., com. Floresti, cu
pu^inpes;e. Lingaaceasta balta
se varsa riul Arpadia in Gilort.
Edului (Movila-), movild, si-
tuata la S.-E. de com. Sujesti.
jud. Braila, 4 kil. departe
bd€,2li March Diet OHur Geotiratlc Vol. i I >
Hosted by
Google
EDULUI (MOVILA-)
306
ELESTEUL
de comuna, in apropiere de ho-
tarul comunel Perisorul.
Edului (Movila-), rnovilti, la 4
kil. spre N. de satul Ionesti,
jud. Braila, pe mosia Col^ica
din Bordeiul-Verde.
Edului (Podi§ul-),/(?^pemo
siea Lisna, com. Suharaul, pi.
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu.
Edului (Valea-), vale, com. Pur-
careni, pi. Riurile, jud. Muscel.
Edu{a, baltft) pe mosia Pomirla,
com. Pomirla, pi. Prutul-de Sus,
jud. Dorohoiu.
Edului, sat, in partea estica a com .
Roscani, pi. Turia, jud. Iasi,
pe {armul drept al PrutuluT.
Are o populate de 15 familii
sau 54 suflete.
Numarul vitelor e de 958 ca-
pete, din can: 92 vite marl
cornute, 780 of, 20 capre si
66 cai.
Edujului (Dealul-), deal, pe mo
sia Hiliseul-Virnav, com. Pomirla,
pi. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu.
Edu^ului (Dealul-), deal, pe mo-
sia Tataraseni, com. Mileanca,
pi. Prutui-d.-j., jud. Dorohoiu.
Edu^ului (Valea-), vale, pe mo-
sia Tataraseni, com. Mileanca,
pi. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu.
Efrimoaia, piriu, curge printre
dealurile Murgul si Parmuva,
din com. Tomesti, pi. Codrul,
jud. Iasi, si, unindu-se cu Piriul-
Rupturef, se varsa de-a stinga
piriu lui Tatar ca.
Efrosina, sursft de apd minerals
in valea Rapuroasa, jud. Vilcea,
avind ca substante fixe: hi-
posulfit de soda, sulfat de calce,
de soda si de magnezie (conside-
rabil), iodur de magnezie si de
sodium, bromur de magnezie
(pujin), carbonat de calce si
de magnezie, clorur de sodium
(concentrat) si silicat de alumi-
nium.
Elanul, deal, incepe in doua
ramuri, de la locul numit Fun-
dul-Elanulm din com. Urla^i,
pi. Mijlocul, jud. Falciu, prelun-
gindu-se paralel pe o parte si pe
alta a vaei Elanul, formindu-ial-
bia, si terminindu-se in sesul Pru-
tulul in judejul Covurluiu, unde
se termina valea si piriul Elanul.
Aceste ramuri sunt intretaete
incurmezis de alte mici vai cu
piriie, si poarta diferite numiri
dupa numele localita^ilor pe
unde tree.
Elanul, piriu, pleaca din partea
de N. a comunei Urlati, jud.
Falciu, de la locul numit Fundul-
ElanuluTjCurgeprin mijlocul satu-
lui Urlati si, indreptindu-se spre
Sud, trece prin comunele: Hur-
dugi, Gusi^ei si Gagesti, in lungul
plasei Mijlocul, formind in mare
parte hotarul cu plasa Prutul.
Dupace primeste afluentii : Ta-
laba, Barbosi, MalaestiT, Vut-
cani, Giurcani si alte mai mici
piriiase, trece pe teritoriul ju-
de^ului Tutova, udindu-1 in lung
pe partea de Est, pe unde si
primeste piriiele Mihoaia si Lis-
covul, apoi trecind pe teritoriul
jude^ului Covurluiu, prin partea
de Nord, se varsa in dreapta
riului Prutul, mai sus de satul
Vadeni.
Elanul, ses, jud. Falciu, in su-
prafa^acam de6hect.,pe valea
Elanul, intre dealurile Vutcani
si Valea-Rediului ; se intinde
de la satul Malaesti, pi. Mijlocul,
pana linga satul Tupila^i, pe teri-
toriul satulut Posta-Elanul.
Elanul, ses, in jud. Falciu, in su-
prafa^a cam de 30 hect., pe
Valea-ElanuluT, in marginea de
de Sud a satului Urlati, comuna
cu asemenea numire, pi. Mij-
locul.
Elanul, vale mare,intinsa, frumoa-
sa si fertila. Se intinde de a-lun-
gul jude^elor : Falciu Tutova si
o parte din Covurluiu. Se for-
meaza din partea despre Sud
a orasului Husi, din comuna
Urlati, plasa Mijlocul, de la
locul numit Fundul-Elanului si
se termina din sus de satul
Vadeni, din jud. Covurluiu, unde
piriul Elanul ce curge prin ea,
trece in sesul PrutuluT, si se
varsa in riul Prutul.
Elena, stafie de dr.-d.-f., jud.
Ialomita, pi. Borcea,com. Cocar-
geaua, pe Iinia Bucuresti-Fetesti,
pusa in circulate la I Iulie 1887.
Se afla intre stabile Marculesti
(15.2 kil.) si Fetesti(99kil.). Inal-
timea d'asupra nivelului marii
de SO m ,S7. Venitul acestei statii
peanuli896 a fost de 7643 lei
55 bam.
Elenari, deal, in jud. Mehedin^i,
plaiul Closani, £ine de com. rur.
Negoestii, catunul Padesul. Este
acoperit cu vii si pomi roditori.
Elenii(Dealul-Cucoanei-), deal,
in com. Valea- Salciei, jud. R.-
Sarat.
Ele§e§ti, trap de mosie, situat
la 16 kil. departare de orasul
Piatra, in com. Serbesti, pi.
Piatra-Munteie, jud. Neam^u, a-
sezat pe partea dreapta a sose-
lei ce duce catre Roman. Se
mai numeste si Helesesti sail
Ilisesti.
Ele^teul. Pentru toate cuvintele
cu aceasta numire, vezt litera H.
Hosted by
Google
ELIBI-CHIOI
307
ELMENL1CHI
Elibi-Chioi, ruinele unui sat, din
jud. Constanta, pi. Mangatia,
com. Osman-Faci, catunul Ebe-
Chioi, situate pe valea Ebechioi-
Ceair; a fost distrus de un in-
cendiu la 1829.
Elibi-Chioi-Bair, deal, jud. Con-
stanta, pi. Mangalia, com. Os-
man-Faci, catunul Ebe-Chioi,
iu partea sudica a comuneT,
printre vaile Canara-Dere si
Osman-Faci-Iol ; are o inal^ime
de 1 10 metri , este acoperitcu
semanaturl si fineje.
Eliza-Stoene§ti, com, rur., jud.
Ialomita, pi. Cimpului. Este si-
tuata pe partea dreapta a rtu-
lui Ialomita, intre com. Barca-
nesti si Condeesti.
Teritorul com. are o suprafa^a
de 1751 hect., din carl 246 hect.
padure si coprinde trei mosiT.
ImproprietaritTdupa. legea rur.
din 1864, sunt 114 locuiton ;
fara proprietati mat sunt 40 lo-
cuiton.
Se compune dmtr'un singur
sat, situat la 2V2 kil. spre S.
de riul Ialomita, pe lunca aces-
tui riu, avind spre S. coasta
Ialomi^ei. Este spre V. de sa-
tul Condeesti si spre E. de sa-
tul Barcanesti, cu care este unit,
avind impreuna o lungime ne-
intrerupta de trei kil. Inainte
satul purta numele de Pisica si
era cat. pendinte de Barcanesti.
Aici este resedinta primariei si
a judecatoriei comunale.
In recensamintul facut in 1890
s'a constatat ca popula^iunea
este de 248 familii, sau 942
suflete: 473 barbafi si 469 fe-
mel ; 254 agriculton, 9 comer -
cian^i, 3 avind profesiuni libere
si 3 servitorT.
$tiu carte 88 persoane.
Contribuabili sunt 144.
Vite : 545 boT, 261 caT, 34
bivolf, 850 01 si 413 porci.
Com. aveain 1886 — 1887 un
venit de 2636 lei si cheltuell
in suma de 2696 lei.
Are o scoala mixta, frecuen-
tata de 32 elevi si 2 eleve con-
dusa de un invatator retribuit
de com.; o biserica deservita de
un preot si do! dascall.
Eliza-Stoene^ti, padure, in jud.
Ialomita, pi. Cimpului, lingS sa-
tul Eliza-Stoenesti, in suprafa^a
de 246 hect. Esen^e : salcie,
plop, ulm si anin.
Elizabeta, com. rur., la extremi-
tatea de N.-V. a pjasil Calma-
{uiuluT, jud. Teleorman, situata
pe dealul care se intinde de la
T.-Magurele, pana in jud. Olt,
pe valea Siului, paralel cu lun-
ca Oltulul.
Are doua cat. : Brincoveanca
si Tigania. Ambele cat. sunt
puse pe malul sting al piriu-
lui Siul, in departare unul de
altul ca de 500 metri si popu-
late in mare parte de Tigani.
Teritoriul com. este de aproa-
pe 1600 hect. Mosia este pro-
prietatea mostenitorilor prince-
pelui Al. B. Stirbel. Proprietatea
locuitorilor, in numar de 135, o-
cupa 318 hect. si anume : 87
in cat. Brincoveanca si 49 in
cat. 'figania. Viile insirate de-
alungul dealului ocupa o intin-
dere de 44 V* hect. si produc
vin bun, iar pe lunca Oltulul
sunt cite-va zavoaie, care se
taie periodic.
Popula^iunea com. cu a cat.
este de 173 familii sau 811 su-
flete, din carl 153 contrib.
Numarul vitelor din com. si
cat. este de 1247, din carl : S7
cal, 490 vite man cornute, 486
vite mici cornute si 128 porci.
Bugetul com. este de lei 14,004
bani 27 la venituri si de lei
10,139 bani 18 la cheltuelt.
Are o scoala mixta intre^i-
nuta de Stat, si frecuentata de
14 elevi.
Locuitoril asista la serviciul
divin la comunele invecinate,
Plopi si Slobozia-Mindra.
La N., spre com. Piopi-Slavi-
testi, pe distanfa de un kil. sj
la S. cu Slobozia-Mindra, pe 2
kil., se leaga prin sosele veci-
nale.
Departarea com. de la rese-
dinta jud. este de 23 kil., iar
de la Rosiori, de 29 kil.
Elizabeta, mosie, in jud. Teleor-
man, pi. Calma^uiulul, proprieta-
tatea mostenitorilor principelul
Al. B. $tirbeiu ; 11 mat zice si
Brincoveanca, iar in vechime
purta numirea de Flocosanca.
Elizabeta- Doamna, com. rur. si
sat, in jud. Roman, pi. Siretul-
d.-j., spre S.-V. de orasul Ro-
man si la departare de un kil.
de el. Este a^ezata pe ses, pe
malul drept al riulul Moldova.
Are 267 familiT, sau 1004 su-
flete, din carl 240 contribuabili,
Stiti carte 77. Sunt 241 case.
Are o biserica de lemn.
Vite sunt 1035.
Aici este resedinta suprefec-
turei Plasilor-Unite : Siretul-d.-j.
si Moldova. Venitul anual al
com. este de lei 3713 si chel-
tuelile de 3239 lei.
Este legata cu orasul Roman
prin sosea.
Acestsat este infiin^atla 1878,
prin darea de pamtnturl la noil
insurant si este pus chiar in
marginea orasului Roman, de
care nu este despar^it de cit
prin apa Moldovel, peste care
aci e un pod de fer.
Aceasta pozi^iune l'a facut sa
devina in scurt timp un sat fru-
mos, populat si cu case destul
de bune.
Elmenlichi, movild y in jud. Con-
Hosted by
Google
ELMENLICHI
308
ENDE-CARA-CHIOI
stanza, pi. Medjidia, com. Ma-
mut-Cuius, cat. Acargea. E si-
tuata pe muchea dealulul Cara-
Tepe-Bair. Are 132 m. inah:ime.
A servit ca punct de observa^ie
si orientare.
Elmenlichi, deal, in jud. Con-
stanta, pi. Hirsova, com. Calfa,
cat. Rahman, dominind acest
sat despre V. ; e de natura stin-
coasa; are 190 m. inaltime ; e
acoperit cu fine^e.
Emancipa^ii, suburbie, in Foc-
sani, despar^irea I -a, jide^ul
Putna.
Emir-Asan-Culac, pirtu, in jud.
Tulcea, pi. Isaccea, com. Orta-
Chioi, cat Dautcea; izvoraste
din dealul Ghiobilche-Bair ; se
indreapta spre N., avind o di-
rectfe generala de la N.-V. spre
S.-E., brazdind partea sudica a
plasel si a comunel ; curge prin
padurl si, dupa un curs de 3
kil., se varsa in piriul Valea-
Ghiobilche, pe stinga, nu departe
de izvorul acesteia; curge prin-
tre dealurile Ghiobilche si Daut-
cea; pe valea sa merge un
drum comunal: Atmagea-Orta-
Chioi, cu o ramifica^ie spre
satul Dautcea.
Ernir-Saale-Tepe, mavilH, in
jud. Constanta, pi. Hirsova, com.
Siriul, cat. Muslu, la 2 kil. spre
S.-E. de acesta, pe muchea
dealulul Muslu. Are o inal^ime
de 92 m., dominind drumulju-
dejean Hirsova-Medjidia. E a-
coperit cu verdea^a.
Emuroasa, numire vechie a pi-
rtulul Fieni, care trece pe linga
com. Caciula^i, pi. Znagovul,
jud. Ilfov.
Enache, deal cultivabil, linga sa-
tul Mo^ca, jud. Suceava.
Enache, pftdure, de stejar, in in-
tindere de 16 hect., pe mosia
Baloseni, com. Fintinele, pi. Sire-
tul, jud. Botosani.
Enache, v&lcea, care se varsa in
Valea- Vacarei, jud. Muscel.
Enache (Valea-lui-), sat, pen-
dinte de com. rur. Tutana, jud.
si pi. Argesul.
Enari, deal, la E. de com. Gura-
BouluT, pi. Vedea-d.-s., jud. Olt,
avind o lungime ca de 2 kil. si
pe care se ciltiva tot felul de
cereale; pe parte din el se aria
padure.
Enacheasca(Vinecioara), mo-
sze, in jud. Buzau, com. Buceni,
in devalmasie ; are 360 hect.,
din care 65 padure, impan:ita
in trei sforT : Poiana-lui-Soare,
Ograda-Olacului si Lacul-Co-
coaneT ; restul aratura, finea^a,
livezl si izlaz.
Enache^ti, sat, jud. Bacau, pi.
Tazlaul-d.-s., si resedinta com.
Bosoteni , situat pe piriul Na-
disa, d'a stinga Tazlaulul-Mare.
Are o biserica, cladita de locui-
torf la 1885, deservita de un
cintare^ si alta catolica, zidita
tot de locuiton in anul 1872.
Circiumi^sunt 2. Sunt 219 fa-
milii, sau 616 suflete, din care
42 Unguri.
Vite: 29 caT, 357 vite cornute
si 45 porcT.
Enache^ti, parte a comunel Ca-
pul-Pisculut, plasa Riurile, jud.
Muscel.
Enachioiul, deal, cultivabil, linga
satul Mihaesti, jud. Suceava.
Enaria, poianft, pi. Bistri^a-d.-s.,
jud. Bacau, de pe teritoriui com.
Racova, apar^inind StatuluT.
Enculeasca (§etrarul-Caloian,
Cirteanca), mope, jud. Buzau,
in com. Beceni, cat. Enculesti ;
are 228 hect., din care 40 padurea
Caloeneasa, restul araturl, izlaz,
livede si fineata.
Enculesti, sat, jud. Arges, plaiui
Lovistea ; face parte din com.
rur. Berislavesti.
Enculesti (Valea- Vacei), c&tun,
alcom. Beceni, jud. Buzau; are
40 locuiton si 9 case.
Enculesti, sat, face parte din com.
rur. Valea-Mare, pi. Podgoria,
jud. Muscel. Are o populate dc
308 locuiton (180 barba^T si
128 femeT).
Biserica satuluT, cu hramul
Sf. Nicolae, este construita de
birne, pe la anil 1 786,de locuitorii
poposi^T prin padun de frica
rasmiri^ilor sireconstruitala 1877
de enoriasT.
Pana acum citi-va am se vedea
in coastele Enculestilor mul^ime
de gropT, in carl, spune legenda,
tirgovetii din Pitesti, in timpurl
de rasmiri^e, isi ingropau lazile
cu avutul lor.
Prin acest catun trece girla
Valea-Mare, pe care se afla o
moara, zisa a Chilimen^ilor.
Ende-Cara-Chioi, sat, in jud.
Constanta, pi. Medjidia, cat.
comunel Biulbiul, situat in partea
E. a plasei si cea N. a co-
munei, la 8 kil. spre N. de
catunul de resedinta, Cuciuc-
Biulbiul. Este asezat pe ultimele
ramificatiuni S.-E. ale dealulul
Tabia-Fran^uzeasca, si este do-
minat de virfurile Ende-Cara-
Chioi (112 m.), care este la 1 1 /t
kil. spre N.-V. de sat ; Curt-
Baba-Iuc (98 m.), la 2 kil.
spreE. si CaraTepe (131 m .,
la 1 kil spre S.-E. Prin apro-
priere si pe ia V. sau, trece
Hosted by
Google
ENDE-CARA-CHLOI-TKPE
309
ENGHEZ
Valul-lui-Traian, avind o direc-
tiune de la N.-V. catre S.-E.
Suprafa^asaestede282Shect.,
din care 14 hect. sunt ocupate
de vatra satuluT si de gradinT.
Popula^iunea sa, compusa a-
proape numai din Tatan si
Bulgarl, este de 62 familiT sau
213 suflete. Casele sunt mici,
dar asezate regulat. Din sat
pleaca drumun comunalek: A-
lacap?, la Medjidia si la Biuiuc-
Biulbiul, Cuciuc-Biuibiul si Ma-
mut-Cuius.
Ende-Cara-Chioi-Tepe, deal,
in jud. Constanta, pi. Medjidia,
com. Biulbiul, catunul Ende-Ca-
ra-Chioi, situat intre vaile Schin-
gi, Medjidia-Dere si Biringi Med-
jidia Dere; are 130 metri inal-
time; eacoperitcu semanatunsi
fine^e; pe el merge calea ju-
de^eana Medjidia-Mangalia.
Ene. VezT Valea-lui-Ene, sat, in
pi. Fundul, com. Oniceni, jud.
Roman.
Ene. VezT Valea-lui-Ene, piriU,
in pi. Fundul, jud. Roman.
Ene, deal, spre N.-E. de satul
Rafaila, jud. Vasluiu.
Ene (Lacul-lui-), lac, la S. com.
Riioasa, din pi. Calma^uiul, jud.
Teleorman, format din scurson
de izvoare.
Ene (Lacul-lui-), lac, jud. Dolj,
pi. Cimpul, com. Ciuperceni,
ce £ine de balta Mancini^a.
Ene (Piscul-lui-), ^r,com. Du-
mitresti. pi. Oltul-d.-j, jud. Olt.
Enge-Mahale, sat, in jud. Con-
stanta, pi. Mangalia, cat. com.
Edil-Chioi, situat in partea de V.
a plasei siceade S. a com., la
3V2 kil. spre N. de catunul de
resedin^a Edil-Chioi. Este asezat
pe valea Osman-Faci-Iol, fiind
inchis la N. de dealul Elibi-Chioi-
Bair, la V. de dealul Osmancea-
Bair, si la S. de dealul Sol-
Cari-Bair, fiind dominat de vir-
ful Uzunlar-Iuc, cu 103 metri,
situat la S. sau. Suprafa^a sa
este de 1000 hect., dintre care
40 hect. sunt ocupate de vatra
satului si de gradinT, iar po-
pula^ia sa, in care TurciT pre-
pondereaza, este de 28 familiT
sau 100 suflete, ocupindu-se cu
agricultura si cresterea vitelor.
Soseaua jude^eana Mangalia-
Medjidia trece prin partea sa
de E. ; iar alte drumun comu-
nale vin de pe la toate satele in-
vecinate ca: Edil-Chioi, Osman-
cea, Copadin, Musurat si altele.
Enge-Malesi-Tepe, movild, ar
tificiala, in jud. si pi. Constanta,
pe teritoriul com. rur. Copadin,
situata la 2 1 /* kil. spre E. de
satul Copadin. Este acoperita
cu verdea^a si are o inal^ime
de 139 metri, cu care domina
in intregime satul Copadin, pre
cum si partea de N. a vaii
Arabi-Alciala si drumurile co-
munale cart tree pe la picioa-
rele eT.
Enghez, com. rur., in jud. Con-
stanta, pi. Mangalia, situata in
partea N. a jud., la 46 kil. spre
S.-V. de orasul Constanta, ca-
pitala districtuluT, si in cea
centrala a plasiT, la 28 kil. spre
N.-V. de oraselul Mangalia, re-
sedin^a eT, pe valea Biuiuc-Dere
(sau Enghez).
Se margineste la N. cu co-
munele Osmancea si Agemler;
la E., cu comuna Edil-Chioi ;
la S., cu comunele Azaplar si
Cara-Omer, iar la V., cu comuna
Cazil-Murad.
Relieful soluluT e pu^in acci-
dentat de urmatoarele dealurT
principale: Edil-Chioi-Tepe (1 1 5
m.), la N.; Tatar-bair (1 10 m.),
la N.-E.; Chedreanu (122 m.),
la N.-V.; Culac-Bair (128 m.),
la V. ; Carasuluc-Bair (141 m.),
la S. si S.-V.; Erebiler-'tepe-
Bair (125 m.), la S.-E. ; Amza-
cea-Bair (92 m.), la E. ; Cas-
sicci, Dechili-Tasi si Enghez
(110 m.), prin interior; aceste
dealurT sunt acoperite cu sema-
naturi si fine^e.
Movilele sunt 8, toate artifi-
ciale, servind ca puncte de ori-
entare; printre ele distingem :
Ciataltuc (134 m.), la V. ; Orta-
Iuc (133 m.), la E. ; Enghez-
Iuc(iii m.), in interior.
Sunt vaT uscate, avind apa
numaT numaT in timpul ploilor,
primavara si toamna ; princi-
palele sunt : Enghez-Dere sau
Biuiuc-Dere, prelungita cu valea
Cassicci si in urma cu Sofular,
trecind prin satele Enghez-
Mare si Enghez-Mic,si Cassicci,
prin interiorul si centrul com.,
cu adiacentele sale Musur-Cu-
iuc, la V. ; Cuciuc-Enghez la
N. ; pe dreapta ; vaile Cioroi-
Ceair, la N. si Gadmular-Alcea,
la E. ; adiacente ale vaii Agem-
ler.
Catunele carT formeaza comu-
na sunttreT, si anume: Enghez-
Mare (Enghez-Biuiuc) spre E.,
resedin^a, pe valea Enghez sau
Biuiuc-Dere; Enghez-Mic (En-
ghez-Chiuciuc), spre centru, la
1 kil. spre N.-V. de resedinfa,
tot pe valea Enghez ; Cassicci,
spre V., la 2 1 / i kil. spre N.-V.
de resedin^a, pe valea Cassicci
sau Sofular.
Suprafa^a com. este de 4054
hect., din carT 204 hect. ocupate
de vetrele celor 3 sate cu 134
case; restul de 3850 hect. im-
par^ite intre locuitorT carT poseda
1778 hect. si Stat cu proprietariT,
carT poseda 2072 hect.
Populafia com. e de 160 fa-
Hosted by
Google
ENGHEZ
810
ENI-CIllOl
milii sau 743 suflete, compusa
din Turci, BulgarT si German!:
387 barbafr 356 feme!; 448
necasatorifi, 270 casatori^i, 24
vaduvT, 1 divor^a^f ; ceta^eni Ro-
minl 625, 118 supusi streini ;
255 ortodoxT, 103 catolicl, 385
mahomedanl, 161 agriculton,
4 comercianflf, 139 improprie-
tari{i, 26 netmproprietarip.
Sunt 166 contribuabilT.
Stiu carte 97 persoane, nu
stiu 646.
Loc. merg la casa de ruga-
ciunl luterana in cat. Enge-
Mahalale, din comuna vecina
Edil-Chioi si la 3 geamii, una in
catunul Enge-Mahale si 2 in
Uzunlar, din aceiasi com.
Intinderea com. e de 4054
hect. din can : 204 hect. teren
neproductiv, ocupat de vetrele
satelor; 3850 hect. teren pro
ductiv (din care 2072 hect. ale
Statului cu proprietarii, 1778
hect. ale locuitorilor) ; din acestea
sunt 2870 hect. teren cultivat (din
care 1402 hect. ale Statului cu
proprietarii si 1468 hect. ale
locuitorilor), 50 hect. teren ne-
cultivat (ale Statului cu proprie-
tarii), 930 hect. teren izlaz (din
care 620 hect. ale Statului cu
proprietarii si 310 hect. ale
locuitorilor).
Locuitorii poseda : 94 plu-
gurT (86 cu boi, 8 cu cai); 158
care si caru^e (11 cu boi, 147
cu cai); 8 masini de secerat;
4 masini de batut porumb ; 4
grape de fier; 1 masina de vin-
turat ; si 1 5 puturi.
Sunt 2 mori de vint.
Vite sunt 8903, din carl: 253
cai, 816 boi, 15 bivoli, 10 ca-
P re > 7736 ol, 13 berbeci si 60
rim£tori.
Comerciul se face prin gara
Medjidia, la 3 kil. spre N.-V., de
catre 4 comercian^I (din car!
2 circiumar!) si consta in im-
port de manufacture si masini
agricole si in export de cereale
vite (ol cu produsele lor).
Budgetul com. are la venituri
3215 leT, si la cheltueli 1558 lei.
C£ile de comunica^ie sunt aci
numai niste cai comunale sau
vecinaie, ce unesc satele intre
ele si cu cele mai apropiate,
ca Erebeiler, Ghiuvenli, Sofular,
Agemler, Osmancea, Edil-Chioi,
Azamcea, etc.
Enghez, deal, in jud. Constanta,
pi. Mangalia, com. Enghez. Se
desface din dealul Edil-Chioi-
Tepe ; se intinde spre S. cu o di-
rect e de la N. la S., printre vaile
Chiuciuc-Enghez, Enghez, Cio-
roiu-Ceair si Cadmular- Alcea, do-
minind aceste vai cu inal^imea
sa de 1 10 m., si satele Enghe-
zul-Mare si Enghezul-Mic. E a-
coperit cu fmete si semanaturi.
Enghez, alt nume al vae'i Biu-
iuc-Dere, jud. Constanta, nume
ce-1 poarta intre satele Enghe-
zul-Mare si Casicci, pe terito-
riul comunei Enghez al cat. En-
ghezul-Mare si Enghezul-Mic.
Enghez - Biuiuc (Enghezul-
Mare), sat, in judetul Con-
stanta, pi. Mangalia, cat. de re-
sedin^a al com. Enghez. E si-
tuat in partea centrala a plasei
si cea estica a comuneT, pe va-
lea Enghez sau Biuiuc -Dere,
intre dealurile : Enghez, la N.;
Eschiler, la S. si Dichili-Tasi,
la V. Are o intindere de 2717
hect., din can 114 hect. ocu-
pate de case si gradini; restul
impar^it intre stat si locuitori.
Popula^ia este de 120 familii ;
sau 401 suflete, in maioritate
TurcT si Bulgari. Din sat due
mai multe drumunf de carute
spre Chiuciuc-Enghez, Osman-
cea, Edil-Chioi, etc.
Enghez-Chiuciuc (Enghezul-
Mic), sat, in judetul Cons-
tanta, plasa Mangalia, catunul
com. Enghez. E situat mai mult
in partea vestica a plasei si cea
centrala a comunei, la 3 /t kil.
spre N.-V. de cat. de resedinta^
Ehghez-Biuiuc. Este situat pe
valea Enghez-Chiuciuc si este
inchis la S. de dealul Dichili-
Tasi. Are o suprafata de 388
hect., dintre can 20 hect. sunt
ocupate numai de vatra satului
si de gradini. Popula^iunea sa, de
36 sufl., se compune numai din
Turci. DrumurT comunale merg
la Enghez-Biuiuc, la Osmancea,
la Sofular prin Casicci, la Ghiu-
venli si la Erebiler.
Enghez-Chiuciuc, vale, in jud.
Constanta, pi. Mangalia, pe te-
ritoriulcom. rur. Enghez, si anu-
me pe acela al cat. sau Enghez-
Chiuciuc. Se desface din dea-
lul Dichili-Tasi, indreptindu-se
spre N. si avind o direc^iune
generala de la S. spre N.; trece
prin satul Enghez-Chiuciuc si
dupa un drum de 3 kil. se des-
chide in valea Cioroi - Ceair ,
care se desface in valea Ca-
nara-Dere. Este situata in par-
tea vestica a plasei si cea nor-
dica a comunei. De-alungul ei
merge drumul comunal de la
Osmancea care se bifurca si duce
la Sofular si la Enghez-Chiuciuc.
Eni-Chioi, sat, jud. Tulcea, ase-
zat in partea S. a plasei Tul-
cea, si cea S.-E. a comuneT Ca-
talog de care depinde, pe am-
bele malurl ale piriiilui Teli^a,
la 4 kil. spre S.-E. de rese-
din^a. Intinderea sa este de 28
hect. Are o populate de 42 fa-
milii, sau 154 suflete, in maio-
ritate Bulgari. Printr'insul tre-
ce soseaua na^ionala Tulcea-Ba-
badag-Constan^a.
Eni-Chioi, pirifi, in jud. si pi.
Hosted by
Google
ENI-ORMANGIC-TEPE
311
ENIGEA
Tulcea, com. Cataloi, cat. Eni-
Chioi, care izvoreste din Uzum-
Bair, de unde se indreapta spre
S., avind o direc^iune generala
de la N.-E. spre S.-V., brazdind
partea S. a plasei si E. a comu-
nel si cat. Curge printre dealu-
rile Tausan-Tepesi Cazilgic-Bair,
si, dupa un curs de 4 kil. se
varsa tn piriul Teli^a, pe par-
tea stinga, pu^in mai jos de
satul Eni-Chioi. Maluriie sale
sunt joase si acoperite cu ver-
deata. Pe valea lui merge dru-
mul vecinal Eni-Chioi-Agi-Ghiol.
Eni-Ormangic-Tepe, deal, in
jud. Tulcea, pi. Isaccea, com.
Meidan-Chioi. Este o prelungire
a Dealului-Bostanariilor. Se in-
tinde spre S., avind o directi-
une generala de la N. spre S.,
brazdind partea S. a plasei si
a comunei ; se intinde printre
piraiele : Valea-Bociogea si Va-
lea-Cismelii (sau piriul Acadin),
ambii afluen^T at pir. Taita. Are
o inaltime de2S9 m. si e punct
trigonometric de observatie de
rangul ai 3 -lea, dominind asu-
pra satuiui Meidan-Chioi, ce se
afla asezat la poalele sale nor-
dice si asupra piriulut Meidan-
Chioi, ce-1 uda in aceiasT parte.
Lasa spre S. deaiul numit Es-
chi-Balic. Pe la poalele sale
tree drumurile comunale Alibet-
Chioi -Meidan-Chioi si Meidan-
Chioi-Orta-Chioi. Este acoperit
cu padun, in mare parte, iar
pe costise cu pasuni si fine^e.
Eni-Sarai, com. rur. y in judetul
Constanta, plasa Ilirsova. Vezi
Sarai.
Eni-Sarai, deal, in jud. Constan-
ta, pi. Hirsova, com. Sarai, cat.
Eni-Sarai. Se intinde printre
vaile Sarai si adiacenta sa Va-
lea-Lunga. Are 53 m. acoperite
cu finete si semanatun. Satul
Eni-Sarai se intinde la poalele
sale orientale.
Enica (Moara-lui-) (Slobozia),
cdtun al com. Carina, jud. Bu-
zau. Are 70 locuitorl si 19 case.
Enica (Moara-lui-)(Carp, Stro-
easca), mo$ie in com. Catina,
jud. Buzau. Vezi Carp.
Enica (Movila-lui-), movild, pe
hotarni com. Sageata, despre
com Gavanesti, jud. Buzau.
Eniceri, deal, jud Tulcea. Vezi
Ieniceri.
Enichiom sau Zlatum, stivoiti
de salcie, pe propietatea Statu-
luT Pietrile, in dreptul satulut
Gostinul, pe albia DunareT, in pi.
Marginea, jud. Vlasca.
Enigea, com . rur., in jud. Con-
stanta, pi. Medjidia, situata in
partea V. a jude^uluT, la 64
kil. spre S.-V. de orasul Con-
stanta, capitala districtulm, si
in cea N. a plasef, la 28 kil.
spre S.-V. de oraselui Medjidia,
resedin^a eT, pe valea Chioseler.
Se margineste la N. cu com.
Rasova; la E., cu comunele :
Cochirleni, Mamut-Cuius si Co-
cargea : la S., cu com. Chioseler ;
si la V., cu comunele: Asarlic,
Cuzgun, Beilic si Aliman (pi.
Silistra-Noua).
Relieful solului e destul de ac-
cidentat de urmatoreleprincipale
dealun : Mastana (150 m.), la
N.-V.; Grindul-Mare (154 m.),
Mamele (158 m.), Iocuj-Bair
(158 m.), Dealul-Mare (96 m.),
la N. ; Caramancea (133 m.),
Canli (151 m.), Piribei (140 m.),
Diordinezi-Orman (128 m.), Di-
chili-Tasi-Bair-Sirt!(i42 m.), Cin-
ghinea-Orman-Bair, Susus-Tarifi-
Bair, la E. ; Chiorcul-Bair (156
tn.), Curu-Giugiuc-Bair (154 m.),
Mezarlic-Borungea-Bair(i52 m.),
la S. ; Adam-Clissi -Tarifi-Bair,
Adam-Clissi-Bair (115 m.), U-
zum-Bair, Echii-Iuiuc-Alceac (181
m.), Uzum-Culac-Bair (122 m.),
Polucci (130 m.), la V.; prin
interiorul comunei sunt dea-
luriie Talasman (178 m.), Su-
vSufunar-Bair (165 m.), Arabagi
(136 m.), Ciocan(io8 m.), Cesme
(164 m.), Giatri-Bair (136 m.),
Coru-Bair si Enige-Bair. Aceste
dealurt sunt acoperite cu pasuni
si finete intinse, semanaturf pu-
rine si cite-va padurl, pe dea-
lurile Salasman, Susufunar, U-
zum-Bair (cu padurea Iasi-Or-
raan), Echii-Olceac, Arabagi, A-
dam-Clissi.
Movile sunt numeroase, ar-
tificiale si raspindite in toate
parole; printre ele deosebim :
Talasman (178 m.), la N.-V.;
Groapa-Sapata(is8 m), Sapata
(154 m.), laN.; Siribei-Iuc (148
m.), la E. ; Otlu-Orman-Basa-Iu-
iuc (142 m.), la S.-V.; Canara-
Sus-Sacozii-Iuiuc (159 m.), Mal-
ciova-Ciniz-Iuiuc (164m.), Cosiu.
Iuc(i32 m.), prin partea centrala
a comunei; au servit toate ca
puncte de orientare.
Sunt cite-va vai secT, carl au ceva
apa numai primavara, dupa topi-
rea zapezilor si toamna ; princi-
palele sunt: Ghiol-Punar sati
Urluia, mai purtind prin com.
si numele de Balbarhac-Ceair
si Polucci-Ceair, la V.; cu adiacen-
tele sale: Cara-Cealic-Cuiac, pe
stinga, la S.-V.; Polucci-Culac,
Talasman-Ceair, Susufunar-Dere,
Adam-Clissi-Ceair, pedreapta, la
V.; Diordingi-Orman sau Ara-
bagi, primind pe dreapta pe
Calfa prelungita cu Cesme-Culac,
pe Malciova-Ceair, iar pe stinga
Cinghinea-Orman-Ceair, unita cu
Ceatiric-Ceair, pe Enigea-Dere
formata din Tatar-Ceair si Mur-
narlichi- Alceac prelungitacu Hio-
seler-Ceair, pe Enigea-Alceac
Hosted by
Google
ENIGEA
812
EtflSALA
continuata cu Curu-Culac si Gi-
atri-Culac, toate acestea prin
partea centrala; Valea-Ciocanului
la N. ; Caramancea ce primes te
pe stinga pe Uzum-Ceair, for-
mata din Chireslic-Culac unita
cu Chior-Curu-Ceair, toate la
N.-E.
Catunele care o formeaza sunt
sapte, si anurae : Enigea, rese-
din{a, la S., pe valea Enige-Dere ;
Adam-Clissi, spre V., pe un cot
al dealulu! Adam-Clissi-Bair, la
3 kil. spre V. de resedin^a;
Arabagi, spre N., pe valea Ara-
bagi-Ceair, la 9 kil. spre N.-V.
de resedin^a; Iusufunar, spre
V. pe valea Iusufunar, la 8 kil.
spre N.-V. deresedin^a; Malciova,
in parcea centrala, pe valea
Malciova-Ceair, la 6 kil. spre
N.-V. de resedinfa; Polucci, spre
V., pe valea Ghiol-Punar sau
Urluia, la 12 kil. spre N.-V. de
resedin^a; Talasman, tot spre
V. pe valea Talasman-Ceair, la 9
kil. spre N.-V. de resedin^a.
Aspectul lor e placut ; asezate
unele in vai frutnoase, inconj urate
de dealuri paduroase, sunt sate
adunate, cucasele strinse, curate
si multe din ele bine ingrijite.
Suprafa^a totala a comunei
este de 14308 hect, din can 74
hect. ocupate de vetrele celor
7 sate cu 82 case;locuitorif poseda
1 27 14 hect., iar Statul cu pro-
prietarii stapinesc 1520 hect.
Popula^iunea sa este formata
din BulgarT, Turci si cip-va Ro-
minT ; ea este de 279 familii sau
1 1 86 suflete: 616 barbae, 570
feme! ; 641 necasatortyi, 518 ca-
satorip, 27 vaduvi;78o ortodoxT,
399mahomedani, 7 de altereligil,
301 agriculton, 7 comercian^I ;
26 cu alteocupa^iuni; 576 impro-
prietari^i ; 334 contrib.
Sunt 3 geamil in catunele
Arabagi, Malciova si Talasman
si 3 scoli musulmane alipite
de geamil.
Comuna are o intindere de
14308 hect., din can: 74 hect.
teren neproductiv (ocupate de
vetrele satelor); 14234 hect te-
ren productiv (din carl 1 5 20 hect.
ale Statulul cu proprietarii si
1 27 14 hect. alelocuitorilor); din
aceasta : 3 1 89 hect. teren cultivat
(din carl 112 hect. ale Statulul
cu proprietarii si 3077 hect. ale
locuitorilor) ; 9933 hect. teren
necultivat (din can 518 hect.
ale StatuluT cu proprietarii si
9415 hect. alelocuitorilor); 222
hect. teren izlaz (ale locuitorilor);
890 hect. teren padurl (ale Sta-
tulul cu proprietarii).
Locuitoril au : 184 plugun,
207 care si carute, 1 masina de
secerat, 1 masina de batut po-
rumb, 7 grape de fier, 3 triore.
Vite sunt vre-o 1000 capete,
mat cu osebire 01 si bol.
Sunt 5 morl de vint.
Comerciul, activ, se face prin
gara Medjidia la 32 kil. spre
N.-V., de catre 7 comercianti
(din carl 5 circiumarl) si co ista
in import decereale, manufacture
si coloniale si in export de vite
si lemne.
Budgetul are la veniturt 7710
lei si la cheltueli 3272 lei.
Cai de comunica^ie sunt urma-
toarele : calea jude^iana Medjidia-
Cuzgun, trecind prin satele Mal-
ciova si Talasman, apoi nume-
roase drumurif vecinale si comu-
nale, can se intretaie in diferite
chipurisi unesc catunele intre ele
si cu satele invecinate ca Raso-
va, Bac -Cuius, Cara-Amat, Ur-
luia, Sevendic, Chioseler, Idris-
Cuius, Pestera, Cochirleni, etc.
In com., pe muchia dealului
Adam-Clissi-Bair, la 2 kil. spre
N. de satul Adam-Clissi, sega-
seste monumentul triumfal al luT
Traian, care a fost dezgropat si
studiat de catre savantul nostru
archeolog, d-nul Grig. Tocile-
scu, in minunata sa opera «Mo-
numentul de la Adam-Clissi ». In
vale de acest monument, la 1
kil. spre S.-V. pe un cot de
deal, se gasesc ruinele ve-
ehiului oras militar roman, Tro-
paeum Trajani, a carui dezgro-
pare, efectuata in mare parte,
o datoram tot d-lui Tocilescu,
care in valea Enige a descoperit
chiar si carierile cele vechT din
care s'a scos piatra necesara
cu care s'a facut sculpturile
monumentuluT triumfal de la
Adam-Clissi. Pe una din stincl
se gasesc urme de litere latin e
din epoca roraana.
Enigea, sat, in jud. Constanta,
pi. Medjidia, cat. de resedin^a
al com. Enigea, sat de curind
infiin^at, situat in partea S. a
plasei si a com., pe valea Eni-
gea, intre dealurile Enigea-Bair
si Adam-Gisi-Tarifi-Bair. Are
o intindere de 9804 hect., din
cart 1 1 hect. ocupate de vatra
satului, cu 30 case. Popula^iu-
nea, in maioritate RominT Ar-
deleiif, este de 35 familii, sau
166 suflete.
Enigea-Alcea, vale, in jud. Con-
stanta, pi. Medjidia, com. Eni-
gea, cat. Enigea, formata din
vaile Chioseler- Ceair si Saltar-
Ceair. Trece prin satul Enigea
si se deschide in valea Diordin-
gi-Orman pe dreapta. Malurile
sale sunt acoperite pe alocurea
cu padun.
Enisala, com, rur., asezata in
partea E. a jid. Tulcea si a
plaset Babadag, pe malul lacu-
lut Razim saii Razelm.
Se margin este la N. cu Sari-
Chioi si Zebil ; la V., cu orasul
Babadag ; la S., cu Caraman-
Chioi si Jurilofca;la E., cu la-
cul Razim sau Razelm.
Relieful soluluT este accidentat
de dealurile : Calabalic-Bair cu
Hosted by
Google
ENISALA
313
ENISENLIA
virful Suhat-Chiuciuc, de 50 m.;
Culaculac Bair, la V. ; Samaldar-
Bair, Biuiuc-Orman-Bair, Sevri-
Bair, Orta-Bair, (218 metri), la
S. ; Golovar-Bair, cu virful Eni-
sala, de 177 metii, Tasburum, cu
virful Iuc-Ban, de 84 metri; toate
afara de eel d'intiiu si eel din
urma sunt acoperite cu padur!;
sunt continuatiunea culme! Ba-
badagulu!.
Apele care o uda sunt: va-
lea Ceeliu-Chioi la S.-V. ; valea
Ceairele, prin mijloc; valea Ces-
me-Culac, la E.
Bah:! sunt: lacul Babadag la
N. si marele fezer Razelm la E.
Catunele can o compun sunt:
Enisala, la N., resedin^a, nu de-
parte de lacul Babadag ; Vis-
terna, la 4 kil. spre S.-V 7 ., pe
Valea-Ceairelor.
Intinderea com. este de 2200
hect., din can 115 hect. ve-
trele satelor, 1200 hect. ale lo-
cuitorilor, 985 hect. ale Statului.
Populatiunea e amestecata ;
sunt 6S6 suflete, din can 138
barbapf, 138 feme! si4iocopii;
617 Romini, 10 Bulgar!, 37 Rus!
8 Izraeliti si 14 Tigani.
Locuitori! au : 115 plugur!
1800 capete de vite.
Comerciul este activ, constind
din import de manufactun si
coloniale si in export de ce-
reale si peste.
Veniturile com. sunt de 1500
lei anual si cheltuelile de 1300
lei.
Sunt 140 contribuabil!.
Sunt cat comunale carl due
la satele invecinate ca Cara-
man-Chioi, Visterna, Jurilofca,
Babadag, Zebil.
BisericI sunt doua : una in
cat. de resedinfa, cu hramul
Sf. Treime; a doua in Vister-
na, cu hramul loan Botezato-
rul; sunt deservite de 2 preo^i
si 2 cintare^T; au cite 10 hect.
Este o scoala in cat. Enisala,
condusa de un inva^ator si fre-
cuentata de yy elevi.
Com. exista de vre-o 150 an!.
La N.E., pe Dealul Ceta^if, sea-
fla ruinele cetafi! bizantine cu-
noscute sub numele de Cetatea
lu! Eracle, iar in vatra satulu!
chiar, un mic castel roman, si
urmeie unui pod.
Enisala, sat, in jud. Tulcea, pi.
Babadag, cat. de resedinfa a
com. Enisala ; asezata in partea
E. a plase! si in cea N. a com.,
pe un deal linga lacul Babadag.
Are o intindere de yS hect., si
o populate de 120 familii, sau
450 suflete.
Enisala, virfde deal, in jud. Tul-
cea, pi. Babadag, com. Enisala, si-
tuat in partea E. aplase! si acorn,
si punctul culminant al dea
lului Golovir-Bair, avind o inal-
{ime de 117 metri; epunct tri-
gonometric de observa^ie de
rangul al 3-lea, dominind asu-
pra une! man intindert din la-
cul Razelm siasupra piriului Ces-
me-Culac, ce curge pe la poalele
sale orientale ; pe la cele de N.
trece drumul com. Enisala-Cara-
man-Chioi este acoperit cu putine
tuferisur! si verdea^a si pe la
poale cu paduri.
Enisenlia, com. rur., m jud. Con-
stanta, pi. Silistra-noua.
Este asezata in partea S.-V.
a jude^uluT, la yy kil. spre V.
de orasul Constanta, capitala
districtulul, si in cea de S. a
plasei, la 43 kil. spre S.-E. de
oraselul Ostrov, resedinfa oco-
lului. Comuneie invecinate cu
dinsa sunt: Hazarlic, la kil., spre
S. ; Dobromir, la 6 kil. spre V.
Caranlic, la 9 kil spre N.-V.
Cuzgun, la 10 kil. spre N.-V.
Regep-Cuius, la 10 kil. spre V
Se margineste la N. cu com
urbana Cuzgun, de care se des
parte prin vaile Diudiuliuc-Cu-
cuciuc-AIcea, Migeletul, Derinea-
Ciair (sau Beilicul) si dealul
Cuzgun ; la E., cu com. rur. Ha-
zarlic, despar^indu-se prin dealu-
rile Mulver-Acceuci si Ghiol-
Punar; la S., tot cu com. Ha-
zarlic, separata fund prin dea-
lurile Cazilmi si Hazarlic; iar
la V. cu comuneie rur. : Dobro-
mirul, de care se desparte prin
dealurileIrasli-Bair,Teche-Chioi-
Bair, Sitma-Bair, ChiuciuQ-Hagi-
Sirti, Bas-Punar-Sirti si cu com.
Caranlic, despar^indu-se prin
dealul Arpalic.
Reliefui solulu! este in general
accidentat, ma! cu osebire in
partea N.-V. si S.-E. Dealurile
car! brazdeaza teritoriul com.
sunt : Arpalic (143 m.), la N.-
V., pe hotar, dominind cat.
Ciucur-Chioi si valea Beilicul,
acoperit cu finefe si padur!
frumoase; Bazirgian, la N. (102
m.), de natura stincos, domi-
nind satul Bazirgian si valea
Migeletul, acoperit cu pasun!
si paduri; Cara-Amat-Bair (178
m.), tot la N., de natura pie-
troasa, dominind satul Nastra-
din si valea Diudiuliuc-Cucu-
ciuc-Alcea, acoperit cu fine^e
si tuferisun; culmea insemnata
Ghiol-Punar(i92 m.), pe hotarul
E., brazdind comuna in partea
E. si prelungirile sale Ghiol-
Ghelic-Bair (187 m.), prin inte-
riorul comune!, dominind satele
Enisenlia si Nastradin, acoperit
cu tuferis si fine^e ; Mulver-Acce-
uci (185 m.), in partea de E., pe
hotar, acoperit cu tuferisur! si
padur!; Hazarlic (171 metri),
la S. si S.-E., dominind satele
Enisenlia si Hazarlic, acoperit cu
tuferisur! si paduri ca Taila-
Orman; Trasli-Bair (170 m.),
Teche-Chioi (196 m.),cedomina
satele Teche-Chioi si Dobro-
mirul-din-Vale ; Sitma-Bair (115
m.), Taili-Sirti, Havale Burun
bi)623 Marele Dicfionar G>ograflc Vol. III.
Hosted by
40
Google
ENISENLIA
314
ENISENLIA
(120 m.), Mezarlic-Bair (120
m.), Chiuciuc-Hagi-Sirti (133
m.), Bas-Punar-Sirti (187 m.),
toate in partea de V,, pe
hotar, sunt acoperite cu tu-
ferisurf si arbor! resle^T, resturi
din intlnsele si frumoasele pa-
duri de odinioara.
Movile sunt numeroase, parte
naturale, parte artificial e, si au
servit ca locuri de observable
pentru locuiton la apropierea
deselor n&valiri ale basbuzucilor
turcesti ; printre ele distingem :
Tasliluiuc( 1 78 m.), la N., linga
satul Nastradin ; Esil-Iuiuc (195
m.), la E., pe hotar, pe mu-
chia dealuluf Ghiol-Punar, De-
rusen-Iuiuc (187 m.), pe dealul
Ghiol-Ghelic-Bair si linga catu-
nul Enisenlia, Cazilmi (192 m.),
la S.-E, pe hotar, linga catunui
Enisenlia; HazarlicI (171 m.),
Hazarlic II (186 m.), la V.,
pe dealul Hazarlic, linga satele
Teche-Chioi si Hazarlic.
Vaile cele maf insemnate sunt:
Beilicul, care sub numele de
valea Enisenlia, vine de pe
teritoriul Bulgariei din dealul
Acciasalac, trece prin comuna
Hazarlic, prin satul Enisenlia,
de unde ia numele de valea
Gheren-Ceair pana la satul Bazir-
gian, de unde ia numele de
Derinea-Ceair, pana la hotarul
N. al comunei si d'abia d'aci
incepe a purta numele de Bei-
licul; brazdeaza partea cen-
trals a comunei trecind prin
satele Enisenlia si Bazirgian ;
malurile sale sunt inalte dar nu
ripoase, pe alocurea pietroase
si acoperite cu paduri si tu-
ferisuri. x\diacentele sale braz-
deaza comuna in deosebite di-
recftuni, Ciucur-Chioi-Ceair pe
stinga la N.-V. trecind prin
satul Ciucur-Chioi, cu maluri
paduroase; Migeletul pe dreapta,
care sub numele de Diudiuliuc-
Cucuciuc-Alceac pleacadin dea-
lul Mulver-Acceuci, prin paduri,
in partea N. a comunei, la hotar ;
Nastradin-Ceair, tot pe dreapta,
prin interior, trecind prin satul
Nastradin ; iar pe stinga mai
avem valea Teche-Chioi -Ceair ;
care sub numele de Incari-Mahali-
Ceair pleach din dealul Dermen-
Sirti, din comuna Dobromirul,
trece pe linga satul Teche-Chioi,
unde primeste cinci mici vai,
intre carl Medmedi-Culac, cu
maluri acoperite cu paduri; Te-
che-Chioi, care brazdeaza comu-
na in partea V.
Comuna s* compune din cinci
cat. : Enisenlia, resedin^a, in
partea de S. a com., pe valea
Gheren-Ceair (Beilicul), la poa-
lele V. ale dealurilor Ghiol-Pu-
nar si Ghiol-Ghelic-Bair si la cele
de E. ale dealuluT Hazarlic, cu ca-
sele mici, asezate regulat pe
patru uli^t ; Nastradin, asezat in
partea centrala a com., la 3 1 /2 kil.
spreN. de resedinta Enisenlia, pe
ambele maluri ale vaei Nastra-
din-Ceair, lapoaleledeS. ale dea-
lului Cara- Amat-Bair, la cele de N.
ale dealului Ghiol-Ghelic-Bair si
la cele de V. ale dealului Nastra-
din-Bair, cu casele micT, ras-
pindite ici si colo, cu o piata
larga in mijlocul satului si
cinci ulitT ; Teche-Chioi, ase-
zat in partea de S.-V. a com.,
la 4 kil. spre V. de resedinta
Enisenlia, pemalul dreptalvaei
Medmedi-Culac, linga valea Te-
che-Chioi, la poalele de E. ale
dealului Teche-Chioi-Bair si la
cele de V. ale dealului Hazar-
lic ; cu casele in regula asezate
pe doua ulipf : Bazirgian sau Ba-
zargian, asezat in partea de N.-V.
a com., la 9 kil. spre N.-V. de
resedinta Enisenlia, pe valea Ghe-
ren-Ceair (Beilicul), la poalele
de S. ale dealuluT Bazirgian si la
cele deN.-V. ale dealuluiBas-Pu-
nar-Sirti, cu case curate, fru-
moase, asezate pe 3 uli^i si
inconjurat cu paduri ; Ciucur-
Chioi, asezat in partea de N. a
com., la 10 kil. spre N.-V. de
resedinta Enisenlia, pe ambele
maluri ale vaei Ciucur-Chioi, la
poalele de E. ale dealului Arpalic
si la cele deV. ale dealului Ciu-
cur-Chioi-Bair, sat mic, cu casele
bine zidite, curate, asezate pe
cinci uli^T, inconjurate cu paduri.
Suprafa^a totala este de 4888
hect., din can 647 ocupate de
vetrele satelor cu 230 case, iar
restul impar^it intre locuiton,
can poseda 2805 hect., si Sta-
tul cu proprietariT, carl stapi-
nesc 1436 hect. ; sunt : 647 hect.
teren neproductiv (ocupate de
vetrele sa'elor); 4241 hect. te-
ren productiv (din care 1436
hect. ale Statului cu proprieta-
tarii si 2805 hect. ale locuito-
rilor) ; din acestea: 1671 hect.
teren cultivat (din care 200 hect.
ale Statului cu proprietarii si
1 47 1 hect. ale locuitoril or) , 1 904
hect. teren necultivat (ale locui-
torilor), 260 hect. teren izlaz (ale
locuitorilor), 1236 hect. paduri
ale Statului (cu proprietarii).
Popula^iunea pe anul 1896
era de 256 familii sau 1 142 su-
flete: 582 barbatf, 560 femei ;
667 necasatori^i, 432 casatoritT,
42 vaduvi, 1 divor^at; 1142 ce-
tateni Romini ; 585 ortodoxT,
546 mahometani, 4 catolicT, 7
armeni; 581 agricultori si me-
seriasi, 15 comercian^i si cir-
ciumari.
Stiu carte 60 persoane, nu
stiu 1082.
Locuitoril poseda : 152 plu-
gurT, 1 7 1 care si caru^e, 4 ma-
sini de vinturat, 5 mori de vint
si 8700 capete de vite.
Comerciul se face prin orase-
lui Ostrov sau gara Cernavoda
de catre 5 comercianpf si con-
sta in export de cereale si vite
si in import de coloniale si ma-
nufacture.
Hosted by
Google
ENISENLIA
315
ERACLE (CETATEA-LUI-)
Budgetul comunei este de
9154 lei la veniturlside 57461ei
la cheltuehf.
Sunt 234 contribuabili.
Cal de comunica^ie sunt : ca-
lea jude^eana Ostrov-Lipni^a-E-
nisenlia-Mangalia, ce trece prin
catunul sau Teche-Chioi ; apoi
drumuri vecinale si comunale,
carl unesc catunele intre ele si
cu comunele invecinate.
S'a votat de comuna si ju-
de\ a se infiin^a biserica si
scoala.
Eni§enlia,^A in jud. Constanta,
pi. Silistra-Noua, cat. de rese-
din^a al comuneiEnisenlia, situ-
atainparteadeE.aplasel si cea
de S.-E.acom.,peambele maluri
alevaii Gheren-Ceair(sauBeilicu),
la poalele de V. ale deaiului
Ghiol-Punar si Ghiol-Ghelic-Bair
si la cele de E. ale deaiului Hazar-
lic. Teritoriul sau e brazdatde
dealurile: Hazarlic (171 m.) la V.,
Ghiol-Punar (192 m.) la E., Ghiol-
Ghelic-Bair la N., acoperite cu
paduri si tuferisin ; movilf sunt
cinci, intre can insemnam Der-
men-Iuiuc (187 m.) la N., Cazil-
mi (192 m.) la N.-E., Hazarlic
I si II (171 m. si 286 m.) laV.
Intinderea satului e de 500
hect., din car! 87hect. ocupate de
vatra si gradinele satului. Are
o populate de 55 familii, sau
182 suflete.
Pamintul e acoperit cu tufe-
risuri, resturi din intinse paduri
de odinioara; pe icipe colo este
propriu si pentru agricultura.
Drumuri sunt spre : Nastra-
din, Hazarlic, Bazirgian si Teche-
Chioi.
Enisenlia, vale, in jud. Constanta,
pi. Silistra-Noua, pe teritoriul
com. Hazarlic. Aceasta vale
este continuarea vaei Gheren-
Ceair, care dupa ce trece prin
com. rur. Enisenlia si Hazarlic
ia numele de valea Enisenlia
$i trece in Bulgaria. Difec^ia
generala a acestei vai este de
la N.-V. catre S.-E.; se intinde
printre dealurile Hazarlic la V.
si Ghiol-Punar la E., brazdind
partea S. a pi. si cea central a
a com. Mai toata. aceasta yale
este plina cu arbori, ici si colo
abia se gaseste cite un loc pentru
pasune sau semanaturl. Este stra-
batuta in toata lungimea el de
drumulHazarlic-Deli-Iusuf-Cuiusu
(din Bulgaria). Are o lungime de
1 V2 kil., pe teritoriul Romin,
iar in intregime, . 5 kil.
Enose^tL Vezi Ienosesti, com.
rur., jud. Romana^i.
Eparia. Pentru toate cuvintele
derivate din cuvintul Iapa, vezi
litera /.
Epei. Pentru toate cuvintele de-
rivate din cuvintul Iapa, vezi
litera /.
Episcopia, sat, jud. Arges, pi.
Pitesti; face parte din com. rur.
Gavana-Valea-Rea.
Episcopia, mosie a Statului, in
jud. Teleorman, pi. Calma^uiul,
com. Plopi-Slavitesti.
Episcopia, mosie a statului, la
V. de com. Amarasti, pi. Oltul-
d.-j., jud. Vilcea.
Episcopia, trup de pftdure. Vezi
Pelticareasa, jud. Muscel.
Episcopia, padure a Statului, si-
tuata pe mosia Statului cu ace-
lasl nume, jud. Teleorman.
Episcopia-de-Arge§. Vezi Ar-
ges (Episcopia-de-). .
Episcopia-de-Hu§i. Vezi Husi
(Episcopia-de-).
Episcopiei (Vatra-), mosie, in
jud. Buzati, com. Simileasca,
proprietary a statului, pendinte
de Episcopia Buzau. Are 600
hect., din care 190 arabile, pe
care se cultiva in mare parte
zarzavaturi, 280 hect. finea^a,
restul, padure de frasin si pu{in
izlaz. Terenul acestei mosil, a
fost in vechime, parte pamint
domnesc, parte al ora^ulul. Du-
pa stabilirea scaunulul episco-
pal in Buzau, i s'a daruit de
diferi^i domni. In 171 1, Con-
stantin Brincoveanu mal daru-
este doua hele^tae cu locul ve-
cin ale lul Capitan Caloian, Ca-
pitan Dumitrascu Bagdat si $te-
ful Paharnicul, de la carl le ia,
pentru obraznicia lor si le da
Episcopulul Ioasaf, ceea cea dat
acestei mosil intinderea actuala.
Episcopiei (Virful - ), virf de
deal, situat la S. de Virful-Nu-
cet, com. Gornetul-Cuib, pi. Pod-
goria, jud. Prahova. Este aco-
perit cu vie si s'a numit astfel
pentru-ca in vechime linga a-
cest virf a fost metocul Epis-
copiei Buzati.
Episcopului (Movila-), movild,
in pi. Rimnicul-d.-j., la hota-
rul jud. Rimnicul-Sarat, catre
Buzau, la 1 V* kil. de malul
drept al riului Buzau ; numita
ast-fel de la mosia Vatra Epis-
copiei, pendinte de com. Simi-
leasca, jud. Buzati, data episco-
piei de Buzau de Constantin
Brincoveanu, la 171 1.
Epure. Pentru toate cuvintele cu
aceasta numire, compusele si
derivatele el, a se vedea litera /.
Eracle (Cetatea-lui), ruinele
unefvechicetftfi bizantine, in jud.
Tulcea, pi. Babadag, com. Enisa-
la, in partea de E. a plasel si a
com., la 1 kil., ceva spre E. de sa-
Hosted by
Google
ERBICENI
316
ERC1ULEASCA-SI-CALVGAKEASCA
tul Enisala, pe un deal stincos
inalt de 114 m. Din ruina s'a
pastrat temelia si zidurile ln-
conjuratoare, pe jumatate. Poar-
ta ceta^uel este indreptata spre
E. privind intinsul iezer Razelm
si Marea-Neagra. Turnuri avea
4, pastrindu-se numaT o parte din
eel de la poarta ; zidul este gros
de un metru si ma! bine, fac it in
piatra de riusi bine cimentat,asa
ca din pricina grosimei lui si po-
zi^iel ceta^el, era greu de luat
Cetatea chiar cu artileria, ne cum
de navalirile barbariior si asal
turile Turcilor, carl au luat-o
mai tirziu din mina Genovezi-
lor, constringindu-i prin foamete
a se preda, taindu-le comuni-
ca^ia ascunsa ce se practica
prin pare tele de E, al stincii
si a carei deschizatura astupa-
ta in mare parte se vede si
asta-zl. Pestera negresit ca ras-
punde in cetate, caci e mica
distan^a, de 80 — 100 metri in-
tre ele ; este astupata. Se zice
cum-ca ea ar comunica cu des-
chizatura de la Amutli si dea-
lul Consul, pe sub dealunf. Este
posibil ca in timpul Romanilor
sa fi fost o comunica^ie sub-tera-
na intre forturile de la Eraclia si
cele de lamuntele Consul. Pe
dealulGras, aflator la E. dedealul
Ceta^il Eraclia se gasiau de si-
gur si alte intarituri ma! micT,
pe carl Turcii le-au ras de la
fa^a pamintulul, respectind for-
tul principal si servindu-se chiar
de el. Cetatea bizantina, prin
pozifia el intarita, a servit de
sigur si pirateriel genoveze, caci
de aci pira^ii, de pe o inal^ime
ce domina teritoriul pe o mare
intindere, mai tot lacul Razelm,
si chiar o parte din {armul Marii
puteau vedea cu ochil liberi,
corabiile negufatoresti pe can
le prindeau si jefuiau ; acest
cuib a fost distrus de TurcT,
gonind pe Genovezi din aceste
locurl. Mai tirziu cetatea a fost
stricata de locuitoril satului Eni-
sala, ale caror case si chiar bi-
serica sunt facute din piatra
luata din zidurile ceta^ii.
In zidurile acestelceta{l,d. To -
cilescu a gasit o poarta cu o fru-
moasa inscrip^iune greceasca
compusa in versurl doriene : este
epitaful unul medic nascut la To
mis. Monumentui se afla azi in Mu
zeul din Bucuresti si s'a publi-
cat de savantul archeolog in re-
vista vieneza «Archeologisch —
Epigraph. Mitheilungen», VI
(1882).
Erbiceni, sat, jud. Iasi. Vezi
Ierbiceni.
Erburoaia,7^/cjud. Falciu. VezT
Ierburoia.
Ercari, cfttun, al com. Zilisteanca,
jud. Buzau, cu 160 locuitori si
34 case ; e alipit marelui catun
Haimanalele.
Ercari, alta numire a mosiei
Haimanalele (Catuneanca), din
comuna Zilisteanca, jude^ul Bu-
zau.
Ercea, com. rur., in jud. Me-
hedin^i, pi. Motrul-d.-s. la dis-
tant de 34 kil. m. de orasul
Turnul-Severin, situatape Valea-
CosusteT, formata din catunele
Ercea si Poeana. Are 760 locu-
itori; 125 contribuabilT si 230
case.
Locuitori! poseda : 42 plugun,
95 care cu boi, 9 caru^e cu cal,
180 stupl.
Sunt doua bisericl, deservite
de i preot si 2 cintarep.
Budgetul comunei are la ve-
niturl lei 9059 si la cheltueli
585 lei.
Vile : 460 vite marl cornute,
17 caT, 400 01 si 500 rima-
tori.
Prin aceasta com. trece so-
seaua comunala Ciovanasani-
Cazanesti-Ercea-Corcova.
Erche, izvor, in jud. Botosani,
com. Salcea,pl. Siretul; formeaza
un piriu care se varsa m riul
Suceava.
Erchesec, sat, din jud. Constan-
ta, plasa Hirsova, pe teritoriul
comunei Siriul. Anume pe terito-
riul catunului Satis-Chioi, lapoa-
lele rasaritene ale dealului cu
aceleasi nume si linga valea U-
zucea, se afla ruinele vechiului
sat, din care azi n'a ramas de
cit o parte; de aci pleaca dru-
muri la Baltagesti, la Satis-
Chioi, la Capugi, la Tichilesti
si la Topalul; serva ca rascruci
tuturor acestor drumun. AzT
satul Erchessec are 62 familii,
sau 352 suflete. Se intinde pe o
suprafa^a de 2703 hectare, din
carl 1 05 hectare ocupate de vatra
satului cu 6j case.
Erchesec, virf de deal, in jud.
Constanta, pi. Hirsova, pe te-
ritoriul com. rur. Siriul, si anu-
me pe acela al cat. Satis-Chioi,
pe culmea dealului Erchesec ;
are o inahVime de 234 metri;
este eel mai inalt virf al dealu-
lui si domina toata Valea-Stu-
pinei; e punct trigonometric.
Erchesec, movilti, jud. Constanta,
asezat pe aceeasl culme de deal,
in partea de N.; are o inal^ime
de 189 metri; punct trigono-
metric.
Erciuleasca, mosie nelocuita,
in jud. Ialomi^a, pi. Ialomi^a,
Balta, com. Poeana, cu o su-
prafa^a de 1000 hect., din can
5 hect. padure.
Erciuleasca-§i-Calugareasca ,
mosie nelocuita, in jud. Ialo-
Hosted by
Google
ERCULESTI
317
ERMOLIA
mi^a, pi. Ialomi^a-Balta, com.
Poeana; are 3000 hect, din can
100 hect. padure.
Ercule§ti(Iercule§ti), sat, in jud.
R.-Sarat, pi. Gradistea, com. Vil-
celele. E asezat in cimp, la o de-
partare de 600 m. spre E. de cat.
de resedin^a, Vilcelele, pe o in-
tindere de 50 hect. Are o po-
pulate de 44 familif, sau 433
suflete, din canf 101 contribua-
bilT; stiu carte 25 persoane. In
vechime se numea siVai-de-ET.
A fost fondat acum vr'o 40 de
an! de proprietarul mosiei, Scar-
lac Iarca.
Ercule^ti, numire vechle a catu-
nului Goinari, judetul R.-Sarat,
comuna Macrina.
Ercule§ti, padure, in jud. R.-Sa-
rat, pi. Gradistea, com. Valce-
lele; are o intindere de 20 hect.
Esente: gorun si ulm. E ase-
zata linga piriul Guinea. Este
proprietate particulars .
Erebiler, sat, in jud. Constanta,
pi. Mangalia, cat. com. Azaplar,
situat mai mult in partea cen-
trala a comunei, la 3 V2 kii. spre
I^.-V. de cat. de resedin^a, A-
zaplar. Este asezat pe valea cu
acelasi nume, Erebiler Dere, in-
chis la V. de dealul Carasuluc-
Bair si dominat din partea de
V. de rhovila Ciatal-Iuc (cu 125
m. inal^ime). Are o suprafa^a
de 486 hect., dintre can 20
hect. sunt ocupate de gradini
si de vatra satului. Popula^iu-
nea, compusS numal din Turci,
este de 20 familii, sau 1 12 sufl.
Drumuri comunale pleach la
Azaplar, Cara-Chioi, Edil-Chioi,
Engher-Biuiuc, Ghiuvenli si Mus-
ta-Faci.
Erebiler-Dere, vale, in jud. Con-
stanta, pi. Mangalia, pe terito-
riul com. rur. Azaplar, si anume
pe acela al catunului sau Ere-
biler; trece prin satul Ere-
biler; merge paralel cu dealul
Carasuluc-Bair; se uneste cu
valea Carasuluc-Ceair si amin-
douS dau nastere vael Biuiuc
Dere.
Eremia, japse, situata la S.-E.
de iezerul Cojocarul, jud. Br&ila;
uneste iezerul Bat&tura cu Rup-
tura-MoldovenceT.
Erenciuc, lac, in jud. Tulcea,
pi. Sulina, com. Cara-Orman,
in partea de S. a plaseJ si a
comunei; este format de re-
varsarile bra^ului Sf. Gheorghe,
cu care comunica printr'o girli^a
mai mare, care-I serva de scur-
gere; are forma unui semicerc
in suprafa^a de 150 hect. ; este
inconjurat de toate parole cu
stuf; la cap&tul N.-V. se afla
doua micT ridicaturi de 2.5 m.
fie-care punct trigonometric de
observatie de rangul al 3 -lea;
la varsarea sa se afla o padu-
rice cu numele tot de Erenciuc,
de aproape 50 hect. intindere,
precum si, ceva mai sus, un crin-
gule{, unde se afla o ridica-
tura de 3 m., punct trigono-
metric de observatie de rangul
al 3-lea.
Erghevtya, sat, in jud. Mehe-
din^i, pi. Ocolul-d.-s.; {ine de
com. rur. Bistri^a. Are 600 lo-
cuitori; 113 case; o biserica;
o scoala, condusa de 1 inva^a-
tor si frecuentata de 21 elevi
si 3 eleve.
Erghinanllc, deal, in jud. Con-
stanta, pi. Medjidia, pe terito-
riui com. Chioseler ; se desparte
din virful Chioseler indreptindu-
se spre N. cu o direcfie gene-
rate de la S.-V. catre N.-E. ; se
intinde p&nS in valea Buiuceral-
Ceair; este situat in partea me-
ridionals a pi. si cea septentri-
onalS a com. ; inal^imea medie :
145 metri.
Erghinul, lac, in jud. Ialomi^a,
pl.Ialomita-Balta, in insula Balta,
teritorul com. Borduseani.
Erghioba-Tepe, alt nume a\ dea-
lului Doerani, virful eel ma!
inalt al jud. Constanta.
Ericlic-Culac, piriU, in jud. Tul-
cea, pi. Babadag, com. Slava-
Rus&; izvoreste din dealul Do-
lama; se indreapta spre N., a-
vind o direcfiune generala de
la S. la N., brazdind partea V.
a pi. si a com., si, dup& un curs
de 4 kil., se arunc& in piriul
Slava-Rusa, pe dreapta, ceva
mai jos de satul Bas-Punar ;
curge numal prin padurl ; pe
malul s£u merge drumul vicinal
Testemel-Bas-Punar.
Erim-Iuc, movilft, in jud. si pi.
Constanta, com. Caraharman,
cat. Pelitlia, pe muchia dealu-
lu! Gargalic-Bair ; are 94 metri
inal^ime; e acoperita cu verdeafa.
Erjei, deal, la N. de cat. Valea-
Silistel, com. Aninoasa, pi. Riu-
rile, jud. Muscel, pe la poalele
caruia trece riul SlSnicul.
Ermolia, piriU, jud. Suceava,
izvoreste din padurea cu acelas
nume, trece prin sateleValea-Sea-
ca si Topile, invirteste 3 morl si
se varsS in Siret, din jos de sa-
tul Lunca.
Ermolia, piriti, jud. Suceava,
izvoreste din padurea cu ace-
lasi nume, uda com. Cristesti
pe o lungime de 4000 metri si
se varsa in piriul Mofca.
Ermolia, p&dure de fag si ste-
Hosted by
Google
ERNAT1CA
818
ESCIIl-CALE
jar, in com. Cristesti, jud. S 1-
ceava.
Ernatica. Vezi pentru cuvintele
cu aceasta" numire, litera /.
Eroslave§ti sau Ieroslove§ti,
trup de tnosie ne iocuit, in su-
prafa{& de 2860 hect, proprie-
tatea StatuluT si care aparfinea
innainte de secularizare, M&nas-
tirei Sf. Gheorghe-Nou, pendinte
de com. Tirnava-d.-s., pi. Ctl-
nistea, jud. Vlasca.
Se arendeaza, cu trupul Vil
cerii, cu 445 00 lei.
In 1882, s'a improprietarit pe
aceasta mosie 5 locuitorf insu-
red, dinduli-se o suprafa^de 37
hect. 888 m, a. in care intra
si suprafa^a afectata scoaleT.
Eruga, ptriu, in com. rur. Bala-
d.-j., plai il Closani, jud. Me-
hedin^i.
Eruga-Morii, pirin, in com. rur.
Girla-Mare, pi. Campul, jud.
Mehedinfi.
Erzucan, vale, in jud. Neamtu,
com. Bozieni, pi. de Sus-Mij-
locul Se intinde din susul satu-
luT Ruginoasa, intre prelungirea
dealului Cetatuia si a Dealului,
Bisericef, pan& sub poalele dea-
lului Stan.
Aceasta vale este udata prin
mijioc de piriul Ruginoasa. Tere-
nurile sale sunt mlastinoase si
acoperite cu papura, iar coastele,
cu paduricea numit& Huciul.
In partea despre S. ; la locul
unde Erzucanul se uneste cu
valea ce se deschide de sub
culmele dealului Stan, se afla
un iaz, care e eel mal mare din
com. Bozieni si care e bogat
in pestf si racl.
Eschi-Baba, sat, in jud. Tulcea
pi. Istrului, catunul comunei Cia-
murli-d.-s., asezat in partea de
N. a plastf si cea de V. a
comunei, la' 5 kil. spre V. de
resedin{&, pe ambele maluri ale
vail Eschi-Baba. Intinderea sa-
tul'jl este de 87 hectare, iar
popula^ia de 112 familii sau
67 7 suflete. Pamintul e acoperit
cu pasum. Are o scoala.
Eschi-Baba, piriti, in jud. Tul-
cea, pi. Istrului, com. Ciamurli-
d.-s., catunul Eschi-Baba; izvo-
reste din deal-il Ciamurli, se
indreapta spre S., avind o di-
rec^iune generala de la N.-E.
spre S.-V., trece prin catunul
Eschi-Baba, brazdind partea nor-
dica a plastf si a comunef, cur-
ge pe la poalele dealului Sari-
Mezelic, si, dupa un curs de 4
kil., se varsa in piriul Beidaut,
pe stinga, mai jos pu^in de sa-
tul Eschi-Baba; pe valea luT
sunt drumurile comunale Eschi-
Baba-Beidaut si Cail-Dere-Eschi-
Baba, ce trece si pe linga. o
padure.
Eschi-BallC, deal, in jud. Tul-
cea, pi. Isaccea, comunele : Ba-
labancea si Alibei-Chioi ; se des-
face din dealul Eni-Ormangic-
Tepe; se indreapta spre S., a-
vind o direc^iune generala de
la N.-V. spre S.-E., brazdind
partea de S. a plasil, pe cea de
E. a comunei Balabancea si pe
cea de V. a comunei Alibei-
Chioi; se desface in dou& ra-
mun, una printre piriele Boc-
logea si valea Eschi-Balic, si
alta printre valea Eschi-Balic si
piriul Acadin; are 2 virfuri stin-
coase, unul de 280 m., altul de 265
m. , puncte trigonometrice de ran-
gul 3-lea, dominind asupra sa-
telor Acadin si Orta-Chioi; pe
la poalele sale de E. curge valea
Biuiuc-Cartalic (afluent al piriului
Acadin); este inconjurat de dru-
murile vecinale: Bas-Chioi-Bala-
bancea, Alibei- Chioi- Meidan-
Chioi; Orta-Chioi-Meidan-Chioi;
este acoperit in mare parte cu
paduri si pe la poale cu fine^e
si seman&tun; pe alocurea mu-
chia lui e stincoasa si plesuva.
Eschi-Balic, piriU, in jud. Tul-
cea, pi. Isaccea, com. Balabancea ;
izvoreste din virful de ramifi-
catie al celor doua ram jrl ale
dealului Eschi-Balic ; curge prin-
tre stincoasele lor coaste; se
indreapta spre S., avind o di-
rec^iutie generala de la N. spre
S., brazdind partea de S. a pi.
si de E. a com. ; taie drumurile
vecinale AlibeT-Chioi-Orta-Chioi,
Alibei-Chioi-Balabancea, si dup£
un curs de 3 kil. se .varsa in
piriul Tai^a, in fa^a dealului
Consul, linga moara lui Nicolau ;
partea superioara curge prin
paduri, iar cea inferioara prin
livezl.
Eschi-Cale, fortareata romana,
in jud. Tulcea, pi. Isaccea, com.
urb. Isaccea. E asezata" in par-
tea de N. si deN.-E. a com., la
2 kil. spre E. de orasul Isac-
cea, pe malul drept al Du-
narei, in fa£a milei 65, pe o
ramifica^ie de N. a dealului Vi-
zir-Tepe si pe o inal^ime de
24 m. deasupra apelor Dunarel,
servind si ca punct trigonome-
tric de observable, derangul al
3-lea. A servit drept sta^iune a
flotilei danubiene : classis Fla-
via Mcesiaca, cum dovedesc
cercetarile d-lui Tocilescu si
caramizile cu stampila aflate a-
colo ded-sa. In timpii din urma
castelul roman a servit artileriei
turcesti in tot cursul numeroa-
selor razboaie cu Rusii, impie-
decindu-i de a trece Dunarea
prin vadul Isaccea, cacT in a-
cest loc Dunarea are numai 750
m. la^ime si nu e tocmai adin-
ca. Tot pe aici a fost probabil
Hosted by
Google
ESCHt-UURAN-IOL-TAIUA
319
ESE-CHIOI
si trecerea armatei luf Darius
in 513 a. C. In spatele lui Es-
chi-Cale, se mal vad, la o distan-
\sl de 1 kil., alte doua forturl,
cu ruine, ce serveati de retran-
sament.
Eschi-Duran-Iol-Tabia, nume
pe care Turcii l'au dat ruinelor
unui vechiu lagar roman de pe
valul eel mare de piatra, in jud.
si pi. Constai^a, com. Om lr-
cea, la 2 kil. spre N. de sat.
Eschi-Sarai, deal, in jud. Con-
stanta, pi. Hirsova, com. Sarai,
cat. Eschi-Sarai; seintindeprin-
tre lacui Hazarlic-Ghiol si pi-
riul Sarai ; are o inal^ime de
88 m. ; e acoperit cu frne^e si
purine semanaturi ; pe muchea
lui merge drumul jude^ean Hir-
sova-Babadag.
Eschi-Sarai, mine I e mini sat,
in jud. Constanta, pi. Hirsova,
com. Sarai, distrus de un in-
cendiu pe la inceputul secolului
trecut. Locuitorii s'aii stabilit
ceva mai la E., formind actua-
lul sat Eni-Sarai (Noul-Sarai).
Eschili-Orman sau Echili-Or-
man, deal (225 m.), in jud. Tul-
cea pi. Babadag, com. Bas-Chioi ;
este o prelungire de E. a dealului
Iasi-Orman ; seintindespreE., a-
vind o directie generala de la
S.-V. spre N.-E. si brazdind
partea de V. a pi. si a com. ;
se intinde printre piriul Bas-
Chioi si aflueniul sau valea Mu-
safir-Culac ; este acoperit cu pa-
dun m partea superioara, iar
pe la poale cu finete, pasunl
si izlazurT ; pe la poalele sale
de S. - E. trece drumul co-
munal Ciucurova-Bas-Chioi, iar
pe la cele de N.-E. trece dru-
mul comunalAmatcea Bas-Chioi;
tot pe la poalele sale de S.
curge si piriul Bac Ciaus, care
impreuna cu valea Jidini, for-
meaza piriul Bas Chioi.
Esculap (Vezi Rubin-Esculap),
sursd de apa* miner a lit, in jud.
Vilcea, con^inind mal cu seama
o mare cantitate de bicar-
bonat de soda, magnezie si
calce.
Ese-Chioi, com. rur., in jud. Con-
stanta, pi. Silistra-Noua.
Este situata in partea de S.
ajude^uluf, la 120 kil. spre S.-V.
de orasul Constanta, capitala
districtuluT, si in partea S.-V.
a plasei, la 10 kil. spre S.-E.
de oraselul Ostrov, resedinfa,
com. invecinate sunt : Girli^a, la
5 kil. spre N.-E. ; Bugeac, la
6 kil. spre N. ; Almalic, la 7 kil.
spre N.-V. si Garvan, la 8 kil.
spre E.
Se margineste la N.-E. cu
Com. Girli^a, de care se desparte
prin dealurile Burum-Sirti si Ta-
nas-Sirti; la S., cu B jlgaria, des-
partindu-se prin dealurile Pi-
nirlic-Bair si Mahale-Orman-Bair;
iar la V., cu com. Almaliu, se-
parindu-se prin valea Curu-
Canara.
Relieful solum! e accidentat ;
culmea Ese-Chioi brazdeaza te-
ritoriul comunefla V. si centra
iar culmea Girli^a la E.
Dealurile principale sunt: Hagi-
Durac-Sirti, cu virful Ese-Chioi,
(144 m.), la V.; Burum-Sirti (120
m.) si Bona-Sirti (118 m.), la
N. ; Mahale Orman-Bair (166 m.)
si Saban-bair (170 m.), la S.
si S.-V. (aceste dealuri apar^in
culmii Ese-Chioi si sunt acope-
rite cupaduri intinse, intretaiate
de pasuni si livezi) ; Pinirlic-
Bair (80 m.); Tiumbet-Bair si
Tanas-Sirti (170 m.), la E., apar-
tinind culmei Girli^a, acoperite
cu tuferisun, cringur! si livezi.
Odinioara erau acoperite cu pa-
dun intinse, insa focul si ex-
ploat&rile nesabuite le-au distrus
in mare parte.
Piriul Ese-Chioi ce curge prin
valea Ese-Chioi din dealul $a-
ban-Bair, trece prin satul Ese
Chioi si, dupa ce a brazdat
com. de la S.-V. spre N.-E., se
varsa in piriul Girli^a.
Vai sunt: Curu-Canara,la V.,
Chiuciuc-Chessen-Ceair, la N.,
ambele deschizindu-se in lacul
Girlifa ; $aban-Ceair, Begene-
Ceair,Punar-Orman-Ceair,Tanas-
Ceair, la S. si S.-E., deschizin-
du-se in piriul Ese-Chioi, pe
dreapta.
Com. e formata din 2 catune:
Ese-Chioi, resedinfa, asezata in
centrul comunei, intr'o pozi^ie
frumoasa, pe piriul Ese-Chioi,
inchis la V. de dealul Hagi-
Durac-Sirti, la S. de dealurile
$aban-Bair si Pinirlic-Bair, la
E. de dealul Tiumbet-Bair; Cu-
iugiuc, spre V. de resedinfa,
la 6 kil., pe valea Cuiugiuc.
Popula^iunea pe anul 1896
era de 323 familii, sau 1463 su-
flete, din cart: 734 barbapf,
729 feme!; 820 necasatoriflf, 584
casatoripf, 59vaduvf; 11 1 stiind
carte, 1352 nestiind; 1463 ce-
tatenl Romini; 1042 ortodoxl,
421 mahomedam; 731 agricul-
torl si meseriast, 3 comercianp.
Suprafafa este de 4836 hect.
din care: 273 hect. teren ne-
productiv (din care 263 hect.
vetrele satelor si 10 hect. balta,
drumurl etc.) ; 4563 hect. teren
productiv (din care 400 hect.
ale Statulul cu proprietaril si
4163 hect. ale locuitorilor) ; din
acestea: 2 100 hect. teren cultivat
(ale locuitorilor) ; 1 500 hect. teren
necultivat (ale locuitorilor) ; 157
hect. teren islaz ale locuitorilor) ;
46 hect. teren vii (ale locuitorilor);
750 hect. padurl (din carl 400
hect. ale Statulu! cu proprietarif
si 350 hect. ale locuitorilor).
Locuitorii ppseda: 102 plu-
Hosted by
Google
ESE-CHIQI
320
ESTER
guri, 179 care si caru^e, 2 ma-
sini de secerat.
Vite sunt 4400 capete.
Comerciul e pu^in activ si se
face prin oraselul Ostrov, de
catre 3 comercian^T, si consta
111 import de coloniale si manu-
facture si in export de lemne
si vite cu produsele lor.
Budgetul comunei este de
3772 lei la veniturlsi de 3445
lei la cheltueli.
Sunt 218 contibuabili.
Caile de corrunica^ie sunt:
calea jude^eana Ostrov-Cuzgun,
ce trece pe la 3 kil. spre N.
de sat, apoi drumuri vecinale
si comunale, care due in Bul-
garia si la satele apr opiate, ca
Girli^a, Cuiugiuc, Carvan, Al-
raaliu.
Biserici sunt doua, una in
catunul Ese-Chioi, cu hramul Sf.
Haralambie si a doua in catu-
nul Cuiugiuc, cu hramul Sf.
Nicolae, intrefinute de com.,cu
10 hect. si cu cite un preot ;
sunt si doua geamii cu 2 hogT.
Sunt doua scoli rurale mixte,
in fie-care catun, conduse de
un inva^ator si o inva^atoare,
frecuentate de 1 1 1 elevi (89 ba-
e{I, 22 fete).
Ese-Chioi, sat, m jud. Constanta,
plasa Silistra-Noua, catunul de
resedin^a al comunei Ese-Chioi,
asezat in partea V. pe valea
Ese Chioi ; are o intindere de
2874 hect. din car! 1 34 hect. ocu-
pate de vatra satului; popula^ia
este de 138 familii sau 713 su-
flete.
Ese-Chioi, virf de deal, in jud.
Constanta, plasa Silistra-Noua,
pe teritoriul comunei rurale
Ese-Chioi, situat in partea V.
a plasei si cea N. a comunei ;
este virful culminant al dealu-
lul Hagi-Durac-Sirti ; are o in-
natyime de 144 m., dominind
vaile Cura - Canara, Chiuciuc-
Chesere-Ceair, Ese-Chioi-Ceair,
precum si satul Ese-Chioi ; e
asezat la 2 kil. spre S. de sat ;
este acoperit cu paduri ; din
el se lasa spre E. prelungirea
numita Burum-Sirti.
Ese-Chioi-Ceair, vale, in jud.
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe
tentorial com. rur. Ese-Chioi; in-
cepe din poalele de S.-E. ale dea-
lului Hagi Durac-Sirti ; se in-
dreapta mai intiiu spre E., prin-
tre dealurile Hagi-Durac-Sirti,
Bone-Sirti, de o parte, Saban-
Bair, Tiumbet-Bair de alta parte ;
dindde dealul pietrosTanas-Sirti
isi schimba directia si o ia spre
N. pe linga dealul Versat-Sirti
si, dupa un drum de 1 1 klm.
se deschide in iezerul Gir-
lita, in partea E. a lu! ; in
drumul sati trece prin satele
Ese-Chioi si Girli^a; malurile sale
sunt joase; aceasta vale, impre-
una cu adiacentele eT, are o in-
tindere de 4500 hect., aparti-
nind com. Ese-Chioi si Girli^a,
si este coprins intre iezerul
Girli^a, dealurile Burum-Sirti,
Bone-Sirti, Hagi-Durac-Sirti, Ma-
hale-Orman-Bair, $aban-Bair, Pi-
niriic-Bair, Tiumbet-Bair, Cuiu-
giuc, Versat-Sirti, Regene-Bair,
Tasli - Burun, Olucli - Cuiugiuc-
Bair, si Girli^a ; vaile car! se
deschidin valea Ese-Chioi-Ceair
sunt pe stinga mici, repezi si
neinsemnate, iar pe dreapta mai
mari Saban-Ceair, valea Bege-
ne-Ceair, formata din vaile
Punar-Orman-Ceair, si Chelege-
Ceair-Tanas-Ceair, Nursus-Ceair;
malurile lor sunt acoperite cu
tuferisuri ; servesc de cat de
comunica^ie, si au apa. numai
primavara, toamna si cind cad
ploile mat abundente.
Eslele, localitate, jud. Suceava.
Vezi Ieslele.
Eslele-Boilor.VeziIeslele-Boilor,
jud. Botosani.
Esna, sdti^or, in partea de N. a
com. Urleasca, jud. Braila, cam la
8 kil. spre N. de satul Urleasca,
pe muchea de Vest a lacului
Esna, infiin^at la 1862. Vatra
satului este de 12 hect. Sunt
68 case; o circiuma ; o moara
cu aburl.
Populafia este de 62 familii,
sau 325 suflete, din can: 172
barba^i si 153 feme!; 147 casato-
ri{i si 178 necasatoriti ; 12 stiind
carte si 313 nestiind.
Vite sunt: 152 cai, 422 vite
mari cornute, 514 01, 1 10 rt-
matorl.
Esna, lac, la N. de com. Urlea-
sca, jud. Braila; este taiat in
partea de E. de horarul com.
Movila-MireseT, cazind un col-
{isor despre E. pe com. Movila-
Miresei si intregul lac pe com.
Urleasca ; e cam la 2 kil. spre
S. de satul Movila-Miresei.
Esna, mope, pendinte de com.
Urleasca, pi. Ianca, jud. Braila ;
proprietate particular^.
Ester, sat, in jud. si pi. Cons-
tanta, catunul com. Pazarli, si-
tuat m partea de N.-V. a pla-
sei si cea de N. a com., la 1 V2
kil. spre S.-E. de cat. de rese-
dinfa Pazarli. Este asezat in
Valea-Ester, tocmai la locul de
unde izvoreste apa Visterna,
fiind i'nehis la E. de catre dea-
lul Beris Bair, cu virful sati Be-
ris-Tepesi (145 m.), la N. de
catre dealul Seremet-Bair si la
S. de catre dealul Cara-Murat
cu virful sau Chendec-Tepe(i 18
m.). Suprafa^a sa este de 280
hect., dintre cari 91 hect. sunt
ocupate numai de vatra satului
si de gradini. Popula^iunea sa,
a care! maioritate este formata
Hosted by
Google
ESTER
321
EZERUL
de TurcT, este da 1 1 8 familii,
sau 531 suflete.
Soseaua jude^eana Hirsova-
Constan^astrabatesatulde laN-
V. catre S.-E., mergind prin mij-
locul sau. Drumuri comunale
pleaca la Tortoman, la Palazul-
Mare, la Seremet si la Ghelin-
gec prin Pazarli.
Ester, vale, in jud. si pi. Con-
stanta, com. Pazarli, cat. Ester ;
trece prin satele Pazarli si Es-
ter, de unde ia numele de
Visterna ; se intinde printre dea-
lurile Ghelingec-Bair, la N. si
Bilarlar, la S. ; printr'insa merge
drumul jude^ean Hirsova-Cara-
Murat.
Ester, p ester d, pe teritoriul com.
cu acelasf nume, jud. si pi. Con-
stanta; pe stinca se citesc inca
urme de inscriptiun! grecesti
antice.
Ester- Cara-Tepe, movild, in
jud. si pi. Constanta, com. Pa-
zarli, cat. Ester, pe muchea dea-
luluT Bilarlar-Bair ; punct strate-
gic important; are 177 m.;ea-
coperit cu verdea^a.
E§il-Iuiuc, movild, in jud. Con-
stanta, pi. Silistra-Noua, com.
Enisenlia, cat. Nastradin, pe mu-
chea dealului Ghiol-Punar; are
185 metri ; e acoperita cu ver-
deafa.
E^il-Iuiuc, movild, in jud. si
pi. Constanta, com. Gargalic,
pe muchea dealului Tasaul-Sirti ;
are 140 m. inahVune; pe ease
fac araturi.
E§il-Tepe, virf de deal, in jud.
Tulcea, pi. Babadag, com. Con-
gaz, cat. Hagilar, situatin par-
tea centrala a pl&sei si V. a
com. ; aci se incruci^eaza hota-
rele com. : Armutli, Bas-Chioi,
Congaz si Nalbant ; este un pise
al dealului Sari-Tepe, inalt de
54 metri, punct trigonometric
de rangul al 3 lea, dominind
asupra satelor Hagilar, Bas-
Chioi si Armutli, si asupra dru-
murilor ce le uneste ; este aco-
perit cu verdea^a si pasunf.
E§il-Tepe, virf de deal, in jud.
Tulcea, pi. Isaccea, com. Fre-
ca^ei, cat. Posta ; situat in par-
tea E. a plasel si V. a com.;
este un virf al dealului Cilicul;
are 169 metri, dominind asupra
satului Trestenic si asupra vaei
piriului Teli^a si a afluentului
sau Cogea-Dere ; este punct tri-
gonometric de observa^ie de
rangul al 3-iea ; e acoperit cu
verdea^a, iar pe la poale cu
cringuri.
E^il-Tepe, virf de deal, in jud.
Tulcea, pi. Macin, com. Coium-
Punar, cat. Canat-Calfa, in par-
tea S. a pi. si a com. ; este
virful culminant al dealului Ca-
nat-Calfa; are 228 metri inatyi-
me, dominind asupra satelor:
Canat-Calfa, Orumbei si Aigar-
Ahmet (Constanta), si drumul
comunal Fag^rasul-Nou- Canat-
Calfa , Aigar-Ahmet-Canat-Cal-
fa; Orumbei-Canat-Calfa; e aco-
perit cu verdeafa, iar poalele
sale sunt paduroase.
E§i{i-din-Orofteana, sat, jud.
Dorohoiu. Vezi Orofteana-Frun-
zete, com. Orofteana, din pi.
Herfa.
Etna-Anicuja, sorginte de apd
minerald, linga Olanesti, Va-
lea-TiseT, jud. Vilcea, avind o
temperatura de 14,500 R. si
dind in 24 ore pana la 4000
vedre. Ca substance fixe are :
clorur de natrium, sulfat de
soda, sulfat de calce, carbo-
nat de calce, carbonat de mag-
nezie, sulfat de magnezie, hi-
posulfit de natrium, iodura de
natrium si urme de fosfate.
Evanul, deal, al com. Dobri{a,
pi. Vulcanul, jud. Gorj, spre N.-
V. de com.; pe acest deal sunt
viile locuitorilor.
Ezerul (Iezerul). Pentru toate
cuvintele cu aceastS numire,
compusele si derivatele eT, vez!
litera I.
rjftCJ.'i. Mare I a Dit'tionar Geottrnlic. Vol. Ill
Hosted by
Google
Hosted by
Google
F
Fabrica, trup din satul Plebea,
com. Petricani, pi. de Sus-Mij-
locul, jud. Neam^u ; este situat
pe stinga piriului Neam^u, la o
departare de aproape 2 kil. de
Tirgul-Neamfulul.
Se nume^te ast-fel, fiind-ca
in aceasta localitate se afla ma-
rea fabrica de postav a ere-
zilor Colonelului Aicaz Eugeniti.
Tnceputul acestei fabric! este
datorit D-luT Mihail Cogalni-
ceanu, care la 24 Februarie
1853 a ?i pus temelia cladirei
pe locui cumparat de la Ma-
nastirea Neam^u, a adus masini
$i un insemnat nutnar deolspa-
niole. D-l Alcaz a mai inzestra-
t-o cu alte masini, a?a ca pe
an fabrica poate produce vre-o
150000 metri postav si vre-o
1 0000 paturi (cergl).
Fabrica. Vezi Petro-Dava, jud.
Neam^u.
Fabrica-de-Sticla, sat, jud.Ba-
cau, pi. Trotusul, com. Bogda-
nesti, situat aproape de locul
Huta si pe mo?ia Bogdanesti,
a fra^ilor Weisengriin, carl au
instalat aci o fabrica de sticlarie,
in anul 1889. Are o circiuma.
Sunt 33 familil, sau 143 suflete,
dintre car! 130 Unguri.
Fagi, sat. Vezi Secul, m&nastire,
si Vinatori, sat, jud. Neam^u.
Fagi (Trei-Fagi), mahala, in
jud. Mehedin^i, pi. Ocolul-de-
Sus, com. rur. Malova^ul.
Fagi (La-)> locizolat, jud.Buzau,
com. Gura-Dimienel, pe plaiul
Baligo?ilor; servii de hotar.
Fagi (Valea-cu-), vale, in jud.
Buzau, com. $i cat. M&gura ; se
scurge in riul Buzaul.
Fagilor (Dealul-), deaL Vezi
Virful-Fagilor, jud. Neam^ul.
Fagoni, loc cultivabil, in jud.
Neam^ul, pi. de Sus-Mijlocul>
com. Talpa.
Fagul. Vezi Dealul-Marulul, sat,
in com. Gadin^i, pi. Siretul-de-
Sus, jud. Roman.
Fagul, sail Fundeni, mahala, pi.
Dumbrava, jud. Mehedinfi ; fine
de com. rur. Guardentya.
Fagului (Dealul-), deal. Vezi
Movilifel (Dealul-), jud. Vasluiu.
Fagului (Pfrlul-), sat, in jud.
Neam^ul, com. Galul, pi. Piatra-
Muntele, situat pe stinga riulul
Bistri^a.
Are o intindere cam de 114
hect. 1 5 aril, cu o populate de
38 fam., sau 140 suflete.
Tn acest sat se afla o fierarie
$i o rotarie.
Num&rul contribuabilor : 38.
Numarul vitelor se urc& la 171
capete, dintre care : 16 bo!> 13
vaci, 100 ol, 3 cai, 27 rima-
torl, 12 junci.
Fagului (Pirlul-), piriias, in jud.
Neam^ul, com. Galul, pi. Piatra-
Muntele ; se varsa pe stinga
riulu! Bistrifa.
Fagului (Valea-), vale, izvo-
reste de la N.-E. com. Negreni,
pi. Vedea-de-Jos, jud. Olt si se
vars£ in girla Negrisoara, tot
in raionul com. Negreni.
Falcaul, piriias. Vezi Calul, pi-
riu, jud. Neam{ul.
Fanadei (Valea-), vale, pemo-
sia Dersca, com. Dersca, pi.
Berhometele, jud. Dorohoiu.
Fandolica, .$•#/, jude^ul Dorohoiu.
Vezi Vl&deni.
Fandolica, hirtop, pe mosia
Hosted by
Google
FANDOLICA
324
FARAOANI
Fundoaia, com. Buda, pi. Her^a,
jud. Dorohoiu.
Fandolica, iaz, format din pi-
riul Rogina, in margin ea satu-
lul Harpa$e$ti, com. Pompe?ti,
pi. Cirligatura, jud. Ia$i.
Faorul, vale, in fa£a comunei
Voroveni, pi. Arge§elul, jud.
Muscel, spre V. de Dealul-Pa-
unel, care desparte Valea-Fao-
rulul de Albina.
Faraoanele, com. rur, in jud.
R.-Sarat, pi. Ora^ulul, pe plriul
cu acela^i nume.
Legenda spune ca $i-ar fi luat
numele de la un cioban tran-
silvanean, numit Faraoneanul.
Este a$ezata in partea de
S. a jude^ului, la 41 kil. spre
N. de orasul Rimnicul-Sarat, $i
in partea de mijloc a plasel, la
9 kil. spre N. de com. Cote?ti,
re^edinfa pla?ei. Comunele cele
mai apropiate de Faraoanelesunt:
Ureche$ti, la 5 kil.; Cimpineanca,
la 5 kil.; Blidare, Bro^teni $i
Cirligele, la cite/kil.; Virte$coiul,
la 5 kil. ; Bude^ti, la 1 1 kil.
Se margine^tela N. cu comu-
nele Virte?coiul ?i Bro§teni, de
care se desparte prin Valea-
Drejii; la E., cu mo$ia Su^ul
(pendinte de com. Virte^coiul);
la S., cu catunul Dalhau^ul (ai
com. Bonfesti), de care se des-
parte prin piriul Valea-Pietroasa;
la V., cu mo?ia statulul, Vaca-
reasca.
Este brazdata de urmatoarele
dealurl: Dealul-Deleanului, ale
carui ramifica^ii, plecind de la
V. se intind prin mijlocul co-
munei; Piscul-Pai?ului, in partea
de N.-V. a comunei; Dealul-Te-
i$ulul, la N.
Pu^inele riurl, carl o uda, se
formeaza din plol, pe teritoriul co-
munei, primavara §i toamna;
vara si iarna suntsecl; acestea
sunt : Valea-Faraoanele, ce trece
prin mijlocul comunei; Valea-
Seaca $i Valea-Drejil, in partea
de N.; Valea-Pietroasa, la S.;
Piriul- Oalelor la E., toate, afluenp
secundarl ai riulul Milcovul. In
com. sunt 8 pu{urT.
Catunele, car! compun com.,
sunt urmatoarele : Faraoanele,
catunul de re?edinfa, in partea
deN., pe piriul Valea-Faraoanele;
Pietroasa, a^ezat m partea de
S.a comunei, pe piriul Pietroasa.
Suprafa^a comunei este cam
de 602 hect., din can 60 hect.
vatra comunei, 146 hect. ale
locuitorilor ?i restul hect., 396,
ale proprieta^ii private.
Popula^ia este de 174 familii,
sau 793 suflete: 430 barba^i $i
363 femei; 315 casatori^i, 437
necasatori^I, 41 vaduvi.
In Faraoanele este: o bise-
rica, cu hramul Adormirea Mai-
cii-Domnului $i Sfintul Dumitru,
fondata in anul 1890 de locu-
itori, avirid 17 pogoane pamint
arabil §i 400 lei subven^ie anu-
ala de la com. $i deservita de 1
prcot, 1 cintaref $i I paracliser ;
o $coala mixta, condusa de 1
invafator $i frecuentata de 53
elevT, din carl 1 fata.
Calitatea pamintulul este buna
$i pentru semanat si pentru vil,
pamintul fiind argilos, amestecat
cu pu^ina huma; in ceea ce
prive?te intinderea culture!, cele
396 hect. ale comunei se impart
ast-fel: 56 hect. loc arabil, 20
hect. imas, 80 hect. padurl,
200 hect. vil. ?i 40 hect. ne-
productive.
Locuitorii ati: 41 piuguri ;
1 127 capete de vite, din can:
189 bol, 30 vacl, 8 vh:el, 12
cal, 6 lepe, 2 magarl, 1006 01,
13 capre ?i 47 rlmatori.
Caile de comunica^ie sunt:
drumul vecinal de la Foc$ani-
Bon^esti, mergind la com. Vir-
te^coiul $i Bro$teni; drumul
natural la com. Odobasca ; dru-
mul Cote$ti-Plaine$ti-Rimnicul-
Sarat.
Veniturile com. sunt de 5283
lei, 43 bani, ?i cheltuelile de
5179 lei, 40 bani.
Contribuabili sunt 200.
Faraoanele, sat, in jud. R.-Sarat,
pi. Ora^ulul, catunul de re?e-
din^a al comunei Faraoanele, a-
$ezat m partea de N. a comunei,
pe piriul Faraoanele. Are o in-
tindere cam de 200 hect., cu
o popula^iune de 157 familii,
sau 733 suflete.
Aci se afla biserica $i $coala
comunei.
Faraoanele, padure, in jud. R.-
Sarat, pi. Orasulul, com. Fara-
oanele ; face parte din circum-
scripta VII siivica, ocolul Plai-
nest!, situata pe dealul Deleanul;
are o intindere de 1000 hect.,
din carl 600 hect. ale Statului
$i 400 ale proprieta^ii particu-
lare. Esen^e: girnita, tamara,
ulm, fag ^ijugastru.
Faraoanelui ( Valea-), pirifi, In
jud. R.-Sarat, pi. Ora?uluI ; iz-
vore^te din Dealul-Deleanului ;
uda partea de V. a comunei;
trece prin catunul Faraoanele $i
se varsa in piriul Pietroasa.
Faraoani, com. rur., jud. Bacati,
pi. Bistri^a-d.-j.; situata pe $e-
sul din dreapta SiretuluT; cu-
prinde un singur sat, Faraoani.
Mo^ia acestei comune apar-
^inea clerului din Bucovina (Con-
dicaLiaziior, 1803); iar teritoriul
sau este cuprins intre com. Valea-
Mare la N. ?i com. Cleja la S.,
intinzindu-se la E. pana la ma-
lul Siretulul, care o desparte
de com. Gioseni, $i la V. pana
in com. Valea-Rea (Ora$a).
- Dimitrie Cantemir ne spune,
in «Descrierea Moldovei», ca a-
Hosted by
Google
FAR AO AN I
325
FATA
cest sat tinea de {inutul Ro-
manului, aparfinind familiel Can-
temirestilor ; c& avea o biserica
vechie de piatra, si ca era locuit
de vre-o 200 familii, toate ca
tolice.
Are o biserica catolica, deser-
vita de un preot; 368 case de
locuit; 3 circiumi; 5 mori de
apa.
Popula^iunea este de 369 fa-
miliT, sau 1508 suflete, dintre
carl: 36 Romini, 1443 UngurT,
10 German!, 9 Armeni, 9 Iz-
raeli^i si 1 Italian ; 1099 agri-
cultori ; 1 meserias ; 5 comerci-
an^i; 4 avind profesiuni libere ;
200 muncitori si 13 serviton.
Contribuabill sunt 341.
Dupa legea rurala din 1864
s'aii improprietarit 258 locuiton,
cu 61 1 falci si 1 1 prajini in tarina.
Teritoriul comuneT are o intin-
derere apoximativ de 5500 hect.
Proprietarl mart sunt : Alexan-
dria Casso si Andrie$ Fodor.
Padurile ocupa peste 3000
hect.
Budgetul comunei pe exer-
ci^iul 1 89 1 — 1892, avea la veni-
niturl lei 2973, ban! 37, si la
cheltueli lei 2734, bani 15.
Totalul paminturilor de cultura
este de 952 hect.
Viile ocupa 196 hect., care
in 1 890 au dat 9408 hectol. vin
alb. Dupa controalele diviziei
filoxerice (i89i)viea lucratoare
avea 177V2 hect. si cea nelucrS-
toare 23 V2 hect.
Vite sunt: 190 cai, 513 vite
cornute, 686 porcT, 179 capre
si 182 o!.
Teritoriul comunei este straba-
tut la E. de calea na^ionala Foc-
sani-Bac&u, iar satul se gaseste
pe calea vecinala Fundul-R&ca-
ciuni-Calugara.
Are [o stable de drum de
fer, (Faraoani) situata la E. sa-
tul ui.
Distance: la Bacau, capitala
districtului, i8kil.;lacom. Valea-
Seaca, resedin^a plasei, 6 kil. ; la
com. Cleja, 4 kil. ; la com. Va-
lea-Mare, 3 kil.; la com. Gioseni,
7 kil.
Faraoani, sat, jud. BacSu, pi.
Bistri^a-d.- j., resedinfa comunei
cu acelasi nume, pe valea Ban-
cea si dintre piraiele Valea-Mare,
Cleja si pe podisul format de
dealulBitchesul. Are o scoala; o
biserica catolica, cl&dita de io-
cuitorl la 1700; 3 circiumi.
Sunt 369 familiT, sau 1508
suflete, to{I UngurT.
Vite sunt: 190 cat, 513 vite
cornute, 686 porci, 179 capre
si 182 oT.
Faraoani, stafie de dr. d. /"., jud.
Bacau, pi. Bistri^a-d.-j., catunul
Faraoani, pe linia M&rasesti-Ba-
cau, pusa in circulate la 13
Septembrie 1872. Se afl& intre
stabile Racaciuni (7.9 kil.) si
Valea-Seaca (10.6 kil.) In&l£imea
deasupra niveluluT marii e de
118.75 m. Venitul acestel sta^tf
pe anul 1896 a fost de 10751
lei, 95 bam.
Faraoani, mosie, jud. Bac&u, pi.
Bistri^a-d.-j., com. Faraoani, a-
par^inind Alexandrine* Casso.
Farca-Mare. Vezi Farcul-Mare,
jud. Bacau.
Farca-Mica. Vezi Farcul-Mic,
jud. Bac&u.
Farcul, sir de munfi, jud. Ba-
cau, pi. MunteluT, com. D&rm&-
nesti, care incepe in virful Far-
cul-Mic, se indreapta spre E.,
desparte Dofteana de Uz si, la
Bratulesti, se termina prin Dealul-
RusuluT.
Farcul-Mare, sau Farca-Mare,
virf de munte, jud. Bacau, pi.
Muntelui, com. Darm&nesti si
d'a dreapta UzuluT. Este im-
bracat cu paduri seculare. Este
inalt aproape de 1000 m. si
cuprinde in sinul s&u muite mi-
nerale.
Farcul-Mic, sau Farca-Mica,
virf de munte, pi. Muntelui,
com. DSrm&nesti ; e situat la
S. de eel mare, tot d'a dreapta
Uzului.
Farfara, deal, in raionul comunei
Muncelul, jud. Tecuciu; are o in-
tindere de 24 m. si o inalfime
de 60 m.
Farul, munte, al satelor Nejerul,
Spulberui si Paltinul, pi. Vran-
cea, jud. Putna.
Farul-Englez, far, facut de o
companie Engleza, pe {armul
MariT-Negre, in jud. Tuicea, pi.
Sulina, pe teritoriul com. Sf.
Gheorghe (sau Cadirlez); este
situat pe o InSi^ime de I m., la
marginea unei bande de nisip,
cuprinsa intre lacul Periteasca-
Mare si {5rmul M&rei, pe grin-
dul numit La-Perisor. Ling& el
se afla si o cherhana.
Fasoli^tea, deal, in jud. Suceava,
com. Brada^elui, parte acoperit
de lanurl si finafurl si parte de
huceaguri.
Fata, com. rur.,jud. Olt, pi. Vedea-
d.-s., compusS din 3 c&tune: Fata,
Dincani si Buretesti. Este situ-
ata pe dealul Fata, la 50 kil.
dep&rtare de capitala jud. si
la 1 kil. de a pl&sel.
Se margineste la E. cu com.
Izvorul, la V. cu girla Vedi^a,
la N. cu com. Govora si Vie-
rosul si la S. cu com. Gura-BouluT.
Are o populafiune de 1-156
locuitori (556 b&rba$T, 600 fe-
me!), in care intra si 4 familii
Hosted by
Google
FATA
326
FAfA-lNALTA
de figani, carise ocupacu fie-
raria.
In com. sunt 2 bisericf (la
Fata si Dincani), deservite de
2 preofi.
Locuitoril com. suntmosneni.
Ei au : 26 cai si epe, 200 boi,
100 vacT, 20 capre, 1200 01
si 200 porci.
Pe riul Vedi^a, in cercul com.,
e o moarci de macinat.
Suprafa^a com. e de 500 hect.
cu izlaz, ripi si pamint arabil.
Scoala dateaza in com. dela
1850. Cu intre^inerea ei statul
cheltueste anual 1404 lei. Se
frecuenta de 34 copii din nu-
marui de 134 copii (62 bae^i
si 72 fete), in virsta de scoaia.
Stiu carte 70 barbapf.
Se fabricaaci anual, in termen
mijlociu, isoodecal. {uica.
Veniturile com. se urea la
2242 lei, 90 bani si cheltuelile
la 2242 lei, 90 bam.
Sunt 227 contribuabili.
PrincomunaFata trecesoseaua
comunala; care o leaga cu comu-
nele: Izvorul, Gura-Boului si Vie-
rosul.
Dealul-Ursului si Piscul f epeT,
servesc vitelor pentru pasune.
E udata de apele : Bouluif, Noti-
nului, Bousorului si Fetei, can
se varsa in girla Vedi^a.
Fata, sat, face parte din com.
rur. cu acelas! nume, pi. Vedea
d.-s., jud. Olt. Are o populate
de 620 locuitori. Aci e o bise-
rica, zidita la anul 1 841 , de Petcu
Ion si so^ia sa Ioana.
Fata, deal, in raionul com. Fata,
pi. Vedea-d.-s., jud. Olt, pe care
se cultiva 8 beet. vie.
Fata, pirift, izvoreste din raionul
com. Rijletul-Vieros, pi. Vedea-
d.-s., jud. Olt; formeaza pu^in
hotarul intre aceasta com. si
com. Cocul-Popesti, jud. Arges,
si trece in mosia Rijle^ul-Go-
vora.
Fata, vale, jud. Olt, pi. Vedea-
d.-s., com. Fata; se varsa in girla
Vedi^a.
Fata-Moarta,/)mV^jud. Bacau,
pi. Trotusul, com. Manastirea-
Casinul; se scurge d'a stinga
piriului Casinul.
Fafa, mahala, in jud. Mehedin^i,
com. rur. Slivilesti, din pi. Vailor.
Fa^a, mahala, in jude^ul Mehe-
din{i, com. rur. Rocsoreni, din pi.
Dumbrava.
Fa^a, mahala, in jud. Mehedin^i,
com. rur. Bal^i-de-Jos, din pi.
Dumbrava.
Fa|a, deal, in jud. Buzau, com.
Fitesti, acoperit de fineata.
Fa^a, deal, in partea de E. a
com. Moreni, pi. Filipesti, jud.
Prahova. Ca mat toate dealurile
din com. Moreni este acoperit
cu vii.
Fa^a-Aluni§ului, loc izolat, pe
proprietatea statuiui Iezerul si
Brazi, pendinte de comuna Che-
ia, piaiul Cozia, jude^ul Vil-
cea.
Fa^a-Boga^iei, deal pasunabil,
in jud. Suceava, com. Sasca.
Fa^a-Caprei, deal, jud. Prahova,
com. Carbunesti, pi. Podgoria ;
serva de izlaz pentru vite.
Faja-Caprel, poiand, jud. Pra-
hova, com. Aricesti, pi. Podgo-
ria. Aci pasuneaza vitele locu-
itorilor. Serva si ca izlaz de
fin.
Fa{a-Clmpului, deal, la S. de
com. Gorganul, pi. Podgoria, jud.
Muscel.
Fa^a-Cristei, padure, jud. Ba-
cau, pi. Tazlaul-de-Sus, com. Buc-
sesti; esen^e: fagsistejar; pro-
prietari sunt Colonelul Iarca si
Matel Crupenschi.
Fa^a-cu-Gorini,/^^;v, in jud.
Buzau, com. Panataul, cat. Slabi;
face un corp cu Valea-cu-PlopiT,
de 50 hect. are si pu^in izlaz;
e proprietate mosneneasca.
Fa^a-Gavanei,;^^/^,injud. Pra-
hova si in partea de.E. acorn.
Predealul, pi. Pelesul, la hotarul
f are!. Din acest munte izvoreste
valea Azuga.
Acest munte, impreuna cu Su-
saiul, Costila, Unghia-Mica, Re-
tivoiul, jumatate din Lacul-Rosu,
Virful-ldi-Dragan, apar^inea, din
timpurile cele mat vechi, fa-
miliei Dudestilor.
Asta-zt e proprietatea M.
S. Regeiui Carol I, si a fost
cumparat, impreuna cu toti
mun^ii aratap mai sus, in Maiu
1892, dela Manuk-Bei pe pre-
\w\ de 850000 lef.
Fa^a-Hu§ni^ei, mahala, in jud.
Mehedin^i, pi. Ocolul-d.-j. ; $ine
de com. rur. Pava^ul.
Faja-Inalta, colina, in jud. Bu-
zau, com. Tisaul, cat. Glodul,
acop'erita de padure. Din poa-
lele sale izvoreste o puternica
sorginte de apa minerala, con-
^inind fier si sulf in abonden^a.
Pe margine, sulful se gaseste
in forma de pulbere. Se scurge
in riul Niscovul.
Fa^a-Inalta, deal, acoperit cu
vii in com. rur. Slasoma, pi.
Dumbrava, jud. Mehedin^i ;
viile de aci produc vin mult
si bun.
Hosted by
Google
FAfA-tNALTA
327
FAfA-VALEA-LUI-CtlNE
Fa^a-Inalta, deal, acoperit cu
vii, pe teritoriul com. Dobra,
pi. Cimpul, jud. Mehedin^i.
Fa^a-Inalta, padure, in jud. Bu-
zau, com. Tisaul, cat. Glodul;
face parte din corpul Bradul-cu-
Sforile ; are 107 hect.
Fa^a-lui-Craiu, poiantt, in par-
tea de N. a com. Cera^ul, pla-
iul Teleajenul, jud. Prahova.
Fa^a-lui-Dobre, padure parti-
culara, supusa regimului silvic,
pendinte de com. Cheia, pla-
iul Cozia, jud. Vilcea.
Fa^a-lui-Gheorghe, munte, la
N. de com. Maneciul-Ungureni,
pi. Teleajenul, jud. Prahova. E
udat la poale de : Valea-Ciumer-
nicului (la S.), de Valea-Neagra
(la N.) ?i la E. de riul Teleajenul.
Fa{a - lui - Gheorghe (Munte-
le-), padure particular^, supusa
regimului silvic, inca din anul
1883, pe mo?ia Muntele-Fa^a-
lui-Gheorghe, com. Maneciul-
Ungureni, pi. Teleajenul, jud.
Prahova.
Fa^a-lui-Lomota, loc izolat, in
com. Tei?ani, pi. Teleajenul, jud.
Prahova.
Fa{a - lui - Nan, c&tun, al com.
Balane^ti, jud. Buzau ; are 100
loc. si 27 case.
Fa^a-Mare, cimpie, jud. Vilcea.
Vezi Porcilor(Dealul-).
Fa^a-Mare, munte, in com. Gura-
Teghii, jud. Buzau, acoperit
de brad $i fag; culmineaza in
Virful-Monteorului.
Fa^a-Mare, deal, in com. rur.
Ba$e§ti, plaiul Cerna, jud. Me-
hedin^i.
Fa^a-Mare, p&dure, in jud. Bu-
zau, com. Col^i, cam de 120
hect. ; face parte din padurea
statului Aluni?ul.
Fa^a-Pietrei, deal, in jud. Pra-
hova, pi. Prahova, com. Valea-
Lunga.
Fa^a-Plava^ului, loc izolat, cu
frumoasa priveli$te, in jud. Mus-
cel, sub muntele Br&tila, strins
intre riul Dimbovh:a $i riul
Doamna.
Fa^a-Racovi^a, sat, in jud. Dolj,
pi. Jiul-d.-s., com. Bralosti^a,
situat la V. de satul de re$e-
dinta. Are 134 suflete, 68 bar-
ba^f, 66 feme!. Copiii din sat
urmeaza la $coala mixta din
satul Bralosti^a. In anul ?colar
1892 — 93 au frecuentat ?coala
4bae£i. Cu virsta de $coala sunt
10 copii. Stiu carte 12 locui-
tori. In sat este 1 bacanie §i
1 circiuma.
Fa{a-Roata-§i- Ursoaia,pddure
particulara, supusa regimului
silvic, aflat£ pe mo?ia Piri-
ieni-d.-s., plasa Mijlocul, jude^ul
Vilcea.
Fa^a-Satului, padure, proprie-
tatea statuluT, in intindere de
400 hect., pendinte de com. Ba-
deni-Ungureni, plaiul Dimbovi-
£a, jud. Muscel.
Fa^a-Sf.-Ilie, virf de munte, din
Culmea-Coziei, plaiul Lovi?tea,
jud. Arge?. Are o inal^ime de
2029 m. d'asupra nivelului mariT.
Din acest munte izvore^te riul
Topologul.
Fata-Tala§manului, ptidure, in
apropierea satuluT Alma^ul, com.
Dobreni, pi. Piatra -Muntele ; jud.
Neam^ul ; este proprietatea sta-
tului.
Fa{a-Teiului, loc izolat, com.
Cacova, plasa Ocolul,jud. Vilcea.
Fa^a-Satului, movild, pe mo-
$ia Avrameni, com. Avrameni,
pi. Ba?eul, jud. Dorohoiii.
Fa^a-Spumei, stincd de sare,
in cat. Andreia?ul, com. Mera,
jud. Putna. Aci se afla ni?te
mici izvoare de ape minerale.
Fa^a-Valea-lui-CIine, com. rur.,
jud. Gorj, pi. Girlotul, in partea
de S. a com. Gro$erea, situata
parte pe loc $es ?i parte cam
pe coasta lan^ului de inahVimf
din dreapta Gilortuluf. Se com-
pune din catunele : Fa^a-Valea-
luT-Ciine, Piriul$i Valea-luf-Ciine.
Are o suprafa^a de 980 hect.,
din care 230 hect. padure, 230
hect. loc de cultura, fine^e $i
pa?une.
Are o populate de 302 fa-
milii, sau 1 106 suflete, din
can 30 familii, cu 92 suflete
£igani. Sunt 240 contribuabill.
Locuitoril poseda : 66 plu-
guri, 96 care cu boT, 6 carufe
cu cal; 65 stupi.
Vite : 537 vite marl cornute,
48 cai, 781 of, 33s capre?i3i2
rimatorT.
Venitul com. este dele! 1601,
banl 46, iar cheltuelile de lei
1456, ban! 35.
Comunica^ia se face prin ?o-
seaua comunala, care o leag& la
N. cu Gro^erea, iar la S. cu cat.
Capul-DealuluT, al comunel Br2-
ne$ti.
In com. se gasesc : 2 pu^ur!,
8 fintini ; o circiuma.
Are o ?coala, Infiin^ata la
anul 1 880, frecuentata de 40 de
elevl, din 52 inscri^i ; 3 bisericf,
deservite de 2 preoti ?i 3 cin-
tare^T.
Fa^a-Valea-lui-Cline, cdtun de
re?edin^a al comuneT cu acela?!
Hosted by
Google
FAfA-VAlI
328
fAcaeni
nurae, pi. Gilortul, jud. Gorj.
Are o suprafa^a de 710 hect.
si o populate de 52 familtf, sau
150 suflete, din cari 3 familtf
cu 12 suflete figanl.
Sunt 40 contribuabitt.
Locuitorii poseda : 30 plu-
gurf, 21 care cu boi, 2 caru^e
cu cai ; 15 stupi.
Vite : 188 vite marl cornute,
16 cai, 237 of, I35capre si 172
rimaton.
In cat sunt 2 pu^uri si 4
fintinl.
Are o scoala infVtn^ata de
intendentul militar Petroniu si
frecuentata de 40 de elevi ; o
biserica de lemn facuta de Ser-
ban Caramanlau.
Fa^a-Vaii, deal, in com. rur. Ba-
sesti, plaiul Cerna, jud. Mehe-
dinti.
Fa^a-Vaii, padure, in jud. Mehe-
dinti, pi. Motrul-d,-s. ; {ine de
com. rur. Miluta.
Fa^a-Vaii, padure. Vezi Drago-
mirescul, jud. Prahova.
Fauri, deal, pe carese afla si pa-
durea cu aceeasi numire. Se afla
in partea de S. a satulul fipi-
lesti , com. Radiul-Mitropoliei,
pi. Copoul, jud. Iasi. La poa-
lele acestuT deal se intinde valea
numita Fauri.
Fauri. VezI Zidesti, mope, jud.
Neam^ul.
Fauri, pirtU, izvoreste de sub
padureacu acelasinume si, trecind
prin marginea satului fipilesti,
com. Radiul-MitropolieT, pi. Co-
poii, jud. Iasi, se varsa injijia.
Fauri-de-Jos, sat, in jud. Neam^ul,
pi. Bistrifa, com. Zanesti; for-
meaza cu marginele sale despre
S. hotarul despre com. Podoleni;
este situat spre S. de sat
Fauri-d.-s., la 20 kil. departare
de orasul Piatra.
Fauri-de-Jos,w^>,injud. Neam-
\\x\, pi. Piatra-Muntele, com. Za-
nesti.
Fauri-de-Sus, sat, in jud. Neam-
$ul,pl. Bistrn;a, com. Zanesti, situat
in drumul soselei jude^ene mixte
Piatra-Bacau, la S. de satul
Zanesti (departare de 18 kil.
de la orasul Piatra).
Fauri-de-Sus, mosie, in jud.
Neam^ul, pi. Piatra-Muntele, com.
Zanesti.
Faurul, deal, in com. rur. Secul,
pi. Dumbrava, jud. Mehedin^i.
Faurul, padure, numita si Padurea
Faurului, in com. rur. Secul,
pi. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Faurul,potana', in jud. Mehedinti,
pi. Blahni^a; ^ine de com. rur.
Orevifa.
FsiUrul,pzrizas, 111 satul Radaseni,
jud. Suceava.
Faurul, vale, izvoreste din raionul
com. Fage^elul, pi. Vedea-d.-s.,
jud. Olt si seimpreuna cu valea
Alunisul, tot in raionul com.
Fage^elul.
Faurului (Dealul-), ramificare a
dealulul Mogo$e$tl, carese pre-
lungesteprincom. Scheia, pi. Fun-
durile, jud. Vasluiu spre E. si se
termina in sesul Scinteia. Cul-
mea lui serva de hotar intre
comuna Scheia si com. Valea-
Satuhn.
Faurului (Valea-), vale, in jud.
Gorj, pi. Amaradia, prin care
curge torentul cu acelasinume,
care isi ia nastere din dealul
Obirsia si se varsa la Negoesti
in piriul Gioarca, unde se ter-
mina si valea.
Facaeni, com. rur. si sat, in jud.
Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, si-
tuata intre comunele Bordu-
seani si Gai^a.
Teritoriul acestei com. se in-
tinde din Dunare spre V., prin
insula Balta si pe cimpia Bara-
ganul, pana in teritoriul com.
Hagieni, avind o suprafa^a de
4500 hect., din cari 2000 hect.
pamint de cultura, 250 hect.
padure si 2250 hect. balta. Cu-
prinde o singura mosie.
Dupa legea rurala din 1864,
sunt improprietariti 108 locui-
tori si neimproprietari^T se mai
afla 23.
Comuna se compune dintr'un
singur sat, situat pe ^armul
stiag al bra^ului Borcea, spre
S., si lipit de satul Gai^a. Este
scheia la Borcea, unde se fac
incarcari de cereale pentru Bra-
ila. Aci este resedin^a prima-
ries si a judecatoriei comunale.
Teritoriul comunei este udat
de Dunare, de Borcea si de la-
curile Rotundul si Coimatul,
precum si de bra^ele (privalele) :
Saltani^a, Repejorul, Strimbul
si Vilga.
Popula^iunea com. este de
197 familii, sau 995 suflete : 405
barbatT si 545 femei ; 980 Ro-
mini, 10 Greci si 5 Bulgarl;
245 agricultori, 20 meseriasT, 1
industrias, 10 comercian^i, 7 cu
profesiuni libere, 30 munciton
si 34 servitori. Stiu carte 215
persoane.
Vite stint: 250 cai, 680 boi,
2000 01, i5obivoli si 700 porci.
Venitul comunei in anul
1886 — 87 era de 2840 le* si
cheltuelile de 3 114 lei.
Este o scoala mixta, frecuen-
tata de 57 elevl si 7 eleve, con-
dusa de un inva^ator, retribuit
Hosted by
Google
.'■-:*:" v[*'rt&
FACAENI
320
fAgAdAul
de stat si comuna ; o biserica
deservita de un preot si do!
dascalT, retribui^f de comuna cu
suma anuala de 530 lei.
Facaeni, sat, face parte din com.
rur. Maneciul-Ungureni, pi. Te-
leajenul, jud. Prahova, si e situat
in partea de S.-V. a com.
Se zice ca acest catun a e-
xistat ca sat mai mare si sub
alt nume, dar o ciuma din a-
cele timpuri ar fi secerat aproa-
pe toata popula^ia intregului
sat, si ce! can mat ramase-
sera in via^a au fugit in lume
de groaza pustiulm, ce se in-
tinsese peste satul lor.
A fost si o biserica, ale ca-
rei urme se vad si azi in gra-
dina locuitoruluf Bucur Jianu,
si sosea regulate, ce mergea pe
valea riuluT Telejenelul, pana in
Afdeal.
In urma ciumei, se zice, mo-
canii de dincolo, venial cu oile
peste plaiuri, au dat peste acele
case pustiite, si se asezara in
ele. Intre cei venial fu si o fe-
mee din {inutul Secuilor, de
profesie morari^a, care isi facu
o moara pe piriiasul dinS. sa-
tuculuT. Moara avea o roata, si
de oare-ce poporul la moara cu
o roata l-a zis si 1 zice chiar
facau, catunului din nou infiin-
tat i-a dat numele de Facau;
iar piriiasului', pe care era ase-
zata moara, i-a ramas numele
de Secuianca, dupa numele ti-
nutului din care venise mora-
ri^a. Acest catuu se crede a fi
eel mai vechiu din toate catu-
nele com. Maneciul-Ungureni.
Intre catunul deazi, Facaeni,
si intre satul Facaeni, situat
pe malul sting al Borcel, din
pi. Borcea, jud. Ialomi^a, locui-
toril cred ca exista o strinsa
legatura. Locuitorii acestuT sat
fiind vecinic fugaripf de neamu.
rile paglne, parte din ei au
plecat d'aci si au format satul
F&caeni dupa malul Borcel.
Cat. Facaeni are o populate
de 97 locuitor! (47 b. si 50 f.)
Facai, catun, $ine de com. Oc-
nele-Mari, pi. Ocolul, jud. Vil-
cea. Este situat la S. de rese-
din^a com. Are o biserica zi-
dita la anul 1762 de Antonie
Monahul ; pe pisanie se citeste
urmatoarele :
«Aceasta* sfintS ?i Dumnezeeasdi bi-
sericcl s'aii fecut din temelis de robul
lut Dumnezeii Antonie Monahul, cu toa-
tft cheltuiala Jut ; prist£vindu-se au 1&-
sat ca s'o zugrilveasca" liarbu Catana $i
sculindu-se feciori? lut ati linpodobit cu
zugr&vele, dupa" cum se vede, sflnta bi-
serica" si s'au zugr&vit In zilele prea lu-
minatuluT Constantin Nicolae lo Voevod,
anul 7270, sau 1762*.
Facaiana, numire data untfpdrfl
din pddurea statulul Tihulesti-
Cozieni, din com. Balanesti, jud.
Buz&u.
Facaianca, colind, in jud. Bu-
zau, com. Balanesti, cat. Cozi-
eni-d.-j. ; e acoperita de padure.
Facaile, pirzu, jud. Dolj, pi. O-
colul, com. Balta-Verde, ce se
varsa in piriul Circea. Pe piriul
Facaile sunt doua morl numite
FacaT. Are un pod pe dinsul.
Facale^e^ti, sat. Vezi Dealul-
Facale^esti.
Facaul, sau Catunul, ctitun, pen-
dinte de com. Buibucata, pi.
Neajlovul, jud. Vlasca, proprie-
tatea mostenitorilor Samasescu
Catuneanu, situata pe apa Neaj-
lovuluT, departe de Bucuresti de
38 kil. si de Giurgiu de 55 kil.
Facaul, vdlcelusa, despre satul
Coteni, com. Buibucata, pi.
Neajlovul, jud. Vlasca, ce trece
prin cat. Facaul.
Facria, sat, in jud. Constanta,
pi. Medjidia, cat. com. Torto-
man, asezat in partea cen-
trala a plasei si cea S.-E. a com.,
la 8 kil. spre S.-E. de cat. de
resedin^S. al com. Tortoman, pe
clina estica a dealului Panaghi-
sul. Numele sau eel vechiu a
fost Panaghisul si azif chiar e
cinoscut sub amindouS numi-
rile. Este un sat mic cu vre-o
50 case, avind 30 familtf, cu 120
suflete, in mare parte Tatar?,
can se ocupa cu cresterea vite-
lor si pu^inS agricultura. Este
situat la 2 kil. spre N.-V., de ora-
sul Medjidia intre drumurile ju-
de^ene Mecijidia-Hirsova si Med-
jidia-Cara-Murat.
Facu^i, sat, in partea de N.-V.
a com. Braesti, pi. Cirligatura,
jud. Iasi, situat pe podisul din
stinga piriului Sirca, pe o su-
prafa0 de 957 hect., cu o po-
pulate de 38 familii, sail 167
locuitorl, can se ocupa cu a-
gricultura si cresterea vitelor.
Sunt de 498 capete de vite,
din can : So vite mari cornute,
6 cal, 400 01 si 12 rimatori.
Facu^i, piriti, trece prin partea
despre N. a com. Braesti, pi.
Cirligatura, jud. Iasi ; curge
prin valea cu acelasi nume, pe
linga marginea satelor Facu^i si
Gugea, apot se varsa in Bahlue^.
Fagadaul, numire, ce se mai da
inainte satului Causeni, din com.
Boghicea, pi. Siretul-d.-j., jud.
Roman.
Fagadaul, balta, pe mosia Slo-
bozia, com. Horodistea, pi. Pru-
tul-d.-j., jud. Dorohoiu.
Fagadaul, movild, jud. Dorohoiu.
Vezi Bodeasa, deal.
Fagadaul, deal, situat intre sa-
5PS7S Mnrrlr Pir/invnr Cmrrrnn'r. Vnt rll
Hosted by
Google
FAGAdAULUI (DEALUL-)
mo
FAGETUL-ROTUND
tele Ghilovesti si Aninoasa, com.
Gaiceana, jud. Tecuciu. Conti-
nue spre N. in jud. Bacau,
com. Parincea.
Pe ambele coaste ale dealu-
lui se afla satele Ghilovesti si
Aninoasa.
Fagadaului (Dealul-), deal, ince-
pe din marginea de S. a satulut
Lipova^ul, pi. Crasna,jud. Vas-
luiu, si se termina in partea
de E. a satului Deleni.
Fagadaului (Movila-), movilti,
pe mosia Mitocul, com. Mito-
cul, pi. Prutul-d.-s., jud. Doro-
hoiti.
Fagara^ul, deal, se intinde de
la N. spre S.-E., formind o limba
intre Dealul-SatuluT si dealul
Cosca, din com. Cosesti, pi. Ra-
cova, jud. Vasluiu.
Fagara§ul, pirtU, pe care um-
bla mori, in com. rur. Basesti,
plaiul Cerna, jud. Mehedin^i.
Fagara§ul-Nou, sat, in jud. Con-
stanta, pi. Hirsova, cat. com.
Urumbei, situat in partea deE. a
pi. si cea de S. a com., pe valea
Pinga-Dere (Aigar- Ahmet),pema-
luldreptalpiriului Aigar- Ahmet,
la 3 kil. spre S.-V. de cat. de
resedin^a Urumbei. Este domi-
nat la V. de dealul Ceemisicu-
Bair, la S. de dealul Hagi-Capar-
Tepe si la V. de Movila-Capi-
tanului (sau Araclar sau Faga-
rasul-Nou). Si-a luat numele
de la Rominii Transilvanenide
prin imprejurimile FagarasuluT.
Suprafa^a saeste de 2821 hect,
dintre carl 200 hect. sunt ocu-
pate de vatra satului si de gra-
ding Popula^ia sa este de 167
famiiif, sau 791 suflete. Drumul
comunalUrumbei-Rahman trece
prin sat cu o direct e de la
N. la S. Un ait drum pleaca,
spre E., la Topolog si altul
spre V., la Daeni.
Fagara§ul-Nou, deal, in jud.
Constanta, pi. Hirsova, pe teri-
toriulcom.rur. Urumbei, si anume
pe acela al catunului saii Faga-
rasul-Noti; se desfacedin culmea
Daenilor de la virful Araclar
sail Fagarasul-Nou; se intinde
spre E, prin tre piraiele Aigar- Ah-
met si Sarai, brazdind partea de
N. a plaseT si cea de S.-V. a com.,
are 190 m. inal^ime, dominlnd
vaile de mai sus si satul Faga-
rasul-Nou; este acoperit cu pa-
sunl si fine^e.
Fagara§ul-Noii, vale, in jud.
Constanta, pi. Hirsova, com.
Urumbei,catunul Fagarasul-Nou;
vine din poalele N. ale dealului
Fagarasul-nou; se indreaptaspre
N., trecind cu direc^ia de la S.
spre N., prin satul Fagarasul-Nou
si se deschide in piriul Aigar-
Ahmet, pe stinga, in fa^a rui-
nelor satului Seruseler; are ma-
luri inalte si pietroase.
Fagara§ul-Noii, alta numire a
movilei zisa a capitanului Ara-
clar, jud. Constanta, asezata la
2 l /2 kil. spre S.-V. de satul Fa-
garasul-Nou ; are 188 m.; este
artificiala; a fost punct de ori-
entare.
Fagara§ul, pddure, in intindere
de 70 hect., linga satul Dracsini,
com. Dracsani, pi. Miletinul,
jud. Botosani.
Fag&tul, pddure. Vez! Urla^i, pa-
dure, com Virful-Cimpului, pi.
Berhometele, jud. Dorohoiu.
Fageanca, gtrld, izvoreste de la
locul numit Dealul-Catinei si se
varsa in riul Bratia, in raionul
catunului Poeni^a, com. Golesti,
pi. Riurile, jud. Muscel. Trece
pe linga localul scoalei si prima-
ries
Fagetul, sat, facind parte din com.
rur. Drajna-d.-i., pi. Teleajenul,
jud. Prahova. Are o populate
de 423 loc. (215 b., 208 f.) In
raionul acestui catun, pe apa
Drajna, e o moara.
In apropiere de riul Drajna
sunt doua helcstaie: unui cu o
suprafa^a de 400 m. p., in care
se gasesre multa caracuda, si
altul, mai sus, cu mult ma! mic
si mai adinc, acoperit cu trestie.
Locuitorii acestuT catun au
tinut ma! inainte de Drajna-d.-s.,
in raza careia au fost improprie-
tnritT la 1864. Acest catun este
foarte aproape de Drajna-d.-s.,
in cit formeaza osingura grupa
de locuin^e, pe cind de Drajna-
d.-j. e separat prin distante de
3 — 8 kil. Acest catun $ine de
sec^iuneascoalei din Drajna-d.-s.,
si locuitorii luT sunt enoriasT ai
bisericel de aci.
Fagetul, numire vechie a catu-
nului Toropalesti, din comuna
Buda, jud. R.-Sarat.
Fagetul, munte, in jud. Buzau,
com. Mlajetul, intre Stanila si
Hinsarul, pe malul sting al riului
Bisca-RozileT ; e acoperit depa-
dure.
Fagetul, colind, in jud. Buzau,
com. Gura-Dimienei, formata mai
mult din pietris ; serva de izlaz.
Fagetul, pddure y in jud. Buzau,
com. Gura-Dimienei ; are vre-o
20 hect.
Fagetul, padure, in intindere de
243 hect., situata intre Veresti
si Dumbraveni, com. Dumbra-
veni, pi. Siretul, jud. Botosani.
Fagetul-Rotund, virf de munte,
Hosted by
Google
fAGETULUI (GURA-)
331
fAgetelul
jud. Bacau, pi. Muntelul, com.
Brusturoasa, inalt de 1304 m.
si care face parte din sira Voica.
Este situat chiar pe grani^a
austro-ungara, d'a dreapta Ciu-
ghesulul.
Fagetului (Gura-), sat, in ju
detulR.-Sarat, pi. Marginea-d.-s.,
catunul comunei Timboesti ; in
naihte se numea Pietroasa; este
asezat in partea de V. a com.,
pe poalele dealului Gurguia, la
1 l li kil. spre V. de catunul de
resedin^a, Timboesti; are o in
tindere de 217 hect., cu o po-
pulate de 140 familii, sau 523
suflete, din cart: 155 contri-
buabili ; 58 persoane stiind carte.
Fage{elul, com. rur., pi. Vedea
d.-s., jud. Olt, situata pe riul
Vedea si pe dealurile Fage^elului
si Boba, la 50 kil. departe de
capitala judetului si la 5 kil. de
a plasel.
Se margineste cu comunele:
Chilia si Topana (N.), Alunisul
si Profa (S.), Gura-Boului (E.),
Ursi si Parosi (V.)
Se compune din 6 catune :
Boba, Ciorica, Fage^elul, Isaci,
Cojoci si Ian^asti. Are o popu-
la^iune de 360 familii, sau 1333
suflete, in care intra si 8 familii
de figani.
Contribuabili sunt 300.
Resedin^a comunei e in cat.
Boba.
To$T locuitorii sunt mosneni.
Ei desfac produsul muncei
lor in orasul Pitesti.
Vite sunt: 54 cal si epe, 200
boi, 300 vacT, 50 capre, 1600
01 si 500 porcl.
Comuna se intinde pe o su-
prafa^a de 1643 hect.
In raionul comunei sunt 5 bi-
serici (la Boba, Ciorica, Fage-
£eJul-din-Deal,Fage£elul-din-Vale
si Isaci).
§coala exista in com. de la
1857. Localul elf s'a construit
din noti si e proprietatea co-
munei. Se frecuenta de 1 8 copil
(16 b. si 2 f.), din numarul de
192 copii (99 b. si 93 f.) in
virsta de scoala. Cu intre^inerea
el statul cheltueste anuai 1404
lei. Stiu carte 102 barbap.
Comerciul se face in comuna
de 3 clrciumari.
Veniturile si cheltuelile co-
munei sunt de 2862 lei anual.
$osele comunaleleaga comuna
Fagefelul, cu comunele Chilia si
Gura-Boului (la E.); Parosi si
Ursi (la V.) ; Topana (la N.); Alu-
nisul (la S.)
E brazdata de dealurile : Cio-
rica, al-Bajaniei, Boba si al-Cojo-
cilor, can serva locuitorilor pen-
truagriculturasipasunatulvitelor
E udata de riul Vedea si de
girlele : Ciorica, Alunisul, Faurul,
Plapcica, Budusluvesti si Plap-
cea. Toate si-au scurgerea dupa
teritoriui acestel comune. V&ile
poarta numele girlelor.
In raionul comunei, pe girla
Ciorica, sunt 2 mori de macinat.
Fage^elul, sat, in jud. Bacau,
pi. Bistri^a-d.-s , com. Ciumasi,
situat d'a stinga Bistri^ei. Are
o populate de 22 familii, sau
66 suflete.
Vite: 9 caif, 28 vite man cor-
nute si 6 porcl.
Distan^ala resedin^a cu scoala
este de 4900 m.
Fage^elul, sat, face parte din
com. rur. cu acelasi nume, pi.
Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o po-
pula^iune de 400 locuitori, si e
despar^it in doua. mahalale: Fa-
ge^elul-din-Deal si Fage^elul-din-
Vale. Cade in partea de N.
a com,, pe ambele malur! ale
riulu! Vedea si pe dealul Boba.
Aci sunt 2 biserici: una in
Fage^elul-dinDeal, zidita la anul
1822, Episcop fund Uarion de
Arges, a doua in Fage^elul-din
Vale, facuta la 18 19, Episcop
fiind Iosif de Arges, in zilele
Domnitorului Alex. N. Su^u.
Fage^elul, pa dure, pe mosia O-
raseni, com. Curtesti, pi. Tir*
gul, jud. Botosani.
Fage^elul, deal, in jud. Dolj, pi.
Dumbrava-d. j., com. Gubancea,
inalt de aproape 75 m. Este
acoperit cu culturi de griu si
porumb.
Fage^elul, munte, in raionul com.
Badeni-Paminteni, pi. Dimbo-
vi^a, jud. Muscel,
Fage^elul, deal, in jud. Neamful,
pi. de Sus-Mijlocul, com. Bu-
desti-Ghicai ; este situat in pre-
lungirea dealurilor FaureT si
Chiliile.
Fage^elul, deal, in com. Do-
breni, pi. Piatra-Muntele, jud.
Neam^ul, situat in prelungirea
dealurilor Dosurile si Dohotaria,
pe linga satul Almasul.
Fage^elul, munte, jud. Neam^ul,
inalt de 1166 ra., in ramura
Carpa^ilor, la hotar, situat in-
tre muntele Chicerul si Muntele-
Verde.
F&ge{elul, deal, la N.-V. de com.
Vai de-Ei, pi. Oltul-d.-s., jud.Olt,
pe care se cultiva tot felui de ce-
reale, serveste si pentru pasune.
Are o lungime de 3 kil.
Fage^elul, deal, acoperit de pa-
dure de fag, pe mosia Husi, jud.
Suceava.
Fage^elul, deal, linga satul Ci-
horeni, parte acoperit de pa-
dure si parte imas, jud. Suceava.
Fage^elul, loc izolat si punctde
Hosted by
Google
FAGETELUL
332
FALCIUL (JUDEJ)
hotar, in jud. Buz&u, com. Bo-
ziorul, pe muntele Dilma.
Fage\elul,pddure,mjud. Neam^ul,
plasa de Sus-Mijlocjl, com. Pe-
tricani, situate pe linga satul
Grasi. Proprietatea statului.
Fage^elul, parte din pddurea mo-
?iel Stolniceni-Prajescu, in hota-
rul mosiei Pascani, jud. Suceava.
Fagefelul, piriU, in" jud. Dolj,
pi. Amaradia, com. Velesti, ce
formeaza hotarul de V. al co-
munei catre com. Amaresti. Se
vars& pe malul drept al riului
Geamartaluiul si curge prin Va-
lea-Fage^elul.
Fage{elul, piriu, in jud. Dolj,
pi. D umbra va-d.-j., com. Gu-
bancea, ce curge in direc^iunea
V.-E., prin partea de N. a
com. Se vars£ in piriul Petri-
ceaua, drept in centrul comunei.
Fage^elul, piriti, izvoreste din
dealurile cat. Pelcani, com. Chi-
lia, pi. Vedea-d.-s., jud. Olt;
strabate c&tunele : Leresti-Pel-
cani, Telesmani si Chilia si se
varsa in Vedea, aproape de so-
seaua Fage^elul-Chilia.
Fage^elul, vale, in jud. Dolj, pi.
Dumbrava-d.-j., com. Gubancea,
prin care curge piriul Fage^elul.
Fage^elul, vale, in jud. Dolj, pi.
Amaradia, com. Velesti, prin
care curge piriul F&ge^elul.
Fagefelul, vilcea, la N. decom.
Vaf-de-Ei, pi. Oltul-d.-s., jud. Olt.
Se vars& in girla Cungrisoara, pe
$armui drept, in raionul com.'
VaT-de-Er.
Faghieni, sat, in jud. Bacau,pl.
Siretul-d.-s., com. Ofelesti, si-
tuat pe deal si aproape de li-
mita jud. Tecuciu, spre com.
Colonesti din acel jude^. Areo
biserica\ cladita de locuiton la
1832, deservita de un preot.
Are 42 familii cu 138 suflete.
Vite: 14 caT, 70 vite marl
cornute si 23 porci.
Fagulesei (Dealul-), deal, in
jud. Vilcea, pi. Olte^ul-d.-j., co-
muna Fauresti.
Fagule^ul, deal, situat in margi-
nea com. Piriul, plaiul Vulcan,
jud. Gorj si in partea despre
E. Se prelungeste de la N. spre
S. pe o intindere de aproape
3 kil.
Este proprietatea locuitori-
lor din com. Piriul.
Falanica, numire vechie a satu-
lui Odobeasca, din com. Drag-
senei, pi. TirguluT, jud. Teleor-
man, sub care se vede trecut
acest sat si pe harta stat-majo-
rului austriac.
Fala§toaca, cdtun, pendinte de
com. Comana, (in jos, pe apa
Cilnistea la locul unde aceasta
se varsa in riul Argesul) pi. Cil-
nistea, jud. Vlasca, pe propri-
etatea statului Comana, situata
la dreapta pe dealul Cilnistea.
Falastoaca se numea in ve-
chime Leota ; Frafu Tunusli,
in Istoria Tarei, la pag. 189, zic:
« Leota este satul unde se varsa
Cilnistea m Arges ; ne fund nici
un alt sat la aceasta situate,
nu poate fi de cit satul Falas.
toaca, care apurtatacel nume».
In 1864 s'a improprietarit aci
126 locuitori, cu 378 hect.
Are o bisericS. ziditS. la 1874
si deservita de 1 preot si 2 das-
calf; o scoal& mixta, condusa de
un inv&$£tor ; in 1888 au urmatla
scoalS 34 b&e$I, 6 fete, din nu-
m&rul de 42 b&ep, 20 fete, in
virstS de scoala.
Este departe de stasia dru-
mulul de fer Comana de 5 kil.
Sunt 21 hect. de vie.
Departe de Oitenita de 36 kil. ;
de Bucuresti, de 32 ; de Giur-
giu, de 42.
Vite : 256 boT si vacT, 30 bi-
voli, jo cat, 720 01 si 340 rima-
tori.
Falceasca, piriU, jud. Bacau,
pi. Siretul-d.-s., com. Sacueni,
care vine din jud. Roman si se
scurge m Siret.
Falcienilor (Iazul-), iaz, pe
mosia Corlateni, com. cu ace-
lasT nume, pi. Cosula, jud. Do
rohoiu, in suprafata de 28 hect.,
65 aril.
Falcile - din-Barbate§ti, mosie,
a statului, fosta pend nte de
Schitui Surpatele, situata in com.
Barbatesti, pi. Horezul, jud. Vil-
cea, care, pe periodul 1888 — 93,
s'a arendat cu 220 lei anual.
Falciul, judet. Se afla asezat in
partea de E. a Rominiei Mol-
dave, intinzindu-se in lungul
riului Prut, din margin ea de S.
a jud. Iasi, paralel cu jud. Vas-
luiu si cu o parte din jud. Tu-
tova.
Miron Costin ne spune ca,
jude^ul Falciu din vechime se
intindea p&na la Dunare, in cit
cupriadea tirgusoarele Reni si
Troianu. Mai in urma, pe la
1769, aceasta parte de loc forma
un deosebit ^inut, numit Hotar-
nicenii sau Grecenil si eraadmi-
nistrat de un capitan, pentru care,
pe la r 860, se numea Capitania.
De asemenea ^inutul Falciului
mai cuprindea codrul numit
Chigreciul sati Tigheciul, ce era
de a stinga PrutuluT, si se in-
tindea panala hotarul BugeaguluT
sau al Basarabiei, adica pana
laSan^ul-luT-Traian. Din vechi-
Hosted by
Google
fAlciul (jude'o
333
FALC1UL (JUDEf)
me, acolo locuiau peste 12 mil
de locuitorl can se aflau in ne-
contenite lupte si suparan cu
Tatarii din Bugeag. In timpurile
mai din urraa, precum se vede
din o anafora a Adunarii ObstestT,
{inuturile de peste Prut se mo-
dificase : Orheiul si Lapusna
se intrunise intr'un singur ^inut,
numit al Lapusnei sau al Or-
heiulin, cu resedin^a in Orheiu;
Codrul-Tigheciului forma un {i-
nut a parte. Cu asemenea re-
forme ^inutul Falciu s'a mic-
surat mult pe partea stinga a
PrutuluT, pana la anul 18 12,
cind Rusii luind de la Moldova
toata partea despre N. si E.,
dintre Prut si Nistru, dinpreuna
cu Bugeagul, si cu toate olaturile
turcesti din acele parp, adica
intreg pamintul a parcel de tara
numita Basarabia, de atunci ju-
detul Falciu s'a redus numai
la partea ce se afla asta-zi de
a dreapta Prutuluf, in Moldova, la
hotarele ce se vor descrie mai jos.
In curgerea timpurilor, de la
irifiinjarea statului MoldoveT si
pana mai in anil din urma, a-
cest jude£ a suferit multe in-
calcari dusmanoase, de la : Ca-
zaci, Tatar!, LesT, Turci si
Rusi. Dupa cum vedem din cro-
nicele noastre, n'a ramas un col^
din pamintul ^arei care sa nu fi
fost strabatut de vre unul din
popoarele aratate ; cu deosebire
insa, jud. Falciu a avut o soarta
mai cruda de cit a multor
altora jude^e, caci el se afla
in apropriere de Bugeagul, lo-
cuitde Tatari, de Ucrania, locuita
de Cazaci si in drumul cefa-
clor Benderul, Hotinul si Ca-
meni^a, pe unde se faceau expe-
di^iunile turcesti contra Polonilor.
Invaziunile Cazacilor si ale
Tatarilor, din vechime, precum
si ale Rusilor, mai tirziu, se
faceau tot-de-a-una de peste Nis-
tru si Prut, si la toate asemenea
invaziuni, Basarabia intreaga si
^inuturile de la Prut sufereau
cele mat crude nemul^umirf.
Toate aceste navalirl, ale Ta-
tarilor, Cazacilor, Lesilor si ale
Turcilor, n'aveau alte urmari,
de cit : prada, focul, uciderea si
robirea oamenilor si a vitelor.
Invaziele Rusilor au fost tot-de-a-
una mai omenoase decit acelor-
l'alte popoare, cu toate caaveau si
ele relele lor, cu beilicurile de
transporturl si hrana armatelor.
Flagelul eel mare cazut asu-
pra jud. ca si asupra intre-
gei $an af fost invaziunile Tata-
rilor, in anil 1510 si 15 12, sub
Betgherei-Sultan ; apoi sub Cal-
ga-Sultan, la 1650, si in 1675, cind
ati fost aduside Dimitrie Canta-
cuzin contra lul Petriceico-Voda
si batut cu LesiT la gura pi-
riului Bohotinul.
Invaziunile turcesti cele mai cu.
noscute in acest jud. au fost : aceea
de la 1578, cind cu rezbelul intre
Cre^u Potcoava siPetre Schiopul,
can s'au batut laDocolina, linga
apa Birladului; apoi la 171 1,
la Stanilesti intre Rusf cu Tur-
cii si Tatarii, razboiu care a
produs multa prada si pustiire
in tot jud. De la aceasta data
invaziunile Rusestf, au fost foarte
dese in razboaiele ce le-au avut
cu Turcii.
Limitele. Asta-zi, acest jud.
se margineste la N. cu jud.
Iasi, incepind de pe culmea
deaiului care desparte satele
Costuleni(Iasi) si Covasna (Fal-
ciu) continuind prin com. Cozia
pana la satul Petcul, din jos desa-
tul Costuleni ; de acolo hotarul
lasa culmea deaiului, si mer-
ge pe apa riului Jijia, pana in
dreptul satelor Macaresti (Iasi)
si Col^ul-Cornii (Falciu) ; de
aici o linie in curmezis tae se-
sul din Jijia si pana in riul
Prut, despar^ind si ambele sate.
Din acest punct, Macaresti si
Cotyul - Cornil, incepe hotarul
despre E. cu Basarabia (Ru-
sia) pe apa PrutuluJ, pana din
jos de tirgusorul Falciu, in ho-
tarul jude^uluJ Tutova. La V.
se margineste cu jude^ul Vas-
luiu, avind de hotar culmea dea-
iului dintre comunele Covasna
(Falciu) si Poieana-Cirnulul (Vas-
luiu). Aceasta culme se lasa in
jos pe marginea teritoriulul co-
munelor: Bazga, Raducaneni,
Dolhesti, Bradicesti, Bo^esti,
Gugestt, Stroesti, Tatareni si
Crasnaseni, apoi incepe hotarul
natural, piriul Crasna, ce trece
prin marginea cotnunei Ivine-
{esti si, la locul numit Gura-
Crasnel, se varsa in riul Birlad,
de unde incepe hotarul cu apa
Birladului pana la comuna Ta-
maseni, jude^ul Tutova. La S.
se margineste cu jud. Tutova,
incepind din apa riului Birlad,
in direc^ie catre E., pana in
apa riului Prut, din jos de tir-
gusorul Falciu, la gura piriulul
Copaceana.
Forma, Teritoriul jude^ulut
Falciu are forma lungarea^a,
fiind de trel on mat lung de
cit lat. In direc^iune de la N.
spre S. e brazdat de multe dea-
lun, a caror ramificarl se ter-
mina pe toata lungimea, unele
in sesul Prutulul spre E., altele
in sesul Crasnei si al Birladu-
luT, spre partea de V.
Regiuni. Partea de V. si de
mijloc a jude^ului, in toata lun-
gimea de la N. la S., este de-
luroasa, brazdata de va! cu pi-
riiase si acoperita cu sate, ^arine,
vil, livezT si padurl; iar partea
de E. este un intins ses, aco-
perit in mare parte cu flne^e,
imase, luncif, bal^I, mlastine si
sate.
Suprafafa. Intregul teritoriu
al jude^ulut este de aproape
2300 kil. p. sau 230000 hect.
Clitna. Temperatura sana-
Hosted by
Google
FALCIUL (JUDEf)
3?4
FALCIUL QUDET)
toasa ca in toate jude^ele cim-
pene din Rominia Moldava ; mai
aspra la N.-V. si foarte supusa
vintului la S.-E.
Felul solului. Pamintul e mult
productiv la centru. Partea de-
luroasa despre V. fiind padu-
roasa, in mare parte, pamintul
e hleios si humos; in timpi plo-
iosi se produc pe une locurT
prabusir! man de pamint, cu-
fundtnd cite o data chiar sate
si formind ripi adincT.
In partea de E., pe sesul Pru-
tului, se produc' mart inunda^ii
din cauza varsarei Prutului, care
de multe ori ineaca recoltele
de cereale si fine^ele, ba chiar
si sate. Mare parte de teren e
mlastinos.
Orografia. Dealurile carl se
prelungesc de a-lungul jude^u-
lu! Falciu, de la N. spre S.,
nu sunt de cit continuarea si-
rurilor de dealurT, ce se intind
din ramurile Carpa^ilor intre Si-
ret si Prut, carl, brazdind in
lung jude^ele: Dorohoiti, Boto-
sani si Iasi, tree in judejele :
Vasluiii si Falciu. O culme prin-
cipals, din aceste siruri, cu ra-
mificarile sale, brazdeaza toata
partea de E. a Rominief Mol-
dave, formind coama sesuluT
Prut de la Dorohoiti, din mar-
ginea BucovineT si p&na la Du-
nare, in jude^ul Covurluiti, intre-
taiata in curmezis de nenuraa-
rate vai cu piriiase, care se scurg
in Prut. Aceasta culme ocupa
in lung toata partea de E. a
jude^uiui Falciu, sub numirea
generals de «Dealul-Prutului»,
luind insa diferite numiri spe-
ciale prin localita^ile pe unde
trece.
O alta ramura care brazdeaza
tot in lung centrul jude^ului, cu
dtferite ramificari in dreapta si
in stinga lui, este dealui Loha-
nul, intre piraele Crasna, Lo-
hanul si Eianul. In partea de
V., de la confluenta piriului
Crasna in riul Birlad, se pre-
lungeste Lohanul sub numirea
de Dealul-BirladuluT, care trece
in jude^ul Tutova.
Pe partea de V., se intinde
ramura numita a Crasnei, pe
lingS piriul Crasna si se termina
in sesul Birladuhn.
Afara de aceste ramuri prin-
cipale, sunt un alt numar, can
desfacindu-se din cele d'intiiu,
in diferite direc^iunT, brazdea-
za in lung si in lat tot centrul
de S, aljude^ului, intre Birladul
si Eianul si intre Eianul si Dea-
lul-PrutuluT, formind diferite vai.
Hidrografia. In toata intinde-
rea sa, jud. Falciu este strabatut
de un numar mare de pirae si e
udat de multe bal^i si iazuri. Pe
margine se afla udat de trei riuri
man : Prutui, pe toata partea de
E., incepind de la satul Col^ul-
Cornii si pana din jos de tir-
gusorul Falciu, formind pe ses,
in toata lungimea lui, o mul-
^ime de bah:i, prute^e si mlas-
tint; Jijia, pe partea de N. si E.,
din dreptul satului Col^ul-Cor-
nii, si pan& din jos de s. Scopo-
seni, unde se varsa in Prut,
(partea de N. a plasei Podo-
leni) si Birladul, pe partea de
V., de la Gura- Crasnei si pana
in hotarul jud. Tutova.
Dintre piratele mai insemnate
sunt : Cozia, in partea de N.,
care se varsa in Jijia; Bohotinul
unit cu Pale^ul, se varsa in bal-
Jile Prutului la gura riuiui Jijiei;
Mosna, numit din vechime Moj-
na, se varsa in Prut din jos
de gura riuiui Jijiei; $opirleni
si Piriul-Husului, cu afluen^ii
Racea si Pahnesti, se varsa in
Girla-Isaia, formata din var-
sarea Prutului; Saratul, cu afluen-
tul Schiopenii, se varsa in Girla-
Prutului, formata tot din var-
sarea Prutului; Girla-Berezenii,
care da in Balta-BozieT tot linga
Prut; Copaceana, care se varsa
m Prut din jos de tirgusorul
Falciu; Eianul, cu afluen^ii : Ta-
laba, Barbosi, Vutcani si Giur-
cani, trece pe teritoriul jude^ului
Tutova, unde se varsa in Prut;
Lohanul si Crasna, pe partea
de V. a jude^uluT, cu ma! mul^i
afluen^i, care se unesc din jos de
com. Tirzii si trecind in jud-
Tutova pe la Gura-Crasna, se
varsa in riul Birlad.
Apelesunt dulci si abundente,
indestulind trebuin^ele de vie^uire
ale oamenilor si inlesnind cres-
terea vitelor.
Asezarile satelor in mare par-
te sunt pe vaile acestor pi-
raie.
Produc fiunea. Jude^ul Falciu,
fiind unul din judetele cimpene,
face intinsa agricultural de ce-
reale, atit pentru trebuin^ele vie-
tuirei populate!, cit si pentru
export. In primul ordin este
griul si papusoiul can se cultiva
pe ce^e mat man intinderi de
lanuri; apoi: secara, orz si ovaz;
dintre plantele oleioase: cinepa,
in si rapi^a ; dintre plante fai-
noase se seamana: fasole, ma-
zere, bob si linte; dintre tuber-
culoase : cartoful.
A doua ramura de produc^iune
este cresterea vitelor, care o-
dinioara era foarte inflorita. Asta.
zi a scazut foarte mult, din
cauza inchiderei grani^ei, ba a
degenerat si rasa cea frumoasa
a vitelor cornute. Dintre animate
se cresc: boi, vaci, 01, capre,
cai, mascuri si prea pu^ini bi-
voli.
Pe linga produc^iunile de ce-
reale si vite, alta produc^iune
mai intinsa este a viilor, carl
se cultiva pe o suprafa^a de
4299 hect. si dau cantitap marl
de vinuri, cu care se facea un
insemnat corner^ cu Basarabia,
Livezi sunt in abunden^a, mai
cu seama prin satele razasesti.
Hosted by
Google
FALC1UL (JUDE'4)
335
FALC1UL (JUDE'H
produc diferite fructe, multe so-
iurl de: pere, mere, gutui, ci-
rese, visine, zarzare, piersice,
prune si nucT, ce se expor-
teaz&.
Cultura gindacilor de matase
si a stupilor, care din vechime
era un izvorde bogatie al acestui
judet acum s'a inpu{inat de tot.
Padurile sunt devastate; codrii
secular! nu mai au fiin^a. Pa-
durile taiate si aparate cresc
in mod natural fara nicl o
cultura speciala. Toata partea de
V. a jude^ulul e presarata cu
paduri cu feluri^i copaci : fag,
carpen, ulm, jugastru si stejar,
al carora lemnse intrebuinteaza
atit pentru construc^iuni cit si
pentru foe. Pe partea de E. a
jude^ulul, pe sesul Prutului, se
gasesc paduri de stejar si luncl
cu loziT, rachita si plop.
Animale salbatice ce traesc
prin paduri sunt: lupl, vulpl,
lepuri, purine caprioare si porci
salbatecl.
Din dealuri se scoate piatra
varoasa, piatra pentru construc-
\n de zidarii, si pentru sosele:
prundis si nisip.
Din baltile numeroase si foar-
te intinse de pe sesul Prutu-
lui, se scot multe soiuri de
pestT, raci si scoicl, carl satisfac
nu numal trebuin^a locala, dar
cu care se face corner^; intins
cu orasele si jude^ele din ve-
cinatatea Husilor.
Industria. Industria mare e
reprezentata prin cite-va vei-
ni^e de rachiu, mori de aburi
si o fabrica de lichiorurl, in
satul Bohotin. Industria mica
se margineste la lucrur! de
prima necesitate : olarii, but-
narii, fterarii, stolerii, etc. si la
mici fabrica^iuni manuale cas-
nice: ^esaturl de pinzeturi, din
cinepa, in, borangic, lina, etc.
Comerful. Avu^ia agricultori-
lor constS in produsul cere-
alelor si a vitelor; cu aceste
se face primul corner^ in {ara
si in export. Cea mat mare
parte din productele jude^u-
lui se due pe pia^a portu-
lui Gala^i, transportate m sle-
puri de apa Prutului, carl slepurl
se ridica in sus la N. jude^uluf,
pana la satul Coltul-Cornii, din
com. Salageni, pi. Podoleni. Doua
insemnate puncte de incarcarea
cerealelor se afla pe Prut : Fal-
ciul si Drinceni, tirgusoare pri-
vite si ca pie^e comerciale.
Pia^acea mai insemnata, unde
vse fac cele mat intinse trati-
zac^ii comerciale, este orasul
Husi.
Cat de comunicafie. In pri-
mul rind este calea ferata, care
incepe din linia larga Birlad-
Vasluiu, din gura Crasnei la
Husi. Cu statiile : Crasna, Olte-
nesti, Cre^esti, Dobrina si Husi.
Cai na^ionaie: Una trece pe
marginea de V.-S. a jud., care
se intinde de la Vasluiu spre
Birlad si trece prin marginea
com. : Cre^esti, Curteni, Olte-
nesti, Tirzii si, prin catunul Do-
colina, intra in jud. Tutova.
A doua cale na^ionala este
aceea care pleaca din orasul
Husi, spre S., prin pi. Prutul la
Falciu si de acolo in Basarabia.
Trece prin com. : Stanilesti,
Lunca-BanuluT, Vetrisoaia, Be-
rezeni, si Falciu, si de aid peste
Prut.
Cai jude^ene: In partea de
N.-V. a jud. inpl. Crasna, se in-
tinde o ramura de sosea prin
com.: Armaseni, Bunesti si Dol-
hesti, care se leaga cu soseaua
jude^eana Budaioasa, din jud.
Vasluiu, ce da in calea natio-
nals Iasi- Vasluiu.
Calea jude^eana ce pleach din
Husi spre N., in pi. Podoleni,
prin com.: Epureni, Duda, Pah-
nesti, Ghermanesti, Gura-Boho-
tinului, Isaiea, Bohotinul, Ra-
ducaneni, Bazga si Cozia, le-
gindu-se cu soseaua jude$ean&
din jud. Iasi, la Petcu.
Calea ce duce prin com. : I-
vanesti si Berezeni, la Falciu, si
calea ce duce in jud. Tutova,
prin com.: $chiopeni, Urla^i,
Hurdugi, Gusi^ei si Gagesti din
pi. Mijlocul, in partea deS. a jud.
Apol Drumul- Prutului care
duce in sus in jud. Iasi, ince-
pind de la Drinceni, pi. Podo-
leni, si trecind prin com. : Zbe-
roaea, Grozesti si Salageni pana
la satul Macaresti, jud. Iasi.
Soselele na^ionale sunt pa-
truite, iar cele jude^ene, sunt
numal proectate.
Osebit de aceste drumuri,
sunt aceie comunale carl due
de la o com. la alta si se leaga cu
re^elele cailor jude^ene.
Impdrfirea administratis. —
Jud. Falciu, este impar^it in 4 pi.,
doua in partea de sus a jud. :
Podoleni si Crasna si doua in
partea de jos: Prutul si Milco-
vul.
Plasile din sus sunt asezate :
Una in partea de N. si E., in
lungui Prutului, numita pi. Po-
doleni, cu resedin^a in tirguso*
rul Drinceni, cu 9 com., 2 tir-
gusoare si 34 sate. A doua pi.
este asezata in partea de V. a
jud., numita Crasna, cu rese-
din^a in satul Cre^esti, cu 20
com., 2 tirgusoare si 46 sate.
Plasile din jos ale jud. sunt
asezate: Una in partea de E.,
numita Prutul, in lungui Prutu-
lui, cu resedin^a in tirgul Fal-
ciu, cu 11 com., 1 oras, 1 tir-
gusor si 35 sate. A doua plasa
este asezata in partea de V. a
jud. numita Mijlocul, care, fiind
unita cu pi. Prutul are aceeasl
resedin^a in Falciu, cu 22 com.,
2 tirgusoare si 44 sate. In to-
tal jud. are : 4 plasi, 1 oras, 7
tirgusoare si 159 sate.
Populafia. Locuitorl in jud.
Hosted by
Google
FALC1UL (JUDE'l)
£36
FALC1UL (TlRG)
Falciul sunt: 83694 suflete (sta-
tistica oficiala a Prefecture! jud.)
din care 12660 suflete traesc
in ora$ul de re?edin^a Hu?i, iar
71034 in satele ?i tirgu$oarele
din jud. Din numarul total al
locuitorilor, 42675 sunt barbapf,
iar 4 10 1 9 feme!.
Dupastarea civilasunt.*4i290
necasatorit,!, 3 7 1 48 casatorip',
5068 vaduvt $i 188 divorta^!.
Dupa cult : 74862 ortodox!,
3556 catolici, 26 protestanrjf, 13
grigorien!, 5235 mozaici $i 1
mahometan.
Dapana$ionalitatI: 78130 Ro-
mini, 5235 Izrailiti, 162 Greci,
79 Nemt,!, 15 Bulgarl, 15 Po-
lon!, 32 Italien!, 12 Armeni, 2
Sirbi §i 1 Turc.
Serviciul sanitar. Acest ser-
viciu este incredin^at unui me-
dic primar de jude^, ajutat
de 2 medic! de pla?i: unul cu
re^edin^a in tirgu^orul Drinceni
$i al doilea in tirgul Falciu ; me-
diculu! ora^ului Hu$i $i medi-
culu! spitalulu! rural din Radu-
caneni ; 4 vaccinator!, 6 moa^e
?i 2 subchirurg! ; osebit ma! sunt
2 medic! privat,!, unul in Hu$i
?i al doilea in Falciu (1889).
Serviciul veterinar se inde-
pline^te de un veterinar al ju-
de^ului ?i de 2 a! statulul, la
carantinele birourilor vamale,
la punctele de trecere in Basa-
rabia : Falciu $i Drinceni, pen-
tru vitele ce se imports din Ru-
sia.
Cultul. Sunt 126 biseric!,
deservite de 119 preorj, 6 dia-
con!, 169 cintarer,! ?i 38 ecle-
siarh!.
Bisericele ^in de eparhia E-
piscopie! de Hu?i, in capul ca-
reia este Episcopul asistat de
un conzistoriu, un protoereu $i
do! sub-protoere!.
Catolici! Romin! au 2 bise-
ric!, car! \\n de biserica cato-
lica din Ia?i; Izraeli^i! au un
numar de sinagoge in ora^ul
Hu?i $i prin tirgu^oarele pe unde
locuesc.
Instrucfiunea. Pe linga 3 ?coa-
le primare de baetJf, frecuen-
tate de638 elev!, $i 2 de fete,
frecuentate de 311 eleve, un
gimnaziu cu 57 elevi $i un se-
minariu in ora?ul Hu?i, frecu-
entat de 42 elev!, ma! sunt un
numar de 50 ?coale rurale mixte
de baer,! $i 4 de fete, conduse
de 50 inva^ator! $i 4 inva^a-
toare ?i frecuentate de r9or e-
lev! $i 207 eleve.
Scoalele sunt ale statulu!, pen-
dinte de Ministerul Instruc^iu-
nei publice, afara de 12 intre-
{inute de comune.
Stiu carte 7813 persoane, nu
?tiu 75881 (1890 — 91).
Budgetul pe 1897—98: Ze-
cimi, venituri ?i cheltuelT 149450
le!, 90 ban! ; spitalul Raduca-
neni, venitul ca $i cheltuelile,
323390 lei, 58 bam; drumuri,
69420 lei, 16 ban!.
Falciul, com. rur., in par tea de
S.-E. a jud. Falciu, pi. Prutul;
este formata din tirgu^orul Fal-
ciu, a$ezat pe un platoii intins,
pe malul drept al riulu! Prut.
Suprafa^a teritoriului com. este
de 1432 hect, cu o populate
de 552 familii, sau 1995 suflete,
din car! 600 contribuabili. In
maioritate, locuitori! sunt Ro-
min! $i se ocupa cu agricul
tura, iar o parte, Grec! ?i Evrei,
fac corner^ cu cerealele, fiind
aci un punct comercial de a-
semenea producte, pe car! le
transports la Gala^i, cu slepun,
pe apa Prutului.
Tirgul e iuconjurat pe toata
partea de E. $i cea de S. de
riul Prut, care formeaza aci un
cot. Este imparjit in patru ma-
halale: Mocani, in partea de
N., Lecani, in centru, Tirgul
in partea de E.-S. ?i Gote^ti
m partea de V.-S. Prin mijloc
se intinde strada Principals, in
linie dreapta, de la N. spre S.
Acest tirg este re^edin^a pla-
?ilor unite: Prutul $i Mijlocul;
aci se afla cancelaria Sub-Pre-
fecture!, Judecatoria Ocolulu! $i
Primaria. Are doua $coale, una
de baet! infiint^ata la 1868, am-
bele frecuentate de 85 elev! ?i
eleve, din numarul de 129 co-
pi! in virsta de $coala. Sunt 2
inva^ator! $i o invat^atoare. Bi-
seric! sunt patru : M&nastirea, in
mahalaua Gote$ti, fondata la
1 8 10, de boerul Serban Negel;
alta in partea de N. a ma-
halalei Lecani, nu mi ta Sf. Gheor-
ghe, fondata la 181 5; Sf. Nico-
lae, afara din tirg, spre cotul
Prutulu! in partea de E., bise-
rica foarte vechie, dar refacuta
la 1 8 14; a patra, capela de
la cimitir, tot afara din tirg in
partea de V., pe Sesul-Morilor
fondata la 1890, de catre d.
Grigore Tulbure. Toate aceste
biseric! sunt deservite de 2
preoti $i 4 cintaret.!.
In partea de S. a tirguiu! se
afla podul peste riul Prut pen-
tru trecerea in Basarabia. Varna,
cazarma $i carantina se afla tot
in aceasta parte a tirguiu!. A-
fara de acestea se ma! afla un
birou telegrafo-po$tal fondat in
1879 $i al caruT venit pe anul
1896 — 97 a fost de le! 6753;
o farmacie.
Veniturile comune! sunt dupa
budget de le! 20.000.
Venitul biroulu! vamal cu su-
cursala Bumbata-Leova a fost in
1896 — 97 de le! 4247. Biuroul a
fost infiint.at in 1878, Oct. 7.
Vite sunt: 1054 vite mar!
cornute, 587 o!, 39 capre, 170
ca! $i 357 pore!.
Notifeistorice. Tirgu^orul Fal-
ciu este foarte vechiu, ?i se
crede ca de la el s'a dat numi-
rea jude^ulu!.
Hosted by
Google
FALCIUL (llRG)
337
FALCOIANCA (MERI-)
II gasim ca capitala jude^u-
luT Falciu, pana la 1757, cind
autoritatile {inutului l'au parasit
si s'au asezat in Husi. Cauza
acestei parasiri se atribue fap-
tului ca tirgul fiind asezat hi
drumul mare pe unde se pur-
taii necontenit Turcii si Tata-
rii, in expedhViunile lor militare
contra Poioniei, si a umblarilor
pe la ceta^ile Benderul si Ho-
tinul din Basarabia, le facea
man necazurT, trebuind a fi
tot-de-a-una la poruncile lor. Ele
s'au crezut mai aparate, stra-
mutindu-se la Husi ce vine mat
la o parte de sleahul mare.
Insa prin aceasta stramutare a
autorita^ilor in Husi se aduceau
marl greutap Episcopiei caci era
silita a conaci pe to^i slujbash
Domnesti si Imparatesti (Turci),
de aceea, tot atuncl, Episcopia
a staruit catra Domnul Mihail
Racovita, care a dat un hrisov,
pentru asezarea din nou a au-
toritatilor in Falciu, unde a stat
resedin^a pana la 1 832, cind cu a-
plicarea Regulamentului Orga-
nic, iarasi s'a stramutat la Husi,
unde se afla si asta-zi.
In tirgusorul Falciu resedeau
Ispravnicii de ^inut, precum si
Capitanul eel mare de Codru. Di-
mitrie Cantemir-Voda, in «Des-
crierea Moldovei», arata ca, pe
timpul luT, Falciul era un tirg
frumos situat linga Prut ; iara
de Husi zice ca era un tirgu-
sor, care nu avea alta insem-
natate de cit ca in apropierea
luT s'au urmat razboiul intre
Rusi si Turci la 1711.- Asta-zi
tirgusorul Falciu este cazut si
poate caderea sa sa fi fost toc-
mal din cauza acelui razboiu
de la 171 1, ale caruia urmari
a fost desfiin^area multor sate
vechi, precum Girla-Vladicai de
pe Stanilesti, s. a. si din cauza
pozrfiunef sale geografice, cad
era asezat la drumul mare in
treacatul Turcilor si a Tatari
lor si de aceea n'a putut pro-
spera ca alte tirgun vechi, fiind
adesea on jefuit si ars.
Din vechime, proprietatea tir-
gulul se zice ca a fost Dom-
neasca si ca Ipsilanti-Voda a
daruit-o boerului Serban Ne-
gel. Dupa moartea sa, fiul sau
a vindut mosia lui Grigore C.
Epureari'j, si de la acesta a
trecut in proprietatea lui Ba-
sota, care prin testamentul sau
de la 1862, a donat-o Institu-
tului secundar de la Pomirla,
jud. Dorohoiu.
In 1675, gasim in acest tirg
pe Dumitrascu-Voda Cantacu-
zino, care fiind alungat de Petri -
ceico-Voda, a fugit la Impara^ie,
de unde, inturnindu-se cu oaste
turceasc£, dinpreuna cu Chir
Husein-Pasa, s'au radicat de la
Galat^i pe Prut in sus pan& la
Falciu ; de aci a mers de s'a
unit cu Calga-Sultanul la Codrul-
Tigheciului, apoi a plecat la
Husi, si de acolo la Bohotin
unde se afla oastea Lesasca cu
Petriceico.
In 1687, gasim in Falciu pe
Cantemir-Voda, fugit din Iasi,
din cauza intra" ret in r f ara a lui
loan Sobieschi, Craiul Lesesc.
Lesii au pornit si ei pe Prut
pana la F&lciti, ca sa prinda
pe Cantemir, dar el trecuse la
Tatar!. Oastea in mersui el au
pradat si ars, pustiind totul,
apoi s'au lasat in t.ara.
In 1698, luna Ianuar, De
vlet Gherei - Sultanul, cu Ta
tarii, inturnindu se de la ceta-
tea Liovul, pe care n'a putut-o
lua, si fiind iarna mare, de in-
ghe^a picioarele pedestrasilor,
a pornit cu oastea spre Iasi,
Vasluiu si Falciu, facind man
pradaciunl.
Tot in acest an, gasim in
Falciu pe Antioh-Voda, cu oa-
stea sa, dupa porunca impa-
ra^iei contra Tatarilor, ce se
invrajbise cu Turcii ; iar dupa
potolirea vrajbel s'a intors in
Iasi in scaunul sau.
In 1728, gasim aici pe Voda
Ghica, stind cu oastea sa con-
tra Tatarilor. (VezI Rosiesti,
sat).
Pe la 1788, traia, in acest
tirg, un boier cu mult& re-
putable, anume Manole Ruset.
Vizirul Por^ii, care intrase in
£ara, si se asezase cu urdia tur-
ceasca aid, unde a stat mai
mult timp, auzind ca Nem^il
au intrat in Iasi si ca Ipsi-
lant-Voda ^ine cu dinsit, a ri-
dicat la Domnie pe boerul Ma-
nole Ruset, dupa imputernici-
rea ce avea de la Imparatul de
a pune Domni dupa cum cer
interesele Impara^iel. Radicin-
du-se vizirul cu oastea, aduse
pe Ruset in Iasi si l'a asezat in
scaunul Domniei; ins^ dupS cite-
va lunl acesta muri.
Falciul, tirg, jud. Falciu. Vezl
Falciul, com. rur., pi. Prutul.
Falciul, punct de trecere, in Ba-
sarabia cu birou vamal si pod
peste apa Prutulul, in tirgul
Falciu, pi. Prutul, jud. Falciu.
Falciul, balta, in partea de N.-E.
a com. Falciul, pi. Prutul, jud.
Falciul, formata din apa riulul
Prut. Aceasta balta este foarte
intinsa si se scoate mult peste
din ea.
Falcoianca (Meri-), sat, face
parte din com. rur. Gradinari-Fal-
coianca, pi. Sabarul, jud.Ilfov. E-
ste situat la S. de Gradinari. In
partea de N. locul e smircos,
Se intinde pe o suprafa^a de
924 hect., cu o populate de
414 locuitorl.
D-l D. Butculescu are 730
hect. si locuitoril 194 hect. Pro-
\9623. M arete Picfionur Grografic Vol. 111.
43
Hosted by
Google
fAlcoieni
338
FALTICENI
prietarul cultiva 300 hect. 30
izlaz, 400 padure. Locuitorii
cultiva tot terenul fara sa re-
zerve locuri de izlaz.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nlcolae, deservita de 1 preot si
2 cintare^i. Comerciul se face
de 4 circiuman.
Nutnarul vitelor marl e de
210 si al celor mict de 215.
Tradifia spune ca in vechime
foarte pu^ini locuiton traiau
izolaflf prin imensele pad in de
prin prejur, unde se afla o po.
iana ca niste men. Mai tirziu,
venind aci mat mul^T locuiton
din jud. Vlasca, dupa 1830, s'afi
mutat mat spre V. si au for-
mat satul Falcoeni, iar numele de
Meri exista numaT in date.
Falcoieni, ctitun, jud. Olt. Vezi
Potcoava.
Falcoieni, deal, pe coasta caruia
este asezat cat. Flacoianca, pi.
Sabarul, jud. Ilfov.
Falcoiul, com. rur., pi. Ocolul,
jud. Roman a^i, situata linga apa
OltetuluT, pe partea dreapta, a-
proape de gura sa si in fafa
com. Cioroiul, 13 kil. departe
de Caracal. Altitudinea terenu-
lui d'asupra niveluluT marn este
de 105 m.
Are o populate de 283 fa-
milii, sau 1277 suflete, din cari:
668 barba^i si 599 femei ; 558
casatoripf, 719 necasatori^i ; 21
stiu carte si 1256 nu stiu.
Sunt 248 contribuabili.
Budgetul com.pe 1886 — 8/ a
fostde 2776 lei la venituri si 2753
le! la cheltueli.
Vite marl 827, vite micl 1591
si 268 porcT.
•Are 6 stabilimente comerciale
o scoala primara condusa de
un inva^ator si frecuentata de
66 elevi, din 116 copil (66 ba-
e{I si 50 fete) in virsta de scoala.
Este o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae (17 10), cladita de C.
Math. Falcoianu, si restaurata
de Jienil, deservita de 2 preop
si 2 cintare^I.
Pe teritorul acestei com. ne
apa^e in spre V. pe dealul Vii-
lor, drumul de piatra cu 8 m.
la^ime si 1 m. inaltime; popo-
rul ii atribue lul Traian, impa-
ratul Roman, care Tar fi facut
spre a se plimba din Celeiu
pana la munte.
Falticeni, ora§, capitalajud. Su-
ceava, asezat pe spinarea celor
trel ondulatiuni si coastele dea-
lulut Tirgului ce despart piriul
Somuzul-Mare de piriul Buciu-
meni.
Se afla la 340 m. d'asupra ni-
velului maril, departe de capi-
tala Taril cu 432 kil. si de a
MoldoveT cu 122 kil.
Oras comercial si intru citva
industrial, facind mare nego^:
cu cherestea, pielarii, blanarii
(eel mai mare depozit din tara)
si suman, produse ale fabri-
celor din localitate si impre-
juriml, si vite.
E resedin^a tuturor autorita-
tilor administrative ale jude^u-
lui, precum : prefectura, consi-
li'.il judefean, tribunalul de la
instan^a, casieria generala, cre-
ditul agricol, telegraf si posta (ve-
nit pe 1886 — 97 : lei 32762.79),
pri marie, revizorul scolar si pro-
toieria jude^ului s. a.
Are o populatie de 2266 fa-
milil cu 8476 suflete, din can:
3942 barba^I, 45 34 feme! (4659
necasatortyi, 3072 casatori^I, 703
vaduvl, 42 divor^I), locuind
in 1554 case.
Dupa na^ionalitate locuitorii
din Falticeni se impart ast-fel:
30 r 8 RominI, 5110 Izraeli^i, n
LipovenI, 2 1 Bulgarl si 3 1 7 Aus-
triacl; iar dupa confesiunf sunt:
3039 ortodoxT, 317 catolicT, 11
LipovenI si 5110 Izraeliti. CeT
2266 capT de familii se impart
ast-fel: 1010 Romini, 1192 Iz-
raeliti si 64 strain!. MeseriasI
Romini su.it 47, Izraeliti 99,
Nemti 22; comercian^T: 6 Ro-
mini, 313 Izraeliti; si 2 de alte
na^iunl; de profesiune libera 672
Romini si 641 Izraeliti; lucra-
tori manualT: 285 Romini, 126
Izraeliti si 40 Nemp.
Budgetul comuneT pe anul
1892 — 1893 avea la venituri si
cheltueli 2905 86.60 lei; iaraldru
murilor 17000 lei la venituri si
cheltueli ;pe anul 1897 — 98, bud-
getul ordinar a fost de 293819.60
let, iar al drumulul de 2^600
lei. Sunt 1239 contrib. (1892).
In Falticeni se afla: gimnaziul
clasic Alecu DonicT, infiintat m
1870, frecuentat de 145 elevi,
avind un frumos local noii ce
intru neste condit'mnile didactice
si igienice ; doua. scoale primare
de bae^I si doua de fete: No.
1 de bae^T, infiintata la 1842
condusa de 4 institutori si fre-
cuentata de 206 elevi; No. 2
de baep, infiintata la 1873, con-
disa de 3 institutori si frecu-
entata de 117 elevi; No. 1 de
fete, infiintata \\\ 1859, frecuen.
tata de 146 eleve, condusa de
4 institutoare, si No. 2 de fete,
infiintata in 1873, condusa de
4 institutoare, frecuentata de
142 eleve ; o scoala de croitorie,
intre^inuta. de com., frecuentata
de 31 eleve, infiintata in 1891.
Bisericile din Falticeni sunt
urmatoarele:
r. Adormirea-Maicei-Domnu-
lui care e si biserica catedrala. E
zidita de Mihail Ganea in 1827;
iar in 1883 d-na Anastasia Ci-
chirdic if inalta turnul, in care
aseza un ceasornic ce serva
si asta-zi tirgului de orientare.
E deservita de 3 preott, un dia-
con si 4 cintare^i. Are 7446
lei la venituri si cheltueli.
Hosted by
Google
FALTICENI
339
FALTiCENL
2. Sf. Hie, cea mai vechie bi-
serica din oras. Unit spun ca
ar fi fost adusa din Baia. Cla-
dita din lemnul de pe loc, in
1765, de calugarul Calistru Sta-
mate si apoi zidita de oraseni
in 185 1. E deservita de 3 pre-
0^1, un diacon si 4 cintarepf. Are
8562.56 leivenitun si cheltueli.
Biserica Sf. Hie are urmatoa-
rele bunun: 1. O sforicica din
mosia Panuresti care-i aduce
500 lei venit anual ; 2. Un rind
de case linga biserica aducin-
du-i 400 de lei venit anual ; 3.
Alte case in str. Butnari cu 260
lei venit pe an ; 4. Vre-o 40
prj. loc de cultura linga, bari-
era Timpesti si alte 50 prj, in
satul Buciumeni, ambele adu-
cindu-T peste 115 lei pe an ; si
5. Dona^ia de 100 lei anual, a
Maicelor Olimpiada, Xenia si
Epraxia Ganea, dela "manastirea
Varatecul. Biserica ma! are ca-
pital numerar 5601.01 leT dat
cu dobinda de 6.50% pe an.
3. Paraclisul spitalului Sta-
niate, intemeiat de Tconomul
Iftimie Stamate, in i860, la care
servesc un preot si un cintare^.
4. Biserica din Timpesti.
5. Biserica catolica, zidita de
obstea catolicilor din tirg, in
1858.
6. O sinagoga izraelita mare
si ma! multe case de rugaciuni
micT.
Are : un palat administrate
vechiii, situat in mijlocul gra-
dinei publice cumparat de la
A. Forascu intre anul 1870 — 76 ;
un spital «Stamate--jude^ean»,
cu 26 paturi si un altul izraelit,
cu 1 5 paturi ; 4 librarii si 2 ti-
pografii.
Afara de partea de pe linga
piriiasul tirgului, orasul e cu-
rat, iar pozitia si mai ales im-
prejurimile sale sunt din cele
mai frumoase. De pe dealurile
ce-1 incanjira (Timpesti, Sol-
danesti, Halmul si Falticeni-
VechT) se vede in mai toata in-
tinderea luif. Inca de mai nain-
tea anului i860, se alimenteaza
cu apa de izvor, adusa din sa-
tul Buciumeni, pe un canal de
olane in lungime de 3 kil. 187
metri.
Iarmarocul de la Sf. Hie, din
Falticeni, ce dureaza une-ori
10 — 15 ZI l e > e vestit si, mai
nainte de tariful autonom, o-
cupa primul loc intre bilciurile
din rjTara. $i acum ^sunt am
in carl vinzarile se urea la ma!
multe milioane (3 — 5 mil.)
Afara de iarmaroc se mai face
balciu in fie-care Joi.
Sunt t.i Falticeni aproape
80 de strade, dintre carl cele
mai insemnate sunt : Strada
Mare, cu prelungirea sa Strada
Maiorului loan, (numita ast-fel
in amin irea Maiorulut Nicolae
loan, comandantul batalionului
2 din reg. 15 de Dorob., mort
la asaltul dat redutel Grivh:a
Nr. 1, in ziua de 4 Sept. 1877,
si al caruia corp a fost sfirti-
cat cu topoarele de Turcl), Str.
SuceveT, Botosanilor, Timpesti,
Sf. Hie, a Prefecture!, a Spita-
lului, a Primariei, Radasenilor,
Boian, Romina si §tefan-cel-
Mare.
Esirea si intrarea in oras se
face prin sease bariere : Solda-
nesti, Botosani (care e si a Ga-
rei), Suceava, Falticeni -Vechi,
Radaseni si Timpesti.
Din Falticeni, pornesc urma-
toarele drumun : Soselele sta-
tului : la Bunesti (4500 m.), la
Cornul-Luncei (9 kil.) si la Ro-
man (30 kil.); soseaua jude-
^eana la Dolhasca (24V2 kil.)
si sos. comunale: la Baia (6 kil.)
si la Radaseni (2V2 kil.)
Din trecutul ora§ulul. Orasul
Falticeni isi trage numele de
la satul si mosia Falticeni-VechI
si are vechimea de abia 112
anl. El se numea mai intil $ol-
danesti si s'a infiin^at prin ur-
matoarea carte domneasca :
«NoI Constantin Moruzz Voe-
vod, cu mila luT Dumnezeu Domn
pamintulul Moldovei.
Facem stire cu aceasta carte
ca fiind porunca Domniei mele,
ca sa se faca tirg nou la $i-
nutul Sucevel, inca din anul
trecut ce au inceput a se a-
duna oamen! pe mosia d-sale
stolnicuiul Ioni^a Basota, ca sa
se faca tirg, aflindu-se la loc
bun si larg, si s'au numit Tir-
gul Soldanesti, de la care tirg
viind acum inaintea Domniei
mele o sama din tirgove^i, au
aratat o scrisoare de tocmeala
si de asezare din anul acesta,
1780, Iulie 1, iscalita de d-lul
stolnicul Ionita Basota, stapinul
mosiei, ca, atit ei cit si al^i!
ce se vor mat stringe, ort-cit
de mul^I, sa fie volnici a-sT face
case, dughene, crisme, velni^e
si ori-ce si pentru venitul mo-
siei, au facut asezare intru a-
cest chip, ca sa plateasca bes-
manul locului pe tot anul : de
crisma cu pivni^a cite doi zlo^J
si de dugheana cite un leu ;
iar cine va avea alisveris afara
la mahala orl cu ce fel de
hrana, asemenea sa dele cite
un leu de casa, iar eel ce vor
avea casa la mahala si nic! un
alisveris nu vor face, acela sa
deTe cite 20 parale pe casa si
atit casele cit si dughenele sa
cuprinda loc una cincT-spre-zece
stinjen! in lung, iar in lat cit
ar ^inea casa sau dugheana.
Jidovil sa {ie o casa pentru in-
chinaciunea lor de o parte, iar
nu intre crestini, care sa fie a-
semenea ca si a celor alte case,
iar nu intru alt chip, cum si un
loc afara ca sa li se dea jido-
vilor pentru mormintun unde
li se vor arata de ispravnicii
^inutuiui, care loc sa fie in lung
Hosted by
Google
fAlticeni
340
FALTICENI
sease sttnjint, iar in lat opt stin-
jent. A$i§derea velni^I cind vor
vrea sa faca pe mo^ia aceasta
nimic bezman sa nu dea ?i on
unde i$i va apuca locul sau
sa-1 stapineasca el ?i copiit lor
tot cu aceasta tocmeala. Iara
cind ar vrea cine-va ca sa-§i
vinza casa on dugheana din-
tr'acest tirg, dator sa fie a in-
treba pe stapinul mos'iet ?i, de
vor fi ei trebuitoare, le va cura-
para, iar cind nu ar avea tre-
buin^a atunci sa fie volnic a o
vinde cut ar vrea ?i eel ce ar
cumpara casa sau dugheana, tot
acel pre^ sa dea stapinulu! mo-
sieT, nu mat mult. Dar si tir-
gove^ii acestia, datori sa fie la
vreme ca sa-$i plateascS bez-
manul fara nici o pricing. Dar
dupa aceasta tocmeala, rugin-
du-se tirgove^it ca sa li se
faca prin scris intaritura gos-
pod, pentru aceia iata prin a-
ceasta carte a Domniet-mele
intarim numhVilor tirgove^t cre-
stini, arment, jidovt, ce se vor
aduna cu locuin^a la acest tirg
ca dupa asezarea si tocmeala ce
a avut cu D-lui Stolnic Ioni^a
Basota, stapinul mosiei de a-
cum inainte si in veci sa se
urmeze la toate dupa cum se
cuprinde la aceasta scrisoare si
sa stapaneasca fieste carele, cri$-
mele si velni^ele ce vor face
intru acest tirg si dindu-?!
bezmanul numat pe cele ce
se arata la scrisoarea de toc-
mala cu mat mult sa nu fie
supara^i nici D-lut Stolnicul
Ioni^a Basota, nici fiil sat, nici
al^it sa nu poata strica aseza-
rea si tocmala ce a facut de
buna voia sa, nici s'adauge vre
o data mai mult de cat se
arata prin scrisoarea de tocmala
si din afara dintr'acele pome-
nite. Inc& pentru scoala si in-
va^atura copiilor, ce vor avea
cre?tinil intru acest tirg, sa nu
fie supara^i cu bezmanul nici
cit de pujin de catre stapinul
mosieT. Ce dar intarim Dom-
nia mea toate cele de mat sus
aratate, ca sa se urmeze pre
deplin de a pururea cum se
cuprinde la aceasta carte.
1780, August 8.»
Indata dupa infiin^are, tirgul
Soldanesti incepu a create cu
past repezt, ajutat si prin inun-
darea ce suferi tirgul Baia, din
revarsarea Moldovet. Tirgove^it
de aci se mutara in Falticeni,
unde se a^ezasera autorita^ile
nouluf jud. Suceava.
La inceput tirgul §oldane?ti
era numat pana pe unde se in-
tilne^te acum strada Sf. Hie cu
strada Boto?anilor, sau, dupa
cum se mat zice, pana la res-
pintenea cea mare , pe unde tre-
cea hotarul mo?iei Soldanesti.
In jurul tirgulut se aflau ur-
matoarelesate si mo?it : Bro?teni,
astazt uli^a Broscariet, Tim-
pesti, acum strada $i satul Tim-
pesti, intre ele Padureni si mat
la deal Buciumeni, Falticeni-
VechT si in sfirsit la vale, Sol-
danesti.
Intinzindu-se tirgul si din-
colo de hotarul mo?iei Solda-
nesti, pe mobile Timpesti $i
Falticeni -Vechi, incepura a se
isca nein^elegert intre cei trei
proprietart marl, Spat. Andrei
Basota, Logofat ll Const. Bals
Si Caminarul Ciurea de o parte
Si intre Basota si tirgove^t de
alta, pana ce in 1809 se por-
nesc judeca^ile. In 1825, Mart
5, Divanul, in cap cu Mitropo-
litul Veniamin, face anafora
catre Voda Ion Sandu Sturdza
in pricina tinguiret Spatarulut
Andrei Basota... «pentru strim-
batatea ce din nenorocirea sa
ati patimit in curgerea anilor
trecuflf, de la anul 1809, de
cind cu nedreapta impresurare
s'au fost luat de sub a sa
stapinire Tirgul Soldanesti, ce
se zice Falticeni, de d-lut Lo-
gofatul Constandin Bals, SUD
cuvint ca s'ar fi aflat pia^a
tirgulut pe hotarul megiesitet
mos*u Falticeni, pe care o au
fost luat d-lut de la baronul
Tuduri Mustea^a, apot in urma
s'au luat tirgul de d-lut Ca-
minariul Ciurea, sub cuvint ca
ar fi pe hotarul mos'iet sale
Timpesti ; si in prilejul stapi-
niret d-sale Caminarulut in
cargere de 14 ant, s'au silit
d-lut Caminariul. a adaugi in-
tinderea tirgulut pe trupul mo-
Siet sale Timpesti fara a avea
putere data de la stapinire a
intemeia tirg pe mo$ia sa, si
ca dupa ce acum in lumina-
tele zilele inai^imet Tale s'au
descoperit adevarul impresu-
rarit, dindu-i-se dupa dreptate
tirgul iarast subt a d-sale sta-
pinire, din pricina ca o bucata
de mahala si o mica ulita au
ramas cu intindere de tirg pe
hotarul mos'iet sale Timpesti,
pricinuindu-t multe pagubirt si
suparart, luind mai tot avu-
tul de la cet ce vin cu lucruri
de vinzare la piata tirgulut,
bez alte pagubiri, ce i s'ar fi
pricinuind despre capitanit tir-
gulut si zapcii ispravnicestt ;
caci la toate iarmaroacele si zi-
lele de tirg, oamenit Camina-
riulut, la intrarea celor ce vin ca
safaca alisverisul, le-au dat ade-
tiul pe toata marfa ce au in
trasurile lor. Osebit ca despre
locuitorit tirgove^t ar fi pati-
mind multa strimbatate, si
pagubire, dupa scrisorile ce au
cistigat la mina lor, de la
bunul dumisale, in vremea a-
Sezarit tirgulut, si carte de in-
tariturile de la Const. Moruzzi-
Voda, si c &, in loc de folos,
d-lut alta nu cunoaste de cit
paguba venitulut mosiet sale,
si zdruncinarea starit d-sale... »
Hosted by
Google
FALTICENI
341
FALTICENI
Si continua anaforaua ara
tind cu de - amanuntul acuza-
rile lui Basota si indrepta^i-
rile proprietarilor vecinT si tir-
gove^ilor, incheind la sfirsit prin
a da dreptate lui Basota: «Si
d-lu! Caminariul nu poate a
intemeia tirg pe mosia sa sub
cuvintul hrisovului Domnalui
Scarlat Calimah Voevod, cac!
acel hrisov 1-au fost cistigat
d-lul, in vremea cind d-luT
luase cu impresurare vatra tir-
guluT ce este mosia jaluitorulu!
boer, si pentru aceasta ul'u:a ce
au deschis pe hotarul mosiilor
sale Timpesti i Falticeni, sa
se socoteasca ca o mahala a
tirguluT, neavlnd driturile a-
cele harazite catre jaluitorul
boer, nici poate da zminteala
intre privilegiurile pamintesti
unuT megies, ce are privilegiu
ma! invechit, si nici poate mai
mult a avea voe, de a siobozi
locuri de case i dugheni cum
si pentru Tarmaroacele si locul
larmaroacelor. .»
In urraa aceste! anaforale,
Voda, la 2 Martie, 1826, va-
zind ca nici tirgovetii din tir-
gul Soldanesti, ce se zice Fal-
ticeni, nu pazesc «indatoririle
cuprinse prin acele ponturi, pre-
cura locul une! binale sa fie
numai 15 stinjen! in lung si in
lat, cit a cuprinde binaua unei
case ; el din potriva au cuprins
fieste-care cit au vrut, asemenea
si pentru scoala, in loc de a
avea o casa mica ca si cele-
l'alte case, el au facut trei scoli
de piatra, asemenea au urmat
din potriva si cu ingraditurile
ce au facut pe locuri sterpe,
cit si cu vinzarile locuriior si
a caselor fara stirea stapinului
mosiei cu indestula pagubire,
pentru aceasta dar, de vreme
ce ei insusiauanerisit alcaturirea
lor, ce au fost facuta cu bunul
d-sale Spatarului, urmind la
toate din impotriva precum se
arata ma! sus ; ramine acea scri-
soare de invoeala ca o hirtie
alba. .» Si insarcineaza Divanul
de a face un nou aranjament,
prin care impacind interesele
reciproce sa se stinga toate
nein^elegerile.
Divanul, conformindu-se in-
sarcinaril, prin anaforaua din
29 Martie 1826, face noul aseza-
mint intre tirgul Falticeni si
tirgove^i.
Asa dar, in luna Martie a
an-ilui 1826, se schimba ofi-
cial si cam pe nesim^ite nu-
mele orasului Soldanesti in Fal-
ticeni.
Prin noul aranjament se in-
datoreaza tirgovetii saplateasca
proprietarului Basota cite: 30
parale de vadra de rachiu si
5 parale de vadra de vin, cite
30 parale de vadra de rachiu
sau horilca si 5 parale de vadra
de bere ce se vor fabrica in
veini^ele din loca.Htate. Orinda
dohotulu! apar^ine stapinului tir-
gului, caruiaisemal platesc cite
1 o lelpe an pentru fie-car e dughea-
nalauli^a; iar «osebitbezman pen-
tru locul dughenelor sa nu fie
volnic a lua deladinsil.» Pentru
casele de la mahala sa dea «2
le! pe stinjen de fa^a cit va
^ine binaua case! si lungul lo-
cului sa fie de 15 stinjeni» ;
iar pentru locurile sterpe ce ar
ocupa cine-va alaturlcu binaua
sa plateasca 20 parale de stin-
jen, pastrind lungul tot de 15
stinjeni. Fara stirea stapinului
mosiei, n'are voe nimeni safaca
cladire si nimeni n'are voe sa-
sl vinza acaretele fara sal faca
cunoscut. Pentru inlesnirea no-
rodului si eftinatate, casapiile sa
fie ne-oprite volnic fund si sta-
pinul a ^ine scaune de casapie.
Pentru vita maresa se plateasca
proprietarului un leu, de oaie,
4 parale si de miel 2 parale.
La iarmaroace, negustoril strain!
sa plateasca cite 40 parale
de toata taraba, iar in zileie
de tirg 20 parale. Pentru eel
ce vor aduce cherestele si zahe-
rele de vinzare, sa dea 4 parale
de jug. Sa se faca patru iar-
maroace : la Sf. Hie, la Sf. Du-
mitru, la meze Parasime si la
St. Gheorghe. (Acum se face
numal eel de la Sf. Hie). Tir-
govetii din mahala au voe sa
^ina pe imas do! bo! si o vaca,
iar eel de la uli^a un cal ; peste
acest numar sa se plateasca cite
un leu .de vita mare. In fine,
«mahalil si cotari! sa fie sub
ascultarea stapinului tirgulu! ; iar
folos 'i\ de la aceste doua bresle
sa fie a bisericei din tirg.»
Voda loan Sturdza, la 6 Apri-
lte acelas! an intareste aceste,
facind osebire in acest chip :
«Or!-care tirgova^ de la uli^a
sau de la mahala va vinde ra-
chiu ca deridicata sau cu oca, sa
dea stapinalu! mosiei, cite 20
parale de vadra, asemenea si
vinzatorii de vin sa dea cite 5
parale de vadra ... si casapii
sa plateasca cite 6 lei pe luna
fieste-care pentru trunchiul ce
va avea; stapinul tirgulul fiind
liber a avea or! cite trunchiuri».
Acest aranjament se urma,
cu toate gilcevirile necurmate
pana pe la legea comunala.
In condica liuzilor pe 1803
citim: «Bresiasi! Armasulul Ne-
cula din Falticeni: 3 liuz! cu 24
le! bir pe an ! » Tot acolo se
mai zice : «Tirgove^iI crestin! ot
Falticeni a d-sale Banulu! $tefan
Basota, ocupaflf cu lucrul pa-
mintulu!, ne-avind loc in destul,
in numar de 43 liuz! platind
468 le! bir pe an.»
In Falticeni, se afla ascuns
Episcopul Gherasim in timpul
eteriei, cind,
«Din Slatina, venind grecii
Falticeni! au pradat.
Hosted by
Google
FALTICENI
842
FALTICENI-VEClll
Si 'napo! au venit iaras! si
mal mult s'au departat.»
La 1832, in Falticeni se afla
un vame?.
Par^i dinorasauars in 1787,
1820, 1865, August 10, 1868,
Maiu 7, 1880, Aug. 25 si 1887,
Iulie 21.
Falticeni, stafie de dr. d. /., jud.
Suceava, pi. Moldova-d -s , com.
Falciceni, pe liniaDolhosca-Fal-
ticeni, pusa in circulate la 10
Oct. 1887. Se afla la 11.5 kil.
de Basarabi, stasia vecina si la
432 kil. de Bucuresti.
Inal^imea d'asupra nivelului
marif de 27i m .8o.
Venitul acesteT sta^ii pe anul
1896 a fost de 338286 lei, 90
ban!.
Falticeni- Vechi, sat, pe mosia
cu acelasi nume, jude^ul Su-
ceava, comuna Opriseni. Ase-
zat pe coasta dealului Cornesti,
se intinde pana la bariera tir-
gului Falticeni.
Are o populate de 7 1 familii,
sau 239 suflete, din can 119
barbap si 120 feme! (2 strain!).
Locuesc in 62 case.
Contribuabili sunt 75.
Vatra satului ocupa 43 falcT.
Are o biserica, cu hramul Sf.
VoevozT, zidita de Alexandru
Ciurea in anul 1849; e deservita
de preo^il din orasul Falticeni.
Scoaleledin tirg servesc si aces-
tui sat.
Locuitoril si-au rescumparat
locurile din vatra satului, de la
fostul proprietar, decedatul Du-
mitrache Canta.
Drumurile sunt: la Falticeni
(bariera SuceveJ) 1 kil. 200 m.,
si la bariera Falticeni- Vechi 500
m. Cotul Opriseni formeaza
aproape un sat.
Origina si vechimea satului
se constata din urmatorul zapis
de vinzare:
«Noi Stefan Voevod
Cumilalui Dumnezeu DomnTarei Mol-
dovei. Facem instiintare ca aceasta carte
a noastra tuturor cine pre dinsa va cauta,
sau citindu-se lui va auzi, precum aii
venit inaintea noastra si inaintea tuturor
boerilor nostri ai Moldovei, Neacsa, fata
Ilanai, de a ei buna voe, de nimenisi-
lita, nici asuprita si aii vindut a sa dreapta
ocina, din uricul latalui ei Ilanai un sat pe
Somuz, anume Falticeni, unde au fost
Stan Pintice. Acel sat 1-aii vindut ea
credinciosului nostra bolar, lui Isac Vis-
ternicul, drept 200 z\o\\ tatarestT, si
s'aii sculat credinciosul nostru boiar Isac
Visternicul, si au platit tc^i acei ban!
de mat sus scrisi 200 zloti in minile
Neacsei, fata Hanai, si dresurile ce aii
avut tatal et Hanai pe acel sat Falticeni
de la unchii nostri Hies Voevod si de
la Stefan Voevod ea inca le-aii dat iarasi
duiailor-sale lui Isac Visternicul, dinaintea
boerilor nostri. Si dupa aceia iarasi au
venit inaintea noastra, si inaintea boerilor
nostri, Marusca, fata Mihului Logofatul
nepoata popiT Iugai, si Dragos Stanitescu,
feciorul NanuluT, iarast de a lor buna
voe, de nimeni silipL, nici asupri^i, si aii
vindut a lor dreapta ocina dintru a lor
drept uric, din uricul mosulul Maruscai,
a popii Iugai si din uricul a tatului lui
Dragos, a Stanitescului anume Nanul.
Si dresul ce aii avutei de la raosul nostru,
de la Alexandru Voevod, un sat anume
Buciumeni din jos de Radaseni, acel
sat 1-aii vindut ei credinciosului boerulul
nostru Isac Visternicul drept 120 zloti
tatarestT, si s'aii sculat iar d-lui Isac Vis-
ternicul si au platit acei banY de mat
sus scrisi o suta doua zeci zlolt in mi-
nile lut Dragos Stanitescu feciorul Na-
nuluT, si dresul ce aii avut Marusca si
Dragos pe acel sat pe Buciumeni de la
mosul nostru, de la Alexandru Voevod,
inca 1-aii dat et in minele lut Isac Vis-
ternicul, dinaintea noastra si dinaintea
boerilor nostri, deci nOi vazind a lor
buna invoiala si tocmeala" si plata deplin
asisderea si de la noi am dat si am
intn'rit credinciosului nostru boer, d-lui
Isac visternicul, pe acele de mat sus zise
sate anume: Falticeni pe Somuz, unde
au fost Stan Pintece si Buciumenu din
jos de Rldaseni, ca sa-i fie lui de la
noi uric, lui si feciorilor lui, nepo^ilor
lui si stranepo^ilor lui si a tot neamului
lut, ce se va alege mat aproape, neru-
suit nic> o data in veci. iar hotarele
a celor de mat sus scrise sate, sa" fie
despre toate partile dupl hotarele vechi,
pe unde a mat umblat din veac. Si spre
aceasta taste credin fa Domniet mele de ma!
sus scrise, not Stefan Voevod, si credinfa
apreaiubitifiilor Domniet mele Alexandra
si Bogdan Voevozi si credinfa tuturor
boerilor nostri a mar! si micT. Iar dupa
a noaslri viati, cine va fi Domn Tarii
ncastre, din hit nostri, sau din neamul
nostru, sau ort pe cine D-zeii va alege,
a fi Domn Tarii Moldovet, sa nu strice
a noastra danie si intaritura, ce mat virtos
sa dea si si intareascl, de vrerne ce si
not am dat si am intarit pentru a sa
credincioasi slujbl, si pentru ca aii cum-
parat pe at sat drepa banl, si pentru
mat mare tarie si intaritura a tuturor
celor de mat sus scrise, am poruncit
credinciosulutboerulut nostru, d-sale Tau-
tulut Logofat, sa scrie si a noastra pecete
catre aceasta carte a noastra sa o lege.
S'aii scris in Suceava la anul 6998
(1490) Mart. 15. S'au tilmacitdeGheor-
ghe Evloghie, dascal, 1785, Iunie 11.*
Faltea este nume de familie
pe care-l gasim inca in juma-
tatea a Il-a veac. XVI. (Vezi do-
cum. din 1586, al man. Agapia,
in «Cronica Romanului», de E-
piscop Melhisedec, I, p. 217).
In jude^ul Suceava om faltic
se numeste ori-ce om care ma-
ninca mult, care face foal e, care
are pintece mare ; faltice sau
pintece e mat tot una. Lasam fi-
lologilor nostri sa se pronunte
daca se poate admite ca satul
Falticeni isi trage numele de
la acel Stan (poreclit poate alta-
data Faltice) despre care vor-
beste uricul de mat sus.
D-l B. P. Hasdeu scrie in aceas-
ta privin^a: «Daca numele ar de-
riva de la un Faltic, ar fi Fal-
ticesti, nu Falticeni. Sufixul«en»
este topic, nu personal, si indica
proveninta dintr'o localitate, al
careia nume e cuprins in tulpina
cuvintulul. Falticeni insemnea-
zS : «oameni veni^T din F<ici,
intocmai calezeni, oameni venial
din Iezi, etc.»
La 1803, Falticeni, a cliro-
sului din Bucovina, num&ra 22
liuzi, platind 328 lei bir anual.
Printr'o carte din 18 15, Maiu
[4, de la Calimach - Voda, se
imputerniceste stapinirea Logo-
Hosted by
Google
FAnArESTILOR (DKALUL-)
343
FARCA^A
fatului Const. Bals asupra mo-
siet Falticeni, ^inutul Sucevet,
ce au fost a supusului austriecesc
Teodor Mustata.
Fanare^tilor (Dealul-), deal, in
partea de S.-V. a satului Ra-
faila, jud. Vasluiu. E acoperit de
viile locuitorilor, coboritort din
familia Fanarestilor, deunde si-a
luat numele si dealul. Aceste
vit produc eel mat bun vin in
aceasta localitate.
Fara-Fund, lac, in jud. Muscel,
com. Jupinesti, pi. Riul-Doamnei,
intre Dealul-Crucet si Vatra-Sa-
tulut.
Fara-Fund, lac, situat in par-
tea de N.-V. a comuneT Lapu-
sata, pi. Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
S'a numit ast-fel pentru-ca are
o adincime de 20 m., cu toate ca
suprafata 'i este mat mica de 1 5
m. p. Se crede ca s'a format
inurma unui cutremuur, care s'a
sim^itdestul de bine in localitate.
Farcasa, com. rur. y situata la
S.-E. plasei Muntele, spre V. si
la 69 kil. de Falticeni, jud. Su-
ceava. Se invecineste la E. cu
com. Boroaia, de care se des-
parte prin muntele Halauca; la
V., cu com. Calugareni, din jud.
Neaintu si cuTransilvaaia, hotar-
nicita prin Bistrita si muntT; la
S., cu com. Galul si Pipirigul din
jud. Neam^j, prin muntele Ra-
zim si la N., cu com. Borca si
Sabasa, despartita prin mun^ii
Stejarul si Arsita-Ungurulut si
piriul Topli^a. Forma teritoriala
a comuneT e acea a unui poli-
gon neregulat, inclinatde ambele
par{i spre albia Bistri^et, care
strabate de la N. spre S.-E.
Compusa din satele Farcasa, Pi-
riul-Pintet, Stejarul si Cr&paturile,
cu resedin^a in satul de la care
sT-a luat numele.
Are o populate de 391 fam.
sau 1551 suflete, 768 b&rbapf
si 783 feme! (7 izrailip).
Stiu carte 92 persoane.
Sunt 6 comerciantT; un me-
serias.
Are 5 biserici, deservite de
3 preoflf si 7 cintare^t ; o scoala
ruralcl mixta, cu un inva^ator.
Budgetul comunei pe anul
1892—93 are la venit 6878 lei,
74 bant si ia cheltuelt 6692 lei.
Contribuabili sunt 370.
In com. sunt: 5 moriste ; 2
piue; 6 circiume .
Vite: 40 cat, 206 boi, 420
vaci, 5129 01, 280 porct; Lo-
cuitorii poseda 80 stupt.
Altitudinea d'asupra marii, in
virful muntelul Stejarul, e de
1347.9 m. E udata de Bistrita
si piraele : Stejarul si Pintet, Ga-
ina, Soci, Crucei, Farcasa, A-
riel, Sacatun si Crapaturet, cu
micii lor afluen^i. Cet mat in-
semna^i mun^i at comunei sunt:
Stejarul, Obcina-Stejarului, Cine-
iul, Tifla -Farcasi (1 341 m.),
Virful - ScorusuluT, Virful - Tar-
ni^elor (1261 m.); Arsi^a-Rea
(1230 m.) ; Dealul-Teiului (1162
m.); Virful-cel-Inalt (1151 m);
Tarni^a (1086 m.) si Razimul.
Parte din mosie £ine de Do-
meniul Coroanei ; iar partea de-a
stinga piriului Farcasa, cu satui
Crapaturile, ^ine de mosia sta-
tului Galui, din jud. Neam^u.
Suprafata teritoriala a comu-
nei e de 13344 hect., din can
12298 padure, 117 cultivabile,
920 fina^ si restul neproductiv.
Improprietarip; la 1864 si 1879
sunt: S fruntast, 119 p&lmasi
si 92 codasi, stapinind 717 felct.
Are o cale jude^eana, ce duce
de la Piatra la Dorna si care
strabate com. pe o lungime de
12 kil. 300 m.
Farcasa, sal, pe Domeniul Co-
roanei (ocol. I stlvic Malini), si
in com. cu acelast nume, jud.
Suceava. Pres&rat pe t&rmul
sting al Bistri^et si in mal tot
lungul piriului FSrcasa. Are 151
familii, sau 565 suflete, 297
b&rbaflf si 268 feme!, din carl
S Izraili^r ?i 2 Turcl. Locuesc
in 158 case. Contribuabili sunt
133.
Improprietaripf la 1864 si 1879
sunt: 4 fruntast, 31 palmasi si
20 codast, st&panind 192 f&lci.
Are o scoala rur. mixta, cu
un inva^ator pl£tit de stat, in-
fun^ata in 1859, cu l° ca l P ro_
priu restaurat si inzestrat cu
atelier, gimnastica, atenan^e,
mobilier, bibliotecS, etc. de Ad-
ministra^ia Domeniului Coroa-
nei. FrecuentatS de 41 elevi,
din 117 bae^i si 102 fete in vir-
sta de scoala.
Suntdoua biserici: una noua,
cu hramul St. Nicolae, cl&dita
de locuitorl in 1852, restau-
rata radical in 1885 de Admi-
nistra^ia Domeniulu! Coroanei,
care a inzestrat-o cu odajdii si
toate cele necesare serviciului.
E deservite de un preot si trei
cintcLrep. In vechia bisericS nu
se mat oficiaza fiind ruinatS ;
despre ea se pastreaza urma-
toarea tradi^ie: Pe cind ace-
ste locuri erau acoperite de pa-
durt seculare, tret calugcirt Sirbt
se apucara si facS o biserici
nu ins£ aci, ci mat la vale pe
un loc mat deschis. Cind bi-
serica lor fu abia terminate, un
vint puternic it zmuise acope-
r^mintul, si-1 aruncS pe locul
unde se afia acum. La o a doua
incercare, de a-st termina opera,
suferira aceiast accident. Atunct
strSmutaiS biserica pe locul unde
tot cadea acoperamintul, iar
unde-t puseserS prima temelie,
infipsera o cruce de tis£ ce se
vede si ast^-zt.
Drumurt principale sunt: la
Stejar (2500 m.), la Cr&p&turl
Hosted by
Google
FARCA^A
344
FARCASULUI (DEALUL-)
(3900 m.) si la Piriul-Pintei
(3700 m.)
In 1803, F&rcasul, a Manas-
tirei Neam^u, numara 32 liuzi,
plattnd 584 lei bir anual, locui-
torii avind aceeasi ocupa^ie de
astazi.
F arcana, sat, face parte din com.
Buda, pi. Stanisesti, jud. Te-
cuciti. Situat la o distan^a de
2 ktl. si 156 m. departe de cat.
de resedin^a, in margitiea de
S.-V. a com.
Are o suprafa^a de 63 hect.
50 arii si o populate de 48 fa-
milii cu 177 suflete. Sunt 32
contribuabili. $tiu carte 12 bar-
bap, 2 femei, 10 bae{i si 2 fete.
Locuitorii sunt razesi si stapa-
nesc tot teritoriul care este de
63 hect.
Farca^a, piriti, jud. Suceava, iz-
voreste de sib Halauca, uda
teritorul com. Farcasa, pe o lun-
gime de 16 kil. si, dupa ce a
invirtit 4 moriste si a strabatut
satul de la care si-a luat nu-
mele, se varsa in Bistri^a. Are
de afluenp din dreapta: Pi-
riul-Mare, Piriul-Sec, Piriul-cu-
Siga, Piriul-Teiului, Piriul-Bon
drei si Piriul Slatina , iar de-a
stinga : Piriul - Comorei, Cela-
rul, $oldanul, Piriul - Repede,
Ion-Petrisor si Piriul-lui-Simon-
a Ni^oaeT.
Farcasele sau Farca§ul, com.
rur., in E. plasei Ocolul, jud.
Romana^i, formata din satele :
Farcasul-d.-s. (5 10 locuitori), Far-
casul-d.-mj. (316 locuitori) si Far-
casul-d.-j. (246 locuitori), cite-si
trele situate pe un deal, aproa-
pe de confluen^aTesluiului cu Ol-
tul, la 8 kil. departare, spre N.-
E., de Caracal. Altitudinea te-
renului d'asupra nivelului ma-
riT este de 139 m.
Are 282 familii, sau 1072 su-
flete, dm carl: 552 b. si 550 f. ;
497 casatorip si 375 necasato-
r\\\\ 37 stiu carte si 1036 nu
stiu.
Sunt 226 contribuabilf.
Budgetul com. pe 1886—87
a fost de 2776 lei la venituri
si de 2753 lei la cheltueli.
Biserici sunt 2 : Sf. Nicolae
(din 1879 si i88o)deservite de
2 preopf si 4 cintarep. Sunt 3
circiumi.
In coprinsul comunei este,
din vechime, o straja veche,nu-
mita Lazaret, 2 maguri man
si ruine din toate timpurile, dar
mai insemnat un drum de pia-
tra, care trece dinspre Stoe-
nesti spre Resca, facut, zice po-
porul, de Traian ori de Craiul
de Roua ca sa se primble in-
tre Carpap si Dunare. Ori-cine
admira temeinicia cu care a
fost lucrata aceasta cale de Ro-
mani, cale, care a ramas prin cur-
sul timpilor spre a ne aminti
de vigoarea strabunilor. In is-
toria 1"areT, aceasta com. e in-
semnata si pentru ca aci s'a nas-
cut Popa Stoica, numit din Far-
cas, vestit tovaras si mare general
al lui Mihai-Viteazul. Casele lui
se aflau spre N. de Farcasul-d.-
mj., situate pe muchea dealului
matctf Oltului-Vechiu, unde a-
cum sunt ridicate casele urma-
silor lui.
Farca^ul, com. rur., jud. Roma-
nati. Vezi Farcasele.
Farca^ul, sat, in jud. Dolj, pi.
Amaradia, com. Amarasti. Are
314 suflete, 16 T barba^T si 143
femei. Locuesc in 100 case, con-
struite parte din zid, parte din
birne si parte din drue^T (birne
nedungite). MaT toate casele au
gradina lor.
In sat este o s coal a mixta,
condusa de un inva^ator, retri-
buit de stat; localul este in-
chiriat de comuna. In anul
1892 — 93, scoala a fost frecuen-
tata de 34 copii, 13 din Ama-
rasti, 9 din Golumb, 7 din Far-
cas si 5 din Baican. Cu vir-
sta de scoala sunt 50 copii .
Stiu carte 47 locuitori, dintre
carl 7 femei. In sat sunt 3 ma-
halale : Petrachesti sau Golasei,
Plopul si Farcasul.
In mahalaua Plopul este o
biserica de birne.
Farca§ul, mahala, in jud. Dolj,
plasa Amaradia, comuna Ama-
rasti.
Farca§ul, mosie particular^, in
jud. Dolj, pi. Amaradia, com.
Amarasti. Apar^ine mosnenilor
FarcasenT.
Farca§ul-de-Jos, catun, al com.
Farcasele, pi. Ocolul, jud. Ro-
mana^i, pe ^armul drept al a-
pei Olte^ului si foarte aproape
de varsarea sa in Olt. Are 60
familii sau 246 locuitori ; o bi-
serica Sf. Nicolae, deservita de
1 preot si 2 cintarepf. Aci se
afla 3*1 o straja (Lazaret) din
timpul Cirjaliilor.
Farca§ul-de-Mijloc, catun al
com. Farcasele, unde se afla
si primaria, pi. Ocolul, jud. Ro-
mana^i, la 8 kil. spre N.-E. de
Caracal. Are 70 familii, sau 316
suflete.
Farca§ul -de - Sus, catun, din
spre V., al com, Farcasele, pi.
Ocolul, jud. Romana^i, la 8 kil.
spre N.-E. de Caracal si la 4
kil. de gara Romula. Are 120
familii si 510 locuitori; o bise-
rica, cu hramul Sf. Nicolae (1 880)
deservita de 1 preot si 2 cin-
tare^i. Aci se afla ma! multe
magure.
Farca^ului (Dealul-), deal, jud.
Hosted by
Google
fArcAsanca
345
fAtAciuni
Dolj, pi. Amaradia, com. Bo-
daesti, acoperit cu paduri.
Farca^anca, mahala, jud. Dolj,
pi. Amaradia, com. Amar£sti,
satul Amarasti.
Farca^ani, sat, jud. Roman, pi.
Siretul-d.-s., com. Scheea, spre
N.-E. de satul Scheea si la o
departare de 4 kil. de el. Are
145 familii, sau 688 suflete, locu-
ind in 1 80 de case.
Stiti carte 14 persoane. Sunt
128 contribuabili.
Popuia^ia acestui sat este a-
proape toata compusa din Un-
gurt (120 familii, sau 480 sufl.).
Are o biserica catolica de zid.
Ungurii din acest sat £in de
parohia catolica Butea. Se face
bilciu in ziua de 18 Aug., cind
este si hramul bisericei catolice.
Farca§e§ti, com. rur., din pi.
JiuluT, jud. Gorj, situata pe ses
si parte pe deal si in partea
dreapta a riului Jiul.
Are o suprafa^ade 1015 hect,
din care 200 hect. padure, 184
hect. izlaz, 66 hect. fine^e si
565 hect. arabile.
Are o populate de 182 fa-
milii, sau 755 suflete, din carl
20 Jigani. Sunt 255 contrib.
Venitul comunel e de 103 1
lei si 80 bani, iar cheltuelile
de 1024 lei si 52 bani.
Locuitorii poseda: 60 plu-
guri, 61 care cu boi, 7 caru^e
cu caT; 481 vite marl cornute,
78 cai, 611 porci, 511 01 si
capre.
Comuna este compusa din 3
catune: Farcasesti-Birnici, Far-
casesti-Mosneni si Zatreni.
Comunica^ia in comuna se
face prin soseaua vecinala, care
o pune in legatura la N. cu co-
muna Rosia, iar la S. cu com.
Valea-cu-Apa.
Comuna are o scoala, frecu-
69688. Marele Dicfionar Qeografic Vok III.
entata de 34 elevi si 3 eleve,
din 38 inscrist ; 3 biserict de
lemn, de fie-care catun cite una,
deservite de 2 preo^i si 4 cin-
tare^i.
In comuna sunt 2 circiumi.
Farca§e§ti - Birnici, c&tun al
comunei Farc£sesti, din pi. Jiu-
lui, jud. Gorj, pe partea dreapta
a Jiului si la S. comunei Rosia.
Este catun de resedin^a.
Are o suprafa$£ de 350 hect.,
din care 70 hect. p£dure, 84
hect. izlaz, 22 hect. fine^e, si
174 hectare cultivabile.
Are o populate de 68 fa-
milii, sau 290 suflete, din can
100 contribuabili.
Locuitorii poseda: 20 pluguri,
20 care cu bo!, 2 caru^e cu
cai, 150 vite man cornute, 14
cat, in ot si capre si 2 1 porci.
Are o biserica de lemn, fon-
data la anul 1750 si deservita
de 1 preot si 1 cintare^.
Farca§e§ti-Mo§neni, catun, al
comunei Farcasesti, din pi. Jiu-
lui, jud. Gorj, situat la E. catu-
nului de resedin^a.
Are o suprafa^a de 335 hect.,
din cart: 60 hect. padure, 60
hect. izlaz, 24 hect. fine^e, 194
hect. arabile.
Are o populate de 54 familii,
sau 190 suflete, din cart 20 Ji-
gant. Sunt 55 contribuabilt.
Locuitorii poseda: 2 ide plu-
guri, 22 care cu bot si 3 c&-
ru^e cu cat; 150 vite mart cor-
nute, 30 cat, 200 porct, 200 ot
si capre.
Comunica^ia, in c&tun, se face
prin soseaua vecinala.
Are o biserica de lemn, facuta
de locuitort, deservitS de un
preot si un cintare^.
Farimicioasa, colind nisipoasfi,
in jud. Buzaii,com. Goidesti, cat.
Iv£ne£ul, la capul podulut Ba-
leanca. Din virful et se desfe-
sur& o placuta privire.
Fartaiul, deal, numit astfel de la
fartaiurile de peatra ce se faceau
mat inainte aict; se intinde in
partea de E. a com. Cozmesti,
pi. Stemnicul, jud. Vasluiu.
Fa§iilor (Virful-), virf de deal,
situat la N. de com. Gornetul-
Cuib, pi. Podgoria, jud. Prahova;
acoperit cu padure.
Fatachioaia, mosie, nelocuita ,
in jud. • Ialomi^a, pi. Ialomi{a-
Balta, com. Perie^i ; are 3280
hect., din cart 3 190 hect. baltis,
pe {armul sting al Ialomi^et.
Fataciunea, piriii, in com. rur.
Strimtul, pi. Vailor, jud. Mehe-
din^i.
Fataciunea, vale, in com. rur.
Strimtul, pi. Vailor, jud. Mehe-
din^i.
Fataciunea-Mare, pise, la E.
de com. Ciomagesti, pi. Oltul-
d.-s., jud. Olt.
Fataciunea-Mare si Fataciu-
nea-Mica, vilcele, com. Cio-
magesti, pi. Oltul-d.-s., jude^ul
Olt, cart se varsa in Cungrea-
Mare, pe ^armul sting in raio-
nul comunet Ciomagesti.
Fataciuni, sat, in jud. Tutova,
pi. Pereschivul, com. Praja, pe pi-
riul Pereschivul, spre N. de s.
Praja. Are 319 loc. (din cart
21 stiu carte) si 81 case.
Fataciuni, deal, jud. Bacau, pi.
Siretul-d.-s., de pe teritoriul
com. Sacuieni.
Fataciuni, mosie, in jud. Tutova,
pi. Pereschivul, com. Praja, pro-
prietatea statulut, arendatS. in
44
Hosted by
Google
FATAClUNr
846
fAuret
ultimul period cu 3010 lei a-
nual.
Fataciuni, padure, pe mosia cu
acelas! nume, jud. Tutova.
F&tuleasa, mope, in jud. Buzati,
com. si cat. Calvini, a mosnenilor
Fatulesti. Are 347 hect,din care
* 220 padure, restul aratur!, finea-
{a, livez!, etc. E compusa din
sforile: Fatuleasa, Teisul si Si-
listea.
Faureasa, piriu, izvoreste din
jud. Dimbovi^a, dela com. Gura-
Ocni^ei, trece in jud. Prahova,
printre catunele Pleasa si Tui-
cani si se varsa in Cricovul-
Dulce, pe tarmul drept, in raio-
nui com. Moreni, pi. Filipesti,
jud. Prahova.
Faurei, com. rur. t in jud. Putna,
plasa Susi^a. Este asezata pe
malul Putnei, pe drumul ce
merge de la Focsani spre Siret.
Tot pe aci trece si girl a din
partea dreapta a Putnei.
Distan^a de la resedin^a sub-
prefecturel e de 16 kil., iar de la
capitala jude^ulu!, de 8 kil.
Comuna Faurei se compune
din catunele : Balta-Ra^ei, Bi-
zighesti, Faurei (unde e si pri-
maria comunei) si Precistanul.
Popula{iunea comunei, dupa
eel din urma recensamint, e de
275 famili!, sau 967 suflete (504
barbaf!, 463 feme!) ; sunt 392 ne-
insura^I, 59 vaduvi (17 barba^f,
42 feme!); 514 insurapf (229 bar-
ba^I, 163 feme!); 936 Romini,
12 Greci, 1 Bulgar, 5 Unguri
si 13 de diferite nationality!;
949 ortodoxT, 5 catolic! si 13
mozaicf; 217 agricultor!, 14 me-
seriasi, 42 comercianp, 8 pro-
fesiuni liberaie, 69 muncitor! si
26 servitor!.
$tiu carte 120 persoane.
Case de locuit sunt 278.
Are o biserica parohiala, cu
hramul Sf. Gheorghe. Comuna
vine in ajutorul bisericei cu 260
lei anual.
Este o scoala mixta, frecu-
entata de 19 bae^f, din 50 co-
pi! (31 bae^i, 19 fete), in virsta
de scoala. Comuna da o sub-
ven^ie scoalei de 840 lei anual.
Sunt 227 contribuabili.
Budgetul comunei, pe anul
financiar 1893 — 94 a fost la
venitur! de 5857.50 lei si la
cheltuel! de 5853.96 lei.
Faurei, sat, in jud. Ialomita, pi.
Borcea, pendinte de comuna
Ulmul ; si situat pe partea de
N. a lacului Mostistea, pe o
mica vale adapostita de mici
dealuri si la 2 kil. spre N.
de satul Ulmul.
Are 186 familii, din car! 2 fa-
milii de Grec! si 7 famili! de Ti-
gani, sau 704 suflete (240 bar-
bati, 208 feme! si 292 copii).
Este o biserica, deservita de
un preot si un dascal.
Vite : 420 cal, 490 bo!, 70
bivol!, 790 o!, 9 capre si 410
rimatori.
Faurei, sat, la 2 kil. spre V.
de satul Surdila-Greci, jud. Bra-
ila, aproape de hotarul com. de-
spre Strimbul. Acest catun era
situat mal nainte spre N., in locul
unde viroaga Faurei se uneste
cu Buzeelul-Sec. Are o biserica
de gard, facuta la 1843 de locui-
tor!, deservita de un dascal si un
paracliser si de preotul din sa-
tul Surdila-Greci. Suprafata ve-
trei satului e de 17 hect., cu o
populate de 43 famili!, sau 218
suflete (113 barbap, 105 feme!,
82 casatorif!, 136 necasatori^!).
Stiu carte 5 persoane, nu stiu
213.
Sunt 39 case ; 2 circiumT.
Vite: 60 caf, 170 vite cor-
nute, 670 o! si 80 rimator!.
Faurei, sat, in jud. Neam^u, com.
Budesti-Ghica!, plasa de Sus-
Mijlocul, situat linga dealul cu
acelas! nume ; este cuprins in-
tre sateie : Climesti, Itrimesti si
Tatomiresti.
Are o popula^iune de 93 fa-
mili!, sau 434 suflete.
Numarul contrib. e de 120.
In sat este 1 biserica, cu 1
dascal.
Numarul vitelor este de 410
capete, dintre car!: 105 bo!,
39 vac!, 162 01, 24 cai, 44 ri-
mator!, 28 junc!.
Faurei, catun, in jud. Putna, co-
muna cu acelas! nume, plasa Su-
si^a, este asezat pe malul Put-
ne!, pe drumul ce duce de la
Focsani spre Siret Este ame-
nintat vecinic de inundatf!. Are
1 biserica parohiala, cu hramul
Sf. Gheorghe ; o scoala mixta,
frecuentata de 19 copii, din 50,
in virsta de scoala.
Faurei, statie de dr. d. f., jud.
Braila, pi. Vadeni, com. Sur-
dila-Greci, pe linia Buzau-Ga-
lati, pusa in circulatie la 13
Sept. 1872. Se afla pe aceasta
linie intre stabile Rosetti (10. 1
kil.) si Dedulesti (10, 1). Este si
statie finala a linie! Faurei-Fe-
testi. Inal^imea d'asupra nive-
lului mari! de 40 m .62. Venitul
aceste! statu pe anul 1896 a
fost de 229073 lei, 85 ban!.
Faurei, paroJiie, in jud. Putna,
comuna cu acelas! nume, plasa
Susi^a, formata din catunele :
Precistani, Balta-Ra^e! si Bizi-
ghesti. Are o biserica paro-
hiala, cu hramul Sf. Gheorghe,
m catunul Faurei si 3 filiale,
din car! : una in Precistani, cu
hramul Sf. Gheorghe, a doua
in Balta-Ra^e!, cu hramul Ador-
mirea si a treia in Bizighesti,
tot cu hramul Adormirea.
Hosted by
Google
FAUREI
347
FEDELE?OIUL
Faurei, deal, in ramura Clime-
. stilor, situat linga satul cu ace-
la^ nume, com. Budesti-Ghicai,
plasa de Sus-Mijlocul, jude^ul
Neam^u.
Faurei, mope, jud. Braila, pen-
dinte de com. Surdila-Gaisean-
ca, proprietatea d-net Elena Iz-
voranu, in suprafa^a 1600 hect.
si aducind un venit de 22000 lei.
Faurei, viroaga, care pleaca de
linga riul Buzaul, din jud. Bu-
zauluT si care poarta numirea
de Culbacul in acest jude^.
Intra in jude^ul Braila traver-
sind mosia Vizireni, com. Strim-
bul, trece pe linga satul Faurei,
apot schimba direc^ia de la V.
spre E. si se uneste cu Buzeelul-
Sec, unde calea ferata Braila-Bu-
zau trece peste aceasta viroaga.
Buzeelul, ce trece pe linga
satul Surdila-Greci, prin lacul
Bratesul, se numeste tot Faurei
de catre locuitort.
Faure^ti, com. rur., pi. Olte^ul-
d.-j., jud. Vilcea, compusa din
patru cat. : Milesti, Fauresti, Pre-
otesti si Boghia.
Este situata pe valea riulut
Olte^ul, la 46 kil. departe de
capitala jud. si la 20 kil. de a
plasei.
Are o populate de 475 fa-
milii, sau 1928 suflete, 1017 bar-
bap si 91 1 feme!.
Locuesc in 535 case.
In com. sunt 4 biserici: una
in cat. Milesti, fondata. de Pro-
topopul Ivan Faurescu, la anul
1828; doua in Fauresti si Bo-
ghia facute de lemn de satent
si a patra in Preotesti, reedifi-
cata de D-l M. Maldarescu, din
Dobriceni, la anul 1890.
Locuitorit se ocupa in mod
regulat cu timplaria, olaria, dul-
gheria si cip-va, cu rotaria. El
desfac produsele muncei lor la
Craiova, Slatina, Dragasani si
Baicesti. Parte din locuitort sunt
mosneni, parte s'au improprie-
tarit la 1864 pe 3 1 5 hect. Scoala
dateaza in com. de la 1843. j
Cladirea e proprietatea com. I
Se frecuenta de 43 copit, 41 |
baep si 2 fete, din numarul de
238 copiT, 132 baep, 106 fete,
in virsta de scoala. $tiu carte
150 barbap si 4 feme!'. Cu in-
trepnerea scoalei statul cheltue-
ste anual 1200 lei.
Femeile se ocupa mult cu cul-
tura gindacilor de matase. Stupt
cu albine sunt 20.
1"uica se fabrica \a termen
mijlociu pana la 1000 decal. a-
nual.
Toata com. c.i izlaz, tufaris
padure, etc., se urea la 3000
hect. pamint.
Prin com. trece soseaua ju-
de^eana Horez-Bals.
Veniturile com. se urea la
3544 lei anual si cheltuelile la
1923 let. Sunt 290 contrib.
Com. Fauresti este brazdata
de dealurile : Lalosul, Capriori,
Stupinelor, Faguleti, Boghi si
Aninoasa si udata de vaile : La-
losul, Laloselul, Fagulesi, Ostro-
va^ul, Otaroaia, Aninoasei si
Ursoiulut, afara de riul Olte^ul,
care uda partea de V. a com.
Se margineste cu com. Su-
sani-d.-j., $usani-d.-s., Lalosul,
din jud. Dolj si cu com. Dicu-
lesti.
In aceasta com., se zice ca
s'au facut incercari de a se de-
schide mine de aur linga 01te£,
111 dreapta vailor Lalosul si La-
loselul, pe timpul ocupapunet
Austriace 1730, desi nisipul
Oltepilut nu este aurifer.
Fauresti, sat, face parte din com.
rur. cu acelast nume, pi. Olte-
{ul-d.-j., jud. Vilcea. Are o po-
pulapune de 1235 locuitort (640
barbap, 595 femet). Aci e o bi-
serica de lemn, cladita de lo-
cuitort.
Fauresti, mahala, face parte
din com. rur. Ganesti, pi. Mij-
locul, jud. Vilcea. Are o popu-
latiune de 137 locuitort (64 bar-
bap, 73 femet). Cade in partea
de N. a com. Are o biserica
fondata la anul 1847 de catre
repausatul Ghimpe^eanu.
Fauresti, deal, in raionul com.
Fauresti, pi. Oltepil-d.-j., jud.
Vilcea, pe care se cultiva 79
hect. si 50 arit vie.
Fauroaia, mahala, in jud. Me-
hedinp, pi. Motrul-d.-j. ; pne de
com. rur. Socolesti.
Fecioara, pise de munte. Vezi
Panaghia, pise.
Fedele^eni, sat, in jud. Roman,
pi. Siretuld.-s., com. Strunga,
spre S. de baile Strunga si la
o departare de 3. kil 500 m.
de ele. Are 79 familii, sau 365
suflete, din cart 100 contribua-
bilt. Stiu carte 9 persoane. Sunt
91 case. Are o biserica de lemn.
Se lucreaza rotaria. Sunt 285
vite mart cornute.
Fedele^oiul sau Fedele^oiul-
Fe^eni, com. rur., pe riul 01-
tul, pi. Topologul, jud. Arges,
la 17 kil. de com. rur. Tigveni,
si la 3 1 kil. de Pitesti. Se compune
din urmatoarele sate: Fedele-
soiul-Fe^eni, Silistea, Goranul,
Lespezile, Racovi^a si Sticlaria,
avind peste tot 710 famiiit, sati
3382 suflete, din cart 80 locui-
tort figant.
In com. sunt : 4 biserici, din
cart 2 schiturt: schitul Fedele-
soiul si schitul Goranul ; o scoala
primara rurala.
Budgetul com. pe anul 1882
—83 a fost de 2294 lei, 34 bant
Hosted by
Google
FEDELESOIUL
348
FEREDIENI
la veniturl si de 2260 lei la
cheltueli.
Dupa o publicafie oficiala
(1887), aceastacom. numara 295
contribuabili si are un budget
de 5585 lei la veniturl si de
5166 lei la cheltueli.
Numarul vitelor a fost in a-
nul 1887 de 716 vite marl cor-
nute, 13 cai, 417 ol, 82 capre
si 416 rimatori.
Prin teritoriul acestel com.
trece soseaua Pitesti-Curtea-de-
Arges-Rimnicul-Vilcea, care se
termina la podul de fer peste
Olt, la satul Goranul.
Fedele§oiul, sat, face parte din
com. rur. cu acelasl nume, in
jud. Arges, pi. Topologul, si-
tuat pe marginea Oltulul, peste
drum de orasul R.- Vilcea. Are
894 locuitori; aid este rese-
din{a primaries
In acest sat este schitul Fe-
delesoiul, care depinde de Efo-
ria Spitalelor Civile din Bucu-
resti. In apropiere de sat se ga
sesc ruine de cetafl vechi, care,
impreuna cu cele de peste Olt,
jud. Vilcea, formau un sistem
de aparare in contra navalirilor
vrajmase.
Fedele§oiul, sat, face parte din
com. rur. Ciomagesti, plasa 01-
tui-d.-s., jud. Olt. Are o popu-
la^iune de 231 loc. $I-a luat
numirea de la manastirea Fedele-
soiul, de care apar^inea mosia.
Are o biserica, fondata de unul
Chiriac, din indemnul stare^u-
lui manastirei Fedelesoiul, din
lemnele ce se aflau pe aci a-
tuncl ; ma! in urma s'a repa-
rat de enoriasl.
Fedelesoiul, schit, cu hramul S-^ii
Apostoll, linga satul cu ace-
lasi nume, jud. Arges, pl.Topolo-
gului, pe marginea Oltulul, in
fa{a orasulul Rimnicul - Vilcea,
pendinte de Eforia Spitalelor
Civile din Bucuresti. Este re-
dus la biserica de mir, intre-
{inuta de Eforie, avind do! ie-
romonahl, dol cintare^I si un
paracliser. In apropiere de a-
ceasta manastire se gasesc ruine
de intariturl vechi.
Fedele§oiul (Vatra-Schitu-
lui-), cu trupul Runcul, mosie,
in com. Fedelesoiul, jud. Arges,
plasa Topologul, proprietatea E-
foriei Spitalelor Civile din Bu-
curesti, pendinte de Schitul-Fe-
delesoiul. Are o intindere m
total de 9439 pogoane, din care
8000 pog. padure, si aduce o
arenda anuala de 11350 lei.
Fedele^oiul-Fe^eni, com. rur.
Vezi Fedelesoiul.
Fede^ti, sat, in jud. Tutova, pi.
Tirgul, com. Banca, spre E. de
S. Banca, in marginea de E.
a jud. Are 373 loc. (din carl
36. stiu carte) si 81 case.
Fefelei, cdtun, al com. Mizil, jud.
Buzau; are 130 locuitori si 20
case. Vez! Mizil.
Fefelei-Istaul, mosie, in jud.
Buzau, com. Mizil, cat. Fefelei,
despar^itain 4 trupuri : Mares de
350 hect., Brezeanulde isohect.,
Lungeanul de 1 5ohect. si Biserica
de 60 hect., mal toate arabile.
Fefelei-Istaul (Soreasca), mo-
sie, in jud. Buzau, com. Mizil,
cat. Fefelei ; are 350 hect., mai
toate arabile.
Feiuca, deal, jud. Bacau, pi.
Tazlaul-d.-s., de pe teritoriul
com. Slobozia-Luncani.
Felegi, mahala, din catunul Ve-
{isoara, com. Va{a, pi. Vedea-
d.-s., jud. Olt,
Fele§ti, sat, compus numai din.
cite-va case, in jud. Roman, pi.
Siretul-d.-j., com. Branisteni*
si spre N. de s. Branisteni.
Este asezat pe soseaua judeteana
Roman-Piatra si la o departare
de 7 kil. de orasul Roman.
Fele^ti, deal, in jud. Roman, pi.
Siretul-d.-j., com. Branisteni, spre
N.-S. de Branisteni.
Feliga, deal, in raionul com. Sin-
gerul, pi. Podgoria, jud. Prahova,
pe care se culttva vie si sunt
livezi de prum.
Feliga, plaiii, la S. de com. Tir-
lesti, plaiul Teleajen, jud. Pra-
hova, pe care se afla padure
si locuri de pasune.
Femeilor (Lacul-), lac, jud.
Dolj, pi. Jiul-d.-j., com. Mirsani,
cu suprafata de aproape 1 hectar
si continind peste.
Ferastraul (Herastraul). Pen-
tru toate cuvintele cu aceasta
numire, compusele si derivatele
eT, vezi litera H.
Ferburia, mosie, situata in com.
Stefanesti, pl.Riul-Doamnei, jud.
Muscel.
Ferburia. Vezi Maioreasca, pti-
dure, jud. Muscel.
Ferdinand, deal, in partea es-
tica a satului Horodniceni, ju-
de^ul Suceava. Cultivabil.
Fereca^i, numire ce purta com.
Vaideeni, jud. Vilcea.
Feredieni, com. rur., in partea
de N.-V. a comunel Deleni, pi,
Cosula, jud. Botosani, care se
compune din satele: Feredieni,
Poiana si Unsa.
Teritoriul sau e accidentat,
Hosted by
Google
FEREDIENI
349
FERESTI
format din dealurl inalte pie-
troase si repezi, cum e Cer-
batoarea, care e continuarea dea-
lului Tfencusa, si vaiinguste, si
ocupat in partea de V. de pa-
dun, iar in partea de E. de se-
manaturi. Are o suprafa^a de
2590 hect. si o populate de
240 familil, sau 941 suflete. Lo-
cuitorii se ocupa. pe linga agri-
cultura si cu olaria si rotaria.
Intinderea locurilor cultivate
e de 1010 hect.
Padurile ocupa tot terenul
com. si se intind spre S.-V. si S.,
avind o intindere de 1287 hect.
Vite sunt: 416 boi si vacT,
98 cat, 345 01, 125 porci. Locui-
toril poseda 260 stupi cu albine.
Sunt 7 mon de apa pe piriul
Cerbatoarea.
Budgetul comunei e de 2100
lei la veniturT si cheltueli.
In comuna sunt 2 biserici
deservite de preot si 2 cinta-
re^T ; 1 scoala mixta, a comu-
nei, condusa" de 1 invatator si
frecuentata de 10 elevl.
Sunt aci 29 olarl si 7 rotarl.
Feredieni, sat, in partea de S.
a com. Feredieni, pi. Cosula,
jud. Botosani, situat pe coasta
de N.-E. a dealulul Cerbatoa-
rea sau Gilgiitoarea. Acest deal
nu e decit continuarea dealuluT
Tencusa, din com. Storesti si
Radeni, de unde trece in com.
Deleni.
Mosia e a statuluT, ramasa de
la Grig. Krupenschi fara urmasT;
are o intindere de 2259 hect.,
din cart 1287 hect. padure.
Comuna are o populate de
119 familii, sau 471 suflete. Lo-
cuitorii se ocupa cu agricultura,
rotaria si olaria.
Aici este resedin^a comunei.
Are o biserica, deservita de 1
preot si 1 cintare^; 1 scoala,
condusa de un invatator si fre-
cuentata de icTelevI,
Vite sunt: 243 bo! si vac!,
47 caT, 181 oJ si 80 porci. Locui-
toril au 210 stupi cu albine.
Sunt 7 mori de apa pe piriul
Cerbatoarea.
Satul e strabatut de o sosea
petruita.
Cea ma! veche familie cunos-
cuta ca a stapinit aceasta mosie
este Lupu Krupenschi ; aceasta
se constata atit din testamen-
tul lasat de Grig. Krupenschi
cind a dat mosia manastire!
Neamtului, cit si din inscrip^iile
bisericel, despre care vom vorbi.
Biserica actuala din satul Fe-
redieni este zidita de Iordache
Krupenschi, dupa cum se con-
stats din inscrip^ia de deasupra
useT din pridvor, fara insa a
pune data. Se constata insa, de
pe o piatra mormintala din bi-
serica, data aproximativa a ree-
dificareT:
Sub aceasta piatra sunt oasele rolii-
lor lui D-zeu Lupu Krupenschi Stolnic
si a so^iei sale Safta Cuzoia, care aure-
posat la veletul 1775, Genar 2, iar repo-
satul la 1770 April 28, cum si via£a sa
a fost 73 ant, a caror oase s'aii adus
de la alte biserici de mine Iordache
Krupenschi, fiul lor.
Inainte de cladirea acestel bi-
serici fusese alta, dupa cum pro-
beaza locul bisericel si semne
de morminte, in partea de N. a
actualel biserici.
O cruce aflata in actuala bi-
serica poarta inscrip^ia:
Logofatul Grigorie Krupenschi, a-
ceasta sfinta cruce, lemnul este foarte
vechiii, de la biserica din satul Feredi-
eni din vremea bunului meu vornic Lupu
Krupenschi, care acum s'au ferecat cu
argint de catre mine in anul 1865, Mar-
tie 25, spre vecinica pomenire a sa si a
tot neamul sau.
Aceasta probeaza existen^a
unei alte biserici in Feredieni,
care cu timpul si din cauze ne-
cunoscute s'a desfiin^at. Crucea
despre care am vorbit e lucrata
in diamante, asemenea, in ge-
nere, toate podoabele bisericel
sunt lucrate in aur si argint si a-
ceasta dovedeste boga^ia ve-
chel biserici.
Mai sunt in biserica din Fe-
redieni trel siragurl de monezT
vechl de aur, de argint si de
arama : franceze, belgiene, ger-
mane, grecestl etc.,- intre cele
mal vechl sunt din: 109 1, 1627,
1753, 1761, 1594, 1596, o me-
dalie veche cu inscripfia: «Da-
cia Lito», o icoana cu inscrip-
$ia: «Das ist Gotes lamb vielx
der veed sunt tergt Jonn» si
chipul unul miel si multe al-
tele.
Feregai. VezI Tirsa, jud.jVilcea.
Feregi, poiand, la N. comunei
Bunesti, pi. Ocolul, jud. Vilcea.
Fere^ti, com. rur., in partea de
S. a plasel Mijlocul, jud. Vas-
luiu, la distan^a de 13 kil. de
la orasul Vasluiu si de 17 kil.
de com. rur. Codaesti, situata
pe valea dintre dealurile Za-
podeni, Danesti si Valea-Rea.
E formata din satul Feresti.
Are o intindere de 2907 hect.
din carl 228 hect. padure si
2060 loc de cultura, fina{ si imas
ale proprieta^ei, iar 619 hect.
ale locuitorilor, cu 4 hect. vie.
Populafia este de 332 familil,
sau 966 suflete, din carl 60 fa-
milil de pganl, 5 familil de Evrel.
Pamintul e de calitate buna
si produce tot soiul de cereale.
Are o biserica de valatuci
vechie de 90 anl, deservita
de 1 preot si 2 cintare^T; o
scoala, infiin^ata la 1865, frecu-
entata de 35 elevl ; doua morl :
una de vint, iar alta cu aburi ;
2 iazurl ; 2 crisme.
Comerciul se facede 10 per-
soane.
Numarulvitelor ede 1752:470
Hosted by
Google
FERE?TILOR (DEALUL-)
350
FETE! (P1ETRELE-)
vite marl cornute, 1060 01, 72
cal si 150 rimaton.
Budgetul comunef e de 2310
lef la veniturl si 2306 lei, 10
ban?, la cheltuelT.
Sunt 159 contribuabili.
Locuitorft poseda : 30 plugurl
si 70 care cu boi, 8 pluguri si
16 caru^e cu cai; 140 stupT.
Fere^tilor (Dealul-), deal. Vezi
$ur&nestilor (Dealul-), com. Da-
nesti, plasa Mijlocul, jude^ul
Vasluiu.
Ferica, deal, acoperit de padun
si pasunf, in com. Ruginoasa,
jud. Suceava.
Fericea, v&lcea, in jud. Teleor-
man, pi. Teleorman uluii. Ince-
putulei este de pe izlazul din com.
Slobozia-Tr£snitul, de unde se
coboara la Tataresti-de-Sus si
se termina in valea Teleorma-
nului, la com. Tataresti-de-Jos,
la hotarul despre comuna U-
dupul.
Ca pe toate valcelele din a-
ceasta plasa, pe timpuri ploioase,
se fornieazci piriiase. Cel de pe
valea Fericea se scurge in riul
Teleorman.
Ferichidoaia, pddure, supusa
regimului silvic, com. Racovi^a,
pi. Riul-Doamnei, jud. Muscel,
in intindere de200hect. Esen^e :
stejar, fag, carpen, jugastru, fra-
sin, plop si salcie.
Fericile, deal, in jud. Neam^u,
pi. Piatra-Muntele, com. Dobreni,
situat pe mosia Almasuluf.
Fericilor, (Poiana-), poiana,
jud. Neam^u, pi. Piatra-Muntele,
com. Dobreni.
Feriga, poiana si coastd de deal,
jud. Muscel, pi. Riurile, com.
Cotesti.
Ferigele si Poiana - Lunga,
munfiy proprieta^i ale statului,
pending de Episcopia Arge-
sului, in jud. Muscel ; s'au aren-
dat pe periodul 1888 —93 cu
1450 let anual.
Fermecatul, ostrov, pe Dunare,
in jud. Ialomita, pi. Borcea, com.
Cocargea.
Fermecatul, pddure, in ostrovul
cu acelasT nume, in jud. Ialo-
mita, pi. Borcea, com. Cocar-
gea ; are 50 hect. Esen^e : salcie
si plop. Estela 10 kil. de satul
Cocargea.
Feroagele-Dealul-Mirii, trup
de pddure, al statului, in intin-
dere de 302 hect., care, impre-
una cu trupul Turtureaua, for-
meazapadurea Bunesti,pendinte
de com. Bunesti, pi Ocolui,
jud. Vilcea.
Feroiul, lac, in jud. Ialomita, pi.
Ialomita-Balta, in apropiere de
satul Iazul.
Ferul (Fierul). Cuvintele cu a-
ceasta numire, compusele si de-
rivatele el, sunt trecute la si-
lab a Fie.
Fe^tilele, iezere, jud. Braila, si-
tuate in ostrovul Iapa, intre ca-
nalele Munusoaia siVilciul, laV.
de cat. Nedeicul, din com. Ber-
testi-d.-j. In ele se varsa pri-
valul Maracinele.
Fe^ca-Mare, virf de munte,
jud. Bacau, pi. Trotusul, com.
Hirja, care face parte din sira
Oituzului.
Fe§ca-Mare, piriias,]\xd. Bacau,
pi. Trotusul, com. Hirja, care
ese din muntelePaltinisui si Fes-
ca, se incarca cu Fesca-Mica
si se scurge d'a stinga Oitu-
zului. In tot cursul sau pastreaza
direc^ia N.-V. spre S.-E.
Fe§ca-Mica, piriias, jud. Bacau,
pi. Trotusul, com. Hirja, care
este tributar pirtiasulul Fesca-
Mare.
Fetecaul (Odaia-lui-Fetecau),
vale, in jud. Buzau, com. si cat.
Piclele. Se scurge in Valea-Pi-
clelor.
Fetei (Crucea-), locizolat, intre
muntu Coriiul si Zanoaga, din
jud. Buzau, com. Goidesti, in-
semnat cu o cruce de lemn in
amintirea unei fete, care intrase
in ceata de haiduci a ImGheor-
ghelas si care a fost omorita
aici de potera.
Fetei (Dealul-), deal, in jud.
Tulcea, pi. Babadag, pe terito-
riul com. Bas-Chioi si anume pe
ai catunului sau Cineli ; este o ra-
mificatie de N. a dealului Ciz-Ba-
ir; seintinde spre N., avind o di-
rec^ie generala de la S.-E. spre
N.-V. ; se intinde pana in riul
Taita si satul Cineli, brazdind
partea de V. a pi. si a com.;
este acoperit cu purine padur!
si pe la poale cu pasunl si fl-
nete.
Fetei (Izvorul-), i.zvor, in jud.
Buzau, com. Chiojdul-din-Bisca;
izvore^te din muntele Monteo-
rul si se scurge in riul Bisca-
Chiojdului.
Fetei (Lacul-), lac, in jud. Dolj,
pi. Jiul-d.-mj., com. Livezile ;
nu are scurgere si se formeaza
din ploi.
Fetei (Movila-), movild, la N.-
E. de com. Piatra, pe dealul
Calma^uiuluT, jud. Teleorman.
Fetei (Pietrele-), sat, in jud.
Hosted by
Google
FETEl (HETRELE-)
351
FETE^TI
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, catu-
nul com. Jitia. E asezat in par-
tea de N. si V. a com., la poa-
lele muntelu! Pietrele-Fetei, pe
nuletul cu acelasl nume, la 3
kil. spre N.-V. de cat. de re-
sedin^a Jitia ; e o diviziune a
cat. Necule.
Fetei (Pietrele-), munte, in jud.
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com.
Jitia, cat. Pietrele-Fetei, unul
din cele mat inalte virfurt din
jud. R.-Sarat (1280 m.) ; eaco-
perit cu padun ; frumusetile
sale au fost descrise de A. I.
Odobescu, in cartea sa : « Pse-
ud o-Kynegeticos».
Fetei (Pietrele-), plrin, in jud.
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com.
Jitia ; izvoreste din muntele cu
acelasT nume, uda partea de
V. a com., trece prin cat. Pie-
trele-Fetei, si se varsa. in piriul
Necule ; dupa ua curs repede
si zgomotos, [cad se loveste de
paretii ceT inalti ai muntilor,
car! 'I inchid de amindoua par-
tile.
Fetei (Plaiul-), ramificaHe din
muntele Virful-Ripei', in jud. Bu-
zau, com. Catina, avind izlaz si
pad u re.
Fetei (Poiana-), loc izolat, m
jud. Buzau, com. Gura-Aninoa-
sei, d'asupra muchei Ratestilor.
Fetei (Ripa-), munte, in jud. Bu-
zau, com. Catina, cat. Pasaroiul,
avind in partea de E. un imens
precipitin, numit Virful-Ripel-
Fetei.
Fetei (Ripa-), padure, in jud.
Buzau, com. Catina, cat. Pasa-
roiul ; face un corp cu Valea-
Seaca.
Fetei (Valea-), vale, in jud.
Dolj, plasa Ocolui, comuna
Preajba.
Fetei (Valea-), vale, in jud.
Dolj, pi. Ocolui, com. Balta-
Verde, peste care trece limita
de la N. a comunei catre com.
Craiova.
Fetei (Valea-), vale, jud. Pra-
hova ; din poalele de N.-V. ale
muntelui Da tea, face o mare
curba spre S., ia apoi direc^ia
de la E. spre V. si se varsa In
riul Prahova, pe ^armul sting,
la N. de cat. Busteni.
Fetei (Valea-), isvor de aplt
minerald in jud. Prahova, pi.
Pelesul, com. Predealul, cat. Bu-
steni, pe Domeniul CoroaneT,
in apropiere de gara Busteni.
Apa sa confine pucioasa. Izvo-
rul e situat pe loc ses.
Fetei (Virful-Ripei-), padure
in jud. Buzau, com. Catina, cat.
Pasaroiul; face un corp cu Va-
lea-Seaca.
Fetele, deal, jud. Dolj, pi Oco-
lui, com. SimnicuJ.
Fetele, trup de mope nelocuit,
proprietatea fra^ilor C. si Gr.
Olanescu, pendinte de com.
Blejesti-Neamtu, jud. Vlasca, pi.
Glavaciocul ; situata pe apa Gla-
vaciocul, d'a dreapta si de a
stinga luT ; suprafa^a totals este
de 75s hect.; se arendeazS cu
mosia Neam^u sau Blejesti.
Fetele-Mari, cultne de munte,
jud. Putna, din care izvoreste
Tisi^a-Mica.
Fetelea, lac, in jud. Ialomija, pi.
Borcea, com. Dichiseni, in in-
sula Balta.
Fetelor (Magura-), tndgurti,
pe mosia statului Beiul-S-ta-E-
caterina, jud. Teleorman.
Fetelor (Magura-), mdgurlf,
pe mosia $ov&resti, jud. Tele-
orman.
Fetelor (Movila-), movilti, in
jud. Dolj, pi. Cimpul, com. Pis-
cul.
Fetelor (Movila-), movila, in
jud. Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta,
linga satul Luciul.
Fete^ti, com. rur., in jud. Ialo-
mi^a, pi. Ialomi^a-Balta, situate
in partea de S.-E. a plasel, intre
comunele Dudesti si Stelnica.
Teritoriul acestef comune se
intinde din Dun&re spre V.,
prin insula Balta si cimpia Ba-
raganului, pe osuprafa^a de 7000
hect., din cari 5000 hect. bal-
tis si padun in insula Balta,
100 hect. izlaz si 1900 hect.
pamint de cultura pe Baragan.
Mosia este proprietatea sta-
tului si inainte de secularizare,
apar^inea Episcopiei Buz&ulm;
pe periodul 1883 — 1893, s'a
arendat cu suma de 22530 lei.
Dupa legea rural& din 1864,
sunt improprietaripf pe mosie
141 locuitorl si dupa legea din
1878 s'au mai improprietarit 1 1,
iar fara proprietaflf se mai aflcl
J7 locuitorl.
Comuna este udata de Du-
nare, Borcea si de lacurile :
Brtnzesul, Oborul, Z&tonul, Pot-
coavele, Cinurile, Codescul, Ca-
iafa, Catinul, Popaslicul, Muta,
si Risipitul ; apoi de bra^ele
(privalele) : Aramile, Aramile-
Vechi, Adincatura, V&rs&tura,
Sindiorul, Scor^ul, Veriga, Za-
valul, V&rsatura-Sapat&, Portifa,
Motirtia,Privalele,Cotarca,Strim-
bele, Ho^ul si Chiriac.
Se compune dintr'un singur
sat, situat pe {annul sting al
Hosted by
Google
FETESTI
352
FET1SUL
Borcii, pe o mica lunca sub
coasta Bar&ganuluT si spre E.
de satul Dude?ti, de care este
lipit. AicT este o sta^ie tele-
grafo-postalS, infiinfata la 1892
si al carui venit pe anul 1896
— 97 a fost de lei 9322 — 65 ;
si resedinfa primariei si a ju-
dec&toriel comunale.
Popula^iunea comunei (1890)
este de 218 famiiii, sau 1236
suflete, din can: 676 barba^T
si 560 feme!; 1226 Romini, 3
GrecJ, 2 Rusi, 4 Turci si 1 Bul-
gar; 1232 crestin! ortodoxl si
4 mahometani; 327 agricultorif,
5 meseriasT, 12 comercianpf, 13
profesiuni libere, 1 14 muncitor!
si 29 servitort.
Stiu carte 588 persoane.
Vite: 1300 bol, 523 cai, 6700
ol, 325 capre, 15 asini, 154 bi-
voli si 598 rim&tori.
Comuna avea in 1886 — 1887
la venitun 5279 lei si la chel-
tueli 4949 lei.
Sunt doua scoll, una de bae^T
frecuentata de 29 elevT si con-
dusa de u n in viator, retribuit de
stat si comuna si una de fete
frecuentata de 25 eleve si con-
dusa de o inva^atoare, retribuita
de comuna. Localul serveste
la amindoua scoalele si este con-
struit de comuna cu sutna de
1 0000 lei.
In comuna este o biserica, la
care deservesc dol preopf si
doi dascali, retribuipf din bu-
getul comunei cu suma anuala
de 492 lei.
Pe teritoriul comunei trece ca-
lea ferata Bucuresti-Fetesti, cu
stasia Fetesti, iar linga sat se
afla podul de fierpeste Borcea,
al liniel ferate.
Fete§ti, sat, jud. Botosani, in
partea de N. acorn. Satul- Bur
dujeni, situat pe piriul Fetesti,
cu o populate de 245 famiiii,
sau 429 suflete.
Vite : 60 vite marl cornute,
5 cat, 20 01 si 15 mascuri.
Sunt 13 stupi cu albine.
In sat se afla: 2 circiumi;
2 comercian^f si 4 meseriasi.
Fetesti, sat, cam in centrul com.
Badeni, jud. lasi, pi. Bahluiul,
spre V. de satul Scobin^i ; si-
tuat pe dealul cu acelasi nume,
pe o intindere cam de 349 hect.
Are o populate de 98 famiiii,
sati 463 suflete. Aci se afla o
velni^a de fabricat rachiii. Satul
e acoperit cu livezi si vii, iar
in imprejur se afla paduri.
Numarul vitelor e de 3348
capete, din can: 481 vite man
cornute, 24 cat, 2788 01 si 59
rimatori.
Fete§ti, stafte de drum defer, jud.
ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, cat.
Fetesti, pe linia Ciulnh:a-Fetesti,
pusa in circulate la 1 Iulie 1887.
Se afla pe aceasta linie intre
stabile Elena (9.9 kil.) si Bor-
cea {7. 6 kil.) De aci calea fe-
rata se bifurca spre N. formind
linia Faurei-Fetesti. Este la ^>%
kil. de Faurei. Inahjimea d'asu-
pra nivelului marii de 61 m.
10. Venitul acestel sta^ii pe a-
nul 1896 a fost de 104525 lei,
80 bani.
Fetesti, deal, pe care e situat
satul Fetesti, com. Badeni, pi.
Bahluiul, jud. Iasi.
Fetesti, fost schit de calugari,
jud. Botosani, asezatjn padure
si pe virful dealului Grigoreni.
Biserica e f&cuta de Scarlat Mi-
clescu, pe locul unei alte biserici
vechi, despre care nu se stie
cind a fost fondata. Schitul as-
taz! este nelocuit de calugari.
Fetesti, pftdure, formatadin mai
multe trupuri, in jud. Ialomi^a,
pi. Ialomh:a-Balta,peinsulaBalta,
com. Fetesti, cu 100 hect. E-
sen^e: salcie si plop.
Fetesti, pcidure, in intindere de
500 falci, pe teritoriul cat. Gura-
Vaei, com. Cimpurile, pi. Za-
brau£i, jud. Putna.
Fete^tij/iWXjud. Botosani, vine
din satul Fetesti, com. Bur-
dujeni-Sat, de laV. spre E., pri-
meste in stinga Piriul-Porcului,
intra in satul Grigoresti si se
varsa pe stinga piriului Pietrosul,
pi. Siretul, com. Calinesti.
Fetesti, piriu, curge din Iazul-
de-la-Velni^a, spre N., pe teri-
toriul satulul Fetesti, com. Ba-
deni, pi. Bahluiul, jud. Iasi, si
se varsa in dreapta riului Bah-
luiul.
Fete§ti-Poiana-Cap§ii, judetul
Neam^u. Vezi Le^esti - Poiana
Capsii.
Fetica, vdlcea, com Paulesti, pi.
Tirgusorul, jud. Prahova.
Feticiul, munte, in jud. R.-Sarat,
pi. Rimnicul, com. Jitia, in par-
tea de V. a com., inalt de 950
metri, virf principal^din culmea
mun^?ilor Necule ; este acoperit
in mare parte cu paduri.
Fetifoiul, munte, in jud. Praho-
va, pi. Pelesul, com. Predealul,
ce serveste de limita intre jud.
Prahova si Transilvania, intre
valea Risnoavei, piriul Predealul
si gara din Predeai.
Fetigul, piriias, jud. Putna, format
pe teritoriul com. Mera, si care
se varsa in Milcov.
Feti§ul, piriu, jud. Vasluiu, izvo-
reste din Valea-Rusei, din com.
Borasti, si se varsa m piriul
Velna, linga satul Alexesti.
Hosted by
Google
FETlfA
363
FlENI
Feti\3i> pi ri 2i, izvorestedin Tencusa
si se vars& in Piriul-SatuluT, com.
Storesti, pi. Cosula, jud. Roto-
sani.
Fe^ele, munte, in jud. Buzau, com.
Chiojdul-din-Bisca, jud. Buzau.
Are 1642 metri inal^ime, si for-
meaza partea centrala si cea
maiimportanta din catena mun-
tilor Siriul. Are pasuni bune
si paduri seculare de brad. Pe
dinsul este o casarie, ale care!
produse se vind in corner^ sub
numele de Penteleii. Muntele e
proprietatea mosnenilor Chioj-
deni.
Fe^ele, deal, la V. de com. Ca-
lugareni, pi. Cricovul, jud. Pra-
hova.
Fe^ele, lac, in jud. Buzau, com.
Chiojdul-din-Bisca, in muntiiFe-
^ele-Siriului. Consta din doua
basinun: until sec si altul plin.
Se crede a fi un ghe^ar. Lacul
are o suprafa^a de 300 metri
patrap, incon jurat de toate par-
tile cu stinci imense. In poalele
muntelui, de sub basinul laculul,
ese piriiasul Mreaja. Adincimea
nu i s'a putut afla, din care
cauza i se ma! zice si Lacul-
Fara-Fund.
In jurul sau sunt mul^I vul-
turT, ceea ce face periculoasa
vizitarea sa, mat cu seama cind
ei isl schimba penele atacind
pe oameni cu aripile ; din aceasta
cauza i se mai da numele de
Lacul- Vulturilor. Legenda zice
ca vulturii se aduna aci, in fie-
care primavara, ca sa bea apa
si sa intinereasca.
Fe^ele-Cheilor, munft, la N. co-
munei Calinesti, plaiul Cozia, jud.
Vilcea, cu direc^ia spre S.-E., la
distan^a de 12 kil. de vatra co-
muneT ; se numesc ast-fel fiind-
ca sunt aseza^i in fa^a unor
stinci mar? numite de oameni
Cheile.
Fe^ele-Grlului, trup de pddure,
al statulul, in intindere de 175
hect, pendinte de com. Provija,
plaiul Prahova, jud. Prahova,
care, impreuna cu trupurile :
Magura (35 hect.) si Irimesti
(200 hect.), formeaza padurea
Valea-PietreT.
Fe{ele-Manesei, munte, in jud.
Mehedin^i, plaiul Closani, com.
rur. Closani.
Fe^eni, sat, pe riul Simnicul, jud.
Arges, pi. Topologul ; face parte
din com. rur. Fedelesoiul ; are
1022 locuiton.
In Fe^eni sunt dealurl cu viT
care dau un vin bun; prin sat
trece soseaua Pitesti-Rimnicul-
Vilcea. Satui are o biserica, cu
hramul Cuvioasa Paraschiva, de-
servita de un preot, un cintare^
si un paracliser.
Fe^eni, mahala, in com. rur.
Strimtul, pi. Vailor, jud. Me-
hedin^i.
Fejeni, mahala, in jud. Mehe-
din^i, pi. Ocolui-d.-j. ; \\ne de
com. rur. Pava^ul. Aceasta ma-
hala, in vechime, se numea Pa-
rul-Rotat.
Fe^eni, mosie, cu o intindere de
225 pogoane, mai toata padure,
jud. Arges, pi. Topologul, pro-
prietatea statulul ; are o arenda
anuala (1876 — 86) de 520 lei.
Fe{ii (Vlrful-), munte, in jude^ul
Buzau, com. Patirlagi, acoperit
de paduri si izlaz.
Fet'ri (Virful-), munte, in jud. Bu-
zau, com. Valea-Musceluluf, par-
tea de N. a muntelui Alunisul;
din el se ramifica Dealul-Fe^if.
Fe{i§oarele (Muntele-), padure,
pe teritoriul cat. Coza, com.
Paulesti, pi. Vrancea, jud. Putna,
in intindere de 1200 ftlci, apar-
^inind locuitorilor dincatunul Se-
catura.
Fe^isoarele (Muntele-), pa-
dure^ pe teritoriul cat. Coza,
com. Paulesti, pi. Vrancea, jud.
Putna, in intindere de 1500
falci si apar^inind locuitorilor din
com. Paulesti, in comunitate.
Fiarele, izvor, in jud. Buzau,
com. si. cat. Paltineni ; incepe
de sub virful muntelui Catiasul
si se scurge in riul Buzaul.
Fiarelor (Valea-), vale, uda
partea de E. si S. a cat. Nisto-
resti, com. Breaza-d.-s., pi. Pra-
hova, jud. Prahova, se indreapta
catre S.-E. si se varsa in riul
Prahova, in raionul com. Brea-
za-d.-s.
Fieni, sat, jud. Dimbovi^a, plaiul
lalomi^a-Dimbovi^a, cat. al co-
munel Mofaeni.
Fieni, vechiU sat, jud. Ilfov, mu-
tat pe partea dreapta a apel
Dirza, la anul 1836, de Domnul
Al. Ghica, proprietarul lul. A-
cest loc asta-zl poarta numirea
de Silistea-Fienari. Se gasesc
aci o mul^ime de lucrurl vechi.
Aceste locurl acum sunt arabile
si se cultiva mai ales cu griu.
Asta-zi catunele Mavrodinul,
Fieni si Caciula^i sunt la un loc
citesl-trele ; le desparte numai
soseaua comunala, care le stra-
bate de la N.-V. spre S.-E.
Fieni, mosie, jud. Ilfov, com. Ca-
ciula^i, pi. Znagovul, fosta pro-
prietatea tnarelul boer de divan,
Romanov, care tot-d'a-una sta
pe linga Grigore Ghica, Dom-
nul Jarel. Acest Romanov, ne-
69623. Marele DtCfionar Gcografic Vol. Hi.
45
Hosted by
Google
FIENI
354
FlERfclNTl-DE-jOS
avind mostenitort, a daruit mo-
sia Domnulut Grigore Ghica, ca
vecin si stapin.
Fieni, piriU, jud. Ilfov, pi. Zna-
govul, trece pe linga com. Ca-
ciula^i.
Fier (Portile-de-), stincl in Du-
nare. Vezt Por{ile-de-Fier si Du-
narea.
Fier (Por^le-de-), movile, jud.
Buzau. Vezt Por^ile-de-Fier.
¥iersiri 9 punct trigonometric de ob-
servable, in apropierea orasulut
Craiova, jud. Dolj. Are o inal-
{ime de 200 m.
Fierarul, deal, jud. Botosani, co-
muna Brateni, pi. $tefanesti.
Fierbea, localitate, la V. com.
Stoenesti, pi. Ocolul, jud. Vil-
cea, unde se gasesc ape mine-
rale.
Fierbea. Spre E. de com. Do-
briceni, pi. Ocolul, jud. Vilcea,
se afla doua clocote de apa car!
miroase a cocleala si a smoala.
In aceste clocote daca afunda
cine-va o prajina de 4 metri, ea
se duce tot in jos, iar clocotele
ist urmeaza cursul lorfara saaiba
vre-o impedicare, ba inca spu-
meaza cu mat multa tarie, azvir-
lind apa in sus, in grosime mare.
Apa nu merge pe fa{a pamin-
tuiut ci sta la un loc, facind un
fel de banda ca de un metru
si jumatate in la^ime.
Aceasta apa face un fel de
zgomot, bolborosind ca si cind
ar afunda cine-va o {eava in-
tr'un vas plin cu apa si ar sufla
intr'insa. Aceasta apa, cam cal-
du^a, iarna nu inghiaja.
Fierbea-lui-Stan-Pasare. Spre
E. si N. de com. Dobriceni,
pi. Ocolul, jud. Vilcea, se afla
5 izvoare cu apa pucioasa, sa-
rata, neagra^cenusie, in depar-
tare de 10 metri unul de altul.
Pare ca fierb, producind un fel
de zgomot ca si cind ar sforai
sau horcani un cal.
Pu^in mat spre V. de aceste
izvoare se afla alte doua izvoare
de pucioasa, si linga unul din-
tr'insele este un namol negru,
care, cind se baga in apa 'i da
mat multe colort : galben, rosu,
albastru si cenusiu. Acest na-
mol are un miros de catran
sau smoala.
Fierbintelui (Poiana-), poianci,
in codri Deleni, jud. Botosani.
Fierbin^i, com. rur., jud. Vlasca,
compusa din catunele Fierbin^i
si Glogoveanul, pi. Glavaciocul.
Depinde de mosia statuiu! Va-
tra-Manastiret Glavaciocul si a-
duc o arenda anuala, cu toate
trupurile, de 45000 lei.
Are o populate de 1587 su-
flete, din can 327 contribuabill.
Venitui comunei in 1886 era
de 19398 lei si cheltuelile de
18238 lei, iar in 1887 venitui
a fost de 3332 lei si cheltuelile
de 3300 lei.
Comuna este departe de Bu-
curesti, de 60 kil. ; de Giurgiu,
de 80 kil.; de Pitesti de 38
kil. ; de stasia liniet ferate Titu,
de 22 kil. ; iar de Obedeni, re-
sedin^a plaset, de 34 kil.
In aceasta comuna sunt mul^l
r \ igani ramasi din vechii robt at
manastirei Glavaciocul.
Este o biserica, deservita de
1 preot si 2 cintare^i ; o scoala
mixta cu 3 clase, condusa de
un investor. In 1888 a fost
frecuentata de 25 bae^I si 2
fete, din numarul de 107 copii
in virsta de scoala.
Comuna Fierbinji este situata
la N.-V. judejului, unde incepe
a se vecini cu jud. Arges, pe
malul sting al apet Glavaciocul.
Pe aci trece soseaua jude-
{eana ce duce in jud. Arges si
care vine de la Obedeanca.
Fierbin^i, <:#/«#, pendintede com.
Fierbinfi, situat pe proprieta-
tea statulut Glavaciocul, pi. Gla-
vaciocul, jud. Vlasca.
In 1864 s'ati improprietarit
140 locuitorl pe o suprafa^a de
423 hect.
Are o scoala comunala si o
biserica care depinde de paro-
hia Selarul. (Vezt com. Fierbinfi).
Catunul este situat pe malul
sting al riului Glavaciocul.
Vite sunt: 380 vite mart cor-
nute, 25 cal, 600 01, isocapre
si 740 rimaton.
Fierbin^i (Tirgul-), sat, in jud.
Ilfov, pi. Mostistea ; face parte
din com. rur. Fierbin^i-Stroesti.
Este asezat spre V. de Fier-
bin^i-d.-s., aproape de varsarea
girlet Pcciovalistea in riul Ialo-
mi^a.
In fie-care Dumineca se face
aci un bilciu. In tirg este o fa-
brics, de luminari de ceara.
Popula^ia satului e de 201
locuitorl. Are o biserica, cu hra-
mul Sf. Gheorghe, deservita de
1 preot si 2 cintarep.
Comerciul se face de 8 cir-
ciumari. S'au stabilit in sat 28
strain?.
Numarul vitelor mart e de 52
si al celor mict de 210.
Fierbinti-de-Jos, sat, in jud. Il-
fov, pi. Mostistea ; face parte
din com. rur. Fierbin^i-Stroesti.
Este situat spre N. de Fier-
bin^i-d.-s., pe {armul sting al
riulut Ialomi^a.
Se intinde pe o suprafafade
374 hect., cu o populate de
502 locuitort.
Proprietarul, d. Er. Arion, are
Hosted by
Google
:-:"??
FIERBlN'fl-DE-SUS
355
FIERULUl (PlklaL-)
numa? 7 hect. ; restul din pa-
mint este al locuitorilor, carl
cultiva 367 hect.
Are o biserica, cu hratnul Sf.
Nicolae, deservita de 2 preo^t si
1 cintare^. S'au stabilit in sat
7 strain?.
Comerciul se face de 1 cir-
ciutnar si 1 hangiu.
Numarul vitelor mar? e de
461 si al celor mid de 359.
FierbinJi-de-Sus (Fierbin^i-
Ghicai), sat, in jud. Ilfov, pi.
Mostistea ; face parte din com.
rur. Fierbin^i-Stroesti. Este si-
tuat la N.-E. de Bucuresti, pe
malul drept al riulu? Ialomi^a.
In partea de S.E., intre sat si
riu, pamintul e mocirlos.
Aci este resedin^a primariei.
Pana la 1 Aprilie 1882, data
cind pi. Mostistea s'a alipit de
pi. Dimbovi^a, in Fierbin^i-d.-s.
era resedin^a subprefecture? pi.
Mostistea.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae si Adormirea, deservita
de 1 preot si I cintare£; o
scoala de baepf si una de fete,
frecuentate de 65 elev? si 27
eleve, cu intre^inerea carora sta-
tul si comuna cheltuesc anual
4968 lei. In sat e o moara cu
apa, o masina de treerat siun
pod.
Suprafa^a totala a satului e
de 1433 hect, cu o populate
de 820 locuitorT.
Proprietarul, d. E. Arion, are
936 hect. si locuitorii 497 hect.
Se cultiva de proprietar 700
hect. (86 izlaz, 1 50 padure). Lo-
cuitorii cultiva, din pamintul lor,
465 hect.; restul ramin sterpe.
S'au stabilit in sat 6 strain?.
Comerciul se face de 7 cir-
ciumarT.
Numarul vitelor man e de
842 si al celor mici de 687.
Fierbin^i-Gruiul, sat, in jud.
Ilfov, pi. Mostistea; face parte
din com. rur. Fierbin^i-Stroesti.
Este asezat intre Fierbin^i-d.-s.
si Fierbin^i-Tirgulu?.
Se intinde pe o suprafa^a de
327 hect., cu o populate de
427 suflete. Tot terenul apar-
{ine locuitorilor. Comerciul se
face de 4 circiumari.
Numarul vitelor man e de
387 si al celor micT de 77.
Fierbm{i-Stroe§ti, com. rur., in
jud. Ilfov, pi. Mostistea, situata
la N.-E. de Bucure?ti, linga riul
Ialomi^a la 41 kil. de Bucu-
resti. Stain legatura cu com. Maia
prin o sosea vecinala si cu Dri-
dul, tot prin o sosea vecinala.
Se compune din satele : Fier-
bin^i-d.-s., Fierbin^i-d.-j., Fier-
bin^i-Gruiul, Fierbin^i-Tirgulu? si
Stroesti, cu o populate de 2289
locuitori, carl locuesc in 559
case.
Este resedin^a une! compani?
de Doroban^? si are un birou
telegrafic, care face si serviciul
postei rurale si al carut venit
pe 1896 — 97 a fost de lei
3262.50.
Suprafa^a totala a comunei e
de 3052 hect. Proprietari? au
1632 hect, din carl cultiva 1037
(160 ramin sterpe, 85 izlaz, 350
padure). Locuitorii au 1420 hect.
din care cultiva 1320 hect, 100
raminind sterpe.
In com. se face tirg in fie-
care Duminica. Sunt aci : 3 bise-
rici si 2 scol? : una de bae£? si alta
de fete, ambele sub un acope-
remint. Localul s'a construit de
judef in anul 1885.
Budgetul com. e de 1083 1
lei la veniturl si de 9294 lei la
cheltueli.
Sunt 500 contribuabil?.
Dintre locuitori, 466 sunt plu-
gari, 100 au diferite profesiun?.
Aratura se face cu 293 plu-
guri: 245 cu bo? si 48 cu ca?.
Locuitorii au 370 care si ca-
nine : 289 ca bo! si 81 cu ca?.
Comerciul se face de 21 cir-
ciumari si 1 hangiu.
Numarul vitelor marl e de
20 53 (478 ca? si epe, 5 arma-
sari, 941 bo?, 475 vaci sivi^eT,
43 tauri, 1 5 bivolf, 96 bivoli(e)
si al celor micT de 2901 (10
capre, 374 pore?, 2517 01).
In com. s'au stabilit 41 strain?.
Locuitori ImproprietaritT sunt
326 si neimproprietarip, 262.
Fierea, piidure, jud. Vlasca, pi.
Glavaciocul, pe proprietatea Ble-
jesti-Neam^u, a fra^ilor C. si Gr.
Olanescu; are o suprafafa de
75 hect.
Fierului (Dealul-), deal, in ju-
de^ul R.-Sarat, plaiul Rimnicul,
com. Buda; se desface din Dea-
lul-Schitulu?, si brazdeaza com.
in partea de S.; este acoperit
cu pasun? si paduri.
Fierului (Dealul-), deal, in ju-
de^ul Suceava, com. Brosteni,
linga satul Lungeni.
Fierului (Dealul-), deal, jud.
Suceava, com. Brosteni, linga
Piriul-Opainestilor.
Fierului (Drumul-), rest din-
tr'un vechiU drum, jud. Buzati,
ce incepea din plaiul Slanicul
(nu se stie din ce anume punct).
Urmeaza malul sting al rtu-
lu? Buzau, pe la capatul co-
munelor Scurtesti, Sageata si
ajunge la Gavanesti. Serva ca
limita intre ma? multe mosi?.
Fierului (Piriul-), pitiu, in ju-
de^ul Suceava, com. Brosteni,
afluent al Bistri^e?, intre Piriul-
Opainestilor si Piriul-Caidare?.
Fierului (Piriul-), afluent al
Bistri^e?; din josul satului Li*n,
Hosted by
Google
FIJERE$TI
356
FILESTI
geni, din com. Brosteni, jud.
Suceava.
Fijere§ti, catun, al com. Coh;i,
jud. Buzau ; are 80 locuitori, lo-
cuind in 19 case.
Filaret (Viea-lui-), parte din pa-
durea statuluT, la V. de satul
Pogle^ul, com. Corbeasca, jude-
{ulTecuciu.
Filaretul, stafie de drum defer,
jud. Ilfov, pi. Dimbovi^a, com.
Bucuresti. Este stafie finaia a
liniet Bucuresti (Filaret)-Giurgiu,
pusa in circulate 1a 1 Noembr.
1869 si stafie finaia a liniet Bu-
curesti (Gara-de-Nord)-Bucuresti
(Gara-Filaret). Se afla intre sta-
bile Dealul-Spiref (2.8 kil.) si Jila-
va (8.6 kil.) Inalfimea d'asupra
niveluluT marii de 78 m io. Veni-
tul acestei sta^ii pe anul 1896
a fost de 536787 lei, 89 bam.
Filaretul, viz, in jud. Ilfov, in
partea de S. a orasului Bucu-
resti. Prin mijlocul lor trece ca-
lea ferata Bucuresti - Giurgiu.
(Vezi Bucuresti).
Filaretul, deal, pe care sunt plan-
tate viile locuitorilor din orasul
Alexandria, in partea de S.-E.,
despre com. Poroschia, jude^ul
Teleorman.
Filastache, sat, face parte din
com. rur. Stubeiul-Orasti, plasa
Dimbovi^a, jud. Ilfov. Este si-
tuat la S. de Orasti, pe calea
jude^eana Bucuresti-Olteni^a.
Se intinde pe o suprafa^a de
103 1 hect, cu o populate de
419 locuitori.
D-l Gr. G. Cantacuzino are
796 hect. si locuitorii 235 hect.
Proprietarul cultivS 584 hect.
(47 sterpe, 165 padure). Locui-
torii cultiva tot terenul.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de 1 preot
si 1 ctntare^. Comerciul se face
de 3 circiumart. Pe teritoriul lut
se afla 1 helesteu.
Numarul viteior mart e de
335 si al celor mid de 637.
Fileanca, vale, in jud. Ialomi^a,
pi. Ialomi^a-Balta, pe teritoriul
comunelor : Andrasesti, Cru^i si
Reviga. Are o lungime de 18 kil.
si se intinde de la S. spre N.
pana la satul Reviga, unde se
desparte in doua ramuri. Pe
aceasta vale sunt tret lacurt :
Fundata sau Sarata, cu apa mi-
nerals, Crun^i si Reviga. La
mijlocul acestei vat, pe amin-
doua malurile sale, se afla ase-
zat satul Crun^i si la N. vaei
este satul Reviga.
Filesti, com. rur., in jud. Co-
vurluiu,pl. Siretul, cea mat apro-
piata de Galatf, la 3 kil. in spre
V. Se margineste la E. cu rese-
din^a jud. si com. Tulucesti, la
V., cu Branistea, la N"., cu Fol-
testi, si la S., cu riul Siretul si
Dunarea.
In cuprinsul teritoriului aces-
tei comuni se gasesc apele ur-
matoare : piriui ce trece prin
mijlocul satulut, Filesti, format
din alte patru mat mici, ce curg
din vaile: Dancat, Satul-Costit,
Slobozia si Filesti, si care pi-
riu da in Siret prin balta Ca-
tusa; piriiasul Filoaia sau Fa-
loaia ce se pierde in Catusa ;
Siretul-Statator si balta Ghe-
boasa.
In comuna Filesti sunt sase
catune: Filesti (resedin^a) sau
Calica, Satul-Costit, Barbosi, Mo-
vileni, Sendreni (Serdarul) 91
Zmirdan. Locuitorii sunt fostt
clacast si insurant impropieta-
ri^t. Are o populate de 457 fa-
mi lit, sau 1857 suflete, dm can:
983 barba^t, 874 feme!; 1017
necasatortyt, 772 casatoripf, 6S
vaduvi. Sunt 332 contribuabili.
Stiti carte 273 persoane, nu
stiu 1584.
Suprafa^a teritoriului acestet
comune e de 10384 hect. 66
aril, din cart: 8183 hect. 88
aril arabile, 1907 hect. 62 aril
imas, 50 finea^a, 449 vit, 37
padurt, 206 bal^t, si restui, ve-
trele satelor si pamlnt, mat
mult de 9000 hect., aparfm pro-
pieta^et mart; restui e al satenilor.
Proprietatea mare este repre-
zentata prin urmatoarele mosiT:
Filesti (Calica), Satul-Costit, Mo-
vileni, Barbosi, Sendreni (Ser-
darul), Rusca-Mare si Rusca-
Mtca.
Vit sunt multe; cele mat nu-
meroase se gasesc pe mosit par-
ticulare cu bezman sau dijma ;
produc^ia mijlocie se socoteste
la 7 1 iohectol.vinauual. Cele mat
multe vit sunt pe valea Catusa
si apar^in Gala^enilor.
Numarul viteior e de 4142
capete, din cart: 10 tauri, 562
bot, 595 vact, 362 vi^el, 214
cat, 151 epe, 105 minjt, 33 min-
zatt, no minzate, 6 bivolt, 7
bivoft^e, 1 60 1 ot, 11 capre si
435 porct.
Circiume sunt 40.
Veniturile comune! se urea
la 29912 lei, 65 bant, iar chel-
tuelile la 19992 let, 30 bant.
Biserici sunt 4 : Sf. Treime,
in Filesti, infiin^ata in 1852,
se gaseste sub ingrijirea mos-
tenitorilor D-rulut Aristide Ser-
fiotti ; a doua, Sf. Voevozt, in
satul Costi, dateaza din 1876 —
77 ; a treia, Sf. Voevozt, in Sen-
dreni, din 1872; a pa'ra, Sf.
Gheorghe, in Movileni, a pro-
prieta^et ; cele d'intitu tretaii pa-
mint ; la biserica din Filesti este
cavoul familiet Serfiotti, iar la
Movileni a familiet Petre Con-
stantin. Com. Filesti formeaza
doua parohif : parohia Filesti,
cu catedrala Sf. Treime,^for-
Hosted by
Google
FILESTI (CALICA)
357
FILIA?!
mata din satele Filesti, satul
Costi si Smirdanul, 2 bisericT,
deservite de 1 preot paroh, 1
preot ajutor si 3 cintare(I; pa-
rohia Serdarul, cu catedrala Sf.
VoevozT, din satul omonim, for-
mats din cat. Serdarul si Bar-
bosi-Movileni, 2 bisericl, deser-
vite de 1 preot paroh si 3 cin-
tare^i.
In Filesti (Calica), proprieta-
tea are o gradina frumoasa. In
ziua Sf. TreimT, cu ocazia hra-
mului bisericei, se face o tra-
ditionala serbare religioasa si
populara, la care ia parte multa
lume din Gala^i.
Scoll sunt 3 : una in Filesti,
mixta, cu 25 elevi; a doua in
Sendreni, cu 36 elevi ; a treia
in satul Costi, cu 35 elevi.
Pe teritoriul acestei comune
trece soseaua na^ionala si linia
drumului de fer ; iar la Barbosi
se afla gara cu acelasi nume,
in apropierea careia, pe Siret, e
podul de la Barbosi. Tot pe
aid trece linia fortifica^iilor Ga-
la^i-Namoloasa Focsani. Prin sa-
tul Filesti strabate soseaua ve-
cinala-comunala precum si linia
telegrafo postala, ce merge la
Pechea.
Pe teritoriul comunei Filesti,
linga Barbosi, sunt si urmele
vechei ceta^i romane Gherghina.
File§ti (Calica), sat si resedin^a
comunei cu acelasi nume, in
jud. Covurluiu, pi. Siretul ; are
137 familii, sau 486 suflete; o bi-
serica; o scoala. VezI Filesti,
com.
Filesti, mosie particulars, de 243 1
hect., in jud. Covurluiu, com. cu
acelasi nume, din plasa Sire-
tului.
Filesti, piriM, 111 comuna cu a-
celasi nume, pi. Siretul, jud.
Covurluiu.
Filesti, vale^ in comuna cu acelasi
nume, pi. SiretuluT, jude^ul Co-
vurluiu.
Filiasi, com. rur., in jud. Dolj,
Jiul-d.-s., la 35 kil. de orasul
Craiova.
Situata pe ambele malurl ale
riulul Jiul.
Se invecineste la N. cu com.
Fratosti^a si com. fin(areni,
la S c 1 com. Bralosti^a si Ar-
getoaia, la V. cu com. Bralosti^a.
Limita linieT de N. incepe de
la Conacul-lui-Buza, merge in
linie dreapta pana la gura sa,
de unde da in Viea-luI-Dragomir,
unde se margineste cu teritoriul
comun ei f intareni, apol dupa
ce mat merge pu^in in linie
dreapta, da in riul Jiul. De aci
incepe hotarul de V., cu direc-
^iunea N.-S.; trece prin dealul
MotruluT, valea Racovi^a, pe
care o urmeaza cii indreptarea
spre E. pana la catunul Cotina
ce ^ine de com. Bralostu:a, for-
mind limita de S. de Argetoaia.
De aci se indrepteaza iarasT spre
N. pana in valea Stroeni, merge
de alungul acestei vai pana a-
junge in Jiu, apoT, ocolind in
linie ondulata, catunul Schitul
formeaza linia de S. si E. catre
com. Bralosti^a; de aci merge
iar in linie dreapta spre N.
pana atinge catunul Almajelul
asezat pe ambele malurl ale
riulul Almajelul si formeazS li-
mita de V. catre catunul Racari
din comuna cu acelasi nume.
Teritoriul comunei este acci
dentat de mal multe dealurl si a-
nume: dealul Siova, cu o inatyime
de 600 m., acoperit pe coasta de
S. cu vii, iar pe cea de N. cu
padure; dealul Cioaca sau Ra-
covi^a, acoperit pe toata intinde-
rea sa cu padure, afara de ripele
Stroeni si Balta; Deaiui-Cirnes-
tilor, in catunul Filiasi.
Este udatajnjdirec^iunea N.-
V. — S.-E., de riul Jiul, peste care
se afla, in dreptul cat. Balta,
un vad cu pod plutltor pe scri-
pete, inlesnind comunica{a lo-
cuitorilor din dreapta riuluf,
cu eel din stinga, unde este re-
sedin^a comunei. Jiul primeste
in aceasta com. doua mid piriia-
se, numite Racovi^a si Alma-
jelul carl strabat catunele cu
acelasi nume.
Pe teritoriul acestei com. sunt
urmatoarele batyl : Rachita, la E.
com., in intindere de 1 hect. si
care se scurge pe mosia Racari.
Lacul Izvorul, la S. comunei,
in intindere de 1 /a hect, se
scirgein balta Vladu. Riioasa,
la V. com., cu o suprafa^a de
2 1 /2 hect., se scurge in Jiu. Toate
aceste bal^I sunt pline cu pesti :
stiuca, salau, crap si platica.
In Schitul se gaseste balta
Schitulul, de 1 hect. intindere.
FintinI : Fintina-Mare si Fin-
tina de-la-Capela ; ambele se
scurg in lacul Izvorul.
Com. se compune din cincl
cat. si anume : Almajelul, Balta,
Filiasi (cat. de resedin^a al com.
si al pi.) Racovi^a si Schitul.
Sunt ast-fel asezate : Filiasi, pe
stinga r. Jiul, Racovi^a si Balta
pe dreapta Jiulul; la 5 kil.
spre S. de c&t. de resedin^a se
afla cat. Schitul, pe dreapta
Jiulul, la E. de cat. Balta si
Almajelul si pe valea Almajelul,
in stinga Jiulul.
Despre locuitoril acestei com.
se spune ca erau raspindip in
malte locurl pe la anal 1828, cind
prin execute s'au adunat pe
locul unde se gasesc azta-zl.
In cat. Filiasi, se afla urma-
toarele siliste : Silistea - de - la
Rosu, Silistea-de-la-Piesti, unde
este si biserica, Silistea - de - la
Saftesti, Spinisor, Silistea • de-
la-Manesti, Silistea-de-la-MSnoai-
ca/^Silistea de la Bacesti, care se
afla in Cornesti.
3
Hosted by
Google
FILIA?I
.358
FlLIASl
Coline sunt: Racovifc, Balta,
Stroeni ?i Almajelul.
In cuprinsul acestef com. sunt
4 bisericl : doua in ruina In cat.
Filiasi, serv& azf de cimitir, fiind
in Silistea-Vechle ; au fost cons-
truite la anul 1800 de Gheor
ghe Peia, Neagoe Peia, Ion Peia
?i Hie Blindu.
Biserica din Schitul a fost
fondata la anul 1883 de preotul
$tefan, cu ajutorul locuitorilor.
Biserica din Balta e construita
din zid, din anul 1820, de lo-
cuitorl.
Trel din ele au proprietate
de cite 17 pogoane.
In com., si anume in cat. de
resedin$a\ sunt doua scolf pri-
mare, una de baejl si una de fete.
Ambele funcfioneaza din anul
1836, intrefinute de com. Lo-
calurile, fiicute din zid, sunt con-
struite de catre particulan. Au
o imprejmuire de 0.1250 hect.
Scoala de bae^i are dof in-
va^&tori ; iar cea de fete, o in-
v3fatoare. $coala de bae^ a
fost frecuentata in anul scolar
1892—93 de 131 bae^i din Fi-
liasi ?i 6 din Balta ; cea de
fete a fost frecuentata de 32
fete din Filiasi. In virsta de
scoala sunt 326 bae^T si 201
fete. Stiu carte 658 barba^l si
187 femei.
Totalul popula^iunei este de
3383 suflete, dintre can 1 Ita-
lian, 2 Ungun si 15 Bulgari.
Sunt 920 case si 5 bordee.
Casele sunt construite din zid,
paiantesi prea purine din lemn si
nuele; dintre ele 689 au gra-
ding cu pom* si vre-o 15 au
gr&dinl cu flori.
Suprafa^a teritoriului comu-
nel este de 6048 hect., dintre
care: 2319 pamint arabil, 600
hect. finea{a\ 545 hect. izlaz,
318 hect. lac si teren sterp,
2266 pSdure.
Mobile au o intindere de 23 19
hect. si aduc un venit anual de
63000 lei. Ele se numesc : Fi-
liasi, Almajelul, Balta si Raco-
vi{a. Apar^in d-nei Filisianu,
d-lul Baron de Gliinek si lo-
cuitorilor.
PadurT: o parte din padurea
Cirnesti-Lunca-din-Vale si Za-
voaie, in intindere de 596 hect.,
sunt pe mosia d-nef Smaranda
Filisianu, in cat. Filiasi. Partea
cea-1'alta, din Cirnesti-Lunga-de
la-Jiu si Zavoaiele, situata tot in
Filiasi, apar^in d-lui Baron de
Gliinek, avind o intindere de
753 hect; iar restul de 917
hect. se gasesc in cat. Balta,
tot pe mosia d-luT Baron de
Gliinek. Inainte apar^ineau dece-
datuluT Dimitrie Filisianu. Pa-
durea din cat. Balta este ame-
najata. Padurile Cirnesti sunt
compusedin: cer, gimi{a, ste-
jar ; iar cele din Balta, din : fag,
frasin, ulm, aiun, etc.
Viile apar^in locuitorilor, ocu-
pind o suprafata de 31 hect.
Livezile de pruni si nucT au
o intindere cam de 35 hect.
In comuna. se afla un atelier de
fierarie si unul de ttmplarie. Se
lucreaza caramida. Pe mosia
d-neT Filisianu se afla o moara
de aburi. Pe ambele mosii se
afla stine, undese fabrica brinza.
Locuitoriif desfac productele
cimpulu! la stasia de drum de
fer ce se afla in com. Filiasi ;
due porumb, gnu, orz, fasole,
ceapa si importa objecte manu-
facturarii si bacanii.
Se due asemenea si la tirgul
saptaminal din Craiova.
In comuna se face de 3 on
bilciu si anume : la Sf. Hie (20
Iulie), la Sf. Dumitru (26 Oc-
tombrie) si la 24 Februarie.
Transportul il fac sau pe ca-
lea nationals ce duce la Craiova
sau cu drumul de fer.
In com. si cat. Filiasi se ga-
sesc 15 circiumi si 4 bacanii;
iar in cat. Balta se afla 3 cir-
ciumf. Comercianpf sunt 24, din-
tre carl trei sunt strain!.
Prin comuna trece calea fe-
rata Craiova-Severin, avind chiar
in comuna stasia de drum de
fer Filiasi, la 200 metri departe
de vatra satuluT Filiasi. Calea
na^ionala Craiova-Severin are
prin comuna o lungime de 6
kil. Calea na^ionala, spre Tirgul-
Jiu, are in comuna o lungime
de 5 kil. Mat sunt: calea ju-
de^eana Filiasi-Melinesti, calea
vecinala Filiasi-Fratosti^a. Po-
teca din Filiasi merge la Al-
majelul, serpuind pe valea Cir-
nestilor, trece valea Racari, pana
in cat. Racari. Din Filiasi trece
un drum vechiu pe Dealul-Cir-
nestilor si raspunde in culmea
dealului Bodaesti (pi. Amaradia).
O poteca tae acest deal pana in
cat. Almajelul.
In cat. Filiasi se afla un spi-
tal cu 10 patun, intre^inut din
fondurile jude^ului.
Judecatoria de ocol is! are aicT
resedin^a ; tot aid se afla si o-
ficiul telegrafo-postal, fondat in
1895 si ai carui venit pe 1896 —
97 a fost de lei 6022, bant 80.
Venitul comuneT pe exerci-
^iul 1893—94 era de 10542,86
lei si cheltuelile de 10088,53
lei.
Vite man cornute sunt 450,
cat 140, 01 300 si porci 89.
Filiasi, sat, jud. Dolj, pi. Jiul-de-
Sus, com. Filiasi. Este asezat
aproape pe loc ses. Singurul
accident este Dealul-Clrnestilor.
In sat sunt bal^ile : Rachita, la
E., in intindere de 1 hect., se
scurgepe mosia Racari. Izvorul, la
S. com., in intindere de V2 hect.,
se scurge in Vlad ; Riioasa la
V. com., in intindere de V2 hect.,
se scurge in riul Jiul. In cite
trele lacuri se gaseste stiuca,
salau, crap si platicS. In sat
Hosted by
Google
FILIASI
350
FILIOARA
sunt silistele urmatoare: Silistea-
de-la-Ros j, Silistea-de la-Piesti,
unde este si biserica, Silistea-
de-la-Saftesti, Silistea-Spinisor,
Silistea-de-la-M&nesti,Silistea-de-
la-cotul-Man oaiea, Silistea-de-la-
Bacesti.
Popula^iunea se urea la 2327
suflete: 1165 barbap si 1162
femef. Locuesc in 620 case si
5 bordee, construite din zid,
paiante si purine din nuele. Mai
toate ati gradina cu pomi si
zarzavaturi si 15 au gradina
cu flori. In sat sunt 2 scoli
primare, una de bae^I si alta
de fete. Ambele func^ioneaza
din 1836, fiind intre^inute de
com. $coala de bae^i are 2
inva^atori si cea de fete o lnva^a-
toare. Localurile construite din
zid este in buna stare. In anul
scoiar 1892 — 93 scoala de b&e^I
afost frecuentata de 137 baeti,
131 din Filiasi si 6 din Balta;
scoala de fete a fost frecuen-
tata de 32 eleve, toate din
Filiasi. Cu virsta de scoala sunt
241 bae^i si 125 fete.
Stiu carte 583 barba^i si 184
femei. Sunt 2 biserici in ruina,
in Silistea-Vechle. Au fost fon-
date la anul 1800 de Gheorghe
Peia, Neagoe Peia, loan Peia,
si Hie Blindu.
Aci se afla oficiui telegrafo-
postal; judecatoria de ocol, o
farmacie si un spital intre^inut de
jude^, cu 10 paturi, un medic,
un sub-chirurg si o farmacie.
Satui Filiasi este resedin^a
plaseT Jiul-de-Sus.
Filiasi, stafie de dr.-d-f., jud.
Dolj, pi. Jiul-de-Sus, com. Filiasi
pelinia Craiova-T.-Severin, pusa
in circulate la 5 Ian. 1875. Se
aflS intre stabile R acari (64 kil.)
si Butoesti (131 kil.) Inal^imea
d'asupraniveluluimariide 10370.
Venitul acestei stafii pe 1896
a fostde 100243 * e * ?i 26 ban!.
Filiasi, mope, particular^, jud.
Dolj, pi. Jiul-de-Sus, com. Fili-
asi, satui Filiasi, apar^inind D-neT
Filisianu. Se gaseste pe di-nsa
si padure.
Filioara, com. rur., situate in cen-
trui plasei de Sus-Mijlocul, ju-
de^ul Neam£u. Se margineste la
V. cu comuna Humulesti siGru-
mazesti ; la S. cu comuna Bal-
{itesti si Cracaoani; la V., cu
comuna Vinatori-Neam^ul; laN.,
cu comuna Humulesti si Vina-
tori-Neam^ul.
Teritoriuls&u in partea despre
V. este de natura muntoasa, pre-
zintind lan^uri si piscuri de mun^I
dintre can cele maT insemnate
sunt: MSgura, Ciurgii, Poiana-
f igancei, Dealul-Mare,Ceardacul
Piatra-lui-Aron, V&raticul, mun-
tele Sihlei, etc., iar in partea des-
pre E. se scobor in terase deiu-
roase, constituind, mai cu seama
pe cursul riurilor, sesuri (podise)
intinse. Linia de despar^ire a
mjn^ilor de dealuri se poate
considera aceea ce ar uni orasul
Piatra cu manasilrile Varaticul,
Agapia, Vinatori-Neam^ul (din
com. Vinatori).
In privin^a geologica, vezi Bit-
eel e-Focsei, Sirghif.
Este formata din catunele:
Filioara, Agapia, Varaticul, Ce-
hlaesti - Gropii, Piriul - Tirnovei,
Zembesti, impreuna cu manSs-
tirile Varaticul, Agapia si A-
gapia-Vechie. Are o popula^iune
de 487 familii, sau 3 196 suflete :
1094 barbap, 2 102 femei; 2004
necasatorip, 940 c&satoripf, 240
vaduvi, 12 divor^ap. §tiu carte
727 persoane, nu stiu 2469.
Dintre locuitorii impropriet&-
ri{i in 1864, sunt ast&zi 96 car!
mai stapinesc insi-si locurile lor,
116 cu urmasi a? celor impro-
prietarip; 3 locuri sunt parasite
si stapinite de catre al{tf. Dintre
locuitorii improprietari^l in 1878,
sunt 3 insi carf stapinesc locu-
rile lor; iar 55 can de si insu-
rant si cultivatorl de patnint
insi nu au nicl un fel de pro-
prietate precum nicl putin^a de
a mosteni dupa urma parin^iior
lor legiui^I.
Agricultura se face pe o in-
tindere de 1362 hect.
NumSrul vitelor e de 2 191
capete.
In com. Filioara sunt 12 bi-
serici cu 75 deservenpf, plati^T de
la stat cu 10560 lei si de la
com. cu 1050 lei (in care intra
si indemnizarea pentru manas-
tiri") ; venitul fonciar al pamin-
turiior bisericestl se urea la suma
de 1 roo lei anual.
Multe dintre locuitoare se o-
cup& cu industria {es&toriei ;
asa, numai in Manastirile Aga-
pia si Varaticul sunt 55 de $e-
satoare de satac. Ministerul a nu-
mit si o maestri pentru aceste
ateliere.
Budgetul com. e de 14696
lei la venituri si de 13441 lei
la cheltuell.
Comunica^iunea cu satele ve-
cine se face prin : soseaua ju-
defeana Piatra-Neam^ul, care o
parcurge prin mijloc ; prin un
drum care duce de la manasti-
rea Varaticul in soseaua pre-
cedents, intre kil. 29 — 30 ; prin
un drum care uneste raanasti-
rea Varaticul cu s. Valea-Seaca
din com. B&l^atesti ; printr'un
drum care uneste manastirea Va-
raticul cu manastirea Agapia,
trecindprin s. Filioara; printr'un
drum care uneste Agapia-Ve-
chie, trecind prin s. Agapia,
cu soseaua Piatra-Neam^ul, intre
kil. 33 — 34; printr'un drum care
duce din soseaua Piatra-Neam-
\\x\ (din fa$a drumului precedent,
kil. 33 — 34), prin s. Cehlaesti,
la s. Topoli^a.
Filioara, sat, in com. Filioara,
Hosted by
Google
FIL10ARA SAU FALOAEA
360
FILIPENI
pi. de Sus-Muntele, jud. Neam-
ful, situat la 55 kil. dep&rtare
de ora?ul Piatra.
Are o populate de 185 fam.
In satse afl& : re?edin$a com. ;
iar in apropiere, m&n&stirile de
calugSri^e : Agapia ?i Varaticul,
Filioara sau Faloaea, piriias,
format din alte patru ma! micT,
in valea unde e satul File?ti,
pi. Siretul, jud. Covurluiu,
Filioara sau Faloaea, vale, pe
care e a?ezat satul File^ti $i pe
unde curge un piriia?, jud. Co-
vurluiu. Aceasta vale se une?te
cu valea File^tt, spre S. de sa-
tul cu acela^i nume; prin ele
curg piriia$ele ce se varsa in
balta C£tu$a.
Filiorul, piriias, ce izvore^te din-
tre ramurile mun^ilor M&gura
$i S&h&stria, com. Filioara, pi.
de Sus-Mijlocul, jud. Neam^ul ;
curge spre E., traversind dru-
mul care une?te s. Filioara cu
Agapia, v£rsindu-se in piriul
Agapia, pu^in mai spre E. de
satul Agapia.
Filiorul, jud. Neam{uL Vezi Fi-
lioara, sat.
Filip, deal, in raionul com. Re-
tevoe^ti, pi. Nuc?oara, jud. Mus-
eel.
Filip, deal, in jud. Vilcea, pi. 01-
te^ul-d.-s., com. Matee^ti, care,
impreunei cu dealurile Comoara
?i Seaca, formeazS. un $ir pa-
ralel cu dealurile; Carantina,
M&gura ?i Corn&felul, intinzin-
du-se de la N. spre S.
Filip, braf (prival), in jud. Ialo-
mi$a,pl. Ialomi^a-Balta, pe terito-
riul comunei Giurgeni.
Filip, bra} (prival), in jud. Ialo-
mi{a, pl.Ialomi^a-Balta, peterito-
riul com. Chioara; trece prin p&-
durea numita Filip, f&cind lega-
to r3. intre Borcea ?i lacul Mo-
cilna.
Filip, trup al padurel Filip ?i
Gura-Bobulw, in jud. Ialomi^a,
pi. Ialomi^a-Balta, com. Chioara,
in intindere de 60 hect. Esen^e :
salcie $i plop.
Filip, vale, jud. Vilcea, pi. Cerna-
d.-s., com. Modoia.
Filip (Stinca-lui-), stinca mare,
in mun^ii Calului, jud. Neam^u,
pi. Piatra-Muntele, com. Calul-
Iapa. In aceastS localitate se
afl& cariere de piatra* pentru
construc^ii.
Filip ?i Qura-Bobului, pddut 'e,
pe mo?ia Blagodeasca, in jud.
Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balte, com.
Chioara. Are 1 10 hect., din can
20 hect. raspindite in mici pil-
curT, cu esen^e: salcie $i plop.
Filipache, prival, jud. Braila.
care une^te lacul Moise, din
com. Stancu^a, cu canalui Pa$ca.
Filipa§ , deal, spre S.-V. de satul
Coasta-M&gureJ, com. Baiceni,
pi. Bahluiul, jud. Ia?i.
Filipea. Vezi Lunca, sat, jud.
Badiu.
Filipea, pftdure, jud. Bacau, pi.
Tazlaul-d.-j, de pe teritoriul
com. Tirgul-Valea-Rea.
Filipea, piriias, jud. Bacau, pi.
Tazlaul-d.-j., com. Tirgui-Valea-
Rea, care curge prin valea cu
acela^I nume $i se varsa d'a
stinga Tazl&ulul-Mare.
Filipea, vale, jud. Bac&u, pi.
Tazl&ul-d.-j., com. Tirgul-Valea-
Rea, de pe mo$ia Statului Bi-
sericani.
Filipeasca, numire, ce amaipur-
tat mo$ia Zore?ti, din com.
Valea - Teanculul, jud. Buz&ti,
o sfoara de padure ca de 50
hect, precum $i c. Cliserul $i
mosia Simileasca din com. Si-
mileasca.
Filipeasca, pftdnre particular^,
supusa regimului silvic inc& din
anul 1883, pemo§ia Filipeasca,
com. Drajna-d.-j.,pl. Teleajenul,
jud. Prahova.
Filipeni, com. rur. jud. Bacau,
pi. Bistri^a-d.-s., situata in valea
piriului Dunava^ul $i a afluen-
tului sau Sala$ul-Ro$u.
Se compune din 3 catune :
Lunca, re$edin{a; Filipeni-Slo-
bozia, cu sec^ia Filipeni, Pirli-
turile, Valea-Botului ; Frunte$ti
?i Moara-Conachi.
Aceasta comuna, pana la anul
1874, a facut parte dinjude^ui
Tecuciu, $i era compusa din ca-
tunele : Dobriana, azi Sili$tea,
Filipeni, Fruntesti $i §tubeiana.
Se margine^te la E. cu com.
Once^ti (jud. Tecuciu), de care
se desparte prin zarea dealului
Tarni^a ?i cu com. 0^ele$ti, de
care se desparte prin dealul
Dobriana; la N. cu com. Ma-
re?ti: la V., cu com. Lecca, de
care se desparte prin dealurile :
Runcul, Popei, Ungureni ?i
Poeni, $i cu com. Godine^ti
(jud. Tecuciu) ; la S.„ cu comu-
nele Godine^ti ?i Once^ti (jud.
Tecuciu).
Are o ?coala, infiin^atala 1865,
in satul Lunca, intre^inutS de
stat, intr'un local bun de birne,
construit de particular! $i cu o
imprejmuire de 22 prj. pamint.
Scoala a fost frecuentata m
1 89 1 de 38 elevi, dintre car!
4 fete.
Hosted by
Google
FILIPENI
361
FILIPESTI
Sunt 2 bisericT: una in satul
Lunca si alta in satul Frun-
testi, deservite de 2 preo^I si
2 cintare^T; circiumi sunt 6.
Are o populate de 572 fa-
mily, sau 2288 suflete, dintre
care 2226 Rominl, 49 Izraelipf,
7 Armeni, 1 German si un Un-
gur; 900 agriculton, 30 mese-
riasi', 13 comercian^I, 45 pro-
fesiuni libere, 60 muncitori si
30 servitor!. Stiu carte 136, din-
tre can 6 feme!; nu stiu 2152,
dintre carl 11 26 femei. Contri-
buabilT, dupa recensamintul pen-
tru periodul 1 891— 1896, sunt
443-
Teritoriul comunei are o in-
tindere de 4500 hect.
Proprietan marl sunt : George
Sterian, cu o mosie de 750
hect., dintre care 646.84 hec-
tare pamint productiv, care 11
dau un venit anual de 12038
lei; Eufrosina Rosetti, cu copiiT
sai, Virginia Lambrino, Vasile
Rosetti si Sofia Boteanu, ati o
mosie de 1716 hect., cu un ve-
nit de 20000 lei.
Sunt 790 hect. padure din-
tre care 550 hect. marunta (tu-
faris).
Viile au o intindere de 36.78
hect., care, in 1890, au dat 28.88
hectol. vin negru si 1088.32
hectol. vin alb.
Dupa controalele diviziei fi-
loxerice (1891), viea lucratoare
ocupa 87 V4 hect.
Vite sunt (1890): 113 cai, 1259
vite cornute, 318 porcT, 88
capre si 1885 01.
StupT de albine sunt 123.
Budgetul comunei, pe exer-
tional 1 89 1 — 92, aveala venituri
8298 lei, 33 banl, iar la cheltu-
ell 4541 lei.
Comuna este strabatuta de
calea vecinala Obirsia-M^rasti-
Lunca.
Distance : la Bacau, capitala
districtuluT, 36 kil.; la comuna
Secuieni, resedin^a plasel, 15
kil.; la com. Marasti, 6 kil.; la
O^elesti, 5 kil.; si la com. Lecca,
10 kil.
Filipeni, sdtisor, jud. Bacau, pi.
Siretul-d.-s., com. Filipeni, care
intra in compunerea satuiu! Fi-
lipeni-Slobozia.
Filipeni-Slobozia, sat, jude^ul
Bacau, pi. Siretul-d.-s. al com.
Filipeni, asezat intre piriul S&-
lasul-Rosu si piriul Dunava^ul,
la o departare de 3600 m. de
cat. Lunca. Se crede ca m ve-
chime era asezat pe coasta dea-
lului dintre dreapta piriului Du-
nava^ul, unde asta-zi se afla o
o siliste. Are o populate de
99 fam. sau 435 loc. Este o cir-
ciuma. Vite sunt: 18 cai, 174
vite cornute, 16 porcl si 26
capre.
Filipescu (Magurelele - Fili-
pescu), sat, face parte din co-
muna rurala Magurelele, plasa
Sabarul, jud. Ilfov. Este situat
pe malul sting al riulul Sabarul.
Spre E. trece calea na^ionala
Bucuresti-Giurgiu. In partea de
S. locul e mlastinos.
Se intinde pe o suprafa^a de
420 hect., cu o populate de 352
locuitori.
D-na Ana D. Laptev are 260
hect. si locuitorii 160 hect. Pro-
prietarul cultiva 218 hect. (6
sterpe, 18 izlaz, 18 p&dure). Lo-
cuitorii cultiva 138 hect. (9 ster-
pe, 13 izlaz). Comerciul se face
de 4 circiumari.
Numarul vitelor marl e de
241 si al celor mid de 3106.
Filipesti, plasa, in jud. Prahova.
Se margineste la S.-E. cu pla-
sile Tirgsorul si Varbil&ul, de
care se desparte printr'o linie
oblica spre dreapta, incepind
de la com. Margineni si trecind
pe la E. de comunele : Darma-
nesti, Aricesti si Baicoiul.
La N. se margineste cu plaiul
Prahova, de care se desparte
printr'o linie dreapta dusa din
plaiul V&rbilaul (E.), panS in
jud. Dimbovrfa (V.) si care trece
pe la N. de comunele: Ederile
si M&gureni.
La S.-V., se margineste cu
jud. Dimbovifa, de care se des-
parte printr'o linie oblica, de la
dreapta spre stinga si care trece
pe la V. de comunele : M&rgi-
neni, Ghirdoveni, Moreni si mer-
ge pana la V. de com. Ederile.
Din punctul de vedere ad-
ministrativ, pi. Filipesti se com-
pune din 16 comune rurale, a-
fara de Filipesti-de-Tirg, care e
comuna urbana, adic&: Aricesti,
Baicoiul, Caiinesti, Darm^nesti,
Di^esti, Ederile, Filipesti-de-Pa-
dure, Floresti, Ghirdoveni, Hai-
manalele, Magureni, Margineni-
d.-j., Margineni-d.-s., Moreni, Ne-
delea si fintea.
Resedin^a subprefecturel e in
com. Filipesti-de-Tirg.
Cea mal populata comuna din
pi. Filipesti e Baicoiul, apoi vin
Magureni si Darmanesti. Cele
mai pu^in populate sunt : Caii-
nesti, Floresti, Margineni-d.-s.
si Haimanalele.
Partea de S. a acestel plasi
este seasa si productiva in tot
felul de cereale. Produc^iunea
este abondenta, grafie apelor
ce o uda.
Partea de N. e deluroasa,
prielnica vi{el si livezilor de
prunl; iar partea de V. e aco-
perita cu paduri seculare.
Intinsa cimpie dintre riul Pra-
hova, 'pntea si Baicoiul, numita
Branciocul, este productiva in
grine si porumb.
In partea de N., locuitorii
plasel se ocupa cu fabricarea
rachiului, viticultura, transportul
lemnelor din paduri si al pa«
59623. Marele Dicfionar Geografic- Vol. 111.
46
Hosted by
Google
FILIPE?TI
362
FILIPESTI
cure!, iar acei din partea de
S. se ocupcl cu agricultura, iar
mul$T se maf indeletnicesc cu
fabricarea varuluT negru, facerea
vaselor de lemn si altor arti-
cole din lina si par de cal.
In plasa Filipesti se cultiva
523.50 hect:. vie.
Riuri principale sunt: Crico-
vul-Dulce, Prahovi^a si Prahova.
Din punctul de vedere ai cul-
tului, pi. Filipesti s'a impact
in 16 parohil, avind si 11 filiale:
1. Parohia Magureni, cu bi-
serica parohiala Sf. Treime, com-
pusa din catunele : Paroasa si
Cocorasti Capli, avind ca bise-
rica filiaia Sf. Dumitru.
2 . Par oh ia Filipesti-de - Pa -
dure, cu biserica parohiala Sf.
Trei-ErarhT, compusa din cat.
Silistea-DealuluT, avind ca filiaia
biserica Nasterea • Maicei - Dom -
nului.
3. Parohia Edera, cu bise-
rica parohiala Sf. Voevozi.
4. Parohia Moreni, cu bise-
rica parohiala Schimbarea-la-Fa-
{&, compusa din catunele : Tisa,
Stavropoleos, fuicani, Pleasa,
avind ca filiaia biserica Ador-
mirea.
5. Parohia Ghirdoveni, cu bi-
serica parohiala Sf. Voevozi.
6. Parohia Haimanalele, cu
biserica parohiala Sf. Voevozi,
compusa din cat. Manastirea-
M&rgineni, avind ca filiaia bi-
serica Sf. Dumitru.
7. Parohia Difesti, cu bise-
rica parohiala Sf. Voevozi, com-
pusa din cat. Seaca (Filipesti-
de-Tirg).
8. Parohia Mdrgineni-d.-j.,
cu biserica parohiala Adormirea,
compusa din cat. Margineni-d.-s.,
avind ca filiaia biserica Sf. A-
postoll.
9. Parohia Nedelea, cu bise-
rica parohiala Sf. Voevozi.
10. Parohia D&rtnXnesti, cu
biserica parohiala Sf. Nicolae,
compusa din cat. Iezeni si Bra-
tasanca-Ungureni, avind ca fi-
liaia biserica Sf. Gheorghe.
11. Parohia Calinesti, cu bi-
serica parohiala Adormirea, com-
pusa din catunele : Catina si
Navoesti (Magureni), cu bise-
rica filiaia Sf. Nicolae.
12. Parohia Aricesti-d.-j., cu
biserica parohiala Sf. Hie, com-
pusa din cat. Aricesti-d.-s., cu
biserica parohiala Sf. Nicolae.
13. Parohia Floresti, cu bi-
serica parohiala Sf. Treime, com-
pusa din cat. Capul-Rosu.
14. Parohia Baicoiul, cu bi-
serica parohiala Sf. Imparati.
15. Parohia Cotoiul (com.
Baicoiul), cu biserica parohiala
Sf. Anton, compusa dm cat.
Tufeni, avind ca filiaia biserica
Sf. Anton.
16. Parohia Tintea, cu bise-
rica parohiala Duminica-Trei-
Sfin^ilor, compusa din catunele :
Dimbul si Liliesti, avind ca fi-
liale bisericile Sf. Voevozi si
Sf. Nicolae.
Filipe§ti,(Ba§a-Groparia),tt?^.
rur. y jud. Braila, pi. Ianca, ase-
zata pe ses. Se margineste la
E. cu Perisorul, la N., cu De-
dulesti si riul Buzaul si la S.,
cu Surdila-Gaiseanca si cat Bra-
tesul. Suprafa^a com. e de 2000
hect. Are o populate de 262
familii sau 10 12 suflete, din can
217 stiu carte si 835 nu stiu.
Sunt 194 contribuabilT.
Venitul com. e de 7689 lei, iar
cheltuelile de 6733 lei. Sunt 107
improprietarn;! din 1864 si 23
neimproprietari^i. In Filipesti
sunt 5 debite si 10 circiumi.
Vite marl cornute sunt 1239
(boi 622, vaci 424, tauri 34, vi^ei
149); cat sunt 489; magart, 2 ; 01,
712; porcl, 389 si capre, 3. Suha-
tul e de 500 hect. Com. are 1
moara de aburi ce macina 3500
hectol. anual; 1 brutarie.
DrumurT: la Dedulesti, spre
N., prin cat. Bagdat (1 1 kil.) ; la
Surdila-Greci, spre S., traver-
siud calea ferata Braila-Bucu-
resti (6 kil.), la Batogul, spre
S.-E. pe la cantonul 113, (15
kil.) ; la Braila (5 1 kil.) Com. are
9 strade aliniate. Pe aci trecea
drumulvechiu alposteiBraila-Bu-
curesti. Acum trece calea ferata
Braila-Bucurestt pe ointinderede
4 kil. In coprinsulcom. eo padure
de salcie de 2V2 kil. p. a d-lui Fi-
lipescu.
Se face tirg in fie-care Dumi-
nica.
Com. s'a infiin^at la 1835 si
se numia Basa, dupa numele u-
nui turc, Basa sau Isbasa, ce a
avut tide aci. Era situata linga
Movila-Mor^ilor, spre S.
La 1840, a fost stramutata
unde se afla azT si s'a numit
Filipesti, dupa numele proprie-
tarului, C. Filipescu. S'a mai
numit Groparia dupa multele
gropi in can se pastrau bucate.
Filipesti, sat, in jud. Bacau, pi.
Trotusul, com. Onesti, situat in
valea Oituzului si la poalele dea-
lului Cuciurul, la o departare
de 4 kil. de satul Onesti. Din
acest cat., in 189T, au urmat
la scoala 15 bae^i, din 188 co-
pii in virsta de scoala.
Are o biserica, de caramida,
zidita la 1855, deservita de un
preot si 2 cintare^i, si care a
fost restaurata de sateni la 1870.
Are o populate de 99 familii,
sau 300 suflete. Este o circiu-
ma, Vite sunt: I4cai, 182 vite
mar! cornute si 45 porcT.
Are mori de apa si o fabrica
de oiarie,
Filipesti, sat, pe hotarul de N.
al com. Filipesti, jud. Braila,
linga viroaga Buzeelul-Sec, pe
muchea acestei viroage sUa 5 1
kil. spre V. de orasul Braila.
Hosted by
Google
FIL1PE?TI
363
filipe?ti-de-t1rg
Locuitorii cunosc acest sat sub
numele de Basa saii Groparia.
S'a infiin^at la 1835, cind purta
numele de Basa, sinumalde la
1864 s ' a namit Filipesti, dupa
numele proprietaruluT. Are o
biserica zidita la 1848 si linga
care sunt casele proprietatel,
cu o frumoasa gradina ca de
3 hect., bine intretinuta, a-
vind si un han mare. Are o
scoala de bae^T,infiin^atala i860
intre^inuta de stat, cu 50 de e-
levi si o scoala de fete, infiin-
{ata la 1877, cu 28 eleve. Su-
prafa^a satuluT e de 47 hect., cu
196 case; 10 circiume; o rota-
rie ; 1 boiangerie; 6 fierarii ; 1
moara cu aburT. Populatia sa-
tului e de 260 familii, sau 1074
suflete, din carl: 525 b&rba^T,
549 femei ; 403 casatori^i, si
670 necasatoritl. Stiu carte 217
persoane; 857 nu stiu.
Vite sunt: 1230 vite man
cornute, 490 cal, 2 asinT, 880
01, 6 capre, 390 rimatorT.
Sunt si 32 stupT ca albine.
Aci se afla ingropat Const.
N. Filipescu, nascut la 1807,
mort la 1854, fost madular la
Obsteasca Adunare. Pe piatra
mormintuluT se afla sapate niste
versuri de Gh. Creteanu.
Filipesti, sat, face parte din com.
rur. Darasti, pi. Sabarul, jud.
Ilfov.
Se intinde pe o suprafa^a de
341 hect., cu o pop. de 418 loc.
Fra^ii Laptev ati 113 hect.
si locuitorii 228 hect. Proprie-
tarii cultiva 90 hect. (5 izlaz,
18 padure). Locuitorii cultiva
180 hect. (46 izlaz, 2 vie). Are:
o biserica, cu hramul St. Nico-
lae, deservita de 1 preot si 1
cintare{ 5 l povarna.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumarl si 2 hangil.
Numarui vitelor marl e de 177
si al celor micl de 399.
Filipesti, sat, in j ad. Roman, pi.
Siretul-d.-j., com. Galbeni, pe
soseaua national;! Bacati-Roman.
Are 40 familii, sail 90 suflete,
din can 39 contribuabill. $tiu
carte 16 persoane. Locuesc in
10 case.
Sunt 60 vite man cornute.
Filipesti, nuinire, ce a mai pur-
tat ciit. Cindesti-d.-j., din com.
Cindesti, jud. Buzau, dupa nu-
mele ITatmanulu! Mihai^a Fili-
pescu (Buzatal), fost proprietor
aci.
Filipesti, fost sat, numitsi Capul-
Dealului, in localitatea cu ace-
lasl name, din com.Uidesti, jud.
Suceava.
Filipesti, mosie razaseasca, \\\ jud.
Bac&u, pi. Trotusul, com. Onesti.
Actele de proprieta^T, pastrate
de batrinl, sunt o dovada ca
aceste pamintan li s'au dat de
insu-si Stefan-cel-Mare.
Filipesti, mosie, pendinte de com.
cu acelasl nume, jud. Braila, cu
o suprafa^a de 2700 hect. si cu
venit de 45000 let.
Filipe§ti-de-Tirg\ com. urb., in
jud. Prahova, pi. Filipesti. Se
zice ca s'a infiin^at camde 300
ani, de familia Filipescu.
Comuna este situata pe un
iaz ce da in riul Prahova, la 20
kil. departe de eapitala jude^a-
lul. Aci e:^un birou telegrafo-
postal fondat in 1869 si al c3.-
rul venit pe 1896 — 97 a fost
de 3515 lei, 95 ban! ; resedin-
^a pi. Filipesti. Tot aci se afla
o prea frumoasa gradina cu
helesteu, cu casele proprietaru-
lui mosiei.
Se compune din 2 cat. : eel
de resedin^a si Seaca, avind o
popula^iune de 341 familii, sau
1422 suflete (686 barba^i 736
feme!), si 7 familii de Jiganl
1 de Evreu, 3 Bulgarl si 3 Un-
gun fierarl.
Sunt 244 contribuabill si 314
case de locait.
In com. e o biserica, fondata
la anul 1 802, de familia Filipe-
scu si reparata in anul 1890;
are un preot.
Afara de agricultural 20 lo-
cuitori se mai oeupa cu dul-
gheria, zidaria, rotaria, cizmaria
si fieraria, Produsul muncel il
desfac in comuna, latirgulsap-
taminal de Duminica.
Pe iazul ce vine din riul Pra-
hova, sunt, in raionul comuneT,
2 morl de macinat.
Locuitorii, in numar de 236,
s'au improprietarit la 1864, pe
mosiile Filipescu si Slatineanu,
cind li s'au dat 558 hect. El
au : 93 cal, 689 vaci, 12 bivolT,
30 capre, 587 01 si 796 porcl,
afara de vitele trebuincioase la
munca cimpulul.
§coala dateaza in com. de la
1856. Localul e proprietatea
comuneT. S'a frequentat in 1891
de 54 b&e^r si 28 fete. Cu in-
tre^inerea personalulul, statul
cheltueste anual 2484 lei. $tiu
carte in toata comuna 200 bar-
batl si 74 femei.
ToatS comuna, cu vatra sa-
tuluT, izlaz, livezl, locurl arabile,
etc., se intinde pe o suprafa^a
de 1822 hect.
Pamintul e prielnic culture!.
f uica se fabrica in termen
mediu pana la 5000 dec. anual.
Stapl cu albine sunt 90.
Comerciul se exercitain com.
de 10 circiumarf.
Veniturile com. se urea la
17806 lei anual si cheltuelile
la 13685 lei.
Trel sosele principale il inles-
neste comunica^iacu Margineni-
d.-j., Nedelea, Caiinesti si Di-
testi.
E cuprinsa intre riurile Pr^
Hosted by
Google
FIL1PE$TI-DE-PADURE
3()4
FILIPOIUL
hova si Prahovi^a ; iar prin cen-
tru trece un iaz cu maluri ri-
dicate.
Se margineste cu comunele :
Bratasanca, Margineni, Di^esti,
CalinestJ si Nedelea.
Filipe§ti-&e-Padure, com. rur.,
pi. Filipesti, jud. Prahova. Mai
inainte s'a numit Filipesti-Un-
gureni. Acte vechi privitoare
la Infiin^area com. lipsesc. Se
crede ca dateaza cam de vr'o
370 anl.
Este situata sub dealui Cia-
cirul si pe linga Valea-Rea si
Vilceaua-Rosioara, la 25 kil.
departare de capital a jud. si la
7 kil. de resedinta plasei.
Se compune din 2 catune:
Siltstea - Dealului 51 Calinesti,
afara de Filipesti-de-Padure si
Ungureni, avind o populate de
323 familil, sau 1329 suflete
(748 b., 581 f.). Calinesti, desi
e una cu satul Filipesti, ^ine de
com. Calinesti.
In popula^iunea acestei com.
intra si 8 familii de Tigani si o
familie Germana, la minele de
lignit, care s'a stabilit acolo de
mat mul^f am, ocupindu-se cu
transportul carbunilordepamint.
Sunt 290 contribuabili si 400
case de locuit.
In com. sunt doua. biserici :
una m Filipesti-de-Padure, ztdita
la anul 1688 de familia Canta-
cuzinilor, reparatain anul 1893;
a doua in catunul Sili?tea-
Dealulul, zidita la anul 1833 de
preo^ii State si Mitrea, doi mo-
nahi, carl au stat acolo. Sunt
deservite de 2 preo^T, 2 cinta-
reflf si 2 paracliseri. Serviciul
divin se celebreaza in biserica
din catun numai la anumite zile
si in sarbatorile imparatestl.
A fost schit de maid, dar
in urma uneihotariri consistori-
ale s'a desfiin^at. Calugari^ele
aQ trecut toate la M-rea Zam-
fira, plaiul Teleajenul, si la M-rea
Susana. ^
MestesugarTsunt: 5 fierari, 3
rotarl, 7 timplari, 5 zidan, 7
cizmarT, 20 dogari, 1 strungar,
4 cojocan si 3 croiton.
Locuitorii desfac produsui
muncellor laPloesti.Else ocupa
cu agricultura, viticultura, fabri-
carea rachiuluT, cu transportul
lemnelor si a lignitului la gara.
Vite sunt: 74 cai si epe, 274 bol,
152 vacT, 1 199 01, 1734 porci.
Comer^ul se exercita in co-
muna de 10 ctrciuman.
Sunt 60 locuitori mosneni;
iar restul s'au improprietarit la
1864, pe mosiile D-lor Anton
Arion si Alex. Zisu.
Scoala exista in com. de 40
ani. Localul e proprietatea com.
In anuPscolar 1892 — 93 s'a fre-
cuentat de 36 baett si 4 fete,
din numarul de 238 copiT (136
b., 102 f.), cu virsta de scoala.
Cu intre^inerea person., statul
cheltueste anual 1080 lei. Stiu
carte 150 barba^i si 60 femei.
Tuica se fabrica anual ca la
4000 d. 1. si vin ca la 3000 d. 1.
In raionul acestei com., spre
N. de sat, pe valea Palanca si
pe valeaHelesteul, suntdoua mine
de carbuni de pamint, can func-
tioneaza de la 1884. Tot pe
valea HelesteuluJ si Cervenia, pe
mosia proprietarulu! si chiar pe
mosia satenilor, la Valea-Greci-
lor, Valea-lui-Dop si Baltac, se
presupune a fi pacura.
Stupt de albine sunt vr'o 200.
Comuna are o suprafa^a de
aproape 1165 hect. pamint.
Parte din teritoriul com. e
prielnic culture! ; iar parte, mat
ales eel din partea de V., e ar-
gilos, humos si pietros.
Budgetul comunei se ridica la
21885.17 lei, si cheltuelile la
10201.71.
Sta in legatura prin sosele
cu comunele: Calinesti, Di^esti
si Moreni, Ghirdoveni si Fili-
pesti-de-Tirg.
In partea de N.-E. a com., se
afla movilele: Radoaia, Mavru-
leasasi Chioscul-luMoil. La N.,
se intind dealurile cu vii ?i
pometuri, ce poarta numele de:
Cintul,Beldia, Sichire^i, al Tuliei,
Calugarul, Bucheazgoaia. Tot
in partea de N. sunt piscurile:
Mariana, La-Stina, Carabusi si
Piscul-BulzuluT. La poalele a-
cestor piscuri suntpadurile pro-
prietarilor. Pentru izlaz servesc
poenele : Anghelestilor, Cu-Ma-
laiu si Tomseneanu.
E strabatuta de vaile: Ro-
sioara, Palanga, Valea-Rea, Gre-
cilor, Valea-lui-Dop, Valea-lui-
Baltac si riul Provi^a (Prahovi^a).
Girle periodice sunt Valea-Ma-
roaica si a Greciior.
Pe aceste vai, se zice, in tim-
purile vechi, fugeau locuitorii de
groaza paginilor.
In raionul acestei com. se
vad ruineie palatelor familie!
Cantacuzinestilor.
Se margineste cu comunele :
Filipesti-de-Tirg, Di^esti si Ca-
linesti.
Filipe§ti-de-Padure, deal, com.
Filipesti, pi. Filipesti, jud. Pra-
hova, pe care se cultiva 168V2
hect. vie.
Filipe^ti-Ungureni, numire ce
se mai da comunei Filipesti-de-
Padure, pi. Filipesti, jud. Pra-
hova.
Filipoiul, movila, jud. Braila, si
tuata pe malul drept al priva-
lului Baba-Sanda, in fa^a cana-
lului Porcul.
Filipoiul, ostrov, jud. Braila, co-
prins intre Corotisca si Dunare,
la N. de ostrovul Corotisca.
Filipoiul, prival, jude^ul Braila,
Hosted by
Google
FILITIS
365
FILIUL
uneste iezerul Serbanul cu Du-
narea-Vechie. Aproape de con-
fluen^a sa cu Dunarea, se afl&
o cherhanea in dreptul c&reia, in
razboiul dia 1 87 7, Rusil au scufun-
datvaporulturcesc Lufti Djelil».
Filitis (Radule^ti-Filitis), sat,
face parte din com. rur. Radu-
lesti-Resimnicea, pi. Mosti^tea,
jude^ul Ilfov. Este situat spre
N. de Bucuresti, pe la extremi-
tatea jude^ului despre jud. Pra-
hova, pe malul drept al riului
Prahova. Aci este resedin^a pri-
maries
Se intinde pe o suprafa^a de
810 hect., cu o populatie de
455 locuitorii.
Fratii Filitis au 750 hect. si
locuitorii 60 hect. Proprietarii
cultiva 600 hect. (50 sterpe, 100
padure). Locuitorii rezerva tere-
nul pentru izlaz.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de 2 preoti
si 2 cintSre^I; o scoala mixta,
frecuentata de I4elevi si eleve,
cu intre^inerea careia statul si
comuna cheltuesc anual 1849
lei.
Comerciul se face de 1 han-
giu. S'au stabilit in sat 2 strain!.
Nutnarul vitelor mart e de
558 si al celor mid de 1043.
Filitis, numire data uneT p&rfl
din mosia Stilpul, jud. Buzau,
ca sa se distinga de Stilpul-
Monteorul. (Vezi Stilpul, mosie).
Filitis, sfoarci de mosie, in jud.
Buzau, com. Lipia, ca de 1 5 hect.
Filiul (Budi§teanu), com. rur.,
jud. Braila, pi. Balta, asezata pe
malul sting al Calma^uiulul si
ca la 260 m. departare de acest
riu. Se invecineste la E. cu Vizi-
rul ; la V., cu Berlesti-Ionesti ; la
N., cu Perisorul si la S., cu Slu-
jitori-Albotesti. Forma sa este a
unui poligon neregulat. Supra-
fa^a comunei e de 7192 hect.
Are o populate de 265 fa-
milil, sau 1108 suflete, din carl
114 stiu carte, si 964 nu stiu.
Sunt 173 contribuabili.
Venitul comunei e de 4022
lei si cheltuelile de 4004 lei.
Improprietarh:! sunt 96 locui-
torl. Sunt 3 debite si 6 circiumT.
Vite mart cornute: 1873 (boi
1006, vacl 856, taurl 98, vh:ei
11), cai 580, 01 3002, rimatorl
367 si 2 capre. Suhatul e de
13 15 hectare.
Comuna are: o biserica zidita
la 1845 de Ioni^S, Clucerul-Bu-
disteanu, reparata la 1873 de
proprietarul, N. Protopopescu
si de locuitorl, deservita de 1
preot, 1 cint&re{ si 1 paracliser ;
o scoala de bae^I, infiin^ata la
1858, frecuentata de 142 elevl
si una de fete, inflintata la 1881,
frecuentata de 20 fete; ambele
scoll instalate intr'un frumos
local. In partea S.-S.-E. a com.
e un pod peste Calma^uiu.
DrumurT: la Slujitori - Albo-
testi, spre S., peste apa Calma-
tuiul ; la Insura^ei, spre S.-E.,
peste podul Calma^uiului; la
Vizirul, spre E., prin cat. Lis-
coteanca; la gara Ianca, spre
N., prin tirlele Filiul, Perisorul
si apoi la Ianca; la Ionesti, ca-
tunul din spre V. Are 2 strade.
Comuna s'a infiin^at la 1845 de
Ioni^a Budisteanu, fostul pro-
prietar, dupa care se nume^te
Budisteanca, pe linga numirea
oficiala ; iar Filiul se numeste
dupa numele Fileanca, fosta pro-
pietara a unei parpf de mosil.
Filiul, sat, jud. Br&ila, la S. par-
cel de V. a comunei Filiul, pe
lunca stinga a C£lma$uiului, a-
proape de acest pirhl, la 49 kil.
spre S. de orasul Braila, infi-
in^at la 1845 de fostul propri-
etar Ioni^a Budisteanu si numit
Filiul, dupa numele proprieta-
resei Filianca. Loc. cunosc acest
sat sub numele de Budistean-
ca. Satul este strabatut In par-
tea de N. de o valcea peste
care se afla un pod, aceasta
valcea da in Calma^uiul, la 1 1 /2
kil. spre S. de sat. In sat sunt
109 case, 2 mor! de vint, si o pra-
vaiie. Vatra satului e de 49 hect.
Are o scoala de baetf, infl-
intata la 1858, intrefinuta de
stat, frecuentata de 42 elevl si
scoala de fete, infiin^ata, la
1 88 1 intre^inuta de comuna si
frecuentata de 25 eleve. Am-
bele scoll au un bun local pro-
pria de zid. Este o biserica, zi-
dita de proprietor la 1845, de
servita de 1 preot, 1 cintare^
si 1 paracliser. Popula^ia este
de 170 familil, saii 539 suflete,
din carl 283 barba^T, 256 femei.
§tiii carte 1 1 6 loc.
Vite sunt : 290 cai, 730 vite
man cornute, 500 01 si 200 ri-
matorl.
Filiul, catun, pendinte de com.
cu acelasl nume, pi. Balta, jud.
Braila, situat la N.-V. de com.
la 5 kil. Popula^ia e de 31 fa-
milil, sau 151 suflete. $tiu carte
29 persoane.
Vite marl cornute sunt: 649
(boi 310, vacl 320, taurl 9, bivoll
2, vi^el 5), magari 3, cai 147,
01 1874, rimatorl 94, capre 2.
Are 1 moara cu aburl si 2
mori de vint.
Filiul, mosie y pendinte de com.
cu acelasl nume, pi. Balta, jud.
Braila, are o suprafa^a de 3000
hect. si aduce un venit de
40500 lei.
Filiul, ntovild, ]ud. Braila, situata
la 7 kil. spre N.-V. de satul
Filiul ; serv& de hotar intre mo-
sia Filiul si Col^ica, pendinte de
com. Bordeiul- Verde.
Hosted by
Google
F1LOSOFUL
366
FINTESTILOR (VALKA-)
Filosoful, deal,]\id. Vasluiu, in-
cepind pu#n despre E. de la
satul Caaesti, si mergind spre S.-
E. prin com. $cheia, de unde
trece in com, Draguseni.
Fime§ti, vale, com. Spineni, pi.
Vedea-d.-j., jud. Olt.
Fincai, valcea^ com.Romani, pla-
iul Horezul, jud. Vilcea.
Fine! (Valea-), vale, in jud. Bu-
zau, com. Grabicina; serva ca
izlaz de vite.
Finta, com. rur., pi. Ialomi^a, jud.
Dimbovi^a, situata pe cimpie, pe
maiul sting al Ialomi^eT, la 28
kil. spre S.-E. de Tirgoviste.
Aceasta com. se compune din
patru catune : Finta, Bechinesti,
Finta- Vechle si Ibrianul, cu o
populafiune de 1209 ioc.
Are o biserica si o scoala ;
se invecineste : la E., cu com.
Traian ; la V., cu com. Dobra;
de care se desparte tot prin riul
Ialomi^a; la N., cu com. Ghe-
boaia si la S., cu Bilciuresti, de
care se desparte tot prin Ialo-
mh;a. In raionul acestei com.
este o movila. Aci a fost ba-
talia intre Mateiu Basarab, dom-
nitorul Muntenief, si Vasile Lupu,
domnul Moldovel, la anul 1653,
cind Mateiu birui pe Vasile, la-
sindu-T pe cimpul de lupta peste
3000 solda^I a caror oase zac
sub movila dela Finta.
Fin^easca, mo$ie, in jud. Ialo-
mi^a, pi. Borcea, com Lupsani.
Are o suprafa^a de 6000 hect.
Pe aceasta mosie este un cat.
(tirla), numit Mosul.
Fin^easca (Pietricica), codru,
cam de 6 hect., in catunul La-
posul, com. Pietricica, jude^ul
Buzau, posedat de mosnenit Fin-
testi.
Fin^easca,//m^% jud. Buzau, in-
cepe de la Sipot, com. Juguren'v
curge in cascade peste dealul
Cohi, uda in lung com. Fin^esti
si da in piriia$ul Tohaneanca,
la cat. Gura-Vadului, din com.
Tohani.
Fin^e^ti, com. rur., in jud. Bu-
zau, pi. Tohani, situata pe am-
beie malun ale pirtului Fin^easca,
la distant de 46 kil. 120 m.
de orasul Buzau si la 12 kil. de
orasul Mizil. La N., printr'o
limba ingusta de pamint, se in-
tinde pana la Piatfa-Cislaului si
Fantina-Ho^ilor ; la V., se lasa
din muntele Fantina-Ho^ilor, prin
hot. mosiet RaiT, trece pe linga
com. Pietricica si com. Glodul si
ajungeinpadureaArchimandrita,
o iapelaFantina-MaruluT, pehot.
mosiet Jugureni, atinge com.
Persunari si ajunge in hotarul
Dumitresti, in drumul Buzaului;
la S., din hotarul Djmitresti,
merge pe drumul Buzaului, pana
in apa Naianca, de unde, la E.,
urea pe Naianca in sus, apoT pe
hotarul mosiei Gliza, trece peste
colinele Doamna si Zanoaga,
peste riul Niscov si se suie foarte
mult pana in Piatra-CislauluT,
ceea ce face ca teritoriul acestei
comune, de si ingusta, sa aiba
o lungime de peste 20 kil. in-
trind neregulatin teritorul com.
Tisaul si Laposul. Suprafata sa
este de 3441 hect., din care
384 arab., 1772 padure, 114
flnea^a, 128 izlaz, 709 viT si 334
sterp. Tot teritoriul e propri-
etatea ceteior de mosneni :
Rail, Bunii,Badulestii, Calinescu,
Glogoveanu si Saru. Terenul
comunei e accidentat de nu-
meroase coline, acoperite de
vii si padure. E avuta in sub-
stance minerale, precum: fier,
sare si mai cu seama gips fi-
bros, in mari placi transversale.
InviaMustagiuluiare o puternica
sursa de apa minerala, con^i'md
mai cu seama sulf. Are 2 stine.
Comer^ul consta in desfacerea
de produc^iunl agricolesi a lem-
nelor. Cai decomunica^ie are: so-
seaua Tohani-Fin^esti, prin Jugu-
reni; drumul naturalTohaneanca-
Fin^esti si drumul Buzaului.
Vite sunt: 254 boi, in vaci,
59 vi^eT, 3 bivoli^e, 28 cai, 34
lepe, 12 minji, 906 01,41 capre,
3 asini si 2 1 1 porci. Stupi sunt 60.
Comuna e formata din cat.
Fintesti si catunasul Tufele-
Fin^e?ti. Pop alalia eT este de
1240 locuiton, din can: bar-
ba^i insurant 241, neinsura^i 35,
vadivi 16, baep 322, femeT
maritate 241, vaduve 61, fete
324. Ei traesc in 284 case.
Strain! sunt : 2 Greci si 6 Aus-
tro-Ungan. Meseria?i sunt: 3
iemnarT, 1 fierar, 2 zidan si 1
brutar.
Sunt 274 contribuabilT, din care
8 comercian^t romini. Stabili-
mente : 7.
Budgetul comunei e de 2653
lei.
Comuna are o scoala in cat.
Fintesti, frecuentata de56elevi
si 6 eleve. Carte stiu 122 per-
soane. Are o biserica, deservita
de 2 preop, 1 cintare^ si 1
paracliser. Hramul e la 6 De-
cembre.
Fin^e^ti (Glogoveanca), ctitun
de resedinta al com. Fintesti,
jud. Buzau. Are 1140 locuiton
si 262 case.
Fin^e^ti-Tufele, catuna$, al com.
Fintesti, jud. Buzau. Are 100
locuiton si 23 case.
Fin^e§tilor (Valea-), vale, in
com. Fintesti, jud. Buzau, prin
mijlocul careia curge apa Fin-
testi. Casele sunt asezate pe am-
bele sale malun; iar de jur im-
-prejur are dealun inalte, aco-
Hosted by
Google
FIRESTRA
367
FISCALIA
perite cu viT, livezT, finea^a si
padun.
Firestra, petic de padure, de 10
hect., in lunca dintre Cilnistea
si Argesul, pe proprietatea Gra-
distea a d-lui Em. Gradisteanu,
pi. Cilnistea, jud. Vlasca.
Fire^ti, cdiun, jud. Vilcea, pi. O-
colul, com. Titireciul.
Firijba, sat, face parte din com.
rur. Popesti, pi. Cerna-d.-s., jud.
Vilcea. Are o populate de 145
locuitori, (70 barbap si 75 fe-
me!). Este situat intre dealul
Frincesti (la E.) si dealul numit
Deluselul, d'alungul girlei Fi-
rijba. E la distan^a de 2 V2 kil.
de cat. Meeni, unde e scoala.
Copii in virsta de scoala : 1 5
(7 baeti si 8 fete).
Firijba, trup de padure, al sta-
tulul, in intindere 375 hect., for-
mind padurea Daesti, situata m
com. Popesti, piasa Cerna-d.-s.,
jud. Vilcea, impreuna cu trupu-
rile : Valea-Marcului si CaluluT,
Baeasa-Schitul si Bratasanca.
Firijba, girld, ramura din riul
Bistrita, ce treceprin cat. Firijba,
printre dealuriie Frincesti si De-
luselul si se varsa in riul Lun-
cavatul, linga com. Sirineasa,
pi. Oltul d.-s., jud. Vilcea.
Firilor (Valea-), vale, izvoreste
din poalele Virfulul - Frumos,
com. Sotrile, plaiul Prahova, jud.
Prahova ; uda partea de V. a
cat. Seciurile si se varsa in riul
Doftana.
Firi§beiul, loc izolat, com. Frin-
cesti, pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
Firi§ti, padure, in jud. Mehedin^i,
pi. Blahni^a; ^ine de com. rur.
Scapaul.
Firizul, sat, in jud. Mehedinfi,
plaiul Cerna, com. rur. Ilova^ul ;
are 69 case, cu 350 locuitori.
Firtele-Mili{oe§tilor, jud. Iasi.
(VezT Firtele-Zbirnei).
Firtele-Zbirnei, poeni, in padu-
rea Poeni, com. Poeni, pi. Co-
drul, jud. Iasi, pe carl se ga-
sesc urme de livezl cu poml
roditon; se zice ca in aceste
locun au fost asezate cite-va fa-
milii de locuitori, pe carl, de la
1835, proprietarul le-au stra-
mutat in satul de asta-zt numit
Poeni.
Fiscalia, com. rur., pi. Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea. E compusa din 3
mahalale: Fiscalia, f&caliile si
Rascae^i. Se zice c& numele co-
munei vine de la Fiscalie, nume
ce se da in vechime morilor, si
aceasta pentru-ca aci se gaseau
mul^ime de mori pe apa Ol-
tului.
Este situata pe valea rlulul
Oltul, la 24 kil. departe de ca-
pitala jude^ulul si la 23 kil. de
resedin^a plasei.
Are: o populate de 186 fa-
milii, sau 696 suflete, (in care
intra si 15 familil de ^iganl);
186 contribuabili ; 156 case si
4 bordee.
Sunt 2 biserici : una f&cuta
de unul Diaconul, reparata la
1847 si azi ruinata. A doua s'a
reparat la 1862 si 1882 de Ni-
colae Stavrescu si G. Petculescu.
Mestesugan sunt: 1 timplar,
2 fferari si 1 cizmar.
Vite sunt : 20 cat, 240 boi,
191 vaci, 240 ol si 200 porcl.
Pe riul Oltul, in raionul co-
munei, e o moara\
Cea mal mare parte din lo-
cuitori sunt mosnenl; pu^inl, de-
limita^I pe mosiile mosnenilor
cu cite 3 — 4pogoane; iar atyii
au numal locul de casa.
$coala exista in comuni de
la 1847. Se frecuenta de 30
coptf, (27 baefl si 3 fete), din
numarul de 86 (54 baetf si
32 fete) in virsta de scoala.
$tiu carte 150 barba^I si 12 fe-
me!. Cu intrefinerea scoalei sta-
tul cheltueste anual 1080 lei.
Pe 750 hect. se cultiva po-
rumb si pe 5 hect. griu. Fine-
tele se intind pe 25 hect. si
izlazul pe 400 hect.
Sunt 45 stup! cu albine.
Venitul comunei se urea la
1 1 22 lei si cheltuelile la 1047
lef.
In partea de E. este soseaua
nafionala, numita a Oltului, care
inlesneste comunica^ia intre co-
munele Orleasca (la S.) si Io-
nesti (la N.) si dou£ sosele co-
munale.
E brazdata de Dealul-Oltulul
(spre V.) si Fiscalia sau Dealul-
Viilor. Intre riul Oltul si so-
seaua na^ionala este balta R&s-
caiatul si alte cite-va balpf pe
malul Oltului.
Calea ferat& Piatra-Rimnicul-
Vilcea str&bate partea de E. a
comunei.
Se m&rgineste cu jud. Oltul (la
E.), de care se desparte pfin riul
Oltul, cu Dealul-Oltulul (la V.),
Ionesti-Minculul (la N.) si Or-
lesti (la S.). Riul Oltul face in
dreptul comunei un mare ostrov,
acoperit pe alocurea cu richita.
Fiscalia, cdtun. Vezi Plaviceni,
jud. Olt.
Fiscalia, tnahala, jud. Vilcea,
com. Fiscalia, situata intre Dea-
lui-cu-Vii si Lunca-OltuluT. In
partea de E. trece calea feratS
Piatra-Rimnicul.
Fi^cSlia, deal, in raionul com.
Fiscalia, pi. Oltul-d.-s., jud. Vil-
cea, pe care se cultiva 68 hec-
tare vie.
Hosted by
Google
FISCALIA
fInejele sau fInaturi
Fi§cSlia (Dealul-Viilor), deal,
care traverseaza de la S. spre
N. com. Fiscalia, pi. Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea.
Fi§icani, loc de culturd, pe mo-
sia si com. Bo^esti, pi. Crasna,
jud. Falciu.
Fi§ici, cdtun, al com. Boziorul,
jud. Buzau ; are 140 locuitori
si 38 case.
Fi{iche§ti, sat, in jud. Tutova,
pi. Pereschivul, com. Coroesti,
spre S. de satul Corcesti-d.-j.,
pe piriul Pereschivul, la con-
fluen^a acestuia cu Pereschivul;
are 187 locuitori si 45 case.
Fi{ione§ti, com. rur., in jud. Put-
na, pi. Zabrau^ul, asezata in
valea Zabrau^ului, care de aci
merge de se infunda in schitul
Mosinoaeie, asezat pe teritoriul
acestei comune.
Distan^a comunei de rese-
din^a sub-prefecturei e de 5 kil.,
iar de capitala jude^ului e de
35 kil.
Com. Fi^ionesti se compune
din catunele : Fi^ionesti (unde e
si primaria) si Holbanesti.
Popula^iunea comunei, dupa
eel din urma recensamint, e de
352 familif, sau 1272 suflete,
din carl : 642 barbap si 630 fe-
me*; 639 neinsura^i (322 bar-
ba$i si 317 feme!), 562 insurant,
67 vaduvi, 4 divor^apf ; 1 264
RominI si 8 de diferite natio-
nality! ; 1264 ortodoxl, S mo-
zaici si 3 armeni ; 260 agricul-
tori, 5 meseriasi, 10 comercian^T,
12 avind profesiuni libere, 97
muncitori si 12 servitori.
$tiu carte 82 barbap si 7 fe-
rn ei.
Case de locuit sunt 306.
Sunt 2 bisericl : una paro-
hiala, cu hramul Sf. Nicolae si
a doua, filiala, cu hramul Pogo-
rirea Sf. Duh. Cam la 20 kil.
se afla schitul Mosinoaeie.
Este o scoala mixta, frecuen-
tata de 47 copii, din numarul
de 150 in virsta de scoala.
Scoala este subventionary de
comuna. cu 374 lei anual.
Sunt 221 contribuabili.
Budgetul comunei pe 1893 —
1894 avea la venituri 8017.26
lei si la cheltueli 7991.65 lei.
Vite sunt 1 165, din can: 342
boT, 1 1 1 vac!, 99 cal, 400 01,
67 capre si 146 porci.
Sunt 33 stupi cu albine.
Industria si comerciul se prac-
tice de 2 circiumari, 1 bacan,
6 fierari, 12 rotari, 1 varar. Sunt
6pive; 17 fabrican^i de rachiu
si 5 comercianp felurip.
Numarul cultivatorilor din co-
muna: 92.
Caltura viei in anul 1893 a
produs vin in valoare de 5 8280 1.
Pe matca Zabrau^ului sunt
pietre calcaroase, din care lo-
cuitorii fabrica var.
In com. sunt doua ripe nu-
mite : Valea-Lunga si Glodis-
teanca.
Fi^ione^ti, cdtun, in jud. Putna,
com. Fi^ionesti din pi. Zabra-
u^ului. Este asezat in Valea-
Zabrau^ului, care de aci merge
de se infunda in schitul Mo-
sinoaeie.
Are 2 biserici, una parohiala,
cu hramul Sf. Nicolae si a doua,
filiala, cu hramul Pogorirea Sf.
Duh; o scoala mixta, frecuentata
de 38 copii (34 baeti, 4 fete),
din numarul de 145 cu virsta
de scoala.
Fi^ione§ti,/wtf//z>, in jud. Putna,
com. Fi^ionesti, din pi. Zabra-
u^uluT, formata din 2 biserici,
ambele in catunul Fi^ionesti,
cea parohiala, cu hramul Sf.
Nicolae, iar cea filiala, cu hra-
mul Pogorirea Sf. Duh.
Fi{iughe§ti, mosie a Statului,
in jud. Putna, a carei arenda
anuala pe periodul 1880 — 85 a
fost de 1256 lei.
Filfiia, deal, seintinde in partea
vestica a satulul Tansa, pi.
Funduri, jud. Vasluiu; pe podi-
sul acestui deal, e situata cea
mai mare parte a satului Tansa;
la poalele dealuluise prelungeste
Sesul-Dagi^ei, care, la^indu-se
spre S.-E., ia numirea de Lunca-
Dagitei.
Finacari, piritas, format pe teri-
toriul comunei Paltinul, pi. Vran-
cea, jud. Putna si care se varsa in
Zabala.
Finari, sat, face parte din com.
rur. Crivina, pi. Crivina, jud.
Prahova.
Finatul, piritas, jud. Bacau, pi.
Tazlaul-d.-j., care desparte teri-
toriile comunelor Bosoteni si
Beresti si se scurge in piriul
Strimba.
Finatul, piriias, jud. Bacau., pi.
Siretul-d.-j., care curge pe teri-
toriul com. Botesti si se scurge
in piriul Racataul.
Finatul, vale, jud. Bacau, pi.
Tazlaul-d.-j., depe teritoriul com.
Bosoteni.
Finari, deal, jud. Vilcea, com.
Cacova, pi. Ocolul.
Finatul, virfde munte, jud. Bacau,
pi. Trotusul, com. Tirgul-Tro-
tusul din sira Slanicului, situat
linga muntele Ciresoaia.
Finejele sau Finaturi, virf de
munte, jud. Bacau, pi. Trotusul,
com. Tirgul-Trotus, situat linga
muntele Magura si in sira Sla-
nicului.
Hosted by
Google
FtNEJUL-MEZlNCA
369
fIntIna-banuluI
Finejul-Mezinca, virfde munte,
jud. Bacau, pi. Trotus, com.
Tirgul-Trotus, situat linga mun-
tele Fine^ele si in culmea Slani-
culuL
Finii^ului (Podul-), pcidure, in
jud. Buzau, com. Col^i ; face par-
te din padurea statului Aluni-
sul, avind singura 108 hect.
Vezi Alunisul-Mlajet.
Fintina, piriii, numit si Piriul-
Fintinel, in com. rur. Izvorul-
Birzei, pi. Ocolul-d.-s., jud. Me-
hedinti.
Fintina, piriii, afluent al piriu-
lui Sabasa, jud. Suceava.
Fintina, vale, numita si Valea-
Fintinei, in com. rur. Bresni^a,
pi. Ocolul-d.-s., jud. Mehedin^i.
(VezT com. rur. Bresni^a).
Fintina, vale, jud. Prahova, pla-
iul Teleajenul, com. Tirlesti.
Fintina, vale, jud. Prahova, pla-
iul Teleajenul, com. Gura-Vi-
tioarei.
Fintina, vftlcea, jud. Prahova,
pi, Podgoria, com. Apostolache.
Fintina -Banului, com. rur., jud.
Dolj, pi. Cimpul, la 73 kil. de
Craiova si la 21 kil. de Cala-
fat, resedin^a placet.
Situata pe un loc ses, la N.
DunareT, in fa^a scheleT Cosova
din Bulgaria si Stanotirnul.
Se invecineste la E. cu co-
munele Hunia si Mo^a^ei; la V.,
cu com. Cetatea ; la N., cu com.
Dobridor si Risipi^i ; la S., cu
Dunarea. Pe teritoriul acestei
comune, Dunarea are o indrep-
tare V.-E., facind un cot spre
S., dupa ce lese din hotarul a-
cestel comune, pentra a trece
pe acel al comunei Maglavitul.
Se gasesc pe teritoriul comu-
nei cite-va mo vile intre carl: Ca-
rantina, Magura-luI-Guliman si
Magura-cu-Cercul.
Pe teritoriul comunai se afla
cite-va balpf, formate din izvoa-
rele mat multor fintinl, carl toate
se varsa in balta numita Fintina-
Banului, iar aceasta la rindul
sau se scurge in Dunare.
Pana la anul 1875, coprindea
si com. Cetatea. Se compune
din doua catune : Fintina-Banu-
lui, care este catunul de rese-
din^a si cat. Moreni, care era
alta-data catun de resedin^a.
Cele doua catune sunt la 1 kil.
departare unul de altul.
In fie- care catun se afla cite
o biserica, fondata de locuiton;
bisericile sunt facute din zid.
Sunt deservite fie-care de cite
un preot si un cintaret. Dupa
legea din 1864, fie-care biserica
are o proprietate de 17 pogoane
pamint arabil.
In ambele catune se afla cite
o scoala mixta. Cea din cat.
Fintina-BanuluT, func^ioneaza din
1865; localul, de zid, este facut
cu cheltuiala comunei. In anul
scolar 1892 — 93 aceasta scoala
a fost frecuentata de 90 bae£I.
Scoala din Moreni func^ioneaza
din 1885. In anul scolar 1892 —
93 a fost frecuentata de 25
bae^T. Ambele scoli au o pro-
prietate de 17 pogoane arabile.
Fie-care din ele este condusa de
cite un inva^ator. In virsta de
scoala sunt 185 bae^i si 149
fete. Stiu carte 160 locuiton in
catunul de resedin^a si 50 in
Moreni, din carl 195 barba^f si
15 femei.
Popula^ia com. este de 1488
suflete.
Suprafa^a comunei este de
5940 pogoane, din car! 103 po-
goane, 231 stj. p., ocupa vatra
satulm; 5703 pog. sint pamint
arabil, in carl se coprind si viile
de S°°P°g-; ^r 140 pog. sunt
pamint baltos.
Mosia din comuna se numeste
Fintina-Banulul. Din aceasta mo-
sie, o parte este data in loturl
satenilor. Restul de 600 pogoane
a fost arendat de la 1884 —
1894 cu 5562.50 lei. Viile a-
parfin locuitorilor, proprietate
dupa legea rurala din 1864; de
asemeneaapar^in acestei comune
si 2 ostroave formate de Du-
nare, acoperite cu salcii.
In comuna se afla o stina, la
care se aduna turmele intregului
sat. Mori de apa sunt 16.
In comuna sunt 6 circiumi,
din can 2 in Moreni. Comer-
cianp sunt 1 1.
Productele le desfac loc. la tir-
gul de cereale din Cetatea, unde
due grine, legume, pul, oua si
importa bacanie, brasovenie si
cizmarie. Afara de Cetatea se
mal due la tirgul saptaminal
din Calafat.
O cale comunala vecinala,
lunga de 3 kil. duce la Hunia
si una de 9 kil. duce la Mo£a£ei.
Venitul, pe 1893 — 94, a fost
de 3632.79 lei si cheltuelile, de
3533.87 lei.
Sunt 180 vite man cornute,
86 01, 14 cat si 17 porci.
Fintina-Banului, sat, jud. Dolj,
pi. Cimpul, com. Fintina-Banu-
lui. Are o populate de 1036
suflete, din carl 546 barbapf si
490 feme!; loeuese in 155 case
si 70 bordee. Este o scoala
mixta, ce func^ioneazadin 1865,
fiind intre^inuta de stat si co-
muna. Localul construit de co-
muna, este de zid si in buna
stare, §coala are 8V2 hect. pro-
prietate si e condusa de un in-
va^ator. In anul scolar 1892 —
93, a fost frecuentata de 90
bae^i. In virsta de scoala sunt
279 copif, 145 baepf si 134 fete.
$tiu carte 160 barb, si 15 fern.
69623. March J>icfionar Qeogrttflc VoU III.
47
Hosted by
Google
fIntIna-banului
370
vlsi iNA-DIN-SILISTE
In sat este o biseric& de zid
fondatS de enoriasf ; e deservita
de un preot si un cint^re^ ; are
17 pogoane arabile ca proprie-
tate. Circiumi sunt 4.
Inainte de construirea liniei
ferate, cind calatoria se facea
cu diligen^a, la Fintina-BanuluJ
era prima sta{ie a diligence! Ca-
lafat-T.-Severin, avind o capi-
tanie de posta cu 16 ca!.
In timpul r&zboiului Romino.
Ruso-Turc, se afla postat aci, in
lunile Iunie-Iulie 1877, regimen-
tul al 8-lea de Dorobanpf.
Fintina-Banului, baltd, jude^ul
Dolj, pi. Cimpul, com. Fintina-
Banului.
Fintina-Banului, mosie a sta-
tului, jud. Dolj, plasa Cimpul,
com. Fintina-Banului, arendata
de la 1884 — 94, cu 5562.50 lei.
Are o suprafa^a de 316 hect.
Fintina-Banului, mosie parti-
culars, jud. Dolj, pi. Cimpul,
com. Fintina-Banului ; apar^ine
satenilor, carora li s'a dat in
loturl.
Fintina-Balane^ti, foe, in padu-
rea mosiei Hiliseul-Curt, com. cu
aceeasi numire, pi. Cosula, jud.
Dorohoiu. Aci se afla o fintina
cu izvor mare de unde incepe
a se forma rlul Jijia.
Fintina -Bl&narului, sat, in jud.
Tutova, pi. Simila, com. Bogda-
na, pe piriui Bogdana si aproape
de sorgintea sa, in marginea
de N. a jud. Are 280 locuiton
si 72 case. Inainte se numea
Vistilesti.
Fintina-Blanarului, mosie, in
jud. Tutova, pi. Simila, com.
Bogdana, proprietatea statului,
arendata* in ultimui period cu
700 lei anual.
Fintina-Bodei, pddure, jud. Ba-
cau, pi. Bistri{a-d.-j., de pe te-
ritoriul com. Racaciuni.
Fintina-Boului, foe ses, jud. Dolj,
pi. Bailesti, com. Galicea-Mare,
pe care se intinde com. Galicea-
Mare.
Fintina-Buna, foe izolat, in par-
tea de V. a com. Pahnesti, pi.
Podoleni, jud. Falciu, de unde
ia nastere piriui Arsura.
Fintina-Caprei, numire vechie, a
eat. Toropalesti, com. Buda,
jud. R.-Sarat.
Fintina-Catir, foe izolat, jud.
Vilcea, situat afara din raionul
com. urb. Rimnicul- Vilcea. Afost
pendinte de Episcopia Rimnicu-
lui. Este in intindere de 1 hect.
3581 m. p. Se invecineste cu
soseaua Ocna-Rimnic, cu pro-
prietatea D-lui capitan Avra-
mescu si cu mo$ia statului Su-
ha$ul. S'a vindut de vecT.
Fintina-Cerbului, mahala, in
jud. Mehedin^i, pi. Ocolul-de-
Sus ; $ine de com. rur. Husni-
cioara.
Fintina-Ciobanului, deal, in
partea de V. a com. Feresti,
pi. Mijlocul, jud. Vasluiu ; face
limita cu com. Telejna.
Fintina-cu-Metanele, fostd ma-
hala, in jud. Mehedin^i, pi. Oco-
colu-d.-s., com. rur. Bresni^a.
Actualmente este aci numal o
fintinS in p&durea Bresni^ef, cu-
noscuta sub numele de Fintina-
Metanelor.
Fintina-de-Leac, izvor, isi ia
nastere din raionul com. Gor-
netul-Cuib, pi. Podgoria, jud.
Prahova si se varsa in valea Beni,
tot in raionul com. Gornetul-
Cuib, si amindoua in valea Nu-
ce^eanca.
Fintina-de-Leac, fintina, in cat.
Macelarul, com. Cimpina, plaiul
Prahova, jud. Prahova, de unde
in ziua de «Izvorul Tamaduirei»
poporul, in credin^a luT, se duce
de iea apa, pentru a spala pc
ceT ce sufar de ochT.
Fintina-de-Leac, izvor de apa
miner alii, in com. Calug&ri, pi.
Vedea-d.-j., jud. Olt ; izvore?te
din Dealul-VedeT.
Fintina-de-Leac, izvor, cu apa
ce are miros de pucioasa, com.
Podeni-Vechl, pi. Podgoria, jud.
Prahova, pe care locuitorii o
intrebuin^eaza la «Izvorui Ta-
maduirei» ca leac in contra a
diferite boale.
Fintina-de-Leac, fintinti, in pa-
durea numita Ghirdoveanca, pi.
Filipesti, jud. Prahova, din care
se iea apa de locuiton, contra
frigurilor.
Fintina-de-Leac, izvor de apa
miner alii, intr'o pozitiune fru-
moasa, inconjurata de padurl,
vii si livezi de prum, com. Gor-
netul-Cuib, pi. Podgoria, jud. Pra-
hova. Apa sa confine fier si
pucioasa. Aceasta localitate este
pe proprietatea mosnenilor Gor-
neni si Cuibeni. Apa se intre-
buin^eaza de bolnavi fie pentru
baut, fie pentru baL
Fmtlna.-I)imei, prelungirea dea-
lului Bulboasa, spre satui
Chircesti, din .corn. MiclestiT,
pi. Crasna, jud. Vasluiu ; se
numeste ast-fei, fiind-ca pe coa-
sta lul spre E. se afla o fintina
a unuia numit Dima.
Fintina-din-Sili§te, foe, unde se
zice ca s'au asezat, in 1692, in-
Hosted by
Google
fIntIna-doamnf;!
371
fIntIna-mare
temeetoril com. Galicea-Mare,
jud. Dolj, pi. Bailesti.
Fintlna-Doamnei, pise de deal,
pe inosia Tataraseni, jud. Do-
rohoiii, pi. Prutul-d.-j., com. Mi-
leanca.
Fintina-Domneasca, com. rur. si
sat, in jud. Mehedinti, pi. Ocolul-
d.-j M la distan^a de 20 kil. de ora-
sul T.-Severin, iar de Malova-
tul, resedinta pi., de 29 kil.
Formeaza comuna cu satele Dra-
gotesti si Mijarca.
Are 1300 locuitorl, din can
200 contribuabili si 252 case.
Locuitorii poseda : 38 plu-
guri. 92 care cu boi, 5 caru^e
cu cat. Sunt 88 stupT.
Are 3 biserici, deservite de
2 preo^T si 5 cintareti.
Budgetul com. este de 2322
lei la venitun si de 1053 lei
la cheltueli".
Vite sunt: 600 vite marl cor-
nute, 17 calf, 500 01 si 460 ri-
maton.
Aceasta com. alta data se
numea Frasiniorul. Numele ce-1
poarta asta-zi de Fintina-Dom-
neasca 11 vine de la o fintina
ce se vede si asta-zl in aceasta
com., care este facuta de Ma-
teias-Craiul ce if zicea si Basa-
rab, care a avut casa si a stat
in aceasta comuna.
Com. Fintina-Domneasca are
sosele comunale can o leaga
cu soseaua nationals, si soseaua
jude^eana a DumbraveT.
Flntlna-Domneasca,/z////##, cu
apa foarte limpede si rece, si-
tuata in com. Ocnele-Mari, pi.
Ocolul, jud. Vilcea, intr'o po-
zi^ie frumoasa. Ii se maT zice si
Fintina-lul-Radu-Negru .
Fintina-Domneasca, fintina' ve-
chle a manastirei Arnota, ju-
v ^de^ul Vilcea, pe care se afla
o piatra cu urmatoarea inscrip-
tiune :
«f Aceasta fintina fiind facuta debu-
nul (?i luminatul) Domn stramo^ul Dotn-
niei mele.. 1 . Mat. Basarab Vv., ce
au fost oblSduitor Jaret rommesti si cita
va seama incoace de am, stind stricata
si inchisS, dintru bun gindul inimeiDom-
niet mele Io Constantin Basarab Voe-
vod, am voit de o am facut de iznoava
din temelie ca sa fie de mult ajutor la-
cuitorilor in sfinta manastire si domnieT
mele poman£ in veci, fiind cgumen kir
Varlaani Eromonah, leat 7207 (i699)».
Fintlna-Dulce, virf de munte,
in jud. Bacau, pi. Trotusul, de
pe teritoriul com. Manastirea-
Casinul. j
Flntlna-Gerului, mosie particu- j
lara, in 2 trupuri, din carl unul I
de 1086 hect. 8 aril si altul de \
6j2 hect. 10 arif, in com. Min-
jina, pi. Siretul, jude^ul Covur- ;
luiu. I
Fintlna-Haneala^/iW (izvor), j
jud. Neam^u, situata intre poiana i
Stanila, de unde incepe suisul I
eel adevarat, pe muntele Ceah- ;
laul si cimpeni^a numita Mitia-
toarea, in drumul ce ducespre
virful muntelul Ceahlaul pe la I
stincile Gardurile. |
I
Flntina-Ho^ilor, izvor, jud. II- j
fov, in coasta uneT micT valcele
intre Cioplani si Tincabesti si
linga padurea Cioplani, a sta-
tuluT.
Flntlna-lui-Bortica, obirsia pi-
riului Bortica, in com. Cris-
testi, jud. Suceava.
Fintlna-lui-Briciii, obirsia pi-
riu/u? Ciuri, in com. $oldanesti, j
jud. Suceava. Poate ca tot a-
ceasta este si $ipotul-Cuculul,
despre care pomeneste actul
de hotarnicie al fostulul sat Pa-
dureni.
Fintina -lui-Burau. Vezl piriul
Sirica, jud. Suceava.
Flntina-lui-Dobromir, fintina
parasita, aproape de altarul
bisericel Maica- Domnulul, din
com. Ocnele-Mari, pi. Ocolul,
jud. Vilcea, facuta de Dobro-
mir Cre^ulescu, la anul 1590.
D. Gr. G. Tocilescu, directo-
rul Muzealui National, acum ci^i-
va ani, a ridicat piatra care co-
prindea tnscrip^ia aceste! fln-
tinl si a depus-o la Muzeu, spre
conservare.
Fintina-lui-Fum, deal, in com.
rur. Jidosti^a, pi. Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedinti.
Fintlna-lui-Ovaz, loealitale, in
com. Tatarusi, jud. Suceava,
unde se zice ca alta data a
fost sat.
Fintlna-Lunga, pddure, pe mosia
Probotesti, com. Tirnauca, pi.
Her^a, jud. Dorohoiti.
Flntlna-Mare, com. rur., situata
in centrul plasei Moldova-d.-s.,
jud. Suceava, spre S.-V. si la
7 kil. de Falticeni. Se margi-
neste la E. cu comuna $olda-
nesti, la V. cu com. Bata, la
S. cu com. Bogdanesti si la N.
cu com. Baia. Are forma unul
poligon neregulat. E compusa
din satele : Fintina-Mare, Cotul-
Bael, Dumbravi^a si Praxia, cu
resedin^a in satul de la care
sT-a luat numele.
Are o populate de 409 fa-
milil, sau 1 5 70 suflete (800 bar-
bap si 770 femel), din carl 6
Izraelip si 2 Bulgarl. Sunt 420
contribuabili. Case de locuit :
379.
Are 3 bisericT, deservite de
3 preotl si 6 cintareti ; o scoala
mixta.
Budgetul pomMnel pe anu!
Hosted by
Google
fIntIna-mare
372
FtNTtNA-MITROPOLlTULUI
1 892 —93 are la veniturl 4304.6 1
lei ?i la cheltueft 4302.40 leT;
iar al drumurilor 965.50 leTve-
nituri si 958.75 lei cheltuelT.
Vite sunt: 4 buhai, 398 boT,
317 vacT, 317 vifei, 18 caT,
1080 01, 34 lepe, i7minjT, 260
gonitorf, 264 gonitoare, 5 stris-
nicT, 2 strisnice si 364 porcT.
Altitudinea comunel d'asupra
martf variaza intre 340 - 345 m.
E udata de Moldova (3 kil.),
Somuzul-Bael (3 kil.) si de Pi-
riul-SatuluI.
Suprafa^a ei e de 2162 hect.,
din carl 1758 hect. cultivabile
si restul prundis si smircuri lie-
productive.
Locuitori improprietari^i la
1864 sunt: 144 fruntasi si 78
palmasi, stapinind 786 falci si
70 prajini.
In comuna sunt tret mon si
5 circiumi.
Fintina-Mare, ccitun, in jude^ul
Mehedinp, plasa Ocolul-de-Jos;
^ine de com. rur. Poroina-Mare ;
are o biserica, deservita de un
preot si doT ctntarep.
Flntina-Mare, sat, jud. Suceava,
in care se afla resedin^a com.
cu acest nume. In centrul sau
sunt niste izvoare abundente,
de unde il vine si numele. E
asezat pe sesul sting al Moldo-
vei. Are o populate de 101 fa-
milii, sau 442 suflete, din can
223 barbap $i 209 femei (6 stra-
in!). Contribuabitt sunt 105.
Case de locuit, 109. Vatra sa-
tuluT ocupa 18 falci.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Arhangheli, cladita din lemn la
1832 de Alecu Dragusanu si
restaurata de Gh. Ghitescu, de-
servita de 1 preot si 2 cinta-
tare$ si improprietarita cu 8
falci ; o scoala rurala mixta, con-
dusa de un in viator platit de
stat, infiin^ata in 1865, frecuen-
tata de 34 elevi, din 175 bae$T
$i 1 5 1 fete in virsta de scoala.
Mosia e proprietatea D-lui
Alex. Rod-de-Deal. Are o intin-
dere de 550 hect. cultivabile,
143 hect. prundis si mlastini
neproductive si 123 hect, fina^.
Improprietarip la 1864 sunt
42 fruntasi si 23 palmasi, sta-
pinind 233 falci si 50 prajini.
Drumunf principale sunt: la
Bogdanesti (9 kil.) si la Falti-
ceni (8460 m.).
In 1874— 1875, Fintina-Mare,
cu Cotul-BaeT, facea parte din
com. Baia ; iar Dumbravi^a, cu
Praxia, ^inea de Ciumulesti. De
la 1884 — 1886 a fost aci rese-
din^a subprefecturel plasei Mol-
dova.
La 1803, Fintina-Mare, a Pi-
tarului Nicolae Calmuschi, nu-
mara 32 liuzi, platind 380 let
bir anual.
Fintina-Mare, deal, jud. Bacau,
pi, Bi struma- d.-j., com. Racaciuni,
care face parte din dealurile
ce despart Siretul de Trotusul.
Fintina-Mare, cimpie, in com.
rur. Cernaia, pi. Motrul-de-Jos,
jud. Mehedin^i.
Fintina-Mare, lac, in com. Ne-
grilesti, pi. Nicoresti, jud. Te-
cuciii.
Are o suprafa^a de 20 m. p.
Se ma! numeste si Resuflatoarea-
de - Pamint, fiind-ca e un lac
foarte adinc.
Fintina-Mare, loc cu izvoare,
jud. Bacau, pi. Bistri^a-de-Jos,
com. Racaciuni, pe teritoriul
mosiei Gisteni.
Fintina-Mare, piriias, in cuprin-
sul com. Ganesti, pi. Horincea,
jud. Covurluiu, izvorind din o
ripa cu salcii, in apropiere de
biserica Sf. Nicolae, din Ganesti.
Fintina-Mare, pirin, in comuna
rurala Cernaia, pi. Motrul-d.-j.,
jude^ul Mehedin^i. Se varsa in
Balta-Rece.
Fintina-Mare, piriil, izvoreste
din lacul cu acelasf nume in
com. Negrilesti, jud. Tecuciu,
si se varsa in Birlazel.
Fintina- M a carescului, finti?id,
pe muntele Ceahlaul, jude^ul
Neam^u.
Fintina - Mazareanului, vale,
in com. Roznov, pi. Bistri^a,
jud. Neam^u, situata in apro-
pierea satului Negrilesti.
Fintina-Mircei, fintina, in com.
Govora, pi. Ocolul, jud. Vilcea,
facuta la anul 1706 de un sa-
tean, Mircea si so^ia sa, Idita.
Aceasta fintina se gaseste in
padurea statului, la 4 kil. de
resedin^a comunei si la 1 V2 kil.
de catunul Prajila. Are o apa
foarte buna de baut si este
mult vizitata de persoanele car!
vin la baile Govora.
Fintina-Mircei, fintina, in jud.
Mehedin^i, plaiul Closani, com.
rur. Ponoarele.
Aceasta fintina este trecuta
in hrisoavele vechT ca punct de
hotar. Ea a servit si lucratorilor
din minele Jri^ei, ca eel mat
bun izvor de apS pentru baut,
fiindu-le in apropiere.
Fintina-Mitropolitului, fintintf,
jud. Neatntu, pe muntele Cea-
hlaul, la o in altime vrednica de
mirare. Se numeste ast-fel, pen-
tru ca la 1 809 Mitropolitul Ve-
niamin Costachi a sfin^it apele
ei. Temperatura apei e de 2V2
grade Reaumur.
Top Cnejii Cantacuzini, pen-
tru inlesnirea excursiunilor pe
Ceahlau, au indreptat cara-
Hosted by
Google
FlNTiNA-NUCULUI
373
FINTINEI (GiRLA-)
rea de la schitul Durau pana.
pe virful muntelui, care mat
inainte era foarte rea si peri-
culoasa, ingrijind si de fintina
aceasta; asemenea repara^ii si
marl inbunata^in au facut si
D-l Vasile Macarescu, cum si
al£T proprietari ai mosiei Hangu.
Fintina-Nucului,/>m7#/, ce cur-
ge prin jud. Tutova, plasa Pe-
reschivul, com. Prisacani ; izvo-
reste de pe teritoriul acesteT
comune si dupa. ce se ingroasa.
cu piriiasul Fintina-Trifului, se
varsa in piriul Bolborosoaia.
Fintina-Olarului, ses, in jud.
Neam^u, pi. Piatra-Muntele, co-
muna Girovul.
Fintina-Pitii, izvor, jud. Mus-
cel, pi. Riul-Doamnei, com. Mi-
cesti.
Fintina-Pirvulul, izvor, jude^ul
Vilcea, care impreuna cu izvo-
rul Furcitura, formeaza riul Lun-
cavaciorul.
Fintina-Popii, trup de mope, ne-
locuit, pe coasta stinga a Neajlo-
vului, jud. Vlasca, pi. Cilnistea,
din care se compune mosia Ie-
puresti, proprietate a statului.
Aci se afla si doua petice de
padure in suprafa^a de 20 hect.
Fintina-Popii, izvor, de unde
tese Piriul-Banului, sub dealul
Bratenilor, com. Dingeni, pi.
Jijia, jud. Botosani.
Fintina-Radului, riulef, numit
si Ograda, ce izvoreste din mar-
ginea com. Batesti, pi. Crivina,
jud. Prahova, si se varsa in apa
Leaotul, in fa^a bisericei.
Fintina-Rece,//^/#tf, jud. Dolj,
pi. Jiul-d.-s., com. Poiana, fa-
cuta de Banul Barbu Craiovescu.
Fintina-Teilor, sat, jud. Tecuciu,
face parte din com. Buciumeni,
asezat pe partea dreapta a so-
selei ce duce din Tecuciu la
Baciumeni.
Locuitortf sunt ^iganf. Vara
calatoresc din sat in sat. Lo-
cuin^ele lor sunt numaf niste
bordeie.
Fintina-Tilharilor, hirtop, pe
mosia Prelipca, com. Vaculesti,
pi. Cosula, jud. Dorohoiu.
Fintina-Tilharilor, fintinti, pe
locul numit Poiana-Ingro-dtoare,
teritoriul mosiei Baranca-Her^ei,
com. Movila, plasa Her^a, jud.
Dorohoiu.
Fintina-Tilharului, obirsia pi-
riuluT Boura, in padurea com.
Cristesti, la hotarul mosiei Pas-
cani, jud. Suceava.
Fintina-Trifului, piriias, ce cur-
ge prin plasa Pereschivul, com.
Prisacani, jud. Tutova ; izvoreste
de pe teritoriul acesteT comune
si se varsa in piriiasul Fintina-
Nucului.
Fintina - f iganului , localitate
izolatd, linga maiiastirea Mislea,
plaiul Prahova, jud. Prahova,
unde Radu-Voda. Calugarul se
bate cu Laiot Basarab, la 1535.
Radu-Voda bate pe Laiot Basa-
rab si-ltaie, impreuna cu to^i bo-
erii lui, dupa cum spune Fotino.
Fintina-Xiganului, mosie par-
ticulars, de 1145 hect. 84 arii,
in com. Vladesti, pi. Prutul,jud.
Covurluiu.
Fintineanul, sat, in jud. Bacau,
pi. Siretul-d.-j., com. Tamasi;
situat d'a stinga Siretului, la o
departare de 2 kil. 130 m. de
satul Tamasi. Are 24 familii,
sau 1 1 1 suflete.
Vite sunt : 3 cai, 64 vite mar J
cornute, 32 porci si 2 capre.
Fintlneaua, munte, jud. Muscel,
com. Dragoslavele, pe care-l sta-
pinesc in indiviziune locuitoril
din comuna.
Fintineaua, munte, jud. Muscel,
plaiul Dimbovi^a, com. Rucarul.
Fintineaua, padure, supusa re-
gimuluf silvic, pe muntele Fin-
tineaua, proprietate a d-lui I.
Anastase si al^ii, pendinte de
com. Rucarul, plaiul Dimbovi^a,
jud. Muscel, in intindere apro-
ximativa de 100 hect. Esen^a
dominanta e fagul.
Fintineaua, pise, jud. Olt, pi.
Oltul-d.-s., com. Dobroteasa.
Fintineaua, vale, jud. Olt, pi.
Oltul-d.-s., com. Dobroteasa.
Fintineaua, vdlcea, care se for-
meaza pe teritoriul com. Co-
teana, pi. Siul-d.-s., jud. Olt,
spre E. com., unde-i serva cit-va
si de hotar ; apoi da in valceaua
Purcelul, care, unindu-se cu Mi-
loveanul si Ciocirlia, ia numirea
de Coteni^a. S'a numit ast-fel
de la o fintina, care exista si
asta-zi, numita Fintina-Neam-
^ului.
Fintinei (Dealul-), deal, in jud.
Gorj, com. Valea-cu-Apa, situat
spre E. com.; incepe din raio-
nul comuneT, din padurea d-lui
Cre^ulescu si se dirige spre S.-
V., pana aproape de com. Ne-
gomirul, din jud. Mehedin^i.
Fintinei (Dealul-), deal, in jud.
Muscel, pi. Riurile, com. Golesti.
Fintinei (Girla-),/m#, izvoreste
din dealurile Piscanilor, com.
Piscani, pi. Riul-Doamnei, jud.
Hosted by
Google
FlNTlNEI (VALEA-)
374
FlNTlNELK
Muscel ; trece prin mijlocul co-
munei Negoesti si se varsa In
riul Doamna.
Fintlnei (Valea-), cdtun, al com.
Panataul, jud. Buzau; are 170
loc. si 43 case.
Fintlnei (Valea-), cdtun, al com.
Odaile, jud. Buzau ; are 490 lo-
cuitori si 1 16 case.
Fintlnei (Valea-), izvor, in jud.
Buzau, com. Odaile ; incepe din
mosia Valea-Fintinei si se scurge
• in piriul Braesti.
Fintlnei (Valea-), vale, in jud.
Buzau, com. Plescoi ; incepe din
Virful-Neculei si, in mijlocul sa-
tuluT Plescoi, se uneste cu vaile:
Hotarasca, a-Brinzel, a-NiculeT si
a-lui-Anghel si toate impreuna
merg in riul Buzaul.
Fintlnei (Valea-), mosie, in jud.
Buzau, com. si cat. Plescoi ; are
o intindere de So hect., din can
SO hect. padure, restul araturi,
finea^a si vie.
Fintlnei (Valea-), mope, in jud.
Buzau, com. Odaile, cat. Valea-
FintineT, fosta proprietate a sta-
tului, pendinte de schitul Poea-
na-MaruluI; are 502 hect. ara-
turi, flnea^a, livezl si 20 hect.
padure. Sunt 2 mori: la Viseni
si la Catanesti, pe Sara^eiul-Brae-
sti. Acum e proprietate parti-
culars.
Fintlnei (Valea-), padure, a
statu] irf, fa jud. Buzau, com. O-
daile, cat. Valea-Fintinei, pen-
dinte dePoeana-MaruluT.Are300
hect. si e impar^ita in doua tru-
purf : Valea-FintineT si Giodul.
Fintlnei (Valea-), vale, zisa si
Valea-luf-Duica. Iese din Dealul
Ordiilor, com. Radesti, pi. Riu-
rile, jud. Muscel; curge de la
E. spre V. si se varsa in Riul-
Tirgului.
Fintlnei (Valea-), vale, com.
Vasila^i, pi. Olte^ul-d.-j., jud.
Vilcea. Se varsa in riul Olteful,
in raionul acestei com.
Fintinele, com. rur., situata in
partea de S. a plasei Siretul,
jud. Botosani. Se intinde pe
dealul Deleni, sesurile Sucevei si
Siretului si parte pe valea si
dealurile din stinga Siretului si
se compune din satele: Baloseni
(Stamatele), Banesti, Fintinele,
Joldesti, Roscani si Slobozia
(Bustiucul).
TeritoriulcomuneT, care ocupa
o supraf. de 1386 hect., este ma!
mult ses, ocapind vaile Siretului
si Sucevei. Are o suprafa^a de
4359 hect, si o populate de
927 familii, sau 4000 suflete.
locuiton Romini si parte Rusi
romanizap; sunt si cite va fa-
milii de evreT, germ am si armeni.
Sunt 3903 hect. pamint de
cultura.
Comuna este de ajuns udata
de apele Siretului la E. si de Su-
ceavala V. de ma! multe piriiase
si de un mare numar de baltf si
iazuri, parte avind izvoare pro-
pria, parte formate din varsaturile
Siretului si care sant foarte bo-
gate in pest! si racT.
Numarul vitelor e de 2073 :
1 1 00 bol si vac!, 209 cai si 764
porcT.
Sunt 3 prisacl, care produc
pe an 3000 kil. miere si 300
kil. ceara; 3 morif de apa.
Sosele petruite strabat com.
in toate parole; ast-fel sunt: calea
jude^eana Burd'ijeni- Slobozia-
Hancea; altaramura care trece Si-
retul la Joldesti, pe un pod
umblator facut de jude£.
Sunt 6 bisericl, deservite de
5 preoflf si 7 cintare^i; 4 scolf
mixte, conduse de 4 invatatori
si frecuentate de 230 scolari.
Budgetul comunei are la veni-
turi 8961 lei si lacheltueli 8933
lei.
Pana la 1868, com. a purtat
numele de Banesti.
In com. sunt 8 circiumi, 15
comercian^i si 41 meseriasi.
Fintinele, sat, situat pe loc ses,
in centrul com. Fintinelele, pi.
Siretul, jud. Botosani. Are 3
sate : Fintinele, Roscani si Slo-
bozia, asezate pe intindere de
1929 hect., cu o populate de
104 familii, sau 528 suflete.
Mosia de pe sat e proprie-
tate particulars .
Teritoriul ei este aproapc
un ses care se intinde intre Si-
retul si Suceava si care in mare
parte este inundat in timpul re-
varsarilor ; are multe baltT, ia-
zuri si girle.
Numarul vitelor e de 284 boi
si vaci, 41 cat, 702 01, 167 porci.
Sunt 295 stupi cu albine.
Pe mosie se afla o padure de
20 hect.
Este resedin^a com. Fintinele.
Are 1 biserica, cu 1 preot si 1
cintaref ; 1 scoala mixta, cu 1
inva^ator si 39 scolari.
Se afla aci : 1 circiuma; 3 co-
mercianp si 7 meseriasi.
Fintinele, cdtun, al com. Vis-
pesti, jud. Buzau, cu 130 locui-
tori si 36 case.
Fintinele, sat, in com. Tulucesti,
pi. Siretul, jud. Covurluiu. (Vezi
Tulucesti, com.).
Fintinele, sat, in com. Foltesti,
pi. Prutul, jud. Covurluiu, cu
131 familii, sau 588 suflete.
Are o biserica si o scoala. (Vezi
Foltesti, com.).
Fintinele, sat, in jud. Dimbovi^a,
Hosted by
Google
fIntInele
375
fIntInele
pi. Ialomita, cat. al com. Co-
jasca.
Fintinele, sat, jud. Dolj, pi. O-
colui, com. Malaesti, gramada,
cu 292 suflete, 145 barbati si
147 feme!. Locuesc in 70 case.
CopiiTdin sat urmeaza la scoala
mixta din satul Milesti-d.-j.,
care este la 1700 metri de-
partare. In anui scolar 1892
— 93 au frecuentat scoala 12
baetT. Cu virsta de scoala sunt
16 bae^i. Satul Fintinele este
asezat spre N. de satul de re-
sedinta, Milesti-d.-s., cu care e-
ste legat printr'o poteca.
In sat sunt 2 circiumi.
Fintinele, sat, in jud. Dolj, pi.
Jiul-d.-mj., com. Virvorul, gra-
mada, cu 609 suflete, 321 bar-
bap si 288 feme!. Locuesc in
80 case si 61 bordee. Copiii
din sat urmeaza la scoala mixta
din satul Tirnava, ce este la
4290 m. departare. Cu virsta
de scoala sunt 40 copii. Stiu
carte 5 locuitori. In anul sco-
lar 1892 — 93 au frecuentat scoala
19 baetl.
In sat este o biserica foarte
vechie, fondata de locuitori
intre anil 1540 — 1543. Nu are
preot si se serveste de preo-
tul bisericei din Tirnava. Are
17 pogoane proprietate.
Fintinele (Cioara), sat, in par-
tea de E. a comunei Sipotele,
pi. Bahluiul, jud. Iasi, situat in-
tre dealurile : Catargiului, Cioara,
Juncul si intre piraiele Miletinul
si Jijioara. Acest sat e infiin-
^at in 1879, cu locuitori im-
proprietaripf in numar de 157
familii, sau 750 suflete, parte
RominI si parte Unguri. Are o
biserica catolica.
Vite sunt 1 143 capete, din
car! : 400 vite man cornute, 5 2
cat, 60 1 01 si 90 rimatori.
Fintinele. VezT SpineniT-NoI, sat,
din com. Epureni, pi. Turia,
jud. Iasi.
Fintinele, sat, face parte din
com. Nicoresti, jud. Tecuciu.
Situat pe coasta, in partea de
V. a com., fa^a cu satul Gro-
zavesti. Are o intindere de
492 hect., din care 290 hect.
sunt plantate cu viT.
Are o populatie de 204 fam.,
sau 819 suflete, can locuesc in
194 case.
Sunt aci 2 bisericT : una cu
hramul Adormirea-Maicei-Dom-
nului, numita si biserica Cenusa.
Actuala biserica este facuta de
Zamfir Sandulescu la 1851,0c-
tombre 20, dupa cum se vede
din inscrippe. In locul ei a fost
alta facuta nu se stie cind de
Urs 1 Cenusa ; aceasta se con-
firma printr'un pomelnic din
1777; in fruntea pomelniculul
se afla Ursu Cenusa, de aici si
denumirea si astazi a bisericeT,
de Cenusa.
A doua are patronul Cuvi-
oasa-Paraschiva, careia ii ma!
zice si Biserica-Domneasca. Ac-
tuala este facuta de locuitori in
1865, dupa cum se vede pe
piatra ce se afla in mijlocul bi-
sericei.
In locul e! era alta, despre
care, se spune, ca era facuta
de Stefan-cel-Mare, dupa cum
s'a gasit scris pe o piatra ce
se afla acim sub sfinta masa.
Se mai constats aceasta si din
inscriptia ce se gaseste pe o
icoana. Satul se numeste ast-
fel, din cauza multor fintini de
aci, care au o apa foarte buna
de baut.
Fintinele, sat, in jud. si pi. Tu-
tova, com. Salesti, spre E. de
satul Salesti.
Are 100 locuitori, din carl
25 stiu carte si 25 case. Pe aid
trece soseauajud. Birlad-Bacaii.
Inainte se numea Croitori.
Fintinele, sat, pe mosia si in
com. Pascani,jud. Suceava. A-
sezat pe piriiasul dela care sl-
a luat numele si la 2 kil. de
resedin^a comunei, Are 99 fa-
milii, sau 332 suflete (158 bar-
bap si 187 feme!), din carl 3
Izrael'rp ; 108 case de locuit.
Sunt 99 contribuabilT.
Vatra satulul ocupa 216 hect.
Improprietaripf in 1864 sunt
6 fruntasi, 35 palmasi si 29
codasT, stapinind 136 falcl.
Biserica si scoalele din Pas-
cani servesc si acestul sat. Dru-
muri principale sunt: la Pas-
cani (2V2 kil.) si la Cotesti (8 kil.
224 m.)
Fintinele, deal, caruia s'a dat
acest nume de la fintinele ce
sint pe el ; se intinde in partea
de N. a com. $chiopeni, pi.
Mijlocul, jud. Falciu.
Fintinele, deal, linga satul Spi-
neni-NoT, com. Iepureni, pi. Tu-
ria, jud. Iasi.
Fintinele, deal, in jud. Neam^u,
com. Mesteacanul, pi. Bistri^a.
Fintinele, deal, acoperit cu fi-
ne^e, in jud. Suceava, com. Preu-
testi.
Fintinele, mo§ie particular^, jud.
Dolj, pi. Ocolul, com. Malaesti,
satul Fintinele. Pe dinsa se ga-
seste padure.
Fintinele, mosie nelocuita, pi.
Olteni^a, jud. Ilfov, linga Dunare.
Fintinele, pddure, jud. Dolj, pi.
Ocolul, com. Malaesti, in intin-
dere de 123 hect. Se g&seste
pe mosia Fintinele.
Esen^e: cer si girni^a.
Hosted by
Google
fIntInelk
376
fIntInelele
Fintlnele, piriX, judeful Falciu.
la nastere din mai multe fln-
tinl si din sipotele ce se scurg
din mijiocul mahalalel din sus a
satului si com. Deleni, pi. Mij-
iocul ; curge in direc^ie spre E.
si se varsa in piriul Bujorul.
Fintlnele, piriia§, format pe te-
ritoriul comunei Sascut, plasa
Racaciuni, jude^ul Putna ; se
varsa in Balcu^a.
Fintlnele, piriu, afluent al pi-
riului Suha-Mare, jud. Suceava.
Fintlnele, piriia§, afluent al Si-
retuluT, ce strabate satul cu a-
cest nume, jud. Suceava.
Fintlnele, obir§ia piriului Glo-
durile, in com. Preutesti, jude^ul
Suceava.
Fintlnele, piriiaf, jud. Tecuciu,
izvoreste din ripa cu acelasi nu-
me si se varsa in partea dreapta
a piriului Zeletinul, in raionul
comunei Valea-Rea.
Fintlnele, vale, jud. Dolj, plasa
Ocolul, com. Ghindeni, pe care
este asezata o parte din com.
Ghindeni.
Flntlnele-cu - Vlrvorul, mo fie,
a statuluT, situata pe teritorul
com. Virvorul, pi. Jiul-d.-mj.,
jud. Dolj. Pana la secularizarea
averilor manastiresti, era pen-
dinte de manastirea Bucova^ul.
A fost arendata, pe periodul
1893 — 94, cu 15000 lei anual.
Flntlnele-Negre, com. rur., in
jud. Mehedinfi, pi. Blahni{a-Cim-
pul, la distanfa de 31 kil. de
orasul Severin, iar de Vinjul-
Mare, de 9 kil. Are iooolocui-
tori, din carl 166 contrib. Lo-
cuesc in 200 case. Locuitorii
poseda: 41 plugurl, 107 care
cu boi, 1 1 caru^e cu cal ; 76
stupT.
Este o biserica, cu hramul Sf.
VoevozT, la care deserveste 1
preot si 2 cintarepf.
Budgetul com. are : la veni-
turi 1049 te* ?i ^ a cheltueli 636
let.
Vite sunt : 690 vite marl cor-
nute, 700 01, 782 rimaton si
36 cai.
Aceasta com. are o sosea
comunala, care o leaga cu com.
rur. Poroina-Mare.
Fintinele-Sapate, vdlcea, pe mo-
sia Seaca, jud. Teleorman, o
ramificatiune din Valea Duh-
nei, avind directiunea spre mo-
sia Secara ; inceputul el este
la N. com. Seaca, de pe deal.
Fintlnelele, com. rur., jud. Ba-
cau, pi. Bistrita-d.-s., cu 5 cat:
Andriesesti, Hemeiusi (resedin^a),
Fintinelele, Trebisul si Secatura,
situate: pe dealul Andriesesti,
pe coasta (Fintinele), in valea
girlei Bistricioara (Hemeiusi) si
in valea piriului Trebisul (Tre-
bisul si Secatura).
Apele Bistricioara si Trebisul
incarcat de piriiasul Cirligata,
misca maf multe mori.
Teritoriul acestei com. se in-
vecineste la E. cu comunele :
Saucesti, Schineni si Ciumasi,
de care se desparte prin riul
Bistri^a; la V., cu com. Lun-
cani ; la S., cu com. Margineni-
Munteni si la N., cu com. Gir-
leni.
In aceasta com. se afla un
izvor de apa sulfuroasa si cu
fier, in padurea de pe dealul
Capa^ina si altul cu apa sarata
(slatina); sunt ambele in sec^ia
Secatura. In Chestionarul Arche-
ologic (1 873, Academia-Rotnina)
se spune ca : in partea de V.
a mosiel Fintinelele se afla Pis-
cul-hri-Stan, de unde se scotea
inainte sare. La picioarele mun-
teluT se afla un san{, prin care
curge un mic piriias, cu nu-
mele Piriul-Lesilor. Acest san^
se crede sa se fi facut cu oca-
zia unei lupte cu Lesii.
In apropiere de el se a-
fla doua izvoare cu ape mine-
rale parasite. Numele sau pare
a deriva de la numeroasele iz-
voare minerale de aci, desco-
perite de un padurar. Despre a-
ceste izvoare, care se gasesc
chiar in padurea Fintinelele,
Dimitrie Frunzescu («Dic{ionar
Topografic si Statistic al Ro-
miniei») se exprima ast-fel :
« Aceasta apa izvoreste de sub
un fag batrin si in apropierea
unui delu^, unde mai sunt si
alte doua izvoare ; apa lui e
turbure, din cauza ca n'are curs
liber si seamana cu coloarea lap-
telui ; are gustul si mirosul ape-
lor de pucioasa; temperatura
el s'a gasit la 9 grade Reau-
mur, cind aerul avea 17 grade;
greutatea ei specifica este de
1,003. I n l & uncii de apa s'a
gasit urmatoarele materii com-
pacte : 3,633 grame sulfat de
natron, 6,1 16 sulfat devar, 1,150
muriat de natron (sare), 1,950
carbonat de natron, 2,866 car-
bonat de var, 1,400 carbonat
de magnezie, 1,600 pamint de
cremene (silicie), 0,100 rasina
de pucioasa, peste tot 18,815
gr. ; iar par^i gazoase alcatuitoa-
re, s'au gasit 6,620 palme cu-
bice de acrime idrosulfurica.
De insemnat este, ca la Finti-
nelele se gasesc mai multe bur-
huturi tot asa de bune, ca si
cele de la Borsec».
In comuna sunt 3 bisericl, de-
servite de 2 preo^i si 3 cinta-
rep ; 1 biserica catolica, cu un
preot din Liuzii-Calugara ; o ca-
pela protestanta ; 1 1 circiumi ;
o velni^a; o scoala, intre^inuta
cu procentele de 8560 lei ale
Hosted by
Google
FINTlNELELE
377
fIntInelele
dona^iunei principesei Wittgen-
stein, in sec^ia Hemeiusi. In anul
1 89 1 scoala a fost frecuentata
de 14 copif, dintre can 1 fata.
Populatia se compune din :
451 fatnilil, sau 1708 suflete:
1063 RominT, 1 Grec, 5 BulgarT,
29 GermanT, 464 Unguri si 146
Izraeliti ; 1664 sunt de protec-
^iune romina, 10 de protec^iune
austro-ungara, 29 de protec^iune
germana si 5 de protec^iune
bulgara; 849 agricultorl, 14
meseria?!, 1 industrias, 7 comer-
cianti, 10 avind profesiunl libere
si 40 servitorT.
Stiu carte 152 persoane, din
cart 41 femeT.
Totalul paminturilor de cul-
tura este de 978.12 hect.
Sunt 400 contribuabili, dupa
recensemintul din 1891. Dupa
legea rurala din 1864 s'a dat,
in aceasta comuna si in sec^ia
Itesti din com. Ciumasi, la 295
locuitori, 866 falcl si 40 prajini.
Tot teritoriul com. este de
3399 hect., dintre care numal
vre-o 900 apar^in locuitorilor;
restul, alipit pe linga proprieta-
tea din Girleni, formeaza una
din cele mai bogate mosii din
district, care, cu padurea (5728
hect.), bine exploatata si necon-
tenit reinoita prin rasadun de
arbori noi, aduce proprieta-
rel, Priacipesa hereditara Lu-
cie-Francoise Euphrosine- Anne-
Alexandrine- Georgine-Schoen -
burg-Waldenburg, nascuta Prin-
cipesa Sayn-Wittgenstein-Berle-
burg, mostenitoarea mumei sale
Principesa Pulcherie- Wittgens-
tein, nascuta Principesa Canta-
cuzene, un venitanualde peste
1 00000 lei.
Impozitul mosiei este de 4560
lei anual.
Viile ocupa o intindere de
26.79 hect. dupa statistica din
1890, in care an ati produs 21,28
hect. vin negru si 793.44 hect.
vin alb; iar dupa controalele divi-
ziei filoxerice (1891), intinderea
viilor lucratoare este de 37 3 /4
hect.
Velni^adin Hemeiusi produce
2555.12 hect. spirt de bucate.
Vite sunt: 120 cai, 11 59 vite
marl cornute, 262 pore! si 1 3 1 01.
Stupl de albine sunt 86.
Budgetul com. pe 1891 —
92, avea 8575 lei, 25 banl, la
veniturl si 4879 lei, 90 bam, la
cheltueli.
Teritoriul acestei com. este
strabatut: de calea vecinala Mar-
gineni - Munteni-Fintinelele-Les -
pezi, lunga de 9600 kil. si de
calea ferata Bacau-Roman, avind
aci halta Fintinelele. Satul He-
meiusi este legat cu satul Lun-
cani print r'o cale comunala.
Distan^a la capitala jude^ulu!
Bacau, este de 8 kil.; spre Gir-
leni, resedin^a pi., 6 kil. ; spre
Luncani, 8 kil.; iar spre Margi-
neni-Munteni, 5 kil.
Fintinelele, com, rur.,pl. Cricovul,
jud. Prahova. Se crede a fi
foarte vechie.
Se zice, ca la inceput a fost
formata numai din satul Ma-
zili si ca, mai tirziu, ar fi venit
un boier, din {inutul Ardealului,
cu cip-va oameni al sal, de s'au
asezat in partea de V. a co-
munei, si au format catunulUn-
gureni, despar^it de Mazili prin
girla periodica Valea-Cosil.
Este situata la poalele Dea-
lului-Mare, intre vaile: Valea-Co-
sil si Valea-lui-Stan, la 35 kil.
de capitala jude^uluT si la 18
kil. de Urlati, resedin^a plasel.
Se compune din doua catune:
Mazili si Ungureni, avind o po-
pula^iune de 260 familil, sau
1 1 12 suflete (623 barbapf si 489
feme!), dintre can 5 familil fi-
ganl, 2 familit Bulgarl si 2 fa-
milil Grecl.
Sunt 190 contribuabili.
In com. sunt: 239 case de
locuitori ; 2 bisericl : una in
Mazili, fondata in anul 1786
de frazil BozienI si reparata in
anul 1866, si a doua in cat. Un-
g.ireni, fondata la anul 1802 de
Enuja si so^ia sa Ecaterina. Am-
bele au hramul Adormirea-Mai-
cei-Domnului si sunt deservite
de 2 preo^T.
De cind viile s'au* filoxerat,
locuitoril se ocupa numal cu
agricultura. Ei desfac produsul
muncel lor la orasele Ploesti si
Mizil.
Pe .vaile din sat sunt 2 morl
cu aburi.
Parte din locuitori! comunei
sunt mosneni; 86 s'au impro-
prietarit la 1864, pe mosiiled-lor
Mirzea, Dr. S^verin, Balasa Ci-
resanu, Manolache Bozianu si
Nicolae Picleanu, cind li s'aii
dat 275 hect. Ei au: 100 ca!
si epe, 264 boT, 105 vaci, 900
01 si 318 porci.
Scoala exista in com. de la
1879. In anul 1894 a fost fre-
cuentata de40 elevl si 2 eleve.
$tiu carte 74 barba^I si 9 feme!.
Cu intre^inerea personalulul se
cheltueste anual 1080 lei.
Stupl cu albine sunt 60.
Comer^ul se exercita in com.
de 5 circiumarl.
Veniturile comunei se urea
la suma de lei 2912.97 sichel-
tuelile la suma de lei 2917.18.
In com. sunt 2 sosele: una
ii inlesneste comunica^ia cu co-
munele: Conduratul si Vadul-
Sapat si a doua, cu comunele :
Mizilu si Ceptura.
In partea de N. a comunei,
se intinde o culme de dealurl,
carl nu sunt de cit ramifica^iunl
ale Dealulul-Mare, si care aci
poarta numele de Dealul-Valea-
Cosii si Valea-lui-Stan. Au fost
odata acoperite cu vil. De cind
s'au filoxerat viile, se cultivS pe
dealurl porumb si gfiu, iar parte
ifWC',?. Afarele Picjion ir (leografic Vol. 111.
48
Hosted by
Google
fIntInelele
378
FlNTfNELELE
se lasa pentru pasunatul vitelor.
Com. este strabatuta de Valea-
Cosit si Valea-luT-Stan si de gir-
la Ceptura. Prin centrul comu-
nei trece un mic san^, pe care
in timpurile ploioase vine apa
asa de mare in cit ineaca toate
gradinile pe unde trece.
Se margineste cu comunele
Inotesti, Conduratul, Mizilul-Cep-
tura si Vadul-Sapat.
Fintinelele, com. rur., la extre-
mitatea de S. a pi. Marginea,
jud. Teleorman, situata pe dea-
lul de d'asupra Suhaiei, la N.-V.
de orasul Zimnicea.
Teritoriul ei se limiteaza la
N. cu mobile $oimul si parte
din hotarul mosiet Piatra ; la S.,
cu balta Suhaia; la E., cu do-
meniul Zimnicei, din care face
parte, si la V., cu com. Suhaia
si proprietatea rezervata pentru
scoala.
Din toate satele acestui ju-
de{, insirate de-alungul ^armu-
lui sting al Dunaret, satul Fin-
tinelele are cea ma! frumoasa
pozh:iune. De pe deaiurile ace-
stui sat se desfesura frumoasa
panorama a Dunarei : in jos,
pana aproape de riul bulgaresc
Iantra, in sus, pana la gura Os-
moluluT, din dreptul Izlazulut,
unde se varsa Oltul in Dunare.
Din Fintinelele se vede foarte
bine orasul Sistov, din Bulga-
ria ; iar la poalele dealurilor se
intinde marea balta a Suhaiei,
care, plecind de la marginea o-
rasulut Zimnicea, se sftrseste
dincolo de com. Lisa si Vina-
tori, pe o distan^a de peste 10
kil. in lungime.
Din domeniul Zimnicei, 4000
hect. sunt pe teritoriul acestei
com.; 165 locuitor! ati proprie-
ta^t pe 700 hect. ; scoala si bi-
serica sunt dotate cu 30 hect.,
500 aril.
Pe platoul, care se intinde in
parole de N., N.-E. si S.-V. ale
com., sunt multe gavanurt, can
poarta diferite numiri.
Tot dealul despre balta este
format din pamint argilo-nisipos
(chi$at), ast-fel ca adese-on se
surpa blocuri marl si se prava-
lesc in vale, mincind neconte-
nit din terenul comunei. Valea
pe unde se face comunica^iunea
este tot-d'a-una expusa inunda-
^iuniior, mat cu seama primavara.
Viile situate de alungul dea-
luiui pe care e pusa comuna
ocupa o suprafa^a de 96 hect. ;
ele produc vin bun.
Popula^iunea este de 269 fa-
miliT, sau 1332 suflete, din can
199 contribuabili.
Vite sunt : 766 vite man cor-
nute, 1476 vite mici cornute,
440 cai ?i 144 rimatori.
Caile de comunicatiune sunt :
pe deal, spre orasul Zimnicea,
$i spre com. Suhaia pe calea
mixta Turnu-Zimnicea ; iar pe
vale pe ma! multe coborisun
repezT sau ru$ti. Cele mat pria-
cipale sunt: Duduita, care ser-
veste si de hotar cu com. Zim-
nicea ; rusca Surduleasa, Rusca-
Oltenilor si Rusca-de-la-Hotar,
spre com. Suhaia. Mai sunt $i
alte rust! mat mici, de pu^ina
important, can due din vale
in sat.
Multime de maguri $i movile
sunt insirate pe teritoriul aces-
tei com., de la S. spre N. Cele
mai principale sunt : Magura-
Paroiului la E., Magura-luT-Mos-
Barbu la N.-E., Magura-Ciurei
spre V. ; Magura-de-la-Rusca-
Oltenilor si Magura-de-la-Hotar,
spre com. Suhaia.
Distan^a com. de resedinta
jude^ului este de 38 kil; de la
Zimnicea sunt 5 kil. $i de la A-
lexandria, 44 kil.
In sat sunt mai multe cir-
ciuml si o moara cu aburi, iar
pe mosie se afla un conac fru-
mos cu magaziT, patule si case
de locuit, unde se adaposteste
o mica coionie de muncitori
unguri.
Satul Fintinelele este din cele
mat vecht ale jude^ulut. II ve-
dem treciit in catagrafia sate-
lor intocmita la anul 1741, fa-
cind parte din pi. Marginea.
Dionisie Fotino il citeaza ca
sat de frontiera spre Dunare,
iar despre mosie ne spune ca
era proprietatea paharniculut
Nicolache.
Pana in anul 1876, comuna
a fost intrunita cu Suhaia ; mai
in urma au fost deslipite, facind
parte din plasa Marginea.
Fintinelele, sat, in jud. Arges,
pi. Pitesti ; face parte din com.
rur. Borlesti-Varzari.
Fintinelele, sat, in jud. Bacau,
pi. Bistri^a-d.-s., din com. cu a-
cela$t tiume, situata pe coasta
dealului din dreapta Bistritet lin-
ga orasul Bacau. Biserica este
zidita de Lascarache Cilighiul
la 1786 si este deservita de un
preot §i de un cintaret. Tot aci
se afla castelul Princesei Lu-
cia Schotiburg-Waldenburg. De
castel este alipita o capela pro-
testanta. Castelul si capela sunt
inconjurate de un frumos pare
cu florile cele mai rare, croit
chiar in padure. Tot aci se a-
fla gradint de legume si livezt
de arbori fructifert.
Popula^ia se compune din :
212 Romint, 12 Unguri, 4 E-
vrel si 88 Tigani, imprastia^i
in 82 familit. Vite sunt : S3 cat,
94 vite mart cornute, 1 601 ot
si 54 porct. Circiumt sunt 2.
Acest sat este departat de 2 kil.
de cat. cu scoala (Hemeiusi).
Fintinelele, sat, face parte din
com. rur. Fintinelele, pi. Crico-
vul, jud. Prahova.
Hosted by
Google
fIntInelele
379
FlNTlNELOR (PiRtUL-)
Fintinelele, catun, in com. P&u-
cesti, pi. Racaciuni, jud. Putna.
Se numeste ast-fel de la niste
fintini ce se aflau aci in vechime.
Are o popula^iune de I20su-
flete, can locuesc in 25 case.
Fintinelele, c$tun, in com. S as-
cut, pi. Racaciuni, jud. Putna.
Este situat pe valea piriului ce
trece prin satul Sascut si care
se varsa. in Siret.
Are o popula^iune de 402 su-
flete, cart locuesc in 103 case.
Fintinelele, cdtun, al com. Sla-
veni, pi. Ocolul, jud. Romanafi,
situat spre N. com., la gura
riului Caracal, unde Oltul face
3 insule man, 14 kil. departe
de Caracal. Are 45 familii si 217
locuitori.
Fintinelele, statiede dr.-d.-f., jud.
Bacau, pi. Bistri^a-d.-s., com.
Ciumasi, pe Unia Bacau-Roman,
pusa in circulate la 13 Sept.
1 872. Se aria intre stabile Bacau
(1 2. 1 kil.) ? i Galbeni (8.9 kil)
Inahumea d'asupra nivelului ma-
rii ede i84 m 3i. Venitul acestei
statii pe anul 1896 a fost de
25205 lei. 20 bam.
Fintinelele, deal, jud. Bacau, pi.
Bistri^a-d.-s., de pe teritoriul
com. Fintinelele.
Fintinelele, loc cu isvoare, jud.
Bac&u, pi. Tazlaul-d.-j., de pe
teritoriul com. Gropile.
Fintinelele, mope, jud. Bacau, pi.
Bistri^a-d.-s., com. Fintinelele,
proprietatea Principesei Lucia-
Schoenburg - Waldenburg ; are
715 hect. p&mint productiv si
un venit de 38000 lei.
Fintinelele, proprietate, a Eforiei
Spitalelor civile din Bucuresti,
fosta pendinte de schitul Gai-
seni, com. Fintinelele, pi. Crico- \
vul, jud. Prahova, in intindere de
183 hect., toate arabile si fine^e,
care pe periodul 1888 — 93 s'a
arendat cu 3720 lei anual.
i
Fintinelele, mope a statulul, a- j
rendatape 1887—88 cu 14000 lei |
anual. Are 80 pog. Este pen-
dinte de manastirea Glavaciocul, i
situata linga com. Sl£veni, pi.
Ocolul, jud. Romana^i. !
!
Fintinelele, ptidure, jud. Bacau,
pi. Bistri^a-d.-s., com. Fintine-
lele. Esen^e : stejari, fagi, car-
penT. Este foarte bine exploatata
si reinoita necontenit prin r&sa-
duri de arborl no!. Proprieta-
tea este a Epitropiel Sf. Spiri-
don din Iasi. Intinderea ei e
de 5728 hect.
Fintinelele, pddure, in jud. Ia$i,
com. Mogosesti, pi. Stavnicul,
numita ast-fel de la doua fin-
tini ce se afla in ea.
Fintinelele, piriu, izvoreste de !
la ni^te fintini, de pe teritoriul
satului Spineni-Noi, com. Iepu-
reni, pi. Turia, jud. Iasi ?i se
varsa. in iazul Suricea.
Fintinelele, piriU, format pe te-
ritoriul com. Colacul, pi. Vran-
cea ; jude^ul Putna ; se varsa in
Putna.
Fintinelele, vdlcea, com. Ciom&-
gesti, pi. Oltul-d.-s., jud. Olt;
se varsa in Cungrea-Mare, pe
{annul sting, in raionul comu-
nef Ciomagesti.
Fintinelelor (Balta-), porfiune
din balta Suhaiei, care cade pe
domeniul Zimnicei, jud. Tele-
orman. Este situata intre hota-
rul orasulu! Zimnicea si hotarul
mosiei Suhaia. Suprafa^a ei este
de peste 500 hect. Se scoate
dintr'insa mad cantita^i de pes-
te de tot felul si pescarii din
Rosiori, Alexandria, T.-M£gu-
rele si din multe comune din
jud. Teleorman si Olt se apro-
vizioneaza* de aci cu peste proas-
pat si saxat. La coada baljil
despre Zimnicea sunt zagazu-
rile pe unde se scurge apa si
carl opresc pestele; iar la mar-
ginea bal^it, intre satul Finti-
nelele si Zimnicea, se afla c&-
tunele Fintinelelor, unde se face
vinzarea pe^teluT. Aci este si
administra^iunea batyii.
Fintinelelor (Dealul-), deal,
intre valea cu acelasi nume si
Valea- Vacei, comuna Davide^ti,
pi. Argeselul, jud. Muscel.
Fintinelelor (Valea-), vale, pe
teritoriul comunei Davidesti, ju-
de^ul Muscel ; curge aproape
paralel cu riurile Argeselul si
Circinovul.
Fintinelelor (Virful-), pise, co-
muna Rijletul-Vierosi, pi. Ve-
dea-d.-s., jud. Olt.
Fintinelelor (Valea-), vale, stra-
bate partea de N. a com. Cor-
na^elul, pi. Oltul-d.-s., jud. Olt.
Se zice ca in aceasta vale ar
fi fost in timpurile vechl un
catun cu 10 — 15 bordee. Ur-
mele acelor bordee se v£d si
azi.
Fintinelor (Dealul-), deal, in
jud. R.-Sarat, pi. Rimnicul-d.-s.,
com. Sglrci^i. Se desface din
Dealul Fintina-Turculul si braz-
deaza partea de N. a comunei;
este acoperit in parte cu p&-
durl, in parte cu imasuri.
Fintinelor (Dealul-), tnunte, in
com. M&lini, jud. Suceava.
Fintinelor (Pirtul-), piriU, ce ia
Hosted by
Google
FlNTlNELOR (VALEA-)
380
FlRflGUL
nastere din niste fintini din sa-
tul Trohanul, com. Girceni, pi.
Racova, jud. Vasluiu, si, unin-
du-se cu piriul Chetrosul, se
varsa in piriul Racova.
Fintinelor (Valea-), vale, jud.
Dolj, pi. Bailesti, com. Galiciu-
ca, pe care este asezata co-
muna. Se numeste ast-fel, din
cauza multelor fintini ce se ga-
sesc pe dinsa.
Fintini^a, izvorde apa, amestecata
cu pacura, situat in com. Vi-
zantea, plasa Zabrau^ul, jude^ul
Putna.
Firfuescul, munte, plaiul Nuc-
soara, pe linia grani^ei, jude^ul
Muscel.
Firlofaia, vale, com. Poenari,
pi. 01te$ul-d,-j., jud. Vilcea.
Fir^ane§ti, com. rur., in plasa
Prutuljud. Covurluiu, asezata pe
valea Covurluiului, la distan^a
de 41 kil. de Gala^i. Se mar-
gineste la N. cu cat. Roscani
(com. Vladesti), la S. cu cat.
Fintinele (com. Foltesti), la E.
cu com. Mastacani si la V. cu
Baleni.
Aceasta comuna este udata in
partea estica de piriul Covur-
luiul. Este formata dintr'un sin-
gur sat razasesc; mai la o parte
se afla un grup de cite-va case
numit Slobozia-Butora, care $ine
tot de Fir^anesti, fara a con-
stitui un catun a-parte.
Comuna Fir^anesti este ve-
chie.
Are o populate de 428 fa-
miiii, sau 1726 suflete, din cari :
870 barbaflf, 856 femei; 889 ne-
casatori^T, 732 casatori^i si 105
vaduvl.
Contrib. sunt 293 ; case de
locuit 397; stiu carte 154 per-
soane, nu stiu 1572.
Teritoriul comunei e mat mult
facut din ridic&turi, purine vai
si sesuri. Pamintul e favorabil
culture!, mai ales parole numite
Valea-Parului si Valea-Radiciu-
lul; sunt insa si terenuri mai
nasipoase, favorabile mat mult
culture! ovazulul si cartoafelor.
Suprafata sa e de 4776 hect.,
din can 2646 hect. arabile, 1000
imas, 340 padure, 540 tufaris,
10 finea^a si 18 vatra satului.
Dintr'acestea, vr'o 200 hect. au
fost proprietatea statului, carl
s'au vindut in loturi satenilor.
Numarul vitelor e de 1755
capete, din can: 8 tauri, 738
boi, 471 vaci, 41 junci, 36 junce,
55 gonitori, 71 gonitoare, 85
minzapL, 95 minzate si 155 viteT.
Locuitorii au 160 pluguri, diti
car! 20 sistematice; 3 grape de
fer ; 1 masina agricoia.
Sunt 5 circiumi; 2 mori cu
aburi.
Veniturile comunale se urea
la 5399 lei, 30 bant, iar chel-
tuelile la 4102 lei, 50 bant.
In com. Fir^anesti a fost o
biserica cu hramul Sf. Voevozi,
foarte vechie ; in locul ei s'a
construit alta noua. Aceasta
comuna, impreuna cu satul Pu-
^ichioaea (com. Bajor) formeaza
o parohie, cu 1 preot paroh, 1
preot ajutor si 4 cintare^T.
Este o scoala mixta, care, in
1889 — 90, s'a frecuentat de 42
elevi.
Calea jude^eana Gala^i-Birlad
trece pe linga viile Firtanes-
tilor, in partea S.-V.; mai sunt
apoi cai vecinale-comunale, carl
leaga aceasta comuna cu Mas-
tacani, Pu^ichioaea si Roscani.
Fir^ane§ti, mo fie a Statului ce-i
zice si Mavromolul, in intindere
de 160 hect. (osebit de 357 x /2
hect. padure), in com. Fir^anesti,
pi. Prutului, jud. Covurluiu. Se
arendeaza cu 3000 lei anual.
Firta^e^ti, sat, face parte din com.
rur. Dozesti, pi. Cerna-d.-j. jud.
Vilcea. Are o populate de 277
locuitori (130 barba^T si 147
femei). Cade la E. com., pe valea
Gemineaua. Are o biserica, cu
hramul Sfmtul-Gheorghe, rezidita
la anul i838deGheorghe Firtat
si al^i enoriasi. Copii in virsta
de scoala sunt 23 (11 b., 12 f.).
E la 2 V2 kil. departe de catunul
Dozesti, unde e scoala.
Fir^e^ti, numire ce se da mai
inainte si se da chiar si acum de
unii din loc, satului Buhoanca
din plasa Siretul-d.-s, jud. Ro-
man.
Fir^igi, sat, in com. Hangul, pi.
Piatra-Muntele, jud. Neamtu,
situat la 40 kil. departare de
orasul Piatra, pe dreapta riuluT
Bistri^a, linga gura piriiasuluT
Boura-Fir^igi.
Are o popula^iune de 21 fa-
milii, sau 111 suflete: 52 bar-
ba^T, 58 femei; 60 necasatoritT,
45 casatoripf, 7 vaduvi.
Stiu carte 2 persoane, nu
stiu 109.
Locuitorii se indeletnicesc, pe
linga munca cimpului, ma! cu
seama cu plutaria.
Fir^igi. Vezi Rapciuni^a, jude^ul
Neamtu.
Fir^igi, ramura de mimfi. Vezi
Boura-Fir^igi, jud. Neamtu.
Fir\igi, piriias, jud. Neamtu. Vezi
Boura-Fir^igi.
Fir^igul, trap de sat, in com.
Bicazul, pi. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu.
Fir^igul, ramura de munti, ce se
detaseaza din muntele Ceahlaul,
pe teritoriul com. Hangul, jud.
Neamtu.
Hosted by
Google
FlstlTI
381
FLAMlNDA
Fisii^i, numire, ce se mal da
cUt. Sibigiul-d.-j., din com. Pa-
nataul, jud. Buzau.
Fistica, piriu, izvoreste din par-
tea de N. a dealului Secatura,
din com. Cozmesti, pi. Stemnicul,
jud. Vasluiu, curge spre Baleni,
strabatind sesul Balestilor, si se
varsa. in dreapta Stemniculul,
dupa ce primeste afluen^il : Ba-
lesti, Sapa si Prisaca.
Fistica, deal> in partea de V.
acorn. Cozmesti, pi. Stemnicul,
jud. Vasluiu.
In marginea de E. a acestui
deal se zice ca. s'a gasit de ca-
tre locuitorT, cind arau p&min-
tul, plumbi de tuciu, cea ce
probeaza urmelevr'unui razboiu.
Din acest deal se formeaza
vaile urmatoare : Secatura, Ripa-
Galbena, Rogoazele, Beila, Che-
troasa, Chicusa si sesul Fistica.
Acest deal, cu toate vaile,
sunt acoperite de paduri.
In partea de S. a dealului
se afla Valea-Babei si Dealul Ma-
gura, eel mat inalt pise al dea-
lului Fistica.
Fistica, fes, jud. Vasluiu. Vezi
Fistica, deal.
Fistici, sat, in partea de N.-V. a
com. Cozmesti, pi. Stemnicul,
jud. Vasluiu, situat pe vaile
Secatura, Ripa si Dealul-Viei,
pe o intindere de 2302 hect.,
din can 786 hect. padure, 371
hect. loc arabil, 129 hect. imas
proprietatea locuitoriior clacasT.
Are o populate de 219 fami-
lii, sati 832 suflete, din carl 70
Tigani si 4 Evrel.
Numarul vitelor e de 1340:
520 vite marl cornute, 70 cat,
350 01 si 400 rimatorl.
Fistici, mdndstire, in satul Fis-
tici, com. Cozmesti, pi. Stemni-
cul, jud. Vasluiu, ziditalai72i
de catre Mihail Racovi{&, Dom-
nul Moldovel, dupa cum se
vede din inscrip^ia de pe piatra
aflata in zid deasupra usel de
la intrarea in biserica. Aceasta
manastire a fost inzestrata cu
ma! multe mosil de c&tre cti-
torii ce se vad trecu^i in un
pomelnic, cu data de la 1808
si anume: Mihai Racovi^ci-Voe-
vod, Ana Monahala, Sultana-
Doamna, Constantin- Voevod,
Stefan -Voevod, Ioni^a-Voevod,
Mihal-Voevod, Ruxandra-Doam-
na, Ecaterina-Doamna, Ioni^a
Racovi^a si al^i raposa^I.
Tot intre ctitorf se mai con-
sidera si raposa^ii Dumitrasci,
Elena, Manoil, Anastasia, loan,
loana si al^it din familia Palade,
trecu^i tot in acest pomelnic.
Apoi Archimandritul Iosif Gin-
dul, a zidit casele si zidul im-
prejurul bisericei la 1834.
Dupa aceasta, Episcopul Sina-
iului, Strichide, fiind egumen, a
inal^at zidul, a acoperit biserica
cu table, a f&cut din nou ca-
tapeteazma, a pardosit-o pe jos
cu marmura, a dotat-o cu vest-
minte, c^r^Tsi argintarif, la 1850.
Fisticul, piriu, in com. Plesesti,
jud. Suceava, formindhotar din-
spre Bucovina, pe o lungime de
1 kil. Mic afluent al Somuzu-
lui-Mic.
Fi^teica, insula pe Dunare, si-
tuata in partea de S.-E. aora-
sulul Zimnicea, jud. Teleorman,
la departare de 4 kil. de oras.
Numirea acestel insule se ga-
seste rau pocita, atit pe harta
stat-majoraluT austriac, cit si in
Dic^ionarul de Frunzescu si in
unele manuale de geografie, in
cit nicl ca ar putea sa fie re-
cunoscuta. Top, copiind numi-
rea dupa Nem^I, i-au zis Fise-
tecu, in loc de Fisteica.
Fi^teica, trup de mosie, in jud.
Teleorman, pi. Marginea, facind
parte din mosia Zimnicelele,
Fi§teica-Sfin{e§tilor, mo§ie, si-
tuate pe teritoriul com. Sfiii-
^esti, jud, Teleorman.
Fi{a, piriu, jud. Bacau, pi. Tro-
tusul, com. Javreni, care sescurge
d'a stinga Trotusulul.
Fi^a, piriia§, jud. Bacau, pi. Tro-
tus, com. Javreni, care se varsa
in riul Trotusul, d'a stinga.
Flaminda, com. rur. si sat, in
jud. Mehedinp, pi. Blahni^a, la
45 kil. de orasul Severin si
la 21 kil. de com. rur. Vinjul-
Mare. E situata pe un platou.
Se margineste la E. cu com.
Cioroboreni ; la S., cu com. Dan-
ciul ; la V., cu com. Jiana-Mare ;
iar la N., cu com. Scapaul. Este
resedin^a subprefecture! plasei
Blahni^a.
Are 1 100 locuitori, locuind in
210 case.
Locuitoril poseda : 32 plu-
gurl, 74 care cu boi, 7 caru^e
cu cal; 82 stupl.
Se afla aci : o biserica, de-
servita de 1 preot si 2 cinta-
re^f; o scoala, condusa de 1 in-
va^ator, frecuentata de 50 elevl ;
o circiuma.
Budgetul comunef are la ve-
nituri lei 5787, iar la cheltuelt
1792 lei. Sunt 183 contribuabili.
Vite marl cornute sunt 678,
24 cat, 762 ol si 659 rimatori.
Prin comuna trece soseaua
Hinova-Scapaul-Flaminda-Gruia.
In Flaminda se afla Dealul-
Manda, care este acoperit cu vii.
Pe marginea de V. si S. trece
piriul ce vine de la com. De-
veselul si se varsa in piriul
Blahni^a, la Vicasul.
Flaminda, com. rur. si sat, in
Hosted by
Google
flAmInda
382
flAmInda
partea de S. a pla§ei Caltn^uiul,
jud. Teleorman, situata pe malul
sting al Dunarei, la gura baltei
Berceluiulu!, pe loc ses.
Are un catun, Ciuperceni, si-
tuat in partea de N. a comu-
nei, la departare de I kil. Dis-
tant comune! de la malul Du-
nare! este de aproape */2 kil.
Limitele sale sunt:
La N., dincolo de cat. Ciu-
perceni, dealul numit Suroaia;
la S., fluviul Dunarea si lunca
d'impreuna cu girla si balta
Berceluiulu! ; la E., com. Tra-
ian si la V., comuna Magu-
rele.
In dreptul aceste! comune se
afla pe Dunare insulele Catina-
Mare si Insula-PorculuT, precum
si pichetele de paza fruntariilor
No. 3 si 4.
In partea de S. sunt mat
multe lacurl formate din revar-
sarile Dunarei si can adese-ori
seaca vara cu desavirsire.
Balta-Berceluiulu! este pe teri-
toriul acestei comune. Cele l'alte
lacuri, care se formeaza periodic
prin ravarsarile Dunarei, sunt :
lacul Listeava intre cat. Ciu-
perceni si com. Traian; Lacul-
lui-Vlad si altele mat micT.
Cu toate revarsariie DunareT,
com. Flaminda este ast-fel si-
tuata in cit nu este nici o data
inundata ; ma! inainte de a se
construi cheul din portul Tur-
nulu!, vapoarele si vasele de
comerciu is! faceau incarcatu-
rile aci.
In partea de N.-V. a comu-
ne!, dincolo de cat. Ciuperceni,
se afla dealul Suroaia, pe care
sunt plantate vii. Tot aci se ga-
seste si partea de deal care se
numeste Groapa-Vie!, pe care
to^if scriitori! si cartografi! au
numit-o gresit Grapavia.
Popuia^iunea comunei este de
405 familil, sau 1220 suflete
(345 contribuabili), din car! 656
suflete si 127 contribuabil! in
cat. Ciuperceni.
Vite sunt 4293 capete : 483
cai, 981 vite man cornute, 2610
vite mic! cornute si 219 pore!.
Mare parte din domeniul sta-
tulu! Turnul, cu trupul Suroaia,
se afla pe teritoriul aceste! com.
Pe harta geologica a d-lu! M.
Draghiceanu, ca si pe a statu-
lu! major austriac, se vede no-
tata existen^a in aceasta comuna
a unui izvor de ape sulfuro-mu-
riatice.
Pe teritoriul ei se afla multe
magure; unele din ele au fost
punct de hotar intre zona raialei
turcesti de la Turnul si restul
Tarii ; in altele s'au facut sapa-
turi cu ocaziunea cercetSrilor
archeologice. Ast-fel, la estul
comune!, este magura Goicea,
unde s'ati facut in ma! multe
rindur! sapatur!; la S., Magura-
Stupii, foarte vech!e, si la V.,
magura de la Groapa-Viei, bo-
tezata de strain! Grapavia. La
E., spre cat. Ciuperceni, se a-
fla Valea-Bisericel, pe care o ga-
sim citata de Dionisie Fotino
in descrierea hotarelor Tari!-
Rominest!.
Drumul-lui-Traian se afla tot
in aceasta comuna; inceputul
lu! este la Dunare si dupa ce
strabate comuna, o ia prin cat.
Ciuperceni, apuca pe muchea
dealulu! Suroaia, ia direc^iunea
spre soseaua nationals Turnul-
Alexandria si de acolo porneste,
pe lingS com. Putineiul, ma! de-
parte.
Satul actual Flaminda si par-
tea din mosia domeniulu! Turnul
purta ma! inainte numirea de
Atirna^i.
Aceste locuri au fost popu-
late de mult timp inca, apo!,
dupa invaziunile turcest!, au fost
parasite.
In secolul trscut, satele Ciu-
perceni si Atirna^i (asta-z! Fla-
minda) faceau parte din jud.
Oltulu!. Pe aci era hotarul f ari!
despre Dunare, precum si li-
mita zone! ocupata de raiaua
Turnulu! (Turkissi-Kule).
lata cum descrie Dionisie Fo-
tino aceste hotare :
«Despre capatul jud. Olt, ho-
tarul incepe din marginea Du-
narei, despar^ind imprejmuirea
Kulei de Cetatea-de-Pamint ; de
la Traian, pe uscat, trece pe a-
proape de o movila ce este pe
marginea Traianulu! ; de acolo
merge la a!te doua movile tot
pe marginea Traianulu!, de unde
merge pe drumul numit al Ba-
nului, drept in sus la apa nu-
mita Hirlaul si se intinde printre
vi! pana la biserica ce era pe
un sat desfiin^at al farii-Ro-
minest!.
« Hotarul urmeaza pe magura
printre viile Ciupercenilor, dintre
car! jumatate ramin la Kula si
jumatate in Tara-Romineasca.
De la magura se intinde pana
la alta magura si iaras! pana la
gura Rusciuculu! si la Negura
de la Gunviul-Duman, tot pe
drumul Banuiu!, intins la mar-
ginea mosie! lu! Pehlivanoglul
spre Kula ; iar mosia lu! (parte
din domeniul actual al Statulu!)
ramine in Tarn pana in apa Hir-
laului, la moara Beiliculu!.»
Pana acum ci^i-va an! se ve-
deau inca aci ruinele unei gia-
mii. Dupa ce Turci! parasira ra-
iaua Turnulu!, se ma!dedau inca
la dese pmdaciun!, venind de
peste Dunare si jefuind pe locui-
tori! acestui sat.
«La Flaminda inca se afla la
marginea Dunare!, scrie Aug.
Laurian, in «MagazinulIstoric»,
o cetate de pamint foarte mare,
in forma patrata, lunga de 350
pas!, si lata de 300, care asta-z!
estecu totul distrusa. Din partea
de catre E. a acestei cetat!
se intinde drumul lu! Traian. »
Hosted by
Google
flamJnda
383
flAmInda
In dreptul pichetulul No. 4
se vad inca intariturile, in carl
erau asezate bateriile rusestT, in
resbelul din 1877 ; pu^in mai
departe, cala 50 metri, era o a
doua baterie. Din aceste noua
pozi^iuni (din marginea OltuluT)
bateriile romine ajutara pe cele
rusestf de la Flaminda, prin fo-
cul ce au deschis asupra Nico-
poleT, si trecerea spre Sistov a
pontoanelor rusesti, in zilele de
27 — 30 Iunie.
Com. Flaminda, dupa modi-
ficarea administrative a jude-
^elor Oltului si TeleormanuluT,
a facut parte din pi. Calma^u-
iului, iar la 1 871 a fost intru-
nita cu com. Magurele.
Flaminda, com. rur., compusa
din catunele Flaminda, Calugarul
si Bujoreanca, din pi. Glavacio-
cul, jud. Vlasca, situate pe pla-
toul d'intre apele Cilnistea si
Cleni^ia, la N.-V. jude^ulul, si la
o departarede Bucuresti de 60
kii. , de Giurgiu de 54 kil., iar
de Obedeni, resedin^apl., de 21
kilom.
Suprafata intregel com., cu
catunele ei, este de 3300 hect.,
din care padure in suprafata de
120 hect.
In 1887 avea 421 familii, sati j
2081 suflete, din carl 395 con-
tribuabili.
Venitul com. h\ 1886 era de
1 1056 lei si cheltuelile de 2600
lei.
Vite sunt : 800 boi si vaci,
45 bivoli, 140 cat, 120 01, 20
capre, 410 rimatori si 5 asini.
In com. Flaminda sunt doua
bisericT: una la Flaminda, cla-
dita la 1868 si alta la Caluga-
rul, cladita la 1850, cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, ambele de-
servite de 2 preopf si 4 dascali ;
o scoala. mixta cu 4 clase, con-
dusa de un inva^ator, care in
1888 a fost frecuentata de 21
bae^i, si 2 fete ; in satul Calu-
garul altS scoala cu 3 clase, care
in 1888 a fost, frecuentata de
40 baepf si 7 fete.
Prin Flaminda curge Cilnistea
ce vine din spre Frasinet. Este si
un helesteii care serva. la ada-
patul vitelor. Trece pe aci so-
seaua jude^eana Giurgiul-Pitesti.
In toata com. sunt 10 cir-
ciume.
Flaminda, sat, cu 250 locuitorl,
pe riul Topologul, jud. Arges,
pi. Oltului; face parte din com.
rur. Galicea- Flaminda ; aici este
schitui Flaminda, facut de $er-
ban-Voda Cantacuzino.
Flaminda, sat, cu 38 familii,
jud. Arges, pi. Oltul; face parte
din com. rur. Cremenari-FlS-
minda.
Flaminda, nume, ce purta sa-
tul Malul-Mic, din jud. Dolj, pi,
Ocolul, coir. Malul-Mare.
Flaminda, sat, ^ine de com. rur.
Prundul, pi. Olteni^a, jud. Ilfov.
Se intinde spre E. de satul
Flaminda, din jud. Vlasca, cu
care este aproape lipit si spre
V. de fluviul Dunarea, la o di-
stant de 6 kil. Se crede a fi tot
asa de vechiu ca satul Prundul.
Este asezat pe un loc ses si
jos. Cite o-data cind Dunarea
vine mare, it face man strica-
ciuni.
Are 13 familiT, sau 65 suflete.
Flaminda, sat, in jud. R.-Sarat,
pi. Rimnicul-d.-s., cat. com. Ji-
deni, la 1 V2 kil. si spre V. de
cat. de resedinta pe riul Rimnicul-
Sarat ; are o intindere de 115
hect.,cu o populate de 65 fa-
milii, sau 261 suflete, din carl 61
contribuabill.
Flaminda, sau Valea Soarelui-
§i-Chinte§ti, cat., pi. Ocolul,
jud. Romana^i, situat pe un te-
ren ses, la S. com. Redea si la
2 kil. de resedinta. Altitudinea
terenulul d'asupra nivelulul ma-
rii pe magura Pancil este de
138 m. Are 75 familii, sau 332
suflete. Este la 9 kil. departare
de Caracal, pe drumul ce merge
spre Bechet.
Flaminda, £#ta#,pendinte de com.
cu acelasi nume, pi. Glavacio-
cul, jud. Vlasca. Mosia este
proprietate mosteneasca, cu o
suprafata de 1050 hect. si cu
un venic aproximativ de 20000 1.
Are : o scoala, la care au urmat
in 1888 21 baeflf si 2 fete, din
numarul de 69 bae^I si 25 fete
in virstS de scoala; o biserica,
zidita la 1 860, cu hramul sf. Pa-
raschiva, si deservita de un
preot si 2 dascali ; 3 circiumi.
Flaminda, c&tun, pendinte de
com. Pueni, pi. Marginea, jud.
Vlasca, situat pe proprietatea
StatuluT, Pruntul.
Aci sunt 35 locuitorl impro-
prietaripf la 1 864 pe o suprafa^
de 105 hect.
Flaminda, sub-divizie a cat. So-
resti, din jud. Buzau, com. Bla-
jani.
Flaminda, mahala, cat. Pruntul-
ComeneT, com. Pueni,jud. Vlasca.
Flaminda, m&nastire, cu hramul
Sf. Apostoli, linga satul cu a-
celasT nume, pi. Oltul, jud. Ar-
ges, intemeiata de $erban-Vod&-
Cantacuzino. Servea de metoh
Episcopiei Rimnicului. Dupa se-
cularizare, s'a redus la biserica
de mir. E deservita de un preot,
un cintare^ si un paracliser si
se inscrie in budgetul StatuluT
pentru intre^inerea cultului di-
vin o suma anuala de 1070 lei.
Hosted by
Google
flAmInda
384
flAmInda
Biserica este in buna stare,
iar casele mSnastirest! sunt ru-
inate.
Flaminda sau Schitul-Marcu-
le§ti, co Una, pe teritoriul ora-
sulu! Cimpulung, jud Muscel, pe
malul sting al riului Tirgul, co-
ronate de o bisericu^a de stil
grec, ce pare o cetate de apa-
rare a Cimpulungului. Ea are
do! nasi: pe Negru-Voda, fon-
datorul Cimpulungului si pe
Hagi Marcu Rosetti, fondatorul
schituluT. Acela o numi Flamin-
da ; acesta Schitul-Marculesti.
Flaminda intra in domeniul
tradi^iei; Marculesti in dome-
niul Istoriei. Tradi^ia, dupa
cum se vede, a predominat caci
colina si azi se numeste Fla-
minda.
D. C. D. Aricescu, in cartea
sa intitulata «Istoria Cimpulun-
gului » (1855), arata ceea ce se
spune asupra istoriei aceste!
coline :
«Dupa savirsirea biserice! si
a ceta^ei, la leatul 1 290, Negru-
Voda, dupa datina vechie a Ro-
manilor de a consulta augu-
rii la facerea de ceta^i si de
templur!, vru sa cunoasca soarta
orasului Cimpulung; dec! luind
en;!- va boer! d'aT sal, se urcara pe
movila din fa^a orasului, des-
pre E., ca de acolo sa poata
observa augurui ; iar la por^ile
ceta^ei puse custoz! arma^i, ca
sa opreasca pe ce! ce ma! in-
tiiu ar vrea sa intre in launtru,
^iindu-T sub buna paz& pana la
reintoarcerea sa din acea pre-
umblare,
Negru-Voda si boeri! se ase-
zar£ jos, pe poeni^a de deasu-
pra dealulu! numit Flaminda,
si incepura a se mira de frumu-
se^ile fire! si a vorbi de vitejia
stramosilor lor si de soarta a-
cestu! oras dup& moartea lor.
$i asteptara ei aci de dimi-
nea^a pana seara, fara a vedea
pe nimeni intrind in cetate.
Tocma! cind erau sa se coboare,
iata ca zareste Negru-Voda vi-
ind despre Apa Sarata un om
zdren^uros, cu o palarie mare in
cap, cu traista de git si cu un
ba{ noduros in mina.
Negru-Voda isipuseocheanul
la ochi si vazind ca era un ^igan,
mult risera top de augurui a-
cesta ! Si zise un boer lui Ne-
gru-Voda:
— Cu triste va fi cetatea Ma-
rie! tale ; caci pganul e om des-
tept si priceput.
— Insa va fi lipsita de ale hra-
nei, ca si soiul acesta de rata-
citori, zise alt boer.
Si Negru-Voda raspunse boe-
rilor :
— Toata boala cu leacul e!.
Precum D zeu ingrijeste de pa-
sarile ceruiuT, asa vom avea si
noi pur tare de grije de orasul
nostru, in cit, daruit ca drep-
turi si privilegiuri, sa nu pati-
measca d'ale hranii, de care
sunt lipsite aceste locuri mun-
toase si pietroase,
— Sa traiest!, Maria Ta, ras-
punserS. boerii. Urmasii vor \\\-
nal£a Marie! Tale, in aceste lo-
curi unde a! descalicat Maria
Ta, un monument neperitor, ca
tutulor fondatorilor de cetap si
de ^ari.
— • Sa mergem, zise Negn-Vo-
da, caci am flaminzit, si fiind-ca
Negru-Voda a flaminzit aci, as-
teptind augurui Cimpulungului,
Flaminda sa se cheme in viitor
colina aceasta, spre aducere a
minte a acestei zile.
De atunci s'a numit locul a-
cesta Flaminda ».
Istoria ne spune ca :
Din timpun vechi era da-
tina a se aduna Cimpulunge-
nii la ziua irial^are! luT Crist,
pe virful Flamindei, cu tot cle-
rul, avind in frunte pe Egume-
nul manastireT, top in vestminte
de s&rb&toare.
Aci e! faceau sfinprea ape!,
linga o cruce de piatra, ridi-
cata la 1630, in onoarea inal-
{are! Domnulu!, de ma! muh:!
pietos! crestin!, mireni si ca-
lugari. Dupa spusa batrinilor,
e! ar fi ridicat asta cruce pe
urmele alte! cruci, inal^ata tot
de Cimpulungen!, si tot in me-
moria Inal^are! Domnulu! Cris-
tos la cer.
Urcarea Cimpulungenilor pe
creasta Flaminde!, in ziua de
Inahiarea Mintuitorului, si ruga
facuta aci de preop cu sfiati-
rea ape!, inchipuiau Inatyarea
Domnulu! la cer, dupa muntele
Maslinilor.
Dupa slnprea ape! si bote-
zarea crestinilor de fa^a, se in-
tindea apo! pe creasta coline!
o masa mare pentru sarac!, fa-
cuta prin contribute; in urma
se intindea o alta masa, boe-
reasca si negustoreasca, unde
se desertau butie cu vin si se
sacrificau mie! fripp si cosuri
cu oua. In vale, pe poiana de
linga drumul ce duce la Tir-
goviste, se facea un mic zbor,
unde flacai! si fetele, in sunetul
muzice! naponale, invirteau hora
pana pe la miezul nopte!.
Dar nu numai la ziua Inal-
^arei Domnului, ci si in timpi
de seceta, de epidemi!, de plo!
multe, Cimpulungeni! tot la Fla-
minda se urcau cu tot clerul si
cu icoanele facatoare de minun!,
ca sa roage cerul a's! intoarce
mania de la dinsi! si a! mintui
de flagelele cerest! trimise lor
pentru curaprea pacatelor.
La 1764, Maiu, cu ocaziunea
sfinpre! ape! in ziua de Inal^a-
rea Domnulu!, figura intre au-
ditor! si unul din Ispravnici!
judepilu!, anume Hagi Marcu
Rosetti, biv-vel Paharnic. Incin-
tat de frumuseple nature! si de
Hosted by
Google
flAmInda
885
FLAMlNDA
datinile strabune, el vru sa ri-
dice pe creasta acestui deal o
biserici^a, si se adresa catre
unul din cei de fa^a :
— Al cul e locul acesta? in-
treba el.
— Al unei vaduve din oras,
anume Anastasia sin Dumitrascu
Ogu.
— De ce n'a ridicat nimen!
aici o bisericu^a pentru prazni-
cul Inal^are! Domnului nostru
Isus Cristos ?
— Era vorba odata sa se faca
aici o bisericu^a, dar oamenii
au dat zi peste zi si a ramas
nefacuta, si apoi, destale bise-
rici sunt in oras!
— VoiCi sa vad pe stapina
locului.
Proprietara fu infa^isata ina-
intea ispravnicului.
— D-ta est! Jupineasa Anas-
tasia a lui Dumitrascu Ogu?
— Eu, coconule, zise vaduva
cu umilintS.
— Dealul acesta numitCoas-
ta-Vlaiculu! al d-tale e?
— Al meu.
— l£! e de vinzare?
— Este al copiilor.
— As! dori sa inal$ aci, in fa^a
orasului, o bisericuta, in slava
Inaltarei Domnului nostru Isus
Cristos, si a sfintului marelui
Mucenic Diruitrie. Ve! fi trecuta
la pomelnicul ctitorilor si voiii in-
tocmi asezamintur! folositoarede
suflet cu facerea acestei biserici.
— Daca este pentru casa de
rugaciune, bucuros; daruesc si
eii locul acesta, fara nici o para.
— Dar acesta este locul co-
piilor,
— Copiii met nu sunt crestini ?
Nu le trebue si lor pomana
pentru suflet? Si apoT, Cristos,
care s'a rastignit pentru paca-
tele oamenilor, va da el copii-
lor met, pentru aceasta dar din
cer, care e ma! scump de cit
toate avu^iile lumeT acestea.
— Sa traesti Jupineasa, zise
Rosetti, miscat panala lacrimi de
credin^a si pietatea acestei fe-
me!, care lua bucatura copiilor
ca s'o dea saraculu!, fratele
Domnului.
Asa dar, vaduva Ogu darni
Coasta-Vlaicului in actul i*au
de donare, cu data din Maiu
1765 pentru fondarea Schitului
Marculesti.
Intr'un an biserica fu termi-
nate si tot in ziua Inaltarei Dom-
nului, anul 1765, fu tirnosita de-
dicindu-se Inaltarei Domnului,
in memoria suire! lui Cristos la
cer si sfintului Martir Dimitrie,
in memoria lui Rosetti si ap&-
rintelu! Anastasiei Ogu. Atunci
Coasta-Vlaicului, numit& si F1&-
minda, primi numirea de Schitul
Marculesti, de la Marcu, fon-
datorul saii.
Daniile f acute Sihitului, Intre
hrisoavele schitului, trase din
condica Flamindei, can se aflau
la obsteasca epitropie, gasim pe
cele urmatoare privitoare la da-
niile Schitului :
a) Cartea de dar a Anasta-
sie! Ogu, din 1765, prin care
d&rueste Coasta-Vlaicului, pen-
tru facerea schitului Marculesti.
b) Inscrisul dedar din 1770,
Aprilie, al comisului loan Craio-
veanu, prin care darueste schitu-
lui o casa in suburbia Sf. Hie.
c) Hrisovul lui Manoil Rosetti,
din 1770, Octombrie 26, prin
care intareste darile pietosilor
donatori, scutind 3 oamen! de
contribu^iune in folosul schitului-
si dindu! cite 10 le! pe luna
dela vama Dragoslavele cum si
300 oca sare pe an dela Ocna
Telega.
d) Cartea de dar din 1772,
a lui Mate! Vladescu, prin care
darueste schitului partea sa de
mosie dela Gaureni, pe Bratia.
e) Hrisovul lui Mihail Su{u
din 1784, Februarie 14, prin
care ma! adauga* 4 scutelnic!
la ce! 3 a! lu! M. Rosetti, scu-
tind inca bucatele schitului de
vama si vinul de dijma legiuitS.
si ma! ad&ugind 60 oca sare,
tot de la Ocna Telega si 50 le!
tot dela Dragoslavele.
f) Hrisovul lui Mihail $u{u
din 1792, Iulie 22, prin care
mai adauga 3 scutelnic! la ce!
7 ; si alpf 50 la ce! dela Drago-
slavele, cum si 50 bolovan! sare,
aparind si productele schitulu!
de dijmarit.
g) Hrisovul lu! Mihail Sufu
din 1792, Iulie, prin care ma!
darueste schitului 20 famili! f i-
gani, dintre cei domnest!.
In acest hrisov figureaza si
urmatoarele rindur! :
« Acest schit e zidit de Biv-
vel Spa tar (atunc! era Spatar)
Dumitrascu Rosetti, nu numa!
pentru podoaba si inchinaciune,
ci ma! mult spre a se face
intr'insul bunata^f ; precum :
inva^aturS de copii, ajutor de
sarmani si altele ; c&ci, pentru
inchinSciun! au crestini! destule
biserici in oras (in Cimpulung)».
h) Hrisovul lui Moruzzi din
1793, 17 August, si al lui Ipsi-
lante din 1793, August 22, au
coprinderea celor de sus.
i) Inscrisul Marie!, sofia lu!
Nicolae Bacanu, din 29 Martie
1799, prin care darueste schi-
tului o vie in dealul Gorgani.
j) Inscrisul de dar, dela 1797,
1 Iunie, al Egumenului Dositeiu
Cimpulungeanu, prin care da-
rueste schitulu! do! TTigani si
un loc de casa in oras in mar-
ginea £ig&nie! despre riu.
Afara de aceste propriety!
si privilegii, schitul Marculesti
ma! avea o vie cu otasnifa\ la
Dealul-cel-Mare, ce s'a par£sit
si alte vi! la DrSgasani si la
Vi^ichesti, cum si livez! de fin
in Argesel si la Jugur.
Schitul Marculesti in urmlt
59623. Marele Vicfionar Geogra/ic Vol. 111.
Hosted by
49
Google
FLAMlNDA
3S6
FLAMtNZENI
de 1J88. Marcu Rosetti, dupa
plecarea sa din Cimpulung, lasa
epitropT al bisericel pe Archi-
rnandritul Dositeiti si pe biv-
vel Clucer Apostol Iumbasoiul.
EI ingrijira de schit foarte bine
pana la razboiul Turciei cu Aus-
tria, 1788, cind schitul fu ars
si pradat, ca si Cimpulungul.
Epistatul orasului la 1789 re-
inoi schitul; dar la 1790 iar
fu ruinat de un corp de Nemp,
carl se reinturnau in Austria
pe la Cimpulung.
In timpul acesta Rosetti se
afla in Constantinopole.
Sub domnia lui Mihail Su$u
(cumnatul lui Rosetti) acesta
intra in {ara si capata de la
Su£u hrisovul din 1792, Iulie
22, prin care se da schituluT
pe fie-care an cite 20 scutel
nicT, 20 familii de ^iganT, 1200
lei dela vama Dragoslavele si
50 bolovanT de sare dela Ocna
Telega.
Cu aceste ajutoare cu cele
date de crestini, si cu cele ce
mai darui Rosetti, se repara
biserica si chiliile, facindu-se o
scoala de baeti de limba Ro-
minS, in locul scoalel domnesti
a Doamnei Chiajna, scoala care
incetase din cauza turburarilor
politice. Se fixa profesorulul o
gratifica^ie anuala, afara de sa-
lariul ce primea de la Mitro-
polie; in fine, din venitul schi-
tulul se asigura untul-de-lemn,
carfile si facliile trebuincioase
bisericel, cum si salariul pre-
otului si a tot personalului schi-
tulul.
Rosetti regula legaturile ur-
matoare :
a) A se marita pe tot anul
cite 3 fete orfane, de paring
scapatap, din Cimpulung; insa
doua fete lalnah:are si una la Sf.
Dumitru si acestor fete sa se
dea ca zestre, de fie care, cite
un rind de haine si cite o vaca
cu lapte, cheltuindu-se pentru
maritisul lor de la schit cite
50 let.
b) A se imbraca cite 5 saracT
din ora?, cheltuind pentru im-
bracamintea lor cite IO lei de
fie-care; insa, 3 sarac! la Inal-
^are si 2 la Sf. Dumitru.
c) A se plati dascalului de
copiT, la Sf. Dumitru, 20 lei',
afarS de salariul ce-i da de la
Sf. Mitropolie.
^ A se cheltui la cele doua
praznice ale schitulul, 30 lei si
cite 15 let de fie-care praznic,
pentru mincarea saracilor.
Dupa aceea, a^eza un econom
in schit, puse schitul sub epi-
tropiavornicului Const. Filipescu
(tatal lui ba? boer Iordache Fili-
pescu), legind ca epitropia nu-
mitului boer sa treaca si la ur-
masii sai ; supuse la blestemul
soborului de la Nicheea peori-ci-
ne, sau Domn sau particular
mirean, sau calugar, care ar in-
drazni sau ar cerca sa calce vr'o
data una din asezamintele de
mat sus.
Cit a trait Banul Iordache
Filipescu, folosul schituluT Fla-
minda 1-a avut un negu^ator
din Cimpulung, insarcinat a in-
trebuin^a folosul acesta la^inerea
in buna stare a bisericel; iar
mai tirziu a trecut de la fa-
milia Filipescului la Ob^teasca
Epitropie.
Cazind in ruina la anul 1887
s'a reparat de primaria locala,
care in prezent o intre^ine.
Flaminda, movild, in fa^a o-
rasului Cimpulung, jud. Muscel.
In vechime se numea Coasta-
Vlaicului. A fost daruita de
vaduva Anastasia Ogu, propri
etara, cu actul de danie din
Maiu 1765 (J27i) pentru fon-
darea schitulul Flaminda.
Flaminda, insula, in Dunare la
S. de com. Prundul, pi. Olte-
ni{a, jud. Ilfov.
Flaminda, picket de grani^a, pe
Dunare, cu No. 1, linga insula
Flaminda si laS. delacul Greaca,
jud. Ilfov.
Flaminda, locizolat, la N. de
com. Prundul, pi. Olteni^a, jud.
Ilfov. Are spre E. dealun pe
can se cultiva vr£a.
Flaminda, he izolat, pi. Zna
gov, jud. Ilfov.
Flaminda (Canela), parte din
padurca Cheea, com. Zilisteanca,
jud. Buzaii.
Flaminda, piriias, format pe te-
ritoriul com. Cimpurile si care
se varsa in Susita, jud. Putna.
Flaminda (Vatra-Schitului-),
mosie, jud. Arge§, pi. Oltul, cu
o intindere de 572 pogoane, din
care 400 pogoane padure, pro-
prietatea statului, pendinte mai
inainte de manastirea Flaminda.
La 1877 avea un venit anual
de 6805 lei, 94 bani ?i a fost
ipotecata impreuna. cu alte pro-
prietap ale statului, pentru aco-
perirea emisiuuei biletelor ipo-
tecare in suma de 27 milioane.
Pe periodul 1883 — 88, arenda
acestei mo^ii a fost de 680 lei.
Pe aceasta. mosie sunt 2 mon
si 4 piue, case man si ma-
gazii.
Flamindei (Valea-), vale, in
jud. Buzau, com. Blajani. Se
zice ca aci ar ft* fost in vechime
un schit, pe ruinele caruia s'a
ridicat biserica satului.
Flaminzeni, sat, jud. Ilfov, pi.
Znagovul ; face parte din com.
rur. Bucoveni. Este situat pe
malul drept al riuluT Colentina,
Hosted by
Google
FLAMiNZESTI
387
flAmInzi
la E. padurei Riioasa. Spre V.
trece calea ferata Bucuresti-Plo-
esti si calea na^ionata Bucuresti-
Pitesti.
Satul, impreunS cu Atirna^i
si Buftea, se intinde pe o su-
prafa^a de 3458 hect., cu o po-
pulate de 595 locuitorl. Prin-
cipele Al. B. Stirbeiu are 2350
hect. si locuitoril uo8 hect.
Proprietarul cuttiva 1032 hect.
(15 sterpe, 1305 padure). Lo-
cuitoril cultiva 1053 hect., restul
fiind sterp.
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea, deservita de 1 preot I
si 2 cintarep.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumari si 1 hangiu.
Numarul vitelor man e de
551 si al celor mici de 398.
Flaminze§ti, com. rur., jude^ul
Arges, pi. Arges, la 1 kil. de
Curtea-de-Arges (resedin^a sub-
prefecturei) si la 29 kil. de Pi
testi. Se compune din sateie :
Bolni^a, "pgania, Flaminzesti,
Marina si Valea-Uleiului, avind
peste tot 150 familii, sau 452
suflete, din can 22 f igani. Este
udata de riul Arges. Se afla la
N. de orasul Curtea-de-Arges,
la o departare de vr'o 3 kil.
Are o biserica ; o scoala primara
rurala.
Budgetul comunei, pe anul
1882—83, a f° st de 1058 lei,
73 banT la venituri si de 969
lei la cheltuelT.
Dupa o publica^ie oficiala
(1887), aceasta comuna numara
119 contribuabili si are un bud-
get de 1733 lei la venituri si
de 1534 lei la cheltuelT.
Numarul vitelor a fost in a-
nul 1887 de 260 capete vite
marl (250 boi si vaci, 8 cai, 2
bivoll) si de 295 vite marunte
(180 01 si 115 rimatorl).
Flaminze§ti, sat, pe malul sting
al ArgesuluT, in jud. si pi. Ar-
gesul ; formeaza impreuna cu
alte sate com. rur. Flaminzesti.
Aici este resedin^a primaries Are
biserica, cu hramul Sfin{ii In-
gerl, deservita de 1 preot si 1
cintare^ ; o scoala primara rurala.
Flaminzesti, mosie, din jud. Ar-
ges. VezI Vatra-Episcopiel- Ar-
ges.
Flaminzi, com. rur., situata in
centrul plasei Cosula, jud. Bo-
tosani. Se intinde la Nord-Ves-
tul dealului fencusa, pe un
teritoriu ondulat de dealuri si a-
coperit cu padurl. Comuna se
compune din sateie: Cordunul,
Flaminzi, Poiana si Prisacani.
Are o suprafa^a de S900 hect.,
din can 1753 hect. ale locuito-
rilor si 4147 hect., proprietate
mare, din can 1287 hect. sunt
acoperite cu padure, in care pre-
domina fagul, carpenul, plopul
si teiul.
Locurile cultivate au o intin-
dere de 3600 hect. ; viile au o
intindere de 10 hect.
Are o populate de 2895 su-
flete, sau 516 familii, locuind in
534 case; sunt 458 contrib.
Numarul vitelor e de 2984 :
1300 boi si vac!, 261 cai, 11 20
01 si 303 porci.
Comuna e strabatuta in partea
de N.-E. de calea nationals, Bo-
tosani-Hirlati si de sosele co-
munale.
Are o moara de apa pe pi-
riul Miletin.
Sunt 4 bisericT, deservite de
2 preop si S cintare^I ; o scoala
de bae^i, condusa de 1 invafa-
tor platit de stat si 53 elevi;
o scoala de fete, cu 1 invafa-
toare si 19 eleve.
Numarul copiilor cu etatea de
a frecuenta scoala e de i58bae{T
si 143 fete.
Budgetul comunei e de 6390
lei la venituri si 6367 lei, 30
ban! la cheltuelT.
In acest catun se afla 8 cir-
ciuml; 10 comercianjl si 17 me-
seriasl.
Flaminzi, sat, asezat pe valea
Fundoaia, in partea de S. a co-
munei Flaminzi, pi. Cosula, jud.
Botosani. Mosia Flaminzi for-
meaza tot teritoriul com. Fla-
minzi, cu toate sateie din can
e compusa.
Are o populate de 175 fa-
milii, sau 982 suflete.
Sunt 3 bisericT, deservite de
2 preop si 5 cintarejl ; 1 scoala
de baefl, condusa de un inva-
{ator si frecuentata de 53 elevi;
1 scoala de fete, condusa de o
invafatoare si frecuentata de 19
eleve.
Satul Flaminzi nu pare a avea
o vechime mare. Cel mal vechiu
proprietar cunoscut a fost Teo-
dor Bals, care sl-a facut case
de caramida, in partea de N. a
satului si o biserica de zid, pe
care o sfin{i la 18 13. Treptat isl
mari mosia prin cump&raturl
de la Alex. Mavrocordat, fostul
proprietar al Storestilor si de
pe la razasT, can, se zice, erau
stabilitl in partea cimpulul. Insa,
in satul vechiu, fiind pu^inl lo-
cuitorl, Bals a adus oamenl
din diferite pan;!, cum si din Bu-
covina si din Gallia, le-a dat
voe sa-sl faca case si sa fvQ ca
muncitori pe mosie si cum ce!
mal mulflf erau saracl si lipsip
de toate, vecinil i-au numit Fla-
minzi, de unde a r&mas numele
si satului si comunei. O parte
de sat mal e numit si Valea-
FundoaeT, de la numele vael pe
care e asezata.
Vite sunt: 280 boi si vaci,
92 caT, 602 ol, 8 capre si 89
mascurl. Sunt 96 stupl.
In sat sunt 2 circiuml; 3 co-
mercianpf; 8 meseriasl.
Hosted by
Google
FLEANCA
388
FLOAREA
Fleanca, ample, jude^ul Vilcea.
VezI Porcilor (Dealul-).
Fleanca, com. rur. t situata la S.
de lacul Fieasca, jud. Braila,
pi. Calma^uiul, la departare de
2 kil. Spre N. curge apa Cal-
ma^uiului. Se margineste la E.
cu com. Dudescu ; laN.-V., cu
Uimul si com. Slobozia-Ciresul ;
la V., cu com. Jugureanul; la
N.-E., cu cat. Scarlatesti si la
S., cu com. Col^ea. Suprafa^a
com. este de 4417 hect.
Are o populate de 207 fa-
milii, sau 908 suflete, din can
148 contribuabili. Stiu carte 87
persoane; nu stiu, 821.
Veniturile com. suntde 3100
lei si cheltuelile de 3035 lei,
30 bani.
Loc. improprietaritT, dupa le-
gea din 1864, sunt 114 s! ne-
improprietari^T, 13.
Sunt 5 debite; 7 circiumi.
Vite: 1531 vite mar! cornute,
456 caT, 1 194 01 si 400 porcT.
Suhatul vitelor e de 800 hect.
Are o biserica, fondata la
1875 de proprietarul mosiei, A.
Simu, deservita de 1 preot, 1
cintare^ si 1 paracliser ; o scoala
mixta, infiin^ata la 1863, frecu-
entata de 60 elev! si 19 eleve.
Drumun: la Vizirul, spre E.,
trecind calea ferata Faurei-Fe-
testi, la cantonul 12 si de aci
peste podul de pe Caima^uiu
la com. Filiul si apoi spre Vi-
zirul (28 kil.); la Col^ea, spre S.,
pe linga, Movila-figanulul pana
in drumui ce duce la com. Coi-
{ea (1 1 kil.); la com. Ulmul, spre
N.-V. pe deal pe la movila Be-
chet (6 kil); la com. Slobozia-
Ciresul, spre N.-N.-V., peste so-
sea la Braila, spre N.-E. (62 kil.).
In comuna sunt 5 strade neali-
niate. S'a infiin^at la anul 1841
de locuitori, prin staruinfa d-luT
Conte Petru deRoma; si-aluat
numele de la lacul mocirlos din
apropiere. Mai inainte comuna
se afla in vale linga lac si s'a
desfiin^at din cauza ciumei de
la 1 82 1.
Flea§ca, sat, in jud. Braila, pe
muchea platoulul de S., in par-
tea de N. a com. cu acelasi
nume, la 62 kil. spre S.-V. de
orasul Braila S'a infiin^at la 1 848
prin staruin^ad. Petru Conte de
Roma, fostul proprietar al mo-
siei. Suprafa^a satuluT este de
35 hect., avind 88 case, 3 cir-
ciumi si 2 lipscaniT. Are o
scoala mixta, infiin^ata la 1863
intretinuta de stat, frecuentata
de 60 elevT si 19 eleve, cu un
local propriii; o biserica zidita
la 1875 de d. Anastase Simu
proprietarul mosiei, deservita
de un preot si un paracliser.
Populatia este de 110 fami-
lii, saii 403 suflete, din can :
145 barbati, 258 feme!; 202 ca-
satorip si 301 necasatoriti ; 69
persoane stiu carte, 444 persoa-
ne nu stiu.
Vite sunt: 850 vite mart cor-
nute, 210 cat, 390 01 si 230 ri
matori.
Fleanca, mosie, pendinte de com.
cu acelasi nume, pi. Calma^u-
iul, jud. Braila ; proprietatea d.
A. Simu, cu o suprafa^a de
2500 hect. si unvenit de 20459
lei.
Flea§ca, lac y situat la N. com.
Fieasca, jud. Braila, intre mu-
chea si viroaga Puturosul, intre
sosea si calea ferata, in pi. Cal-
ma^uiul. Se formeaza din ploi
si zapezl si vara seaca. Alta-data
se zice, era maT mare si pro-
ducea mult stuf, fund alimentat
din partea de N. de apa Cal-
ma^uiul. In partea de S. se scur-
gea si acolo se afla o moara.
Fleanca, movila, la 500 m. de
satul Fieasca, jud. Braila, pe
muchea platouluT. Linga acea-
sta movila sunt casele proprie-
tateT, cu o frumoasa gradina si
vie.
Fleondoroaia, numire vechie,
data de locuitori locului unde
asta-zi se afla sat il Grivi^a, jud.
Tecuciu, pi. Birlad, com. Cal-
matuiul.
Flescinoagele, cfttun, com. Be-
chetul, pi. Olte^il-Oltul-d.-s., jud.
Romanaft, situat in vaiea cu a-
celasi nume, spre E. de com.;
are 42 locuitori.
Flescinoagele, vale, in jud. Ro-
manafi, spre N.-E. de Dealul
Sarului. Incepe de la com. Co-
coresti, trece pe linga satul
Flescinoagele si se termina la
Spurcati, m Valea-Oltulul. Prin
aceasta. vale curge riul Corne-
sul si in partea superioara. des-
parte Dealui-Sarului de Dealul-
Secilor.
Fle§ti, mosie, cu o intindere de
2288 pogoane, din car! 1700
pogoane padure, in jud. Arges,
pi. Pitesti. Este proprietatea sta-
tului, fosta pendinte de Mitropo-
lia din Bucuresti. Are o arenda
anuala de 3600 lei. Pe mosie
sunt 4 mori, case, han si ma-
gazii.
Floarea, catun, in com. Bicazul,
plasa Piatra-Muntele, jude^ul
Neam^u.
Floarea, munte, pe hotarul jud.
Neam^u, despre Transilvania.
Este situat in grupa mun^ilor
Cicul - Tarcaul. VezI Carpa^i,
mun(i.
Floarea, vale, in raionul com.
Dobreni, pi. Podgoria, jude^ul
Muscel, care, dupa ce uda par-
Hosted by
Google
FLOAREA
389
FLOCI (CETATEA SAU ORASUL-DE-)
tea de E. a comunel, se varsa
in girla Circinovul.
Floarea, vdlcea, jud. Vilcea, pi.
Cerna-d.-s., com. Popesti.
Floarei (Balta-), lac, pe valea
Glavactocul, pe proprietatea Fe-
tele, pendinte de com. Blejesti-
Neam^u, pi. Glavaciocul, jude^ul
Vlasca.
Floarei (Lacul-), lac, in com.
rur. Almajelul, pi. Cimpul, jud.
Mehedin^i.
Floca, virf de munte, in dreapta
riului Arges, jud. Arges, plaiul
Lovistea.
Flocea, virf de munte, jud. Ba-
cau, pi. Tazlaul-d.-s., com. Schi-
tul-Frumoasa, din care izvoreste
Tazlaul-Sarat.
Floce^ti, sat, jud. Bacau, plasa
Trotusul, com. Javreni, situat
d'a stinga Trotusulul. Are o
populate de 22 familil, sau 54
suflete.
Vite sunt: 29 vite cornute,
15 cat si 19 rimatori.
Floce§ti, sub-divizie a satulul
Hirja, situata d'a dreapta Oitu-
zuluT, jud. Bacau.
Floce§ti, mosie, jud. Bacau, pi.
Trotusul, com. Javreni.
Floce§ti, padure, jud. Bacau, pi.
Trotusul, com. Javreni, de 270
hect., amenajata (sistemul adop-
tat: cring compus). Esen^e:ste-
jar si fag. Proprietar Alex. Iu-
rascu.
Floci (Cetateasau Ora§ul-de-),
fost oras si cetate, in jud. Ialo-
mi^a, pi. Ialomi^a-Balta, pe ma-
lul sting al rialji Ialomi^a, in
apropiere de Dunare.
Romanil colonizind Dacia, au
ridicat mai multe cetaflf si orase,
intre carl zidira si o cetate pe
malul sting al Dunarel, aproa-
pe de gura riulu! Ialomtya, care
dupa unil istorici, s'ar fi numit
Ziridava.
Pe la jumatatea secolului al
cincelea, Dacia lul Traian fiind
cotropita de Slavic orasul de
FiocT si locurile de prin prejur
erau punctul eel mai populat de
cotropitori. Acestia erau mai pu-
tin desi cu cit se departau spre
V , fara insa sa treaca dincolo
de riul Arges. De la dinsii a
ramas numirea de Ialomi^a ce
s'a dat riului si ma! tirziu jud.
intreg, precum si mai m ilte
movile, ce se mai conserva si
azi risipite pe cimpiile jude^ulul.
La 1573, Alexandru - Voda,
DomnulMuntenieT, dindajutorlut
Petre $chiopul ca sa ia tronul Mol-
dovei, a fost batut la Rimnicul
Sarat de loan I, Domnul Mol-
dovel, si fugind dupa cimpul
de lupta s'a adapostit in Cera-
tea-de-Flod,
La 1594, Mihaiu-Viceazul, vo-
ind a curafi cu totul Tara de
Turci, trimise pe Banul Calom-
rlrescu cu un corp de armatci;
acestadupace batu pe Turci, lua
Celatea-de-Fioci si ii dadu foe ;
apoi trecu Dunarea, batu Hir-
sova si o lua.
La 1689, Hausler, general aus-
triac, intrind in Bucuresti, Dom-
nul farif, Constantin IT Voda
Basarab Brincoveanu, a trimis
dupa ajutor la Tatarl, carl au
si venit cu Galga, sultanul lor
si la Orasul-de Floci s'au unit
cu Constantin-Voda, pornind ca-
tre Bucuresti in contra lul Hau-
sler.
Orasul de-FlocI era cea mai
principals localitate a jude^ului ;
avea 38 bisericf, o capitanie
militara si facea parte din pi.
orasulul, care avea 26 sate. Fiind
port insemnat in $ara, aid era
mare miscare comerciala ; se ex-
porta pentru Orient: bol, ol,
cal, sare, unt, seu, vin, pastra-
ma, miere, piel de vite, vina-
turl, lemne, etc. Era cea mai
insemnata pia^a a faril, unde
se vindea multa lina, pentru
care si orasul a luat numirea
de Orasul-de-FlocI.
Pe la inceputul secolului tre-
cut, miscarea comerciala a in-
cetat si orasul a mers spre de-
cadere, cacl incetase de a mai fi
capitala judefului. Incetul cu
incetul s'a parasit si din marele
si vestitul oras nu a mai ramas
de cit o siliste.
Alexandru Ipsilante, Domnul
Munteniel, printr'un hrisov cu
data 1779, a donat manastirei
Marcufa, de linga Bucuresti,
mosia Domneasca (a statulul),
numita : «ot oras sud Ialomi$a»,
adica orasul eel vechiu de Floci,
la gura Ialomi^el, doua mil stin-
jenl mosie, cu condi^iune ca
manastirea Marcu^a, sa iea ve-
nit din ori-ce ar rodi pe dinsa,
iar pe satenil, ci^I vor mai lo-
cui in vechea siliste a tirgului
orasulul, sa nu-I mai supere de-
claca, ci s£ dea numai dijma si
nuraai manastirea sa aibadrep-
tul sa vinda vin si rachiu.
Locuitoril cip se mai gaseau
pe mosia daruita au protestat
contra acelul legat al Domnu-
lul f arel, aratind ca dinsii au
fost din vechime or&senl, si nicl
odata nu au fost clacasl si nicl
dijma n'au platit, ci s'au bucu-
rat pe mosie de toate dreptu-
rile ce le aveau pe atuncl to^I
locuitoril din alte orase ale f a-
ril. La protestul facut, neob^i-
nind nici o dreptate ^.i nemul-
tumi^I cu soarta ce li se crease
prin acea dona^iune, locuitoril
s'au imprastiat prin satele de
prinprejur, unii purtfnd si pana
azi numele de Orasenl.
Hosted by
Google
FLOCOASA
390
FLORANUL
In hati-humaiunul intaritor ve-
chilor privilegii ale Taril-Romi-
nestf si Moidovel, dat de Sul-
tanul Selim IV in anul 1803,
pe timpul domniei lui Constan-
tin-Voda Ipsilante in f ara-Ro-
mineasca, intre altele se citeste :
«Daca trebuinja ar cere ca sa
se innoeasca si sa se deschida
ca mai inainte schelele vechi
ale f arii-Romanesti, precum O-
rasul-de-Floci si altele, pentru
itilesnirea exporta^iunii produc-
telor {aril, sa aiba drept locui-
torii a le innoi si a se folosi
de ele intru cit nu vor duce
paguba inaltei mele impara.{ii».
' Spre V. desatul Piua-Petrel,
pe partea stinga. a soselei din-
tre Piua-Petrei si Tandarei, pe
o cimpie plana, se afla azi un
bloc de zid de caramida, ultima
urraa a aceiui mare si vechi u
oras.
Este confirmat de cronican,
ca Mihaiu-Viteazul a fost fiul
lui Patrascu-Voda-cel-Bun si al
Doamnei Tudora si ca a fost
nascut in Tirgoviste la anul
1 5 57 J cu toate acestea un isto-
ric strain, scriind despre Mi-
haiu-Viteazul, zice, ca pe timpul
domniei lui Patrascu-Voda, se
afla in orasul de Floci o femee
frumoasa, vaduva, vinzatoare de
vinurT, care avea la casa ei pe
un grec bogat, beilicciu, adica
negustor trimis de Poarta a
cumpara in \slta 01, bucate, etc.
Acea femee, dind nastere unuT
copil a dat fiului sau inel, si
ducindu-se la Constantinopol,
a gasit pe tata-sati devenit om
puternic si avut, care recunos-
cind, dupa inel, pe fiul sau, a
mijlocit pe linga Poarta, prin
dare de bam si prin influenza
ce avea, pentru a-1 face Domn
in Muntenia.
Flocoasa, m&gurd si punct trigo-
nometric deobservafie, linga Du-
nare, la N. de Golenfi, plasa
Cimpul, jud. Dolj; are o inal^ime
de 85 m.
Flocoasa, movilii, in jud. R.-
Sarat, pi. Gradistea, com. Sal-
cioara, m partea dc V. a ei;
locuitorii o ara necontenit, asa
ca cu timpul o sa dispara.
Flocoasa, popina, jud. Braila, la
1 V2 kil. spre N.-E. de satul Ju-
gureanu, pe lunca Calma^uiului.
Flocoasa (Magura-),magura, m
jud. Teleorman, com. Segarcea
din-Deal, numita ast-fel din ca-
uza ierbei mar! ce creste pe
dinsa.
Flocosul, movilft, pe domeniul
Giurgiului, pi. Marginea, jud.
Vlasca, insemnata pentru ca
pe dinsa, la toate rezbelele in-
tre Turci si Rusi, cind acestia
au venit la Giurgiu, asezau aci
un post de observa^ie.
Floco^anca, numire^ ce purta in
vechime mosia Elizabeta, jud.
Teleorman.
Floco§eaua-Mare, magura, pe
mosia Furculesti, jud. Teleorman.
Floco§eaua-Mica, rnftgura, in-
tre mosiile Furculesti si Sova-
resti, jud. Teleorman.
Flondora, sat, la care este ali-
pit si Domosani-Crupenschi, co-
muna Manoieasa, plasa Baseul,
jud. Dorohoiu.
Are o populate de 83 familiT,
sati 314 suflete. -
E situat pe malul Volova^ului.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de 1 preot,
I cintaret si 1 palamar; este
de lemn si tencuita, facuta la
1 804, de preotul Vasile Flondor.
Satenii inproprietari^i au 82
hect. 89 aril pamint; iar sta-
pinul mosiei are 1366 hect. 31
aril cimp. Iaz este unul, numit
al-luT-Flondor, pe o intindere de
42 hect. 97 arii; confine pestl
si raci. Pe teritoriul satului este:
o livada, si 4 pog. vie.
Piriul ce trece pe mosie este
Volova^ul.
Drumun principale sunt: a-
cei de la Domosani, de la Li-
veni, de la Serpeni^a si de la
Tescureni, can toate, unindu-se
la podul de pe Volova^:, se due
la Saveni.
Hotarele mosiei sunt : Liveni,
Serpeni^a, Domosani, Sirbi si
Avrameni.
Aci e leaganul famiiiei Flon-
dor, una din cele mat vechi fa-
milii ale Moldovei.
Toader Flondor era Armas-
Mare, in timpul Domniei a 3-a
a lui Duca-Voda, pe la 1679
pana la 1684. Din porunca lui
Voda el taia capetele : Vister-
nicului Vasile Gheuca, Jignice-
ruluT Gheorghe Bogdan si Slu-
gerului Lupu Bogdan, dinaintea
por^ei Cur^lor Domnesti din
lasi. Invinovafirea lor era ca,
facuse car^i de pira asupra Dom-
nuluT, conspirind contra lui si
atragind cu ei pe mat mul^T
boeri. Denun^i fiind de Hat-
manul Buhus, s'a insarcinat pe
Sardarul Gheorghe Ciudin, de
a-i prinde; aducindu-i la lasi,
indata i-au judecat Divanul Dom-
nesc si i-au condamnat la moarte,
macar ca so^ia lui Gheuca era
vara-primara cu Nastasia, Doam-
na lui Voda-Duca,
Flondora, iaz, jude^ul Dorohoiu.
Vezi Flondora, sat.
Floranul, sat, pendinte de com.
rur. Caciulatul, pi. Dumbrava-
d.-s., jud. Dolj, situat la o de-
parture de 100 m. de Caciulatul,
unde e resedin^a comunei.
Hosted by
Google
FLORANUL
391
FLOREIJTl
Floranul, mope, jud. Dolj, pi.
Dumbrava-d.-s., com. Rachita,
apar^inind statului impreuna cu
Vilcomul si Stubeiul. Este a-
rendatadela 1892— 98 cu 35050
lei anual.
Florea, sat, cu 10 fara., jud. Ar-
ges, pi. Pitesti ; face parte din
com. rur. Bascovul-Flesti.
Florea, deal, pe teritoriui satului
Harpasesti, com Popesti, plasa
Cirligatura, jud. Iasi.
Florea, balta, situata in valea
Ursi, spre V. de com. Giuva-
resti, pi. Balta-Oltul-d.-j., jud.
Romana^i.
Florea-Mitroi (Magura-lui-),
magura, la Nordul mosiei Riiosi,
pi. Tirgului, jud. Teleorman ;
serveste ca semn de hotar.
Florea-Savu (La-), loc izolat,
pe mosia Folesti-d.-s., pi. Ho-
rezul, jud. Vilcea, fost pendinte
de manastirea Bistrita si in in-
tindere de 3 kil.
Floreasca, sat, jud. Ilfov, plasa
Dimbovi^a ; face parte din com.
rur. Baneasa-Herastrau. Este si-
tuat la S.-E. de Baneasa, pe
malul drept al riului Colintina,
unde formeaza lacul Floreasca. In
partea de N. satul e mlastinos.
Se intinde pe o suprafa^a de
153 hect., cu o populate de
174 locuitorT.
D-na Elena Cornescu are no
hect., din carl cultiva 60 hect.,
iar 50 sunt rezervate pentru iz-
laz. Locuitorii au 43 hect.
Comerciul se face de 7 cir-
ciumari. S'ati stabilit in sat 13
strainl.
Numarul vitelor man e de
131 si al celor micif de 5.
Floreasca, cdtun, in jud. Ialo-
mi{a, plasa Ialomi^a-Balta, pen-
dinte de com. Dormarunt.
Floreasca, lac, jud. Ilfov, la N.
de Bucuresti, linga cat. Flo-
reasca, format de riul Colen-
tina.
Floreasca, vechie numire a mo-
siei Corbul, din jud. Buzau,
com. Catina.
Floreasca, numire, ce se ma? da
mosiei Gomoesti, din jud. Bu-
zau, com. Costesti.
Floreasca, numire, ce se mai
da mosiei si pftdurel Gura-Di-
mienel, jud. Buzau, dupa vechil
proprietarT.
Floreasca, mope, pe care s'au
improprietarit la 1864 o parte
din locuitorii comunei Tirlesti,
piaiul Teleajenul, jud. Prahova.
Floreasca, ses, pe teritoriui sa-
tului Schiopeni, com. cu acelasl
nume, pi. Mijlocul, jud. Falciu.
Are o suprafa^a cam de 46 hect.
O parte din acest ses, din cauza
locului accidental, se numeste
Hirtopul.
Floreiul, localitate, in jud. Pra-
hova, piaiul Pelesul, com. Te-
sila.
Floreiul, munte, jud. Prahova,
piaiul Pelesul, com. Tesila, a-
coperit peste tot cu verdea^a.
Floreiul, pftdure particulars, su-
pusa regimului silvic inca din
anul 1883, pe mosia Comarni-
cui, pendinte de com. Comar-
nicul, piaiul Pelesul, jud. Pra-
hova.
Floreiul, piriti, jud. Dolj, pi. A-
maradia, com. Velesti, pe stinga
riului Geamartaluiul.
Floreiul, riusor, izvoreste dintre
mun^ii com. Sinaia si Tesila,
piaiul Pelesul, jud. Prahova; cur-
ge de la N.-V. catre S.-E. si
se varsa in riul Doftana, pe
malul drept, in raionul com. Te-
sila.
Florentinul, insula in Dunare,
in apropiere de com. rur. Sal-
cea, pi. Cimpul, jud. Mehedin^i.
Florentinul, picket de granifa,
pe marginea Dunare!, pi. Cim-
pul, jud. Mehedin^i.
Flore§ti, com, rur., jud. Dolj, pi.
Jiul-d.-s., la 46 kil. de orasui
Craiova si la 1 1 kil. deFiliasi,
resedin^a sub-prefecturei.
Este situata parte pe valea
Arpadiel, parte pe sesul Gilor-
tuiul si parte pe dealul Icleanul.
Se margineste la N. cu com.
Poiana, de care se desparte prin
semne conventionale; la S. se
invecineste cu com. f in^areni
si cu com. Fratosti^a ; la E„ cu
com. Valea-Bouiul de care se
desparte printr'un drum ce mer-
ge pe dealul Icleanul ; la V. se
margineste cu com. Branistea
si Ionesti din jud. Gorj, de
care se desparte prin riul Gi-
lortul. Limita de N. incepe de
peste Gilort, merge cind drept
cind serpuind prin Valea-Gar-
dulul, Valea-Budisoarei, culmea
dealului Icleanul si a dealului
Malae^el. Limita de S. incepe
din riul Gilortui, merge cotind
pe linga comuna Jinfareni, prin
Valea-Epei pana in culmea dea-
lului Icleanul. Limita de E. mer-
ge asemenea cotind pe linga
dealul Icleanul, chiar pe muchea
sa. Limita de V. merge aproape
pe malul sting al Gilortulul.
Comuna e accidental de dea-
lul Icleanul, care are o inatyime
de 400 m. si prezinta 2 virfurl :
al-Bobiceanulu! si al-Cocosatu-
Hosted by
Google
FLORE$TI
892
FLOKESTI
lui. Are cite-va cimpiisi anume :
$esul - Capintenilor , Sesul - Chi-
cioarei si Cimpul-Cerbului.
Este udata de rial Gilortul, a-
fluent din stinga Jiulul ; vine
din com. Poiana, trece in com.
Popesti pe la N., face in mare
parte limita comunei catre cele
vecine din Gorj si se varsa in
Jiu, pe teritoriul acestei com.
in dreptul com. fin^areni. Gi-
lortul primeste m stinga urma
toarele piriiase : Arpadia care iz-
voreste din dreptul catunuluT
Floresti, curge cu direc^iunea
E.-V. si se varsa in Gilort, in
dreptul baltii Edulul; Valea-
Lunga care izvoreste din dealul
Icleanul, din cat. Chicioara, cur-
ge pe Valea-Lunga de la E.-V.
pana ce intilneste calea jude-
^eana Gilort-Tirgu Jiul, de unde
se indrepteaza spre N.-V. pana
ce se varsa in Gilort la Balta-
cu-Peste. Al 3-lea afluent al Gi-
lortului este Valea-Epei ce ia
nastere din dreptul com. Fra-
tosti^a, din Cimpul-Capintenilor,
merge aproape pe limita de S.
a comunei, se varsa in Gilort,
aproape de unirea acestuia cu
Jiul. Cele trel girle curg toate
pe vaile cu acelasi nume ; pe
linga. acestea mai sunt in com. :
Valea-Gardului , Valea-Budula-
nuluif si Valea - Virvoreanului.
Peste riul Gilortul se afla un
pod si un vad, in dreptul morii
lui Balcescu, care nu mai umbla.
In com. sunt 3 bal£T: Balta-
EduluT, Balta-cu-Peste si Cotul,
cari sunt mai toata vara secate.
Sunt si 3 fintinl : Securea, Fin-
tina-Rece si Fintina-Mare. Pe
linga Gilort se afla smircurile
Gilortului.
Numele de Floresti al comu-
nei vine de la unul FJorea ce
a fost capul unei cete si care a
stat aci pana la 1858, cind s'a
mutat si mai departe de unde se
afla acum comuna. Azi comuna
se compune din 4 catune: Flo-
resti, cat. de re?edin£a, Arpa-
dia, Capinteni si Chicioara. Ca-
tunui Arpadia este situat pe o
vale, coprins in stinga si in
dreapta intre doua siruri de dea-
luri, acoperite cu paduri si cu
pometun. Catunui Chicioara este
asezat pe un deal, a?a ca satul
se vede de jos de la lunca. Cele-
l'alte doua catune sunt asezate
pe sesul Gilortului. Cat. Arpa-
dia este legat cu cat. de rese-
din^a printr'un drum de care, iar
cele l'alte sunt legate prin sosea.
In vechime comuna coprindea
6 catune : cele 4 de sus la can
se mai adauga catunele : Istra-
testi si Valea-Lunga, asta-zi pa-
rasite.
Are o popula^iune de 15 19
suflete.
Dupa legea rur. din 1864,
sunt impaminteni^i 264 locuiton.
In toata com. sunt cu totul
365 case si doua bordee si
anume :
Floresti, 142 case; Capinteni,
137 case ; Chicioara, 49 case; Ar-
padia, 37 case. Casele sunt fa-
cute parte din birne si numai
cite-va din zid. Intre aceste sunt
3 case vechr, una zidita de B.
Balcescu, alta deB.Balanoiu si
alta de D-na Anica Steni.
In com. sunt 3 biserici de
lemn fondate de locuiton. Una
se afla in cat. Arpadia, fondata
la anul 1805, cu hramul Sf. Pa-
raschiva ; a doua se afla in cat.
Floresti si a treia in Capinteni;
ambele au hramul S #! VoevozT;
cea din urma este fondata de
Balan Poenaru. Un preot ofi-
ciaza la biserica din Floresti si
unul la cele l'alte doua. Fie-care
biserica are cite un cintare^:.
Dupa legea rurala din 1864,
fie-care biserica are cite 1 7 pog.
pamint arabil.
In cat. Floresti este o scoala
mixta care func^ioneaza din anul
1857. Localui este de birne, con-
struit de comuna.
In anul 1892 — 93 a fost fre-
cuentata de 57 bae^T si 3 fete.
Suprafafa com. este de 7000
pogoane aproximativ, din care :
pamint arabil 2884 pog., fT-
nea^a 483 pog., izlaz 300 pog.,
lac si teren sterp 7 pog., pa
dure 3326 pog.
Mosiile de pe teritoriul comu-
nei sunt mosia Arpadia, in cat.
cu acelasi nume, care apar^ine
StatuluT si are un venit numai
de 300 lei, de oare-ce toata e
padure; mosia Chicioara, in cat.
cu acelasi nume, are o supra
fa^a de 200 pogoane si da un
venit de 5000 lei. Apartine D-luT
Nicolae Mandrea, iar inainte
lui Barbu Balcescu. Mosia Flo-
resti in cat. cu acelasi nume
apartine D-nuluT Mihail Sterie,
alta-data lui Cotofeanu ; are o
suprafa^a de 600 pogoane si
un venit de 15,000 lei. Mosia
D-luT Iancu Urdareanu si a lui
Miloteanu, alta-data a lui loan
Cernatescu, cu 400 pogoane si
8000 lei venit. Mo$ia lui I. Con-
stantinescu si Milian, alta data
a lui Poenaru, cu 684 pogoa-
ne. Mo?ia locuitorilor ce are in
total 1000 pogoane si un venit
de ^0000 let, $i care alta data
apar^inea proprietarilor de mat
sus. Pe toate aceste mo$ii se
seamana grid, porumb, orz, ovaz
si rapi^a.
Paduri : Pad irea Arpadia, pe
mosia cu acelasi nume, are o
suprafa^a de 863 hect ; se ga-
seste pe mosia Statului ; aceasta
padure este amenajata. Padu-
rea Chicioara in cat. cu a-
cela$i nume, are o intindere
de 750 hect., se gase§te pe mosia
D-lor Mandrea, a lui Mihail
Sterie, I. Urdareanu, M. Milo-
teanu, G. Milian si I. Cons-
tantinescu. Cea a d-luT Mandrea
apar^inea raposatulul I. Cerna-
Hosted by
Google
FLORESTI
393
FLORESTI
tescu, asemenea si a lui Milo-
teanu. Iar a lui Milian si I. Con-
stantinescu, repausatulul Balan
Poenaru si a lui Sterie apar^ine
lui Cofofeanu. Padurea Floresti,
in cat. cu acelasl nume pe mosia
D-lui Mandrea. Lemnele, ce com-
pun padurile sunt: cer, girni^a,
fag si stejar.
In com. se gasesc poie-
nele: f iganeasca, Cercel, Barbu,
Poiana - Gardului, a-lui-Semene,
Pogoanele, Gadovan.
Izlazurl sunt patru, in com. :
Floresti, Arpadia, Chicioara si
Capinteni.
Viileau o intinderede69 pog.,
din care 62 apar^in locuitorilor,
iar 7 d-lui N. Mandrea. Produc
vin alb. Livezile de prunT sunt in
intindere de 28 hect. si se ga-
sesc pe delimitarile locuitorilor.
In cat. Floresti se afla o mica
cariera de piatra.
In Arpadia se afla un rotar
si un zidar. In Chicioara, trei
dulgherl. In Floresti, un rotar,
trei lemnarl si un fierar. In Capin-
teni : 2 lemnarl.
Caile de comunica^iune ce
strabat com. sunt cele urma-
toare : Calea ferata Filiasi-T.-Jiu,
are sta^iede drum de fier in com.
Gilort, departe de 3 kil. de com.
Floresti; stasia Filiasi este la
10 kil. departare; calea jude-
{eana, lunga de 3 kil., numita
Gilortul, ce trece prin centrul
com.; calea nafionala, numita
Pasul-Vulcanul, lunga de 2 kil.;
3 cai de 3 kil. lungime tree
prin centrul comunei.
Venitui com. pe 1893 — 94 a
fost de 2359,58 lei si cheltu-
elile de 2355,71 lei.
Distan^a la comunele vecine :
de la Floresti la Craiova este
de 64 kil.; de la Floresti la Po-
iana este de 13 kil.; de la Floresti
la fin^areni este de 4 kil.,
de la Floresti la Valea-Boulul
este de 25 kil.; de la Floresti
la Fratosttya este de 3 kil.; de
la Floresti la Filiasi, resedin^a
sub-prefecturei, este de 11 kil.
Vite cornute 240, 01 124,
cai 40, porcl 82.
Floresti, com. rur., pi. Sabarul,
jud. Ilfov, situata pe malul sting
at riului Rastoaca, spre V. de
Bucuresti, 35 kil. departe de a-
cest oras.
Se compune din satele : Flo-
resti-d.-s. si Floresti-d.-j., cu o
populate de 1445 locuitorl, can
loeuese in 370 case.
Se intinde pe o suprafafa de
1900 hect. D-nii N. Negri si
Gr. Porumbaru au 1146 hect.
si locuitorii 754 hect. Proprie-
tarii cultiva 970 hect. (30 sterpe,
100 izlaz, 46 padure). Locui-
torii cultiva tot terenul, afara de
74 hect. carl ramin sterpe.
Sunt 308 contribuabill.
Budgetul com. are la veni-
turl 3986 lei si la cheltuell
3947 lei.
Are o biserica (la Flore^ti-
d.-j.), deservita de 1 preot ; o
scoala mixta; 1 masina. de treerat
cu aburi.
Numarul vitelor marl e de
1 136 (163 cai si epe, 5 arma-
sarl, 426 bol, 462 vaci si vi{ei,
76 taurl, 4 bivoli^e) si al celor
mid de 1728 (176 capre, 1552
01).
Dintre locuitorl, 374 sunt plu-
gari, 5 au diferite profesiunl.
Aratura se face cu 84 plu-
guri : 63 cu boi si 2 1 cu cai.
Locuitorii au : 252 care si ca-
ru£e, 200 cu boi si 52 cu cai.
Locuitorl improprietari^i sunt
252 si neimproprietari^I, 131.
Comerciul se face de 4 cir-
ciumarl.
S'afl stabilit in comuna 12
strain!.
Flore§ti, com. rur. si sat, in jud.
Mehedinfi, pi. Motrul-d.-s., la dis-
tant de 32 kil. de orasul Tur-
nul-Severin, iar de Brosteni, re-
sedinfa plasel, de 6 kil.
Este situat pe vaf, formeaza
comuna, cu c&tunele: Bisaci, Ca-
lieni, Copacioasa, Floresti-d.-j.,
Floresti-d.-s., Gardoaia si Moj-
neni.
Are o populate de 700 lo-
cuitorl, din carl 121 contribua-
bill; loeuese in 170 case.
Locuitorii poseda : 23 plugurl,
37 care cu boi, 9 c&rufe cu
cai; 80 stupl.
Are o, biserica, deservita de
1 preot si 2 cintarejl; o cir-
ciuma.
Budgetul comunei are la ve-
niturl 1270 lei, iar la cheltuell
1032 lei.
NumSrul vitelor este de 141 2 :
500 vite marl cornute, 22 cai,
460 ol, 80 capre, 10 bivoll si
340 rimatorl.
Prin com. trece soseaua ju-
de^eana Severin-Tirgu - Jiul, din
care, la Floresti, incepe soseaua
vecinalS Floresti-Baia-de-Arama.
Prin aceasta comuna curge
piriul Pesceana.
Floresti, com. rur., jud. Prahova,
plasa Filipesti. Este situata pe
malul riului Prahova, la 20 kil.
departe de Ploesti, capitala ju-
defulul, si la 7 kil. de resedinfa
plasel.
Se compune din 2 catune:
Floresti si Capul-Rosu, cu o po-
pulate de 139 familil, saQ 723
suflete, 365 barbap si 358 fe-
mel, 47 familil de figanl si 3
fam. de Nem^I. Sunt 117 contrib.
In comuna e o biserica, zidita,
intre anil 1826—30 de repau-
satul Vornicul Grigore Canta-
cuzino si care s'a rezidit in anul
1888 cu cheltueala Doamnei
Luxtya Gr. Cantacuzino. E de-
servita de un preot si 2 cinta-
refl, pl&tip de proprietarl si de
comun£.
59623. Marete Dicfionar Geogra/ic Vol. Ill
Hosted by
Google
FLORESTI
394
FLORESTI
Pe iazul format de riul Pra-
hova sunt dou£ mod de maci-
nat porumb si gnu; o fabric^
de var hidraulic cu moara sa
pentru mScinat var.
Sunt 86 locuitori improprie-
taripf la 1864, pe mobile Flo-
resti si Capul-Rosu, ciud li s'au
dat 289 hect.
Vite sunt: 65 ca! si epe, 86
vaci, 31 bivoli, 182 1 01 si 522
porcl.
Scoala dateaza in comuna de
la 1879. S'a frecuentat in anul
trecut de 27 bae(! si 7 fete,
din num&rul de 92 copi! (60
bcle^i si 32 fete), cu virsta de
scoala. Cu intre^inerea perso-
nalulu! se cheltueste anual 1080
le!. Stiu carte 95 barba^i si 24
feme!.
Comuna are o suprafa{a de
2659 hect. pSmint de munca,
izlaz, finefe si padure.
Aci e o frumoasa grading si
un castel ate proprietarulu! mo-
sie!.
Comerciul se exercita in co-
muna de 4 circiumari.
Budgetul comune! pe anul
1893-94 avea la venitun 3214,17
lei, iar la cheltuel! 3081,85 lei.
In Floresti sunt 3 drumur!
principale soseluite : soseaua na-
tionals Ploesti Predeal ; drumul
ce vine despre Cimpina si mer-
ge spre comuna Nedelea si Fi
lipesti, pe marginea riului Pra-
hova si drumul ce vine de la
com, Calinesti si trecind Pra-
hova merge la gara B&icoiul.
In partea de V. a comunei
trece riul Prahova si iazul ce
vine din Prahova.
Se margineste cu comunele :
Nedelea, Baicoiul, Magureni si
Caiinesul si riul Prahova.
Flore§ti, sat, jud. BacSu, plasa
Bistrrfa-d.-j., linga satul Valea,
din com. Valea-Seaca, la poa-
lele dealulu! Carunta.
Are o biserica catolicS, cla-
dita in 1 87 1 de locuitori; doua
circiumi.
Popula^ia este de 120 familii,
sau 542 suflete.
Vite sunt: 19 cat, 236 vite
man cornute, 140 pore! si 20
capre.
Floresti, cdtun, al com. Gura-
Dimiene!, jud. Buzau ; are 420
locuitori si 54 case.
Flore^ti, sat, jud. Dolj, pi. Jiul-
d.-s., com. Floresti. Are 581 lo-
cuitori, (295 barba^i si 286 fe-
me!); loeuese in 142 case.
In sat este o scoala mixta,
care func^ioneaza din 1857. Este
intre^inuta de stat si comuna.
Localul construit din birne este
in buna stare. Este sub acelasi
acoperis cu primaria. In anul
scolar 1892 — 93, a fost frecu-
entata de 57 bae^f si 3 fete
(din : Arpadia 5 b&e£i, Chicioara
8 bae{!, Capinteni 18, Floresti
26 baep si 3 fete). Stiu carte
40 locuitori.
Este o biserica de lemn, fon*
data de Balan Poenaru, cu hra-
mul S-\u Voevoz! si posediad
17 pogoane p^mint.
Sunt 3 lemnari si 1 flerar.
Flore§ti, sat, jud. Dolj, pi. O
colul, com. Simnicul. Are 545
suflete, (297 barba^i si 248 fe-
me!). Locuesc in 209 case, con-
struite din zid si birne. Copiii
din sat urmeaza la scoala mixta
din satul Simnicul-d.-s., ce este
la 400 m. departare. In virsta
de scoala sunt 30 copi!.
Floresti, sat, face parte din com.
rur. Va^a, pi. Vedea-d.-s., jud.
Olt. Are o popula^iune de 206
locuitori. Este situat pe Dealul-
Ciurestilor.
Flore§ti, sat, face parte din com.
rur. Floresti, pi. Filipesti, jud.
Prahova.
Floresti, sat, in jud. Putna, co-
muna Pa^esti, pi. Girlele, asezat
pe malul Milcovului, intre Foc-
sani si Odobesti, la o distanfa
de 2 ore de orasul Focsani.
Are o popula^iune de 95 su-
flete, car! locuesc in 25 case.
Este o biserica parohiala, cu
hramul Sf. Iiie.
Floresti, sat, face parte din com.
Colonesti, jud. Tecuciu. Situat
pe coasta dealulu! cu acelas!
nume, Aic! este resedin^a co-
munei. Teritoriul satulu! este
de 506 hect.
Are o populate de 42 familii,
sati 154 suflete, car! locuesc in
39 case.
In sat este o scoala mixta
care dateaza de la 1 867 si se fre-
cuenta de 30 copi! (29 bae£!
si 1 fata) ; o biserica, cu hra-
mul Sf. Dimitrie, care este fa-
cuta la 1822 de locuitori, cu aju-
torul Catinca! Virnav, dupa cum
se vede din o inscrip^ie ce se
afla d'asupra use!, biserica care
s'a reparat la 1845.
Floresti, sat, in jud. Tutova, pi.
Simila, pe piriul Simila, in mar-
ginea de N. a judetului. E si-
tuat intr'o vale si inconjurat
de jur imprejur de niste plato-
uri frumoase acoperite cu pa-
duri. Are 769 locuitori, din car!
79 stiu carte; locuesc in 210
case. Formeaza com. Floresti,
cu cat. Morile. In toata com.
sunt 1227 locuitori.
Are 18 hect. vie, din car!
75 ari! necultivate si 7 hect.
prun!. Locuitori! se ocupa cu
rotaria, lemnaria, fieraria si cio-
botaria.
Comerciul se face de I4per-
soane, in 12 stabilimente co-
merciale, din car! 10 circium!,
Hosted by
Google
FLORESTI
395
FLORE?TT-DE-SUS
Aici se face la 20 Iulie un
iarmaroc anual.
Are un spital rural cu 48
de paturi ; o scoala, de bae^I ;
o biserica.
Contribu^iunile directe alelo-
cuitorilor acestei com. sunt de
4039 lei, 81 ban!.
Prin aceste locuri Turcn, ci{!
au ma! scapat de sabia lui $te-
fan-cel-Mare, in urma bataliei de
la Racova, au facut ititiiul lor
popas.
Flore§ti, sat, in jud. Tutova, pi.
Simila, com. Bogdanesti, spre
S. de satul Bogdanesti. Are
179 locuitorl si 57 case.
Floresti, mahala, din com. rur.
Fometesti, pi. Horezul, jud. Vil-
cea. Are o biserica, cu hramul
Cuv. Paraschiva, fondata la a-
nul 1750.
Flore§ti, manastire, in jud. Tu-
tova, pi. Simila, com. cu ace-
lasi nume, facuta diu piatra si
iatre^inuta foarte bine. Are o
gradina frumoasa cu pom! fruc-
tiferi si o curte spa^ioasa, in
care se afla spitalul.
Floresti, deal, in jud. Dolj, pi.
Jiul-d.-s., com. Floresti.
Flore^ti, deal, in jud. Dolj, pi.
Amaradia, com. Velesti si Ba-
lota ; se lasa din Dealul-Muerei
si desparte riurile ce se varsa pe
malul drept al riului Geamar-
tul, de riurile ce se varsa pe
malul sting al riului Amara-
dia.
Floresti, deal, in partea de S.
a com. Stoenesti, pi. Rahova,
jud. Vasluiu; face hotarul des-
pre jud. Tutova.
Flore§ti, izlaz, in jud. Dolj, pi.
Jiul-d.-s., com. Floresti.
Floresti, izvor cu apa* minerals
(feruginoasa), in satul cu ace-
lasl nume, jud. Tutova.
Floresti, he izolat, in jud, Ro-
man, pi. Siretul-d.-j., com. Ban-
na, pe piriul Bahna, in apro-
piere de satul Aramesti-RazesJ.
Floresti, mosie particular^ in
jud. Dolj, pi. Ocolul, com. $im-
nicul, pe care se gaseste si pa-
dure.
Floresti, mosie particular^, in
jad. Dolj, pi. Jiul-d.-s., com.
Floresti, satul Floresti ; apar-
^ine d-lui N. Mandrea si ina-
inte era aluf Barbu Balcescu. Are
o intindere de 600 pogoane ara-
bile. Pe dinsa se gaseste si p&-
dure.
Floresti, mosie, in jud. Tutova,
pi. Simila, com. Floresti, pro-
prielate a statuluT, arendata in
ultimul period cu 6000 lei a-
nual.
Floresti, pftdure particulars, jud.
Dolj, pi. Jiul-de-Sus, com. Flo-
resti, satul Floresti, pe mosia
Floresti. Are o intindere de 50
hect. Apar^ine d-lul N. Mandrea
si inainte era a lui Barbu Bal-
cescu. Esen^e: cer, girni^a, fag
si stejar.
Floresti, pddure particular^, jud.
Dolj, pi. Ocolul, com. $imnicul.
Floresti, pa" dure, in jud. Tutova,,
pi. Simila, com. Floresti, are
aproape 763 hect., proprietatea
statuluT.
Floresti, piriias, jud. Tutova,
ce curge prin com. Floresti si
se varsa in piriul Simila.
Floresti, punct trigonometric de
observable, linga catunul cu ace-
las! nume, pi. Ocolul, jud. Dolj;
are o inahVime de 212 m.
Flore§ti-de-Jos (C&scioarele),
sat, face parte din com. rur.
Floresti, pi. Sabarul, jud. Ilfov.
F2ste situat spre V. de Bucu-
resti, la extremitatea jude^ulul,
intre jud. Dimbovifa si jud.
Vlasca, pe malul sting al riului
Rastoaca. Aci este resedin^a
primaries
Se intinde pe o suprafafa de
1256 hect., cu o populate de
1093 locuiton,
D-l Gr. Porumbaru are 796
hect. si locuitori! 460 hect. Pro-
prietarul cultiva 680 hect. (20
sterpe, 50 izlaz, 46 padure). Lo-
cuitori! cultiva tot terenul (48
hect. ramtn sterpe).
Are o biserica cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de 1 preot si
1 cintare^ ; o scoala mixta, fre-
cuentata de 15 elevf si 10 eleve,
cu intrefinerea careia jud. si
com. cheltuesc anual 1350 let,
Localul s'a construit de com
in anul 1882, cu ajutorul jud
$coala e la un loc cu primaria,
Comerciui se face de 3 cir
ciumarl.
S'ati stabilit in sat 12 strain!.
Numarul vitelor marl e de
803 si al celor mid de 1299.
Flore§ti-de-Jos, sat, in jud. Me-
hedinfi, pi. Motrul-d.-s., com.
rur. Floresti.
Floresti -de - Sus (Magureni),
sat, face parte din com. rur.
Floresti, pi. Sabarul, jud. Ilfov.
Este situat la N. de Floresti-
d.-j., pe malul sting al riulu!
Rastoaca. Sta in legatura cu
cat. Stoenesti prin o sosea ve-
cinala si cu Poenari-Florescu,
prin cat. Icoana.
Se intinde pe o suprafaja de
644 hect., cu o populate de 352
locuitor!.
Hosted by
Google
FLORE?TI-DE-SUS
396
FLORILOR (MOVILA-)
D-l N. Negri are 3Sohect. si
locuitori! 294 hect. Proprietarul
cultiva 290 hect. (10 sterpe,
SO izlaz). Locuitori! cultiva tot
terenul.
Comerciul se face de 1 circiu-
mar.
Num&rul vitelor marl e de
338 si al celor mid de 429.
Flore§ti-de-Sus, sat, in jud. Me-
hedin^i, pi. Motrul-d.-s., com.
rur. Floresti.
Flore§tilor (Valea-), vale, si
tuata la V. de satul cu acelasi
nume, merge in direcfie N.-S. si
continua pan& in com. Hurue-
sti, jud. Tecuciii.
Flore§tilor (Valea-), vale, in
com. P&usestiOtasaul, pi. Oco-
lul, jud. Vilcea.
Flori (Piscul-cu-), pise, in com.
Rljletul-Vierosi, pi. Vedea-d.-s.,
jud. Olt.
Flori (Valea-cu-), vale, jud.
Muscel, izvoreste dupa terito-
riulp&duref Gradistea, proprie-
tatea statului, si se vars& in
Riul-TirguluT, pe malul sting,
dupa ce uda com. Schitul-Gole-
sti, pi. Riurile.
Florica, cat., format din insur&-
{ei, pe mosia Znagoveanca, din
com. Glodeanul-Sarat, jud. Bu-
zau ; are 580 locuitori si 130
case
Florica, stafie de dr.-d.-f., jud.
Muscel, pi. Podgoria, com. $te-
fanesti, pe linia Golesti-Cimpu-
lung, pusa in circulate la 1 Iu-
lie 1887. Se afla intre stabile
Golesti, (4 kil. 842 m.) si Gro-
peni (3 kil. 638 m.)
Inalfimea d'asupra niveluhrf
mSrii: 257 m. 09. Venitul sta-
ler pe anul 1896: 15258.20 lei.
Florica, deal, in jud. Muscel, pi.
Riul-Doamnef, pe mosia Florica,
renumit pentru struguril s&f ce!
bunt si persicile sale cele gus-
toase si marl. Spre E. de Flo-
rica, sub deal, se afl& o flntina
cu apa minerala, care este a-
proape necunoscuta.
Virful dealului se afla la 429
m. d'asupra Martf-Negre si la
342 m. d'asupra Bucurestilor.
In virful acestui deal este
mormintul lui I. C. Bratianu.
El iubea aceasta locatitate pen-
tru-cS aci inmormintase pe pri-
mul sau copil, pe feti^a Florica,
al carui nume a dat localita^el,
si pentru-ca aci si-a petrecut cu
famiiia cei ma? frumosi anl ai
vie^el sale.
Florica, mosie, proprie tatea fa-
miliei I. C. Bratianu, com. Va-
lea-Mare, pi. Riul-DoamneT, jud.
Muscel. P&mintul sau se cultiva
in modul eel mal sistematic.
Arbori-cultura si Viti-cultura pe
aceasta proprietate nu lasa ni-
mic de dorit. Aci se afla casa
lui I. C. Bratianu.
Florica, baltd, in jud. Mehe-
dinfi, pi. Blahnifa.
Florica, poiana, in com. rur.
Albulesti, pi. Dumbrava, jud.
Mehedin^i.
Floricelul, baltd, jud. Dolj, pi.
Cimpul, com. Poiana.
Floricica, nume, dat de locuitori
ctitunului Florica, din com. Glo-
deanul-Sarat, jud. Buz&u.
Floricica, colina, in jud. Buzau,
com. Policiori, cStunul Plopeasa-
d.-j., acoperita de vie si fmea^a.
Floricica, sfoara de mosie, in
jud. Buzau, com. Piclele, fosta
proprietate a statului, pendinte
de man&stireaBanul, incorporate
cu mosia Piclele si cu Sforile-
Banului', din com. Piclele.
Floricica, pftdure, jud. Buzau,
divizata in doua par^i: una in
com. Policiori, c&t. Plopeasa, cu
150 hect., si alta in com. Pi-
clele, cat. Joseni, numita si Mu-
chea-Aninoasei.
Floricul, loc izolat, jud. Vilcea,
com. Cracova, pi. Ocolul.
Florii (Dealul-), deal, in jud.
R.-Sarat, pi. Rimnicul-d.-s., com.
Putrida; se desface din dealul
Strejeni, si br&zdeaza partea de
V. a comunei; e acoperit cu
pasuni si paduri.
Florii (Movila-), movila, \n jud.
Buzau, com. Gheraseni, cat.
Sudifi.
Florii (Poiana-), deal, in jud.
Buzau, com. si cat. Calvini, a-
coperit cu finea^a si padure.
Florii (Tufele-), ptidure, in jud.
Buzau, com. Gheraseni, c&t. Su-
di{i. Are 240 hect. si se afla
pe mosia Schei, proprietatea
bisericei Sf. Nicolae din Bra-
sov.
Florile-Albe, munte, jud. Gorj,
plaiui Novaci, la S. muntelui
Cornesiul si la N. comunei Cer-
nadia.
Florile-Albe, munte, despre mo-
sia Radosi, plaiui Novaci, jud.
Gorj, situat intre muntii: Pla-
sala, Macaria, B&ileasa, plaiurile
Frunze! si Negrisorul.
Florilor (Movila-), movila, spre
N. de com. Orlea, jud. Roma-
na^i; lace parte din un lung sir
de magure ce urmeaza paralel
cu cursul Dunarei.
Hosted by
Google
FLORLSORUL
307
FLOKUL
Flori^orul, pirtU, izvore^te din
dealurile situate la V. de com.
Sine$ti, curge c&tre S.-E. pe te-
ritoriul comunel Fiorul, pi. Mij-
locul, jud. 01 1, traverseaza co-
muna $i da in riul Vedea pe
dreapta luT.
Floriul, munte, la E. de catunul
Posada, com. Comarnicul, pi.
Pele^ul, jud. Prahova.
Floriul, vale, izvore?te de la poa-
lele muntelut Floriul, com. Co-
marnicul, plaiul Pele?ul, jud. Pra-
hova, curge de la N.-E. catre
S.-V. ?i se varsa in riul Pra-
hova, pe malul sting, tot in ra-
ionul com. Comarnicul.
Floroaia-Arvinte, deal, in jud.
Vasluiu, pi. Stemnicul, com.
Birze^ti. VezI Lude^ti-Budaiul,
sat.
Floroiul, ptidure y pe mo$ia Hu-
de$ti, com. Hude^ti, pi. Prutul-
de-Sus, jud. Dorohoiu.
Floroiul, hirtop, pe mo$ia O-
roftiana, com. Oroftiana, plasa
Her^a, jud. Dorohoiu.
Floroiului (Hirtopul-), hirtop,
pe mo$ia Hude^ti, com. Hu-
de$ti, pi. Prutul-d.-s., jud. Do-
rohoiu.
Fiorul, com, rur., jud. Olt, pi.
Mijlocul, situata pe piriul Flo-
ri^orul ?i malul drept al Vedel,
la 35 kil. departe de capitala
jude^uluf ?i la 13 kil. de re?e-
dinfa pla?ei.
Se compune din satele Fiorul
?i Jarcaleji, cu o popula^iune
de 1 10 familii, sau 580 locuitorf,
din car! 138 contribuabili; lo
cuesc in 98 case $i 4 bordee.
Comuna are o vechime de
vr'o 100 anl. Se zice ca s'aia-
fiin^at de un anume Constantin
Caracostea, care fiind mare an-
treprenor al dijmaritulu! Tur-
cesc, din Constantinopole, avea
act un conac mare $i frumos,
inconjurat de man $i numeroase
tirle, carl s'au transformat ma!
tirziu in bordeie. Constantin
Caracostea, negustor grec, avea
marl relatiunl comerciale cu
Constantinopole. Tudor Vladi-
mirescu, socotindu-1 de iscoada
in {ar&, a pus de i-a prSdat
casa $i jefuit averile. El a iasat
o fata ?i dol fit: Hristodor 91
George Caracostea. Fata deveni
sofia lut Constantin $etrarul,
proprietarul Stoic£ne$tilor, care
fu taiat de Turd, chiar in bra-
tele so{ie! sale.
Locuitorii, la inceput mal toft
pastori, sunt RominJ ?i se o-
cupa cu plugaria, afara de 4
Bulgarl, gradinan.
Sunt 86 locuitori improprie-
tarift dupa legea rurala cu 286
hect , afara de alfT 12, impro-
prietarifi numat cu locurf de
casa, din proprietatea d-lul Ca-
racostea.
Vite sunt: 30 cai, no boT,
70 vaci, 600 01 ?i 100 porci.
Teritoriul comunel se inlinde
pe o suprafafa de 2560 hect.
In raionul comunel se afla o
moanl cu abun sistematicS ?i o
gradina foarte bine ingrijit&, de
gradinan speciali, sunt propri-
ety ale d-lui C. H. Guva. In
com. sunt localurile de : ?coala,
primarie ?i biserica. Biserica a
fost fondata in satul Fiorul, de
numitul C. Caracostea, la 1 8 14,
$i reparata la 1836, de fiii sal
Hristodor $i George C. Cara-
costea. E deservita de 1 preot
?i 1 cintaref, plattyi de enoria^i.
$coala s'a infiinfat aci la 1873.
Se frecuenta de 25 coptf (tofi
baefT) din numarul de 97 (55
baefi ?i 42 fete) cu virsta de
?coala. Intrefinerea ei cost& pe
stat 1080 lei anual,
$titi carte 30 barbaflf $i 5
feme!.
Sunt 30 stup!.
Pamintul de cultura e ma!
mult $es ?i fertil.
Comerciul se face in comuna
de 2 circiumar!.
Budgetul comune! pe ultimul
an financiar, prezinta la veni-
tur! suma de 8649 le! ?i la
cheltuel! 8643.
O $osea comunala leaga co-
muna la N. cu Icoana, la E. cu
Tufeni din Teleorman ?i la S.-
V. cu $erbane$ti-d.-j- Terito-
riul comune! e udat la E. de
riul Vedea, in care da piriul
Fiori?orul.
La N.-E. se intinde, cu direc-.
fiunea N.-V. catre S.-E., Dealul-
Vede! numit ?i Stircut, care for-
meaza in malul Vede! o ripa
foarte mare; iar pe lunca este
un zavoiu, numit Cringul-More!,
$1 alte ruine.
La V. linga catunul Jarcalefi
se afla ruinele caselor d-lu! C.
Caracostea, predate de panduri!
lu! Tudor, la 1821.
La S.-V. se inal{a dealul Ai-
bota, ^i aproape de piriul Flo-
ri^orul, la V. de satul Fiorul,
se afla un hele$teu.
Se margine?te la N. cu com.
Icoana, la E. cu riul Vedea,
care serva de limita intre Olt
?i Teleorman, ?i o separS de
com. Tufani, la S. cu $erba-
ne^ti ?i la V. cu Timpeni.
Fiorul, cdtun, pendinte de com.
Fiorul, pi. Mijlocul, jud. Olt,
situat pe piriul Flori^orul ?i ma-
lul drept al riului Vedea. E re-
$edin$a comune!. Are o bise-
rica cu urmStoarea inscripjiune :
Doamne, cela ce cu puterea ta pro-
siave^tt pe cet ce iubesc podoaba caset
tale $i lSca^ul slavet S fin ttet Tale, pri-
meste ?i acest sfint laca§/care Intra slava
?i cinstea Sf. ImpKra^T Constantin si E-
lena si a InaltuluY mucenic Dimitrie, s'atl
zugrXvit si zidit din temelie de D-luYJu-
Hosted by
Google
FLUERARULUI (MOVILA-)
398
FOCSANI
pin Constantin Ioanid Caracostea, la lea-
tul 1814 si In anui 1836 s'a reparat si
zugrBvit de feciori! r^posatuluT C. I. Ca-
racostea: Hristodor C. Caracostea, Geor-
ge Caracostea, In zilele Prea In&tyatuluY
Domn Alexandru Dumitru Ghica Voe-
vod, fiind Episcop Prea Sfin^ia Sa, Kir
Ilarion ArgejiQ, 1 836, Octombre 24.
Fluerarulul (Movila-), rnovila,
pe teritoriul com. Tirgusorul-
Nou, pi. Tirgsorul, jud. Pra-
hova, situata intre Tirgusor si
figania, pe malul sting al Leao-
tulu!.
Pe aceasta movilS se cultiva
cereale.
Fluerea, deal, in com. rur. Bu-
sesci, plaiul Cerna, satul Nada-
nova, jud. Mehedin^i.
Fluturele, punct de hotar, in par-
tea de V. a vaei Lozova, com.
Branistea, pi. Siretul, jud. Co-
vurluiu.
Foaia-ln-Fir, fosta mahala, in
jud. Mehedinfi, pi. Ocolul, com.
rur. Bresnifa.
Foamea, movila, pe teritoriul
com. Cegani, pi. Ialomija-Balta,
jud. Ialomifa ; are 13 m. inal-
fime.
Foarfeca, loc izolat, la 4 kil.
spre S.-E. de com. Brezoiul, pi.
Cozia, jud. Vilcea.
Fochide, numire data unei sfori
de padure, cam de 2 hect., din
com. Gura-Niscovulu!, cat. Sa-
seni-No!, jud. Buzau.
Foc§a, sau Bordea, sat, in par-
tea de N. a com. Lunca Banu-
lui, pi, Prutul, jud. Falciu ; e a-
sezat pe sesul riulu! Prutul, in
loc ml&stinos.
Are o populate de 22 fami-
li!, sau 82 suflete, din can 17
contribuabil!.
Locuitorii de aicT, se zice, au
razasi! in trupul mosie! Malda-
reni, capatate in timpul Hatma-
nulul Costache Ghica.
Foc§a. Vez! Bitca-Focsa, jud. Su-
ceava.
Foc§a, suburbie a orasulu! Te-
cuciu, jud. Tecuciu, in partea
de N.-E., pe malul drept al Bir-
ladului.
Foc§a, deal, jud. Bacau, pi. Si-
retul-d.-j., de pe teritoriul com.
Leca.
Foc§a, deal, in partea de V. a
com. §chiopeni, pi. Mijiocul,
jud. Falciu.
Foc§a, poiana, jud. Bacau, pi.
Bistri^a-d.-s., com. Racova, din
padurea Racova.
Foc§a, platoti, pe teritoriul sa
tulu! Valea-Caselor, com. Li-
pova, pi. Racova, jud. Vasluiu.
Foc^ani, com. urb., resedin^a
prefecture! jud. Putna, situata
la limita jud. Putna, spre S.
Distanfa orasulu! de capitala
T&re! e de 198 kil.
Altitudinea orasului e de 85
m. deasupra nivelului Marii-Ne-
gre.
De jur-imprejurut orasului se
intinde o vasta cimpie, pe care
sunt asezate la N. cat. FaureT,
Precistanul si Balta-RafeT, in
partea dreapta a Putnei ; la E.
cat. Joresti, Vinatori si Min-
dresti din al caruT lac se scot
pest! si se aduc in Focsani ;
la S. e jud. R.-Sarat, de care
se desparte prin riui Milcov,
iar la V., Odobesti, pe a ca-
ruia sosea se intinde, de la mar-
ginea Focsanilor si pana la O-
dobesti, casele ce apar^in catu-
nelor; Gugesti, Floresti, Pinti-
cesti, Botesti si Pa{e?ti, ce fac
parte din com. Palest! .
Populatiinea comunei, dupa
eel din urma recensamint, e de
3819 famili!, sau 17039 suflete:
8272 barbapf, 8767 feme!; 11516
RominT, 39 Greci, 48 Sirb!,32 Bul-
gari, 43 Rusi, 25 German!, 3360
Unguri si AistriacT, 13 Francezi,
27 Italien! si 1933 de alte natio-
nality!; 11627 ortodox!, 673
catolicT, 462 armeni, 4259 mo-
zaici si 18 lipoveni.
Stiu carte 6283 persoane :
4152 barbap, 213 1 femei.
CultuL — In oras sunt 10 bi-
serici parohiale si 14 filiale :
Parohiale : Biserica Cuv. Pa-
raschiva(Domneasca), Sf. Gheor-
ghe, Adormirea-Maicei-Domnu-
lui (Donie), Sf. Mina, Naste-
rea Sf. loan Botezatorul, des-
pre care se vorbeste si in hri-
sovul cu anul 7172, al raposatu-
lui Grigore - Ghica-Basarab-cel-
Batrin, prin care se dovedeste
ca aceasta sfinta manastire este
fondata de acest domnitor, cind
a si inzestrat-o cu mosiile Po-
pesti si Barbulesti, precum si
cu trupurileCiinigele-Focsenean-
ca, Buzaeneasca si Obileasca,
din prejurul Focsanilor.
Mosiile Tatuteasca, Reteza^'n,
Budesti, Mindresti, Golesti, Vir-
tescoiul si Gatejui sunt dona^ii,
facute acestei manastirl, de mos-
nenii de pe linga aceste locuri.
Mosiile Dragosloveni, cu tru-
purile Virzesti si Galadosani,
sunt dona^ii facute manastire!
de raposatul Grigorie-Ghica eel
tinar si de mosneni! din partea
loculu!, cum se arata in hriso-
vul, din anul 7241, al acestui
domnitor.
Mosiile Ursesti, Codreni, cu
trupul Tulauresti, Zaboeni, cu
trupul Olteni, sunt cumparate
de Egumenul Filoteiu, ca si
alte petice, tot de el, de la
mosneni! razoren! pe seama ma-
Hosted by
Google
FOCSANI
399
FOCSANI
nastireT si cu banil din venitu-
rile manastirei.
Intre hartiile acestel manas-
tiri, se ma! afia $i hrisovul lui
Duca Bb., cu anul 7182, prin
care zice ca de la locuitorii de
pe mo?ia Reteza^i sa ia ma-
nastirea numai dijma, oerit $i
vinarit.
Tot asemenea dispozi^ii se
gasesc luate ?i prin hrisovul cu
anul 7223 al lui Nicolae Voe-
vod pentru locuitorii satului Go-
le$ti.
Catre acesta, prin cartea ra-
posatuhn Grigore-Ghica cu a-
nul 7243, se indatoreaza mana-
stirea a da cite 50 lei inva^a-
torului scoalei din Focsani.
Osebit de acestea, se ma!
gaseste trecuta si [ chiria ce
cata sa ia manastirea de Ja cir-
ciumele si casele de pe pamin-
tul manastirei, printre car^i dom-
nesti a lui Const. Basarab, a
lui Grigore-Ghica Bb. si a lui
Const. Nicolae Bb., partinind pe
manastire ca de la cei ce vor
vinde vinul sa ia chirie numai
ban! 132, iar de la case numai
bani 32.
Metanul bisericei Udricanul
din Bucuresti, cu doua mosil
Frasinul si Netezesc, s'a inchi-
nat manastirei de unul, Maxa-
la{iu, care n'a fost nici fonda-
tor nici inzestrator al acestei
bisericT.
lata Hrisovul lui lo. Grigorie
Ghica Vv., feciorul prea bunu
lui batran lo. Gheorghe Gh.
Vv., asupra manastirei Sf. loan
din Focsani :
Ca sa fie domniei mele ocina din Bu-
tulesti, din hotarul Vasnestilor pana la
hotarul Gaurenilor, din cimp din Silistea
satului cu vie, cu poinet de preste tot
hotarul, care cit se va alege, insa stin-
jeni 561 ^ afara de patru funii de ocina*
ce sunt ale lui Tanasie Capitanul, pen-
tru ca o am cumparat Domnia mea, de
la Badiii, ficiorul lui Ionascu Ciocan, ot
Girbovi si de la Roman ficiorul ButesT
ot Siclea si de la Avram, ficiorul Bu-
doiulut ot Btidolesti si de la Radul, fi-
ciorul Radului ot Sam si de la Constan-
tin, ficiorul Bustelui ot Sihle si de la
Marina, fata lui Vladu ot cumplitul, si
de la Stan a, fata Tomei ot Burlesti, drept
bant gata ugt 84; si iar sa fie Domniei
mele un vad de moara gata in apa Mil-
covului la sat la Virtescoiu, care vad
l'am cumparat Domnia mea de la popa
Vasile din Ciorasti, drept bant gata 3600 ;
si iar sa fie Domniei mele, 4 pogoane
de vie facatoare in dealul Virtescoiului
la Jariste care le am cumparat Domnia
mea de la popa Tudor din Virtescoiu.
drept ban! gata 7400 ; si iar sa fie Dom-
niei mele, 4 pogoane de vie facatoare
si loc 2 pogoane sterp in dealul Vir-
tescoiului, la Poeni^a, care le am cumpa-
rat Domnia mea la Stan, feciorul lui I)u-
mitru Cojocarul din Virtescoiu, drept
ban! gata 6000 ; si iar sa fie Domniei
mele, un pogon sijumatate vie facatoare
in dealul Virtescoiului, in Jariste, care
l'am cumparat Domnia mea de la Petco-
feciorul Vladului din Virtescoiu, drept
bani gata 1800; si iar sa fie Domniei
mele, 2 pogoane de vie facatoare in dea-
lul Virtescoiului la Jariste, care le am
cumparat Domnia mea de la Oancea cu
Cecsari, din Virtescoiu, drept bani gata
2760 ; si iar sa fie Domniei mele 4 po-
goane de vie facatoare in dealul Virtes-
coiului la Poenija, care le-am cumparat
Domnia mea de la Stan si de la frate-
saii lonasco, ficiorii lui lonasco din Vir-
tescoiu, drept ban! gata 6180; si iar sa
fie Domniei mele, 5 pogoane de vie cu
loc de casa, vie facatoare in dealul Cir-
ligelor la Halgi, care le-am cumparat
Domnia mea, de la JLazarul din Cirlige,
drept bani gata 6000 si iar sa fie Dom-
niei mele un pogon de vie facatoare in
Jariste, care le-am cumparat Domnia
mea de la Dragan, feciorul HarliteT, din
Virtescoiu, drept bani gata 1500 ; si iar
sa fie Domniei mele un pogon si juma-
tate vie, facatoare, in dealul Virtescoiul
care l'am cumparat Domnia mea de la
popa Vasile, drept bant gata 1600, pen-
tru ca aceste mosii si vaduri de moara,
si pogoane de vie, cumparatule-am Dom-
nia-mea tot pe bani gata de la stapinii
lor, vinzind de a lor bun^-voe fara de
nici-o sila, cu zapise si cu stirea tuturor
boierilor, dinprejurul locului, luind tojji
banii deplin la miinele lor, ca sa fie
Domniei mele mosie statatoare in vect ;
dect dupa aceasta datu-le-am Domnia
mea la sfinta si Dumnezeiasca manastire
de la Focsani, unde este hramul Naste-
ret lut Sf. loan Botezatorul, care ma-
nastire Domnia mea o am facut dur te-
melie, si le-am dat Domnia mea acestea
toate care mat sus scrise, ca sa fie sfin-
tet manastirt de intarire si calugarilor
de hrana; iar Domniei mele si parin^i-
lor Domniei mele de pomana in vect
si de nimeni sa nu fie clintit dupa cu-
vintul Domniei mele.
Leat 7172 (1664) August 26.
Iro. Grigore Ghica Vv.
Mai tirziu cu 10 anl, adeca
in 7 18 1 (1673), Aprilie 16, prin
un hrisov, acelasl Domnitor a
facut danie aceleasl biserica:
In satul Stanomiresti ot sud Slam Rim-
nic, stinjeni 235 si tn Silistea Coianilor
stinjeni 250, din cimp din padure, din
apa si din sederea satului de peste tot
hotarul vert cit se va alege. Pentru ca
aceasta ce este mat sus ocina, din Stanomi-
resti si din Coiani, fost-a a lui Ghiorghtya
si a fra^ine-sau Clrstea, ficiorul lui Gheor-
ghe Cap i tan u, din Rachinet si toata a
fost pe seama lor A o au ^inut cu buna
pace; iar cind au fost acum in zilele
Domniei mele, iar Ghiorghi^a si cu frate-
sau Cirstea, ficiorul lui Gheorghe Capitan,
et de a lor buna-voe aii venit la Dom-
nia mea de au vindut din Stanomi-
resti stinjeni 235 »i din Silistea Coianilor
stinjeni 250, care fac impreuna stinjeni
485, stinjenul cite bani 30, care fac gal-
beni 72 si 5 bani; si le-am dat Domnia
mea to^i banii gata si deplin in minile
lor, dlnd zapisul lor de vinzare la mina
Domniei mele "si cu to^i boerit cei mart
at divan ulut marturie, cari scriu in za-
pis ca sa fie Domniei mele mosia sta-
tatoare ; iara dupa aceea fund aceasta
sfinta manastire ce scrie mai sus Dom-
niei mele, socotit-am Domnia mea de
am dat si am adus sfintet manastirt cu
aceasta ocina ce scrie mat sus, ca sa fie
sfintei manastirt de ajutor si de intarire
si calugarilor de hrana si de imbracaminte,
iar Domniei mele si raposa^iior Domniei
mele de pomana in vect si de nimenea
neclintita dupa cuvintul Domniei mele.
(Urmeaza iscaliturile martorilor).
Hrisovul sfintei manastirl din
orasul Focsani, prin care i se
Jncuviin^eaza «sa iae pe an bo-
lovanl sare 200, i al zecelea
ban din parcalabia de Focsani »:
Sfintei si Dumnezeestet manastirt din
orasul Domniet mele Focsani, care este
facuta si lnal|:ata din temelie de reposatul
Hosted by
Google
FOCSANI
400
FOC?ANL
Tw. Grigore Voda, unde se prasnueste
hramul sfintului pururea inainte merga-
toriu si Botezatorului loan si Parintelut
Egumen si tuturor parin^ilor calugari clfi
vorii lbcuitori la aceasta sfinta manastire,
ca sa fie sfintei manastiri mila de la
Domnia mea din toata vama si par-
calabia tirgulut Focsanilor al io-lea ban,
care, este data si miluita inca, si de ra-
» posatul Grigore Voda, ctitor sfintei ma-
nastiri si sa aiba a pune calugarii omul
lor ispraynic, ca sa fie de-impreuna cu
vamesii si ce s'ar stringe, mult saii pu-
£in, sa aiba a lua vamesii 9 bam si is-
pravnicul sf. manastiri un ban, pentru
ca ra posatul Grigore Voda cind au fost
in domnia Domniei sale inca d'intiiii ati
inSl^at aceasta sfinta. manastire ot Focsani
si o au intemeiat si cu altele sunt
imprejur si cu a ei stare si a parin^ilor
chiveruiseala o au intarit-o si o au a-
daus cu mosit, cu Jigani si cu alte ce
trebue sfintei manastiri, precum si al^t
pravoslavnici si milostivT domni mat
dinainte vreme au fost miluit a le lor
sfinte si Dumnezeesti manastiri de aici
din {ara. si de prin £ara si de prin alte
parfi cu ale cinstite hrisoave cu obisnu-
itele mill, ca acestea statatoare si vecinice
din venitul $aret care se Jin de sunt de
ajutor sfintei manastiri si de hrana parin-
Jilor ce sunt pana in ziua de asta-zi. Asis-
derea si raposatul Grigore Voda, linga
altele ce audat si aiiadaus la acesta sfinta
manastire, au fost miluit si cu aceasta
mila ca sa aiba a lua sfinta manastire
din vama Focsanilor, din (Jece ban! un
ban, cum s'a scris mat sus, si ca in
urma raposatului Voda Grigore intarit-a
mila aceasta si raposatul Duca-Voda,
si raposatul Serban-Voda, si raposatul
Constantin-Voda Brincoveanu si rapo-
satul Stefan- Vod& si raposatul Nicolae
Voda, pe tocmeala si asezamintul ce
scrie mai sus; si iarasi sa fie mila sfin-
tei manastiri de la Domnia mea de la
Ocna ce se chiama Telega, mertic de
sare pc an bolovani 200, sa aiba a lua
parin£il calugari aceasta sare la vremea
cind iau si alte manastiri si sa o in-
carce de la gura Ocnei, sa o duca sa
o vinzii macar la ori-ce vad ar vrea fara,
vama si fara ghiumbruc, si de catre va-
mesii aceia sa aiba pace; si iar sa fie
sfintei manastiri doua clrciumi in orasul
Domniei mele Focsani ca savinza vinul
manastirii si aceste doua circiumi sa fie
in pace si iertate de fumarit, de cami-
narit si de alte orindueli ; de toate cite
ar mat esi pe tlrg, de nici unele nimic
val sau blntuiala sa nu aiba, ca sa poata
ft de vinzare vinul manastirii pentru ca
aceste mile sunt date si miluitc la acea-
sta sfinta manastire inca si de la al^tra-
posap domni, precum am vazut Domnia
mea hrisoavele Domniilor sale, inca si
hrisovul Domniei sale Mihail j Racovi^a-
Voda, facut si intarit unul dupa altul
pe aceste mile ale acestet sfinte manas-
tiri de la Focsani, cum scrie mat sus ;
drept aceea si Domnia mea inca am
inoit si am intarit mila si cu acest
hrisov al Domniet mele, ca sa fie sfin-
tei manastiri aceste milt si veniturt de
ajutor si intarire pa'rin^ilor calugari
hrana si imbracaminte, iar Domniet me-
le vectnica pomenire ; asisderea si in
urma Domniei mele pe care va alege
Domnul Dumnezeii a fi Domn si sta-
pinitor al acestut cinstit scaun al r faret
Rominesti inca il rugam si-1 poftim,
pentru numele Domnulut si Mintuitorulut
nostru Isus Hristos, ce este in troika
slavit, ca sa innoiasca si sa intareasca
mila aceasta si veniturile ce sunt mat
sus zise, ca sa fie pentru folosul si ier-
tarea pacatelor lut si ca Domnul Dum-
nezeii pe acel biogocestiv Domn sa-1
cinsteasca si sa-1 milueasca intru a sa
stapinire lina pace si indelungata via^a
si in veacul ce va si fie, la repausul
vecinic sufletul lut sa fie, si am intarit
Domnia mea hrisovul acesta cu insa-st
credin^ia Domniet mele, Iw Alexandru
loan Ipsilante Voevod si ca credin^a
prea iubi^ilor Domniet mele fit, Cons-
tantin-Voda si cu sfatul cinsti^ilor si
credinciosilor boert celor mart at diva-
nulut Domniet mele, Pan Dumitrache
Ghica vel Ban, Nicolae Dudescu vel
Vornic de Jara de sus... (urmeaza isca-
liturile celor-l'al^t boeri) si s'aii scris
hrisovul acesta intru iniiiul an din dom-
nia Domniet mele, aici in fara Romi-
neasca, in orasul Bucuresti, la anil de
la zidirea lumei 7283, iar de la nasterea
Domnulut Dumnezeii si mintuitorulut
nostru Isus Hristos, 1775, de Constantin
Dascalul slovenesc ot Sfeti Gheorghe
vechiii.
Parohiale mai sunt biserici-
le : Nasterea - Maicei - Domnulut
(Sapunarul), Bis. Profetul Sa-
rauil care ?i aceasta poseda hri-
sovul urmator:
Biserica profetulut Samuil din Focsani
a fost zidita din temelie de fericitul in-
tru amintire Mihat Cihan Racovi^a Vv.
pe locul harazit de Ioni^a Zugravul, dupa
actul din 17 Octombrie 7252 (1744);
Domnia sa le-a inzestrat cu toate cele
trebuincioase. adeca, : cu odajdit, vase,
tfigant, etc. prin hrisovul din 7265
(1757) Ianuarie 20, hotaraste ca biseri-
ca profetulut Samuil din Focsani sa fie
sucursala a manastiret Precista, adaugind
ca : Tustrele aceste sfinte locasurt sa
fie una (adeca si cu biserica de piatra
din Bodesti) adeca una pc alta sa se a-
jute si toate trebuin^elece vor avea dupa
vreme, precum atit Sf. Samuil, asa cit
si biserica de la Bodesti sa fie datoare
Sfinta manastire Precista din Roman a
le inplini.
Pentru mat buna stare si chiverniseala
acestsr sfinte manastiri, n'am voit a le
inchina la alte manastiri straine saii de
^ara, ca am asezat hotarind, ca nicaert
nict odata inchinate sa nu fie, fara de
cit manastiri din r,ara, sa se uneisca si
slobod sa petreaca intru asezamintul lor
ce mai sus aratam.
Dupa incetarea din viafa a
fericitului intru amintire ctitor,
fratele sau, Stefan Mihail Raco-
vi^a Voevod ce era Domnitor
in Valahia, prin hrisovul din
7272 (1764) Septembrie, da ?i
inchina spitalul din Ia$i a ma-
nastire! sfintului Spiridon, ctito-
reasca sa manastire din Roman,
d'impreuna cu sucursalele ei, o-
rinduind ca sa fie supuse $i sub
stapinirea acestui spital d'im-
preuna cu toate daniile mi$ca-
toare ?i nemi^catoare.
Asupra acestei inchinari, Ar-
hiereul Ionichie, Episcopul Epar-
hiei Romanului, ce era tot odata
$i Egumen Precistei, a protes-
tat la Domnitorul d'atuncrGri-
gorie Alexandru Ghica Voevod,
sub cuvint ca manastirea Pre-
cista este din temelie zidita cu
cheltuiala ?i osteneala sa ?i ca
fericitul intru amintire Constan-
tin Mihail Cihan Racovi^a Voe-
vod ar fi dat numai 1275 lei
inzestrind-o cu afierosiri (inchi-
nari) din veniturile Domne^ti $i
ca Maria Sa Stefan Voevod n'ar
fi avut drept de a inchina a-
ceasta manastire la spitalul Sf.
Spiridon $i intru sus^inerea a-
cestei protesta^ii a infa{i$at un
hrisov al fericitului intru amin-
Hosted by
Google
FOCSANI
401
FOCSANI
tire Mihail Cehan Voevod, cu
data de 7265 (i7S7),Ghenarie30.
In urma acestei protestarl
Domnul Grigorie Ghica Voevod,
prin hrisovul din 1764, Noem-
brie 20 decise ca :
Pana la sfirsitul vietei Sf. Sale, ma-
nastirea Precista cu sucursalele ei sa fie
in seama si purtarea de grija a sfin^ieT
sale ; iar dupa savir.sirea vietei sale, ma-
nastirea Precista cu metoacele ei, va
raminea cu purtarea de grija a Epitropilor
manastiret Sf. Spiridon.
Dar in urma unor instrainari
de ban! din averea PrecisteT, fa-
cuta de Episcopul Ioanichie, prin
hrisovul din 1765, Ianuarie 15,
s'a dat aceasta manastire, cu
metoacele el, in stapinirea bi-
sericei Sf. Spiridon.
Dupa trecerea de un an, va-
zindu-se ca veniturile ei nu in-
trec de loc cheltuelile facute,
tot Domnul Grigorie Ghica, prin
hrisovul din 20 Maiu 1766, lea
dat iarasi in stapinirea si pur-
tarea de grija a Sf. Sale Epis-
copuluide Roman Chir Ioanichie.
Celel'alte biserici parohiale
sunt: Sf. Dumitru, Adormirea-
MaiceT-Domnulul (Jelaboiu), In-
trarea-in-Biserica (Tabacan).
Filiale: Sf. Dumitru, Sf. Nico-
lae (Nou), S-^11 Impara^i (Robes-
cu), Intrarea-in-Biserica (Gher-
gheasa), Sf. Nicolae (Strola), S-^if
Voevozi (Stamatinesti), S-^ii A-
postoli, Adormirea-Maicei-Dom-
nului, Sf. Nicolae (Vechiu), In-
trarea - in - Biserica (Vovidenia),
Sf. Spiridon, Sf. Gheorghe (Su-
dic), Sf. Nicolae (Tabacan), S-^ii
Voevozi.
Instrucfiunea publicd. — Inva-
famintul se preda in 10 scoli
primare, din can 5 de baepf si
5 de fete. Sunt frecuentate de
1464 copii (875 baepf si 598 fete).
Numarul total al copiilor in virsta
de scoala e de 2106. Toate a-
ceste scoli sunt construite de
comuna, dupa un acelasi mo-
60299 Marele Dicpionar Geografic Vol. Til.
del, afara de cea din strada E-
lisabeta (Ocol), care e de o con-
struct deosebita, dupa un sis-
tem foarte bun si cea de pe so-
seaua Tecuciulul (a lul Puiu),
care e intr'un local inchiriat.
Inva^amintul secundar se pre-
da intr'un liceu de baefi, cu 7
clase ordinare si 2 divizionare,
situat intr'un local propriu si I
gimnaziti de fete (cu 5 clase),
situat intr'un local inchiriat.
Tot aci mai e o scoala pro-
fesionala de fete, care, de la A-
priiie 1893, a intrat pe soco-
teala statului. Aceasta scoala a
fost fondata de societatea doam-
nelor din Focsani si acum e
situata intr'un local propriu, con-
struit in stii elvefian si situata
pe soseaua Tecuciulul.
Tot in Focsani se ma! afla
orfelinatul, care a fost pana anil
trecupf in str. Teilor din Bucu-
resti, 2 scoli mixte izraelite si
2 scoli (1 de bae^i si 1 de fete)
armenesti.
Spitale. — In acest oras se afla
3 spitale, din carl: unul jude^ean,
cu ^o patun, infiin^at in 1867,
spitalul Profetul Samuil, cu 34
patun, infiin^at in i838siapar-
^inind Epitropiei generale a bi-
sericilor Sf. Spiridon din Iasi
si unul izraelit (intre^inut de co-
munitate) cu 6 paturi, infiin^at
in 1871.
La anui 1838, Principele Dom-
nitor, Mihail Grigorie Sturdza
Voevod, avind in privire starea
de prosperitate a casei Sf. Spi-
ridon, constatata din darea de
seama pe anul 1837 si budge -
tul pe anul 1838 si conform
prescripjiunilor Regulamentului
Organic de la Cap. Ill, Anexa
lit. F, sec^ia I, art. LX, au or-
donat prin inalta rezolu^ie, pusa
asupra anaforalei comitetului
central din anul citat: «se vor
ciadi si aseza spitale, pe la cele
cinci mai de capetenie orase ale
Principatulul : Botosani, Birlad,
Gala^i si Focsani, din specialele
mijloace ale acelor orase si intru
deplinirea dupa trebuin^e si din
prisosuriie veniturilor general-
niculul spital, lasind cea de a-
proape ingrijire epitropiei ge-
neralnicului spital din Sf. Spi-
ridon, numind pe acele de a-
fara, par^I a generalniculul spi-
tal ».
In urma acestul inalt ordin,
Epitropia case! Sf. Spiridon,
luind masuri pentru aducerea
lui la indeplinire, pe linga refe-
ratulNo.63,din ioMartie 1838,
au inaintat, Comitetulul Central,
un proiect pentru chipul infiinta-
rel unui spital in Focsani, prin
care, intre altele, se propune ca :
«la Focsani gasindu-se biserica
Sf. Prooroc Samuil, metohul Sf.
Spiridon de aid din Iasi, cu ale
sale veniturl osebite, care de si
se afla data in posesie cu em-
batic 200 galbenl pe an (Iero-
monahululloachim Piru, pe viea-
^a), dar dupa trata^iile urmate
s'au desfiin^at contractul in-
cheiat si pentru ca aceasta bi-
serica in a el ograda, are si pu-
rine acareturl, in care ingrijin-
du-se si meremetisindu-se, lucru
ce s'au si pus in lucrare sa se
si aseze cite crivaturl ar inca-
pea; socoteste ca veniturile a-
cestei biserici, care dupa ta-
xim se socotesc a fi de 12
mi! lei, bez venitul mosiilor a-
flatoare sub impresurare, sa se
scoata cu totul din incarcatu-
rile veniturilor Sf. Spiridon si
sa se lase ca venituri pentru
cheltuelile bisericel pomenite si
a spitaiului ce se infiinteaza a-
coto». §i indicind masurile ne-
cesaril pentru zidirea unui spi-
tal si repara^ia a 3 odal si o
cuhnie, aflatoare atuncT in o-
grada acelel biserici, fixeaza si
sumele anuale necesaril in \i-
nerea bisericel si a spitaiului
Hosted by
Google
POC?Atf[
402
FOCSANl
si anume : 3000 lei se socotesc
pentru cheltuiala bisericei cu le-
furile slujitorilor, 3000 lei pen-
tru cheltuelile si leafa Egume-
nulul, ce urmeaza a fi si pur-
tator de grij£ spitalului, 6000
lei pentru {inerea a 12 crivaturi
bolnavi, socotindu-se cite 500
lei de un crivat, peste tot 12
mil lei.
Acest proiect aprobat de ca-
tre Comitetul Central a fost su-
pus intarirel Domnului, care o
si dete prin inatta rezolufie din
8 Apriiie 1838.
Epitropia locala compusa din
arhimandritul Nectarie, camina-
rul Stefan Dascalescu si negu-
{atorii Hagi-Pavel si Hagi-Di-
mitriu, catre finele anuluT 1842
a si deschis spitalul, cu 12 cri-
vate, iar la confec^ionarea bud-
getului general pe anul 1844
hotarindu-se la spitalul din Foc-
sani un adaus de 12 crivaturl,
peste acele inflinfate acolo, care
se si aproba, asa in cit de la 1
Septembrie 1844, au fost deja
24 crivate.
La anul 1846, dupa rapor-
turile epitropiei acelui spital, sub
No. 2 si 151, se constata ca
unii din boerii acelui oras, au
dat un ajutor banesc de 3 1 84
lei, cu care s'aii adaus zidin-
du-se din noti vr'o cite-va odai
in ograda acelel biserici spre
trebuin^a spitalului.
La 1 Iulie 1858, se opri func-
{ionarea spitalului pana cind
succesiv se va face imbunata-
tirile necesarii, atit la biserica
Proorocului Samuil, in care nu
se mal putea face serviciul di-
vin, din cauz& ca era crapata
si deteriorata, cit si repara^iu-
nile radicale necesarii la bina-
lele spitalului din cuprinsul o-
gr&zel acelei biserici.
La 1 Iulie i860, s'a redes-
chis spitalul cu 24 crivaturi, iar
la confection area budgetulul ge-
neral pe anul 1863 s'au adaus
inca 7 crivaturi, in cit in pre-
zent acel spital are 3 1 crivaturi.
Badgetul. — Budgetul orasului
atinge {ifra de 325145 lei la ve-
nituri si se compune din doua
zecimi adi^ionale asupra princi-
paielor contribu^iuni catre stat
si alte taxe comunale acordate
prin diferite leg!.
Cheltuelile orasului sunt re-
parti zate ast-fei:
Serviciul primariei cu casie-
ria comunala, 72433 lei ; polir/ia
si siguran^a publica, 32202 lei;
subven^ia pentru intre^inerea
pompierilor, 38000 lei; servi-
ciul sanitar si saiubritatea pu-
blica, 31500 let; instruc^tunea
publica, 10101 lei; cultul, 7120
lei; iluminatul, 28552 lei; da-
toria comunei (rate, procente,
anuitatT), 49750 lei; cheltueli
diverse, 55487 lei. Totai325 145 1.
Nuraarul contribuabililor e de
2136. In anul 1886 se afla in
acest oras 2718 contribuabili,
iar in anul 1869 erau 2300.
Diviziunea administrativd. —
Comuna, care ocupa un teritoriu
prea mare in raport cu popula^ia,
se divide in 4 desparrjri sau
colon, avind 49 suburbii si 125
strade. lata si despartirile cu
suburbiile respective :
Despar^irea I (coloarea derosu),
la S.-V., coprinzind suburbiile:
Valcelele, Tabacari, S -^11 Voe-
vozT, Jalaboiul, Caramzulea, Gher-
gheasa, Stirbei, EmancipatiT ,
PastiestiT, Vovidenie, Hanu-Mu-
tuluT, Precista, Grigoriana si Sf.
Nicolae-Vechiu.
Despar^irea II (coloarea de
verde), la N.-V., cu suburbiile :
Cimitirul, Calieni, Casa Apelor,
Gherasim, Sf. Gheorghe, Ispir-
liul, Posta-Vechie, Lefteriul, Per-
joiul, Grigoriana si Domneasca.
Despar^irea III (coloarea gal-
bena), la N.-E., cu suburbiile :
Ovreiasca, Profetul-Samuil, Sf.
Apostoli, Ocolul-de-vite, Amor-
fitul, Cazarma Unirea, Chicioru-
sul, Ionasesti, Pruncul, Peniten-
ciarul Central si Stroia.
Despar^irea IV (coloarea al-
bastra), la S.-E., cu suburbiile :
Sapunarul, Stamatinesti, Sf.
Mina, Sf. Dumitru (dinBahne),
Bahnele, Cotul-Oancei, Balta-luT-
Asanache, Grama, Robesti, Sir-
beasca si Cotul-BumbaculuT.
Stradele principale ale orasu-
lui, sunt :
a) Strada Mare a Unirel, care
incepe de la vechea bariera Bu-
curesti si se termina in N. o-
rasuiuT. b) Strada Gar el, pre-
lungita cu strada Centrala, care
merge de la Gara, trece pe di-
naintea tribunalului si se sfir*
seste pe soseaua nationals ce
merge spre Tecuciu. Aceste 2
strade au fost pavate cu basalt
artificial, in urma creditului de
1 00000 lei, votat de comuna
si impart orasul in cele 4 co-
lor!, c) Calea Na^ionala, cu di-
rec^ia de la S. spre N. ; pe ea
se face defilarea trupelor in zi-
lele de sarbaton. d) Bulevar-
dul Sf. loan, pe care e situat
liceul «Unirea», teatrui Lupescu,
gradina publica si catedralaSf.
loan ; incepe din soseaua Na-
{ionala, trece prin fa{a pie^ei
si da in strada Mare a Unirei.
Ambele sale laturi sunt plan-
tate intr'un mod foarte regulat
cu arbori. e) Strada Elisabeta
sau Ocolul, care merge paralel
cu strada Mare si care da in
tirgul de vite (ocol). f) Bule-
vardul CazarmeT, de asemenea
pavat cu basalt artificial, si care
e un fel de continuare a stra-
dei Mare a Unirei; incepe din
fa^a clubului sub-ofiterilor si da
afar a din oras, la Milcov, tre-
cind prin cele 2 rinduri de ca-
zarmi. g) Ghergheasa, care
trece bulevardul Cazarmei si
da in soseaua Brailei, etc.
Hosted by
Google
FOCSANI
403
FOC?ANI
Bariere* — Din orasul Foc-
sani esim pe zece bariere :
Bariera Garei, la V., situata
pe soseaua ce duce ta Odo-
besti ; bariera Gala^i si Braila,
la E. ; Bucuresti, la S. ; Botesti
si Corbul, la S.-V.; Odobesti, la
N.-V. ; Vrancea si Amor^itul,
la N.
Piefe. — Orasul poseda doua
pie^e si anume : una in fa{a bi-
sericei Sf. loan, care e mai
mult de brinzeturT, pasan si
alte marun^isuri aduse de mo-
cancele din satele invecinate si
care la serbatorile na^ionale ser-
veste pentru stabilirea frontuluj
de soldapf in fa^a catedraleT.
Cea-1'alta, situata linga biserica
Domneasca, este adevarata pia-
\r ; ea a fost zidita in 1891 in
urma imprumutulut de 100000
lei facut de primarie.
Afara de aceste pie^e, mai
are si un obor (ocol) de vite,
cereale, cherestea, etc., situat
la N. orasului, la capatut stra-
dei Klisabeta (care se numeste
ast-fet, fiind-ca dupa incendiul
din 1880, care a consumat toata
mahalaua aceasta, augusta noas-
tra regina a contribuit foarte mult
pentru restabilirea ei. In urma
ordinului primarului acestul o-
ras, numai stradele Elisabeta
si Cotesti mai pot servi pentru
depozitele de cherestea si lem-
narii.
Tirg saptaminal se face Du-
mineca, pe cele 2 pie^e ale o-
rasului si Mercuri la obor si con-
sists in vlnzarea cerealelor, vi-
telor si lemnariel aduse de Vrin-
ceni, mai ales de cei de laSo-
veja.
Edificii publice sunt pu^in nu-
meroase in acest oras. Ma!
principale putem nota: Tribu-
nals, in strada Centrala; pri-
maria, liceul «Unirea» si teatriil
Lupescu, pe bulevardul Sf. loan,
cele 8 edificii ale scoalelor pri-
mare, palatul Diviziel si in fine
cazarmile, care populeaz& toat&
cimpia ce se intinde la limita
de S. a orasului, pana la tra-
seul garei.
Gradtna publica este situata
pe bulevardul Sf. loan, este
foarte frequentata de locuitori
si poseda un chiosc separat pen-
tru muzica.
Se mai afla inca o gradina
publica, la N. orasului, pe so-
seaua Tecuciu si in fa{a cazar-
mei de vinatorT, numita Para-
dis; pe locul ei s'a cladit Or-
felinatul.
Alimentarea cu apa a comunel
se facea pana acum zece ani
intr'un mod foarte primttiv, din
care cauza si incendiile bintu-
iaii foarte des acest oras. A-
cum orasul are apa in abun-
denta si de o calitate foarte
buna. Ea a fost adusa din
munfi, din Babele si alte iz-
voare, prin olane de Luciu, fi-
ind fie-care strada prevazuta cu
una sau mai muitecismele de fier,
robinete si guri de apa pentru
cazun de incendiii.
Armata. — Orasul Focsani
fund situat aproape de Siret si
la jumatatea distance! dintre
Carpati si Dunare, este din
punctul de vedere militar, unul
din punctele cele mai strategice
ale Rominiei, din care cauza
in ei se afla si foarte multa
armata in garnizona. Toata
aceasta armata este asezata in
cazarmile situate la sudul ora-
sului, afara de o mica parte, care
este stability in cazarma Vina-
torilor de pe soseaua Tecuciu,
in cazarma Calarasilor de pe bu-
levardul Sf. loan si cazarma din
col^ul stradei Centrale.
Serviciul postal se face prin-
tr'un oficiu postal, telefonic si
telegrafic, al carui venit pe 1 896
—97 a fost de lei 103.342.43.
Justifia. — Focsani poseda
o judecatorie de ocol si un tri-
bunal de prima instan^, situat
in strada Centralcl.
Orasul poseda si un peniten-
ciar central, care serv& ca in-
chisoare pentru preveni^i? co-
rectionalf si recluzionarl. La 1871
se aflau in el 38 condamnap
(37 barbap, 1 femee), in 1872
erau 33 (barbap), iar in 1896
eraii 48 condamna^J (barbap).
Sei'viciul tecnic* — Jude^ul
Putna apar^ine, in cea ce pri-
veste serviciul tecnic al Statu-
lul, circumscrip^ier a VII, cu re-
sedin^a in Bacau. Consiliul ju-
de^ean are un serviciu tecnic
special, compus dintr'un inginer-
sef, dol conductor^, trel picherl
si un secretar.
Camera de Comerciu a cir-
cumscrip^iei a VIII, compusa
din jude^ele : Putna si Rimni-
cul-Sarat, are resedin^a in Foc-
sani.
Serviciul silvic, circumscripta
V, compusa din judefele Putna
si Rimnicul-Sarat isl are rese-
dinta in acest oras.
Economia. — Instrumentele a-
gricole de care dispun cultiva-
torii orasului sunt : 6 masini de
treerat cu aburl, 5 de batut po-
rumbul cu aburl si 2 cu mani-
vela, 47 pluguri de lemn si 39
de fier si 3 trioare (masini de
ales samin^ele).
Viticuliura. — Cuitura vi^el
m anul 1893 a fost r pe 2280
hect., producind 46000 leL
Apicultara. — In acelasl an se
aflau in comuna 355 stupl de
albine care au produs47i kilg.
miere, si 39^2 kilg. ceara.
Industria §i ComerciuL — Si-
tua^iunea orasului Focsani, in
susul Siretului, in marginea mun-
^ilor si pe malul Milcovului, face
din el una din situa{iunile cele
mai favorabile pentru buna stare
si sanatatea locuitorilor pe de
o parte si pe de alta, situata
Hosted by
Google
FOC?ANI
404
FOCSANI
ftcind din el cheia mun^ilor si
fiind locul de intilnire al oame-
nilor din raunp si din clmpie.
E unul din orasele cu viitor co •
mercial foarte mare. Aceste im-
prejureri au contribuit a face
din Focsani un tirg co mercial
si industrial; nu ma! pu^in a
contribuit inca si resursele ce
le are in podgorii, precum si
pozi^iunea lul, de a nu fi prea
departe de Dunare.
Industriile cele ma! insemnate
din Focsani sunt: tabacaria, o-
laria, cizmaria, caldararia, argin-
taria, cojocaria, abageria, dar
ma! de capetenie sunt blanaria
si tabacaria.
L ucrul pieilor se face in ograda
fie-carui tabacar, iar spalatul lor
se face in Milcov. Sunt muh:I ta-
bacan, chiar cu capitalur! insem-
nate, dar in genere, din cauza
concuren^ei straine, aceasta In-
dustrie descreste din zi in zi.
Acum se afla o fabrica de
tabacarie in str. Unirea, pro-
prietatea d-lu! Nicu M. Anas-
tasiu.
Abageria se lucreaza foarte
mult si bine in Focsani; ase-
menea si blanaria. Fabricarea
luminarilor si a sapunului a luat
in ultimil an! o dezvoltare foarte
mare; se produce anual peste
50000 ocale sapun de o cali-
tate superioara.
Dupa ultimele date ale Ca-
merei de Comerciu se afla in
acest oras 600 comercianpf si
industrias!, din can: 290 Ro-
mini, 245 MozaicT, 36 Armeni,
3 Austriac!, 3 BulgarT, 10 Ger-
man! si 13 GrecT. Anume se
afla in Focsani : 1 abagerie, 1
abagerie si bogaserie, 1 fabrica
de apa gazoasa, 2 argintarii, 1
arginterie si bijuterie, 105 cir-
ciume, 1 stabiliment de bauturif
spirtoase si c^ramidarie, 2 de
beutur! si cereale, 1 de b^uturi
si cofetarie, 1 de bauturi si co-
jocarie, 74 de bauturi si colo-
niale, 7 de bautun, coloniale
si alte m&run$isun, 2 de bau-
turi si fainarie, l stabiliment
de bauturi si macelarie, 1 de
bauturif si manufacture, 2 de
bauturi si pescarie, 5 de bau-
turi si speculan^ de vite, 1
de bauturi si tabacarie, 7 de bau-
turi si alte marunfisuri, 12 bir-
turi, 4 btanarii, 6 boianger'n, 2
boiangerii si pravaliT de cereale,
6 bogaserii, 4 bragagerii, 6 bra-
sovenii, 2 pravalii de brasovenii
si coloniale, 2 brinzarii, 12 bru-
tariT, 5 cafenele, 2 caretasi, 6
caciularil, 5 ceasornicari, 4 pra-
valii de cereale, 12 de cheres-
tea, 1 1 cizmari!, 6 cojoc^rii, 4
cofetariT, 22 bacanii, 4 pravalii
de coloniale si cherestea, 1 de
coloniale si dogarie, 1 de co-
loniale si luminari, 1 de colo-
niale si precupe^i, 2 de colo-
niale si tutun, 12 comisionari,
3 croitori, 2 cuferari, 4 cure-
larT, 4 dogarii, 1 stabiliment do-
gaiii si cherestea, 1 dricar, 2
droghisti, 4 fabric! de luminari,
1 de luminari si tricoterie, 7
fain aril, 3 farmacii, 2 fierarif, 3
frizeri, 1 fabrica de fringhii, 1
magazin de fructe si mezeluri,
1 galanterie, 6 hainarii, 3 ma-
gazine de haine vechi, 5 hote-
luri, 1 hotel si birt, 1 hotel cu
birt si cafenea, 4 zarafi, 4 li-
brarii, 3 lingerii, 1 magazin de
lingerie si haine gata, 3 lipsca-
nii, 5 macelari si. taetori de vite,
33 manufacturieri, 3 magazine
de manufacture si bogasierie,
2 de manufacture si coloniale,
1 de manufacture si galanterie,
10 de manufacture si alte me-
run^isuri, 6 marchidenii, 1 mar-
chidenie si lingerie, 9 preveiii
de marun^isuri, 1 de masini de
cusut si case de fier, 1 de mo-
bile, 3 modiste, 3 magazine oie-
rii, coloniale si alte merun^isuri,
1 olerie si marchideuie, 3 de
oale si var, 1 orzerie, 2 pelerieri,
2 fabric! de peri!, 9 pescaril, I
pescerie si mecelerie, 1 plelerie
si tebecerie, 1 magazin de por-
^elanuri, 2 precupefi, 3 simigeri!,
1 prevelie de sticle si porcela-
nuri, 2 tebacarif, 5 tinichigi!,
2 magazine de tinichigerie, var
si sticle, 3 tipografi!, 2 preveli!
de tresur!, 4 vereri!, 5 prevail!
de var, gaz si alte meruntisur!,
2 de vinuri, 2 de vepsele, 14
pielerii.
Cele mat insemnate fabric!
sunt ale d-nilor Nicu M. Ata-
nasiu, de tebeceri!, in str. Uni-
rea; cea de cherestea a d-nulu!
Nicolae T. Nestor, pe Bulevar-
dul Geri! ; cea de fringhi! si ce-
pestre a d-lu! Donig Teodor de
pe str. Unirea si cea de tera-
cote a d-lu! Herman Iosef, din
suburbia Amor^itul.
Notice i st or ice. — Nu se stie
cind si de cine a fost fondat ora-
sul Focsani. Cunostintele noas-
stre despre acest oras, nu tree
peste secolul al XV-lea. Se fie
el vechiul Tiasum sau vre un
alt oras construit abia dupe des-
celecaref Nu putem spune. Nic!
numele lul nu ne spune nimic.
Se fie el format din sufixul to-
plc-am, sau din numele Focsa,
cum sustine Paharnicul Constan-
tin Sion, in «Arhondologia Mol-
dovei» ?
Paharnicul Constantin Sion, in
a sa «Arhondologia Moldove!»
crede ce numele de Focsani
se trage de la familia Focsa,
moldoven! drep^ si vech!, ince
din vremea lu! Stefan-cel-Mare.
Ced dupe statornicia hotarulu!
Tere!, prin girla ce au tras-o
prin Focsani, la intilnirea Dom.
nulu! acolo au facut masa mare
si la sfirsitui mese! au ales do!
osteni, unul Muntean si altul
Moldovean, si i-au pus lalupte
cu paharele si a biruit Moldo-
veanul, si pentru lauda lul, au
Hosted by
Google
FOCSANI
405
FOC?ANI
dat numele tirgului ce atuncl au
hotarit sa-1 infiin^eze la hotarul
Focsani, ca osteanul acela se
numea Focsa. Aceasta este posi-
bil. Un nume Focsa, cu toate ca
nu-1 intilnim prin cronidf sau in
vre-un document, a putut sa
existe. El putea sa fie derivat
intocmal ca si numele Capsa,
Lupsa, Pop?a, Tomsa, etc., din-
tr'un nume Foe sau Foca, prin
sufixul -§a. Si intr'adevar gasim
sate cu numele de Focsa, unul
in jud. Tecuciu si cel-1'alt in ju-
de^ul Falciu. S'ar putea chiar
ca numele de Focsani sa-I vie
de la niste locuitori venitT din
aceste sate, cu numele de Focsa
si stabili^i aci. Lasam istori-
cilor sarcina de a rupe valul
care inconjoara originea acestui
oras. In relafiunea ce o face
arhidiaconul Paul din Aleppo a-
supra calatorief sate prin Mol-
dova si fara-Romineasca, intre
anil 1650 — 1660, gasim urma-
toarea descriere a orasului Foc-
sani, in care numitul s'a oprit
timp de 3 1 zile. «JoT, in 2 1 din
Teshrin Alavval, sosiram la Foc-
sani. Toate aceste tirguri si sate
erau deserte, popula^iunea fund
fngita la mun^i si pustieta^T si
drumurile devenind de tot pe-
riculoase. Foc?ani e un ora? in-
tins, prin mijlocul caruia curge
un riulet; el este ultimul punct
pe fruntaria Moldovei, iar din-
colo de riule^ e eel intiiCi punct
de pe teritoriul Tarei-Rommesti » .
La anul 1668, Vito Pilutio,
scriind nunfiului din Polonia,
despre starea bisericilor catolice
din Moldova, zice cu privire la
Focsani; «In Focsani vista un
Prete Ungaro, il P-re e la Madre
ono Luterani la Chiesa non ha
niente, ha un tanto da gl' huo-
mini in tempo di sendemie, e
vi sono da 230 anime».
La 1687, in rela^iuneapreotului
Giovanni Batista del Monte,
despre starea Valahiel, in care
a stat 22 deanl, Focsani (Zosci-
ano), sunt descrisl ast-fel: «citta
nelli confinii di Vallahia e Mol-
davia, situata sopra d'un flume :
la meta e sogetta al principe
di Vallahia, Tattra meta al quello
di Moldavia ».
Cantemir, in «Descriptio Mol-
daviae» pomeneste de Focsani,
m termenil urmatorl: «Im eo
Focszanii oppidulum ad amnem
Milcow, in Valachiae finibus
situm, cujus starosta iliius pro-
vinciae rebus prospicit».
In anul 1475, dupa invingerea
lul Radu-cel-Frumos de catre
Stefan-cel-Mare, domnul Mol-
dovei, in urma careia hotarele
Moldovei se intinsera pana la
Milcov, Focsani fura despar^i
m doua printr'un canal tras din
acest riu (V. CacainasiMilcovul).
ramiind o parte din Foc?ani in
Tara Munteneasca (jud. Rim-
nicul-Sarat) si un alt Focsani in
Moldova.
Focsani! muntenestt sunt ast-
fel descrisf de Fotino: « Foc-
sani!, scaunul Ispravnicilor, prin
care trece o girla din Milcov
ce face hotar intre Moldova si
fara Munteneasca; acest oras
se imparte in sapte suburbii
(mahalale) si are o man as tire a
Sfintului loan si sase bisericl
de piatra».
Focsanii ramasera ast-fel im-
parl pana in anul 1859, c * n d
Milcovul inceta de a mal forma
hotarul intre cele 2 {ari surori.
Inca azif 11 u s'a sters cu totul
urma vechei impar^irl a orasului,
numindu-se doua pie^e ale Foc-
saniior, un pia^a Moldova si
alta pia^a Muntenl.
Printre evenimentele istorice
petrecute in Focsani, sau in
care Focsanii joaca un rol ma!
insemnat, pomenim urmatoarele:
In anul 1462, Vlad fepes,
trecind Dunarea in fruntea vi-
tejel sale ostf, dupa ce ucise
25000 de Turci, se retrase cu
trupele sale pe cimpia Foc?ani-
lor, acoperita azf cu noile ca-
zarmi ale Divisiunel a Via de
infanterie.
In anul 1568, Alexandru (fra-
tele lui Petru $chiopul), domnul
Munteniel, este lovit fara de
veste si invins la Focsani de
catre boerii moldovenT, venip
cu oaste asupra luL
In 1600 Simeon Movila e in-
vins, aproape de Focsani, la
Milcovul-cel-Mare, de ostile lul
Mihaiti-Viteazul.
In 161 5, boerii moldovenestl
BeldimanLogofatul,SturdzaHat-
manul cu Boul Vistiernicul, carl
plecase cu pira in contra luf
$tefan Tomsa, sunt adusl aces-
tuia la Focsani. EJ fusesera pus!
in obezl din ordinul Vizirului,
care era prieten cu Tomsa.
Tomsa pune sa le taie capetele
si le arunca trupurile in Siret.
In 1639, Mateiu Basarab, go-
neste pe Vasile Lupul dincolo
de Focsani.
In 1653, ostile lul Vasile Lu-
pul silesc la Focsani, linga pi-
riul Cacata, pe Dicul, spatarul
lul Mateiu Basarab, a se retrage
neavind ostenil acestuia arme
de foe. (Miron Costin, «Opere
complecte», I, 605 — 606).
In anul 1685, in timpul dom-
niel lul Constantin Cantemir,
cete de tilhari, adunate de prin
fara leseasca si Ungaria, de
catre locuitoril pribegiflf sub a
treia domnie a lul Duca-Voda,
pradau si jefuiau neincetat Foc-
sanii.
In 1687, Constantin Cantemir,
domnul Moldovei aflind de in-
trarea lul loan Sobieski, craiul
lesesc in Moldova, fuge din
Iasi si se aseaza, dupa pova^a
boierilor, la Focsani.
De oare-ce {ara se umpluse
de tilhari, parte lesl si cazacl,
Hosted by
Google
FOCSANI
406
FOCSANI
parte de moldovenl pribegi, Con-
stantin Cantemir pune la Foc-
sani pe logof&tul Miron Costin,
staroste de Putna, dindu-! vol-
nicie pentru oamenJ r&f de a-I in-
\ epa acolo la margine, pe ci^f ii
prindea si movile de dinsii facea.
Purtarea lui Miron Costin cu
tllhariJ, o descrie si mai bine
Necuicea: «Asisderea si Miron
Logofatul, fiind staroste la Putna,
au facut Siimeni si H&nsan si
au inceput si dintr'acolo a risipi
tilharii, ca numal o dat& la o
batae, au prins patru-zeci de
tilhari, si i-aii tot t&iat cite in
patru buc&^i, si-i au aruncat
prepelece pe ladrumuri». Prin-
derea cetelor de tilhari, de Mi-
ron Costin, arderea lor m Foc-
sani, e pomenita si de Nicolae
Muste: «i-au prins pre unit cu
mestesug Miron Costin Logo-
fatul, fiind staroste la Putna
de l-au omorit fo^epa^T, taiati
si arsi cu foe la tirg la Focsani,
. unde si acuna se cunoaste mo-
vila peste oasele lor».
In 1695, Constantin Brinco-
veanu aduce ap& pe scocuri in
Focsanii muntenesti: «in Foc-
sani au adus apa de baut pe
scocuri cale de dou£ ceasurT».
La i70i,boerii pribegi^i din
Moldova, sunt trimisi de Con-
stantin Brincoveanul la Focsani,
impreun& cu episcopul de Bu-
z&u, cu Cornea Br&iloiul, banulde
Craiova si cu spatarul Mihail
Cantacuzen, can if impact cu
Constantin Duca, domnul Mol-
dovei.
In 171 1, locuitorii din Birlad,
al Cclror tirg a fost ars cu de-
s&virsire de t&tari, de team a s3
nu cad& in robie, fug spre Foc-
sani. Tatarii nu pot veni aci sa
prade, fiind apele marl.
Sub a treia domnie a lui Mi-
hail Racovi$&, cStanele nem^esti,
ale lui Fren^a (Feren$), se string
la Focsani, dup& ce rezistara
in min&stirea Casinul, la asaltul
T&tarilor.
In 1774, se {inein Focsani o
adunare a mai multor boeri
moldovenl si muntenl, prin care
se decise compunerea si trimi-
terea arzurilor i al averilor mai
jos notate, alegind pe Spatarul
Cuza si pe Pitarul Chirica, can
s& le duca la Poarta.
lata punctele principale ce se
stabilira in arzul din Focsani:
a) Alegerea Domnului sa fie
facutl de RominT, s^ ramie sta-
tornic la Domnie, pana la stlr-
situl vietei sale.
b) Birul {arei sa fie acel cum
a fost stabilit sub sultanul Meh-
med IV.
c) TurciT n'au dreptul de a
avea proprietor in £ara.
d) Turcii n'au voe a ^ine
slug! si slujnice din pamintem,
etc., etc.
Deputa^ii muntenl asteptara
45 de zile in Focsani pana ce
sosira cei din Moldova.
In 1777 in Focsani s'a {inut
conferin^a plenipotenfiarilor Im-
periului Rus si celut Otoman,
asupra tractatului incheiat dupa
r&zboiul de la Cuciuc-Cainargi
(1774), cind au fost numi^idomni
Grigore Ghica III in Moldova
si Alexandru Ipsilante in Ro-
minia.
In Ianuarie 1788, Austria de-
clarind r&zboiu, N. Mavrogheni,
domnitorul de pe atunci al Mun-
teniei, crezind ca va avea de
luptat mult timp numai contra
Muscalilqr, isi concentreaza cea
mai mare parte din ostire la
Focsani, ca cu or? ce pre{ sa
impiedice intrarea muscalilor in
Muntenia. Cu acest scop porni
ostirea spre Focsani.
Aceasta trimitere si a boeri-
lor in tabara de la Focsani, era
numai o incercare a lui Mavro-
gheni sa vaza daca boerimea, ra-
masa in {ara, ascuita de ordi-
nele lui. Pentru inlesnirea os-
tirei din Focsani, Mavrogheni
dete, in 9 Ghenarie 1788, un
pitac prin care porunceste Agai
ca sa trimita grabnic tot felul
de bacanii la Focsani, pentru
ca bacania ce s'a fost deschis,
n'avea de vinzare orez.
Untf din boeri si chiarnegu-
{atori din Focsani, top trecura
la muscali. Domnitorul fu silit
sa le secuestreze averea si in
Iulie 1788 darui averea lor la
Sf. Vlaherma de pe podul Tir-
gului-de - Afara. (A se vedea
hrisovul fugarilor de la Focsani
de avutul lor ce s'au dat la
sfinta Vlaherma).
In 1789, armatele Austro-Ru-
se, comandate de Principele Su-
varov, cistiga asupra Turcilor,
cu care era aliat Mavrogheni,
batalia de la Focsani (3 1 Iulie),
facind pe Rusi stapini asupra
Moldovei si Austriaci asupra
Munteniei.
1804 Aprilie, Constantin Ale-
xandru Ipsilante, domnul Mun-
teniei, incuviin^eaza de a se
aduce apa la cismelile din Foc-
sani Moldovei de la izvoarele
din Pituloasa, de cea-1'alta parte,
din Tara-Romineasca.
In 1 82 1 , Mateiu Deleanu Cnea-
zul Gheorghe, venise la 1821
din Rusia in tara, impreuna cu
Ipsilante, ca sa darime impara-
pa turceasca. Dar abia au sea-
pat de la Tirgoviste cu vr'o
300 de volintiri si viind la Foc-
sani, au ars tirgul, apoi fuga-
rindu-i Skender-Aga, ce eracu
TurciT, acolo, in manastirea Sf.
Ion din Muntenl, au apucat pe
Milcov in Vrancea. De acolo
l'au fugarit iconomul Serban cu
Vrincenil.
In 1829, a fost cea mai ne-
norocita epoca pentru Moldova
si mai ales pentru Focsani, caci
acolo se aflau staburile ostilor
Rusesti ; drumul ostilor erau pe
Hosted by
Google
FOCSANI
407
FOC?ANI
acolo; sta^ionau, pradaii si toata
lumea era la cheremul lor.
Si pe ltnga aceasta si o groaz-
nica ciuma pustii tot orasul, de
fugisera. to{I boerii si eel man
si cei mici ; popula^iunea sa-
raca murea cu muh:imea, nimenl
nu se ingrijea de ea.
Tot in Focsani si-a avut rese-
din^a (1858 pana la i860) Comi-
siunea centrala care au stabilit
bazele fun dame n tale ale organi-
zarel Principatelor-Unite.
Prin decretul, din 10 Iulie
1862, dat de Cuza, Focsani
s'a hotarit a fi resedin^a numai
ajude^ilul Putaa, iar jude^ul
Rimnicul-Sarat sa aiba de rese-
din^a orasul Rimnic ? avmd fie-
care autoritatl judiciare deose-
bite.
La Focsani, ca punct de no-
tar, eseau boerii intru intim-
pinarea nouluT Domn si anume
la Focsani! Moldovei, cind Dom-
nul venea sa ocupe scaunul
acestei ^ari ; iar la Focsani!
Munteniel cind Domnul era
stramutat din Moldova in Tara
Romineasca. La plecarea Dom-
nuiul din Moldova, boerii il in-
so^eau cu alaiu cuvenit, pana la
hotar la Focsani. Cronicele vor-
besc in multe rinduri despre
aceste ceremonii de primire
sau de intovarasire la granrfa
a Domnului. Asa Nicolae Mu-
ste, vorbind de stramutarea lui
Duca-Voda din fara Munte-
neasca in Moldova, zice : «si
au e^it to^I boerii intru intim-
pinarea Ducal- Voda la Focsani. »
Enake Kogalniceanu : «viind
Constantin - Voda Mavrocordat
feciorul lui Nicolae Voda, eel
mat mare, cu domnia intiiu a
I'arei Moldovei, domn din ^ara
Romineasca, i-au esit toata boe-
rimea inainte dupa. obiceiu, iar
al{ii la Bacau, al^il la Roman ».
AcelasI: «DecI luind Grigorie-
Voda, al doilea, domnia Moldo-
vei din Tara-Romineasca la Mol-
dova au purees din Bucuresti
si i-au esit inainte la Focseni
mulp boerl cu alaiu, sezind
acolo trei zile».
AcelasI: « Constantin -Voda
viindu-I veste de domnia farei
Moldovei, nu s'au bucurat, caci
era deprins in Tara-Romineasca;
ci, dupa obiceiu, au repezit cai-
macaml alesl si gatindu-se pana
a veni si Skimni-Agasi, Maria
Sa au purees din Bucuresti,
care viind la Focseni dupa o-
biceiu i-au esit cita-va boeri-
me si slujitori inainte ca la un
Domn nou».
Acsentie Uricariul, vorbind de
stramutarea lui Nicolae Mavro-
cordat din scaunul Moldovei la
al Tarel-Rominesti, m anul 17 17,
in locul lui Stefan Cantacuzino,
zice : . . . . mergea spre Focsani
pe Siret, dara nu erau conacele
gatite si grijite bine din soco-
teala caimacamilor lui Mihaiu-
Voda, pentru aceea nicl au o-
rinduit sa mearga cu Nicolae-
Voda pana la margine vre-un
boer, dol, ci numai pe Adam
Luca Sulgeriul, si fiind sa a-
junga in Focsani, in luna Ianu-
arie, in 22 zile, i-au esit inainte,
la girlele Putnel, Vintila vel Ca-
pitan de margine, cu toata slu-
jitorimea si cu steaguriie cite
sunt pe margine si, la o mo-
vila ce este cale de un ceas de
la Focsani, i-au esit inainte bo-
erii si slujitoril carl venise din
Bucuresti, Petrasco Brezoianul
vel Vornic, I Grigore Baleanul
biv vel Vornic, I Radul Du-
desciil, vel Spatar, I Radul sin
Hrizel Vistierul, vel Vornic la
Tirgoviste si al{I boerl si toc-
mindu-se alaiul de acolo din loc
au intrat intr'aceeasl zi in tirg
din Focsani si cu mare pompa
si mul^imea de oameni si mer-
gind intiiu la biserica la mana-
stirea Focsanilor, dupa aceea au
mers in gazda la casele capi-
ta nestl.
Cind ajungeala Focsani, Dom-
nul, fie ca intra in fara, fie ca
pleca dintr'insa avea'obiceiul sa
faca aid trei zile oturac, adica
popas. Asa scrie Enache Ko-
galniceanu, ca Grigorie - Voda
Ghica, cind a venit pentru a
2-oara, la domnia Moldovei, a
sezut trei zile la Focsani.
AcelasI, descriindatreia Dom-
nie a lui Grigorie Ghica, zice:
acolo in Focsani, s'au impreu-
nat si domnii amindol (Con-
stantin Mavrocordat si Grigore
Ghica) si sezind trei zile oturac
de acolo sl-au luat ziua buna,
unul de la altul si au mers fieste-
care la {ara lui.
AcelasI scrie mal departe, ca
la orinduirea pentru a 2-oara
in scaunul Moldovei a lui Con-
stantin Racovi^a Cehan, in 1755,
acesta ajungind la Focsani, a
sezut trei zile oturac, cautind
judeca^ile saracilor, mergind si
la o biserica de lemn a Mariel
Sale, Profetul Samuil, de au au-
zit leturghia, la care acea mer-
gere au fost pricina de s'au fa-
cut de peatra, cu mina Episco-
pulul de Roman.
Pentru a se rechema boerii
pribegl din Moldova, mergea
Mitropolitul {are! sau Episco-
pul cu cfyl-va boerl la Focsani
si acolo ii asigura ca nu vor
suferi nimic din partea Dom-
nului. Asa la 1704, Constantin
Duca - Voda, a pus Mitropolit
pe Mihail Episcopul ot Roman,
carele apol a mers cu Donici
vel Logofat si impreuna si cu
boerii la Focsani, de a chemat
pribegil.
Focsani, stafie de dr.-d.-f., pe
linia Bucuresti- Iasi (Buzau-Ma-
rasesti), jud. Putna, pi. Biliesti,
orasul Focsani. Din Focsani
pleaca o linie laturalnica la Odo-
Hosted by
Google
FOC?ANI-MUNTENI
408
FODORENI
besti, Se afla pe linia Buzau-
M&r&sesti, intre stabile Colesti
(7 kil. 867 m.) si Putna-Seaca
(11 kil. 745 m.) Inal^imea d'a-
supra nivelulul maril: 6o m 6o.
Venitul pe 1896: 578477 lei,
8 bam.
Foc^ani-Munteni, parte din 0-
rasul Focsani, care se afla din-
coace de Milcov, in Muntenia,
?i care-i apar^inea ei, de oare-ce
vedem c& jude^ul Slam-Rimni-
cut avea resedin^a in acestf Foc-
sani-Munteni, carl erau numipf
ma! simplu Orasul si dind prin
acesta numele plasei, in care era
asezat, plasa Orasului ; panel la
anul 1862 au fost capitala ju-
de^ului Rimnicul-Sarat, cind a-
tuncl s'a mutat la oraselul Rim-
nicul-Sarat, care de atunci a
prosperat si s'a ridicat, iar Foc-
sani-Munteni au fost ceda^i ju-
de^ului Putna ; chiar pana. azi
aceasta parte poarta numele de
Focsani-MuntenT, si e locuita mai
numai de muntenT, azi locuitori
din jude^ul Rimnicul-Sarat. O
girla formata din riul Milcovul
inainte despar^ea Focsani-Mol-
doveT de cei aX Munteniei, azi
insa numai urmele i se vad.
Orasul Focsani-Munteni pe cind
era capitala jude^uluf avea peste
4000 de locuitori.
Foc^ari, numire vechie a c8tunu-
lul Mucesti, jud. R.-Sarat, com.
Buda, numit ast-fel de la o fa-
milie insemnata de razesi, Foc-
sari, can au inca aceste locuri.
Focsasca, sat, la N.-V. com.
Tacuta, pi. Mijlocul, jud. Vasluiu,
situat pe dealul Focsasca, si
strabatut de piriul Larga.
Are o intinderede 241 hect.,
din carl 32 hect. loc de cul-
tura, fina$ si imas ale proprie-
ta^ei, iar 64 hect. sunt ale lo-
cuitorilor, si o populate de 60
familii, sau 170 suflete, din can
20 familii Jigani.
Numarui vitelor e de 323 :
115 vite marl cornute, 149 01,
28 cai si 31 rimatori.
Locuitori! poseda: 10 plugurl
si 2 care cu boT, 2 plugurl si
4 caru{e cu cai.
Focsasca, deal, ce se intinde de
la N.-V. com. Tacuta, pi. Mijlo-
cul, jud. Vasluiu; pe aces t deal
e asezat satul Focsasca.
Focsasca, vale, se intinde spre
N.-V. com. Tacuta, pi. Mijlocul,
jud. Vasluiu.
Foc^aneanca (Foc§anei), mo-
sie, in jud. Buzau, com. Scur-
testi, cat. Focsenei, fosta pro-
prietate a statuluT, pendinte de
Banul ; are 445 hect., mai toate
arabile.
Foc^ef (Bitcele-). Vezi Bitcele-
Focsei, jud. Neam^u.
Foc^ei (Piriul-), pirin, afluent al
piriului Mediasca, jude^ul Su-
ceava.
Focsenei, cfttun, al com. Scur-
testi, jud. Buzau, cu 80 locui-
tori si 20 case.
Focsenei (Raduleasca), mosie,
in jud. Buzau, com. Scurtesti,
cat. Focsenei, cam de 400 hect.,
mai toate arabile.
Focsenei, mosie, in jud. Buzau,
com. Scurtesti, c&t. Atirna^i,
zisa si Atirna^i sau Baroneasa
si Focsenei-BanuluT ; are 350
hect. arabile.
Foc^oaia, podis, in jud. Iasi,
pi. Stavnicul, com. Miroslava ;
incepe din partea de S. a sa-
tului Proselnici si se intinde
panS in hotarul despre N. a
satuluT Voinesti ; e format din
deaiurile : Balciul, Cormanul, Bo-
ghea si Ulmita; pe acest podis
trece soseaua jude^eana Iasi-
Roman.
Focul-Nestins (Focul-Viu), loc
izolat, in jud. Buzau, com. Lo-
patari, cat. Luncile, in partea
stinga a riuluT Slanicul, pe dea-
lul Smoieanului. Aci, pe o mica
suprafata\ se degaja din pamint
idrogen bicarbonat, care arde
continuu cu o flacara palida.
Cind sufla vintul se stinge. Lo-
cuitori! il intrebuin^eaza pentru
a pirli doage, furci de fin, etc.
Focurile (Praguri), sat nou,
jud. Iasi, pi. Bahluiu, com. Bel-
cesti, infiin^at in anul 1879,
cu locuitori improprietari^i. E
asezat pe podisul Pragurile, ce
se scoboara treptat, pana in
iazul numit Bulbucani. Acestut
sat i s'a dat numele de Focuri,
pentru ca prin imprejurimile Jul,
se afla vechile movile, de pe
can strejele moldovenesti de-
deau semnale, prin aprindere de
focuri, cind Tatarii sau Turcii,
navaleau in ^ara.
Populafiunea satului e de 175
familii, sau 820 suflete, parte
RominT, parte Ungun si parte
Lipoveni. Se afla o biserica ca-
tolica, cu 1 preot si 1 dascal ;
o scoala infiin^ata la 1883, fre-
cuentata de 42 elevi.
Numarui vitelor e de 2463
capete, din can : 608 vite marl
cornute, 169 cai, 14 14 01 si 272
rimatori.
Fodor, piriias, ce curge prin jud.
Roman, pi. Siretul-d.-s., com.
Pincesti. Uda satul Poenari si la
S.-V. de acest sat se varsa in
piriul Chisali^a, de-a stinga.
Fodoreni, unul dintre deaiurile
ce farmuresc piriul Culesa, jud.
Hosted by
Google
FOFAZA
409
FOISORUL
Suceava, com. Draganesti ; parte
cultivabil, parte huceag.
Fofaza, sat, facind parte din com.
Corbasca, jud. Tecuciu, asezat
pe valea cu acelasi nume, la o
distanta de I kil. si 400 m. de
cat. de resedin^a.
Are o populate de 37 fa-
miliT, sau 163 suflete, can lo-
cuesc in 35 case. Teritoriul sa-
tului este de 140 hect.
Locuitorii sunt improprietu-
riti in 1864.
Copiii din sat merg la scoala
din Corbasca.
Comunica^ia se face prin o
sosea ce vine de la Corbasca
pe valea Rogoazei.
Fofaza, trup de mosie, al statu -
luT, in jud. Tecuciu, pi. Ber-
heciului, com. Corbasca.
Fofelea, movila, la V. satulul
Stancu^a, pe malul viroagei Fo-
felea, jud. Braila.
Fofelea, viroaga, jud. Braila, care
strabate lunca de la V. satulul
Stancu^a, din dreptul satulul
Stanca, pana la Lacul-Popef, tre-
cind pe linga movila cu acelasi
nume.
Foiasca, trup de mosie, in jud.
Teleorman, com. Atirna^i.
Foi^oarele, deal, jud. Muscel,
plaiul Dimbovija, com. Ceta^eni-
din-Deal.
Foisorul, com. rur., jud. Dolj,
pi. Jiui-d.-mj., situate aproape de
malul drept al riului Jiul,peVa-
lea-Ursoaei. Se invecineste la
N. cu com. Caloparul; la S. cu
com. Dranicul; la V. cu com.
Segarcea si la E. cu com. Gio-
rocul (pi. Jiul-d.-j.).
Terenul comunei este acci-
dentat de Deaiul-Gol, inalt cam
de 50 m si este udat de riul Jiul
si de lacul Belciunul, care con-
fine pest! si racl.
Are 4 catune : Belciunul, Bu-
coveni-d.-j., Bucoveni-d.-s. si Foi-
sorul, catun de resedinta. In co-
muna se gaseste o cetate de
pamint.
Populafiunea comunel este de
930 suflete (474 bSrba^f si 456
femei), din can 129 barba^i si
120 femei in Foisor, 115 bar-
ba^f si 112 feme! in Belciun,
107 barbap si 102 femei in Bu-
coveni-d.-s. si 123 barba^T si 122
feme! in Bucoveni-d.-j.
Case sunt 78 in Foisorul, 45
in Bucoveni-d.-s., 46 in Buco-
veni-d.-j. si 78 in Belciun.
BisericT sunt 2 : una in Foi-
sor, cu hramul Sf. Nicolae, fa-
cuta de d-nul Crisante Cama-
rasescu si a doua in Belciunul,
cu hramul Adormirea - Maicil-
DomnuluT. Pentru serviciul lor
este 1 preot si 4 cintarepf. Este
o scoala mixta, in cat. Foisorul,
ce func^ioneaza din 1891, fiind
intre^inuta de jude£ si de com.
Locaiul este in buna stare, si
construit din car&mida. Este
condusa de un inva^ator si
free 'dentate de 36 b&e{i si 6
fete. In virsta de scoala sunt
75 copiT, din carl 49 baep si
26 fete. Stiu carte 43 persoane.
Suprafa^a comunei este cam
de 4900 pog., din carT 2000
pog. pamint arabil, 200 pog.
fine^e, 200 pog/izlaz, 100 pog.
lac si teren sterp si 2500 pog.
padure. Mosia, care se numeste
Foisorul, este in intindere de a-
proape 200 pog. si apar^ine d-lui
Nae Gancea ; are un venit anual
de 40000 lei; aparfinea mai
inainte d-lui Verdes. Padurile
se numesc Bungitul (900 pog.),
Foisorul si Belciunul (100 pog.),
Bucoveni-d.-s. si Bucoveni-d.-j.
(500 pog.); apar^in d-lui N. Gan-
cea.
Impaminteni$ dupa legeadin
1864 sunt 160 loc. si dupa cea
din 1879 sunt 5 insura^ei.
Viile in intindere cam de 100
pog. produc vin bun negru si
sunt ale d-lui N. Gancea. Tot
pe proprietatea d-lui Gancea se
afla o moara' de aburl si stine
pentru fabricarea brinzei.
Comerciul se face cu orasul
Craiova. Circiumi sunt 3. Con-
tribuabili, 200.
Foisorul, sat, jud. Dolj, pi. Jiul-
d.-mj., cu o populate de 249
suflete, 129 b&rba$i si 120 fe-
me!. Locuesc in 78 case. Este
resedinta prim&riei. In sat este
o scoala mixtS. Stiu carte 8
persoane.
Foisorul, ccltun, al com. Stre-
jesti-d.-j., pi. 01te{ul-01tul-d.-s.,
jud. Romana^i, situat linga Olt,
la hotarul jude^uluT despreVil-
cea; are 15 locuitori.
Foisorul, deal, jud. Prahova, pla-
iul Varbil&ul, com. Strimbeni.
Foisorul, virf de deal, in par-
tea de V. a com. Livadea, pi.
Varbilaul, jud. Prahova; este
acoperit cu p&dure.
Foi§orul, mosie, jud. Dolj, pi.
Jiul-d.-mj., com. Foisorul, in in-
tindere cam de 2000 de pog.
arabile. Are un venit anual de
4000 lei. Pe dinsa se g&seste si
padure. Are o moara' cu aburi
si stine ce produc brinza\
Foisorul, padure particular^, jud.
Dolj, pi. Jiul-d.-mj., com. Foi-
sorul, satul Foisorul, pe mosia
Foisorul.
Foisorul, loc izolat, jud. Olt, pi.
Oltul-d.-j., comi Oporelul, nu-
mit ast-fel pentru ci aci niste
ingineri nem^i au ridicat un foi-
60299. ilarele Dictionar Geoyra/ic. Vol. Ill,
Hosted by
52
Google
FOLEA
410
FOLESTI-DE-SUS
sor, de unde au luat planul im-
prejurimilor.
Folea, movila, situata la o distan^a
de 3 kil. spre V., decom. Cea-
clrul, jud. Braila, in drumulde
la com. spre com. Vizirul.
Folea, munte, la N. com. Ola-
nesti, pi. Cozia, jud. Vilcea,
unde sunt stine si se fabrica
brinza.
Folea, pUdure particulars, supusa
regimulu! silvic, pe mosia Folea,
pendinte de comuna Costesti,
plaiul Horezul, jud. Vilcea.
Fole§ti, sat, jud. Vasluiu, plasa
Crasna, com. Folesti, spre S.-
E. de satul Bousori ; e situat
pe coasta de E. a Dealului-Fo-
leslilor.
Suprafa^a mosiei e de 900
hect. din can 500 hect. pa-
mint arabil, 174 hect. padure,
146 hect. imas, 1 hect. vie si
21 hect. loc ocupat de iazurl
si bal$f.
Fole§ti-de-Jos, com. rur., jud.
Vilcea, pi. Horezul, formata din
2 catune: Folesti si Dumbr&-
vesti.
Este situata pe valea riulu;
Bistrita, la 36 kil. de resedin^a
jude^ulu! si la 7 kil. de a sub-
prefecture!.
Are o populate de 160 fa-
miiii, sau 659 suflete, din can
120 contribuabili ; locuesc in
170 case.
In com. sunt 2 biserici, am-
bele reparate de locuitori in a-
nul 1865.
Locuitori! se ocup& cu agri-
cultura si desfac produsul mun-
cel lor la Tirgul-Horezul si bil-
ciul Riureni.
Vite sunt: 180 bo!, 14 cal,
260 vacT, 70 capre, 100 o! si
250 pore!.
Locuitori! din c&t. Folesti s'aii
improprietarit la 1864 pe 503
hect. iar eel din DumbrSvesti
sunt mosneni.
In com. este uu izvor cu
apaminerala, numitS «Saratun»
care a fost pazit pana in anul
1 891.
$coala dateaza in com. de 12
an!. Localul e proprietatea com.
Se frecuenta de 26 copil (22
bae^i, 4 fete), din numarul de
81 copi! (42 baep, 36 fete), cu
virsta de scoala. Stiu carte 45
barba^i si 2 femei. Cu intre^i-
nerea scoale! statul cheltueste
anual 1080 le!.
Pe riul Bistrita, in raionul
comunei, e o moara de maci-
nat.
Sunt 50 stupi cu albine. Tuica
se fabrica de la 500— 1000 de-
calitri anual.
Com. are in total 450 hect.
pamint.
Prin com. trece soseaua Bis-
tri^e! care o leaga cu gara Ba-
beni si Tirgul-Horezul.
Veniturile com. se urea la
1500 le! anual si cheltuelile la
aceeas! suma.
Se margineste cu com.: Ge-
nuneni, Pausesti, Folesti-de-Sus
si Cirstanesti. E brazdata de 2
culm! de dealur! : una numita
Dumbravi^a si alta Cirstanesti,
cu virfurile : Dugheanu si Sca-
risoara. Este udata de vaile :
Slatina, Tu^urul,BSraganul,a Bi-
sericei si a-Bataiosulu!.
Dupa cum se vede intr'un
hrisov al lu! Constantin - Voda
Brincoveanu, pe care il repro-
ducem ma! jos, mosiaFolesti-de-
jos a fost proprietatea aces-
tu! Domn si inchinata m&n&sti-
re! Horezul.
cSi earasa fie sfintei manastiri (Ho-
rezul) mosia ce se chiama Folesti-de-Jos,
ot sud Vilcea, dupa apa Bistrita, insa de
peste tot hotarul jumatate de sat si me-
tohul cu casele si biserica de peatra cu
hramul Tri-sfetitele si cu cea care sunt
razoare 10 si doua roate de moara in
apa Bistrijei, care mosie o am cumparat
drept talere 113, si toata partea jupanu-
lui Stoian ot Arges, ce au avut intr'a-
cest hotar a Flestilor de zestre ... lo-
gofatul din Sirineasa drept talere 150.
Si eara sa fie sfintei manastiri si cea-
l'alta jumatate de sat din Folesti ce au
stapinit-o T&nasie Pausicul si murind el
si neraminind feciori a^luat-o neamul luT,
anume Tudor din Greet postelnicul si
cu alti partasi ai lut. Care si acea parte
din sat o am cumparat de la dinsi cu
talere 150, si asa aii ramas tot hotarul
Folesti-de-Jos pe seama sfintet manastiri
Horezul.*
Fole§ti-de-Jos, deal, in raionul
comune! cu acelas! nume, plaiul
Horezul, jud. Vilcea, pe care se
cultiva I hect., 50 aril vie.
Fole§ti-de-Sus, com. rur., pi.
Horezul, jud. Vilcea, compusa
din 7 mahalale: Dosul, B^ltateni,
Tabaci, Mosneni, Miresti, Chi-
ceni si Dirvaresti. Este situata
pe valea riulu! Bistrita, la $6
kil. de resedin^a jude^ulu! si la
6 kil. de a plase!.
Are o popula^iune de 289
familii, sau 1565 locuitori, in care
intra si 3 famili! de Tigani ; sunt
189 contribuabil!; 290 case.
Locuitori! s'au improprietarit
dupa legea din 1864.
In com. sunt 2 biserici vech! :
una cu hramul Sf. Apostol!, re-
parata la anul 1881 si a doua,
cu hramul Sf. Ingerf, reparata
la anul 1880. Locuitorii desfac
produsul munce! lor la T. -Ho-
rezul si Riureni.
Vite sunt: 55 cai, 200 bo!,
240 vac!, 20 capre si 31 01.
Pe riul Bistrita, in raionul
comune!, func{ioneaz& 2 mor!.
§coala dateazS in comuna
de 19 an!. Localul e de zid,
proprietatea comune!. E frecuen-
tata de 27 baep, din numarul
de no (58 bae^i, 52 fete), in
virstS de scoala. Este dotatl in
farina cu 8V2 hect. Cu intre-
Hosted by
Google
FOLE?TI-DE-SUS
411
FOLTE?Tf
finerea scoalel, statul cheltueste
anual lei 1080.
§tiu carte 39 loc.
Toata com., cu izlaz cu tot,
are 1 148 hect., pe care se cultiva
tot felul de cereale.
Produc^ia ^uicei variaza dupa
timpuri de la 1 500 — 1 2000 decal.
O sosea, care trece pe partea
dreapta a riului Bistri^a, inles-
neste comunicafia intre Rimnic,
Gara-Babeni, T.-Horezul si ma-
nastirea Bistrifa.
Veniturile comunei se urea
la 2093 lei si cheltuelile la a-
ceeasi suma.
Se m&rgineste la N. cu co-
muna Tomsani, la S. cu comuna
Folesti-de-Jos, la E. cu Dealul-
Petrarilor, care o desparte de
com. Petrari-de-Sus, si la V. cu
comuna Otesani si o parte din
com. Maldaresti.
E brazdata: de Dealul-Ote-
sanilor, la V., cu virfurile: Ripa-
cu-Iarba, Posogul, Druganut, Ma-
gura, Veduinele, Nedei^a, Go-
runul si Ripa-Inalt2; de Dealul-
Petrarilor, la E., cu virfurile: Pis-
cul, Viseni, Plopeanul, Coasta-
Lunga si Coasta-Inalta.
O uda riul Bistrifa de la N.
la S. si vaile : Valea-Mare, Ba-
noaia, Stupina si Valea - Cor-
buluif.
Fole§ti-de-Sus, deal, in raionul
comunei cu acelasi nume, jud.
Viicea, pe care se cultiva 4
hect. vie.
Fole§ti-de-Sus, mosie a statulul,
pendinte de manastirea Bistri^a,
jud. Viicea, care, pe periodul
1886 — 96, s'aarendat cu 3500
lei anual.
Fole§ti-de-Sus, pddure, a sta-
tului, in intindere de 90 hect.
situata in com. Pojogi, pi. Cer-
na-de-Sus, jud. Viicea, si for-
mats, din trupurile: Coasta-Lun-
g&, Dealul-Mare (75 hect.) si Cor-
bul(iS hect.)
Fole^tilor (Dealul-), deal, In
partea de V. a satulul Folesti,
jud. Vasluiu ; se intinde de la N.
spre S.
Fole^tilor (Piriul-), piriil, izvo-
raste din padurea cu acelasi
nume, curge spre S., pe ling£
satul Folesti, com. Solesti, pi.
Crasna, jud. Vasluiu, si se varsa
ia piriul Crasna, din jude^ul
Falciu.
Fole^tilor (Valea-), vale, se in-
tinde spre S. de satul Folesti,
com. Solesti, pi. Crasna, jud.
Vasluiu.
Foli, baltd, jud. Dolj, plasa Jiul-
de-Sus, com. Rozistea.
Foltea, piriti, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Bisoca;
izvoreste din virful Dealul-Mare,
trece prin catunul de resedin^S
Bisoca, si se varsa in riul Rim-
nicul-Sarat, la V. de c&t. Jitia,
din com. Jitia.
Foltea, vale, in jud. Buzau, co-
muna Vintila-Voda, cat. Lun-
elle; face hotar despre com. Sa-
rulesti; incepe din mosia Bisoca
si se scurge in valea Pecenega;
apa sa confine multe substance
minerale si mal cu seama sare.
Foltea-Saril, sat, in jud. R.-Sa-
rat, plaiul Rimnicul, catunul co-
munei Bisoca, asezat in partea
de V. a comunei, pe piriul Fol-
tea. Fiind-ca teritoriul sau con-
tine sare, s'a numit si Saril.
E situat la 5 kil. spre V. de ca-
tunul de resedin^, Bisoca. Are
o intindere de 180 hect, cu o
populate de 55 familil, sau 2 1 5
suflete, din carl 50 contribua-
bilf. $tiu carte 1 1 persoane.
Foltea-S&ril, numire vechie, a
cdtunuluX de resedinfa Bisoca,
din com. Bisoca, jud. R.-Sarat
numit ast-fel de la piriul Foltea,
si pentru ca e asezat pe un te-
ren plin cu sare ; numele ac-
tual e luat de la muntele Bi-
soca, la poalele c&ruia se afl£.
Foltesti, com, rur.,\n jud. Covur-
luiu, pi. Prutul, la 34 kil. de Ga-
la$i. Se maYgineste la N. cu M£-
st&cani, la N.-V. cu Fir^anesti,
la S. cu Frumusi^a si la E. cu
riul Prut, prin vars&turile sale.
In aceastS com. e dealul Baba-
Draga si valea ml5stinoas£ Ceal-
maul. Apa ce uda teritoriul
Foltestilor e lacul Covurluiu, pe
malul sudic al c&ruia se afla\
Trel catune fac parte din a-
ceastci comun£: Foltesti (rese-
din^a), Fintinele si Stoicani ; din
aceste doua din urm&, intiia e
mal spre S.-V. si a doua mal
spre E. de resedin^a comunaia.
Mal sunt si Cislisoarele, Stoi-
cani-Cet^uiel si Mogosul, carl
nu se socotesc ca cStune a-parte.
Locuitoril sunt fosti cl&casiim-
proprietari^I ; se g&seste si un
numar de strain! in serviciul
proprieta^el marl, precum si vr'o
7 familil de Izraeili^i cu 31 su-
flete, carl se ocupa cu comer-
ciul in pravalii de manufacture
si vind si alte marfurl, c&ci ca-
tunul Foltesti e chiar un tirgu-
sor rural. Are o populate de
601 familil, sau 2 110 suflete,
din carl: 1078 barba^I, 1032 fe-
mel; 11 30 necSsatori^T, 803 ca-
satori^I, 176 vaduvl, divor^T
1. $tiu carte 311 persoane, nu
stiu 1799.
Sunt 334 contribuabili.
Suprafaja teritoriulul comu-
nei Foltesti este de 12870 hect.,
din carl vr'o 1 1440 aparfm pro-
prietafel marl, formats din o
singurS mosie ce poarta numele
comunei si care e cea mal mare
Hosted by
Google
FOLTE?TI
412
FOMETESTI
din tot jude^ul; iar restul este
al satenilor.
Ocupa^iunea locuitorilor e a-
gricultura, cresterea vitelor, cui-
tura viilor si pescaria in lacul
Covurluiul si in varsaturile Pru-
tuluT ; iarna el se ocupa cu taia-
tul stufuluT in bal^ile invecinate.
Veniturile comunei se ridica
pe an la 20637 ^> 62 bani; iar
cheltuelile la 19947 lei, 68 bam.
Biserici sunt 3 : Sf. Voevozi
in Foltesti, sf. Apostoll in Fin-
tinele si Prea-Cuvioasa-Paras-
chiva in Stoicani ; cite-trele au
cite 8 V2 falcl p&mint rural. Ca-
tunele Foltesti si Stoicani, con-
stituind dupa noua asezare a
parohiilor, o singura parohie,
cu catedrala Sf. Voevozi, au
un preot paroh si 3 cinta-
re{I; iar catunul Fintinele e ali-
pit de parohia Scinteesti.
§coli asemenea sunt 3 : una
de baepf in resedin^a comunala,
frecuentata de 42 etevl (1889),
alta de fete, tot in resedin^a,
cu 18 eleve si a treia in Fin-
tinele, mixta, cu 24 scolari.
Chiar prin mijlocul satulul
Foltesti trece soseauajude^eana
Gala^i-Birlad, precum si linia fe-
rata cu acelasi nume, avind
gara si aid.
Foltesti, sat si resedinfa com.
cu acelasi nume, in pt. Prutul,
jud. Covurluiu, pe malul lacului
Covurluiu, care il desparte de
Mastacani; numara 224 familil
sau 879 suflete ; are o biserica
si 2 scoli.
Foltesti, mosie, particulars, de
vr'o 11444 hect., si cea mai in-
tinsa din tot jud. Covurluiu, in
com. cu acelasi nume, pi. Pru-
tul. Pamintul acestei mosti se
imparte ast-fel: 3432 hect. ara-
bile, 740 hect. 74 aril faneaja,
1 24 1 hect. 24 aril imas, 1706
hect. bai^i cu apa, peste si stuf,
304 hect. 61 aril iezerul Covur-
luiu cu peste si stuf, 109 hect.
67 aril vil cu dijma, 3607 hect.
89 aril padure si tufe si 59 hect.
70 aril in com., par{I rezervate
boerestl, deosebit de drumurT.
Aceasta mosie a fost proprie-
tatea locotenentulul colonel I.
Alexandri, fost ministru al Ta-
re! in strainatate si frateie lul
Vasite Alexandri.
Fometani, niahala, in com rur.
Susifa, pi. Motrul-d.-j., jud Me-
hedin^i.
Fometesti, com, rur. y pi. Hore-
zul, jud. Vilcea.
Este situata pe ambele ma-
luri ale riului Cerna, la 50 kil.
de resedin^a jud. si la 10
kil. de a plasel. La inceput,
aceasta com. a fost, in r parte,
pe riul Marina, dar la 1850, lo-
cuitorii dupa valea Marina s'au
stramutat pe valea Cernei in
scop d'a forma o com. mai
restrinsa. Aceasta com. se com-
pune din trel mahalale: Popeni-
Negreni, Floresti si Fometesti.
Are o populate de 118 fa-
milii, sau 412 suflete (199 bar-
ba^I, 213 feme!). Sunt uocon-
tribuabiil; 125 case.
In com. sunt 4 biserici. Cea
din mahalaua Popii cu hramul
Cuvioasa-Paraschiva, s'a fondat
pe la anul 1870 ; a doua, acum
ruinata, din mahalaua Floresti,
s'a zidit la anul 1750; alta s'a
zidit la anul 1800 si a 4-a, din
mahalaua Fometesti, la 1871.
Parte din locuitorl se ocupa
cu agricultura si parte cu trans-
ports sareT si al varulul m ^ara.
Produsul muncei agricole il des-
fac la Tirgul-Horezul.
Vite sunt: 39 cai, 202 bol,
263 vaci, 369 01 si 186 porci.
Pe riul Cerna, in raionul com.,
sunt 5 mori.
Locuitorii sunt mosnenl ; 66
s'au improprietarit la 1864 pe
mosia statului Fometesti, cind
li s'au dat 229 hect.
De comuna Fometesti \m
mun^il Buciumul si Zavidanul
situa^I spre N. si unde se fa-
brica brinza\
Are o scoal£ frecuentata de
34 elevi (16 baefi, 18 fete). Stiu
carte 48 barba^T,
Stupl cu albine sunt 20.
Toata com., cu izlaz, padure
si locuri de munca, are 1436
hect.
Venitul com. se urea la 848
lei anual.
Se margineste cu comunele :
Milostea, Slatioara, Recea si Ra-
covi^a. Mosia s'a vindut in lo-
turl.
E brazdata de dealurile : Dea-
lul-Recil, Tiriia, Magurelele, al-
Citnpusorulul, al-Popilor si udata
de vaile : Valea-CerneT, Valea-
Babel, Marine! si Negri$ori.
Mosia Fometesti, care a a-
par^inut lul Vergu vel Clucerul,
a fost daruita de acesta, mana-
stirel Horezul, la anul 1705. O
parte din aceasta mosie, care
era in stapinirea Banului An-
tonache, a fost inchinata de a-
cesta tot manastirel Horezul, la
anul 1700.
Fometesti, mahala, din com.
rur. cu acelasi nume, plaiul Ho-
rezul, jud. Vilcea. Are o bise-
rica, cu hramul Sfin^ii Voevozi,
zidtta la anul 1871.
Fometesti, mosie a statului, fo-
sta pendinte de manastirea Ho-
rezul, jud. Vilcea, situata in
com. Fometesti, care s'a aren-
datpe periodul 1888— 1893, cu
1400 lei anual.
Fometesti, padure a statului, in
intindere de 220 hect., situata
in com. Recea, plaiul Horezul,
jud. Vilcea, si formata din tru-
Hosted by
Google
FOMETEI
413
FOTE?TI
purile : Valea-Magurei(i35 hect.)
si Tabanesti (85 hect).
Fome^ei, loc izolat, in com. rur.
Crainici, plaiul Closani, jud. Me-
hedin^i.
Foranul, cimpie, jud. Bacau, pi.
Siretul-d.-j., pe ^inutul com. P2-
rincea, pe care se afla cladita
o bisericS de lemn foarte ve-
chie.
Forasti, sat, in partea de E. a
com. Gropnifa, pi. Copout, jud.
Iasi, situat pe un platou intins.
Are o populate de jo familii,
sau 302 suflete.
Vite sunt 1248 capete, din
can : 294 vite man cornute, 829
of, 49 cat si 96 rim&ton.
Forasti, sat, pe mo^ia cu a-
celasT nume, din com. Uidesti,
jud. Suceava. Asezat pe coasta
dealuluT Forasti, numara 94 case,
populate cu 69 familif, sau
415 suflete, din care 199 bar-
ba^I si 216 feme! (10 strain 1).
Contribuabilf sunt 103. Vatra
satului ocupa I9falci.
Are: o biserica, cladita de
lemn de un fost proprietar C.
Forascu, deservita de un preot
si 2 cintare^T si improprietarita
in 1864 cu S 1 /2 falci; o scoala
rurala mixta, cu un inva^ator
platit de stat, infiin^ata in 1865,
frecuentata de 27 elevi si 3
eleve. In sat sunt 95 bae^i si
99 fete cu etatea intre 7 — 12
ani. Scoala are numai 28 pra-
jinT teren in vatra satului, f&cute
danie de inva^atorul Nicolae
Teodorescu. Mosiaeproprietatea
d-lui I. Cernatescu si are 420
falci, din can 360 falci cultiva-
ble si 60 falci finaf . Improprie-
tari^i la 1864 sunt 27 fruntast,
17 palmasi si 27 codasi, sta-
pinind 161 falci.
JDrumuri principale sunt: la
Uidesti 4 kil., la Oniceui 3500
m., la Rusi 2 kil. si la Tatarusi
3400 m.
In 1803, Forasti a Medel-
nicesel SmSr&ndica Canta cu loc
in destul, numara 22 liuzi, platind
328 lei bir anual si avind si 3
liuzT de eel far& bir.
Forasti, iaz, jud. Suceava intre
dealurile DumbraveT si linga sa-
tul cu acest nume. Are o supra-
fata de 7 hect. Confine peste,
racT si scoicT.
Forasti, piriU, jud. Suceava, aflu-
ent al Piriului-Croitorului ; for-
meaza iazul cu acelasl nume.
Fora^tilor (Dealul-), deal, jud.
Suceava, pe coasta c&ruia st& sa-
tul Forasti.
Forca§e§ti, fost sat, situat in
Valea-MaruluT, com. Huruesti,
jud. Tecuciu. AzI se cunoaste
inca locul, unde a fost satul
care a devenit pamint arabil.
Foregele, munte, la N. de Cim-
pulung, jud. Muscel, pe malul
drept al RiuluT-TirguluT.
Foroja, piriias, jud. Bacau, pi.
MunteluT, com. Agasul, care se
varsa in piriui Goioasa.
Fortuna, lac, m jude^ul si pi.
Tulcea, pe teritoriul comunei
urbane Mahmudia, situat in par-
tea N. a plasei si a comunei;
este format de revarsarile bra-
^ului Sulina cu care comunica
prin girlaSondul ; mai comunica
tot prin o girli^a si cu lacusorul
. Cruglie, iar acesta cu bra^ul
Sulina; are o intindere de 3 kil.
p. 300 hect; este inconjurat
de toate parole cu stuf; pro-
duce peste bun si in mare can-
titate, care se exports prin cher-
hanalele Gorgova si Girla-Cio-
banului, la Mahmudia si chiar
la Tulcea.
Fortunatul, loc deizvoare, jud.
Bacau, pi. Trotusul, com. Gro-
zesti, de unde isT are obirsia
piriui Stropsea.
Fotache. Vez? Condrea, Doro-
ban^esti sau Fotache, jud. Pra-
hova.
Fotache§ti, cdtun, sau mahala,
din corauna Vida, jud. Vlasca,
pi. Glavaciocul. I se mat zice
si Vida-Fot&chesti, pi. Glavacioc,
jud. Vlasca. Aci sunt mostenT.
Foteasca, trup de mosie nelo-
cuit, ce face corp cu proprie-
tatea St&nesti a d-lui Emanoil
Lahovari, din pi. Marginea, jud.
Vlasca.
Foteni, sat, in jud. R.-Sarat, pi.
Gr3distea,com. ^tubeiul, asezat
in partea de N. a comunei, pe
malul sting al riululf Rimnicul-
Sarat, la 300 m. spre N. de
catunul de re?edin{a, $tubeiul ;
vatra satului are o intindere
cam de 15 hect., cu o po-
pula^iune deS5 familii, sau 170
suflete, din cari 40 contribua-
bilT; are o bisericS si o scoala.
Fote^ti, sat, face parte din com.
rur. Ionesti-Mincului, pi. Oltul-
de-Sus, jud. Vilcea. Are o po-
pulate de 166 locuitori : 98 b&r-
baflf, 68 femel. Cade in par-
tea de V. a comunei. E la dis-
tanta de 1 x \-i kil, de catunul
Obeni, unde e scoala. E udat
de girla Guguianca la E. si la
V. e acoperit de dealurl.
Fote§ti, vechie nutnire a cat.
Satucul, din com. Cindesti, jud.
Buz^u.
Fote^ti, vechie numire a c&t. Ga-
Hosted by
Google
FOTE?TI
414
FRAS1NUL
geni-d.-s., com. Vintileanca, jud.
Buzau.
Fote^ti, deal, care separ& com. Io-
nesti-Minculu! si Fiscalia, de co-
muna Scundul, pi. Oltul-de-Sus,
jud. Vilcea. Direcfia sa e dela
N. spre E.
Fote^ti, deal, plantat cu vii, in
jud. Vilcea, pi. 01tul-d.-s.,com.
Ionesti-Minculul.
Fotole§ti, deal, in jud. Vilcea,
pi. Olte^ul-d.-j., com. Diculesti.
Franchi, lac, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicut, com. Bisoca;
are o intindere de I x /a hect. ;
confine crap si caracuda ma-
runta ce se vinde si se consuma
in localitate.
Franca, ostrov, jud. Braila, co-
prins la N.-V. si V. intre Di-
muleasa, la E. intre iezerul Ser-
ban si la S. intre iezerele Pra-
va^ul si Lungule^ul.
Frasina, colinft, in jud. Buzau,
com. Vintila-Voda, cat. Schei,
acoperita de pasune si pu^ina
p&dure.
Frasini, sat, pe mosia Borca, com.
Madeiul, jud. Suceava. E asezat
pe malul drept al Bistri{e?, a-
vind o populate de 46 familil,
sau 182 suflete (96 barba^i si
86 femei). Sunt 50 contrib.
Vatra satukrf ocupa 31 falcl
?i 35 prajinf.
Improprietaripf la 1864 sunt
10 fruntasi, 18 palmasT si 6 co-
da?!, stapinind 140 falcT. N'are
de cit un singur drum, mal bine
zis carare, ce-1 leaga cu satul
de resedin$a\ Biserica si scoala
din M&deiu servesc si acestui
sat.
Frasini, padure, in Valea-Frasini,
de 143 hect., pe mosia Drac-
sani, in partea de V. a com.
Dracsani, jud. Botosani.
Frasini, poianal, jud. Suceava, in
padurea mosiel Dolhasca, in su-
prafa^a de 2 faldf si 90 pra-
jinf.
Frasini (In-muche-la-), colina,
in jud. Buzau, com. Niculesti,
c&t. Podul-Muncef , pe mosia
Mereeasca, a mosnenilor.
Frasinul, com, rur., in jud. Dim-
bovifa, pi. Iatomi^a, situate pe
cimpie, intre riurile Cricovul si
Criva^ul, la marginea de S.-E.
a jud. Ditnbovi^a, linga jud. Pra-
hova si la o distan^a de 38 kil.
de Tirgoviste. Se compune din
patru catune : Frasinul, Postir-
nacul, Balti^a si Ibriamul, cu
o populate de 1800 locuiton.
Teritoriul acestei com. produce
cereale si putine vite. Are o moara
de apa, doua biseridf si o scoala.
In raionul sau se afla" o movila
fara numire, dar care este tot
de natura eel elf de la Finta.
Frasinul se invecineste laE. cu
com. Cocorasti, pi. Tirgusorul,
jud. Prahova, de care se des-
parte prin Cricovul; la V. cu
Bilciuresti, despar^indu-se prin
Ialomi^a; la N., cu M&rcesti si
la S., cu Cornesti si Catunul.
Frasinul, com, rur,, in jud. Vla-
sca, pi. Marginea, situata pe
valea cu acelasi nume, care se
scurge in Lunca-Dunarel, in jos
de drumul de fier Giurgiu-Bu-
curesti. Mosia eproprietatea Sta-
tului, depindea inainte de secu-
larizare de Sf. Ion din Focsani.
Se arendeaza* anual cu pre{ de
22300 lef. Este departe de Giur-
giu de 17 kil., de Bucuresti de
54 kil., de stafia drumulul de
fer B^neasa de 3 kil. si de cea
de la Fratesti de 7 kil.
In 1886 avea o populate de
655 suflete.
Locuitori! improprietarij;i la
1864 au fost 120, can au luat
360 hect. ; ins*jra^ei improprie-
tari^T la 1882 au fost 40, can
au luat 235 hect.
Suprafa^a totala a mosiel este
de 8000 hect. impreuna cu pa-
durea de salcie si balta.
Are o padure de stejar, cu o
suprafa^a de 320 hect. ; depinde
de ocolul silvic Giurgiu.
Venitul comunei pe 1886 a
fost de 8107 lei, si cheltuelile
de 8086 lei.
Sunt 141 contribuabili.
Aci este : o scoala mixta cu
2 clase, condusa de un inva{a-
tor, la care au urmat in 1888
14 baeti si 3 fete, din numa-
rul de 28 bae^i si 21 fete m
virsta de scoala ; o biserica, cu
hramul Sf. Nicolae, zidita la
1858, cu un preot si 2 dascali.
fine de parohia Frasinul.
Frasinul, sat, jud. Dimbovi^a,
pi. Cobia, cat. comunei Cobia.
Frasinul, sat, jud. Dimbovi^a,
plaiul Ialomita, cat. comunei Va-
lea-Lunga.
Frasinul, sat, jud. Dolj, pL Dum-
brava-d.-s., com. Plesoiul, cu
o populate de 946 suflete, 490
barba^i si 456 feme!. Locuesc
in 260 case. Copiii din sat ur-
meaza la scoala mixta din sa-
tul Plesoiul, ce este la 2 kil.
600 m. dep&rtare.
Frasinul, fostul nume al com.
Plesoiul, jud. Dolj, pi. Dum-
brava-d.-s.
Frasinul, balta, in jud. Vlasca,
pe proprietatea cu acelasi nu-
me, ce apar^ine statulul, in jos
de Dealul-Dunarel, pe lunca.
Aceasta* balta se inchide des-
Hosted by
Google
FRASINUL
415
FRASINUJL-DE-SUS
pre Baneasa ca sa nu lase sa
iasa pestele cind incep apele a
se retrage.
Pe dinsa, in locurile retrase
create papura multa din care se
face rogojini. Rste departe de
Giurgiu de 12 kil., de stasia dru-
muluT de fer Baneasa, de 9 kil.
Frasinul, deal, jud. Bacau, pi.
Muntelm, com. Magiresti, din
sirul dealurilor ce despart cele
doua Tazlauri.
Frasinul, coUnti, in jud. Buzau,
com. Sarulesti, cat. Caratnaul ;
izlaz de vite.
Frasinul, munte, situat in par-
tea de N.-V. a catunului Bo-
rosteni, din com. Pestisani, pla-
iul Vulcanul, jud. Gorj ; are o
suprafa^a cam de 160 hect., a-
coperita de padure ; e proprie-
tatea statului.
Frasinul, deal. Vine in prelim-
gire din spre V., din jud. Me-
hedin^i, si intra in raionul pla-
sei JiuluT, din jude^ul Gorj, la
catunul Gura-Men^ii ce se afla
spre S. de com. Borascu, ur-
meaza spre E. la extremitatea
com. Borascu si aci face o co-
titura si se intoarce spre S., di-
rigindu-se spre com. Calaparul-
d.-s., Calaparul-d.-j. si Stolojani.
Acest deal, pe coasta despre
comuna Borascu, e acoperit cu
pruni si vii, iar pe creasta cu
padure mare.
Frasinul, deal. Vezi Nedieni,
deal, com. Voinesti, pi. Stav-
nicul, jud. Iasi.
Frasinul, deal, in jud. Iasi, com.
Cucuteni, pi. Stavnicul.
Frasinul, deal, in com. rur. Ba-
la-d.-j., plaiul Closani, jud. Me-
hedin^i.
Frasinul, munte, in grupul Grin-
^iesilor, linga satul Grin^iesul-
Mare, com. Bistricioara, pi. Pia-
tra-Muntele, jud. Neam^u.
Frasinul, mftgura de hotar, in-
tre com. Coteana si Perie^i, pi.
Siul-d.-s., jud. Olt. E situata la
V., pe ValceauaZidului, in ca-
pul mosiei d-lul Fintineanu.
Frasinul, grind sau loc ridicat
de-asupra stufulul inconjura'tor,
in jud. Tulcea, pi. Sulina, com.
Sf. Gheorghe, in partea de E.
a plasei si cea de V. a co-
munei; este mic si inconjurat
cu stuf, necultivat ; are o in-
tindere de 2 hect.
Frasinul, iaz, in satul Probota,
spre E. de satul Perieni, com.
Carniceni, pi. Turia, jud. Iasi.
Frasinul, mope, in jud. Buz&u,
com. Policiori; are cam 62 hect.,
mare parte arabile.
Frasinul, padure, in jud. Buzau,
com. Simileasca, pe mosia sta-
tului Vatra-Episcopiei ; are 798
hect.; parte s'a dat in taere,
parte s'a conservat de stat, pen-
tru a fi utilizata la fabricarea
si repararea vagoanelor.
Frasinul, padure, pe dealul Tu-
ria, spre N.-E. de satul Perieni,
com. Carniceni, pi. Turia, jud.
Iasi.
Frasinul, padure, in jud. Mehe-
din^i, pi. Blahni^a ; {inedecom.
rur. Deveselul.
Frasinul, izvor, in jud. Buzau,
com. Goidesti; incepe de la
Curmatura-Purceilor si da in
Sara^elul.
Frasinul, piriU, ce izvoreste din
Iazul-Stingacenilor, com. Her-
meziul, pi. Turia, jud. Iasi ; cur-
ge spre S. prin iazul Frasinul
din satul Probota ; tae soseaua
jude$ean£ Iasi-Botosani si se var-
sa in bal^ile de pe sesul Pru-
tului, aflate pe mosia Probota,
com. Carniceni, pi. Turia.
Frasinul, piriU, izvoreste de sub
dealul Frasinul, com, Cucuteni,
pi. Stavnicul, jud. Iasi; curge
de la S. spre N., pe linga sa-
tele Dirjeni si Bogdanesti si se
varsa. in iazul Blrd&hanul.
Frasinul, piriia§, ce izvoreste
dintre ramura mun^ilor Piciorul-
Frasinei si ramura Crivei si se
varsa pe partea stinga a piriu-
lui Tarcaul, in dreptul catunu-
lui Tarc&ul, din jud. Neam^u.
Frasinul, piriU, afluent al piriu-
lui Suha-Mare, com. Malini, jud.
Suceava.
Frasinul, vdlcea, com. Dobro-
teasa, pi. Oltul-d.-s., jud. Olt.
Se varsa in girla Leleasca.
Frasinul, vale, in partea de V.
a com. Moreni, pi. Filipesti, jud.
Prahova.
Frasinul, (Ruptura), loc izo-
lat, com. Strimbeni, pi. Varbi
laul, jud. Prahova.
Frasinul-de-Jos, deal, in jud.
Gorj, pi. Jiul, in partea despre
V. a com. Calaparul-d.-j. ; se in-
tinde din sus de com. Calaparul-
d.-s. spre S. pana la com. Sto-
lojani ; pe coasta e acoperit cu
vii si pruni, iar pe coama cu
padure.
Frasinul-de-Sus,^^/, jud. Gorj,
pi. Jiuiui, in partea despre V.
a com. Calap&rul-d.-s. ; se in-
tinde de la N., din com. Bo-
rascu spre S. pana la com. Ca-
Hosted by
Google
FRASINUL (HOTARUL-)
416
frAncesti
lap5rnl-d.-j. ; este acoperit pe
poate cu vii si prunl, iar pe
creasta cu padure.
Frasinul (Hotarul-), numire,
data uneXpdrfi din com. Gura-A-
ninoasei,jud.Buzau, constind di;i
sforl de mosie ale mai multor
proprietari. Are p&mint arabil,
finea{&, livezl si padure in i:i-
tiadere de vre-o 500 hect. Par^T
mai insemnate sunt: Antoneasca
si Dr&cea.
Frasinului (Dealul-), sfoard
de mope, in suprafa^a de 265
felcljud. Suceava. Pela 1850 era
sat pe dinsul purtind acelasl
nume. A fost stricat de pro-
prietarul mosiei de atuncl, G.
Tinu, care l'a mutat pe malul
drept al piriului Brustura. In
mare parte e acoperit de pa-
dure de frasin si mesteacan.
Frasinului (Valea-), vale, com.
Dragoslavele, plaiul Dimbovi^a,
jud. Muscel.
Frasinului (Virful-), munte, in
com. Malini, jud. Suceava.
Frato§ti{a, com. rur., jud. Dolj,
pi. Jiul-de-Sus, la 43 kil. de
Craiova si la 8 kil. de resedinta
pl&sel, Filiasi.
Este asezata pe ambele ma-
luri ale piriului Fratosti^a.
Se margineste la E. cu com.
Valea-Boului, la V. cu f in^areni,
la N. cu Floresti si la S. cu
Filiasi.
Terenul acestei com. este acci-
dentat de dealurile : Piscul-Zi-
dului, Cioca, Dealul-cu-Peri. A-
ceste dealurl au o in&l$ime a-
proximativ& de cite 90—92 m.
Piriul Fratostija trece prinmlj-
locul com. si se vars& in stinga
Jiulul. Afara* de acest curs de
apa" nu se g&sesc decit cite-va
scursorT fara" important
Com. are un singur catun :
Fratosti^a.
Aci se afla o scoala mixt£,
care func^ioneaza* de la 1 Ianua-
rie 1892, intre^inuta de jude^ si
asezata intr'un local de zid, in
buna* stare, construit de com.,
cu o singura clasa. A fost fre
cuentata in 1892—93 de 44
bae^i si 9 fete. Stiu carte 17
persoane.
Are o populate de 1308 su-
fletej dintre car! 752 barbati,
556 femei. Dintre locuitor! 179
sunt improprietari^i de la 1864.
Casele sunt in nuraar de 455,
lucrate mai toate din birne si
foarte purine de zid.
Teritoriul com. este de 17 18
pogoane, dintre can 818 po-
goane arabile, 300 pogoane fi-
ne^e, 100 izlaz si 500 padure.
Statul are 790 pogoane pe
mosia Frato^a-Mare, dind un
venit de 8000 lei anual. Mosia
statuiui are padure si livezl si
loc arabil al carul venit este de
6000 lei anual.
Padurl : Padurea statuiui, cu
o intindere de 200 pogoane si
cite-va particulars Esen^e : fra-
sin, jugastru, stejar si girni^a,
aceasta predominind.
Com. este strabatuta de cai
comunale, can tree prin centrul
com., pe o lungime de 2 kil.
Sunt 3 circiume ; 1 bac&nie ;
trei comercian^i.
Veniturile comunei sunt de
1738.15 lei si cheltuelile de
120468 lei.
Distance la com. vecine :
la Valea-Boului, 22 kil.; la Tin-
{areni, 6 kil. si la Floresti, 6 kil.
Vite : 3 So vite marl cornute,
400 01, 17 cai si 24 porcl.
Frato^ti^a, sat, jud. Dolj, plasa
Jiul-d.-s., formind comuna Fra-
tosti^a.
FratO^ti^a, deal si ptmct trigo-
nometric de observaHe, linga
catunul cu acelasT nume, jud.
Dolj, pi. Jiul-d.-s.; are o inal^ime
de 243 m.
FratO^ti^a, mosie particular^, ju-
de^ul Dolj, plasa Jiul-d.-s., com.
Fratosti^a, cu venit anual de
8000 lei.
Frato§ti{a, mosie a statuiui, si-
tuata pe teritoriul comunei Fra-
tosti^a, pi. Jiul-d.-s., jud. Dolj.
Pana la secularizarea averilor
manastiresti, aparfinea Episco-
piei de Rimnic. A fost arendata
pe periodul 1893 98 cu 6000
lei pe an.
Frato^ti^a, padure a statuiui, si-
tuata pe teritoriul comunei Fra-
tosti^a, pi. Jiul-d.-s., jud. Dolj.
Face parte din ocolul Butoesti,
circumscripta XVII silvica.
Frato§ti^a, piriil, jud. Dolj, pi.
Jiul-d.-s., comuna Fratosti^a, pe
care este situata comuna.
Fra^i, sat, face parte din com.
rur. Sotrile, pi. Prahova, jud.
Prahova. Are o populate de
168 locuitorii (136 barbati si
132 femei). Aci e o biserica
fondata de Prin^ul Stirbel, dim
preuna cu locuitorii.
Fra^ilor (Valea-), vale, comuna
Piriieni-d.-j., pi. Mijlocul, jud.
Vilcea.
Frageful, sat, jud. Dimbovita,
plaiul Ialomi^a-Dimbovi^a, cat.
comunei Vilcana-Pandeli.
France^ti, com. rur., la N. co-
munei Pestisani, plaiul Vulcanul,
jud. Gorj. Se compune din ca-
tunele: Bosca, Gureni si Fran-
cesti.
E situata pe ses, sub dealul
Ocheanul. Are o suprafa^a de
Hosted by
Google
FRANCESTI
417
frAsinetul
1039 hect., din carl 280 hect.
p&dure, 320 hect. arabile, 300
hect. fine^e, 130 hect. izlaz, 6
hect. vil, si 3 hect. livezi de
prunT.
Are o populate de 181 fa-
milii, din can 3 familii f igani ;
sunt in total 761 suflete, din can
131 contribuabili*.
Locuitorii sunt mosnenT si
parte sunt improprietaripf ; se
ocupa cu agricultura si creste-
rea vitelor, iar iarna, o parte din-
tr'insil, se ocupa cu facerea si{ei
pentru invelirea caselor.
Locuitorii poseda : 48 plugun,
69 care cu boi si vaci; 610 vite
man cornute, 82 ca'f, 1920 01,
691 capre si 410 rimaton; 33
stupi.
In comuna sunt 7 mori de
apa; 12 puturi si 3 fintini.
In apropierea Francestilor
trece riul Bistri^a.
Comuna e strabatuta si de
soseaua comunala care o leaga
la S. cu catunul sau Bosca.
Are 3 biserici de lemn, deser-
vite de 2 preotf si 2 cintarepf.
Venitul comunei e de 657
lei, 95 ban! ; iar cheltuelile sunt
de 656 lei, 33 bam.
France§ti, catun, resedin^a com.
cu acelasi nume, jud. Gorj.
Are o suprafa^a de 388 hect.,
din can: 100 hect. padure, 120
hect. arabile, no hect. fine^e,
SS hect. izlaz si 2 hect. vie.
Are o populate de 7 1 familii,
din carl 3 familii de pgani;
sunt 280 suflete, din can 48
contribuabili.
Locuitorii poseda : 20 pluguri,
29 care cu boi si vaci; 240 vite
mar! cornute, 58 cai, 1154 01,
187 capre si 180 rimatonf.
In catun mai sunt si 4 mon,
7 puturi si 3 fintini.
Are o biserica de lemn, re-
edificata la 1832 si deservita
de 1 preot si 1 cint&re$.
Frasina, padure, de 14 hect., in
com. Zlatunoaia, pi. Miletinul,
jude^ul Botosani.
Frasina, piriU, mic afluent al
piriuluf Sabasa, jud. Suceava.
Frasineanca, nutnire data, sforii
demosie Datcul,din com. Tis&ul,
jud. Buzau, in intindere de 30
hect., din care 15 arabile, 6 li-
vezi, 6 fine^e, restul sterp.
Frasineanca, numire data unei
parfi din mo§ia Datcul, com.
Naeni, jud. Buz&u.
Frasinei, sat, jud. Dimbovh;a, pi.
Cobia, cat. com. Mogosani.
Frasinei (Piciorul-). VezIPicio-
rul-Frasinei, jud. Neam^u.
Frasinei (Piriul-), piriU, pe mo-
sia Cobiceni,in partea de S.-V.
a com. Todireni, jude^ul Boto-
sani.
Frasinei (Valea-), vale, intre
dealul Holmul si hotarul Cisme-
lei, in com. Zlatunoaia, pi. Mile-
tinul, jud. Botosani.
Frasineilor (Dealul-), deal, in
partea deS.-V. acorn. Trusesti,
jud. Botosani ; se prelungeste in
dreapta piriului Drislea.
Frasineiul, schit, zidit la anul
1763 de Hagi Cirstea si Da-
mian Rimniceanul, jud. Vilcea.
S'a rezidit la anul i860 de E-
piscopul Rimnicului, Calinic, si
se intre^ine din mila credincio-
silor. Are o pozi^ie frumoasa,
la 7 kil. departe de com. Mu-
reasca-de-Sus, de care apar^ine.
Lei 150, adic& jum^tate din ve-
nitul unei tipografil din Rimnic,
se da anual schituluJ FrAsinetul,
dupa testamentul rSposatului
Episcop Calinic.
Frasineiul, deal, in jud. Neamfu,
pi. Piatra-Muntele, com. Girclna,
situat spre hotarul com. C&ciu-
lesti ; are terenurJ cultivabile.
Frasineiul, piriias, ce izvoreste
din ultimile ramifica^iunl c&tre
S. ale dealulu! Balaurul, teritoriul
com. Gircina, pi. Piatra-Muntele,
jud. Neam^u ; curge in direc^ia
S., traversind soseaua jude^ea-
na Piatra-Bozieni, in dreptul
kil. 3 ; apof maJ str&bate inc&
dou& alte drumuri (dintre car*
unul incepe din dreptul satului
Dumbrava-Rosfe si altul din
dreptul g&rei Piatra si se inlre-
tae aproapede satul Izvoarele),
si se uneste pe stinga sa cu pi-
riiasul Izvoarele, v&rsfndu-se pe
dreapta piriului Cracaul ling&
kil. 18, al soselel Dobreni-Roz-
nov (ce merge in acel loc alSturea
cu piriul Crac&ul).
Frasineiul, vale, formats de dea-
lurile Frasineiul si Ciritei, in
com. Gircina, pi. Piatra-Muntele,
jud. Neamfu.
Frasinei. Vezi com. rur. Fintina-
DomneascS.
Frasineni, movila, pe proprie-
tatea Bucsani, a EforieT Spita-
lelor Civile din Bucuresti, situata
in pi. Neajlovul, jud. Vlasca.
Frasinetul, com, rur., jud. Iifov,
pi. Oltenifa, situate la E. de
Bucurest'v, ling£ riul Mostistea,
62 kil. departe de Bucuresti.
Sta in leg&tur& cu comuna O-
bilesti-Noi prin o sosea veci-
nala.
Se compune din satele : FrA-
sinetul si Noua-VacAreascA, cu
o populate de 916 locuitori,
carT traesc in 216 case si 22
bordee.
Se intinde pe o suprafa^A de
7227 hect. D-ntfl. Paraschivescu
60299. Marele Dicfionar Geografic. Vol. HI.
53
Hosted by
Google
frAsinetul
418
frAsinliul
si T. Urla^eanu au 6861 hect.
si locuitorii 366 hect. Proprie-
tarii cultiva 5100 hect. (503
sterpe, 1138 izlaz, I20padure).
Locuitorii cultiva tot terenul,
rezervind 85 hect. pentru izlaz.
Sunt 259 contribuabili.
Budgetul comuneT e de 5433
lelf la venituri si de 5290 lei la
cheltuell.
In comunS sunt 2 biserici,
(in fie-care catun cite una) ; 1
scoalci mixta ; 1 moara cu a-
buri ; 1 moara cu apa ; 1 ma-
si na de treerat; 1 hele^teu ; 3
baltf ; 1 pod statator.
Numarul vitelor man e de
728 (312 cai si epe, 3 arma-
sari, 64 boi, 211 vaci si vi^ei,
7 tauri, 61 bivoli, 70 bivoli^e)
si al celor mici de 1831 (44 ca
pre, 139 porci si 1648 01).
Dintre locuitori, 206 sunt plu-
gari, 1 1 ati diferite profesiuni.
Aratura se face cu 10 1 plu-
guri : 21 cu boi si 80 cu cai.
Locuitorii ati : 1 1 1 care si ca-
ru^e : 21 cu boi si 90 cu cai.
Locuitori improprietarip sunt
75 si neimproprietarip, 152.
Comerciul se face de 10 cir-
ciumari si 1 hangiii.
Frasinetul, com. rur., compusa
din cat. Frasinetul si Ghi^u-
lesti, pi. Glavaciocul, jud. Vlasca,
situate pe coasta stinga a apei
Clenija, la N.-V. jude^ului, spre
Teleorman, departe de Giurgiu
de 64 kil. ; de Bucuresti, de
68 kil.; iar de Obedeni, rese-
din^a pla?ei, de 19 kil.
Are o populate de 292 fa-
milii, sau 1360 suflete, din cari
274 contribuabili.
Venitul comunei in 1886 era
de 13893 lei, iar cheltuelile, de
10822 lei.
In com. este o scoala mixta,
cu 6 clase, facuta de gard li-
pita cu pamint, in buna stare,
condusa de un inva^ator ; in 1888
a fost frecuentata de 43 baepf
$i 2 fete, din numarul de 94
copii in virsta de scoala.
Aci este o biserica, cladita la
1835 deMihail Bhxoveanu, fost
proprietar, cu hramul Sf. Apos-
toli Petre $i Pavel, cu 1 preot
51 2 dascali ; constitue singura
o parohie cu cat. Chi^ule?ti, pa-
rohie care poarta nume de Pa-
rohia Frasinetul.
In com. se fac 3 bilciuri cu
obor de vite ; la MucenicI (9
Martie), la 20 Iulle $i la 8 Sep-
tembrie.
Este o moara de aburi.
Strain! sunt: 15 Bulgari si 2
Unguri.
Comuna se une$te cu satele
Negreni si Tirnava prin o $osea
vecinala.
Frasinetul, alt nume al com.
Vladila, din pi. Ocolul, jud. Ro-
mana^i.
Frasinetul, catun, al com. Cal-
vini, jud. Buzau, cu 120 locui-
tori si 32 case. E alipit de cat.
Bisceni-d.-j.
Frasinetul (Pupaza), sat, in-
conjurat de dealuri; face parte
din com. rur. cu acelasi nume,
pi. Olteni^a, jud. Ilfov. Este si-
tuat la E. de Bucuresti, intre
valea Capitanul $i riul Mosti^tea.
Aci este re^edin^a primariei.
Se intinde pe o suprafa^a de
2228 hect., cu o populate de
422 locuitori.
D-l I. Paraschivescu are 2060
hect. si locuitorii 168 hect. Pro
prietarul cultiva 1600 hect. (204
sterpe, 138 izlaz $i 118 padure)
Locuitorii cultiva 108 hect. si
rezerva 60 hect. pentru izlaz.
Are o biserica, cu hramul
Adormirea ; o scoala mixta, fre-
cuentata de 25 elevi si 2 eleve,
cu intrepnerea careia jude^ul si
comuna cheituesc anual 1620
lei. Localul s'a construit de ju-
de{ in anul 1883.
In raionul satului se mai afla
1 moara cu aburi ; 1 moara cu
apa ; 1 marina de treerat ; 1
helesteu ; 1 pod si 3 balpf cu
trestie, din care se scoate pesti
si racT.
Comerciul se face de 6 cir-
ciumari si 1 hangiu.
Numarul vitelor mari e de
411 si al celor mici de 636.
Frasinetul, sat, face parte din
com. rur. Cornul, plaiul Pra-
hova, jud. Prahova. Are o po-
pula^iune de 180 locuitori (90
barbap ?i 90 femeif).
Frasinetul, c&tun, al com. Ce-
zieni, pi. Ocolul, jud. Romana^i,
situat pe o vale, 6 kil. spre N.-
V. de Caracal. Altitudinea te-
renului d'asupra nivelului marii
este de 140 m. Are 70 familii,
sau 302 locuitori si o biserica,
Sf. Nicolae (1854), deservita de
1 preot $i 2 cintarepf.
Frasinetul, c&tun, pendinte de
com. Frasinetul, plasa Glava-
ciocul, jud. Vla?ca.
Mo?ia este in suprafa^a de
4200 hect., din care s'a dat la
1 864 la 300 locuitori 902 hect.
Are un venit anual de 48000
lei.
Se afla in sat o ?coala ; o bi-
serica; 3 circiumi; case bune
si patule cu magazii.
Frasinetul, numire data in ve-
chime parfii de N.-V., din te-
ritoriul orasului Buzau, jude^ul
Buzau.
Frasinetul, stafie de dr. d. f.,
jud. Romana^i, pi. Ocolul, com.
Traian, pe linia Piatra-Corabia,
pusa in circulate la 1 Aprilie
1887. Se afla intre stabile Ca-
racal (13.9 kil.) $i Visina (13
Hosted by
Google
FRASINETUL
419
frAte?ti
kil.). Inatyimea d'asupra nive-
lulul marii de 82 m 2i. Venitul
acestel sta^il, pe anul 1896, a
fost de 33682 lei, 70 ban!.
Frasinetul, fost metoh al mana-
stirel Vintila -Voda, in ora?ul
Buzau, jud. Buzau, distrus in
1639 de Timu$ cu T&taril, ce
navalisera in Muntenia. In anul
1649, a f° st reedificat de Mateiu
Basarab, iar in 1650 a devenit
catedrala scaunulul episcopal,
sub Episcopul Serafim.
Frasinetul, munte, in jud. Buzau,
com. Mlajetul, cat. Valea-Sibi-
ciuluT, formeaza malul drept al
Vaei-Sibiciului. Coastele sale cad
vertical $i sunt formate numai
din pletri?, acoperit cu pu^ina
padure $i prezinta un deosebit
interes geologic.
Frasinetul, colind, in jud. Bu-
zau, com. Calvini, cat. Bisceni-
d.-j., acoperita de aratun, finea-
£a $i padure.
Frasinetul, movild, pe drumul
Olteni^ei, jud. Ilfov.
Frasinetul, ntdgurti, linga satul
cu acela^i nume, jude^ul E ©ma-
tt a^i.
Frasinetul, pise inalt, pe mun-
tele Ur^ani, intre riul Luncava^ul
$i Horezul, jud. Vilcea.
Frasinetul (Cozia), mosie a
statului, linga com. Vladila, pi.
Ocolul, jud. Romana^i, arendata
pe 1887 — 88 cu 57980 lei a-
nual; are o padure de 300 po-
goane, pendinte de Manastirea
Cozia.
Frasinetul (Govora), mosie
a statului, in jud. Romana^i, a-
rendata pe 1888 — 89 cu 9680
lei anual.
Frasinetul, padure a statului,
in jud. Romanafi, arendata pe
1887 — 88 cu 4714 lei anual.
Frasinetul, poland, jud. Vilcea,
com. Vaideeni, plaiul Horezul.
Frasinetului (Valea-),^/^, jud.
Buzau, in com. Mlajetul, cat.
Intre-Sibicee; incepe din mun-
tele Frasinetul $i se scurge in
Valea-Sibiciului.
Frasini§ul, p&dure, in partea de
S.-E. a comunei Gorbane?ti, pi.
Miletinul, jud. Boto?ani.
Frasuleni, sat y in com Sculeni,
pi. Brani?tea, jud. Ia?i, situat pe
malul PrutuluT, in sus de tirgu-
?orul Sculeni, la o distan^a cam
de 3 kil.
Are o populate de 33 fa-
milil, sau 1 7 1 suflete.
In sat este o biseridi ?i casele
proprieta^el, iar in margin ea lul,
pe malul PrutuluT, o mica pa-
durice.
Numarul vitelor e de 659
capete, din carl : 45 5 vite mari
cornute, 76 cal ?i i28rimatori.
In anul 7071 (1563), Tom$a-
Hatmanul, voind a rasturna pe
Despot-Voda, a trecut Prutul
prin aceasta localitate, a?ezindu-
se la satul Sepoteni in Basa-
rabia, sub cuvint de a alunga
pe Tatari, ?i a cerut lul Voda,
sa-I trimeata oastea nem^easca
de care era incunjurat, pentru
al ajuta la alungarea Tatarilor.
Acesta a fost numal un pretext
de a 'ndeparta oastea nem^easca
ce slujea Domnului, cacl Tom^a
ucizind noaptea pe Nem^il carl
venise in tabara sa, s'a intors
inapol, ridicindu-se cu to^I bo-
eril contra lui Despot-Voda.
Frasuleni, mosie, in jud. Ia?i,
com. Sculeni, pi. Brani^tea, in
marime cam de 1188 hect. ; pe
care se afla satele: Frasuleni,
Sorca ?i $endreni ; se intinde de
la N. la S. pe marginea riulul
Prut.
Frateni, deal, spre E. de satul
Ale?ti, com. Brae?ti, pi. Cirli-
gatura, jud. Ia?i.
Frateni, deal. VezI Dealul-Mare,
pi. Cirligatura, jud. Ia?i.
Frateni, podis, intre piraiele Ba-
hlue^ul ?i Ciorbolea, com. Sirca,
pi. Cirligatura, jud. Ia.sl.
Frate§ti, com. rur. ?i sat, din
pi. Marginea, jud. Vla?ca, si-
tuata pe coasta dealulul Duna-
rel, la departare de Giurgiu de
12 kil. ; de stasia cail ferate Fra-
teni, de 4 kil. ; de Bucure^ti de
54 kil.; iar de Stane^ti, re?e-
din^a pla?el, de 10 kil.
Are o populate de 201 1 lo-
cuitorl.
Pe proprietatea depeteritoriul
acestel com. se afla $i catunul
Daia ce depinde de com. Dai^a.
Departarea intre Daia $i Fra-
te$ti este de 3 kil.
Are o §coala mixta de zid;
o biserica; 7 circiuml.
In aceasta com. se face bilciu
cu obor de vite, la 9 Martie $i
23 Aprilie.
Vite sunt: 472 boi ?i vacl,
56 bivoll, 76 cal, 3202 01 ?i
capre, 742 rlmatori.
Budgetul comunal la 1886
era de 11795 lei la veniturl, ?i
de 9335 lei la cheltueli.
Mo$ia este proprietatea mo§-
tenitorilor D-nel Momulu, fosta
proprietate a Principelui Mihail
Ghica, care $I-a cladit aci un
palat ?i poseda o gradina spa-
^ioasa pe deal, avind vederea
catre Giurgiu.
Aceasta proprietate are o su-
prafa^a de 6900 hect.
La 1864 s'a dat la 352 lo-
Hosted by
Google
frAtesti
FR\jiA
cuitori improprietari$i, suprafa^a
de 1808 hect
Venitul anual al comunei este
de 1 1 0000 lei.
Pe la hotarul mosiei despre
Strimba este un drum care se
chiama Drumul-Batyii ce vine
de la Baneasa Emerge la Tan-
garul.
De la Fratesti pana la stasia
drumuluf de fer este sosea.
Pe mosie sunt mat multe ca-
riere de petris.
La 1854, Principele Gorciacof
si comandantul $uvalow, ambii
comandap ai armatei rusesti
care lupta contra Turcilor, se
retrase la Fratesti avind cuar-
tierul general in palatul din deal
al Principelul Mihail Ghica. La
27 Iulie acelasian, incepe a se
retrage armata ruseasca de la
Giurgiu, urmarita fiind de Turci.
Aci era o brigada de infan-
terie din corpul al VHI-lea, in
timpul razboiului din \%77-i%7%.
Divizia III ocupa pozipunile
Fratesti-Daia si Stanesti cu o
ante-garda la Giurgiu ; din a-
ceasta divizie, aci erau regimen-
tul al 8-lea de linie, batalionul
al 3-lea de vinaton, batalionul
al 1 1 -lea de dorobanpf si regi-
mentul al 5 -lea de calarasi.
Cu ocazia rezbelului Ruso-
Romino-Turc (1877-78), s'a facut
de Rusi un drum de fier, ce
pleca din stasia Fratesti, trecea
pe aceasta proprietate si du-
cea la Zimnicea ; aceasta linie
servea numai pentru transporturi
de trupe si munipuni, s'a stri-
cat dupa rezbel. Cu ocazia
acestul rezbel a fost iarasi in
acestjsat un cartier general, care
avea misiunea de a ingriji de
expediarea muni^ielor si nutri-
mentelor armatei rusesti.
Fratesti, sat, cu 15 fam., jud.
Arges, pi. Pitesti; face parte
din com. rur. Mares.
Frate§ti, numire ce se da in
vechime satului Buhoanca, din
jud. Roman, pi. Siretul d. s.
De vechimea acestui sat a-
minteste un document de la
1586, Ianuarie 13, dat din Ro-
man, prin care se spune cum-
c3 un oare-care Roman Plesul
de la Fratesti a vindut o parte
din satul Stincesti jupinesei An-
gelina Goia.
Fratesti, stafie de dr. d. /., in
jud. Vlasca, pi. Marginea, com.
Fratesti, pe linia Bucuresti-
Giurgiu, pusa in circulate la 1
Noembrie 1869. Se afla intre
stabile Baneasa (12.4 kil.) si
Giurgiu (7.6 kil.). Inal^imea d'a-
supra nivelulu! marii de 15.37.
Venitul acestei sta^ii pe anul
1896, a fost de 7356 1. si 55 b.
Fra^eni, piriii, in jud. Dolj, pi.
Amaradia, com. Talpasi, pe
dreapta riului Plosca.
Fra{e§ti-de-Jos, catun, al com.
Lelesti, plaiul Vulcan, jud. Gorj,
spre N.-E. de comuna, si situat
pe ses. Are o suprafa^a de 1 70
hect., din carl 120 hect. arabile,
3 hect. vie, si 47 hect. fine^e.
Are o populate de 88 fami-
111*9 sau 155 suflete, din can 79
contribuabili.
LocuitoriT poseda : 52 plu-
gurl, 20 care cu boi si 2 ca-
nine cu cat.
Vite : 140 vite man cornute,
240 01, 34 capre, 14 cai si 62
rimatori.
Sunt 76 stupT.
In cat. se mat gasesc : 2 mori
pe apa $usi^a si 18 fintini.
Are o biserica, deservita de
1 preot si 1 cintare^.
Este udatde apa Susi^a-Seaca.
Comunica^ia se face prin so-
sele comunale, care o pune in
legatura cu^comuna sa si cu
catunele invecinate.
Fra{e§ti-de-Sus, catun, apar^i-
nind com. Lelesti, plaiul Vul-
can, jud. Gorj, situat pe ses si
spre N.-V. de com.
Are o suprafa^a de 170 hect.,
din cari 122 hect. arabile, 46
hect. fmete si 2 hect. vie.
Popula^ia este de 58 familiT,
sau 335 suflete, din can 49 con-
tribuabili.
Locuitorii poseda: 53 plu-
guri, 20 care cu boi, 2 carute
cu calf; 15 stupT.
Vite: 118 vite marl cornute,
220 01, 54 capre, 12 cai si 62
rimatori.
In cat. se gasesc : 2 mori pe
apa Susi^a si 10 fintini.
Aci este o biserica, deser-
vita de 1 preot si 1 cintare^.
Prin catun trece soseaua co-
munala, care-1 pune in comuni-
ca^ie cu comuna sa.
E udat de apa Susi^a-Seaca.
Fra^ia, sat, face parte din com.
Godinesti, jud. Tecuciu. E si-
tuat la N.-V. com., la o distan-
\a. de 1 kil. 400 m. de rese-
din^a com., pe coasta dealului
cu acelasT nume.
Are o populate de 5 familii,
sau 18 suflete, locuind in 5
case.
Fra^ia, deal, la V. de satul cu
acelasT nume, com. Godinesti, pi.
Berheciti, jud. Tecuciu.
Fra^ia, riii, numit si Fra^ila, iz-
voreste din Dealul-MueriT, jud.
Vilcea, intra in jud. Dolj, uda
com. Bulfesti, prin partea de
V., cu direc^iunea de la N. la
S. si se varsa in Geamartaluiib
la satul Dragosin, pu^in mat
jos de Gropsani, jud. Romanap.
Fra^ia, piriti, curge la V. de sa-
tul Fra|ia, com. Godinesti, ju-
detul Tecuciu si se varsa in Ber-
heciti.
Hosted by
Google
FRAfiEI (SATUL-)
421
FRAflLKSTI
Fra{iei (Satul-), sat, face parte
din com. rur. Gura-Boului, pi.
Vedea-d.-s., jud, Olt. Are o po-
pula^iune de 190 loc.
Frajila, com. rur., pi. Olte^ul-d.-
j., jud. Vilcea, compusa din 2
cat. : Stoicesti si Fra^ila.
Aceasta comuna dateaza cam
de 200 am.
Estesituata pedealurile : Stoi-
cesti, Fratila, Furcatura, Piscul-
Lung si pe vilcelele: Predatorul
si Fratila, la 80 kil. departe de
capitala jude^ului si la 40 kil.
de a plaseL
Are o popula^iune de 269
famiiii, sau 1398 suflete (587
barbati si 811 femeT), in care
intra si 3 famiiii de Tigam; sunt
206 contribuabili ; 248 case.
In com. este o biserica, cu
hramul Sf. Dumitru, situata toc-
mai intre cele 2 catune, Stoi-
cesti si Fratila, si cladita la a-
nul 1 88 1, dupa. staruinta preo-
tului Mihail Badescu, parohul a-
cesteT bisericT.
Locuitorii, pe linga. agricul-
tural se mat ocupa si cu nego-
£ul. Pu^ini cunosc si timplaria.
Vite sunt : 150 boT, 200 vac!,
10 caT, 80 capre si 500 01.
Afara de 7 locuitorT, cari s'ati
improprietarit la i864pe 6hect.,
loc. sunt mosnenT.
Scoala din comuna dateaza
de 60 am. Cladirea e buna si
e proprietatea comunei. Se fre-
cuenta de 20 baeti, din numa-
rul de 80 copii (47 baeti si 33
fete) in virsta" de scoala. Stiu
carte 30 persoane. Statul chel-
tueste cu intre^inerea scoalelor
anaal lei 1080.
Stupi cu albine sunt 25.
Tuica se fabrica pana la 1 500
decalitri anual.
Vatra satulu! se intinde pe
500 hect. cu izlaz cu tot.
Bud. com. este de 2500 lei la
venit. si de 1452 lei la chelt.
Comuna sta in legatura cu
comunele : $tirbesti , Balcesti,
Prejorul, Craiova si Ghioroiul.
prin sosele. De la N. la S. co-
muna este traversata de dealul
Fratila, la E. de Furcatura si
Piscul-Lung. E udata de vaile:
Fratila, Pradatorul, Tinoasa, Ti-
nosica, Richi^a, Matusa, Carpe-
nul si Edul.
In comuna sunt vre-o 15 fin-
tini.
Se margineste cu comunele :
$tirbesti, Balcesti, Prejoiul si Ve-
lesti, din jud. Dolj.
Fratila, sat, face parte din com.
rur. cu acelas! nume, pi. Olte-
tul-d.-j., jud. Vilcea. Are o po-
pulate de 769 locuitorl (317
barbati, 452 femei). Copi! in
virsta de scoala sunt 42. E stra-
batuta de dealul Fratila si udat
de valea cu acelas! nume.
Fratila, deal, ramificareaculmei
Zanoaga, ce se intinde de la V.
com. Locusteni, din jud. Vil-
cea, pe la com. Dobre^ul si Do-
briceni din jud. Romana^i, unde
se bifurca o ramura* intrind in-
tre Caiuiul si Olte^ul, iar alta
intre Caiuiul si Fratila. Aceasta
din urma e lunga si se termina
la N. de Bals, unde Geamarta-
luiul da in Olte^ul.
Fratila (Fra^ia), riil, ce trece
prin jud. Vilcea, Dolj si Roma-
na^i. V. Fr&{ia.
Fratila, vale, m partea de N.-V.
a plasei 01te{ul-d.-s., jud. Ro-
mana^i. E strimta si marginita
de dealul Fra^ia si Murgasul, si
se terminain valea Geamartaluiul
la satul Dragosinul. Pe ea curge
apa cu aceeas! numire.
FrSJila, 6raf (prival), in insula
Balta, jud. Ialomi^a, pi. Borcea,
com. Cocargea.
Fra{ile§ti, com, rur., in jud. Ia-
lomi^a, pi. Ialomi^a- Balta, situ-
ata pe partea dreapta a riulu!
Iaiomi^a, intre comunele f anda-
re! si Sudi^i.
Teritoriul com. se intinde din
riul Ialomi^a, spre S., pe clm-
pul Baragan, pe o suprafa^a de
8000 hect., din cari 300 hect.
padure. Coprinde tre! mosi! :
Fra^ilesti-Buciumeni, de 4500
hect., proprietate a statulu!, fo-
stapendinte de biserica Sarindar
din Bucuresti, si care pe perio-
dil 1888 — 1893, s'aarendatcu
sum'a de 16770 lei; Frailest!,
de 1500 hect., proprietate a sta-
tuluT, fosta pendinte de biserica
Sf. Sava din Bucuresti, si care pe
periodul 1888— 1 893, a fost a-
rendata cu suma de 12000 le!
si mosia Frafilesti-Badeni, pro-
prietate particulars, de 2000 hect.
Dupa legea rur. din 1864,
sunt improprietarit! pe mosie
63 locuitor! ; neimproprietari^
se mat afla 79 locuitorT.
Com. se compune din sarele :
Frafilesti si Ghizdanesti si din
catunele(tirlele): Marinache, Ca-
lifornia, Vacaria si Armanul-U-
rita. Resedin^a primariei si a ju-
decatorie! comunale este in sa-
tul Fra^ilesti.
Inrecensamintul facutin 1890,
s'a constatat ca populafiunea
com. este de 178 famiiii, sau
771 suflete: 391 barba^ si 380
femei; 758 RominI, 5 Greet, 8
Bulgari ; 200 agricultori, 4 me-
seriasT, 3 comercian^T, 4 avind
profesiunl libere, 105 munci-
torl si 32 servitor!. $tiu carte
185 persoane.
Vite: 300 cat, 275 boi, 2580
01, 2 bivol!, 5 asin! si 160 ri-
mator!.
Com. avea in 1886— 1887 la
venitur! 1961 le! si la cheltuel!
2403 le!.
Are o scoala mixta, condusa
de un inva^tor retribuit de com.
Hosted by
Google
FRAflLESTI
422
FRENCIUGI
si jud. $coala are localul sau
propriu si e frecuentata de 30
elevl.
Este o biserica, deservita de
un preot si dol dascali.
Pe partea de E. a com. trece
calea ferata Faurel-Fetesti, a-
vind stasia fandarel mat apro-
piata de com.
Fra$ile§ti, sat, in jud. Ialomi^a,
pi. Ialomi^a-Balta, situat pe $ar-
mul drept al riulul Ialomi^a,
in apropiere de apa riulul ; este
pendinte de com. cu acelasl
nume.
In acest sat se coprinde si
desfiin^atul sat Badeni, a caru!
denumire se mai da de popu-
puJaftune parcel deE., a satului.
Aid este resedin^a primariel si
a jucecatoriel com.
Popula^iunea satului este de
164 familil.
In Fra^ilesti este o scoala mix-
ta, condusa de un invajator; o
biserica, la care deservesc un
preot si dol dascali.
Pe partea de E. a satului,
in apropiere, trece calea ferata
Faurei-Fetesti.
Freca^i, sat, face parte din com.
rur. Aprozi-Negoesti, pi. Nego-
esti, jud. Ilfov. Este situat la
S. E. de Negoesti, linga lacul
Luica. Locul sau este in mare
parte baltos.
Se intinde pe o suprafa^ade
216 hect., cu o populate de 58
locuitorF. Terenul e al locuito-
rilor.
Comerciul se face de 1 cir-
ciumar.
Numarul vitelor mart e de
70 si al celor mici de 196.
Freca^eanca, numire data mo-
siel Glodeanul-Silistea, jud. Bu-
zau.
Freca^ei, com. y rur. asezata in
partea centrala a jud. Tulcea
si cea rasariteana a pi. Isaccea,
pe Piriul Ciliculul sau Teli^a.
Se margineste la N. cu com.
Congaz, si la E. cu com Cataloi.
Cele mai insemnate dealuri
sunt : Armut-Conac (120 m.), la
V. ; dealul Cataloi (89 m.), la
S.-E. ; dealul Tausan-Tepe (104
m.), la N.-E. ; Su-Bair (124 m.),
la N. ; sunt acoperite cu livezl
si semanaturl ; si pe alocurea si
cu tuferisurl.
Movili sunt numeroase, prin-
tre ele distingem : Cartal-Tepe,
(157 m.,) la N.; Movila-lui-Do-
bre (116 m.), la S. sunt arti-
ficiale si acoperite asta-zi cu ver-
dea^a.
Apele can uda. com. sunt
purine. Avem : piriul Teli^a care
pe aci se mai numeste si Cilic-
Dere, de la Manastirea Ciliculul,
asezata nu departe de el ; in-
tr'insul se deschid putine val
ca Valea-Lunga la N.
Catunul de resedin^a Freca-
£ei, asezat pe ambele maluri
ale piriului Telita, formeaza
singur comuna.
Intinderea com. este de 3200
hect., din can: 125 hect. ocu-
pate de vatra satuluT, 2100 hect.
ale locuitorilor, 1075 hect. ale
Statulul.
Popula^iunea este amestecata;
sunt 223 familii, cu 768 suflete,
din carl 240 barbapf, 200 feme!,
338 copil; 56 Rominf, 475 Bul-
garia 1 86 Turci siTatarl, 44 RusI
de secta bespopovi^ilor, si 7
Evrel.
Locuitorilau 88plugurl; 5200
capete vite.
Sunt 12 mori de vint.
Comerciul esteactiv, constind
in impori: de coloniale si ma-
nufacturl, in export de vite si
cereale.
Veniturile com. sunt de 3400
lei si cheltuelile de 3318 lei.
Sunt 210 contribuabill.
Drumuri sunt caile comu-
nale la satele invecinate : Ca-
taloi, Telita, Nalbant, Cisla si
Tulcea.
Este aci o biserica, cu hramul
Aducerea moastelor Sf. Nicolae,
zidita in anul 1878 de locui-
ton, avind 10 hect. pamint de
la Stat; 1111 preot si un cin-
tare^ ; are ca filiala biserica
din cat. Posta.
Scoala e fundata de com. in
1883, are 10 hect. de la Stat;
un inva^ator.
Frecafei, numire data com. Glo-
deanul-Silistea, jud. Buzau, din
cauza ca, in urma spargerei ve-
chiului sat, provocate de eve-
nimentele din 1806 — 181 2, lo-
cuitorii au umblat mult timp
dintr'un loc la altul, aciolindu-
se pe unde puteau ; dupa re-
tragerea armatelor straine, el se
stabilisera putin mai la E. de
vechea siiiste, cu care ocaziune
vecinil le-au dat numele de Fre-
ca^ei.
Freca^ei, sat, jud. Dimbovi^a, pi.
Ialomi^a, cat. com. Bilciuresti.
Freca^ei, cdtun, in jud. Putna,
com. Movilifa, pi. Susi^a.
Are o popula^iune de 280
suflete, carl locuesc in 69 case.
Freca^ei, sat, in jud. R.-Sarat,
pi. Rimnicul-d.-s., cat. comunel
Grebanul, asezat in partea de
S. a comunel, pe piriul Oreavul.
Fremul, piriti, uda com. Tatu-
lesti, pi. Vedea-d.-j., jud. Olt,
de la V. la E. si se varsa in
rlul Vedea, in raionul comunel
Tatulesti.
Frenciugi, sat, in jud. Vasluiu,
com. Parpani^a, pi. Funduri, si-
tuat pe un mic podis, la N. de
satul Parpani^a, de-a dreapta pi-
Hosted by
Google
FRENfA
423
FRlNCE?TI
riului Rebricea, pe o intindere
de 835 hectare, cu o populate
de 100 familil, sau 562 suflete.
Aici se afla o biserica, facuta
de fostul proprietar Holban, la
anul 1770, deservita de 1 preot
$i 1 cintare^, iar pe piriul Re-
bricea la S. de sat, o moara
de apa.
Mo?ia e a locuitorilor Jrapro-
prietari^T dupa legea rurala ?i
a d-lui Margarit Hudic.
Linga biserica, in partea de
N. a satului, sunt casele pro-
prieta^ei.
Numarul vitelor e de 737 :
222 vite man cornute, 405 oi,
24 cal ?i 96 rimatori.
Fren^a, deal, jud. Bacau, plasa
Tazlaul-d.-s., com. Buc$e$ti, pe
teritoriul satului Cernul, care face
parte din ?ira dealurilor dintre
Tazlaul-Mare ?i Trotu^ul.
Fren^a, pddure, jud. Bacau, pi.
Tazlaul-d.-s., com. Buc?e$ti. E-
sen^e : stejari, fagif, mesteacam
?i carpenl, apar^inind lui Mate!
Crupenski.
Fren^a, piriia§ % jud. Bacau, pi.
Tazlaul-d.-s., com. Buc?e$ti, care
curge pe teritoriul satului Cernul
$i se varsa in piriul Cernul.
Fricoasa, sat, face parte din com.
rur. Breaza-d.-j., plasa Prahova,
jud. Prahova. Are o populate
de 329 loc, (165 barbapf ?i 164
feme!).
Friguroasa, cdtun, pendinte de
com. Sute^ti, pi. Ianca, jude^ul
Braila, situat la E. de com. ?i
la 5 kil. departare de re$edin{a
ei. Popula^ia sa e de 51 familii,
sau 225 suflete.
Se mar nume^te ?i Irime?ti
dupa numele proprietarei.
Frijoaia, vale, in jud. Buzau,
com. Aldeni ; incepe de la Vir-
ful-Mare ?i da in riul Slanic.
Fripti, Of tun, jud. Olt. Vezf Ra-
de?ti.
Frip^i, cdtun, ce exista in vechi-
me in com. Odaia, pi. Calma-
{uiul, jud. Teleorman; numirea
de Frip^i se da ?i asta-zl co-
rn unei Odaia de catre locuitorl.
Frinca, munte, in raionul comu-
nei Lere^ti, plaiul Dimbovi^a,
jud. Muscel, situat la N. comu-
nef, pe culmea Carpa^ilor.
Frinca, vale, in jud. Buzau, com.
$i cat. Grajdana ; incepe din va-
lea r f ogoaia ?i se scurge in riul
Ni?covul.
Frince§ti, com. rur., jud. Vllcea
pi. Oltul-d.-s., compusa din 3 ca-
tune: Mahalaua-Mare (Frince^ti),
Malaejul §i Padurejul.
Comuna este situata pe am-
bele maluri ale riului Bistri^a $i
intre dealurile : Malaetul, Petcui
?i Zacatoarea, la 20 kil. departe
de capitala jude^uluf $i la 14
kil. de a suprefecturet.
Are o populate de 182 fa-
miltf, sau 748 suflete (371 bar-
bap $i 377 femei), in care intra
?i 9 familii de f iganl, car! se
ocupa cu agricultura ?i fteraria.
Sunt 2 cizmari, 7 croitori, 3 olari
?i 1 5 rotari. El desfac produsul
muncei lor la bilciul Riureni,
Rimnicul-Viicea $i Tirgul-Ho-
rezul.
In comuna sunt 2 bisericl: la
Frince^ti $i Malae^ul ; 180, case.
Vite sunt: 19 cai, 246 bol,
230 vacl, 27 capre, 65 01 ?i
350 porcl.
Stupl cu albine sunt 84.
Pe riul Bistri^a, care uda co-
muna in tot lungul ei, sunt 2
morl.
LocuitoriJ, in numar de 136,
s'au improprietarit la 1864, P e
568 hect. pamint din mo?ia sta-
tuluf Frince^ti.
$coala exista in comuna de
40 an!. Cladirea e proprieta-
tea comunel. Ea se frecuenta
de 21 copii (16 baeflf ?i 5 fete),
din numarul de 58 copii (27
baepf $i 31 fete), in virsta de
?coala. Este inzestrata in fa-
rina cu 3 hect. pamint. Cu in-
tre^inerea $coalef statul cheltu-
e$te anual 1080 lei. $tiu carte
100 barbap ?i 10 feme!.
Se zice ca intr'un mic de-
lule£, cam in capul comunel,
numit La-feapa, a fost o {eapa
infipta de Jepe?-Voda, unde se
pedepseau cei vinovaflf. Aseme-
nea, in partea de S.-E., la locul
numit La Soliman, se zice ca
ar fi locuit un pa?a cu numele
de Soliman, care era carmuito-
rul acestor localita^f; in acel
loc se observa in pamint ruinele
locuin^ei aceluJ Soliman.
Vatra satului are 23 hect., iar
comuna intreaga, 567 hect.
In timpl bun! se fabrica aci
pana la 1000 decal. ^uica.
Veniturile ?i cheltuelile comu-
nel se urea la 800 lei anual.
Prin comuna trece ?oseaua
jude^eana, inlesnind comunicapa
intre ora?ele R.-Vilcea, Ocnele-
Mari ?i Tirgul-Horezul $1 comu-
nele rurale Babeni, Genuneni,
Fole§ti-d.-s., Fole?ti-d.-j. ?iTom-
?ani, etc., legindu-se cu calea
ferata Piatra-R.-Vilcea.
Mo$ia s'a vindut in loturf ?i
a fost cumparata de 33 locuitorl.
E brazdata de dealurile : Pet-
cului, Malae^ul ?i Zacatoarea,
Piscul-luI-Cioc, Galbenul ?i Ma-
gura, ^i udata de vaile : Melceri,
Petcului, Aluni?ululf, Meianului,
Olare?ti; locurl izolate are: Ste-
jaretul, Firi^beiul, Mlacul, Bu-
da ?i Melcera.
Se margine^te la N. cu com.
Genuneni, la S.-V. cu com. Ba-
Hosted by
Google
FRiNCESTl
424
FRUMOASA
beni, la E. cu comuna Manasti-
reni.
Frince§ti (Mahalaua - Mare),
sat, resedin^a com. rur. Frince-
sti, pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
Are o popula^iune de 266 lo-
cuitori, 131 uarba^i si 135 feme!.
Este asezat in lungul riuluf Bi-
stri^a.
Aci e o biserica, zidita de
demult si care s'a reedificat la
anul 1890 de D. N. Teodo-
rescu si de Freotul Mihaiu Frin-
cescu.
Fr!nce§ti. Vezi Budaile, sat, jud.
Iasi.
Frlnce§ti - Manastireni, mosie
a statului, pendinte de Schitul
Dintr'un-Lemn,jud. Vilcea, care
pe periodul 1888 — 93 s'a aren-
dat cu 5860 lei anual.
Frincului (Dealul-), deal, spre
V. com. Benesti, pi. Oltetul-d.-j.,
jud. Vilcea.
Frincului (Movila-), movila, pe
teritoriul com. Stiubeieni, pi. Ba-
seul, jud. Dorohoiu.
Frincului (Valea-), vale, izvore
ste din dealul cu acelasi nume,
jud. Vilcea.
Frincului (Valceaua-), valcea,
incepe de pe mosia Furculesti,
la E., urmind aproape paralel
cu soseaua Turnul- Alexandria,
jud. Teleorman. Se infunda in
Valea-Nanovului.
Fringhiul, catun (tirla), in jud. Ia-
lomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, teri
toriul com. Ciulni^a, pe cimpul
Baragan.
Frintura, mmite, in jud. Buzau,
com. Chiojdul-din-Bisca, rami-
fica^ie, spre S.-V. din muntele
Stevia; culmineaza in Muchea-
Frinturei.
Frintura, padure, in jud. Buzat^
com. Chiojdul-din-Bisca, intrc
piriul Siriul si izvorul Bisculi^a,
renumita pentru multul vinat
salbatic ce se gaseste intr'insa.
Frintura-Fierului. Vezi com.
rur. Humele.
Frinture§ti, deal, in jud. Mus-
cel, pi. Podgoria, com. Valeni.
Frinturile, piriias, ce formeaza
hotarul jude^uluT Neam^u, de-
spre Transilvania, de la Mun-
tele Fage^elul si pana la var-
sarea in piriiasul Bistra (pe par-
tea stinga).
Frumoasa, com. rur., in jud. Te-
leorman, pi. Marginea, in apro-
piere de riul Vedea, pe partea
dreapta. Este asezata pe trei
dealuri despar^ite prin doua. val-
cele. Are trei cat. : Frumoasa,
(resedin^a), Pauleasca, care in
vechime purta numele de Odaia
Panculul si Bratianca, format din
insura^eil carora li s'au vindut
paminturi in anul 1879.
Cat. Pauleasca e situatjuma-
tate pe deal si jumatate pe vale,
pe marginea riului Vedea, la N.
Cat. de resedin^a se gaseste
in aceeasi direc^ie, la departare
ca de 2 kil., in dreptul com.
Con^esti, de peste riul Vedea.
Atit cat. de resedm{a cit si cat.
cele l'alte sunt situate pe pro-
prietatea Statului, Frumoasa.
Se invecineste la N. cu cat.
$oimul, al comunei Zmirdioasa ;
la S. cu mosia Bragadirul; la E.
ca com. Con^esti (dincolo de riul
Vedea) si la V. cu Valea-Gau-
riculul, unde se afla si punctul
numit Rojistea, pe soseaua ju
de^eana Alexandria - Zimnicea,
unde este un conac.
In raza com., statul are doua
mosii : Frumoasa, de 1780 hect.,
din carl 150 padure, si Paulea
sea de 1280 hect., cu 60 hect.
padure.
Improprietaripf sjnt: 138 lo-
cuiton, pe 540 hect., in Fru-
moasa; 78 in cat. Pauleasca, pe
336 hect. ; in cat. Bratianca, 52,
pe 260 hect.
Terenul ocupat de viile lo-
cuitorilor este in intindere de
1 1 3 hect.
Populatia com. cu a catune-
lor este de 625 familii, sau 1789
suflete, din can 527 contribua-
bilT.
Numarul vitelor este de 4001
capete, din can : 97 1 vite marl
cornute, 2398 vite mici cornutc,
450 caT, 11 magari si 280 porcT.
Budgetul com. este de lei
10809.80 la veniturT si de let
7658.87 la cheltuelT.
Are : o scoala, intretinuta de
Stat si frecuentata de 20 elev! ;
doua biserici, una in cat. Pau-
leasca si a doua in com. Fru-
moasa, deservite de un preot
si doi cintare^i. Solul este fertil,
iar in padurile Statului se ga-
sesc lemne de diferite esen^e,
in grosime de la 30—60 cm.,
afara de rezervele can sunt la-
sate in urma exploatarii.
Mosia Frumoasa facea parte
din averile manastiresti, si era in-
chinata bisericii Sf. Gheorghe-
Nou, iar Pauleasca a fost un '
singur corp cu mosia Con^esti-
lor a familiei Pancu, iar mai in
urma a fost inchinata manasti-
rei Margineni.
Com. Frumoasa are deosebita
importanta din punctul de ve-
dere istoric si archeologic. La
S. com. se vad urmele unei
vechi intarituri, avind doua san-
^url imprejurul eT, iar ceva mai
departe se vad patru maguri
man, dintre can doua la V.
com. si doua la S. ei. La mar-
Hosted by
Google
FRUMOASA
425
FRUMU?ANI
ginea cat. Pauleasca, spre pa-
dure este Magura-Popii, inalta
de 20 m. si larga ca de 300 m.,
apoi Magura- Viilor, cu o inal-
^ime de 25 m. si o largime de
aproape 150 m.
La sapaturile facute pe linga
aceste magurT s'au gasit nume-
roase obiecte de olarie, pe can
d-nii Boliac si Tocilescu le atri-
bue epocei preromane.
In padurea din Valea-Vezii
este un lac care se formeaza
din scursorile ploilor si izvoa-
relor ; el nu seaca nici-odata.
Frumoasa, sat, in jud. Neam^u,
pi. Bistri^a, com. Taziaul, situat
in dreptul kii. 45 al soselei Do-
breni-Moinesti, pe valea piriu-
lui Taziaul, satul Balcani la S.
si Taziaul la N.
Are o popuia^iune de 180 fa-
milii.
Frumoasa, magura, situata in
centrul com. Serbanesti-d.-j., pi.
Serbanesti, jud. Olt. Are o inal-
{ime de 15 — 20 m., si o circum-
ferin^a la baza de 800 m. Se
zice ca aceasta magura era si-
tuata, ca o insula, in mijlocul
unui helesteu, ale carui urme se
vad si asta-zi, in stinga Doro-
feiului (din apa caruia se ali-
menta), cu numele de Helesteul-
Domnesc.
Frumoasa, mosie, situata pe
linga mosiile Balcani si Taziaul,
jud. Neam^u, pi. Bistri^a, com.
Taziaul.
Frumoasa, padure, jud. Bacau,
pi. Bistri^a-d.-j., com. Faraoani,
in intindere de 26 hect.
Frumoasa, picket de grani^a, pe
Dunare, cu No. 7, la N. de Os-
trovul-Frumos, jud. Ilfov.
Frumoasa, poiand, jud. Vilcea,
60299. Marele Dicfionar Geografic Vol, J J J.
pl. Cerna-d.-s., com. Lapusata.
Are o pozi^ie inclntatoare. A-
ceasta poiana se afla spre N.
comunei si a fost acoperita pe
alocurea de copacl, care-i fa-
ceau mare podoaba.
Frumoasa (Lunca-), cdtun, al
com. Pirscovul, jud. Buzau, a
vind patru sub-diviziuni : Cur-
canesti, Pirjolesti, Taciuleni si
Valea-Purcarului, cu 1 200 locui-
tori si 210 case.
Frumoasa (Lunca-), mosie, in
jud. Buzau, com. Pirscovul, cat.
Lunca-Frumoasa, proprietate a
statului, pendinte de Episcopie ;
face un singur corp cu mosia
Pirscovul,
Frumoasele, iezere, jud. Braila,
situate la S. de iezerul Corno-
iul, intre Vilciul si Cornoiul.
Frumoasele (Muntele-), p#-
dure, pe teritoriul com. Vasuiul,
pl. Vrancea, jud. Putna, in in-
tindere de 700 hect., apar^i-
nind locuitorilor din com. Va-
suiul.
Frumos (Dealul-), deal, jud.
Prahova, pl. Podgoria, com. Po-
deni-Vechi.
Frumos (Iezerul-), lac, in jud.
Ialomi^a, pl. Ialomi^a-Balta, com.
Gai^a, situat in insula Balta,
intre bra^ul Saltava-d.-j. siBor-
cea.
Frumos (Ostrovul-), ptidure,
a statuluT, in intindere de 200
hect. VezI §analul-Dunarei, pa-
dure, jud. Ilfov.
Frumos (Piscul-), pise, jud.
Muscel, pl. Riurile, com. Golesti
Frumosul, sat, in jud. Neam^u,
pl. Piatra- Muntele, com. Calu-
gareni, situat in dreapta riuluf
Bistri^a, spre marginea desp&r-
{itoare a jud. Neam^u de jud.
Suceava.
Are o populate de 36 fa-
milii, sau 176 suflete : 85 b&r-
bapf si 91 feme!; 97 necasato-
ritf, 71 casatorifi, 8 vaduvi.
Locuitorif se ocupa mult cu
plutaria.
Frumosul, balta, jud. Dolj, pl.
Cimpul, com. Tunari.
Frumosul, munte, situat spre
V. de muntele Boul, in jud. Gorj,
plasa Vulcanul, si in jud. Me-
hedin^i, pl. Closani.
Se prelungeste de la E. la
V. Pe cracul din vale al acestul
munte, trece hotarul intre ju-
de^ele Mehedinfi si Gorj de la
N. la S.
Este proprietate a locuitorilor
comunei Pocruia ; pe el se afla
padure, iar pe cea mal mare
parte e pasune de vite.
Din fa{a sa de V. isT ia nas-
tere riul Motrul.
Frumosul, virf de deal, judcful
Prahova, comuna $otrile, plaiul
Prahova.
Frumosul. VezI Tazlaul-Frumos,
mosie, jud. Neam^u.
Frumosul, piriu, jud. Bacau, pl.
Bistri^a-d. -s., com. Margineni-
Munteni, care curge pe limita
acestef comune, spre com. Lun-
cani si are scurgere in pirful
Trebisul.
Frumu§ani, nume ce purta in
vechime com. Piscul, pl. Jiul-d.-j.,
jud. Dolj.
Frumu§ani, sat, face parte din
com. rur. Frumusani-Custureni,
pl. Negoesti, jud. Ilfov. Aci este
resedin^a primariei.
54
Hosted by
Google
FRUMU$ANI-CUSTURENI
426
FRUMU?ELELE
Se intinde pe o suprafafS de
1 1 05 hect., cu o populate de
528 locuitori.
Statul are 600 hect., din carl
cultivS. prin arendasil s&I 280
hect. (65 sterpe, 50 izlaz, 5 vie,
200 p&dure). Locuitorii au 505
hect. si le cultiva pe toate.
Are o biserica, cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, deservita
de 2 preo^I si 2 cintare^I; o
scoala mixta, frecuentata de 18
elevT si 3 eleve, cu intre^inerea
careia comuna si jude^ul chel-
tuesc 1694 lei anual.
Comerciul se face de 5 cir-
ciumari.
Are un helesteu.
NumSrul vitelor man e de
559 si al celor mid de 1128.
Frumu§ani-Cu§tureni, comuna
rurala, jud. Ilfov, pi. Negoesti,
situata la S.-E. de Bucuresti,
22 kil. departe de acest oras.
Sta in legatur^ cu com. Lamo-
testi, prin o sosea vecinala.
Se compune din satele : Cus-
tureni, Frumusani, Pasarea si
Petrachioaia, cu o populate de
1240 locuitori, carl traiesc in
299 case si 10 bordeie.
Se intinde pe o suprafa^a de
3565 hect. D-nil Al. Lens, N.
Budisteanu si statul ati 2476
hect. si locuitorii 1089 hect.
Proprietaril cultiva 17 12 hect.
(376 sterpe, 145 izlaz, 8 vie,
235 padure). Locuitorii cultiva*
tot terenul.
Sunt 269 contribuabill. Bud-
getul este de 3629 lei la ve-
nituri si 3624 lei la cheltueli.
In comuna sunt 2 bisericl la
Frumusani si Petrachioaia; 1
scoala mixta; 1 moaracuapa;
1 masina de treerat cu abun;
3 helesteie; 1 pod.
Numarul vitelor marl e de
1 176: 313 cai si epe, 23 arma-
sarl, 369 boi, 401 vacl si vi^el,
2 taurl, 8 bivolf, 61 bivolhre, si
al celor mici, de 2757: 127 ca-
pre, 416 porcil si 2214 01.
Dintre locuitori, 397 sunt plu-
garf, 9 meseriasl, 25 ati diferite
profesiunT.
Aratura se face cu 102 plu-
guri: 55 cu boi si 47 cu cat.
Locuitorii poseda: 173 care
si caru^e: 94 cu boi si 79 cu
cai.
Locuitori impropriet&ri^i sunt
152 si neimproprietari^i 292.
Comerciul se face de 13 cir-
ciumarl. S'au stabilit in com.
4 str&ini.
Frumu§ei, com. rur., jud. Gorj,
pi. Gilortul, la S. com. Licu-
riciul, situata pe ses, coasts si
vilcele, pe partea stinga a pi-
riului Negreana.
Se compune din catunele:
Frumusei, R&goci si Daia.
Are o suprafa^a de 440 hect.,
dintre can 150 hect. padure,
147 hect. arabile, 104 hect. fi-
ne^e, 15 hect. vie, si 14 hect.
livezl de prunT.
Locuitorii sunt parte mosnem,
parte improprietari^i dupa legea
din 1864.
Are o populate de 150 fa-
milii, saii 502 suflete, din cari
138 contribuabill.
Locuitorii poseda: 18 plu-
guri, 2 caru^e cu cai, 35 care
cu boi.
Vite: 145 vite marl cornute,
15 cai, 103 01, 10 capre si 60
rim&tori.
Budgetul comunei este de lei
347 la venituri si de lei 324
la cheltueli.
Comunica^ia se face prin so-
seaua jude^eana ce vine de c&-
tre comuna Negreni, strabate
aceasta comuna de la S. la N.,
p&na da in com. Licuriciul.
In com. este o biserica* de
lemn, facuta de locuitori la anui
1837, deservita de 2 preop si
un cintare^; unul dintre preofi
serveste si la biserica comunei
Licuriciul.
Sunt 17 fintinl si 2 pu^url.
Frumusei, catun, jud. Gorj, re-
sedin^a comunei cu acelasl nu-
me. Acest catun se mal numeste
si Betea.
Are o suprafa^ade 193 hect.,
dintre carl 50 hect. padure, 70
hect. arabile, 62 hect. fine^e, 6
hect. vie, si 5 hect. livezl de
pruni.
Popula^iea e de 89 familii,
cu 320 suflete, din carl 73
contribuabill.
Locuitorii poseda : 8 plugurl,
16 care cu boi, 1 c&ru{a cu cai.
Vite : 65 vite marl cornute, 7
cai, 5° ol, 5 capre si 30 rim&tori.
Comunica^ia se face printr'un
drum de care, ce se detaseaza
din soseaua jude^eana si intra
m acest catun.
Sunt in catun 1 pu{ si 6
fintini.
Are o biserica de lemn, ftcuta
de lccuitorl, la anul 1837, de-
servita de 2 preoflf §i 1 cin-
tare{.
Frumu§ei, piriu, jud. Gorj, pi.
Novaci ; izvoreste din muntele
Salanele la N.-E. comunei No-
vaci, si trece in Transilvania.
Frumu§elele, sat, com. Popesti,
pi. Cirligatura, jud. Iasi, situat
de asupra Dealului-Mare, fiind
inconjurat de padurl. Are o
populate de 30 familii, sau 120
suflete ; o scoala, intrefinuta de
com., infiin^ata in anul 1881,
frecuentata de 30 elevl.
Satul se afla pe mosia Po-
pesti.
Numarul vitelor e de 267 ca-
pete, din carl: 121 vite marl
cornute, 12 cai, 68 01 si 56
rimatorl.
Frumu§elele (Pau§asca), sat,
Hosted by
Google
FRUMU?ELUL
427
FRUMU^ITA
jud. lasi, com. PSusesti, pi.
Cirligatura, situat pe culmea
Dealulul-Mare, inconjurat de pa-
duri. Intinderea teritoriului e
socotita in mosia P&usesti, cu
care face un trup.
Are o populajiune de 33 fa-
milil, sau 159 suflete.
Numarul vitelor e de 203 ca-
pete, din can: 124 vite man
cornute, 13 cat si 66 rimatorl.
Frumu§elul, sat, din com. Mun-
celul, pi. Zeletinul, jud. Tecuciu,
situat pe piriul Apa-NeagrS, la
o distan^a de 2 kil. si 575 m.
de resedin^a comunei.
Are o populate de 184 fa-
milil, sau 734 suflete.
Are o scoala, care dateaza
din anul 1865, si se frecuenta
de 70 copii (59 b&e{I si 11
fete).
Locuitoril sunt razesl, si sta-
pinesc 568 hect. ; iar d-1 Cor-
bitan stapineste mosia Fundesti,
in marime de 114 hect.
Are o biserica, cu hramul
SfknMI Voevozl, deservita de 1
preot si 3 cint&re{I. Biserica
este facuta la 1858 de locuiton.
S'a rezidit in 1892 cu spesele lo-
cuitorilor.
Frumu§elul, deal, pe mosia Ha-
varna, com. Havarna, pi. Pru-
tul-d.-s., jud Dorohoiu.
Frumusica, com. rur., in jud.
Ialomi^a, pi. Cimpului, situata
pe partea dreapta a riului Ialo-
mi^a, intre comunele Ulesti si
Axintele.
Teritoriul comunei are o su-
prafa^a de 3650 hect., din carl
150 hect. padure si se intinde
din riul Ialomi^a, spre S., co-
prinzind patru mosii, propriety!
particulare: Frumusica, 1750
hect. ; Panduri, 400 hect. ; Bra-
tia, 1000 hect. si Pirlitul, 500
hect.
S'au improprietarit dupa le-
gea rurala din 1864, pe teri-
toriul comunei, 149 locuitorl;
neimpropriet£ri$I se mai gasesc
57 locuitorl.
Se compune din satele: Fru-
musica, Panduri, Bratia si Pir-
litul, cu resedinta primariei si
a judecatoriei comunale in sa-
tul Frumusica.
Popula^iunea comunei este de
274 familil, sau 11 20 suflete:
541 b&rbaflf si 579 feme!; 1110
Rominf, S Greci, 1 Sirb si 4
Germam; ui6crestinl ortodoxT
si 4 catolici; 328 agricultorT, 2
avind profesiunllibere, 32 mun-
citorT si 18 servitorl.
Stiu carte 65 persoane.
Vite: 600 caT, 430 boT, 2700
01, 54 capre si 390 porci.
Venitul comunei in 1896 — 97
era de 3498 lei si cheltuelile
de 3820 let.
In com. seafla o scoala mixta,
frecuentata de 72 elevl si eleve
si condusa de un invatator re-
tribuit de com. Localul scoalel
este donat comunei de proprie-
tary mosiel.
Sunttrel bisericT, cu trel preoflf
si cincl dascall.
Frumu§ica, tirgusor, situat in
partea de N.-E. a com. Sto-
resti, mosia Storesti, pi. Cosula,
jud. Botosani. Are o populate
de 140 familil, sau 400 suflete.
Loc. sunt eel mai mul^I EvreT.
Acest tirgusor s'a infiintat
la anul 1844 de proprietarul mo-
siei de atuncl, D. A. Mavro-
cordat.
Inainte de infiin^area tirgu-
lul era aid o circiuma la sleahul
mare, unde era si posta vechle.
Sunt 124 contribuabill.
Numarul vitelor este de 365:
187 bol sivacl, no cal, 42 ca-
pre si 26 porci.
Se afla aci 8 circiame ; 50
comercianti si 58 meseriasl.
Printr'insul trece calea natio-
nals Botosani-Hirlau.
Frumu§ica, sat, in jud. Ialomi^a
pi. Cimpului, pendinte de com.
cu acelasl nunie, situat pe
malul drept al riuluY Ialomi^a,
sub coastft, la 2 kil. de apa
riului, lipit la V. de satul Pir-
litul si la E, de satul Panduri.
Aci este resedinta primariei
si a judecatoriei com.
Popula^iunea este de 62 fa-
miltf de Romini si 2 familil de
Tigani.
In sat se afla o scoala* mixta,
condusa de un inva^ator ; o bi-
serica, cu un preot.
Vite sunt : 220 boT, 200 caT,
600 oT, 10 capre, 70 porci si
10 bivoll.
Frumusica. VezI Afuma^i si
Sacsori, jud. Ilfov.
Frumusica, iaz, pe mosia Mi-
leanca, com. Mileanca, pi. Pru-
tul-d.-j., jud. Dorohoiu.
Frumu§ica, mosie, a Statulul,
jud. BacSu, pi. Tazl&ul-d.-s.,
com. Schitul-Frumoasa, care"d&
un venit anual de 800 lei nu-
mal de la pamintul cultivabil,
afara pSdure.
Frumusica, pitdure, de 70 hect.
in partea de S. a com. Drac-
sani, pi. Miletinul, jud. Botosani.
Frumusica, pitdure de stejar, in
jud. Ialolomi^a, pi. Cimpului,
pe teritoriul com. Frumusica, cu
o suprafa^a de 100 hect.
Frumusica, piriti, izvoreste dela
N.-V. com. Fumureni, pi. Oltul-
d.-j., jud. Vilcea si se varsa
in riul Mamul, tot in raionul
com. Fumureni.
Frumu§ita, com. rur., in jud.
Hosted by
Google
FRUMUSITA
428
FRUNT1JA-COMANULUI
Covuriuiu, pi. Prutul, aflatoare
in valea ?i pe malul PrutuluT, a
treia comuna in aceasta linie
de la Gala^i ?i la distan^a de
24 kil. de capitala jude^ulut. Se
margine?te la N. cu Folte$ti, la
E. cu lacul Brate^ul, la S. cu
$ivi{a $i la V. cu teritoriul
com. Pechea, Are 4 catune:Ij-
dileni, Frumu?i£a (fe?edin{a), Ta-
maoani ?i Scintee^ti, cele 3 d'in-
tiiu in linia dreapta de Sud-Nor
dica, iar a patra la vre-o 9 kiJ.
in spre V. de re?edin$a comu-
nala.
Popula^ia com. este de 66S
famiiii, sau 2262 suflete : 1158
barba^T $i 1 104 feme!; 1045 ne-
casatorip, 1077 casatoripf $i 140
vaduvi.
Sunt 384 contribuabili.
$tiu carte 90 persoane.
Locuitorii din toate catunele
acestei comuni sunt fo?ti claca?!
improprietaripf la 1864.
Situafia terenuluf com. Fru-
mu?i{a este accidental : dealurT,
val $i locuri plane. Suprafa^a
sa este de n 286 hect., din carl:
8641 hect. arabile, 1600 padure,
400 ima?, 200 fine^e, 294 vii,
97 vetrele vSatelor $i restui pa-
mint sterp. Din acestea, 9438
hect. apar^in proprieta^ei man
§i 1848 celei mici. Proprietatea
mare e reprezentata, prin mob-
ile Frumu^a (2 trupuri) fi Ij-
dileni.
Numarul vitelor este de 5344
capete, din can: 1450 bolf, 765
vacT, S7 car, 125 epe, 270 ca-
pre ?i 2439 01 i sunt: 8 buhal
(taurl), I4armasari, 156 berbeci
?i 20 fapi.
In Frumu$i{a sunt : 1 4 circiumi ;
2 morl cu aburJ ; 3 batoze de tre-
erat ?i 3 de batutporumb, 331
pluguri, din car J 116 de fier.
Veniturile comuneif se ridica
la 23078 lei, 77 bam, iar chel-
tuelile la 21446 lef, 99 banl.
BisericI sunt 3*: Sf. Gheor-
ghe in Scintee?ti ; Sf. Impara^i
m Frumu^a $i Prea-Cuvioasa
Paraschiva in Tamaoani, cite-
trele avind pamint rural. Cat.
Ijdileni $i Frumu^a formeaza o
parohie, cu catedrala Sf. Impa-
ra{i, deservita de un preot, un
diacon $i 4 cintarefT, iar cat.
Scintee?ti, impreuna cu cat. Fin-
tinele (com. Folte^ti), formeaza
o parohie deosebita, cu numele
Scintee^ti, cu catedrala Sf. Gheor-
ghe, deservita de un preot, un
diacon $i 4 cintare^i.
Sunt 3 §coli: una de bae^T
$i alta de fete in Frumu$i{a, a
treia in Scintee?ti. Numarul e-
levilor inscri^i, in aceste ?colT
in anul 1889 era de 61 ba-
e\i $i 16 fete, din can ail ur-
mat regulat 46 bae^T ?i 8 fete.
Calea jude^eana Gala^i-Baba-
Draga strabate aceasta comuna,
pe o intindere de 12 kil., tre-
cind chiar prin satele Ijdileni
?i Frumu$i{a. Pe aci trece §i li-
nia ferata Gala^i-Birlad.
Frumu§i{a, satul principal ?i re-
$edin{a comunei cu acela$T nu-
me, pi. Prutul, jud. Covuriuiu.
Are 231 famiiii, sau 916 suflete;
o biserica; 2 $coli.
Frumu§i{a, mo§ie particulars, in
com. cu acela^i nume, pi. Pru-
tul, jud. Covuriuiu, in doua tru-
puri, fiecare de cite 3500 hec-
tare.
Frumu§ita, vale, jude^ul Vilcea,
com. Dobriceni, pi. Ocolul.
Frunceasca, pddurice, la S. de
padurea figane^ti, com. figa-
ne?ti, jud. Tecuciu, pe locul nu-
mit Valea-de-Mijloc.
Fruntarei (Dealul-), deal, pe
mo^ia Ru§i-Ciomartan, com. Za-
mostia, pi. Berhometele, jude^ul
Dorohoiu.
Fruntea - Comanului, virf de
munte, jud. Bacau, pi. Tazlaul-
d.-s., comuna Schitul-Frumoasa,
din care izvore^te piriul Co-
manul.
Fruntea-lui-Vasil, munte, laN.
de com. Comarnicul, pi. Pele-
$ul, jud. Prahova, coprins intre
riul Prahova (V.), Valea-lui-Bog-
dan (N.) ?i Oracle (S.).
Fruntea -luI-Vasii (Muntele-)
?i Muntele Stevie, mosii ale
statuluT, pendinte de manastirea
Znagovul, jud. Prahova, can, pe
periodul 1888 — 93, s'au arendat
cu 3500 lei anual.
Fruntea-lui-Vasii. Vezi Brato-
cea, jud. Prahova.
Fruntea - Mare. Vezt Frunze
(Muntele-), jud. Putna.
Frunte§ti, sat, jud. Bacau, pi.
Siretul-d.-s., com. Filipeni, a?e-
zat la confluen^a piriului Salasul-
Ro^u cu Dunava^ul, la o de-
partare de 5100 m. de catunul
Lunca. Satul este foarte vechiu.
Locuitorii poseda acte scrise in
limba slavona cu date de la
1600.
In Condica Liuzilor, se ga-
se$te cu numele Frunte$ti-Ra-
zase?ti. Are o bisericS, cu hra-
mul Cuvioasa Paraschiva, cla-
dita de raze^ii mo^neni pe la
1851. Sunt 216 famiiii, sau 82 1
suflete.
Vite sunt : 51 caT, 394 vite
cornute, 234 pore! $i 1 1 capre.
Frunte§ti, deal, situat la N. ju-
de^ului Tecuciu; formeaza limita
intre jud. Tecuciu $i Bacau, la
N. de satul Barna, com. Godi-
ne$ti.
Frunti^a - Comanului, padure,
jud. Bacau, pi Tazlaul-d^-s.,, de
Hosted by
Google
FRUNfLLE
429
FRUNZARUL
pe teritoriul com. Schitul-Fru-
moasa.
Frunjile, cdtim de resedin^a, a-
par^inind comune! Copacioasa,
pi. Amaradia, jud. Gorj, $i si-
tuat pe loc ses.
Are o intindere de 360 hect.,
din carl 190 hect. arabile, 120
hect. fine^e, 40 hect. izlaz $i
pomet si 10 hect. vatra satului.
Are o populate de 160 fa-
milii, sati 332 suflete, din can
140 contribuabili.
Locuitorii poseda: 40 plu-
gurl, 70 care cu bol; 270 vite
man cornute, 13 caT, 420 01 $i
113 rimaton.
Sunt 40 stupi cu albine.
Are 1 biserica, deservita de
1 preot si 1 cintare^.
Frun^ile, coamd de munte, in ju-
de^ul Gorj, plaiul Novaci ; in-
cepe din muntele Florile-Albe
si se termina la N.-V. comunei
Radosi din spre com. Carpinisiul.
Frun^ile. Vezi Trupurile-de-Pa-
dure, jud. Muscel.
Frun^ile (Muntele-), pddure, pe
teritoriul comunei Spinesti, pi.
Vrancea, jud. Putna, in intin-
dere de 800 hect., apar^inind lo-
cuitorilor din Spinesti.
Frun^ile (Muntele-) (Fruntea-
Mare), pddure, pe teritoriul
comunei Herastraul, pi. Vran-
cea, jud. Putna, in intindere de
800 hect., apar^intnd locuitorilor
din com. Colacul.
Frun^ile-Runcului,^;Y^ a mun-
te lui Runciil, din com. Neagra-
Sarului, jud. Suceava.
Frun^ilor (Dealul-), colind, in
jud. Buzau, com. Nehoiul;face
hotar despre^comuna Gura-Te-
ghii.
Frun{i§eni, sat, in jud. Tutova,
pi. Tirgul, spre E. de Birlad.
Are o populate de 521 lo-
cuitorT, din car! 44 stiu carte si.
locuind in 68 case. Formeaza o
comuna (com. Frun^iseni), cud-
tunele: Dealul-Mare si Grajdeni.
In toata comuna sunt 1 1 73 lo-
cuitor! (din car! 134 stiu carte) ;
192 contribuabili; locuesc in
240 case.
Cultura vie! se face pe o su-
prafa^a de 85,50 hect. (din can
1 1,50 nelucratoare). Se fabrica
mult olaria ordinara.
Comerciul se face de i6per-
soane in 16 stabilimente co-
merciale, din carl 9 circiume.
Are o scoala primara de ba-
e\i] 4 bisericT. Contribu^iunile
directe ale locuitorilor acestel
comune sunt de 8822 lei si 58
bam.
Frun{i§eni, piriias, ce izvoreste
din com. cu acelasi nume, jud.
Tutova, si se varsa in piriul
Trestiana, tot pe teritoriul aces-
tel comune.
Frunza, japse, iese din iezerul
Deciul §i da in stinga Filipo-
iului-din-Balta com. Tichilesti,
jud. Braila.
Frunza, bdltis sau japse, la N.
iezerului Curbovul, din comuna
Tichilesti, care da in privalul
Filipoiul, jud. Braila.
Frunzarea, pddure particulars,
supusa regimului silvic, aflata
pe mosia Frunzarea-Brusture^i,
si apar^inind comunei Birsesti,
plasa Ocolul, jud. Vilcea.
Frunzarul, com, rur., in jud.
Olt, pi. Siul-d.-j., situata pe
lunca si sub Dealul-Oltului, la
50 kil. de capitala jude^ului si
la 15 kil. de resedin^a plasei.
Se compune din 3 citune :
Frunzarul, Uria si Sprincenata,
cu o populate de 187 fami-
lil, sau 1429 suflete, din carl
201 contribuabili ; locuesc in 50
case si 112 bordeie.
Locuitorii se ocupa cu a-
gricultura, viticultura si cre-
sterea vitelor. Ef desfac produ-
sul munce! lor ma! ales pe pie-
$ele de la T.-Magurele si Co-
rabia.
Mosia e parte a Statulul, care
poseda Sprincenata, cu o in-
tindere de aproape 300 hect. a-
rabile, 75 padure, 15 livezi si
75 izlaz ; parte e particulars.
Locuitorii s'au improprietarit
dupa legea rurala din 1864 si
dupa legea insura^eilor din 1879,
luind 467 hect.
In raionul com. sunt 2 bise-
rici: una in cat. Frunzarul, fon-
data la anul 1808, si a doua in
Uria, zidita la 1735 si termi-
nate la 1846. Ele sunt deser-
vite de un preot si un cin-
tare^, retribuir^! anual, din bud-
getul comunei $i de locuitor!,
prin invoel! agricole.
$tiu carte 24 barba{! si 8 fe-
me!.
Comerciul se face de 7 cir-
ciumari. Stabilimente industri-
ale se aflc(: o moara cu abur!,
o piua, pe un torent format
din izvoarele, ce ies de sub
Dealul-Oltulu!.
Veniturile si cheltuelile com.
sunt de 4160 le!.
O sosea comunala leaga cat.
Frunzarul cu Sprincenata, pe
linga care, la E., pe Dealul-Ol-
tulu!, trece soseaua jude^eana
Slatina-Turnul-Magurele.
La N., comuna se invecine-
ste cu Gostava^ul; la E. siS.-E.,
cu Vispesti ; la S., cu Birsesti
si la V., cu riul Oltul, care o
desparte de jud. Romanaji.
La E., in poale si pe coasta
Dealului-Oltulu!, se intind viile,
de la care apof urmeazS un pla-
Hosted by
Google
FRUNZARUL
430
FRUNZINE$TI
tou intins p&n& in Calmatuiti, pe
care se afl& {arinile locuitori-
lor.
Frunzarul, sat, face parte din
com. rur. cu acelasi nume, jud.
Olt, pi. Siul-d.-j., situatape lun-
ca, ling& riul Olt. Aci e rese-
din^a comunei si o biserica cu
urmatoarea inscrip^iune:
Aceasta sfinta si Dumnezeeasca bise-
rica, ce se praznueste hramul Adormirea
Prea Sfintel Nascatoare de Dumnezeu
si Erarhul Niculae, la locul ce se chiama
ingrozitor, s'a zidit din temelie, de cu-
cernicii dintre preop raposati : Popa Ma-
nolea Duhovnicul, Popa Dumitru, aju-
toiind si altii. Tar in zilele Domnului
nostru loan Alexandru Constantin Mo-
ruzzi Voevod, s'au zidit de iznoava, stri-
cind-o din temeUe, de raposa^ii: Popa
Dumitru si de feciorit lut Popa Drago-
mir si de feciorit raposatului Popa Ma-
nolea, Popa Serban Duhovnicul, Popa
Badea, 1. Bratega, Mirea Diaconu, aju-
torind si alti preo^i, care cu mult care
cu pu^in, ca sa fie vecinica pomenire si
a lor sfinta cu toata podoaba ce se
vede, in zilele marelui Imparat a toata
Rusia, la leatul 1808.
Frunzarul, deal, in raionul co-
munei Frunzarul,, pi. Siul-d.-j.,
jud. Olt, pe care se cultiva. 59
hect. aril vie.
Frunza (Piatra-lui-), colind, in
jud. Buz&u, com. Col^i, acope-
rita de p&dure mosneneasca,
cam de 8 hect.
Frunza (Lacul-lui-), fes, in ju-
de{ul Buz&Q, com. Vadul-So-
resti, pe mosia Modruzesti ; iz-
laz de vite.
Frunza - Verde, catun (tirla),
in jud. Ialomita, pi. Ialomi^a-
Balta, com. Poiana, situat pe
cimpul Bar&ganul.
Frunza- Verde (Lacul - lui-),
lac, in jud. Buzau, com. Nicu-
lesti, cat. PoduJ-Muncil; confine
mult peste.
Frunze, loc de izvoare, jud.
Bacau, pi. Trotusul, com. J&vreni,
pe teritoriul satuluf Javreni, de
unde isl are oblrsia piriul Ffya.
Frunzeni, sat, jud. Bacau, pi.
Bistri^a-de-sus, com. Valea-lui-
Ion, eel mai r&s&ritean sat din
com., aproape de malul drept al
Bistri^ei si la o departare de
3 kil. de resedin^a cu scoala.
Are 9 familil, cu 75 suflete.
Vite : 25 vite man cornute,
20 ol si 2 cal.
La N. de acest sat se afl&
altul cu acelasi nume care {ine
de com. Cindesti, pi. Bistri^a,
judeful Neam^u.
Frunzeni, sat, in jud. Neam^u,
com. Cindesti, pi. Bistri^a, situat
pe malul drept al riului Bistri^a,
in drumul care leaga satul Cin-
desti cu soseaua Piatra-Buhusi-
Bac&Q.
Terenurile acestei locality
sunt de natura calcaroas2.
Popula^iunea este de 100 fa-
milii, sau 505 suflete, 7 vaduve,
4 nevolnicT, 7 evrei. Locuitorii
se ocupa cu agricultura, indus-
tria si plutaria.
In sat se afla : o biserica, cu
1 preot si 2 dascaii ; 4 mori de
apa; 4 var&rii; 5 rot&rii.
Numarul vitelor se urea la
223 capete.
Frunzeti (Lunca-lui-), lunca de
rachita, pe sesul Moldovei, com.
Dr&ganesti, jud. Suceava.
Frunzine§ti, com. rur., jud. II-
fov, pi. Dimbovi^a, situata la
E. de Bucuresti, aproape de
locul unde valea Pasarea se
varsa in riul Dimbovi^a, 26 kil.
departe de Bucuresti. St& in
leg&turScu Pl&tarestisi Tinganul
prin sosele.
Se compunedin satele: Frun-
zinesti, Lilieci, Pi^igaia si O-
rasca, cu o populate de 468
locuitori, caritraesc in 1 10 case.
In vechime se zice ca* aceasta
com. a fost maiinflorita ; astazT
este foarte pu^in populata. Cea
mai mare parte din locuitorii
s&i sunt emancipapf. Din cur-
tea proprietatei si p&na la biseri-
ca" e o pivni^a vechie, lunga de
30 de metri si lata de 10 metri.
Are o suprafa^l de 2094 hect.
D-l N. D. Amira are 1850 hect.
si locuitorii 244 hect. Proprie-
tarul cultiva 1372 hect. (100
sterpe, 35 izlaz, 343 p&dure).
Locuitorii cultiva" tot terenul.
Sunt 96 contribuabili.
Budgetul com. e de 2357 lei
la venituri si de 2595 lei la
cheltueli.
In com. este o singura bi-
serica, la Frunzinesti ; 1 scoala
mixta ; 1 moara cu ap& ; 1 he-
lesteu ; 3 poduri statatoare.
Numarul vitelor man e de
409 (190 cat si epe, 95 boi,
116 vaci si vi^ei, 5 taunf, 3 bi-
voli^e), si al celor mict de 656
(ro capre, 78 porcT, 571 01).
Dintre locuitorT, 108 sunt plu-
gari, 3 industriasT, 2 au diferite
profesiunT.
Aratura se face cu 62 plu-
guri : 22 cu boi, 40cucal. Lo-
cuitorii au 85 care si caru^e :
25 cu boi, 60 cu caT.
Comerciul se face de un cir-
ciumar si un hangiu.
Frunzinesti, sat, face parte din
com. rur. cu acelasi nume, pi.
Dimbovita, jud. Ilfov. Este si-
tuat spre E. de Bucuresti, pe
malul drept al vaei Pas&rea, a-
proape de unde aceastS vale se
varsi in riul Dimbovhra. La E.
are dealurl, iar la S.-V. pSmin-
tul e baltos.
Aci este resedin^a primariel.
Se intinde pe o suprafa^a de
2094 hect. (impreunS cu Li-
lieci, Orasca si Pi^igaia), din
Hosted by
Google
FRUNZOAICA
431
FULGA
canf d-1 N. D. Amira are 1850
hect. si locuitoril (impreuna cu
cei din Lilieci, Ptygaia si'O-
rasca) au 244 hect.
Proprietarul cultiva 1372 hect.
(100 ramin sterpe, 35 izlaz, 343
padure). Locuitoril cultiva tot
terenul, fara sa aiba izlaz.
Popula^ia satului e de 361 lo-
cuitorf.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Andreiti, deservita de 1 preot
si 1 dntare^; o scoaia mixta,
frecuentata de 19 elevi si 15 e-
leve.
In raionul satului se afla : 1
helesteu ; 1 pod statator.
Comerciul se face de 1 hangiu.
Numarul vitelor marl e de
283 si al celor mid de 288.
Frunzoaica, mope, in jud. Ia-
lomita, pi. Ialomi^a-Balta, com.
Poiana, de 1500 hect.
Frunzul, virf de munte, din cul-
mea Comarnicului, jud. Arges,
plaiul Lovistea; are o mal^ime
de 1506 m. d'asupra nivelulul
marii.
Fudul, lac, \w jud. Tulcea, pi.
Sulina, pe teritoriui comunef
urbane Chiiia-Vechie, situat in
partea N.-V. a plasel si a co-
munei ; a fost format de o revar-
sare a bra^uluT Tatarul (o de-
riva^iea bra^uluiChilia) ; e incon-
jurat cu stuf ; comunicacu lacul
Tatanir prin o girli^a ; are 1 5
hect. intindere.
Fudul, punct trigonometric de
observable, de rangul I-iu, in
jud. Tulcea, pi. Sulina, com.
urbana Chiiia-Vechie, in partea
N.-V. a pl&sei si a comunei,
linga bra^ul Tatarul, al gurei
Chiliel; are J.6 m. inal^ime si
domina" asupra bra^ului Chilia
pe o intindere insemnata, a-
supra ostroavelor Tatarul si
Daler, precum si asupra lacu-
rilor inconjuratoare ca Tatanir,
Fudul, C&rp&nosul.
Fuga, piriU, izvoreste din padu-
rea numita Valcelele, din com.
Poeni,pl. Codrul,jud. Iasi, trece
pe teritoriui com. Poeana-Cir-
nuluT, pi. Crasna, jud. Vasluiu,
si se varsa in Vaslue{.
Fuivei (Dealul-), deal, in jud.
Neam^u, com. Roznov, pi. Bis-
tri{a, situat linga satul Negri-
testi.
Fulai, alt nutne al catunulul Co-
sereni, com. Preajba-de-Padure,
pi. Ocolul, jud. Romana{i, situat
ling^ apa Tesluiul.
Fulga, com, rur., jud. Prahova,
pi. Cimpul. Este situata* in ju-
rul laculul Fulga, la 47 kil. de
capitala jude^uluJ si la 22 kil.
de resedin^a plasei.
Se compune din 2 catune:
Fulga-d.-s, si Fulga-d.-j. Are
o popula^iune de 11 00 familii,
sau 3515 suflete (1730 barba^i,
1785 femei), in care intra si 43
familtf de figanf.
Contribuabili sunt 750; case
de locuit 850.
In com. sunt 2 bisericf: una
in Fulga-d.-s., fondata" in anul
1834, cu urmatoarea inscrip^ie :
Acesta sfinta si Dumnezeeasca bise-
rica s'a zidit din temelie prin osirdia si
cheltuiala vatafului Iordache Rusescu si
a raposatului Diinache POstelnicu, Im-
preuna cu so£iadumnealuiRali£asi cu os-
teneala locuitorilor sateni, in zilele Prea
Inal^atului Domn Alexandra Ghica Voda,
leatu 1834. S'a reparat la anul 1892.
A doua biserica este in Ful-
ga-d.-j., fondata" la anul 1880.
Ambele bisericf sunt deservite
de trel preop.
Locuitoril se ocupa numai cu
agricultural Produsul muncei il
desfac la orasele Ploesti si Mizil.
To^f locuitoril, in numar de
418, s'au improprietarit la 1864
pe mosia Fulga, proprietate a
d-lui Mihail Xanto, clnd li s'au
dat 18 16 hect.
Vite sunt: 180 cat, 200 epe,
210 vaci, 3500 of si 450 porci.
$coala exists in com. de la
1848. Localul e proprietatea
comunei. S'a frecuentatin anul
1 89 1 de 57 baeflf si 3 fete, din
numarul de 379 copil (195 ba-
etf, 1 84 fete), cu virsta de scoaia.
Cu intrepnereapersonalulul, sta-
tul cheltueste anual 1080 lei.
§tiu carte 196 barbae si 12
feme!.
In c&tunul Fulga-d.s. e o
mica movila in partea de E., se
zice, din timpul Tatarilor.
Toata com. se intinde pe o
suprafa^a de 2076 hect.
Stupf cu albine sunt 80.
PSmintul de cultura* e foarte
prielnic agriculture*.
Comerciul se exercita* in com.
de 10 circiuman.
Budgetul comunei are la veni-
turi suma de 12925,97161 si la
cheltuelf 6398,78 lei.
Are douS sosele: Fulga-Mizil
si Fulga-Salciile.
In jurul comunei sunt mai
multe movile.
Se mirgineste la S. cu com.
Salciile; la V., cu cat. Baraic-
tarulsi com. Parepa; la E., cu
jud. Buzau si la N., cu com.
Conduratul.
Fulga, muc/iie de deal, in jud.
Buzati, com. Carpinistea, in a-
propiere de cat. Popone^ul,
Fulga, deal, in centrul com. Ca-
limanesti, plaiul Cozia, jud. Vil-
cea.
Fulga, mo$ie> in jud. Prahova,
care se limiteaza cu jud. Bu-
zau in dreptul comunelor : Ba-
ba-Ana si BoldestL
Hosted by
Google
FULGA
432
FUMURENI
Fulga, padure, in jud. Mehedinji,
pi. Cimpul, com. rur. Corla^elul.
Fulga, p&dnre, in com, rur. Vin-
jul-Mare, pi. Blahni^a, jud. Me-
hedin^i ; este proprietatea Sta-
tului.
Fulga, lac sec, intre catunele Ful-
ga-d.-s. si Fulga-d.-j., pi. Cim-
pul, jud. Prahova.
Fulga, vale, in jud. Buz&ti, com.
Baba-Ana; incepe de pe mosia
Fulga si se scurge in piriul Is-
t&ul ; se numeste si Calma^uiul-
Nou.
Fulga-de-Jos, sat, face parte din
com. fur. Fulga, pi. Cimpul, jud.
Prahova.
Fulga-de-Sus, sat, face parte
din com. rur. Fulga, pi. Cim-
pul, jud. Prahova. In partea de
E. a acestul c&tun este o mica
movila, care dateaza, se zice,
din timpul invaziunei Tatarilor.
Fulgere^ti, fost sat, azi mahala,
in com. B&neasa, pi. Prutul, jud.
Covurluiu.
Fulgeri^ul, sat, in jud. Bacau,
pi. Siretul-d.-j., com. Pancesti,
situat la o dep&rtare de 3 kil.
desatul Pancesti. Are 11 fami-
lii, sau 89 suflete.
Vite sunt: 38 vite mari cor-
nute, 20 pom si 9 capre.
Fulgeri^ul, munte, in jud. Bu
zau, com. Goidesti, cat. Ivane-
{ul, ramifica^ie din masivul mun-
telul R&zboiul, intre muntele Brin-
zea si Tigva, pe malul sting al
riului Bisca-Rozilel ; e renumit
prin aromatica sa finea{&, com-
pus& din infinite varietal de
florr.
Fulgeri§ (Pe-), pttdure, in jud.
Buz&u, com." Gura-Teghii ; avind
ca 40 hect. t proprietate mosne-
neasca.
Fulgeri^ul, izvor, in jud. Buzau,
com. Gura-Teghii, incepe din
p^durea Vinele-Calde si se scur-
ge in Bisca-Rozilei.
Fulgeri^ului (Drumul-), locizo-
lat, in jud. Buzau, com. Bozio-
rul ; face hotar despre com. Goi-
desti.
Fulge^ti, (Valceaua-Fulge^ti).
VeziPorcilor (Dealul-), jud. Vil-
cea, continuare a mun^ilor Ar-
nota si Buila.
Fulgoaia, padure, in jud. Buzau,
com. Mlajetul, cat. Valea-Sibi-
ciului; face un corp cu Gosa,
Capul-Dealului si Valea-Rugiior,
avind in tot 340 hect., parte a
statului, alipita padurei Mlajetul
si Topilele, parte a mosneni-
lor.
Fulgoaia, vale, in jud. Buzau,
com. Sibiciul-d.-s., cat. Gorne-
tul ; ese din muntele Fulgoiul
si da in Valea-Sibiciului.
Fulgoiul, munte, in jud. Buz&u,
com. Mlajetul, cat. Valea-Sibi-
ciului, culminate din catena Pri-
seaca, ce se intinde pe malul
sting al V&ei-Sibiciului.
Fulgoiul, sorginte de apd mine-
raid, in jud. Buzau, com. Mla-
jetul, c&t. Valea-Sibiciului, la
gura vaei Fulgoaia ; confine pu-
cioasa si s&ruri.
Fulgoiul, localitate izolata, in
jud. Olt, pi. Oltul-d.-j., com.
Oporelul, unde valea Beria se
varsa in riul Tesluiul.
Fulgul, sat, in jud. si pi. Tutova,
com. Lalesti, spre N. de satul
Lalesti. Are 99 locuiton (din
can 16 stiu carte) si 27 case.
Fumea, cdtun (tirla), in jud. Ialo-
mifa, pi. Ialomi^a-Balta, com. Rc-
viga.
Fumureni, com. rur., jud. Vilcea,
pi. Oltul-d-j. S'a infiin^at cam
pe la anul 1845, de maicile schi-
tului Mamul.
Este situata pe valea riului
Mamul, la 60 kil. de capitala
jude^ului si la 10 kil. de a
plasei. Aceasta com., pana la
anul 1875, s'a numit Fumureni ;
apoi, in 1875 si 1876, s'a alipit
la Lungesti, si in urm& sT-a
luat iarasT numirea de Fumureni.
Are o populate de 308 fa-
milii, sau 905 suflete (461 bar-
bap si 444 femei), din can 165
contribuabili locuescin 231 case.
In com. e o singura biserica,
fondata la anul 1742.
Ocupapa locuitorilor e agri-
cultura. Produsul muncei il des-
fac la Craiova, Slatina, Turnu-
Magurele, etc.
Vite sunt: 518 01, 135 boi,
23 cai, 121 vaci, 71 vitrei, 21
capre si 300 porci.
171 locuiton s'au improprie-
tarit la 1864, pe mosia Mamul-
Fumureni, cind au primit 525
hect. pamint.
In anul 1850 s'a inceput aci
o manastire care a ramas in
ruina, ruina care exista si asta-zl
si la care se zice fle-care locui-
tor a fost obligat a bate 7 — 8
pari in pamint, formind ast-fel
mai intiiu un piedestal de lemn
d'asupra caruia s'a pus caramida.
§coala dateaza in com. cam
dela 1855, dar neavind un
local propriu s'a inchis in
mai multe rinduri. Se frecuenta
acum de 45 copii, din numa-
rul de 105 (59 baep si 46 fete)
in virsta de scoala\ E dotata
in farina cu 3 hect. pamint.
Hosted by
Google
FUMURENI
433
FUNDATA
Stiu carte 40 barbati. Cu intre-
^inerea scoalei statul cheltueste
anual 1080 lei.
Anual se fabrica aproximativ
pana la 2500 decal. £uica.
Toata com. se intindepe 525
hect. pamint.
Veniturile com. se urea la
1500 lei si cheltuelile la 1400.
E brazdata de dealurile : Ma-
mul la V. si Deaiul-Mare la E.,
ambele linga vatra satului si e u-
data de vaile : Praxia si Frumu-
sica, afara de rial Mamul, care
o uda dela N. la S.
Se margineste cu com.: Zla-
tari (N.), Lungesti (S.), Susani
(V.) si Dobrusa (E.).
Fumureni, deal, in raionul com.
Fumureni, jud. Vilcea, pi. Oltul-
d.-j., pe care se cultiva 120
hect. vie. Ministerul Agriculture!,
a dispus in anul 1891 distru-
gerea prin sulfur si carbon a
unei par^i din terenul cultivat
cu vie din dealui Fumureni, a-
tins de filoxera.
Fumureni, trup de padure, al
statuiui, in intindere de 1322
hect., formind impreuna cu tru-
purile : Mamuletul, Silea si Va-
lea-Rea (700 hect.), padurea
Mamul - Fumureni, situata in
com. Lungesti, pi. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea.
Fumureni-Mamul, mo fie, a sta-
tuiui. Vezi Mamul-Fumureni, jud,
Vilcea.
Funari, sat, face parte din com.
rur. Ciuma^i, pi. Cimpul, jud.
Prahova.
Fundaca, balta, jud. Bacau, pi.
Bistrh:a-d.-j.,com. Dealul-Nou,de
pe teritoriui satului Barzulesti.
Fundata, catun, al com. Goidesti,
jud. Bacau; are 160I0C. si 37 case.
Fundata, sat, jud. Dimbovija,
pi. Bolintinul, cat. al comunei
Bildana.
Catunul Fundata dateaza din
timpul Voevodului Const. Ma-
vrocordat. Un boer anume Const.
Gherea, care se afla la curtea
lui Voda in cinste de setrar,
ca sa scape cinstea unef fiice
ale sale, pe care o urmarea un
boer bogat si cu trecere la
curte, anume Cu^aridos, s'a re-
tras aci, cumparind mosia si fa-
cind case intr'o infundatura de
padure.
Blinde^ea acestui boer, pe
linga robif ce avea, a atras si
alte familii pribege in jurul cur^ei
sale, carora le facea colibe pen-
tru locuin^e. D'atundf satul s'a
numit Fundata, iar mostenitorii
boerului Gherea s'au numit Fun-
dament.
Fundata, munte, in jud. Buz&u,
com. Trestioara, cat. Crivelesti,
face hotar despre com. Goidesti
e foarte avut in sare si pus sub
paza.
Fundata, munte, jud. Muscel,
com. Dragoslavele, plaiul Dim-
bovifa, pe care il stapinesc lo
cuitoriT din comuna.
Fundata, izvor, in jud. Buzau,
com. Trestioara; incepe din mun-
tele Fundata, desparte in doua
com. Trestioara si, in com. Ca-
nesti, se uneste cu izvorul Sla-
nicelul, dind de aci inainte nas-
tere piriului Saratelul-Bercii sau
Joseni.
Fundata, lac, cu apa minerals,
in jud. lalomi^a, pi. Ialomi^a-
Balta, pe teritoriui comunei An-
drasesti. Este situat la S. vaet
Fileanca, spre N. de satul Pe-
rie^i, linga satul Botanul.
lata analiza f&cuta acestei ape
de profesorul de chimie de la
facultatea din Iasi, d. P. Poni:
Anhydrita silicicS . 0.0076
» sulfurica . 0.1750
Clor 7»3i30
Anhydrite carbon. 1
borica j" edete " ninate
Sodiu 7.7820
Potasiu 0.1600
Oxid de magneziu* . 3.2610
» » calciu . . . 0.0366
Lithiu ]
Materil organice j -^terminate
Aceste substance se pot grupa
in modul urmator:
Clorura .de sodiu . 12.0510
» » potasiu . 0.3060
Sulfat de sodiu . . 9.3970
» » magneziu . 7.3215
Carbonat de calciu . 0.0653
» » magneziu 1.7230
Aceasta analiza este facuta
numaT apei", nu si nomolului.
Lacul Fundata con^inea a-
cum 30 de an* foarte putina
apa, in cit se g&seau blocuri
de sare la suprafa^a sa, apa fund
mai concentrate de cit este ac-
tualmente Lacul-Sarat, din ju-
de^ul Braila. De atuncl au in-
ceput incetul cu incetul s& creasca
apele sale, cind acum 12 am,
volumui apelor sale a crescut
in mod extraordinar prin revar-
sarea in matca sa a doua lacuri
cu apa dulce, Crun^i si Reviga,
de care era separat printr'un
zagaz. Apa creste in fie-care an
si acum are o suprafa^ de vr'o
200 hect.
Gra^ie vechei sale reputa^i-
unT, vin suferinzi de prin multe
par^if si pe marginiie apei se
construesc vara pana la 100
barace. Satele : Perie^i, Mis-
leanul si Botanul, ce sunt in
apropiere de lac, primesc mul^i
suferinzT, de prin Cal&rasi sau
alte locality!. Se transpoarta
bolnavil pana la lac cu 20 — 30
trasurT, ce fac serviciu zilnic.
Fundata, loc izolat, in partea de
60299. Marele Dicfionar Gcografic Vol. III.
5o
Hosted by
Google
FUNDATA
434
FUNDATURA
N. a com. Slanicul, plaiul Var-
bilaul, jud. Prahova, destinat in
vremile vechf pentru inmormin-
tarea holericilor.
Fundata, vale, in jud. Buzau,
com. Vintila-Voda, cat. Sirbesti ;
incepe de la Crucea-din-Copac
si da in riul Slanicul.
Fundata, vale, izvoreste de la
N.-V. de com, Slanicul, plasa
Varbilaul, jud. Prahova ?i se
varsa in girla Slanicul, pe ma-
lui drept, tot in raionul com.
Slanicul, trecind prin apropiere
de scoala.
Fundatura, cdtun, al com. Pal-
tineni, jud. Buzau. Are ioo lo-
cuitori si 30 case.
Fundatura, sat, in centrul com.
Pahnesti, pi. Podoleni, jude^ul
Falciu. I s'a dat numirea de la
pozi^ia sa naturala, Mind a^ezat
in fundul unel vai inconjurata
de dealuri, si acoperita din ve-
chime cu paduri. Este udat de
piraiele: Ruginoasasi Paltinoasa,
carl se unesc sub numele de
Fundatura.
Are o populate de 120 fa-
milii, sau 420 suflete, din can
80 contribuabili.
Biserica s'a fondat la 1875.
Fundatura, cdtun, in jude^ul
Neam^u, com. Pastraveni, din
pi. de Sus-Mijlocul.
Fundatura, sat, face parte din
com. Muncelul, jud. Tecuciu, si-
tuat pe piriul Apa-Neagra, la o
distant de 3 kil. de resedinfa
comunei.
Are o populate de 245 fa-
milii, sau 1096 suflete, can lo-
cuesc in 239 case.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumarl. Locuitori* sunt vechf
raze?i si se ocupa cu agricul-
tura. ET au un teritoriu de 674
hectare.
Aici se afla o biserica, cu
hramul Sfin^ii VoevozT, deser
vita de 1 preot si 1 cintare{.
S'a zidit la 1 878, in locul alteia
care era vechie. Locuitorii sunt
venial din satul Frumuselul.
Fundatura, sat, din com. Ra-
chitoasa, pi. Stanise$ti, jud. Te-
cuciu, situat in fundul vaii, la
o distan^a de 800 m. de re$e-
din^a comunei. Teritoriui satuluT
este de 277 hect. Locuitorii
sunt improprietarip.
Are o populate de 65 familii,
sati 209 suflete.
Copii in virsta de $coala sunt
49 (26 bae^i si 23 fete).
Comerciul se face de 2 cir
ciumari.
Fundatura, sat, facind parte din
com. Motoseni, pi. Stani$e$ti,
jud. Tecuciu, situat in fundul
vaei ^epoaia si udat de Piriul-
TrecatoareT, la o distanta de 4
kil. 400 m. departe de resedin^a
com. Are o populate de 39 fa-
milii, sau 158 suflete.
Are: o biserica, cu hramu)
Adormirea-Maicei-Domnului, fa-
cuta de locuitori la 1874 si
deservita de un preot si un cin-
t&re{; o circiuma.
Fundatura, sat, in jud. $i pi.
Tutova, com. Voine^ti, spre N.
de satul Voine^ti. . Are 121 lo-
cuitori si 33 case. E numit $i
Fundatura- Voinesti.
Fundatura, sat, in jud. si pi
Tutova, com. Cirjaoani, spre
N. de satul Cirjaoani. Are o
populate de 190 locuitori si
47 case. Popula^iunea acestui
sat este compusa mai toata din
TiganI (lingurari) si se ocupa
excluziv cu facerea de lingun,
cove^T, cause, etc.
Fundatura, sat, in jud. Tutova,
pi, Pereschivul, com. Praja, spre
N.-E. de satul Praja. Are 100
locuitori si 20 case.
Fundatura, sat, din com. Hir-
$ova, pi. Racova, jud. Vasluiu,
numit ast-fel de la pozi^iunea
joasa ce ocupa. E situat subpoa-
lele extremita^ilor unu! unghiu,
care, m punctul despre com.
Cozme^ti, e format prin impreu-
narea dealurilor De-Vint, cu o
aripa din dealul Magura. Se in-
tinde pe o suprafa^a de 429
hect, din can 18 hect. vie. Are
o populate de 100 familii, sau
538 suflete.
Vite sunt : 245 vite marl cor-
nute, 242 01, 16 cai ?i 90 ri-
matori.
Se zice ca pe aceste locun
a urmat o parte a razboiului din-
tre Stefan-cel-Mare cu Turcii
de pe Valea-RacoveT, la 1475.
Tradi^iunea spune ca pe dealul
Magura isi a^ezase Stefan-cel-
Mare ostirea, alegindu-?i acest
punct, din cauza pozi^iunei celei
mai ridicate a dealului, unde se
vad $i asta-zi urmeie unor san-
^uri si a unei subterane, pe care
oamenii o numesc Beciul-lui-
Stefan-Voda.
In urma bataliei, $tefan-Voda
a dat drept recompensa aceste
iocuri, la o parte din capitanii
sai, din ai caror urma$i stapi-
nesc si asta-zi.
Fundatura, sat, in partea de
N. a com. Co?esti, pi. Racova,
jud. Vasluiu. I s'adat acest nume,
delapozi^iunealoculuT, satul fund
situat la impreunarea dealurilor
Scheleasi Co?ca, unde formeaza
o infundatura.
Este udat de piriul Co$esti.
Are o suprafa^a de 201 hect.,
din can 4 hect. padure, 163
loc de cultura, flna^, imas, ale
proprieta^eT, iar ^8 hect. sunt
Hosted by
Google
fundAtura
435
FUNDATURA-VOINEgTI
ale locuitorilor; 37 familiT, sau
166 suflete.
Vite sunt: 74 vite marlcor-
nute, 130 01, 2 cai $i 29 ri-
matorT.
LocuitoriT poseda 10 plugun
$i 20 care cu boT.
Fundatura, fost schit de calu-
gari^e $i apoi de calugarl, in jud.
Buzau, comuna Boziorul, sapat
intr'o singura stinca, ca ?i la
Aluni$ul. Acum e parasit $i serva
ca loc demn de vizitat pentru
frumusefea ?i singuratatea pozi-
{iunel sale. Din obiectele sacre
a ramas o icoana ce fusese a-
dusa aci de la Schitul Agaton.
In jurul sau se vede inca un
mare trunchiii de fag, netezit
pu^in, avind 12 scobiturl pe
margine, servind ca strachinl,
din care mancau calugaril la
masa comuna.
Fundatura, munte, jud. Bacau,
plasa MunteluT, de pe teritoriul
com. Podurile, care face parte
din $ira dealurilor ce despart
cele doua Tazlauri de Trotu§.
Fundatura, deal, spre N.-V. de
satul Romine^ti, com. Movileni,
pi. Copoul, jud. Ia$i. Formeaza
valea cu acela^i mime. Este bo-
gat in ima$.
Fundatura, deal, in jud. R.-Sa-
rat, pi. Rimnicul-d.-s., comuna
Cimpulungeanca, in partea de
N. Se desface din culmea Cim-
pulungeanca. E acoperit cu pa-
duri $i ima^uri.
Fundatura, partea despre E. a
dealului ce se prelunge^te in
dreapta satului Micle^ti, plasa
Crasna, jud. Vasluiu. Aid se
face fundul unei vaT.
Fundatura, deal, care se intinde
pe teritoriul satului Chetre?ti,
com. Chetre^ti, pi. Stemnicul,
jud. Vasluiu.
Fundatura, pddure, jud. Bacau,
pi. Tazlaul-d.-s., com. Buc?e?ti,
proprietatea d-lul Eustatiade.
Are o intindere de aproape 200
hect. Este foioasa (fag! ?i ste-
jari) $i este supusa regimulul
silvic.
Fundatura, pddure, jud. Bacau,
plasa MunteluT, com. Podurile,
proprietatea d-lul V. Botezatu.
Este foioasa (fagl ?i stejarl), are
o intindere de 300 hect. $i este
supusa regimulul silvic.
Fundatura, izvor, in jud. Bu-
zau, com. Paltineni, format din
doua ramurl, una incepind din
muntele Catia?ul, iar alta de la
Muchea-FundatureT, $i carl dupa
ce se reunesc, se scurg in riul
Buzaul.
Fundatura, piriias, jud. Bacau,
pi. Siretul-d.-s., com. Obir$ia,
care curge prin valea cu ace-
la?! nume, cu scurgere in Ber-
heciu.
Fundatura, ptriias, jud. Bacau,
pi. MunteluT, com. Podurile, care
curge spre N., ?i apoi spre E.,
prin com. Buc?e§ti (plasa Taz-
laul-d.-s.) ; izvore^te din mun-
tele cu acela$T nume $i se varsa
in piriul Cernul, d'a stinga.
Fundatura, piriu, jud. Falciu,
format din doua mici piriia?e:
Paltinoasa ?i Ruginoasa, carl iau
na^tere de pe teritoriul satului
Fundatura, com. Pahne^ti, pi.
Podoleni, $i care, in mijlocul sa-
tului, unindu-se, tree sub numele
de Fundatura prin partea de
S. a satului Pahne^ti, unde pri-
mind in dreapta piriia^ele Hen-
ciul $i Lazul, se unesc mal jos
cu piriul Ochiul, care apoi, sub
numirea de piriul Pahne?ti, trece
in com. Duda.
Fundatura, piriu, izvore^te din
Dealul-ChiriloaeT, curge prin sa-
tul Bohotinul, pi. Podoleni, jud.
Falciu, unde prime$te afluen^I:
Deleni $i Robul, unit cu Sarda-
reni, ?i apoi se varsa in Iazul-
BohotinuluT, spre N. de sat.
Fund&tura, piriia^ in jude^ul
Neam^u, pi. Piatra-Muntele, co-
muna Gircina. Izvore$te din coas-
tele despre V. ale dealului Ba-
laurul, curge in spre V., tra-
versind ?oseaua judeteana Pia-
tra-Neam^u, intre kil. 3 — 4, apoi
drumul ce duce de la satul Dlr-
mane^ti la satul Gircina, var-
sindu-se pe partea stinga a pi-
riuluif Cuejdiul.
Fundatura, piriia§, format pe
teritoriul comunel Paule?ti, jud.
Putna; se varsa in riul Putna.
Fundatura, piriu, in jud. R.-Sa-
rat, pi. Rimnicul-d.-s., comuna
Cimpulungeanca. Izvore?te din
dealul Fundatura; uda partea
de N. a comuneT, $i merge de
se varsa in riul Cilnaul, pe dreap-
ta luT, mal sus de catunul Ca-
ranaul, al aceleea?! comune.
Fundatura, vale, jud. Bacau,
pi. MunteluT, com. Podurile, pe
teritoriul satuluT Rusae?ti.
Fundatura, vale, jud. Bacati, pi.
Siretul-d.-s., de pe teritoriul co-
muneT Obir^ia,
Fundatura, vale, la S.-E. satu-
luT Micle^ti, com. Micle?ti, pi.
Crasna, jude^ul Vasluiu. Se nu-
me$te ast-fel pentru ca in a-
cest loc se $i infundeaza, ter-
minindu-se.
Fundatura-Voine§ti, jud. Tu-
Hosted by
Google
FUNDATURA-ORGOESTI
436
FUNDENI
tova. Vezif Fundatura, comuna
Voinesti.
Fundatura-Orgoe^ti.V.Fundul-
Vaei, com.Orgoesti, jud.Tutova.
Fundaturei (Piriul-), piriti, a-
fluent alpir. Girla-Moarei, com.
StoJniceni, jud. Suceava.
Fundaturei (Piriul-), piriu,
izvoreste din fundul vaiei cu a-
celasi nume, com. Solesti, pi.
Crasna, jud. Vasluiti, curge de
la E. spre V. si se varsa in Ia-
zul-Racului.
Fundaturei (Valea-), vale, for-
mats de dealul Anina si Ra-
diul, jud. Vasluiu, com. Solesti,
pi. Crasna; numele 1 vine de la
infundatura ce formeaza aceste
doua dealurl, la intilnirea lor.
Fundaturile, catun, al com. Pa-
tirlagi, jud. Buzau, cu 230 loc.
si 62 case.
Fundaturile, mope, m jud. Bu-
zau, com. Boziorul, cat. Nucul,
acoperita cu padure.
Fundaturile, deal, in jud. R.-
Sarat, pi. Rimnicul-d.-s., com.
Grebanul. Se desface din dea-
lul Fintina-TurculuT ; brazdeaza
partea de N. a com. ; se intin-
de printre piriul Oreavul si a-
fluentul sau piriul Fundaturile;
are o inal^ime de 250m.; eaco-
perit cu padurf, pasum, e si loc
de iernare pentru oT.
Fundaturilor (Valea-), vale.
Vezi LupuluT (Valea-), com. Ra-
desti, jud. Muscel.
Funda^eanului (Movila-), mo-
vild, in jud. Buzau, com. Glo-
deanul, cat. Cirligul-Mare.
Funda^ica, ramificafie din mun-
tele Fun data, com. Trestioara,
jud. Buzau.
Funda^ica, vale, m jud. Buzau,
com. Vintila-Voda, cat, Sirbesti;
incepe din Dealul-Bilcilor si da
in riul Slanic.
Funda^ii ( Dealul-), ^/z>z#, in jud.
Buzau, com. Vintila-Voda, cat.Sir-
besti, acoperita de padure si izlaz.
Fundea, padure, in jud. Buzau,
com. Miajetul. Vezi padurea Co-
riiasul, a mosneniior.
Fundeanul, com. rur., jud. Tu-
tova. Vezi Fundeanul, sat.
Fundeanul, sat, pe piriul Ce-
ta^uia in partea de S. a jude-
^ului Tutova, pi. Corod. Are
5 16 loc. (din can 58 stiu carte)
si 121 case. Formeaza o com.
(com. Fundeanul) cu cat. Nico-
pole. In comuna sunt 625 loc.
(din can 62 stiu carte); 125
contribuabilf ; 151 case.
Pe teritoriul satului sunt 28
hect. viT.
Comer^ul se face de 9 per-
soane, in 9 stabilimente comer-
ciale (din cart 3 circiumi).
Are o scoala primara de ba-
e$i si o biserica.
Fundeanul, mosie, in jud. Tuto-
va, pi. Corodulur, c. Fundeanu,
proprietatea statuluT, arendata
in ultimul period cu 7700 1. anual.
Fundeanul, padure, jud. Tuto-
va, pe mosia cu acelasi nume, in
intindere de 199 hect., proprie-
tatea statulul.
Fundei (Piatra-), numire data
unel parfi din padurea Coriia-
sul, a mosneniior, din com. Mia-
jetul, jud. Buzau.
Fundei (Valea-), vale, in jud.
Buzau, com. Miajetul, cat. Sta-
nila; incepe din padure si da in
valea Cepturasul.
Fundeni, com. rur., in jud. Bu-
zau, plaiul Slanicul, situata pe
malul sting ai riului Cilnaul,
la i6kil. 840 m. deorasul Buzau.
Limitele sale sunt : Ia.N., hota-
rul mosiei Turbureasa ; la S.,
hotarul mosieT Turbureasa, pana
in Drumul-BogdanuluT si la E.,
Drumul-Bogdanului pana la Cu-
culeasa, de unde o ia pe ho-
tarul jud. Rimnic, pe care merge,
pana Ia hotarul mosieT Zoi^a, de
se dirige in hotarul Modruzesti.
Suprafa^a sa e de 2958 hect.,
din care : 228oarabile, 54 pa-
dure, 43 finea^a, 420 izlaz, ^
vii, 34 livezT si 90 loc sterp.
Proprietate mat insemnata e mo-
sia Fundeni. Terenul epu^in ac-
cidentatsi foarte ferti], permitind
cu succes cultura mat tuturor
cerealelor si in specie a griuluT.
Are o moara de abun pen-
tru macinat ; 2 stine.
Cai de comunicatie are: so-
seaua nationals Buzau-Rimnic;
drumul de pe malul Cilnaului
si Drumul-Bogdanului.
Vite sunt: 543 boT, U7vacT,
27 viteT, 12 bivoli, 87 cai, 64
epe, 7 minjf, 1000 01, 86 ca
pre, 20 asini si 340 porcT.
Sunt 105 stupi cu albine.
Com. e formata din catunele:
Fundeni si Fundeni-de-la-Dru-
mul-BogdanuluT. Popula^ia sa e
de 1370 loc, din can: barbatT
insurati 224, neinsura^i 43, va-
duvi 20, baetf 410, iar feme!
maritate 224, vaduve 40, fete
403. Locuesc in 294 case.
Strain! sunt: 6 Greci, 7 Iz-
raeli^I, 8 Austro-ungarT, 1 Ita-
lian si 1 Bulgar.
Meseriasi sunt : 1 timplar, 3
lemnarT, 1 rotar, 3 butnan, 1
croitor, 3 fieran, din carl un
mecanic si 2 cojocart.
Hosted by
Google
PUNDENI
437
FUNDENI
Sunt 242 contribuabili.
Budgetulcom. ede 1613205.33.
la com. este o scoala fre-
cuentata de 45 elevi si 27 eleve.
Carte stiti 45 persoane.
Are o bis., cu hramul Sf. Du-
mitru, cu 2 preo^T si 4 cint&re^f.
CirciumT sunt 5.
Com. e infiin^ata pe la 1821,
iar Fundeni -de -la- Drumul-Bog-
danului pe la anul 1 840. Se ga-
sesc ruine vechi de construe^,
despre care legenda zice ca au
fost palatul unui domn al Tarei.
Fundeni, com. rur., pi. Birlad,
jud. Tecuciu, compusa din 3
catune: Fundeni, Hanul-Cona-
chl si Lungociul.
Situata pe partea stinga a
SiretuluT, la o distan^a de 46
kii, de capitala jude^uluT si la
26 kil. de resedin^a plasei.
Are o populate' de 1255 su-
fletc, din care 309 barba^T, 329
femeT, 350 bae^i si 276 fete,
carl loeuese in 309 case.
Sunt 302 contribuabili.
In com. se afia o scoala, care
dateaza din anul 1866. Se fre-
cuenta de 35 copii, din numarul
de 160 copii (93 baep si 67
fete) in virsta de scoala.
Sunt doua biserici : una in
Fundeni si alta in Lugociii, de-
servite de 1 preot cu 3 cintare^T.
Locuitorii poseda: 200 plu-
guri de fier, 5 masini de secerat,
2 de semanat, 2 de treerat, 4 de
vinturat si 1 de batut porumb.
Vite sunt: 621 boi, 349 vacT,
7 taurT, 73 caT, 95 lepe, 3 arma-
san, 855 oT, 22 capre si4asini.
Suprafa^a intregei com. este
de 6651 hect, din can: 255
hect. 65 arii vatrasatului ; 1109
hect., 68 ariT, apartinind locuitori-
lor din Fundeni si Lungociu;
iar 5542 hect., J^ a ™> proprieta-
tea d-lor Gheorghiade si Verone.
Terenul acestei com. este ses,
nisipos si in mare parte baltos.
In com. se gasesc : 5 cazane
de facut rachiu ; o moar& de
foe ; 2 stine.
Comerciul se face de 9 circiu-
man.
Com. fund situate pe malul
SiretuluT, locuitorii se mai o-
cup& cu pescaria, iar femeile
cu cultura gindacilor de matase
si cu {esutul cinepei si al inulut.
Budgetul com. se urea lacifra
de 7240 lei ; iar cheltuelile la
4890 lei.
Este str&batut& de calea fe-
rata Gala^i-Marasesti, care trece
prin partea de E. a el avind
si o sta^ie in padure, (stasia
Hanul- Conachi), si de 4 sosele :
soseaua na^ionala Tecuciu-Ga-
la^i, care merge paralel cu ca-
lea ferata ; sosea jude^eana de
la N.-E. caire S.-V. la com.
Nanesti (jud. Pntna); soseaua co-
munala ce vine de la Hanul-
Conachi la Fundeni; si soseaua
forturilor.
Limitele sale sunt: la N., sa-
tul $erbanesti (com. Liesti), de
care e desparf it prin proprietatea
d-luT Gheorghiade; la S. si la V.,
cu riul Siretul; la E., cu com.Tu-
dor-Vladimirescu, despar^it prin
soseaua nationals, si o sosea ce
duce la podul de la Calieni
(jud. Putna), si care desparte
com. de satul Serbanesti.
Fundeni, sat, jud. Bacaii, pi.
Siretul-d.-s., com. Berbenceni,
situat pe dealul Dumbravatul.
Are o biserica, fundata, de pre-
otul Banal si de locuiton, la
1830, cu un preot si un cint^re^.
Sunt 2 circiumT.
E populate cu 84 familii, sau
337 suflete.
Vite sunt: 32 cai, 244 vite
corn ite, 44 porci si 2 capre.
Fundeni, cdtun de resedin^a, al
com. Fundeni, jud, Buzau, cu
1 170 locuiton si 255 case.
Fundeni, sat, jud. Ilfov, pi. Dim-
bovi^a; face parte din com. rur.
Colintina-Fundeni. Este situat
la E. de Colintina, pe malul
sting al riulul Colintina, in niste
locurl smircoase. Se mai nume-
ste Fundeni-Doamnel si Fun-
deni-lui-Racovi{a\
Are o biserica, cu hramul Sf.
Eftimie, deservita de 1 preot
si 1 cint&re£. Suprafa^a totals
a satuluT e de 653 hect., cu o
populate de 279 locuitorf.
D-l St. Capsa are 500 hect.
si locuitorii 153 hect. Proprie-
tarul cultiva 350 hect. (50 ster-
pe, 100 izlaz). Locuitorii cultiva
130 hect. iar restul il rezerva
pentru pasunea vitelor.
Comerful se face de 2 cir-
ciumarl.
In raionulcomuneieste 1 moa-
ra cu ap& si 1 pod.
Numarul vitelor marl e de
232 si al celor mid de 26.
Fundeni, sat, face parte din com.
rur. Fundeni-Gherasi, pi. Dim-
bovi^a, jud. Ilfov. Este situat la
la E. de Bucuresti. Se compune
din 2 trupuri: Fundeni si O-
daia-lui-Gherasi, ambele asezate
pe valea Pasarea. Aci este re-
sedin^a primaries
Se intinde pe o suprafa^a de
1775 hect., cu o populate de
1025 locuitorl.
D-l N. I. Gherasi are 1250
hect. si locuitorii 525 hect. Pro-
prietarul cultiva 1230 hect. (20
izlaz). Locuitortf rezerva 40 hect.
pentru izlaz.
Are o biserici, cu hramul
Adormirea, deservita de 2 pre-
oflf si 2 cintare^i ; 2 scoale, fre-
cuentate de 20 elevi si 4 eleve,
cu intre^inerea c&rora jude^ul si
com. cheltuesc anual 2580 let.
Localul s'a oferit de proprie-
tarul N. I. Gherasi si s'a cl&-
dit la 1876; are 10 camere.
Tot d-l N. I. Gherasi, pe litiga
Hosted by
Google
FUNDEN1
438
FUNDENI-GHERASI
ca a donat aceasta scoala, a
inzestrat-o si cu 5 hect. pamint
din proprietatea d-sale, ca a-
cest institut sS se foloseasca de
profitul ce ar aduce acest pamint.
Aceasta por^iune de pamint,
sub numele. «Ferma institutuluf
primar loan S. Gherasi» se
afla in partea de N. a comuneT.
La fondarea acestui institut, fon-
datorul a avut buna-voin^a a
dona si 2000 lei pe fie-care an
din venitul proprieties sale Fun-
deni-Gherasi pentru plata per-
sonalululf acestui institut.
In marginea lacului Gherasi,
in mijlocul unei splendide gra-
ding plantata cu tot felul de
arborl indigeni si strainT, sunt
casele proprieta^ei.
In raionul comunei ma! sunt:
1 moara cu ap&, 1 masina de
treerat ; 1 helesteu ; 1 pod.
Comerciul se face de 4 cir
ciumar? si 2 hangilf.
Numarul vitelor marl e de
867 si al celor micT de 1050.
S'ati stabilit in com. 12 strain!.
Fundeni, catun, (tirla), in jud. Ia-
lomita, pi. Borcea, pe teritoriul
comuneT Ciocanesti - Margineni.
Fundeni, sat, face parte din com.
rur. Scaiosi, plaiul Teleajenul,
jud. Prahova. Are o populate de
511 locuitori (259 b&rbapf, 252
feme!). Aci e o biserica con-
struita de c&luganf.
Acest sat se ma! numea Za-
hana si Gura-Bughei.
Fundeni. VezT Crivina, com. rur.,
jud. Prahova.
Fundeni (Criva), c&tun, al com.
Piatra,pl. Olteful-Oltul d.-s.,jud.
Romana^i, situat in Valea-Oltu-
lui, unde albia acestui riu are
114 m. d'asupra nivelulu? ma-
riif. Are 45 familiT, sau 200 su-
flete.
Fundeni, sat, face parte din com.
cu acelasf nume, jud. Tecuciti.
Situat pe malul SiretuluT. Aici
Siretul face o curba spre E.,
panS aproape de satul Tudor-
Vladimirescu, de unde trece in
jud. Covurluiu. Aici se afla re-
sedinfa com.
Are o populate de 773 su-
flete: 194 b&rbap si 203 femei,
din can 200 contribuabili ; tra-
esc in 199 case. Aci se afla
o scoala mixta, frecuentata de
35 copii; o biserica, cu hramul
Inalfarea DomnuluT. Aceasta bi-
serica este facuta de logofatul
Costachi Conachi, la 1829, fund
proprietarul mosiei pe acel timp.
S'a reparat la 1861, 1881 si
1887. Are 17 falci de pamint,
donate la 1864.
Se zice ca locuitorii acestui
sat sunt veni^T din alte par^i,
dovada ca se deosebesc in vor-
bire de {aranii din imprejuriml.
Atrasi de adapostul ce-1 pre-
zinta acest col£, fund un loc re-
tras, fiind-ca pe aici eraii nu-
maJ paduri seculare, s'ati asezat
in acest loc. In urma o mare
seceta i-a facut ca sa-si vinda
o parte din pamint familiei Co-
nachi.
La 1864 s'au improprietarit
din nou.
Fundeni, jud. Ilfov, pi. Olteni^a.
Vezi Mitreni.
Fundeni, deal, acoperit cu vii,
com. rur. Vinjul-Mare, pi. Blah-
nija, jud. Mehedin^i.
Fundeni, mosie, jud. Bacau, pi.
Siretul-d.-s., de pe teritoriul com.
Berbenceni, apar^inind parte d-lui
Const. Davidesca si parte locui-
torilor razesi.
Fundeni, mosie, in jud. Buzau,
com. Fundeni, avind 2540 hect.
malf toate cultivabile si o pa-
dure de salcimi. Cultura e sis-
tematica si foarte ingrijita.
Fundeni, mosie, in jud. Tecuciti,
com. Tudor- Vladimirescu, aproa-
pe de Sirer. Are o suprafa^a
de 715 hect. 6$ aril. Din ace-
stea, 4 falci si 57 prajinl sunt
livada parasita, 267 faldf si 16
prajini loc arabil, iar o parte
se lasa pentru suhat de vite.
Proprietar e d-1 Verone.
Fundeni-de-la-Drumul- Bog-
danului, catun, jud. Buzati,
com. Fundeni, cu 200 locuitori
si 39 case. Are 3 sub-diviziuni:
Fundeni-Cuculeasa, Fundeni-de
la-Capul-MosieT si Hoinari.
Fundeni -Gherasi (Fundeni-
lui - Cioranu), dupa numele
fostului proprietar, com. rur.,
jud. Ilfov, pi. Dimbovi^a, situata
la E. de Bucuresti, pe valea
Pasarea, la 24 kil. departare de
Bucuresti.
Se compune din satele : Ba-
duleasa, Dimache, Fundeni, Pe-
risorul si Zoicarul, cu o popu-
late de 1432 locuitori, cari tra-
esc in 300 case.
Se intinde pe o suprafa^a de
3660 hect. D-1 N. I. Gherasi
are 3!35 hect. si locuitorii 525
hect. Proprietarul cultiva 2715
hect. ; 20 sunt izlaz ; 400, pa-
dure. Locuitori! cultiva tot tere-
nul, rezervind 40 hect. pentru
izlaz.
Sunt 212 contribuabili.
Bugetul com. e de 5046 lei
la venituri si 5077 lei la chel-
tueli.
In com. este o biserica (la
Fundeni), deservita de 2 preoti
si 1 cintare^ ; 1 scoala mixta ;
1 moara cu apa ; 1 masina de
treerat ; 1 helesteu ; 1 pod. Aci
este si o frumoasa gradina bo-
tanica.
Numarul vitelor man e de
Hosted by
Google
FUNDENI-GHERAS1
439
FUNDOAIA
1297 (653 cat si epe, 35 arma-
sari, 292 boT, 199 vac! si vu;e!
27 taurT, 12 bivoli, 79 bivoli^e)
si al celor mici de 2054 (158
pore!, 1996 01).
Dintre locuiton, 297 sunt plu-
gan, 6 meserias!, I9audiferite
profesiuni.
Aratura se face cu 166 plu-
gur! : 115 cu bol si 51 cu caT.
Locuitori! au 201 care si ca-
ru^e : 94 cu bo! si 107 cu cal.
Locuitori improprietari^i sunt
136 si neimproprietarip, 195.
Comerciul se face de 7 cir-
ciuman si 2 hangi!.
S'au stabilit in com. 12 strain!.
Fundeni-Gherasi, balta, jud.
Tlfov, pi. Dimbovi^a, formata de
riul Colintina.
Fundeni-lui-Cioranu. Vezi Fun-
deni-Gherasi, jud. Ilfov.
Funde§ti, radiU, pe mosia Fun-
doaia, com. Buda, pi. Herta,
jud. Dorohoiu.
Fundoaca, deal, Vezi Bunesti,
comuna, pi. Crasna, jud. Fal-
ciu.
Fundoaia, sat, pe mosia cu a-
celas! nume, jud. Dorohoiu, co-
muna Hreafca, cu 37 familii,
sau 168 suflete. Proprietatea
mosiei este a D-nei Maria N.
Holban si a D-lu! N. Dudescu.
Are o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae ; mica, de lemn si
tencuita, facuta de D. N. Hoi
ban. Proprietari! mosie! au 358
hect. si 15 arii cimp si 45 hect.,
83 arii padure.
Piriul ce trece pe mosie este
Molnicioara.
Hotarele mosie! sunt: Be-
cesti, Culiceni, Mogosesti si Tir-
nauca.
Fundoaia, sau Preute§ti-Bra-
eascai, sat, pe mosia cu a-
celas! nume, jud. Suceava, co-
muna Preutesti, asezat pe am-
bele {armur! ale piriulu! Hir
burile. Are o biserica, cladita
din lemn in 1845 de Teodor
Ciornei; are hramul Adormirea-
Maice!-Domnului si e improprie-
tarita cu 8V2 filer. Satul formeaza
o parohie cu Preutesti. $coala
din Preutesti serva si acestu!
sat.
Are o populate de 65 fa-
milii, sau 236 suflete, din car!
113 barbap si 123 feme! (7
strain!), car! loeuese in 69 case.
Contribuabil! sunt 47.
Vatra satulu! ocupa 14 file!.
Mosia este proprietatea D-lui I.
Verdeanu, foasta a familie! Bra-
escu, in suprafa^a de 405 file!,
din care 97 file! cultivabile, 140
padure, 10 fina$, iar din rest,
60 file! cultivabile, 10 file! pa-
dure, sunt ficute danie schitulu!
Adamoaia.
Improprietaripf la 1864 sunt
10 palmas! si 23 codas!, sta-
pinind 97 file! si 40 prajim.
Fundoaia, sat, jud. Tecuciu, co-
muna Condrachesti, situat pe
vale, la o distan^a de 2 kil.
de resedin^a comune!.
Are o populate de 62 familii,
sau 254 suflete.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumar!.
Fundoaia, partea sudica a sa-
tului Radaseni, jud. Suceava.
Fundoaia, parte din satul O-
priseni, jud. Suceava.
Fundoaia, deal, pe teritoriul
com. Radiul-Mitropolie!, pi. Co-
poul, jud. Iasi.
Fundoaia, munte, pe teritoriul
mosie! Borca, com. Madeiul, ju-
de^ul Suceava.
Fundoaia, deal, acoperit de pa-
dure, in jud. Suceava, comuna
Cristesti.
Fundoaia, deal, intre satele Fun-
doaia, din jud. Tutova si Li-
pova^ul, din jud. Vasluiu, ser-
vind si de hotar intre ele.
Fundoaia. Vez! Fundul-Vae!, co-
muna Orgoesti, pi. Simila, jud.
Tutova.
Fundoaia, kirtop, pe mosia Mo-
gosesti, jud. Dorohoiu, comuna
Buda, din pi. Herfa.
Fundoaia, padure, jud. Bacau,
pi. Tazlaul-d.-s., com. Nadisa,
proprietatea razesilor din co-
muna. Este foioasa (fag! si ste-
jar!). Are o intindere de 133
hect. si este supusa regimulu!
silvic.
Fundoaia, dumbravd, de 14 hect.,
in jud. Botosani, com. Zlatu-
noaia, in partea de S.
Fundoaia, pftdure, in judeful
Neam^u, com. Silistea, din pi.
Bistri^a.
Fundoaia, pftdure, de stejar, a
scoalelor din Tirgul-Frumos, co-
muna Vascani, jud. Suceava.
Fundoaia, pftdure, in jud. Su-
ceava, jud. Preutesti.
Fundoaia, balta, jud. Bacau, pi.
Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul
com. Gropile.
Fundoaia, piriias, jud. Bacau,
pi. Tazlaul-d.-s., com. Ardeoani,
care curge de la N. spre S. si
are scurgere in Tazlaul-Sarat.
Fundoaia, pirtU, care curge prin
valea Fundoaia, com. Dobtrceni,
jud. Botosani.
Hosted by
Google
FUNDOAIA
440
FUNDUL
Fundoaia, piriu, jud. Botosani,
izvoreste din pedurea Fundoaia,
com. Zlatunoaia, curge pe mar-
ginea satulul Baznoasa si se
varsa in piriul Siena, tot in co-
muna Zlatunoaia.
Fundoaia, piriu, care izvoreste
de pe mosia Siliscani, comuna
Breteni, jud. Botosani si for-
meaza iazul Fundoaia.
Fundoaia, piriU, izvoreste din
dealul Fundoaia, jud. Falciu,
com. Bunesti, plasa Crasna, si,
unit cu Piriul-Bobolui, in cen-
trul satuluT, trece spre S. si se
varsa in piriul Crasna.
Fundoaia, piriu, izvoreste din
fandaturile satului Setrareni, co-
muna C&rniceni, pi. Turia, jud.
Iasi, curge spre S. prin iazurile:
Saitana, $etrareni, Lingurari si
Brazda; trece prin Valea-Blin-
destilor, prin iazurile, Blindesti
si Gologanui ; printre satele Blin-
desti si Raiui; tae drumul co-
munal si se indreapta spre V.,
pe sesul JijieT, unde se varsa in
Balta-Blindestilor.
Fundoaia, piriU, izvoreste desub
dealul Fundoaia, curge de la
V. spre E. prin satul Iepureni,
com, Radiul-Mitropoliel, plasa
Copoul, jud. Iasi si se varsa in
riui Jijia.
Fundoaia, piriu, afluent al pi-
riului Stanistea, in jud. Suceava,
com. Cristesti.
Fundoaia, piriu, ce uda satul
Opriseni, jud. Suceava; afluent
ai $omuzuluI-Mare (1400 m.).
Fundoaia, piriu, afluent al pi-
riulul Borca, jud. Suceava.
Fundoaia, piriu, tributar iazului
Uncesti, jud. Suceava.
Fundoaia, vale, jud. Bacau, pi.
Tazlaul-d.-s., care este formata
de dealurile Prieanul si Ma-
runta.
Fundoaia, vale, in partea de V.
a com. Dobirceni, pi. Stefanesti,
jud. Botosani.
Fundoaia, vale, in partea de N.-
E. a comunei Todireni, judetul
Botosani.
Fundoaia, vale, prin care curge
piriul Fundoaia, com. Brateni,
jud. Botosani.
Fundoaia, vale, intre dealurile
Cabusca si Ciurila, pe Vaculesti,
com. cu acelasi nume, plasa
Cosula, jud. Dorohoiu.
Fundoaia, valea piriiasului cu
acelasi nume, din satul Opriseni,
jud. Suceava.
Fundoaia, vale, situata laN. com.
Condrachesti, jud. Tecuciu. Pe
aceasta vale se afla situat satul
cu acelasi nume.
Fundoaia (Valea-). Vezi Fla-
minzi, sat, com. Flaminzi, jud.
Botosani.
Fundoaia-Satului,//r/^ format
din izvoare ; curge prin satul
Dracsani, com. Dracsani, jud.
Botosani si se varsa in lacui
Dracsani.
Fundoaei (Dealul-), deal, pe
mosia Fundoaia, com. Buda, pi.
Her^a, jud. Dorohoiu.
Fundoaei (Padurea-), sau Pi- \
ciorul-Popii, padure, jud. Su- j
ceava, compusa din fagl si ste- j
jari, d'asupra satului Sodomeni,
din com. Pascani.
Fundoianca , vale, pe mosia
Fundoaia, com. Buda, pi. Her^a,
jud. Dorohoiu.
Fundul, plasa, in jud. Roman,
situata in partea de S.-E. a luT.
Are forma unut trapez regu-
lat, daca 11 consideram limitele
sale in linie dreapta. Se margi-
neste la N. cu pi. Siretul-d.-s.,
de care se desparte printr'o li-
nie conven^ionala, care incepc
de la V., din malulriului Siretul,
pu^in mat la N. de satul Bra-
testi si rrerge spre E., plecin-
du-se catre S. pan a mat jos de
satul Sacaleni ; de aici se ridi-
ca putin spre N., pana la satul
Holmul, de unde incepe a pleca
iarasi catre S,, pana la marginea
de E. a jud. La S. se margi-
neste cu jud. Bacau si putin cu
jud. Tutova, de care se separa
iarasi, de eel d'intiiti, prin o li-
nie conventionale, care incepe
de la V., din malul riului Siretul,
pu^in mat la S. de satul Ursoaia
si duce spre E., urmind o vale,
la S. de satele Poiana-lui-Iurascu
si Alexandri ; iar de aici tot o
linie conventionale o separa de
jud. Tutova, urmind spre E. cind
deal cind vale, pana la S. de
satul Poiana-Humei. La V. se
hotareste cu pi. Siretul-d,-j., de
care se separa prin riul Sire-
tul care curge in general de la
N. la S., facind mal multe sinuo-
zitap si din care cea mat mare,
care inainteaza in pi. Siretul d.-j,,
este cea de la satul Recea la sa-
tul Spiridonesti. La E. se margi-
neste cu jud. Vasluiu, de care se
separa prin sesul Dagi^ef si pi-
riul Toinarul, pana la tirgusorul
Bacesti; iar de aici, coborind
spre S., prin o linie conventio-
nale, care urmeaza culmeadea-
lurilor prin codri foarte man,
pane de-asupra satului Fundul-
Tutovei (jud. Tutova).
Lungimea cea mai mare a a-
cestei piesi este aceea socotite
Hosted by
Google
FUNDUL
441
FUNDUL
de la satul BrStesti la satul Po-
iana-Humet (32 kil); iar JS^imea
cea mat mare o atinge intre sa-
tele Spiridonesti si tirgusorul
Bacesti, aproximativ de 25 —
30 kil.
Pamintul eel accidentat al a-
cestei plSsi, cursurile de apa ce
o strabat precum si paduriie cele
muite, intinse si bStrine, fac ca
clima acestet plSst sa fie mai
placuta de cit a celor-l'alte ce
compun jud. Toate acestea fac
ca, iarna, aceastS plasa sS fie mai
feritS intru clt-va de vintul de
N.-E. si vara caldura sa fie ma!
temperatS.
Plasa Fundul este cea mat
deluroasS din tot jude^ul. Dea-
lurile et ating in unele locuri
inal^imi foarte man, asa ca
[seamana a fi ramifica^iuni de
munti. Ele sunt aproape toate
pietroase. Cea mai principals
culme de dealuri in aceasta plasa
este culmea numita a-Golanilor,
care intra in aceasta plasa la sa-
tul Averesti-d.-s., unde se leagS
cu culmea Dealul-MSrulut, din
pi. Siretul-d.-s., si continuS de la
N.-V. catre S.-E., trecind pe la
E. de satul Averesti-d.-s„ pe la
Averesti-d,-j. (Golani), Tabara,
Chiliile, Buciumi, Valea-Ursului,
Muncelul-d.-j., Golani, Fundul-
Sistarului si Poiana-Humet, de
unde apoi trece in jud. Tutova
si Vasluiu. Aceasta culme de
dealuri, care e in dreapta riu-
lui Birlad, formeaza linia de des-
par^ire a apelor din aceasta
plasa.
Din aceasta culme principals
pleaca spre E. alte culmt mai
mid, din cart cele mat principale
sunt:
a) Culmea-Giurgenilor ce se
desparte din Culmea-Golanilor,
mai la N. de satul Valea-Ur-
sulut si urmeaza direc^iunea de
la V. la E., continuinduse prin
dealurile: Stilpul-din-mj., Piscul-
Paiulut, Poiana-Craculut (la V
de satul Oniceni), Boliac, Po
jana-Festilet (spre E. de satu
Oniceni) si malul sting al riu
Jul Birlad pana aproape de sa
tul BScesti. Din unghiul ce-i
formeaza Culmea-Golanilor cu
Culmea-Giurgenilor 1st ia nas-
tere riul Birlad.
b) Culmea-Goronulut ce se
desparte din Culmea-Golanilor
la satul Muncelul-d.-j. si urmea-
za direct unea de la S. la N.
Aceasta culme separa piriul Go-
ronul de piriul $ipotul.
c) Culmea-Fundul-§istarulut
ce pleaca din culmea princi-
pals la satul Fundul-$istarulut
si urmeaza si ea direc^iunea de
la S. la N. Aceasta culme se-
para Piriul-^ipotuluT de piriul
Fundul-Oancet.
d) Culmea Poiana-Humet ce
se desparte de culmea princi-
pals la s. Poiana-Humet si se
intinde spre N. ca si cele-1-alte
douS precedente, formind cu cul-
mea principals un unghiu as-
cu^it. Ea este mat inalta decit
cele tret de mai sus si dS si
ea nastere la rindul sSu la alte
culmt mat mict. Aceste culmt
formeazS despre E. marginea
despSr^itoare a pi. de jud. Vas-
luiu si spre S., de jud. Tu-
tova.
Culmea-Giurgenilor ce merge
de-a stinga riulut Birlad, se ter-
minS la confluen^a piriulut Bo-
zianca cu riul Birlad, iar cul-
mele cele-1-aite tret care sunt de
a dreapta, se terminS in valea
Birladului.
Tot din Culmea-Golanilor se
lasS spre V. urmStoarele culmt:
a) Culmea-BrStestilor se des-
parte din Culmea-Golanilor la
satul Golani si se continuS
spre N.-V. pe la satele: MSs-
tacSnul, Muncelul-Duret, trece
pe la V. de sat. BrStesti si se
terminS in sesul Siretulut. Prin-
tre aceastS culme si a Golani-
lor curge piriul BrSteasca.
b) Culmea - Taberet se des-
parte din Culmea-Golanilor la
satul TabSra, face o curbs spre
S., apot ia direc^iunea spre
V. si trece pe la satul Iucsesti-
d.-j. AceastS culme desparte
satul BSlusesti de satul Chiliile
si satul Iucsesti-d.-j. de satul
BStrinestt, purtind in special
numele satelor pe lingS care
trece.
c) Culmea- Crefoaet se des-
parte tot din Culmea-Golanilor
in drepitul satulut Poenele-d.-j.
si se continuS spre S.-V., ur-
mind malul sting al piriulut Cre-
^oaia pSnS in riul Siret, unde
se terminS prin Stinca-Bradului.
Riurile si piraiele ce udS a-
ceastS plasS sunt urmStoarele-. .
Riul Siretul curge prin margi-
nea de V. a plSset, de la N. spre
S. El incepe a uda aceastS pi.
de la N. de satul BrStesti si
pSnS la S. de satul Ursoaia,
pe unde si ese din judef ;
curge fScind mat multe sinuo-
zitS^t, din care cea mat mare
este acea dintre satele RScea
si Spiridonesti. Siretul primes-
te in sine pe stinga, in a-
ceastS plasS, incepind de la
N. spre S., urmStoarele pirae:
BrSteasca, Ciolacul, incSrcat pe
dreapta cu piriul BSlusestilor;
Corhana; Glodeni, incSrcat pe
dreapta cu piriul Vilcelele ; Cre-
£oaia si Sasa.
Riul Birladul izvoreste din lo-
cul de unde Culmea - Giurge-
nilor se desparte din Culmea-
Golanilor, intre satele Valea-Ur-
sului si Giurgeni. EI curge, in
genere, in aceastS plasS, de la V.
la E. si primeste in sine, in a-
ceastS plasS, pe stinga, urmS-
toarele pirae : Giurgeni, Ciubota,
Rosai, SScSlusul, Valea-lut-Ene,
Trestiana, MSrmureni, Bozianca
si Toinarul, cart curg mat toate
60299. Marele J)ic{ionar Geografic. Vol. HI,
66
Hosted by
Google
FUNDUL
442
FUNDUL
de la N. la S.; iar pe dreapta:
Goronul, $ipotul, Oncea, Pus-
tieta ?i B£busa, care toate curg
de la S. la N.
Pamintul acestei plasi, fiind
in genere foarte deluros, este
acoperit in mare parte cu pa-
duri. Coastele ripoase, a mul-
tora din aceste deal in, fac ca
pamintul sa nu fie tocma! a?a
propriu agriculture! ca acel al
celorTalte plasi ale jud. Apoi
chiar vaile piraelor fiind prea
strimptorate de dealurile ce le
marginesc, sunt supuse, in tim-
purile ploioase, milirei, a?a ca
ele servesc pu^in pentru sema-
naturl, cl mal mult pentru fine^e.
Partea cea mai buna si mal pro-
prie pentru agricultura este par-
tea de S. a pla?ei.
Toate felurile de producte se
cultiva in aceasta plasa, unele
in cantitap mat man, altele in
cantitapf mal mici.
Fine^ele si padurile sunt in
abonden^a.
Se lucreaza olaria in satele Tz-
vorul, Linsesti si Iucsa; rotaria,
in satele: Pustieta, Ciorneiul,
Valea-luUen? si Bacesti ; jugu-
rile, insatui Vadul; dogaria, in
tirgusorul Bacesti ; fringhiile, in
satele Marmureni si Vadul ; co-
ve^e, linguri si fuse, in satele Pal-
tinisul si Solca si fieraria, in sa-
tul Fundui-Ocei.
Este o fabrica de spirt in sa-
tul Poenele-d.-j. Sunt carieri de
piatra pe teritoriul comunelor
Averesti si Giurgeni.
CentrurT mai man de co-
merciu in aceasta plasa sunt:
tirgul Bacesti, care face comer-
ciul cu cereale si lucrur! de prima
necesitate si tirgusorul Damie-
nesti, care face comerciul cu ce-
reale, lucruri de prima necesi-
tate si vite, — cu aceste din urma
mal mult In timpul prima-vere!
si erneL
AceastS plasa are purine ca!
de comunicafiune, din cauza
departure! prunduluT, iar pe de
alta din pricina nature! terenu-
lul, care este foarte accidentat.
$oselele care strabat aceasta
plasa sunt :
Soseaua jude^eana Roman-
Birlad strabate aceasta plasa de
la N.-V. spre S.-E. Incepe din
orasul Roman, intra in aceasta
plasa la satut Brate$ti; trece
prin satele Bratesti, Brateanu,
prin Averesti-d.-j. (Golani), Va-
lea-UrsuluI, Muncelul-d.-j. ?i Po-
iana-Humei, de unde trece in
jud. Tutova, unde se leaga, la
satul Fundul-Tutovel, cu soseaua
aceluT jude{ ce duce, prin valea
piriulu! Tutova, la orasul Birlad.
Soseaua jude^eana Vasluiu-
Buhu?i-Piatra leaga jude^ul Vas-
luiu cu jude^ul Neam^u. Ea
strabate aceasta plasa de la E.
spre V. (de la tirgusorul Ba-
cesti la satul Dragesti) ?i leaga
intre ele : tirgusorul Bacesti, sa-
tul Valea- Ursului, Buciumi, tir-
gusorul Damienesti $i satul Dra-
gesti, de unde apoi trece in pi.
Siretui-d.-j. Intre Valea Ursului
Si Bacesti ea merge pe malul
sting al riulul Birlad.
Soseaua vecino-comanala Si-
retui, care merge pe malul sting
al riului Siretul, de la N. la S., le-
gind intre ele satele : Bratesti,
Cotui-lui-Balan, Racea, Iucse^ti-
d.-s., Iucse^ti-d.-j., Spiridone^ti,
Batrinesti si Damienesti.
Aceasta plasa este legata cu
pi. Siretul-d.-j. prin 3 poduri
pe riul Siretul, din carl 2 poduri
plutitoare: unul la satul Bra-
testi, unul la satul Spiridone§ti
S*i un altul statator de lemn, la
satul Dragesti.
Plasa Fundul este adminis-
trate de un sub-prefect cu re-
Sedin^a in tirgusorul Damienesti,
care are sub privegherea sa pe
cele 16 comunl care alcatuesc
plasa.
Aceasta plasa are o judeca-
torie de ocol in tirgusorul Da-
mienesti. Tot aid este §i un
oficiu postal-rural.
In plasa Fundul sunt doua
companii de doroban^i: in tir-
gusorul Bacesti si in satul Poe-
nele-d.-j.
Clerul din aceasta plasa de-
pinde de protoereul jude^ulul.
Sunt in aceasta plasa 33 bise
ricT ortodoxe, 1 manastire de
calugari^e, la Giurgeni, $i 4 bis.
catolice, care ^in de parohia ca-
tolica Prajesti (jude^ul Bacaii).
Sunt in plasa 4634 famiiii, sau
18434 suflete; 4548 contribua-
bili; 1050 stiutorl de carte; 4683
case. Populafiunea este Romina
afara de 343 famiiii (1394 locui-
torl) Unguri si 201 famiiii Evrei.
To£l ace^tia locuesc in 67 sate,
din can 2 sunt tirgu^oare : Ba-
cesti $i Damienesti. Din aceste
67 sate cele mai populate sunt :
tirgusorul Bacesti (930 locui-
torl), satele Balusesti (890 locui-
tori), Damienesti (766 locuitorl)
Si Poenele-d.-j. (730 locuitorl).
Toate aceste sate formeaza 16
comune, din car! cele mai po-
pulate sunt: Bace$ti (1638 loc),
Oniceni (1621 loc.) si Bozieni
(1600 loc). Din aceste 16 co-
mune, acele can au un venit
mai mare sunt : com. Bacesti
(venit 10141 lei), com. Damie-
nesti (venit 4853 lei si cheltueli
462 1 lei) si com. Oniceni (venit
4328 le! si cheltueli 3454 lei).
Aceasta plasa are 12 s co ^
rurale (10 mixte ; 1 de bae^I
S*i 1 de fete).
Fundul, sat, jud. Ilfov, pi. Zna-
govul ; face parte din com. rur.
Lipia-Bojdani. Este situat la N.-
V. de Gruiul, in partea de N.
a bal^ei Znagovul.
Se intinde pe o suprafa^a de
770 hect., cu o populate de 283
locuitorl.
Hosted by
Google
FUNDUL
443
fundul-crAsani
Statul are 525 hect., din can
cultiva prin arendasii sat 490
hect. (7 sterpe, 28 izlaz). Lo-
cuitorif au 245 hect. si Ie cul-
tiva. Pe teritoriul satului este
1 balta.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumari.
Num&rul vitelor man e de 148
si al celor mici de 216.
Fundul, sat, in jud. si pi. Tu-
tova, corn. Mircesti, spre N. de
satul Mircesti. Are 140 loc,
din carl 24 stiu carte si 42 case.
Maif este numit si Fundul-VaeT.
Fundul, pzrzias, jud. BacSu, pi.
Siretul-d.-s., de pe teritoriul com.
Otelesti, care se varsa d'a stinga
Berheciului.
Fundul, loc cu izvoare, jud. Ba-
cau, pi. Tazlaul-d.-j., com. San-
duleni, de pe teritoriul satuluT
Orasa-Avram, de unde is? are
obirsia piniasul Larga.
Fundul, pile de padui'e, in jud.
Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, spre
S.-E. de satul Fundul-Crasani
si pe ^armul sting al riului Ia-
lomi^a.
Fundul-Ar§i{ei, infunda'tura' de
deal, in jud. Tutova, pi. Simila,
com. Bogdana, de unde izvo-
reste piriul Bogdana.
Fundul-Balicai, deal, se intinde
la S. de dealul Golgofta, com.
Ivanesti, pi. Racova, jud. Vas-
luiu.
Fundul-Berezinei, pddure, pe
mosia Dersca, com. Dersca,
pi. Berhometele, judetoil Doro-
hoiu.
Fundul-Ber^oiu, deal, jud. Ba-
cau, pi. Bistri^a-d.-j., la V. de
com. Calug&ra-Mare.
Fundul - Bicazului, cdtun, in
jud. Neamtoi, com. Bicazul, pi.
Piatra-Muntele.
Fundul-Blagei, pddure, la N.
de satul Blaga, com. Negulesti,
jud. Tecuciu. De aici izvoreste
piriul Blaga.
Fundul-Blagei, pddnre de fag,
in jud. Suceava, com. Preutesti.
Fundul-Blagoaiei, p&dure, jud.
Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., de pe
teritoriul com. Luncani.
Fundul-BohotinuluI,/iW#, jud.
Falciu, pi. Podoleni, izvoreste
din localitatea cu acelasi nume,
despre V., din padurea Cozia,
curge prin valea Fundul-Boho-
tinului, spre E„ traversind par-
tea de N. a com. Bazga, apo?
se Iasa spre S. si m&rit cu pt-
raiele: Bazga si Piriul-Pfetrelor,
trece prin partea de E. a tirgu-
soruluf RaducSneni. FormeazS
iazulBohotinul, in com. cu acelasf
nume, de unde ese cu numireade
Piriul-Bohotinul si, la satul Gura-
Bohotinului, trecind in sesul Ji-
jieT, unit cu girla Palesul, se var-
sa in balt/ile de la gura Jijieif.
Fundul- Bohotinului, ses, in
partea de V. a com. Bazga, pi.
Podoleni, jud. Falciu, in supra-
fafa de 72 hect.
Fundul-Bohotinului, vale, in-
cepe din padurea Cozia, pi. Po-
doleni, jud. Falciu, de unde iz-
voreste piriul cu acelasi nume,
si se termini in valea Jijiei, la
com. Gura-BohotinuluT.
Fundul-Bur^ii, deal, in jud. Tul-
cea, pi. Isaccea, com. Meidan-
Chioi, despartind aceasta com.
de com. Telifa; se intinde spre
N., avind o direc^ie generala de
la N. spreS., de-alungul piriului
Meidan-Chioi, br&zdind partea
S.-E. a plasef si N.-E. a comu-
nel; se prelungeste la S. cu
Dealul - BostSnariilor ; pe mu-
chea sa trece drumul comunal
Meidan-Chioi-Teli^a, iar pe la
poalele sale de N. se vad ruinele
unorvalurif numite Valul-lui-Tra-
ian;din el izvoresc piraiele Va-
lea-CiliculuT (afluent al piriului
Telifa) si Valea-Cismelif sau A-
cadin; este acoperit cu p&durl
la N. si cu pasunl pe la poa-
lele de S.
Fundul - Buzei, loc, din mar-
ginea satului Risca, jud. Su-
ceava, unde se ramifica dru-
murile spre Slatioara si Valea-
Colibel.
Fundul-Chinuscului, munte, pe
teritoriul comunef Soveja, pi.
Zabr&ut;ul, jud. Putna, din care
izvoreste Piriul-Dumicusulul.
Fundul-Crasani, com. rur., in
jud. Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta,
situata in marginea de V. a
pl&sel, pe amindoua malurile
riului lalomi^a, intre comunele :
Balaciul, Copuzul si Axintele
si la 70 kil. de Calarasi.
Teritoriul comunei are o supra-
fa{e de 13900 hect., din carl 1400
padure si coprinde patru mosii :
Fundul-Crasani, proprietate a
statulu!, foastapendintede ma-
n&stirea Sf. Apostoli, din Bucu-
testi, arendatape period. 1883 —
1893 cu 59000 lei; Grindul-Ro-
goazele, proprietate a statului,
foasta pendinte de biserica Sf.
Gheorghe-Nou din Bucuresti, a-
rendata pe period. 1883 — 93 cu
20550 lei ; Iordachi^a si Crasani-
d.-s., care sunt propriety parti-
culare.
Dupa legea rurala din 1864
sunt impropietariflf pe mosie 181
locuitorf si dupa legea rurala
din 1 878 s'au mal improprietarit
Hosted by
Google
FUNDUL-CRASANI
444
FUNDUL-LEPS1I
34 locuitorf ; fer& propriety
mal sunt 53.
Com. se compune din satele :
Fundul-Cr&sani, Sudhu sau Cr2-
sani-d.-s. $i Vadul-Pletros, avind
re$edin$a prim&riei ?i a jude-
catoriel comunale in satul Fun-
dtil-Cr&sani.
Popula^iunea este de 380 fa-
milif, sau 1484 suflete, din carl
806 barbatf $i 678 feme!; 148 1
RominJ $i 3 Grecl; 400 agricul-
tori, 4 meseria?!, 1 1 comerci-
an£¥, 4 avind profesiunf libere,
120 muncitorl $i 20 servitor!.
$tiu carte 163 persoane.
Vite: 600 cai, 430 boi, 2700
01, 54 capre ?i 390 porcl.
Venitul comunel este de 475 1
lei §i cheltuelile de 4456 lei.
Sunt 3 $coli rurale mixte,
cite una in fiecare sat conduse
de 3 inva^Storf retribui^i de com.;
3 bisericl, la care deservesc 3
preo^i $i 5 dascall.
Fundul-Crasani, sat, in jud.
Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, pen-
dinte de com. cu acela^J nume,
situat pe malul sting ai ri-
ulul Ialomura, la 3 kil. spre S.
de satul Malul. In acest sat
este contopit ?i satul Rogozul.
AicT este re?edin{a primaries
?i a judec&torie! comunale.
Popula^iunea satuluf constS.
din 100 familii Romini $i 1 fa-
milie de Greci.
Are o $coala mixta condusa
de un inv&^&tor ; o biserica, cu
un preot $i do? dasc&li.
Vite sunt: 250 cai, 150 boi,
1200 01, 10 capre ?i 100 porci.
Fundul-Crimine^ului,//^^, in
jud. Putna, la hotarul ^Sre! des-
pre Ardeal.
Fundul - Danciului , sat, face
parte din com. rur. Mic?une?ti-
Greci, pi. Mosti^tea, jud. Ilfov.
Este situat la S. de Mic?une?ti-
MarT, pe malul drept al vaiei
Pociovali^tea, aproape de con-
fluen^a acestel vai cu riul Ia-
lomi^a. S'a infiin^at la anul 185 1
de Grigore Pandelescu, fost pro-
prietar.
Se intinde pe o suprafafa de
510 hect., cu o populate de 173
locuiton.
D-l Gr. Pandelescu are 365
hect. $i loc. 143 hect. Proprie-
tarul cultiva impreuna cu locui-
torii 443 hect. Comerciul se face
de 1 hangiu.
Numarul vitelor marl e de 154
$i al celor mici de 221.
Fundul-Doschilei, munte, jud.
Putna, pe teritoriul comunet So-
veja, de unde izvore^te piriia$ul
Cirligata.
Fundul-Elanului, loc cu poiana,
in padurea de pe mo$ia Urla^i,
plasa Mijlocul, jude^ul Falciu,
pe care erau ni?te bordee lo-
cuite de lingurari figam. De
aici porne?te spre S. intinsa
vale a Elanului, prin care curge
piriul cu acela^i nume. Pe dinsul
este locul numit Sili$tea pe care
se zice ca din vechime a fost
sat, ce nu maif exista asta-zT.
Aici este locul na^terei Dom-
nitoruluT Constantin Cantemir.
Fundul- G&§teni, pddure, jude^ul
Bacau, pi. Bistri^a-d.-j., com. Ra-
caciuni.proprietatea d-nei Maria
Sturdza. Este foioas& (fagif, ste-
jan, etc.). Are o intindere de
115 hect. §i este supusa regi-
mulul silvic.
Fundul-Gavanului, deal, in ju-
de^ul Tulcea, pi. Babadag, com.
Congaz, pe care o desparte de
com. Zibil (a pl&$e* Tulcea) ;
este o prelungire a dealului Tu-
garlea-Bair; se intinde spre E.,
avind o direc^ie de la N.-V.
spre N.-E., brazdeaza partea de
N.-E. a pla?ei, cea de S. a co-
munel Congaz $i pe cea de N.
a comunei Zibil ; are o inal^ime
de 167 metri $i e punct trigono-
metric de observa^ie de ran gut al
3-lea, dominind asupra satelor
Congaz $i Zibil ; spre E., con-
fine pe muchiile sale movilele :
Ploschili (122 m.) ; Movila-cu-
Soc! (116 m.) $i Tocsimilu (115
m.) ; valea Cazangiac curge pe
la poalele sale estice ; este in-
tretaiat de drumurile comunale
Congaz-Zibii, Congaz-Sari-Chioi
$i Congaz-Sabangea ; este aco-
perit cu fine^e §i semanaturi.
Fundul-Gheorghe, iezer, lung,
de la N. spre S., pe {armul
Dunarei-VechT, jud. Braila, in
fa{a ostrovulut Lopatna §i pe te-
ritoriul com. Chiscani.
Fundul-Her^ei, sat. Vezi Her-
tu?ca, sat, com. Moviia, plasa
Her^a, jud. Dorohoiu.
Fundul-Largului, vale, in jud.
Neam^u, com. Calugareni, plasa
Piatra-Muntele. Este situata In
drumul ce vine de peste raun-
tele Petru-Voda, scaldata prin
mijloc de piriul cu acela?T nu-
me. Acest loc este dintre cele
mal pitore?ti; malurile piriulul,
pe-alocurea inalte, sunt formate
din cariere de piatr&, in ale c&rora
straturi se afla table ce se in-
trebuinteaza la scris $i la aco-
peritul caselor.
Fundul-Lazei, sir a de munfi, jii-
de^ul Bacau, pi. Trotu^ul, com.
Doftana, ce se intinde d'a stin-
ga Trotu^ului, pana aproape de
satul Bogata.
Fundul-Lazei, padure, pe mo-
?ia Probote?ti, com. Tirnauca,
pi. Her^a, jud. Dorohoiu.
Fundul -Lep§ii, picket, jude^ul
Hosted by
Google
FUNDUL-LUI-STAN
445
FUNDUL-R&CAC1UNI
Putna, la hotarul ^JTarel dfespre
Ardeal.
Fundul-lui-Stan, p&dure a sta-
tuluT, in jud. Prahova, pi. Cri-
covul, cu 151 hect., care, im-
preuna cu trupul Bordea (117
hect.), formeaza padurea Tisa.
Fundul-lui-Stan, trup deptidure
a statuluT, jud. Prahova, com.
Apostolache, pi. Podgoria. Vezi
Tisa, mosie a statului.
Fundul-Mare, iezer, jud. Braila,
situat in partea de S. a ostrovului
Ruptura, spre S.-E. de comuna
Chiscani ; la S. de iezerul Mosu-
Stanciul, comunica printr'un pri-
val cu Dun area- Vapoarelor.
Fundul-Mare, padure de salcie,
jud. Braila, intre privalul Por-
cul, Filipoiul, iezerul Pa^iul si
privalul Lungul, pe teritoriul
com. Chiscani si Tichilesti.
Fundul-Mateia§, padure, jude-
^ul Bacau, pi. Trotusul, com.
Caiu^ul.
Fundul-Magioarei, poiancf, in
codril Deleni, jud. Botosani.
Fundul - Mu§atei, deal, numit
ast-fel dupa satul Musata, com.
Ranceni, pi. Mijlocul, jude^ul
Falciu ; se afla in hotar cu com.
Hurdugi.
Fundul-Mu§atei, vale, in hota-
rul dintre satul Musata si com.
Hurdugi, pi. Mijlocul, jude^ul
Falciu, prin care curge piriul
Musata.
Fundul - Negrei, sat, spre N.
com. Osesti, pi. Stemnicul, jud.
Vasluiu. Se numeste ast-fel de
la pozi^iunea sa fund situat in
fundul unel v&i prin care trece
un piriu, a c&rul apa este neagrS.
Are o suprafa^ de 19 hect.
si o populate de 41 familil,
sau 181 suflete.
Fundul-Ocei, sat, in jud. Ro-
man, pi. Fundul, com. Oniceni,
pe Piriul-Ocel, spre S. de satul
Oniceni. Acest sat este locuit
numal de f iganl, carl lucreaza
fieraria. Sunt 58 loc. ; 18 vite
marl.
Fundul-OGhiului, loc, de unde
izvoreste PiriukStuhuluI, com.
Girceni, pi. Racova, jud. Vasluiu.
Fundul-Piriului,tt?w,, rur. com-
pusa din cat : Fundul-Parulul,
Crovul si Groz&vesti,pl. Neajlovul,
jud. Vlasca, situat pe malul drept
al Argesulul, la N.jude^ululsi la
limita lul despre jud. Dimbovi^a ;
pe platoul dintre Neajlov si Ar-
ges.
In 1887, aceasta com. se com-
punea din 581 familil, sau 2621
suflete, din carl 131 contribua-
bili.
Budgetul com. la 1886 era
de 3288 lei la venituri si de
2588 lei la cheltuell; pe anul
1887 era de 2551 lei venituri
si de 2185 lei cheltuell.
In 1887 s'a cultivat pe acea-
sta com. 510 hect.
Are o scoala mixta condusa
de un inva^ator ; o biserica cu
un preot si 2 dascali cu hra-
mul Sf Nicolae zidita la 1846
si care {ine de parohia Fundul-
Parulul.
Departarea aceste com. de
Bucuresti este de 60 kih; de
Giurgiu de 85 kil. ; de Obedeni,
resedin^a pi., de 27 kil., de
Pitesti, de 40 kil. ; iar de stasia
drumulul de fier de la Titu, de
25 kil.
Fundul-Parului, cat., de la care
slaluat numele com. rur. din care
faceparte, din pl.NeajlovuluI, jud.
Vlasca. Este situat pe platoul
dintre Neajlov si Arges, mal
mult pe malul Argesulul.
Mosia este proprietatea Sta-
tului ; inainte de secularizare
{inea de m&n&stirea Glavaciocul ;
are o arendS anual& de 17000
lei.
S'au improprietarit la 1864
un numar de 175 locuitorldin-
du-li-se 225 hect. Pe teritoriul
el se afla un petic de padure
ce se chiama Pintenoaica* cu
suprafa^ade 150 hect; un alt
petec de padure de salcie, plute,
zavoiu, pe apa. Argesulul, cu su-
prafafa de jo hect;
Fundul - Podi^ului, localitate,
jud. Falciu. Vezi Podisul, deal,
com. Basesti, pi. Mijlocul.
Fundul-Poienei* sat, in jud. Ro-
man, pi. Siretul-de-sus, com.
Stanza, la o departare de 2 kil.
de resedin^a com. Are 56 familil,
sau 206 locuitorl si 56 case.
Fundul-PurGare{, vale, jud. Ba-
cau, pi. Bistri^a-d.-j., de pe te-
ritoriul com.. C&lug&ra-Mare.
FundulrRacovei, scitisor, Vezi
Slobozia, com. Girceni, pi. Ra-
cova, jud. Vasluiu.
Fundul^Racaciuni, com. rur.,
jud. Bacau, pi. Bistri^a-d.-j., si-
tuata in regiunea sesulul Sire-
tululsi pe valea piriulul R&ca-
ciuni. Este alcatuita din 4 cat..:
Fundul - R£caciuni, resedin^a,
Curmatura, Ciocani si Gisteni.
La 1863, satul Gisteni lipsea ;
com. numara insa satul Liuzi-
Chiri^a, care era situat aproape
de hotarul cu jud. Putna. Com.
avea atuncl 217 case si 2 1 7 fa-
milil.
Teritoriul sau se m&rg}neste
la N. cu com. Cleja; la. S;, cu
com. Gropile si cu com.. Parava,
Hosted by
Google
FUNDUL-RACACIUNI
446
FUNDUL-TURCULUI
din jud. Putna ; la E , cu com. Ra-
caciuni ; la V., cu com. DrSgu-
gesti. Este scaldat de piriul Ra-
caciuni, cu afluentfi saf : Fundul-
Racaciuni, Gi?teni, Caprianul,
si br&zdatde dealurile Parava,
Ciocani 51 C&priana.
Biserici sunt 4 : una ortodoxa"
in satul Gisteni, si cite una ca-
tolicS. in satele Fundul-Racaciuni
si Ciocani, cu 2 preotT: until
ortodox $i unul catolic.
Sunt 320 case, 2 circiumi $i
14 morf de apa.
Popula^iunea num&r£ 324 fa-
milii, sau 1066 suflete, dintre
carl: 32 RominT, 1014 Unguri,
17 Izraelitl?i 3 ArmenT, to^T de
protec^iune Romina. Dup& felul
ocupa^iunel se deosebesc : 318
agricultorT, 2 meseriasi', 1 comer-
ciant, 2 avind profesium libere,
100 munciton si 2 1 servitorT.
Stiu carte 48 persoane.
Contribuabili, dupa* recensa-
mintul pentru periodul 1891 —
1896, sunt 232. Dupa legearu-
rala din i864s'au impropriet&rit
24 locuiton, cu 57 falci si 40
prajinl in {arina\
Teritoriul com. are o in-
tindere aproximativa de 1000
hect. Proprietari marl sunt : Sma-
randa Petrovici, care are o mosie
de 119 hect., cu un venit de
2600 lei; G. Arapu, o mo$ie
de 240 hect., cu un venit de
2239 lei; Matei Vasiliu, 55 hect.
cu un venit de 1200 leT. Padu-
rea si anume cea marunta, ocupa
aproape 120 hect.
Totalul p&minturilor de cul-
tura este de 267 hect.
Viileau 40 hect., care in 1890
x au dat 1440 hectol. vin alb.
Dupa controalele diviziei filoxe-
rice (1891), via lucratoare are
83 hect,, cea nelucr&toare, 11
Va hect.
In com. sunt 3 cladiri de fa-
bricat rachiu.
Vite sunt: 105 cai, 372 vite
marl cornute, 273 porci, 320
capre si 634 oT.
Budgetul com. pe exerci^iul
1 89 1 — 92 are la venituri lei
4758, §i la cheltuiett lei 1241.
Teritoriul ei este strabatut
de calea vecinalS, Fundul-Ra-
c&ciuni - Cleja-Calugara, $i de
cai comunale care-T unesc sa-
tele. Stasia de-drum-de-fier cea
mai apropiata, este halta Fa-
raoani, la 8 kil. departare.
Distance : la Bacau, capitala
districtulul, 32 kil. ; la com.
Valea-Seaca, re^edinta pla^ei,
18 kil.; la com. Cleja, 8 kil. ; la
com. Racaciuni, 1 1 kil. ; la com.
Gropile, 10 kil.
Fundul-Racaciuni, sat, in jud.
Bacau, pi. Bistrita-d.-j., si re?e-
din^a com. cu acela?! nume. E-
ste situat in valea piriulul Ra-
caciuni, ?i pe dealul cu acela^i
nume, aproape de obir^ia sa.
Are : o biserica catolica, cladita
de locuiton in 1807 $i restau-
rata mai in urraa ; case marl
boieresti $i o circiuma. Are o
populate de 229 familil, sau
776 suflete. Vite sunt : 83 cai,
232 vite cornute, 187 capre $i
184 porci. Sunt 10 mori.
Fundul-Racaciuni, padure, in
jud. Bacau, pi. Bistri^a-d.-j., com.
Racaciuni. Apar^inela 8 proprie-
tari, dintre care poseda mai
multe hect. : G. Arapu (250 hect),
Maria T, Hanu^a, Buzdugan, D.
Strat, etc. Este foioasa (fagl,
stejan, etc.). Are o intindere de
1445 hect. si este supusa re-
gimulul silvic.
Fundul-Racaciuni, padure, in
jud. Bacau, pi. Bistri^a-d.-j., com.
Faraoani, foioasa (fag!, stejan,
etc.), Proprietary este Alexan-
drina Casso. Aceasta padure are
o intindere de peste 3000 hect.
si este supusa regimului silvic.
Fundul-Reghiului, trup de pti-
dure, pe teritorul com. Naruja,
pi. Vrancea, jud. Putna. Intin-
derea eT, impreun^ cu trupurile
de padure Bozul, Hajma, La-
po§ul si Secatura, e de 5400
f&ldf. Este proprietatea locuito-
rilor din com. Naruja.
Fundul-Rominesei,^?/, in jud.
am|u, situat in spre V de
Manastirea Agapia $i in spre
S. de Manastirea Secul; face
junctiune cu dealurile Sihlel.
Fundul - Scundului, sat, face
parte din com. rur. Scundul, pi.
Oltul-d.-s., jud. Vilcea. Are o
populate de 566 locuiton. E
la distant de aproape 2 kil.
de cat. Padure^i, unde e scoala.
Are o biserica.
Fundul-Stejarului, padure, in
jud. Neamtu, pi. Piatra-Muntele
com. Pingara^i, cu o intindere
de 140 hect., pe care statul le
arendeaza anual cu 1992 lei.
Fundul-§i§tarulul, sat, in jud.
Roman, pi. Fundui, com. Giur-
geni, la o departare de 3 kil.
de el. Are 18 familii, sau 91
suflete, din can 17 contribua-
bili. Stiii carte 29 persoane. Lo-
cuesc in 29 case. Are o bise-
rica de zid.
Sunt 139 vite man cornute.
Fundul-Tarcaului, deal, pe mo-
$ia Tarcaului, jud. Neamtu, pi.
Piatra-Muntele, com. Pingarafi.
Fundul-Tacutei, piriii, izvore-
$te de sub dealul Chiclaul, uda
partea de N. a com. Tacuta,
pi. Mijlocul, jud. Vasluiu, curge
spre S. si se varsa in Iazul-Stur-
dzei.
Fundul-Turcului, vechin ccltun,
pe care-1 forma actualii locui-
Hosted by
Google
FUNDUL-TUTOVEI
447
FUNDULUI (MUCHEA-)
ton ai com. Gradinari, pi. Sa-
barul, jud. Ilfov, situat pe ma-
lul sting al riului Arges.
Fundul-Tutovei, sat, in jud. si
pi. Tutova, com. Plopana, spre
N. de tirgusorul Plopana, pe pi-
riul Tutova si aproape de sor-
gintea sa. Are 327 locuitori,
si 82 case. Acest sat este eel
mat departat de capitala jud.
Fundul-Tutovei, pddure, in jud.
Tutova, linga satul cu acelasT
nume, din care izvoreste piriut
Tutova.
Fundul-Vaei, sat, in jud. Ba-
cau, pi. Siretul d.-j., com. Pe-
tresti, situat pe piriiasul cu a-
celasi name, intre dealurL Se
afla la o departare de 3440 m.
de satul Petresti (scoala). Are
o populate de 58 familiT, sau
292 suflete. Vite sunt : 10 cai,
109 vite man cornute, 31 porci
si 17 capre.
Fundul-Vaei. Vezi Fundul, ju-
detul Tutova.
Fundul-Vaei, sat, in jud. Tu-
tova, pi. Simila, com. Orgoesti^
pe piriul Horoeta. Mai e numit
Fundoaia si Fundatura - Or-
goesti.
Fundul-Vaei, pise de deal, pe
mosia Cordareni, com. Corda-
reni, plasa Prutul-d.-s., jude^ul
Dorohoiu.
Fundul-Vaei, deal, spre S.-E.
de Valea-Cinepel, jud, Vasluiu,
pi. Racova, com. Ivanesti-
Fundul-Vaei, pddure, pe teri-
toriul com. Berbenceni, pi. Sire-
tul-d.-s., jud. Bacati.
Fundul-Vaei, piriias, jud. Ba-
cau, pi. Siretul-d.-s., com. Pe-
tresti ; se scurge in piriiasul
Dieneful, linga satul Soci.
Fundul-Vaei-Ruscului, loc i-
zolat, la N. de com. Gorgani,
pi. Podgoria, jud. Muscel, de
unde izvoreste girla RincScio-
vul, care se vars& in riul Ar-
ges.
Fundul- Vlazei, parte din pddu-
rea Bungeni, in jud si pi. Tu-
tova, com. Plopana.
Fundul- Vornicului, catun, al
com. Giuvaresti, pi. Balta-Oltul-
d.-j., jud. Romanafi, situat pe
soseaua Stoenesti - Izlaz , linga
Olt, unde acest fluviu face o
mare cotitura cu convexitatea
spre jud. Teleorman, intre sa-
tele Giuvaresti si Izbiceni, 15
kil. departe de Corabia.
Are 130 familii, sau 541 su-
flete ; o biserica, cu hramul sf.
Ioan(i8ss), deservitade]i preot
si 2 cintare^i. Pe aci trecea dru-
mul roman Islaz-Romula. Mai
multe maguri insirate on gru-
pate inconjoara satul.
Fundul- Vornicului, vtosie a sta-
tului, linga com. Giuvaresti, pi.
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romana^i,
arendata pe 1887— 97 cu 28450
lei; are o padure de 70 pog.,
pendinte de manast. Hotarani.
Fundul-Zingai, jud. Tutova. Vezi
Fundul-Zingai.
Fundulea, sta{ie-de-dr.-d.-f., jud.
Ilfov, pi. Mostistea-Dimbovrfa,
cat. Cringul-Fundulea, pe linia
Bucuresti-Ciulnrfa, pusa in cir-
culate la 17 Noembrie 1886. Se
afla intre stabile Br&nesti (12.2
kil.) si Sarulesti(n.6 kil.). Inal-
{imea d'asupra nivelului m^rii
de 61.87 m - Venitul acestei sta-
{ii pe anul 1896 a fost de
126282 lei, 10 banL
Fundulea-de-Sus, mo fie, jud.
Ilfov, pi. Mostistea-Dimbovifa,
cat. Cringul-Fundulea, proprie-
tatea statului. Inainte de secu-
larizare, apar^inea Mitropoliei din
Bucuresti. La 1 87 1 , aceasta mo-
sie avea un venit de 2000 lei
si a fost ipotecat£ itnpreun£ cu
alte 380 propriety ale statului
pentru asigurarea imprumutului
de 78 milioane.
Fundulele, sat, face parte din
com; rur. Cringul-Fundulele, pi.
Mostistea, jud. Ilfov, format din
2 trupuri: Fundulead.-s. si Fun-
dulea-d.-j., spre E. de Bucuresti,
pe ; malul drept al vaei Mostistea.
Aci este resedinfa prim&riei.
Se intinde pe o suprafafS
de 1750 hect., cu o populate
de 536 locuitori.
Statul are 1100 hect., din
car! cultiva" prin arendasii s&I
830 hect. (125 sterpe, 130 iz-
laz, restul vie). Locuitorii au
650 hect. si cultivS 350 hect.
(100 sterpe, 150 izlaz si 50
vie).
Are o bisericS, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de 1 preot
si 2 cint&rep; o scoal£ mixta,
frecuentata de 12 elevl si 5 e-
leve, cu intre^inerea careia sta-
tul si comuna cheltuesc anual
2162 lei. Are 1 helesteu.
Comerciul se face de 3 cir-
ciumarl.
Numarul vitelor marl e de 675
si al celor mici de 1 119.
Fundulele, mosie a statului, ju-
de^ul Ilfov, pendinte de m&n2s-
tirea V&c&resti si Mitropolie, a-
rendatS pe periodul 1888 — 98
cu 32250 lei anual.
Fundului (Muchea-), colinU, m
jud. Buzau, com* Vintila-Voda,
cat. Bodinesti; face hotar des-
pre com. MSnesti ; este acope-
rita cu padure si izlaz.
Hosted by
Google
FUNDURI
448
FURCENI
Funduri, plastl, in partea de N.-
V. a jud. Vasluiu. Se m&rgi-
neste la N. cu jud. Iasi; la S.,
cu pi. Stemnicul; la E., cu pi.
Mijlocul si la V. ; cu jud. Roman.
Este formats din comunele :
1. Bardsti, cu satele : Alec-
sesti, BorSsti, Dr&gesti, Iezerul,
Petresti si Sofronesti.
2. Drftguseni, cu satele: Cra-
ciunesti, Dr&guseni, Gura-V&ei,
Perieni, $cheia-Basarabiei si Ta-
tomiresti.
3. Dumesti, cu satele : Arm&-
seni, Dumesti-NoT, Dumesti-
Vechl, Scinteia si fib&nesti-
Buhlil.
4. Girbesti, cu satele : Gir-
besti, Palanca si Poiana-de-Sus.
5. Ipatele, cu satele: Cioca-
Boca, Ipatele, Hali^a, $endreni
si Slobozia.
6. Negrefti, cu satele : C&z&-
nesti, Negresti, Poiana si Va-
lea-Mare.
7. Par partita, cu satele : Fren-
ciugi, Glodeni si Parpani^a.
8. Sukultful, cu satele : G&u-
reni, Marginea si Suhule^ul.
9. Scheldt cu satele : Cauesti,
G&unoasa, Popesti si Scheia-
C&potesti.
10. Tansa, cu satul Tansa.
1 1 . Tzngujez, cu satele : Ia-
zul-Mucului, Moara-lui-Ciorneiu,
Poiana-M&n&stireT, P&noasa, RH-
cea si Tingujei.
12. Todiresti, cu satele: Ba-
lica, Cotic, Hucul, Mahalagia
si Todiresti.
13. Tibanesti, cu satele : Gir-
besti, Girbesti-LingurarT, Jigo-
reni si fib&nesti.
14. Valea-Satuluf, cu satele:
C&rbunariul, Corcodelul, Cio-
cirlesti, Golia, Grajdurile, Hu-
{upeni si Valea-Satului.
Teritoriul acestel pl&sf este
str&bStut in direc^ie de la N.
la S. de mal multe culml de
dealurT, carl sunt mai ridicate
in partea de V., de-a dreapta
riuiul Birlad. Mijlocul plasei este
deschis prin valea BirladuluT,
prin care curge riul Birladul.
Printre desele culml de dea-
lurl sunt formate v&i intinse,
prin can curg plraiele : Stavni-
cul si ^acovS^ul, can se vars& in
Birladul.
Calitatea p&mintului este bun&.
P&dun sunt seculare, mai cu
seamS pe proprietatea mosiei
Jib&nesti.
Se afl& imase si fine^e intinse.
Vite: 10648 vite marl cor-
nute, 13830 01, 349 capre, 1267
cal si 2473 rlmatori.
Productele se desfac in tir-
gusorul Negresti.
Comunicatfa in plas& se face
prin o sosea jude^eana, care
trece prin tirgusorul Negresti,
apol prin mijlocul pl&seT se ri-
dic& spre N. si dincolo de sa-
tul Grajdurile, se leagS. cu jud.
Iasi.
Intinderea teritoriul plasei e
de 52,138 hect.
Popula^ia se ridic& la 4498
familii, sail 21640 suflete, intre
carf se afla si un numSr de E-
vrel aseza^f in tirgusorul Ne-
gresti.
Tirgusorul Negresti este re-
sedin^a plaseT, unde se afla sub-
prefectura, judec&toria de pace.
Sunt 33 biserici, cu 21 preo^i
si 43 eclesiarci; 12 scoale, con-
duse de 12 inv&^atorl si frecu-
entate de 371 elevi si 7 J e-
leve.
Fundurile, sub-divizie a ctit. Ga-
vanele, din com. Boziorul, jud.
Buz&u.
Fundurile, mahala, jud. Vilcea,
com. Recea, plaiul Horezul.
Fundurile, munte, jud. Muscel,
com. Rucarul, plaiul Dimbovi^a.
Fundurile, sau Sili^tea, munte,
in partea de N. a com. Tesila,
plaiul Pelesul, jude^ui Prahova ;
serveste de izlaz; e proprietatea
Eforiei Spitalelor Civile din Bu-
curesti.
Fundurile, padure, in jud. Bu-
zau, com. Vintila-Voda, cat. Bo-
dinesti ; are ca 10 hect. ; este
proprietatea bisericei Bodinesti ;
face un corp cu padurea Coca.
Fundurile, padure, jud. Muscel,
pendinte de comuna Rucarul,
supusa regimului silvic, pe mun-
tele cu aceiasT nume, proprie-
tatea d-lui I. Anastase si altora,
in intindere de 300 hect., avind
esen^a dominanta fag, iar spre
virf molift.
Furca, brat (prival), in jud. Ia-
lomu:a, pi. Borcea, insula Balta,
com. Cocargea.
Furca- Moise^tilor, he, in com.
rur. Ciresul, plaiul Cerna, jud.
Mehedin^i.
Furcariile, loc, pe care este a-
sezata com. rur. Balaci^a, plasa
Dumbrava, jud. Mehedin^i.
Furcatura, deal, la E. comunei
Fra^ila, pi. Oltul-d.-j., jude^ul
Vilcea, avind directia de la N.
la S.
Furceanca, trup din mo§ia sta-
tulu! Furceni, in jud. Tecuciu,
com. Cosmesti, pi. Nicoresti, pe
malul Siretului.
Furceni, sat, face parte din co-
muna Cosmesti, pi. Nicoresti,
jud. Tecuciu. Situat pe ^armul
sting al Siretului, pe un platou
frumos, era asezat mai inainte
pe Valea-Siretului. Cade la o
departare de 4 kil. de resedin{a
comunei, spre V. de Tecuciu.
Are o populate de 153 fa-
Hosted by
Google
FURCENI
449
FURCULE?TI
milii, sau 688 suflete, car! lo-
cuesc in 148 case.
Aici se afla o biserica, cu
hramul Sf. Nicolae. Pe platoul
Furceni, in apropriere de padu-
rea Nem^eanca, se vede si astazi
locul unei alte biserici.
Locuitorii sunt razesL EI sta-
pinesc 419 hect.
Furceni, I agar (tabara), jude^ul
Tecuciu, unde adese-ori se fac
manevrele toamna. La E. de
satul Furceni se intinde un vast
platou. Pe acest platou a fost
un cuartier militar, facut la 1868.
Astazi s'a distrus si nu se mai
vad de cit daramaturi din acel
mic palat, care era situat in
mijlocul padurei. Aici s'a infi-
in^at o gradina zoologica.
Furceni, mope, jude^ul Tecuciu,
proprietatea statului, cu trupu-
rile Nem^eanca. Inainte apar-
{inea manastirei Neam^u.
Furcilor (Piscul-), pise, in ra-
ionul comunei Rucarul, plaiul
Dimbovi^a, jud. Muscel.
Furcitura, izvor, jud. Vilcea, pi.
Ursanilor, care, impreuna cu sor-
gintea Fintina-Pirvulul, formeaza
riul Luncavaciorul.
Furciturile, sat, in jud. Ialo-
mi^a, pi. Borcea, pendinte de
com. Mihaiu-Viteazul. Este situat
la 3 kil. spre N.-E. de satul de
resedin^a, pe mica vale numita
Tinjeala, care se desface in doua
par^i ca coarnele unei furci, de
unde si satul a primit acest nume.
In acest sat se afla 50 fa-
milii RominI, can se ocupa cu
plugaria.
Furciturile, ramurd de munfi,
jud. Neamfu, numita si Obcina-
Furciturilor ; se detaseaza din
grupamun^ilorCeahlaul, din spre
E. : Obcina si Ramura-Secues-
cului.
Aceasta ramura se numeste
ast-fel fiind ca se prezinta as-
pectulul sub forma bizara a unei
furcl reschirate.
Furciturile, pddure particular^,
supusa regimului silvic inca din
anul 1883, pe mosia Comarni-
cul, plasa Pelesul, jude^ul Pra-
hova.
Furciturile, localitate, jude^ul
Braila, la 3 kil. spre N. de ca-
tunul Caragica, din com. Insu-
ra^ei, pe lunca de pe {armul
sting al Calma^uiului, la locul
unde viroaga Strimbeanul da in
Calma^uiu. Intre Calma^uiu si
aceasta viroaga s'a construit un
dig ca sa opreasca apa Calma-
^uiului de a nu se revarsa.
Furciturilor (Dealul-), deal, in
jud. Neam^u, pi. Piatra-Mun-
tele, situat in spre partea ma-
nastirei Horai^a.
Furcule§ti, com. rur. si sat, in jud.
Teleorman, plasa Marginea, pe
Valea-Urluiului. Are un catun
alipit: Furculesti-Mosteni, la o
distan^a de l l /2 kil.
Vecinata^ile acestei comune
sunt: la N., com. Spatarei, in
departare de 2V2 kil.; la S.,
mosia Voivoda ; la E., Valea-Na-
novulul si la V., teritoriul mo-
siel Ologi.
Catunul de resedin^a Furcu-
lesti e situat pe valea numita
Batrina, o ramificatfe a Vaii-
Urluiului; iar catunul Furcu-
lesti-Mosteni la poalele dealuluT
care se intinde spre com. Voi
voda, la 2 kil. mai departe.
Teritoriul comune! ocupa o
suprafa^a de 2790 hect., dim-
preun& cu vatra satului. Din
acestea, 1970 hect. arabile sunt
proprietatea d-lul N. C. Furcu-
lescu, impreuna cu 20 hect. pa-
dure; 250 hect. sunt ale mosiel
Ulmeni-Mogosanca, proprietatea
statului, iar restul apar^ine mo-
stenilor si locuitorilor improprie-
tarip la 1864.
Viile au o intindere de 100
hect.: 66 hect. ale locuitorilor,
24 ale propriet3{iI si 10 hect.
pe mosia statului Mogosanca.
Vinurile ce produc aceste vil
sunt de calitate buna si sunt
mult cautate in comunele de
prin prejur si in Zimnicea.
Solul este de buna calitate
pentru- agricultura, afara de o
mica parte a mosiel despre co-
muna Ologi, unde terenul este
mlastinos. Pe timp de seceta,
pe acest teren, se vad, la su-
prafa^a sarurl, a caror compo-
zi^iune nu e studiata. Locui-
torii numesc acest teren Saratul
sau f iperigul, fiind-ca pe el
creste numal ^iperig.
Popula^iunea comunei este de
1330 suflete, din carl: 803 in
Furculesti si 527 in Mosteni.
Sunt 298 contribuabill.
Vite sunt 3207 capete: 391
cai, 9magarl, 439 vite man cor-
nute, 1839 vite mici cornute, si
519 porcl.
Comuna are trel biserici : una
de lemn in Furculesti, a doua
noua, de zid, intr'un stil maref,
construita cu cheltuiala proprie-
tarului, d-nul N. C. Furculescu,
si a treia in catunul Furculesti-
Mosteni. Preo^i si cintare^I sunt
in numar de sase.
Prin pozi^iunea sa, com. Fur-
culesti este una din cele mai
favorizate in privin^a cailor de
comunica^ie : calea najionala
Turnu-Alexandria treceprin mij-
locul satului; spre comunele
Spatarei, la N. si Voivoda, la
S.-E., se leaga prin cai vecinale
bine inpietrite.
Comuna este pusa intre pa-
tru comune urbane, mai toate
60299. Alarele Utc(ionar Geogra/ic. Vol. Ill,
57
Hosted by
Google
FURDUE^TI
450
FURNICA
la aceea^I distant ; de la rese-
din^a jude^ului sunt 26 kil.; de
la Alexandria, cu care locuitorii
au multe relatiun! comerciale,
sunt 21 kil.; de la Rosiori, 36
kil. si de la Zimnicea, 20 kil.
Pe teritoriul comune! sunt o
muty'tme de maguri: Magura-Ba-
ciulul la V.; Magura-Mocanului
cam in aceeasl direc^iune; ma-
gurele : Flocoseaua-Mare, Flo-
coseaua-Mica, Basicu^a-Ulmuluj,
Magura $tubeuluf, una din cele
mai importante, inalta de 30 m.
si larga de 144 in periferie; Ma-
gura-Sadinei, Magura-de-la-Bra-
niste, Magura-de-la-Spatarei si
Magura-de-la-Helesteu.
Satul Furculesti nu se vede
trecut in nomenclatura facuta
subt domnia lui Mavrocordat in
secolul trecut. Se stie insa ca
mosia pe care se afla asta-zi
comuna, purta numirea de Ul-
meanca. Dintr'un hrisov dom-
nesc vechiu, aflat la d-nul Fur-
culescu, se vede ca mosia Ul-
meanca a fost daruita de catre
Mihaiu-ViteazullogofatuluiDinu,
pentru credinja lui catre fara.
Numirea actuala de Furcu-
lesti este luata dupa. numeie
unuT Furca, strabun al actualu-
liu proprietar.
Furdue^ti, sat, in jud. Argesul,
pi, Galasesti ; face parte din co-
muna rurala Ratesti-Furduesti.
Are o populate de 200 suflete ;
o biserica, cu hramul Adormirea,
deservita de un preot si un cin-
tare$.
Furdue§tl, loc izolat, com. Vra-
ne$ti, pi. Podgoria, jud. Muscel.
Fure§ti, sat, face parte din co-
muna Dobresti, plasa Podgoria,
jud. Muscel. Este situatpeam-
bele malurl ale girlel Circinovul
§i strabatut la V. de Valea-Ce-
tafei $i Valea-Silistel.
In partea de N. se limita cu
padurea statuluT Fureasca (Rin-
caciovul). Cade la S. de catu-
nul Cercei, din aceeasi comuna.
Are o biserica, cu hramul Cu-
vioasa Paraschiva, deservita de
un preot si un cintaret si im-
propriet&rita cu 17 pog. pamint.
Popula^ia satului e de 57 fa-
milif, sau 241 suflete: 125 bar-
bap si 116 femei.
Fure^ti, vechia numire a mosiei
Izvorul-Dulce, din com. Carpi-
nistea, jud. Buzau.
Fure§ti, proprietate, a statuluT,
in jud. Muscel, pi. Podgoria,
com. Dobresti, pendinte de ma-
nastirea Rincaciovul, avind 944
hect. loc de c lltura si 82 hect.
padure. S'a arendat pe perio-
dul 1889 — 94 cu 1650 lei anual.
Fure§ti, padure, a statuluT, pen-
dinte de com. Dobresti, pi. Pod-
goria, jud. Muscel, in intindere
de 1250 hect., formata din 2
trupun: Dealul-de - Apus (750
hect.) si Dealul-de-Rasarit (500
hect.).
Furilor (Dealul-), deal, in jud.
Botosani, pi. Tirgul, com. Ma-
nastireni.
Furilor (Drumul-), drum vechiu,
care merge in jud. Botosani,
pe mosiile Ringhilesti, Cioino-
halul si Pogoresti, dealurile Cra-
calia si trece, pe podisul Turia,
in jud. Iasi.
Furnica, cdtun, face parte din
com. rur. Sinaia, plaiui Pelesul,
jud. Prahova. Are o populapune
de 213 locuitori: 130 barbap,
83 femeT. Locuitorii acestui cat.
s'au improprietarit 'la poalele
muntelui Furnica, proprietate a
Eforiei Spitalelor Civile din Bu-
curesti.
Furnica, pise, inalt de 2334 m.
d'asupra Marii-Negre, servind
de limita impreuna cu alp munp
intre jud. Prahova, com. Sinaia,
si jud. Dimbovija, in sus de com.
Moroeni si spre E. de mun^ii
Lapticul si Cocora.
Dela Crucea-Ciobanului (vezi
Virful-cu-Dor), facindla dreapta,
urci' la Piscul Furnica, mai inalt
ca Virful-cu-Dor, dar nu mai
frumos ca el. Poate ca s'a nu-
mit ast-fel iiirid-ca de jos sea-
raana cu un gigantic mosoroiu
de furnici.
Ca si Virful-cu-Dor, muchea
Furnicei este presarata cu ane-
mone alpine sau dedi^ei de mun-
te, si, ca pe tot masivul, de acea
flora particulars, din care bo-
gata si darnica natura nu a
facut parte de cit munplor celor
mai inalpf : asa este frumosul
rododendrum mirthi folia, numit
si trandafir de munte, sau, cum
se zice la Sinaia, bujor de munte.
Legenda spune ca in secolul
trecut, in mun^ii Bucegiului, traia
un baciu, care era tot-d'a-una in
cearta cu ciobanii vecini, pentru
pasunele din munp. Acestia,
din razbunare, in lipsa lui, da-
dura foe stineT, iar pe baiatul
lasat de paza, il luara cu ei si
legindu 1 despuiat, il aruncara pe
un mosoroiu mare sub poalele
muntelui Virful-cu-Dor, ca sa-1
manince furnicile.
Mai tirziu, niste vinatori ga-
sira scheletul acestui baiat, min-
cat de furnici, il ingropara
dupa legea crestineasca si ve-
nind in sat nu mai vorbeau de
cit de aceasta intimplare.
Mulp sateni se dusera la
iocul povestit, spre a vedea mor-
mintul baiatului si mosoroiul
de furnici si d'atunci acele parpf
de loc s'au numit si se numesc
si azT Furnica.
Furnica, vale, in jud. Viasca.
Hosted by
Google
FURN[CARI
451
FURUL (MUNTELE-;
Ese din proprietatea Bibii^ia si
da in valea VorniculuT, pe a-
ceeasi proprietate.
Furnicari, sat, jud. Bacau, pi.
Bistri^a-de-jos, al com. Rusil,
situat pe malul SiretuluT, la o
departare de 3 kil. de satul
Rusi (scoala). Are 14 familii, sau
63 suflete ; o circiuma,
Vite: 5 cat si 33 vile mart
cornute.
Furnicari, sat, jud. Bacau, pi.
Siretul-de-jos, al com. Tamasi,
situat pe malul drept al Bistri^ei
si pe dealul Furnicari, la o de-
partare de 3500 m. de satul
Tamasi (scoala). Are 38 familii,
sau 130 suflete.
Vite: 47 vite mar! cornute
si 25 01.
Furnicari. Vezi Cristesti, sat,
com. Cristesti, jud. Botosani.
Furnicari, deal, jud. Bacau, pi.
Bistrh:a-de-jos, din com. Rusi,
si linga satul cu acelasi nume.
Furnicari, deal, in partea de
V. a satului Cristesti, com.
Cristesti, jud. Botosani.
Furnicari, piriu, curge prin
partea din satul Cristesti nu-
mita Furnicari, si se varsa in
iazul Lipoveni, din com. Cris-
testi, jud. Botosani.
Furniceasa, piriu, izvoreste de
sub Dealul-Leselor,com. Bodesti,
pi. Mijlocul, jud. Vasluiu, stra-
bate teritoriul acestei com., cur-
gind de la N. spre S., trece
prin satul Borosesti, unde se
impreuna. cu alt piriu, numit
Mirzoaia, ce curge tot spre S.
satului Borosesti, si apoi am-
bele se varsa in piriul Dobreanul.
Furnicelul, movild, jud. Braila,
situata la N.-V. de satul Du-
descu, ca la 3 kil. departare;
serva de hotar intre comunele
Fleasca si Dudescu.
Furnicelul, mimte, la N. comunef
Vaideeni, plaiui Horezul, jud.
Vilcea. Aci se fabrica brinza in
stinele c 1 numele munteiui.
Furnicelul (Muntele-), pddure,
supusa regimuiui silvic, pe mun-
tele Furnicelul ; tine de com.
Vaideeni, plaiui Horezul, jud.
Vilcea.
Furnicosul, deal, pe teritoriul
com. Ghermanesti, pi. Podoleni,
jud. Falciu, in partea de V. a
comuneT.
Furnico^i, sat, face parte din
com. rur. Mihaesti, pi. Riurile,
jud. Muscel. E situat la 10 kil.
de Cimpulung.
Cade in partea de N. a com.
Mihaesti. Are o forma triun-
ghiularasi estestrabatut de Riui-
Tirgului si de Bughea, care se
varsain Riul-Tirgulu? inacestsat.
Pe malul sting al RiuluT-Tirgu-
lui estesoseaua na^ionala Pitesti-
Cimpulung si calea ferata. Go-
lesti-Cimpulung, care tree peste
Riul-TirguluT, peste care sunt fa-
cute doua podurt mar! de Her.
Are o biserica deservita de 1
preot si I cintarej:.
Popula^iunea satului ede 154
familiT, sau 238 locuitorif (124
barba^i si 114 feme!).
Furnico^i, stafze de dr.-d.-f., jud.
Muscel, pi. Nucsoara-Dimbovi^a,
com. Schitul-Golesti, pe linia
Golesti-Cimpulung, pusa in cir-
culate la 1 Iulie 1887. Se afla
intre stabile Mihailesti(5.3 kil.)
si Schitul Goiesti (6.2 kil.). Inal^i-
mea d'asupra nivelulu! marft de
439,80. Venitul acestei stafri pe
1896 a fost de 27601 1., 10 b.
Furtuna. Vezf Dobroestl, pi. Dim-
bovifa, jud. Ilfov.
Furtuna, colind, jud, BuzaQ, com.
Gura-Dimienei, catunul Dogari;
face hotar despre com. Niculesti.
Furtuna, pddure, de 3 hect., pe
mosia Enculesti, com. Beceni,
jud. Buzau.
Furtuna, vale, in jud. Buzau,
com. Beceni, cat. Enciulesti
incepe din padure si se scurge
in Valea- Vacif.
Furtune^ti, cdtun, alcom. Gura-
Teghtf, jud. Buzau, cu 1 10 locui-
torl si 30 case; are subdiviziu-
nea Gura-Hinsarului.
Furtune^ti, pddure, in jud. Buzau,
com. Gura-TeghiT, c. Furtunesti,
pe Dealul-CorbuluT ; are vr'o 50
hect. proprietate mosneneasca.
Furul, piriu, jud. R.-Sarat, plaiui
Rimnicul, com Jitia si Bisoca, Iz-
voreste din muntele Furul-Mare,
uda partea de N. a com., tre-
ce printre virfurile Piatra-Penii
si Carimbul, si se varsa in riul
Rimnicul-Sarat, pe stinga lu!.
Furul, picket vechitl, cu No. 5, ca-
tre hotarul Moldovel, in plaiui
Rimnicul, com. Bisoca, jud. R.-
Sarat. Este asezat la poalele
muntelmf Furul-Mare.
Furul (Muntele-), munte, pe ca-
re se afla padurea cu acest nume,
pe teritoriul com. Naruja, pi.
Vrancea, jud. Putna. Intinderea
ei, impreuna cu trupul Monteo-
rul e de 800 falcT. Locuitoril
din com. Gaurile exploateaza
in davalmasie aceasta padure.
Muntele Furul, care e un lan{
al Mun^ilor-Alunisuku, prezinta
tre! dealuri : Dealul-Coastef, Pre-
lunca ?i Stevia.
Hosted by
Google
FURUL-MARE
452
FUTILEASA
Furul-Mare, munte, numit si Trei-
Hotare, fiind-ca face hotar in-
tre jud. Buzau, Rimnic si Putna;
are pasiuni intinse; Inal^imea :
1050 metri.
Furul-Mic, munte y pe hotarul ju-
de^ulul Buzau, despre Vrancea
(Putna). Are padure si pasiun!
pentru 01. Laptele strins la sti-
nele ambilor Furl se fabrica in
casaria din muntele Mu?a,
Furul-Mic, mo§ie, astatului,jud.
Buzau, pendinte de Episcopie,
in com. Minzalesti. Se arendea-
za impreuna cu mun^ii : Piciorul-
Capril, Musica si Lacul-lui-Vin-
tila-Voda ; are mai mult pa-
suni.
Furul-Mic, padure, a statului,
pendinte de Episcopie, jud. Bu-
zau, com. Minzalesti ; face un
corp cu padurea de pe muntele
Musele, de 1800 hect, iar, im-
preuna cu padurea Piciorul-Ca-
prii si Lacul, are 3508 hect.
Furului (Izvorul-), izvor, in
jud. Buzau, com. Minzalesti. Iese
din muntele Furul-Mic si la Lun-
ca-Odoboaia, se uneste cu Jzvo-
rul-Oprif, dind de aci nastere
rlulu? Slanicul.
Furului (Poiana-), poiand, sl-
coperita cu verdea^a, in jud.
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, in par-
tea de N. a com. Bisoca; vara
e acoperita cu numeroase turme
de 01; tot aci sunt si stine,
unde se produce cantita^i marl
de cas, ce se consuma in tot ju-
de^ul, precum si in cele vecine.
Fusarul, lac, in com. Vizirul,
jud. Braila, coprins intre Scroa-
fa, Pesti-RominestI si Pesti-Tur-
cesti, cu can comunica.
Fusarului (Valea-), vale, jud.
Buzau, com. Grabicina, in pa-
durea Bocul. Parte din padure
fund strabatuta de aceasta vale,
poarta numele de Bocul-Fusa-
ruluT.
Fusea, mftnastire, in raionul com.
Vilcana-Pandeli, jud. Dimbovi^a,
in apropiere de com. Branesti,
unde se face tirg in ziua de
Sf. Hie. Pe sub poalele dealului
acestei manastin trece soseaua
vecinala-comunala la baile Vil-
cana.
Fusei (Movila-), movila, in jud.
Tulcea, pi. Macin, com. Vaca-
reni, in partea de N. a plasei
si cea de S. a comunei ; este
virfui culminant al dealului Mil-
covul ; are o inal^ime de 108
m.; e punct trigonometric de
observa^iune de rangul al 3 -lea;
prin inal^imea sa domina asu-
pra satului Jijila, asupra vaei
Jijila si afluentul sau Valea-lui-
Bran, precum si asupra soseleT
judejene Macin-Isaccea, care tre-
ce pe la poalele sale nordice ;
este acoperita cu verdea^a.
Futileasa, vale si ptriU, com.
Hurdugi, pi. Mijlocul, jud. Fal-
ciu. Se varsa In piriul Guzariul.
Hosted by
Google
G
Gabera, cd tunas, al com. E-io-
sesti, pi. 01tetul01tul-d.-s.,jud.
Romanati, situat linga apa Cor-
nesul, pe soseaua na^ionala Co-
rabia-Rimnicul-Vilcea; are 40
familii, sau 182 suflete.
Gabrovi^a, deal, in jud. Cons-
tanta, pi. Silistra-Noua, pe te-
ritoriul com. rur. Almaliul ; se
desface din culmea dealului Ie-
ralcea-Bair ; se intinde spre E.,
avind o direc^iune generala de
la S.-V. spre N.-E., printre doua
piriiase, can impreuna formeaza
piriul Almaliul ; brazdeaza par-
tea de V. a plasei si a com. ;
pe muchea lui trece hotarul ce
desparte Dobrogea romina de
cea bulgareasca ; are o mal^ime
de 135 m. si domina plaiul si
satul Almaliul, valea Regede-
resi-Ceair si calea nationals Si-
listra-Varna ; a fost teatrul a
numeroase lupte intre Turc! si
Rusi.
Este acoperit cu fine^e.
Gabrovi^a, vechiefortdreafli,]\i-
detul Constanta, facuta de Turci,
spre a apara orasul Silistra din
partea de S., in contra Rusilor ;
este asezata la poalele nordice
ale ^ movile! Gabrovi^a ; azi e
pichet rominesc cu No. 4, la
hotarul spre Bulgaria.
Gabrovul, vale, jud. Teleorman,
strabatind comuna Pielea, in
partea de S. a satuluT. Incepe
din spre mosia orasului Alexan-
dria si trece spre mosia Gro-
sul, din jud. Vlasca. Apele ce
se aduna in aceasta vale for-
meaza diferite helestae si mlas-
tini.
Gabrul, sat, jud, Dolj, pi. Dum-
brava-d.-s., com. Terpezi^a. Are
o populate de 393 suflete: 197
barba^ si 196 femei. Locuesc
in 50 case si 20 de bordee.
Copitf din sat urmeaza la scoala
mixta din satul Terpezifa, ce
este la 5 kil. departare. In sat
este o biserica, fondat& de sa-
tenl in 1889 si a carei zidire s'a
terminat in 1891.
Gabrul, mosie particular^, jud.
Dolj, plasa Dumbrava-d.-s., co-
muna Terpezi^a, apar^inind bi-
sericel Maica - Domnulul - Dudu,
din Craiova. Are padure pe
dinsa.
Gabrul, p&dure de cer, judeful
Dolj, plasa Dumbrava-d.-s., co-
muna Terpezi^a, pe mosia Ga-
brul. Intinderea aproximativa :
250 hect. Apar^ine bisericel Ma-
dona-Dudu, din Craiova.
Gabrului (Dealul-), deal, jud.
Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc, comuna
Ciutura, in partea de N. a co-
munei, inalt de aproape 100
m.; e acoperit cu p&dur!.
Gabur (Pirful-lui-), piriU, in
jud. Neamju, pi. Piatra-Muntele,
com. Gircina. Izvoreste din dea-
lul Brinza, ramura mun^ilor Co-
zla si se varsa in piriul Cuejdiul
(pe partea dreapta).
Gafencescu, iaz. Vezi Corda-
reni, sat, com. cu acelasi nume,
pi. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu.
Gagea, deal, pe mosia Dara-
bani, com. Darabani, pi. Pru-
tul-d.-j., jud. Dorohoiu.
Gageanca, vale, pe mosia Da-
rabani, com. Darabani, pi. Pru-
tul-d.-j., jud. Dorohoiu.
Gagul, sat, face parte din com.
rur. Crea^a-Lesile, pi. Mostistea,
jud. Ilfov. Este situat la N.-V.
de Crea^a, linga padurea Gra-
Hosted by
Google
GAGUL-MARE (MUNTELE-)
454
GALATA
distea. Se imparte in 2 trupuri :
Gagul-d.-s. si Gagul-d.-j.
Se intinde pe o suprafa^a de
55 5 hect, cu o populate de 183
locuitorl.
D-l V. Docsache are 400 hect,
si locuitorit 155 hect. Proprie-
tarul cultiva 365 hect. (35 iz-
laz). Locuitoriif cultiva tot te-
renul.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Dumitru ; 1 helesteu ; 1 pod.
Numarul vitelor mar! e de
128 si al celor mici de 571.
Acest sat, dup£ cum spun
batrlnilf, s'a infiintat cam pe la
anul 1839 de paharnicul Stanciu
Predescu.
Gagul-Mare (Muntele-), munte,
proprietate a EforieT Spitalelor
Civile din Bucuresti, fosta pen-
dinte de manastirea Sinaia, co-
muna Sinaia, pi. Peiesul, jud.
Prahova, care, impreuna cu mo-
siile Gagu^ul si Valea-Rea, au
o intindere de 820 hect. (411
hect. suprafa^a impaduritl si
409 hectare pamint cultivabil
si fine^e). Pe periodul 1886 — 91
s'a arendat numaT cu 2800 let
anual, din cauza ca are multe
locud sterpe.
In anul 1886, d-l Emil Cos-
tinescu a construit la poalele
muntelui Gagul o fabrica de var
hidraulic si la 1887 inca una
la Valea-Larga. Ambele fabrici
produc anual 800 vagoane ci-
ment si ocup& in permanent
un insemnat numSr de lucr&torT,
aproape to^i RominI de la Co-
marnicul, Breaza si Provi^a.
Gahi^a, locul cu ap& de pucioasa
din orasul Cimpina, jud. Pra-
hova, situat pe platou si coasta,
in apropiere de orasul si gara
Cimpina, aparfinind case? V.
Hernia.
Aceasta ap£ s'a descoperit pe
la anul 1873, pe cind locul era
proprietatea prin^ului Stirbeiu.
Locuitorii din localitate uzau
de ape prin asezare de putini
la izvor, unde faceau baT. La
1880, Prin^ul D. $tirbeiu vindu
acest loc lui D. V. Hernia,
care inchiria acest loc d-lor
D-ri N. Garoflide si M. Georges-
cu, pe timp de 12 ant, cu condi^ia
ca sa construiasca un stabili-
ment balnear.
Asta-zi stabilimentul balnear
e proprietatea Case! Hernia, a-
vind 25 camere, 18 cabine pen-
tru baT.
In jurul stabilimentului e un
frumos pare, in suprafa^a de
2V2 hect., in mijlocul caruia se
afla si capela unde este imor-
mintat raposatul D. V. Hernia.
Gaia-de-Jos, sat, jud. Dolj, pi.
Amaradia, com. Murgasiul, si-
tuat pe dreapta piriului Gia-
martaluiul, la 164 m. spre N.,
de Murgasiul, resedin^a comuneT.
Are 382 suflete, 195 barba^T
si 187 feme!. Locuesc in Jjo
case si 29 bordee.
Copiii din sat urmeaza ia scoa-
la mixta din satul Murgasiul, ce
este la 1 kil. departare.
In sat este o biserica, fon-
data in 1795 de Dumitru Beli-
vaca si reparata in 1882. Este
deservita de I preot si 1 cinta-
re£. Are hramul Sf. Dumitru.
In Gaia-d.-j. este o singura cir-
ciuma.
Satul e legat, spre S., prin-
tr'o sosea vecinala, de Gaia-d.-j.,
iar la N. de Balota-d.-j.
Gaia-de-Jos, mosie particular^,
jud. Dolj, pi. Amaradia, com.
Murgasiul, satul Gaia-d.-j.
Gaia-de-Sus, sat, jud. Dolj, pi.
Amaradia, com. Balota, situat
pe piriul Giamartaluiul, la 1500
m. la S. de Balota-d.-j. Are 321
suflete, 163 barba^isi 158 feme!.
Locuesc in 103 case construite
din birne. Copiii din sat ur-
meaza la scoala mixta din satul
Balota, ce este la 2200 m. de*
partare.
Este o biserica de zid, fon-
data de C. Bratasanu, la 1848,
cu hramul Sf. Dumitru.
Comunica^ia se face prin $0-
selele vecinale si comunale, can
pun in legatura satul la N. cu
Balota-d.-j., iar la S. cu Gaia-
de-Jos. O sosea vecinala il pune
in legatura cu Crucile, peste
Dealul-Muerel.
Gaia-de-Sus, padure de cer, ju-
deful Dolj, pi. Amaradia, com.
Balota, in intindere de 600 hect.
Gaiciului (Valea-), vale, ce vine
din Gogosari si da in Valea-
BurnazuluT, in mosia Ciochina,
jud. Vlasca.
Gai^a, virf de deal, jud. Bacau,
pi. Tazlaul-d.-j., de pe terito-
riul com. Birsanesti.
Galaoana, ostrov si picket de
granifd, jud. Dolj, pi. Bailesti,
com. Negoiul. Ostrovul e in in-
tindere de 440 hect. Se gaseste
pe dinsul si padure, ce apar-
^ine statului. E pus in exploa-
tare pe 10 ant.
Galata, manastire. VezT Galata,
tirgusor, jud. Iasi.
Galata, com. rur., in partea de
N. a placet Codrul, jud. Iasi si
in marginea despre S.-V. a ora-
suluT Iasi, asezata pe dealurile :
Galata si Ceta^uia, can se in-
tind de-a dreapta riului Bah-
luiul. E formata din sateie : Ga-
lata (tirgusor), Hlincea, Valea-
Adinca, Visan, Horpazsi Lunca-
Ceta^uia cu Zane. Terenul e pro-
ductiv in cereale ; iar o parte e
acoperit de vii si livezt. Are o
Hosted by
Google
GALATA
455
GALAJI
populatiune de 289 familil, sau
1 1 1 5 locuitori RominI si un mic
numar de Evrel. In com. sunt :
trei manastin, deservite de 5
preo^i, 3 cintare^i si 2 eciesi-
arci ; doua. biserici, deservite de
I preot si 1 eclesiarc; doua
scoli conduse de 2 inva^atori
si frecuentate de 50 elevi.
Budgetul com. e de 11210
lei, 64 bani la venituri si 9458
lei, 9 bani la cheltueli.
Vite sunt 973 capete, din
can : 717 vite mart cornute, 7
01, 92 cai si 157 rimatori.
Galata, tirgu§or, jud. Iasi, care
poarta numele unel suburbii din
Constantinopole numita Galata,
pentru ca to^I trimesii Turci carl
veneau la Iasi, se opreau mat
intiiu in palatul Manastirel unde
le era conacul si au numit acest
loc Galata, pentru ca ma! to^t
Domnil care se duceau in Con-
stantinopole, aveau conacul lor
in suburbia Galata, de acolo.
Acest tirgusor, este pendinte
de comuna Galata, plasa Co-
drul, situat pe platoul dealului
Galatei, spre S.-V. la 3 kil. de
orasul Iasi. Prin mijJocul lui
trece soseaua jude^eana Iasi-Ro-
man.
Are o populate de 86 familil,
sau 397 suflete, din carl o mica
parte sunt Evrel. Este resedin^a
com. Galata. Are : o scoala
de bae^i, infiin^ata in anul 1865,
frecuentata de 20 elevi si avind
localul ei propriii si una de fete,
infiin^ata la 1878, frecuentata
de 30 eleve ; un ospiciu pentru
batrinii infirmi, fondat la 1850
de Domnul Grigorie-Ghica, si azi
intre^inut de casa spitalelor Sf.
Spiridon din Iasi.
In tirgusorul Galata numarul
vitelor e de 255 capete, dintre
can : 161 vite marl cornute, 7
01, 49 cai si 38 rimatori.
In gradina acestui institut, pe
coasta de N. a dealului Galatei,
ce vine in fa^a orasului Iasi, se
vad si pana asta-zl urmele te-
meliei palatului domnesc facut
de Ipsilanti-Voda.
In acest tirgusor se afla trei
fabric! : una de sapun, una de
rachiu de drojdii si una de ca-
fea-cicoare.
In margin ea lirgusoruluf, de-
spre E., se afla manastirea Ga-
lata, zidita la 1584 de Petru-
Voda, numit Schiopul, in a doua
domnie. In intiia sa domnie, la
1578, a zidit manastirea Galata
din vale, care s'a daramat cu-
rind.
Aceasta manastire are insem-
natate istorica, de oare-ce, fund
in marginea orasului Iasi, ser-
vea de refugiu Domnilor in tim-
purile grele, fiind facuta in for-
ma de ceta^ufe ; asta-zi serveste
de inchisoare preventive pen-
tru militari. Afost inchinata Sfin-
tului Mormint. Acum este intre-
^inuta de Stat si are un perso-
nal de 2 preo^i si 3 cinra-
re^i.
Dupa alungarea lui Stefan-
Voda din Domnie, de catra Ca-
zacT, si dupa sosirea lui Vasile-
Lupu de la Cameni^a, la scau-
nul Domnieif, Timus care ocu-
pase Iasul pana la venirea so-
crulul sau, s'a retras cu tabara
in aceasta locaiitate.
Tot aici a plerit Cotnarovski,
Piserul Lesesc, care era om de
credin^a a lui Vasile-Voda Lupu,
find ucis de Cazacil lui Timus,
din porunca acestuia.
Dupa anul 1657, Constantin-
Voda, aflind ca Calga-Sultanul
se afla sosit la Balota, din jos
de Tu^ora si ca ostile turcestl
si tatarestl vin spre Iasi, pen-
tru a'l scoate din Domnie, s'a
ridicat cu oastea sa si s'a a-
sezat in Galata pe deal, punind
sa sape un san{ pe deasupra
piriului Nicolina, san^ ce in-
conjura partea nordica a dea-
lului Galatei ; apol sosind si Ta-
taril, la Ciric, a urmat har^ueala
mal multe zile, dupa care Con-
stantin-Voda, vazindu-se invins,
a fugit spre Scinteia, in jude^ul
Vasluiu.
Galata, deal> pe coasta caruia e
situat satul Mogosesti-Galafei,
com. Mogosesti, pi. Stavnicul,
jud. Iasi. Partea despre V. a
dealului se numeste Huma, fiind-
ca pamintul e humos. Are loc
de imas.
Galata, deal, in jud. Iasi, for-
meaza malul drept al sesului
Bahluiul. Se intinde de la N.-E.
spre S.-V., la S. de orasul Iasi.
Pe platoul sau se afla tirguso-
rul si manastirea Galata, din
com. Galata, pi. Codrul.
Galata, podgorie, jud. Iasi, pi.
Codrul, com. Galata. Se intinde
pe podisul dealului cu acelasi
nume, in partea despre V. a tir-
gusorului Galata. Produce vi-
nurl bune, cu care se face mare
comerciu.
Galata, piriU, izvoreste de pe
dealul Galata, pi. Codrul, jud.
Iasi, curge spre E., trece prin
tirgusorul Nicolina si se varsa
in piriul Nicolina, in dreptul
man^stirei Ceta^uia.
Gala^i, ora§, capitala jude^ulul
Covurluiu, in pi. Siretul, si in-
tiiul port de import al Romi-
niel.
Topografia. — Asezat pe ma-
lul sting al Dunarel-d.-j., la 45°
26' 52'' de latitudine nordica si
la 25° 41' de longitudine estica,
la 94 mile maritime (174 kil.)
de la Marea-Neagra, acest oras
are o pozifie aproape peninsu-
lara, fiind inconjurat de trei
parfl cu apa : la S. Dunarea,
Hosted by
Google
GALAfl
456
GALAfI
la E. lacul Bratesul si ma! sus
(ii kil.) rail Prut si la V. (9
kil.) riul Siret. Configura^ia te-
renulu! Galafilor e triunghiulara,
neregulat&, cu o suprafa^a de
1 22 1 hect. Nivelui variazS, : la
cheiul vechiu (malul Dunarel)
6 metrii, la biserica catolica
23 metrii si la biserica Sf. Im-
parap, punctul eel ma! ridicat,
60 m.
Clima e variabil&, dar sana-
toasa; temperatura maxima + 39
grade, minimi — 25.
Dupa asezarea sa, acest oras
are doua pSr{! : Valea si Dealul.
Valea e regiunea S.-E. intre
Dunarea si soseaua na^ionala
spre Reni, ce-i serveste si ca
zagaz in contra v^rsaturilor Bra-
tesulu! ; are 570 hect. intindere
si e cu 16 m. ma! joasa de cit
dealul : este partea cea mai ve-
chia a orasulu! si locul de m-
virtire a comerciulu! mare ; aici
sunt marele magazil, fabricile
principale, cherestelele, comer-
ciul de pescarie, docurile, agen
{iile de navigate, garile dru-
mului de fter, etc. In partea
despre Dunarea ({armul) valea
e prevazuta cu un cheiu, in lun-
gime de 1224 m. Din cauza ni-
velului sau scoborit si a scur-
gere! apelor din deal, aceasta
regiune este adesea-or! inundata
si chiar nepracticabil& in multe
locurl. Partea sa mai despre
N.-E. se numeste Bad&lanul si
e locuit& de muncitori in port
si de agriculton. Pamintul de
pe vale, si anume de pe ceirul
Bratesului, intre linia ferata si
soseaua Prutului, e foarte bun
pentru caramid& si, cind nu e
supus inundate!, se si fabric^
in mare cantitate.
Dealul e regiunea S.-V. si N.
cea ma! intinsa, mai inaltii, mai
s&n£toas£ si mai frumoas£ a o-
rasuiui Galafi, cu suprafa^a de
65 1 hect. ; aici se face comer-
ciul in amanunt, aici sunt auto-
rita^ile na^ionaie si interna^io-
nale, precum si institu^iunile pu-
blice si private cele mai insem-
nate. Mahalalele principale ale
dealulu! sunt numite Vadul-Un-
gurulul la N.-E., Lozoveni si Sf-
Imp^ra^i la N.-V., Buna-Vestire
si TreUerarhi la V.-S.
Orasul Gala^i in partea litni-
tata de uscat este imprejmuit
cu un san^: lung de 9860 m.
Peste san{, in partea S.-V. si
alipit linga oras, chiar, s'a for-
mat de cit-va timp un sat nu-
mit Bucuresti-No!, compus din
plugari si atirnat in totul de
com. Gala^i.
Distan^a intre Gala^i si Bu-
curesti, capitala Regatului Ro-
min, e de 268 kil. pe drumul
de fer. Orasele vecine din stinga
Dun&rei sunt: Reni Basarabiei
la S.-E. la distan^a de 22 kil.
si ceva, Braila la S.-V. 40 kil.,
Tecuciu 91 kil., Birlad 142 (in
linie dreapta insa no), Falciu
pe Prut vr'o 120 kil.; iar in
dreaptaDunareT(Dobrogea) sunt
Isaccea la S.-E. 48 kil. si Ma-
cinul 37 kil.
Esirea si intrarea in Galati
se face, osebit de schelele de
la port si gara drumulu! de fer,
prin patru puncte, can incepind
de la S.-V. spre N.-E., sunt:
c£ile (barierile) BraileT, Tecu-
ciulu! (Renilor). Trecerea din
deal in vale, la Dunarea sau la
Brates, se face prin vaduri si
strade inclinate ; dintre vaduri,
eel mai insemnat e acel de la
oras (str. Cuza-Voda si Mihaiu-
Bravul) spre gar&, numit Eliade-
R&dulescu (Vadul-Banceanu), in
partea superioara caruia se afla
o intSritura zidita si prevazuta
cu un grilaj de fer. Cele-1'alte
vadur! in direc^e N.-E. spre
S.-V. sunt: al-Bratesulu! (Va-
dul-Ungurulu!), Prutului, Comi-
siei Europene (Negroponte), Co-
manachi, Sf. Nicolae (str. Da-
ciana), Sf. Arhangheli-Metoc, Ba-
chus (Pasagiul), Bella- Vista, Bra
sovenilor, Speran^a, Sacalelor
(Rascu), Precista si Cazarmei
(Fetelor).
In intreg orasul Galati sunt
8843 case, cu 263 strade. Intin-
derea stradelor e de 101 kil.
liniarlsi cu o suprafa^a de 872500
m. p. Din aceasta intindere,
pana in anul 1890 incluziv eraii
37 kil. 660 m. liniari pava^l si
63 kil. 345 m. nepava^i; numa-
rul stradelor pavate fiind de
104, iar al celor nepavate 161.
Cele mai principale strade sunt :
la vale: a Basarabiei, Portulul,
Ceres, Eliade-Radulescu (garei de
pasagen), garei de marfuri (zisa
si No. 8), etc.; la deal: Strada-
Mare, Domneasca, Brailei, Te-
cuciului, Traian, Cuza-Voda, Mi-
haiu-Bravul, Codreanu, Mavro-
mol, etc. Dupa autoritatile in-
datorate dupa lege a le intre-
tinea, se clasifica : caile Brailef,
Prutului si Basarabiei na^ionale,
deci sub ingrijirea statului ; Por-
tului, Ceres, Culture!, Noua, Pia-
^a-Negri, Garei No. 8 si Doga-
riei atirna azi de administra^ia
fondului de 1 l2°lo (Ministerul Lu-
crarilor Publice) ; calea Traian
(de la oborul de fin) e jude-
^eana; cele-1'alte sunt comu-
nale.
Orasul Galati numara 1 1 pie{e
publice, si anume : in vale : a
Pescariei, Steaua-Rominiei (Sf.
Apostoli), Cuza-Voda (intre bur-
se), Bursei (Cheiul-Vechiu) ; in
deal : Independence! (Fainarie!)
(Tirgul-Vechiu), Regala, (Fan-
ciotti), C. Negri (Tirgul-Nou),
Oborul cerealelor si lemnelor,
$tefan-cel-Mare, Liberta^ei, Ri-
zer (Oborul de fin si de vite).
Dintr'acestea, pie^eie Pescariei,
Stele! - Rominie!, Independence!
si C. -Negri sunt pentru alimen-
tare ; din cele-1'alte, unele cu
Hosted by
Google
GALAJI
457
GAL AJ 1
destina^i! speciale aratate prin
chiar numele lor popular, iar
altele fara intrebuin^are pan&
acum. Cea ma! mare si frumoasa
piafa e pia^a Costache-Negri, in
centrul orasulu!.
Gradini publice sunt 4: Squa-
rul Regal, linga biserica Sf. Ar
hangheli-Metoc; Squarul Mu-
nicipal, in centrul orasulu!; Gra-
dina Publica, in partea extrema
nord-orientala cu privire spre
Brates si Prut; Bulevardul E-
lisabeta-Doamna, care in 1890
s'a unit cu Gradina Publics.
Populafia. — In Gala^i, dupa
ultimul recensimint, sunt 129 13
familii, sau 59143 suflete, din carl
32204 barba^i si 26940 feme!;
33442 nec&satoripf si 205 17 casa-
torip, 4934 v^duvi si 250 divor-
\r\i; 34765 Romini, 4196 Greet,
848 Bulgarl, 830 Rusi, 129 Sirbi,
36 Lipoveni, 355 ArmenT, 2068
Nem^i, 80 EnglezI, 160 Fran-
cezi, 385 Italien!, 26 Olandez!,
228 PolonezI, 1835 Unguri,
13085 Evrei si 1 15 Turci ; 40723
ortodoxi, 265 gregorien! (ar-
meni), 36 lipoveni, 4418 cato-
lici, 499 protestanp, 13087 mo-
zaici si 115 mohamedani.
Stiti carte 22500 persoane, nu
stiu 36643.
Dupa indeletnicirile sale, po-
pula^ia valida a orasulu! Gala^i
se specifica asa: meserias! 3295,
industrial! si fabrican^! 66 y co-
mercianp 3013, de profesii li-
bere de ori-ce fel 534, muncitorl
cu bra^ul (intre can numerosi
plugari in parole marginase ale
orasului) 7235, servitor! 3905 si
fun^ionar! public! si priva^i 1447;
in total 20453.
Cultele. — In Gala^i este re-
sedin^a episcopie! eparhie! Du-
narei-d.-j. Aceasta episcopie, in-
fiin^ata in 3 Noembrie 1864,
fu constituita la inceput din
jude^ele: Covurluiu, Br&ila, Is-
ail si Bolgrad (aceste din urm&
j'lde^e ale Basarabiel-Sudice) si
avu resedin^a in Ismail. Dup&
luarea de catre Rus! a Basa-
rabiei de S. (tractatul din Ber-
lin din 1 /i3 Ialie 1878), scaunul
eparhiei Dunarei-d.-j. se stra-
muta la Galafi, anexindu-i-se
in locul jude^elor basarabene
pendinte, cele dou& jude^e ale
Dobrogei, Tulcea si Constanta.
Aceasta noua stare de lucruri se
flxa definitiv prin legea din 12
Februarie 1881,
Numarul tuturor parohiilor ce
compun eparhia Dunarei-d.-j.,
dupa determinarea Sf. sinod din
1888, este de 217, din can 85
urbane si 182 rurale; si anume:
Covurluiu: 53, din can 12 ur-
bane si 41 rurale; Braila : 58,
din can 7 urbane si 51 rur. ;
Tulcea: 63, din car! 9 urb. si
55 rur. ; Constanta : 42, din can
7 urb. si 35 rur. Populafia to-
tala a crestinilor ortodoxi din
eparhie e de 61422 familii, cu
274455 suflete, din can 17283
familii, cu 73352 suflete in pa-
rohiile urbane si 44209 familii
cu 201 103 suflete in cele rurale.
Sunt apoi 340 biseric!, din
car! 60 in paroh. urb. si 280
in cele rur. ; 323 preofi, din
car! 80 in paroh. urb. si 243
in cele rur. ; iar dupa noua al-
catuire sinodala a parohiilor, se
fixeaza 35 preoflf paroh! si 45
preoflf ajutori in orase, 182 pre-
o\\ paroh! si 61 preop ajutori
in sate, 20 diacon! in orase,
115 cintare^! si 59 paraclisier!
in orase, 483 cintaref! in sate,
1 1 1 preo^T actual! in plus.
De la infiintare pana azi, e-
parhia Dunarei-d.-j. a fost cir-
muita de tre! episcop! : P. S. S.
Melchisedec ^tefanescu, de la
fundarea Episcopiei pan& la 27
Februarie 1879, cind a fost
ales episcop ai Romanulu! (unde
a incetat din via£a la 16 Maiu
1892); I. P. S. S. Iosif Gheor-
ghian, fost episcop deHus!, epis
cop al Dun&rei-d-.j. de la 27
Februarie 1879 pana* la 22 No-
embrie 1886, cind a fost ales
Mitropolit al Ungro-Vlahie! si
Primat al Rominie!; si P. S. S.
Partenie Clinceanu, actualul e-
piscop, ales in aceasta calitate
la 10 Decembrie 1886.
Pe linga episcopie, pentru
judeca^ile bisericest!, e un con-
sistoriu sau tribunal bisericesc;
iar pentru privigherea ma! d'a-
proape a bisericilor si clericilor,
se afla un protoiereu.
CiiepiscopiaDunarei-d.-j., Sta-
tul cheltueste anual 45624 le!,
plus 6000 le! chiria localulu!e-
piscopal.
In Gala^i sunt 12 parohi! cu
22 biseric! ortodoxe, din car!
20 rominest!, una elina si alta
bulgar&; din cele 20 biseric!
rominest!, 6 sunt foaste man&s-
tirest! intre^inute de Stat si 14
comunale. Pentru bisericile in-
tre^inute de Stat se cheltueste
23222 le! pe an, iar pentru cele
de com. 201 60.
Pe ling& bisericile ortodoxe,
ma! sunt si 5 eterodoxe : gre-
goriana, armeanS, catolic&, lu-
terana\ reform ata-calvin a" si li-
povanS. Evrei! au un templu
coral in strada Cuza-Voda, nu
de mult construit, si ma! multe
sinagoge. Mohamedani! ati o
moschee.
Cele \2 parohi! ortodoxe sunt:
1. Sf. Nicolae cu biserica fili-
ala Sf. Arhanghel!-Metoc ; 2. Sf.
Apostol! ; 3 . Izvorul Maicei Dom-
nulu!; 4. Intrarea in biserica
(Vovidenia) ; Adormirea Mai-
ce! Domnului (Mavromol), cu
filialele Sf. Spiridon, Schimbarea
la fa{a (elinS) si Sf. Panteleimon
(bulgara); 6. Sf. Haralambie; 7.
Sf. Impanel; 8. Nasterea Mai-,
ce! Domnulu! (in Vadul Ungu-
rului); 9. Adormirea Maicei Dom-
nulu! (Precista), cu filialele Sf.
60299. Marele Dicfionar Geografic. Vol. IJf,
58
Hosted by
Google
GALAfl
458
GALAfI
Gheorghe, Sf. Dimitrie, Sf. Hie
si Sf. Arhanghell-Mantu ; 10.
Cuvioasa Paraschiva (Sf. Vineri) ;
ii. Sf. TreMerarhl si 12. Bu-
na-Vestire, cu filialele Sf. loan
Botezatorul si Sf. Sofia.
Pentru aceste parohil, se des-
tineaza 12 preo^i parohi, 14
preo{I ajutorl, 2 diaconl, 40
cintarep si 2 1 paraclisieri ; astazl
insa sunt 18 preopf in plus.
Bisericileromineintre^inute de
Stat sunt: Sf. Nicolae, Sf. Ar-
hanghell - Metoc, Mavromolul,
Precista, Sf. Gheorghe si Sf.
Dimitrie (aceasta din urma e
inchisade cip va am); cele-ralte
sunt mtre^inute de com., iar
bis. greaca si bulgara de co-
munjta^ile respective.
Catedrala episcopala e Sf. Ni-
colae. Dintre bisericl, cele mai
vech! sunt: Precista din 1647,
Sf. Dimitrie din 1648 (sub Dom-
nul Vasile-Lupu), Sf. Gheorghe
din Aprilie 1665, Mavromolul
din 1 669 (sub Duca-Voda- Gheor-
ghe) ; apoi vin Vovidenia din
1790, Sf. Arhanghell - Metoc
1 80 1, Sf. Vineri 18 13, Sf. Spi-
ridon 1815, Sf. TreMerarhl
1823, Sf. loan Botezatorul 1831,
Sf. Nicolai 1839, Nasterea Mai-
cel Domnulul 1840, Sf. Apos-
toll 1848, Sf. Haralambie 1848,
Sf. Iiie 1857, Buna-Vestire 1857,
Sf. Imparap 1857, Sf. Pante-
leimon 1861, Sf. Arhangheli-
Mantu 1864, Schimbarea-la-fa^a
1866, Sf. Sofia 1872 si Izvorul
Maicel Domnului 1873.
§colile. — Sunt in Gala^i 26
scoli publice, din car? 7 secon-
dare si 20 piimare; din cele
secondare sunt 6 de baep si
una de fete; din cele primare,
11 de baep si 9 de fete.
$colile secondare sunt :
1. Liceul «V. Alecsandrb,
fundat la 27 Noembrie 1867
ca simplu gimnaziu cu 4clase;
de la Septembrie 1887 i sau a-
daogat si cele trei clase supe-
rioare liceale ; in 1890 avea
283 elevi ; de la infiin^are pana
in acelasi an numarase 2375
scolar! ca 183 absolven^i ; din
1889 i s'a infiin^at si o divizio-
nara la clasa I, iar in i892alta
divizionara la clasa II ; nuraa-
rul profesorilor e de 20 ; bud-
getul anual de cheltueli : 91.256
lei.
Pe linga liceu e si biblioteca
«Urechia», dupa. numele harazi-
torului sau, d-nul V. A. Ure-
chia, profesoralUniversita^eldin
Bucure^ti si fost senator de Co-
varluiu.
2. Scoala comerciala «Alexan-
druIoanCuza», dupa numele pri-
mului Domn al Rominiei-Unite,
gala^ean de obirsie, fu infiin^ata
in 28 Octombrie 1864; pana
la 1983/84 a avut 4 clase, iar
acum are 5 ; in 1890 numa-
ra 227 elevi (129 RominT, 80
izraeli^T si restul alte neamuri) ;
de la infiin^are pana in acelasi
an a fost freuentata de 2200
scolarl, absolven^I fund 134, iar
cu diploma 35 ; bugetul cheltue-
lilor 78530 lei pe an.
3. Seminarul, cu menire d'a
da preo^i eparhiei, fu infiintat
la Ismail inca de la anexarea
catre Moldova a Basarabiei S.,
mai intiiu sub denumirea de
scoala bisericeasca, un fel de
scoala catihetica, intre^inuta de
Consistoriul din Ismail ; apoi in
1864 Noembrie 14 fuluatpesea-
ma Statulul, dindu-i-se progra-
mul celor-l'alte seminare ale Ta-
rel, cu 4 clase ; in 1878 fu stra-
mutat in Gala^i o-data cu episco-
pia ; numara 60 elevi, intern! eel
mai mul^i si pu^ini solven^I ; de
la 1864 pana la 1890 a fost
frecuentat de 2427 elevi, dind
394 absolven^i; bugetul anual
de cheltueli 47062 lei, 95 ban!.
4. $coala normala primara,
infiin^ata tot la Ismail in Iunie
1877 (inaugurate la 26 Octom-
brie acelasi an), dupa pierderea
Basarabiei, fu stramutata si ea
la Galafi, cu 4 clase si 60 elevi
intern! ; de la infiin^are pana la
1889 a dat 1 10 absolvent; chel-
tuelile anuale 607 1 8 lei. Acestei
scoli in 1 89 1 i s'a dat numele
de «Costache Negri ».
5. Scoala de meseril, infiin-
{ata de jud. in 1872 in com.
rur. Bujor, apoi adusa in Ga-
la^i, numara 4 ateliere, de : ro-
tarie, stolerie, fierarie si mecani-
ca, cu 40 elevi intern! ; suma ce
cheltueste anual jud. cu ea se
ridica la 37475 lei.
6. Scoala copiiior de marina,
din 1 88 1, cu 60 elevi, urmata
de la infiin^are pana azi de
590 copi! ; se cheltuieste cu ea
30320 lei.
7. Scoala secundara de fete
(infiin^ata de com.), dateaza din
1878, cu 5 clase si o sec^ie pro-
fesionala; in 1890 avea 151
eleve, fund cercetata de la in-
fiin^are pana in acelasi an de
1293 copile, din carl au absolvit
cursul complect 60 ; bugetul de
cheltueli 32190 lei pe an. Din
1 892 a fost iuata pe seama Sta-
tului.
Totalul elevilor si elevelor
scolilor secondare din Gala^i in
1890 a fost de 879, iar chel-
tuelile facute cu intre^inerea lor
377651 lei, 95 ban!.
Dintre scolile primare urbane,
cea mai vechia e scoala de ba-
e^i No. I, numita si ScoalaDora-
neasca, infiin^ata in 1832 Sep-
tembrie 5, avind ca inva^ator
pe Toma Giusca, seminarist al
Socolel, originar din com. Ga-
nesti, t'mutui Covurluiti; inanul
1834 aceasta scoala avea 120
elevi, intre can intiiul la clasi-
fica^ie era Teodor Codrescu,
decedatul autor al «Uricarului».
Dupa Scoala Domneasca, se
infiin^ara apoi treptat si cele-
Hosted by
Google
GALAfl
459
GALAfl
l'alte, fie de com. fie de Stat,
in ordinea urmatoare : de bae^f :
No. 2 la 1858, No. Ill la 1867,
No. IV la 1866, No. Via 1865,
No. Vila 1864, No. VII la 1 88 1»
No. VIII si IX la 1887 si No.
X la 1889 (a un-spre-zecea e
scoala de aplicatfe a scoale
normale, infiintata $i ea de vr'o
6-7 ani); defete: No. I la 1858,
No. II la 1 86 1, No. Ill si IV
la 1867, No. Via 1870, No. VI
la 1869, No VII. la 1881, No.
VIII la 1889 ?i No. IX la 1891.
De la 1 Iulie 1880 toate sco-
lile comunale au fost luate pe
seama Statului. Numarul elevi-
lor de ambele sexe ce le au
frecuentat (afara de scoala de
aplica^ie de la scoala normala
si cea de fete infiintata in 1 89 1)
in anul scolar 1890 a fost
de 2871, din can 1856 bae{!
si 1015 fete; iar cheltuelile fa-
cute in totulse ridicala 196 mi!
720 lei; din carl 107775 pentru
scolile de baepf si 88965 pentru
cele de fete.
Instruc^ia privata se da in
mat multe institute. Cele ma!
insemnate sunt: de bae^i : C.
Negri, a asocia^iel profesorilor
(fost A. Radu), A.Vieneris (elin),
scolile confesionale elina si ca"
tolica ; de fete : institutul « Notre
Dame de Sion» (fundatde con
grega^ia respectiva a calugari^e-
lor catolice in 26 Octombrie
1867), Filipide, Arion, (azi a
unei asocia^i! de profesor! si
profesoare), Levides.
Asezdminte grafice. — Cea d'in-
tiiu tipografie in Gala|i a fost
deschisa in 1845 de raposatul
Francisc Monferato, apoitreptat
s'au infiin^at si au existat di-
ferite alte imprimeril si litografii.
Astazi func^ioneaza 6 tipografi*
mar! cu trei litografii, precum
si ma! multe prese pentru
lucran mici. Librari! sunt 4 ;
cea ma! vechie (din 1849) si
ma! insemnata e sub firma G.
D. Nebuneli.
Justifia. — Orasul Gala^i are
doua judecatori! de pace, un
tribunal cu 2 sec£i! si o curte
de apel cu doua sec^ii. Parchetul
e reprezintat la tribunal prin
un prim-procuror si 2 procuror!
de sec^ie ; iar la curte prin
un procuror general si do! pro-
curor de sec^ie. Pentru aface-
rile criminale e o curte cu jura{T.
Curtea de Gala^i are in ju-
risdic^ia el jude^ele Covurluiu.
Braila, Putna, Rimnicul-Sarat,
Tecuciu, Tutova, Constanta si
Tulcea ; pentru jude^ele : dobro-
gene serve?te si ca curte cu
jura^T. Aceasta curte func^io-
nase mai inainte la Focsani; in
Gala^i ea fu transferata in vir-
tutea lege! din 30 Martie, 1886.
Numarul advocator inserts!
pe tablou in acest oras e de
68, din carl exerciteaza profe-
sia numai 35 ; dintre cei inscris!,
39 sunt cu titluri academice si
19 practican^I.
Afara de arestul militar, sunt
in Gala^i doua penitenciare ci-
vile : eel preventiv al jude^ulu!
si arestul cur^ei apelative.
Sdnatate si as is ten fa pub lied.
— In Galafi exerciteaza profesia
medicala 28 doctor! in medi-
cina, 1 patron in hirurgie si 3
medici-veterinari ; sunt apo! 21
sub-chirurg!, 7 dentist!, 1 vacci-
nator, 35 moase, 9 farmaci! si
5 drogheri!. In farmacii lucrea-
za 13 licen^ia^r, 8 asisten^! si
2 elevi. Com. are 6 medic!, unul
primar, care e si medicul-sef al
spitalului comunal, patru de cu-
artale si un medic secondar al
spitalului.
Spitale sunt 5 : eel comunal
cu 50 paturl, dateaza de la i860;
a Sf. Spiridon (Spiridoniel) din
Iasi cu 44 patur!, din 1838;
Elisabeta-Doaruna cu 50 patur!,
din 1 Octombrie 1877; militar
cu 88 — no patur!, din 1884;
si izrailit cu 22 patun, din 1848.
Pentru luarea masurilor de
higiena publica, sunt doua con-
silie : unul al com. prezidat de
primar si altul al jude^ului sub
presedin^a prefectulul.
Pentru taerea vitelor com. are
un abator pe mosia f iglina, in
partea vest-sudica a orasuluT.
In 1889 primaria Gala^i in-
tre^inea 53 copi! gasij!, daduse
gratuit cautarea medicala la do-
miciliul la 9241 bolnavl, din
car! 6109 rominlsi 3132 strain!,
iar medicamentele la 1937 bol-
navi sarman!.
Comerciul si industria. — Am
spus ma! inainte ca orasul Ga-
la£i este primul port de import
al fare!. Acest rol l'a avut din
timpurile cele ma! departate ;
ba chiar mult timp era in pla-
nul intiiu si in privirea expor-
table!. Dimitrie Cantemir, Dom-
nitorul Moldove!, in opera sa
«Descrierea Moldove! » il nu-
meste emporium totius Danubii
celeberrimum (tirgul eel ma! ce-
iebru al Dunare! intregl). Scrii-
tori! strain! il numeau Venecia
si Amsterdamul Mari!- Negre,
unicul port international al Du-
nare!.
Acest ora? avu insa prospe-
ritatea cea ma! mare sub regi-
mul porto-franculul, adica de la
1834 (sub Mihaiu-Voda Sturdza)
pana la 1 Aprilie 1883, cind
inceta acest regim.
Important comerciala apor-
tulu! Gala^i in 1 890 se cifreaza
ast-fel : traficul total al co-
merciulu! extern 9262526 le!,
din car! marfur! importate de
55958229 1., export. 36667039.
Cu deosebire in privirea lem-
narie! de construc^ie si a pes-
telu!, portul Gala^i este intiia
pia$a din f ara. Lemnele vin pe
plute prin rlul Siretul ; iar pes-
tele se aduce aicea spre nego-
Hosted by
Google
GALAfl
460
GALAVI
ciare din lacul Bratesul si din
toate bal^ile DobrogeT, ba chiar
si din Rusia. In 1887 prin Ga-
lati s'au exportat 29089561
kil. lemne de construc^ie, in
valoare de lei 2908956 ; iar
in 1888 acest export a fost de
23696686 kilog., in valoare de
1 184834 lei. Aceste lemne se
exporteaza in : Turcia, Grecia,
Egipt, Rusia (Batum), Spania,
Italia, Francia, Algeria, India,
in porturile MariT-Rosil si chiar
la Panama (America). Expor-
tul se face cu deosebire de ca-
tre Societatea Anonima de fe-
restrae cu vapori (foasta Goetz
& G ie ) Numarul comercianfilor
de lemnarie e de 67.
In ce priveste pescaria, din
vechimea cea mai departata,
Galati a fost pia^a cea mai
importanta a Tare! ; ba se poate
zice ca cu acest fel de mar fa
si-a deschis via^a sa comerciala.
Este cunoscut istoriceste ca in-
semnatatea comerciala a portu-
lui Galati incepe dupa caderea
sub puterea turceasca a ceta-
^ilor Moldovei Chilia si Ceta-
tea-Alba ; pana atunci el nu
era de cit centru de pescarie.
Povestirea cronicarului I. Nicul-
cea despre alegerea la Domnie
a lui Petru-Rares, «care nu era
acasa, ce se timplase cu mijile
lui la Galati la peste», con-
firma aceasta.
In anul 1887 s'a exportat
prin Galati peste proaspat, sa-
rat, uscat sau afumat, morun
si nisetru in cantitate de 137040
kgr., valorlnd 82225 lei; in 1888
exportul aceleeasl marfi a fost
numa! de 82333 kgr., in valoare
de 49400 lei.
De la 1 Aprilie 1889 pana
la aceeasi data 1890, pesteie e-
sit din Rusia si Rominia si tre-
cut prin vama Galati se cifreaza
la 107 14366 kgr. Este lesne de
in^eles ca din aceasta cantitate,
parte se consuma in orasul Ga-
lati, dar cea mai mare parte se
destineaza pentru Tara si pea-
tru strains tate. Numarul pesca-
rilor gala^eni e de 52, afara de
detailisti.
Cu comerciul sta in strinsa
legatura si naviga^ia. Incepind
de la 1847, de cind se ^ine o
statistica regulata despre vasele
comerciale intrate si esite din
Dunare, pana la 1896, avem
urmatoarele cifre : vase cu pin-
ze: 68522, cutonaj de 12376963
sati hectolitri 167188420 ; vase
cu aburi: 12742, avind 9663767
tone sau 130460882 hectol. Este
adevarat ca aci e vorba de va-
sele in general, ce au circulat
pe Dunare ; totusi este cunos-
cut ca cele mai multe din ele
erau destinate pentru Gala^i.
In 1889 erau in Galati 1474
comercian^i patentan, reprezen-
tind 37 categorii de nego^.
Firme comerciale si industri-
ale inscrise la tribunalul Covur-
luiu, sunt 2078, din carl 1881
individuale si 197 sociale.
Industria gala^eana este re-
prezentata prin 47 fabrici de
diferite specii, si anume: 4 de
faina (mori cu aburi), 2 pentru
taiatul lemnelor (ferastrae cu a-
buri), 4 de luminari de stearina,
5 de sapun, 1 de bere, 2 de
vax, I de fringhil, 1 de dopuri
de pluta, 4 de apa gazoasa, 1
de caramida, 1 de var, 1 de
pie!, 2 de rahat, 2 de tahin si
halva, 3 de macaroane, 1 de
bauturi spirtoase, 1 turnatorie,
3 de palarilf, 1 de tricouri, 1 de
pescarii afumate, 1 de luminari
de ceara, 1 de cura^it orz, 1
de tabacarie, 1 de vapsit stofe,
1 de ciocolata si cicoare, 1 de
scaune de lemn sistem de Mar-
silia.
Numarul patentarilor indus
triasi si meseriasi din acest o-
ras e de 515.
In Galati este resedin^a Ca.
merei de comerciu a circum-
scrip^iei a VI, care cuprinde ju-
detele Covurluiu, Tutova si Fal-
ciu, cu 32 membri, din can cei
mai mul^I ii da jud. Covurluiu.
Asemenea aici e si bursa de
comerciu, pe linga care se afla
mijlocitorii de marfuri si de
schimb, pusi sub direc^ia Ca-
merei de comerciu. Budgetul
Camerei de comerciu de Galati
pe anul 1889 — 90 era la veni-
turi de 19000 lei si la cheltuieli
de 17420 let.
Spre a se putea face imbu-
natatiri in port, inca de la a-
nul 1863 s'a pus o dare de 1 J2 %
pe valoarea productelor si mar-
furilor exportate si importate. A-
ceasta dare, administrate de Mi-
nisterul Lucrarilor Publice, pro-
duce anual pentru portul Galati
450000 lei. Din acest venit in
anil 1889, 1890 si 1891 s'au
pavat mai multe strade din par-
tea din vale a orasului.
Docurile. — Pentru inlesnirea
comerciului si industriel, in ur-
ma desfiin^arei portu lui- franc,
s'au infiin^at Docurile, cari, in-
cepute a se construi in prima-
vara anului 1887, fura termi-
nate si date in exploatare in
vara anului 1892. Docurile din
Galati cuprind urmatoarele par^i
principale :
1 . Un basin, in care intra va-
sele pentru incarcarea si des-
carcarea marfurilor, cu lungime
de 500 m. la fund, adincime 5
m. sub nivelul apelor celor mai
mici si 120 m. largime mini-
mala, care largime se mareste
spre gura, asa ca sa. poata in-
scrie un cere de 192 m. in dia-
metru ; suprafa^a basinului la
fund e de 81000 m. p., iar la
nivelul apelor mici 88000 m. p.;
comunicarea basinului cu Du-
narea se face prin o gura de
30 m. latime; laturea bazinului
Hosted by
Google
GALAfI
461
GALAfl
despre magazii are un cheiu de
548 m., din carl numai 500
utilizabili; iar cele-1'alte laturi
inclinate sunt imbracate cu pe-
reuri $i anro?amente ; adincimea
intreagS a basinului e de io m, SO,
fundul sSu e cu o m, 50 mal jos
ca fundul Dunarei la Sulina.
2. Magazia de grine, care
serve? te la conservarea cerea-
lelor, contine 338 silosuri (ce-
lule) sau compartimente exa-
gonale formate de placi ?i col-
our! de ciment legate cu flare
pentru resisten^a; aceste silo-
suri sunt unele de o capacitate
de 100 chile (50000 kgr.), altele
de 200 chile (1 00000 kgr.), $i
altele variind de la 20—200
chile ; toate silosurile InsumeazS
o capacitate de 25000000 kgr.
(52388 chile de Muntenia sau
83023 chile de Moldova). Inmaga-
zinarea cerealelor se face direct
din vagoane, can varsa grinele
in ni$te balance automatice de
o for^a de 150 chile pe ora, de
unde grinele sunt ridicate prin
ni?te elevatorie de aceea^i for^a
la partea superioara a magaziei,
unde tree prin ni$te cura^itori
de neghina, iar de aici prin
ni?te benzi de cauciuc sunt trans-
portate la celulele disponibile.
Numarul balan^elor e de 16 cart,
debitind fie-care 1 50 chile pe orS,
face in total o inmagazinare de
2400 chile pe ora. Incarcarea
grinelor in vapoare se face la-
sindu-le sa curga din silosuri
prin ni$te pilnii fixate la fie-care
celula pe ni$te benzi de cauciuc,
' car! le transports prin doua tu-
nele transversale cheiuluT $i un
tunel menajat in lungul cheiului,
de unde apo! tree in ni§te pu-
\\xv\ construite la spatele che-
iului $i din carl sunt ridicate
prin doua elevatorie mobile,
cari pot avea o mi^care de trans-
la^iune ?i unul ?i de rota^iune;
din elevatorie grinele cad in
ni?te balance automatice de o
putere totals de 300 chile pe
ora (amindouS 600 chile pe orS) ;
acelea?! elevatorie servesc $i la
incarcarea directs din vagoane
in vase ; unul dintre elevatorie,
anume eel ?i cu mi?care de ro-
ta^iune, servS pentru inmagazi-
narea grinelor in vase ; un al
treilea elevator plutitor, de o
putere de 300 chile pe ora, a-
?ezat pe un ponton, serve^te pen-
tru opera^iile de incSrcare din
$iepur! in vagoane ?i vice-versa.
Operable de IncSrcare $i des-
carcare se fac incontinuu, ziua
§i noaptea, totul fund luminat
cu luminS electrics.
3. Magazia de mftrfuri cu-
prinde 5 compartimente de 20
m. lungime $i 15 lS^ime ?i cu
cite 2 etaje. MSfurile se ridica
la etajul de sus fie prin ni$te
macarale exterioarede 1 500 kgr.
putere fie-care, fie prin ni$te
ascensoare hidraulice, cari sunt
in mijlocul fie-cSru! comparti-
ment, avind fie-care aceea^Ifor^S
de 1500 kgr. Cladirea este ac-
cesibila de ambele laturi; su-
prafata sa 3000 m. p., din car!
2400 utilizabili ; pe fie-care metru
patrat se inmagazineazS in me-
diu 1 1 50 kgr., este dec! o ca-
pacitate de 2760 tone sau 1 1040
tone anual. Totalul mSrfuriior
de inmagazinat in Gala^i este
de 23700 tone import ?i 14000
export; cum insS datele din
strSinState probeazS cS nu se
intrepoziteazS de ordinar de cit
a 6-a parte din mSrfuri, ma-
gazia noastra e fndestulStoare,
cac! permite intrepozitarea a
mat mult ca a 4-a parte din 3
in 5 luni.
4. Casa de masinl cuprinde
5 productorie (cazane) de aburi.
Aici ma! este ?i o ma$inS
Compound de 500 ca! putere,
pentru punerea in mi?care a
benzilor ce conduc grinele; in
fine o ma?inS dinamo-electricS
pentru producerea lumine! e«
lectrice.
Asemenea pe cheiu e o ma-
cara fixS de 1 0000 kgr. putere
$i una mobilS de 1500 kgr.,
precum ?i o macara plutitoare
de 40000 kgr. putere, destinatS
a servi in toate porturile Du-
nSre!.
5. Hangarul de transit, cons-
truit de lemn, cu suprafafS de
1200 m. p. in total; el serve?te
pentru clasarea, vSmuirea $i
plumbuirea mSrfuriior, ce nu se
pun in depozit.
Ma! sunt apo! clSdir! desti-
nate a servi administrate! do-
curilor, serviciulu! vamal, al gS-
rel, pentru mostre ?i camere de
inchiriat comercian^ilor, pentru
pompier!, corpul de gardS, etc.
Institufif de comunicare.—\x\
Gala^i este oficiu telegrafo-po§tal
de intiia clasS, al 3-lea dupa
Bucure^ti, care produce statului
un venit anual de 389554, le! 57
ban! (budgetul 1890 — 91), ?i a-
nume: 201978 lei, 70 ban! de
la po?tS $i 187575 lei, S7 ban!
de la telegraf. Cheltuelile f&-
cute cu acest oficiu se ridicS la
125404 lei pe an (1890). Pe a-
nul 1896 — 97 venitul biuroulu!
a fost de le! 181 596 din tele-
graf $i lei 185598 din po$tS, a-
farS de le! 53034 incasa^I la
sucursalS.
Drumul de fier are in Gala^i
o garS principals, un arsenal
$i un inspectorat de circum-
scrip^ie. In anui 1889 prin sta-
sia de aic! s'a dat statulu! ve-
nit 1979784 le!, 76 ban!.
Din anul 1887 funcfioneazS
in Gala^i ?i o re^ea telefonicS,
care leagS primSria cu poli^ia,
localul pompierilor, comisiile ?i
parchetul.
Institu'il financiare, de credit
si osebite societ&p private. —
AfarS de casieria generals a
Hosted by
Google
GALAJI
462
GALATI
jude^ulul, care face operand a-
nuale pana la 13592445 lei 57
ban!, aid numaram casa de
economie a Statulul, doua per-
ceptil, vama, al carul venit pe
1896—97 a fost de lei 4663956,
13 ban! depozitul de tutun,
sucursala Bance! Na^ionale, Cre-
ditul Agricol si societa^ile private.
Casa de economie a Statulul,
alipit& pe linga casierie, avea
la finitul exerci^iulul 1889/90 in
jude^ul Covurluiu 6232 librete
(depunatori), cu suma de lei
3 1 620 1, bam 54. Cele doua per-
cep^il din Gala^i, au urm&toarele
circumscrip^ii : I cu cuartalele
1 , 3 si parte din al 2 ; iar a II
restul din cuartalul 2 si cuar-
talele al 4-lea si al 5 -lea. Biurout
vamal de Gala^i e al doilea
din {ar&, dupa venitul dat Sta-
tuluT. Aid e si resedin^a in-
spectoratuluT circumscrip^iel 4
vamala\
Prin depozitul de tutun s'a
debitat in 1890 marfa de la
toate articolele Regie! de lei
1693830 bam 35,
Sucursala BanceT Na^ionate
de Galatf, lnfiin^ata in 1881, a
pus in 1 889 in circulate 1 8683428
lei, 7 ban!, producind beneficiu
net 753162 let, 22 bam.
Creditul Agricol de Covurluiu,
constituit in 1882, avea impru-
mutata* la 31 Decembrie 1890
suma de 6303 11 lei, 40 bam, la
66^6 salenl.
Pe linga casele de credit
personale, carl sunt numeroase
in Galafi, pe linga casa de e-
conomie a Statulul si Banca
Nationals, func^ioneaza aicea
din 1 88 1 si o Societate de e-
conomie, formata de un numar
de ac^ionarl. In 1891 aceasta
societate avea 155 acfionari cu
878 ac^il (a 10 lei una), repre-
zintind un capital de 397973
lei, 23 ban!.
Mai exists apoi diferite so-
cietal private cu scopurl eco-
nomice, de binefacere, artistice,
literare, stiin^ifice si distractive.
Numarul lor e de 14.
Intocmiri electorate fi repre-
zintative. — Colegiile comunale
cuprind 744 alegatori in coleg.
I si 3630 in al II; din acesti
din urma insa" numai 940 sunt
direc^T, restul indirect carl vo-
teaza prin deiega^i (60 la nu-
mar). Consilieri! comunei Galati
sunt in numar de 27, can aleg
din sinul Jor primarul si tre!
ajutoare; unut din consilieri e
delegat la oficiul st&rel civile.
Alegatori! pentru consiliulju-
de^an sunt aceias! ca si la Ca-
mera; acestia aleg 25 consilieri,
cite 8 de colegiu.
Colegiul I de Covurluiu pen-
tru deputaflf numara 335 alega-
tori si alege 2 reprezintanti ;
colegiul al II (orasenesc) are
1073 alegatori si alege 3 de-
putatT; al III cu 730 alegatori
(451 direct si 279 delegap)
alege un deputat; alegatoril in-
direct din Galati al colegiului
III sint in numar de 2438, carl
aleg 41 delegatT.
Colegiul I de Senat numara
263 alegatori, can aleg 2 se-
nator!; iar al II cu 270 alega-
tori, carl aleg tot 2 reprezin-
tanti. Numarul elegibililor la
Senat in jude^ul Covurluiu e de
55, din carl 44 in oras si 11
in jude^.
Am aratat ma! inainte ca
Camera de comerciu de Gala^i
are 32 membri, 22 din Covur-
luiu, 8 din Tutova si 2 din
F&lciu. Alegatori! comerciali din
jud. Covurluiu sunt in numar
de 280, din carl 79 din oras
si 201 din comunele rurale.
Municipalitatea. — Comuna
Galati, administrate de consi-
liul comunal prin delega^iunea
data unui primar si la 3 aju-
toare, este una din cele mai in-
semnate comune urbane ale ta-
re!. Budgctul sau pe exerci^iul
1 89 1 — 92 se cifreaza la venitur!
si cheltuell cu lei 1852389, bani
40, din carl 1666^66 lei bud-
getul ordinar si 185823 lei eel
al pavajului. Venitul eel mai
mare il are de la taxa (acsiziil)
vinulu! indigen (450000 lei).
Asupra acestei comuni apasa o
datorie de leT 4290736, bani 29,
din carl eel pu^in 3500000 da-
torie lichida si necontestabila.
In 1894 — 94 budgetul a fost
de lei 2590873 bani 72, la ve-
niturl si cheltuell.
Ca propriety!, com. aceasta
are doua mosil : Tiglina si Sen-
dreni, precum si mai mult lo-
curl pe malul Dunarei inchiriate
cherestigiilor, caiei ferate si pes-
carilor, diferite edificie si locurl
sterpe.
A dm in istrafia judefand §i po-
lifieneascd. — In Galati e rese-
din^a prefecture! jude^ulu! Co-
vurluiu, care e prefecture de
intiiul ordin ; asemenea aid este
sediul Comitetulu! Permanent,
ales din sinul consilium! gene-
ral jude^ean pentru a se ocupa
in permanenta cu afacerile gos-
podarest! ale judetulul.
Poli^ia urbe! Galati e con-
dusa din un politaiu, ajutat de
7 comisan, de carl 5 de cuar-
tale (dispar^irl), unul la gara
Galati, altul la gara Barbosi, ma!
mul^I sub-comisari, un coraan-
dant si un sub-comandat de
gardistl, func^ionar! de cance-
larie si 150 gardistl. Cheltuelile
intre^inerei police! m micaparte
cad in sarcina statulul, cea ma!
mare parte insa le suporta co-
muna. Totalul acestor cheltuell
e de 208960 lei pe an (din carl
192040 plati^i numai de com.).
Lucrarz tecnice de imbund-
tftfire. — Pe linga cheiul de pe
malul Dunarei, orasul Galati are
urmatoarele marl lucr&ri tecnice
Hosted by
Google
GALAfl
463
GALATI
de imbunata^ire : canalurile de
scurgere (egouts) si alimenta-
rea cu apa filtrata. Datind de
la 1872, canalurile de scurgere
ocupa o intindere de 4530 m.
liniari, strabatind stradele : Dom-
neasca, Mavromol, Tecuciu, Tra-
ian, Frumoasa, Brailei, Sf. Hie,
Armeana, Cald&rarilor si Inde-
pendence!.
Lucrarile alimentare! cu apa
filtrata exists tot din 1872;
uzina hidrautica cu instala^iile
necesare sunt asezate pe mar-
ginea Dunarei, in valea f igline!,
la dep&rtare de 2 kil. de la
era? ; rezervoarele, in numar de
doua, se afla intre barierele Te-
cuciu si Braila; lungimea totala
a conductelor e de 28 kil. li-
niarl. In 1890 numarul abona-
^ilor era de 1037, osebit de
mori si fabric!; consuma^ia a-
nuala medie e de 390000 m.
cub! de apa.
histitufiz militare. — In Ga-
lati is! ati resedin^a (statul-ma
jor) corpul al III de armata,
brigada a 3 -a de artilerie, bri-
gada a 2 -a de cavalerie si co-
mandamentul flotilei. Ca armata
locala, aici e garnizoana regi-
mentulu! 1 1 de Siret.
Flotila romina is! are toate
serviciele sale principale in Ga-
la^!; acestea sunt: 1. Coman-
damentul flotilei, 2. Personalul
depozitului diviziune! echipaje-
lor si scoalei flotile!, 3. Inspec-
toratul porturilor si, 4. Arsena-
lul. Numarul vaselor de razboiu
e de 24; ma! sunt apo! si 18
vase de servitute, carl ^in tot
de flotila romina. In dreptul ca-
zarmei flotilei, la Tiglina, e si
portul de iarna al flotilei.
Numarul cazarmilor e de 9.
Intre^inerea tuturor asezamin-
telor si gruparilor militare din Ga-
lati costaanual 2670195 1., 52 b.
Autoritafi tntemafionale p a-
genfiz de navigajie. — In Galati
isi aii sediul doua insemnate insti-
tu^iun! Internationale : «Comisia
Europeana a Dunare!» si «Comi-
sia Mixta a Prutulu!»; intiiainfiin-
^ata prin tractatui din Paris (din
1856 Martie 18 /ao) si a doua prin
«Stipula$iunile prlvitoare la na-
vigatia Prutului» (din 3 /i5 De
cembrie 1866). Comisia Euro-
peana, compusa pana la 1878
din reprezinta^i! Austro - Un-
gariei, Germaniei, Franciei, Ma-
re! - Britanii Itaiiei, Rusie! si
Turcie! (adicaa puterilor marl),
iar d'atunci (tractatui de Ber-
lin din 1 Iulie, 1878) si din
reprezintantul Rominiei, are ca
scop al existence! sale inlesni-
rea si privigherea navigate! pe
Dunare de la gurile ei pana la
Braila ; iar Comisia Mixta a Pru-
tuiui, compusa din delega^ii Ro-
miniei, Austro-Ungarie! si Ru-
siei, are aceeasi insarcinare in-
ternationala pentru navigabili-
tatea PrutuluT. Budgetul Comi-
siei Europene a Dunare! se
cifreaza la venitun cu 3018908
lei, 36 ban! si la cheltueli cu
2127352 lei, 69 bam; iar bud-
getul Comisiei Mixte a Prutu-
lui se balanseaza la venitur! si
cheltuieli cu 50963 lei, 45 bam.
In Galati func^ioneaza 15 con-
sulate straine, dintre carl 7 ale
puterilor marl Europene (4 con-
sulate generate) si restul ale
puterilor de al doilea ordin, si
anume : Belgia, Grecia, Suedia-
Norvegia, Olanda, Spania, Da-
nemarca si Eive^ia, precum si
al Statelor-Unite ale Americei-
de-Nord.
In fine au in acest oras a-
gen^i! urm&toarele society! stra-
ine de navigate : «Danubiana
Austro- Ungara>, «L16ydulAus-
tro-Ungar», «Societatea Rusa»,
«Fraissinet» (franceza) si «Flo-
rio Rubatino» (italiana). Socie-
ta^ile Danubiana si Rusa au si
inspectorate in Galati.
Amintirl istorzee. — Numirea
orasulu! Galati s'ar trage dup&
unii de la un popor numit Galii,
ce au trecut pe aici si ar fi
zidit o cetate cu numele Gala-
tilor ; al^ii sus^in ca ar veni
de la o colonie numit& Kalatii
(KaXXanawo sau PaXXau), fugita
aic! in urma une! infringer! su-
ferita de la Bizantini. Ma! este
o altS, versiune, desi neinteme-
iata pe fapte istorice irecuza-
bile, cum ca Imparatul Cons-
tantin - eel - Mare, intronatorul
crestinismuluf, orindui in anul
313 pe Cocceus Galatus, vicar
in aceste iocurl, if funda o re-
sedin^a de vicariat care, pas-
trind numele siu, se chiema la
inceput Urbs Galati, ma! in urma
Galati, apol Galati.
Opinia precump&nitoare insa
inclina catre originea galica a
acestui oras; intr'un asemenea
caz vechimea sa num£ra peste
2163 anif.
Se aminteste inca, dupa un
document din anul 1134 d. Chr.
despre un principat al Birladu-
lui, cu prinjul Ivanco Rotisla-
vici, care cuprindea intre altele
orasele: Birlad, Tecuciu si Ga-
lati, numit fiind acest din urma
Haliciul-Mic. Prin^ul Rotislavici
fiind supus RegatuluJ Gali^ief,
numita atunci Haliciul, pare ca
de aicf s'ar fi dat numirea de
Haliciul-Mic orasului Moldovei
de jos Galati.
Printre republicele romane in-
fiin^ate in Dacia-TraianS la in-
ceputul invaziilor barbare, se
sus^ine (dup& G. Asachi) ca era
si Republica Gala^iior, care se
men^inu, fie sub acest nume
fie sub al Capul-Boulul, panS
catre 1288 d. Chr., cind toate
aceste republic! formara Dom-
nia Moldovei sub Dragos-Voda.
Despre asemenea republic^ a-
minteste si N. B&lcescu ; natura
e! se crede a fi fost aristocra-
Hosted by
Google
GALAfl
464
GALAfI
tica, ca si. a Venepei, Pisef si
Genuei.
DupS constituirea Principatu-
luT Moldovei, despre Gala^i se
aminteste in diferite impreju-
r&rl ale istoriel noastre na^io-
nale. In timpul lui Alexandru-
cel-Bun, pe aid trecu loan, fiul
lut loan Paleologul, Imp&ratul
Bizantin, petrecut fiind de Dom-
nul Moldovef pana la Gala^i ;
oaspetele lui Alexandru-cel-Bun,
cum ajunse imp&rat, trimise
Domnitorului Moldovei titlul de
rege si coroana* imperiala, iar
mitropolitului tarei mitra pa-
triarhala (1429).
La 141 8, dintre cele 3000 fa-
milii armene, alungate din $ara
lor si stabilite in Moldova, multe
s'au asezat si la Gala^i. In 1527,
cind Petru Rare? fu ales Domn
al Moldovei, el se gasea la Ga-
la^i cu navoadele. La 1541 A-
lexandru al III Voda Cornea
fu ucis de boeri aici; fapt ce
atrase minia lui Petru Rares,
devenit Domn a doua oara si
pedepsi cu moarte grea si cum-
plit& pe omoriton, punind in
acelasi timp hatman la Gala^i
pe Petru, fiul lui Vartic, carele
a fost si pircalab la Suceava.
Arhidiaconul Paul din Aleppo,
in descrip^ia Moldovei (1650-60)
spune ca veni in Moldova in-
so^ind pe Macarie, patriarhul
Antiohiei, care debarca la Ga-
la^i, unde fu primit cu marl o-
noruri bisericesti. Acest oras,
dup£ spusa sa, avea pe atunci
8 biserici, mai toate de piatra,
dintre carl cea mai vechia era
Maica-Precista.
In 1651 Tatarii din Crimeea
lovirS, intre alte orase, si Ga-
la{i. La i6S9Radu-Mihnea, Dom-
nul Munteniei, aliat cu Racoji,
Domnul Transilvaniel, arzind si
jafuind toate cet^ile ocupate
de Turci din stinga DunSrei,
aceeasl soartS avu si Gala^i. La
1702 Duca Constantin-Voda, in
a doua sa domnie, zidi si in
zestr& in acest oras m&n&stirea
Mavromol. Sub domnia lui Ni-
colae Mavrocordat, tirgul Ga-
lafi fu aprins de salahorii im-
batap din Tara-Munteneasca,
ce mergeau la Vozia. La 1709
aice se intilneste maziiitul Domn
Nicolae Mavrocordat, ce mer-
gea la Constantinopol, cu inlo-
cuitorul s&u Dimitrie Cantemir.
Mazeppa, hatman ul Cazacilor,
murind la Tighina in 1 8 Martie
1 7 10, fu ingropat la biserica
din satul Varni^a ; d'acolo in
urma fu transportat la Gala^i
si inmormintat dupa unii la bi-
serica Sf. Gheorghe, iar dupa
a\\ii la Maica-Precista.
Pe la 171 1 (dupa Dimitrie
Cantemir), Gala^i era cea mai
mare pia^a de nego£ din toata
Dunarea; aice debarcau vase
nu numai din locurile vecine
M&rei-Negre, din Crimeea, Tre-
pizonda,[Sinope, Constantinopol,
dar chiar din Egipet si insusi
Barbaria, si se intorceau in ^a-
rile lor incarcate cu lemne din
Moldova, stejar, brad, cum si
miere, ceara, sare, unt, nitru si
bucate, din can nu pu^in folos
scoteau locuitorii Moldovei.
In 18 Iulie 171 1 niste Turci,
Lazi si Tatar! au robit si jafuit
pe to$i locuitorii aduna^i la bi-
serica Sf. Gheorghe din Gala^i ;
jaful si ruina au fost generale
apoi, chiar mor|ii au fost des-
gropa^i si jafuip ; bisericile ra-
mase numai piatra; orasul era
pustiu de foe si ripire.
La 1727, Grigore-Ghica, nu-
mit Domn al Moldovei, a venit
de la Braila la Gala^i cu seici
si a fost primit aice cu mare
alaiu. La 1739 Domnul fugi la
Gala^i, indata dupa intrarea feld-
maresalului Munich la Iasi.
Gala^i tot-de-a-una a fost punc-
tul pe unde Domnii intrau in
Tara, cind se intorceau cu Dom-
nia de la Constantinopol, si aice
erau primal de inal^ii dregaton
ai Tarei.
La 20 Noembrie 1769, Ga-
la^i fu cuprins de armata rusa
comandata de coloneiul Fabri*
cius din corpul lui RomanzofT.
La 1776, din ordinui Por^el,
Domnii Moldovei si Munteniei
construiesc la Gala^i cite un ga-
lion (de 41^2 cop de lung),
armat cu tunuri. Sub domnia
Fanarioplor, Galap fu de multe-
ori ocupat de Turci si, din cauza
deselor razboae ruso-turce, fu
impiedecat in^progresul sau. La
1789 aice fu o mare batalie, in
care Turcii fiind batup, Rusii
ocupara orasul. La 1 1 August
1 79 1, la Galap, se subscriu pre-
liminarele pace!. La 1809, luna
August, prin dreptul Gala^ilor
Rusii tree Dunarea contra Tur-
cilor.
La 21 Februarie 1821 o ras-
coala singeroasa contra Turci-
lor are loc aice ; mai mulpf Turci
sunt ucisi de capitanul Vasile
Caravia ; orasul e ars in parte.
La 25 Februarie 1821 din Ga-
la^i prin^ul Alexandru Ipsilante
da proclamapa sa catre elinii
emigrap. In luna Maiu 1821,
din cauza Eterief, Turcii fac
mare macel in Galati, intr'o
lupta de 16 ore, ard si jafu-
esc totul, afara de localul con-
sulatuiui austriac, unde se re-
fugiase cip-va crestini.
Pe la 1826, comerciui Galati-
lor si al Moldovei intreg! era
monopolizatde o companie turca
a Capanliiior din Constantino-
pole, care fixa pre^uri dupa plac
si oprea ori-ce concuren^a.
La 22 Martie 1854, generalul
rus Liiders pe aice trece Du-
narea. Dupa retragerea Rusilor,
orasul Galati e ocupat de Nemp.
Dupa tractatul din Paris (1856),
Galati devine resedin^a Comi-
Hosted by
Google
GALAfl
46S
GALBENI
siei Europene a Dunarei. La
12 Aprilie 1877 eclerorii gene-
ralului rus Skobeleff ocupa ora-
sul. La 10 Iunie, acelasl an, o
parte din corpul generalului
Zimmermann trece Dunarea pe
la Gala^i. In 1883 se desfiin^eaza
porto-francul, dupa o via^a se-
mi-seculara (1834 sub Mihail
Sturdza-Voda). La 1887 se in-
cepu construirea docurilor.
Din punctul de vedere mili-
tar, peninsula Gala^ilor a fost
tot-d'a-una pozuVie strategics, de
mare interes. In epoca de ma-
rire a Moldovei, aici era rese-
din^a. Vataseii calarasilor de Ga-
la^i trebuiau sa stie turceste si se
intrebuin^au in transportul depe-
silon Sefii ^inutului acestuia se nu-
meau in vechime pircalabL Din
Gala^i au obirsia : primul Dom-
nitor al Rominiei-Unite, Alexan-
dru I. Cuza, si demnul sau consi-
lier si cooperator, Costachi Negri.
Gala^i, stafie de dr. d. /., jud.
Covurluiu, pi. Siretul, cat. Ga-
la^, pe linia Barbosi-Gala^i, pusa
in circulate la 13 Septembrie
1872. Se afla la 12 kil. de Bar-
bosi. Inal^imea d'asupra nive-
lului marii de 6 m ',6o. Venitul a-
cestei stafii pe anul 1896 a fost
de 2221574 lei, 76 bani.
Gala^i, vad, pe unde coboara mu-
chea Baldovinesti drumul Braila-
Gala^i, in com. Cazasul, jud.
Braila.
Galatilor (Grindul-), grind sau
loc ridicat de asupra stufului
inconjurator, in jud. Tulcea, pi.
Macinul, com. Pisica, in partea
de N. a plasel si V. a comunei ;
se desfacedin Grindul-Gemenei;
se intinde spre E.; are 25 hect.
intindere ; se aria situat in fa$a
Gala^ilor.
Gala^ul, sat, pe mosia cu acelasi
nume, jud. Dorohoiu, com. Hi-
liseul, pi. Cosula, numit si Hi-
liseul-Gala^i, cu 7 familii, sau
20 suflete.
Proprietatea e a fr alitor A-
dam. Calitatea pamintulul in
parte e buna. Satenii nu sunt
improprietarip. Proprietatea are
199 hect., 8 aril, cimp si 42
hect., 97 aril, padure.
Apele ce tree pe mosie sunt :
riul Jijia si piriul Obreja. Ho-
tarele cu: Dersca, Hiliseul-Ga-
fencul, Hiliseul-Curtul si Iba-
nesti.
Galbaza, vale, in padure, intre
dealurile Chirivoaia si Hulmul,
pe mosia Oraseni, com. Cur-
testi, pi. Tirgul, jud. Botosani.
Galben (Plaiul-), colina, in ju-
de^ul Buzau, com. Rusiava^ul,
cat. Ursoaia, acoperita de fi-
nea^a.
Galbena, padure particulars, su-
pusa regimulul silvic, situata in
com. Malaia, plaiul Cozia, jud.
Vilcea, in suprafa^a de 50 hect.
Galbena, petic de padure de ste-
jar, pe proprietatea Vatra Ma-
nastirei Glavaciocul, pendinte de
com. Fierbinti, jud. Vlasca.
Galbena, trecatoare spre Transil-
vania, numal vara si numai cu
piciorul, in jud. Vilcea. De la a-
ceasta trecatoare si pana la
Piscul-Galben, cea mai apropiata
trecatoare, sunt 10 kilometri.
Galbeni, com, rur., in jud. Ro-
man, pi. Siretul-d.-j., spre S.
de orasul Roman, la o depar-
ture de 20 kil. de el si de 19
kil. de resedin^a plasel. Este a-
sezata pe ses. E formata din
sateie: Buciumeni-Precistei, Co-
tul-GrosuluI, (Corduneni), Fili-
pesti si Galbeni, cu resedin^a
com. in satul Galbeni. Are 316
familii, sau 1028 suflete, din can
300 contribuabili. §tiu carte 122
persoane. Locuesc in 248 case.
Popula^ia este romina, afara de
7 familii de Evrel. In coprinsul
com. se gasesc gradinaril multe.
Locuitoril poseda 700 vite marl
cornute.
Sunt 2 biserici: una de zid
si alta de lemn ; o scoala pri-
mara mixta, care in 1896 — 97
a fost frecuentata de 52 elevi
(41 bae^I si 11 fete).
Aceasta comuna formeaza cu
comunele : Oniscani, Cirligi si
Bahila o circumscrip^ie fiscala.
Venitul anual al comunei este
de lei 3704,90 si cheltuelile de
lei 3560.
Pe teritoriul comunei este sta-
^iunea drumulul de fer Galbeni,
la o departare de 2 kil. de sa-
tul Galbeni.
Galbeni, sat, jud. Bacau, plasa
Bistri^a-d.-j., com. Valea-Seaca,
situat pe malul drept al Sire-
tului, aproape de confluen^a lu!
cu Bistri^a si la o departare de
6 kil. de satul Valea (scoala).
Are o biserica catolica, fon-
data in 1 862 de locuitori ; 2
circiumi. Capi de familie sunt
124, sau 379 suflete.
Vite sunt: 26 cai, 75 vite
cornute si 41 porci.
Galbeni, sat, in jud. Roman, pi.
Siretul-d.-j., com. Galbeni, pe
malul drept a piriului Galbeni,
spre S. de orasul Roman, la o
departare de 20 kil. de el si de
19 kil. de resedim^a plasel. Are
140 familii, sau 458 suflete, din
carl 140 contribuabili ; stiu carte
89 persoane; locuesc in 107
case. Popula^ia este romina a-
fara de 6 familii Evrei. Este re-
sedin^a comunei Galbeni. Se lu-
creaza caru^e si fringhil. Se cul-
tiva mult ceapa si varza.
60299. Marele Dicfionar Geograflc. Vol. III.
59
Hosted by
Google
GALBfcM
466
GALBENUL
Sunt 319 vite mar! cornute.
Are o biserica de zid ; o scoala
primary mixta, care in 1896 —
97 a fost frecuentata de 52 e-
levi (41 bae^i si n fete).
Este legat cu orasul Roman
prin sosea si prin drum de fier.
La 2 kil. de acest sat este gara
Galbeni.
Galbeni, sat, face parte din co-
muna ValeaRea, pi. Zeletinul,
jud. Tecuciu. Situat pe coasta
dealulu? Vladnicul, in centrul
comuneT si in partea dreapta a
riulul Zeletinul.
AicJ este resedin^a comunei
Valea-Rea.
Are o populate de 77 fam.,
sau 266 suflete.
In sat se afla scoala care da-
teaza de la anul 1859. Se fre-
cuenta de 34 copii (29 bae^i
si 5 fete).
Se afla o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, facuta de zid cu
spesele locuitorilor, la 1833 ;
s'a reparat in 1872.
Locuitorii sunt rSzesi. Comer-
ciu se face de 3 circiuman.
Satul are o vechime de 163
am, si-aluat numele de la Fatu
Galben, nepotul lui Ursu Vartic.
Dam aci uricul lui Grig. Ghica
cu privire la mosia Galbeni:
Facem stire pe cum iau pari^ii de
fa£a inaintea DomnieT Mele si a tot sfa-
tului nostru, Tofana, fata lui Dumitrascu
Vornic, nepoata lui Vartic Vornic cu O-
nofreiu Egumenul de la Soveja si cu
Stefan Oanica si Constantin Ursu si Ste-
fan Ralea si cu al^i razejT din Galbeni
pentru satul Galbeni, ce este pe Zeletin
la jud. Tecuciu.
Jeluind Tofana cum ca ea are mosie
mai multa decit altf razesi, si acum it
Impresoara parole ei fara dreptate, deci
Domnia Mea i-am socotit si i-am rlnduit
La cinstitul parintele rugatorul nostru kir
Antonie Mitropolit si sfinfia sa Daniil
Episcopul de Roman si la dumnealuY
cinstit boer credincios Hie Cantacuzin vel
Logofal, ca sa ia seama cu dreptate, deci
fiind et de fa$a si lulndu-le seama cu a-
manuntul pe scrisorile ce le-a aratat, aii
dovedit din o marturie ce au aratat-o
Egumenul de Soveja, facuta de Farcas
Sulger, staroste de Tecuciu si Gheorghe
Bogdan, pircalab de Tutova, intr'o carte
scria ca au ales parole de mosie Ursului
Vartic a 8-a parte din Galbeni, mosia de
bastina partea mosulm sau Fatul Galben,
si au mat avut si cumparaturi 2 batrini
si jumatate si o vie cu pomT, si loc din
batrinii ce au cumparat de la Druma si
de la fra^ii lui feciorit Danciului, fratele
lui Fatu Galben, si a 2 batrini ce aii
cumparat de la Zaharia si de la C . • • •
si de la alt! nepo^i ai lor feciorei Ar-
mencei, sora I^atului Galben si a Dan-
ciulut, si jumatate din al treilea batrin
ce au cumparat de la Vasie, feciorul
Baiicai, nepot lui Grigore, fratele Fatu-
lui Galben si a Danciului si a Arman-
cat, care batrini se margine^te in partea
de sus despie partea ZlateT, asisderea si
o vie cu pamint si loc au cumparat de
la Ursu Lopata din batrinul MusaT, sora
acestor batrini, care aceasta o imparte
cu ^ara-Lunga, si facind Ursu Vartic un
schit la Galbeni, l'au inchinat la ma-
nastirea Soveja, cu acei 2 batrini si ju-
matate si cu voia si cu locul cit este
cumparat. Iar a 8-a parte, scrie mat sus
aicea, nu a dai-o monastirei, ci a ramas
in mina Tofanei. Deci sfin^ia lor si cu
dumnealor vel Logofat, i-am socotit si
i-am judecat, monastirea Soveja sa-si tie
schitul de la Galbeni si cu 2 batrini si
jumatate si cu viea ^i cu locul pe care
i-au dat danie Ursu Vartic. Iar Tofana
sa-si tie a 8-a parte mosia de bastina,
iar cit mai trece peste acele par^i, acea
mosie sa. o tie razesii carl mai sus scrie.
Iar la parole monastirei s? a TofaneT sa
nu se amestece; de aceea dec! Domnia-
Mea vazind ca cu dreptate i-au judecat,
am dat si de la Domnia-Mea aceasta
carte Tofanei, nepoatei lui Ursu Vartic,
ca sa-si stapineasca de acum inainte a
8-a parte din Galbeni, partea mosului
saii Vartic, cu pace, care parte a fost
lui mosu-saii Vartic de bastina, de la
mosu-saii Fatu Galben, si aceasta sa nu
se mai pirasca peste cartea Domniel-Mele.
7238 ( I 7J°) Ghenarie 7.
(L. S.) Isc. : Gr. Ghica.
Galbeni, stafie de dr. d. /., ju-
de^ul Roman, pi. Siretul-d.-j M
cat. Galbeni, pe iinia Bacau-
Roman, pusa in circulate la 13
Septembrie 1872. Se afla intre
stabile Fintinele (8.9 kil.) si
Secueni (1 1.2 kil.). Inal^imea d'a-
supra nivelului marii: i6o m, ,66.
Venitul acestei sta^iT pe anul
1896 a fost de 126978 lei, 83
bant. O sosea care pleaca peste
riul Siret in pi. Fundul si o
alta spre V. in pi. Siretul-d.-j.
inlesnesc comunicatiunea cu a-
ceasta gara. Aici este un oficiu
postal-rural pentru plasa Sire-
tul-d.-j.
Galbeni, piriii, ce curge prin co-
muna Galbeni, pi. Siretul-d.-j.,
jud. Roman. Izvoreste de linga
satul Ruptura, curge de la N.-
V., catre S.-E., trece prin sa-
tele : Galbeni $i Buciumi si se
varsa la extiemitatea de S. a
jude^uluT, in piriul Turbata, pe
dreapta.
Galbeni, piriii, jud, Tecuciu, iz-
voreste din Ripa-Cocosului, uda
satul Galbeni, in partea de S.-E.
si se varsa in partea dreapta
a ZeletinuluT, in raionul com.
Valea-Rea.
Galbeni, piriia§, curge in raionul
com. Huruesti, pi. Berheciului,
jud. Tecuciu.
Galbenul, com. rur. in jud. R.-
Sarat, pi. Rimnicul-d.-j., pe
Piriul-Galben.
Si-a luat numele de la locui-
torii venial din com. Slobozia-
Galbenul, si stabili^i aci.
Este asezata in partea de S.
a jud., la 21 kil. spre S.-E. de
orasul Rimnicul-Sarat, si in par-
tea de V. a plasei, la 4 kil.
spre S.-V. de Balaceanul, re-
sedin^a plaseL
Comune invecinate sunt: Slo-
bozia-Galbenul, la 3 kil.; Drogul
si Jirlaul, la 7 kil.; NisipurT, la
11 kil.
Se margineste la N. cu Gher-
gheasa, la E. cu Drogul, la N.-
V. cu Balaceanul, la S.-E. cu
Jirlaul, despar^it prin lacul Jirlaul,
la N.-E. cu Amara.
Hosted by
Google
GALBENUL
467
GALEANUL
Este o com. de cimp; nu are
dealur!, ci numai malurilePiriuluT-
Galben.
Pinul-Galben (o parte din
piriul Valea-BouluT) o uda laE.,
formind la N. Hele?teul-Galben ;
mai sunt ?i 57 pu^ur! (15 — 20
metri adincime).
C&tunele, carl o compunsunt:
Galbenul, re?edin^a, la N., Pan-
tecani, la S.-E.
Suprafa^a comunei este de
3945 hect, din carl 45 hect.
vatra comunei, 594 hect. ale
locuitorilor, 3306 hect. alepar-
ticularilor.
Popula^iunea comunei estede
250 familii, sau 973 suflete:
487 barba^i, 486 feme!; 210
casatorij?, 527 necasatori^!, 36
vaduvi.
Stiu carte 146 persoane.
In com. este o biserica, cu
hramul Adormirea-Maicei-Dom-
nului, Na^terea sf. loan $i sfinta
Ecaterina, zidita in 1842 de
marele paharnic Enache Papazol;
are 17 pogoane pamint $i e de-
servita de 1 preot $i 1 pa-
racliser.
Este o $coala, fondata in
1 872, de proprietarul, TomaTim-
peanu, condusa de 2 lnva^atorl
$i frecuentata de 62 elevi.
Caile de comunica^ie sunt dru-
murile vecinale: spre Drog-Vi-
$ani ; spre Jirlau-Nisipuri ; spre
Slobozia - Galbenul - Balaceanul-
Rimnicul-Sarat.
Sunt 182 contribuabili.
Veniturile com. sunt de 8928
lei, 13 ban!; iar cheltueliie de
6767 lei, 99 ban!.
Galbenul, sat, in jud. R.-Sarat,
pi. Rimnicul-d.-j., c£tunul de
re?edin^a al com. Galbenul, a-
?ezat pe malul sting al Piriului-
Galben sau Valea-BouluT, in
partea de N. a comunei ; are o
intindere de 30 hect,, cu o po-
pulate de 220 familii, sau 853
suflete, din carl 160 contribu-
abili; $tiu carte 138 persoane;
are o biserica" §i o ?coala.
Galbenul, mosie> in jud. Buzau
com. Cochirleanca ; vezi Aria.
Galbenul, munte, jud. Arge?, pi.
Lovi^tea, com. Ciineni, propri-
etatea Eforiei Spitalelor Civile
din Bucure?ti, pendinte de Schi-
tul Fedele?oiii; are o arenda
anuala de 445 let impreun£ cu
muntele Vame?oaia, asemenea
proprietatea Eforiei.
Galbenul, munte, in jud. Mehe-
din^i, plaiul Clo?ani, acoperit
cu brazT.
Galbenul, pise, in raionul comu-
nei Frince?ti, pi. Oltul-d.-s., jud.
Vilcea.
Galbenul, numire vechie a riului
Ialomi^a. Se ma! numea ?i Gal-
beni^a.
Galbenul (Baia-de-Fier),/mX
in jud. Gorj, plaiul Novaci, iz-
vore?te din muntele Papula ?i
se formeaza din impreunarea
mai multor izvoare. f armul drept
ii e format de mun^ii : Mu?etoiul,
Corne^iul - Mare, Florile - Albe,
Dealul-Berza, Magura, Dealul-
Baii ?i Lupe?ti ; iar ^rmul sting
de mun^ii: Stani^oara, Zanoaga,
Poenari , Catalinul (Piatra-luT-
Ursu), Gura-Potecului, Dealul-
Paducelul, Mirusa ?i Sorba.
Laorigine, curge c&tre S.-V.
apoi catre S., ?i, in fine catre
S.-V. Uda comunele : Baia-de-
Fier, Poenari, Bumbe?ti-PhMcul,
Cirtigei, ?i se varsa in Gilort
la catunul Balce^ti, ce face parte
din com. Cirligei. LingcL Bum-
be$ti-Pi£icul, prime^te piriul Cer-
nadia. PSnala Bumbe$ti-Pi£icul,
are 2 poduri : la Bumbe^ti ?i la
Baia-de-Fier,
GalbenulypiriU, in jud. Mehedin{i,
plaiul Clo^ani, izvore?te din
muntele cu acela$! nume ?i se
vars& in apa Cerne!.
Galbenul, piriil, in com. rur. Ca-
z&ne$ti, pi. Motrul-d.-s., jud. Me-
hedin^i.
Galbenul, ptriU, in jud. R.-Sarat,
pi. Rimnicul-d.-j., com. Galbenul.
o parte din piriul Valea-Boului.
Uda com. la V., unde formeaza
hele$teul Timpeanul, de la nu-
mele proprietarulu! Toma Tim-
peanu, care Ta facut.
Galbia, fost sat, in 1828, jud.
Dolj, pi. Dumbrava-d.-s., com.
$opotul.
Galbina, ratnurd din tnuntele
Moldoveanul, jud. Muscel, pe
care se afla mun^i! Scari^oara,
Valea-Lunga, Movrea,Basa, Les-
pezile ?i Cl&bucetul, din care
se coboara in com. Nuc^oara,
jud. Muscel.
Galbinija, baltd, jud. Bacau, pi.
Bistri^a-d-.j., com. Valea-Seaca,
formata prin revarsarile Sire-
tului pe malul sau drept.
Galdaele, sat, face parte din com.
rur. Marun^ei, pi. Siul-d.-s., jud.
Olt, situat pe malul sting al I-
migonului, 1 kil. departe de
re$edin{a com. Are o populafiune
de 243 suflete.
Locuitori! poseda : 52 bo!,
25 vac!, 380 o!, 27 ca! ?i epe,
58 pore!.
Are o biserica intre^inuta de
stat, cu numele de Schitul-Coma-
ni!, cu hramul Cuvioasa - Para-
schiva, zidita la anul 1859 ?i
reparata de locuitori la 1892.
Galeanul, deal, jud. Bacau, pi.
Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul com.
Birsane^ti,
Hosted by
Google
GALEANUL
468
GALICEA
Galeanul, deal, jud. Bacau, pi.
Trotusul, com. Tirgul-Ocna, si-
tuat la V. satuluf Gioseni.
Galeanul, pirzU, jud. Bacau, pi.
Trotusul, com. Tirgul-Ocna; face
limita intre com. Tirgul-Ocna
si com. Tirgul-Trotus si se varsa
de-a stinga Trotusului.
Galeri. Vez? Otesti, sat, jud. Ba-
c&u.
Gale^ul, sat, cu 602 suflete, jud.
si pi. Arges, face parte din com.
rur. Bratieni-Galesul ; are o bise-
rica, cu hramul Intrarea in Bise-
rica, cu un preot, un cintaret
si un paracliser.
Gale^ul, mime I e popular al com.
Marotinul-d. s., pi. Balta-Oltul de
j., jud. Romanati.
Gale^ul, lac, jud. Dolj, pi. Jiul-
d.-j., com. Mirsani, in N.-E. com.;
nu are scurgere.
Galicea, com. rur., jud. Dolj, pi.
Bailesti, la 55 kil. de Craiova
si la 10 kil. de resedin^a pi.
Bailesti.
Esituatape loc ses, la poalele
dealului Smardace^iul, la 30 kil.
de Dunare.
Se invecineste la N. cu com.
Rudari, ia S. cu com. Bailesti,
la E. cu Galiciuica si la V. cu
Mo^ei.
Limita liniei de S. incepe din
hotarul Mo^a^ei si merge in
linie dreapta spre E. pana la
hotarul Bailesti.
Limita liniei de E. incepe din
tabia com. Galiciuica si merge
drept spre S. pan& in viile Bai-
lestenilor, de unde se indrep-
teaza catre V. tot in linie dreapta
pana la Magura-BuzatuluT, apoi
iar spre S. pana in hotarul
Bailesti.
Limita liniei de V. Incepe
din Hotarul Rudari, numit M.-
GuraPietroasei. Merge ia linie
dreapta catre S. pana in hota-
rul Piscule^ul.
Terenul com. este accidentat
de dealul Smardace^iuluT, cu o
inaltime de 10 m., plaotat cu
vif; acest deal este in legatura
cu dealurile RudariuluT, CarauleT
si Virtopului.
Com. este udata de pirml E-
ruga, ce vine din com. Rudari,
curge pe la poalele Smardacetiu-
lui si se pierde pe mosiaGaltcea-
Mare, aproape de Fintina-Ni^a,
dupa, ce a curs in directiuneaV.-E.
Pe sesul com. e un lac numit
Cilieni, ce ^ine din hotarul Bai-
lesti pana. in com. Motatei, si
care are o lungime de 400 me-
trii si la^ime de 18 metri, si in
care se gaseste o cantitate
mare de peste.
Comuna a fost fondata de
niste familiT, numite CaliciT, din
cauza. ca erau hot?; la inceput,
adica la anul 1693, s'au asezat
pe locul numit Fintina-din-Sili-
ste, dar apoT, imul^indu-se, s'au
mutat pe locul ses, numit Gai-
noasa, pe linga. Eruga; de aci,
din cauza ca locul era mlasti-
nos, s'au mutat pe locul numit
Fintina-Boului, unde se afla si as-
tazT com. De la familiile Calicilor
s'a numit com. Galicia si, spre
deosebire de Galiciuica, s'a nu-
mit Galicea-Mare.
Un drum vechiu. numit Ola-
cul, trece din spre Craiova spre
Calafat, strabatind com. Galicea.
Pe acest drum au trecut arma-
tele ruse pentru a se duce la
Cetatea (1853).
In com. se afla o biserica, cu
hramul Sf. Gheorghe si Sf. Pa-
raschiva, zidita de locuiton.
Sunt 2 scoli: una de bae^i,
care func^ioneaza din 1859 si a
doua de fete, care func^ioneaza.
din 1889, Noembrie 1.
Localul scoalel de bae^i este
de zid. Are o imprejmuire de
0,2500 hect. Localul scoalei de
fete este inchiriat. Scoala de
bae^t are un i.wa^ator, iar cea
de fete o invatatoare. Scoala
de baetf a fost frecuentata in
1892 93 de 106 bae^T; cea
de fete de 30 fete. Invirstade
scoala sunt 850 copiT. Stiu carte
323 persoane, 273 barbap si
50 feme!.
Populafia com. este de 40 11
locuiton, din carl 3123 barbap
si 888 feme!. Dupa legea rurala
din 1864 sunt 554 locuiton im-
proprietariti, iar dupa cea din
1879 sunt S4 1 insurateh
Sunt 596 case si i89bordee.
Casele sunt facute din gard li-
pit, din paiante si din zid. Toate
casele si maf toate bordeele ati
gradina. pe linga ele.
S'iprafata com. este de 19730
pog., din can: 17730 pog. pa-
mint arabil, 2000 pog. izlaz.
Mosiasenumeste Galicea-Mare.
Are o intindere de 16000 pog.,
cu un venit de 300000 lei; a-
partine principeluT Gheorghe Bi-
bescu. LocuitoriT au o proprie-
tate de de 3730 pog.
Viile apartin locuitorilor si
principelui G. Bibescu. Ele au
o intindere de 316V2 hect. si
dau vin rosu.
Piatra se scoate din Dealul-
Smardacetiul.
In com. sunt 3 morT pentru
macinat, din carl 2 cu aburl si
una cu vite. Se gasesc stine pe
mosia prin^uluT Bibescu, si se fa-
brica brinza de buna, calitate.
Meseriasi sunt: 5 timplari, 1
croitor si 6 cizman.
In com. sunt: 9 circiumT si
5 bacanii; 14 comercian^i, din
can 3 ambulant?.
Prin Galicea tree : calea jude-
teana Craiova- Calafat, lunga de
83 kil. ; calea naturala Galicea-
Bailesti, lunga numal in comuna
de 4 kil ; calea naturala Gali-
Hosted by
Google
GALICEA
469
GALICIUICA
cea-Galiciuica, lunga de 3 kil. ;
calea naturala Galicea-Giubega,
lunga. de 8 kil. ; calea naturala
care duce la Virtopul ; calea
naturala care duce la Rudari,
lunga de 6 kil. si cea spre Mo-
ta^ei, de 5 kil.
Venitul com. pe anul 1893 —
94 a fost de 15608,20 lei si
cheltuelile, de 15553,13 lei.
Animale: vite cornute 8oo,
cat no, 01 140, capre 21 si
porci 14.
Galicea, sat, cu 250 locuiton,
linga rail Oltul , jud. Arges,
pi. Oltul; face parte din comuna
rurala Galicea - Flaminda. Aici
este resedinta primarieT ; o bi-
serica, cu hramul Sf. Nicolae,
deservita de un preot si un cin-
taret.
Galicea-Flaminda, com. rur.,
in apropiere de varsarea Topo-
logului in nul Ok, jud. Arges, pi.
Oltul, la 35 kil. de com. rur. Tig-
veni (resedinta subprefecturel)
si la 31 kil. de Pitesti. Se com-
pune din urmatoarele sate : Co-
corul, Dealul - Misci - Ungureni,
Dealul-SchituluT, Flaminda, Ga-
licea, Ostroveni si Teiul, avind
749 locuiton.
In com. sunt: 5 biserici, din
care una e Schitul-Flaminda; o
scoala prim. rur. ; 5 circiumT.
Budgetul comunei, a fost in
1893 de 2637 lei la venitun si
de 2 1 19 lei la cheltuelf.
Dupa o publicatfe oficiala
(1887), aceasta com. numara 225
contribuabili si are un budget
de 3900 lei la venitun si de
3400 lei la cheltueli.
Numarul viteior era in anul
1887 de 687 capete vite man
(654 boT si vacT, 33 cai) si de
1 173 vite marunte, (56r 01, yj
capre si 5 rim&torT.)
Galicea-Mare, sat, jud. Dolj,pl.
Bailesti, com. Galicea-Mare, cu
resedinta primarieT.
Galicea-Mare, mosie particulars,
jud. Dolj, pi. Bailesti, com. Ga-
licea-Mare, in intindere de 16000
pog. Apar^ine prin^ulul Gh. Bi-
bescu.
Galiciuica, com. rur. si sat, jud.
Dolj, pi. Bailesti, la 47 kil. de
Craiova si la 14 kil. de rese-
dinta plaseT, com. Bailesti.
E situata pe loc ses, avind
\x\ centru o mica vale, numita
Valea-Fintinelor.
Se margineste la V. cu com.
Galicea-Mare, la E. cu com. Cio-
roiasul ; la N., cu com. Giubega
si la S., cu com. Bailesti.
In com. sunt 8 movile. Res-
tul terenuluT este ses, si aco-
perit cu plantatii de vif.
Aci se afla un mic smirc care
izvoreste din teritoriul mosie!
Galiciuica ; are o intindere de 2
pog. si se scurge pe teritoriul
mosiei Silistea-Crucei ; in el se
gasesc marl cantitapf de pe-
ste ; de jur imprejurul smircu-
lui este un izlaz ca de 1 60
pogoane.
La aiul 1876, comuna a fost
unita cu com. Giubega. A fost
infiin^ata la anul 1828, iar ca
comuna s'a organizat la anul
1 836 ; primi! sai locuitorl au fost
fugi^I aci din Cioroiul- Vechiu,
din ca jza rezbelului Ruso-Turc.
Pe teritoriul com. se afla o
localitate numita Cioroiul, chiar
linga smircul ce se afla in com. ;
aci a fost satul Cioroiul, care
s'a spart, din cauza greu tailor
razboiului Ruso-Turc de la 1828.
In jurul com. se afla un san{
mare, pe linga care se spune ca
se afla o manastire.
Un drum vechiu numit Dru-
mul-Olacului, care duce de la
Craiova la Calafat, trece prin
Galiciuica.
In com. este o biserica, fon-
data de locuitorl la anul 1842
si reparat& la anul 1861, deser-
vita de 1 preot si 2 cint&re$I.
In tinda bisericet se afla ur-
mStoarea inscrip^iune :
Aceasta biserica s'a tnceput din te-
melie la anul 1842 si s'a sfirsit la 1846
de catre. . . (Urmeaza numele fondatorilor).
Are o scoala mixta care func-
{ioneaza din 1881, fund intre-
^inuta de stat. Localul de zid
a fost construit de comuna\
Ii anul 1892—93 a fost fre-
cuentata de 94 bae^ si 87 fete.
In virsta de scoala sunt 300
copii. Stiu carte 285 barbap si
50 femei.
Populafia este de 1650 lo-
cuiton: 860 barbapf si 790 fe-
mei. Dupa legea rurala din a-
nul 1864 sunt 196 impaminte-
nip, iar dupa legea din 1879
sunt 10 insura^ei.
Case sunt 202, facute de bir-
ne; bordee sunt 113.
Circiumi sunt 4 ; bac&nil 6 ;
comercian^i 10.
Suprafa^a teritoriului comu-
nal este de 3619 pog., din can
3360 pog. pamint arabil, 90
pog. fine^e, 160 pog. viif.
Pe teritoriul com. sunt doua
mosii, una numita Buhana si
alta numita Izvoranul. Mosia
Buhana a fost a statulul, as-
ta-zl este data in lotunf.
Viile apar^in locuitorilor si
produc vin rosu.
Sunt in Galiciuica 4 lemnan
si 5 fierari. Mori de aburi se g&-
sesc pe mosia locuitorilor.
Locuitorii isl desfac produc-
tele la schelele Calafat, Cetatea
si la orasul Craiova. Transpor-
tul il fac cu carele si c^ru^ele
pe calea jude^eana Craiova-Ca-
lafat.
Prin comuna trece o cale ve-
cinala, precum si soseaua jude-
$eana Craiova-Calafat, ce stra-
Hosted by
Google
GALICIUICA
470
GALUL
bate com. pe o lungime de 2
kilom.
Venitul com. pe 1893— 94 a
fost de 2255 lei si cheltuelile
de 1805 ler.
Animale : vite marl cornute
114, o! 160 si ca! 18.
Galiciuica, mosie particulars, ju-
de^ul Dolj, pi. Bailesti, com. Ga-
liciuica.
Gali^a, sat, in jud. Constanta, pi.
Silistra-Noua, cat. com. Girli^a,
situat in partea V. a plasei si
cea N. a com., la 5 kil. spre
N. de resedin^a, pe malul de E.
al laculul Girli^a, pe ambele ma-
luri ale vaei Gali^a si la poalele
V. ale dealulul Gali^a. Are o
intindere de 1888 hect., din can
60 hect. ocupate de vatra sa-
tultu; o populatiune de 109 fa-
milii, sau 373 suflete, can lo-
cuesc in 57 case.
Gali^a, deal, jud. Bacau, pi. Tro-
tusul, de pe teritoriul com. Bog-
danesti.
Gali^a, deal, in jud. Constanta,
pi. Silistra-Noua, pe teritoriul
com. rur. Girli^a, si pe al ca-
tunuluT sau Gali^a; se desface din
dealul Scorci ; se intinde spre
V., avind o direcfiune generala
de la E. spre V., printre vaile
Gali^a si Cuiu Iucului, brazdind
partea de N. a plasei si pe cea
centrala a comunei; se ridica
pan a la o inal^ime de 66 m. ;
este acoperit cu cite-va paduri,
tufarisuri si pasunl si pe la poale
cu semanaturi.
Gali^a, ptriH y jud. Bacau, pi. Tro-
tusul, com. Onesti, care se varsa
de-a dreapta in Oituz, dupa, ce
uda satul Filipesti.
Gali{ei (Valea-), vale, in jud.
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe
teritoriul com. rur. Girli^a, si
anume pe acela al catunului Ga-
li^a; se desface sub numele de
Valea-Scorci, din poalele nor-
dice ale dealulul Scorci ; merge
prin dealurile Scorci si Canli-
Dere, facind intru cit-va hota-
rul intre comunele Gali^a si Cal-
nia; linga satul Gali^a ia numele
de Valea-Gali^a si dupa ce a
strabatut partea de N. a plasei
si pe cea de E. a comunei, se
deschide in iezerul Girlita, chiar
linga satul Gali^a; pe valea sa
merge drumul comunal Gali^a-
Cuiugiuc.
Galul, com. rur., situata in par-
tea de N.-V. a jud. Neam^u si
a plasei Piatra-Muntele. Cu mar-
ginile sale despre N. formeaza
hotarul despre pi. de Sus-Mij-
locul (com. Pipirigul), iar cu
marginele sale despre V. ? for-
meaza limita despre jude^ul Su-
ceava. Spre S. si E. se mar-
gineste cu com. Calugareni, de
care in parte se ho tarn ices te
prin cursul riului Bistri^a, iar
in parte prin sira dealurilor
Bostanul si Pirvul. Pe teritoriul
acestei com. se gasesc stincT de
micaschist.
Terenurile sale in partea Bis-
tri^ei sunt mai pu^in acciden-
tate de cit in partea despre N.
si E., din care pricina si toata
popular/iunea comunei este con-
centrate in aceasta regiune.
Este formata din satele si ca-
tunele : Galul, Gura-DreptuluT,
Prriul-Fagului, Piriul-Galul, Po-
iana-Rachi^ei, Ruseni, Savinesti,
Topoliceni si Ursi, avind o po-
pulatiune de 342 familii, sau
1 70 1 suflete: 617 barba^i, 618
femei; 577 necasatori^T, 562 ca-
satori^i, 94 vaduvi, 2 divor^ap,
54 nevolnici; 289 baep, 324 fete;
18 strain!; 352 contribuabili.
Dintre locuitorii improprieta-
rip in 1864, sunt asta-zi: 187
can traesc si-si stapinesc insi-
si locurile lor; 32 ca urmasT, 2
locuri parasite si ocupate de
catre al^'n; iar dintre locuitorii
improprietaritJ in 1878 sunt: 52
carl stapinesc locurile lor, 1 1
ca urmasT, 7 locuri au fost pa-
rasite.
In aceasta comuna se afla 2
biserici (dintre care una in ruina),
cu 2 preotJf si 6 dascatt, plati^T
din fondurile comunale cu 100
lei; o scoala, condusa de un in-
vestor platit de catre stat; 1
brutar; 4 bacani; 1 cojocar; 4
lemnari; 4 fieran; 1 circiumar;
4 rotarii ; 3 morari, 2 pive pen-
tru facutul sucmanilor cu 2 ga-
vane si 4 olarii. Ocupa^iunea
de predilec^ie a locuitorilor e
plutaria.
Budgetul comunei e de 5026
lei si 60 bam la veniturl si 3510
lei si 63 ban! la cheltuelT.
Comunica^ia cu satele veci-
ne se face prin : riul Bistri^a
(cu plutele), soseaua jude^eana
ce vine despre satul Bistricioara
si trece in jude^ul Suceava, pre-
cum si prin diferite potecT, can
due in drumul Petru-Voda.
Galul, sat, in jud. Neam^u, plasa
Piatra-Muntele, com. Galul, si-
tuat pe partea stinga a riului
Bistritsa, la 64 kil. departare
de orasul Piatra, in drumul so-
selei ce duce de la satul Bis-
tricioara in jud. Suceava.
Are o intindere de 150 hect.
75 aril, cu o populate de 48
familii, sau 1 80 suflete, din cad
1 1 Evrei.
Sunt 56 contribuabili.
In acest sat se afla: 1 bise-
rica, cu 1 preot si 2 eclesiarci ;
o scoala, frecuentata de 134 e-
levi; 1 fierarie; 4 olarii.
Numarul vitelor se urea la
356 capete, din cari : 200 01,
32 vaci, 20 bo!, 10 cai, 70 fi-
matorf si 20 junci.
Hosted by
Google
GALUL
471
GARDULUl (VALEA-)
Galul, trup de mosie (cu padure),
situat pe valea Bistri^ei, com.
Galul, pi. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu ; este proprietatea sta-
tului care o arendeaza cu 121 29
lei anual.
Galul, piriti, in jud. Neamtu, pi.
Piatra-Muntele, com. Galul, for-
mat din doua izvoare: unul care
naste din fandacul format de
intersec^iunea ramurilor Razim
si Raiciul, in prelungirea mun-
tilor Petru-Voda, spre margi-
nea com. Pipirigul (pi. de Sus-
Mijlocul), si altul care naste din-
tre intersec^iunea ramurei Rai-
ciul si Pirvul.
Curge in direc^iunea S.-E.,
varsindu-se pe stinga riului Bis-
tri^a, in dreptul satulul Galul.
Galul (Piriul-), sat, in jude^ul
Neamtu, plasa Piatra-Muntele,
com. Galul ; are o populate de
13 familii, sau 50 suflete, din
can 9 contribuabilT, top Romini,
can se ocupa cu plutaria.
Vite sunt 104.
Galul-Pipirig (Mun^ii-), mosie
a statului, jud. Neamtu, aren-
data anual cu 40000 lei ; este
situate pe toata partea nord-
vestica a jude^ului, cuprinsa pe
comunele Galul si Pipirigul.
Gambeta, sat, in jud. Ialomi^a,
pi. Borcea, pendinte de com.
Tonea, situat la 8 kil. spre
N. de satul de resedin^a si sub
coasta Baraganului,
Satul s'a infiintatinanul 1879
si i s'a dat numele republica-
nulul francez Gambeta. Are
o impartire din cele mai fru-
moase, cu strade drepte, largi
si cu o pia^a spapoasa in centru.
Pe locul, pe care este satul
se aflau inainte tide, ce purtau
numirea de Tinda-Minda.
Popula^iunea satului era in
1887 compusa din 260 locui-
ton, cu 70 barba^i, 70 femei
si 120 copiT.
Gane^ul, vale, pe mosia Todi-
reni, in partea de N.-E. a co-
munei' Todireni, jud. Botosani.
Ganii (Valea-), vale, in jude^ul
Muscel, pi. Podgoria, corauna
Vranesti.
Garr£ule§ti, mahala, face parte
din com. rur. Madulari, plasa
Cerna-d.-s., jud. Vilcea. Are o
populate de 100 locuiton. Cade
in partea de S. a comuneJ si
este udata de riul Cernisoara.
Ganului (Dealul-), munte, in
jude^ul Suceava, com. Sarul-
Dornei, acoperit de p&dure de
brad.
Gara-Crasna, sat, in partea de
S.-V. a com. Tirzii, pi. Crasna,
jud. Falciu, situat pe sesul riu-
lui Birlad, la G .ira-Vaei-Crasna,
in unghiul format de riul Crasna
cu riul Birlad, in hotar cu jud.
Vasluiu si la o distant de 12
kil. de satul de resedin{& Tirzii.
S'a inflin^atin timpul construiref
caei ferate, si e populat cu 8 1
locuiton.
Numirea i s'a dat de la gara
caei ferate.
Acolo se leaga linia ferata
Husi cu linia Birlad-Vasluiu.
In aceasta localitate s'ar fi
dat batalia intre Bogdan -Voda
cu Moldovenii si Alexandru-
Vod&, fiul lui Ilias, care, aju-
tat de Lest, voia sa ia scaunul
Domnief si sa* alunge pe Bogdan.
Gara-Sili§tea, cdtun (tirla), in
jud. ialomija, pi. Borcea, pen-
dinte de com. Calarasi-Vechi.
Este situat pe cimpul Baragan,
linga gara caei ferate Silistea,
de la care si a luat numele.
Garaleul, deal, jud. Suceava, in-
tre com. Dr&guseni, Uidesti si
T&t&rusi ; forma alta data o
mosioarS cu acest nume, fosta
r&z&sie a unui oare-care Cle-
mente, har&zit& apol m&n&stiref
Probota si mai apof contopita. de
Al. Calimah, fost proprietor al
mosiel Dr&guseni; parte e aco-
perita de padure de fag si ste-
jar, parte cu cultura si fina^.
Garaleul, piriti, afluent al Piriu-
lui-Croitorului, com. Uidesti, ju-
de^ul Suceava (1200 m.).
Garaleul, piriU, afluent al pi-
riulul Sacueni, comuna Tatarusi,
jud. Suceava (2 kil.).
Gara^ul, deal, ia com. rur. Greci,
pi. Motrul-d.-j., jud. Mehedin^i.
Garbovul , trup de padure a
statului, in jud. Vilcea, pi. Oltul-
d.-j., situat in com. $usani si Lun-
gesti, in intinderede 350 hect. si
care impreunS cu trupurile Stu-
pina (380 hect.), Cernisorul (350
hect.) si Lunca-St&nestilor (440
hect.), formeaz& padurea Rlmesti-
StSnesti.
Gardul, deal, jud. Bac&u, plasa
Siretul-d.-s., de pe teritoriul com.
Buhociul.
Gardul, deal, in com. rur. Gro-
zesti, pi. Motrul-d.-j., jud. Me-
hedin^i.
Gardul, vale, in com. rur. Gro-
zesti, pi. Motrul-d.-j., jud. Me-
hedin^i.
Gardului (Plrtul-), ptria, aflu-
ent al piriulu! Suha Mic&, com.
Malini, jud. Suceava.
Gardului (Valea-), padure par-
ticular^, supusa regimulut silvic,
pe mosia Valea-GarduluT, pen-
Hosted by
Google
GARDULUI (VALEA-)
472
GARGALlCUL
dinte de com. Valeni, plaiul Te-
leajenul, jud. Prahova.
Gardulul (Valea-), vale, jud.
Prahova, izvoreste de la V. de
dealul Predealul, com. Predealul,
pi. Teleajenul, curge spre S.-
V., formind limita intre com.
Valeni-de-Munte si Predealul, a-
poi, esind din com. Predealul,
se indreapta spre V., apoi catre
S.-V. si se varsa in riul Te-
leajenul.
Gardului (Valea-), vale, stra-
bate in partea de E. mosiile
Petresti, Satrareni, Craciuneni
si Jumata^eni, com. Buimaceni,
pi. Jijia, jud. Botosani.
Gardului (Valea-), vale, jude-
^ul Dolj, pi. Jiul-d.-s., comuna
Poiana.
Gardului (Valceaua-), valcea,
jud. Dolj, pi. Jiul d.-s., comuna
Floresti, prin care trece limita
de N. a comunei catre comuna
Poiana.
Gardurile, stincl, jud. Neam^u,
situate in stinga piriiasului nu-
mit Serafim, cum te sui de la
schitul Duraui spre virful mun-
telui Ceahlaul ; din aceste stincl
se revarsa o cascada frumoasa
de apa.
Gargalicul, com. rur., in jud. si
pi. Constanta.
Este situata in partea de E.
a jude^ulul, la 28 kil. spre N.
de orasul Constanta, capitala
districtului si in cea de N. a
plasei, la 18 kil. la E. de com.
Cara-Murat, resedinfa plasei. Co-
munele si catunele invecinate cu
dinsa sunt: Cara-Harman, la 7
kil., spre N.-E.; Cara-Coium, la
7 kil.; Cogeali, la 10 kil.; Ma-
maia, la 9 kil., spre S.-V. ; Ci-
cricci, la 8 kil.; Dolu-Faci, la 9
kil.; Tasaul, la 7 kil.; Palazul-
Mic, la 10 kil., spre V.
Se margineste la N. si E. cu
com. rur. Cara-Harman, de care
se desparte prin dealurile Gar-
galic, Ciatal-Bair si Movila-Cal-
darii ; la V. si S., cu com. Ci-
cricci, despar^indu-se prin dea-
lul Tasaul-Sirti, valea Tas-Cu-
lac, dealul Rahman si lacul Ta-
saul ; la S.-E., cu Marea-Neagra.
Suprafa^a sa este de 6523
hectare.
Principalele dealuri sunt: Gar-
galicul, cu virfurile Gargalicul-
Mare (68 m.) si Gargalicul-Mic
(41 m.), la N. ; Tasaul-Sirti, cu
virful Esil-Iuiuc (104 m.), la
N.-V. ; Sahman, cu virful Sah-
man (64 m.), la S. ; aceste sunt
prelungin S. si S.-E. ale culmeT
Tasaul, intinzindu-se printre pi-
riul Tasaul, lacul Tasaul si pi-
riul Gargalic; sunt cu ondula-
Jiuni mici si acoperite cu fine^e
si semanatun, dominind vaile
de mai sus, lacul si satele Sah-
man, Gargalicul- Mare si Garga-
licul-Mic; culmea Cara-Harman
trimite prelungirile: dealul Cia-
tal-Bair, cu virfurile Erimiuc (94
m.) si Gargalic-IuiucBair (75
m.), la N.-E., dealul Movila-Cal-
darii, cu virful Baiargic-Tepe
(35 m.), la E.; aceste dealuri au
direc^iunea de la S. spre N.,
intinzindu-se intre piriul Garga-
lic si Mare; sunt presarate cu
movile si acoperite cu fine^e si
semanatun. Movilele sunt in nu-
mar de 24, gramadite mai cu
seama in partea d S., linga sa-
tul Rahman ; ele sunt artificiale,
mai toate servind ca locuri de
sepultura sau puncte de obser-
vafiune.
Comuna e udata de piriul
Gargalicul.
Lacuri sunt:Tasaul, care o uda.
la S.; din 1200 hect. intinderea
luT, 400 hect. apartin comunei;
are in mijioc o insula : Chiu-
ciuc-Oda (insula - mica), acope-
rita cu iarba; este pu^in adinc, cu
malurile inalte si stincoase ; fiind
format de Mare, are apa sarata
si confine aceleasi feluri de pestl*.
Ada-Ghiol (lacul-mic) in partea
de S. a comunei, intr'o scobi-
tura a precedentului, de care
este format; are 20 hect. intiu-
dere si peste pu^in. Gargalicul,
tot in partea de S. a comunei,
are 250 hect.; malul de V. si
de E. este inalt si stincos, eel
de S. nisipos; are forma unei
plosci; combine apa sarata; con-
fine pesti de aceleasi feluri ca
si Tasaul. Aceste lacuri sunt for-
mate de Mare, reprezentind niste
vechi golfuri, devenite lacuri
prin scoborirea niveiului MariT.
Marea-Neagra uda com. la S.-E.,
pe o distanta de 5 kil.; malul
sau are o direc^ie de la S.-V.
spre N.-E.; este inalt si spre
N.-E. fiind chiar stincos, atinge
pana la 23 m. inaltime; nu are
plaja, dar are un col£, spre S.-
E., numit Col^ul-Bumbacu sau
Paume ; extremitatea, virful, poar-
ta numirea de capul Midia.
Catunele can compun a-
ceasta com. sunt trei si anume:
Gargalicul-Mic, resedin^a, asezat
in partea S. a comunei, pe ma-
lul E. al lacului Gargalicul, la
3 kil. departe de Mare, inchis
si dominat la N.-E. si S. de
dealul Movila-Caldarii cu virful
Bacargic-Tepe ; Gargalicul-Mare,
asezat in partea centrala a co-
munei, la 2V2 kil. spre N. de
resedinta, pe malul sting al
piriului Gargalicul, inchis si do-
minat la N. de dealul Gargalicul
cu virful Gargalicul-Mare, la E.,
de dealul Ciatal-Bair, cu mo-
vilele Erim-Iuc si Gargalicul-
Buiu-Iuiuc, iar la V. de dealul
Tasaul-Sirti, cu movila Esil-Iuiuc;
Sahman, in partea S. a comunei,
la 2 kil. spre S.-V, de resedin^a,
in linie dreapta (4 kil. pe dru-
Hosted by
Google
gargalIcul
473
GARGALlCUL-MARE
mul eel ma! scurt), pe malul
N. si inalt al lacului Tasaul,
inconjurat de numeroase movile,
ma! cu seama la N.-V. si S.-E.,
la 3 kil. departe de Mare, de
care e despar^ita printr'o ptaja
larga, acoperita cu nisip si pie-
tris, inchis si dominat in spre
N.-V. si V. de dealul Sahman
cu movila Sahman.
Suprafa^a totala a comune!
este de 6523 hect., din can 184
hect. ocupate de vetrele celor
3 sate, iar restul de 6339 hect.
impact intre Stat si proprietari!,
can poseda 335 hect. si locui-
torii carl au 6004 hect.
Popula^iunea totala in anul
1896 era de 229 familii, sau 1096
suflete: 601 barba^i, 495 fern ei;
636 necasatorip, 422 casatori^i,
28 vaduvi; stiu carte 191 per-
soane ; sunt 1061 ceta^eni Ro-
mini, 35 supus! strain! ; 8980^
todoxT, 196 mahomedani, 2 ar-
meni ; 595 agricultor! si mese-
riasi, 6 comercian^i, 7 cu profesi!
libere, 143 improprietari^i, 55
neimproprietarip ; 198 contri-
buabili.
In ceea-ce priveste intinderea
si felul terenurilor, cele 6523
hect. ale comunei se divid ast-
fel: 254 hect. teren neproductiv
(din care 184 hect. vetrele sa-
telor, 70 hect. bah:!, mlastini,
etc.) ; 6269 hect. teren culti-
vabil (tot al locuitorilor); 1689
hect. teren necultivat (239 hect.
ale Statulu! cu proprietari!, 1450
hect. ale locuitorilor); 52 hect.
vii (26 hect. ale Statulu! cu
proprietari!, 26 hect. ale lo-
cuitorilor).
Sunt in com. 184 piugari, a-
vind 106 plugur! cu bo!, 170
care si canine (168 care cu boi,
2 caru^e cu ca!) ; 28 masin! de
secerat, 1 masina de vinturat.
Sunt in total 71 pujur! si fin-
tin 1.
Pescuitul in balta Gargalicul
si Marea-Neagra este una din
principaleie ocupa^iun! ale locui-
torilor, dinpreunS cu cresterea
vitelor. Sunt in com. 11490 ca-
pete de vite, din car!: 527 cai,
913 boi, 3 bivol!, 12 asini,
9831 o!, 39 capre, 160 rimator!.
In com. sunt 1 1 mor! de vint.
Comerciul, care se face prin
gara Murfatlar, la 23 kil. spre
S.-V. de com., de catre 7 co-
mercianpf (circiuman), consta
in import de lucrur! de manu-
facture, unelte agricole si ex-
port de cereale, peste, o!, la-
nur!, etc.
Budgetul comune! este de
7316 lei la venitur! si 4417 le!
la cheltueli.
Ca! de comunica^ie sunt pe
lacul Gargalicul cu luntrele; apo!
ca! comunale ce due la satele
invecinate: Cara-Harman, Ta-
saul, Mamaia, etc.
Biserica este una singura in
catunul Gargalicul Mic, cu hra-
mul S-^i! Impara^!; are 10 hect.
de la Stat ; e intre^inuta de com.
si deservita de 1 preot, 2 das-
cal!, 1 cintare^.
$col! suut 2: una in catunul
Gargalicul-Mic si alta in Gar-
galicui-Mare, cu I inva^ator si
1 inva^atoare, cu 90 elev! in-
scrisi (66 bae£!, 24 fete).
Gargalicul, lac, in pi. si jud.
Constanta, pe teritoriul comunei
rurale Gargalicul, situat in a-
propierea Mari!, in dreptul ca-
pulu! Midia si m partea de E.
a plase! si cea S.-E. a comune!;
are o intindere de 200 hect.;
o adincime medie de 10 metri
si forma unei pere cu coada
spre N. ; nu comunicacu Marea;
in el se varsa piriui Gargalicul
si se deschide valea Tas-Culac ;
pe marginea lu! sunt multe pes-
cari! (cherhanale), al c£ror ve-
nit apar^ine Statulu!; la N. se
afla satul Gargalicul-Mic ; este in-
chis la V. de dealul Rahman,
cu virful sau Rahman (64 metri)
si la E. de dealulMovila-Caldare!,
cu virful sau (de S.) Bacargic-
Tepa (35 metri).
Gargalicul, piriu, in jud. si pi.
Constanta, pe teritoriul com. rur.
Gargalicul ; ia nastere din partea
de N.-V. a satulu! Gargalicnl-
Mare si se indreapta spre V.,
avind o direc^ie generala de la
N. la S. Strabate tot satul Gar-
galicul-Mare si dup& un curs
de 3V2 kil. se varsa in lacul
Gargalicul.
Gargalicul, vale, in jud. si pi. Con-
stanta, com. Gargalicul, intinzin-
du-se de la movila Gargalic-Bu-
iuc-Iuiuc p&n& la lacul Gargali-
cul, mergind paralel cu dealul
Movila-Caldare!, care este la E.
de ea, avind o direc^iune gene-
raia de la N. la S. ; prin acea-
sta vale curge piriui Gargalicul
si merge drumul comunal Gar-
galicul-Mare-Gargalicul-Mic. Se
deschide in lacul Gargalicul, a-
vind o lungime de 5 kil.
Gargalicul, movila, jud. si pi.
Constanta, la hotarul com. rur.
Cara-Harman si Gargalicul ; este
virful eel ma! inalt al dealulu!
Movila-Caldare!, pe culmea ca-
ruia se afla, avind 75 metri si
dominind satul Gargalicul-Mare ;
este acoperita cu verdeafa\
Gargalicul-Mare, sat, in jud.
si pi. Constanta, catunul com.
Gargalicul ; e asezat pe valea si
piriui cu acelasi nume, la izvo-
rul sau ; este inchis la E. de
dealul Movila-Caldare!, cu vir-
ful sau Gargalic-Buiuc-Iuiuc (75
m.) si situat in partea de E.
a pi. si cea centrals a com.,
avind o suprafa^a de 2893 hect.,
dintre car! 66 hect. sunt ocu-
pate numa! de vatra satulu!. Po-
60299 ilarelc Dictionar Gcografic Vol, III,
60
Hosted by
Google
GARGALlCUL-MIC
474
GAUREANA
pula^iunea, mat toata compusa
din TurcT, este de 84 familiT,
sau 454 suflete, ocupindu-se cu
agricultura si pesc&ria.
Gargallcul-Mic, sat, in jud. si
pi. Constanta, c&tunul de rese-
din^a al com. rur. Gargalicul ; e
situat in partea de E. a pi. si
in partea mai mult de S. de
cit centrala a com. Este asezat
pe marginea laculuT cu acelasi
nume si inchis la E. de dealul
Movila-CaldaYei si dominat de
mo vila Bacargic-Tepe (35 m.).
Suprafa^a sa estede 2798 hect.,
din carl 65 hect. sunt ocupate
de vatra satului. Popula^iunea,
turceasca este de 8 1 familil, sau
487 suflete, ocupindu se mai a-
les cu pescaria. DrumurT comu-
nale pleaca unul spre N. la Garga-
licul-Mare (2V2 kil.), altul spre
N.-E. la Cara-Harman, al trei-
lea spre N.-V. si care se bi-
furca, unul ducind la Tasaul
si altul la Rahman si al patru-
lea spre N., care duce la Cara-
Coium.
Gargheta, munte, pe teritoriul
com. Paulesti, pi. Vrancea, jud.
Putna ; de aci izvoreste piriul
D&lhateasa.
Garvan, sat, in jud. Tulcea, pi.
Macin, catunui com. Vacareni,
asezat in partea de N. a pi. si
a com., pe malul drept al Gir-
lei-Mari, la 2V2 kil. spre N.-V.
de resedin^a Vacareni. Satul are
o intindere de 82 hect. si o
populate de 73 familil, sau 3 1 2
suflete, to^i Romini venial din
Transilvania si Rominia. Pamin-
tul este in mare parte ml£stinos si
acoperit cu b&l$i, de aceea o-
cupa^iunea principals a locuito-
rilor este pescuitul. Printr'insul
trece un drum comunal Vaca-
reni-Azacliul. In partea de N.-
E. a satuluJ se afl£ monumen-
tul comemorativ, ridicat cu oca-
zia trecere! Dunarel de catre
RusT in 1877.
Garvan, virf al dealul ul Garvan -
Bair, in jud. Constanta, pi. Si-
listra-Noua, pe teritoriul com.
rur. Garvan, si anume pe acela
al c&tunulul sau Cuiugiuc, situat
in partea de S. a pi. si a com.,
la 2 kil. spre S.-V. de satul
Garvan. Are o inal^ime de 170
m., dominind prin inal^imea sa
vaile Cuiugiuc-Ceair si Demenci-
Cari-Culac-Ceair, precum si 2
drumuri comunale : Girli^a-Cu-
ciuc-Cainargi si Carvan-Cuciuc-
Cainargi.
Garvan, virf, in jud. Constanta,
pi. Silistra-Noua, pe teritoriul
comunei Garvan, asezat pe ul-
timele ramificatiuni N. ale dea
lulu! Garvan-Bair, tocmai la lo-
cul de intilnire al vailor Deme-
cian-Cala-Ceair cu Cuiugiuc-Cea-
ir, pentru a forma valea Burun-
Ceair. Are o inahVime de 170
metri si este asezat in partea
de S. a pi. si cea de S.-V. a
com. E acoperit cu stufisun.
Garvan-Bair, deal, in jud. Con-
stanta, pe teritoriul com. rur.
Garvan, si anume pe acela al
catunului Garvanul-Mare, in par-
tea de N. a Bulgariei si in par-
tea de S. a comunei; are o di
rec^ie de la N.-V. catre S.-E.
si merge printre vaile Cuiugiuc-
Ceair si Demecian-Cala-Ceair.
Mai mult de jumatate este a-
coperit cu paduri, iar restul cu
stufisun.
Garvan-Ceair, vale, in jud. Con-
stanta, pi. Silistra-Noua, pe te-
ritoriul com. rur. Garvan ; se
desface din poalele nordice ale
dealulul Garvan ; se indreapta
spre N., avind o direc^ie gene-
rate de la S. spre N.; trece prin
satul Garvan ul-Mic, si, dupa ce
a brazdat partea de S. a plasei
si a comunei, se uneste cu va-
lea Cara-Culac, spre a forma
impreuna valea Saila, sau mai
bine zis valea Cuiu-IuculuT, care
se deschide in iezerul Gali^a.
Gaspar, lac, in trupul Hulubesti,
pe proprietatea Strimba-d.-j., a
d-lui Gr. Gradisteanu, din pi.
Cilnistea, jud. Vlasca.
Gaura-Fetei, loc restrins intre
stinci uriase, pe unde se stre-
coara apa Cerna din lunca Cer-
nei. Aci, ca si la Corcoaia, se
vede o poteca sapata in piatra.
Acest loc este in piaiul Cer-
na, jud. Mehedin^i.
Aci se crede de popor ca a
fost locuin^a Milostivelor in tim-
pul cind Iorgovan a omorit ba-
laurul ce cauzase atitea nenoro-
cin poporului romin.
lata cum povesteste poporul
de la munte aceasta : In ju-
rul muntelui Oslea, era zvir-
colif: un balaur, cum n'a mai
fost pe pamint. El inconjura de
mai multe on muntele, si cind
11 era foame, intindea capul in
^ara, inghi^ea turme intregi de
01, pluguri cu oameni cu tot,
caru^e cu cai, etc. Din cauza
stricaciunilor ce pricinuia, Ior-
govan isi propuse ca sS-1 o-
moare si intr'o uriasa lupta il
rapuse.
Gaura-Fetei, picket de granifd,
la munte, pe apa Cernei, in
piaiul Cerna, jud. Mehedin^i.
Gaura (Malul-cu-), munte, in
jud. Buzau, com. Balanesti, cat.
Fa^a-lui-Nan ; in interioriul sau
are o adinca grota, unde si-au
gasit azil, in 1821, mai muh:i
refugia^T.
Gaureana, sat, in jud. Roman,
Hosted by
Google
GAUREANA
475
gAesti
pi. Siretul-d.-s., com. Strunga,
spre N. de baile Strunga si la
o departare de 3 kil. de ele.
Are 34 familii, sau 164 suflete,
din carl 13 contribuabili. Stiu
carte 16 persoane ; locuesc in
35 case.
Sunt 44 vite man cornute.
Spre E. de acest sat, pe un
deal, sunt carieri de piatra. A-
cest sat {inea inainte de 28 Ia-
nuarie 1886 de desfun^ata com.
Crivesti.
Gaureana, deal, in jud. Roman,
pi. Siretul-d.-s., com. Strunga,
spre S.-E. de satul Gaureana.
Are cariere de piatra.
Gavana, padure, pe mosia sta-
tului Bucecea, com. Calinesti,
jud. Botosani. Are o suprafa^a
de 98 hect.
Gavanul, sat, in jud. Tutova, pi.
Similia, com. Buda, spre N.-E.
de satul Buda. Are 185 locui-
tori si 56 case.
Gavanul, deal, spre 1ST. de satul
Jora, com. Buznea, pi. Cirliga-
tura, jud. Iasi.
Gavanul, deal, in com. Girovul,
pi. Piatra Muntele, jud. Neam^u.
Gavanul, deal, spre E. de satul
Ioneasa, jud. Suceava.
Gavanul, padure. Vezi Urla^i,
padure, com. Virful-Cimpului,
pi. Berhometele, jud.Dorohoiu.
Gavanul, p&dure, de diferite esen-
^e, care imbraca dealul cu acelas!
nume, jud. Suceava.
Gavanul, piriu, afluent al piriu -
lui Mediasca, In com. Ciumu-
lesti, jud. Suceava.
Gavanul, pddure, pe mosia Ha-
paf, com. Virful-CimpuluT, pi.
Berhometele, jud. Dorohoiu.
Gavatul, tirld, cam la 6 kil. spre
S. de satul Scorfarul-Nou, pe
muchea platoului de N., linga
tirla Tobescului, din com. Scor-
{arul-Nou, jud. Braila. Aceasta,
tirla are 2 case cu 5 loc. Vite :
2 caT, 40 vite man cornute, 820
01 si 6 ramatorl.
Gavra, munte, jud. Bacau, pi. Mun-
teluT, de pe terit com. Moinesti.
Gavra, padure, jud. Bac&u, pi.
MunteluT, situata in partea de
N. a tirgului Moinesti, apar^i-
nind BanceT-Na^ionale.
Gavrili^a, mosie, situata pe va-
lea Calma^uiului-Sec, in raionul
com. Liesti, pi. BirladuluT, jud.
Tecuciu.
Gavriloaia, deal, pe teritoriul
satuluT Chiscareni, com. Sipo-
tele, pi. Bahluiul, jud. Iasi.
Gavriloaia, balt8, format! din
varsarea Prutului, linga satul
FrSsuleni, com Sculeni, pi. Bra-
nistea, jud. Iasi.
Gabare§ti, sat, cu20 familii, jud.
Arges, pi. Topologul, face parte
din com. rur. Golesti.
Gabrieni, sat, cu 87 familiT, jud.
Arges, pi. Topologul, pendinte
de com. rur Alimanesti-Poenari.
Acest sat se numea mai inainte
Alimanesti-de-Jos.
Are o biserica, cu hramul
Adormirea, avind un preot si
un cint&re{.
Gabure^ti, clitun,m jud. Neam^u,
com. Vadurile, pi. Piatra-Mun-
tele.
Gabunea, magura, jud. Olt, si-
tuata pe valceaua Vedi^el ; ser
v& de cap la 3 hotare : Perie^i,
Mierlesti si Valea-Merilor.
Gacioaia, lac, in jud. Ialomi^a,
pi. Borcea, insula Balta, pe teri-
toriul comuneJ $ocariciul.
Gadai, mahala, in com. rur. $0-
varna-d.-j., plaiul Closani, jud.
Mehedin^i.
Gadai, vale, in com. rur. $ovarna-
d.-j., plaiul Closani, jud. Me-
hedin^i.
Gadeni, piriu, afluent al Sascufei-
Mici, in com. Sasca, jud. Su-
ceava.
Gade§ti, deal, in jud. Tutova, pi.
Simila, com. Bogdana, spre V.
de satul Bogdana; e acoperit
cu viT.
Gade§ti, trup de padure de sal-
cie si tufa,pe proprietatea Pa-
rapani, com. Arsache, pi. Mar-
ginea, jud. Vlasca, situat pe
valea Dun&reT.
Gae^ti, com. urb., jud. Dimbovifa,
pi. Cobia, situate la 28 kil. spre
S. de Tirgoviste, peo cimpie,
linga calea ferata" Bucuresti-Vir-
ciorova si pe locul unde se in-
cruciseaza soseaua jude^eanS, Tir-
goviste-G£esti- Vlasca cu soseaua
nationals Bucuresti-Pitesti. Cim-
piile dimprejurul G&estilor se
numesc: Cimpia-Argesului, a
Boangel, a Gorgotet si a Catar-
gioaicei. In raionul comune! Ga-
esti este helesteul Bobeanca si
lacurile Balta si Ochiul. G&esti
este udat aproape prin centrul
s&u de piriul R&stoaca, peste
care sunt doua pode^e; iar in
partea de N. a comuneJ curge
piriul Potopul, peste care este
un pod. Gaesti se compune din
trei suburbii: Catanele, Gaesti-
Hosted by
Google
gAesti
476
GAGENI-DE-JOS
d.-s. si G&e^ti-d.-j., cu c popu-
late de 2470 locuitorl, din can
ci{T-va Evrel. In Gaesti sunt
12 strade: Catunele, Mindrila,
G&esti-d.-s., Vaidiasca, Bobean-
ca, Fusescu, Uii^aG&reJ, Strada-
Noua, Cioflecul, Straosti, Strada-
Tirgoviste! si Strada-Bucuresti.
Gaesti este re=;edin^ajudecatorief
de ocol si a medicului de aron-
disment al plaVilor Cobia si
Dimbovi^a. In acest ora$el se
afla: o sta^ie telegrafica al ca-
rui venit pe 1896 — 97 a fost
de lei 10955, ban! 40; o sta-
tie de cale feratS; sase bise-
ric! intretinute de enoriasi ;
doua scol! primare urbane, una
de bae{i si alta de fete, insta-
late intr'un local frumos, cumpa-
rat de com. dela fostul director
al institutuluT «Lumina» din Ga-
esti, D. R. Cordescu, cu pre^ul
de 70000 lei ; o moara de apa
si una de aburf, in care se fa-
brica faina. In Gae$ti se ^in 2
bilciur! anuale, la 20 Iulie si 8
Septembrte. Gaesti, afara de
grid si porumb, produce pe
cimpiile sale tutunul eel ma!
bun din Rominia Pana" la anul
1832 a fost capitala jude^ulu!
Vlasca, care in urma* s'a mutat la
Giurgiu. Dupa str&mutarea ca-
pitate! t&re! dela Tirgoviste la
Bucure$ti, lal 7 16, si dup&arderea
Tirgoviste!, capitala judetului
Dimbovita a fost in G&esti pro-
vizoriu p&n& la restaurarea Tir-
govisteT. Gaesti se invecineste:
la E., cu com. Dragodana; la
V., cu Gura-Foii si Badulesti; la
N., cu Cobia si la S., cu Ionesti.
De Ionesti se desparte prin riul
Argesul, de Cobia si Dragodana,
prin piriul Potopul si de Gura-
Foii si Badulesti, prin cimpia
Singeri$ul. Cu comunele vecine
Gura-Foii, Badulesti si Cojocarul
se leag£ prin soseaua na^ionala
Bucuresti-Pitesti, cu Dragodana si
Tonesti se leag£ prin soseaua
jude^eana Tirgoviste-Vla$ca, iar
cu Cobia, prin sosea vecino-co-
munala.
Gaesti, stafie de dr.-de-f , jud.
Dimbovita, pi. Cobia, com. Ga-
esti, pe linia Bucuresti-Pitesti,
pusa in circulate la 13 Sept. 1872.
Se afla intre stabile Matasarul
(1 1.3 kil.) si Leordeni (16.3 kil.).
Inatyimea d'asupra nivelulu! ma-
rii i84 m, 4i. Venitul acestei sta-
{il pe anul 1896 a fost de
324085 lei, 55 bam.
Gageanca, trup de padure, a
statulu!, jud. Prahova in intin-
dere de 106 hect., care, impreuna
cu trupurile: Drumul-Baicoiulu!
(67 hect.), Degera^i (62 hect.) si
Gura-Cumetrii (185 hect.), for-
meaza padurea Misleanca.
Gageanca, vale, jud. Vilcea,
com. Stanesti, pi. Oltul-d.-j. Se
varsa in riul Cerna, in raionul
acestei comune.
Gageasca, padure, pe teritoriul
mosie! Gagesti, com Gagesti,
pi. Girlele, jud. Putna, in intin-
dere de 370 hectare, aparti-
nind locuitorilor razes! din Ga-
gesti.
Gageni, com. rur., jud. Vilcea,
pi. Cerna-d.-j., formata din 2
catune: Gageni $i Gomicetul.
E situata pe valea riului Cer-
na, la 40 kil. de capitala ju-
detului si la 15 kil. de a pla^ei.
Are o populate de 200 fa-
miliT, sau 434 suflete (200 bar-
batf si 234 feme!); loeuese in
220 case.
In com. e o biserica. Locui-
torii, can sunt mosnen!$ise o-
cupa cu agricultura, desfac pro-
dusul muncei lor la Draga^ani
si Craiova.
Vite sunt: 50 bo!, 4 caT, 20
vaci, 50 capre si 100 01.
Cind timpul e prielnic se fa-
brica aci 1500 decalitri {uica\
Toata com. are 103 hect.
pamint. E brazdatade dealurile
Cerna si Aldumireasa si udata
de riul Cerna.
Veniturilesi cheltuelile comu-
ne! sunt in suma de 900 le!
an vial.
Gageni, sat, face parte din com.
rur. Baicoiul, pi. Filipesti, jud.
Prahova. Are o populate de
44 locuitor! (23 barbat! si 21
femei). Cade in partea de S.-
E. a comune!.
Gageni, sat, face parte din com.
rur. Pauie$ti, pi. Tirgu$orul, jud.
Prahova. Are o populatie de
461 locuitor! (225 barba^i si
236 feme!). Aci e o biserica, re-
parata la anul 1888 de enorias!.
Gageni, sat, face par^e din com.
rur. Gageni, pi. Cerna-d.-j., jud.
Vilcea.
Gageni, deal, in raionul com.
Gageni, pi. Cerna-d.-s., jud. Vil-
cea, pe care se cultiva 42 hect.,
50 ariT, vie.
Gageni, mosie, a statulu!, jud.
Prahova, pendinte de manasti-
rea Mislea, care pe periodui
1885—95 s'a arendat cu 7550
le! anual.
Gageni (Sforile-) (Stupina-Ca-
lugareasca), mosie, in jud.
Buzau, com. Vintileanca, fosta
proprietate a statulni, pendinte
de schitul Ciolanul.
Gageni-de-Jos, (Gi§teni, Mo§-
neni-Brezeni), cdtun, dere^e-
din^a, al com. Vintileanca, jud.
Buzau, cu 130 locuitor! si 33
case.
Gageni - de -Jos (Fra^ii-Bre-
Hosted by
Google
gAgeni-de-sus
477
gAgiana
zeni), mosie, in jud. Buzau, com.
Vintileanca, cat. Gageni-d.-j.,
din care: 45ohect. aratura, 300
izlaz si 150 finea^.
Gageni - de-Sus (Ghisdava^ul,
Bra^oveanca, Fute§ti), cat.,
al com. Vintileanca, jud. Buzau,
cu 80 locuiton si 23 case.
Gageni-de-Sus (Ghisdava^ul,
Pacleanca), mosie, m jad. Bu-
zau, com. Vintileanca, cat. Gage-
ni-d.-s., de 560 hect., din care
330 hect. araturl, 50 hect. fi-
nea^a, 62 hect. suhat, restul
izlaz si sterp.
Gageni- Vintileanca, com. rur.
VezT Vintileanca.
Gage§ti, com. rur., in partea de
S. a pi. Mijlocul, jud. Falciu
marginita la N. cu com. Ur
daresti ; la S., cu jud. Tutova
la E., cu com. Bozia si la V.
cu com, : Urdesti, Jigalia, Su
letea si o parte din Epureni
din judetul Tutova. Prin mijlo
cul ei trece piriul Elanul. Este
formata din satele : Gagesti, Pei-
cani si Jurcani, ce se ma! numesc
si Braiteni sau Grozesti, asezate
pe ambele maluri ale piriulul
Elanul, pe o suprafa^a cam de
4597 hect., din care 1447 hect.
proprietatea locuitorilor. Are o
populatie de 185 familil, sau
738 suflete, din cart 185 con"
tribuabili.
Aci se afla o scoala ; 4 bi-
serici.
Budgetul com. estede lei 2845,
ban! 25 la venituri si de lei
2719, ban! 53 la cheltuelf.
Animale : Vite marl cornute
885, oi 4388, cai 91 si porci
285
Gagesti, com. rur., in pi. Girlele,
jud. Putna.
Comuna Gagesti se compune
din c&t. : Chetroasa, Cucuefi-de-
sub-M&gura, G&gesti (unde e
si primana com.) si Vit^nesti-
de - sub-M£gura\ carl G&gesti,
sunt situate una linga alta, toate
pe malul drept al Putnei.
Distan^a com. de resedinfa
sub-prefecturel e de 13 kil., iar
de capitala jud. de 19 kil.
Pe teritoriul acestei com. se
formeaza" micile piriiase Pietroasa
si VSrvanoaia, care se varsa"
m riul Putna.
Popula^iunea com., dup& eel
din urmS. recens&mint, e de46o
familif, cu 1875 suflete, 950
barbap, 925 feme! ; 482 agri-
cultorl, 5 meseriasi, 3 fabricanty
31 comercian^i, 3 cu profesiunl
liberale, &6 muncitorl si 12 ser-
vitorl.
Stiu carte 125 barba^I si 126
feme!.
Sunt 3 bisericl parohiale, din
care una, cu hramul Sf. Voe-
vozi in cat. Gagesti, a doua,
cu hramul Sf. Voevozi, in cat.
Vitanesti, a treia, cu hramul
Sf. Nicolae, in Chetroasa si una
filiala, cu hramul Sf. Trel-Ie-
rarchT, in Cucue^i.
Este o scoala mixta constru-
ita de com. si frecuentatS de
43 copii (37 bae^i, 6 fete), din
208 copii (108 bae^I, 100 fete)
in virstci de scoala\
Budgetul comunei este la ve-
nituri de 5172,86 lei si la chel-
tueli de 4943 ,95 lei.
Locuitoril posed& : 49 plugurl
de lemn, 15 pluguri de fiersi3
morl de apa ; 290 boi, 60 vacl,
20 cat, 500 01, 30 capre si 300
porci.
Se cultiva viea pe o intindere
de 66 hect.
Industria si comerciul se prac-
tice de catre 9 circiumari si 1
comerciant de m£run^isurl, 1
car&us, 2 brinzari, 1 cizmar, 3
dogarT si r5 fabricanp de ra-
chiu
Gagesti, sat, in partea de N. a
comunei G&gesti, pi. Mijlocul,
judetul Falciu, asezat pe malul
drept al piriului Elanul, pe o
suprafa^S de 831 hect , din carl
1 1 5 hect. proprietatea locuito-
rilor. Are o populate de 48 fa-
milil sau 194 suflete, din carl
48 contribuabili.
Este resedin^a comunei. Are
o scoala infiin^ata in 1883, fre-
cuentata de 33 elevl; o bise-
ricl, ftcuta la 1872, deservita de
un preot si 2 dascall.
Gagesti, cdtun, in com. cu ace-
lasi nume, pi. Girlele, judetul
Putna.
Este asezat pe malul drept
al PutneT, lingcl cele l'alte sate
carl formeazi comuna.
Are o bi series parohialS, cu
hramul Sf. Voevozi ; o scoala
mixta, construita de comuna si
frecuentatS de 22 copii (18 bS-
e^T, 4 fete), din 103 copii (46
b&epf, 57 fete) in virsta de
scoala.
Satul Gagesti are o vechime
de peste 200 de anl. El se tn-
timpina intr'un document din
1700, in care un anume Vasile
e condamnat sa plateasca de su-
gubina in p&mint Vornicululin-
sarcinat cu cercetarea : «eune-
putind gasi pe nime sa giure
intr'acela chip si neavind cu
alta cu ce plSti, am cazut la
dumnealul cu mare rug&minte si
i-am dat dumisale trei pog. de
vie pe dealul f ifestilor din sus
la Pucuesti, in finutul Putnel,
care vii sunt alSturea cu viile
preotulul Solomon de G&gesti ».
In 1803, satul G&gesti apar-
{inea m&n&stirel Mera.
Gagiana, lac, la 2 kil. spre S.
de satul Gropeni, jud. Braila,
unit cu Privalul-Satulul, in par-
tea de N., prin privalul StSn-
cu$a.
Hosted by
Google
gAgianul
478
gAiceana
Gagianul, vechie numire a com.
Conchirleanca, jud. Buzau.
Gagianul, sub-divizie a catunului
Cochirleanca, din com. Cochir-
leanca, jud. Buzau.
Gagianul, mope, in jud. Buzau,
comuna Cochirleanca; are 1160
hect. ; pe dinsa se face intinse
semanatur!.
Gagiosul, vale, in jud. Buzau,
com. Paltineni, catunul Fundul-
Nehoiului ; se scurge in piriul
Nehoiul.
Gagiule^ti, sat, pendinte de co-
muna Sine^ti, pi. Mijlocul, jud.
Olt, situat in partea de N. a
comunei, pe linga girla Plapcea.
Are 220 locuitorT, mai to\\ mo§-
neni.
Aci e o biserica vechie.
Vite sunt : 72 bo!, 48 vacT,
24 cai, 250 01, 30 capre ?i 78
porci.
Gagiiul, sat, pendinte de com.
rur. Capreni, pi. Amaradia, ju-
de^ul Dolj. E situat pe malul
drept al AmaradieT, la 2V2 kil.
de Capreni-d.-j., catunul de re-
$edin^a al comunei.
Comunicafia se face prin $0-
seaua jude^eana Craiova - Ca-
preni, care pune satul in lega-
tura la N. cu Capreni-d.-j., iar
la S. cu Ciorari.
Gagule§ti, cdtun, pendinte de
com. Su$e?ti, jud. Braila, situat
la E. de com. $i la 5 kil. de
re?edin^a ei. Suprafa^a satului e
de 10 hect., avind 72 case.
Are o populate de 61 familii,
sau 286 suflete: 133 barbapf,
153 feme!; 121 casatorip, 155
necasatori^i ; 37 $ttu carte.
Vite sunt : 395 vite man cor-
nute, 140 ca!, 790 of $i 82 ri-
mator!.
Gagu^ul, munte, la E. de com.
Sinaia $i Comarnicul, pi. Pele-
?ul, jud. Prahova.
Gagu^ul, proprietate a Eforiel
Spitalelor Civile din Bucure$ti,
fosta pendinte de manastirea
Sinaia, plaiul Pelesul, jud. Pra-
hova, care impreuna cu mobile
Muntele, Gagul ?i Valea-Rea,
cu o intindere de 820 hect., s'au
arendat cu 2800 lei anual.
Gahania, munte, in jud. Mehe-
din^i, plaiul Clo$ani, com. rur.
Clo$ani, hotarul catunului Mo-
tri^orul; intra in regiunea dea-
lurilor $i este $i loc cultivabil.
Gaiceana, com. rur., jud. Te-
cuciu, pi. BerheciuluT, compusa
din 1 1 catune : Gaiceana, Ghi-
love^ti, Hu^ul, Lunca, Marginea,
Pietroasa, Pope^ti, Recea, Un-
gureni, Valea-Morii $i Zlata-
reasa.
E situata in partea de N.-V. a
jude^ulul, la o distan^a de 64
kil. departe de capitala jud.
Privita din Dealul-Ochenilor,
ne infa^iseaza o frumoasa pri-
veli?te: tirgu^orul Gaiceana la
mijloc, iar satele pendinte, a$e-
zate in semi-cere in partea ves-
tica, se intind pana in fundul
vaei, unde este satul Ungureni,
locuit numai de Ungureni, in
partea de N.
In Gaiceana este re^edinta
sub-prefecturei pi. BerheciuluT.
Are o populate de 590 fa-
milii, sau 21 10 suflete, din carl
485 contribuabili.
In com. se afla 2 $coli: una
in Gaiceana $i a doua in satul Hu-
$uL Cea din Gaiceana dateaza de
la 1868. Localul e propriu, de
zid, in stare buna. Se frecuenta
de 78 copii (62 bae^i ?i 15 fete),
din car! 6 Evrei. Numarul co-
piilor in virsta de ?coala sunt
251 (123 bae^i $i 128 fete).
In comuna se mat afla 5 bi-
serici: in Gaiceana, Hu^ul, Ghi-
love^ti, Valea-Morii $i in Zla-
tareasa, deservite de 3 preo^i
cu 5 cintare^T.
Vite sunt: 460 bo!, 845 vac!,
370 vi^eT, 63 cat, 750 01, 165 1
pore!, 95 capre, 26 bivolf.
Suprafa^a terenulu! cultivabil
e de 1219 hect.
Veniturile §i cheltuelile comu-
nei sunt de 6163 lei.
Comuna e brazdata de dea-
lurile: Dealul-Mare la V., for-
mind limita de V. a satelor:
Recea, Opre^ti, Fagadaul, ?i
strabatuta de vaile : Hutul, Lar-
ga, Gaiceana, cu piriul care
poarta acela^i nume.
$oseaua ce vine din Tecuciu
strabate tirgu^orul Gaiceana;
de aci se imparte la satele ce
se afla la V., iar o parte con-
tinue spre N. prin satele Recea,
Valea-Morii, Hu^ul §i Ghilove?ti,
iar de aici trece in jud. Bacau.
O ?osea ce vine din satul Ocheni
trece ?i ea prin comuna.
Intre satele Pope^ti §i Zla-
tareasca a fost in vechime o
biserica, care, se zice, s'a scu-
fundat cu totul in pamint, ra-
miind in loc o groapa care se
vede $1 astazi $i careia popo-
rul ii zice La-Tintirim.
Comuna se margine$te la N.
cu jud. Bacau, la S. cu com.
Condrache$ti, la E. cu com.
Vultureni $i la V. cu comuna
Corbasca.
Gaiceana, tirgusor, face parte
din com. cu acela^i nume, jud.
Tecuciu. Situat in centrul com.
pe o vale. Aici este re$edin^a
sub-prefecturei $i a primariei.
Are o populate de 22 fa-
milii, sau 87 suflete. Mai to£i
locuitorii sunt Evrei $i se o-
cupa cu comerciul.
Este o $coala frecuentata de
77 copii (63 bae^i ?i 14 fete) ;
Hosted by
Google
gAiceana
479
GAINE?TI
obiserica, cu hramul Sf.-Treime,
rezidita la 1838 de Alexandru
Sturdza MiclSusanul.
AstazT, fiind crapata si zidul
amenin^ind se cada, nu se mai
face intr'insa serviciul divin.
Tirgusorul este intemeiat de
70 an?.
Mai poarta si numele de Be-
ciul, care se aude si astazi la
locuitorii din imprejurime.
Gaiceana, piriti, jud. Tecuciu,
curge la E. de tirgul Gaiceana,
trece in com. Vultureni si se
varsa in Berheciul.
Gaiceana, vale, jud. Tecuciu, in-
cepe de la satul Hutul, continua
in partea de E. a com. Gaiceana,
pana in Valea-Berheciulul. Pe
aceasta vale curge piriul cu a-
celasT nume.
Gaidariul, sat, jud. Bacaii, pi.
Bistrita-d.-j., com. Dealul-Nou,
asezat pe dealul Cacareaza si
pe Piriul-Saratii. Are 39 familii,
sau 155 suflete.
In satse afla o biseiica, zidita
de enoriasi la anul 1879; ° c * r_
ciuma.
Vite sunt : 5 cat, 83 vite
marl cornute, 37 porci si 15 ca-
pre.
Gaidariul, mosie, jud. Bacau, pi.
Bistri{a-d.-j., com. Dealul-Nou.
Gaidariul, pddure, jud. Bacau,
pi. Bistri^a-d.-j., com. Dealul-
Noti, foioasa, (stejan, fagi si
alte esen^e), cu o intindere de
107 hect.
Gaina, munte, pe mosia Borca,
jud. Suceava, com. Madeiul.
Gaina, vale, jud. Vilcea, com.
Dobriceni, pi. Ocolul.
Gaina, vdlcea, spre E. de schi-
tul, din com. Ceptura, pi. Cri-
covui, jud. Prahova.
Gaina (Virful-), munte, situat in
partea de N. a com. Brebul, pi.
Prahova, jud. Prahova.
Gainari, cdtun, in jud. Putna,
com. Nistoresti, pi. Vrancea.
Este asezat pe malul piriulul
Naruja, intre comunele Heras-
traul si Naruja.
Are o popula^iune de 156 su-
flete, carl locuesc in 40 case.
Gainari, vale, pe mosia Br&esti,
com. Braesti, pi. Cosula, jud.
Dorohoiu.
Gainariul, vale, pe mosia Avra-
meni, com. Avrameni, pi. Ba-
seul, jud. Dorohoiu.
Gaina^ul, padure de moliftf si
fagi, supusa regimului silvic, pe
mun^ii Gaina^ul - Mare si Gai-
na^ul-Mic, com. Leresti si Na-
maesti, pi. Dimbovi^a, jude^ul
Muscel, in intindere de 1000
hectare.
Se invecineste la E. cu Gr&-
disteanul; la S., cu Piscul-Ca-
lului ; la E., cu Fintineaua si la
V. cu Riul-Tirgului.
Gaina^ul-Mare, munte, la N.-E.
de com. Leresti, plaiul Dim-
bovija, jud. Muscel. Aci sunt
mul^ime de stine in carl se fa-
bric& brinz&, unt si urd&.
Gaina^ul-Mic, munte, la S. de
GSina^ul-Mare, com. N&maesti,
plaiul Dimbovi^a, jud. Muscel.
Gaina, piriti, jud. Suceava, izvo-
reste din dealul fifla si se var-
sa in Bistri^a. Uda com. Far-
casa pe o lungime de 2500 m.
Gainaria, iaz, pe mosia Ringhi-
lesti, com. Ringhilesti, jud. Bo-
tosani ; are o suprafa^S de 22
hectare.
Gainaria, iaz, pe mosia Dingeni,
com. Dingeni, pi. Jijia, judejul
Botosani.
Gainaria, iaz, in valea Gain&rja,
com. Deleni, pi. Cosula, jude-
\v\ Botosani.
Gainaria, vale, in partea de N. a
dealului Lutul-Galben, com. De-
leni, pi. Cosula, jud. Botosani.
Gainariei (Dealul-), deal, pe
teritoriul com. Saveni, pi. Ba-
seul, jud. Dorohoiu ; se intinde
de la V. spre E., in lungul pi-
riulut Baseul.
Gainariei (Piriul-), piriti, curge
din Dealul- Gainariei, formeaza
valea cu acelasT nume, pe teri-
toriul com. Saveni, pi. Baseul,
jud. Dorohoiu si se varsa in pi-
riul Bodeasa.
Gainariei (Valea-), vale, intre
dealurile Bozieni si Bodeasa, co-
muna S&veni, pi. Baseul, jud.
Dorohoiu.
Gainariei (Iazul-), iaz, pe mo-
sia Damileni, com. Ibanesti, pi.
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu, in
suprafa^a de 9 hect., 31 aril.
Confine raci si pestl.
Gainei (Valea-), vale, izvoreste
din Negrasi, com. Cacova si se
varsa in riul Cacova, tot in ra-
ionul acestel comune, pi. Oco-
lul, jud. Vilcea.
Gainei (Valceaua-), vdlcea, ju.
dejui Dolj, pi. Jiul-d.-Mj., com
Podari, prin care trece iimita
de S. a com. c&tre com. Li-
vezile.
Gaine§ti, sat, cu 50 fam., jud.
Hosted by
Google
gAine?ti
480
GALASESTI
Arges, pi. Gal&sesti ; face parte
din com. rur. Deagul.
Gaine^ti, sat, jud. Suceava, pe
mosiasiincom. Malini, care face
parte din Domeniul Coroanel.
Insirat pe ^armurile piriului Su-
ha-MicS, are 299 familii, sau
1 191 suflete: 612 barbap si 579
femei (9 straini). Locuesc in
252 case.
Contribuabili sunt 227.
Vatra satului ocupa 299 falci.
Impropriety! la 1864 si 1881
sunt 19 fruntasf, 112 palmasi
si 79 codasi, stapinind 675 falci.
Drum principal e numal acel
ce duce la Malini (13 kil.).
Are o biserica, cu hramul
Sf. Gheorghe, cladita si inzes-
trata de onor. Admin. Domen.
Coroanel in anul 1888, avind
un preot si un cintare^ si fiind
improprietarita cu 17 falci.
Este o scoala rurala mixta,
condusa de un inva^ator platit
de stat, infiin^ata in 1865, fre-
cuentata de 59 elevi, din 100
copii in virsta de scoala si im-
proprietarita cu 6 X J2 falci, cu
local propriu nou, in bune con-
di^iuni, construit si inzestrat cu
atenan^e, atelier, biblioteca si
tot ce trebue unei scoale, de
Administratia Domeniului Co-
roanei.
In 1803, Gainesti, a manastL
re! Slatina, avea 50 liuzT, pla-
tind 748 lei bir anual.
Gainu§ca, sat, jud. Arges, pi.
Pitesti, cu 170 locuitori; face
parte din com. rur. Sapata-d.-s.
Gaiseni, com. rur. si sat, jud.
Dimbovi^a, pi. Bolintinul, situa-
ta pe cimpie, pe malul sting al riu-
lui Arges, spre S. de Tirgoviste-
Gaiseni este comuna cea ma 1
despre S. a jud. Dimbovh;a s
mal dep&rtat£ de Tirgoviste. In
raionul acestei com. se afla un
lac. Este udata spre E. de
riul Rastoaca, peste care este
un pod al locuitorilor, care trece
la cimp; iar spre V. este udata
de Arges, peste care este un
pod cu taxa, al proprieta^ei Cas-
cioarele, din jud. Vlasca.
Aceasta com. se compune din
doua catune : Carpenisul si Gai-
seni, cu o popula^iune de 2000
locuitori. Produce cereale multe,
avind si o moara pe apa Ras-
toaca.
In com. seafla: o manastire ca-
re poarta tot numele de Gaiseni,
intre^inuta de Eforie; doua bi.
serici, intretfnute de enoriasi;
o scoala rurala.
Gaiseni se invecineste : spre
E., cu Floresti, jud. Ilfov, de
care se desparte prin padure
si piriul Rastoaca; spre V.,
cu com. Cascioarele, jud. Vla-
sca, despar^indu-se prin Ar-
ges ; spre N., cu Potlogi, Romi-
nesti si Poiana-Lunga, si spre
S., cu com. Stoenesti si Palanga,
jud. Vlasca.
In marginea padurei de linga
com. Gaiseni sunt 3 fintinl cu
apa minerala, din carl una este
cu zid imprejur, unde se afla o
cruce cu Izvorul-Tamaduirei si
cu icoana Maicei-Domnului.
Gaiseni, mtinastire , intre^inuta
de Eforia Spitalelor, linga satul
cu acelasinume, jud. Dimbovi^a,
Gaitoacil (Dealul-), ramurd de
deal, care se intinde spre S. de
dealuf care inconjura in partea
de E. com. Cre^esti, pi. Crasna,
jud. Falciu.
Gai^a, com. rur., in jud. lalomi^a,
pi. Ialomi^a-Balta, situata intre
com. Facaeni si Vladeni.
Teritoriul com. se intinde din
Dunare, spre V., prin insula
Balta si cimpul Baragan, pe o
suprafa^a de 3200 hect., din
can 2500 hect. balta, 100 hect.
izlaz, 200 hect. padure si nu-
mal 400 hect. pamint de cul-
tura. Este proprietatea statu-
lui, fosta pendinte de manasti-
rea Slobozia, arendata pe peri-
odul 1885—95 cu 2 1 100 lei.
S'au improprietarit aci 142 lo-
cuitori.
Teritoriul com. este udat de
Dunare, de Borcea si de bra-
tele (privalele) : Saltava, Calul,
Rogoazele, Gurbiniciul, Repejo-
rul si Vilga si de lacurile : Frumo-
sul, Butoiul, Fundul-Gardului,
si Giminelele.
Se compune dintr'un singur
sat, situat pe malul sting al
Borcei, spre N. si alaturat de
satul Facaeni.
Populatiunea com. este de
209 familii, sau 1 13 suflete : 562
barbati si 551 femei; 1100 Ro-
mini, 8 Greci, 3 Bulgari si 2
Unguri ; 1 1 1 1 crestini ortodocsi
si 2 catolici ; 230 agricultori, 4
meseriasi, 1 2 comercian^.i, 7 cu
profesiuni libere, i4muncitori si
8 servitori.
Stiu carte 77 persoane.
Este o scoala mixta, frecuen-
tata de 57 elevi si 7 eleve, con-
dusa de un inva^ator retribuit
de stat si comuna ; o biserica
deservita de 1 preot si 2 das-
cali, platip de comuna.
Vite: 1296 boT, 447 cal, 682
01, 28 bivoli si 1 154 rimatori.
Gala$e$ti, p/asa, la S.-E. jud. Ar-
ges. Se margineste la N. cu pi.
Pitesti si parte cu jud. Dimbo-
vi^a, de care este despar^ita prin
riul Arges ; la E., cu jud. Dim-
bovi^a ; la S., cu jud. Vlasca si
la V., cu pi. Cotmeana, de care
este in parte desparp'ta de riul
Teleorman. Plasa Galasesti este
udata in tot lungul ei de riurile
Neajlovul si Drimbovnicul, si la
capatul despre S.-V. de riul Te-
leorman. Terenul este ses, iar
Hosted by
Google
GALASESTI
481
galAteni-mitropolie!
prin mijlocul plasei se intinde
Cimpul-Gavana, un platou co-
prins intre riurile Teleorman si
Drimbovnicul, si care intra pana
in jud. Vlasca.
Intinderea totala a plasei Ga-
lasesti este de 132698 pogoane
(=66349 hect.), din care 39359
pogoane cultivabile, 18947 po-
goane padure si 37929 pogoane
necultivabile (1865).
In plasa sunt 22 com. rur.,
formate din 57 sate si catune
cu 4625 case si 14 bisericT.
Populatia este de 21578 su-
flete, din carl 4765 contribu-
abilT.
Resedinta plasei a fost in com.
rur. Furduesti, iar dupa unirea
acestei plasT cu pi. vecina Cot-
meana (1882), resedinta ambe-
lor plasi este in com. rur. Cos-
testi, unde este si judecatoria
de pace pentru amindoua pla-
sile. Plasa Galasesti este traver-
sata in tot lungul ei de la N.
la S. de soseaua jude^eana Pi-
testi-Giurgiu, cu care se unesc
ma! multe sosele comunale. Pa-
mintul este mat pu^in produ-
cator in partea de N. a plasei
si ma! bun in partea de S., de-
spre jud. Vlasca.
Ca industrie in plasa nu sunt
de cit mori idraulice si cite-va
mori cu aburi.
Totalul budgetelor comunale
ati fost in anul 1887 — 88 de
65662 lei la venitun si de 591 1 1
lei la cheltueli.
Statul poseda in aceasta plasa
(impreuna cu plasa Cotmeana)
5 proprietatl cu un venit a-
nual de 28945 lei si 4039 po-
goane padure.
Gala§e§ti, com. rur., in apropierea
riului Arges, jud. Arges, pi. Pi-
testi, la 10 kil. de com. rur. Bis-
covul-Flesti, resedinta subpre-
fecturei, si la 13 kil. de Pitesti.
Se compune din 6 sate : Albea-
sca, Ani^a, Berendei, Croitori,
Lenculesti si Popesti, cu 448
suflete, din carl 25 locuitorl f i-
gani.
In com. este o biserica ve-
chie, deservita de un preot, un
cintare^: si un paracliser ; o scoala
primara rurala.
Dupa o publica^ie oflciala
(1887), aceasta com. numaxa 96
contribuabili si are un budget
de io84leria venitunf si de 1597
lei la cheltuell.
Numarul vitelor a fost in a-
nui 1887 de 373 vite man (363
boi si vac!*, 10 cai) si de 200
vite marunte (62 01, 4 capre si
134 rimatorl).
Comuna si-aluat numirea dupa
familia boerilor Galasesti, care
este foarte vechie. In o padure,
care este pe teritoriul acestei
com., sunt ruineie unei bisericT
incepute, dar neterminate. Se
zice ca pe vremea razmiri£ii( 1 82 1),
atit boerii Galasesti, proprieta-
ry cit si locuitorii sateni, s'au
ascuns in acea padure unde ati
sezut pana ce s'au linistit tur-
burarile. In urma drept recu-
nostin^a catre Dumnezeu au si
inceput a zidi pe locul unde fu-
sesera ascunsi, o biserica, care
insa nu s'aii terminat.
Gala§e§ti, sat, cu 80 familiT, sau
286 suflete, jud. Arges, pi. Ga-
lasesti; face parte din com. rur.
f u^ulesti-Galasesti.
In acest sat se afla o bise-
rica, cu hramul Inal^area-Dom-
nuluT, deservita de un preot si
un cintare{.
Gala§e§ti, sii§te, in jud. Bacau,
pi. Siretul d.-j., com. Pancesti.
A fost aci catun, care in ve-
chime se maf numea si Dealul-
Mazililor.
Gala§e§ti-Tpu{ule§ti. Vezif Ju-
{ulesti-Galasesti, jud. Arges.
Galateni-Mo§teni, com, rur., in
jud. Vlasca, pi. Glavaciocul, com-
pusa din catunele : Gaiateni-Mi-
tropoliei", Gradisteanc3 , Gaia-
teni-Mosteni, $oricesti, Rindu-
rica si Dobrogostea. Este si-
tuate pe coasta stinga a vaei
Cleni^a, la N.-V. jude^ulul si
formeaza limita de V. despre
Teleorman. Departe de Bucu-
resti, de 78 kil.; de Giurgiu, de
60 kil. si de Obedeni, resedinta
plasei Glavaciocul-Neajlovul, de
27 kil.
Are o populate de 568 fa-
milil, sau 1874 suflete, din carl
425 contribuabili.
Sunt 3 bisericT : una la Gal&-
teni-d.-s. sau Mosteni, cu hra-
mul Sf. Dumitru, cladita la 1844,
cu 2 preopf si 2 dascall; a doua
la Galateni-Mitropoliei, cladita
de locuitorl, cu ajutorul Mitro-
poliel, de care {inea cind s'a
zidit, are 1 preot si 1 dascal;
a treia la Galateni, cu hramul
Sf. Gheorghe, ziditala 1852 de
locuitorl, cu 1 preot si 1 dascal.
Sunt 2 scoli : una la Gala-
teni-Mitropoliei si a doua la Ga-
lateni-Mosteni. Cea d'intiiu, mix-
ta, cu 4 clase si a doua cu 6
clase, conduse de 2 inva^atorL
Vite sunt: 1600 boi si vacT,
42 bivoli si bivoli^e, 600 cai,
20 asinT, 1400 ol, 40 capre si
800 rimatorT.
In comuna sunt 8 circiumT.
Pe aci trece soseaua jude-
^eana care merge spre Alexan-
dria si soseaua spre Negreni, la
Pitesti.
Apa Cleni^a servS de pescuit
si din varsaturile eJ se produc
lacule^e, in care se topeste ci-
nepS.
Aci se afla 126 hect. padure
pe trupul mostenilor.
Galateni - Mitropoliei, catun,
pendinte de com. Galateni-Mos-
teni, pi. Glavaciocul, jud. Vlasca,
60299 Marefe Dicfionar Qeogra/lc Vol. Ill,
01
Hosted by
Google
GALATENI-MOSTENI
482
GALBINASUL (CUREAUA-)
situat pe coasta stinga a ape!
Cleni^a, numit ast-fel pentru ca,
inainte de secularizarea averilor
manastirestf, £inea de Mitropo-
lia din Bucuresti. Azt apar^ine
statulu!.
Are un venit anual de 1 2000 1.
Suprafa^a total a a mosie! este
de 450 hect.
S'a dat la 1864 locuitorilor,
in numar de 76, o suprafa^a de
340 hect.
Aci este o biserica, ciadita la
1760 de locuitori cu ajutorul
Mitropoliei si care e slujita de
1 preot si 2 dascalT; o scoala
mixta, cu 4 clase, condusadeun
mva^ator. In 1888 a fost frecu-
entata de 29 baetf, din numarul
de 60 copil in virsta de scoala.
Acest catun este in josul co-
munei ma! spre Dunare.
Sunt 2 circiumT.
Galateni-Mo§teni, c&tim, pen-
dinte de com. cu acelasT nume,
pi. Glavaciocul, jud. Vlasca, si-
tuat pe valea Cleni^a, intre Ga-
lateni-Mitropolie! si Galateni-Sf.-
Gheorghe, la extremitatea co-
munei despre N. S'a numit ast-
fel pentru ca apar^inea mosteni-
lor, vechi proprietar? a! mosiilor
Mitropoliei si a! SfintuluiGheor-
ghe, daruita dupa timpur! tot
din trupul mostenilor.
Sunt 220 contribuabili.
Suprafa^a mosie! mostenilor
este de 1780 hect., din care 126
hect. padure. Are un venit de
48000 lei.
In catun este o scoala, facuta
de zid, cu 6 clase, condusa de
un inva^ator si e frecuentata de
55 bae^T si 12 fete, din numarul
de 180 copii in virsta de scoala,
o biserica, cu 1 preot si 2 das-
cali, zidita la 1844; 3 circiumT.
Galateni-Sf.-Gheorghe, catun,
pendinte de com. Galateni-Mos-
teni, jud. Vlasca, numit ast-fel
pentru ca inainte de seculari-
zare apar^inea biserice! Sf. Gheor-
ghe din Bucuresti, daruit dupa
vremuri de mosteni. O data cu
secularizarea a trecut in pose-
siunea statulul, care si el a vin-
dut-o.
Dupa cum se stapinea ina-
inte de 1847, mosia are o su-
prafa^a de 400 hect., din care
s'a dat la 60 locuitori, conform
lege! rurale din 1864, 185 hect.
Are un venit anual de 9000 1.
Aci este o biserica, zidita la
1855, de locuitori, cu 1 preot
si 2 dascali ; 2 circiumi.
Proprietarul a facut aci case,
patule si magazil bune.
Gala^eanul, sat, cu 70 familii,
jud. Arges, pi. Pitesti; face parte
din com. rur. Poiana-LaculuT.
Gala^uiul, lac, m jud. Ialomtta,
plasa Borcea, situat spre V.
de lacul Calarasi, in apropiere
de satul Rasa. Partea de S. a
laculul comunica cu bra^ul Bo-
tul, printr'un git pe care se face
leasa pentru prinderea pestelul;
iar partea de N., de linga sa-
tul Gaunosi, poarta numele de
Potcoava. Aici se face intinsa
pescuire. Pe marginea de S. a
acestui lac se gasesc urme de
intarir! militare.
Galbazeni, sat, in jud. Neamtu,
pi. Piatra-Muntele, com. Calu-
gareni, situat pe valea piriuluT
Largul, intre satul Coroiul si
Brinzeni.
Are o populate de 38 familii,
sau 148 suflete: 60 barbatT, 88
feme!; 78 necasatorip, 60 ca-
satorip, 10 vaduvi.
Ocupa^iunea de capetenie a
locuitorilor este plutaria.
Galbeaza, coli?id t in jud. Buzaii,
com. Carpinistea, cat. Valea-Pa
rului; izlaz.
Galbina^i, sat, face parte din
com. rur. Lamotesti-Galbinasi,
pi. Negoesti, jud. Ilfov. Este
situat la S.-E. de Bucuresti, pe
{armul sting al riului Dimbovi^a,
inconjurat de p^duri. Aci este
resedin^a primarieT.
Se intinde pe o suprafa^a de
10 1 5 hect., cu o populatie de
288 locuiton.
D-na Smaranda Rasti are 800
hect. si locuitori! 2 1 5 hect. Pro-
prietarul cultiva 777 hect, (23
izlaz). Locuitori! cultiva tot te-
renul (8 hect. izlaz).
Are o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae , deservita de 1
preot si 1 cintare^ ; o scoala
mixta, frecuentata de 13 elev!
si 8 eleve, cu intre^inerea careia
statul si com. cheltuesc anual
1400 ie!. Pentru constructia loca-
lulu!, d-na Smaranda Rasti a
oferit terenul necesar.
Aci se face 111 lunaSeptembrie
un tirg de vite si obiecte.
In raionul satulu! e un he-
lesteii.
Comerciul se face de 3 cir-
ciuman.
Numarul vite lor mar! e de
275 si al celor mici de 1122.
Galbinasul, catini de resedinta
al comunei Tabarasti, jude^ul
Buzaii, cu 540 locuiton si 113
case.
Galbina^ul, mosie, in jud. Buzaii,
com. Tabarasti, cat. Galbinasul.
Are 1250 hect., din can: 800
hect. arabile, 210 hect. izlaz, 20
hect. fineata, 65 hect. crivina
Cotul-Bacanulu!, restul zmirc si
sterp.
Galbinasul (Cureaua-), (Sa-
geata-Vechie, Iliasca, Poe-
nareasa), sfoa: a de mosie, in
jud. Buzaii, com. Tabarasti, cat.
Galbinasul. Are 157 hect., toate
arabile.
Hosted by
Google
GALEATA
483
gAneasa
Galeata, cdtan, in jud. Mehe-
din^i, pi. Motrul-d.-s., com. rur.
Broken i.
Galeata, vale, in com. rur. Bros-
teni, pi. Motrul-d.-s., jud. Me-
hedin^i.
Gale^oaia, cdtun, al comune! Ste-
jarei, pi. Ocolul, jud. Gorj, in
partea de S.-E. a comuneT, si-
tuat pe o vale numita Gale-
soaia, si linga dealul cu acelasi
nume.
Are o suprafa^a de 200hect.,
din can: 40 hect. padure, 25
hect. izlaz, 20 hect. fine^e, si
1 15 hect. arabile.
Are o populate de 80 familu,
sau 195 suflete, din carl 100
contribuabill.
Comunica^ia se face prin so-
scaua comunala care o pune in
legatura cu catunele din veci-
natate.
In apropierea catunului trece
riul Tismana.
Are o biserica de lemn, fon-
data de locuitori pe la anul
1 8 10 si deservita de t preot si
1 cintare^.
Gale^ti, sat, cu 65 locuiton, jud.
Arges, pi. Pitesti ; face parte din
com. rur. Poiana-Laculul.
Gale^ti, sat, face parte din com.
Huruesti, pi. Berheciul, jud. Te-
cuciu, situat pe coasta dealuluT
cu acelasi nume, la 7 kil. si 70
m. departe de resedin^a com.
Cade la S. com., intre satul Pra-
daiasul la V. si dealul Huruesti,
la E. Teritoriul satului este de
93 hect.
Are o populate de 45 familii,
sau 134 suflete. Locuesc in 30
case.
Locuitori! sunt improprietarip
la 1864 si stapinesc 35 hect.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Gheorghe, facuta de Nicu Ga-
lescu la anul 17 12, dupa cum
se citeste din inscrip^ia ce se
afla d'asupra use! bisericef.
Aici a fost schit de maici
care s'a desfiin^at.
Satul si-a luat numele de la
fostul proprietar Nicu Galescu.
Inainte se numea Pradaiasul.
Galetarilor(Valea-), vale, com.
Baesti pi. Olte^ul-d.-s., jud. Vil-
cea ; se varsa in piriul Dobricea.
Galine^tilor (Dealul-), deal, pe
mosiaHiliseul-Gafencu, com. Hi-
liseul, pi. Cosula, jud. Dorohoiu.
Galtofani, sat de mosneni, cu 79
locuitori, jud. Arges, pi. Oltul;
face parte din com. rur. Bal-
cesti.
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea, cu i preot si I cin-
tare^.
Galtofani, sat, jud. Arges, pi.
Oltului, pendinte de com. rur.
Stoiceni-Plesoiul.
Galtofani, sat, cu 26 locuitori
mosneni, jud. Arges, pi. Topolo-
gul ; face parte din com. rur. Bir-
sesti-Bercioiul.
Galu^ca, deal, in jud. Iasi, pi.
Bahluiul, com. Cepleni^a.
Galu^ca, iaz, jud. Botosani, pi.
Jijia, com. Todireni.
Galu^ca, iaz, in partea de S. a
satului Telejna, pi. Mijlocul, jud.
Vasluiu.
In acest iaz se varsa piriul
Chioaia.
Gamani, cdtun, com. Tetila, pla-
iul Novaci, jud. Gorj, la N. ca-
tunului Lazaresti.
Situat pe loc ses, are o in-
tindere de 100 hect., din car*
20 hect. arabile, 40 hect. fine^e,
35 hect. padure si 5 hect. va-
tra satului.
Are o populate de 19 fami-
lii, sau 100 suflete, din carl 10
contribuabill.
Locuitoril poseda: 5 plugurl,
22 care cu boT; 100 vite marl
cornute, 120 01, 6 caJ si 20 ca-
pre.
Comunica^iunea cu catunele
vecine se face pe sosele coniu-
nale si drumurl de care.
Gamanul, pise, la 1 kil. de com.
Prundeni, pi. Oltul-d.-j., jud. Vil-
cea.
Gamace^ti, sat, face parte din
com. rur. Berevoesti-Ungureni,
plaiul Nucsoara, jud. Muscel.
Acest sat se mai numeste si
Plaiasul.
Arc o populate de 28 fami-
lii, sau 96 suflete, (44 barba^i
$i 52 femei).
Riul Bratia uda partea de E.
a acestui sat. Locuitori! s'aii
improprietarit pe mosia statu-
lui Vierosul si au 24 hect. pa-
mint bun, iar restul impropriu
pentru ori-ce cultura.
Gamalia, munte, jud. Prahova,
pi. Teleajenul, com. Drajna-d.-j.,
acoperit cu paduri seculare de
fagi si brazL Are si pasunT bo-
gate.
Game§ti, sal, in jud. Dimbovrja,
pi. Dimbovifa-Dealul, cat. com.
Hulubesti.
Gande§ti, localitate, in jud. Pra-
hova, pi. Varbilaul, com. Var-
bilaul, unde riul Sl&nicul se
varsa in riul Varbilaul.
Ganeasa, com. rur., la E. plase!
Olte^ul-Oltul-d.-s., jud. Roma-
na{i, formats din satele : Ga-
neasa (450 loc), Ganesuica si
Cornesul (218 loc.) si situata in
Hosted by
Google
GANEASA
484
GANESTI
fa{a SlatineT, in valea riuluT Cor-
nesul, unde se intretae soseaua
Corabia Riul-Vadulul cu soseaua
Slatina-Craiova, 7 kil. departe
de Slatina, 15 kil. de Bals si
32 kil. de Caracal.
Altitudineaterenulul d'asupra
nivelului marii este de 125 m.
Are o populate de 175 familii,
sau 668 suflete : 339 barbapf si
329 feme!; 338 casatoritf si 330
necasatori^i. Stiii carte 75 per-
soane, nu stiu 5 93.
Sunt 148 contribuabili.
Budgetul com. pe 1886/87 a
fost de 1852 lei la veniturl si
de 1786 let la cheltueli.
Are : 4 stabilimente comerci-
ale ; o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, cladita la 1791 de E-
leaa Vladoianu si acum deser-
vita de 1 preot si 2 cintarej;!.
Ganeasa (Ganeasca), sat, face
parte din com. rur. Moara-Dom-
neasca, pi. Dimbovi^a, jud. II-
fov. Este situat la N.-E. de Bu-
curesti, pe malul sting al vaei
Pasarea. Aci este resedin^a pri-
maries
Se intinde pe o suprafa^a de
185 hect., cu o populate de 301
locuitorT. Proprietatea e a lo-
cuitorilor.
Are o biserica, cu hramul In-
trarea in biserica; oscoala mixta,
frecuentata de 28 elevT.
Comerciul se face de 3 cir-
ciumarl.
Numarul vitelor marl e de
313 si al celor mici de 434.
Ganeni, sat, jud. Suceava. Vezi
Plesesti-Ganii.
Ganescul, iaz, pe mosia Corla-
teni, com Corlateni, pi. Cosula,
jud. Dorohoiu.
Ganesuica, cdtun, al com. Ga-
neasa, pi. Olte^ul-Oltul-d.-s., jud.
Romana^i.
Ganesti, com. rur., in jud. Co-
vurluiu, pi. Horincea, a doua
com. in direc^ie S.-N. din
valea HorinceT, la departare de
84 kil. de Gala^i. Se margi-
neste la N.-E. cu com. Blage-
sti (jud. Tutova) si cat Vadeni,
(com. Rogojeni) ; la S., cu Ca-
vadinesti; la N., cu Prodanesti
si la V., cu Slivna. Pe linga pi-
riul Horincea, uda com. piriia-
sele Fintina-Mare siRecea. Doua
catune fac parte din comuna:
Ganesti (resedin^a) si Comane
sti, amindoua aproape una de
alta, in cit se confunda intr'un
singur sat. MaT era in vechime
si un catun cu numele Cris-
testi, dar azi e cu totul impre-
unat cu cele-1'alte.
Comuna Ganesti este locuita
de razesi. Are 501 familii, sau
2046 suflete: 1072 barbapf, 947
femei; 1075 necasatori^i, 861
casatori^T, 110 vaduvi. Locuesc
in 457 case. Stiu carte 367 per-
soane.
Sunt 361 contribuabili.
Situa^ia teritoriului Ganesti-
lor e mai mult coasta de deal
intrerupta cu ripT, prea putin
loc ses ; compozi^ia pamintuluT>
argiloasa si nisipoasa. Supra-
fa^a intregului teritoriu e de
2210 hect., din can 1441 pa-
mint arabil, 100 imas, 2 flnea^a,
184 vii, 13 gradinl, 450 vatra
satului, cu livezi si restul pa-
mint sterp.
Vite sunt 2 118, din can:
548 boif, 279 vacT, 90 juncT, 35
junce, 18 gonitori, 15 gonitoare,
46 minzap, 86 minzate, 24 vi-
$ef, 66 cai, 47 lepe, 6 minzi;
560 01, 6 capre, 291 rimatori.
Sunt : 3 circiumi ; o moara cu
abun si 2 de vint.
Locuitoril poseda 200 stupi
cu albine.
Casele Ganestilor sunt incon
jurate de gradini cu pomi ro-
ditori.
Budgetul com. are la venituri
4500 lei, iar la cheltueli 4227 lei.
Biserici sunt 4 : Sf. Gheorghe,
din 1 881; Sf. Nicolae-d.-j., din
1857; Sf. Nicolae-d.-s., tot din
1857 si Sf. Voevozi (Com&nesti),
din 1796. Com. intreaga con-
stitie o parohie, cu catedrala
Sf. Nicolae, deservita de un
preot paroh, un preot ajutor si
4 cintare^i.
Sunt 2 scoli : una de bae^i
si alta de fete ; scoala de baepf
e frecuentata de 90 — 96 copii.
Ganesti dateaza din timpuri
departate. In anul 1741, Octom-
brie 2, Grigorie G. Ghica da
capitanului loan Giusca voie sa
aduca 4 oameni strain!, spre
plata ospitalita^ei ce a dat Dom-
nului si suite! sale la mosia sa
Ganesti, din tinutul Covurluiului,
cind Ghica- Voda, plecind de la
Rosieni, a fugit la Gala^i spre
a nu fi prins de ostile lui Mu-
nich. Acelor 4 oameni le acorda
Voda scutire, cum se exprima
Domnitorul in hrisovul respec-
tiv, «de toate dajdiile si anga-
riile cite ar fi in Tara Domniei
mele, numai la vremea hirtiilor
sa aiba a da de om cite un
ughiu » .
Din acest sat e dar obirsia
familiei Giusca, din care se trage
si Toma Giusca, infiintatorul si
intiiul profesor al scoalei Dom-
nesti din Gala^i.
Ganesti, com. rur., jud. Vilcea, pi.
Mijlocul, compusa din patru cat:
Fauresti, Pasatesti, Tunari si
Biserica. Si-a luat numele de la
vechea familie boereasca, Ga-
nestii, care au avut locuin^a aci
si care aii infiin^at'o.
Este situata pe valea riulu!
Olte^ul, la 6j kih de capitala
jude^ului si la 37 kil. de a pla-
seT. Inainte vreme casele din
sat erau risipite pe valcele, acum
s'au asezat la linie.
Hosted by
Google
gAnesti
485
gArAgAul
Are o populate de 286 fa-
milii, sau 1077 suflete: 533 bar-
ba^i si 544 feme!, in care intra
si doua famili! de figam. Lo-
cuesc in 312 case. §tiu carte
80 barbap. Contribuabil! sunt
264.
In comuna sunt doua biserici:
una in mahalaua Fauresti si
alta in mahalaua Biserica. Prima
s'a fondat de catre raposatul
Ghimpe^eanul in anul 1847 si
a doua de catre Ion Ganescu,
in anul 18 1 2. Cea d'intiiu nu
s'a ma! reparat, cea din urma
s'a invelit de comuna pe la a-
nul 1854. Amindoua sunt de
zid, frumos lucrate.
Afara de agricultura, 8 lo-
cuitori se ma! ocupa cu olaria.
ET desfac produsul muncel lor
la bilciurile din Zatreni, Oteteli-
sul si satele vecine.
Maioritatea locuitorilor sunt
mosneni; 32 s'au improprietarit
la 1864 pe mosiile Ghimpe^ea-
nul, Boicescul, Tetoianul si Stra-
chinescul, cind li s'au dat 80
hect. pamint.
Vatra satului, cu izlaz si lo-
curi de munca, are 2500 hect.
Veniturile comunei se urea
la 1838 lei anual si cheltuelile
la 1393 lei.
E brazdata de dealurile : Se-
ciului, Artanului si Strimbei, si
udata de vaile: Balsoiul, Ar-
tanul, Ruginosul, Pesteni^a si
Strimba.
Gane^ti, sat, resedin^a comunei,
cu acelasi nume, pi. Horincea,
jud. Covurluiu; numara 1556
suflete, are 3 biserici si 2 scol?.
Gane^ti, sat, in partea de S.-E.
a com. Buznea, pi. Cirligatura,
jude^ul Iasi, situat intre dealu-
rile : Budeanul, Scaiul si Prosia,
printre car! trece Piriul-Velni-
\ei. Are o populate de 121
familii, sau 569 suflete; o bise-
rica, zidita la 1834 de A. Ma-
nolache, deservita de 1 preot
si 1 cintare^; o scoala, infiinfata
la 1868, frecuentata" de 46 elevT,
si casele proprieta^ei.
La rasarit de satul Ganesti, pe
coasta de E. a dealulu! Budea-
nul, se afla urmele unul sat ce
se numea Draga, in care se
zice ca ar fl extstat doua crisme,
una cu nutnele Dorul-in-Deal si
alta Draga-in Vale, si ca acest
sat a durat pana in anul 1849,
cindproprietarul mosie! Buznea,
N. Mavrocordat, a stramutat
locuitorii in satul nou B iznea.
Tot in satul Draga, se zice ca
a fost din vechime o manastire,
cu ma! multe chili! pentru ca-
lugarf.
Numarul viteior e de 812
capete, din can: 302 vite man
cornute, 28 ca!, 425 01 si 57
rimatorT.
Ganesti, sat, facind parte din com.
Retevoesti, plaiul Nucsoara,
jud. Muscel. Are o biserica de
lemn, deservita de 1 preot.
Ganesti, mahala, din com. rur.
Sinesti, pi. Oltetul-d.-s., jude^ul
Vilcea.
Gane§ti, deal, in raionul com.
cu acelasi nume, pi. Mijlocil,
jud. Vilcea, pe care se cultiva
33 hect. vie.
Gane§ti, iaz, in marime de 12
hect., in marginea satulu! Ga-
nesti, com. Buznea, pi. Cirliga-
tura, jud. Iasi, format de Piriul-
Velni^ei, intre dealurile Budea-
nul si Lacatuseni.
Ganesti, piriu. VezI Buda, piriu,
con;. BrSesti, plasa Cirligatura,
jud. Iasi.
Ganesti, vale, in jud. Iasi, com.
Buznea, pi. Cirligatura; se in-
tinde intre dealurile: Budeanul,
Scaiul, Bivoiul, Prosia, Laca-
tuseni si Befciul.
Ganiacul, deal, in com. rur. Ci-
resul, pi. Cerna,jud.Mehedin$i.
Gaojani, com. rur., jude^ul Olt.
Vezi Valea-Merilor.
Garag&ul, coin, rur., in jud. Te-
leorman, pi. Tirgulu!, in partea
de N.-E. a plasei, situata pe
partea stinga a Piriu iui-CiineluT.
Are doua sate: Golasei, situat
la N.-E. catunulu! de resedin^a
si Garagaul.
Se invecineste la N. cj co-
muna Necsesti, din pi. Teleor-
manulu!; la S., cu com. Vir-
toapele-de-Sus ; la E., cu com.
Netofi si la V., cu com. Sfin-
{esti.
Suprafa^a com. cu a mosiilor
de pe dinsa este de 2800 hect.,
din care 97 hect. padure.
Proprietarii principal! sunt:
principesa Elena Massalsky, po-
sedind 850 hect. arabile; d-1 G.
Ghefu, posedind 125 hect. ara-
bile si 25 hect. padure si d-na
Anghelina Golasescu, avind 70
hect. arabile.
Populafiunea este de 269 fa-
mili!, sau 1 02 8 suflete, din car!
235 contribuabill.
Locuitori improprietaripf sunt
in numar de 133, din car! 101
din com. Garagaul pe 363 hect.
si 22 din catunul Golasei pe 65
hect. Terenul este accidentat.
Numarul viteior este de 2350
capete, din car!: 556 vite mari
cornute, 121 cai, 1547 01, 30
capre si 96 pore!.
Budgetul comunei este de le!
5087,75 la venitur! si de le!
4S5IJ3 la cheltuel!.
Are o scoala, frecuentata de
31 elevi; o biserica, in catunul
Garagaul, deservita de un preot
si un cintare^.
Hosted by
Google
gAragAul
486
gArdesti
Sunt 2 mori, una cu aburi
?i alta pe apa Ciinelul.
Comuna Garagaul se leaga
prin $osele vecinale cu com.
Virtoapele la departare de 4
kil. spre S.; cu com. Nec§e$ti,
din pi. Teleorman, la 2V2 kil.
spre N. ; cu comuna Sfin$e$ti,
spre V., la 6 kil. ; iar la E. cu
com. Neto^i la o departare de
4 kii.
Comuna se gasea a?ezata odi-
nioara mai spre E., intr'o valcea
care poarta $i azif numele de
Garagaul- Vechiu.
Garagaul, mosie, in jud. Teleor-
man, pi. TirguluT. Apar^ine mai
multor proprietarl printre can
?i mo?tem ; cea mai mare parte
este insa a principesei Elena
Massalsky.
Garbova^ul, (Garbovajul-de-
Jos, sau Glrbova^ul-de-Mo-
tru), com. rur, §i sat, in jud.
Mehedin^i, pi. Ocolul, la 57 kil.
de ora^ul Turnul-Severin, a$e-
zat pe valea piriulut Satul, care
se varsa in riul Co$u$tea.
Inainte, ^inea de com. rur.
Corcova; iar actualmente for-
meaza com. rur. singura, avind
93 contribuabill, din 600 locui-
tori, locuind 130 case.
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea - Maicei - Domnului, la
care deservesc 1 preot $i 2
cintareflf ; o $coala condusa de
1 invafator, frecuentata de 40
elevf.
Budgetul comunei are la ve-
nituri lei 808, iar la cheltueli
lei 587.
Vite : 270 vite marl cornute,
12 caf, 360 ol ?i 300 rimatori.
Com. Garbova^ul are o ?osea
care o leaga cu ^oselele Cor-
covul. Riurile can o uda sunt :
Co$u?tea, care trece prin partea
de S. ?i Piriul-Satului.
Dealurile principale care stra-
bat comuna sunt : Dealul-Garbo-
vafului, Domogletul ?i Seli^tiu^a.
Vat: Valea-Mare, Valea-Glo-
dului ?i Valea- Corcovi^eL
Se margine^te : la E., cu com.
Corcova; spre S., cu com. Rup-
tura ; spre V., cu com. Ercea $i
Lup^ea; iar spre N., cu com.
Imoasa.
Garbova^ul, deal, in com. rur.
Garbova^ul, pi. Motrul-d.-s., ju-
de^ul Mehedin^i.
Garbovul, piriii, in com. rur.
Cleanovul, pi. Dumbrava, jud.
Mehedin^i.
Garcea, sat, jud. $i pi. Arge$;
face parte din com. rur. Bu-
ne$ti.
Gardanul, deal, acoperit cu viT,
jud. Mehedin^i, pi. Ocolul d.-s.,
com. rur. Simianul.
Gardanul, deal, in com. rur.
Base?ti, plaiul Cerna, jud. Me
hedin^i.
Gardanul, piriii $i vale, m com.
rur. Base^ti, plaiul Cerna, jud.
Mehedin{i.
Gardaneasa, cfttun, in jud. Me-
hedin^i, plaiul Clo^ani, com. rur.
Ponoarele. Are o frumoasa bi-
serica de zid, deservita de 1
preot ?i 2 cintare^i.
Gardeanca, vale, pe mo$ia Pal-
tini^ul, com. Paltini^ul, pi. Pru-
tul-d.-s., jud. Dorohoiu.
Garde§ti, com, rur,, in jud. Te-
leorman, pi. Teleormanului, si-
tuata pe Valea-Ciinelui. Se mar-
gine?te la N. cu hotarele co-
munei Ciolane$ti-din-Vale; la S.,
cu ale Nec?e?tilor ?i ale Neto-
{ilor; la E., cu teritoriul comu-
nei Depara{i-Hirle$ti §i la V., cu
com. Ciurari, din pi. TirguluT,
de care este aproape. Are 3 ca-
tune: Garde?ti, Belciugul ?i Ca-
zaneasa.
Aspectul comunei este deter-
minat, pe linga Valea-Ciineluf,
pe care se afla situata, inca de
trei valcele can poarta denumi-
rile urmatoare : Valea-CuculuT,
la N. comunei; o ramifica^ie din
Valea-Teleormanelului la N.-E.;
apoi Valea-Petri^uluT, despre N.-
V. In cat. Belciugul se afla $i
un hele?teu.
Suprafa^acom., dimpreuna cu
mobile de pe dinsa, este cam
de 1600 hect. Proprietari! prin-
cipal! sunt : Mo^tenitorii Marcu
Ghinopoiu din Grecia cu 450
hect. pamint arabil §i 120 hect.
padure pe mo$ia Belciugul; E-
foria Spitalelor Civile din Bu-
cure?ti, cu 350 hect. pamint a-
rabil 91 130 hect. padure.
Pe proprietatea Belciugul sunt
improprietari^i 44 locuiton, iar
in cat. Garde^ti, 68 locuiton, pe
463 hect.
Popula^iunea este de 11 54
surlete (674 in Garde^ti, 315 hi
Belciugul ?i 165 in Cazaneasca).
Contribuabill sunt 416.
Vite: 3265, din carl: 270 vite
marl cornute, 2092 vite mici ?i
254 rimatori.
Are o $coala, in catunul de
re?edin^a Garde^ti, intre^inuta
de stat, frecuentata de 28 e-
levi; o biserica, deservita de 1
preot §i 1 cintare^; 2 mori cu
aburi.
Budgetul comunei este de lei
2854,56 la venitur! $i de lei
2579,83 la cheltueli.
Caile de comunica^ie sunt:
spre com. Ciolane$ti-din-Vale ?i
spre com. Nec?e?ti, pe ?osele
vecinale.
Satul Garde$ti este vechiu.
In secolul trecut facea parte din
pi. Mijlocului ?i mo^iile eraii
stapinite numai de mo^neni.
Hosted by
Google
gArdesti
487
GAUJAN1
P&na la 1869, cat. Belciugul
nu era alipit de Gardesti si for-
ma singur o comuna; atunci a
fost alipit, facind parte din pi.
Teleormanului.
Gardesti, sat, in pi. si jud. Tu-
tova, com. Voinesti, spre E. de
satul Voinesti. Are 44 loc. si
10 case.
Gradine^ti, sat, cu 105 loc, ju-
de^ul Arges, pi. Pitesti ; face
parte din com. rur. Crucisoara.
Gardoaia, sau Dealul - Gar -
doael, deal, in com. rur. Cio-
virnasani, pi. Motrul-d.-s., jud.
Mehedinti. Acest deal mai poarta
numele si de Dealul-Ciovirna-
sanilor.
Gardoaia, deal, in com. rur. Je-
gujani, pi. Motrul-d.-s., jud. Me-
hedinti.
Gardoaia, piriu, izvoreste din
cat. Caramidari, pi. Motrul-d.-s.,
jud. Mehedin^i si se varsa in riul
Motrul, sub numele de Pesceana.
Gardoaia (Muchea-), colina, in
jud. Buzau, com. Carpinistea,
pe hotarul jud. Rimnicul-Sarat,
servind tot de odata ca limita
si despre com. Beceni; are fi-
nea^a si izlaz.
Gargaunele, vale, jud. Musccl,
com. Stefanesti, pi. Riul-Doam-
nei.
Gaspare§ti, mahala, in jud. Me-
hedin^i, pi. Vaile ; ^ine de com.
rur. Miculesti.
Ga^teni, mosle, jud. Bacau, pi.
Bistrita-d.-j., comuna Racaciuni.
Ga^tenilor (Valea-), vale, jud.
Bacau, pi. Bistri^a-d.-j., inclinata
in direc^ia E. spre Siret.
Gatejei, sat, face parte din com.
rur. Brosteni, plasa Cerna-d.-s.,
jud. Viicea.
Are o populate de 254 lo-
cuitori (120 barbap si 134 fe-
me!). Cade in partea de E. a
comunei, pe culmea dealulul Mo-
duia si este udat de riul Cerna.
Aci e o biserica*, fondata la
anul 1885 de V. Florescu, N.
Dolofan si al^il.
Satul e la distant de */» kil.
de catunul Serbanesti, unde e
scoala.
Gatejul, pddure, in jud. R.-Sarat,
pi. Orasul, com. Virtescoi, din
circumscripta VII silvica, oco-
lul Platinesti ; are 630 hect.,
din cart 20 hect. proprietate
particulars. Esen^e : stejar, fag,
teiu, carp en si frasin.
Gaujani, com. rur., pe apa Te-
leormanului, jud. Arges, pi. Cot-
meana, la 16 kil. de com. rur.
Costesti,resedin{asubprefecturei
si la 45 kil. de Pitesti. Se com-
pune din 2 sate : Curtenca sau
Linia-din-Deal si Gaujani, avind
in tot 129 familii, sau 610
suflete, din can 2 familii de f i-
ganl.
In com. este o biserica, in
Gaujani, cu hramul S-^ii-Voe-
vozT, cu un preot si un cin ta-
re^; o scoala primara rurala.
Budgetul comunei pe anul
1882 — 83 a fost de 1403 lei,
98 bant la venituri si de 1400
lei la cheltuelT.
Dupa o publicatie oficiala
(1887), aceasta comuna numara
155 contribuabiii si are un bud-
get de 2043 lei la venituri si
de 1646 lei la cheltueli.
Numarul vitelor era in anul
1887 de 754 capete vite marl
(504 bol si vaci, 92 cal, 152
bivolT si 6 magari) si de 2202
vite marunte (2140 ol si 62 ri-
matori).
Gaujani, com. rur., compusa din
catunele : Gaujani si Petrisul, din
jud. Vlasca, pi. Marginea, si-
tuate pe malul Dunard, intre
com. Paraipani siPetrosani, de-
parte de Giurgiu de 26 kil, de
Bucuresti de 85 kil., de Ale-
xandria de 35 kil. si de Sta-
nesti, resedinja pi. Marginea,
de 33 kil.
Are o populate de 370 fa-
milii, sau 1845 suflete, din carl
331 contribuabiii.
Budgetul com. pe anul 1888
a fost de 5835 lei la venituri
si de 4187 lei la cheltueli.
Aci este o scoala mixta cu
4 clase, care a fost frecuentata
in 1888 de 32 bae$I si 6 fete,
din 65 baeflf si 32 fete in vir-
sta de scoala. Mai este o scoala
la Petris, retribuita de comuna,
la care au urmat 14 baeflf si 7
fete.
Sunt 2 bisericl : una in Gau-
jani si aita in Petris; ambele
{in de parohia Gaujani si sunt
deservite de 2 preo^I si 4 das-
call.
In com. este o moara cu a-
burl cu 2 pietrepe catunul Gau-
jani. Sunt 9 circiuml si 5 cazane
de fabricat rachiu din prastina.
Prin com. trece soseaua Giur-
giu-Zimnicea. Sunt in com. 3
pichete de pazit granija despre
Bulgaria.
In Gaujani sunt: Lacul-Cres-
tata, Lacul-Lung, Lacul-Cara-
gioaica, Lacul - Soarna, Lacul-
Vacel, Girla-Casarulul, Lacul-
Raceanca, Lacul-Boulul, Ostro-
vul-Batucului si Girla-Oil, toate
pline cu pestl.
MSgurl sunt : Magura-Racilor
sau a-Turculu! si Magura-Caza-
culul.
La capul despre N., al com.
trece Drumul-Untulul.
Intre cStunul Gaujani si ca-
tunul Petrisul, distanja este de
4 kil.
Hosted by
Google
gAujani
488
GAURENCEI (PfRlUL-)
Gaujani, sat, cu 546 locuitorf,
jud. Arge§, pi. Lovi$tea; face
parte din com rur. Boi^oara.
Are o biserica, cu hramul Sf. Ni-
colae, deservita de 1 preot ?i
1 cintarej.
Gaujani, sat, jud. Arge?, pi. Cot-
meana; face parte din com. rur.
cu acela?! nume, pe apa Tele-
ormanuluf. Areo popula^iune de
100 familii. Aici este re^edin^a
primariei.
Gaujani, catun, pendinte de com.
cu acela^i nume, pi. Marginea,
jud. Vla$ca, proprietate a Sta-
tului, in devalmasie cu biserica
Doamna-Bala$a din Bucure$ti.
Arenda anuala. este de 55.000
lei.
Are o suprafa^a totala de 2 100
hect., din care o padure, in supra-
faja de 1 50 hect., depinzind de o-
colul silvicGiurgiu ?i 59 hect. vie.
S'a dat la 1864 la 180 locu-
iton suprafa^a de 450 hect.
Are : o biserica, cu hramul A-
dormirea-Maicei-DomnuluT, zidi-
ta la 1854 de arenda?ul de pe
atuncl Andreiu Ghenovicf, cu
ajutorul EpitropieT Doamnei Ba-
la?a ?i deservita de I preot $i
2 dascali; o ?coala comunala.
Gaujani, baltci, pe proprietatea
Paraipani, jud. Vla^ca, pi. Mar-
ginea, com. Arsache, in albia
Dunarei ; are scurgere intr'o vi-
roaga ce duce in Dunare, in jo-
sul satuluf Paraipani.
Gaunoasa, sat, in jud. Vasluiu,
pi. Fundurile, com. Scheia, a$e-
zat pe ambele par{i ale piriului
Gaunoasa, pe o suprafa^a de
1 1 28 hect, $i cu o populate
de 23 familii, sau 120 suflete.
Gaunoasa, deal, in partea de V.
a satului Raceni, com. cu ace-
la?T nume, pi. Prutul, jud. Fal-
ciu, numit dupa Movila- Gau-
noasa ce se aria de-asupra-i, in
spre hotarul mo$iei Malae?ti.
Gaunoasa, tnovild, spre E. de
satui Romine^ti, com. Movileni,
pi. Copoul, jud. Ia^i; serve?te
de hotar intre mobile Holmul
$i Bu^uluc ; aceasta movila nu
e naturala $i este foarte vechie.
Gaunoasa, munte, in jud Su-
ceava, com. Malini.
Gaunoasa, iaz, format din pi-
riul cu acela^i nume, in partea
de N. a satului Gaunoasa, jud.
Vasluiu.
Gaunoasa, piriu, izvore$te din
padurea de pe coasta sudica a
Dealului-Mogo?e$tilor, de pe te-
ritoriul com. Scheia, jud. Vas-
luiu; curge spre S.-E., prin mij-
locul satului Gaunoasa, apoi in-
torcindu-se drept spre S., se
varsa. in riul Stavnicul, pu^in
tnai spre E. de satul Cioca-
Boca din comuna Ipatele, Pri-
me$te pe stinga piriia^ele Va-
lea-Rea $i Humaria-Mica.
Gaunoasa, vilcea, jud. Vilcea,
com. Ote^ani, plaiul Horezul ;
se varsa in riul Luncava^ul.
Gaunoasa (Magura-), mttgura,
cea mat mare $i cea mat inalta
din tot jude^ul Teleorman. Ser-
ve$te ca punct de hotar intre
mo$ia statuluT Bogdana-Nenciu-
le$ti $i mo$ia Ulmeni. Este
punct trigonometric important.
Gaunosul, padure de stejar, de
40 hect , pe proprietatea Baba-
i{a, pi. Glavaciocul, jud. Vla$ca.
Gauno§i, sat, in jud. Ialomija,
plasa Borcea, pendinte de co-
muna Ciocane^ti-Margineni, situ-
at la 8 kil. spre N. de satul de
re^edin^a, pe o mica coasta a
par^ii de N. a lacului Gala^uiul,
unde lacul se nume$te Potcoava.
Are o populate de 542 lo-
cuitori: 142 barbap, 140 femei
$i 160 copii.
Aici se afla o $eoala mixta,
condusa de un inva^ator; o bi-
serica, deservita de un preot
$i un dascal.
Vite sunt: 508 boT, 35 bi-
voli, 427 cai $i 691 01.
Gaureana, sat, in partea de N.
a com. Costinesti, pi. Tirgul,
jud. Boto^ani, pe mo$ia Dolina.
Are 12 familn, sau 60 sufiete.
Gaureana, padure, pe mo$ia
Hude$ti, com. Hude?ti, pi. Pru-
tul-d.-s., jud. Dorohoiu.
Gaureanca, vale, pe mo$ia Co-
mane^ti, com. Suharaul, plasa
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu.
Gaureanul, deal, jud. Bacati,
pi. Tazlaul-d.-j., com. Ripile, de
pe mo$ia Borze$ti, despre care
se zice ca pe dinsul erati viile
luT Stefan-cel-Mare.
Gaurencei (Dealul-), deal, in
partea de E. a satului Dume^ti
din plasa Fundurile, jude^ul
Vasluiu.
Gaurencei (Piriul-), piriu, iz-
vore^te din partea de E. a sa-
tului Suhuletul, com. Suhuletul,
pi. Funduri, jud. Vasluiu ; stra-
bate de-alungul tot satul Gau-
reni $i iese prin partea sudica a
satului, $erpuindin $esul Gauren-
cei, unde prime^te ca afluenti:
piriul Mirce$ti, care izvore^te din
dealurile Holmul-Mare $i Hol-
mul-Mic, curge de la N.-E. spre
S. - V. $i piriul Sili^tea, care
izvore^te din locul numit Fin-
tina-Moldovanului ^i curge tot
de la N.-E. spre S.-V., apoi
Hosted by
Google
gAurencei (?ESUL-)
480
gAuriciul
merge de se varsa in riul Bir-
ladul, pe teritoriul comunei Du-
mesti.
Gaurencei (§esul-), ses, in jud.
Vasluiu, pi. Funduri, com. Du-
mesti; se intinde din com. Su-
hule^ul despre N., pana in apa
Birladulul, pe ambele maluri ale
Piriului- Gaurencei.
Gaurencei (Valea-), vale, for-
mata prin preiungirea Dealului-
Gaurencei; se intinde la E. de
satul Dumesti, pi. Funduri, ju-
de^ul Vasluiu.
Gaureni, sat, jud. Iasi, pi. Tu-
ria, com. Roscani, cu o supra-
fa^a de 716 hect. si o popu-
late de 54 familii, sau 212 lo-
cuitori.
Vite: 186 vite mart cornute,
250 01, 10 cai si SS rimatori.
Gaureni, sat, in centrul comunei
Miroslava, pi. Stavnicul, jude^ul
Ia$i, situat pe valea dintre dea-
lurile Gaureni si Holmul. Are
o populate de 17 familii, sau
100 suflete; o biserica, cu 1
preot si 2 dascall; o scoala, in-
fiin^ata in anul 1859, frecuen-
tata de 25 elevi si al carui lo-
cal e facut de stat, a c&rui pro-
prietate este si mosia.
Vite sunt: 150 vite man cor-
nute, 7 cai si 15 rimatori.
Gaureni, catun, pendinte de co-
muna Babele, pi. Neajlovului,
jud. Vlasca, situat la E. mo-
siei si strabatut de Valea-Mue-
rei si Valea-Corbel.
E departe de Bucuresti de
35 kil. si de Giurgiu, de 62
kil. Trece pe alaturea drumul
Zimnicei, caruia i se zice si
Drumul-Doamnel.
S'au improprietarit, la 1864,
41 locuitori, dinduli-se in total
165 hect. pamint.
b0, Uif. JLarele Dictioitur Ueoyraiic. Vol. 111.
Vite sunt: 137 bol si vacl,
13 cai, 332 ol si 204 rimatori.
Gaureni. VezI Berza, sat, com.
Ringhilesti, pi. Stefanesti, jud.
Botosani.
Gaureni, sat, spre S.-E. de sa-
tul Suhule^ul, pi. Funduri, jud.
Vasluiu, asezat pe coasta despre
E. a dealului Oancei si pe coasta
despre V. a dealului Brasov-
ni^a. Numele si Ta luat de la
piriul Gaureni, de care e stra-
batut.
Are o suprafa^a de 500 hect.
si o populate de 114 familii,
sau 321 suflete.
Vite sunt: 222 vite marl cor-
nute si 250 01.
In acest sat se afla o bise-
rica, facuta de Chiriac Bicu, Lo-
ghin Smeria si Vasiie Smeria,
pe la anul 1727, in urma stra-
mut&rel locuitorilor de la Sili?-
tea, spre S.-E. de Gaureni, unde
a fost sat si biserica; chiar as-
tazl se cunosc foarte bine ur-
mele bisericel si a cimitirulul.
Se spune ca satul cu biserica
fosta pe locul numit Silistea, a
ars dindu-le foe Turcii; in ur-
ma locuitori! retragindu-se pe
coastele dealurilor Crucea si
Brasovni^a, carl erau acoperite
pe atunci cu padurl, au format
actualul sat Gaureni.
Mosia acestuT sat e parte ra-
z&seasca, iar parte a d-lul Iorgu
Lupu.
Gaureni, deal> in jud. Iasi, pi.
Stavnicul, com. Miroslava, for-
mind culmea despre sesul din
dreapta riului Bahluiulul. Pe
valea din stinga lul, e situat sa-
tul Gaureni.
Gaureni, piriti, jud. Tecuciti,
izvoreste de sub coasta de V. a
dealului Muncelul, merge spre
S.-V. si se varsa in stinga Ber-
heciulul, la mijlocul com. Ne-
gulesti.
Gaureni, piriti, izvoreste din dea-
lul Gaureni, com. Miroslava, pi.
Stavnicul, jud. Iasi, trece prin
satul si valea cu acelasl nume
si se varsa in riul Bahluiul.
Gauriciul, com. rur., in jud. Te-
leorman, pi. Marginea, situate
pe Valea-Gauriciului. Se fnve-
cineste la E. cu cat. $oimul, al
com. Smirdioasa; la V., cu
Valea-Tirnavel care o separa
de diferitele trupurl de mosil
ce {in de com. Piatra; la N.,
cu com. Smirdioasa si la S.
tot cu Valea-Gauriciului. Se
gase?te la jumatatea drumului
dintre Zimnicea si Alexandria.
Locuitori impropriet£rh:i in
raza comunei sunt 165, pe o
intindere de 465 hect. Solul
este negru vegetal si destul de
fertil ; are locuri intinse de p£-
sune, pentru 01 mai cu deose-
bire. Vil are de asemenea pe
o intindere de peste 74 72 hect.
In partea despre N.-V. a co-
munei se afla un helesteu, for-
mat din apele izvoarelor ce curg
din dealurl si din piriul ce cur-
ge pe timpurl ploioase pe Va-
lea-Gauriciului. Mosia G&uriciul
face parte din domeniul Brin-
ceni a d-lui G. Vernescu.
Popula^ia comunei este de
345 familii, sau 1378 suflete,
din carl 194 contribuabill.
Vite sunt 4958 capete: 281
cai, 34 magarl, 963 vite marl
cornute, 3476 vite mid si 214
rimatori.
Budgetul prezinta la veniturl
lei 3182.98 si la cheltuell 3084
lei, 80 bani.
Are o scoalS, intrefinuta de
Stat, frecuentata de 12 elevi;
o biserica, cu un preot si un
cintaref.
Caile de comunica^ie sunt:
62
Hosted by
Google
gAuriciul
490
GAVANA
soseaua vecinala pana in so-
seaua jude^eana Alexandria-
Zimnicea ; sosele vecinale de la
com. Gauriciul la Brinceni si la
com. Suhaia.
Locuitoril com. sunt aproape
to{I Bulgar!, muncitor! de pa-
mint. Locuesc in bordee. E! au
venit in urma evenimentelor de
la 1 82 1. Goana ce suferiau in
Bulgaria din partea Turcilor l-a
adus aci. La inceput au venit
numai citf-va pastor! cu vitele
si, gasind loc favorabil pea-
tru pasunare pe valea unde
este com., s'ati stabilit acolo
cu bordeele lor. Mai in urma
au venit si alte familii din Bul-
garia, carl cu to£i! aii format
un fel de colonic Numirea de
Gauriciul s'a dat satului din ca-
uza terenulu! pe care este a-
sezat.
Spre E. comunei este Ma-
gura-Ungureanului si pu^in mai
spre N., in linie dreapta, Ma-
gura-Cuivei si aCiupauluI. Inal
{imea fie-careia este de vr'o 10
m. iar ocolui la baza de ma!
mult de 30 m. Mai sunt si alte
mo vile si maguri de mica im-
portant
Gauriciul, pddure foioasa, jud.
Bac&u, pi. Bistri|a-d.-j.,com. Liu-
zi-Ccllugara, apar^inind proprie-
tariior razes!, cu o intindere de
1002 hect.
Gauriciul, munte, la 12 kil. spre
N. de com. Recea, pi. Horezul,
jud. Vilcea. Cade intre mun^ii
Piatra si Manui.
GSuriciul, vale, in jud. Teieor-
man, pi. Marginei. Inceputul a-
cestel val este din dreptul lacului
numit al-Simioanel, in apropiere
de calea nationals Turnul-Alc-
xandria, spre mosia Furculesti ;
trece prin cat. Stari^a, luind di-
rec^iunea de la N. spre S., cind
incepe apo! a coti de la S. spre
E., purtind numirea de Valea-
Tirnavei; de aci inainte is! ia
numirea de Valea-Gauriulu!, si se
p!erde in Valea- Vezii, in dreptul
com. Zmirdioasa, dupa ce pri-
meste in stinga ma! multe val-
cele, in apropiere de com. Gau-
riciul si Zmirdioasa.
Gaurile, com. rur., in jud. Putna,
pi. Vrancea.
Com. Gaurile este situata pe
malul drept al piriulu! cu ace-
las! nume, mai sus de com.
Vidra.
Distan^a com. de resedin^a
sub-prefecture! e de 12 kil., iar
de capitala jude^ulu! e de 46 kil.
Se compune din urmatoarele
cat. : Gaurile (unde e si prima-
ria com.), Piscul-Radulu! si
Purcei.
Popula^iunea com., dupa eel
din urma recensamint, ede335
familii, sau 1362 suflete (672
barba^T, 690 feme!) ; 625 nein-
sura^I, in vaduvi (39 bar-
ba^i, 72 feme!) si 1 divor^at
1348 Romin! si 14 diferite na-
tionality!; 1348 ortodox! si 14
mozaic! ; 370 agriculton, 6 me-
serias!, 7 comercianj!, 3 cu profe-
siun! libere, 36 muncitor! si 25
servitor!.
Stiu carte 28 persoane.
Numarul caselor de locuit e
de 336.
Are o biserica parohiala, cu
hramul Cuvioasa-Paraschiva, in
cat. Gaurile si 2 filiale, ambele
cu hramul Sf. Nicolae, una in
Piscul-Radulu! si a doua in Purcei.
Sunt 278 contribuabii!.
Budgetul com. are la veni-
turi 2049.70 le! si la cheltueli
1896.24 le!.
Locuitori! poseda : 1 5 plugur!
de lemn; 6 mor! de apa.
In com. sunt: 2 circiumar! ;
2 bacan! ; 4 rotar! ; 4 fierar! ;
7 fabricanfi de rachiu.
Gaurile, catun, in com. cu ace-
las! nume, pi. Vrancea, jud.
Putna. E asezat pe malul drept
al piriulu! cu acelas! nume' si risi-
pit pe o intindere de vr'o 2 kil.
Are o biserica parohiala, cu
hramul Cuvioasa Paraschiva.
Gaurile, munte, in jud. Gorj,
pi. Novaci, la N. de com. Car-
pinisiul, in partea dreapta a riu-
lu! Lotrul si coprins intre mun-
^i!: Carbunele, Balcescu, Cioba-
nul si Austro-Ungaria.
In acest munte este un pi-
chet, numit Boian,
Gaurile, piriu, format pe terito-
riul com. Gaurile, pi. Vrancea,
jud. Putna. Se varsa in Vizau-
^ul-Mare.
Gavana, sat, pe riul Arges, cu
60 famili!, sau 251 suflete, la 2
kil. de orasul Pitesti, pi. Pitesti,
jud. Arges; face parte din com.
rur. Gavana- Valea-Rea. In acest
sat este resedin^a primarie!. Are
o biserica, cu hramul To^f Sfin-
\\i, deservita de un preot, un
cintare^: si un paracliser.
Gavana, alta numire a cdt. Steja-
rul,com. Negoesti, pi. Tirgsorul,
jud. Prahova.
Gavana, mu?ite, in raionul com.
Pucheni, pi. Argeselul, jud. Mus-
cel, situat la N. comunei.
Gavana, deal, situat la N. de
com. Bughiile, pi. Teleajenul,
jud. Prahova. Pe dealurile din
aceasta com. se cultiva ovaz,
vi! si pom!. Pe uneie se afla iz-
laz si padure.
Gavana, movilit, in jud. Ialo-
mi^a, pi. Ialomt^a-Balta, pe terito-
riul com. Slobozia.
Gavana, sau Stejarul, mope, a
Hosted by
Google
gAvana
491
gAvanele
StatuluT, jud. Prahova, fosta pen
di nte de biserica Sarindarul, care,
peperiodul 1887— 97,s'aarendat
cu 550 anual. De la 1888 s'a
vindut de vecT D-rului Turnescu.
Gavana, padure, in jud. Vlasca,
in suprafa^a de 599 hect., pe
trupul Tasi, proprietatea Strimba-
d,j.
Gavana, girlti, izvoreste de la
N. de com. Bughiile, pi. Te-
leajenul, jud. Prahovasi sevarsa
in girla B'jg-hea, tot m raionul
com. Bughiile.
Gavana, vale, in com. Vadul-
Sapat, pi. Cricovul, jud. Pra-
hova.
Gavana, vale, pe proprietatea E-
foriei Spitalelor Civile din Bu-
curesti zisa Oncesti, din pi. Mar-
ginea, jud. Vlasca.
Gavana, vale, pe proprietatea
Strimbad.-j., trupul Iasi, pi. Cil-
nistea, jud. Vlasca.
Gavana (Muntele-), padure par-
ticular^, supusa regimuluTsilvic,
pe mosia Muntele- Gavana, pen-
dinte de com. Sinaia, pi. Pele-
sul, jud. Prahova.
Gavana-Valea-Rea, com. rur.,
pe apa ArgesuluT, pi. Pitesti,
jud. Arges, la 5 kil. de com.
rur. Biscovul-FJesti? (resedin^a
subprefectureT) si la 16 kil. de
Pitesti. Se compune din urma-
toarele sate: Gavana, Miculesti,
Valea-Rea, avind peste tot 534
locuitori.
In com. sunt 3 bisericT, de-
servite de 3 preo^T si 2 cintS-
re{i ; o scoala primara rurala ;
8 circiuml.
Soseaua nationals Pitesti-Cur
tea-de-Arges trece prin aceasta
comuna.
Budgetul com. pe anul 1882
— 83 a fost de 2089 lei la ve-
nituri si de 2074 l e * la cheltu-
ell. Dupa o publica^ie oficiala
(1887) aceasta com. num£r& 149
contribuabili si are un budget
de 3010 lei la veniturl si de
2718 let la cheltuelf.
Numarul vitelor a fost in a-
nul 1887 de 456 capetedevite
marl (417 boT si vacT, 25 cai,
14 bivoli) si de 93 vite marunte
(32 01, 4 capre si 57 rimatori).
Gavanele, cdtun, al com. Bozio-
rul, jud. Buzau, cu 240 locui-
tori si 5 5 case. Are 2 subdivi-
ziunl : Fundurile si Schitul.
Gavanele, catun, al com. Zilis-
teanca, jud. Buzau, alipit de cat.
Haimanalele, format din insura-
{ei ; are 40 locuitori si 1 2 case.
Gavanele, schit de cftlugarf, in
jud. Buzau, com. Boziorul, cat.
Gavanele. La N. e inconjurat
de stincoasele virfurl ale mun-
teluT Gavanele, la E. de Virful-
Pinului, la V. si S. de colinele
Cocioaba si Nenisoaia. Acest
schit a fost fondat la 1790 de
Domnul TaYei, Mihail Su{u, care
l'a inzestrat intre altele si cu o
bogata biblioteca, avind multe
manuscripte, din can asta-zl a-
bia se mat gasesc 9 cu un con-
tinut religios ; cele mai multe
si mai importante au fost luate
de Cesar Boliac si al^ii, iar cite-
va au trecut in posesiunea bi-
blioteceT EpiscopuluT Dionisie.
Cele ramase sunt : a) Viefele
Sfin^ilor; b) Via^a Calugarilor si
discursun adresate patriarhulul
din Ierusalim, de Chir Efrem ;
c) Manuscript, far& poarta, in-
cepe cu Efrem Arapul, Efrem
Sirul, etc. ; d) loan Sc&rarul,
e) Manuscript: Varia, incepe
cu Acatistul Maicet-Domnului ;
f) Psaltirea \g) Manuscript : Va-
ria, Minunile Sf. Vasile. Sunt si
cite-va c3r$T rituale vechJ, pre-
cum : Biblia, imprimata cu chel-
tuiala RosesteT societal din 1 8 1 7,
Chiriacodromion, Bucure?ti, Ti-
pografla Mitropoliel, 1801, etc.
CaYtile din biblioteca au dispaYut.
Biserica s'a darimatde cutre-
mur la 1802 si in 1803 s'a ridicat
din nou, insa de lemn, cum
se vede asta-zl, prin st&ruinta
staretulut Climent, contribuind
la ridicarea ei mai mulflf membri
at familie! Ghica. AzI e aproa-
pe in ruine. Are i6monahr.
Frontesptciul bisericet are ur-
matoarea cuprindere:
Cu vrerea TatHlut si a Fiulut si
a Sf. Duh, facutu-s'a acest schit Ga-
vanele, unde locuesc paring de obste
dupa rinduiala pot... igului S'hastresc In
hramul Adormirei Sf. Nascatoare de D-zeu
si al Sf. Mucenic Elefterie. Insa s'a tn-
ceput de lemn la anul 1803, Iunie 10
in zilele prea luminatuluT si prea InStya-
tulut Domn Io Constantin Alexandru
Tpsilante Voevod, cu blagoslovenia Sf.
Sale parintelut KK. Dosifteiu, Mitropo-
]it in toata Ungro-Valachia si a prea
sfin^iei sale K. Constantin Episcop Bu-
zaulut, de care s'a daruit si mosia din
jurul schituluT pentru hrana parin^ilor,
cu rivna si cuviosia Sfin^iet sale parin-
telut Climent ieromonachul, stari(ul ace-
luT schit, la care mul^i crestini au aju-
tat, iar cea multa cheltuiala s'a dat de
D. Ghica vel Ban, de D. Costache vel
Ban, de D. Stolnicul Ioni^a de bresle,
de Constantin Varlaam vel Vistierul, de
D. Medelnicer Gr. Bujoreanu si de D.
Pitaru Stefanica Macoveiii ot Star Chiojdu
si de al^ii ce se coprind In pomelnicul
ctitorilor, cart se vor pomeni in vect.
Insa tot cusilin^a celut maisusnumit pa-
rintelui stari£ s'a facut alta biserica depiatra
mat 'nainte de aceasta cu 13 ani, la care
cea mat multa cheltuiala s'a dat de Ma-
ria Sa, Mihail $u^u Voevod si la leat
1 802, Octombre 1 4, intimplindu-se groaz-
nicul cutremur, a cazut. Apot a facut a-
ceasta de lemn, dupa cum am zis mat
sus si s'a ispravit de zugravit, in zilele
prea blagocestivulut, singurul stapinitor,
mare Imparatul Alexandru Pavlovict a
toata Rusia, la auif de la Adam 7318,
iar de la Christos 18 10, de mine eel
mat mic si mat prost intre zugravt, Ga-
vrila zugravul, 1 8 10.
Hosted by
Google
GAVANELE
492
GAVANULUI (PISCUL-)
Gavanele, lac, in jud. Ialomi^a,
pi. Borcea, pe teritoriul com.
Varasti.
Gavanele, lac, in jud. Ialomi^a,
pi. Borcea, insula Balta, com.
Cocargea.
Gavanele, izvor, in jud. Buzau,
com. Boziorul. Incepe din mun-
tele Curmatura, la E. de schi-
tul Gavanele, se uneste cu izvo-
rul Mognaul care se varsa in
Sara^elul-Balanestilor.
Gavanele, mo§ie, in jud. Buzau,
com. Zilisteanca, cat. Haimana-
lele, fosta proprietate a statu-
lui, numita Cilnaul- Gavanele, cu
ioo hect. arabile, date acum
insura^eilor din catunul Gava-
nele.
Gavanele ( Vatra-Satului-), mo-
§ie, in jud. Buzau, com. Bozio-
rul, com. Gavanele, proprietate
a statului; pendinte de schitul
Gavanele, are peste 500 hect.,
din care 175 padurea Gavanele ;
restul e aproape gol si stinci.
Gavanele, trup de p&dure, a statu-
lui, jud. Vilcea, pi. Cerna-d.-s.,
com. Pojogi, care, impreuna cu
trupurile: Caramida, Valea-O-
coliturei si Valea-Iepurelui, for-
meaza padurea Balteni.
Gavani, tirla, jud. Braila, linga
Movila-ViezuruluT, de pe mu-
chea platouluT. Are 1 3 locuitori ;
2 case ; 6 cat, 23 vite man cor-
nute si 51 01.
Aceasta tirla este situata pe
mosia Sihleanul, din com. Scor-
^arul-Nou.
Gavanul, schit de calugari, in
jud. Buzau, com. Minzalesti, si-
tuat intr'una din cele mal fru-
moase si izolate pozi^iuni ale
jud., ascuns intre seculare pa-
duri de brad si munp, intre care
renumitele Curcubete.
In anul 1821, schitul a fost
ars de Turci, can cautau pe Ar-
vap, cu care prilej au omorit
si jefuit mat mul^i boeri din
Buzau, refugia^i aci, intre care
si pe cunoscutui Chrisoscoleu.
Aceasta a dat subiect scrierei
lui A. Pelimon: «Catastrofa in-
timplata boerilor m manastirea
Gavanul. »
In anul 1828, a fost reedifi-
cat de locuitorii din com. Min-
zalesti. TotusT schitul e ame-
nintat a fi parasit, abia mai
avind 4 monahi. Aci se fabrica
melisa de o calitate superioara.
Gavanul, platou, in jud. Arges,
pi. Galasesti, coprins intre riul
Teleorman si Drimbovnicul si
se intinde pana in jud. Vlasca.
Gavanul, sfoarade mo§ie y in jud.
Buzau, com. Scurtesti ; are 48
hect., din care 6 hect. padure.
La inceput era a statului si fa-
cea parte din com. Sageata.
Gavanul, munte, in jud. Buzau,
com. Minzalesti, ramifica^ie din
muntele Curcubeta-Mare.
Gavanul, deal, situat in raionul
com. Matca, pi. Nicoresti, jud.
Tecuciu.
Gavanul, padure, a statului pen-
dinte de schitul Gavanul, jud.
Buzau, com. Minzalesti, pe mosia
Jumatatea-Muntelui-Ciresul ; are
226 hect.
Gavanul, padure, a statului, in
intinderede 300 hect., pendinte
de com. Negoesti, pi. Tirgsorul,
jud. Prahova, care, impreuna cu
trupul Piatra (250 hect.), formea-
za padurea Negoesti.
Gavanul, izvor y in jud. Buzau,
com. Minzalesti. O ramura a sa
incepe din muntele Piatra-Lunga
si alta din muntele Curcubata-
Mica. Se reunesc mai jos de
schitul Gavanul si se scurg in
piriul Sturdza, linga Dealul-Vra-
biei.
Gavanul, piriii, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Bisoca,
izvoreste din Lacul-lui-Dobrin,
uda com. in partea de V. si se
varsa in pir. Recea-Moldovanul.
Gavanul, vale, in jud. Buzau,
com. Goidesti, intre Plaiul-Milei
si Valea-Copaceilor; e acoperita
de padure.
Gavanul, vale, in jud. Buzau,
com. Plescoi, cat. Urlatori ; Tese
din Piscul-Gavanului si se scur-
ge in riul Buzaul; face hotar
despre com. Cernatesti.
Gavanul, vale, in jud. Buzau,
com. Minzalesti, cat. Plava^ul ;
pe malul eTeste periculosul drum
ce duce la schitul Gavanul ; e
acoperita de padure.
Gavanul-Grecului, nume purtat
de o parte din mo$ia Ologi, jud.
Teleorman, in partea de S.-E.,
unde prezinta o adincatura, in
hotar cu vechiul drum al Un-
tului.
Gavanul-Larg, platotl, jud. Te-
leorman, pe mosia Viisoara, in-
conjurat de toate parole de
dealuri. E renumit pentru pro-
duc^iunea lui agricola.
Gavanul-Mare, platou, jud. Te-
leorman, pe mosia Suhaia, ca
si Gavanul-Larg.
Gavanului (Piscul-), culme de
munte, din Muchea-Sapocel, jud.
Buzau, com. Plescoi; are vii si
araturi.
Hosted by
Google
gAvAnarta-sporul
493
GAVANE?TI
Gavanaria-Sporul, pit dure, jud.
Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., com.
Bucsesti. Are o intindere de a-
proape 40 hect. Este foicasa
(fag, stejar, etc.) si supusa re-
gimuluT silvic.
Gavane^ti, com. rur., situata in
pi. CimpuluT, jud. Buzau, pe
malul sting al riului Buzau, la
o distant de capitala jude^ilui
de 24 kil. 400 m.
Com. e formata din catunele
Gavanesti si Movili^a, avind o
populatie de 1080 locuitori si
231 case.
Limitele sale sunt: la N.,
Drumul-FieruluT si Drumul-Cos-
teiului, pana in hotarul jud.
Rimnic ; la E., Lacul-Costeiului,
pana m albia riului Buzau, in
Padurea-Rosie si la V., ince-
pind din Padurea-Rosie, merge
la hotarul mosiel Beilicul pana
in Drumul-FieruluT.
Suprafa^a com. e de 3244
hect., din care: 2197 arabile,
450 padure crivina, 80 fmea^a,
320 izlaz si 197 sterp.
Proprietate maiinsemnata este
mosia statuluT Gavanesti-Privi^i.
Terenul e ses si putin baltos.
Are o stina.
CaT de comunicatie sunt: Dru-
mul-FieruluT, Drumul-Sageteif si
un pod de vase peste Buzau,
prin care se pune in legatura
cu soseaua Cilibia.
Vite: 594 boT, 339 vacl, 240
vi^ei, 2bivoli^e, i84caT, 159 epe,
64 minjT, 740 01 si 200 porcT.
Stupi sunt 56.
MeseriasT: 1 iemnar, 1 cro-
itor, 3 cizman, 2 fierari si 1
brutar.
Stabilimente comerciale: 9.
Budg. com. e de lei 2262.96.
Sunt 203 contribuabilf.
In com. e o scoala frecuen-
tata de 34 elevT.si 2 eleve; o
biserica cu hramul Sf. Nicolae,
cu 2 preofi si 2 cintarep.
Biserica e ridicata pe malul
sting al riului Buzaul, d'asupra
unef movile, de episcopul Che-
sarie, in anul 1844, in iocul
alteia de lemn, pe care o f&cuse
Episcopul Constantin. Eapoarta
acest frontespiciu :
cLocas Dumnezeesc sunt, afierosit ma-
relul ierarh Nicolae si ma inal£ pe un
pamint dulce, pe care l'a daruit Sf. E-
piscopii Buzau, marele Mihaiii, Viteazul
crestinat^eT, la anul 1598. Mult timp
am fost pradata si pustiita de paginatate
si stropita de lacrimile crestinuluT cazut.
Din ruine m'a inal^at prea sfin^ia sa
Chesarie Episcopul, la anul 1844; iar
rivnitorul econom, Filotei, m'a sttvirsit la
anul 1847, Decembre 6. Asta-zi aud
ruga umilita a rominului crestin ; fie ca
miine sa serbez triumful erouluT romin
sub un alt Mihaiu.»
Aceasta frumoasci biserica e
amenin^ata a fi luata de un-
dele riului Buzau, care a min-
cat malul p&na in apropiere de
dinsa.
Pe la inceputul secoluluT, a-
cest sat se afla in apropiere de
Cilibia, avind vre-o 30 case, si-
tuate in vale, pe unde acum e
matca riului Buzaul. Episcopul
Constantin a mutat satul unde se
aflaasta-zT, pe mosia Episcopiei,
facind locuitorilor si o midi bi-
serica de lemn, care s'a ruinat
in curind din cauza invaziunilor.
Episcopul Chesarie in 1844 a
dat o maimare impulsiune pen-
tru cresterea acestuf sat, prin
diferite concesiunl acordate ce-
lor ce se stabileau aci.
Gavanesti, com. rur., in partea
de N.-V. a plasei Oltetul-Oltul-
d.-s., jud. Romanati. Se com-
pune numai din satul cu acelasl
nume, situat pe apa Geamar-
taluiul. Se invecineste la N. cu
com. Caluiul si la S. cu B£-
ieasa. Se afla la 9 kil. de Bals
si 40 kil. de Caracal.
Altitudinea terenului d'asupra
nivelului marii este de 190 m.
Are o populatie de 153 fa-
milii, sau 636 suflete: 326 bar-
bae si 210 femel; 263 casato-
ri(i, 372 necasatori^I.
$tiu carte 18 persoane.
Budgetul comunef este de
2086 lei la veniturl si de 201 1
lei la cheltuell.
Vite marl cornute sunt 398,
vite mid, 400 si rimaton, no.
Are : o scoala primara con-
dusa de un inv^ator, si frecu-
entata de 41 elevT, din 65 copii
(42 baep si 23 fete) in virsta
de scoala ; o biserica cu hra-
mul Adormirea-Maicel-Domnu-
' lui (182 r), cu 1 preot si 2 cin-
tare{i; 5 circiumi.
Gavane§ti, eft tun, al com. Cor-
nesti, pi. Ocolul. jud. Gorj, si-
tuat spre V. comunel si sub
dealul Gavanesti.
Are o suprafa^a de 2000 hect.,
din car! 819 hect. padure, 1000
hect. arabile, 31 hect. vie, 150
hect. finete si livezT cu prunT.
Are o populate de 70 familil,
sau 436 suflete, din can 58
contribuabill.
Locuitoril poseda 50 plugurT,
60 care cu boT, 2 caru^e cu cai;
4 stupi; 133 vite mari cornute,
4 cat si 50 rimaton.
Acest catun este udat de apa
JalesuluT, care trece in apro-
piere.
Comunicatia cu catunele in-
vecinate se face prin sosele co-
munale.
In catun se gasesc : 3 morl
pe apa Jalesulul ; 5 pu^urT ; 1
fintina.
Are o biserica, deservita de
1 preot si 1 cintare^.
Gavane§ti, ctltun, pendinte de
com. Magura, pi. Cilnistea, ju-
de^ul Vlasca. E situat pevalea
Cleni^ei, la extremitatea jude-
{ulul Teleorman. Mosia se aren-
deaza pe pre^ul de 22000 let.
Hosted by
Google
GAVANE?TI (COTUL-)
494
GEAFERCA-RUSA
In 1864 s'a improprietarit aci
145 locuitori car! au luat 433
hect.
Aci este o biserica de zid
bine facut& la 1876 de locui-
tori, cu ajutorul d-luT Iv. Nico-
polu, deservita de 1 preot si
2 dascalT ; {ine de parohia Ma-
gura-Laceanca.
Sunt 2 clrciumi.
Gavane§ti (Cotul-), crivina, pe
malul sting al riuluf Buzau, in
comuna G&vanesti, jud. Buz£u,
constind din 5 sforf : Rosia, Ba-
nh;a\ Steful, Ruptura si Cotul-
Gavanesti, avind impreuna 140
hect.,iar Cotul-Gavanesti singur,
92 hect. Face insS un singur
corp de pSdure cu crivina Cotul-
Ciorii, de 433 hect.
Gavane§ti (Privitf), cdtun de
resedin^a, al com. Gav3nesti,jud.
Buzau, cu 1060 sufl. si 225 case.
Gavane§ti (Priviti), mosie, jud.
Buzau, a statuluT, pendinte de
Episcopia Buzaului, daruita eT
de Mihaiu-Viteazul. E cea inaT
mare proprietate a statului in
acest judet, fiind incorporate
cu mosia Cotul-Ciorii. Are sin-
gura 2300 hect. si e impar^ita
acum in 270 loturT.
Gavenei (Valea-), vale, in ju-
de^ul Vlasca, incepe din mosia
Uzunul, trece prin trupul Iasi,
pe mosia Strimba-d.-j., si da
in apa Cilnistea, Iuind numirea
de Valea-Uzunul, de la numele
satuluT prin care trece.
Gazdarul, movild, jud. Braila.
la 4 kil. spre N. de satiii SIo-
bozia-Ciresul, serva de hotar in-
tre com. Ulmul si Surdila-Gai-
seanca.
Geabacul, sat, jud. Constanta,
pi. Medjidia, catunul comunei
Tortomanul, situat in partea
nord-vestica a plSsef si cea oc-
cidentals a comunei*, la 5 kil.
spre V. de catunul de resedinta
Tortomanul, (in linie dreapta,
iar pe drumul comunal Torto-
manul Devcea-Geabacul sunt 8
kil.). Este asezat& pe Valea-Ti-
brinul, tocmaif la locul unde va-
lea Geabac-Ceair se uneste cu
valea Geabac-Culac, si se var-
sa in valea Tibrinul. Este in-
chis la N.-E. de dealul Geabac-
Bair ; iar la S., de Dealul-Tur-
culul, cu virful sa*u Devcea,
care are 121 m. Suprafa^a sa
este de 517 hect, dintre care
20 hect. sunt ocupate de vatra
satulul si de gradinT. Populatia
sa, compusa mat mult din Ro-
minT si Turci, este de 3 1 familii
sail 142 suflete. Casele sunt zi-
dite pe ruinele vechiului Gea-
bacul-Mare, si sunt maricele si
curate.
Soseaua jude^eana Cernavo-
da-Tortoman trece pe la S. sau ;
iar drumul comunal Devcea-Tas-
Punar trece prin sat si anume
prin partea sa estica.
Geabacul, ruinele unui vechiu
sat, jud. Constanta, ceva mat
la N. de precedentul, pe valea
Geabacul-Ceair, distrus de un
incendiu la inceputul secolului
trecut; locuitorii s'au stabilit
maT la S. in actualul sat.
Geabacul, deal, in jude^ul Con-
stanta, pi. Medjidia, comuna
Tortomanul, catunul Geabacul;
merge printre vaile Carapat-
Daga, la V. si Geabac-Culac, la
E.; are 109 m.; e acoperit cu
fine^e.
Geabacul, vale, jude^ul Con-
stanta, pi. Medjidia, com. Tor-
tomanul, c&t. Geabacul.
Geabalacul, lac, in jud. Talo-
mi^a, insula Balta, pi. Borcea,
com. Tonea.
Geabelea, sat, com. rur. Mihaesti,
pi. Riurile, jud. Muscel, la 10
kil. de Cimpulu ng. Populatia iui
ede35 familii, sau 145 suflete,
(71 barba^i si 74 femei).
Este situat in partea de E.
a comunei Mihaesti si este stra-
batut la V. de Riul-Tirgului,
care-1 desparte de catunul Mi-
haesti. In Riul-TirguluT se varsa
piriul Ruda, pe teritoriul acestui
sat.
La V. este inconjurat de un
deal mare si frumos numit Ruda,
acoperit cu padure.
Printre Piul-Tirgului si dealul
Ruda trece calea ferata Golesti-
Cimpulungsi calea na^ionala Pi-
testi-Cimpulung, care se intre-
taie la S. de satul Geabelea.
Geabelea, munte, m raionul co-
munei Badeni-Pamtnteni, plaiul
Dimbovita, jud. Muscel.
Geaferca, deal, in pi. Tsaccea, jud.
Tulcea, pe teritoriul com. rur. Ba-
labancea, si anume pe acela al
catunului sau Islam-Geaferca; se
desface din deal'il Coslugea; se
indreapta spre S., avind o di-
rectie generala de la N.-V. spre
S.E., brazdind partea S. a pla-
seT si pe cea de E. a comunei;
se intinde printre piriul Taita
si valea Coslugea; satul Islam-
Geaferca e asezat la poalele sale
orientale.; este de natura stin-
coasa ; are un virf de 290 m.,
dominind satele Geaferca si Ba-
labancea; e acoperit cu padurf
si tufarisuri.
Geaferca-Rusa, sat, in jude^ul
Tulcea, pi. Isaccea, com. Bala-
bancea, situat in partea de S.
a plasei si in cea central^ a co-
munei, la 6 kil. spre N. de ca-
tunul de resedinta, pe ambele
Hosted by
Google
GEAFERCA-TURCEASCA
495
geamAna
maluri ale vael Holaclul. Numele
de Geaferca este turcesc. Se
numeste Geaferca-Rusa pentru
ca s'a populat cu Rusi dupa
razboiul de la 1877 — 78. Se mar
gineste la N. cu com. f iganca-
Tai^a, la V. c.i cat. Hancearca,
la S. cu cat. Balabancea si Is
lam- Geaferca, la E. cu com. Mei-
dan-Chioi.
Teritoriui sau are o intindere
de 134 hect, din care 15 hect.
ocupate de vatra satulul, 10
hect. ale scoalei din catunul de
resedin^a, 119 hect. locul cul-
tivabil al locuitorilor.
Dealurile can il brazdeaza
sunt: Boclogea, la E., pe muchea
caruia se vad ruinele ValuluMui-
Traian ; Coslugea (312 m.) la
S. Riul Tai^a il uda la V., si
afluen^ii sai vaiea Holaclul prin
mijloc, trecind prin sat, si Va-
lea-Stipanului, la S. Popula^ia
este toata rusa : 20 familii, cu
106 suflete. Copii in virsta de
scoala se due la scoala catunu-
lui de resedinfa. Locuitorii merg
la biserica din Hancearca.
Drumuri comunale o unesc cu
catunele: Hancearca, Islam-Gea-
ferca, Balabancea ; cu comunele
Meidan-Chioi, Alibei-Chioi si Te-
li{a.
Geaferca-Turceasca, sau Is-
lam-Geaferca, sat, in jude^ul
Tulcea, pi. Isaccea, cat. comu-
nei Balabancea, situat in partea
de S. a plasei si in cea de S.-
E. a comunei, la 3 kil. spre E.
de catunul de resedin^a, Bala-
bancea, pe ambele maluri ale
vaei Coslugea si la poalele dea-
lului Boclogea.Teritoriui sau are
o intindere de 845 hect., din carl
60 hect. sunt ocupate de vatra
satulul, 10 ale scoalei din Ba-
labancea si restul, 775 hect. de
locul de cultivat al locuitorilor.
Dealurile ce-1 brazdeazS sunt :
dealui Geaferca, la V.; Coslugea
(330 m.), la N.-V. ; Boclogea, la
E. ; sunt de natura pietroasS si a-
coperite in mare parte cu pa-
durl. Riul Tai^a il uda la S.-V.,
valea Coslugea il ud& prin mij-
loc, trecind si prin sat.
Popula^ia sa este de 45 fam.,
sau 294 suflete, toflf Romini.
Copiii in virsta de scoalS se due
la scoala din catunul de rese-
din^a, Balabancea. Are o bise-
rica, fondata in 1859 de o ru-
soaica din Geaferca-Rusa, deser-
vita de un cintare^ si de preo-
tul din cat. Balabancea.
Drumuri comunale unesc sa-
tul cu c&tunele : Balabancea,
Hanceasca, Geaferca-Rusa ; cu
comunele : Orta-Chioi, Alibei-
Chioi, Meidan-Chioi. Se cultiva
pe teritoriui lui porumb si car-
tofi.
Gealep, lac, in jud. Ialomija, in-
sula Balta, pi. Ialomita-Balta,
com. Dudesti.
Gealtai-Deresi, vale, in jude^ui
Tulcea, pi. Babadag, com. rur.
Ciamurli-d.-j. ; se desface din
poalele sudice ale deaiuiui A-
cairac-Bair; se intinde spre S.,
cu o direc^ie generals de la
N.-V. spre S.-E., brazdind par-
tea de S. a plasei si pe cea de N.
a comunei; merge paralel cu
soseaua na^ionala Tulcea-Baba-
dag Constanta, si, dupa 8 kil.
de drum, se deschide in vaiea
piriulul Slava, mal sus de satul
Ciamurli-d.-j.
Geam-Pa§a, deal, in jud. Con-
stanta, pi. Medjidia, com. Co-
chirleni, cat. Ivrinez, se intinde
la S. de lacul Cochirleni; e de
natura stincoas£ si e acoperit
cu fine^e.
Geamartaluiul, deal, jud. Dolj,
plasa Amaradia, comuna T&lpa-
siul.
Geamartaluiul, rift, izvoreste
din jud. Gorj, curge prin Va-
lea-Geamartaluiul. Se desparte
de basinui Jiulul prin Dealul-
Muerel, ce merge aproape pa-
ralel cu malul drept al riului.
Trece in jud. Dolj. In comuna
Velesti, se incarc& pe dreapta cu
piraiele: Scindura, F&ge£elul si
Stanul, iar pe stinga cu Floreiul,
Staicul si Artanelul. Curge prin
partea de V. a com. Vele^i cu di-
rec^iunea de la N.-$. Patrunde
apoi pe teritoriui com. Balota,
pe care o uda de la N.-S. si
in dreptul careia are 3 mid po-
durl. De aci intra pe teritoriui
com. Murgasiul, unde in drep-
tul satelor Gaia-d.-s. si Murga-
siul, are un pod. Din dreptul
acestel comunei, paraseste te-
ritoriui jud. Dolj si patrunde in
jud. Romana^i, v&rsindu-se pe
malul drept al riului Olte^ui in-
tre com. Bals si Vartina, dupa
ce s'a incarcat pe stinga cu pi-
riui Fra^ila (la com. Gropsani).
Largimea vael variazS intre
1 — 2 kil.
Geamartaluiului (Valea-), va-
le, jud. Gorj, Dolj si Romana^i,
prin care curge riul cu acelasl
nume.
Geamana, com. rur., pi. Oltul-
d.-s., jud. Olt, comus& din 4
catune : Geamana, Buciumeni,
Dragoesti-d.-s. si Dr&goesti-d.-j.
Se numeste ast-fel dup& nu-
mele riului Geamana si este si-
tuata pe lunca riului Olt, la 40
kil. departe de capitala jude^ulul
si la 4 kil. de a pl&sel. Are o
populate de 450 familii, sau
1800 suflete, in care intra si 25
familii de f iganl. Contribuabill
sunt 383 ; case de locuit 470 ;
bordee, 10.
In comuna sunt 5 bisericl.
Meseriaslsunt: iofierarl, 3 co-
jocarl, 2 cizmarlsi 15 dulgherl.
Hosted by
Google
GEAMANA
496
geamAnul
S'au improprietarit, la 1864,
312 locuitori, parte pe mobile
D-lor Teodor Bratianu si loan
Solomon, parte pe mosia Bu-
ciumeni, proprietate a statului,
cind li s'au dat 1042 hect.
Vitesunt: 55 cai si lepe, 320
bol, 210 vaci, no capre, 560
01 si 800 porci.
$coala exista. in comuna de
la 1858. Localul s'a construit
de proprietarul loan Solomon.
Asta-zl scoala este instaiata in-
tr'un local oferit gratuit de D-l
Al. Iliescu, proprietar. Cu in-
tre^inerea ei, statul cheltueste
1404 lef anual. Se frecuenta de
59 copil (47 baep si 12 fete),
din numarul de 237 copiT (155
bae^i si 82 fete), in virsta de
scoala. Stiu carte 62 barba^i.
Comerciul se face de 9 cir-
ciumarT.
Venituriie comunei se urea la
6886 lei si cheltueliie la 6399 lei.
Proprietan man in com. sunt
familia George Em. Lahovari
si fra^ii Iliescu.
E strabatuta la E. de Dealul-
OltuluT, pe care se cuitiva. po-
rumb, griu si sunt livezi de
pruni si e udata de riuriie Oltul
si Geamana. Comuna e legata
prin soseaua principals jude^ea-
na, la N. cu com. Casa-Vechie
si la S. cu Cimpul-Mare.
Se margineste la N. cu com.
Casa-Vechie; la S., cu Cimpul-
Mare; la E., cu com. Dejesti si
la V., cu riui Oltul.
Geamana, sat, cu 450 loc, jud.
Arges, pi. Oltului, pendinte de
com. rur. Stoilesti; are o bise-
rica, cu hraraul Sf. Nicolae, cu
un preot si un cintare^.
Geamana, sat, cu 76 familiT, sau
340 suflete, pendinte de com.
rur. Bradul- Geamana, jud. Ar-
ges, pi. Pitesti Tare o biserica,
cu hramul^ Inalfarea-Domnuluf,
deservita de un preot si un cin-
tare{.
Geamana, sat, face parte din
com. rur., cu acelasi nume, pi.
Oltul-d.-s., jud. Olt. Are o bi-
serica construita cu ajutorul
mai multor locuitori.
Geamana, deal, jud. Bacau, pi.
Muntelul, de pe teritoriul com.
Valea-Arinilor.
Geamana, virf de munte, jud.
Bacau, pi. Muntelul, com. Va-
lea-Arinilor, ce serveste de nod
orografic sirelor de mun^i ai
Moinestilor si ai Pietrei.
Geamana, deal, pe teritoriul sa-
tului Hanesti, com. Sirbi, pi.
Baseul, jud. Dorohoiu, pe cul-
mea caruia se afla movila cu a-
celasi numire.
Geamana, movila, pe culmea
dealuluT cu acelasi nume, com.
Sirbi, pi. Baseul, jud. Dorohoiu,
pe teritoriul satului Hanesti.
Se zice ca, odinioara, ar fi fost
aci doua movile egale, apropiate
una de alta, si in decursul tim-
purilor, ponorindu-se, s'au imbi-
nat, de par acum a fi ingemi-
nate.
Geamana, deal, in raionul com.
Geamana, pi. Oltul-d.-s., jud. Olt
pe care se cuitiva 1 hect. vie.
Geamana, deal, in raionul com.
x Cre$eni, pi. Oltul-d.-j., jud. Vil-
cea.
Geamana, pddure, in jud. Ba-
cau, pi. Tazlaul-d.-s., com. So-
lon^ul, cu o intindere de aproape
5000 hect. ; cuprinde brazi si
stejari si este supusa regimului
silvic.
Geamana, rift, jud. Vilcea, iz-
voreste din hotarul com. La-
pusa^a, si se varsa in riul Cerna
la Giulesti. Pe acest riu sunt
niste morl, numite facae, care
nu umbla de cit cind vine apa
din ploaie multa.
Geamana, piriu, jud. Dolj, pi.
Amaradia, com. Zaicoiul, ce
curge prin valea Geamana si
se scurge in piriul Pioscu^a.
Geamana, piriu, strabate la E.
com. Rosiile, pi. Cerna-d.-j., jud.
Vilcea, de la N. spre S.
Geamana, vale, se intinde pe
sub dealul si movila Geamana,
pe teritoriul satului Hanesti,
com. Sirbi, pi. Baseul, jud. Do-
rohoiu .
Geamana-Lunga, virf de munte,
jud. Bacau, pi. Muntelul, de pe
teritoriul com. Comanesti.
Geamana-Mare,^V/^, izvoreste
de la N.-E. de com. Rijletul-
Vierosul, pi. Vedea-d.-s., jud.
Olt si se varsa in riul Vedi^a,
spre N. de com. Rijle^ul-Go-
vora. Are de afluen^i piraele :
Tatomirul, Burdoaica, Durdva-
rea, Piraele, Stircul si Geamana-
Mica.
Geamana-Mica, piriu, se varsa
in girla Geamana-Mare, in ra-
ionul com. Rijle^ui-Vierosul, pi.
Vedea-d.-s., jud. Olt, din care
izvoreste.
Geamanul, deal, inalt, pe terito-
riul satului Borolea, com. Avra-
meni, pi. Baseul, jud. Dorohoiu ;
pe culmea luf se afla o movila
cu aceeasi numire, pe care e-
ste asezata piramida geodezica.
Geamanul, munte, situat spre
hotarul jud. Bacau, in com. Taz-
laul, pi. Bistri^a, jud. Neam^u.
Hosted by
Google
GEAMANUL
497
GEMENEA
Geamanul, ptidure, in jud. Ba-
cau, pi. MunteluT, com. Valea-
Arinilor. Esen^e : brazT, fag! si
moliffT. Are o intindere de 430
hect. si este supusa regimului
silvic.
Geamanului (Valea-), vale, spre
com. Topesti, plaiul Vulcan, jud.
Gorj ; pleaca de la N.-E. spre
V. din Cracul-Fagului ; are o in-
tindere de 3 kil. ; strabate prin-
tre dealurile Cracul-Lung si Cra-
culUlmetului si da in Valea-
Tismani^ei.
Geamba^ul, catun, al com. Bo-
ziorul, jud. Buzau, cu 130 lo-
cuitori si 30 case.
Geamba§ului (Valea-), vale, in
jud. Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc, com.
Livezile, prin care trece limita
de S. a com. catre com. Glo-
dul.
Geanone, localitate izolata, in jud.
Prahova, com. Predealul, intre
riurile Prahova, Valea-Cerbului
si la S.-V. de Azuga.
Geantaul, deal, in jud. Vasluiu,
pi. Racova, com. Lipova.
Geatri-Bair, deal, in jud. Con-
stanta, pi. Medjidia, com. Eni-
gea, catunul Adam-Clisi ; se in-
tinde printre vaile Curu-Culac
$i Diordingi-Orman ; are 170
metri ; e acoperit in mare parte
cu paduri $i izlaz.
Geavleji (Cacale^i-Vechi),^^-
divisie a com. Sudifi, com. Ghe-
raseni, jud. Buzau.
Geble§ti, sat, in jud. Dolj, pi.
Dumbrava-d.-s., com. Carpenul.
Are o populate de 218 suflete,
din can 103 barba^i si 115 fe-
rn ei. Locuesc in 100 case, con-
struite mai toate din blrne. In
sat este o scoala mixta, care
func^ioneaza din 1880. In anul
scolar 1892 — 93 a fost frecuen-
tata de 37 copii, din 60 co-
pii in virsta de scoala. $tiu
carte 39 persoane.
Are o biserica de zid, cu
hramul Sf. Nicolae, deservita
de un preot si un cintare^.
In sat sunt 4 meseriasi : 1
cizmar, 1 figlar, 1 fierar si 1
timplar.
Geble^ti, mosie particular^, pi.
Dumbrava-d.-s., jud. Dolj, com,
Carpenul, satul Geblesti, pe care
se afla o moara cu aburi. Se
gase?te pe dinsa padure in in
tindere de 50 hect.
Geful, sat, in jud. Tutova, pi.
Corodul, com. Ghidigeni, pe riul
Birladul. S'a format de curind prin
improprietarirea insura^eilor.
Geful, mosie, in jud. Tutova, pi.
Corodul, com. Ghidigeni, pro-
prietatea statului, arendata, im-
preuna cu mosia Ruptura, in ulti-
mul period cu 5000 lei anual.
Geful, pftdure, in jud. Tutova,
pi. Corodul, pe mosia cu ace-
lasi nume, pe ambele maluri ale
riului Birladul. E proprietatea
statului.
Geglrtul, sat, face parte din co-
muna Viisoara, plasa Siul-d.-s.,
jud. Olt, situat pe malul Oltu-
lui, la S., la o distant de o
jum. kil. de Viisoara, resedinfa
comuneT.
Are o popula^iune de 371 lo-
cuitorl, din carl 2 1 sunt impro-
prietaripf dupa. legea rurala, cu
64 hect.
Locuitortf poseda: 115 boT,
9 vacT, 12 cat, 280 ol si 31
porci.
Gei, altd nutnire a c&tunulul Mor-
lovesti, com. Parosi, plasa 01-
tul-d.-s., jud. Olt.
Gelandone, deal, in jud. Neam-
{u, pi. Bistrija, com. Tazlaul,
situat linga piriia$ul Racila.
Gelna sau Velna, pirin % jud.
Vasluiu, izvoreste de pe terito-
riul com. Borasti, din padurea
Iezerul; trece pe la marginea
com. Ipatele, despar^ind-o de
comunele : Tingujei si Borasti
si, ma! in jos de satul Halija,
dupa ce primeste piriul Ipatele,
ese din comuna, curge spre S.,
uda teritoriul com. Negresti si
se varsa in riul Birladul, in par-
tea de V. a tlrgusorulul Ne-
gresti.
In cursul sau pe teritoriul
com. Negresti, formeaza un iaz,
numit Iazul-de-la-Velni^a, fiind
linga localul, unde mai inainte
era velni^a.
Gemartalul, deal, jud. Vilcea,
pi. Olte^ul-d.-j., com. Ghioroiul.
Gemena, deal, lung de 850 m.,
jud. Olt, pi. Vedea-d.-s., com.
Rijle^ul-Vierosul, cu direc^ia de
la N. la S. Pamintul sau e priei-
nic culture! pomilor, porumbu-
lui si griulut.
Gemenea, com. rur., jud. Dim-
bovi^a, plaiul Dimbovi^a-Ialo-
mi^a, situata la 32 kil. spre N.-
V. de Tirgoviste, pe malul sting
al Dimbovi^ei, pe dealurl si pe
vai.
In raionul comunei sunt : Dea-
lul-Floria, Dealul-Mare, Valea-
lui-Bar, Valea-Tisei, Valea-Teo-
dorestilor si Piscul-Runcesel.
Prin coprinsul acestei comune
curge Dimbovifa, in carese varsa
piraiele : Valea-Lunga, Valea-
Tisei si Valea-Teodorestilor. Se
compune din trei catune: Ge-
menea, Bratu-Oncescu si Capul-
60299. Jlarete JJicfionar Oeogra/ic. Vol. 111.
63
Hosted by
Google
GEMENEI (GR1NDUL-)
498
GEMENI
CoasteT, cu o populate de 1249
locuitorl.
In com. sunt : 3 biserici ; 1
scoala; 7 morl de apa; 1 pod
peste Dimbovi^a, facut de ar-
mat& in timpul campaniei din
1877—78 si 1 pode{ peste Va-
lea-Tisel.
Comuna Gemenea se inveci-
neste: spre E., cu com. Barbu-
le^ul si Pietrari ; spre V., cu
com. Cindesti ; spre N., cu com.
Miclosani si Runceasa, din jud.
Muscel si spre S., cu Voinesti.
Se desparte: de com. de la E.,
prin dealun si paduri; de cele
de la N.-V., prin riul Dimbo-
vi^a si de cele de la S., printr'o
cimpie mare. Se uneste cu : Bar-
buletul, Pietrari, Cindesti si Mi-
closani prin drumuri practice
nesoseluite si poteci, iar prin
soseaua jude^eana Tirgoviste-
Cimpulung se uneste cu Voi-
nesti si Runcea.
Aci a fost cuartierul M. S.
Regelui Carol, in urma campa-
niei din .1877 — 78, cind a vizi-
tat armata ce se aria concen-
trate in Arges, Muscel si Dim-
bovhja.
Se cresc aci multe animale:
boi, vaci, capre, etc.
Gemenei (Grindul-), grind, in
jud. Tulcea, pi. Macin, com.
Pisica, in partea de N. a plasei
si a comunel, de-alungul Du-
narei, acoperit cu padure. Este
prelungirea grindului Zatoaca
care si el se prelunge^te cu grin-
durile Cluciului si Galajilor. Are
o intindere de 240 hect., aco-
perite cu p&dure si pasune.
Gemenei (Padurea-), p&durc,
in jud. Tulcea, pi. M&cin, com.
Pisica, la N. plasei si ai comu-
nel, ocupind partea de N. a Grin-
duluI-Gemenii , pe malul Du-
nareT, pana in satul Pisica, pe o
lungime de 7 kil. ; are o intin-
dere de no hect, acoperite cu
salcie ; aparfine statuluf.
Gemenele (Riio§i), catun, al
com. Vintileanca, jud. Buzau;
are 20 locuitorl $i 6 case.
Gemenele, alta numire a mosiei
Riio^i-Luscan, jud. Buzau, spre
deosebire de Riio$i statului.
Gemenele, movile, la 1 V2 kil. spre
V. de cat. Caragica, jud. Braila ;
serv& de hotar intre comunele
Insuratei ?i Slujitori-Aibote?ti.
Gemenele, movile, jud. Braila,
situate la N.-V. com. Bertesti-
d.-j., in departare de aceasta
com. de 4 kil. si in drumul spre
Lacul-Rezei.
Gemenele, movile, jud. Braila,
situate la E. de com. Scor^arul-
Nou, in departare de com. de
4 kil. $i aproape de hotarui
com. Movila-Miresel.
Gemenele, movile, jud. Braila,
cam la 3 kil. spre S. de satul
Roman ; serva de hotar intre a-
ceast£ com. si Cotul-Lung, pe
vechiul drum Braila-Su^esti.
Gemenele, doua movile, pe cim-
pul Baraganul, jud. Ialomi^a, pi.
Ialomi^a-Balta, com. Cegani.
Gemenele, iezer, jud. Braila, in
balta com. Chiscani, intre ieze-
rul Fundul-Gherghe $i Duna-
rea-Vechie; comunica 1?- N. cu
privaiul Scurtul ?i la S. cu Du-
narea-Vech'ie, prin acela^i canal.
Gemenele, piriias, izvoreste din
ramura mun^ilor Pietroasa, com.
Tazlaul,pl. Bistri^a, jud. Neam^u
si se varsa pe dreapta piriului
Tazlaul.
Gemenele, prival, care uneste
iezerele Gemenele si Catargeaua
cu Dunarea-Vechie.
Gemeni, com. rur.%\ sat, in jud.
Mehedin^i, pi. Cimpul, la 69 kil.
de orasul Turnul-Severin, ?i la
39 kil. de Vinjul-Mare, re§e-
dinta placet. E situata pe loc
$es. Aceasta com. s'a fondat
la i860. Dupa ce a fost mutata
pe locul unde se gase$te astazT,
a purtat numele de Dirvari-d.-s.,
pana la 1885, cind, pentru a
inlatura confuziunea ce se facea
in actele oficiale cu Darvari-
d.-j., ce sunt vecini, i s'a dat nu-
mele de Gemeni, pe care, pana
aci, il purta ca porecla.
Se margine§te la E. cu com.
Risipi^i-de-Dolj ; la S., cu com.
Cetatea; la V., cu Dirvari-d.-j.
si la N. cu comuna Oprisorul.
Are 1400 locuitorT, din can 232
contribuabili; locuesc in 275
case.
Locuitorii poseda : 89 plugun,
165 care cu boi, 16 caru^e cu
cat; 60 stupi.
Are o biserica cu un preot
si 2 cintarep; o $coala condusa
de 1 inva^ator, frecuentata de
40 elevl si 2 eleve; o circiuma.
Budgetul com. are la venituri
3588 lei; iar la cheltueli 241 1
lei.
Vite sunt: 700 vite marl cor-
nute, 50 cat, 790 01 $i 700 ri-
matori.
Prin aceasta comuna trece
soseaua Dirvari-d.-j. — Gemeni.
La o departare de 3 kil. de
com., pe drumul ce duce la O-
prisorul, se vad ni$te intari-
tun de pamint sau metereze, nu-
mite Ceta^uia, can sunt foarte
vechi.
Gemeni, movila, in jud. Buzau,
comuna si c&tunul Albe^ti.
Gemeni, deal, si punct trigono-
metric, in judepil Mehedinp, a-
Hosted by
Google
GEMENI
499
GENUNENI
proape de com. rur. Burila-
Mica.
Gemeni, deal, in jud. Mehedin^i,
pi. Cimpul, aproape de Dunare.
Gemeni sau Geamanul, munte,
jud. Neam^u.
Gemeni, munte, pe teritorul mo-
sief Borca, jud. Suceava, com.
Madeiul, inalt de 1434 m.
Gemeni (Piscul-), deal, in jud.
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com.
Danulesti; se desface din dealul
Danulestilor ; brSzdeaza partea
de N. acomunei; este acoperit
cu paduri si finete.
Gemenilor (Piriul-), pirin, a-
fluent al piriuluT Sabasa, jud.
Suceava.
Gemoiul, virfde munte, jud. Ba-
cau, pi. Muntelui, com. Brustu-
roasa, situat linga muntele Preu-
tesele.
Gemoiul, virf de munte, din lan-
tul Alunisul, pi. Vrancea, jud.
Putna.
Genchere^ti, mahala, din com.
rur. Parausani, pi. Mijlocul, jud.
Vilcea.
Gene^ti, sfoara de mosie, in jud.
Buzau, com. Pfetroasa-d.-s., a
mosnenilor Genesti; are 40 hect.,
din care 19 padure.
Gengea, vale si piriti, in jud. Ro-
mana^i, pi. Olte^ul-Oltul-d.-s.;
trece pe linga satele: Leotesti,
Mirila, Teisul, unde se aria 2
podun, si prin com. Birza, si se
varsa in Burluiul.
Genoaica, padure particulars, in
jud. Dolj, pi. Dumbrava-d.-j %
com. Virtopul, in intindere de
1500 pogoane. Aparfine d-nel
Elena Sc. Ferechide. Inainte a-
par^inea parinteluf d-sale, Iancu
Marghiloman. Se gaseste pe
mosia Virtopul. Esen^e : stejar,
girni^a si cer, care predomina.
Gentei (Gropile-), gropi, can-
in centrul com. Aricesti, plasa
Podgoria, jud. Prahova, unde,
se zice, aii fost ocne vechf de
sare.
De sub Gropile-Gentef ese un
izvor de apa sarata, care nu
seaca nici odata\ Apa, in timp
de plot toren^iale, se inghite
cu mare zgomot de aceste gropT,
si prin orificiu, Tese afara foarte
limpede si saratS.
Pe prundul acestel ape, si in
margin ea soselel ce duce c&tre
com. Surani, sunt doua vini-
soare de apa minerala, ce con-
{in sulf.
Gentei (Virful-), colM, in jud.
Buzau, comuna si cat. Calvini,
acoperita de pu^ina padure si
pietris.
Genuneni, com. rur., in jude^ul
Vilcea, pi. Oltul-d.-s., compusa
din patru mahalale: Genuneni,
Negresti, Mosneni-Manailesti si
Schitul, formind doua catune :
Genuneni si Manailesti.
E situata pe apa Bistri^a, la
30 kil. departe de resedin^a
jud. si a sub-prefecturei.
Popula^ia com. e de 194 fa-
milii, sau 810 suflete: 392 bar-
bae si 418 feme?; locuesc in
196 case si 3 bordeie.
Sunt 3 biserici: una numita
Schitul, fondata de Pahomie Mo-
nahuJ, in timpul domniel lui
Constantin Brincoveanul Voe-
vod ; a doua la Mosneni, fondata
de Radul Ungureanul, la 1776;
si a treia la Genuneni, fondata
de Popa Mateiu Manastireanul,
la 1797.
MeseriasI sunt: 2 timplari, 5
dulgherT, 2 flferar! si 1 pietrar.
EI desfac produsul muncel lor
la Rimnic, Horez, Drag&sani si
Riureni.
Vite: 32 cai, 252 boT, 200
vac?, 90 capre, 65 o!, 400 porci.
Locuitoriif s'au improprietarit
dupa legea rurala din 1864,
afara de cei din mahalaua Mos-
neni, carl sunt mosnent.
Pe rtul Bistrita, in raionul
com., sunt 5 morT de macinat.
In raionul com. se gaseste
peatra de constructie, pe valea
numita Moga si se banueste a
fi si carbunT de p^mint la lo-
cul numit Jardeiul
Com. are o scoala* frecuen-
tata de 16 elevi, din 95 copif
in virsta de scoala. Cu intretf-
nerea scoalei statul cheltueste
anual 1242 let.
$tiu carte 96 barb, si 15 fem.
Vatra satulul are 50 hect. ;
iar toata com., cu paduri, izla-
zurT, etc., are 3500 hect.
Veniturile si cheltuelile com.
se urc& anual la 1000 lei.
Prin Genuneni trece sos. jud.,
care o uneste la E. cu com. Frin-
cesti si la V. cu com. Fole-
sti-d.-j.
In raionul sau este si mosia
statuluT Metohul Manailesti care
s'a vindut in corp intreg D-luf
I. I. Babeanu.
La N. com. e dealul Ot&saul,
Valea-Moga, Ripa-$oimuluT, Ri-
pa-SavuluT, Apa-Rosie, Malul-
cu-Chica, Gruiul-Melcerea, si la
S. : Draganul, Buda, Prigoriile
si Birloaga.
Genuneni, sat, jud. Vilcea, face,
parte din com. rur. cu acelast
nume. Are o populate de 327
locuitorf (157 barbap si 170 fe-
me!). Aci e resedin^a comuneT.
Biserica din acest catun s'a
zidit de Popa Mateiu Manasti-
reanul la anul 1797.
Hosted by
Google
GEOAGA
500
GHEAZERA
Geoaga, padure, supusS regimu-
lut silvic, com. Dobresti, plasa
Podgoria, jud. Muscel, in intin-
dere de 50 hect.
Georcotinul, deal, in com. rur.
Secul, pi. Dumbrava, jud. Me-
hedin^i.
George^ti, mahala, in com. rur.
Padina-Mare, plasa Dumbrava,
jud. Mehedin^i.
Georgica, padure, in partea de
S. a comunei S&lageni, pi. Po-
doleni, jud. Falciu, in suprafa^.
de 18 hect.
Gepizi, defileit, in Dealul-pga-
niei, la S. de com. Serbanesti,
jude^ul Olt, prin care trece so-
seaua judefeana Slatina-Rosiori.
Aci s'a constatat existen^a unui
cimitir vechiu, numit Cimitirul-
Gepizilor.
Gerea, munte, la N. com. Ola-
nesti, plaiul Cozia, jud. Vilcea,
unde sunt stine si unde se fa-
brica brinza\
Gera. Vezi Muntele-Gera, mosie
a statuluT, jud. Vilcea.
Gera, pftdure a statuluT, in intin-
dere de 150 hect., situata in
com. Costesti, plaiul Horezul,
jud. Vilcea.
Germane^ti, sat, In jud. Tutova,
pi. Tirgul, com. Banca, spre N.
de satul Banca. Are 497 loc.,
din car! 49 stiu carte, si 124 case.
Germanul, deal, in jude^ul
Neam^u, pi. Piatra-Muntele, co-
muna Vadurile ; face jonc^iune
cu ramurile Morgociul si Mala-
esti, in prelungirea ramurei mun-
telu! Cernegura.
Germeli, deal, in jud, Constanta,
pi. Medjidia, com. Rasova, ca-
tunul Vlah-Chioi; face parte din
culmea dealurilor Vlah - Chioi,
se intinde de la S. spre N.,
br&zdind partea vestica a pl&sei
si cea centrals a comunei; este
t&iat transversal de Valul-lui-Tra-
ian ; este cuprins intre bal^ile
Vederoasa si Baciul; la poalele
sale sud-vestice e asezat satul
Vlah-Chioi; are 137 m. e aco-
perit cu fine^e, purine paduri si
clte-va seman&turi.
Geroasa, deal, jud. Teleorman,
pe care sunt sadite parte din
viile locuirorilor din comuna
Lisa, la N. comunei. E renumit
pentru product'tunea vinurilor
lui. Ii mai zice si Gerosul.
Geroasa, colina, in jud. Buzau,
com. Panataul, cat. Plaisorul.
Geroasa, vale, injude^ul Buzau,
com. Maruntisul, cat. Zaharesti;
incepe din dealul Geroasa si
se scurge in Buzau.
Gero§i{a, padure, in jude^ul Co-
vurluiu, plasa Zimbrul, comuna
Zmul^i.
Gerul, piriu, izvoreste din padu-
rea Gerosi^a, com. Zmul^i, jud.
Covurluiu, curge prin satele Cor-
nesti (Covurluiu), Mindresti, Pu-
^eni (Tecuciu), trece prin satul
Cudalbi, prin vecinatatea Man-
jinei, intra pe teritoriul corau-
nelor: Calma^uiul, Liesti, Fun-
deni si Tudor-Vladimirescu si
apoi se varsa in Birlazel, linga
satul Piscul, din jud. Covurluiu
si de aci in Siret.
Acest piriu, de la satul Min-
dresti si p&na la S. de Tudor-
Viadimirescu, formeaza limita
intre jud. Tecuciu si Covurluiu.
Ei are un curs incet si adese-
orj seaca in timpul vereT. Pe
proprietatea d-lui Verone, in
raionul com. Liesti, este cana-
iizat, avind o adincime de 3
m. si o largime de 2 m.
Gerul, vale, formata din piriul
cu acelasi nume, jud. Tecuciu
si Covurluiu. Produce ftnea^i
buna si in abundenfa\ Vara sunt
suhaturi de vite carl pasuneaza
aici. Locuitorii ii mai zic si
Matca-Gerului.
Gheazera, masiv muntos, care se
intinde intre Riul-Doamnei si riul
Dimbovi^a, jud. Muscel. Are o
forma trapezoidala : laturile pa-
ralele sunt reprezintate prin Riul-
Doamnei si riul Dimbovi^a, iar
cele-1'alte doua prin catena Car-
pa^ilor si pantele dealurilor. Cul-
mea Gheazera este insemnata
prin piscurile: Gheazera (2406
m.), Papusa (2426 m.) si Pa-
paul (2095 m.).
Aceasta culme se indrepteaza
spre S.-V., formind un unghiu,
de aproape 45 °, cu catena Car-
pa^ilor, cu care se leaga prin
Culmea-Mesului, care desparte
sorgintea Riului-Doamnei de a
Dimbovuxi; iar la S. trimite :
Culmea- Vladicai, intre R.-Doam-
na si Sora; Plaiul-Lung, care
se termina la catunul Ochesti,
si Culmea - Boldului, aproape
perpendiculara pe culmea Ghea-
zerei, care constitue un platou
d'asupra orasului Cimpulung.
O ramura a Culmei-Boldului se
prelungeste spre S. printre riul
Bughea si riul Sora pana la
confluenta lor.
Masivul orografic dintre Riul-
Doamnei si riul Dimbovita, in
regiunea muntoasa, este inalt,
salbatic si iipsit de poteci de
cai cari sa conduca la frontiera.
In regiunea deloas£ acest masiv
este imparfit prin cursurile riu-
riior : DoamneT, Sorei, Bughea,
Riul-Tirgului, Argeselul si Cir-
cinovul, ale caror v&i sunt ur-
Hosted by
Google
GHEBA
501
GHEL-TEPE
mate de sosele, cea mai mare
parte din ele pietrite, conducind
in Valea-ArgesuluT.
Gheba, deal, in jud. Falciu, in
suprafa^a cam de 305 hect.,
continuare a DealuluT Birladu-
luT. Coasta de S. a acestuT deal,
dintre piriul Crasna si nul Bir-
lad se afla pe teritoriul comuneT
Tirzif, pi. Crasna.
Ghebani, catun, in jud. Gorj, pi.
Novaci, com. Novaci, situat la
N. de cat. Herisesti, pe malul
drept al GilortuluT.
Are o suprafa^a de 350 hect.,
cu o populate de 28 familiT,
sau no suflete, din carl 26con-
tribuabilT.
Locuitorii poseda 7 plugun,
80 care cu boi; 171 vite marl
cornute, 19 cai; 120 oT, 126
porci; 49 stupi cu albine.
Catunul are : o biserica, de-
servita de preotul din cat. Hi-
risesti; 1 piua; 18 fintini.
Comunica^ia se face prin so-
seaua comunala ce leaga No-
vacit-Romini cu Ciocadia, prin
Hirisesti.
Ghebari, ctitun, in jud. Putna,
pi. Vrancea, com. Paltinul, si-
tuat pe dealul pe unde curge
piriul Zabala.
Are o popula^iune de 70 su-
flete, can locuesc in 30 case.
Ghebeni, trup de sat, in jud.
Neatm:u,pl. de-Sus-Mijlocul,com.
Raucesti.
Gheboaia, com. rur., jud. Dim-
bovita, pi. Ialomi^a, situata pe
cimpie, la 30 kil., spre S.-E. de Tir-
goviste, pe malul sting al Ialomi-
\€i. Are o populate de 750 locui-
tori; o mare fabricade spirt; o bi-
serica si o scoala. Se invecine-
ste: spre E., cu Fin ta; spre V.,
cu Dobra, de care se desparte
prin Iaiomi^a ; spre N., c 1 Ma-
cesti, de care se desparte prin
piriul Pirscovul, peste care trece
un pod, si spre S., cu Bilciu-
resti, despar^indu-se tot prin
riul Ialomi^a.
Gheboasa, sat, face parte din
com. rur. Valea-Lunga, pi. Pra-
hova, jud. Prahova. Are o po-
pulate de 171 locuiton (83 bar-
ba^T, 88 feme!). Se afla situat
spre S.-E. de com.
Gheboasa, mosie particular^, de
965 hect., in com. Filesti, pi.
SiretuluT, jud. Covurluiu.
Gheboasa, baltd, intre satele
Serdarul si Movileni, com. Fi-
lesti, pi. SiretuluT, jud. Covurluiu.
Gheboeni, sat,\n jud. Dimbovi^a,
pi. Dimbovi^a-Dealul, com. Ma-
nesti. In raionul acestuT sat este
o padure de 62 hect. 100 aril.
Ghecet, sat, in jud. Tulcea, pi.
M&cin, com. urb. Macin, ase-
zat in partea de N.-V. a pi.
si a com. , pe malul drept
al Dunarei, in fa{a BraileT, la
locul de unire al bra^uluT Ma-
cin cu Dunarea-Noua. Este mai
mult o sta^ie de trecere catre
Macin, unde duce un drum ju-
de^ean. Sunt vre-o 25 familiT,
sau 100 suflete, carl se ocupa cu
pescaria. Tot aci e si un cablu
telegrafic pe sub apele DunareT.
Ghecet, grind, in jud. Tulcea,
pi. Macin, com. urb. Macin, in
partea de N.-V. a pi. si a com.,
de alungul malulul drept al Du-
nareT; are 50 hect., ocupatede
satul Ghecet ; pe el merge dru-
mul Braila-Macin.
Ghecet, mosie, de 35 falcT, in
jud. Covurluiu, com. Filesti, la
gura SiretuluT,
Ghedeon, pesterd, jud, Neam^u,
in muntele Ceahlaul, situata in
partea sa despre E. ; serveste
de asil turistilor cind sunt apu-
ca^T de furtunT sau vreme rea,
pe munte.
Gheenei (Valceaua-), vdlcea,
in jude^ul Teleorman, comuna
Piatra.
Ghel-Tepe, virf de deal, in jud.
Tulcea, pi. Babadag, pe terito-
riul com. urb. Babadag ; este u-
nul din virfurile cele mai inalte
ale dealuluT paduros Saila-Bair;
se ridica p&na* la o inatytme
de 127 m., punct trigonometric
de observa^ie de rangul al 3 lea,
dominind asupra drumuluT jude-
^ean Babadag- Armutli-Bas-Chioi-
Macin si asupra lacului Toprac-
Chiopru ; e situat in partea de N.
a pi. si a com. si e acoperit cu
padure.
Ghel-Tepe, deal, in jud. Tulcea,
pi. Isaccea, pe teritoriul com.
rur. Freca^ei si anume pe acela
al cat. sau Posta, situat in par-
tea de S. a pi. si cea de S.-V.
a com. ; este unul din virfurile
de E. ale dealuluT Cilicul ; are
106 m, ; punct trigonometric do-
minind asupra satelor Freca^ei,
Posta si asupra drumuluT comu-
nal ce le uneste; este acope-
rit cu verdea^a.
Ghel-Tepe, deal } in jud. Tul-
cea, pi. Babadag, pe teritoriul
com. rur. Nalbant si Bas-Chioi
(taiat de hotarul lor) ; este o
prelungire de E. a dealuluT Car-
caman-Bair ; se intinde de la
N.-V. spre S.-E., brazdind par-
*tea de N. a pi. si a com. Bas-
Chioi, si pe cea de S. a com.
Nalbant ; e de natura stincoasa ;
are un virf inalt de 134 m.,
dominind asupra satelor Bais-
Chioi si Nalbant, si asupra dru-
Hosted by
Google
GHELDI-HAGI-TEPE
502
GHENOA1CA
muluf com. ce le uneste ; e aco-
perit cu pasunlf si livezT.
Gheldi-Hagi-Tepe, virf, in jud.
Constanta, pi. Hirsova, pe teri-
toriul com. rur. $iriul, cat. Mus-
lu, a^ezat la V. pi. si in partea
de N. a com. si a cat. ; face
parte din dealul Cadi-Cisla, pe
a carut culme se afla ; are o lnal-
{ime de 122 m. si domina prin
inal^imea sa tot satul Muslu,
precum si drumurile de la Muslu
la cat. invecinate.
Ghelingec, sat, in jude^ul si pi.
Constanta, cat. com. Pazarli,
situat in partea de N.-V. a pi.
si cea de N. si centrala a com.,
la 4 kil. spre N.-V. de cat. de
resedin^a Pazarli. Este asezat
pe valea Odi-Culac, fiind inchis
de catre dealul Hos-Tepe-Bair
din partea de V., cu virful sau
Hos-Tepe (203 m.) ; iar din par-
tea E. inchis fiind de dealul
Ghelingec - Bair, cu virful sau
Bal-Tepe (190 m.) ; de catre S.
este dominat de virful Mezarlic-
Tepe (165 m.), care este situat la
1 kil. spre S.-E. de sat. Supra-
fata sa este de 1757 hect, din
care 146 hect. sunt ocupate de
vatra satuluf si de gradini. Po-
pula^iunea sa, compusa mai mult
din Turci, este de 133 familn,
sau 554 suflete.
Din sat pleacaun numar mare
de drumun comunale, ducind pe
lasateleinvecinate : Pazarli, Tor-
toman, Tas-Punar, Chior-Ces-
me, Terzi-Chioi si altele; soseaua
jude^eana Hirsova - Constanta
trece prin partea de N.-E. a
satului.
Ghelingec-Bair, deal, in judeftl
si pi. Constanta, pe teritoriul
com. Pazarli si anume pe acela
al cat. Ghelingec, pe la E. ca-
reia trece ; incepe din virful
Bal-Tepe si $ine pan& la dealul
Chirislic-Bair, avind o direc^ie de
la N.-V. catre S.-E. si luind forma
unul arc decerc cu convexitatea
spre S.; are o inal^ime mijlocie
dei6om.; prininalfimealuf pre-
domina satul Ghelingec, drumul
comunal Ghelingec- Pazarli si
valea Ester.
Ghelingec-Tepe, virf de deal, in
jude^ul si pi. Constanta, com.
rur. Pazarli, cat. Ghelingec; este
asezat pe culmea dealuluTBilar-
lar-Bair, si este eel maT inalt
virfal acestuT deal; are o inal-
^ime de 189 m. ; din acest virf
se desfac dealurile : Tasli-Iuc-
Bair, Mahomet-Bair, Hos-Tepe-
Bair, precum si vaile : Mangalia-
Dere, Tasii-Iuc-Dere, Odi-Cucal
si Ester ; este situat in partea
de N. a pi., cea de V. a com.
si cea de S. a cat.
Ghelmegeni, mahala, in com.
rur. Samaniresti, pi. Motrul-d.-s.,
jud. Mehedin^i.
Ghelmegioaia, sat, in jud. Me-
hedinti, pi. Ocolul-d.-j.; ^ine de
com. rur. Gutul ; are 65 case ;
o biserica cu hramul Sf. Hie.
Ghelmegioaia, piriu, in com.
rur. Gutul, pi. Ocolul-d.-j., jud.
Mehedin^i.
Ghelmegioaia, vale, in com. rur.
Prunisorul, pi. Ocolul-d.-j., jud.
Mehedin^i, unde se impreuna cu
Valea-Borsesulu! si Valea-Anilor.
Ghemuita, vale, jud. Olt, com.
Oporelul, pi. Oltul-d.-j.
Ghemul, loc de izvoare, jud. Ba-
cau, pi. Bistri^a-d.-j., com. Fa-
raoni, de unde izvoreste piriul
Valea-Rea.
Ghemul, iaz, intre dealurile Pi-
riul si Uricani, depe teritoriul sa-
tului Rominesti, com. Movileni,
pi. Copoul, jud. Iasi; este mlas-
tinos, bogat m stuh si papura.
Ghemul, movild, spre S. de sa-
tul Rominesti, com. Movileni,
pi. Copoul, jud. Iasi. E artificiala
si foarte vechie.
Ghengheoaia, mosie,m jud. Do-
rohoiu, com. Cordareni, pi. Pru-
tul-d.-s., in suprafa^a de 270
hect., 69 aril, ctmp si 8 hect.,
60 aril padure.
Hotarele mo^iel sunt: Cor-
dareni, Havirna si Carasa.
Localitate insemnata aici este
Selistea.
Ghenciu (Valea-lui-), vale, in
jud. Constanta, pi. Silistra-Noua,
com. Oltina, catunul Cisla; se
desface din punctele S.-V. ale
dealuluT de deasupra CisleT; se
indreapta spre E., in o direc^ie
generala de la S.-V. spre N.-E.,
brazdind partea N. a plasel si
cea S.-E. a comunel; dupS 3
kil. de drum facut, parte prin
padurT, parte prin cimpie, mer-
ge de se deschide in valea Bei-
lic-Ceair, pe partea stinga a el,
ceva maT sus de satul Curu-
Orman.
Ghenis-Bair, deal, jud. Con-
stanta, pi. Medjidia, com. Ma-
mut-Cuius, catunul Pestera; se
intinde printre vaile Demen-Cu-
lac si Iuuruc-Dere; estede na-
ture stincoasa si acoperit cu fi-
ne^e si izlazun.
Ghenoaia, mosie a statuluT, pe
care, la 1864, s'au improprietarit
o parte din locuitorii com. Vadul-
Sapat, pi. Cricovul, jud. Pra-
hova.
Ghenoaica, sub-divizie a cUt.
Valea-Scheilor, eom.Tohani,jud,
Buzau.
Hosted by
Google
GHENOAICA
503
GHERASENI
Ghenoaica, mosie, in jud. Bu-
z5u, com. Tohani, cat. Valea-
Scheilor. Are 94 hect. araturf,
fin ea(S si vie.
Fosta proprietatea luf Ghi-
nea Poenarul, care a lasat o bi-
sericef Ghenoaica, fondata de
Ceau$-Ghinea.
Gheordune^ti, sat, cu 100 loc,
jud. Arges, pi. Oltuluf; face par-
te din com. rur. Dragu^ti-Sa-
punari.
Gheordunul, sat, cu 150 loc,
jud. Arges, pi. Topologul ; face
parte din com. rur. Corbi-Ma-
gureni.
Gheorghe(Fundul-lui-), colina,
jud. Buzati, com. : Gura-Dimienel,
acoperita cu o parte din pa-
durea Dimiana, numita Fundul-
lui-Gheorghe, avind ca 50 hect.
Gheorghe (Piriul-lui-), piriu
(2800 m.), afluent al Somuzului-
Mare, in jud. Suceava, com.
Preutesti. Primeste din stinga
pe Piriul-UrsuluT.
Gheorghe(Valea-lui-),z/#/^jud.
Muscel, izvoreste dupa proprie-
tatea statuluf, numita DealuJ,
curge prin com. Domnesti, plaiul
Nucsoara, dela V. spre E. ;
cind vine mare aduce marl pa-
gube locuitorilor.
Gheorghe-Lazar, sat, in jud.
Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, pen.
dinte de com Bucul, situat la
2V2 kil. spre N.-V. de satul de
resedin^a, pe un loc ses.
Satul este fondat la anul 1884,
cind i s'a dat numirea de Gheor-
ghe-Lazar, in memoria nemu-
ritoruluT profesor Gheorghe La-
zar.
Popula^iunea satuluf este de
190 familii Romini si 4 familif
pgani. -
Aici este o scoala mixta, con-
dusa de un inva^tor, retribuit
de comuna.
Vite sunt: 582 cat, J 76 bof,
730 vacf, 1030 01 si 215 porcT.
Gheorgheni-Orman-Bair,akW,
in jud. Constanta, pi. Silistra-
Noua, com Dobromirul, d'alun-
gul vaei Teche-Chioi-Ceair ; care
are 170 m. si e acoperit numaf
cu padurf.
Gheorghe^ti, par /e a com. Capul-
Pisculif, jud. Muscel.
Gheorghiesei (Dealul-), deal,
in satul Sodomeni, com PSscani,
jud. Suceava.
Gheorghina, piriti, afluent al pi-
riului Badilifa, jud. Suceava.
Gheorghi^eni, vale, pe mosia
Pomirla, pi. Prutul-d.-s., jud.
Dorohoiu.
Gheorghijenilor (Piriul-), pi-
riu, pe mo?ia Pomirla, com.
Pomirla, pi. Prutul-d.-s., jud.
Dorohoiu.
Gheo§ani, catun, al com. Mo-
runglavul,pl. Oite^ul-Oltul-de.-s.,
jud. Romana^i, situat pe malul
sting al Olte^uiui, la 15 kil. spre
N. de Bals. Are 60 familii,
sau 255 suflete.
Ghera, deal, in jud. Tecuciu, con-
tinuarea a dealuluf Chetroiul,
cuprins intre Valea-Birladuiui, si
Valea-Lupuluf, in raionul com.
Gohorul.
Gherasim, vale, care se scurge
in balta Znagovul, jud. Ilfov.
Gherae§ti, sat, in jud. Bacau,
pi. Bistri^a-d.-j., com. Osebifi-
Margineni, situat linga Lunca-
luf-Rugina. Are o populate de
11 familii', sau S7 suflete; o cir-
ciuma. E situat la 3 kil. de sa-
tul M&rgineni-Osebi$i.
Gherae^ti, sat, jud. Bacau, pi.
Bistrifa-d.-s., com. M&rgineni-
Munteni, situat pe malul drept
al Bistrifef, la N. orasuluf Ba-
cau. Are 24 familif, sau 101 su-
flete.
Vite sunt : 3 caf, 32 vite marl
cornute si 20 porcl.
Gheraseni (Rotunzeni), com.
7-iir., in jud. Buz&u, pi. Ctmpu-
lui, situata pe malul drept al rii-
lui* Calma^uiul, la 17 kil. 400
m. de orasui Buzau. Limitele
sale sunt : la N., incepind din
apa Viforita, (com. Maxenul),
merge in catunul Odaia-Banuluf,
de unde o ia pe hotarul mo?ii-
lor: Gomoesti si Balisoara, p&na
in hotarul mosiei Costesti ; la
V., se lasa pe hotarul mosiilor
Cioranca (pana in Drumul-Sarii)
si Bugheni, apol merge sutyi-
indu-se pe hotarul mosiilor :Lim-
pezisul si M&rgineanca, pan& la
Pu^ul-lui-Cazan (hotarul despre
com. Glodeanul- S&rat) ; la S.,
face un mic unghiu intre Pu£ul-
luf-Cazan si hotarul Macrisul,
$i incepe a se urea la E., pe
hotarul mo$ief Zmeeni, atingind
hotarul Cata-Cal, Iazul-Aghif,
pana in piriul RusiavS^ul ; o ia
apol pe hotarul mosief Maxe-
nul (infundindu-se pu^in la Vi-
forita), se sub^iaza printre Ma-
xenul si Costesti, atinge hota-
rul mosief Verguleasa (comuna
Jintesti) si se dirige in vatra
cat. Odaia-Banuluf (com. Simi-
leasca).
Suprafa^a sa este de 59^°
hect., din carf 3478 hect. ara-
bile, 688 hect. padure, 670 hect.
finea^a, 952 hect. izlaz si 312
hect. sterp.
Proprietap insemnate sunt :
Gheraseni, Scheiui (Sf. Nicolae
Hosted by
Google
GHERASENI
504
GHERCESTI
din Brasov), Balaia, Trestianca
si Brebeanca sau $opirliga (Efo-
ria Spitalelor Civile din Bucu-
resti) si padurile: Cimpineanca,
Tufele-Flori! si Tufele-Pirnogi.
Terenul e ses, ondulatpu^in de
malul Calm&tuiului si de cite-va
movile ; pe alocurea cam baltos
avind si oare-care saraturi; to-
tus! e fertil si favorabil tuturor
cukurilor.
In com. se afl& : o moara de
abur!; o stin3 pentru fabricarea
laptelul.
Car de comunica^ie are : so-
seaua Gheraseni-Costesti-Buzau,
marele drum al Grindului-Bu-
zau si Drumul-Sarii.
Vite : 740 bo!, 950 vac!, 450
vitei, 440 cai, 460 iepe, 230
minji, 3640 01, 26 capre, 8 a-
sini si 966 pore!.
Sunt 26 stupT cu albine.
Comuna e formata din catu-
nele : Balaia, Cremenea, Ghe-
r&seni si Sudi^i, cu o populate
de 2220 locuitor!, din can : 498
barba^t insuraflf, 36 neinsura^T,
36 vaduvi si 574 bae{!; jar fe-
me! maritate 408, vaduve 40,
fete 538. Locuesc in 426 case.
Strain!: 2 Greci, 4 Austro-
Ungar! si 1 Bulgar.
Meserias! sunt: 1 lemnar, 1
cizmar, 4 fieran, 2 cojocar! si
1 brutar.
Contribuabil! sunt 413; sta-
bilimente comerciale 23.
$tiu carte 134 persoane.
Are o scoala in catunul Ghe-
raseni, frecuentata de ro2 elev!
si 4 eleve ; o biserica\ zidita
ma! intiiu la anul 1840 de Ion
Emanuel Gherase consumata de
incendiu in 1863 si rezidita in
1868 de Nicolae Gherase; are
hramui Adormirea-Maicei-Dom-
nulu!, si e deservita de 2 pre-
opf si 2 cint&rep.
Circium! sunt 12.
Comuna in secolul trecut con-
sta numa! din satul Cremenea;
pe la 18 1 2 au venit aci mai
mulf! locuitor! de pe mosia Ro-
tunda-Br&deanul si au pus fon-
damentul satulu! Rotunzeni, care
dupa ce a devenit proprietatea
lu! loan Emanuel Gherase, a
. luat numele, impreunS cu in-
treaga comuna, de Gheraseni.
Cind mosia Reda-Barbului (Sche-
iul) a devenit proprietatea bi-
serice! Sf. Nicolae din Brasov,
s'a adus din Transiivania ci{i-
va locuitor!, scuti£! de dar!,
car! au dat nastere satulu! Su-
dani, c j sub-diviziunile sale : Gea-
vlefi (Cacale^i-Vech!) si $opir-
liga. Catunul Balaia a inceput
ase forma la 1837 si la 1850 era
deja un sat. Cele-1'alte catune
sunt mat noua.
Gheraseni (Rotunzeni), catun,
de resedinta, al com. Gheraseni,
jud. Buzau, cu 1600 locuitor!
si 300 case.
Gheraseni, mope, in jud. Buzau,
com. si catunul Gheraseni, avind
1000 hect., din car! 900 hect.
arabile si 100 hect. padurea
Cimpineanca,
Gherasoaia, pctdure, supusa regi-
gimulu! silvic, com. Glambocelul,
pi. Podgoria, jud. Muscel, a-
vind, impreuna cu trupurile : Go-
leasca, Baneasa, Dinuleasa, Cal-
ceasca, Tomeasca, Chiriceasca
siChi^easca, o intindere de 1350
hect. Esen^e:fag, stejar, etc.
Gherce§ti, com. rur., jud. Dolj,
pi. Ocolul, la 9 kii. de ora?ul
Craiova. Este asezata pe am-
bele maluri ale riulu! Tesluiul.
Se invecineste la N. cu com.
Mischi!; la S., cu orasul Cra-
iova; la V., cu com. §imnicul
si la E., cu com. Pielesti.
Terenul comune! este ses si
compus din p&mint galben si
negru.
Este udata de riul Tesluiul,
care trece prin centru si care
se incarca pe dreapta cu pira-
ele : Sodolul si Craia; iar pe
stinga cu Tarova si Criva. Are
pe dinsul doua podur!: unul
m dreptul satulu! Ghercesti si
aitul in satul Girlesti-d.-j.
Din cauza ca maluriie riulu!
Tesluiul sunt cam joase, el se
revarsa in timpul desghe^ului
si al ploilor marl.
Se compune din 4 sate : Gir-
lesti - d.-s., Girlesti- d.-j., Gher-
cesti si Teisani. Satele Girlesti,
si-au luat numele de la multele
gtrle ce le uda si sunt a^ezate
spre S. de Gheresti, pe ambele
malur! ale riulu! Tesluiul.
Satul Teisani este asezat pe
malul sting al riului Tesluiul,
spre V. de satul Gheresti si
in centrul comune!, pe dreapta
riulu! Tesluiul.
In com. sunt: 2 bisericT, una
in satul Gheresti, fondata de
locuitorii satulul, in 1833, cu
hramui CuvioasaParaschiva; a
doua in satul Girle?ti-d.-s., fon-
data la 1879, cu hramui Inal-
^area Domnulu!; sunt deservite
de 1 preot si 2 cint&repf; o scoala
mixta,carefunctioneazadin 1867,
condusa de 1 inva^ator si fre-
cuentata de 54 elevi; este in-
tre^inuta de stat si com. Lo-
calul construit din zid, este in
buna stare.
Dupa legea rurala din 1864
s'au improprietarit 112 locuitorl.
Suprafa{ateritoriulu!com. este
de 4079 hect, din care 3750
hect. arabile, 100 hect. fineata,
100 hect. izlaz si 129 hect.
padure.
Mosiilede pe com. sunt: Gir-
lesti-d.-j., cu venit anual de
1 0000 lei, apar^inind d-lu! C.Gir-
lesteanu ; mosia Girlesti - d.-s.,
cu venit anual de 7500 le!, a-
partinind d-lu! Teisanu; mosia
Gheresti, aparfinind d-ne! Elena
Hosted by
Google
GHERCESTI
505
GHERGANI
Pavlovici, cu venit anual de
8500 lei; mosia Teisani, cu ve-
nit anual de 1 200 let, apar^inind
d-lul G. G. Teisanu.
Afara de acesti proprietarl,
mat au parte si mosnenil Pri-
piceY, Bogdanesti, DenghiulestT,
precum si locuitorii improprie-
\diTi\i dupa legea rurala - din 1 864.
Padurile ce se gasesc pe mo-
sie sunt: Girlesti-d.-j., in intin-
dere de 85 hect. ; Teisani, pe
mosia Teisani ; Ghercesti, in in-
tindere de 9 hect. Sunt cora-
puse din: cerl, stejari, ulmi,
frasinl, jugastri, predominind gir-
ni{a.
Viile se intindpe osuprafa^a
de 636 x /2 hect.; apar^in s&tenilor
si orasenilor CraiovenI si produc
vin bun rosu.
Pe proprietatea d-lui G. H.
Teisanu se gaseste o moara
de aburi, unde locuitorii isi
macina grinele lor.
Circiumi sunt 7 : 6 in Ghercesti
si 1 in Girlesti-d.-s. ; 2 comer-
cianp.
Prin mijlocul comunei trece
caiea comunala care o unestela
N. cu com. Mischil si la S. cu
com. Pielesti. Are o lungime
de 4 kil. La o mic& departare,
spre V., este stasia de drum
de fier Craiova.
Venitul comunei pe anul 1892-
93 a fost de 4579,19 lei, iar
cheltuelile de 3751,73 lei.
Ghercesti, sat, jud. Dolj, pi O-
colul, com. Ghercesti, resedin^a
prim&riel. Are 575 suflete, 318
b&rba^I si 257 femel; locuesc
in 154 case si 4 bordee. Parte
din case sunt construite din zid
si parte din birne. Mai toate
au gradina lor.
In sat este o scoala mixta,
care func^ioneaza' din i867,fiind
intre^inuta de stat si com. ; o
biserica, fondata* la 1833, cu
ramul Cuvioasa Paraschiva.
Ghercesti, mosie particular^, jud.
Dolj, pi. Ocolul, com. Ghercesti,
satui Ghercesti, cu venit anual
de 8500 lei, apar^inind d-nel E-
lena Pavlovici.
Pe aceasta* mosie este o p&-
dure; stine de ol, producind
brinzS buna* de putina\
Gherdana, sat, face parte din
com. Condrachestijud. Tecuciu.
Situat pedealulcuacelasl nume,
in partea de V. a com., la 1
kil. si 700 m. de resedin^a el.
Are o populate de 100 fa-
milil, sau 360 suflete.
Teritoriul cat. e de 100 hect.
Este strab&tut de valle ^i-
glinei si Izvoarele, si de drumul
care duce la Corbasca.
Are o scoala mixta ; o bise-
rica, cu hramul Sf, Dumicru, si-
tuata in partea de N. a satului,
facets de Alecu Vidrascu cu
so^ia .a Ileana, la 1854 si care
s'a reparat in 1873; are 8 felcl
de pamint, date la 1864.
Locuitorii sunt improprie ta-
riff la 1864.
Satul comunica' cu satele ve-
cine prin o sosea ce vine de la Flo-
resti, care se unestecu cea care
vine de la Dragesti si duce pe-
ste deal la satul Corbasca.
Gherdana, piriias, jud. Tecuciu;
izvoreste din partea de N.-E. a
satului formeaza' in cursul s5u
Iazul-Vidrasculul, si dupa* ce pri-
meste piriul Dragesti, se varsa"
in dreapta Polocinulul.
Ghereasca (Schitul-), sat, si
tuat la N. jud. Covurluiu, pi.
Horincea, com. Lupesti, la 5
kil. in sus de resedin^a comu-
nei. Are 51 familil, sau 204 su-
flete ; o bisericS. Se zice c& acest
sat ar fi existind depelai788;
aci este un schit calug£resc, de-
venit proprietate a Statulul in
urma secularized.
Ghereasca (Schitul-), mosie cu
p&dure, a Statulul, jud. Covur-
luiu, fosta pendinte de Mitropo-
lia Moldovel; terenul cultivabil
de 81 hect., se arendeazS cu
2428 lei; p&durea e de 400 V2
hect. si viile, de 12 hect.
Gheren-Ceair, alt nume al vdei
Urluia, jud. Constanta, pe care
il p&streaza" de la satul Enisen-
lia, p&ncl la satul Bazirgian.
Gherese§ti, sat, in jud. Arges,
pi. Oltul; face parte din com.
rur. Valea-Ungureni.
Ghergani, com. rur., in jud. Dim-
bovi^a, pi. Ialomi^a, situate spre
S.-E. de Tirgoviste, pe linia fe-
rat& Bticuresti- Virciorova, pe
soseaua nationals Tirgoviste-
Fundata-Bucuresti si pe o cim-
pie intinsci. Se compune din 4
cit. : Ghergani, Mavrodin, Cola-
cul si S&biesti, cu o populate de
1750 locuitorl. Are o moar&cu
aburi; 3 bisericl; 2 scoll, una
in Ghergani, lingS gar&, intre-
^inutct de stat, condusS de o
inva^atoare ; a doua in cat. Co-
lacul, intre^inuta' de comunS,
condusa" de un investor. In ra-
ionul acestel com. este gara c&el
ferate si o p&dure, de 5250 aril.
In com. este un helesteu si
printr'insa curge riul Colentina.
Se invecineste: spre E , cu
Ghimpa^i, Vizuresti si Cojasca;
spre V., cu Lungule^i, de care
se desparte prin Dimbovi^a;
spre N., cu BSlteni si spre S.
cu Podul-BSrbieruluI.
Aci se afla ingropat Ion D.
Ghica, fost Bel de Samos si
unui din eel mal deseamcidin-
tre b£rba{il de stat si dintre
scriitorii RominI (incetat din via-
t,ct la 22 Aprilie 1897).
La Mavrodin au fost lupte
intre Turd si RominI pe tim-
pul lul Mihaiu-Viteazul.
60299 Marele L>icfionar Geograjic. Vol. J/f,
64
Hosted by
Google
&&ERGANI
506
GHERGHESTI
Qhergani, stafie-de-dr.-d.-f.,)\i&.
Dimbovifa, pi. Ialomi^a, cat.
Ghergani, pe liniaBucuresti-Chi-
tila-Pitesti, pusa in circulate la
13 Sept. 1872. Se aflaintre sta-
bile Ciocanesti (12.8 kil.) si Con-
^esti (5.4 kil.). Inatyimea d'asu-
pra niveluluf marei : 132.82 m.
Venitul acestei statii pe anul
1896 a fost de 103241 lei si
15 ban!.
Gherghe, munte, pe mosiaBorca,
com. Madeiul, jud. Suceava.
Ghergheasa, com. rur., in jud.
R.-Sarat, pi. Rimnicul-d.-j., pe
piriul Viroaga.
Este asezata la Sudul jud.,
la 17 kil., spre S.-E., de orasul
R.-Sarat, si in partea Estica a
plaseT, la 6 kil., spre N.-E., de
Balaceanul, resedin^a plasei.
Comuneleinvecinatesunt : Sal-
cioara, la 4 kil. ; Balta-Alba,
la 7 kil. ; Galbenul, la 8 kil. si
Socariciul, la 10 kil.
Se margineste la N.-E. cu
Boldul si Balta-Alba ; la S.-E.,
cu Amara; la S.-V., cu Bala-
ceanul si la N.-V. cu Salcioara.
In com. sunt movilele: Gher-
gheasa, Sapata, Vacarul, etc.
Piriul Viroaga o uda prin
mijloc ; Buzaelul, la V. ; are lacul
Ghergheasa, la V.
Catunele carl o compun sunt :
Ghergheasa-Noua, resed., Gher-
gheasa- Vechie, la V.
Suprafafa com. este de432S
hect. : 50 hect. vatra com., 1225
hect. ale locuitorilor, 3050 hect.
ale Statului; din can: 3725
hect. arabile, 500 hect. imas si
50 hect. neproductiv.
Populafia com. e de 343 fa-
milii, sau ioo6suflete: 520 bar-
batf, 486 femei; 343 casatoritl,
668 necasatori$i si 35 vaduvT;
stiu carte 66.
Are : o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, zidita in 1827 de
locuitori, cu 400 lei venit a-
nual, deservita de u:i preot si
un cintare^; o scoala de baeti,
fondata in 1879 de com., con-
dusa de un in viator si frecu-
entata de 60 elevi.
Vite sunt 2728, din carl : 549
boi, 232 vaci, 188 cai, i56Tepe,
1500 01, 103 rlmaton. Trans-
portul cerealelor se face prin
stasia Zoi^a, la 15 kil. spre V. de
comuna.
Sunt 9 stabilimente comer-
ciale.
Caile de comunicatie sunt
drumuriie vecinale : spre Salcioa-
ra-R.-Sarat ; spre Amara ; spre
Balta-Alba ; spre Balaceanul-So-
cariciul-Costieni-Zoita ; spre Gal-
ben-Drog ; spre Ciineni.
Veniturile com. sunt de 5567
leT, iar cheltueiile de 5354 leT.
Sunt 206 contribuabili.
Ghergheasa, kelesteU, in jud.
R.-Sarat, pi. Rimnicul-de-j., com.
Ghergheasa, asezat in partea de
V.a com., format de piriul Viroa-
ga; are 60 pogoane intindere,
proprietate a Statului.
Ghergheasa sau Batrina, mo-
sie, m jud. R.-Sarat, pi. Rimni-
cul-d.-j.
Ghergheasa-Noua, sat, in jud.
R.-Sarat, pi. Rimnicui-d.-j,, cat.
com. Ghergheasa, asezat la V.
de catunul de resedin^a, Gher-
gheasa- Vechie ; are 40 hect. in-
tindere ; 126 familii, sau 296
suflete; 57 contribuabili.
Ghergheasa- Vechie, sat, in jud.
R.-Sarat, pi. Rimnicul-d.-j., cat.
de resedin^a al com. Ghergheasa,
asezat in partea de E. a com.,
pe malul drept al piriului Vi-
roaga ; are 10 hect. intindere si
o populate de 217 familii, saii
710 suflete; 149 contribuabili;
o biserica ; o scoala.
Ghergheleul, sat, in partea de
S., a com. Suranesti, pi. Mijlo-
cul, jud. Vasluiu, la poala de
V. a dealului cu acelasi„nume.
Cu 50 de am in urma satul
era pe coasta acestuT deal, insa
in urma unei prabusituri de pa-
mint, s'a stramutat pe vale.
Are o saprafa^ade 143 9 hect.,
din carl 287 hect. padure si
714 hect. loc de cultura, "finat,
imas, ale proprieta^ei, iar 429
hect. ale locuitorilor, cu 3 hect.
vie; cu o populate de 78 fam.,
sau 360 suflete.
In sat este o biserica facuta
la 1 844, deservita de un preot.
Locuitorii poseda : 21 plu-
guri si 45 care cu boi, 4 plu-
guri si 7 caru^e cu cai ; 150
stupi cu albine; 147 vite mar!
cornute, 850 01, 25 cat si 32
porci.
Ghergheleul, deal. Vezi Sura-
nestilor (Dealui-), com. Danesti,
pi. Mijlocul, jud. Vasluiu.
Ghergheleul, pise, jud. Vilcea,
pi. Cerna, com. Madulari.
Gherghe§ti, sat, jud. Braila, la 3
kil., spre S.-E., de satul Sluji-
tori-Albotesti, infiin^at la 1866.
Suprafa^a satului este de 15
hectare.
Are o populate de 48 familii,
sau 214 suflete: 117 barba^i si
97 femei.
Vite sunt: 100 cai, 230 vite
man cornute, 1000 01 si 100 ri-
maton.
Acest sat se mal numeste
si Coco^a^i, cad satul, fiind si-
tuat pe muchii de dealuri, case-
le 1 se vad de pe lunca Calma-
tuiuhn si par coco^ate pe mu-
chie.
Gherghe^ti, sat, jude^ul Dimbo-
vi^a, plasa Cobia, cat. com. Io-
nesti.
Hosted by
Google
GHERGHESTI
507
GHERGHINA
Gherghe^ti, sat, in jud. Mehe-
din^i, plaiul Clo^ani, com. Po-
noarele, cu 50 case.
Gherghe^ti, sat, lnjude{ulsi pi.
Tutova, la S. de satul Mice?ti,
pe piriul Studine^ul. Are 430 lo-
cuiton (din can 49 stiu carte)
si 115 case.
Gherghicani, vale, in jud. Co-
vurluiu, pi. Prutul, com. M&sta-
cani, formatadin Dealul-Boeresc,
care e o ramifica^ie a dealuluT
dintre piraele Covurluiul si Su-
huluiul.
Gherghiceasa, piriti, care cur-
ge prin satul Varaticul, com.
Dumbraveni, jud. Botosani.
Gherghilaul, deal, jud. Muscel,
pi. Riurile, com. Mihaesti.
Gherghilaul, vale, in jud. Buzau,
com. Nehoiasul ; incepe din raun-
tele Campenele si se scirge in
piriul Nehoiasul.
Gherghina (Ghertina, Tiri-
ghina, ^iglina), tnalfime de
pamint, pe dealul sting al Sire-
tului, in apropiere de gura a-
cestuia, linga stasia de drum
de fer Barbosi, com. Filesti, pi.
Siretul, jud. Covurluiu, unde in
vechime a fost o mare cetate
romanS zidita de imparatul Tra
ian. Aceasta cetate purta nu-
mele dupa untT, de Caput Bo-
vis (Capul Boului), iar dupa
al^ii Contra Dinogetia sau Tur-
ns Trajan i. Numirea de Gher-
ghina si cele-ralte sunt posteri-
oare si date de popor ; se cre-
de insa ca aceste numirl ar veni
de la vorbele latine Tegulina,
Terrigena,Triclina. Inanul 1703,
sub domnia lui Constantin Duca,
se gasir& aice, dupa araturile lu!
Dimitrie Cantemirin «Descrierea
MoldoveI», cele dintii mine ale
acestei cetap, intre carl se numcLrS
statu! si lespezl de marmura cu
inscripftf romane, ce indict nein-
doios ca Traian este fondatorul
ei. Tot aice, dupa spusa aceluiasl
scriitor, s'a gSsit o piatra, care a-
minteste pe Sever, impSratul
Romanilor, dar pe care Dimi-
trie Cantemir, sub domnia frate-
luf sau Antioh, trecind prin
Gala^i si cautind inadins acea
piatrS n'a g^sit-o. Intr'un rind
Teodori, pirc&labul de Galafi,
i-a adus un ban de argint, pe
care sta scris : « Const. Vict. Aug.
Imp.». S'au g3sit si cSrSmizIcu
inscrip^ia : «leg. I. Ital.», cea
ce da a in^elege ca paza aces-
te? ceta^I fusese incredinjata le-
giunef I Italice.
Imprastierea ruinelor aceste*
ceta^T s'a inceput in secolul al
XVIII-lea, cind s'a luat c&r&mi-
da pentru cetatea Br&ilei si pen -
tru oare-carf biseridf din Galaji ;
iar in secolul al XlX-lea s'au scos
cele din urma restur! pentru
pardoseala stradelor din Galaji.
In 1836, se facura cercetarl
noua la Gherghina si in 1838 se
descoperira aicT maf binede 3700
monede de argint de la diferifi
imparaflf romanl, printre cari
Constantin, Arcadiu, etc., cu
inscrip^ia Galatii, fapt ce in-
sufla presupunerea ca aice ar
fi fost la inceput orasul Galafi.
Dupa aceste cercet&ri, se crede
ca Gherghina era asezata pe
un platou cu diametru de 70
metri si la vr'o 50 metri d'a-
supra nivelului ordinar al Sire-
tului. P2a era de forma rotunda
si inconjurata de un imp&trit
zid circular. O esitura meste-
sugitain forma unel pun^T, m^r-
ginita de doua ziduri paralele,
lega acest platou cu eel al ma-
lului apropiat, fortificat si el ; la
Nordul sfcu, un zid, ce esea din
al doilea mur circular, cobora
in linie dreapta p&n& in Siret.
Bordurile in<imef se micinara
zilnic; linia drumuluf de fer
taia si ea o parte a inatyimel
la S.-V. Orasul vechiQ se pre-
supune a fi fost asezat la pi-
cioarele platoulul. La baza mu-
rului, care o ingr&dea spre E.
s'au g3sit mal multe lucrurT,
intre carl: o statu a a zei^e!
Ceres, turnata in arami, un
numSr mare de lespezl de mar-
mora, sSpate in relief si repre-
zintind razboaiele Romanilor cu
popoarele de la Dun&re, un
drum pe sub pamint, ciptusit
cu piatra si caramida, pentru
a intre^ine comunicafia cu ora-
sul. In cetate s'au mat desco-
perit : o subteranS, care con-
^inea mormintele probabil ale
unor inalte personagie romane,
judecind dupa valoarea obiec-
telor g&site in jurul resturilor,
si carl erau foarte ingr^mSdite ;
o mul^ime de banl vechf de
argint si de bronz, purtind efi-
giile impara^ilor Traian, Dio-
cletian, Constantin, Arcadiu, etc.
Aproape de o baie si o casS
de ape, ce aducea apa din Si-
ret prin {evl de plumb, s'au
mai gSsit In oras temeliile unut
templu, care era, se presupune,
inchinat VenereJ, c^cl s'a g5-
sit in acest loc un Cupidon {i-
nind facia minuet in miinJ ; ase-
menea s'a maf gasit un monu-
ment cu inscrip^if, a c5rul bazS
era legate de trunchiul monu-
mentului cu un fus de fer, ce
se afla in Muzeul de Iasi.
Dupa filo - rominul Vaillant,
care a vizitat localitatea in al
5 -lea deceniu al secolulul nos-
tru, cetatea aceasta a fost ocu-
pata de Romanl in perioada
Antoninilor, si in apropierea e!
trebuie sa fi fost o mare o-
larie, de unde si numirea de
"pglina (tegulina=^igia romana).
Printre caramizT s'aQ aflat unele
purtind numele cu degetul
Hosted by
Google
GHERGHINA
508
GHERGHIfA
VVIIVII, ce ar insemna ca fu-
sese ocupatS de legiunea a
XlX-a. Daca Dacia a fost ocu -
pat& in epoca Antoninilor de
Roman! in intregul e!, apoi de-
sigur cetatea Tirighina a fost
unul din posturile militare cele
mal inaintate la frontiera im-
periuluT, sentinela cimpurilor
intarite de la Tromis, Rakel
si Traianopolis sau Trianopo-
lis. Inainte de a fi ocupata
Dacia de Roman!, este pro-
babil sa fi fost aid un sta-
biliment galic. Asemenea se
crede ca Romani! fundara aic!
un oras numit Caput Bovis,
darimat la parasirea Dacie!, care
deveni dup& aceea Republica
Gala^ilor, apoi Gherghina si in
urma Tiglina. Cronica lui Hur
pune cetatea Capul-Boulu! in
stinga Dun5re! la col^ul natu-
ral S.-V. al Moldovei, eel ma!
apropiat de Moesia, si primul
pirc&lab al e! a fost Longin
Boldur la intemeierea Republi-
cei Moldove! sub Dragos.
O schi$a a planulu! topo-
grafic al ruinelor de la Gher-
ghina a fost luata in 1837 de
catre raposatul profesor din
Iasi, G. Saulescu.
Pozi^iunea acestei inal^im!
este incintatoare : de pe ea pri-
vesti gara Barbosi gradinele ora-
sului Gala^i asezate spre S., in
col^ul dintre malurile sting! ale
vailor Dunare! si Siretului, flu-
viul si valea Dunare!, in spre
inal^imile BugeaculuT.
Gherghina, vale, izvoreste din
dealul Nucul si se varsa in riul
Pesceana, pe teritorul com. Stir-
besti, pi. Olte^ul-d.-j., jud. Vilcea.
Gherghinei (Valea-), pftdure,
in jud. Buzau, com. Beceni,
cat. Ocea ; are 35 hect. ; face
un corp cu Fa{a-lui-Bitc&, Valea-
Nucului si Valea-Ulmulu!.
Gherghinei (Valea-), vale, in
jud. Buzau, com. Beceni, cat.
Ocea ; ese vdin Virful-Oci! si se
scurge in Valea-Ocii.
Gherghinoaia, localitate, intre
Piriul-Tu^urulu! si Dealul-Tur-
cesti, com. Alunul, pi. Olte^ul-
d.-s., unde se afla in pamint o
materie combustibila care arde
continuu de la 1886.
Gherghi§ani, sail for, jud. Braila,
spre S.-E. de satul Dedulesti,
aproape de c. f. Braila - Bu-
zaii. Vatra satulu! e de 6 hect.,
cu 8 case.
Popula^ia e de 45 locuitorl.
Vite : 22 ca!, 43 vite mar!
cornute, 190 01, 24 rimatori.
Gherghina, com. rur., pi. Cimpul,
jud. Prahova.
Aceasta comuna dateaza cu
mult inainte de anul 1503, si
pe atunci trebuia sa fi fost in
toata splendoarea el, de oare
ce intre^inea rela^iun! comerciale
cu Brasovul. (D-l Ionnescu-Gion,
intr'o conferin^a ^inuta la Socie-
tatea Geografica Romina, bazat
pe acte vechi, a probat ca acum
381 an!, pleca din Brasov pentru
Gherghina, 10 negustor! incar-
ca£! cu marfuri).
Este insemnatcl prin rascoala
Calarasanilor, la anul 1623, in
contra Domnitorulu! Alexandru
Coconul, si prin victoria repur-
tata de Mihaiu Viteazul contra
Turcilor, la anul 1596.
Este situata pe ambele malur!
ale riului Prahova, la 26 kil.
de capitala jude^ului si la 2 kil.
500 m. de resedin^a piase!.
Se compune din 4 catune :
Gherghina, Ungureni, Belciugul
si Independent, inflin^at la anul
[879 si numit de locuitor! Bo
rusul, dupa numele locului pe
care s'a intemeiat.
Are o popula^iune de 448 fa-
mili!, sau 2t28 locuitor!: 1057
barba$! si 1072 feme!, in care
intra si 2 famiiii de Tigan!, 3
de Nem£! si 1 de Bulgar!. Lo-
cuesc in 455 de case si 2 bor-
dee.
Contribuabil! sunt 420.
In comuna sunt 4 biseric! :
Biserica - Domneasca, care s'a
fondat de Mateiu-Voda Basarab,
la anul 1641, cu urmatoarea in-
scrip^ie :
Aceasta sfinta si Dumnezeiasca bise-
rica, din temelia ei zidit-o-am eu robul
lui Dumnezeu^ Ion Matet Basarab Voe-
vod, intru numele marelui al lui Hristos
mucenic Procopie, si cu vrerea milosti*
vului Dumnezeu si cu ajutorul sfintului
Mucenic supuseram vrajmasii sub picioa-
rele Domniei si i-am rusinat, si i-am go-
nit din pamintul f arei si am ridicat aceasta
sfinta biserica pentru biruin^a ceade vi-
tejie a puterniculut marelui Dumnezeii
si intru ajutorul Sf. mucenic Procopie,
ca sa fie Domnia mea pomenita in nes-
flrsiti vecT. Veleat 7149.
In dreapta use! se ma! afla
inca o piatra scrisa, ce nu se
poate ceti, fund ma! toata aco-
perita cu un zid facut ma! tirziu.
Acum de curind i s'au facut
reparatif de Administra^ia Do-
meniului Coroanei, care n'a
schimbat nimic din vechi a for-
ma a cladirei.
A doua biserica, cu hranul
Sf. Dumitru, poseda doua in-
scrip^i! : una la dreapta intrareT,
care contine urmatoarele:
Aceasta sfinta si Dumnezeiasca bi-
serica ziditu-s'au din temelia ei de robul
lui Dumnezeu Preda Capitanul, feciorul
ParaschiveT Vornicul, intru numele sfin-
tului si marelui mucenic Dimitrie. in zi-
lele Prea LuminatuluT Domnului Nostru,
Ion Constantin Basarab Voevod si a
parintelui nostru Kir Teodosie Mitropo-
litul. . . (Urmeaza inca doua rinduri care
nu se pot ceti).
A doua inscrip^ie de la stinga
e cea urmatoare :
Cu ajutorul lui Dumnezeu, in anul min-
tuirei 1888, in zilele Alte^ei sale Carol
I si ale Prea Sfintitului Mitropolit Iosif
Hosted by
Google
GHERGHITA
509
GHERINGEC
Primat, s'a reparat aceasta sflnta biserica,
dupa cum se vede, ramiind nestricat nu-
mai sfintul altar al bisericii celei vechT,
fondata de raposatul Preda Capitanul,
feciorul ParaschiveT, vornicul ei, traia pe
la anii de la Hristos 1705 si Domnia
lui Constantin Basarab Voevod.
A treia biserica, cu hramul
Adormirea MaiciT Domnului, din
catunul Ungureni, se crede sa
se fie cladit acum 100 an!, de
catre preotul Eremia.
A patra biserica, tot cu hra-
mul Adormirea-Maicii-Domnulu!,
s'a cladit de enoria^i, 111 catunul
Belciugul, acum 75 an!.
Locuitoril pe linga agricultura,
se mai ocupa : 3, cu olaria ; 2,
cu rogojinaria, 1, cu rotaria, 5,
cu dulgheria, 2, cu zidaria, 4, cu
cizmaria si 4 feme! vaduve cu
tot felul de ^esaturi.
Ei desfac produsul muncei
lor la Bucuresti si Ploesti.
388 locuitor! s'au inproprie-
tarit la 1864 si 180 la anul
1878. In total li s'au dat 2320
hect. in mosia Gherghi^a.
Vite sunt 1413 cai si Tepe, 667
boi si vaci, 57 taurif, 60 vi^eT,
18 12 01, 61 capre, 548 porcT
?i 12 bivoli.
Cind s'a inceput aci sa se
inve^e carte, nu se stie cu si-
guran^a; exista insa un hrisov
de la Alexandru Ipsilante, cu
data de 1780, prin care se ho-
t&reste ca leafa dascaluluT din
Gherghita sa fie de 5 talen pe
luna.
Scoala se frecuenta de 86
bae$! si 46 fete, din numarul
de 398 copii (201 bae^T si 197
fete), cu virsta de scoala. Cu in-
tretinerea personalului se chel-
tueste anual 2484 lei. Stiu carte
in toata comuna 183 barba^T ?i
39 femei.
ToatS comuna se intinde pe
o suprafa^a de 35 96 hect.
Veniturile comunel se urc&
la suma de 17308 lei anual.
E traversata de sosele spre
Draganesti, Ciumafi si Hatca-
raul.
E udata de riurile : Prahova
si Teleajenul ; de valceaua fu-
ianca, care formeaza lacul cu
acelasi nume si de alte mici val-
cele aproape de riul Prahova,
numite coturi, si formate prin
mutarea cursuluf Prahovei.
Se m&rgineste cu comunele :
Meri-Petchi, Hatcaraul, Draga-
nesti, Buda-Palanga, Ciumafi,
Balta-Doamnel si Lipia-Bojdani.
Gherghija, tirgusor, in jud. Pra-
hova, pi. Cimpul, com. Gher-
ghi$a, insemnata prin rascoala
Cal&rasilor la 1623 asupra \w\
Alexandru Coconul, fiul hit Ra-
du-Mihnea.
Gherghija, sat, face parte din
com. rur. Gherghi^a, pi. Cim-
pul, jud. Prahova.
Gherghi^a, tirlft y in jud. Braila,
la 6 kil., spre S., de satul Na-
zirul. Vatra satulut e de 5 hect.,
cu 9 case. Populafia este de 10
familiT, sau 45 suflete.
Gherghi^a, lac, in jud. Ialomh;a,
pi. Ialomi^a-Balta, insula Balta,
teritoriul com. Borduseani.
Gherghi^a, munte, in jud. Me-
hedin^i, plaiul Closani.
Gherghi^a, movilti, jud. Braila,
la 3 kil. spre S. E. de satul Ro-
siori, in hotarul despre jud. Ia-
lomi^a.
Gherghi^a, ptldure, intre riul Pra-
hova, com. Balta-Doamnel, pi.
Cimpul, jud. Prahova.
Gherghule^ti, deal, in com. rur.
Men^i-din-Dos, pi. Motrul-d.-j.,
jud. Mehedin^i.
Gheringec, com. rur., jude^ul
Constanta, pi. Mangalia, situata
in partea sud-esticaa jude^ului,
la 41 kil. spre S.-V. de orasul
Constanta, capitala districtuluT,
si in partea de E. a plasel, pe
la 12 kil. spre N.-V. de orase-
lul Mangalia, resedin^a plaseT,
pe ambele malurl ale piriulul
Tatlageac.
E brazdata de dealurile : Am-
zacea (91 m.), la N.; Perveli (74
m.), la N.-E.; Ascilar (64 m.),
la E. si S.-E.; Bas-Punar (82
m.), la S.; Copucci (108 m.), la
S.-V.; Cogea-Sirti-Bair (100 m ),
la V.; Kirizi-Iuc (91 m.), prin
interiorul comunei; toate sunt
acoperite cu fine^e si semana-
turl.
Movile sunt : Gheringec (92
m.), Copucci (82 m.), prin in-
terior ; Hasi-Iuiuc (102 m.) la
V., Arpali-Iuiuc (73 m.), Coim-
Iuiuc (64 m.) la E.; sunt acope-
rite cu verdea^a.
Este udata de: piriul Tatla-
geac, care izvoreste din 2 micT
lacule^e, din interiorul satului
Gheringec, trece prin el si
satul Ascilar, si intra in com.
Tatlageac ; de lacul Mangalia, in
partea sudica, cu malul sau nor-
dic inalt si stincos, si vaile Bas-
Punar, Copucci, unita cu Valea-
Viilor, carl se deschid in lacul
Mangalia.
Se compune din 5 catune :
Gheringec, resedinfa, in par-
tea nordica, pe valea Tatlageac;
Ascilar, in partea estica, pe ma-
lul drept al piriulul Tatlageac;
Copucci, spre S.-V., pe valea
Copucci ; Bas-Punar spre S., pe
malul nordic al lacului Manga-
lia ; Haidar-Chioi, la S.-E., pe
dealurile Haidar-Chioi si As-
cilar.
Suprafa^a comuneJ este de
1 1089 hect, din carl: 316 hect.
ocupate de vetrele satelor, iar
restul de 11673 hect. este im-
pact intre stat cu proprietari,
Hosted by
Google
GHERINGEC
510
ghermAnesti
carl posedS. 5118 hect. ?i locui-
torii car* staptnesc 6555 hect.
Popula^iunea comunei pe anul
1895—96 a fost de33i familtf,
sau 1 57 1 suflete: 816 barbafr
755 femei; 721 necasatorijT, 840
casatorifi, 8 vaduvi, 2 divor^i;
750 ortodoxi, 801 mahometani,
12 catolici, 8 de alte religiuni;
262 agricultorif, 7 comercian^T, 2
industrial, 60 de diferite ocu-
patff.
$tiu carte 120 persoane.
ContribuabilJ sunt 331.
In comuna este o biserica,
cu hramul Sf Nicolae, in c&t.
Copucci, cu 19 hect. pamint
de la stat, deservita de 1 preot,
1 cintare^ ?i 1 paracliser; 2
geamii, una in cat. Ascilar $i
a doua in catunul Gheringec,
cu cite 2 hogT ; o ?coala mixta,
in catunul Gheringec, co n dusa
de I inva^ator, $i frecuentata
de 87 eleve.
Locuitorii poseda: 176 plu-
gurif, 226 care ?i carute, 20 ma-
$inl de secerat ?i 4 de batut
porumb.
Vite sunt 24570 capete, din
can: 974 cal, 2728 boi, 34asinT,
20385 ol, 119 capre ?i 330
porci.
Sunt 9 mon de vint.
Budgetul comunei este de
1 1 230 lei la veniturl?i 8209 lei
la cheltueli.
Caile de comunica^ie ale com.
sunt: drumul jude^ean Medji-
dia-Mangalia, care trece prin
satele Gheringec ?i Ascilar;
drumul jude^ean Mangalia-Cara-
Omer, care trece pe la S., prin-
tre satele Copucci ?i Ba$-Punar;
apoi drumurl micl, care unesc ca-
tunul intre ele §i cu satele vecine
ca: Tatlageac, Hagilar, Perveli,
Azaplar, Sarighiol, etc.
Gheringec, sat, in jud. Constanta,
pi. Mangalia, c5t. de re$edin{a
al comune! Gheringec, situat in
partea E. a pla$el $i cea de N.
a comunei, pe ambele malurf
ale piriului Tatlageac, care i$I
are izvorul chiar in sat, intre
dealurile Perveli la E. ?i Ghe-
ringec la V. Are o intindere de
7194 hect, din carlf 26 hect.
ocupate de vatra satului. Po-
pula^iunea, in maioritate Ro-
minf $i Tatar!, este de 191 fa-
milii, sau 916 suflete; locuesc
in 195 case.
Gheringec, virf de deal, in ju-
de^ul Constanta, pi. Mangalia,
pe teritoriul comunei Gheringec,
la 1V2 kil. spre V. de catunul
Gheringec ; face parte din dea-
lul Cogea-Sirt-Bair; pe ramifica-
^iunile sale de E. are o inal-
^ime de 92 m., punct trigono-
metric de observatiune de ran-
gul al Il-lea, dominind in in-
tregime satul Gheringec precum
$i drumurile comunale Gherin-
gec-Buiuc Muratan, Gheringec-
Toprai - Sari, Gheringec - Cara-
Chioi $i $oseaua jude^eana Ghe-
ringec-Amzacea ; este acoperit
cu pa?une.
Gherma, mine de cetate vechte,
in jud. Tulcea, pi. Macin, com.
rur. Jijila, in partea de N. a
pla§ei ?i a comunei, pe malul
drept al lacului Jijila, la 1 kil.,
spre N. de satul Jijila.
Ghermana, vale, pe mo$ia Hi-
li$eul-Curt, com. Hili?eul, plasa
Copula, jud. Dorohoiii.
Ghermanei (Valea-), vale, uda
partea de N.-V. a comune! Lai-
cai-Runceasa, pi. Arge$elul, jud.
Muscel ?i se varsa in riul Dim-
bovi^a, pe malul drept, in raio-
nul acestei comune.
Ghermanele, /zVz#, jud. Dolj, pi.
Amaradia, comuna Vele?ti, care
curge prin valea Ghermane. For-
meaza limita de N. a com. catre
com. Ghioroiul, din jud. Vilcea.
Ghermanele, vale, jud. Dolj, pi.
Amaradia, com. Vele$ti, din care
incepe limita de E. a com. $i
prin care curge piriul Gher-
manele.
Ghermanele, amp mare, jude^ul
Vilcea, com. Ghioriul, pi. Olte-
{ul-d.-j.
Ghermani (Magurele-Assan),
sat, face parte din com. rur.
Magurelele, jud. Ilfov. Este si-
tuat pe malul sting al riului
Sabarul.
Are o suprafa^a de 550 hect.,
cu o populate de 300 locuitori.
D-nii Fra^T Ghermani au 390
hect. ?i locuitorii 160 hect. Pro-
prietarii cultiva 300 hect., (20
sterpe, 30 izlaz, 4 padure, restul
vie). Locuitorii cultiva 147 hect.,
(10 sterpe ?i 3 vie).
Aci se afla: o biserica, cu hra-
mul Sf. Treime, deservita de
2 preo^i §i 2 cintare^i; 3 podurT.
Comerciul se face de 1 cir-
ciumar.
Numarul vitelor man e de
140 $i al celor mici de 420.
Ghermane^ti, com. rur., in par-
tea de E. a judetului Falciu si
cam in centrul pla?eT Podoleni,
marginita: la N., cu com. Podo-
leni ; la S., cu com. Dranceni ;
la E., cu riul Prut $i la V. cu
com. Pahne^ti.
Este formata din satele : Ar-
sura ?i Ghermane^ti, cu o su-
prafa^a de aproape 3194 hect.
$i ca o populate de 480 fam.,
sau 1869 suflete, din carT 400
contribuabili.
Are o $coala ; 2 biserici.
Comuna se afla pe domeniul
statuluT.
Budgetul com. este de 4187
lei la venit. ?t de 3 194 lei la chelt.
Hosted by
Google
GHERMANESTI
511
GHEZURILOR (MUCHEA-)
Vitemarlcornute sunt 1057, 01
161 9, capre 60, cal 219 si ri-
matorf 398.
Ghermane^ti, sat, cu 90 loc,
jud. Arges, pi. Topologul ; face
parte din com. rur. Corbi-Min-
gureni.
Ghermane^ti, sat, in jud. Fal-
ciu, com. Gherm&nesti, pi. Po-
doleni, asezat parte pe podisul
inclinat spre S.-E. si parte pe
Valea-Gherm&nestilor, deschisa
tot catre acest punct.
Suprafa^a teritoriulu! e aproa-
pe de 2363 hect, cu o popu-
late de 353 familif, sau 1364
suflete, din can 300 contribua-
bili.
Aici este resedinta comuneT.
Are o scoala, infiinfata in 1868,
frecuentata de 45 elevi ; o bi-
serica, facuta la 1838, deservita
de 2 preoti si 2 dascali.
Satul se afla pe proprietatea
statuluT, care poarta numirea de
domeniul Ghermanesti.
In satul Ghermanesti, in 1728,
Ghenarie 30, Grigore Ghica-Vo-
d&, a dormit o noapte cu oastea
cind se intorcea din Codru, unde
fusese in potriva T&tarilor, carl
se r&zvratise contra Impara^iei
SultanuluL
Sub dealul caselor proprie-
ta^ei din sat, se afla un izvor
de apa feruginoasa ; pu^in mai
spre S. altul cu ap& de pu-
cioasa.
Ghermanesti, sat, pi. Znagovul,
jud. Ilfov; face parte din com.
rur. Lipia-Bojdani. Este situat
la S.-E. de Gruiul, intr'un golf
pe care il formeaza dou& bra^e
ale bal^ef Znagovul. La E. si
S. este inconjurat de padurea
Codrul-lui-Roma n .
Se intinde pe o suprafa^a de
1320 hect, cu o populate de
476 Jocuitori.
Statul are 1044 hect., din
carf cultiv& prin arendasii sal
554 hect. (4 sterpe, 36 izlaz si
450 pSdure). Locuitonl au 276
hect. si le cultiv& pe toate.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de 1 preot
si 1 cintare^ ; o scoal& mixta,
frecuentata de 58 elevi si 8 e-
leve.
Comerciul se face de 1 cir-
ciumar.
Numarul vitelor marl e de
337 si al celor mici de 141.
Ghermanesti, />m#, ia nasteredin
satul si com. Ghermanesti, pi.
Podoleni, jud. Falciu si se varsa
in balta Gugoaia.
Ghermane§ti-Dobre$ti, ptidu-
re, a statuluiin intindere de 1700
hect., pendinte de com. Lipia-
Bojdani, pi. Znagovul, jud. Ilfov.
Ghermane§ti-Oancei, sat. Vezi
Oncea, sat, in jud. Neam^u, com.
Humulesti.
Gherme-Bair, deal, in jud. Con-
stanta, pi. Hirsova, com. Calfa,
cat. Cartal-Seleus ; are 148 m.
inal^ime si e acoperit cu flne^e
si izlaz.
Ghertinul, ptriti, izvoreste de pe
Probotesti, com. Tirnauca, pi.
Her^a, jud. Dorohoiu sise varsa
in Her^usca.
Gher^alaul, munte, in jud. Bu
zau, com. Chiojdul-din-Bisca, in-
conjurat de apele Catiasul si
Gher^alaul ; ramifica^ie din mun-
tele Magura.
Gher^alaul, izvor, in jud. Buzau,
com. Chiojdul-din-Bisca. Izvore-
ste din Piscul Gher^lSuluI si se
scurge in piriul Catiasul.
Gher^oiul, sdtisor, jud. Bacau,
pi. Muntelui; face trup ci satul
Dealul-Mare.
Gher^ul, deal, jud. Bacau, pi. Bi-
stri$a-d.-j., de pe teritoriul com.
Ltuzil-C&lugara.
Ghervasie, piriU, curge printre
satele Bu^ulucul, com. Pausesti,
pi. Cirligatura, jud. Iasi si Ro-
minesti, din com. Movileni, pi.
Copou, varsinduse in iazul Max,
din satul Bu^uluc.
Ghe^a, vale, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-
j., com. Sadova.
Ghetaria, deal, jud. Bacau, pi.
Tazlaul-d.-s., de pe teritoriul
com. Tefcani.
Ghe^aria, deal, cultivabil, in jud.
Suceava, com. Br&datelul.
Ghetaria, iezer, jud. Braila si-
tuat la S. de com. Gropenisila
N.-E. de GSgiana; comunica cu
DunSrea.
Ghe^oaia, vale, in cuprinsul te-
ritoriul com. Cudalbi, pi. Zim-
brul, jud. Covurluiti.
Ghe^ul, pddure, la E. de satul
Tarnija, com. Oncesti, pi. Sta
nisesti, jud. Tecuciu.
Ghezura, izvor, in jud. Buz&u,
com. P&tirlagele'; se scurge in
pariiasul Valea-Viel.
Ghezera, masiv muntos, judeful
Muscel ; vezi Gheazera.
Ghezurile, deal, in jud. Muscel,
com. Golesti, pi. Riurile.
Ghezurile, izvor, jud. Prahova,
comuna Apostolache, plasaPod-
goria.
Ghezurilor (Muchea-), (La
Hosted by
Google
GHIABA
512
GHIDIC1UL
Ghizunil), colmti, in jud. Buzau,
com. Rusiava^ul, c&t. Tega.
Ghiaba, sat, face parte din com.
rur. M&neciul-Ungureni, plaiul
Teleajenul, jud. Prahova. Este
situat pe loc ses si are o po-
pulate de 224 locuitorif, 1 14
b&rbap si no femel.
Se zice c& acest ditun s'a
infiinfat cam de 100 am.
Aci e o biserica fondat& la
anul 1882 de Ion Moisoiu, Z.
Jercan, Ni{& Pas&re si Dusa.
Ghiaba, piriias, izvoreste din ra-
ionul com. Maneciul-Ungureni,
pi. Teleajenul, jud. Prahova, si
se varsa in piriul Sacuianca, intre
comunele Maneciul-Ungureni si
Maneciul-Paminteni.
Gheara-Mi{ei, deal, in jud. Me-
hedinfi, com. rur. Rosu^a, plasa
Vailor.
Ghiafaului (Dealul-), deal, m
jud. Neam^u, com. Uscafi, plasa
de Sus-Mijlocul, situat c&tre E.
satului Uscafi.
Ghiaur-Amzali, vale, in jud.
Constanta, pi. Medjidia, pe te-
ritoriul com. rur. Cochirleni
si anume pe acela al c&tunului
Ivranes; se desface din poalele
nordice ale dealului Perdea-Cu
lac-Bair, indreptindu-se spre N.
cu direc^ia de la S.-E. c&tre
N.-V.; merge printre dealurile
Amzali - Bair si Armutlu - Bair
spre V. si Cara-Durac-Bair la
E. si se desface in balta Carasul,
dup& un drum de 3 kil.
Ghibanului (Movila-), movila,
in jud. Buzau, com. Cald&resti;
face hotar despre c&tunul Me-
teleul mosiel Arcani.
Ghibar^eni, .ra/,injud. Covurluiti,
com. Balintesti , plasa Horin-
cea ; are vr'o 20 case si o bi~
serica.
Ghibar^eni, proprietate particu-
lara, de 1072 hect., in jud. Co-
vurluiu, com. B&lintesti, pi. Ho-
rincea.
Ghibar^ul, deal, pe teritoriul com.
Tab&laesti, in hotar cu comuna
Bo^esti, pi. Crasna, jud. Falciu.
Ghiboroaia, valcea, izvoreste
dup& teritoriul com. CornS^elul,
pi. Oltul-d.-s., jud. Olt, si se
varsa in Valea-Gugului, pe tar-
mul sting, tot in raionul com.
Corna^elul.
Ghica (Drumul-lui-), vechiu
drum, in jude^ul Buzau, com.
Amarul; face hotar despre com.
Boldest!
Ghicani, sat, in jud. Tutova, pi,
Simila, com. Ibanesti, spre S.-E.
de satul Ibanesti. Are 255 loc.
si 41 case.
Ghical (Iazul-), iaz, in supra-
fa^a de 52 hect., 99 aril, pe
cursul BaseuluT, mosia Havirna,
com. cu acelasi nume, pi. Her^a,
jud. Dorohoiu. Confine mult
peste si racl.
Ghical (Slobozia-), vechie nu-
mire a cUt. Cindesti-d.-s., jud.
Buz&u.
Ghiciu§ca, balta, in marginea
de S. a satului Prisacani, com.
Pris&cani, pi. Branistea, jude^ul
Iasi.
Ghicule§ti, vechie numire a cat.
S&tucul, jud. Buzau, com. Cin
desti.
Ghicule^ti, mahala, in com. rur.
Jegujani, pi. Motrul-d.-s., jud.
Mehedinfi.
Ghicule§ti, mahala, m com. rur.
Susi^a, pi. Motrul-d.-j., jud. Me-
hedin^i, numita si Ghiculani.
Ghicule^ti, mosie, in jud. Buz&ti,
com. Pirscovul, cat. B&dila; face
parte din corpul Badilei; are
130 hect., din care 60 padure.
Ghidale, piriu, afluent al $0-
muzului-Mic, in jud. Suceava,
comuna Liteni.
Ghidiciul, com. rur., pi. CimpuL
jud. Dolj, situat in partea de
S., la 93 kil. de Craiova si la
24 kil. de resedinta plasei, com.
urb. Calafat. Situata pe loc
ses, la nordul DunareT, in fa{a
orasului Lom-Palanca, din Bul-
garia. Se invecineste la N. cu
com. Seaca ; la S., cu Duna-
rea; la E., cu com. RastuI, din
pi. Bailesti ; la V., cu comuna
Piscul.
Terenul com. este ses; are
cite-va movile : Magura-Tirziu-
lui, Magura-Turcului, Magura-
luT-Iacob.
Comuna este udata la S. de
Dunare si de girla Ghidiciul care
izvoreste din apropierea Du-
narei si curge pe teritoriul co-
munei cu direc^iunea S. - V.-
N.-E. si se scurge in balta Ra^ei.
Cam pe la mijlocul comunei,
peste girla Ghidiciul, se afla
un pode{ de lemn.
In comuna se gasesc bal^ile:
Oichiota, Sapata, Ghidiciul, Bre-
bul si Ra$a.
Smircurile ocupa aproape 500
hect. din teritoriul comunal.
Pana la anul 1865, com. Ghi-
diciul se afla linga^ com. Pis-
cul, de unde s'a mutat din
cauza apelor. Se compune azi
din trei catune : Ghidiciul, care
este si catunul de resedin{3,
Piscule^ul si Seaca-de-Cimp. In
catunul de resedin{& se afla o
siliste numita a Ghidicenilor.
Hosted by
Google
Yy£
GHID1C1UL
513
GIIlDlI (NUClI-)
Are: doua bisertci vechl, fa-
cute din zid, de catre locui-
tori, una in cat. Seaca-de-Cimp,
cu hramul Sf. Nicolae, si a
a doua in cat. Ghidiciul, cu
hramul Sf. Gheorghe; 2 scoll
mixte : una in cat. Seaca si a
a doua in cat. Ghidiciul. Am-
bele sunt intre^inute de co-
muna. $coala din cat. Ghidi-
ciul func^ioneaza de la anul
1868. Localul e construit de
com. fa anul scolar 1892 — 93,
a fost frecuentata de 41 baep
si 2 fete. E condusa de un in-
va^ator.
Scoala din cat. Seaca func-
tioneaza de la anul 1883. Are
o proprietate de 8.5 hect. fa-
rina. In anul scolar 1892 — 93,
a fost frecuentata de 44 b&e^I
si 13 fete. Cu virsta de scoala
sunt 61 bae^T si 47 fete in
Ghidiciul; 55 bae^I si 32 fete
in Seaca si 12 bae{I in Piscu-
\e\. $tiu carte din Ghidiciul
30 persoane, din Seaca, 18 si
din Piscule^, 10.
Populafiunea este de 1836
locuitori: 910 in Ghidiciul, 124
in Piscule^ul si 360 la Seaca
de-Cimp.
Dupa legea rurala din 1864
sunt 211 impaminteni^i, iardin
1879 sunt 13 insura^ei.
In comuna sunt 340 case si
12 bordee.
Suprafata intregulul teritoriu
comunal este de 6500 hect.,
din can 4000 hect. pamint ara-
bil, 300 hect. finea^a, 250 lac
si teren sterp, 35 hect. pa-
dure.
Mosia Ghidiciul are un venit
de 64000 lei, mosia Seaca si
Baneasa au un venit de 42000
lei'. Apar^in casei Brincoveanu.
Mosia Piscule^ul are un venit
de 20000 lei si apar^ine d-luT
Marin Dragulescu.
Pe mosia Ghidiciul, aproape
de Dunare, se afla padurea Ghi-
diciul, de 35 hect., care aparfcine
tot easel Brancoveanu. Este
compusa numal din salcil.
Viile, de 50 hect., apar^in
locuitorilor.
In com. sunt 1 1 comercianpf :
4 in Seaca si 7 in Ghidiciul.
Comuna este strabatuta de
calea jude$ean£careduce la Ca-
lafat si care, de la Bistre^ul si
pana la portul Calafat, are o
lungime de 50 kil.
Venitul com. pe 1893 — 94 a
fost de lei 3958.70 si cheltue-
lile, de lei 3797.27.
Vite : 418 vite cornute, 141
of, 71 porcl si 29 cai.
Ghidiciul, sat, jud. Dolj, pi.
Cimpul, com. Ghidiciul, rese-
din^a primariel. Are 910 su-
flete : 467 barba^I si 443 femel.
Locuesc in 157 case si 6 bor-
dee. Este o scoala mixta, care
func^ioneaza din 1868, fiind in-
tre^inuta de comuna. Are un
inva^ator. In anul 1892 — 93, a
fost frecuentata de 41 bae^I si
2 fete. Cu virsta de scoala
sunt 61 bae^i si 47 fete. §tiu
carte 30 locuitori. Are o bise-
rica vechie de zid, facuta de lo-
cuiton, cu hramul Sf. Gheorghe.
Circiumi sunt 7.
Comunica^ia se face prin so-
sele vecinale si comunale, cari
pun cat. in legatura: la N.-E.
cu Seaca - de - Cimp, la E. cu
Rastul, iar la N.-V. cu Piscul.
Ghidiciul, mosie particular^, jud.
Dolj, pi. Cimpul, com. Ghidi-
ciul, cu venit anual de 64000
lei; apartine casei Zoe Brinco-
veanu. Pe ea se gaseste si pa-
dure in intindere de 35 hect.,
in apropiere de Dunare.
Ghidiciul, pirin, jud. Dolj, pi.
Cimpul, com. Ghidiciul; sefor-
meaza din debordarile Dunare?
si se varsa in Balta-Ratei.
Ghidigeni, com, rur. si sat, in
jud. Tutova, pi. Corodul, pe
malul sting al riulul Biriad, si
spre S. de capitala jude^ulu!.
Are 562 locuitori (din carl 84
stiu carte) si 146 case. For-
meaza com. cu catunele: Tal-
paul, Girbova^ul, Gura-Girbo-
va£ul si Geful. In toata com.
sunt 850 locuitori, din carl 149
contribuabili ; 270 case. Are o
fabrica de bauturT spirtuoase.
$tiu carte 107 persoane.
Comerciul se face de 15 per-
soane.
Are o sta^iune de drum de
fler; un oficiu postal-rural pen-
tru pi. Corod Pereschiv ; 1 scoa-
la primara de bae{I ; o biserica.
Venitul com. se ridica la 14227
lei anual.
Inainte se numea Draghiceni.
Ghidigeni, stafie de dr. -a 1 .-/, , jud.
Tutova, pi. Corodul, pe lima Te-
cuciu-Birlad, pusa in circulate
la 13 Septembrie 1872. Se afla
intre stabile Berheciui (1 1.2 kil.)
si Tutova (7.1 kil.) Inatyimea
d'asupra nivelulul maril: 47 in, 50.
Venitul acestel sta^ii pe anul
1896 a fost de 186606 lei, 76
banl.
Ghidighiul,/m#, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Dumitresti;
izvoreste din dealul Luparulul;
uda com. in partea de N. si
merge de se varsa in riul Mot-
naul, mal sus de catunul Du-
mitresti-d.-s.
Ghidii (Nucii-), vechie numire
a ccft. Marginea-Padurel, jud. Bu-
zau, com. Jugureni.
Ghidii (Nucii-), sfoara de pa-
dure, pe mosia statulul Jugureni
si Caldarusa, jud. Buzau, com.
Jugureni, facind, impreunacu Ar-
chimandritasi Caldarusa, uncorp
de 256 hect.
60299 Alarnle Dicfionor Qeotiraflc Vol. IIJ.
65
Hosted by
Google
GH1DIONUL
514
GHIGH1UL
Ghidionul, sat, in jud. Roman,
pi. Siretul-d.-s., com. Boghicea,
spre S.-E. de satul Boghicea si
la 6 kil. de el. Are 45 familii,
sau 203 suflete, din can 86
contribuabill. Locuesc in 58 case.
Stiu carte 6opersoane.
Se lucreaza canine. Sunt 136
vite marl cornute.
Ghidionul, virf de munte* jud.
Bacau, pi. Trotusul, din sira
Ciortolomului.
Ghidionul, virf de munte, jud.
Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., pe teri-
toriul com. Schitul-Frumoasa.
Ghidionului(Padurea-),/^#/r,
pe mosia Mitocul-Dragomiresti,
com. Adincata, pi. Berhometele,
jud. Dorohoiu.
Ghidionului (Piriul-), piriias,
- jud. Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., com.
Schitul-Frumoasa, care izvoreste
din muntele Arsi^a-Mare, de la
locul numit Vatra si se varsa
in piriul Nestiutul, dupa ce s'a
ingrosat cu apele piriiasului Ca-
pa^ina.
Ghidionului (Valea-), vale, jud.
Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., com.
Schitul-Frumoasa, in carese g2-
sesc izvoare de ape sarate.
Ghidi^eni, cimpie ) pe teritoriul
satului Ghermanesti, com. cu a-
ceeasJ numire,pl. Podoleni, jud.
Falciti, unde, se zice ca. din
vechime ar fi fost sat cu nu-
mele de Ghidiseni, iara in
urma, stramutindu-se locuitorii
au infiin^at satul Ghermanesti.
Ghido, lac, in jud. si pi. Tulcea,
pe teritoiiul com. rur. Satul-Nou,
in partea de S. a com. si de
N. a pi., format de bratul Chi-
lia in vr'o revarsare anterioara ;
acum este izolat, inconjurat de
toate parole cu stuf; in veci-
natatea lui sunt lacurile Saoca,
Siminoca si Covaciului ; are 100
hect. intindere ; produce peste ;
venitul este al Statului.
Ghidriciul, pddure de salcie si
rachita, in jud. Tulcea, pi. Isac-
cea, com. Luncavi^a, cat. Rachel,
in partea de N. a pi. si a com. ;
se intinde pe ambele malurl ale
gtrlel Ghidriciul.
Ghidriciul, girla, in jud. Tul-
cea, pi. Isaccea, pe teritoriul
com. rur. Luncavi^a, si anume pe
al cat. sau Rachel ; izvoreste din
balta Prapia, trece prin padurea
Ghidriciul si dupa 2 kil. de curs
se varsa in Dunare, pe dreapta,
in fa^a miiei cu No. 72.
Ghiduleni, pddure de salcie, linga
Prut, com. Ostopceni, pi. Ste-
fanesti, jud. Botosani.
Ghighianca, alta numire a Mo-
wY^-ManciuluT, fiind-ca a {inut
de manastirea Ghighiul, jud.
Buzau.
Ghighianca, pddure a Statului,
in intindere de 40 hect., pen-
dinte de com. Urla^i, pi. Cri-
covul, jud. Prahova.
Ghighiul, sat, face parte din
com. rur. Corlatesti, pi. Crivina,
jud. Prahova.
Ghighiul, manastire de calugdri,
jud. Prahova, intemeiata la 1814
de catre schimonahul Arsenie,
ucenicul stari^ulul Gheorghe, de
la manastirea Cernica si cu a-
jutorul a 4 frapf Rucareni din
Cimpul-Lung, in timpul si cu
bine-cuvintarea P. S. S, Arhie-
piscop si Mitropolit Nectarie si
in zilele Domnitorului Ion Gheor-
ghe Caragea Voevod.
Aceasta manastire, care poar-
ta hramul Izvorul-TamaduireT,
este asezata pe un loc numit
Merie, proprietatea d-neif U^a
Cantacuzino Comaneanca (calu-
garita mat in urma sub numele
de Anastasia si inmormintata
in aceasta manastire). Ea a da-
ruit acest loc pentru facerea
manastireT, inzestrind-o si cu o
mosie, numita Vatra-ManastireT-
Ghighiul.
Si-a luat numele dupa apa si
satul Ghighiul, care este la 15
minute de Ploesti.
Biserica acesteimanastiri fiind
prea mica m comparar^ie cu pu-
blicul ce venea sa o viziteze,
mal cu osebire la hram, inanul
1858, sub caimacamia lui Alex.
Dimitrie Voevod si cu bine-cu-
vintarea MitropolituluT Nifon, s'a
darimat biserica cea vechte si
s'a recladit o alta mat mare care
exista si asla-zT.
La recladirea acestei bisericT,
init^iatorul a fost stari^ui Efci-
mie, care a luat parte princi-
pals si a inaintat cu iucrarea
pana ce s'a terminat de zida-
rie, cind a incetat din vTeata.
Dupa aceasta venind starir, pa-
rintele Antonie, a reinceput Iu-
crarea, la care a maicontribuit
guvernul si mat mul^i credin-
ciosT, sfirsindu-se la anul 1866.
Aceasta biserica este una din
ceie mai falnice din {ara, avind
o timpla foarte frumoasa.
La manastire se ma! afla un
izvor cu apa, numit Izvorul-Ta
maduirel dupa hramul biscrice!,
la care vin multime de bolnavi
din unghiurile tare! spre asT
gasi leacul.
Ca odoare principale are : un
potir de argint, suflat cu aur,
foarte frumos ; un chivot de ar-
gint poleit, din anul 1827 > °
anafori^a de argint, din 1831;
o evanghelie legata cu argint
si suflata ca aur, din 1845, de
o frumuse^e rara si o cruce de
Hosted by
Google
GHIGHIUL
515
GHILEA
argint poleita, de la stari^ul Ef-
timie.
Aci se mai afla si o mica
biblioteca cu carpf bisericesti.
Manastirea este imprejmuita
peste tot si bine intre^inuta,
gra^ie actualulul stari{, Arht-
mandritul Juvenalie, care a a-
daus manastirei multe imbuna-
tatin.
Monahii, in numar de 33, sunt
muncitori si se indeletnicesc si
cu mestesugari diferite: lem-
naria, ciobotaria, potcapieria si
cu fabricarea de apa de melisa.
Ghighiul, mosie, in jud. Buzau,
com. Glodeanul-Sarat, pe malul
drept al piriuluT Sarata, intre
mosia Salciile; de si este inde
pendente si-si are delimitarea sa
proprie,tot-d'aunaafost incorpo-
rate In mosia Glodeanul-Sarat.
Ghighiul, piriii, in jud. Ialomi^a,
pi. Cimpului; se formeaza pe
teritoriul comunei Jilavele si se
scurge in piriul Sarata.
Ghighiul, piriii, jud. Prahova,
izvoreste din apropierea orasului
Ploesti si primeste in apropiere
de manastirea Ghighiul mai mul-
te izvoare; intra m com. Rifo-
vul pe la N.-V. ; curge spre S.,
si, dupa ce primeste de afluent
mat insemnat izvorul Pria, tot
in raionul com. Rifovul, se var-
sa in riul Teleajenul, in par-
tea de S.-E. a com. Rifovul, pi.
Crivina.
Ghighiul, vale, in jud. Buzau,
com. Boldesti, smirc si stufis ;
se scurge in lacul Boldesti.
Ghigi, trup de pddure, al statului,
in intindere de 200 hect , care,
impreuna cu trup il Valea-Ro-
sioareT, formeaza pad urea Ber-
besti, com. Turcesti, pi. Olte^ul-
d.-s , jud. Vilcea.
Ghigoe§ti, sat, in jud. Neam^u,
plasa Piatra-Muntele, com. $er-
besti, situat pe valea formata
de dealurile $erbesti, Mastacani
si Ghigoesti, la 18 kil. de ora-
sul Piatra.
Are o populate de 183 fa-
milil, sau 723 suflete : 346 bar-
baflf si 377 feme!; 383 necasato-
ri^f, 287 casatori^i, 52 vaduvf,
1 divorfat ; stiu carte 91 per-
soane; locuesc in 187 case.
Intinderea satulul este de
1099 hect.
Aci este o biserica" ; o scoala.
Ghigoe§ti, deal, linga satul cu
acelasT nume, jud. Neam^u, pi.
Piatra-Muntele, com. $erbesti.
Ghigoesti, piriias, ce izvoreste
dintre dealurile ^erbestilor si
Mastacani, jud. Neam^u, curge
prin satul cu acelasl nume, in
direc^ie N.-S.-E., traversind so-
seaua jude^eana Piatra-Bozieni,
intre kil. 17 — 18, si apoi varsin-
du-se in iazul Turdesti.
Ghiholul, piriii , jude^ul Falciu,
vine din com. Dodesti si unit
cu piriul Tifui, atinge limita de
E. a satului Miclesti, si se varsa
in Elan.
Ghilahoiul, deal, ramifica^ie a
dealului Lohan, in partea de S.
a com. Hurdugi, pi. Mijlocul,
jud. Falciu; loc de cultura.
Ghilauca, deal cu piidure, pe
mosia Brosc£u^» com. Brosc&-
ufi, pi. Cosula, jud. Dorohoiu.
Ghilauca, piriii, ese de pe mo-
sia Ibanesti, comuna cu acelasl
nume, pi. Prutul-d.-s., jud. Do-
rohoiu, si, unindu-se cu piriul
Uluci, pe mosia Broscaufi, pi.
Cosula, se varsa in stinga Jijiei.
Ghilauca! (Valea-), vale, pe
mosia Corl&teni, pi. Cosula, jud.
Dorohoiu.
Ghilae§ti, sat, in jud. Neam^u,
pi. de-Sus-Mijlocul, com. Birga-
oani.
Are o populate de 66 fami-
lii, sati 272 suflete.
In sat se afla: 2 bisericl, de-
servite de un preot si un ecle-
siarc ; o scoala, frecuentata de
36 elevl.
Vite sunt 375, din can: 30
boi, 80 vaci, 150 01, 30 rim&-
torf, 40 cal si 45 junci.
Ghilave^ti, sat, in jud. Tecuciu.
Vezl Ghilovesti.
Ghilave§tilor (Valea-), vale,
se intinde din valea Largufa,
jud. Tecuciu merge spre E. de
satul cu acelasl nume, pana in
jud. Bacciu.
Ghilba sau Ghilea, deal, in jud.
Bacau, pi. Tazlaul-d.-j., com.
Berzunjul, pe care se afl& si-
tuat cat. cu acelasl nume.
Ghilcarul, piriii, izvoreste din
padurea $ubinoaeI si Cocioban,
trece pre linga satul Polincul,
com. Laza, pi. Racova, jud. Vas-
luiu, curge spre N. si se varsa
in piriul Racova.
Ghilderul, munte, in jud. Mehe-
din^i, plaiul Cerna; {ine de com.
rur. Godeanul.
Ghilea, sat, in jud. Bacau, pi.
Tazlaul-d.-j., com. Berzun^ul, si-
tuat pe dealul cu acelasi nume si
unit cu satul Dragomirul prin-
tr'un sir de case. Distance:
spre Podurile, 6 kil. iar spre
Berzun^ul (scoala), 9 kil.
Are 34 familtf, sau 129 su-
flete.
Vite sunt : 8 caf, 66 vite mar!
cornute si 18 porcl.
Hosted by
Google
GHILEA
516
GIlIMPA'fl
Ghilea, piritas, in jud. Bac£u,
pi. Tazlaul-d.-j., com. Berzun-
{ul, care curge pe teritoriul sa-
tului cu acelasf nume si se varsa
in piriul Dragomirul.
Ghilelor (Dealul-), deal, in jud.
Bacau, pi. Bistri^a-d.-j., com.
Blagesti, situat pe hotarul com.
spre jud. Roman.
Ghile^ti, ctituji, al com. P&nataul,
jud. Buzau, cu 50 locuiton si
12 case.
Ghilia, piriti, pe mosia Calinesti,
com. Lozaa, pi. Berhometele,
jud. Dorohoiu.
Ghilianca, vale, pe mo$ia $en-
driceni, com. Sendriceni, pi. Co-
pula, jud. Dorohoiu.
Ghilincai (Dealul-), deal, pe mo-
sia $endriceni, com. Seidriceni,
pi. Copula, jud. Dorohoiu.
Ghilin^a, fiiriu, pe mosia Sendri-
ceni, com. $endriceni, pL Co-
sula, jud. Dorohoiu.
Ghilitoarea, piriU, afluent alpi-
riulut Br&da$elul, jud. Suceava,
(2600 m.).
Ghilone§ti. Vezf Cristesti, sat,
com. Cristesti, pi. Copula, jud.
Botosani.
Ghilone^ti, deal, in partea de S.
a satulul Cristesti, com. Cris-
testi, jud. Botosani.
Ghilove§ti sau Ghilave§ti, sat,
in jud. Tecuciu, com. Gaiceana.
Situat la N. comunei in fundul
v&ei Larga, la 18 kil. de rese-
din^a comunei.
Are o populate de 74 familii,
sau 290 suflete.
Teritoriul satulu! este de 442
hectare.
Are o biserica\ cu hramul A-
dormirea-Maicei-Domnului, si-
tuate in partea de S. a satului ;
este facuta de locuitorl la anul
1764, cu material de la alta
biseric& mai vechie. Se intre$ine
de locuitori, avind si 8V2 falci
de pamint.
Satul are o vechime de 300
de am.
Locuitorii sunt improprieta-
ripf dupa, legea din 1864.
Ghiltul sail Lunca-Ghil^ului,
lunca, in jud. Mehedin^i, plasa
Motrul-d.-s.; in vechime purta
numele de Sipotul-Mare.
Ghimbavul, munte, jud. Muscel
la hotarul Tare!, spre E. de Ru-
carul si Dragoslavele. P'aci este
o poteca care duce in Transil-
vania.
Ghimbavul, pddure, supusa regi-
mului silvic, jud. Muscel, pe
muntele cu acelasi nume, pro-
prietatea d-lui Paraschiv Bastea
si altora, pendinte de com. Rudi-
rul, plaiul Dimbovi^a, in intin-
dere de 300 hect. Esen^a do-
minanta: bradul.
Ghimba^easca, proprietate nelo-
cuitd, pendinte de com. Creveni-
cul-Colfeasca, pi. Glavaciocul,
jud. Vlasca, proprietate a d-lui
P. Mares; este situata pe loc
ses; are o suprafa^a de 200
hect.; se arendeaza cu 3500 lei
anual.
Pe la capul acestel mostf, tre-
ce drumul ce duce din Bucu-
resti la Rusi-de-Vede; este de-
parte de eel d'intiiu orasde58
kil., de eel d'al doilea, de 35 kil.
Ghimelciul, deal, jud. Bacau, pi.
Tazl&ul-d.-j., comuna Valea-Rea,
care face parte din sira dealu-
rilor ce despart Tazl&ul-Mare de
Siret.
Ghimelia, deal, com. Magureni,
pi. Filipesti, jud. Prahova. Pa-
mintul sau, fiind steril, nu pro-
duce de cit pu^ina iarba de pa-
sune pentru vitele locuitorilor.
Ghime§ul, treedtoare sau pas,
jud. Bacau, pi. Munteluf, com.
Brusturoasa, care se deschide
in creasta Carpa^ilor Moldovei,
linga muntele Aldamasul. Pe
aci intra Trotusul in Tara, la sa-
tul Palanca.
Ghlmia, girla, linga gura Prutu-
lui, jud. Covurluiii, in dreptul
podului de trecere peste acest
riu, de unde se alimenleaza la-
cul Bratesul cu apa.
Aici e si punctul vamal su-
cursal de la gura PrutuluT.
Ghimice§ti, catun, in jud. Putna,
pi. Zabrau^ul, comuna Manasti-
oara. E situat dincolo de Za-
brau^ul-Mare, in jos de Fitio-
nesti si in dreptul ManastioareT.
Are o populate de 412 su-
flete, car! loeuese in 137 case;
o biserica filiala, cu hramul Sf.
Voevozi.
Ghimpa^i, sau Cre^oiul, corn,
rur., jud. Vlasca, pi. Cilnistea,
situata in valea Cilnistea, pe
coasta stinga, cam la mij local
jude^ului, departe de Giurgiu
de 36 kil., iar de Bucuresti de
33 kil. A fost proprietate a ma-
nasttrei Vacaresti ; azi apar^ine
statuluT.
Suprafa^a totala a comunei
este de 1605 hect., cu un venit
anual de 13000 lei.
S'a dat la 120 locuiton, im-
proprietari^i dupa legea rurala,
suprafa^a de 150 hect.; {ine de
ocolul silvic Ghimpa^L
In 1888 venitul comunal era
de 5922 lei', iar cheltuelile, de
3814 lei.
Aci e o scoala mixta, cu 4
Hosted by
Google
GHIMPATI
517
GHlMPEfENI-Ll/DEASCA
clase, la care urmeaza 72 ba-
e(t si 15 fete, din 105 bae^i si
45 fete in virsta de scoala.
Este o biserica de zid, cla-
dita la 1866; {ine de Parohia
Crovului ; e deservita de un preot
si un dascal.
In 1888 s'a cultivat aci de
catre 215 locuitori o suprafa^a
de 154 hect. cu tutun.
Regia Monopolurilor Statului
are instalate aci magazii man
pentru fierberea tutunuluT.
Prin acest sat trece soseaua
jude^iana Pitesti, care duce la
Giurgiu si la Obedeanca, si so-
seaua Alexandria-Bucuresti.
Vite sunt: 320 boi si vaci,
40 caT, 10 bivoli si bi volume, 380
rimaton, 645 01 si 2 asinT.
Sunt 6 circiumi si un han ;
local de primarie in stare buna;
magazii bune pentru arendas.
Ghimpa^i, sat, jud. Dimbovi^a,
pi. Ialomi^a, cat. comunel Vi-
zuresti.
Ghimpa^i, sat, in jud. Ialomi^a,
pi. Ialomi^a-Balta, pendinte de
comuna Poiana, situat pe {ar-
mul drept al riulul Ialomi^a,
la un kil. spre V. de satul de
resedin^a, in dreptul satuluT Pe-
rie^i, cu care comunica pe un
pod de lemn. Satul este pe
vale, sub coasta Baraganului.
Are o populate de 602 lo
cuitori.
Aid se afla o biserica, zi-
dita la 1874, deservita de un
preot si un dascal ; o scoala
mixta, condusa de un inva-
Jator ; o moara cu aburT.
Ghimpa^i, sat, face parte din
com. rur. Valea-DraguluT, pi.
Negoesti, jud. Iifov. Este situat
la S.-V. de Valea-Dragului, pe
malul sting al riului Sabarul.
Sta in legatura cu Herasti prin
o sosea vecinala.
Se intinde pe o suprafa^a de
724 hect., cu o populate de
274 locuitori.
D-l A. Stolojan are 500 hect.
si locuitori! 224 hect. Proprie-
tary cultiva 400 hect. (50 sterpe,
SO izlaz). Locuitorii cultiva 213
hect. (7 izlaz, 4 vie).
Are o biserica, cu hramui
Sf. loan, deservita de 1 preot
$i 1 cintare£; o circiuma.
Numarul vitelor mail e de
173 si al celor micT de 316.
Ghimpa^i, numele popular al
com. Marotinul-d.-j., pi. Balta-
Oltul-d.-j., jud. Romana^i.
Ghimpa^i, cdtun, din spreE.,al
com. Hotarani, pi. Ocolul, jud.
Romana^i, situat pe malul drept
al Tesluiului. Se invecinestespre
E. cu F&rcasele si se afla la 8
kil. de Caracal.
Altitudinea terenuiuf d'asu-
pra nivelului marif este de 140
m. Are 90 familii, sau 390 lo-
cuitori; o biserica, cu hramui
Sf. Nicolae, deservita de 1
preot si 2 cintare^T.
Ghimpa^i, sta fie de dr.-d.-f.,
jud. Ialomita, pi. Ialomita-Balta,
com. Poiana, pe linia Bucuresti-
Ciulnifa, pusa m circulate la
17 Noembrie 1886. Se afla intre
stabile Dilga (11.1 kil.) si Ciul-
ni^a (r3 kil.). Inal^imea d'asu-
pra nivelului mSrii de 41.37 m.
Venitul acestei sta^iT pe anul
1896 a fost de 59410 lei.
Ghimpe^eni, com. rur. si sat, in
jud. Teleorman, pi. Teleorma
nului, pe laturea de V. a plaseJ.
Este situata pe Valea-Vezii. Are
un catun, afara de eel de re-
sedinta, Atirna^i.
Cat. Ghimpe^eni este asezat
pe partea stinga a riulul Ve-
dea, care o desparte de com.
Crimpoaia (Ghioca)din jud. Olt.
Catunul Atirnati este asezat
mai spre E. de cat. Ghimpe-
{eni, la 2 1 /* kil.
Popula^iunea comune* este de
225 familii, sau 984 locuitori,
dintre carf 329 contribuabili.
Comuna, cu proprieta^ile de
pe dinsa, are o suprafa^a de
960 hect. Locuitorii improprie-
tari^i sunt in numar de 102 in
Ghimpe^eni si 30 in catunul
Atirna^i. Parte din mosia Ghim-
pe^eni, numita Ludesti, a sta-
tului, in intindere de 260 hect,
a fost vinduta d lor G. C. Burca
slLBad^u^in anul 1886. Tot
pe aceasta proprietate se afla
si padurea Ghimpe^enilor sau
Ludeasca, in intindere ca de
265 hect. Tot pe teritoriul a-
cestef comune se afla si o alta
padure seculara, Preajba, pro-
prietatea bisericel Sf. Nicolae
din cat. Ungurei, com. Titu-
lesti, jud. Olt.
Pe teritoriul acesteT comune
se afla helesteul, numit Gioro-
cul, ale carui ape se varsa in
piriul Dorofteiul.
Numarul vitelor e de 3296
capete, dintre carl: 731 vite
mari cornute, 210 cal, 2050 01
si 305 porcl.
Are o scoala, frecuentata de
27 elevi ; o biserica, deservita
de 1 preot si 2 cintare^T. Lo-
calul scoaleJ este construit cu
cheltuiala locuitorilor.
Budgetul comunei este de
lei 2145, banl 14, la venituri si
de lef 2136, banl 31, la chel-
tuelf.
Se leaga cu comuna $tobo-
rasti (cat. Barza) prin o sosea
vecinala ; cu comuna Crimpoaia
din jud. Olt, tot cu sosea ve-
cinala, peste un pod construit
de jude{ pe apaVezif..
Ghimpe^eni - Ludeasca, pa-
dure, a statuluf, pe mosia cu a-
celasi nume, in lunca Vezif, jud.
Hosted by
Google
GHIMPEJENI-LUDESTl
518
GHLNDENI
Teleorman ; are aproape 265
hect.
Ghimpe{eni-Lude§ti, mosie, a
statuluf, in jud. si pi. Teleorman.
O parte din aceasta mosie a
fost vinduta in anul 1886 d-lor
G. C. Burca si I. Badau^a.
Ghimpoasa, girla, izvoreste din
mun^tf com. Tesila, plaiul Pe-
lesul, jud. Piahova; curge de
la E. spre V. si se varsa in
ritil Doftana, pe £armul sting,
tot in raionul com. Tesila.
Ghimporosul, deal, jud.Viicea,
com. Robesti, plaiul Cozia.
Ghindaoani, sat, in jud. Neam$u,
com. Cracaoani, pi. Piatra-Mun-
tele, situat spre E. de satul
Bal^a^esti, pe valea piriiasului
cu acelasi nume.
Are o populate de 223 fa-
miliT, sau 1553 suflete : 771
barba^i, 782 femei; 832 neca-
satori^T, 623 casatori^I, 96 va-
duvT, 2 divor^T; stiu caite 69
persoa;ie.
Are o scoala frecuentata de
99 bae^f si 86 fete ; 2 bisericT.
Ghindaoani, padure, in jude^ul
Neam^u, linga satul cu acelasi
nume ; are o intindere, impreuna
cu padurile de pe mosia Cure-
chesti, de 224 pog. ; este pro-
prietatea statuiuT.
Ghindeni, com. rw\, jud. Dolj,
pi. Ocolul, situata pe costisea
si platoul format de dealul de
N. al vaei numita Valea-Fintine-
lor, la 1 7 kil. de ora?ul Craiova.
Se invecineste la N. cu com.
Cosoveni-d.-j.; la S., cu com.
Aduna^i-de-Giormane ; la E., cu
comuna Leul, pendinte de ju-
de^ul Romana^i; la S.-V., cu
com. Seciul si la N.-V. cu com.
Malul-Mare .
Pamintul comunei este com-
pus din terenuri nisipoase si
pamint negru.
Terenul este mal mult ses,
intrerupt decite-va vai: Valea-
Fintinelor, formata de dealul
Nordul si valea Silistea.
Este udata de micul riu Si-
listea, care izvoreste din com.
Leul, trece pe linga cismeaua
de la Silistea, strabate in tot
lungul sau Valea-Silistea si mer-
ge de se varsa in Jiu, pe teri-
toriul comunei Secuiul. Pe pi-
riul Silistea se gasesc cite-va
pode^e. In dreptul cismelei de
la Silistea, se aflau in vechime
casele Vornicului Draghici, din
Ghindeni, pe a caruia fiica a
luat-o Banul Maracine.
In com. sunt lacurile: Stiu-
beiul, Helesteul, Silistea, pline
cu pesti si cu raci; Lacul-Sa-
pat, etc.
Magure : Lacul Sapat, Magura-
de-la-Valea-Rosie, Secuiul, Teas
cul si Stiubeiul.
Acum 100 de ani, com. era
situata in mod neregulat pe
platoul din dealul Silistea, cind
slugerui Dumitrache Chinezul,
proprietarul de atuncT, a in-
demnat pe locuitor! de s'au
schimbat pe locui unde se ga-
sesc asta-zi.
In anul 1873, com. Ghindeni
cuprindea un singur catun; la
1875 avu ca catun alipit, actuala
com. Malul-Mare. Azieste com-
pusa dintr'un singur catun, nu-
mit Ghindeni.
In comuna se afla o biserica,
zidita in anul 1825, de cucoana
Ana si slugerui D. Chinezul;
ruinindu-se, s'a reparat de locui-
tori la anul 1 891. In tinda bise-
ricel se vede urmatoarea in-
scrip^ie :
Aceasta sfinta si dumnezeiasca bise-
rica ce se numeste Gheorghe siDimitrie,
a zidit-o cucoana Ana cu toata cheltu-
iala d-nei si murind d-nei au remas D-luT
Slugerui D. Chinezul, ginerile d-nei, de
aii zugravit-o cu toatl cheltuiala d-lui,
care se vad si inauntrii 111 biserica zu-
gravitT spre a ft pomenifi in veci. S'a
ispravit la leatul 1852, Septembrie 4
E deservita de 1 preot si 2
cintarep. Dupa. legea rurala din
1864, biserica are 17 pog. pa
mint arabil.
In com. se afla o scoala, in-
tre^inuta de sat si de com. Lo-
calul, constant de com. la anul
1885, este de zid. E condusa
de un invatator. In anul scolar
1892 — 93 a fost frecuentata de
65 baepf. In virsta de scoala
sunt 126 baeil si 47 fete. Stiu
carte 97 barbati si 12 femei.
Are o populate de 1678 su-
flete: 859 barba^T 5*1819 femei.
Djpa legea rurala din 1864
sunt 22 1 locuitonimproprietaritT,
iar dupa legea din 1879 sunt
13 insuratei.
In com. se gasesc 76 case,
dintre care una boiereasca, cla-
dita acum 130 ani de catre
Chinezul. Toatecasele sunt facute
din zid. Bordee sunt 274; 65
case si 358 bordee au gradina
pe linga els.
Suprafa^a comunei este de
2600 hect., din carl: 2547 V2
hect. pamint arabil, 10 hect. fi-
neata, 32V2 hect. lac si sterp,
10 hect. padure.
Mosiile de pe teritoriul com.
au o intindere de 2547 V2 hect,
cu un venit de 58347,50. A-
ceste mos'n se numeau in ve-
chime: Ghindeni, Strachinoasa,
Dinache, Calugareasa si Za-
treanul. Apar^ineau ia vechime
slugerului Chinezul, lui Stra-
chinescu, Badi^a, Memoianu,
Zatreanu si Manastirei Jitia-
nul. AzI apar^in d-lor T. Da-
videsca, Grigorie Economu, C.
Georoceanu si N. B. Locus
teanu.
Pe teritoriul comunal sunt
doua padurT, dintre carl una
Hosted by
Google
GHINDENI
519
GHIOBILCHE
numita Ghindeni, la S. comuneT
si alta numita Silistea, la N.
comunei. Apar^ineau lui Me-
moianu si lui Chinezu, iar azi
apar^in d-lor T. B. Davidescu
si Grigorie Economu. Padurile
sunt compuse din stejar, gir-
nita, frasin si jugastru; pre-
domina insa stejarul si girni^a.
Viile ocupa o intindere de
22 l j2 hect.; se gasesc pe deli-
mitarile locuitorilor, carora a-
par^in.
In partea de N.-E., com. este
strabatuta de calea jude^eana
Craiova-Caracal, O cale comu-
nala uneste comuna Ghindeni
cu com. Cosoveni-d.-j , avind
in com. o lungime de 3 kil.
Tree prin com. 7 drumuri
naturale: unul merge spre com.
Malul-Mare, lunga de 5 kil. ;
unul merge la Jiul si unul la
arie ; unul spre Secuiul, de~ a-
proape de 5 kil.; unul spre
Leul, de 4 kil.; unul spre com.
Aduna^i-de Giormane, de 6 kil.
si unul spre catunul Tabanale.
Venitul com. pe exerci^iul
1893 — 94 a fost de lei 2399,28
si cheltuelile de lei 2 t 20, 16.
Ghindeni, sat, in jud. Dolj, pi.
Ocolul, com. Ghindeni, resedinta
primarieT.
Ghindeni, mosie particular^, jud.
Dolj, pi. Ocolul, com. Ghindeni,
in intindere de 2547 V2 hect.,
cu venit anual de 58347 lei.
Apar^ine d-lor T. Davidescu,
Grigore Economu, C. Gioroceanu
si N. B, Locusteanu. Inainte
apar^inea Slugerului Chinezu, lui
Strachinescu, Badi^a-ManastireT
Jitianul si d-lui Zatreanu.
Ghinde^ti, mahala, in jud. Olt,
com. Balteni, pi. Siul-d.-s., nu-
mita ast-fel dup& numele fra^ilor
Ghindesti, unit din primii funda-
tori ai comunei, care au zidU si
biserica comunei, cu hramul Sf.
Troika, dup& aum se vede in
pisania el, impreuna* cu Radu
Moican si $tefan $uiceanu. La
anul 1872, uniT din urmasil aces-
tora, impreuna cu atyl locuiton
din comuna\ au reparat-o din
nou.
Ghinei (Valea-), vale, in jud.
Buzau, com. Beceni, c£t. Ocea;
se scurge in Valea Ocii.
Ghinesti, com, rur. y in jud. Dim-
bovi^a, pi. Bolintinul, situate pe
loc ses, pe malul drept al Dim-
bovi^eT, la 24 kil. spre S. de
Tirgoviste. Se compune din
doua c&tune : Ghinesti si Cir-
ciuma-luT-Visanu, cu o populate
de 500 loc.
Prin raionul acestet com. afar&
de Dimbovi^a, curge Valea-^u^a,
spre V. de com. Are: o biserici;
o scoala. Peste §u^a este un
pod. In marginea Ghinestilor,
in livede, se afl& si un lac. Ghi-
nesti se invecineste spre E. cu
com. Bolovani, de care se des-
parte prin riul Dimbovi^a si
calea ferata Tirgoviste - Titu ;
spre V., cu Mat^sarul, de care
se desparte prin deal, prin apa
Su^a si padurea Eforiei; spre
N., cu com. Gura-$u$ii si spre
S., cu Produlesti si Branistea.
Ghinesti, sat, jud. Arges, pi. To-
pologul ; face parte din com.
rur. Corbi-Mingureni.
Ghinesti, padiire particulars, in
' intindere de 25 hect., pe pro-
prietatea mosnenilor Ghinesti,
supusa regimului silvic, in jud.
Prahova, com. Iordacheanul, pi.
Cricovul.
Ghinghe§ti, sat, in jud. Covur-
luiu, pi. Zimbrul, com. Dragu-
seni, la 5 kil. in spre N. de rese-
dinta com., cu 30 case, 28 fami-
liT, sau 132 suflete. Se zice ca
ripa pe care e asezat satul Ghin-
ghesti, se numea inainte Ripa-
lui-Ghenghea, de la un capitan
de haiduci cu acest nume, ce
se ad£postea adese-orl aice. Tot
aice in timpurile de restriste
din trecut, locuitoril^f&la^enf se
ad^posteau de groaza Turcilor.
Ghinghioaia, vale> pe mosia
Cracalia, jud. Dorohoiu, plasa
Prutul-d.-s., com. Cordareni.
Ghinica, catun, in jud. Ialomifa,
pi. Ialomi^a-Balta, pendinte de
com. Reviga.
Ghini{e§ti, sat, in jud. Roman,
pi. Siretuld.-j., com. Bogzesti,
spre N.-V. de satul Bogzesti si
la o dep&rtare de S kil. de satul
Butn&resti, resedinta com. Are
10 familii, sau 30 suflete, din
care 5 contribuabili. Locuesc in
9 case.
Sunt 25 vite marl cornute.
Acest sat este situat la extre-
mitatea de V. a judefuhri. Se
numea maT inainte si Ghintesti.
Ghinoiului (Coasta-), ramifica-
fie din muntele Istrija, in com.
Pietroasa, jud. Buz&u; face hotar
despre com. Breaza.
Ghin{e§ti, numire ce se da mai
inainte satulul Ghinifesti, jud.
Roman, pi. Siretul-d.-j., com.
Bogzesti.
Ghiobilche, deal, in jud. Tulcea,
pi. Isaccea, pe teritoriul com.
rur. Orta-Chioi; este o prelun-
gire ras&riteana a dealulul Ciu-
bucluc-Bair; se indreapta spre
E., avind o direc^iune generala
de la V. spre E. ; br&zdeaza
partea meridionals a pl&sel si a
comunei; se intinde printre pi-
riul Taifa si valea Musafir-Culac,
afluent al vSeT Bas-Chioi, ce se
Hosted by
Google
GHIOBILCHE
5'20
GHIOL-PUNAR
varsa in Tai^a ; lasa spre E.
dealul Dautcea ; la poalele nor-
dice se intinde padurea Ahmet-
Orman a comunel Orta-Chioi ;
pe la cele sudice curge pinul
Ghiobilche; din el isi ia nas-
tere valea Emir-Hasan - Culac,
afluentVal vaei Ghiobilche. El
are un virf, Cazlar-Bair, de 177
m., punct trigonometric de ob-
servable de al 3 -lea ordin, de
natura stincoasa; din pricina luT
maluriie piriuluf Tai{a sunt cam
ripoase; este acoperit cu paduri;
pe la poalele nordice trece dru-
mul jude^ean Babadag-M&cin ; e
taiat de drumul comunal Or-
ta-Chioi-Atmagea.
Ghiobilche, piritl, in jud. Tul-
cea, pi. Babadag, pe teritoriui
comunel rurale Atmagea.
Ghioca, sat, pendinte de com
Crimpoaia, pi. Serbanesti, jud.
Oit, situat pe malul sting al
Dorofeiului si in dreapta VedeT.
E resedin^a comunei. Are o po-
pulate de 935 locuiton, din
can 154 sunt improprietari^i
dupa legea rurala cu 265 hec-
tare.
Locuitorii poseda: 300 boT,
130 vaci, 60 bivoli, 185 cat,
1000 01, 20 capre si 94 porcl.
Mosia apar^ine la mai mul$i
proprietan: d. Dem. Ghiochianu
(500 hect. arabile si 25 padure),
d-na Mavrodin (175 hect. ara-
bile, 25 padure) si d. Stravolca
(175 hect. arabile si 20 padure).
Aci se aria o biseric& zidita"
de d lor: Gheorghe Ion Ghio-
chianu si so^ia sa Maria, cu fill
si fiicele lor si de d-nii Ion si An-
gelache Draghiceanu. Portretele
lor sunt la intrare in biserica.
S'a cladit la anul 1838 — 39 in
zilele Domnului Alexandru D.
Ghica-Voevod, fiind Episcop al
Eparhiei ArgesuluT, Kir Elarion
Argesianul.
Ghiocari, catun, al com. Tresti-
oara, jud. Buzau, cu 40 locui-
torf si 10 case.
Ghiocari, colind, in jud. Buzau,
com. Minzalesti, c&t. Sareni, a-
coperit cu fine^e.
Ghiocari, sfoard de mosie mos-
neneasca, in jud. Buzau* com.
C&nesti ; face impreuna cu com.
Pacurile un corp de 600 hect.
Ghiocelul, sat, face parte din
com. rur. Podeni-Noi, pi. Pod-
goria, jud. Prahova. Aci e o
biserica, fondatS la anul 1841
de locuiton.
Ghiocelul, deal, injud. Prahova,
pi. Podgoria, com. Podoleni-
N01.
Ghiocioaia, vdlcea, se varsa in
riul Geamana, intre satele Ca-
^etul si Jugravi, com. Dozesti,
pi. Cerna-d.-j., jud. Vilcea.
Ghiocul, sub-divizie a cat. Vipe-
resti, com. Viperesti, jud. Bu-
Ghioculeasa, numire a unci par fi
din mosia Glodeanul-Sarat, jud.
Buz&u.
Ghiocului (Dealul-), deal, zis si
Dealul-Catargului, jud. Suceava,
com. Dolhesti ; e acoperit cu pa-
dure de fag.
Ghiocului (Poiana-), sub-divizie
a cat. Viperesti, com. Viperesti,
jud. Buzau.
Ghioinea, piriti, jud. Bacau, pi.
Trotusul, com. Manastirea-Ca-
sinul; ese din muntele Magura
si se varsa pe stinga piriuluT
Casinul.
Ghiol-Ba§ca, ruinele unuive chili
sat, in jud. Constanta, pi. Med-
jidia, pe teritoriui com. rur. Ra-
sova, si anume pe acela alc&t.
sau Vlah-Chioi, la 6 kil. spre
S. de satul Rasova, nu departe
deBalta-BaciuluT si de valea Cea-
ir-Arabagi ; a fost distrus in tim-
pul razboiului din 1877 — 78 de
catre basbuzuci, iar locuitorii
s'au refugiat la Rasova.
Ghiol-Ceair, vale, in jud. Con-
stanta, pi. Silistra-Noua, pe te-
ritoriui com. rur. Lipni^a, si anume
pe acela al cat. sati Coslugea; se
desface din poalele de S.-E. ale
dealulul Coslugea, de linga mo-
vila Almali-Culac, sub numele
de Valea- Almalicului; se in-
tinde mai intiiii spre N. pana la
satul Coslugea, de unde ia nu-
mele de Ghiol-Ceair, indreptin-
du-se spre E., intr'o direct;ie ge
nerala de la S.-V. spre N.-E.,
pe la poalele de S. ale dealuri-
lor Uzum Bair si Dealul-Pietrei,
brazdind partea de N. a pi. si
a com. ; dupa un cars de 8 kil.
se deschide in partea de V. a
iezerulu! Oltina; are vaT adia-
cente ; pe vale merge si un drum
comunal Lipni^a-Coslugea.
Ghiol-Ghelic, deal, injud. Con-
stanta, pi. Silistra-Noua, pe te-
ritoriui com. rur. Enisenlia si
anume pe acela al cat. sau Na-
stradin ; se desface din partea
de V. a dealului Ghiol-Punar,
din virful Esil-Iuiuc, indreptin-
du-se spre V. si trece pe la
N. de satul Enisenlia, la 2 1 /*
kil. si pe la S. de lacul Nastra-
din. Are o inal^ime maxima
de 187 m., pe care o atinge
in virful sau Dermen-Iuiuc; este
situat in partea de S. a pi. si
cea de V. a com. ; e acoperit
cu paduri si stufisun.
Ghiol-Punar, sat, in jud. Con-
stanta, pi. Silistra-Noua, catunul
Hosted by
Google
GIIIOL-PUNAR
521
GHIORMA-MARE
com. Hazarlic; situat in partea
de S.-V. a pi. si cea de N.-E.
a com., la 6 kil. spre N.-E. de
cat. de resedin^a Hazarlic. E
asezat pe valea Cesme-Culac,
inchis la V. de dealul Ghiol-
Punar, la N., de padurea Ca
nara-Orman, laE. de dealul Me-
zarlic-Borungea-Bair si la S. de
padurea si de dealul Cesme-
Bair; este dominat de virful
Oltul-Orman, care are 1 56metri si
care e situat la 2 kil. spre N.-E. de
sat. Suprafa^a sa este de 1973
hect., dintre can 65 hect. sunt
ocupate de vatra satului si de
gradinl. Popula^ia sa, compusa
ma! ales din RominI si Bulgarl,
este de 73 familil, sau 370 su-
flete. Pamintul, pe undenueste
acoperit cu paduri sau stufis,
este cultivat si produce secar&;
pu^in mai la N.-V. de sat se
cultiva si vi{a de vie. Drumurl
comunale vin de la satele inve-
cinate Borungea, Sevendic, Eni-
seniia, Nargilar, etc.
Ghiol-Punar, deal, in jud. Con-
stanta, pi. Silistra-Nou&, pe te-
ritoriul comunelor rurale Hazar-
lic si Eniseniia ; se intinde de
la valea Eniseniia si p&na la 2
kil. spre N.-V. satului Ghiol-
Punar; trece pe la E. catunului
Hazarlic, la 1 kil. departare si pe
la 1 1 l2 kil. spre E. de cat. Eni-
seniia, la 1 kil. spre E. de sa-
tul Nargilar si la 2 kil. spre
N.-V. de catunul Ghiol-Punar, in-
dreptindu-se spre N. si avind o
direc^ie de la S. spre N.-E.
Inal^imea sa cea mai mare o a-
tinge in virful Esil-Iuiuc care
este de 183 m. Din acest deal
se lasa spre V. dealul Mulver
Acceuci si dealul Ghiol-Ghe-
lic-Bair, iar spre E. dealurile
Cesme-Bair si Cara-Peletli. Este
situat in partea de S. a pl&-
sei, in partea de V. a corau-
nel Hazarlic si in partea de E.
a com. Eniseniia, f£cind hotar
intre aceste comune. Este aco-
perit cu p&sunl, insa* ici si
coiea se mai gSsesc si cite-va
petice de p&durl. Pe la E. a-
cestui deal trece drumul comu-
nal Hazarlic- Ghiol-Punar si la
V. trece drumul Enisenlia-Nar-
gilar.
Ghioldumul, sat, face parte din
com. rur. Cocor&sti, pi. Tirg-
sorul, jud. Prahova. Cade in par-
tea de S.-V. a comunei si e
udat de Iazul-Morilor.
Ghioldumul, ptidure, proprieta-
tea statuluT, jud. Tecuciu. Are
o intindere de 10 falcl, pen-
dinte de com. Tudor- Vladimi-
rescu, situat in partea de V. a
comunei.
Ghioldumul - Ciofresti, mosie,
proprietatea statuluf, jud. Te-
cuciu. Are o intindere de 335
hect., situate pe malul Siretulul,
in raionul com. Tudor- Vladimi-
rescu. Rev&rsarile Siretulul o
face ml&stinoasa.
Apar^inea m&nastirel Neam^u.
Ghiolul, iaz, pe mosia Cisma-
nesti, jud. Botosani, com. Do-
birceni, pi. $tefanesti.
Ghiolul-Codrescului, baltd, pe
tentorial comunei Orofteana-lut-
Frunzete, pi. Her^a, jud. Doro-
hoiu.
Ghiolul-Mare, iaz, pe mosia Mi-
h&laseni, in partea de E. a co-
munei Br&teni, pi. $tefenesti,
jud. Botosani ; e format din iz-
voare propriT.
Ghiolul-Mic, iaz, pe mosia Mi-
halaseni, com. Brateni, jud. Bo-
tosani.
Ghionea, sat, jud. Br&ila, situat
la N.-E. de com. Ciacirul, com.
Gropeni si la S.-E. de GSgiana,
lac cu care comunica* printr'un
prival.
Ghione§ti, vttlcea, jud. Bralla,
care pleaca din Buzeelui-Sec, de
la N. satului Surdila-Galseanca
si merge spre N.-V., p&na" la gara
F&urei, unde se plerde.
Ghionoaia, sat, face parte din
com. rur. Popesti, pi. Sabarul,
jud. Ilfov. Se intinde pe o su-
prafa^a de 154 hect., cu o po-
pulate de 161 locuitorl.
D-l Gr. Cerchez are 36 hect.
si ioc. 118 hect. Proprietarul si
locuitoril cultivci tot terenul.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumari.
Num&rul vitelor man e de
113 si al celor mid de 302.
Ghionoaia, sat, face parte din
com. rur. Vultureni, pi. Berhe-
ciulul, jud. Tecuciu. Situat la N.
com., desp&r^t prin o vale in:
Ghionoaia-d.-s. si Ghionoaia-d.-j.
Se aria, la 2 kil. si 840 m, de-
parte de Vultureni.
Are o populate de 17 fam.,
sau 67 suflete, car! locuesc in
15 case.
Locuitoril sunt improprietari^i
la 1864.
Ghionoaia, girlfi, in jud. R.-S&-
rat, pi. Marginea-d.-j., com. B&-
lesti. Se formeaz£ din vinele
existente pe teritoriul comunei,
uda* partea de N. a comunei
si se vars& in lacul Negrul, de
la E. comunei; malurile el sunt
joase si acoperite cu stuf, din
care se fac rogojinl.
Ghionoiul, deal, jud. Prahova,
com. ValeaLung&, platul Pra-
hova.
Ghiorma-Mare, movila, jude^ul
60299. Marele Dict>onar Qeografic Vol. 1JJ,
00
Hosted by
Google
GHIORMA-M1CX
522
GHIRDOVENI
Braila, la 8 kil. spre S. de sa-
tul Scortarul-Nou, aproape de
hotarul com. Movila-Miresef, pe
mo§ia Desira^i, din com, Scor-
{arul-Nou.
Ghiorma-Mica, movild, jude^ul
Braila, la i V2 kil. spre S. de
Ghiorma-Mare ; serva de hotar
intre com. Scortarul-Nou, Mo-
vila-Miresei si Domni^a, din jud.
R.-Sarat.
Ghioroiul, com. rur., jud. Vilcea,
pi. Olte^ul d.-j. S'ar fi infiin^at
acum 300 ant de familiile: Ma-
gureanu, Ruptasu $i Predoescu.
Este situata pe piriul Pes-
ceana $i coprinsa intre dealul
Viile §i Dealul-Olte^ului, la 10
kil. de capitala jude^ulul $i la
40 kil. de a placet.
Are o populate de 396 fa-
milii, sau 1395 suflete : 612 bar-
ba{f si 783 femeT, in care intra
?i 5 familii de Tigani.
Comuna are 2 biserici: una
cu hramui Sf. VoevozT, fondata
la anul 1863, $i a doua, fon-
data la 1858, de Ion Popa Fota,
Predoescu, s. a.
Vite sunt : 202 boT, 360 vaci,
25 cat, 608 01 §i 250 capre.
To{i locuitorii sunt mosneni.
$coala dateaza in comuna de
20 am. Cladirea e proprietatea
comunel. Se frecuenta de 55
copil, din numarul de 191 in
virsta de scoala (91 baep $i
100 fete). §tiu carte 27 barbaji
si 5 femei. Cuintre^inereascoalei
statul cheltue§te anual 1080 lei.
O sosea comunala pune in
comunica^ie comunele : Poenari,
Ghiorgiul, §tirbesti ?i Balce^ti.
Venitul comunel e de 161 1
lei anual $i cheltuelile de 14 15
le!.
E brazdata de dealurile : 01-
te^uluT, Viilor, Dobre^ulul, Bun-
getul si Geamartaluiul si udata de
vaile: Pesceana, Pescenifa, Ur-
sul, Dobrova^ul, Geamartaluiul si
Stircul.
Ghioroiul, deal, in raionul co-
munel Ghioroiul, pi. Olte^ul-d.-j.,
jud. Vilcea, pe care se cultiva
34 hect. vie.
Ghioroiul, pddure particulars, su-
pusa regimului silvic, pendinte
de com. Ghioroiul, pi. Olte^ul-
d.-j., jud. Vilcea.
Ghiose§ti, sat, face parte din
com. rur. Comarnicul, pi. Pe-
le?ul, jud. Prahova. Are o po-
pulate de 927 loc, 470 bar-
ba^i $i 457 femei. Este situat
pe malul drept al riului Pra-
hova, in fa£a Comarnicului.
Ghirae^ti, com. rur., in jud. Ro-
man, pi. Moldova, spre N.-E.
de ora§ul Roman, la departare
de 13 kil. 500 m. de el ?i de
14 kil. 500 m. de re^edin^a pi.
Este asezata pe platoul ce se-
para basinul Siretului de al Mol-
dovei. Este formata din satele :
Ghirae§ti $i Leucu^eni, cu re?e-
din^a com. in satul Ghiraesti.
Are o populate de 498 familii,
sau 1756 suflete, din carl 280
familii de Unguri $i 8 familii de
Evrei. Locuesc in 437 case.
Stiu carte 39 persoane.
Sunt 344 contribuabili,
Locuitorii au 392 vite.
Sunt 2 bisericT de zid : una
ortodoxa $iunacatolica; o scoa-
la primara mixta, care in 1 896 —
97 a fost frecuentata de 23 e-
ievi, din 33 inscri^T.
Com. Ghiraesti formeaza cu
com. Bote^ti si Sabaoani o cir-
cumscripta fiscala cu re$edin-
^a in satul Ghirae$ti.
Venitul anual al comunei este
de S3 22 tel si cheltuelile, de
4SS6 lei.
Este legate cu ora$ul Roman
prin sosea.
Ghiraesti, sat, jud. Roman, pi.
Moldova, com. Ghiraesti, pe
piriul Ciurlicul $i in apropiere de
riul Moldova (pe malul sting
al acestui riu), spre N.-E. de
ora$ul Roman, la departare de
13 kil. 500 m. de el $i de 14
kil. 500 m. de re§edin^a pi. Este
asezat pe platoul ce separa ba-
sinul Siretului de al Moldovei.
Are 114 familii, sau 1461 sufle-
te, din cari 240 familii Un
guri.
Stiu carte 37 persoane.
Contribuabili sunt 280; case
de locuit 356.
Sunt 240 vite marl cornute.
Acest sat formeaza cu satele
Tetcani, Iuganii $i Barte^ti o pa-
rohie catolica cu re$edin{a preo-
tului in satul Ghirae?ti. Este
legat cu ora?ul Roman prin
sosea. Se numea pe la anul
1756 Birae§ti.
Despre acest sat se vorbe$te
intr'o hotarnicie de la 21 Iunie
1756 $i se spune ca era mosie
a Episcopiei de Roman.
Ghiraesti, mosie, a statului, mai
iiiainte a Episcopiei de Roman,
in com. Ghiraesti, pi. Moldova,
jud Roman, arendata in 1887
cu 48800 lei anual.
Ghirae§ti ptidure, proprietatea
statului, mai inainte a Episcopiei
de Roman, in com. Ghiraesti, pi.
Moldova, jud. Roman, in intin-
dere de 740 hect.
Ghirdoveni, com. rur., pi. Fili-
pe?ti, jud. Prahova. S'a in fiin^at
pe la anul 1700, in urma des-
fiin^arei satelor : Risnari, Stefa-
noaia, Ciorine$ti $i Chira.
In marginea com. Ghirdoveni
se afla. un loc numit Silistea,
despre care tradi^ia spune ca
ar fi fost locuit de Tatari. Aci
Radu-Negru, zicelegenda, aavut
o lupta cu ace?ti Tatari ?i pTer-
Hosted by
Google
GHIRDOVENI
523
GHIRENI-TAUTUL
zind batalia a fugit prin padure,
calare pe o iapa neagra potcovita
d'andoaselea. In fuga lul auzind
ca iapa s'a deschingat, s'aaplecat
sa vaza si atuncia fost impuns
cu suli^a in coasta in dreptul
lacului din padure si din acei
timp pana azT acel lac se nu-
me?te iacul Negri, iar padurea,
Padurea-Negri.
Este situat pe malul drept
al riului Cricovul-Dulce, intre dea-
lurile Gruiul si Izlazul, la 28 kil.
de capitala jud. si 8kil.de a pi.
Se compune din 2 catune :
Ghirdoveni si Cricoveni.
Are o popula^iune de 310
familii, sau 1532 locuitorf : 720
barbatT, 8 1 2 femeT, in care intra
si 32 familii de Tigani.
Contribuabili sunt 380; case
de locuit, 329.
In com. este o biserica fondata
la anul 1870, deservita de un
preot.
LocuitoriT, pe linga agricultu-
ra, se ma! ocupa cu facerea man-
galului (carbun!), cu fabricarea
varulul, cu c&ratul sarei dela
Telega la Tirgoviste si cu cio-
plitul lemnelor. Produsul mun-
cei il desfac mat ales la orasul
Ploesti.
LocuitoriT s'au improprietarit
la anul 1864, cind li s'au dat
808 hect., din mosia satului Mar-
gineni. Ef au : 61 cat, 40 iepe,
253 vacT, 64 capre si370porcT.
$coala e frecuentata de 66
bae^i si 8 fete. $tiu carte 34
barba^I si 16 femei. Cuintre^ine-
rea scoalei statul cheltueste a-
nual 1242 lei.
In padurea numita Ghirdoveni
se afla un izvor de apa" mi-
nerala numit Fintina-de-Leac.
In com. se fabric^ aproxi-
mativ 1800 deca!. vin.
Comerciul se exercita de 10
circiuman.
Veniturile com. se urea la
suma de let 3800 anual.
Este strabatuta de o sosea im-
pietrita care inlesneste comuni-
ca^ia intre Ghirdoveni, Haima-
nalele si Moreni.
E brazdata de dou& dealurl :
Gruiul, in partea de E. a com.
si Izlaz in partea de V. Ele
au direc^ia dela N. spre S. Ser-
vesc pentru p£sunarea vitelor.
E udata de riul Cricovul si de
Valea-Ursulul.
Ghirdoveni, pftdure a statulul,
in intindere de 650 hect., pen-
dinte de com. Moreni, pi. Fi-
lipesti, jud. Prahova, care, im-
preun^cu trupurile: Mijea(ilSO
hect.) si Gruiul (759 hect.), for-
meaza padurea Moreni.
Ghireanul, deal, pe mosia Co-
{usca, pi. Prutul-d.-j., jud. Do-
rohoiu.
Ghireneanca, vale, pe mosia
Mitocul, pi. Prutul-d.-j., jud.
Dorohoiu.
Ghireanul, deal, pe mosia Mi-
tocul, pi. Prutul-d.-j., jud. Do-
rohoiu.
Ghireni, piriU, incepe depe Mior-
cani, de la Balta-Lat3, pi. Pru-
tul-d.-j., jude^ul Dorohoiu ; se
varsa in Prutul pe Mitoc, in
laturea din jos a satului.
Ghireni-Curtul, sat, pe mosia
cu acelasl nume, com. Mitocul,
pi. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu,
cu 85 familii, sau 319 suflete.
Proprietatea mosiei este a
d-lui V. Calmuschi, Romin, mare
proprietar din Basarabia.
Biserica e de zid, facuta in
1855, de fostul proprietar Iorgu
Curt. Aceasta biserica" inainte
de a fi terminate, a fost lovita
de tr&znet in 1859, incitasta-zl
a inceput a se ruina.
Satenif improprietarrflf au 197
hect., 8 ar., pamint, iar proprie-
tarul, 1323 heel., 35 ar., cimp
si 8 hect., 60 ar., padure de
plop, ulm, rfichita si lozie. Este
un iaz, numit al lui Curt, in
suprafa^a d 7 hect, 16 ar. La
locul numit In-Ponoare, se afla
o livada" in suprafa^a de 1 hect.,
43 ar. si 2 pog. vie.
Piriul principal ce trece pe
mosie este Ghireni, iar pe ho-
tar curge riul Prutul.
PiatrS calcarica' in bolovani
si cuarfoasa in lespezl se afla
multa ; se extrage numaf pen-
tru trebuin^ele locale.
Drumurl principale sunt : acel
de la Radau^i la Steftnesti, si
acel care duce pe la Ad&sani
la Dorohoiu si Botosani.
Hotarele mosiei sunt cu : Pru-
tul, Mitocul, Ad&sani si Cras-
naleuca.
Ghireni-Tautul, sat, pe mosia
cu acelasl nume, com. Co^usca,
pi. Prutul-d.-j., jude^ul Doro-
hoiu, cu 93 familtf, sati 389 su-
flete.
Proprietatea mosiei este a e-
rezilor def. loan T&utul.
Are o bisericS, cu hramul
Adormirea, deservita de I cin-
tare^ si 1 paiamar; este facuta
in 1857.
Satenil improprietari^au 174
hect., 74 ar., pamint ; iar pro-
prietatea mosiei, 895 hect., 12
ar. cimp.
Iazuri sunt 2, pe cursul pi-
riuluf Ghireni, din carl unul
numit al Siavilonilor, in supra-
fa^a de 7V2 hect
Vie se afla pe mosie in doua
locuri, de cite 2 pog., si cu pu-
{ina livada.
Piriul ce trece pe mosie este
Ghireni.
Drumurl principale sunt : acel
de la Radautf ce duce la $te-
fanesti, pe . hotarul despre Cras-
naleuca, si acel de la Grasna
Hosted by
Google
GHIRGIUL
524
GHIUN-GHIRMES-DERE
leuca ce duce prin Co^usca la
Dorohoiu.
Hotarele mosie! sunt cu : Cras-
naleuca, Miorcani, Miculinji si
Co^usca.
Aci este leaganul familie! Tau-
tu, una din cele ma! vechi si
• ma! distinse famili! a Moldo-
veT, din care facu parte si Marele-
Logofat loan Tautul, sub Dom-
niile lu! Stefan-Voda si a lu!
Bogdan, fiul sau. Acest mare
diplomat a fost trimes de Bog-
dan de a incheiat tratatul cu
Turci! la 1 5 1 1 .
Qhirgiul, deal, in jud. si plasa
Tutova, com. Cirjaoani, spre N.
de cat. Hreasca.
Ghirineasa, deal, jud. Bacau,
pi. Siretul-d.-j., care se gaseste
pe limita comunelor Nanesti si
P&rincea.
Ghirva, mosie, in jud. Neam^u,
com. Budesti-Ghicai, pi. de Sus-
Mijlocul, proprietatea d-lui Gr.
Cozadini.
Ghitcau^i, sat, pe mosia cu ace-
lasl nume, com. Mileanca, pi.
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu, cu
14 familif, sau 73 suflete.
Satenii improprietari^I au 17
hect., 18 ar., pamint, iar pro-
prietarul 409 hect., 61 ar., cimp.
Piriul ce curge pe hotarul
despre Darabani, este Podriga.
DrumurT principale sunt : acel
de la Hudesti-Concesti la Sa-
veni ; acel de la Darabani prin
Girbeni la Dorohoiu si prin
Tataraseni la Botosani.
Hotarele cu : Mileanca, Da-
rabani, Concesti si Girbeni.
Ghi^ule§ti, cdtunas, pendinte de
com. Frasinetul, plasa Glava-
ciocul, jud. Vlasca, situat pe
coasta stinga a ape! Clenifa, la
marginea jude^ului Teleorman,
departe de Giurgiu 64 de kil.,
iar de Bucuresti 68 de kil.
Mosia apar^ine la ma! multf
mosten! intre car! o parte mare
fra^ilor Anghelescu din Giurgiu.
Suprafa^a mosie! este de 1 000
hect., aducind un venit de 1 8.000
le!.
Aci sunt 74 locuitor! impro-
prietarip la 1864, pe o supra-
fa^a de 222 hect.
Ghiulea, cfitun, in jud. Vlasca,
pendinte de com. Corbi-Ciungi,
pi. Neajlovul, {ine de cat. Va-
dul-Stanchii, pe proprietatea
d-ne! Sultana Cre^eanu.
Ghiulele - Tepe, deal, in jud.
Tulcea. pi. Babadag, pe teri
toriul com. rur. Congaz ; se
desface din dealul Cataloi, se
intinde spre S., in direc^ie ge-
nerate de la N. spre S., stra-
batind partea nordica a plase!
si pe cea de mijloc a comunei;
se intinde printre piriul Teli^a
si afluentul sau Valea-Izvorulu! ;
pe la poalele sale orientale
merge drumul natural Tulcea-
Babadag-Constanta ; este taiat
de drumurile comunale Freca-
{ei si Cataloi-Congaz ; are o
inaltime de 39 m., dominind
asupra satelor Hargilar si Con-
gaz , si asupra vaei Tclite! ;
este acoperit cu fine^e si se-
manaturi.
Ghiun - Ghirme§ (Culmea-),
culme de dealuri, din pi. Macinul,
jud. Tulcea si din pi. Hirsova,
jud. Constanta. Se desface din-
tr'un nod central, asezat la li-
mita celor 2 jude^e, situat ceva
ma! jos de virful Atmagea ; se
indreapta spre V. printre riurile
Ai-Orman (sau Picineaga) si Ai-
gar-Ahmet (sau Rost-Dere) din
jud. Constanta (cu comunele
Ostrov si Topologul) si pe par-
tea sud-vestica a jud. Tulcea,
si anume partea meridionals a
plase! Macin, cu comunele Pi-
cineaga, Coium-Punar, Canat-
Calfa; spre S. si spre E. lasa
prelungirile : Ghiolgic - Bail* si
Cirjelar, Cambe-Tepessi, Baba-
Bair, Sinir-Tas -Tepessi; spre
V., dealul Coium-Punar. Din
poalele lui izvoresc o mulftme
de piraie, din car! ma! in-
semnate : Valea-Hoge!, Valea-
Ulmilor, Ingi-Dere, Coium Pu-
nar (cu afluentul Cana-Misea),
afluenp a! piriulu! Aigar-Ah-
met; valea Canat-Calfa afluent
al piriulu! Ai-Ormar. Natura lu!
e stincoasa pe alocurea. Se ri-
dica pana la o inal^ime de 321
m., punct trigonometric de ran-
gul 1-iu ; alte virfuri sunt: Esil-
Tepe, 228 m., altul de 216 m.,
punct trigonometric de ordinea
Ilia. Este intretaiat de o mul-
{ime de drumur!: calea jude-
^eana Satul-Nou-Ostrov ; drumu-
rile comunale Picineaga-Coium-
Punar, Satul-Nou-Coium-Punar,
Cirjelar - Coium - Punar si alte
multe drumur! vecinale. Toate
vaile piraielor sunt ripoase si
inalte. Culmele din jude^ul Con-
stanta sunt acoperite cu pasun!
si purine semanatun; la poalele
sale sunt asezate satele: Coium-
Punar, Canat-Calfa, Ai-Orman,
Aigar-Ahmet (din jud. Tulcea)
si Urumbe! (din jude^ul Con-
stanta).
Ghiun - Ghirme§ - Dere, piriii,
izvoreste din poalele vestice ale
culme! Ghiun-Ghlrmes, din ju-
de^ul Tulcea ; se indreapta spre
V., avind o direc(iune generala
de la N.-E. spre S.-V. si, braz-
dind partea sudica a plase! Ma-
cin si cea ocidentala a comu-
nei Coium-Punar, intra injude-
\\A Constanta sub numele de
Valea-Hogi!, uda partea nor-
dica a teritoriului comunei Os-
trovul, si dupa un curs de 5
Hosted by
Google
GHIUNGHl?UL
GHIUVENLI
kil. merge de se varsa intr'o
mla?tina ce m&rgineste Dunarea
pe dreapta, ceva mai sus de
satul Ostrovul ; este taiat de
drumul jude^ean Ostrov- Satul-
Nou si de alte drumuri mai rnicl.
Ghiunghi^ul, piriti, jud. Bacau,
pi. Trotusul, com Grozesti; iese
din muntele Cosna, si se scurge
in Oituz. In valea sa se afla
izvoare cu apa sarata.
Ghiurgeamric, deal, in jude^ul
Tulcea, pi. Istrulul, pe teritoriul
com. rur. Beidant si pe acela
al catunuluT sau Caildere; se
desface din dealul Caragea-Pu
nar ; se intinde spre E., avind
o direc^ie generala de la N.-V.
spre S.-E., printre piriul Bei-
dant si afluentul sau Valea-Dul-
gea, brazdind partea nord-ves-
tica a plasel si cea vestica a co-
munel ; este de natura stincoasa
facind piriului Beidant niste ma
luri inalte si stincoase; este ta-
iat de doua drumuri comunale
ce due de la Cail-Dere la Sari-
Ghiol si Beidant; are o inalrJme
de 260 m., dominind asupra
satului Cail-Dere ; este acoperit
cu paduri si finete.
Ghiuvegea, com. rur., jud. Con-
stanta, pi. Silistra-Noua.
Este situata in partea vestica
a juder,ulul, la 93 kil. spre S.-V.
de orasul Constanta, resedin^a
districtulul, si in cea centrala
a plasei, la 27 kil. spre E de
orasul Ostrov, resedinta oco-
lului.
Se margineste la N. si E. cu
com. rur. Caranlic ; la S., cu
comuna Para-Chioi ; iar la V.,
cu com. Lipni^a si Carvanul.
Principalele dealuri care o
bradeaza sunt : Mezarlic - Bair
(142 m.), la N.-V.; Ghiuvenli-
Bair (130 m.), la V.; Capuscioi-
Bair (132 m.), la S.-V.; Mac-
mora-Bair (168 m.); Siran-Culac-
Bair (138 m.); Uzun-Mese-Sirti
(142 m.); Aslama-Sirti, cu virful
Dobromir (100 m.), toate la S.
si S.-E. Aceste dealuri sunt a-
coperite cu intinse p£suni si li-
vezl; padurile principale sunt:
Muzaisi-Orman, la N.-V.; Buiuc-
Orman, la V.; Chereslic-Orman,
la S.-V.; Tenghea - Orman si
Asadic-Orman, la S. Moviiele
sunt purine si n'au mare impor-
tant^; sunt acoperitecu verdea^a.
Vaile sunt numeroase si cu po-
zitjl frumoase, principalele sunt:
Ghiuvenli sau Ghiuvegea, care o
brazdeaza prin interior, trecind
prin s. Calaigi si Ghiuvegea, des-
chizindu-se in balta Iormac, si
avind ca adiacente pe dreapta
valea Cuiugiuc-Culac unita cu
Asadic-Ceair la S.-E. si pe Ca-
laigi-Ceair la S.; valea Beilic-
Culac units cu Cital-Culac, adi-
acenta vaei Curu-Orman la N.;
valea Dermen-Ceair la V.; ma-
lurile tutulor acestor v&I sunt
acoperite cu paduri frumoase,
ceea-ce face ca m com. se ga-
sesc pozi^iunl admirabile.
Catunele can" o compun sunt:
Ghiuvegea, resedinta, asezata in
partea vestica\ pe valea Ghiu-
venli, intre dealurile Musaisi-
Orman la N. si E., si Capuc-
cioi-Bair la S. si E.; Calaigi, in
partea meridionala a comunel
pe valea Ghiuvenli, la 4 kil.
spre N. de resedinr^, intre dea-
lurile Macmora-Bair la V. si
Tenghe-Bair la E.; satele sunt
pl&cute, curate, inconjurate ca
paduri.
Suprafafa totals a comunel
este de 3290 hect, din car! 140
hect. ocupate de vetrele satelor
cu 129 case, restul de 3151
hect. imp&r^it intre Stat cu pro-
prietaril carl ati 1801 hect. si
locuitorii car! posedS 1349 hect.
Popula^iunea este de 134 fa-
milit, sau 604 suflete: 327 b&r-
bafi, 277 feme!; 332 nec&s&-
toriflf, 242 cSs&torip, 30 vSduvI;
604 ceta^eni Romini; 229 or-
todoxT, 375 mahometanl; 326
agricultori si meseriasl; 1 cir-
ciumar.
§tiii carte 31 persoane.
Contribuabill sunt 124.
Sunt 122 plugarl, carl au :
27 plugurl, 30 care si caru^e,
1 masin& de treerat.
Vite: 3208 capete, mai cu o-
sebire of si bol.
Budgetul comunel este de 2667
lei la veniturlsi de 1655 lei la
cheltuelf.
Caile de comunica^ie sunt:
un drum mare : Lipnir^a-Ghiuve-
gea-Cara-Omer; apoi drumuri la
satele invecinate: Para-Chioi, Ve-
li-Chioi, Caranlic.
Mahomedaniiau 2 geamil cu
3 hogl, iar crestinil merg la ser-
viciulreligios in satele invecinate.
Ghiuvegea, sat, in jud. Con-
stanta, pi. Silistra-Noua\ c&tunul
de resedinta" al comunel Ghiuve-
gea, asezat in partea centrals
a plasel si cea N. a comunel,
in valea Ghiuvegea, intr'o fru-
moase pozifiune inconjurate de
dealuri pSduroase. Are o in-
tindere de 4680 hect., din
care 60 hect. ocupate de vatra
satului, cu 61 case. Popula-
Jiunea, compusS. din Romini si
Bulgarl, este de 57 familil, sau
293 suflete, ocupindu-se cu p2s-
toritul si agricultura.
Ghiuvenli, sat, in jud. Constanta,
pi. Mangalia, catunul comunel
Cara-Omer, situat in partea V.
a pl&sel si cea N. a comunel, la
10 kil. spre N. de resedin^,
pe valea Ghiuvenli, intre dea-
lurile Ghiuveali-Bair la N. si
Cara-Orman la S. Are o intindefe
de 517 hect., din care 49 hect.
ocupate de vatra satului cu 87
case.
Hosted by
Google
GH1UVENLI-CEA1R
526
GHtZDARESTI
Popula^iunea, in maioritate
compusadin Turci si Tatar!, este
de 291 familii, sau 776 suflete.
Qhiuvenli-Ceair, vale, in jud.
Constanta, pi. Silistra-Nou&, pe
teritoriul comunelor rurale Re-
gep-Cuius, Para-Chioi si Ghiuve-
gea. Este formata din alte doua
v£i secundare: Cuiugiuc-Culac
la E., ce se desface din parole
V. ale dealului Smir-Bair, si
alta, Calaigi-Ceair ce se desface
din poalele N. ale dealului Ai-
valic-Bair; cea d'intiiu are o
direc^iune generala de la S.-E.
spre N.-V. ; a doua are direc^ia
de la S. spre N. cu multe co-
tituri; se unesc amindoua linga
satul Para-Chioi, trece printr'in-
sul si apoi ia numele cJ e valea
Ghiuvenli-Ceair; tree prin com.
Ghiuvegea, in direc^ie gene-
rals spre N.-V. si dupa un drum
de aproape 20 kil. merge de se
deschide in balta Iortmac, la
E., linga soseaua jude{ean& Os-
trov-Cuzgun, in apropiere de
deschiderea vaei Dermen-Ceair
tot in balta Iortmac. Malurile sale
sunt joase si acoperite cu fine^e,
afara de iocul aflator in p&durile
Musaisi-Orman si Duan-Chioi-Or-
man, unde valea sa are malurile
inalte si ripoase. Este inchisa
intre dealarile: Capuscioi-Bair,
Macmora-Bair, Siran-Culac-Bair,
Cara-Peretlic-Artasi la V. ; Ai
valic-Bair, la S.; Sinir-Iol-Bair,
Aslama-Sirti, Sinir-Bair, Distrail-
Bair si Mezarlic-Bair, la E. Ser-
veste mai multor Cell de co-
munica^ie : de la Regep-Cu-
ius prin Calaigi, Parachio! la
Ghiuvegea; un drum, ce plea-
ca din calea jude^eana Ostrov-
Cuzgun,urmeaza valea Ghiuvenli-
Bair si Cuiugiuc-Culac spre a
se duce la Azaclar si de aci in
Bulgaria.
Ghiveciul, tirld, jud. Braiia, la
3 kil. spre S.-V. de satul Os-
man, pe mosia Hoinari, infiin-
^ata la 1 848 in locul vechel cir-
ciumi de la Crucea-CerbuluT.
Vatra satuluf e de 8 hect. cu
14 case. Popula^ia de 17 fa-
milii, sau 85 suflete: 45 bar-
ba^i si 37 feme?.
Vite sunt: 32 cai, 80 vite
mart cornute, 90 01 si 80 rima-
tori.
Ghiveciul, vale, jud. Prahova,
pi. Podgoria, com. Hirsa.
Ghivizlicul-Mare, vale, in jud.
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe
teritoriul com. rur. Cilnia ; se
desface din poalele de V. ale
dealului Coslugea ; se indreapta
spre V., avind o direc^iune ge-
nerala de la E. la V., mergind
pe la poalele movileT Pirjoaia,
si brazdind partea de N. a pi.
si cea de N.-V. a com. ; dupa
un curs de 2 kil. se deschide
pe malul dobrogean al Duna-
rei, la 1 kil. mat jos de des-
chiderea vaei Cilnia in Dunare;
pe valea sa merge un drum co-
munal care duce de la Bugeac
si Gali^a la Pirjoaia.
Ghizdarul, catun, in valea Dea-
lului-Dunarei, pendinte de com.
Stanesti, pi. Marginea, jud. Vla-
sca, proprietatea Stanesti, a d-
luT Emanoil Lahovari, situata
pe muchea dealului Dunareicu
acelasi nume, departe de Giur-
giu de 12 kil.
Acest cat. are 72 locuitori
improprietaYu:i la 1864, cu 216
hect.
O sosea jude^eana duce de
la Giurgiu la Toporul.
Are: o biserica, cu 1 preot
si 2 dascali, zidita la 1882 si ^i-
nind de parohia Stanesti.
Prin jurul satului tree sose-
lele: Giurgiu, Alexandria si Giur-
giu-Pitesti.
Ghizdare§ti, com. rur., in jud.
Constanta, pi. Hirsova.
Este asezata in partea de V.
a jud., la 85 kil. spre N.-E. de
orasul Constanta, resedin^a ju-
detuluT, si m partea de V.
a pi., la 9 kil. spre S.-E. de o-
raselul Hirsova, resedin^a pi. Co-
mune invecinate cu dinsa, afara
de Hirsova, sunt : Topalul, la 10
kil. spre S. ; Siriul, la 1 1 kil.,
spre E. ; Groapa-CiobanuluT, la
8 kil., spre N.-V. ; Sarai, la 14
kil., spre N.-E.
Forma hotarului este aceea
a unui patrulater neregulat, cjo
lungime de 28 kil. Intinderea to-
tala este de 5362 hect.
Se margineste la N. cu com.
urb. Hirsova, de care se des-
parte prin valea Caimacli-Dere,
si cu com. rur. Groapa-Cioba-
nulul; la E. cu com. Siriul, de
care se desparte prin dealurile
Muslu si Erchesec ; la S., cu com.
rur. Topalul, fiind separata prin
dealul Olacul si valea Chechir-
gea ; iar Ia V., cu jud. Ialomi^a
de care se desparte prin fluviul
Dunarea.
Relieful solului este acciden-
tat de dealurile : Muslu (123 m.),
la N.-E.; Erche-Sec (189m.),
la S.-E. si Olacul (124 m.)» la
S.; sunt acoperite in general
cu fine^e si semanatun.
Movile mai insemnate sunt:
Cechirgea, (87 m.), la 3 kil. spre
S.-E. de satul Ghizdaresti si Trei-
MovilT (in m.), la N., pe hotar ;
mat sunt altele, parte naturale,
parte artificiale, acoperite cu
verdea^a.
Apele carl uda com. sunt :
Dunarea la V., pe o intindere
de 7 kil., formind ostroavele :
Atirna^i, 70 hect., la S.-V. si
Ghizdaresti (50 hect.) la N.-V.,
can apar^in comunei, despar-
^ind-o de jud. Ialomi^a ; valea
Cechirgea, piriu mic, o uda in
partea de S.-E si S. trecind
Hosted by
Google
GHIZDARESTT
527
ghizdAvf?ti
prin satul Techilesti (al com.
Ghizdaresti), pe o distan^a de
6 kil., si varsindu-se in Du-
nare in fa{a ostrovului Atir-
na^i. Vaile sunt pu^in nume-
roase,insa mat toate avind maluri
inalte si ripoase. Valea Caimacli-
Dere, la N., pe hotarul spre
com. urb. Hirsova, se deschide
in Dunare; valea Dalasma-Cu-
lac prin mijloc, Batacli-Dere la
E., Tichilesti la S.E., toate trele
dau in piriul Cechirgea, cea
d'intiiu pe stinga, cele-1'alte pe
dreapta.
Comuna se compune din doua
catune : Ghizdaresti, resedinfa,
asezat in partea de N.-V. a co-
munei, la poalele prelungirilor
V. ale dealulu! Muslu, pe ma-
lul drept al Dunare!, linga o-
strovul Ghizdaresti, la S. de
deschiderea vaei Caimacli-Dere
in Dunare ; Tichilesti, in par-
tea de S.-E. a comunei, pe ma-
lul sting al piriuluf Cechirgea,
la locul unde se deschide in-
tr'insul valea Dalasma-Culac, in
fa£a deschiderei vaef Tichilesti,
in piriul Cechirgea.
Suprafa^a comunei este de
2897 hect., din carl 130 hect.,
ocupate de vetrele satelor cu
216 case; 667 hect. apar^in sta-
tului cu proprietariT si 2IOO
hect. sunt ale locuitorilor.
Popula^ia este de 249 familii,
sau 1086 suflete : 577 barba^T,
509 feme!; 613 necasatori^T, 466
casatoripf, 27 vaduvi ; 1086 ce-
ta^enif Romini; 364 ortodoxl, 7
luterani, 715 lipoveni; 575 a-
gricultori si meseriasi ; 2 comer-
cian^I. Contribuabili sunt 238.
Sunt 252 plugarl cari au :
100 pluguri, 125 care si caru^e
si 21 grape de fier.
Vite sunt 5200 capete, din
carl cea mai mare parte ol.
Comerciul e activ ; se face
prin gara Cernavoda la 42 kil.
spre S.
Budgetul comunei este de4423
lei la veniturT si 2381 lef la chel-
tuelT.
Cai de comunicafie sunt: pe
Dunare cu luntrele; caleajude-
£eana Medjidia-Hirsova care tre-
ce prin comuna ; caT comunale la
satele apropiate : Topalul, Cio-
banul si Siriul.
Biserica este una in cat. Ti-
chilesti, cu hramul Sf. Gheor-
ghe, zidita si intre^inuta de loc,
deservita de 1 preot, 2 cinta-
re{i si 2 paracliseri ; o casa de
rugaciuni lipoveneasca.
Este o scoala rurala mixta,
in cat. Ghizdaresti, condusa de
un in viator si 25 elevT, frecu-
entata de 19 bae^T si 6 fete.
Ghizdaresti, sat, in jud. Con-
stanta, pi. Hirsova, catunul de
resedin^a al comunei Ghizda
resti. Este situat in partea de
V. a plaseT si cea de S.-V. a
comunei, pe malul drept al Du-
narii, linga ostrovul Ghizdaresti,
la S. de valea Caimacli-Dere, la
poalele de V. ale dealuluT Mus-
lu. Teritoriul sau se margineste
la N., cu com. urb. Hirsova ;
la E., cu cat. Muslu al comu-
nei $iriul ; la S.-E. si S., cu
catunul Tichilesti, iar la V. cu
jud. Ialomifa, despar^it prin Du-
nare. Relieful solului e acciden-
tat de prelungirile de V. ale
dealuluT Muslu, (128 m.) care sunt
acoperite cu fi\ie{e si semana-
turi.
Movile sunt purine, artificiale,
intre can: Trel Movile (1 1 1 m.)
la N.-E., pe hotar; Cechirgea (87
m.) la 3 kil. spre S.-E. de sat,
acoperite cu verdea^a.
Dunarea, la V., uda satul pe
o distan^a de 4 kil., formind o-
strovul Ghizdaresti (50 hect.)
acoperit cu padure de salcii.
Vaile sunt inalte si ripoase; prin-
cipalesunt: Caimacli-Dere, laN.,
pe hotar; Dalasma-Culac, adia-
centa a ptriului Cechirgea, la
S. si S.-E. Intinderea totala e
de 17 17 hect, dintre cari 108
hect. ocupate de vatra si gra-
dinile satuluT. Populafiunea sa-
tului este de 202 familii, safi
736 suflete, carl se ocupa cu a-
gricultura si pescuitul.
Ghizdaresti, sat, in jud. Con-
stanta, pi. Ialomifa-Balta, pen-
dinte de com. Frafileni. Este
situat pe {annul drept al riului
Ialomifa, spre E. si linga satul
de resedin^a. Pe partea de E.
a acestul sat trece calea ferata
FaureT-Fetesti.
Popula^iunea este de 36 fa-
milii Romini si 2 familii Jigani.
Ghizdaresti, insula, pe Dunare,
in jud. Constanta, pi. Hirsova,
com. Ghizdaresti. Este asezata
pu^in cam spre N.-V. de cat.
Ghizdaresti. Are o suprafa^a de
70 hect. si e acoperita numal cu
stufisurl de salcii. Este nelocui-
ta. In fa^a acestet insule, si pe
malul drept al DunareT, se des
chide valea Ciamcli-Dere.
Ghizdaveaja, mosie, in judeful
Buzau, com. Vintileanca. Vez!
Gageni-d.-s.
Ghizdave§ti, com. rur., pi. 01-
tul-d.-j., jud. Romana^i, formata
din satele : Ghizdavesti (600 lo-
cuitori), Ciunei si Lupanesti (242
locuitori). Face parte din satele
inconjurate de Dunele de nisip
miscator. E asezata pe un teren
ses si nisipos care are altitu-
dine de 140 de m. d'asupra ni-
velulul marii, la o departare de
18 kil. de Caracal si de4i kil.
de Corabia. Are o populate
de 260 familii, sau 842 suflete :
407 barbaflf si 435 feme!; 392
casatori^i si 450 necasatori^T. I^tiu
carte 127 persoane.
Contribuabili sunt 257.
Hosted by
Google
ghizdAvetul
528
GIGHERA
Budgetul comunel pe 1886 -
87 a fost de 2635 lei la veniturl
si de 2560 lei la cheltuelT.
Stabilimente comerciale : 2.
Are o scoala primara, condusa de
un inva^ator, frecuentata de 48
elevi (41 bae^i si 7 fete), dm
136 copii (76 bae$f $i 61 fete)
in virsta de scoala.
Sunt 3 bisericl: Sf. Nicolae
(1855), S-t'ii Voevozi (1867) si A-
dormirea-Maicei-Domnului(i 863)
m Ciunel, deservite de 3 preo^T
si 6 cintare^i. Spre N. de co-
muna, pe locul Motea, se afla
Magura-Cornei, cu un ocol de
7 stinjeni; e rotunda si cu virful
trunchiat.
Ghizdave^ul, vechie numire a ca-
tunului Gageni-d.-s., jud. Buzau,
com. Vintileanca.
Ghizdita, cdtun, al com. Minza-
lesti, jud. Buzau, cu 60 locuitorl
?i 12 case.
Ghizdita, cdtun, al com. Zir-
nesti-de-Cilnau, jud. Buzau, cu
600 locuitori si 142 case.
Ghizdita, vale, in jud. Buzau,
com. Minzalesti. Incepe din Dea-
lul de la Socet, uda partea de
E. a catunelor Ghizdita si Ichi-
mesti si se scurge in riul Slanic,
facind hotar despre com. Ma-
ne? ti.
Ghizdita, vale, m jud. Buzau,
com. Zirnestii-de-Cilnau, incepe
din dealul Ghizdita, se uneste
cu Izvorul-DealuluT si se scurge
in riul Cilnaul.
Ghizditei (Podul-), deal, in jud.
Buzau, com. Zirnesti-de-Cilnau,
acoperit de numeroase vii, pro-
ducind vin alb.
Ghizoara, virf de munte, in jud.
Arges, pi. Lovistea.
Ghizul, virf de munte, in stinga
riului Argesul, jud. Arges, plaiul
Lovistea; are o inah:ime de 1632
m. d'asupra nivelului marei.
Ghizuniilor (Valea-), vale, in
jud. Buzau, com. Grajdana, co-
muna Barbunceasca; se scurge
m riul Niscovul.
Giamanul, deal, pe mosia Sarata,
com. Movila-Rupta, pi. §tefa-
nesti, jud. Botosani.
Giamba§ul, cdtun, al com. Bo-
ziorul, jud. Buzau; are 130 lo-
cuitori si 30 case.
Giambracul, brafal fidlfeiGrea-
ca, jud. Ilfov, prin care aceasta
balta se varsa in Dun are.
Giangoiul, gzrla, pe teritorul co-
munei Berevoesti Paminteni, pi.
Nucsoara, jud. Muscel.
Giani, tirld, in jud. Braila, pe
muchea BaldovinesLi, com. Co-
tul-Lung, la 8 l lt kil. spre S.
de Cotul-Lung, situata pe un
cap al muchei.
Gibe^ti, sat, in jud. Arges, pi. To-
pologul, pendinte de com. rur.
Alimanesti-Ciofringeni ; are 50
familii si o biserica, cu hramul
Intrarea-in-Biserica, cu un preot
si un cintare^.
Gida, deal, in jud. Roman, com.
Pincesti, pi. Siretul-d.-s., spre
V. de satul Pincesti. Se mai
numeste si Bantasa.
Giera, trup de mosie, in jud. Te-
leorman, com. Poroschia, pi.
Mar gi net.
Gighera, com. rur., in jud. Dolj,
pi. Balta, situata in partea de
S., la S3 kil. de Craiova si la
1 1 kil. departe de resedin^a, Ma-
cesul-d. s., in amfiteatru, peDea-
lul-Viilor.
Se margineste la E. cu com.
Zavalul, la V. cu com. Nedeia,
la N.-E. cu com. Gingiova si
la S. cu fluviul Dunarea.
Terenul com. este acciden-
tat de dealul numit al-Viilor,care
are o inal^ime de 70 m.
Este udata de Dunarea la S.,
de Jiul la E. Ji il in timpurile
ploioase se revarsa, formind la
S. com. o muh:ime de bal^i, in-
tre care ma! insemnata este Gi-
ghera, care se scurge tot in Jiu.
Cind apele se retrag, acel pa-
mint se acopera cu finete na-
turale.
La E. de com. Gighera sunt
izvoare de ape minerale numite
Baraca, carl cousin fier, pucioasa
si iod.
Acum 50 de am, com. era
situata mai la S., pe un pamint
nisipos numit Silistea, dar din
cauza nisipurilor s'a mutat pu-
^in mat spre N. A fost cit-va
timp unita cu com. Nedeia, in
care isi avea resedin^a. AzT co-
prinde un singur catun numit
Gighera.
Are o biserica, zidita la anul
1843, de Grigorie Bogoslav, ter-
minate la 1849, cu hramul Sf.
Grigorie, deservita de 1 preot
si 2 cintaretf; o scoala mixta,
care func^ioneaza de laanul 1 870
intrefmuta de stat si de com.,
condusa de un inva^ator si care a
fost frecuentata in 1 892 — 93 de 5 7
bae^i si 8 fete. In etate de scoala
sunt 80 bae^T si 50 fete. Stiii
carte 1 10 b&rba£T si 10 femeT.
Popula^ia com. este de 1280
suflete : 666 barbati si 623 fe-
me!.
Dupa iegea rurala din 1862
sunt 161 impamintenip, iar dup&
cea din 1879 sunt 10 insura£el.
Case de locuit sunt 106 ; bor-
dee, 137; parte de zid, parte
de paiante.
Hosted by
Google
G1GHERA
629
GILORTUL
Suprafa^a intreguluT teritoriu
comunal este de 16 pogoane
arabile. Mosia se numeste Gin-
giova, cu trupurile Comosteni
si Gighera ; are o suprafa^a de
1609 pogoane, cu un venit de
3000CX) lei; apar^ine Asezamin-
telot BrincovenestT.
Viile, de 70 pogoane, se ga-
sesc pe paminturile locuitorilor
carora apar^in.
Industrial sunt 10:6 cojocan
si 4 cizmari.
Locuitoril is! desfac produc-
tele la schela numita Copani^a,
in fa^a insulet Copani^a din Du-
nare.
Calea vecinala comunala spre
Nedeia, trece prin centrul com.
pe o lungime de 3500 m. Po-
tecT sunt multe, dintre can 4
mai principale : doua spre N. la
cimp si doua spre Dunare.
Sunt 5 circiumT.
Venitul com. pe exerci^iul
1893 — 94 a fost de 2617.32 lei,
iar cheltuelile de 2375.16 lei.
In timpul razboiului Romino-
Ruso-Turc, din 1877 — 7&, se
afla aci postat un escadron din
regimentul 5 de calarasi cu mt-
siune de a observa terenul pana
la Zavealul si dreapta JiuluT si
a t'me legatura spre Ostroveni,
cu trupele din diviziunea a 4",
pe malul sting al acestui rlu.
Gighera, sat, in jud. Dolj, pi.
Balta, com. Gighera, gramada,
cu resedin^a primarieT. VezTcom.
Gighera.
Gilortul, plasa, situata in partea
de S.-E. a jud. Gorj. Numirea
i s'a dat de la riul Gilortul care
o strabate m toata lungimea sa.
Se margineste: la N. cu pi
Amaradia ; la S., cu jud. Dolj ;
iar la E. cu jud. Vilcea.
Pamintul plasei este cam on-
dulat si imparfit prin cite - va
ridicatun de dealun, ca: Cul-
mea - Jiului din stinga si Dea-
lul - Aninoasei, interpuse intre
Jiul si Gilortul ; dealurile Ne-
grestilor si Andreestilor, in-
terpuse intre Gilortul si Ama-
radia ; Dealul - Tindalestilor, in-
terpus intre Amaradia si Pis-
coiul si Dealul-Muerei, prelun-
gire a Dealului-Muerel care vine
din Amaradia si Novaci.
Intre aceste dealun sunt in-
chise vaile cu aceleas! numiri
si carl dau scurgere riurilor :
Jiul, Gilortul, Amaradia si Pis-
coiul, precum si alte vai sau
albii mal pu^in insemnate.
Plasa Gilortul are 1 8670 hect.
padure.
Terenul acestet plasi este,
in ceea ce priveste constitu^iu-
nea sa, foarte diferit. Asa, in al-
bia Gilortulul, pamintul este
mult mai productiv, pe cind
in partea despre dealun, pa-
mintul argilos predomina, si
ast-fel este mai pu£in propriu
culture! ; se cultiva cu toate a-
cestea tot felul de cereale, po-
mii roditorif, prunil si viea.
$oselele din aceasta plasa sunt
urmatoareie :
Soseaua judeteana T. - Jiul-
Spahii, care intra in aceasta plasa
la catunul Rogojeni si trece
prin urmatoareie locality: Boia,
Socul, Barbatesti, Penresti-d.-j.,
pe linga Pluscul, pe la Turbu-
rea-d.-j., Sipotul, SpahiT, de unde
intra in jud. Dolj prin f in^areni
la Filiasi.
Sosele vecinale sunt:
1. Soseaua vecinala care vine
din Dolj si intra in aceasta
plasa la Capreni-d.-j., trecind
prin urmatoareie localitap: Co-
lumbeni, Pegeni, Hurezani-d.s.,
Vladimirul, Andreesti, de unde
merge si da in soseaua jude-
teana T.-Jiul-Spahif-Dolj.
2. Soseaua vecinala care plea-
ca din Hurezani-d.-s. si trece
prin Busuioci, Col^esti, Tinda-
lesti, Logresti-Bimici, Logresti-
Mosneni, de unde apol intra
in plasa Amaradia.
3. Acea care pleaca din Hu-
rezani-d.-s. si trece prin Ne-
greni, Licuriciul, de unde apol
intra in pi. Amaradia.
$osele comunale sunt:
1. $oseaua comunala care
pleaca din comuna Valea-lui-
Ciine, trece prin cat. Boia si
se termina la com. $ipotul.
2. §oseaua comunala care
pleaca din comuna Valea-lul-
Cline, trece prin Groserea, Cor-
niseni, . Aninoasa, Bibesti si se
termina la Saulesti.
3. Acea care pleaca din co-
muna Andreesti si trece prin
Musculesti, unde se desparte in
doua ramuri: una merge spre
Vladimir, alta trece prin Rogo-
jina, Viersani, Jupinesti, Piriul,
de unde intra in plasa Ama-
radia.
4. $oseaua comunala Hure-
zani-d.j., care trece prin Cor-
desti, Bacesti, de unde intra
in jud. Dolj.
5. Soseaua dintre Obirsia si
Radinesti.
6. Acea care pleaca din co-
muna Col^esti si trece prin Gil-
cesti, Scrada, de unde intra in
plasa Amaradia.
7. §oseaua comunala intre
Logresti-Mosneni si Saca.
In aceasta plasa este o jude-
catorie de ocol cu resedinfa in
com. Saulesti.
Plasa are 34 de comune si
anurae : Piriul - Boia, Jupinesti,
Viersani, Barbatesti, Rogojina,
Vladimirul, Petresti-d.-j., Mus-
culesti, Saulesti, Bibesti, An-
dreesti, Aninoasa, Groserea, Tur-
burea, $ipotul, Valea-lui-Ciine,
Licuriciul, Frumusei, Negreni,
Scrada , Tindalesti , Colfesti ,
Logresti-Birnici, Logresti-Mos-
neni, Saca, Piscoiul, Obirsia,
Radinesti, Hurezani-d.-j., Cor-
60299 Marele T) ct onnr G'oarafic Vol. III.
07
Hosted by
Google
GILORTUL
530
GILORTUL
desti, Bacesti, Busuioci, Hure-
zani-d.-s., Pegeni.
Numarul locuitorilor este de
7150 familii, sau 30959 suflete,
din carl 6205 contribuabilf.
Numarul scolilor din aceasta
plasa este de 20, frecuentate
de 830 copil.
Gilortul, stable de dr.-d.-f., jud.
Dolj, plasa Amaradia, comuna
Poiana, pe linia Filiasi-T.-Jiul,
pusa in circulate la 16 Ianua-
rie 1888. Se afla. intre stabile
Filiasi (1 1,9 kil.) si Bibesti (14
kil.). Inatyimea d'asupra nive-
lului marii: 131.96 m. Venitul
acestel stat,ii pe anul 1896 a
fost de 21294 leT, 44 bani.
Gilortul, riii, izvoreste din coastele
Paringului numite Iesiul, Moho-
rul si Setea, jud. Gorj. La sor-
ginte e format din doua brat.e
principale: eel din dreapta nu-
mit Groapa, iar eel din stinga
Romanul, carl se impreuna in
capul muntelui Plesoaia. Are o
direc^ie de la N. la S., iar in
dreptul muntelui Cerbul, ia di-
rec^ia N.-E. De aci se indreapta.
spre S. si trece prin catunele :
Novaci-Rominl si Novaci-StrainT
unde primeste piriul Gilor^elul-
de-Est, toren^ii: Rima, Scarpa,
Strungasiul si Macesiul ; trece
pe la E. de Ghebani, prin co-
muna Pociovalistea, unde se
uneste cu piriul Gilor^elul-de-
Vest, ce trece prin catunul Hi-
risesti al com. Novaci ; ajunge
la com. Balcesti, unde primeste
piriul Galbenul (Baia-de-Fier) ; de
aci se indreapta spre S.-V. in
com. Bengesti, unde primeste
pe dreapta apa Ciocadia.
Largimea lui la Novaci este
de 25 m., la Pociovalistea de
27, si la Bengesti de 30 m.
AJbia riului este limitata la
E. de culmea Cornesiul, care
se separa mai la S. in Cerbul,
a carui continuare se numeste
Magura, in apropiere de No-
vaci si formeaza Plaiul-Mare si
Plaejul. La V. e limitata de
culmea RedeiuluT, Pietrele - §i-
potulul, plaiul Vermighia, cul-
mea Prescuricea, Culmea - lul-
Dragan, care se termina la Hi-
risesti de unde incepe plaiul
Ghebani.
Gilortul dupa ce mai primeste
riule^ele: Cilnicul, pe stinga,
Blahni^a si Socul pe dreapta si
alte piraie din plasa Gilortul
si dupa ce uda. comunele : Bir-
zeiul-de-Gilort, Stefanesti, Pe-
tresti-d.-s., Carbunesti, Barba-
testi, Viersani, Rogojina, Bi-
besti, Musculesti, Andreesti,
Aninoasa, Turburea, trece pe
la E. comunei Groserea, ur-
meaza direc^iunea spre S. prin-
tre comuna Valea-lui-Ciine si
Sipotui si, la cat. Capul-Dealului
al com. Branesti, schimba di-
rec^ia spre S.-V. si formeaza
hotarul intre jude^ele Dolj si
Gorj, intra in jud. Dolj si uda
in acest judet, comunele Poiana,
Floresti si Tintareni.
Uda com. Poiana prin par-
tea de V., cu direc^ia de la N.-
S., despartind-o de com. Bra-
nesti (Gorj). Primeste pe stinga,
in aceasta com. riul Cocorova,
incarcat pe dreapta cu piraele
Lainicul si Bulbuceni.
Are un vad peste dinsul in
dreptul girlei Cocorova si 2 po-
duri statatoare, unul intre Co-
corova si Bulbuceni si altul in-
tre satele Poiana-d -s. si Poia-
na-d.-j,
La esirea sa din com, Poiana,
patrunde pe teritoriul com. Flo-
resti, pe care o uda in partea
de V., cu direc^ia N.-S., si pe
care o desparte de com. Bra-
nesti si Ionesti (Gorj) ; se in-
carca din aceasta com. cu girla
Arpadia, care se varsa in apro-
piere de Balta-Edului si Valea-
Lunga, care seaca vara si care
se varsa la Balta-cu-Peste. Peste
Gilortul este in com. Floresti
un vad la V. si un pod, la pun-
ctul numit Moara-luI-Balcescu.
La S. de com. Bengesti, pin-
tenul unui platou separa apele
Blahnit^eT, de ale Ciocadiei si
ale Gilortului.
Acest platou poarta numele
de Cimpul-Mare, care are o su-
prafa^a de aproape 60 kil. pa-
tratl, si serva ca loc de pasiune.
Mijloacele de trecere peste
Giiort sunt in jud. Gorj:
In regiunea dealurilor, poduri
de lemn la : Novaci, Balcesti,
Albeni si Bengesti.
In pi. Amaradia la : Petresti*
d.-s., pe soseaua judeteana Tir-
gul-Jiul — Filiasi, pod de lemn.
In pi. Giiort, un pod de lemn
la Barbatesti, punind in comuni-
car/ie soseaua judeteana ce ur-
meaza malul drept cu soseaua
vecinala. ce urmeaza pe malul
sting la Musculesti-Jupinesti. Un
alt pod la Musculesti. Un al
3 -lea la Andreesti, si in fine eel
de al 4-lea la Turburea, toate
• de lemn.
Mat gasim poduri la : cat.
Piriul, al com. Valea-lul - Ciine
si com. Groserea ; intre com.
Valea-lui-Ciine si com. Sipotui.
In fine mai are un pod siste-
matic al soselei na^ionale Filiasi-
Pietrosani la catunul Capul-Dea-
lului".
Peste tot 12 poduri de lemn.
Afara de aceste poduri mat
gasim peste Giiort si 2 po-
duri ale liniel ferate Filiasi T.-
Jiul, unul la Petresti-d.-s., iar
eel de al doilea intre cat. So-
cul si com. Barbatesti.
Aceste poduri sunt de fier.
Gilortul, deal, in jud. Gorj, pi.
Gilortului ; pleaca din partea de
E. a com. Jupanesti, urmind o
direc^iune de la N. spre S., pana
Hosted by
Google
GILORTUL
531
GIONCA
se termina la c&t. Andree^ti
fiiad retezat de piriul De?iul.
Aceasta culme se mat nume-
$te $i Dealul-FrasinuluT cind a-
junge in partea de S. a com.
Vladimirul ; este acoperita cu
padure, vie, livezl de prunT, fl-
ne£e ?i izlaz.
Gilortul, z/tf/^, in jud. Dolj ?i Gorj,
prin care curge riul Gilortul.
Gilor^elul-de - Apus, piriti, in
jud. Gorj, plaiul Novaci, izvo-
re$te din muntele Radail, prin
2 bra^e, din care eel din stin-
ga se numeste Dobrana, iar eel
din dreapta Gilor^elul. Se im-
preuna la N. de cat. Hiri$e?ti.
Se varsa in Gilortul chiar in
com. Pociovali^tea.
Gilor^elul-de-Rasarit, piriti, in
jud. Gorj, plaiul Novaci, izvo-
re?te din muntele Tolanul $i
Cerbul, curge prin mijlocul c&t.
Novaci-Straini, unde se varsa
in Gilortul. Malul drept se nu-
meste Plae^ul, iar eel sting, cul-
mea Cernadiei,
Gimba§eanca, padure, m jud.
Ialomi^a, pi. Ialomh;a-Balta, pe te-
ritoriul com. Cosimbe?ti. Se afla
pe {armul drept al riulul Ialo-
mi£a $i formeaz& cu padurea Co-
simbe?ti un trup de 120 hect.
cu esen^ede: stejarl, plopT, ulmi
$i salcii.
Gimba§eani, sat, in jud. Ialo-
mi^a, pi. Ialomi^a Balta, pendinte
de com. Cosimbe?ti. Este situat
sub coasta B&raganului, pe \&r-
mul drept al riului Ialomi^a, spre
E. ?i in apropiere de satul Co-
simbe?ti. Spre V., in apropiere
de Gimba?eani, era satul Cer-
chezeni, contopit acum cu Gim-
ba$eani.
Popula^iunea satulul este de
180 familii.
Are o $coala mixt&, condu s &
de un in vafator retribuit de com. ;
o biserica, deservita de un preot
?i 2 dascali.
Vite sunt: 332 cat, 440 boT,
1500 01, 2 bivoli $i 125 porci.
Gimineaua, lac, in jud. Ialomi^a,
pi. Borcea, pe teritoriul com.
Rasa.
Gimineaua, sau Valea-Ursu-
lui, g'irlif, izvore?te din hota-
tarul com. Ciumagi, pi. Cerna-
d.-s., jud. Vilcea; se impreuna
cu girla Lovi?teanca ?i se varsa
i r i riul Cerna
Gimineaua, vale, in jud. Vil-
cea, pi. Cerna-d.-j., com. Z3-
voeni.
Giminelele, doua tnovile, in jud.
Iaiomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, spre
V. de satul Fac&eni.
Giminelelor (Muchea-), culme
a coastei BSraganului, in jud.
Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, pe
teritoriul comunei Bordu?eani.
Giminelelor (Valea-), vale a
coastei BaraganuluT, in jud. Ia-
lomi^a, pi. Ialomifa-Balta, com.
Bordu^eani.
Gindaoanul, deal, in jud. Neam-
^u, com. Cracaoani, pi. Piatra-
Muntele, situat intre satul cu
acela?! nume ?i satul B21{a-
te§ti; prezinta in forma^iunea
paminturilor sale straturl sali-
fere ce es la suprafa^a.
Gindaoanul, piriti, in jude^ul
Neamfu, pi. Piatra-Muntele, com.
Cracaoani. Izvore$te din dealul
cu acela?)fnume (ramura CrSca-
oanilor), curge in direcftune N.
prin satul Ghindaoani, pana la
vaYsarea sa, pe partea dreapta a
piriuluf Varaticul.
Ginerica, sat, cu 50 familii, jud.
Arge?, pi. Topologul ; face par-
te din com. rur. Milcoiul-Izb&-
se?ti; are o biserica cu hramul
Adormirea, cu un preot ?i un
cintare^.
Gingara^oaia, tirld, in jud. Bra-
ila, com. Gropeni, la capatiiul
de N. al privalului cu acela^I
nume, de unde pleacS privalele
Arimaneasa $i Babalicul.
Gingara^oaia, iezer,)\xd Braila,
la V« kil. spre N.-E. tirlel Gin-
gara?oaia; comunica la S. cu
privalul Gingara^oaia.
Gingara§oaia, prival, jud. Bra%
ila, incepind din Vilciu, maisus
de Arimineasa. Are forma unui
semicerc ?i se varsa in Arimi-
neasa, aproape de Dimuleasa.
Gioagla, vale, in jud. Buz&u,
com. Zili^teanca, incepind din
mobile: S&rind£reanca, Soreas-
ca, Slobozia $i Zili§teanca. E
acoperita cu semanaturf.
Giobe^ti, sat, jud. Arge$, pi.
OltuI; face parte din com. rur.
Ur ? i.
Giode^ti, deal, la V. comunei
Sute$ti, pi. Oltul-d.-j., jude^ul
Vilcea.
Gionca, vdlcea, jud. Teleorman,
incepe din spre cStunul ^ipo-
tele, trece prin mijlocul mo§ief
Bogdana ?i se termini lingi
satul Bogdana, lahele$teul for-
mat acolo din apa UrluiuluJ.
Gionca sau Ghione^ti, tirld,
jud. BrSila, situate la N.-V. la
• 4 kil. de satul Batogul, de care
depinde. Este infiin^atS de fa-
milia locuitoruluT Ghionea. Vatra
tirlel e de 3 hect. Populafia de
24 suflete.
Hosted by
Google
GIORCA
532
GIOROCUL-MARE
Vite mancornute 21, cai 10,
01 36 si rimaton 4.
Giorca, piriil, jud. Gorj, pi. No-
vaci, curge de la E. comune!
Negoesti, din pi Amaradia, din
dealul Obirsia si se varsa in
Cilnic, la catunul Calugareasa,
al comunei Negoesti.
Giorcotinul, vale, jud. Dolj, pi.
Jiul-d.-s., com. Argetoaia.
Giore§ti. Vezf Pioresti, sat, jud.
Dolj, pi. Amaradia, com. Go-
iesti.
Giormanele, sat, jud. Dolj, pi.
Jiul-d.-j., com. Aduna{i-de-Gi-
ormane. Are 596 suflete: 370
barbafi si 226 femei. Locuesc
in 35 case si 75 bordee. Casele
sunt de zid, iar bordeele de
gard lipit cu nuele. Copiii din
sat urmeaza la scoala mixta
din satul Bratovoesti, ce este la
1560 m. departare. In anul sco-
lar 1892 — 93 au frecuentat scoa-
la 10 bae^i. Cuvirstade scoala
sunt 38 copii. Stiu carte 32 loc.
In sat este o biserica fondata
in anul i860 de C. Poenaru.
Este de zid, serbeaza hramul
la Sf. Niculae si are un preot
si un cintare^.
Giormanele, mosie parti culara,
jud. Dolj, pi. Jiul-d.-j., com.
Aduna^i-de Giormane.
Giormanului (Bal^ile-), balji,
jud. Dolj, pi. Jiul-d.-j., com. Adu-
na^i-de-Giormane, ce comunica
intreeleprintr'unmicpiriu numit
Piriul-Morilor, ce se scurge in
riul Jiul. Suprafa^a fie-carei batyi
este cam de 50 pog., iar adin-
cimea variaza intre 4 — 5 m.
Din aceste bal^f se scoate anual
pan£ la 5000 kgr. peste.
Giormaneasa, mosie, pendinte
de com. Bertesti-d.-j., jud. Bra-
ila, proprietatea statulul, ocupind
mal toata partea N. a com.
Suprafafa e de 300 hect, adu-
cind un venit de 13000 lei.
Giorocelul, sat, jud. Dolj, pi.
Jiul-d.-j., com. Murta. Are 497
suflete: 259 barba^i si 258 fe-
mei. Copiii" din sat urmeaza la
scoala mixta din satul Murta.
Giorocelul, mosie particulars, jud.
Dolj, pi. Jiul-d.-j., com. Murta,
satul Giorocelul ; apar^ine sa
tenilor.
Giorocelul, pi? in, jud Dolj, pi.
Jiul-d.-j., com. Murta; se varsa
in balta Brebenilor.
Giorocul, girld, in jud. Teleor-
man, com. Ghimpe^eni, pi. Te-
leormanului. Aceasta apa, care
pare a fi statatoare, isi ia nas-
tere din izvoarele ce curg din
dealurile can inconjoara com.
Ghimpeteni. Giorocul se varsa
intr'un alt piriu, Dorofteiul, care
vine din jud. Olt si care se
varsa in riul Vedea, aproape
de com. Valeni.
Giorocul-Mare, com. rur., jud.
Dolj, pi. Jiul-d.-j., la 22 kil. de
resedin^a plasei, si la 27 kil. de
Craiova.
E situata pe loc ses si pe o vale
numita Valea-GioroculuT, pe care
curge piriul cu acelasi nume.
Se invecineste la N. cu com.
Leul, din jud. Romana^i; laS.-
E , cu com. Cacaleji, din jud.
Romanatf; la V, cu com. Adu-
na^i-de-Giormane, si la E , cu
com. Cacale^i.
Terenul com. este ses si pe a-
locurea baltos.
Este udata de piriul Gioro-
cul-Mare, care izvoreste din jud.
Romana^i, com. Cacale^i, curge
de la E. la V. prin aceasta com.,
si la cat. Bratovoesti, trece prin
niste locuri mlastinoase, de unde
se varsa in Jiu.
Sunt 2 poduri : unullamoara
Limpa, si unul la moara Lo-
gofatul Dinca; 9 mori: Busto-
iana, Limpa, Capitaneasa, Bir-
loaica, Teodoreasca, Epureasca,
Rusaneasca, Logofatul Dinca si
Ganeasca.
La anul 1874, cuprindea cat.
Aduna^i-de-Giormane. Azi com.
se compune din 2 cat. : Putu-
rile si Giorocul-Mare; catunul
de resedin^a este Pu^urile ; ina-
inte era Giorocul Mare.
In com. sunt 4 biserici : 2 in
cat. Pufurile, fundate una la
1864; alta, la 1868, de locuiton;
cele-Talte doua fondate la anii
1869 si 1853. Sunt deservite de
2 preo^T si 4 cintareti.
Popula^ia com. este de 1803
locuitorl.
Case sunt 15 in Giorocul-
Mare si 212 in Pu^uri. Sunt
de zid; 18 au gradinf.
Suprafata tentorium! comu-
nei este de 3043 pog., din can
3000 pog. pamint arabil si 43
pog. vii.
Mosia se numeste Giorocul-
Mare si apar^ine locuitorilor ;
apar^inea inainte atit locuitori-
lor cit si statulul. Venitul intre-
gei mosii este de 30000 lei
Cea mat mare parte din locui-
ton sunt mosneni.
Viileapar^in locuitorilor, avind
o suprafata de 43 pog. ; produc
vin rosu.
In Pufurile sunt 4 timplan
si in Giorocul-Mare, 2.
Prin com. trece calea natu-
rala Craiova -Bechet. O poteca
uneste Pufurile cu Giorocul-
Mare.
Circiumi sunt 2 in Puturi si
2 in Giorocul-Mare.
Un drum vechiu, numit Dru-
mul-Boerului, duce la comuna
Leul.
Hosted by
Google
GIOROCUL-MARE
533
GIOSENI
Contribuabili sunt 339.
Budgetul com. pe anul 1893
— 94 a fost de 3137.53 le! la
venitur! si de 2786.88 lei la
cheltueli.
Vite : 214 vite marl cornute,
408 01, 75 pore! si 8 calf.
Giorocul-Mare, sat, jud. Dolj,
pi. Jiul-d.-j., com. Giorocul-Mare.
Are 605 suflete : 305 barba^i
$i 300 feme!. Locuesc in 1 5 case
$i 131 bordee. Copiii din sat
urmeaz<i la scoala mixta din
satul Pu^uriie, ce este la 6 kil.
departare. $tiu carte 47 locui-
torl. In sat sunt 2 biserici, fon-
date intre anil 1864 — 1868, cu
1 preot si 2 cintarep.
InGioroculsunt: 2 timplarl; 3
circiuml.
Giorocul-Mare, mosie particu-
lara, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-j., com.
Giorocul-Mare.
Giorocul-Mare, piriu, vine din
jud. Romanati, com. Cacale^i,
de unde izvoreste, patrunde pe
teritoriul com. Giorocul-Mare,
jud. Dolj, pi. Jiul-d.-j., com. A-
duna^i-de-Giormane, unde pune
in miscare 3 mori de apa si se
varsa pe malul sting al riuluT
Jiul(com. Aduna^i de Giormane).
Se numeste si Piriul-Morilor.
Giorocul-Mare, vale, jud. Dolj,
pi. Jiul-d.-j., com. Giorocul-Mare
pe care este asezata, com. Are
pe dinsa 9 mori: Limpa, Teodo
seasca, Birloaica, Epureasca, Ca-
pitaneasa, Rusaneasca,Bustoina,
Logofatui- Dinca si Ganeasca.
Pe aceasta vale curge piriul
Giorocul-Mare.
Giorze§ti, vechea nutnire a satu-
lui Condrachesti, jud Tecuciu.
Gioseni, com. rur., jud. Bacau,
pi. Siretul-d.-j., situata d'a sttnga
Siretulul. Este compusa din 5
catune: Gioseni, resedin^a, O-
testi sau Galeri, Bizga, Horgesti
si R&cea.
In Statistica din 1874 se vede
inca un sat cu numele de So-
hodolo. In aceasta comuna se
gasesc 2 siliste, ale satelor Ra-
cea si Gioseni, care au fost mu-
tate din cauza surpaturilor fa-
cute de Siret prin desele sale
revarsarl: Lilieci zi$i $i a! fi-
ganimel si locui numit Movila,
unde se vad urme de case sa-
testl precum si morminte din un
cimitir catolic. Mosia a fost a
paharniculu! Sandu Sturdza.
Teritoriul comunal se margi-
gineste la N. cu comunele Ta-
masi si Milesti, la S. cu com.
Racat&ul, la E. cu comunele Na-
nesti si Petresti si la V. cu co-
munele Cleja ?i Faraoani, de
care se desparte prin riul Siret.
Aceasta comuna se g&seste
in regiunea sesului Siretulul si
este scaldata la marginea vestica
de acest riu ; iar in cea estica
este ondulata de dealurile Ra-
cea si Clopo^el.
In satul Gioseni s'a nascut
Gheorghe Tomsa, care a dom
nit in Moldova in anil 1563 —
1564.
Are 2 scoli mixte : una in
satul Gioseni care func^ioneaza
din 1866 si alta in Horgesti,
infiin^ata in 1890. Amindoua
scoalele sint intre^inute de stat,
cu localun bune, constrqite de
particular! si cedate comuneT
pe timp nehotarit; eel din Gio-
seni e din birne si eel din Hor-
gesti, de caramida. Ambele scoa-
le au cite 10 prajini pamint in
vatra satulul, si au fost frecu-
entate in 1891, de 50 copil din
intreaga comuna.
Sunt 4 biserici : cite una or-
todoxci $i una catolic^ in sa
tele Gioseni si Horgesti, deser-
vite de 3 preop ortodoxl.
Case de locuit sunt 643 ; cir-
ciumT, 8.
Popula^iunea este de 648 fa-
miiil, sau 2636 suflete: 878 Ro-
minl, 1727 Unguri, 30 Evre! si
1 Armean, top de protecfiunea
romina; 1998 agricultorl, 13 me-
seriasl, 8 comercianp, 3 profe-
siunl libere, 80 muncitor! si 34
servitorl.
$tiu carte 97 barba^I si 19
feme!.
Contribuabili sunt 572.
Dup& legea rurala din 1864,
s'au improprietarit 366 locui-
torl cu 1 194 falcl pamint In
taring.
Teritoriul comuneT e de 6052
hectare.
Proprietari marl sunt: fiica
defunctulul economist si fost
ministru, Ion Strat, Alisa D.
Lecca, nascuta Strat, cu o? mo-
sie de 1979 hect., ce'! da a-
proximativ un venit anual de
23700 le!; Profira Strat, are o
mosie de 2463 hect., din care
1818,25 hect. pamint arabil cu
un venit anual de 37150 le! si
loan Gh. Lecca, care stapineste
1357 hect. cu un venit de
27680 lei.
Padurile ocupa o intindere
aproximativa de 28 hect. (Gio-
seni si Horgesti) si apar^in fa-
miliei Strat.
Se gSseste o moara cu a.
bur! ; 2 mori de ap& ; o fabric^
de spirt si o velni^a p&rdsit&.
Viile sunt pe o intindere de
126 hect., care in 1890 ati dat
27 hectol. vin negru si 3753
hectol. vin alb. Dup£ controa-
lele divizie! filoxerice (1891), viea
lucritoare are 126 hect, cea
nelucratoare 1 hect. In comuna
s'a ma! f&cut 2 hectol. {uic£ de
prune si 5 hectol. rachiu de
tescovin£ si de drojdii.
Vite sunt: 25 t cal, 1405 vite
mar! cornute, 535 porcl, 47 ca-
pre si 1908 ol.
Hosted by
Google
GIOSENI
534
GIROVUL
Budgetul comunel, pe exerci-
$iul 1 89 1 — 92, are la venituri
lei 9018, banl 83 si la cheltuell
lei 59^3, ban! 69.
Comuna este strabatuta de
cal comunale, care unesc satele
intre ele; calea vecinala Tamasi-
Petresti, trece prin Horgesti.
Distance : la Bacau, capitala
districtulul, i8kil. ; la Petresti,
14 kil. ; la com, Faraoani, 7 kil.;
la com. Cleja, 1 1 kil. ; la com.
Racataul, 6 kil. ; la com. Tamasi,
7 kil.
Gioseni, sat, jud. Bacau, pi. Sire-
tul-d.-j., resedin^a com. cu ace-
lasl nume, situat pe maiul sting
al Siretulul, mat jos deconfluen^a
acestuT riu cu nul Bistri^a. Are
o scoala mixta; 2 bisericT: una
ortodoxa, fondatain anul 1841
dedefunctul Alexandru Sturdza,
si o alta catolica, cladita de
locuitorl in 1864.
Sunt 4 circiumT ; o fabrica de
spirt ; o velni^a.
In apropiere de sat se aria
locul numit Liliecil si altul numit
Movila.
Gioseni, sat, jud. Suceava. VezT
Ortoaia.
Gioseni, sat, jud. Suceava. Vezi
Dolhesti-MicT.
Gioseni, mahala, din orasul Tir-
gul-Ocna pi. Trotusul, jud. Ba-
cau, la N. -E.de centru, pe partea
stingaa Trotusulul. Mahalauae
impafita in 2 : Gioseni-d.-s., Gio-
seni-d.-j. Are o biserica ortodo-
xa cu hramul Sf. loan, cladita
la 1820 de Anastaste si Panait
Tisescu, Eromonahul Calinic si
de loan Iurascu, si intre^inuta
de comuna.
In aceasta mahala sunt: 320
familil Rominestl, 130 Izrae-
lite, no Unguresti, 7 Italiene
si una Turca.
Gioseni, mo§ie y jud. Bacau, pi.
Siretul-d.-j., de peteritoriulcom.
Gioseni.
Gioseni, padure foioasa, jud. Ba-
cau, pi. Siretul-d.-j., com. Gio-
seni, supusa regimului silvic, cu
o ltitindere de 1 100 hect. ; pro-
prietar: Alisa Lecca.
Giosetul, Alangele §i Muchea,
paduri pai'ticulare, supuse regi-
mului silvic, pendinte de com.
Birlogul, pi. Ocolul, jud. Vilcea.
Girinca, piriu, izvoreste din par-
tea S. a dealulul Moinesti, com.
Radiul-Mitropoliei, pi. Copoul,
jud. Iasi ; curge prin valea cu
aceeasl numire; se intinde spre
S.-E. pana ce da in Piriul-Za-
hornel, la iazul Horlesti, com.
Tautesti.
Girinca, vdlcea. Vezi Zahorna,
vale, com, Tautesti, pi. Copoul,
jud. Iasi.
Girovul, com. rur., cuprinsa de-a-
lungul vaei Cracaului, in partea
despre E. a plasei Piatra-Mun-
tele, jud. Neamt;u. Se margineste
la E. cu com. Serbesti, Dochia
si o mica parte din com. Mar-
gineni; spre V. cu com. Ca-
ciulesti, o parte din Gircina si
Doamna, la N. cu com. Caciu-
lesti.
Este formata din satele: Gi-
rovul, Con^esti, Botesti, Doina,
Danestt, Balma si Jidesti, cu o
populate de 480 familil, sau
1903 suflete: 929 barba^I, 976
femel; 944 necasatori^I, 824 ca-
satoripf, 130 vaduvl, 5 divor^i.
Sunt 25 strain!.
$tiu carte 183 persoane. Lo-
caesc in 495 case.
Dintre locuitorii improprieta-
ripf in 1864, sunt astazi : 101
carl traesc stapinindu-si singurl
locurile lor; 137 ca urmasi; 1
loc parasit si ocupat de catre
comuna.
Dintre lociitorii improprieta-
ri^i in 1878, sunt astazi : 34 carl
isl stapinesc singurl locurile lor;
40 ca urmasi; 20 de locuri au
fost parasite de catre ce! im-
proprietari^I si ocupate de catre
altii.
Agricultura se face pe o in-
tindere de 2204 hect.
Imasul (suhatul) are o in-
tindere de 72 hect., si nutreste
un numar de 2707 capete de
vite.
In aceasta comuna se afla 4
bisericl, deservite de 3 preofi si
5 dascali, platifi din fonduriie
comunale cu 700 lei.
Venitul fonciar al paminturilor
bisericestl se urea la suma de
1929 lei anual.
Sunt 2 scolT, una de gradul
I si alta de gradul al Il-lea ; 7
morl de apa cu 12 pietre ; 6
stolen; 6 fierari; 5 circiuml.
Budgetul comunei e de 4026
lei, 60 banl la venituri, si 35 10
lei, 63 banl la cheltuelT.
Comunica^ia cu satele vecine
se face prin soseaua jude^eana
Piatra-Bozieni-Roman, care intre
kil. 8 — 9 se intretae cu soseaua
Dobreni-Roznov-Moinesti ; prin
soseaua Girovul-Serbesti-Tupila-
£i, care incepe din dreptul kil. 1 1
al soselei Piatra-Bozieni, precum
si prin o muh:ime de alte dru-
muri naturale care leaga diver-
sele localitapf limitrofe intre
dinsele.
Girovul, sat, in com. Girovul,
pi. Piatra Muntele, jud. Neam^u,
situat pe valea piriulul Cracaul
si a piriiasuhu Valea-Mare (Du-
barca), 10 kil. 200 m.departe de
ora^ul Piatra, in dreapta sose-
lei Piatra-BozieniRotnan, care
il desparte de satul Con^esti.
Are o popula^iune de 168 fa-
milil, sau 586 suflete: 282 bar-
Hosted by
Google
GlflOANA (VlRFUL-)
535
GIULE$TI
ba{T, 304 feme!; 279 necasato-
ri^T, 260 casatorip, 47 vaduve.
§tiu carte 63 persoane. Lo-
cuesc in 156 case.
In acest sat a fost resedin^a
sub-prefecturei plaiulu! Piatra.
Are o biserica; o scoala fre-
cuentata de 64 elevi; 2 ferariT;
o moara de apa.
Gi^ioana (Virful-), deal, in ju-
detul Neam^u, pi. Bistri^a, com.
Mastacanul, acoperit cu finat.
Giubega, com. rur., si sat, jud.
Dolj, situata in partta de N.
a pi. Bailesti, la 45 kil. de
Craiova si la 13 kil. de rese-
din^a plasei, comuna Bailesti.
E situata pe sesul Giubega.
Se invecLieste la N. cu Sal-
cu^a; la S., cu Galiciuica; la V.,
cu com. Rudari si la E., cu In-
torsura si Perisorul.
Terenul comunei este ses; pe
el se gasesc cite-va mid ondu-
la^iuni cu o inatyime de 1 — 2
metri.
Comuna Giubega a fost unita
la 1876 cu com. Galiciuica. Azi
este comuna deosebita compusa
dintr'un singur catun, numit Giu-
bega. Facea parte pana la 1892
din pi. Cimpul.
In comuna se aria o biserica,
fondata la anul 1881, terminate
la 1883 de catre locuiton. Bi-
serica este de zid, cu hramul
Sf. Nicolae si Sf. Paraschiva; e
deservita de 2 preop si 2 cin-
tarepf.
Popula^ia comunei este de
1725 suflete: 903 barbaf 1 si 822
femei.
Dupa legea rurala din 1864
sunt 2 improprietari^i ; iar dupa
cea din 1879 sunt 171 insuratei.
Suprafa^a intregului teritoriu
comunai este de 3500 pogoane
pamint arabil.
Mosia de pe teritoriul comu-
nai este de 3500 pogoane j afara
de finea^a si paduri. Venitul
sau este de 70000 lei si apar-
{ine locuitorilor. To^f locuitoril
comunei sunt mosneni.
Viile au o intindere de 305
pogoane, si se gasesc pe mosia
locuitorilor caiora apar^in.
Locuitoril transports produc-
tele cu carele si caru^ele pe
calea jude^eana Craiova-Calafat,
care are o iungime in comuna
de 3 kil.
In comuna sunt: 5 circiumi;
8 bacan'ri, 5 meseriasi. Contri-
buabili sunt 302.
Budgetul comunei pe exer-
citiul 1 893 - 94 a fost de 2922,50
lei la veniturl si de 207 1,03 lei
la cheltuell.
Vite cornute 119, 01 117, cal
12.
Giubega, mosie particular^, jud.
Dolj, pi. Bailesti, com. Giubega.
Giuclani, sat, cu 141 locuiton,
jud. Arges, pi. Oltul; face parte
din com. rur. Ciomagesti,
Giudelui (Balta-), balta, formata
din varsarea PrutuluT si a Jijiei,
spre S.-V. de satul Macaresti,
jud. Iasi, com. Costuleni, pi.
Branistea.
Giula, sat, Vezi Calare^i, pi. Ne-
goesti, jud. Ilfov.
Giula, deal, in, jud. Mehedin^i,
com. rur. Orzesti, pi. Closani.
Giula, deal, in jud. Vilcea, com.
Pojogi, pi. Cerna d.-s.
Giula, piriti, in jud. Mehedin^i,
com. rur. Orzesti, plaiul Closani.
Giulea (Vadul-Stanchii), catun,
pendinte de com. Corbi-Ciungi,
jud. Vlasca.
Giule§ti, com. rur. % jud. Vilcea,
pi. Cerna-d.-j., compusa din 2
catune: Giulesti si Popesti. S'a
lnfiin^at cam pe la anul 1837
de sardarul N. Giulescu.
Este situata pe valea Gea-
mana, la 60 kil. departe de ca-
pitala judefulul si la 15 kil. de
a plasei. Are o populate de
152 familil, sau 452 suflete:
228 barba^i si 224 feme!, in
care intra si 4 familil de figani ;
sunt 80 contribuabill si 125
case.
Are doua bisericl: una in Giu-
lesti, fondata la anul 1832 de
N. Giulescu, Barbu Giulescu si
Zamfirache Giulescu, si care la
1873 s'a reparat; a doua in ca-
tunul Popesti, care e fondata la
1872 de locuiton.
Meseriasi sunt 6: 2 boiangil, 2
croitorl, 1 dulgher si I cizmar.
Locuitoril desfac produsul
muncel lor la Craiova, Draga-
sani si Balcesti.
Vite sunt: 18 cai si lepe, 70
boi, 59 vacl, 200 ol si 201
porcl.
Pe riul Cerna, in raionul co-
munei, e o moara de macinat.
Cea mat mare parte din lo-
cuiton sunt mosneni; 28 s'au
improprietarit la 1864 pe pro-
prietatea sardarulul N. Giulescu
si a statului.
§tiu carte 45 barba^I si 16
femei.
In timpi prielnici se fabrica
aci 1700 decalitri {uica.
Comuna se intinde pe o su-
prafa^a de 775 hect.
Veniturile si cheltuelile com.
se urea la 641 lei anual.
Locurile din jurul comunei
sunt: Bucura, Poiana - Lunga,
Parasistea, Cornetul, Rotarul si
Siiistea.
Giulesti, sat, jud. Ilfov, pi. Zna-
gov; face parte din com. rur.
Rosul. Este situat la N. de Ro-
sul, pe malul sting al vaiei
Hosted by
Google
G1ULE?TI
536
G1URCA
Bonga, care se varsa h riul
Dimbovtya, linga* Ciurel, la V.
de Bucuresti.
Se intinde pe o suprafafa* de
524 hect., cu o populate de 193
locuitori.
D 1 Al. Costescu are 383 hect.
si locuitorii 141 hect. Proprie-
tary cultiva 275 hect., (58 sterpe,
50 izlaz). Locuitorii cultiva* 122
hect. (19 izlaz).
Are o bisericS, cu hramul
Sf. Nicolae cu 1 preot si 2 cin-
tareti.
Comerciul se face de 2 cir-
ciuman.
Numarul vitelor marl e de
10 1 st al celor micT de 69.
Giulesti, sat, jud. Ilfov, pi. Zna-
gov; face parte din com. rur.
Chiajna, Este situat la N.-E. de
Chiajna; pe riul Dimbovita.
Se intinde pe o suprafa^a de
895 hect., cu o populate de
627 locuitori.
D-na Elena Izvoranu are 605
hect., din care cultiva 584 hect.
Locuitorii au 290 hect., din care
cult'iva* 213 hect, restul fund
izlaz si vie.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Gheorghe, deservita de 1 preot
si un cintare^ ; 1 moarS cu a-
buri; 1 masina de treerat; 1
scoala mixta, frecuentata 1 de 30
elevi si S eleve, cu intre^inerea
c&reia statul si comuna chel-
tuesc 2107 lei anual.
Comerciul se face de 4 cir-
ciumari.
Num&rul vitelor man e de
329 si al celor micT de 1442.
Giulesti, sat. Vezi Cop&ceni-d.-j.,
jud. Ilfov.
Giule§ti, sau Radiul, sat, in jud.
Suceava, com. Drag&nesti, la N.
si la 2820 m. de satul de re-
sedas, asezat pe sesul Mol-
doveT si strSbatut de piriul Ris-
ca. Are 154 familiT, sau 524 su-
flete : 244 b£rba{T si 280 feme! ;
252 nec&satori{i, 236 c&satorip si
36 v&duvT. Locuescin 142 case.
Stiu carte 47 persoane. Vatra
satului ocupa 1 1 falci, 42 prajinT.
Satul n'a fost tot-d'auna aci,
ci a fost mutat de la locul ce-T
zice La-Temelie, unde i se v£d
si acum urmele.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, cladita de locuitori in
1840, deservita de un preot si
2 cintarep; o scoala rur. mixta,
infan^ata* in i860, desfiinfata' in
1866 si reinfiinfata in 1884. Are
un invatator platit de stat ; lo-
cal propriu zidit de Al. Agioglu,
care a inzestrat-o si cu 6 falci
pamint pentru intre^inerea-i ma-
terials. E frecuentata de 30 sco-
larT, din 79 afla^i in sat. Pana
la 1879 sat-il Giulesti facea par-
te din com. Boroaia. Mosia e
proprietatea D luTEmil Samson,
mostenita dela decedatul sati
socru Al. Agioglu. E in intin-
dere de 275 falci, cu venit de
9534 lei anual.
Improprietari^T la 1864 sunt
90 locuitori, stapinind 244 falci
5*140 prajini.
Drumuri principale sunt: la
Boroaia (1 kil.) si la Dragane^ti
(2600 m.)
Vel vornicul Nestor Ureche
sivornicul de gloata loan Mogal-
dea, intemeietorul Manastirei
SeculuT, inzestreaza acest locas,
in 1596, cu mosia Giulesti.
Aceiasi boier! d&ruescin 1600
Oct. 1, satul Giulesti, cu amin-
doua coturile si cu loc de mori
si de piua\ MSn£stirea Xero-
potam, zidita* de ei.
Mai 'nainte de rapirea Buco-
vineT, satul Giulesti {inea de
jud. Neamfu. Hrisovul de la
Vasile Voevod, dat in Iasi la
1646, Oct. J 8, atesta ca frazil
Gavrilas si $tefan Boldescu vind
Giulesti, ce-T in {inutul Neam^u,
unchiuluT lor Cosmei Maja si so-
viet sale Dr&g&lineT, drept 300
taleri de argint.
Giulesti, sat, face parte din com.
rnr. cu aceiasi nume, pi. Cerna-
d.-j., jud. Vilcea. Are o popu-
late de 219 locuitori: no bar-
bap si 109 feme!.
Giulesti, deal, in raionul com.
Giulesti, pe care se cultiva 40
hect., 50 arii, vie.
Giulesti, padure particular^, su-
pusa regimului silvic, aparpnind
com. Giulesti, pi. Cerna-d.-j.,
jud. Vilcea.
Giule§ti-din-Deal, sat, in jud.
Roman, pi. Siretul-d.-j., comuna
Bogzesti, spre N. de satul But-
naresti, resedin^a comunei, si la
departare de 2 kil. de el, pe
pir. Butnarestilor. Are o popu-
late de 20 familiT, sau 64 su-
flete, din can 9 contribuabili.
Sunt 23 vite man cornute.
Giule§ti-din-Vale, sat, in jud.
Roman, pi. Siretul-d.-j., com.
Bogzesti, spre N. de satul Bog-
zesti, resedinta com., si la o de-
partare de 2 kil. de el, pe pir.
Butnarestilor. Are 24 familiT,
sau 100 suflete ; 11 contribua-
bilT; 30 case. Stiu carte 30 per-
soane.
Sunt 74 vite man cornute.
Are o biserica de lemn.
Giura, sat, in com. rur. Bah;a$i-
d.-s., pi. Dumbrava, jud. Mehe-
din^i; are 35 case.
Giurca, munte, in jud. Buzati,
com. Nehoiasul, ramificafie din
muntele Teharaul, intre Valea-
Teharaul si Valea-Giurca, pe ma-
iul sting al riuluT Buz&u.
Giurca, munte, in jud. Neam^u,
Hosted by
Google
GIRCA
537
GIURGENI
pi. Piatra-Muntele, com. Buhal-
ni{a.
Girca, vale, in jud. Buzau, com.
Nehoiasul, formata din doua. iz-
voare : unul plecind din mun-
tele Teharaul si al doilea din
muntele Spedisul-Buzaului, care,
dupa ce se unesc, iau numele
de Valea Giurca si se varsa. in
Buzau, la stinga, pu^in maljos
de Gura-Siriulul.
Giurcani, sat. Vezi Polobocul
sau Iurcani, sat, jud. Neam^u.
Giurcul, catun, alipit comunei
Negreni si spre V. de cat. Ne-
greni, pi. Gilortul, jud. Gorj.
E situat parte pe ses, parte
pe coaste si valcele, pe o su-
prafata de 481 hect., din carl
70 hect. padure, 190 hect. ara-
bile, 193 hect. fine{e, 10 hect.
vie, 15 hect. livezi de pruni si
3 izlaz.
Are o populate de 63 fam.,
sau 260 sufl., din car! 50 contrib.
Locuitorii sunt parte mosnenl
si parte improprietariti dupa le-
gearurala. din 1864. EI poseda :
14 plugurl, 20 care cu bol, 1
caruta cu cat; 120 vite mart
cornute, 5 cai, 300 01, 20 ca-
pre si 90 rim a tori.
Comunicatia in catun se face
printr'un drum de care, ce-1 stra-
bate de la N. la S. pana da in
soseaua vecinala ce merge in
com. Vladimirul,
In catun se gas esc : 2 fin-
tini ; 2 puturi.
Are 1 biserica de zid, facuta
de locuiton la anui 1823; ser-
viciul se face de preotul de la
com. Negreni.
Giurea, pirzU, in jud. Neam^u,
com. Calul-Iapa; se varsa in
stinga piriulu! Calul.
Giure^ti, fost sat, acum contopit
cu satul Cosereni, pi. CimpuluT,
jud. Ialomi^a.
Giure^ti, sat, in plaiul Closani,
jud. Mehedin^i ; {ine de com.
rur. Iupca. Are 35 case; o bi-
serica, cu 1 preot si 2 cinta-
refl.
Giure^ti, mikala, in jud. Mehe-
din{i, pi. Motrul-d.-s. ; {ine de
com. rur. Lupsea.
Giurgea, piritas, in jud. Neam^u,
com. Buhaldi^a, pi. Piatra-Mun-
tele; se varsa pe stinga riuluf
Bistri^a.
Giurgeni, com. rur., in jud. Ia-
lomi^a, pi. Ialomifa-Balta. Est e
situata pe partea cea maf des-
pre N.-E. a plaseT, intre Duna-
re, jud. Braila si comunele : Piua -
PetreT, Gura-Ialomi^el si Luciul.
Teritoriul acestei comune for-
meaza un domeniu de 10560
hect., din can 3000 hect. bal-
tis. Pe acest domeniu mai este
si com. Luciul. Coprinde doua
mosil: Luciul-Giurgeni, proprie-
tate a Eforiel Spitalelor Civile
din Bucuresti, arendata anual cu
suma de 30000 lei si mosia
Giurgeni, proprietate particu-
lara, ce se poseda in devalmasie
cu mosia Eforiei.
Dupa legea rurala din 1864,
s'au improprietarit 93 locuiton;
neimproprietari^t ma? sunt 78.
Pe teritoriul comunei curge
Dunarea pe vechla albie a riu-
lul Ialomi^a, cad acest riu is!
uneste apa cu a fluviuluT, mai
spre S. de satul Giurgeni la
punctul numit Ceta^uia, unde
pe la 1 860 Dunarea a nipt ma-
lul ce o despar^ea de Ialomi^a.
Pe mosia comunei sunt lacu-
rile: Coscovata, Mozocul, Gra-
dinele, Borciul, Uli^a, Filip, Ion-
Pircalabul si Mogos.
Se compune din satul Giur-
geni, in care este resedinfa pri-
mariei si a judecatoriel comu-
nale, si din c&tunele : Ostrovul-
Constantin si Strimbul.
Populatfunea comunei este de
192 familii, sau 732 suflete:
499 barbafl si 426 femei; 918
Rominl, 1 Grec, 4 Bulgarl si 2
Turci ; 923 crestini ortodoxl si
2 mahometanT; 222 agricultorl,
6 meseriasl, 6 comercian^I, 3 cu
profesiunl libere, 85 munciton
si 45 servitor!. $tiu carte 119
persoane.
Vite: 220 caT, 1087 boT, 4100
ol, 730 capre, 15 bivoll, 10 a-
sini si 1010 porcl.
Comuna are un venit de lei
3822 si cheltuell in suma de
8476 let.
Are : o scoala mixta, cu 24
elevl si eleve si condusa de un
inva^ator salariat de stat si co-
muna ; o biserica, cu un preot
si dot dascalT.
Giurgeni, com. rur., in judeful
Roman, pi. Fundul, spre S.-E.
de orasul Roman si la o depar-
tare de 22 kil. de el si de 15
kil. de resedin^a plaseT, asezata
pe un teren accidental
Este formata din satele: Ba-
neasa, Fundul-$istarulul, Giur-
geni, Golani, Muncelul-d.-j. si
Valea -Ursulul cu resedinfa co-
munei in satul Valea-Ursulul.
Are o populate de 418 fa-
milii, sau 1495 suflete, din carl
344 contribuabili; stiu carte 122
persoane; locuesc in 358 case.
Sunt 1376 vite marl cornute.
Se afla in com. Giurgeni 4
bisericl : 3 de zid si I de lemn ;
o scoala mixta, frecuentata de
18 elevl (14 baefl si 4 fete),
din 25 inscrisi (21 baeji si 4
fete).
Aceasta comun& ^ine de cir-
cumscriptia fiscala Bratesti.
Venitul anual este de lei 2447
si cheltuelile de 241 1 lei.
602$9. Marele Dicfionar GeografU. Vol. HI,
68
Hosted by
Google
GIURGENI
538
GIURGESTI
Giurgeni, sat, jud. Braila, la 8
kil. spre S.-V. de satul Vizirul,
pe muchea platoului de N. si
la hotarul comunel Vizirul. Are
o populate de 40 familii, sau
175 suflete: 79 barba^i si 96
feme!; 75 casatorip si 97 ne-
casatoripf. Locuesc in 20 case.
Vite sunt: 80 cal, 810 vite
marl cornute, 600 01 si 70 ri-
maton.
Giurgeni, sat, in jud. Ialomita,
pi. Ialomi^a-Balta, pendinte de
com. cu acelas! nume. Este si-
tuat pe malul sting al DunareT,
la 4 kil. spre N. de satul Piua-
Petrei.
Aici este resedin^a primariei
si a judecatorie! comunale.
Popula^iunea satuiuT consta
din 140 familii Rominr, I fa-
milie Greet, 1 familie Bulgari
si 4 familii Tigani.
Are o biserica, deservita de
un preot si do! dascalt ; o
scoala mixta, condusa de un
inva^ator.
In acest sat se face doua
tirguri anuale, la 14 si 26 Oc-
tombrie.
Vite sunt: 200 ca!, /22 bo!,
2500 01, 500 capre, 15 bivoli,
5 asini si 720 porcl.
Giurgeni, sat, jud. Roman, pi.
Fundul, com. Giurgeni, spre
S.-E. de orasul Roman, la o
departare de 22 kil. de el si
de 15 kil, de resedin^a plasei.
Este asezat pe valea piriului
Giurgeni. Are o populate de
120 familii, sau 407 suflete, din
can 90 contribuabil! ; stiu carte
49 persoane ; locuesc in So case.
Sunt 170 vite man cornute.
Se afla in sat : o biserica de
zid ; o scoala primara mixta,
frecuentata de 18 elev! (14 b&-
e^I si 4 fete) din 25 inserts! (21
b&e$i si 4 fete).
Acest sat mai este cunoscut
si sub urmatoarele numin: o
parte se mai numeste Giurgeni-
Boeresti si alta Giurgeni-Schi-
tului, si Giurgesti.
Linga acest sat si spre S.-V.
de el este Schitui-Giurgeni.
Giurgeni, schit de maici, in jud.
Roman, pi. Fundul, com. Giur-
geni, linga satul Giurgeni, si
spre S.-V. de el. Este asezat
pe coasta unui deal. Are o bi-
serica frumoasa si bine intre-
^inuta. Sunt 32 calugari^e.
Aceast schit a fost facut dupa
anul 1738, Oct. 17, caci un do-
cument, care poarta aceasta
data, ne spune ca Ioni^a Sta-
chie, cu fratele sau loan, razes!
din Giurgeni, harazesc lui Ghe-
deon razasiele lor din Giurgeni,
«ca sa aiba. Sfin^ia sa a' si face
schiturile in mosia aceasta».
Giurgeni, mosie a statulul, in
jud. Roman, pi. Fundul, com.
Giurgeni, arendata in 1887 cu
2280 lei anual.
Giurgeni, pa dure, proprietatea
statulul, in com. Giurgeni, pi.
Fundul, jud. Roman, in intin-
dere de 150 hect.
Giurgeni, piriU, ce curge prin
jud. Roman, pi. Fundul, com.
Giurgeni. Izvoreste de la N. de
satul Giurgeni si curge de la
N. spre S. Trece prin satul
Giurgeni si la S. de acest sat
se varsa in riul Birlad, de a
stinga. Acest piriu este mic, dar
devine adinc in timpurile plo-
ioase din cauza ca cele 2 dea-
luri printre care curge, sunt
inalte si aproape unul de altul
in cit numai albia acestu! piriu
le desparte.
Giurgeni-Boere^ti, vechie nu-
mire a satulul Valea-Ursului,
jud. Roman.
Giurgeni-Schitului, vechie nu-
mire a satulul Giurgeni de as-
ta-zT, care ^ne de Schitui-Giur-
geni, jud. Roman.
Giurgesti, com. rur., situata cam
in centrul plasei $omuzul, jud.
Suceava, si la 18 kil. de Fal-
ticeni. Se margineste la E. cu
com. Valea GloduluT, la V. cu
Plesesti si o parte din Bucovina,
la S. cu Preotesti si la N. cu
Bucovina. Are forma drept un-
ghiulara, compusa Mind din sa-
tele: Giurgesti, Deleni, Meresti
si Racova, cu resedin^a in satul
de la care si-a luat numele, care
e si resedin^a sub-prefecture!
pi. Somuzul.
Are o populate de 299 fa-
mili!, sau 1200 suflete : 603 bar-
bap si 597 femdi. Contribuabili
sunt 300.
Cit!-va dLitre locuitor! se o.
cupa cu olaria.
Are 2 biseric!, deservite de
1 preot si 4 cintare^:!; o scoala
rurala mixta, condusa de 1 in-
va^ator platit de stat, frecuen-
tata de 39 elev!, din 72 bae^I
si 44 fete in virsta de scoala.
Budgetul comunei pe 1892 —
1893 are la venitur! 3625,29 le!
si la cheltueli 3509,24 le!.
Vite sunt: 69 ca!, 150 bo!,
230 vac!, H50 01, 2J capre,
120 pore! si 186 vi^ei.
Sunt in comuna doua mo-
riste ale proprieta^i!, arendate
cu 7000 le! anual. Altitudinea
comune! de la nivelul mari! e
de 420—460 m. E udata de
piraele: Somuzul-Mic, Gropeni,
Cosvanel, Vulturesti, Liveziorei,
Buda! si Ticlaulu!.
Mosia e proprietatea d-lor
Leon Botez si L Ciule! (Giur-
gesti), G. Ghi^escu (Meresti) si
M. Greceanu (Vulturesti).
Suprafa^a tentorial^ a com.
e de 1925 falc!, din car! 1 000
falc! padure, 480 falc! cultiva-
Hosted by
Google
GIURGE?TI
539
GIURGIOANA
bile, restul bahnurl, fina{ si loc
neproductiv.
Improprietaritr la 1864 sunt
106 locuitorl, can stapinesc449
filer.
La Catarg e punct de obser-
vable ce doming imprejurimile.
Giurgesti, sat, in partea de N.-E.
a comunei Stroesti, pi. Crasna,
jud. Falciu, la o distan^a de
aproape 2 kil. de satul de re-
sedin^a. Asezat pe coasta co-
linel Lohan-Crasna, intr'o vale
deschisa spre V. Intinderea co-
linei pe raza teritoriului satuluT
e de 2 kil. in lungime. Se zice
ca satul este lnfiin^at cam pe
la anul 1790, iar biserica in
1800.
Suprafa^a mosieT satului e de
100 hect., cu o populate de
45 familil, sau 240 suflete, din
carl 48 contribuabill.
Proprietatea satului e raza-
seasca. Locuitoril se ocupa de
cultura viilor si a livezilor.
Prin sat curge piriul Romas-
cul (Giurgesti).
Giurgesti, sat, pe mosia si in
com. Ruginoasa, jud. Suceava.
Asezat pe coasta dealulul cu
acelasi nume. Are o populate
de 68 familil, saii 277 suflete :
148 barba^I si 129 femei; 63
contribuabill.
Vatra satului ocupa 131 falci
si 31 prj.
La 1864 s'au improprietarit
22 palmasi si 36 codasi cu 196
falci si 38 prj.
Are o biserica, cu hramul
Sf. Ion, cladita la 1800 (se zice
de 2 monah! rusi), deservita
de 1 preot si 1 cintare^. Se
zice ca mal 'natnte era un mic
schit. Scoala din Costesti-Ra-
zesi servS si acestu! sat.
Drumuri principale sunt : la
Tirgul-Frumos (8 kil.) si la Cor-
nesti (4500 m.).
Giurge§ti, sat, impar^t in Giur-
gesti-Ciulei si Giurgesti-Bote-
zul, In com. cu acelasi nume,
jud. Suceava. Asezat pe coasta
unui deal de-a dreapta Somu-
zulul - Mic, numara 149 case,
populate cu 157 familil, sau
634 suflete, din can 322 b&r-
ba^I si 312 femei (40 izraelitl).
Sunt 166 contribuabill.
Vatra satului ocupa 40 falci.
Mosia, parte a d-lui L. Botez
si parte a d-lul I. Ciulei, are
intinderea de 930 falci, din carl
300 falci cultivabiie, 520 p&-
dure, 80 flna£ si restul nepro-
ductiv.
La 1864, sau improprietarit
25 fruntasl, 20 palmasi si 13
codasi, cu 197 filcl.
Are o biserica, deservita de
1 preot si 2 cintare^I; o scoala
rurala mixta.
Drumuri principale sunt: la
Racova (5380 m.), la Meresti
(6 kil.), la Deleni (3 kil.), la
Valea-Glodulul (1400 m.) si la
Plesesti (5 kil.).
La 1803, Giurgesti a lul Ior-
dache Gherghel, numarau 91
liuzl, cu 1076 lei bir anual.
Pana pe la 1832, satul Giur-
gesti se afla pe £armul sting
al §omuzuluI-Mic, unde se vede
si acum piatra si o cruce unde
era biserica.
Giurgesti, a I tit numire a satu-
lui Giurgeni, pi. Fundul, jud.
Roman.
Giurgesti, deal, pe coasta caruia
se afla satul cu acelasi nume,
jud. Suceava.
Giurgesti, deal, in jud. Suceava,
com. Preutesti, acoperit de pa-
dure de fag.
Giurgesti sau Roma§cul, ///?£,
ia nastere dintr'o fintina stri-
cata a unui locuitor Romascu,
din satul Giurgesti, com. Stro-
esti, pi. Crasna, jud. Falciu, si
se varsa in piriul Crasna.
Giurgesti, pirin, afluent al pi-
riulul Bahlue^ul-Rece din com.
Ruginoasa, jud. Suceava.
Giurge§ti-Ciulei. VezI satul Giur-
gesti, jud. Suceava.
Giurgia, piriU, pe teritoriul co-
munei Cimpurile, pi. Zabrauful,
jud. Putna; se vars& in $usi{a.
Giurgioana, com. rur., in jud.
Tecuciu, pi. Zeletinul, compusa
din 8 catune: Balanesti, Din-
ceni, Giurgioana, Han^a, Le-
hacea, PlScinfeni, Racusana si
Sirbi.
Situate pe deal, avind la V.
Valea-Berheciulul, si la E. Va-
lea-ZeletinuluI, este departe de
capitala jud., de 41 kil. spre N.
Are o populate de 535 fa-
milii, sau 2000 suflete, din carl
425 contribuabill.
In com. sunt 3 bisericl : in
Lehacea, Giurgioana si in Sirbi,
deservite de 2 preo^I si 4 cin-
tSrep.
Locuitoril au : 1 200 vite marl
cornute, 985 ol, 45 cal, 10 ca-
pre si 900 porcl.
Intinderea terenulul cultiva-
bil e de 1330 hect, din carl
58 hect. vil.
Sunt 120 stupl cu albine.
In com. se afla 2 scoll: in
Bafinesti si in Sirbi. Cea din
B&finesti dateaza de la 1870.
Se frecuenta de 48 copil, din
109 (73 baeflf si 36 fete) in
virsta de scoala. Cea din Sirbi
este infiin^ata de la 1 891. E
frecuentata de 35 copil, din
109 (73 b&ejl si 36 fete) in
virsta de scoala\
Veniturile si cheltuelile com.
se urea la suma de 5480 lei, 72
banl, anual.
Hosted by
Google
GIURGiOANA
540
GIURGITA
Comuna este brazdata de dea-
lurile : Codful-Cucului, Radaci-
ne§ti, Dinceni, Lehacea, Sirbi
si Coroiul si strabatuta de vaile
cu acelasi nume.
Este situata pe un platoti,
strabatut de mai multe drumuri
naturale, care se desparte din
soseaua jude^eana Tecuciu-Po-
dul-Turculu! si din soseaua Te-
cuciu-Gaiceana,
Locuitorif din Giurgioana si
Racusana sunt razesL
Se margineste la N. cu com.
Muncelul, la S. cu com.Valea-
Rea, la V. cu valea si piriul
Berheciul, la E. cu piriul Ze-
letinul.
Giurgioana, sat, jud. Tecuciu,
face parte din com. cu' acelasf
nume si e la o departare de 4 kil.
523 m. de resedin^a comunei
spre S., intre dealul Giurgioana,
la V. si dealul Daia, la S.
Are o populate de 62 fa-
milii, sau 252 suflete, can lo-
cuesc in 61 case. Sunt 55 con-
tribuabili.
Aici se afla o biserica, cu
hramul S-$i! Voevozi. Este re-
zidita de Costache Ghioca, la
1865, in locul alteia tot de zid,
care era mica. Este deservita
de 1 preot si I cintaref.
Satul in vechime se numea
Martinesti; acest nume se pa-
streaza astazl numai la mosie.
Teritoriui catunulul este de
450 hect. LocuitoriT vechl ra-
zes! stapinesc 280 hect., iar
proprietarul 170 hectare. Mare
parte din feme* se ocupa cu
cresterea vTermilor de matase.
Copiii din sat merg la scoala
din Baianesti.
Giurgioana, deal, la E. de satul
cu acelasi nume, inraionul com.
Giurgioana, jud. Tecuciu.
Giurgi{a, com. rur., jud. Dolj,
pi. Balta, in par tea de N.-V.,
la 43 kil. de Craiova si la 16
kil de resedin^a plasel Macesul-
d.-s., situata pe loc ses, la mar-
ginea padurel statului Giurgi^a
si pe malul sting al ape* Das-
na^uiulul.
Se invecineste la N. cu com.
Ceratul, din pi. Jiul-d.-mj., la S.
cu com. Birca, la V. cu com.
Urzicu^a, din pi. Bailesti si la
E. cu com. Valea-StanciuIuT.
Limita linieT de N. incepe de
la com. Urzicu^a, merge in linie
dreapta, de la V.-E. si se mar-
gineste cu teritoriui comunei Dra-
nicul.
Limita liniei de S. incepe de
la Dasna^uiul, teritoriui Urzicu^a,
merge in linie dreapta, de la V.
spre E., pana la mosia Horezul-
Poenaru.
Limita liniei de E. incepe de
la aceasta mosie, merge in linie
curba, de la S. la N. pana in
com. Dranicul.
Limita linieif de V. incepe de
la com. Ceratul, cu indreptarea
N.-S. pana la mosia Birca.
Terenul com. este ses si udat
de riul Dasna^uiuluT pe al caruT
mal se vad o mul^ime de pa-
durif.
Se compune din 3 catune :
Giurgi^a-Curmatura, care este
catunul de resedin^a, Giurghra-
Cioromela, la centru si Porta-
resti, la N. In Giurgi^a-Curma-
tura se afla o movila numita
Curmatura.
In com. Portaresti se afla o
movila, numita Ceta^uele.
Prin hrisovul lui Mihaiu Ra
covi^a-Voda, din anul 7221, se
adevereste ca jupineasa Maria,
so^ia lui Ion Baleanul, neavind
copii, a inchinat, la moartea eT,
manastirei, a treia parte din
mosia Giurgi^a.
Sunt 3 biserici una se afl& in
Giurgi^a-Curmatura, fondata de
obstea locuirorilor pe la anul
1852, terminate la 1856, Iunie
9. In tinda biserice! se gaseste
inscrip^ia urmatoare :
Cu ajutorul lui D-zeu aceasta sf. Dum-
nezeiasca, biserica ce se praznueste cu
hramul S-ta Adormire a Precistei si S-pt
Imparati Constantin si Elena, acest sfhit
loca^, s'aii inceput din temelie din noii,
intre care ne mat fiind alta intr'acest
sfint loc si incepindu-se prin toate ma-
terialurile de la leatul 1852, Prin ostene-
lile alergatorilor ce mai jos se vad scrisi;
Preotul Daniel, Patru Granare, Parvu
Sacianu, Florea Mitu si alt! enoriasi at
comunei de care apar^ine aceasta bise-
rica. Ajutorind si d-nii negu^atorT din a-
cest sat Toca faicovici, Cincea DimovicT
si alti locuitort din satele vecine si s'aii
savirsit cu toate podoabele ei la leatul
1 856, iunie 9.
A doua biserica se afla in
catunul Cioromela, fondata de
obstea locuitorilor la 1862 si
terminate la anul 1864, Julie 20.
In tinda acestei biserici se ga-
seste inscrip^iunea :
Cu ajutorul lui D-zeu, aceasta sfinta
si Dumnezeiasca biserica ce praznueste
cu hramul S-tu Dumitru si Cuvioasa Pa-
raschiva, ce a fost din vechime la sf.
biserica din vale ce era la leatul 1862,
s'aii inceput acum din noii de zid, in
care s'a mat adaugat la punerea temeliei
si hrarnul lnal^area lui Hristos, insa prin
indemnul si ostenelile celor mat jos in-
semna^i, precum si d-nii Cancea Dimo-
vici fost casa de bam, de la inceput pana
la sfirsit fiind arendasi d-nii Enache
Gropol, iar ctitori Preotul Ion si al^i e-
noriasi at comunei din mahalaua de care
apar^ine biserica si cu al^i locuitort din
vecine, care cu ce s'au milostivit si s'au
savirsit aceasta Sf. biserica cu toate po-
doabele si la leatul 1864, Iulie 20, in
zilele P. S. S. Parintelui Episcop D. D.
Calinic, Rimuicul-Noul-Severin
A treia biserica se afla in
cat. Portaresti, fondata de pi-
tarul Mate! Constantin Porta-
rescu, la anul 1827, reparata la
anul 1850, de Spiridon C. Por-
tarescu. In tinda acestei biserici
se gaseste urmatoarea inscrip^ie :
Aceasta sf. si Dumnezeiasca biserica,
ce se praznueste cu hramul Sf. Voevozi
care intliu a prefacut-o D-nul Pitar Ma-
Hosted by
Google
G1URG1TA
541
GIURGIfA-CURMATURA
teiu Constantin Portarescu, facind-o de
lemn,inpaientcde caramida la leatul 1827,
in zilele Domnitorului Grigore Ghica, de
la care s'au incepnt a fi iarasf in prin-
cipatele Romine Prin^i Romini, fiii Pa-
triei, si in zilele iubitorului de D-zeu
P. S. S Episcop Neofit Roman si fiind
in stare proasta, cu ajutorul lui D-zeii
s'aii prefacut in leatul 1850, de d-nif
Spiridon C. Portarescu, frate mat mic,
care n'avea raostenitori si pana in not
au stat neamul si s'aii mai adaugat hra-
mul Sf. Troika, in zilele M. S. D. JBarbu
1). $tirbeT, Voevod, si al iubitorului de
D-zeii, Episcopul nostru Calinic Roman
si s'aii savirsit in leatul 1852, Maiu 28.
Sunt do! preo^t, carl oficiaza
succesiv la cele 3 biserici, si 3
cintarep.
Se mat vad in comuna rui-
nele bisericet din vale.
Intre catunele Cioromela si
Curmatura, se afla o $coal&
mixta, ce functioneaza din anul
1834, fiind intre^inuta de stat.
Scoala are o proprietate de 1 3 1 /a
hect. arabile.
In anul 1892 — 93, a fost fre-
cuentata de 44 bae^i si 6 fete.
Stiu carte 84 barb. $i 13 fem.
La aceasta comuna s'a a.
daugat de curind mahalaua Fi-
laretul, care este acum consi-
derate ca catun.
Popula^ia este de 201 1 su-
flete: 1038 barba^i $i 973 feme!.
Dupa legea rurala din 1864
sunt 215 loc. impamintenip, iar
dupa cea din 1870 sunt 70 in-
surant.
In comuna sunt: 2 cizmari;
6 circiumi; 461 contribuabiil.
Suprafa^a teritoriulut comunal
este de 12834 pogoane, din
care: 12253 arabile, 300 finea^a,
50 izlaz, 324 padure.
Mobile de pe teritoriul co-
munal se numesc: Horezul, Obe-
deanul, Vilcia, Granaresti si
Portaresti. Au o intindere de
12253 pogoane si aduc un ve-
nit de 367590 lei. Apar^in sta-
tulul, proprietarilor, locuitorilor
impaminteni^t in 1864, insura-
{eilor din 1879, precum si locui-
torilor carl aii cumparat loturi
in 1892. In trecut mosia toata
apar^inea manastiret Horezul-O-
bedeanul.
Mo?ia statulut se numeste
Giurgi^ele ; este data in loturi ;
are o intindere de 493 hect.
si da un venit de 31000 let.
In comuna sunt 2 padurt: una
ce apar^ine statulut, numita
Giurgi^a, cu o suprafa^a de 40
hect., situata linga mo$ia Cio-
romela. A doua, situata linga
a statulut, cu o intindere de
122 hect. apar^ine d-lut State
Genescj. Se gase§te in catunul
Portare?ti si se nume?te Porta-
resti. Mat inainte, padurea sta-
tulut Cioromela, apar^inea ma-
nastiret Horezul-Obedeanul, iar
acea a d-lui Genescu, aparfinea
fra^ilor Portaresti. Sunt compuse
din : jugastru, frasin, plop si ste-
jar, acesta predominind.
Viile au o intindere de 185
pogoane si se gasesc pe pamin-
tul locuitorilor.
Pe linga catunul Portare?ti
trece linia ferata Craiova-Calafat.
Calea jude^eana strabate com.
prin centrul, pe o lungime de
i 1 /* kil.
Catcomunale§i vecinale unesc
comuna cu cele vecine.
Venitul comunet pe 1893 — 94
a fost de 4501,72 let anual.
Vite cornute 450, cat 38, §i
ot 86.
Giurgi^a, padure a statulut, jud.
Dolj, pi. Balta, com. Giurgi^a,
pe mosia statulut Giurgi^ele,
linga satul Giurgi^a-Cioromela.
Are o intindere de 40 hect.
Apar^inea inainte manastiret
Horezul-Obedeanul. Este com-
pusa din frasint, tet, plopt, ju-
gastri ?i stejarl ; predomina ste-
jarii.
Giurgi{a-Cioromela, sat y jud.
Dolj, pi. Balta, com. Giurgifa,
situat pe malul sting al Desna-
{uiulut, la 800 m. la N. de Giur-
gi^a-Curmatura, unde e catunul
de resedin^a al com.
Are 1.075 suflete: 552 bar-
bae si 523 femet. Locuesc in
51 case si 204 bordee. Copiit
din sat, urmeaza la scoala mixta
din satul Giurgifa-Curmatura,
ce este la 543 m. departare.
In sat este o biserica fondata
de obstea locuitorilor in 1862
si terminate in 1864,
$oseaua judejeana Craiova-
Bistre^ul, care trece prin cat.,
pune satul in legatura la N.
cu satul Portaresti, iar la S. cu
Giurgtya-Curmatura.
Giurgi{a-Curm&tura, sat, jud.
Dolj, pi. Balta, com. Giurgifa.
E situat pe malul sting al Des-
na^uiulut, la 15 kil. S.-V. de
Segarcea, re?edin{a primariet.
Are 591 suflete: 321 barba^tsi
270 femet. Locuesc in 22 case
de zid ?i 86 bordee.
In sat este o scoala mixta,
pe limita cu satul Giurgifa-Cio-
romela. Functioneaza din 1834,
fiind intretinuta de stat. In anul
scolar 1892 — 93 a fost frecuen-
tata de 44 bae$i si 6 fete, 13
bae^I si o fata din G.-Cioro-
mela, 25 baeflf 5 fete din G.-
Curmatura si 6 bae^t din Por-
taresti. Cu virsta de scoala sunt
1 1 2 copit. $tiu carte 35 persoane.
In sat este o biserica fondata
de obstea locuitorilor la anul
1852 si terminata la 1856, Iu-
nie 9. In tinda acestei biserici
se gaseste urmatoarea inscrip-
^iune :
Cu ajutorul lui D-zeu aceasta Sf. si
Dumezeiasca biserica ce praznueste cu
hramul Sf. Adormire a Precistet si Sf.
Impara^i Constantin si Elena, acest Sf.
locas s'au tnceput din temelie din noii
Intru care nemai fiind alta tntr' acest Sf.
loc. ^i inceptndu-se prin toate materia-
lurile de la leatu 1852, prin ostenelile
Hosted by
Google
GiURGITELE
542
GIURGIUL
alegatorilor ce mai jos se vad scrisi :
Preot Daniel, Patru Granare, Ptrvu Sacianu,
Florea Mitru, Florea Boca si al^i eno-
riasi ai com. de care apar^ine aceasta Sf.
biserica. Ajutonnd si d-nii negufatori
din acest sat J oca J aicovici, Cincea Di-
movici si al^i locuitori din satele vecine
si s'au savirsit cu toate podoabele ei la
leatul 1856, Iunie 9.
Satul are drept caide comu-
nica^ie soseauajude^eana Craio-
va-Bistre^ul, care ll pune in le-
gatur& la N. cu Giurghi^a-Cio-
romela, iar la S. cu Bircea. O
alta sosea com. pune c&t. in le-
gatura la E. cu com. Birza.
Giurgi^ele, mosie a statulut, jud.
Dolj, pi. Balta, com. Giurgi^a, a-
rendata de la 1 893 — 98 cu 3 1 000
lei anual. Din aceasta mosie, s'au
dat in lotun 1468 hect. Supra-
fa^a ramasa este de 493 hect. Pe-
dtnsa se gSseste si padure. Inain-
te apar^inea m&nastirei Horezul-
Obedeanul.
Giurgea, mope, in jud. Buzati,
com. Pirscovul, cat. Badila ; face
parte din marelecorp Badila, are
100 hect., din cari 52 padure.
Giurgiul, ora§, pe malul Duna-
ret, la S. de Bucuresti, rese-
din^a jud. Viasca.
Situape geograficd.— Subim-
parfiri. — Giurgiul este situat
pe malul drept al Dunarel (ca-
nal), la 924 kil. de extremitatea
fare! de V. (Virciorova) si la
490 kil. de extremitatea de E.
(Sulina, gurile Dunarei). Infa^a
Giurgiului este o insula, Cio-
roiul, care desparte bra^ul Du-
narei de matca principals. Se
afla la 24 m. d'asupra nivelului
Mlrii Negre, departe de Bucu-
resti de 72 kil. pe calea ferata,
sau 64 kil. pe soseaua nationals,
siasezat pe loc ses, in fa^a ca-
nalului care vine din Dunare in
dreptul fostei cet^I St. Giorgio.
La S. se m&rgineste cu ca-
nalul Dunarei, incepind din drep-
tul moarei Badulescu pana in jos
de Zmirda (cimitir); la E.: ma-
lul DunareT, p&na in dreptul cimi-
tirului nou ; la N. marginea o-
rasului despre vii ; la V. : izlazul
orasului pana, la moara Badule-
scu. In jurul Giurgiului se afla
izlazul orasului si viilece depind
de el.
Suprafa^a orasulut este de
344 hect. 7209 m. a. ; a vii-
lor orasului, de 585 hect. 8500 m.
a. Restul pana la 1500 hect. cit
este coprinsul posesiet orasului
este afectat la izlaz, drumuri,
etc.
Orasul este impar^it in 5 cu-
lori sau despar^in administra-
tive, si anume: coloarea Verde
spre V., in partea despre Ale-
xandria; coloarea Albastra, in
centrul orasului; spre S., co-
loarea Rosie, ocupind partea de
E. a centrum! orasului ; coloarea
Neagra, la extremitatea de E.
a orasului si coloarea Galbena,
care se intinde spre N.
Dupa masuratoarea fecuta ora^
sulu! la 1 88 1 de Ing. Pomponiu,
s'a constatat ca sunt 62 strade si
4 pie^e, avind o lungime de 26
kil. 0.60; din acestea, numat
6 kil. 343 sunt soseluite sau
pavate, avind o suprafa^S de
76963 m. p. ; iar restul de 19
kil. 6j7 m. de strade sunt ne-
pavate si nesoseluite ; acestea
au o suprafa^l de 267743 m.
p. Cele mat principale strade
sunt: Sf. Nicolae,- Aleiul, a-
GareT, a-Bucurestilor, a-Min
tuirei, OlarT, Boiangiii, Hagi -
Chiru, a-PortuluT, Poarta-de-Fier,
Zmirda, Oinacul, Slobozia, Epu-
rasi, Serurie, a-Bateriilor, Strada-
Frumoasft si a-Moret.
Giurgiul are 10 esiri sail ba
rierT : bariera Vamei, Poarta-de-
Fier, Slobozia, Zmirda, spre Du-
n&re; apoi bariera Sf. Gheor-
ghe, bariera Noua, spre Ale-
xandria ; in partea de V. a o-
rasulut : bariera OboruluT si a
Bucurestilor, la N. si bariera
Oinacului, la E.
Populafia. — Ministerul de
finance in statistica acsizelor
publicatain 1889, arata ca Giur-
giul ar avea 11 890 suflete.
Din acestea, treT par^i sunt
de na^ionalitate Romini, restul
Bulgan, Greet, Izraeli^i, Un-
gun, Austriaci, German!, si
cipf-va Francezt.
Instrucfia. — In orasul Giurgiu
este un gimnaziu cu 4 clase,
zidit la 1869. Localul este un
edificiu frumos, in care, afara
de clasele gimnaziale, se mat
afla si 4 primare. Gimnaziul
are o biblioteca de. 1000 vo-
lume; un muzeu CU450 obiecte,
ambele infiin^ate la 1873.
Aci, in 1884, s'ainfun^at si un
observator meteorologic.
La 1885, s'a mai zidit un e-
diflciu de scoala, in strada Fru-
moasa, in care se fac cursurile
primare; intr'o lature se afla
scoala de fete, in cea-ralta, scoala
de bae^i.
Mai sunt: 3 scoale publice
de bae^i si 2 scoale de fete.
Totalul elevilor carl urmeaza
la scoala este cam de 1240.
Afara de aceste scoli publice,
mat sunt inca scolt private si
anume: 2 scolt de fete cu 15
profesort, la care in 1898 auur-
mat 92 fete; o scoala izraelita zisa
Lion, la care merg copiimici. Mat
este o scoala de copii mict la
capela catolica.
Colonia Bulgara si cea Grea-
ca, au fie -care cite o scoala cu
cursurt primare, in care inva^a
limba na^iunet lor. In toate a-
ceste 4 scoale de bae^t au ur-
mat 140 elevt.
In total sunt in Giurgiu 4
scolt de fete, frecuentate de 5 1 5
eleve ; 8 scolt de bae^i, frecu-
entate de 694 elevt.
Hosted by
Google
GIURGIUL
543
GIURGIUL
Gimnaziul este frecuentat de
1 68 elevi.
La 1887, d-nul profesor Bol-
descu, in lucrarea sa privitoare
la jude^ul Vlasca, zice ca Giur
giul are 13500 locuitorf, din carl
6125 stiu carte si 7375 nu stiu.
Cultul. — In orasul Giurgiu
este o protopopie ajutata de un
proiestos, care {ine de eparhia
Sf. Mitropolii a Ungro-VlahieT,
cu resedin^a in Bucuresti. Lo-
cuitori! orasulul sunt in mare
parte ortodoxi, apoi in ordine
vin izraeli^il si pu^inl catolicT.
Fie-care din aceste trei credin^e
si-au bisericele si preo^il lor.
Ortodoxi! au 6 biserici: Ador-
mirea-Maicei-Domnului, zidita la
1848; Sf. Gheorghe, zidita la
1856; Sf. Nicolae, transformata
din giamie turceasca la 1831,
dindu-i-se hramul Sf. Nicolae,
spre memoria ImparatuluT Ru-
sesc Nicolae Pavlovici, care a
si inzestrat-o cu odajdii, cu o
evanghelie legata in aur la Mos-
cova, si cu Iegat, ca Ministerial
de finance sa-i dea 7000 lei
vechl pe an din venitul Dome-
niului Giurgiu pentru intretine-
{inerea el ; apoi bisericile Sf. Trei-
me sau Zmirda, zidita la 1842
si Sf. Haralambie, zidita la 1856 ;
aceste doua din urma serva si
de capele la Cimitirele la care
sunt afectate. Mai este si bise-
rica Greceasca zidita dupa. se-
cularizarea averilor manastiresti
si dupa ce s'a departat limba
greaca din serviciul ce se fa-
cea la biserici pana la 1865.
Aceste biserici sunt deservite
de 15 preop si diaconi, 12 cm-
tarepf si 8 paraclisen sau ser-
vitor!.
Izraeli^il au 2 capele cu 4 ha-
hami si 2 servitorl ; catolicii au
1 capela, cu un preot si un ser-
vitor.
Pe linga cele 2 cimitire or-
todoxe aratate mal sus, mal e-
ste un cimitir de rit mozaic.
Primaria Giurgiului a cheltuit
in 1888 cu intre^inerea biseri-
celor si distribuire de mile
12440 lei.
Po§ta fi TelegrafuL — In
Giurgiu este un birou telegra-
fo- postal, cu serviciti telefonic,
al carui venit pe anul fin. 1896 —
97 a fost de lei 85207.11 : lei
1070.50 din telefon, lei 32126.75
din telegraf si lei 52009.86 din
posta.
Budget. — Primaria orasulul
Giurgiu are un local frumos al
sau pe malul Dunarei in fa^a
gradinei publice.
In rezumat budgetul de veni-
turi si ^heltuelipe 1888 — 89 se
prezinta cu urmatoarele sume :
Venituri : Din ramasi^ele ani-
lor trecu^T, 63051 lei; din con-
tribu^iunt directe, 68000 lei;
din taxa dupa legea maximu-
lui, 223700 lei; arenzl si chirii,
40047 lei ; produse diverse si
venit extra-ordinar, 63300 lei.
Totalul veniturilor, 458098 lei.
Cheltueli : Personalul primariei
orasulul 30940 lei ; material,
40380 lei; serviciul de consta-
tare si percepere, 31340 lei;
serviciul tecnic, lucrari publice
si cura^itul 156483 lei; servi-
ciul starei civile, 2700 lei; ser-
viciul sanitar, 27580 lei; servi-
ciul pentru incendiu, 34200 lei;
serviciul pentru paza orasului,
51504 lei; iluminatul orasulul,
24500 lei; poli^ia orasulul, 20280
lei; serviciul judiciar 4050 lei;
instruc^ia publica, 18 100 lei;
serviciul de culte si mile, 12440
lei ; pensiunl si left viagere, 3577
lei; cheltueli diverse, 23964 lei.
Totalul cheltuelilor, 458098 lei.
In anul fin. 1893 — 94, budge-
tul a fost de lei 639612.07 la
venituri si la cheltueli ; in
1894 — 95, de lei 612434.54; in
1897—98, de lei 706174.02; in
1898 — 99, de lei 698428.26.
ComerciuL — Orasul Giurgiu
a fost una din principaleie schele
din Rominia. Pe aci se intro-
duceau toate marfurile ce in-
trau si iesiau din f ara pentru
capitala, inainte de construirea
liniel ferate Virciorova - Gala^i.
Apropierea acestul oras de Bu-
curesti si inlesnirile transportu-
lul pe Dunare facea ca el sa
fie poarta prin care treceau m3r-
furile in interiorul f arel. De
cind s'a infiin^at liniile ferate
in fara, Giurgiul, ca oras sau
schela de transit, a pierdut din
activitatea sa de odinioara.
Comerciul cu pestele si cu
vitele este unul din principaleie
comerciun ale orasulul. Comer-
ciul cu cereale ocupa primul
ioc, fiind in oras peste 15 case
de comerciu.
Se poate socoti sub raportul
greuta^il marfurilor, ca Giurgiu
vine al 3 lea in rind din orasele
'JTarei, eel d'intiiu fiind Braila si al
doilea Gala^i. Sub raportul va-
loril marfurilor, se poate consi-
dera eel de al 5 -lea, avind inain-
tea lul Braila, al 2-lea Bucuresti,
al 3-leaGala^i si al 4-lea Ifcani.
Biroul vamal Giurgiul s'a in-
fiin^at la 1 Ianuarie i860. Ve-
nitul vamal pe an. fin. 1896—97
a fost de lei 271439.50, soco-
tindu-se si venitul vamel sucur-
sale Zmirda.
S'a construit un canal cu un
cheiu de piatra, ca debarcarea
chiar linga Giurgiu a vaselor cu
un tonagiu mal mare, sa fie
posibila ; cu aceasta construc-
^iune s'a cheltuit peste 2 mi-
lioane si jumatate lei.
Industria. — In Giurgiu sunt
4 morl cu vaporl, cu putere
totala de 200 cai. O mare parte
din fainele aci macinate se ex-
porteaza in Constantinopole. Se
mai afla in acest oras o instalare
de herastrae mecanice pentru fa-
sonatul lemnelor de brad. Sunt
Hosted by
Google
GIURGIUL
544
GIURGLUL
6 herSstrae miscate de o loco-
mobila de 50 cat putere.
Giurgiul are : doua fabricl de
bere sistematice ; o fabrica de
bauturi spirtoase.
Se lucreaza olane pentru in-
velit casele, caramid&ria, cojoa-
cele, z&bunele, si ilice satestl. Se
lucreaza inul, cinepa si velin^ele
de lina si se cultiva si gogo-
sii de matase, din care se pro-
duce frumoase pinzetun. In o-
ras sunt doua tipografie si maT
multe legatorii de c2lt\\.
Justifia. — l&stz un tribunal de
1 -a clasa, care in cursul anulut
1888 a judecat 237 procese ci-
vile, 1232 corec^ionale, 31 cri-
minalc de jura^T, 38 comerciale,
I20vinz&n si 72 ipotecT.
Se mai afla o judecatorie de
ocol, avind in circumscripta
ei pi. Marginea si 4 comune
din pi. Cilnistea si anume: Co-
mana, Dadilovul, Branistari si
Gradistea. In 1888 s'au judecat
in aceasta judecatorie 780 pro-
cese corec^ionale, 700 civile, 300
contraven^il si 180 posesiuni.
In Giurgiu este penitenciarul
jude^uluT, fost in trecut munca
silnica a GiurgiuluT.
Vite. — In oras dupa recen-
samintul facut la 1897, se aflau
urmatoarele vite : 2350 bivolT,
850 boT, 480 caT, 600 oT si 3750
porci.
Mijloacele de comunicare. —
Giurgiul se gaseste in comuni-
care cu toate orasele de pe am-
bele laturi ale DunareT, atit din
jos cif: si din susul lut, prin mij-
locul plutirei vaselor can aii loc
de sta^iune la punctul Zmirda
si in marginea orasului, la Aleiu.
Comunicarea cu Bucuresti si
cu comunele circumvecine a sta-
^iunelor liniel ferate se face prin
linia ferata Giurgiu-Bucuresti in
lungime de 72 kil., a carei gara,
la Giurgiu, se afla la extremi-
tatea orasului, spre N. E.
Mai este soseaua nationals
Giurgiu-Bucuresti, in lungime de
64 kil., care merge prin Calu-
gareni si Tese din jude{ la Co-
paceni. Cu Zimnicea comunica-
rea se face pe soseaua jude-
^eana ce duce acolo prin Pe-
trosani.
Cu Alexandria si Rusi-de-
Vede se face iarasT cu soseaua
jude^eana ce duce pe la Pu-
tinei.
Cu restul jude^ului se face
prin soselele jude^ene care due
pe la Stanesti si merg pe vaile
Glavaciocul si Neajlovul. Cu
Rusciucul se comunicS. cu va-
poare si caice plutitoare pe
Dunare.
In Giurgiu sunt 40 trasurl
de pia^a.
Serviciul sanitar. — In Giur
giti sunt 7 medicT, 3 veterinarl,
2 spi^arii si 10 moase ; un spi-
tal jude^ean, situat pe soseaua
Bucuresti, la */2 kil. departe de
oras. Aci sunt 20 patun. Bud-
getul serv. sanitar pe 1896--
97 a fost de let 47440 cheltueli.
In 1898—99 s'a cheltuit de co-
muna, pentru acest serviciii, lei
53595,51.
Notice istorice. — Se afla \n
tara cu numirea de Giurgiu, un
munte in jud. Buzau, plaiul Sla-
nic, proprietate a d-lui Ioanide.
Se mai zice Giurgiuveni unui sat
din Argesul, pi. Topologul. Se
mai afla in jud. Putna un munte
cu numele de Giurgiul. Giurgiul
fireste nu este de cit numele de
botez George.
Pe locul unde se afla astazT
orasul Giurgiu, a fost de sigur
asezaminte romane si un castel,
care forma capul de pod al for-
tare^ei romane de pe malul drept
al Dun&rii numit Sexanta-Prista
(asta-zT Rusciuc), precum aii con-
statat cercet&rile arheologice ale
d-lui Gr. Tocilescu. Acelasi ar-
heologadoveditca dela Giurgiu
pleca un drum roman c&tre N.,
trecind prin Bucuresti, pe sub
dealul MitropolieT, prin Ploesti,
catreDrajna-d.-s.,injud.Prahova,
intra in Transilvania. Acestdrum
e cunoscit prin crisoave, si pe
alocurea s'a pastrat pe buna
distant^. Ruinele romane din
insula din fata GiurgiuluT sunt
resturile castelulul care in epoca
romana nu se gasea iu insula,
aceasta neexisiind pe timpul
acela.
Pe ruinele romane s'a con-
struit in evul-meziu o mica for-
tarea^a cunoscuta sub numele
de Castel St. Giorgio. Construc-
^iunea eT se atribue de unit
Genovezilor, can in cursul e-
vuluT-meziu sT-ar fi avut un comp-
tuar al lor, si de pe numele
patronului republiceT lor, Sf.
George, s'ar fi numit locali-
tatea.
Aceasta se sus^ine si de N.
Balcescu, in «Istoria Rominilor
sub Mihaiu Viteazul». El mai zice
(la pag. 163): la fineie secolulul
al XIII, Radu Negru, duce de
Fagaras, intinzindu-sT domnia
pana. la Dunare, intari castelul
San-Georgio».
Un crisov din 1399 (publicat
in « Arhivalstorica aRominieT»,
de d 1 B. P. Hajdeu), prin care
Ion Mircea-Voda-cel-Mare, scu-
teste satul Pulcout'i al Manas-
tirei de la Strunga, de toate
obligatiunile ordinari catre fisc
si de pescuitul morunilor ce
facea pe fie-care an 3 zile pen-
tru masa domneasca, mai ha-
razind calugarilor pe tot anul
cite 15 masuri de griu si cite
2 bu£i cu vin, este datat din
Giurgiu. Prin urmare orasul e-
xista cu mult mai inainte de
fundarea Principatului.
La 1 41 6, Sultanul Mahomet,
suparat pe Mircea Basarab pen-
tru ajutorul dat lui Musa (un
frate al sau), ca s& scape tro-
Hosted by
Google
GIURGIUL
545
GIURGIUL
nul tatalui sau Baiazet-Fulgerul,
navali in Tara-Romineasca, pus-
tiii o parte dintr'insa si ocupa
cetatea Giurgiul, o intari din
nou si puse intr'insa garnizona
turceasca.
Giurgiul ramase in stapini-
rea Turciei, de atunci, cu mici
intreruperl, si pana la 1829, sub
numele de Raiaua-Giurgiului.
La 1594, Noembrie 5, Mihaiti
Viteazul arde Giurgiul, asediaza
si da foe ceta^ii turcesti ; o-
moara pe top din acea cetate
nescapind din ei de cit dot,
carl tree Dunarea in not la
Rusciuc. Mihaiti nu putu lua
de asta-data insula fortificata
sau Castelul St. Giorgio, pe care
insa dupa nefericita expeditie
a lul Sinan-Pasa in Tara-Ro-
maneasca, il cuprinde si-l da-
rima pana 'n temelie.
La 1 63 1, Leon-Voda trimise
la Giurgiu pe Doamna sa im-
preuna cu jupinesele boerilor
ca sa fie mal la adapost de a-
menin^area ce-i facea oastea un-
gureasca ce venea contra lui cu
boeril, pe care 'I facuse sa pri-
begeasca in Ungaria.
La 1658, Mihnea-Radu tri-
mise ostile sale contra Turcilor
si arse Braila si Giurgiul, prada
totul ce gasi in aceasta cetate.
La aceasta epoca, Turcii fac la
Giurgiu pod peste Dunare si
tree la Giurgiu ca sa goneasca
pe Mihnea, si fac san^ mare
imprejurul Giurgiului, ale carei
urme se mai vad acum pe a-
locurea.
La 1659, Radu-Mihnea al III-
lea a aprins Giurgiul, spre a goni
pe TurcT.
La 1660, dupa rugaciunea lul
Ghica- Voda pe care il gonise
din Bucuresti Constantin-Voda,
si care se afla in Giurgiu, tri-
mise Sultanul pe Gean-Aslan
Pasa, pe Kinan-Pasa si pe Ac-
Ninzea cu Tatar! de se unira cu
Ghica ca sa rastoarne pe Con-
stantin-Voda. Acestia, la 21
Maiti, din acel an, venira la Giur-
giu ca sa purceada cu Ghica spre
Bucuresti.
La 1675, Serban-Cantacuzino
merse la Giurgiu cu mama sa
si fratele sau, Mateiu-Aga (fost
Domn), de trecu la Rusciuc si
scapa de urmarirea boerilor si
de Duca-Voda.
La 1693, Constantin-Voda s'a
dus inaintea lui Mustafa-Pasa la
Giurgiu, plecind din Bucuresti
la 8 lunie, undeabia a ajuns dupa
doua zile. Tot in acest timp
Constantin-Voda, pe cind se a-
fla in Giurgiu, auzind de veni-
rea Hanului Tataresc l-au esit
inainte.
La 1 7 14, sub domnia lui
§tefan-Voda Cantacozino, Carol
al XIMea, regele Suediei, batut
de Rusi la Pultava, fu oaspete
fara voia lui al Turcilor, can il
dusera laTarigrad, de unde apot
dupa rugamintea sa il adusera
la Giurgiu, unde Domnul ^arei,
Stefan Cantacozino, iT dadu cele
trebuincioase, rindui si boerl de
il dusera prin conace pana la
Pitesti.
La 17 16, garnizona turceasca
din Giurgiu era pusa la dispo-
zi^ia Domnului Munteniei spre
a-i servi contra turburatorilor
can ii disputau tronul.
In acelasT an, Nicolae-Voda
Mavrocordat, de frica sa nu
cada in vre-o primejdie, a fugit
la Giurgiu.
La 17 1 7, Ioan-Voda, dupa ce
fu imbracat cu caftan de vizirul
Halil-Pasa, scoate din surghiun
pe ginerile sau Constantin-Voda,
pe care il surghiunise Nicolae-
Voda, si impreuna cu el veni
de sezu multa vreme la Giur-
giu de unde trimetea car{? prin
Dan Caimacan si la boeril din
Bucuresti.
La 1753, sub Constantin-
Voda, ne spun frazil Tunusli
in «Istoria farelRominestl*, la
Giurgiu era infitn^at obor de
vite.
La 1760, RusiT carl se aflau
in Bucuresti fura instiin$a{I, ca
Turcii din Giurgiu robesc pe
Rominil vlasteni; atunci ei in-
sarcinara pe Spatarul Pirvu Can-
tacuzino, care veni la Comana
cu arnaup si cazaci in luna
lul Decembrie ; aci muri [impre-
una cu 500 de al sat, iara eel
ce au ramas luara Giurgiul cu
asalt.
La 1770, in Ianuarie, generalu
rus StorTeln batu pe Turct la Giur-
giu, arse orasul impreuna cu pa-
latul lu! Hagi-Galil-Pasa, dar nu
putu sa ia castelul St. Giorgio.
Tot in acelasf an Manole-
Voda Rosetti cu ajutorul Tur-
cilor trece Dunarea pe la Giur-
giu si vine la Bucuresti, unde
fu batut de Rusii can erati
acolo.
La 1 77 1, generalul rus Olitz
vine la Giurgiu, la 18 Februarie
cu o armata numeroasa, ase-
diaza Giurgiul, il ia, impreun& cu
4000 Turd, sub comanda lul
Suleiman-Pasa. Atunci gasi in
Giurgiu multe arme si 62 tu-
nurl, doua mortiere si nrilflf banl.
In acelasl an, Maiu 9, Turcii
reluara Giurgiul si silira pe Rusi
a se retrage in Bucuresti. Mai
tirziu, tot in acelasi an, Octom-
brie 24, Turcii se retrasera din
Giurgiu, il abandonara in posesia
Rusilor ; acestia facura fortifica-
^iunl, pe malul sting al Duna-
rei, in fa^a castelului St. Gior-
gio.
De si cetatea Giurgiului era
fortificata din nou de Rust, insa
Turcii o reluara la 1772 din
miinile lul Oitz, comandantul rus,
care fu nevoit a se retrage la
Bucuresti.
La 1773, Ponelman, coman-
dantul Giurgiului prinde prin
60 299. Marele Dicfionar Geograflc. Vol. Ill,
69
Hosted by
Google
GIURGIUL
546
GIURGIUL
Gheohemson toate $lepurile ?i
$aicele Turcilor de pre Dunare.
La 20 Aprilie, prinde ?i pe ?e-
ful armatei turce^tf, Hasseki-Ha-
gi-Mehmet-Pa$a, care se incer-
case a lua cele 2 insule din
fa{a Giurgiulul.
La acela^i an, Maiu 9, Turcii
se incearcadin nou sa ia Giur-
giul, dar fura batu^i ?i pierd mul-
{ime de oameni.
La 1807, Martie2, cetatea Giur
giului, pe care o ocupau Turcii,
fu asediata de Ru?i, fara reu^ita.
La 1809, in Marte, Ru^ii, in-
demna^i de Ipsilantie, se incear-
ca sa ia cetatea Giurgiulul prin
generalul MiloradovicT; acesta
nu reu$i $ipTeri in aceasta lupta.
La 1 8 10, Aprilie 1, Ru$ii o-
cupara Giurgiul, dupa cecoman-
dantul rus Kamenski lua Rus-
ciucul; atunci cetatea nu suferi
nimic, caci comandantul ei va-
ztnd neputin^a de a se apara
o dadu de buna-voie.
La 18 12, se fortifica Giurgiul
de TurcT, carl luara oameni de
beilic din satele circumvecine, a
dusera pietrele necesarefortifica-
^iunilor din Pirgos de peste Du-
nare. Santul eel mai apropiat
de Giurgiu pe care se aducea
apa din Dunare in caz de ase
diu era pietruit pe laturea des-
pre ora$; el incepea din jos, a-
latun, de unde este azi moara
Badulescu, mergea pelaNea^iu
Dragne, in fa^a intrarel garei,
apoi pe din dcsul lui Gg. Vis-
col, pe la Ghita Atanasiu,unde
este $i pod de piatra, deacipe
la Camine?teanu, pe la proto-
popul Dragan, pe unde sunt ca-
sele lui Zoiade, pe la Nicolae
Simigiul $i de aci da iara$i in
Dunare la Tabia-Mare, in drep-
tul luT Velicu Moraru.
Partea ora$ului de azi des-
pre Zmirda era afara din ce-
tate $i forma un satuc, Cioflic,
turce?te numit Zmirda.
Despre Dunare, ora^ul era 111-
conjurat de zidui care pleca de
la Tabia-Mare, mergea pe la Ta-
bia-Mica, pela Por^ile-de-Fier, pe
la Aleiti, pe la Carantina, pe
din dosul Sf. Nicolae $i e$ea in
capul Carantinei, unde s int azi
cazarmele calara^ilor, pe din
dosul carora erau baterii cu ga-
lerii subterane. Aci era o mare
zidire de piatra care servea ca
depozit de praf de pusca^imal
in urma servea ?i ca depozit de
sare. Cazarmile erau unde azi
este arestul.
La 1 82 1, eteristul Savos pro-
mite lui Ipsilante ca-i va da in
mina Giurgiul.
La 1828 $i 1829, comandan-
tul turc Cuciuc-Ahmet-Pa$a, re-
fuza a deschide porfile ceta^ii
Giurgiulul sub cuvint ca nu se
stipuleaza aceasta in tratatul de
la Adrianopole. Mai tirziii insa
Giurgiu fu predat. De la acea
epoca, incepe a se dirima zi-
durile ce se facuse la 18 12 spre
fortificarea Giurgiulul. Ora$ul cu
raiaua din prejur, fu incorporat
TareT - Romine$tT. Hotarele do-
meniuluT Giurgiu dupa acel plan
sunt conforme cu hrisovul din
1536 al lui Mircea-Voda Cioba-
nul. La acea epoca s'a fixat limi-
teie ora^ului cu izlazul de vite.
La 1829, dupa ce Giurgiul
trecu in stapinirea Rominilor,
?i dupa ce se facu planul ge-
neral de catre Ru?T, se aliniara
?i se largira stradele ast-fel cum
suntazT. Se anexa la Giurgiu Cio-
flecul (satul), Zmirda, care con-
stitue azi un cartier al ora^ului
cu numirea Zmirda $i care era
atunci afara de $an£urile ceta-
^el. Se desfiin^a satul ce era in
insula Cioroiul din fa^a Giurgiu-
lul ; se maidesfun^a Cioflecul-Se-
lima, apoi se strica satul Musta-
fi£a, aziPunctul Mustafl^a, pe un-
de sunt viele despre Alexandria.
Din satul Mustafi^a sunt inca la
Giurgiu familil can port numele
de Mustaficeni. In locul unde
este azi raspintia stradelor Oi-
nacul, Adormirea, Olarl, Boengii,
era pu£ul de piatra care era inva-
lit, sub o ghereta in jurul caruia
se vindea piine, $i care se nu-
mea Sadearvan. Acesta a tinut
pana la i860.
Turnul cu ceasorniculdm cen-
trul ora?ulu! de azi era giamia.
Asemenea$i biserica se transfor-
ms, dindu-i-se numirea de Sf. Ni-
colae dupa numirea imparatuluT
Rusiei Nicolae Pavlovici, care a
dotat-o cu obiecte de valoare ?i'i
asigura in domeniul Giurgiulul un
venit de 7000 lei vechT. In
dreapta bisericei Adormirea de
azi, era o biserica in pamint
fara clopotnita sau turle, cu a-
cela^T hram. In ea s'a facut ser-
viciul religios cre§tin in timpul
domniei turcilor, acestia neper-
mi^ind cre^tinilor sa aiba bise-
rica la suprafata. Aceasta bise-
rica a functionat pana la 1851,
cind s'a inceput a se sluji in
biserica cea mare de azT. Acum
nu se mat vad nici urmele a-
celei biserici. Locul ei era in
dreapta bisericei de azi, la 20
metri de mijlocul laturei celel
actuale.
La 1830, s'a deschis cea
d'intiiu ?coala romineasca in Giur-
giu, in curtea bisericei Adormi-
rea Maicii DomnuluT, de catre
dascalul George, venit dupa in-
demnul lui State Anton epitro-
pul bisericei, de la manastirea
Cernica. El a murit la 1849.
La 1832, in timpul Regula-
mentului Organic, ora^ul Giur-
giu primi organizare ora^anea-
sca ; nu mai fu considerat ca
cetate. Aci se facu temni^a de
primul grad sub denumirea de
munca Giurgiulul, $i ca $i Tur-
cii la inceput se pastra ca-
stelul St. Giorgio, care servea
de loc de inchisoare. La acea
Hosted by
Google
GIURG1UL
547
G1URGIUL
epoca, incepura a se astupa
san^urile din jurul Giurgiului
ce erau nepietruite, si ale caruT
urme se ma! vad si azi in jo-
sul viilor pe la locul inmormin-
tarii Izraeli^ilor, pe din susul
cimitirulu! ortodox eel nou. Cind
s'a inceput a se astupa aceste
santurl, spre a se feri Giurgiul
de inunda^i!, s'a facut soseaua
ce merge de la fosta carantina,
pe la moara Badulescu de azi.
Aceasta sosea azi este trans-
formata in sosea jude^eana.
Dupa luarea Giurgiului incep
a veni sa se concentreze in el
locuitorl din satele circumve-
cine si din Bucuresti. Se orga-
nizeaza scoalele publice sub con-
ducerea profesorulu! Simonide,
care facea cursurile incepatoare.
Venira preop crestin! de prin
satele vecine : preotulGheorghe
la Sf. Nicolae si preotul Marin
la Adormire. Atunci s'a in-
ceput darimarea si indreptarea
stradelor turcesti ce erau strimte
si cu multe cotitun, s'a inceput
pavarea acelor strade cu pietrele
ce se scoteau din zidurile ce-
tatei. Cele d'intiiu strade pavate
cu piatra ati fost: strada Sf. Ni-
colae (Aleiul), piata centrala, stra-
da Olan, a Boiangiilor si stra-
da care mergea la Poarta-de-
Fier.
S'a infiin^at carantina servin-
du-se de constructiile ce se a-
flau si care azi sunt cele in care
sed calarasi! ; s'au facut o gra-
ding publica (aleiul de azi da-
teaza de la acea epoca), piata
centrala, Sf. Gheorghe, piata de
la Baterif, din strada Mori!, piata
din fata garii.
La 1843, s ' a infiin^at in Giur-
giu scoala de bae^T si cea de
fete sub conducerea dascalului
Dumitru Marinescu, elev al scoa-
lelor publice infiin^ate la 1832.
La 1848, vin din nou Turcil
la Giurgiu cu ocazia revolu^ief
din Bucuresti, apoT fura nevoi^i
a se retrage in anul urmator.
La acea epoca se facu cea d'in-
tiiu casa invelita cu tinichea, a
lui State Anton.
La 1853, in timpul razboiului
Turco-Rus ati fost mai multe
incaerarl intre armatele inimice,
atit in fa^a Giurgiului cit si pe
domeniul cu acelasT nume. S'a
bombardat Giurgiul de catre
Turci.
La 1854, Februarie 15, ge-
neralul Somanov, comandant ru-
sesc, veni la Giurgiu cu o ar-
mata contra Turcilor si arse o
mare parte din flota turceasca.
In acela?! an, Iulie 7, Turcil
repurtara o mare victorie con-
tra Rusilor ; dupa ce bombar-
dara Giurgiul de la 5 — 7 Iulie ra-
masera victoriosT, si m diminea-
^a zileT de la 8 Iulie ati trecut
Dunarea si ocupara Giurgiul, a-
sezara un pod pe vase pe Du-
nare intre Giurgiu si Rusciuc.
La acea epoca, armata Rusea-
sca sub condicerea principelui
Gorceacoff, avind de comandant
pe generalul Somanov se re-
trase la Fratesti, cu ocazia bom-
bardarii Giurgiului.
De la acea epoca a inceput
sa se retraga cu totul Turci!
car! ma! ramasesera, de la 1830
in Giurgiu.
La 1864, s'au luat dispozi^i!
de Primaria orasulu! a se vinde
locurile ce formau san^ul veche!
ceta^!, dupa ce ma! intiiu s'au
scos toata piatra dupa dinsul.
Din vinzarea acelor san^uri a
rezultat cresterea suprafe^e! o
rasulu! si deschiderea bulevar-
delor actuale.
La 1867, s'a inaugurat eel
dintiiu drum de fer din fara,
care a fost Giurgiu-Bucure^ti,
sub domnia Domnitorulu! Carol
I. Acest drum de fer a fost ince-
put de sub domnia Principelui
Alexandru loan I. Cuza.
La 1869, s'a infiin^at gimna-
ziul actual.
La 1877, cu ocazia rezbelulu!
independence!, intre Romin!, RusI
siTurc!, Giurgiul a suferit multe
bombardar! ; s'a darimat si ars
multe case. Comandant al os-
tire! rusest! era atunci la Giur-
giii generalul Schmidt.
La 1879, Domnul Carol I
veni la Giurgiu impreuna cu
Principele Bulgariei Al. Battem-
berg, cu care ocazie vizita rui-
nele ramase in urma rezbelulu!
din 1878.
La 1880, Consiliul comunal
al orasului Giurgiu cu oficiul
No. 499 a mijlocit pe linga Mi-
nisterul de Interne la Corpurile
legiuitoare ca rnarca orasulu!
Giurgiu sa nu ma! fie 3 stejarl
cum este aceea a jude^ului, ci
sa fie Sf. Gheorghe ca patron
al orasulu! care poarta numele
sau. Primaria Giurgiului, de a-
tunc! incoace a schimbat marca,
care azi este Sf. Gheorghe.
La 1886, a inceput facerea
canalulu! Dunare! care serva de
debarcare a vaselor m marginea
orasulu!.
Giurgiul, stafte de dr.-d.-f., jud.
Vlasca, pi. Marginea, com. Giur-
giul pe linia Bucuresti-Giurgiul
pusa in circulate la 1 Noembrie
1869. Se afla la 7.6 kil. de
Fratesti. Inal^imea d'asupra ni-
velulu! mari! de iS m *37. Veni-
tul acestei sta^ii pe anul 1896
a fost de 341230 le!, 65 bam.
Giurgiul, deal, jud. Bacau, pi.
Siretul-d.-j., com. Pancesti, si-
tuat linga satul Pancesti.
Giurgiul, padure, jud. Bacau, pi.
Siretui-d.-j., com. Pancesti, care
imbraca dealul cu acelas! nume.
Giurgiul, munte, pe frontiera,
facind tot de odata hotar intre
Hosted by
Google
GIURG1UL
548
GtDIN'fl
jude^ele Putna si Buzau; are
1650 metri lnal^ime. E acope-
rit de fine^e si de intinse pa-
durl de brad, a caror exploa-
tare nu se ooate face de cit
prin Transilvania. Are o stina
renumita, Laptele se fabrica in
casaria dela Mu?a.
Giurgiul, picket de vara la poa-
lele muntelui Giurgiul, jud. Bu-
zau. In timpul iernei, garnizoana
se muta la pichetul Lacul-luT-
Dobrin.
Giurgiul (Muntele-), munte al
satulut Birsesti, pi. Vrancea, jud.
Putna, la hotarul 'fare! spre V.
Este proprietatea razesilor din
com. Birsesti. Pe el se afla pa-
durea cu acelasi nume, in intin-
dere de 3000 hect.
Giurgiului (Izvorul-), izvor, in
jud. Buzau, com. Minzalesti ; lese
din partea de N. a muntelui
Giurgiul, servind tot de odata
si de frontiera ; se scurge in
riul Bisca-Mica.
Giurgiului (Stina-), izvor, in
jud. Buzau, com. Minzalesti ; in-
cepe de la stina Giurgiului si,
pe la N. de muntele Taietura,
se scurge in Izvorul-Giurgiului.
Giurgiuveni, sat, cu 60 familiT,
jud. Arges, pi. Topologul ; face
parte din com. rur. Giurgiuveni-
Vatasesti. Aici este resedin^a
primariei. Are o biserica cu hra-
mul Sf. Dumitru, cu un preot
si un cintare^.
Giurgiuveni, subdivizie a cd-
tunului Halesul, jud. Bazau,
com. Tisaul.
Giurgiuveni (Vata§e§ti-), com,
rur., pe apa SimniculuT, jud.
Arges, pi. Topologul, la 7 kil.
de com. rur. Tigveni (resedinfa
subprefecturei) si la 27 kil. de
Pitesti. Se compune din 4 sate :
Cimpeni, Giurgiuveni, Tulei si
Vatasesti sau Tinculesli, avind
peste tot 160 fam., sau 568 sufl.
In com. sunt 2 biserici ; o
scoala primara rurala.
Dupa o publica^ie oficiala,
aceasta comuna numara 109
contribuabili si are un budget
de 1389 k! lavenituri si de 1206
lei la cheltueli.
Numarul vitelor era in 1887
de 279 capete vite mar! (270
boi si vaci si 9 caT) si de 385
vite marunte (296 01 si 89 ri-
matori.)
Giurica, vale, jud. Vilcea, pi.
Olte^ul-d.-j., com. Stirbesti. Se
varsa in riul Pesteana, pe teri-
toriui acestei com.
Giuroiul, sat, jud. Arges, pi.
Oltul ; face parte din com. rur.
' Ursi.
Giuvala, vamd, punct de obser-
vatie si trecdtoare, in Transil-
vania, com. Rucarul, pi. Dim-
bovh:a, jud. Muscel. Biroul vu-
mal Giuvala s'a infiin^at la 1
lanuarie i860. Venitui vamei,
impreuna cu sucursala Petrosi^a
pe anul 1896 — 97, a fost de
22.280,35 lei-
Giuvara^ti, com. rur., pi. Balta-
Oltul-d.-j., jud. Romana^i, for-
mats din Giuvaresti (1050 ioc),
si Fundul-Vorriicului (541 loc.)
Este situata linga Olt si aproape
de varsarea lui in Dunare, la
15 kil. de Corabia si la 42 kil.
de Caracal si spre E. de balta
Florea. Altitudinea terenulu! d'a-
supra nivelulul marii este de
56 m.
Are o populate de 280 fa-
milii, sau 1591 suflete : 816 bar-
bap si 77s femei ; 692 casato-
ri^i si 899 necasatoriji.
Contribuabili sunt 250.
Budgetui com. pe anul 1886
— 87 a fost de 3497 lei la ve-
nituri si de 3238 lei la cheltu-
eli.
Vite marl sunt 581, vite mici,
1703 si porcl, 360.
Are 2 biserici, una cu hra-
mul Sf. Nicolae (1859) in Giu-
varesti si a doua, cu hramul Sf.
loan (1855) in Fundul-Vornicu-
luT, deservita de 2 preoti si 4
cintaretT ; 7 circiumT.
Giuvaresti, trup de mosie, jud.
Teleorman, al carei corp prin-
cipal este in jud. Romana^i si din
care o parte trece peste riul Oltu-
lui, in dreptul com. Segarcea-din-
Vale si Riioasa.
Giuvaresti, pddure, jud. Teleor-
man, situata pe trupul de mo-
sie cu acelasT nume. E compusa
din: tufa, ulm, frasin, etc. si a
fost pusa in taiere.
Giuvelul, sat, jud. R.-Sarat, pi.
Rimnicul, com. Budul, asezat in
partea de N., la poalele dealu-
lui Giuvelul, pe piriul cu ace-
lasi nume.
Giuvelul, deal, in jud. R.-Sarat,
pi. Rimnicul, com. Buda. Se
desface din Culmea-Catautulul ;
se intinde in partea de N. a
com., pe linga piriul Giuvelul ;
e acoperit cu paduri si pasuni.
Giuvelul, piriu, in jud. R.-Sarat,
pi. Rimnic-.il, com. Buda ; izvo-
reste din dealul Catautul ; uda
partea de N. a com. ; trece prin
cat Giuvelul si se varsa in pi-
riul Catautul, pe dreapta lui.
Gidin^i, com. rur., in jud. Ro-
man, pi. Siretul-d.-s., spre E.
de orasul Roman, la o depar-
ture de 5 kil. de resedin^a pla-
sef. Este formata din satele :
Hosted by
Google
GlDlNTI
549
GlLDAUL
Dealul-Marului (Fagul), Gidin^i
si Poeni^a, cu resedin^a comunei
in satul Gidin^i.
Are 219 familii, sau 1029 su-
flete, din can 179 contribuabili.
Sunt 2 biserici: una de zid
si alta de valatuci ; o scoala
primara mixta, frecuentata de
27 elevT, din 36 inscrisi.
Sunt 658 vite marl cornute.
Teritoriul comunei este a-
proape in intregime acoperit cu
paduri si dealuri. fine de cir-
cumscripta fiscala Pagna.
Venitul com. este de lei
3280 si cheltuelile de lei 3234.
Este legata cu orasul Roman
prin sosea.
Gidin^i, sat, in jud. Roman, pi.
Siretul d.-s., com. Gidin^i, pe
malul sting a riuluT Siretul, spre
E. de orasul Roman, la o de-
parture de S kil. de el si de
12 kil. de resedin^a plasei. Este
asezat pe coasta despre V. a
Dealului-Marului.
Are 179 familii, saii 770 su-
flete, din can 166 contribuabili.
Locuesc in 197 case. Stiii carte
34 persoane.
Se fac pe an doua iarma-
roace : la Sf. Treime si Sf. Hie
(20 Iulie).
Sunt 600 vite marl cornute.
Are o biserica de zid ; o
scoala primara mixta, frecuen-
tata de 27 elevi, din 36 in-
scrisi.
Este legata cu orasul Roman
prin sosea.
In dreptui acestul sat, si linga
el, este un pod stat&tor de lemn
pe riul Siretul, care stabileste
comunica^iunea intre satele Gi-
din^i si Carol I, cu cele din partea
de E. si cele de V. ale judefului.
Spre S.-V. de satul Gidin^i
se vad ruinele ceta^ii Smiro-
dava. De vechimea acestuT sat
aminteste un document de la
1578, Iulie 1, din timpul lui
Petru-Vod&, care face danie Epis-
copie! de Roman o prisaca si un
loc de fina{ in sat la Gidin^i.
Aceasta danie este reinnoita in
urma de mai toti domnir, car! au
urmat dupa Petru $chiopul, cea-
ce ne arata ca ea era foarte
important^ pentru Episcopie fie
prin marimea ei fie prin apro-
pierea de oras, prin urmare de
Episcopie.
Aid, chiar in sat, Stolnicul
Hie Cantacuzino, care era pro-
prietary satului Gidin^i, pe la
1754, August 21, a facut un
pod peste apa SiretuluT, pentru
care a avut judecata cu Epis-
copia de Roman.
Gigiiul, lac, in jud. Ialomifa, pi.
Borcea, insula Balta, com. Ro-
se^i-Volnasi.
Gigiiul, deal, acoperit de padu-
rea cu acelasi nume, jud. Dolj,
pi. Amaradia, com. Capreni.
Gilceasca, sau Scrada, piriu, in
jud. Gorj, plasa Gilortul; isi ia
nastere din dreptui comunei
Birzeiul-de-Padure si curge de
la N. spre S.,strabatind comuna
Scrada. Se varsa in Amara-
dia, in dreptui com. Col^esti.
Malurile pe unele locurl sunt
ripoase, iar in valea Amaradiei
dispar cu totul.
Gilceasca, vale, a piriului cu
acelasi nume, in jud. Gorj, pi.
Gilortul. Este formata in partea
despre V. de Dealul-cu-Perl, iar
in partea despre E. de dealul
Gilcesti.
Pe aceasta vale este situate
com. Scrada.
Gilce§ti, catun, al com. Scrada,
jud. Gorj, pi. Gilortul. Este si-
tuatpe ses si pe coasta cu acelasi
nume, in partea dreapta a pi-
riului Gilceasca.
Are o suprafaj£ de 205 hect.,
din carl 70 hect padure, 75
hect. arabile, 44 hect. finefe, 5
hect. vie, 8 hect. livezf de pruni
si 8 hect. izlaz.
Are o populate de 94 fa-
milii, sau 300 suflete, din can
90 contribuabili.
Locuitorii sunt mosnenf.
Locuitorii posedS : 1 8 plugurl,
24 care cu bo!, no vite marl
cornute, 14 cai, 181 01, 9 ca-
pre si 78 rimatorl.
Catunul e udat de piriul Gil-
ceasca.
Comunica^ia in acest catun
se face printr'o sosea comu-
nal& ce vine din com. Colfesti ;
trece prin centrul acestul ca-
tun, puind-o in comunicafie la
N. cu com. Scrada.
Sunt 4 pujurl si 3 fintinl.
Are 1 biserica de lemn, re-
facut& de locuitorlla anul 1887,
deservita de 1 preot si 2 cin-
tare^i.
Gilce§ti, deal, in jud. Gorj, pi.
Gilortul, ramifica^ie din dealul
Icleanul. Se afl& situat in par-
tea de E. a com. Scrada. Di-
rec^iunea lui este de la N. spre
S., pan& in com. Col^esti unde
se termina.
Este acoperit cu padure, vil
si livezl de pruni.
Glldaelor (Valea-), vale, jud.
Dolj, pi. Balta, com. M&cesul-
d.-j., pe care este situate com.
Gildaul, com. rur., in jud. Ialo-
mi{a, pi. Borcea, situate spre
E. de orasul Calarasi, intre com.
Jegalia si Petroiul.
Teritoriul com. se intinde din
Dunare spre N.-V., prin insula
Balta si cimpul B&r&gan, pana
in apropiere de linia ferata Bu-
curesti-Fetesti.
Este situate pe proprietatea sta-
tului Jegalia, supranutnitS si De-
Hosted by
Google
gIldAul
550
gIlma-secAriei
leanca, pe o suprafa^a de 23000
hect., din can 7000 hect. balta,
1000 hect. izlaz si 15000 hect.
pamint de cultura. Mosia a fost
arendata pe periodul 1883 —
1893 cu suma de 148000 lei.
Inainte de secularizarea manas-
tirilor inchinate, aceasta mosie
depindea de manastirea Dea-
luiui, pentru care ma! poarta
numirea de Deleanca. Pe acea-
sta mosie care este cea mat
mare din jude^:, sunt 3 com. :
Gildaul, Jegalia si Socariciul.
Improprietari^i dupa Jegea ru-
rala din 1864, pe terenul ce
apart;ine com. Gildaul, sunt 103
locuiton ; neimproprietari^i se
mai afla 98 locuiton.
Teritoriul com. este udat de
Dunare si Borcea si de lacurile:
Buta, Rica, Urgurile, Bizoianca,
Schiauhn, Petrea, Dima, Saltava,
Varzarul, Pucioasa, Albina, Tin-
ganul si Ciolpanele; apoT de
bra^ele ce unesc Dunarea si
Borcea cu lacurile Nestea, Pisi-
coiul si Buta. Privalul Gildau-
lui si Privalul-cel Mare pun in
comunica^ie Borcea cu lacul Je-
galia.
Se compune din satele Gil-
d&ul si Mereanul si din catunul
Stirbul. Resedin^a primariei si
a judecatorie! comunale este in
satul Gildaul si atribu^iunile au-
torita^ii com. seintind numai pe
partea de E. a mosiei Jegalia,
ce {ine de aceasta com.
Are o populate de 193 fa-
milii, sau 809 suflete : 404 bar-
ba^i si 805 femei; 796 Romini
si Greci ; 224 agricultorT, 2 me-
seriasi, 6 comercian^i, 4 cu pro-
fesiunT libere, 3 muncitori si 5
servitorl.
Stiu carte 61 persoane.
Vite: 250 caT, 800 boi, 200
bivoli, 300 porci si 2500 01.
Comuna are un venit de 2590
lei si cheltueli in suma de lei
3157.
Are o scoala mixta, frecuen-
tata de 37 elevi si 4 eleve, con-
dusa de un inva^ator retribuit
de com. si jud. ; o biserica, cu un
preot si dol dascaii.
Gildaul, sat, in jud. Ialomi^a, pi.
Borcea, pendinte de com. cu a-
celasi nume. Este situat pe raa-
lul sting al bra^ulul Borcea, sub
coasta cimpuluT Baragan.
Aici este resedin^a primariei
si a judecatoriei comunale.
Popula^iunea satului este de
305 locuiton: 7^ barbapf, 84
femei si 148 copii.
Are o scoala mixta, condu-
sa de un inva^ator ; o biserica,
deservita de un preot si do!
dascaii.
Gildaului (Privalul-), brat, in
jud. Ialomi^a, pi. Borcea, com.
Gildaul ; pune in comunicatie
bra^ul Borcea cu lacul Jegalia.
Gilma, urmele unui sant vechiii
de cetate, care se vede mergind
paralel cu muchea dealuiui 01-
tulul, m dreptul com. Viespesti,
cat. Gilmeele, jud. Olt, cu di-
rec^iunea N.-S. Incep de la
Rusca-Viespestilor la S., pana
dincolo de Movila-luT Gilma, la
N. si inchid o suprafata. de
50 hect. Se zice ca aci a fost
in vechime o cetate. In partea
de V., in malul Oltului si in
dreptul Manastirel, se vad ur-
me de zidarie vechie, probabil
din zidurile acestei ceta^i.
Gilma, movila, situata in muchea
dealuiui Oltul, in partea de N".-
E. a cat. Gilmeele, com. Vies-
pesti, pi. Siul-d.-j., jud. Olt. E
coprinsa inauntrul san^ului Ce-
ta^eMui-Gilma.
Are la baza o circomferinta
de aproape 400 m. si o inal-
^ime, socotita de la nivelul a-
pei, de 160 m.
Gilma, munte, jud. Buzau, com.
Cizlaul, intre catunele : Scari-
soara si Barasti ; acoperit cu pa-
duri de fag.
Gilma, tmp de padure, al statuluT,
pendinte de com. Tesila, plasa
Pelesul, jud. Prahova, care, im-
preuna cu trupurile Carabanul-
cu-Baia, Lacurile cu-Rusul, Ru-
sul-d.-j., Prislopul, Podurile si
Virful-Negrasului, formeaza pa-
durea Tesila, care are o intin-
dere de 5000 hect.
Gilma, izvor, curge din muntii
com. Tesila, pi. Pelesul, jude^ul
Prahova; are direc^ia de la E.
spre V. si se varsa in riul Dof-
tana, tot in raionul com. Tesila,
pe malul sting.
Gilma ( Virful-), deal, in partea de
N. a com. Varbiiaul, pi. Varbilaul,
jud. Prahova, acoperit cu padure,
printre care se afla si poeni.
Gilma-Ialomi^el, munte, judetul
Dimbovi^a, de la Moreni in sus
spre V., la muntele Priporul.
Gilma-Mare, deal, in jud. Tul-
cea, pi. Isaccea, pe teritoriul
com. rur. Luncavita si anume
pe acela al catunului Rachel;
se desface din dealul Gilmele-
Insirate ; se intinde spre N., in-
tr'o direc^ie generala de la S.-
V. spre N.-E., printre vaile Ciai-
rului si TuriacuiuT, brazdind par-
tea nordica a plasei si sud-es-
tica, a comunei ; la poalele lui
nordice este asezat satul Rachel;
se ridica pana la 180 m.; este
taiat de soseaua jude^eana Macin-
Isaccea; acoperit cu paduri de
teT si tufarisuri spre N.
Gilma-Secariei, munte, in par-
tea de S. a com. Tesila, piaiul
Peles, jud. Prahova, ce serva
de hotar.
Hosted by
Google
GILMEA
551
GfNGIOVA
Qilmea, numire vechie a catunulul
Chi^orani, com. Bucovul, plasa
Cricovul, jud. Prahova.
Gilmeanca, padure a statului, in
jud. Olt, pi. Siul-d.-j., in intin-
dere de 350 hect., care, impre-
una cu trupurile: Tufarul-Co-
mani (190 hect.) si Zavoiul-Co-
mani (50 hect); formeaza pa-
durea Sprincenata.
Gilmeele, sat, pendinte de com,
Viespesti, pi. Siul-d.-j., jud. Olt,
situat pe valea si coasta dealu-
lui Oltul, in stinga SiuluT, la 1
kil., spre N. de cat. Viespesti,
resedin^a comunei. Are o po-
pulate de 203 loc, din carl 47
s'au improprietarit dupa legea
rurala din 1864, cu 170 hect.
din proprietatea statului Gilme-
ele. Aci se aria o biserica intre-
^inuta de stat, fosta schit.
Gilmeele, schit, azi ramasa bise-
rica de mir, in cat. cu acelasT
nume, com. Viespesti, pi. Siul-
d.-j., jud. Olt. Are urmatoarea
inscrip^iune:
Aceasta sfinta si Dumnezeiasca bise-
rica, ce se praznueste hramul Sf. Inal-
lare, s'aii zidit din tcmelie prin cheltu-
iala d-lui Grigore si de Pos-
telnicul Rizea Balaceanu ....
S'a numit Gilmeele, dupanu-
mele localita^eT, fund situata
linga cat. Gilmeele si in apro-
pierea Ceta^eMui-Gilma.
Gilmeele, mosie a statului, pe
teritoriul com. Poiana, cat. Ca-
linesti, pi. Siul-d.-j., jud. Olt.
Are o intindere de peste 750
hect. arabile si o padure, nu-
mita Branistea, cu o intindere
de aproape 500 hect.
Gilmeele. Vezi Vetrele-Schitulul-
Comani si Gilmeele, jud. Olt.
Gilmei (Muchea), colinit, jud.
Buzau, com. si cat. Piclele, a-
vind o inclina^iune acoperita
de finea^a.
Gilmeia, munte, la E. de cat.
Podul-Virtos, com. Comarnicul,
pi. Pelesul, jud. Prahova.
Gilmeica, padure, pe muntele
Monteorul, din com. Chiojdul,
jud. Buzau, aparjinind mosneni-
lor Chiojdeni si Nehoiosani, in
devalmasie.
Gilmeiul, parte din mosia Ra{a-
Tolceasca, com. Basesti, jud,
Teleorman ; a fost donata de
Ionascu din Slatina pentru in-
tre^inere de scoale si bisericT.
Gilmele-In^irate, dea/, jud.Tul-
cea, pi. Isaccea, pe teritoriul
com. rur. Luncavi^a ; face parte
din culmea mun^ilor Isaccei ;
are o direc^ie de la S.-V. la
N.-E., brazdind partea de N. a
plasei si cea de E. a comunei ;
virful sau principal, Gilma-Mare,
are 220 m., punct trigonome-
tric de observa^ie de rangul
i-iu; pe la poalele de S. curge
piriul Luncavi^a ; e acoperit cu
padun, prin care trece soseaua
jude^eana Tulcea-Isaccea-M&cin.
Gilnicile-Pribeagul, alta numire
a mosie 1 Fleasca, jud. Braila.
Gil{e§ti, sat, jud. si pi. Tutova,
com. Puesti, pe piriul lezerul,
spre E. de tirgusorul Puesti, la
3 kil. de el si la 26 kil. de o-
rasul Birlad. Are 263 locuitorf;
68 case; o scoala primara de
baiepf.
Gil{e§ti, mosie, de 109 hect., in
jud. si pi. Tutova, com. Puesti,
linga satul cu acelasl nume, pro-
prietatea statului, arendata 111
ultimul period cu 12 10 lei a-
nual.
Giljul, deal, situat in raionul
com. Matca, pi. Nicoresti, jud.
Tecuciu.
Gingiova, com. rur., in jud. Dolj,
pi. Balta, situat in partea de
E., la 53 kil. de Craiova si la
24 kil. de resedin^a plasei, Ma-
cesul-de-Sus.
Situata pe o panta pu^in cam
inciinata catre malul drept al
Jiului.
Se invecineste la E., cu Jiul ;
la V., cu com. Macesul-de-Sus ;
la N., cu com. Grecesti ; la S.,
cu com. Comosteni.
Limita liniei de N. incepe din
apa JiuluT, merge spre V., pe
la Fintina-Mirel si ajunge la
Rebegel, de aci pleaca* spre N.
pana la Movila-Laz&resti, si de
aci in linie dreapta, iar spre V.
pe la colful Viilor-luI-$tefanu$2
si pana la Capul-Codrulul des-
pre Macesul-de-Sus.
Limita Iiniel de S. este o linie
dreapta, trasa de la Magura-lul-
Scarlat, trece prin delimitarile
Gingiovenilor si a Comostenilor,
trece apa Jiului si ajunge la
Drigul-Piscului, despre dome-
niul Coroanel Sadova.
Limita liniei de E. incepe de
la movila Drigul-Piscului, trece
prin Balta-Purulul, Poiana-iul-
Dragila si in ondulafiunl ajunge
iara la apa Jiul 11 despre do-
meniul Coroanel, Sadova.
Terenul com. este ses, pre-
zintind o movila aproape de
hotarul catre com. Macesul-d.-s.,
care se numeste Gaunoasa. Te-
renul este compus din pamint
negru cu pu{in nisip dar pro-
ductiv, spre deosebire de loca-
litafile de pe malul sting al Jiu-
lui, care sunt compuse nutnal
din nisip si argila.
Este udata de Jiul cu in-
dreptarea de N.-S., avind in
dreptul com. vad pentru luntre.
FintinI : Fmtina-Balciului la nor-
Hosted by
Google
GttfGLOVA
552
GiRBAClULUI (VALEA-)
dul com., facuta de locuitori pe
la anul 1882. Finttna-Gavanul
la N.-V. de com., facutS la anul
1 8 13 de un medelnicer; s'a pre-
fScut si s'a schimbat din loc de
catre locuitori la anul 1853;
poarta numele de la o mica
vilcea in care se afla. Fintina
La-Crivianu, la V. de com., fa-
cuta la 1813 de unul Criva.
Fintina Stanu^ulul, la N. - V.
de comuna; aceasta fintina
se afla situata la hotarul mo-
siei Gingiova, catre com. Ma-
cesul-d.-s. Fintina-MireT, situata
la N.-V de com., facuta la 18 19,
de unul Mirea Petru. Fintina
Ninul, la N. de com., aproape
de hotarul catre com. Grecesti,
facuta la anul 1887. Fintina-Vii-
lor, facuta la anul 1864.
In vechime com. se numea
Gingiova, iar catunul sau se
numea Banane^i. Pe la anul
1850 s'a alipit catunul Gingiova,
care purta numele com. la cat.
Banane^i si locuitorii au trecut
cu averile lor in cat. Bananetf.
Numele com. a ramas tot Gin-
giova. Cat. Banane^i s'a des-
par^it, pierzindu-si numirea.
In cat. Banane^i era si biserica
si primaria, de aceea locuitorilor
lea venit mal usor a se stramuta
acolo.
In Gingiova se afla o bise-
rica fondata de locuitorii com,
la anul 1845 si care s'a terminat
la anul 1846, Oct. 26, pe locul
altei biserici ce era facuta din
pamint batut. In tinda se vede
urmatoarea inscrip^iune:
AceastK sfinta" si dumnezeeascK bise-
rica, cu hramul Adormirea MaiceY Dom-
nuluY, s'a facut din temelie la anul 1S45
si s'a zugrftvit la 26 Oct. 1846, cu chel-
tuiala si osteneala satul 11Y Gingiova, cu
tojt de obste, iar la anul 1847 s'a zidit
cmvonul prin indemnul si osteneala a
tot satul Gingiova si s'a zugrSvit cu toata
podoaba la anul 1858. Oct. 17, iar la
anul 1890, August 30, s'a zugravit din
noli cu cheltuialaenoriasilor ctitorY, din
Gingiova si din alte sate Invecinate.
In com. sunt doua scoli, una
de bae^i ce func^ioneaza din
1838 si alta de fete. Scoala de
baep afost frecuentata in 1 892 —
93 de 132 baeflf, iar cea de fete
de 31 de fete.
$tiu carte 212 barba^f si 12
femei.
Popula^ia com. se urea la 2 149
suflete: 1128 barbaji si 1007
femei. Strain! sunt 14.
Dupa. legea rurala din 1864,
sunt 234 loc aitori impaminteni^i ;
iar dupa legea din 1879 sunt $6
insura^ei pe domeniul Coroanei
Sadova.
Case sunt 193; bordee, 285.
Suprafa^a teritoriului com. este
de 1936 pog., din carl 137
pog. vatra satuluT, 1589 pog.
pamint arabil, 2210 pog. vie.
Mosia se numeste Gingiova
cu trupurile Comosteni si Gi-
ghera; apar^ine Asezamintelor
Brincovenesti. Are o intindere
de aproape 2770 pog. arabile,
care da un venit de 1 2000 let. Pa-
durea, tot a Asezamintelor Brin-
covenestl, este in intindere de
300hect. si se intindede-a lungul
com. Gingiova si Comosteni, la
E. lor si pe {armul sting al Jiului ;
este compusa din : artar, frasin,
jugastru, ulm si stejar ; acesta
din urma predominind.
Viile apar^in locuitorilor com.
Gingiova improprietariti la 1 864;
produc vin rosu si au o intin-
dere de 210 pog.
In com. este o rrioara de aburi
ce apar^ine arendasului. Un ate-
lier de timplarie e atasat la
scoala de bae^T din com.
Pe mosia Gingiova sunt stine.
Meseriasi sunt: un dogar, 2
cojocan, 1 cizmar, 2 fierarT, 1
^iglar, 1 lemnar si un brutar.
Com. are zile de tirg la 23
Aprilie si la 15 August; bilciu-
rile se fac pe locul numit Ra-
zesi^a.
Transportul se face cu carele
si caru^ele pe caleacom. Gingio-
va-Comosteni. Drumul, din spre
Craiova este pana. la Segarcea
impietrit numai in interiorul co-
munelor prin care trece ; de la Se-
garcea pana la Craiova este
sosea.
Comerciul se face de 38 per-
soane.
Contribuabili sunt 543.
Venitul com. pe exercitiul
1893 — 94 afost de 6928.71 lei,
iar cheltuelile de 6458.63 lei.
Sunt 503 vite marl cornute,
40 01 si 48 cat.
Gingiova, sat, jud. Dolj, pi. Balta,
com. Gingiova, gramada, cu
resedin^a primaries
Gingiova cu trupurile Gighera si
Comosteni, mosie particulars,
jud. Dolj, pi. Balta, com. Gin-
giova, in intindere de aproape
12000 hect. Apartine Aseza-
zamintelor BrincovenestT.
Gingiova, pdclure, a statuluT, si-
tuata pe teritoriul com. cu a-
celasi nume, pi. Balta, jud. Dolj.
Are o intindere de 422 hect.
1420 m. p.
Gingiova, insula, jud. Dolj, pi.
Balta, com. Gingiova, formata
de Jiu.
Ginsacul, vale, spre N. de satul
Potodinul, pi. Ocolul, jud. Ro-
mana^i, intre Tesluiulsi Oltetul;
e strabatut de soseaua si linia
ferata Corabia-R. Vilcea; aci se
afla conacul Jienilor si pad urea
Bistri^a.
Girbaciul, sat, face parte din
com. rur. Poborul, pi. Vedea-
d.-j., jud. Olt. Are opopula^iune
de 80 locuitori. Aci e o bise-
rica delemn, facuta la anul 18 10.
Girbaciului (Valea-), sau Bur-
Hosted by
Google
GlRBACIULUI (VALEA-)
553
GlRBOVANUL
naia, vale, in jud. Teleorman,
pi. Tirgului, pe mosia Ciurari.
Gura acestei va! este in valea
Tinoasa.
Intre com. Butculesti si cat.
Sirbi- Sfin^esti, apele ce curg
prin aceasta vale se impreuna cu
ale piriului Tinoasa formind he-
lesteul de la S.-E. Butculestilor.
Magura - Girbaciului si-a luat
numirea de la aceasta vale.
Girbaciului (Valea-), vale, la
S. com. Serbanesti, pi. Mijlocul,
jud. Vilcea, care se varsa in
riul Otasaul, tot in raionul a-
cestei com.
Girbeni, sat, pe mosia cu ace-
las! nume, com. Havirna, pi.
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu. Are
43 familif, sau 1 68 suflete.
Proprietatea mosiei este a
d-lui Dumitru Botez. Satenii im-
proprietari^i au 56 hect., 88 arii
pamint; iar proprietarul mosiei
are 472 hect. 62 ar. cimp.
DrumurT principale sunt : acel
de la Dorohoiu la Radau^i si la
Darabani si acel de la Saveni.
Hotarele cu : Tataraseni, Mi-
leanca, Ghitcau^i, Hudesti, Con-
cesti si Havirna.
Girbe§ti, com. rur., in partea de
N.-V. a pi. Fundurile, jud. Vas-
luiu, la 61 kil. de orasul Vas-
luiu, si la 23 kil. de Negresti,
resedinja pi., situata pe valea
si dealurile din dreapta si din
stinga piriului Sacova^ul.
E formats, din satele : Girbesti,
Poiana-d. s., si Palanca, numit
si Runcul, pe o suprafata de
3600 hect., din can 1887 hect.
padure, 17 13 hect. pamint cul.
tivabil si 17 hect. vie, cu po-
pulate de2Si familii, sati 1221
suflete, din cari 22 suflete E-
vreT.
Are 2 bisericl, cu 1 preot
si 2 cintare^i; 2 mori cu vapor!;
o velni^a; 2 crisme. Comerciul
se face de 10 persoane.
Vite sunt: 614 vite man cor-
nute, 420 o)f, 162 capre, 103
caT si 270 rimatori.
Budgetul com. are lavenituri
23 10 lei, 50 bani si la cheltueli
2232 lei, 26 bam.
Sunt 198 contribuabilT.
Locuitorii poseda: 71 piuguri
si 100 stup! de albine.
Girbesti, sat, situat pe coasta de
deal in dreapta piriului Siena,
in partea de S. a com. Zlatu-
noaia, pi. Meletinul, jud. Boto-
sani, cu o intindere de 160
hect., pamint al locuitorilor, si
o populatie de 56 familii, sau
212 suflete, din carl 67 contri-
buabill.
Numarul vitelor : 60 boi si
vacT, 8 cai, 250 01, si 40 porcT.
Locuitorii poseda 30 stupi cu
albine.
Girbesti, sat, in partea de N.
a com. Tibanesti, pi. Funduri,
jud. Vasluiu, situat pe coasta
dealului Girbesti. Se numea
in vechime Girbesti-lui-Costin,
dupa numele proprietarulul.
Are o suprafata de 23 hect.
si o populate de ^>7 familii,
sau 147 suflete, din carl 3 fa-
milii, sau 21 suflete, figani.
Vite sunt : 840 vite mari cor-
nute, 25 cai, 52 01 si 35 porcT.
Girbesti, sat, in partea de S.
a com. Girbesti, pi. Funduri,
jud. Vasluiu, situat pe coasta
de E. a dealului cu acelasi nu-
me, pe o intindere de 866 hect.,
din care cea mai mare parte
padure. Are o populate de
141 familii, sau 660 suflete.
Este resedin^a comunel; are
o biserica zidita la 1854, cu I
preot si 1 cintare^ ; o moara cu
vapor!, o velnija.
Prin marginea de E. a sa-
tulu! curg piraiele Veja si $aco-
va^ul.
Numarul vitelor e de 900:316
vite mar! cornute, 350 o!, 70
capre si 170 rim&tor!.
Girbesti, deal, ramificare a si-
rulu! de deal, ce vine de la
N. din jud. Iasi si trece spre
S. in com. fibanesti, pi. Fun-
duri, jud. Vasluiu.
Pe coasta acestu! deal e a-
sezat satul Girbesti, iar pe cul-
mea lu! se afla padure.
Girboiul, catun, al com. Neho-
iasul, jtid. Buzau, cu 100 locui-
tor! si 23 case.
Girbova (Calugarii-), altd nu-
mire a mosiei Xilnaul si Girbovi,
din com. Zilisteanca, jud. Buzau.
Girbova, munte, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni,
se desface din dealul Chiojdeni -
lor; brazdeaza partea deapusa
comunel; e acoperit cu padur!
si cu pasuni.
Girbova, deal, in jud. R.-Sarat,
pi. Marginea-d.-s., com. Tim-
boesti; se desface din dealul
Traistenilor; brazdeaza partea
de V. acomunef; e acoperit cu
numeroase padur!.
Girbova, munte, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Jitia; se
desface din culmea Lacului;
brazdeaza partea de N. a comu-
neisi cat. Andreasi, la S.; este
acoperit cu padur!.
Girbova, piriti, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Jitia ; iz-
voreste din muntele Girbova;
uda N. comune! si merge de
se varsa in riul Milcov, pe
dreapta lu!.
Girbovanul, sat, jud. BacSu, pi.
60299. iiarele JHcfionar Geografic. Vol. Ill,
70
Hosted by
Google
GlRBOVANUL
554
GtRBOVI
Trotusul, al com. Bogdana, situat
pe piriul Girbovanul, la o depar-
tare de 4100 m. de satul Bog-
dana (scoala). Aci se afla o
biserica ortodoxa, zidita de mai
mult de un veac si care s'a
reparat la 18 17, August io, de
raposatul preot Const. Epure.
Are 1 cintare^ si este deser-
vita de preotul de la biserica
din satul Bogdana. Circiumi
sunt 3.
Cap? de familie sunt 72, su-
flete, 204.
Animate se numara : 1 1 cai,
235 vite mad cornute, 5 porci
si 45 capre.
Aci se afla cunoscutul pod
Girbovanul.
Girbovanul, padure, jud. Bacau,
pi. Trotusul, com. Bogdana; are
359 hect.
Girbovanul, piriii, jud. Bacau,
pi. Trotusul, care trece prin co-
munele Bogdana si Caiu^ul si se
varsa d'a dreapta Trotus-ului.
Girbovanul, sau Podul-lui-
§tefan, pod, jud. Bacau, pi.
Trotusul, com. Bogdana, pe pi-
riul Girbovanul, al caei jude^ene
Adjud - Onesti - Ocna. Legenda
spune ca podul acesta ar fi fost
facut de Stefan-cel-Mare. Stricin-
duse cu vremea, el a fost res-
taurat de Mihaiu Sturdza, Dom-
nul Moldovei.
Girbovanul, com. rur. si sat, in
jud. Mehedin^i, pi. Motrul-d.-s.,
la 24 kil. de orasul Turnul-Se-
verin si la 14 kil. de com. rur.
Malova^ul. Se numeste si Gir-
bova^ul-d.-s. Este situat pe
vale si formeaza com. cu ca-
tunul Stiicani. Are 650 suflete,
din can 101 contrib. ; 1 14 case.
Locuitori! poseda: I4plugun,
32 care cu boi, 3 caru^e cu cai;
62 stupl.
Are o biserica, cu un preot
si 2 cintare^i.
Prin com. trece o sosea co-
munala, care o leaga cu sosea-
ua Cazanesti- Ciovirnasani- Tur-
nul-Severin.
Budgetul comunei este la ve-
nituri de 1409 lei, iar la chel-
tuell de 834 lei.
Numarulviteloreste de 1006:
380 vite man cornute, 8 cai,
300 01 si 318 rimaton.
Girbovanul, sat, 111 jud. Tutova,
pi. Corodul, com. Ghidigeni, spre
S.-E. de satul Ghidigeni.
In Gura-Girbovatului, Tilpaul
si Girbovanul sunt 288 loc. si 124
case. E numit si Girbova^ul-d.-s.
Girbovanul, pirtU, izvoreste din
com. Dagita, jud. Roman ; uda
toata partea de V. a comunei
Dumesti, pi. Funduri, jud. Vas-
luiu, incepind de la N. si pana
mai sus de locul numit Moara-
Gindulesei, unde se varsa in
riul Birlad, dupa ce primeste
de afluen^i piraiele: Tibanesti
si Armaseni, care ambele curg
de la N. spre S.-V.
Girbovanul, pzriti, in jud. Tu-
tova, pi. Corodul, curge prin
com. Ghidigeni si se varsa in
riul Birlad de a stinga, curgind
de la E. la V.
Girbovanul, pirifi, in jud. Te-
cuciti, pi. Nicoresti, com. Ne-
grilesti ; uda comuna in partea
de N.
Girbovanul-de-Sus. Vezi Girbo-
vanul, sat, in jud. Tutova si
Girbovanul, com. rur., in jud.
Mehedinn'i.
Girbovi, com, rur., in jud. Ialo-
mina, pi. Cimpul, situata in nor-
dul plasei, spre V. de comuna
Grindul.
Teritoriul comunei are o su-
prafana de 3067 hect. si coprinde
patru mosii: Apostolocheanca,
numita si Cotorca-Mica, cu ion
hectare, proprietatea statului,
foasta pendinte de manastirea
Slobozia, care a fost arendata
pe periodul 1888 — 93 cu 30000
lei, iar pe periodul 1893 — 98,
fara 800 hect. parcelate a se
vinde in loturi la locuitori, cu
suma de 5050 lei; Cotorca, cu
56 hect., proprietatea statului,
aparninind inainte de seculari-
zare manastireiZnagovul si care
a fost arendata pe periodul
1887 — 1897 cu suma de 650 lei;
Girbovi, cu 900 hect., proprie-
tate particular^, si Bozianca,
cu 1 100 hect.
Dupa legea rurala din 1864,
s'au improprietarit 285 locui-
tori.
Comuna se compune din sa-
tele : Girbovi si Bozianca, cu
resedinna primariei si a judeca-
toriei comunale in satul Gir-
bovi.
Populadunea comunei este de
660 familii, sau 2659 suflete :
1380 barbani si 1279 femei ;
2642 Romini, 15 Bulgari si 2
Unguri ; 2657 crestini ortodoxi
si 2 catolicT; 765 agricultori,
18 meseriasi, 20 comercianni> 8
cuprofesiunilibere, i5muncitori
si 20 serviton. Stiu carte 181
persoane.
Vite: 1345 cai, 1740 boi,
482 01, 33 bivoli si 2698 porci.
Venitul com. este de 7060
lei si cheltuelile de 8060 lei.
Sunt tre! scoli : una mixta
in satul Bozianca ; a doua de
baent si a treia de fete in satul
Girbovi, frecuentate de 85 elevl
si 25 eleve, conduse de doi
invataton si o invanatoare ; o
biserica, deservita de 2 preont
si 2 dascali.
Girbovi sau Calugari, cdtun,d\
Hosted by
Google
GlRBOVI
555
GtRCENI
com. Zilisteanca, jud. Buzau,
format din insura^e!, cu 80 lo-
cuiton, locuind in 18 case.
Girbovi, sat, in jud. Ialomi^a,
pi. Cimpul, pendinte de com.
cu acelas! nume, situat la nor-
dul plase!, in apropiere de jud.
Buzau.
Acest sat s'a innin^at pe la
1852 de locuitorii fugi^f din sa-
tul Cotorca, pentru ca acest
sat, fund pe drumul mare pe
pe care in acel timp treceau
armatele rusesti si turcesti si
flind expus la dese pradan, lo-
cuitorii s'au asezat spre N. in-
tr'o padure, unde s'a format
actualul sat.
Populatiunea satului se com-
pune din 498 familii de Romin!,
15 familii de Tigani, 4 familii
de Bulgar! si 10 familii de Un-
guri.
Are douascoli: una de b£e{!
si una de fete, conduse de un
invatator si o inva^atoare ; o bi-
serica, deservita de 3 preo^i si
2 dascali.
Vite sunt: 1281 ca!, 1605
bo!, 232 oi, 33 bivoli si 2505
pore!.
Girbovul, com. rur., jud. Gorj,
pi. Jiul, in partea de N. a co-
munei Murgesti, situata pe loc
ses si linga poalele lan^ului de
inal^imi Culmea-Jiului-din-dreap-
ta. Se compune din catunele :
Girbovul si Valea-Viei.
Are o suprafa^a de 1 180 hect.
padure, 647 hect. loc de cultura,
fine^e si pasune ale proprietary,
iar 338 hect. ale locuitorilor,
cu 10 hect. vii si 45 hect. pruni.
Are o populate de 137 fa-
milii, sau 532 suflete, din care
8 familii cu 30 suflete pgani.
Sunt 135 contribuabill.
Locuitorii poseda: 30 plugun,
90 care cu bo!, 3 caru^e cu
ca!; 45 stupi cu albine; 390
vite man cornute, 22 ca!, 449
01, 227 capre si 268 rimator!.
Venitul comunei este de lei
1500, ban! 30, iar cheltuelile
sunt de lei 1385, ban! 32.
Comuna este udata de Jiu.
Caile de comunica^ie sunt :
soseaua vecinal& care o pune in
comunica^ie la N. cu Strimba,
iar la S. cu Murgesti.
In comuna se gasesc: 4 pu-
Juri; 5 fintinl.
Comuna are 2 biserici, de-
servite de 1 preot si 2 cintareti.
Girbovul, catun de resedin^a, al
com. cu acelas! nume, jud. Gorj.
Suprafa^a este de 885 hect.,
din carl 140 hect. padure si
450 hect. loc de cultura, fine^e
si pasune, proprietate a d-lui
Nicolae Romanescu, iar 265
hect. ale locuitorilor, cu 5 hect.
vii si 25 hect. prun!.
Are o populate de 75 fami-
lii, sau 286 suflete Romin! si 6
familii, cu 25 suflete TiganT.
Sunt 74 contribuabil!.
Locuitorii poseda: 25 plu-
gun, 50 care cu bo!, 2 canine
cu ca! ; 30 stupi ; 203 vite mar!
cornute, 1 1 ca!, 245 o! si 68
rimator!.
In cat. sunt: 3 pu^uri; 2 fin-
tinl; 1 circiuma.
Are o biserica de zid, facuta
de Stefan Frumuseanu la anul
1850 si deservita de 1 preot
si 1 cint£re£.
Girbovul, deal, in com. rur. Clea-
novul, pi. Dumbrava, jud. Me-
hedin^i.
Girceni, com. rur., in partea de
N. a pi. Racova, jud. Vasluiu,
la 38 kil. de orasul Vasluiu si
la 5 kil. de Pungesti, resedin^a
pi. E inconjurata de toate par-
ole cu dealurl, acoperite cu pa-
dun, avind satele asezate pe
culm! si val.
Este formats din satele : Gir-
ceni, Racova, Racovifa, Scaunele,
Schitul - Malinesti, Slobozia si.
Trohan, pe o intindere cam.
de 3772 hect., din carl 305
hect. p&dure si 1566 hect., loc=
de cultura, fina{, imas, ale pro-
prietate! si 1903 hect. cu 364-
hect. vi!, ale locuitorilor. Are=
o populate de 754 famili!, saii.
2355 suflete.
Locuitorii sunt parte razesl!
vech! si parte fosti clacasi.
Are 4 biseric!, deservite de~
3 preoflf si 6 cintareflf ; o scoala ;
4 circium!.
Comerciul se face de 4 per-
soane.
Numarul vitelor e de 1496:
620 vite mar! cornute, 341 o!,
I04ca!, 99 capre si 332 rimator!.
Budgetul com. este de 213 4_
le! la venitur! side 2109 le!, 65
ban!, la cheltuel!.
Sunt 235 contribuabill.
Locuitorii poseda : 67 plu-
gun; 89 care cu bo!; 12 ca-
nine cu ca!; 153 stup!.
Girceni, com. rur. si sat, jud.
Vasluiu. Satul se afla in partea
de E. a com., asezat& pe valea sL
coastele dealurilor: Cucul si
Dealul-Satulu! pe o intindere de
1727 hect., din car! 643 hect.
padure si 217 hect. loc de cul-
tura, fina{ si imas ale proprietate!,
si 867 hect. ale locuitorilor,
cu o populate de 210 famili!,
sau 1 21 5 suflete.
Locuitori! acestu! sat sunt
razes! vechl, car! au pe pro-
prietatile lor vi! si livez! fru-
moase.
De acest sat se $ine un mic
cat numit Ocia, a! care! locui-
tori sunt neimproprietarh:!.
Are o scoala, infiin^ata in a-
nul 1867, frecuentata de 44 e-
lev!; o biserica, deservita de 2
preo^l si 3 eclesiarhl, facuta la
1827, dinlemnde stejar si alta
Hosted by
Google
GiRCENI
556
GlRClNA
numita Schitul-Malinesti pe cul-
mea dealului Cucul, in hotarul
despre com. Bacesti din jud.
Roman, facuta tot din lemn de
stejar la 1826, de catre locui-
torii razesi; carl au inzestrat-o
cu paminturi. Avea mai multe
chili! locuite de 40 calugari, cu
un egumen; asta-zi are un preot,
care ingrijeste de biserica.
Sunt 2 circiumi.
Vite : 152 vite man cornute,
221 oi, 60 capre, 24 caisii34
rimatori.
Locuitorii poseda : 20 plu-
guri, 30 care cu boi, 3 caru^e
cu cai ; 60 stupi.
Girceni, deal, in partea de N.-V.
a com. Pungesti, pi. Racova,
jud. Vasluiu; desparte aceasta
com. de com. Girceni.
Gircina, com. rur. y situata in cen-
trul pl^sei Piatra-Muntele, jud.
Neamtu, pe toatd intinderea vaei
Cuejdiul.
Privind din relief, forma te-
renurilor acestei comune, ni se
reprezinta sub o figura geome-
trica foarte regulata : la N. ra-
mura Muncelul (in prelungirea
ramurei Biserica, din com. Bu-
halni^a), se intinde in direc^iune
de V.-E., perpendiculara pe cele
doua laturi care formeaza limi-
tele despre E. si V. a com., si
anume la E., ramura dealurilor
Cuejdiul si Balaurul, iar la V.
Cozla, Bistri^a, Viisoara, ast-fel
ca daca am trage o linie dusa din
ultimele extremita^i despre S.-E.
ale dealului Balaurul (sau mai
bine zis a dealului Ciritel), la pis-
cul Cozla, atunct tot terenul
com. Gircina ar fi coprins in-
tr'uu enorm trapez regulat pie-
cat spre E.-S. Prin ramura Mun-
celul, com. Gircina se desparte
la N. de com. Cracaoani ; prin
ramurile Cuejdiul si Balaurul se
desparte de com. Dobreni ; prin
dealurile Balaurul si Ciritei, de
com. Caciulesti ; la S., prin li-
mite naturale, se desparte de
com. Doamna si Piatra ; iar la
V., prin ramura Cozla, se des-
parte de com. Piatra, Doamna,
si prin prelungirea ramurei Bis-
tri^ei, Viisoarei (cu ramura Coz-
lei), de com. Pingara^i si Bu-
halni^a.
Aci se gasesc mine de sare-
gema. Aceasta sare vinata, in
ocna, de 200 de ani, lucrata
pana la cea mai mare adincime
de 45 stinjenT si in lungime de
500, fara plan si regula, for-
meaza un strat de sare nein-
trecurmat, compact, de o la-
time de 80 stinjeni si de a a-
dincime si lungime inca necer-
cetata si se gaseste intr'o for-
mate de straturi de huma, ni-
sip, mergelsifer si bitumen fe-
ros, toate de o grosime de
11 — 13 stinjeni; sarea acestui
strat se deosebeste prin o vir-
tosime si trainicie extra-ordi-
nara, fiind-ca. coprinde prea pu-
$ina apa, cristaliza^ie mica, com-
pacts, mai ales ca parole pa-
mintoase sunt mai mult himic,
de cit mecanic, unite cu sarea.
Este formata din satele : Gir-
cina, Cuejdiul, Darmanesti si
Ciritei, cu o populate de 334
familii, sau 1755 suflete, din cari :
839 barbap, 858 feme! ; 945
necasatori^T, 584 casatoriti, 122
vaduvi, 8 divorta^i; stiu carte
82 persoane.
Dintre locuitorii improprieta-
ri$i in 1864, sunt astazi : 161
cari traesc si-si stapinesc insi-si
locurile lor, 47 ca urmasi ; 8 lo-
curi au fost parasite si se sta-
panesc de catre al^ii ; sunt 51
loc, cari de si cultivatori de pa-
mint si insurap, n'au nici un
fel de improprietarire.
Imasul are o intindere de 78
hect.
Are : 4 biserici, dintre cari 2
in ruina, deservite de 2 preo^
si 4 eclesiarhi, plati^i din fondu-
rile comunale cu 700 lei ; o
scoala, condusa de uu inva^ator
platit de stat ; o fabrica de spirt .
1 pietrarie; 5 rotari ; 4 fierari ;
3 mori de apa, dintre care una
cu 2 pietre; 7 circiumi.
Budgetul com. e de 8519 lei
la venituri si 72 19 lei la chel-
tueli.
Comunica^ia cu satele vecine
se face prin soseaua judeteana
Piatra-Neam^u ; printr'un drum,
care incepe din precedentul (kil.
2 — 3) si duce la satul Gircina, iar
de aci pe valea Cuejdiului in
sus; printr'un drum comunal la
satul Cuejdiul.
Gircina, sat, in jud. Neamtu,
pi. Piatra-Muntele, resedin^a com.
Gircina, situat pe valea piriului
Cuejdiul si a piriiasulul cu a-
celasi nume, la 5 kil. 700 m.
departe de orasul Piatra.
Impreuna cu satul Cuejdiul,
are o populatie de 249 familii,
sau 1326 suflete, din cari: 649
barbati, 6j6 femei, 762 neca-
satoriti, 439 casatoriti, 79 va-
duvi, 7 divor^ati. Stiu carte 46.
Are : 2 biserici, 3 mori de
apa si, in apropiere, cariere de
piatra.
Aci a fost locul natal al dece-
datuluiEpiscopde Roman, mem-
bru al Aademiei Romine, Mel-
chisedec.
Gircina, schit, in satul cu acelasi
nume, pi. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu ; inainte a fost locuit de
calugarite ; acuma este biserica
de mir.
Gircina, piriii, in jud. Neamtu,
pi. Piatra-Muntele, com. Girci-
na, izvoreste din dealul numit
Corlatele, ramura Cuejdiul; se
varsa pe partea dreapta a pi-
riului Cuefdiul.
Hosted by
Google
GlRCINA
557
GlRLA-MARE
Gircina. Vezi Varni^a, piriti, com.
Girceni, pi. Racova, jud. Vas-
luiu.
Gircina, piriti, izvoreste din dea-
lul Gircenilor, despre Nordul
com. Pungesti, pi. Racova, jud.
Vasluiu, curge spre E. si, mai
in jos de Pungesti, se varsa in
piriul Racova.
Gircina sau Tataru^ul, mosie
a statului, in jud. Neam^u, pi.
Piatra - Muntele, com. Gircina,
arendata anual cu 13410 lei.
A fost pendinte de manastirea
Bistri^a.
Gircovul, com. rur., pi. Balta-
Oltul-d.-j., jud. Romanafi, for-
mats din satul cu acelasl nume,
situat in Valea-Seaca, linga Du-
nare, la 9 kil. spre E. de Corabia
si la 42 kil. de Caracal. Alti-
tudinea terenuluT d'asupra nive-
lului marii este de 52 m.
Are o populate de 248 fa-
milil, sau 1 1 13 suflete: 563 bar-
ba^T si 550 fernel; 592 casato-
ri^i, 691 1 necasatori^i.
Stiu carte 15 persoane.
Sunt 171 contribuabili.
Budgetul comunei este de
1739 lei la venituri si de 1723
lei la cheltueli.
Vite mart sunt 547, vite mid,
700 si porcT, 700.
Are 4 stabilimente comer-
ciale; o scoala primara de gr.
al II lea cu un inva^ator, fre-
cuentata de 1 8 elevi ; o bise-
rica, cu hramul Sf. Nicolae ( 1 869),
deservita de 1 preot si 2 cin-
tare^i.
Pe teritoriul comunei se afla
balta Mozolea ; niste ruine an-
tice si magurele : Titiri, Magura-
Verde, a-CiolaculuI, a-Tigal, a-
TiganuluT, etc. Aci, la 1848, mai
multe sute de ^arani armafi cu
coase, topoare si securl, asteptau,
cu preotii in frunte, tabara de la
Izlaz care proclamase constitu^ia
si trecea spre Caracal.
Gircovul, insula*, in Dunare, in
fa£a satului cu acelasl nume din
jud. Romana^i, compusa din 4
bucap.
Gircovul, mosie a statului, in
jud. Romana^i, arendata anual
cu 21850 lei.
Girdoaia, cdtun, in jud. Mehe-
din^i; pi. Motrul-d.-s.; {ine de
com. rur. Floresti; are 50 case.
Girdomanul, munte, m jude^ul
Mehedin^i, plaiul Closani, com.
rur. Orzesti, acoperit cu brazl
si poiana pentru pasunarea vi-
telor in timpul verel.
Girdomanul, poald, din care iz-
voreste de odata riul Cerna,
jud. Mehedinfi ; este drum de
mers calare pana la sorgintea
CerneT, cu o pozi^ie frumoasa.
Girla, cdtun, al com. Boziorul,
jud. Buzau, cu 100 locuitorl si
26 case.
Girla, insula, in Dunare, in drep-
tul com. rur. Pristolul, pi. Cim-
pul, jud. Mehedin^i.
Girla, trup din domeniul statu-
lui Turnul, jud. Teleorman, si-
tuat peste riul Olt, la gura a-
cestul riu, in jud. Romana^i.
De si face parte din jud. Ro-
mana^i, dar locuitoril din com.
Magurele, Flaminda si Traian
din jude^ul Teleorman isl fac
munca, dupa invoelile cu aren-
dasl, pe aceasta mosie.
Girla, picket de granifd, pe mar-
ginea Dunarel, in pi. Cimpul,
jud. Mehedin^i.
Girla, picket de granifo, jude^ul
Romana^i, tocmai la varsarea
Oltulul in Dunare, in dreptul
gurel riulul Osmul, din Bulgaria.
Girla-lui-Bran, girld, in jude^ul
Teleorman, com. Vinatori, la S.
E formata din izvoarele dealu-
rilor ce marginesc aceasta co-
muna. Se scurge in balta mai
la vale de com. Vinatori si de
aci merge de se impreuna cu
apa Calma^uiului, avind insa un
curent deosebit, care se observa
mai ales cind apele sunt scazute.
Girla-Mare, com. rur. si sat, in
jud. Mehedin^i, pi. Cimpul, la dis-
tant de S 5 kil. de orasul Tur-
nul-Severin si la 32 kil. de Vin-
jul-M are, situata pe marginea Du-
narel, pe o pozi^iune ridicata;
satul formeaza com. cu cat. Atir-
na^i, avind 2480 locuitorl, din
car! 360 contribuabili, si 450
case.
Locuitoril poseda: no piu-
guri, 240 care cu boi si 40 caru^e
cu cal.
Prin aceesta comuna trece
soseaua Gruia-Girla-Mare-Salcea.
Are o biserica, cu 2 preo^I
si 3 cintaretf; o scoala, condusa
de 1 inva^ator, frecuentata de
30 elevi si 5 eleve; 8 circiuml;
3 pravalil, in care se vind di-
ferite lucruri marunte.
Budgetul comunei coprinde
la venituri suma de 14 194 lei,
iar la cheltueli suma de 4049
lei.
Numarul vitelor in aceasta
com. este de 4210: 1440 vite
marl cornute, 1600 01, no cal
si 1060 rimatorl.
Pe teritoriul Girlel-Marl sunt
15 izvoare cu apa; tot aci se
afla si schela Girla - Mare, pen-
tru incarcatul cerealelor.
E udata de 2 pirae : Eruga-
Moril, ce se scurge dintr'un za-
ton, format din apa fintinelor
si Girloaca, ce se formeaza tot
Hosted by
Google
GlRLA-MARE
558
GlRLA-VLADICAI
din izvoare de la fintini, carl
in curgerea lor, se intilnesc in
apropiere de varsarea lor in
Dunare. Pe acest din urma piriu
se afl2 7 mori.
Sunt cariere de piatra buna
pentru construc^iune, care se
scoate de locuitori $i se vinde
cu stinjenul.
Ca parte istorica, Girla-Mare
este insemnata, pentru-ca in tim-
pul razboiului RusoTurc din
1853 — 54> P e turla bisericei din
aceasta comuna a fost arborat
de Ni^u Magheru, Grigore Iovan
?i I. Apoloniu, emigrant Romini,
steagul tricolor, indemnind po-
porul a se rescula ?i impotriva
Ru$ilor, fiind ajutatf de Pirvu
Pirvulescu ?i Gh. Scurtulescu,
car! se gaseau in capul grani-
cerilor resculap.
Nu mai pu^in Girla-Mare a
jucat rol ?i in timpul razboiului
Romino-Ruso-Turc din 1877 —
yS y cadf, in dreptul acestui sat,
Turcii ascunsesera 150 bare!
$i 1 vapor, concentrind $i ar-
mata, spre a face o trecere in
Rominia prin acest loc; dar
colonelul Viadescu, actualmente
general $i fost Ministru de raz-
boiu, fiind insarcinat sa dis-
truga acele vase a pus pe fuga
pe TurcT.
Sunt imprejurul Atirnatilor
ruine vechi.
Girla-Mare, girld, in jud. Tul-
cea, pi. Macin, pe teritoriul com.
rur. Vacareni; este o ramifica-
\\e a girlel La^imea (ce por-
ne?te din balta La^imea); mer-
ge intiiu spre E., o ia apoi spre
S., intr'o direc^ie generaia de
la N.-V. spre S.-E., trecind prin
grindul Ciupitoaia; se large?te
$i se strimteaza pe rind, for-
mind balp in drumul sau ; trece
pe linga satele Garvan ?i Va-
careni, $i, dupa un curs de 14
kil., tot prin stuf, se varsa in
girla Ciuline^ul, pe dreapta, u-
dind ast-fel partea nordica a
pla?ei ?i pe cea rasariteana a
comunef.
Girla-Mare, picket de granifa,
pe marginea Dunarel, pi. Cim-
pul, jud. Mehedin^i.
Girla-Mare, girla, in jud. Vla?ca,
com. Arsache, pe proprietatea
Parapani ; vine din proprieta^ile
Gaojani, Pietri^ul $i Pietro^ani,
se impreuna cu apele: Vedea,
Teleormanul $i Calma^uiul $i da
in Dunare.
Girla-Mica, sat, in jud. Mehe-
din£i, com. rur. Vatra.
Girla-Morii, piriii, jud. Bacau,
pi. Bistri^a-d.-s., care $erpue$te
pe teritoriul com. Valea-lui-Ion,
Blage^ti $i Buda, trecind pe la
nordul lor, paralel cu Bistri^a,
cu care se une$te aproape de po-
dul Lespezi, dupa ce s'a incar-
cat cu apele piriia^elor Dra-
gova, Piriul-lui-Vrabie $i Piriul-
Tiganilor.
Girla-Morii, piriii, format din
piraele Hurmuzul $i Fundatura,
din com. Stolniceni, jud. Su-
ceava; formeaza iazurile din sat
$i din farina.
Girla - Morilor, girla, jude^ul
Putna, din stinga riuluT Putna,
incepe la Vitane^ti, trece prin
satele : 1"ifane$ti, Ole$e$ti, Ba-
tine?ti , Bizighe^ti , Mara?e$ti ,
Ciu?lea ?i se varsa in Siretul,
punind in mi$care 16 mori de
m&cinat.
Girla - Morilor, girla, in ju-
de^ul Putna, din dreapta riuluT
Putna, incepe in com. Gage$ti,
trece prin satele : Balote$ti, Ca-
pote^ti, Ivance^ti, Faurei, Pre-
cistanul, Baita-Ra^ei ?i se varsa
in Putna, punind in mi$care 26
mori de macinat.
Girla - Remnicilor, girld, jud.
Boto^ani, izvore?te din dealul
Deleni, curge pe mo$ia Balu-
$eni $i se varsa in Girla -lui-
Boghian, com. Fintinelele, pi.
Siretul.
Girla - Sapata, girld, izvore$te
din iazul Vaduleful, curge pe
mo^ia Fintinelele, pi. Siretul, jud.
Boto^ani, formind in cursul sau
mai multe bal£! adincT, numite
Bulboane.
Girla - Vladicai, localitate izo-
latd, in jud. Falciu, com. Sta-
nile^ti, pi. Mijlocul. Asupra nu-
mirei acestei locality, intr'o ho-
tarnicie din anul 1575, se ci-
teaza o marturisire scrisa la
1754, pastrata de Inocentie, E-
piscopul de Hu$i, in care se
spune : «mal inainte de ve-
nirea Muscalilor celor de mult,
cind ati venit Petru-Imparatul,
fiind sat mare pe mo$ia Cosi-
e?ti, in $esul PrutuluT, se nu-
mea numele satului Girla- Vla-
dicaT, $i pe numele satului ii
zicea ?i mo^iei tot Girla-Vladicai,
$i dupa venirea Muscaliior, pu-
stiindu-se acel sat s'a numit $i
O^etoaia, pe numele unei fin-
tini, ce a fost facuta de un om
O^et, §i de la Petru Imparat
§i pana acum tot O^etoaia s'a
numit».
Asta-zi sub aceasta numire
de Girla- Vladicai, se nume?te
de catre locuitori, o girla de
pe mo?ia Stanile?ti, care im-
preuna apa riului Pruteful cu
Balta - Niculm, facuta in acest
scop, prin sapatura unuT ?an^
prin care trece apa din Prute-
^ul la Balta. Se zice ca e fa-
cuta din ordinul unui Vladica
de pe timpul pe cind mo$ia se
afla administrate de Episcopia
Hosted by
Google
GlRLASI
559
GtRLA^I
din Husi, pentru care s'a si
numit Girla-Vladical.
Sub ambele numirl, localita-
tea este aceeasi, cunoscuta de
eel vechT ca sat, iara astazi ca
girla, ne mai existind satul.
Despre aceasta localitate, po-
meneste si cronicarul N. Costin,
in descrierea asupra razboiului
de la Stanilesti din anul 171 1,
lata cuvintele cronicarului :
«Si acest razboiu a fost din
jos de Girla-Vladical. Acolo a
esit si Dumitrascu-Voda la hart
cu Moldovenii sai».
Din aceasta descriere a cro-
nicarului, ca razboiul a fost din
jos de Girla - Vladicai unde a
esit si Dumitrascu Cantemir la
har{, ar rezulta ca cuvintul
«din jos» arata o mica distan^a
de la locul Girla - Vladicai, pe
cind cronicarul Neculcea care a
fost martor ocular al acestui
razboiu, spune ca Dumitrascu-
Cantemir, cu Moldovenii sal, a
esit la har£ in gura Prute^u-
lul la satul Lunca, ce se gaseste
la distan^a de 10 — 15 kil. in
jos de Stanilesti. Prin urmare
cuvintul «din jos» insemneaza
toata distan^a aratata de la
Girla - Vladicai pana la Gura-
Prute^ului, la satul Lunca, unde
atunci se afla si Imparatul Pe-
tru, cu obuzul lui la casa Ba-
nului.
lata descrierea cronicarului
loan Neculcea :
«Deci obuzul lui Ianos gene-
ral (care esise inaintea Turci-
lor in jos la Gura-Sara^ei) intru
acea noapte au mers cu pace
si au sosit pana in ziua la obu-
zul Imparatulul, in gura Prute-
tului casele Banului. Iara Turcii
a doua zi Duminica diminea^a
in luna lui lulie, 7 zile, veniau
can cum puteati in puterea cai-
lor ; atunci ati scos Muscalil
afara din obuz vr'o 4000 de
Muscali mai jos pe linga balta
Prute^ului, ca trei patru pistrele
de sageata, si au esit si Mol-
dovenii in potriva celor 4000
de Muscali, alaturea mai despre
cimp si cu Dumitrascu-Voda si
cu pu^intei Don^I si Cazaci a-
laturea cu Muscalii».
Din aratarile ambilor croni-
can se lamureste ca razboiul a
inceput mai in jos de satul
Stanilesti si Girla-Vladical, toc-
maldin Gura-Sara^ei, aproapede
Falciu, la o distan^a de 20 — 25
kil. din Stanilesti.
lata si cele aratate de cro-
nicarul N. Costin asupra pri-
mului loc de inceperea luptei:
«In luna lui Iuliu, 7 zile, Sim-
batS, veleat 7219, sosit-au si
Ianos general cu toata oastea
lui precum s'au zis mai sus la
Prut in Gura-Sara^ei, de ceasta
parte de Prut, drept potriva
podului ce-1 facuse Turcii si
cum au tabarit in desara, iara
Turcii si Tataril au si pripit
de i-aii lovit in graba si li-au
si apucat o suma de caT, cu
pazitori cu tot ; si asa toata
noaptea li-au dat nep&rasit raz-
boiu de toate parole. Ce, ne-
putind suferi, i-au cautat numaT
a se da inapol catre ai sai a-
parindu-se pana la tabara lui
Seremet».
Tabara lui Seremet se afla
in urma cu Imparatul, la sa-
tul Lunca-Banului, la o distan^a
de 10 — 12 kil.
Ajuns Ianos general aicea,
urmarit de Turci, s'a inceput
o alta lupta la gura Prute^ului,
in care au intrat si Moldovenii
cu Cantemir -Voda, de care po-
meneste mai sus cronicarul Co-
stin zicind: «a avut loc razboiul
din jos de Girla-Vladical. Impara-
tul vazind primejdia, caci era
inconjurat de Turci si Tatari,
a parasit noaptea satul Lunca
si, urmarit de Turci, a ajuns in
zori de ziu& la Stanilesti », la
o distanfa de 10 — 15 kil. de
la Lunca, unde s'a impreunat
cu grosul armatel ce sosise de
la Movila - Rabica cu generalul
Repnin, si aicea s'a dat lupta
cea mare in sus de Girla-Vla-
dical.
Girla^i, bisericd, jud. Buzau, in
partea de N.-E. aorasulul Buz&u,
fondata de Mihaiu Mincu, biv-vel
Medelnicer si de so$ia sa Maria,
nascuta Buzoianu, la anul 1780 ;
la 1806 a fost arsa; m urma
s'a mai reparat, dar evenimen-
tele din 1821, invaziunile de
mai tirziu, au deteriorat-o iarasl.
In 1853 Turcii ati transformat-o
in grajd. De atunci a ramas
parasita, din care ca,uz2 in mare
parte a cazut. In altar se mai
afla niste odajdil si cite-va car^I
rituale.
In jurul bisericei fondate de
barbatul sau, paharniceasa Ma-
ria, vaduva paharniculul Mincu,
a infun^at la 1792 un spital, pe
care l'a inzestrat bogat, puin-
du-1 sub epitropia Episcopi-
lor, carl vor fi dupa vreml
— «fiind-ca in lumea aceasta
n'avea incredere, de cit in sfin-
^il EpiscopI» — si sub contro-
lul nepotulul sau Grigore Chri-
soscoleu si a descendin^ilor sal.
Parte din episcopl administrara
bine aceasta salutara institute ;
parte insa, in coniven^a cu des-
cenden^il Chrisoscoleu, il pra-
dete averea si chiar era sa-I com-
promita existen^a. Din anul 1857
s'a recunoscut municipalita^ii
orasului dreptul de suprave-
ghere in locul Chrisoscoleilor.
Municipalitatea intru cit-va re-
vendica averea compromisa, a-
sigurind spitalulul un venit anual
de 40.000 lei; dreptul insS de
a'l administra a ramas excluziv
al Episcopilor. Episcopul Con-
stantie il organiza pentru prima
oara, la 1807, avind 6 paturi si
Hosted by
Google
GlRLASI
560
GlRLELE
7000 lei venit. Tot el aduce ca
medic, mal intiiu pe un Italian,
apoi pe Austriacul Genovac,
dupa. recomandarea doctoruluT
Caracas.
Girla^i (Ghermanoaia), mo fie,
in jude^ul Buzau, cam de 200
hect., mare parte gradini de
zarzavat, fosta proprietatea luT
Dumitrascu Buzoianu.
Girla§i, mope, in jud. Buzau, co-
muna Cernatesti, proprietate a
spitalului Girlasi, avind ca 90
hect., din can 40 hect. padure,
restul arabil.
Girlele, plasa, in jud. Putna. Se
compune din 1 1 comune, cu 34
catune si 2 tirgur! :
1. Bolotesti, cu catunele: Bo-
lotesti, Capotesti, Ivancesti, Pur-
celesti si Scinteia.
2. Clipicesti, ca catunele: Cli-
picesti, Vitanesti-d.-j. si Vita-
nesti-d.-s.
3. Focsa?ii, compus din Foc-
sani (Tirgul).
4. Gagesti, cu catunele : Che-
troasa, Cucuefi-de-sub-Magura,
Gagesti si Vitanesti-de-sub-Ma-
gura.
5. Iresti, cu catunul : Cu
cueti, Iresti si Serbesti.
6. Jaristea, cu catunul : Ja-
ristea.
7. Mera, cu catunele: An-
dreiasul, Capatanul, Mera, Sin-
drilari-d.-j. si $indriIari-Reghiul.
8. Odobesti, cu catunele: Gro-
zesti, Odobesti (Tirgul) si Vi-
nesesti.
9. Pdfesti, cu catunele : Bo-
testi, Floresti, Gugesti, Pinti-
cesti, Pa^esti si Slobozia-Vi-
drascul.
10. Tifesti, cu catunele: Ole-
sesti, Sirbi si fife^ti.
1 1 . V&rsatura, ca catunele :
Padureni si Varsatura.
Popula^iunea plasei, dupa eel
din urma recensamint, e de 8979
familii, sau 36078 suflete : 17900
barbapf si 18178 femei; 18321
neinsurapf (9224 barba^i si 9097
femei), 15324 insura^i, 2488 va-
duvi (1161 barba^i si 1327 fe-
me!) si 126 divorta^i (56 bar-
ba^f si 70 femei) ; 29302 Ro-
mini, 60 Greci, 66 Bulgari, 3388
Unguri si Austriaci, 53 SirbT,
34 German!, 3 Prusieni, 47 Rus!,
13 Francezi, 28 Italieni, 1 En-
glez si 2884 de a l te nationalist! ;
28487 ortodox!, 704 catolicl,
5190 mozaici, 479 armeni, 18
lipoven! si 1 mahomedan ; 4507
agricultori, 156 meseriasi, 315
industrial, 869 comercianp, 145
cu profesiun! liberate, 2063 mun-
citor! si 655 servitor!.
Stiu carte 9456 persoane :
(6554 barba^i si 2902 feme!).
Numarul caselor de locuit e
de 4632.
Sunt 66 biserici, din car! 32
parohiale si 34 filiale. Dupa
noua impartire a parohiilor, pi.
Girlele cuprinde urmatoarele 32
parohii :
1. Bolotesti (com. Bolotesti),
cu S biserici, din care 1 paro-
hiala, cu hramul Sf. Nicoiae in
cat. Bolotesti si 4 filiale si a-
nume : 1 cu hramul Cuvioasa-
Paraschiva in Purcelesti, 1 cu
hramul Adormirea in Capotesti,
1 cu hramul Sf. Gheorghe in
Ivanesti si 1 cu hramul Inal^a-
rea-Domnulu! in Scinteia.
2. Clipicesti (com. Clipicesti),
cu 2 biserici, dintre care 1 pa-
rohiala, cu hramul Sf. Dumi
tru in cat. Clipicesti si 1 filiala
cu hramul S-tii Voevoz! in Vi-
tanesti.
3. Focsani (tirgul Focsani), cu
24 biserici, din care 10 paro-
hiale si 13 filiale: Parohiale \
1. Biserica cu hramul Cuvioasa-
Paraschiva (Domneasca). 2. Bi-
serica cu hramul Sf. Gheorghe.
3. Biserica cu hramul Adormirea-
Maicei-Domnului (Donie). 4. Bi-
serica cu hramul Sf. Mina. 5.
Biserica cu hramul Nasterea Sf.
Ion Botezatorul. 6. Biserica cu
hramul Nasterea -Maice! -Donv
nului (Sapunariul). 7. Biserica
cu hramul Profetul Samoil. 8.
Biserica cu hramul Sf. Dumitru.
9. Biserica cu hramul Adormi-
rea-Maicei-Domnului (Jelaboiul).
10. Biserica cu hramul Intrarea-
in-Biserica (Tabacari). Filiale:
1. Biserica cu hramul Sf. Dumi-
tru. 2. Biserica cu hramul Sf.
Nicoiae (Nou). 3. Biserica cu
hramul S-tif Impara^i (Robcscu).
4. Biserica cu hramul Intrarea-
in-Biserica (Gheorgheasa). 5. Bi-
serica cu hramul Sf. Nicoiae
(Strola). 6. Biserica cu hramul
S-^ii VoevozT (Stamatinesti). 7.
Biserica cu hramul S-^ii Apostoli
(Ocolul). 8. Biserica cu hramul
Adormirea - Maice! - Domnului.
9. Biserica cu hramul Sf. Nico-
iae (Vechiu). 10. Biserica cu hra-
mul Intrarea- in -Biserica (Vovi-
denia). 11. Biserica cu hramul
Sf. Spiridon. 12. Biserica cu
hramul Sf. Gheorghe (Sudic). 13.
Biserica cu hramul Sf. Nicoiae
(Tabacari). 14. Biserica cu hra-
mul S-^ii Voevozi.
4. Gagesti (comuna Gagesti),
avind o biserica parohiala cu
hramul S-^i! Voevozi in catunul
Gagesti.
5. Vitanesti (com. Gagesti),
avind 1 biserica parohiala, cu
hramul S-^ii Voevoz! in catunul
Vitanesti.
6. Chetroasa (com. Gagesti),
avind 2 biserici, 1 parohiala cu
hramul Sf. Nicoiae, in catunul
Chetroasa si 1 filiala, cu hra-
mul S-^i! Tre! Ierarhi in Cu-
cue^i.
7. Iresti-d.-s. (com. Iresti), a-
vind I biserica parohiala, cu
hramul Adormirea, in catunul
Iresti.
8. Iresti (com. Iresti), avind
Hosted by
Google
GiRLELE
561
GlRLENI
I biserica parohiala, cu hramul
S-^ii Voevozi in cat. Iresti.
9. Serbesti (com. Iresti), a-
vind 3 biserici, dintre care 1
parohiala, cu hramul Adormi-
rea si 1 filiala, cu hramul Sf.
Nicolae in Serbesti si I filiala,
cu hramul S-£ii Voevozi, in Cu-
cueti-d.-s.
10. Jaristea I (com. Jaristea),
avind o biserica parohiala, cu
hramul Adormirea, in catunul
Jaristea.
n. Jaristea II (comuna Ja-
ristea), avind 1 biserica paro-
hiala, cu hramul Duminica Tu-
tulor Sfintilor, in cat. Jaristea.
12. Mera (com. Mera), avind
1 biserica parohiala, cu hramul
S til Imparat'f, in cat. cu acelasi
nume (Mera).
13. Odobesti, avind 2 bise-
rici parohiale si 5 filiale. Cele
parohiale cu hramurile Nasterea-
MaiceT-Domnului si S-ta Cruce ;
iar cele filiale cu hramurile In-
trarea-in-Biserica, S-^ii Impara^T,
Sf. Ion Bogoslovul, Sf. Gheor-
ghe si S-tii Apostoli.
14. Capatanaul-d.-j. (comuna
Mera), avind 2 biserici, 1 pa-
rohiala, cu hramul Sf. Nicolae,
in Capatanaul-d.-j. si 1 filiala, cu
hramul Sf. Ion Botezatorul, in
Capatanaul-d.-s.
15. Sindrila (com. Mera), cu
2 biserici, 1 parohiala, cu hra-
mul Sf. Gheorghe, in Sindrilari-
d.-j. si 1 filiala, cu hramul Sf.
Nicolae, in Sindrilari-Reghiul.
16. Andriesul (com. Mera),
avind 1 biserica parohiala, cu
hramul S-tii Apostoli, in An-
driesul.
17. Botesti (com. Pa^esti), a-
vind 2 biserici, 1 parohiala, cu
hramul Sf. Hie, in Botesti si 1
filiala, cu hramul Sf. Gheorghe,
in cat. Pa^esti.
18. Floresti (com. Pa^esti),
avind 3 biserici, I parohiala, in
cat. Floresti si 2 filiale.
19. fifesti (com. fifesli), a-
vind 2 biserici, din care 1 pa-
rohiala, in cat. I^festi si 1 fi-
liala, in Olesesti.
20. Tufele (com. 1"ifesti), a-
vind 2 biserici, din care 1 pa-
rohiala, cu hramul Adormirea
in Tufele si 1 filiala, cu hramul
Buna-Vestire in Balesti.
21. Sirbi (com. Jifesti), a-
vind 1 biserica parohiala, cu
hramul S-^ii Voevozi in catunul
Sirbi.
22. Varsatura (com. Varsa-
tura), avind 2 biserici, 1 paro-
hiala, cu hramul S-^ii Trel Ierar-
chi, in cat. Varsatura si 1 fi-
liala, cu hramul Sf. Vasile, in
Padureni.
Sunt 23 scolT, din can: 7
mixte, 8 de bae^i si 8 de fete.
Din aceste scolf, 1 1 sunt con-
struite de comuna, iar restul
parte in localurl cumparate, par-
te in localuri inchiriate. Numa-
rul copiilor carl au frecuentat
scoala in ultimul an e de 2230,
(1406 baeji si 824 fete), din
4540 copil cu virsta de scoala.
Instruc^iunea publica secondara,
se preda intr'un liceu cu 7 clase,
de bae^i si intr'o scoala secon-
dare de fete (cu 5 clase). Mai
e in aceasta plasa o scoala de
meserie, de fete, intre^inuta de
stat.
Plasa numara 8028 contrib.
Pentru pricinile ivite intre lo-
cuitori, pi. Girlele poseda un
tribunal de prima instan^a in
orasul Focsani si 2 judecatorii
de ocol, 1 in Focsani si alta in
tirgul Odobesti.
Serviciul postal se face zilnic,
avind 2 oficii postale si tele-
grafice, eel din Focsani e cu
serviciu permanent, iar eel din
Odobesti, cu serviciul limitat.
In pi. Girlele, sunt podgo-
riile cele mai renumite atit din
jude{ cit si chiar din intreaga
{ara. Vi{a se cultiva cit se poate
de multa si calitatea produsulul
este foarte buna.Intinderea viilor
din anul 1893 a produs 12 1000
hectol. vin in valoare de 2862000
lei.
Girlele, sat, jud. Bacau, pi. Tro-
tusul, com. Valea-Arinilor, situat
la N. de Lucacesti (scoala), la
o departare de 200 m.
Are 115 familii, sail 500 su-
flete; 5 circiumT.
Girleni, com, rur., jud. Bacau,
pi. Bistri^a-d.-s. Se intinde in
valea Bistri^el pe malul sau
drept, marginindu-se la E. cu
teritoriul com. Ciumasi ; spre
N., cu al com. Racova, de care
se desparte prin Bistrija ; la
S.-E., cu teritoriul com. Finti-
nelele ; la S.-V., cu al comunel
Luncani; iar la V. cu al com.
Buda.
Comuna Girleni este alcatuita
din 5 catune : Girleni, resedin^a
plasei cu sta^ie de drum de
fer, Racila, resedin^a comunel,
unde este si scoala, Lezpezi, eel
mai populat si asezat la N. de
Racila; Paladesti, la S. de a-
ceasta si Surina, alipita de cu-
rind de aceasta comuna. $urina
^inea mai inainte de com. Ra-
cova (proprietate a statulul). In
aceasta com., la Lespezi, punc-
tul eel mai septentrional al ju-
detului, este limita superioara
a podgoriilor, pentru malul drept
al Siretului. Tot la Lespezi este
si limita Ciangailor, adica a lo-
cuitorilor Ungurl, asa de nume-
rosi in acest judet.
Aceasta comuna se intinde
d'a dreapta Bistri^ei, de la po-
dul Lespezi, pana la terminarea
com. Fintinelele. Un bra{ al
Bistrijei, numit Bistricioara, des-
parte satul Girleni de cele-1'alte
sate. Spre V. se afla zarea Chi-
cerea si la N. zarile Pragila si
Tulburea.
fSflCP.O y.nrele D'cficnar Geoprafic Vol. 117.
71
Hosted by
Google
GlRLENI
562
GfRLESTI-DE-SUS
In comuna sunt: 434 case;
4 cfrciumi; 3 biserici ortodoxe,
deservite de 2 preo^i, 1 diacon
si 5 cint&re^T, si una catolica, in
satul Lezpezi.
Primaria are un local bun ;
iar scoala se gaseste in comuna
Racila si e intre^inuta din fon-
durile PrincipeseT de Wittgen-
stein. In 1 89 1 a fost frecuen-
tat& de 19 bae^i.
Are o populate de 452 fa-
milil, sau 1731 suflete: 896 Ro-
mini, 12 Germam, 814 Unguri
si 9 Izraeli^i, to£i de protec^iunea
romina; 760 agricultorT, 7 me-
seriasi, 10 comercianp, 30 cu
profesiuni libere, 15 muncitori
si 23 servitor!.
$tiu carte 132 barbap si 7
femel.
Contribuabili sunt 361.
Dupa legea rurala din 1864
s'a dat in aceasta comun^ la
226 locuitonf 644 falci si 40 pra-
jini. Tot in urma acelei leg! s'a
mai dat locuitorilor din com.
si cite 450 stinjeni patrap, loc
pentru casa si gradina in va-
tra satului.
Viile, dupa controalele divi-
zieT fiioxerice(i89i), ocupa 14V2
hect.
Vite sunt: 81 cat, 1063 vite
marl cornute, 557 porci si 708
oT.
Budgetui com. pe 1891 — 92
a avut 6215.88 lei la venitun
si 4985 lei la cheltueir.
Suprafa^a comunel este de
2709 hect, dintre care 1029 ale
locuitorilor si 1680 proprietate
privata, este alipita pe linga
cea din Fintinelele, apar^inind
Principesei Lucia Schoenburg-
Waldenburg.
Aceasta comuna se afla pe
calea na^ionala Piatra-Bacau, de
care oras este departata cu 16
kil. Catunele : Lespezi, Racila
si Paladesti, asezate pe calea
vecinala Lespezi-Margineni-Mun-
teni, sunt legate cu calea natio-
nals Piatra-Bacau prin sosele
comunale prunduite. Departarea
sa de com. Buda este de 5 kil.,
de com. Racova de 5 kil., de
com.Luncani de 8 kil. si de Fin-
tinelele 6 kil.
Girleni, sat, jud. Bacau, pi. Bis-
tri^a-d.-s., com. Girleni. Este a-
sezat intre Bistri^a si Bistri-
cioara. Aci se afla resedinta
plasei Bistrita-d.-s. In Condica-
Liuzilor se gaseste in ocolui
Bistrh:a-d.-s. Mosia apar^inea
Logofatului Constantin Bals. Se
compune din 65 case si o cir-
ciuma. Biserica este zidita de
enoriasl la 1872; are un preot
si 2 cintareti. Distan^a pana la
Racila este de 2 kil. Popula^ia
este de 67 familii, sau 237 su-
flete.
Vite sunt: 10 cal, 147 vite
mari cornute, 2>77 °* ?* l 4%
porci.
Girleni, stafie de dr.-d.-f., jud.
Bacau, pi. Bistri^a-d.-s., com.
Girleni, pe linia Bacau-Piatra-
Neamtu, pusa in circulate la
15 Febr. 1885. Se afla intre
stabile Bacau (12.8 kil.) si Bu-
husi (10.8 kil.). Inal^imea d'asu-
pra nivelului marii de 174. n m.
Venitul acestei statii pe anul
1895 a fost de 103 15 lei, 65
bam.
Girleni, mosie, jud. Bacau, plasa
Bistri^a-d.-s., com. Girleni, cu
doua trupun, una de %0J.66
hect. si alta de 750 hect., care
daii proprietareT, Principesa Lu-
cia Schoenburg Waldenburg, un
venit de 21000 lei.
Girle§ti, sat, in jud. R.-Sarat,
pi. Marginea-d.-j., catunul Mai-
canesti; asezat in partea de E.
a comuneT, la 5 kil. spre N.-E.
de cat. de resedinta, Bolboa-
ca sau Maicanesti si asezat a-
proape de confluen^a riului Rim-
nicul-Sarat cu Siretul. Are oin-
tindere de 15 hect., cu o po-
pulate de 29 familii, sau 100
suflete, din can 22 contribua-
bili. Stiu carte 12 persoane.
Girle^ti (Cotul-), veckiu picket,
cu No. 79, spre Moldova, in jud.
R.-Sarat, pi. Marginea-d.-j., co-
muna Maicanesti, linga catunul
Girlesti.
Girle^ti-de-Jos, sat, jud. Dolj,
pi. Ocolui, com. Ghercesti. Are
382 suflete: 195 barba^i si 187
femeT. Locuesc in 49 case si
15 bordee. Copiii din sat ur-
meaza la scoala mixta din satul
Ghercesti, ce este la 209 m. de-
partare. In anul scolar 1892 — 93
au frecuentat scoala 8 baeti.
Cu virsta de scoala sunt 14
fete si 10 baetf. Stiu carte 15
persoane.
Girle^ti-de-Jos, mosie particular^,
jud. Dolj, pi. Ocolui, com. Gher-
cesti, satul Girlesti-d.-j., cu ve-
nit anual de 10000 lei. Apar-
tine d-lui C. Girlesteanu.
Pe aceasta mosie se afla si pa-
dure.
Girle§ti-de-Jos, pddure particu-
lara, jud. Dolj, pi. Ocolui, com.
Ghercesti, satul Girlesti-d.-j., in
intindere de 85 hect. Apar^ine
d-lui C. Girlesteanu.
Esente : cer, frasin, stejar,
ulm, jugastru si girnita.
Girle§ti-de-Sus, sat, jud. Dolj,
pi. Ocolui, com. Ghercesti. Are
433 suflete: 223 barbap si 210
feme!. Locuesc in 88 case si
19 bordee. Satul este asezat pe
ambele malun ale riului Tes-
luiul. Aci este o movila, careia
locuitorii 11 zic Movila-Nem^ilor.
Copitf din sat urmeaza la scoala
Hosted by
Google
gIrlesti-de-sus
563
GtRLIJA
mixta din satul Ghercesti, ce
este la 200 m. departare. In
anul scolar 1892 — 93 au frecu-
entat scoala 6 bae^i. Cu virsta
de scoala sunt 14 bae^T si 15
fete. Stiu carte 55 locuitori.
In sat este o biserica, fondata
la 1878. Serbeaza hramul Inal-
tarea-DomnuluY.
Girle§ti-de-Sus, mosie particu-
lar, jud. Dolj, pi. Ocolul, com.
Ghercesti, satul Girlesti-d.-s., a-
par^inind d-lui G. G. Teisanu.
Mosia aduce venit anual de
7500 lei. Pe aceasta mosie sunt
stine de 01 unde se face brinza
de putine ; o moara de aburl,
unde locuitorii isi macina pro-
ductele lor. De asemenea se
gaseste si padure.
Girle§ti-de-Sus, padure particu-
lars, jud. Dolj, pi. Ocolul, com.
Ghercesti-d.-s., in intindere de
85 hect., apar^inindd-lulG. G.
Teisanu. Esen^e: cer, jugastru,
frasin, ulm, stejar si girni^a, a-
ceasta din urraa predominind.
Girlici, com. rur., jud. Constanta,
pi. Hirsova.
Este asezata in partea N.-V.
a jude^ului, la 96 kil. spre N.-V.
de oraselul Hirsova, resedin^a
plasei. Com. invecinate cu dinsa
sunt: Daeni, la 8 kil. spre
N.; Groapa-CiobanuluT, ia 13 kil.
spre S.-V. ; Eni-Sarai la 8 kil.
spre S.-E. ; Ostrov, la 14 kil.
spre N.
Se margineste la N. cu com.
rur. Daeni, despar^ita fund prin
valea Bertesti si o linie con-
ventionale ; la E. si S. cu com.
Eni-Sarai, sep&rindu-se prin dea-
lul Eschesec, Dealul-Cilibiului,
al Viilor si privalul Baroiul; la
V. cu com. Groapa-CiobanuluT,
despar^indu-se prin o linie con-
ventionale trasa prin stuf si cu
jud. Braila, de care o desparte
Dunarea-VecWe sau Canalul-Ma-
cinulul.
Relieful solului e parte acci-
dental parte ses. La V. este o
por^iune de */* din intinderea
totala plana, coprinsa intre bra-
\\A Macinuiul si privalul Baroiul,
por^iune acoperite la S. cu stuf
si la N. cu uti grind, pe care
se afla o padurice de sSlcii; in
DunSre se afla in fa^a com. o
insula (50 hect.), acoperite cu
stuf si salcii: partea centrala si
E., accidentata, are cadealurl:
dealul Stanciul, la N. (96 m.);
Dealul-Cilibiului (84 m.) si Dea-
lul- Viilor (64 m.), la S. ; prin
centrul comuneT sunt dealurile :
Girliciului cu virful Girliciul
(64 m.) linga sat, in partea N.
a luT, Nemolesti (70 m.) si
Tirca (68 m.), la E. de sat;
toate sunt acoperite cu pasuni
si semanaturl si sunt de nature
humoasa. Movile sunt in numSr
de 5, intre can: Movila-Sapata
(74 m.) si Movila - CinstituluT
(82 m.) la S.-E., ling£ hotar.
Apele can uda teritoriul com.
sunt : Dunarea-Vechie (Canalul-
MacinuluT) la V., girla saii pri-
valul Baroiul V., trecind prin
partea V. a satulul Girlici; pi-
riul Bertesti la N. si Piriul sau
Valea- Viilor, care in cursul me-
diu are numele de Valea-Pe-
trisulul si in eel superior de
Valea-Stancei-Seaca, avind ca a-
fluentValea-cu-Maracini,princen-
tru si S.; ambele aceste val din
urma se deschid in privalul
Baroiul.
Com. este formate dintr'un
singur cetun, Girlici, asezat la
poalele S.-V. ale dealulul Gir-
liciul, (200 m.) udat de privalul
Baroiul, pe 3 vat, dintre can
una e inalta si ripoasa.
Suprafa^a com. este de 7366
hect., din carl 50 hect. ocupate
de vatra satului, cu 244 case,
iar restul de 7305 hect. imperii t
intre Stat si proprietaril ce po-
sede 2 184 hect. si locuitorii, carl
stapinesc 5 112 hect.
Are o populate de 264 fa-
milil, sau 1292 suflete: 631 ber-
ba^i si 661 femel; 761 necese-
tori^I, 482 casatori^l, 49 vSduvI;
1290 ceta^eni Romini, 2 supusl
streini; 1292 ortodoxl; 628 a-
gricultori si meseriasl, 1 doctor,
2 comercianp.
Stiu carte 55 persoane.
Contribuabill sunt: 253.
Locuitorii posede : 146 plu-
gun, 221 care si ceruse, 216
grape de fter.
Vite sunt 6674, din cart:
411 cai, 770 bol, 8 catfrl, 5200
01, 12 capre, 273 rimeton.
Pe teritoriul com. sunt 13
morl de vint.
Comerciul e activ si se face
prin gara portulul Cernavoda,
la 60 kil. spre S.
Budgetul comunei este de
381 1 lei' la veniturl si 3314 lei
la cheltueli.
Cai de comunica^ie: pe batyl
si girle cu luntrele ; calea jude-
^eana Hirsova-Mecin care trece
prin com. ; apoi drumurl co-
rn unale c&tre satele invecinate
Sarai, Daeni, Ciobanul.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, zidita si intre^inuta de
com., cu 10 hect. de la Stat,
deservite de 1 preot, 1 para-
cliser, 2 cintarepf; o scoale mixte
rurale, condusa de 1 investor
si 1 inve^etoare, frecuentate de
78 elevl, 45 beep si 28 fete.
Girliciul, numire vechle a com.
Poenari-Rali, pi. Crivina, jud.
Prahova.
Girli^a, com. rur., jud. Constanta,
pi. Silistra-Noue.
Se afla situate in partea de
V. a jud., la 1 14 kil. spre S.-V.
de orasul Constanta, capitala
districtului si in cea de S.-V.
Hosted by
Google
GlRLl^A
564
GlRLLfA
a pi., la 15 kil. spre S.-E. de
oraselul Ostrov, resedin^a pi.
Com mele invecinate sunt : Bu-
geac, la 4 kil., spre N.-V.; Cil-
nia, la 6 kil., spre N.-E. ; Gar-
van, la 7 kil., spre S.-E.; Ese-
Chioi, la 7 kil. spre S.-V.
Se margineste la N. cu jud.
Ialomi^a, de care se desparte
prin fluviul Dunarea; la E., cu
com. Cilnia, Lipni^a si Carvan,
despar^indu-se de cea d'intiiu
prin dealul Draca si Valea-Scor-
ciT, de cea d'a doua prin Valea-
Scorcii, de cea d'a treia prin
Dealul-Scorcii, valea Caraghioz-
Culac si dealul Regene-Ceair ;
la V., cu Bulgaria, despar^ita
prin dealul Bei-Orman-Bair ; iar
la V., cu comunele: Bugeacul,
Ese-Chioi si Aliman, separin-
du-se de prima prin girla Der-
vent si lacul Girlita, de secunda
tot prin lacul Girlita si de a
treia prin dealurile Burun-Sirti
si Tanas-Sirti.
Relieful solului este acciden-
tat. Teritoriul sau este braz-
dat de culmile Coslugea, la E.,
Girlita, la S. si Ese-Chioi, la
S.-V.
E udata de Dunare , la N.,
pe o intindere de 2 kil., de la
gura girlei Dervent pana la poa-
lele de N. ale movilei Dervent ;
malul sau este parte jos, parte
ridicat si stincos; formeaza si
o insula, Pacuiul-lui-Soare (65
hect.), acoperita cu salcii sira-
chi^i ; mtr'insa, la punctul Der-
vent, se varsa gtrla Dervent (2 V2
kil.), la N.-V. de com., stabilind
comunica^iunea intre lacul Gir-
lita si batrmul fluviu.
Vaile sunt numeroase, insa
cu toata vecinatatea padurilor
nu au apa de cit in timpul plo-
ilor si al topirel zapezilor.
Pe teritoriul com. se aria la-
cul Girlita (650 hect, din can
2 /5 apar^in comunei), in partea
de V. a com. ; este format de
o revarsare anterioara a Du-
narei, adinca pana. k, 25 m. ;
are malurile de E. inalte si stin-
coase in cea mai mare parte,
pin pricina dealurilor apropiate
can isi trimit pietroasele lor
ramifica^ium pana in malul sau ;
produce peste bun ca si Duna-
rea, cu care comunica prin girla
Dervent, care se consumainlo-
calitate si se exporta afara si al
carui venit apartine statului ;
partea de N. poarta numele de
Taplic-Ghiol si e acoperita cu
stuf de pe margin! ; iar intre
girla Dervent si lac se mai
gaseste o mica balta acoperita
cu stuf.
Catunele care compun com.
sunt doua : Girlita, resedinta,
asezat in partea centralaacom.,
pe malul de E., inalt si stincos
al lacului Girlita si pe ambele
maluri ale vaiei Girlita, inchis
si dominat la N. si E. de dea-
lul Girlita, la S., de dealul Ver-
sat-Sirti si la V., de dealul Bo
ne-Sirti ; are o pozi^ie frumoasa ;
este un sat mare, populat, cu
aspect placut, casele bine aran-
jate si curate ; in partea de S.
e inconjurat cu vii; Gali^a, in
partea de N. a com., la 3V2
kil. spre N.-E. de resedinta, tot
pe malul de E. al lacului Gir-
lita, in valea Gali^a, inchis la
N. de dealul Taplic, la E. si S.
de dealul Gali^a ; este mai mic
ca eel precedent, mai putin fru-
mos in interior, desi pozi^iunea
11 este de o potriva de fru-
moasa.
Suprafa^a totala a com. este
de 6586 hect., din can 185 hect.
vetrele satelor, cu 245 case ;
restul de 6383 hect. impartit
intre Stat si proprietari, carl
poseda 1300 hect. si locuitorT,
can poseda 5013 hect.
Popula^iunea sa este de 323
familii, sau 1389 suflete: 671
barbapf si 418 feme!; 739 ne-
casatorifi, 610 casatorh:!, 39
vaduvi, 1 divor^at; 1388 ceta-
fem RominT, 1 supus strain;
1389 crestini ortodoxi ; 670 a-
griculton si meseriasi; 1 circiu-
mar.
Stiu carte 36 persoane.
Sunt 420 contribuabili.
LocuitoriT poseda: 193 plu-
gurT, 348 care si caru^e.
Vite sunt 5900 capete, mat
cu deosebire 01,
Pescuitul se face in balta Gir-
lita.
Sunt 2 mori de vint.
Comerciul, activ, se face prin
oraselul Ostrov.
Budgetul com. este de 4335
lei la venituri si de 3710 lei la
cheltueli.
Caile de comunica^ie sunt:
calea judeteana Ostrov-Cuzgun
care trece prin sat, apoi dru-
muri comunale la satele inveci
nate : Garvanul, Cilnia si Ese-
Chioi.
Are o biserica in cat. Gir
li^a, ca hramul Sf. Dumitru,
fondata si intretinuta de locui-
tori, cu 10 hect. de la Stat, de-
servita de 1 preot, 1 dascal si
1 cintaret; 2 scoli, una in cat.
Girlita si a doua in cat. Galita,
cond use de 1 invatator si o in-
vatatoare; e frecuentata de in
elevi (89 baefi si 22 fete).
Girlita, sat, in jud. Constanta,
pi. Silistra-Noua, cat. de rese-
dinta al com. Girlita, asezat in
partea S., pe malul E. al lacului
cu acelasT nuine, in valea Cuiu-
Culac sail Girlita, intre dealurile
Girlita si Galita; are o intindere
4680 hect., din can 125 hect.
ocupate de vatra satului, cu 188
case ; popula^ia, compusa nu-
maT din Romini, este de 25 1
familii, cu TO 16 suflete, ocupin-
du-se cu pescuitul si pastoritul.
Girlita, sat, in jud. Mehedin^i,
Hosted by
Google
GlRLlfA
565
GtSCA-MARE
pi. Ocolul-d.-j., com. rur. Gutul,
cu 64 case.
Girli^a, lac, jud. Constanta, pi.
Silistra-Noua, asezat in partea
V. a jud. si a pi., pe teritoriul
com. rur. : Girli^a, Bugeacul si
Almaliul. Are o forma lunguia^a.
Se intinde de la S.-V. spre N.-
E., pe o lungime maxima de
10 kil. si o la^ime medie de 2V2
kil. (maxima de 5 kil., minima
de 500 m.). Suprafa^a totala este
de 800 hect. (8 kil. p.). In partea
de N. si linga dinsul se mai
gaseste o mica balta acoperita
cu stuf (20 hect). S'a format
de Dunare intr'una din revar-
sarile ei, si aceasta ne-o pro-
beaza limba de pamint ce des-
parte lacul de fluviu, care e de
300 m. nuraai si inalt de 2V2
m. eel mult. Si azi chiar iezerul
comunica cu Dunarea printr'o
girla cu mar! maluri ripoase,
numita Dervent, si prin care
primeste apa de la fluviu, cind
acesta creste prima- vara; alt-
fel marea evaporate, la care
este supus, nefiind compensate
de loc prin micul debit al pi-
raielor si vailor mai tot-d'a-una
seci, Tar seca definitiv; pe lin-
ga aceasta, spe^ele de pesti a-
semanatoare in fluviu si lac ne
arata maK mult probabila acea-
sta supozi^ie a noastra. Malurile
sale sunt in partea de N.-V. —
S.E. inalte si stincoase, din
cauza dealurilor pietroase, carl
isl trimit ramifica^iunile lor pana
pe malurile sale. Aceste dealuri
sunt : spre N. Bugeacul si Ca-
ramizii; la V. Belezliki-Sirti ; la S.
dealurile Burun-Sirti si Bone-Sir-
ti; la E. dealurile Girli^a, Gali^a,
Scorcii, Taplic si Draca. Tot pe
malul E. sunt asezate satele Gir-
li^a si Galifa, iar pe eel N., la o
mica distanfa de lac, este situat
satul Bugeacal. Basinul sau co-
prinde peste 3000 hect. ce a-
par^in com. Bugeacul, Ostrovul,
Almaliul, Esse-Chioi si Girlija.
Este cuprins intre dealurile Dra-
ca, Dervent, Canli-Dere, Cur-
deli, Garvan, la E. ; Cuiugiuc-
Ioli-Bair, Tasli-Burun, Ceatal-Iol-
Bair,' Bei-Orman-Bair, Tiumbet-
Bair, Pinirlic-Bair, la S. ; Top-
ci-Bair, Ierulceea-Bair, la V. ;
Iapce-Bair si Bugeacul, la N.
Piraiele si vaile ce se deschid
intr'insul sunt : valea Bugeaculiii
la N. ; piriul Almaliul, unit cu
piriul Pamp ir-Ghiolgiu si vaile
Iaguda-Ceair, Sari-Mesea-Ceair,
Trincovi^a, la V. ; valea Curu-
Canara, la S.-V. ; valea Esse-
Chioi, unita cu vaile Sancan-
Ceair, Punar-Orman-Ceair, Chi.
lege-Ceair, Begene-Ceair,Tanas-
Ceair, Nursus-Ceair, la S. ; valea
Cuiu-Iuc-Ui unit cu vaile Lam-
burlu - Culac, Caraghioz - Ceair,
apoi valea Gali^eT unita cu va-
lea Scorcii, la E. Adincimea lul
este de 6 m.
Girloaca, pinu, in com. rur.
Girli^a-Mare, pi. Cimpul, jud. Me-
hedin^i, pe care se afla mori
de macinat.
Girne^oaia, piriti, izvoreste din
partea de E. a com. Idriciul,
pi. Crasna, jud. Falciu, din spre
com. Vutcani, trece prin satul
Dolheni d.-j., si dupa ce iese din
sat se varsa in stinga piriu-
lui Idriciul.
Girnicetul, sat, face parte din
com. rur. Nisipi, pi. Cerna-
d.-j., jud. Vilcea. Are o popu-
late de 189 locuitori (100 bar-
ba{i si 89 femei). Cade in partea
de N. a com. si e udat de valea
Lovisteanca. Este brazdat dela
N. la S. de dealul Nisipi si Cerna.
Glrni^a, sub-divizie, in com. rur.
Prunisorul, pi. Ocolul-d.-j., jud.
Mehedinfi.
Girne^ul, deal, in partea de N.-
V. a com. Bohotinul, pi. Podo-
leni, jud. Falciu.
Girni^a, vale, acoperita cu pa-
dure de stejar, jud. Muscel, pi.
Riul-Doamnel, com. Mioveni.
Gir^amane§ti, parte din sforile
de mosie staplnite de mostenii
din com. Malul, jud. Teleor-
man ; o altcl parte, la un loc
cu aceasta, poartS, numirea de
Junghefi.
Gir^eni, sirlt de dealuri, in jud.
Bacau, pi. Bistri^a-d.-s., com.
Balgesti, care are cavirfur!:Boi^a,
Ghilea si Balaceanu si se intinde
la V. pe hotarul com. spre jud.
Neam^u.
Gisca, lac, pe hotarul mosiel Ba-
bele cu Gistesti, ju'd. Vlasca,
unde este o circiuma. Peste a-
cest lac este un pod al Drumu-
lui-Doatnnei (acel ce duce de
la Bucuresti la Zimnicea). Acest
lac strabate toata proprietatea
Statulul Gistesti.
Gisca, ptidure, in insula Gisca-
Mare, jud. Ialomi^a, pi. Ialomifa-
Balta, com. Piua-Petrei, are 50
hect. salcie si plop.
Gisca-Mare, insula pe Dunare,
in jud. Ialomi^a, pi. Ialomrfa-
Balta, com. Piua-Petrei ; este des-
par^ita de insula Gisca-Mica,
prin bra^ul Hasan-Bel ; are 150
hect. padure.
Gisca-Mare, insula, in Dunare
la limita jude^ului Teleorman,
in dreptul com. Bragadirul, la
punctul unde riul Vedea si balta
Scaesti, precum si alte scursorl
de ape, dau in Dunare. In drep-
tul acestel insule este pichetul
No. 11 pentru paza frunta-
rieL
Hosted by
Google
GlSCA-MICA
566
Gl^TENI
Gisca-Mica, insula, in Dunare,
pu$in mai la vale de Gisca-Mare
jud. Teleorman; pe ^arm se
afla pichetul de paza No. 12.
Gisca-Mica, insula, pe Dunare,
in jud. Ialomi^a, pL Ialomi^a-
Balta, com. Piua-Petrei, spre
S. de insula Gisca-Mare, de care
se desparte prin bra^ul Hasan-
Bei.
Giste§ti-Romini, com. rur., in
jud. Vlasca, compusa din cat. :
Gistesti-Romini, situata pe pro-
prietatea statului cu acelasi nume,
pendinte de manastirea Radu-
Voda si Gistesti-Sirbi saii Co-
teni, pendinte de Manastirea-
Mihaiu-Voda, azi apar^inind sta-
tului, ambele asezate pe malul
apei Gisca sau Ilfova^ul, de-
parte de Bucuresti de 27 kil.,
de Giurgiu de 52 kil. si de O-
bedeni, resedin^a plasei Glava-
ciocul-Neajlovul, de 12 kil.
Pe aci trece azi drumul la
Alexandria; mai inainte era stra-
batut de drumul la Craiova, pe
unde treceau olacele de posta.
Aci erau 2 hanuri mari : unul pe
Gistesti-Romini, cel-1'alt pe Gis-
testi-Coteni sau Sirbi.
Suprafa^a ambelor trupuri ra-
mase statului este de 1 108 hect.
afara de ceea ce s'a dat la lo-
cuitori.
Aci se gaseste padurea de
pe trupul zisjianu, de 31 hect.
71 aril, si un alt trup de padure,
de 290 hect.,
Se arendeaza anual cu 27000
lei.
Pe aceasta proprietate se a-
fla apa Gisca sau Ilfova^ul ce
strabate toata proprietatea prin
mijlocul ei, venind din lacul
Gisca, despre Babele si, mer-
gind sa se verse in jude^ul II-
fov.
Are o populate de 233 fa-
milil, sau 962 suflete.
Venitul comunal este de 5697
lei ; iar cheltuelile, de 4444 lei.
Pe aceasta proprietate este
o biserica, in cat. Gistesti-Ro-
mini, cu hramul Adormirea-
MaiceT-DomnuluT, deservita de
un preot si 2 cintare^T ; o
scoala mixta, cu 6 clase, fre-
cuentata de 38 bae^i si 26 fete.
Vite sunt: 380 boi si vaci,
73 cai, 10 bivoli, 540 01 si ca-
pre si 645 rimatori.
Aci este lacul Gisca, in care
este peste mult.
Este un pod vechiu peste
apa Gistei, la Drumul-Olacului,
sub malul padurei" Babele.
Pe aceasta proprietate, afara
de locuitorii improprietariti la
1864, dupa legearurala, s'a mai
improprietarit la 1882, dupa le-
gea insura^eilor, inca 30 locui-
ton care au luat 125 hect. pa-
mint. Acum s'a infiin^at un nou
sat, pe 700 hect.
Giste§ti-Romini, catun, din care
se compune comuna cu acelasi
nume, pi. Neajlovul, jud. Vlasca,
proprietate a statului, fosta mat
inainte a manastirei Radu-Voda,
E constituita in trup de mosie
cu cat. Gistesti-Sirbi.
Se numeste Gistesti-Romini
pentru a se deosebi de eel ve-
cin, care este populat numai cu
Sirbi, si se numeste Gistesti-
Sirbi sau Coteni.
Suprafa^a totala a trupului
acestuT catun a fost de 1600
hect., din can au luat locuitorii
la 1864, 170 hect., insurateil, 30
hect. si scoala, 125 hect., la
1882.
Padurea e in suprafata de 3 1
hect. si 70 aril.
In catun se afla o scoala si
o biserica.
Glste§ti-Sirbi, sati Coteni, ca-
tun, pendinte de com. Gistesti-
Romini, pi. Neajlovul, jud. Vlas-
ca, proprietate a statului, fosta
mai inainte a manastirei Radu-
Voda. Se numeste ast-fel pen-
tru a se deosebi de eel vecin
care este populat numai cu Ro-
mini.
Mosia are o suprafata de 1 100
hect, din can 250 hect. padure
de stejar.
Giste^ti, sat, pe mosia si in com.
Pascani, jud. Suceava. Asezat
sub poalele padurei de pe dea-
lul Pietrisul, numara 235 familii,
saii 964 suflete (497 barba^i si
467 femel); 197 contribuabili.
Vatra satuluT ocupa 105 falci.
Improprietarit! la 1864 sunt
72 palmasi si 48 codasT, stapi-
nind 449 falci, 18 prj. si 12 stj.
Drumurl principale sunt : la
Pascani (6 kil. 244 m.) ; la To-
pilele (1 kil. ^^8 m.); si la
Brosteni (3 kil. 122 m.).
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, cladita la 1844 de lo-
cuitorT, cu ajutorul fostului pro-
prietar N. R. Roznovanu, de-
servita de 1 preot si 2 cintarep.
Scoala din Topile serva si a-
cestui sat.
Glutei (Valea-), sau Ilfova^ul,
vale, jud. Vlasca, pe proprieta-
tea Bulbucata; vine din Gistesti-
Paminteni si Costieni si da in
Neajlovul la Facati.
Gi^teni, catun, jud. Bacau, pi.
Bistri^a-d.-j., com. Racaciuni, si-
tuat pe piriul cu acelasi nume
si pe piriul Racaciuni, la 2 kil.
de satul Racaciuni (scoala).
Are o populate de 108 fa-
milii, sau 375 suflete; o bise-
rica de lemn, cladita de locui-
torl la 1876; 2 circiumf.
Vite sunt : 19 cai, 197 vite
marl cornute, 71 porci si 11
capre.
Gi^teni, sat, jud. Bacau, pi. Bis-
Hosted by
Google
GlSTENl
567
GLAVACIOCUL
trifa-d.-j., corauna Fundul-Raca-
ciuni, situat pe piriul cu ace-
lasi nume. Are o populate de
1 8 familii, sau 1 8 suflete ; o bi-
serica, cladita in 1720 de Chi-
ri^a, proprietarul mosie! de pe
atuncT.
Vite: 12 ca?, 32 vite man
cornute, 42 porcl si 120 capre.
Gi§teni, vechie numire a cdtu-
nulni Gageni-d.-j., com. Vinti-
leanca, jud. Buzaii.
Gi^teni, piriU y jud. Bacau, pi. Bis-
tri^a-d.-j., care izvoreste din dea-
lul Capota si curge de la S.-V.
spre N.-E. si, dupa ce strabate
teritoriile comunelor Fundul-Ra-
caciuni si Racaciuni, udind sa-
tele Curmatura si Gisteni, se
varsa in piriul Racaciuni de-a
dreapta si se incarca cu piri-
iasul RacusuluT.
Giteje^ti, sat, face parte din com.
rur. Govora, pi. Ocolul, jud. Vil-
cea. Are o populatie de 233 lo-
cuitori (119 barba^i si 114 fe-
me!). Este la 5 kil. de maha-
laua Gurisoara, unde este scoala.
Gitul-Iezerului, altd numire a
brafalui Jirlaul, jud. Ialomi^a,
pi. Borcea, com. Calarasi-Vechi.
Gitul-Iezerului, pddnre de sal-
cie, in jud. lalomita, pi. Borcea,
com. Calarasi - Vechi. Are 50
hect. Este situate spre S. si in
apropiere de orasul Calarasi.
Glava, deal, jud. Dolj, pi. Ama-
radia, com. Talpasul, ce se in-
tinde de alungul piriului Vaca,
afluent al riului Plosca, unde
spune legenda ca in vechime
ar fi avut loc o ciocnire intre
Tatar! si Romini.
Glavacioaca, cdtun, in jud. la-
lomita, pi. Borcea, pendinte de
comunna Rasa, situat pe ma-
lul sting al bra^ului Botul, des-
par^it de satul de resedin^a prin
satul Bogata. Are 7 familii.
Glavaciocul, plasd, jud. Vlasca.
In trecut constituia o singura
pLsa, azi este unita cu plasa
Neajlovul. Limitele pl&se! Gla-
vaciocul sunt: la N., jude^ul
Arges, la V., jud. Teleorman,
la S., pi. Cilnistea si la E., pi.
NeajlovuluT. Ocupa partea de
V.-V.-N. ajude^uluT.
Suprafa^a aceste! plasi este
de 96800 hect., cu o populate
de 30229 suflete. E compusa*
din 25 com., cu 75 catune si
anume :
Adunaft-Butesti % constituind
o comuna.
Bibzifa, cu catunele : Bibii^a
si Calugarita.
Biscoveni, fara catun.
Blejesti, cu catunele: Baciul,
Olanescu - Baciul - Grajdanescu,
Blejesti-Neam^u, Fetele si Pu-
rani-Sf. Gheorghe sau Cotorani.
Bnteasca-de-Jos, cu catunele :
Butesti si Buteasca-Mosteni.
Cirtojani-de-Jos, cu catunele :
Baciul, Cirtojani-d.-j. si Vida-d.-s.
Cdtunul, cu catunele : Albeni-
Banovul, Bratesti, Catunul si
Tavirlaul.
Cozmesti, cu catunele: Coz-
mesti-Gurgesti si Osebi^i-Blejesti.
Crevenicul-Mare, cu catunele:
Crevenicul-Mare si Cosoaia.
Crevenicul • Rddulescu, fara
catun.
Fierbinti, cu catunele : Glo-
goveni si Fierbinti.
Flaminda, cu catunele : Bu-
jorul-Calugarul-Flaminda.
Frdsinetul, cu catunele: Ghe-
^ulesti si Frasinetul.
Gdldteni- Mosteni, cu catu-
nele: Dobrogostea, Galeteni-
Mitropoliei, Galeteni - Mosteni,
Gradistea si §ioricesti.
Glavaciocul, cu catunele : $a-
larul, $tefan-cel-Mare si Glava-
ciocul.
Merenide-Jos, cu catutiele:
Mereni-Ceoani si Mereni-d.-j.
Mereni-de-Sus, ftra catune.
Negreni, cu catunele: Ose-
bi^i-Negreni, Negreni-d.-s., Ne-
gresti-d.-j.
Preajba, cu catunele : Bulaci,
Hagiesti, Poeni, Preajba si Vitasi.
Purani-d.-s., cu catunele: Bu-
testi si Purani-d.-s., sau a! Mi-
tropolieT.
Scurtul, cu catunele: Dra-
cesti, Scurtul-Mare, Scurtul-Sla-
vesti.
Talpa-Bdjcoveni, cu catunele:
Linia - Costei, Mosteni, Rota-
resti sau Rindunica, Talpa-Ba>
coveni si Zadariciul.
Talpa-Ograzeni, cu catunele :
Lefesti-Sopirlesti, Talpa-Ionesti,
Mahalaul - Dovleceni, Talpa - O-
grazeni si Talpa-Trivalia.
Tdmtisesti, cu catunele: Pa-
risesti-Spinesti, Stincesti si Ta-
masesti.
Zdddriciul, cu catunele : Beli-
moaica, Zadariciul, Crevedia-
d.-j., Crevedia-Mica.
Sunt 25 scoli comunale, con-
duse de 23 inva^ton si 2 in-
va^atoare si urmate de vr'o
800 bae{! si 100 fete.
In plasS sunt 30 hect. vii si
anume: in com. Zadariciul, 2
hect., Gaiateni, 17 hect., Fra-
sinetul, 8,50 hect., si in comuna
Cozmesti, 1.50 hect.
Sunt 18 parohii si anume:
Mereni-d.-j., cu 2 biserici', 2
preo^i, 4 dascali; 630 familii,
3777 suflete.
Crevenicul-Mare, cu 3 bise-
rici, 2 preo^i, S dascali; 457 fa-
milii, 1790 suflete.
Tamasesti, cu 2 biserici, I
preot, 3 dascali; 289 familii,
1763 suflete.
Baciul-Posta, cu 2 biserici, 2
preop, 4 dascali; 493 familii,
2451 suflete.
Hosted by
Google
GLAVACIOCUL
568
GLAVACIOCUL
Vida-Cirtojani, cu 2 biserici,
2 preo^I, 4 dascali ',617 family,
2825 suflete.
Cozmesti, cu 3 biserici, 2
preoflf, 5 dascali ; 569 familii,
2897 suflete.
Purani, cu 2 biserici, 2 pre-
o\1, 5 dascali ; 363 familiT, 629
suflete.
Pueni, cu 3 biserici, 2 preo^i,
5 dascali; 363 familii, 1643 su-
flete.
Catunul, cu 1 bisericS, I preot
2 dascali ; 1 30 famill, 629 su-
flete.
$elarul, cu 3 biserici, 2 pre-
o^I, 5 dascali; 596 familiT, 2873
suflete.
Glavaciocul, cu 1 biserici, I
preot, 2 dascali; 255 familiT,
1 135 suflete.
Negreni-de-Jos, cu 2 biserici
2 preo^i, 4 dascali; 416 familiT,
1634 suflete.
TalpaTrivalia, cu 3 biserici,
2 preo^I, 5 dascali; 525 familiT,
2362 suflete.
Gal&teni-de-Sus, cu 4 biserici,
2 preo^I, 6 dascali; 583 familiT,
2071 suflete.
Scurtul-Mare, cu 6 biserici,
2 preop, 8 dasc&H ',568 familiT,
2787 suflete.
Frasinetul, cu I biserica, 1
preot, 2 dascali; 290 familiT,
1358 suflete.
Bibii^ia, cu 2 biserici, 1 preot,
3 dascali; 302 familiT, 2078 su-
flete.
Flaminda, cu 2 biserici, 2
preot!, 4 dascali; 421 familiT,
1932 suflete.
In total sunt 44 biserici, 31
preo£l, 75 dascali, pentru o po-
pulate de 8049 familii, sati
38445 suflete.
In aceastS plasa s'a vindut
tutun in valoare de 96174 lei
in 1887, si de 106559 lei, in
1888.
Bilciurile ce se fac in aceasta.
plasa pe an, sunt la comunele :
Tam&sesti, 1 bilciu pe an ; Bu-
teasca, 3 bilciuri pe an ; Glava-
ciocul, 1 bilciu pe an ; Cirto-
jani-d.-j., 2 bilciuri si in toate
Duminicile; Frasinetul, 3 bilciuri
pe an.
Statul poseda in aceasta plasa
urmatoarele proprieta^I: Vatra-
Manastirel- Glavaciocul, cu ve-
nit anual de 46500 lei; Purani-
Mitropoliel cu venit anual de
13000 lei; Bibii^a a schitulul
Namaesti, cu venit anual de
de 8900 lei ; Mereni sau Ste-
feni-Mitropoliel, cu venit anual
de 60000 lei.
Padurl sunt urmatoarele : O-
mul, pendinte de com. Glava-
ciocul, proprietatea Vatra-Ma-
nastirii-Glavaciocul, 800 hect. ;
Bulumele, Galbena, Gusa-Mare,
Gusa-MicS, Dumbrava, Lunca,
Tigoril-luI-Bor^oaica, Cojocarul,
Palanga si Dirmoxa, pendinte
de com. Fierbinti, proprietatea
Vetrel-Manastirel - Glavaciocul,
600 hect. ; Purani, 659 hect. ;
Mereni-Stefani, 910 hect.
Subprefectura acestel plasl,
inainte de a se uni cu plasa
Neajlovulul, era la com. Vida.
Prin aceasta plasa tree apele :
Teleormanul, care o limiteaza
despre jud. Teleorman ; Cle-
nita, care curge de la N. din
jud. Arges catre S. si da in
Teleorman in jos de Bibii^a,
aproape de com. Magura ; Cil-
nistea, care vine din sus de
Drumul-OlaculuT, din comuna
Talpa-Posta saii Baciul, din pa-
durea Boreasca de la Lacul-cu-
Oastele, trece prin mal multe
comune si se varsa in Ar-
ges , linga satul Falastoaca ;
piriul Sericul incepe mal sus
de com. Butesti-d.-j., trece prin
Cozmesti si merge de da in
Glavaciocul la com. Vida-Fur-
culesti ; Glavaciocul, riule{, care
a dat numele plaseT, pe care
o strabate mal pe din dou& de
la N. la S., (vezi Glavaciocul
riu); Drimbovicul, vale cu apa
mica, vine din jude^ul Arges
de aproape de Glavacioc si
trece in pi. Neajlovulul.
Cele mal principale val sunt :
Cleni^a, Calugarita, a-Caiarasilor,
Sericul, Mogosiul, Motoful.
Dealuri principale sunt : al-
FrasinetuluT, al-Glavaciocului si
al-SericuluT pe la Bi^coveni.
Movila principals este aceea
de la Talpa care se zicea Mo-
vila - Ogrezeni de la care sl-a
luat numele com. Talpa-Ogre-
zeni.
La com. Tamasesti, pe malul
sting al riulu\T Glavaciocul se
vad' niste ruine ale unel cetatT
vechl.
Asemenea la comuna Talpa-
Ogrezeni, pe riul Cleni^a, se vad
iarasT niste ruine despre care se
zice ca ar fi fost o cetate ro-
mana.
Aceasta plasa este cea mal
putin productiva din acele ale
judetulul sati ; pamintul, in ma-
re parte argilo - calcaros, {ine
apa d'asupra in timpul ploios
si plesneste in timpul sece-
telor ; pamintul argilo - silicios
este mal productiv, si cu cit
ne coborim catre Dunare saii
catre lungul plaseT despre pi.
Cilnistea, pamintul devine ma!
fertil si foarte productiv, ast-fel
sunt mosiile Bibiita, Frasine-
tul, Galateni si Crevenicul.
Cal de comunica^ie care leaga
plasa cu centrurile man sunt :
soseaua ce pleaca din Glava-
cioc de la hotarul judetulul
despre Arges, care urmeaza
valea Glavaciocul si trece in
pi. Cilnistea ca sa iasa la Giur-
giu ; soseaua ce duce prin Bu-
teasca si merge pe vale in jos
de Tese in pi. Neajlovulul pe la
Uesti-Golesti.
In vechime trecea prin aceasta
plasa Drumul-Olaculul, sau al
Hosted by
Google
GLAVACIOCUL
569
GLAVACIOCUL
po$teif, care mergea de la Bucu-
resti la Craiova si avea stasia sau
posta a 4-a din Bucuresti la
satul Talpa, si a 3 -a posta la
satul Blejesti-Neam^u.
Glavaciocul, com. rur., com-
pusa din cat. : Glavaciocul, Se-
larul si $tefan-cei-Mare, situate
pe proprietatea Statului Glava-
ciocul, pi. Glavaciocul, jud. Vla-
sca. Innainte de secularizare a-
partinea manastirei Glavaciocul.
Se afla situata la 58 kil. de
Bucuresti, la 82 kil. de Giurgiu,
la 34 kil. de Obedeni, resedinta
pi. Glavaciocul-Neajlovul, la 40
kil. de Pitesti si la 30 kil. de sta-
bile Titu si Gaesti.
Suprafa^a totala a mosiel este
de 6000 hect.
S'a dat la locuitoril tuturor
catunelor 2000 hect. Aci, in 1882,
s'a mai dat de stat pentru 140
locuiton insuratei, 3 scoale si
o biserica, o suprafa^a de 2305
hect., formind satul Stefan-cel-
Mare.
Mosia cu toate trupurile se
arendeaza anual cu 46000 lei.
Are o populatie de 2305 su-
flete, din can 461 contribua-
bili.
Venitul comunei este de 6174
lei, iar cheltueiile de 4454 lei.
Este o scoala mixta, cu 3
clase, condusa de un Inva^ator
si care e frecuentata de 40 ba-
eflf si 7 fete; 2 biserici : una la
Glavaciocul si a doua la Selarul,
care ^ine de parohiile Glavacio-
cul si Selarul si sunt deservite
de 2 preo^T si 4 dascali.
Pe aceasta proprietate,seafla
padurea statului Omul, de ste-
jar, in suprafa^a de 800 hec-
tare.
Pamintul acestui domeniu este
argilo-calcaros.
In com. se face un tirg anual
de vite la 25 Martie.
Departarea medie intre cat.
ce consritue aceasta com. este
de 3 kil.
Sunt 10 circiumf.
Glavaciocul, catun, pendinte de
com. Glavaciocul, pi. Glavacio-
cul, jud. Vlasca, situat pe pro-
prietatea statului Vatra - Mana-
stirei - Glavaciocul, pe sfircul
vail Glavaciocul, pe un loc pu-
^in ondulat de ramifica^iile a-
celei vai.
In 1864, s'au improprietarit in
acest catun 169 locuitorf, carl
au luat o suprafa^a de 57 hect.
Aci este manastirea Glava-
ciocul, cu hramul Buna-Vestirc,
care a fost zidita de Vlad-Voda-
l^epes la 1477 ?* care serva azl de
biserica de mir, constituind cu
satul $tefan - eel - Mare parohia
Glavaciocul; este deservita de
1 preot si 2 dascali.
Acest catun este eel mai de-
partat punct al jude^uluT, atit
de Giurgiu cit si de Bucuresti
si este situat la N.-V. jude^ului,
despre jud. Arges.
In cat. Glavaciocul sunt mai
mult "pganl, urmasl ai robilor
caiugarestl.
Sunt 2 circiumi.
Copiii din sat merg la scoala
din cat. Selarul.
Glavaciocul, manastire, in jud.
Vlasca, odinioara inchinata la
Sfintul Mormint, pana la 1862,
cind s'au secularizat averile ma-
nastiresti. Aceasta manastire a-
vea mai multe proprieta^i in
{ara, din carl cele din jud. Vla-
sca erau : Calugareni sau Cru-
cea-de-Piatra, Fundul-Parului si
Vatra-Manastirei-Glavaciocul.A-
poi in jude^ele: Prahova, mo-
sia Cernatesti ; in Olt, Crico-
vul ; in Dolj, Murta ; in Dimbo-
vifa, Fagefelul; in Arges, Ne-
grasi si alte trupuri mai mici
raspindite in mai toata partea
t^rel dincoace de Milcov.
In Istoria fare! a frafilor Tu-
nusli gasim, ca aceasta manas-
tire a fost inceputa a se cladi
la 1477 <*e Vlad-Voda-Tepes, ta-
tal lul Radu-Voda si ca fiul lul,
Radu-Voda, aterminat-o la 1496.
Mai probabil este cadinsadata
inainte chiar de principatul Ja-
rel-Rominesti. Vlad Voda Ca-
lugarul, care este chiar acolo
inmormintat, n'a facut de cit
s'o restaureze. Neagoe-Voda a
zugravit-o, iar Constantin Brin-
coveanu,laanul I70i,a reparat-o
din nou, fund ruinata.
Are hramul Buna-Vestire.
Aceasta manastire de calu-
gari, e situata pe coasta dealu-
lul apel Glavaciocul, pe o inal-
{ime cu o vederepesteintreaga
vale in partea de S.
Dupa secularizare a ramas bi-
serica de mir, pe care o sub-
ven^ioneaza Statul. Sunt in ru-
in a mai toate cladirile vechl
din jurul manastirei; parte din
ele, cele mai in buna stare, serva
de scoala comunala.
Glavaciocul, riU % izvoreste din
satul Slobozia, in jud. Arges ; in-
tra in jud. Vlasca la com. Se-
larul ; coboara prin satele Bu-
testi, Negreni, Preajba, Purani,
Baciul, Blejesti, Neamtul, Seri-
cul, Vida-Crevenicul, Mereni si
Letca-Veche si da in Cilnistea,
la Camineasca. Are o lungime
de la sursa pana la gura lul
de peste 65 kil. Apele lul sunt
vara cu totul mid; pe alocurea
ni se vad de loc; pe timpul
primaverel si al toamnei, apele
sunt destul de marl, ast-fel ca
riul nu se poate trece cu usu-
rin^a. Lasa catre sursa lul, in urma
lul, pletrisul, si un nisip fin mat
catre gura lul, unde produce
si niste smircurl. Acest riu con-
fine mult peste. Pe dinsul sunt
morl la satele Crevenicul-Radu-
lescu si Vida.
60299. Mar ele Dicfionar Geografic. Vol. 111.
72
Hosted by
Google
GLAVESUL
570
GLAV1LE
Glave§ul, lac, in jud. Buzau, com.
Cioranca, ocolind la E. cat. Mo-
vila-Banuluf ; is! ia inceputul din
niste micT viroage, carl apar in
mosia Gomoiasca, tree prin com.
Costesti si se con centra in la*
cul Glavesul. De aci apa se
scurge spre S., dind nastere la-
curilor Margineanu si Coltaneni,
can se varsa in piriul Sarata,
com. si cat. Mihailesti.
Glave§ul, parte din mosia Ba
deni-Milui^i, din com. Cioranca,
jud. Buzau, pe care s'au impro-
prietaritinsura^eii din com. Lim-
pezisul.
Glambocul-Fle§ti, sat, cu 30
familii, in jud. Arges, pi. Pi-
testi, face parte din com. rur.
Biscovul-Flesti ; are o biserica
cu hramul Adormirea, deser-
vita de un preot si un cinta-
ret.
Glameia, deal, in jud. Mehedinti,
com. rur. Ciresul, pi. Cerna.
Glavanul, deal, in jud. Gorj, pi.
Jiul,com.Rosia, pe partea dreap-
ta a acestui riu ; vine din spre
N., merge de-a lungul com., si
se termina spre S., la valea Bou-
relul, din jud. Mehedinti ; pe
acest deal se afla plantain de
viT, pruni si padure.
Glavane§ti, sat, in partea deN.
a com. Iepureni, pi. Turia, jud.
Iasi, in stinga riuluT Jijia, cu o
suprafa^a de 1144 hect. si o
populate de 46 familii, sau 206
suflete. Acest sat a fost desfi-
in^at in 1864, prin stramutarea
locuitorilor in satul Stolniceni
si reinfiin^at in 1879, prin im-
proprietarirea insurajeilor.
Are o biserica, zidita la anul
1837, cu l preot si 2 dascali.
Mosia este proprietatea sta-
tului.
Numarul vitelor e de 88j ca-
pete, din carl: 148 vite marl
cornute, 644 01, 30 cai si 65
rimatorT.
Glavane§ti, sat, face parte din
com. Muncelul, pi. Zeletinul, jud.
Tecuciu. E situat pe ambele
malurT ale piriulul Zeletinul, care
strabate satul prin centru, de
la N. la S. Aici se afla rese-
din^a comunei.
Are o populate de 259 fa-
milii, sau 968 suflete; o scoala
mixta, care dateaza din anul
1879, siefrecuentatade28 co ptf 5
o biserica, cu hramul Sf. Ni-
colae, care se afla situata pe o
ridicatura in mijlocul satului si
este facuta la 1876 de obstia sa-
tului, dupa cum se constata pe
inscrip^ia de pe cruce. Se in-
tre^ine de locuitori, avind si S 1 /^
falci de pamint.
Teritoriul catunului este de
2636 hect.
Locuitorii, fost! clacasi at ma-
nastirei Rachitoasa, ati tot te-
ritoriul com., cu care au fost im-
proprietaripf in 1864 si 1893.
In partea de E. a satului in
mal se afla cariere de piatra.
Tradi^ia locala spune ca sa-
tul si-a luat numele de la pri-
mul locuitor numit Glavan fiul
lui Frumuselul. Acest Frumu-
sel a avut 3 copiT: Glavan, Se-
natescu si Damacus, care au dat
numele la 3 sate. Satul Sena-
testi nu mai exista astazi ; el
a fost situat la N. de Glavane-
sti, si a fost distrus din cauza
holerei ; acum nu se mai cu-
noaste aici de cite cite-va ridi-
caturi de pamint si un iaz nu-
mit Iazul-Senatestilor, pe piriul
Zeletinului.
Locuitorii acestui sat se deo-
sebesc din cei din imprejurime
atit prin port cit si prin vor-
bire. Locuitorii satelor din a-
propiere if numesc Mocani.
Glavane§ti, mosie, in jud. Te-
cuciu, proprietatea statuluT, cu
o suprafa^a de 76$ hect., din-
preuna cu trupul : Nafundesti
sau Capul Dealului, din com.
Muncelul. Apartfnea mai ina-
inte manastirei Rachitoasa.
Glavane§ti, padure, in jud. Te-
cuciu, proprietatea stat-jlui, cu
o intindere de 380 falci, dinpre-
una cu trupul Plopul, de 80 falci,
pendinte de com. Muncelul.
Glavile, com. rur., in jud. Vil-
cea, pi. Oltul-d.-j., compusa din
3 cat.: Pesteana, Olteanca si
Aninoasa.
Este situata pe vaile : Pesteana-
OltenceT si Aninoasa, cum si
pe dealurile dintre aceste vai.
Pana la resedin^a judetuluT si a
plasel sunt 40 kil.
Are o populate de 624 fa-
milii, sau 2726 suflete (1386
barba^i si 1340 feme!), in care
intra si 10 familii de Tigani.
Locuesc in 624 case. Sunt 417
contribuabili.
Veniturile com. sunt de 3258
lei si cheltuelile de 2348.80 lei.
Are 6 biserici, toate de lemn :
3 in cat. Olteanca, 2 in Pes-
teana si 1 in Aninoasa.
Vite sunt: 57 caT, 934 boT,
490 vacT, 1378 01, 270 capre,
1500 porci.
Sunt 275 stupi cu albine.
Locuitorii sunt mo?neni. Din-
tre ei s'au improprietarit 68 la
anul 1864, pe mosiile D-lor I.
Bocsenescu, I. Angelescu, Dima
Dogarul si al^ii.
In mahalaua Aninoasa, linga
biserica, este un izvor a carui
apa pe unde trece lasa un strat
gros si rosu ca rugina de fier.
Pe unde apa surpa malurile
se gasesc in pamint stejari grosi
si inegriti; ceea ce face sa se
banue existe;i^a de carbuni de
pamint.
Hosted by
Google
glAvile
571
GLlMBOCATA
Scoala exista in com. de la
1837. A fost intrerupta la 1848,
1850, 1854 si chiar in urma. Lo-
calul actual s'a cladit la 1864 si
e proprietatea com. E frecuen-
tata de 1 1 copii. Cu intre^ine-
rea scoalei statul cheltueste a-
nual 1458 lei.
Stiu carte 193 barb, si 34 fern.
Cat de comunica^ie are : so-
seaua care vine de la Draga-
sani si se ramifica de la Cre-
^eni catre com. Glavile. De la
hotarul Glavile se ramifica ia-
rasi in dou& : una merge pe
valea Pesteni, pana aproape de
hotarul despre N., iar alta mer-
ge pe valea Oltencei.
E brazdata de dealurile : Pes-
teni, Aninoasei si Oltencei si
udata de vaile : Pesteni, Olten-
cei, Aninoasei, Voiculeasa, Va-
carea^a, Roba, Robi^a, Stubeiul-
lui-Mircea-Ciobanul.
In valea Pestenel se varsa, in
raionul com. Glavile, valcelele :
Ursoaia, Gradistea-Mare si Mica,
Cirisoaia-Maie si Mica, Gorgo-
testi si Dogaresti.
Se margineste la N. cu com.
Cermegesti, la S. cu Amarasti,
la E. cu Scundul si la V. cu
Zavoeni, Varleni si Stanesti.
Glavile, deal, in raionul com. cu
acelasi nume, pi. Oltul-d.-j., jud.
Vilcea, pe care se cultiva 230
hect., 50 arii, vie.
Gliganul, com. rur., pe apa Drim-
bovnicul, jud. Arges, pi. Gala-
sesti, la 14 kil. de com. rur.
Costesti,resedin^asubprefectureT,
si la 43 kil. de Pitesti. Se com-
pune din 2 sate: Giiganul-d.-j.,
si Gliganul-d.-s., avind in tot
219 familil, sau 460 suflete. Are :
o biserica, cu hramul Adormi-
rea, deservita de un preot si
un cintare^ ; o scoala primara
rur. si case man ale familiei
Budisteanu, proprietarul mosiei.
Dupa o publica^ie oficiala, a-
ceasta com. are 215 contrib.
si are un budget de 3427 lei la
veniturl si de 3267 lei la chelt.
Numarul vitelor a fost in a-
nul 1887 de 909 vitemarlcor-
nute (806 bol si vacl, 2 bivoli
si 10 1 cai) si de 5254 vite ma-
runte (4986 01, 15 capre si 253
rimatori).
Gliganul, sub-divizie a com. rur.
Bresni^a, pi. Motrul-d.-j., jud.
Mehedin^.
Gliganul-de-Jos,saii Gliganul-
din-Vale, sat, cu 89 familil,
jud. Arges, pi. G&lasesti, face
parte din com. rur. Gliganul.
Gliganul-de-Sus, sau Gliganul-
din-Deal, sat, cu 130 familii,
jud. Arges, pi. Galasesti ; face
parte din com. rur. Gliganul.
Aici este resedin^a prim£riel.
Glimea, sau Fundul-Hara, deal,
jud. Suceava, com. Bradatelul,
avind coastele repezi si ripoase
si pe d'asupra acoperit de la-
nuri si fina^uri.
Glimea, deal, care desparte satul
Radaseni de satul Opriseni, jud.
Suceava si pe culmea caruia
trece si hotarul mosiilor cu ace-
lasi nume.
Glina-Gherman, sat, jud. Iifov,
pi. Dimbovi^a; face parte din
com. rur. Bobesti-Balaceanca.
Este situat la E. de Bucuresti,
pe {armul drept al riulul Dim-
bovi^a. Partea de N. a satulul
e baltoasa, din cauza ca terenul
e mult inclinat spre riul Dim-
bovi^a.
Se intinde pe o suprafa^a de
502 hect., cu o populate de
216 suflete.
D-l Gherman are 332 hect.
si locuitoril 170 hect.
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea, deservita de 1 preot
si 1 cintaref . Aci este resedinfa
primaries
Comerciul se face de 2 cir-
ciumarl.
Numarul vitelor marl e de
139 si al celor mid de 170.
Glina-Macri, sat, jud. Ilfov, pi.
Dimbovi^a ; face parte din com.
rur. Bobesti-Balaceanca. Supra-
fa^a totala a satulul e de 293
hect., cu o populate de 12 su-
flete.
Gliza-Caldaru§a, ptldure, a sta-
tului, jud. Buzau, pendinte de
Sf. Apostoll, pe mosia Jugureni-
Caldarusa din com. Jugureni ;
face un corp cu Archiman-
drita si Nucii-Ghidiei ; are 256
hect.
Gltmboaca, vale, izvoreste dupa
teritoriul com. Otesti-d.-s., jud.
Olt si se varsa in girla Cun-
grisoara-Mica, pe tarmul drept,
in raionul com. Vai-de-El, pi.
Oltul-d.-s.
Glimboaia, piriu, 'izvoreste din
padurile statulul despre Ocnele-
Mari si se varsa in riul Rimnicul,
in com. Vladesti, pi. Ocolul,
jud. Vilcea.
Glimbocata, com. rur., jud. Dim-
bovi^a, pi. Dimbovifa - Dealul.
Se afla situata pe soseaua na-
tionals Bucuresti-Pitesti intre
deal si cimpie, spre S.-V. de
Tirgoviste la ci^I-va kil. spre V.
de Gaesti, linga jud. Muscel.
In cuprinsulacestelcom. sunt:
Dealul- Vail-Secl, Dealul-Corbulul
si cimpiile: Baloteasca si P£-
troaia.
Prin raionul comunel curg
riul Argesul si piraiele; Glim-
bocata si Valea- Seaca, peste care
sunt doua podurl.
Hosted by
Google
GLlMBOCELUL
572
GLODEANUL-ClRLIG
Se compune din doua ca-
tune : Glimbocata si Calugari^a
cu 1023 locuitori. Are o moara
de aburi ; doua biserici ; o scoala.
Se invecineste la V. cu com.
Ciulnifa, din jud. Muscel.
Gllmbocelul, com. rur., jud. Mus-
cel, pi. Podgoria, la S. de Cim-
pulung si la 65 kil. departe
de acest oras.
Numele sau vine dela giria
Glimbocelul, ce trece prin mij-
locul sau, udind-o de la N.
spre S.
Se margineste la E. cu com.
Butoiul, jud. Dimbovi^a, la V.
cu com. "pganesti, la N. cu
com. Bogaji, jud. Dimbovi^a ?i
la S. cu com. Budisteni.
Are o populate de 200 fa-
mily, sau 806 suflete (391 bar-
bap si 415 feme!) ; locuesc in
230 case.
Vite sunt: 193 boi, 47 vacl,
42 vi^ei, 6 tauri, 175 01, 50 ber-
becl, 98 capre, 154 porci, 15
cai si iepe.
Mosia e a iocuitorilor, parte
prin improprietarire, parte mos-
tenire. S'au improprietarit pe
mosiile : Goleasca, Baneasca,
Chifeasca si Chiriacioaia, Pro-
prietari marl in com. suntd-nii:
Nae Bogdan, N. I. Gherasi, C.
Manolescu si I. G. Chiriac.
Sunt 152 contribuabili.
La 1887 avea un budget de
1609 lei la veniturl si 1605 lei
la cheltueli.
In com. este o moara cu
vapor! ; o biserica, zidita la anul
1851, deservita de I preot si
I dascal ; o scoala, care dateza
dela 1 82 1, frecuentata de 50
elevi si 4 eleve, cu intre^inerea
careia statul cheltueste anual
1080 lei.
Gllmbocelul, sat, jud. Dimbovifa
pi. Dimbovifa-Dealul, cat. com.
Bogaji.
Gllmbocelul, girlti, izvoreste din
jud. Dimbovi^a, com. Boga^i,
jud. Muscel, dela locul numit
Scheianca, unde este cunoscuta
sub numele de Glimbocul. Dupa
ce uda com. Glimbocelul trece
in com. Budisteni, pe care o
lasa, pu^in la stinga, apoi uda
com. Guinea si se varsa in riul
Arges. Vara, mai ales in timpil
secetosi, seaca.
Glodanul, mosie, in jud. Buzau,
com. Canesti, cat. Glodul ; are
50 hect. proprietate mosne-
neasca.
Glodeanul, propri eta te, in partea
de S. a plasei Tohani, jud.
Buzau, avind pamintul eel mai
fertil din jud., care, prin di-
fertte succesiuni, danii si vinzari
s'a subdivizat in proprietor mai
mici.
Glodeanul, deal, jud. Vilcea,
com. Olanesti, din plaiul Cozia.
Glodeanul-Cirlig, com. rur., in
jud. Buzau, pi. Tohani, situata
la o distan^a . de orasul Buzau
de 40250 m. Limitele sale sunt :
la N., Movila-Manciului; la N.-
V. se lasa in linie dreapta pe
hotarul mosiei Glodeanul-Sarat,
pana in hotarul mosiei Sidirul,
face o proeminen^a spre punctul
Macrisul si se lasa iar in jos,
pana da in hotarul Ialomi^ei, in
marginea mosiei Jilava; la S.,
merge pe hotarul lalomi^ei (mo-
sia Dudeasca) pana in hotarul
mosiei Cotorca, la Iazul-Cocoa-
nei; la E., se urea in sus pe ho-
tarul mosiei Freca^eanca pana
In hotarul mosiei Rotunda de
linga Meteleu ; de aci, pe la ca-
pul mosiei Bradeanul cu Tufele
ajunge la Movila-Manciului, ceea-
ce da comunei forma unui tri-
unghiu.
Suprafa^a sa este de 5 940
hect., din care 5000 arabile, 10
paduri, 104 flneafa, 642 izlaz si
184 sterp.
Proprietati mai insemnatesunt:
Casotta, Cirligul-Mare, Cirligul-
Mic, Apostolocheanca, Sidirul
sau Stavropoleos. Terenul e ses
si fertil.
Este o moara cu aburi ; o
scoala in cat. Casotta.
Cai de comunicatie are : so-
seaua vecinala Mizil-Cotorca prin
Glodeanul ; soseaua judeteana
Buzau - Urziceni si mai multe
drumuri naturale, din care mai
insemnate sunt : drumul Grin-
dul-Buzau, pe la Movila-Manciu-
lui, si drumul Movila-Manciului-
Cilibia prin com. Albesti.
Vite sunt : 1097 boi, 674
vacl, 256 vi^ei, 978 cai, 227
epe, 55 minjf, 2869 oi, 95 ca-
pre si 754 porci. Stupi de al-
bine sunt 90.
Comuna e fortnata de catu-
nele Casotta, Cirligul-Mare, Cir-
ligul-Mic si Zmirdanul, avind o
populatie de 1870 suflete, din
cari : barbap 343, neinsurati 29,
vaduvi 8, bae^T 589; iar femei
maritate 343, vaduve 4, fete 554.
Case de locuit sunt 553. Stra-
ini: 2 Greci si 20 Austro-Un-
gari. Meseriasi : 2 lemnari, 2 ciz-
mari, 2 fterari, 1 mecanic si 2
cojocari. Contribuabili sunt 412.
Budgetul comunei e de 5234
lei, 69 bani.
Are o scoala, frecuentata de
65 elevi si 3 eleve ; 3 biserici,
deservite de 4 preotT, 3 cinta-
re^i si 3 paracliseri. Catedrala
e cea cu hramul Duminica-Tu-
turor-Sfintilor. Stiu carte 193
persoane.
Circiumi sunt 18.
Comuna Cirligul a existat din
vechime, insa in timpul razbo-
iului dintre Rusi si Turci, tea-
trul de lupta fiind in mare parte
prin aceste locuri, s'a risipit.
Dupa 18 12, locuitorii incep a
Hosted by
Google
GLODEANUL-CIRLIG
573
GLODEANUL-SILI^TEA
se stringe la vechile lor vetre
si cat. Cirligul-Mare se reinfiin-
^eaza indata. Pe la 1830, in-
cepe a se forma si cat. Cirligul-
Mic si pe la i860 cat. Casotta ;
in 1884 se infiin^eaza catunul
Zmirdanul, din insurateit impro-
prietari^I pe mosia Glodeanul-
Cirlig.
Qlodeanul-Cirlig, numire ce se
mat da catunului Cirligul-Mare,
jud. Buzau.
Glodeanul-Cirlig, mo§ie y in ju-
de^ul Buzau, com. Glodeanul-
Cirlig, proprietate a statuluT,
pendinte de manastirea Vac&-
resti ; are 2930 hect., din care
820 hect. s'au dat improprie-
t&ri£ilor din catunele Zmirdanul
si Cirligul-Mare, iar 21 10 se
arendeaza particular.
Glodeanul-Sarat, com. rur., in
jud. Buzau, pi. Tohani, pe am-
bele malun ale piriului Sarata,
la o distanta de Buzau de 37600
m. Limitele sale sunt : la N.,
incepe din Movila-Manciului si
pe hotarul mosielor Rotunzean-
ca si Bradeanca, merge pana
intilneste hotarul mosiei Cufu-
ritul, la Pu^ul-Rindunichil ; apoi,
pe hotarul de N. al mosiei Cu-
furitul, trece piriui Sarata si a-
junge la Valea-Cailor; la V., se
lasa pe Valea-Cailor, atinge ho-
tarul mosiei Dulbanul si da pe
partea de N.-V. a mosiei Gra-
distea ; la S.-V., merge pe ho-
tarul Gradistei, trece pt la ca-
pul de N. al mosiei Saicianca
(jud. Prahova), se lasa pe ho-
tarul mosiei Ghighiul, pana da
de hotarul Ialomi^el, trece pi-
riui Sarata si merge pe hota-
rul Ialomi^el (mosia Jilava) pana
da in hotarul mosief Sidirul; la
E., urea pe hotarul mosiei Ca-
sotta, apoT se dirige spre N.-
E., pe hotarul mosiei Casotta,
pana ajung e ^ a Movila-Manciu-
lui.
Suprafa^a sa este de 7523
hect., din care 6248 arabile,
274 finea^a, 392 izlaz si 609
bal^i si sterp.
ProprietaJI mai insemnate, a
fara de pSmintul posedat de lo-
cuitori, are : Glodeanul-SSrat,
de care e alipita si Sfoara-
Ghighiul, Cufuritul si Gradistea.
Terenul e ses, intr erupt de
lacuri si cite-va zmircuri si aco-
perit de intinse semanaturi.
Sunt 4 stine.
Vite sunt: 1042 boi, 825
vacT, 251 vi^ei, 2 bivoll, 2 bi-
voli^e, 390 caT, 210 ifepe, 61
minjl, 3200 oi, 16 capre, 1 a-
sin si 750 porci.
Stupl sunt 40.
Comuna e formata din ca-
tunele Cufuritul, Florica si Glo-
deanul-Sarat, avind o populate
de 2830 loc, din carl: barbap
insurati 690, neinsura^I 32, va-
duvl 26, bae^t 784; iar feme?
maritate 690, vaduve 28, fete
586. Case de locuit sunt 636.
Meseriasi : 3 dulghen, 1 ro-
tar, 2 croitori, 2 cizmarl, 8 fie-
rari, 1 mecanic, 3 cojocari si 2
brutarl.
Sunt 539 contribuabili.
Budgetul comunei e de6i58
lei, 71 bam.
Are o scoala, frecuentata de
125 elevT si eleve ; 3 bisericl,
deservite de 3 preo^i, 3 cinta-
re£i si 1 paracliser. Catedrala
e cea cu hramul Intrarea-in-Bi-
serica. Circiumi sunt 17.
$tiii carte 83 persoane.
Comuna exista si in secolul
trecut, dar s'a imprastiat din a-
celeasl cauze, ca si Glodeanul-
Cirlig. DupS 1 81 2, s'a format,
la vechea siliste satul Glodeanul
Sarat; pe la 1850 s'a format
satul Cufuritul si in 1881 satul
Florica cu insura^eif improprie-
ty!.
Glodeanul-Sarat, cdtun de re-
sedin{&, al com. Glodeanul-Sa-
rat, jud. Buzau, asezat pe ma-
lul sting al piriului Strata si
la capul de N. al laculul Glo-
deanul ; are 2160 loc. si 486
case.
Glodeanul-Sarat, mope, in ju-
de^ul Buzau, com. Glodeanul-
Sarat, pendinte de m&n&stirea
Caldarusani ; are cam 28000
hect. mai toate arabile; se a-
rendeaz& insa impreuna cu mo-
sia Amarul, din care cauz& nu-
mirea oficial& a acestei mosil
e Glodeanul-Sarat si Amarul.
Glodeanul-Sarat, lac, in jud.
Buzau, com. Glodeanul-Sarat,
format din curgerea inceata a
piriului Sarata; confine mult
peste.
Glodeanul (Sidirul), mofie, in
jud. Buzau, com. Glodeanul-Cir-
lig; se intinde la S., d'alungul
hotarului jud. Ialomi^a, intre mo-
sia Glodeanul-Sarat, la V. ; la
N., intre mosiile Casotta si Cir-
ligul-Mare si la E. intre mosia
Cotorca, avind forma unuldrept-
unghiu. A fost proprietatea sta-
tulul, pendinte de manastirea
Cotroceni. Are 430 hect., mai
toate arabile.
Glodeanul - Sili^tea (Freca-
{ei), com. rur., jud. Buzau, pi.
Tohani, situate intre comunele
Glodeanul-Cirlig si Cotorca, la
distanta de Buzau, de 44 kil.
450 m. Limitele el sunt: la N.,
hotarul mosiei Cirligul-Mic, si
pamintul insura^eilor din com.
Zmirdanul ; la E., Drumul-Grin-
duluT, zis si Drumul-Oilor, care
face in aceasta parte limita in-
tre pi. Cimpul si Tohani ; la
S., mosia Cotorca si la V., mo-
sia Sidirul, p&na da iar in hota-
rul mosiei Cirligul-Mic.
Hosted by
Google
GLOPEANUL-SILISTEA
574
GLODENI
Suprafafa sa este de 2934
hect, din care 2412 arabile, 287
izJaz $i 235 sterp. Proprietate
mare este nuraai mo$ia Freca-
{eanca, fosta a casei Filipescu.
Terenul e ?es ?i fertil. Agri-
cultura se face sistematic $ipe
o mare intindere. Este o $coa-
la pentru impletirea ?treangu-
rilor.
Are 3 tirgun: la 23 Apri-
lie, la Inaltare $i la 6 August.
CaT de comunica^ie are: Ca-
lea vecinala Cotorca-Cilibia prin
com. Meteleal, Drumul-Oilor $i
Drumul-Zmirdanului.
Vite: 586 boi, 285 vacT, 150
vi^ei, 12 bivolf, 372 cai, 240
lepe, 25 minji, 54001, l S capre
?i 363 pore!. StupT sunt 21.
Com. e formata dintr'un sin-
gur cat. : Glodeanul-Sili^tea, a-
vind o populate de 1500 lo-
cuitorT, din car? : barba^i insurant
227, neinsura^i 5, vaduvi 9, bae^T
394; iar feme? maritate 327,
vaduve 36, fete 402. Numarul
caselor de locuit e de 321.
Meseria^i: 5 fieran, 1 masi-
nist, 1 cojocar $i un boiangiu.
Sunt 273 contribuabili.
Budgetul com. e de 7321.54
lei.
Are o $coala, frecuentata de
100 elevi ?i 5 eleve. Carte ?tiu
126 persoane. Biserici sunt 2,
cu 2 preopf, 2 cintarepf §i 2
paraclisen. Catedrala, frumoasa,
e cea cu hramul Sf. Nicolae,
fondata la 1854 de Anica Fili-
pescu, proprietara de pe atunci
a acestel com.
Frontispiciul este acesta :
Aceasta sfinta biserica ce praznueste
cu hramurile : Sfinta Troika, Adormirea
Maicii Domnului si Sf. Nicolae, s'a zi-
dit din nou cu osirdia si cu cheltuiala
D-nei Clucereasa si Dixofilati Anica Fi-
lipescu, so^a D-lui marelui Clucer Cos-
tache Filipescu, fiica marelut Ban Isac
Ralet, in zilele prea sfin^iei sale parin-
teluT Episcop Filotei, al sf. Episcopii
Buzau, in anul dela Christos, 1854.
Circiumi sunt 6.
Demna de vazut e movila
Sili^tea, in jurul careia a fost
satul Sili?tea inainte de 1806.
Spirgindu-se satul, din cauza in-
vaziunilor, in drumul carora era
a^ezat, locuitorii au umblat mult
timp pribegi. Dupa 18 12, mulpf
din el au voit sa se intoarca
la vechile locuin^e, dar n'au ga~
sit de cit cenu?e, de aceea s'aii
dus $i au dat na?tere celor-
1 alte sate cu numele de Glo-
deanul. Vre-o 50 de familii insa
au ramas tot la satul Sili$tea.
dar 'i a pus fondamentul la 500
m. spre E. de vechea vatra. Din
cauza umblarei lor din loc in
loc li s'a dat numele de Fre-
ca^ei.
Glodeanul - Sili^tea ( Freca -
teanca, Filipeasca, Zisulea-
sca), mope, in com. Glodeanul-
Sili$tea, jud. Buzau, avind, afara
de pamintul dat locuitorilor,
2IOO hect., din care 210 izlaz,
iar resLul mai tot se cultiva.
Glodeanul-Stavropoleos, alta
namire a mo^iel Giodeanul-Si-
dirul din com. Glodeanul-Cirlig,
jud. Buzau.
Glodeanul §i-Gradi§tea, intinsd
mo$ie> jud. Buzau, care se des-
parte in doua trupuri : Glo-
deanul-Cufurit (propriu zis din
com. Glodeanul-Sarat), pendin-
te de manastirea Znagovul, for-
mind ?i el una din jumat&tile
mo$iei Rasturna^i (com. Mihai-
le?ti), iar cea-l'alta jumatate a
mo?iei Rasturna^i s'a divizat in
doua : Mihaile^ti lui Mi$u $i Ras-
turna^i D-nei Bala?a, ambele in
com Mihaile$ti. Trupul al 2-lea
din mo$ia Glodeanul-$i-Gradi$tea
este mo^ia Gradi^tea din com.
Bolde?ti, cunoscuta \x\ localitate
sub numele de Cufuritul, sau
Znagovul.
Glodeneni, sub-divizie a cat.
Barbunce?ti, din com Grajdana,
jud. Buzau.
Glodeni, com. rur., jud. Dim-
bovita, plaiul Ialomita-Dimbo-
vi{a, situata la 10 kil., spre N.
de Tirgovi?te pe vai ?i intre
dealun. Dealurile din jurul co-
munei sunt: Magura, Virful-
Mare, Podiiacul, Cordunul-Mare,
Cordunul-de-Mijloc, Malul-Ro?u
$i La-Fier.
Prin raionul com. curg : apele
Lacule^ele ?i Badislavoaia ?i se
afla ^i izvoare de apa cu gust
de pucioasa ?i de sare.
Glodeni se compune din 2
catune : Glodeni ?i Laculetele,
cu o populate de 2000 locui-
torT.
In raionul comunei sunt peste
77000 aril padure. Una din sur-
sele de boga^ie ale acestei co-
mune este pacura. Suntaci mul-
^ime de pu^uri care in unele
timpuri a dat cantitati enorme
de pacura. In sinul pamintului
acestei comune se mai afla $i
carbuni de pamint, pucioasa $i
sare, acestea inca neexploatate.
Are 2 biserici $i o §coaIa.
In catunul Laculetele, pe ma-
lul sting al Ialomi^ei, se afla
fabrica de praf de pu^ca a
statului. Glodeni se invecine$te
spre E. cu com. Valea-Lunga
$i Ocni^a ; spre V., cu Doice$ti
^i Brane§ti ; spre N., cu Podurile
?i spre S., cu Aninoasa $i Vifa-
rata, despartindu-se mai de toate
aceste comune prin dealun $i
vaif.
Glodeni, com. rur., in partea de
N.-V. a pla^el Amaradia ?i la
S. com. Ohaba, din jud. Gorj.
Situata pe valea riului Ama-
radia, are o populatie de 243
familii, sau 1014 suflete, din
carl 185 contribuabili.
Are o suprafata de 1250 hect.
Hosted by
Google
GLODENI
GLODUL
arabile, 180 hect. fine^e, 50
hect. vie, si 130 hect. padure,
378 hect. izlaz si pomet si 12
hect. vatra satuluT.
Locuitorii poseda : 2 1 plugurl,
46 care cu bol ; 512 vite man
cornute, 25 cat, 546 01, 130
stupi si 180 rimaton.
Comuna are un venit de 1478
lei si chelt. in suma de 1400 lei.
Piriul Amaradia strabate Glo-
deni, curgind spre S.; iar aci,
schimbindu-si direc^ia, apuca
spre com. Voitesti.
Comunica^ia se face prin so-
seaua comunala si soseaua ve-
cinala care o leaga cu Voitesti
si Ohaba, cu drumul de care,
care trece peste dealul Largi! si
intra in com. Turba^i.
Sunt 5 pu^uri cu cumpana si
7 fintinl.
Are o scoala, inflintata la anul
1859 si frecuentata de 45 elevl
si 2 eleve, condusa de 1 inva-
tator normalist ; 4 bisericT, de-
servite de 1 preot, 2 cintare^i
si 1 paracliser, una fondata la
anul 1744, si reparata la anul
1830 de sateni, a doua fondata
la anul 1 802, iar cele-1'alte 2
mat vechT.
Glodeni, cattin, de resedin^a al
com. Glodeni, plasa Amaradia,
judetul Gorj.
Are o intindere de 700 hect.,
din can 300 hect. arabile, no
hect. finete, 265 hect. padure,
izlaz si pomet, 20 hect. vie, si
S hect. vatra satului.
Are o populate de 114 fa-
miiii, sau 506 suflete, din can
92 contribuabili.
Locuitorii poseda : 10 piu-
guri, 18 care cu boi ; 195 vite
man cornute, 10 cai, 224 oT,
1 10 rimaton si 60 stupT.
Are 2 bisericT, cu 1 preot si
1 cintaret; o scoala.
Glodeni, sat, jud. Vasluiu, plasa
Funduri, com. Parpaeni^a, ase-
zat intr'o mica vale, formata
de dealul Glodeni, pe o supra-
fa^a de 796 hect., cu o po-
pulate de 70 famiiii, sau 354
suflete.
Aici este o biserica facuta de
Const. Ciurdea la i868,deservita
azl de 2 cintarep.
Vite: 183 vite marl cornute,
656 oT, 35 cai, 58 rimatori. Lo-
cuitorii poseda 66 stupi.
Glodeni, vechea numire a satu-
lui Buciumi, din com. Chiliile,
pi. Fundul, judetul Roman. Vezi
Buciumi, sat, com. Chiliile.
Glodeni, sfoard de mosie mos-
neneasca, in com. Lipia, jud.
Buzau; face parte din trupul
Bancesti.
Glodeni, mosie, in jud. Buzau,
com. Tisaul, cat. Glodul, de
aproape 90 hect., din care 4
hect. arabile, 3 hect. livezT, 2
hect. sterpe si restul padure.
Glodeni, piriu, ce curge prin pi.
Fundul, com. Chiliile si Batri-
nesti, jud. Roman. Izvoreste la
E. de satul Buciumi, curge de
la N.-E. catre S.-V., uda satele
Buciumi, Batrinesti si Rocna si
se varsa in riui Siretul, de a stin-
ga, mai la S. de satul Spirido-
nesti, dupa ce primeste in sine
pe dreapta, la satul Batrinesti,
piriul Valcelele.
Glodeni, vale, ce lese din mosia
Roata-Catunul, in jud. Vlasca,
trece prin mosia Roata-d.-j. si
da in Drimbovnicul, la mosia
Mirsia.
Glodinoasa, piriu si vale. In-
cepe din padurea statulu! Pro-
topopeni, com. Poiana-Lunga,
jud. Botosani si se varsa in
Siret. Valea e marginita de
dealul Protopopeni si de Dealul-
VieT.
Glodi§oarele sau Gradi§oare-
le, sat, jud. Bacau, pi. Bistri^a-
d.-s., com. Odobesti, situat pe
piriul Glodisoarele, in marginea
de sus a comunei*, la o depar-
tare de 9 kil. de satul Odobesti.
Numara 44 famiiii, sau 162 su-
flete.
Vite sunt: 5 caT, 51 vite marl
cornute si 3 pordf.
Glodisoarele, deal, jud. Bacau,
pi. Siretul-d.-s., com. Marasti,
situat intre marginea de S. a
com. Odobesti si com. Marasti.
Glodisoarele, piriu, jud. Bacaii,
pi. Siretul-d.-s., com. Odobesti,
afluent dupa stinga al piriului
Odobesti. Pe dinsul se afla a-
sezat satul cu acelasl nume.
Glodi^orul, colind si loc izolat,
in com. Chiojdul-din-Bisca, pe
hotarul dintre jud. Prahova si
jud. Buzau.
Glodosul, sat, jud. Bacau, plasa
Tazlaul-d.-j., al com. Barsanesti,
situat pe valea cu acelast nume.
Are o populate de 37 famiiii,
sau 139 suflete; o circiuma.
Vite: 4 cai, 53 vite marl cor-
nute, 17 pordf si 90 capre.
Glodosul, mosie, jud. Bacau, pi.
Tazlaul-d.-j., com. Barsanesti, de
420 hect., cu un venit de 8500
lei.
Glodosul, vale, jud. Bacau, pi.
Tazlaul-d.-j., com. Barsanesti, pe
care se afla situat catunul cu
acelasi nume.
Glodul, com. rur., jud. Dolj, pi.
Jiul-d.-Mj., la 10 kil. de Craiova
si la 12 kil. de resedinfa plasef,
com. Seglrcea.
Hosted by
Google
GLODUL
576
GLODUL
Situate pe malul drept al
JiuluT.
Se margine?te la E. cu com.
Secuiul, de care se desparte
prin Jiul; la V., cu com. Calo-
parui; la N., cu com. Livezile
$i la S., cu com. Caloparul.
Terenul comunei este acci-
dentat de dealul Bucoviciorul,
intrerupt de cite-va vai.
Este udatl spre E. de riul
Jiul, cu directiunea N.-S. ; foarte
dese-orl Jiul se revarsa ?i inunda
farina locuitorilor.
In aniT 1 871 — 1874 comuna
se compunea din catunele Tu-
gheni ?i Livezile, care acum
este comuna deosebita. In anul
1 87 1 cat. ^ugheni a fost inundat
dejiu, din care cauza s'a stra-
mutat din acel loc pe locul pe
care se afla azi. In anul 1880
coprindea inc& cat. Vara^i, din
com. Livezile. Azi se compune
din trei c£tune ?i anume : Glo-
dul, care este cat. de re$edin{a,
Peretul ?i "fugheni. Catunele
Glodul ?i Peretul sunt situate
pe malul drept al JiuluT, iar
Tugheni are o parte $i pe mar-
ginea padureT statuluT.
In comuna se afla : o bise-
rica de zid, fondata de Dumi-
trache Poenaru, deservita de 1
preot $i 1 cintaret ; o $coala
mixta, in cat. ^ugheni, condusa
de I inva^tor $i care func^io-
neaz£ din 1886. La aceasta $coa-
la urmeaza copiii din catunele
Peretul ?i Glodul. Localul de
zid, este in bun£ stare. $coala,
intrejinuta de stat ?i de comu-
na, are 8V2 hect. pamint.
Dup£ legea rurala din 1864,
sunt 193 locuitori impSminte
ni{i; dup£ cea din 1879 sunt
17 insurant.
Suprafa^a teritoriuluT comunal
este de 1906 hect., din care
1256 hect. p&mint arabil, 150
hect. finea^a, 150 hect. izlaz, 300
hect. teren §1 450 hect. padure.
Mo?ia Secuiul, din cSt. Tu-
gheni, apar^ine statuluf. A fost
arendatS. de la 1893 — 1898 cu
7150 lei anual. Suprafa^a r&ma-
sa statuluT azi este de 312 hect.
7684 m. Restul mo$iei s'a dat
in loturi mo^nenilor.
Mo$ia Glodul apar^ine d-lor
I. G. Dobrescu, T. N. Teodor,
N. Cincea $i locuitorilor.
Pe mo$ia Secuiul, cat. Tu-
gheni, se afla padurea Secuiul,
in intindere de 380 hect. ; a-
par^ine statului. Pe cat. Peretul
se afla p&durea de 50 hect., nu-
mita Peretul, a d-Iui I. G. Do-
brescu.
Padurile sunt compuse din
cer, stejar $i girnita.
Viile apar^in locuitorilor (mo?-
nenii Glodeni) ; aii o intindere
de 60 hect.
In cat. Tugheni sunt 3 dul-
gheri ?i 3 zidarl.
In comuna sunt 5 circiumi,
din care 3 in cat. Tugheni ?i
2 in cat. Glodul. Comercian^f
sunt 5. Locuitorii transports
productele la Craiova, pe ca-
lea jude^eana ce strabate com.
pe o lungime de 4 kil. CaT ve-
cinale pe o lungime de 3 kil.
due la comunele vecine.
Budgetul comunei pe exerci-
{iul 1893 - 94 a fost de 1996,07
lei la venitun $i de 1563,42 lei
la cheltueli.
Vite cornute 460, of 140,
cai 36.
Glodul (Fundul - Vaei - Ni§-
covului), catun, a! com. Tisaul,
jud. Buzau, cu no locuitori §i
22 case. Pe malul sting al Nis-
covuluT, are o mul^ime de bor-
dee, unde se stabilesc Tiganii,
in timpul iernei, ca sa lucreze
obiecte de rudarie. In dreptul
sau riul Niscovul e mocirlos, aco-
perit de trestie $i richita.
Glodul, c&tun, al com. Cane^ti,
jud. Buzau, cu 230 locuitori $i
64 case.
Glodul, sat, jud. Dolj, pi. Jiul-de-
Mijloc, com. Glodul, re^edinfa
primarieT. Are 537 suflete : 271
barba^i $i 266 femeT. Locuesc
in 79 case ?i 46 bordee. Copiii
din sat urmeaza la scoala mixta
din satul Tugheni, ce este la
450 metri departare. In anul
$colar 1892 — 93 au frecuentat
?coala 19 baep. Cu virsta de
$coala sunt 45 copil. Stiu carte
16 locuitori. Satul Glodul este
a$ezat pe malul drept al riuluT
Jiul.
Glodul, sat, face parte din com.
rur. Budi^teni, pi. Podgoria, jud.
Muscel. Spre E. de Glodul se
afla padurea statuluT Schitul-Bu-
di?teni, ce se exploateaza in
parchete. Spre V. se afla Dea-
lul-Covergilor, plantat cu vie.
Are o populate de 270 locuitori.
Glodul, munte, in jud. Buzaii,
com. Tisaul, cat. Glodul ; face
hotar despre com. Lapo^ul. E
acoperit de padure ?i contine
multa sare. In dificilul drum
ce este peste dinsul, la com.
Lapo?ul, se intilnesc mai multe
cruci vechT.
Glodul, mosie, in jud. Buzau,
com. Cane?ti, fosta proprietate
a statuluT, pendinte de Banul;
are 364 hect., aratun, fineata,
izlaz $i padure; face parte din
mo$ia Piclele-cu-Sforile.
Glodul, padure, in jud. Buzau,
com. Tisaul, cat. Glodul, intin-
zindu-se pu^in ?i in com. La-
po$ul ; are vre-o 200 hect. ; face
parte din marele corp Bradul-
Bercaru-Sforile.
Glodul, numire data unci parfz
din p&durea statuluT Valea- Fin-
Hosted by
Google
GLODUL
577
GLODURILOR (IZVORUL-)
tineT, din com. Odaile, jud.
Buzau, avind singura 180 hect.
Glodul, lac, jud. Dolj, pi. Jiul-de-
Sus, com. Co^ofeni - din-Fa^a ;
cu suprafata de aproape 20 pog.
Glodul sau Tocili^a, piriii,
jud. Bacau, pi. Tazlaul-d.-s , pe
care se aria asezat o sec^ie a
com. Luncani ; are scurgere in
Trebis.
Glodul, piriii, jud. Bacau, plasa
Siretui-d.-s., com. Obirsia, iz-
voreste din locul numitFundul-
Sclipotei si se varsa d'a stinga
in piriul Berheciul.
Glodul, izvor mineral, in jud.
Buzau, com. Mlajetul, linga va-
lea Ursoaia ; confine pucioasa.
Glodul, piriii, in jude^ul Buzau,
com. Tisaul, cat. Glodul ; Tese
din muntele Glodul, si se scurge
m riul Niscovul; contine sare
in disolutiune.
Glodul, izvor sdrat, in jud. Buzau,
com. Canesti; fese din muntele
Umbrarelul si se scurge in Sa _
ratelul-Bercii.
Glodul, izvor de apa minerala,
in jud. Buzau, com. Chiojdul,
cat. Poeni^ele.
Glodul, lac, in partea de V.
a satului Coltul-Cornn, com. Sa-
lageni, pi. Podoleni, jud. Falciti.
Glodul, izvor de ape minerale,
ciorurate-sodice-iodurate si bro-
murate, jud. Muscel, plaiul Dim-
bovi^a, cat. Stoenesti.
Glodul- Alb, deal si vale, pe mo-
sia ^tiubeeni, com. Stiubeeni, pi.
Baseul, jud. Dorohoiu.
Glodul si Malul-Spart, trupuri
de pddure, ficind, impreunacu
Piclele-Banului un total de 198
hect., proprietate a statului,
pendinte de Bradul, com. C&nesti
jud. Buzau.
Glodul si Zabrau^i, padnri, cu o
suprafata aproximativa de 3000
hect., situate pe mosia Raz^si-
Fitionesti, pendinte de com. Fi-
tionesti, jud. Putna ; limitate la
N.-V. cu Musunoaele statului,
la E. cu Valea-Caregua si ra-
zasii Movili^a, la S. cu padurile
d-lui V. Apostoleanu si cu razas'u
Straoani-d.-s.
Glodului (Dealul-), colina, in
Buzau, com. Minzalesti, cat. Sa-
reni, acoperita de padure.
Glodului (Dealul-) munte, in
jud. Suceava, com. Sarul-Dorneif.
Glodului (Piriul-), piriii, in jud.
Neam^ul, pi. de-Sus-Mijlocul,
com. Vinatorii-Neam^uluT, izvo-
reste din coastele despre N. ale
Dealului-Mare (catre hotarul des-
pre Agapia), curge prhicre dea-
luri pana la unirea sa cu piriul
Cociorvei.
Glodului (Piriul-), piriii, in jud.
Neam^ul, pi. Piatra-Muntele, com.
Gircina, izvoreste din ramura
mun^ilor Viisoara (in prelungi-
rea ramurei Cozlei si a Bistri^el),
si se varsa pe dreapta Cuejdiului.
Glodului (Piriul-), piriii, in jud.
Suceava, izvoreste din dealul cu
acest nume si se varsa in piriul
Neagra-Paltinisului. Are de tri-
butar pe Glodisorul.
Glodului (Valea-), vale, jud.
Prahova, pi. Podgoria, com. Gor-
netul-Cuib; se varsa in piriul
Nucefeanca, tot in raionul ace-
stei com., dupa ce primeste iz-
vorul numit Fintina-de-Leac.
Glodului (Valea-), piriii, in jud.
Tulcea, pi. Macinul, pe terito-
riul com. Vacareni, izvoreste din
dealul Sevastinul, se indreapta
spre E., uda partea rasariteana
a plasei si a com., si dupa un
curs de 4 kil. se varsa in girla
Ciuline^ul, pe dreapta, trecind
prin stuf intins.
Glodului (Valea-), vale cu pi-
riii, in jud. Tecuciu, com. Vultu-
reni, satul Bobosul ; curge spre
S., pana in piriul Berheciul.
Glodurile, sat, in jud. Bacau, pi.
Siretul'-d.-s., al com. Tirgul-Glo-
durile, situat pe piriul Berhe-
ciul, la o departare de 800 m.
de Tirgul-Glodurile. Are 22 fa-
miliT, sau 88 suflete, ma! top
Tigani.
Vite sunt : 144 vite mart cor-
nute si 10 porci.
Glodurile, satisor, jud. Bacau,
pi. Muntele, com. Vasiesti, fa-
cind trup cu satul Vermesti.
Glodurile, cdtun, al com. Trestia,
jud. Buzau, cu 160I0C. si 38 case.
Glodurile, mosie particular^, jud.
Bacau, pi. Siretul-d.-s., com. Tir-
gul-Glodurile, de 427 hect, adu-
cind venit de 10099 lei anual.
Glodurile, piriii, jud. Bacau, pi.
Muntele, com. Vasiesti ; trece
prin satul Vermesti si se varsa
in piriul Busuiocul.
Glodurile, piriii, jud. Suceava;
izvoreste din Bahna - lui - Mano-
lache, com. Preutesti, sise varsa
in iazul Basarabi.
Glodurilor (Izvorul-), izvor, in
jud. Buzau, com. Trestia ; incepe
din Fundul-Trestiei, se uneste
cu Valea-Dracil si da in piriul
Muratoarea (Posobeasca).
(>0J99. AlareU JJicfionar Geografic. Vol. III.
73
Hosted by
Google
GLODU'jm
578
GLUGESTI
Glodu{ul, sat, jud. Dolj, pi. O-
colul, com. Secuiul, cu 321 su-
flete: 196 b&rba^i ?i 125 femei.
Locuesc in 78 case ?1 5 1 bordee.
Copiii din sat urmeaza la scoala
mixta" din satul Secuiul, care
este la 3735 m. In anul 1892
— 93, au frecuentat scoala 14 ba-
e^i. Cu virsta de scoala sunt 20
bae^i si 8 fete. Acest sat se
invecineste la E. cu satul Adu-
na^i-de-Giormane, pi. Jiul-d.-j. ;
la V., cu riul Jiul; la N"., cusa
tul Teascul si la S., cu satul
Bratovoesti, din com. Adunati-
de-Giormane.
Glodu^ul, mosie particulars, jud.
Dolj, pi. Ocolul, com. Secuiul,
satul Glodu^ul, in intindere de
200 hect, aducind un venit a-
nual de 5800 lei.
Glogojeni, mahala, in jud. Me-
hedin^i, pi. Motrul-d.-j., com.
Sting&ceaua.
Glogova, com. rur. si sat, in jud.
Mehedin^i, pi. Closani, la 54 kil.
de orasul T.-Severin, situata pe
valea Motrului. Satul formeaza
comuna cu cat.: Clejnesti, 01-
teanul, Iormanesti, Rac&nei, Co-
chirani si Boghicesti, pe o lun-
gime de 8 kil., avind : 1500 lo-
cuiton ; 250 contrib. ; 370 case.
Parte din locuiton se ocupa
cu fabricarea vaselor de pSmint
si a car&mideT. Pamintul de pe
albia Motrului este crivinos si
fertil, iar eel de pe dealuri, ar-
gilos si pu^in producator.
Locuitorifposeda: 50 plugun,
&6 care cu boi, 10 caru^e cu
cal; 106 stupT.
In com., pe proprietatea d-
lui Glogoveanu, se afla ape mi-
nerale, in marginea soselei Flo-
resti-Baia-de - Aram&, la poala
dealulu! Br&zisorul.
Sunt : 3 biseridf, deservite de
3 preopf ?i 7 cintareflf ; 2 ?coale,
conduse de 2 inva^atori : una in
com. Glogova si a doua in cat.
Clejnesti, frecuentate de 105 e-
levl si 4 eleve; 6 circiumi.
Se margineste la E. cu com.
Pesteana, din jud. Gorj ; la S.,
cu com. Catunele; la V., cu
com. Crainici ; la N. cu com.
Negoesti si Retejul.
Budgetul com. este de 1769
lei la veniturl si de 1442 leila
cheltueli.
Numarul vitelor este de 2040:
700 vite marl cornute, 600 01, 40
cai si 700 rimaton.
Prin aceasta com. trece so-
seaua Catunele- Glogova -Nego-
esti, care, in Gura-CheiT, se im-
preunacu soseauaFloresti-Nego-
esti-Baia-de Arama.
Dealuri mat principale sunt :
Dealul-CoasteT, al-Viisoarei si
al-MotruluT, la hotarul satelor:
Clejnesti si Bughicesti ; Dealul-
Lupului, Priba, Viisoarele, Tro-
canul si Cornisorul, in hotarul
catunelor: Olteanul, Iormanesti,
Racanei si Cochirani ; iar in hota-
rul com. Glogova: Dealul-Tu-
tunarului, Mutul, Tu;a, Tomici,
Dealul-Banesc, Balabanul, Buda,
Petricica si Coasta-Untului.
Vai sunt : Valea-Mare, a-Tari-
neT, Valea- Bisericel, a-GranuluT,
a-UdreT, a-Coastei, Ursoaia, Va-
lea-Bra^ei, Mutul, Tomici, Var-
zariile, Peri, Balabanul, Ortea,
Trocanul, Valea-OmuluT, a-Vii-
soarelor, Priba si Baltatul.
Cimpii : Chivadarul,a-Gorunu-
lui si Racanei, hotarul Corniso-
rul, Baltatul si Greul.
Piraie: Priba, al-Visii, Garina,
Trocanul, Bratia, Tomici si Ba-
labanul.
Aci a fost crescut slugerul
Tudor Vladimirescu, de catre
batrinul boer Glogoveanu.
Glogoveanca, numire vechie a
unei ptirfi din com. Fin^esti,
jud. Buzau.
Glogova, alt nume al satului O-
rodelul, com. Orodelul, pi. Dum-
brava-dejos, jud. Dolj.
Glogoveanul, catun, pendinte de
com Fierbin^i, pi. Glavaciocul,
jud. Vlasca, situat pe proprie-
tatea statului Glavaciocul, pe
loc ondulat de ramurile vaei
Glavaciocul, la extremitateajud.
spre jud. Arges.
La 1864, in acest catun, s'ati
dat la 195 locuiton 570 hect.;
la 1882 s'a maT dat la 6 m-
suratei 52 hect.
Are o brserica, facuta la 1 864
si tinind de parohia Selarul, de-
servita de 1 preot si 2 dascalT.
Copiii din acest catun merg
la scoala din cat. Fierbinti, care
este departe de 2V2 kil.
Sunt 4 circiumi.
Este departe de Bucuresti de
56 kil.; de Giurgiu, de 71 kil.;
de Pitesti, de 42 kil.; de Titu
si Gaesti, de 30 kil.
Vite: 450 boi si vac!, 10
bivoli, 250 cai.
Aci este conacul intregei mo-
siT Glavaciocul.
Glogoveanul, mosie, in jud. Bu-
zau, com. Fintesti ; are 545
hect., din care 317 padure, res-
tul araturi, vii, etc.
Glogoveanul, mosie, in jud. Bu-
zaii, com. Tisaul, cat. Glodul.
Vezi Badulesti.
Gloniceanul, lac, jud. Dolj, pi.
Cimpul, com. Ciuperceni, linga
Grindul-Gloniceanul. N'arescur-
gere, dar cind sunt apele var-
sate, comunica cu Riiosul si
prin acesta cu Dunarea.
Gluge^ti, sat, face parte din com.
rur. Margineni, pi. Cerna-d.-j.,
jud. Vilcea. Are o populate de
285 locuiton (140 barbap si 145
feme!).
Hosted by
Google
GO A LA
579
GODENI
Aci e o biserica, reparata la
1850 si resedin^a comunei.
Goala, cdtun, formeaza comuna cu
catunul Meri, sub numele de
Meri-Goala, in pi. Tirgulul, jud.
Teleorman. Are o popula^iune
de 352 suflete, din can 48 co-
tribuabili.
Goala, mope, in jud. Teleorman,
pi. Tirguiui, pe teritoriul com.
Meri-Goala. A fost mai inainte
proprietate a Statulul si tinea
de biserica S-£ii Apostoll din
Bucuresti. Se invecineste cu mo-
bile de prin prejur, Meri, Rado-
esti, Cetatea si cu un trup de
mosie ce-i zice Fisteica, vinduta.
Mosia Goala este proprietatea
mostenitorilor lui George Anto-
nescu.
Goan^a, sat, in jud, Mehedin^i,
pi. Cimpul, com. rur. Branistea.
Goan^a, virf de munte, jud. Bacau.
pi. MunteluT, com. Comanesti,
d'a dreapta TrotusuluT, facind
parte din sira Laposului.
Goarga§ul, deal, acoperit cu pa-
dure marunta, intre com. Jugura
si com. Boteni, pi. Argeselul,
jud. Muscel.
Gociuleasa, deal, pe teritoriul
satului si com. Ghermanesti,
pi. Podoleni, jud. Falciu, in par-
tea despre N.
Godeanul, com. rur. §\sat, in jud.
Mehedin^i, plaiul Cerna, la 27
kil. de orasul Turnu-Sevenn.
Formeaza comuna cu satul Pau-
nesti. Com. e situata pe deal.
Are 750 locuitori; 125 contribu-
abill ; 180 case.
Locuitori! poseda : 8 pluguri,
13 care cu boT; 96 stupi.
Are : 2 biserici, cu un preot,
si 2 cintare^i ; o scoala, condusa
de 1 investor, frecuentata. de
20 elevl si 2 eleve ; o circiuma\
Budgetul comunei este la ve-
nituri de 926 lei ; iar la cheltuell
de 785 lei.
Numarul vitelor in aceast£
comuna este de 1472: 300 vite
man cornute, 17 cai, 405 01,
500 capre si 250 rimatori.
Pe teritoriul com. trece so-
seaua vecinala Turnul-Severin-
Balta-Baia-de-Arama.
Dealuri mai principale sunt :
Dealul Chicioara, muntele Gra-
de£ul, Grade^ul si Zidina, Noi^a,
Lumasul.
Vai sunt: Valea-Borova^uluT,
Valea-Izvoarelor, Valea-lui-Bar-
hata si a Topolni^ei pe unde
curge riul Topolni^a din care
se scotea apa pentru eel ce
locuiau in cetatea Grade^ului.
Godeanul, piriii, in com. rur.
Closani, plaiul Closani, jud.
Mehedin^i, care, unindu-se cu
piriul Scarisori, se varsa in riul
Ivan.
Godeni, com. rur., jud. Dolj, pi.
Amaradia, in partea-I de S.-V.
la 23 kil. de Craiova.
Situata pe ambele maluri ale
riulul Amaradia, e formata din
4 sate: Godeni, resedin^a, Valea-
Mare, Plostina si Spineni.
Limitele com., sunt: la N.,
com. Melinesti, la S., com. Nego-
esti; la V., com. Tatomiresti si
Filiasi si la E., com. Balota.
Terenul com. este acciden-
tal de mid dealuri, ramifica^iuni
ale dealului Icleanul si este
udat de riul Amaradia, prin
centru, in direc^iunea de N.-S.
Are 3 biserici: una in satul
Godeni, a doua in satul Spineni
si a treia in Valea-Mare, deser-
vite de 1 preot si 2 cintare^I;
o scoala mixta, in satul Spineni,-
intre^inuta de stat si comuna,
condusa de un inva^ator. In anul
1892 — 93 a fost frecuentata de
31 copil.
Populafia com. este de 1782
suflete : 972 barbafl si 810 femel.
Case sunt 447.
Suprafafa com. este de 3025
hect.
Mosil sunt 4, purtind fie-care
din ele numele satului pe care
se gaseste. Aparfin mosnenilor.
Vite 1690: 23 cai, 301 vite
marl cornute, 1 172 01, 166 porcl
si 28 capre.
CirciumI sunt 3, din carl 1
in Godeni, 1 Valea-Mare si 1
in Plostina.
Prin com. trece calea jude-
{eana Craiova-Capreni, punind-o
in legatura la S. cu com. Nego-
esti si la N. cu com. Bod&esti.
Tot prin com. trece si soseaua
comunala spre Balota si Ama-
r&sti. Contribuabill sunt 213.
Venitul com. pe 1892 — 93 a
fost de 3880 lei, si cheltuelile
de 2932 lei.
Godeni, com. rur., jud. Muscel,
pi. Riurile, la 7 kil. spre S.-V. de
orasul Cimpulung, situata pe am-
bele maluri ale riulul Bughea.
Se margineste la N. cu ma-
halaua Malul (Cimpulung), la S.
cu com. Costesti, la E. cu M&r-
cusul si la V. cu ,Berevoesti-
Paminteni.
Se intinde pe o suprafajade
550 hect.
Are o populate de 343 fa-
milil, sau 818 suflete (390 b&r-
ba^I si 428 femel), carl locuesc
in 207 case.
Sunt 216 contribuabill.
Riul Bughea trece prin mij-
locul com. Pe el sunt doua
morl pentru macinat.
Locuitoril comunei sunt mos-
nenlcu par^I mid, carele mos-
tenesc din vechime.
$oseaua jude^eana Cimpu-
lung-Curtea-de-Arges si o sosea
comunala tree prin Godeni.
Hosted by
Google
GODENI
580
GODINESTI
Are o biserica, fondata la a-
nul 1862 de locuitorii comunel,
cu 2 preo^f si 2 dascali; o
scoala, fondata la 1835, cu in-
tre^inerea c^reia statul cheltu-
este 1080 lei anual, si care se
frecuenta de 48 elevi, din no
copil in virsta de scoala. $titi
carte 98 b&rba^i si 10 femei.
La Godeni este un izvor cu
apa minerals, care confine pu-
cioasa si o carter^ de c&rbuni
carl se intrebuin^eaza la fabrica
de hirtie din Cimpulung, si din
care se exploateaza pe an cam
120000 kil.
Godeni, sat, jud. Dolj, pi. Ama-
radia, com. Godeni, resedin^a
primariei. Are 476 suflete: 212
barbap si 264 feme!. Locuesc
in 1 2 1 case. Are : o scoala mixta,
intre^inuta de stat si comuna,
cu 1 inva^Stor, frecuentata de
31 copil; o biserica, fondata
de locuitorl.
Godeni, mosie particular^, jud.
Dolj, pi. Amaradia, com. Go-
deni ; apar^ine mosnenilor.
Godineasca, mosie razasascft, in-
tre mosiele Corlateni si Vladeni,
din com. Corlateni, pi. Cosula,
jud. Dorohoiu, in suprafa^a de
18 hect.
Godineasca, vale, pe mosia Ca-
rasa, jud. Dorohoiu, pi. Cosula,
com. Corlateni, trece spre S.,
unde se impreuna cu Valea-JijieT,
inpartea de E. a satulul Vladeni,
din aceasta comuna.
Godinelul, alt nume al comunel
Amaresti-d.-s., jude^ul Roma-
na{i.
Godinescul, piriti, izvoreste din
coasta Dealului-OdaeJ, din com.
Corlateni, pi. Cosula, jud. Do-
rohoiu, trece prin valea Godi-
neasca, si se varsa in Jijia, linga
satul Vladeni.
Godine§ti, com. rur,, in partea
de V. a plaiului Vulcan, jud.
Gorj, si spre S. de comuna Tis-
mana. Se compune din catunelc :
Godinesti, Arjoci si Raco^i.
Situata pe ses si pe dealul cu
acelasi nume, are o suprafa^a
de aproape 2017 hect., din care
1447 hect. arabile, 130 hect. fi-
ne^e, 95 hect. izlaz, 140 hect.
viT, 25 hect. livezl de pruni.
Are o populatie de 505 fa-
milii, sau 2455 suflete, din care
391 contribuabili.
Locuitorii sunt mosnenT si
parte fosti clacasi ; el poseda
125 plugun, 37s care cu boi,
5 caru^e cu cat; 110 stupi,
1 2 17 vite man coniute, 99 caT,
452 01, ^ J capre si 624 rimatori.
Venitul com. e de lei 2860,
iar cheltuelile, de lei 2815.
E udata de riul Tismana.
Comunica^ia se face prin so-
seaua comunala care o pune
in legatura la S. cu Cilcesti, iar
la N. cu Tismana.
Deaiuri mai insemnate sunt:
al Sporestilor cu direcfiune N.-
E. si pe care se aria vie, si Dea-
lul-Arjocilor, numit si Chicioara.
In comuna sunt : 4 mori pe
apa Tismanel; 36 pu£un; si 5
fmtini.
Are: 2 scoli: una in Godinesti,
fondata la 1837 ? l frecuentata
de 64 elevi; a doua in catunul
Raco^i, fondata la. 1865 si fre-
cuentata de S3 elevi; 4 bisericl
de lemn, cu 3 preopf si 6 cin-
tare^i.
In fie-care an este un bilciu,
care fine de la 6 — 15 August.
Godinesti, com, rur., in jud. Te-
cuciu, pi. Berheci, compusa din
• 11 catune: Barna, Godinesti-d.-
j., Godinesti - d. -s., Medeleni,
Nastaseni, Poeni, Tiganesti, Va-
lea - Lupului, Valea - Salciei si
Varlanesti. Situata pe partea
dreapta a riului Berheciu, la o
departare de 75 kil. de capitala
jude^ului, spre N.
Are o populate de 472 fa-
milii, sau 1529 suflete.; din care
330 contribuabili; locuesc in
350 case.
In comuna sunt: 5 bisericT;
in Godinesti-d.-j., Medeleni, Ti-
ganesti, in Poene si in Valea-
Salciei, deservite de 3 preoti
cu 3 cintarep; o scoala, fondata
la 1866, frecuentata de 44 co-
pif (^j baepf si 7 fete).
Stiu carte 73 barbatT si 19
femei.
Vite sunt : 420 boT, 690 vaci,
80 cai, 100 ifepe, 1355 01, 760
porcT.
Intinderea pamintului arabil
e de 2817 hect.
Locuitorir, parte razesT, stapi-
nesc 881 hect.; cei improprie-
tari^i la 1864 stapinesc 160
hect., iar proprietarii, 17 12 hect.
Viile ocupa un teritoriti de 52
hect.
In comuna sunt: 2 mori de
vint si 2 de apa.
Veniturile si cheltuelile se
urea la suma de 3963 lei.
E brazdata de dealurile : Se-
catura, Scaunul, Caracal, la V. ;
Plesa, Balura, la E. ; Todia, Cor-
na^el si Cuibaresti, la S., pre-
cum si de mai multe vai: Va
lea-Merilor, a-"pganestilor, a-Lu-
pulul, a-SalcieT, a-Stiniei si de
piraiele: Reprivatul, Roicul, Ur~
zica, IzvoruluT.
Soseaua jude^eana ce merge
la Oncesti, se bifurca la capul
Deaiului- Godinestilor, mergind
la: Godinesti-d.-j., Godinesti-
d.-s. si la satele de la N., care
sunt strabatute de drumuri ce
vin din soseaua nationala.
Se margineste la N. cu jud.
Bacau; la S., cu com. Gaiceana;
la E., cu com. Oncesti si la V.
Hosted by
Google
GODINE^TI
581
GOESTI
cu jud. Bacau si comuna Gai-
ceana.
Godine§ti, sat, pe mosia cu
acelasi nume, com. Hrea^ca, pi.
Her^a, jud. Dorohoiu, cu 140
familil, sau 600 suflete.
Proprietatea mosiei este a
D-lor Alex. StroicT, Hie Obo-
roceanul, St. Paladi si George
Paladi. Are o biserica, cu hra-
nul Sf. Nicolai si Hristofor, cu
1 preot, 2 cintare^i si 1 pala-
mar; este de lemn, facuta de
fostul proprietar Iordachi Nacu.
Satenii improprietari^i aii 376
hect. 6j arii pamint; iar pro-
prietarii 650 hect. 21 arii
cimp, si 74 hect. 48 arii pa-
dure, in care predomina ste-
jarul.
Hotarele mo;siei sunt cu : Be-
cesti, Buda, Hreatca, Mamorni^a
si Sanihaul.
Godine^ti, cdtun, resedin^a com.
cu acelasi nume, plaiul Vulcan,
jud. Gorj.
E situat pe ses si dealul cu
acelasi nume, pe o suprafa^a de
1403 hect., din care 1 100 hect.
arabile, 170 hect. fmete, 50
hect. izlaz, 71 hect. vii, 12 hect.
livezi de pruni.
Are o populate de 290 fa-
miliT, din care 239 contribuabili.
Locuitorii poseda : 72 pluguri,
2r5 care cu boi, 4 canine cu
cai; 600 vite marl cornute, 25
cai, 65 01, 9 capre, 38 rimatorT;
SS stupt.
In catun sunt: 1 mr ara pe
apa Tismanei ; 2 1 pu^uri ; 4 fin-
tini.
Are: 1 scoala, fondata la 1836,
frecuentata de 64 elevi; 2 bi-
serici de lemn, din care una
reedificata. la anul 1824, deser-
vite de 2 preo^i si 2 cintareti.
Godine§ti-de-Jos, sat, face parte
din com. cu acelasi nume, jud.
Tecuciu. Situat in centrul co-
munei pe vale.
Prin mijlocul satul ui trece pi-
riul Pornitura-de-pe-Vale, care
da in Repriva^ul.
Are o populate de 74 familil,
sau 251 suflete, can locuesc in
72 case.
Teritoriul catunului este de
407 hect. Locuitorii* vechi ra-
zes! stapinesc 227 hect.
Are o scoala, frecuentata de
44 copii (37 bae^i si 7 fete) ;
o biserica, cu hramul Sf. Voi-
vozT, situata pe deal, in partea
de E., deservita de 1 preot si
2 cintareti.
Biserica vechie a fost de lemn,
facuta la 1782 de Pamfllie Sam-
son ; la 1835 a ars; in 1837 s'a
construit alta din nou de loc.
Comerciul se face de 4 cir-
ciumari.
Godine§ti-de-Sus, sat, jude^ul
Tecuciu; face parte din com.
Godinesti si e despar^it de Go-
dinesti-d.-j. prin Piriul-Malulul.
E la o distant de 725 m. de-
parte de resedin^a comunef, in
partea de V., pe malul drept
al Repriva^ului.
Are o populate de 41 familil,
sau 187 suflete, car! locuesc in
42 case.
Godovana, vale, pe mosia Ivan-
cautf, com. Paltinisul, pi. Pru-
tul-d.-j., jud. Dorohoiu.
Godovanul, deal, jud. Bacau,
pi. Siretul-d.-s., com. Odobesti,
care desparte obirsia piriului
Berheciul, de ale piriiaselor Tisa
si Silvestru, ce ^in de basinul
Siretului.
Goe^ti, com. rur. y jud. Dolj, pi.
Amaradia, situata in partea de
S., la 16 kil. de Craiova si la
13 kil. de Melinesti, resedin^a
plasei.
Situata pe coasta Dealului-
Muerel si pe malul sting al riu-
luf Amaradia.
Limitele comunei sunt: la N.
com. Negoesti, la S. com. Ma-
laesti, la E. com. Balota si Mur-
gasiu, si la V. com. Almajul
si Adincata.
Teritoriul comunef este acci-
dentat de midf dealurif, prelun-
giri ale dealurilor Muere? si
Icleanul. Inalfimea lor aproxi-
mativa este de cite 100 m. Este
udata de riul Amaradia, prin
partea de V., in direc^iunea de
la N.-S. Are un vad intre satele
Goesti si Pioresti.
In 1873, comuna Goesti co-
prindea 6 sate : Goesti, Pioresti,
Catunele, Cruciie, Vladimir si
Muerisul.
In 1885, coprindea satul Cio-
robesti, in loc de Catunele si
toate cele-1'alte sate de maT sus.
Azi com. are aceleasi sate ca
in 1885: Ciorobesti, Cruciie,
Pioresti, Goesti, Muerisul. Satul
Vladimir ce facea parte din co-
muna catre 1885, s'a deslipit
de com. Goesti.
Sunt 3 biserici, din care una
este in ruina si despre care se
zice ca este fondata de Tudor
Vladimirescu ; a doua, in satul
Goesti, cu hramul Sf. Gheorghe
si Niculae; a treia, in satul Mu-
erisul, fondata de slugerul Ba-
hama. Ambele biserici sunt de
zid; in ele oficiaza 2 preo^T si
4 cintarepf. Are o scoala mixta,
ce func^ioneazadin 1834, fiindin-
tre^inuta de comuna si condusa
de un investor. In anul scolar
1892 — 93 a fost frecuentata de
42 copii.
Popula^ia comunei este de
1438 suflete : 727 barba^i si 71 1
femei; locuesc in 335 case con-
struite cea mal mare parte din
birne, purine din zid.
Suprafa^a comunei este de
4076 pog., din can 3087 pog.
Hosted by
Google
GOE?TI
582
GOHORUL
arabile, 213 pog. finea{&, 250
pog. izlaz, 18 teren sterp si
408 pog. padure.
Mosil sunt S : dintre care Go-
esti aparfine d-lui G. Em. Fili-
pescu, iar Pioresti si Ciorobesti
aparfin d-lor $tefan Milanovici,
Murg&seanu si Angelinescu. Pe
mosiile Muerisul si Crucile se
gasesc cete de mosneni carora
chiar si apar^ine mosia.
Paduri se gasesc pe mosia
Goesti, apar^inind d-lui G. Em.
Filipescu, in intindere de 150
hectare ; pe partea de mosie
a d-lui Radu Constantin Mos-
neanu, de pe mosia Muerisul,
in intindere de 17V2 hect.; 25
hect. pe delimitarile locului din
Goesti si restul apar^inind mos-
nenilor din Muerisul si Cioro-
besti. Lemnul care predomina
este girni^a; se gaseste si cer.
In Goesti este o moara cu
aburl pe mosia d-lui Iancu Fra-
tosti^eanu.
Meseriasi sunt 4 : 2 cizmari
in satul Muerisul, un fierar in
satul Goesti si un fierar in Mu-
erisul.
Circiurm sunt 5, din can 3
in Goesti si 2 in Muerisul.
Transportul se face pe soseaua
jude^eana C&preni-Craiova, ce
trece prin comuna pe o dis-
tant de 2V2 kil.
Doua drumuri vechi strabat
comuna, unul spre E. pe Dealul-
Muerel si altul prin V. comu-
nei, pe dealul Icleanul. Satele
sunt legate intre ele prin poteca
de car.
Vite sunt: 67 cai, 863 vite
man cornute, 1364 01 si 382
porci.
Goe§ti, sat, in jud. Dolj, pi. A-
maradia, com. Goesti, situat in
stlnga Amaradiel, la 16 kil. N.
de Craiova. Aci e resedin^a pri-
m&riel. Are 395 suflete: 191
b&rba$ si 204 femel. Locuesc
in 95 case. In sat este o scoala
mixta, ce func£iuneaz& din 1834,
frecuentata de 42 copiT; o bi-
serica, fondata de proprietarul
Murgasanul, deservit& de 1 preot
si 1 cint&re{.
Stiu carte 62 persoane.
Sunt 3 circiumi;
Comunica^ia in acest catun
se face prin soseaua judeteana,
care leaga Craiova cu N. ju-
de^ului (Capreni). Prin aceasta
sosea, satul e pus in legatura
la N.-V. cu Negoesti, iar la
S.-V. cu M&laesti.
Goesti, sat, in partea de S. a
com. Sirca, pi. Cirligatura, jud.
Iasi, situat pe podisul si ripele
dintre piraiele Bostanul si La-
cul, pe o intindere cam de 3000
hect., acoperite in mare parte
de padun. Are o populatie de
174 familii, sau 784 suflete.
Se afla aci: o biserica, zidita
la 18 16, deservita de 1 preot
si 2 cintarep; o scoala, infiin-
{ata in anul 1865, frecuentata
de 48 elevT.
Numarul vitelor e de 2361
capete. din carl : yS^ vite mari
cornute, 67 cat, 1236 01 si 275
rimaton.
Sunt doua mori, una de apa
si una de aburi.
Goesti, mosie particulars, jude-
^ul Dolj, pi. Amaradia, com.
Goesti, apar^inind d-lui Gheorghe
Em. Filipescu. Pe dinsa se ga-
seste si padure de • cer si gir-
ni^a, in intindere de 150 hect.
Gohorul, com. rur., jud. Tecuciu,
pi. Zeletinul, compusa din 5 ca-
tune : Gohorul, Ireasca, Nar-
testi-d.-j., Nartesti-d.-s. si Posta.
Situate pe dealul care se ter-
mina la Nartesti-d.-j., la 26 kil.
de capitala jud. si 20 kil. de
Podul-Turcului, resedin^a plasei.
Are o populate de 794 fa-
milii, sau 3061 suflete, din can
714 contribuabili; locuesc in
79S case. Sunt 98 strain!.
Are 4bisericif: 2 in Gohorul,
1 in Ireasca si 1 in Nartesti-
d. s., deservite de 3 preoti si 6
cintare^T; 2 scoli: una in Go-
horul si alta in Nartesti-d.-s. ;
cea din Gohorul dateaza de la
1866 si se frecuenta de 89 copii
(86 bae^i si 3 fete) ; acea din
Nartesti-d.-s., a fost infiintata in
anal 1864 si e frecuentata de
44 copii (43 baetT si 1 fata).
Vite sunt: 649 boi, 710 vaci,
562 01, 495 cai si 5 tauri.
In com. se afla : 145 stupi ;
2 mori de aburl si 1 de apa.
Veniturile si cheltuelile se urea
la 7270 le?, 40 bam.
Intreaga com. este situata pe
un deal, care merge pana la
Nartesti-d.-j. si care poarta nu-
meie satelor ce sunt asezate
pe el.
Este strabatuta de riul Bir-
lad in partea de E., care la
satul Ireasca intra in jud. Te-
cuciu ; iar in partea de V. este
udata de riul Berheciul care se
uneste cu Zeletinul in fa^a sa-
tuluT Gohorul ; merge spre S.
la gara Berheciul si in fa^a Ne-
grilestilor se varsa in Birlad.
Comunicatia se face pe dru-
muri naturale, can vin din so-
seaua ce duce la Podul-Turcului
in partea de V. si din soseaua
ce duce la orasul Birlad, in
partea de E.
Se margineste la N. cu com.
Boghesti,- la S. cu com. Negri-
lesti, la E. cu riul Birladul si la
V. cu riul Berheciul.
Gohorul, sat, face parte din co-
muna cu acelasi nume, judetul
Tecuciu. Situat pe deal avind
o lungime de 5 kil. Aici este
si resedinta comunei.
Are o populate de 316 fa-
milii, sau 898 suflete : 285 bar-
Hosted by
Google
GOHORUL
583
GOGOA^A
bap si 296 femef, 392 baepf si
309 fete. Locuesc in 320 case.
Sunt 2 biserici, din care una cu
hramul S-tii Voevozl, facuta' de
locuitori in anul 1868. Catape-
teasma este daruita de locui-
tori! din Muncel de la o bise-
rica a lor ruinata. Se intrepne
de locuitori, avind si 8 f&lci de
pamint pentru preoti. A doua
cu hramul Sf. Nicolae, este fa-
cuta la 1705, dupa cum ne a-
rat3 inscrippa ce se afla dea-
supra use!; a fost reparata in
1820 si 1863. Se intretine de
locuitori.
Este in Gohor o scoala, m-
fiintata la 1865, ca re se frecu-
enta de 89 copii (83 baeti si 6
fete).
Comerciul se face de 6 cir-
ci 11 marl.
Locuitori! sunt vechi razesi.
Chiar satul ne prezinta un as-
pect batrinesc, cu strazi mici
si neregulate, case vechi cu vii
si gradin! de jur-imprejur.
Satul la inceput purta nu-
mele de Otovaesti, si era situat
pe vale linga piriul Zeletinul. In
acest loc fund des expusi navali-
rilor Tatarest; si Turcesti, locui-
tori! s'au imprastiat: o parte s'a
ridicat pe dealul de E., avind in
capul lor pe un om numit Go-
hol ; iar o parte s'au ridicat pe
dealul opus in partea de V.
peste Berheciul, avind ca con-
ducator pe Braha, de unde
si numele de Brahasesti. In lo-
cul unde s'a facut satul Goho-
rul, erau paduri seculare, bune
de adapost.
Gohorul, deal, pe care este si-
tuat satul cu acelasi nume, jud.
Tecuciu.
Gohorul, piriu, ce izvoreste de
sub coasta dealulu! Coroiul,
merge spre V. si se varsa in
stinga Zeletinulu!, jud. Tecuciu.
Goga, sat, face parte din com.
rur. Rifovul, pi. Crivina, jud.
Prahova. Are o pop. de 219
loc. (109 barbap si 210 feme!).
Este situat pe {annul drept al
riulu! Teleajenul.
Aci e o biserica ce poartS
urmatoarea inscrip^ie :
Aceasta biserica, ce se praznueste hra-
mul Sf. Erarh Nicolae s'au zidit din
temelie in anul 1776 de Pitarul Gr.
Brezoianu si Vornicul C. Balaceanu, iar
in anul 1866, fiind ruinata cu desavir-
sire, ramanind numai doua ziduri, s'a
zugravit prin osirdia si cheltuiala luT
Neagu Apostolescu si so^ia sa Elena, din
capitala Bucuresti, ce au fost nSscut in
aceasta com, Goga, in zilele Prea Inal^a-
tuluY Print al Principatelor Unite Romine,
Alexandru loan I si a Prea sfintitulu!
Arhiepiscop siPrimatal RominieT Nifon,
anul 1 866, Maiii I.
Goganul, deal, in jud. Prahova,
com. Salcia, pi. Podgoria, pe
care se cultiva cereale.
Gogalniceanca, sfoara de mosie,
mosneneasca, in jud. Buzaii,
com. Lipia; face parte din tru-
pul Bancesti.
Goga{e§ilor (Dealul-), deal, tre-
cind cu directia dela N. spre S.
prin centrul comunei Racovi^a,
plaiul Horezul, jud. Vilcea.
Gogea- Ahmet, pa dure, de 250
hect., in jud. Tulcea, pi. Isaccea,
pe teritoriul comune! rurale Or-
ta-Chioi; se intinde pe dealurile
Ghiobilche-Bair si Cazlair-Bair ;
esen^e: stejar, ulm si fag.
Gogea-Bair, deal, in jud. Tul-
cea, pi. Istrulu!, pe teritoriul
comunei rurale Beidant (si a-
nume pe acela al c&tunulu! s£u
Beidant); se desface din dealul
Sarighiolulu! ; se intinde spre
E v avind o direc^iune generala
de la V. spre E., brazdind par-
tea N. a plase! si pe cea V. a
comune! ; se intinde printre vSile
Dulgea si Gogea-Dere, este de
natura stincoasS, intretalat de
o mul^ime de v£! pr£p&stioase ;
pe muchea lu! merge drumul
comunal Sarighiol -Beidant; a-
cest din urma" este asezat la
poalele sale orientale ; are un
virf pietros inalt de 192 m.,
dominind asupra satulu! Bei-
dant si piriulu! cu acelasi nume ;
este acoperit cu purine fine^e
si tufarisuri.
Gogea-Dere, vale, in jud. Tul-
cea, pi. Istrulu!, pe teritoriul
com. rur. Beidant; izvoreste din
poalele orientale ale dealulu!
Sarighiol; se indreapta spre E.,
avind o direc^iune generala de
la V. spre E., brazdind partea
N. a pi. si pe cea de V. a
com., merge pe la poalele S.
ale dealulu! Gogea-Dere de la
care si-a luat si numele, si, dupa
4 kil., se deschide in valea pi-
riului Beidant, pe dreapta, in
satul Beidant; malurile sale sunt
inalte si stincoase.
Gogeasca, sat, face parte din
com. rur. Tirlesti, plaiul Telea-
jenul, jud. Prahova. Are o popu-
latiune de 400 locuitor! (190
barbaflf, 210 feme!.)
Gogeasca. Vez! Blindesti, sat
com. Gorbanesti, pi. Miletinul,
jud. Botosani.
Gogeasca, girla, izvoreste din
raionul com. Posesti, plaiul Te-
leajenul, jud. Prahova, curge
in zig-zag, si curge spre E. in
com. Carbunesti.
Gogi, cdtun, in com. rur Circeni,
din pi. Motrul-d.-j., jud. Mehe-
din^i.
Gogoa§a, colind, in jud. BuzSii,
com. Cislaul, cat. Scarisoara, a-
coperita de p£dure.
Hosted by
Google
GOGOIUL
584
GOGO^ARI-VECHI
Gogoiul, cdtun,w jud. Putna, com.
Racoasa, pi. Zabrau^ulu!. In tre-
cut se numea Tamasesti.
Are o popula^iune de 240 su-
flete, carl locuesc in 79 case;
o biserica filiala, cu hramul Sf.
Voevozi.
Gogoiul (Raza§ia-), pftdure, in
intindere de 300 de hect, pe
teritoriul mosie! cu acelasi nu-
me, plasa Zabrau^ulu!, jude^ul
Putna.
GogOlo§ul, deal, pe care este si-
tuata com. Podeni-Vechi, pi.
Podgoria, jud. Prahova.
Gogoncea, deal, in jud. Tulcea,
pi. Isaccea, pe teritoriul com.
rur. Luncavi^a ; se desface din
dealul Piscul-Inalt, se intinde
spre E. in forma de semicerc prin-
tre vaile Luncavi^a-Mica, br&z-
dind astfel partea S. a pi. si
pe cea S.-V. a com.; se ridica
p&n& la 220 m. si e acoperit
numai cu padur! de tei.
Gogoncei (Grindul-), grind m^-
re, in jud. Tulcea, pi. Macin,com.
Pisica, la N.-E. pi. si al com.,
pe malul Dunarei;. are o intin-
dere de 400 hect., acoperita in
cea ma! mare parte (320 hect.)
cu padurea de la Reni, prin
care merge drumul comunal Pi-
sica-Luncavi^a ; se ridica pana
la 6 m. inal^ime.
Gogone^ti, mahala, in jud. Me-
hedin^i, pi. Motrul-d.-j.,com. rur.
Fioresti.
Gogone^ul, lac, in jud. Dolj, pi.
Cimpul, com. Ciurpeceni.
Gogonul, loc izolat si colina, in
jud. Buzaii, com. Chiojdul-din-
Bisca, intre Virful-Cornului si
Rastoaca, de unde is! ia nas-
tere izvorul Priseaca.
Gogora (Drugane^ti -Biseri-
cei), sat, face parte din com,
rur. Stoenesti-Palanga, pi. Sa-
barul, jud. Ilfov.
Are o suprafa^a de 326 hect.,
din can D-na Cleopatra Druga-
nescu, proprietara, are 100 hect.
si loc. 226.
Popula^ia satului e de 301 lo-
cuitori.
Numarul vitelor man e de
246 si ai celor mici de 195.
Gogorani, sat, face parte din
com. rur. Boteni, pi. Argeselul,
jud. Muscel. Este asezat pe
malul drept al riulul Argeselul,
in partea de N. a com. Are o
populatie de 69 familii, sau 282
suflete (141 barba^i si 141 fe-
me!).
Gogorasca, piriii, in jud. Mus-
cel, izvoreste din muscelul cu
acelasi nume si se varsa in riul
Argeselul, in raionul com. Bo-
teni.
Gogosari, com. rur., in jud. Vla-
sca, pi. Marginea, compusa din
catunele : Gogosari-Vechi, sati
Cacaleti si din Gogosari-Noi. E
situata la extrema V.-V.-S. a
jude^ulu!, pe un ses, pe cimpiile
Burnazului, departe de Giurgiu
de 21 kil., de Alexandria, de
26 kil., deBucuresti, de 80 kil.
si de Stanesti, resedin^a plase!
Marginea, de 16 kil.
Are o populate de 1616 su-
flete, din can 297 contribuabill.
Venitul com. este de 6708
lei, si cheltuelile de 4748 lei.
Are 2 bisericT, cJe fie-care cat.
cite o biserica, deservite de 1
preot si 3 dascali ; o scoala
mixta cu 4 clase, frecuentata de
50 bae{! si 20 fete.
Vite sunt : 680 bo! si bivol!,
175 ca!, 2400 01 si 365 rima-
tor!.
Casele locuitorilor sunt fa-
cute de pamint, acoperite cu
trestie si tinichea.
Prin com. trece soseaua ju-
de^eana Giurgiu-Alexandria.
Gogo§ari-Noi, catun, pendinte
de com. Gogosari, pi. Margi-
nea, jud. Vlasca, proprietate a
statuluT, situata pe cimpia Bur-
nazului, intre Alexandria sf Giur-
giu, la S.-V. judetului.
Mosiaare o suprafata de 2800
hect., aducind un venitde 27500
lei.
In 1864, s'a dat la 150 lo-
cuitor! suprafata de 453 hect.;
in 1882, s'a dat la 20 insurate!
suprafata de 120 hect.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Dumitru, deservita de un preot
si 2 dascali si care depinde de
parohia cu acelasi nume, in care
intra si cat. Gogosari- VechI si
Cacaleti.
Gogo§ari-Vechi sati Cacaleti,
catun, pendinte de com. Gogo-
sari, pi. Marginea, jud. Vlasca,
situat in josul Gogosarilor-No!
pe proprietatea Eforie! Spita-
lelor Civile din Bucuresti, in
cimpia Burnazulu! ; la 17 kil.de
Giurgiu. Aci, nespun fra^i! Tunu-
sli, a fost la 1775 metoc de ca-
lugari.
Suprafata totala a mosie! este
de 2380 hect., aducind un ve-
nit anual de 26000 le!.
La 1864, s'a dat la 158 lo-
cuitor! improprietari^i 623 hec-
tare.
Are o biserica, deservita de
2 preop si un dascal ; biserica
este zidita la 1872.
Distan^a intre catunele Go-
gosari-Vech! si Gogosar!-Noi
este de 2V2 kil.
Este un helesteii mare pe va
lea Putineiul, si 50 hect. vie.
Pe aceasta proprietate sunt
magurele: Piperul, Vareanul si
Magura-Pirvului.
Hosted by
Google
GOGOSARUL
585
GOGO?UL
GogO§arul, pise, jud. Prahova,
pi. Teleajenul, com. Izvoarele,
numit, probabil, ast-fel delapasa-
rile numite Gogosari, can traesc
in stolurT pe acest pise.
Gogo^enilor (Dealul-), munte,
in jud. Suceava, com. Dorna.
GogO§e§ti, sat, cu 251 locuiton,
jud. Arges, pi. Pitesti; face parte
din com. rur. Samara.
GogO§e§ti, cat., al com. Vulpeni,
pi. Olteful-Oltul-d.-s , jud. Ro-
man ati.
GogO^i, com, rur. si sat, in jud.
Mehedin^i, pi. Blahni^a, la 46 kil.
de orasul Turnul-Severin, iar de
Vinjui-Mare, resedinta plaseT, de
32 kil. Este situata pe loc ses,
pe care sunt mai multe bal^i.
Satul formeaza com. cu Ostrovul-
Mare, insula in Dunare. Se
margineste: la E., cu com. rur.
Danciul; spre S., cu com. rur.
Balta- Verde; spre V., cu fluviul
Dunarea si spre N. cu comunele :
Jiana, Deveselul si Burila-Mica.
Are 21 10 locuiton, si locuind
400 case.
Locuitorii poseda: 102 plu-
gurf, 39 carafe cu caf, 177 care
cu boT; yS stupl.
Are 2 bisericT: una in com.
rur. Gogosi, si a doua in insula
Ostrovul-Mare, deservite de 4
preotl si 7 cintaretT; 2 scoale,
una in com. Gogosi si a doua
in insula Ostrovul-Mare, con-
duse de 2 inva^aton, si frecuen-
tate de 60 elevi. Sunt 3 circiumi.
Budgetul comunei are la ve-
nituri 3735 lei; iar la cheitueli,
2277 lei.
Sunt 334 contribuabili.
Numarul vitelor este del 876:
1000 vite man cornute, 96 cai si
780 rimatorif.
Prin aceasta corauna trece
soseaua Balta- Verde-f iganasi.
Se afla in Gogosi o mica
schela pentru incarcatul cerea-
lelor din comunele vecine: Fla-
minda, Jiana, Balta- Verde, Burila-
Mica, Danciul, care-sf transports
cerealele la aceasta schela.
Bah;i man in interiorul com.
sunt : Balta- Mare, Balta - Mica,
Balta-Ciungiului si Balta-Mari-
chei, iar mai mici sunt: Topilele,
Ciucherii, Luminoasa si ZStonuI.
Trestia din aceste balpf se in-
trebuinfeaza pentru acoperitul
caseior si pentru fabricarea rogo-
jinelor.
DealurT: Dealul-CiungiuluJ si
Dealul-Luminoasei , la poalele ca-
rora se afla izvoare cu apa.
GogO^i, pa dure particular^, jud.
Dolj, pi. Dumbrava-d.-s., com.
Gogosul, in intindere de 100
hect. Predomina girni^a.
GogO§i-Gogo§i^a, mosie a Statu-
lui, jud. Dolj, pi. Dumbrava-d.-
s., com. Gogosul, arendata, de
la 1885 — 95, cu 36000 lei pe an.
Suprafafa e! este de 603 hect.
Inainte era cu mult mai mare,
dar s'a dat la 682 locuiton
1 20 1 hect. Apar^inea Mitropo-
lieldin Bucuresti. Pe aceasta mo-
sie este o moara de aburT.
GogOSJhGogo^a, pddure a Sta-
tuluT, jud. Dolj, pi. Dumbrava-
d.-s., com. Gogosul, pe mosia
statului Gogosi-Gogosi^a.
E populata cu : stejar, cer,
frasin, ulm, jugastru, teiu, corn,
alun, carpen, plop si girni^a,
care predomina.
Gogo§i-Gogo§i{a, mosie parti
culara, jud. Dolj, pi. Dumbrava-
d.-s., com. Gogosul, in intindere
de 1 20 1 hect.; apar^ine locui-
torilor; pe dinsa se gasesc 100
hect. padure.
GogO^a, sat, jud. Dolj, pi. Dum-
brava-d.-s., com. Gogosul, cu
684 suflete: 365 barbaflf si 3 19
feme!. Locuesc in 141 case, con-
struite parte din zid si parte
din birne.
Are o scoala mixta, intre^i-
nuta de com. condusa de un in-
va^ator. A fost frecuentata in
anul scoiar 1892 — 93 de40 bae^i
si 5 fete, top din Gogosi^a. Cu
virsta de scoalS sunt 55 baep
si 25 fete, $tiu carte 70 persoa-
ne. In sat este o biserica, fon-
data intre 1890 — 91, deservita
de 1 preot si 1 cintare£. Baza
bisericei este de zid, iara trun-
chiul de birne. In tinda biserice?
este urmatoarea inscriptiune :
Aceasta biserica s'a facut din teme-
lie cu cheltui&la locuitorilor din acest
sat, adjutorind si alyt locuiton din sate
vecine. In zilele prea Inal^atului nostru
Rege Carol I si cu bine cuvintarea Pa-
rinteluT Episcop, incepindu-se in 1880
si s'a terminat In 1891, avind de ctitori:
I. tiobonete, Ni^a Sopo^an, G. Popescu,
Hie Mitru Popa si alp locuitort mat
principal!.
Gogo^oaia, jud. Muscel. Vezi
Trupurile-de-Padure.
GogO§ul, com. rur,, jud. Dolj,
pi. Dumbrava-d.-s., la 38 kil. de
Craiova si la 12 kil. de rese-
dinta plasel, $opotul.
Com. este asezata pe o vale
strimta, numite Valea-GogosuluT,
din care cauza casele sunt a-
sezate parte in vale, parte pe cos-
tisea dealului Gogosul.
Se invecineste: la E., cu com.
$opotul;laV.,cu com. Botosesti;
la N., cu com. Jiul si Baboiul,
din Mehedin^i ; la S., cu com.
Seaca. In col^ul de N.-V., a-
tinge com. Grecesti, din Me-
hedin^t ; la N.-E., com. CernS-
testi ; la S.-V., o parte din com.
Botosesti (MehedimVi); iar laS.-
E., o parte din com. Brabova.
Terenul com. este accidentat,
prezintind cite-vadealurl numite
60299- Marele Dicficnar Oeograflc Vol. JJJ.
74
Hosted by
Google
GOGOSUL
586
GOGOSUL
$an$ul, ce sunt o continua^ie a
dealurilor Poroiani, dinjud. Me-
hedinp; au direc^iunea V. -E.
Este udata de trei pirae mici,
cu direc^iunea de la V. la E., Go-
gosul care uda catunul cu ace-
las! nume, Belo^ul trece prin
cat. Belo^ul si pir. Stefanela care
uda cat. cu acela^i nume. A-
ceste pirae se unesc la E. de cat.
Belo^ul, din com. cu acelasi nu-
me, in apropiere de com. Predesti,
dind nastere riului Obedeanca.
Inainte, com. se compunea din
patru catune si anume : Gogo-
sul, Gogosi^a, $tefanela si Ma-
nastiricea ; aceastadin urma ^ine
de com. Sopotul. AzT se com-
pune din 3 catune : Gogosul, Go-
gosi^a si Stefanela.
In com. sunt doua bisericl :
una in cat. Gogosul si a doua
in cat. Gogosi^a. Ambele sunt
fondate de locuitori, cea din
cat. Gogosul la anul 1875, iar
cea din Gogosi^a, la anul 1891.
Baza bisericilor este de caramida
si piatra, iar restul de birne. In
tinda bisericei din Gogosul se
gaseste inscrip^ia :
Cu ajutorul lut Dumnezeti ziditu-
s'au aceasta sftnta* bisericl din temelie,
unde se praznueste hramul Sf. Nicolae
si Sf. Gheorghe, cu toatft cheltuiala aces-
lei comune, ajutindsi altecomune. Fiind
cei d'intlY ctitorT rKpos. Ni^ Jianu, N.
Gherganul,preotul I. P&trulescu, din com,
§opot, G. Cojocaru, Dinca* Momea, G.
Enachie, G. Ciausi^, G. Hie Stanicfl.
In zilele prea in21{atuluT nostru Domn
Carol I, cu binecuvintarea pHrinteluT E-
piscop D. Atanasie al Rtmnicului, Nou-
luY Severin, Inceptndu-se in anul 1874
si termini ndu-se in anul 1875, Septem-
brie 20.
In tinda bisericei din cat. Go-
gosi^a se gaseste urmatoarea in-
scrip{ie :
Aceasta bisericl s'a f&cut din temelie
cu cheltueala locuitorilor, ajutorind si
atyYlocuitorY. In zilele prea tna^atulul nos-
tru rege Carol I. si bine-cuvlntarea p&-
rinteluY episcop, inceplndu-se In 1890 si
s'a tenninat in 1891, avind de ctitorY:
I. Bobonete, Ni$ §opo£an, G. Popescu
Hie Mitru Popa si al^iY.
Sunt doua scoli, una in Go-
gosi si a doua in Gogosi^a;
funcfioneaza. neintrerupt de la
1867. Personalul didactic din
Gogosul este retribuit de stat,
iar din Gogosi^a de com. Res-
tul cheltuelilor se face de com.
la ambele scoli. Fie-care scoala
are 8 x /2 hect. pamint date de
stat. Localul din Gogosi e de
zid, iar eel din Gogosi^ade birne.
Suprafa^a teritoriului comunal
este de 919 1 pog., dintre can
6393 pog. finea^a, 200 pog. izlaz
si 2298 padure.
In com. se afla o mosie nu-
mita Gogosi-Gogosi^a; apar^ine
statului; a fost arendata de la
1885 — 95 cu 36.100 lei anual.
Suprafata vinduta este de 1201
hect. Suprafata ramasa este de
603 hect. Aceasta mosie apar-
^inea in vechime Mitropoliei
din Bucuresti. Restul suprafetei
nearendate apartine la 682 lo-
cuitori improprietari^i. Se sea-
raana pe ea griu, porumb, ra-
ph;a, orz, rneiu, canepa, in, linte,
luzerna si diferite zarzavatun.
In com. se afla o singura pa-
dure ce se intinde peste cite-si
trele catunele, din care: 100
hect. apar^in locuitorilor, iar res-
tul statului. Lemnelece compun
padurea sunt : stejarul, cerul,
jugastrul, frasinul, ulmul, teiul,
cornul, alunul, carpenul si plo-
pul. Predomina stejarul.
Viile, inintindere de 75 hect.,
apar^in statului si se gasesc
parte pe mosia statului, iar parte
pe delimitarile locuitorilor din
1864.
Livezile de pruni au o intin-
dere cam de 25 hect.
Popula^ia corn, este de 2414
suflete, can loeuese in 534 case.
Dupa legea rur. din 1864,
sunt 360 locuitori inpamintenifl,
iar dupa legea din 1879 sunt
78 insurap.
MeseriasT sunt : 1 fterar, 1 a-
bagiu, 1 cojocar si 1 cizmar.
Pe mosie se afla o moara de
aburi.
Se face {uica din tescovina
si din prune.
Comerciul se face de 8 per-
soane.
Caile ce strabat com. sunt :
calea com. ce duce la Manas-
tiricea, calea com. ce duce la
Tiul, calea com. ce duce la Bo-
tosesti, calea com. ce duce la
Seaca.
Venitul com. pe 1893 — 94 a
fost de 33 16.87 l e * ?' cheltuelile,
de 3036.58.
Vite sunt: 418 vitemancor-
nute, 170 01 si 48 cat.
Gogosul, sat, jud.Dol], pi. Dum-
brava-d.-s., com. Gogosul, rese-
dinta primaries Are 1200 su-
flete: 615 barba^i si 588 feme!.
Locuesc in 281 case, construite
parte din caramida. Este o
scoala mixta, ce func^ioneaza
din 1867, fiind intretinuta de
stat, condusa de un inva^ator
si frecuentata in anul scolar
1892 — 93 de 50 baeti; o bise-
rica, fondata in 1875 de ob-
stea locuitorilor. Are 1 preot
si 1 cintaret. Baza este de zid
iar trunchiul de caramida. Are
in tinda urmatoarea inscrip-
tiune :
Cu ajutorul lui Dumnczcu ziditu-s'au
aceasta sfinta biserica din temelie, unde
se praznueste hramul Sf. Niculae si Sf.
Gheorghe, cu toata' cheltueala acestei
comune, adjutorind si alte comune. Fiind
cei d'intai ctitorT : raposatul G. G. Ne-
goescu, fiind ca s'aii luat materialul de
la cea veche si nepotul sail Dinca lor-
dachescu, raposatul Nita Jianu, N. Gher-
ganu, Preotul I. Patrulescu din comuna
Sopotul, loan PruuesT, Nita Besliu, G.
Cojocaru, Dinca Momea, G. Enache, G.
Ceausi^a, G. Hie Stanica. In zilele Prea
Inatyatului nostru Domn Carol I, cu bine-
Hosted by
Google
GOGOSUL
587
GOICEA-M1CA
cuvintareaParintelui EpiscopD. D. Atha-
nasie al RimniculuT NouluT Severin, in-
cepindu-se in anul 1874 si terminindu-se
in 1875, Septembrie 20.
Stiu carte 100 persoane.
In sat sunt 3 circiuml.
GogO§ul, deal, jud. Dolj, plasa
Dumbrava-d.-s., pe costisea ca-
ruia sunt asezate cite-va case
din satul Gogosul; acest deal
trece si prin com. Tiul.
GogO^ul, piriu, jud. Dolj, plasa
Dumbrava-d.-s., com. Gogosul;
curge prin valea Gogosul, uda
satul cu acelasi nume si se varsa
pe malul drept al riului Obe-
deanca.
Gogosul, vale, jud. Dolj, pi. Dum-
brava-d.-s., com. Gogosul, pe care
este situata com. Gogosul. Din
cauza ca aceasta vale este prea
strimta, o parte din case sunt
asezate si pe dealul Gogosul.
Gogul, deal, jud. Dolj, pi. Dum-
brava-d.-s., com. Seaca, din care
se lasa Somoralul-Mic, Somo-
ralul-Mare si Voita. Este inalt
de aproape 35 m. si acoperit cu
paduri si cite-va locuri arabile.
Goia, sat, cu 120 locuitori, jud.
Arges, pi. Cotmeana; face parte
din com. rur. Humele. Are o
biserica, cu hramul Sf. Nicolae,
deservita de un preot si de un
cintare^.
Goicea-Mare, com. rur., judetul
Dolj, pi. Balta, situata in partea
de V., la 51 kil. de orasul Cra-
iova si la 8 kil. departare de
resedin^a plasei, Macesul-d.-s.
Se margineste la E. cu com.
Macesul-d.-s., la V. cu comunele
Plosca si Bistre^ul, la N. cu com.
Goicea-Mica si la S. cu com.
Cirna.
Terenul comunei este ses,
prezintind numai cite-va movile
de hotarnicie.
Este udata pe la V. de apa
Dasna^uiului, ce curge in a-
ceasta comuna, cu direcfiunea
N.-N.-V.— S.-S.-E.; are pa-
tru vadurl de moara si doua
podurl m Vestul comunei.
Pana la anul 1864, coprindea
ca catun com. Goicea-Mica de
azi. La anul 1875 a avut rese-
din^a m comuna Cirna. Azi se
compune dintr'un singur catun
numit Goicea-Mare.
Prin hrisovul lui Mihaiu Ra-
covi^a-Voda, din anul 7221, se
adevereaza ca jupineasa Maria,
so^ia dumnealui, loan Baleanu,
neavind copil, a inchinat la moar-
tea ei manastireT Horezul, a
treia parte din mosia sa Goi-
cea-Mare.
In sat se afla : o biserica cu
hramul Sf. Paraschiva, fondata
de egumenul D. D. Doroteiu,
arhimandrit si cavaler; o scoala
mixta ce func^ioneaza din anul
1883, fiind intre^inuta de stat,
condusa de un inva^ator frecu-
entata in anul scolar 1892 — 93
de 44 bae{I. §tiu carte 90 bar-
ba^I si o femee.
Popula^ia comunei este de
1572 suflete: 813 barba^I si
759 femei. Locuesc in 261 case
si 62 bordee.
Dupa legea rurala din 1864,
sunt 187 locuitori improprieta-
r\\\ y iar dupa cea din 1879 sunt
30 insura^ei.
Suprafa^a teritoriulul comunal
este de 320opogoane, din care
2972 pog. arabile (228 pog. vie).
Mosia din comuna se numeste
Goicea-Mare; apar^ine statului;
a fost arendata de la 1 893 — 98 cu
30100 lei anual; suprafa^a vin-
duta este de 1158 hect. 8160 m.
p.; suprafa^a ramasa este de 407
hect. 1438 m. p.; apar^inea ma-
nastire! Jitianu.
Viile apar^in locuitorilor im-
paminteniflf la 1864 si insura-
{eilor din 1879.
Sunt 4 morl de apa, din care
3 situate pe proprietatea statu-
lui si una pe a locuitorilor.
MeseriasI sunt: 4 tinichigil
si 5 fierarl.
Comerciul se face de 9 per-
soane.
Venitul comunei pe 1893 — 94
a fost de 2679,48 lei si cheltu-
elile, de 2304,88 lei.
Vite cornute 212, ol 84 si
cal 65.
O cale comunala de 3 kil.
duce la Cirna si una de 2 kil.
duce la Goicea-Mica.
Goicea-Mare, sat, jud. Dolj, pi.
Balta, com. Goicea-Mare, rese-
din^a primariel.
Goicea-Mare sau Cirna, mosie
a Statulul, jud. Dolj, pi. Balta,
com. Goicea-Mare, arendata, de
la 1893 — 98, cu 30100 lei anual
In Septembrie 1892, s'au dat
1158 hect. in loturl. Pana la se-
cularizarea averiior m&nastiresti,
mosia apar^inea manastireljitia-
nul.
Goicea-Mica, com. rur., judetul
Dolj, pi. Balta, situata in par-
tea-i de S.-V., la 50 kil. de Cra-
iova si la 9 kil. departe de re-
sedin^a plasei, Macesul-d.-s. E
situata pe malul sting al riului
Dasna^uiul.
Se invecineste la E. cu com.
Macesul - d. - s., la V. cu com.
Plosca si cu Bistre^ul, din pi.
Bailesti, la N. cu com. Plosca
si cu com. Birca ; iar la S. cu
com. Goicea-Mare.
Terenul com. se compune din
pamint negru humos, foarte
productiv. Prezinta movilele :
Magurelele, Vacareaja, Cremi-
nea, Cindra, Ciuta si Caravanul.
Este udata de riul Dasnaju-
iul, ce trece prin V. com., cu
Hosted by
Google
GOICEA-MICA
58S
GOIDESTI
direcfiunea N.-S. Pe el se afla
in dreptul com. doua vaduri si
trei podurl.
In anul 1800, aceasta com.
era mahala, numai de vre-o 20
familif, ce £inea de com. Goicea-
Mare. La 1864, a trecut cacat. la
com. Birca, si a stat ca cat. pana.
la anul 1880, cind s'a despar^it
in comuna deosebita coprinzind
pana azi un singur catun de
resedin^a numit Goicea - Mica.
Resedin^a comunei a mai fost
$1 in Goicea-Mare si Birca.
Are o biserica, fondata de
Milan Obrenovici si de obstea
locuitorilor; are hramul Ador
mirea-Maicei-Domnului; e ser-
vita de un preot si un cintare^:;
o scoala. mixta, ce functioneaza
de la anul 1883, condusa de un
inva^ator si intre^inuta de stat
si de com. Localil construit
din zid s'a facut cu cheltuiala
comunei.
Inanulscolar 1892 — 93 scoala
a fost frecuentata de 38 baepf si
5 fete. Stiu carte 130 barba^i
si 8 femei.
Popula^ia comuneif este de
1336 suflete: 778 barbati si
588 femei. Locuescin 177 case
si 68 bordee.
Dupa. legea rurala. din 1865
sunt 141 impaminteni^i; dupa
cea din 1879 sunt 3 insura^ei.
Suprafa^a comunei trece de
6000 pogoane.
Mosiase numeste Goicea-Mica.
Formeaza un singur trup cu
mosia Birca. Aparyine lui Milos
Baichy. Areunvenitde 50000 1.
Viile, de 174 pogoane, apar^in
locuitorilor; data vin bun, rosu.
Sunt doua mori de apa si-
tuate pe Dasna^uiu.
Comuna este pusa in comu-
nica^ie cu Goicea-Mare prin o
cale comunala de 2 kil. lungime,
in comuna. De asemenea este
legate cu com. Birca si cu com.
Macesul-d.-s. si Macesul-d.-j.
Comercian^i sunt 8.
Venitul com. pe 1893 — 94 a
fost de 2755,66 lei si cheltuelile,
de 2572,01 lei.
Vite : 250 boi, 86 caT si 36 porci.
Goicea-Mica, sat, jud. Dolj, pi.
Balta, com. Goicea-Mica, rese-
din^a primariei.
Goicea-Mica, mosie particular^,
jud. Dolj, pi. Balta, com. Goi-
cea-Mica; formeaza un singur
trup cu mosia Birca.
Goicelul, catim, al com. Sarulesti,
jud. Buzau, cu 130 locuitori si
30 case, avind una din cele
mai frumoase pozi^ii.
Goicelul (Gherman), mosie, in
jud. Buzau, com. Sarulesti, catu-
nele Goicelul, Apostari si Valea-
Larga. Are 200 hect. din care
28 padurea Goicelul, restul cu-
raturi si finea^a.
Goicelul, munte, intre jud. R.
Sarat si jud. Buzau ; face parte
din culmea Cimpulungeanca;
poalele sale se intind in comu-
nele Valea-Salciei si Sarulesti,
jud. Buzau; este acoperit cu
paduri, in exploatare, si cu pa-
suni intinse.
Goide^ti, com. rur., in plaiul Pir-
scovul, jud. Buzau, ocupind par-
tea cea mai de N., cea mai mun-
toasa si avind eel mai intins te-
ritoriu dintre toate comunele
Buzaului. E situata la distan-
\a de Buzau de 63 kil. Limi-
tele sale sunt: la N., incepe din
riul Bisca-Mare, de la pichetul
Cocianul, urea pe izvorul Pitac-
Patac, trece peste muntele Hos-
szokos si izvorul Bisculi^a, la
gura izvoarelor Coriiul si Ba-
lescul, pana in virful muntelui
Balescu, de unde se lasa la
sorgintea izvorului Cilianosul, pe
cursul caruia merge pana la var-
satura sa in piriul Bisca-Mica,
urea pu^in pe albia Bistei si o
ia pe cursul izvorului Magya-
rosbokor, pana la sorgintea lui,
apoi urea pe seaua muntelui
Taietura (Musa-Alba), unde se
limiteaza si plaiul Pirscovul cu
plaiul Slanicul ; la E., se lasa
pe plaiul de V. al mun^ilor :
Musa-Mare si Musa-Mica, urea
in virful muntelui Neharnita,
peste punctele : La-Maciuca si
Seciul-Mare, se lasa in Boiova-
nul-Mortarului, de unde da in
albia riului Slanicul, pe care
merge pana la Bolovanul-Greu-
lui, de aci, incepind a se dirige
spre cat. Fundata, trece Malul-
cu-Sare si ajunge in marginea
cat. Budesti (com. Trestioara);
la S., din cat. Budesti, se di-
rige spre Surduci-Gemeni, de
unde se lasa pe vale (La-Gra-
dina lui-Nicolae-Ciulinu), apoi ur-
ea in dealul Curmatura-Purcei-
lor, mergind pe plaiu, pana in
Virful-Dilmelor (hotarul Anton-
Carp), coboara in albia riului
Saratelul (la punctul numit : La-
Parascheva in girla), merge pu-
tin pe albia Saratelului, pana in
gura izvorului Calugarul, apoi
ia cursul izvorul Calugarul in sus
si continua. urcind, ajunge in
virful muntelui Arsenia, pe al
caruia plaiu merge prin padurea
Tainita, trece pe linga stilpii
Tainitei, intilneste izvorul Tai-
nita si se lasa pe dinsul in jos,
pana la varsatura sa in riul
Bisca Rozilei, in fa^a stabilimen-
tului Bisca; la V., incepind de
la gura izvorului Tainita, urea
pe Bisca-Rozilei in sus, pana la
infurcatura Bistelor, apoi de la
catunasul Visanul, incepe a urea
pe riul Bisca-Mare in sus, pana
la pichetul Cocianul, la gura iz-
vorului Pitac-Patac.
Suprafa^a sa este de 25046
hect., din cari 137 arabile, 8520
Hosted by
Google
GOIDESTI
589
gojgArei
padure, 4230 finea^a, 8840 iz-
laz, 19 livezi si 3300 sterp.
Proprieta^I mat insemnate, co-
prinse in aceasta comuna, sunt:
Goideasca, despar^ita in doua
parti : Goidea si Gorganul, a
cetelor de mosnent: Goidesti si
Gorganesti in devalmasie ; Tva-
ne^ul si Razboiul (A. Carp), Pen-
teleul (Maican) si Piciorul-Ca-
prei (Statul). Terenul e foarte
muntos, coprinzind muntit cei
mat mart, mai frumosT si mat
ava^i din jude£. E avuta in mi-
nerale si mai cu seama in sa-
re, abondenta la satul Fundata.
Sorginp de izvoare minerale se
vad in mai multe locuri, dar nu
se intrebuin^eaza. Are multe
vinaturi si mat cu seama : ursi,
caprioare, vulp!, viezuri, etc.
Din pest!, are mul^i pastravt si
mreane. In jurul pichetulu! Co-
cianul sunt si gaint salbatice.
Are multe fructe si in specie
zmeura, afene, fragt si capsuni.
Tot aci sunt si mtinse coaste
de munp, acoperite de ienupere.
Industria sa consta in lucrarea
lemnuluT, a line! si a fabricaret
laptelui. Are 4 mori de apa, 3
pive, 2 dirste, casaria de la Vi-
forita si stinele: Coriiul, Zanoa-
ga, Miclausul, Piciorul-Caprei si
altele mai micT. Lipsa drumuri-
lor face ca secularele padurT
de brad, de care aceasta comu-
na e acoperita, sa nu poata fi
utilizate, ci mat toate sa caza
si sa putrezeasca. Sunt numai
3 herastrae pe Bisca-Mica, de
unde, cu mare greutate, se pot
scoate scindurile ce se taie.
Cai de comunica^ie nu sunt
de cit albiile piraielor si nume-
roaselor vat ce o strabat, in-
trerupte adesea din cauza ve-
niret apelor si a marilor bolo-
vani, ce se gramadesc intr'in-
sele. Mat insemnate sunt : ca-
lea Pirscovul-Goidesti, pe albia
Sara^elului - Balanestilor, Goide-
sti-Lop&tari si Goidesti-Gura-
Teghii, prin pSdurea Taini^et.
Vite sunt: 114 bo!, 149 vac!,
128 vi^e!, 133 ca!, 135 iepe, 77
minjt, 1300 ot, mo capre si
245 pore!. Stupt sunt 104.
Comuna e formats din c&tu-
nele Bratilesti, Fundata, Goi-
desti, Ivane^ul, unde e si rese-
din^a, Plaiul-Nucului, Plostina,
Pistritul si Virlamul cu subdi-
viziile : Beizadeaua, Poiana-cu-
Rugit si Visanul. Popula^ia sa
e de 1370 suflete: barba^f in-
surant 254, neinsura^t 44, vaduv!
14, bae^:! 421; iar feme! mari-
tate 254, vaduve 34, fete 349.
Locuesc in 312 case.
Meserias! sunt: 2 lemnari, S
butnari, 5 nerar!, 4 cojocari si
ci^i-va locuitor!, cart se ocupa
cu taierea scindurilor, fabricarea
doni^elor, si^el, etc.
Sunt 257 contribuabil!. Sta-
bilimente comerciale, 4.
Budgetul comune! e de 191 5
le!, 80 ban!.
Are 2 biserici, deservite de
2 preop, 2 cintare^f si 1 para-
cliser. Catedrala e cea cu hra-
mul Sf. Nicolae.
Goidesti, cattui, al comune! Goi-
desti, jud. Buz&u; are 70 locui-
tor! si 19 case.
Goide§ti, mosie, in jud. Buzau,
com. Goidesti, catunele: Iv&ne-
^ul, Goidesti, F'undata si Plaiul-
Nuculu! ; apar^ine mosnenilor
Goidesti si Gorganesti in de val-
masie si e despar^ita in tret
par(! : Baloaia, Goideasca si Gor-
ganeasca, avind pe dinsa padu-
rile : Arsenia, Virful-Seciulu! si
Leurde^ul, apo! izlaz si pasun!.
Goidesti, mosie, jud. Buzau, com.
Goidesti. Vezt Ivane^ul-Carp.
Goii (Virful-), muntele ce for-
meaza hotar intre Brosteni si
Malini, jud. Suceava, avind 1298
m. de altitudine.
Goioasa, sat, in jud. Bac&u, pi.
Muntelut, com. Agasul, situat
pe malul sting ai Trotusuluf si
pe piriul Goioasa, la o dep&r-
tare de 10250 m. de cat. Surfa
(scoala). Are o biserica orto-
dox£, cladita* de locuitor! in a-
nul 1837, deservita" de 1 preot
si 2 cintare^f. Are o populate
de 152 famili!, sau 700 suflete.
Vite sunt: 59 cai, 316 vite
mar! cornute, 125 capre si 81
porct. Pe teritoriul com. sunt
9 herestrae de apa.
La V. de acest sat, intr'o
strimtoare a mun^ilor, intre Gar-
dul-de-P!eatr& siLacul-Sec, dupa
ambele maluri ale Trotusulut,
se gasesc urmele unor int&ritur!
de p!eatr& si un drumimpietrit
care se crede sa fi fost facute
de Rust, la 1848, in trecerea
lor in Ardeal, cind au fost ne-
void sa se intareasca si aci, in
contra armate! Ungare care era
la Ghimes. Puterile armatet ne-
fiind de o potriva, trupele Un-
gare primira ordin sa se retra-
ga, lasind in mina Rusilor multe
provizit si arme.
Goioasa, vale, in jud. Bacau, pi.
Muntelut, com. Agasul, care in-
cepe in dealul cu acelast nume
si se inclina spre Trotus.
Goiosul, deal, in jud. Bacau, pi.
Muntelut, com. Ag&sul, situat
linga muntele LaculSec.
Goiosul, piriii, in jud. Bacau, pi.
Muntelu!, com. x^gSsul, care cur-
ge prin satul cu acelas! nume.
Izvoreste din muntele Lacul-
Sec si din muntele Muncelul si
se vars^ in Trotusul, d'astinga,
dup^ ce se ingroasa cu Foroja.
Gojgarei, sat, in jud. Arges, pi.
Hosted by
Google
GOLANI
590
golAsei
Oltul; face parte din com. rur.
Valea-Ungureni.
Golani, sat, in jud. Roman, pi.
Fundul, com. Averesti, spre S.
de satul Averesti-Razesi si la o
departare de 3 kil. de acest
sat Este asezat la poalele dea-
lului Golani pe piriul Brateasca.
Are 100 familiT, sau 428 suflete,
din can 80 contribuabili. Lo-
cuesc in 113 case.
Sunt 240 vite marl cornute.
Are o biserica de zid. In dea-
lul Golani, de linga. acest sat,
sunt carieri de pieatra, care se
exploateaza. Parte din locuiton
se ocupa cu scoaterea pietrei si
cu transportarea ei. Este legat
cu orasul Roman prin sosea.
Se mai nume^te si Averesti-d.-j.
Golani, sat, in jud. Roman, pi.
Fundul, com. Giurgeni, spre S.
de satul Giurgeni si la o de-
partare de 6 kil. de el. Este
asezat pe deal. Are 60 familii,
sau 167 suflete, din can 46 con-
tribuabili. Locuesc in 40 case.
Sunt 63 vite man cornute.
Golani, mahala, jud. Mehedinti,
pi. Dumbrava, com. rur. $lasoma.
Golani, deal, inalt si pietros in
jud. Roman, pi. Fundul, com.
Averesti, laE. de Averesti-d.-j.
Este socotit ca centrul unui sir
dedeal, numit Culmea-Golanilor.
Gola§a, mcigura inalta, pe piscul
dealulul C&lnistea, jud. Vlasca,
pe proprietatea Galateni.
Gola^ul, deal ripos, format de
malul drept al girlel Plapcea,
la V. de com. Ursoaia, pi. Mij-
locul, jud. Olt. Este intrerupt
de dou& vilcele : Adincata si
Ursoaia. De la acest deal se
intinde spre V. un platou, aco-
perit cu {arinile locuitorilor.
Golae^ti, com. rur., in partea de
E. a plasei Branistea, jud. Iasi,
in jos de com. Stinca. Este
formats din satele : Golaesti,
Podul-JijieT, Odaia-Branul cu Bo-
bul, Petresti, Medeleni, Chisa-
rai si Lazareni, pe o suprafa^a
de 3069 hect. si cu o populate
de 364 familiT, sau 1584 su-
flete.
Aceasta com. e situata pe
podisul dealului Golaesti $i pe
sesul Jijiei si al Prutului, pana
in apa riului Prutul. Este tra-
versal de un singur deal care
formeaza malul drept al sesu-
lui Jijiei ^i pe care se afla si
padure.
Pamintul eproductiv, cu multe
finate si ima$un, care adese-ori
se inundeaza de apele riurilor
Jijiei si ale Prutului.
Are 4 bisericf, deservite de
2 preoti si 4 cintareti ; o scoala ;
moara de apa.
Budgetul com. e de 9667 lei
la venitun si de 9512 lei la
cheltueli.
Vite sunt 4259, din can:
1847 vite mar * cornute, 1749
01, 2 capre, 335 cai si 325 ri-
matori.
Golae^ti, sat, in jud. Iasi, pi. Bra-
nistea, situat pe ses, intre riul
Jijia si apa Dubruva^ul, la 20
kil. de Iasi spre N.-E. si la 6 — 7
kil. spre N. de la Ungheni, sta-
\\e de cale ferata. Are o popu-
late de 140 familii, sau 453 su-
flete. Este resedin^a , comuneT.
Are o biserica, fondata la 18 12
de obstia satuluT, cu 1 preot si
1 cintare^; o scoala, infiin^ata
la 1869, frecuentata de 51 e-
levi.
Satul este pe mosia statulu!
cedata comunei Iasi si pe care
se aflci o padure mare de stejar.
Vite sunt 1261 : 734 vite man
cornute, 310 01, 2 capre, 105
cai si no rimatori.
Gola^ei, sat, in jud. Covurluiu,
pi. Prutul, com. Bujor, cu 134
familiTi sau 628 suflete. Are o
biserica si o scoala.
Prin acest sat trece linia fe-
rata Galati-Birlad, avind sta^ie
si aci.
Gola^ei, sat, in jud. Falciii, pi.
Mijlocul, com. Deleni, la 500 m.
de satul de resedinta, in partea
despre E. a mahalalei din jos.
Acest sat este format de ca-
tre locuitorii stramutat! cu vr'o
60 de am in urma, din satul
Deleni.
Are 14 familii', sau 73 su-
flete.
Gola^ei, catun, tine de com. Ga-
ragaul, jud. Teleorman. Are 423
locuiton si 8r contribuabili.
Gola^ei, catun, pendinte de com.
Cascioarele, pi. Neajlovului, jud.
Vla$ca, situata pe proprietatea
Statului Vatra-Manastirei-Casci-
oarele, pe malul sting al Arge-
suluT. Se arendeaza odata cu
Vatra-Manastirei -Cascioarele.
In 1864, sau improprietarit
in acest catun 80 locuiton, ca-
rora li s'a dat o suprafa^a de
206 hect.
Cea mat mare parte din lo-
cuiton sunt Tigani, vechi robi
ai manastirei Cascioarele.
E situat la 30 kil. de Bucu-
resti ?i la 75 kil. de Giurgiu.
Gola§ei, partea de E. a cat. Buda,
com. Buda.-Palanga, pi. Cimpul,
jud. Prahova.
Gola^ei, mosie particulars, in
jud. Covurluiu, pi. Prutul, com.
Bujor; formeaza cu com. Pita-
roaia, un trup de 2860 hect.
Fost& proprietate a marelui
patriot si barbat de stat, Las-
car Catargiti, care si-a petrecut
aci o buna parte din viea^a.
Hosted by
Google
GOLASE1LOR (PADUREA-)
691
GOLE?TI
Gola^eilor (Padurea-), pddure
de salcie, amestecata cu frasin
si carpen , in jud. Tulcea, pi.
Macin, pe teritoriul com. rur.
Pisica si anume pe acela al cat.
Azacliul, situata in partea de
NVV. a pi. si m cea de S.-V.
a com., pe malul Dunarei, mar-
g'mita la E. de stufarii; apar-
^ine Statului; are o intindere
de aproape 200 hect.
Goleanca, piriu, ia nastere din
iazul Zama, de pe mosia Co-
dreni, com. Mileanca, pi. Pru-
tul-d.-j., jud. DorohoiCi si se
varsa in piriul Podriga.
Goleasca, sat, cu 90 familii, pe
apa Teleormanul, jud. Arges,
pi. Galasesti; face parte din com.
rur. Dragul.
Goleasca, sat, jud. Dimbovita,
pi. Dealul - Dimbovita, catunul
com. Sotinga.
Goleasca, pddure, supusa regi-
mului silvic, com. Tiganesti,pl.
Podgoria, jud. Muscel, in intin-
dere de 500 hect.
Goleasca, pddure, supusa regi-
mului silvic, com. Bele^i, pi.
Podgoria, jud. Muscel, avind,
impreuna cu trupul de padure
Beletoaica, 750 hect. Esente do-
minante: stejarul si fagul.
Goleasca, pddure particular^, su-
pusa regimuluT silvic, pendinte
de com. Berevoesti-Paminteni,
pi. Nucsoara, jud. Muscel, in in-
tindere de 800 hect., avind e-
sen^a dominanta fag si fiindpe
virful coastelor opuse spre V. :
e populata cu stejar.
Goleasca, pddure, supusa regi-
muluT silvic, com. Golesti, pi.
Podgoria, jud. Muscel, in intin-
dere de 300 hect. populata cu
stejar, fag, carpen, jugastru, plop
si alun.
Goleasca, pddure, supusa regi-
mului silvic, com. Glimbocelul,
pi. Podgoria, jud. Muscel, avind
impreuna cu trupurile: Baneasa,
Dinuleasa, Calceasca,Tomeasca,
Gherasoaia, Chiriceasca si Chi-
^easca, o intindere de 13 50 hect.
Goleasca, pddure, supusa regi-
mului silvic, com. Leordeni,pl.
Podgoria, jud. Muscel, in intin-
dere de 150 hect.
Golen^i, sat, pendinte de com.
rur. Maglavitul, pi. Cimpul, jud.
Dolj, situat la 3 kil. S.-V. de
Maglavitul, catunul de resedin^a
al comuneT. E asezat in apro-
piere de Dunare, in fa^a insulei
Golul.
Are 802 suflete: 408 barba^i
si 394 femei. Locuesc in 156
case si 36 bordee.
Are o scoala primara mixta,
fondata in 1885, intre^inuta de
comuna condusa de un inva^a-
tor si care m anul scolar 1892-93
a fost frecuentata de 39 elevl
si 2 eleve; o biserica de zid, fon-
data de obstea locuitorilor, cu
hramul Sf. Nicolae, deservira de
un preot si un cintare^.
In sat sunt 9 industriasi : fie-
ran, timplan, cisman; 5 cir-
ciumi.
Prin Golen^i trece soseaua
judeteana Craiova - Calafat, iar
in apropiere, calea ferata, care
pune in legatura aceste doua
orase.
Golen^i, insuld, in dreptul satu-
lui Golen^i, com. Maglavitul, pi.
Cimpul, jud. Dolj.
Golen^i, deal, jud. Dolj, pi. Cim-
pul, com. Maglavitul, pe costisa
caruia este asezata o parte din
comuna.
Golen^i, mo§ie particulars, jud.
Dolj, pi. Cimpul, com. Maglavitul.
Golesti, com, rur., pe apa $im-
nicului, jud. Arges, pi. Topo-
logul, la 8 kil. de com. rur. Tig-
veni, resedin^a subprefectureT si
la 31 kil. de Pitesti. Se com-
pune din urmatoarele sate : Dra-
ganesti, Gabaresti, Golesti, Po-
eni^a si Vladislava, avind peste
tot 145 familii, sau 585 suflete.
Are 3 bisericl (in Draganesti,
Golesti si Poeni^a) ; o scoala
primara rurala.
Dupa o publicafie oficiala, a-
ceasta comuna numara 147 con-
tribuabili si are un budget de
2554 lei la venitun si de 2360
la cheltueli.
Numarul vitelor este de 266
capete vite marl (247 boi si
vaci si 19 cai) si de 335 vite
marunte (132 01, 43 capre si
160 rim at or 1).
Golesti, com. rur., pi. Riurile,
jud. Muscel, la S.-V. de Cimpu-
lung, 28 kil. departe de acest
oras. Este situata pe ambele
maluri ale riulul Bratia. Pana la
resedin^a pi. sunt 8 kil.
Numele '1 vine dela Golescu,
pentru-ca un membru al fami-
liei Golescu (Golesti, din pi.
Podgoria) a avut aci proprietate
si case si a dat satulul nu-
mele sau. Se mal numeste si
Vulpari, cacT, dupa cum se spune,
prin padurile sale se faceau marl
vinatori de vulpi.
Se margineste la N. cu com.
Vladesti, la S. cu com. Balilesti,
la E. cu com. Mihaesti si la
V. cu com. Cosesti si Leicesti.
Are 4 catune : Poenifa, Uli^a,
Golesti si Priboaia, cu resedin^a
in cat. Poeni^a, Populata este
de 267 familii, sau 1 102 suflete:
541 barbaflf si 561 femef, carl
traesc in 260 case.
Intreaga com. se intinde pe
Hosted by
Google
GOLESTI
592
GOLESTI
o suprafat& cam de 2500 hect.,
dintre can 750 hect. pamint de
lunc& cultivabil, iar restul izlaz
si paduri.
Locuitorii din aceasta com.
s'ati improprietarit la 1864 pe
mobile statului" Vierosanca si
Priboaia. PSnaatunci erau clacasi
ai mosnenilor din com. Balilesti.
Proprietan marl fa com. sunt
d-nii: I. Prislopeanul, G.Radules-
cu, Stefan si Dimitrie Ceausescu.
LocuitoriT, afara. de agricul-
ture, se mai ocupa cu olaria
si rotaria.
Vite sunt: 406 boT, 293 vacT,
217 capre, 290 01, 280 porci,
10 caT.
Imprejurul com. sunt livezT,
ograzi cu prunT, paduri intinse
compuse din stejar si fag. Tuica
se fabrica in termen mediu 1600
decalitri anual.
Prin mijlocul com. trece riul
Bratia, care o uda de la N.
spre S., avind pe malul drept
cat. Poeni^a si Golesti, iar pe
eel sting cat. Uli^a si Priboaia.
Pe riul Bratia sunt 2 mori, 2
herastrae. Ma! este in Golesti
un herastrau cu aburT.
Afara de riul Bratia, com.
mai este udata de girlele: Poe-
nita, Fageanca, Pesteloaia si
Golesti, carl se varsa in Bratia
pe tarmul drept, si de Valea-
Ulite!, Valea-Podulul si Priboaca,
cart se varsa in riul Bratia pe
{armul sting.
In partea de V. a com. este
Poiana-LaculuT, Piscul-Melcutei,
piscul Stroisorul, Piscul-Caldare-
lor, Dealul-CatineT si Poiana-
Radei.
Numarul contribuabililor este
de 215. Com. are un buget de
1625 lei la venituri si 1624 lei
la cheltuell
Sunt 2 biserici: una in cat.
Uli^a si a doua in cat. Golesti;
o scoala mixta, care dateaza
cam de la 1830. $coala se fre-
cuenta de 30 — 40 elevi de
ambe-sexe, din numarul de 119
cu etate de scoala. Stiii carte
39 barba^i si 8 femei.
Pozi^iunea aceste! com. este
cit se poate de frumoasa. Mult
contribue la frumusetea ei zig-
zagurile ce le face riul Bratia
si dealurile dela V. si E. acope-
rite cu paduri.
Este strabatuta de o sosea
vecinala care o leaga la N. cu
com. Vladesti si la S. cu com.
Balilesti; de o sosea comunala,
care trece prin cat. Priboaia si
Uli^a si de mat multe drumur!,
precum: drumul Marcusani, dru-
mul Savulesti, si altele. Intrc
satul Poenij^a si Golesti este
padurea Vierosanca, iar intre
Ulita si Priboaia, spre E., padu
rea Priboaia.
Golesti, com. rur., jud. Muscel,
resedin^a plasei Podgoria, situ-
ata de o parte si de alta a unei
sosele pierduta in umbra salciilor.
Este asezata pe malul sting al
riului Arges. Are 800 locuitorT
si se compune din 3 catune:
Golesti, Uderul si Valea-Boerea-
sca.
Se margineste la N. cu com.
Stefanesti, la S. cu jud. Arges,
de care se desparte prin riul
Arges, la E. cu com. Calinesti
si la V. cu orasul Pitesti.
Locuitorii sai, in cea mat
mare parte sunt TiganT.
Aci este casa fra^ilor Go-
lescu, inconjurata de jur-imprejur
cu ziduri groase si inalte. D'a-
supra porteT principale se afla
foisorul, in care la anul 1821
sedea Tudor Vladimirescu si
de unde putea s&-sT arunce pri.
virile peste tabiapandurilor sat.
Curtea caselor e o curte mare
si spa^ioasa, cu copacT umbrosT.
In gradina sub umbra unor
castani salbatici, este mormintul
lul Alexandru Golescu. O mar-
mora simpla 'l acopere osemin-
tele.
Dinicu Golescu, tatal, inte-
meia cu cheltuiala si in locuin^a
sa prima scoala roniina. La Go-
lesti se aprinse intiiul focar de
cultura. na^ionala. Lazar fu pri-
mul dascal al acestei scolr. Dupa
el, Eliade se puse in fruntea
scoalei de la Golesti.
In partea dreapta a intrare!
principale este biserica, in tinda
careia sunt mormintele fra^ilor
Nicolae, Stefan si Radu Golescu,
can au oferit contimporanilor
timpuri clasice de patriotizm,
jertfa si devotament.
Averi colosale cheltuite pen-
tru exilatii dela 1848 si pentru
o propaganda neobosita in tara.
si strainatate, sanata^i zdrobite,
elanuri tot-de-una nobile si ge-
neroase, iaca ce fura GolestiT.
Pe la S. com. trece calea
ferata Bucuresti-Pitesti, care se
bifurca: o parte apuca spre
Pitesti; iar a doua merge la
Cimpulung. Pe la N. com. trece
calea nationals Bucuresti-Pitesti,
cu care com. sta in legatura
printr'o sosea comunala bine
intretinuta.
Aceasta com. se afla la dis-
tanta de 54 kil. de Cimpulung,
spre S.
Aci este o biserica, deservita
de 1 preot si 2 cintaretT; o
scoala mixta frecuentata de 63
elevi. Cu intretinerea scoalei
statul cheltueste anual 1080 le!.
Comuna contribue pentru scoala
cu 4007—500 lei anual. Localul
scoalei s'a oferit de urmasii
Golestilor chiar in corpul cladi-
ret principale si in camerile unde
o data Lazar si Eliade faceati
lec^iunile lor.
$tiu carte 1 16 barbatT si 30
femei.
Biserica se intretine de fami-
lia Racovi^a.
Sunt 165 contribuabili.
Hosted by
Google
GOLESTI
593
GOLE?TI-BADlI
Venitul com. se urea la 2994
lei si cheltuelile la 2524 lei.
Are sta^ie de drum, de fier.
Golesti, com. rur., in jud. R.-Sa-
rat, pi. Orasulul, pe pirlul Dil
govul.
Este asezata in partea de N.
a jude^ului, la 36 kil. spre N.
de orasul R.-Sarat, si in partea
estica a plasel, la 9 kil. spre
E. de com. Cotesti, resedin^a
plasei. Se margineste cu comu-
nele : Cimpineanca (la 6 kil.); Cir-
lige (la 6 kil.) ; Blidare si Budesti
(la 8 kil.) ; Bon^esti (la 9 kil.).
Se margineste la N. cu com.
Cirlige, la E. cu com. Cotesti
si Budesti, la E. si S. cu com.
Slobozia-Ciorasti.
Piriul Dilgovul trece prin mij-
locul comuneT. Sunt 4ipu^un;
S fintini.
Catunul de resedinta formea-
za comuna ; ma! este o des-
partitura a catunului de rese-
dinta, numita Ceardacul, asezat
pe Milcovul si care are cite-va
case.
Suprafa^a comunei este de
2462 hect., din can 125 hect.
sunt ocupate de vatra comunei,
1632 hect. ale locuitorilor, 540
ale statului, 165 ale particu-
larilor.
Popula^ia comunei este de
230 familii, sau ioto suflete :
534 barbap si 476 feme!; 230
casatori^ 740 necasatori^i, 40
vaduvi. Stiii carte 176 persoane.
Are o biserica, cu hramul
Sf. Niculae si Sf. Gheorghe,
zidita in 186 1 de administra-
^iunea manastirei Sf. loan din
Focsani ; posedind 17 pog. pa-
mint, 100 lei venit, deservita
de 1 preot, 1 cintare^ si 1 pa-
racliser ; o scoala mixta, fon-
data in anul 1887 de Stat, con-
dusa de un inva^ator, frecuen-
tata de 60 elevi.
Calitateapamintului este buna;
sunt: 1255 hect. arabile, 799
hect. imas, 100 hect. padure si
8 hect. vil.
Locuitoril poseda: 50 plu-
gurl; 1696 vite, din carl: 200
boi, 185 vacT, 12 cai, 19 lepe,
1200 ol si 80 rtmatori.
Transportul productelor se
face prin stasia Cotesti, la 3V2
kil. spre S. Sunt 8 circiumi.
Caile decomunica^iesunt dru-
murile vecinale : spre Cimpi-
neanca - Virtescoi ; spre Slobo-
zia-Ciorasti ; spre Cirlige, Co-
testi si Budesti; soseaua natio-
nals Rimnicul - Focsani ; calea
ferata Rimnicul-Focsani-Iasi.
Veniturile com. sunt de 5458
lei, 84 bant, iar cheltuelile de
5458 lei, 84 bani.
Gole§ti, sat, cu 29 familii, jud.
Arges, pi. Topolog ; face parte
din com. rur. cu acelasl nume.
Aici este resedin^a primaries
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, cu un preot si un cin-
tare{.
Gole§ti (Vulpari), sat, facind
parte din com. rur. cu acelasi
nume, pi. Riurile, jud. Muscel,
situat pe malul drept al riulul
Bratia.
Popula^ia lui e de 91 familii,
sau 362 suflete (178 barbap si
184 femei).
Are o biserica de lemn, cu
hramul Sf. loan Botezatorul,
deservita de I preot si 1 das-
cal. Pana la anul 1827 ea a
servit ca biserica la schitul din
poianaRiusoruluI, dinplaiulNuc-
soara, cind a fost daruita si a-
dusa aci. Pe una din pisanii
gasim urmatoarea inscrip^iune:
Cu ajutorul lui Dumnezeii s'a zu-
gravit Sf. Timpla in anii dupa ce aii
venit Muscalii in ^ara Romineasca, cu
osteneala si cheltuiala lui Mos Constan-
ts si cu feciorul d-lui Ceausu Ni^a, la
leatul 1829, Iunie 13
Se zice ca in lunca acestui
catun, care are o poztyie fru-
moasa, ar fi fost un mic orasel
dac, numit Silistea.
Catunul este udat la V. de
girla Bijiul, iar prin centru de
Valea - Bisericei si Girla-Goles-
tilor.
Gole§ti, sat, in jud. R.-Sarat, pi.
Orasul, cat. com. Cotesti, ase-
zat in cimp, spre E. linga co-
muna Golesti, careia apar^inuse
maT inainte, la 4 kil. spre E.
de catunul de resedin^a, Co-
testi. Are o intindere de aproape
200 hect., cu o populate de
38 familii, sau 161 suflete, din
can 33 contribuabill. $tiu carte
31 persoane.
Are o biserica, cu 1 preot,
1 cintare^ si 1 paracliser.
Golesti, stafie de dr.-d.-f. t jud.
Muscel, pi. Podgoria, com. Go-
lesti, pe linia Chitila-Pitesti, pusa
in circulate la 13 Sept. 1872.
Se afla intre stabile Leordeni
(14. 1 kil.) si Pitesti (7.7 kil.)
Inahumea d'asupra nivelulul ma-
rii e de 244.70 m. Venitul ace-
stei sta^ii pe anul 1896 a fost
de 5707 1 lef, 35 bam.
Golesti, deal, in raionul comu-
nei Golesti, pi, Podgoria, jud.
Muscel, pe care se cultiva 125
hect. vie.
Golesti - Badii, com. rur., jud.
Muscel, pi. Podgoria, situata la
S. de Cimpulung, 65 kil. de-
parte de acest oras, la 1 5 kil. de
resedin^a sub -prefecture!.
Locuitorii au primit pamint
prin improprietarire, dupa le-
gea din 1864, pe mosia sta-
tului.
Sunt 126 contribuabill.
Budgetul com. are la veni-
turl 161 2 lei si la cheltueli
1524 lei.
60299. Afarele £>ic(ionar Qeograftc Vol. 111.
75
Hosted by
Google
GOLE?TI-BADlI
594
GOLGOTA
In Golesti-Badii este o scoala,
cu intre^inerea careia statul chel-
tueste anual 1080 lei si care se
frecuenta de 43 elevi si 4 eleve,
din num&rul de 50 baepf si 48
fete, in etate de scoala. Stiu
carte 94 b&rba^I si 12 femeT.
Are o bisericS, deservita, de
1 preot si 2 dascali.
Comuna este situata mat in
apropiere de girla Circinovul
si prin partea de S. trece riul
Arges, care are o lunca fertila
in tot felul de cereale.
Prin comuna trece calea na-
tionals Bucuresti-Pitesti si calea
ferata Bucuresti - Pitesti, carT
tree printr'insa mergind aproape
paralel.
Este coprinsS intre com. :
Leordeni, Topoloveni, Glimbo-
celul si riul Arges. Casele lo-
cuitorilor sunt asezate la linie
de o parte si de alta a soselei.
Viea si cultura prunilor con-
stitue pentru locuiton princi-
pala lor ocupa^iune.
Gole§ti - Badii, deal, in raionul
comunei cu acelasi nuine, pi.
Podgoria, jud. Muscel, pe care
se cultiva 87 hect. vie.
Gole^ti-Badii, pddure, a statu-
luT, jud. Muscel, comuna cu
acelasi nume, formata din tru-
purile : Valea - Ursului si Izla-
zul, in intindere de 219 hect.,
impar^ita in parchete si pusa
in exploatare.
Gole§ti-Badii si Topoloveni,
proprietdfi ale statului, pendinte
de manastirea Nucetul, jude^ul
Muscel, carl s'aii arendat pe
periodul 1888 — 93 cu 7500 lei
anual.
Gole§ti-Vata§e§ti, mofte, jud.
Arges, pi. Topologul cu o in-
tindere de 1907 pogoane, din
care 1500 pog. padure, pen-
dinte de Episcopia de Arges,
proprietatea statului; are o a-
renda anuala de 2800 lei. Pe
mosie sunt vr'o 20 pog. viT,
case, magazit, povarna de ra-
chiu, etc.
Gole^tilor (Girla-), girla, jud.
Muscel, pi. Riurile, izvoreste din
locul numit Piscul-Melcu^eT, se
impreuna cu Valea-BisericeT, in
com. Golesti, si se varsa in riul
Bratia.
Golfinul, com. rur., in S.-V. pi.
Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Roma-
na^i. E formata din Golfinul (563
locuitorl) si Vlasca (350 locui-
ton) si e situata pe valea Vlasca,
aproape de hotarul jude^ului.
Se invecineste la V. cu Circea
(com. in Dolj), si se aflala 8 kil.
de Bals si la 31 kil. de Caracal.
Altitudinea terenuluT d'asupra
nivelului marii este de 182 m.
Are o populate de 202 fa~
miliT, sau. 913 suflete: 459 bar-
bati si 454 feme? ; 362 casa-
tori^i si 549 necasatoritT.
Stiu carte 43 persoane.
Sunt 168 contribuabili.
Budgetul com. de 2655 lei
la venituri si de 2634 lei la
cheltueli.
Vite man sunt 688, vite mici,
1043 si rimaton, 157. Sunt 3
circiumi. Are o biserica, in Gol-
finul, cu hramul Sf. loan (1877)
si alta, cu hramul Sf. Nicolae,
in Vlasca; sunt deservite de 2
preop si 4 cintaretl.
Golgofta, sat, in partea de V.
a comuna Ivanesti, plasa Ra-
cova, jude^ul Vasluiti. Are o
suprafa^a de 124 hect., pro-
prietatea statului, si o populate
de 202 familii, sau 503 suflete.
AicT se afla o biserica de lemn,
facuta de calugSrul Ghenadie
Cazimir egumenul, la 1774, nu-
mita manastirea Golgofta, la
care mat Jnainte erau caluga-
ri^e.
NumSrul vitelor e de 563 : 175
vite man cornute, 250 01, 108
cai si 30 rimaton.
Locuitorii poseda : 18 piuguri
si 36 care cu boi ; 2 piuguri
si 3 caru^e cu cai; 60 stupT.
Golgofta, mandstire. Vez! Gol-
gofta, sat.
Golgota, manastire, jud. Dim-
bovita, pe un pise inalt, spre
N.-E. de Tirgoviste, pu^in mat
departe de manastirea Dealul.
Aceasta manastire a fost fundata
de Mihnea-cel-Rau, fiul luT Dra-
cea Armasul, din Manestt. Rui-
nindu-se, se ridica in locul ei alta,
pe la 1626, de catre Radu Mi-
hail, fiul lui Mihail Galeata,
care impreuna cu Doamna sa
Arghira, zidi actuala manastire,
dotind-o cu aver! man. Dupa
un secol si jumatate de la fun-
darea sa, beiul fanariot, Manoel
Rosetti, inchina aceasta manas-
tire la manastirea greceasca Me-
teora din Tesalia. Golgota are
hramul Schimbarea-la-Fata. Se
zice ca Radu Mihail Galeata
a ridicat-o pe ruinele unut vechiii
castel si a unel capele a strabu-
nilor sai Danesti. Manastirea
Golgota ruinindu-se iarasi maT
tirziii, se restaura pe la anul
1772, de catre un fanariot anume
Vistierul Nicolae de la Ianina,
unul din mijlocitorii acestei ma-
nastiri pentru anexarea la Me-
teora-. Apoi pe la anul 1836
Golgoteanul Eufrem, egumenul
manastirei, a maT reparat-o, dupa
cum se vede azi.
Din hrisovul, cu anul 7102, al
lui Mihaiu Bravul se vede ca
aceasta manastire a fost fun-
data de tatal sau Patrascu-cel-
Bun pe la anul 7062 ; iar zes-
trea e afara de vatra, si se com-
pune din mai multe mosil facute
Hosted by
Google
GOLGOTA
595
GOLOGANUL
danie de mai mul{i particular?,
precum si de cite-va mici cum-
paraturi facute de egumenul si
calugarii manastirei. Ast-fel mo
sia Valea-Lunga, cu numirile ei,
e donata manastirei de Radu Bu-
zescu, cu actul din anul 7125, si
de unul Craaun cu feciorii lui,
cu cartea lor din anul 7191;
muntele Oboarele, iar donate
a lui Vintila Vornicul din Sa-
teni cu actul din anul 7128.
Mosia Tiganesti sau Dirvari
e facuta danie de Nedelcu Clu-
cerul, cu cartea din anul 7167.
Mosia Rastoaca cu numirile
ei, danie de Mateiu Basarab,
cum se arata in cartea cu anul
7147 a lui Safer.
Mosia Galasesticu numirile ei,
date manastirei de: Musa, Anca,
Neacsa si Dumitru, cum se a-
rata in hotarnicia Giavrascului.
Mosia Tarbaceni sau Bulinesti,
data danie manastirei, de Pa-
tru Portarul si Patru din Buli-
nesti (hrisovul Radului V. V.,
nul Mihnei, cu anul 7120), pre-
cum si de Rale Poenaru, cu
actul sau din anul 7243.
Golgota,padure, jud. Dimbovi^a,
pi. Cobia, iinga Dragodana.
Goli, lac, in jud. R.-Sarat, plaiul
Rimnicul, com. Chiojdeni, ase-
zat in partea de V. a comunef,
a carel proprietate este, pe o
poiana a Dealului-Chiojdeniior ;
confine stiuca si caracuda ma-
runta, ce se consuma de locu-
itori.
Golia, sat, in jud. Tutova, plasa
Tirgul, com. Rinzesti, pe malul
Prutului.
Golia, c&tun, numit ast-fel pen-
tru ca a apar^inut manastirei
Golia din Iasi. Vezi Ciocarlesti
sat, com. Valea-SatuluT, pi. Fun-
duri, jud. Vasluiu.
Golice§ti, ctitun, jud. Arges, pi-
Pitesti ; face parte din com. rur.
Draganul-Bascovel.
Golineasa, mahala, in com, rur.
B&l$a{i-d.-j., pi. Dumbrava, jud.
Mehedinfi.
Golineasa, deal si vale, in com.
rur. Bal$a$i-d.-j., pi, Dumbrava,
jud. Mehedin^i.
Gologanul, com., rur, injudeful
R.-Sarat, pi. Marginea-d.-s., pe
malul drept al riului Rimna.
Inainte purta numele de Pa-
raschiveni.
Este asezata in partea de
N. a jude^ulul, la 34 kil. spre
N.-E. de orasul Rimnicul-Sarat
si in partea E, a plaseT, la 20
kil. spre N.-E. de com. Plainesti,
resedin^a plasei. Comune inve-
cinate sunt: Risipi^i, la 3 kil.,
Mindresti, Rimniceni, Slobozia-
Ciorasti, la 8 kil., Golesti, la 14
kil.
Se margineste la N. cu com.
Risipi^i, despar^ita prin riul
Rimna, la E. cu com. Hingu-
lesti, la S. cu com. Obilesti, de
care se desparte prin piriul Va-
lea-Nanului, si la V. cu Slobo-
zia-Ciorasti.
Riul Rimna o uda dc la S.-
V. la N.-E., in partea de V.
Sunt si l^ puturi in com.
Catunele, care o compun sunt:
Gologanul, resedin^a, la V., Vla-
dulesti, la E.
Suprafa^a comunei este de
5461 hect, din care 140 hect.
ocupate de vatra comunei, 1560
hect. ale locuitorilor si 3755
hect. ale proprieta^ii particuiare.
Popula^ia comunei e de 400
familii, sau 1570 suflete: 740
barba^i, 760 femei ; 400 c£s&-
toriti, 1074 necasatoripf, 26 va-
duvT. $tiu carte 25 persoane.
Are o biserica, cu hramul
Adormirea-Maicii-Domnului, fun-
datS la 1859 de proprietarul
Scarlat Iarca, cu 17 pogoane pa-
mint si 170 lei venit si slujita de
2 preop si 2 cintarefi ; o scoala
mixta, fondata in 1880 de co-
muna\ condusi de 1 invaf&tor
si frecuentata de 53 elevi.
Calitatea pamintuluT este buna
comuna are 2000 hect. 'arabile,
1000 hect. imas, 40 hect. padurl,
800 hect. fine^e si 521 hect,
loc neproductiv.
Locuitorii poseda i6oplugur!;
1 masina de semanat.
Vite sunt 2748: 707 boi, 320
vaci, 66 cal, 200 epe, 2 magari,
1054 01 > 389 rimatori.
Transportul productelor se
face prin gara Cotesti, la 21
kil. spre V. de comuna. Sunt
3 bacanil si 7 circiumi.
Caile de comunica^ie sunt
drumuri vecinale: spre Risipiji-
Focsani ; spre Maluri-Maicanesti ;
spre Obilesti-Martinesti ; spre
Slobozia-Cioraci-Plainesti ; spre
Golesti ; spre Bogza - Voetin
Rimnicul-Sarat.
Veniturile com. sunt de 8132
lei, iar cheltuelile de 8046 lei.
Sunt 400 contribuabili.
Gologanul, sat y face parte din
com. rur. Pirlita-Sarulesti, pi.
Negoesti, jud. Ilfov. Este situat
spre S.-V. de Pirlita, pe o su-
prafa^a de 450 hect, proprietatea
Eforiei Spitalelor Civile din Bu-
curesti, care cultiva prin aren-
dasii sat 285 hect. (70 sterpe,
20 izlaz, 75 padure).
Popula^ia satuluf e de 61 lo-
cuitori. Pe teritoriul satului este
1 helesteu.
Comerciul se face de 1 cir-
ciumar.
Numarul vitelor marl e de
65 si al celor mici de 299.
Gologanul, sat, in jud. R.-Sarat
pi. Margin ea-d.-j., catunul de
resedin^a al com. Gologanul. Mai
Hosted by
Google
GOLOGANUL
596
GOLUMBELUL
inainte se numea Paraschiveni.
Este asezat in partea de V.
a comunel, in cimp si pe ma-
lul drept al riulu! Rimna.
Are o Intindere cam de ioo
hect., cu o popula^iune de 386
familiT, sau 1487 suflete, din
care 386 contribuabill. $tiu carte
25. Are o biserica, cu 2 preop
si 2 cintare^T; o scoala.
Gologanul, mosie particular^, de
190 hect., in com. Cudalbi, pi.
Zimbrul, jud. Covurluiu.
Gologanul, mope, in jud. R.-Sa-
rat, pi. Marginea-d.-j., pendinte
de comuna Gologanul.
Gologanul, piriias, ce curge
prin satul si comuna Minjina,
pi. Siretul, jud. Covurluiu; izvo-
reste de pe teritoriul Macise-
nilor si se varsa in Gerul.
Gologanulul (Valea-), vale, in
cuprinsul teritoriuluT com. Cu-
dalbi, pi. Zimbrul, jud. Covur-
luiu.
Golotreni, sat, face parte din
com. rur. Calinesti, plaiul Co-
zia, jud. Vilcea. Are o populate
de 50 locuitori (30 barba^f, 20
fetnel). Este situat pe ambele
laturf ale soselef na^ionale Riul-
Vadului si pe malul Oltului.
Aci riul Lotru se varsa in Olt.
In dreptul acestui catun, pe
Lotru, e un pod statator, pe
soseaua na^ionala Rimnicul-Riui-
Vadului. E la distant de 4 kil.
de catunul Calinesti, unde e re-
sedin^a comunel.
Aci se afla ruinele unuf castel
medieval al contelui Conrad;
poporul le numeste: «Cetatea-
Domnisorului».
Golovi^a, lac marin, in jud. Tul-
cea, pi. Babadag, unul din cele
4 marl lacurf, care constituesc
cea mat mare suprafa^a lacus-
tra din ^ara (Razelm, Golovi^a,
Zmeica si Sinoe). Este eel
mal mic dintre ele. Are o forma
prelunga si se afla intre lacul
Razelm si Zmeica. Cu eel d'in-
tiiu comunica printr'o limba de
apa coprinsa intre capul Doloj-
man si ruinele Bisericu^a; cu
cea d'a doua cu alte doua, mici
limbi, numite Zmeica, iar cu Ma-
rea prin gura Portia, care e de
alt-fel scurgerea tutulor acestor
lacuri. Intinderea acestui lac
este de 130 kil. p., sau 13000
hect. (1700 hect. stuf, restul
apa). Pe malul N., se oglindesc
satelejurilofca, Pasa-Cisla si Can-
li-Bugeac, ai caror locuitori, Rust
in majoritate, se ocupa cu pes-
caria. Conine peste in mare
cantitate, si de buna calitate.
Venitul insemnat, apart'ine Sta-
tuluT.
Golovir-Bair, deal, in jude^ul
Tulcea, pi. Babadag, pe terito-
riul comunei rurale Enisala ; se
desface din dealul Orta-Bair; se
intinde spre E., in o direc^iune
generala de la N.-V. spre S.-
E., brazdind partea de E, a
plasei si a comunei ; la poalele
de E. merge valea Cesme-Cu-
lac ; este acoperit cu paduri ;
virful sau Enisala are 117 m.,
dominind asupra satului Enisala
si drumului comunal Enisala-
Caraman-Chioi.
Golta, vale, in jud. Buzau, com.
Tisaul, cat. Halesul ; incepe din
muntele virful Bradului si se
scurge in Valea-Halesului, in a-
propiere de drumul ce merge
la schitul Ciolanul.
Golul, insula, in apropiere de in-
sula Golen^i, pi. Cimpul, com.
Maglavitul, jud. Dolj.
Golul, insula, in Dunare, numita
si Insula-BanuluT, in pi. Ocolul-
d.-s., jud. Mehedin^i ; ^ine de
teritoriul com. rur. Schela-Cla-
dovei. Se crede ca aceasta insu-
la a fost odinioara locul de dis-
trac^ie al banilor Severinului.
Are o suprafata aproape de 3
kil si a fost locuita, pana in
anul 1834. In acest an, cu oca-
ziunea punerel in aplicare a Re-
gulamentului Organic, 40 fami-
lii au fost nevoite a se stra-
muta in satele Gura-Vaei si Sche-
la-CladoveT.
Aceasta insula a fost intarita
in epoca bizantina, precum do-
vedesc ruinele castelulul de pia-
tra de acolo.
Golul, deal, in jud. Mehedin^i,
pi. Cimpul, numit si Golul-Drin-
ceT ; este acoperit cu viT, care
da renumitul vin de Golul-
Drincei.
Golului (Muchea-), deal, in ju-
de^ul Buzau, com. si cat. Poli-
ciori, acoperita de izlaz si pa-
mint arabil.
Golumbeiul, sat, jud. Dolj, pi.
Amaradia, com. Capreni, gra-
mada, cu 187 suflete, 97 bar-
ba^i si 90 fen.ei. Locuesc in 57
case. Copiii din sat urmeaza la
scoalele din Capreni-d.-s., care
este la 2 kil. departare.
Golumbeiul, sat, jud. Dolj, pi.
Amaradia, com. Amaresti, si-
tuat peste piriul Plosca, la 100
m. de cat. Golumbeni. Are 262
suflete, 154 barbap si 108 fe-
me!. Locuesc in 59 case.
Golumbeiul, mosie particulars,
jud. Dolj, pi. Amaradia, com.
Capreni.
Golumbeiul sau Golumbeni-
Mo^neni, mahala, jud. Dolj,
pi. Amaradia, com. Amaresti,
Hosted by
Google
GOLUMBENl
597
GORANUL
satul Golumbul, pe care se afla
biserica.
Golumbeni, sat, pendinte de co-
muna rurala C&preni, pi. Ama-
radia, jud. Dolj, situat pe dreapta
Amaradiei, la 3 kil. laN. de Ca-
preni-d.-j., catunul de resedin^a
al comunei.
Pana la 1892, cind s'a pus
in aplicare noul regulament a-
supra impar^irei administrate!,
acest catun facea parte din co-
muna Pegeni, pi. Gilortul, din
jud. Gorj.
Popula^ia sa e de 28 familiT,
sau 100 suflete, din carl 21
contribuabili.
Are o suprafa^a de 228 hect.,
din can 82 hect. padure, 102
hect. arabile, 32 hect. fine^e, 2
hect. livezi de pruni, 2 hect.
vie si 9 hect. izlaz.
Numarul vitelor e de 186:
69 vite man cornute, 6 caf, 87
01, 12 capre si 12 porci.
Comunica^ia in acest catun
se face prin soseaua vecinala,
care il leaga, la S., de Capreni-
d.-s., iar la N. de com. Pegeni,
din jud. Gorj.
Locuitorii din Golumb ar fi
fundat, dupa tradi^iune, mai a-
cum un secol, satul Golumbeni.
Golumbeni, catun, al comunei
Pegeni, pi. Gilortul, jud. Gorj,
situat in partea despre S.-V. a
catunului Pegeni.
Are o suprafa^a de 228 hect.,
din can 82 hect padure, 102
hect. arabile, 32 hect. finefe, 2
hect. livezi de pruni, 2 hect. vie
si 9 hect. izlaz.
Locuitorii sunt mosnenl. Po-
pula^ia este de 28 familil, sau
100 suflete, din carl 21 contrib.
Locuitorii poseda 7 pluguri,
2 caru^e cu caT, 69 vite marl
cornute, 6 caT, 87 01, 12 capre
si 12 rimatori.
Comunica^ia acestui catun se
face prin soseaua vecinala care
il pune in comunica^ie la N. cu
com. sa Pegeni, iar la S. cu
C^preni din Dolj.
Golumbul, sat, jud. Dolj, plasa
Amaradia, com. Amaresti, si-
tuat peste piriul Plosca, la 3300
m. de cat. Farcasul, unde e re-
sedin^a comunei* Are 322 su-
flete, 174 barba{! si 148 feme!.
Locuesc in 140 case. Copiil din
sat urmeaza la scoala mixta din
satul Farcasul.
Stiu carte 17 persoane.
Are o biserica de zid, in ma-
halaua Golumbelul sau Golum-
beni-Mosneni, fondata in 18 16.
In aceasta biserica este mor-
mintul lui Stefanica Bibescu,
fost ispravnic si var cu Bibescu-
Voda.
Comunica^iunea satului se face
prin soseaua vecinala, care o
leaga la S. de Farcasul si la
N. de Talpasul.
Mai mul^I locuitori din acest
sat au trecut de mult in jud.
Gorj si au fondat un sat, Go-
lumbeni, care se afla si azi pe
teritoriul comunei Pegeni, din
pi. Gilortul.
De la 1892, de cind s'a pus
in aplicare noul regulament pen-
tru impar^irea administrative, si
satul Golumbeni a trecut la ju-
deful Dolj.
Golumbului (Dealul-) , deal,
jud. Dolj, pi. Amaradia, com.
Talpasiul, prin care trece limita
de S. a comunei catre com.
Amarasti.
Golumbului (Dealul-), deal,
jud. Dolj, pi. Amaradia, com.
Amarasti, din care se lasa Dea-
lul-Piriului.
Gomoe§ti, cdtun, al com. Cos-
testi, jud. Buzau, cu 260 loc.
si 56 case.
Gomoe^ti (Floreasca-), ntosie,
}n jud. Buz£ti, com. Gomoesti,
avind 750 hect., din carl 80
hect. finea^S, 140 hect. izlaz,
restul arabil, afarS de cite-va
sarSturl si terenul sterp.
Gomoe§ti (Diamandi-), p&dure,
in judejul Buzau, com. si cat.
Costesti, pe mosia Costesti. Are
64 hect.
Gomoiul, trup de mosie, nelo-
cuit; {ine de com. Trestenicul-
Popesti, pi. Marginea, judeful
Vlasca ; e proprietatea statulul,
fosta a Mitropolief.
Gomoiul, vale, jud. Prahova, co-
muna M&rgineni-d.-j., pi. Fili-
pesti.
Gomotarni^a, insula si picket de
granifi, in Dunare, jud. Me-
hedin^i, pi. Cimpul.
Gongul, trup din mosia Adin-
cata, jud. Teleorman, cam la
50 hect. ; apar^ine d-lul D. Do-
brescu si formeaza un corp cu
mosia Cirliga^i.
Gongului (Valea-), vale, jud.
Teleorman, incepe din spre co-
muna Caravane^i, strabate mo-
bile Adincata si Gongul si se
termina in valea Adincata, in
apropiere de gara Troian.
Gonita, Lalo§ul si Portare§ti-
Dobriceni, pftdurl particulare,
aflate pe mosia Lalosul, com.
Lalosul, pi. Olte^ul-d.-j., jude^ul
Vilcea.
Gon^e§ti, cfitun, al com. C&nesti,
jud. Buzau, cu 100 loc. si 28
case.
Goranul, sat, cu 462 locuitori,
pe malul sting al Oltului, jud.
Arges, pi. Topologulul, pe mo-
Hosted by
Google
GORANUL
598
GORGANI
sia manastireasca cu acelasi nu-
me, pendinte de com. run Fe-
delesoiul. Satul este traversat
de soseaua jude^eana Pite^ti-
Curtea-de-Arges-R -Vilcea si se
afla ma! in dreptul orasului Rimni-
cul, de care este despar^it prin
riul Oltul. E situat la 20 kil
de com. Tigveni, re^edin^a sub-
prefecture!. Are o biserica, Schi-
tul-Goranul, cu hramul Sfinfu-
Ingerl, cu 1 preot, 1 cintare^
si I paracliser.
Goranul, sat, cu 156 locuitorl,
in jud. Arges, pi. Oltul; face
parte din com. rur. Uda-d.-j.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Ingeri, deservita de 1 preot si
I cintare^.
Goranul, padure, jud. Arges, pi.
Topologului ; apar^inea schitului
Goranul si e actualmente proprie-
tatea Statului; are o intindere de
1200 pog. si se exploateaza in
parcheturlf.
Goranul, schit y cu hramul Sf. In-
geri, pe malul sting al Oltulm,
in fa^a orasului R.-Vilcea, jud.
Arges, pi. Topologului, pe $0-
seaua Curtea-de-Arges-R. -Vilcea
in apropiere de podul de fer
peste Olt (Podul-de-la-Goran).
Schitul Goranul era metoc al
Mitropoliei din Bucuresti.
In urma secularizarei averilor
manastire^ti, acest schit s'a re-
dus la biserica de mir si pen-
tru intre^inerea cultului divin
se inscrie in budgetul general
al Statului o suma anuala de
1070 lei. Biserica cit si casa
unde sed deserven^ii bisericei:
1 preot, 1 cintare^ si 1 paracli-
ser, sunt in buna stare. Intre
car^ile schitului se afla un mi-
neiii vechiu, parte rominesc,
parte slavonesc.
Goranul (Vatra - Schitului-),
tnosie, jud. Arges, pi. Topolo-
gului. Are o intindere de 197
hect. E proprietatea Statului in
urma secularizarei ; inainte a-
par^inea schitului Goranul.
La 1878, aceasta mosie avea
o arenda anuala de 6174 lei ^i
a fost ipotecata pentru asigu-
rarea emisiunei biletelor ipote-
care. Pe periodul 1888 — 93 a-
renda acestei mosii a scazut la
3100 lei.
Gorbane§ti, com. rur., se intinde
pe un teritoriu deluros in par-
tea de N. a pi. Miletinul, jud.
Boto$ani, formata din satele :
Blinde?ti (Gogeasca), Burla(Ur-
ziceni-Borciloaei), Gorbane^ti, Si-
li$cani, Soroceni (Urziceni-He-
rescu), Talpa (Tilhare?ti), To-
me$ti ■ Ciolac, Tome^ti - Verna-
voaia, Urlati (Tomesti-Ruset) $i
Vinatori.
Teritoriul com. e compus din
pamint argilos negru si gal-
ben si are o suprafa^a de 71 95
hect, din can 5756 ale proprie-
tatei marl si 1439 ale locuito-
rilor. Are o populate de 63J
familii, sau 3000 suflete, can lo-
cuesc in 850 case. Sunt 400
contribuabili.
Vitelesuntin numar de 6672 :
2320 boi si vaci, 212 cal, 3864
01, 4 capre si 272 porcT.
Sunt 7 izlazuri; 2 bal^i; 2
mori de abur $i 2 de apa pe
pirial Burla.
Com. e strabatuta de la V.
spre E. de calea jude^eana Bo-
tosani-Stefane^ti.
Are 6 biserici, deservite de
3 preo^i ?i 6 cintarepf; 2 $coli
de bae^i §i 1 de fete, conduse
de 2 inva^atori ?i o inva^atoare,
si frecuentate de 128 scolari.
Budgetul com. e de 8809 lei
la venit. si de 8698 lei la chelt.
Gorbane§ti, sat, situat in cen-
trul com. Gorbanesti, pi. Mele-
tinul, jud. Boto^ani, pe un podis
inalt.
Mosia e proprietate a Statu-
lui si are o populate de 172
familii, sau 710 suflete, din carl
150 contribuabili.
Teritoriul mo$iei e ocupat cu
semanatun, fine^e si imasuri, a-
vind in partea de V. o padu-
rice de stejar in intindere de
vre-o 64 hect. ; pe mo$ie e $i
o moara de apa.
Aci e re^edinta com. Are: o
biserica, deservita de 1 preot
$i 1 cintaret ; o $coala de baie^i,
condusa de un inva^ator, fre-
cuentata de 36 $colan.
Vite sunt: 400 boi $i vaci,
20 caT, 320 01 $i 50 porci.
Sunt 20 stupi; 3 circiumi.
Gorga, piriii, izvore§te dupa te-
ritoriul com.Cornatelul,pl Oltul-
d.-s., jud. Olt, $i se varsa in
Valea-GuguluT, pe tarmul sting.
Gorgana, movild, in jud. R-Sa-
rat, pi. Gradi^tea, com. Boldul,
in partea de S. a pla$ii $i a
com.; a servit capunct trigono-
metric de observable statului
major au striae la facerea har^ii
MuntenieT.
Gorganele, munte in partea N.-
V. a com. Robe?ti, plaiul Co-
zia, jud. Vilcea, undese fabrica
brinza.
Gorganele, padure particulars,
supusa regimului silvic, pe mo-
$ia Ciineni, plaiul Cozia, jud.
Vilcea.
Gorgani, sat, face parte din com.
rur. Poenari-Apostoli, pi. Cri-
covul, jud. Prahova.
Gorgani, proprietate, a Statului,
pendinte de manastirea Rinca-
ciovul, jud. Muscel. Pe periodul
1884 — 94 s'a arendat cu 600
Hosted by
Google
GORGANUL
599
GORGANUL
leianual, iar, peperiodul 1889 —
94, arenda a scazut la 300 lei
anual.
Gorganul, alt mime al com. Bra-
netul, pi. Ote^ul-Oltul-d.-s., jud.
Romana^i.
Gorganul, com. nir., jud. Muscel,
pi. Podgoria, la S. de Cimpu-
lung, 66 kil. departe de acest
oras. Este situata parte pe deal
parte pe vale, pe ambele malun
ale girlei Rincaciovul.
Se compune din 3 catune :
Draghicesti, Gorganul si Cirsti-
eni si se margineste la S. cu
comuna Calinesti, la E. cu co-
muna Tiganesti si la V. cu co
muna Vranesti.
Are o populate de 502 familii,
sail 21 13 suflete (1099 barbati
si 1044 feme!), locuesc in 489
case.
V. Brezoianu, in cartea sa « Ve-
chile institutiunt» arata ca mo-
sia Gorganul a fost proprietatea
Domnitorului Constaitin Brin-
coveanu, si ca fiica acestuia,
Domnita Balasa, a lasat ca din
venitul aceste! mosiT (impreuna
cu alte 12) sa se vina in ajuto-
rul luminareT natiunei sale si
omenirei suferinde. Destina a-
verea-T pentru azilurl de scapa-
tati, ajutor pentru fetele sarace
si orfane si scoala de inva^atura
pentru candidal de preo^ie.
Locuitorii comunei Gorganul*
afarade agricultura, se maiocupa
cu dulgheria, zidaria, rotaria;
iar femeile, pe linga ^esaturi si
cusaturi, se mai ocupa cu cre-
sterea gindacilor de matase.
Vite sunt : 600 bo! si taun,
450 vaci, 200 vi^ei, 30 capre,
735 porci si 370 01.
Veniturile com. sunt de 3035
lei si cheltuelile, de 3005 lei.
Sunt 398 contribuabili.
In jurul com. sunt vtf, livezi
de pruni, dealuri si paduri. Dea-
lurile principale din com. sunt;
Dealul-Saracilor, Dealul-Mocanu-
lui (la V.) si Fata-Cimpulul (la S.).
Girla Rincaciovul, care izvo-
reste din locul numit Fundul-
Vaiei- Ruscului, dela punctul
Salcioara, traverseaza comuna
dela N. spre S. si se varsa in
riul Arges, care uda com. la
S. despar^ind-o de jud. Arges.
Pe girla Rincaciovul este o moara
de macinat.
Locuitorii s'ati improprietarit
dupa legea din 1864 pe mosia
statuluT, a Eforie! Spitalelor Brin-
covenestl, ale lui Gheorghe Ma-
nole si Constantin Moralitul. Pro-
prietari in com. sunt : Statul,
D. I. NegulicT, Al. Emanoil, Dim.
Ionescu si N. Marinescu. Com.
se intinde pe o suprafafa cam
de 2000 hect.
Calea ferata Golesti • Cimpu-
lung si soseaua na^ionala Bu-
curesti-Pitesti, tree pe la S. de
com. O sosea comunala, care
pleaca din calea nationals merge
spre N. prin mijlocul com.
Afara de manastirea Rinca-
ciovul, care s'a fondat de Ar-
senic Soimulsi s'areparat de Da-
vid Rincacioveanul la anul 1838,
in com. sunt trei biserici, una
in Draghicesti si 2 in Gorganul.
Aceste biserici sunt deservite
de 3 preo^T si 4 dascati. Are
o scoala mixta frecuentata de 60
elevi si eleve. Aceasta scoala
func^ioneaza dela 1832, cind a
avut ca prim in viator pe das-
calul loan Damian, pana la 1857.
Gorganul, sat, face parte din
com. rur. cu acelasi nume, jud.
Muscel. Cade in centrul comu-
nei. Are o populate de 905
locuitor! (450 barbati si 455
feme?).
Prin mijlocul catunului trece
girla Rincaciovul.
Aci sunt 2 biserici : Gorga-
nul, zidita la anul 1835 de Du-
mitru Postelnicul si Musat Ma-
celarul si a doua, BrStulesti, zi-
dita la anul 1830 de Postelni-
cul Nicolae si Soare Pascale.
Gorganul, mdgurd, in jud. Te-
leorman, com. ^iganesti. Im-
portanta prin descoperirile ar-
cheologice ale d-lor Boliac, To-
ciiescu si al^ii.
Gorganul, mdgurd, in jude^ul
Vlasca, valea CalnisteT, in gura
vaeT Uzunul, com. Uzuna, pi.
Cilnistea. Este situata in ostro-
vul apel Cilnistea, pe proprieta-
tea Uzunul. Aci se zice, s'a in-
mormintat cadavrele ramase,
dup& lupta de la 1595 dintre
Mihaiti-Viteazul si Sinan-Pasa.
Aceasta lupta a avut loc pe
proprietatea Uzunul si Hulu-
besti, dup& ce s'a trecut Cil-
nistea pe la piscul eel mare,
din sus de hotarul Calugareni
sau Branisteni, si pe la podul
lui Varlam.
Gorganul, deal. Vezf Dealul-
Mare, plasa Cirlig&tura, judeful
Iasi.
Gorganul, deal, in raionul co-
munei Gorganul, pi. Podgoria,
jud. Muscel, pe care se cultiva
158 hect. vie.
Gorganul, deal, incepe delaV.
com. Bragadirul, jud. Teleor-
man, merge spre lunca Duna-
rei si se lungeste micsorindu-se
spre S. De-asupra dealuluf se
intinde cimpia Burnazul, pe care
este si limita dintre jud. Te-
leorman si Vlasca.
Gorganul, culme de deal, jud.
Prahova, com. Gornetul - Cuib,
pi. Podgoria, ce se lasa din
virful Nastasoaia, spreS., si se
termina printr'un virf inalt, linga
biserica din cat. Cuib.
Hosted by
Google
GORGANUL
600
GORGOTA
Gorganul, pise, jud. Prahova,
com. Sl&nicul, pi. V&rbil&ul.
Gorganul, deal, mal mult in
forma unei movile. Se afla in
mijlocul com. Tingujei, pi. Fun-
duri, jud. Vasluiu. Pe culmea
sa a fost o biserica care acum
e ruinata.
Gorganul, pddure, proprietate a
statului, pe mosia Gorgani, jud.
Muscel, pendinte de man&sti-
rea Rincaciovul, in intindere de
1773 hect.
Gorganul, pddure, supusa regi-
mului silvic, com. Gorgani, pi.
Podgoria, jud. Muscel, avind
225 hect., impreuna cu trupu-
rile Malina, Dealul-Saracilor si
Urlucea, Esen^e dominante : ste-
jarul, fagul si carpenul.
Gorganul, piriti. Vezi Lacul,
piriu, com. Sirca, pi. Cirliga-
tura, jud. Iasi.
Gorganul -de -Jos, colind, jud.
Buzau, cat. com. Vispesti, pe
mosia Cirjeneasca.
Gorganul -de - Sus, colind, in
jud. Buzau, cat. comunel Vis-
pesti.
Gorganul-Mare, munte, in jud.
Buzau, com. Vintila-Voda, cat.
Bodinesti, acoperit de p&dure.
Gorganul - Mic, deal, in jud.
Buzau, com. Vintila-Voda, con-
tinua^ie din Gorganul-Mare.
Gorgana§ul, cdtun, spre V., al
com. Bals, pi. Olte^ul - Oltul-
d.-j., jud. Romana^i, situat in
valea Balsija, unde linia ferata
Slatina- Craiova tae soseaua cu
acelasi nume. Spre S.-V. de
acest sat se intind dealurile
Bal^ului. Altitudinea terenului
este de 184 m. d'asupra nive-
lulul m&rii.
Are 45 familii, sau 200 su-
flete.
Gorganelele, doud stinci de pia-
trd, rupte si alaturate in coasta de
E. a muntelu! Istrifa, comuna
Breaza, jud. Buzau. Tradi^ia le
d^ aceeasi origina ca si Pie-
trelor-luT-Novac.
Gorganelele, mat multe movile
alaturate, jud. Buzau, situate
la capatul de V. al sforilor de
mosie Clinciul ; fac hotar despre
com. Valea-TeanculuT.
Gorganelele, numire datd unei
pdrfi din mosia Baba-Ana, din
com. BabaAna, jud. Buzau.
Gorganelele, numire data mosiet
Clinciul-lui-Bosie, din com. Ver-
nesti, jud. Buzau.
Gorganelele, doud movile, in
jud. Ialomita, pi. Ialomita-Balta,
com. Slobozia.
Gorgane§ti, mosie, in jud. Bu-
zau, com. Mlajetul, cat. Tre-
stioara, proprietatea mosneni-
lor Gorganesti; are aproape 250
hect., din can: 10 hect. ara-
turS, 6 hect. finea^a, 60 izlaz,
7 livede, restul sterp si stufa-
ris, afara de padurea Coriiasul.
Gorganesti, numire data unei
pdrfi din mosia statului Mla-
jetul, din com. Mlajetul, jud etui
Buzau, avind 340 hect, din
carl 15 hect. aratura, 140 hect.
finea^a si 195 hect. padurea Ru-
ginoasa, care face parte din
trupul Mlajetul-Topilele.
Gorghe^ti, sat, face parte din
com. Oncesti, plasa Stanisesti,
jud. Tecuciu. Situat pe piriul cu
acelasi nume, la E. comunef.
Are o populate de 47 fa-
milii, sau 153 suflete, can lo-
cuesc in 42 case. Locuitorii
stapinesc 179 hect. si 74 arii,
tot teritoriul.
Are o biserica, cu hramul
S $ii Voevozi, facuta de locui-
tonf la 18 12. Actuala este re-
zidita la 1862 in locul celei
vechi. S'a reparat la 1881. Lo-
cuitorii sunt vechi razesi.
Gorghe§ti, deal, la E. de satul
cu acelasi nume, com. Oncesti,
plasa Stanisesti, judetul Te-
cuciu.
Gorgoanele, movile, la 2 x \-i kil.
spre N.-V. de satul Bordeiul-
Verde, jud. Braila. Aci se in-
tilnesc mosiile: Perisorul, Bor-
deiul-Verde si Filiul.
Gorgostelul, punct trigonome-
tric de observatie de rangul
I-iu, in jud. Tulcea, pi. Sulina,
pe teritoriul com. rur. Cara-
Orman, in partea vestica a pla-
sei si a comunei', pe malui sting
al girlei Litcovul, linga lacul
Gorgostelul, de la care sT-a luat
numele.
GorgOta, com. rur., jud. Prahova,
pi. Crivina. Se compune din 2
catune: Gorgota si Potigraful.
Este situata la S. plasei, linga
soseaua dela Ploesti la Bucu-
resti.
Se margineste cu com. Poe-
nari-Apostoli, Crivina si Balta-
Doamnei.
Veniturile com. sunt de lei
8657.
Are o scoala ce exista din
1887.
Gorgota, sat., jud. Dimbovi^a, pi.
Dealul - Dimbovi^a., cat. com.
Ocni^a, in apropiere de manasti-
rea Goigota, dela care sT-aluat
numele.
Hosted by
Google
GORGOTA
601
GORJUL
Gorgota, sat, pi. Ialomi^a-Dimbo-
vi^a, cat. com. Valea-Lunga, jud.
Dimbovi^a.
Gorgota, sat, face parte din com.
rur. Gorgota, pi. Crivina, jud.
Prahova.
Gorgota, pa 4 dure, a statu lui, in
intindere de 187 hect., pendinte
de com. Gorgota, pi. Crivina,
jud. Prahova.
Gorgoteni, sat, jud. Dimbovita,
pi. Dealul-Dtmb., cat. Razvadul.
Gorgote^ti, vale, izvoreste de pe
teritoriul com. Glavile, pi. Oltul,
jud. Vilcea, si se varsa in riul
Pesteana, tot pe teritoriul aces-
tei com.
Gorgova, sat, in jud. si pi. Tul-
cea, cat. com. Mahmudia, situat
in partea N. a pi. si a com., la
12 kil. spre N.-E. de orasul
Mahmudia. Este asezat pe un
grind al bra^ului Sulina, intre
milele 26 — 30 si e udat de girla
Gorgova. Intinderea e de 3 hec-
tare. Popula^ia, mai toata rusa,
este de 25 familii, sau 93 suflete.
Ocupa^iunea principals a loc. este
pescaria in Dunare si in lacul
Gorgova.
Gorgova, girla, in jud. si pi.
Tulcea, pe teritoriul com. ur-
bane Mahmudia, in partea N.
a pi. si a com.; are o lungime
de 1^/2 km. ; se deschide din
bra^ui Sulina de la mila No.
30 si se sfirseste in lacul Gor-
gova, pe care il alimenteaza cu
apa din bra^ul Sulina ; si-a luat
numele de la satul Gorgova,
pe care il uda, la V.
Gorgova, eel mat mare lac,
din DeltaDunarilsi unui din cele
mai man ale DobrogeT, al 2-lea
dupa balta Crapia, satul Gar-
van, pi. Macin, jud. Tulcea. E-
ste situat in partea N. a pi.
Tulcea si a com. urbane Mah-
mudia. Este format de o re-
varsare anterioara a bra^ului
Sulina, de la care primeste apa
prin doua mici girle; else scur-
ge in girla Litcov, primeste a-
pele lacurilor : Poparnicul, Cuti-
ne^ul-Mare, Cutine^ul-Mic ; prin-
tr'o girla mica comunica si cu
lacul Obritin. Are o suprafa^a
de aproape 600 hect. inconjurate
de toate parole cu stuf. Confine
peste in mare cantitate, mai
ales crapi si somni de man di-
mensiuni. Venitul lacului apar
tine StatuluT.
Gorgova, deal, in jud. Tulcea,
pi. Macin, pe teritoriul com. rur.
Turcoaia; se desface din dea-
lul Igliciora-Mica ; se intinde
spre E., avind o direc^iune ge-
nerate de la S.-V. spre N.-E.,
brazdind partea de V. a pi. si
si pe cea de S. a com. ; este taiat
de drumul comunal Turcoaia-
Satui-Noii ; se intinde de a lun-
gul vaii UlmuluT ; are 124 m.,
dominind asupra drumuluT jude-
^ean Macin-Ostrov ; e acoperit
cu verdea^a.
Gorgova, punct trigonometric, si-
tuat in jud. si pi. Tulcea, com.
urbana Mahmudia, in partea N.
a pi. si a com., pe malul drept
al bra^uluT Sulina, linga satul
Gorgova.
Gorinca, mosie, in jud. Buzau,
com. Vintileanca, cat. Gageni ;
are 74 hect. ; face parte din
mosia Gageni-d.-j. sau Fra^i-Bre-
zeni.
Gorini, catun, al com. Boziorul,
jud. Buzau, cu 60 locuitorl si
16 case, alipit cat. Posobesti.
Gorini (Fa{a-cu-), p&dure, in
jud. Buzau, com. Panataul, cSt.
Slabi; are 50 hect., proprietate
mosneneasca; face un corp cu
padurea Valea-cu-PlopI.
Gorini (Fata-cu-), padure, in
jud. Buzau, com. Carina; face
parte din trupul padure* Balo-
sinul.
Gorinul, colina, in jud. Buzau,
com. Tisaul, cat. Valea-Rea, a-
coperita de padure.
Gorjul, judef. $I-a luat numele de
la riul Jiul ce-1 uda de la N.
spre S., impar^indu-1 aproape
in 2 par^t egale. Gor-Jiul insem-
neaza Jiul-d.-s.
Acest jude{ face parte din
jude^ele de munte ale Rominief
$i este situat in Oltenia, intre
20°, 30' si 21°, 30' longitudine E.
si intre 44°,3o' si 46°,3o' lati-
tudine N.
Se invecineste la E. cu jud.
Vilcea si parte din Dolj ; la
V., cu jud. Mehedin^i ; la S., cu
jud. Dolj, iar la N., cu Car-
pafi, carM despart de Tran-
silvania (Comitatul Huniedorei).
Limita de E. a jud. Gorj,
incepind de la N M din mun^il
Carpa^i si dirigindu-se spre S.,
trece prin urmatoarele puncte:
Pe la riul Lotrul, mun^il : Ne-
govanul, Beleoaia, Cujba, Pie-
sea, pe la partea estica a dea-
lurilor: Runcul, Ograda, Por-
cul, apol pe piriul Taria, ce
curge pe la partea estica a Po-
lovracilor, in jos, alaturi cu co-
muna Racovifa de Vilcea, pana
in marginea nordica a comunei
Milostea, tot de Vilcea; apof
de aci in jos pana la Budieni,
unde limita tae Olte^ul, trecind
pe partea dreapta a lui si sco-
borindu-se spre com. Rosia-d.-s.,
pe care o lasa spre V.; de aci
limita judefulul ia culmea Dea-
lului-Muere!, pe care o urmeaza
606^5. Marele Dicfionar Ge^grafic. Vol. III.
76
Hosted by
Google
GORJUL
602
GORJUL
in direc^iunea sudica pana. la
Valeni-de-Vilcea, unde se ter-
mina limita cu acest jude$.
Limita de V. a jude^ulu! Gorj,
incepind de la N. la S., trece
prin urmatoarele pancte :
Prin curmatura Scarisoara, pe
la piciorul munteluT Sirbul, ce
remine in partea Mehedin^ului;
pe la muntele Fetele-Manesti
ce ramin in partea jude^ulu!
Gorj ; peste muntele Frumos,
creasta muntelu! Virful-Rosu ;
ese apo! intre comunele Closani
si Costini, trece peste creasta
Dealulm-Babe!, dealulu! Oarba,
Dealului-Raco^i, prin cat. Chilia,
dealul Chicioarei; Dealul-Cara-
rul, pe la V. de comuna, pecul-
mea Sasa!, pe culmea BisorceT,
si ese in culmea Dealuhn-Bu-
jorascu, in soseaua T. - Jiul - Se-
verin, la 2 k. 36, socotit delaTir-
gul-Jiulu!, pe Dealuljiulu!, care
vine din dealul Bujorascu, prin
comunele : Bolbosi, Ohaba, Bo-
rascu, Calaparul-d.-s., Calaparul-
d.-j., Stolojani, pana la comuna
Turceni-d.-s., si apo! de aci prin
culmea dealului din dreapta Jiu-
lu! si a comunelor : Turceni-d.-s.,
Turceni-d.-j., Ionesti si catunul
sau Susita, unde se si termina
limita cu jude^ul Mehedinti, a-
tingindu-se la gura Gilortulu!,
comuna Tin^areni, cu jud. Dolj,
si formind limita de S.
Limita de S. a jude^ulu! e
formata ma! intiiu din partea
din Gilort pana in dreptul co-
munei Valea-luT-Ciine, apoi trece
prin comunele : Pegeni, Bacesti,
Radinesti, traversind Amara-
dia si oprindu-se la Vadeni, care
formeaza punctul deintilnire in-
tre judefele Gorj, Dolj si Vil-
cea si de unde incepe hotarul
despre E.
Limita de N. a jude^ulu! in-
cepind de la E. spre V. ur-
meaza urmatoarele locality*:
De la stilpul dublu ce poarta
N. 248, de linga Vilcea, ase-
zat la confluen^a izvorulu! Balu-
lui cu Lolrul, hotarul {are! prin
urmare, si al jude^ulu!, merge
pe Bal, in sus, urmindu-1 pana
la piciorul de S. al Dealului-
Larg, adica pana unde Balul se
intilneste cu un alt piriias care
vine din spre S.; sue apoi ca-
tre N.-V. pe piciorul si dosul
Dealulu! - Larg, urmind ast fel
pana la virful sau ; in aceasta
direc^iune este si o poteca de
comunica^ie pe teritoriul nostru,
apoi tot de aci se detaseaza
catre S. un alt drum care duce
in interiorul tare! la Timpa si
de aci la Novaci.
Din virful Dealul ui-Larg, ho-
tarul scoboara in direc^iune N.,
trecind prin soseaua formata de
dealurile : Dealul-Larg si Praja,
poteca de comunica^ie trecind pe
teritoriul Austro-Ungar; suind
apoi pe dealul Praja, hotarul
urmeaza creasta acestui deal
si, pe linga* poteca de comuni
ca^ie, se scoboara spre N. pe
piciorul Praje!; merge apoi ca-
tre S.-V., scoborindu-se pana
la imbucatura piriulu! Praja ce
vine din Transilvania, cu izvo-
rul Praja, din Rominia; urmeaza
apo! cursul izvorului Praja, al
Riulm-Frumos, pe care-1 para-
seste la piciorul muntelui Slimoi,
apucind pe partea de E. aaces-
tu! munte si urmind a'l urea
pana in virful saii ; coboara
apoi din virful muntelu! Slimoi,
pe versantul sau despre V., mer-
ge in linie dreapta, traverseaza
piriul Salanele, urmeaza apo! pe
piciorul muntelu! Smida - Mica
pana la coama muntelu! Smida-
Mica, urmind tot linia dreapta
pana in punctul unde piriul
Salanele da in Smida-Mare ; se
indrepteaza catre N., urmind
piriul Smida-Mare pana la sor-
gintea sa; de aci urea la gura
Petecul, urmeaza poteca de co-
munica^ie care intra in Romi-
nia, apo! tot pe coama pana
la virful Salanele, coborind ca-
tre S. urmind creasta muntelu!
Salanele, si treciud prin soseaua
unde se afla o cruce de piatra,
printr'un virf al Salanelor, pe
liuga poteca de comunicatie
pana in virful Poiana-Muere! ;
urmeaza coama acestui munte
si poteca de comunicatie care
trece cind pe teritoriul nostru,
cind pe al Austro-UngarieT, po-
teca care duce la pichetul ro-
min numit Boianul, iar de aci,
printr'o poteca la com. Dra-
goesti, hotarul sue apo! la
spinarea numita Costui - Ursu-
lu!, Prava^ul ; urmeaza creasta
acestu! munte, in apropiere de
poteca de comunicatie care trece
cind pe teritoriul nostru cind
peal Austro-Ungarie!, prin virful
Buha, prin seaua sa, urcindu se
apoi la mamelonul de E. al
dealului Capra ; scoboara apo!
acest deal, trece prin seaua lu!,
sue din nou coama la virful
dealulu! Fometescu, mergind in
apropierea potecei de comuni-
catie si pe coama dealului Fo-
metescu pana la seaua numita
Groapa-Seaca ; de aci apnea pe
coama muntelui Ciobanul, suind
la Virful - Ciobanulu!; din Vir-
ful-Ciobanulu! scoboara in sea,
urcind apo! la Coasta-lui-Rus,
de aci trece prin mun^i! : Iasul,
Pielita, Piatra-Taiata, apoi din
acest din urma punct scoboara
in seaua sa; tot in acest punct
se afla un drum care vine din
Austro-Ungaria, trece prin mun-
tele Piatra-Taiata, la pichetul
romin, numit Mindra, iar de
la pichet se dirige, la Dragoesti,
resedin^a companiei; din seaua
Piatra-Taiata, hotarul se dirige
prin virful Gruiul, Satia-Mica,
si apo! se opreste in virful
Mindre! (Paringul) pe teritoriul
romin si pe la poalele Parin-
Hosted by
Google
GORJUL
603
GORJUL
gulul, unde este o poteca care
se uneste cu cea din Piatra-
Taiata; de aci,scoborind mun-
tele Paringul, merge pe coama
sa pana. la muntele Surpatele, urea
la virful acestuia si de aci la
muntele Grivele, scoboara coama
acestuia, trece prin seaua for-
mata de Grivea cu Prislopul si
ajunge la virful Prislopulul, de
unde coboara in linie dreapta,
urmindu-i creasta; apoi urea la
Poiana-Ascunsa, de unde sco-
boara pana ajunge la Cracul
Jarul ; sue acest crac, mergind
apoi in linie dreapta pana la
confluenta ptriurilor Gropanul
cu Palotistea, hotarul urmeaza
piriul Gropanul pe o distan^a
de 500 m., apoi urea pana in
seaua formata de Gropanul cu
Sapa, iar de aci in linie dreapta
pana in virful Petricia, de unde
se scoboara tot in linie dreapta
pana in seaua Petricia; urmeaza
piciorul Petricia, trece Pctricelul
urmind tot ast-fel in linie dreapta
pana in piriui Stoloja, care for-
meaza insusi hotarul pana la
imbucatura sa cu Jiul ; trece
Jiul, urea la cracul Ciude^ul, pe
care-1 urmeaza, suindu-se pe
coama-i pana in virful sad, de
unde schimba direc^ia, apu-
cind creasta Murgele, trecind
prin seaua facuta de Murgele
cu dealul Dragoi si ajunge
la virful Dragoi ; intre Cinde^
si virful Dragoi poteca de comu-
nica^ie trece cind pe teritoriul
romin, cind pe eel Auslro-Un-
gar ; din virful Dragoi, se di-
rige catre S. V., ^inind coama
si trecind prin virful Dumitru,
seaua Obirsia, Merisorul, sesul
Dumitru, Obirsia Diulul, sesul
DiuluT, Vulcanul, ajungind in
Dealul-Cirtianulul linga Tabla-
Vechie si trecatoarea Vulcanu-
lui care duce spre Tirgul-JiuluT.
De aci hotarul se dirige catre
N-V., trecind prin soseaua for-
mats de Dealul-Cartianulul si
Fute^ul, si, urmind apoi catre V.,
trece prin soseaua formata de
Fute^ul si Streaja, unde se aria
o piramida care a servit lade-
terminarea punctelor geodesi-
ce, prin dealul Mutul si de aci
la Piscul-Rusesc ; poteca de co-
munica^ie ce este in apropierea
frontierei romine, intre aceste
puncte, este intreagape teritoriul
romin. Scoboara apoi dupa, Pis-
cul-Rusesc, pe Dealul-Negru, to;
linie dreapta, pana la marginea
uuel padurl, pe care o traver-
seaza, dirigindu-se catre V., tot
in linie dreapta pana in piriul
Valea-Bria; sue in linie dreapta
pe Dealul-Negru, apoi tot in
linie dreapta pana in Virful- Ne-
gruluT, urmindu-I coama trece
prin virful Conul-Zanoagei si, la
virful dealului Cornilor, hotarul
se scoboara apoi catre S.-V.
pe scursoarea fe^ei de S. a dea-
lului Cofnilor, urmind ast-fel
pana la impreunarea piriului Za-
noaga cu Balomirul, Zanoaga,
formind el insusi hotar despar-
^itor.
Scoborindu-se catre S.-V. pe
un piriias, pe o distan^a de
725 m. iar de aci, lasindu-1,
merge 200 m. prin padure pana
intr'o sosea, de unde apoi sue
pana in virful Siglaului-Mic.
Hotarul se indreapta apoi, ur-
mind creasta Siglaului-Mic si
trecind printr'o stinca a acestui
munte, urmind coama Siglau-
lui-Mare, ajunge la o piramida
geodesica, de unde coboara
de pe virful Siglaului-Mare in li-
nie dreapta pana la Cracul-Mau-
rului; din virful Siglaului-Mare
pana in Cracul-Maurului, linia
inca nu este determinata, din
cauza unor nein^elegerT, ast-fel
ca stilpul este asezat in Valea-
de-Peste.
Linia indreptindu-se tot ca-
tre V., trece peste piriul Valea-
de-Peste; se sue apoi in linie
dreapta pe Dealul-Pribeagulul;
coboara acest deal, urmind, in
linie dreapta, Coama-Arcanulul
pana in virf; apoi in linie dreapta
se dirige de aci catre Dealul-
Galben, scoboara apoi de pe
deal in valea formata de dinsul
si de muntele Negru ; dupa aceea
urea in linie dreapta pana in
virful Negrulul, de unde tot
in linie dreapta, prin padure,
pana in muntele Rastovanulul,
apoi pe piciorul de V. al Ras-
tovanuluT, urcind de pe dinsul
pi. Smida-Batrina, de aci merge
tot in linie dreapta, urmind picio-
rul de V. al Smidei, trece peste pi-
riul Jeria, apoi ajunge la conflu-
enta piriului Valea-Girbovul cu
Jiul ; de aci Jiul formeaza hotarul
despar^itor pana in punctuiunde
primeste pe piriul Valea-Seaca ;
in acest punct este o poteca
care duce la manastirea Tis-
mana si de aci la satele Topeni
si Bradiceni.
Hotarul parasind Jiul, sue pe
afluentul acestuia, piriul Valea-
Seaca, pana ce da de piciorul
Piatra-Alba, apoi urea acest pi-
cior pana in virf.
De aci apuca catre S.-V., tre-
cind prin seaua dintre Piatra-
Alba si Soarbele, prin Virful-
Soarbelesi urmind ast-fel creasta,
ajunge la virful Paltinul; poteca
de comunica^ie fiind cind pe te-
ritoriul Romin, cind pe eel Au-
stro-Ungar.
De aci hotarul, pastrindu-sl
direc^iunea de S.-V., merge tot
pe coama Paltinul, apoi trece
prin virful Fetele-Manesti, prin
seaua formata de acesta si Sturul,
prin virful Sturul, prin seaua Gir-
domanul, si apoi urea pe picio-
rul Galbenul pana la virf; sco-
boara apoi din virful Galbenul,
trece seaua care este intre Gal-
benul si Scarisoara Galbenul, sue
pe aceasta din urma, urmind
Hosted by
Google
GORJUL
604
GORJUL
coama si formind o curba* cS-
tre V.-S.-V., trecind prin virful
ScSrisoara-Galbenul, prin Cur-
mStura-Galbenul, prin virful Sti-
na-Mare si Micusa si prin Obirsia
Vlasia.
Trece apoi seaua Scurtele, si
sue la coama dealului Scurtele,
pe la N. de poteca, poteca de
comunica^ie rSmiind pe terito-
riul Rominiei; se intinde, tre-
cind prin Bulzul (Piatra-ScSri-
soaref), prin seaua dintre acesta
si uti mamelon, prin virful aces
tui mamelon, si apoi ajunge in
CurmStura-ScSrisoara, unde este
asezat eel din urma stilp al fron-
tierei din acest jude£, linia fron-
tiereT intrind apoi in jud. Me-
hedin^i.
Totaiul lungimei liniei fron-
tiere a acestuf jude{ este de
155 kil. 829 m., dupS documen-
tele oficiale can au servit deli-
mitSrei.
Acest jude{ cu muntii sSi
inal^i si boga^i in lemnSrie, mai
cu seamS, oferS vizitatorului po-
zi^iuni si privelisti incintStoare.
Privind cine-va din orasul
T. -Jiului, spre N., ridicStura de
pamint ce se inal^S inaintea-T, si
care formeazS muntii Gorjului, a
caror direcfiune de V.E., de-
scrie o linie curba pu^in pro-
nun^ata cu convexitatea spre S.,
o vede, dacS se sue pe puncteie
cele mai 1 culminante ale catenei,
impar^ita in douS cline, pe car!
curg, in direc^ii opuse, toate a-
pele izvoarelor si aleploilor. Ace-
le puncte culminante formeaza
linia de despar^ire principals a
apelor catenei principale, iar
pantele lor, carl prin diferite
ondula^il merg a se pierde in
cimpie, formeazS parte din vSr-
santul sting al basinului DunS-
rel-d.-j.
Din aceastS catena principals,
observatorul gSseste cS pleacS
alte ramurl nestrSbatute de nici
o apS, ca de pildS, ramurasau Cu^-
mea-Moldovisului, ramuri care
prezintS o mul^imedeinflexiuni
si perturbera^ii in aspectul lor.
Aceste li nit sunt liniile de des-
pSr^ire a apelor, lintf de al doi-
lea ordin; d'alungul lor se scurg
toate apele por^iunei de teren
coprinsS intre dinsele si can
merg de la creasta principals
la Dunare. Aceste linii despSr-
titoare, principals si secondara,
sunt marile linii geografice ale
Gorjului, can formeazS basinul
Jiului, care se sub -imparte in ba-
sine mai mici de un ordin infe-
rior, ast-fel cS: basinul Jiului co-
prinde: basinurile MotruluT, Gi-
lortului si Amaradiei, cu alte
cuvinte tot teritoriul din stinga
DunSreT coprins intre : Dunare,
Muntii-Vulcanilor si sira Parin-
gului, caci toate izvoarele aces,
tor munfi intrunindu-se in pirae
si girle, se varsS in Jiu, pe am-
bele pSr^I.
Basinul Jiului considerat nu-
mai in partea sa coprinsS in
jude^ul Gorj, de-l vom sui in
sus de la Tin^Sreni si pana
la Obirsie, il vedem primind in
stinga lui ca afluent mai impor-
tant, riul Gilortul, prin urmare un
alt basin secondar care strSbate
jude^ul de la S. spre N., iar in
dreapta, riul Tismana.
Al£l afluenti carl ii des-
chid basinun de un ordin mult
mai inferior sunt, pe stinga:
Gioiana, Amaradia, din pi. No-
vaci, si Sadul; iar .pe dreapta:
Jil^ul-Mare, Susi^a, Cartiul, Sim-
botinul si Porceni.
DacS tot de la Tm^areni, unde
Gilortul dS in Jiu, suim albia
GilortuluT, vedem cS si in albia
acestuia, pe dreapta si pe stinga,
dau albil de un ordin inferior,
ale cSror apesevarsSin Gilort;
asa pe stinga avem : girla Gal-
benul, sau Baia-de - Fier, mai
importantS, iar pe dreapta gS-
sim, girlele Blahni^a si Cio-
cadia.
Albia Tismanei, la rindul sSu,
deschide pe stinga o albie
de un ordin inferior, prin care
se scurge girla Jalesul, care la
rindu-l primeste pe Sohodolul
si pe Bistri^a.
Tot in acest jude^ sunt iz-
voarele Olte^uluT si ale Lotru-
luT, afluenti al Oltului.
In albiile acestor riuri, girle
si riule^e se ridicS masivii des-
pSr^itorT, a cSror inSltime si va-
loare depinde de origina si con-
stitu^iunea lor.
Descrip^ia acestor ape se poa-
te vedea la literile respective.
Muntii Gorjului, sunt gru-
pap in do! masivi bine deo-
sibi^i unul de altul.
Unul din acesti masivi, con-
stitue culmea principals a Vul-
canuluT, care pleacS din muntii
Oslea si Sturul si formeazS
nod orografic cu Sarca din Tran-
silvania si din carl izvoresc patru
riuri, in patru directii deosebite ;
unul din aceste riuri este Jiul.
AceastS culme se intrerupe de
albia Jiului, ast-fel cS de pe £Sr-
mul sting si in fata acestui ma-
siv, incepe cel-1'alt masiv numit
Paringul : coprins intre Jil, Jiul-
Transilvan, Lotrul si Olt.
Limitele lor despre N. for-
meazS hotarul jud. din aceastS
parte. Ramurile insS can pornesc
spre S. si care ar marca limita
zone! muntoase, se opresc pe
linia care ar trece prin urmS-
toarele puncte: Closani, Tis-
mana, Gureni, BSltisoara, Do-
brita, VSlari, VaT-de-Ei, Schela-
NouS, Perceni, Bumbesti-de-JiT,
DrSgoesti, Radosi, Novaci, Cer-
nadia si Polovraci.
Muntii Vulcani au coama lor
strimtS, si ramifica^iunile despre
S. scurte, ceea ce face ca de-
clinitatea pante! lor sS fie prea
pronun^atS.
Hosted by
Google
GORJUL
605
GORJUL
Prin numele generic de Vul-
cani, se in^elege totalitatea mun-
^ilor grupa^f spre a forma a-
cestf masivi si can poarta de-
osebite denumirl ca : Muntele-
Oslea, Arcanul, Sigl&ul, Piatra-
Catanei si Vulcanul propriu zis.
Din culmea acestora pleaca mai
multe ramuri din carl ceie mai
principale sunt:
Culmea-Boulul, care pleaca
din virful Oslea si care for-
meaza linia de despar^ire a ape-
lor intre Bistri^a si Tismana,
iutinzindu-se pana la confluen^a
lor aproape de Jiul.
Culmea Piva, care pleaca din
virful Arcan, si care formeaza
linia desparfitoare a apeior in-
tre Bistrita si Sohodoi, si care
la rindul sau se bifurca m alte
doua ramuri, dind ast-fel nas-
tere albiei piriului Baltisoara ;
ast-fel ca in loc de o culme in-
tre Bistrita si Sohodoi gasim
doua : una intre Bistrita si Bal-
tisoara si alta intre aceasta si
Sohodoi.
Culmea Stersura, care pleaca
din Siglau, formeaza linia de
despar^ire a apeior intre Soho-
doi si Susita, prelungindu-se
pana in soseauajude^eanaTirgul-
Jiului-Severin si terminindu-se
prin dealul Cuca, a 1 com. Balesti.
Culmea-Muncelului formeaza
linia de despartire a apeior in-
tre cele doua Susi^e ; ea se I er-
mina scurt in sesul comunei
Stanesti-d.-j., prin ultimele ra-
mifica^iuni ale dealului Lesul ;
pe aceasta culme se aria piche-
tul de vara purtind No. 5 si
numit: Muncelul.
In Susita si albia dreapta a
JiuluT gasim Culmea-Runcului,
care se detaseaza din muntele
Zanoaga. Aceasta culme se bi-
furca in mai multe ramuri:
a) Culmea dintre Susita si
Cartiu, numita Culmea-Horezu-
luT care se termina tocmai in
dreptul orasului Tirgul-Jiul, pe
partea dreapta a JiuluT, prin
dealul numit Dealul-Tirgului.
b) Culmea dintre Cartiu si
Simbotin, coprinsa intre apele
cu acelasl nurae, numita Copita,
si care pleaca din muntele Za-
noaga; pe aceasta culme este
poteca care duce la vama de
la Buliga.
c) Culmea-Porcenilor, care se-
para apele Simbotinului de ale
Porcenilor, si care pleaca tot
din muntele Zanoaga; pe aceas-
ta culme este poteca ce duce
la pichetul Scarisoara, si care
spre S., se scoboara dind de
manastirea LocurileRele si de
aci in soseaua na^ionala Bum-
besti-LainicI.
d) Culmea Plesa intre apele
Porceni si Riul.
e) Culmea-JiuluT, detasata din
muntele Vulcanul si coprinsa
intre Jiu si apa Riul, formeaza
{annul drept al Jiului pana la
esirea sa din defileul Lainici,
in dreptul com. Bumbesti-de-Jiu.
Mun{ii - ParinguluT sunt co-
prinsl intre riurile Jiul si Oltul.
Coama lor principals se intinde a-
proape in linie dreapta, de la V.
la E., pana aproape de sorgintea
I^otruluT, unde se bifurca in doua
ramuri : cea de la S. care merge
tot catre E. si se numeste
Culmea-Paringului si cea-1'alta,
Culmea - Platanestilor. Aceasta
din urma, dupa ce merge spre
N. catre muntele Tartaraul, se
intoarce catre E., formind in toata
lungimea sa {annul sting al Lotru-
lui, pe ctnd Culmea-ParinguluT,
formeaza {annul drept, inchizind
ast-fel intre dinsele, intinsa, fru-
moasa si fertila vale a Lotru-
lui si a afluentulul sau Lotri{a.
Din Culmea-Paringului pro-
priu zisa, se detaseaza mai multe
ramuri, din can cele coprinse
in jud. Gorj, sunt cele urma-
toare :
1 . Culmea-Sadului, detasata
din Paring din muntele Ardic,
merge panS la confluen{a piriului
Sadul cu Jiul in gura defileulul
Lainici despre Bumbesti ; la S.
de Muntele Ardic se afla dealul
Prisloapele, pe care este asezat
pichetul No. 10, cu acelasl nume.
Virfurile mai principale ale aces-
teiculmf sunt: Recea si Munce-
lul-Mare, ramura amuntelui Fin-
tma-Untului; aceasta culme, Ja
stinga Jiului, si Culmeajiulul
propriu zisa, detasata din mun-
{il Vulcani, la dreapta Jiului,
formeaza defileul Jiului, a carul
luigime de la frontiera la sa-
tul Bumbesti-de-Jil, este de 29
kil.
2. Masivul dintre Sadul si Gi-
lortul se numeste : Culmea-Mol-
dovisulul. Formeaza, pana la
confluen{a Gilortulul cu Jiul, la
catunul numit Capul-Dealulul,
linia de despartire a apeior in-
tre Sadul, Jiul si Gilortul. Are o
depresiune insemnata care se
pronun{a de pe la cat. Coli-
basul si com. Scoarfa, depresi-
une care face a se trece cu in-
lesnire din valea Gilortulul in
a Jiului; drumul de fer Filiasi
T.-Jiu isT are traseul prin acea-
sta depresiune, numita Deflleul-
Copacioasa.
Din acest masiv pleaca alte
culml secundare :
a) Culmea-Jiulul, cuprinsa in-
tre Sadul, Jiul si Amaradta, din
pi. Novaci, pleaca din culmea
Postaia, si anume din ramura
numita Muncelul.
b) Culmea-Plesulul, cuprinsS
intre Amaradia si Blahni{a, are
legatura cu muntele Cerbul si
Urina-Boulul.
c) Culmea-Sacelului desparte
apele Crasnel de ale Ciocadiel
si porneste din muntele Mun-
celul, ramura a muntelul numit
Fintina-Untulul.
d) Culmea Novaci desparte
Hosted by
Google
GORJUL
606
GORJUL
apele CiocadieT de ale Gilortu-
luT, porneste din Moldovis, a-
vind ca virf mat inalt muntele
Cerbul, si merge prelungindu-se
prin com. Hirisesti, for mind ma-
lul drept al GilortuluT.
3. Culmea-Cornesulul, in fa^a
muntelul Papusa, de care este
legat, este masivul care formeaza
linia despar^itoare a apelor din-
tre Gilort si riul Galbemil (Ba
ia-de-Ffer), pana laconfluen^aa-
cestuia cu Gilortal, prelungin-
du-se prin comunele Cernadia
si Bumbesti-Ptycul.
4. Masivul dintre Gilort si
Olte^ ia numirea de Culmea-
Zanoaga. Se desparte de culmea
principals la muntele Musetoiul,
din fa£a de E. a Papusei si for-
meaza linia de separa^iune a ape-
lor pana, la com. Serbesti, din-
tre Gilort si Oltet, iar de aci
bifurcindu-se, formeaza inca o
vale, pe care se scurge apa riu-
lul Amaradia, ast-fel ca una din
ramun se gaseste de aci intre
Jiul si Amaradia, prelungindu-
se si formind ^armul sting al
Jiului pana in spre Dunare, iar
cea-1'alta. se gaseste intre Ama-
radia si Olte^ul, pierzindu-se in
apropiere de Bals.
Intre Oite^ul si Cerna, afluen-
tul sau, ma! este o culme ce
{ine mai mult de jud. Vilcea;
aceasta este Culmea-Polovraci-
lor, avind ca piscurl mat inaite :
Cursorul si Polovraci.
Suprafa^a totala a jude^ului
este de 349700 hect., din cari
pamint arabil 120000 hect, pe
care se seamana tot felul de ce
reale, 1 893 5 2 hect. sunt padure,
din can: 264.68 hect. apar^in
domeniilor statuluf, iar restul
de 162884 hect., particularilor.
Restul de 40000 hect. sunt co-
prinse de oras, sate, catune ; cele-
I'alte de accidente de terenuri
ca: vaT, dealuri, etc.
Padurile repartizate pe plaiuri
si plasT: plaiul Vulcan, 32869
hect.; plaiul Novaci, 93,820
hect. ; plasa Ocolui, 17885 hect.;
pi. Jiul, 20083 hect.; pi. Gilortul,
18670 hect. ; pi. Amaradia, 6025
hect.
Din punctul de vedere al im-
par^irei silvice, jud. este impar-
{it in dou<1 circumscriptum, pur-
tind numerile 53 si 54; circum-
scripta 53 coprinde padurile
din : Novaci, Gilortul, Amaradia
si Ocolui. Circumscripta 54 co-
prinde padurile din : Vulcanul,
Ocolui si Jiul.
Padurile cele maiintinse sunt :
doua ale statuluT cu aproape 900
hect., acestea sunt: Polovraci
si Bumbesti-de-Jii din Novaci ;
Mosneni-Colibasanu, tot din No-
vaci, cu 4500 hect.; Mosneni-Cer-
nadieni, cu 10000 hect.; a Prin-
^ul Manuc-Bey cu 10000 hect.,
tot in Novaci. ApoT padurea
D-nei Economu in devalmasic
cu locuitorii pe mun^ii Stersura,
Scarisoara, Gripcea, Muncelul,
etc., inintindere de 15000 hect,
din Vulcan ; Dealul-Rosu si Dum-
brava din Ocolui, a D-lui Bi-
bescu, in devalmasie cu alfii, de
15000 hect. ; Pesteana din Jii, a
Bisericei Cre^ulescu si Cariboli, de
1 0000 hect.
Padurile s int populate cu :
stejarT, gorunT, fag, girni^e si pe
marginea riurilor cu pluta si sal-
cii ; gorunul si fagul sunt esen^ele
predominante. In jud. Gorj, ca
in mai toate jude^ele de munte
se gasesc in plaiuri si animale
salbatice ca: ursi, capre-negre,
jderi, caprioare, si cerbi foarte
pu^inT (marca jud. este un cerb).
In jud. popula^ia se ocupa si
acum cu cresterea rimatorilor,
cu car! inainte de tariful auto-
nom facea corner^ mare cu Tran-
silvania.
Plaiurile ne dati ^uica si lemne
mai cu seamS si au numeroase si
foarte populate turme de 01.
Regiunea dealurilor este ma-
noasS in tot felul de cereale,
si mat cu seatna in punctele
unde se uneste ca regiunea se-
surilor.
Jude^ul n'are alta industrie
de cit cea domestica ; se fa-
brica : tabacariT, cojocarif, tesa-
turi in linuri si in pinza, pive
pentru abale, joagare pentru
cherestea, etc.
Ca centre de desfacere mai
importante prin schimburile ce
se fac intre dinsele sunt:
a) Tirgul-Jiului, capitala jud.,
in care, deosebit de tirgul sap-
tamanal, se face 2 bilciuri pe
an : la Inal^area si la Vinerea-
Mare.
b) Petresti-de-Sus (Carbune-
sti), cu tirgul saptaminal si 2
bilciuri la Mucenici si la Sfinta
Maria-Mica.
c) Bumbesti-Piticul, din plaiul
Novaci, cu tirg saptaminal Du-
minica si o data pe an, la 24
Febmarie, cind e bilciu mare
de vite.
d) Bradiceni, cu tirg in fie-
care Duminica, pe timpul lernei,
si la Sf. Maria-Mica, cind se
desface mat cu seama vase si
care de transport.
Cai de comanica^ie sunt:
a) Calea ferata Filiasi-T.-Jiul,
cu statiunT intermediare : Gilor-
tul, Bibesti, Barcesti, Carbunesti-
si Copacioasa. Aceasta cale fe-
rata plecind din artera princi-
pals Virciorova-Bucuresti, de la
Filiasi, trece apa Gilortului linga
stasia Gilortul apuca apoi pe
Valea acestui riu, pe care o
urmeaza pana la Barbatesti, de
unde trece iar apa GilortuluT,
urmind malul sting pana la
Petresti-d.-s. (Carbunesti), unde
traverseaza din now Gilortul si
Blahni^a, intrind in valea Jiului
prin deflleul de la Copacioasa.
Aceasta artera deserveste direct
urmatoarele com. pe linga care
Hosted by
Google
GORJUL
607
GORJUL
trece, si anume : Sipotul, Tur-
burea, Aninoasa, Bicesti, An-
dreesti, Saulesti, Mosculesti, Ro-
gojina, Petresti-d.-j., Viersani,
Jupane$ti, Barbatesti, Piriul-Boia,
Carbunesti, Pojogeni, Scoar^a,
Copacioasa, Budeni si Petresti-
de-Ocol.
b) Soseaua na^ionala Filiasi-
Pietrosani, ce trece prin acest
jude{ si care vine de la Tin^a-
reni din Dolj, pe valea Jiului, tre-
cind princom.: Branesti, Birbeni,
Brosteni, Ceplea, Izvoarele, Gir-
bova, Sardanesi, Plopsorul, Olari,
Pesteana-d.-s., Balteni, Vladule-
ni, Ciurul, Moi, Rovinari, Poiana,
Dragu^esti, lasi, Romane$ti, T.
Jiul, Sisesti, Vadeni, Curtisoara-
d.-j., Bumbesti-de-Jii, defileul
Lainici, la frontiera.
c) Sosele jude^ene in Gorj
sunt treT :
i. Soseaua judet.eana T. Jiul-
Ciuperceni, spreVilcea.
Aceasta sosea pleaca din T.-
Jiul si trece prin : Dragoeni,
Scoar^a, Coliba si Benge$ti-de-
Mijloc si Bengesti-de-Sus, pe lin-
ga Petresti, prin Cirligei, Pi^icul,
Lupesti, pe linga Poenari prin
Ciuperceni si ese din jude{ ma!
sus de Milostea din Viicea.
2. Soseaua jude^eana T.-Jiul-
Spahi, spre Dolj.
Aceasta sosea este aceeasT
pana. la Scoar^a ca si cea des-
crisa mai sus la No. I ; de la
Scoar^a insa apuca spre S., pe
Valea-Gilortului si trece prin Po-
jogeni, Petresti-d.-s., Rogojeni,
Boia, Secul, Barbatesti, Petresti-
d.-j., Du^esti, Pucari, Turbu-
rea-d.-j., Sipotul si Spahi, de
unde intra in Dolj.
3. $oseaua judefeana T.-Jiul-
Ciuperceni, spre Mehedin^i.
Aceasta sosea pleaca din T.-
Jiul si trece prin Voinicesti-Bi-
lesti, Copaceni, Buduhala, $0-
manesti, Calinic, Ciuperceni si
de aci intra in jud. Mehedin^i.
d) Sosele vecinale in Gorj sunt
un-spre-zece.
1. Acea care pleaca din pi.
Novaci -Amaradia si trece prin:
Petresti - d. - j., Carbunesti, de
unde pu^in mai jos intra in pi.
Gilortul si trece prin Licurici,
Negreni, Hurezani-d.-s., Pegeni,
Columbeni si Capreni-d.-s., de
unde intra in Dolj.
2. $oseaua ce pleaca din pi.
Gilortul si trece prin Hurezani-
d.-s., Vladimirul, Andreesti, un-
de tae Gilortul si merge de da
in soseaua juder^eana T.-Jiul-
Sipotui-Dolj.
3. De la Ohaba, plasa Ama-
radia-Novaci, trecind prin Glo-
deni, Baznegi, Balanesti, Pis-
testi-din-Vale si Viezur, iar de
aci in soseaua jude^eana T.-Jiul-
Ciuperceni- Viicea.
4. Din pi. Gilortul, de la Ur-
dareni-d.-s., trecind prin Busu-
ioci, Coltesti, Tandalesti, Lo-
gresti-Birnici, Logresti-Mosneni,
Pojarul-d.-s., Poiana, Negoesti,
Calugareasca, Albeni, Cojani,
Stefanesti, Coltesti, si Petresti-
d.-s. La Logresti-Mosneni a-
ceasta sosea ese din pi. Gilor-
tul si intra m plasa Amaradia-
Novaci. De la Albeni se des-
parte o ramura si merge de
da in soseaua jude^eana Tir-
gul -Jiul - Ciuperceni - Viicea. O
alta ramura pleaca de la Ne-
goesti, trece prin Prigoria si
se termina la Zorlesti.
5. Din pi. Amaradia-Novaci,
din Novaci, trecind prin Hi-
risesti - Huiuba, Cioc^dia, de
unde merge si da in soseaua
jude^eana T. -Jiul - Ciuperceni-
Vilcea
6. Din plasa Ocolul- Vulcan,
detasindu-se din soseaua jude-
{eana T.-Jiul - Ciuperceni - Mehe-
din^i, la §omanesti, si trecind
prin Balacesti, de unde pu^in
mai spre S. intra in plasa Jiul,
trece prin Rosia, Birnici, Za-
treni, F&rcase^ti, Valea-cu-apS,
Pesteana-d.-j., Urdari-d.-s., Ur-
dari, Urdari - de - Jos, Stejarul,
Strimba, Girbovul, Murgesti,
Turceni-d.-s. si Turceni-d.-j., Ba-
niul, Ulmeni, Ionesti si Gura-
$usi$a, de unde intra in Dolj.
Aceasta sosea de la Rosia si
pana la Ionesti, urmeazS partea
dreapta a Vael-Jiulul. Din a-
ceasta sosea, la com. Girbovul,
se desparte o ramura si merge
la com. Borascul.
7. Din pi. Amaradia-Novaci,
din com. Bumbesti-de-Jif, trecind
prin : Birlesti, Tetila, Gruiul, Mu-
setesti, Dragoesti, Crasna, Car-
pinisul, Aninisul, Hirisesti, No-
vaci, Cernadia, Baia de-Fer, ?i
Polovraci, de unde intra in Vii-
cea.
8. Pleaca din com. Crasna,
pi. Amaradia-Novaci si trece
prin Surpa^i, Magheresti - din-
Deal si Sacel si da in soseaua
jude^eana T. -Jiul - Ciuperceni-
Vilcea.
9. Din comuna Slobozia-Ma-
re, plasa Ocolul si trece prin
Ursa^ei, Runcul, Balta, Pesti-
seani, Tismana, Pocruia, Izvar-
na si Costeni, de unde intra in
Mehedin^i.
10. Din comuna Pestiseani, pi.
Ocolul-Vulcan, pleaca o sosea
vecinala si trece prin Bradiceni,
de unde merge si da in soseaua
jude^eana T.-Jiul-CiuperceniMe-
hedin^i, pu^in mai spre N.-E.
de com. $omSnesti.
11. Din com. Pesteana, pi. Jiul
trecind prin Rasina, ficleni,
Tunsi, de unde intra In pi. Gilor-
tul, mergind la Petresti-d.-s.
prin Rogojeni.
e) $osele comunale in jud.
Gorj sunt 22.
Judeful Gorj pana la 1883
se impar^ea in 4 plasT si 2 pla-
iurl si anume: plaiurile Novaci
si Vulcanul si plasile Ocolul,
Jiul, Amaradia si Gilortul. De
Hosted by
Google
GORJUL
60S
GORNENJI
atuncl pi. Amaradia s'a alipit pe
linga plaiul Novaci, avind rese-
din^a sub-prefecturel Ja Novaci,
iar pi. Ocolul s'a alipit pe linga
plaiul Vulcan, cu resedin^a sub-
prefecturel la Bradiceni ; cele-
l'alte plasf au ramas tot ca ma?
inainte si adeca : pi. Jiulul cu re-
sedinja in Urdari-d.-j. si plasa
Gilortul ca resedin^a in Vladi-
mir.
In intregul jude^ sunt 162
comune, din can I urbana, iar
cele-1'alte rurale si anume:
In plaiul Vulcanul si plasa
Ocolul, 50; pi. Jiul, 32 ; pi.
Novaci si pi. Amaradia, 46;
pi. Gilortul, 34.
Popula^ia intregului jud. este
de 39451 familii, sau 1 661 81
suflete, din carl 34471 contri-
buabili. Pe plasi si plaiuri po-
pula^ia e ast-fel impar^ita :
1. In plaiul Vulcan, 6706 fa-
milii; 32700 suflete; 5669 con-
tribuabili.
2. In plasa Ocolul, 741 1 fa-
milii; 32828 suflete; 70140011-
tribuabilf.
3. In plasa Jiul, 7154 familii ;
29031 suflete; 6536 contribua-
bili.
4. In plaiul Novaci, 4872 fa-
milii; 17529 suflete; 4273 con-
tribuabilT.
5. In plasa Amaradia, 6158
familii; 25134 suflete; 4774
contribuabili.
6. In plasa Gilortul, 7 1 1 5 fa-
milii ; 30959 sufl.; 6205 contrib.
In Tirgul -Jiulul, este rese-
dinfa brigade! II de Infante-
rie, compusS, din regimentul de
Gorj, care este al 18-lea si din
regimentul 26 de dorobanflf de
la Filiasi. Brigada face parte din
divizia 1. Resedinfa regimentu-
lui al 18-lea este chiar in Tir-
gul-Jiului, iar ale celor 8 companii
sunt in urmStoarele localita^I:
la la Bradiceni; a Il-a la T.-
Jiul ; a Ill-a la Brosteni ; a IV-a
la Pesteana; a V-a la Dnigo-
esti ; a Via la Novaci ; a Vila
la Petresti-d.-s.; (Carbunesti) $i
a Villa la Negreni.
Jude^ul are un Tribunal cu
resedin^a in Tirgul-Jiului, si 4 ju-
decatorii la: Tirgul-Jiul, la Pes-
teana, la Carbunesti si la Sau-
lesti.
In tot jude^ul sunt: 406 bi-
sericT, din care: 5 in Tirgul-Jiul;
aceste biserici sunt deservite
de 246 preo^i si 350 cintarepf.
Sunt 2 manastin : Tismana s»
Polovracii si 5 schituri: Cioclo-
vina, Lainici, Locurile - Rele,
Crasna si Strimba. Peste toate
aceste biserici si manastin, este
I protopop cu re^edinta in Tir-
gul-Jiul ui, si un proestos.
Jude^ul are urmatoarele scoli :
1 gimnaziu real si 2 scoli ur-
bane, 1 scoala de fete si 1 de
bae^i cu resedin^a in T.-Jiul, 122
scoli rurale.
Numarul elevilor la cele ur-
bane : j6 elevi la Gimnaziul
real, 300 elevi si 112 eleve la
scoalele urbane. La cele rurale
numarul elevilor este de 4497
baep si 170 fete.
Pamintul GorjuluT, in ce pri-
veste produc^iunea, difera dupa
regiuni; a?a, la munte, unde
piatra predomina, porumbul si
griul lipsesc cu total, in schimb
se cultiva pomT roditori ca : men
pen, pruni, din care se fabrica
{uica, nuci din care se estrage
untul de nuca; sunt lemne multe;
frumoase pasuni pentru vite.
In r^giunea dealurilor pamin-
tul fund argilo-nisipos, se cultiva
viea, pomif roditori, precum si
porumbul si griul de prim.avara,
In regiunea sesurilor si albii-
lor Jiulul, GilortuluT, Amaradiei,
etc., pamintul este foarte pro-
ductiv si propriu tuturor cerea-
lelor, ca: porumbul, orzul, ova-
zul, griul de toamna, secara, ci-
nepa, etc.
Jude^ul are 17 pichete pen-
tru paza frontierei.
Este un spital cu 40 paturi,
instalat in orasul T.-Jiul, un spi-
tal rural la Petresti-d.-s.
Ape minerale in acest judef
sunt numai apele de la Sacele,
comuna in plasa Amaradia.
Trecatorile acestuT jude$ spre
Transilvania sunt : Vulcanul si
Lainici.
Budgetul jude^ului pe 1898
— 99 a fost: fondul zecimilor:
240107 lei, 67 ban!; fondul dru-
murilor, 13 2621 let, 25 bani;
fondul spitalului rural Petres-
ti-d.-s. K 32733 leT, 24 bani.
Gorneasca, pirifi, in jud. Bu-
zati, com. Marun^isul; ese din
muntele Vatala si se scurge in
riul Buzaul.
Gorneiul, sat, in jud. Tutova, pi.
Simila, com. Ibane$ti, spre S.-E-
de satul Ibane?ti. Are 131 lo-
cuitori, din can 1 5 stiu carte ;
sunt 32 case.
Gorneni sau Curueni-de-Jos,
catu7i, pendinte de com. Bala-
rii, pi. Calni?teT, jud. Vlasca,
situat la 5 kii. de Balarif, la 50
kil. de Giurgiu, si la 32 kil. de
Bucure^ti, strabatut de o sosea
ce duce de la Bucuresti la A-
lexandria.
In acest cat. s'a improprie-
tarit in 1864, 102 locuitori, din-
du-li-se 306 hect. Are o biserica,
deservita de un preot si 2 das-
cali.
Gornen^i, com. rur., si sat, in
jud. Mehedin^i, situata la 40 kil.
de orasul Turnul-Severin, si la
32 kil. de Baiade-Arama, pe
poalele muntelut Ciolanul. Satul
formeaza com. cu satul Mala-
risca, avind 910 locuiton, din
carl 170 contribuabili; locuesc
in 203 case.
Hosted by
Google
GORNESTt
609
CxORNfiTUL-CRICOV
Locuitorii poseda: 6plugun,
2 care cu boi, 2 caru^e cu cat ;
150 stupl.
Are 2 biserici, deservite de
1 preot si 3 cint£re£i.
Budgetul com. este la veni-
turi de 659 lei ; iar la cheltueli,
de 605 lei.
Vite sunt: 600 vite marl cor-
nute, 140 boi, 20 caT, 300 01,
450 capre si 359 rimatori.
Prin com. trece o sosea, care
o leaga cu comunele Ciresul si
Costesti.
Gorne§ti, sat is or, in jud. Covur-
luiu, pi. Zimbrul, com. Smulti,
la 3 kil., spre V. de resedinta
comunala, avind numai 9 case,
locuite de fasti clacasl impro-
priet&ri^T, si o biserica.
Gorne^ti, mosie particular^, de
715 hect, in jud. Covurluiii, pi.
Zimbrul, com. Smulti.
Gornetul, catun, in jud. Buzau,
com. Boziorul, cu 90 locuitori
si 22 case, alipit de cat. Scaeni.
Gornetul, catun, in jud. BuzaTi,
com. Sibiciul-d.-j., cu 260 lo-
cuitori si 69 case.
Gornetul, sat, face parte din
com. rur. Gornetul-Cuib, pl.Pod-
gcria, jud. Prahova. Este situat
pe culmea dealului Gornetul.
Are o populafiune de 1185 lo-
cuitori (575 barbap si 610 femei).
Este aci o biserica reconstruita
la 1870, in locul alteia vechi.
In partea de N.-V. a acestui
cat., pe ambele maluri ale pi-
riulu! Sara^elul, se afla mine de
sare.
Satul Gorne'ul se crede a se
fi lnfiin^at pe la anul 1587, cind
printre p&durile seculare, ce for-
mau pustiul codrulul in aceastS.
localitate, s'ati *stabilit primii
4 fondatorl, fugifl de frica Tur-
cilor, dupa cum ne spune tradi^ia.
Se crede Cci sl-ar fi luat numele
de la un gorun (stejar batrin),
sub care cel-d'intiiu fondator,
venit aci, isi facuse bordeiul, locul
purttnd mai mult timp numele
de La-Bordeiul-sub-Gorun. Mai
tirztu, populindu-se, i s'a dat nu-
mele de Gornetul.
Acest cat. ocupa partea de
S. a com. Este inconjurat la N.
si S. de livezi cu pruni ; la E.,
de paduri si la V., de vil.
Are o scoala lnfiin^ata pe la
1857; carte a inceput Scl se In-
ve^e in sat pe la 1834, sub con-
ducerea preo^ilor, dascalilor bi-
sericei si logofefilor satulul, fiind
plati^i de locuitori.
In vechime acest sat se nu-
mia Slemnea-Tufele.
Gornetul, sat, face parte din
com. rur. Gornetul-Cricov, pi.
Cricovul, jud. Prahova. Are o
populate de 567 locuitori: 290
b&rbapsi 277 femei. Aci e o bise-
rica, fondata la anul 1837, cu
hramul Cuvioasa Paraschiva.
Ruinindu-se, in anul 1883 locui-
torii au ftcut alta, al&turi cu
cea d'intiiu, biserica care au
terminat-o in 1892, cind ati si
tirnosit-o.
Gornetul, catun, in jud. Putna,
com. Valea-Sarei, din pi. Vran-
cea. Este asezat pe riul Putna, la
un kil. dep&rtare de satul Co-
lacul.
Are o popula^iune de 40 su-
flete, carl locuesc in 17 case.
Gornetul, pddure, in intindere
de 50 hect. proprietatea mos-
nenilor din Gornetul-Cricov, pi.
Cricovul, jud. Prahova; supusa
regimulul silvic.
Gornetul-Cricov, com. rur., pi.
Cricovul., jud. Prahova. Este situ-
ate pe malul sting al riulul Cri-
covul-Sa>at, la 30 kil. de capitala
jude^ulul si la 8 kil. de rese-
dinta pl&sel.
Se compune din 4 catune:
f £rculesti, Gornetul, Cos&rele si
Valea-Boulul, avind o popula-
£iune de 1943 locuitori, 966 b&r-
ba^I, 977 femei, in care intra
si 4 familil de pganl, carl se
ocupa cu fieraria.
Capi de familie sunt 461 ;
contribuabili, 447.
In com. sunt 4 biserici (in
fie-care cStun cite una), deser-
vite de 4 preopf.
Locuitorii in mare maioritate
sunt mosnenl; 69 s'au impro-
prietarit la 1864, pe mosiile
mosnenilor: Valea-Boulul, pro-
prietate a decedatulul V. Pa-
apa, Priseaca, proprietate a
scoalel Ion Cr&ciunescu, si Co-
sSrelele, proprietate a d-lui E-
manoil Lahovari, din carl li
s'au dat 199 hect.
Vite sunt: 36 cat si lepe, 153
vacl, 52 capre, 1766 ol si 922
porcl.
In raionul com., in dreptul
c&t. Cos&rele, pe riul Cricovul-
Sarat, este o moara de m&cinat.
Scoala exists in com, de 25
anl. Actualul local s'a construit
din fonduriie donate de dece-
datul Vasile Paapa, mare pro-
prietar. E frecuentata de 120
copil: u6b£epf, 4 fete, din nu-
marul de 242 copil, 174 baep,
68 fete, cu virsta de scoala.
Cu intre^inerea personalulul se
cheltueste anual 2484 lei. Stiu
carte 523 bSrbafl si 25 femei.
Toata com. are o suprafa^a
de 5000 hect.
Comerciul se exercitS in com.
de 5 circiumarl.
Bugetul com. are la venituri
lei 3700 si la cheltueli, 3500 lei.
O sosea il inlesneste comu-
nica^ia cu com. urb. Urlaji,
spre S. si cu com. rur. Apos-
tolache, spre N.
60645. Marele Dicfionar Geygraflc Vol. III.
11
Hosted by
Google
GORNETUL-CUIB
610
GORNETULUI (VJRFUL-)
Piscul eel ma! insemnat din
com. e Dragaica.
E udata. de girla Cricovul-
SSrat si de piraele: Valea-Mo-
canuluj, Valea-Lidii si Valea-
BouluT, carl toate se varsa in
Cricov, tot in raionul com. Gor-
netul-Cricov.
Se m&rgineste cu comunele :
Tatarul, Iordacheanul, Aposto-
lache si Udresti.
Gornetul-Cuib, com, rur., jud.
Prahova, pi. Podgoria, situata
peculmeadealului Gornetul, sub
poalele dealurilor Mirzea, Nasta-
soaia si Nucetul, si pe ambele
malun ale pinului Sara^elul, la
26 kil. de capitala jude^uluT $i
la S kil. de a plasei.
Se compune din 4 catune:
Gornetul, Cuibul, Nucetul si Bog-
d&nesti si are o popula^iune de
2350 locuiton: 1147 barbap si
1203 femeT, in care intra si 4
familii de Tigani. Sunt 562 capi
de familii, din can 432 contri-
buabili. Locuesc in 552 case.
In com. sunt 3 biserici: una
in Gornetul, reconstruita in a-
nul 1876 — yj\ a doua in Cui-
bul, reconstruita la 1853 — 54 si
a treia in Nucetul, construc^ie
de lemn, fondata la anul 18 14;
toate cladite de enoriasT. Ace-
ste biserici sunt deservite de 4
preoji.
Meseriasi sunt : 13 dulghen,
14 dogari, 2 rotan, 2 timplarT,
4 fierari si 4 sindrilarT.
Ma! to$i locuitorii sunt mo?-
neni. La 1864 s'ati improprie-
tSrit 52 locuitorl dindu-se la fie-
care cite 7 prajinf pe proprie-
tatea mosnenilor.
Vite sunt: 19 cat si lepe, 308
vacT, 34 capre, 553 ol si 552
porci.
In comuna sunt 2 scol!: una
in Gornet si a doua in Cuib.
Cea din Gornet s'a infiin^at in
anul 1857, iar cea din Cuib la
1859. §tiu carte 723 barbati
si 85 femei. Cu intre^inerea
scoaleT, statul cheltueste anual
2970 lei.
Comuna se intinde pe o su-
prafa^a de 1200 hect.
Comerciul in Gornetul - Cuib
se exercita de 4 circiumarT-
hangii.
Budgetul comunei prezinta la
venituri suma de lei 3573 si la
cheltueli, lei 3452.
In comuna e numai o sin-
gura sosea ce inlesneste comu-
nica^ia intre comuna Magurele,
spre capitala jude^ului; cele-
l alte sunt drumuri naturale, in-
lesnind comunica^ia la E., cu
comunele Pacuresti si Podeni-
NoT; la S.-E. cu cat. Baltesti,
unde este re?edin^a pla?ei ; la
S., cu com. Podeni-VechT ; la
V., cu com. Scaiosi si Gura-
Vitioarei si la N., cu comuna
Opari^i, sosea care trece la com.
urban& VSleni-de-Munte.
Comuna, in partea de N.-V.
si N.-E., este brazdatl de o
culme de dealurl, acoperite in
cea mai mare parte cu vii, iar pe
poale cu livezi de pruni si numai
in partea de N., pe virful lor,
au pad are. Virfurile se numesc:
Virful - Beciului, Virful-lui-Serb,
Comorile, Virful - Dorului, Cru-
cea, Virful-Fi$iilor, Nastasoaia,
Poiana-Vulpei, Minzea, Piatra,
Nucetul, Virful-EpiscopieT, Gor-
ganul, Gornetul, Dosul, Peri-
voia, Baba-Sanda, Baba - Ana,
Dealul-Scor^enilor, etc.
Este strab&tuta prin centru,
dela N.-V. catre S.-E., de piriul
Sara^elul, in care se varsa vaile :
Bogdanestilor, Dosului, Baba-
Sanda, Haulesti, Petricanesti,
Gornetul, Viilor si Valea-BeniT,
unitcl cu Nuceteanca si Turbu-
rea.
In comuna e un izvor bogat
de apa ce confine fler si pu-
cioasa, care se intrebuin^eaza
de locuitorf pentru baut si bai.
In partea de E. a c&t. Bogda-
nesti se presupune a h plumb
si pucioasa. Pe ambele malun
ale piriului Sara^elul sunt abon-
dente izvoare s&rate.
In partea de N.-E. a catunului
Bogdanesti mai este o culme
de piatra numita Caranaua-de-
Piatra ce se intinde pana in
culmea dealului Nastasoaia, in
care se afla prea buna piatra de
construc^ie.
Sarea abunda pe tot teritoriul
comunei. In timpurT ploioase,
fugind pamintul, sarea se des-
veleste.
Comuna Gornetul-Cuib, pana
la anul 1864, era impar^ita in
trei sate. Dupa tradi^ie aceasta
comuna s'ar fi infiin^at la 1687.
Se m&rgine?te la N. cu com.
Opari^i; la S., cu com. Magure-
lele si Podeni-VechT ; la E., cu
com. Podeni-Noi si Pacure^i
?i la V., cu com. Scaiosi si Gura-
Vitioarei.
Gornetul-Cuib, deal, in jud. Pra-
hova, com. cu acelasinume, pi.
Podgoria, pe care se cultiva 134
hect. vie.
Gornetului (Valea-), pMa, in
jud. Buzau, com. Boziorul, c&t.
Gornetul ; iese din muntele Gor-
netul si da in Sara^elul-Balane-
stiior; in albia sa se gaseste
chihlibar.
Gornetului (Valea-), pirin, in
jud. Buzau, com. Maruntisul ; iese
din Tigania si se scurge in
riul Buzaul, mai jos de Benga.
Gornetului (Virful-), mu?ite, in
jud. Buzau, com. Sibiciul-d.-s.,
pe malul sting al vae! Sibiciu-
lui, din care se intinde lunga
catena Preseasca. E format nu-
mai din stinci si efoarte impor-
tant pentru studii geologice.
Hosted by
Google
GORNETULUl (VlRFUL-)
611
GOROVEIUL
Gornetului (Virful-), munte, in
jud. Buzau, com. Boziorul, cat.
Gornetul.
Gornia, ccitun (tirla), in jud. Ia-
lomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, pen-
dinte de '{Tindarei.
Gornitul, deal, in partea de V.
a corn. Dracsani, jud. Botosani,
pi. Copula; se intindesi m com.
Urziceni, in direc^iune de la N.-
V. spre S.-E.
Gornitul, padure, pe dealul Gor-
nitul ; se intinde pe teritoriul
com. Dracsani, pi. Miletinul, jud.
Botosani, si parte in com. Urzi-
ceni.
Gornitul, piriU si vale, izvores-
te din padurea Gornitul, com.
Dracsani ; curge prin satul Stro-
esti, com. Zlatunoaia si se varsa
in piriul Siena.
Gorni^a, deal, al com. Cartiul,
situat spre N. de aceastacom.;
pe acest deal sunt inca urmele
unei sosele facuta de Austriaci
pe cind posedau Banatul - 01-
teniei.
Gornovi^a, com. rur., jud. Me-
hedin^i, plaiul Ciosani, la 48
kil. de orasul Turnui-Severin,
si la 24 kil. de Baia de-Arama,
resedin^a plasei, situata pe fa^a
Dealului-Babelor. Are 100 con-
tribuabilT; 600 locuitori; 145
case.
Locuitorii poseda : 10 plugurl,
15 care cu boi, 2 caru^e cu
cai; 116 stupi.
Are o biserica, cu 1 preot si
2 cmtare^i.
Budgetul comunei are la ve-
nituri 782 lei; iar la cheltueli,
780 lei.
Vite sunt : 360 vite mart cor-
nute, 23 cai, 400 01, 641 capre
si 200 rimatorl.
E strabatuta de o sosea co-
munala care o leaga cu soseaua
Balta-Baia-de-Arama.
Gornovi^a, cdtun, alipit comunei
Topesti, din plaiul Vulcan, jud.
Gorj, situat in partea de S.-V.
a comunei.
Are o intindere de 310 hect.
din care 120 hect. arabile, 115
hect. fine^e, 16 hect. izlaz, 19
hect. vie si 7 hect. livezi de
pruni.
Locuitorii sunt fosti clacasi,
numarind 118 familii, sau 468
suflete, din care 96 contribua-
bilT.
Locuitorii poseda : iopluguri,
1 s care cu boi, 3 caru^e cu cai ;
25 stupi; 236 vite man cornute,
12 cai, 600 01, 100 capre si
103 rimaton.
Comunica^ia in acest catun
se face prin soseaua comunala
care il leaga, spre N.-E., de ca-
tunul Topesti, iar spre S.-V.,
de Tismana.
In catun sunt: 3 pu^un; 2
fintini.
Are o biserica de lemn, fon-
data la 1828, cu I cintare^ si
slujita de preotul comunei To-
pesti.
Goroghia, deal, in jud. Bacati,
pi. Bistri^a-d.-j., de pe teritoriul
com. Valea-Mare.
Goroni, sat, jud. Iasi, com. To-
mesti, plasa Codrul, asezat in
fundatura formata de dealurile :
Paunul, Opinca, Murgul si Isac ;
cu o populate de 149 familii,
saii 707 suflete.
Satul acesta este o podgorie
intinsa, care produce vinuri si
fructe multe. Are o biserica, fa-
cuta la 1815 de locuitori, cu 1
preot si 1 cintaref.
Numarul vitelor e de 677 :
428 vite marl cornute, 86 cat
si 153 rimatori.
Goronul, deal, in jud. BacaQ,
pi. Trotusul, de pe teritoriul
com. Caiuful.
Goronul, deal, in jud. Roman,
pi. Fundul, com. Giurgeni, spre
S. de satul Giurgeni. Are ca-
rierl de piatra.
Goronul, piriu, ce curge prin
jud. Roman, pi. Fundul, com.
Giurgeni. Izvoreste de linga sa-
tul Goiani (com. Giurgeni) ;
curge de la S. spre N. si se
varsa in riul Birlad de-a dreapta,
dupa ce s'a incarcat pe stlnga
cu piriul Muncelul. Valea acestui
piriu este separata de valea pi-
riului $ipotulul prin o culme
de dealurl inalta. Albia sa este
inclinata.
Goroveiul, alta numire a satului
Iucsesti-d.-s. jud. Roman.
Goroveiul, sat, pe mosia cu a-
celasl nume, com. Vaculesti, pi.
Cosula, jud. Dorohoiu, cu 30
familii, sau 101 suflete.
Proprietatea mosiel este acum
a Statulul; mal inainte de se-
cularizare a fost a M-rei Goro-
veiul.
Satenii improprietaripf aii 7 x /a
hect. pamint, iar Statul: 24
hect. 35 aril cimp si 229 hect.,
3 aril, padure cu multe esen^e
de arbori, dominind : fagul, car-
penul si stejarul.
Drum principal este calea
jude^eana Sauceni^a-Virful-Cim-
pului, ce leaga calea jude^eana
Dorohoiu-Leorda cu calea na-
tionals Mihaileni-Botosani.
Hotarele mosiel sunt cu : Va-
culesti, Virful-Cimpului, Prelipca
si Saucenija.
Insemnata aci este Manastirea
Goroveiul.
Goroveiul, mfinastire, jud. Doro-
hoiu, la 1V2 ora in direc^ia S.-
Hosted by
Google
GORTEA
612
GORUNESTI
E. de tirgul Dorohoiu, pe so-
seaua ce merge la Leorda, si
apol pe acea care trece prin
Saucenija la Virful-Cimpului, in
pi. Cosula. In mijlocul pidurilor
ce odinioar&, erau codri secular!,
in mijlocul unel poem destul de
pl&cute, ca de 43 hect. intindere,
se afla situate mSnastirea pe pro-
pria sa mosie, care e limitrofa' cu
V&culesti, Virful-CimpuluT, Pre-
lipca si Sauceni^a.
Ajuns acolo pe drumul cam
accidentat, parte soseluit, par-
te natural si umbrit de arbon,
vezf doua bisericT, una mare
si una mica, de forme regulate
daca nu artistice; casele egu-
menestf ; cite-va incaper! pentru
vizitatori si aitele pentru sufe-
rinzii ce cauta aci vindecare;
citeva chili! pentru nionahi;
incaperile slujbasilor manastirei ;
gradina de legume si livada
defructiert; iarin jurul acestora,
se intinde padurea m&nastire?
de 229 hectare, cu bune specii
de arborT, intre can domina :
carpenul, fagul si stejarul. Aceas-
ta padure e inconjurata* decodriT
mosiilor limitrofe.
Legenda zice ca do! calu-
garT Claudie si Isidor, petrecind
pusnici, in codri acestor lo-
cality, cind aii intrat odat£ in
o pestera spre a se adaposti
de vijelia, gasira acolo icoana
S-tuluIIoanBotezatorul. Privind
aceasta ca o aratare a vroin^ei
lui D-zeu, de a fi acolo o bise-
rica, s'au decis a se sirgui spre
deplinirea sacrei destina^iam.
Cu banil aduna^i de la crestinf, pe
locul hSrazit de loan Goroveiu, se
facu biserica din lemn, cu patro-
nul Sf. Niculae, pe care a resta-
urat-o dupre cum se vede azi
Arhimandritul Vitali Lemne la
1857. Se asez& intr'insa S-ta
Icoana care se respects ca fa-
c&toare de minuni. Pe la 1742,
biserica s'a tirnosit.
Adunlndu-se pe incetul un
sobor de c£lugari, manastirea
merse prosperind.
Pe la 1828, egumenut Ma-
carie Jora, incepu zidirea bi-
sericei mar!, dar trecindu-se din
via^a in 1831, s'a ispr&vit de
egumenul Eroftei Lemne care a
pus-o sub patronul Nasterei
S-tului loan Botezatorul, ce se
serbeaza la 24 Iinie. In acea-
sta biserica' apol stramutS, S-ta
Icoana.
Matte silin^e si ostenele spre
binele si prosperarea manastirei,
punea egumenul Eroftei, care
muri la 1848.
Vestea raspindita despre mi-
nunele S-tei Icoane, atragea
multa lume spre inchinare; iar
izbavirea multora din suferinzT,
provocara felurite harazin si
sporirea soborului. In a$a mod
prin daruin, capatind diferite
par^i de pamint, proprietatea
manastirei deveni intinsa, mai
cu seama dupa ce dobindi in-
ca alte parti de mos'ri, dughene
case si vii in deosebite locun.
Arhimandritul Vitali Lemne,
devenind egumen manastirei pe
la 1852, ca urmas si nepot al
neuitatului Eroftei, cu aceeasi
sirguint^ si devotament se in-
griji de manastire, si de avu-
tul el. Prin darurile adunate
de pe la cresttnT, facu multe si
insemnate imbunata^ir! la edifi-
ciile manastirei ; imbraca Sf. Icea-
n& facatoarea de minuni, cu
argint aurit, impodobit cu pietre
scumpe ; mentfnu cu rigoare sta-
vilirea rasluirilor; dobindi noua
danuiri de proprieta^T. Prin a sa
buna conducere, ameliora starea
manastirei cu afaceriie ei, carl se
urcau la 1 500 galbeni (18,000 lei)
anual, la care adaugindu-se ha-
r&zirile piosilor vizitatori, dem-
nul egumen putea intre^ine in
toat& buna" regula : edificiile
manastirei, serviciile religioase
si soborul monahal ; ingrijirea
suferinzilor saracT, venipfla sa-
crul ajutor; ospitalitatea vizita-
torilor si facerea hramuluT la
24 Iunie, in asisten^a a multa
lume adunata din toate clasele
si condi^iile.
De la secularizarea manas-
tirilor, conform legei din 17
Decembrie 1863, i s'a luat din
dispozi^ia egumenului: toate vi-
tele de serviciu, mo?ia din pre-
jurul manastirii, parte din mo-
$ia Iona^eni, si parte din Do-
moseni, aflate in acest jude£;
parte din mosia Ipotesti si viile
de la podgoria Cotnari din jud.
Iasi ; casele si dughenele din
ora$ele Boto^ani si Dorohoiu.
Pentru intre^inerea manasti-
rei, statul da 3000 lei anual si
10 stinjeni cubici de lemne de
foe.
Gortea, piriii, in jud.Buzau, com.
Odaile ; incepe din Valea-U^ei
si da in Muratoarea Posobeasca.
Qorul, vi unt e, jud. Putna, la ca-
tena proprie a muntilor Vrancei.
Vezi Naruja.
Goruna, sat, face parte din com.
rur. Cocore^ti-Mislii, pi. Varbi-
laul, jud. Prahova. Are o po-
pula^iune de 573 l° c - : 293 bar-
ba^T si 280 feme!. Aci e o bi-
serica, cu urmatoarea inscrip-
tiune:
Aceasta biserica incepe a se zidi la
4 Maiii, anul 185 1, sub Domnul Barbu
Stirbei si Mitropolitul Nifon, cu cheltu-
iala lui Nicolae ^iteiii si preotul Gheor-
ghe si a tutulor locuitorilor si se zugravi
de Pirvu si Nicolae din orasul Tirgo-
vistea si se termina in lulie 6, anul 1852.
Goruna si Cocore^ti, mosit, ale
StatuluT, pendinte de manasti-
rea Mislea, jud. Prahova.
Gorune^ti, com. rur., jud. Vil-
Hosted by
Google
GORUNE?TI
613
GOSTAVATUL
cea, pi. Oltejul-d.-j., compusa
din 4 cat. : Barcanesti, Goru-
nesti, Oculesti si Popesti. Intre
com. Gorunesti si Balcestis'au
gasit oase petrificate de mas-
todonfi, amfibii si animale anti-
deluviane.
Este situata pe malul drept
al riului Olteful, la 80 kil. de
capitala judepilui si la 40 kil.
de a plasei.
Are o populate de 307 fa-
milif, sau 1 12 1 suflete: 582 bar-
bae si 539 femei; 279 contri-
buabili; 309 case.
In com. sunt 4 biserici fon-
date in anil: 1763, 177 1, 1774
si 1874.
Locuitorii sunt mosneni ; ei
au : 15 caT, 123 boT, 169 vaci,
98 capre, 1700 01 si JO porci.
Comuna cu izlaz cu tot are
1058 hect.
Veniturile si cheltuelile com.
se urea la 1086 lei anual.
E brazdata de dealurile : Pi-
riianul, Tinoasa, Binta si Inaltul
si udata de vaile : Aninoasa, Pi-
riianul, Binta, si de riul 01-
te^ul, care trece prin com.
Gorunesti, sat, face parte din
com. rur. Gorunesti, pi. Olte^ul-
d.-j., jud. Vilcea
Gorunesti, makala, face parte
din com. rur. Slatioara, pi. Ho-
rezul, jud. Vilcea. E situata in
partea de S. a com. si este u-
data de piriui Gresarea, de riul
Cerna si de Valea-TiseT. Are 2
biserici, din can una fondata la
1888, cu cheltuiala d-lui Dumi-
tru I. Belei.
Gorunesti, deal, in raionulcom.
Gorunesti, pi. Olte^ul-d.-j., jud.
Vilcea, pe care se cultiva 35
hect. vie.
Gorunetul, sau Drumul-Dea-
lului, deal, jud. Gorj, prelun-
gire din dealul Seciul, pi. No-
vaci, com. Cioc&dia ; se intinde de
la N. la S. pana in hotarul Car-
pinisului, formind malul drept
al Ciocadiel, in aceasta parte.
Gorunetul, vale, in jud. Gorj,
pi. Novaci ; ia nastere din dea-
lul Drumul-Dealulul, din com.
Ciocadia si se termina in apa
CiocadieT, la N. de com. Cio-
cadia.
Gorungoiul, pddure particulars,
supusS regimuluf silvic, pe mo-
sia Breaza, pendinte de com.
Breaza, pi. Prahova, jud. Pra-
hova.
Gorunilo r ( Virf ul-), virfde deal,
in jud. Prahova, pi. Teleajenul,
com. Teisani.
Goruni§ului (Dealul-), deal, in
jud. Vilcea, pi. Mijiocul, com.
Serbanesti. Aci se afla o caverna,
azi in ruina, in care, se zice,
se refugiau Tatarii si ascundeau
lucruri de mare pre{, luate de
la Romim.
Gorunul, deal, in jud. Mehedin^i,
plaiul Cerna, comuna rur. Bu-
sesti.
Gorunul, deal, 111 jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Dumitre-
sti; se desface din Culmea-Ca-
tau^uluT; brazdeaza partea de S.
a com., despar^ind-o de com.
Buda; se intinde printre riul
Rimnicul-Sarat si piriui Schitul ;
este acoperit in mare parte cu
padun de gorun, de unde si
numele lui.
Gorunul, girla, izvoreste din ra-
ionul com. Star-Chiojdul, pi. Te-
leajenul, jud. Prahova si se varsa
in girla Chiojdul, pe partea
dreapta, tot in raionul com. Star-
Chiojdul.
Gorunului (Dealul-), deal, si-
tuat spre V. de com. Ciom5-
gesti, pi. Oltul-d.-s., jud. Olt.
Direcjia lui e de la N. spre S.
si are o lungime de 6 kil.
Gorunului (Virful-), deal, in par-
tea de N. a com. Cornul, pi.
Prahova, jud. Prahova. Serva
de pasune pentru vitele locui-
torilor.
Gosanul, deal, spre V. de satul
Cucuteni, com. Baiceni, pi. Bah-
luiul, jud. Iasi; din acest deal,
spre N., se continua podisul nu-
mit Cetajuia, care la E., in ho-
tarul Baiceni, face un scoboris
avind aspectul unul zid natu-
ral; e format din paturf stin-
coase ce-sl inal^a malul cu cit
se ridica spre N., pana la mo-
vila numita Ceta^uia.
Gospodarului (Padurea-), pd-
dure particular ft, in jud. Dolj,
pi. Cimpul, com. Deasa, in in-
tindere de 85 hect., populata
cu tufanl.
Gospodul, farina', in jud. Bacau,
pi. Bistri^a-d.-j., orasul Bacau,
data de catre loan Sandu
Sturdza, in folosul locuitorilor
prin hrisovul de la 1823. Intin-
derea este de 33000 prajinL
Gostava^ul, com. rur., in jud.
Olt, pi. Siul-d.-j., situata pe lun-
ca Oltului, si pe amindoua ma-
lurile Siului, la 40 kil. de Dra-
ganesti, resedin^a plasei.
Se compune din 3 catune:
Gostava^ul, numit si Cioflanul,
Berindeiul-VecW si Zanoaga, cu
o populajiune de 270 familil,
saii 2045 suflete (11 35 barba^i
si 910 femei), din carl 300 con-
tribuabilf; loeuese in 50 case
si 220 bordee.
Se zice ca primi! saf locui-
torf sunt venial din com. Gos-
Hosted by
Google
GOSTAVATUL
614
GOSTILELE
tavaful, situate in dreptul ace-
steia, pe malul drept al Oltului
in jud. Romana^i, iar parte din
locuitorl sunt venial aci si din
Transilvania. Aci fiind padurT,
zavoae marl, locuitorii gaseau
adapost si azil de scapare in
timp de razmeri^e.
Mosia apar^ine l$i mai mul^i
proprietan.
Locuitorii s'au improprietarit
dupa, legea rurala: 60 in Cio-
flanul (cu 184 hect), 30 in Be-
rendeiul-Vechl (cu 96 hect.), si
40 in Zanoaga. Viile ocupa o
suprafaja de 75 hect. Tot te-
ritoriul com. se intinde pe o
suprafa^a de 3087 hect.
Vite sunt: 530 bol si vacT,
80 cat si lepe, 1 548 01, 395 porcl.
Are 3 bisericl (in fie-care cat.
cite una), deservite de 3 preo^i
si 3 cintare^i.
Stiu carte TOO barbatl si 10
femei.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumari.
Veniturile com. sunt de 3673 .30
lei si cheltuelile, de 3673.30 lei.
Soselele, care leaga com. cu
cele-ralte com., sunt: la E. de
cat. Zanoaga, pe muchea dea-
luluT, soseaua jude^eana Slatina-
Turnul-Magurele, iar la N. de
cat. Berendeiul, soseaua Caracal-
Rosiori sau Rusca-luI-Toader.
La E. de Zanoaga, in malul
Oltului, afara de Rusca-luI-Toa-
der, mai sunt si altele, ca : Ru-
sca-Bercii, Rusca-BisericeT, Si-
mionestilor, etc.
Cind malul Oltului era aco-
perit cu paduri marl, in aceste
rusti, carl sunt formate in niste
surpaturl adinci, adesea-ori lo-
cuitorii gaseau azilurl pentru a
se ascunde de frica Turcilor si
a altor navaiitori.
Se limiteaza laN. cu Daneasa,
la E. cu Poiana, la S. cu Frun-
zarul si la V. cu albia Ol-
tului.
Gostava^ul, com. nir., spre E.
de pi. Ocolul, jud. Romana^i,
formata din Gostava^ui (900 lo-
cjitari) si Brezuica (200 locui-
torl), situata linga Olt intre com.
Slaveni la N. si Babiciul la S,,
pe teren ses, a carui altitudine
este de 85 m., d'asupra nivelu-
lui marii. Se afla la 15 kil. spre
rasarit de Caracal.
Are o populate de 275 fa-
milii, sau 1 120 suflete : 599 bar-
bae si 531 femei; 533 casato-
ri{T si 586 necasatoripL
Sunt 238 contribuabilT.
Stiu carte 66 persoane.
Budgetul com. este de 2876
lei la venitun si 2859 lei la
cheltueli.
Sunt 6 circiumi ; o scoala
prim, grad II condusa de un
inva^aror, si frecuentata de 35
elevi; 2 biserici: Sf. Nicolae
(1863) in Gostava^ul si Sf. Ni-
colae (1869) in Brezuica, cu 2
preo^i si 2 cintare^T.
In cuprinsul com. se afla ruine-
le unei cetati vechT, o sta^iune
la drumul roman ce mergeape
malul Oltului de la Izlaz la Ro-
mula si de care cale avem urme
chiar la acel sat, unde se ga-
sesc si caramizi de Antinacu di-
ferite semne pe ele.
Aci d-nul D. Sturdza a explo-
rat 2 movile, in care s'a dove-
dit a fi morminte, caci s'au ga-
sit cadavre arse.
Gostava^ul, cdtun, pendinte de
com. cu acelasi nume, pi. Siul-
d.-j., jud. Olt, situat pe malul
drept al Siului. E resedin^a com.
si are o popula^iune de 815 lo-
cuitorl (415 barba^i, 400 femei),
din carl 60 sunt impropriet&ripf
dupa legea rur.
Vite: 270 vite mar! cornute,
41 cai si lepe, 750 ol si 167
porci.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Voevozi, fondata la 18 10 de
Sardarul Iancu Perie^eanu, A-
nastase Slavescu si Ivancea Pe-
trovici si s'a reparat la anul 1 880
de mai muh:i locuitori; e deser-
vita de 1 preot si 1 cintaref.
Gostava^ul, deal, in raionul com.
Gostava^ul, pi. Siul-d.-j., jud.
Olt, pe care se cultiva 75 hect,
25 aril vie.
Gostava^ul (Suhatul), mosie,a.
statuluT, in jud. Romanati, cu o a-
rendaanualade lei 3045 (1886 —
1888).
Gostieni sau Asan-Aga, cdtun,
pendinte de com. Rasuceni, pi.
Marginea, jud. Vlasca.
Gostilele, sat, face parte din co-
muna rurala Cringui-Fundulele,
pi. Mostistea, jud. Ilfov. Este
situat la N. de Fundulele si for-
mat din 2 trupuri : Gostilele-
Ghica si Gostilele -Manastirei.
Are dealuri mult pronuntate.
Se intinde pe o suprafa^a de
1675 hect., cu o populate de
539 locuiton.
Statul are 900 hect. si locui-
torii 775 hect. Statul cultiva
prin arendasii sai 600 hect. (55
sterpe, 25 izlaz, 220 padure).
Locuitorii cultiva 650 hect. (75
sterpe, 50 izlaz).
xAre o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, deservita de 1 preot
si 1 cintaret ; 1 helesteu ; 2
mori cu apa.
Comerciul se face de 1 cir-
ciumar si 1 hangiu.
Numarul vitelor man e de
665 si al celor mid de 914.
Gostilele, mosie, a statuluT, jud.
Ilfov, pendinte de biserica Sf.
ApostolT, care s'a arendat pe
pericdul 1888—93 cu 17100
lei anual. De la 1 Aprilie 1891
s'a scazut arenda la 5222 lei
anual, din cauza ca cea mai
Hosted by
Google
GOSTILELE
6L5
GOSTINUL
mare parte din teren s'a vindut
in loturl la locuitori.
Gostilele, pif dure, a statului, pen-
dinte de com. Fundulele, plasa
Mostistea, jud. Ilfov, in intin-
dere de 450 hect.
Gostinari, com. rur., pi. Sabarul,
jud. Ilfov, situata la S. de Bu
curesti, pe malul sting al riuluT
Arges, la 35 kil. de Bucuresti.
Sta in leg&tura cu com. Coli-
basi prin o sosea vecinata.
Se compune din satele: Gos-
tinari-Belu si Gostinari - Vaca
resti, cu o populate de 949 lo
cuitori, can traesc in 210 case
si 22 bordee.
Se intinde pe o suprafa^a de
1368 hect. D-l Barbu Belu si
statul au 792 hect. si locuitorii
576 hect. Proprietary cultiva
240 hect. (5 izlaz, 72 vie, 475
padure). Locuitorii cultiva tot
terenul.
Sunt 201 contribuabili.
Budgetul comunei e de 2203
lei la venituri si de 221 1 lei la
cheltueli.
Sunt 2 bisericl (in fie-care
catun cite una) ; o scoala mixta ;
1 moara cu aburi ; 1 masina de
treerat; 1 balta; 1 pod; 1 he-
lesteu.
Numarul vitelor man e de
406 (151 caT si iepe, 180 boi,
61 vacl si vi{el, 14 bivoli), si
al celor mici de 1076 (200 porci,
876 01).
Dintre locuitori, 244 sunt plu-
garl.
Locuitorii au : 109 plugurl:
62 cu boi si 47 cu cat; 140
care si canine ; 84 cu boi si 56
cu cal.
Locuitori improprietaripf sunt
213 si neimproprietaripf, 38.
Comerciul se face de 3 cir-
ciumari si 2 hangii.
Gostinari, sati Coeni, mope, a
statului, pendinte de manastirea
V&caresti, jud. lifov, care s'a a-
rendatpe periodul 1886—96 cu
2495 l e * anual. O parte din a-
cest teren s'a vindut de vecl
la locuitori.
Gostinari-Belu, sat, face parte
din com. rur. Gostinari, pi. Sa-
barul, jud. Ilfov. Este situat la
S. de Bucuresti, pe malul sting
al riului Arges. In apropiere se
varsa riul Sabarul in riul Arges.
Aci este resedin^a primariel.
Se intinde pe o suprafa^a de
468 hect., cu o populate de
523 locuitori.
D-l B. Belu are 192 hect. si
locuitorii 276 hect. Proprietarul
cultiva 140 hect. (5 izlaz, 47
vie). Locuitorii cultiva tot te-
renul.
Are o biserica, cu hramul
Adormirea, deservita de 1 preot
si 1 cintare^; 1 balta; r heles-
teu; 1 masina de treerat cu a-
buri ; 1 moara c .i aburi ; I pod
statator; o scoala, frecuentata
de 16 elevi si 2 eleve, cu m-
tre^inerea careia jude^ul si co-
muna cheltuesc 1500 lei anual-
Localul s'a construit de jude{
in anul 1888.
Comerciul se face de I cir-
ciumar si 2 hangii.
Numarul vitelor marl e de
260 si al celor mici de 517.
Gostinari-Vacare§ti, sat, face
parte din com. rur. Gostinari,
pi. Sabarul, jud. Ilfov. Are ace-'
easl pozifie topografic^ ca si
Gostinari-Belu. LingS. sat se afla
niste ruine vechl.
Se Intinde pe o suprafa^ de
900 hect., cu o populate de
426 locuitori.
Statul are 600 hect. si locui-
torii 300 hect. Statul cultivS
prin arendasi! sal 100 hect. (25
vie, 475 padure). Locuitorii cul-
tiva tot terenul.
Are o biserica, cu hramul
Cuvioasa Paraschiva, deservita
de 1 preot si 1 cintarej.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumarl.
Numarul vitelor marl e de
146 si al celor mici de 559.
Gostinul, com. rur., jud. Vlasca,
pi. Marginea, compus£ din ca-
tunele: Gostinul-Hagiul, Gosti-
nul-Pletrele si Gostinul-Manasti-
rel, situate in lunca Dunarel, in
josul satelor Baneasa si Pletrele,
la extremitatea S.-E. a jud. des
pre Ilfov, aproape de apa Du-
narel.
Mai toate catunele din care
se formeaza aceasta comuna
sunt situate pe mici ridic&turl
de pamlnt, in jurul carora apele
Dunarel le impresoara, ast-fel
ca la venirea de ape se gasesc
izolate intre ele si comunicarea
nu se poate face de cit prin
ajutorul plutirel.
Are o populate de 480 fa-
milil, sati 987 suflete, din care
230 contribuabili.
Venitul comunei este de 4283
lei si 69 banl, si cheltuelile de
41 17 lei si 59 banl.
Are o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, cladita in 1885, de-
servita de 2 preoflf, 2 dascali
si un paracliser, constituind sin-
gura o parohie ; o scoala mixta,
cu 2 clase, condusa de o inva-
{atoare, frecuentata de 23 b&efi
si 3 fete.
De aceasta comuna depinde
un num&r de 5 pichete pe ma-
lul Dunarel.
Este departe de Giurgiu de
18 kil., de Stanesti, resedinfa
piasel, de 25 kil., de Bucuresti
de 6S kil., de stasia B&neasa a
liniel ferate Bucuresti-Giurgiii, de
24 kil., de Dunare, de 2480
metri liniarl. Este inconjurat de
o viroagi ce lese din Dunare
si care se cheama Dunarija si
Hosted by
Google
GOST1NUL
616
GOSMANUL
umflaturile Dunarei se umplu cu
ap&.
De aceasta" comuna depind
parte din p£durile de salcie de
pe proprietatea Pletrele si de pe
proprietatea B&neasa. Suprafata
p&durilor de salcie ce depind e
de aceasta" comuna' este: a Sta-
tuluif, 900 hect.; a D-lui Angelo,
fost& a HagiuluT, 200 hect. ; a
D-lui Rizu, fosta Brailoiul, 250
hect.
In aceasta comun&, pe partea
Statuluf, se afla urmele uneT ce
t^T vechT. Aci s'a intimplat mai
multe lupte, atit la 1 821 cit si
la 1854 si 1877.
Aci sunt apele: Comasca ce
ese din Dun&re in josul Giur-
giului, apaDun&rh;a, lacul Rosu,
balta Cacova, Co^ofana-Mare,
Co^ofana - Mica\ Girla - Moarta.
Toate aceste servesc de pescuit
dind o ocupa^ie de capetenie
locuitorilor acestel comune.
Produce multa papurS, din
care se lucreaza cantita^T in-
semnate de rogojim si trestie
ce serva pentru invalitul case-
lor si InvaTitul oboarelor.
Vite sunt: 409 bol si vacT,
38 ca!, 500 01, 370 rimatori si
2 asini.
Sunt 13 circiumT.
Gostinul, cdtun, pendinte de com.
Gostinul, pi. Marginea, jude^ul
Vlasca, proprietatea d-lui Rizu,
asezat in malul Dunarei alaturi,
cu cele-i'alte c&tune.
Are 75 locuiton, carora li
s'a dat, la 1864, suprafa^a de
213 hect.
Gostinul-Hagiu, cdtun, pendinte
de com. Gostinul, pi. Marginea,
jud. Vlasca, asezat pe proprie-
tatea d-lui Angelo, situat in va-
lea Dun&rei si lipit cu Gosti-
nul-M&n&stireT.
La 1864, s'au improprietarit
103 locuitorl, carora li s'a dat
locuri de case in suprafa^a de
40 hect.; aceasta a facut ca in
1882 s& se dea din proprietatea
statuluf vecina, cele 480 hect.
la 84 locuiton ramasT fara pamint
dupa legea din 1864.
Aci este o padure de salcie
de 200 hect.
Gostinul-Manastirei, cdtun, pen-
dinte de com. Gostinul, pi. Mar-
ginea, jud. Vlasca, asezat in
lunca Dunare!. S'a numit ast-fel
ca sa se deosebeasca de Gos-
tinul celor l'alle proprietatT. Tine
de proprietatea Pietrele, care mai
inainte apar^inea manastirii Co-
troceni.
Aci, in 1864, s'a improprie-
tarit 102 locuiton, carora li s'a
dat 306 hectare. In 1882 s'a
mai dat la 84 locuiton ins'jra
^ei suprafa^a de 480 hect.
Pe teritoriul catunului sunt
900 hect. padure de salcie.
Go§ea, munte, in jud. Buzau, com.
Sibiciul-d.-s., formind malul sting
al vaeT Sibiciulul ; incepe de la
com. Intre-Sibicee, unde se ter-
mina catena Preseaca, dind nas-
tere muntelui Plopisul si culmi-
nate! sale numita Gosea, sau
Virful - Gosel. Serva ca limita
despre com. Panataul.
Go^ea, mosie, in jud. Buzau, com.
Sibiciul-d.-s., proprietate mosne-
neasca in devalmasie cu casa
Sibiceanul; are 280 hect. cea
mai mare parte finea^a si padure.
Go^ea, padure, in jud. Buzau,
com. Mlajetul ; face parte din
trupul Fulgoaia.
Go§e§ti, mahala, in com. rur.
Dr&gotesti, pi. VSilor, jud. Me-
hedin^i.
Go§ii (Muchea-), ramificafie din
munte I e Go$ea, in jud. Buzau,
com. Pan&taul, cat. Valea-Finti-
nei; face botar despre com.
Sibiciul-d.-s.
Go§il (Virful-), padure, in jud.
Buzau, com. Mlajetul, catunul
Valea-Sibiciulul; face parte din
padurea Fulgoaia a mosnenilor.
Go^ii (Virful-), padure, in jud.
Buzau, com. Col^i, cat. Muscelul-
Caraimanesc; are 18 hect., pro
prietate mosneneasca, pe mo-
sia Gosea.
Go§ila, movild de piatra, in jud.
Mehedin^i, plaiul Cerna, situata
la gura piriului Gostila, intre
satul Budanesti si Basesti. Se
numeste si Gostila. Aci se vad
urmele unui cimitir foarte vechiu.
Go^mani, sat, in jud. Neamtu,
com. Silistea, pi. Bistrita, situat
spre marginea despre N. a com.
si despre E. a jud., formind cu
limitele sale hotarul despre com.
Margineni. Se afla coprins intre
satele: Hirtesti, din com, Mar-
gineni, Bircul si Lipoveni (Birjo-
veni), de care se desparte prin
culmea dealurilor Silistel.
Are o populatie de 16 fami-
lii, sau 77 suflete: 17 barbati,
20 feme! si 40 copii.
Sunt 12 contribuabilT.
Vite sunt 292 : 3 caT, 4 Tepe,
8 boT, 65 vacT, 190 01, 12 rima-
tori si 10 juncT.
Go^mani (Bircul-), ptidure, jud.
Neamtu, pi. Bistrita, com. Silis-
tea, arendata cu 9100 lei anual.
Go^manul, masiv muntos, jud.
Neamtu, sedetaseaza din marele
masiv Cicul-Tarcaul, cuprinzin-
du-se intre piriul Tarcaul si Bis-
trita. De la sorgintea Asaului
se bifurca si trimite Culmea Pe-
troasa" intre As&ul si Trotusul
si masivul Gosmanului propriu
Hosted by
Google
GOSMANUL
617
GOVORA
zis, intre Asaul, Tazlaul-Sarat
si Tazlaul.
Go§manul, ramurd de tnunft, si-
tuata pe teritoriul mosiet Tar-
caul, com. Pingara^i, pi. Piatra-
Muntele, jud. Neam^u; se deta-
seaza perpendicular pe Culmea-
TarcauluT, in direc^iunea de V.-
E., cuprinzindu-se intre piraele
Parul si Murgociul, ambit aflu-
enfl din partea dreapta a pir.
Tarcaul.
Gotca, deal. Vezi Vlaicul, deal,
com. Munteni-d.-s., pi. Crasna,
jud. Vasluiu.
Gotea, lac, jud. Vlasca, in Va-
lea-Cilnistet, pe proprietatea U-
zunul.
Gote^ti, mahala, jud.Falciu. Vezi
Falciu, tirgusor, pi. Prutul.
Gote§ul, izvor, in com. Boziorul,
jud. Buzau ; incepe din muntele
Gotesul si da in Bisca-RoziieT,
intre valea Taini^a si Hinsarul.
E foarte avut in substance mi-
nerale si mat cu seama. in sulf
si fier.
Gote§ul, munle, in com. Bozio-
rul, jud. Buzau, intre Taini^asi
Hinsarul, acoperit de padure.
Gotesul, nutnire data unei parfi
diii padurea Baleanca, de pe
muntele Gotesul, jud. Buzau.
Gotgoaia, piriii, izvoreste de pe
teritoriul satulut Andrieseni, co-
muna Epureni, pi. Turia, jud.Iasi
si se varsa in Iazul-de-la-Odae.
Go^a, deal, la E. de com. Pri-
saca, pi. Oltul-d.-j., cu direc^ia
de la N. la S. si cu o lungime
de 1600 m.
Go{a, piriii, jud. Olt, pi. Oltul-
60G45. Mar ele Dicfionar Geografic. Vol. III.
d.-j., com. Prisaca. Uda de-a
lungul catunul Prisaca, face mat
multe zigzagurt, se uneste cu
piriul Saltaneasca, la 1 kil. in
jos de com. Priseaca, pi. Oltul-
d.-j. Impreunindu-se cu Salta-
neasca poarta numele de Dir-
jovul.
Go^ul, da ltd, in com. Ruginoasa,
jud. Suceava.
Govodarva, com. rur. si sat, in
pi. Motrul-d.-s., jud. Mehedin^i, la
28 kil. de orasul Turnul-Severin
si la 27 kil. de com. rur. Malo-
vatul; situat pe vat, intre dea-
lurt, satul formeaza com. cu satul
Valea-Rea, avind peste tot 735
locuitort; 136 contribuabilt; 160
case.
Locuitorit poseda: 22 plu-
gurt, 56 care cu bot, 5 caru^e
cu cat; 10 1 stupt.
Sunt aci 2 biserici, deservite
de 1 preot si 4 cintare^t.
Budgetul comunet are la ve-
niturt 1379 lei; iar la cheltueli,
81 1 lei.
Vite: 411 vite mart cornute,
8 cat, 316 01 si 206 rimatort.
Prin aceasta comuna trece so-
seaua comunala-vecinala Seve-
rin-Pietrele-Rosit-Govodarna.
In virful PisculuMuI-Iacob,
se aria niste ruine de caramida
mare, ramasi^e, zice-se, ale unet
vecht cetafi Romane.
Govodarva, deal, in com. rur.
Cazanesti, pi. Motrul-d.-s., jud.
Mehedin^i.
Govodarva, vale, pe care este
asezata comuna Govodarva, pi.
Motrul-d.-s., jud. Mehedin^i.
Govora, com. rur., pi. Ocolul,
jud. Vilcea, compusa din 3
catune si 4 mahalale. Este si-
tuata pe linga girla Govora, pe
vaile cu acelasi nume, la 17 kil.
de Rimnicul-Vilcet si la 7 kil.
de Ocnele-Mart.
Locul parfit mosiet Govora,
din dreapta piriulut, este con-
stituit din tarimurt cart, prin
natura lor, prin dizpozijiunea
ce prezinta fiecare din ele, cit
si prin raporturile ce au intre
dinsele, se gSsesc in toate con-
di^iunile cerute spre a coprinde
in ele gismente de petrol in
catime abondenta.
Are o populate de 489 fa-
milif, sau 1760 suflere, din cart
122 familit de figanl ; sunt.935
barba^T, 825 femet ; 341 con-
tribuabilt. Locuesc in 450 case.
Este o biserica, numita biserica
satulut si manastirea Govora. Bi-
serica s'a reparat la 1858; este
intre^inuta de com. Are o scoala,
frecuentata de 66 copit (47 ba-
e{I, 19 fete), din numarul de
239 copii (129 baetf, no fete)
cu virsta de scoala. $tiu carte
204 barba^t si 31 femet. $coala
e inzestrata in farina cu 3 hect.
pamint. Exista in comuna din
timpul domniet lut Alexandru
Ghica. Dela 1853— 59 a fost in-
chisa si de la 1862 pana azl a
func^ionat fara intrerupere. Pen-
tru intre^inerea ei statul cheltu-
este anuai 1242 let.
Meseriast: 25 dulghert, tim-
plart si olart.
Pe riul Govora, in raionul co-
munet, sunt 2 mort de maci-
nat.
Vite sunt : 65 cat, 307 bot,
480 vact, 30 ot, 15 capre, 554
porct.
Dapa legea din 1864, s'au
impropiietarit 277 locuitort, ca-
rora li s'a dat 785 hect., pe
mosia statulut Govora.
In raionul com. sunt dealurt,
acoperite cu tufarisurt, date ca
izlaz satenilor, dupa legea ru-
rala.
Pe locurt mat izolate se ga-
sesc gropt facute de oament,
78
Hosted by
Google
GOVORA
618
GOVORA
din timpurile r£smirifelor, in
carl se ascundeaQ si ascundeau
averea lor. Legenda zice c& la
locul numit Lespezi unde se v&d
si niste ruine vech!, zise Ro-
mane, ar fi fost un rezbei intre
Dad si Roman!.
Venitul comune! se urc£ la
212 1 le! si cheltuelile la 19 10
le! anual.
Vatra comune! are 307 hect;
iar intreaga comuna, cu izlaz
cu tot, are 785 hect.
$oseaua Govore! vine de la
resedin^a jude^ulu!, trece prin
com. si se duce prin Horez
spre Tirgul-Jiului. O alta sosea
pleach din b&ile Govora si se
leaga cu alte comune.
In raionul comunel sunt dea-
lurile: Tarni^a, Cioclovina, Sca-
risoara, Gavril& si Corbul, vaile :
Govora, Slatioara, Hin^a, figa-
nia si Valea-S2rata\ piscul Chi-
limiile; Fintina-lui-Mircea ; poe-
nele: Stejeretul si Valea-Bade!
si locurile izolate : Priboaia, Run-
cur!, Teiusul si Slatioarea.
Govora, sat, face parte din com.
rur. Rijle^ul-Govora, pi. Vedea-
d.-s., jud. Olt. Are o popula-
{iune de 640 locuitorl.
Govora sau Chinte^ti, catun si
mosie, in jud. Romana^i, pi. 01-
tul-d.-s., com. Bobicesti.
Govora, sat, apar^ine com. cu
acelas! nume, jud. Vilcea. Are
o populate de 1203 locuitor!
(648 baYbafr 555 feme!). E la
5 kil. de mahalaua Gurisoara,
unde e scoala.
Govora, manastire, in jud. Vil-
cea, pi. Ocolul, com. Govora,
asezata pe valea riului Govora,
sub o coasta de la dreapta riu-
lu!, 3 ore departe de Rimnicul-
VJlcea. Aceasta* m&n&stire este
una din cele ma! vech! si in
vechime una din cele ma! bo-
gate ale ^re!-Rominest!.
Dup& date, aceasta man&stire
pare a fi fost de fiin^a incS, de
la fondarea principatulu! ^arei-
Rom&nestl, apo! reconstruita si
din nou inzestrata de catre
Radu-Vod&-cel-Mare pe la lri-
ceputul secolului al XVI lea. A
fost restauratS, de Mateiu-Voda-
Basarab, iar Constantin Brinco-
veanu a zugravit o.
Radu-Voda, feciorul Iui Vlad-
VodS. Catugarul, Domnul ^areT
Rominest! intr'un chrisov din
23 Martie 1497, scris in Tir-
goviste, zice ca aceasta ma-
nastire este zidita de stramosiT
lu!, iar in alt chrisov, scris tot
in Tirgoviste la 3 Maiu 1502,
se gaseste inzestrarea acestei
manastir! cu urm&toarele mosi!
si ecareturl, adic£ : Birsesti,
Giodul, Hir^oae, Nonasesti, Ursi
Ionesti,Stoiceni, Plovezeni, Cleia,
Nevoic, o moara la Rimnic si
o vie la Capacelul ; din jud.
Romana^i 10 galete griu, 10
galete orz pe tot anul ; 200 ve-
dre de vin, brinza si urda ;
din jude^ul GilortuluT, 31 mir-
dee de la oca, 300 de aspri
pe oca.
Muzeul poseda de la aceasta
manastire un frumos patraflr din
timpul lu! Radu-cel-Mare.
Iac& inscrip^iunea de d'asu-
pra use! bisericei :
Aceasta sfinta si Dumnezeeasca bise-
rica intru care se cinsteste si se praz-
nueste Adorm.-Prea-CurateT-si-de-D-zeii
Nascatoare-Pururea-Fecioarei-Maria, care
dintru inceputul ei aceasta biserica cine
aii zidit-o nu se stie. Iar cind aii fost
in zilele luminatuluf Domn Io Radu Vo-
evod Feciorul lui Vlad Voevod au gasit-o
aceasta manastire pustie si stricata la lea-
tul 7000 ; si de bun gindul M s'au a-
pucat de aii dres-o si aii infrumusetat-o,
si aii statut aceasta biserica pana in zi-
lele luminatului Domn Io Constant! n-
Basarab Voevod si fiind prea tnvechita
si crapata cit JT venise vremea sa cada.
Dec! intre-ce vreme fiind Nastavnic a-
cestei sfinte manastiri, cuviosul Kir Pai-
sie leromonach si vazind slabiciunea bi-
sericei; indemnat sau dintru al sau gind
bun au prefacut-o ot din temelie, infru-
muse{ind-o cu zugraveala si cu toata po-
doaba et, cu cheltuiala sf. Seale si cu
ajutorul din manastire ca in veci' sa aiba
pomenire, sfirsindu-se la anil .de la zi-
dire, 7219, Iulie.
Inscrip^ia de d'asupra do*
potulu! :
La anil 1770 cind flacarea razboiului
ardea intre Rusia si Otomani, fiind egu-
men Chir Stefan Manastireanul/de frica
inchizindu-se aii venit Florea" Hotu si
spirgind zidul au taiat fierul si stilpii
use! . . . si asa ramase stricata, iar acum
s'a inoit, dupa, cum se vede, de cuviosul
Kir Anatolic Eromonah, Egumenul ma-
nastirei Govora, pe vremea prea sfiiuitu-
lui Kiriu Kir Filaret, Episcopul Rim-
nicului, Domnul ^arei fiind prapaditul a-
tuncea Nicolae Mavrogheni Voevod, a-
nul 1787, luna lui Maiu.
La manastirea Govora a fost
prima tipografie in Tara-Ro-
mineasca, fondata de Mateiu-Ba-
sarab la 1634. Aci Egume
nul Meletie Macedoneanul im-
prima la anul 1640 Pravila Mica,
si la 1 642 Cazania ; tot aci Mel-
chisedec, Egamenul manastire!
Cimpulung", traduce si impri-
ma aci, la anul 1642, cuvintar!
bisericest!. Praviia-Mica este fa-
cuta de Ghenadie Gradi, Arhi-
episcopul si Mitropolitui Ar-
dealulu!. Un exemplar din acea-
sta pravila se afla in biblioteca
seminarului din Blaj. Tipografia
s'a mutat la 1652 la Tirgoviste,
unde era si Mitropolia.
Toate camerile ce serveau pen-
tru tipografie s'ati ruinat, rami-
nind in picioare numa! locuin^a
superiorulu!.
Manastirea se intre^ine destat
$i se admtnistreaz&'de un ingri-
jitor. In biblioteca manastire!
se afla" ma! multe edifn de psalm!,
intre car! una slavonS-rominS
de Dosofteiu, un «apostol» din
edi^ia lu! Teodosie, Biblia lui
Hosted by
Google
GOVORA
619
GOVORA
Ion Bob si alte mat vechl, fara
inceput, insa nu tiparite aci.
Govora, izvor cu apa miner aid,
jud. Vilcea, la 4 kil. de com.
Govora, in direc^iunea S.-V., pe
margin ea si in matca girlel nu-
mita Hinfa.
In stinga surselor, si la o
inal^ime de la 35 — 45 m. dela
nivelul lor, se intinde un mare
platou, cu o pozi^iune dintre
cele mai pitoresti situat in fata
soarelui, inconjurat de o coloa-
na de dealuri inalte, pus la a-
dapost de once curent deaer,
pe care s'a cladit stabiltmen-
tul balnear. Clima aci nu trece
vara peste 20 — 30 grade, aerul
este lipsit de ori-ce umiditate
si e premenit necontenit de doua
vai, adevarate canale ventilatoa-
re, ce stabilesc o usoara. mis-
care de aer, fara curent.
D'asupra acestui platou si la
o inalfime de 15 — 20 m., se
intinde un alt platou, nu mai
pu^in frumos, la spatele ca-
ruia se desfasura inalte si iungi
dealuri de aparare. Pe acest pla-
tou se gasesc sarse de apa po-
tabila.
Compariad diferitele tabele
analitice, vedem caapele minera-
le sulfuroase de la Govora, daca
nu sunt mai superioare, se pot
pune insa pe aceeasi linie cu
cele mai renumite ape minerale
sulfuroase cunoscute in Europa;
caci pe cind Amelie ne da 0,012
sulfur de sodiu ; Bareges, 0,0408 ;
Eaux Bonnes, 0,0214; Aix 3
m. gr. idrogen sulfurat, ape-
le sulfuroase de la Govora ne
dau: sursa No. 3, gr. 0,0315 (20
C. C.,); No. 4, gr. 0,0182 (n C.
C); No. S,gr. 0,1296 (IS8C.C);
No. 6, gr. 0,0281 (19 C. C.) etc.
Apele sulfuroase dela Govora
rivalizeaza chiar cu cele Gross-
wardein, cea mai forte apa sulfu-
roase.
Sursele minerale dela Govora,
in ceea-ce priveste compozi^ia
lor chimica, sunt imparfite in
doua categoril si in trel sub-
categorii biae determinate, dupa
cum se vede din planul lor to-
pografic si din tabela analitica.
Toate sursele sunt atermale
si cloro-sodice, insa caiitatea a
cestei din urraa baze difera con-
siderabil de la o sursa la aUa.
I-a categorie si I-a sub cate
gorie: apa iodo-cloro fero-petro-
iifera, insa insulfuroasa, cuprin
zind sursa cu No. 7.
A II a categorie: apa cloro-
calcica-magneziana, insa sulfu-
roasa si fara iod ; este foarte
sarata si cuprinde doua surse:
No. 6 si 8.
A II a sub-categorie : apa clo-
ro-calcica-magneziana, cu urme
de iod, insa foarte sulfurata si
sarata, cuprinzind sursa No. 5.
A Ill-a sub-categorie: ape so-
dico-sulfuroase, slab sarate si
slab sulfuroase.
Substan^ele minerale par a se
prezinta in mai' mare cantitate
la timpul cind funcfioneaza pu-
^ul de cit in timpul cind pu£ul
sta in neactivitate.
In aceste surse avem a con-
sidera :
a) Iodul. Acest metaloid e-
xista in cantitate insemnata in
sursa No. 7, si urme in sursa
No. S de unde se poate lesne
explica efectele terapeutice in
anume boale. El pare a n* fixat
de materiile organice alepetro-
leului care exista in apa aces-
te! surse.
b) Acidul carbonic exista in
sursa No. 7, atit in stare libera
sub forma gazoasa, cit si in stare
de combina^iune sub forma de
carbonat de sodiu; de aci lesne
ne putem explica perfecta solu-
bilitate a acestor baze.
c) Soda exista in mare can-
titate in sursele No. 5, 6, 7 si
8 ; formeaza baza mineralizatrice
a acestor surse, si exists sub
forma de carbonat de soda si
clorur de sodiu.
d) Calcea si magnezia, numite
baze teroase, exista in aceasta
sursa in mica cantitate.'
e) Fferul exista in aceasta sur-
sa sub forma de carbonat de fter.
f) Materii organice. Toate sur-
sele fara excep^iune con^in in
disolu^iune o cantitate oare-care
de materii organice. Ast-fel in
s irsa No. 7 gasim o insemnata
cantitate de materie organ ica
sub forma de petroled ; acest
petroleu este tirit de ape in tim-
pul trecerel ior prin terenuriie
petrolifere, care constitue o mare
panta din terenul nisipos din
localitate si o cantitate oare-care
de materie azotata in disolu^ie,
avind un miros de bulion (Lam-
bron), luata de apa in trecerea
sa din terenuriie de descompo-
zi^iune organica. Toate aceste
materii organice atenueaza in-
tr'un mod insemnat proprieta-
^ile iritante ale apelor minerale
din aceste surse si le face pro-
pril a fi intrebuin^ate cu succes
si fara inconveniente in unele
boale de piele.
Tot terenul de la stabilimentul
balnear spre Govora, apar^inind
Statulul, s'a parcelat si s'a vin-
dut in loturi pentru construc^ii
de case.
Maladiile observate si tratate
in aceasta sta^iune de la inau-
gurare (1889) sunt : Scrofulosa,
Sifilisul (accidente secundare,
ter^iare si hereditare), reumatiz-
mui cronic, articular, etc., ne-
vralgiile, artrita, maladiile or-
ganelor genitale la femel, ane-
mia, guta, pelagra, maladiile tu-
bulul digestiv si maladiile de
piele.
Govora, stafie de dr.-d.-f., jud.
Vilcea, pi. Ocolul, com. Miha-
Hosted by
Google
GOVORA
620
GRADISTEA
esti, pe linia Piatra-Rimnicul-Vil-
cel, pusa in circulate la 20 Iu-
nie, 1887, situata intre stabile
Babeni (8.5 kiL) si Riureni (5.3
kil.), la 215.16 m. d'asupra ni-
velului Marif. Venitul pe anul
1896: 1 176 lei, 75 bam.
Qovora, deal, in raionul com.
Govora, pi. Ocolul, jud. Vilcea,
pe care se cultiva 2 hect.
vie.
Govora. Vezi Muntele Govora,
mosie a statului, jud. Vilcea.
Govora, pfidure, a statului, de
300 pogoane, pe proprietatea
Frasinetul, linga. com. Vladila,
pi. Ocolul, jud. Romana^i.
Govora, padure, a statului de
177 pogoane, pe proprietatea
Chintesti (fosta a manastirei Go-
vora), linga com. Bobicesti, jud.
Romana^i.
Govora, riu. VezT Cacova, jud.
Vilcea.
Govora, vale, trece pe linga com.
Redea, pi. Ocolul, jud. Roma-
na{i, si merge printre comunele
Deveselul si Vladila, unde sunt
2 poduri peste ea, al soselel si
al liniei ferate si se termina in
valea Oltulul, luind numirea de
Valea-SpinetuluT in partea de
jos.
Govora-Miciura, padure, a sta-
tului, in intindere de 984 hect.,
situata in com. Govora, pi. O-
colul, jud. Vilcea.
Gozobi, tnahala, in com. rur.
Fudina, plaiul Closani, jud. Me-
hedin^i.
Gozobi, deal, in com. rur. Ru-
dina, plaiul Closani, jud. Me-
hedin^i.
Grabicina, com. rur., in plaiul
Slanic, jud. Buzau, situata intre
riul Slanic si piriul Sara^elul-Ber-
c'rt, la 48 kil. de Buzau. Li-
mitele la N., incepind din mun-
tele Coca, pe slemnea caruia
merge urcmd pana. la muchea Bi
volului (com. Manesti), de unde
se dirige spre cat. Glodul, si
da InmunteleUmbrarelul, la Dea-
lul-Grinelor ; la V., incepe din
Dealul-Grinelor si pe slemnea
muntelut Umbrarelul se lasa pana
la cat. Valea-Dragomirului (com.
Policiori) ; la S., continua pe
slemnea Vaei-lui-Dragomir, pana
la muchea Huidumacele (limita
despre com. Beceni); la E., in-
cepe a urea dela Huidumace pe
hotarul mosiei Beciul, a mosne-
nilor, trece pe linga cat. Bali-
gosi, ajunge in muntele Coca,
pe a carui coama continua pana
la muchea Coci, (com. Niculesti).
Suprafa^a sae de 4030 hect., din
care 320 arabile, 1181 padure,
230 finea^a, 940 izlaz, 13 livezi,
4 vii si 342 loc sterp.
Intreaga com. se aria pe pro-
prietatea statului Grabicina, din
care se scade pammtul dat im-
proprietari^ilor. Terenul e ac-
cidentat, avind multe dealurl
fugatoare, cea ce impledeca cul-
tura neputind terenul a fi intre-
buin^at, de cit pentru finete si
izlaz. In apropierea de cat. Valea-
Dragomirului, pamintul e avut
in fosile, in specie : psilodoni
si unio. Comunica|;ia se face
pe Valea-Grabicinei, plecind de
la Valea-Dragomirului si pe Va-
lea-Baligosi, din com. Beciul.
Vite sunt: 212 boT, 3i8vaci,
125 vi^eT, 8 cai, 15 Tepe, 9 minjr,
1200 01, 80 capre si 185 porci.
Stupi sunt 70.
Comuna e formata din : Gra-
bicina-d.-j. si Grabicina d.-s., a-
vind o populate de 860 locui-
tori : barbap insurant 200, nein-
surap35, vaduvi 14, baepf 186;
femei maritate 200, vaduve 28,
fete 197. Locuesc in 236 case.
Sunt 166 contribuabilT.
Bugetul com. e de lei 936.05.
Are 2 biserici cu 1 preot, 2
cintarep si' I paracliser. Cate-
drala e cea cu hramul Intrarea
in Biserica.
Grabicina, mosie a statului, pen-
dinte de schitui Poiana-Marulul
jad. Buzau, com, Grabicina; are
cam 2217 hect., din care 1003
padurea Bocul, resturi araturi,
finea^a si izlaz.
Grabicina, vale, in com. Grabi-
cina, jud. Buzau, formata de mai
multe izvoare ce ies din muntii
Umbrarelul si Bocul ; se scurge
in Sara^elul-BerciT, la N. de
cat. Gura-Vaei (com. Policiori).
Grabicina-de-Jos, catun de rese-
din^a al com. Grabicina, jud.
Buzau, cu 520 locuitori si 154
case.
Gradi^tea. Pentru cuvintele cu
acest nutne, vezi si Gradistea.
Gradi^tea,/^^, in jud. Rimnicul
Sarat, in partea de S.-E. a jud.
Se margineste la N.-V. cu pi.
Marginea d.-s., la N.-E. cu pL
Marginea-d.-j., la S.-E. cu jud.
Braila, de care se desparte prin
riul Buzaul, la V. cu pi. Rim-
nicul-d.-j., si Rimnicul-d.-s. Este
o plasa din regiunea cimpului ;
n'are dealuri si alte accidente
de teren de cit malurile riurilor
Rimnicul si Buzaul, Dealul-Suli-
gatului la E. Riul Rimnicul o uda
la N. ; Buzaul, la S. ; in partea
de S. sunt marile lacuri Bal-
ta-Alba si Amara, in carl se
scurg, prin asa numite viroage,
alte bal^T, mai mici, ca Glodul*
Ghergheasa, Ciulni^a, etc.
Suprafataplasei este de 49904
hect., cu o populate de 3295
Hosted by
Google
GRADI^TEA
621
GRADI?TEA
familil, sau 13804 suflete. Este
formata din 13 com. rur.: Stu-
bel, Macrina, Nicole^ti, Pue?ti,
la N.; Domni^a, Racovi^a, Gra-
di?tea-d.-s., Gradi?tea d.-j., Cii-
neni, la S.; Amara, Balta-Alba,
Boldul $i Vilcelele, la mijloc
Re^edinfa pi. este in com. Gra-
di?tea-d.-s. Terenul el este foar-
te fertil, fund compus din pamint
negru $i vegetal. LocuitoriT de pe
linga. balti $i riuri se ocupa cu
pescaria. Comer^ulconstain im-
portui de coloniale, instrumente
agricole $i in exportul de cereale.
Transporturile se fac $i prin
Rimnicul-Sarat ?i prin stabile din
jud. Braila, can suntinapropiere.
Caile de comunica^ie sunt:
Galea judefeana Rimnic-Balta-
Alba-Braila ; apoi numeroase dru-
murl vecinale intre coraune.
Gradi^tea, com. rur., in jud. Vil-
cea, pi. Olte^ul-d.-s., formata
din 2 catune : Gradi^tea $i Va-
lea-Gradi$tei.
Este situata pe valea 01 te
£ulul, la 80 kil. de capitala ju-
detuluT ?i la 2 kil. de a pla^eT.
Are o populate de 210 fa-
milii, sau 730 suflete, din carl :
365 barba^i ?i 365 femei. Lo-
cuitorii sunt mo^neni.
Are 2 biserici: una in catunul
Gradi$tea, fondata la anul 1840;
adoua in Valea-Gradi^tei, fon-
data la anul 1828.
Vite sunt : 60 cai ?i lepe, 181
vaci, 272 boi, 50 capre, 200 01,
424 porci.
In hotarul com., pe Dealul-
MuereT, se vad ruineie unei vechf
ceta^i ce se presupune a fi din
timpul Dacilor,
Scoala dateaza in com. de la
1880. Cladirea e proprietatea
com. Este frecuentata de 22
copii, din numarul de 78 copii
(48 bae^I, 30 fete) in virsta de
$coala. §tiu carte 120 bar bap
$i 2 femei. Cu intre^inerea $coa-
lei statul cheltue^te anual 1080
lef.
Cind timpul e prielnic se fa-
brica aci pana la 5400 decalitri
{uica.
Vatra satuluT, cu izlaz, padure
?i locurl de munca, are 950
hect.
Soseaua judeteana inlesne?te
comunica^ia spre ora?ul Craiova
$i spre Horezul.
E brazdata de deal irile : Gra-
di§tea, Dealul-Muerel ?i al Spe-
te$tilor $i udata de Olte^ $i de
vaile : Gradi^tea, fuguiul, Plo-
sca ?i Amarazuia.
Se margine^te cu jud. Gorj,
de care se desparte prin piiiul
Amarazuia $i cu com. Bae^ti,
Obislavul $i Tina.
Gradi§tea, sat, cu 350 suflete,
jud. Arge?, pi. Pite?ti ; face
parte din com. rur. Mare$ul.
Are o biserica de zid, cu hra-
mul Cuvioasa-Paraschiva, deser
vita de un preot $j un paracli-
ser.
Gradi§tea (Afumaciori), c&tun,
al com. Bolde^ti, jud. Buzau,
cu 550 locuitori $i 125 case.
Gradi§tea, sat, face parte din
com. rur. Greci-Gradi^tea, din
jud. Ilfov, pi. Mosti^tea. Este si-
tuat la N. de Bucure^ti, intre
padurea Gradi?tea $i valea Po-
ciovali^tea.
Se intinde pe o suprafa^a de
570 hect, cu o populate de 21 1
locuitorL
D-nii Fra^I Dima au 450 hect.
?i locuitorif 120 hect. Proprie-
tary cultiva 275 hect. (25 sterpe,
50 izlaz, 100 padure). Locuito-
rii cultiva tot terenul, afara de
8 hect. carl ramin sterpe.
Are 1 hele?teu. Comerciul
se face de 1 circiumar.
Numarul vitelor marl e de
122 $i al celor mid de 188.
Gradi^tea, sat, face parte din
com. rur. cu acela^I nume, pi.
01te1;ul-d.-s., jud. Vilcea. Are
o populate de 375 locuitori
(19S barbajl $i 180 femei).
Are o biserica, fondata la a-
nul 1840 ?i reparata la 1880
de ob$tea locuitoriior ; o $coaIa,
frecuentata de 41 copii (22 ba-
e$i ?i 15 fete). E udat de riul
Olteful, de vaile fuguiul ?i A-
marazuia; La N. il brazdeaza
dealurile: Gradi?tea, al-Muerel
!?i al Spete^tilor.
Gradi§tea, pise, pe culmea de
deal ce se lasa din creasta Car-
paplor, printre girlele Drajna
$i Ogretinul, com. Drajna-d.-s.,
pi. Teleajenul, jude^ul Prahova.
Aci a fost castrul legiunilor Ro-
mane I Italica, XI Claudia ?i a
V Macedonica. Vezt Drajna-de-
Sus.
Gradi^tea, lac, in com. Bolde-
^ti, jud. Buzau, in mijlocul cat.
Gradi^tea.
Gradiftea, mine de castel Ro-
man, linga Cimpulung, jud. Mus-
cel. VezI Jidova.
Gradi§tea, mosie mo^neneasca,
in jud. Buzau, 1 com. Bolde^ti,
cat. Gradi^tea, desparpta in 4
sforl, dupa cetele de mo?nenI:
Girbe?ti, Balane?ti, Butuceanul,
Grigore-Dinu ?i Stan-Popa-Pa-
raschiv.
Gradi^tea (Znagovul, Cufuri-
tul), mosie, in jud. Buzaii,
com. Bolde^ti ; face parte din
trupul Glodeanul $i Gradi^tea ;
se arendeaza impreuna cu Cu-
furitul, avind singura 430 hect.,
mai toate arabile.
Gradi§tea, proprietate a statulul,
pendinte de manastirea Cim-
pulung, jud. Muscel, care s'a
Hosted by
Google
GRAD1?TEA
622
GRADISTEA-DE-SUS
arendat pe periodul 1886 — 96
cu 1 1444 lei anual, afara de
trupul Maguricea-Petroiul, care
s'a vindut de veci. Arenda a
scazut la 11272 lei pentru un
tereri ce s'a dat la locuitori.
La Gradistea se vad urme
de petroled.
Gradistea, padure, in jud. Mus
eel, proprietate a statulul, pen-
dinte de m&nastirea Cimpulung,
in intindere de 1029 hect.
Gradistea, vale, in partea de
E. a com. Deleni, pi. Copula,
jud. Botosani, intre dealurile
Dodole, Modruzul si Nucsorul.
Gradistea, cimpie intinsa, in jud.
R.-Sarat, pi. Gradistec-, in par-
tea de S., com. Gradistea-d. j. ;
se intinde pe malul sting al
riulut Buzaul ; este acoperita cu
bogate semanatun, si purine lo-
cur! de finea^a.
Gradi§tea, piriu, in jud. R.-Sa-
rat, pi. Gradistea, com. Gradis-
tea-d.-s. ; se formeaza din vine
si pirae existente pe teritoriul
com. ; uda com. prin mijloc,
trece prin cat. de resedinta si
se varsa in riul Buzaul, pe
dreapta luT.
Gradi§tea-de-Jos, com. rur. f in
jud. R.-Sarat, pi. Gradistea, pe
malul sting al riulul Buzaul.
Este asezata in partea de
S. a jude^ulul, la 31 kil. spre
S.-E. de orasul Rimnicul-Sarat,
si m partea S. a placet, la 2
kil. spre E. de Gradistea d.-s.,
resedinta plasei.
Comunele invecinate sunt: Ra-
covifa, la 7 kil.; Vilcelele, la 12
kil.; Balta-Alba, la 14 kil.
Se margineste la N. cu com.
Vilcelele; la E., cu Racovifa; la
V., cu com. Gradistea-d.-s.; la S.,
cu com. $u£esti (jud. Braila), de
care se desparte prin riul Bu-
zaul.
Riul Buzaul o uda la S., de
la V. la E.; balta Ciulni^a, la
N. Sunt 25 pu^uri.
Suprafa^a com. e de 455 hect.,
din can 40 hect. vatra comunei,
407 hect. ale locuitorilor.
Popula^ia e de 132 familiT,
sau 564 suflete: 272 barba^i si
292 femei; 244 casatori^T, 305
necasatori^i, 15 vaduvT.
$tiu carte 43 persoane.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Gheorghe, zidita in anul 1 871
de preotul Mihalescu si locuitori!,
posedind 17 pogoane pamint,
si 180 le! venit si deservita de
i preot si 1 cintare^; o scoala
mixta, fondata m 1887 de lo-
cuitori, condusa de 1 inva^ator
si frecuentata de 44 elevi.
Suprafa^a com. e de 41 5 hect.,
din cart: 204 hect. loc arabil,
203 hect, imas, 8 hect. nepro-
ductive.
Locuitorii poseda: 50 plugurl;
268 boT, 183 vaci, 171 cai, Sy
iepe, 210 01 si 83 rimatori.
Comerciul consta in importul
de bauturi spirtoase, coloniale,
{esaturT, instrumente agricole,
si in exportul de cereale si
vite. Transportul se face prin
gara Ianca (jud. Buzau), la 1 1
kil. spre S.-E. de com. Sunt 3
comerciant!.
Caile de comunica^ie sunt
drumuri vecinale spre comunele
vecine: spre Domni^a-Raco-
vi^eni; Gradistea-d.-s.- Amara;
Vilcelele-Ciorasti.
Veniturile com. sunt de 1945
lei, 96 bam, iar cheltuelile de
1943 lei, 60 bam. Contribuabili
sunt 150.
Gradi§tea-de-Sus, com. rur., in
jud. R.-Sarat, pi. Gradistea, pe
malul sting al riului Buzaul.
Este asezat£ in partea de S.
a jude^ului, la 30 kil. spre S.-E.
de orasul Rimnicul-Sarat, si in
partea S. a plasef a carei rese-
dinta este. Comunele invecinate
sunt: Gradistea-d.-j., la 2 kil.
spre E.; Racovi^a, la 9 kil.; Balta-
Alba, la 8 kil.; Ciineni, la 13
kil.
Se margineste la N. cu com.
Vilcelele, la E., c 1 Gradistea-d.-j.
si Racovi^a ; la V., cu Amara
si Ciineni; la S., cu Su^esti (jud.
Buzau), de care se desparte
prin riul Buzaul.
Riul Buzaul o uda la S., de
la V. la E. ; Vijiitoarea, la N. ;
tot spre N. sunt lacurile Balta-
Alba si Guinea; inaT sunt 64
puturi (10 — 20 m. adincime).
Catunele can ocompunsunt:
Gradistea-d.-s., resedinta, la S.,
Balta-Alba, la N., Gradistea-d. -s.-
Noua, la S.-V. si Custura, la E.
Suprafa^a e de 5092 hect.,
din can: 243 hect. vatra co-
munei, 4061 hect. ale locuitorilor,
657 hect. proprietatea statuluT.
Populafia este de 358 familii,
sau 1592 suflete: 823 barbatl,
769 femeT; 340 casatori^T, 1229
necasatori^T, 23 vaduvi.
Stiii carte 200 persoane.
Are 2 biserici: una in cat.
Gradistea-d.-s., cu hramul Sf.
Gheorghe, zidita in 1871 de
locuitori, posedind 480 lei venit
si deservita de 1 preot, 1 das-
cal si 1 paracliser; alta in ca-
tunul Balta-Alba, cu hramul Sf.
Pantelimon si Vasile, zidita in
1886 de locuitori; are 290 lei
venit, e deservita de 1 preot,
1 dascal si 1 paracliser. Sunt 2
scoli de bae^T: una in cat. Gra
di$tea-d.-s., fundata de stat in
1 87 1, si a doua in cat. Balta-
Alba, fondata in 1886 tot de
stat Sunt conduse de 2 iriva-
^atorl si frecuentate de 1 50 copif.
Com. are : 4448 hect. ara-
bile, 200 hect. imas, 150 hect.
padure, 1 hect. vie, 50 hect.
neproductiv.
Hosted by
Google
GRADl$TEA-DE-SUS
623
GKA^I
Locuitoril poseda: 205 plu-
guri; 626 boi, 396 vaci, 336
caT, 332 lepe, 760 01, 15 capre
si 120 rfmatorl.
MeseriasT sunt: 2 potcovarl,
1 plapamar.
Comerciul e activ si consta
in importul de coloniale, ma-
nufacturl, instrumente agricole
si in exportul de cereale si vite.
Transportul se face prin gara
Ianca (jud. Braila), la 20 kil.
spre S.-E. Sunt 19 comercian^T,
din carl 5 bacanl, 12 circiumarT,
1 bogasier, 1 marchidan.
Caile de comunica^ie sunt:
soseaua jude^eana Rimnicul-Bra-
ila, care trece prin com.; spre
Racovi^a-Domni^a; spre Ciineni
si spre Balta-Alba.
Veniturile com. sunt de 9324
lei, 2 ban! si cheltuelile de
9304 leT, l6banT. Contribuabilf
sunt 340.
Gradi§tea-de-Sus, sat, in jud.
R.-Sarat, pi. Gradistea, cat. de
resedin^a a comunei Gradistea-
d.-s., asezat la $., pe malul
sting ai Buzaulm. Are 38 hect.
intindere si o populate de 198
familii, sau 875 suflete, din can
188 contribuabili. Stiu carte 120
persoane. Are o biserica si o
scoala.
Gradi§tea-de-Sus (Noua), sat,
in jud. R.-Sarat, pi. Gradistea,
catunul comunei Gradistea-d.-s.,
asezat la V., la 500 m. de cat.
de resedinta, de la care si-a
luat numele. Are 40 hect., cu
2 familii, sau 10 suflete, din carl
2 contribuabili. §tiu carte 7
persoane.
Gradi§tea-Ghermani. VezIGre
ci-Gradistea, jud. Tlfov.
Gradi§tea-Mitropoliei, pddure
de salcie, in jud. R.-Sarat, pi.
Gradistea, com. Gradistea d.-s.;
are 150 hect, proprietate a sta-
tulul.
Gradi^tea-Mare, vale, care se
varsa in riul Pesceana, pe teri-
toriul cat. Glavile, pi. Oltul-d.-j.
jud. Vilcea.
Grajdul, pddure, numita si Padu-
rea-GrajduluT, in comuna rurala
Secul, pi. Dumbrava, jud. Me-
hedin^i. Se intinde pana la ho-
tarul PireT.
Grajdurile, sat, jud. si pi. Ar-
ge? ; face parte din com. rur.
Bascovele; are o biserica, cu
hramul Adormirea, cu.un preot
si un cintare{; o populate de
39 familii, sau 190 suflete.
Grajdurile, sat, com. Valea-Sa-
tului, pi. Funduri, jude^ul Vas-
luiu.
Mai inainte satul se numea
Sirbi. E situat pe o vale a
dealulul ce formeaza limita co-
munei spre V.
Are o suprafa^a de 486 hect.
si o populate de 82 familii, sati
367 suflete.
Aici este o scoala, infiin^ata
in anul 1886, frecuentata de
38 elevl ; o biserica, f&cuta de
familia Riscanu, deservita de
1 preot si 2 dasc&lf.
Numarul vitelor e de 404 : 309
vite man cornute, 25 01, 26
cai si 44 rimaton,
Grajdurile, stafie de dr.-d.-f.,
jud. Vasluiu, pi. Funduri, cat.
Valea-Satului, pe linia Vasluiu-
Iasi, pusa in circulate la 1
Maiu 1892. Se afla intre stabile
Scinteia (6.3 kil.) si Birnova
(5.1 kil.). Inatyimea d'asupra ni-
veiului m&rii de 187.72 m. Ve-
nitul acestel stafil pe anul 1896
a fost de 9066 lei, 10 ban!.
Grajdurile, deal, pe teritoriul
satulul Chiscareni, com. $ipo-
tele, pi. Bahluiul, jud. Iasi.
Grajdurile, deal, acoperit de vil,
Hng5 satul Bidili^a, jud. Su-
ceava.
Gras (Dealul-), deal, in judejul
Tulcea, pi. Babadag, pe teri-
toriul com. rur. Enisala, in par-
tea estica a pl&sel si a comu-
nei, in spre E. de dealul pe
care se afla cetatea Enisala;
este de natura stincoasSL si ple-
suv; are o inalfime de 104 m.;
la poalele lul se afla 9 hect.
cu vii; de pe virful lutsevede
o frumoasa priveliste pe lacul
Razelm, pana in mare; aci, se
zice, era o cetate care stetea
in leg&tura cu cetatea Eraclie,
cetate genoveza, darimata de
Turd pe la inceputul secolulul
al XVI; asta-zT numai cetatea
Eraclie atesta vechea splendoare
a Genovezilor.
Grasulul (Plriul-), piriu, in ju-
de^ul Neamfu, pi. Piatra-Mun-
tele, com. Bistricioara ; izvoreste
din culmea despre N.-V. a ra-
murei Heghesulul (Magura), si
se varsa pe partea dreapta a
piriulul Bistricioara, in dreptui
unde piriul traverseaza soseaua
Bistricioara- Prisacani, kil. 17—18.
Gra§i, sat, situat sub coastele
despre N. a dealulul Padurea-
Grasi, in jud. Neam^u, pi. de
Sus Mijlocul, comuna Petricani.
Are o popula$iune de 180 loc.
Gra§i, mosie a. statulul, situata
in jud. Neamfu, plasa de Sus-
Mijlocul, com. Petricani ; impre-
una cu alte trupuri de mosioare,
si afara de 30 falcl rezervate
pe seama manastirel Agapia, se
arendeaza cu 21000 lei anual.
Gra§i, padure, jud. Neam^u, pi.
Hosted by
Google
GKASI (PA DURE A.-)
624
GRADE r fUL
de Sus-Mijlocul, comuna Petri-
cani.
Gra§i (Padurea-), ramura de
dealuri, ce se intinde de Ja N.
de satul Boistea, com. Petri-
cani, jud. Neam^u, paralel cu
pirlul Neam^ului, pana pe teri-
toriul comunei Timisesti.
Gratia-Farca§anca, catun, pen-
dinte de com. Gratia-Mare, pi.
Neajlovul, jud. Vlasca, situat
pe valea Drimbovnicului, apar-
{inind families Nic. Gherassi.
In acest catun, la 1864, s'a
improprietarit 70 locuiton, pe
o suprafata de 210 hect.
Are o biserica vechie, cu un
preot si un cintare^.
Gratia-Mare, com. rur., cora-
pusa din catunele : Draghinesti,
Gratia-Farcasanca si Gratia-Ma-
re, situata pe valea Drimbov-
nicului, pi. Neajlovului, jude^ul
Vlasca, la 71 kil. de Giurgiu
si la 19 kil. de Obedeni.
Mosia Gratia-Mare si Draghi-
nesti apar^ine d-lul C. Sordony.
Are o suprafata de 2475 hect.
afara de partea de pamint ce
s'a dat locuitorilor, in intindere
de 1 100 hect.
Venitul acestei proprieta^I e
de 42000 lei anual. Pamintul
este in cea mai mare parte fer-
til, mai cu seama pe lunca Drim-
bovnicului si locurile zise «la Chi-
rican», unde se aria si o pa-
dure de 200 hect. Asemenea si
in catunul Draghinesti este o
vechie padure de stejar, cu o
suprafata de peste 100 hect.
Are o populate de 458 fa-
milif, sau 2226 suflete.
Sunt 3 bisericT, cu 2 preopf
si S cintarep; o scoala mixta,
cu 4 clase, bine intre^inuta si con-
dusa de un inva^ator. In 1888
a fost frecuentata de 45 baetf.
Budgetul este de 12000 lei
la veniturif si de 5000 la chel-
tueli.
Vite : 630 bo? si vact, 30 caT,
69 bivoli, 1732 01 si 341 rima-
tori.
Aci se face bilciu in toate
Duminicele si doua tirguri mari
cu obor de vite, la 29 Iunie si
la 14 Septembrie.
Se cultiva mult gradinele de
legume, mal cu seama in sateie
Draghinesti si Gratia-Farcasan-
ca, unde locuitorii sunt in cea
mai mare parte Sirbi si indes-
tuleaza mai toata plasa cu tot
soiul de legume.
Prin aceasta comuna trece
soseaua judeteana ce merge pe
Valea-DrimbovniculuT catre Bu
curesti si o alta care merge la
Sirbeni.
Gratia-Mare, catun, com. Gratia,
pi. Neajlovul, jude^ul Vlasca, pe
proprietatea Gratia-Mare a d-luT
Sordony, situata pe valea Drim-
bovnicului, pe care s'a impro-
prietarit in 1864, 124 loc. pe
o suprafata de 392 hect.
Cele 2 bilciurl anuale se {in
in josul primaries in fa{a caselor
proprietarulm, pe lunca Drim-
bovnicul.
Are: o biserica, cu hramul
Adormirea Maicei Domnului, cla-
dita la 1837 de catre camina-
rul Constantin Boranescu, mosul
actualului proprietar; o scoala.
Graurele, deal, in jud. Gorj, com.
Urdari d.-j., din pi. Jiului, pe
partea dreapta a acestui riu ; se
intinde despre N., din Dealul-
Caselor si se termina spre S.-
V., in culmea Artanul ; este a-
coperit cu padure.
Grauri, trup de pddure al statului ,
in intindere de 280 hect, for-
mind, impreuna cu trupurile:
Miloranul, (125 hect.) si Sirbi
(275 hect.), padurea $usani-Sirbi,
situata in com. Susani, pi. Oltul-
d.-j., jud. Vilcea.
Graurul, vale, in jud. Gorj, com.
Urdari-d.-j., pi. Jiului si pe partea
dreapta a acestui riu; incepe
din marginea satuluT, si merge
spre origine catre cat. Artanul;
este formatade dealul Graurele
si e acoperita cu padure.
Grable^ti, sat, pe apa Boia, jud.
Arges, pi. Lovistea; cu 80 fam.
si face parte din com. rur. Cii-
neni. Are o biserica cu hramul
Sfintul Nicolae, deservita de 1
preot si 1 cintare^.
Grade§ti, sat, face parte din com.
Vultureni, pi. Berheciul, jud. Te-
cuciu, situat pe coasta dealului
cu acelasi nume, la V. com., la
5 kil. 500 m. de Vultureni.
Are o populate de 15 fami-
lii, sau 59 suflete, can locuesc
in 15 case.
Locuitorii' fostT clacasi, aii
fost impropriety^ la 1864.
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea Maicei Domnului si-
tuata pe un platou. Biserica
este de lemn, bine conservata.
Se intre^ine de locuiton, reparin-
du-se din cind in cind. Copiii
merg la scoala din Vultureni.
Grade^ti, deal, la E. de satul
Gradesti, com. Vultureni, jud.
Tecuciu.
Grade^ul, deal, in jud. Mehedin^i,
pi. Ocolul-d.-s., peste care trece
soseaua Turnul - Severin - Balta-
Baia de Arama, in apropiere de
satul Paunesti, si de-asupracom.
rur. Balotesti.
In virful dealului, intr'un punct
bun de observatiune, se afla
ramasi^ele unor zidarii Romane
facute din peatra si caramida,
prezintind la suprafata forma unuT
cere, iar in interior o subterana.
Hosted by
Google
grAdianca
625
GRADINILE
Locuitorii comunei Godeanul
numesc acesta cetate «Zidina
Dacilor».
Gradianca, parte din mosia ora-
sulul Alexandria, jud.Teleortnan,
despre N.-V. ; se f nvecineste cu
mosia Gavanesti, din jude^ul
Vlasca.
Gradina-lui-Gobe, padure, pen-
dinte de com. Blejesti, pi. Gla-
vaciocul, jud. Vlasca, ltnga Valea-
Lunga, pe proprietatea Blejesti
a d-lor fra^T Olanescu, in supra-
fata de 75 hect.
Gradina-Penciul, padure de sal-
cie, de 148 hect., pe domeniul
Giurgiul, in dreptul satuluT Oi-
nacul, pi. Marginea, jud. Vlasca.
Gradinari, sat, face parte din
com. rur. Gradinari-Falcoianca,
pi. Sabarul, jud. Ilfov. Este
situat la V. de Bucuresti, intre
riul Arges si extremitatea jude-
tului despre jud. Vlasca.
Aci este resedinta primaries
Se intinde pe o suprafa^a de
288 hect., cu o populate de 307
locuiton.
D-na Paulina Butculescu are
313 hect. si locuitorii 175 hect.
Proprietara cultiva 63 hect. res-
tul padure. Locuitorii cultiva
tot terenul.
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea, deservita de un preot
si 2 cintare^T; o scoala mixta,
cu intrefmerea careia statul si
comuna cheltuesc anuat 1480
lei ; scoala e frecuentata de 7
elevl si 1 eleva.
Pe riul Arges sunt 2 podurT.
Comerciul se face de 2 circiuman.
Numarul vitelor man e de
303 si al celor mid de 156.
Se zice ca locuitorii acestui
catun, inainte de 1830, traiau
parte imprastiap pe malul sting
al riuliu Arges, in catunul ce se
numea Fundul-Turcului si Gra-
dinari, parte in partea dreapta
a riulul Arges in catunul ce se
numea Aduna^i. Cind se dete
ordin sa se formeze linil, si unii
si al^ii se stramutara mal spre
V. si formara linia sau satul
Gradinari, unde sunt si azl.
Acest catun este asezat pe
clmpie si e udat spre N. si E.
de riul Arges.
Gradinari - Falcoianca, com.
rur , pi. Sabarul, jud. Ilfov, si-
tuata la V. de Bucuresti, intre
riul Arges si extremitatea jud.
despre jude^ul Vlasca, la 22 kil.
de Bucuresti. Sta in legatura cu
com. Tintava prin o sosea ve-
cinala.
Se compune din satele: Cio-
canul, Falcoianca si Gradinari,
cu o populate de 950 locui-
ton, can traesc in* 209 case.
Se intinde pe o suprafa^a de
1542 hect.
D-na Paulina Butculescu si
D-l D. Butculescu au 1043 hect.
si locuitorii 499 hect. Proprie-
taril cultiva 462 hect. (30 sterpe,
550 padure). Locuitorii cultiva
tot terenul.
Budgetul com. este de 3147
lei la venitur! si de 3060 lei
la cheltueli.
Contribuabili: 202.
Sunt 2 biserici, la Falcoianca
si Gradinari; o scoala mixta;
2 mori cu aburi.
Numarul vitelor marl e de
727 (132 cai si lepe, 284 bol,
267 vaci si vi^el, 20 tauri, 24
bivoli^e) si al celor mici de737
(25 capre, 162 pore!, 550 oT).
Dintre locuiton, 209 sunt plu-
gari.
Aratura se face cu 163 plu-
guri : 118 cu bol, 45 cu caT.
Locuitorii au 173 care si ca-
nine: 122 cu bol, 51 cu cai.
Locuitorlimproprietarifl sunt
114 si neimproprietari^I, 109.
Comerciul se face de 7 cir-
ciumarl.
Gradinareasa, sat, jud. Dolj,
pi. Jiul-d.-s., com. Argetoaia,
cu 63 suflete: 38 barbap si 25
feme!. Locuesc in 20 case si
9 bordee. Copiil din sat urmeaza
la scoala mixta din satul Ar-
getoaia-d.-s., ce este la 690
m. Satul este asezat pe valea
Argetoaia, la l /a kil. departe
de resedinta comunei,
Gradinile, com. rur., pi. Balta-
Oltul-d.-j., jud. Romana^i, for-
mats din satele: Gradinile si
Mosneni, situate in apropriere
de linia ferata care intretae aci
soseaua Caracal-Corabia. Are la
N.-E. o apa ce formeaza iazul
unei morl, si la S. magurele
Gemenele. Altitudinea terenulul
d'asupra nivelulul maril este de
120 m.
Are 182 familil, sau 714 su-
flete: 374 barba^Isi 340 femel;
348 casatori^I si 396 necasato-
r\\\. $tiu carte 34 persoane.
Sunt 146 contribuabili.
Budgetul com. este de 2722
lei la veniturl si 2608 lei la chel-
tueli.
Vite marl sunt 662, vite mici
650 si rimatorl 250.
Are o scoala primara con-
dusa de un inva^ator, si frecu-
entata de 32 copil (19 bae^I
si 13 fete); 2 biserici, una cu
hramul Sf. Nicolae (1866), si
a doua tot cu hramul Sf. Nico-
lae, cladita la 1765, slujite de 2
preo^i si 4 cintarepf; 6 circiuml.
Gradinile, sat, in jud. R.-Sarat,
pi. Marginea-d.-s., catunul com.
Maicanesti, resedinta plasel ; ina-
inte se numea Cenusasca, de
la proprietatea Cenusasca; es-
te asezat in partea de E. a
com., in cimp, la 2500 m. spre
E. de catunul de resedinta, Bol-
60645. Marele Dicfionar Geograflc. Vol. III.
79
Hosted by
Google
GRAD1NILE
626
grAdistea-de-jos
boaca si Maicanesti; are o in-
tindere de 40 hect., cu o po-
pulate de 30 familil, sau 120
suflete, din carl 20 contribua-
bill.
Gradinile, lac, in jud. Ialomi^a,
pi. Ialomita-Balta, com. Giur-
geni.
Gradinile, lac, in jud. Ialomi{a,
pi. Ialomifa-Balta, insula Balta,
com. Chioara.
Gradistea, com. rur., compusa
din catunele : Gradistea-d.-s. si
Gradistea-d.-j., pi. Cilnistea, jud.
Vlasca, situata pe coasta dea-
lului si pe lunca d'a dreapta riu-
lui Arges, la limita de S.-S.-E.
a jude^ului despre Ilfov, la 21
kil. de Bucuresti, la 39 kil. de
Giurgiu si la 30 kil. de Ghim-
pa£i, resedin^a plasei. Aci este
haltS a drumulul de fer Giur-
giu-Bucuresti
Are o populate de 164 su-
flete, din can 126 contribua-
bill.
Mai sunt vre-o 20 familil de
figanl, urmasi al robilor fami-
liei Gradisteanu.
Venitul com. este de 7683
lei, iar cheltuelile de 5093 lei.
Are o biserica de zid, situ-
ata pe muchea Argesulul, la
mijlocul com., zidita la 1658
(7166) de Bunea Gradisteanu
cu jupineasa sa Chiajna si re-
parata* la 1852 de familia Gra-
disteanu ; are hramul Adormirea
Maicei Domnulul, si e servitude
1 preot si 1 dascai. Tine de
parohia Comana, de care este
departe de 8 kil. In com. se
aflii o scoala mixta cu 2 clase,
condusa de o invajatoare si fre-
cuentatS de 31 elevl.
Aci sunt 34 hect. vil, carl
produc vin bun ; mare parte
din el se vinde in Bucuresti.
In comuna sunt : z&voiul de
salcie, de ^o hect., la Gradis-
tea-d.-j. ; z&voiul Be)ciugatul,de
76 hect., la Gradistea d.-s.
Afara de acestea mal sunt 25
hect. padure de sleau.
Sunt 4800 duzi si se cresc
mulp gogosi de matase.
Are o sosea vecinala, care
pleaca din halta Gradistea a
liniel ferate Giurgiu-Bucuresti,
la capul podului de fer peste
Arges, trece prin com. si duce
la jude^ul Ilfov, comuna Mogo-
sesti.
Casele sunt bune si mare
parte din eleinvelitecutinichea
si cu sindrila.
Vite sunt : 350 bol si vacl,
10 bivoli^e, ^8 cai, 580 01 si
275 porcl.
CirciumI sunt 7.
Gradistea, statie de dr.-d.-f. y jud.
Vlasca, pl. # Cilnistea, cat. Gra-
distea, pe linia Bucuresti-Giur-
giu, pusa m circulate la 1 No-
embri'e 1869. Se afla intre sta-
tiile Vidra (6.6 kil.) si Comana
(4.7 kil.). Inatyimea d'asupra ni-
velulul rnarii de 43 m .68. Veni-
tul acestel statil pe anul 1896
a fost de 9201 let, 30 banl.
Gradistea, sat, in jud. Mehedinfi,
pi. Dumbrava; fine de com.
rur. Busul.
Gradistea, piriii, jud. Mehedinfi,
plasa Dumbrava, com. rurala
Busul.
Gradistea, picket de granifi, pe
Dunare, la S. de balta Potelul,
jud. Romanafi.
Gradi§tea-de-Jos, catun, pen-
dinte de com. Gradistea, pi.
Cilnistea, jud. Vlasca, situat pe
. malul Argesulul. Mosia e pro-
prietatea d-lui Em. Gradisteanu,
si are un venit anual de 20000 1.
S'au improprietarit la 1864,
97 locuiton, carora li s'au dat
300 hect. pamint.
Suprafafa totala a mosiei este
de 1200 hect., impreuna cu Pi-
ciorul-Gradistea.
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea- Maicil- Domnuiui, zi-
dita la 7166, de Bunea Gradis-
teanu si jupineasa sa Chiajna,
reparata la 1852 de familia Gra-
disteanu.
Este o vie boereasca de 8
pog., o livede cu 4000 duzi, li-
vezi de prunl si alte poame.
De acest catun fine si Pi-
ciorul - Gradistea, un trup de
mosie nelocuit in suprafafa de
365 hect., tot al d-lui Em. Gra-
disteanu, ce se arendeaza o data
cu mosia.
Locuitoril cultiva pepenl, vil,
si gogosi de matase.
Casele sunt cea mal mare
parte de zid invelite cu tinichea
sau cu sindrila si spafioase.
Sunt 4 circiumi.
Pe proprietate este halta Gra-
distea, stasia drumulul de fer
Giurgiu-Bucuresti. Se afla aci
un pod de fier peste riui Ar-
gesui si un zavoiu de saicie.
Mal este pe teritoriul catu-
nului un loc unde a fost o pa-
dure numita Bataia-Mare, loc
istoric unde s'au luptat Turcii
cu Cazacii la anul 1768,111 fa{a
manastirei Comana. S'au gasit
aci pinteni, sage^I, pistoale, ur-
me ale ramasitelor luptel.
Aci este Valea-VerzisoruluT ce
vine din sus despre Budesti si
se scurge in lunca Argesulul,
in dreptul padurel Fireasta. Pe
aceasta vale, se zice, veneau ar-
matele romine de la Rusi-de-
Vede.
La 1 66 1, Constantin-Voda
cu hrisov intareste posesia mo-
siei Gradistea pe numele fami-
liel Gr. Gradisteanu, precum si
a altor mosil ca Zavoiul, Na-
nesti si Drija.
Hosted by
Google
grAdistea-de-sus
627
grAjdana
Gradi§tea-de-Sus, cdtun, pen-
dinte de com. Gradistea, pi. Gra-
distea, jud. Vlasca, proprieta-
tea d-luT N. Tataranu, situat in
susul Gradistei-d.-j., pe dealul
Argesuluf.
Are o suprafa^a de 1 334 hect.
La 1864 s'a dat la 86 locui-
tor! 226 hect.
Mosia are un venit de 26000
lei anual.
Sunt 2>° hect. cu vil si o li-
vede cu 800 duzi.
Pe proprietate sunt 3 zavoaie
de salcie : Belciuga^i, Matca si
Piscul-Lesilor.
Prin cat. trece Valea-Micului
care se scurge in Arges.
Aci este localul scoalei co-
munei si al primariei.
Sunt 3 circiumi.
Gradi§tea, cdtun, la 2 kil. spre
V. de com. Dranova^ul, pi. 01-
teful-Oltul-d.-s., jud. Romana^i,
situat in valea piriului Drano-
va£ul, si inconjurat de dealun,
care la V. prezinta altitudini
pana Ja 195 m. d'asupra ni-
velului marii. Are 60 familiT,
sau 200 suflete ; o biserica, cu
hramui Sf. Dumitru, cu 1 preot
si 2 cintarep.
Gradistea, insula ', din lacul Ra-
zelm, jud. Tulcea, pi. Babadag,
com. rur. Enisala, in partea de
E. aplasei si a comuneT, aproape
de varsarea laculu! Babadag in
iezerul Razelrn. Are o forma
lunguia^a; o lungime de 1 kil.
si o intindere de 20 hect. Este
acoperita cu stuf si iarba inalta.
Gradi§tea, mdgurd, jud. 01 1,
situata la S. de Slatina, in gura
vaiei Sopotului, separa Slatina
de valea OltuluT. Inal^imea ei
se ridica la nivelul dealurilor
vecine: Caloianca si Sopotul,
de care, se pare, a despar^it-o
ac^iunea apelor. In virful sSu are
un platou, care avea alta data
o suprafaja de aproape 2 hect.
De aci se deschide o privire
frumoasa asupra orasuluT, asezat
in forma de amfiteatru, care se
ridica pan^ in dealul opus; spre
V. privirea aluneca pe valea Ol-
tuluT, pe o distant de mal bine
de 10 kil. pana se pierde in
dealul Cornesul.
Coastele de N. si E. sunt a-
coperite de gradini plantate cu
pomi si vii; iar cele de V. s'au
tot surpat, atit de Olt cit si de
oameni, cu ocaziunea facerei
podului celuT nou si cu diferite
umpluturl, pana au ajuns chiar
dincolo de jumatatea ei.
Cam imprejurul coroanel a-
cestei maguri, se vad si pana
azi urmele unul san£, care,
se zice, a fost facut in tim-
pul ciumei. Bolnavii erati izoiapf
in virful Gradistel ca intr'o ca-
rantina. Al^ii asigura ca san^ul
a servit de imprejmuire viilor
plantate aci.
In timpul razboiului Ruso-Ro-
mino-Turc, din 1877, D-l Co-
lonel Gorjan, comandantul gar-
nizoanei din Slatina, ridicase in
virful ei niste redute, indreptate
spre V. Azi se afla aci un can-
ton ce serva ca turn de obser-
va^ie, mai ales in timpul nop^ef,
pentru cazurile de incendiu.
Gradi^teanca, cdtun, pendinte
de com. Galeteni-Mosteni, pi.
Glavaciocul, jud. Vlasca, situat
pe valea Clenifa, la V. judefulul
despre Teieorman, proprietatea
D-lui M. Ba^coveanu.
Are o suprafa^a de 400 hect.
S'a dat la 35 locuitori 90
hect, improprietari^t la 1864.
Venitul anual al acestei pro-
prieta^l se urea la 8000 let.
Gradi^teanca, trup de mosie, ne-
locuita, pendinte de com. Scur-
tul, in jud. Vlasca.
GrSdi^teanul, munte, la N.-E.
de com. Leresti, piaiul Dim-
bovi^a, jud. Muscel, pe la poa-
lele caruia trece riul Cuca, a-
fluent al riulul Tirgul.
Gradi^teanul, pddure a statulul,
pe M un{ir-Manastirei-Cimpuluhg,
carl fac parte din com. CorbJ-
sori si Berevoesti, piaiul Nuc-
soara, jud. Muscel.
Gradi§tei (Magura-), tnsuld, in
DunSre, cu 3 hect. p&dure, de-
pendinte de com. Orlea, din
jud. Romana^i.
Gradi§toiul, lac, linga Dunare
pe proprietatea Parapani, com.
Arsache, pi. Marginea, jud. Vlas-
ca. In el se scurge girla Ca-
racioaica. Da in Girla-Mare.
Gradi^toiul, lac, pe propietatea
BalSriT, com. Balaril, pi. Cil-
ni^tea, jud. Vlasca.
Grajdana, com. rur., in jud.
Buz&u, pi. SSra^if, situate pe
ambeJe malurl ale riulul Niscovul,
la 19 kil. de orasulBuzau. Limi-
tele : la N., incepe din Predealul-
Buzauluf, de la muntele Cerbul
si pe drumul Plaiulul-Unguru-
lul, merge pinS in apropiere de
biserica Ceta^uea; la V., se las£
din Virful-Cetatuea, pe slemnea
Dealulul - Mierioarei si printre
cat. Linia si Ciolanul si cat. Ha-
lesul trece riul Niscovul, urea pe
valea Leiculesti, pana la Fin-
tina - Rominestilor ; la S., in-
cepind din punctul Fintina-Ro-
minestilor, continua pe slemnea
muntelul Capreanul, pana in vir-
ful Balosul ; la E. , se lasa pe Valea-
LeurdeT, pana la varsatura el in
riul Niscovul, trece Niscovul, la
gura izvorulul Mierea si pe a-
cest izvor se urea in sus, pana
la sorginte,apoipestecoline, urea
pe muntele Virful -CerbuluT. Su-
Hosted by
Google
GRAJDANA
628
grAjdeni
prafa^a sa e de 4640 hect., din
care 320 arabile, 3553 padure,
100 finea^a, 127 izlaz, 76 livezi,
4 vie si 260 sterp. Proprietaf
mai insemnate sunt: Barbul
Milui^t I, Miluifi II, Barbun
cesti si Izvoranul, ale statului,
iarparticulare: Milui^i, Grajdana,
mo^nenilor Obrajesti ; Grajdana
Pantelimon, Podurile, Cirlovoaia
Pi^igoaica si Lunceni. Terenul
este accidentat si foarte nisipos,
din cafe cauza e brazdat de o
mul^ime de vai goale, sau a-
coperite cu padun. Agricultura
consta numat in cuitura porum-
buluT.
Locuitorii se ocupa cu facerea
de carafe, roate, sanii, etc., fe-
meile, cu ^esatun de borangic,
iar calugarifele de la schitul
Barbul, {es un mohair foarte
cautat in corner^. Pe valea Is-
mana este pacura ; pe apa Nis-
covul, o moara sistematica.
Cat de comunica^ie are: so-
seaua vecinala Gura-Ni$covului-
Tisaul, prin Grajdana.
Vite sunt: 388 boi, 79 vacT,
64 vi^ei, i6cai, 7 Tepe, 8 minjT,
621 01, 3 capre si 175 porci.
Stupi cu albine sunt 20.
Com. e formata din cat. Bar-
buncesti, Borul, Grajdana, Iz-
vorul, Lunceni, Milui^i si Salcia,
cu o populate de I540suflete:
barbapf insurant 290, neinsurapf
14, vaduvT 25; baepf 453; iar
femei maritate 290, vaduve 35;
fete 433. Case de locuit : 360.
Meseriasi: 1 lemnar, 32 rotari,
1 cizmar, 2 fieran, 2 brutari,
1 varar.
Sunt 289 contribuabili si 3
strain!. Stabilimente : 7,
Comerciul se exercita de 38
persoane.
Budgetul comunel ede 384550
lei.
Are o scoala in cat. Lunceni,
frecuentata de 60 elevi si 3
eleve. Carte stiu 134 persoane.
Biserici* sunt 4, cu 3 preop,
3 cintare^i si 3 paraclisen. Cate-
drala e cea cu hramul Sf. Voe-
vozi.
Circiumi sunt 10. Casele sate-
nilor sunt bine intre^inute.
Pe teritoriul com. se exploa-
teaza mult padurile, orasul Bu-
zau alimentindu-se in ce prive^te
lemnele de foe mai numai de
aci.
Locuri dem:ie de vazut are:
Castelui Georgescu cu o fru-
moasa gradina, biserica Graj-
dana, schitul Barbul, ruinele
vechei manastin Grajdana-Pan-
telimon si fostul schit Izvoranul.
Pe dealul Cucuiata sunt ruinele
bisericei Cucuiata si, in Lunceni,
fortifica^ia San^ul-Tatarilor. Mul-
te din dealurile ce o inconjoara
sunt fortificate si in padurea
Miluit/i se gasesc din cind in
cind ghiulele, ceea ce probeaza
ca pe aceasta vale s'ati dat mai
multe lapte, fie intre armate
straine, fie de Domnii Tare!,
contra boerilor din Buzau, can
se retrageau $i se fortificau aci
si in particular la manastirea
Brad a 1.
In secolul XVII, teritoriul co-
munei era o vasta padure, in
mijlocul careia jupineasa Graj-
dana, una din ctitorii manas-
tirii Bradul, ridica schitul Graj-
dana, in jurul caruia se zidira
cite va case. Singuratatea lo-
culuT, padurile nestrabatute ce
erau pe aci, mai atrasera si
al^i locuitori, can fugeau din
locurile deschise in timpul in-
vaziunilor si pe la 1640 satul
era fondat si popuiat.
Grajdana (Grajdana Mo§ne-
neasca, Obraje§ti), catun,
de resedinfa al com. Grajdana,
jud. Buzau, cu 429 locuitori si
104 case.
Grajdana, fostd mantis tire de
calugariy in jud. Buzau, com.
Grajdana, care a dat si numele
acestei comune, fondata intre
anii 1580 — 1590 de jupaneasa
Grajdana; mai tirziu a depins
de manastirea Pantelimon. Rui-
nele ei se vad inca pe malul
opus al riulul Niscovul. In anul
1856, prin inifiativa Archiman-
dritului Ciprian si ofrandele a
mai multor credinciosT, fu rezi-
dita pe locul unde se afla asta-zK
Dupa 1864 a devenit biserica
de mir.
Grajdana, deal, jud. Prahova,
com. Podeni-VechT, plasa Pod-
goria.
Grajdana - Mo§neneasca, mo-
sia cetei de mo^neni Obraje^ti
aflati in comuna Grajdana, jud.
Buzau, avind 750 hect., mare
parte padure.
Grajdana-Pantelimon, sat in-
dependent, pana la 1864, iar
de atunci contopit cu catunul
Lunceni, jud. Buzau.
Grajdeni, sat, in jud. Tutova, pi.
Tirgul, com. Fruntiseni, spre
S. de satul Fruntiseni. Are 483
locuitori, din can 61 stiu carte;
loeuese in 132 case. Se cultiva
de aci pe o scara intinsagindacii
de matase. Are o scoala pri-
mara de baefi.
Grajdeni, schit, in satul Grajdeni,
jud. Tutova.
Grajdeni, mosie, in jud. Tutova,
pi. Tirgul, com. Fruntiseni, pro-
prietatea statuluT, arendata in
ultimul period, cu lei 14010
anual.
Grajdeni, padure, de 125 hect.,
pe mosia cu acela?! nume, pro-
prietatea statuiui", jude^ul Tu-
tova.
Hosted by
Google
gkAmAre§ti
629
GREACA
Gramare§ti, trup de mosie, situat
in comuna Humulesti, plasa de
Sus-Mijlocul, jud. Neam^u.
Gramaticul, piriias, in jud. Bu-
zau, com. Nehoiasul. Incepe din
muntele Tehar&ul si se varsa
in riul Buzau, in dreptul Lun-
cei-fara-Zapada. Pe cursul sau
are 6 herastrae. Malurile sale
sunt niste frumoase si fertile
luncT. Confine mul^i pastravi.
Grame§ti, com. rur., in jud. Do
rohoiu, pi. Berhometele, formata
din satele: Botosani^a, Gra-
mesti, Rudesti si Verpolea, cu
resedin^a primariei in Gramesti.
Are: 468 familii, sau 2173 su-
flete ; 3 biseric!, cu 3 preo{!, 4
cintare^i si 3 palamari ; 1 scoala,
condusa de 1 invafator si fre-
cuentata de 58 elevi ; 1380 hect.
66 aril pamint satesc; 1944
hect., 93 aril, cimp si 365 hect.
96 aril padure ale proprietarilor
de mosii; mat multe lazuri si
putina vie.
Budgetul comunei este de lei
6214, ban! 43 venituri si de lei
6097 ^ a chelluell.
Vite man cornute 620, 01
1257, capre 10, ca! 57 si pore!
770, Sunt 60 stupl.
Gramesti, sat, pe mosia cu ace-
las! nume, pi. Berhometele, jud.
Dorohoiu, cu 318 familii sau
161 1 suflete.
Proprietatea mosie! este a
d-lui Bogdan V. GoilaV.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolai, cu 2 preopf, 2 cintare^i
si 1 palamar, mica, de lemn,
si tencuita, facuta.in 1804, de
catre sateni ; o scoala, condusS
de 1 inva^ator si frecuentata de
50 elevi, asezata intr'un local
bun facut de comuna.
Satenii improprietarip au 1004
hect. 26 aril pamint; lar sta-
pinul mosiei, 1246 hect. 01 aril
cimp si 214 hect. 83 ari! p&~
dure, cu diferite eser^e de ar-
bor! ; lar la malul Siretulu! un
frumos zavoiu, lunca de rachita
si lozia.
Piraiele ce tree pe mosie sunt
Marele si Verechia ce vin din
Bucovina.
Drumuri principale: acel ce
duce la Balinesti, si acel ce
duce la Botosani^a prin Ru-
desti si Verpolea.
Hotarele mosie! sunt cu : Ba-
linesti, Botosani^a, Rudesti, Ver-
polea si Siretul.
Insemnat aicea este: dealul
Cudrina, dealul Movila si Podi-
sul-Horai^ulu!.
Gramesti, mahala, face parte
din com. rur. Costesti, pi. Ho-
rezul, jud. Vilcea. Este situata
pe ambele maluri ale riului Cos-
testi. Are o biserica de lemn
vechie, facuta de Mitropolitul
Stefan.
Grapeni, sat, in jud. Covurluiu,
com. Cavadinesti, pi. Horincea,
la 800 metri de resedin^a co-
munala, cu 41 familii sau 155
suflete. Are o biserica.
Gratarul, cdtun (tirla), in jud.
Ialomifa, pi. Borcea, com. Ca-
larasi-Vechi, pe Cimpia-Baraga-
nului.
Graurani-din-Cimp, mahala, in
com. rur. Susi^a, pi. Motrul-d.-j.,
jud. Mehedin^i.
Graurani-din-Fata, mahala, in
com. rur. Susi^a, pi. Motrul-d.-j.,
jud. Mehedin^i.
Greaca, com. rur., jud. Ilfov,pl. 01-
teni^a, situate la S. de Bucuresti,
intre balta Greaca si Valea-Zbo-
ie!, la 45 kii. de Bucuresti. Sta in
legatur^ cu Ciuma^i, Hotarele,
Prundul si Cascioarele, prin so-
sele vecinale. N'are nic! un c£t.
alipit.
Se intinde pe osiiprafa^a de
1901 hect., cu o populate de
1653 locuitor!, carl traesc in
270 case si 5 bordee.
Statul poseda 968 hect. silocui-
toril 933 hect. Statul cultiva" prin
arendasi! sSi 267 hect. (571 ster-
pe, 100 izlaz, 30 p&dure). Lo-
cuitori! cultiva 533 hect. si re-
zerva 400 pentru cultura vi^el.
Mosia Greaca, impreuna cu
balta pendinte de Manastirea
Mislea, s'a arendat pe periodul
1886 — 1 896 cu 30000 lei anual.
Are o biserici, cu hramul 40
demucenic!, deservita de 3preo$!
si 2 cintare^;!; o scoala mixta,
frecuentata de 16 elev! si 7 e-
leve, cu Intre^inerea careia statul
si comuna cheltuesc anual 1940
le!. Localul s'a construit deju-
de{, in anul 1887.
Numarul vitelor mar! e de
464 (127 ca!si!epe, 235 boi, 88
vac! si vi^ei, 6 tauri si bivoli^e)
si al celor mici de 530 (30 ca-
pre, 200 pore!, 300 01).
Dintre locuitor!, 284 sunt plu-
gari, 4 meseriasi, 7 au diferite
profesi!.
Locuitorii poseda : 100 plu-
gur! cu bo! si 38 cu ca!; 158
care si caru^e ; 120 cu bo! si
38 cu cai.
Locuitor! improprietaripf sunt
218 si neimproprietari^!, 83.
Comerciul se face de 6 cir-
ciumari.
Sunt 245 contribuabil!.
Venitul com. este de 3844
lei si cheltuelile de 3681 le!.
Greaca, mosie, a. statulu!, pendinte
de manastirea Mislea, jud. II
fov, s'a arendat pe periodul 1886
— 96 cu 30.000 lei anual. Dela
Aprilie 1891, arenda a ramas
la 12000 lei anual, pentru ca
parte din mosie s'a vindut in
lotur! la locuitor!. Aceasta mo-
Hosted by
Google
GREACA
030
grebAnul
sie se arendeaza impreuna cu
balta Greaca.
Greaca, movild, jud. Dolj, pi.
Jiul-de-Mijloc, com Virvorul, in
dreptul careia se impreuna ho-
tarul de N. al com. catre com.
Bucova^ul, cu capatul de N. al
hotarulul de E. al com. c&tre
com. Caloparul.
Greaca,(Iezerul-Grecilor), bal-
ta, pi. Olteni^a, jud. Ilfov, situa-
ta intre fluviul Dunarea si un
deal acoperit cu vii, incepind
dela com. Prundul si pana la
com. Cascioarele. Dint'insul se
scoate peste in mare cantitate.
Venitul bal^eT apar^ine statului.
Forma ei este cam ovala\ La
E., comunica cu Dunarea prin
valea Muierea, care se varsa in
Dun&re la N. de Ostrovul-Mare,
intre 01teni{a $i pichetul No.
ISO.
Spre N.-V. are doua bra^e :
Giambracul si Moc&neasca, carl
tree in jud. Vla$ca, dupa ce
formeaza in jud. Ilfov mai multe
insuie.
Greaca, padure a statului, in in-
tindere de 15 hect., pendinte
de com. Greaca, pi. Olteni^a,
jud. Ilfov.
Greaca, piriU si vale, paralele
vaiel Lozova, din com. Branis-
tea, pi. Siretul, jud. Covurluiu a-
proape de coada b£h;eJ Lozova.
Greaca sau Valea-Grecei, gir-
It'p, izvoreste de la V. de com.
Bughiiie, plaiul Teleajenul, jud.
Prahova si se varsa in girla Bu-
ghea, tot in raionul com. Bu-
ghiiie.
Greaca, japse,]\xd. Braila, incepe
din partea N". a iezer. Bertea si
da in partea S. a IezeruluT-Stan-
ceT.
Grebanoaga, deal, jud. Bacau,
pi. Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul
com. Sanduleni.
Grebanoasa, deal, in jud. R.-
Sarat, pi. Orasul, com. Cotesti,
resedin^a pi.; brazdeaza partea
de V. a com. ; e acoperit cu
vii si semanatun.
Grebanul, com. rur., in jud. R.-
Sarat, pi. Rimnicul-d.-s., pe pi-
riul Oreavul.
Este asezata in partea de
V. a jud., la 6 kil. spre V. de
orasul Rimnicul-Sarat, si in par-
tea E. a pi., la 6kil.spreV.de
com. Sgirciti, resedin^apl. ; com.
invecinate sunt : Putreda, la 3
kil.; Racovi^eni, la 9 kil.'Jideni,
la 1 1 kil.
Se margineste la E. cu c&t.
Cristiana al com. Sgirciti, la V.
cu com. Putreda, laN. cu com.
Sgirciti, la S. cu mosia d-lui
Al. Marghiloman.
Este o com. din regiunea
dealurilor, fiind brazdata la V.
de ramificatia culmei Strejesti,
la N. de dealurile Baba, Doua-
Coae, Fintina-Turcului sidedea-
lul Posada la N.-E.
Piriul Oreavul o uda in partea
de E. de la N. la S. precum si a-
fluen^il saT, piraiele Horne^ti si
Herasti. La E. se mai afla$i un
hele^teu al mosiel Grebanul.
In com. sunt 34 pu^uri si 3
fintini.
Catunele cari o compun sunt :
Grebanul, resediri^a, la N. Hor-
nesti, Herasti, Fintina-Turcului",
Zaplazi,succedindu-se unul dupa
altul in direc^iunea N.
Suprafa^a com. este de 3810
hect., din can: 90 hect., vatra
com., 2000 hect. ale locuitori-
lor si 1 910 hect. ale particu-
larilor.
Popula^ia este de 654 familif,
sau 2397 suflete : 1227 barbapf,
1 1 70 femei ; 1 308 casatori^i, 97 1
necasatori^T, 118 vaduvl. Stiu
carte 190 persoane.
Are 4 biserici : una in cat.
Grebanul, cu hramul Sf. Dumi-
tru, fondata in 1807; a doua
tot in cat. Greb&nul, cu hramul
Sf. Dumitru, fondata in 1884.
Amindoua bisericile au fost zidite
de catre marele logofat Cos-
tache Su^u (fiul lui Grigore Su-
^u), ?i cu sofia sa Ruxandra
(fiica vornicului Dumitru Ra-
covifa), si sub ingrijirea lui
Pitar Baileanu. Sunt deservite
de 2 preof!, 2 cintarep, 1 das-
cal si 1 paracliser. A treia bis.
e in cat. Horne^ti, cu hramul
Sf. Voevozi, zidita in 1818 de
Vlad Periefeanu, zugravita $i
infrumusefata de Costache Pe-
riefeanu cu ajutorul lui loan
Stoenescu, Roman Bucurestea-
nul, Augustin Chivu, Gheorghe
NiculaT si alpi ; are 1 7 pogoane
pamint, 2 preop si 1 cintaref.
A patra e in cat. Herasti, cu hra-
mul Sf. Voevozi, zidita in 1802
de preotul Hinpa cu locuitori ;
cu 17 pogoane pamint si cu 1
preot, 1 cintarefsi 1 paracliser.
In com. e o scoala mixta,
fondata in 1876 deMihai Negru,
condusa de 1 invafator si fre-
cuentata de 104 elevi.
Calitatea pamintului este buna ;
comunaare: 11 36 hect. arabile,
1 187 hect. padure, 63 1 hect. vii,
si 300 hect. finefe.
Locuitori! poseda : 250 plu-
guri, 2 masini de treerat §i 1
de secerat.
Vite sunt 1635, din can: 490
bol, 52 vacl, 51 cal, 40 lepe,
810 01, 41 capre si 151 rima
ton.
Meseriasi sunt : 1 cojocar, 2
timplan, 2 macelari si 1 boian-
giu.
Comerciul consta in importui
de coloniale, tesatun, instru-
mente agricole, si in exportul
de cereale, vite si vin ; trans-
Hosted by
Google
grebAnul
631
GRECE$TI
portul se face prin gara R.-Sa-
rat, la 7 kil. spre N.-E. de co-
muna.
Sunt 2 bacanii si 7 circiumi.
Caile de comunica^iune sunt
drumurile vecinale spre: Sgir-
ci^i-R.-Sarat, Babeni-Dedulesti-
Buda, Sgirci^i -Jideni, Putreda-
Valea-Racovi^ei-Racovi^eni, Cos-
tieni-Man-Balaceanu.
Veniturile com. sunt de 10463
lei, 3 ban!, iar cheltuelile de
10205 lei, 86 bam.
Sunt 600 contribuabilT.
Grebanul, sat, in jud. R.-Sarat,
pi. Rimnicul-d.-s., catunul de
resedin^a al com. Grebanul, a-
sezat in partea de S. a com.,
pe piriul Oreavul, la imbucatura
piriului Grebanul. Are o intin-
dere de 1500 hect, cu o po-
pulate de 337 familiT, sati 1290
suflete, din can 200 contribua-
billf. Stiu carte 75 persoane. Are
2 bisericT, deservite de 2 preoti
si 2 cintarefi; o scoala.
Grebanul, munte, in com. si cat.
Naeni, jud. Buzau, continua^ie
din muntele Istri^a ; se rami-
fica in doua, : Cheea si Piatra-
Soimului, care e cea ma! insem-
nata culminate a sa ; in mare
parte e acoperit de padure.
Grebanul, deal, lung de 1 kil.
in com. Rijle^ul-Vieros, pi. Ve-
dea-d.-s., jud. Olt, cu direc^ia
de la N. la S. Pamintul sau e
prielnic prunelor si cerealelor.
Grebanul, mosie, in jud. R.-Sa-
rat, pi. Rimnicui-d.-s., pendinte
de com. Grebanul; are pu^ina
padure, flne^e si locur! arabile.
Grebanul, pirin, in jud. R.-Sa-
rat, pi. Rimnicul-d.-s., com. Gre-
banul ; izvoreste de pe terito-
riul com., pe care o uda in par-
tea de E., trece in pi. Rimni-
cul-d.-j. si se varsa in piriul Va-
lea-BouluT, linga com. Socari-
ciul.
Grebenele, munte, care formeaza
hotar intre com. Brosteni si Bu-
covina, jud. Suceava ; altitudi le:
I370-S m.
Grebeni, sat, in jud. Arge?, pi.
Oltul ; are 47 familil ; face parte
din com. rur. Uda-d.-s.
Grebenul sau Dealul-Grebe-
nul, sat, cu 90 loc, jud. Arges,
pi. Pitesti; face parte din com.
rur. Richi^elele-d.-s.
Grebenul, sat, cu 142 loc, jud.
Arges, pi. Pitesti; face parte
din com. rur. Richi^elele-d.-j.
Grebli^ul, virf de munte, ju:l.
Bacau, pi. Trotusul, pe teritoriul
com. Tirgul-Ocna.
Greceanca (Istri^a-de-Jos), cd-
tun, al com. Breaza, jud. Buzau,
cu 640 loc. si 157 case.
Greceanca, mosie, in jud. Buzau,
com. Breaza.
Greceanca, vechia numire a u-
nei pdrfi din mosia Viisoara,
jud. Teleorman, a fra^ilor Gr.
si Ad. Cantacuzino. Se mainu-
meste si Gauriciul.
Greceanca, pirin, in jud. Buzau,
com. Breaza, cat. Greceanca ;
incepe din muntele Istrifa si se
scurge in valea Pietroasa.
Grecei (Valea-), vale, in par-
tea de S. a mosiel Rauseni, com.
Comandaresti, pi. Jijia, jud. Bo-
tosani.
Grece§ti, com. rur., jud. Dolj,
pi. Balta, situata pe loc ses, in
partea de E., la 48 kil. de Cra-
iova, si la 14 kil. de resedin{a
plasel Macesul-d.-s., pe malul
drept al Jiulul.
Se invecineste la N. cu com.
Horezul-Poenari ; la S., cu com.
Gingiova ; la V., cu Birca si la
E., cu riul Jiul.
Limita linieJ de N. incepe de
la V., din hotarul mosiel Birca,
merge spre E. pana in apa Jiu-
lul; limita liniei de S. incepe
din hotarul mosiel Macesurile,
merge spre E. tot pana in apa
Jiulu! ; limita liniei de E. incepe
din hotarul mosiel Gingiova,
merge spre N. pana in hotarul
Horezu-Poenari, pe linga apa
Jiului ; limita liniei de V. incepe
de la N. din hotarul Horezul-
Poenari, merge spre S. pana in
hotarul mosiel Gingiova.
Terenul com. este in general
ses; in mijlocul sau se afla o
viicea numita Vilceaua-Inalta, in
care se afla un helesteu. In co-
muna sunt magurile: Tirnava,
Turtita, Magura-Inalta si Ma-
gura-lul*-Piciorus.
Comuna este udata de riul
Jiul, cu direcfi unea de la N. la
S. In dreptul com. sunt doua
vaduri peste Jiu.
Se compune din 2 cat. : Gre-
cesti si Rebegi.
Are o bisericc(, fondata la a-
nul 1865, cu hramul Sf. loan
Botezatorul. Setviciul religiosil
face preotul din com. Horezul-
Poenari. Are o proprietate de
17 pog. arabile.
La N.-E. de com. si pe ma-
lul drept al JiuluJ se vad zidu-
rile unei bisericl, fosta a satu-
lui Tirnava, care a trecut la
com. Horezul-Poenari.
In partea de E. a com. se
vad urmele unor ruinl vechl.
Este o scoala mixta, mtre^i-
nuta de stat si comuna, con-
dusa de un invafator si frecu-
entata de 43 coptf. Localul e
facut de zid cu cheltuiala co-
Hosted by
Google
GRECESTI
632
GRECI
munei. Are o proprietate de 3
hect.
Popula^ia com. este de 795
suflete: 200 barba^f si 387 fe-
me!. Dupa legea ruralS din 1864
s'au improprietarit 88 locuitorT,
iar dupa cea din 1879 sunt 8
insur£fei, cu locul in Sadova.
Casele sunt facute din zid
si din paiante.
Suprafa^a teritoriului comu-
^nei este de 3509 hect., din can
3138 hect. pamint arabilsi3i8
hect. padure.
Mobile de pe teritoriul com.
sunt : mosia statului Rebegi, a-
rendata de la 1885 — 1895 cu
13000 lef. Trei par^T din mosia
Statului s'a dat in loturi in a-
nul 1890. Mosia Grecesti, care
apar^ine d-nei Sofia A. Cane-
ciu ; cureaua d-luT C. N. Mihail ;
cureaua mosnenilor: Magureni,
L&zaresti si Masa sau Dama, cu
o intindere de 2318 hect. Ve-
nitul acesteT mosiT este de6S7i7
lei anual ; apar^ineproprietarilor.
Padurea are o intindere de
318 hect. Se compune din glr-
ntya si cer; predomina girni^a.
Viile se afla pe mosia pro-
prietarilor, si au o suprafat&
de l8 3 /4 hect. Produc vin rosu.
In com. sunt doua cazane
pentru fabricarea rachiului si a
drojdiei.
Locuitorif se ocupa cu face-
rea de cosuri din nuele, obiecte
de timplarie si cu fieraria.
Meseriasi sunt: 7 timplan, 1
rotar, 1 fierar si 2 cizmarT.
Productele se transports cu
carele si caru^ele pe calea ju-
de^eana Craiova - Bechet, care
strabate comuna pe o tungime
de 1 kil.
Sunt 3 circiumif; 6 comer-
cian^T.
Budgetul com., pe anul 1893
— 94, a fost de 2349,50 lei la
venituri, si de 2186,25 leJ la
cheltuelT.
Grecesti, com. rur., in jud. Me-
hedin^i, pi. Dumbrava, la 60 kil.
de orasul Turnul-Severin, si la
34 kil. de Strehaia, resedinta
plasei. Este situate pe o vale in-
gusta si lunga si se margineste:
la E., cu com, rur. Barboiul; la
S., cu com. rur. Botosesti; la
V., cu com. Secul. Are o popu-
late de 1 1 50 locuiton, din can
172 contribuabili. Locuesc in
240 case.
Locuitorii poseda : 56 plugun,
1 01 care cu bol, 10 carute cu
cai; 60 stupT.
Prin aceasta comuna trece so-
seaua Busul-Grecesti-Barboiul.
Are o biserica, cu 2 preoti
si 2 cintare^T ; o scoala, condu-
sa de un inva^ator, frecuentata
de 30 elevT si 1 eleva; o cir-
cium&.
Budgetul comunei coprindc
la venituri suma de 1299 IcT,
iar la cheltuelT, 844 lei.
Vite : 690 vite man cornute,
36 caT, 700 01 si 760 rimatori.
Prin aceasta comuna trece un
mic piriias ce vine de la apus
si trece in jude^ul Dolj, unde
se varsa in Jiti.
Grecesti, sat, jud. Dolj, pi. Balta,
com. Grecesti, situat pe malul
drept al Jiului, cu resedinta
primaries Are 410 suflete: 210
barbapf si 200 feme!. Locuesc
in 25 case si 86 bordee. Este
o scoala mixta, condusa de un
invafator, intre^inuta de sat si
com. Localul construit de com.
este de zid. In farina are 3 hect.
proprietate. In anul 1892—93,
a fost frecuentata de 48 sco-
lari din Tirnava, 35 copii din
Grecesi.i si 8 bae^i din Rebegi.
Cu virsta de scoala sunt 79
b&ep si 54 fete. Stiu carte 24
b&rbafT si 6 femei. Are o bise-
rica, terminate, in anul 1865.
Are 17 pogoane proprietate.
Serviciul este facut de preotul
de la biserica Horezul-Poenari.
Are hramul Sf. loan Boteza-
torul.
Comunicafia se face prin so-
seaua comunala care o leaga
la N. de Tirnava, iar la S. de
Rebegi.
Grecesti, schit, linga satul cu
acelasinume, com. Grecesti, pi.
Balta, jud. Dolj.
Grecesti, deal, in com. rur. Gre-
cesti, pi. Dumbrava, jud. Me-
hedinji.
Grecesti, mosie particulars, jud.
Dolj, pi. Balta, com. Grecesti.
Greci, com. rur., jud. Dimbo-
vita, pi. Cobia, situata pe cim-
pie, pe malul drept al Argesu-
luT, la ci^T-va kil. spre S. de Ga-
esti si pe soseaua judeteana
Tirgoviste-Vlasca. In raionul a-
cestei com. sunt opt movile pe
cimpia Neajlovul, numite Pata-
resti. Com. este udata in cu-
prinsul sau, spre E., de Arges,
spre V. de Neajlovul; iar in a-
propriere are un helesteii numit
Izvorul. Se compune din patru
catune: Greci, Petresti, Zavoiul-
Orbului si Izvorul, cu o popu-
late de 1629 locuitorT. Are trei
biserici; o scoala; o moara de
apa.
Se invecineste: laE- cu Mo-
gosani ; la V., cu Puntea-de-
Greci si Ionesti ; la N. cu Gaesti
si la S., cu Brosteni. De Mo-
gosani si Gaesti se desparte
prin Arges ; de Ionesti si Puntea-
de-Greci, prin cimpie; iar de
Brosteni, prin Neajlovul.
Greci, com. rur. si sat, in jud.
Mehedinfi; pi. Motrui-d.-j. la 44
kil. de Severin, situata pe deal.
Satul formeaza comuna cu sa-
tele : Cretesti, Du^esti si mahala-
lele Catanesti, RomSnesti, Via-
Hosted by
Google
GRECI
633
GRECI
dulesti, Borolesti, Diaconesti si
Chirculesti.
Are o populate de 1280 lo-
cuitori, din carl 200 contribu-
abill. Locuesc in 250 case.
Locuitorii poseda" : 60 plugurT,
160 care cu boT, 10 caru^e cu
cai ; 80 stupl.
Prin aceast& com. trece soseaua
Plopi-Colare^i-Greci-Baltane.
Are o biserica, cu 1 preot si
2 cintarefi; o scoala, condusa
de 1 inva^ator, frecuentata de
20 elevi.
Budgetul comunei coprinde
la venitun suma de 1274 lei,
iar la cheltueli, suma de 908 lei.
Vite sunt: 700 vite mart cor-
nute, 40 caf, 600 of si 700 ri-
matorT.
Dealurile mai principale din
aceasta comuna sunt: Dealul-
Grecilor si Piscul-Garasulul; iar
vai sunt: Valea-Salciei si Valea-
Grecilor.
Pe partea de apus a acestei
com. se afla Drumul-Bail, numit
si Drumul Oil.
Greci, com. rur., pi. Olte^ul-Oltul-
d.-s., jud. Roman a^i, formata
din satele : Greci (800 locuitori),
Tomeni (240 locuitori), Ostrovul
(188 locuitorii), si Atirnafi. E
situata linga Olt. La N. se in-
vecineste cu Brincoveni si la
S. cu Cioroiul. E la 27 kil. de
Bals si la 17 kil. spre N. de
Caracal. Altitudinea terenului
d'asupra nivelului marii este de
100 m. Are 274 familii, sau
1208 suflete: 594 barbafisi 614
feme!; 556 casatoriti si 652 ne-
casatoritl.
Sunt 262 contribuabill.
Budgetul com. este de 3078
lei la venit. si 3036 lei la chelt.
Vite marl 965, vite micT 2225
$i rimatcri 350.
Are 6 circiuml; 2 bisericl :
S-frf ImparatT (1848) si Sf. Ni-
colae (1787), zidita de Cluce-
rul N. Greceanul, cu 2 preopf
si 4 cintarep.
Greci, com % rur., jud. Tulcea, pi.
M&cinului ; situata in partea de
V. a jude^ului, la 40 kil. spre
S.-V. de orasul Tulcea, rese-
din^a judefulul si in partea de
E. a pl&sel, la 10 kil. spre S.-
E. de oraselul M&cin, resedin^a
plasei. Este formata dintr'un sin-
gur sat, care se invecineste: la
N.-V. cu com. urb. Macin, de
care se desparte prin dealurile
Pricopanului ; la N., cu com.
Luncavi^a ; la E., cu com. Ba-
labancea, de care se desparte
prin dealurile Gogoncea, al-Tei-
lor, Negoiul si Almalia ; la S.,
cu com. Cerna, despar^ita prin
dealurile Daiaman-Bair si Me-
gina; la V„ cu com. Turcoaia
si cu com. Carcaliul.
Este brazdata in partea de
N.-S. si E. cu o mul^ime de
dealurl inalte si acoperite cu
padurl seculare.
Apele can uda comuna sunt:
Apa-Calistriei la S., cu afluenfii
sal : Valea-Grecilor (ce izvoreste
de la locul numit Mors), care o
uda prin mijloc, trecind si prin
centrul satuluT ; Valea-RahoveT,
unita cu Valea-Ditcon si Valea-
Crucelari, o uda prin mijloc ;
Valea-Luncavicioara,Valea-Lun-
cavi^a si Valea-Lupului, spre E.
Intinderea comunei este de
6625 hect., din carl 20 hect.
ocupate de vatia satulul; 3625
hect. ale locuitorilor ; 2800 hect.
(din can 2000 hect. p&durl) ale
statulul.
Popula^iunea comunei, com-
pusa din RominT, Turd si Ita-
lienT, este de 327 familii, sau
141 1 suflete : 336 barba^i $i 336
femei; 336 insurapf, 418 nein-
surati, 36 v&duvl; 260 familii
cu 1 169 suflete RominT, 50 fa-
milii cu 187 suflete, Turd, 17
familii cu 56 suflete, Italienl.
Are o scoala\ condusS. de 2
invajatori, fondata in 1880 de
stat, avind 10 hect. patnint; si
care, in 1893—94, a fost fre-
cuentata de 68 elevi; o biserica,
cu hramul Sf. Haralambie, zi-
dita in 1880, cu 1 preot si 2
cintarepf; si posedind 10 hect.
p&mint dat de stat.
Din cele 5625 hect. ocupate
de comuna, 3525 hect. sunt lo-
curi arabile, 400 hect. fine^e,
2000 hect. p&durl si 300 hect.
loc neproductiv.
Locuitorii posed& 280 plugurl;
2 mori pe ap£ si I cu a burl.
Vite sunt: 400 cai, 1200 bol
si vacl, 2500 ol, 200 capre si
250 rim&torl.
In com. sunt 15 meseriasl.
Sunt 18 circiumi.
Budgetul com. se compune
din 5782 lei, 42 banl la veni-
turi si de 5749 lei la cheltueli.
Caile de comunica^ie sunt:
soseaua jude^eana* Macin-Baba-
dag, ce trece prin comun&; a
poi drumuri comunale : la Lun-
cavi^a, Cerna, Carcaliul, Tur-
coaia, Balabancea, etc.
Greci, com. rui\ } pi. Olte^ul-d.-s.,
jud. Vilcea. Este situate pe Dea-
lul-Grecilor ce se intinde spre
E., pSna" in hotarul com. Sl&-
tioara si se las& spre V., pan&
in riul Tiriia, la 55 kil. de ca-
pitala judefulul si la 16 kil. de
a plasei.
Are o populate de 135 fa-
milii, sau 466 suflete: 232 b&r-
ba(I si 234 femei; 97 contri-
buabill. Locuesc in 129 case.
Printre locuitori, sunt 10 ro-
tarl si 7 iemnarl; restul locui-
torilor se ocup& cu chirigia.
Vite sunt : 40 cai, 363 bol,
214 vacT, 10 01 si 278 porcl.
Pe riul Tiriia, in raionul co-
munei, sunt mai multe mori.
Locuitorii sunt mosnenl. $tiu
carte 43 barbajl si 4 femei.
60645. Mar tie Dictionar GcograAc. Vol. 111.
80
Hosted by
Google
GRECI
634
GRECI
Vatra satulul are 156 hect,
iar toatS, comuna 506 hect.
§oseaua jude^eana inlesneste
comunica^ia cu com. Milostea
(N.) si Mateesti (S.). Mai are o
sosea comunala, care pleaca din
cea jude^eana pana. la localul pri-
maries.
Venitul comunei se urea la
1239 l& anual si cheltuelile la
1167 lei.
E brazdata de dealurile : Greci-
lor, Olte^ul, Cornetul, Bran, Ru-
setul, Magura si Glodul si udata
de vaile : TauzuluT si Vladoaia.
In tot coprinsul com. sunt 33
fintini. Atit in partea de E. cit si
in cea de V., pe ambele maluri
ale riului Tiriia, terenul e aco-
perit cu vii, fine^e, prunT, pa-
duri si locuri arabile.
Se margineste la E. cu com.
Slatioara, la V. cu jud. Gorj,
la N. cu com. Milostea si la
S. cu com. Mateesti.
Greci, sat, jud. Dimbovi^a, pi. Dim-
bovi^a-Dealul, cat. com. Bo^esti.
Greci, catun, la N. comunei Bar-
canesti, jud. Olt, pi. Jiul-d.-s.,
situat pe valea IminoguluT, care,
la esirea sa din sat, se uneste
cu piriul Lisa, si se varsa in
Olt. Afara de ape curgatoare,
are si vre o 18 pu^un. Are o
populate de 130 familii sau 536
suflete. LocuitoriT au fost im-
proprietari^if la T864 pe 228 de
hect., si poseda acum 762 de
P°g-
Vite sunt: 170 boT, 60 vaci,
62 cat, 2 asini, 1098 01 si 79
porcJ.
Sunt 79 stupl cu albine.
Caile de comunicafie sunt:
o sosea care vine de la gara
Potcoava, si soseaua na^ionala
Bucuresti-Slatina.
Biserica, frumos restauratS de
proprietarul, d-1 I. Kalinderu, in
1896, alc&tueste cu schitul Gre-
ci din apropiere, o parohie.
Scoala se afla in un local igie-
nic si curat, pus la dispozi^ie
de proprietarul mosiei. E bine
cercetata si are o frumoasa bi-
blioteca scolara, donata de d-nul
I. Kalinderu, care o mares te
treptat, aparate de gimnastica,
un bogat material didactic, si
o gradina pentru a invafa cul-
tura legumelor.
Greci, fost sat, in raionul com.
Gohorul, pi. Zeletinul, jud. Te-
cuciu.
Locul unde a fost satul se
cunoaste si astazi, in departare
de 26 kil. in sus de Tecuciii,
pe coasta dealului Nartesti, lin-
ga gara Berheciu. Paul de Ale-
ppo, in descrierea calatoriei sale
in Moldova, ne spune ca de la
Tecuciu, a ajuns intr'un sat de
Greci, can erau adust de la Ru-
melia de Vasile Lupu, sat care
a fost jefuit si imprastiat in
urma de Moldoveni. De la Greci
a ramas si pana astazi Viea-Gre-
ciior, care produce unul din vi-
nurile cele mai bune ale Mol-
dovel. Viea astazi este a d-lui
Nicolae Crisoveloni, cumparata
de la Dimitrie Mavrocordat im-
preuna cu mosia Ghidigeni (jud.
Tutova), una din mosiile cele
ma! frumoase din partea de jos
a Moldovei.
Greci, schit, in catunul Greci,
com. Bardanesti, pi. Jiul-d.-s.,
jud. Olt, pe proprietatea sta-
tuluT, impar^ita acum in lotun
la ^aranT, pe malul drept al riu-
lui Iminogul. A ramas acum bi-
seric& de mir. Personalul e pla-
tit de stat.
Greci, numirea gen erica vechie
a unel intinse localitafi, situata
la poalele padureT Vlasiei si la
N.-E. de Bucuresti, in jud. Ilfov,
pi. Mostistea.
Acest nume, Greci, 11 mai ga-
sim in vre-o 14 jude^e din Ro-
minia chiar asta-zT, dincoace
de Olt si dincolo peste Mil-
cov, peste Prut si in Dobro-
gea; dar la toate aceste sate
nu gasim nici o resedin^a de
vre-o familie boereasca de lun-
ga durata, si cu caminurl, ruine
vechi, biserici seculare, mor-
minte si chiar manastiri ale
unuia si aceluiasi neam de bo-
ieri, ca aci in Ilfov la Greci si
la alt camin, tot al lor de pes-
te Olt, precum se dovedeste
din acte numeroase.
Aceasta numire la toate li
s'au dat, probabil pentru unul
si acelasi motiv, caci odinioara,
ele erau colonii importante, mult
timp locuite cu Greci, ostasT
mercenan, plati^i de Voevozi
si stabili^i aci pentru paza lo-
calita^ilor incredin^ate lor ca
mosnenT.
Mosia Greci-Ilfov este limi-
trofa despre V. cu mosia Vatra-
Sf. Manastiri- Caldarusani, din
padurea Vlasiei.
Ea se intinde, cu cimpul, lun-
cile si padurile eT, de jur im-
prejurul satului, nu numai la
S., spre Bucuresti, pana la Va-
lea-Colceagului, dar si peste Ia-
lomita, spre N., catre malurile
PrahoveT.
Aceasta mosie s'a impartit
in 2 comune rurale vecine, si
anume : una Greci - Gradistea,
si cea-1'alta Mic.?unesti - Greci,
prima compusa din 3 catune :
Greci-d.-s., Maxineni si Gra-
distea, cea de a 2-a compusa
din 7 catune: Balamuci, Greci-
de-Mijloc, Greci -d.-j., Fundul-
DanciuluT, Micsunesti-MarT, Mic-
sunesti-Moara si Balta-Neagra.
Satele acestea toate se afla in-
siruite de o parte pe malul drept
al apei Pociovalistea, incepind
din sus, din fa^a manastirei Cal-
darusani, si coborind pana lin-
Hosted by
Google
GRECI
635
GRECI
ga tirguleful Fierbin^i; iar de
aci se rotocolesc inapol pe
malul oposit, in jurul unei ras-
fafate luaci a Ialomi^eT, impo-
dobita in centrul ei cu antica
si frumoasa manastire, numita
Balamuci, care din inal^imea
unei movile le private in juru-I
pe toate. Ocolul acestor sate
sa aria la o departare de 32 — 36
kil. la N. de Bucuresti, inlan-
tuindu-se pe malurile sus zise-
lor ape.
Din punctul de vedere isto-
ric, se poate crede ca la mo-
sia aceasta, care se afla asezata
chiar la semicercul format de
cursul repede de la munte pana
aci al Ialomi^ei, care ia d'aci o
direcfie piezisa spre gurile el
de la Hirsova, pe linga Bara-
ganul despoiat de paduri, a fost
nevoie de vrednici aparatori,
pentru Gherghi^a, Poenari, Zna-
govul si Tirgovistea, care stau
mai sus pe Ialomi^a, peste pa-
duri.
Vedem aci nu numai intinsa
mosie cu numele Greci, dar la
pu^ini kil. mai' jos pe lalomi^a,
mai vedem vechii mosneni Mol-
dovenif, apoi mai la vale Ro-
vinele lui Mircea, si in fine la
gurile Ialomi^ei renumita Cetate-
de-FlocI.
Toate acestea dovedesc ca
la poalele Vlasiei, a fost loc is-
toric si strategic important in
evul mediu.
Trecind la fapte probate cu
documente, si cautind cine a
locuit hi vechimea secolelor in
Greci-d.-s., si cine a cladit acea
biserica, cu morminte din tim-
pul lui Mircea-Voevod-Ciobanul,
al carei turn a fost daramat de
cutremur, dar al cardf trunchiu
exista, dam de un hrisov din
1520 Martie 16, a lui Neagoe-
Voevod-Basarab, care ne arata
precis ca se . . . . «intareste fra-
£ilor jupini Cazan si Sahat, am-
bii PaharnicI, mai multe mosii . .
intre can si aceasta mosie Gre-
cii . . . care ie este dreapta si ba-
trina mosie si mosteneasca inc2
din zilele batrinului si raposa-
tuiui Mircea- Voevod, (eel din
1387) si din zilele batrinului Vla-
dislav- Voevod-cel-Bun (1482 ?)
si lui Vladislav-cel-Tin&r.»
Dec! satul acesta si inainte
de 1387 tot Greci se numea.
Urmasil acelor Jupani dar,
carl aii stapinit mosia Greci
eel pu^in de la 1387, si pana
la data aceasta (1520), erau a-
cesti doi fra^i, si tot prin ei s'au
transmis urmasilor lor.
Documente numeroase din
1532, 1534, probeaza ca sediul
boerilor cu numele de «ot Greci »,
era in acest sat Greci, aproape
de Znagov-Ilfov.
Ruinele caselor si caminuri-
lor boeresti se vad inca, si as-
ta-zi, si intre alte probe ni se
mai pastreaza o piatra mormin-
tala din 1548, Ghenarie in 6
zile, in biserica cea vechie a aces
tui sat, Greci-d. s., sub care zac
oaselejupanhxl Musa, fost&so{ie
a lui jupan Barbu-Postelnicul.
Mai in urma, mosia si satul
Greci, pe la finele secolului al
XVI-lea, sa gasea in posesia
lui Mitrea, marele Dvornic si a
so^iel sale Neaga.
lata pe scurt cum glasueste
hrisovul din 1586, Februarie27 :
«Mihnea-Voevod, sin Alexan-
dru-Voevod, int£reste intiiulul
sfetnic al sau, anume Jupan Mi-
trea, marele Dvornic si so^iel lui
NeagaT, ca sa le fie lor satele . .
si Grecil to{i ... si {igania Gre-
cilor toat&.. . .»
Cu alte cuvinte mosia si sa-
tul Greci era nestirbita si in-
treagS, la data aceasta, in po-
sesiunea easel acestul neam de
boerl.
Intinderea ce mosia aceasta
ocupa, se poate deduce cu si-
guranfS, din actele ce vom ex-
pune mai la vale. Ocupa o su-
prafafa de circa 4200 pogoane.
Sus zisil boerl, in timp de
r&zmiri{& si de prada f arel, de
catre T&tari si Turd, o inchi-
naramanastireIZnagovuluI,unde
erau el si ctitorl, staplnind ma-
nastirea pana in anul 1625, No-
embrie 26, cind un urmas al
celor de mai sus, anume Jupan
Papa, marele Dvornic, rascum-
para a 3 -a parte din sus zisa
mosie.
lata ce vorbeste insusl do-
camentul original ce se poseda
de familia proprietarulul acestel
mosii.
«Alexandru-Voevod sin Radu-
Voevod, intareste lui Jupan Papa
marele Dvornic, ca sa-I fie mo-
sie in sat in Greci .... pen-
tru ca acest mai sus zis sat,
au fost miluit si daruit la sf.
manastire Znagovul, de raposata
juplneasa Neaga Mitroaea Vor-
niceasa, inca mai dinainte vre-
me . . . si manastirea fiind s3-
raca, caci o jefuise Tataril si Tur-
cil, iar mosiile manastire! . . .
Greci, etc. fiind acum pustii fara
de nicl un veclnic, s'a gasit cu
cale de tot soborul, impreuna
cu arhiereil si Mitropolitul f ^rel
sa o vinza... lui jupan Papa,
marele Dvornic, caci lui i sa
cuvine. . . a o rascumpara. . . insa
a 3-a parte. . .»
De ia data aceasta (1625)
si p^nS astazl, cele-1-alte doua
treiml de mosie, ramase mana-
stirei Znagovului, n'aii mai pur-
tat numele de Greet, caci pus^
tiite fiind de primil mosneni,
in urma s'u format pe ea alte
sate cu numirl deosebite, si
can par^I erau de circa 28000
de pogoane, caci partea cea de
a 3 a rascumparata de Papa ma-
rele Dvornic, dupa o hotarnicie
din anul 1763, se dovedeste ca
era de 1400 pogoane.
Hosted by
Google
GRECI
636
GRI£C1-DE-BUZAU
Prin urmare numat aceasta
a 3 a parte de sat si mosie, for-
meaza actualele 2 comune Gre-
et, din care fac parte cele 10
catune, de care ne ocupam si
care compun asta-zl cele 2 com.
De atundf (1625) si pana la
inceputul secolului actual, satul
si mosia Greci, a purtat una
si aceeasi numire, servind de
cuib ale diferitelor ramure din
familia Grecianilor, unde isi a-
veau el casele, dichisele, bise-
riciie si resedint^ele lor. Proprie-
tatea insa se afla neclintit in-
tre ei to{i in devalmasie pana
la hotarnicia din anul 1763.
Pe la inceputul secolului ac-
tual insa un Ioni{a Clucerul
Trasnea, zis si Grecianu, vinde
parte lui de mosie din Greet,
lui Scarlat, marele Dvornic Gra-
disteanu, de la care mai in urma.
s'a dat si parole ei acesteia
numire de Grecil Gradistea. A-
poi un Macim Mihulef Zaraful
ia in casatorie pe o Luxandra,
fatahotarniculuiMihaiu Serdarul
Grecianu, care ii da ca zestre,
si pufina mosie in Greci ; de
la acest Macim s'a nascut si
supra-numirea catunului zis Ma-
cinenil.
Ma! spre E. de biserica vechle,
asemenea un Iordache Stolnicu
(zis apol si Micsunescu), fiul vel
camarasului Asan, a {inut in
casatorie pe Smaragda sin Ser-
ban vel Spatarul Grecianu, dela
care venindu-i zestre si la mo-
sia Greci-Micsunesti o suvi^a;
i se dete acelei suvi^e, numirea
de Micsunesti-GrecT.
Asa dar, probe destule si
documente de tot felul, confir-
ms ca eel pu^in de la 1387 si
pana asta-zl, comuna Greci a
existat; ca ea a fost stapinita
ne-intrerupt, de atundf si pana
acum, de descenden^ii famiiiei
cu acelasi nume, si ca diferitele
porecle la catunele si satele el,
s'au dat tocma! acum in urma,
cind popula^iunea s'a marit, caci
atuncis'au format catune sepa-
rate, carl pentru a se deosebi
unele de altele, au fost nevoite
a adopta cite un supra-nume.
Documentele privitoare la a-
ceasta mosie sunt numeroase
si dintr'insele multe sunt de un
mare interes istoric si strategic
caci ma! cu seama aci, in poa-
lele padurei Vlasiei, si unde
este chiar varsarea si intilnirea
apelor: Pociovalistea, Znagovul
Vlasia, Balta-Neagra, Ialomi^a
si Prahova, era in veel locul
eel mai de temut, sa nu se
apuce de vrajmasul care venea
de peste Dunare prin gura Ta-
lomifef, fara obstacole de pa-
duri, in sus, spre Tirgoviste,
resedin^a Domnilor nostri.
Greci, mo§ie, in jud. 01 1, pi.
Jiul-d -s., strabatuta de soseaua
Bucuresti-Slatina si de o sosea
care vine de la gara Potcoava.
Pamintul e in genere argilos,
si se imparte in teren arabil,
de pasune, de padure, de vie
(6 hect.), helesteu (1 hect. Va) si
neproductiv. Padurea, in intin-
dere de vr'o 668 hect., confine :
girni^a, cer, stejar, jugastru, a-
lun, tei, salcic, plop si pu^inf
pom! roditorT.
Mosia e exploatata in regie,
cu metoade perfec^ionate ; o par-
te din locuitori au pluguri de
sisteme noua, cumparate de d-1
I. Kalinderu, proprietarul mo-
sieT, pluguri pe care le-au achi-
tat prin munca.
Casa proprietafei e mare,
bine intre^inuta si inconjurata
de un pare. Pentru trebuin^ele
exploatare! sunt magazii man,
patule model, iar pe linga pare
o florarie cu sera.
Greci, deal, in jud. Gorj, pi. Jiu-
luT, in partea despre V. a co-
munei Costesti si care este tot
culmea din stinga JiuluT ; vine
din spre N., de la com. Piscu-
rile si merge spre S. la com.
Grosera ; este acoperit cu pa-
dure.
Greci, deal, pe teritoriul com.
Birci, pi. Mijlocul, jud. Olt, si-
tuat spre V. in dreapta piriului
Negrisoara. Are direct/iunta N.-
S. si o lungime de 4 kil. E a-
coperit cu semanaturi.
Greci, virf de deal, in jud. Tul-
cea, pi. Macin, pe teritoriul com.
rur. Greci, situat in partea de
E. a plasel si a comunei ; este
virful culminant al dealului Co-
slug, si eel mai inalt din tot
jud. Tulcea, si chiar din Do-
brogea intreaga. Are o inal^ime
426 m. si e punct trigonometric
de observa^iune de rangul al
2-lea, dominind asupra vaei si
satului Greci. De pe el se vede
la o mare departare : Macinul,
Braila, Gala^i si Dunarea pe o
mare intindere. Este stincos si
plesuv.
Greci, deal, in raionul comunei
Greci, pi. Olte^ul-d.-s., jud. Vil-
cea, pe care se cultiva 12 hect.,
50 aril vie.
Greci, pi rift, care se varsa in
riul Dimbovi^a, la S. de cat.
Podul-PitaruluT, pi. Dimbovi^a,
jud. Ilfov.
Greci, -vale, intre comunele Ce-
ta^eni din-Vale si Valeni, plaiul
Dimbovi^a, jud. Muscel.
Greci, vftlcea, pe teritoriul com.
Barcanesti, pi. Siul-d.-s., jud.
Olt. Uda partea de V. a cat.
Greci, si apoi se varsa in Iminog.
Greci-de-Buzau, vechie numire
a catunelor Potoceni-d.-j. si Po-
Hosted by
Google
GRECI-DE-JOS
637
GRECI GRADI?TEA
toceni d.-s., comuna Mar&cineni,
jud. Buzau.
Greci-de-Jos, sat, face parte din
com. rur. Micsunesti-Greci, pi.
Mostistea, jud. Ilfov. Este situat
pe malul drept al v&ei Pocio-
valistea.
Se intinde pe o suprafafa de
1081 hect., cu o populate de
362 locuiton.
D-l N. N. Lahovari are 810
hect., din care cultiva 630 hect.,
(40 sterpe, 125 izlaz, 15 padure).
Locuitorii aii 271 hect., din care
cultiva 256 hect. (15 izlaz).
Are o scoala mixta, frecuen-
tata de 32 elevi si 9 eleve, cu
intrefinerea careia statul si co-
muna cheltuesc anual 1874 lei.
Localul s'a construit de jude{
in anul 1889.
Comerciul se face de 1 cir-
ciumar si 1 hangiti.
Numarul vitelor marl e de
347 si a celor mid de 397.
Acest sat, se zice, s'a infiin-
tat la anul 1548 in lunca care
este in partea de N. a acestui
sat, iar la anul 1841 D-l Dimi-
trie Polizu, fost proprietar al
mosiei Greceanca, l'a mutat pe
ses intins, pentru-ca in lunca,
cind se revarsa riul Ialomi^a,
inunda satul.
Are o biserica, cu hramui
Adormirea, deservita. de 1 preot
si 2 cintare^i, cladita la anul
1 841 de D-l D. Polizu.
Greci-de-Mijloc, (Scuipiciul),
sat, face parte din com. rur.
Micsunesti-Greci, pi. Mostistea,
jud. Ilfov. Este situat pe malul
drept al vaei Pociovalistea. Are
o suprafa^a de 541 hect. si o
populate de 129 locuiton. Pro-
prietarul, D-l N. I. Iliad, are
398 hect. si locuitorii 143 hect.
In raionul satuluf e o padure
de 100 hect.
Are o biserica, cu hramui
Sf. Nicolae, deservita de 1 preot
si 2 cintarep; 2 helestaie ; 1
pod stat&tor.
Comerciul se face de 1 hangiu.
Numarul vitelor marl e de
132 si al celor mid de 433.
Greci-de-Sus, sat, com. rur. Gre-
ci-Gradistea, pi. Mostistea, jud.
Ilfov, situat pe valea Pociova-
listea.
Aci este resedinfa primariei.
Se intinde pe o suprafa^a de
1086 hect. si are o populate
de 343 locuitorf.
Are o biserica, cu hramui Sf.
Treime cu 1 preot si 2 cinta-
re^i; o scoala. Se face in sat
un tirg de bautun spirtoase si
obiecte, in fiecare an, in ziua
de Sf. Treime, cind este hra-
mui bisericei.
Comerciul se face de 2 cir-
ciuman.
Numarul vitelor man e de
229 si al celor mid de 550.
Greci- Gradi§tea (Gradi^tea-
lui-Gherman), com. rur., jud.
Ilfov, pi. Mostistea, la N.-E. si
la ^8 kil. de Bucuresti.
Se compune din 3 catune :
Greci-de-Sus, Maxineni si Gra-
distea, can dimpreuna cu c&tu-
nele formind comuna Micsunesti-
Greci, se afla insiruite deoparte
pe malul drept al vaei Pocio-
valistea, incepind din sus, din
fa{a manastirei Caldarusani si
coborind pana ling& tirgule^ul
Fierbin^i, iar de aci se insiruesc
pe malul opus, in jurul unei
rasfa^ate lunci a Ialomtyei, im-
podobitS. in centrul ei cu antica
si frumoasa manastire, Balamuci,
care din inal^imea unei movile
le priveste in juru-i pe toate.
Are cam 1000 de locuiton,
fosti cl&casi, din care 200 cap!
de familie sunt improprietari^i.
Se ocupa pe linga agricultura
cu transporturl de producte si
lemne din noua petice de p&durf,
unele ale proprietarilor, altele
ale Statulul, de pe mosia sa
Balamuci, si cu transporturl de
trestie de pe balta din centrul
mosiei, lipita cu balta manas-
tire* Caldarusani.
Na^ionalitatea lor este cea
romineasca, c&d chiar daca nu
vor fi fost ei topf romini odi-
nioarS, ci Greci, tn secoll mal
departapf acolo, sa dovedeste
insci prin Documentul din 1625
Noembrie 26, ca acestia de
multa vreme dupa razmiri^e de
Turd sau de Tatart, parasise
mosia aceasta si o lasase pustie.
Ca centra de desfacere al
produselor agricole pentru po-
p alalia acestor comune este ora-
sul Bucuresti, iar ca gara mal
apropiata pentru transportul ce-
realelor, loc. au gara dela Pan-
tilimon, legindu-se prin soseaua
jude^eana Bucuresti - Fierbinji,
care taie in diagonals intreaga
mosie Greci.
Bilciuri anuale sunt doua,
unul vechiu, de la 1633, care
se {ine la Rusalif, adica la Mosi,
cind este si ziua de hram al
bisericei spre pomenirea sufle-
tului rSposatulu! Jupan Papa
ot Greci, iar altul la 27 Iulie,
la sf. Pantelimon. Ambele se
intrunesc la catunul Greci-d.-s.,
proprietatea d-lul §tefan Dimi-
trie Grecianu.
Sunt in com. 2 biserid, una
din 1845 si alta maf batrlna de
cit toate bisericile si man^stirile
din localitate si care confine
morminte ctitoricest! din anil
1548 si 1626, bine conservate.
Numarul vitelor marl e de
482 (173 calsifepe, 5 armisarl,
121 boi, 130 vac! si vifei, 8
taurl, 14 bivolf, 33 bivolife) si
al celor mid de 1001 (188 pore!,'
813 01). Dintre locuitorf, 182
sunt plugarl, 3 meseriasT.
Aratura se face cu 57 plu-
Hosted by
Google
GRECILOR (DEALUL-)
638
GRECUL
guri : 22 cu bol §i 35 cu cal.
Locuitorii au 70 care si caru{e:
25 cu bot si 45 cu caT.
Comerciul se face de 4 cir-
ciumari.
Grecilor (Dealul-), deal, pe te-
ritoriul satuluT Vocotesti, com.
Mogosesti, pi. Stavnicul, jud.
Iasi. Se zice ca pe acest deal
ar fi fost un sat, locuit de Greci,
ale carui urme se cunosc si
asta-zi.
Grecilor (Dealul-), deal, pe te-
ritoriul satului Larga, comuna
Movileni, pi. Copoul, jud. Iasi.
Grecilor (Dealul-), deal, in jud.
Tulcea, pi. Macin, pe teritoriul
com. rur. Greci; se desface din
culmea dealurilor Pricopanulul;
se intinde spre E., avind o di-
rec^ie generala de la N.-V. spre
S.E., si brazdind partea estica
a plasei si pe cea vestica a co-
munei. Se intinde printre apa
Calistriei si afluentul sau Va-
lea-Grecilor. Natura sa este in
general pietroasa. Se ridica
pana la 161 m., punct trigono-
metric de observa^ie de rangul
al 3 -lea, dominind asupra satului
Greci, Vaii- Grecilor, drumului
jude^ean Macin-Ostrov, Macin-
Greci-Babadag, ce trece pe la
poalele sale sud-vestice. For-
meaza dumbrava Dermut-Sirti.
Grecilor (Dealul-), deal, la E.
de com. Greci, pi. Ofte^ul-d.-s.,
jud. Vilcea. Virful lul formeaza
limita comunei cu com. Sla-
tioara.
Grecilor (Girla-), girla, trece
pe la poalele piscului Cornetul,
com. Dobresti, pi. Podgoria, jud.
Muscel, si se varsa. in girla Cir-
cinovul, in raionul comunei.
Grecilor (Girli^a-), girlifa, iz-
voreste din fundul vailor com.
Filipesti-de-Padure, pi. Filipesti,
jud. Prahova; trece prin fine^e,
facind mai multe zigzagurT, cur-
ge spre E. si se varsa in piriul
Rosioara.
Grecilor (Lacul-), lac, in jud.
Buzau, com. Laposul, cat. Va-
lea-UnghiuluT, in mijlocul Poe-
nef-Lungi.
Grecilor (Lacul-), lac, in jud.
Teleorman, com. Putineiul, in
partea despre E. Este formata
din izvoare. Aci se gaseste si
o fintina vechie, careia iif zice
Fintina-Grecilor.
Grecilor (Piriul-), piriu, izvo-
reste de linga cat. Lilieci, pi.
Dimbovifa, jud. Ilfov, si se varsa
in riul Dimbovi^a, la V. de co-
muna Lamote^ti, pi. Negoesti.
Grecilor (Podul-), munte, in
jud. Buzau, com. Gura-Teghii,
cat. Argasalesti. E acopcrit de
brad si pin si formeaza centrul u-
nei vaste circumferin^e de munp :
Fulgerisul, Tigva, Ivanetul, Raz-
boiul, Beizadeaua, Visanul, Va-
dul-Oii,Piciorul-Caprei,Cernatul,
Penteleul, Viforita, Zanoaga, Co-
riiul, Surducul, Poiana-din-Cale,
Casoca, Teharaul, Podul-Calului,
Valea-Paltinisului, Dealul Corbu-
lui, Stanila, Valea-Larga, Hin-
sarul, Gotesul, Tainifa, Dealul-
lui Voda si Brinzea. E una din
excursiunile cele mai placute de
la Stabilimentul Bisca. Urcarea
se face calare in timp de o ora.
Grecilor (Valea-), vale, se var-
sa in riul Argeselul, in raionul
com. Boteni, pi. Argeselul, jud.
Muscel.
Grecilor (Valea-), vale, situata
la E. de com. Brebul, plaiul
Prahova, jud, Prahova.
Grecilor (Valea-), piriu, in jud.
Tulcea, pi. Macin, pe teritoriul
com. rur. Grecii. Izvoreste din
poalele estice ale culmei Prico-
panulul, sub numele de Recea,
aproape de izvorul preceden-
tului. Se indreapta spre S., a-
vind o direcfiune generala de
la N. la S., brazdind partea es-
tica a plasei si pe cea vestica
a comunei. Curge printre dea-
lurile Greci si Piscul-Inalt si
^u^uiat. Trece prin mijlocul sa-
tului Greci, si dupa. 8 kil. de
curs, se arunca in piriul Apa-
CalistrieT, pe dreapta, linga sa-
tul Greci, dupa ce a primit pe
stinga caafluen^i Valea-Rahovei,
unita cu Valea-Ditcon. Pe valea
sa merge un drum comunal
Greci- Vacareni.
Grecilor (Valea-), piriu, in jud.
Tulcea, pi. Macin, pe teritoriul
com. rur. Jijila; izvoreste din
poalele orientale ale dealulul
Pricopanulul, de la piciorulvir-
fului Sulucul; se indreapta spre
N.. avind o direc^iune generala
de la S.- V. spre N.-E., brazdind
partea de N. a plasei si pe cea
S.-E. a comunei ; cursul sau e
prin paduri, si dupa o lungime
de 3 kil. se arunca in pir. Jijila,
pe stinga, aproape de izvorul
acestuia; pe vale-i merge drumul
comunal Vacareni-Carcaliul.
Grecul, catun (tirla), pe cimpul Ba-
ragan, in pi. Ialomi^a-Balta, com.
Sudi^i, jud. Ialomifa.
Grecul, munte, in jud. Neam^u,
pi. Piatra-Muntele, com. Doamna,
situat spre S. de manastirea Bis-
tri^eT.
Grecul, deal, in partea de E. a
satul 11 Novaci, com. Duda, pi.
Podoleni, jud. Falciu.
Grecul, imp de pfidure, de sal-
Hosted by
Google
GRECUL
639
GRIE^TI
cie (zavoiu), pe proprietatea Pa-
rapani, com. Arsache, pi. Mar-
ginea, jud. Vlasca.
Grecul, pise, jud. Vilcea, pi. Oltul-
d.-j., com. Mitrofani.
Grecule§tilor (Dealul-), deal, cu
direc^ia de la N. spre S. ; trece
princentrul com. Racovifc, plaiul
Horezul, jud. Vilcea.
Grecului (Lacul-), lac, in jud.
Buzau, com. Balanesti, cat. Tur-
burea.
Grecului (Lacul-), lac, pe pro
prietateaBlejestia fra^ilor Olane
scu, pi. Glavaciocul, jud. Vlasca.
Grecului (Maracini-), sat, in
jud. R.-Sarat, pi. Gradistea, cat.
com. Obidi^i ; este asezat in
partea de E. a com., pe malul
drept al riului R.-Sarat, la 360 m.
spre N.-E. de cat. de resedin^a,
Obidi^i ; are o intindere cam
de 130 hect., cu o populate de
84 familif, sau 324 suflete, din
can 61 contribuabili.
Grecului (Piriul-), pirin, jud.
Bacati, pi. Trotusul, com. Tirgul-
Trotusul, izvoreste din muntele
Suri si se varsS d'a dreapta
SlaniculuT.
Grecului (Piriul-), pirin, format
pe teritoriul com. Straoani-d.-j.,
jud. Putna; se varsa in Sustya.
Grecului (Valea-), pirin, in jud.
Buz£u, com. Marun^isul, cat. Za-
haresti ; iese din muntele Podul-
Rosu si se scurge in riulBuzaul.
Grecului (Valea-), pirin, in jud.
Buzau, com. Tisaul ; incepe de
la Poiana-Brasovulul si d2 in
piriul Tisaul, la Cheea.
Grecului (Valea-), vale, izvore-
ste de sub poalele muntelui
Cl&bucetul-Baiului, com. Predeal,
plaiul Pelesul, jud. Prahova, si se
vars£ in piriul Prahovi^a, pe
{annul drept, tot in raionul com.
Predeal, din sus de satul Azuga.
Greere§ti, sat, face parte din
com. rur. Vai-de-Ei, pi. Oltul-
d.-s., jud. Olt.
Grefoacele, sat, pi. Dimbovi^a,
jud. Ilfov; face parte din com.
rur. Baneasa-Herestraul. Are, im-
preuna cu B&neasa si D&maroia,
571 locuitori.
Suprafa^a totala a satului e
de 300 hect. si apar^ine D luT
avocat N. Basilescu, care a par-
celat-o infiin^ind localitatea Bu-
curesti-Noi.
Gresarea, piriu, servS de hotar
intre com. Stroesti si Statioara,
plaiul Horezul, jud Vilcea.
Gresia, cat., al com. Boziorul, jud.
Buzau, cu 30 locuitori si 9 case.
Gresia, sat, face parte din com.
rur. Star-Chiojdul, pi. Teleajenul,
jud. Prahova. Are o popula^iune
de 40 locuiton (20 b&rba^f, 20
femei). Este situat la poalele
munteluif Calugarul si e udat de
izvorul cu acelasf nume. Cade in
centrul com.
Gresia, cat., in pi. TirguluT, jud.
Teleorman, com. Ba1{afi. Are o
populate de 196 suflete, din
carl 38 contribuabili.
Gresia, deal, in jud. BuzSu, com.
Balanesti, cat. Cocirceni.
Gresia, munte, la N.-V. de com.
Albesti, plaiul Dimbovi^a, jud.
Muscel, pe malul sting al riului
Bratioara.
Gresia, pirin, curge din muntele
CalugaYuI, com. Star-Chiojdul,
plaiul Teleajenul, jud. Prahova,
ia direc^ia S.-V. si se vars£ in
girla Chiojdul, tot in raionul
com. Star-Chiojdul.
Gresia-Buceasca, mosie parti-
culara, in jud. Teleorman, pi.
Tirgului, com. Bal^i. Are o
intindere de 296 hect.
Gresiei (Valea-), vale, in jud.
Ialomi^a, pi. Borcea, com. Ul-
mul; desparte satul F&urei de
satul Nenciulesti.
Gre§ul, pirin, jud. Putna ; izvo-
reste din locul numit Piatra-
ScrisS, in Virful Macrodiului, de
sub poalele Dealului-Lepsii, si
dupa ce ud£ com. Tulnici, mer-
ge de se vars^ in Putna, in
dreptul Dealulul-Moveselor.
Greului ( Bolovanii - ) , stinci
mari, in jud. Buz&u, com. Goi-
desti, c&tunul Plostina, pe malul
drept al riului Sl&nicul, servind
ca limita despre comuna Lop&-
tari.
Greului (Poiana-), coUnti, in
jud. Buzau, com. Vintil&-Vod£,
importanta din punctul de ve-
dere al constitu^iunei sale geo-
logice.
Gribicina-de-Sus, catun, al com.
Grabicina, jud. Buzau, cu 340
locuiton si 92 case. Are sub-
divizia Umbr&relul.
Grie§ti, sat, in partea de S. a
com. Tingujei, pi. Funduri, jud.
Vasluiu, situat pe valea piriu-
luT Racova, care formeaza iazul
cu acelasl nume.
Are o suprafa{&de 858 hect.,
cu o populate de 45 famiiii,
sau 133 suflete.
Vite: 315 vite marl cornute,
290 01, 22 cat si 79 rim£tori.
Hosted by
Google
GRIGORCEA
640
GRINDENI
Grigorcea, mope. VezJ Sinau^i,
sau Berhometele, jud. Dorohoiu.
Grigorcei (Dealul-), deal, pe
mosia Sinau^i, com. Tureatca,
pi. Berhometele, jud. Dorohoiu.
Grigoreni, sat, jud. Bacau, pi.
Tazlaul-d.-j., com. Scorfeni, situat
pe drumul jude^ean Bacau-Moi-
nesti, spre N.-E. comunei. Are
o populate de 216 familii, sau
815 suflete; o scoala mixta, fre
cuentata de 20 bae^i si 1 fata;
o biseric&, deservita de 1 preot
si 1 cintare{, cladita la 1720
de locutton ; 2 circiumi ; o moa-
ra de apa.
Vite sunt: 15 cai, 487 vite
marl cornute si 79 porci.
Teritoriul acestui catun apar-
{ine satenilor.
Grigoreni, numire ce se da unei
parfi din com. Golesti, pi. Riu-
rile, jud. Muscel.
Grigoreni, trup de mosie, situat
in com. Vladesti, pi. Riurile,
jud. Muscel, la 23 kil. de Cim-
pulung, acoperit cu padure si
zavoiu cu anim; fost pendinte
de manastirea Aninoasa.
Grigoreni, p&dtire, jud, Muscel,
pi. Riurile, com. Vladesti, din
poalele careia izvoreste Valea-
Bondorica, care se varsa in riul
Bratia.
Grigoreni-cu-Bahna, proprie-
tdfi ale statulul, jud. Muscel,
pending de Mitropolia din Bu-
curesti, can s'au arendat pe
periodut 1888—93 cu 495 lei
anual.
Grigoreni si Valea -Ursului,
p&duri ale statului, in intindere
de 400 hect., ^inind de ma-
nastirea Rincaciovul, jud. Mus-
cel.
Grigore^ti, sat, in partea de V.
a com. Calinesti, plasa Siretul,
jud. Botosani, pe farmul drept
ai Siretuluf. Are o suprafa^a de
202 hect., cu o populate de
120 familii, sau 540 suflete, din
care 122 contribuabili ; locuesc
in 118 case.
Are o biserica de piatra, zi-
dita la 1837 de Scarlat Miclescu,
cu 1 preot si 2 cintare^T.
Vite sunt: 149 boi si vacT,
33 cai, 142 01, 151 porci. Lo
cuitorii poseda 41 stupi.
Sunt 2 circiumi; 7 meseriasT.
Grigore^ti, satisor, jud. Braila,
com. Sutesti, pe muchea pla
touluT de N. a jude^ului, la 3
kil. spre S. de satul Sutesti.
Suprafafa vetrei satului e de 7
hect., cu o populate de 30 fa-
milii, sau 160 suflete: 75 bar
ba^i si 86 femeT.
Vite sunt: 250 vite mart cor-
nute, 75 caT, 300 01, 40 rima-
ton.
Grigore§ti, padure, de 429 hect.,
in partea de S.-V. a satului
Grigoresti, com. Calinesti, pi.
Siretul, jud. Botosani.
Grimea, deal, in jud. Suceava,
com. Opriseni, acoperit de fa
rine.
Grimea, lac, pe dealul cu acelasi
nume, jud. Suceava.
Grinda^i, sat, in jud. Ialomifa,
pi. CimpuluT, pendinte de com.
Grindul. Este situat pe un loc
ses, la 7 kil. spre S.-V. de sa-
tul de resedinfa.
Acest sat purta inainte nu-
mele de Valea- Macrisului.
Are o populate de 146 fa-
milii RominI si 8 familii TiganT.
Are : o biserica, deservita de
2 preo^I si 2 dascall; o scoala
mixta, condusa de un inva^ator.
Vite sint: 500 cai, 518 bo?,
1596 01 si 858 porci.
Grindeanul, deal, la S.-V. com.
Pietrari-d.-s., plasa Ocolul, jud.
Vilcea.
Grindeanul, Albe^ti, Valea-
Orbului si Vedea-din - Pe-
trari, mo sit ale statu luT, foste
pendinte de Schitul - Dintr'un-
Lemn, situate in com. Petrari-
d.-s., pi. Ocolul, jud. Vilcea ;
s'au arendat pe periodul 1888 —
1893 cu 560 lei anual.
Grindeni, com. rur., in jude^ul
Dolj, plasa Jiul d.-j., la 57 kil.
departe de Craiova si la 19 kil.
departe de resedinfa plasei.
Se invecineste la N. cu com.
Piscul si Sadova; la S., cu co-
muna Bechetul; la V., cu Za-
valul, pi. Balta, si la E., cu co-
muna Calarasi.
Terenul este accidentat de
mai multe movile.
Vai sunt: Severinul, Robia si
Biserica- Arsa.
Este udata de riul Jiul care
si-a parasit cursul de ci$T-va
am, cirgind spre vechea sa
matca.
Apele din bal^ile si smircu-
rile dupe mosia Sadova se scurg
printr'un canal aci.
Balti sunt: Topilele, de 6 pog.;
Ograda, de 5 pog.; Luminoasa,
de 6 pog.; Crucea, de 10 pog.;
Girlele, de 10 pog.; Plumina, de
1 /2 pog.; Virtoapele, de 2 pog.;
Draxana, de 2 pog.; Lungile, de
3 pog.; Latele, de 3 hect. si in
adincime de 2 m.; Zatoca, de
2 hect. si in adincime de 2 m.,
Jiui-Batrin, de 1 hect. suprafa^a,
1 l k m. adincime, Balta- Vie de
2 hect. si 2 m. adincime.
Lacuri: Saratele de V2 hect.
suprafa^a si 1 m. adincime; Ras-
crucile, de 1 hect. intindere si
1V2 m. adincime; Lungile, de
Hosted by
Google
GRINDENI
641
GRINDENI
1V2 hect. suprafa^a si 172 m.
adincime.
Comuna se compune din 4
catune si anume : Grindeni, cat.
de resedin^a; Ostroveni, la S.
de tot; Listeava, spre N. de
Grindeni, si Orasani, la N. de
Ostroveni, care inainte se nu-
mea Potrojani. Catunul Ostro-
veni are silistea Biserica- Arsa ;
se zice ca acolo a fost un sat,
unde era si o biserica, care a
fost arsa de TurcT la 1806; iar
cat. Listeava, are silistea Visa,
ce azi este pe mosia Sadova.
La E. de catunul Listeava se
vad ruinele unui sat, numit O-
griul, linga care este o fru-
moasS fintina.
Sunt 4 bisericT, din care una
in Listeava, care s'a inceput la
1883 si s'a terminat la 1885, cu
hramul Sf. Niculae. Are in tin-
da urmatoarea inscrip^iune :
Aceasta sfinta $i Dumnezeeasca bise-
rica, in care se praznueste hramul Sf.
Erarh Nicolae S. M. M. Dumitru si S.
M. M. Gheorghe, s'a inceput la 23 Maiii
1883 si s'a terminat la 27 Aprilie 1885,
in zilele M. S. Regelut Carol I, Regina
El'sabeta a Rominilor si in zilele I. 1\
S. S. Mitropolitul Primat Calinic Mi-
clescu, P. S. S. Episcopului de Rimnic,
Iosif Bobulescu si S. S. Protoereul Ju-
detulut Dolj, Stefan Angulescu.
Majestatea Sa Regele Carol
I, a contribuit la aceasta cladire
cu mijloace banesti si a daruit
mai" multe odoare si un clopot,
interesindu-se mult la acest act
de bine-facere.
A mai contribuit la aceasta
sfinta cladire, Administra^ia Do-
meniuluT Coroanei, to{! locui-
torii din Listeava, precum si alte
persoane din satele vecine, in-
credintindu-se supravegherea lu-
crarilorde construct Preotului
D. Iliescu si d-lor Sfetcu Sfetcu,
Nicolae 1. Lazar, Marin Negrila,
si Stoian Radu Lazar, intiitorii
si osarduitorii acestuT sf. locas.
Alta biserica este in Grindeni,
t06£5. Aaiele Ltciiunur Ueuf/ru/tc. Vol. J 11.
inceputa la 1849 si terminate la
1 86 1, cu hramul Sf. Niculae.
Are in tinda urmatoarea in-
scrip^iune :
Cu ajutorul lui Dumnezeu s'a zidit
acest sftnt si Dumnezeesc locas, unde se
prSznueste hramul Sf. Erarh Nicolae si
Sf. Evangelist loan, s'a pus din temelie
tn anul 1840 si a r^mas nesavirsit fara
bolta" pana in anul i860, c?nd s'a fa'cut
bolta si alte repara^iT si infrurnuse^tndu-se
cu zugrKveala s'a sfirsit ?n anul 1861
prin osteneala si cheltuelile locuitorilor
din acest sat si din satele vecine, mat
cu seama fiind st^ruitort : Preotul Florea,
Logofatul Dumitrica, Stefan Kadu, Flo-
rea Neagu si Grigore Enculescu, in zi-
lele Domnitorului Alexandru loan I Cuza,
cu blagoslovenia P;1rinteluT Episcop al
RimniculuT, D. D. Calinic, spre pome-
nire In vecl.
A treia biserica, m Ostroveni,
s'a inceput la 1796 si s'a ter-
minat la 1 81 8, cu hramul Ador-
mirea-Maicei-Domnului. Are in
tinda urmatoarea inscrip^iune :
Aceasta sfinta si Dumnezeeasca bise-
rica cu hramul Adormirea Prea Curatei
Nascatoare de Dumnezeu din temelie,
s'a zidit in zilele Prea Luminatului Domn
Alexandtu Moruzzi Voevod si in zilele
prra sfin^iei Sale PHrintelui Nectarie,
Episcopul Noului Severin, leatul 1 796,
indemnatorit si ctitorit cet dintii : Pro-
topopul Oprea Presbiterul, Popa Manea,
Dobrea Maciuca, Florea Ciobanu, Pirvu
Brat si Preda Brat, de mulrj fra^i a fost
ajutat si din pricina rasmeri^elor a ra-
mas netencuita' si neacoperita pana la
leatul 181 3 si iarasi s'a indemnat ca sa
se zugraveasca de P. S. S. Protopopul
Oprea Presbiteru cu Nedelcu Brat si
Stancu Sin Mateiu ; epitropi si purtatorT
de grije : Neagu Logofat, Popa Hie, Popa
Oprea, ctitori de obste, ca sa se pome-
neasca care ail dat milostenie in veci
si s'a savirsit in zilele Prea-luminatului
Domn loan Caragea si in zilele P. S. S.
ParinteluT Episcop Galatin, 18 18.
Biserica din Orasani, nu se
stie cind s'a inceput, s'a ter-
minat la 1793. Are hramul Sfin-
tei TreimT.
Pentru serviciul celor 4 bise-
rici sunt 2 preo{! si 4 cintare^T.
Este o scoala in catunul Grin-
deni, intre{inuta de stat; func-
{ioneaza din 1858. Localul este
construit din zid in 1891 si in
buna stare. Are un singur in-
vS^ator.
A fost frecuentata in 1897 de
31 baepf din Orasani, 22 baeflf si
o fata din Grindeni, 9 bae^idin
Ostroveni si 8 din Listeava.
Stiu carte 72 locuitorl in Lis-
teava, 80 in Grindeni, 206 in
Orasani si 120 in Ostroveni.
Totalul populate* se urea la
3793 suflete.
Locuesc in 462 case si 398
bordee. Casele sunt de zid si
de gard.
Dupa legea din 1864 sunt:
495 locuitorl improprietari^i, iar
dupa cea din 1875 sunt So in-
sura^ei.
Suprafa^a teritoriului comu-
nai este de 12769 pog., (cat.
Listeava e pe mosia Sadova),
din care 7552 pog. arabile, 1368
pog. finea{a\ 1088 izlaz, 1164
pog. lac si teren sterp, 897 pog.
padure si 700 pog. vatra satu-
lui. Mosia se numeste Ostro-
veni; mal inainte se numea Po-
trojani; are pamint arabil in in-
tindere de 5502 pogoane.
Mosil sunt : Grindeni, Lis-
teava, Orasani si Ostroveni. Par-
tea statulul apar^ine manastiri-
lor Horezul si Obedeanul.
Venitul mosiel Ostroveni este
de 29498 lei si 97 ban* anual si
apar^ine statutui. Restul apar-
{ine altor proprietari.
Padurile de pe mosia Ostro-
veni, sunt: Portareasca, 181
hect,; Ufa, 6 hect.; Amza, 7
hect.; Smadul, 101 hect.; Vir-
sariul 127 hect.; Ostrovul-Cara-
bulea, 8 hect. si Ostrovul-Dra-
xani, 18 hect.
Viile apar{in locuitorilor; sunt
pe mosia Ostroveni, in: intin-
dere de 282 hect. si produc vin
rosu.
Sunt multe cazane pentru fa-
bricarea ^uiceT.
81
Hosted by
Google
GRINDENI
642
GRINDUL-MARE
Pe mo$ia Ostroveni este o
moari de aburl.
Stine sunt pe mo^iele Ostro-
veni $i Sadova, producind anual
4700 kilgr. brinza.
In Li?teava sunt 2 fierarii; in
Grindeni, 3; in Ora^ani, 4 §i in
Ostroveni, 2.
Transportul cerealelor se face
cu carele pe §oseaua vecinala
comunala ce duce la Bechet (4
kil.).
CirciumI sunt 10: in Li^tea-
va 4, in Grindeni 1, in Ora-
?ani 3, in Ostroveni 2.
Vite cornute sunt 214; 01,
380; cai, 40 ?i porcT, 17.
Grindeni, sat, jud. Dolj, pi. Jiul-
d.-j., com. Grindeni, cu re$e-
din^a primaries Are 681 suflete:
338 barbafi ?i 343 femei. Lo-
cuesc in 99 case $i 30 bordee.
Tn sat sunt : 3 fierari ; 1 cir-
ciumar.
Grindeni, mo§ie particulars, jud.
Dolj, pi. Jiul-d.-j, com. Grindeni.
Grindul, com. rur., in jud. Ialo-
mi{a, plasa Cimpului, situata
intre comunele Girbovi ?i Co-
lelia, in partea de N.-E. a pla^ei.
Teritoriul comunei, cu supra-
fa{a de 5700 hect., din carl 250
hect. padure, se intinde din riul
Talomi^a spre N., pan a in jud.
Buzau, unde se margine$te cu
teritoriul com. Meteleul-Scutel-
nici. Coprinde doua mo?iI: Grin-
dul, cu 350 hect. $i Grinda^i, cu
2200 hect.; ambele propriety!
particulare.
Dupa legea rurala din 1864,
sunt improprietarrpf 233 locui-
tori ; neimproprietari^i sunt 232.
Comuna se compune din sa-
tele : Grindul ?i Grinda^i, cu re-
$edin$a primarieT ^ijudecatoriel
comunale in Grindul.
Are o populate de 763 fa
miliT, sau 2883 suflete : 1427
barbaflf ?i 1426 feme!; 2781 Ro-
mini, 18 GrecT, 10 German!, 3
Ungurl, 6 Turci $i 7 persoane
de alte nationality! ; 2839 or-
todoxl, 6 catolici, 2 mozaici $i
6 mahometani ; 803 agricultori,
23 meseria?!, 15 comercian^T, 8
profesiuni libere, 40 muncitorT
§i 183 servitor! .
§tiu carte 467 persoane.
Vite sunt: 1500 cat, 1483
bo!, 3093 01 $i 2147 porci.
Sunt 273 stup! cu albine.
Veniturile com. sunt de 7703
lei $i cheltuelile, de 7527 lei.
Sunt 3 $colI, frecuentate de
79 elevT $i 60 eleve : una de
baep ?i una de fete in Grindul,
cu un inva^ator retribuit de stat
?i comuna ?i o inva^atoare re-
tribuita de comuna; a treia in
satul Grinda?i, mixta, cu un
inva^ator retribuit de comuna ;
2 bisericT, cu 3 preo^i $i 4 cin-
tare^I.
In com. se fac 4 tirgur! a-
nuale : la 9 Martie, la Pogorirea
Sf. Duh, la 15 August §i la
26 Octombrie.
Grindul, sat, in jud. Ialomi^a, pi.
Cimpului, pendinte de com. cu
acela^i nume. E situat la extre-
mitatea de N.-E. a pla$eT, pe
un mic deal sau grind, de unde
$i numele lui. Vechea numire
a satului a fost Rogozul, iar
mai in urma ?i-a luat numele
de Grindul-Fagarasanului.
Are o frumoasa impar^ire, cu
strade drepte $i larg!, iar sa-
tul intreg formeaza un patrat.
Populafiunea satului se com-
pune din 316 familif Rominl,
22 familii figanl, 4 familii GrecT
?i 3 familii Ungurl.
Biserica este construita la a-
nul 1842, intr'un stil frumos $i
este inconjurata cu zid ; are 2
preo^i ?i 2 cintare^T.
Vite sunt: 1000 cai, 965 boi,
1496 oT ?i 1289 porcl.
Grindul catun (tirla), in jud. Ia-
lomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, com.
Ciulni^a, pe cimpul Baraganul.
Grindul, munte, jud. Muscel, pi.
Dimbovi^a, com. Rucarul.
Grindul, padure, in jud. Ialomi{a,
pi. Cimpului; formeaza un trup
cu padurea Malul. Esen^e : ste
jar, salcie $i ulm.
Grindul, padure particular^, su
pusa regimulu! silvic, pe mun-
tele cu acela^i nume, pendinte
de com. Rucarul, plaiul Dim
bovi^a, jud. Muscel, in intindere
de 250 hect. Esen^a dominanta :
moliftul. Se limiteaza la N.-V. cu
Transilvania.
Grindul, vale, pe mo?iaBaline?ti,
com. Zamostia, pi. Berhometele,
jud. Dorohoiu.
Grindul-Calului, movila, jud.
Dolj, pi. Balta, com. Mace^ul-
d.-j., pana in dreptul careia li-
mita de E. a com. catre sfoara
de mo$ie Codrul, are direc^iu-
nea de S.-E. $i de aci ia direc-
^iunea de S.
Grindul-cu-Bani, padure de da-
fini, jud. Dolj, pi. Cimpul, com.
Piscul. Apar^inestatuluT. Pe mar-
ginea de N. a acestei paduri
este a$ezata com. Piscul.
Grindul-Fagarasanului, numi-
re vechie a satului Grindul, pi.
Cimpului, jud. Ialomi^a.
Grindul-Lung, culme de deal,
in mijlocul platoului de S. al
jud. Braila, com. Ulmul, ca la
4 kil. spre S.-E. de satul Ulmul.
In partea de N. a acestui grind
este o movila cu acela^T nume.
Grindul-Mare,tfktf/, in jud. Cons-
tanta, pe teritoriul com. rur.
Hosted by
Google
GRINDUL-MARE
643
GR1NTIE?UL-MAR£
Rasova ; se desface din Dealul-
Mare, se intinde spre N., avind
o direc^iune generals de la S.-
E. spre N.-V., printre vaile Sa-
iana-Doice si Ciocanul sau Cea-
irul-din-Mijloc; se ridica pana
la o inal^ime de 115 m., domi-
nind vaile de mat sus $i satul
Rasova, care in parte se gase$te
a?ezat la poalele sale N.-V. ;
este stincos si acoperit cu fi-
ne{e si pa?unl.
Grindul-Mare, deal, in com. rur.
Vrata, pi. Cimpul, jud. Mehe-
din^i.
Grindul-Pietrei, sat, in jud. Ia-
lomifa, pi. Ialomi^a-Balta, pen-
dinte de com. Dormarunt. Este
situat in apropiere de satul de
resedin^a.
Popula^ia se compune din 52
familiT.
Grindul-Predii, cdtun (tirla), in
jud. Ialomi^a, pi. Ialomifa-Balta,
com. Bordu$eani, pe cimpul Ba-
raganul.
Grindul-Vilcia^ul, ostrov, intre
canalul Viiciul $i veriga Stoe-
nesti, com. Berte^ti d.-j., jude^ul
Braila.
Grindu^ul, munte, jud. Neam^u, la
hotarul despre Transilvania si
despre jude^ul Bacau ; face parte
din masivul Cicul-Tarcaul.
Grin$ie§ul, masiv muntos, jud.
Neam{u si Suceava, in legatura
cu grupurile Gherghiului, Cali-
manuluT, DorneT, care se afla
coprin^i intre sorgintea Oltului,
Putna, Bistricioara, de la Tul-
ghe? in jos, Bistri{a, Dorna, Bis-
tri^a-Transilvana si Muresul.
Catena centrala pleach de la
sorgintea Bicazuluf, trece prin
piscul Chisavas (1627 m.), Co-
ceres (1463 m.), Magura (1509
m.), Izvorul-Calimanulur (203 1
m.), Pietrosul (2 1 10 m.), de unde
se indrepteazi spre N., prin Ma-
gura-Calului (1230 m.).
Clina vestica a acestul grup
este formats de mun$ii Gher-
ghiuluT siai CalimanuluT; aceasta
clina este repede, pujin accesi-
bila si taiata de drumurile pa-
surilor Bicazul, Bistricioarel (Tul-
ghesul si Putna) si ale Dome!.
Clina orientala a acestul grup
este formata in cea mai mare
parte de mun^if Grin^iesului $i
de ai Dome!.
Mun^ii Grin^iesului sunt co-
prin$f intre Piriul-Negru, Bis-
tri^a si Bistricioara. Spa^iul li-
mitat de aceste riurJ afecta for-
ma unui drept-unghtu, ale caruT
doua laturl ar fi formate prin
Bistricioara, iar cele-1'alte doua
prin Piriul-Negru si Bistrifa.
Culmea principals a acestul ma-
siv se intinde din Cotul-Negru-
liri si al Bistri^ei si este urmata
de frontiera si de o poteca care
une$te cele douS piraie. Din
Virful-Grin^iesuluT, muntele Plo-
pul $i Piatra-Rosie, pleacS spre
E. trei din^i* paralelT ce se ra-
mifica, umple tot spafiul pana
in Bistri^a si sunt urma^i depo-
ted can vin din valea Bistri^ei.
Mun^if Grin^iesului se leaga cu
ai Gherghiului in Virful-Negru
(Magura) printr'o ramura ce
pleaca din culmea centrala si
trece printre Bistricioara si Ne-
grisoara. Valea-Bistricioarei, de
la satul Corbul, are o potecS de
cat, care o urea pSnS aproape
de origina ; Valea-Negrisoarel
de asemenea este urmata de o
poteca de cat ; cele-1'alte comu-
nica^iuni* din interiorul masivu-
lul sunt poteci grele.
Aci in caz de rezbel coloanele
de invaziune ar fi despartite prin-
tr'un bloc muntos de eel pu^in
50 kil. lungime, si de o la^ime de
mai bine de 45 kil. intre Bis-
trifa si valea Huresul-Oit. Pote-
cele intermediare sunt lung* si
debuseazS ca si comunica^iunile
pasulul Dornel si Bistricioarel
in strtmptul defileu al Bistri^el.
Toate aceste considera^iuni In-
lesnesc apararea regiunel, dac&
ea nu este surprinsS. inainte de
a incerca s& dispute defileurile.
Grin{ie§ul, pise, inalt de 1739
m., in grupul muntelu! Grin-
{iesul, jud. Neamju.
Grin{ie§ul-Mare, sat, in judejul
Neamfu, pi. Piatra-Muntele, com.
Bistricioara. Este situat linga
mun^ii Frasinul si Hurduga.
Are o populafiune de 128 fa-
mill!, sau 337 suflete.
In sat este: o biserica de
lemn, cu 2 dascaH; 1 piu& pen-
tru sucmane ; 2 morf de apS ;
2 herastrae.
Sunt 100 contribuabill.
Vite: 80 bo!, 150 vacT, £00
01, 26 cat, 50 rimator! si 60
junci.
Grin^ie§ul - Mare, ramura de
munfi, ce se deta$eaz& spre E.
din ramura muntelut Plopul, pe
teritoriul com. Calugareni si a-
pof Bistricioara, pi. Piatra-Mun-
tele, jud. Neam^u. Se afla cu-
prins intre piriul Grin^iesul-Mare
si Grin^iesul-Mic.
Grin{ie§ul-Mare, tnunte, intre
com. Borca, jude^ele Suceava si
Neam^u.
Grin^ie§ul-Mare, piriu, jude^ul
Neam^u ; izvoreste din partea
estica a sistemuluf stincos Grin-
^iesul, fiind format prin unirea
a doua sivoaie; curge spre
E.-S., pe teritoriul com. Bistri-
cioara, traversind soseaua Bis-
tricioara-Pris^cani in dreptul kil.
115, unde se si vars& pe stinga
piriulul Bistricioara.
Hosted by
Google
GRINTIE?UL-MIC
644
GRIVIJA
Grintie§ul-Mic, sat, jud. Neam$u,
pi. Piatra-Muntele, com. Bistri-
cioara, situat intre mun^h* Grin-
{iesul si Hurduga, pe valea Bis-
tricioarel.
Are o popula^iune de 95 fa-
milif, sau 222 suflete, din can
60 contribuabill.
Este o scoala, frecuentata de
40 elevi; 1 piua pentru facutul
sucmanelor ; 1 moara de ap& ;
2 her&strae.
Numarul vitelor este de 730
capete.
Grmtie$u\-Mic,ramurfi de munfi,
ce se detaseaza din nodul for-
mat de Grin{iesul-Mare si Ma-
luste^ul, pe teritoriul com. Bis
tricioara, pi. Piatra-Muntele, jud.
Neam^u. Formeaza in parte ho-
tarul despre com. Calugareni.
Grin^ie§ul-Mic, piriias, ce izvo-
reste din ramura muntilor Grin-
{iesul-Mare, com. Bistricioara,
pi. Piatra-Muntele, jud. Neam^u ;
curge prin satul cu acelasi nume,
strabatind soseaua Bistricioara-
Prisacani in dreptul kil. 113;
se varsa pe partea stinga a pi-
riuluT Bistricioara.
Gripcia, munte, in partea de N.
a com. Topesti, plaiul Vulcanul,
jud. Gorj, cu o suprafa^a de
540 hect. Se prelungeste de la
E. la V. si e acoperit cu pa-
dure de fag si gorun.
De dinsul {ine urmatorul grup
de mun$I : Poiana-Scarii, spre E.
de muntele Gripcia, cu o su-
prafa^a de 1 70 hect. padure ;
Ulmatul, spre S. de muntele
Gripcia, cu o suprafa^a de 260
hect. padure ; Poiana-de-FragT,
spre S. de muntele Gripcia, cu
o suprafa^a de 210 hect. pa-
dure si pasune ; Cornul, Gripcia,
spre V. de muntele Gripcia, cu
o suprafa^ de 220 hect. pa-
dure si pasune; Dosul, Gripcia,
spre N. de muntele Gripcia, cu
o suprafa^a de 420 hect. padure.
Suprafa^a totala a muntelul
Gripcia, cu cracil sal, este de
1820 hect.
Griva, padure particulars, supusa
regimului silvic, pe mosia Ma-
laia-Voineasa, pendinte de com
Malaia, plaiul Cozia, jud. Vilcea.
Grivei, deal, in com. rur. Nego-
mirul, pi. Vailor, jud. Mehedin^i.
Grivei, piriii, jud. Neamfu. Vezi
CriveJ.
Grivei-din-Dos, mahala, in com.
rur. Negomirul, pi. Vailor, jud.
Mehedin^i.
Grivei-din-Fa{a, ///#//<?/#, in com.
rur. Negomirjl, pi. Vailor, jud.
Mehedin^i.
Grivi^a, sat, pe mosia Paltinisul,
com. cu acelasi nume, jud. Do-
rohoiti, pi. Prutul-d.-j., cu 56 fa-
milil, sau 248 suflete, la o mica
departare maT in jos de satul
Paltinisul. S'a infiintat la 1897.
Are 54 case si bordeie, ale noilor
improprietari^i pe mosia statului.
Locuitorii improprietari^f ail
982 hect., 76 ariif, pamint.
Numirea satuluf s'a dat in a-
mintirea victorieT repurtata de
trupele romine in Bulgaria, la
reduta Grivifa, in razboiul din-
tre Rusi si Turci din 1877 — 7^>
la care au luat parte insemnata
RominiT.
Grivi^a, sat, in jud. Ialomifa, pi.
lalomi^a-Balta, pendinte de com.
Smirna, situat la 6 kil. spre V.
de satul de resedin{a\
Satul s'a fondat in 1882. I s'a
dat numele in amintirea lup-
telor ce Rominii au purtat con-
tra Turcilor la Grivi^a in Bul-
garia, la 1877.
Popula^iunea satului se com-
pune din 245 familil RominT,
3 familil figani si 2 familtf E-
vrei.
Vite sunt : 490 caf, 976 bo?,
1400 01, 14 capre si 500 porci.
Grivi^a, sat, in jud. Tutova, pi.
Tirgul, com. Odata-Bursucan,
spre V. de satul Odaia-Bursu-
can. Are 410 locuiton si 124
case. Este fondat in urma raz-
boiului din 1877 in memoria
luptatorilor de la Grivi{a. Inainte
de intemeerea satului, aceasta
localitate se numea Odaia si era
proprietatea statului.
Grivi^a, sat, face parte din com*
Calma^uiul, jud. Tecuciu. Situat
pe valea Calmatuiului, la 3 kil.
^i 150 m. de satul Calmatuiul,
spre E. de tirgusorul Ivesti, re-
sedinta plasei.
Are o populatie de 1221 su-
flete : 288 barbati, 285 feme?,
342 baeti si 312 fete; locuesc
in 300 case si 3 bordee.
Are o scoala, frecuentata de
47 copii ; o biserica, cu hramul
Sf. VoevozT, facuta de locuiton;
2 circiumT.
Satul s'a infiinfat la 1879 cu
prilejul aplicarei lege! insura^ei-
lor ; locuitorii sunt venial din
toate satele de prin prejur.
Poarta acest nume in amin-
tirea victoriei cistigate de Ro-
mini inaintea redutei Grivi^a,
in razboiul de la 1877.
Grivi^a, catuu, com. urb. Draga-
sani, pi. Oltul-d.-j., jud. Vilcea.
Grivi^a, picket rominesc, cu No.
7, jud. Constanta, situat pe te-
ritoriul bulgaresc al com. Ese-
Chioi, revendicat de RominT, la
poalele dealului Hagi-Durac-Sir-
ti, nu departe de confluen^a pi-
raieior Hamazli-Ceair si Mahale-
Orman-Ceair; domina pe o bu"
Hosted by
Google
GRIVlfA-NOUA
645
GROAPA-CIOBANULUl
na intindere si drumul Silistra-
Varna.
Grivifa-Noua, sat, pe mosia Cor-
dareni, com. cu acelasf nume,
pi. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu,
cu o populate de 66 familil, sau
354 suflete. Infiinjat la 1886,
cu noi improprietari^i, pe o su-
prafata de 836 hect.
Grivi^a-Vechie, sat, pe mosia
Sipoteni, com. Cordareni, pi.
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu, cu
o populate de 57 familil, sau
236 suflete, infiin^at in 1879,
cu noi improprietari^i, pe mosia
statului. Locuitorii au 322 hect,
35 aril, pamint.
Grinele, deal si punct de he
tar intre comunele Grabicina,
Policiori si Canesti, jud. Buzaii.
Grinolea, sat, jud. Dolj, pi. A-
maradia, com. Capreni, cu 219
suflete: 129 barba^T si 90 femei.
Locuesc in 49 case. Copiii din
sat urmeaza la scolile din Ca-
preni-d.-s., ce sunt la 4V2 kil.
departe.
Grinolea, pise, jud. Dolj, plasa
Amaradia, com. Capreni.
Griului (Dealul-), ( Virful-Iele-
lor), colina, m jud. Buzau, co-
muna Vintila- Vod&, cat. Sir-
besti. In virful sau e o supra-
fa^a ca de 4 m., pe care nu
creste iarba. Din aceasta cauza
s'a nascut credin^a, c& aci vin
ielele inainte de Rusalii si joaca.
Griului (Valea-), vale, in jud.
Buzau, com. Viperesti, pe pro-
prietatea statului Valea-Larga.
Groapa, vale, in jud. Ialomi^a,
pi. Borcea, com. Dichiseni.
Groapa-Catanei, deal, jud. Ba-
c&u, pi. MunteluJ, com. V&si-
esti, pe care se afl& urme de
redute.
Groapa-Chiri^ei, padure foioa-
sS, jud. Bac&u, pi. Tazl&ul-d.-s.,
com. Bucse^ti, proprietatea rci-
zesilor din comuna\ Are o in-
tindere de peste 40 hect., si
este supus& regimului silvic.
Groapa - Ciobanului, (Cioba-
nul), corn, rur., in jud. Con-
stanta, pi. Hirsova.
Este asezata in partea de
N.-V. a jude{ului, la 96 kil.
spre N.-V. de orasul Constanta,
resedinja jude^ulut, si in partea
de V. a plasei, la 8 kil. spre
N.-E. de oraselul Hirsova, re-
sedin^a pl&sei. Comunele inve-
cinate sunt : Girlici, la 7 kil. spre
N.-E.; Sarai, la 9 kil. spre E.;
Ghizdaresti, la 5 kil. spre S.-E.;
$iriul, la 10 kil. spre S.-E.
Se margineste la N. cu jud.
Braila, despar^indu-se prin flu-
viul Dunarea; la E., cu comu-
nele Girlici si Sarai, despar^in-
du-se de cea d'intiiti prin o li-
nie conventionale din Dunare
pana in girla BSroiul, de cea
d'a doua prin bal^ile Cioroiul
si Hazarlic, soselele jude^ene Os-
trov-Hirsova si Hirsova -Sarai,
drumul comunal Eschi - Sarai-
Musiul si dealul Cadi-Cisla ; la
S., cu comunele Siriul si Ghizda-
resti, separata fiind de prima
prin o linie conventionale din
dealul Cisla pana aproape de
TreJ-Movile, de cea d'a doua
prin valea Caimacli-Dere; la V.
si S.-V., cu com. urb. Hirsova,
desp£r{it& fiind de dinsa prin
Valea-Brentulul, dealurile Ca-
ranli si Ciobanul si restul prin o
linie conventionale pan& in Du-
nare.
Relieful soluluf este parte ses,
parte pu^in accidentat, divizindu-
se prin girla Baroiul in 2 p&rpf :
a) sesul coprins intre privalul
BSroiul si Dun£re ( 2 /s din in-
tinderea totala), spre N. si N.-
V., acoperit cu stuf, si semi-
nat cu balflf marl (Ciobanul) si
mici (Ciungile, Cernica, Gir-
lita, Belciugata), avind la N.
un grind (loc ridicat d'asupra
stufuiul balfilor si girlelor) de
vre-o 450 hect., acoperit spre
N.-V. cu p&durea Ruginoasa ;
b) solul accidentat ( 3 /s din in-
tinderea totals a comuneT), co-
prinzind partea de Sad - Est,
brazdat de dealurile: Ciobanul
(65 m.); Caranli (72 m.); si la
S -S.-E.: dealul Hazarlic (72 m.),
Eschi-Sarai (78 m.) si Cadi-Cisla
(118 m.), toate acoperite cu se-
manituri si fine^e.
Movilele sunt in numir de
vr'o 15, variind intre 50 — 113
m.; principalele sunt: Movila-
Mare, la S., pe muchea Dealu-
lul-CiobanuluI (65 m.); Sapata
(68 m.); Trel-Movile (ill m.)
la S.-E; multe^din ele sunt na-
turale, altele sunt artificiale, ser-
vind ca puncte trigonometrice
la construirea h&r{il Dobrogel
de catre Statul-Major Romin.
Val sunt : Valea - Dovlecelu-
luT, Valea-Brentului, formats din
vaiie Balaceanulu! si Cislei (ce
trece prin satul Cadi-Cisla).
Apeie carl uda comunasunt:
Dunarea, (si anume Canalul-M&-
cinului) la N., despar^ind-o de
jude^ul Br&ila; tot la N., girla
sau privalul B&roiul care trece
pe ling& satul Groapa-Ciobanu-
lui.
Bal^t: Groapa-Ciobanulul (200
hect.), la N. de sat ; Ciungile,
Cernica in stuf, tot la N.; Bel-
ciugata; pe grin'dul Ruginoasa
la N.-V., toate formate de re-
v&rs£rl anterioare ale fluviului
Dunarea; la hotarul despre V.
sunt bal^ile : Rotundul si Gir-
li^a; la eel despre E., bal^ile:
Cioroiul si Hazarlic; mai sunt
Hosted by
Google
GROAPA-CIOBANULUl
646
GROAPA-VlEl
alte 4 mat midf; intinderealor,
afara de cele de la hotare, e
de 124 hect.; con^in peste ce
se consuma in localitate.
Com. este formata din doua
catune: Groapa-Ciobanulm,rese-
dinfa, asezata in partea N.-V. a
comunel, la poalele nordice ale
DealuluI-CiobanuluJ si pe malul
drept al privalulut Baroiul ; Ca-
di-Cisla, asezat in partea S.-E.
a comunel, la poalele S.-V. ale
dealului Cadi-Cisla si pe ambele
maluri ale vail Cisla, la 8 kil.
spre S.-E. de cat. de resedin^a.
Suprafafa totala a comunel
este de 5486 hect., din can 69
hect. ocupate de vatra satelor
cu 247 case, iar restul apar^i-
nind statului cu proprietarii
(1607 hect.) si locuitorilor (3810
hect).
Popula^iunea este de 271 fa-
milii, sau I350suflete: 691 bar-
ba^T si 659 femei: yS^ necasa-
toripf, 502 casatorifl, 65 vaduvl;
2350 ceta^eni Romini; 1320 or-
todoxi, 30 mahometanl; 6S6
agriculton si pescarl, 1 doctor,
8 comercianpf.
Stiu carte 117 persoane.
Contribuabili sunt 258,
Locuitoriif poseda : 130 plu-
gun si 200 care si caru^e.
Vite sunt 3400 capete, mai
cu seama boT, 01 si rimatori.
Sunt 5 mori de vint.
Comerciul e activ; se face
prin oraselul Hirsova, la 9 kil.
spre S.-V., de catre 8 comer-
cian^I si consta in import de
cereale, manufactun si in ex-
port de vite si peste.
Budgetul com. este de 3222
lei la veniturl si de 2816 lei la
cheltueli.
CaJ de comunica^ie sunt: pe
Dunare, balp, girla Baroiul cu
luntrele; calea jude^eana Hir-
sova-Macin care trecepe la 3 kil.
spre S. de comuna; apoi cai
comunale la satele invecinate:
Topalul, Saraiul, Siriul, Daeni,
Girliciul, Cadi-Cisla, etc.
Are o biserica, in cat. Cio-
banul, cu hramul Sf. loan, zi-
dita si intre^inuta de locuitori,
avind si 10 hect. pamint de la
stat, cu 1 preot, 1 cintare^ si
2 paracliseri; o scoala, condusa
de un inva^ator si o invatatoare,
frecuentata de 74 elevi (66 ba-
ep si 8 fete).
Groapa-Ciobanului, sat, in jud.
Constanta, pi. Hirsova, catunul
de resedin^a al com. Groapa-
Ciobanului. Este asezat in partea
de V. a plasei si cea de N.-V. a
comunel, la poalele nordice ale
Dealului-Ciobanului si pe malul
drept al privalului Baroiul. Te-
ritoriui sau se margineste la N.
cu jud. Braila, desparpt prin
Dunare ; la E., cu comunele
Girlici, Sarai si cat. Cadi-Cisla;
la S.-V., cu com. urb. Hirsova.
Relieful sau este putin acci-
dental ses la N., acoperit cu
stuf, presarat cu balp si gra-
dini ; la S. si S.-E., ridicat, pre-
zintind dealurile: Ciobanul (68
m.), si Caranli (72 m.); si mai
multe movili, intre carl: Movila-
Mare (65 m.) si Sapata (68 m.).
Este strabatuta de Valea-Bren-
tuluT, care la E. o desparte de
catunul Cadi-Cisla.
Este udat de apele: Dunarea
(Canalul-MacinuluT), la N. ; pri-
valul Baroiul prin mijloc, trecind
si pe linga sat prin partea nor-
dica.
Balp sunt : Groapa-Ciobanu-
luT, la N., prelungita cu Girli^a;
Ciungile, Cernica si Belciugata,
la N. ; toate conpn peste.
Intinderea satuluT e de 5207
hect., din carT 160 hect. vatra
satulut, cu o populate de 1453
suflete.
Groapa-Danciului, trup de pa-
dure, al statuluT, jud. Vilcea,
plaiul Cozia, com. Saracinesti,
care impreuna cu trupuriie Bu-
da-Mare si Bu da Mica, are o in-
tindere de 350 hect.
Groapa-Izvoranilor, deal, spre
V. de com. Maneciul-Ungureni,
pi. Teleajenul, jud. Prahova.
Groapa-Lupilor, deal, in com.
rur. Rosiu^a, pi. Vailor, jud. Me-
hedinp.
Groapa-Lupului,/^tffo/v, in jud.
Mehedinp, plaiul Closani, com.
rur. Negoesti, cat. Padesul.
Groapa-Mare, vale, in jud. Bu-
zati, com. Grabicina, avind parte
araturi, parte izlaz.
Groapa-Mare (Fundul - Gro-
pil), vale, in jud. Buzau, com.
Vintila-Voda, cat. Sirbesti.
Groapa-Manastirei, picket, pe
Dunare, cu No. 23, in jud. Ilfov.
Groapa-Nucului, deal, in jud.
Bacaii, pi. Tazlaul-d.-j., de pe
teritoriul com. Ripile.
Groapa-Olarului, vale, jud. Su-
ceava, in padurea mosiei Roto-
panesti, in care se afla un fru-
mos rimnic.
Groapa-Rea, sat, in jud. si pi.
Argesul; face parte din com.
rur. Cerbureni-Iasul.
Groapa-Scheucei, iezer, intre
privalul Dimuleasa si iezerul
Glavanele, jud. Braila ; prin el
trece hotarul com. Vizirul.
Groapa-Viei, deal, pe teritoriul
com. Flaminda, pi. Calma^uiul,
jud. Teleorman, la N. com. Ma-
gurelele. Face parte din dealul
Suroaia. Pentru ca aci sunt sa-
dite din vechime vii, locuitorii
Hosted by
Google
GROAPA-VIEI (MAGUKA-DE-LA-)
647
gropAria
T-au zis : Dealul-de-la-Groapa-
Viei.
Groapa-Viei (Magura-de-la-),
magura, situata d'asupra dea-
lului cu acelasi nume, in par-
tea de N.V., jud. Teleorman.
Insemnataprin importantele des-
coperiri archeologice ale lu! Ce-
zar Boliac, despre care face
men^iune si d-nul Gr. G. Toci
lescu in scrierea sa «Dacia in a
inte de RomanT».
Pe toate har^ile numirea a
cestei magurl este gresita. (Gra-
pavia), fiind copiata dupa a sta-
tulul major austriac. Adevarata
numire este aceea pe care o
dam nof : Groapa-Viei, cum o
pronunta si locuitorii.
Groapele, sat, pe riul Argesul,
jud. si pi. Argesul, pendinte de
com. r.ir. Curtea-de-Arges.
Groapele, lac> jud. Braila, situat
la N. de com. Ciacirul.
Groapele, prival, jud. Braila,
incepe din privalul satului Gro-
peni si comunica cu iezerul Bu-
saga.
Groapele, prival, jud. Braila, la
hotarul de N. al com. Srancu^a,
aproape de Dunarea-Vechle; u-
neste privalul Vidroiul cu ieze-
rul Listegea din com. Vizirul.
Groapelor (Piriul-), piriii, uda
partea de N.-E. a com. Ciresul,
pi. Cerna-d.-s., jud. Vilcea, $i
se varsa in riul Cerna, tot in
raionul com. Ciresul.
Groasa, pddure de stejar, a sta-
tuluT, in jud. Ialomi^a, pi. Ialo-
mi$a-Balta, teritoriul com. Fun-
dul-Crasani.
Groaza, deal, jud. Bacau, pi.
MunteluT, de pe teritoriul com.
Darmanesti, situat linga mun-
tele Farcul-Mare.
Groaza, munte, jud. Bacau, pi.
Trotusul, com. Tirgul-Trotusul,
de pe teritoriul satuluT Slanicul.
Groaza, piriii, jud. Bacau, pi.
Muntelul, com. Darmanesti, care
izvoreste din muntele cu ace-
las! nume si se varsa d'a-dreapta
Uzului.
Groduiul, piriii, pe mosia Buda,
com. Buda, pi. Hei^a, jud. Do-
rohoiu.
Grohoti^ul, piriii, in jud. Bu
zau, com. Paltineni, cat. Cur-
matura ; iese din muntele Catia-
sul si da in Catia^ul.
Grohotul, piriii, jud. Bacau, pi.
MunteluT, com. Brusturoasa ; iz-
voreste din muntele Carunta si
se varsa in Trotusul, pe dreapta,
dupa ce se incarca cu piriiasele :
TuJburatul si Grohotisul.
Grojdibodul, com. rur., in par-
tea de S. a plasei Balta Oltul-
d. j., jud. Romana^i, formata din
satul cu acelas! nume, situat la
N. de balta Potelul, la 18 kil.
de Corabia si la 38 de Caracal.
Altitudinea terenulul d'asupra
nivelulu! marii este de 60 m.
Are o populate de 624 fa-
milii, sau 1988 suflete : 1008
barba^I si 980 feme! ; 992 ca-
satori^i si 995 necasatori$T.
$tiii carte 73 persoane.
Sunt 362 contribuabili.
Budgetul com. este de 3957
lei la venituri si de 3862 le!
la cheltueli.
Vite marl sunt 1048, vite midf
2402 si rimator! 150.
Are 13 stabilimente comer-
ciale ; o scoalaprim. de gr. I, con-
dusa de 1 inva^ator, frecuentata
de 44 elevl; o biserica, cu hra-
mul Sf. Nicolae (1865), cu 2
preoflf si 2 cintarefl.
Comuna Grojdibodul e impor-
tanta din punctul de vedere ar-
cheologic. Sa gasit ban* din e-
poca Romanilor si 2 table de
bronz «honestae missionis», pe
care Alexandru Cuza le-a dat
lui Napoleon III. Ele sunt libe-
rate de Adrian, la 139 p. Chr.
unor veteran* din cohorte auxi-
liare car! facuse sub Plautius
Caesianus (vezt Cesieni) 25 an!
de serviciu, si acum capatara
drepturile de ceta^en! roman!,
e! si copiif lor.
Magurl sunt : magura Prasao-
easca, Magura- Mare, Magura
Cazacilor, Ascufita, Timpa, care
inconjoara comuna. Aceasta pro-
beaza ca aci a fost o sta^iune
in epoca Romana.
Grohoti§ul, munte, la N. de com.
Maneciul-Ungureni, plaiul Te-
leajenul, jud. Prahova, coprins
intre apa Stance! la N.-E. si
apa Bobulu! la S.
Grohotisul, locdetrecere, in Tran-
silvania, jud. Prahova.
Gropanile, sat, in jud. Mehe-
dinji, pi. Dumbrava, com. rur.
BusjI. Are 567 loc. si 103 case.
Gropanile, munte, in jud. Me-
hedin^i, plaiul Closani.
Gropanile, deal, in com.rur.Busul,
pi. Dumbrava, jud. Mehedinfi.
Gropanile, vale si piriii, in com.
rur. Busul, pi. Dumbrava, jud.
Mehedin^i.
Gropanul, vale, jud. Viasca, pe
proprietatea Rasuceni ; da in
valea Brezoiul.
Groparia, numire ce se da satu-
lui Filipesti, jud. Braila.
Hosted by
Google
GROPENI
648
GROPILE
Gropeni, com. rur., situata" pe
ses pe malul sting al DunSref,
pi. Balta, jud. Braila. Se mar-
gineste la N. cu com. Tichi-
lesti ; la V., cu Osmanul ; la
S.V., cu Valea-Cinepei si la E,
cu Dunarea. Suprafa^a comunel
e de r8ooo hect. si face parte
din domeniul Brailei.
Are o populate de 366 fa-
miliT, sau 1956 suflete, din can
308 contribuabift.
Veniturile com. sunt de 8759
lei si chelt.de 7082 leT, 5obanT.
Locuitorl im proprietorial din
1864 sunt 271 ; neimproprieta-
rip sunt 37.
In com. sunt : 5 debite ; 8
circiumi.
Vite: 950 boi, 13 10 vaci, 9
tauri, 500 vifei, 933 caT, 2 raa-
gari, 13 1 1 01, 709 rimatori si
16 capre.
Suhatul vitelor este de 331
hect.
Locuitorii poseda" 600 stupi
cu albine.
Are: 1 biserica, facuta la
1873 de locuitorT, cu 1 preot,
1 cint&rej si 2 paracliserl; 2 ci-
mitire ; 1 scoala de baep, fre-
cuentatO de 88 elevi si 1 de
fete, infiinjata la 1874, frecuen-
tata de 38 eleve. Ambele scoli
au localun proprii de zid,
DrumurT: la Braila, spre N.,
prin Sichilesti, apoi pe soseaua
Br&ila-Calarasi, la 23 kil. ; la
Balta, spre N. pe la Milea A-
vram; la IbisT, pe luncS pana
la hotarul Domeniului; la Cea-
cirul, spre S., pe malul luncei
Dun£rei, la 10 kil.; la Valea-
CinepeT, spre S.-V., prin pro-
prietatea locuitorilor, 6 kil.; la
Osman, spre V., prin proprie-
tatea locuitorilor, strSbatind ca-
lea judefeanS BrailaCal&rasi, 9
kil. ; la Silistrarul, spre N.V.,
prin proprietatea locuitorilor,
t£ind soseaua jude{ean& prin
Gropeni-de-Cimp, 13 kil.
In com. sunt 5 strade. Dru-
mul postei vechi trecea pe par
tea de V. a com. Comuna e
vechie.
Gropeni, sat, cu 150 locuitorT,
jud. Arges, pi. Topologul ; face
parte din com. rur. Runcul.
Gropeni, sat, jud. Braila, pe mu-
chea platoului la V. com. Gro-
peni, pe drumul Braila-Ialomi^a,
la 23 kil, spre S. de orasul
Br&ila. Satul este vechiu. Pe
timpul domina^iunei turcesti for-
ma doua" satisoare stapinite de
2 pasale si despar^ite prin strada
de az?, Vadul-Soarelui.
Se intinde pe o suprafa^a de
67 hect., cu 366 case.
Are : o scoala de bae^i, fre
cuentata de 90 copii; o scoala
de fete, infiintata la 1874 si fre
cuentata de 38 eleve; o bise-
rica; 7 circiumi; 3 bacanil.
Locuitorii poseda 342 stupi
cu albine.
Gropeni, sat, face parte din com.
rur. Maracineni, pi. Riul-Doam-
neT, jud. Muscel.
Gropeni, statie de dr.-d.-f., jud.
Muscel, plasa Riurile, comuna
Maracineni, cat. Gropeni, p^ li-
nia Golesti-Cimpulung, pusa in
circulate la 1 Iulie 1887, Se
afla intre stabile Florica (3 kil.)
si Ciumesti (5 kil.). Inal^imea
d'asupra nivelului marii e de
263 m .24, Venitul acestei sta^i?
pe 1896 a fost de 24058 lei.
Gropeni-de-Cimp, loc, spre N.
V. de com. Gropeni, pi. Balta,
jud. Braila, pe care s'au impro-
prietarit locuitorii si pe care, se
zice, a fost vechiul sat.
Gropenianul,/>raW, jud. Braila;
uneste iezerul $erbanul cu Du-
n Or ea Vechie.
Gropi (Valea-cu-), vale, in jud.
Neam{u,pl. de Sus-Mijlocul, com.
Bozieni, situat in partea de N.
a com. Este formats de dealul
Cet&tuia si de un alt deal de
peste hotar, ce se afla pe teri-
toriul Valenilor, in jud. Roman.
Este acoperita cu fine^e si a-
par^ine parte proprietaruluT mo-
siei Bozieni, parte locuitorilor
aceleT comune.
Se numeste ast-fel de la mul-
£imea gropilor ce se gasesc pe
ea si din care se scoate prun-
dis pentru soselele vecinase.
Gropii (Valea-), vale, in jud.
Buzau, com. Beceni, cat. Ocea ;
se scurge in Valea-Ocif.
Gropii (Virful-), (Groapa-Lu-
pilor), colina, in jud. Buzau,
com. Laposul, acoperita de pa-
dure.
Gropile, com. rur., jud. Bacaii,
pi. Tazlaul -d.-j., situata la limita
spre jud. Putna, pe piriul Pal-
tinata. Se compune din 4 ca-
tune : Gropile, resedinta, Ca
pota, Paltinata ?i Pochita, si-
tuata pe riul Casiuul, dincolo de
Trotu?.
In «Condica Liuzilor» mosia
este trecata raza$easca, iar in
statistica din 1874 se gase^te si
catunul Motocesti, azT alipit cu
com. Ripile ?i un altul Urita.
Se margin este la N. cu com.
Fundul-Racaciune ; la V. cu com.
Bratila si Ripile; la S. cu Ri-
pile $i la E. cu com. Draguseni
si P^rava, din jud. Putna.
Dealuri sunt : Caprianul, Be-
nea si B&lanelul.
Are o scoala mixta, care
func^ioneaza' de la 1865, in sa-
tul Gropile, intre{inut& de co-
muna, intr'un local facut dmbir-
ne, in stare bunS, cu 6 falci pa-
mint in farina si 6 in vatra sa-
tulul. E frecuentata de 16 copii.
Hosted by
Google
GROP1LE
649
GROPNIfA
Sunt 3 bisericl: doua orto-
doxe in satul Gropile, deservite
de I preot si 4 cint&re^i, si una
catolica, in satul Capota. Sunt
2,%7 case de locuit, dese in Po-
chi{a, rari in cele-Palte catune ;
4 circiumi.
Popula^ia este de 395 familil,
sau 1577 suflete: 830 barba^I
si 747 feme!; 1477 Romini si
100 UngurT, to{I de protec^iune
romina ; 870 agricultorl, 56 me-
seriasi, 26 comercianpf, 24 pro-
fesiuni libere si 98 serviton.
Sunt 348 contribuabili.
Dupa legea rurala din 1864,
la 94 locuiton s'au dat 283 falci
pamint in farina. In 1879 s'aii
improprietarit 55 insurant cu
137.40 falci pamint.
Teritoriul comunel are o in-
tindere de 3000 hect. Padurile
ocupa peste 300 hect. Proprie-
tarT mar! sunt mostenitorii luT
I. Botez, cu o mosie care da
un venit anual de 6600 lei, si
mostenitorii lui lord. Ivascu,
cu 58 hect, dind venit anual
de 2100 lei.
Pe teritoriul comunel sunt :
izvoare cu apa sulfuroasa la Rup-
tura si Puturoasa ; mal multe
iazun cu peste, dintre carl 2
mal insemnate : Balta-Lunga si
Balta-fara-Fund ; 2 mori de apa.
Dupa controalele diviziel fi-
loxerice (1891), viea lucratoare
are 40 */<* hect.
Vite : S3 cai, 806 vite marl
cornute, 784 oT, 250 capre si
391 porci.
Sunt 33 stupl cu albine.
Budgetul com. este la veni-
turi de 4144 lei, 50 ban! si la
cheltuel! de 1365 lei, 35 bani.
Comuna este strabatuta de
cai vecinale care o unesc cu
Ripile si Racaciuni.
Totalul paminturilor de cul-
tura este de 500.40 hect.
Distance : la Bacaii, capitala
districtulul, 39 kil. ; la Tirgul-
Ocna, 27 kil. ; la com. Bratila,
23 kil.; la com. Ripile, 8 kil.;
la com. Fundul-R&caciune, 10
kil. si la Tirgul-Valea-Rea, re-
sedin^a plasei, 33 kil.
Gropile, sat, jud. BacSu, pi. Taz-
l£ul-d.-j., com. Gropile, situat
la poalele dealului BalSnelul si
pe riul PSltinata.
Are o populate de 230 fa-
milil, sau 1000 suflete. Parte
din locuiton sunt lemnart.
Sunt 2 bisericl, din care una
este facuta de locuitorl, la 1720 ;
sunt deservite de 1 preot si 2
cint&re^T.
GrOpile, trup de sat, in judetul
Neam^u, pi. de Sus-Mijlocul, com.
Filioara.
Gropile, braf (prival), al Dunaret,
in jud. Ialomi^a, pi. Ialomi^a-
Balta, teritoriul com. Giurgeni.
Gropile, lac, in jud. Ialomi^a, pi.
Ialomi{a-Balta, com. Giurgeni,
alimentat de brajul cu acelasi
nume.
Gropile, sau \ Helestache, mosie
a statulul, jud. Ilfov, care s'a
vindut de vecl.
Gropile, mosie, jud. BacSu, pi.
Tazlauld.-j., com. Gropile, a lo-
cuitorilor razesi.
Gropile, p 8 dure, de 543 hect.,
in partea de V. a com. Drac-
sani, pi. Miletinul, jud.Botosani.
Gropile, unul din cele 6 pichete
ale jud. Muscel, pentru paza
fruntariei, la 40 kil. de pichetul
Bindea si la 35 kil. de pichetul
Podul-Riului.
Gropile (Muntele-), pddure par-
ticulars, supusa regimulul sil-
vic, pe muntele Gropile, jud.
Vilcea, plaiul Horezul, com. Vai-
deeni.
Gropile-Mari, munte, la N. com.
Vaideeni, plaiul Horezul, jud.
Vilcea. Aci se fabrica brinzS
in stinele cu numeie muntelul.
Gropile-Uria§e, he, jud. BacaQ,
pi. Tazlaul-d.-j., com. Sanduleni,
linga secfia Veresti-d.j., pe deal,
unde se aflS 18 gropl asezate
in linie dreaptS, la o distant
de 7 stj. una de alta. Cea mal
mare este inconjuratS de niste
stincl de piatrS ce par a forma
o scarS.
Gropilor (Piscul-), pise, jud.
Muscel, pi. Riul-Doamnel, com.
Racovifa. $I-a luat numeie de
la multele gropl fScute din ve-
chime de locuitorl si chiar din
acest secol, pe timpul rSzmiri-
£elor, cind locuitorii satulul pa-
rasind casele fugeau aci, unde
locul fiind dosnic, isl ingropau
bucatele, hainele, vasele si tot
ce aveau.
Gropilor (Valea-), vale, izvo-
reste de la E. com. Negreni,
pi. Vedea-d.-j., jud. Olt, si se
varsa in girla Negrisoara, in ra-
ionul com. Negreni. Se numeste
ast-fel pentru ca este formats
dintr'o insiruire de gropl.
Gropi^ele, pit dure particulars, su-
pusS regimulul silvic, in Jntin-
dere de 225 hect., pe mosia
Gropi^ele, com. Vaideeni, plaiul
Horezul, jud. Vilcea.
Gropnita, com. rur., jud. Iasi, o-
cupind partea de N. a plasei Co-
poul ; e formats din satele : Grop-
nifa, Singeri, Bulbucani, ForSsti,
MSlSesti si Misesti, pe o intin-
dere de 4120 hect. Are o po-
pulate de 479 familil, sau 2026
suflete.
60G£5. Marele Dicfiovar Grografic. Vol. III.
82
Hosted by
Google
GROPNIf A
650
GROSUL
Teritoriul com. e accidentat,
din cauza dealurilor ce o stra-
bat in diferite directum; nu
prezinta de cit cite-va locurl
deschise si sesurT, provenite din
continuitatea pantelor deluroase.
Prin marginea de E. trece riul
Jijia si ma! in centru piraiele : Mi-
letinul si Jijioara. Pamintul este
productiv in cereale ; are finale
si imase intinse.
Are : 3 bisericT, cu 3 preo^i,
3 cintarep si 3 eclesiarhi; o
scoala ; 3 mori de apa si 2 de
abun.
Budgetul com. e de 106 12
lei, 56 bant, la venituri si de
10327 lei, 90 bani, la cheltueli.
Vite: 1893 vite man cornute,
360 caT, 6000 01 si 1394 rima
tori.
Gropni^a, sat, in centrul com.
Gropni^a, pi. Copoul, jud. Iasi.
E situat pe podisul dealuluT
Gropni^a. Are o populate de 10 1
familii, sau 457 suflete, car! se
trag din nSzesi 51 mazili, impa-
mintenip pe acest loc. Legenda
zice ca Stefan-cel-Mare, Dom-
nul Moldovei, a impar^it acest
pamint la mai multe familii de
slujbasT a! sai in 1496, intre
can era si unul Ciohodariu, care
ar fi avut slujba de ingrijitor
al incal^amintelor domnesti. Lo-
cuitorii satuluT cu timpul fiind
impresurapf de boerl, au pierdut
razesiile. Asta-zi mosia este a
familiei Cantacuzino.
Are o biserica, zidita la 1837,
cu 1 preot, 1 clntare^ si 1 e-
clesiarh; o scoala, infiin^ata la
1864, frecuentata de 29 elevi,
si casele proprietafel, iar in mar-
ginea si in fa{a satului spre S.,
este un iaz mare numit Grop-
ni$a.
Vite: 149 ca?, 577 vite mari
cornute, 1722 01 si 460 rimatori.
Gropni^a, deal, pe coasta caruia
e situat satul Gropni^a, comuna
Gropni^a, plasa Copoul, jude^ul
Iasi.
Gropni^a, iaz. Vezi Gropni^a, sat,
com. Gropni^a, pi. Copoul, jud.
Iasi.
Gropsani, com, rur., in N.-V.
plasei Olte^ul-Oltul-d.-s., jud. Ro-
mana^i. E formata din catunele :
Gropsani-din-Fa^a (Gropsani-de
Sus, 448 locuitori), unde se a-
fla si primaria ; Gropsani-de-Dos
(Gropsani-de-Jos, 352 locuitorT);
Horezul (450 locuitori); Mar-
dalele (236 loc.) si Dosul-San-
dei (133 loc). Este asezata la
poalele dealuluT Murgasului, pe
linga riul Geamartaluiul si Ho-
rezul, la 14 kil. spre N.-V. de
Bals si la 45 kil. de Caracal.
Altitudinea terenuluf d'asupra
nivelului marii este de 193 m.
Are o populate de 356 fa-
milii, sau 1583 suflete: 832 bar-
bae si 751 femei; 644 casato-
ri^i si 939 necasatoripf.
§tiu carte JJ persoane.
Sunt 354 contribuabilT.
Budgetul com. este de 4589
lei la veniturl*si de 4547 lei la
cheltueli.
Vite man sunt 1077, y i te mic *
1571 si rimatori 257.
Are : o scoala primara, con-
dusa de un inva^ator, si fre-
cuentata de 102 cop'u; 3 bise-
rici: Sf. Nicolae (1840), Intra-
rea-in-Biserica (1 820) si Cuvioasa
Paraschiva, in Horezul, cu 2
preo^i si 5 cintarefi.
Spre S.-E. de com. se afla
Valea-BisericeT, numita ast-fel
pentru ca aci a durat mai mult
timp o biserica a unui sat, ce
a fost devastat de Turtif; acum
e parte acoperita de padure si
parte cultivate,
Grop§ani, mosie, pendinte de E-
piscopia RimniculuT, linga com.
Gropsani, din jud. Romana^i ;
are si o padure de 1 r 1 pog.
Grop§ani-din-Dos (de-Sus),^-
tun, com. Gropsani, pi. Oltul-
Olte^ul-d.-s., jud. Romanati, si-
tuat in valea apei Geamartalu-
iuluT.
Gropsani - din - Fa^a (de-Jos),
cdtun, com. Gropsani, jud. Ro-
manati, situat pe malul sting al
apei Geamartaluiul.
Gropul, vale, la N.-E. de satul
Rominesti, jud. Iasi, pi. Copoul,
com. Movileni, bogata in finate.
Gropul-Manastirei, vale, in jud.
Iasi, pi. Stavnicul, com. Miro-
neasa, formata din Valea-Ursi^ei.
Groseni, satisor, jud. Braila, la
S l k kil. spre N.-V. de satul
Vizirul. Are 31 familii, saii 157
suflete: 79 barba^i si 78 femei;
56 casatoriti si 100 necasato-
riti. Locuesc in 32 case.
Vite sunt : 80 caT, 290 vite
man cornute, 380 01 si 60 ri-
matori.
Groseni, catun, jud. Teleorman,
pi. Marginea, com. Pielea ; are
236 locuitori, din car! 63 con-
tribuabili.
Grose^ti, numire a ttnei pdrfl din
comuna Zlotesti, pi. Teleorman,
jud. Teleorman.
Grose§ti, mosie, pendinte de com.
Vizirul, pi. Balta, jud. Braila,
apartinindd-lor : Alex. I. Grosu,
300 hect., cu venit de 9540 lei;
G. I. Grosu, 300 hect., cu venit
de 13500 lei; loan N. Grosu,
1600 hect., cu venit de 16 120
lei; C. Lupescu, 300 hect, cu
venit de 4500 lei.
Grosul, com. rur., jud. Vlasca
Hosted by
Google
GROSUL
651
GRO?EREA
pi. Marginea, la col{ul ei despre
pi. Cilnistea si jud. Teleorman,
compusa din Grosul si Poiana-
Grosul sad c3t. Schitul-Grosul,
situate pe cimpia Burnazulul
pe proprietatea statului.
Suprafa^a intregulul trup de
mosie este de 3400 hect., adu-
cindun venitanual de 25000 lei.
Are o populate de 1158 su-
flete, din can 293 contribua-
bili.
Budgetul com. este la veni-
turi de 4502 lei si la cheltuell
de 3753 lei.
Are 2 biseric!, cu 1 preot si
3 cintaretl ; o scoala mixta, con-
dusa de un invatator si frecu-
entata de 31 bactf si 9 fcte.
Sunt 58 hect. 50 aril vie.
Este departe de Giurgiu de
40 kil., de Bucuresti, de 82 kil.,
de Alexandria de 18 kil. si de
Stanesti, resedin^a plasel, de
29 kil.
Prin sat trece soseaua veci-
nala intre Magura-Grosul si Tres-
tenicul.
Vite sunt: 594 boi si vacl,
40 bivoli, 69 cal, 1480 of, 329
rimatori si 3 asini.
Sunt 7 circiumi.
Pamintul este fertil, necon-
£inind ma! de loc argil; este
un amestec de nisip provenit
din debordarile de pe timpuri
ale nurilor Teleorman, Vedea
si Cleni^a.
Grosul, sauPoenari-Grosul, cd-
tiin t pendinte de com. Grosul,
pi. Marginea, jud, Vlasca, pe
proprietatea statului cu acelasi
nurae.
Aci s'au improprietarit la
1864, 140 locuitoil, carora li
s'ati dat 420 hect. pamint.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, cu 1 preot; o scoala.
Grosul, piriU y izvoreste de sub
dealul Bordea, com. Ciurea, pi.
Codrul, jud. Iasi si se varsS in
piriul Oi{a.
Grosul-Mare si Grosul -Mic,
bdlfi, jud. Falciu. VezT Isaia,
girla.
Gro^ani, (Pope§ti,Fra^ii-Chir-
cule^ti), cdtun al comunei Cos-
testi, jud. Buzau, cu 80 locui-
tori si 20 case.
Grosani, sat, face parte din co-
muna ruralS Poenari, pi. Arge-
selul, jud. Muscel.
Impreun& cu cStunele : Bre-
benesti, Poenari, Serbanesti si
Valea-din Darat, formeaz& com.
Poenari. Catunul Serbanesti a
fost si ei daruit manastirei Cim-
pulung.
Satul Grosani a fost d&ruit de
Nicolae I. Basarab la 6883 (1365)
bisericei de mir a lui Negru,
ca ctitor al acestel biserici. Ro-
minil Grosani, dupa moartea lui
Mateiti Basarab, protestar& in
contra manastirei, zicind ca ei
de la 1365 pana la Mateiti Liu
au fost liberl, neatinsi de in-
tocmirea lui Mihaiii Viteazul de
la 1600, si ca P2gumenul prin
siinicie l-a facut clacasT al Ma-
nastirei si'jurara cu 12 martorl,
zicind ca si insusi Mateiu la
fost ertat a raminea ca mal
inainte, dind numai un mic a-
jutor manastirei. Egumenul Var-
lam, de la 1655, a luat lege
peste lege, adica a jurat cu 24
martorl, boerl din Muscel, luind
si carte de blestem a Mitropo-
litului Ignatie. Basarab Cirnul
(Constantin I-iu) da dreptate lui
Variam, luind de la martorif
Grosanilor, spre pedeapsa ca
au jurat strimb, cite 6 boi de
fle-care, dupe lege si obiceiu.
Grosani, partea de N. a com.
Slanicul, pi. Varbilaul, jude^ul
Prahova.
Gro§area, pise, com. Dobroteasa,
pi. Oltul-d.-s., jud. Olt.
Gro§area, ptrin, judeful Olt;
trece prin c&t. Donesti, pen-
dinte de comuna Dejesti, mer-
gind tot spre V. p&na" se varsa"
in Olt.
Gro^area, vdlcea, izvoreste de
la E. comunei Otesti-d.-j., plasa
01tul-d,-s., jud. Olt si se vars£
in Cungrea-MicS, tot pe terito-
riul comunei Otesti-d.-j.
Gro§erea, com. rur., jud. Gorj,
pi. Gilortul, situate in partea
de N. a comunei Valea-luI-Ciine,
parte pe vale, si parte de-alun-
gul soselel comunale, care o
leagS. la N. cu com. Aninoasa.
Are o suprafaf£ de 1000 hect.,
dintre car! 260 hect. padure,
125 hect. arabile, fine^e si p&-
sune, proprietate a d-lui Achil
CrSsnaru, iar 555 hect. ale lo-
cuitorilor, cu 10 hect. vie si
50 hect. prunl.
Are o populate de 181 fa-
mi Hi, sau 1000 suflete, din can
6 familii de pgani. Sunt 18
contribuabill.
Locuitoril posed& : 40 plu~
gurl, 80 care cu boi, 4 c&ru£e
cu caT; 10 stupl; 254 vite marl
cornute, 24 cai, 407 ol, 31 ca-
pre si 163 rim^tori.
Veniturile si cheltuelile comu-
nei sunt de lei 1046,
Prin com. trece pir. Groserea,
care in timpuri ploioase face
marl stric&ciunl prin rev&rs&rile
sale.
Comunica^ia in comunS se
face prin soseaua vecinal&, care
o leaga la N. cu Aninoasa, iar
la S. cu Valea-luI-Ciine.
In comun£ sunt: o moarS cu
5 alergatorl, pe apa riulul Gi-
lortul, care trece prin partea de
E. a comunei; 4 fintJnl; 1 cir-
ciumi.
Hosted by
Google
GRO$EREA
652
GROTISUL (MUNTELE-)
Are o biserica, facuta de preo-
tul Ni$a si un proprietar, Barbu
Coco?, la anul 1808; biserica
este de zid si e deservita de 1
preot si 1 cintare^.
Oro§erea, piriu, jud. Vilcea. Iz-
voreste din dreptul com. Prun-
deni curge pe valea numita
Groserea si se varsa in Olt,
dupa ce uda com. Calina.
Groserea, vale, jud. Gorj, pi.
Gilortul, pe care este situata
comuna Groserea. Vine din spre
N.-V., de la com. Costesti, si se
dirige spre S.E., deschizindu-se
in albia Gilortului.
Dealul Cornisani si dealul
Culmea-despre-Jii, formeaza a
ceasta vale.
Gro^eri^a, deal, apar^ine comu-
ne! Bibesti, jud. Gorj ; are di-
rec^iunea N.-S. si este coprins in-
tre valea Sterpoaia la E. si a
Groserei la V. ; este o prelun-
gire a Dealului-Serpoaelor ce se
termina in Valea-Gilortului.
Gro^etul, munte, la N. comunei
Vaideeni, plaiul Horezul, jud.
Vilcea. Aci se fabrica brinza in
stinile cu numele munteluT.
Gro^etul, vale, jude^ul Prahova,
pi. Filipesti, com. Ederile; se
varsa in riui Cricovul.
Gro§etul-Malaeasa, padure, a
statului, in intindere de 150
hect, pendinte de com. Hai-
manalele, pi. Filipesti, jud. Pra-
hova, care, impreuna cu trupul
Neagra (1847 hect.), formeaza
padurea Haimanalele.
Gro§etului (Vlrful), munte, in
judeful Buzau, comuna Neho-
iasul, cat. Arsele, avind stinc!
si acoperit pe poale cu fi-
nea{a.
GrQ^etului (Virful-), virf de
deal, com Capul-Piscului, plasa
Rlurile, jud. Muscel.
Gro^eful, balta, jud. Dolj, plasa
Jiul-d.-j., com. Rozistea, formata
din revarsarile riulu! Jiul. Se
gaseste pe mosia Maicei-Dom-
nului-Dudu si se scurge in balta
Ochiul.
Gro§i, com. rur., pe girla Catina,
jud. Arges, pi. Pitesti, la 14
kil. de com. rur. Bascovul-Flesti!
(resedin^a subprefectureT) si la
6 kil. de Pitesti. Se compune
din urmatoarele sate : Grosi,
Lupueni, Manolesti, Negulesti,
Piscul-Radului si Valea - Capri!,
avind in tot 160 familiT, din
care 6 familii de f igani, cu 854
suflete.
In com. sunt 2 biserici vechT
de lemn, deservite de 2 preo^T,
2 cintarep si un paracliser ; o
scoala primara rurala.
Sunt 142 contribuabili.
Budgetul com. e de 1593 k*
la venitur! si de 1339 lei la
cheltueli.
Numarul vitelor este de 127
capete vite man (118 boi si
vac!, 10 cai) si de 324 vite ma-
runte (141 of, 20 capre si 63
rimatori).
Gro§i, sat, cu 36 familii de mos-
nem, jud. Arges, plasa Pitesti ;
face parte din com. rur. cu a-
celasl nume. Aid este resedin{a
primariei. Are . o biserica, cu
hramul Cuvioasa Paraschiva, cu
un preot si un cintare{.
In apropiere de acest sat a
fost o reduta a Imperialilor in
timpul razboaelor din secolul
trecut.
Gro§i, sat, pendinte de com. rur.
Uda-d.-j., pi. Oltul, jud. Arges.
Gro§i, sat, pe mosia si in com.
Boroaia, jud. Suceava, e asezat
pe piriul Tirzia. Numara 62
case, populate cu 58 familii, sau
270 suflete: 141 barba{! si 129
feme!, din carl 50 contribuabili.
Vatra satului ocupa 7 falci.
Locuitori improprietari^i la
1864 sunt 4 fruntasi, 17 pal-
masi si 26 codas!, stapinind 155
falci; sunt 2 improprietarit! de
la 1879 cu 6 falci; in 1889 au
cumparat 9 ins! cite un lot de
5 hect. In Grosi este o biserica,
cu hramul Sf. Voevozi, cladita
de calugarii manastire! Risca,
la inceputul secolului si care e
acum deservita de preotul din
Tirzia. Scoala din Boroaia ser-
va si acestui sat.
Gro§i, sat, face parte din com.
rur. Modoaia, pi. Otasaul, jud.
Vilcea. Are o biserica. Locui-
tori! acestu! catun sunt mos-
nen!.
Gro§i (Obcina), munte, situat
pe hotarul despre judetul Su-
ceava, com. Raucesti, pi. de
Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.
Gro^i, pfidure, in jud. Neamtu,
com. Raucesti, pi. de Sus-Mij-
loc j1. Impreuna cu acele cuprinse
pe teritoriul satului Oglinzi, are
o intindere de 1285 pogoane.
Gro§ovul, padnrc, jud. Ufov, pi.
Oltenita, proprietatea Societa^e!
«Dacia-Rominia».
Gro^tina, deal, la V. com. Tom-
sani, plaiul Horezul, jud. Vilcea.
Grota - Dimbovjcioarei. Vezi
Dimbovicioara, pestera, jud. Mus-
cel.
Groti^ul (Muntele-), padure
particular^, sjpusa regimulu! sil-
vic din anul 1883, pe mosia
Muntele-Grotisul, pendinte de
Hosted by
Google
GROZAVEI (PtRtUL-)
653
GROZE?TI
com. Maneciul, plaiul Teleajenul,
jud. Prahova.
Grozavei (Piriul-), piriii, pe
mosia Darabani, com. Darabani,
pi. Prutul-de-Jos, jud. Dorohoiu.
Grozesti, trup de mosie, in jud.
Neam^u, com. Radiul, pi. Bis-
tri^a, situat pe linga mosiile
Giurcani si Muncelul.
Grozavescul, lac, jud. Dolj, pi.
Cimpul, com. Smirdan.
Grozave§ti, catun, al com. Dra-
ghiceni, pi. Ocolul, jud. Roma-
na{i, situat pe coasta unui deal,
la 10 kil. spre Apus de Cara-
cal, unde terenul are 140 m.
d'asupra nivelului maril. Are
65 fam. si 300 loc. ; o biserica,
cu hramul Sf. Gheorghe, deser-
vita de 1 preot si 2 cintare^I.
Grozave^ti, sat, face parte din
com. Nicoresti, jud. Tecuciu. Si-
tuat la N.-E. de Nicoresti, pe
coasta unui deal inalt de 24
m. si la o distan^a de 850 m.
de resedinta comunei, pe malul
sting al piriulul Cacaina.
Are o populate de 40 familil
sau 150 suflete.
Comerciul il fac 2 circiuman.
Locuitori! sunt vechi razesi.
Teritoriul satului este de 10
hectare.
Grozave§ti, catun, pendinte de
comuna Fundul Pirului, pi. Neaj-
lovului, jud. Vlasca, situat pe
malul drept al Argesuiul, la ex-
tremul N. al jude^ului, despre
limita lui cu Dimbovi^a, intre
Obislavi si Crovul.
Grozave^ti, mosie, astatulul, jud.
Ilfov.
Grozave§ti-Sf.-Ioan, moste, a
statuluT, pendinte de biserica Sf.
loan din Bucuresti, jud. Ilfov,
care s'a arendat pe periodul
1888 — 93 cu 8100 lei anual.
Aceasta arenda a scazut la 4674
lei.
Grozesti, com. rur. pi. Trotosul,
jud. Bacaii, situata pe valea de
mijloc a Oituzului, intre munp.
Se compune din 4 sate: Grozesti,
resedinta, Herastraul sau Fera-
straul, Marginea si o sec^ie Cal-
ciiul.
Grozesti apar^ineati mal na-
inte unui capitan cu numele
Grozea si apoi a trecut in pro-
prietatea lul Radu Racovi^a,
de care a fost dat manastirei
Raducanul din Tirgul-Ocna.
In «CondicaLiuzilor» ogasim
apar^inind Ilincai Paladi, iar in
Statistica din 1874 o gasim com-
pusa din 4 catune : Calciiul,
Grozesti, Ferastraul si Lesun^a.
Teritoriul sau, udat de o mul-
£ime de pirilase tributare Oitu-
zului, si accidentat de mun^I ca
Cosna, Runcul, etc., se margi-
neste : la E. cu al com. Bogda-
nesti ; la V., cu al com. Hirja;
la S., cu al com. Manastirea-
Casinulul si la N., cu al com.
Tirgul-Ocna.
Sunt 867 case de locuit ; 19
circiuml.
Are o scoala mixta, care func-
^ioneaza de la 1865 in satui
Grozesti si 2 bisericl: una orto-
doxa si una catolica in satul
Grozesti si o capela catolica.
Populatiunea este de 883 fa-
milii, sau 3288 suflete: barba^i
1693, feme! 1595 ; 1660 Romini,
7 Grecl, 1538 Ungurl, 14 Ita-
lienl, 1 Englez, 10 ArmenI si
58 Izraeliflf; dintre acestia3253
sunt de protec^iune romina, 6
austriaca, 10 ungara, 2 elena,
14 italiana, 1 engleza, 1 turca;
sunt 1608 agricultorl, 133 me-
seriasl, 65 industriasl, 61 co-
merciantl, 30 cu profesiuniiibere,
35 muncitorl si 17 servitorl.
$tiu carte 91 persoane.
Sunt 634 contribuabili. Dupa
legea rurala din 1864 s'au im-
proprietarit 5 34 locuitori, cu
1954 falcl si 40 prajinl pamint
in farina.
Teritoriul comunei are o in-
tindere aproximativ de 18000
hect. Padurile ocupa aproape
12000 hect.
Proprietar mare este D-l Ne-
groponte, care are o mosie de
peste 13000 hect, dind un ve-
nit de 38928 lei anual.
Teritoriul acestel comune po-
scda: pacura, izvoare cu apa
sulfuroase si feruginoase, piatra
calcaroasa, silicoasa, piatra de
cioplit.
« Despre muntele de sare de
la Grozavesti, spune Sulzer, tre-
bue sa mal amintesc, ca acesta
este format din sare curat crista-
lina, ca si ceM'atyl din Muntenia,
Moldova si Transilvania si ca
acela de la Vieliczka in Polonia
si ca se prezinta intr'o parte
cu un perete repede, care din
cauza repeziciunel este desco-
perit de pamint si prezinta
privitorulul un adevarat zid de
cristal. Inca nu s'a facut pan&
acum intrebuin^are de el, cacl
colinele cele numeroase din jurul
oraselului Ocna, carl con^in a-
ceeasl sare, sunt inepuizabiie;
daca pe de alta parte se ade-
veresc cele zise de istoria na-
turala si confirmate aicea de
experien^a, ca un munte de
tot exploatat si golit, in timp
de 20 de anl se umple iara cu
piatra de aceeasl natura, ca si
cind nicl n'ar fi fost exploatat;
in care scop lasa minieril in
salina id si colea pilastri de
sare pentru a sus^inea pamintul
si boga^iile, in carl apoi vinele
de sare cu atita mal usor se
la^esc si cu atita mal iute umple
din nou ocna epuizata.»
Hosted by
Google
GROZESTI
GROZII (PISCUL-)
Se gaseste: un cuptor siste-
matic pentru fabricarea varulu!
si a cimentulut; i fabrica de
cherestea cu aburJ; i herastrau
de apa; 2 mori.
Total ul paminturilor de cul-
tura este de 1603,63 hect.
Viile sunt pe o intlndere de
112 hect.
Vite sunt: 159 caT, 1741 vite
cornute, 434 porcT, 256 capre
si 1001 01, Stupi cu albine
sunt 50.
Budgetul comunei este la ve-
nituri de 39794 lei, ban! 11 si
la cheltueli de 21275 lei, bam 60.
Comuna este strabatuta de
calea na^ionala Onesti Oituz.
Distanfele : la Bacau, capitala
districtului, 65 kil. ; la Tirgul-
Ocna, resedinta plasei, 8 kil.;
la com. Bogdanesti, 7 kil. ; la
com. Hirja, 10 kil. ; la com.
Manastirea-CasinuluT, 30 kil.
Grozesti, com. rw., in partea de
N.-E. a plasei Podoleni, jud.
Falciu, in josul com. Salageni,
asezata intre riurile : Prutul si
Jijia, pe o suprafa^a de 397 hect.
ale locuitorilor si cu o populatie
de 125 familii, sau 420 suflete,
din cari 120 contribuabilf.
Are o biserica, cu 1 preot
si 2 dascali.
Locuitorii, pe linga agricul-
ture, se mai ocupa cu pescuitul
si cultura viilor.
Veniturile si cheltuelile com.
sunt de 1200 lei.
Vite man cornute sunt 350,
ol 460, cai 87 si porci 235.
Grozesti, com. rur., jud. Mehe-
din^i, pi. Motrul-d.-j., la 65 kil.
de orasul Turnul Severin, iar de
Strehaia, resedinta plasei, de 17
kil. Este asezata pe o vale. Ina-
inte se numea Susi^a, dupa pi-
riul ce o uda.
Se margineste la E. cu com.
§usi$a; la S., cu com. Stinga-
ceaua ; la V., cu com. Circeni ;
iar la N., cu com. Caloparui-
de-Gorj. Are 740 locuitori, din
car! 117 contribuabil! ; locuesc
in 162 case.
Locuitorii poseda : 30 plu-
guri, 62 care cu boi, 3 carute
cu cat; 41 stupi.
Prin com. trece soseaua Cir-
ceni-Grozesti-Stingaceaua.
Are : o biserica, cu 1 preot
si 2 cintarep; o scoala, con-
dusa de 1 inva^ator, frecuentata
de 23 elevi; o circiuma\
Budgetul com. este la veni-
turi de 1838 lei si la cheltuelT,
de 888 lei.
Vite : 460 vite man cornute,
22 cai, 400 01 si 480 rimatori.
De remarcat in aceasta com.
sunt : Cioaca-luT-Horia, Dealul-
Gardului si dealul Ceadarul.
VaT: Valea Ceplel, a Mormin-
tuluT, Salistiu{a,a-GardiiluT,a-Lu-
pului, a-Blidarului si Grozasca.
Grozesti, sat, in jud. Bacau, pi.
Tazlaul d.-j., si resedinta com.
cu acelasi nume, situat pe ma-
lul sting al OituzuluL Are o po-
pulate de 683 fam., sau 2653 sufl.
Sunt 2 biserici: una ortodoxa,
cu 1 preot si 2 cintaretT, cla-
dita pe la 1734, dupa cum arata
inscrip^ia de pe clopot, de catre
Radu Racovita. Pe usa laterala
de la altar se gaseste scris ca
acea usa este facuta de vataful
Stefan Munteanu la 1799. A
doua biserica, catolica, si o ca-
pela, cladite din vechime, se zice,
ar n* fost darimate de TurcT si
reedificate in urma de locuitorii
Unguri. In biserica catolica se
pastreaza un clopo^el cu data
de 1568.
Are o scoala mixta, la care
urmeaza vre-o 50 elevi.
Sunt 16 circiumi.
Vite : 151 cai, 1438 vite marl
cornute, 253 capre si 338 rima-
ton.
Proprietarul Grozestilor, d. Ne-
groponte, exploateaza pacura,
are fabrica de var si de cioient,
fabrica de cherestea cu aburi
si altele.
Grozesti, sat. Vezi Grozesti, com.,
pi. Podoleni. jud. Falciu.
Grozesti. Vezi Giurcani,sat, com.
Gagesti, pi. Mijlocul, jud. Falciu.
Grozesti, cdtun, jud. Putna, pi.
Girlele, com. Odobesti.
Grozesti, sir a de mnnfi, jud. Ba-
caii, pi. Trotusul, care incepe
in Runcul-Alb si desparte Ca-
sinul de Oituzul, trecind prin
comunele Hirja si Grozesti. Din
aceasta culme se ramifica Ma-
gura-Casinului.
Grozesti, mosie, jud. Bacau, pi.
Trotusul ; apartine d-lui O . S. Ne-
groponte, are o intindere de
13000 hect., aducind un venit
de lei 38928.
Grozesti, pftdure, jud. Bacau, pi
Trotusul, in com. Grozesti s
Hirja, proprietatea d-lui Negro
ponte. Este populata de brazT
molifti, fagi, stejarlsi mesteacani
Are o intindere de 9427 hect
si este supusa regimului silvic
Grozesti, izvor de apa sfirata
jud. Bacau, pi. Trotusul, com
Grozesti, pe stinga OituzuluT
Apa sa este limpede si cam sa
rata, temperatura 11 este de 8°
greutatea-i specified este de 1 002
In 100 palmace cubice s'a ga
sit 15833 palmace cubice de
acrime carbonica, iar din ma-
teriile compacte : var, magnezie,
pucioasa si sare.
Grozii (Piscul-), colina 1 , in jud.
Buzau, com. si cat. Plescoiti; face
. hotar despre com. Piclele,
Hosted by
Google
GROZlI (VALEA-)
655
GRUIUL
Grozii (Valea-), vale, in jud.
Buzau, com. Breaza, cat. Gre
ceanca. Ruptura prapastioasa
din muntele Istrija.
Grozoaia, balta, in jud. Iasi, pi.
Branistea, com. Gol&esti, for-
mats din riul Jijia, linga satul
Lazareni; de la locul numit Tu-
dose, formeaza doi cracT: unul
sub numele de Dubruva^ul si
altul sub numele de Girla-Grc-
zoaia; inconjura satul in par-
tea de S. si apoi se varsa maT
in jos in girla Dubruva(ul, de
unde ia iarasi numirea de Jijia.
Grozoaia, deal, in jud. R.-Sarat,
pi. Orasului, com. Brosteni; se
desface din dealul Deleanul;
brazdeaza partea de S. a com.;
este acoperit cu paduri si pa-
sunl.
Grozoaia, piriii, in jud. R.-Sa-
rat, pi. Orasului, com. Brosteni.
Izvoreste din dealul Grozoaia;
uda com. la V., si se varsa in
piriul Valea-Larga.
Gruetele si §orli{a, paduri par-
ticulare, supuse regimului siivic
si aflate pe mosia Genuneni,
com. Genuneni, pi. Oltui-d.-s.,
jud. Vilcea.
Grue^ul, deal, in partea de E. a
com. Dobrita, jud. Gorj, aco-
perit cu viile locuitorilor.
Gruia, com. rur. si sat, jud. Mehe-
din^i, pi. Blahni^a, la 50 kil. de
orasul Turnul-Severin, si la 34
kil. de Vinjul-Mare, resedin^a
plasei ; este situata" pe un mic
platou, d'asupra Dun&ref, avind
o pozi^iune ridicata.
Comuna este fondata" de prin-
cipele Stirbeiu. Are 1000 locui-
tori, din can 149 contribuabili.
Locuesc in 205 case. Este re-
sedin^a capit&niei portulul si a
v3meJ Gruia, fiind aci un mic
port pentru inc&rcatul si des-
carcatul diferitelor obiecte de
comerf.
Locuitorii posed&: 49 plu-
gurf, 84 care cu bol, 10 caxu^e
cu cai; 60 stupl cu albine.
Prin comun^ trece soseaua
Turnul-Severin-$imianul-Hino-
va-Scapaul Gruia-Pristolul.
Are o bisericS, cu hramul A-
dormirea-Maicii-Domnului, de-
servita de 1 preot si 2 cinta-
refi; o scoala, condusa de un
inva^tor, frecuentata de 30 e-
levi; 2 circiumT.
Budgetul com. este la veni-
tun de 8801 lei si la cheltueli
de 1724 ley.
Vite : 450 vite man cornute,
32 cai, 600 01, 4 bivoli si 450
rimatori.
In com. sunt o multime de
izvoare cu apa buna. Unul din
aceste izvoare serveste pentru
punerea in miscare a unei pive,
a prin^ului Stirbeiu. Tot acest
izvor serva si la intre^inerea o*
coalelor de rimatori ale prin^u-
£ului, din aceasta localitate.
Gruia, vama si pmict pentru In-
carcarea cerealelor din pi. Blah-
ni^a, jud. Mehedinfi, com. rur.
Gruia.
Gruia, picket de granifa, pe mar-
ginea Dunarei, in pi. Blahni^a,
jud. Mehedin^i, aproape de com.
rur. Gruia.
Gruia, deal, pe mosia Hudesti,
com. Hudesti, pi. Prutul-d.-s.,
jud. Dorohoiu.
Grui^tea, pddure, pe mosia Tir-
nauca, com, Tirnauca, pi. Herfa,
jud. Dorohoiu.
Gruiul, com, rur., in partea de
V. a plaiului Novaci, jud. Gorj,
sub poalele plaiurilor Arseni, a-
sezata parte pe o culme de deal,
si parte pe Valea-Gruiulu^ la
E. de comunele Tetila si Cii-
neni.
Este formats din 3 c&tune :
Arsani, Bircaciul si Gruiul, unde
este si resedinfa.
Suprafafa com. este de 524
hect., din can: 104 hect. ara-
bile, 85 hect. finefe, 16 hect.
pomet, 229 hect. pSdure si izlaz,
7 hect. vie si 1 2 hect. vatra sa-
tului.
Are o populate de 180 fa-
milii, sati 481 suflete, din carl
91 contribuabilf.
Locuitorii posed& : i6pluguri,
16 care cu boi, 400 vite marf
cornute, 926 of, 164 capre, 30
cai si 57 rim&torf.
Apele care uda" com. sunt:
piriul Valea-Gruiului, piriul Inoa-
sa si Piriul- eel-Mare, care izvo-
resc din plaiul Arsenilor, se u-
nesc cite trele si formeazS. pi-
riul Inoasa, care curge spre S.
si, trecind pe la Vestul Voites-
tilor-din-Vale, se vars& in Ama-
radia.
Comunicafia in com. se face
prin soseaua comunal& care o
pune in comunica^ie la N. cu
Barcaciul, iar la S., cu Voitesti;
mai are un drum ordinar care
pleach din com. Gruiul pe plaiul
Arsenilor, trece pe d'asupra
muntelui Voisani, se uneste cu
drumurile Dragoestilor si Cras-
nei, trecind pe la pichetul Min-
dra, si merge pe la Piatra-T&-
iata (vezl com. Crasna).
Are : 3 biserici de lemn, de-
servite de 1 preot, 2 cintare^T
si 1 paracliser; 1 pu{; 5 fin-
tin I; 1 circiuma\
Gruiul, com. rur t) in jud. Vlasca.
Vezl Copaciul.
Gruiul, sat, cu 17 famiW, jud.
Arges, pi. GSlSsesti ; face parte
din com. rur. Cacaie^i-de-Jos.
Hosted by
Google
GRUIUL
656
GRUIUL
Are o biserica. cu hramul
Cuvioasa-Paraschiva, cu I preot
si I cintaxej:.
Gruiul, catun, resedinfa comunei
Gruiul, jud. Gorj. Este situat
pe culmea dealuluT Gruiul. Are
o intindere de 350 hect., din
carl : 49 hect. arabile, 50 hect.
fine^e, 50 hect. izlaz, 6 hect.
pomet, 4 hect. vie, 186 hect.
p&dure si 5 hect. vatra satului,
toate propriety ale lo?uitori-
lor.
Are o populate de 80 fa-
milii, sau 180 suflete, din car!
36 contribuabill.
Locuitorii poseda : 7 plugun,
20 care cu boi; 46 vite man
cornute, 472 01, 13 caT, 10 ri-
m£ton, 24 capre. C&tunul are:
biserica, deservita de 1 preot;
1 pu{ ; I fintin&; I circiuma.
Gruiul, sat, face parte din com.
rur. Lipia Bojdani, pi. Znago-
vul, jud. Ilfov. Este situat spre
N. de Bucuresti, pe malul drept
al san^ulul prin care balta Zna-
govul se varsS in riul Ialomi^a.
Aci este resedin^a primaries Are
o biseririi asezata la marginea sa-
tului, ci hramul Sf. VoevozT,
deservita de 2 preo^i si 1 cin-
t£re{, fosta man&stire. A ramas
asta-zl ca biserica de mir si se
intre^ine de comuna\ Scoala,
frecuentata de 58 elevT si 8 e-
leve, se lntre^ine de stat, care
cheltueste anual 1404 let. Lo-
calul s'a construit de jude{ in
anul 1882. Populajia satului e
de 892 suflete.
Supra fa^a totals a satului e
de 2280 hect., din carl 1797
hect. apar^ine statului si 483
hect. locuitorilor. Statul cultivS
prin arendasii saj 966 hect. (8
sterpe, 50 izlaz, 773 p&dure).
Locuitorii cultiv& tot terenul.
Comerciul se face de 5 cir-
chimarl si I hangiu.
Numaxul vitelor mar! e de
656 si al celor micT de 931.
Gruiul, sat, face parte din com.
rur. Her&sti-Buciumeni, pi. Ne-
goesti, jud. Ilfov. Este situat la
E. de HerSsti. Prin mijlocul sa-
tului trece soseaua jude^eana
Bucuresti-Olteni^a. Sta in lega-
tura cu Valea-Dragulul prin o
sosea vecinala.
In timpul razboiuluT din 1877,
divizia IV-a, comandata de d-1
General G. Manu, a ocupat a-
cest sat.
Se intinde pe o suprafa^a de
635 hect., cu o populate de
461 locuiton.
D-1 A. Stolojan are 324 hect.
si locuitorii 311 hect. Proprie-
tarul cultiv& 1 80 hect. (44 ster-
pe, 100 izlaz). Locuitorii cul-
tivS 263 hect. (36 hect. izlaz,
12 hect. vie).
Are : o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, deservita de 1 preot
si 1 cintaret ; o scoala, frecuen-
tata de 14 copil, cu intre^ine-
rea careia statul si jude^ul chel-
tuesc 1450 lei anual.
Sunt 2 circiumi.
Gruiul, fost schit, jud. Ilfov, pi.
Znagovul, linga satul cu acelasi
nume.
Gruiul, deal, pe care e situata o
parte a satului Voinesti, com.
Voinesti, pi. Stavnicul, jud. Iasi.
Gruiul, deal, intre orasul Cimpu-
lung si Bughea, jud. Muscel.
Are o frumoasa priveliste asu-
pra ambelor locaiita^L
Gruiul, deal, in raionul com. Bir-
zesti, pi. Argeselul, jud. Muscel.
Serveste de limita intre aceasta
com. si com. Bo^esti, din jud.
Dlmbovita. Este situat intre pi-
riul Lentea si v&lceaua Radacina-
Mic&. Are o coamS \ iguiata\ |
Gruiul, deal, brazdeaza partea de
V. a com. B£r&sti-de-Vede, pi.
Vedea-d.-s., jud. Olt. Serveste
de limita: intre aceastS com. si
Barasti-de-Ceptun si are o lun-
gime de 3 kil. Directia lui e
de la N. la S. Pe el se cultiva
diferite cereale.
Gruiul, deal, cu direc^a de la
N.-E. la S.-V., com. Star-Chioj-
dul, plaiul Teleajenul, jud. Pra-
hova. Cade in partea de N. a
comunei.
Gruiul, deal, la S. com. Caluga.
reni, pi. Cricovul, jud. Prahova.
Gruiul, deal, jud. Vilcea, pi. 01-
tetul-d,-s., com. Baesti, la poa-
lele caruia e situata mahalaua
Strachinesti.
Gruiul, coama de munte, judetul
Gorj, plaiul Novaci, com. Ani-
nisul. Incepe din gitul munte-
lui Plesea, situat in direc^iune
N. de la com. si se termina la
S., d'asupra satului Aninisul-
din-Vale.
Gruiul, pise de munte, intre pis-
curile Risca-Mare si Riscu^a,
com. Bogdanesti, jud. Suceava.
Gruiul, munte, la N. com. Car-
penisul, jud. Gorj, inconjurat
de muntii : Piclesul, Mindra, Tar-
taraiul si frontiera Austro-Un-
gara.
Gruiul*, munte, jud. Neam^u, in
forma^iunea ramurelor : Obcina-
NeagrS si Secuescul, ce se de-
taseaza spre S. din sistemul
stincos al Ceahl&uluT. Se afla
situat la confluen^a piriiasului
Neagra-Mare si Neagra-Mica, pe
teritoriul com. Bicazul, pi. Pia-
tra-Muntele.
In pSturile sale se gclsesc tu-
furT calcare.
Hosted by
Google
GRUIUL
657
GRUMAJCA (VALEA )
Gruiul, munte, intre Dorna si
Brosteni, jud. Suceava, acoperit
de padure de brad; are 1563.5
m. altitudine.
Gruiul, padure, a statulul, pen-
dinte de com. Lipia-Bojdani, pt.
Znagovul, jud. Ilfov, in intin-
dere de 490 hect., formata din
trupurile: Gruiul (450 hect.) si
Bira (40 hect.).
Gruiul, pddure, a statulul, in m-
tindere de 750 hect., pendinte
de com. Moreni, pt. Filipesti,
jud. Prahova, care, impreuna cu
trup-jrile: Mijea (1150 hect.) si
Ghirdoveni (650 hect.), formeaza
padurea Moreni.
Gruiul, trup de padure, al statu-
luT, m intindere de 35 hect., si-
tuat in com. Racovi^a, plaiul
Horezul, jud. Vilcea, care for-
meaza, impreuna cu Dumbrava-
Racovi{ei (80 hect.), padurea Ra-
covita.
Gruiul, piriti, numit si Piriul-Co-
manestilor, m com. rur. Coma-
nesti, plaiul Closani, jud. Me-
hedin^i.
Gruiul, piriias, numit si Mirosla-
vesti, jud. Suceava. Izvoreste
din dealul Gruiul, uda satut Mi-
roslavesti si se varsa in Mol-
dova (4 kil.).
Gruiul, platoiiy in jud. Buzati,
com. Saringa, cat. Clondirul,
acoperit de vil, finea^a si izlaz ;
are o cariera de piatra. Tot pe
acest platou se vad si ruinele
unei vechi ceta£f, numita Negru-
Voda.
Gruiul, vdlcea, in cepe de pe te-
ritoriul com. Colonesti, pi. Ve-
dea-d.-j., jud. Olt, se uneste cu
valceaua Gruiul-Mic, care izvo-
reste tot din aceasta comuna ;
curge de la N. la S., intra" in
com. Matdarul si se varsa in
riul Vedea.
Gruiul-Baltinului, munte, jud.
Neam^u, situat pe linia de ho-
tar a mosief Tarcaul, linga Vir-
ful-Gosmanului.
Gruiul-Inalt, sat, cu 35 famiJtf,
jud. Arges, pi. Oltuluf. Are o
biserica, cu hramul Intrarea-in-
Biserica, cu 1 preot si 1 cin-
tare^.
Gruiul-lui-Andreia§, munte, ju-
de^ul Muscel, plaiul Dimbovi^a,
com. Rucarul.
Gruiul - lui - Andreias,, padure,
supusa regimuluT silvic, jude^ul
Muscel, pe muntele cu acelasi
nume, proprietatea d-luf I. Bo-
jan, in intindere de 200 hect.;
e populata cu fagi.
Gruiul-Lung, colina 1 , in jud. Bu-
zau, com. Breaza, cat. Badeni ;
virful sSii e stincos, iar poa-
lele sunt acoperite de vil.
Gruiul-Negru, munte, proprie-
tate a statului, spre N.-V. mun-
telui Gripcea, plaiul Vulcanul,
jud. Gorj. Are o suprafa^a cam
de 750 hect. si se prelungeste
de la N. la S. Este acoperit
de padure si poenf.
Gruiul-Negru, picket cu No. 1,
construitpe dealul cu acelasi nu-
me, jud. Gorj. Se margin este la N.
cu Muntele-Frumos ; la E., cu Cul-
mea-Borostenilor; la S., cu dea-
lul Paltinul. Poteca ce se prive-
gheaza de acest pichet intra in
{ara pe la virful Sturul, trece
pe la Osea, urmeaza Culmea-
Frumoasa, in sus, pana la pichet,
de unde se bifurca: o ramura
urmeaza Culmea-Frumoasa, iar
cea-1'alta urmeaza Culmea-Bo-
rostenilor pana la satul Boros-
teni, si ma! inainte de a ajunge
la Borosteni se ramifica spre S.,
p&na da de satul Gornovifa;
ramura care urmeaza Culmea-
Frumoasa, scoboara pana la dea-
lul Paltinul, de unde se bifurca :
o ramura urmeaza Culmea-Tis-
manef pana la satut Tismana,
iar ceaTalta urmeaza Culmea-
Frumoasa pana la Poernia.
Gruiul-Secuiului, padure, jud.
Bacau, pi. Tazlaul-d.-j., de pe
teritoriul com. Barsanesti.
Gruiul-Ursului, munte, in jud.
Muscel, plaiul Dimbovi^a, com.
Badeni-Paminteni.
Gruiul-Ursului, padure, a sta-
tulul, in intindere de 250 hect.,
{ine de mun^ii Manastirei-Cim-
pulung, carl fac parte din com.
Corbsori si Berevoesti, plaiul
Nucsoara, jud. Muscel.
Gruiului (Valea-), vale, pe te-
ritoriul satuluf Chirilesti, com.
Rogojeni, pi. Horincea, jud. Co-
vurluiu.
Grubanul, deal^ prelungire adea-
lului Nisiparia, care inconjoara
in partea de E. satul Albesti,
com. Albesti, pi. Crasna, jud.
Falciu.
Grumafca, piriu, izvoreste din
dealul despre Hrea^ca, trece pe
hotarul de la N. al satulul si al
com. Tirnauca, pi. Herfa, jud.
Dorohoiu ; uda toata valea Gru-
ma^ca si, aproape de bariera tir-
guluf Herfa, se varsa in piriul
Her^a.
Grumatca (Valea-), vale, pe
mosia Tirnauca, com. Tirnauca,
plasa Her^a, jud. Dorohoiii. Se
zice ca in vechime ar fi existat
pe aceasta vale, despre Dum-
60645. Marele Dicfionar Geografic. Vol. III.
83
Hosted by
Google
GRUMAZANUL
658
GRUMAZOAIA
brava-Cazimiroaiei, un tirg nu-
mit Sirbau^i sau Tirgul-Nou.
Trecind pe acolo o ceata de
Turd, Tar fi pradat si ars pre-
facindu-1 in cenusa.
Grumazanul, piriti, pe mosia
Ivancau{i, com. Paltinisul, pi.
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu.
Grumazul, baltd, pe teritoriul
com. Paltinisul, pi. Prutul-d.-j. ,
jud. Dorohoiu.
Grumazul, pise de deal, pe mo-
sia Ivancau^i, com. Paltinisul,
pi. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu.
Grumazesti, com. rur., asezata
in partea despre mijloc si S. a
plasei de Sus-Mijlocul, jude^ul
Neam^u, strabatuta in direc^iune
V.-E. de o sira de dealurl ce
formeaza prelungirea muntilor
din Cracaoani si Varaticul.
Terenurile sale despre N. se
apleaca nesim^it in intinsul po-
dis-vale al piriului Topoli^a.
Este formata din catunele :
Curechesti, Hotarani, Gruma-
zesti, Joseni, Suseni, Valeni si
Hiza, cu o popula^iune de 330
familii, sau 1654 suflete : 806
barbaflf si 848 femei; 939 ne-
casatori{T, 614 casatori^i, 98 va-
duvi, 2 divor^i, 28 nevolnidf,
(socotindu-se in numarul acesta
si cei ce loeuese in trupurile :
Arsinesti, Marcesti, Ruseni si
Ursi). Stiu carte 50 de persoane.
Din numarul total al locui-
torilor improprietari^i in 1864,
sunt asta-zf: 92 can stapinesc
insi-sl locurile lor; 129 ca ur-
masT ; 6 locurT ati fost parasite
si ocupate de al{ii ; 14 sunt carl
de si cultivaton de pamint, dar
n'au nidf un fel de proprietate,
precum nidf putin^a de a mos-
teni dupa urma parintflor lor le-
giuifi.
Locuitortf se ocupa cu agri-
cultura, care se face pe o intin-
dere de 1755 hect., 82 aril.
Imasul are o intindere de 35
hect., 75 ariT, nutrind 2681 ca-
pete de vite.
In com. se afla: 3 bisericT,
cu 4 preo^T si 6 dascali ; 1 scoala,
condusa de un inva^ator, platit
de stat , 1 moara ; 1 fierarie.
Sunt 297 contribuabili.
Budgetul com. este de 3540
lei la venitun si de 3519 lei la
cheltueli.
Comunica^ia cu satele vecine
sefaceiprin soseaua jude^tana,
care incepe din dreptul satulul
Oslobeni, com. Bodesti-Precis-
tei (dintre kil. 16 — 17 al sose-
lei Piatra-Neam^u), si trece prin
satele Grumazesti -Ocea-Humu-
lesti ; printr'un drum ce duce
de la satul Grumazesti in dru
mul Ghindaoanilor.
Grumazesti, sat, in jud. Neamtu,
pi. de Sus-Mijlocul, com. Gru-
mazesti, sub culmile dealului
cu acelasT nume, la 27 kil. de
orasul Piatra. Are o intindere
de vre o 380 hect., cu o popu-
la^iune de 90 familii, sau 320
suflete, din cari4fam. de Evrei.
Sunt 52 contribuabili.
Vite sunt : 84 boi, 59 vacT,
560 01, 19 cai, 29 porci si 87
junci.
Grumazesti, cdtun, in jud. Putna,
pi. Vrancea, com. Negrilesti.
Este asezat pe podisul maluluT
sting al PutrieT, sub dealurile
Zeica si at-Babel.
Are o popula^iune de 215 su-
flete, car! loeuese in 6j case.
Grumazesti, ramurd de dealnri,
in jud. Neamtu, pi. de Sus-Mij-
locul, com. Grumazesti. La V.,
face legatura cu mun^ii Craca-
oanilor ; la S., se prelungeste
pana printre satele Corni si Bo-
desti (pe teritoriul com. Bodesti-
Precistei), iar la E., se prelun-
geste cu sira dealurilor Radeni.
Grumazesti, mosie, jud. Neamtu,
pi. de Sus-Mijlocul, com. Gru-
mazesti, proprietatea d-nei Eu-
frosina Caragea ; este arendata
cu 30000 lei anual.
Grumazoaia, com. rur., in par-
tea de N. a plasei Mijlocul, j id.
Falciu, marginita la E. de com.
Urla^t ; la V., de com. Hoceni
si Siscani ; la S., de com. Hur-
dugi si la N., de com. Cre^esti ;
e udata in lung de piriul Gru-
mazoaia.
Este formata din satul Gru-
mazoaia, asezat pe valea piri
uluT cu acelasi nume.
Satul e impar^it in mahalaua
de sjs si de jos.
In vechime s'a numit PJopeni,
si se zice ca ar fi fost asezat
mal in jos de unde se afla asta-zt.
Numirea de Grumazoaia i s'ar
fi dat dupa numele unui vechiti
razes, Andrei Grumaza. Dupa
documente se dovedeste ca a-
ceasta mosie a fost data, de catre
Stefan-cel-Mare, unui ostean nu-
mit Stan Posatnicul, m urma u-
nei vitejii desfasurata intr'un raz-
boiti. Acesta, sati pentru ca
n'avea copii, sau ca pamintul
era eftin pe atunci, a vindut'o
unuia Toader Ganescu, cu 60
zlo^i tatarasti. Ganescu a avut
un singur fiu, pe Frone. Frone
a avut trei copii de partea bar-
bateasca, pe : Tochilat, Tanase
si Gligincu si o fata, pe Savina,
carora le-au impar^it mosia in
4 par^i. Unui dintre urmas?, Gli-
gincu, se zice ca a fost slujbas
la un Cantemir. Acelul Cante-
mir furindu-i-se un cal de catre
Gligincu, l-a luat drept despa-
gubire pentru pre^ul calului, 355
stj. din mosie. Acest pamint
este deslipit si asta-zi de Gru-
mazoaia, si alipit de mosia Ur-
Hosted by
Google
grumAzoaia
659
GUBANCEA
la^i, sib numirea de Gura-V&ii
sau Plopeni, cum se numea si
atunci.
Teritoriul com. are o supra-
fa^a cam de 1400 hect., din
can no hect. vie, 572 hect.
padure, iar restul loc de cul-
tura si imas. Popula^ia com. este
de 421 familil, sau 1383 suflete,
din can 260 contribuabilT.
Locuitoril sunt razesi vechi.
Are : 2 bisericT, una facuta la
1 8 17 si a doua la 1824, deser
vite de 2 preoji si 4 dascSli;
o scoal&, infiin^atS la 1865, fre-
cuentata de 50 elevi.
In partea de N. a satulul se
afla o biserica numita Manasti-
rea. Se zice ca in vechime a
servit ca schit de caiugan Rusi.
Se gasesc aci mal multe car^i
m limba slavona. Biserica e fa-
cuta din lemn de stejar, si a
fost reparata de mai multe on.
Serviciul divin se face de 3 — 4
on pe an de catre preo{ii din sat.
Grumazoaia, sat, jud. FalciQ.
VezT Grumazoaia, comuna.
Grumazoaia, deal, hotar natu-
ral intre comunele Siscani si
Grumazoaia, pi. Mijlocul, jud.
Falciu.
Grumazoaia, piriti, izvoreste
din partea de N. a com. Gru-
mazoaia, pi. Mijlocul, jud. Fal-
ciu, din padurea Fundul-Manas-
tirei, curge de-a-lungul prin mij-
locul satului Grumazoaia, si la
S. de sat, se varsa in piriul E-
lanul, la locul numit Gura-Vaii.
Grumazoaia, vale, pe teritoriul
com. Mastacani, pi. Prutul, jud.
Covurluiu.
Grungenilor (Dealul-), deal, m
jude£ul Neam£u, pi. de Sus-
Mijlocul, com. Pipirigul ; se de-
taseazS, din muntele Cotnarelul.
Grungenilor (Piriul-), piriti, in
jude^ul Ne^m^u, plasa de Sus-
Mijlocul, com. Pipirigul; izvo-
reste din dealul cu acelasi nu-
me si se vars& pe stinga riulul
Ozana.
Grunjii-Tari, colina, jud. Buzau,
com. Zarnesti de-Cilnau, catunul
Ghizdita ; e acoperita cu sem&-
naturi si are o insemnata' mo-
vila.
Grunjul, catnn, al com. Mtnza-
lesti, jud. Buzau, cu 180 locui-
tori si 37 case.
Grunjul, pise de gips, in jud.
Buzau, com. Minz&lesti, c&tunul
Grunjul, la varsatura pir. Stur-
zea in riul Slanicul.
Grunuzea, cdtun (tirlfi), pe cim-
pul Bar&ganul, jud. Ialomi^a, pi.
Jalomi^a-Balta, com. Marsilieni.
Gubancea, com. rui\, jud. Dolj,
pi. Dumbrava-d.-j., cu resedin^a
in Virtopul. Situata pe costisa
deatului Petricanul. Se inveci-
neste la E., cu com. Vela; la
V., cu Calugarei ; la N., cu c&t.
Bucoviciorul, din com. Vela ; la
S., cu Virtopul si Cornul, des-
par^indu-se de dinsele prin ho-
tare de mosii. Limita de N.
cStre cat. Bucoviciorul incepe
din punctut N.-V., din sesul nu-
mit Toaia ; merge spre E., intra
pu^in in valea Fage^elul, apoi
se indrepteaza* spre N., face o
cotitura spre N.-V., de aci iar
spre E., trece prin ogasul Min-
ciuna, coteste pu^in spre S.-E.,
ese pu^in pe culmea deaJului
Burdiosul, apuca spre E., p&na
in Valea-Burdiosului, unde se
uneste cu hotarul com. Vela.
Limita de E. incepe din Valea-
Burdiosuluf, merge spre S., trece
peste riul Desna^uiulu!, si cu
mid cotitun merge p&na" in punc-
tul Genoaia, unde se limlteaza.
cu com. Virtopul. Limita de V.
incepe de la N.-V., din sesul
riului Desn&fuiului, in punctul
Dragnei, de aci c&tre com. Cor-
nul merge tot spre S. Limita
de S. pleaca din capul linie!
de V., merge spre S,-E,, p&n&
in hotarul com. Virtopul, in
punctul Genoaia cu purine on-
dula^iunT, iar de aci spre V.
p&na se uneste cu linia de E.
In com, sunt : v&I, dealuri si
sesun. V&ile sunt : valea F&ge-
{elul, Petricana, pe care este a-
sezat satul si valea Desna^uiul
zisa* si Valea-Mare. Dealurile :
Fage^elul, eel de N., inalt de
75 m., iar eel de S., de 50 m.,
acoperite cu sem&n£turi de griu
si porumb ; Petriceanca de N.,
inalt de 70 m., acoperit cu se-
man&turl de griu si porumb ;
Petriceanca de S., inalt de 60
m., acoperit cu padurl si izlaz
de vite. Aproape de marginea sa-
tulul, la N.-E., este un deal, ra.mu-
r& a F^gefelulul, cu o inalfime de
100 m., acoperit cu griu si po-
rumb. Acesta merge spre S.-E.,
pana se uneste cu dealul de N.
al Desn^uiului.
$esurl sunt: Cornisul, Toaia
si Peretul, la N. comunei si Dea-
lul-Mare, la S., p2na in hotarul
mosiel Virtopul.
Este udata de riul Desn^uiul
care are un vad si douS. po-
durl in dreptui comunei. Se
varsa" in balta Cirna, linga - Du-
nare. Prim este piriul Petriceanca,
care uda com. si se vars& in
Desna^uiul, indata ce acesta ese
din com. pe la E. Acesta pri-
meste la rindul sau piriiasul Fa-
ge^elul, ce curge de la V. la E.,
prin N. com. si se vars& drept
in centrui com. in Petriceanca.
In com. sunt 3 siliste, numite
Scofesti, Cofofeni si Gubancea.
Popula^ia com. Gubancea este
de 688 suflete : 372 barbaflf si
Hosted by
Google
GUBANCEA
660
GUGU1ANCA
316 feme!. Locuesc in 157 case
si 20 bordee.
$tiii carte 20 de persoane.
Impatnintenifi de la 1864 sunt
104 locuitorT.
Are : o biserica vechie de zid,
reparata de locuiton in 1888,
deservita de 1 preot si 1 cinta-
re{ si avind 1 7 pog. pamint din
1864; o scoala mixta, ce func-
{ioneaza din anul 1882, e in-
tre^tnuta de stat si e frecuentata
de 15 baepf.
Sunt 2 circiumi.
Suprafa^a com. este de 5739
pog., din carl: 3955 pog. ara-
biie, 390 fine{e, 95 izlaz, 726
padure, 199 vii si 199 pog. o-
cupate de vatra satului.
Mobile in vechime se numeau
Scofesesti-Gubancea, Co^ofeni si
DragneT, in intindere de 3955
pog., dind un venit de 65000
lei.
Viile, de 40 1 /2 hect. sunt si-
tuate pe mobile locuitorilor im-
proprietari^i la 1864, carora le
apar^in si produc vin rosu.
Soseaua vecinala - comunala
strabate prin centrul com. de
la V. la E. pe olungime de 2
kil.
Vite man cornute sunt 241,
cai 22 si 01 140.
Budgetul este de 1945 lei la
venituri si 1 896 lei la cheltuelT.
Gubancea, sat, jud. Dolj, plasa
D umbra va-d.-j., com. Gubancea.
Vezi Gubancea, comuna.
Gubandrul, cdtun, al com. Bal-
dovinesti, pi. Olte^ul-Oltul-d.-s.,
jud. Romana^i. Are 100 familii,
sau 43 s suflete ; o biserica cu
hramul Sf. Hie (1835), cu 1
preot si 2 cintarepf.
Gubavia, ccitun, pendinte de com,
Tangirul, pi. Cllnistea, jud. Vlas-
ca, pe trupul de mosie al sta-
tulul, fost al Mitropoliei si care
searendeaza cu trupul nelocuit
Macaraul, cu 9800 lei anual.
Aci, in 1864, s'au improprie-
tarit 50 locuitorT, pe o supra-
fa^a de 150 hect.
Pe acest trup este un petic
de padure de 25 hect.
Este departe de Giurgiu de
32 kil., iar de Bucuresti, de 45
kil.
Gue^ti, sat, face parte din com.
rur. Maldarul, pi. Vedea-d.-j.,
jud. Olt. Are o populate de
50 familii; o biserica, cu hra-
mul Cuvioasa-Paraschiva si Sf.
VoevozT, zidita la 1865 de preo-
tul Constantin Duhovnicul si so-
tia sa Maria.
Gue§ti, sat, face parte din com.
rur. Milostea, pi. 01te$ul-d.-s.,
jud. Vilcea.
Gugea, sat, in partea de N. a
com. Braesti, pi. Cirligatura, jud.
Iasi, situat intre doua dealuri
micT. Are o populate de 2 1 fa-
milii, sau 95 suflete ; un iaz si
o moara pe piriul Sirca, ce trece
pe linga sat. Mai inainte a fost
proprietatea manastirei Neam^u,
asta-zi este a staluluT.
Vite: 71 vite man cornute,
3 caT, ri2 01 si 30 rimatorl.
Guge^ti, com. rur., formata din-
tr'un singur sat, in partea de
N.-V. a plasei Crasna, jud. Fal-
ciu ; asezata pe un teren acci-
dentat. Se margineste : laN., cu
com. Miclesti; la S., cu com.
Stioborani; la E., cu com. Stro-
esti, Tabalaesti si Bo^esti si la
V., cu com. Solesti, din j id.
Vasluiu.
Suprafa^a com. este de 2915
hect., din can 669 sunt ale lo-
cuitorilor. Are o populate de 1 7 5
familii, sau 784 suflete. Sunt
200 contribuabili.
Are o biserica.
Budgetul com. este de 2670
lei, 85 bant.
Vite man cornute 439, 01 557,
cai 40 si porci 150.
Via se cultiva pe o intindere
de 12 hect., si padure se afla
pe o suprafa^a de 828 hect.
Guge^ti, sat, pi. Crasna, jude^ul
Falciu. Vezi Gugesti, comuna.
Gugesti, cdtun, in jud. Putna, pi.
Girlele, com. Pa^esti. Este ase-
zat pe $oseaua ce duce de la
Focsani la Odobesti, la 1 */2 ora
de Focsani.
Are o populate de 85 su-
flete, cari locuesc in 24 case.
Guge§ti, sat, in jud. R. Sarat,
pi. Marginea-d.-s., cat. com. Plai-
nesti, asezat in partea de N. a
comunei, la 2V2 kil. spre N.-E.
de catunul de resedin^a, pe riul
Rimna. Are 8 hect., cu o po-
pulate de 310 familii, sau 1080
suflete, din carl 150 contribua-
bili. Stiu carte 250 persoane.
Are o biserica si o scoala.
Gugesti, stafie de dr.-d.-f., jud.
R. -Sarat, pi. Marginea-d.-s., com.
Plainesti, pe linia Buzati-R.-Sa-
rat-F\)csani-Marasesti, pusa in
circulate la 1 3 Iunie 1 88 1 . Se afla
intre stabile: Sihlea (7.1 kil.) si
Cotesti (7.3 kil.), la 184kil.de
Bucuresti si la 21 kil. de R.-
Sarat. E gara de transport a
comunelor: Plainesti, Slobozia,
Popesti, Bogza, Sihlea, Drago-
sloveni si Bon^esti. Venitul a-
cestei sta^ii pe anul 1 896 a fost
de 203682 lei. Inal^imea d'asu-
pra nivelului marii de 83 m .35.
Guguianca, sat, face parte din
com. rur. Ionesti-Mincului, pi.
Oltul-d.-s., jud. Vilcea. Are o
populatie de 127 suflete: 75
barba^i si 52 femei. Cade in
partea de N.-V. a comunei, la
Hosted by
Google
GUGUIANCA
661
GULIANCA
I kil, de cSt. Obeni, unde e
scoala.
Guguianca, riil, jud. Vilcea ; iz-
voreste dintre comunele: Mar-
cea, §irineasa si Scundul; trece
printre Dealul-Oltulu! si com.
Scundul; se uneste cu Valea-
Cirstea.
Gugul, deal, se intinde de la N.,
din com. Miclesti, jud. Vasluiu,
spre S., prin com. Bo^esti, pi.
Crasna, jud. Falciu, lasindu-se
apoi in com. Gugesti. Acest
deal formeaza pe teritoriul com.
Bo^esti, vaile : Izvorul si Albi-
nei, prin care curg piraele cu
acelasl nume. Se zice ca in ve-
chime dealul acesta se gasea
pe proprietatea unui calugar cu
numele loan Gugu, care locuea
la Schitul-BodesculuT, de pe mo-
sia Gugesti, si de la care si-a
luat numele dealul.
Dealul, cu o parte din mosia
Bo^esti, a facut parte din tru-
pul mosie! Gugesti, pana la 1 829,
cind printr'un schimb intre pro-
prietan, s'a alipit la mosia Bo-
$esti. Pe partea de E, a lui
se afla asezat satul Botesti si o
parte din satul Porceni, formind
si Valea-Botestilor.
Gugul, deal, jud. Gorj, plaiul
Vulcanul, com. Dobri^a. Pe a-
cest deal, in partea de S., sunt
viile tocuitoriior.
Gugul, padure, pe Dealul-Gugu-
lul, com. Botesti, pi. Crasna,
jud. Falciu.
Gugului (Dealul-), deal, la V.
de com. Corna^elul, pL Oltul-
d.-s., jud. Olt.
Gugului (Valea-), vale, jud.
Olt, pi. Oltul-d.-s., izvoreste din
padurea Seaca, are o direc^ie
de la N. spre S., uda cat. Cor-
najelul si Seaca, si dupa ce
primeste pe stinga, in raionul
com. Cornafelul, valcelele : Baba,
Barasca, Munteanul, Ghiboroaia
si Gorga si pe dreapta vaile :
Dragoli, Ca^aonul, Calugarelul
si Seaca, isi continua drumul
prin com. Albesti, unde primeste
numele de Seaca si, in centrul
comunei, se uneste cu valea
Vai-deEi.
Gugu§a, sat, face parte din com.
Izvoarele, pi. Siul-d.-s., jud. Olt;
este situat la N. comunei, pe
valea si in dreapta Iminogulul;
are o populate de 423 locui-
tori.
Guine^tilor ( Dealul -) , deal ,
brazdeaza partea de E. a com.
Barasti-de-Vede, pi. Vedea-d.-s.,
jud. Olt; serveste ca limita intre
cat. Barasti si Mo^cesti, si are
o lungime de 4 kil. Directfa
lui e de la N. la S. Pe el se
cultiva diferite cereale.
Gulia, sau Schitul, sat, pe mo-
sia cu acelasl nume, com. Dol-
hasca, jud. Suceava, asezat pe
coasta dealuluT Codrul-Manasti-
rel. Are o populate de2 5ofa-
milil, sau 796 suflete : 390 bar-
bat! si 406 feme!; 190 contri-
buabill.
Vatra satului ocupa 80 falci.
Mosia, proprietate a statului,
fosta a manastirei Probota, are
o suprafa^a de 992 falci, din
can : 900 falci p3dure, 60 falci
cultivabile, 22 falci fina^ si res-
tul neproductiv.
Improprietaripf la 1864 si 1879
sunt 239 locuitori, stapinind 239
falci si 26 prajinl.
Are o biserica, cu hramul Sf .
Gheorghe, zidita de locuitori in
1887, deservita de 1 preot si
2 cintare^T, improprietari^I cu
17 falci. Scoala din Dolhasca
serva si acestul sat.
Drumuri principale sunt: la
Probota (4 kil.), la Vintulesti
(Dolhasca, 3 kil.), si la podul
Siretulul (2 kil. 700 m.).
In Gulia a fost un schit de
calugarl ce $inea de manasti-
rea Probota.
In 1803, « Gulia cu liuzil ot
Heciu a manastirel Probota nu-
mara 48 liuzl, platind 600 lei
bir anuab.
Gulia, sat, face parte din com.
rur. Popesti - Dragomiresti, pi.
Znagovul, jud. Ilfov. Este situat
la N. de Sabareni. Spre V. se
intinde padurea Riioasa si lo-
curile smircoase ale Baltacaciu-
lul. Are o suprafa^a de 171 hect.,
proprietatea locuitorilor, din car!
15 hect. ramin sterpe. Are o
populate de 292 suflete.
Numarul vitelor mad e de
178 si al celor mic! de 964.
Gulianca, com. rur,, in jude^ul
R.-Sarat, pi. Marginea-d.-j., pe
plriul Buzaelul.
Este asezata in partea de E.
a judetulul, la 42 kil. spre N.-
E. de orasul Rimnicul-Sarat, si
in mijlocul plasei, la 10 kil. spre
S. de com. Maicanesti, resedin^a
plasei. Comune invecinate sunt:
Maxineni la 8 kil., Rimniceni
la 13 kil., Corbul la 14 kil.
Se margineste la N. cu com.
Maicanesti, la E. cu Maxineni
si riul Buzaul, la S. cu comuna
Domni^a, si la V. cu com. Vil-
celele si Ciorasti.
Piriul Buzaelul, o uda la S.
dimpreuna cu afluentul sau, Pu-
turosul, ce formeaza balta Bu-
tuci si Puturosul ; sunt in com.
si 12 pu^url.
Catunele carl o compun sunt:
Gulianca, resedin^a, la N., Ari-
ciul, la S.
Suprafa^a comunei e de 7964
hect., din carl 56 hect. vatra
comunei, 408 hect. ale locuito-
Hosted by
Google
GULIANCA
662
GUME$T1
rilor, 7500 hect. ale particula-
rilor.
Popula^ia comune! e de 180
familiT, sau 867 suflete : 444
bSrbapf si 423 feme?; 180 ca-
satoriflf, 666 necasatori^T, 21 va-
duvT. Stiu carte 95 persoane.
Sunt 170 contribuabili.
Are o bisericcl, cu hramul
Sf. Imparapf Constantin si Ele-
na, zidita in anul 1864 de lo-
cuiton, avind un venit de 340 let
si servita de 1 preot, 1 cintaret
si 1 paracliser; 2 scolimixte, a-
miadoua fundate de comuna, cea
din Gulianca la 1880, cea din
Ariciul, la 1863, conduse de 2
inva^atorl si frecuentate de 57
elevi.
In ce priveste cultura pamin-
tulu! comuna are 5355 hect.
arabile, 2144 hect. imas, 73
hect. padure, 340 hect. fine^e.
Locuitoril poseda : 181 plu-
guri, 4 masinl de semanat, 4
de secerat, 4 de treerat, 2 mori
cu aburi; 534 boi, 357 vacf,
249 cai, 143 epe, 11 52 01, 62
rimatorl.
Comerciul este destul de ac-
tiv si consta in importul de colo-
niale, instrumente agricole, spir-
toase si haine confec^ionate gata
si in exportul de vite si maicu
seama de cereale ; transportul se
face prin stasia Hanu-Conache
(jud. Tecuciu), la 16 kil. spre
N.-E. de comun&.
Caile de comunica^ie sunt dru-
muri vecinale : spre Maicanesti ;
spre Namaloasa (jud. Tecuciu);
spre Braila; spre Ciorasti; altul
din cat. Ariciul, mergind tot la
Braila ; spre Rimniceni, care da
in calea jude^eana Rimnicul-Sa-
rat-Maic&nesti.
Veniturile comunet sunt de
5000 lei, iar cheltuelile, de 4473
lei. Contribuabili sunt 170.
Gulianca, sat, in jud. R.-Sarat,
pi. Marginea-d.-j., cat. de rese-
din{& al comunei Gulianca, situat
in mijlocul comunei, in cimp,
pe un crac al piriulu! Buzaelul ;
are o intindere de 21 hect. (nu-
maT vatra satului:), cu o popu
la{ie de 72 familii, sau 339 su-
flete, din carl 80 contribuabili
si 48 stiu carte ; are : o biserica,
cu 1 preot, 1 dascal si 1 cintare^ ;
o scoal&.
Gulieni, tirlil, jude^ul Braila, la
7 kil. spre N. de satul Cioara-
Doicesti, aproape de hotarul
despre Z&voaia, infiin^ata la
1882 de fostul arendas Gulie.
Vatra tirle! este de 16 hect.,
avind 22 case, cu 27 familii.
sau 105 locuiton.
Vite sunt: 66 cat, 150 01,
120 vite man cornute si 35 ri-
maton. Acest sat se mat nu-
meste Iapa si Nisipurile.
Gumarle^ul, insuld, pe Dunare,
in apropiere de com. rur. Sal-
cea, plasa Cimpul, jud. Mehe-
dnfi.
Gumarle^ul, picket de granita,
pe marginea DunareT, in judeful
Mehedinfi, pi. Cimpul, com. rur.
Salcea.
Gumelni^a, movila, jud. Ilfov,
care se mat numeste si BatalurT,
intre Olteni^a urbana si Dunarea
propriu zisa, care cind vine mare
o acopera cu apa.
Aci s'au gasit in pamint fi-
guri de lut reprezentind zei
Roman! si ancore, ceea ce pro-
beaza ca a fost aci in vechime
un debarcader.
Se mat vad bolovani de zgu-
ra si se presupune a fi fost
o vechie fabrica de olarie. A-
ceasta se confirma prin faptul
ca, cu ocazia unor sapatun in
pamint, s'au gasit diferite cio-
buri si vase intregT de pamint.
Asupra Gumelni^el iat& ce
descrip^ie se gaseste in geografia
jude^ulut Ilfov de d-1 M. Strai-
nescu : «De la catunul Ulmeni,
mergind spre V. catre Olteni^a
rurala, indata ce coborim ripa
pe care este cat. Ulmeni, ve-
dem, aruncindu-ne ochi! in mu-
chea dintre Arges si Dunare,
o magura inalta ca de 15 stin-
jeni, avind d'asupra o forma
cercuita" si o intindere ca de 50
stinjeni. Aceasta magura se nu-
meste Dafne (Gumelni^a). D'a-
supra ei, de jur imprejur, este
un sanf pe unde se crede ca
ar fi fost un zid de cetate, in
centrul careia, unit pretind ca ar
fi fost zidita o biserica, unde ar
fi oficiat rugaciunile catre D-zeu
un mitropolit. Altii pretind ca
aci sta^ionau corabiile, caci se
zice ca riul Arges is! avea cur-
sul in vechime printre aceasta
movila si dealul pe care asta-zi
este asezata com. Ulmeni, pe
valea numita azi Bojorifa, pe a
caret albie pop merge calare si
fara a te putea vedea de la o
distan^a de 5 stinjeni. In a-
aceasta movila se crede a fi fost
vechea cetate Dafne (Constanta),
zidita de armata romana dupa
venirea sa in Dacia Traiana.
Aceasta movila e pe proprie-
tatea d-lul Mihail A. Ghica.
Gume§ti, com. rur., in jud. Te-
leorman, pi. Teleormanului, si-
tuata pe Valea-Ciinelui, cunos-
cuta si sub numele de Silistea.
Se margineste la N. cu com.
Rica si Surdulesti, la S. cu com.
Zimbreasca si Ciolanesti, la V.
cu com. Balaciul si la E. cu
Tataresti-d.-s.
Numirea de Gumesti s'a dat
acestei comune mai in urma,
dupa numele proprietarutulmo-
sieT, Guma. Numele oficial al
comunei este astazi Silistea-
Gumesti.
Are trei catune: Silistea (re-
Hosted by
Google
GUNOA1A
663
GURA-BALlI
sedin^a) si catunele Rica-Vechie
si Silistea-Glavaciocul.
Teritoriul comunel are o in-
tindere de 8033 hect., dimpre-
una cu mobile dupe dinsa. Lo-
cuitorii improprietaripf dupa Je-
gea rurala sunt: 74 din cat.
Rica, 170 pe proprietatea Gu-
mesti, iar pe Silistea-GJavacio-
cul, 79, ocupind to^i o intindere
de 1285 hect
Proprietatea Silistea - Glava-
ciocul, fosta a statuluf, in intin-
dere ca de 730 hect., a fost
cumparata de proprietarul tru-
pului de mosie Gumesti, d-na
Maria AI. Manos, in anul 1885,
ast-fel casingurulproprietar mai
mare in aceasta comuna este
d-na Manos care poseda 5000
hect pamint arabil, ca la 350
hect. padure si restul, fine^e si
izlazun, peste tot aproape 6000
hect.
Vite sunt: 1203 vite man
cornute, 297, cai, 24 catiri si
magan, 4418 01 si 384 porci.
Budgetul comune! este de lei
11 397) bani $g j a venitun si
de let 10386 la cheltueli.
Drumurile principale sunt cai-
le vecinale urmatoare: Silistea
la gara si la com. Balaci, la
com. Surdulesti si Rica, la co-
muna Tat&resti, la Ciolanesti si
in alte directum. Din punctul
de vedere al comunica^iei, a-
ceasta comuna este important^
prin imprejurarea ca formeaza
punctul de intersec^iune al dru-
muriior ce unesc jude^ele Oltul
cu Vlasca si Argesul cu Tele-
ormanul.
Are: doua scotf, una de ba-
e^T, cu o popula^iune de 21 elevi
si alta de fete ; doua bisericT,
una in Gumesti cu un preot si
2 cintare^i, cea-1'alta in Silistea-
Glavaciocul, cu 1 preot si 2
cintare^i.
Proprietara mosiel are aci si
o moara cu aburi.
La 6 August se face bilciu,
care fine o saptamina.
In partea despre S.-V. a co-
munei catre com. Zimbreasca
se aria o magura, in jurul ca-
reia s'a facut importante desco-
perirT archeologice.
Inalfimea acestei magurf este
de 10 m., iar periferia de 150
m.; in apropiere de aceasta ma-
gura se gasesc si astazT, cind
ara locuitorif, hirburi de oale
si alte fragmente de vase si
unelte vechi.
Satul Silistea este unui din
cele mai vechi ; este trecut in
catagrafiasatelorfacuta in 1741.
Catunul Rica-Vechie este si
el sat vechiu, de oare-ce se
vede trecut in aceeasi' catagrafie;
iar eel de al treilea cat. Silis-
tea-Glavaciocul s'a intemeiat mai
tirziu.
Satul Silistea facea partea din
pi. Mijlocul in secolul trecut;
dupa aceia, la 1836, a trecut
la pi. TeleormanuluT.
Gunoaia, numit si Bahna sau
Wihmfasat, facind parte din com.
Rachitoasa, jud. Tecuciu. Situat
iatr'o groapa la S. com., la 4
kil. 600 m. de resedin^a comunei,
intre dealurile Mosoiul la V. si
Gunoaia la E.
Are o populate de 104 fa-
milii, sau 347 suflete. Locuito-
rii sunt improprietari^i la 1864.
Biserica, cu hramul Sf. Du-
mitru, este facuta la 1847 de
un anume Iancu Popovicl.
Copiii merg la scoala din
Rachitoasa, care e la distan^a
de 4 kil.
Teritoriul cat. este de 355
hect.
Gunoaia, sau Clrna, sat, facind
parte din com. Burdusaci, jud.
Tecuciu, situat la N.-V. com.,
la o distan^a de 4 kil. 100 m.
de resedin^a com.
Are o populate de 26 familii,
sau 94 suflete, car! loeuese in
24 case.
Este strabatut de piriul cu
acelas nume, care trece prin
partea de E. a satulul. Locuitorif
sunt parte razesi, parte clacasl*.
Teritorul cat. este de 202 hect.
Gunoaia, /m#, jud. Tecuciu, izvo-
reste la N. de satul Gunoaia,
din localitatea numita Fundul-
Gunoaei, trece prin satul cu
acelas! nume, intra in satul Opri-
sesti, se uneste cu piriiasul Opri-
sesti si se varsa in Zeletin, in
fafa satulut Burdusaci.
Gura, nume generic, ce inso^este
multe nume propril de locurf,
aratind pozi^ia lor la gura riu-
rilor si vailor. A secauta numele
proprii ce inso^esc.
Gura-Albe^ti, sat, in partea de
S. a com. Albesti, pi. Crasna,
jud. Falciu, situat pe sesul Ho-
ceni,lingasoseaua nationals Vas-
luiu-Birlad.
Proprietatea mosiel este a
locuitorilor razesi.
Gura-Arge§ului, picket, pe Du-
nare, cu No. u,la Gura-Arge-
sulul, jud. Ilfov.
Gura-Badei, picket vechiu, cu
No. 23, catre hotarul Moldovei,
in pi. Orasul, com. Brosteni, jud.
R.-Sarat, asezat la gura ptriului
Valea-Badei.
Gura-Balii, braf al Dunarei, in
pi. Borcea, com. Socariciul, jud.
Ialomi^a.
Acest bra( pieaca din Du-
nare in direc^iunea N.-E. si se
uneste cu Borcea, pu^in mai
spre E. de satul Socariciul,
taind insula Balta in doua par^t.
Numirea populara a acestui
bra$ este Rlul si Riul-Alb.
Hosted by
Google
GURA-BALlI
664
GURA-BORC1I
Cantitatea ape! ce curge pe
acest bra{, face ca sa fie in
permanent ] plutitor, si Bor-
cea, pe la punctul de unde se
uneste cu bra^ul Gura-Balii, este
plutitoare pan& la varsarea sa
in Dun&re.
Gura-Balii, insula, pe Dunare,
jud. Ialomi{a, la gura bra^ului
cu acelasi nume; are paduri si
p&suni.
Gura-Balmii, braf (prival), in in-
sula Balta, pi. Ialomi^a-Balta,
com. Chioara, jud. Ialomi^a, co-
munic& cu bra^ul S<ava-d.-j.
Gura-Barnarului, localitate, la
varsarea piriului Barnarul in Bis-
tri^a, jud. Suceava. Aci sunt
insemnate instala^iuni forestiere :
schele, 2 her&strae, un canal
lung de 17 kil. cu 4 opustorl
marl si 15 micT si linie telefo-
nic£ pe o intindere de 15 kil.,
cu trei stadium intermediare,
cite-va case pentru functionary
uvrieri si un han. Toate aceste
instala^iuni \\n de proprietatea
M. S. RegeluT.
Gura-Barbule^ului, sat, plaiul
Dimbovi^a, cat. com. Pietrari,
jud. Dimbovi^a.
Gura-Belil, sat, face parte din
com. rur. Breaza-d.-s., pi. Pra-
hova, jud. Prahova. Are o popu-
late de 369 locuitorI(i9i b&r-
ba^T, 178 femei). In acest catun
este o cariera de unde se es-
trage hum£, care, amestecatS cu
pleatrS de prund, da un var
hidraulic foarte bun.
Cade in partea de N. a co-
munei si udat dev^ile: Rache-
ri^a, Lazul si C2runtei, si de
riul Prahova, partea de E.
Gura-Bicazului, trup de sat,
situat in dreptul kil. 80 al so-
selei mixte Piatra-Prisacani, pe
malul drept al riuluT Bistri^a, in
com. Bicazul, pi. Piatra-Muntele,
jud. Neam^u.
Gura-Bistrijei, picket de granifd,
pe marginea Dunarei, in pi.
Ocolul-d.-s., jud. Mehedinfi.
Gura-Bobului, trup al p&durei
Filip si Gura-BobuluT, in pi.
Ialomi{a-Balta, com. Chioara,
jud. Ialomi^a.
Gura-Bohotinului, com. rur. si
sat, in centrul plasei Podoleni,
jude^ul Falciu. E marginita la N.-
V. cu com. Isaiea; la S.-V., ci
com. Cornesti ; la E., cu Zbo-
roaia si la V. cu Mosna. Este
asezata la gura vaei piriulu! Bo-
hotinul. Vatra satulu! are o su-
prafa^a cam de 13 hect., iar in-
treaga comuna este de 1072
hect., cu o populate de 86 fa-
milii, sau 306 suflete, din can
71 contribuabilT.
Prin partea de N.-V. a satu-
lui trece piriul Bohotinul, for-
mind aci iazul cu acelasi nume.
Satul e asezat la poalele dealu-
luT Voloaia, pe loc podis.
Pe dealurile dinprejurul sa-
tului se afla padure si vii.
Budgetul com. e de 1200 lei
la venitun si de 11 50 lei la
cheltueli.
Vite man cornute sunt 258,
01, 400 ; cat, 27 si porci, 70.
Se zice ca satul este infiin^at
cam de vr'o suta de am, de
catre Hatmanul R&ducanu Ro-
sett«, fost proprietar. El a adus
25 familii din jud. Vasluiu, unde
construind case in gura piriu-
lui, a intemeiat satul cu numde
de Gura BohotinuluT, dup& nu-
mele localita^eT, cacT aici se
termina valea si piriul Bohoti
nul ce trece in sesul Jijiei. Maf
inainte era aici numai un bor
deiu de circium& in marginea
sleahului ce duce la HusT, prin
Drinceni.
Are o biserica construita la
1 841.
La anul 7183, in aceasta. lo-
calitate a fost un razboiti intre
Dumitrascu Cantacuzino si Pe-
triceicu. lata in aceasta privin^a
ce scrie cronicarul N. Costin :
«Si esind iarasi de a doua
oara Dumitrascu-Voda la Ga-
lati, a purees pe Prut in sus si
venind impreuna cu Kir Hu-
sein-Pasa pana la Falciu, au
mers de s'au impreunat cu Cal-
ga-Sultanul la Codrul-Tigheciu-
luT. De la F&lciu au purees in
sus pe Prut si ati tras la Husi.
De la Husi au ales 20000 de
Tatar! ce erau cu cat mal b&r-
ba{i, cu Hagi-Gherel-Sultanul si
cu Buhus-Hatmanul, si s'au in-
timpinat cu Petriceicu-Voda si
cu Lesii la Gura-BohotinuluT,
ca se pogorise si Petriceicu-
Voda pana la Gura-BohotinuluT.
Ci cum s'au intimpinat au dat
pu^in razboiu intr'acea zi, ce
prinzind limba din Tatar peste
noapte ati si fugit LesiT pe Prut
in sus; si Tatarii n'ati avut pre
ce-i goni, ca le erau caii slabi.
Iara Petriceicu-Voda, a lovit pre
la Tasi, si lovind pre la Suceava
si pre la tirgul Siretului s'aii
trecut in ^ara Lesasca».
Gura-Bohotinului, ias, format
din piriul Bohotinul, in partea
de N.-V. a com. Gura-Bohoti-
nuluT, pi. Podoleni, jud. Falciu,
in marginea satuluT, pe o su-
prafa^a de 2 — 3 hect., avind si
o moara cu 2 pietre.
Gura-Borcil, picket de frontier a,
pe Dunare, in jud. Ialomi^a, pi.
Ialomi^a-Balta, com. Chioara, la
gura de sus a Borcii, unde se
varsS in Dunare.
Gura-Borcil, picket de frontiers,
Hosted by
Google
GURA-BOTULUI
665
gura-crXe?tilor
pe Dunare, in jud. Ialomifa, pi.
Borcea, la gura de jos a Borcei,
unde isl ia nastere acest bra{.
Gura-Botului, padure, a statu-
luT, in jud. Ialomi^a, pi. Borcea,
com. Ciocanesti-Margineni.
Gura-Botului, picket de fron-
tiertt, pe Dunare, la gura bra-
{ului Botul, jud. Ialomi^a, pi.
Borcea, com. Ciocanesti-Margi-
neni.
Gura-Boului, com. rur., jud. Olt,
pi. Vedea-d,-s., compusa din 6
catune : Gura-Boului, Varsesti,
Frafia, Prodani, Chi^ani si Lun-
gani. Este situata pe riul Ve-
di{a, la 60 kil. de capitala ju-
de^ulul. Aci e resedin^a plasel.
Are o populate de 195 familii,
sau 1 149 suflete, din can 231
contribuabili. Locuesc in 278
case.
Are : 2 biserici (la Gura-Bou-
lui si Prodani), deservite de 3
preo^i, plati^i din budgetul co-
muneT ; o scoala, infiin^ata la
1879, frecuentata de 54 bae^i.
Cu intretinerea ei statul chel-
tueste anual 1296 lei.
Stiu carte 160 barbati si 4
femel.
Toti locuitoril sunt mosnenl.
Ei poseda: 14 cai si lepe, 140
bo!, 100 vaci, 700 01 si 200
porci.
Sunt 40 de stupi cu albine.
Gura-Boului se intinde pe o
suprafa^a de 1200 hect.
Comerciul se exercita de 3
circiumarl.
Veniturile si cheltuelile com.
se urea la 2512 lei anual.
O sosea comunala o leaga cu
com. Va{a ; o alta sosea, jude-
^eana, care merge de la Slatina
la Pitesti, trece prin com.
E brazdata de doua dealuri :
Dealul-Mare, avind o lungime
cam de 4 kil., aflindu-se in par-
6061,5. Marete JJicfiovar Geograiic. Vol. 111.
tea de V. a com. si pe care se
cultiva tot felul de cereale si
altul in partea de E., numit
Enari, avind o lungime de 2 kil.,
pe care de asemenea se cultiva
cereale, si care are pe o parte
din el si padure.
Girla Vedi^a si Gura-Boului
uda comuna.
Se margineste cu comunele :
Va£a, Fata, Baresti-de-Cepturi
si Profa.
Gura-Boului, sat, face parte din
com. rur. cu acelasi nume, pi.
Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o po-
pulate de 120 locuitori ; o bi-
serica, fondata la anul 1891.
Gura-Boului, magura, pe teri-
toriul com Marun^ei, pi. Siul-
d.-s., jud. Olt, situata la E. de
Lacul-luI-Dragomir. Are o inal-
{ime de 16 m. si o circumfe-
rin^a la baza de 60 m. Din vir-
ful sau se vede peste toate cele-
Talte maguri risipite pe cimpia
dintre Alimanesti si Marun^ei.
Dupa sculele si fragmentele de
arme vechl, ce gasesc locuitoril
arind imprejurul lor, se crede
ca au servit de metereze, inta-
rituri, in timpul razboaelor, sau
ca locuri inalte de observa^iune.
Se stie insa ca multe au servit
si de morminte.
Gura-Boului, valcea, care se for-
meaza pe teritoriul com. Crim-
poaia, pi. $erbanesti, jud. Olt,
in partea de S. a comuneT, pe
o intindere de 300 m. si se
varsa in Dorofeiul.
Gura-Bughei, numire vechie a
cdtunului Fundeni, din comuna
Scaiosi, pi. Teleajenul, jud. Pra-
hova.
Gura-Calmafuiului, c&tun, pen-
dinte de com. Bertesti-d.-s., pi.
Balta, jud. Braila, situat la N.-
E., si la 1 kil. de resedin^a com.,
pe malul drept ai piriulul Cal-
ma^uiul, cu o populate de 53
familii, sau 1 70 suflete.
Vite: 120 bof, 166 vacl, 2
tauri, 51 vi^el, 130 cai, 478 o!
si 45 riraatorl.
Gura - Ceretulul, numire data
punctulul unde se varsa piriul
Tecuciul in Vedea, la S.-V. co-
munel Didesti, jud. Teleorman,
ceva mal sus de punctul Uidu-
macul, de la podul de pe Ve-
dea din dreptul cat. §tirbe{i.
Gura-Cernului, sat, al com. Be-
resti, jud. Bacati, pi. Tazlaul-
d.-j., situat la confluenfa piriu-
lui Cernul cu Tazlaul-Mare, la
4 l J2 kil. de satul Beresti (scoala).
Are o populate de 36 fami-
lii, sati 151 suflete.
Vite: 6 cai, 77 vite marlcor-
nute si 23 porci.
Teritoriul acestul catun (pro-
prietatea statulul) purta in ve-
chime numele de Marina.
Are 2 mori de apa si cite-va
gropl cu pacura.
Gura-Cheil, loc, unde Motrul in-
tra in satul Closani, plaiut Clo-
sani, jud. Mehedin^i, fiind res-
trins intre munp inal^I.
Gura-Chivadarului. Vezi com.
rur. Catunele, pi. Motrul-d.-s.,
jud. Mehedin^i.
Gura-Cire§ului, deal, jud. Olt.
Vezi Balanul.
Gura-Crasna, loc, numit si Gu-
ra- Vael-Crasna, in partea de S.
a com. TirziT, pi. Crasna, jud.
Falciu, unde piriul Crasna lese
din vaiea cu acelasi nume si da
in sesul Birladul, unde se si varsa
in apa Birladulul.
Gura-Cr6e§tilor,^^,facind parte
84
Hosted by
Google
GURA-CR1VATULUI
GURA-LAL0M1JEI
din com. Motoseni, jud. Te-
cuciu, situat la unirea Pojontef
cu Dobrotforul, pe o vale, la 5
kil. 400 m. departe de resedin^a
comuneT.
Are o populate de 1 1 fami-
lii, sau 34 suflete, can locuesc
in 10 case.
Este strabatut de piriul Do-
brotforul si de soseaua ce duce
la tirgul Stanisesti, resedin^a sub-
prefectureT.
Gura-Criva{ului, numire ce se
mai da catunului Criva^ul, din
com. Mane? ti, pi. Tirgsorul, jud.
Prahova.
Gura-Criva{ului, ptidure, a sta-
tului, in intindere de 75 hect.,
pendinte de com. Manesti, jud.
Prahova.
Gura - Cumetrei, mahala, com.
Cocorasti-Mislif, pi. Varbilaul,
jud. Prahova.
Gura-Cumetrei, trupde padure,
a statuluf. jud. Prahova, in in-
tindere de 185 hect., care, im-
preuna cu trupurile : Drumul-
BaicoiuluT (67 hect.), Gageanca
(106 hect.) si Degera^i (62 hect.),
formeaza padurea Misleanca sau
Gageni-Mislea.
Gura-Doamnei, sat, in jude^ul
Neam^u, pi. Piatra-Muntele, co-
muna Doamna. Untf ii zic si
Bitca-Doamniif, iar al^ii Doamna.
Gura-Dragolif, sat, jud. Arges,
pi. Oltul, face parte din com.
rur. Vitomiresti-Trepteni; are o
populate de 35 familiL
Gura - Dreptului, sat, jude^ul
Neam^u. Vezi Dreptului (Gura-).
Gura-Drumului, sat, jud. Ba-
cau, pi. Siretul-d.-s., at comunei
Berbinceni, situat d'a dreapta
piriului Odobul, la poaleledea-
luluT Bobeica.
Are o populate de 17 familif,
sau 40 suflete.
Vite sunt: 6 cai, 19 vite cor-
nute si 9 porci.
Gura-Dunarei, picket, pe Du-
nare, No. 6, la S. de lacul Grea-
ca, jud. Ilfov.
Gura-Foii, com. rur. si sat, pi.
Cobia, jud. Dimbovi^a, pe cim-
pie, linga. dealun. Dealul se nu-
meste Chilianul si valea se nu-
meste Valea-Foii. Prin raionul
acestei comune curge piriul Po-
topul si valceaua Foaia. Aceasta
comuna se afla la o mica dis-
tant spre S. de Gaesti. Are o
pop. de 850 locuitori. Are sase
uli^e : Uli^a-Scoalei, Popesti, Ba-
lasesti, Strinceni, Anghelesti si
Bratila. In Gura-Foii sunt : trei
biserici intre^inute de enoriasi;
o scoala; o mare fabrica de sfori
si fringhil a d-lui inginer Con-
stantin Chiru. Produc^ie : cereale
multe, paduri. Gura-Foii se in-
vecineste : la E. cu Gaesti si la
V. cu Badulesti, legindu-se cu
amindoua prin soseaua natio-
nals Bucuresti-Pitesti; spre N.
se invecineste cu Cobia si spre
S. cu cat. Potlogeni, din com.
Patroaia, cu carl se leaga prin
sosele comunale.
Gura-Frincalai, iaz, in partea
de N. a satului Radiul-Aldei,
jud. Iasi, pi. Copoul, comuna
Copoul.
Gura-Gardului, sat, jud. Dolj,
plasa Jiul-d.-j., comuna Piscul,
ce facea in vechime parte din
com. Piscul.
Gura-Gaurei, loc, in jud. Mehe-
din^i, de unde Topolni^a ifese de
sub stincile Godianulul si de
unde isi ia numele de Topol-
ni{a, pana aci purtind numele
de piriul Balta si alte numiri.
Gura-Girbovatului, sat, in jud.
Tutova, pi. Corodul, com. Ghidi-
geni, la varsarea piriului Girbo-
va^ul, spre S. de satul Ghidi-
geni.
Gura-Girlu^ii, catun, pendinte de
com. Bertesti-d.-j., plasa Balta,
jud. Braila, situat la varsarea
GirlitiT in Dunare, la E. de rese-
dinta com. si la 5 kil. depar-
tare. Pe aci e trecatoare peste
Dunare in bal^T. Mai inainte se
numea Ciardacul.
Are o populatie de 35 fa-
milif, sau 320 suflete.
Sunt 23 1 vite cornute (90 boT,
108 vaci, 8^ vi^ei), 83 caT, 2083
01, 105 rimaton si 25 capre.
Gura-Hangului, sat, jud. Neam-
^u. Vezi Hangul, sat.
Gura-Iaiomi^ei, com. rur., in
pi. Ialomi^a-Balta, jud. Ialomita,
situata in partea de N. a plasei,
linga com. Luciul.
Teritoriul e! are o supra-
fa^a de 2700 hect., din cart
500 hect. padure si 500 hect.
baltis si se intinde din Dunare,
spre V., intre comunele Giur-
geni, Luciul, Fiua-Petrei si Tan-
darei. Mosia, proprietatea bi-
sericei Sf. Spiridon - Noti din
Bucuresti, este arendata cu suma
de 20000 lei anual.
Dupa legea rurala din 1864,
s'au improprietarit pe mosie 1 16
locuitori ; se mai afla neim-
proprietari^t 66 locuitori.
Gura-Ialomi^ei este udata de
Dunare, Ialomita si de lacu-
rile : Coscovata, Porcul si Baba-
Moarta.
Comuna are un singur sat,
situat pe coasta de E. a unui
mic deal ce ^armureste lunca
laculul Coscovata, la 2 kil.
Hosted by
Google
GURA-IALOMITEl
667
GURA-MOTRULUl
spre S. de satul Luciul. Satul
poarta numirea de la vechiul
sat Gura-Ialomi^ei, ce, inainte
cu 30 ani, era situat spre N.
de satul Giurgeni, la gura cea
vechie a riului Ialomi^a. Vechiul
sat, ce azi este siliste, s'a pa-
rasit din cauza ca portul s'a
stramutat spre N. linga satul
Piua-Petrei si locuitorii s'au stra-
mutat in satul Pirlita, numit mai
inainte Chirana, iar acum Gura-
Ialomi^ei.
La 7 kil. spre E. de satul
Gura Ialomi^ei, pe locul numit
Ceta^uia si pe teritoriul acestei
comune este portul Gura Ialo-
mi^el, linga Dunare si riul Ialo-
mi{a.
Are o populate de 162 fa-
milii, sau 812 suflete: 417 bar-
ba^i si 395 femei; 810 RominI
si 2 Bulgarl; 278 plugari ; 7 co-
mercianpf; 5 cu profesiuni libere
si 10 servitori. Stiii carte 125
persoane.
Vite : 367 cai, 798 boi, 1222
01 si 345 rimaton.
Budgetul comunei are la ve-
nituri 3223 lei si la cheltueli
3909 lei.
Are : o scoala mixta frecuen-
tata de 56 elevi si 10 eleve ;
o biserica, deservita de 1 preot
si 2 dascall.
Gura-Ialomi^ei,/^r/, la Dunare,
m pi. Ialomi^a-Balta, pe terito-
riul comunei Gura-Ialomi^ei, jud.
Ialomi^a, la marginea de N. a
satului Piua-Petrei si la 7 kil.
spre E. de satul Gura-Ialomi^ei.
Acest port este stramutat de
30 am atci, pe locul numit Ce-
ta^uia. Pana atunci, era la 6 kil.
maT spre N., la gura vechie a
riului Ialomita. Stramutarea por-
tului spre S. s'a facut din ca-
uza ca apele Dunarei au rupt
por^iunea de pamint ce separa
fluviul de riul Ialomita si s'a
format ast-fel un loc mult ma!
propriu pentru debarcare, ca
eel vechiu.
Pe aici, aproape de gura
riului Ialomita, a fost Cetatea-
de-Floci care era tot-de-odata
si port insemnat la Dunare.
Biuroul vamal de aci s'a in-
fiin^at la 1 Ianuarie i860. Ve-
nitul pe anul 1896 — 97 a fost de
lei 1 129, bani 60.
Gura-Idrici, sat, pe valea pi-
riului cu asemenea numire, in
partea de S. a com. Rosesti,
pi. Crasna, jud. Falciti, pe o su-
prafa{& cam de 1490 hect., din
care 518 hect. padure si cu o
populate de 95 familii, sau 324
suflete.
Are o bisericcl, facuta la 17 10,
cu 1 preot si I dascal.
Gura-Jegaliei, sat, in pi. Talo-
mi^a-Balta, pendinte de com.
Hagieni, jud. Ialomita. Este situ-
at pelunca riului Ialomita, la gura
de N. a vaei Jegalia, de la care
a primit si numele, si este la 4
kil. spre S.-V. de satul Hagieni.
Popula^iunea satului este de
87 familii Romini si 3 familii
Tigani.
Vite sunt: 366 boi, 224 cai,
285 oi, 2 asini si 123 porci.
Pe linga acest sat trece ca-
lea ferata FSurei-Fetesti. Se mai
numeste si Plataresti.
Gura-Jijiei, loc, in partea de
S. a satului Scoposeni, com.
Drinceni, pi. Podoleni, jud. Fal-
ciu, unde riul Jijia se varsa in
Prut, la o distan^a de 2 l ' r > kil.
in jos de satul Scoposeni.
Gura-Largului,^/Jud. Neamju.
Vezi Largului (Gura-).
Gura - Mastacanului, tmp de
sat, in com. Mastac&nul, pi. Bis-
trita, jud. Neam^u, situat pe
dreapta piriulu! M&stacanoasa,
in dreptul kil. 26 al soselei
jude^ene Dobreni-Roznov-Moi-
nesti, si pus in comunicare, prin
un drum natural, cu soseaua
$ovoaia-Mastac&nul.
Gura-Men^ii, cdtun, al com. Bo-
rSscu, din pi. Jiul, jud. Gorj,
situat in partea despre V. a
com. si pe valea Bor&scului.
Are o suprafa{2 de 280 hect.
loc de culture, fine^e si izlaz
ale locuitorilor, cu 6 hect. vie
si 16 hect. livezf de prunf.
Are o populate de 35 fa-
milii, cu 155 suflete, top rudari,
din cari 31 contribuabili.
Locuitorii posedS 6 pluguri,
15 care cu boi, 10 stupi cu
albine, 100 vite mari cornute 6
cai, 65 oi si 39 rimatori.
Catunul este udat de apa Jil-
^uI-Mic.
Comunicapa cu comuna se
face prin drum de care.
Gura-Momaia, sat, jud. Arges,
pi. Oltul, pendinte de com. rur.
Launele-d.j.
Gura-Motrului, com. rur. §\sat,
in pi. Motrul-d.-j.,jud. Mehedinp,
la distanfa de 7 1 kil. de orasul
Turnul-Severin, iar de Strehaia,
resedin^a plasei, de 22 kil. Este
situata pe partea dreapta t a
riului Motrul si pe un mic pla-
tou ce se termina la impreu-
narea Motrului cu Jiul.
Se margineste: la E. cu ju-
de^ul Dolj; spre S., cu judejul
Dolj ; spre V., cu com. Pluta
din Mehedin^i; si spre N. tot
cu jude^ul Dolj.
Si-a luat numele de la gura
Motrului si formeazS. com. cu
satele: Arginesti, Buicesti, Ju-
gastrul si Racovi^a, avind peste
tot 300 contribuabili, cu 2060
locuitori, locuind in 370 case.
Calitatea pamintulufeste buna\
Locuitorii posedS: 56 pluguri, 16
Hosted by
Google
GURA-MOTRULUI
668
GURA-NEGREI
caru^e cu cat, 96 care cu boi si
in stupi cu albine.
Prin aceasta comuna trece so-
seaua na^ionala Virciorova-Bu-
curesti, precum si calea ferata
Virciorova-Bucuresti, de care
satul Gura-MotruluT, care este
resedin^a comunei, este legatprin
o sosea comunala. Cea mai a-
proptata gara este gara Butoesti.
In aceasta comuna se afla 3
bisericT, deservite de 4 preo^i
si 7 cintare^J; o scoala, con-
dusa de 1 inva^ator si frecuen-
tata de 39 elevT.
Budgetul comunei coprinde :
la veniturl suma de lei 6102
si la cheltueli suma de 3 1 7 1 lei.
Vite : 800 vite marl cornute,
52 caf, 800 01 si 1000 rima-
tori.
Din teritoriul aceste! comune,
statul poseda mosia Gura-Mo-
trului. Gura-Motrului este udata
de riul Motrul, in partea de N. ;
de Jiul, spre E. Este inconjurata
de dealuri: parte acoperite cu
vil si parte padure seculara.
Dealul-Viilor are o pozi^iune
foarte frumoasa ce domina loca-
lita^ile din prejur ; pe acest deal
se afla viea, numita de locuiton
Viea-Sfintului.
In aceasta comuna se afla
manastirea Gura-Motrului.
Gura-Motrului, mdndstire fru-
moasa, in jud. Mehedin^i, pi.
Motrul-d.-j., com. rur. Gura-Mo-
trului, situata la poala dealului,
la impreunarea riului Motrul cu
riul Jiul, intr'o pozi^ie pitoreasca.
Aceasta manastire a fost in-
ceputa in 1530 de jupan Preda
Brincoveanu, VelVornic, si zu-
gravita de Constantin Brinco-
veanu, in anul 1705.
Imprejurul acestei manastiri
se afla ruinele unor vechl si
frumoase palate.
La aceasta sflnta manastire a
egumenit Eufrosin Poteca, unul
dintre cef d'intii luptatori pentru
scoala si biserica romina. El, mu-
rind in 1858, a lasat statului
toata averea si frumoasa sa
biblioteca.
A fost inmormintat la aceasta
sfinta manastire, iar pe mor-
mintul sau se gaseste scris in pia-
tra urmatorul epitaf.
Aict cu trupul, zace Eufrosin, cuviosul
Cu suiletu in cer, cu rnintea in cele scrise,
Cu numele in scoala, in inima junimeT ;
Te bucura Eufrosine, potecele virtu teT,
Inguste si spinoase, stiusi a-le strabate,
Ai onorat via^a de preot si profesor.
De apostol a lui Christos.
Nascut la 1786, incetat din viata la 1858.
In aceasta manastire care este
inconjurata de un zid ca o ce-
tate si cu porp imbracate in fier,
se inchisesera boerii greet la
1 82 1, de frica lui Tudor Vla-
dimirescu.
Aci Vladimirescu is! facu in
timpul nop^ei o reduta in par-
tea de V. a bisericel, spre a se
apara de gloan^ele ce veneau
de la cei inchisi inauntru si cu
care el lupta cite-va zile. Ur-
mele gloan^elor se vad si as-
tazi pe fierul cu cari sunt im-
bracate por^ile. Tudor ocupa
manastirea, o aproviziona si o
intari.
Gura-Motrului, mosie a statului,
in com. rur. Gura-Motrului, pi.
Motrul-d.-j., jude^ul Mehedinji.
Gura-Muntenilor, sat, in partea
de S.-V. a com. Munteni-d.-j.,
pi. Crasna, jud. Vasluiu, situat
pe sesul BirladuluT, in dreapta
soselei na^ionale Vasluiu-Birlad
si in stinga riului Birladul.
Din soseaua na^ionala, pleaca
aci calea comunala asternuta
cu peatra, ce duce la fabrica de
spirt a D-lui Topale, linga care
este si o stajie a caei ferate.
Are o suprafa^a de 84 hect.
si o populate de 35 familil, sau
186 suflete Romim, si 4 familil
de "pganf cu 14 suflete.
Numarul vitelorede 361, 148
vite marl cornute, 171 01, 6 cai
si 36 rimatori.
Gura-Muntenilor, siliste, ala-
turea cu silistea Troenasi, de
la S. Ripef-Tatarului, de pe teri-
toriul satului Ranceni, pi. Prutul,
jud. Falciu, unde se zice ca a
existat sat care £inea de sa-
tul Troenasi de pe atunci ;
asta-zi chiar se cunosc urme
de locuin^i si gropi de piine.
Gura-Negrei, sat, numit, in par-
tea despre muntele Sarul, si
Plaiul-Sarului, pe mosia si in
com. Dorna, jud. Suceava. A-
sezat pe ^armul drept al Bis-
tri^eT si piriul Neagra-Sarului
si strabatut de piriul Valcica,
Piriul-Rece, Arinul, numara 223
case, cu o populate de 222
familil sau 777 suflete : 394 bar-
ba{i si 383 feme!. Are 230 con-
tribuabili. O vatra propriu zisa
a satului nu exista, satul fiind ri-
sipit.
Biserica satului, cu hramul
Sf. Maria-Mare, e deservita de 1
preot si 2 cintare^i, si improprie-
tarita cu 6V2 falci. G. Caraman-
liu si Pr. G. Ortoanu facura o
bisericu^a de lemn in 1785, care
arse si in 1818, aceiasi o restau-
rara. Acea biserica func^iona pana
pe la 1880, cind incepu zidirea
actualei biserici prin osirdia preo-
tului Gheorghe Ortoanul, nepot
celui dintii, biserica care se sfin^i
in 1884, Septembrie 30.
Are o scoala rurala de bae^i si
o alta de fete, frecuentate de 70
elevi, instalata intr'un local noti,
facut danie tot de preotul Gheor-
ghe Ortoanul, care a inzestrat
scoala si cu 680 metri patra^
in jurul localulu!.
Linga sat este o schela buna
si tot aci e punctul vamal Dorna.
Hosted by
Google
GURA-OALEI
669
gura-sArAtei
Gura-Oalei, girld, ce da in Du-
nare, viind de pe proprietatea
G&ojani, din jud. Vlasca.
Gura-Padinei, com. rur., plasa
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati.
Se compune numai din satul cu
acelasi nume, situat pe coasta
unui deal, la N. de balta Potelul.
Din numele vechiti al bah:ei-
Padina isi trage numele. Alti-
tudinea terenului d'asupra ni-
velului marii este de 50 m.
Se afla la 15 kil. spre V. de
Corabia si la 37 kil. de Caracal.
Are o populate de 283 fatn.,
sau 1044 locuitori, din carl: 534
barba^i si 51 1 femei; 510 casa-
tori^i si 535 nec&satoripf ; 59 stiu
carte; 200 contrib.
Budgetul com. este de 3366
lei la venituri si 3319 lei la
cheltueli. Locuitorii se ocupa
cu agricultura, cresterea vitelor
si cu pescuitul.
Vite man sunt 906, vite mici
1 100 si porci 154. Are o bi-
serica cu hramul Sf. Dumitru,
deservita de 1 preot si 2 cin-
tare^i.
In coprinsul com. sunt 16 ma-
gun: a-Ulsei, a-Golelor, a-Caza-
cilor, Dragoiul, a-Slanului, Nico-
lici, a-Voinel, Manea, Boldul-
Mare, Boldul-Mic, a-Neicai, a-
Florilor, Urechea, Istrate, etc.
Gura-Piriului, picket de granifd,
pe marginea Dunarei, in jud,
Mehedin^i.
Gura-Plaiului, munte, al com.
Vaiari, plaiul Vulcan, jud. Gorj,
spre N. de aceasta comuna.
Pe acest munte nu e de cit
padure de fag; tot pe el este
pichetul de vara cu numirea de
Pichetul Vaiari No. 6.
Gura-Plaiului, munte, din plaiul
Vulcan, jud. Gorj, situat spre
N. de muntele Piva. Are o su-
prafa^a" de 280 hect. Se prelun-
geste p£na in izvorul Vija. Pe
el se afla padure de brazT, li-
vez3f si poem, pe care pasuneaza
vitele locuitorii comunel Fran-
cesti.
Gura-Plaiului, munte, spre N.-V.
decom., Lelesti, plaiul Vulcan,
jud. Gorj. Pe acest munte se
afla padure de fag.
Gura-Plo§tei, loc, jud. Dolj, pi.
Amaradia, com. Amarasti, unde
riul Plosca se varsa pe malul
sting al riului Amaradia.
Gura-Ponosului, sat, cu 35 fa-
milii, jud. Arges, pi. Oltul ; face
parte din com. rur. Vitomiresti-
Trepteni.
Gura-Porcului, sat, jud. Dim-
bovi^a, pi. Cobia, catunul com.
Cobia.
Gura-Putineiului, deal, in jud.
Ialomi^a, pi. Cimpului, pe teri-
toriul comunel Jilavele.
Gura-Racului, sat, pendinte de
com. rur. Bulzesti, pi. Amara-
dia, jud. Dolj, situat m valea
piriulu! Fr&gila. Vezi Cirstulesti
si Bulzesti.
Gura-Racataului, sat, com. Ra-
cataul,jud. Bacctu,pl. Siretul-d.-j.,
situat la confluen^a piriulu! R&-
cStaul cu Siretul, la o dep&rtare
de 1800 m. de satul Rac£taul
(scoal&). Are o biseric&, fundatS
de Costache Lupascu, la 1852,
si 2 circiumT.
Popula^iea este de 54 familii,
sau 192 suflete.
Vite sunt: 15 cai, 135 vite
man cornute, 38 porci si 14
capre.
Gura-Saltavei, picket de fron-
tiera, pe Dunare, in jud. Ia-
lomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, la gifra
brafului Saltava.
Gura-Sara^ei, sat, in partea de
S.-V. a com. Ranceni, pi. Prutul,
jud. Falciu, situat pe coasta dea-
lului Sarajei, cu o suprafa^a de
2860 hect. si cu o populate
de 15 familii, sau 69 suflete,
din car! 15 contribuabili.
Aceasta localitate este insem-
nata in razboiul lui Petru-cel-
Mare cu Turcii de la 171 1, prin
faptul ca de aici s'au inceput
luptele intre Rust si Turci si
au continuat pe Prut In sus pana
in satul Stanilesti, pe o distant ca
de 25 kil.
lata descrierile cronicarilor
Moldovei, asupra inceputului a-
cestui razboiu :
«In luna lui Iulie, 7 zile, Sim-
bata\ veleat 7219, sosit-au Ia-
nos General cu oastea lui, pre-
cum s'au zis mai sus, la Prut,
in Gura-Sar&tei, de ceast& parte
de Prut, drept protiva podului
ce-1 ftcurS Turcii; si cum au
tSbarit in desarS, iara Turcii
si Tatarii au si pripit de i-au
lovit in grabs, si li-au si apu-
cat o seama de cai, cu pazitori
cu tot ; si asa toata noaptea li-au
dat ne-p&r&sit razboiu de toate
parole; ce, neputind suferi i-au
cautat numai a se da inapoi
catre ai sai, aparindu-se pana
la tabara lui $eremet». (Neculai
Costin, «Let.»,tom. II,pag. 106).
Iara Cronicariul loan Necul-
cea, care se deosebeste de N.
Costin in privin^a datei de 6
zile, iar nu de 7, arata :
*Deci cum au sosit Ianos ge-
neral intr'o Simbata spre ami-
za-zi, in luna lui Iulie, in 6 zile,
in protiva Gurei-Sara^ei, linga
o balta, de au descalecat ca
in laturi de Prut, iara Turcii
ati si sosit si ei in protiva lor
la Prut, si au si facut trei po-
duri, si au inceput a trece
Hosted by
Google
GURA-SF.-PETRU
670
GURA-SUHASULUI
Prutul in aceastS. parte. DecT
Ianos general a scris la Impa-
ratul, s& p&zeasc3. sa vie mai
tare, s& se afle p&na in ziua
toata oastea la un loc, sau el
s& se intoarca inapoi la noapte,
c& TurciT sunt mulflf, si n'a
putea el s& le stea in potriva
cu cita oaste are, sa-i spriji-
neasca, si poate se-1 sparga.
Imparatul dupa ce a vazut scri-
sorile luT Ianos general, au so-
cotit ca el cu obuzul lui, ce este
lang& dinsul, poate sa ajunga
la noapte, darS pedestrimea este
departe inapol, nicl a doua zi
n'a ajunge, c& era pe la Rabiie;
iara Imparatul era in gura Pru-
te^ului la casele Banului. Deci
au socotit si au a scris lui Ia-
nos ca sa ridice la noapte, sa
vie inapoi la obuzul lui. Deci
Ianos general, cum a vazut scri-
sorile Imparatului, c& 1 scrie sa
se intoarcS. inapoi, cum au inop-
tat, la doua trei ceasun de
noapte, au si purees inapoi ;
iar^ Turcii auzind vuetul caralor,
s'au si facut spaima, si au si
inceput sa fuga; iara un pasa
a zis ViziruluT, ca vuetul se
pare ca se duce iara nu vine.
Deci fiind un Bulucbasa, de
neamul seu sirb, turcit de la
Bosna, anume Colceag, si-1 tri-
mese sa mearga sa vada, si
cum s'au dus au si luat limba
ca fuge obuzul ; si asa a incetat
Turcii de a fugi, si virtos a
inceput a trece Prutul toata
noaptea. Iara Colceag dintr'acea
limba au ajuns cu vreme de
este acum Pasa la Hotin. Deci
obuzul lui Ianos general, intr'a-
cea noapte a mers cu pace, si
au sosit pan& m ziu£ la obuzul
Imparatului in gura Prute^ului
la casele Banului ». («Let.», torn.
II, pag. 321).
Din aratarile ambilor croni-
carl se vede ca armata Rusa
se afla irupar^ita in trei localita|T
la inceputul razboiului, si anu-
me : o parte se gasea aice in
Gura-Sara^el cu Ianos general,
esit cu obuzul sau intru intim-
pinarea Turcilor spre a-i opri
de a trece Prutul ; o parte se
afla inapoi cu 12 — 15 kii. de
Gura-Sara^ei, la Gura-Prute^uluT,
astS-zi satul Lunca-BanuluT, cu
generalul Seremet si cu Im-
paratul; iara grosul annate! pe-
destrime, cu generalul Repnin,
ramasese cu mult inapoi la mo-
vila R&biea, m sus de Husi,
distan^a de 70 — 80 kil. de Gura-
Saratei si de 50 kil. de Lunca-
Banului, unde se afla obuzul Im-
paratului.
Aceasta era pozi^iunea ar-
matei rusesti, cind Turcii sosira
la Prut si Ianos general in
Gura-Saratei; de aicea incep
luptele si stringerea la un loc
a intrege! armate rusesti in satul
Stanilesti, unde s'a dat batalia
cea mare si s'a terminat prin
incheierea pace! (iolunie 171 1).
Gura-Sf.-Petru, picket de gra-
nift, pe margin ea DunareT, in
pi. Ocolul-d.-s., judetul Mehe-
dinfi.
Gura-Simila, com. rur. si sat,
in jud. Tutova, pi. Tirgul, linga
Birlad si spre N. de acest oras,
confluen^a piriului Simila cu riul
Birlad. Satul formeaza singur o
com. Are 427 locuitorl (din carl
26 stiu carte), si 80 contribuabili ;
loeuese in 112 case.
Viea se cultivape o intindere
de 4,50 hect. Comerciul se face
de 6 persoane.
Satul este legatcu satul Zorleni
prin un podpesteapa Birladulul.
Prin acest sat trece soseaua ju-
de^eana Birlad-Falciu. Are o bi-
serica.
Gura-Siretului, locul unde riul
Siretul se varsa in Dunare, la
8 kil. spre N. de orasul Braila,
jud. Braila; aci e o padure de
salcie cam de 30 hect.
Gura-Slanicului,/>#/'/V din ora-
sul Tirgul - Ocna, jud. Bacau,
pi. Trotusul, situata d'a dreapta
piriului Trotusul, la locul unde
acest riu primeste apele piriului
Slanicul. Are'o biserica, cu hra-
mul Sf. Treime, cladita la 1803,
de Arhimandrit il Iacob Muset,
si intre^inuta de com.
In aceasta mahala sunt 96
familii rominesti, 15 ungurestT,
si 8 evreiesti. Sub mintele Ma-
gura, pe teritoriui acestei maha-
lale, se afla baile Nastasache.
Pe drumul SlaniculuT, la dreapta,
s'a cladit un local de scoaki, in
care s'a instalat o a treia scoala
de bae^T, infiin^ata la inceputul
anului scolar 1891 — 92.
Gura-Sohodolului, sat, face par-
te din com Burdusaci, jud. Te-
cucT. Situat la S. com., la o
distant de 3 kil. si 540 m.
departe de resedin^a com.
Are o populate de 28 sufle-
te. Satul s'a infiintat de curind.
Senumeste ast-fel, fund la gura
van cu acelasT name.
Gura-Stincilor, loc de izvoare,
jud. Bacau, pi. Muntelui, com.
Magiresti, de pe teritoriui sa-
tuluT Stanesti, de unde Isi are
obirsia piriiasul Staneasa.
Gura-Suha§ului, mosie, a sta-
tului, jud. Vilcea, pendinte de
manastirea Bistri^a. A fost a-
rendata pe periodul 1886 — 96
cu 1 1 00 lei anual; iar de la
23 Aprilie 1892 s'a vindut in
loturi la locuitorl.
Gura-Suhas,ului, padure, a sta-
tului, in intindere de 105 hect.,
situate in com. Ocna, pi. Ocolul,
jud. Vilcea.
Hosted by
Google
GURA-SAHAl
671
GURA-VAlI
Gura-§ahai, locul unde piriul
numit Saha se varsa in riul
Prut, intre satele Buruenesti si
Cornul-Negru, com. Bivolari, pt.
Turia, jud. Iasi.
Gura-Teolului,/^^/-^ in insula
Balta, pi. Iatomita-Balta, com.
Stelnica, jud. Ialomi^a.
Gura-Ulitei, picket, purtind No.
3, jud. Gorj.Econstruit pe clina
de S. a dealului cu acelasi nume,
se margin este la N. cu Austro-
Ungaria, la S. cu Arcanul, la
E. cu Siglaul-Mare si la V. cu
Custureana. Drumul, ce se pri-
veghiaza de acest pichet, trece
pe la Arcan, apoi ia direc^ia
S. urmind Culmea-Pivei, pana la
virfui Piva ; de aci drumul se bi-
furca : o ramura urmeaza culmea
Piva pana la Caciulata, unde se
bifurca din nou, si o ramud du-
cind la Bratisoara, iar cea Talta la
Francestt si de aci pe soseaua
comunal& la Bradiceni, unde e
si resedin^a companiei I ; cea-
1'alta ramura ce se desparte de
la Piva m direc^ia E. spre Prislop,
se bifurca aci pana la muntele
Plesea, de unde ia direc^ia S.
si se coboara la Biita. Patrula-
rea intre Gura-UIi^eT si Prislopul
se face pe poteca ce trece pe par-
tea V. a CusturoaeT, apoi pe
aceea a Arcanulul, pe la Stina-lui-
Zamora, virfui Negura si Prislo-
pul. Intretinerea potecelor e ane-
voioasa, comunica^ia se intreru-
pe in'timpul ernei din cauza z&-
pezeT.
Gura-Ulubei, sat, facind parte
din com. rur. Voroveni, jud.
Miscel.
Gura-Vaii, sat, cu 27 familii, jud.
Arges, pi. Pitesti ; face parte
din com. rur. Hin^esti-Zmeura.
Gura-Vaii, sat, al com. Racova,
jud. Bacau, pi. Bistrh:a-d.-s., a-
sezat pe piriiasele : Valea-Rea,
Dogarul si Iliesul. Are 65 case
dese, printre care 1 circium&,
locuite de 45 familii, sau 220
suflete.
Vite : S cat, 193 vite cornute,
66 01 si 54 porci.
Dep&rtarea de satul Racova
e de 3 kil.
Gura-Vaii, sat, al com. Br&tila,
jud. Bacau, pi. Tazlaul-d.-j., si-
tuat pe valea Sauca si pe pi-
riul Gura- Vail, la o departare
de 5 kil. de satul Bratila (scoala).
Are o circiuml.
Sunt 32 familii, sau 118 su-
flete.
Vite: 3 cal, 85 vite cornute,
12 porci.
Gura-Vaii, sat, jud. Dolj, pi.
Jiul-de-Mijloc, com. Livezile, cu
300 suflete: 181 barba^i si 129
femei. Locuesc in 38 case si
2 1 bordee. Copiii din sat urmea-
za la scoala mixta* din satul
Livezile, ce este la 1 kil. de-
partare. In anul scolar 1892 — 93
au frecuentat scoala 15 baepf
si 3 fete. Cu virsta de scoala
sunt 25 copil. Stiii carte 20
locuitori. In sat e o circiumS.
Gura-Vaii, sat, in jud. Mehedin^i,
pi. Ocolul-d.-s., com. rur. Schela-
Cladovel; are 62 case.
Gura-Vaii, sat, in jud. Neam^u,
com. Caciulesti, pi. Piatra-Mun-
tele, numit ast-fel fiind-ca" este
asezat intre deschizatura a dou£
dealuri ce cad perpendicular
(pe plan) spre V. pe dealul B&-
laurul.
Se margineste spre E.-N. cu
satul Popes ti, iar spre S. cu
satul Turturesti de care se des-
parte prin culmele dealurilor
Opincariul si Humarici.
Terenurile sale, prin inclina-
{iunea, pozi^iunea si formafiunea
supra-stratulul lor, sunt dintre
cele ma! fertile din intreaga co-
muna\
Se intinde pe 537 hect., avind
o popula^iune de 90 familii.
Are 1 biserica, deservita" de 1
preot si 2 dasc&li, intre^inu^ din
fondurile comunale.
Vite: 250 vite marl cornute,
15 cai, 15 rim&tori si 300 01.
Gura-Vaii, catun, in jud. Putna,
pi. Z£brau$ului, com. Cimpurile.
Gura-Vaii, sat, in jud. Tutova,
pi. Simila, com. Bogd&ni^a.
Gura-Vaii, cdtun, jud. Vasluiu.
Vezi Tatomiresti, sat.
Gura-Vaii, sat, face parte din
com. rur. C&lim&nesti, plaiul Co-
zia, jud. Viicea. Are o popu-
late de 395 locuitori: 187 b&r-
ba^i si 208 femei. Copii in virsta*
de scoala sunt 36. E la dep&r-
tare de 7 kil. de resedin^acom.,
unde e scoala.
Gura-Vaii, insuld, in Dunare.
Vezi Golul, insula.
Gura-Vaii, niosie si pddure par-
ticulars, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-m,,
com. Livezile; p&durea este in
intindere de 500 hect.
Gura-Vaii, mosie, a statului, jud.
Viicea, care impreuna cu C&li-
m&nesti (f&ra b&i), pending de
Man&stirea Cozia, s'au c&utat
in regie de stat, aduclnd un
venit anual de 5200 lei.
Gura-Vaii, iaz, in jud. Vasluiu,
satul Tatomiresti, com. Dr5gu-
sani, din pi. Funduri, pe o su-
prafafa de 2 hect. ; e foarte
bogat in pesti.
Gura-Vaii, pichet de granifft, pe
Hosted by
Google
GURA-VAll
672
GURAN1
marginea Dun&rei, in pi. Ocolul-
d.-s., jud. Mehedinfi.
Gura-Vaii, rin, jud. Vilcea, izvo-
r&ste din muntele Matore^ul,
curge printre culmea Calima-
nesti si Olanesti, printr'o vale
ingust& si adinc£, de la N.-V.
catre S.-E. si se varsa in Olt
la com. Gura-Vaii, dupa ce a
udat catunele Muereasca-d.-s. si
Muereasca-d.-j.
Largimea albiel in apropiere
de com. Gura-Vaii este de 30
m.; fundul confine pietris mare si
nu seaca vara. Aproape de com.
Gura-Vaii era un pod de pea-
tra pe acest riu, lung de 30m.,
dar care s'a distrus de apele
marl ale riului. Largimea vaiei
variaza de la 40 — 100 m.; nu
este productive, este pu^in po-
pulate.
Acest riu formeaza 24 bah;i
in peatra, unde apa cade in
mici cascade. Se mai numeste si
Muereasca.
Gura-Vaii, piria, jud. Bacau, pi.
Tazlaul-d.-j., com. Bratila, care
curge pe teritoriul satului cu
acelasi nume. Isi are obirsia la
Locul-Baciului si se varsa in
Tazlaul-Mare, pe stinga, mai sus
de piriul Valea-Sauca.
Gura-Vaii, piriias, jud. Bacau,
pi. Bistri{a-d.-s., com. Racova,
care ud& satul cu acelasi nume
si se varsa in piriul Dienetul, pe
stinga.
Gura-Vaii, ses, pe o suprafa^a
cam de 40 hect. Se intinde in
partea de S. a com. Gruma-
zoaia, pi. Mijlocul, jud. Falciu;
unde piriul Grumazoaia se varsa
in piriul Elanul.
Gura-Vaii, vale, jud. Ilfov, care
are o lungime de 500 m. Incepe
de pe teritoriul comunei Obilesti-
Vechi, pi. Negoesti, si are o di-
rec^ie de la E. la V. Pe aceasta
vale se cultiva diferite cereale.
Gura-Vaii, vale, in partea de
V. a satului Munteni-d.-s., pi.
Crasna, jud. Vasluiu; se nu-
meste ast-fel fiind-ca aici se des-
chide locul spre sesul Vaslue-
^uluT.
Gura-Vaii-Albe§ti, locul unde
se termina Valea-Albesti, com.
Albesti, pi. Crasna, jud. Falciu
si unde e situat si satul Gura-
Albesti.
Gura-Vitioarei, com. rur. t plaiul
Teleajenul, jud. Prahova. S'a
numit ast-fel dela girlita Viti-
oara, ce se varsa aci in riul Te-
leajenul.
Este situata pe valea riului
Teleajenul, la 3 kil. de resedin^a
plasei.
E formata dintr'un singur sat.
In Gura-Vitioarei este o bise-
rica zidita din fondurile manas-
tirei Mislea si deservita de un
preot.
Are 147 familii. Contribuabili
sunt 147; case de locuit, 117.
LocuitoriT, in numar de 112,
s'aii improprietarit la 1864,
cind li s'au dat 378 hect. din
mosia statului Gura-VitioareT,
fosta a m&nastirei Mislea. Ei
poseda: 7 cat, 69 vaci, 220 01
si 87 porci.
Pe riul Teleajenul, in raionul
comunei, e o moara si un he-
rastrau.
Copiii de aci frecuenta scoala
din com. Valeni-de-Munte. Cu
virsta de scoala sunt vre-o 30
bae£i si 30 fete. Stiu carte 36
b&rba{i.
Comerciul se exercita in co-
muna de 3 circiumari.
Bugetul comunei prezinta la
venituri suma de lei 4013,22.
E brazdata de deal urile : Vir-
ful Dorului, Titila, Movila, Cur-
matura si Gorganul, care serva
de p&sune vitelor.
O uda riul Teleajenul ; girlele :
Vitioara si Bughea si vaile : Ho-
tarului, StrecheT, Fintinei, Dan-
ciului, Namoalelor, Vlascenilor,
Dragomir, Lupului si Bisericei.
Gura-Vitioarei, mosie, a statu-
lui, jud. Prahova, com. Gura-Vi-
tioareT, pi. Teleajenul, pendinte
de manastirea Mislea, care pe
periodul 1885—95 s'a arendat
cu 5900 lei anual, afara de li-
vedea de la Varbilau si trupul
Malim.
Gura-Vitioarei, padure, a sta-
tului in intindere de 350 hect.,
pendinte de com. Gura-Vitioa-
rei, plaiul Teleajen, jud. Prahova
formata din trupurile Misleanca
(250 hect.) siLivedea (100 hect.).
Guranda, sat, in centrul com.
Babiceni, pi. Stefanesti, jud.
Botosani, cu o suprafa^a de
1969 hect., din cari 640 hect.
padure, se intinde in partea de
N. a mosiei; are o populate de
149 familii, sau 449 suflete; 1
biserica deservita de 1 preot si
2 cintarep.
Este strabatut desoseauaju-
de^eana Botosani-Stefanesti.
Vite sunt: 142 boi si vaci,
3 bivoli, 65 cai, 530 oi si 85
porci; 80 stupi cu albine.
Gurani, catun, al com. Sacelul,
jud.. Gorj, situat pe ambele ma-
luri ale riului Blahni^a, pe cos-
tise si la N.-E. catunei de rese-
din^a.
Are o intindere de 500 hect.,
din care 100 hect. arabile, 250
hect. fine^e, 25 beet, vii si po-
met, 100 hect. izlaz, 18 hect.
padure si 7 hect. vatra satului.
Are o populate de 63 familii,
sau 257 suflete, din cari 50 con-
Hosted by
Google
GURANESTI
673
GURENI
tribuabill; o biserica, deservita
de i preot si I cint£re{.
Locuitorii posed& : 6 plugurT,
10 care cu boi, 131 vite marl
cornute, 300 01, 69 rimatorl,
21 capre; 10 stupicu albine.
Comunica^ia cu cele l'alte c&t.
se face .prin drumuri ordinare.
In catun sunt: 3 fintinl si 2
teascur! de vin.
Gurane^ti, makala, in com. rur.
Timna, pi. Ocolul-d.-j., jud. Me-
hedin^i.
Gurascu, virt inalt, al munteluT
Turcina, jud. Vilcea.
Gurbanul, sau Vlad-Jepe§, ca-
tun, Infiinfat la 1882, pe proprie-
tatea Comana, jud. Vlasca.
Gurbanul, trup de mope, ce
compune intreaga proprietate
Stanesti a familiei Em. Laho-
vari, situata in pi. Marginea,
jud. Viasca, d'asupra DealuluT-
Dunarei.
Gurbanul, vale, jud. Vlasca, ce
trece prin padurea de pe pro-
prietatea Comana a Statului.
Incepe in hotarul mosiei Ba-
neasa, urmeaza latul mosiei si
da in apa Cilnistel in josul
satului Comana. Pe aceasta vale
sue linia ferata Giurgiu-Bucu-
resti, incepind din Comana panS.
aproape de Baneasa, de o lun-
gime de peste 12 kil. Pe acea-
sta vale sunt ape statatoare care
vin de pe coastele laterale.
Gurbaneasa, munte, in jud. R-
Sarat, plaiul Rimnic, com. Chi-
ojdeni. Se desface din dealul
Magura, brazdeaza" partea de
V. a com. si se termina in riul
Motnaul. Este acoperit cu padun
intinse.
Gurbane§ti, >at> face parte din
com. rur. Gurbanesti-Co^ofanca,
pi. Negoesti, jud. Ilfov. Este
situat la E. de Bucuresti, pe un
cot ce'l formeaza valea Mostistea
spre S. Aci este resedin^a pri-
mariei.
Se intinde pe o suprafafa de
3564 hect., cu o populate de
874 locuitorT.
Eforia Spitalelor Civile din
Bucuresti are 3000 hect. si lo-
cuitorii 564 hect. Proprietarul
cultiva 2400 hect. (30 sterpe,
245 izlaz, 325 padure). Locui-
torii cultiv& 350 hect. si rezerva
214 pentru izlaz.
Are o biserica, cu hramul
Adormirea, deservita" de 1 preot
si 1 cintare^; o scoala mixta,
frecuentata de 29 elevl si 6 eleve,
cu intre^inerea careia judetul si
comuna cheltuesc 1420 lei anual.
Localul scoalel s'a construit de
jude£ in anul 1885.
Comerciul se face de 5 cir-
ciumari.
Numarul vitelor mart e de
1387 si al celor micT de 3792.
Gurbane^ti - Co^ofanca, com.
rur,, pi. Negoesti, jud. Ilfov,
situata la E. de Bucuresti, linga
Valea-Mostistea, la 58 kil. de
Bucuresti. Sta in legaturS cu
com. Preasna-Noua. prin o sosea
vecinala.
Se compune din satele : Co{o-
fanca, G irbanesti, Preasna-Ve-
chie si Paicul, cu o populate
de 2095 suflete, can locuesc in
324 case si 91 bordeie.
Se intinde pe o suprafa^a de
7990 hect. Principele Bibescu,
mostenitorii lui Sp. Gasoti si
Eforia Spitalelor Civile din Bu-
curesti au 6800 hect. si locuitorii
1 1 90 hect. Proprietarii cultiva
4725 hect. (30 sterpe, 1270 izlaz,
775 p&dure). Locuitorii cultiva
835 hect. (355 izlaz).
Sunt 410 contribuabili.
Budgetul com. e de 8090 lei
la veniturl si 61 12 lei la chel-
tuelf.
In com. sunt 3 bisericl: la
Cofofanca, Gurbanesti si Paicul ;
1 scoala mixta; 3 masinl de
treerat cu aburi si 2 helesteie.
Numarul vitelor mari e de
3449 : 1389 calf si tape, 15 arma-
sari, 639 bol, 1349 vaci si vi^el,
33 taurlf, 18 bivolr, 106 bivoli^e
si al celor mici de 9197: 211
capre, 907 porcl, 8079 °i«
Dintre locuitori, 478 suntplu-
gari; 4meseriasf; 36 aQ diferite
profesi!.
Locuitorii poseda 327 plu-
giri: 88 cu boi, 239 cu cai;
368 care si can^e: 79 cu bo!,
289 cu cai.
Locuitori improprietaritl : 241
si neimpropriet5ri(T: 288.
Comerciul se face de 10 cir-
ciumarl si 1 hangiu.
S'au stabilit in comuna 22
straini.
Gurbenescul, deal, la V. de co-
muna Piriul, plaiul Vulcan, jud.
Gorj. Se prelungeste de la N.
la S., Este acoperit de padure
si izlaz. E proprietatea locuito-
rilor comunei Piriul.
Gurcari, numire vechie a catu-
nului Bicesti-d.-s., al comunei
Dumitresti, din plaiul Rimnicul,
jud. R.-S&rat.
Gureni, ctltun, alipit comunei
Francesti, din plaiul Vulcan, jud.
Gorj, situat in partea de N.-V.
a acestei comune si pe Valea.
Gurenilor, de la care si -a luat
numirea.
Are o suprafa^a cam de 294
hect., din care 90 hect. p&dure,
92 hect. arabile, 70 hect. fine^e,
3 hect. vtf, 2 hect. livezi de
prunl, ^7 hect. izlaz.
Are o populate de 50 familii,
sau 225 suflete, din carl 35
contribuabili.
60645. Marele Dicfionar Gcograflc. Vol. III.
85
Hosted by
Google
GURE$UL
674
GURGUEJI
Riul Bistrifa ud& teritoriul
acestul catun, in partea de E.
Comunica^ia se face printr'un
drum de care, ce se scoboara
spre S , trece riul Bistri^a prin
vad si se leaga la Francesti cu
soseaua comunala.
Locuitorii poseda: 10 plu-
gurl, 14 caru^e cu boT; 10 stupT;
180 vite mar J cornute, 10 cai,
456 01, 446 capre si 60 porci.
Sunt 2 mori pe Bistri^a.
Are o biserica de lemn, fon-
data la anul 1848, deservita de
1 preot si 1 cintare^.
Gure^ul, insula, in baltadin drep-
tul com. Lisa, jud. Teleorman;
face parte din mosia Lisa. Nu-
mai cind vin revarsari mai mart
ale Dun&reT, aceasta insula e
inconjurata de apa.
Gure^ul, virf de deal, in partea
de N. a com. Livadea, plaiul
Varbilaul, jud. Prahova, acope-
rit cu padure.
Gure§ul, virf de deal, jud. Pra-
hova, com. Slanicul, din plaiul
Varbilaului.
Gurga, munte, in jud. Prahova,
com. Breaza-d.-j., din plaiul Pra-
hova. La poalele acestuT munte
sunt izvoare de ape minerale,
carecon^in iod, sare $i pucioasa.
Gurgueasca, parte din mosia
Petr&chesti, com. Niculesti, jud.
Buzau.
Gurgue^ti, sub-divizie a ctitunu-
lul Petrachesti, com. Niculesti,
jud. Buz&ti.
Gurgue^ti, deal, jud. Dolj, pi.
Dumbrava-d.-s., com. Carpeni,
pe care este asezatci o parte
din com. Carpeni.
Gurgue§ti, padure, in jud. Bu-
zau, com. Policiori, cat. Valea-
DragomiruluT, jud. Buzau; face
un corp, cu Stupina si Drago-
mirul, de 260 hect.
Gurgueta, iaz, iti partea de N.-
E. a dealului Gurgueta, com.
Deleni, pi. Cosula, jud. Boto-
sani, in suprafa^a de 10 hect.
Gurguetul, munte, jud. Bacau,
pi. Trotusul, com. Doftana, d'a
stinga TrotusuluL
Gurgue^i, com. rur., situata in
partea de N.-V. a plasei Vadeni,
jud. Braila. Se intinde pe lunca
BuzauluT, pe ambele ^armuri ale
riului, pe {armul sting pana in
Buzeelul-Vizuineior, iar pe {ar-
mul drept urea muchea platou-
lui si continua pana in vechiul
drum al Su^ului de la capul
vaiT Ianca. Teritoriul comunel
de la N., de pe lunca, este tra-
versat de Buzeelul-Sec, de riul
Buzaul, si de muchea platoulut,
avind pe el: Baltade-la-Finea^a,
cu o suprafata de 10 hect., la
900 m. spre N.-V. de satul Gur-
gue^i; Balta-de-la-Izlaz, de 13
hect., la 1V2 kil. spre E. de
satul Gurgue^i ; Balta-de-la-Lam-
bru, de 17 hect., linga circiuma
Lambru, si Balta-de-la-Deal, de
10 hect., pe hotarul dintre mo-
siile Gurgue^i ?i Ciorani, pe pla-
toul nordic.
Pe lunca este satul Gurgue^i,
iar pe platou : Morari, Epurica,
Jilova si Coada-Iencii. Se mar-
gineste la N. cu jud. Rimnicul
$i com. Latinul, la S. cu Scor-
{arul-Vechiu, la E. cu Latinul
si Romanul $i la V. cu Scor^a-
rul-Nou.
Suprafata comunel e de 4500
hect, cu o populate de 163 fa-
milii, sau 8i4suflete. Stiti carte
81 persoane. Sunt 114 contri-
buabili. Improprietari^T in 1864,
sunt 1 1 1 si neimproprietari^T, 31.
Venitul comunei e de 5092
leT, 18 bam, iar cheltuelile, de
3882 lef, 50 bani.
Vite 918: bol 394, vaci 324,
tauri 2t7y vifei 163, cat 342, 01
618, rimaton 244. Suhatul e de
250 hect.
Are o biserica, construita de
locuiton la 1878, cu hramul Sf.
Apostoli, cu un preot si un cin-
tare^ ; 1 cimitir ; 1 scoala mixta,
infiin^ata la 1858; I moara de
abun; 4 circiumi.
Drumuri: de la Latinul, pe
malul Buzauluf, spre N. (4 kil.) ;
la Nazirul, spre E. (4 kil.); la Ro-
man, spre S.-E. (6 kil.); laScor-
tarul-Noti, spre S.-V. (6 kil.); la
Braila, spre E. (24 kil.), prin Na-
zirul. Comuna s'a infiin^at la
1 82 1 de A. Sturdza si poarta
numele dupa mo$ie.
Gurgue^i, sat, jud. Braila, m par-
tea de N. a com. cu acelasi
nume, pe {armul drept al riu-
lui Buzaul, la 24 kil. spre N.-
V. de ora^ul Braila; infiin{at la
1 82 1 de Alecu Sturdza, fostul
proprietar al mosiei.
In dreptul satului, peste riul
Buzaul, este un pod de lemn.
Suprafata vetrei satului este
de jy hect., cu o populate de
156 familiT, sau 658 suflete : 350
barbatT si 308 femei ; 230 casa-
toripf si 407 necasatori^i. Lo-
cuesc in 136 case.
Stiti carte 137 persoane.
Are o biserica, construita la
1878 de locuiton, deservita de
1 preot, 1 cintaref si 1 para-
cliser; o scoala mixta, infiin^ata
la 1858; 3 circiumi; 3 fferarif.
Vite sunt: 307 cai, 618 vite
marl cornute, 1 asin, 609 01,
83 rimStori. Locuitorii poseda
si i6stup]f cu albine.
Gurgue^i, catun, pendinte de co-
muna Cozmesti, pi. Glavaciocul,
jud. Vlasca, proprietatea Efo-
Hosted by
Google
GURGUETI
675
GU$1JEI
riei Spitalelor Civile din Bucu-
resti, pendinte de spitalul Pan-
telimon.
Are o suprafa^a de 472 hect.
S'a dat in 1864 la 32 locuitori
188 hect.
Mosia aduce un venit anual
de 4300 lei.
Pe aceasta proprietate este
Valea-Sericului si Valea-Plopu-
lui, care vin ambele din Cos-
mesti si se varsa in Glavaciocul,
care trece pe la E. mosiei, des-
pre Blejesti.
Gurgue^i, mosie particular^, pen-
dinte de com. cu acelasi nume,
jud. Braila. Are o suprafa^a de
2500 hect., producind un venit
de 44000 lei.
Gurgue^i, sau Ba^coveni-de-
Jos, irup de mosie, nelocuit,
pendinte de com. Ba^coveni, pi.
Glavaciocul, jud. Vlasca, pro-
prietate a Eforiei Spitalelor Ci-
vile din Bucuresti.
Are o suprafa^a de 472 hect.
si se arendeaza cu 4300 lei.
La capul despre E. trece apa
Glavaciocul.
Gurguiata, sat, face parte din
com. rur. Cheia, pi. Cozia,jud.
Vilcea. Are o populate de 95
locuitori (50 barba^i si 45 fe-
me!). Este situat pe malul sting
al riului Cheia si la N. comunei,
cam la 5 kil. de cat. Cheia,
unde e primaria si scoala. Aci e
schitul Bradul, cu hramul Sf.
loan Botezatorul, fondat de Ie-
romonahul Sava, la anul 1784.
Gurguiata, munte, la V. de com.
Comarnicul, plaiul Pelesul, jud.
Prahova.
Gurguiata, culme de munte, care
porneste din muntele Balota,
jud. Vilcea, si se indreapta catre
S.-E., desparfind riul Cerna de
Luncava^ul. Aceasta culme chiar
de la origina se bifurca si tri-
mite doua ramurl secundare :
una intre riul Cerna si Marina,
care se termina aproape deco-
muna Fometesti, situata in a-
propiere de conflnen^a acestor
doua riun ; iar cea de a doua
intre riul Marina si Recea, care
de asemenea se termini la con-
fluen^a acestor doua riuri", insa
pu^in mat jos de Fometesti.
Culmea Gurguiata, ajungind
in dreptul comunef Horezul,
plerde din inal^imea sa si se
ridica iarasi in dreptul comu-
nei Slatioara, formind un mic
pise muntos, numit Muntele-Sla-
tioara (870 m.). La S. de acest
munte, culmea Gurguiata intra
in regiunea dealurilor si se bi-
furca m : Dealul-Stroestilor si
Dealul-Maldarestilor. Din acea-
sta bifurcate ia nastere riul Cer-
nisoara.
Gurguiata, padure, supusa regi-
mului silvic inca din anul 1883,
pe mosia Comarnicul, pendinte
de com. Comarnicul, pi. Pele-
sul, jud. Prahova.
Gurguiatul, deal, in jud. R.-Sa-
rat, pi. Margin ea-d.-s., com. Tim-
boesti. Se desface din dealul Ma-
gura-Capa^inei' si brazdeaza par-
tea de V. a comunei. E aco-
perit de padurt.
Gurguiatul, pcidure, in jud. R.-
Sarat, pi. Marginea-d.-s., com.
Timboesti, din circumscripta
Vll-a silvica, ocolul Babeni, pe
dealul Gurguiatul. Are o intin-
dere de 1500 hect., populata cu
stejar, fag, ulm si jugastru.
Gurguiul, mdgurd si intdriturd,
intre comunele Saelele si Uda-
PaciureT, jud. Teleorman. Lo-
cuitori! ii mat zic si Gurguiul-
Nem^ilor, si Cetatea, din cauza
resturilor de intariturl ce se vad
inca aci.
Guri§oara, makala, jud. Vilcea,
pi. Ocolul, com, Govora.
Gurueni, cdtun, pendinte de co-
muna M&gura, pi. Cilnistea, jud.
Vlasca, proprietate a statulul,
fosta a lut V. Paapa.
Se arendeaza impreuna cu
mosia Magura.
In 1864 s'a dat la 126 loc.
o suprafa^a de 378 hect.
Are o biserica, cu un dascal.
Cat. Gurueni este situat la
gura vael Cleni{ef, la Estul pro-
prietate!", in marginea jude^uluf
catre jud. Teleorman.
Gurzune^ti, piriu, (3400 m.), jud.
Suceava, afluent al piriulu! Sta-
nistea; trece prin com. Cristesti.
Gu§a-Mare si Gu§a-Mica, pa-
durt de stejar, pe proprietatea
Vatra - Manastirei - Glavaciocul,
com. Fierbin^i, jud. Vlasca.
Gu§a{i, sat, face parte din com.
rur. Vranesti, pi. Podgoria, jud.
Muscel.
Gu^etoaia, padure, supusa regi-
mului silvic, jud. Muscel, pi.
Podgoria, com. Vranesti, in in-
tindere de 2500 hect, populata
cu stejar, fag, carpen, jugastru
si alun.
Gu§i{ei, com, rur,, in jud. Falciu,
pi. Mijlocul, formata numal din
satul Gusi^ei, care este asezat
pe un ses intins, prin care curge
piriul Elanul. Intinderea vetrei
satulul e de 40 hect. Locuitoril
improprietari^I dupa legea din
1864 au 150 hect. 15 aril; 170
hect sunt ale razesilor, iar 830
hect. apar^in la dol proprietarf :
430 hect. principesel Elena Cuza
si 400 hect. d-lul E, Duca.
Hosted by
Google
GU?OENI
676
GUTUL
Are o populate de 113 fa-
milii, sau 406 suflete, din carl
95 contribuabili ; o biserica, fa-
cuta la 1820, cu 1 preot si 2
cintaretl.
Venitul com. e de 2153 lei
si cheltuelile de 2097 lei, 58 b.
Vite marl cornute sunt 469,
ot 500 si porci 60.
Gusoeni, com. rur., pi. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea, compusa din 7 ca-
tune : Spirleni, Butari, Dealul-
Mare, Burdalesti, Stangulesti,
Gusoeni si Piscupia.
Este situata pe valea Guso-
ianca, la 48 kil. de capitala
jude^ului si la 8 kil. de a sub-
prefecturel.
Are o populate de 323 fa-
milii, sau 141 5 suflete: 720 bar-
ba{I si 695 femei, in care intra
si 18 familii de Tiganl. Locu-
esc in 323 case si 8 bordee.
Contribuabili sunt 215.
Sunt 3 bisericr. una in cat.
Butari, vechie, facuta de lemn;
a doua in cat. Spirleni, repa-
rata la anil 1859 si 1885, si
a treia in cat. Gusoeni, reparata
in anul 1889.
Scoala dateaza in comuna de
la 1850. E dotata in farina cu
8V2 hect. pamint. Stiu carte
52 locuitorii.
Meseriasf sunt: 5 rotarl, 15
dulgherl si 4 ferarl. Ei desfac
produsul muncei lor la Draga-
sani. Vite sunt: 40 cai, 352 bol,
237 vaci, 26 capre si 12 14 01.
Sunt 80 stupi cu albine.
Locuitorii sunt mosneni; 76
s'au improprietarit la anul 1 864
pe mosia statulul si a D-luI M.
Ursanu, din care li s'au dat 150
hect. pamint.
In termen mijlociu se fabrica
aci 5000 decalitri {uica pe an.
Comuna, cu izlaz cu tot, are
2310 hect.
^oseaua jude^eana Dragasani-
Cre^eni-Maciuca-Craiova, trece
prin partea de S.-V. a comu-
nei.
Veniturile comunel se urea la
1500 lei anual si cheltuelile la
1400.
E brazdata de Dealul-Mare si
Gusoeni si udata de vaile: Na-
vrapeasa si Gusoianca.
Se margineste cu comunele:
Cre^eni, Madulari, Maciuca, Za-
voeni, Virleni, Amaresti si Ne-
moiul.
Gusoeni, sat, face parte din co-
muna rurala Amarasti, pi. Oltul-
d.-j., jud. Vilcea. Are o popu-
late de 303 locuitorl, i5obar-
bapf, 153 femei.
Este la distan^a de 3V2 kil.
de catunul Amarasti, resedin^a
comunel.
Gusoeni, sat, face parte din com.
rur. Gusoeni, pi, Oltul-d.-j., jud.
Vilcea.
Gusoeni, deal, in raionui com.
Gusoeni, pi. Oltul-d.-j., jud. Vil-
cea, pe care se cultiva 108 hect.
vie.
Gusoeni, padure, a statulul, in
intindere de 180 hect., jud.
Vilcea. Impreuna cu trupurile:
Verdea, de 20 hect., Zlatarei, de
216 hect., Parasesti, de 885
hect., Dobrusa, de 76 hect.,
Mitrofani, de 125 hect., siNoro-
ph:a, de 22 hect., \me de com.
Dragasani, §tefanesti si Cre^eni.
Gusoianca, girla, jud. Vilcea.
Izvoreste dintre com. Zavoeni
si Virleni, curge prin centrul
com. Gusoeni pana la catunul
Butari, unde se uneste cu piiiul
Navr&peasa. Amindoua unite
curg tot prin centrul comunei
tree in com. Cre^eni si se varsa,
in riul Pesceana.
Gu§oiul, sat, jud. Dimbovi^a, pi.
Dealul-Dimbovi^a, cat. comunel
Doicesti.
Gu§ul, ostrov, cu padure de salcie,
pe domeniul Giurgiu, proprie-
tate a statului, pi. Marginea, jud.
Vlasca, in suprafa^a de 65 hect.
Gutina§ul, sat, al com. Bogdana,
pi. Trotusul, jud, Bacau, situat
pe piriul cu acelasl nume, Are
o biserica de piatra, vechie, cu
un preot si un cintare^. Are o
populate de 100 familii, sau
320 suflete.
Vite : 1 8 cai, 700 vite mari
cornute, 265 01, 10 capre si 35
porci. Aci se afla cariere de
piatra si o moara de apa.
Gutina^ul, piritt, jud. Bacau, pi.
Trotusul, com. Bogdana; curge
de la S. spre N. si se varsa d'a
dreapta Trotusulul.
Gutul, com. rur. si sat, in pi. Oco-
lul-d.-j., jud. Mehedin^i, la 24
kil. de orasul Turnul-Severin, si
la 3 1 kil. de Malova^ul, resedin^a
plasel situata pe coasta si vale.
Satul Gutul formeaza comuna cu
satele : Girnifa, Ghelmegeoaia,
si Porcesti, avind o populate de
840 suflete, din carl 170 con-
tribuabili. Locuesc in 209 case.
Se margineste : la E. cu com.
Prunisorul ; spre S., cu com. Iz-
vorul-Anestilor ; spre V., cu co-
muna Bistri^a si spre N., cu
com. Zagaia.
Locuitorii poseda : 39 pluguri,
7 caru^e cu cai, 74 care cu bol
si 132 stupi cu albine.
Prin aceasta comuna trece so-
seaua nationals Virciorova-Bu-
curesti.
Are: 3 bisericl, cu 1 preot si
5 cintarep; o scoala, condusa
de 1 inva^ator, frecuentata de
30 elevl.
Vite: 750 vite man cornute,
26 cai, 4000 ol si 500 porci.
Hosted by
Google
GUZARIUL
677
GVARDENIfA
Budgetul comunei e la veni-
turl de 1830 lei si la cheltuell,
de 557 lei.
Dealuri mal principale in a-
ceasta comuna sunt : Dealul-
Mare, Dealul-Cuhnea si Balota,
care apar^ine de Zegaia. Val
mal principale sunt : Valea-Flo-
restilor, Valea - Ghelmegeoaei,
Valea - Odailor, Valea - Barosu-
lui, Valea-Girni^ei si Valea- Pu-
pazei.
Pirae sunt: Bolborosul, in
Valea - Florestilor, in care se
afla racl si pe care creste pa-
pura, cu care locuitorii se ser-
vesc la acoperitul caselor si la
facerearogojinelor, piraiele Ghel-
megeoaia, Girni^a si Gutul. Tot
in aceasta comuna se afla si 7
helestae cu peste.
In hotarul Ghelmegeoaiel, in
partea de S.-V. a com., sunt
niste ruine vechi, despre care
se povesteste ca ar fi ruinele
unei vechi manastiri de calugan
ce se zice ca s'ar fi inchis acum
100 ani.
Guzariul, deal, pe teritoriul co-
munelf Musata, in hotar cu -com.
Rinceni, plasa Mijlocul, jude^ul
Falciu.
Guzariul, deal, continuare a
dealului Berea, spre E.-S. de
satul Hurdugi, pi. Mijlocul, jud.
Falciu.
Guzariul, plriii si vale, formate
de dealul cu asemenea numire,
in partea de E.-S. a com. Hur-
dugi, pi. Mijlocul, jud. Falciu. Pi-
riui Guzariul e format din pi-
riiasele : Porceanul si Futileasca,
si se varsa in piriul Sarata.
Gvardeni^a, com. rur. si sat, in
jud. Mehedin^i, pi. D umbra va, la
60 kil. de orasul Turnul-Severin,
si la 40 kil. de Strehaia, rese-
din^a plasei. Este situata pe
partea V. a proprieta^ilf Gvar-
deni^a si asezata pe povirnisul
a doua mici dealuri, Dealul-
Mare si Dealul-Morilor, ce se
intind de la N. la S. si printre
care curge piriul Dragoicea.
Comuna e formata dintr'un
singur sat, . cu o populate de
2300 locuitorf, locuind in 375
case.
Locuitorii poseda: 104 plu-
gurlf, 20 caru^e cu cal, 202 care
cu bol, 96 stupl cu aibine.
Prin aceasta comuna trece so-
seaua Biclesul-Gvardeni^a-Clea-
novul si Gvardenita - Balaci^a.
Are o biserica, cu 2 preopf si 2
cintare^I; o scoala, frecuentata
de 32 elevi si 3 eleve; 3 pra-
valii de manufacture ; 2 circiumi,
Budgetul comunei este la ve-
niturl de 7345 lei, iar la chel-
tuell, de 1594 lei. Sunt 350 con-
tribuabill.
Vite sunt : 900 vite marl cor-
nute, 75 cal, 1000 ol si 900
rimatorl.
In Gvardeni^a se fac 2 bilciurl
anuale: unul la 21 Maiu si altul
la 8 Septembrie.
Aceasta comuna, in vechime,
forma comuna cu comuna Ba-
laci^a, sub numele de Balaci^a.
Brazda lul Traian trece prin in-
treaga mosie, de la V. spre E.,
la comuna Cleanovul, pe linga
fintina cunoscuta sub numele
de Matusa-Ioana.
Hosted by
Google
Hosted by
Google
H
Hadimbul, sat, jud. lasi, pi. Stav-
nic, com. Mironeasa. Numirea
i s'a dat dupa numele unui
boer, Hadimbul, care a avut in
stapinire aceasta mosie si despre
care vorbe^te Letopish:ul (Ed. M.
Cogalniceanu), ca a reparat ma-
nastirea din Dealul-Mare, numita
Schitul - Hadimbul. Este situat
spre N.-E. de satul Mironeasa,
pe coasta de E. a Dealului-Mare,
formind col^ul despre N.-E. al
plaseT. E izolat si inconjurat de
toate parole cu paduri. Are o
pop llatie de 69 familii, sau 3 1 9
loc, carl se ocupa mal mult
cu exportul lemnelor si cu fa-
cerea mangalululf. Are o biserica,
zidita de catre calugarii greci,
deservita de un preot si un
cintare^.
Acest sat este mai vechiu de
cit satul Mironeasa.
Vite : 264 vite mart cornute,
7 01, 2 capre, 35 ca?, 37 rimaton
si 2 bivolf.
Hadimbul, vale, jud. Iasi, incepe
dela podul Caulea, ce vine maf
la vale de satul Hadimbul, pana
in jos, la un alt pod numit al
Rotarului. VezT Stavnicul, vale,
com. Mironeasa.
Hagi-Avat, ruinele unul sat cu
acest nume, in jud. Tulcea, pi.
Istruluf, com. Beidant, in partea
centrala a plasel si cea de S. a
com., la poalele dealului Hagi-
Avat, si la confluen^a celor doua
piraie Hagi-Avat. Satul a fost
darimat de Turci in razboiul
de la 1877. Locuitoril s'au mutat
in satul Potur.
Hagi-Avat, pirin, in jud. Tulcea,
pi. Istrulul, pe teritoriul com. rur.
Beidant si Potur; izvoreste din
poalele N.-V. ale dealuluT Hai-
din ; se indreapta spre E., avind
o direc^ie generate de la S.-V.
spre N., brazdind partea cen-
trala a plasel si a comunelor;
curge pe la poalele orientale ale
dealului Hagi - Avat-Bair ; pri-
meste pe stinga valea Hagi-A-
vat-Dere, linga ruinele satulul
Hagi-Avat ; dupa un curs de
4 kil., se varsa in piriul Bei-
dant, pe dreapta, lingS satul
Potur ; are malurl inalte ; pe
valea luT merge drumul comu-
nal Rimnic-Potur.
Hagi-Avat-Bair, deal, in jud.
Tulcea, pi. Istrulul, pe teritoriul
com. rur. Beidant; este o pre-
lungire orientals a dealului Rim-
nic-Bair; se intinde spre E M
avind o direc^iune generals de
la V. la E., brazdind partea
centrala a plasel si pe cea S. a
comunei; se intinde printre pi-
riul Hagi-Avat si afluentul sau
Hagi-Avat-Dere ; la poalele sale
orientale se afla ruinele satulul
Hagi-Avat ; este taiat de dru-
murile comunale Inan-Cesure —
Beidant, Rimnicul-d.-j.— Potur,
Sari-Ghiol — Potur; este acoperit
cu semanaturl si pasunl.
Hagi-Avat-Dere, piriu, in jud.
Tulcea, pi. Istrulul, pe terito-
riul com. rur. Beidant; izvoreste
din poalele orientale ale dealului
Sari-Ghiol ; curge spre E., braz-
dind partea central^ a plSse!
si a comunei ; uda poalele dea-
lului Periclic; in partea superi-
oara poarta numele de valea
Iurtli; dupa 3 kil. de curs se
varsa in piriul Hagi-Avat, pe
stinga, lingS ruinele satulul Ha-
gi-Avat ; valea lul e taiata de
drumurile comunale Beidant-
Rimnic-Cogelar.
Hagi - Bairam, deal, in jud.
Constanta, pi. Hirsova, com.
piriul, cat. Satis-Chioi-Turc, Ter-
zi-Chioi si Ciatal-Orman sati Pan-
telimon ; pe muchea lul se incru-
ciseazS hotarele c£tor trele cat.;
se desface din dealul Insiratele,
din virful Cioncal-Tepe ; are o
inal^ime de 214 m., dominind
valea Satis-Chioi si drumul jude-
Hosted by
Google
HAGI-CABUL
680
HAGIENI
$ean Hirsova - Cara - Murat - Cons-
tanta ; este acoperit cu finefe si
semanaturi.
Hagi-Cabul, sat, in jud. Con-
stanta, pi. Medjidia, cat. com.
Caratai, situat in partea de E.
a plSsei si cea de N. a com.,
pe valea Hagi-Cabul, intre dea-
lurile Cara-Murat la E. si Ha-
gi-Cabul la N. si V., la 7 kil.
spre N. de resedin^a. Intinde-
rea sa este de 1369 hect., din
care 1 hect., ocupat de vatra
satului, cu 6 case. Popula^iunea
sa este de 5 familii, cu 16 su-
flete, ocupindu-secu agricultura
si cresterea vitelor.
Hagi-Cabul, pirin, in jud. Con-
stanta, pi. Medjidia, com, Ca-
ratai ; izvoreste din dealul Cara-
Tepe ; curge de la N.-V. spre
S.-V., trecind prin satele Hagi-
Cabul si Docuzol, unde prtmeste
valea Docuzol; malurile sale
sunt acoperite cu mlastini ; se
varsa in balta Medjidia sau
Caru-Su.
Hagi-Capar, deal, in jud. Con-
stanta, pi. Hirsova, pe terito-
riul com. rur. Calfa, si anume
al cat. sau Rahman; se desface
din dealul Cara-Tepe, din virful
Chitul, se intinde spre E., intr'o
direc^iune generala de la S.-V.
spre S.-E., brazdind partea de
N. a plasei si cea de V. a com. ;
se prelungeste cu dealul Fa-
garasul-Nou ; are o inal^ime
de 199 m. si domina piriul
Chioi-Dere (sau Sarai) si satul
Rahman ; pe dinsui se incruci-
seaza o mulfime de drumuri co-
munale, intre can : Rahman-Fa-
garasul-Nou — Rahman - DSeni ;
este presarat cu cite-va movile
si acoperit cu semanaturi si fi-
nefe.
Hagi-Dina, mosie nelocuita, fa-
cind parte din com. rur. Magure-
lele, pi. Sabarul, jud. Iifov. S'a
vindut in 54 loturi la locui-
tori. Are o suprafafa de285 hect.
Hagi-Durac-Sirti, deal, in jud.
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe
teritoriul com. rur. Ese-Chioi,
este mai mult o prelungire de
N.-E. a dealului Mahale-Orman-
Bair, de care se desface in a-
propiere de pichetul Grivi^a; se
intinde spre N., intr'o direc^iune
generala de la S.-V. spre N.-E. ,
printre vaile Curu-Canara, Ha-
mazli-Ceair, Mahale-Orman-Cea-
ir de o parte, Chiuciuc-Chesen-
Ceair si Ese-Chioi de alta parte,
pana pe malul lacului Girlifa,
care este pe alocurea inalt si
stincos; lasa spre E. prelun-
girea numita Burun-Sirti ; e de
natura stincoasa ; este acope-
rit cu paduri; are o inal^ime
de 144 m. ; la poalele sale
de E. este asezat satul Ese-
Chioi; pe muchea lui tree dru-
murile comunale Almaliul Ese-
Chioi si Ostrov-Cuzgun.
Hagi-Moscu, mosie, in jud. Bu-
zau, com. Monteorul, avind 3500
hect., din can 2500 padure,
500 aratura, 250 vie, 42 livezi,
restul finea^a si locurT unde
se afla guri de pu^uri de pa-
cura.
Hagi-Omer, sat, in jud. Tulcea,
pi. Istrului, catunul com. Cia-
murli-d.-s., situat in partea de
N. a pi. si cea de N.-V. acorn ,
pe ambele maluri ale piriului
Hagi-Omer, la 15 kil. spre N.-
V. de resedin^a, Ciamurli. In-
tinderea satului este de Jj hect.,
iar popula^ia, care e turca si
bulganl, este de 42 familif, sau
187 suflete. Pamintul sau este
bogat in pasuni.
Hagi-Omer, piriil, jud. Tulcea
si Constanta ; izvoreste din poa-
lele de V. ale dealului Periclic,
jud. Tulcea, com. Ciamurli-d.-s. ;
se indreapta mai intiiu spre S.,
apoi spre V., avind o direc^iune
generala de la N.-E. spre S.-V.,
brazdind partea de V. a pi. si
a com. ; trece prin satul Hagi-
Omer; intra in jud, Constanta,
uda com. Calfa si catunul sau
Doerani, curgind printre dealu-
rile Caramisa-Tepe si Miselic-
Bair, si, dupa un curs de 6 kil.,
se varsa in piriul Chiordere, pe
stinga, ceva mai sus de satul
Calfa; malurile sale sunt cam
inalte si pietroase, din pricina
naturei dealurilor, ale caror poale
le uda ; pe valea lui merge
drumul comunal Hagi - Omer-
Calfa.
Hagieni, com. rur., in jud. Ia-
lomita, pi. Ialomuta-Balta, si-
tuata pe partea dreapta a riu-
lui Ialomi^a, intre com. Chioara
si Tindarei.
Teritoriul com. se intinde din
riul Ialomi^a, spre S., pe cimpul
Baragan, pe o suprafa^a de
18000 hect., din can 75 hect.
padure. Mosia poarta numele
de Hagieni-Carareni. Este pro-
prietate a statuluT, fosta pen-
dinte de manastirea Cozia. Pe
anil 1883 — 1893 a fost aren-
data anual cu 50200 lei.
Dupa legea rurala din 1864,
sunt improprietari^i pe mosie
144 locuitori si dupa cea din
1878 s'au mat improprietarit 20
locuitori.
Comuna se compune din sa-
tele: Hagieni si Gura-Jegalia,
cu resedin^a primariei si a ju-
decatoriei comunale in Hagieni.
Popula^ia com. este de 220
familii, sau 1299 suflete: 651
barba^i si 648 feme! ; 1 246 Ro-
mini, 22 Greci, 12 Sirbi si 19
Unguri; 1280 crestini ortodoxi
si 19 catolici; 343 plugari, 8
Hosted by
Google
HAGIENI
681
HAGILAR
meseriasT, 12 comercian^I, 7 cu
profesiuni libere, 100 muncitori
?i 25 servitori.
Stiu carte 114 persoane.
Are o biserica, cu 1 preot si
2 dasc£l! ; o scoala mixta, con-
dus& de un investor, retribuit
de Stat si comuna.
Vite: 1964 boi, 651 calf, 1515
of, 4 asinl si 358 porci.
Pe cimpul B&ragan, pe par-
tea ce apar^ine acestei com., se
planteaza de stat o pSdure de
salcimiin suprafa^ade 1000 hect.
Pe teritoriul com. trece ca-
lea ferata" F&ureT-Fetesti, avind
stasia Hagieni.
Hagieni, sat, in jud. Ialomi^a,
pi. Ialomi^a-Balta, pendinte de
com. Hagieni. Este situat pe
tarmul drept al riulul Ialomi^a,
intre com. Tindarei si Chioara.
Sat'il purta numirea de Ca-
rareni si Togeni.
Are o popula^iune de 184
familii Romini, 7 familii pg ani
si 5 familii GrecT.
Are: o scoala mixta, con-
dusa de un invatator si frecuen-
tata" de 40 elevi ; o biserica,
deservita de 1 preot si 2 das-
cali.
Vite : 1598 boT, 427 caT, 1230
oT, 2 asinT si 235 porci.
Hagieni, stafie de-dr.-d.-f,, jud.
Ialomi^a, pi. Balta, com. Ha-
gieni, pe linia Faurei-Fetesti,
pusa in circulate la 1 Iulie 1887.
Se afla intre stabile Fetesti
(1.6 kil.) si Tindarei, (1.3 kil.)
Inal^imea d'asupra nivelului mci-
rii de 68 m. 21. Venitul aces-
tei sta^ii pe anul 1896 a fost
de 20877 leT, 60 bani,
Hagiestu), piriti, izvoreste de
la V. com. Arm&sesti, pi. Cer.
na-d.-s., jud. Vilcea, curge spre
S.-V. si se varsa" in riul Cerni-
soara, tot in com. Arm5sesti.
606U5 Marele Dicflonar Geografic. Vol. 111.
Hagie§ti, sat, face parte din com.
rur, Hagiesti-Mariufa, pi. Mos-
tistea, jud. Ilfov. Este situat la
E de Bucuresti, lingi valea
Mostistea. Aci este resedin^a
prim&rief.
Se intinde pe o suprafa$5. de
2374 hect., cu o populate de
545 locuitorT.
D-l I. Marghiloman are 2010
hect. si locuitori! 364 hect. Pro-
prietarul cultiva 1050 hect. (400
sterpe, 260 izlaz, 300 p&dure).
Locuitori! cultiv& 314 hect, re-
zervind 50 pentru izlaz.
Are : o biseric5, cu hramul
Sf. Niculae, deservita" de un
preot si 2 cintare^t; o scoalS
mixta, frecuentata* de 9 elevT si
2 el eve, cu intre^inerea c^reia
statul si comuna cheltuesc a-
nual 2252 lei. Localul scoalei
s'a construit din fondurile d-lui
I. Marghiloman.
In raionul c&tunulul se aria" :
o moara cu apS ; 1 masin& de
treerat cu aburi ; 2 helestaie ;
2 poduri stSt&toare.
Comerciul se face de 3 cir-
ciumarl si 1 hangiu.
NumSrul vitelor man e de
548 si al celor mici de 1097.
Hagie^ti, catun, pendinte de co-
muna Preajba, pi. Glavaciocul,
jud. Vlasca.
Hagie§ti-Mariu{a, com. rur., in
pi. Mostistea, jud. Iifov, situate
pe Valea-Mostistea, la 26 kil.
de Bucuresti.
Se compune din satele : Bo-
teni, Mataraua, M&riu^a si Ha-
giesti, cu o populate de 1729
suflete, carl locuesc in 102 case.
Se intinde pe o suprafa^a" de
6420 hect. D-niil. Marghiloman
Al. Popescu, C. Athanasiu, G
Vernescu, mostenitorii luT Sp
Gazoti si d-na Alexandrina Bre
zoianu, au 5317 hect. si locui
torii, 1 103 hect.
Proprietarii cultiva" 3340 hect.
(750 sterpe, 400 izlaz, 827 pa-
dure). Locuitori! cultiv& 984
hect. (15 sterpe, 104 izlaz).
Budgetul comune! e de 5668
lei la venituri si de 5132 lei
la cheltueli.
Sunt 320 contribuabil!.
Are: 4 biserici (in fie-care
catun cite una); 1 scoala" mixta;
2 mori cu ap& ; 2 masini de
treerat cu aburi; 7 helestaie;
6 poduri.
Num&rul vitelor man e de
2024 (611 cat si fepe, 7 arm&-
sari, 636 boi, 653 vacl si vi^ei,
12 tauri, 16 bivoll, 89 bivoli$e),
si al celor mid de23i8 (18 ca-
pre, 392 porci, 2908 01).
Dintre locuitori, 422 sunt plu-
gari, 3 meseriasi, 38 au diferite
profesil.
Locuitori! poseda. 230 plu-
guri: 117 cu boi, 113 cu calf;
244 care si c&ru{e : 117 cu boi,
127 cu cal.
Locuitori improprietari$r sunt
234 si neimproprietaxiti, 240.
Comerciul se face de 8 cir-
ciumari si 3 hangiT.
S'au stabilit in comuna" 37
strain I.
Hagilar, sat, in jud. Constanta,
pi. Mangalia, cat. com. Sari-
Ghiol; este situat in partea me-
ridionals a pl&sei si cea de E.
a comuneT, la 4 kil. spre E. de
cat. Sari-Ghiol, resedinfa comu-
niT, pe malul sting al v£ei Ha-
gilar, inchis Hind la E. de dea-
lul Hagilar si la V. de dealul
Cosu-Iuc-Bair ; casele si gr&di-
nele satulul ocupS o intindere
de 70 hect., din intinderea to-
tals, care e de 1228 hect.; popu-
la^iunea este de 82 familii, sau
325 suflete.
Hagilar, sat, in jud. Tulcea,
pi. Babadag, c&tuiiul comunel
Congazul, situat in partea de
86
Hosted by
Google
HAGILAR
682
HAIDAR
N. a pla^eT, $i cea de V. a co-
munei, la 6 kil. spre N.-V. de
cat. Congaz, re?edin$a comunei.
Se margine^te la N. cu comu-
nele Frecafei si Cataloi; la E.,
cu cat. Eni-Chioi $i com. Con-
gaz ; la S., cu cat. Satul-Nou
$i Camber; iar la V., cu comu-
nele Ba?-Chioi §i Nalbant. Dea-
lurile car* if brazdeaza teritoriul
sunt : Denis-Tepe (Dealul-Marif,
din pricina ca. o data, valurile
maril ii scaldau poaleie), des-
pre care se spune c£ in virful
luf s'a gasit odinioara o ancorS,
?i un belciug mare, de care
se zice ca se legau fringhiile
corabiilor (266 m.); Coci-Tepe,
la N.-V. (117 m.); dealul Sari-
Tepe cu virfurile E$il - Tepe
(54 m.) $i Sari-Tepe (79 m.),
la V.
Riurile carl il ud&, sunt: Iz-
vorulTaifa, la E. $i afluentul
sau Valea-Hagilar, ce trece prin
centrul satului.
Intinderea sa e de 3152 hect.,
din can 1 1 1 hect. vatra satuluT,
16 hect. ale statului (pa?unile
de pe dealul Denis-Tepe), 2950
hect. ale locuitorilor. Popula^ia
este toat£ bulgareasca, cu 143
familil, sau 725 suflete: 140 bar-
ba{T, 152 femei; 7 insurant, 34
neinsurapf, 5 vaduvL
Sunt 118 contribuabilT.
Are : o ?coala, zidit& din tim-
pul Turcilor, reinfiin^ata de lo-
cuitori la 1 892, frecuentata" de
40 copii; o biseric&, cu hramul
Adormirea Maicii Domnului, zi-
dita la 1853 de locuitorl, cu un
preot.
Locuitoril poseda: 60 piu-
gurl; 2 ma?inl de secerat; 340
boi, 200 vacT, 41 bivoli, 269
cat, 3271 01, 68 capre, 245
porci ?i 9 asinlf.
Comerciul este activ, constind
in export de cereale $i vite, $i
in import de coloniale, vin, bfiu-
turl spirtoase.
Caile de comunica^ie sunt
toate drumuri comunale, ce due
spre comunele Nalbant, Freca-
\ei, Congaz, Babadag, Cataloi,
din jud. Tulcea.
Se zice ca acest sat s'a fun-
dat cam pe la 1600, de vre-o
20 de TurcT, care veneau din
pelerinagiu de la Meca.
Cea ma! mare parte din lo-
cuitorl eraii TurcT $i Cerkezi,
pana la anul 1877; dar dupa
terminarea razboiulul de la 1877
— 78, $i dupa ce Dobrogea fu
data Rominiei, ei incepurS sal
emigreze, a$a in cit asta-zi nu
mai sunt Turci in sat ; in locul
lor a venit numeroasa populate
bulgara, ce o locue?te ?i astazT.
Hagilar, piriii, in jud. Tulcea,
pi. Babadag, pe teritoriul co-
munei rur. Cataloi ?i Congaz
?i anume pe ai catunului s&u
Hagilar; i$iia na^tere din poa-
leie meridionale ale dealulu! Ca-
taloi, pe teritoriul comunef Ca-
taloi, se indreapta spre S., a-
vind o direcjiune generala de
la N.-V. laS.-E., brazdind partea
N. a comunei $i a pla$e!; trece
pe la poaleie dealului Coci-Tepe,
pe la E. de satul Hagilar, udin-
du-I chiar partea orientals, o-
cole^te dealul Denis-Tepe, $5,
dupa un curs de 8 kil., se varsa
in piriul Valea-IzvoruluT, pe
dreapta.
Hagilar, deal, in jud. Constanta,
pi. Mangalia, com. Sari-Ghiol,
cat. Hagilar; e oramifica^ie deN.
a dealu lui sau a culmeTIlanlic,des-
facindu-se din virful Hagilar-Bal-
cic-Iuc, indreptindu-se pe l&nga
valea Hagilar 5*1 terminindu-se
linga lacul Mangalia ; are 70
m. inal^ime, dominind satul Ha-
gilar de la poaleie sale de V., va-
lea Hagilar, lacul Mangalia $i
drumul ce duce de la Hagilar
la Mangalia, Ilanlic, Agiani (Bul-
garia) ; este de natura pietroas£
$i acoperit cu padurf.
Hagilar, vale, in jud. Constanta,
pi. Mangalia, com. Sari-Ghiol,
cat. Hagilar; se desface din
culmea Ilanlic; se indreapta spre
N., in direc^ie de la S.-V. spre
N.-E., printre dealurile Co?ul-
Iuc-Bair $i Hagilar; trece prin
satul Hagilar, ?i, dupal 5 kil. de
drum, se deschide in lacul Man-
galia, pe malul S., nu departe
de satul Hagilar; este taiata de
drumul Cadi - Chioi - Mangalia,
Sari-Ghiol - Ilanlic, Copucci - A-
iangi, toate incruci?indu-se linga
satul Hagilar; malul sau linga
satul Hagilar este inalt $i stin
cos.
Haidar, sat, in jud. Constanta,
pi. Hir$ova, cat. comunei Calfa,
situat in partea E. a placet ?i
cea occidentals a comunei, la
6V2 kil. spre S.-V. de cat. de
re$edin{a Calfa. Este a?ezat in
valea Haidar, pe ambele maluri
ale piriului Haidar $i la 1 kil.
spre N. de locul unde piriul
Copadin se varsa in piriul
Haidar. E inchis spre V. de
dealul Carapelit-Bair $i e do-
minat de virful Haidar-Tepe,
care se afla la 1 kil. spre E.
de sat $i care are o inal^itne
de 194 m. Suprafa^a sa este
de 1759 hect., din care 11 hect.
sunt ocupate de gradini $i de
vatra satului. Popula^iunea sa,
turceasca, este de 65 familii,
sau 313 suflete. Casele sunt
a?ezate pe ambele maluri ale
piriului Haidar, satul avind o
formS lunguia^a, de la N. la S.
Soseaua jude^eana. Hir^ova-Ba-
badag (Tulcea) trece prin partea
N.-V. a satuluT. Un drum co-
munal trece prin centrul sa-
tului, paralel cu piriul, ?i duce
spre N. la Rahman $i spre S.
la Mahometcea; alte doua dru-
Hosted by
Google
HAIDAR-CHIOI
683
HAIMANALELE
muri se desfac din partea E.,
luind unul o direc^ie spre N.-E.,
ducind la satul Calfa si ceM'alt
spre N.-E., ducind la Curudjea.
Haidar-Chioi, sat, in jud. Con-
stanta, pi. Mangalia, cat. comu-
nei Gheringec, situat in partea
E. a plasei si S. a comunei, la
5 kil. spre S. de resedin^a, pe
dealul Ascilar, langa* movila
Arpali-Iuiuc. Are o intindere de
700 hect., din care 2 hect. sunt
ocupate de vatra satului, cu o
popula^iune de 15 familii, sau
52 suflete, in maioritate Turci.
Haidaul,/mX jud. Prahova, pi.
Podgoria; izvoreste de la N.
com. Udresti ; trece pe la S.
de com. Apostolache; curge
printre valceaua PruniHui-Mir-
cea si padurea statulu! si se
varsa in riul Cricovul-Sarat, in
raionul com. Apostolache.
Haidin, deal, in jud. Tulcea, pi.
IstruluT, pe teritoriile com. rur.
Cogelac (pe al cat. sau Inan-
Cesme), Cara-Nasuf si Casap-
Chioi (pe al catunului s&u Sari-
Iurt) ; este o prelungire orien-
tals a dealului Rimnic-Bair; se
intinde spre E., avind o direc-
$iune generate de la N.-V. spre
S.-E., brazdind partea centrala
a plasei, pe cea N. a comunei
Cogelac si Cara-Nasuf, si pe
cea V. a comunei Casap-Chioi ;
lasa la N.-E. prelungirea nu-
mita Dealul-Mormintelor, si spre
E. dealul Cara-Nasuf ; desparte
bazinurile piraielor : Duimgi si
Sari-Iurt ; din poalele sale ves-
tice izvoreste piriul Hagi-A-
vat ; din cele nordice, is! ia nas-
tere piriul Sari-Iurt; poalele sale
sudice le scalda piriul Duimgi;
la poalele de la N. este asezat
satul Sari-Iurt, la cele de la V. sa
tele : Inan-Cesme si Tari- Verde,
iar la cele meridionale satele :
Cara-Nasuf si Duimgi ; natura
lui pe alocurea e cam pletroasa ;
e acoperit la N. cu padur! si
pe alocurl cu semanaturf; vir-
furile sale cele ma! inalte sunt :
Casap-Chioi (152 m.), punct
trigonometric de rangul I-iu,
aitele de 171, 104 si 94 m.,
puncte trigonometrice de ran-
gul al 3 -lea; este taiat de dru-
mul national Tulcea-Constanfa,
si de cele comunale Sari-Iurt,
Inan-Cesme, Tari - Verde, Du-
imgi si Cara-Nasuf.
Haimanalele, com. rur., judeful
Prahova, com. Filipesti. Comuna
s'a infiin^at de niste calugarl
greci, aducind oamen! din dife-
rite par^i si mai cu osebire fi-
gani rob!.
Este situata pe valea riulu!
Cricovul-Dulce, la 24 kil. de
capitala jude^ulu! si la 1 1 kil.
de resedin^a plasef.
Se compune din 2 catune :
Haimanalele si Branistea, cu o
populate de 147 familii, sau
790 suflete: 434 barbapf si 356
feme!, in care intra si 70 familii
de f igani. Locuesc in 204 case.
$tiu carte 32 barbapf si 6
feme!.
Are o biserica, reparata la
1892, cu cheltuiala d-lor Dimi-
trie Popescu si I. Crive^eanu ;
o scoala, frecuentata de 34 copi!.
Localul scoale! e proprietatea co-
munei. Cu intre^inerea perso-
nalulm, statul cheltueste anual
1404 lei. Tot in aceasta comuna
se afla: manastirea Margineni
cu o inchisoare pentru cei o-
sindiflf, o stafiune pentru tele-
graf si posta si un atelier in
care lucreaza osindifi! tabacaria
si cizmaria, de unde se pro-
cura incalfaminte armate!. Pe
la 1870, chiliile mSnSstire! ser-
veau de inchisoare pentru feme!.
Nem^ii, la 17 16, prefacusera
manastirea in cetate.
Locuitorii com. se ocupa cu
cioplitul lemnelor de cherestea
si cu rotaria, iar {igani! cu fa-
cerea mangalulu! si caramidaria.
Sunt 130 mestesugar!. Ei des-
fac produsul munce! lor la o-
rasele Ploesti si Tirgoviste.
In raionul comunei e o moara
cu aburi.
Com. se intinde pe o supra-
fa$a de 630 hect.
Locuitori!, in numar de 180,
s'au improprietarit dupa legea
rurala din 1864, cind li sad
dat 342 hect. in mosia manas-
tire! Margineni. El au 40 cat,
15 lepe, 108 vac!, 12 bivoll, 103
capre, 84 01 si 150 porci.
Comerciul se exercita in com.
de 5 circiumarl.
Veniturile com. sunt de 4601
lei si cheltuelile de 3939 le!.
Prin com. trece soseaua ju-
de^eana Ploesti-Tirgoviste, le-
gind Haimanalele cu Dirmone-
sti si Adinca, din jud. Dimbo-
vifa si soseaua vecinala Haima-
nalele-Ghirdoveni.
E brazdata de dealul numit
al-Orasulu!, situat in partea de
V. a com., servind pentru pa-
sunea vitelor.
In partea de E. este udata
de riul Cricovul si de piraele:
Neagra si Racila.
Se margineste cu comunele:
Dirmonesti, Margineni-d.-s., la
E. ; Ghirdoveni, la N. ; Adinca
si Bucsani, din jud. Dimbovifa
la V. si S.
Haimanalele, cdtun, al com. Zi-
listeanca, jud. Buzau, cu 320
locuitor! si 67 case. De dinsul se
obicinuesre a se lipi catunele:
Cilnaul, Girbovi, Gavanele, Ca.
lugari, Gura-Cilnaului, Ercari si
Postea, de si toate acestea sunt
ma! mult c&tune de sine stata-
toare.
Haimanalele, sat/ face parte din
Hosted by
Google
HAIMANALELE
684
HAIKAN-CHlOl
com. rur. Haimanalele, pi. Fi-
iipesti, jud. Prahova.
Haimanalele, mo fie, in jud. Bu-
zau, com. Zilisteanca, cat. Hai-
manalele. Are 530hect., din care
6 vie, 2 livezl si restul pamint
arabil. Se mai numeste Ercari
si Paraipeanca.
Haimanalele, mo$ie a statuluT,
pendinte de com. Haimanalele,
pi. Filipesti, fosta a manastirel
Margineni, care pe periodul
1 888 — 93 s'a arendat cu 12050
let anual.
Haimanalele, pddure a statulul,
in intindere de 1997 hect., pen-
dinte de com. Haimanalele, pi.
Filipesti, jud. Prahova, si for-
mats dintrupurile : Neagra (1847
hect.) si Grosetul-Malaeasa (150
hect.)
Hairan-Chioi, com. rur. y din jud.
Constanta pi. Silistra-Noua.
Este situata in partea meri-
dionals a jud., la 72 kil. spre
S.-V. de orasul Constanta, capi-
tala districtului, si in cea sud-
estica a plasel, la 58 kil. spre
S.-E. de oraselul Ostrovul, re-
sedin^a ocolului.
Se margineste la N. cu co-
munele rurale : Hazarlic si Chio-
seler (din pi. Medjidia) ; la E.,
cu comunele : Bairam-Dede, Bec-
ter si Cara-Omer, din pi. Man-
galia; la S. si V., cu Bulgaria.
Relieful solului e accidentat.
Culmile Schender, Bairam-Dede
si Docuzaci il brazdeaza teri-
toriul, cea dintiiu la N.-E. a
doua la E. si a treia la S. Prin-
cipalele dealuri sunt : Deli-Iusuf
(198 m.), la N.-V. ; Tiulia Ba-
balic, cu virful Iarim-Iuc (195
m.), la V. ; Caiaigi, cu virful Ca-
laigi (195 m.), la S.-V. (aceste
dealuri apar^in culmei Schen-
der, sunt acoperite cu livezl si
paduri); dealurile Cara-Peliclic
(140 m.), Tuzla-Bair (125 m.),
Turla-Mezarlic-Bair (1 30 m.), To-
pasler (132 m.), Cisme-Bair, tot
la N.; Sarapcea, cu virful Schen-
der (i74m.)prin interior; Ciali-
Perde, cu virful Ciaii-Perde (176
m.), Bas-Punar-Bair, cu virful Bas-
Punar 167 m.), Bairam-Dede, cu
virful Cogeaiuc (180 m.), toate
la E. ; Schender, cu virful Taz-
li-Iuiuc (178 m.) prin interior;
(toate aceste dealuri $in de
culmea Bairam-Dede, sunt aco-
perite cu paduri intinse si fru-
moase si sunt de natura stin-
coasa) ; mat sunt dealurile: De-
mircea, cu virful Demircea (171
m.), Malcoci-Mezarlic (167 m.),
Docuzaci (171 m.), cite-sl trele
la S., apar^inind culmei Docuzaci
si acoperite cu purine paduri,
carl odinioara erati mult mai
intinse.
Movilele sunt numeroase, ar-
tificiale si importante, servind
ca pu icte de observare si de
orientare; ele sunt acoperite cu
verdea^a.
Com. Hairam-Chioi este u-
data de cite-va vai care conjin
apa, numai in anotimpul ploios
si prim&var3, dupa topirea zape-
zilor.
Catunele care o formeazasunt:
Hairan-Chioi, resedin^a, in partea
de V., pe dealurile Hairan-Chioi
si Coroclic-Bair, deasupra vael
Demircea (sau Urluia); Demir-
cea, in partea sudica, la 4 1 /a kil.
spre S.-E. de resedin^a, pe valea
Demircea, inchis la V. de dealul
Demircea si la E. de dealul
Schender; Schender, in partea
centrala, la 6 kil. spre N.-V.
de resedinta, pe valea Schen-
der-Culac, inchis la S. si V. de
dealul Schender, la N. si E. de
dealul Cara-Aci ; Malcoci, in
partea de E., la 8 kil. spre N.-
E. de resedin^a, pe valea Cri-
ci-CuIac, inchis la V. de dealul
Cara-Aci si la E. de dealul
Tirla-Mezarlic-Bair ; Cara- Aci-Sa-
rapcea, in partea de N., la 9 kil.
spre N.-E. de resedinta, pe valea
Sarapcea intre dealurile Tuzla-
Bair la V. si Turla-Mezarlic-Bair
la E. ; Bas-Punar, in partea de E.,
la 8 kil. spre E. de resedinta.
pe valea Afighinea, intre dea-
lurile Ciali-Perde la V. si Bas-
punar-Bair la E.; Sevendic in
partea septentrional^, la 10 kil.
spre N.-V. de resedinta, pe va-
lea Sevendic-Ceair, inchis de
toate parole de dealul Sevendic.
Afara de aceste sate mai {in de
com. : catunul A^isadic, la S.-V.,
pe valea Armutlia, la 9 kil. spre
S. de resedinta, constituit din
cite-va case, la poalele V. ale
dealulul Docuzaci, precum si
ruinele satului Arm ltlia, nu de-
parte de precedentul, pe valea
•Armutlia.
Suprafa^a totala a comunel
este de 13866 hect., din care
80 hect. ocupate de vetrele sa-
telor, iar restul de 1^786 hect.
impar^it intre Stat si proprietaril
can poseda 7947 hect. si lo-
cuitori ce stapinesc 5859 hect.
Are o populate de 154 fa-
milil sau 613 suflete : ^28 bar-
ba^i, 285 femel ; 309 necasato-
rijl, 280 casatori^i, 24 vaduvi;
613 ceta^enl RominI; 176 orto-
doxi 437 mahometanl; 327 a-
gricultori si meseriasi, 2 cir-
ciumari.
Contribuabili sunt 175.
Locuitoril poseda: 117 plu-
gufi, 193 care si caru^e; 2800
capete de vite, mai cu seama
01; 70 stupl cu albine.
Budgetul comunel este de
5 1 13 lei la veniturl si 2742 la
cheltuell. Sunt 175 contribuabili.
Cai de comunica^ie sunt: ca-
lea jude^eana Ostrov- Lipnifa-
Mangalia, ce trece prin catunul
sau Schender, un drum mare
Hazarlic- Hairan-Chioi si drumurl
Hosted by
Google
HAIRAN-CHIOI
685
HALMUL
comunaie la satele invecinate
ca Bairam-Dede, Mamuzli, Do-
cuzaci, etc.
Hairan-Chioi, sat, in jud. Con-
stanta, pi. Silistra-Noua, cat.
de re^edin^a al com. Hairan-
Chioi, situat in partea S. a pi.
$i centrala a com., intr'una din
cele mai frumoase pozi^iuni ale
jude^ului, in valea Demircea,
inconjurat de dealuri inalte $i
paduri; are o intindere de 5009
hect., din care39hect. ocupate
de vatra satului cu 55 case ;
popula^iunea, compusa din Ro-
minl $i Bulgan, este de 70 fa-
milii, sau 224 suflete.
Hairan-Chioi, deal, in jud. Con-
stanta, pi. Silistra-Noua, pe teri-
toriul com. rur. Hairan-Chioi ;
se intinde de la N.-V. spre S.-
E., printre piriul Demircea (sau
Urluia) $i v&ile adiacente Ca-
laigi ?i Armutlia; brazdeaza
partea de S.-E. a pi. ?i cea de
V. a comunei; se prelunge$te
spre N. cu dealul Calaigi, la E.
cu dealul Coroclic-Bair $i la S. cu
dealul Armutlia ; pe muchea lui
trece $i hotarul dintre Dobro-
gea Romineasca $i Bulgaria;
este de natura stincoasa; are o
inal^ime de aproape 200 m., do-
minlnd vaile de mat sus, satul
Hairan-Chioi ?i doua drumuri ce
due de la acest sat in Bulgaria ;
este acoperit cu paduri $i tu-
fari^un.
Haita, piriu, jud. Suceava. Izvo.
re?te din muntelePietrosul-Lung
din Transilvania, formeazahotar
intre com. Neagra-^arului ?i
Transilvania, pe o intindere de
un kil. $i se varsa in piriul
Neagra la Gura Haitel. Are de
tributari : Panacul, Rachiti^ul $i
Paltinul.
Haite§ti, sat, face parte din com.
rur. Dobre^ti, pi. Podgoria,jud.
Muscel. Este situat la N. com.,
pe ambele maluri ale girlef Cir-
cinovul, ?i imprejurul pisculul
Cornetul. In partea de S. trece
Girla-Grecilor, iar la V., Valea-
Maracinelui ?i Valea-Dragnel.
Aci este re?edin$a com.
Are o populate de 98 fami-
lii, sau 430 suflete; o $coala\ cu
inrre^inerea careia satul cheltu-
e?te anual 1296 lei; o biserica,
cu hramul Inal^area, deservita
de 1 preot $i 1 cintare{. Aceasta
biserica, de lemn, mica, a fost
adusa acum 120 anf de peste
Olt de un Radu Golescu, care
avea aci mo$ie, $i a fost a?e-
zata la poalele piscululf Cornetul.
Servea de sucursala aschitulul
Namae?ti, avind c?te-va caluga-
ri^e, dar mai tirziu s'a desfiin^at
din cauza secularizaref averelf
manastire?tl.
Biserica s'a recladit din teme-
lie, de zid, la anul 1872.
Halauca, ramura de tnunfi, ce
se prelunge^te din jud. Suceava
spre marginea de N. a jude^ulul
Neam^u, prin com. Pipirig.
Halauca, munte, in jud. Suceava,
com. Boroaia, inalt de 700 m.,
acoperit de padure, mare parte
de brad.
Haleasa, sat, pe mo?ia Borca,
jud. Suceava, com. M&deiul.
A§ezat pe {armul drept al Bis-
tritei, numara 30 familif, sau 138
suflete: 72 barbafl $i 66 femeT.
Locuesc in 35 case.
Sunt 40 contribuabili.
Vatra satului ocupa 36 falci.
Improprietarifl la 1864 sunt
4 frunta^I, 6 mijloca^I §i un
coda?, stapinind S 1 falci 40 pra-
jinT.
Biserica ?i ?coala din M&deiul
servesc ?i acestui sat. O singurS
carare leaga Haleasa cu satul
de re?edin$a $i comuna I}ro$-
teni.
Haleasa. Vez! satulLungeni,com.
Bro?teni, jud. Suceava.
Haleasa, piriu, in jud. Suceava,
com. Madeiul. Izvore?te de sub
Ar^a-Rea ?i se varsa in Bis-
tri^a (9 kil).
Hale§ul, cat., al com. Tisaul, jud.
Buzau, cu 450 locuitori ?i 175
case; are 2 sub-divizil: Giur-
giuveni $i Poenari.
Hale^ul, vale, in com. Tisaul, jud.
Buzau. Incepe din munfil Cio-
lanuluf ?i se varsa in riul Ni$-
covul, la Gura-Hale?ului.
Hali^a, sat, jud. Vasluiu, com.
Ipatele, pi. Funduri, la un kil.
spre S. de satul Ipatele. E situat
pe coasta despre V. a Dealu-
luI-Mare, pe osuprafafa de400
hect. Are o populate de 13
familtf, sad 67 suflete.
La V. de sat trece piriul
Gelna.
Vite: 187 vite mari cornute,
30 01, 11 calf, 10 rimatorl.
Halinga, sat, in jud. Mehedinfi,
pi. Ocolul-d.-s., com rur. Izvorul-
Birzei. Prin Halinga trece ?oseaua
vecinala Turnul - Severin - Balta-
Baia-de-Arama.
Halinga, padure, in com. rur.
Burila-Mare, pi. Blahni^a, jud.
Mehedintf.
Halmul, deal, acoperit de farine,
in jud. Suceava, com. Ruginoasa.
O parte a dealului se nume^te
Halmule^ul.
Halmul, deal, ce desparte albia
$omuzului-Mare de a $omuzu-
luI-Mic, jud. Suceava. Panft din-
colo de satul Hirtopul produce
Hosted by
Google
HALMUL
HAMAMGI
finafurf, iar de la Hirtop spre
Siret, culmea e imbracata de
padurl, iar coastele de semanS-
turi. Vederea de pe piscul a-
cestuf deal de d'asupra Hirtopu-
luf e frumoasa : sub picioare ai
coastele si poalele acoperite de
fina^urlf si sem&naturi, pesteele
$omuzul-Mare cu iazurile : Cior-
saci, Tirguluf si Calugaruluf, in
carl se oglindeste orasul Falti-
ceni si satul Opriseni, peste
carl se vede Dealul-Timpestilor
fesut de sosele si lanurT, Mol-
dova si peste dinsa falnicil codri
ai Carpa^ilor.
Halmul, sfoard de mosie, in su-
prafafa cam de 300 falcl, in
jud. Suceava, com. Soldane?ti,
proprietatea d-lul E. Samson.
Fina^ul de pe Halm e foarte
cautat.
Halo^ul, vale, jud. Bacau, pi. Tro-
tusul, com. Manastirea-Casinul,
care din munteleleHalosul-Mare
se lasa spre malul drept al Casi-
nulul, confundindu-se cu valea
acestuia.
Halo§ul-Mare, virf de munte,
(640 m.), jud. Bacau, pi. Tro-
tusul, pe teritortul com. Manas-
tirea-Casinul, facind parte din
sira Zabraufilor. Din acest munte
izvoreste apa sulfuroasS.
Halo§ul-Mare, piriias, jud. Ba-
cau, pi. Trotusul, de pe terito-
riul com. Manastirea-Casinul. Isi
are obirsia in munteie Halosul,
la locul numit Puturosul si se
varsa in piriul Casinul, d'a dreap-
ta, dupa ce se incarca cu Ha-
losul-Mic $i cu Halosul-Ciobo-
tarulul.
Halo§ul-Mic, virf de munte,
(630 m.), jud. Bacau, pi. Tro-
tusul, com. Manastirea-Casinul,
din sira Z#br5u$ilor.
Halo§ul-Mic, phiias, jud. Ba-
cau, pi. Trotusul, pe teritoriul
com. Manastirea-Casinul. IsT are
obirsia de la locul numit Fun-
dacul si se varsa d'a dreapta
in Halosul-Mare.
Hamamgi, sat, in jud. Tulcea,
pi. Istrului, cat. com. Potur,
a^ezat in partea de E. a plasel
si de N.-E. a comunei, pe piriul
Beidant, la 4 kil. spre N. de
cat. de resedin^a, Potur. Nu-
mele sau este turcesc si in-
seamna bae, caci odinioara leze-
rul Golovi^a se intindea pana
linga el, formind aci o baie. Se
margineste la N. cu com. Cia-
murli-d.-j.; la V., cu com. Cia-
murli-d.-s. si cat. Potur; la S.,
cu cat. Sari-Iurt si la E., cu la-
cul Golovi^tea.
Intinderea totala e de 2371
hect.
Dealurile carl brazdeaza co-
muna sunt: Cara-Burun, la E.
deal pietros, apar^inind statului,
cu 200 m. inal^ime; Percem-
Bair, deal pietros, 100 m., al
statului, la N.; Eniceri (147 m.),
la N.; Maadem-Bair, cu virfui
Movila-Hamamgi (104 m.), laS.
Movilesunt: Movila-ViziruluJ,
la V., ridicata de un vizir ce a
trecut cu armata lui pe aici;
Esil - Tepe (movila verde) (5
m.), pietroasa si acoperita cu
verdea^a, de unde si numele
ei, la V.; Tre?-Movile, (5 m.),
la S.; movilele Muftia sunt 3
movile numite ast-fel de la un
judecator de pace, pe turceste
muftiu, ce le avea pe seama lui
si linga care era si satul Ha-
mamgi, ce mal tirziu s'a mutat
de acolo pe la 1840, si ale ca-
rui vechT ruine se vad si astazi ;
sunt asezate la N.-E.; mai sunt
alte tref movile naturale la E.,
de 12 m.
Apele care-1 uda, sunt : Piriul
Beidant, prin mijloc, trecind si
prin sat, prin finea^a Iuciu-
Ghios, prin locul numit Ac-Ba-
gea si varsindu-se in iezerul Go-
lovi^a; afluentul sau, piriul Agi-
ivat, uda com. la V. Tot pe te-
ritoriul com. se aflci lacul Golo-
vita, asezat la E., cu 150 hect.
intindere, din care 30 cu stuf
(un golf al laculuT Razelm), con-
t'mind cantita^i mart de pe?ti,
si al carui venit apar^ine sta-
tului.
Suprafa^a satului e de 2371
hect., din care 40 hect. ocupate
de vatra satului, 2000 hect. ale
locuitorilor, 51 hect. proprietate
particular^, 281 hect. ale sta-
tului. Popula^ia, bulgara, este de
130 familti, sau 451 suflete :
130 barba^i, 130 femei, 15 ne-
insura^T, 6 vaduvi, 160 copii.
Locuitorii posed& : 90 pluguri
de fier, un elevator de vinturat
si 3 masini de secerat,
Vite sunt : 300 boi, 20 vacf,
50 bivoli^e, 350 cai, 3000 01.
Comer^ul consta in import
de coloniale si bautunf spirtoase,
si in export de cereale si ol ;
sunt 2 comercian^i.
Venitul comunei e de 7000
lei, $i cheltuelile sunt de 6500
lei.
Cai de comunica^ie sunt ca-
ile comunale la com. Potur,
Beidant, Ciamurli-d.-j. ?i Cia-
murlt - d. - s., drumul jude^ean
spre Babadag si calea na^ionala
Tulcea-Constan^a.
Are : o scoala mixta, fundata
in 1880 de locuitorT, cu 10 hect.
pamint, condusa de un inva-
£ator, si frecuentata de 79 elevi ;
o biserica, cu hramul Adormi-
rea Maicei Domnului, cladita la
i860 de locuiton, cu 1 preot
si 2 cintare^i.
Se zice ca acest sat s'a fon-
dat de catre locuitorii Dumitru
Exar, Cosguliu $i mos Stoiu
Dimitrof, la poalele a tref mo-
vile, si carnal in urma s'a mu-
Hosted by
Google
HAMAMGI
687
HANGUL
tat pe piriul Beidant, unde se
afla si asta-zl.
Hamamgi, movila, in jud. Tul-
cea, pi. Istrulul, pe teritoriul com.
rur. Potur (si anume pe acela al
catunulul sati Hamamgi), situate
in partea central^ a plasel si a
comuneT, la 2 kil. spre E. de
satul Potur. Este virful eel ma?
inalt al dealului Maadem Bair.
Are o inalt'ime de 104 metri
si e punct trigonometric de
observable de ordinul al 3-lea,
dominind asupra piriului Hagi-
Avat si satelor Hamamgi si Po-
tur. Pe la poale-i tree drumul
national Tuicea - Constanta si
eel comunal Sari-Iurt-Hamamgi.
Este acoperita cu verdea^a.
Hamzoaia, trup de sat, in j id.
Neam^u, pi. Piatra Muntele, com.
Bicazul, situat pe piriul Tasca,
m stinga piriului Bicazul.
Hancea, sat, asezat in stinga
riului Suceava si in partea de V.
a com. Brehuesti, pi. Siretului
jud. Botosani. Are o suprafa^a
de 479 hect. si o populate de
62 familii, sail 251 suflete ; o
biserica, facuta de locuitori; 1
moara de apa; o circiumS.
Vite sunt: 115 boi si vaci,
13 cai, 33 oT, 16 bivoll, 12
porcT. Locuitorii poseda 28 stupi
cu albine.
Hancearca, sat, in jud. Tuicea,
pi. Isaccea, catunul com. Bala-
bancea, situat in partea cen-
tral a a plasel si in cea centrala
a com., la 5 kil. spre N. de
catunul de resedin^a, Balaban-
cea, pe malul drept al piriului
Tai{a si la poalele dealului Han-
cearca.
Se margineste la N. cu c&tu-
nele figanca Tai^a; la E., cu ca-
tunul Geaferca-Rusa ; la S., cu
catunul Balabancea; la V., cu
com. Cerna. Dealurile care o
brSzdeaza, sunt : dealul David
la N.-V., dealul Amzalir la V.,
dealul Hancearca prin interior
(232 m.) Rturile care il uda
sunt : Tai^a la E. si afluenfil
sai: Valea Sarap Dere unita cu
valea David la N., valea Han-
cearca prin mijloc, valea Acar-
cula la S. Intinderea catunulul
este de 455 hect., din care 45
ocupate de vatra comunei, 10
hect. ale scoalel din Balabancea,
si restul de 400 hect. loc cul-
tivabil al locuitorilor. Popula^ia,
ruseasca, este de 30 familii, sau
298 suflete.
Drumurl comunale il unesc
cu c5tunele Izlam-Geaferca, fi-
ganca-Taifa, Geafarca-RusS, Ba-
labancea si com. Greci si Cerna.
Hancearca, deal, in jud. Tuicea,
pi. Isaccea, pe teritoriul com. rur.
Balabancea si anume pe acela
al catunulul Hancearca ; se des-
face din dealul David; se intinde
spre S., avind o direc^iune ge-
nerala de la N.-V. spre S.-E. ;
br&zdeaz& partea de S. a plasel
si pe cea centrals a comunei ;
se intinde printre piriul Tai^a
si afluen^ii sai Valea- Hancearca,
la N. si Acarcula la S. ; la
poalele Jul estice este asezat
satul Hancearca ; are o inSl^ime
de 342 m. si e punct trigono-
metric de rangul i-iu, dominind
asupra piriului Tai^a, satulul
Hancearca si drumul Balaban-
cea- Hancearca ; e acoperit cu
p&duri.
Hancearca (Valea-), piriu, in
jud. Tuicea, pi. Istrului, com.
Balabancea, cat. Hancearca ; iz-
voreste din poalele orientale
ale dealului David ; se indreapta
spre E., avind o directfune ge-
nerate de la N.-V. spre S.-E.;
curge pe la poalele dealului
Hancearca si piin padurl, si,
dupa un curs de 1 */* kil., se var-
s& in piriul Taifa, pe dreapta,
ceva mal jos de satul Hancearca;
este taiat de drumul comunal
Balabancea-HancearcaTatya.
Hangul, com. rur., situata cam
in centru si in partea despre V. a
pi. Piatra-Muntele, jud. Neam^u,
strabatuta de a lungul sau de
Bistrija si intretaiata de ramurl
muntoase a carora piscuri sunt
cele mai inalte din tot jud. Tot
pe cuprinsui acestei com. se
afla si masivul stincos Ceahiaul.
Este formata din catunele:
Gura-Hangulul, Fir^igi, Duraul,
Rapciune, Schitul, Le^esti, Iz-
vorul-Alb,Boboteni, Audea,Ciu-
rubucul si Strimptura, cu o
populate de 1000 familii, sau
4 1 67 suflete : 205 2 barba^I, 2115
femel; 2231 necasatoriflf, 1638
casatori^i, 291 vaduvl, 7 divor{a$I.
§tiu carte 346 persoane.
Dintre locuitorii improprietari^I
in 1864 sunt asta-zl: 526 carl
traesc si-si stapinesc singurl locu-
rile lor; 112 ca urmasi; 5 locuri
parasite si ocupate de catre com. ;
3 1 persoane, carl de si insurant
si cultivator! de pamint, dar
n'au nicl un fel de improprie-
tarire, precum niclputinfa dea
mosteni ceva pe urma parinfilor
lor legiuip.
Agricultura se face pe o in-
tindere de 461 hect. Tma?ul
are o intindere de 500 hect. si
nutreste un numar de 6416 ca-
pete de vite.
Are 10 bisericl (7 in stare
buna si 3 in ruina), cu 20 ser-
venflf, dintre carl 6 preoflf de
mir, piatip cu 1740 lei din fon-
durile comunei; 2 scoll pri-
mare; 1 atelier de herastrae,
cu 3 pinze, purtate de apa;
1 herastraticu 1 pinza; 1 herastrau
cu 4 pinze ; 1 1 morl de apa ;
6 fleraril; 2 cizmarl; 1 rotar;
S pivepentru facutui sucmanilor.
Hosted by
Google
HANGUL
688
HANGUL
Budgetul comunei e de 1 1422
lei, 97 ban! la veniturl ?i de
1 1 267 lei, 50 ban* la cheltuell.
Comunicafia cu satele vecine
se face prin $oseaua Piatra-Pri-
sScani ?i riul Bistri^a, cu plutele.
Hangul, sat, jud. Neam{u. VezI
Schitul, sat.
Hangul, sat, in jud. Neam^u, com.
Hangul, plasa Piatra-Muntele,
situat pe stinga riulul Bistri^a,
in drumul soselel mixte Piatra-
Prisacani, la 44 kil. 800 m. de
ora?ul Piatra.
Cota $esulul (vaei) Bistri^a in
aceasta localitatee de 491.22 m.
Populafiunea e de 277 familil,
sau 1265 suflete: 623 barbap
?i 642 feme? ; 700 necasatorhn,
483 casatoriflf, 81 vaduvl.
$tiii carte 105 persoane.
Aci este re?edin^a comunei.
Are: 1 biserica, cu 1 preot
?i 2 eclesiard; o ?coala, frecu-
entata de 97 elevl; 2 fteraril.
Satul se ma! nume?te Han-
gu?orul $i Gura-HanguluT.
Hangul, schit, in jud. Neam^u,
pi. Piatra-Muntele, com. Han-
gul, situat la o ora departare
de Rapciuni, pe stinga pinuluT
Duraul.
Legenda spune ca acest schit
s'a intemeiat in acest chip : Sunt
maT mult de doua veacurT, de
cind sihastrul Silivestru, care
se a^ezase in acele parp, $I-a
petrecut viafa in sinul unui fra-
sin mare, gaunos. In urma ve-
deniel ce i s'a aratat, a taiat
frasinul ?1 a facut din el un pa-
raclis, care dupa cum se in-
credinfeaza, este durat numal
din lemnul aceluT arbore, unde
sihastrul este inmormintat.
Miron Costin zice ins& c5 ma-
nastirea Hangul a zidit-o din
paji?te Miron Barn ovschi- Voda
tn sec. XVII.
La 1649, Hatmanul Gheor-
ghe, fratele lui Vasile-Lupu-
Voda, patruns de evlavia ace-
lul sihastru, a reparat manasti-
rea, facind $i un zid puternic,
cu turnurl inalte de jur impreju-
rul manastirei, punind-o ast-fel
intr'o pozi^iune foarte buna de
aparare, iar nu a zidit-o din te-
melie cum spun al^il.
In anul al 6-lea al domniel
luT Cantemir, Sobieschi intrind
in tara a pus oaste in Hangu,
Secul, Agapia $i Neam^u.
Hangul asemenea a fost ocu-
pat de solda^i in timpul lui Mi-
hail Racovi^a, cind s'arobitju-
pineasa Maria hi? Hie Cantacu-
zino vistiernicul $i fata lui Ior-
dache Cantacuzino stolnicul, dar
au fost oblicit ?i rascumparate
de Domn la Ia$i ; contra cata-
nelor au mers aici Neculal La-
gul slugerul $i Serban Cantacu-
zino postelnicul, dar au gasit
locurile parasite.
In timpul Domniel lui C.Duca,
stapinul mo$iei $i a satului Han-
gul, Hie Cantacuzino, a ascuns
aici imbracat in haine proaste
pe Iordache Vornicul $1 apoi
l'a trecut in £ara le?easca cu
oamen! de paza.
In timpul domniel lui Mihail
Racovi^a - VodS, venind Toma
Cantacuzino vel-spatar, in solie
de la Const. Voda-Brincoveanu,
?i apucindu-1 aici (in Ia$i) ves-
tea mazilirei lui Voda, a fugit
de odata la mun^T, la Hangu,
temindu-se sa nu i se ^ntimple
?i lui ceva.
La 1715, in timpul lui Ne-
culal - Voda - Mavrocordat, egu-
menul manastirei Hangu, numit
Anastase, a reclamat in contra
visterniceseT Hie Cantacuzino
pentru 2 sate ce le stapinea pe
nedrept : Bah;&te$ti §i Minje^ti,
cu care ocaziune a aratat ?i 2
urice : unul de danie de la cti-
torul manastirei (Miron Barnov-
schi) ?i altul de la Vasile-Voda,
drept intaritura a acelel danil;
cu acest prilej s'a facut un alt
uric, prin care s'a dat acele
sate din nou Hangului $i intim-
plindu-se ca atuncT Samuil, Pa-
triarchul Alexandriel, sa viziteze
Ia§ul, Voda Neculal a inchinat
manastirea cu toate averile el
Patriarchiel de Alexandria (hris.
din 1627, Febr. 23, al lui Miron
Barnovschi Moghila-Voevod ; i-
dem, din 11 August 1765, allui
Gr. Ghica-Voevod, cu anaforaua
din 21 lulie 1765; hrisovul lui
N. Mavrocordat din 19 lulie
1715).
La 1840, Mitropolitul Venia-
min Costache a stramutat pe
to^i calugarii de aci la manas-
tirea Secul, aducind 70 — 80 ca-
lugari^e din manastirea Varate-
cul, dind tot odata in vecTnica
stapinire a manastirei Varaticul
atit manastirea cit ?i mo$ia Han-
gul.
Hangul, mosie, in jud. Neam^u,
pi. Piatra-Muntele, com. Han-
gul, arendata anual cu 11 5000
iel.
ArendS?ia poseda : 11 00 01,
100 boi, 50 vaci, 25 cat; 20
cotigi ; o marina (locomobila)
cu 40 vagoane de drum de fier
pentru transportarea lemnelor
din padure. Intinderea drumu-
lui de fier e de 15 kil., impar-
{ita in 3 distance diferite dupa
localita^ile exploatarei.
Aceasta mo?ie a fost proprie-
tatea. familiel Cantacuzino. Apoi
a fost data danie manastirei
Hangul ; iar mal inainte de a-
nul 1840, imul^inda-se caluga-
ritele din manastirea Varaticul,
Mitropolitul Veniamin, cu apro-
bareaDomnitoruluiSturdza,adis-
pus ca schiturile Hangul ?i Duraul
sa se schimbe in metoace ale
manastirei Varaticul $i prin ur-
mare sa fie locuite de c^luga-
Hosted by
Google
HANGUL
689
HANUL-CONACHE
ri^e. Cu aceastS ocaziune s'a
dispus prin hrisov domnesc ca
$i mo?ia cu toata averea sa
mobila $i imobilS. sa treaca
pentru tot-d'a-una la manasti-
rea Varaticul (i6 Ianuarie anul
1840).
De la mSnastirea Varaticul,
mo$ia a trecut in proprietatea
Cnejilor Cantacuzino, can s'au
judecat cu manastirea Varati-
cul (1844). Se zice c& Cnejtfla
inceput au reclamat numai o
parte de pamint din trupul mo-
?iei Hangul, dar la urma au
ci$tigat-o intreaga prin judecata
?i mat tirziu au vindut-o Doam-
nei Smaranda Sturdza, nascuta
principesa Vogoridi, so^ia fostu-
lui Domn Mihail Sturdza, rapo-
sata in anul 1884.
La 1864, posesorui mo?iei
Hangu, fara $tirea proprieta^eT,
au mat uzurpat o parte de te-
renunf can apar^ineau schitului
Duraul. V. Duraul, poiana.
Hangul, izvoare, cu apa minerala
feruginoasa, in jud. Neamfu, pi.
Piatra-Muntele, situate la patru
ore departare spre E. de satul
Gura-Hangul, in adincimea pa-
durilor ce se intind la poalele
munteluT Ceahlaul, aproape de
piriul Pintecul, %\ la marginea
jude^ului despre Transilvania.
Pana la anul 1833, aceste iz-
voare erau cu totul necunoscute
din pricina salbataciunea locu-
lui, iar apa minerala se scurgea
in piriul Hangul.
La 1853, Dr. Caillat intr'un
articol publicat in «l'Union Me-
dicale» sub titlu de : «0 calato-
rie medicals in principatele Du-
narene» citeaza aceste ape, in-
dicind ca este singura apa ter-
mala a carei temperatura este
urcata la 20 C.
Dintre toate izvoarele insa
ce sunt aci, 2 sunt ma! de in-
semnat: Burcutul din Ar$i{a-
Cre^ului §i Burcutul - Terjoa-
seT.
Ceiut intiiu i s'a facut analiza
de catre farmacistul Anton A-
brahamfi (la 1833), Dr. Caillat
(la 1853), Dr. Th. Steinner (la
1856). (Vezr Ar?i{a - Crefulul,
izvor mineral).
CeluT de al doilea i sa facut
analiza de Dr. Th. Steinner (la
1856). (Vezi Terjoasei, izvor
mineral).
Dupa substan^ele concentrate
in disolu^iune, aceste izvoare
ar trebui clasate mai nemerit in
clasa cloruratelor sodice.
Hangului (Mun^ii-), grupa de
tnunfl, }ud. Neam^u, ce cuprinde
toate ramurile carl se prelun-
gesc de la hotarul jud. Sucea-
va, intre cursul piriului Cracaul
$i podi$ele de la apusul riuiui
Moldova, $i intre riul Bistri^a,
confundindu-se in grupa raun-
{ilor numi^f ai Bistritei Mol-
dave.
Ramura cea mai insemnata
se desfa$oara din fa|a satului
Calugareni (confluen^a Bistri^e?
ci Bistricioara), printre Piriul-
Largulul?i Piriul-Hangului, spre
N., facind legatura cu ramura
Domesnicul, iar spre E. cu ra-
mura Furca $i a-DoamneT.
Hangului (Piriul-), piriii, in jud.
Neam^ului, pi. Piatra-Muntele ;
izvore?te dintre ramurile mun-
^ilor Domesnicul, Hangul ?i Bo-
boteni, curgind in direc^iunea
N.-S. pe la satul Boboteni, Au-
dea; aproape de varsarea sa
pe partea stinga a riuluf Bis-
tri^a, strabate ?oseaua mixta Pia-
tra-Prisacani, intre kil. 100 — 10 1,
Han^a, sat, face parte din com.
Giurgioana, pi. Zeletinul, jud.
Tecuciu. Situatpe dealul cu ace-
la?i nume, in partea de S.-E. a
com., la o departare de 1 kil.
800 de m. departe de re?edin^a
com.
Locuitortf sunt vechi raze$! $i
staptnesc 127 hect.
Are o popula^iune 16 familtf,
sau 60 suflete, carl locuesc in
15 case.
Comerciul se face de 2 cir-
ciumarl.
Are la S. Valea - Racu^ane!,
iar la V., dealul Hanfa.
Hangul, deal, in jud. Ia$i, pi. Stav-
nicul, com. Mironeasa. Este
punctul unde se intretae linia ce
formeaza hotarul despre S., cu
aceea ce formeazS hotarul des-
pre V. al com. Mironeasa. A-
cest deal, impreunS, cu Carbu-
nariul, Armanul $i Raclariul, for-
meaza un singur $ir, prelungit
dela N. spre S. Pe creasta $i-
rulul este hotarul intre com. ?i
jud. Vasluiu.
Hanul-Conache, sat, jud. Te-
cuciu. Locuitorif il maT zic ?i
«Rato$ul lu3f Conache». Face par-
te din com. Fundeni, pi. Birla-
duluJ.
Este situat pe §oseaua na^io-
nala Tecuciu-Gala^i, la N.-E. %\ la
6 kil de Fundeni ?i la 1 kil. spre
E. de gara cu acela^I nume,
spre S. de Tecuciu.
Are o populate de 2 1 familii,
sau 97 suflete : 27 barbaflf, 27
femei, 36 baeflf ?i 3 fete. Lo-
cuesc in 16 case. Vatra satului
e de 9 hect.
Poarta acest nume de la lo-
gofatul $i poetul Costache Co-
nache, care era proprietar al
aceste! mo^ii. El a facut aici
un han care poarta pana astazl
numeie s^u; acum hanul este
transformat in curte boereasca,
unde sta proprietarul mo^iel, d-1
Verone. Satul ca $i curtea este
situat intr'o poztyie frumoasi.
Hanul-Conache, stable de dr.-d.-
60615. Marcle Dictionar Geogranc. Vol, III.
87
Hosted by
Google
HANUL-CONACHE
690
HAKMAXUL
/., in jud. Tecuciu, pi. Birladul,
com. Fundeni, pe liaia Tecuciu-
Barbosi, pusa in circulate la 13
Septembrie 1872. Se afla in mij-
locul padure! cu acelasi nume,
intre stabile Vamesul (10.2 kil.)
si Ivesti (13.6 kil.), la 296 kil.
de Bucuresti si la 32 kil. spre
S. de capitala judefuluT, Te-
cuciu. Inal^imea d'asupra nive-
lului marii de 19 m. 36. Veni-
tul acestei sta{ii pe anul 1896
a fost de 70999 lei, 85 ban!.
Hanul-Conache, padure, in jud.
Tecuciu, com. Fundeni. Are o
suprafa^a de 665 hect. si 779
ariT. Cuprinde multe poenT si
nisipuri, asa ca padure de ste-
jar nu este de cit 130 — 200
falcT, restul fund nisipuri.
Printr'insa trece: calea-ferata
Tecuciu Gala^i si soseaua na^io-
nala.
Este proprietatea d-lor Ve-
rone si I. Gheorghiade.
Hanul-de-Pamint, .ratface parte
din com. rur. Tartasesti, pi. Zna-
govul, jud. Ilfov. Este situat la
S.-E. de Calugarul, pe soseaua
nationals Bucuresti-Pitesti.
Se intinde pe o suprafafa de
350 hect., cu o populate de
254 locuitori.
Mostenitorii Dr. Capsa si D-l
T. Hina au 239 hect. si locui-
tori! in hect.
Proprietarii cultiva 82 hect.
(50 sterpe, 76 izlaz, 3 1 padure).
Locuitori! cultiva 102 hect. (9
izlaz).
Comerciul se face de 3 hangii.
Numarul vitelor marl e de
T28 si al celor mict de 480.
Hanul-lui-Doni, nutnire ce se
mat da tirgu§orulul Oniscani
din com. Oniscani, pi. Siretul-
d.-j., jud. Roman.
Hanul-lui-Pal&, cdtun, pendinte
de com. Visina, pi. NeajlovuluT,
jud. Vlasca, situat la extremi-
tatea N.-N.-V. a jud., in col$
intre jud. Arges si Dimbovi^a.
Are o suprafa^a de 1 200 hect.
S'a dat la 50 locuitori im-
proprietaritl dupa legea rurala
de la 1864, suprafa^a de 150
hect.
Are o padure de 250 hect.
Venitul anual al mosiei este
de 1 0000 let.
Aci se cultiva pruni si visini
din care se face {uica.
Are: o biserica deservita de
un preot si un dascal ; o scoala
comunala mixta, a com. Visina,
cu 4 clase, condusa de un in-
vito r si frecuentata de 38 ba*
e\i $i s fete.
Pe aci trece soseaua ce duce
la Corbi.
La departare de: Bucuresti,
60 kil. ; de Giurgiu, de 80 kil. ;
de Pitesti, de 46 kil. ; de stasia
Titu, de 22 kil.
Hanul-Ro§u, localitate, in apro-
piere de orasul Valeni-de-Munte,
plaiul Teleajenul, jud. Prahova
unde s'a facut un frumos pod
peste riul Teleajenul.
Hanului (Iazul-), iaz,\n jud. Do-
rohoiu, in suprafa^a de 214 hect.,
83 arif, pe teritoriul satulu! Ha-
nesti, com. Sirbi; pi. Badineul,
contine pest!, raci si chiscar! ; se
afla pe cursul piriulu! Baseut
si se numeste si Hanesti.
Haosului (Valea-), vale, for-
mats din prelungirea coaste!
vestice a DealuluT-Crucei si a
cele! de E. a dealulu! Comor-
ni^a, com. Suhule^ul, pi. Funduri,
jud. Vasluiu. Este strabatuta de
piriul Schinetea. E bogata in
fine^e.
Haralampie (Bajenarii-lui-),
vechie numire a cdtunuluf Atir-
na$i, comuna Clondirul, jude^ul
Buzau.
Haranginul, deal, pe mo$ia Ca-
tamaresti, in partea de S. a com.
Cucoreni, plasa Tirgul, jude^ul
Botosani.
Haranginul, pddure, de stejar, de
286 hect., com. Cucoreni, jud.
Botosani, pe un teren ponoros,
in mosia Catamaresti.
Haranlic sati Caranlic, virf de
deal, in jud. Constanta, plasa
Silistra-Noua, pe teritoriul com.
rur. Caranlic. Este situat in par-
tea de N. a plasei si a com., pe
.muchea dealului Hasan-Orman,
la 3 kil. spre N.-V. de satul
Caranlic. Este punct strategic
de rangul I-iu, caci prin inat-
timea sa, care este de 136 m.,
domina valea Beilicul, cu adia-
centele el: vaile Caranlic si
Curu-Orman, satul Caranlic, dru-
muljude^ean Ostrov-Cuzgun, ce
trece pe la poalele sale S., dru-
mul comunal Beilic - Caranlic,
care se incruciseaza cu prece-
dents linga acest virf, drumul
ce vine de la Curu-Orman spre
Caranlic. Este acoperit cu fine^e
si tufarisuri.
Harapul, cdtun (tirla), in jud. Ia-
lomhra, pi. Ialomi^a-Balta, pe
cimpul Baragan;face parte din
com. Bora.
Harbuzul, piriu (15 kit.), jud. Su-
ceava, com. Dolhesti, afluent
al Somuzului-Mare.
Harjurilor (Culmea-), §irul
munfilor cu acelasi nume, intre
comunele: Malini, Sasca si Baia,
jud. Suceava, parte acoperit de
padure de brad, parte de fi-
na^urf.
Harmanul, munte, in jud. Neam^u,
Hosted by
Google
HARPANUL
691
HASANCEA
com. Vaduri, pi. Piarra-Mun
tele; se detaseazS din ratnura
TarcSuluI spre E.-N., pSnS in
dreptui satului On^ul.
Harpanul, munte, in jud. Su-
ceava. (Vezi Slopa^ul).
Hartoneasa, munte, in jud. Su-
ceava, com. Malini.
Hasan (Muntele-lui-), deal, in
jud. Tulcea, pi. Isaccea, pe te-
ritoriul com. urbane Isaccea;
brazdeaza partea de N. a pla?ei
si cea apusanS a comunei; este
prelungire orientals a dealu-
lui Gilmeele-Insirate; seprelun-
geste spre E., avind o direc-
fiune generals de la N.-V. spre
S.-E. ; ondula^iunile sale se in-
tind pana in orasul Isaccea ;
din cele de V. isi iau nastere
piraiele : Valea-Rece si valea
Acic-Tepe; pe la cele de N.
trece drumul jude^ean Isaccea-
Macin; virfurile sale principale
sunt: Isaccea, de 197 m., punct
trigonometric de rangul i-iu ;
Acic-Tepe, de 201 m.,puncttri-
gonometric de rangul al 3-lea;
prin aceste virfuri domina asu-
pra drumulul judetean, orasului
Isaccea si DunSrei.
Hasan-Bei, canal, din Dunare,
in jud. Constanta, plasa Hir-
sova, comuna urbanS Hirsova,
ce desparte douS insule marl :
Gisca-Mare si Chiuciuc; cind
apele Dunarei sunt scSzute ca-
nalul seaca ; are o lungime de
1 l j2 kil.; formeaza pu{in si ho-
tarul Hirsovei spre jude^ul la
lomita; ambele sale maluri sunt
acoperite cu sSlcii.
Hasan-Oba-Tepe, virf de deal,
in jud. Constanta, pi. Mangalia,
pe teritoriul com. rur. Sari-Ghiol;
este situat pe muchea dealulul
Ac-Basi, in partea centrals a
plSsel si cea de N. a comunei,
la 3 kil. spre N. de satul Sa-
ri-Ghiol ; punct strategic impor-
tant, avind 96 m. inSlfime si do-
minind valea Chiragi, valea Nal-
bant, valea Ac-Basi-Culac, satele
Deleurusi, Nalbant, Sari-Ghiol
si Ac-Basi, drumurile jude^ene
Cara-Omer -Mangalia si Med-
jidia - Mangalia, drumul vecinal
Hazaplar-Ac-Basi si jude^eanul.
Hasan-Orman, deal, in jud.
Constanta, pi. Silistra-NouS, pe
teritoriul com. rur. Beilicul; se
desface din dealul Ciatal-Orman,
din virful numit Caranlic; se in-
dreapt^ spre N., avind o direc-
{iune generals de la S.-V. spre
N.-E., brSzdind partea de E. a
plasei si cea de S. a comunei;
se ridicS pana la o inalfime de
132 m., dominind vSile Beilicul,
Hasan-Orman, drumul judetean
Ostrov-Cuzgun, eel comunal Bei-
licul-Caranlic, ce trece pe mu-
chea lul ; este acoperit cu pSdurl,
tufarisurl si pSsunl.
Hasancea, com. rur., jud. si pi.
Constanta, situatS in partea de
E. a jude^ului, la 13 kil. spre V.
de orasul Constanta, capitala
jude^uluT, si in partea meridionals
a plSseT, la 24 kil. spre S.-E.
de com. Cara-Murat, resedin^a
ocolului, pe valea Cara-Su sau
Hasancea.
Se margineste la N. cu com.
Palazul-Mara, la E. cu com.
Techir-Ghiol, laS. cu com. Os-
man-Faci (pi. Mangalia); iar
la V. cu comunele Omurcea si
Osman-Faci.
Principalele dealuri car! o brSz-
deazS sunt : Tasli-Bair (8 1 m.),
Horoslar-Iol-Bair (73 m.), la N. ;
Hagi-Diuliuc (76 m.) si Techir-
Ghiol-Bair (81 m.), la E.; Ab-
dulah-Derasi-Bair (84 m.) f la S.-
E. ; Osman-Faci (100 m.), la S.-V;
Omurcea (80 m.), la V. ; toate
aceste dealuri sunt acoperite cu
fine^e si semSnSturl. Movile sunt
iS,dintre carl principalele sunt :
Cunesi-Iuc (71 m.), la N.-E.,
Hasancea (73 m.) laN. de satul
cu acelasl nume; Cara-Iuc-Tepe
(87 m.) si Mahometcea-IolTepe
(82 m.), in partea centrals, pe
muchea dealulul Mametcea, ce
brSzdeazS interiorul comunei si e
acoperit cu semSnSturl.
Are cite-vavSI seel, si anume:
Cara-Su sau Hasancea, prin par-
tea centrals, cu adiacentele sale
pe stinga, Cara-Iuc-Dere, Osman-
cea-Ceair si Mahometcea-Ceair-
Dere, formats din vSile Curu-
Dere, Abdulah - Deresi- Bair ; a-
aceste vSI sunt largl, cu maluri
joase si confin apS numal in
timpurile ploioase si primS-vara,
dupS topirea zSpezilor.
CStunele din care este formats
com. sunt douS : Hasancea, in
partea centrals, resedin^a co-
munei, pe valea Cara-Su sau
Hasancea, intre dealurile Ho-
roslar-Iol-Bair laN. si Omurcea
la S. ; Mametcea, in partea de S.
a comunei, la 6 kil. spre S. de
resedin^S, pe valea Mahometcea-
Ceair-Dere, intre dealurile Ma-
metcea la N. si Osman-Faci la
S. ; aspectul lor in general e
acela al satelor tStSrestl, cu case
mid rSspindite neregulat, fSrS
ulifl, cu pu^url numeroase intre
ele, cu morl de vint imprejur,
cu o geamie in mijloc.
Suprafaja comunei e de 7744
hect., din care 244 hect. ocu-
pate de vetrelecelor douSsate,
cu 181 case; restul de 7500 e
ImpSr^it intre Stat cu proprie-
taril cart au 4900 hect. si Jo-
cuitoril carl posedS 2600 hect.
Popula{iunea,compusS mal nu-
mal din Turd si TStarf, este de
1 97 familil, satt883 suflete: bSrba^i
480, feme! 403 ; necSsStortyf 476,
cSsatorip38o, vSduvi 25, divor-
{a{I 2; cetS^enl RominI 793,
Hosted by
Google
HASANCEA
692
HASHAUSUL
supu?I strain! 90 ; ortodoxl 163,
catolicl 30, mahomedan! 690;
agricultorl 155, industrial 1 , co-
mercian^i 3, avind alte pro-
fesil 31.
Stiu carte 69 persoane.
Contribuabillsunt 190.
In com. sunt 4 geamii, 3 in
cat. Hasancea ?i 1 in Mametcea.
Locuitorii poseda : 86 pluguri
(4i cu boi, 45 cu cai), 130
care ?i caru^e (48 cu boi, 82
cu caT); 1 ma?ina de treerat
cu abur; 1 ma?in& de semanat ;
10 ma^inl de secerat; 2 ma?ini
de batut porumb ; 2 trioare ; 4
grape de fier ; 1 marina de vin-
turat; 20 pu^url.
Vite sunt: 518 cai, 861 boi,
2 bivoll, 3 asinl, 6730 01, 16
capre ?i 39 rim&torl.
Comerciul e activ; se face prin
gara Murfatiar, la 7 kil. spre V.,
de catre S comercian^I (din carl
2 circiumari) $i const& in im-
portul manufacturelor, bauturilor
spirtoase,lemnelor$i in export de
cereale, vite, 01 cu produsele lor.
Bugetul comunei e la veniturl
de 1 364 1 lei, $i la cheltueli de
1 76 1 lei.
Caile de comunica^ie sunt :
calea ferata Constan^a-Cerna-
voda, ce trece prin sat, fara
insa ca sa aiba vre-o sta^ie, apol
drumurl comunaie ce due la
Constanta, Horoslar, Hasi-Diu-
liuc, Mametcea, Omurcea, etc.
Prin partea centrala a co-
munei, la 1 kil. spre N. de satul
Hasancea, se vSd urmele valului
mare de pamint al lul Traian;
la V2 kil. spre S.-V. se vede
urmele valului de piatra cu un
insemnat lagar de piatra; la 2
kil. spre S.-E. de sat observam
urmele valului mic de pamint,
linga case; la 3 kil. spre S.-E.
de Hasancea linga movilele Cara-
Iuc-Tepe ?i Mametcea-Iol-Tepe
se v&d rama$i{ele unui puternic
lagar roman.
Hasancea, sat, in jud. $i pi.
Constanta, cat. com. Hasancea,
situat in partea de V. a pi.
$i cea de N. a comunei, pe valea
Medjidia, in valea Cara-Su sau
Hasancea, inchis intre dealurile
Horoslar-Iol-Bair la N. $i Omur-
cea la S. Prin sat trece calea
ferata Constan^a-Cernavoda, sta-
^iunea cea mai apropiata fiind
Murfatiar. Alte drumurl due
spre Horoslar, Hasi-Diuliuc, Ma-
metcea ?i Murfatiar. Are o in-
tindere de 5288 hect., din care
163 hect. ocupate de vatra sa-
tulul ?i gradinl. Popula^ia, aproa-
pe toata tatara, este de 94 fa-
milil, sau 333 suflete. La N. $i
la S. de sat tree cele 3 valuri
de pamint, cunoscute sub nu-
mele de valurile lui Traian.
Hasancea, deal, in jud. $i pi.
Constanta, pe teritoriul com.
rurale Hasancea ; se intinde pe
la S.-V. satulul Hasancea, avind
o directiune generala de la N.-V,
catre S.-E.; are doua virfuri:
Omurcea (80 m.) §i Cara-Iuc-
Tepe (87 m.); pe la partea sa
N.-E. trece un val al lul Trajan
$i calea ferata Constanta Cerna-
voda; partea sa S.-E. e taiata
de un alt val al lui Traian ;
este situat in partea V. a pi.
$i cea centrala a comunei.
Hasancea, vale, in jud. $i pi.
Constanta, com. Hasancea; se
intinde printre dealul Horoslar-
Bair ?i Hasi-Diuliuc, trecind prin
satul Hasancea cu o direc^ie
generala de la V. la E. ; este
inchisa de amindoua parole de
valurile lul Traian, de unul pe
la N. sau $i de doua pe la S.;
prin mijlocul ?i dealungul sau
merge calea ferata Constan^a-
Cernavoda $i drumul comunal
Constanta- Hasancea.
Hasanlar, sat in jud. Tulcea,
pi. Macin, catunul com. Cirjelar,
a?ezat in partea S. a pla^el §i
V. a com., la confluen^apiraielor
Homurlar $i Cirjelar, la 2 kil.
spre N.-V. de re$edin{a. Are
o intindere de 70 hect. Popu-
la^iunea, compusa din Turci ?i
Tatar!, este de 67 familil, sau
274 suflete. Pamintul e favora-
bil agriculture!.
Hasanlar, deal, in jud. Tulcea,
pi. Macinului, pe teritoriul co-
munelor rurale Satul-Nou $i Cir-
jelar; se desface din dealul
Dijcadael-Bair ; se intinde spre
V., avind o directiune generala
de la S.-E. spre N.-V., braz-
dind partea S. a pla^ei, pe cea
V. a com. Cirjelar, ?i pe cea
E. a com. Satul-Nou ; pe culmea
lul trece hotarul despar^itor intre
aceste doua comune ; se intinde
printre riul Ai-Orman §i afluentul
sau Valea-Cernei, despar^indu-le
basinuriie pe la poalele N. curge
piriul Iaila, afluent al vail Cerna.
Este de natura stincoasa pe a
locurea ; are doua virfuri pietroa-
se, unul de 220 m. $i altul de 204
m., ambele puncte trigonometrice
de observa^ie, de rangul al 3-lea,
dominind asupra satelor Ha-
sanlar $i Satul-Nou, asupra dru-
mului comunal ce le une§te ?i
asupra piriului Ai-Orman ; este
acoperit cu verdea^a $i pa?uni.
Hasanlar, name, ce poarta piriul
Homurlar, din jud. Tulcea, de la
satul Hasanlar $i pana la var-
sarea sa in piriul Ai-Orman, in
pi. Macin, pe teritoriul comunei
rurale Cirjelar $i anume pe al
catunului Hasan.
Hasca, tnunte, intre com. Bro$-
teni ?i com. Dorna, jude^ul Su-
ceava.
Hashau^ul, munte, situat linga
piriul Tarcaul, in grupa mun^i-
Hosted by
Google
HASI-DIULIUC
693
HAU?ULUl (CULMEA SAO $IKA-)
lor Cicul-Tarc£ul, jud. Neam^u.
Are o lnatyime de 1555 m.
Hasi-Diuliuc, sat, in jud. si
pi. Constanta, c&t. com. Techir-
Ghiol, situat in partea S.-V. a
pl£sel si cea centrals a com.,
la S kil. spre N.-V. de catunul
de resedint& Techir-Ghiol, in
valea Carsi-Dere. Este inchis
la N. si V. de dealui Hasi-
Diuliuc-Bair cu movilele Cara-
mat-Iuc (74 m.), Tara Iuc (66
m.), Cioinac-Iuc (48 m.) si la S.-
V. de dealui Techir-Ghiol cu
movila Pipiliga-Iuc (68 m.) si
Hasi-Diuliuc (65 m). Suprafa^a
sa este de 3762 hect., dintre
care 96 hect. sunt ocupate de
vatra satului si gradinl. Popu-
la^iunea sa este de 126 familif,
sau 395 suflete.
Prin sat tree drumurile: Ma-
metcea-Constan^a, careestedrum
comunai iar din sat pleaca dru-
murl comunale la satul Anadol-
Chioi, la Palatzul-Mare, la Hasan -
cea, la Abdulah si la Laz-Mahale,
care se desface si catre Agigea.
Hasi-Diuliuc, deal, in jud. si
pi. Constanta, pe teritoriul co-
munei rurale Techir-Ghiol, si
anume pe acela al satului sau
Hasi-Diuliuc. Se intinde pe la N.-
V. satului Hasi-Diuliuc avind o
direc^iune generala de la S.-V.
catre N.-E. Are o inahime maxi-
ma de 74 m., pe care o atinge
in virful s&ti Caramet-Iuc si niai
are inca alte movile ca Tara-
Iuc, cu 66 m., Cioinac-Iuc, cu
48 m., Ceair-Iuc, cu 73 m. si
Nadas-Iuc. Este situat in par-
tea S. a plasei si cea N.-V. a
comunei.
Hasmacul - eel - Mare, grind,
jud. Tulcea, pi. Sulina, pe terito-
riul com. Svistofca si Satul-Nou
(si anume pe al c&tunulul Pe-
riprava), in partea de E. a pl£sel,
cea de V. a comunei Sfistofca,
si in cea de N. a comunei Sa-
tul-Nou. Pe el sunt asezate sa-
tele: Letea, Satul-Nou, la S. ;
Sfistofca, la E.; Periprava, la N.
Este strabatut de o mulpme de
drumurl comunale ce unesc a-
ceste sate. Este acoperit cu
tuf&risuri, cu insule de nisip
intr'insele. Are o forma triun-
ghiulara. Partea de V. a lul
se numeste Hasmacul-Unguru-
lui. Are o intindere de aproape
100 kil. p.
Hasmacul - Ungurului, grind,
in jud. Tulcea, pi. Sulina, pe
teritoriul comunei Sfistofca si
pe al catunului sau Periprava,
continua^ie vestic& a grindulul
Hasmacul-cei - Mare. Este stra-
batut de la N. la S. de dru
mul comunai Letea-Periprava,
ling& care se afla si gradina
lul Omer. Are 40 hect. intin-
dere. E acoperit cu padurl.
Haznalei (Drumul - ), drum
vechiti, jud. Dolj, pi. Balta, com.
Zavalul si Gighera, ce vine din
spre Gighera, trece prin balta
Z&valulul, prin mijlocul Cringu-
luI-Frumos. Acest drum era nu-
mit Drumul-Haznalei adica al
Poster, ce ducea banil f arel la
TurcT.
Hatei (Dealui-), deal, se pre-
lungeste din com. Hirlaul, jud.
Botosani, inconjoar& satul Ba-
deni, din pi. Bahluiul, jud. Iasi
spre N. si apoi trece in com.
Cepleni^a, tot descrescind. Pe
partea lui despre V. sunt vil
si livezi; iar pe acea de E., ar&-
turl.
Hatei (Plriul-), piriU, vine din
jud. Botosani, curgind in partea
de E. a mosiei Hirl&ul, apoi
trece in jud. Iasi, inconjoara
satul Badeni, pi. Bahluiul, la N.-
E., pe sub Dealul-Hatef, apoi
lese din comunS, si se vars&in
Bahluiul, pe teritoriul comunei
Cepleni^a.
Hatia, piriU, jud. Suceava. Izvo-
reste din hotarul mosiei Jolesti,
curge sub numele de Croitorui,
ud£ spre S. teritoriul comunei
Uidesti, pe o lungime de 6 kil.
si, dup& ce a invirtit 2 moriste
si a primit din dreapta pira-
iele For&sti si Antoceni, iar din
stinga p. Garaleul, trece in co-
muna DrSguseni si printr'un
crac se varsa in Moldova in
marginea de sus a satului DrS,-
guseni. O ramur£, luind nu-
mele de Hatia, formeaz& in va-
tra acestul sat iazuriie Picla
si mal jos Stroesti si se vars&
in Moldova, dup& ce a mal pri-
mit piraiele Cabuja si S&cueni.
Lungimea-I totals e de 12 kil.
Hatinei (Plriul-), piria, in jud.
Neam^u, plasa de Sus-Mijlocul,
com. R&ucesti. Izvoreste din
Dealul-Neam^ului, aproape de
fintinele minerale de la Oglinzi.
Apa acestui piriu in percur-
sul s&u las& nenum&rate depozite
de sesquioxid de fier.
Hatnauca, padure y pe mosia
Buda, com. Buda, pi. Her^a,
jud. Dorohoiu.
Hau§ul, piriiaf, jud. Bac&ti, pi.
Muntelul, com. Brusturoasa, ce
se scurge d'a stinga Ciughesulul.
Obirsia sl-o are In muntele A-
pahausul.
Hau^ului (Muntele-), tnunte,
jud. Neamju. Vezi Hashausul.
Hau^ului (Culmea sau §ira-),
fird de munft, jud. Bac&u, pi.
Muntelui, comuna Brusturoasa,
care incepe in piscul Voica, de
pe granifa si trece prin F3ge-
Hosted by
Google
HAVlRNA
694
HAZARLlC
tul-Alb, Apahausul, Popoiul si
Aldamasul, prezintind trecatoa-
rea Ghimes.
Havirna, com. rur., in jud. Do-
rohoiu, pi. Prutul d.-s., formata
din satele : Baling, Garbeni si
Havirna, cu resedinfa primariei
in satui Havirna.
Are : 602 famili!, saii 2477
suflete; I biserica, cu 2 preo^I,
2 cintaref! si 2 palamar!; 1
scoala, condusa de un inva^ator
si frecuentata de 85 elevi ; 816
hect. 35 ar. pamint satesc ;
4368 hect. 19 aril cimp si 68
hect. 75 ari! padure, proprie-
taresc ; 10 iazuri si 8 pogoane
de vie.
Bugetul com. este de 5856
le!, 67 ban!, la venitur!, si de
5470 lei, 40 banl, la cheltueli.
Sunt in comuna. 861 vite
mar! cornute, 3540 01, 43 capre,
348 ca!, 585 pore!. Locuitori!
poseda 252 stupi cu albine.
Havirna, sat, pe mosia cu ace-
la?! nume, jud. Dorohoiu, pi.
Prutul-d-s., com. Havirna.
Proprietatea mosie! este o
parte a d-lu! Luca A. Goilav
si o parte a erezilor defunctu-
lu! David Goilav.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, facuta din birne in a-
nul 18 17, si carepoarta d'asu-
pra use! urmatoarea inscrip^ie:
Aceasta Sf. biserica este inceputa cu
cheltuiala d-lui Hatman Constantin Ghica
(proprietarul mosiei), a satenilor si a
preo^ilor din satul Havirna, in zilele lu-
minatuluT Domnitor, Scarlat Alexandru-
Voda, si a I. P. S. S. MitropolituluT la-
cob, in anul 1817, August in 18 zile,
prin staruin^a si osteneala lui Toader
Darie s'a lucrat.
Este o scoala primara, con-
dusa de un inva^ator si frecu-
entata de 85 elevi; are un lo-
cal bun facut de comuna.
Locuitori! improprietari^i au :
749 hect. 76 ari! pamint, iar
proprietari! mosiei au : 3895 hect.
57 arii' cimp si 68 hect. 75 aril
padure; 10 iazuri, din cariunul
numit al Ghica!, pe cursul Ba-
seulu!, in suprafa^a de 5 2 hect.
99 ari!; 2 livez!; 8 pog. vie.
Piriul principal este Baseul,
ce curge pe ho tar, si Havirna,
pe mosie.
Drumurile principale sunt :
acel de la Darabani si Radau^i,
la Dorohoiu ; si acel de la Sa-
veni catre Herfa.
Hotarele mosie! cu : Baling,
Tatarasani, Girbeni, Hudesti si
Cordareni.
Insemnat aci este : familia
Ghica, una din cele ma! distinse
familil ale Moldovei, apo! si a
Valahie!, dind ma! mulpf dom-
nitor! si veli{! boen. Aceasta fa-
milie s'a ivit pentru prima data
in Moldova, sub domnia lu! Va-
sile Lupu-Voda, ce se urea pe
tron la 1634, cind aduse in {ara
si pe Gheorghe Ghica.
Gheorghe Ghica a fost de o-
rigine Albanez, ridicat din po-
por. Tatal sau il trimise la Con-
stantinopole, spre a' si forma o
cariera, punindu'l sub priveghe-
rea unu! negu^ator de zarzava-
tur!. In timpul calatoriei sale pe-
destra la Constantinopole, avu
tovaras de drum pe un baiat de
turc anume Mehmet, cu care im-
partasi osteneala si lipsa. Meh-
met ajutat de soar fa, a ajuns
cu' timpul in serviciui saraiului,
si cu incetul s'a facut mare dem-
nitar. In acele vrem! recunoscu
intr'o zi pe companionul sau de
drum, Gheorghe Ghica, si il facu
mai intiiu casnicul sau. Mehmet
pronumit Chioprali , ajungind
mare vizir, fiind-ca iubea pe Ghi-
ca, caci acesta era destept, puse
de-1 inva^a carte, si in urma il ase-
za pe linga Capi-Chehaia a Mol-
dovei Vasile Lupu, care, in urma
devenind Domn al Moidove!,
aduse pe Gheorghe Ghica cu
sine, ca secretar. Manierele, des-
teptaciunea si credin^a lu! Ghica,
catre Vasile-Voda, precum si
indemnurile vizirulu! il ridicara
la demnita^f si in cele din ur-
urma fu trimes la Constantino-
pole sa ^ina locul de Capi Che-
haia a Moldovei pe linga Poarta,
unde a stat si dupa mazilialu!
Vasile Lupu de la Domnie, cit
si in timpul Domniel lu! Gheor-
ghe Stefan-Voda. Acesta retra-
gindu-se de la tron, Vizirul Meh-
met Chioprali, protectorul lui
Gheorghe Ghica, facu a se numi
el Domn la 1658. Din aceasta
familie au esit ma! multl Dom-
nitor! in Moldova si Valahia,
precum si insemnat! boer! a!
caror descendent! traesc si as-
ta-z!.
Havirneanca, pit in si vale, in-
cepe de pe mosia Havirna,
com. cu acelas! nume, pi. Pru-
tul-de-Sus, jud. Dorohoiu si se
varsa in riui Baseul.
Hazarlic, com. rur., in jud. Con-
stanta, pi. Silistra-Noua.
Este situata in partea meri-
dionala a jud., la 77 kil. spre
S.-V. de orasul Constanta, ca-
pitala districtului, si in cea su-
dica a plase!, la 43 kil., spre S.-E.,
deoraselut Ostrovul, resedin^ae!.
Se margineste la N. cu com.
urbana Cuzgun, la E. cu com.
Enigea (pi. Meojidia), la V. cu
com. Enisenlia, iar la S. cu Bul-
garia si com. Hairan-Chioi.
Relieful solulu! e destul de
accidentat de culmea Ghiol-Pu-
nar cu ramifica^iunile sale. Prin-
cipale dealur! sunt : Curu-Alcea-
Bair (170 m.), la N. ; Mulver-
Acceuci, cu virful Imail-Iuiuc( 1 84
m.), la V. ; Ghiol-Punar cu vir-
ful Esil-Iuc (185 m), la V.; Cara-
Peletli Bair, prin interior; Hazar-
lic, cu virful Hazarlic (186 m.),
Hosted by
Google
HAZARLlC
695
hAbeni
la S.-V. ; Ce^me-Bair, la S.-E.;
Mezarlic-Borungea-Bair(i62 m.),
la E. ; Curu-Giugiuc-Bair, Ot-
lul Osman-Ba$a-Iuiuc (150 m.),
la N.-E. ; Adam-Clissi-Tarifi-Bair
(162 m.), la N. Toate aceste dea-
lur! sunt acoperite cu livezi, pa-
$uni ?i paduri, carl inca mal a-
rata marefia celor de odinioara
distruse de incendii $i tSeri ne-
sistematice.
Are ni?te val adinc!, ce au
apa numai in timpul ploilor ?i
topirei zapezilor.
Catunele can o formeaza sunt:
Hazarlic, resedin^a, in partea
sud-vestica, pe valea Hazarlic $i
valea Urluia '$i intre dealurile
Hazarlic la V., Ghiol-Punar la
E. ; Ghiol-Punar, la E. com., la
6 kil., spre N.-E. de re$edin$a
pe vaile Urluia §i Ce$me-CuJac,
intre dealurile Ghiol-Punar la V.
§i Mezarlic-Borungea-Bair la E. ;
Nargilar, constituit din vr'o cine!
case apar^inind satului Ghior-
Punar, la 2V2 kil. spre N. de
precedentul, pe valea Urluia, la
poalele N. ale dealului Ghiol-
Punar ; Cherim-Cuius, in partea
nordica, la 10 kil. spre N. de
resedin^a, pe valea Urluia intre
dealurile Curu-Alcea-Bair la V.,
Adam-Clissi-Bair, la E.
Suprafa^a totala a comunel
este de 5779 hect., din carl 221
hect. ocupate de vatra satelor
cu 122 case, iar restul impar^it
intre Stat cu proprietaril ce po-
seda 1900 hect. §i locuitori!
can stapinesc 3658 hect.
Popula^iunea este de 160 fa-
milii, sau 783 suflete : din carl :
407 barbafr 376 feme!; neca-
satori^T 256 barba^i, 220 feme!,
casatori^i 278 (barba^i 139, fe-
me! 139); vaduvi 29 (barba^T
12, feme! 17); ceta^eni Romini
780, strain! 3; 777 ortodox!,
3 mozaici; 413 agricultori, 4
comer cianjl.
Stiu carte 97 barb. $163 fern.
Contribuabili sunt 176.
Locuitori! poseda: 123 plu-
gurf, 113 care $i canine; 2 ma-
?in! de secerat ; 219 grape de
fier; o ma?ina de vinturat;9750
capete de vite, mai cu seama of.
Comerciul se face prin gara
Cernavoda, de cStre 3 comer-
cian^!, $i consta in import de
coloniale ?i manufacture ?i in
export de lemne, vite cu pro-
dusele lor.
Budgetul com. este de 4332
lei la venitur! $i de 3440 k!, la
cheltuel!.
Caile de comunica^ie sunt :
drumul jude^eau Ostrov-Manga-
lia, care trece prin sat, ?i dru-
mur! comunale carl due la Do-
bromir, Eni^enlia, Teche-Chioi,
etc.
Are o biserica, zidita ?i in-
tre^inuta de locuitori, cu hramul
Adormirea-Maicei-Domnulu! ?i
deservita de 1 preot $i 1 cin-
tare{; o $coala mixta, condusa
de un inva^ator ?i frecuentata
de 56 elevi.
Hazarlic, sat, in jud. Constanta,
pi. Silistra-Noua, catunul de re-
$edin{a al com. Hazarlic; este
situat in partea de S. a pi. ?i
a com., in Valea-Hazarlic ; e
sat mare ?i frumos; are o in-
tindere de 185 1 hect, din car!
1 1 8 hect. ocupate de vatra sa-
tulu! cu 40 case ; popula^ia, in
maioritate Bulgara, este de 83
familii, sau 353 suflete.
Hazarlic, deal, in jud. Constanta,
pi. Silistra-Noua, com. Hazarlic,
in partea de S., de natura stin-
coasa, avlnd ca virfur! Hazar-
lic I ?i Hazarlic II (115 m. $i
132 m.) ?i strabatut de va! a-
dinc!, in care se intinde satul
Hazarlic.
Hazarlic, alt nume al vaetUr-
luia, jud. Constanta.
Hazarlic-Ghiol, lac, in jud. Con-
stanta, pi. Hfr^ova, com. Cio-
banul, format de girla Baroiul;
are 140 hect. intindere, 7 m.
adincime; in el se varsa* girla
Sarai; confine pe?te care se con-
suma in comuna.
Haba§e§ti, sat, in jud. Roman,
pi. Siretul-d.-s., com. Strunga,
spre S. de baile Strunga ?i la
2 kil. de ele. Este a.?ezat pe
un mic platou. Are 92 familii,
sad 435 suflete, din car! no
contribuabili.
Mulf! dintre locuitor! se o-
cupa cu carufana.
Sunt 332 vite mar! cornute.
Are: o biserica de zid; o
?coala mixta, frecuentata de 15
elevi.
Aic! era re?edin$a com. pan£
in Ianuarie 1886, cind com. Cri-
ve?ti s'a unit cu com. Haba?e?ti,
luind numele de Strunga.
Habeni, com, rur., in jud. Dim-
bovifa, pi. Dealul - Dimbovifa,
situata la 15 kil. spre S.-E. de
Tirgovi?te, peo cfmpiefrumoasa,
pe malul drept al Ialomifei 51
pe $oseaua jud. Tirgovi?te-Bu-
timanul. Cimpiiie de pe terito-
riul com. se numesc : Plopi?ul
?i Nafro^ul. Afara de Ialomifa,
. prin raionul comunei, curg pi-
raele Racovifa ?i Piscovul, fund
doua podefe pe piriul Racovifa
?i unul pe Piscovul. Habeni se
compune din trei catune : Ha-
beni, Racovifa ?i Ra^oaia, cu
o populate peste tot de 1027 loc.
Are o biserica $i o ?coala.
Se invecine^te : la E. cu Buc-
$ani ; la V,, cu Cazaci ; Ja N.,
cu Comi^ani ?i la S., cu Ba-
beni-Sirbi. De Buc?ani se des-
parte prin Ialomifa; de Cazaci
prin marea padure Iuda, care
are peste 40000 ari!; de Co-
mi^ani prin cimpia Plopi^ul ;
de Baleni prin cimpia Baieni.
Hosted by
Google
HABUDUL
696
hAlAresti
Habudul, com. rur., in jud. Pra-
hova, pi. Tirgsorul. Se compune
din 2 catune: Bratesti si Ha-
budul.
Este situata in partea de S.
a plaseT, linga riul Ialomifa.
Veniturile com. sunt de lei
3224.
Resedin^a com. e in cat. Ha-
budul.
Scoala exista in corn, de la
1889. Localul e proprietatea
com. Copii in virsta de scoala
sunt: 105 in Habudul si 59 in
Bratesti.
Habudul, sat, face parte din com.
rur. Habudul, pi. Tirgsorul, jud.
Prahova.
Habudul-Scuta§ul, proprietatea
Eforie! Spitalelor Civile din Bu-
curesti, fosta pendinte de schi-
tul Tirgsorul, com. Habudul, pi.
Tirgsorul, jud. Prahova, in in-
tindere de I04hect. t toate ara-
bile si tlnete, care pe periodul
1888 — 93 s'a arendat cu 3750
lei anual.
Haciugosul, munte, in jud. Su-
ceava, com. Malini.
Hae§ti, catun, al com. Bcbul, pi.
Amaradia, jud. Gorj, situat pe
malul drept al riulu! Blahnita,
si in partea de N. a catunului
de resedinta.
Are o suprafata de 639 hecL,
din can: 197 hect. arabile, 196
hect. fine^e, 8 hect. vi!, 261 hect.
padure, 18 hect. pomet, 9 hect.
izlaz, si 4 hect. vatra satului.
Are o populate de 71 fami-
lii, sati 326 suflete, din carl 63
contribuabili.
Locuitoril poseda : 12 plugur!,
20 care cu bo!, 109 vite man
cornute, 4 cai, 478 of, 34 capre
si 34 rimatorl.
Are: o biserica, cu 1 cinta-
re{ si 1 paracliser ; serviciul il
face preotul de la cat. de re-
sedinta.
Comunicafiunea cu catunul de
resedinta si cu ceie-raite cat.
vecine se face prin drumur! or-
dinare.
Haghiacul, sat, face parte din
com. Burdusaci, pi. Stanisesti,
jud. Tecuciu. E situat pe coasta
estica adealulu! cu acelasi nume,
la hotarul com., la I kil. de re-
sedinta el.
Are o populate de 16 fami-
lil, sati 58 suflete, locuind in 14
case.
LocuitoriT, vechi razes!, sta-
pinesc 107 hect.
Este strabatut de doua dru-
muri carl se unesc in sat, unul ve-
nind din com. Craesti si altul din
Oprisesti, cart unite dau in so-
seaua jude^eana Tecuciu-Stani-
sesti.
Hainari, catun, al com. Negreni,
pi. Gilortului, jud. Gorj, situat
pe ses si la S. catunului Ne-
greni, pe malul drept al piriu-
lui Negreana.
Are o suprafata de 219 hect.,
din can: 60 hect. padure, 80
hect. arabile, 61 hect. fine^e, 8
hect. vie, 8 hect. livezile de
pruni si 2 hect. izlaz.
Locuitoril sunt mosnen!. Po-
pula^ia e de 57 familii, sau 220
suflete, din can 40 contribuabili.
Locuitoril poseda : 19 plugurT,
20 care cu bol, 4 caru^e cu caT,
1 10 vite man cornute, 140 oT,
15 capre, 3 caT, 60 rimatorT.
Comunicatia cu acest catun se
face prin soseaua ju demean a ce
vine din spre com. Hurezani-
d.-s. si care 11 leaga cu cat. sati
de resedin^a.
In catun se afla : 3 fintinT
si 4 pu^uri.
Haineala, sat, jud. Bacau, pi.
Tazlaul-d.-s., com, Basasti, situat
la stinga TazlauIuT-Mare si la o
departare de 350 m. de satul
Basasti (scoala).
Are o populate de 90 fami-
liT, sau 331 suflete.
Vite sunt: 21 caT, 159 vite
mar! cornute, 49 porcT.
Halange^ti, sat, in jud. Dolj,
pi. Amaradia, com. Zaicoiul. E-
ste asezat pe dealul Halangesti
si de-alungul riulu! PloSca. Are
o populate de 318 suflete: 159
barbap si 159 feme!. Locuesc
in 70 case. Copii! din sat ur-
meaza la scoala mixta din sa-
tul Zaicoiul, ce este la 4 kil.
In anul scolar 1892 — 93 au fre-
cuentat scoala 1 1 bSep. Cu vir-
sta de scoala sunt 40 bae{! si
18 fete. Stiu carte 11 persoane.
Are o biserica de lemn, cu hra-
mul Sf. Gheorghe, fondata de
enoriasT la 1833 si terminata la
1836.
Halare§ti, com. rur. si sat, in
jud. si pi. Tutova, pe piriul Stu-
dine^ul, aproape de confluenta
lu! cu piriul Tutova, spre N.-V.
de Birlad. Are 616 locuitori,
traindin 201 case. Satul formeaza
o com. cu catunele: Lunca,
Recea, Cali^esti, Silistea si Po-
lifeni. In toata com. sunt 1642
locuitorT, din car! 305 contri-
buabili; locuesc in 411 case.
Sunt pe teritoriul satuluT
17,50 hect. vil din can 14,50
hect. neiucratoare si 7 hect.
livezT cu pruni.
Comerciui se face de 10 per
soane. Are : o scoala primara de
bae^T ; 5 bisericT.
Veniturile com. sunt de 8016
lei, 12 ban!.
Halare^ti, mosie, in jud. Tutova,
pi. Tutova, com. Hataresti, linga
satul cu acelasi nume, proprie-
tatea statului, arendata in ulti-
mul period cu lei 15500 anual.
Hosted by
Google
hAlAresti
697
HANEgTl
Halare§ti, pddure, de 269 hect,
proprietatea statu lui, in jud. si
pi. Tutova, pe mosia cu acelasf
nume.
Halaucesti, com. rur. si sat, m
jud. Roman, pi. Moldova, spre
N. de orasul Roman, la 25 kil.
de el si la 26 kil. de resedin^a
plasel. Este situat pe platoul
ce separa basinul Moldove! de
ai Siretului. Are 625 familif,
sau 2178 suflete, din carl 720
contribuabili. Aceasta populate
este compusa din 400 familil
(1500 locuitori) de Ungun, 15
familii Evrel si restul RominT.
Locuitorii lucreaza canine,
roate, sann, etc.
Sunt 1690 vite man cornute.
Se face iarmaroc la 8 Sep-
tembrie.
Are 3 biserici: 2 ortodoxe
(una de zid si una de lemn) si
una catolica de zid, care for-
meaza o parohie catolica cu
satele: Mogosesti si Muncelul-d.-
s. ; o scoala primara mixta, fre-
cuentata de 27 elevi.
Venitul anual al comuneieste
de lei 7390 si cheltuelile de
6966 lei.
Este legata cu orasul Roman
prin cale ferata si prin sosea.
La E. de acest sat, si aproape
de el, este gara Halaucesti. Par-
tea de N. a acestui sat se nu-
meste Luncasi.
Acest sat apar^inea,pe la 1756,
PaharniculuT Const. Sturdza,
dupa cum se vede dintr'o in-
voiala a acestuia cu Episcopul
de Roman Ioanichie, pentru
facerea unuipod pe riui Siretul.
Halaucesti, sat, in jud. Roman,
pi. Moldova, com. Halaucesti.
(Vezi Halaucesti, com. rur. si
sat).
Halaucesti, stafie de dr.-d.-f.,
pe linia Roman-Pascani, situata
pe teritoriul com. Halaucesti
si aproape de stasia cu acelasl
nume, jud. Roman. Aceasta sta
$iune este a doua stafiune in-
termediary de la Roman, pe
linia ferata Roman-Pascani. E
la o departare de 20 kil. de
orasul Roman, la 4 kil. de sta-
{iunea Mircesti si la 9 kil. de
stasia Muncelul. Venitul acestei
sta^il pe anul 1896 a fost de
67788, bam 41.
Halauzala, mosie mica, jud. Mus-
cel, proprietate a statuluT, si-
tuata sub poalelemahalaleiMalul.
Halceni, sat, in partea de S. a
com. Sipotele, pi. Bahluiul, jud.
Iasi, situat pe podisul dealulut
Halceni, in valea caruia se afla
iazul cu acetasi nume, pe o in-
tindere mare, fiind bogat in
peste si stuh.
Are o populate de 66 familil
sau 297 suflete; o biserica, zi-
dita la 1856 de D-l Gh. State,
fost posesor, deservita de un
preot, un ctntare^ si un eclesi-
arc; casele proprietate! si o
moara de apa.
Asezarea satuluT precum si a
locuitorilor este vechfe.
Numarul vitelor se urea la
667 capete, din carl: 145 vite
marl cornute, 40 cal, 456 of si
26 rimatorl.
Halesia, munte, jud. Neam{u.
Vezi Halauca, munte.
Hale§ti, sat, face parte din com.
rur. Madulari, pi. Cerna-d.-j.,
jud. Vilcea.
Halmacioaia, sat, jud. Bacau,
pi. Bistri^a-d.-s., com. Racova,
asezat pe coasta dealulu! cu a-
celasi nume.
Are o populate de 66 familil,
sau 271 suflete. Locuesc in 80
case. Este o biserica, facuta de
locuitori, cu 1 preot si I cln-
taref.
Vite sunt: 8 caT, 171 vite
marl cornute, 140 01 si 60 porci.
Se afla la o departare de 2800
m. de resedinfa comuneT, unde
e scoala.
Hameiul, virf de deal, jud. Ba-
caii, pi. Siretul-d.-j., com. Pe-
tresti, d'a stinga Dienefulul.
Hameiul, piriu, jud. Bacaa, pi
Trotusul, com. Darmanesti, care
se scurge d'a stinga Trotiisulul.
Hanaseni, sat, in jud. Tutova,
pi. Tirgul, com. Murgeni, la
confluen^a piriulul Mihoaia cu
piriul Elanul, spre S. de tirgu-
sorul Murgeni.
Hane^ti, sat, pe mosia cu ace-
lasl nume, com. Sirbi, pi. Ba-
seul, jud. DorohoiQ, cu o po-
pulate de 215 familil, sau 760
suflete. Proprietatea mosie! e a
erezilor def. Nicu Vasiliu Pilat.
Biserica, cu hramul Ador-
mirea-Maice!-Domnulu! (cu 1
preot, 2 cintarep si 1 pal&mar),
este vechie, de valatuci, facuta
la anul 1802, de Mihail Sturdza.
$coala primara, condusa deun
inva^ator si frecuentatH de 68
elevT, are un local bun facut
in 1880, de catre fostul pro-
prietar N. Pilat, si oferit co-
munei. Locuitori! improprietarty!
au 507 hect, 36 arif, pamint,
iar proprietatea, 3588 hect., 91
aril cimp si 17 hect., 19 aril
padure ; 3 iazurl, din care unul
numit al-Hanuluf, in suprafafa
de 214 hect., 83 aril, pe cursul
BaseuluL
Vitele de toate speciele de
pe aceasta mosie sunt din cele
ma! bune soiur!, mulfumita fn-
grijirel defunctulu! N. Pilat, care
a introdus semincer! de prasila
si in vitele satenilor.
6061,5. ilarele J)ictiovur lieof/ranc. I of; ill.
88
Hosted by
Google
HANGANI
hArmAnesti
Piriul principal ce trece pe
mosie este Baseul.
Drumuri sunt : acel de la Sa-
veni catre $tefanesti si acel
ducator la Botosani.
Hotarele mosiei sunt cu : St-
rata, Mihai&sani, Brateni, Dan-
geni, din jud. Botosani; Vlasi-
nesti si Sirbi.
Locuri insemnate sunt : Gea-
mana, movila si Valul-lui-Traian.
lata de ce satul — spune le-
genda — poarta numele de Ha-
nesti:
Dupa cadcrea lul Aron-Voda,
Irimia-Movila, boier distins fiind,
bine vazut de Poloni, capata
oaste de la ei si sub conduce-
rea HatmanuluT Zamoischi intra
in Moldova si ocupa tronul.
Sultanul nemul^umit ca. Lesii
se amesteca in numirea Domni-
lor, trimese pe Kazan-Gherel,
Hanul-CrimuluT, cu Tatari si Eni-
ceri asupra Poionilor. Ambele
ostiri se intilnira la Tu{ora pe
Prut, in jude^ul Iasi, si dupa o
lupta de 3 ziie, Irimia-Movila
temindu-se de pierdere si de
urgia Por^il, starui ca sa se
curme lupta si sa se faca pace,
lasind Hanului libera alegere a
Domnului; si dupa mijlocirile
ce au intrebuin^at a reusit ca
Hanul sal aleaga Domn, dupa
care otyinu si de la Poarta con-
firmarea sa. In recunostin^a a-
cestui bine ce i s'a facut, Iri-
mia-Movila, ca Domn al Mol-
dovei, a dat cu act formal in
1595, in personala proprietate
a Hanului, sapte sate cu mosii
in jude^ul Dorohoiu. Satul a-
cesta devenind centrul de ase-
zare al Hanului se numi Ha-
nescu si apoJ H&nesti, cum se
zice si acum.
La 1694, g£sim pe Constan-
tin Pilat, Paharnic de Husi, rin-
duit de Domnie asupra viilor.
La 1696, el vinde episcopu-
luf de Husi, Varlaam, parole ce
avea in mosiile Bunesti si Ca-
bicesti.
Intre anii 170 1 — 1704, gasim
pe Setrarul Pilat cu Comisul-
Ghiorghifa si Banul-Macri, fu-
gi{i ia Polonia, spre a scapa
de condamnare, caci conspirase
contra lui Duca-Voda.
Hangani. Vezi Urminisul, sat.
Hangu§orul. Vezi Hangul, sat.
Han{e§ti, com. rur., in par tea de
S. a pi. Berhometele, jud. Do-
rohoiu, formata numai din sa-
tul Han^esti, pe mosia cu ace-
lasi nume. Are o populate de
460 familii, sau 1735 suflete.
Mosia este proprietatea D rei
Ecaterina Zota, ob^inuta in e-
reditate ca nepoata de sora a
defunctei princese Maria Iorgu
Su^u.
Are o biserica, cu hraruul
DuminicaTuturor-Sfin^ilor, cu 2
preo^I, 2 cintareflf si f palamar;
este mare, bine zidita si frumos
inzestrata ; facuta in 1822, de
boerut Teodor Silion, proprie-
tarul de atunci ; reparata si in-
frumuse^ata de prin^ul Su£u.
Scoala primara e condusa de 1
inva^ator si frecuentata de 50
elevT.
Locuitorii improprietari^f au
940 hect. 23 ar. pamint ; iar
proprietatea mosiei, 1950 hect.
65 ar. cimp si 716 hect. to ar.
padure, cu diferite esen^e de
arbon, intre car! domina: ste-
jarul, carpanul si fagul.
Mosia e bine inzestrata in a-
carete; are : cosere si hambare
bune pentru conservat produc-
tele ; grajduri pentru ernatul vi-
telor; velni^a cu toate depen-
din^ele ei; ratose; iazuri pen-
tru adapatoare si conservarea
pesteluT.
Apa principals care trece pe
hotarul mosiel este riul Siretul.
Drumuri sunt acele can co-
munica cu satele vecine.
Mosia se margineste cu : A-
dincata, Zvorastea, Grigoresti
si Bucecea.
Budgetul com. e de 5486 lei
la venitun, si de 5099 lei la
cheltueli.
Vite man cornute 289, of 736,
cal 104, porci 342, stupi 124.
Haranetul, colina, in jud. Buzaii,
com. Sibiciul-d.-s., cat. Bascu-
retul si Draganoi ; are 2 culmi
na^ii: Bogzoi si Hortilele.
Haraoaia. Vezi satul Brosteni,
din com. Brosteni, jud. Suceava.
Harcaul, pii'iii, in jud. R.-Sarat,
pi. Gradistea. Se formeaza din
vine, pe teritoriul com. Boldul,
pe care o uda in partea de V.,
intra in com. Balta-Alba, pe care
o uda in partea de S. si, dupa
un curs cam de 8 kil., sevarsa
in piriul Viroaga-Bal^ei-Albe.
Harhadaul, mosie, m jud. Buzau,
com. Mlajetul, cat. Chirilesti,
proprietate in devalmasie a mos-
nenilor.
Harhadaul, iminte, m jud. Bu-
zau, com. Mlajetul, cat. Chiri-
lesti; are izlaz si finea^a.
Harmane^ti, sat, pe mosia cu
acelapi nume, com. Vascani, jud.
Suceava. Asezat pe ^armurile
piriiaselor Boldesti si Harma-
nesti. Are o populate de 222
familii, sau 830 suflete : 467
barba^i si 363 feme!; 223 con-
tribuabili. Locnesc in 174 case.
Vatra satul ul ocupa 89 falci
si 20 prajinT. Mosia e proprie-
tatea statutui, dobindita prin se-
cularizare de la manastirea Hora-
i^a, fosta si aman^stirei Risca. E
inintindere de 873 hect., din can
715 cultivabile si 158 iina^.
Hosted by
Google
hArnea
699
hAtcArAul
Improprietari$I la 1 864 51 1878
sunt: 79 fruntasl, 64 palmas! si
24 coda?!, stapinind 453 falci si
60 prajinl.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, zidita la 1826 delsaia
Riscanu, improprietarita cu 17
falci; e deservita de 1 preot si
2 cintarepf. In sinodicul biseri-
ce! se citeste :
« Biserica cu patronul Sf. Ierarh Ni-
colae din satul Harmanesti a com. Ru-
ginoasa, fiind foarte vechie, nu se stie de
cine a fost fundata intiiu, — negasindu-
se nicT o inscriptie, de cit ca Arhiman-
dritul Isaia Riscanul, egumenul manas-
tirei Risca, la anul 1826, luna Iulie 30,
a marit-o si inoit-o in totul, lnzestrin-
du-o si cu obiectele necesare, sfintindu-
se de raposatul Mitropolit al Moldovei
Veniamin Costache».
Se zice ca primul fondator al
acestei biserici ar fi fost insusi
$tefan-cel-Mare si ca la 1 840 a
fost restaurata de catre Ieromo-
nahul Isaia Duhul. Biserica se
intre^ine de comuna si de epitro-
pia Spitalului Stamati din Fal-
ticeni, mostenitoarea averei lu!
Lazarini.
Este o scoala mixta; cu un
inva^ator platit de stat, infiin-
tata la 1858, frecuentata de 29
elevf, improprietarita cu 6 1 J2
falci.
Drumuri principale sunt: la
Hirtoape (2520 m.), la Boldesti
(1760 m.), la Blagesti (2800 m.).
Pana la Harmanesti alunga.
Constantin Cantemir pe Sobi-
eschi cu Tatarii carl navalisera
in {ara. Curtile si satul Harma-
nesti fusesera arse, suferind man
stricaciunl de la Les! si Tatar!.
In 1803, Harmanesti a manas-
tirei Kisca, cu loc destul, nu-
mara 70 liuzl, platind anual
1 172 lei.
Harnea, vale, in jud. Gorj, pe
Amaradia, com. Albeni. Incepe
de la Dealul-Curve! si se ter-
ming la Gilort, dupa ce se im-
preuna cu Valea-Birzeiulul. Prin
ea curge un torent ce se varsa
in Gilort la S. de Albeni.
Harniceni, mahala, in partea de
N. a satuluT Perchiul, com. Hu-
ruesti, pi. Berheciulul, jud. Te-
cuciu.
Harpa§e§ti, sat, jud. Iasi, pi.
Cirligatura, com. Popesti, ase-
zat pe coasta de E. a dealulu!
Harpasesti, pe o suprafa^a de
1636 hect., din car! 478 hect.
sunt ale locuitorilor, iar restul
pe care se afla si 443 hect. pa-
dure, este proprietatea D-lui C.
Rusovic!. Are o populate de
no familii, sau 631 suflete ; o
biserica, zidita la 18 12 de Di-
mitrie Ghica; o scoala, lntre^i-
nuta de com., lnfiin^atala 1878,
frecuentata de 17 elev!.
Vite: 551 vite marl cornute,
43 ca!, 704 01, 368 capre si
200 rimator!.
Harse§ti (Harse§ti-Vla§cu{a),
com. rur., jud. Arges, pi. Cot-
meana, la 5 kil. de com. rur. Cos-
testi (resedin^a subprefecturei)
si la 51 kil. de Pitesti. Se com-
pune din 2 sate: Harsesti (846
loc.) si Vlascu^a (424 loc).
Are 3 biserici, doua in Har-
sesti si una in Vlascu^a, deser-
vite de 3 preo^I, 2 cintare^T si
un paracliser; o scoala primara
rurala.
Dupa o publica^'ie oficiala,
aceasta com. numara 327 con-
tribuabil! si are un budget de
3355 le! lavenit side 2680 le!
la cheltuell.
Sunt 21 12 capete de vite
mar! (2062 bo! si vac!, 13 ca!)
si 8184 vite marunte (1760 01,
38 capre si 986 rimatori).
Harsesti, sat, cu 86olocuitor!, jud.
Arges, pi. Cotmeana; face parte
din com. rur. cu acelas! nume.
Are 2 biserici, una cu hramul
«Adormirea», cea -I'alta cu hra-
mul «Sf. Niculae>, avind fie-care
cite 1 preot si 1 cintare$.
Harse§ti-Vla§cu{a. VezT Har-
sesti.
Hasn&§enj, sat, in partea de N.-
V. a com. Cucuteni, pi. Stav-
nicul, jud. Iasi, situat pe dealul
Hasnaseni, pe o intindere de
408 hect., cu o populate de 35
familii, sau 159 suflete.
Vite : 65 vite mar! cornute,
14 cal, 65 o! si 40 rimator!.
Hasna§eni-Noi, jud. Suceava.
Vez! satul Sodomeni.
Hasnaseni, deal, pe care sta
parte din satul Sodomeni, jud.
Suceava.
Hataroaia, mahala, jud. Vilcea,
pi. Cerna-d.-j., com. rur. Rosiile.
Are o popula^iune de 205 su-
flete: ii2barbafl, 93 feme!; o
biserica.
Hata^eni, deal, jud Bacau, pi.
Bistri^a-d.-s., com.Ciumasi, situat
intre riurile Bistrifa si Siretul.
Hatcaraul, com. rur., jud. Pra-
hova, pi. Cimpul. Este situata
pe ambele raalur! ale riulu! Pra-
hova. Se compune din 3 cat. :
Hatcaraul, Malamucul si TufanL
Are o populafiune de 229 fa-
mili!, sau 1032 suflete: 522 bar-
bae, 510 feme!; 180 contribua-
bill.
Sunt 2 biserici : una in Hat-
caraul, fondata in anul 1843 $ l
a doua in Malamucul, fondata in
anul 1 870, deservite de 2 preofi.
Locuitori! s'au improprietarit
la 1864 P e mosiile Hatcaraul,
Malamacul si ale Eforie! Biseri-
ce! Crefulescu, cind li s'aQ dat
212 hect.
Hosted by
Google
hatcAraul
700
HELEGIUL
Vite sunt: 164 cai, I46vaci,
7 bivolf, 1582 of si 521 pore?.
StupT cu albine sunt 80.
Toata com. are o suprafa^a
de 609 hect. pamint.
Comerciulse exercitain com.
de 5 circiumar?.
Veniturile com. se urea la
2973 let anual si cheltuelile la
2820 lei.
Sta In legatura cu comunele
Dr&ganesti si Gherghi^a.
Hatc&r&ul, sat, face parte din
com. rur. cu acelasi nume, pi.
Cimpul, jud. Prahova. Aci e
resedin^a comune?. Are o po-
pula^iune de 492 suflete : 258
b2rba$?, 234 feme?.
Hatcau^i, sat, pe mosia cu ace-
la?! nume, jud. Dorohoiu, pi.
Prutul-d.-j., com Mitocul, for-
mat din dou& catune : Hatcau^i-
Panaitoae? (19 fam., 63 sufl.) si
HatcSu^i-Zoi^anul (50 fam., 171
sufl.), car? astl-z? formeaza un
singur trup.
Locuitori? improprietarit? au
189 hect, 61 aril pamint, iar
proprietarul 1285 hect., n ari?
cimp si 2 iazurl, din care unul
numit al-LipovanuluT, in supra-
fa$a de 12 hect.
Hatcauti-Panaitoael, catun, ju-
de{ul Dorohoiu. V. Hatcau{i,sat.
HStcau^i-Zoitanul, catun, jud.
Dorohoiu. Vez? Hatcau^i, sat.
Haule§ti, valcea, izvoreste de la
N. cat. Cuibul, com. Gornetul-
Cuib, pi. Podgoria, jud. Pra-
hova, curge de la N.-E. spre
S.-V., trecind pe linga locuin-
fele Haulestilor si se varsa in
S£ra{elul, la S. de cat. Cuibul,
tot in raionul c. Gornetul-Cuib.
Haule§ti, Vez? Haulisca, catun,
jud. Putna.
Hauli§ca, catun, in jud. Putna,
pi. Vrancea, com. Paulesti. Este
asezat pe muchea piriulu? Fun-
datura, in fa^a satului Paulesti.
Are o populate de 593 su-
flete, car? loeuese in 191 case;
o bisericS filiala, cu hramul S-^ii
Voevozi.
Haulita, piriti, pe teritoriul co-
muneT Crucea-d.-s., jud. Putna;
izvoreste din muntf? satului Mun-
celul, curge in Crucea-Schitut-
Brazi?, si se varsa m Susita, a-
vind pe vale ma? multe pu^uri,
din can se alimenteaza comuna
Crucea-d.-s.
Heci-Lespezi, sat, numit in par-
tea de jos Diudiul, pe mosia cu
acelas? nume, com. Lespezi, jud.
Suceava. Asezat d'asupra, pe
coastele si poalele dealuluT ce
{armureste sesul drept al Sire-
tulu?. Are o populate de 344
familii, sau 1376 suflete, din
can 393 contribuabili. Locuesc
in 354 case.
Vatra satului ocupa 43 falcT.
Mosia e proprietatea statului,
fosta a ManastireT Probota ; are
o intindere de II 63 falci, din
can 803 falci cultivable, 200
falci padure si imas, 100 falci
finaj: si restul mlastine si locun
neproductive.
Improprietari^i la 1864 sunt:
3 fruntasi, 72 palmas? si 74 co-
das?, stapinind 402 falcT.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Dumitru, deservita de 1 preot
si 2 cintare^i ; o scoala rurala
mixta, condusa de un inva^ator
si frecuentata de 50 elevi.
Drumuri principale sunt : la
Pascani (9 kil.), la Tatarusi, (5
kil.), la Probota (4 kil.) si la
Lespezi (1 kil.).
Descalicatorii satului se crede
a n* fost niste ^igani rob? a? ma-
nastire? Probota.
Printr'un uric, din 161 8, al
lul Gavril-Movila, Domnul Ta-
re? Muntenest?, dat din Tirgo-
viste, se darueste satul Heciul,
din ^inutul SuceveT, Manastirei
Galata.
Heci-Lespezi, stafie de dr.-d.-f.,
linga satul cu acelas? nume, jud.
Suceava, la 397 kil. de Bucu-
resti pe linia Pascani-Burdujeni,
pusa in circulate la 15 Dec.
1869. Se afla intre stabile Pas-
cani (10,8 kil.) si Dolhasca (10.3
kil.). Inal^imea d'asupra nivelu-
lu? marii de 205 m. 90. Veni-
tul pe 1896: 106544 lei.
Heciul, piriu, ce strabate satul
cu acelas? nume, jud. Suceava.
Izvoreste din padurea Probote?
si se varsa in Siret. Lungi-
mea cursulu? sati e de 3 — 4 kil.
Invarteste 4 moriste. Are de tri-
butar pe Gorcila.
Heciului (Dealul-), deal, pe care
sta. satul Heci-Lespezi, jud. Su-
ceava.
Heghe§ului (Mun^ii-), ramura
de munti, ce se detaseaza din
Culmea-CeahlauluT, jud. Neam^u.
Helegiul, deal, in jud. Bacau,
pi. Tazlaul-d.-j., com. Dragu-
sesti, care face parte din sira
dealuritor dintre Tazlaul-Mare
si Siretul.
Helegiul,. sat, jud. Bacau, pi.
Tazlaul-d.-j. si resedin^a com.
Dragugesti, situat mat jos de
confluen^a piriulu? cu acelasT
nume cu Tazlaul-Mare.
Are o scoala mixta, frecuen-
tata de 8 bae^t si 1 fata, din
33 copi?, in virsta de scoala ; o
biserica, cu 1 preot si 1 cinta-
re£; 3 circiumi.
Sunt 156 fam., sau 490 sufl.
Vite : 8 cai, 243 vite cornute,
56 porci.
Hosted by
Google
HELEGIUL
701
HEI/TIUL
Helegiul, sail Draguge^ti, piriii,
jud. Bacau, pl.Taztaul-d.-j., com.
Dragugesti, care ist are obirsia
de la localitatea numita a-Rup-
tei si care se varsa m Tazlaul-
Mare, d'a stinga, dupa ce s'a
incarcat cu plriiasele Dragugea-
nul, Botul si Nichita.
Hele§teul, sat, jud. Dimbovi^a,
pi. Ialomita, cat. com. Con^esti.
Hele§teul, lac, in partea de E.
a com. Tatarani, pi. Crivina,
jud. Prahova, format de piraele
Recelea si Calda.
Hele§teul, pddure, in jud. R.-
Sarat, pi. Marginea-d.-s., com.
Plainesti, cat. Cindesti, proprie-
tatea StatuluT; populata cu fag,
ulm si stejar.
Heles/teul, piriii si vale. Izvo-
re$te dela locul numit Suhatul,
curge spre S. in com. Osesti,
pi. Stemnicul, jud. Vasluiu, si se
varsa in piriul Negrea, la locul
numit Durducul.
Heles/teul, vale, jud. Prahova,
com. Filipesti-de-Padure, pi. Fi-
lipesti. Pe aceasta vale sunt
mine de carbuni de pamint,
can se exploateaza dela 1884.
Pe aceasta vale se presupune a
n* si pacurS.
Hele§teul-cu-Balta, piriu, in
jud. R.-Sarat, pi. Margin ea-d.-j.,
in partea de V. a et, format
din scurgerile laculuT Robescu
sau Voetinul din com. Voetinul,
si din mict piraie si vine din
interiorul comuneT. Uda com.
Voetinul, in partea de V., si com.
Balesti ; formeaza in partea de
E. a com. Voetinul o balta. Se
varsa in laculNegru. Este pro-
ductiv in peste, iar malurile sale
sunt acoperite cu stuf si rogoz,
din carl se fac rogojint.
Hele§teul - Domnesc, urmele
unui helesteU, in centrul com.
$erbanesti-d.-j., pi. $erb2nesti,
jud. Olt, pe piriul Dorofeiul.
Se zice ca acest helesteu, in
mijlocul caruia era o insula
frumoasa, azt Magura-Frumoasa,
producea pestit eel mat gustosi,
carl se puneaii la masa Domnito-
ruluT ^erban-Voda, proprietarul
acestet mosii.
Hele^teul-Domnesc, sat, jud.
Dimbovifa, pi. Dealul-Dimbo-
vi^a, cat. com. Cazaci. Acest
c&tun este situat linga vechile
Helestae-Domnestt, unde se ere-
de de unit ca Vlad-f epes ar fl
tras in \epe 20000 Turci ce
intrase in ^ara sub comanda
luT Hamza-Pasa de la Vidin,
trimis de sultanul, spre a scoate
din domnie pe Vlad si a'i duce
la'Constantinopole viu sau mort.
Hele§teulul (Valea-), deal, in
jud. R.-Sarat, pi. Rimnicul-d.-j.,
com. Slobozia-Galbenul. Acest
nume il poarta mat mult inaltele
malirt ale piriulut Galbenul (o
parte a piriulut Valea-Boulut),
numite ast-fel, de oare-ce piriul
Galbenul formeaza laN. comu-
net un helesteu, numit Galbenul.
Helestieni, com. rur., in jud.
Roman, pi. Siretul-d.-s., spre
N.-E. de orasul Roman, la 41 kil.
de el si la 26 kil. 500 m. de rese-
din^a plaseT, laextremitateajude-
{ulut. Este formata din satele :
Harmaneasa, Helestieni, Mar-
ginea, Oboroceni-d.-j. (Caracas),
Oboroceni-d.-s. si Volintiresti,
cu resedinfa comunet in satul
Helestieni. Are 460 familit, sau
2108 suflete, din cart 528 con-
tribuabilt.
Locuesc in 48 1 case.
Sunt 2069 vite mart cornute.
Are 2 biserict: una de zid
si alta de lemn ; o scoala primara
mixta, frecuentata de 43 elevt
din 44 inscrist.
Venitul anual al comunet este
de let 6007 ?* cheltuelile de let
5960. Este legata prin sosea cu
orasul Roman. Se limiteaza cu
com. Ruginoasa, din jud. Su-
ceava.
Helestieni, sat> in jud. Roman,
pi. Siretul-d.-s., com. Helestieni,
spre N.-E. de orasul Roman,
la 41 kil. de el si la 26 ki).
500 m. de resedin^a placet. Este
situat la extremitatea judefulut,
in valea pir. figanca. E unul
din satele cele mat departate
de resedinfc judejulut. Are 134
familit, sau 675 suflete, din cart
161 contribuabilt. Locuesc in
145 case.
Este resedinta comunet He-
lestieni.
Sunt ttj vite mart cornute.
Are : o bisericS de zid, vechte,
facuta la 1780 de Mihail Stur-
dza, mare clucer, impreuna cu
jupineasa sa Ecaterina, «odrasia
de boiert mart», (astfel zice in-
scrip^ia in versuri de pe pSre-
tele bisericet) ; o scoala primara
mixta, cu un bun local, frecuen-
tata de 43 elevt, din 44 inscrist.
Este legat prin sosea cu orasul
Roman si prin calea ferata,
avind ca gara mat apropiata
Ruginoasa, din jud. Suceava.
Heltiul, sat, jud. Bacati, pi. Trotu-
sul, com. javreni, situat aproape
de malul sting al Trotusulut,
in fa{a tirgulut Caiu^i. Are o
biserica, cu un cintaref, cladita
de locuitort acum 100 de ant;
1 circiuma.
E populat cu 73 familit, sau
241 suflete.
Vite sunt: 14 cat, 158 vite
marl cornute, 45 porct.
Heltiul cu Paltinata, tnosie> jud.
Bacati, pi. Trotusul, deprinco-
Hosted by
Google
HELTIUL
702
herastrAul
munele Javreni si Ripile, foste
proprietap ale ManastireTCasi-
nul si actualmente ale statuluT.
Heltiul, padure, foioasa,jud. Ba-
cau, pi. Trotusul, com. Javreni,
amenajata toata in codru regulat,
avind o intindere de 1424 hect.
Hemeieni, sat, jud. Bacau, pi.
Tazlaul-d.-s., situat pe dealul cu
acelasT nume, la 3 kil. 230 m.
de satul Ardeoani,unde escoala.
Are: o biserica, cladita de
Slugerul Ienache, pe la 1780.
E populat cu 17 familif, saii
54 suflete.
Hemeieni, deal, jud. Bacau, pi.
Tazlaul-d.-s. de pe teritoriul co-
munei Ardeoani, pe care se
afla movila de la Iliesti.
Hemeiosul, pirift, jud. Falciu,
izvoreste din dealul Be^leaga
com Raducaneni, pi. Podoleni,
formeaza ripa cu acelasi nume
si se varsa in dreapta piriulu!
Bohotinul.
Hemeiu§ul, sat, jud. Bacau, pi.
Bistri{a-d.-s., com. Fintinelele
d'a dreapta BistricioareL
Are o biserica, ziditain 1850
de catre arendasii mosiei Pa-
nait si Iancu Ianoli, cu spesele
Principesel Pulcheria Vittgen-
stein si acum deservita de 1
preot si 1 cintare{; o scoala mixta,
mtre^inuta din fondurif particu-
lare, intr'un local bun, cu un loc
de 63 prajini in vatra satulul-
Sunt 6 circiumJ.
Populafiunea se compune din
506 RominT, 54 Unguri, 88 O-
vreT, 62 figanl si 25 German!,
apar^inind la 208 famiiii.
Vite sunt : 3 cat, 90 vite
marl cornute, 54 01 si 66 pore!.
Hengiul, piriU, izvoreste din par-
tea de E. a satuluT Pahnesti,
com. cu acelasT nume, pi. Po-
doleni, jud. Falciu, trece prin
sat si la S. se varsa in piriul
Fundatura.
Hengiul, pise. VezT Podisul, deal,
com. Basesti, pi. Mijlocul, jud.
Falciu.
Hen^e§ti, cdtun, alipit la satul
Lipova-Razesi, pi. Racova, jud.
Vasluiu.
Herasca, mosie, in jud. Buzau,
com. Mlajetul, cat. Valea-Rea,
in intindere de 600 hect., din
can 30 hect. padurea Valea-
Rea, proprietatea mosnenilor
Herasti si Dr&gulinesti.
Herasca, sau Nasturelul, mo>ie,
in jud. Teleorman, pi. MargineT.
Herasca-01ogeni,/w<^;v, a sta-
tului, pendinte de com. Cocio-
cul, pi. Znagovul, jud. Iifov, in
intindere de 135 hect.
Herastraele, lac, jud. Vlasca,
pi. Glavaciocul, com. Blejesti,
situat in padurea Sinica, pe pro-
prietatea BaciuJ, a fra^ilor C. si
Gr. Olanescu.
Herastraul, com. rur., in jude-
(ul Putna, plasa Vrancea, ase-
zata pe malul sting si drept al
NarujeT, in coasta dealurilorce
formeaza valea Herastraul, la
33 kil. de sub-prefectura plaseT
^i la 70 kil. de capitala jud.
Comuna este udata afara de
Naruja si de piraele : Valea-
Neagra, Valea-Secaturel, Valea-
Rea, a-Saratei si Ochea.
Se compune din catunele
urmatoare: Herastraul (unde e
si primaria comunei), Podul-
SchiopuluT, Ungureni si Vetresti.
Are o popula^iune de 138
famiiii, sau 517 suflete: 272
barba^T si 245 feme!; 233 nein
sura^i (127 barbaflf, 106 femet),
254 insurant si 30 vaduvi (17
barba^T, 13 feme!); iSOagricul-
tori, 20 meseriasi, 4 industriasi,
4 comercian^i, 5 cu profesiuni li-
bere, 74 muncitorl si 20 servitor!.
Stiu carte 19 persoane.
Locuesc in 142 case.
Are : o biserica parohiala, cu
hramul Sf. Voevozi, in catunul
Herastraul ; o scoala mixta, fre-
cuentata de 19 copii.
Sunt 120 contribuabilf.
Budgetul comunei e la veni
tun de 1394,35 lei si la chei-
tueli de 1368,35 lei.
Locuitori! poseda : 30 plu-
gurif de lemn ; 3 mori de apa;
278 boi, 189 vaci, 60 caT, 500
01, 41 capre si 92 porci; 191
stupi cu albine.
In comuna Herastraul sunt 4
circiuman, 2 dogari, 3 fierari,
3 fabricanti de rachiii, 4 pive
si 6 chiristigii.
Este un schit de calugari,
numit Valea-Neagra, care are
vr'o 100 hect. pamint, proprie-
tatea sa.
Herastraul, catun, in jud. Putna,
pi. Vrancea, com. cu acelasi
nume. Este asezat pe ambele
maluri ale piriului Naruja, pe
coasta dealurilor ce formeaza
valea.
Are o biserica parohiala, cu
hramul Sf. Voevozi.
Herastraul, parohie, formata din
catunele: Herastraul, Podul-
Schiopului, Ungureni si Vetresti,
in com. cu acelasi nume, plasa
Vrancea, jud. Putna. Are o bi-
serica parohiala, cu hramul Sf.
VoevozL
Herastraul, sat, jud Bacau, pi.
Trotusul, com. Grozesti, situat
in fa{a confluence! Lezun^ulul
cu Oituzul, la 3 kil. 500 m. de
satul Grozesti.
Hosted by
Google
hekastrAul
703
HERA§TI-Bt T CIUMENl
Are o populate de 200 fa-
milii, sail 635 suflete.
Sunt 3 circiumf.
Vite: 8 cal, 303 vite mar!
cornute si 96 porci.
Herastraul, sat, jud. Ilfov, pi.
Dimbovi^a; face parte din com.
nir. Baneasa - Herastraul. Este
situat la S. de B&neasa, pe ma-
lul drept al riulul Colentina si
pe calea najionala Bucuresti-
Ploesti. Spre S. e lacul Heras-
traul, format de riul Colentina,
Aci este o scoala de agri-
culture.
Se intinde pe o suprafa^a de
770 hect., cu o populate de
244 locuitorf.
Statul are 400 hect., din carl
cultiva pri 1 arendasif sal 300
hect. (100 izlaz). Locuitorii au
370 hect. si ie cultiva pe toate.
Are o scoala rurala mixta,
frecuentata de 17 elevl si 7 e-
leve, cu intre^inerea careia co-
muna cheltueste anual 2200 lei.
In raionul satulu? este 1 moa-
ra cu apa si 1 pod.
Comerciui se face de 4 cir-
ciuman.
Numarul vitelor marl e de
235 si al celor mici de 27.
Herastraul, sau Cotul-Feres-
trau, sec fie a satului Manasti-
rea-Casinuluf, jud. Bacau, pi.
Trotusul.
Herastraul, baltd cu peste,jud.
Ilfov, la N. de Bucuresti, linga
satul Herastraul, formata de
riul Colentina.
Herastraul, mcste a statulul,
care a aparfmut manastirei
Cotroceni, jud. Ilfov. Pe perio-
dul 1883 — 93 s'a arendat cu
25000 lei anual, impreuna cu
helesteul, afara de pamintul
de la stinga si dreapta soselei
Mogosoaia, paua, in matca apei
la moar&, care s'a rezervat pen-
tru scoala de agriculture si ferma
de la Herastr&u.
Herastraul, vechin picket, cu
No. 9, catre hotarul MoldoveT,
in jud. R.-Sarat, pi. Orasukil,
com. Andreasi, in partea de
V. a el pe riul Milcovul.
Herasti, sat, face parte din com.
rurala Herasti- Buciumeni, jud.
Ilfov, pi. Negoesti. Este situat
la S.-E. de Bucuresti, inconjurat
de dealurl spre N. Aci este
resedin^a primariei.
Are un castel zidit sub Ma-
teiu-Basarab, de familiaNa'sturel-
Herascu. Acest sat a fost pro-
prietatea vechei familii Nastu-
rel - Herascu, care sl-a lasat
toata averea statulul. Aci este
o gradina mare si frumoasa. A-
ceasta mosie mai tirziu a trecut
in posesiunea principelul sir-
besc, Milos; iar azl se stapi-
neste de D-l Anastase Stolo-
jan. Popula^ia satului este de
1 42 1 suflete.
Se intinde pe o suprafa^a de
3037 hect. D-l A. Stolojan po-
seda 2350 hect. si locuitorii
687 hect. Proprietarul cultivS
1250 hect. (350 sterpe, 250 izlaz,
500 padure). Locuitorii cultiva
617 hect. (30 izlaz, 40 vie).
Are: o biserica cu hramul
Sf. VoevozT, deservita de 2
preo^i si 2 cintare$I; 1 helesteii;
2 masini de treerat ci aburi;
o scoala mixta, frecuentata de
34 elevi si 10 eleve, cu intre-
^inerea careia satul si comuna
cheltueste anual 2062 let.
Comerciui se face de 9 cir-
ciumari,
Hera§ti, sat, face parte din com.
rur. $tirbesti, jud. Vlasca, pi.
Olteful-d.-j. Are o populate de
452 locuitori, 229 barbaflf si 223
femel. E la distanfa de 2 kii.
de satul $tirbesti, resedinja co-
munel. Are o biserica vechie,
cu hramul Sf. Nicolae.
Hera§ti, sat, in jud. R.-Sarat
pi. Rimnicul-d.-s., com. Greba-
nul, asezat in partea de N. a
com., la 500 m. spre N. de cat.
de resedinfa, Grebanul, la poa-
lele dealulul Heristi. Are o in-
tindere de 300 hect., cu o po-
pulate de 135 familif, sau 486
suflete, din carl 185 contribu-
abill.
§tiu carte 40 persoane.
Are o biserica, deservita de
1 preot, 1 cintaref si 1 paracliser.
Herasti, mahala, din com. rur.
Rosiile, pi. Cerna d.-j., jud. Vil-
cea.
Herasti, deal, in jud. R. Sarat,
pi. Rimnicul-d.-s., com. Grebanul,
se desface din dealul Strejesti,
si brazdeaza partea de V. a com.;
acoperit cu paduri intinse.
Herasti, piriu, in jud. R.-Sarat,
pi. Rimnicul-d.-s., com. Grebanul,
izvoreste din dealul Herasti;
uda partea de mijloc a com.,
trece prin catunui Herasti si
se varsa in pirlul Oreavul, pe
partea dreapta, mai sus de
catunui Grebanul; are o lungi-
me cam de 9 kil.
Herasti-Buciumeni, com. rur.,
in jud. Ilfov, pi. Negoesti, si-
tuata la S.-E. de Bucuresti, linga
riul Dimbovi^a, la 36 kil. de
Bucuresti. Sta in legatura cu
Ghimpa^i prin o sosea vecinala.
Se compune din satele: Bu-
ciumeni, Gruiul si Herasti; cu
o populate de 2389 suflete,
cari loeuese in 616 case si 22
bordeie.
Sunt 43 1 contribuabili.
Se intinde pe o suprafa^ de
5436 hect. D nil C. D. Maratea
Hosted by
Google
HERAtAULUI (DEALUL-)
704
HEROA1A SI ALUNISUL
?i A. Stolojan, au 4174 hect. si
locuitori! 1262 hect. Proprieta-
rii cultiva 2720 hect. (5 1 5 sterpe,
430 izlaz, 509 padure). Locui-
toril cultiva 1145 hect. (65 iz-
laz, 52 vie).
Veniturile com. sunt de 7344
lef si cheltuelile, de 7328 lei.
Are 3 biserici (in fie-care cat.
cite una) ; 2 scoale mixte, la
Herasti si Buciumeni ; 3 masinT
de treerat ; 1 helesteu.
Numarul vitelor man e de
^SS ( 2 7 2 ca * ?i * e P e > 665 boi,
494 vac! si vi^el, 8 taunf, 33
bivolf, 60 bivoli^e) si al celor
mici de 4107 (9 capre, 840 porcl,
3258 01).
Locuitorif poseda 236 plu-
gurf: 171 cu boi, 65 cu cai;
399 care si caru^e : 304 cu boi,
95 cu cai.
Locuitori improprietarip, 256
si neimproprietari^T, 294.
Comerciul se face de 13 ctr-
ciumari si 1 hangiu.
S'austabilitincom. 23 strain!.
Herataului (Dealul-), deal, si-
tuat intre vaile Calma^uiul si
Valea Herataului, la E. de satul
Calma^uiul, pi. Birladul, jud. Te-
cuciu.
Herataului, vale cu piriti, in
jud. Tecuciu ; incepe din teri-
toriul com. Barcea, din locali-
tatea numita La Crucea-Radu-
lui, continua spre S. paralel cu
Calma^uiul si se unesc la S.
de satul Calma^uiul.
Herburia, fosta mosie a statulul,
in jud. Muscel, pi. Riul-Doam-
neT, com. $tefanesti, pe care s'a
improprietarit, la anul 1 864, 1 1
locuitori, carora li s'a dat cite
5 pogoane.
Herburia, padure, supusa regi-
mului silvic, jud. Muscel, pi.
Riul-Doamnei, com. Valea-Mare,
in intindere de 150 hect, po-
pulate cu stejar, fag, carpen, ju-
gastru, ulm, frasin si plop.
Here§ti, sat, numit si Rusii pe
mosia si in com. Cristesti, jud.
Suceava. Asezat pe poalele dea-
lului si in valea cu acelasi nume
formata de piraele : Fundoaia,
Capraria si Bostanesti, are 170
case, populate cu 186 familii,
sau 715 suflete: 370 barbap si
345 femei, mai to\\ lipoveni
Sunt 148 contribuabili ; un
circiumar ; 2 bacanil ; un debit
de tutun.
Vatra satului ocupa 60 falci
si 30 prajini.
Improprietariti la 1864 sunt:
1 fruntas, 28 palmasi si 63 co-
dasi, stapinind 145 falci si 6j
prajini.
Are o biserica, cu hramui Cuv.
Paraschiva, cladita in 1836 de
sateni si Mihail Sturdza, cu in-
scriptia urmatoare : «Blagocesti-
vului Domn si Imparat Mihail
Voevod,goda i846,Mai9».Prin-
tre cardie bisericei exista una
slava din 1772. E deservita de
1 preot si 2 cintare^i si im-
proprietarita cu 8 falci. Scoala
din Cristesti serva si acestuT
sat. Un singur drum principal
este spre Cristesti.
Here^ti, deal, acoperit de padure,
ce inconjoara satul cu acelasi
nume, jud. Suceava.
Here^ti, padure, jud. Suceava,
in com. Cristesti.
Hermeneasa, piriU, izvoreste
de la E. de com. Tesila, pi. Pe-
lesul, jud. Prahova, dintre mun-
^il Gilmeia si Ciopirceni ; cur-
ge dela E. spre V. si se varsa
in riul Doftana, pe malul sting,
tot in raionul com. Tesila.
Hermeziul, com, rur., in partea
de S.-E. a pi. Turia, jud. Iasi,
si-a luat numele dela satul Her-
meziul ; partea N.-V. e situata
pe culmea dealului ce formeaza
valea PrutuluT, iar partea S. pe
sesul Prutului ; este formata din
satele : Hermeziul, Damachi (tir-
gusor), Zaboloteni - Sturzoael,
Viadomira, Unghiul - lui - Par,
Trifesti, Balteni si Zaboloteni-
Fotei ; pe o intindere de 7579
hect. si cu o populate de 506
familii, sau 2340 suflete.
Are S biserici, cu patru preo^i
si 8 cintarepf ; 2 scoli, cu 2
inva^aton, si frecuentata de 97
$colari, 85 bae^i $i 12 fete; o
velni^a ; 5 mori.
Budgetul com. e de 9093 lei,
49 bani la veniturl $i de 8818
la cheltueli.
Vite : 2088 vite man cornute,
278 cai, 1429 01, 38 capre si
684 rimatori.
Hermeziul, sat, in patea de S.-
E. a com Hermeziul, pi. Turia,
jud. Iasi. In vechime purta nu-
mele de Trifesti-Vechi ; situat
pe ses, linga malul Prutului, cu
o populate de 160 familii, sau
680 suflete.
Este re?edin^:a comunei. Are
o biserica de zid, facutain 1839,
de fostul proprietar C. Negruzzi,
cu I preot, 2 cintare^i si un
eclesiarc ; o scoala, frecuentata
de 35 elevi.
Mosia apar^ine familiel Ne-
gruzzi ; pe ea se afla si pa-
dure.
Vite: 655 vite man cornute,
510 01, 60 cai si 277 rimatori.
Hermeziul, sat, jud. Suceava.
Vezi Valea Botez.
Heroaia si Aluni^ul, proprieta}?,
ale statului, jud. Muscel, pen-
ding de Mitropolia din Bucu-
resti, can s'ati arendat, pe perio-
dul 1886— 96, cu 1485 let anual.
Hosted by
Google
^
HERTEZUL
705
HERTA
Hertezul, deal, in jud. Iasi, pi.
Ctrligatura, com. Sinesti ; aco-
perit de arbori; face hotarul
despre satul Obrijeni, din com.
Popesti.
Hertioana - ManastireJ sau a
Statului, sat, jud. Bacau, pi.
Siretul-d.-s., com. Bogdanesti, la
500 de metri de satul Herttoana-
Razesi. Are 90 familii*, sau 328
suflete.
Vite sunt: 19 cat, 63 vite
cornute si 104 porcl.
Hertioana -Raze^i, sat> $i re-
sedin^a com. Bogdanesti, jud.
Bacau, pi. Siretul-d.-s. Are o
populate de 58 familii, sau 107
suflete ; o scoal& mixta si o bi-
serica facuta de enoriasi in 1888.
Animale : 14 caT, 33 vite marl
cornute si 26 porcT.
Her^a, plasd, in partea de N.-
V. a jud. Dorohoiu.
Se margineste: la N. cu Ba-
sarabia, de care se desparte
prin cursul Prutului*, incepind
de la hotarul din jos a mosiei
Orofteana, pana, la varsarea pi-
riuluT Mamorni^a in Prut; la
S., cu pi. Berhometele, de care
se desparte prin linia de hotar
a mosiilor : Mihoreni-Stavrat, Cu-
liceni, Tirnauca, Stanesti si Tu-
reatca; la E., cu pi. Prutul-de
Jos, de care se desparte prin
hotarul mosielor : Her{a, Orof-
teana, Ibanesti, Damileni, Su-
haraul, Mlinau^t si Hudesti; la
V., cu Bucovina, de care se
desparte prin curs ll piriului
Mamorni^a, incepind de la Prut
unde se varsa. si pana sub dealul
despre Pasat (Noua-Suii^a), de
unde apoi hotarul e format de
linia sanjulu! de hotar anume
facuta, pana la Mihoreni, unde
intra piriul Molni^a.
Aceasta plasa reprezinta fru-
mosul \U\ut ai Herfei de odi-
nioara, care prin luarea Buco-
vineT rasluindu-se in cea ma!
mare parte, restul luf s'a lipit
la jud. Dorohoiu.
Teritoriul acestef plasl are o
intindere de 38308 hect., 6 arif,
din carl 25148 hect. cimp si
8159 hect. si 96 aril padure;
din aceasta, 8690 hect. 59 aril
sunt ale locuitorilor improprie-
tari^I dupa legea din 1864;
16457 hect. si 41 arii ale pro-
prietarilor marl si restul padure.
Este accidentata spre V. si
dominata de inalta culme a dea-
lurilor carl incep de la hota-
rul Bucovinei, avind multe ra-
mifica^if mici cu inclinare ca-
tre sesul Prutului.
Solul, in raport cu suprafa^a,
ce este parte pe deal si parte
pe vale si pe sesul Prutului, are
baza principals cam diferita :
lut or! nisip, sau luto-nisip in
propor^i! variate, cu destula
patura de humus in multe lo-
cun. Cu toate aceste si in
mare parte se vede negru la
coloare, dar nu se poate zice ca
este un pamint din cele maT fer-
tile. In raport cu terenui plasef
Berhometele este ma* produc-
tiv, cu toate ca inferior in pro-
duce pamintulu! plasilor : Ba-
seul-Prutul-d.-j., parte din Pru-
tul-d.-s. si Cosula. Multa supra-
fa{a a fost odinioara acoperita
de intinsi codri. Pe unele dealurl
se gasesc blocunf de piatra pen-
tru zidarie, iar pe mosia Herfa
s'a gasit o intinsa masa de pia-
tra pentru mori.
Padurile, sunt inca destui de
intinse cu arbor! frumosi ; se
preiungesc din hotarul Buco-
vinei si se impreuna cu pa-
durile din plasile : Berhomete-
le, Cosula si Prutul-d.-s., pe o
suprafa^a totala de 8159 hect.
96 arii.
Iazurile din plasa Herfa sunt:
Cocota, de 3 hect. 58 arii in-
tindere, pe mosia Slobozia, co-
muna Buda si Herjanul, de 2
hect. 15 aril pe mosia Movila.
Piraele principale sunt: Duru-
itoarea, incepind de pe Com&-
nesti ; Ghertinul, de pe SanihaO ;
Molnifa, de pe Sanihaa ; Ma-
morni^a, de pe Luncavifa ; Peli-
haciul, de pe Orofteana; Preli-
socul, de pe Tirnauca; Rugi-
noasa, de pe Luncavtya si Sa-
nihaul de pe Sanihau, cart toate
se varsa in riul Prutul ; Pietrosul,
de pe Pomtrla se varsa in Her-
{usca; pe marginea de N, a
plasel trece riul Prutul.
Productfunea, consta in : ce-
reale, lemne si vite.
Vite : 693 1 vite marl cornute,
4617 01, 14 capresi 5637 mas-
curf.
Are o populate de 4166 fa-
milii, sau 1 7699 suflete; 29 bi-
serici, deservite de 12 preo$f,
28 cintareflf si 20 palamarl, pla-
tiflf de comuna; 5 scoale, con-
duse de 5 invatatori si frecu-
entate de 303 elevl. Intrefinerea
lor se face de com. si de Stat.
Resedin^a plasel este in tir-
gusorul Her{a.
Plasa se compune din urma-
toarele comune:
1. Buda-Mare, cusatele:Bu-
da-Mare, Buda-Mica, Mihoreni-
Stavrat, Mogosesti, Pasatul si
Slobozia.
2. Hreafca, cu satele: Ban-
cesti-Fundoaia, Hreafca, Godi-
nesti si Ripta.
3. Mamornifa, cu satele : Ban-
ceni, Cotui-Boianuluf, Cotul-Ho-
tinuiul, Horbova (Sanihaul), La-
covi^a, Mamorni^a, Mamorni^a-
tirg si ^treanga.
4. Movila, cu satele : Baranca,
Her^usca, Mahala, Movila, Po-
eana, Slobozia si f inteni.
5. Orofteana, cu satele: O-
rofreana-d.-j. (Popovici), Orof-
teana-d.-s. (Su$u) si Osebi|i-de-
Orofteana (Frunzete).
60645. Marele JJicfionar Geogratic. Vol. Ill
89
Hosted by
Google
HERfA
706
HIGEIA
6. Pilipaufi, cu satele : Cotul-
Sanihaul, Lunca, Molni^a ?i Pi-
lipaufi (Satul-Mare).
7. Tirnauca, cu satele : Pro-
bote^ti $i Tirnauea.
8. Herfa, comuna urbana.
Her^a, com. ttrb., ?i al doilea tirg
dup& Dorohoiu in privin^a in-
tindere! ?i a vechime! din jud.
Dorohoiu. De aci s'a str&mutat
re$edin{a jude^ulu! la Dorohoiu,
in timpul Domnitorulu! Ioni^a
Sandu Sturdza cind s'a desfa-
cut {inutul HerteT; dupa care
multe famili! se stramutara in
alte locality.
Acest tirg este capitala pla-
cet Her^a.
Sec^ionarea tirgulul este in
mahalalele : Boereasca, Ciubo-
tareasca, Olareasca ?i Tirnau-
ciana.
Popula^ia este de 1180 locui-
tori, din care 360 cre?tini de
felurite rituri $i nationality! $i
820 Evrei.
Sunt doua biserici ortodoxe,
cu 2 preop, 3 cintarep ?i 3 pala-
mari; una mica cu hramul Sf.
Hie, facuta in vechime din birne
de stejar $1 refacuta de locui-
tori la 1798, can ati stramutat-o
din vale, unde in locul ei s'a zi-
dit o biserica noua ; a doua, mare,
cu hramul St. Gheorghe, ac-
tualmente catedrala, facuta de
zid la 1795- de Nicolai Tinta
?i Hie Holban, cum se vede
de pe inscrip^ia de pe Sf. Potir §i
Evanghelie, de asemenea $i de pe
acea de la u$a de intrare.
Evreil au: doua sinagoge
mar! ?i 4 $coli de rug&ciun!;
2 belferi! pentru copii ma! marl
de 10 am ?i 4 pentru acei ma!
mic!.
Are: o $coala primara de ba-
e$f, condusS de 2 profesor! ?i
frecuentata de 75 elevi ; o ?coala
de fete, condus& de 2 profesoare
?i cu 39 eleve, la care se preda
?i inv^area feiuritelor cusatun,
impletitur! ?i brodari!, ambele
intre^inute de stat ?i comuna;
un biurou telegrafo -postal ?i te-
lefon, inflin^at la 1884 ?i al ca-
ru! venit pe exerci^iul 1896 —
97 a fost de le! 6279, ban! 9?.
Stabilimentele industriale $i
comerciale sunt: 1 farmacie, 2
mor! de aburi cu cite 2 perechi
de p!etre ; 1 moara cu ca! ; 1
sapunarie, 1 lumanararie $i du-
balarie mai multe ateiiere de :
croitorie, cojocarie, blanarie, ciz-
marie, stolerie, rotarie, butna-
rie, ferarie, ?. a,, magazine de
colonlale, manufacturiale, bau-
tur! spirtoase, depozite de faina,
fierarie, lemnarie, etc.
Gazduirea calatorilor se face
la dou£ hanur! mai principale
?i altele ma! mici.
E^irile $i intrarile tirgulu! se
fac pe la barierile : Mamorni^a,
Pilipau^ilor, Dorohoiulu! $i Tir-
nauca!. Inmormintarile se fac la
doua cimitire creatine $i la unul
judaic. Vitele de hrana ?i acele
de munca ale tirgove^ilor au
pa?unatul pe locul ce este dat
de proprietarul mo?ie! ?i pe care
se afla si tirgul situat.
A^ezarea tirgove^ilor de a-
colo, cu dreptul de bezmanan,
este stability de pe la anul
1672, prin hrisovul dat de Dom-
nitorul Duca-VodS, hrisov care
s'a reinoit $i aprobat prin hriso-
vul din 1817, deia Scarlat Cali-
mach-Voda $i prin acel din 6
Iulie 1824, del. S. Sturdza- Voda.
Her^ului (Valea-), vale, ce-$! ia
na^tere din dealul Sesul, pi.
Amaradia, jud. Gorj $i se ter-
ming in valea Gilortulu!, la S.
comune! Albeni.
Her^usca, sau Fundul-Her^ei,
sat, pe mo^ia Her^a, com.
Movila, pi. Her^a, jud. Dorohoiu,
cu 220 famili!, sau 1100 suflete.
Proprietatea mo?ie! este a D-lu!
Panaite Cazimir.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Mihail $i Gavril, cu 1 preot.
2 cant. $i 1 paiamar; e facuta
de lemn $i tencuita. Satenii im-
proprietari^! au 325 hect. 11
ar. pamint ; iar proprietarul mo-
?ie!: 464 hect., 3 ar., cimp. ?i
343 hect. j^ ar. padure, mai
mult b^trina, cu diferite esen^e
de arbori, in car! domina fagul.
Piraele ce curg peste mo?ie
sunt Hertu?ca ?i Poeni^a.
Drumur! principale : acel ce du-
ce la Her^a ?i acel spre Ibane^ti.
Hotarele cu : Baranca, Po-
mirla, Tirnauca ?i Piiipau^i.
Locuri insemnate sunt: Ce-
tatea-Herte!, Cetatuia $i Mo-
vila-Comoare!.
Her^u^ca, piriu, incepind de pe
mosia Fundul-Hertei, com. Mo-
vila, pi. Her^a, jud. Dorohoiu ;
se varsa in Prut.
Herul, deal, ce desparte com.
Batrini, pi. Teleajenul, jud. Pra-
hova, la N.-E. de com. Star-
Chiojdul. Pe o parte din acest
deal se cultiva cereale, iar parte
serva de fine^e.
Hetmanul, piriu, jud. Bacau, pi.
Trotusil care obirse$te in mun-
tele Cro?na ?i se varsa d'a stinga
Oituzulm, la V. de com. Gro-
ze?ti.
Hetneul, vale, jud. Bacau, pi.
Trotu^ul, com. Caiu^ul, ce servea
ma! inainte de matca apiriulu!
Caiu^ul-Mare, pe unde az! este
un drum natural pe teritoriul
satulu!Caiu{ul.
Hierasus sau Hierasos, numire
ce se da in vechime riului Si-
retul.
Higeia, sursa de ap& miner al& %
Hosted by
Google
HIGIUL
707
HILI?EUL-GAFExVCU
in valea riulul Ol&nesti, jud.
Vilcea, avind aceleasl substance
fixe ca si sursele Vulcanul, Es-
culap, Anicufa si Ion C. Br&-
tianu, insa posedind iodurile si
bicarbonatele mal concentrate.
Higiul, mahala, in jud. Mehe-
din^i, pi. Motrul-d.-j.; {ine de
com. rur. Bresni^a.
Higiul, vale, in jud. Mehedinfi,
pi. D umbra va, com. rur. Roc-
soreni, pe care este asezat sa-
tul Varadia sau Putineiul.
Hihile^ul, munte, in jud. Buzau,
com. Valea-Muscelului,cat. Brus-
turisul; izlaz si padure.
Hijmul, munte, in jud. Bacau,
pi. Trotusul, com. D&rmanesti,
situat d'a stinga Uzului si aco-
perit de paduri de brad si
fag.
Hili^eui, com. rur., in par tea de
N. a pl&sei Copula, jud. Doro-
hoiu, formata din satele : Hili-
seul-Curt, Hiliseul-Gafencu si Hi-
li^eul-Gala^i, cu resedin^a pri-
mariel in Hiliseul-Curt. Are 442
familii, sau 1632 suflete ; 2 bi-
serici, deservite de 1 preot si
4 cintare^i si 2 palamari ; 1
scoala, condus& de 1 inva^ator
si frecuentata de 50 elevi ; 428
hect., 24 aril, pamintsatesc; 1432
hect., 20 arif, cimp si 1 167 hect.,
24 aril, padure proprietaresc ; 1
iaz ; 3 pogoane de vie.
Budgetul com. e de lei 3846,
bani 60, la venitun si de lei 3649,
bani 8, la cheltuell.
Loc. poseda : 672 vite man
cornute, 769 ol, 87 cat, 553
porci ; 90 stupl cu albine.
Hili§eul-Curt, sat, pe mosia cu
acelasl nume, jud. Dorohoiu,
pi. Cosula, com. Hiliseul, cu
226 familiT, sau 823 suflete.
Proprietatea mosiei este a e-
rezilor defunctului Alecu Curt.
Biserica, cu hramul Adormirea
Maicel Domnulul, deservite de 1
cintarej: si 1 pal&mar, este mic&,
ftcuta din birne de stejar, din
arborii p&durel seculare de pe
aceast& mosie, asezata pe te-
meiie de piatra si tencuit& pe
din nauntru in 1801, de familia
Curt. In fafa bisericel este ri-
dicat un monument, pe care se
afla o cruce intre dol ingerl,
bine sculpta^I in piatra. Ograda
bisericel in partea despre casa
proprieta^ei este inchisa cu zid,
in centrul careia se ridica clo-
potni^a pe care se aflS. bustul
Mintuitorului intre dol ingerl,
iar pe coama zidulul stau bus-
turile a 6 Apostoll. Aceste im-
podobirt sunt facute de catre
proprietarul mosiei, Alecu Curt,
la anul 1858.
Este o scoala primara, con-
dusa de 1 inva^ator, si frecu-
entata de 50 elevi; avind un
local bun f&cut tot de c&tre
Alecu Curt, care da toate in-
lesnirile necesare spre intre^i-
nerea et in buna regula, ajutind
pe elevi cu car{I si cele nece.
sare la inva^atura si pe 20 e-
levi saraci imbracindu-i.
Locuitorii impropriet&rHI au
325 hect. 47 aril, pamint, iar
proprietarul mosiei are 286 hect.,
44 arii cimp, si 766 hect. 22 aril
padure, bine ingrijita, cu dife-
rite esen^e de arborl, intre cart
predomina fagul si plopul.
Apele ce tree pe mosie sunt :
Jijia, care incepe de la Fintina-
Balanestel, din padurea de pe
mosie, si piraiele : Bivolasul, A-
dincul, Mihalaul si brbeja. Are
un iaz numit Tinea.
Drumurl principale sunt: a-
cel de la Cuiiceni si TirnSuca,
ce due la Dorohoiu, si acel de
la Pomirla, ce duce prin Buhaiu
la Mihaileni.
HotareJe mosiei sunt cu : Po-
mirla, T&rnSuca, Dersca, Hili-
seul- Virnav si Hiliseul-Gafencu.
Locality insemnate sunt :
Mormintul-Uriasulul, Movila-Ma-
re si Bolborosita.
Familia Curt este una din
vechele familii de proprietarl
Moldovenl. In <Uricarul» de
Th. Codrescu, se spune ca:
Vornicul de Poart£, T&nase Me-
lehhe, dup& ordinul lul loan
Teodor-Voda, face, la 25 Iulie
1759, o carte de hotarnicie a
mosiei Hiliseul-d.-s., din ^inutul
Dorohoiu, pe apa Jijiel, sub Co-
dri-Her^el, alegind parole lul
Toader Curt, ce ie avea de zes-
tre de la Adrian Paharnicul, si
care mosie este intre p&durea
despre Obcina-Tincaf, Hiliseul-
d.-j., Dealui-Corjeu^ilor si Mor-
mintul-UriasuluJ, la impreunarea
Jijiel cu Tinea.
Hlli§eul-Gafencu, sat, pe mo*
sia cu acelas! nume, jud. Doro-
hoiu, pi. Cosula, com. Hiliseul,
cu 209 familii, sau 789 suflete.
Proprietatea mosiei este a e-
rezilor defunctului V. Cananau,
cump&rata de la D-na Raluca
Miclescu, nascuta Holban.
Biserica cu hramul S-^ilMihail
si Gavril, deservita de 1 preot
2 cintareflf si 1 palamar, e de
zid, facuta in 1855 de fostul pro-
prietar M. Holban.
Locuitorii improprietari^i au :
502 hect. si 82 arii pamint ; iar
proprietatea mosiei: 961 hect.
cimp si 356 hect, 5 aril, pa-
dure, cu multe esenfe de ar-
borl, intre carl doming stejarul.
Apele 'principale ce tree pe
mosie sunt : piriul Buhaesul si
riul Jijia.
Drum este acel de la Hili-
seul-Curt, din care o ramura
apuca spre Dorohoiii si alta
spre Mihaileni. * : H
Hotarele mosiei sunt cu^rGa-
Hosted by
Google
HIL1?EUL-VtKNAV
708
HIN^A
la$ul, Dersca, Buhaiul si Sen-
drlceni.
Hili§eul-Virnav, sat f pe mo
sia cu acelasl nume, in partea
sudica a com. Pomirla, pi. Pru-
tul-d.-s., jud. Dorohoiti, cu 165
familii, sau 622 suflete. Mai de
mult aceasta mosie era trup a
parte, iar acum se afla alipita
la mosia Pomirla.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Mihail si Gavriil, mica, facuta
din lemn, la 1780, de V. Vir-
nav.
Locuitorii improprietcLri^I au
581 hect., 47 aril, p&mint.
Hili§eului (Dealul-), deal, pe
mosia Hiliseul - Gafencu, com.
Hiliseul, pi. Copula, jud. Doro-
hoiu.
Hili^a, sat, in partea de E. a
com. Poiana-Cirnulul, pi. Cras-
na, jud. Vasluiu, situat pe va-
lea si coasta de E. a dealuluT
cu aceasi numire, pe o supra-
fa$a de 500 hect. cu o popu-
late de 66 family sau 329 su-
flete.
Locuitorii se ocupa ma! mult
cu cultura viilor si a iivezilor.
Are o biserica cu I preot si
2 cintareji.
Hinoga, insula" > in jud. Constan-
ta, ceva maT la vale de satul Co-
chirleni; apar^ine acestel com. ;
are o forma lunguia^a, cu o intin-
dere de 70 hect., acoperita juma-
tat'e cu pietris, jumatate cu salcil ;
in dreptul el, pe malul drept al
Dunarel, se termina valurl marl
de pamint ce aparau Dobrogea
contra navalirilor din partea Bar-
barilor; tot in dreptul sau pare
a fi fost asezata vechea cetate
fomana Axiopolis.
Hinova, com. rur. si sat, in jud.
Mehedinfi, pi. Ocolul, la 12 kil.
de ora^ul Turnul-Severin si la
24 kil. de Malova^ul, resedin^a
pl&sel. Este situata pe malul
DunSrei. Se margineste: la E.,
cu. comuna Izvorul-Anestilor ;
la S., cu comuna Rogova ; la
V., cu Ostrovul-Corbului si Ser-
bia, de care se desparte prin
Dunare ; iar la N., cu comuna
Bistri^a. Formeaza comuna cu
catunele: Cirjei, Nicovala, Or-
distea si Silistea, in care se
afla scoala si biserica, avind
peste tot: 1200 locuitorl ; 260
case.
Pamintul este de calitate bu-
na. Locuitorii poseda : 38 plu-
gurl, 75 care cu boT, 9 c&ru^e
cu cal, 96 stupi cu albine.
Prin aceasta comunS. trece
soseaua jude^eana Hinova-Ca-
lafat. Tot in aceasta comuna
este si micul port Hinova, pen-
trj incarcarea cerealelor.
Are 2 bisericl, la care deser
vesc 2 preo^T si 3 cintare^f; o
scoala, c.i 1 invatator, frecuen-
tata de 30 elev! si 2 eleve.
Sunt 7 circiumi.
Budgetul com. e la venituri
de 2134 lei, iar la cheltuelT, de
1226 lei.
Vite : 608 vite man cornute,
21 cal, 560 01 si 611 rimatori
In aceasta com. Sci. afla, intre
mahalaua Nicovala si Cirjei, car-
bunl de p£m?nt, numi^I de locu-
itorii com. «Sigi», si pe carl
locuitorii it intrebuin^eazS, fa-
cind focul cu el, pentru gatitul
bucatelor, pentru inc&lzitul so-
belor si chiarla cazane, in tim-
pul fabrica^iunei tescovinel.
Apa" principals in aceasta* co-
muna, in deosebi de Dunare,
care o uda in partea de V.,
este Turburea, numita si Hi-
nova, de la care si satul sl-a
luat si numele. Aceasta ap2,
desi mica, este insa foarte pe-
riculoascl in timpuri ploioase.
Sunt niste zidirl vechf, situate
in partea de N. a comunel si
in apropiere de soseaua jude
tean& Severin - Calafat. Aceste
zidirl sunt construite din var,
piatrS si caramida in forma
patrata, avind o lungime si la-
time de la 30—50 cm. Lun-
gimea zidulul este de 23 stin-
jeni, iar la^imea de 16 stin-
jenl. Adincimea nu se cunoaste.
Probabil c£ e o zid^rie ve-
chle romana. Imprejurul aces-
tei zidarii, pamintul se cultiva
si la arat se g&sesc monede cu
diferite inscrip^iuni si figuri de
oameni si animale. Pe malul
soselel si al Dun&rel se gasesc
ingropate oale, borcane si ur-
cioare din timpuri vechi. Pe
unele monede se poate citi cu in-
lesnire numele imparatului Tra.
ian. Peste Dunare, in Serbia, la
satul Ritcova, se afla asemenea
zidarii. La capul podului, ce
trece peste apa Hinova, unde
s'a spart dealul pentru facerea
soselel, precum si in malul riu-
lul Hinova, se vad schelete de
oameni, inmorminta^I in direc-
tiunea de la S.-E. spre N.-V.,
si la o adincime de un metru.
In timpul taierel marulul s'a
gasit de catre locuitorl, diferite
monede, scule, si, linga un sche-
let, o piatra, pe care se afla
sculptat un cal&re{ pe un cal.
Aproape de Hinova, porneste
Valul lul Traian, care sue dea-
lul St&rminel, trecind la com.
Broscani, si de aci, prin viile
Orevitel, la Padina-Mica.
Hinova, piriii, numit si Turbu-
rea, in com. rur. Hinova, plasa
Ocolul-d.-s., jud. Mehedin^i.
Hinova, * picket de grant fit, pe
marginea Dun&rel, in jud. Me-
hedin^i, pi. Ocolul-d. s., com.
rur. Hinova.
Hin^a, girld, jud. Vilcea, pe mar-
Hosted by
Google
HIRISESTl
709
HlNGULE?TI
ginea $i matca cSreia se afla
apele minerale de la Govora.
Sursele cunoscute pan& azl sunt
in numar de 20, afara de multe
altele ce ciuruesc marginea a-
cestul riu.
Straturile nisipoase ce corn-
pun terenul din valea Hin^ei
sunt infiltrate de o cantitate
oare-care de petroliu, care se
vede chiar la suprafa^a pamin-
tului. Acest lichid oleios este
adus de apa in pu{ul No. 7, in
momentui trecerei lor prin te-
renul petrolifer. El este in oare-
care cantitate la suprafa^a ape!
din acest pu£.
Acest petroliu, sau unt de
nafta, confine o mul^ime de
substance idrocarbure printre
carl: Benzina, Tuluina, Hylena,
Stiroiena, Cumina, Antrocena,
Naftalina, Pirena, Parafina, etc.
Hirise^ti, cdtun, apar^inind co-
munel Novaci, jud. Gorj, situat
pe ambele maluri ale apel Gilor-
tul-de-Apus, la S.-V. ?i la 2 kil.
de catunul Novaci-Romini.
Are o suprafa^a de 600 hect.
cu o populate de 178 familii,
sau 356 suflete.
Locuitorii poseda: 39 plugurl,
34 care cu boT; 380 vite marl
cornute, 12 cai, 1 10 ol, 40 ca-
pre $i 160 rimatori.
Comunica^ia in acest catun
se face prin ?osele vecinale care-1
leaga la N. cu catunul sau de
re$edin{a, iar la S. cu Pociova-
li$tea.
Sunt 3 mori pe apa ?i 15
fintini.
Are 1 biserica, zidita la anui
1885 delocuitorl, in locul celei
vechl, deservita de 1 preot §i
1 cintare^.
In acest catun e re?edin^a
subprefecturel plaiului Novaci-
' Amaradia.
Hiza, cdtun, in jud. Neamfu, com.
Grumaze^ti, pi. de-Sus-Mijlocul,
cu 28 suflete, posedind 107 ca-
pete de vite.
Hlldana, makala, in jud. Mehe-
dinji, pi. Motrul-d.-j., com. rur.
Greci.
Hincului (Valea-), vale, linga
satul Tomozei, com. Once^ti,
jud. Tecuciu.
Hlndae^ti, sat, in jud. Roman,
pi. Siretul-d.-s., com. Miclau-
$eni, spre E. de satul Miciau-
$eni, la marginea jud. Are 158
familii, sau 753 suflete, din car!
185 contribuabill. Locuesc in
184 case. Stiu carte 20 persoane.
Se lucreaza olaria §i butnaria.
Are o biserica de zid.
Hinga, deal, in jude^ul Neam^u,
pi. Piatra-Muntele, com. Craca-
oani, situat intre satele Ghinda-
oani ?i Cracaoani ; se mat nu-
me?te ?i Ghindaul.
Hlngani, vechie numire a catu-
nului Catia?ul, com. Chiojdul-
din-Bisca, jud. Buzau.
Hingiraul, deal, pe mo?ia Pe-
tre^ti ?i Satrareni, in partea de
S. a com. Buimaceni, pi. Jijia,
jud. Boto^ani.
Hingiraul, pddure, in jud. Bo-
to?ani, pe dealul Hingiraul, de
pe mobile Petre?ti $i $atrareni,
in partea de S.-V. a com. Bui-
maceni, cu o suprafa^a de 128
hect.
Hingule^ti, com, rur., in jud.
R.-Sarat, pi. Marginea-d.-j., la
hotarul jud. catre districtul Put-
na, pe piriul Leica.
Mai inainte de 1864, com.
avea numele de J uguia^i, de la
o ridicaturS in mijlocul com.,
numita f uguia sau 'J'uguiata,
pe care locuitorii $f-ati con-
struit casele ; lunca d'impreju-
rul com. poarta $i asta-zl nu-
mele de Lunca-'Juguia^ilor.
Este a^ezata in partea de N.
a jud., la 41 kil., spre N.-E., de
ora?ul R.-Sarat, ?i in partea de
V. a pia$el Marginea-d.-j., la 13
kil., spre V., de com. Maicane-
?ti, re$edin{a placet. Comunele
invecinate cele ma! apropiate
de Hingule?ti, sunt : Malurile, la
S kil. ; Obile?ti, la 10 kil. ; Rim-
niceni, la 10 kil. ; Gologanul, la
13 kil.
Se m3rgine$te la V. cu com.
Gologanul; la S., cu com. Obi-
le?ti ?i Rimniceni ; la E., cu com.
Malurile, iar la N., cu jud. Putna
?i cu com. Vulturul.
Este a?ezata pe un ?es des-
chis in toate parole, ?i care se
plerde in apele Rimnei, Rimni-
culuI-Sarat ?i Putnel.
Este udata, prin mijloc, de pi-
riul Leica, care formeaza la estul
catunulul balta Leica, din care
o parte poarta numele de Balta-
Zidului, din pricina ruinelor Zi-
dul-luI-Doni, care au mal dat
numele de Lunca-Cotul-Zidului,
la un mic ?es din Lunca-f ugu-
ia^iior, ce invecine^te aceste
ruine. O alta balta este acea
numita Seaca, formata $i um-
pluta de apele piriulul Leica,
in timpul ploilor celor marl ale
toamnef. In com. mai sunt ?i 18
pu^url.
Suprafafa com. este de 3650
hect., din care 50 hect. ocu-
pate de vatra com., 4$o hect.,
ale locuitorilor, iar restul de
3150 hect. sunt ale proprieta-
^el private, care poseda ft bai-
lie.
Popula^ia com. este de 239
familii, sau 966 suflete : 496 bar-
bae ?i 470 femel; 494 casato-
ri^I, 505 necasatorip, 17 vftduvl.
Are o biserica, cu hramtll Sf.
loan Botezatorul, zidita in 1836,
Hosted by
Google
HlNGULE?TI
710
HlRBOCA
de Ioni{3, M&rculescu din Foc-
$ani muntene?ti, ajutat fund ?i
de locuitorf, car* au donat-o $i
cu 34 pogoane p&mirt arabil ;
are i preot ?i 2 clnt&re^i.
$coala de b£e{i, fundata in 1 8j 1
de com., sub acela^I acoper&-
mint cu prim&ria ; condusa de
1 inva^ator ?i frecuentata de
45 elevi.
Locuitoril posedS : 150 plu-
guri ; 1 marina* de secerat ; 1
moara' cu aburl pentru m&cinat
porumb; 484 boT, 309 vadf, 113
cai, 198 lepe, 1 asin, 2630 01
$i 100 rlm&torT.
In com. sunt 18 comercianpf.
Transportul productelor seface
prin stasia Ive?ti (jud. Tecuciu),
la 13 kil. spre E. de comuna.
C&ile de comuntca^ie sunt :
drumul care vine delaFoc^ani,
trece prin com. Gologanul, prin
Hingule^ti, se indreapta* spre
Br&ila, trecind prin com. Malu-
rile, Malc&ne$ti$iM&xineni; spre
Obile$ti-Plaine$ti-R.-Sarat ; spre
Slobozia-Rimniceni-Ciora^ti
Budgetul com. e de 5673 lei
la veniturT, $i de 4894 lei, 22
bani, la cheltuelT.
Hingule§ti, baltd, in jud. R.-Sa-
rat, pi. Margin ea-d.-j., cunos-
cut& mal mult sub numele de
Leica.
Hin^e§ti-Zmeura, com. rur./jud.
Arge$, pi. Pite?ti, la 12 kil.de
com. rur. Biscovul-Fle?ti (re?e-
din^a subprefecturei) $i la 18
kil. de Pite^ti. Se compune din
7 c£tune: Dealul-Viilor, Dumi-
tre?ti, Gura-V&el, Hin$e$ti, Va-
lea-Basange?ti, Zmeura-d.-j. ?i
Zmeura-d.-s., avind peste tot
323 familii, sail 1040 suflete.
Sunt 3 biserici: in Hin{e§ti,
Zmeura-d.-j. $i Zmeurad.-s., cu
4 preo^I, 3 cintaxep ?i 3 para-
cliserl ; o $coal2, primarS rurala\
Sunt 260 contribuabiii. Bud-
getul com. e de 4374 lei lave-
niturl $i de 1131 lei la chel-
tueli.
NumSrul vitelor marl e de
702 (675 boi $i vaci, 27 caf)$i
al celor mic! de 982 (746 01,
84 capre ?i 153 rimatorl).
Hin^e§ti, sat, cu 65 familiT, jud.
Arge$, pi. Pite^ti, face parte din
com. rur. Hin^ti-Zmeura, a
carei re^edin^a este. Are o bi-
serici, cu hramul Adormirea,
deservita de 2 preoflf $i 1 cin-
tare^.
Hinsarul (Baleanca, Canta-
cuzino), pftdtire de fagi secu-
lar!, in jud. Buzau, com. Bozi-
orul. Are 420 hect. ?i faceun corp
cu p&durea Taini^a. Printr'insa
trece un drum pitoresc de la
stabilimentul Bisca la fostui schit
de maici Sf. Gheorghe.
Hinsarul, munte, acoperit cu pa-
dure, in jud Buzau, com. Bo-
ziorul, Celt. Nucul, intre Valea-
Larg& ?i muntele Taini^a.
Hinsarul, vale, in jud. Buzau,
com. Boziorul, cat. Nucul, acope-
ritct de finea^ $idepadurea Hin-
sarul. Incepe din poalele mun-
telut Zboiul $i se continuapana
in Bisca-Rozilei.
Hin^e§ti, sat, face parte din com.
Buciumeni, pi. Nicore?ti, jud.
Tecuciu. Este a?ezat pe valea
piriulu! Tecucelul, in partea de
S.-V. a com. $i la 3 kil. de re-
?edin$a el, care e in Buciu-
meni, spre N.-V. de Tecuciu.
Are o populate de 80 fami-
lii, sau 400 suflete, carl loeuese
in 75 case.
Locuitoril sunt raze^J §i se
ocupa* cu viticultura.
Are o biseridi, cu hramul
Sf. Gheorghe. Se zice c& ar
fi construitS pe la anui 18 10;
pe o icoana" se g&se$te inscrip-
£ia din anul 1828. S'a reparat
de mal muite on $i in urm^s'a
refctcut din caramida. Se intre-
^ine de locuitori.
Teritoriul satuluJ e de 410
hect.
Hipai, sat, jud. Dorohoiu. Se nu-
me$te §i Dobronau^i. Vezi Do-
bronau^i.
Hirboca, catun, al com. Vadul-
Sore^tilor, jud. Buzau, cu 765
loc. $i 143 case; are sub-divi-
ziunele : Vadul-Sore?tilor $i Bles-
tematele.
Hirboca, deal, servind delimita
intre jud. R.-Sarat ?i Buzau ; se
desface din culmea Cimpulun-
geanca ; se intinde printre riul
Slanicul ?i afluentul sau piriul
Hirboca; brctzdeaza" com.Raco-
vi^eni ?i com. Hirboca, pi. Sla-
nicului, jud. Buzau; este acope-
rit cu ima^uri $i semanaturi.
Hirboca (Blestematele, Hir-
boca-Banului), mosii, in jud.
Buz&u, com. Vadul-Sore^tilor,
foste proprieta^i ale Statului,
pendinte de Banul ; 80 hect.
s'au dat in loturi $i restul pro-
prietate particulars.
Hirboca, mosie y in jud. Buzau, .
com. C&rpini$tea. Vezi Richi-
^ele ?i Virboceni-Blestematele.
Hirboca, piriii, izvore?te din jud.
R,-S^rat, din deaiul Cimpulun-
geanca, al culmel cu acela?T
nume, in com. Margarite?ti ; uda
aceastS com. prin mijloc ; pri-
me?te piriul Carpini^ul, linga
cAtunul Murge^ti, al com. Ra-
covi^eni; udS aceasta com. in
partea de V. ; intra in jud. Buzau,
$i prime^te la intrare piriul Li-
coi, pe urma piriul Cloci^i; mer-
ge spre com. Vadul Sore^tilor,
Hosted by
Google
HiRBOCA
711
hIrlAO
si se vars2 in riul Cilnaul, la
Gura-Hirboce!, mat sus de com.
Zernesti-de-Ciln&ii, dup3 un curs
de 32 kil; cursul saii este lin
si are mai multe morf pe din-
sul.
Hirboca, piriU y in jud. Buzau,
com. Minzalesti; lese din mun-
tele Giurgiul si da in Bisca-Mica.
Hirca, vale, numita si Valea-
Hircei, in com. rur. Brade^ul,
pi. Vailor, jud. Mehedin^i.
Hircioroaba, deal,)\xd. Tecuciu,
la E. de satul Ocheni, com.
Condrachesti; desparte satul O-
cheni de com. Negule$ti.
Hircioroaba, padure, situata la
E. de satul Ocheni, com. Con-
drachesti, jud. Tecuciu.
Hircului (Piriul-), piriias, in
jud. Neam^u, com. Dobreni, pi.
Piatra-Muntele; se varsa in pi-
riul Almasul.
Hiriia, mosie, a Statului, in jud.
R.-Sarat, pi. Margin ea-d.-j., pe
care se afla situata padurea
Tufele-lui-Tivga sau Hiriia.
Hirja, com. iur., jud. Bacau, pi.
Trotusul, asezata la hotarul in
spre Transilvania, in valea su-
perioaraa Oituzului. Se compune
din 2 catune: Hirja, cu sec^iile
Flocesti si Javreni si Punctul-
Oituz (vama).
In Statistica din 1874 se ga-
ses te alcatuita tot din satul Hirja
si Punctul-Oituz.
Teritoriul s&u se margineste:
la V., cu Ardealul; la N., cu
sec^ia Slanic din Tirgul-Trotu-
sulul; laE., cu com. Grozesti si
la S., cu com. Manastirea-Ca-
sinul.
Trecatoarea Oituzului", cu una
din vamile prin care intra, si
ies maF multe marfurl din tara,
se afla aci ; ea duce la Poiana-
SSrata din Transilvania.
Popula^iunea com. e de 181
familtf, sau 853 suflete: 423
barbap, 429 femef ; 795 RominT,
55 Unguri si 3 Armeni, topf de
protecfiune romina" ; 496 agricul-
ton, 3 meseriasT, 5 comercian^,
17 functionary si 4 servitorl.
$tiu carte 83 persoane. Locuesc
in 173 case.
Are o scoala mixta, care func-
{ioneazadela I Octombre 1887,
intrefinuta de Stat, intr'un local
construit din birne de com. si
care in 1 891 a fost frecuentata
de 30 baiep si 13 fete; o bi-
serica\ cu un preot si 2 cinta-
re^T; 7 circiumi.
Teritoriul comuneT are o in-
tindere de I356hect. Proprietar
mare este d-nul O. I. Negro-
ponte, care are o mosie de peste
600 hect, ce-i da un venit anual
de 33000 lei. Restul pamintului
este impar^it in tre fostiT clacasf,
improprietaripf dupa legea ru-
rala din 1864, pe mosia Gro-
zesti.
In aceasta com. se g&seste
multa pacura. D-l Negroponte
are 5 pu^unf, la localitatea nu-
mita Pacurele. De asemenl o-
zocherita sau ceara de pamint
se gaseste in multe locuri, ma!
cu seama la Stinca-Mare.
Vite sunt: 168 cat, 326 vite
man cornute, 171 capre, 2 191
01 si 204 pore!.
Budgetul com. e la veniturT
de lei 4941, banl 16 si la chel-
tuell de lef 4354, ban! 16.
Com. este strSbatuta de calea
na^ionala Onesti — Pasul-Oituz —
Poiana-Sarata. Partea soselei din
aceasta com. a fost facuta de
catre o companie de geniu din
armata austriaca sub domnia
lui Alexandru Ghica.
Distance : la Bacau, capitala
districtului, 75 kil; la Tirgul-
Ocna, resedinfa plSsef, 18 kil.;
la com. Grozesti, 10 kil.; la
com. Trotusul, 34 kil. si la com.
MSnfistirea-CasinuI, 40 kil.
Hirja, mope, jud. Bacau, pi. Tro-
tusul, com. Hirja, proprietatea
d-luf Negroponte, cu imase multe
si pufurl de pacur& dind »™
venit de 33000 lei.
un
Hirja, sat, jud. Bacau, pi. Trotusul,
si resedinja com. cu acelasl nu-
me, situat d'a stinga OituzuluT.
De acest sat {ine sec^iile Flo-
cesti si Javreni. Are o biserica,
cladita la 1749 de Aga Ion
Cantacuzino si de softa sa Ma-
ria Racovi{&, deservita de I
preot si 2 cintarep. Vezi Hirja,
comuna.
HIrjea, deal, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Valea-Sal-
ciel ; se desface din culmea Cim-
pulungeanca, din virful Goicelul ;
brazdeaza partea de V. a com.;
se intinde printre riul Cilnaul
si afluentul s&u, piriul Hirjea;
este acoperit cu paduri si ima-
sun.
Hirjea, piria, in jud. R.-Sarat,
plaiul Rimnicul, com. Valea-SSl-
ciei ; izvoreste din dealul Hirjea ;
uda partea de V. a com., si
dupa un curs repede cam de 3
kil. se arunca in riul Cilnaul, mai
jos de cat. Modreni, al com.
Valea-Salciel; pe apalui se afla
2 mon de macinat porumb.
Hirla, unul dintre piscurile mun-
filor $erbel, din com. Neagra-
^arului, jud. Suceava.
Hirlau, or as, situat in partea de
S. a pi. Cosula, jud. Botosani.
Se intinde pe colinele dealulul
Pietraria pan& in Bahluiii si far-
mul sting al Bahiuiului pe loc
ses. Este inconjurat de toate
Hosted by
Google
Hl'LRAU
712
hIklAu
parole cu dealurt inalte, acope-
rite cu padurif mar! si cu viT.
Are o pozifiune strategics.
Hirlaul se afla la 48 kil. de
Botosani, strabatut de soseaua
nationals.
Orasul se corapune din cen-
tral orasului si suburbiile : Bo-
jica, spre V. ; Silistea, spre N. ;
Munteni, la E. ; Burdujeni si
Bahluiul, spre S.
Teritoriul orasului e de 113
hect, ocupat de oras si de vii.
Imasul tirguluf are 260 hect.,
de care se {ine pamintul «Ci-
resul», loc de arat de 290 hect,
pe care-1 impar^esc locuitorii
orasului. Orasentf au 46 hec-
tare vii.
Popula^iunea orasului e de
952 familii, sau 4196 suflete :
2066 barba^i si 2130 femei ;
850contribuabili. Sunt 300 fami-
lii Romini, 550 familii Evrei si
100 familii de diferite nationali-
ty!. Locuesc in 1000 de case.
Sunt 164 comercian^i ; 490
meseriasi; o fabrica de rachiu
de drojdii ; 2 fabric! de uleiu ;
51 circiumi.
Industria lemnului e dezvol-
tata, ma! cu seama caru^aria si
dogaria.
Calea nationals Boto$ani-Hir-
laul- Tirgul - Frumos, inlesneste
comunica^ia orasului cu comune-
le vecine.
In partea de N. a orasului
este Primaria, Percep^ia si Po-
li^ia orasului ; aci e si un turn
ca observator pentru foe si
serviciu de pompien.
In Hirlau e resedin^a sub-
prefecturei plasel Cosula si a
jucatorie! ocolulul Cosula - Mi-
letin.
Are 1 scoala de bae^i cu 4 in-
stitutonf, frecuentata de 133 sco-
larl ; 1 scoala de fete cu 2 insti-
tutoare, 1 maestru pentru lucrul
de mina si 95 eleve ; 3 biserici si
1 paraclis, cu 3 preoflf, 6 cinta-
re{i si 3 eclesiarhi ; 1 spital, care
fine de epitropia Sf. Spiridon din
Iasi, zidit de Pulheria Ghica;
1 farmacie; 1 biurou telegrafo-
postal, lnfiin^at in anul 1873 si
si al carul venit pe anul 1896 —
97 a fost de lei 12293, Dan *
83 ; resedin^a unei companii de
dorobanp.
Budgetul com. e de 81890
lei la venituri si 81352 lei la
cheltuelf.
De com. Hirlaul tine si mosia
Hirlaul, proprietate a spitalului
Sf. Spiridon din Iasi, in intin-
dere de 858 hect.
Aceasta moste se zice a h*
data tirgovet'ilor de Stefan-cel-
Mare, printr'un hrisov, care la$e-
za in zid in biserica Sf. Gheorghe,
de-asupra amvonulul. Constan-
ts Mihail Cehan Racovifa, la
1783 sfarma acel hrisov, ia rro-
sia Tirgului si o da manastirei
Precista din orasul Roman, spre
intrefinere. Mai pe urm? admi-
nislra^ia manastirei le rapi si
alte dreptun si le impuse felurite
dij'me pe vii, livezT, etc., din
care cauza pe timpul domniel
a doua a lui Alexandru Const.
Moruzzi, tirgovefii reclamara con-
tra zisel manastiri, iar Domnul
recunoscind dreptul lor if a
para asupra tuturor drepturilor
de stapinire.
Administrafa manastirei insa
nu i-a iasat in pace, ci din noti
lea impus dijme, pana cind, in
urma altei reclamafiuni, Alexan-
dru C. Moruz, ordona logofatu-
lui f arei-d.-j., ca in unire cu
ispravnicul Hirlaului, VasileBals,
biv-vel Caminar, sa. faca ho-
tarnicia locuiul tirgove^ilor, afara
de cele 600 falcl sau 858 hect.,
care ramin manastirei, iar tir-
goveftf, pentru pomenire, se o-
bliga a da 35 oca ceara pe an.
Moruzzi confirma aceasta prin
hrisovuldin 1805, iuna Februare,
care hrisov si acte s'au a$ezat
in zid in locul hrisovului lui
$tefan-cel-Mare.
Epitropia spitalelor sf. Spiri-
don din Iasi, primind averile
manastirei Precista din Roman,
a ramas stapina pe aceasta mo-
sie.
Numarul vitelor de pe mosie
si ale tirgovefilor e de 3 131 :
632 boi si vacl, 267 cai, 2069
of, 22 capre si 135 porcT.
Orasul Hirlaul are insemna-
tate atit prin vechimea sa, cit
si pentru aceea ca a fost a
doua capitala a Moldovei cit-va
timp.
Cronica spune ca acest tirg
a fost descalicat de Stefan-cel-
Mare la anul 1487, cind a facut
si biserica Domneasca de piatra,
Sf. Gheorghe, si curdle cele dom-
nesti cu zidun cu tot.
Totusi Hirlaul are o vechime
mult ma! mare, caci dupa toc-
meala ce facu Alexandru-Voda
eel-Bun 'farei, se vede a$ezat
paharnic mare si pircalab la Cot-
nan si Hirlau.
Dintr'un act dat de Petru-
Voda, de la Pobrata, la anul
1448, cu privire la drepturilece
se dati manastirei Poiana asupra
a trei sate (vez! Unsa, schit)
se dovedeste ca Hirlaul exista
inainte de Stefan-cel-Mare, ca"
aici erau ?i judecatori man carl
judecati afaceri grele.
Pe timpul lui Stefan-cel-Mare,
Hirlaul era re^edin^a sa de vara,
unde avea cur^i domne^ti. AstSzi
se mal cunoa?te temelia pe care
a fost zidit palatul, in apropiere
de Sf. Gheorghe, catredala orasu-
lui, cit si ruinele unei pivni^e si
a unui feredeu.
In Hirlau a dat Stefan-cel-
Mare un ospa^ mare boerilor
si osteniior in ziua de Sf. Nico-
lae, dupa ce a invins pe Albert,
regele Poloniei.
Stefani^a Voda, nepotui lu!
$tefan-cel-Mare, a dat osteniior
Hosted by
Google
HIRLAULUI (M0V1LA-)
713
hIrsa
sal in ziua de Sf. Dimitrie, un
ospa{ mare, in urma invingerel
unorTatarl. (Letop., torn. I, pag.
187).
In luna lul Aprilie, anul 703 1
(1523), §tefani(a-Voda a taiat in
Hirlau pe Arbore, Hatmanul, ?i
fiii sai, din cauza unor pirt min-
cinoase a unor boerT invrajbitori.
(Letop., tom. I, pag. 187).
Din Hirlau a fost Petru Rare?,
care se zice ca se ocupa cu
pescaria ?i mergind cu pe?te la
Saceava a fost vestit de urma?
al lui Stefan-cel-Mare, iar Ste-
fani^a-Voda, care era pe patul
de moarte a cerut de la boieri
sal puna pe Petre Majearul ce
Tau poreclit Rare?, dupa numele
femeel ce a fost, dupa alt bar-
bat, tirgova{ din Hirlau, ?i Tau
chemat : Rare?, care femeie a
avut rela^iuni cu Stefan-cel-Mare,
muma lu! Petru. (Letop., tom.
I, pag. 190).
Petru Rare? a avut re?edin^a
sa ma! mult in Hirlau, locuind
in palatul facut de Stefan-cel-
Mare ?i a zidit ?t biserica Sf.
Dumitru. (Letop. tom. I, pag.
205).
La anul 1624, a ars palatul
domnesc in Ia?i ?i Radu-Mihnea-
Voda ?T-a mutat re?edin{a in
Hirlau, unde a ?i murit la anul
1626 ?i fu dus la Bucure?ti ?i
se ingropa la o manastire facuta
de el. (Letop., tom. I, pag.
288).
La anul 1650, Hmil, Hatma-
nul, cu TatariT si Cazacii, au ars ?i
pradat Hirlaul, robind mul^i
oameni in timpul domniei lui
Vasile Lupu. (Letop., tom. I,
P a g- 3I9)-
La anul 1687, Hirlaul a fost
pradat de Tatar! cari au fost
chematide Constantin Cantemir-
Voda in ajutor, sa alunge pe
Sobieschi cu Le?ii.
La anul 1706, Antioh Cante-
tnir vizita Hirlaul, cu gind de
a tocmi biserica, a o face man&-
stire ?i alte imbunata^irT, dar
timpul si imprejurarile grele in
care se afla f ara n'a putut lasa
pe Antioh sa-?i implineasca gin-
dul. (Letop., tom. II, pag. 52).
La anul 1 7 1 1 , Hirlaul a fost
pradat ingrozitor de Turci, in
timpul razboiuluT cu Petru-cel-
Mare al Rusiel. (Letop., tom. II,
pag. 109).
Pana la anul 1834, Hirlaul a
fost capitala de jude^ ftinut),
care coprindea o parte din ju-
deful Ia?i impreuna cu Cotnari
?i o parte din jud Boto?ani de
asta-zT, ^inut care se numea ^i-
nutul Hirlaului.
In fine, in ziua de 8 Maiu
1888, a ars cu totul partea cen-
trala a ora?ului Hirlaul.
In Hirlau se afla urmatoa-
rele biserici mai insemnate :
1. Sfintul Gheorghe, sau Bi-
serica Domneasca, zidita de Ste-
fan-cel-Mare la anul 1487, cind
a facut ?i curfile de piatra.
2. Biserica Sf. Dimitrie, zidita
de Petru Rare?.
Hirlaului (Movila-), moviLl, pe
dealul Rauseni, in partea de
V. a satuluf Rauseni, com. Co-
mandaresti, pi. Jijia, jud. Bo-
to?ani, numita ast-fel pentru ca
vine in direc^ia ora?ului Hirlau;
pe linga ea trece drutnul la
Hirlau.
Hirleasca, padure, in jud. Tele-
orman, com. Depara^i, avind o
intindere de 350 hect. E situata
in valea formata de riul Tele-
ormanul ?i de piriul Teleorma-
nelul.
Hirle^ti, sat, jud. Roman, plasa
Siretul-d.-j., com. Oni?cani, spre
N.-E. de tirgu?orui Oni?cani, la
1 kil. 500 m. de el, pe malul
drept al riuluT Siretul. Are o po-
pulate de 88 familil, sau 282
suflete, din carl 88 contribua-
bill. Locuesc in 65 case.
Sunt 170 vite marl cornute.
Are o biserica de zid.
Este legat cu orasul Roman
prin sosea.
Hlrle^ti, cdtun, de resedin^a, al
comunei Depara^i-Hirlesti, pi.
Teleorman, jud. Teleorman.
Hlrle^ti, mope, in jud. Teleor-
man, pi. Teleorman, cu o in-
tindere de 750 hect. pamint
arabil.
Hirmaneasa, sat, in jud. Ro-
man, pi. Siretul d.-s., com. He-
le?tieni, la 500 m. deresedin^a
comunei. Este a?ezat pe deal.
Are, dinpreuna cu satul Mar-
ginea, cu care este legat, 89
familil, sati 418 suflete, din carl
1 1 5 contribuabil!. Locuesc in
1 01 case.
Hirna, deal, comuna Barzeiul-
de-Gilort, plasa Amaradia, jude-
{ul Gorj. Are direc^a N.-S.-V.,
coprins intre apa Cilnicul la
N. si vilceaua Barzeiul-de - Gi-
lort la S. Este o prelungire a
dealulul Calugareasa, a carel
ramifica^ie se termina in valea
Gilortulul.
Hlrsa, com, rur. 9 jud. Prahova,
pi. Podgoria. Se numeste ast-fel
de la un pise ascu^it intre doua
val, numite Piscul-luI-Hlrsa.
Este situata pe vaile girle-
lor Varbila, Hrsa si Bucovelul,
la 18 kil. de capitala jude{ului
?i la 8 kil. de a plasel.
Are o populate de 1863 su *
flete: 952 barbajt si 911 feme!,
in care intra 22 famiiiT de Ji-
ganl, 4 de Bulgarl si 5 de Ita-
lieni. Locuesc in 402 case.
Se compune din 6 catune:
Hirsa, Nisipoasa, Gilmeia, Var-
bila si Valea-Cuculu!.
60645. Marele Dicfionar Geografic. Vol. III.
90
Hosted by
Google
HtRSA
714
HlRSOVA
Are 5 bisericl: la Hirsa, Ni-
sipoasa, Plopul, Varbila si Va-
lea-Cucuktf, deservite de 5 pre-
ofl ; o scoala frecuentata de 45
elevl. Carte slhl 37 locuitorl.
Afara de agricultura, locui-
toril se mai ocupa cu rotaria,
dulgheria, taerea padurilor si
pomicultura. Produsul muncei
il desfac la orasul Ploesti.
284 locuitorl s'au improprieta-
rit la 1864 pe mobile Bucovul,
Poenareanca, Salcianul, Rogo-
zasca si a fra^ilor Caribolu, cind
li s'a dat 8 1 8 hect.
Vite sunt : 585 boi, 203 vacT,
55 cal, 748 01 si 436 porcT.
Sunt 40 stupl cu albine.
Comuna se intinde pe o su-
prafa^a de 2000 hect.
Comerciul se exercita de 8
persoane.
Veniturile si cheltuelile co-
munei sunt de 4200 lei anual.
Prin centrul comunei trece
soseaua Bucovul-Hirsa.
. E brazdat de dealurile : Gil
meia, Rachi^i, Piscul-luT-Cernat,
Puiulescu, Piscul-Sticlarului si
Piscul-Subfire. Serva de fine^e.
Pe o parte din ele sunt pom!
roditon si se cultiva cereale.
E strabatuta de vaile : Hirsa,
BucovuluT, Ciuciuneasa, Noroa-
ielor, Robul, Cucului si Varbila,
formate din mai multe ramurT.
Se margineste cu comunele :
Urla^i, Iordacheanu, Valea-Calu-
gareasc&, Gornetul-Cricov, Po-
deni-Noi, Bucovul si Podeni-
Vechi.
Hirsa, sat, face parte din com.
rur. Hirsa, pi. Podgoria, jud.
Prahova. Are o populate de
243 locuitorl (126 barbaflf, 117
feme!). Aci e resedinfa comu-
nei. Are o biserica, fondata in
anul 1866.
Hirsa, girld, izvoreste din pa-
durile com. Hirsa, pi. Podgo-
ria, jud. Prahova, si se varsa in
riul Bucovelul.
H!rse§ti, numirea vechie a sa-
tulut Piscul, jud. Covurluiu.
Hirsova, plasa, in jude^ul Con-
stanta, ocupind partea de N.-
V. a lul. Si-a luat numele de
la resedin^a sa, oraselul Hir-
sova. Este situata in partea de
V. si de N. a jude^ului.
Se margineste la N. cu jud.
Tulcea; la E., tot cu jud. Tul-
cea; la S., cu plasile Constanta
si Medjidia; la V., cu jude^ele
Braila si Ialomifa, despar^indu-
se prin fluviul Dunarea.
In partea de V. si de N.-V.
e accidentata de dealuri si vai.
Dealurile sunt prea pu^in aco-
perite cu paduri; si mai mult
cu fine^e si semanaturi frumoa-
se si cu movile numeroase.
Principalele culmi sau sisteme
de dealuri, can bazdeaza teri-
toriul piasei sunt urmatoarele :
culmea Ostrovului, la N., cu vir-
ful Ostrov (140 m.), intre Du-
nare si girla Rost; culmea Da-
eni, tot la N., cu virful Ghiol-
gic-Tepe (184 m.), intre Dunare
si vaile Rost-Dere si Topirscea;
culmea Fagarasul, la N. cu virful
Fagarasul-Nou (188 m.), intre
vaile Rost-Dere si Sarai ; cul-
mea Sultanul sau Topologul, la
N.-E., cu virful Doerani (392
m.), eel mai inalt din toata pi.,
si chiar din tot jud. Constanta ;
culmea Gtrlici, cu virful Moviia-
Ciuroboaia (120 m.), la N.-V.,
intre Dunare si vaile Topirscea
si Pietrisul; culmea Balgiul, in-
tre valea Pietrisul si piriul Sa-
rai si Dunare cu virful Balgiul
(102 m.), la N.; culmea Curu-
Bair, la E., cu virful Dragan (302
m.), intre piriul Sarai si aflu-
entul sau Mahometcea; culmea
Cadi-Cisla, in partea centrala,
cu virful Cirnele (168 m.), intre
Dunare si valea Sarai; culmea
Hirsova, la V., cu virful Caima-
cli (85 m.), intre Dunare si va-
lea Tichilesti; culmea Topalul,
intre Dunare si vaile Tichilesti
si Stupina, cu virful Olacul (125
m.), la S.; culmea Boazgicul, la
S., cu virful Zavolul (126 m.),
intre vaile Stupina si Boazgicul ;
culmea Erchesec, in partea cen-
trala si sudica, cu virful Er-
chesec (234 m.); culmea Dul-
gherul, cu virful Turbencea (252
m.) la E., intre piraele Casim-
cea si Sarai; culmea Insiratele,
la S.-E., cu virful Terzi-Chioi
(214 m.), intre piraele Boazgi-
cul si Casimcea.
Movile sunt numeroase si im-
portante, servind ca puncte de
orientare si de observable.
Dunarea o uda la V., de la
satul Boazgicul, pana mai jos de
satul Ostrovul, pe o distanta
de aproape 80 kil. Direc^iunea
cursului sau e spre N., N.-E.
sau N.-V. $i in dreptul Hirsovei
descrie un mare semicerc; de la
Cetatea-Oii se desparte in doua
bra^e: Dunarea-Noua si Duna-
rea-Veche, la E. de precedenta,
zisa si Canalul-MacinuluT, si al
carui mai rasaritean este dobro-
gean ; largimea cea ma! mare
o ati nge ceva mai jos de Hir-
sova (2200 m.); adincimea va-
riaza intre 12 — 33 m. ; formeaza
mai multe insule, intre care
Boazgicul-Mare si Boazgicul-Mic,
Topalul, Hirsova, Chiciul, Daeni
si Ostrovul, ma! toate acope-
rite cu paduri de salcii; malul
sau este inalt si stincos.
Piraele care o uda sunt : Rost
sau Aigar- Ahmet, la N., trecind
pe linga satul Ostrov; Topir-
scea, tot la N., trecind pe linga
Daeni ; Pietrisul, in partea cen-
trala, trecind mai jos de satul
Girlici; Sarai, eel mai insemnat,
in partea centrala, trecind prin
satele Topolog, tatar si romin,
Hosted by
Google
HlRSOVA
715
HlRSOVA
Calfa, Rahman, Haidar, Cara-
pelet, Balgiu si Sarai, si primind
ca afluenpf piraele Topologul,
Ramazan, Haidar si Mahomet-
cea, toate pe dreapta ; Tichilesti,
trecind prin satul Tichilesti,
si Boazgicul, trecind prin sa-
tele Satis-Chioi, Baltagesti si
Boazgicul, ambele la S. ; toate
aceste piraie se varsa in Dunare
sau in girl el e formate de ea. Afara
de aceste piraie mai sunt niste
girle fie naturale, adica formate
de Dunare prin revarsarile el,
fie artificiale, facute de pescari
pentrii a atrage pestele din
Du;iare; principalul e Baroiul,
in partea de V., care pleaca
sub numele de privalul Rotundul
si formeaza in drumu-I mai multe
iacurT, ca Ciobanul, Hazarlic si
Daeni. Mai sunt trel verigT,
una la S. si doua la N., care
sunt girle formate de Dunare.
Bal^i sunt: Siateia, Rotundul
Ciobanul, Puturoasa, Hazarlic-
Ghiol, Girlici si Daeni, toate
asezate in partea de V., la N.
de Hirsova, avind o intindere
totala de 600 hect., producind
acelasi fel de peste ca si Duna-
rea, de care sunt formate si al
caror venit apartine Statului ;
ele sunt ma! toate inconjurate
cu stuf.
Vaile sunt: Valea -Mosulul,
Pinga, Daeni, la N., deschizin-
du-se in Dunare (girla Baroiul);
Hazarlic si Barter in partea cen-
trala, deschizindu-se in lacul
Hazarlic; Ghizdaresti, Topalul,
Stupina si Zavolul, la S., des-
chizindu-se in Dunare; Capugi
si Erchesec la S., adiacente
ale piriului Boazgic.
Este formata dintr'o comuna
urbana, Hirsova, resedin^a, ase-
zata in partea de V., pe malul
eel inalt al Dunarei, si 11 com.
run, si anume:
1. Calfa, la N.-E., pe piriul
Calfa sau Sarai, cu catunele :
Calfa, Corugea, Haidar, Maho-
metcea, Rahman si Ramazan-
Chioi ;
2. Ciobanul \ la V., pe malul
sudic al laculul Ciobanul, cu
catunele Ciobanul si Cadi-Cisla;
3. Daeni, la N.-V., pe malul
inalt si stincos ce domina valea
Daeni si girla Baroiul ;
4. Girliciul, tot la N.-V., pe
valea Girliciul si pe malul drept
al girlei Baroiul;
5. Ghizddre§ti, la S., pe valea
Ghizdaresti si pe malul drept
al Dunarei cu catunele Ghiz-
daresti si Tichilesti ;
6. Ostrovul, la N., pe malul
drept al unei verigl a Dunarei;
7. Sarai, in partea centrala,
pe piriul Sarai, cu catunele Sa-
rai, Bilgiul, Carapelit, Dulgherul;
8. Siriul, tot m partea cen-
trala, pe valea Siriul, cu catu-
nele Siriul, Capugi, Cartal, Pan-
telimon, Erchesec, Muslu, Mus-
lu-Bey, Satis - Chioi si Terzi-
Chioi ;
9. Topalul, la S., pe valea
Topalul si pe malul inalt si stin-
cos al Dunarei, cu catunele To-
palul si Boazgicul;
10. Topologul, la N.-E., pe pi-
riul Topologul sau Sarai, cu
cat. : Topologul si Doerani ;
1 1 . Urumbei sau Orumbei la
N., pe piriul Rost sau Aigar-
Ahmet, cu catunele: Urumbei
si Fagarasul-Nou.
Popula^iunea plasei Hirsova
este de 5817 familii, sau 23159
suflete: 12006 barba^i si 11153
femeT; 13281 necasatorip, 9076
casatori^T, 767 vaduvT, 35 di-
vor^ap; 22876 ceta^eni Romini,
255 supusT strain!, 28 nesupusl
nici unei protec^ii; 19894 orto-
doxi, 36 catolici, 2473 maho-
medani, 41 mozaicl, 715 de alte
religii; 4264 agricultorf, mese-
riasf, etc.; 131 industriasF, 201
comercian^i, 168, avind profe-
siunl libere.
Din acestia, 7814 sunt im-
proprietari^I pana la 10 hect.;
559 de la 10 — 25 hect, 90 de
la 25 — 100 hect, 12 de la 100
hect. in sus si 329 n'au pamlnt
Contribuabili sunt 4764.
Intinderea pi. este de 107493
hect., impar^ite dupa cum ur-
meaz& : Terenul productiv este
de 101478 hect ; terenul nepro-
ductiv este de 601 5 hect (vetrele
satelor 3238 hect, bal^f, helestaie
2777, total 6015). Terenul pro-
ductiv se mai sub-imparte in mo-
dulurmator: 78544 hect. teren
cultivat cu cereale, legume, etc.,
(din. care 6190 hect. ale Statului
si propietarilor si 72354 hect. ale
locuitorilor); 3797 hect. teren ne-
cultivat (din care 1268 hect. ale
Statului si proprietarilor si 2529
hect. ale locuitorilor); 11750
hect. izlaz (din care 3073 hect.
ale Statului si proprietarilor si
8677 hect. ale locuitorilor) ; 533
hect. vil (din care 49 hect. ale
Statului si proprietarilor si 484
hect. ale locuitorilor); 6854 hect.
p&durl (din care 5693 hect. ale
Statului si proprietarii si 1161
hect. ale locuitorilor).
Locuitoril poseda: 49 masinl
de secerat, 55 masinl de batut
porumb, 696 grape de fier, 15
masinl de vinturat, 68 diferite
masinl agricole, 191 5 plugurl
cu bol, 831 plugurl cu cal, 942
care cu bol si 2357 carufecu cal.
Vite sunt : 160 armasarl, 3960
cal, 2733 lepe, 846 minji, 114
taurl, 7133 bol, 5602 vaci, 2237
vifel, 60 bivoli, 202 bivoli^e, 42
malacl, 150 asinl, 7810 berbeel,
65716 ol, 23274 miel, 155 {apl,
2024 capre, 991 lezl, 21 14 porci,
2257 scroafe.
Sunt 335 stupi cu albine.
In plasa sunt 131 industriasl
(fierarl, lemnarl, tlmplarl, etc.);
o fabrica de tabacarie Ja Hir-
sova ; 201 comercianp, din carl
5 hangil si 91 circiumarT.
Hosted by
Google
HtR^OVA
716
litRSOVA
Comerciul e des*:ul de activ
si consta in export de cereale,
aalmale, pestf, pieT, etc. si in
import decoloniale, manufacture
si masinl agricole ; el se face mat
mult prin oraselul Hirsova si
satele Tortoman si Tas-Punar.
Caile de comunica^ie sunt:
Dunarea, portul Hirsova; pe
bal^I, lacurl si girle cu luntrile ;
pe uscat : caile jude^ene : de la
Hirsova la Macin, la Babadag,
la Constanta la Medjidia si la
Cernavoda, in fine numeroasele
drumuri comunate si vecinale
ce unesc toate satele intre ele.
Veniturile comunelor sunt de
140288 lei, iar cheltuelile, de
55910 leT.
Are 21 biserict ortodoxe, de-
servite de 24 preop, 1 8 dascali si
28c4ntare^i; iogeamiicu iohogi,
2casederugaciun!alealtorsecte ;
24 scoli primare, din cart : 1 de
bae^T si 2 de fete in orasul Hir-
sova, conduse de 2 institutori
si 2 institutoare, si 22 scolif ru-
rale mixte, conduse de 20 in
va^ator! si 6 inva^atoare, frecu-
entate de 1575 elevf ; mat sunt
si 3 scoIT particulare.
Hlr^ova, com. nrb., in jud. Con-
stanta, pi. Hirsova, a carei re-
sedin^a este.
Este situata in partea de N.-V.
a jud., la 96 kil. spre N.-V. de
orasul Constanta, resedin^a jud.
si in partea de V. a plasei.
Comunele invecinate cu dinsa
sunt: Groapa-Ciobanuluf, spre
N.-E. ; Girlici, spre N.-E. ; Sarai,
Ghizdaresti, Siriul, spre S. si
S.-E.
Hotarul amanun^it al com. e-
ste urmatorul: Plecind de pe
malul drept al Dunarel, din drep-
tul ostrovului Ghizdaresti, se in-
dreapta spre N.-V., urmind ma-
lul Dunarel, pe la poalele dea-
lulul Celea, pana in dreptul gra-
dinel capitanulu! Ismail ; de aci
apuca spre V., tot pe malul Du-
narel, trecind prin partea su-
dica a orasul ji Hirsova, si a
satulul Varosi, de unde taie Du-
narea spre a coprinde intr'insul
ostrovul Chiciul, de la al carui
col{ de S.-V. se indreapta spre
N., urmind girla numita Zata-
rul-Hirsan-Bei, ce desparte in-
sula Chiciul de Gisca-Mare (jud.
Ialomi^a) ; taie din nou Duna-
rea, urmeaza continuu malul
sau drept, coprinde in el os-
trovelul Puiul-Gisttf, trece pe
linga Conacul-lm-Manole si Ce-
tatea-Oii, de la vale de care, Du-
narea despar^indu-se in doua,
Dunarea-Noua si Dunarea- Ve-
chie (Canalul-Macinulu?), hotarul
urmeaza pe aceasta din urma
in direc^ia N.-E. pana la o dis-
tant de 5 kil. de la bifurca-
tie ; de aci, spre S.-E.; mat in-
tiiu taind padurea Ruginoasa si
stuful , pana linga balta Belciugata
apudf spre S.-V., pe linga babble
Rotundul si Girli^a, pana d'asu-
pra viilor orasuluT Hirsova ; de
aci se dirige spre S.-E., facind
un unghiu optuz, taie priva-
lul Baroiul, trece pe linga sa-
tul Groapa-Ciobanului (la 1 kil.)
si se urea pe Dealul-Ciobanu-
lui, pe muchea caruia o ia spre
E., pana in dealul Caranli,
trecind apoi spre S.-E., prin
movila Sapata, taind soseaua ju-
de^eana Ostrovul-Hirsova, valea
Brentului, pe care o urea pu-
{in spre a o parasi si a se opri
pe locul numit : Trei-Movile, de
unde se indreapta spre V., co-
borind valea Caimacli-Dere, tre-
cind pe la 2 kil. spre N. de satul
Ghizdaresti si oprindu-se pe ma-
l'il Dunarel in dreptul ostrovu-
lui Ghizdaresti, ia locul de unde
am plecat. Forma hotarului e
aceea a unuT dreptunghiii ne-
regulat, strlmtindu-se spre S.-E. ;
lungimea lu! este de 45 kil.,
iar intinderea, de 4879 hect.
Se margineste la N. cu jud.
Braila,despar^indu-seprin Duna-
rea- VechTe (Canalul Macinulul) ;
la V., cu jud. Ialomi^a, separin-
du-se tot prin fluviul Dunarea;
la S., cu jud. Ialomi^a si com.
rur. Ghizdaresti, despar^indu-se
de j ide^ prin valea Caimacli-
Dere ; iar la E., cu com. r. Groa-
pa - Ciobanului, delimitindu - se
prin dealurile Ciobanul, Caranli
si Brentul si linia conven^iona'a
Relieful solului este pu^in ac-
cidentat in partea centrala si
sud-estica, iar in partea apu-
sana si nordica este ses, parte
acoperit cu stuf (si anume te-
ritoriul coprins intre Dunare,
padurea Ruginoasa, girla Tair-
Buaz, privalul Rotundul si Gir-
lita) in care se gasesc 12 bait!
mar! si mid, principale fiind
Slateca si Rotundul. Parte e
acoperit cu finete si semanatun
(intre Dunare, privalele Baro-
jul, Rotundul si TairBuaz). In
partea nordica se gaseste bal-
ta Puturoasa, in partea estica,
viile orasului. Tot de oras tin
si ostroavele Chiciul si Puiul-
Gist'n, eel d'intiiu in partea de
S.-V., iar eel din urma in partea
deN.-V. Partea accidental, care
coprinde centrul si estul com.
are ca dealuri : Ciobanul, la N.
(65 m.) Caranli (72 m.), la N.-E. ;
pe ale carui ridicaturi apusane se
gasesc ruinele vechielor forta-
re^e turcesti, cunoscute sub nu-
mele de Tabia-Chioprin si Cea-
nac-Cale, ambele dominind Hir-
sova din partea de N. si dec!
aparind-o in caz de navalire din
spre N. ; dealul Celea (85 m.),
la S.-E.
Movile sunt numeroase, in-
tre can : Hirsova, la N.-V. de
oras (40 m.); Movila-Mare (65
m.), la N.-E. ; Movila Tiganu-
lui (34 m.), la N.-E. de oras ;
Movila-Sapata (68 m.) la E. ;
Trei-Movill (in m.), la S.-E.
Hosted by
Google
Hlk$OVA
717
HtR?OVA
Ele sunt raspindite ; parte sunt
naturale, parte artificiale si aco-
perite cu verdeaja, iar dealurile
sunt acoperite cu semanatur!
bogate si fine^e intinse.
Apele care uda com. sunt :
Dunarea la S. si V. ; Canalul-Ma-
cinuluT (Dunarea-Vechie), la N.-
V., ambele pe o lungime de 24kil.
udind si orasul Hirsova, si formind
insulele Chiciul, Gisca-Mare si
Puiul-Gistii, dintre carl cea d'in-
tiiu si cea din urma apar^in co-
munei Hirsova, iar a 2-a jud.
Ialomi^a ; girlele sau privalele
Tair-Buaz si Rotundul, ambele
formate de Dunare, la N. ; pri-
valul Baroiul prin mijlocul co-
munel, pe la N. si N.-V. de
oras.
Vai sunt purine ; cea ma! in-
semnata este Caimacli-Dere, la
S., despar^ind-o de com. Ghiz-
daresti.
BaUVile sunt abundente in par-
tea N. si N.-V. a comuneT,
risipite prin stuf si formate de
revarsar! anterioare ale Dunarei;
cele mat insemnate sunt : Slateia
(60 hect.), Rotundul (80 hect.), la
N.; Puturoasa (6 hect.), la N.-V. ;
Belciugata si Girli^a, la hotarul
spre com. Groapa-Ciobanului ;
pestele lor seamana cu eel din
Dunare ; se consuma in locali-
tate; venitul bailor apar^ine
Statului.
Com. se compune din orasul
Hirsova, asezat pe ultimele pre-
lungiri S.-V. ale dealului Cio-
banul, pe malul drept al Du-
narei. Are 12 — 14 strade. Partea
de V. poarta numele de Varosi
linga girla Baroiul si virful Hir-
sova. In apropiere de Varosi
sunt ruinele Ceanac-Cale si Ta-
bia-Chiopriul la N., Gradina-lui-
Cristea-Cimbraru, la N.-E. Par-
tea rasariteana fund locuita ma!
mult de Tatar!, i s'a dat numele
de Mahalaua-Tatareasca, in a-
propiere de Movilafiganulu!.
Linga ea se afl& Gr&dina-Tata-
rului si acea a la J Capitan-
Ismail.
Suprafa^a comune!, de 4879
hect. este impar^ita ast-fei : 1393
hect. ale locuitoriior (din car!
224 hect. ocupate de vatra o-
rasuluT, cu 578 case) si 3486 hect.
ale Statului si proprietaril; 603
hect. neproductiv si 4276 hect.
productiv; 1850 hect. teren cul-
tivabil, 40 hect. teren ramas
necultivat, 1587 hect. izlaz, 146
hect. vii, 607 hect. padurT.
Popula^iunea orasulu! Hirsova
este de 614 familil, sau 2718
suflete: 141 2 barba^i si 1306
feme!; 1496 necasatori^i, 1076
casatoripf, 138 vaduv!, 8 divor-
\atf ; 2477 ceta^eni RominT, 213
supusi strainl, 28 nesupus! nici
unei protec^ium; 1767 crestini
ortodoxi, 36 crestini catoiici,
879 mahomedan!, 36 mozaicT;
280 agriculton, Sj industriasi,
10 1 comercianp, 93 cu alte pro-
fesiuni.
Stiti carte 645 persoane.
Contribuabil! sunt 561,
Locuitorii poseda : 35 pluguri
cu boi, 8 cu cat, 30 care cu
bo!, 63 caru^e cu cat, 4 masini
de batut porumb, 23 grape de
fier, 1 moara cu aburi.
Vite sunt : 300 cai, 6 Tepe,
3 minzi, 2 taurT, 180 boi, 350
vaci, 40 vi^ei, 9 bivoli, 30 bi-
voli^e, 14 malacT, 2 asini, 100
berbeci, 1900 01, 945 mieT, 5
^apT, 25 capre, 20 lezi, 90 porci,
160 scroafe.
Sunt 87 industriasi; 1 fabrica
de pielarie.
Comercinl e destul de activ;
sunt 10 1 comercian^i, din can
5 hangii, 15 circiumari.
Hirsova e port la Dunare,
vama sucursala a biuroulu! va-
mal Cernavoda ; se exporta vite,
lina, cereale, si seimporta manu-
facture confec^iun!, instrumente
agricole.
Miscarea portuluT Hirsova pe
anul 1895: bastimente de riuri:
intrate: Romine 140, straine
745; esite: Romine 139, stra-
ine 739; bastimente de mare
straine: intrate 47, esite 48.
Venituriie com. se ridica la
suma de 90249 lei si cheltuelile,
la 56786 let.
Caiie de comunicafie sunt:
Dunarea cu portui Hirsova, care
are un ponton bine construit;
calea jude^eana ce duce la Macin;
drumul ce duce la Babadag;
calea jude^eana la Medjidia;
drumul la Cara-Murat si Con-
stanta ; drumuri comunale la sa-
tele invecinate.
Are o biserica cu hramul Sf.
Nicolae, fundata de locuitor!,
cu 1 preot, 1 paracliser, 2 cin-
tare^I, intre^inupf de com. ; 2
geami! cu 2 hogi ; o scoala pri-
mara de bae^f si una de fete,
cu 2 institutor! si 2 institutoare,
frecuentata de 246 elevi (114
bae^i, 126 fete); o scoala bul-
gareasca si una turceascS.
Hirsova, com. rur., in partea de
N.-E. a pi. Racova, jud. Vasiuiu,
Ja 19 kil. de orasul Vasiuiu si
la 18 kil. de Pungesti, resedinfa
plase!, situata intre comunele
Cozmesti, Poenesti, Laza si Co-
sesti, pe o suprafa^a de 1778
hect., din car! 98 hect. padure
si 621 hect. loc de cultura, fl-
na^ si imas ale proprieta^el, iar
959 hect., ale locuitoriior, cu
51 hect. vie.
Areo populate de 315 familil,
sau 1 102 suflete, din car! 1 1
straini.
E compus& din satele: Hir-
sova-Razesi, Hirsova-Manastirel
si Fundatura.
Are o biserica, cu 1 preot si
2 eclesiarhi; 3 iazurl; 3 crisme.
Comerciul se face de 6 persoane
si 2 strain!.
Vite : 737 vite mar! cornute,
Hosted by
Google
HtR?OVA
718
HlRTlESTI sau bucsene?ti
983 of, 74 cai, si 155 rl ma-
torr.
Budgetul com. e de 2037 let,
9 ban!, la cheltuell, si de 2108
lei, 50 bani, la venituri.
Sunt 184 contribuabili.
Locuitorii posedS : 215 plu-
guri si 215 care cu boi, 3 plu-
guri si 3 c&ru^e cu cai; 215
stupi cu albine.
Hir^OVa, virf de deal, in jud.
Constanta, pi. Hirsova, pe te-
ritoriul com. urbane Hirsova;
este unul din virfurile Dealului-
Ciobanului, situat in partea V.
a plasei si cea N.-V. acorn., la
1 kil. spreN.-V. de Hirsova, pe
malul drept al Dunarei; are o
inal^ime de 70 m.; a fost punct
trigonometric de observa^ie de
rangul I-iu, dominind prin in&l-
{imea sa orasul Hirsova, drumul
vecinal Hirsova-Conacul-lui-Ma-
nole ; sub Turci el a fost intarit
cu fortare^e spre a impedica
trecerea Rusilor peste Dunare.
Hfr^ova, deal, m partea de N.
a com. Poenesti, pi. Racova,
jud. Vasiuiu, in hotar cu co-
munele Hirsova si Laza.
Hir^ova, pirifi, udind teritoriul sa-
tului Hirsova-Razesi, com. Hir-
sova, pi. Racova, jud. Vasiuiu.
Izvoreste de sub Dealul-Morilor-
de-Vint, curge spre S. si se
varsci in piriul Hirsova-Lunca.
Hir§ova-Lunca, piriii, izvore-
ste din partea de N. a com.
Hirsova, pi. Racova, jud. Vas-
iuiu, de sub dealul Magura, din
mai multe izvorase, can se u-
nesc la punctul numit Fundul
Luncei, uda comuna de alun-
gul et, trece pe teritoriul com.
Laza si se varsa in Racova,
dupa ce primeste ca afluen^T:
Valea-Ulmului, Boldea si piriia-
sul Hirsova.
Hir§ova-M&nastirei, sat, com.
Hirsova, pi. Racova, care si-a
luat numele de la o fosta ma-
n&stire, unde serveau c&lugari
si a carei vechime se constata
din o inscript'tune cu litere chi-
rilice. In anul 1772, a fost re-
construita de cacre Stefan Ga-
lusca, fost proprietar al mosieT,
iar asta-zT serveste ca biserica
de mir, avind 1 preot si 2 e-
clesiarci.
Satul ocupa partea cea mat
ridicata din com., fiind situat pe
dealul Morilor-de -Vint, spreN.-E.
de com., pe o suprafa^a de 95
hect., din can 4 hect. vie. Are
o populate de 35 familii, sau
153 suflete.
Vite : 54 vite man cornute,
86 01, 14 cai si 10 rimatori.
Locuitorii poseda: 9 pluguri
si 9 care cu boi, 1 plug si 1
caru^a cu cat ; 9 stupi cu al-
bine.
Hir§ova-Raze§i, sat, in partea
de S.-E. si resedin^a com. Hir-
sova, pi. Racova, jud. Vasiuiu.
Areo suprafa$a de 1254 hect.,
din carl 99 hect. padure si 720
hect. ioc de cultura, fina^ si i
mas ale proprieta^ei, iar 435
hect., ale locuitorilor, cu 27
hect. vie. Are o populate de jo
familiT, sau 360 suflete.
Locuitorii poseda: 143 plu-
guri si 143 care cu boi ; 1 plug
si o caru^a cu cai; 143 stupi
cu albine.
Hir§oveni. Vezi Poenesti Stra-
jesculut, sat, jud. Vasiuiu.
Hirtie§ti, com. rur., pi. Argese-
lul, jud. Mascel, la S. de Cim-
pulung, la 15 kil. de acest oras si
la 10 kil. de Stilpeni, resedin^a
subprefectureT. Este situata pe
ambele malur! ale riului Arge-
selul.
Se compune din 2 cat. : Hir-
tiesti si Lucieni si se margine-
ste : la N. cu com. Boteni; laS.,
cu com. Vulturesti; la E., cu
jud. Dimbovi^a si la V., cu com.
Dr&ghiciul.
Are o populate de 966 lo-
cuitori, carl se ocupa, pe linga
agricultura, cu fabricarea pietrei
de var.
Sunt 500 vite man cornute;
30 stupi cu albine.
In jurul com. sunt dealurl a-
coperite cu paduri si cu pomi
roditorl: pruni, men, ciresi, pen,
etc. In partea de E. &unt dea-
lurile : Periior si Valea Mazga
nei, iar la V., deaiurile : Iorda-
chestilor si Valea-Mitului.
Riul Argeselul, uda. com. in
tot lungui ei. Pe el sunt 3 he-
rastrae.
Locuitorii din Hirtiesti au ca-
patat pamintul prin improprie-
tarire, pe mosia statului Hirti-
esti, iar cet din Lucieni s'au im-
proprietarit pe mosiile proprie-
tarilor. Proprietar! in com. sunt:
d-nii P. Bastea, I. Constantine-
scu, T. N. Vladescu, A. N. Vla-
descu si C. Vladescu. Proprie-
tary din Hirtiesti au cumparat
pamintul de la stat, iar ceidin
Lucieni ii au din vechime.
Comuna se intinde pe o su-
prafa^a cam de 1750 hect., a-
fara de padurea Hirtiesti, care
are o suprafa^a de aproape 2500
hect.
Sunt 164 contribuabili.
Budgetul com. e de 3386 lei
la venituri si de 1254 lei, la
cheltuell.
Are 2 biserici, in fie-careca-
tun cite una; o scoala.
Un pod de piatra, peste riul
Argeselul, leaga cat. Hirtiesti,
cu cat. Lucieni.
Hirtiesti, sau Buc§ene§ti, sat,
face parte din com. rur. Ti-
^esti, pi. Riul DoamneT, jude^ul
Muscel. Are o populatie de4i
Hosted by
Google
HlRTIESTl
719
HlRTOPUL
familii, sau 209 suflete: 109
barba^l si no femel; o biserica*
fondata la anul 1534, de zid
masiv si cu un turn.
Pe la V. satului trecea ve-
chiul drum al postel, intre Cim-
pulung si Pitesti. Intre acest
catun si com. Livezeni era sta^ie
de posta.
Hirties/ti, sat, face parte din co-
muna rurala Livezeni, pi. Riu-
rile, jud. Muscel.
Hirtiesti, sat, face parte din co-
muna rurala cu acelasi mime,
pi. Argeselul, jud Muscel. Aci
este resedinta comuneT.
Locuitorii s'au improprietarit
pe mosia statuluT Hirtiesti.
Are o biserica, deservita de
1 preot si 1 dascal, fondata la
anul 1842 de locuitorii comu-
neT; o scoala mixta, frecuen-
tata de 20 elevi. Cu intre^ine-
rea scoalei statul cheltueste a-
nual 1242 lei. Localul este bun,
daruit la anul 1877 de d-i
I. Constantinescu.
Stiti carte 135 barbati si 11
feme!.
Hirtiesti, pddure a statului, pen-
dinte de com. Hirtiesti, pi. Ar-
geselul, jud. Muscel, in tntin-
dere de 2468 hect. si formata
din 3 trupuri : Runcul(672 hect.),
Toporul (1032 hect.) si M&z-
gana (764 hect.).
Hirtoapei (Valea-), valea piriu-
lui cu acest nume, jud. Sucea-
va, pomenita intr'o marturie
din 1703, Maiu 22, ce stabiles te
hotarele mosiel Husi.
Hirtoapele, sat, numit in partea
de jos si Satul-Nou, pe mosia
cu acelasi nume, com. Lespezi,
jud. Suceava. S'a format din
locuitorii desfiin^atelor sate Ne-
gresti, ce se aflau la gura piriu-
luT Bidili^a si Partinisul, ce era
pe coasta dealulul Ceapa. Este
asezat d'asupra, pe coastele si
poalele malulul si hirtoapelor ce
{armuresc sesul sting al Sire-
tulul. Are o populate de 290
familii, sau 980 suflete: 500
barbae si 480 femel. Locuesc
in 238 case. Sunt 230 contri-
buabill.
Vatra satului ocup& 29 falcl.
Mosia e proprietatea statului
si are 1 100 falcl, din care 730
falcl cuitivabile, 2 falcl padure,
200 falcl fina^ si restul mal
mult sterp si neproductiv.
Improprietarit! m 1864 sunt
55 palmasl si 62 codasl stapi-
nind 300 falcl.
Are: o biserica, cu hramul
Sf. Dumitru, deservita de un
preot si 2 cint&retT; o scoala*
rurala mixta, condusS de un
inva^ator, platit de comuna si
frecuentata de 40 elevi.
Drumurile principale sunt : la
Lespezi (6 kil.), la Stolniceni-
Costandache (4 kil.), la Lunca
(5 kil.).
In 1803, Hirtoapele, a m&n£s-
tirel Probota, cu loc indestul,
numara 65 liuzT, platind 1076
lei bir anual.
Hirtoapele, pise, intre catunele
Valea-Pope! si Vacarea, pi. Rtu-
rile, jud. Muscel.
Hirtopeasca, numire data unel
pdrfi din mosia Beldim<ineasca,
jud. Buzaii, com. Beceni, din
care s'a dat locuitorilor impro-
prietari{I 13 hect.
Hirtopeasca, mosie, in jud. Bu-
zaii, com. C&nesti, cat. §uchea,
proprietate mosneneasca; are
200 hect., din carl 12 hect. pa-
dure, restul araturl, fineata si
sterp.
Hirtopelul, trup de sat, situat
in com. $erbesti, plasa Piatra^
Muntele, jud. Neam{u.
Hirtopul, sat, in partea de N.
a com. Lunca-Banulul, pi. Pru-
tul, judeful Falciu, asezat pe
coasta de E. a dealulul Prutul,
intr'un hirtop.
Satul se afla pe mosia Malda-
resti, proprietatea familiel Te-
iiman. Suprafafa mosiel e de
141 8 hect. cu o populate de
10 familii, sau 36 suflete, din
carl 8 contribuabill.
Hirtopul, sat, in jud. Neamtu,
pi. Piatra-Muntele, com. $er-
besti, situat pe sesul ce se in-
tinde la S.-E. de satul Ghigo-
esti, intre culmea Marginenilor
si satele Balanesti si Ghilaesti,
cu marginele sale formeazaho-
tarul com. Serbesti despre com.
Birgaoani, si a plasel de Sus-
Mijiocul.
Are o populate de' 119 fa-
milii, sau 469 suflete : 2 1 8 bar-
bati si 251 femel; 248 necasa-
toriff, 178 casatoritl, 41 vaduvl,
2 divor{a$I. Locuesc la 106
case.
$tiu carte 25 persoane.
Se mal numeste : Hirtopul-
Mare.
Hirtopul, sat, pe mosia cu acelasi
nume, jud. Suceava, com. $ol-
danesti. Asezat intr'o hirtoapa
inconjurata de dealurl.
Are o populate de 159 fam.
sau 66S suflete: 316 barba^I si
352 femel. Locuesc in 163 case.
Sunt 179 contribuabill.
Vatra satului ocupa 35 falcl si
27 prajinl. Mosia e proprietatea
d-lul Teodor Tatos. Are 955
falcl, din care 425 falcl cuitiva-
bile, 340 falcl padure si imas,
90 falcl finaj ?i 100 falcl iazul
Ciorsaci.
ImproprietaritI la 1864 sunt
39 fruntasl, 34 palmasl si 94
Hosted by
Google
HlRTOPUL
720
HLIBOCI
coda?!, stapinind 255 falci si
55 prajini.
Drumuri principale sunt : la
Falticeni (8 kil.), la Plesesti (4
kil.), si la Giurgesti (4 kil. 440
metri).
Are o biseric& de zid, pe
frontispiciul c&reia se citeste :
«Anul 1844, Octomvrie, s'a savirsit
acest Dumnezeesc loca* in care se praz-
nueste cu hramul Sf. M. M. Voivozi
Mih. si Gav<, facuta cu toata cheltueala
si osteneala robilor lui Dumnezeu Icono-
mul Iftime Stamate, proprietarul acestei
raosii Hirtopul si a fiului sail comisul
Alecu Stamati spre vecinica pomeniro.
E deservita de preotul din
Plesesti si de 2 cint&reflf, si e 1m-
propnetarita de la 1864 cu 8
falci.
Este o scoala rurala mixta,
cu un inva^&tor platit de stat,
infiin^atS in 1890, si frecuen-
tata de 28 elevi.
Un hrisov de la Irimia Mo-
vil& (din 1596, Iulie 14) ne a-
ratS ca satul era in fiin^a pe
acel timp; se zice ca satul a
fost odat& razasesc ; ceea ce
reiese si din car^ile de judeca-
ta ale m&nastirel Solca cu raza-
sia pentru satul Ciorsaci.
Inainte de 1780, Iunie 25,
Hirtopul era proprietatea lui
Toader Pisoschi, cumparata de
la Stoinicul Ioni^a Basota, cacl
pana pe la aceasta data mosia
aceasta forma un trup cu Sol-
d&nesti. Fiii lui Toader Piso-
schi se judeca in anul aratat cu
Iordache si Vasile Lina, proprie-
tary Leucusestilor can pretin-
deau a li se cuveni jumatate
din satul Hirtopul.
La 1803, Hirtopul era al
capit&nesel Maria Pisoschioaei
si numara 11 liuzl, platind 188
lei bir anual.
Hirtopul, deal, in partea de
S.-E. a comunei Flaminzi, pi.
Cosula, jud. Botosani, formeaza
hotarul intre com. Storesti si
Radeni.
Hirtopul, virf de deal, in jud.
Tulcea, pi. Tulcea, pe teritoriui
comunei urbane Mahmudia ; este
asezat in partea E. a plasei
si in cea S.-E. a comunei;
este unul din cele mal inalte
piscuri ale dealuluT Cairacile ;
de natura stincoasa, intretaiat
de mat multe povirnisurl si
hirtoape ; are o inal^ime de 88
metri ; punct trigonometric dc
observatie de rangul al 3 lea,
dominind asupra orasulul Mah-
mudia (fiind asezat la 2 kil.
spre S. de oras), asupra dru-
murilor comunale ce pleaca de
la Bes-Tepe si Mahmudia, la
Moru-Ghiol, Bei-Bugeac si Sari-
Nasuf, si asupra Bra^ulul Sf.
Gheorghe, pe o mare intindere;
e acoperit cu pasuni si fmete.
Hirtopul, piriii, jud. Dorohoiu,
izvoreste din ponorui hirtopuluT
de pe mosia Hanesti, com.
Sirbi, pi. Baseul si se varsa
in stinga piriului Baseul.
Hirtopul-Mare. VezT Hirtopul,
sat, jud. Neam^u.
Hirtopul - Mic. Vezif Hirtopul,
trup de sat, jud. Neam^u.
Hir^ane§ti, piriti, jud. Bacau, pi.
Trotusul, com. Bogdanesti, izvo-
reste din padurea cu acelasi
nume si se varsa in Trotusul
la satul Tuta.
Hir{e§ti, sat, in jud. Neam^u, com.
Margineni, pi. de Sus-Mijiocul,
situat pe podisul cuprins intre
dealul Hir^esti, de care se des-
parte de s. Micsunesti, si ho-
tarul jude^ului Roman, formind
cu marginele sale hotarul co-
munei si al plasei, despre com.
Silistea (plasa Bistri^a).
Are o intindere de 1 118 hec-
tare, o populate de 48 fa-
milif, sau 220 suflete; o bise-
rica deservita de 1 preot si 1
dascal; o fierarie.
Vite sunt: 74 bol, 50 vaci,
200 oi, 20 cal, 26 porci si 58
juncl.
Contribuabill sunt 48.
Acest sat mat inainte a fa-
cut parte din desfiin^ata com.
Hoisesti, apoi din desfiintata
com. Micsunesti.
Hir zobia., pddure, jud. Bac&u, pi.
Bistrita-de-jos, de pe teritoriui
com. Calugara-Mare.
Hlape§ti, sat, in jud. Neamtu,
com. Talpa, plasa de Sus-Mijio-
cul, formind cu marginele sale
hotarul despre comuna Uscati.
Are o popula^iune de 150
fam., sau 550 suflete; o biseri-
ca, cu un preot si 2 eclesiarci;
o scoala, frecuentata de 35
elevi; 1 fierarie, 2 rotariT, 10
lingurari.
Numanil contribuabilor e de
212.
Vite sunt 486.
Hleiului (Culmea-), munte, jud.
Suceava, acoperit de padure de
brad, intre comunele Sasca si
Malini.
Hliboca, satuc, pe mosia Po-
mirla, com. cu acelasi nume, pi.
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu.
Locuitorii inproprietari^i au
67 hect., 31 aril pamint.
Hliboca, deal, pe mosia Pomirla,
com. cu acelasi nume, pi. Pru-
tul-d.-s., jud. Dorohoiu.
Hliboca, deal, pe mosia Zvo-
ristea, com. cu aceeasi numire,
pi. Berhometele, jud. Dorohoiu.
Hliboci, piriu, jud. Botosani, iz-
Hosted by
Google
HLIBOCUL
721
HOCENT
voreste din padurea Agafton,
sub numele de Hum&ria, trece
pe mosiile Baiceni si Oraseni
si se varsS in piriul Dra*sleuca,
primind in dreapta piriul Bros-
caria.
Hlibocul, piriU, incepe de pe
mosia Ib&nesti, com. cu acelasi
nume, pi. Prutul-d.-s., jud. Do-
rohoiu si se varsa in piriul I-
baneasa, pe aceastS mosie.
Hlibocului (Valea-), vale, pe te-
ritoriul com. Pomirla, pi. Pru-
tui-d.-s., jud. Dorohoiu, intre
Dealul-Viei si Dealul-Magura,
din com. Ibanesti.
Hlincea, sat, jud. Iasi, pi. Co-
drul, com. Calafat, situat pe
podisul dealului Hlincea, cu o
populatie de 72 familiT, sau 225
suflete.
Vite : 135 vite mar! cornute,
11 cai si 22 rimatorl.
Hlincea, mdnastire> jud. Iasi,
situata pe coasta de V. a dea
lului cu acelasi nume, zidita de
Vasiie-Voda si zugravita de fiul
sau, Stefan-Voevod, in domnia
de la 1660; este inconjurata cu
zid de jur-imprejur.
A fost inchinata" Sf. Mormint,
iar asta-zi se intre^ine de Stat,
avind 1 preot si 1 cintare^.
Hlincea, deal, in jud. Iasi, pi.
Codrul, com. Galata ; se prelun-
geste de la S. spre N.-E., pe
partea dreapta a piriului Ni-
colina; capatui de N.-E. se sfir-
seste in sesul Bahluiului, in mar-
ginea razei orasului Iasi, luind
numirea de Ceta^uea ; pe coasta
luf despre V. se afla manastirea
Hlincea, iar pe podisul de de-
asupra sunt vii si livezT.
Hlipiceni, sat, numit si Slobozia-
Todireni, jud. Botosani, situat
pe coasts de deal, pe partea
dreapta a piraielor Siena si Jijia,
com. Todireni, pi. Jijia, jud. Bo-
tosani, pe mosia Todireni, a Ca-
sel Spitalului Sf. Spiridon din
Iasi. Are o populate de 265
familii sau 713 suflete; malto^i
locuitoriT sunt rusi romanizati.
P&minturile locuitorilor ati o in-
tindere de 650 hect.
Aci este resedin^a com. To-
direni. Are o biserica, cu I
preot si 2 cintarep ; 1 scoala
mixta, condusa de 1 inva^ator
platit de stat si frecuentata de
35 de scolari.
Vite: 615 boi si vacT, 38 cat,
830 01, 180 porci.
Sunt 151 stupi.
Hliza-Precista, trup de mosie,
a statului, jud. Covurluiu, in in-
tindere de 27 hect., 6274 m. p.,
ma* mult vif, com. Filesti, pi.
Siretul; arenda:925 let pe an.
Hluza, deal, pe teritoriul satului
Draganesti, com. Sipotele, pi.
Bahluiul, jud. Iasi, in valea ca-
ruia se afla si iazul cu acelasi
nume.
Hobaia, sat, face parte din com.
rur. Balasoeni, pi. Sabarul, jud.
Ilfov. Este situat spre S. de
Balasoeni, pe {armul drept ai
riulul Argesul, la extremitatea
jude^ulu! despre jud. Vlasca.
Suprafa^a totala a satului e
de 855 hect, din can D-l D.
TanSsescu, proprietar, are 624
hect. (220 cultivate, 5 sterpe,
74izlaz, 325 padure). Locuitorii
au 231 hect. (9 sterpe, 3 vie).
Are o biserica, cu hramul Sf.
Gheorghe, zidita la 1830 de lo-
cuitori, deservit& de I preot si
2 cintare^f.
Comerciui se face de 2 cir-
ciumari.
Num&rul vitelor mart e de
409 si al celor mid, de 97.
Hobana, pirtU^ ce curge prin pi.
Corodul, jud. Tutova. Izvoreste
din apropiere de m&nastirea A-
dam, curge de la S.E. spre
N.-V.; primeste pe stinga piri-
iasele Cruceanul si Murgociul
si se varsa" dea stinga riului
Birladul, la N. de satul Ciorto-
lom.
Hobi^a, cfitun, apartfnind com.
Pestisani, pi. Vulcan, jud. Gorj,
situat in partea de S. a acelel
comune.
Are o suprafa^a de 460 hect.,
din care 140 hect. padure, 162
hect. arabile, 125 hect. fine^e
si 8 hect. vie.
Statul poseda in acest c&tun
50 hect. loc arabil.
Locuitorif sunt mosneni. Ei
posedS : 16 plugurT, 38 care cu
boi, 2 c£ru$e cu cat ; 290. vite
marl cornute, 40 caf, 380 of,
82 capre si 180 rim&tori; 30
stupi cu albine.
Are 2 biseridf de lemn, cu
1 preot si 1 cint2re{; 1 moara"
pe apa Bistri^a si 1 1 pu^urf.
Pamintul acestul cStun e udat
de apa Bistri^a.
Comunica^ia acestu! catun se
face prin soseaua comunaia. care
da in soseaua vecinala Bradi-
ceni— Baia-de-AramS, care-1 pune
in comunica^ie la N. cu comu-
na Pestisani.
Hobi^a, niahala, in com. rur.
Covrigi, pi. Vailor, jud. Mehe-
din^i.
Hobi^a, piriti, jud. Gorj, pi. Jiu-
luT. Izvoreste din dealul Erciul,
situat la S. comunel Ohaba,
curge pe valea OhabeT, pe par-
tea despre S. a satului Ohaba
si se varsa in piriul Jilful-Mare.
Hoceni, com. rur., in partea de
N. a pi. Mijlocul, jud. FalciQ, a-
sezata intre dealuri, m&rginita:
606 L5. Marele Dictionar Geogra/ic. Vol. J II,
91
Hosted by
Google
HOCENI
722
HODORASCA
la N. cu com. $iscani Razesi ; la
S.-E., cu com. Deleni; la E.,
cu com. Grumazoaia si Ja V.,
cu O^eleni. E udat& de pirlul
$iscani-Razesi, pe partea de E.
Este formata din satele : Ho-
ceni, Hoceni tirgusor, Tomsa,
Siscani-Boeresti, cu o populate
de 176 familil saii 730 suflete,
din carl 123 contribuabilT.
Are trei biserici.
Vite marlcornute 384, 01 177,
cai 57 si porci 100.
Hoceni, tii'gusor, in jud. Falciu,
pi. Mijlocui, com. Hoceni.
Hoceni, sat, m jud. Falciu, pi.
Mijlocui, com. Hoceni.
Hoceni, deal, se prelungeste in-
tre comunele : Hoceni si O^eleni,
pi. Mijlocui, jud. Falciu, facind
hotar intre ele.
Hociungi, com. rur. si sat, in
jud. Roman, pi. Siretul-d.-j., spre
S.-V. de orasul Roman, la 18
kil. de el si la 17 de resedin^a
pla^el. Este asezat pe coasta
de E. a sirului de dealuri ce
separa jud. Neam^u de jud.
Roman. Este formata din sa-
tele: Ciocanesti si Hociungi, cu
resedin^a comunei in satul Ho-
ciungi. Are 262 familiT, sau
920 suflete, din carl 186 con-
tribuabili. Locuesc in 240 case.
Se cultiva viea si arborii fruc-
tiferi. Sunt 987 capete vite marl.
Are o biserica de lemn; o
scoala primara mixta, frecuentata
de 8 elevf.
Venitul com. este de 2820
lef si cheltuelile de 2542 lei.
Este legata cu orasul Roman
prin sosea.
Hodailor (Piriul-), piriu, izvo-
reste din dealurile de E. ale
com. Mateesti, pi. Olteful-d.-s.,
jud. Vilcea si dupa ce uda
centrul comunei, se varsa in
riul Tiriia.
Hodare§ti, sat, jud. Dimbovi^a,
pi. Ialomija, cat. com. Catunui.
Hodineanul,/^//;v, jud. Covur-
luiu, pi, Siret, com. Branistea,
populata cu salcie, plop, stejar
si ulm.
Hodivoaia, com. rur., pi. Mar-
ginea, jud. Vlasca, compusa
din catunele Hodivoaia 9*1 Vieri,
situate la inceputul Burnazuln,
intre Cacale^i si Giurgiu, la V.
jude^ului. Este proprietatea E-
foriei Spitalelor Civile din Bu-
curesti.
Aci, ne spun Fra^ii Tunusli,
la 1775, a fost metoc de ca-
lugan.
Este departe de Giurgiu, de
14 kil., de Stanesti, resedin^a
plaseif, de 5 kil. E strabatuta
de o sosea care merge la Ale-
xandria.
Are o suprafa^ade 6224 hect.,
din can 63 hect. vie. La 1864
s'a dat la 209 locuiton 854
hect.
Are o populate de 340 familii,
sau 1464 suflete, din carl 250
contribuabili.
In com. sunt : o biserica, in
cat. Hodivoaia, de zid, in stare
buna, cu hramul Sf. Nicolae si
o alta cu hramul Sf. Nicolae
in catunui Vieri, ambele de-
servite de 2 preo^I si 4 cin-
tare^i; o scoala mixta, condusa
de un inva^ator si frecuentata
de 59 bae^t.
Venitul anual ai mosiei este
de 70100 de lei.
Sub Mircea-Basarab era aci
o capitanie militareasca, din cele
18 in care impar^ise acest Domn
fara-Romineasca.
Hodivoaia, ctitun, pendinte de
com. Hodivoaia, pi. Marginea,
jud. Vlasca, proprietatea Efo-
riei Spitalelor Civile din Bucu-
resti.
Aci s'au improprietarit 109
locuiton, carora li s'a dat 450
hect.
Hodivoaia, vale, ce trece pe
proprietatea si satul cu acelasi
nume, pi Marginea, jud. Vla-
sca si se scurge in Dunare, din
jos de Malul.
Hodoba, vale, in jud. Buz&u,
com. Cindesti ; incepe din poa-
lele muntelu! Cerbul si pe linga
Malul - Liliaculuf se scurge in
riul B izaul, intre catunele Sa-
tucul si Cindesti.
Hodolna, pise de deal, pe mo-
sia Balinesti, com. Zamostia, pi.
Berhometele, jud. Dorohoiu.
Hodorasca, com. rur., jud. Gorj,
pi. Ocolul, la S.-E. com. Cil-
niculut, situata pe loc ses si
in dreapta riuluT Tismana, la
poalele dealulul Hodorasca si
aproape de soseaua judeteana
T.-Jiul-Severin.
Are o suprafa^a de 1073 hect.,
din car! 300 hect. padure, 100
hect. izlaz, 202 hect. fine^e si
471 hect. arabile.
Are o populate de 201 fa-
milii, sau 900 suflete, din cari
220 contribuabilT.
Locuitor'n poseda : 41 plugurT,
1% care cu boi, 3 caru^e cu cat;
294 vite mart cornute, 27 caT,
279 porci si 430 01 si capre.
Venitul com. e de lei 960,
iar cheltuelile, de lei 920.
Riul Tismana uda teritoriul
acestei comune.
Comunica^ia cu com. vecine
se face prin soseaua judeteana
T.-Jiul-Severin si prin sosele
comunale, can due in toate co-
munele vecine.
Are o scoala, frecuentata de
Hosted by
Google
HODORASCA
723
HOINARI
43 elevl ; 3 bisericl, din carl 1
de zid fondata de Costache Glo-
goveanu si alp locuitori, la anul
18 10, iar cele-1'alte 2 de lemn,
fondate la anul 1820, tus-trele
deservite de 2 preopf si 4 cinta
rep; 3 mori pe apa Tistnana.
Este compusa din 2 c&tune :
Hodorasca si Strimba.
Pe dealul Hodorasca, pe care
se afla drumul Strejei care da-
teaza din timpul Tatarilor, se
zice ca a fost un lagar ; se
vad chiar acum o mulpme de
gropi s£pate in pamint. Spre
S. de com. se vad niste mine
de caramizT, despre care se zicc
ca ar d ruinele unui sat Ta
taresc.
Hodorasca, cdtun, al com, Ho-
dorasca, pi. Ocolul, jud. Gorj.
Are o suprafa^a de 716 hect.,
din can: 200 hect. padure, 65
hect. izlaz, 180 hect. fine^e si
27 1 cultura.
Are o populate de 140 fa-
milii, sau 586 suflete, din carl
150 contribuabilT.
Locuitorii poseda : 2J plu-
gun, 28 care cu boi, 2 caru^e
cu cai ; 150 vite man cornute,
17 cai, 234 01 si capre si 170
porci.
In Hodorasca sunt 2 biserici
de lemn, facute de locuitor! in
anul 1820 si deservite de r preot
si 2 cintarep.
Hodorasca, deal, in jud. Gorj
pi. Ocolul, com. Hodorasca,
ramificape din Dealul-Bujores-
cului; e acoperit cu padure.
Hodorasca, vale, in jud. Gorj,
pi. Ocolul, com. Hodorasca ; in-
cepe din cat. Strimba si se ter-
mina spre N., m marginea dreap-
ta a riului Tismana.
Hodoroaca, iaz, in suprafa^a
cam de 4 hect., pe mosia Ha-
nesti, com. Sirbi, pi. Baseul,
jud. Dorohoiu.
Hodoroaia, piriu, jud. Botosani,
izvoreste de pe mosia HSnesti,
jud. Dorohoiu, trece pe mosia
Br&teni si se vars& in stinga
BaseuluJ, la com. BrSteni.
Hodorogeasca, mosie, m jud.
Buz&u, com. Vispesti, c£t. V&-
leanca; are 150 hect., din care
85 p&dure, restul vii si araturT,
proprietatea mosnenilor Hodo-
rogesti.
Hodorogioaia, mope, in jud.
Buz£u, com. Pirscovul, cat. Ba-
dila, de 75 hect, din care 50
padure; face parte din trupui
Badila.
Hodorogul, padure, pe mosia
Doagele, pi. Teieorman, jud.
Teleorman, spre com. Beuca,
situata in vilceaua cu acelasi
nume.
Hodorogul, vilcea, in jud. Te-
leorman, pi. Teleormanului, in-
cepind de pe mosia Balaciul, tre-
ce prin mosia Doagele si se
infunda* m valea Burdei, formind
un piriias care se scurge in pi-
riul Burdea, la N.-E. cornunef
Dr&gsenei.
Hodrunga, vale, jud. Iasi, for-
mats in podisul CatargiuluT,
com. Sirca, pi. Cirlig&tura; prin
ea trece drumul Hirl&ului de
la Podul-Iloaei prin Belcesti.
Hodura, sat, jud. Iasi, pi. Ba-
hluiul, com. Cotnari, situat parte
pe poalele dealului cu acelasi
nume, parte pe ale dealului Dum-
brava si parte pe sesul Bahlu-
iului. Are o populate de 218
familii, sau yS^ suflete ; o bise-
rica de lemn, cl&dita la 1837
de N. Roznovanu, fost proprie-
tar, cu 1 preot, 1 cintaref ?i 1
eclesiarc; o scoala, infan^ata"
la 1 866, frecuentata de 44 elevl ;
o moara de aburl.
Vite : 704 vite mari cornute,
84 car, 1738 01 si 441 porci.
Hodura, deal, jud. Iasi, incepe
din partea de S. a sesulul Ba-
hluiul, de la poalele dealului
Breazul, trece pe ling& partea
de E. a satuluf Hodura, com.
Cotnari, pi. Bahluiul, terminindu-
se intr'o vale numit& Valea-
GroazeJ.
Hodura, piriu, jud. Iasi, format
din cite-va izvoare de sub poa-
lele dealului Dumbrava, com.
Cotnari, pi. Bahluiul; curge de
la N. spre S., trecind prin dea-
lul si satul Hodura si se varsa*
pe stinga riuluif Bahluiul.
Hogie§ti, mahala, in com. rur.
Deveselul, pi. Blahnifa, jud. Me-
hedin^i.
Hogioaia, lac, jud. BrSila, for-
mat prin schimbarea albiel riu-
\\x\ Siretul, situat intreviroaga
Sirefelul si riul Siretul, la 6
kil. spre N.-V. de satul Vadeni,
aproape de gura Siretului.
Hoinari, sat, jud. Braila. VezI
Morotesti, sat, com. Osman.
Hoinari, sat, jud. R.-Sanit, pi.
Gradistea, c&t. com. M&crina,
asezat in partea de V. a co-
munei, pe riul Rimnicul-S&rat,
la 1250 m. spre V. de cat. de
resedin{&, M&crina; are o intin-
dere cam de 7 hect., cu o po-
pulate de 46 familii, sau 176
suflete : 44 b£rbapf si 43 feme!,
din carl 48 contribuabili.
Hoinari, cdtun (tirla), in jud.
Ialomi^a, pi. Borcea, pendinte
de com. Lupsani.
Hosted by
Google
HOINAR[
724
HOLDA
Hoinari, numire vechie a catu-
nulul Plopil- VechI, com. Me-
dina, jud. R.-Sarat.
Hdinari, numire vechie a cfitn-
nulul Andreesti, com. Droglu,
jud. R.-Sarat. Vezi Andreesti.
Hoinari, sub-divizie a cat. Fun-
deni-Cuculeasa, com. Fundeni,
jud. Buzau.
Hoinari, mosie, jud. Braila. Vezi
Morotesti, com. Osman.
Hoise§ti, sat, in partea de N.-
V. a com. Pausesti, pi. Cirli-
gatura, jud. Iasi, asezat pe ses,
de a dreapta riulul Bahluiul,
intre dealurile Hoisesti si Du-
mesti. Vechimea lui se constata
din un act cu data 1821, in
care se arata ca a existat pe
la 1650 si ca atuncl apar^inea
spatarului Iordache Ramadan.
Partea de mosie ce se afla de-a
stinga riulul Bahluiul, purta nu-
meie de Vlagomiresti.
Suprafa^a teritoriului acestui
sat este de 1862 hect., cu o
populate de 103 familil, sau
495 suflete.
Are : o biserica, zidita, la 1 864,
de marele logofat N. Cantacu-
zino, cu 1 preot, 1 cint&re{ si
1 eclesiarc; o scoalS, intre^inuta
de comuna, infiinfata la 1880,
frecuentatS de 20 elevl.
Vite : 498 vite mar! cornute,
30 cai, 702 ol si 198 rimatorl.
Hoise§ti, sat, in jud. Neam^u,
pi. de Sus-Mijlocul, situat pe
valea piriiasulul cu acelasl nume,
spre E. de dealul Margineni'
prin care se desparte de satu
Margineni.
Are o populate de 145 fa-
milii, sau 598 suflete.
Num&rul contribuabiiilor e de
I4S.
Are : 1 biserica cu 1 preot
si 2 dascali ; 1 moara de apa ;
1 fterarie.
Vite: 220 boi, 144 vacl, 180
ol, 38 cai, noporclsi i82junci.
Acest sat impreuna cu sa-
teie: Hir^esti, Micsunesti, Plo-
pesti si Virianul, au format odi
nioara com. Hoisesti.
Hoisesti, mosie, situata in com.
Margineni, pi. de Sus-Mijlocul,
jud. Neam^u, avind o intindere
de 619 hect. 50 aril.
Hoise§ti, piriias, in jud. Neam^u,
pi. de Sus-Mijlocul; izvoreste
din coastele despre E. a dea-
lulul Margineni, trece pe linga
satul cu acelasi nume si se varsa
pe partea stinga" a piriulul Mar-
gineni, formind iazul de la Plo-
pesti.
Hoizanul, sub-divizie a catunu-
lui Lipia, com. Lipia, jud. Bu-
zau.
Hoizanul, deal, in jud. Buzau,
com. si cat. Lipia, proprietatea
mosnenilor; e acoperit cu vii
si livezl.
Hoja, deal, in jud. R.-Sarat, pi.
Orasulul; se desface din virful
Deleanul; brSzdeaza partea de
V. a com. Brasteni ; se intinde
printre piraele Valea-Grozoaia
si Valea-Rea ; lasa spre N. dea-
lul Priveghiul ; este acoperit cu
imasurl si fine^e.
Holaclul, piriU, in jud. Tulcea,
pi. Isaccea, pe teritotiul com. rur.
Balabancea, si anume pe al cat.
sau Giaferca-Ruseasca ; isi ia nas-
tere din poalele de N. ale dea-
lului Boclogea ; se indreapta
spre V., avind o direcfiune ge-
nerala de la N.-E. spre S.-V. ;
brazdeazS partea centrala a pla-
sel si pe cea nordicS a comuneT ;
jum&tate din cursul sau trece
prin padurl, jumatate, prin dea-
lurl inverzite ; are o lungime de
3 kil. ; se varsa in piriul Tai^a,
pe partea dreapta a lui, in fa^a
satulul Hancearca, taind dru-
mul comunal Balabancea-Tai^a ;
uda prin mijloc satul Giaferca-
Ruseasca; pe valea-l merge dru-
mul vecinal Giaferca-Teli^a.
Holban, deal, in partea de S. a
com. Girbesti,pl. Fundurile, jud.
Vasluiu ; are direc^iunea de la
V. la E. ; e acoperit mai mult
cu padurl si tufaris.
Holbane§ti, cdtun, in jud. Putna,
pi. Z3.brSuti, com. Filipesti. A-
cest catun este asezat in valea
Zabrautulul, care de aci se in-
funda la schit la Mosinoaia.
Are o popula^iune de 575
suflete, can locuesc in 135 case.
Holbina, golf, al lacului eel mare
Razelm, situat in pi. Sulina,
jud. Tulcea, pe teritoriul co-
munel rurale Sf. Gheorghe (Ca-
dirlez) ; este asezat in partea
de S. a plasel si cea de V.
a comunel, la E. de lacul Ra-
zelm ; in partea de N. comu-
nica printr'o girli^a (5 kil. lun-
gime), cu riul Dunava^ul, iar in
partea de E., prin girla Dranov
(lunga de 4 kil.), comunica cu
lacul Dranov ; la imbuc&tura a-
cestei girli^e, se afla si pescaria
Dranov; are o intindere apro-
ximativ de 300 hect. ; confine
peste in mare cantitate, ce se
exports in Cadirlez si in Cara-
Orman, prin cherhanalele Dra-
nov si Gura-Dranov.
Holcanilor (Dealul-), deal, in-
tre Dadisa si Ulia, jud. Suceava,
com. Boroaia, d'asupra caruia
e un podis, parte acoperit de
padure, parte fina£.
Holda, sat, pe mosia si in com.
Hosted by
Google
HOLDE* (DEALUL-)
725
HOLMUL
Brosteni, jud. Suceava, insirat
pe $armul sting al Bistri^el si
in lungul piriului Puzdra. Nu-
mara 66 case, populate cu 57
familii, sau 260 suflete : 136
barba^T si 124 feme?, din care
70 contribuabili.
Improprietari^f la 1864 sunt
S fruntasi, 18 palmasi si 22
codasl, stapinind 155 falcT, afara
de cei cu cite 10 prajini.
Are o biserica de lemn, de-
servita de preotul din Brosteni
si doi cantare^i. Scoalele din
Brosteni servesc si acestui sat.
In Holda se afla : o circium& ;
o dugheana; 3 stolen si 2 fierari.
Singurul drum comunal m-
gust ce leaga Brosteni cu Cru-
cea trece pe linga acest sat.
Holdei (Dealul-), munte, in jud.
Suceava, com. Brosteni, la poa-
lele caruia se afla satul cu ace-
lasi nume.
Holdi^a, sat, pe mosia si in com.
Brosteni, jud. Suceava, asezat
pe {armul sting ai Bistri^eT.
Are 40 case, populate cu 46
familii, sau 1 86 suflete ; 90 bar-
bati si 96 femei, din care 46
contribuabili.
Improprietarip la 1864 sunt
5 fruntasi, 14 palmasi si 8 co-
dasi, stapinind 104 falcT, afara
de cei cu cite 10 prajini.
Biserica din Holda si scoalele
din Brosteni servesc si acestui
sat.
Un singur drum ingust duce
prin Holda la Brosteni si pe
la Barnari la Crucea.
Holdi^a, pii'iti, ce strabate satul
cu acelasi nume, jud. Suceava.
Izvoreste de sub Plesele-Holdei
si, dupa. un curs de 372 kil , in
care a primit de-a dreapta pe
piraiele : GloduluT, Sindilei si
Arsi^ei si de-a stinga pe al To-
menilor, se varsa m Bistri^a. Pe
valea Holdi^ef se gaseste por-
fir virtos, negru-verde si, in pa-
mint, straturi de arama-piatra.
Holea, tnfigurd, in padurea din
spre V. de satul Zvoristea, com.
cu acelasi nume, jud. Dorohoiu,
pi. Berhometele; are 1284 m.
periferie la baza si 140 m. inal-
^ime.
Holeacul, pirift, jud. Dorohoiu,
format din piriiasele : Tulburea,
Hu{a, Borteni, Pietrosul si Buda,
toate de pe teritoriul com. Tir-
nauca, pi. Herfa; curge spre N. }
si dupa ce trece in com. Herfa,
ia numirea de Piriul-Her^el ;
mat primind pe dreapta si
stinga alte piriiase, isi m&reste
cursul ; trece apoi pe linga tir-
gul Her^a, com. Movila si la
satul Lunca, comuna Pilipau^i,
se varsa in riul Prutul, la locul
unde se afla o lunca de lozii.
Holmanul, deal, pe mosia Hi-
liseul- Gafencul, com. Hiliseul,
pi. Cosula, jud. Dorohoiti.
Holmul, sat, in partea de N.-V.
a com. Pausesti, pi. Cirligatura,
jud. Iasi, situat pe sesul din
dreapta riulu! Bahluiul, la 2 kil.
de tirgusorul Podul-Iloaei. Are
o suprafa^a de 614 hect., cu o
populate de 103 familii, sau
495 suflete.
Vite sunt: 165 vite mari
cornute, 8 cai, 262 oi si 9 ri-
mSton.
Holmul, sat, in jud. Roman, pi.
Siretul-d.-s., com. Dagi^a, spre
S.-V. de satul Dagifa. Are 22
familii, sau 94 suflete, din carT
22 contribuabili. Locuesc m 28
case.
Sunt 216 vite mart cornute.
Acest sat ^inea, inainte de
1886, de desfun^ata com. Vovri-
esti.
Holmul, deal, in jud. Botosani,
in partea de V. a com. Slobozia-
Secatura.
Holmul, deal, pe teritoriul sa-
tului si com. Radeni, pi. Cosula,
jud. Botosani. Acest deal este
prelungirea dealului fencusa,
care se intinde de la Storesti
pana la Hirlau. E de natura
pietroasa, ocupat cu case pe
partea de E. si cu paduri pe
partea de V.
Holmul, deal, pe teritoriul com.
Baneasa, pi. Prutului, jud. Covur-
luiu. Acest deal incepe de pe
mosia Pu^ichioaia, com. Bujorul,
iar coama lui merge pana la
Fintina-Mare, pe mosia Obr&seni
(jud. Tutova); la catunul Moscu,
Holmul se desface in doua ra-
muri : o ramura care ^ine pana
la com. Slivna din sus, iar d'a-
colo se uneste cu Holmul-Mare ;
iar alta ramura se margineste
cu Baneasa despie E. Ramu-
rile Holmului se mai numesc
Holmul-Rosiei si Holmul-Oses-
tilor. Pe Holmul- Osestilor se
gaseste o ridicatura mai pro-
nun^ata in lungime de vr'o 400
metri, al careia punct culminant
e o movila {uguiata de pe care,
cind e atmosfera curata, se vad,
regiuni departate, precum mun^il
Vrancei, si locurile de peste
Prut.
Holmul, deal, jud. Dorohoiu, pi.
Prutul-de-Jcs, comuna Darabani;
incepe din dealul Prutulul si
formeaza o radicatura brusca
in fa^a satului Bagiurea.
Holmul, deal, jud. Iasi, in par-
tea despre N. a satelor Co-
geasca - Vechie si Hasnaseni,
com. Cucuteni, pi. Stavntcul ;
se intinde dela V. spre E., ter-
minindu-se in satul Bratuleni,
unde formeaza sesul Bratuleni,
Hosted by
Google
HOLMUL
726
HOMIfA
pe care se afla iazul cu acelasi
nume.
Holmul, deal y jud. Vasluiu, com
Draguseni, pi. Funduri. Incepe
de la N., avind direc^iunea spre
S. ; desparte satul Tatomire$ti
de Holm (Draguseni) si Macresti
de Craciunesti, terminindu-se la
ratosul Cuzei.
Din acestdeal se lasa o rami
ficare spre N.-V., numita Capul-
Dealulul, ce are un povirnis
repede si o alta ramura numita
Anina, sub poalele caruia d.
inginer Hevet a descoperit mal
multe vase de lut, in grosiml
considerable si alte antichitati
pe can le-a depus la Muzeul.
din Bucuresti.
Holmul-lui-Brlnza, deal, jud.
Falciu, pe teritoriul satului Ran-
ceni, in partea de V., a com. cu
aceeasi numire, pi. Prutul, in ho-
tar cu com. Maiaesti.
Holmul-Mare, deal, pe teritoriul
satului Rominesti, com. Movi-
leni, pi. CopouJ, jud. Iasi, bo-
gat in pasune.
Holmul-Mare, deal, jud. Vas-
luiu, incepe din marginea S.-E.
a comunei Scheia, inalfindu-se
drept in sus si se prelungeste in
com. Draguseni.
Holmului (Piscul-), pise, pe
mosia Buda, com. Buda, pi.
Her$a, jud. Dorohoiu.
Holmul - Geamana, sird de
munfi, jud. Bacau, pi. Tazlaul-
d.-s., com. Schitul-Frumoasa,din
culmea Pietrel, care se prelun-
geste printre Tazlaul-Sarat si
Tazlaul-Mare.
Holmurile, deal, pe o suprafafa
cam de 76 hect., spre S. de
dealul Pihnel, com. Tirzil, pi.
Crasna, jud. Falciu. La poalele
lul se intinde Valea-Casoteni-
lor.
Holoba^ul, deal, in partea de E.,
a jud. Falciu, se intinde de a
lungul comunei Gagesti, pi. Mij-
locul, si formeaza sesul din stin-
ga Eianului.
Holoba^ul-Mic, deal, se intinde
pe partea de E. a comunei
Gagesti, pi. Mijlocul, jud. Falciu;
este o continuare a dealului
Holobatul ; se termina in satul
Peicani, prelungind sesul din
stinga Eianului.
Holtina, sat, in jud. Ialomi^a, pi.
Borcea, pendinte de com. So-
cariciul, situat pe malul sting
al Borcil, la 2 kii. spre V. de
^ocariciul.
Numirea. vechie a acestul sat
a fost Gura-Balii.
Popula^iunea satului este de
68 familii de Romini si 2 familii
de'pganl, sau 370 suflete, cu 92
barbapf, 94 femel si 184 copil.
Are o biserica, deservita de
1 preot si 1 dascal.
Vite sunt: 415 boi, 323 cal,
i4bivolI, 505 rimatorl si 1300 01.
Holtul, sat, jud. Bacau, pi. Bis-
tri^a-d.-s., din com. Saucesti,
asezat intre riurile Bistri^a si
Siretul, la odepartare de 4900
m. de Saucesti, care este rese-
din^a com. Are o populate de
1 10 familii, sau 504 suflete; o bi-
serica, zidita la 1866 de Cos-
tache Sturdza, deservita de 1
preot si 2 cintarep; 2 circiumi.
Vite sunt: 22 cal, 405 vite
mari cornute si 122 porcl.
Home§ti, sat, in jud. R.-Sarat,
pi. Rimnicul-d.-s., catunul co-
munei Greban, asezat m partea
de N. a comunei, la 100 m.,
spre N., de catunul de resedin^a
Grebanul, la poalele dealului Ho-
mesti. Are o intindere de 350
hect., cu o popula^iune de 126
familii, sau 490 suflete, din carl
180 contribuabili; o biserica,
cu 2 preoti si 1 cintaret.
Home^ti, deal, jud. R.-Sarat, pi.
Rimnicul-d.-s., com. Grebanul;
se desface din Dealui-Strejesc si
brazdeaza partea de V. a comu-
nei; este acoperit cu padurl.
Home§ti, piriil, in jud. R.-Sarat,
pi. Rimnicul-d.-s., com. Grebanul;
izvoreste din dealul Homesti,
uda partea de V. a comunei
si catunul Homesti, si se varsa
in piriul Oreavul, mai sus de
catunul Grebanul.
Homiceni, sat, in jud. Neam^u,
com. Talpa, pi. de Sus-Mijlocul,
formind hotarul judetulul des-
pre jud. Roman.
Are o intindere de 315 hect.,
14 aril, si o populate de 25
familii, sau 150 suflete.
Are i biserica cu 1 dascal ;
1 piua pentru facutul sucmane-
lor ; 1 moara de apa ; 1 rotarie.
Sunt 36 contribuabilf.
Numarul viteior se urea la
155 capete.
Homiceni, deal, in prelungirea
ramurel numita Certieni, situat
linga satul cu acelasi nume,
com. Talpa, pi. de Sus-Mijlo-
cul, jud. Neam^u.
Homi(a, sat, pe mosia si m com.
Cristesti, jud. Suceava. Asezat
pe coastele dealului cu acelasi
nume si pe ^armurile piriulul
Homi^a zis si Matioala, numara
128 familii, sau 500 suflete: 265
barba^I si 235 femel, din carl
95 contribuabili. Vatra satului
ocupa o suprafa^a de 48 falcl
si 48 prj.
Improprietari^i la 1864 sunt
Hosted by
Google
HOMITA
727
IlOMORlCIUL-UNGURENI
20 palmasl si 40 codasi, stapi-
nind 1 1 1 falci si 54 prj.
Are: o biserica, cu hramul
Sf. Apostoli Petru si Pavel, a-
dusa de satenT, pe la 1852 —
1853, din desfiin^atul sat Le{-
cani, deservita de un preot si
2 cintarefi si impropietarita cu
8 falci; o circiuma $i o bScanie.
Scoala din Criste^ti serva si
acestui sat.
Drumurile principale sunt la
Criste^ti (2 kil.) si la Tatarusi
(5 kil.)
In 1803, Homi^a era a Vister-
niculuT Grigoras Sturdza, avind
21 liuzT Lipoveni, platind 492
let bir anual.
Pana la Mihail Sturdza, satil
era populat de mul^T Lipovenf,
can, ne maT putind suferi con-
ditiunile grele de vietuire pe
mo$ie, impuse lor de acest
Domn, se imprastiara, asezin-
du-se in Manolea si Lespezi.
Homi^a, deal, acoperit de pa-
dure, linga satulcu acelasi nume,
jud. Suceava, a carui culme se
nume^te Bursucania.
Homocea, com. rur., in jud. Te-
cuciu, pi. Berheciul, compusa
din 2 catune : Homocea si Les-
pezi, situata pe drumui ce vine
din Nicore^ti la Gaiceana, pe
malul SiretuluT, la 43 kil. de
capitala jud., spre N.-V. Are o
populate de 437 familii, sau
1660 suflete, din can 130 fa-
milii Tigani.
Teritoriul com. este de 2615
hect.
Are 2 biserici, cite una in
fie-care sat, deservite de 2 pre-
o{I si 4 cintare^i ; 2 scoli, din
care aceea din Homocea are lo-
calul propriu si se frecuenta de
50 copii, iar aceea din Lespezi
dateaza din anul 1879 si se fre-
cuenta de 44 copii.
$tiu carte 130 barbap si 45
femeT. Contribuabili se gasesc
420.
Vite sunt: 330 boi, 310 vaci,
600 01, 60 cai si 18 capre.
Tntinderea terenulul arabil e
de 1698 hect., din care 29 hect.
si 75 aril, vii.
Budgetul com. e la veniturl
si cheltueli de 7145 lei.
Com. are la E. Dealul-Mun-
teanului, Ceta^uia, Lespezi. E-
ste udata de Siret in partea de
V. si de Polocin, care trece
prin Homocea si se varsa in
baita Orghidan.
Este strabatuta prin mijioc
de ?oseaua jude^eana ce vine
din Nicore$ti si duce la Gaiceana,
pe o vale frumoasa.
Locuitorii, parte sunt raze?!,
parte improprietari^i la 1864.
Se margine?te: cu com. Hu-
meri, la N. ; Ploscu^eni, la S. ;
riul Siretul la V. ; com. Corbi^a,
la E.
Homocea, sat, face parte din
com. cu acelasi nume, situat pe
coasta de V. a dealulul Ceta-
£uia, pe stinga Polocinulul. Aid
este resedin^a com. placet Ber-
heciul.
Popula^iunea compusa din Ro-
mini, Unguri si ciflf-va Ru$i e-
ste de 300 familii, sau 921 su-
flete, can locuesc in 288 case
si cite-va bordee.
Are o scoala, care dateaza
de la 1880 si e frecuentata de
50 copii ; o biserica, cu hramul
Sf. Gheorghe, care dateaza de
la 1834, f&cuta* de Alexandru
Bals, proprietarul mosiei pe acel
timp. Aceasta se vede intr'o in-
scrip^ie ce se afla pe o cruce
in biserica.
Satui se numea mal inainte
Poenari, nume p&strat la o ma-
hala din sat. Aceasta numire a
purtat-o pana la 1862, cind i
s'a dat numele de Homocea,
dupa ingrijitorul mosiei lul A-
lexandru Bals, care purta nu-
mele de Homoceanul.
Locuitori! sunt improprieta-
rip la 1864.
Homocioaia, sub-divizie a cd-
tunului Petr&chesti, com. Nicu-
lesti, jud. Buz^u.
Homocioaia, deal, in jud. R.-
Sarat, pi. Rimnicul-d.-s., com.
Margarite^ti, la hotarul spre jud.
Buzau, virf al culmel Cimpulu-
geanca ; este acoperit cu sem&-
naturl si fine^e.
Homocioaia, mosie, in jud. Bu-
zau, com. Niculesti, cat. Petra-
chesti ; are 650 hect. arSturl, li-
vezt, fineata, izlaz si 25 hect.
pSdurea Iord&chioaia.
Homocioaia, pirtU, care izvore-
ste din dealurile com. Margari-
te$ti, jud. Rimnicul si se scurge
in valea Gura-Dimienel, in jud.
Buz^u.
Homoiasca, trup din mosia Po-
roschia, jud. Teleorman, situ-
ata intre mosiile figanesti si
Brinceni, il maT zice si Giera.
Homoriceanul, mosie, pe care
s'au improprietarit la anul 1864,
locuitorii din com. Homoriciul,
plaiul Teleajenul, jud. Prahova.
Homoriceanul, mosie, pe care
s'au improprietarit la 1864 o
parte din locuitorii com. Tir-
lesti, plaiul Teleajenul, jud. Pra-
hova.
Homoriciul - Paminteni, sat,
face parte din com. rur. Ho-
moriciurile, plaiul Teleajenul,
jud. Prahova. Aci e resedin^a
comunei.
Homoriciul - Ungureni, sat,
face parte din com. rur. Ho-
Hosted by
Google
HOMORlClURlLE
728
HOPA
moriciurile, pi. Teleajenul, jud.
Prahova.
Homoriciurile, com. rur., plaiul
Teleajenul, jud. Prahova. Este
situata linga riul Teleajenul, la
36 kit. de capitala jude^ulul si
la 8 kil de a plaiuluf.
Se compune din 5 catune:
Homoriciul -Paminteni, Homo-
riciul - Ungureni, Malul-Vinat,
Cernesti si Schiulesti.
Are o popula^iune de 495
familii, sau 2289suflete; 1095 b.
1 194 f. (S familii de TiganT.)
Contribuabili sunt 470.
Are doua biserici: una in
Schiulesti, fondata de locuitorT,
in anul 1842, si a doua in Ho-
moriciul, fondata in anul 1744,
cu urmatoarea inscrip^iune :
Cu vrerea tatalui si a fiului si cu a-
jutorul duhului sfint, facutu-s'a aceasta
biserica de dumnealui capitan lane si
so^ia sa Anica, fiica lut Nicolae Jago
rafa, in zilele Prea Inal^atului Domn
Mihail Racovita V.V. ca sa fie de po-
menire; leat 1744.
In raionul comunei sunt doua
morl, una pe riul Teleajenul si
alta pe Crasna.
Parte din locuiton sunt mo?-
neni; 184 s'au improprietarit
dupa legea rurala din 1864,
cind li s'a dat 350 hect. din mo-
bile : Teisani, Manastirea Cotro-
ceni, Marcovesti, Homoriceanul.
Vite sunt: 33 cai, 20 iepe,
665 boi, 281 vacT, S bivoli,
2760 of si 250 porcT.
Scoala exista in comuna de
la 1842.
E frecuenta de 97 bae^i si 3
fete. $tiu carte 221 barba^f si
20 feme!.
In partea de E. a com. este
o ceta^uie.
Tot teritoriul comunei are o
suprafa^a de 900 hect.
Se fabrica in com. peste 2500
decal. {uica anual. Comerciul
se exercita de 10 circiumarl.
Venituriie se urea la 3305
leT, si cheltuelile, la 2989 lei.
Prin comuna trece calea ju-
de^eanS, ce uneste capitala ju-
de^ului cu frontiera despre Tran-
silvania, numita soseaua Ploesti-
Bratocea. Tot prin aceasta com.
trece vechiul drum al Romani-
lor, numit de unii si drumul Ta-
tarilor.
Comuna, la V., e brazdata de
dealurile : Gorganul, Gorgane-
lul, Piscul Catenei, mun^il Tiri-
foiul si Plaiul Serban-Voda.
E udata in partea de N. de
girla Crasna, ce se varsa in
riul Teleajenul, si de vilcelul
numit al-Ho^uluT, in partea de V.
Se margineste la N. cu riul
Crasna, care o desparte de com.
Izvoarele ; la S. cu piriul Valea-
lui-Dragomir, care o desparte
de com. Teisani ; la E., cu riul
Teleajenul si la V., cu Valea-
Slanicului, care o desparte de
Slanic.
Homurlar, sat, in jud. Tulcea,
pi. Macin, catunul comunei Cir-
jelari, asezat in partea S.-E. a
plasei si in cea N.-V. a comu-
nei, la 3 V2 kil. spre N.-V. de
resedin^a, pe ambele maluri ale
piriului Homurlar, si la poalele
dealului Calo-Bair. Are o intin-
dere de 18 hect. Popula^iunea,
turceasca, este de 28 familii,
sau 112 suflete. Pamintul este
acoperit cu paduri si pasum.
Pozi^iunea satului este una din
cele mal frumoase din toatapla-
sa Macin. Prin el trece drumul
de la Hasanlar la Atmagea.
Homurlar, pzriti, in jud. Tulcea,
pi. Macin, pe teritoriul comunei
Cirjelari ; izvoreste din poalele
de V. ale dealului Ciubucluc-
Bair; se indreapta spre V., in o
direcfie de la E. spre V., braz-
dind partea S.-E. a plasei si cea
de mijloc a comunei ; trece prin
satul Homurlar, prin Hasanlar,
printre dealurile Orta-Cuirac,
Chiciuc-Cara de o parte, Ceie-
Bair si Bornu-Bair de alta ; dupa
6kil.de curs, se arunca in pir.
Ai-Orman, pe dreapta; maluri
inalte ; pe vale-i se afla drumul
comunal Hasanlar-Homurlar.
Hon^ul, lac, in jud. si pi. Tul-
cea, pe teritoriul com. Satul-
Nou, si pe acela al cat. Par-
dina, in partea de N. a plasei
si S.-E. a comunei ; e format
de bra^ul Chilia, prin o revar-
sare anterioara, cu care comu-
nica prin trei bra^e ma! mici ;
are o intindere de 140 hect.;
e inconjurat numai cu stuf ; con-
fine peste, ce se consuma in
Pardina.
Won\\i\,lac, in jud. Tulcea, de 120
hect. m partea nordica a plasei
Tulcea si cea sud-estica a com.
Satul-Noti, format de girla Son-
dul, cu care ac.im comunica prin
o mica girla; confine pu^in
peste.
Hopa, ostrov, in jud. Constanta,
formata de Dunarelaintrarea sa
pe teritoriul rominesc al Dobro-
gei ; este asezata in partea sud-
vestica a Dobrogei, a judetului
Constanta, si in partea sud-ves-
tica a plasei Silistra-Noua si a
com. urb. Ostrovul, de cate de-
pinde. Forma ei este lunguia^a,
terminata prin capun ascu^ite
de o parte si de alta. In par-
tea sud-vestica, si linga ea, se
mal gasesc doua mici ostroave
(20 hect. intindere). Lungimea
ei este de 2V2 kil. si largimea
medie de 750 m. ; intinderea
totala este de 150 hect. Este
acoperita numai cu paduri de
salcii. Bra^ul, care la S. o des-
parte de ostrovul Pastramagi,
are 200 m. largime si 3 V2 m. a-
dinc ; eel de la N., care o des-
Hosted by
Google
HOPUL
729
HOREZEANCA
parte de teritoriul jude^ulu! Ia-
lomi^a si canalul Borcea are 800
m. largime si 8 — 10 m. adin-
cime si e navigabil ; acest bra£
o desparte si de Ostrovul-Vechiu
(150 m. largime si 12 m. adtn-
cime in acest loc). Este formata
din aluviunile fluviulul, pietris
si nisip si tinde a creste necon-
tenit, asa c& in curind se va
alipi de ostrovul Pastramagi.
Hopul, piriti, izvoreste din dea-
lurile : Bejenesti si Balteni, stra-
bate teritoriul com. Laza, pi.
Racova, jud. Vasluiu, curge de
la N. spre S. si se varsa in
stinga piriului Racova.
Hora, colind, in jud. Bjzau, com.
Trestioara, cat. Sicari, pe mosia
Crivelesti ; are finea^a si araturi.
Horai{a, cdtun, in jud. Neam^u,
pi. Piatra-Muntele, posedind o
manastire de calugan, locuita
de 23 monahi.
Horai^a, munte, acoperit cu pa-
dun, in com. Cracaoani, pi. Pia-
tra-Muntele, jud. Neam^u.
Horai^a, piriias, ce izvoreste din
tre mun^ii Cracaul-Negru si Ne-
gresti, jud. Neam^u ; curge in-
direc^iunea nordica, pe terenul
com. Cracaoani, pi. Piatra-Mun-
tele, varsindu-se pe partea dreap-
ta a piriului Cracaul.
Horai^a, piriti, jud. Suceava, nu-
mit si Leucusesti (3500 m.), aflu-
ent al SomuzuluJ-Mare. Are de
tributar pe Brudul.
Horai^a, cariere de piattti sivar,
situate lingamanastirea cu ace-
lasi nume, com. Cracaoani, pi.
Piatra-Muntele, jud. Neam^u.
Horai^a-Mare, manastire. VezT
Horaifa, catun, jud. Neam^u.
Horaicioara, sckit de cdlugdri,
com. Cracaoani, pi. Piatra-Mun-
tele, jud. Neam^u, situat pe un
munte, despre S. de manastirea
Horaifa; este un adevarat cuib
de vulturi, aninat in crapatura
unel stinci.
Horbova, sat, numit si Sanihaul,
in centrul com. Mamornifa, pi.
Her^a, jud. Dorohoiu, pe mosia
cu aceeast numire. Are o popu-
late de 2 1 8 familii, sau 8 r 5 su-
flete.
Proprietatea mosiei e a D-lu!
Holban.
Are o bisericS, cu hramul Sf.
Nicolae, cu 1 preot, 2 cintare^I si
1 palamar ; e de zid, facuta
in 1805, de monahul Sava Hol-
ban.
Calitatea pamintului e buna.
Satenii improprietari^I au 647
hect., 35 ar. pamint ; iar pro-
prietarul, 782 hect, 98 arii
cimp si T20 hect., 90 aril, pa-
dure.
Piriul ce trece pe mosie este
Sanihaul.
Drumuri principale : calca ju-
defeana Her^a - Mamornifa si
acea ce duce la Godinesti .
Hotarele sunt cu : Cotul-Bo-
ianulu!, Cotul-HotinuluT, Mamor-
ni^a si Godinesti.
Locality! insemnate sunt :
Balta-Rosie si Ceta^uia.
Horcea, deal si vale, in jud.
Mehedin^i, com. rur. Almajelul,
plasa Cimpul.
Hordila, sat, in partea de N.-E.
a com. Cursesti, pi. Racova, jud.
Vasluiu.
Hordile^ti, sat, in partea de N.
E. a com. Cozmesti, pi. Stem-
nicul, jud. Vasluiu, situat pe po-
disul Hordilesti. Mosia Hordi-
lesti are o intindere de 244
hect. loc de cultura, 12 hect.
fina{ si 3 hect. padure. Popu-
la^ia este de 34 familtf, sau 106
suflete, din cart 6 familii de
TiganL
Satul is! are numele de la un
vechiu locuitor Stefan Hordila,
care s'a asezat eel d'intiiu pe a-
cest loc pe la 1750.
Vite: 98 vite mar! cornute,
90 oT, 18 cat, 12 rimatorf.
Locuitoril au 24 stupl cu
albine.
Horea, altd numire a satultitVa-
dul-Pietros.
Hore§ti, com. rur. si sat, in jud. Me-
hedin^i, pi. Vailor, la 45 kil. de
Severin si la 8 kil. de com. rur.
Brosteni, situata pe dealurf si
va!. Se margineste la E. cu com.
Miculesti si Tehomirui ; la S.,
cu com. Jiriviul si Brosteni; la
V., cu com. Brosteni; la N., cu
com. Leorda.
Satul formeaza comuna cusa-
tele: Bazavani, Brabe^i, ParvS-
nesti si Scoar^a, avind peste tot
660 locuitor!, din carf 105 contri-
buabili. Locuesc in 131 case.
Locuitoril poseda: 2oplugur!,
35 care cu bo!, 4 caru^e cu cai;
60 stupl.
Printr'insa trece o soseacomu-
nala, care oleaga de soseaua Glo-
gova-Plastina-Corcova. Are 2 bi-
serici, deservitede 1 preot si 2 cin-
tare^ ; o scoala, condusa de 1
in viator, frecuentatS de 25 e-
levt.
Budgetul com. e de 1347 lei
la veniturl si de 1010 lei la
cheltueli.
Vite : 300 vite marl cornute,
16 cat, 300 01 si 350 rimatorL
Dealur! ma! principale in a-
ceasta com. sunt : Dealul-Bra-
be^ilorsi Dealul-Baz&vanilor. Mo-
trui uda satele Horesti si Jil^ul
si trece prin Bazavani.
Horezeanca, altd numire a mo-
C0645. Marele Viciionar Ueograjlc. Vol. HI.
92
Hosted by
Google
HOREZUL
730
HOREZUL
§iel Statului din com. Udupul,
jud. Teleorman, careia i se
mat zice si Udupul-Horezean-
ca, pe care se afla si opadure
de 400 hect.
Horezul (Hurezul), plain, jud.
Vilcea, numit ast-fel de la riul si
manastirea Horezul. Se compune
din 26 comune : Alunul, Arma-
sesti, Balteni, Cirstanesti, Ber-
besti, Ciresiul, Floresti-d. j., Flo-
resti-d. s., Fometesti, Greci, Ho-
rezul, Madulari, Maldaresti, Ma-
teesti, Miiostea, Otesani, Pojogi,
Racovifa, Rimesti, Romani, Re-
cea, Slatioara, Stroesti, Tom-
bani, Turcesti si Vaideeni.
Are o populate de2ii3ilo-
cuitori.
Se margineste la N. cu mun-
$il Transilvaniei, la S. cu pi. O-
colul-Otasaul, la E. cu pi. Co-
zia si la V. cu jud. Gorj.
Resedin^a subprefecturei este
in Tirgul-Horezul.
Forma plaiului e a unul pen-
tagon neregulat.
Comune mai populate in a-
cest plaiu sunt : Alunul, Ote-
sani, Slatioara, Stroesti si Vai-
deeni.
In plaiul Horezul sunt 14
scoli rurale mixte (2 in com.
Vaideeni si afara de scoala de
fete din com. Horezul), cu 2
inva^atoare, platite de stat si in
care se preda materiile pro-
gramei urbane, fie-care scoala
avind un inva^ator platit de
stat; sunt frecuentate de 370
copii (327 baep si 43 fete).
Cu intre^inerea scoalelor statul
cheltueste anual 20844 lef. Co-
munele acestui plaiii inscriu in
budgetele lor 853 lei anual pen-
tru scoala.
Locuitorii poseda : 7 1 plugurl
de lemn si 663 de fier ; o ma-
si na de treerat cu manej ; 1 ma-
sina de vinturat, 1 masina de
batut porumb cu mnivela; 2
grape de fier ; 2 trioare sau ma-
sini de ales samin^a ; 91 morl
cu apa.
In tot plaiul Horezul se cul-
tiva 139 hect., 50 aril, vie.
Sunt 74 biserici, pentru in-
trefinerea carora cominele in-
scriu in budgetul lor anual s uma
de 2683 lei.
Sflntul Sinod al bisericei au-
tocefale Romine a impar^it pla-
iul Horezul in 13 parohil ru-
rale, la cari deservesc 13 preoti
parohl, 17 preo^f ajutori, 70 cin-
tarep, in plus 13 preop.
Parohiile fixate de sf. Sinod
de la 1888 sunt cele urmatoare :
Parohia Pojogi, cu biserica
catedrala Sf. Treime, compusa
din com. Ciresul si Pojogi, a-
vind 328 familii, sau 1100 su-
flete, 5 biserici, 1 preot paroh,
I preot ajutor, 5 cintare^i, in
plus 1 preot.
Parohia Stroesti, cu biserica
catedrala Cuvioasa Paraschiva,
are 279 familii, sau 1036 suflete,
3 biserici, I preot paroh, 3 cin-
tare^T, in plus 2 preo^i.
Parohia Alunul, cu biserica
catedrala Sf. Nicolae, compusa
din cat. Igoiul si Bodesti, la 3 V2
kil. de cele-1'alte cat. carl for-
meaza parohia, are 351 familii,
sau 1278 suflete, 6 biserici, 1
preot paroh, 2 preoti ajutori, 5
cintare^f.
Parohia Berbe§ti- Turcesti, cu
biserica catedrala Intrarea - in-
Biserica, se compune din com.
Turcesti, Berbesti si cat. Dan-
^eni, Valea-Mare si Rosioara, la
9V2 kil. de cele-1'alte catune, a
vind 471 familii, sau 1771 su-
flete, 7 biserici, 1 preot paroh,
I preot ajutor, 6 cintare^i, in
plus 2 preoti.
Parohia Greci, cu biserica ca-
tedrala Sf. Impara^i, compusa
din com. Mateesti si Miiostea,
are 542 familii, sau 1724 su-
flete, 7 biserici, I preot paroh,
2 preoti ajutori, 6 cintare^T, in
plus 2 preop.
Parohia Recea, cu biserica
catedrala Sf. Voevozi, compusa
din cat. Marina si com. Fome-
testi, Racovita si Recea, la 16
kil. de cele-1'alte catune, are 823
familii, sau 2306 suflete, 9 bi-
serici, 1 preot paroh, 2 preopa-
jutorl, 8cintare^T,inplus 1 preot.
Parohia Vaideeni, cu biserica
catedrala Sf. Ion Botezatorul,
are 350 familii, sau 1580 su-
flete, 2 biserici, 1 preot paroh,
1 preot ajutor, 4 cintare^i, in
plus 1 preot.
Parohia Slatioara, cu biserica
catedrala Sf. Gheorghe, are 450
familii, sau 1230 suflete, 7 bise-
rici, 1 preot paroh, 1 preot
ajutor, 4 cintare^i, in plus 1
preot.
Parohia Madulari, cu biserica
catedrala Cuvioasa Paraschiva,
compusa din cat. Valea-Orlei,
com. Amarasti, Modoaia si cat.
Grosi, la 8 kil. de cele-1'alte
cat., are 586 familii, sau 1989
suflete, 7 biserici, 1 preot pa-
roh, 2 preo^T ajutori, 8cintareti.
Parohia Otesani, cu biserica
catedrala Buna - Vestire, com-
pusa din com. Maldaresti, are
644 familii, sau 2248 suflete,
5 biserici. 1 preot paroh, 1 preot
ajutor, 4 cintare^i.
Parohia Tirgul-Horezul, cu
biserica catedrala Intrarea in-Bi-
serica, compusa din cat. Barzo-
testi, pendinte de com. Romani,
are 390 familii, sau 1955 su-
flete, 5 • biserici, 1 preot paroh,
1 preot ajutor, 4 cintarepf, in
plus 1 preot.
Pa roh ia Rim esti- Covrigesti,
cu biserica catedrala Intrarea-in-
Biserica, compusa din com. Ro-
mani, cat. Covrigesti si Orsani,
la 6V2 kil. de cele-1'alte catune
can compun parohia, avind 587
familii, sau 161 1 suflete, 5 bi-
serici, 1 preot paroh, 2 preoflf
Hosted by
Google
HOREZUL
731
HOREZUL
ajutorT, 7 cint£re{i, in plus 1
preot.
Parohia Tom§ani-Fole§ti^ cu
biserica catedrala Sf. Apostoli,
compusS. din com. Floresti-d.-s.
si Floresti-d.-j., la 7 kil. de cele-
l'alte cat., avind 587 familii, sail
2084 suflete, 6 bisericT, 1 preot
paroh, 2 preo^T ajutori, 6 cinta-
re$I, in plus 1 preot.
Horezul, com. rur., jud. Gorj,
plaiul Vulcan, situat in partea
de N.-V. a comunel Cartiul,
asezata pe 3 dealurl deosebite
avind resedin^a in Horezul.
Este compusa din catunele
Horezul si Arsurile.
Are o suprafa^a de 400 hect.,
din carl 68 hect. arabile, 78
hect. finea^a, 30 hect. vie, 135
hect. izlaz si prunl, 89 hect.
padure.
Locuitorii sunt mosneni. Sunt
173 familiT, sau 794 suflete, din
can 155 contribuabili.
Locuitorii poseda : 25 plugun,
40 care cu bol; 400 vite man
cornute, 240 01, 138 capre, 36
cai si 330 porcT.
Are: 1 biserica, cu 1 preot
$i 1 cintaref ; o scoala, frecu-
entata de ^7 elevi.
Piriul CartioruJ uda comuna.
Comunica^ia acestei comune
se face prin soseaua comunala
care o pune in legatura la S.
cu com. Cartiul, iar la N. prin
pasul Buliga, cu care e pusa" in
comunica^ie cu Transilvania.
Horezul, Hurezul, sau Tirgul-
Horezul, com. urb. } pi. Horezul,
jud.Vilcea. $I-aluatnumeledela
manastirea Hurezul, fondata de
Constantin Brincoveanu,in urma
izbindei de la Zarnesti, ca aliat
al Turcilor contra Austriaciior.
Manastirea s'a numit Hure-
zul dupa numele riulul Hurezul,
ce curge pe linga zidurile el.
Riul Hurezul s'a numit ast-fel
de la Ciuhurezul, o pasSre nop-
turna ce stapinea aceste locurl
acoperite cu padurl seculare,
inainte de infiin^area aceste! co-
mune.
La inceput aceasta comuna
s'a numit nu Hurezul ci Huhu-
rezul si sub acest nume s'a
gasit trecuta intr'un hrisov ve-
chiu, care asta-zl se gaseste in
posesiunea mostenitorilor de-
finctulul Stanciu Ogrezeanu.
Infiin^area acestui tirg, dupa
o tradi^ie locals, se datoreste
unor negu^atorl ambulan^i. A-
cestia, dupa zidirea manastirei
(1694), veneau din cind in cind
cu diferite marfurl in tolbele
lor, pe care le desfaceau pe la
calugSril si slujbasii manastirei
si cu chipul acesta formara trep-
tat-treptat un fel de bilciu in
poarta manastirei.
Acestea s'ar fi petrecut pe
la finele secolului al 17-lea.
Mai incoace, acestl mici negus-
torasT, fiind gonial din poarta
manastirei, au plecat de aci si
s'au asezat tot in apropiere de
manastire, pe locul unde se afla
asta-zl Tirgul-Horezul (3 kil. de-
parte de manastire).
Se stie cu siguran^a c5 pe
la anul 1801, in locul unde
asta-zi se afla vatra acestei co-
mune, nu era de cit o singura
casa de locuit, a Covrestiior, o
familie bogata in localitate pe
acele timpurl, si incolo numaf
niste barace de lemn, unde acei
negu^atorl isi ^ineau marfurile
lor si veneau in anumite zile,
mai ales Duminica, si pe la sar-
batorl, de le desfaceau.
Tirgul Horezul, propriu zis,
afara de doua catune ce-T apar-
#n: Olari si Balanesti, si car!
sunt imprastiate pe v&f si dea-
luri, este situat pe loc ses, in-
tre doua riurl : Luncav^ul la S.-
V. si Luncavaciorul la N.-E., in
capul unei lungi peninsule. A-
cest cap al peninsulel se chiama
din vechime LaTraistari, fiind-
ca era locuit de niste oamenl
fecatorl de tralste, asta-zl loc
de p&sune, numit la Posta, cad
aci sta^ionau caii postei, mat
inainte. Aceasta* peninsula is* are
inceputul in virful Carpafilor.
Tirgul-Horezul este la 35 kil.
de capitala jude^ulul si este re-
sedinja subprefecturel plaiulul
Horezul. In tirg este o far-
macie si un biurou telegrafo-
postal, infiin^at la 1874 si al
c3.ru! venit pe anul financiar
1896—97 a fost de 3039 lei, 50
ban!.
Are o populate de 222 fa-
milif, sau 855 suflete: 455 b&r-
ba^I si 400 femeif ; 173 contri-
buabili.
Venitul comunel se urc& la
8134 lei si cheltueiile, la 7682
lei anual,
Sunt 4 bisericl: 1 in B&1&-
nesti, 2 in Olari si 1 in tirg.
Biserica din tirg, care {ine
loc de catedrala, zidit& de Co-
vresti si numita Biserica Covres-
tiior, s'a cl&dit «in zilele Mariei
sale Constantin Moruzzi Voevod,
cu biagoslovenia sfin^iei sale
Episcopui Nectarie al Rimnicu-
lui (d'aci incolo literile sunt
macinate) la anul 731 1 (i803)».
La anul 1869 I-a ars acoperisul
si s'a f&cut de locuitorl prin
contribute.
Mestesugarl sunt: 5 cizmarl,
4 brutarl, 2 fterarl, 1 lScatus, 3
cojocarl, 1 dulgher, 1 timplar,
1 abagiti, 2 croitorl si 8 olari.
Locuitorii desfac produsul mun-
cei lor la tirgul s&ptamlnal de
SimbSta, si lacele3 bilciurl anu-
ale : Buna-Vestire, Duminica-To-
mel si Sf. Constantin ; la Riu-
reni, Pojogi, G^ngulesti (Vii-
cea) si la Polovragi (Gorj).
Are o scoaiS de b&e$i, ziditS
la anul 1868 de Ion Prodescu,
al caxul nume il poarta si o
Hosted by
Google
HOREZUL
732
HOREZUL
scoala de fete, infiintata dupa
anul 1887.
Aceste scolf sunt deservite
de 4 institutor! si 2 inva{atoare,
pentru plata carora statul chel-
tueste anual suma de 14407
lef; sunt frecuentate de 100
bae^I si 40 fete.
$tiu carte 120 barba^i si 80
feme!.
Comuna se intinde pe o su-
prafa^a de 463 hect.
To^i locuitori! sunt mo?nem,
aiara de 3 clacas!, can s'au im-
proprietarit la anul 1 864 cu vatra
case!.
Vite sunt: 56 cat, 98 bo!,
166 vacl, 68 capre si 112 01.
Pe riurile Balanesti si Lunca-
vaciorul, in raionul comunei, sunt
7 moristT.
In comun& sunt 2 izvoare cu
apa minerals, con^inind pucioa-
sa, unul in mahalaua Balanesti
si altul sub ripa stinga a riulu!
Luncava^ul, spre S.-E. de Horez,
si la 7 2 kil.
Stupi cu albine sunt 50.
In timpi prielnicl se fabrica
aci pana la 5200 decal. \u\C3l
anual.
Comuna, afara de 5 sosele
scurte si 4 strade din interiorul
ei, este taiat& de soseaua jud.
Rimnicul-Vilcea— Tirgul-Jiu, prin
care se leaga mat multe co-
mune, parte vecinate si parte
ma! departate, in direc^ia de-
spre S.-E. si S.-V. Are o so-
sea yecinala in partea de N.-V.
prin care se leaga cu marea com.
Vaideeni, situatala poalele mun-
{ilor Vaideeni. O alta sosea ve-
cinala in partea de S.-E. o leaga
cu comuna Maldaresti ; o alta
in partea de N., cu comuna Ri-
mesti, si in partea de N.-E.
cu comuna Romani.
Mosia cu satui Horezul, se
vede dupa hrisoave, a fost da-
ruita manastirei Hurezui de ca-
tre Constantin-Voda Brincovea-
nu, care o cumparase dela Ciur-
ciubasa, desi §tefan-Voda Can-
tacuzino, prin hrisovul din anul
7223 (1715), arata ca acesti sa-
teni nu fusesera rumin! (sclavi)
a? lui Ciurciubasea, ci numai '1
se zalogisera lui pentru niste
datorii.
Iaca parte din hrisovul lui
Stefan Cantacuzino privitor la
aceasta :
«Fost-au acesti oameni Rumini
jupanesei Caplei, nepoata Banu-
lui Preda Buzescu ot Cepturoa-
sa ce au fost jupaneasa Paras-
chiveT Paharnicul si T au sta-
pinit cu pace pana in zilele lui
Radu-Voda Leon ; iar cind au
fost atuncea cazind Paraschiva
Paharnicul la o grea datorie $i
la inchisoare si neavind bani
ca sa plateasca si fiind foarte
nevoie, fost-au volnicit pe tot!
Ruminii din satul HoreziT ca sa
se rescumpere cu toata mosia
lor, tocmindu-secasa deagalbeni
450. Deci neavind sa-i dea sa
se rescumpere fost'ati mers la
jupin Dima Ciurciubasa de s'au
rugat sa le dea ban! cu dobin-
da sa se rescumpere de la sta-
pinii lor si Dima Ciurciubasa
asa au fost zis ca le va da nu-
mai sa le aduca acel zapis al
jupanesei Caplei.
«Deci dupa a lui fagaduin^a,
fost-au mers tot satul Horezii cu
zapisul de a '1 au pus zalog ca
sa le dea banii si s'au fost toc-
mit cu dinsul ca sa 'idea pen-
tru dobinda acestor bani 1 , caci
'1 va ^inea din cislegl pana la
Ispas, 70 01 cu lapte.
«Si le-au fost dat atuncea,
dind si zapisul lor la mina Di-
me! Ciurciubasa, ca de nu vor
da bani! la zisul (soroc) sa fie
tot satul zalog pana vor da bani!.
Iar Dima Ciurciubasa apucind
acel zapis de zalogire la mina
lu! si zapisul jupanese! Caplea
ce era facut la mina acestor
oamen! si la al^i ; pentru-ca le-au
dat galben! ug. 200, iar ug. 250
nu le au fost dat, ci le au dat
o scrisoare, scriind lajupineasa
Caplea si la boiarul ei Paraschiva
Paharnicul intr'acelas! fel, ca
cind le-ar trebui sa trimita sa'i
dea bani!, neintimplindu se a-
tunc! la pirlej si trimi^ind Pa-
raschiva Paharnicul in doua-tre!
rindur! ca sa'i dea ace! ban! ug.
250, el n'a vroit sa'i dea.
«Dec! jupaneasa Caplea si bo-
ierul e! Paraschiva Paharnicul,
vazind ca nu le da banii fos-
t'au apucat pe paring! acestor
oamen! ca sa le dea ace! galben!
ug. 250. Dar stiind ca zapisele
sunt la Dima Ciurciubasa si va-
zind ca bani nu vrea sa le dea,
fost'aii mers tot salul Horezi! la
Dima Ciurciubasa de 'si-au ce-
rut acest! ban! precum s'au toc-
mit. Iar Dima Ciurciubasa asa
le au raspuns zicind ca nu ma!
da nic! un ban, caci acest! ug.
200 'I-au dat pentru oameni!
ce! sarac!, iar pentru ce! ma!
cu putere sa-s! vinda bucatele
lor sa se rescumpere.
«Si e! vazind asa o seama de
oamen! fost'au si e! vindut bu-
catele si s'au rescumparat dind
acest! ban! ug. 250 la stapini!
lor si Dima Ciurciubasa, n'a vrut
sa ia zapis dela mina lornuma!
pentru ug. 200 ce le daduse.
Dec! oameni! din Horez si cu pa-
ring! lor, v&zind ca le ^ine za-
pisele numa! pentru 200 ug., fos-
t'au tras pe Dima Ciurciubasa
la multe judecapf si divanur! si
el totaumblat prelungind lucrul
si mutind vreme dupa vreme,
pana in zilele raposatulu! un-
chiulu! Domnie! mele Io Serban
Cantacuzino Voevod. Iar cind
au fost atunc!, murind megiesi!
ce! batrin! si ramiind acestia, fos-
t'au scos Dima Ciurciubasa ni-
ste zapise facute in mestesugurl
scriind ca s'au vindut paring! a-
Hosted by
Google
HOREZUL
733
HOREZUL
cestor oameni romini lul, si cu
acele zapise 'i-au fost impresurat
si'f au facut ruminl. Dupa aceea
netrecind multa" vreme ? i-au fost
vindut jupaneasa Stana a Dimei
Ciurciubasa si cu fiul sau Mateiu,
raposatului Constantin - Voda
Brincoveanu, inca de cind era in
boierie, fiind spatar mare. $i '1 au
stapinit Constantin-Voda pana
ce s'au pus Domn sipuindu-se
domn 'f-au fost dat la manasti-
rea Horezii si'i au stapinit ma-
nastirea Horezii cit au fost Dom-
nia Iui in domnie. Iar cind a
fost acum, dup£ ce ne au mi-
luit Domnul Dumnezeu pe no!
cu domnia si stapinirea acestei
^ari Rominesti, stiind ca acesti
oameni sunt impresura^i de Di-
ma Ciurciubasa, venit'ati inain-
tea Domnie! mele in Divan de
s'au intrebat de fa^a cu parin-
tele Ion igumenul dela sfinta ma-
nastire Horezul si fiind un lu-
cru vechiu si lucru intunecat
si neputind dovedi lucrul cum
este '1 am dat pe seama sfm-
{iei sale parintelui nostru Kir
Damaschin Episcopul Rimnicu-
lui si pe seama a 24 boeri
can au fost luap de popa Ion
din Recea sa'i aleaga ca sa ia
seama pe amaruntul si sa do-
vedeasca cum sta lucrul.
«Deci sfinta sa p&rintele Ion
igum. si cu acesti oameni fos-
t'au mers inaintea sfin^iei sale,
parintele Damaschin Episcop si
inaintea celor 24 boeri si luin-
du-se seama de scrisul lor n'a
putut sa le hotarasc& lucrul
ca sa seispraveasca; ci au facut
stire Domniei-mele si Domnia-
mea le-am poruncit a doua-oara.
ca sa se aseze si sa le ispraveasca
intr'un chip, si in^elegind pa-
rintele Ion igum. si cu oamenii
acestia ca iar am poruncit Dom-
nia mea la sfinta sa parintele
Damaschin Episcopul si la ceT
24 de boeri au mers cu to^I de
fa$& inaintea P&rintelui Damas-
chin Episcop si dupa ce le au
citit toate c&r$ile si zapisele ceie
ce au facut Ciurciubasoaia de
vinzarea lor si eel de zalogire,
atunci au strigat acesti oameni
to^f cum ca acel zapis nu este
al lor, ci Tau facut Dima Ciur-
ciubasa in mestesugurl.
«Si s'au cerut sa jure cu 24
oameni c£ nici acel zapis nu e
bun si nici au dat Ciurciubasa
parin^ilor lor ati^i bani, ci le-au
dat ug. 200, precum s'a zis mai
sus. $i intrebind parintele Da-
maschin Episcopul c& dupa ce
vor jura de ce ori s& se apuce
ei au zis cu to^if ca vor da
toata mosia lor manastirei, ca
sa aiba pace de ruminie, si au
lasat si parintele Ion igum. sa
fie asa precum au zis el. Si
vrind ei sa jure (ca" nu) cind-va
pe urma (sa li se gaseasca) vre
o gilceava caci n'au jurat, iar
parintele Ion au zis ca de vreme
ce s'au inchinat ei intr'acest'asi
chip sa nu mai jure.
«Si asa s'au invoit inaintea
sfin{iei sale parintelui Damas-
chin Episcopul ca sa fie in pace
si slobozi de ruminie, nici un
amestec cu dinsii sfinta man&s-
tire de acum inainte cu dinsii
sa nu aiba, fara cit mosia sa
o stapineasca cu buna pace pre-
cum s'au zis mai sus.
«Si li s'au dat toate zapisele
cele vechi la mina lor, zapisul
de zalogie si cele 2 zapise ale
Dime! Ciurciubasa ce s'au ga-
sit rele si zapisul jupinese! Ca-
plea. Iar zapisul jupinesel Stanci
Ciurciubasoaia eel de vinzarea
acestei mosil Horezii a ramas
la manastire ca sa aiba m&nas-
tirea temeiu sa se stie de la cine
s'a cumparat.
«Iar unde scrie in zapis pen-
tru ruminia acestor oameni s'au
sters cu chinovar rosu si s'a
sters si in hrisovul raposatului
Constantin Voevod unde scrie
iar& pentru ruminia oamenilor
acestora.
«Drept aceea si Domnia mea,
dup& cartea sfinfiel sale parin-
telui Damaschin Episcopul si
dup& scrisoarea acestor oameni
ce au dat la mSnastire, inc& am
dat aceastS, carte a Domnie!
mele la tot soborul sfintel mS-
nastirl ca de acum inainte sa
aibS, a #nea si a st&pini aceasta
mosie cu silistea satulul si cu
livezile si cu plaiurile si cu mun-
^il anume Valenil, i clabucetul
de peste tot hotarul si cu tot
venitul cu buna pace de catre
acesti oameni ca s3, fie sfintel
manastiri st&tatoare de veci.
Ǥi am intarit cartea aceasta
cu tot sfatul si cu credinciosn
boierif cei marf a! Domniei mele
pan Constantin §erban vel ban,
i pan Petrasco Braboveanu vel
dvornic, i pan Radu Golescu
vel logofat, i pan Radu Dudescu
vel spatar, i pan Serban Bujo-
reanu vel vistiar, si alfii.
Ǥi s'au scris cartea aceasta
in anul al doilea din Domnia
Domnief mele, in orasul scau-
nulul Bucuresti, de Tanase si Mi-
haiu logofetul Tirnoveanu. — Iu-
nie 2, 7223 (1715).
Horezul, catun, de resedin^a, al
com. cu acelasi nume, jud. Gorj.
Are o suprafa^a de 280 hect.,
din carl: 42 hect. arabile, 60
hect. padure, 54 hect. flne^e,
24 hect. viT, 100 hect. izlaz si
prunl.
Popula^ia este de 93 familil,
sau 420 suflete, din carl 86
contribuabill.
LocuitoriiposedS: 15 pluguri,
30 care cu bof; 300 vite marl
cornute, 160 ol, 94 capre, 20
cal si 250 porcl.
In catun se gSsesc 5 fintinl.
Are 1 scoala, frecuentata de
Hosted by
Google
HOREZUL
734
HOREZUL
37 elevt; i biserica, cu i preot
si i cintare^.
Horezul, cdtun, al com. Grop-
sani, la N.-V. plasei Olteful-Ol-
tul-d.-s., jud. Romanafi, situat
linga riule^ul Frafila.
Horezul (Hurezul), mtindstire
de calug&ri^e, jud. Vilcea, zidita
in anul 1692 de Constantin Brin-
coveanu, dupa cum se citeste
in pisania sapata. pe piatr& la in-
trarea in biseric&, fiind executor
al lucniril Pirvu Cantacuzino,
marele stolnic.
Este poate singurul edificiu in
$ara, pe care timpul si restau-
ratorii l'au cru^at, pastrindu-se
aproape intacte, atit biserica
cit si paraclisul, trapeza, bolni^a
si casele. Aci se poate vedea
arhitectura hanurilor si cursor
boerest!" de pe la finele secolu-
lui XVIMea.
P&n&laanul 1862, manSstirea
era locuita de c&lugarl. EI au
fost mutapf la Bistrifa si in lo-
curi-le s'au stabilit calug&ri{e.
Intre odoarele mat insemnate
gSsite aci, si can s'au ridicat
pentru Muzeul National, notam :
Icoana cea mare a lul Brin-
coveanu, imbracata in toe si
despre care se zice ca o purta
cu sine la drum si la razboiu, a-
vind d'asupra 33 boabe marl de
m&rgaritar ; o cruce mica de aur
cu lemn sfint, lucrata" in zmal-
\\xt\ cu 13 smaragde si cu 6
diamante, cu data 1694; o placa
de sfit& de argint suflat cu aur,
care reprezinta pe sfin^ii Impa-
rapf Constantin si Elena, inchi-
nat& m£n£stirei Horezul de $er-
ban Cantacuzino vel Paharnic,
fiul lul Draghici Cantacuzino,
biv vel Spat. (1700); o cruce
mica intr'o coroan& de argint,
suflatci cu aur si lucrata in smal-
$uri, cu lan^ de git, avind data
1672, etc.
Aci se afla o frumoasS. biblio-
teca, compusa din c£r$i grecest?,
siavone, rominestT, latine, gre-
co-latine. Parte din aceste car^i
au apar^inut lui Constantin Brin-
coveanu, cum se vede atit din
leg&tur£ cit si din unele adno-
ta(iunl autografe ale Domnito
rului" Romin. Carole ati fost de-
puse la Muzeti de D-l Gr. To-
cilescu.
S'au lasat bisericei urmatoa-
rele odoare : o cutie de argint
cu imaginea sfintului Procopie,
ale caruia moaste se pastreaza
intr'insa fiind daruite manastirel
Horezul de Patriarhul Tarigra-
dulul Iacov, la 1692 ; alta cutie,
tot de argint, cu imaginea sfinte!
Minodora, al carei cap se pas-
treaza intr'insa, — capul a fost
adus de la Sinope de catre Con-
stantin Brincoveanu si Doamna
sa Maria si s'a d2ruit manasti-
rei la anul 1701 ; alta cutiuta
de argint, lucrata in flori, cu
moastele sfintului Martir Teodor
Tiron; patru icoane imparatesti;
Maica Domnului, Domnul Cris-
tos, Sf. Imparapf Constantin si
Elena si Sf. Procopie, daruite
de Constantin Brincoveanu ;
dou& sfesnice marl de argint
suflate cu aur, avind jos, sapata
in relief, inscrip^ia din anul 1692,
si alte candeli, cadelni^e, iconos-
tase si je^uri de multa insemnatate.
In biserica se mai afla patru
morminte frumos lucrate ; tret
cu inscrip^iune, iar al patrulea
f&ra inscrip^iune. Se zice ca
aci se afla inmormintata Zma-
randa, fiica lui Constantin Brin-
coveanu.
Unul din morminte este al
EgumenuluT loan Arhimandritul,
mort la 7231 (1723). Pe o pia-
tra incastrata afara, pe zidul
despre S., intr'o firida se ci teste
urmatoarele :
«Aceasta sfinta biserica fiind zidita de
raposatul Constantin Voevod Bnncovea-
nul, dupa vreme stricindu-se invelisu),
acum In zilele luminatului Vel Ban Gri-
gorie Brincoveanul, nepotul D-lut Domn,
prin osirdia si indemnarea sfin^iei-sale
parintelui Ermonach Arhimandrit Trape-
zontie, s'a dres si s'a invelit infrumuse-
^ind'o precum se vede. 1827, April. . .»
Trapeza, unde mincau c&lu-
garii, serva asta-zi de magazie
pentru proviziuni. Pere^ii sunt
zugravit?. In nauntru, la intrare,
se reprezinta Sfintii Constantin
si Elena, apoi Maica Domnului,
Prooroci, Arhierei, etc. Inscrip-
^ia scrisa cu negreala la intrare
in trapeza suna:
«Aceasta prca cuvioasa trapezare fru-
moasa, care este tutulor dragastoasa, cind
ca o maica mingiioasa, cind sed fratii
la masa, pentru neuitare facuta si asa
intocmita si cu zugraveli impodobita de
smeritul loan Arhimandrit, nastavnic fiind
acestif manastiri pana s'au facut Icat
7214 (i7o6)».
Paraclisul, in etajul de sus,
d'asupra trapezeT, avind hramul
Adormirea - Maiciif - Domnului,
s'a zidit din temelie de prea lu-
minatul blagocestiv Domn Con-
stantin Basarab Voevod, in al
optulea an al Domniei-sale, fiind
leatul 7205. Timpla paraclisuluf,
destul de frumoasa si bine pas-
trata, ca si usile, sunt din tim-
pul lui Brincoveanu.
De la paraclis te sui in clo-
potni^a, unde se pastreaza 4
clopote cu datele: 1698 si 1655.
Pe paretele de linga trapeza,
acolo unde este intrarea la spi-
tal, se afla o piatra sapata cu
inscrip^iune incadrata in flori,
din care se vede ca foisorul
este f&cut "cu cheltuiala sfin^iei-
sale parintelui Kir Dionisie Ar-
himandritul Balacescu, in zilele
prea luminatului Domn Con-
stantin Racovrfa Voevod, leat
7261 (1753). Foisorul se afla
in buna stare ; scara e impodo-
bita cu lei si vulturT afrontapf.
In vistierie sunt dou& repidii
de argint suflate cu aur, daruite
Hosted by
Google
HOREZUL
735
HOREZUL-POENARL
de Constantin Brincoveanu, Ja
1697 J ° anaforifa de argint, cu
inscrip^ia din anul 1697.
Linga manastire se afla bol-
ni{a fondata de Doamna Maria,
so{ia lui Constantin Brincoveanu,
la anul 1696, cum se vede din
urmatoarea pisanie ce se citeste
la intrarea in biserica :
«f Rivnind si urmind in toate
bunele fapte si blagocestive Ma-
ria luminata Doamna, Prea Inal-
tat sopA sau, Ico Constantin Ba-
saraba Voevoda si precum so^ul
si D-l ei biserica cea mare in
cinstea marilor ImparatT si sfint'n
Constandin si Elena din temelie
o au redicat si o au infrumu-
setat, asa si Maria Ei in slava
de D-zeu Nascatoarei Fecioare
si stapinei noastre au zidit a-
ceasta sfinta bisericuce bolni^a,
facind-o ca in veci buna pome-
nire stramosilor, mosilor si pa-
rin^ilor lor sa ramiie si al lor
nemort nume, ispravind-o la al
optulea an a Domniei lor, la
leat dela zidirea lumei 7205,
Mese^a septevrie 20 d-ni.» (Ex-
tras din raportul prezintat Aca-
demiei Romine de d-l. Gr. To-
cilescu).
Manastirea Horezul se admi-
nistreaza de o stari^a, ajutata
in partea administrative de un
constliu economic si in partea
duhovniceasca de un consiliu
spiritual. Maicile sunt in numar
de 48, si se indeletnicesc cu
facerea de mohaire, scoar^e si
alte lucruri de mina.
In manastire e un spital ru-
ral, cu 50 paturi.
Horezul, deal, jud. Gorj, com.
cu acelasi nume; se mai numeste
si Dealul - Bisericel; pe acest
deal sunt viile locuitorilor.
Horezul, mope, a StatuluT, in
pi. Olteful-Oltul-d.-s., jud. Roma-
na$i, arendata cu 300 lei anual ;
are o padure de 432 pogoane;
este pendinte de Manastirea
Brincoveni, si este situata linga
satul cu acelasi nume.
Horezul, sau Comani^a, trup de
mo§ie, a Statului, VezI Caza-
nesti, jud. Olt.
Horezul, riti, jud. Vilcea, iz-
voreste din muntele Cocorul,
curge de la N. catre S.-E. prin-
tr'o vale ingusta si adinca, uda
manastirea cu acelasi nume si
se varsa in riul Bistri^a, pe
malul drept, aproape de com.
Tomsani.
Horezul-de-Jos, cat., de N. al
com. Gropsani, pi. Olteful-Oltul-
d.-s., jud.Romana^i, situatpeva-
lea apeiFra^ila. Altitudineatere-
nului d'asupra nivelului marii
este de 194 m. Are, impreuna
cu Horezul-d.-s., ioofamiliT, sau
450 suflete.
Horezul-de-Sus, ctitmi, al co-
munel Gropsani, pi. Olte^ul-Ol-
tul-d.-s., jud. Romana^i, pe valea
riului Fra^ila, o populate de
100 familii, sau 450 suflete, im-
preuna. cu Horezul-d.-j. ; are o
biserica, Cuvioasa Paraschiva,
cu 1 preot.
Horezul-Obedeanul, nume, ce
purta mo^ia de pe teritoriul
comunel Giurgifa, jud. Dolj, pi.
Balta, cind apar^inea manastire!
Horezul Obedeanul.
Horezul-Poenari,rt?w. rur., jud.
Dolj, pi. Balta, la 46 kil. de
Craiova si la 16 kil. de resedin^a
plasei Macesul-d.-s.
Situata pe ripa dreapta a
Jiului, pe un ses ridicat cu mult
de asupra JiuluL
Se margineste la N. cu com.
Valea-Stanciului, de care se des-
parte prin o mica valcea; la
S., se margineste cu com. Gre-
cesti; la E., cu riuljiul; la V.,
cu com. Birca.
Este udata de riuljiul in par-
tea-! de E., avind indreptarea
N.-S.
A fost nfiin^ata la anul 1800
de dol boerlf, Horezeanu si
Poenaru, ce aveau proprietor
vecine aici. Ei au adus pentru
munca oameni din comunele
vecine, carl se stabilira aic? si
fondara com. Com. mai coprin-
dea o mahala, numita fenesti,
dela un proprietar numit f enea.
Mult timp a fost alipita de com.
Vaiea-Stanciuiul, in care avea
si resedin^a. Azi se compune
din 1 catun.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Mihail si Gabriel, fondata la
anul 1852, de catre Amza Mihai-
lescu, Const. Tirnoveanu, Ta
che Sandulacbe. Are 2 preo^J si
un ctntare$. Dupa legea rurala
din 1864, are 8V2 hect. pamint
arabil.
Este o scoala mixta, ce func-
{ioneaza de la anul 1864, fiind
intre^inuta de stat. Are un inv&-
tator. Localul, construit din zid,
se afla in buna stare. In anul
1892 — 93 a fost frecuentata de
50 bae^f si 3 fete.
Populafia comunel se urea la
1441 suflete: 735 barba{Isi706
femeT. Dupa legea rur. din 1864,
sunt 6$ locuitorlimproprietariti;
dupa cea din 1879 sunt 2 in-
surant. Locuesc in 43 case si
277 bordee.
Suprafa^a tentorium! com. este
de 2800 hect., din care: 2000
hect., pamint arabil, 100 hect.
finea^a, 100 hect. izlaz, 600 hect.
padure.
Mosia se numea inainte Ho-
rezul Poenari; az! apar^ine D-lor
Tirnoveanu si Const. N. Mi-
hail; are o suprafafa de 2000
hect., dind un venit de peste
60000 lei.
Hosted by
Google
rtOREZtfL-POENARl
736
horlAceni
Padurea, numita Horezul-Poe-
nari, se intinde peste apa Jiu-
luT, pe o suprafa^a de 500 hect.,
aparjinind d-lor Constantin N.
Mihail si Const. Tirnoveanu, pe
mosia c&rora se si gaseste ; spre
V. desat, se afla padurea Tir-
noveanu, cu 100 hectare padurl.
Padurile sunt populate cu ceri,
ulmT, plop!, ar^arl, jugastri si ste-
jan, acestia din urma predo-
minind.
Viile, in intindere de 23 V2
hect., sunt ale locuitorilor, ca-
rora li s'au dat in urma lege!
ruratedin 1864; producvin rosu.
O moara de aburi se afla pe
mosia d-lui Const. N. Mihail.
Prin mijlocul comunei trece
calea vecinala spre S. catre
com. Grecesti, strabatind com.
pe o lungime de 1V2 kil.
O cale naturala merge de la
V. la E., pe o lungime de 20
kil., pana la com. Birca.
Comerciul se exercita de 10
persoane.
Venitul comunei e de 4025,27
lei, si cheltuelile de 3787,9161.
Vite cornute 300, 01 100, ca-
pre 2, pore! 20, cal 16.
Horezul-Poenari, sat, in jud.
Dolj, pi. Balta, com. Horezul-
Poenari. Vezi Horezul-Poenari,
com. rur.
Horezul-Poenari, mofie, parti-
culara, in jud. Dolj, pi. Balta,
com. Horezul-Poenari, in intin-
dere de aproape de 2000 hect.,
aducind un venit anual de 60000
lei. Apar^ine ma! multor pro-
prietary
Pe mosie se g&seste si padure.
Horezul-Poenari, padure, par-
ticulara\ in jud. Dolj, pi. Balta,
com. Horezul-Poenari, tn intin-
dere de 500 hect., populate cu
plopl, ulml, jugastri ; predomina
stejarul.
Horga, sat, in jud. Tutova, pi.
Tirgul, com. Iepureni,spreN.-V.
de satul Iepureni. Are 335 lo-
cuitor! si 81 case.
Horge^ti, sau Horze§ti, sat, in
jud. Bacau, pi. Siretul-d.-j., com.
Gioseni, situat aproape de ma-
lul drept al piriului Racataul,
la S kil. de satul Gioseni, cu
o populate de 296 familii, sati
1233 suflete.
Are o scoala mixta ; 2 biseric!,
una ortodoxa, cladita la 1889 de
Profira Strat si alta catolica,
cladita in 1830 de locuitorl; 2
circiumi.
Vite sunt: 123 cai, 605 vite
marl cornute, 264 pore! si 35
capre.
Horge^ti, mosie, in jud. Bacau,
pi. Siretul-d.-j., com. Gioseni,
de 1818,25 hect., care da un
venit de 36,150 lei, aparfinind
familiei Strat.
Horge^ti, padure, foioasa, supusa
regimulu! silvic, in jud. Bacau,
pi. Siretul-d.-j., com. Gioseni,
cu o intindere de 1000 hect v
proprietatea familiei Strat.
Horia, deal, in jud. Mehedinji,
pi. Motrul-d.-s., com. rur. Gro-
zesti.
Horincea, plasa, in jud. Covur-
luiu, a care! numire vine de la
piriul si valea Horincea. Ocupa
partea de N.-E. a jude^ului si
coprinde 10 com., cu 29 sate,
avind 4192 familil, sau 16607 su ~
flete, din can 2959 contribua-
bili. Resedin^a la Tirgul Beresti.
Vezi Covurluiu, jude{.
Horincea, piriu, ce-I zice si Hur-
muzul ; izvoreste de linga com.
Lupesti, pi. Horincea, jud. Co-
vurluiu, la punctul numit Finti-
na-Mare ; str&bate partea de E.
a satului Lupesti, apoi trecind
prin satele de pe Valea-Horin-
ceT, se varsa in Prut, linga ia-
cul Sovirca, in jos de Rogo-
jeni, dupa ce primeste piriia-
sele Recea, Minzatesti, Oarba si
Zoi^ana.
Horincea, vale, in jud. Covur-
luiu, udata de piriul cu acelasi
nume si pe care sunt asezate
comunele : Cavadinesti, Ganesti,
Prodanesti, Tu{cani, Malusteni,
si Lupesti.
Horjani, cfttun, m jud. Buzaii,
com. Patirlage, cu 150 locui-
tori si 34 case.
Horjani, colinft, in jud. Buzaii,
com. Marun^isul, pe hotarul de-
spre com. Patirlage.
Horlaceni, sat, pe mosia cu a-
celasT nume, com. Vaculesti, pi.
Copula, jud. Dorohoiu, cu 76
familiT, sau 410 suflete.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Constantin si Elena, cu r pa-
lamar ; este facuta de satenl.
Satenilimproprietarit! au: 195
hect. 49 aril pamint ; iar pro-
prietary mosie! 612 hect., 98
aril cimp si 257 hect., 80 aril
padure.
Parte din mosie, fund loc ses,
adese-or! devine mlastinoasaprin
apele ploilor si ale piraelor. Prin-
cipele Al. C. Moruzzi, fostul pro-
prietar, formind santun pentru
scurgerea ape!, a facut prin a-
ceasta ca o buna parte de loc
sa fie proprie agriculture!.
Tot aici se crestea de catre
xMoruzzi, hergheii! de ca! de cea
ma! frumoasa rasa Araba si
Engleza.
Drum principal este acel ce
duce la Dorohoiu si la Manasti-
rea Goroveiul.
Hotarele cu : Broscauti, Co-
bila, Prelipca si Hap5i.
Hosted by
Google
HORLACENifA
737
HORODISTEA
Horlaceni^a, padure, m supra-
fa^a de 257 hect., 80 ariT, pe mo-
sia Horlaceni, com. Vaculesti,
pi. Copula, jud. Dorohoiu.
Horle§ti, sat, in jud. Iasi, pi, Co-
poul, com. Taute$ti, situat pe
coastele unuT deal, cu o popu-
late de 83 fam., sau 266 sufl.
Pe marginea despre V. a sa-
tulul, pe podisul dealuiui Hor-
lesti, trece soseaua judefeana
Iasi-Botosani.
Sunt 180 vite marT cornute,
350 01, 23 caT si 77 rimatorT.
Horle§ti-CatolicI, sat, in partea
de S.-V. a com. Cucuteni, pi.
Stavnicul, jud. Iasi, situat pe
valea piriuluT Horle^ti, pe o in.
tindere de 424 hect., cu o
populate de 57 familii, sau 262
suflete UngurT rominiza^T, de
religie catolica. Are o biserica
catolica, zidita la 1871 de ob-
stia locuitorilor, deservita de
1 preot si 1 dascal.
Mosia apar^ine bisericeT ca-
tolice din Iasi, donata de fosta
proprietary Domni^a Hangerli.
Vite sunt: 164 vite mari cor-
nute, 17 cai si 71 rimatorT.
Horle^ti-Domni^ei, sat, in par-
tea de S.-V. a com. Cucuteni,
pi. Stavnicul, jud. Iasi. Are o
populate de 126 familiT, sau 594
locuitorT, de origina unguri si de
religie catolica. Acest sat, dim-
preuna cu Horlesti - CatolicT,
s'a infiinfat in anul 1790 de
Domni^a Hangerli, fosta pro-
prietary a mosiei Cucuteni, cu
locuitorT adusi de prin satele :
Sabaoani, Gheraesti si Miclau.
seni, din jud. Roman, precum
si de la Cotnari din jud. Tasi,
daruind o parte din sat biseri-
ceT catolice din Iasi.
Acest sat, dimpreuna cu Hor-
lesti- CatolicT, formeaza un trup,
despar^it prin o brazda. Are o
€06i5 Marele Dicfiovar Gcograflc. Vol. Ill
scoala, intrefinuta de comuna,
infiin^ata la 1877, si frecuentata
de 53 copiT.
Vite: 458 vite man cornute,
48 caT, 12 oT si 163 rimatorT.
Horobolul, plain, al com. Ho-
rezul, jud. Gorj, in partea des-
pre N.-V. a comuneT ; pe acest
plaiu se afla numai padure de
fag si fme^e.
Horodistea, com. rur., in partea
de N. a plasei Prutul d.-j , jud.
Dorohoiu, formata din satele:
Cuzalaul, Crainiceni, Horodistea
si Slobozia, cu resedinfa prima-
riei in satul Horodistea. Are o
populate de 404 familii, sau
1 809 suflete ; 5 bisericT, cu 3
preo^T, 6 cintare^T si 4 palamarT;
1 scoala, condusa de 1 inves-
tor, frecuentata de 40 elevT ;
1204 hect. 48 aril pamint sa-
tesc ; 1 82 1 hect. 75 ariT cimp
si 22 hect. 92 aril padure, ale
proprieta^ilor; 1 iaz ; 10 pog. vie.
Veniturile si cheltuelile com.
sunt de 2810 lei anual.
Sunt 694 vite man cornute,
189 caT, 1446 oT, 13 capre, 189
rimaton; 187 stupT cu albine.
Horodistea, sat, pe mosia cu a-
celasT nume, com. Horodistea,
pi. Prutul-d.-j , jud. Dorohoiu.
Are 97 familii", sau 448 suflete.
BisericT sunt 2, cu 1 preot,
2 cintare^T si 2 palamari ; una
se afla in vale, cam in mijlocul
satuluT, cu hramul Sf. Nicolae,
este vechie, facuta de valatucT
in 1770, de C. Ciolacu; a doua
se afla in deal, linga casa pro-
prieta^eT; are hramul Nasterea
MaiceT Domnuiui si s'a facut in
1863, de raposatui Gh. Balta.
Scoala, condusa de 1 inva^a-
tor si frecuentata de 40 elevi,
are un local bun de zid facut
$i daruit de d-na Balta.
LocuitoriT improprietari^ au
226 hect. 29 aril pamint; iar
proprietatea : 1197 hect. 31 ariT
cimp si 8 hect. 59 aril padure,
mai muita lunca de lozie pe ma-
lul Prutulul.
Este un iaz pe piriul Iznova-
{uluT; o livada in suprafafa de
2 hect. 86 aril cu diferipf pom!
fructiferT; 10 pog. vie.
Piriul ce trece pe mosie este
Iznova^ul.
Se afla multa piatra calcarica
in pamint si la suprafafa, care
se extrage numal pentru trebu-
infele locale.
Drumuri principale sunt : ca-
lea judefeana Radau^i-Darabani
si acel ce duce la Bivolul.
Hotarele cu : Crainiceni, Is-
nova^ul, Bivolul si riul Prutul.
Horodistea, sat, jud. Iasi, pi.
Bahluiul, facind parte din pod-
goria numita Cotnari, situat in-
tr'o vale, formata, in partea des-
pre N., de poalele dealuiui Ca-
telina si de ale unuT mic deal
numit Chetrosul.
Este acoperit de viT si livezT.
Are o populate de 131 familii,
sau 465 suflete ; o biserica, cla-
dita din lemn, foarte vechie,
pe al careT prag de sus al useT
din pridvor se afla inscrip^ia ur-
matoare :
«Sa sti di cindu a zidita bisa-
rica a satu : 3GI(x).G.fI 7210*.
Aceasta biserica pana la luarea
averilor manastirestf de catre
stat, finea de manastirea Co-
suia, dimpreuna cu 18 hect. vie
si o livada, fund privita ca mi-
toc pentru calugari; asta-zl e
intrefinuta de comuna, iar viea
si livada sunt date in posesie
de stat, ca proprietate a sa.
Biserica e deservita de 1 preot,
1 cintare^ si 1 eclesiarh.
Sunt 135 vite marf cornute,
50 caT, 139 oT si 66 rimatorT.
Horodistea, deal, jud. Dorohoiu,
93
Hosted by
Google
HOROPI^TEA
738
HORODNICENI
care impreuna cu dealurile : Ci-
resul, Buzuloncei, Ceair si Pro-
topopul, de pe mosia Tirnauca,
precum si Dealul-Mare, si al
GhebeT, de pe mosia Probotesti,
lan^uite in multe ramun, for-
meaza aproape un cere ce in-
conjoara satele Tirnauca si Pro-
botesti, com. Tirnauca, pi. Her-
{a, lasind loc deschis spre Her-
{a si Pomirla. Aceste siruri
pleaca din culmele dealurilor
Culiceni si Mihoreni. O ramura
trece pe linga satul Tirnauca,
spre N.-E.-, coborindu-se pana.
in valea Gruma^cai ; alta ramura
trece spre S.-E. pe linga Tir-
nauca si Probotesti, prelungin-
du-se spre N. de Probotesti, ter-
minindu-se spre Her^a.
Acest deal se mai numeste
si Horodisteanul. Toate culmele
sunt acoperite cu paduri afara.
de ale Horodistei si CireseL
Pe podisul dealului, care se
numeste Zamca, se vad urmele
unei ceta^uT de pamint, de aceea
si numirea slavona de Horodis-
tea (int&ritura. de pamint), ce
s'a dat dealului.
Horodistea, deal, jud. Iasi, se
intinde de la N. la S. si face
hotarul intre satele : Horodistea,
si Cirjoaia, ambele din pi. Bah-
luiul.
Horodistea, deal, in jud. Neam^u,
pi. Piatra-Muntele, com. Calul-
Iapa, situat alaturea cu dealul
Bogoslovul.
Horodisteanul. VezT Horodistea,
deal, com. Horodistea, jud. Do-
rohoiu.
Horodniceni, sat, pe mosia cu
acelaslnume,jud. Suceava, com.
Brada^elul. Pana la 1886 forma
comuna a parte. Asezat pe dea-
lurile Stoporenilor si Merfenilor
si cite-va vilcele. Are o popu-
late de 278 familii, sau 1 148
suflete: 557 barba^i si 591 fe-
mel. Locuesc in 272 case. Sunt
290 contribuabili. Vatra satu-
lul ocupa 34 falci si 17 prj.
Mosia e proprietatea moste-
nitorilor marchizel de Bedmar.
Are o suprafa^a de 2682 falci,
din care 1904 cultivabil, 498
padure si hugeag, 215 fina^ si
restui neproductiv.
Improprietariti la 1864 sunt
35 fruntasT, 140 palmasi si 34
cite 12V2 prj., stapinind 524
falci si 17 prj.
Drumuri principaie sunt : la
Rotopanesti, 3 kil., la Botesti
3300 m. si la Brada^elul 3500 m.
Are: o scoala rurala mixta,
infiin^ata la 1865, cu un inva-
^ator platit de stat, frecuentata
de 70 elevi; o biserica, deser-
vita de 2 preo^T si 4 cintarep,
improprietarita cu 17 falci.
lata ce scrie Profesorul N. Bel-
diceanu, despre satul si bise-
rica din Horodniceni, in «Archi-
va societa^el sciintifice si litera-
re» din last. Anul II, No. 9:
Horodniceni, sat, din judetul Suceava,
plasa Somuzul-Moldova, este asezat la
hotarele BucovineT, pe coasta unul deal,
iar in fata luT, pe un alt deal, sporeste o
padure frutnoasa de stejarl, impodobita,
icl-colca, cu brazT. Ca si Baia, acest sat
este astnzi proprietatea d-nei marchize
de Bedmar si impreuna cu catunele sale
Rabiia, Botesti si Bradatelul, are o po-
poratie ce trece peste 500 de locuiton.
Numele de Horodniceni aminteste zice-
rea slavona FopoanhhTn, adeca soltuzii,
ce pare a suferit aceeast preschimbare,
ca si slavonescul FopoA =' horod, oras,
in rominescul : Horod, Horodnic, Ilorod-
niste, dat si astazT multor locality din
Bucovina si partea de sus a Moldovei,
pe unde se gasesc urme de ceta^uY. —
Horodnicul, soltuzul, stadt-schultheiss,
ca si primarul, ingrijea impreuna cu
pirgariT, de gospodaria orasului. Dacit
numele acestui sat se poate talmaci din
horodnici, ne arata o inriurire slavona
in limba alaturea cu cea germana a in-
stitutieT de schultheiss, venita la noi
din Poionia.
Pe coama dealului, al&turea cu gra-
dina, ce inconjura curtea boereascS, o
biserica 1st arata in zare, figura ei ma-
rea^a, fizionomie aunor veacurT indepar-
tate, de care nu ne putem apropia decat
prin monumentele ramase. Sus, la 5 m.
25 cent, inal^ime, afara deasupra ferestrei
pridvorului, sta ingropata. in zid o
piatra de 1 m. 25 cent, latime si 84 cent,
inaltime ; pe ea se afla sapat in relief o
inscriptie slavona, asa cum se obicinuea
in vremile de demult mat, cu seama pana
catre sfirsitul veaculut al 17-lea.
In^elesul ei pe romineste, este :
Cu invoirea tatalui si cu impreuna
lucrarea fiului si cu savirsirea sfintului
duh, cugetat-a si bine-voit-a pan Matias,
marele visternic, de a zidit biserica, anume
unde estehramul pogoriret sfintului dull,
asupra sfintilor ucenici, si-a radicat-o in
zilele cucerniculut domn loan Stefan Voc-
vodul, si in zilele luY Kyr Theofan mi-
tropolitul Sucevei si o savirsi la anul :
7047, luna Noembrie 8.
Aceasta inscrip^ie este publi-
cata in «Uricarul» d-lui T. Co-
drescu, vol. 8, pag. 16 si 17,
dupa niste notice aflate in bi-
blioteca lui G. Asachi sub titlul:
Inscrip^ia pietrei deasupra use!
bisericei de la Horod. lata textul :
Cu invoirea tafaluT, ajutorul fiului si
lucrarea sf. dull, aii cugetat intru sine
si au bine voit pan Matias biv-vel vis-
ternic, a zidi aceasta biserica in numele
hramuluY pogorirea duhului sf. peste
sfintit sai ucenict, in zilele blagocestivu-
lui Domn Ion Stefan Voevod stapinitor
pamintului Moldovei, si in zilele mitro-
politului Sucevei Kyr Theofan si sau
savirsit in anul 7047, Noemvrie 8, calen-
dariu vechiii, iar eel noli 1 539.
In aceasta talmacire sunt a-
dause cuvintele «biv» (fost), pe
linga «vel.visternic» ; «saf», pe
linga ucenici, si « stapinitor pa-
mintului Moldovei », care nu se
gasesc in inscrip^ia ctitoreasca;
lipsind insa cuvintele: «si a ri-
dicat-o» (h Kac(xH) A^ A )» foarte
grele de dezlegat, fiind slovele
cu totul ciuntite. AsemenT, data
pare indoelnica, si iata cum :
s'a scazut din 7047, anil de la
facerea lumeT 5508, pe cind
Hosted by
Google
HORODNICENI
739
HORODNICENI
luna fiind Noemvrie, trebue sa
se scada une-ori 5509. Aceasta
nesiguran^a poate fi limpezita
aicea prin Jetopesi^ul lui Gri-
gore Urechia, care inseamnS. ca
$tefan Lacusta a domnit 2 am
si trei luni, Alexandru Cornea
5 luni si trei saptamini, iar ca
Petru Rare? a urcat a doua
oara domnia, la anul 7049, Fe-
bruarie 19, adeca 545 *• Sca-
zind 2 am, 5 luni si 3 sapta-
mini, adeca cele doua domnii :
Stefan Lacusta si Alexandru
Cornea, din 7049, Februarie 19,
a doua suire pe tron a lui Pe-
tru Rares, gasim ca Stefan La-
custa se face domn pe la sfir-
situl lunei lui August, 7047 ;
apoi 7049 Februarie 19, neputind
fi decit 1541, urmeaza nemijlocit
ca si 7047, Noemvrie 8, sa nu
fie decit 1538 si nu 1539, cum
sta in talmacirea inscrip^iei din
«Uricar». Visternicicul Matias a
zidit prin urmare biserica de la
Horodniceni, in eel intiiu an al
domniei lui $tefan Lacusta si
dupa cele aratate, Lacusta-Voda
ajungind a fi domn catre sfir-
situl lunei lui August, zidirea
bisericei s'a ispravit la 2 luni
si o sap tarn ina aproape, dupa
urcarea lui pe tron, adeca: la
8 Noemvrie 1538, data inscrip-
tiel. lata ce scrie Grigore Ure-
chia despre acest domn si cum
lamureste porecla lui de La-
custa :
Pradind si stropsind ^ara sultanul Su-
leiman, imparatul turcesc, si fiind jjara
bejenita spre mun^T, s'au strins vladicii
si boerii ^ariT, la sat la Badau^i, din sus
de Suceava, de s'au sfatuit cu to^ii, ce
vor face de acea nevoe ce le venise a-
supra. Mai apoi de toate si-aii ales sfat
ca sa trima^a soli la imparatul, cu mare
rugaminte si plingere sa-t erte ; si asa
au ales dintre dinsii pe Trifan-Ciolpan,
de l'aii trimes sol la Suceava, la impa-
ratul, de s'au rugat de pace, si si-aii
cerut domn. De caie lucru, vazind Im-
paratul rugamintea lor, s'au milostivit,
si i-au ertat ; si au trimis la dinsit cu
Ciolpan pe un ceaus marc cu credin^a,
de i-aii chemat pe to^T la imparatul, In
Suceava, carl cu mare frica aii mers ?i
au cazut la picioarele iraparatulut; pc
carl i-au ertat Imparatul, si cu dragoste
i-au primit, ca pe niste robi at sai. Si
le-au pus domn pe Stefan-Voda, feciorul
lut Alexandru Voda.... (apoi mat departe) :
In zilele acestut domn, Stefan Voda, au
fost foamete mare, si in £ara Moldovei
si la ^ara Ungureasca, ca au venit la-
custe multe de au mincat toata roada ;
si pentru aceea l'aii poreclit si i-aii zis
Lacusta-Voda.
Cronicele Rominiei de M.
Kogalniceanu, si d-l Alexandru
Xenopol, in Istoria Rominilor,
iata al cui fiu zice ca era:
Acest Stefan poreclit de popor La-
custa, pentru multele lacuste ce pustiise
tara in vremile lui, ce si asa ramasese
pustie de Turci, este aratat de Ureche
ca fiiul luT Alexandru- Voda. Bielski in-
tareste spusele cronicarului, numindu-1
Stefan Alexandrowicz. Alexandru nu
poate ft altul de cit fiul eel mat vristnic
a lui Stefan-cel-Mare, care dupa cum
am vazut fusese insurat inca din timpul
vie^ei tatalui sail, de oare-ce Tarn gasit
avind un fiii, Bogdan, care murise in
1480. Alt fiii al saii, pomenit acum pen-
tru prima oara este acest Stefan.
Dar sa vedem, cine era vis
ternicul Matias, si daca. din
punct de vedere istoric, pre-
zenta el vr'o insemnatate. In
domnia intiia a lui Petru Rares,
visternicul Matias apare ca unul
din sfetnictf sai cei mat de seama.
Dupa ce Petru Rares supusese
Brasovul, pe cind nu mult dupa
aceasta cazuse in miinele lui si
cetatea Bistri^el la 1530, vister-
nicul Matias cere locuitorilor a-
cestei ceta^f 30 de care de pro-
viant pentru armata lui Rares,
care se gasea la Rodna. lata
cuprinsul scrisoareT visternicului
Matias catre Bistri^eni:
Cunoscind voT ca stap-nul nostru eel
prea generos este acum lipsit la Rodna
de cele trebuitoare, mat ales de piine
si de vin, va cerem in numele lui, nu
mat pu^in insa va insarcinam si va or-
donam ca indata ce ve^i vedea aceste
rinduri, sa trimite^i 30 de care cit mat
curind, spre a se duce proviziile ce se
vor vedea a fi trebuitoare. Sa nu cum-
va sa face^T alt-fel de cum va scriu fiind
ca sti^t bine ca domnul nostru cere atit
de la not cit si de la vot cea mat cre-
dincioasa slujba. Dat in castelul Balva-
niyos in 22 Iulie 1530. (Iscalit). Not
Matet visternicul sail tesaurariul prea
generosulut principe Petru, voevod de
Moldova.
La 1535, Petru Rares cau-
tind s& impiedice pe Ferdinand,
locofiitorul lui Carol al V-lea,
imparatul GermanieT, de a se
impaca cu loan Zapolia, dus-
manul sau, trimete pe visterni-
cul Matias, ca sa staruiasca in
aceasta privire. Faptul acesta
ne arata, ca visternicul Matias
avea multa insemnatate ca sfet-
nic al tronulut, de vreme ce
domnul ii incredin^ase o asa
misiune. Iatel cum califica Epis-
copul de Lund, ambasadorul
lui Carol al V-lea, pe visterni-
cul Matias, intr'o scrisoare adre-
sata suveranului sau :
«Se alia aci visternicul voevodulut
moldovenesc, principe fara indoiala pu-
ternic. Acest visternic adese-ort ma vi-
ziteaza in taina, si soliciteaza de a nu
se incheia pacea cu loan voevod. Pro-
mite ca la ori-care cerere a mea, dom-
nul sail va veni cu 30 sail 40000 de
ostast alesi, si va supune Transilvania,
sub ascultarea regelut Ferdinand; iar
daca Majestatea Voastra va intreprinde
ceva pe uscat contra Turcilor, domnul
se va prezenta la serviciul Majesta^et
Voastre cu 60 panJl la 80000 de ostast
foarte bine pregatijpi. M'am dat in mare
amicie cu acest visternic, si ne-am invoit
a avea tot-d'a-una o regulata corespon-
den^a. In adevSr el este un barbat foarte
modest, foarte bun si mat ales prudent,
si atit de ager in trebt, precum nict se
afla altul in Ungaria. Se sileste a'st sfirsi
mai curind misiunea si nimica alta nu'l
preocupa*.
Bunatatea si modestia, unite
cu prudenfa si agerimea, fac,
dupa cum vedem din visternicul
Matias, o aleasa figura istorica,
cu atit maT mult, cu cit aceste
calitap, sunt atribuite lui, de
niste izvoare str&ine.
Hosted by
Google
HORODNICENI
740
HORODNICENI
In domnia intiia a lui Petra
Rares, Matias este pomenit ca
mare visternic.
Linga poarta, fa^a cu biserica,
pe niste stilpi de piatra stau
atirnate clopotele ; unul din ele
poarta urmatoarea inscrip^ie :
«Materialul din acest clopot, este din
clopotul facut de ctitorul bisericei Ho-
rodniceni, Serban Canta, in anul 1640,
care nind crapat s'aii reparat a doua
oara, si fabrioat de Vasile Fogoras, diti
Patrau^i, cu cheltuiala poporanilor paro-
hiei Horodniceni, prin staruin^a preo-
tului loan si a primarului Gh Todicescu
la anul 1883*.
In «Uricarul» d lui Th. Co-
drescu, vol. VIII, sta publicata
si o inscrip^ie privitoare la acest
clopot, sub titlui : «Inscrip{ia clo-
potulul celui mare de la bise-
rica din Horod ».
lata cuprinderea:
« Acest clopot l'au facut loan Alec-
sandru V. V. cu mila lui Dumnezeu,
domn pamtntului Moldovei, si l'au dat
Sf. biserici din Horodniceni, la anul
7075 (1567), Aprilie 9, si dupa aceasta
strictndu-se l'au inoit Iordaki vel vister-
nic, in zilele lui Vasile V. V., domn
^arei Moldovei, in anul 7148, iar velea-
tul nou 1640*
Clopotul din Horodniceni,
prefacut a doua oara la 1883, a
fost facut la 1567, de Alexan-
dru Lapusneanu in a doua dom-
nie (1564 — 1568), iar la 1640,
s'a reinoit pentru intiia data,
de catre vel visternicui Iordaki.
Comparind copia de inscrip^ie,
cu actuala inscrip^ie, vedem o
nepotrivire de nume, la aceeasi
data 1640; dupa «Uricar», clo-
potul ar fi reinoit de visternicui
Iordaki, pe cind dupa inscrip^ia
de astazi, pare sa fi fost pre-
facut de $erban Canta, tot la
1640. §i in aceasta privire, do-
cumentele ne dau adevarata
dezlegare a faptului; din doua
hrisoave a lui Vasile Lupu,
unul din 1635, Martie 25, care
face parte din documentele pro-
prieta^ilor d-lui Alexandru Can-
tacuzino Pascanul, iar altul din
1640, Martie 31, aflator in colec-
^ia documentelor Academie! Ro-
mine, se adevereste visternicui
Iordaki pe la 1640, fara a se po-
meni de $erban Canta. Tocmai
in veacul al XVIII-lea, se arata
acest Serban Canta, dupa. cum
se vede dintr'un hrisov de la
1732, Ianuarie 20, aflator in
Archiva Statului, Iasi, si citat
de d-1 Tanoviceanu, in lucrarea
sa inedita, asupra boerilor Mol-
dovei. Din cele ar&tate, se la-
mureste ca inscrip^ia afl&toare
astazi pe clopotul de la Horod-
niceni, aminteste gresit pe Ser-
ban Canta la 1640, in locul
visternicului Iordaki ; caci dupa
cum dovedesc documentele po-
menite, visternicui Iordaki tra-
este prin veacul al XVII lea, pe
cind medelnicerul Serban Canta,
abia in veacul al XVIII-lea.
Toate cele l'alte clopote sunt
mai noua,' adeca de la inceputul
veacului acesta.
Numele de Horod, sab care
s.int aminti^i Horodniceni in
«Uricarul», pare a ri o prescur-
tare, caci tot in «Uricarul»,
mai departe, in cuprinsul inscrip-
{iei de pe clopot, sezice: si l'au
dat Sf. biserici din Horodniceni.
Horod, s'ar putea deriva din
slavonescul „rc>pc>,\ a oras, sau
din „rc»pi^ u grading.
Insemnatatea inscript/iei de la
biserica din Horodniceni, este
blazonul, adeca sterna familiei
visternicului Matias.'
Inscrip^ia sta inchisa intr'un
privaz de piatra care poarta pe
toate patru laturile marca fa-
miliei Matias ; una din aceste
marcl, cuprinde in prescurtare
numele lui Matias (Mat) ; alta,
anul 1540, iar cele l'alte douS
niste cruel, de un caracter sim-
bolic. Data marcii 1540, arata,
c& de si biserica a fost zidita
la 1538, piatra ctitoreasca a
fost insa asezata" la 1540.
Cele doua cruel simbolice
sunt inchise in marca de sus
si cea de jos a privazurilor pie-
trei.
Caracterul simbolic al crucilor
de pe marca de familie a vis-
ternicului Matias, aminteste pe
al celor de origine cruciata; una
si anume cea de sus, {ine in
curmezisi un iatagan, cea ce
s'ar parea ca arata lupta cres-
tinata^e! impotriva islamizmuhn;
mai departe, forma acestei cruci
apropie de a crucei potentate
a cavalerilor Sf. mormint. Dupa
Auguste Wahlen, unii dau a-
cestui ordin de cavaleri o ve-
chime de necrezut; intemeia-
torul lor ar fi Sf. Iacob, intiiul
episcop al Ierusalimului, la anul
60 d. Chr. ; al^ii ii cred a fi
urmasii calugarilor aseza^i de
Sf. Elena, muma lui Constantin,
in biserica cea noua a Calvarului;
unul sus^in ca - ar fi intemeia^i
de Godefroy de Bouillon, sau
de urmasul sau Balduin; in sflr-
sit al^ii asigura, ca ordinul lor
ar fi o institute a papei Ale-
xandru al Vl-lea, intocmita la
1496, in scop de a infierbinta
zelul peregrinilor. lata textual
ce scrie Auguste Wahlen :
Acest ordin fu odata raspindit in toata
Kuropa, iar mai departe : Un puternic
senior din Polonia: Iana satrapa et re-
gulus, chema din Franca pe unul din
ei: Martinum Gallicum si it dadu la
1 162 proprietatea Miechov, la 10 leghe
de Cracovia. Aceasta manSstire, a carei
superior lua titlui de general, deveni
centrul unei" congrega^ii, care cuprinse
vr'o 20 de case in republica polona,
precum si in Silezia, Moravia, Bohemia,
si subsista pana in cele din urma tim-
puri a Poloniei. Fra^it de Miechov pri-
meau afiliat;T pentru modica remunerate
de zece galbeni. In cea de pe urma
insurectie, Miechov pierdu ultimii sai
calugarT.
Cind stim cita putere civili-
zatoare avu Polonia asupra Moi-
Hosted by
Google
HORODNICENI
741
HORODNICENI
dovel, $i cu osebire asupra a-
$ezamintelor sale, putem u$or
in^elege, cum boeril no$tri, pe
linga titlul de pan, au putut
imprumuta de la Seniorii polonl
?i simbolurile feodale ale marci-
lor de famiJie. Blazonul vister-
nicului Matia$, sprijinit de acel
al vornicului Costea Bucioc,
de la man&stirea Ri$co, §i acel
al panului Nicoara HarovicT,
pircalab de Hotin, de la bi-
serica din Zahare$ti (Bucovina),
vorbesc in destul improtiva celcr
cart pretind, ca Rominii n'aii
avut o noble^e feodala, $i ca
boerii erau ni$te diregatorl nu-
maT.
lata cum se roste^te D-nul
Alex. Xenopol asupra nobletei
noastre :
A ceasta clasa, care a aparat in ultimelc
tiinpuri interesele sale de casta cu o ne-
impacata inversunare, care a stigmatizat
prin cronicarii esi^i din sinul ei pe top
domnit ce au vrut sa se atinga de ele ;
aceasta clasa atit de neastimparata, care
se juca de a domnul in t;arile romine,
aruncindu-le adese-orl in prapastia peireT;
care stiea sa piece genunchii inaintea
Caterinei a Il-a, dar si sa puna piept
contra rapirei BucovineY si a Basarabiei,
nu putea n o clasa de cinovnicT, de
oameni deprinsT numai cit a-sT indoi spe-
tele inaintea suveranului lor. Aceasta
clasa de boeri au fost nobilii napuneT
romine si nu numai diregatoriY din
cancelariile domnesti.
Asemenea vorbind despre de-
osebirea dintre noble^e $i dire-
gatorie, d-sa zice :
. . . trebue bine deosebite noble^a care
era veche la Romini si ereditara, de
diregatorie, care prin firea ei nu putea
ft purtata de cit de acel ce o avea. In
terminologia veche nobilii si diregatorii
se numeaii boeri, iar func^ia se numea
mat ales boerie.
Apoi mai departe, pentru a
dovedi feodalitatea la Romini,
D-l Xenopol mai aduce $i ur-
matoarele fapte:
Rasplatirea slubjelor avea caracterul
feodal, care este de a impar^i veniturile
statului cu funcponarul . . . Cu cit pro-
pasia statul si se inmul^ia numarul direga-
torilor, domnii isi ingustau necontenit
veniturile lor atribuind-le boerilor. Fa-
ceaii intocmat ca si regii apusuluT, care
si ei ruinara in acelasT mod clasele lor.
Din cele aratate, vedem cum
marca de familie a visternicului
Matia?, ce impodobe^te piatra
ctitoreasca de la biserica din
Horodniceni, aduce o dovada
mai mult, ca Rominii pe lin-
ga ca n'au fost scutiflf de a$e-
zamintul feodal, au ajuns pana
de a vedea pe boer stampindu-
$1 in blazon, mlndria noble^ei
sale ereditare, ca ?i seniorii
din apus.
Planul bisericel visternicului
Matia$, ca la mai toate bise-
ricile din Moldova, este cru-
cea cu absida rotunzita pe din
launtru. Ea face o trecere de
la stilul cladirilor ridicate de
Stefan-eel- Mare, la al celor zi
dite de Vasile Lupu.
Ca odoare ctitore?ti, nu se
mai pastreaza la aceasta bise-
rica, de cit un litier de lemn,
s&pat foarte frumos $i impodo-
bit cu vapsele ?i aurituri; nu
se gase§te insa pe dinsul nicl
un veleat, ?i numai prin tradi-
\\e se crede a fi ctitoresc. Intre
odoarele mai noua, dar care
merits a fi amintite, se pastrea-
za un epitaf, sau aer, de m&ta-
se albastra. Pe el se vede sin-
gur Hristos, fera cele-1'alte per-
soane biblice, cu rani in pal-
me, la coasta $i la talpile pi-
cioarelor, din care singele curge
cu imblel^ugare. Cimpul aerului
este semanat cu stele $i luce-
ferl, iar pe marginl, dou£ ban-
de poleite, incunjura legenda
$tiuta : RtroivipaiNkiti. Yivcn$k
cc>ap*kv cvvHiMK npimkriv* p-ka-
vvTKivt ii<wuu,mij,K> mhctivo wkkk-
hkk saaro §x aHKMH K V rpwR^ki
nvvKpK'iKK noAOfti. Aceasta le-
gends este in ruse^te, a?a cum
se obiclnula din intiia jumState
a veaculul trecut ?i pan a pe la
jumStatea celul de fa{a\ lata
talmacirea el : Iosif eel cu bun
chip, de pre lemn luind prea cu-
rat trupul tati, cu giulgiu! curat,
infa$urindu-l ?i cu mirezme un-
gindu-1, in mormint nou acope-
rindu-1, Ta pus. Jos ca mai la
toate epitafurile din veacul al
XVIII -lea $i de la inceputul
veaculul al XlX-lea, sta urma-
toarea inscrip^ie, scrisa cu lite-
re chirilice:
Acestu sfinta grobnica a mintuitoru-
lui si Domnula nostru Is. Hs., ce sa
numeste aer, acesta est(e) Mormintu eel
in piatra cioplit, in care nime, nici-o-
data nu s'au pus. Pe acista ce sa ved(e)
acum, l'au infrimse^at si l'au podobit
acel de buna inima, Dumnalui Serban
Cantacuzeno, ce-aii fosia | Medelnicer
mar(e) intra ^arai Moldovii pamintS,
intru ertare pacatelor lut si a parin^ilor
intru vectnica pomenire. Data bisericii
salie, in Horodnicena ot (de la) v(o)
lost (^inutul) Suceavskii, und(e) este
hramula, Pogorare Dahulut Sf(a)nta
Scris si si (sic) zugravita di Parthenie
Eremonaha zugrava ot (de la) Kieva
v(a) leato (anual): 34A\6 (7245, adica
1736). M(easia){(a) (luna) Oct(omvrie).
dnia (a zilel) sr (23).
Ceva mat jos, la col^ se vede
iscalitura zugravuluf ; Eromonah
Parthenia, ^tearsa de tot.
In altar, la stlnga, este o i-
coana mare, anume:Maica-Dom-
nulul, zugravita pe mu?ama, care
jos poarta insci ip^ia urmatoare,
scrisa chirilic:
Aceasta icoana s'aii zugravit dupH
forma Sf. icoani cei facatoari de minuh(i)
la Manastirea Neam^ul si (sters cu to-
tul) 1 8 19, April 25, Constandin Dochi-
mos, zograf.
In naos, la dreapta, se afla
o alta icoana, ce infa^i^aza In-
vierea lul Hristos, $i care cu-
prinde tot in chirilice cele ce
urmeaza: S'au facut de Vasile
Mihail din Ia?i, 1826. Afara de
aceasta, mai sunt inca alte trel
icoane, lucrate de acela?! zu-
Hosted by
Google
HORODN1CENI
742
HOROETA
grav, cu aceeas! data, anume :
Pogorirea Sflntulul Djh, la stin-
ga; apoi : Inah:area-Maicel Dom-
nului, In pronaos, la dreapta ;
iar in fa{a, la stinga : Buna-Ves-
tire. la altar, pe pristol este o
cruce mare de argint, a care!
inscrip^ie se rosteste ast-fel : Po-
meneste Doamne pe robif tai
Nicolaf Cantacuzino si pe Pul-
heria sofia sa, 1832; April 8.
Aceasta inscrip^ie se afla in
tocmal si pe o evanghelie mare
tiparita in Manastirea Neam^u-
luT, la 1 82 1 ; ea este legata in
argint, pe catifea visinie si im-
podobita cu 5 medalioane, din
care eel de la mijloc infa^isaza :
Invierea, iar cele de pe la col-
furif, cefpatru Evanghelistl; toate
lucrate in zmal{.
Carole mai vechi, ce se pas-
treaza la aceasta biserica sunt :
Slujba marelui Canon a celui
dintre sfin^i parintelui nostru
Andrei, Archiepiscop de la Grit,
tiparita sub mitropolitul Daniil,
prin osirdia si cheltuiala popii
Nicola! ot Bucuresti, la 7234
(1726). Triod tiparit sub mitro-
politul Neofit de la Crit, in Bu-
curesti la 7255 (1747), de popa
Stoica IacovicT. Jos pe filele a-
cestei car^I este scrisa de mina
urmatoarea noti^a :
Aceasta carte Triodul pe inteles, am
cumparat-o ieu pacatosul sa nevrednicul
Constantin Cantacuzino vel paharnic in
treisprezece let 1101 de la Petre Munteanu
in zilele preluminatului D-luT nostru Ion
Grigore-Ghica V. V. la valeatul de la
zidire 7255, (1747) Maiu 20, si o am
dat-o biserici! noastre din Horodnacen
sa ort-cine am straina de la Sf. biserica,
acesta sanu-lierte domnulu si mintuito-
rul nostru Is. Hs. la infricosatul si ne-
fa^arnicul jude£ al sfin^iei sale, sa fie o-
dihna cu Satana Intr'un loc sa cu inge-
rii luY, amin, amin, amin.
Dumnezeestiie sfintele- letur-
ghii acelor dintre sfin^ii parin-
{ilor nostri, a lul loan Zlataost,
a lul Vasile eel mare si a prej-
desfestenii (Grigorie Teologul),
tiparite de Djca SotirovicT ti-
pograful de la Thasos, in Iasi
la 7256 (1748). Cazanie tiparita
in episcopia Rimnicului sub mi-
tropolitul Neofit, la 7256 (1748),
de popa Mihaf si Afcanasie Po-
povici tipografi. Canonul acelul
dintre sfinfi parintelui nostru
Spiridon, Episcop Trimuthundii,
tiparit sub mitropolitul Nechi-
for Pelopoiesiacul, cu cheltu-
iala lui Constantin Razul vel
vornic, de Duca Sotiriovici ti-
pograf de la Thasos in tipo-
grafia sa, la Iasi 7258 (1750).
Evanghelie tiparita in mitropo-
lia din Iasi, sub mitropolitul Ga-
vril, la 7270 (1762). Triod ti-
parit sub mitropolitul Grigore
in tipografia mitropoliei din Bu-
curesti, la 7277 (1769), de Gli-
gore eromonah Minei pe Mart,
tiparit sub mitropolitul Grigore,
la Rimnic, 1774, de popa Con
stantin, tipograf. La inceputul
car^il este urmatoarea notita
scrisa cu cirilica de mina. :
Acesti doaisprezacT mineea pc doais-
prezace lunT ale anului, cu slujbele de
o parte, ale tuturor svintilor ale sanac-
sariului de preste anu, s'aii cumparat de
mine pacatosul si s'aii afierosit biserici
de la satul nostru Horodniceni unde sa
praznuesti hramul pogorariT prea svintu-
lui duh. Dect on carele va indrazni ca
sa o instraineze de la aceasta svinta. bi-
serica sau sa o poarta cu nebasare (sic)
de saraa si fara, socottala, unul ca acela
sa ramaie supt vinovatia a osindirii blas-
tamului svintet bisericY. (Iscalit) : Iana-
che Canta vist. 1786.
Minee pe luna Iulie, tiparit
sub mitropolitul Grigore, la e-
piscopia din Rimnic, la 1780,
de popa Constantin tipograful
si de Constantin MihailovicT
tip. — Dumnezeestele Liturghii
a Sf. Ierarh loan Hrisostom,
Vasile eel mare si Grigore Dia-
iogul (sic), indreptate de pre
cele Elino-Grecesti si Slaveno-
Rusesti de insusi Prea-sfin^itul
mitropolit Sucevei si MoldoveT,
D. D. Veniamin Costachi Ca-
valer ordinul Sf. Anei Clasul
I, Iasi, 1834.
Pe una din file sta scris de
mina mitopolituluT :
Aceasta Sf(in)ta Liturghii s'aii afiero-
sit de mine smeritul Veniamin mitro-
politul MoldavieT la Sf(in)ta biserica
din fin(u)t(ul) SuceviT din satul Horod-
niceni al prea iubitul verului meii Nico-
laiii Cantacuzino m'are) vister(nic), la
1834 Sept. 23.
lata si pomelnicul bisericei
scris tot cu litere cirilice insa
fara data :
Matei cneghinago (sic), Elisaveth.i
schimonahia, loan, Maria, Marta, Ser-
gie, Serban, Marta, Ichim, Gheorghie, E-
caterina, Candachia, Stefan, loan, lacob
monah, Zoi Chiriac, Dragondie, Constan-
tin, Maria, Stefan NicolaT, Pulheria, A-
gafia shimonahia, Elisaveta monahia, Di-
mitrie, loan, Ecaterina, Mar : a, Aristita,
Matei, Elena, Pulheria, Zoe, Nicolai,
Maria . . . etc. Urmeaza numele preotilor.
Paharnicul Dinu Cantacuzino,
pe care '1 aflam proprietar a
cestei mosii pe la 1 753> avea
ca fecior in casa pe loan Cosma,
care copia diverse scrieri (cro-
nicT).
In 1803, Horodniceni a vis-
tern. Maria Canta, numarind
190 liuzT, cari plateau 2200 lei
bir anual, avind si 15 liuzt de
cei fSra bir. La acestia se a-
daogieau breslasif ot tarn in
numar de 20 liuzT, cu 888 lei bir
anual.
La 1822, Spat. Nicolae Canta,
ginerele logofat. Dim. Sturdza,
isi avea alcatuita toata gospo-
daria si* legate cu cale toate in-
teresurile asezari! sale Horod-
niceni, care se afla in mijlocul
mosiilor : Radaseni, Opri^eni,
Madeiul, Borca si cu padurile
a. M-rei Slatina al caror arendas
era.
Horoeta, piriU, care curge prin
pi. Simila, jud. Tutova ; izvore-
Hosted by
Google
HOROETA
743
HOSCADIN
ste din cat. Fundoaia, com.Or-
goesti; curge de la N. spreS.;
uda comunele : Orgoesti, Vla-
desti si Un^esti si se varsa m
dreapta riuluT Birlad, la locul
numit Bechet.
Horoeta, vale, in jud. Tutova,
pi. Simila, prin care curge pi-
riul Horoeta ; e fertila in fine^un
si coprinde de la 30 — 40 ia-
zuri (helestae).
Horoslar, sat, in jud. si pi. Con-
stanta, catunul com. Palazul
Mare, situat in valea Horoslar-
Ceair, in partea de S.-V. acorn,
si cea de V. si pu^in de S. a
pi., la 4V2 kil. spre S. de cat.
de resedin^i ?alazul-Mare. Este
inchis la N. de catre dealul Du-
ran-Bair, iar la S. de catre dea-
lul Tasli-Bair saii Horoslar. Are
o suprafa^a de 440 hect., din-
tre carl 59 hect. sunt ocupate
de vatra satuluf. Popula^iunea
sa, compusS, ma! mult din TurcT
si Tatari, este de 105 familii,
sau 420 suflete. Prin sat trece
drumul comunal Nazarcea-Pa-
lazul-Mare si pleaca alte dru-
mun tot comunale, spre Hasan-
cea, spre Canara si spre Ala-
cap i.
Horoslar, virf de deal, in jud.
si pi. Constanta, pe teritoriul
com. rur. Palazul-Mare, si anu-
me pe acela al catunului sau
Horoslar. Este situat la 1 kil.
spre S. de satul Horoslar, pe
culmea dealuluT Tasli-Bair, a-
vind o inahVime de 84 m. si do-
minind satul Horoslar si valea
Horoslar- Ceair. A fost punct
trigonometric de observa^iune
de rangul al Il-lea. Este situat
in partea de S.-V. a pi. si a
com.
Horoslar- Alceac, vale, in jud. si
pi. Constanta, pe teritoriul com.
Omurcea si anume pe acela al
satulu! sau Nazircea; se des-
face din dealul Cioban-Dere, in-
drepttndu-se spre S., avind o
direc^iune generala de la N.-E.
c&treS.-V. ; se intinde paralelcu
dealul Horoslar-Bair si trece
prin satul Nazircea; drumurile
comunale Nazircea-Dolu-Faci si
Nazircea- Cara-Mu rat merg unul
pe un mal al vaei si altul pe
cel-1'alt mal.
Horoslar-Bair, deal, in jud.
Constanta, plasile Medjidia si
Constanta, pe teritoriul com.
rur. Alacapi si Omurcea ; se in-
tinde pe la S.-E. de satul Na-
zircea, avind o direc^iunede la
N.-E. catre S.-V., merglnd prin
vaile Horoslar-Alceac si Horos-
lar-Ceair. Virful sau, Cara-Chioi,
de 31 metri, este situat in
partea de E. a pi, si cea de
S.-E. a com. Alacapi.
Horoslar-Ceair, vale, in jud. si
pi. Constanta, pe teritoriul com.
rur. Palazul Mare si anume pe
acela al satulu? sau Horoslar.
Se intinde printre dealul Horos-
lar-Tol-Bair, la S., Horoslar-Bair,
la V. si Duran-Bair la N. ; trece
prin satul Horoslar, avind o di-
rec^ie generals de la V. c£tre
E. Este situata in partea de
V., si pu^in de N. a pi. si cea
de S,-V. a com.; si este strab&-
tuta de drumul comunal Ala-
capi-Horoslar-Palazul-Mare.
Horoslar-Iol-Bair, deal, in jud.
si pi. Constanta, pe teritoriul
com. rur. Omurcea si Hasancea;
se intinde pe la N. de satele
Omurcea si Hasancea, avind o
direc^ie de la V. catre N.-E.;
are o in&UVime maxima de 75
m., virful Cunesi-Iuc, avind 71
m. ; este taiat de Valul - luT-
Traian si de drumul Hasancea-
Horoslar; drumul comunal O-
murcea-Palaz.ul-Mare, merge pe
la N. saQ ; este situat in partea
de S.-V. a pi., de N.-E. a com.
Omurcea si de N.-V. a com.
Hasancea.
Horpazul, sat, in partea de S.
a com. Galata, pi. Codruljud.
Iasi, cu o populate de 15 fa-
milii, sau 57 suflete.
Sunt 41 vite marl cornute, 8
cal si 24 rim&tori.
Hortilele, culminafie a colinel
Haranetul, com. Sibiciul-d.-s.,
jud. Buzaii.
Hosu-Iuc, movilfi, in jud. Con-
stanta, pi. Medjidia, pe terito-
riul com. rjrale Cochirleni si
anume pe acela al cat. s&ii Ivri
nez ; este asezat pe muchea dea-
luluT Amzali-Bair, in partea ves-
tica a pl&seT si cea estica a
comunel ; are 127 m. inal^ime,
dominind vaile Pestera, Dermen-
Culacsi Amzali-Aulac-Tepe, cum
si drumul Ivrinez-Medjidia ; e
punct strategic important.
Hoscadin, sat, in jud. Constanta,
pi. Mangalia, c&t. com. Cheragi,
situat in partea meridionals a
plasei si acomuneT, in valea Hos-
cadin sau Cheragi, la 6 kil.
spre S. de catunul de resedinja,
Cheragi. Este inchis la N. de
dealul Acargea, cu virful sau
Sinar-Tepe-Cadi-Chioi (105 m.)
si la S.-V. de dealul Hoscadin
cu virful sau Buc-Tepe-Hoscadin
(117 m.). Valea Hoscadin, im-
prejurul satuluT, are malurile foar-
te ripoase si stincoase, ceea-ce
face ca satul sa aiba o pozifi-
une frumoasa, fiind inconjurat
aproape de toate parfile de zi-
durl naturale. Suprafafa sa este
de 65 hect., dintre care 2 hect.
sunt ocupate de vatra satulul.
Populafiunea sa este de 13 fami-
lii, sau 56 suflete.
Hosted by
Google
HOTARELE
744
HOTARUL
Hotarele, com, rur., jud. Iifov,
pi. Oltenija, situate Ja S. de
Bucuresti, ltng& riul Argesul,
la 39 kil. de orasul Olteni^a. St&
in legatur& cu cSt. Izvoarele si
Criv&^ul, prin sosele vecinale.
Se compune din satele : Ho-
tarele si Zboiul, cu o populate
de 3720 locuitoriT, carl triiesc
in 508 case si 8 bordeie.
Se intinde pe o suprafa^a de
6635 hect. Statul si insura^eil
ati 4579 hect. si locuitoril, 2056
hect. Statul si insurafeii culti-
va 97s hect. (2304 sterpe, 125
izlaz, 450 vie, 725 padure). Lo-
cuitoril cultivS 1432 hect. (352
sterpe, 182 izlaz, 92 vie).
Sunt 454 contribuabili.
Bugetul com. e de 8171 lei
la veniturl si de 8108 le!, la
cheltueli.
Are : 2 biserici ; 2 scoale mix-
te ; 2 helestaie ; 1 balt& ; 2 ma-
sini de treerat.
Numarul vitelor man e de
I730 (33 8 ca * ?i re pe 5 15 ar "
masari, 693 boi, 519 vaci si
vi^ei, 11 taurT, 117 bivoli, 37
bivoli^e) si al celor micide 2214
(306 capre, 3S9porci, 1549 01).
Dintre locuitori, 710 sunt plu-
gari ; 18 industrial; 122 au di-
ferite profesiunT.
Locuitoril poseda: 551 plu-
guri: 499 cu bol, 52 cu cal;
564 care sicaru^e: 512 cu boT,
52 cu caf.
Locuiton improprietSri^i sunt
596 si neimproprietari^T, 268.
Comerciul se face de 13 cir-
ciuman si 1 hangiu.
Hotarele, sat, face parte din
com. rur. cu acelasT nume, jud.
Ilfov. Este situat la S. de Bu-
curesti, intre riul Argesul si
p&durea Glajoiul. Aci este re-
sedinfa primSriel.
Se intinde pe o suprafa^a de
5940 hect., cu o populate de
3585 locuitori.
Statul are 4575 hect. si lo-
cuitoril 1365 hect. Statul cul-
tiv& prin arendasii sai 975 hect.
(2300 sterpe, 125 izlaz, 450 vie,
725 p&dure). Locuitori! cultiva
807 hect. (286 sterpe, 182 izlaz,
90 vie).
Are: 2 biserici, cu hramul
Sf. Voevozi, si Sf. Niculae, de-
servite de 3 preopf ; 2 scoale,
una de bae^i si alta de fete,
frecuentate de 3 1 elevi si 1 1
eleve, cu intre{inerea carora
statul, jud. si com., cheltuesc
4016 lei anual ; 1 balta, 2 he-
lestaie, 2 pu^urT.
Comerciul se face de 12 cir-
ciuman si 1 hangiu.
Numarul vitelor marl e de
1523 si al celor mici, de 1998.
Locuitoril sunt mal to£I SirbT.
Ei se ocupa in special cu cul-
tura legumelor.
Hotarele, padure, a statului, pen-
dinte de com. Hotarele, pi. 01-
tenita, jud. Ilfov, in intindere
de 792 hect. si formata din tru-
purile: Magura (550 hect.), Vla-
diceasca-de-Balta (50 hect.), Tei-
sul (185 hect.) si Zavoiul-Ciu-
rari (7 hect.)
Hotarul, com, rur., jud. Roma-
nati, plasa Balta-Oltul-d.-j., si-
tuata spre N. de balta Pote-
lul, la 19 kil. de Corabia si la
38 kil. de Caracal. Se in veci-
neste cu com. Potelul si Groj-
dibodul. Altitudinea terenuluT
d'asupra nivelului m&rif este
de 60 m.
Are o populate de 10 1 fa-
milii, sau 475 suflete : 247 bar-
ba{i si 228 feme!; 236 cas^to-
ri^r si 239 necas&tori^i. Sunt
100 contribuabilT.
Are o bisericS, cu hramul Sf.
Grigore, zidita la 1870, deser-
vita de 1 preot si 2 cintSrefi ;
2 circiumT.
Budgetul comunei e de 2039
lei la venituri si de 1983 lei la
cheltueli.
Vite man sunt 240, vite mici
1 175 si porci 105.
Hotarul, sat, in jud. R.-Sarat,
pi. Orasului, cat. com. Andreasi,
asezat in partea de S. a co-
munei, ling& riul Milcovul, la
hotarul jude^ului.
Hotarul, deal, pe care este si-
tuata com. Carbunesti, pi. Pod-
goria, jud. Prahova.
Hotarul, munte, in jud. R.-Sa-
rat, pi. Orasului, com. Andreasi,
se desparte din Culmea-Alunu-
lui si brazdeaza partea de V. a
comunei ; e acoperit cu p&-
duri.
Hotarul, movild, jud. Roman a^i,
intre com. Orlea si Celeiul, lin-
ga girla Celeiul; face parte din-
tr'un grup de cite-va maguri, ase-
zate de o parte si de alta a so-
seleT ce merge din Corabia la
Bechet.
Hotarul, piriti, jud. Tecuciu, pi.
Stanisesti, com. Colonesti; izvo-
reste din Dealul-Piperului si se
varsa in riul Zeletinul, in fata
satului Zapodia.
Hotarul, piriii, numit si Piriul-
Popii, jud. Suceava; afluent al
Somuzului-Mare, formind hotar
intre comunele Dolhesti si Pre-
utesti si avind de tributar pe
Plesa. .
Hotarul (dintre Munteni §i
Moldoveni), canal, tras, din
Milcov, de Stefan-cei-Mare, ca
linie de demarca^iune intre Mol-
dova si Muntenia, dupa razboiul
din 1475, repurtat contra lui
Radu-cel-Frumos, Domnul Mun-
teniei, cind jud. Putnel fu anexat
Moldovei.
Hosted by
Google
HOTARUL-BAESTI
745
HOTARANI (SCH1TUL-)
Hotarul - Bae§ti, p&dure parti-
cularS, supusa regimuluT silvic,
pendinte de com. Poenari, pi.
Olte^ul-d.-j., jud. Vilcea.
Hotarul-de-Jos, mope, in jud.
Buz&u, com. si c&t. Nehoia?ul,
cam de 300 hect., proprietate
in devalma^ie a mo^nenilor Ne-
hoiasi si Paltinem; curaturi, fi-
nea^a, izlaz si padure.
Hotarul-Izvoarele, mosie, a sta-
tului, jud. Ilfov, pendinte de
Mitropolie, arendata impreuna
cu trupurile ce-J apar^in si balta
Slonului, pe periodul 1886 — 96,
cu 71420 lei anual.
Hotarul (Pauce§ti), padure, in
intindere de 800 falci, pe teri-
toriul com. Pauce$ti, jud. Putna;
apar^ine locuitorilor din com.
Pauce§ti si Valea-Seaca.
Hotarul-Turcuhri, sau Piscul-
Crucei, pise de deal, pe mo$ia
Crasnaleuca, com. Mitocul, pi.
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu.
Hotarului (Movila-), movila,
in jude^ul si plasa Tulcea, pe
teritoriul comunef rurale Agi-
Ghiol, numita ast-fel pentru ca.
se afla la hotarul dintre cele 2
sate, Agt-Ghiol si Sabandgea;
are o lnal^ime de 40 m., domi-
nind asupra satului Sabandgea
si lacuiui Agi-Ghiol ; este aco-
perita cu verdeafa.
Hotarului (Valea-), c&tun de
re$edin{a al com. Carpinistea,
jude^ul Buzau, situat pe malul
sting al riului Slanicul si in fa{a
cat. Carpinistea, asa ca din pre-
una cu acest din urma pare a
forma un singur catun; are 520
locuiton si 114 case.
Hotarului (Valea-), vale, in
jud. Buzau, cat. C&rpinistea; in-
cepe din Virful-Dumbr&vel ; in
timp de ploae vine mare si re-
pede ; se scurge in riul Slanicul,
pu^in ma! sus de Izvorul-Dulce.
Hotarului (Valea-), vale, izvo-
reste din hotarul comunel Zgu-
bea si Baesti, pi. Olte^ul-d.-s.,
jud. Vilcea, si se varsa in pi-
riul Dobricea.
Hotarului (Valceaua-), valcea,
la S. comunel Negreni, pi. Ve-
dea-d.-j., jud. Olt. Se numeste
ast-fel pentru-ca serveste de ho-
tar intre com. Negreni si Birci.
Se varsa in girla Negrisoara,
in raionul com. Negreni.
Hotarului (Priporul-), loc izo-
lat, in jud. Buz&u, com. Chioj-
dul-din-Bisca si punct de ho-
tar despre Transilvania, spre
Tabla-Bu^ilor.
Hotarani, com. rur., in partea
de E. a pla?ei Ocolul, judejul
Romana^i, formats din satul Ho-
tarani (916 locuiton) si catunul
Ghimpa^i (390 locuitorl). E si*
tuata aproape de gura Tesiu-
iului, la 7 kiJ. spre N.-E. de Ca-
racal si la I kil. de gara Romula.
Altitudinea terenului este de
140 m. d'asupra nivelului marii.
Are o populate de 281 fa-
milii, sau 1306 suflete: 665 b&r-
ba^i si 641 femei; 644 casato-
ri^i si 660 necasatorip.
Sunt 217 contribuabili.
Budgetul com. e de 2805 lei la
venit. si de 2725 lei la chelt.
Vite mart sunt 529, vitemicT,
1332 si rimatorT, 241.
Are: o scoala primara rurala
mixta, condusa de un inva^a-
tor, si frecuentata de 42 b&e$i ;
2 biseridf: una cu hramul Sf. Voe
vozi (7216), intrefinuta de stat,
cu 2 preop si 3 cintareft in
Hotarani, si a doua, cu hramul
Sf. Nicolae, in Ghimpa^i.
Sunt 6 circiumi.
Pu{in mat la N. se afla o
p&dure mare; iar in dreptul
Hotaranilor se afla" un pod peste
Olt si 2 morl.
Hotarani, sat, in jud. Mehedintf,
pi. Blahnifa, situat pe loc po-
lejnic formind si comun& cu sa-
tul Vanjuletul, in care este re-
sedinfa comunef.
Are o scoala, frecuentata de
28 elevr.
Hotarani, sat, in jud. Neam^u,
com. Grumazesti, pi. de Sus-
Mijlocul, cu o intindere de vr'o
250 hect. si o populate de 38
familil, sau 80 suflete.
Contribuabili sunt 25. Locui-
tori! poseda 243 capete de vite.
Hotarani (Schitul-), schit, jud.
Romanafi, cu o biserica, S-{tf
Voevozl. A fost manastire de c&-
lugarl, care pana la secuiarizarea
m&nastirilor se afla inchinat£
M&nastirel Dionisiu, din Muntele
Athos. A fost ciadita* la 7096
(1588), dejupin Mitrea Vornicul
si restauratei de Mateiu F&l-
coianu. Inscripfia de deasupra
use! bisericei zice:
(rAceasta Sflnta si Dumnezeiasca bi-
serica ce se chiama Hotarani, cu hramul
soborului Angerilor, din temelie a fost
facuta de juptn Mitrea Vornicul si jupl-
ni£a Neaga, la cursul anilor de la zidi-
rea lumei 7096 Treclnd multa vreme si
stricindu-se, Indemnatu - au cu ajutorul
lui D-zeu, jupui Matheiu Kalcoianu, biv-
vel Capitan sin Gheorghe Vornicul, de
au dres'o si au Infrumuse^at'o cu jugra-
veala si... ca sa-i fie de vecinica pomenire,
In zilele prea luminatului Domn Ia> Con-
stantin Brlncoveanul Basarab Woivod,
la leatul 7216*.
Ctitorii zugrivip in biserica
de la Hotarani, sunt, la fereastra
despre S., jupin Radu, stolnicul
Faicoianu, jupinifa ego Andri-
ana, jupin ^erban Cantacuzino,
la) Constantin Basarab Voe-
606 45. Marele Dictionar GeograHc. Vol, J I J,
94
Hosted by
Google
HOTARAN1 (vatka-mAnAstjrei-)
746
HRANICENI
vod, jupini^a ego Maria; iar la
fereastra de la N. sunt: jupin
Gheorghe Falcoianu, vornicul,
jupini^a ego Caplea, jupini^a
Despina, jupin Barbu, jupinifa
Stanca si Maria.
Hotarani (Vatra-Manastirei-),
mosie, a Statului, in jud. Roma-
na^i, cu o arendS. anuala" de
1 8100 lei; are o padure de
1250 pogoane, alatun de com.
Hotarani, din pi. Ocolul.
"Hot&rani, pa* fare, a Statului, jud.
Romana^i, arendata cu 15036
lei anual.
Hotarasa, trap de padure, ai sta
tuluf, in intinderc de I27hect.,
situat in com. Brosteni, plasa
Cerna-d.-s, jud. Vilcea, formind,
impreun& cj trupurile Aninosul,
de 896 hect. si Valea-Urzica, de
240 hect., padurea Modoaia.
Hotincal (Piscul-), ptsc de deal,
pe mosia Ivancauti, jud. Do-
rohoiu, pi. Prutul-d.-j., comuna
Paltinisul.
Hotini, catu?i, pendinte de com.
Dragoesti, jud. Gorj, plaiul No-
vaci, situat la S. cat. de rese-
dinrJi, pe loc $es.
Are o intindere de 1 500 hect.,
din care: 125 hect. fine^e, 1338
hect. izlaz si padure, in munrj
si plaiun, toate apar^inind lo-
cuitorilor si 7 hect. vatra satuluT.
Are o populate de 40 familii,
sau 112 suflete, din care 33
contribuabill; 1 biserica, deser-
vita de preotul din Dragoesti.
Locuitoril poseda: 10 piugun,
15 care cu boi; 180 vite marl
cornute, 12 cal, 175 01, 50 ca-
pre si 40 rimatorT.
Ho^i, localitate izolatd, linga pa
durea Albota, pe malul sting
al Vedel, si in partea de N.-E.,
pe teritoriul com. $erb&ne$ti-
d.-j., pi. $erb&nesti, jud. Olt.
Aci se cunosc inca" urmele unui
sat vechiu, distrus de Turd.
Heritor (Casa-), loc izolat, in
jud. Buzaii, com. Gura-S^ra^iT,
c£t. Ciuhoiul, padurea Samur-
cas, in apropiere de Fintina-
Rominestilor. Aci, intr'o colina
slincoasa, este sapata o pes-
tenl, avind o lungime de 12
m., impartita in 3 camere, de
cite 3 metri in lungime si la-
time. UsT nu exists. Tntrarea nu
se poate face de cit iarna, caci,
dupa cum asigura locuitoriT, in
timpul verii ar fi foarte multi
serpi, ceea ce se confirma prin
multi mea pieilor lor ce sunt le-
padate in giurul acestor stincT.
In ea s'au g&sit atit resturi de
arme vechl, cit si arme mai
noua. Tradi^ia o atribue, parte
Tatarilor, parte ho^ilor, care ar
fi facut si renumita Fintina-Ro-
minestilor. E probabil ca multi
din Seimem, in lupta ce s'a
dat la Sarata (1656), aii gasit
refugiul aci. Se zice ca in 1821,
argat/u s'au ascuns intr'insa ca
sa scape de TurcT. Saparea eT
insa, ca si a tuturor celor-ralte
pester! din munr/11 BuzauluT, se
poate atribui Ge^ilor.
Hotilor (Drumul-), drum vechiu,
jud. Teleorman, din care parte
se vede si astazi ne arat pe alo.
curea ; trece pe la com. Dra-
ganesti din plasa TirguluT, prin
padurea Pojoritele, venind des-
pre com. Ciolanesti si se im-
preun& cu alte drumurT spre
Rosiori; ii mai zice si Drumul-
Zimnicei.
Heritor (Fint£na-),/«w«te, in jud.
Buzau com. Laposul, servind tot
de odat& ca limits intre com.
Laposul, Cislaul, Viperesti, Tis-
ISul si Fin^esti. Are o fintina"
cu apS renumita, care se cre-
de a fi facuta de ho^T, din care
cauzS s'a dat si muntelui ace-
lasi nume. E mai tot acoperit
cu padurT seculare. In virful
s&u se v3d hirbur! de lut, res-
tun de arme si oase, urme de
locuinr^e primitive, etc.
Ho^ilor (Plaiul), plain, la S. de
com. Tides ti, plaiul Teleajenul,
jud. Prahova, pe care se afla pa-
dure si locurl de pasune.
Ho^i§ul, picket vechift de fron-
tiera, pe Dunare, in dreptul sa-
tului Cegani, pi. Ialomita-Balta,
jud. Ialomita.
Ho^ul, deal, in jud. Gorj, pi. Ji-
ului, com. Urdari-de-Jos, incepe
din dealul Obarsia si se termina,
spre S., in dreptul catunului
Artani.
Ho^ului (Crucea-), munte, in jud.
R. Sarat, plaiul RimniculuT, com.
Jitia, in partea de V. a com., lin-
ga catunul Vintileasca; este a-
coperit cu padun seculare.
Ho^ului (Piscul-), pise, jud. Mus-
cel, comuna Cotesti, plasa Riu-
rile.
Ho^ului (Piscul-), pise, in jud.
Muscel, com. Capul-Piscului, pi.
Riurile.
Hotului (Piriul-),//;7#, jud. Dolj,
pi. Jiul-de-Mijloc, com. Podari,
curgind prin valea cu acelasi nu-
me. Piriul se formeaza din fin-
tini si izvoare si se varsa in
riul Jiul, la punctul numit Mie-
riceana.
Hraniceni, sat, in jud. Tutova,
pi. Tirgul, com. Cirja, pe malul
Prutulm, spre N. de satul Cirja-
d.-s. Are o populate de 624 su-
flete, carl tr&esc in 148 case.
Hosted by
Google
HREASCA
747
HR1TTENI
Hreasca, sat, in jud. si pi. Tuto-
va, com. Carjaoani, spre N.-V.
de C&rjaoani. Are 78 locuitorT
si 19 case.
Hreasca, com. rur., in jud. Do-
rohoiu, pi. Her^a, formata din
satele: Becesti, Fundoaia, Co-
dinesti, Hreasca, Ripta si "pn-
teni, cu resedin^a primariei in
Hreasca.
Are o populate de 474 fam.
sau 2039 suflete ; 5 biserici, cu
3 preo^T, 5 cintarepf si 3 pala
man; ii97hect., 32 ar., pamint
satesc 2870 hect., 1 1 ar., cimp si
363 hect., yS ar., padure, ale
proprierarilor si i6pogoane vie.
Budgetul com. e de lei 419 1
la venituri, si de lei 4184, bani
72 la cheltuelT.
Loc. au : S76 vite marl cornute,
130 01, 2 capre, 8 J cai, 639
porci; 137 stupi cu albine.
Hreasca, sat, pe mosia cu ace-
lasi nume, com. Hreatca, pi.
Her^a, jud. Dorohoiu, cu o po-
pulate de 230 familii, sail 973
suflete.
Proprietatea mosiei este a
Spitalului Sf. Spiridon, din Iasi.
Biserica, cu hramul Sf. Mihail
si Gavriil, cu 1 preot, 1 cinta-
re\ si 1 palamar, e mica, facuta
din lemn.
S&tenii improprietari^i aii 494
hect., 1 1 aril pamint, iar pro-
prietarul, 910 hect., 88 aril, cimp
si 71 hect. si 61 aril, padure.
Pirlul ce trece pe mosie este
Prilisocul.
Drum principal e acel de la
Herfa ce duce la Godinesti si
Buda.
Hotarele mosiei sunt cu : Be-
cesti, Buda, Her^a, Godinesti,
Hirbova, Molni^a, Tirnauca si
Streanga.
Hreasca, sat, pe mosia cu ace-
lasl nume, jud. Suceava, com.
Plesesti. Asezat pe {armul drept
al Somuzului-Mic. Are o popu-
late de 80 familii, sail 326 su-
flete: 164 b&rbati si 162 femei,
din can 92 contribuabili. Lo-
cuesc in 80 case.
Vatra satului ocupa 6 falci
si 45 praj. Mosia apar^ine la
trei proprietarf, avind in total
729 falcT, din car! 373 falci cul-
tivable, So falci padure, 72
falcf fina{, restul mlastinf si loc
neproductiv.
Improprietaritf la 1 864 sunt :
1 fruntas, 35 palmasi si 6 co-
dasi, stapinind 98 falci.
Are o bisericS, cu hramul
Sf. Nicolae, zidita de Lupu Raf-
tivanu, improprietarita cu 8 falci,
deservita de preotui din Un-
cesti si de un cintare^.
Scoala din Plesesti serva si a-
cestui sat.
In 1803, Hrea^a-Poiana era
a lui Ioni^a Rahtivanu si nu-
mara 60 de liuzi, platind 768
lei bir anual, la can se adau-
gau, liuzi ot tarn, unul cu 12
lei bir pe an.
Hribescoi, deal, m jud. Tulcea,
pi. Babadag, pe teritoriul com.
rur. Slava-Rusa; se desface din
dealul Carada-Bair ; se intinde
spre E., intr'o direc^ie gene-
rala de la N. -E. spre S.-V.,
brazdind partea centrals a pla-
sei si cea de E. a com. ; se
termina in valea piriului Slava;
e acoperit cu padurl.
Hribescoi, vale, in jud. Tulcea,
pi. Babadag, pe teritoriul com.
rur. Slava-Rusa; se desface din
poalele de S. ale deaiului Ca-
rada Bair ; se intinde spre V.,
intr'o direc^iune de la N.-E.
spre S.-V., printre dealul Hri-
bescoi si Sevaiova, si, dupa un
drum de 5 kil., se deschide
in valea piriului Slava, pe stin-
ga, linga satul Slava-Rusa.
Hri§cani, sat, in partea de N.
a com. Brehuesti, pi. Siretul, jud.
Botosani. Asezat pe coasta de
deal si pe valea piriulut de la Ti-
mofteni, are o suprafa{& de 680
hect. si o populate de 37 fa-
milii, sau 160 suflete, din carl
50 contribuabili; o biserica, cu
1 cintare^.
Locuitoril au : 47 boT si vaci,
8 caT, 95 ot, i6porci; iostupl
cu albine.
Hriscani, vale, situata intre dea-
lurile Dumbrava si Hriscani,
com. Brehuesti, jud. Botosani.
Hri^cului (Pirlul-), pirin, jud.
Botosani, izvoreste din padurea
Bivolarilor, com. Dingeni, cur-
ge prin Valea-Hri^cului, formea-
za in cursul sau 2 iazuri si se
varsa in Jijia, mal in jos de
Dingeni.
Hri^eni, sat, pe mosia cu acelasl
nume, com. Manoleasa, pi. Ba-
seul, jud. Dorohoiu. Se mal nu-
meste si Hri^eni-Pancu. Are o
populate de 20 familii, sau
61 suflete. Proprietatea mosiei
este a d-lor Gh. Pancu si N.
Vera carl posed& 194 hect, 78
aril, cimp de cultura.
Apele ce tree pe mosie sunt :
riul Prutul pe hotar, ?i pirtul No-
vac, pe care se afl& si iazurf
mici.
Drumul principal este acel
de la Rad&uti la $tefanesti.
Hotarele mosiei sunt : cu Pru-
tul, Hri^eni-Stroici si Volova^ul-
Manole.
Insemnat aici sunt moviiele,
insirate pe culmea deaiului des-
pre Volovaful-Stroici.
Din hrisovul cu data de 20
Decemvrie 1582, dat de loan
Sasu-VodS, publicat In «Arh.
Rom.» t. 1, p. 90 — 91, se vede c2.
aceasta mosie a fost in numarul
acelora pewtru care au urmat
Hosted by
Google
HRITEN1-STROICI
74*
HUDESTI-MICl
indelungat ?i inver?unat proces
Intre Petru ?i Lafco, fra^ii Hu-
diciu, cu Vornicul Ieremia ?i
Paharnicui loan, frazil Movila.
Hri^eni-Stroici, jud. Dorohoiu.
Vezi Volova^ul, sat.
Hruba, deal, la V. de satul O-
pri$e$ti, com. Burdusaci, in jud.
Tecuciu. Se nume^te ast-fel, caci
aid ad fost mal multe pivnipf
pentru conservarea vinukrf.
Pivni^ele adincl $i lungi se
numesc, in tot jud. Tecuciu,
hrube.
Hrusca, iaz, in intindere de S
hect., in partea de N. a com.
Bune$ti, pi. Crasna, jud. Falciu.
Hubarei, catun, al com. Muscu-
le?ti, pi. Gilortul, jud. Gorj, nu-
mit ?i Frasinul.
E situat pe ?es $i coasts pe
malul drept al riului Gilortul $i
spre E. de c&tunui Dolce?ti. Are
suprafa{& de 331 hect., din
carl 1 10 hect. p&dure, 1 10 hect.
arabile, 100 hect. fine^e, S hect.
vie, 5 hect. livezi de pruni ?i
1 hect. iziaz.
Are o populate de 69 fami-
lil, sau 275 suflete, din cari 59
contribuabili.
Locuitortf posedS : 8 pluguri,
17 care cu boi, 80 vite man
cornute, 6 cai, 250 01, 30 ca-
pre ?i 40 rim&torl.
C&tunul e pus in comunica^ie
cu com. sa §i cu c&tunele in-
vecinate prin $osele comunale.
Huci, deal, incepe de la padu-
rea de pe Corl&teni, §i se in-
tinde p£n& la cap&tul de N. al
mo?ieI Vl&deni, com. Corlateni,
pi. Copula, jud. Dorohoiu, unde
formeaz& podi?ul, numit al-Hu-
cilor.
Huciul, trup de mope, in jud.
Neam^u, pi. Piatra-Muntele, com.
C&ciule?ti.
Huciul, ptidure, pe mo$ia Vor-
niceni, com. Vorniceni, pi. Ba-
$eul, jud. Dorohoiu.
Huciul, pddure, in jud.* Neam^u,
situata m partea despre N.-E.
a tirgu$orului Bozieni, pe am-
bele malurl ale piriia?ului Ru-
ginoasa. Partea din sus apar-
{ine locuitorilor din satul Ru-
ginoasa (improprietaripin 1864),
iar partea sudica" proprietarului
mo?iei Bozieni.
Padurea, in intindere de 40
hect. ?i 50 aril, e populata cu
fag ?i alun. Are mat multe po-
eni^e productive in fin.
Huciului (Dealul-), deal, in ju-
de^ul Neam^u, plasa Piatra-Mun-
tele, com. Caciule^ti, care se in-
tinde perpendicular pe culmea
Balaurului, in direc^iunespre E.,
p&n& in apropierea satului M&$-
cate^ti.
Hucul, sat, in jud. Vasluiu, pi.
Funduri, com. Todire?ti, situat
pe $esul Birladului, intre riui
Birladul $i piriul Sacova^ul, pe
o suprafa^. de 172 hect., cu o
populate de 46 familii, sau 1 87
suflete.
Hucul, piriti, izvorind din jud. Bo-
to$ani, trece in jud. Ia$i in partea
de E. a com. B&deni, pi. Bah-
luiul, trece prin com. Cepleni^a,
apoJ prin mijiocui com. Belce-
$ti, unde formeazS iazurile : Cir-
joaia, Sava, Cicadaea, Plopi $i
Hucul, ce se {in unul de altul
$i in urm& se varsa in stinga
riului Bahluiul, pe teritoriul com.
Birle^ti, la satul Spinoasa.
Hucul, iaz, format de piriul Siena,
ling& satul Girbe?ti, com. Z1&-
tunoaia, jud. Boto^ani.
Hudei, deal, in jud. Tecuciu,
com. Pu^eni ; se intinde intre
satele Mindre?ti $i Pu^eni, pa-
ralel cu Valea-Mindrei.
Hude^ti, pit dure, pe mo$ia Lu-
peni, com. Hude$ti-Mari, pi. Pru-
tul d.-s., jud. Dorohoiu, ce se
une$te cu padurea de pe Co:i-
cesti.
Hude§ti-Mari, com, rur., in par-
tea de N.-E. a pla?ei Prutul d.-s.,
in jud. Dorohoiu, format a din
satele : Alba, Ba$eul, Concetti,
Lupeni ?i Vatra, cu re^edin^a
primariei in Vatra.
Are o populate de 1098 fa-
milii, sau 4737 suflete; 3 bise-
rici, cu 4 preop, 6 cintare^i $i
4 palamarl; 1 $coala, condusa
de 2 inva^atori $i frecuentata
de 80 elevi ; 2200 hect., 39 aril,
pamint satesc; 7160 hect., 98
aril, cimp $i 2217 hect., 04 aril,
padure ale proprietariior ; 6 ia-
zuri ; 26 pogoane de vie.
Budgetul com. e de 17025 lei
la venitun ?i de 9635 lei, ban!
60, la cheltueli.
Sunt 2335 vite marl cornute,
7053 of, 17 capre, 481 cai, 1320
porcl ; 325 stupi cu albine.
Hude§ti-Mici, com. rur., in jud.
Dorohoiu, pi. Prutul-d.-j., for-
mata din satele : Miorcani (Hu-
de^ti-Mici) ?i Miculin^i, cu re-
^edin^a primariei in Miorcani.
Are o populate de 413 fa-
milii, sau 1 8 13 suflete; 2 biserici,
cu 2 preofr 4 cintarepf ?i 2
palamarl; 1 $coala, cu 1 inva-
^ator ^i frecuentata de 40 elevT;
1456 hect., 81 ar., pamint satesc;
4471 hect., 31 aril, cimp $i 34
hect., 37 arii, padure, ale pro-
prietariior; 3 iazun; 1 pogon vie.
Budgetul comunel e de lei
4060, bani Si, la venitun $i de
lei 3115, bani 47, la cheltueli.
Sunt 1396 vite marJ cornute,
Hosted by
Google
HUDESTI-MICl
749
HULBOCA
1840 oT, 360 car, 330 porct.
Stupt cu albine sunt 87.
Hude§ti-Mici, jud. Dorohoiu.
Vezt Miorcani, sat, com. Hu-
desti-Micr.
Huetura, vale, in jud. Covurluiu,
com. Cudalbi, pi. Zimbrul, in
partea de S.-V. a satuluT ; incepe
de la Poarta-Cudalbilor (in dru-
mul Ivestilor) $i curge pana in
Valea-Gerului, linga, Poarta-de-
la-Comsa, linga soseaua Cudalbi-
Minjina.
Hugeacul, padure, foioasa, jud.
Bacau, pi. Muntelui, com. Podu-
rile, a razesilor. Are o intindere
de 130 hect. si e supusS regi-
mului silvic.
Huha, munte, jud. Bacau, pi.
Trotu?ul, com. Tirgul-Trotusul,
acoperit cu paduri si apar^inind
Statului.
Huhurezul, deal, in jud. Neam^u,
com. Dobreni, pi. Piatra-Mun-
tele, situat pe coprinsul mo?iei
Almasul.
Huhurezul, deal cu padure de
diverse esen^e, in com. Pa$-
cani, jud. Suceava.
Huiban, trup de mosie, pe terito-
riul satulul Once?ti-Noi, jud.
Tecuciu, in marime de 398 hect,
proprietatea D-nei Ilinca Tara-
Lunga.
Huidane^ti, subdivizie a catu-
nulul Ciuta, com. Magura, jud.
Buzau.
Huidul, deal, la N. comuneiDo-
briceni, pi. Ocolul, jud. Vilcea.
Huidumacele, muckie, in jud.
Buz&u, com. Grabicina, facind
hotar despre com. Beciul.
Huitoarea, loc de izvoare, jud.
Bacau, pi. Tazlaul : d.-j., com. Ri-
pile, de unde is* are obirsia pi-
riul Belciul, pe teritoriul catu-
nulur SIobozia-Mielului.
Huitoarea, piriias, jud. Bacau,
pi. Trotusul, com. Doftana, care
se scurge in piriul Larga.
Huiubul, numire data unei parji
din pddurea Nenciulesti (30
hect.), com. Sarata, j -id. Buzau.
Huiubul, vale, in jud. Buzau,
com. Sarata ; incepe de la Nen-
ciulesti $i se scurge in piriul
Sarata, la hotarul mo$iei Sa-
rata-Nenciulesti cu com. Mon-
teorul.
Huiul, deal, in jud. R.-Sarat, pi.
Rimnicul-d.-s., com. Babeni; se
desface din dealul Babeanca;
se intinde pr nitre piriul Oreavul
si piriul Izvorul-Babei, ambii a-
fluenpf al riului Rimnicul-Sarat;
este acoperit cu paduri si izla
zuri de vite.
Hulboca, com. rur., jud. Iasi, o-
cupind partea din centru a plasel
Brani?tea,spreE. de orasul Iasi si
a?ezat pe platoul ?i coasta de
E. ale dealului, care formeaza ma-
lul drept al sesulul Jijiel si al
PrutuluT. Este formata din sa-
tele: Hulboca, Dancul, Valea-
Lunga, Ruseni-Vechi, Ruseni-
N01 $i Coada-Stincel, pe o in-
tindere de 3948 hect., cu o
populate de 323 famiiil, sau
1455 suflete.
Este udata de riurile: Ba-
hluiul, in toata partea despre S.,
si de Jijia la E. In partea S., pe
malul sting al Bahluiulul, trece
calea ferata Iasi-Ungheni.
Budgetul comunel e de 9266
lei, 4 bam, la venituri si de
8540 lei, 85 ban!, la cheltuell.
Are 3 bisericl, cu 2 preo^I
si 3 cintare{I; oscoal&;3 moH
deap£, patru de vint si 3 de aburl.
Vite: 3700 capete, din carl
1833 vite man cornute, 1441
or, 241 car si 285 rimatorl.
Hulboca, sat, (numit din ve-
chime Tome?ti), in jud. Iasi, pi.
Brani^tea, com. Hulboca, spre
E. si la 6 kil. de orasul Iasi, si-
tuat pe un podi$ care inclina
spre sesul din stlnga riului Bah-
luiul, in partea de S. a com.,
pe o suprafata de 1143 hect.,
cu o popula^iune de 121 fa-
miiii, sau 521 suflete.
Vite: 559 vite man cornute,
103 01, 24 car si 108 rima-
torl.
Are o biserici de piatra, zi-
dita la 1802, de catre boerul
P. Bals, deservita de 1 preot
si 1 cintare^ ; o scoala, infiin-
{ata la 1868, frecuentata de 50
elevl; o moara, in marginea ia-
zului Hulboca.
$tefani{a, fiul lul Vasile-VodS,
in razboiul ce avuse cu Constan-
tin-Vod&, care era ajutatde Ca-
zacr, pentru a lua domnia, aflind
de trecerea Cazacilor la Prut, a
plecat in jos pe la Posadnici, si tre-
cindde Iasi, pe de-asupra manas-
tirei lur Aron-Voda, s'a oprit la
Tomesti pe Bahluiu, si acolo a
stat cu oastea, iar. Constantin-
Voda, in acea noapte a ramas
peste Prut.
De oare-ce nu spune ca $te-
fani^a-Voda, sa fi trecut Ba-
hluiul, unde este satul numit as-
t&zi Tomesti, de sigur ca pe
atuncr satul Hulboca facea par-
te din satul vechiu Tomesti ;
fiind-ca ambele sate se afla fa$a in
fa^a, despartite de sesul Bahlu-
iulur. Se zice ca din vechiul sat
Tomesti, care se afla in o in-
fundatura de dealurl de-a drepta
riulur Bahluiul, s'ar fi stramu-
tat un numSr de locuitorl aci,
dupa care sl-a luat numele si
Hosted by
Google
HULBOCA
750
HULUUESTI
sa_tul, dar in urma se vede ca,
pentru a le putea deosebi vre-
unul din proprietari, 1-a schirn-
bat numele in Hulboca.
In acest sat, la 7 121 (17 13),
cindboerils'au rasculatasupra lui
Tomsa-Voda, se aflau descale-
cate niste steagun de calarasi,
pe can Tomsa le-a luat pentru
stingerea rascoalel boerilor.
Hulboca, iaz, in marginea satu-
lui Hulboca, com. Hulboca, pi.
Branistea, jud. Iasi, format din
piriul Covasa; are o intindere
cam de 20 hect.
Hulea, Renghea ?i Zabrau^ul,
pddurz, in suprafafa aproxima-
tiva de 60 hect., situate pe mo-
sia Razasi-Fitionesti, pendinte
de com. Fitionesti, jud. Putna,
limitate la N.-V. si S. cu Ra-
zasi-Fitionesti si la E. cu piriul
Zabrau^ul.
Hulea, Ispita si Ra§chitoarea,
paduri, in suprafa^a aproxima-
tiva de 100 hect., situate pe
mosia Razasi-Fitionesti, pendin-
te de com. Fitionesti, jud. Putna,
limitate la N.-V. cu mosia Mu-
sunoaele, a statului, la E. cu
piriul Zabrau^ul si la S. cu Ra-
zasi-Fitionesti.
Hule^ti, scituc, de cite-va case,
mai sus de Zirnesti, com. Jo-
rasti, pi. Prutul, jud. Covur-
luiu.
Hule§ti, sat, face parte din com.
Poiana, pi. Nicoresti, jud. Te-
cuciu. Situat pe malul SiretuluJ,
la IOO m. de resedinfa com.,
in partea de S.V., are o in-
tindere de 378 hect.
Are o populate de 85 fami-
lif, sau 338 suflete, din carl 85
contribuabili. Locuesc in 85
case. Locuitoril sunt razesl.
Locuitorif poseda: 105 boi,
34 vaci, 9 caf, 9 lepe, 135 o!
si 45 capre.
Hule^ti, mosie, de 608 hect., 67
ar., in com. Jorasti, pi. Prutul,
jud. Covurluiu.
Hulparia, deal, in partea de
E. a mosiel Pogoresti, com.
Comindaresti,pl. Jijia, jud. Bo-
tosani ; este o ramura a dealu-
lui Cracalia, fiind repede pe
coasta de V. si avind un podis
inalt spre E.
Hulpoiul, deal, numit si Dealul-
. Perilor, pleaca de la S. din
satul Iosipeni, com. Cotnari, pi.
Bahluiul, jud. Iasi si se prelun-
geste spre N. pana in com. Ce-
pleni^a, unde se uneste cu alte
dealuri ; pe coasta lui despre
V. e situat satul Moara-Prefec-
tului, numit si Armanul.
Hulturul, munte, in jud. Suceava,
com. Dorna, populat cu padure
de brad.
Huluba, cdtun, facind parte din
corn. Ciocadia, plaiul No vaci,
jud. Gorj. Este situat la N. com.
si la 3 kil. de resedin^a ei pe
soseaua Novaci-Ciocadia, in par-
tea stinga a piriului Aninisul si
la dreapta Gilortului.
Are o populate de 65 fami-
lii, sau 205 suflete, din can
45 contribuabili ; 1 biserica, cu
1 preot si I cintare^.
Locuitoril poseda: 10 pluguri
15 care cu boi; 112 v. m. c,
13 cai, 46 01, 17 capre, 45
rimatori ; 100 stupi cu albine.
Comunica^ia in acest catun
se face printr'o sosea ^mu-
tt ala.
In catun sunt 10 fin tin! si 1
moara de apa.
Huluba, sat, facind parte din co-
muna rurala Valea-Popei, pi.
Riurile, jud. Muscel, situat pe
apa Huluba.
Se intinde pe o suprafa^a de
71 hect intre comuna Vultu-
resti si padurea Radesti. Intre
catunele Hulubasi si Valea-Popei
sunt: Dealul-ZmeuluT, Dealul-lui-
Craciun, Dealul-Pi^igai, Dealul-
Hulubei si Dealul-Arge^eluluT.
Are o populate de 159 loc.
(89 barbapf si 70 femei).
Huluba, munte, jud. Muscel, com.
Leresci, pi. Dimbovi^a. In par-
tea de V. si S., Riusorul, aflu-
ent al riului Tirgul uda poaleie
sale.
Huluba, pise de deal, pe mosia
Tataraseni, com. Milianca, pi.
Prutul-d.-j.
Huluba, £"/;'/#, izvorestedin drep-
tul com. Draghiciul, pi. Riuri-
le, si al com. Hirtiestisi Argese-
lul, jud. Muscel ; curge prin pa-
dure pana la catunul Huluba,
com. Valea-Popei, trece prin
mijlocul lui si se varsa in riul Ar-
geselul, spre N. de com. Davi-
desti.
In aceasta girla da Valea-A-
riilor.
Hulubeasca, mosie, nelocuita,
in jud. I llomi^a, pi. Cimpulm,
com. Boranesti, cu 750 hect.,
din carl 140 hect. padure.
Hulube§ti, com. rur., jud. Dim-
bovi^a, pi. Dimbovi^a-Dealul,
situata la S.-V. de Tirgoviste,
cam la 20 kil., pe dealuri si
pe vai. Piscurile din raionul
com. sunt: Piscul-Gruiul, spre
N, ; Piscul-luT-Ca'in, spre E.,
PisculBoului, spre V. si Piscul-
Inalt, spre S.
Prin com. curge piriul Po-
topul, intre cat. Gamesti si Hu-
libesti, si un afluent al sau
prin cat. Strimbul. Se compune
Hosted by
Google
HULUBESTI
751
HUMARIA
din treT c&tune : Hulubesti, Ga-
mesti si Strimbul, cu o popu-
late de 1276 loc. RominL Pe
teritoriul sau se afia multa pa-
dure.
Are trei biserici ; o scoala,
condusa de un inva^ator platit
de judet; mai multe mori de
apa\ Se invecineste : la E., cu
com. Butoiul ; la V., cu Bo-
ga^ii; la N., cu Botesti, la
S., cu Valea-Caseior. De Butoiul,
Botesti si Boga^i, se desparte
prin dealurT, acoperite cu pa-
dun ; de Valea-Caselor, prin pi-
riul Potopul, si de Ludesti pri.i
pu^ina cimpie si parte prin pi-
riul Potopul. NumaT cu Ludesti
si Valea-Caselor se leaga prin
sosea vecinala; iar cu cele-l'ake
numat prin potecT peste dea-
lun,
Linga acest sat ail fost lupte
intre Turd si RominT la I594>
sub Mihaiu-Viteazul.
Hulubesti, trup de mo fie, nelo-
cuit, m jud. Vlasca, pi. Cilni-
stea, com. Strimba-Mare, pe pro-
prietatea Strimba-d.-j., a mos-
tenitorilor lui Em. Gradisteanu.
Este situat intre Cilnistea si
Gura-NeajlovuluT, unde Neajlo-
vui da in Cilnistea la parii morii
lui Varlam, m josul magurei
Uzunul.
Suprafa^a acestuT trup este
de 1 160 hect, din car! 350 hect.
padure de lunca.
Pe acest trup sunt 2 mon
de apa pe valea Neajlovul, la
Sindrili^a si la Palaliu.
Se zice ca pe acest trup de
mosie a fost odinioara un sat,
ale carui urme se mai vSd inca
si asta-zi pe coasta balfii Bivoli
si care s'a stramutat cu incetul
m satul Strimba-d.-j.
Laanul 1595, Mihaiu-Viteazul,
dupa ce se retrasese de la Giur-
giu catre Petrosani, veni prin
St&nesti la satul Hulubesti peste
Cilnistea, ca sS astepte ajutoare,
c&ci nu putea incepe lupta cu
Turci!. Pe acest trup s'a facut
lupta cea mare, intre Turci si
Rominf, de la 1595, Iuniu 21,
care se zice lupta de la Calu-
gareni. Se vad chiar azi ur.
mele podului peste Cilnistea de-
spre care vorbeste Istoria, Se
ma! vede si movila din fa^a U-
zunulul, care se zice ca" a fost
facute cu cadavreie rSmase din
acea lupta.
Hulubi^tea, padure, pe mosia
Adincata, com. Adincata, pi.
Berhometele, jud. Dorohoiu.
Hulubul-Noii, sat, in partea de
V. a com. Trusesti, pi. Jijia,
jud. Botosani, infiin^at la 1879
cu noil improprietari^i pe mosia
statului Trusesti. Are o intindere
de 12 14 hect. si o populate de
96 familif, sau 392 suflete; o bi-
serici, facuta de locuitorT, cu 1
preot si 1 cintare^ ; I scoala,
condusa de 1 inv^ator si fre-
cuentata de 30 scolarT.
Vite sunt : 230 bol si vadf,
83 cat, 740 of si 46 porcT.
Hulubul-Vechiu, sat, in partea
de N.V. a mosiel si a com.
Trusesti, pi. Jijia, jud. Botosani,
in dreapta Jijiel. Se mai nume-
ste si Odaia-Hulubul. Are o su-
prafa^a de 89 hect. si o popu-
late de 35 familif, sau 178 su-
flete, din can 40 contribuabili.
Vite sunt: 10 1 bot si vacl,
24 cat, 393 01, 6 capre si 12
porci.
Hulueni, numire vechte a satu-
lui Radulesti, pendinte de com.
Arm&sesti, pi. CimpuluT, jud. Ia-
lomi^a.
Hulueni, cdtun (tirla), in jud. Ia-
lomifa, pi. Ialomifa-Balta, com.
Rasi, situat pe cimpul Baraganul.
Huma, padure mosneneasca (38
hect.), in jud. Buzati, com. Cal-
vini, cat. Bisceni-de-Jos.
Huma, vale, in jud. Buzati, com.
si cat. Calvini ; incepe din mun-
tele Poenari si se scurge in pi-
riul Bisca-Chiojduluf.
Humariul, piriii, izvoreste de pe
mosia Zamostia, com. Zamostia,
pi. Berhometele, jud, Dorohoiu,
si se varsa in riul Siretul.
Hum&ria, deal, incepe de pe
mosia Banceni, com. Mamornifa,
si se intinde pana in satul Co-
tul-Sanihaul, com. Piiipauft, pi.
Herfa, jud. Dorohoiti.
Humaria, deal, in jud. Suceava,
com. Ltteni, parte acoperit de
padure, parte sterp.
Humaria (Zarea - BuscS^ei),
deal, spre S.-V. comunel Iva-
nesti, pi. Racova, jud. Vasluiu ;
formeaza linia desparfitoare in-
tre satele: Golgofta si Buscata.
Humaria, padure. Vezt Urla^i,
padure, com. Virful-Cimpulu!,
pi. Berhometele, jud. Dorohoiu.
Humaria, piriu, in jud. Botosani,
izvoreste din padurea Serafine-
sti, com. Corni, trece pe teri-
toriul satulul Oraseni si se varsa
in r. Miletinul, la com. Curtesti.
Humaria, piriu, izvoreste din
coasta de V. a dealiilul Live-
zilor, com. Solesti, pi. Crasna,
jud. Vasluiu ; curge de la E.
spre V., udind valea cu acelasl
nume; apoJ trece prin mijlocul
satului Solesti si se varsa in
stinga Vaslue^uluL
HumSria, vale, se intinde in di-
recfiune de la E. spre S.-V.
printre dealurile : Manastirei,
Hosted by
Google
'hum Aria
752
HUMULESTI
PJetrariel si Podisul-de-dupa-Bi-
serica, com. Scheia, pi. Fun-
duri, jud. Vasluiu.
Humaria, piriU, jud. Suceava,
afluent al piriulu! Bradafelul (2
kil.).
Humaria-Mare, piriu, jud. Vas-
luiu; izvoreste din Poiana-Bar-
bieruluT, corn. Scheia; curge
spre S. printre satele Scheia si
Pogorasti, primeste in stinga un
mic pii'iias tot din acest sat, si
apol se intoarce catra S.-E. si
unindu-se cu piriul NeguroaeT,
intra in com. Draguseni, unde
se varsa in piriul Stavnicul.
Humaria-Mica, piriu, izvoreste
din padurea depe coasta deS.
a dealului Bolni^eT, com. Scheia,
pi. Funduri, jud. Vasluiu, curge
de la E. spre V. prin o mica
valcea si se varsa in Piriul-Gau-
noasei, mai spre S. de sat.
Humei (Piscul-), colind, in jud.
Buzau, com. Vintila-Voda, avind
prelungirea Dealul-Humelor, d'a-
lungul vael Peceneaga. Serva
ca hotar despre cat. Sarulesti.
Humele,sauCiupagul-Humele,
com. rur., in apropriere de riul
Teleorman, jud. Arges, pi. Cot-
meana, la 1 1 kil. de com. rur.
Costesti (resedinfa subprefec-
turei) si la 39 kil. de Pitesti.
Se compune din satele Goia si
Humele, avind in tot 350 locui-
tori. Sunt 2 biserici, in Goia si
in Humele, avind fie-care cite
un preot si cite un cintaref.
Sunt 140 contribuabili.
Budgetul com. e de 2786 lei
la venituri si de 2047 ^ ^ a
cheltueli.
Vite sunt: 452 boi si vacl,
20 cal, 560 01, 10 capre si 68
rlmatori.
Prin com. trece soseaua jude-
{eana Pitesti-Turnu-Magjrele. Pe
teritoriul comunei, la localitatea
numita Frintura-Fierului, se fac
2 bilciuri anuale, la Mucenici
(9 Marti e) si la Dragaica (24
Iunie).
Humele, sau Ciupagul, sat, cu
230 locuitori, jud. Arges, pi.
Cotmeana; face parte din com.
rur. cu acelasi nume.
Are o biserica, zidita de ca-
pita n Nicolae Ciupagea, cu hra-
mul Inal^area DomnuluT, si de-
servita de un preot si de un
cintare^.
Humeni, piriu, jud. Dorohoiu,
izvoreste din hotarul S.-E., al
mosiei Dimacheni, com. cu a
celasi nume, pi. Cosula, din
niste mlastine, formate de Balta-
Arsa; uda partea de E. a sa-
tulu! Dimacheni, formind iazul
cu acelasi nume, si apol se
varsa in Jijia.
Humeni, iaz, format de piriul
Humeni, pe mosia Dimacheni,
com. Dimacheni, pi. Cosula, jud.
Dorohoiu, in suprafa^a de 4
hect. si 30 aril.
Humosul, piriU, jud. Botosani,
izvoreste din Dealul-Mare, in Co-
dri-Delenilor si se uneste cu
Bahluiul.
Humule§ti, com. rur., jud.Neam^u,
situata pe podisele si vaile ce
se cuprind la S. tirgului si
piriulu! Neam^u, de-alungul pi-
raielor Topoli^a, Agapia si Va-
raticul. Se invecineste spre V.
cu com. Vinatori-Neam^ul si Fi-
lioara; spre S., cu com. Bah;a-
testi si Grumazesti ; spre E., cu
com. Petricani; spre N., cu
com. urbana Neam^u.
Este compusa din 5 catune:
Humulesti, Sacalusesti, Topoli^a,
Ocea si folicea (Bejani si De-
leni sunt trupuri), pe o intin-
dere de 3520 hect., cu o popu-
late de 450 familii, sau 2339
suflete: 1140 barbaff si 1199
femei; 1267 necasatori^T, 881
casatori^i, 186 vaduvT, 5 divor-
{apf, 78 nevolnicT.
Sunt 532 contribuabili.
Stiu carte 314 persoane.
Popula^iunea se compune in
mare parte din fostii clacasi
si insura^ei improprietari^i, cum
si din fostii robi manastiresti.
Dintre locuitori! improprieta-
t\\\ in 1864 sunt astazi: 68 carl
traesc stapinindu-si singur! lo-
curile lor; 169 care stapinesc
locun, ca urmasi; 3 locuri au
fost parasite de catre impro-
prietari^i si sunt stapinite de
comuna ; 9 locuri sunt stapinite
de catre alpf locuitori; dintre
locuitori! improprietari^i in 1878
sunt astazi: 220 carl stapinesc
insist locurile lor; 87 ca urmasi;
2 locuri ocupate de catre al^il ;
1 loc ocupat de comuna ; 25
de persoane sunt, care de si
insurant si cultivator! de pamint,
dar n'au nici un fel de impro-
prietarire, precum nici putin^a
de a mosteni pe urma parin^i-
lor lor legiui^i.
Agricultura se face pe o in-
tindere de 2509 hect.
Are: 4 biserici (3 intre^inute
de comuna si 1 de stat), cu 5
preop si 6 cintarep; o scoala,
condusa de un inva^ator platit
de stat; o fabrica de spirt; 5
mon; o piva.
Budgetul comunei e de 18536
lei, 69 ban?, la venituri si de
6401 lei, la cheltueli.
Vite: 1054 vite marl cornute,
117 cai, 107 rimatori, 1931 01
si 172 junci.
Comunicatia cu satele vecine
se face prin 3 sosele si ma!
multe drumuri naturale.
Humulesti. sat, in com. Humu-
Hosted by
Google
HUMULESTI
753
HURDUGI
lesti, pi. de-Sus-Mijlocul, jud.
Neam^u, asezat pe valea piriu-
lui Neam^u (c&ruia in aceas-
ta parte i se mai zice si 0-
zana), spre S., la I kil. de o-
rasul Neatn^u si spre N., la 37
kil. de orasul Piatra, marginit
la V. cu satul Vinatori si la S.
cu satul Sacalusesti, cu cari sta
in comunica^iune cu soselele na-
tionale jude^ene.
Suprafa^a sa, impreuna cu {a-
rinelelocuitorilor, e de 936 hect.,
avind o populate de 243 fami-
lil.
Are: 2 biserici (una de lemn,
mare, situata la V. satuluf, si
alta de piatra) ; o scoala ; 1 fa-
brica de spirt.
Contribuabili sunt 225.
Vite : 430 vite marl cornute,
42 cai, 83 porcl si 640 of.
Este strabatut prin mijloc de
calea jude^eana Piatra-Neamfu,
care impreuna cu soselele ju-
de^ene : Humulesti-Manastirea-
Neam^u si Humulesti - Gruma-
zesti-Oslobeni, formeaza un cru-
cis cu centrul ocupat de vatra
satului.
Aci s'a nascut, la 1837, I.
Creanga, publicist si autor de
prea pre^uite pove«ti populare.
Humulesti, mandstire, in com.
Humulesti, satul cu acelasi nume,
pi. de-Sus-Mijlocul, jud. Neam^u,
Humule^ul, piriU, jud. Iasi, izvo-
reste de sub dealul Paunul,cur-
ge de la S. spre N., trece prin
satul Tomesti, pi. Codrul, unde
formeaza o ripa adinca, apoi
prin farina satuluf si se varsa
de-a dreapta riului Bahluiul.
Hundiul, grind, d'asupra stufu-
luT inconjurator, in jud. Tulcea,
pi. Sulina, com. Sf. Gheorghe,
in partea de V. a pi. si a com. ;
are o forma lunguia^a; se des-
face in 2 grindurl : Crasnicola
606 45. Alarele Uicfionar Geopra/ic. Vol. III.
si Plopilor ; in partea de S. este
punctul trigonometric Crasni-
cola; neproductiv, fund acope-
rit cu nisip si pujin stuf.
Hunia, com. rur. si sat, jud. Dolj,
pi. Cimpul, la 78 kil. de Craiova
si la 16 kil. de resedin^a pla-
sel, Calafat.
Terenul com. este ses, ne
Mind de cit o singura movila,
Stanca, numita ast-fei dupa nu-
mele Doamnei Stanca.
Pe teritoriul com. se afla o
balta, numita Hunia, care^reo
suprafafa de 35 hect.; is! ia
nastere din Dunare si se scurge
tot in acest fluviu.
Are : o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, de zid si deser-
vita de 1 preot si 1 cinta-
re{; o scoala mixta, care func-
^ioneaza din anul 188 1 si e in-
tre^inuta de comuna, condusa
de un inva^ator si frecuentata
de 69 baepf si 3 fete.
Stiu carte 48 locuitorl.
Popula^ia com. este de 1640
suflete : 821 barb, si 819 fern.
Dupa legea rurala din 1864
sunt 227 improprietari^T.
Suprafa^a com. este de 950
hect, din cari 835 hect. pamint
arabil. Este situata pe mosia
Maglavit, proprietatea bisericei
Madona-Dudu.
Viile se gasesc pe pamintul
arabil al locuitorilor improprie-
tari^i dupa legea rurala din 1864.
In com. se gasesc 3 cazane,
in care se fabrica rachitf din
tescovina.
Comerciul se exercita de 8
persoane. Locuitorii isl desfac
productele la schela Calafat sau
Cetatea.
O cale comunala strabate co-
muna.
Contribuabili sunt 305.
Budgetul com. e de 2319,54
lei la venituri si de 2212 lei la
cheltuell.
Vite cornute 22 I, ol 140, cai
41.
Hunia, deal, jud. Dolj, pi. Jiul-
d.-s., com. Bralosti^a, pe care
se afla asezata comuna. Are o
inaltfme de aproape 300 m. E
acoperit cu finefe, vil si p&durl,
Hunia, v&lcea, la N. com. Dra-
gasani, in marginea catunulul
Momotesti, pi. Oltul -d.-j., jud.
Vilcea. •
Hunia-Alba, picket de granifd,
pe marginea Dunarel,jud. Me-
hedin^i.
Hunia-Camena, punct trigono-
metric si de observafie, in jud.
Mehedinfi, plaiul Cerna.
Hunia-LungS, urme de cetate,
jud. Dolj, pi. Cimpul, com. Ba-
sarabi.
Hupca, sat, in jud. Tutova, pi.
Simila, com. Radaesti, spre E.
de satul Radaesti. Are 120 lo-
cuitorT, locuind in 28 case.
Hurcata, deal, inconjoara com.
$iscani-Raz£si, pi. Mijlocul, jud.
Falciu, de la N. spre E., si, in
dreptul comunel Grumazoaia,
ia aceasta numire. Este aco-
perit de vil si livezl.
Hurduga, munte, situat linga sa-
tul Grin^iesul-Mare, in comuna
Bistricioara, pi. Piatra-Muntele,
jud. Neamfu.
Hurdugi, com. rur., cam in par-
tea de N. a plasei Mijlocul, jud.
Falciu, formata numal din sa-
tul Hurdugi, marginita in par-
tea de N. de comunele Gru-
mSzoaia si Urlati ; la S., de co-
muna Gusetei; la E., de com.
Urlati; la V., de comunele Ho-
ceni si Deleni.
Hosted by
Google
HURDUGI-BOERE^TI
754
HUREZANi-DE-SUS
Comuna are o pozijiune din
cele mal placute avind ape bune
si in abunden^a si piimlntur! fer-
tile pentru culture.
Satul se afla asezat pe loc
s&natos, cuprins intre deaiurile :
Dumbrava, D&nesti si Elanul.
O parte a satuluj este asezatS
pe capatul dealulu! Danesti, ce
se prelungeste intre piraele Saca
si Elanul; o parte pe coasta
dealulu! Dumbrava, ce vine spre
V., iar& alt& parte* pe coasta
Elanului', spre E. Deaiurile D&-
nesti si Dumbrava, in prelun-
girea lor inclinata in forma de
platou abia se ma! observa prin
sat; numa! Elanul este ridicat
si predoininS asupra satulu!.
Suprafaja teritoriulu! comu-
ne! e de peste 2500 hect., cu o
populate de 184 familii, sau
740 suflete, din can 140 con-
tribuabill.
Satul poarta numirea de Hur-
dugi-Razes! $i Hurdugi-Boere^t!.
Aceasta. deosebire de numiri,
provine din faptul ca unii din-
tre nize§! prin vinzari sau prin
rapiri, deposedindu-se de pa-
minturi de c&tre un boer Ior-
dache Beldiman, proprietar pe
Hoceni, megies cu vechi! razesi,
a devenit o parte de sat cu
mosia, in proprietatea sa, si de
atunc! s'a numit acea parte
Hurdugi - Boerest!, iara partea
de N. a satulu! raz&$easca s'a
numit Hurdugi - R&ze$i, cu o
parte de mosie cam de 2000
hect. Proprietarul parcel de sat
Hurdugi-Boeresti n'a avut nic!
odati nic! o asezare in sat, f&-
cind administrarea de la ase-
zarea sa de pe mosia Hoceni.
Partea de sat ce ati p!erdut ra-
zesi! avea ca la 100 familif de
locuitor!, iar^ in 1864 cind s'a
f&cut improprietSrirea {aranilor
s'a g&sit 17 — 20 famili!, carora
li s'au dat imprejurul satulu 1
ca la 100 hect. loc de culture.
Locuitori! au locuin^e bune ;
multe case sunt de zid ?i aco-
perite cu table de fier. Locui-
tori! se ocup£, pe lingS. munca
cimpuluT, cu cultura vie!, cu
cultura albinelor, iar£ femeile
cu a gindacilor de matase si
cu ^esaturi.
In sat se afl&: prim&ria; $coala,
lnfiinfata in 1865, frecuentata
de 40 elevl; dou& biserici, in
fie-care sat cite una a caror
vechime se zice a fi de cite
100 an! si carl sunt deservite
de 2 preo^i si 2 dascal! ; 2 mori
cu aburi cu 2 pietre fie-care.
Bugetul com. e la venitun
si cheltueli de 2000 lei anual.
Sunt 800 vite marl cornute,
2000 01, 100 ca! $i 300 porcT.
Pe teritoriul comunei trece
piriul Elanul.
Infiin^area satulul se zice ca
ar data cam de vr'o 150 an!.
Se crede ca ?i-a luat na^tere in
modul urmator : Tot teritoriul
mo^ielor din vecinatate, ca : Ho-
ceni, GrumSzoaia $i desfiintatul
sat Ci$la, au fost in timpurile
mat vech! ale unuia sati a ma!
multor batrini raze?!. Prima lor
asezare nu se ?tie care a fost
din satele existente. Cea ce se
?tie cu siguran^a este ca lo-
cuitoriT din Hurdugi sunt ve-
nial parte din Hoceni, parte din
$i$cani, parte din Grum&zoaia
si parte din desfiin^atul sat Ci?la
$i c£ s'au a§ezat pe paminturile
mosiei lor $i au format satul Hur-
dugi, care este mai' nou de cit
cele pomenite.
Hurdugi - Boere^ti, sat. Vezf
Hurdugi, com. rur., pi. Mijlocul,
jud. Falciu.
Hurdugi-Raza§i, sat. Vezi Hur-
dugi, com. rur., pi. Mijlocul,
jud. Falciu.
Hurezani-de-Jos, corn, rur., pi.
Gilortulu!, jud. Gorj, spre V.
de com. Radinesti, situate pe
ses, coasta $i vilcele, pe ambele
parp ale piriulu! Amaradia.
Are o suprafa^a cam de 600
hect., din can 229 hect. padure,
159 hect. arabile, 162 hect. fi-
riefe, 18 hect. vie, 16 hect. li-
vezi de prunT si 16 hect. izlaz.
Locuitori! suntmo^nen!. Are
o populate de 129 familii, sati
572 suflete, din care 125 con-
tribuabili.
Locuitorii poseda: 19 plugur!,
38 care cu boT; 185 vite man
cornute, 12 ca!, 134 o!, 61 ca-
pre ?i 48 rimatori.
Venitul comunei ede le! 21 10,
iar cheltuelile de le! 1 95 3,ban! 7 5 .
Comunicafia in aceasta com.
se face prin ?oseaua vecinala
care o pune in comunica^ie la
N. cu com. Piscoiul, la S. cu
Corde?ti.
In com. sunt 7 pu^uri $i 15
fin tin!.
Are o scoala, fondata la anul
1854 si frecuentata de 23 elev!
si 4 fete; 2 biserici de lemn,
una fondata la anul 1834, iar
cea-l'alta la anul 18 17; aceasta
din urma e facuta de Constan-
ts Hurezanul.
Hurezani-de-Sus, com. rur., in
jud. Gorj, pi. Gilortul, la N. de
com. Pegeni, situata pe ?es
?i vilcele, pe malul drept al
riulu! Amaradia.
Are o suprafa^a de 1200 hect.,
din car! 400 hect. padure, 410
hect. arabile, 350 hect. flne^e,
1 7 hect. vie, 1 5 hect. livez! de
prun! si 8 hect. izlaz.
Popula^ia com. e de 175 fa-
mili!, sau 682 suflete, din car!
179 contribuabil!.
Locuitorii poseda 40 pluguri,
55 care cu bo!, 6 c&ru$e cu
ca!; 384 vite mar! cornute, 31
ca!, 524 o!, 22 capre, 274 ri-
m&torf; 30 stup! cu albine.
Hosted by
Google
HURGHESUL
755
HUSNICiOARA
Venitul comunet e de let
1355, iar cheltuelile de lei 1353.
Comunica^ia in aceasta com.
se face prin soseaua ju demean a
care o strabate si prin sosele
comunale, care o pun in le-
gatura cu comunele: Negreni,
Vladimirul, etc.
Are: 1 scoala ifiinn^ata la
1874 si frecuentata de 36 elevi;
2 biserici, una de zid si alta
de lemn, cea de zid, refacuta
de proprietar la anul 18 19, iar
cea de lemn, facuta la anul 1803
de locuiton, cu 1 preot si 2 cin-
tare^T, 1 moara de macinat cu
aburf; 7 pu^uri si 3 fintint.
Hurghe^ul, piriii, jud. Botosani,
izvoreste din dealul Pietraria si,
unindu-se cu Piriul-Mare, se
varsa. in iazul Leahul, com. Fe-
redieni.
Huruesti, com. rur., jud. Tecuciu,
pi. Berheciul, compusa din 8
catune: Capotesti, Dumbrava,
Galesti, Humeri, Nedelcu, Per-
chiul, Pradaesul si $arba.
Situata pe partea stinga a
Polocinulul, la 56 kil. de ca-
pitala jude^uluT, spre N.-V.
Are o populate de 349 fa-
milii, sau 1506 suflete, din carl
301 contribuabilf. Locuesc in
293 case.
Sunt 4 biserici : in Capotesti,
Galesti, Huruesti si in Sendresti,
deservite de 2 preo^i si 9 cin-
tare^i; o scoala, care dateaza
de la 1878, si e frecuentata de
35 copii.
Vite sunt: 409 boT, 891 01,
30 cat, 200 vaci, 2 tauri, 20
epe si 14 capre.
Teritoriui com. este de 5506
hect., din carl 1645 hect. cul-
tivable.
Este strabatuta : de soseaua
jude^eana ce vine de la Lespezi,
trece pe valea Polocinulul, si
intra in satui Huruesti, din care
se ridica mat multe drumurt:
la Galesti, Nedelcu, $arba si
la Capotesti peste deal; de va-
ile ce poarta numele satelor
prin care tree si se varsa toate
in Polocinul.
E brazdata de un deal ce se
intinde de la N. la S.si pe coasta
caruia sunt asezate satele in
li.-iie de la S. la N. : Galesti,
Pradaesul, Perchiul, Nedelcu,
Sendresti, Huruesti, Capotesti si
Sarba; acest deal poarta nu-
mele fie-carut sat ce este ase-
zat pe el, avind o lungime de
9 kil.
Veniturile si cheltuelile comu-
nei se urea la 2587 lei anual.
In partea de V. este straba-
tuta de piriul Polocinul. Se mar-
gineste cu comunele: Condra-
chesti, la N. ; Negulesti, la E. ;
Homocea, la S.; Corni si Con-
drachesti, la V.
Huruesti, sat, face parte din com.
Huruesti, jud. Tecuciu. E situat
la N. comunet, pe malul sting
al Polocinulul si udat de piri-
iasul Huruesti. Aid se afia si
resedin^a com.
Are o populate de 79 fami-
lit, sau 320 sjflete, carl locuesc
in 62 case.
Are o biserica, cu hramul S-^ii
Voevozi, care s'a refacut la 1 862.
In carpf se vad iscaliturt cu data
1 802 de la vechia biserica ;
se intre^ine de locuitort, avind
si pamint dat dupa legea rurala.
Copiii merg la scoala din Per-
chiul, care e la 3 kil si 360 m.
Locuitorit sunt parte razest,
parte improprietari^I la 1864.
Tradi^ia spune ca satul si-ar fi
luat numele de la Hurul, mare
Vornic al ^arei de jos si viteaz sub
Petru-Rares (15 35), care a fost
proprietar al acestor locuri.
Huruiala, colincf, in jud. Buzau,
com. si cat. Laposul, ramifica-
Jie din muntele Predealul, aco-
perita de fineafa si maracinf.
Huruzul, munte, in jud. Gorj,
la E. de curmatura Olte^ulul si
la N. de com, Polovragi; acest
munte face parte din mosia Po-
lovragi.
Huscaria, loc, spre S. de Ma-
nastirea-Risca, in jud. Suceava,
peste piriul Moisa si aproape
de fintinele cu slatina. Se zice
ca aci un egumen din Manas-
tirea-Risca ar Q voit sa faca un
schit in care scop a si pus te-
melia bisericet si chiliile ; asta-zi
nu se vad de cit urmele zidu-
rilor incepute.
Huseni. Vezt Rauseni, sat, com.
Comindaresti, pi. Jijia, jud. Bo-
tosani.
Husnicioara, com. rur. si sat,
in jud. Mehedin^i, pi. Ocolul-
d.-s., la 17 kil. de T.-Severin.
Este situata pe deal si vale. Satul
formeaza com. cu satele : Cernata,
Dumbravi^a, Negresti, Oprone-
sti si Priboesti, avind peste tot
1450 locuitort, 250 contribua-
bilf si 270 case.
Terenil este nisipos si ar-
gilos, acoperit cu padurT, in
cea mat mare parte fund braz-
dat de dealurl si vai.
Locuitorif poseda: 60 plu-
gurf, 155 care cu bof, 7 carufe,
cu cai; 260 stupi cu albine.
Are 2 biserici, cu 1 preot si
2 cintare^f.
Vite : 800 vite mari cornute,
24 cai, 890 ol si 600 rimatorf.
Piin com. trece soseaua T. -Se-
verin-Cerne^i-Pietrile-Rosir-Hus-
nicioara-Govodarva.
Budgetul com. e la venituri
de 2045 let, iar la cheltuelt, de
1788 let.
Pe teritoriui com. se gasesc
si izvoare cu apa minerala.
Hosted by
Google
HUSNICIOARA
756
HUSI
Husnicioara, vale, in jud. Me-
hedinfi, pi. Ocolul-d.-j., com.
rur. Prunisorul.
Hu^anul, deal, in jud. FaViu,
pi. Crasna, com. Ivine^esti.
Acest deal se mat numeste
si Corhana.
Huseni (Ivane§ti), sat, in cen-
trul com. Iv&nesti, pi. Racova,
in jud. Vasluiu, situat la cap&-
tul de N.-V. al dealului Iv&ne-
stilor, prelungindu-se pe sub
poalele acestut deal, spre S., pe
o intindere de 1090 hect., cu
o populate de 45 familii, sau
282 suflete.
Este resedin^a com.
Are o scoalS, infiin^ata in a-
nul 1869 si frecuentata de 30
elevi; o biseric&, zidita* pe la
1807, de Gh. Dr&ghict, fost pro-
prietar; 2 mori, una cu vaport
si alta de cat.
Vite sunt : 226 vite mar! cor-
nute, 43 cat si 40 rirnatort.
Locuitorit posed& : 1 7 pluguri
si 34 care cu bot, 7 pluguri si
14 c&ruje cu cat ; 70 stupt de
albine.
Hu§i, com. urb. si orasul de re-
sedin^ al jude^ulut F&lciu.
Se afl& in centrul acestut ju-
de{, cam spre E., aproape de
riul Prutul si in pi. Prutul.
Este asezat pe o vale ce in-
clina spre E.-S., lungindu-se
pe o suprafaja de 350 hect, in
direc^ie V.-E. ; si este inconjurat
de jur imprejur cu un san$ de
p&mlnt.
Din oras, aruncindu-ne privi-
rile imprejuru-t, vedem ridic&turt
inalte de dealurt acoperite cu
vit, livezt si p&durt, dindu-t
ast-fel forma unet ceta^I apa-
rate de Int&rituri naturale. Este
inchis aproape de toate par-
ole cuculml si piscuri de dea-
lurt, v&i si cu podise, care, le-
gate unele de altele, formeaza
imprejuru-t o IntSriturS l^n^uitS
unde eroul Moldovei, $tefan-
Voda eel Mare g&sise cu cale
s& pue in siguran$a" cuibul ob-
serva^iunilor sale strategice.
In partea de N.-V, a ora-
sului, se intinde marele deal
Lohanul, care unit cu dealul
Rusc£f, spre S., imprejmueste
orasul in forma" de arc.
In partea de S.-E., se intinde,
in forma de semi-cere, o alta
ramura de deal, pe a careia
culme se ridica tret piscuri in-
nalte: Co^oiul, Vulpea si Vo-
loseni, de pe ale caror virfuri,
ochiul observatorulut strabate
in intindere departata spre E.
catre Prut. Pe unul din a-
ceste virfuri, si anume de pe
eel al Co^oiului, numit de po-
por Cerdacul-lui-Stefan-Voda,
acest mare Domn observa na-
v&lirile dusmanilor: Tatari,Turct,
Cazaci si Lest.
In partea despre N.-E., se
afla intinsul platou Dricul, ce
serveste de imas vitelor ; iar
in partea de N.-V., in marginea
orasului, este o grupa de 6 mo-
vile, cam mincate prin sapatu-
rele caet ferate.
Apele ce uda teritoriul si im-
prejmuirile orasului, sunt mici
piraie cart izvoresc din vaile
dealurilor ce incunjoara tirgul ;
mat principale sunt doua* : Piriul
Brosteni, prin partea de S., nu-
mit in vechime Draslavatul, si
care este format din piriiasele:
Ochiul si Draslavatul, cari izvo-
resc dintre vit, apot Schitul si Za-
vati.
Piriul Riesti, numit din ve-
chime Temasa, format din piriia-
sele Sara si Turbata, tot cu obir-
sia dintre vit, curge prin par-
tea de N. a tirgului. Ambele
aceste doua pirae, unindu-se
in partea de E. a orasului, for-
meaza piriul Husi.
Afar& de aceste piraie cart
servesc de scurgere orasului,
mat sunt un numa> de fintini
si 18 cismele din care se in-
destuleaza tirgul cu apa tre-
buitoare pentru oament si vite.
Apa de baut din cismele este
adusa pe {evi din izvoarele dea-
lurilor. La 10 din cismele se
afla cite un havuz cu apa pen-
tru cazurT de incendiu.
Grigore Ghica-VodS, vizitind
orasul Husi, in anul 1852, a
daruit 1000 de galbent, pentru
facerea de cismele.
In Husi se afla o popula-
tiune de 12660 suflete: 6374
barba^t si 6286 femel; 6279 ne-
casatori^t, 5 1 20 casatori^i, 11 73
vaduvi si 88 divor^i; 7S^6
ortodoxi, 1838 catolict si 2986
mozaict: 9642 Romini, 2986
Evret, 2 Rusi, 2 Bulgart, 6
Greet, 17 Nem^i, si S Italient.
Stiti carte 2703 persoane.
Locuesc in 3200 case de di-
ferite forme si marimi, asezate
pe 52 strade, imp&r^ite J n pa-
tru mahalale sau colon : Cotro-
ceni, sau coloarea galbena ; Ri-
esti, sau coloarea albastra ; Plo-
peni, sau coloarea rosie, si Bro-
steni, sau coloarea verde.
Este resedin^a prefecturet si
a Episcopiet, si are : un tribunal;
o casierie generala; osucursal&
a cred. agricol; un oficiu-teleg.-
postal, al carut venit, pe 1899 —
1 900, a fost de let 402 1 5 ,40 ; o
judecatorie de ocol; un medic
primar, etc.; tret scoale primare
de b&eti si doua de fete ; un
gimnaziujun seminariu cu curs
inferior; o scoala de fete pen-
tru croitorie, pe linga care se
afl& doua librarit; 7 biserict,
din care una este Episcopia, a
c&reia biserict s'a fundat de Ste-
fan -Voda-cel-Mare, la 1495, in
curtea palatului Domnesc ce
era pe atuncea. In 1692, din
cauza unut cutremur, au cazut
Hosted by
Google
HU$I
757
HU?1
turnurile si au crapat pare^il bi-
serice! imprejur.
Aceasta biserica a devenit
Episcopie pe la anul 1592, in-
fiin^atS de Petru Aron-Voda,
prin staruin^ele Mitropolitulu!
Gheorghe Movila.
Eparhia acestel Episcopii se
intinde, asta-zi, peste judejele :
Falciu, Vasluiu, Tutova si Te-
cuciu; iar din vechime a avut, pe
linga Falciu, si ^inuturile: La-
pusna, Orhei si Soroca din Ba-
sarabia.
In curtea Episcopiei se afla
palatul Episcopal, Seminarul, ln-
fiin^at la 185 1, in timpul Dom-
nie! lui Grigore Ghica si de-
pendence servitorilor biseri-
cesti.
Intre^inerea bisericei, a per-
sonalului el si a Episcopiei, pre-
cum si a seminarulul, este in
sarcina statului.
Autoritatea Spirituala a Epis-
copatulul, ^ine de Mitropolia
Moldovei si a Sucevei, cu rese-
dinta in ora^ul Iasi.
La 17 12, Episcopia a fost
arsa si pradata de Turci.
La 1740, Tatarii au pradat
schitul Bradicesti si au luat hri-
soavele atit ale schitulul cit si
ale Episcopiei.
La 1739, Episcopia a fost
pradata de Tatar 1, cind gene-
ralul Rus Minich a cuprins Mol-
dova si a batutpe Turd aproape
de Hotin.
Afara de biserica Episcopiei,
cele-1'alte 6 bisericl, se intre^in
de comuna.
Evreii au 2 sinagoge.
Pe la finele veacului trecut,
Papisti! aveau in tirgul Husi o
capela cu cimitir, aproape de
Episcopie, pe malul din fa{a
Riestilor, ce era invechita, pen-
tru care el ar fi voit sa o in-
noiasc'a in timpul cind era E-
piscop al Husilor Veniamin
Costache; dar aceasta nu li s'au
permis, fiind ca in Husi erau
numa! vr'o cite-va famili! de
acea confesiune, si afara de a-
ceasta ei mat aveau in margi-
nea Husilor, la Corni, o alta bi-
serica. In urma a ars acea bi-
serica vechle, si dupa mat muite
cerer! repetate de a o rezidi, li
s'au refuzat de catre Episcopl.
Papisti! pentru a nu-si plerde
dreptul lor de a-s! face biserica
in Husi, aduceau mor^i! lor de
prin alte locur! si-I inmormintau
in cimitirul foastei capele. Epis-
copul Meletie observind aceasta,
la oprit cu totul de a ma!
aduce mor^i! de prin alte loca-
lity!. Prefectorul Papisttlor de
la Iasi, s'a jeluit de aceasta
Domnului Moruzzi; DomnulinsS,
informindu-se de adevarata ca
uza a oprirei, nu a {inut in
seama jeluirea.
Institute de bine-facere, sunt
doua: spitaiul evreesc, intre-
^inut de comunitatea Israelite
si spitaiul orasulul, sus^inut din
danil. Casele in care se afla
acest din urma spital sunt donate
in anul 1863, de catre D-l De-
metrie Castroean. Tot D-l Cas-
troean a ma! daruit, la 1883, ve-
nitul uneT mosii din jude^ul Ro-
man, pentru intre^inerea acestuT
spital.
Pentru procurarea de medi-
camente sunt 2 faimacii.
Afara de vil si livezile fru-
moase din prejurul tirgului se
afla si o gr^dina publica, cu un
local de teatru, intrefinute de
com.
In ce priveste produc^iunea,
orasul Husi este insemnat pentru
podgoriile sale din carl se ex-
ports cantita^I mar! de vinuri.
Ca calitate ins&, de si Di-
mitrie Cantemir-Voda pune a-
ceasta podgorie in al doilea
ordin dupa cea de la Cotnari,
sau din cauza schimbarel vre-
miior de atunc! si panS acum,
sau din lipsa une! ihgrijir! ma!
bune a culture!, alte podgori!
au luat locul Husilor in ordi-
nul al doilea dupa Cotnari, asa
sunt podgoriile din jurul Ia-
sulul: Visan, P&un, Socola, U-
ricani, Copoul, Galata, $orogari,
etc. Calita^ile de vinuri din a-
ceste locality! sunt mult supe-
rioare celor din Husi.
In prejmetele Husilor ma! in-
nainte se aflau multe bulgaril,
(gradinari!) de legume si ver-
de^url, de unde se exporta in
can ti tat,! mar! afara din jude^;,
pe linga consuma^iunea care se
facea in localitate ; asta-z! nu-
marul.lor s'au impu^inat. Ase-
menea s'a p!erdut produc^iunea
si comerciul insemnat al c£rnu-
rilor sarate (pastramuri), pentru
care era vestit Husi, cu boga-
tele sale zahanale, precum si
cultura tutunulul.
Livezile produc fructe de tot
soiul.
In com. sunt: 3 mori cu aburi,
pentru macinatul cerealelor; 2
berarii; 4 tabScari!; 2 sapu-
nari!.
Intre meseriile ce se exercita
in oras sunt: croitoria, cibotaria,
fteraria, l^cataria, lemnaria, sto-
leria, strungaria. In marginea o-
rasulu! de S., catre E., se afla
caramidarii, olari! si gradinari!.
Pentru indestulare publica,
se afla S pitaril si 5 casapi!.
Sunt 7 pie^e : piafa Sf. Nico-
la!, pia^a Primariei, pia^a pes-
c^rie!, piafa laptariei, pia^aver-
de^urilor si pia^a Sf. Dimitrie.
Se ma! afla in oras 3 otelur! ;
4 cafenele; 2 cofetaril.
In privin^a istorie! Husilor, ia-
ta ce scrie Episcopul de Roman
Melhisedec in «Cronica Husi-.
lor» :
«In documentele posterioare
ale Episcopiei de Husi, ora-
sul in care se afla ea, une-
or! se numeste Husi, alte-or!
Hosted by
Google
HU?r
758
HUSI
Hu§ul. Daca ne tntoarcem la
cele ma! vechi documente sla-
vone, de asemenea gasim ca
une or! numele acestu! loc
se intrebuinfeaza in plural, de
ex. in uricile domnest! date
din Husi se adauga la urma,
ca s'a scris «$ jfScijfJU m Husi.
Alte or! il g5sim in singu-
lar, de ex. in inscrip^iunea sla-
vona de la Marele $tefan ce
se pastreaza d'asupra use! bi-
serice! Episcopiei, se zice ca
biserica s'a zidit «k& r$co» in
Huso. Aceasta dubla numirein
singular si in plural, provine
de uzul cum s'a format la noT
cea ma! mare parte de nu-
mirile localita^ilor, adica de
la numele persoane! ce a po-
sedat ma! intiiu acel loc, prin
danie sau cumparatura de la
Domnie. Cit traia intiiul po-
sesor, locul se numea de pe
numele lui in singular, de ex.
mosia lui Bradiciu, a lui Dol-
heciu, a lui Aver, a Armasu-
luT, a Husulu!, etc. Dupa moar-
tea lui, locul trecind la ur-
masii lui si devenind a mat mul-
tor posesorT, numirea locului din
singular, trecea in plural, de ex.
Bradicesti!, Dolhesti!, AverestiT,
Armaseni!, Husi!, etc. Asa dar
amindoua numirile, singulara si
plurala, sunt logice. Observam
insa" numai atita, cit priveste
numirea Husilor, ca daca se
intrebuin^eaza in singular, ca sa
fie conform cu istoria si grama-
tica Romina, ar trebui sa se
scrie si sa se pronun^e : Husul,
care este numele primitiv al
locului. Finalul su de la sin-
gular, dupa limba Romina, la
plural se preface in fi, de ex.
pus-pusi, dusdusl, tramis-tra-
mis!, Husu-Husi, etc.
«Asupra originei numirei
Husu sau Husi, sunt cite-va
versiunl: una populara pro-
venita de la locuitorii Un-
gun, ce traiesc in satul .Cor-
ni, situat in laturea de N. a
Husilor. Aceasta versiune pre-
tinde ca, din vechime, pe locul
unde asta-zl este tirgul Husilor,
ar fi fost numa! o macelarie, de
unde locuitorii de la Corni, cum-
parau carne, care in limba un-
gara se numeste Hus (Hus).
Prin urmare, cind el se du-
ceau la carne, ziceau in lim-
ba lor, ca" se due la «Hus»
si ca de aid s'ar fi tragind
numirea locului Husi.
Alta versiune este aceea
pe care o aflam la Andreas
Wolf, autorul operei germane
intitulata «Beitrage zu einer sta-
tistisch-historischen Beschrei-
bung des Furstensthums Moi
dau. Erster Theil». lata ce
ne spune la pag. 154, des-
pre derivarea numelui Husi-
lor, de pe temeiul unor autori
ungurT:
« Numele Husi ii are acest
loc de la Husi^i, can in anul
1460, fiind alunga^i din Un-
garia, au venit in Moldova
si au capatat permisiunea de
la Voevodul Stefan-cel-Mare a
se aseza acolo. Atunci el au
fondat acest loc, si in amin-
tirea stimabilului lor de atunci
loan Husul, !-au dat acest mi-
me. Dara fiind-ca dup£ cit-va
timp cea ma! mare parte din
ei au fost alunga^i si din a-
ceasta {ara, apoi restul ungu-
rilor hush;! a trecut la reli-
giunea catolica, dar numele a-
cestui din nou fundat tirgu-
sor nu 1'au schimbat, in cit
el pana in timpul nostru se
numeste Husul (dupa pronun-
tia ungarci).
«Aceasta opiniune de origina
tot ungara" si pe care insus!
autorul eT, Timon, o d& cu
un «dicitur», «se zice», o gasim
repe^ita si la autori! Romini
modern!: la D-l Su{u in opera
sa : « Notion statistice despre
Moldova» pag. 52, si la D-l
Hasdeu in opera «Ioan Voda
eel cumplit» pag. 131.
«Nu t&gaduim ca o aseme-
nea colonie de persecuta^f pen-
tru credin^ele lor religioase ar
fi gasit in Moldova refugiul si
mintuirea lor, mai ales ca acest
fapt se bazeaza pe temeiur!
solide istorice, descoperite in
urma, si prin care se constata
ca ace! colonist! Husi^I s'au a-
asezat : la Husi, la Roman, si
in satele de prin prejur ; de ase-
menea c£ in urmS e! iar&sl
s'au convertit la catolicizmul
papal; ca pe la anul 1571, cind
s'au convertit acesti (catolici)
colonist!, e! erau in nuraar ca
la 2000 de oameni. (Istor. to-
lerant, religios, in Rominia. B.
Hasdeu).
«Si in adevar, pe urmasi! a-
cestor UngurT, i! gasim pana
asta-zi in prejmetele Romanului.
In parrea despre N. a Husilor,
pe mo^ia Episcopie!, se afla
satul Corni, de asemenea locutt
de Ungur! papist!, car! insa
asta-z! nu in^eleg alta limba de
cit acea Romina, in care pre-
otii lor le si fac predica. Din
documentele Episcopiei se pare
ca acest! UngurT, daca nu in
totul, in mare parte, sunt des-
cedenp aT colonistiior Husi^:!.
Din planul Episcopie!, f&cut pe
la finele veaculu! al 18-lea, se
vede ca pe locul unde este
acum satul Corni, locu!au «po-
slujnic! amestecap cu tirgove^!».
Prin poslujnicT se in^elege in
documentele Episcopie! oamen!
veneticl, adus! de prin alte ^an,
in deosebite rindur!, spre ser-
viciul Episcopie!. Insa tot o-
data in planul citat se inseamna,
ca acolo «a fost siliste de sat
vechiu». Putem presupune ca
colonisti! Husi^!, pe la 1460, vor
fi fundat si locuit acel sat vechiu,
Hosted by
Google
HUSI
759
HU§I'
dar& in urm&, pentru oare carl
grele imprejuraYT, il vor fi p&-
rasit si se vor fi asezat aiurea.
In (inutul Husilor (jude^ul Fal-
ciulul), Ungurl se afia* nutnai
in satul Raduc&neni.
«Ce se atinge de aser^iunea,
ca unguril Husi^I ar fi dat nu-
me Husilor, o respingem pe
temeiurile ce se vor espune
mai jos.
«Ceea-ce ne arata documen-
tele Episcopiei despre numirea
Husilor, si din care ne putem
face idee lamurit& despre nu-
mele si inceputul acestul oras,
consta in urmStoarele no^iuni:
«Pe timpurile Marelui Stefan,
locul unde asta-zi se afia HusiT,
apar^inea unei persoane cu nu-
mele Husul. Locul acesta a fost
dat lul de la Domnie. Uricul
slavon de danie s'a pastrat la
tirgove^T de Hu$i, pana in anul
1 8 14, cind cu viclesug s'a rapit
de catre niste persoane intere-
st te, precum se va arata mai
departe la anul acela. Nu se
stie insa daca dania aceea s'a
facut de Marele Stefan, sau mai
inainte de el. Cel intiiu do-
cument istoric, cunoscut pana
iicum, in care se aminteste de
acest Hus, este uricul lul Ste-
fan-cel-Mare din 1489 (6997),
Martie 13, in care se zice c&
sluga sa «StancIu, fiul luT Jurju
al Husului, a vindut lul Lupe
Armasul o siliste peste Prut,
unde a fost tirgul Sarata, mai
sus de Gura-SSra^el, pentru 38
galbeni tat2restf* (Arh. Ist,i.,
pag. 134, No. 245).
«In alt hrisov, tot de la Ste-
fan- VodS, cu data 1495 (7003),
Ghenar 20, se pomeneste de
^Marina, fata Husului, care im-
preunS cu o matusa a el Nastea,
a vindut a patra parte din satul
Buzesti, ce este pe Strata, lul
Neagu Dumia si fratelul sau Ba-
los, pentru 25 galbeni t&tarestf».
«Intr'un uric de asemenea
de la Marele $tefan din 1502
(7003), Ghenar 23, se zice c&
Marina fata Husului si cu ma-
tusa ei Nastea «au vindut a
lor dreaptS ocina" din drepte
si adev&rate urice, ce au avut
pe o bucatS, de loc pe Strata,
partea ce este de pe Elan, din
hotarul tirgulul nostru al Hu-
silor, ce este pe Draslclv^».
«Mai este intre documentele
Episcopiei, un hrisov de la
$tefan eel Tinar, dat in 1519
(7027); insa esteatit de stricat
si sters incit abia se poate des-
cifra cuvintele «h AP^S C( **
rA'b TiHiiM. jf* c $ /l ' K » adic& si
alt sat unde a fost Husul.
«Judecind dupa aceste date
putem pres'ipune, ca mosia stei-
pinita de Husul, incepind des-
pre S. de la Elan, unde po-
seda mosie fata Husului, Marina
spre N. cuprindea locul unde
suntHusi, sesul Prutului si, peste
Prut, satul Buzesti, si locul unde
a fost tirgul Sarata.
«A fost oare Husul Romin,
sau strain? Cel ce vor sa de-
rive numele si originea Husi-
lor de la colonia Husi^ilor, ne-
gresit tind a crede ca funda-
torul Husilor a fost un strain,
un Ungur sau un Bohem hu-
sit. Intre numele Husul si Husi$I
m adevar este as^mSnare, lns5,
eu o cred aceasta provenita, de
la intimplare. Numele Husu este
zicere slava; inseamna gisca;
dar on-cine a studiat cit de
pu£in arheologia noastrS, stie
ca acest fel de nume si pro-
nume slavone erau foarte obi-
cinuite strabunilor nostri, si
provineau parte de la vecin£ta-
tea cu popoarele slave, iar&
mai cu seam& de la literatura
slav& care era si a Rominilor.
Asa in urice se pomenesc nume
boierestl cu totul slavone, de :
Kpxsa, MorH/U, T<fcMnia ; Xp&sa,
Otihko, Gona etc. (Uricul lul
Stefan-Cel-Mare, din 1467, al lul
Petru Rares, din 1546.)
«RomfniI ati fost si sunt si
p&n£ ast&zl pre cit lesniciosl
pre atita si naivl in poreclirl
sau nSscocire de pronumiri, de
ex. a fost destul s& aiba cine-va
un petic negru cusut pe partea
din d&rapt a hainel, ca si fie
pronumit Cur-negru, si acest
pronume sa treacS la urmasil
lui si se devina" nume chiar al
satului unde ei locuiau. Pronu-
mele imprumutate de la pas&rl
erati foarte obicinuite. De aict
numirile de familie: Guri^i (gai-
ns) Vrabia, Secol (gangur), Ra-
ta, P&un, etc. Ce mirare dar
este ca sa g&seste o familie
romini pronumita de la gisca :
Husul? Far& ca s& mat avem
nevoia a ciuta obirsia numelul
acestuia prin Bohemia sau Un-
garia, eu afirm ca Husul era
Romin Moldovean, boier inru-
dit cu familiele boierestf ale
|arel. De aceea uricile, mai sus
citate, numesc pe Marina, fata
Husului, nepoata Nastel, care
la rindul s&u era nepoata lul
MihaH& Buzea, de la care a luat
numirea satului Buzesti, ceeste
pe apa Strata, peste Prut
(uric din 1495) ; iara" uricul
din 1489, spune c& Nastea avea
un frate, Toma, si o sor£, Ilea,
tustrei fii al lul Costea si ne-
po$I al Dvornicului Oanca; de
asemenea erau veri cu Ana si
cu fratele el Sima, fiil lul La-
zar si nepo^I al aceluiasl Oanca.
«Cum ca Costea si LazSr au
fost boierl, se vede din uricul
de la 1432, reprodusm cronica
Husului sub anul 1690, in care
aceste nume se pun intre boie-
ril marturl al uricului.
« Acest Husul este fundatorul
tirgulul Husi, precum intre al-
tele se vede si din suplica unul
Hosted by
Google
HU$T
760
HUSI
tirgov2£ din Husi ce avea in
pastrare documentul original al
fund&reT Husilor, s si care cu vi
clesug i s'a r2pit pe la 1814.
Acel tirgov£$ iata ce spune
despre aceasta in suplica data
DomnuluT Scarlat Alexandru
Cali m ah :
«Jeluesc Mariet Tale,ca in aniT tre-
cu£i, dupa moartea tatalui meii mi-a ra-
mas un uric vechiu sirbesc si trel-riecl
si patru file chirtie cu slove nern^esie
scrise, insa cusut la un loc, si la toata
fila de desupt, cind se intorcea fila era
o pecetie a Husului ce a facut tirgul
Husii. . .»
«Timpul fundSrel Husilor nu-1
putem ho tari din lipsa documen-
tului primitiv, care, din cele ce
spune suplicantul de mai sus,
trebue s& fie la vre-unul din
proprietary megiesf.
« Putem presupunecafundarea
aceasta dateaza de pe la tim-
purile MareluT $tefan. Cel pu-
^in n'am gasit nicT un docu-
ment mat vechiu, in care sa se
pomeneasca de Husi, innainte
de Marele §tefan. Combinind
desflin^area tirguluif Strata, de
pe malul sting ai PrutuluT, de
care vorbeste uricul din 1489,
si care venea tot pe mosia
HusuluT, putem presupune c&
tirgove^ii de acolo s'au str&mu-
tat la Husi a caruia inflin^are
coincide cu acele timpurl. Mo-
tivul stramutarel a putut fi o
mai buna siguran^a a tirgove-
$ilor, prin pozi^ia loculuT, m-
conjurat cu dealuri si codri
pe de o parte, iara pe de alta
cu Prutul, care era o piedic&
nu mica la n&vaiirile oardelor
C&z&cestT si T&tarestl. Din a-
cest punct de vedere Husi in
curind a devenit un insemnat
punct strategic pentru apararea
t&ref de catre inamici! ce na-
v&leati despre E. : Cazacf, Ta-
tar!, Turci. $tefan-Voda eel in-
tiiu a g^sit avantagios a avea
o resedin^a in Husi, pentru tre
buin^eie sale militare, precum
avea si la Vasluiu. De aceea
el a infiinfat acolo un castel
Domnesc, pe locul unde ast&-zi
este Episcopia. Nu putem a-
nume arata locul unde a fost
acel castel: dara curtea E-
piscopiei toata este potrecalita
de temelii vechi din can unele
de o soliditate foarte mare, si
care presupun o vechi me pro-
fundi. Din documentele Epis-
copieT, se vede c& un deal des-
pre E., nvimit acum Co^oiul, mai
inainte se numea Ceardacul-lui-
Stefan-Voda. In adevSr, de a-
colo se prezinta* o privire in-
tins& asupra Prutului si peste
Prut. Husi, si sub Domnii ur-
matori, era loc de resedin^a
Domneasca, unde Domnii pe-
treceau a timpure, c3cl se ga-
sesc multe hrisoave date de
aid ; de asemenea si letopisi^ele
ne arata pe unii Domni petre-
cind in Husi.
« Stefan- eel-Mare, inanul 1495,
a zidit m localul Cur^ef Dom-
nesti de la Husi, o biserica in
onoarea Sfin^ilor Apostoli Petru
si Pavel, precum se vede din
inscripfia slavona, ce pana ast&-zi
se pastreaza d'asupra use! bi-
sericei Episcopiei. lata textul
ci tradus in romineste:
Eii seviosul si iubitorul de Christos
To Stefan-Voevod, cu mila luT Dumnezeu,
Domn fareT Moldaviet, fiul lui Bogdan,
a inceput si a zidit acest templu in nu-
mele sfin^ilor slavi^ilor si tot laudator
corifeilor Apostoli Petru si Pavel, ce
este in Huso, pe Dra*slava(:, si s'a sa-
vtrsit ?n anul 7005, iara al domnieT luT,
anul 38 curent, luna Noemvrie 30.
« Unul din cronicarii f &rel, das-
calul Simeon ne spune c& tot
in acest an, cind s'a zidit bise-
rica, Stefan-eel- Mare a zidit a-
colo in Husi si cur^i domnesti,
care pe timpul acestui" cronicar
(cam pe la inceputul secolulu!
al 17-lea) erau surpate, dar be-
ciurile existau inca. (Let., t. L,
Pag. I3S).
«Cum ca aceasta biserica a
fost anume biserica a Cur^ei
Domnesti, si nu man&stire, se
vede si de acolo, ca ea nu a
fost inzestrata" cu nici un venit
deosebit, precum tot-d'a-una
faceau ctitorii manastirilor si
ai bisericelor, mat ales Domnii;
ba chiar nici locul pe care era
zidita biserica, nu era proprie-
tate a ei, ci loc Domnesc, pana
tirziu, precum se vede din hri-
sovul luT Mateiti Ghica, din 1756.
«Mosia HusuluT, pe care s'a
facut tirgul Husi, pentru insem-
natatea ce a cap^tat acest loc
prin Curtea Domneasca infiin-
{ata acolo de Marele Stefan, nu
tirziu iar£si a devenit Dom-
neasca, poate ca prin r&scum-
parare.
«Prin hrisoave se vad multe
exemple de acestea, ca mosiele
ce fusese danuite de DomnT, pe
la persoane private, se reintur-
nati iarasi* la Domnie prin res-
cumparare, prin stingerea unei
familiT sau prin confiscare.
Prefacerea mosiei Husilor in
Domneasca, se pare ca s'a ur-
mat pe la finele Domniei lui
§tefan eel-Mare ; cad in uricul
de la 1502, Stefan vorbind de
Husi, il numeste Tirgul nostru
Husi».
Episcopul Melhisedec pentru
a proba mai mult sus^inerile
sale in privin^a numirei si a ori-
ginei Husilor publica in extenso :
uricul slavon din anul 1489, pu-
blicat de D. Hasdeu in «Arhiva
istoric&» ; uricul slavon din 1495,
toate de la Stefan -eel -Mare.
(VezT Cronica Husilor, pag. 12,
13, 14, 15 si 16).
Apoi continua :
«De la Stefan-cel-Mare dar5,
Husi devenirS resedin^a Dom-
neasca; asemenea ca Vasluiul,
Hosted by
Google
HUSI
761
HU?I
Romanul si Hirlaul ; de aceea
gasim adesea orrpe Domni re-
sezind une-ori nu numal in Vas-
luiu, Roman si Hirlau, dar si
in Husi. Asa letopesi^ul ne spu-
ne despre urma?ul lui Stefan,
fiul sau Bogdan, ca a murit in
Husi la 15 17, si de acolo 1-au
dus de l-aii inmormintat la ma-
nastirea Putna. (Let, 1. 1., pag.
I52-T53).
«In documentele Stanilestilor,
se afla un suret (copie), de pe
un ispisoc sirbesc, dat in Husi
de Petru Rares, la anul 7035
(1527), Mart. 15. Domnia lui
Petru Rares, dupa spusa lui
Urechia, s'a inceput de la 20
Ianuarie a acestui an, iara uricul,
de care vorbim, de la 15 Mart.,
ni-1 arata deja in Husi. In acest
uric se pomene^te de mai multe
persoane, to^i fii ai lui Stanila,
de la care negresit se tragatit
raze^ii Stanilesti de peste Prut,
cit si numirea satului ce poarta
pana asta-zi numele de Stani-
lesti, situat din dreapta Prutu-
luT, proprietate a Episcopiei de
Husi.
« Petru Rares in domnia in-
tiia, la 22 Martie 1535, de ase-
menea era in Hu$i, precum dove-
deste uricul cu aceeasi data, dat
de el S X^ C6 K^ 7°43> Martie 22.
«In 1546, laMaiu 14, iara ga-
sim pe Petru Rares in Husi.
Acesta este anul de pe urma
al DomnieJ lui a doua. De la
data aceasta iar&si avem un
uric slavon dat de Rares din
Husi.
«Sub domnia lui Rares, se
vede ca se stabilise numirea tir-
gului Husilor in plural. Atit in
uricul citat cit si in eel prece-
dent, gasim numirea in plural:
«S X* a X* * X$c*X*»> * a Husi.
$tefan-cel-Mare in inscrip^ie il
numesteTSco, Husul, in singular.
«In 1548, Aprilie 7, saptamina
luminata, gasim in Husi pe Was
Voda, feciorul si succesorul lui
Petru Rares, (in a doua domnie),
care se vede ca f&cuse Pastele
in Husi. Aceasta data a petre-
cerei Domnului in Husi este
aratata de letopisi^e, prin uci-
derea HatmanuluJ Vartic, taiat
acolo din ordinul lui Ilias Voda.
(Let, t. I, pag. 173).
«In anul 1555, la Maiu, in 9
zile, gasim pe Alexandru La-
pusneanu, re^ezind in Husi, de
unde da* un uric in limba sla-
vona, tradus de D-l Hasdeu in
«Arhiva istorica» t. I. part. I.
pag. Ill, No. 155.
«In anul 1561, Alexandru La-
pusneanu, invins de Despot, in
bataiia de la Verbia pe Jijia,
i?i lua Doamna din Iasi, fugi
la Husi, si de acolo se sirguia
a'si aduna oaste din {ara si a
primi ajutor de la Turci, con-
tra usurpatorului Despot, dar
n'a reusit. Despot, dupa victo-
rie, ducindu-se la Suceava, si-a
tras tara in partea sa usor ; cad
to{T urau pe Lapusneanu, ?i
dupa ce s'a asigurat, a plecat
de la Suceava cu oaste asupra
Lapusneanului la Hu$i, ca sal
poata prinde, Dar acesta va
zindu-se parasit de top, a lasat
Husi si apucind drumul la Chilia,
de acolo a trecut la Constantino-
pole. (Let., t. I., pag. 178, 179).
«In anul 1574, in timpul raz-
boiului ce a avut loan Voda
Armeanul cu Turcii, dupa ce
acest grozav erou, a e?it in-
vingator in bataliele cu Ta
tartf si cu Turcii, la Bender $i
Cetatea-Alba, s'a retras la Husi
spre repaos si pregatire pentru
evenementele urmatoare ale raz-
boiului. La aceasta ocazie, iata
cum D-l Hasdeu, panigiristul lui
Ioan-Voda, descrie avantajelc
militare ale pozipunei Husilor:
1. Inlesnirea pentru hrana si
pentru recrutapuni din interio-
rul Moldovel.
2. O apropriere de frun tafia
Polona, de unde loan - Voda,
tot inca nu dispera de a c&p&ta
ajutoare mat serioase.
3. O localitate retransata prin
insu$! natura si in care nu pu-
tea fi format intr'un caz de na-
vala neprev&zuta\
4. Facultatea de a se porni
intr'un moment, sau la Nistru
contra Tatarilor, sau la Dun&rea
contra Turcilor. (Vezf opera
loan Vod5, pag. 131, 248).
«In anul 1589 (7097)Octom-
bre 6, gasim pe Petru - Voda
$chiopul, resezind in Husi, de
unde a. dat o carte de judecata.
(VezT Cronica HusuluT, pag. 25,
26).
«La 1673, Dumitrascu Canta-
cuzino Voevod, venind cu Turcii
si Tatartf, ca sa alunge pe Pe-
tricelco care ocupase Iasi cu
o$tile Lesestf si voia a se pne
in Domnie cu puterea, a tras
la Husi, $i de aici a ftcut dis-
pozipile razboiuluf ce a urmat
la gura BohotinuluJ si s'a sfirsit
cu desfacerea ostilor lui Petri-
celco. (Letop., t II., f. 23).
«La 1674, Voda Cantacuzino,
in luna Octombrie, dupa ce a
petrecut j>ana la Dunare pe sul-
tanul Mehmet ce se intorcea de
la razboiu in Polonia a venit
la Husi. (Let, torn. II).
«De pe la timpurile acestea
se vede ca castelul Domnesc
de la Husi s'a desfiin^at, deve-
nind mine, de care spune das-
calul Simion ca nu mai gasim
Domn petrecind in Husi. Nu
tirziu dupa aceasta, la 1592,
localul Cur^el Domnestf din Husi
se ocupa de Episcopia, infiin-
^ata atunci acolo. De la acest
timp istoria tirgului Husilor, se
contopeste cu istoria Episco-
piei.
«Cu toata insemnatatea poli-
tica data tirgului Husilor, intii
prin curple domnestJ ?i pefre-
606*5. Marele Dicfionar Geografic. Vol. HI
96
Hosted by
Google
Ht?l
762
HUSI
cerea acolo din timp in timp
a Domnilor,. apoi prin infiin^area
Epjscopief, care facea din Husi
centrul religios al unei man par^T
din $ara, acest tirg nu se vede
a fi prosperat. Pe cind s'a in-
fiin^at Episcopia, el consta din
un mic numar de tirgove^i ase-
za^i cu dughenele lor, pe locul
jiumit vatra tirgului, si doua
sate:Plopeni si Brosteni, poate
ca si Corni ; caci in planul
vechiu ai Husilor, se zice ca
acolo a fost siliste de sat ve-
chiu : dara locuitorii din acele
sate, de multe greuta^T au pri-
begit si Episcopii, in deosebite
rindurl, au adus colonist! strain*
de au sporit popuia^ia. Colo-
n is til erau Romini pribegi^i prin
alte {an, Bulgari, Unguri ase-
za^I acolo in deosebite epoce.
* «DemetrieCantimir, dupaanul
171 1, in «Descrierea Moldovei»
vorbind de Husi, il numeste un
tirgusor mic, care nu are alta.
insemnatate de cit pentru sca-
unul Episcopiei si pentru ca
linga dinsul s'a {inut razboiul
lui Petru-cel-Mare cu Turcii la
1 7 1 1 precum si pentru Movila-
Rabiei, ce nu este departe de
acest loc.
«In alt loc insa Cantemir lauda
vinul de Husi, punindu-1 in rin-
dul al doilea intre vina^ele ce
produce Moldova, adica dupa
eel de Cotnari, caruia Cante-
mir il da preferen^a innaintea
tuturor chiar acelor straine.
«In razboiul Rusiei cu Turcia
la 171 1, sub Marele-Petru si
sub Dimitrie Cantemir, urmat
aproape de Husi, la Stanilesti,
Husi si prejmetele lui, au su-
ferit foarte mult din partea os-
tirilor beligerante, pana ce s'a
incheat pacea la 10 Iulie, pe
malul Prutului, la trecatoare.
«In anul 17 13, sub Domnia
lui Nicolae Mavrocordat, Turcii
au luat in stapinire cetatea Ho-
tinuluT, cu ^inutul el si au pus in
ea o garnizoana mare de apa-
rare despre Rusia si Polonia.
Aceasta a ingreunat foarte mult
pozifiunea Husilor, can erau
situapt pe caiea Prutului, pe
unde ostile Turcesti adesea-on
se duceau si veneau de la Ho-
tin. Nevoile ce au cazut pe {ara
si pe Husi, de la aceasta impre-
jurare, asa le descrie cronicarul
loan Neculcea :
«Pe acele vremT era greu in
{ara, nu de biruri ci de alte
supararl, ca Turcilor li era calea
tot prin {ara, mergind si viind
la Hotin ; unii veniau pe la Foc-
sani, de mergeau pe Siret, al^ii
pe la Birlad si Iasi ; al^ii pe la
Prut si ca niste ostenl pagini
ce erau tot stricaciuni faceati,
cu feliu de fell ti de risuri si bat-
jocun. (L., t. 2, pag. 382). »
Pozifiunea geo grafted si ve-
chea tin par 'tire a tirgului Husi-
lor. Intr'un desemn vechiu, in
care se descrie pozifiunea to-
pografica si impartirea Husilor,
facuta de Iorest Dan, Devechiul
EpiscopieT, iata in ce stare se
arata. acest oras in a doua juma-
tate al veacului al 18-lea.
1. Husi sunt situa^i intre
doua pirae, ce curg amindoua
din partea apusana spre E., si
se intrunesc din jos de Husi, in
cit formeaza un unghiu. Piriul
despre N. se numeste Temasa
si curge prin satul Corni; eel
despre S. Dreslava^ul; amindoua
is! au obirsiele in deaiurile ce
inconjura orasul.
2. In partea despre E. este
situata Episcopia.
3. In spre E., locul tirgului
cu o uli^a in direc^ie de la N.
spre S., locuita de Moidoveni
si Bulgari. De la locul tirgului
mai departe, tot spre E., maha-
laua Brosteni, care se incepe
de la S., trece peste cele doua
pirae spre N. In aceasta parte
locuiau tirgove^ii si posiujnici
al Episcopiei. Tot in direc^ia
de E., mai departe, pana la in-
trunirea acelor doua pirae, era
mahalaua Plopenilor, care merge
tot in aceeasT direc^ie de la S.
spre N. ca si Brosteni. In mar-
ginea Sudica a el era mahalaua
numita «Ograda lui Lazar». Pio-
peni erau locui^T de asemenea
de tirgovept si posiujnici, sau
colonist! at Episcopiei. De la
Plopeni mai departe urmau Vo-
loseni, de care planul zice ca
Episcopia ii are prin schimb.
4. In drept cu locul tirgului,
spre S. si spre N., se intinde
locul numit Plesa, pe care in
toate direc^iunile sunt aseza^i
colonisti Bulgari.
5. In partea V.-N. de la E-
piscopie, se pune Corni, unde
au siliste de sat vechiu, in de-
parture de tirg ca la un ceas;
locuitorii se zice ca erau pos-
iujnici amesteca^T cu tirgove^i.
Planul zice: mosia Corni este
de la Stefan-Voda si intarit de
Constantin Racovi^a.
6. Peste piriul Temasa, pri-
vind de la Episcopie spre S.-
E. de la Corni, se pune maha-
laua Cotroceni, locuita de pos-
iujnici si tirgove^i.
Mai spre E. de la Cotroceni,
tot peste piriu este mahaua Rie-
sti, locuita de asemenea de po-
siujnici si de tirgove^i. Mai spre
E. de la Riesti, colonisti Bul-
gari.
8. Intre Episcopie si locul tir-
gului, se arata o distan^a de
loc desert, pe care era scoala
publica.
9. Pe locul tirgului in partea
N. era Cismeaua Domneasca
de care se vorbeste in car^ile
Domnesti de scuteala pentru
fintanari* DomnestL
10. In partea despre S. a
EpiscopieT, era gradina Epis-
Hosted by
Google
HUSI
763
HU$t
copieT, cu pom!, si, mat spre
S., de lagradina, se incepea pa-
durea, care acoperea dealul Lo-
hanuluT, ce astazT parte este
gol, parte plantat cu vtf si li-
vezlf.
In cit timp tirgul Husi a
fost pe loc ll Domnesc, el se
marginea numaTin o micaulicioa-
ra, acea ce se intinde de la mijlo-
cul uli^ef EpiscopieT spre S. ; da-
ra dupa ce s'a dat EpiscopieT, tir-
gul s'a marit si s'a format uli^a
principals de la Episcopie spre
E. Orl cite procese aii urmarit
intre tirgove^i si Episcopie cu
tinguiri si asuprin, soarta aces-
tor tirgovepf a fost rivnita de
tirgove^i! de pe alte propriety
particulare in cit aceia cind isi
cereau drepturl, se refereau la
pozi^iunea tirgove^ilor de Husi
ca la un model.
«Cu luarea Basarabiei de Rusi,
comerciul Husilor a cazut tare,
marginindu-se numai in partea
^inutului FalciuluT ramas d'a
dreapta Prutului. Aceasta im-
prejurare a dat cea ma! de pe
urma lovire mortala si tirguluT
Falciu, situat pe malul Prutului
si de care Domnul Cantemir
spune ca pe timpui lui era un
tirg frumos («Descr. Mold.», p.
27).
Cu ocazia razboaelor de pe
la finele veaculuT al 18 -lea, si
inceputui ai I9~lea, dintre Rusia
si Turcia, mai multe familii e-
migrind de peste Dunare, fura pri-
mite de Episcopl ca colonist! prin
mahalalele Husilor prin car! se
spori popula^iunea acestu! o-
ras. Colonisti! Bulgar! au adus
in Husi cultura duzilor si a vier-
milor de matase, care insa a
ramas in o stare primitiva pana
asta-zT.
In fine, orasul Husi a avut
mult de suferit in decursui a-
nilor prin deseie invaziuni ale
o^tilor straine in ^ara, caci ca-
lea ostiriior turcest! si tatare^tl
in razboaeie cu Polo nil si Rusi!
la Hotin si la Cameni^a, era
pe valea PrutuluT, ce se incepe
din jos de Galatf si trece in sus
pe aproape de Husi. In aceasta
cale parte din urdiile cele ne-
desciplinate ale Turcilor si Ta-
tarilor, se abateau pe la* Husi
si pradau tot ce nu apucau sau
nu puteati oamenii ascunde. Din
tradi^ie se spuna ca prazile, ma!
ales ale Tatarilor, erau asa de
dese si fara de veste la Husi
m cit Episcopi! {ineau deasu-
pra clopotni^e! un observator;
si peste Prut aveaii oamen! pus!
inadins ca sa dea semnal indata
ce vor sim^i navalirea Tatari-
lor. Cind se da semnalul stiut
se facea alarms cu tragerea
clopotulu! si atunc! locuitori!
din Husi se retrageau unit in
padure cu ceea ce aveau, alt'n
se puneau in pozi^iun! de apa-
rare. Husi erau inconjura£! de
codri man. Episcopi! iin ase-
menea incursiun! barbare, se
refugiati cu lucrurile cele mai
insemnate la Schitul-Bradicesti.
Insa de la un timp Tatarii ati ni-
merit si Bradicesti, de undeau
luat multe aver! si hrisoave
vech! de ale Episcopie! ce se
pastraii acolo spre siguran^a.
Hu§i, sat, pe mosia cu acelas!
nume din com. Preutesti, jud.
Suceava. Asezat pe {annul drept
al Somuzului-Mare, numara 86
case, populate cu 91 famili!, sau
352 suflete, din car! 176 bar-
ba^f si 176 feme! (6 strain!).
Are 85 contribuabil!. Vatra sa-
tulu! ocupa 20 falc!. Mosia,
proprietatea mostenitorilor de-
cedatulu! G. Costandache, este
in intindere de 370 falci, din
care : 290 falc! cuitivabile, 56
falc! padure si restul mlastin!
si locur! pu^in productive. Im-
proprietari^T, la 1864, sunt: 31
palmast si 17 codas!, stapmind
66 l J2 falc!. Are o bisericacu hra-
mul Adormirea Maice! Domnu-
lu!, zidita in 1835 de I. Hartu-
lari, improprietarita cu 8V2 falc!,
deservita de un preot si un cin-
taref. Scoala din Preutesti ser-
veste si acestuT sat. Drumur!
principale sunt: la Falticeni (6
kil.) si la Preutesti (3 kil.).
Hotdrnicia vech!e a satulu!
Husi se constats din urmatoa-
rele marturii :
Se ubo mi (iara dect not) Nicola!
Donici, Vel logofat, Iordachc Ruset, Vel
Vornic iiijinii zemli, Pavel Ciocarlan,.
Vel Vornic vesnii Zemli, si acest marc,
Nicolai Cdstin Hatman i Pircalab Su-
ccvei, Panainte Vel Postelnic, Dumitra-
scu Cuza, Vel Spatar, Savin Vel Ban,
Gavril Vel Paharnic, Gheorghe Aposto-
lu Vel Visternic, Patrascu Tosim Vel
Stolnic, Vel Mcdelnicer, loan
Palade Vel Clucer, Citea Sirdariu, Du-
mitrascu Vel Sluger, Calistru Vel Jigni-
cer, Pavel Kugina, Vel Latrar, Varlam
Vel Armas, Nani Vel User, Dumitrascu
Macri Vtori I.ogofat, Ion Gaftan Postel-
nic, Gavril Aga, Grigoras, Jora, tretie
Logof., Ruta, Gheorghies, Rejan VornicY
gloatei, facem stire cu aceasta marturie
a noastra precum ca avind Maria Sa
Domnul Nostru loan Const. Duca Voe-
vod un sat a nume Husi, ce sunt la ^i-
nutul vSuccvei pe Somuz, care acel sat
Husi sunt de mosa Mar. Sale cumpa-
ratura de cinstilul raposatul parintele M.
S. Duca Voda de la Rasmandea Postel-
nic si scriind M. S. Voda o carte la d-lui
fratele nostru Savin Vel Ban, d-lui au
trimis pe loan Botez^ ce au fost plrca.
lab, si pe loan vSeptelici, ce au fost Stol-
nic si Stefan Pisoschi si pe loan Pitic
din Buciumeni, si aii mers acolo la sa-
tul Husi si au strins oameni bunt din
jos si din sus, megiest de prin prejur si
aii socotit si aii hotarit inceptnd hotarul
din Somuz ?.i au pus un sttlp peste So-
muz din spre Preutesti in ^armurile S ;-
muzulut, la un izvor unde aii fost o fin-
tina ; de acolo la deal peste cimp, la mij-
locul cimpului s'aii aflat un stilp vechiii,
de acolo drept sub movila Ceta^i!
s'aii aflat alt stilp vechiii, un sttlp s'aii
pus in virful Movilei Ceta|ii, un stilp
s'aii pus in drum sub Movile, unde se
impreuna hotarul Preutestilor si a Htr-
topulut si a Husului, marturisind acolo
intre hotare : Necufae $'m Preutesti pen-
Hosted by
Google
HU$t
764
HUSI (EPISCOPIA-DE-)
tru un pamint ca au vrut sa-1 are, si
brazdindu-1 l'au* scos Husi zicind ca nu
este a lor si au mat marturisit si Ursul
din Hirtop. Iar pentru acel pamint, ca
1'au p'nut un socru a luY anume Minza-
tul din Hirtop si. l'au fost dobindi* tot
la Huseni si acel pamint s'aii stllpit tot
la Huseni, de acolo dnimul alaturea cu
hotarul HirtopuluT un stllp s'au pus iar
llnga drum in prejma inalsurilor (?) Hir-
topului, de acolp tot alaturea drumul
pana in capul unui pamint, pan a in
Valea Arghirilor si trece peste vale, un
stilp s'au pus pest la Vatastina in Bila-
voaia din Husi, un stilp s'au pus in ca-
pul Vatastinei Bilavoaei din jos, de a-
colo cimpul in zarea dealului precum
arata hotarul vechiii, un stilp in zarea
dealului in Podul Fintinelor de acolo in
jos- spre stlncile *IlrtoapeY, in lungul
paminturilor HirtopuluT si pe la obra^ele
paminturilor Husilor, un stilp s'aii pus
d'asupra in zarea dealului d'asupra Va-
tastinelor, de acolo la stincT, un stilp
s'au pus d'asupra stincelor Hirtoapelor,
de acolo Valea-HirtoapeY in jos de la
un loc, la Valea-Piriului, si taYe drept
matca piriuluT vechiu pana in apa So-
muzulm, s'aii facut un hour, intr'o ra-
chita si trece peste Somuz, ia Somuzul
in jos pana intr'o rovina (ripa) de a-
colo la deal in margine s'a facut bour,
de acolo culmea prin padurea pe Dealul-
Andricai, pana inpodurila padure, s'aii
gasit stilpul vechiu, si haturile arate pana
in margine, s'a facut bour, din margine
la vale cimpul pana intr'o fintina, un stilp
s'aii pus la Fintini, de acolo trece Valea-
Lacusestilor In Podul-lui-Camirzan, de
acolo piscul la deal pe culme pana in
F&gefel, pe la capetele paminturilor din
jos a farinei-Mari, din farina-Mare in-
tra in padure pana in piriul ce vine
din Poiana-Blagai, "tot prin Bourebi^i, si
iar marginea Poenei-Blagai in virful dea-
lului si coboara in jos pana in Somuz,
de unde s'aii inceput hotarul intiiu, si se
incheie hotarul tot. Insa intr'acest sat
Husi au marturisit megiesii to£i, ca este
a treia parte din sat a luT Calcantraur,
afara din Lelesti asa aii socotit si aii a-
les de catre alte hotare imprejur, si au
stilpit precum arata marturia care scria
la D-lui Savin Vel Ban. Pentru aceia va-
zlnd acea marturie incredin^ata, pentru
mat mare intaritura, am facut si not aceasta
marturie la cinstita mlna Mariei Sale
lui Voda, si pentru credin^a tofi mai
jos am iscalit, sa se stie».
«72ii (1703), Mai 22».
Nicolae Donici, Vel Logofat si to^i
cei de sus scrislV
In 1803, «Husit a Cluceresei
Safta Adamoaia numarau 18
liuzt, platind 280 lei anual, a-
vtnd si tret liuzi de ce? fara bir.
La acestia se mat adaugeau
«liuzii ot tam cu 5 breslasi, 15
liuzt » cart plateau 188 lei a-
nual).
Hu§i, staftede dr.-d.-f., jud. Falciu,
pi. Prutul, cat. Husi, pe linia
Crasna-Husi, pusa in circulate
la 15 Octombrie 1890. Se afla
la 5 kil. de Dobrina. Inal^imea
d'asupra nivelului marii e de
n8 m .03. Venitul acestei stafit
pe anul 1896 a fost de 181586
lei, 20 bam.
Hu§i (Episcopia-de-), biserica
in orasul Husi, jud. Falciu, fa-
cuta de Stefan-cel-Mare, Dom-
nul MoldoveT, in anul 1495 si
care in 1592 deveni Episcopie.
Iata-i istoricul dupa Cronica
Husilor de Episcopul Melhi-
sedec :
Infiin^area acestei din ve-
chime a patra Episcopie a Bi-
sericei Moldovet, dateaza de la
finele veacului al 16-lea.
« Aceasta rezulta din urma-
toarele combinart : a) Pana la
finele veacului al 16-lea, on
unde se gasesc scrist Episco-
piT ^arii prin documente, nicairea
nu se pomeneste de al-Husilor,
ci numai de al-Romanului si de
al-Radau^ilor, impreuna cu Mi-
tropolitul. b) De la finele vea-
cului al 16-lea se gasesc impre-
una cu cei do! EpiscopT, si al
treilea — Episcopul Husilor, c)
In sinodicul Episcopiei de Husi,
cei intiiu Episcop se pune loan,
contimporan cu Ieremia Movila,
care a inceput a domni in ze-
cimea de pe urma a veacului
al 16 lea. d) Temeiul eel mai
mare este uricul lui Ieremia
Movila. Prin el pentru intiia
data se dau de la Domnie mo-
sit pentru intre^inerea Episco-
piei, si Episcopia de Husi se
numeste in el : «nou zidita (adica
creata) Sfinta Episcopie de
Husi».
«Motivul infiin^are! acestei a
patra eparchii in Moldova nu
se arata in documentele Episco-
piei. Dar se infelege, ca n'a
putut fi altul de cit inlesnirea
privigheri! si administra^iei bi-
sericesti in partea despre rasa-
rit a {arei, care era ma '' mult
amenintata de Mahometanizm.
Afara de {inuturile Ceta^ei-Albe
si Chiliei, care cazuse sub stci-
pinirea turceasca inca de la
1489, din timpul Marelui Ste-
fan, la anul 1592, Aron-Voda
pronumit «cel rau», spre a ca-
pita a doua oara domnia de
la TurcT, le a mat cedat Ben-
derul, cu 12 sate de prin pre-
giur («Descrierea Mold. », de Can-
temir, f. 29, 30, 185 1).
«Iata uricul lui Ieremia Mo-
vila, de care s'a pomenit mat
sus. El este in limba slavona
si este reprodus in condica A.
a documentelor, f. 19 — 22, im-
preuna cu traducerea romina
pe care o reproducem si not
aid. Originalul acuma nu se
afla intre documentele Episco-
piei, dar cind s'a reprodus in
condica era. Copietorul spune
ca uricul era sen's pe perga-
ment: «uric de la Irimia Mo-
vila-Voda pe toate mosiele Epis-
copiet Husilor, ce este pe per-
gament», — asa intituleaza el
acest uric ; apot tncepe asa :
«ln numele Tatalui si a fiului si a
SfintuluT Duh, Troi^et Sfiri teT deofiintei
si ncdespartitei. lata eu robul Stapinului
meu Domnului Dumnezeu si xMintuito-
rului nostru Iisus Christos si tnchinator
SfinteY TroiteY, loan Ieremia Moghila
Voevod : cu mila lui Dumnezeii Domn
Tare! Moldovei. lata Domnia mea bine
am voit, cu a noastra buna voire, cu
curata si luminata inima, si cu tot gin-
dul, si cu tot sufletul nostru si cu aju-
Hosted by
Google
HUSI (EPISCOPIA-DE-)
765
HU$I (EPJSCOPrA-DE-)
torul de la Dumnezeii si cu sfatul si cu
blagoslovenia parin^ilor nostri a Archie-
reilor Moldovei, kyr Gheorgie Moghila
Archiepiscop si Mitropolit Sucevei si kyr
Agathon Episcop RomanuluY, si kyr
TheDdosie Episcop RadautuluY, si kyr
loan Episcop Husului, si cu sfatuirea a
tot sfatului nostru, am facut intru cinstea
si slava DomnuluT Dumnezeii, facato-
riului ceriulut si a pamintului, si am dis-
pus pentru rointuirea sufietelor celor mat
inainte intru fericire raposatilor, mosilor
si stramosilor si parin^ilor nostri, si pen-
tru a noastra sanatate trupeasca si min-
tuire sufleteasca, si pentru sanatatea si
mintuirea Maicet Domniei mele Mariei,
si pentru sanatatea si mintuirea a Doam-
nei Domniei mele, -i de Dumnezeii da-
rui^ilor fii Domniei mele Ion Constantin
Voevod si pentru toata casa noastra si
pentru pacea a toata ^ara noastra a
Moldovei Am dat si am miluit a noas-
tra, Sfinta ruga, cea facuta noua Sfinta
Episcopia Husului, unde este hramul
Sfin^ilor intru tot laudatilor Apostoli Petru
si Pavel, cu aceste sate: satul Plopeni
si satul Cozieci si Rasesti si Silistea,
Cretesti si Spariati, ce sunt in tinutul
Falciului, si Cacaceni la p'nutul Lapus-
neT, si cu mori la Panoasa, ce sunt
la girla PrutuluT, ce aceste mai sus scrise
sate au fost drepte ale Domniei mele si
sub ascultare la ocolul tirgului nostru
Husului, ca sa fie de la noi Sfintei Epis-
copii neclatite nicT-odinioara in vecii
vecilor, pana cind va sta acea Sfinta
Uiserica, si cine vor fi acolo preoti ca-
lugarT intr'acea Sfinta Episcopia, cu tot
soborul, sa aiba a ruga pre Domnul
Dumnezeii neincetat ziua si noaptea, pen-
tru sanatatea Domniei mele, si a Maicei
Domniei mele, si de Dumnezeii daruita
si prea iubiti fiit DomnieT mele, si pentru
mintuirea sufietelor noastre si pentru
ertarea pacatelor mosilor ; stramosilor si
a raposatilor parintilor nostri. Toate acele
scrise mai sus ca sa fie de la not uric
de acum si pana cind va sta acea mai
sus numita Sfinta Episcopia. Iar hotarul
acelor rna! sus numite sate, anume Plo-
peni si Cozieci, si Rasesti si Silistea
Cretesti si Sparieti, care sunt la tinu-
tul Falciului, si Cacaceni care sunt la
tinutul LapusneT, si cu mori la Panoasa
ce sunt in girla Prutului, si ca sa fie
hotarirea acestor mosil tuturor dupa. a
lor cele vechi hotare, pe unde din veac
au umblat. Iara, spre aceasta este credinta
Domniei mele celuT mai sus scris Ion
Irernia Moghila Voevod, si credinta prea
iubitului fiulul nostru Ion Constantin
Voevod, si credinta boerilor nostri, cre-
dinta Dumisale lui Ureche vornicul de
fara de jos, credinta Dumisale Cirste
vornic de £ara de sus, credinta Dumi-
sale Georgi Pircalab Hoiinulut, credinta
Dumilor sale lui Georgi si Ionascu Pir-
calabii Neam^ului, credinta Dumilor sale
Cirste si German Pircalabil Romanului
credinta Dumisale lui Orese Hatman si
Pircalab Sucevei, credinta Dumisale lui
Orinovschi, credinta Dumisale lui Veve-
rita Spatariu, credinta Dumisale Ursul
Medelniceriu, credinta Dumisale Carni-
man Paharnic, credinta Dumisale, Simion
Stroiciii visternic, credinta Dumisale Gli-
gori Stolnic, credinta Dumisale lui Vor-
cotariu Comis, si credinta a tuturor boeri-
lor nostri a Moldovei, a mart si a mici.
Iara dupa a noastra viata si mutare on
pre cine va alege Domnul Dumnezeii sa
domneasca, on din feciorii nostri, sail
din neamul nostru, saii on pe cine va
alege Dumnezeii sa fie Domn {arc! noas-
tre a Moldovei, acela sa n'aiba a strica,
ci sa rnal intareasca la a noastra ruga
Sfinta Episcopia Husului. Tar cine s'ar
ispiti a strica a noastra danie si miluirea
si intarirea, unul ca acela sa fia bles-
temat de Domnul Dumnezeii, facatoriul
ceriului si al pamintului, si de Prcacurata
MaTca lui Nascatoarea de Dumnezeii si
de Sfin^il Verhovnicii si intru tot lau-
datii Apostoli Petru si Pavel, si a ce-
lor-lalpi Apostoli, si de patru Evange-
list!, si de 818 paring de la Nichea, sa
aiba parte cu trecletul Iuda si cu Jidovel
cei ce aii rastignit pe Christos si ail zis :
singele lui asupra noastra si asupra fe-
ciorilor nostri. Acest blestem sa fie asupra
celor, cari vor strica si vor rumpe a-
ceasta scrisoare a Domniei mele. Si
pentru mat mare incredintare, catra a-
ceasta adevarata carte a noastra am legat
si pecetia Domniei mele. U las, vlet
7100 (1592).
Eparhia Episcopiei Hu§ilor.
«EparhiaHu?ilor ce se compu-
neadin: 1. Tinutul Falciului din
stinga Prutului cu resedinfa in
Falciu. 2. Tinutul LapusneT, par-
tea ce ramasese dupa luarea
Tighinei sau a Benderulul, cu
cele 12 sate sub stapinirea tur-
ceasca, care mai inainte facea
parte tot din {inutul acesta. Ca-
pitala ^inutului mai inainte fu-
sese la Tightnea, iara apol s'a
stramutat la tirgusorul Lapusna,
unde resedeau Pircalabil dom-
nestT, carl administrau (tnutul.
(«Descr. Moldovel», f. 29). Tot
in acest $inut era si tirgusorul
Chisinaul. («Arh. istorica», 1. 1,
par. 1, f. 172). Intr'o -cores-
ponden^adin anul 1593, vedem
c5 protopopul finutulul i$I avea
resedin^a in ChisenaCi, iara in
Lapusna era Nemesnicul sad
Blagocinul. 3. J inutul Orheiuhl
cu resedinta in tirgul Orheu, cje
o intindere nu prea mare (ibid.,
f. 31). 4. f inutul Sorocei, cu re-
?edinta in Soroca, situat pe ma-
lul NistruluT, cu cetate, la care
se rinduiau de Domnie do! cir-
muitorl. Dupa luarea Benderu-
lul, Cetatea Sorocei avea mare
insemnatate strategica (ibid., f.
31, 32). Sub Inocentie, in anul
1757, in Soroca, Episcopia ?i-a
facut metoh.
«Miron Costin ne spune ca
judetul Falciu se intindeapana
la Dunare, in cit cuprindea tir-
gu?oarele Reni si Troianul. A-
ceasta parte de loc pe la 1769
forma un deosebit finut, numit
HotSrniceni sau Greceni, $i era
administrat de un Capitan. (« Ar-
hiva rom.», t. I, i860, f. 141),
pentru care si tinutul acesta se
numea pe la 1800, Capitanie.
In Cond. Ill, f. 236, se pome-
neste de un «Ionita Gafencu
biv capitan de Greceni », la
anul 1778. Deasemenea {inutul
Falciului cuprindea Codrul nu-
mit Chigheciul -sau Tigheciul,
(«Arh. istoric5», 1. 1, p.T, f. 172),
care era din stinga Prutului,
si se intindea p&n5 la hotarul
Bugeagulul sau al Basarabiel
adica pana la san^iil lui Traian.
Din vechime acolo iocuiaii 12
mil de locuitorl, carl se aflau
in necontenite lupte ?i supar^rl
cu Tataril de Bugeag. («Descrie-
rea Moldovei », f. 58). In timpu-
rile mai din urma, precum se
vede din anaforaua Adunaril
obstestl din anul 18 12, {inutu-
rile de peste Prut se modificase :
Hosted by
Google
HU$1 (tfPtSCOPlA-DE-) '
766
HUSI (EPISCOPIA-DE-)
Grheiul $i Lapu^na se intru-
nise intr'un singur {inut, numit
al LapusneT, sau al Orheiul it
cu re$edin{a in Orheiu, a ca-
rina diregatorl sc numeau Sar-
darT. Cel pu^iu aceasta se ga-
seste in documente de pe la
1800. Codrul Tigheciulu? dea-
semenea forma un {inut a par-
.te. (Uricar., part. Ill, f. 343).
«Cu curgerea ttmpuluf, Epar-
hia Husilor a suferit mat multe
schimbari in intinderea sa. Ie-
remia Movila, la 1596, spre a's!
atrage amici^ia HanuluT tataresc,
. ?i prin el a Sultanului, care ordo-
nase a'l alunga, pentru ca. o-
cupase tronul cii ajutorul Le-
silor, a dat HanuluT 7 sate mol-
dovenestf din Bugiag ca sal
fie de cisle, care s'au numit «sa-
tele h&nesti», (Letop., torn. I.,
f. 217). La anul 1668, sub Dom-
nul Alexandru Ilia?, Turcii ati
iuat tirgul Reni, cu tot locul
de prin prejur, si au facut a
colo giamia. («Arhiva romina»,
t. II, f. 360, i860. Vezi de a-
semenea Letop., 1. 1, f. 253. Ar-
hiva istor. t. I. part. I. f. 26,
No. 19). Pe la timpul lui Con-
stants Cantemir (1685 — 1693),
Tatarii cupiinsesera {inuturile
Orheiul si L&pusna, de unde
abias'a scos de Antioh Cantemir
(1696 — 1700). (Letop, t. II, f.
43, 49, 292). La anul 17 12,
Lupul Vornjcul, in timpul in-
teregnuluT, daduse Tatarilor o
parte din Moldavia despre E.,
dar oareinturnatMihai Racovi$a\
(Letop., t. II, f. 147, 396). La in-
voiala ce aincheiat Grigorie Ghi-
ca cu Tatarii de Bugiag, in anul
1732, a fost nevoit sa le mal
dea din pamintul Moldovei o
intindere caie de o oar3 (Letop.,
t. II, f. 408). Toate aceste lo-
curi ce treceau sub stapinirea
politick a Tatarilor sau a Tur-
cilor, se instraiiiau si bisericeste,
trecind in Eparhia Proilabiei,
care cuprindea toate teritoriile
luate de Turct de la RominT.
«In anul 177 1, cind ostile ru-
sestl coprinsesera toate ceta^ile
ocupate in Moldova de Turci,
cu ocazia mor^il Mitropolitulu!
Proilav, Mitropolitul Gavriil Ca-
limah a lipit la Eparhia Husi-
lor toate teritoriile ceta^ilor Tur-
cesti de la Dun&re siNistru,a-
far& de Hotinul, adica: Reni,
Ismailul, Chilia. Akermanil si
Benderul. Insa, aceasta mare
intindere a Eparhiei Husilor a
{inut nimai p&na la incheerea
p&cei in anul 1774, cind acele
ceta^T iar&sT s'au redat Turcilor
si in urmare iarasT s'a restabilit
Eparhia Turceasca Proilabia, si
Episcopia de Husi a ramas ca
si mai inainte.
«In anul 1 8 12, Rusia, luind de
la Moldova toata partea despre
E., dintre Prut si Nistru, im-
preuna cu Bugeagul sau Basa-
rabia si cu toate olaturile Tur-
cesti din acele par^T, a redus
Eparhia Husilor mai la totala
desfim^are, raminindu-i numai
partea din ^inutul Falciului ce
este dea dreapta Prutului. Spre
a putea exista aceasta" . Epar-
hie a fost necesitate a se a-
daogi ^inutul Vasluiului, de la
Eparhia Romanulul. Aceasta mi-
se pare c& s'a facut cu ocazia
inort'ri Episcopului Gherasim in
1826. Cel pu^in din anul acesta
se gaseste o scrisoare a Epis-
copului de Radau^i, Isaia Bala-
sescu, catre Episcopul de Ro-
man, Meletie, in chestia unuT
preot de la satui Dumesti, \l-
nutul Vasluiului, care, ca vechil
de Protopop se adresase dea
dreptul catre Egumenul din Su-
cevi^a. Episcopul de Radau^i a
gasit aceasta urmare a vechi-
luluT necanonicS, si-1 acuza la E-
piscopul sau Meletie ; insa\ flind
c£ {inutul Vasluiu nu mat fa-
cea parte din Eparhia sa, re-
comanda acea epistola Ep«sco-
puluTde Hu?i. (Acta corespond.
cu Epis. de Roman).
«La anul 1852, sub Episco-
pul Meletie Istrati, s'au mat
adaos inca. douS {inutun, Tu-
tova $i Covurluiu, la Eparhia
de Hu$i, tot de la acea de Ro-
man, care avea ?ase ^inutun, $i
cu chipul acesta s'a facut amin-
doua Episcopiele cu Eparhii
egale in numarul ^inuturilor, fie-
care cuprinzind cite 4 tinutun.
In anul 1864, formindu-se noua
Episcopie a Dunarei-d.-j., s'a
dat la aceasta din urma ^inutul
CovurluiuluT, iar la Episcopia
de Hu?i, s'a alipit ^inutul Ca-
hul, prin care iara$! s'a redat
o parte din locurile de peste
Prut ce le avusese pana la anul
18 12. Dupa retrocedarea Ba-
sarabiei in 1877, s'a luat de la
aceasta Eparhic ^inutul Cahu-
luluT.
Episcopul de Husi in ordi-
nea ierarhica a Episcopilor o-
cupa locul dupa Episcopul de
Radauti, hind ca Episcopia de
Husi, ca cea infiin^ata mai in
urma, se socotea inferioara ce-
lor-1'alte, si era mai saraca in-
tre colegele sale. Locul cel d'in-
tiiu dupa Mitropolit, la parade,
il ocupa Episcopul de Roman,
apoi al Radau^ilor si in fine al
Husilor. La sarbatorile cele man
cind se aflau tofi Episcopii in
Capitaia, precum: la Nasterea
Domnului, la Botez, etc. si ve-
nea Domnul la biserica, Mitro-
politul si Episcopul de Roman
sta in laturea dreapta, iara E-
piscopul de Radaufi si de Husi
in laturea stinga/(Letop., t. Ill,
f. 297). La cazurl de vacan^e
la vre o Episcopie, obicinuit
se pazea aceasta regula : Epis-
copul de Husi trecea la Radauti,
acesta la Roman, iara Romanul,
la Mitropolie, in cit alegerea si
chirotonirea de Episcop nou
Hosted by
Google
HUSTIUL
767
huzuntjl
cadea pentru Episcopia de Husi.
Insa aceasta regula nu se ur-
ma tot-d'a-una cu stricter^. Au
fost cazun cind Episcopul de
Hu$i a trecut imediat la Epis-
copia de Roman, ba inca si dea-
dreptul la Mitropolie. Dup&mar-
turia DomnitoruluT Cantemir,
atit Episcopul de Husi, cit si eel
de Radaut^i, de si purtaii numeie
de Episcop si aveau chirotonia
canonic^ archiereasca, nu aveau
voe de a purta Mitra, ramiind
aceasta prerogative numai Mi-
tropolitului $i Episcopulul de
Roman. «Descrierea Moldovei»,
f. 293, din anul 1851).
« Aceasta marginire cu tim-
pul s'a desfiin^at. Mitra si en-
golpiul Episcopului Inocen^iu,
raposat la 1782, se pastreaza
pana astazi la Episcopia de
Husi».
Hu^tiul, sat, in jud. Tutova, pi.
Pereschivul, com. Liesti, spre
N.-E. de satul Liesti.
Hu§ul, piriH. format din piraele:
Brosteni si Riesti, can se im-
preuna in partea de E. a tirgu-
lui Husi ; apol sub numirea de
piriul Husul, se varsa in girla
Isaia, formata din varsarea Pru-
tului, dupa ce primeste mai in
sus, in partea din stinga, pe a-
fluenr/ii Racea si Pahnesti, carl
vin din partea de N. a pl&sei
Podoleni.
izvo-
Huta, piriU, jud. Dorohoiu ; .„. v
reste din deaiul Hutei, despre
Culiceni ; primeste in stinga pi-
raele Savine^ti si Birzeni ; curge
de la V. spre E., prin sesul din
mijlocul satului si comunei Tir-
nauca, pi. Herfa, si se vars& in
piriul Holeacul.
Hutupeni, cdtun. Vezi Valea-Sa-
tuluT, sat, com. Valea-SatuluT,
pi. Funduri, jud. Vasluiu.
Huturele, iezer, in partea de E.
a com. Vizirul, intre canalul
Viiciul, Dun3rea-Vechie, lacul
Tituloaia si privalul Bandoiul,
cu care comunica* in partea de
S. prin privalul Huturele.
Hu^ani, sat, in centnil com. Bre-
huesti, pi. Siretul, jud. Boto-
sani, situat pe loc ses, in stinga
SiretuluT, cu o suprafa^ dc 404
hect. si cu o populate de 102
familiT, sau 371 suflete, Rusi,
din car! 120 contribuabili.
Teritoriul mo^iei este mare
parte ses si acoperit cu pa-
dure.
Numarul vitelor e de432 : 124
boT si vacT, 18 car, 220 ol, 10
bivoli si 60 porcT.
Sunt 18 stupf cu albine.
Hu^anul, deal, cu ponor, pe mo-
sia Gr&me?ti, com. Grame^ti, pi.
Berhometele, jud. Dorohoiu ; in-
cepe din magura Cudrina si se
termina" la satul Rudesti.
Hu^anului (Deaiul-), deal, jud.
Tecuciu, la marginea de E. a
com. Colone$ti, pe care o se-
para de com. Tulesti, din jud.
Tutova.
Hu^oaia, deal, in jud. Iasi, pi.
Bahluiul, com. Cotnari; incepe
din Valea-Groazei si merge pana
la hotarul mo$ieI Ulmi, com.
Belcesti, unde se sfirseste, fa-
cind si hotarul intre satul Cir-
joaea, din com. Baiceni si com.
Cotnari.
Hu^ul, sat, f&cind parte din com.
G&iceana, jud. Tecuciu, situat pe
o vale, la 12 kil. de resedin^a
comuneT.
Are o populate de 72 fa-
milii, sau 285 suflete t din- carl
66 contribuabilT. Locuesc in 70
case.
Are o scoaia, care dateaza
de la 1892 si e frecuentata* da
38 copii ; o bisericS, cu hramui
Cuvioasa Paraschiva* ftcuta* de
Nichita Rusu la 1799, dupa* oUm
se vede in inscripfia ce se afla
pe catapeteazmS. S'a reparat la
anul 1853. Se intre^ine de lo-
cuitori, avind si 8V2 file! de
p&mint arabil.
Este str&b&tut de un drum
ce vine din Galceana si trece
in jud. Bacati.
Locuitoriif, fostl cl&casi*, sunt
improprietariti' la 1864 si st&-
pinesc 327 hect., iar proprie-
tary mosiei, D-nul Dimitrie A.
Sturdza, are 2409 hect., din
care mare parte p&dure.
Hu^ul, piriU, trece prin mijlocul
satului cu acelasf nume, com.
Galceana, jud. Tecuciu.
Huzmul, balta, pe mosia Ripta,
com. Hreafca, pi. Hert,a, jud.
Dorohoiu.
Huzun-Ada, insula, pe Dun&re,
pi. Silistra-NouS, pe teritoriul
comunelor rurale Aliman si Mir-
leanul, jud. Constanta; este mai
mult o prelungire de V. a ma-
relui Ostrov-Lungt cu care e
legate prin o ingusta' limbl de
pSmint; are o formS Iunguia^
indoitS, cu o lutlgime de* 3V2
kil. t o largime de * 800 m., o
intindere de 108 hect. ; este ne-
productivS, de oare-ce tot p&-
mintui sSu este format din alu-
viunile nisipoase *ale riuluL
Huzunul, piriiaf, format in mun-
{ii com. Poiana, se varsainPut-
na, jud. Putna.
SFlR^LTUL VOLUMULU! AL Ill-lea.
Hosted by
Google
Hosted by
Google
t'jtmtf^w^ ****>
Hosted by
Google
' 6 PV>-
**/S^fA«
'i2i»^(?
£«*/
^*» w ^/.
.«•«/
A*/
'«*/
...■#A^
^'NVV m 7 /?* ***\\\ ^z^*^-^
/^<w * fir- x^^v * (u/^^\ o i
^v (£k*/&? teV *^s£ (*4
nubit^u uy
Hosted by VjvJvJVlA