Skip to main content

Full text of "Marele Dictionar Geografic Al Rominiei 3"

See other formats


A propos de ce livre 

Ceci est une copie numerique d'un ouvrage conserve depuis des generations dans les rayonnages d'une bibliotheque avant d'etre numerise avec 
precaution par Google dans le cadre d'un projet visant a permettre aux internautes de decouvrir 1' ensemble du patrimoine litteraire mondial en 
ligne. 

Ce livre etant relativement ancien, il n'est plus protege par la loi sur les droits d'auteur et appartient a present au domaine public. L' expression 
"appartenir au domaine public" signifie que le livre en question n' a jamais ete soumis aux droits d'auteur ou que ses droits legaux sont arrives a 
expiration. Les conditions requises pour qu'un livre tombe dans le domaine public peuvent varier d'un pays a 1' autre. Les livres libres de droit sont 
autant de liens avec le passe. lis sont les temoins de la richesse de notre histoire, de notre patrimoine culturel et de la connaissance humaine et sont 
trop souvent difficilement accessibles au public. 

Les notes de bas de page et autres annotations en marge du texte presentes dans le volume original sont reprises dans ce fichier, comme un souvenir 
du long chemin parcouru par 1' ouvrage depuis la maison d' edition en passant par la bibliotheque pour finalement se retrouver entre vos mains. 

Consignes d 'utilisation 

Google est fier de travailler en partenariat avec des bibliotheques a la numerisation des ouvrages appartenant au domaine public et de les rendre 
ainsi accessibles a tous. Ces livres sont en effet la propriete de tous et de toutes et nous sommes tout simplement les gardiens de ce patrimoine. 
II s'agit toutefois d'un projet couteux. Par consequent et en vue de poursuivre la diffusion de ces ressources inepuisables, nous avons pris les 
dispositions necessaires afin de prevenir les eventuels abus auxquels pourraient se livrer des sites marchands tiers, notamment en instaurant des 
contraintes techniques relatives aux requetes automatisees. 

Nous vous demandons egalement de: 

+ Ne pas utiliser les fichier s a des fins commerciales Nous avons congu le programme Google Recherche de Livres a l'usage des particuliers. 
Nous vous demandons done d' utiliser uniquement ces fichiers a des fins personnelles. lis ne sauraient en effet etre employes dans un 
quelconque but commercial. 

+ Ne pas proceder a des requetes automatisees N'envoyez aucune requete automatisee quelle qu'elle soit au systeme Google. Si vous effectuez 
des recherches concernant les logiciels de traduction, la reconnaissance optique de caracteres ou tout autre domaine necessitant de disposer 
d'importantes quantites de texte, n'hesitez pas a nous contacter. Nous encourageons pour la realisation de ce type de travaux 1' utilisation des 
ouvrages et documents appartenant au domaine public et serions heureux de vous etre utile. 

+ Nepas supprimer V attribution Le filigrane Google contenu dans chaque fichier est indispensable pour informer les internautes de notre projet 
et leur permettre d'acceder a davantage de documents par 1' intermediate du Programme Google Recherche de Livres. Ne le supprimez en 
aucun cas. 

+ Rester dans la legalite Quelle que soit l'utilisation que vous comptez faire des fichiers, n'oubliez pas qu'il est de votre responsabilite de 
veiller a respecter la loi. Si un ouvrage appartient au domaine public americain, n'en deduisez pas pour autant qu'il en va de meme dans 
les autres pays. La duree legale des droits d'auteur d'un livre varie d'un pays a l'autre. Nous ne sommes done pas en mesure de repertorier 
les ouvrages dont l'utilisation est autorisee et ceux dont elle ne Test pas. Ne croyez pas que le simple fait d'afficher un livre sur Google 
Recherche de Livres signifie que celui-ci peut etre utilise de quelque facon que ce soit dans le monde entier. La condamnation a laquelle vous 
vous exposeriez en cas de violation des droits d'auteur peut etre severe. 

A propos du service Google Recherche de Livres 

En favorisant la recherche et l'acces a un nombre croissant de livres disponibles dans de nombreuses langues, dont le frangais, Google souhaite 
contribuer a promouvoir la diversite culturelle grace a Google Recherche de Livres. En effet, le Programme Google Recherche de Livres permet 
aux internautes de decouvrir le patrimoine litteraire mondial, tout en aidant les auteurs et les editeurs a elargir leur public. Vous pouvez effectuer 



des recherches en ligne dans le texte integral de cet ouvrage a l'adresse |http : //books .qooqle . com 




This is a digital copy of a book that was preserved for generations on library shelves before it was carefully scanned by Google as part of a project 
to make the world's books discoverable online. 

It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter the public domain. A public domain book is one that was never subject 
to copyright or whose legal copyright term has expired. Whether a book is in the public domain may vary country to country. Public domain books 
are our gateways to the past, representing a wealth of history, culture and knowledge that's often difficult to discover. 

Marks, notations and other marginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journey from the 
publisher to a library and finally to you. 

Usage guidelines 

Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials and make them widely accessible. Public domain books belong to the 
public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to 
prevent abuse by commercial parties, including placing technical restrictions on automated querying. 

We also ask that you: 

+ Make non-commercial use of the files We designed Google Book Search for use by individuals, and we request that you use these files for 
personal, non-commercial purposes. 

+ Refrain from automated querying Do not send automated queries of any sort to Google's system: If you are conducting research on machine 
translation, optical character recognition or other areas where access to a large amount of text is helpful, please contact us. We encourage the 
use of public domain materials for these purposes and may be able to help. 

+ Maintain attribution The Google "watermark" you see on each file is essential for informing people about this project and helping them find 
additional materials through Google Book Search. Please do not remove it. 

+ Keep it legal Whatever your use, remember that you are responsible for ensuring that what you are doing is legal. Do not assume that just 
because we believe a book is in the public domain for users in the United States, that the work is also in the public domain for users in other 
countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can't offer guidance on whether any specific use of 
any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in Google Book Search means it can be used in any manner 
anywhere in the world. Copyright infringement liability can be quite severe. 

About Google Book Search 

Google's mission is to organize the world's information and to make it universally accessible and useful. Google Book Search helps readers 
discover the world's books while helping authors and publishers reach new audiences. You can search through the full text of this book on the web 

at http : //books . google . com/| 



M 



«». 



?*$! 



*f<-'a. 



.*» *■ 




!$W3 



m 






i 



P&- ' >li 



'.7* ,3 *WP J 



^*fi 






*7o 



iMUY 



<»« 



»%« 



Yd*'. 



I -''|'// 





IfeV 



.OITas WRIGHT DUnnWcT 
! BEQUEST 

fUNIVERSlTY or MICHIGAN^ 
jfci,,-. GENERAL LIBRARY I 



'*WS 



»?• 



»</ 




S8& 






).-:!'// 




-•"•/ 



O 









s&v, 



«»^ 






7/J^ 



^ / 



S^j 



*7o 



A- 



'*Nr)2^Z&H 






'»« 



V«8* 



J^Y/ 



^ 














^0 


^ 
•^ 








i 


s 




ML , i.^ 


'A sV' 






^oj^r^ *i 





Hosted by 



Google 



y> ?£ 



MARELE 



DICJIONAR GEOGRAFIC 



AL 



ROMINIEI 



Jil^ 




6SS78. Alarele IHcfionar Geografic. Vot. HI, 



Hosted by 



Google 



Hosted by 



Google 



SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMlNA 

FUNDATA LA is IUNIE 1875 
RECUNOSCUTA DKEPT INSTITU'riE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN ao FEBRUARIE 1897 



MARELE 



DICTIONAR GEOGRAFIC 



AL 



ROMINIEI 



alcAtuit si prelucrat dupa dictionarele partiale pe judete 



DE 



GEORGE I0AN LAHOVARI 

PRESEDINTE AL 1NALTEI CUK'fl DE COMPTURI, 

PRESEDINTE AL SOCIETA'fll PENTRU iNVA'f ATURA POPORULUI KOMiN, 

SECRETAR GENERAL AL SOCIETA?!! GEOGRAFLCE ROMINE 



§1 



GENERAL C. I. BRATIANU 

SUB-§EF AL STATULUI-MAJOR GENERAL, 

DIRECTOR 

AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI 



GRIGORE G. TOCILESCU 

MEMBRU AL ACADEMIEI ROMlNE, 

PROFESOR UN1VERSITAR, ' 

DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHITATI 



VOLUMUL III. 



BUCURESTI 



STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59 

1900 



Hosted by 



Google 



XoS 
,L\h 

v-1 



Hosted by 



Google 



"T^u-V. To 



MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC 

AL ROMlNIEI 



c 



Cucuruzul, com. rur y jud. Vlas- 
ca, pi. Marginea. Este impar- 
{ita in doua catune sati doua 
mahalale : Cucuruzul-d.-s. si Cu- 
curuzul-d.-j., situate la extremi 
tatea de N. a plasei, intre sa- 
tele Prunarul si Ciolanul-Pangal. 
Proprietate a d-luT Nicolae Ghe- 
rassi, fosta a d-luT Ion Ghica. 
Departe de Giurgiu de 28 kil.; 
de Stanesti, resedin^a plasei, 
de 18 kil. iar de Bucuresti 
de 52 kil. 

In 1887 avea 347 contribua- 
bili, din 1752 sufl. 

Budgetul com. pe anul 1886 
erade 3973 lei la veniturT si 3502 
lei la cheltueli; pe 1887 era de 
3861 lei la venitun si de 3270 
lei la cheltueli. 

Are 2 biserici, deservite de 2 
preop si 3 cintare^i. Una din bi- 
serici este zidita la 1830 sire- 
parata la 1886. Are hramul Sf. 
Impara^i si constitue o singura 
parohie. 

Este o scoala mixta, cu 4 
clase. In 1888, au urmat aci 
20 bae^i si 35 fete, din90bae{I 
si 35 fete in virsta de scoala. 

Suprafa^a intregei mosii este 
de 2050 hect, din care, la 1864, 



(URMARE) 

s'a dat la 220 locuitori impro 
prietari^i dupa legearurala 850 
hect., raminind proprietate 1200 
hect. 

Pe teritoriul com. e un petic 
de padure in suprafa^a de 230 
hect. 

Arenda anuala a mosie! este 
de 36000 lei. 

Satul este situ at pe o vale 
ce poarta numele satului si care 
are pe ea un elesteti care serva 
de adapat vitele satului. 

Pe aci trece valea CablanuluT, 
pe care sunt izvoare si un he- 
lesteu de pescuit si adapat vi- 
tele. 

Cucuta, catun, jud. Braila, pen- 
dinte de com. Mihaiu-Bravul, si- 
tuat la V., 12 kil. departare 
de resedin^a comunei. Vite cor- 
nute sunt: 254 (120 boi, 1 10 vaci, 
2 tauri, 22 vi^ei) ; sunt 48 cai, 
384 pordf si 320 01. 

Cucutan, movildj jud. Buzau, in 
com. si cat. Simileasca. 

Cucutei (Valceaua-), vdlcea, 
ramifica^ie din Valea-Duhnei ; 
trece pe la N. comunei Traian, din 



jud. Teieorman, pe linga Valea- 
Suroaci si spre mosia Piatra. 

Cucuteni, com. rur. t jud. Dim- 
bo vi^a, plaiul Dimbovi^a- Ialo- 
mi^a, situata pe dealuri si pe 
vai, spre N. si la 25 kil. de Tir- 
goviste, intre Muchea-Branesti, 
Muchea-Manastirei-Buneasi Mu- 
chea-Barbosi. Aceasta comuna 
este mai toata asezata pe va- 
lea Vilcana, pe unde si curge 
piriul Vilcana. 

Cucuteni sunt invecina^f spre 
E. cu com. Mo^aeni si $erba- 
nesti-Podurile, sau Baile-Pucioa- 
sa, spre V. cu Pietrari, spre 
N. cu Riul-Alb si spre S. cu 
Vilcana-Pandeli. De toate aceste 
comune se desparte prin dea- 
luri si vai si numal cu Vilcana- 
Pandeli se leaga printr'o soseave- 
cino-comunala. Peste apa Vilca- 
na sunt in raionul com. cinci 
pode^e. Cucuteni se compune 
din trel catune: Vilcana -d.-j., 
Vilcana-d.-s. siCucuteni, cu 1500 
locuitorJ romini. Comuna se 
compune din: uli^a Cucuteni, 
uli^a Plaiul, uli^a Bisericel, linia 
Viicani, uli^ele Moiceni, Greci si 
Valea-Cheil. In aceasta comuna 



Hosted by 



Google 



CUCUTENI 



CUCUTENI-RAZAS1 



sunt trei bisericl si o scoala. cu 
local nou si condusa de un lnva- 
{ator platit de stat. Comuna 
create vite : vaci, boi, cai, 01. 
Se cultiva mai mult porumb si 
cinepa. Tocmai sus in Cucu- 
teni, peste dealuri la riul Ialo- 
mi^a, este o moara. Principala 
produc^iune a com. este gazul 
si apa iodo-salifera. Aci sunt 
renumitele bai de iod de la 
Vilcana. Vezi Vilcana si Buznea. 

Cucuteni, com. rur., ocupind par- 
tea despre N.-V. a plasei Stav- 
nicul, jud. Iasi, situata mai mult 
de a dreapta riului Bahluiul, 
pe un teren accidentat, for- 
mind dealuri si vai acoperite 
cu paduri. Se afla la 16 kil. 
de Iasi. Prin partea de N. 
a comunei trece riul Bahluiul, 
calea ferata si soseaua nationals 
de la T.-Frumos spre Iasi, carl 
merg paralele cu apa Bahluiul. 

Este formata din satele : Cu- 
cuteni, Cogeasca - Vechie, Co- 
geasca-Noua, Hasnaseni, Li£- 
cani- Vechi, Bratuleni, Scoposeni, 
Dirjeni, Bogdanesti, Horlesti- 
Catolici si Horlesti-Domni^ei. 
Are o intindere cam de 12609 
hect. si o populate de 699 
familii, sau 3270 suflete. 

In aceasta comuna sunt 5 bi- 
sericif ortodoxe, cu 3 preo^i si 
6 cintare^i; una catolica, cu 1 
preot si 1 dascal ; 4 scoli, cu 4 
inva^atori, 158 elevi, (145 bae^i 
si 1 3 fete) ; o moara de apa. 

Budgetul e de 17416 lei 66 
ban! la venituri si de 17346 k! 
la cheltuell. 

Vite sunt: 10749 capete, din 
carl: 3432 vite man cornute, 
5560 01, 48 capre, 512 cai, 5 
bivoli si 1 192 rimatori. 

Cucuteni, sat, in centrul comunei 
Cucuteni, plasa Stavnicul, jud. 
Iasi, inconjurat de toate panVile 
cu dealuri. Are o populate de 



116 familii, sau 559 suflete. 
Este resedin^a comunei. Aici 
se afla: o biserica zidita la 1642 
de Mate! Deleanu, fostul pro- 
prietar, deservita de I preot si 2 
cintarep ; o scoala cu un local fru- 
mos, infiin^ata in anul 1865 si 
frecuentata de 47 elevi ; localul 
primarie! si casele proprieta^ei. 
Linga sat se afla un iaz, numit 
Broscaria. 

Vite sunt: 4123 capete, din 
carl : 803 vite man cornute, 
2864 01, 18 capre, 141 cai, 5 
bivoli si 292 rimatori. 

Satul Cucuteni se afla pe 
mosia cu acelasi nume, si este 
vechiu, dupa cum ne arata data 
fondarei bisericei. 

«La 7 12 1, in timpul domniei 
lui Stefan-Voda Tomsa, boerii 
fund nemultumiti de el, s'ati 
retras intr o noapte cu totii in 
acest sat si au trimis porunca 
lui Stefan-Voda, sa iasa din 
scaun, ca nimeni nu-1 ma! poate 
suferi in DomniaTarei cu aritea 
varsari de singe. 

«Voda n'a ascultat, si strin- 
gind oaste au imprastieat boerii, 
rasipind rascoala lor». 

Cucuteni, sat, in partea de S.- 
V. a com. Baiceni, pi. Bahluiul, 
jid Iasi, pe valea piriului fo- 
leasa, ce trece prin mijlocul sa- 
tului. Are suprafata camde 1900 
hect. si o populate de 92 familT, 
sau 408 locuitori RominT, cari se 
ocupa. cu agricultura si creste- 
rea vitelor;o biserica, deservita 
de 1 preot, 2 clntare^i si 1 ecle- 
siarc ; o scoala, infiin^ata in 1 884 
si frecuentata de 34 elevi. 

Aci s'a gasit, facindu-se sa- 
paturi sistematice de reposatul 
profesor N. . Beldiceanu, mai 
multe obiecte vechi, ca : idolT, 
oale, instrumente etc., parte de 
lut si parte de os si bronz. Ele 
sunt depuse la Muzeul National 
din Bucuresti. 



In trupul mosiei se afla si satul 
Barbatesti. 

Cucuteni, stafie de drum de fer, 
jud. Iasi, pi. Stavnicul, Satul 
Cucuteni, pe linia Iasi-Pascani, 
pusa in circulatie la 1 3 Sept. 1 870. 
Se afla intre statiile Iasi (14. 1 kil.) 
si Podul-Iloaei (8.7 kil.) Inal- 
timea d'asupra nivelului marii 
de 44 m 75. Venitul acestei sta^ii 
pe anul 1896 a fost de 33530 
lei, 25 bani. In anul 1873 ve- 
nitul acestei statil era numai 
de 1159 lei, 47 bani. 

Cucuteni, mosie, in jude^ul Iasi, 
com. Cucuteni, pi. Stavnicul, 
pe teritoriul caruia se afla, satele : 
Cucuteni, Scoposeni, Cogeasca- 
Vechie, Cogeasca-Noua, Dirjeni, 
Bogdanesti si Horlesti-Domni^ei. 
Are o intindere cam de 10 160 
hect., din cari cam 2145 padure. 

Cucuteni, ajiue?it al pir. Racea, 
in com. Ruginoasa, jud. Suceava. 

Cucuteni-Pirscoveni sau Balta 
Plopului, mosie, si catun in ju- 
de^ul Buzau, com. Stilpul, fosta 
proprietate a statului, pendinte 
de Episcopie si din care parte s'a 
dat insurateilor, iar parte s'a vin- 
dut deosebit si s'a alipit mosiel 
Stilpul. 

Cucuteni-Raza§i, sat, numit si 
Pelinul. E situat pe coasta de 
deal, in centrul comunei Dur- 
nesti, jud. Botosani, pe dealul 
si valea Pelinului. Are o suprafata 
de 507 hect., si o populate de 
49 familii, sau 206 suflete ; sunt 
j6 contribuabili, vechi locuitori 
razesi, cari se ocupa cu agri- 
cultura si cresterea vitelor si au 
14 hect. vii pe Hirtopul-Viilor, 
cari produc 220 hectol. vin. 

Vite sunt: 59 boi si vaci, 
42 cai, 56 01 si 25 rimatori. 

Loc. au 45 stupi cu albine. 



Hosted by 



Google 



CUCUTENI-TUFESCU 



CUDALB1 



Cucuteni - Tufescu, sat, situat 
in partea de N.-E. a comunei 
Durnesti, jude^ul Botosani, pe 
un podis inclinat spre S.-E. 
si pe valea Piriului-Cucutenilor. 
Mosia are o suprafa^a de 872 
hect., din carl 143 hect. ale 
locuitorilor si 7294 ale proprie- 
tarului. Popula^ia este de 57 
familii, sau 143 suflete, din care 
33 contribuabili. 

In acest sat se afla 1 bise- 
rica de zid, deservita de 1 preot 
si 2 cintarep ; 4 iazur! si o moara 
de apa. 

Prin mijlocul satului trece ca- 
lea judej:. Botosani-Stefanesti. 

Vite sunt: 98 boi si vacT, 44 
cat, 350 01 si 30 rimatori. 

Cucutenilor (Iazul-), iaz, for- 
mat din Piriul-Cucutenilor, pe 
mosia Cucuteni -Tufescu, com. 
Durnesti, plasa Stefanesti, jud. 
Botosani. 

Cucutenilor (Piriul-), piriu, iz- 
voreste de pe mosia Cucuteni- 
Tufescu, com. Durnesti, jud. 
Botosani, trece pe linga satul 
Cucuteni si se varsa, in piriul 
Corogea. 

Cucuvaia, piriias, in jud. Neam- 
tu, com. Vinatori-Neam^ului. Iz- 
voreste din dealul numit Fundul- 
Romanesei si se varsa pe dreapta 
piriulu! Ozana. 

Cudalbi, com. rur., in jud. Co- 
vurluiu, pi. Zimbrul, la 52 kil. 
de Galap, in partea cea ma! 
extrema despre V. a jude^ulu! 
Covurluiu, si com. rur. cea mat 
insemnata din acest jude$ in 
privirea populate!. Se margi- 
neste la E. cu Baleni si Oasele, 
la S. cu Minjina si Calma^uiu, la 
V. cu Ivesti, Barcea, Darasti, si 
Draganesti, si la N. cu Pu^eni 
(carl toate, incepind de la Cal- 
ma^uiu, sint in jud. Tecuciu). 



Asezat£ pe valea Gerului (pi- 
riul Gerul trece chiar prin mij- 
locul Cudalbilor), aceasta co- 
nning este formats dintr'un sin- 
gur sat, cu aparen^a de or&sel 
chiar. Are o lungime de a- 
proape 4 kil., si l^ime de I x \% 
kil., si e locuita numai de ra- 
zasi. 

Popula^ia Cudalbilor e de 
1 149 familii, sau 3970 suflete, 
din car! 2038 barbap, 1932 fe- 
me!; 2890 necasatori^f, 869 ca- 
satori^i, 209 veduvi, 2 divor^i. 
Stiti carte 592 persoane, restul 
nu stiii. Sint 780 contrib. 

Strain! sint: 12 familii de 
Armen!, sau 46 suflete, si 16 
familii de Izraeli^i sau 44 sufl. 

Suprafa^a comunei este de 
12970 hect., din car! 9952 hect. 
80 aril arabile, uo 3 /4 vii, 433 
imas si restul vatra satului, cu 
alte destina^ii si netrebnic. Pa- 
mintul de aice e manos, negru, 
pe une-locuri si nisipos; paduri 
ma! nu se afla de fel. 

In afara de paminturile ra- 
zasesti, pe teritoriul Cudalbilor 
se afla si urmatoarele proprie- 
ta{! mai marl : Plesesti (2 tru- 
puri), Gologanul, Bezmanul, Ba- 
trinul-Izvoret, Ciudinul si Mur- 
gociul. 

Plugaria, cresterea vitelor si 
cultura viilor sunt ocupa^iile 
principale ale cudalbenilor; 
fruntasii dintre sateni poseda 
pina la 30-40 falci de pamint; 
pluguri sistematice se numara 
vr'o 100. Dintre cereale, se sea- 
mana mai mult secara si po- 
pusoiti, griii prea putin. 

Vite sunt : 3 taun, 1608 
bo!, 808 vac!, 83 June!, 31 junce, 
40 gonitori, 31 gonitoare, 7J 
minza^i, 74 minzate, 69 vi^ei ; 
1 armasar, 163 epe, 407 cai, 
3 asini, 188 berbeci, 4196 o!, 
23 capre, 5 $api; 980 porci sco- 
pi{!, 390 vier!, 835 scroafe, 
2760 puree!. 



Circium! sunt 18, ^inute parte 
de Romin! parte de Armen! ; 
pravali! de manufacture sunt 5 
(4 tinute de Armen! si I de 
un Evreu) ; meseriasi dintre Ro- 
min! pu^in!, croitor! 3 Evre! ; 
tot de Evre! se vind pana si 
icoanele bisericest!(i887). Func- 
^ioneaza aic! o moara cu aburi. 

Budgetul comunal se balan- 
seaza la venitur! si cheltuieli 
cu aceeas! suma de 12240 le! 
75 ban! pe an. Contribu^iile 
directe se ridica in total la 
25467 le! 6S bani. 

Are 4 biseric! : Prea Cuvioasa 
Paraschiva, Adormirea Maicei 
Domnului, Sf. Dimitrie si Sf. 
Voevozi. Intreaga comunS for- 
meaza o parohie, cu catedraia 
Prea Cuvioasa Paraschiva, de- 
servite de 1 preot paroh si 2 
preo^! ajutor! si 6 cintaxe^f ; bi- 
sericiie fiind razasest! n'au pa- 
mint rural, Adormirea insa are 
10 falci harazite de dascalul 
Costin Chebac. 

Cea ma! veche dintre bise- 
ricile din Cudalbi e Prea Cu 
vioasa Paraschiva, construita 
intiias! data din birne la 1805, 
apo! refacuta de zid gros de 
aproape 1 m. in curgere de 15 
an! (1840—55); fu sfintitala 14 
Octombrie 1855. Adormirea, in- 
ceputa a fi zidita la 1861, se 
sfin^i la 1863 ; e o biserica fru- 
moas^ si bine inzestrata, inve- 
lita cu scindur!, dateaz^ din 
1833 luna Maiu, din timpul e- 
piscopulu! Meletie al Romanulu!. 
Sf. Voevozi, cea ma! mica si 
cea ma! noua dintre bisericile 
din Cudalbi, dar si in cea mai 
rea stare, caci pan^ si temelia-i 
e stricata. 

Sunt 3 scol!: douS de bae^! 
si 1 de fete; cea dinti!a dintre 
scolile de b^e^! e infiin^atS in 
1864, frecuentata de 126 elevi 
inscris! in 1 890 ; a doua din 
1874, frecuentata de 125 scolar! 



Hosted by 



Google 



CUDRINA 



CUFUR1TA 



regulapf, din 1 39 inscrisl ; scoala 
de fete numSra in acelasi an 38 
eleve iuscrise, din car? cu fre- 
cuen^a* regulate 32. Ca produs 
al scolilor de b&e\\ de la inn- 
infare pa^iS azi (1887) se numara 
vr'o 100 absolvent, din carice! 
mai mul{i se ocupS cu plug&ria, 
iar unii s'au ftcut preop, inv&{&- 
torl sau meseriasL 

Satul Cudalbi este foarte 
vechiu. Versiunea cea mai ra\s- 
pindita" arat& ca numirea aces- 
tuT sat ar veni de la un oare- 
care Manolacho Cudalb, ostean 
in timpui lui Stefan-cel-Mare, 
caruia i s'ar fi harazit pentru 
vitejia sa loc de salasluire si de 
hranS in aceasta parte a {arei. 
Chiar si azi exista in Cudalbi, 
in partea din jos, un drum care 
se numeste Drumul-lui'-Manola- 
che. Pe linga* acest Manolachi 
Cudalb, traditfa poporana* mai 
citeaza ca intemeietorl al satu- 
luT si pe capitanii Be^ivu si 
Obreja, tot din oastea lui $te- 
fan-Voda\ Cu toate acestea, un 
uric, scris in slavoneste, din 
1472, luna Iunie in 25 zile, al 
carui original se afla la raza- 
sul din Cudalbi, Vasile Cons- 
tants Cordova, fiiul decedatu- 
lui Constantin Popa Lupu Cor- 
ciov£, vorbeste numai de vor- 
nicul Stefan Cudalb si Izbasa 
loan Vrabie, carora li s'a ha- 
razit o bucata de p&mintpeste 
valea Gerului, in locul unde azi 
e satul Cudalbi. lata textul a- 
cestui uric in traducfia rominS : 

«Milostivirea mea Stefan Voevod sta- 
ptnitor pamlntului Moldovei ; iata au 
venit tnaintea noastra si inaintea boeri- 
lor nostri at Moldovei, slugile noastre 
Stefan Cudalb vornicul si Izbasa loan 
Vrabie, In auzul tuturor cred^nciosilor 
boerilor nostri mart si mici cu jalba ca 
sa ne milostivim asupra lor, si le-am 
primit cererea lor, si ne-am milostivit 
asupra slugilor noastre Stefan Cudalb 
vornicul si Izbasa loan Vrabie ; le-am dat 
o bucata de paratnt peste valea GeruluT 
In curmezis, spre V. pana In matca He - 



reteiior, si spre E. pana in Valea-J igan- 
ceT, ce se apropie de apa Minjinei si 
merge marginea din jos pana la Filesti 
si parte din sus pana la Troiandolul si 
capetele se hotarasc cu mosiile Bujo- 
rasti si Gologanu, si la aceasta parte de 
pamint sa fie volnici a stapini eT si 
fra^ii lor si surorile lor si feciorii lor, 
si nepo^ii lor, stranepo^ii si sprestrane- 
potii lor, si toj^i can se vor trage din 
neamul lor, nestramutap nici odinioara 
in veci, si le-am facut aceasta foaie scri- 
sa uric dat la mina lor, si spre aceasta 
este credin^a Domniei mele de mat sus 
numita Stefan- Voevod, si credin^a a tu- 
turor boerilor nostri at Moldovet mart 
si mict, si spre mat mare tarie si inta- 
ritura a tuturor de mat sus scrise, am 
poruncit credincios boerulut nostru d-sale 
Tudor Logofat sa scrie si pecetea noa- 
stra sa o lege catre aceasta carte a 
noastra*. 



[L. S. D.] 



Veleatu 6980 (1472) 
Iunie 25 zile. 



Grigorie Vis vel logofat scris 
de pe ispisocul vechiu pe sirbie 
de la Stefan-Voevod Domn Ta- 
re! Moldovei, scris la Z. A. H. 
Iunie 25 zile. 

Cudrina, deal, pe teritoriul sa- 
tului Gremesti, com. cu acelasi 
nume, plasa Berhometele, jud. 
Dorohoiu. 

Cudrina, poyior, pe teritoriul sa- 
tului Gremesti, com. Gremesti, 
pi. Berhometele, jud. Dorohoiu. 

Cuejdiul, sat, in com. Gircina, 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neam^u. 
E situat pe valea piriului cu a 
sa numire. 

Impreuna cu satul Gircina 
are o populate de 248 capT 
de familie. In acest sat se afla 
I biseric&, 2 mori ; iar in apro- 
piere, cariere de piatra. Locui- 
torii se'ndeletnicesc cu agricul- 
tura si cresterea vitelor. 

Cuejdiul, ramura de dealurl, jud. 
Neam^u, intre mosia Almasi 
(com. Dobreni), si marginea des- 



pre N.-E. a com. Gircina. Poarta 
maT multe numin speciale ale pis- 
curilor si anume : Tarni^a, Mun- 
celul, Dealulcel-Mare, dealurile 
Roatelor, Mintina, Balaur, etc. 

Cuejdiul,pddure, in jud. Neam^u. 
plasa Piatra-Muntele, com. Gir- 
cina, are o intindere de 4231 
pogoane, coprinzindu-se si aceea 
de pe mosia Gircina. 

Cuejdiul, piriias, jud. Neam^u. 
Izvoreste din muntele T arnica, 
(ramura Muncelul), catre hota- 
rul com. Cracaoani; curge in 
spre S.-E. pe teritoriul com, 
Gircina, pi. Piatra-Muntele, pri li- 
tre ramificatiunile culmeT Vii- 
soara si a culmeT cu a sa nu- 
mire ; uda satul Cuejdiul, Gir- 
cina si Darmanesti, de undese 
bifurca aproape de intrarea sa 
in orasul Piatra in doT craci, 
unul ce curge pe sub coastele 
muntelui Cozla, str^batind ora- 
sul aproape prin centru ; si 
altul prin partea sudica, des- 
partind mahalaua Mara^ei de 
cel-lalt trup al orasului unin- 
du-se aproape de varsarea lui 
in riul Bistri^a, in dreptul fa- 
bricei de cherestea si cue de 
lemn « Moldova », ce se afla in 
Piatra. 

Mai inainte-vreme tot cursul 
sau se facea prin ramura intiia ; 
insa de cind orasul a inceput 
a se m&ri, au cautat sa-i a- 
bata din pricina inecurilor ce 
producea in timpui esireT ape- 
lor sale din matca. 

Afluen^ii sai, sint, pe dreapta : 
Argintarul, Rotariul, Glodul, 
Parul, Poeni, Runcul, Slatina, 
Chiticul, Piriul-Chetrariel, Por- 
^ei ; din stinga piraele : Mun- 
cel, f iganca, Varni^a, Sahas- 
trul, Salatuc, Gircini^a, Boroda, 
Sinida si FundStura. 

Cufurita, vale, jud. Valcea, plaiul 



Hosted by 



Google 



CUFUR1TA 



9 



CUIBURILE 



Horezul, com. Otesani, se varsa 
in riul Luncava^ul. 

Cufurita, vale, jud. Vilcea, plaiul 
Horezul, com. Slatioara, ce cur- 
ge prin mahalaua Gorunesti. 

Cufuritul, cat. al com. Glodeanul 
Sarat, jud. Buzau, cu 90 loc ni- 
ton si 20 case. In vechime 
purta numele de Glodeanul- 
Gradistea si Snagoveanca, dupa 
numele mosiei pe care e situat. 

Cufuritul, mnnte, in sus de com. 
Moroeni, jud. Dimbovita, in di- 
rec^iaapel Ialomi^a, in stinga. A- 
cest munte este aproape paralel 
cu muntele Rateiul si printre din- 
sii curge pir. Cufuritul, pe care 
sint ferastrae de taiat scinduri. 

Cufuritul, munte, la N. de Cim- 
pulung, jud. Muscel, ale carul 
poale le uda riul Bughea. 

Cufuritul, lac, in com. Glodea- 
nul-Sarat, jud. Buzau, in Vestul 
carina e situat cat. Cufuritul. 
Contine mult peste. El e con- 
tinuatia piriulul Sarata. 

Cufuritul, (Glodeanul - Cufu- 
ritul), mosie, in jud. Buzau, 
com. Glodeanul-Sarat, proprie- 
tatea statuiul, pendinte de ma- 
nastirea Znagovul. Are 2380 
hect., toate arabile, din care 
s'au dat impropriety tilor in 
1864 ; 830, insura^eilor din catu- 
nul Florica; iar 1474, sunt ra- 
mase inca proprietatea statuluT. 
Face parte din marele corp Glo- 
deanul si Gradistea. 

Cufuritul, numire data de locui- 
tori intregeT mosii Glodeanul si 
Gradistea, jud. Buzau. 

Cufuritul, numire data mosici 
Sarata-Mislel, din com. Mihai- 
lesti, jud. Buzau. 



Cufuritul, numire ce se ma! da 
izvorulul Catira, din com. Ro- 
besti, jud. Buzati. 

Cuhalm, padure, jud. Bacau, 
pi. Bistri^a-de-Sis, din comuna 
Schineni. 

Cuhalm, mica padure de rachite 
situata pe malul Siretulul la 
V. de satul Liesti intre Bir- 
lad si Siret, jude^ul Tecuciti. 
Este proprietatea razesilor din 
satul Liesti; din aceasta pa- 
durice ei 131 fac toate ingradi- 
rile la case si imprejurimi. Este 
adese-orl supusa inunda^iilor Si- 
retului. 

Cuibarul, deal cultivabil, In com. 
Dolhasca, jud. Suceava. 

Cuibare§ti, deal, formeaza hota- 
rul intre satele: Fratia si Me- 
deleni, jud. Tecuciti, pi. Ber- 
heciu, com. Godinesti. 

Cuibare§ti, padure, la V. de 
satul Tomozeiu, com. OncestT, 
pi. Berheciii, jud. Tecuciti; ser- 
veste ca margine la S.-V. cu 
com. Godinesti. 

Cuibaresti, plriii, izvoreste din 
dealul cu acelasi nume, jude^ul 
Tecuciti, merge spre E. si se 
varsa in Berheciu. 

Cuibeanca, vale, izvoreste din 
com. Gornetul-Cuibul, curge spre 
E. si se varsa in girl a Tur- 
burea in com. Pacurepf, plasa 
Podgoria, jud. Prahova. 

Cuibul, sat, face parte din com. 
rur. Gornetul-Cuibul, pi. Podgo- 
ria, jud. Prahova. Este situat pe 
malul sting al piriulul Sara^elul, 
sub poalele dealului Mirzea si 
Nastasoaia. Are o populate de 
775 locuitori (382 barbaflf si 
393 femei). 



Aci e o bisericS construtta 
la anul 1853, in locul unef alte 
biserici vechl de lemn, si des- 
pre care sc spune ca s'ar fi 
fondat pe la anul 1790 de lo- 
cuitori. Este deservita de un 
preot. 

In partea de S. a cat. Cuibul, 
pe unde curge piriul Sarafelul, 
sint abondente izvoare de apa 
sarata, ce se intrebuin^eaza de 
locuitorif bolnavi de reumatizm. 
Muh:I din iocuitorii comunelor 
vecine ieati apa din aceste iz- 
voare pentru acest scop. 

Tot in acest catun, la loca- 
litatea numita Valea-Benii, se 
afla un bogat izvor de apa 
minerals, con^inind fier si pu- 
cioasa. 

Satul Cuibul, se crede a fi 
infiin^at cam pe la anul 1690, 
cind primii tret fondatori, fugi^i 
de frica Turcilor, cum spune 
tradi^ia, s'au stabilit prinpadu- 
rile seculare din aceste locuri. 

Acest catun ocupa centrul 
comunei Gornetul-Cuibul si este 
resedin^a el. 

Cuibul, deal, in partea de N. a 
cat. Cuibul, comuna Gornetul- 
Cuibul, pi. Podgoria, jud. Pra- 
hova. 

Cuibul-Berzei, izvor, com. Mi- 
cesti, pi. Riul - DoamneT, jud. 
Muscel. 

Cuibul- Vulturilor, deal, m par- 
tea de V. a comunei Bobu- 
lesti, pi. Stefanesti, jude^ul Bo- 
tosani. 

Cuiburile, vechiu schit, in plasa 
Ialomi^a-Balta, satul Slobozia, 
jud. Ialorrii^a, linga manastirea 
Slobozia. Acest schit a fost 
fondat, inzestrat si inchinat nia- 
nastirei Slobozia de Stana Doi- 
ceasca, la anul 1626. Nu se mal 
afla nici o urma din acel schit. 



58878. Marele Pirtlonar Genaraffc. Vol. TIT. 



Hosted by 



Google 



CUIBURILE 



10 



CU1UGIUC 



Cuiburile, lac, in jud. Ialomi^a, 
pi. Ialomifa-Balta, pe teritoriul 
comunei Luciul. 

Cuinei, cdtun, al com. Ghizda- 
vesti, pi. Balta-Oltul-d.-j., jud. 
Romana^i, aproape de comuna 
Apele-Vii si de Dealul-pganu- 
lul, Virveni, etc., cultivate cu 
viT. Are o populate de 142 
locuitori. 

Cuiuc-Culac, piriii, in jud. Tul- 
cea, pi. Istrul, pe teritoriul co- 
munef Tocsof. Izvoreste din 
poalele sud-vestice ale dealuluT 
Cascalac-Bair. Se indreapta spre 
V., avind o direc^iune generala 
de la N.-E. spre S.-V. ; braz- 
deaza partea sudica a plasei ?i 
cea nordicaacomune!;curgepe 
la poalele vestice ale dealului 
Veli-Tepe-Bair, trece prin com. 
Tocsof, si dupa un curs de 7 
kil. merge de se arunca in piriul 
Casimcea, pe stinga, chiar la 
hotarul jude^ului. Primeste un 
singur afluent, pe dreapta, Va- 
lea Tasli-Culac, chiar in satul 
Tocsof. Malul sau, de la Toc- 
sof la varsare, este inalt si cam 
stincos. Pe valea sa merge 
drumul comunal Tocsof-Coge- 
lac. 

Cuiu-Iucului (Valea-), vale, 
in jude^ul Constanta, plasa 
Silistra-NouS, pe teritoriul co- 
munelor rurale Girlija si Gar- 
van. Este formata din trei vai 
mat micT ce es toate din poa- 
lele nordice ale dealului Garvan- 
Bair, de pe teritoriul bulgaresc 
al com. Garvan. Acestea sunt: 
Cara-Culac, Culac-Punar-Ceair, 
Garvan-Ceair carl toate se iin- 
preuna ceva ma! jos de com. 
Garvan in valea numita Iailea- 
Ceair, se indreapta ma! totiiu 
spre N., apoi spre V., intr'o 
directfe generala de la S.-E. 
spre N.-V., Mai ia apoi numele 



de valea Garvan si de la poa- 
lele dealului Olucli, ia pe eel 
de Cuiuculuf si sub acest na- 
me, dupa ce a brazdat partea 
centrala si sudica a plasei, se 
deschide in ezerul Girli^a la 2 
kil. ma! jos, la N. de satul 
Girli^a. Cursul sau e de 20 kil. 
si brazdeaza partea nord-estica 
a comunei Girli^a si cea cen- 
trala a comunei Garvan. Malu- 
rile sale sunt formate de dea- 
lurile Scorci, Curdeli, Sirt-Iol- 
Bair pe dreapta; Girli^a, Olucli, 
Cara-Burun-Bair pe stinga; iar 
teritoriul brazdat de ea si adia- 
centele sale, cu o intindere de 
4000 hect., coprins intre dea- 
Iurile Gali^a, Scorci, Curdeli, 
Sirt-Iol-Bair, Ciriagi-Iol-Bair de 
o parte, la E.; Garvan-Bair la 
S.; Cuiugiuc-Iol Bair si Girli^a 
de alta parte, la V. Vaile adi- 
cente sunt : Ciril-Misi-Ceair pe 
dreapta, Cuiugiuc-Ceair, Cara- 
ghios-beair si Lanburlu-Culac; 
n'au apa de cit cind ploua. E 
taiata de drumul jude^eanEse- 
chioi-Lipni^a pe la mijloc; pe 
dinsa merge si un drum co- 
munal Girli^a-Garvan. Malurile 
11 sunt acoperite cu tufarisuri, 
ce pe unele locuri sunt inalte si 
ripoase. 

Cuiugiuc, sat, in jud. Constanta, 
plasa Silistra-Noua, catunul co 
munei Esechioi, situat in partea 
meridionala a plasei si cea es- 
tica a comunei, la 5 kil. spre 
N.-E. de catunul de resedin^a, 
Esechioi. Este asezat in valea Cu- 
iugiuc-Ceair, si e inchis la E. de 
dealul Cara-Burun-Bair si la V. 
de dealul Cuiugiuc - lolu - Bair 
cu virful sau Cuiugiuc, care 
are o inahMme de 130 m. Su- 
prafa^a sa este de 1197 hect, 
dintre care 25 hect. sunt ocu- 
pate numai de vatra satului si 
de gradim. Popula^iunea sa, a 
carei majoritate este formata de 



catre Bulgarl si turcT, este de 
28 famiiiT, sau 105 suflete, ocu- 
pindu-se mai mult cu cresterea 
vitelor si cu cultura vi^el de vie, 
care reuseste mai ales in partea 
sud-estica a satului. Pamintul 
nu produce ma! nimic, fund mai 
tot acoperit cu padur! si cu 
tufisun. Casele sunt maricele, 
destul de numeroase si asezate 
in grupun separate si distan- 
ce mult unele de altele. Dru- 
mur! comunale pleaca unul spre 
N. de Cilnia, altul spre N.-V. 
la Girli^a, altul la S.-V. la Ese- 
chioi, altul la S. la Cuciuc- 
Cainargi (Bulgaria), altul la S.-E. 
la Garvan si in fine, altul la N.- 
E. la Lipnija. 

Cuiugiuc, virf, al dealului Cuiu- 
giuc-Bair ; are 1 30 m., dominind 
satul Cuiugiuc si vaile Cuiugiuc 
si Nursusul, jud. Constanta. 

Cuiugiuc, virf de deal, in jude- 
\\A Constanta, plasa Silistra- 
Noua, pe teritoriul comunei ru- 
rale Girlita, la vre-o 5 kil. spre 
S.-V. de satul Cuiugiuc, de la 
care si-a luat si numele. Este 
virful culminant al dealuluT Ta- 
nas Sir ti, situat in partea de S. 
a plasei si a comunei; printr'in- 
sul trece chiar hotarul Dobrogei 
spre Bulgaria. Dintr'insul se 
desface spre S. dealul Bei-Orman- 
Bair ; iar spre N.-E. pleaca dea- 
lul Varsat-Sirti ; are o inal^ime 
de 171 m.; fost punct trigono- 
metric de observable rangul 2- 
lea, dominind valea Cavac-Culac- 
Ceair, si un alt drum comunal 
ce duce de Ia Girlita la Cui- 
ciuc-Cainargi ; pe dinsul e si 
pichetul cu No. 10. 

Cuiugiuc, virf al dealului Tanas- 
Sirti, are 170 m., pe hotarul 
spre Bulgaria, dominind valea 
Cavac-Culac-Ceair, judetul Con- 
stanta. 



Hosted by 



Google 



CUIUGIUC 



11 



CUJBENI 



Cuiugiuc, virf de deal, situat in 
partea vestica a plasei Silistra- 
Noua, si cea nord-vestica acorn. 
Garvan si a catunuluf sad Cuiu- 
giuc, de la care si-a luat si 
numele, jud. Constanta. Are 130 
m. si domina valea Cuiugiuc si 
soseaua jude^eana Esechioi - 
Lipni^a. 

Cuiugiuc-Bair, deal, in jude^il 
Constanta, pi. Silistra-Noua, co- 
muna Garvan, catunul Cuiugiuc. 
E situat in partea sudica a plasei 
si cea vestica a comunel printre 
vaile Cuiugiuc-Ceair si Nursus- 
Ceair;.are 130 m. inal^ime do- 
minind satul Cuiugiuc asezat 
la poalele sale estice, acoperite 
cu tufarisuri si purine padurl. 
Pe muchealul trece drumui ju- 
de^ean Ostrov-Cuzgun. 

Cuiugiuc-Ceair, vale, in jud. 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe 
teritoriul comunei rurale Gar- 
van si anume pe acela al catu- 
nului sau Cuiugiuc, de la care 
$i-a luat si numele. Incepe din 
poalele sud-estice ale dealului 
Ciatal-loiu-Bair de pe teritoriul 
bulgaresc al comunei Garvan, 
aproape de satul Cuciuc-Cai- 
nargi ; se indreapta spre N., 
pe linga dealul Sapa-Bair, intra 
in Dobrogea, se uneste cu valea 
Demeceian-Cula-Bair, spre a 
forma valea Nursus-Ceair. Prin- 
tr'insa merge si drumui comu- 
nal Girli^a-Cuciuc-Cainargi. 

Cuiugiuc-Ceair, vale mica, in 
jud. Constanta, pi. Silistra-Noua, 
comuna Garvan, catunul Cuiugic. 
Pleaca din dealul Cara-Burun- 
Bair, trece prin satul Cuiugiuc, 
se deschide cu valea Cuiu-Iuc- 
Ulul. Prin ea merge si calea 
jude^eana Ostrov-Cuzgun. 

Cuiugiuc-Ceair, vale mica, in 
jud. Constanta, pi. Silistra-Noua 



pe teritoiiul comunei rurale Gar- 
van, si anume pe acel al catunu- 
lui sau Cuiugiuc, de la care si-a 
luat si numele. Se desface din 
poalele vestice ale dealului Cara 
Burun-Bair, se indreapta spre 
N. in o direc^ie de la S.-S.-E. spre 
N.-N.-V., brSzdind partea ves- 
tica a plasii si cea nord-vestica 
a comunei; trece pe linga* satul 
Cuiugiuc, si dupa un drum de 
4 kil. se deschide in valea 
Cuiuc-Iuc-Ulul pe stinga. Prin- 
tr'lnsa merge si drumui jude- 
^ean Esechioi -Lipni^a, si eel 
comunal Coslugea - Cuiugiuc - 
Garvan. 

Cuiugiuc-Culac, vale, in jud. 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe 
teritoriul comunei rurale Para- 
chioi. Se desface din poalele 
vestice ale dealului Aslama-Siti; 
se indreapta spre V., avind o 
direcfiune generala de la S.-E. 
spre N.-V. ; brazdeaza partea 
centrala si cea nord-estica a 
plasei. Merge prin dealuriie Bas- 
Punar de o parte pe dreapta, 
si Uzum-Mese-Sirti de alta parte 
pe stinga, pe linga padurea 
Cojocariul, si, dupa un drum de 
4 kil. se deschide m valea Ghiu- 
vegea sau Ghiuvenli, pe dreapta 
chiar in satul Parachioi. Prin 
ea merge drumui jude^ean Lip- 
ni^a-Ghiuvegea-Enisenlia; si este 
taiata de ma! multe drumuri 
comunale, intre carl insemnam 
Parachioi-Bazirgian si Calaigi- 
Caralic. 

Cuiugiuc - Iolu - Bair, deal, in 

jude^ul Constanta plasa Sili- 
stra - Noua, pe teritoriul co- 
munei rurale Garvan, si anume 
pe acela al catunulul sau Cuiu- 
giuc, ce e asezat la poalele sub 
orientale si de la care si-a luat 
si numele. Se desface din dea- 
lul Cara-Burum-Bair, se intinde 
-pre N. printre vaile Cuiugiuc- 



Ceair si Caraghios-Ceair, Intr'o 
direc^iurte generala de la S.-E. 
spre N.-V., brazdind partea V. 
a plasei si a comunei. Are 130 
m. inatyime ; se prelungeste la 
N. cu dealul Olucli. E aco- 
perit cu tufarisurl. 

Cujba, sat, la N. de satul Ta- 
cuta, com. Tacuta, pi. Mijlocul, 
jud. Vasliiu. E situat pe dealul 
Cujbel pe o suprafa^a de 413 
hect., din carl 34 hect. ale io- 
cuitorilor. Popula^iea iul e de 
37 familil, sau 157 suflete. 

Are : o biserica construita la 
1830, de Gavril Cujba, fostul 
proprietar al acestul sat ; o 
moara de apa si un iaz. 

Vite sunt: 74 vite mari cor- 
nute, 19 01, 38 cal si 6 rima- 
tori. 

Locuitoril poseda: 6pluguri, 
6 care cu bol si 5 caru^c cu 
cal. 

Sunt 22 stupl. 

Cujba, mttnte, intre Negovanul 
si Beleoaia, la N. comunei Polo- 
vraci, din pi. Novaciul, pe ma- 
lul sting al Gilortulul, jude^ul 
Gorj. 

Cujbel (Dealul-), deal, se intin- 
de la N. comunei Tacuta, pi. 
Mijlocul, jud. Vasluiu. 

Cujbei (Valea-), vale, se intin- 
de la N. comunei Tacuta, pi. 
Mijlocul, jud. Vasluiu. 

Cujbeni, sat, in com. Pipirigul, 
pi. de Sus-Mijlocul, jud. Neam^u. 
E situat intre ramura mun^ilor 
Petru-Voda si Cotnarelul, mar- 
ginindu-se catre E. cu satul 
Pluton si spre N.-V. cu satele 
Tara^eni si Agapeni. 

Vatra satului are o intindere 
de 2 hect. si 86 aril, cu o po- 
pulafiune de 76 suflete, sau 15 
familil. To$I slnt rominl, si se in- 



Hosted by 



Google 



CUJBENILOR (DEALUL-) 



12 



CULA 



deletnicesc cu cresterea vitelor 
ma! cu osebire, fund ca. terenu- 
rile sunt priincioase mal mult 
fine^elor de cit agriculture!. Din 
care pricina chiar, locuitoriT sunt 
nevoip a-s! \\ne angajate pamin- 
tur! pentru cultura in regiun! 
ma! pu{in muntoase, afara de 
raionui comunei Pipirigul. 

In acest sat se aflci o moara 
pe apa piriiasulu! Tara^eni. 

Sunt 15 contribuabili. 

Vite sunt 920, dintre car! : 
31 bo!, 7 vaci, 800 01 , 15 cai, 
25 rimatori, 35 junc!. 

Cujbenilor (Dealul-), deal, in 
ramura muntelu! Petru-Voda, 
situat linga satul cu acelas! 
nume, pe teritoriul comunei Pi- 
pirigul, pi. de Sus-Mijlocul, jud. 
Neam^u. 

Cujbe^ti, lac, in comuna Gura- 
Teghi!, cat. Ivanesti, jud. Bu- 
zau. Are multa papura. 

Cujbeul, deal, jud. Bacau, plasa 
Bistri^a-d.-j., de pe teritoriul 
comune! Calugara-Mare. 

Cujbicul, deal, jud. Bacau, plasa 
Bistri^a-d.-j. de pe teritoriul co- 
munei Osebi^i-Margineni. 

Cujmirul, com. rut., in jud. Mehe- 
din$i, pi. Cimpul la distan^a 
de 57 kil. de orasul Turnul- 
Severin, si de 28 kil. de com. rur. 
Vinjul-Mare. Este situatapeloc 
ses, in albia riului Drincea. Pe 
partea stinga formeaza comuna 
cu satul Aurora, marginindu-se : 
la E. cu com. Branistea; la S. 
cu com. Izimsa; la V. cu com. 
Vrata; si la N. cu comuna Vi- 
natori!. x 

Are 400 contribuabili, cu 3500 
locuitor!, car! locuesc in 670 
case. 

Ocupajtunea locuitorilor este 
agricultura si cre$terea vitelor. 



Calitatea pamintulu! este des- 
tal de buna. Ei poseda: 169 
plugur!, 284 care cu bo!, 41 
caru^e cu ca! si 160 stupi. 

In aceasta comuna a fost re- 
sedin^a sub - prefecture! plase! 
Cimpul, inainte de a fi intru- 
nita cu pi. Blahni^a. 

Poseda o biserica deservita 
de 2 preo^i si 2 cintare^I ; o 
scoala cu un invatator, frecu- 
entata de 38 elevi; si 9 cir- 
ciumi. 

Budgetul comunei la yenituri 
este de 11230 lei si la cheltu- 
el! de 5136 le!. 

Vite sunt: 1900 vite man 
cornute, 112 caf, 156001,1230 
rimator! si 14 bivoli. 

Prin aceasta comuna tree 
doua sosele : soseaua jude^eana 
Severin - Calafat sj cea comu- 
nala Branistea- Vatra. 

Comuna Cujmirul este udata 
de riul Drincea, care la Bra- 
niste se uneste cu piriul Opri 
sorul, trece pe margin ea despre 
E. a comunei spre Izimsa si se 
varsa in Balta-Ascunsa de linga 
Salcea. 

Cujni^a, vale, in jud. Mehedin^i, 
plaiul Closaii, pe teritoriul co- 
munei urbane Baia-de-Arama, 
numita si Valea-Cusni^elor ; si- 
tuata la poalele dealulu! numit 
Ripele-Rosi!. A fost loc de cus- 
ni^a pentru extragerea aramei, 
dupa cum se poate constata si 
azi din marele depozit de zgura 
ce exista aci. 

Minele de la Baia de-Arama 
par a ft* fost in cine! locuri si 
anume: 

a) Cusni^ele din Valea-Gai- 
nef, in care se extragea meta- 
lul de la Ocnele Joi{a si impre- 
jurim! ; 

b) Cusni^ile de la Zahana, In 
car! se extragea metalul de la 
Ocnele-Cornetulu!-Baei si can 
sunt nedescoperite pana asta-z!; 



c) Cusnitele de la Baroaia, 
care serveau la extragerea me- 
talului din Ocnele Baroaia ; 

d) Cusni^elul din locul numit 
Valea-Cusni^elor, care servea la 
extragerea metalulu! din Ocnele 
din jurul sau , nedescoperite 
pana az!, fund infundate ca si 
cele din Cornetul-Bae! ; 

e) Cusni^elul care serveati la 
extragerea metalulu! din Ocnele 
Tehomirulu!, ale carui rasufla- 
tor! exista si pana azT m Poiana- 
Tehomirulu! linga Groapa-Lupu- 
lu!, intre hotarele satelor: Vae- 
ni!, Sohodolul si Padesul. 

Cujni^a, vale, in com. rur. Peri, 
pi. Ocolul-d.-j., jude^ul Mehe- 
din^i. 

Cula, cdtun, al comune! Jupinesti, 
din pi. Gilortul, jud. Gorj. 

Situat pe culmea dealulu! Ne 
greni, spre E. de cat. Jupinesti, 
si la o distanta de 2 kil., are 
o suprafata de 120 hect. din 
car! 45 hect. padure, 35 hect. 
arabile, 30 hect. finea^a, 5 hect. 
vie, si 5 hectare livez! de 
pruni. 

Are o populate de 22 familif, 
cu 120 suflete, din car! 18 con- 
tribuabili, top romin!. 

Locuitorii poseda 5 plugur!, 
1 1 care cu bo! si 45 vite man 
cornute. 

Comunicatia se face printr'un 
drum ordinar ce trece prin cen- 
trul acestu! catun si scoboara 
in cat. Jupinesti. 

In el se ma! afla si 3 fin tin!. 

Cula, mope nelocuita, pi. Dim- 
bovi^a, jud. Ilfov. Face parte din 
com. rur. Leurdeni. 

Se intinde pe o suprafata de 
800 hect., din car! 25 ramin 
sterpe, avind si o padurice de 
20 hect. 

E proprietatea mostenitorilor 
lu! Efrem Ghermani. 



Hosted by 



Google 



CULA-DERE 



13 



CULCATILOR (VALEA-) 



Cula-Dere, vale, in jud. Tulcea, 
pi. Babadag, pe teritoriul co- 
munei rurale Armutli. Se des- 
face din poalele nord-vestice ale 
dealului Tasli Bair, se indreapta 
spre S.-E., brazdind partea nor- 
dica a plasei si pe cea sudica 
a comunei. Traverseaza numaT 
padun, pe la poalele dealuri- 
lor Uzum-Bair si Balar-Bair, si 
dupa 4 kil. de mers, se impre- 
una cu vaiea Cara-Cialic, spre 
a se arunca in riul Tai^a, pe 
dreapta linga Camberul. 

Cula-lui-Papuc, loc, pe care a 
fost manastire, in dealul Stir- 
mina, pe malul Dunarei si teri- 
toriul com. rur. Rogova, din 
pi. Blahni^a, jude^ul Mehedin^i. 
E cunoscut bine de locuitorii 
Bato^eni. 

Cula - Neam^ului, mahala, in 
jud. Mehedinti, pi. Ocolui-d.-s.; 
^ine de com. rur. Malova^ul. 

Cula-Nem^ilor, sau Streaja-In- 
nalta, movild, pi. Jiul-d.-s., com. 
Poiana. E asezata in virful dealu- 
lui Chera, jud. Dolj, despre care 
se zice, dupa cum numele arata, 
ca era punct de supraveghiare 
intre valea Gilortului si valca 
Jiului. 

Culac-Alcea, vale, in jude^ul 
Tulcea, plasa Istruluf, pe teri- 
toriul comunei rurale Tocsof, 
si anume pe acel al catunu- 
lui Rimnicul-d.-s. Isi ia nas- 
tere din poalele vestice ale dea- 
lului Caragea-Bair, se indreapta 
spre S., avind o direc^ie gene- 
rate de ia S.-E. la N.-V. ; uda 
partea vesttca a plasei si nor- 
dica a comunei, si merge de se 
varsa in piriul Casimcea, pe 
stinga lui. 

Culac-Bair, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, pe teri- 



toriui comunei rurale Cavaclar, 
si anume al c&tunului s&u Mer- 
devenli-Punar. E situat in par- 
tea nord-vestica a pl&sel si cea 
esticS a comunei, are 128 m.inal- 
^ime, dominind valea Musur- 
Culac si satul Sofular. E aco- 
perit numal cu fine^e si cite-va 
semSnaturl. Pe muchia lul sc 
incruciseaz& mai multe drumurl, 
intre car! Cavaclar -Sofular si 
Cassicci-Merdevenli-Punar. 

Culac-Ceair, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, comuna 
Cavaclar. Se desface din dea- 
lul Cavaclar ; are o direc^ie de 
la S. - V. spre N. - E. si se 
deschide in valea Mangaci, pe 
stinga, trecind prin satul Cava- 
clar. Printr'insa merge si drumul 
comunal Cialmargea- Cavaclar. 

Culac-Cizlar, vale, in judeful 
Tulcea, pi. Babadag, pe teritorul 
com. rurale Alibei-Chioi si anume 
peacel al catunululsau Accadin. 
Se desface din poalele sudice 
ale dealilui Cilicul,se indreapta 
spre S, intr'o direc^ie de la 
N. la S., brazdind partea ves 
tica a plasei si nordica a co 
munei. E taiata de drumu 
comunal Meidanchioi-Trestenic 
curge prin padun si livezl, si 
dupa un curs de 3 kil. se des 
chide in Valea Chioserelic, mai 
sus de satul Accadin. 

Culac-Culac-Bair, deal, in jud. 
Tulcea, pi. Babadag. pe teri- 
toriul comunei urbane Babadag. 
Se desface din dealul Stuparul, 
se intinde spre N. in o direcfie 
generaJa de la S.-E. spre N.- 
V., brazdind partea estic& a 
plasei si a comuneT. Se intinde 
dealungul v&el-Nucilor ; se pre- 
lungeste cu dealul Molfa. Pe 
la poalele-i vestice merge dru- 
mul comunal Babadag Jurilofca. 
Are 188 m., dominind satul 



Visterna, asezat la poalele lul 
esttce. E acoperit numal cu 
p&duri intinse, si c&tre poale 
are si p&sunl si livezl. 

Culac-Punar-Ceair, vale, in ju- 
de^ul Constanta, plasa Silistra- 
Noua\ pe teritoriul comunei ru- 
rale G&rvan, si anume acel al 
c&tunulul sau Garvanul-Mare. 
Se desface din poalele nor- 
dice ale dealulu! GSrvan-Batr, 
se indreapta spre N., avind 
o direcfiune generals de la 
S. - V. spre N. - E., brfizdind 
partea de S. a pl&sel si cea sud- 
estica a comunei. Pu{in mat la 
vale de satul G&rvan se 1m- 
preuna* cu valea Saila-Ceair sau 
malbine cu valea Cuiu-Iuc-Ului. 
O parte din drumul sad 3 
kil., il face prin p&durl, pe te- 
ritoriul bulgaresc al comunei 
Garvan. Pe dinsa merge si 
un drum comunal G£rvan-Zar- 
nicl in Bulgaria. 

Cularea, balta, spre S.-V. de 
satul Mac&resti, pi. Branistea, 
jud. Iasi. E formata din var- 
sarea Prutulul. 

Cularile, deal, in jud. Mehedinti, 
comuna rurale St&nesti, plasa 
Dumbrava. 

Culca{i, mofie nelocuita, a sta- 
tulul, in pi. Borcea, comuna 
Lupsani, jud. Ialomi^a. A fost 
pendinte de man&stirea Nuce- 
tul. 

Culca^i, mo§ie nelocuita, a sta- 
tulul, in plasa Corcea, comuna 
Lupsani, Jude^ul Ialomi^a. A 
fost pendinte de m&nastirea R&z- 
van. 

Culcajilor (Valea-), vale, in 
jud. Ialomifa, pi. Borcea, pe 
care este satul Lupsani. Se in- 
tinde spre N. cu numirea de 



Hosted by 



Google 



CULCEA 



14 



CULMEA-DESPRE-J1I 



Dor-M&runt. Printr'insa trece ea- 
lea ferata Bucuresti-Fetesti. 

Culcea, deal, la E. de comuna 
C&lugareni, pi. Cricovul, jud. 
Prahova 

Culelia, sat, in jud. Tulcea, pi. 
IstruluT, c&tunul comunei Toc- 
sof. E situat m partea su- 
dica a jude^ului si cea de N. 
a comuneT, pe malul sting al 
piriuluT Rimnic Der, si la poa- 
lele dealului Rimnic-Bair, precum 
si la o distan^a de 6 kil. spre 
N. -V. de Tocsof, resedin^a. 
Intinderea satului este de 42 
hect.; popula^iunea, formata 
din TurcT si BulgarT, este de 
23 familii sau 124 suflete. Pa- 
mintul e favorabil cerealelor ; 
ocjpatiunea locuitorilor este a- 
gricuitura si cresterea vitelor. 

Cule^a, piriii, in jud. Suceava. 
Izvoreste de sub Plesul si anume 
din ripa Borta - Dracului, din 
jud. Neam^u; uda satul Poiana- 
Prisacei, unde primeste pe piriul 
Nistora, trece pe la S. deDra- 
ganesti si se varsa in Risca, 
din jos de satul Ton^i. Lungi- 
mea-i totala e de 7500 m. Cu- 
lesa in localitate insemneaza 
mamaliga, de unde culesar=me- 
lesteu=facale^. Se spune ca pe 
tarmurile acestul piriu s'au facut 
primeie incercari de cultura a 
porumbului p'aci. 

Cule^a, valea pirtuluT cu acelasi 
nume, din jud. Suceava, com. 
Draganesti; e strinsa intre dea- 
lurile Todoreni si Lebedea. 

Culiceni, sat, pe mosia cu ace- 
celasl nume, jud. Dorohciiu, co- 
muna Tureatca, pi. Berhome- 
tele; are 87 fam. sau 350 sufl. 
Asezarile satenilor sunt mai 
mult proaste, purine au live- 
zul si gr&dinf; iar casa mosiei 



este facuta de lemn si tencjita; 
heiuri proaste, cu mica livezue 
si grading de legume. Poseda o 
biserica cu hramui Acopera- 
mintul-Maicei - Domnului ; este 
de lemn, facuta in 1876. Sta 
inchisa neavind deserven^T. 

Calitatea pamintului , ca loc 
de p&dure, in cea mal mare 
parte, este mediocra. Satenii im- 
proprietari^i au 143 hect. 21 
aril pamint; iar proprietatea 
mosieT, 614 hect. 43 aril cimp, 
si 286 hect. 44 aril padure, mai 
toata tinara. Iazuri sunt 2, in- 
tre carl mal mare este acela 
numit ai-Tarinel. 

Pe mosie trece piriul Molni- 
cioara. 

Drumuri mai principale sunt: 
acel de la Mihaileni la Herfa, 
si acel ducator la Mamorni^a. 

Hotarele sunt cu : Tureatca, 
Mogosesti, Dersca, Mihoreni, 
si Tirnauca. 

Culiceni. Vezf Horodistea, deal, 
jud. Dorohoiu, pi. Hcr^a, com. 
Tirnauca. 

Culmea, colind, ramificatie din 
mun^ii Istri^a, in jude^ul Bu-zau, 
com. Tisau, catuuul Sf. Gheor- 
ghe-Nou. 

Culmea, deal al com. Stefanesti, 
din pi. Amaradia, jud. Gorj. 
Are direc^ia N.-S.-V. E o pre- 
lungire a dealului Birzeiul-de- 
Gilort, care se termina in com. 
Stefanesti, si e cuprins intre 
Valea Gilortului la V. si piriul 
Ungurelului la E. 

Culmea (Baia -de - Arama), 

deal, in jud. Mehedin^i, plaiul 
Closani. Porneste din muntele 
Virful-lui-Stan. 

Culmea- Cheiei, deal, in jud. 
Mehedin^i, plaiul Closani, com. 
rur. $ovarna. 



Culmea-Comarnicului, culmea 
cea mat importanta din ju- 
de^ul Arges. Pleaca din muntele 
Negoiul, din plaiul Lovistea si 
se prelungeste printre riurile 
Arges si Topologul cu virful 
Comarnic si se continua prin 
Culmea Clabucetului si Poiana- 
Lunga pan& in apropiere de 
Pitesti. 

Culmea-Coziei, culme, pleaca 
din muntele Budislav, din pla- 
iul Lovistea, jud. Arges. Arevir- 
fuirle Mazgava (2156 m.) Fa^a-Sf. 
Hie (2029 m.) si mai la S., virful 
Coziei (1677 m.) Aceasta culme 
trimite numeroase ramurl spre 
Olt, formind pe alocurea mun^i 
inalti can se ridica de asupra 
albiei acestuT riu. In partea de 
S. dealurile se ma! raresc si 
formeaza intre ele, doua sesuri 
intinse : Ctmpul-Burdea, intre 
Vedea si Teleorman si Cimpul- 
Gavan intre Teleorman si Drim- 
bovnic. 

Culmea Dealului - Stejeretul 
(Mitul), trup de padure, a sta- 
tuluT, jud. Vilcea, in intinderc de 
821 hect., formeaza impreuna cu 
Muchea-Caprare^ul (450 hect.), 
siMelcera (601 hect.) padurea 
manastireni Frincesti, situata in 
comuna Surpatele, plasa Oltul- 
d.-s. 

Culmea - despre - Jii, deal, in 
partea de V. a com. Groserca, 
din pi. GilortuI, jud. Gorj. 

Ea vine din spre N.-V., diri- 
gindu-se spre S.-E. si la extre- 
mitatea comunei Groserea face 
o intorsatura spre S., formind 
un unghiu de 45°, cu crestetul 
spre S.-E., apoi formeaza cul- 
mea Gilortului, dirigindu-se in 
jos spre comuna Valea-lui-Ciine. 

Pe coasta despre comuna Gro- 
serea, este acoperita cu vil si 
prunT, iar pe coama cu p£dure. 



Hosted by 



Google 



CULMEA-DIN-DREAPTA-J1ULUI 



in 



CUMBIA 



Culmea - din - dreapta - Jiului, 

deal, din plasa JiuluT, in drep- 
tul com. Strimba, jud. Gorj. 
Incepedin spre N. de la comuna 
Urdari-de-Jos si se intinde spre 
S. prin comunele Girbovul, Mur- 
gesti, pana in apa Jtltului-Mare ; 
dincolo de aceasta insa conti- 
nue de alungul cursului Jiului, 
trecind prin com. Turceni-de- 
Jos si se termina in apa Su- 
sita intrtnd in plasa Jiului, din 
judetul Dolj. 

In toata intinderea eT, pe 
coasta despre comune, este a- 
coperita de vii si pruni, iar pe 
coama cu padure, a care! e- 
sen^a de lemn este gorunul, 
cerul si fagul. 

Culmea-din-stinga-Jiului, deal, 
jud, Gorj. Formeaza inal^imele 
tarmuluT sting al Jiului, din pi. 
JiuluT, incepe de la S. de piriul 
Cioiana, unde acesta da in Jiu, 
\\\ dreptul com. Pesteana-d.-s., 
dirigindu-se spre S. pana. la ca- 
tunul Capul-Dealulu! al com. 
Branesti, aproape unde Gilortul 
da in Jiu. Merge paralel cu so- 
seaua na^ionala Filiasi-Petrosani 
si pe linga comunele : Plopsorul, 
Izvoarele, Brosteni si Branesti. 
Aceasta culme, pe coasta des- 
pre Jiu si prin dreptul comunelor 
citate, este acoperita cu pruni 
si vii ; iar pe coasta cu padure. 

Culmea - Fagara^ului, culmea 
de mun{i ce desparte judetul 
Arges de Transilvania. Ea tine 
de la Turnul-Rosu pana laCol- 
tul Vestei-Mari si prezinta ma! 
multe virfuri, dintre care cele 
mal insemnate sunt : Buhail, 
Prislopul, Sura-Budislav, Scara, 
Negoiul, Buteanul, Ciocanul si 
Vestei-Mari. 

Culmea-Fintinei, deal, in jud. 
Mehedinti, plasa Ocolul-de-Jos, 
com. rur. Poroiana-Mare. 



Aci se gasesc vase vech! ro- 
mane si saget!. 

Culmea-Frumoasa, deal mare, 
ce porneste din muntele Fru- 
mosul, jid. Mehedinti, plaiul 
Closani. Se termina la locul nu- 
mit Roata. 

Culmea - Gilortului, deal, din 
plasa Gilortul, in partea despre 
V. a comune! Fata-Valea-lu!- 
Ciine si a catunelor Valea-lui- 
Ciine si Piriu. Vine in prelun- 
gire despre N. si merge spre 
S , jud. Gorj. 

Este acoperit pe coasta des- 
pre comuna cu vi! si pruni ; 
iar pe creasta cu padure. 

Culmea-Husnitei, deal, in jud. 
Mehedinti, pi. Ocolul-d.-s. Por- 
neste din culmea Godeanulul. 

Culmea-Joitei, deal, in jud. Ar- 
gesul, plaiul Loviste!. Sedesface 
din muntele Pretina si se prelun- 
geste prin pi. Argesului spre 
S. pana la confluen^a riulu! Vii- 
sanul cu Argesul la cat. Me- 
risani din pi. Pitesti. Prezinta 
virfurile Lipitoarea (1964 m.), 
Joi^a (1060 m.) si Ghigul (1632 
m.) 

Culmea-Marului, deal, in jud. 
Mehedinti, pi. Dumbrava. fine 
de teritoriul com. rur. Piria. 

Culmea-Motrului, deal, peam- 
bele laturi ale riulu! Motru nu- 
mita Culmea - Dreapta si Cul- 
mea-Stinga a Motrulu!, ce por- 
nesc din plaiul Closani si con- 
tinue in pi. Motru-de-Sus si Jos, 
jud. Mehedinti. 

Culmea-Neagra, ramificafiune 
a munfilor Vrance!, in direc^iu- 
nea de la S.-V. spre E. 

Culmea-Ohambei, deal, situat 



in partea de V. a comune! Raci, 
din pi. JiuK jud. Gorj. Ea vine 
din spre N. de la com. Ursoaia, 
jud. Mehedinti si merge spre 
S., terminindu-se la extremita- 
tea sudica a catunulu! Baniul 
d.-s., ce aparfme comune! Ca- 
laparul-d.-s. 

Acoperita cu padure, putfna 
vie si prun!. 

Culmea-Porcului, culme de deal, 
in jud. Tutova, pi. Simila, com. 
Bogdana. 

Culmea-Strlmba, deal, in par- 
tea despre E. a comune! Raci, 
din pi. Jiulu!, jud. Gorj. Vine 
asemenea despre N. si se di- 
rige spre S., unindu-se cu acea 
care merge de la Strimba spre 
Murgesti. E acoperita cu padure; 
calitatea lemnulu! este gorun, 
stejar si fag. 

Apar^ine statulu!. 

Culmea-Tama§ului, deal, aco- 
perit cu padure seculara, in pi. 
Motru d.-s„ jud. Mehedinti. 

Culmea -Zorilei, deal, intre co- 
muna rurala Poroiana-Mare si 
com. rur. Izvorelul, pi. Qcolul- 
d.-j., jud. Mehedinti. Se gasesc 
sagep si vase romane in pamint. 

Culme! (Piriul-), piriu, judetul 
Valcea. Izvoreste dintr'o culme 
de deal si se varsa \w Lotri- 
sorul, in raionul comune! Ca- 
linesti, plaiul Cozia. 

Culti§oara, localitate izolata, in 
com. rur.,Negomirul, pi. Vailor, 
jud. Mehedinti. 

Cumatra, cimpie, in com. rur. 
Ilovatul, plaiul Cerna, jud. Me- 
hedinti. 

Cumbia, deal, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, comuna Dumi 



Hosted by 



Google 



cutoci 



16 



cungrb;a-micA 



resti. Se desface din dealul 
Lacusteni, brazdeaza partea nor- 
dica a comunel. E acoperit cu 
paduri. 

Cumci, padure, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d. -j., de pe teritoriul 
comunel Birsanesti. 

Cumeara, deal, in jud. R.-Sarat, 
pi. Orasul, com. Andreasi, in 
partea de E. a comunel. E 
acoperit cu paduri. 

Cumetrei (Virful-), virf princi- 
pal in culmea Cimpulungeanca, 
la hotar catre jud. Buzau, in 
plaiul Rimnicul, com. Valea- 
Salciei, jud. R.-Sarat. E aco- 
perit cu padur! intinse. 

Cumparatul, munte, com. Dra- 
goslavele, plaiul Dimbovita, ju- 
de^'il Muscel. 

Cumparatura, loc arabil, situat 
intre valea Herataulu! si a Cal- 
ma^uiulul, la N. de satul Gri- 
vi^a, com. Calma^uiul, pi. Birlad, 
jud. Tecuciu. 

Cumpatul, munte, inalt de 1766 
m. d'asupra nivelului Marii-Ne- 
gre, spre N.-E. de com. Sinaia, 
jud. Prahova. De sub poalele 
lu! izvoreste Valea-Tufe!. 

Acest munte, impreuna cu 
Cutca, Clabucetul-Taurulu! Ris- 
noava si Dosul - Cerbului, s'a 
vindut la anul 1821 de Biv-vel 
Logofat Crisoscoleu, d-ne! D. 
Sachelarie, pe pre^ul de 2000 
galbenf. 

La anul 1844, Baronul Cris- 
todor Sachelarie, proplrietarul 
prin mostenire al mun^il^r cum 
para^t de d-na Sachelarie dela 
Logofatul Crisoscoleul, lasind 
in urma mor^ii sale marl datoril, 
acest! muntf i au cumparat ma- 
rele Ban Alexandru Filipescu, 
cu preful de 5407 galbenf. 



Impreuna cu Iepi - Marl si 
Jepi-Micf, Risnoava, Sorica si 
Dutca, s'a cumparat la 15 Au- 
gust 1882 de M. S. Regele Ca- 
rol I, pe pretul de 400000 let 
de la d-nul N. Cre^ulescu, care 
i! mostenise de la fratele sau 
Scarlat care i! poseda prin cum- 
paratoare de la familia Filipes- 
ciior. 

Cumpenile, munte, in com. Pal- 
tineni, jud. Buzau. E inconjurat la 
N., de piriul Nehoiasul, la S. de 
piriul Nehoiul si la E. de riul 
Buzau. Are 1 r 54 m. inal^ime. 
E acoperit de fine^e si paduri. 
In poalele sale de S. sunt si- 
tuate catunele : Nehoiul, Fun- 
dul-Nehoiului, Albinari, Botele, 
Muscani si Pislari. 

Cumpenile, deal, pe teritoriul 
satuluT Ghermanesti, com. cu 
acelas nume, pi. Podoleni, jud. 
Falciu in partea de V. 

Cumpenile, deal, la N.-E. com. 
Slatinoara, plaiul Horezul, jud. 
Valcea. E numit ast-fel fiind-ca 
de aci porneste cursul piraelor 
spre E. si V. 

Cumpenile, padure mosneneasca 
in devalmasie in com. Nehoia- 
sul. Formeaza impreuna cu Gal- 
meica din muntele Monteorul, 
un corp de 162 hect. jude^ul 
Buzau. 

Cumpenilor (Virful-), padure 
mosneneasca, in devalmasie in 
com. Paltineni, jud. Buzau. Are 
ca la 1000 hect. Parte a inceput 
a se taia si a se inlocui cu 
livez! si curaturf. 

Cune^ti, sat, in jud. Ialomi^a, pi. 
Borcea, pendinte de com. Rasa. 
E situat pe malul sting al 
bra^iluT Botul, la 2 kil. spre 
V. de satul de resedin^a, de 



care este despar^it prin satul 
Vaidomirul. 

Populaft mea satului consta. 
din 87 familii romini, sau 488 
locuiton, cu 90 barbatT, 102 
feme! si 296 copiT. 

Are o biserica deservita de 
1 preot si 1 dascal. 

Cungrea, sat, in jud. Arges, pi. 
Oltul. Face parte din com. rur. 
Ciomageni, si are o populatie de 
200 locuiton. Poseda o biserica 
cu hramul Cuvioasa Paraschiva, 
deservita de 1 preot si 1 cin- 
tare^. 

Cungrea, sat, face parte din co- 
rauna rurala Simburesti, plasa 
Oltul-d.-s., jud. Olt. Are o po 
pulatiune de 190 locuiton. Si-a 
luat numirea de la riul Cun- 
grea, ce-1 uda prin centru. 

Cungrea-Mare, girld. Izvoreste 
din jud. Arges, se impreuna cu 
vaile Launele si Simburul, intra 
in jud. Olt, pe teritoriul com. 
Ciomagesti si curge catre S.-V. 
Strabate com. Simburesti pe 
teritorul careia se incarca pe 
dreapta c 1 piraTele Simburul si 
Launele, iar pe stinga cu Dobra, 
care curge pe linga Piscjl-Do- 
bri si Branila. Intra pe terito- 
riul com. Dobroteasa, unde se 
mai incarca cu mai multe vilcele 
neinsemnate si apo! trece in 
comuna Cimpul-Mare, unde se 
varsa in Olt. Aceasta girla par- 
curge numai in jude^ul Olt o 
distan^a de peste 25 kil. 

Cungrea-Mica, girld, formata 
din piraele Cerbul si Leleasca 
car! se impreuna la hotarul co- 
munel Otesti-d.-s., pi. Oltul-d.-s., 
jud. Olt. Are o direc^ie de la 
N. spre S. Dupa ce uda co- 
munele Otesti-d.-s., Otesti-d.j., 
Urlueasca, Topana, Parosi, Ursi, 
Va!-de-E!, Albesti, Ivanesti si 



Hosted by 



Google 



CUNUNA (DEALUL CU-) 



17 



curAtura-mAnAstireI 



Cazanesti, se varsa in nul OltuL 
Aceasta girl&, m timpul vereT, 
mat ales cind e seceta, seac&, 
raminind numai cite-va bal^T. 

Cununa (Dealul cu-), deal, 
in plasa si jude^ul Tulcea, pe 
teritoriui comunei rurale Agi- 
Ghiol, una din prelungirile su- 
dice ale dealulu! Agi-Ghiol. Se 
iatinde spre S., avind o direc^ie 
generala de la N.-E. spre S.- 
V., brazdind partea sudic& a 
placet si cea centrala a comunei; 
la V. de satul Agi-Ghiol. Are 
203 m. inaltime, dominind sa- 
tul, valea Tulcea si drumul co- 
munal Agi-Ghiol-Sabandgea. E 
stincos si acoperit cu tufarisur!, 
restun din marile padun de odi- 
nioara ; prelungirea sudica a lui, 
dealul Pietros, este acoperit cu 
pasun! si fine^e. 

Cuparul, com. rur. t pi. Cobia, 
jud. Dimbovita, situata intre 
dealuri si pe vai, carl se nu- 
mesc: Valea- Vladuceasca si Va- 
lea-Crevedia. Aceasta comuna 
se aria la ci^I-va kil. spre E. 
de Gaesti, m apropriere de so- 
seaua jude^iana Tir go viste- Vla- 
sca si pe malul sting al piriului 
Potopul. Se compune din doua 
catune : Burduca si Cuparul, cu o 
populatie de 598 locuitori romim. 
Are 5 ulive: Crevedia, Dobre- 
sti, Valea-Silistei, Valea-Giure! si 
Crevedia-Mare. Sunt doua bise- 
ric! in aceasta comuna\ Ca 'In- 
dustrie, este o moara" de apa, iar 
produc^iunea consta inporumb 
si griti. 

Cupele, catun, pendinte de com. 
Vinatori - Mar!, pi. NeajlovuluT, 
jud. Vlasca. 

Cupenul, valcea, se naste din 
Dealul-Tomestilor, comuna Bu- 
zesti, pi. Mijlocul, jude^ul Olt. 
Curge catre S.-V. si se varsa 



in Vedea, pe stinga ei, in drep- 
tul catunului Corbul, situat pe 
dreapta. 

Cuptoare (Dupa-), vale, in com. 
Panataul, jud. Buzau, c&t. Si- 
biciul-d.-j. ; se scurge in valea 
Panat&ului. 

Cuptoarele, movila, in jude^ul 
Braiia. E situata la S.-E. de 
comuna Ciacirui peste 2 kil. 
departare. A fost sat turcesc. 
S'a numit astfel pentru c& aci 
se ardea capri^a pentru a se 
scoate piatr&. 

Cuptorul-Mic, valcea, comuna 
Dobroteasa, pi. Oltul-d.-s., jud. 
Olt. Se varsa in girla Leleasca. 

Cuptoru§, loc izolat, in jude^ul 
Muscel, com. Poenarel, plaiul 
Nucsoara. 

Curagaul, deal, spre V. de sa- 
tul Comarna-d.-j., com. Poeni, 
pi. Codrul, jud. Iasi. 

Curagaul, piriii ; izvoreste din 
dealul cu acelasi nume din co- 
muna Poeni, pi. Codrul, jud. 
Iasi, curge de la V. spre E. 
Se uneste cu piriul Popritu- 
rei, si se varsa in Piriul-MoreT, 
pe teritoriui satelor Comarna. 

Curani, trup de mo fie nelocuita, 
fosta a familiei Lapati. Az! m- 
trupata cu mosia Petrosani a 
principelui Dem. B. $tirbe!, si- 
tuata in jude^ul Vlasca, plasa 
Marginea. 

Curatului (Dealul-), deal, in 
jud. Roman, pi. Siretul-d.-s., 
com. Boghicea, spre E. de satul 
Boghicea. 

Curate§ti, sat, jud. Ilfov. Face 
parte din com. rur. Tariceni, 
pi. Olteni^a. E situat la S. de 



Tariceni, pe malul drept al 
v&ie! Mostistea. 

Se intinde pe o suprafa{& 
de 4058 hect, cu o populate 
de 440 locuitori. 

Statulu! apar^in 3843 hect., 
din carl cultivS prin arendasil 
s&i 1700 hect. (1000 sterpe, 
1 143 izlaz si p&dure). Locuitori! 
au 216 hect. 

Poseda o biserica cu hramul 
Sf. Nicolae ; o scoala mixta fre- 
cuentata de 20 elev! si eleve, 
cu intre(inerea careia jude^ul 
si comuna cheltuesc 1330 let 
anual. 

Num&rul vitelor man e de 
335 si al celor mici de 833. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumari. Are o balia. 

Curate§ti, trup de mosie, nelo- 
cuit, pendinte de comuna Epu- 
resti a statulu!, pi. Cilnistea, jud. 
Vlasca. 

Curate^ti, padure, pi. Olteni^a, 
jud. Ilfov, de 500 hect. E pro- 
prietatea statulu!. 

Curate§ti-Chircule§ti, trup de 
mosie nelocuit, comuna Sta- 
nesti - Chirculesti, plasa Calni- 
stea, jud. Vlasca. 

Curatura. Vez! Paltinisul, deal, 
jud. Suceava. 

Curatura, farind si finefe, pe se- 
sul SiretuluT, pe locul unde ma! 
inainte se afla satul Dolhasca, 
jud. Suceava. 

Curatura-lui-Ciolovic, p&dure, 
jude^ul Bacau, pi. Muntelu!, in 
com. Podurile. E proprietatea fa- 
miliei Crupenski. Este foioascl 
(fag, stejar); e in intindere de 
550 hect. siesupusa regim lu! 
silvic. 

Curatura-ManSstirei, deal, la 



68878 Marele Dictionar Geografic. Vol. Ill 



Hosted by 



Google 



CURATtJRA-STRIGOlULUI 



18 



CURCA (RlUL-LUI-) 



V. de satul R&chitoasa, plasa 
St&nisesti, jud. Tecuci, ling& 
M&n&stire. 

Curatura-Strigoiului, loc izolat, 
comuna Modoia, plasa Cerna- 
d.-s., jud. Vilcea. 

Curaturile, sat, jud. Arges, p 1 . 
Pitesti. Face parte din comuna 
rurala Mosoaia. 

Curaturile, sat, spre S. de sa- 
tul Ciurea, com. Ciurea, pi. Co- 
drul, jud. Iasi. E situat pe po- 
disul si coasta dealului Oi^a. 
Are o popula^iune de 33 familiT, 
sau 158 suflete, carl se ocupa 
cu agricultura si cu cresterea 
vitelor, cu transportul iemnelor 
si cultura viilor si a livezilor. 
Vite sunt 166 capete, din 
can: 116 vite man cornute, 20 
cai si 30 rimatorl. 

Curaturile,^/, face parte din co- 
muna rurala Govora, plasa O- 
colul, jud. Vilcea. Are o po- 
pulate de 98 locuitori (52 bar- 
bap si 46 feme!). 

Curaturile, deal, jude^ul Vilcea, 
prelungire a culmei Barbatesti, 
care de la S. comunel Barba- 
testi intra in regiunea dealu- 
rilor. 

Curaturile, pise, pe creasta si- 
ruluT de dealuri ce brSzdeaza 
in lung si lat com. Costesti, 
jud. Vilcea, plaiul Horezul. A- 
cest sir de dealurf se prelun- 
geste pe toata partea de E. a 
com. in stinga riuluT Costesti. 

Curaturile, pise. VeziTirsa,jud. 
Vilcea. 

Curaturile, be izolat, bom, Go- 
lesti, jud. Muscel, pi. Fodgoria. 

Curaturile, locatitate % in J olesti, 



jud. Suceava, e bogatS in f&na- 

Curaturile, loc izolat, jud. Vil- 
cea, pi. Cerna-de-Sus, com. Po- 
pesti. 

Curaturile, loc de finefe, jud. 
Vilcea, pi. Ocolul, comuna Bu- 
nesti. 

Curaturile, mlastina, in partea 
de S.-V. in padurea satului O- 
raseni, jud. Botosani, comuna 
Curtesti. 

Curaturile, poiand, la N.-E. com. 
Serbanesti, jud. Vilcea, plasa 
Mijlocul. 

Curaturile, ponoare, in padure 
spre V. de satul Oraseni, jud. 
Botosani, pi. Tirgul, com. Cur- 
testi. 

Curaturilor (Piriul-). Vezi Pal- 
tinisul, jud. Suceava. 

Curaturilor (Valea-), vale, j id. 
Vilcea, plaiul Horezul, comuna 
Bodesti. 

Curaturi^a, loc izolat, jud. Vil- 
cea, plaiul Cozia, com. Olanesti. 

Curbanul, ezer,my\d. Braila, lun- 
ca Dunarei din com.Tichilesti, in- 
tre privalul Porcul si Filipoiul. 
Comunica cu Porcul printr'un 
mic prival in partea de V. 

Curbanul, prival, jud. Braila. 
Ese din ezerul Deciu si e situat 
in stinga Filipoiulul mai sus 
de privalul Porcului. 

Curbanu§ul, japse, jud. Braila. 
Ese din Deciu, da in privalul 
Curbanul ; impreuna cu Por- 
cul se varsa in stinga FilipoiuluT. 

Curca, pise, spre N. de com. 



Corna^elul, plasa Oltul-de-Sus, 
jud. Olt. 

Curcani, corn. rur.,)\id. Ilfov, pi. 
Olteni^a, situata la S.-E. de Bu- 
curesti, pe malul sting al riuluT 
Arges, unde balta Luica se 
varsa in acest riu ; e la 51 kil. 
departare de Bucuresti. Prin 
mijlocul com. trece soseaua ju- 
de^iana Bucuresti-Oltenita. 

N'are nici un catun alipit. 

Se intinde pe o suprafata de 
3409 hect. ; e proprietatea insura- 
^eilor. Are o populate de 790 
locuitori, can traesc in 159 case 
si 28 bordee. 

Comuna num^ra 201 contrib., 
cu un buget de 2879 lei la ve- 
niturl si 2777 lei la cheltuelT. 
In anul 1885 erau 158 contrib. 

Poseda o biserica deservita de 
2 preoti si o scoala mixta fre- 
cuentata de 18 elevi si 3 eleve, 
cu intre^inerea careia judet'il si 
comuna cheltuesc 1530 lei anual. 

Vite sunt : 507 (90caT si epe, 
100 boi, 298 vaci si vi^ei, 4 
taun, 1 5 bivoli si bivolite) si al 
celor mici de 395 (95 porcT, 
si 300 01. 

Dintre locuitori, 142 sunt plu- 
gan, 5 meseriasT, 4 ati diferite 
profesiT. 

Aratura se face cu 47 plu- 
guri: 25 cu boi si 22 cu cat. 
Locuitorii au 81 care si caru^e. 

Locuitori improprietaritT 158. 

Comerciul se face de 7 cir- 
ri u marl. 

Curcanul, brat (prival), in jud. 
Ialomi^a, pi. Borcea, insula Balta 
com. Dichiseni. 

Curca (Mo vila-lui-), movild spre 
N. de com. Leul, jud. Romana^i, 
pi. Ocolul. Face parte din un 
grup de movile astzate in sir. 

Curca (Riul-lui-), piriu, izvo- 
reste dii satul §ipotele, jud. 



Hosted by 



Google 



CURCA (PlRlUL-LUl-) 



19 



cureaua-din-bogdAne$ti 



Iasi, pi. Bahluiu, si se varsa in 
piriul Miletinul. 

Curca, (Piriul-lui-), tnic ajliicnt 
al piriului Boldesti, com. Vas- 
cani, jud. Suceava. 

Curcane^ti, sub - divizie a cat. 
Lunca-Frumoasa din com. Pir- 
scov, jud. Buzau. 

Curchea-Mare, cariere de pia- 
trd, in jud. Mehedinti, plasa 
Ocolul-de-Sus, pe proprietatea 
statului Bresni^a. 

Cur chea- Mica, carierd de pia- 
trd, in jud. Mehedinti, plasa O- 
colul-de-Sus, pe proprietatea sta- 
tului Bresni^a, in apropiere de 
Curchea-Mare. 

Curcii(Drumul-),^;^/;^ ce plea- 
ca din padurea OrbuluT, com. 
Gheraseni, si merge la Bradea- 
nul, jud. Buzau. 

Curcubata, munte, m jud. R.- 
Sarat, plaiul Rimnic, com. Bi- 
soca, la hotarul jude^ului spre 
Buzau, linga riul Rimnic; e a- 
coperit cu paduri. 

Curcubata, piriu, in jud. R.- 
Sarat, plaiul Rimnic, comuna 
Bisoca. Izvoreste din muntele 
Curcubata, uda Vestul comunel 
si se varsa in Rimnicul-Sarat. 

Curcubeta-Mare, munte, cunos- 
cut prin inahrimea si stincile din 
care e format, in com. Minza- 
lesti, la N. de schitul Gavanul, 
jud. Buzau. Poalele sale sunt 
imbracate de brazi secular!, iar 
virful din stinci goaie si inac- 
cesibile. 

Curcubeta-Mica, munte, in jud. 
Buzati, com. Minzalesti, spre 
S.-V. de muntele Curcubeta 
Mare, de aceeas! constitu^iune 



si frumuse^e. Are o lunga ra- 
mifica^ie spre V., formats, din- 
tr'o vasta stinca, numita: Pia- 
tra-Lunga. 

Curcubeul, sat, face parte din 
com. rur. Balta-Doamnel, jud. 
Prahova, pi. Cimpul. 

Curcubeul, ezer, jud. Braila; si- 
tuat in ostrovul Iapa, la V. 
de ezerul Milea. 

Curcudela, baltd, pe tentorial 
mosiei HapaT, com. Virful- Cim- 
pulul, pi. Berhometele, jude^ul 
Dorohoiu. 

Curcuia^i, sat mic, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Rimnicui-d.-j., despar- 
£ire a catunulu! Zoita, din com. 
Costieni-Marl. 

Curcusul-Mare, virf de deal, 
in jud. si pi. Tulcea, pe teri- 
toriul com. rurale Bes-Tepe, si 
anume pe acela al catunuluT 
sati Pirlita, situat in partea cen- 
trala a plasei si vestica a co- 
munel. Este unul din virfurile 
dealului Beili. Are o inah^ime de 
1 80 m., dominind asupra satulu! 
Pirlita si vaie! Curcusul - Mare. 
Este acoperit cu finefe. 

Curcusul-Mic, deal, vecin cu 
Curcusul - Mare, situat in par- 
tea centrala a plase! si a jude- 
^ului Tulcea si cea vestica a 
com. Bes-Tepe. Are o inahVtme 
de 155 in., dominind asupra dru- 
mului comunal Malcoci-Pirlita. 

Curcusului - Mare (Valea-), 

vale, in jud. si pi. Tulcea, pe 
teritoriul comune! rurale Bes- 
Tepe si anume pe acela al ca- 
tunulul sau Pirlita. Se desface 
din poalele nordice ale Dealu- 
luI-Mare ; se indreapta spre N. 
intr'o direcjie generala de la 
S.-E. spre N.-V., brazdind par- 



tea centrala a plase! si cea ves- 
tica a comunet; curge pe la 
poalele Dealulul-Beilicului si se 
uneste cu valea Sofular, spre a 
se varsa in bra^ul Sf. Gheor- 
ghe, pe dreapta, ma! sus de satul 
Pirlita. 

Curd-Liman, parte din stufurile 
satului Sfistofca, pi. Sulina, ju- 
de^ul Tulcea, pe malul drept al 
bra^ulu! Chilia. 

Curdeli, deal, in jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noua, pe teritoriul 
comunei rurale Lipni^a, si anu- 
me pe acela al catunulu! sati 
Coslugea. Se desface din culmea 
Coslugea; se indreapta spre E., 
avind o direc^iune generala de 
la V. spre E., printre vaile 
Garvan si Galhra sati Scorci, 
brazdind ast-fel partea vestica 
a plasei si cea sudica a comu- 
nei. Are o inal^ime de 122 m., 
si este acoperit cu flne^e, pa- 
sun! si ci{i-va arbor! risipip, res- 
turl din intinsele paduri ce-1 
acopereau odinioara. Pe la poa- 
lele lul nordice trece drumul 
jude^ean Ese-Chioi-Lipnrfa. 

Cureaua, numire data unut pile 
de pddure, de pe mosia statu- 
lui Piclele si Urlatori, din jud. 
Buzau, paduire care s'a alipit 
padureT Piclele-Banulul. 

Cureaua - cu - Pricina, pftdure, 
jud. Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc, co- 
muna Dranicul, la marginea ca- 
reia se intinde com. Dranicul. 
Din dreptul acestel paduri in- 
cepe hotarul de V. catre mosia 
Domeniulu! Coroanel Segircea. 

Cureaua-din-Bogdane§ti, mo- 
sie, a statului, jud. Vilcea, fosta 
pendinte de Episcopia Rlmni- 
cul. 

Cureaua-din-Bogd&ne§ti, pd- 



Hosted by 



Google 



CUREAUA-DIN-CRETENl 



20 



CUR1JA 



dure, a statulul, in intindere de 
15 hect., pendinte de comuna 
Bogdanesti, plaiul Cozia, jud. 
Vilcea. 

Cureaua-din-Cre^eni,^^;^ a 

statului, in intindere de 30 hect., 
pendinte de com. Cre^esti, pi. 
Oltul-d.-j., jud. Vilcea. 

Cureaua-din-Maldare§ti, pa- 
dure, a statului, in intindere de 

8 hect., pendinte de com. Mal- 
daresti, plaiul Horezul, jude^ul 
Vilcea. 

Cureaua-Roaba, mope, a statu- 
lui, jud. Dolj, plasa Balta, com. 
Valea-Stanciulul, arendata, de la 
1893—98, pe 10150 lei anual. 
Suprafa^a acestei mosii este de 
250 hect. Din ea s'au dat in 
loturi 627 hect. 

Curecea, m aha la, in com. rur. 
Izvorul-BirzeT, pi. Ocolul-d.-s., 
jud. Mehedin^i. 

Curecea, ample, in com. rur. 
Izvorul-Birzei, pi. Ocolul-d.-s., 
jud. Mehedin^i. 

Curecea, deal, in com. rur. Iz- 
vorul-BirzeT, plasa Ocolul-d.-s., 
jud. Mehedin^i. 

Curecea, vale, in com. rur. Iz- 
vorul-Birzei, plasa Ocolul-d.-s., 
jud, Mehedin^i. 

Curechi§tea, sat, in com. Gru- 
mazesti, plasa de Sus-Mijlocul, 
jud. Neamtu. Se mal numeste 
si Curechistea-d.-s. 

Impreuna cu locurile vecinase 
ce-I apar^in, are o intindere cam 
de 300 hect., cu o pppula^iune 
de 156 suflete, sau 40 familif, 

9 vaduve, 6 nevolnicf, to^Ro- 
mini, carl se indeletnicesc cu 
agricultura si cresterea vitelor. 

In acest sat se afla o bise- 



rica, deservita de 1 preot si 2 
eclesiarci. 

Sunt 26 contribuabili. 

Vite sunt 130, dintre can: 
24 boi, 15 vacl, 50 of, 6 caT, 
8 rimatori, 6 juntif, 5 junce si 
11 vi^el. 

Curechi§tea, trup de sat, in co- 
muna Petricani, pi. de Sus-Mij- 
locul, jud. Neamtu. Se mai nu- 
meste si Curechistea-d.-j. 

Curechi^tea, mosie, in comuna 
Petricani, pi. de Sus-Mijlocul, 
jud. Neamtu. Este proprietatea 
statului. 

Curechi§tea, pddure, pe cuprin- 
sul mosiel cu acela$i nume, in 
com. Petricani, jud. Neamtu. Are 
o intindere cam de 100 hec- 
tare. 

Curechi§tea, poenifa, in padurea 
Runcul, situata pe teritoriul co- 
munei Silistea, pL Bistri^a, jud. 
Neamtu. 

Curechi§tea-de-Jos. Vezi Cure- 
chistea, sat, in com. Petricani, 
jud. Neamtu. 

Curechi§tea-de-Sus. Vezi Cu- 
rechistea, sat, in com. Gruma- 
zesti, jud. Neamtu. 

Curecul, deal, in com. rur. Ba- 
lotesti, pi. Ocolul-d.-s., jude^ul 
Mehedin^i. 

Curelari, vechie suburbie a ora- 
sulul Cimpulung (1831), jude^ul 
Muscel. Coprindea toatS partea 
din jos de Bughea. In el in- 
tra si Ochesti. 

Cureloi, prival, care pleaca din 
canalul Vilciul, de la hotarul 
nordic al comunei Bertesti-d.-j., 
si se uneste cu privalul Val- 
ciasi. 



Cure§ti, mosie nelocuita, in jud. 
Ialomifa, pi. Borcea, comuna 
Rasa, este proprietatea statului 
si inainte de secularizarea ma- 
nastirilor inchinate depindea 
de manastirea Glavacioaca. Are 
o suprafa^a de 650 hect. 

Curiacul, deal, numit si Bobocul, 
la N. de com. Cimpina, plasa 
Prahova, judetul Prahova. Ser- 
va de pasune si loc de aratura. 

Curiacul, lac, la N. de ora$ul 
Cimpina, plaiul Prahova, ju- 
detul Prahova. Acesta este la- 
cul despre care vorbeste Bo- 
lintineanu in romanul sau Elena 
si pe care il descrie asa: «La 
marginea despre mun^i a ora- 
sului (Cimpina), pe muchia unui 
deal inalt, trece o cale ; sub 
acest mal este un lac limpede 
si linistit, inchis intre doua dea- 
luri. Se crede ca e de o adin- 
cime fabuloasa. Fa^a lacului 
este la ci^i-va stinjeni mai sus 
de platoul Prahovei, etc.» 

Curiganul, loc izolat si stina de 
01, in com. Padina, pe mosia 
Macoveiul, jud. Buzau. 

Curila, deal, in pi. Ocolul-d.-s., 
judetul Mehedin^i, pe teritoriul 
proprieta^eT statului Piatra-Alba. 
Este acoperit cu viT si paduri. 

Curila, pirtU, in jud. Mehedin^i, 
plasa Ocolul-d.-s. Izvoreste din 
poala dealului Curila si se var- 
sainTopolni^a, pe partea stinga. 

Curita - Brata^anul, vale, jud. 
Ilfov, asezata la S. de catunul 
Brata^ani. Se varsa in valea Mos- 
tistea. Pe coasta dealului este 
situat satul Bratasani, din co- 
muna Calare^i-Seinoaia, plasa 
Negoesti. 

Curila, sat, judetul Bacau, plasa 



Hosted by 



Google 



CURIfA 



21 



CURMATURA-LUl-CtRLIG 



Trotusul, al comunei Casinul, 
situat pe piriul Curi^a, la o de- 
partare de 3420 m. de satul Ca- 
sinul. Din acest catun, in 1891, 
n'a urmat la scoala nici un co- 
pil, din cei 53 in virsta de 
scoala. Acest catun, impreuna 
cu un altul numit Largu^a, for- 
ma o comuna aparte : com. 
Curi^a. Dupa 1874, catunul Cu- 
ri^a fu alipit de com. Casinul. 
Are o bisericadelemn, deservita 
de 1 preot si 2 cintare^i; are hra- 
mul Sf. Nicolae; se zice ca 
in vechime ar fi fost schit de 
calugari ; este cladita de aproape 
200 an?. 

Are 121 famili! sau 495 su- 
flete, in mare parte mocani. 
Sunt 2 circiumi. 

Vite sunt: 6 cai, 440 vite 
mart cornute, 83 porci si 21 
capre. 

Curi^a, piriU, jud. Bacau, plasa 
Trotusul, ce izvoreste de sub 
poalele Magurei, de la locul 
numit Poiana-CirlanuluT. Curge 
pe teritoriul comunelor Mana- 
stirea-Casinul, Casinul si Bog- 
danesti si se varsa in piriul 
Casinul, pe stinga, dupa ce 
se incarca pe partea dreapta cu 
piriiasele Bluidisul, Sirbul, Bra- 
daleasca, Corbul si Largu^a, si 
pe stinga cu apele Piriului- 
Sarat. 

Curi^a, vale, jude^ul Bacau, pi. 
Trotusul, formata de piriul cu 
acelasi nume. 

Curmatura, sat, jud. Bacau, pi. 
Bistrhra-d.-j., al com. Fundul- 
Racaciuni, situat pe piriul cu 
acelasi nume. Are 34 familiisau 
1 1 1 suflete. 

Vite sunt: 29 vite man cor- 
nute, n porci si 9 capre. 

Curmatura, catun, al com. Pal- 
tineni, jud. Buzau, situat pe 



piriul Catiasul. Are 200 locui- 
tori si 52 case. 

Curmatura, deal, pe mosia Ba- 
luseni, com. Baluseni, pi. Tir- 
guluT, jud. Botosani. 

Curmatura, colznd, m jude^ul 
Buzau, com. Mlajetul, catunul 
Stanila. 

Curmatura, colind, in jud. Bu- 
zau, com. Boziorul, la E. de 
schitul Gavanele. 

Curmatura, movild, jud. Dolj, 
pi. Balta, com. Giurgi^a, de la 
care se spnne ca si ar fi luat 
numele satul Giurgi^a-Curma- 
tura. 

Curmatura, deal, in jud. Pra- 
hova, com. Gura-VitioareT, pi. 
Teleajenui ; serva de pasune 
vitelor. 

Curmatura, munte, in jud. Pra- 
hova, com. Drajna-d.-j., plasa 
Teleajenui, acoperitcu paduri se- 
culare de fag si brad. Are bo 
gate pasuni. 

Curmatura, virf, al muntelui 
Runcul-Madeiului, jud. Suceava. 

Curmatura, deal, in jud. Vil- 
cea, comuna Mihaesti, plasa 
Oltul-d.-s. 

Curmatura, loc ses, linga Piatra- 
Closanulul, pe unde trece po- 
teca ce leaga satul Motrul-Mare 
cu satul Motrul-Mic, jude^ul 
Mehedin^i, plaiul Closani, com. 
rur. Closani. 

Curmatura, loc izolat y in com. 
Cocorasti-Misli, plaiul Varbilaul, 
jud. Prahova, intre girla Dof- 
tane^ul si Valea-SeciT. 

Curmatura, pddure, jud. Vas- 



luiu, in partea de N.-E. a co- 
munef Poiana-Cirnulut, in hotar 
cu comuna Buciumi, din jud. Iasi. 

Curmatura, pddure particular^, 
supusa regimulul silvic, in In- 
tindere de 230 hect, pe mosia 
Muntele - Curmatura , comuna 
Rimesti, plaiul Horezul, jude^ul 
Vilcea. 

Curmatura, ptrilas, jud. Bacau, 
pi. Bistri^a-d.-j., com. Fundul- 
Racaciuni, care se varsa in 
piriiasul Caprianul. 

Curmatura, piriias format pe 
teritoriul comunei Tulnici, pi. 
Vrancea, jude^ul Putna.Se varsa 
in riul Putna. 

Curmatura, piriU, mic afluent 
al piriulul Borca, jud. Suceava. 

Curm&tura, picket de granifd, 
in jud. Mehedin^i, plaiul Closani. 

Curmatura-Balariei,0foV^/tf Bu- 

dacelului, in jud. Suceava, com. 
Bogdanesti. 

Curmatura- Crasnei, munte, in 
partea de N. a comunet Star- 
Chiojdul, pi. Teleajenui, jude^ul 
Prahova, acoperit cu padure si 
izlaz. 

Curmatura-Juga, ruptura dea- 
lulul Curmaturile, de d'asupra 
satului $oldanesti, pe unde duce 
drumul la Spataresti, jude^ul 
Suceava. 

Curmatura-Lazaroi, munte, in 
jud. Neam^u, la hotarul Tran- 
silvaniei, situat intre muntele 
Meleghavas si Arsi^a-Tarcu^ii, 
de care se desparte prin piraiele 
Bolohanosul si Foldtisztpatac. 

Curmatura-lui-CIrlig. VezI Mu- 
chea-luI-Cirlig, jud. Buzaih 



Hosted by 



Google 



curmAtura-mare 



22 



CURSELE 



Curmatura - Mare, tdetnrd a 
dealulul Harangiul, pe mosia 
Catamaresti, pi. Tirgului, com. 
Cocoreni, jud. Botosani. 

Curmatura-Mica, tdeturd a dea- 
lul Harangiul, pi. Tirgului, jud. 
Botosani. 

Curmatura-Muieru^ul, deal, in 
jud. Bacau, plasa Tazlaul-d.-s., 
com. Comanesti, de pe grani^a, 
de unde izvoreste piriul Muie- 
rusul. 

Curmatura - Oltefului, munte, 
in jud. Gorj, plaiul Novaci. E 
situatla N. com. Polovraci.Din- 
tr'insul izvoreste piriul Olte^ul. 

Curmatura-Pintecului, munte, 
jud. Neam^u, la hotarul Transil- 
vaniel, situat intre piriul Bis- 
tricioara si afluentul sau piriul 
Pinteculsi picix)rul de munte Chi- 
cerul (Chicserei). 

Curmatura-Dealului, in com. 
Golesti, pi. Riurile, jud. Muscel. 

Curmaturei (Malul-), loc izo- 
lat, com. Teisani, pi. Teleajenul, 
jud. Prahova. 

Curmaturei (Valea-), vale, co 
muna Bajesti, pi. Riurile, jud. 
Muscel. 

Curmatureni, numire ce se mai 
da mo§iei Catiasul, a mosnenilor 
din com. Paltineni, jud. Buzau. 

Curmaturile, deal, pe mosia Al- 
masul, in com. Dobreni, plasa 
Piatra-Muntele, jud. Neam{u, 
situat in prelungirea dealulul 
Talasmanul. Se mai numeste si 
Poiana-Curmaturile. 

Curmaturilor (Dealul-), deal, 
cultivabil, de asupra satului $ol- 
danesti, jud. Suceava. 



Curmaturilor (Fa{a-), loc izo- 
laty jud. Prahova, pi. Teleajenul, 
com. Teisani. 

Curmeji§ul (Conacul),^j///a7Y, 
spre E. de com. Vladila, jud. 
Romana^i, pi. Ocolul. 

Curpanul, loc izolat, jud. Mus- 
cel, pi. Riul-Doamnei, comuna 
Dirmonesti. 

Curpa§elul, virf de mtinte, jud. 
Bacau, pi. Muntelui, com. Va- 
sie$ti, in culmeaRuncul-Stinelor. 

Curpik§elu\,padure, de brazT, pim, 
moling! si pu^in stejar, proprieta- 
tea lu! Gr. Ghica, jud. Bacau, 
pi. Muntelui, in com. Vasie$ti. 
Are o intindere de ioo hect. 
si este supusa regimului silvic. 

Curpa^elul, vale, jud. Bacau, pi. 
Muntelui, situata intre satele 
Straja si Asaul ; are izvoare cu 
ape sarate. 

Curpenul, cdtun, al com. Valarii 
din plaiul Vulcan, jud. Gorj, 
situat spre E. de comuna si pe 
malul sting al ape! Su^a. Are 
o suprafa^a de 68 hect, din carl 
30 hect. arabile, 10 hect. vie, 
28 hect. pruni, izlaz si fine^e, 
si o populate de 100 fam. 
cu 578 suflete, din can 87 con- 
tribuabili. Locuitorii poseda 16 
pluguri, 3 1 care cu bo! $i vaci, 
8 stupi, 81 vite marl cornute, 
10 caT, 80 01, 60 capre si 50 
rimatori. 

Comunica^ia cu catunele ve- 
cine se face prin drumuri de 
care. 

In catun sunt: 4 mori pe 
apa $ush:a, 4 pufurT si 3 fintini. 

Are o biserica zidita in 1830 
si acum deservita de un cintare^ 
si de preotul de la Valarii. 

Curpenul, cdtun, al com. VSlaril, 



din plaiul Vulcan, jud. Gorj, 
situat spre V. de comuna si 
pe malul drept al riului Susi^a. 

Are o suprafa^a de 94 hect., 
din carl 54 hect. arabile, 10 
hect. vie, 30 hect. livezi cu pruni. 

Are o populatie de 90 fam., 
saii 270 sufl., dintre can 78 
contribuabili. 

Locuitorii poseda : 1 8 plugun, 
32 care cu bof si vaci, 6 stupi, 
82 vite man cornute, 10 caT, 
120 01, 65 capre si 50 rimatori. 

Comunica^ia cu catunele ve- 
cine se face prin drum de care. 

In catun sunt : 3 mori pe 
apa Su$h;eT, 3 puturl si 3 fintini. 

Catunul are 1 biserica, facuta 
m anul 1820 si deservita de 1 
preot si 1 cintaret. 

Curpenul, mahala, in jud. Me- 
hedinti, plasa Motrul-d.-s., com. 
rur. Govodarva. 

Cursasca, piriU. Izvoreste din 
Sipotul-lui-Filip, ce se afla spre 
N. de satul Curses ti, jud. Vas- 
luiu, pi. Racova, com. Cursesti. 
Curge spre S.; trece prin mij- 
locul satului Cursesti, despar- 
^indu-1 in doua parti, apoi se 
varsa in piriul Racova. 

Curse! (Valea-), vale, jud. Mus- 
cel, pi. Podgoria, comuna Ciul 
ni£a. 

Cursele, munte y in com. Goidesti, 
la infurcatura Biscei-Mari cu 
Bisca-Mica, jud. Buzau. Are 1276 
metri inahjime. E acoperit cu 
pini, brad!, . fagT si mesteacani. 
Serva ca izlaz, unde pasc anuai 
300 — 400 01, 350 vaci si 60 
cai". In par tea de S. are fru- 
moasa coasta Sulivastru. 

Cursele, mo fie, in com. Goidesti, 
pe muntele Cursele, jud. Buzau, 
Are 1690 hect. padure, finea^a 
si purine curaturi. Este pro- 



Hosted by 



Google 



CURSESTI 



23 



CURT-CULAC 



prietate mosneneasca in deval- 
masie cu familia Boranescu. 

Cursesti, com, rur., la mijlocul 
pi. Racova, jud. Vasluiu, la o 
distanta de 27 kil. de orasul 
Vasluiu, si de 4 kil. de Pun- 
gesti, resedin^a plase!, asezata 
pe ma! multe dealur! si vii. 

E formata din satele : Cur- 
sesti-Razesi, Cursesti -Sofronie, 
Toporasti, Hordila si Rapsa, 
pe o suprafa^a de 2462 hect., 
din can: 1033 hect. padure si 
151 hect. ioc de cultura, fina^, 
imas, ale proprieta^ei, iar 1728 
hect. ale locuitorilor. Vie se 
cultiva pe 28 hect. Are o po- 
pulate de 400 fam. sau 1599 
sufl., parte razes! si parte cla- 
casi, improprietari^i dupa legea 
din 1864, ocupindu-se cu agri- 
cultura si cresterea vitelor, apoi 
cu cultura viilor si livezilor. 

In comuna sunt tre! biserici, 
deservite de 3 preop si 4 cin- 
tarepf, si 2 circiume. Comer^ul 
se face de 4 romin!. 

Budgetul e de 2034 le!, 84 
ban! la venitur! si de 2017 le!, 
80 ban! la cheltuel!. 

Statul incaseaza 11 94 le! de 
la 199 contribuabili. 

Vite : 66j vite marl corn 11 te, 
93 ca!, 913 o! si 195 rimatori. 

Locuitori! poseda: 53 pluguri, 
116 care cu bo!, 11 caru^e cu 
cai si 80 stup!. 

Cursesti, deal, in partea de N.- 
E. a com. Pungesti, jud. Vas- 
luiu, pi. Racova; desparte aceasta 
comuna de com. Rafaila si Cur- 
sesti. 

Curse§ti-Raze§i, sat, din com. 
Cursesti, jud. Vasluiu, pi. Ra- 
cova. Si-a luat numele de la pi- 
riul Cursasca ce trece prin sat. 
Are o pozhjiune frumoasa, fiind 
asezat pe dealul Cursesti. 
Satul e despar^it in doua de 



piriul Cursasca. Partea din stin- 
ga piriulu! se numeste Cursesti- 
R&zesi, iar partea din dreapta 
se numeste Cursesti - Sofronie. 
Ambele par^f, de si sunt la o 
departare cam de un kil. una 
de alta, formeaza insa un sin- 
gur trup numit Cursesti. 

Este resedin^a com. Are o 
s'jprafafa de 5 14 hect, din car!: 
357 hect. padure si 21 hect. 
' acoperite cu vi! si livezf, pro- 
prietatea razesilor. Popula^ia 
este de 136 fam. sau 536 su- 
flete. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot si 1 cintare^, facuta la 
1839 de obstea locuitorilor. 

Vite sunt : 23 1 vite mic! cor- 
nute, 100 o!, 35 cai si 75 ri- 
maton. 

Locuitori! poseda : 16 pluguri 
si 36 care cu bo!, 8 caru^e cu 
cai si 50 stup!. 

Curse^ti-Sofroni, sat, jud. Vas- 
luiu, despar^it de Cursesti-Razesi 
prin piriul Curseasca(v. Cursesti- 
Razesi), pe o suprafa^a de 617 
hect., din care 125 hect. padure si 
343 hect. Ioc de cultura, fina^, 
imas, ale proprieta^e! cu 2 hect. 
vie. Popula^ia este de 80 fam. 
sau 338 suflete. 

Are o biserica deservita de 
1 preot si un eclesiarc; o cir- 
ciuma. 

Vite sunt: 120 vite mar! cor- 
nute, 113 01, 16 ca! si 20 ri- 
mator!. 

Locuitori! poseda: 7 plugur! 
cu bo!, 15 care si 3 caru^e cu 
cai. 

Cursul-Apei, Ioc is tori c, unde 
Stefan-cel-Mare a batut pe Radu- 
cel-Frumos, in jud. R.-Sarat. Vezi 
partea istorica a jud. R.-Sarat. 

Curt-Bair, deal, in j id. Tulcea, 
pi. Macin, pe teritoriul com. 
rurale Cerna. Este o prelungire 



Sud-Estica a dealulu! Priopcea. 
Se intinde spre S., avlndo direc- 
{iune generala de la N.-V. spre 
S.-E,, brazdind partea centrala 
a plase! si cea Nord-Vesrica a co- 
munel. Se prelungeste spre S.-E. 
prin dealul Para-Bair, la ale carul 
poale este asezat satul Cerna. 
La E. curge valea Megina. Se 
ridica pana la o inal^ime de 300 
m. E punct trigonometric de ob- 
servable de rangul 3 -lea. Sta 
in legatura cu dealurile Bujor 
si Caracicula. De o parte si de 
alta a lu! merge drumul jude- 
{ean si eel comunal Cerna-Greci. 
Este acoperit cu pasun! si pe 
la poale cu semanaturl. 

Curt-Baltc, vale insemnata, in 
jud. Tulcea, pi. Istruiu!, pe teri- 
toriul comune! Beidant si anume 
pe acela al catunulu! sau Sari- 
Ghiol. Se numeste si Rimnicul, Iz- 
voreste din dealul Caragea-Pu- 
nar, sipoarta numele de Curt-Ba 
lic dela izvor si pina in satul Rim- 
nicul, de unde ia numele de 
Rimnicul. 

Curt-Bel, insula, in lacul Razelm, 
dependinte de comuna Jurilovca, 
pi. Babadag, jud. Tulcea. Este 
numita Curt-Lup, din cauza nu- 
merosilor lup! ce se aflau in 
insula. Este acoperita cu ver- 
dea^a. Are o lungime de 8 — 
10 kil. si o intindere de 75 
hect. In capul sau Estic se afla 
ruinele une! ceta^uie numita 
Bisericu^a. 

Curt - Culac, vale, in jude^ul 
Constanta, plasa Medjidia, pe 
teritoriul comunelor rurale Ma- 
mut-Cuius si Euige, carora le 
serveste si ca hotar despar^itor. 
Pleaca din deaLul Orta-Burun- 
Bair ; se indreapt& spre N., In- 
tr'o direc^ie generala de la S. 
spre N., prin dealurile Caceamac- 
Orman-Bair pe dreapta, si Buiuc- 



Hosted by 



Google 



CURT-ORMAN 



24 



CURTEA-DE-ARGES 



Mezarltc-Bair pe stinga; se des- 
chide, dupa un drum de 4 kil., 
in valea Ghiordumgi-Orman, pe 
stmga, nu departe de ruinele sa- 
tulul Sapunar; e taiata de dru- 
mul comunal Caceamac-Mamut- 
Cuius. 

Curt-Orman, ramasitele unei in- 
tin se paduri, ce acoperea odi- 
nioara o suprafa^a de 800 hect. 
in jud. Constanta, plasa Silistra- 
Noua, comuna Lipni^a, la E. 
de catunul Coslugea, si din cari 
azi au ramas numai 100 hect. pe 
malul nordic al iezerulul Oltina. 

Curta§ul, loc izolat si tirld in 
com. Sagata, jud. Buzau. 

Curte (Iazul-dela-), iaz, in co- 
muna Cirligi, pi. Piatra-Muntele, 
jud. Neatmtul; se numeste ast- 
fel din pricina ca este situat 
inaintea por^ei caselor pro - 
prietarestT; este alimentat de 
apele piriiasului Dubarca. 

Curte (Plriul-de-dupa-), piritt, 
in jud. Suceava, com. Stolniceni- 
Prajesculul. Afluent ai Piriului- 
din-Bahna. 

Curtea, sat, face parte din com. 
rurala Daesti, plasa Oltul-d.-s., 
jud. Vilcea. Are o populate de 
208 locuiton (137 barba^i si 
131 feme!) ; ca populate sco- 
lara are 43 copit (24 baep si 
19 fete). 

Curtea, lac, jud. Dolj,pl. Ocolul, 
comuna Cosoveni-d.-s., asezat 
in partea de V. a raionului 
satuluT. Lung de 140 st. si lat 
de 20 st. 

Curtea-de-Arge§, eras, jude^ul 
Arges la 484 m. d'asupra nive- 
luluT maril, cu o popula^iune 
de 575 familii sau 4000 suflete, 
locuind in 715 case. Situat pe 



malul sting al riului Arges, la 
28 kil. departare spre N. de 
Pitesti. Este scaunul Episcopiei 
Argesulul si resedin^a plasei 
ArgesuluT. Are un seminar ca 
25 1 seminarist!; o scoala primara 
de bae^i (168 scolari) si una 
de fete (40 eleve); stasia finala 
a liniei ferate Pitesti-Curtea-de- 
Arges, pusa in circulate in 1 898 ; 
un biurou de posta si telegraf 
al caruf venit pe 1896 — 97 a 
fost de 7986 lei, 70 bam; o 
judecatorie de ocol si un spital 
cu 20 paturi. Orasul are 7 bi- 
sericT, dintre care una, Biserica- 
Domneasca, cu hramul Sfinta 
Filotea, zidita, se zice, de Radu- 
Voda-Negru, intre anil 1244 — 
1264. Biserica-Domneasca este 
unul din cele mai vechi mo- 
numente Veligioase. E construit 
in stil vechiu bizantin din pia- 
tra si caramida netencuita. In 
interiorul biserice! este zugravit 
ca ctitor Radu-Negru. 

In aceasta biserica se pastrea- 
za si moastele Sfintei Filotea, 
facatoarea de minunT. Tot aici se 
pretinde ca ar fi ingropat Radu- 
Negru. Biserica aceasta este 
deservita de 4 preo^i, 2 cin- 
tareti si 1 paracliser. Se in- 
tre^ine din propriul sau fond. 
La marginea estica a orasu- 
lui, pe o inaltime care domina 
orasul si valea Argesulul sunt 
inca in picioare ruinele unei 
capele catolice, facuta se zice 
de Radu-Voda pentru Doamna 
sa, care era catolica. Ceva ma! 
la N. de Curtea-de^Arges, cam 
la vre-o 3 kil. este vestita manas- 
tire a Argesulul, unica in felul 
ei in toata Rominia. Curtea-de- 
Arges are mai multe sate alipite 
cum: Busaga, Groapele, Maha- 
laua-PosteT, Valea-Sasului si Plo- 
pisi. Numara S 14 contribuabili. 
Budgetulcomunei la venituneste 
de 36250 lei si la cheltueli de 
35308 lei. 



Numarul vitelor din aceasta 
comuna era la anul 1887 de 
1909 vice mart, (177 1 boi si 
vacT, 1 2 1 cai si 1 7 bivoll) si de 
2520 vite marunte (n 10 01, 
417 capre si 993 rimatori). 

Anual se ^in aici doua bil- 
ciuri marl, la Sf. Pantelimon 
(27 Iulie) si la Sf. Maria-Mare 
(15 August). Curtea-de- Arges 
a fost intemeiata de Radu-Ne- 
gru, care a avut aci a doua sa 
resedinta (dupa Cimpul-Lung) 
intre ani! 1244 — 1264. In Ar- 
chivele Statului se gasesc mai 
multe chrisoave domnestl, da- 
tate din Curtea-de-Arges, pre- 
cum : de la Dan Basarab (1383), 
Mircea Basarab (1387), Dan Ba- 
sarab (1421) si altele. 

Curtea -de - Arge§ (Biserica- 
Episcopala - de la-), eel mai 

frumos monument de arhitectura 
bizantina din Rominia. 

Biserica Curtea-de-Arges a fost 
fondata intre anil 1 5 1 2 — 1 5 1 7 de 
catre Neagoe-Voevod-Basarab, 
pe temelia vechei Mitropolii, si 
primul ei Episcop a fost Iosif 
Sevastias. 

Neagoe fund foarte evlavios, 
ca fiu sufletesc al Patriarhului 
Nifon, a petrecut ma! tot tim- 
pul vietei sale cu ingrijirea de 
lucruri sTinte, cu inflorirea Bi- 
serice! Romine; aduse in tara 
moastele Patriarhului Nifon de 
la Muntele Athos, introducind 
multe servicil religioase, dupa 
uzul Bisericei Constantinopoli- 
tane. Cu Turcii, de si se gasea 
in legaturile cele ma! bune, sta 
insa gata pentru cazul cind cre- 
stiniT ar fi pornit razboiu contra 
lor. La 1 5 19 el trimise un sol 
la Papa Leon X, in Roma, ca 
sa-i ceara bine-cuvintarea pentru 
el si pentru fill sai, Teodosie si 
Petre, si sal roage in numele 
saii si ai lui Stefan -eel-Tin ar, 
Domnul Moldovei, ca in alian^a 



Hosted by 



Google 



CURTEA-DE-ARGES 



CURTEA-DE-ARGE? 



statelor crestine contra Turci- 
lor, Papa sa numere si cele 
doua. Principate Romine, care 
asteapta din zi in zi ocaziunea 
de a scutura jugul Turcesc. 

Neagoe muta scaunul Mitro- 
poliei de la Curtea-de-Arges 
la Tirgoviste, sfirsind Mitropolia 
din acest oras, care se ince- 
puse de Radu-cel-Mare. Tipari 
carp bisericesti, intre altele E- 
vanghelia, cu o ingrijire deose- 
bita. El cheltui sume marl de banT 
cu infrumuse^area si inzestrarea 
sfiutelor locasurl, nu numai din 
f ara-Romineasca, dar si din 
Moldova si Transilvania, a tu- 
tulor manastirelor grecestT din 
muntele Athos, din Constatino- 
pole, din Sinai, din Ierusalim; 
«m toate laturile, de la rasarit 
pana la apus, si de la miaza-zi 
pana la miaza-noapte, sfintele 
biserici le ajutora, si multa mila 
pretutindeni da, si mai virtos 
spre ceT ce se instrainau prin 
pustiu, si pria pestere, si prin 
schitun, fara de nici o scum- 
pete '1 hranea ; si nu numai 
catre crestini fu bun, ci si catre 
pagini.» 

Dar monumentul destinat a-i 
face pomenirea in secoll este 
Biserica de la Curtea-de-Ar- 
ges. 

Numai cind citeste cine-va 
invafaturile asa de folositoare 
si virtuoase scrise pentru fiul sau 
Teodosie, precum si inscrip^iu- 
nile compuse de dinsul si sa- 
pate pre cele doua lespezi din 
fa^ada vestica a Bisericei, ase- 
menea si documentele oficiale 
venite din timpul sau pana la 
noT, poate in^elege in destul 
marimea sentimentelor si fer- 
bin^eala Dumnezeiasca ce hra- 
nea un suflet plin de credin^a 
ca al luT. 

Reproducem aci cele doua 
inscrip^ii din afara, despre par- 
tea dreapta a intrarei, traduse 



din slavoneste, fund de mare 
important : 

In t na inscriptiune. — «Cfy! cu Duhul 
luT Dumnezeii se pova^uesc, sunt ft! ai lui 
Dumnezeu. Lata si eii robul Domnulu! 
Dumnezeului nostru Iisus Hristos, loan 
Neagoe Voevod,adusu-mi-amaminteDom- 
nia mea, cum ca mul^T Impara^t intru 
imparatia aceasta s'aii salasluit, ci pu^in! 
pe cea cereasca impara^ie o au mostenit-o. 
De aceea dar iata si eii nu numai ca 
m'am sirguit a cirmui aceasta impara^ie, 
ci si pe Domnul din tot sufletul a-1 iubi 
impreuna cu fapte bune. Drept aceea, am 
cunoscut si not, ca ce! fost! inaintea 
noastra stapiniton, adica Impara^i, aces- 
tea ascultindu-le si cele pamintest! bine 
intocmindu-le, pe cele cerestT le-au do- 
bindit, si cele pamintesti pamintestilor 
le-au lasat, dupa glasul fericituluT proo- 
roc, intre Impara^T si Dumnezeescui pa- 
rinte David: Fericit barbatul ce milueste 
si in toata ziua de Domnul se indulceste ; 
si iarasi : precum cu milostenie se cu- 
rajeste pacatele. Aceste dar vazindu-le 
si noT, si de dorin^a si de osirdie fund 
condus! catre sfintele si Dumnezeestele 
biserici a le zidi, inal^a si lnfrumuse(a 
precum le-au facut si tnal^at si infrumu- 
se^at a! nostri intru sfinji raposa^i mosi 
si stramosi si sail facut ctitori, cinstite 
bune biserici, aii inal^at si infrumuse^at; 
asemenea si not, urmind lor, cu dorin^a, 
si osirdie avind catre acest sfint Dum- 
nezeesc templu si locas al Prea sfmtei 
curate! si prea bine cuvintatei Stapine! 
noastre de Dumnezeii Nascatoare! si pu- 
rurea fecioarei Maria a prea cinstite! 
Adormin, pe care am gasit-o Domnia 
mca la Curtea-de-Arges, darimata si ne- 
intarita, si prin darul Dumnezeesc si cu 
inspira^ia acestei Prea cinstite Maice! Dom- 
nului, s'aii deschis ochi! inime! noastre 
si am hotarit acest mai sus pomenit tem- 
plu de la temelie a-1 zidi si a-1 inal^a, 
si a-1 intari, si am daruit sate si {igan! 
si balfi cu peste si vam! si vase de aur 
si de argint si margaritar si pictre nepre- 
^uite. Drept aceea, dupa a noastra pc- 
trecanie, pe cine is! va alege Domnul 
Dumnezcu sa fie uns si urmas si staplu 
al smerite! Domnie! mele al toatei ^ari 
Ungro-Romine, pe acela il conjuram cu 
Domnul Dumnezeu, facatorul cerului si 
al pamintulu! si cu prea curata sa maica, 
si rugam pe Dumnealui: Mare singur 
stapinitorule si de Dumnezeu iubitule 
Domnule, si unsule, te rugam no! pentru 
acest nou zidit templu, pe care l'amln- 
nal^at in cinstea si slava Stapinului Hris- 
tos, ca pe acesta sa nu-1 las! sa fie spre 



pustiere, ascultind pe unit rai grSitori 
catre tine, si sa nu se atinga mina ta 
de mai sus comorile si vasele sa le iai, 
ce inca bine si domnia-ta dupa putere 
sa adaugi, pentru ca sa nu fie spre ba- 
jocura limbelor straine, si locuin^a ani- 
malelor si a pasarilor, si a gadinelor 
si a oamenilor rai; ci fi catre el mi- 
lostiv si intocmitor si pazitor al mona- 
hilor locuitori intr'insul bine-facator ; ca 
sa-^i fie si Domniei-tale ctitoria desa- 
virsita, precum si noua, can am trecut 
din aceasta lume desarta ; pentru ca daca 
voeste mina ta sa se atinga a lua, adu- 
cindu-^i aminte sa nu ia!, nu te vei in- 
cerca, ci daca ve! gindi ca le iai de 
la Prea curata Maica Domnului nu vei 
lua ; dar daca ve! voi si de la tine sa 
darucst! dupa putere la templul acesta 
sa fi! bine-cuvintat de Domnul Dumne- 
zeu, facatorul cerului si al pamintulu!, 
si de Prea curata Maica sa ; pentru ca 
eu, Domnule si unsule, dupa moartea 
mea nu astept de la nimene pomenire 
sa am, de cit de la domnia-ta, lar dom- 
nia-ta, sa a! pomenire in imparatia ce- 
rului, unde este bucuria netrecatoare si 
fericire fara de sfirsit, care va sa" fie 
amin. Si iarasi amintim egumenilor si 
monahilor, aci salasluitori, ca daca cine- 
va din boer! si din nobilii va voi sa 
aduca ale lor aver! si vase, pentru ca 
sa le ascunda in manast're, fie chiar si 
de or!-ce frica, atunci egumenul si mo- 
nahii sa nu le primeasca in manastire 
ca sa nu fie aver! straine in manastire, 
sa nu cada manastirea in nevoe. Iar 
egumenul si monahul, care va primi a- 
vere straina sa o ascunza in manastire, 
sa fie procliat si anathema*. 

A 2 -a inscripfiune.—«CvL voiaTatalui, 
si cu ajutorul fiulu!, si cu savirsirea 
Sfintulu! Duh, care in Treime este sla- 
vit Dumnezeu, de dorin^a si osirdia in- 
demnat, inceput-am acest sfint templu 
al Prea-cuvintate! noastre Stapine Nas- 
catoare! de Dumnezeu cinstite! Ador- 
min, pe care privind-o, si vazind-o, si 
pu^in in^elegind din scripturile Dum- 
nezeest!, ceea-ce graeste gura Stapinulu! 
Dumnezeulu! nostru in Sfinta Evanghe- 
lie : «Daca vom avea credin^a cit un 
graunte de mustar, se vor erta pacatele 
noastre*, dar nic! atita nu s'a gasit in 
not, precum se vorbeste iarasi in sfinta 
Evanghelie : «Daca cine-va va veni la 
mine — nu-1 voiu alunga». $i iarasi zice 
Dumnezeescui Chrisostom : De au lu- 
crat cine-va din ceasul eel di'ntiiu sa-si 
primeasca asta-z! dreapta plata; de au 
venit cine-va dupa ceasul al treilea, mul- 
{umind sa praznuiasca; de aii ajuns ci- 



68878. Marele £>ic(ionar Geogra/ic. Vol. Hi. 



Hosted by 



Google 



CURTEA-DE-ARGES 



26 



CURTEA-DE-ARGES 



ne-va dupa ceasul al saselea — de nimi- 
ca sa nu se indoiasca, ca de nimica nu 
se va pagubi, iar care se va intlmpla 
la al noulea ceas sa se apropie, de ni- 
mica temindu-se ; de au ajuns cine-va 
in ceasul al un-spre-zecelea sa nu se 
ingrozeasca de pedeapsa; ca iubitor ae 
oameni fiind Stapinul Christos, primeste 
pe eel de pe urmn - , ca si pe eel d'intiiii; 
odihneste pe eel venit din ora un-spre- 
zecea, ca si pe eel ce a lucrat din cea- 
sul di'ntiiii ; si pe eel de pe urma. milu- 
este, si pe eel di'ntiiii mingle, si aceluia 
plateste si acestuia da, si lucrul cins- 
te>,te, si iridemnarea o lauda. Pentrii 
aceasta dar, si vol, fratiT met, ace! can 
v'atT ostenit in acest sfint templu, on 
daca, ati fost boga^i, sau saraeT, saii in- 
setafi, saii flrtminzT, sau vaduve, sau din 
slugile mele ; sa nu gindi^T in inimile 
voastre, ca Stapinul Christos nu va lua 
In seama truda voastra, dar lua^i seama, 
precum zice sfinta mat sus zisa Scrip- 
tura : «Fiind-ca stapinul Christos este 
iubitor de oameni, si primeste osteueala 
voastra », si ve£i intra In imparatia ce- 
reasca. Si eii dar, robul Stapinului meii 
Isus Christos, si a mumei sale fara pri- 
hana, si de si prin multe pacate sunt 
minjit, precum nimene altul din crestinii 
de la Rasarit pa?ia la Apus ; ma rogdecl 
£ie, prea Curata Maica a DomnuluT, pen- 
tru cei ce s'au ostenit lucrind Sfintel 
tale case ; daca cine-va in credin^a cre- 
stineasca a fost si a lucrat cu multa. os- 
teneala si cu sudoare si foame, si sete 
si suparare, si cu batae de joe, si ocara, 
primeste prea Sfinta Stapina munca lor 
si roaga pentru ei pe eel nascut din 
tine, ca sa nu-T rusineze in ziua jude- 
ca^ei, dar sa-i numere pe el intre cei 
can vor fi in partea dreapta a scaunu- 
lui LuT. 

De oare-ce eii sunt negura pacate- 
lor, si nici un bine nu am facut inain- 
tea Ta Dumnezeule, nici n'am ostenit, 
nici n'am rlaminzit, nici n'am insetat, 
si nici o sudoare, si nici o lacrama n'am 
varsat, ci in toate zilele vie^ei mele, in 
pace, si in indestulare, si in toate bu- 
nurile acestef deserte lumt am trait, pen- 
tru aceasta, daca nu putuT sa. platesc a- 
cestor lucratort ostenifl, sail din zgirce- 
nia mea, sau prin proprire, saii prin 
iubirea de argint, saii prin iubirea de 
aur, am fost orbit de pacat ; prea buna 
ajutatoare, prea curata Stapina, primeste 
ca rasplata lor desavirsita sa, le fie data, 
si vol, fra^ii mei, erta^T-ma, si nu ma 
blestema^i, si pe voi Domnul Dumne- 
zeu va va erta si prea Curata Maica Lui 
va va milui ; fiind-ca. n'am putut eii sa 



va dau, Domnul Dumnezeu si prea Cu- 
rata lui Maica sa va dea, iar tu, prea 
Curata Maica a lui Dumnezeu care est! 
speran^a, tuturor crestinilor si pre mine 
nevrednicul si lipsitul de speranta eel 
nascut in pacate, vi£a stearpa si smo- 
chin fara rod, si eii sunt oaie ratacita in 
pustiu, si nu sunt vreduic a ma numi 
fiii al tail, fiind-ca foarte sunt incarcat 
cu pacate, ci te milostiveste prea Cura- 
ta Stapina si primeste-ma, nu ca pe cei 
de mat sus scnsii lucratori, carl s'au 
ostenit, dar precum si Sfinta Evanghelie 
scrie : ccPrime.^te-ma parintc, ca si pe 
unul din NaimipT taT» ; asa primeste si 
pe mine pacatosul robul tail loan Nea- 
goe Voevod*. 

Biserica s'a sftr$it la 1526, 
patru ani aclica dupa moartea 
sa; el insa prevazind toate pri- 
menelele acelor vremT turburate, 
se grabi a o tirnosi in anul 
15 17, cind era gata numai par- 
tea arhitectonica a bisericet, $i, 
in interior, cite-va picturi rau- 
rale. 

In ce prive^te construc^iu- 
nea, biserica arata o origin a 
orientala. Modul de a taia pie- 
trele, de a le a$eza cu rostun, 
pu^in cioplite, punind intre ele 
un strat foarte sub^ire de var 
curat neamestecat cu nisip, de 
a le lega cu scoabe de fier fi- 
xate prin plumb, de a dispune 
la diferite inahtimT in grosimea 
zidurilor, de la temelii $i pana 
la virful turnurilor, grinzi in- 
doite de lernn ; toate acestea 
sunt maT mult de cit suficiente, 
pentru a dovedi aceasta, daca 
ne amintim maT cu seama, ca 
este vorba de un monument din 
secolul al XVI-lea, adica dintr'o 
epoca cind aceste traditiunl se 
parasise de mult in Europa, 
care se gasea atuncl in plina 
rena^tere. 

Arhitectul bisericei de la Ar- 
ge? nu era numai un arhitect 
me$ter a concepe $i a executa 
ornamentele cele maT compli- 
cate. El avea iuca $i o mare 
experien^i ca constructor. Dupa 



cum recunoa^te insu$i restaura- 
torul operei sale, d-nul Lecomte 
de Nouy, nu s'ar fi putut exe- 
cuta mai simplu $i mai cu suc- 
ces un plan ca eel dat arhitec 
tului. 

Este destul pentru a ne da 
seama despre acersta, de a 
cerceta planul bisericei in punc- 
tul unde se ridica turnul eel 
mare, care sta pe patru un- 
ghiurT, fara sprijinul proptele- 
ior din afara. Culegerea mate- 
rialelor necesarie a trebuit sa 
prezinte greuta^imarT, din cauza 
lipse! de drumuri practicabile, 
^i a lipsei mijloacelor de tran- 
sport, pe care le avem la in- 
demina asta-zi. Pentru caramida, 
lucrul era u$or ; ea se facea pe 
loc, pamintul dind materia pri- 
ma, iar lemnul pentru a le arde, 
luindu-se din padurile vecine. 
Proba ca fabricarea caramidei 
era destul de inaintata, este va- 
rietatea modelurilor gasite in 
sapaturile intreprinse in jurul 
bisericei de Arge?. Nu tot a$a 
de u?or insa era cu piatra, care 
trebui sa o aduca din depar- 
tare de 95 kil., din carierele de 
la satul Albe^ti, de linga Cim- 
pulung. Piatra este un calcar 
de coloare galbena, de un gra- 
nit stins, fin $i omogen. 

Intr'un hrisov de la Neagoe- 
Voda, se arata ca Domnul scu- 
tise de dajdiT mat multe sate, 
can transportase materialul de 
construc^ie pentru biserica. Mar- 
mora $i mozaicul fura aduse din 
Turcia, cu corabii, pe Dunare, 
pana la Vidin, de unde apoi se 
cara la Arge$. Nimic, cum ve- 
dem, nu oprea pe acei oameni 
plini de credin^a in lucrarea lor. 
Cite sute, mil de care trebuira, 
in timp de ani intregi, ca sa 
transporte acea masa de pia- 
tra ! NimenI nu se dedea in la- 
tun dinaintea bucafilor, ce cin- 
tareau peste 2000 kgr., cum sunt 



Hosted by 



Google 



CURTEA-DE-ARGES 



27 



CURTEA DE-ARGE? 



cele intrebuin^ate pentru con- 
struirea coloanelor din Narthrex 
si pentru turnurile cele man. 

Asta-zi chiar, o asemenea In- 
treprindere s'ar considera ca 
prezintind greuta^i serioase si 
cheltueli enorme. 

Cine insa. sa fi fost arhitec- 
tul, care a conceput planul u- 
nef zidiri asa de marete, si a 
executat-o cu atita arta? Dupa 
izvoare grecestT acesta ar fi fost 
insusi principele Neagoe, care 
in tineretea sa traind la curtea 
Sultanului Selim, ca ostatic, ar 
fi invatat arhitectura. Sultanul 
Tar fi in^arcinat chiar sa zi- 
deasca o moschee in Constan- 
tinopole, si dinsul, fie singur, fie 
ajutat de architectul Manolli din 
Niacsia, ar fi reusit sa o cla- 
deascS asa de frumos, cu 999 
ferestre si 336 minarete, in cit 
Sultanul, uimit de lucrare, ar fi 
incarcat pe Neagoe cu damn, 
dindu-i voe a aduce in Tara- 
Romineasca materialele ramase, 
ca sa le intrebuinteze m edifi- 
carea bisericei de la Arges. 
OrT-ce valoare am fi inclina^i 
sa dam acestor aratan, ramine 
neindoios ca Neagoe a contri- 
buit mult la conceperea planu- 
lui arhitectonic, si ca el se pri- 
cepca nu numai in arhitectura, 
dar si in faurarie; ca adevarat 
critic al artei, el calatorise in 
tan straine, ca sa observe capo- 
d'operile arhitectonice, si se in- 
conjurase in $ara de artist! de 
mare pre^ arhitec^f, pictorT si 
faurarT. Cronica contimporana 
ne spune ca, intre altele, Neagoe- 
Voda batut-a insusi cu cui- 
soare un mar de aur curat, im- 
podobit cu margaritar si cu pie- 
tre scumpe, pe o icoana a sfin- 
tulu! mucenic Gheorghe, din ma- 
nastirea Nucet. 

De sigur ca el s'a servit cu 
mul^f arhitect! si mesteri din 
Turcia, dupa cum incredin^eaza 



si Paul de Aleppo : Se zice, ne 
spune dinsul, ca nefiind mar- 
mora in Tara-RomineascS, Nea- 
goe, spre a dobindi acest ma- 
terial, intrebuin^a urmatorul mes- 
tesug: El dobindi de la impa- 
ratul turcesc un hatiserif spre 
a cladi o geamie in cetatea Bo- 
dom (Vidin), si cu acest mij- 
loc el aduse din Turcia, pe riul 
Dunarea, in corabif, marmoii 
si piatra, pana. la acea locali- 
tate. In acelasT timp el tocmi, 
ca pentru cladirea geamiei, ar- 
hitecpf si al^i mesteri sapaton 
de piatra, si puse sa lucreze la 
acea biserica, la a carei inal- 
$are el era stimulat de o inspi- 
rare divina. Proba ca printre a- 
cesti lucraton unii erati Turd 
estc, c& pe o caramida zidita 
t.ocmai in bolta turnului celui 
mare, se citeste in litere arabe 
cuvintul Alah (Dumnezeu). 

Pe linga artistii din Orient, 
Neagoe a avut recurs si la mes- 
teri faurari din Transilvania, 
Ungaria si chiar din Italia si 
Germania. Inca din anul 1516, 
Vladislav al Il-lea regele Un- 
garieT, ii trimite aurari! trebu- 
inciosi, iar intr'o scrisoare din 
Pitesti (18 Decembrie, 1518), 
Neagoe se plinge Consiliului Mu- 
nicipal din Sibiu ca, de si ra- 
masese mul^umit anul trecut 
cu argintarii Iohann si Celes- 
tin, — trimisT in Jara-Rominea- 
sca, spre a-i face niste cupe, — 
in urma insa a mat pus la 
dispozi^ia lul Celestin o catime 
de eel mat curat argint, cu sar- 
cina de a-i face o cadelni^a dupa 
modelul turnului de la cetatea 
din Sibiti, c&df «not am vizitat 
intreaga Ungarie, zice Neagoe, 
si turn mai frumos ca acela ni- 
caiurea n'am vazut. Dupa cit-va 
timp, sfirsind numitul acel lucru 
al nostru, si aducindu-1 inaintea 
noastra, nicif de cum nu ne-a 
pl&cut, fiind-ca, era o lucrare {i- 



ganeasca. Avem no* in JarS 
destuif mesteri, carif ar fi putut 
s& ne fac£ ceva maf frumos, de 
cum ne-af&cut acesta». Decif Ce- 
lestin a cerut din nou argint, 
fag£duind c& acum va lucrs. cum 
se cade si va ispravi pana la 
PastT, pe garan^ia boerilor Va- 
lentin Pitar si Oprea Vistier, car* 
trebue s& fie pedepsifi, de oare- 
ce el nu sf-a implinit fSg^du- 
in(a; de aceea Neagoe trimite 
la Sibiu pe insusi Valentin, in- 
vitind Consiliul Municipal sa ia 
o masura energica in aceasta 
privin$a\ 

Neagoe, sfin^ind biserica de 
la Arges si intemeind m.anasti- 
rea. ii dete rangui de Arhiman- 
drie ca si TismeneT, hotarind ca 
amindoua aceste manastiri : «sa 
fie intr'un chip cinstite, si scau- 
nele mai man de cit toate m£- 
nastirile ale ^arel Muntenesti 
pana in veci, ca asa s'au toc- 
mit, si s'au asezat, si s'au legat 
cu mare blestem». 

Primul Arhimandrit al Arge- 
sului, Kir Iosif, fu blagoslovit 
de Patriarh a face liturghie cu 
bederni^a (ipogonota) : « Asijdere 
si citi vor fi dupa* el, tot asa sa 
faca». 

Iar manastirea o ingradi Nea- 
goe imprejur cu curte de zid, 
si inlauntrul curfil facu multe 
chili! calugaresti, si o infrumu- 
se^a cu tot felul de trebuin^i, 
facu trapezarie, si magherni^a, 
magupie, si povarna de olovina, 
pivni^a si clopotni^a inalta, si 
puse clopote marl, cu de toate 
o impodobi si o facu asemenea 
raiulul lul Dumnezeu. 

In aceasta stare las& manas- 
tirea de Arges fericitul intru 
pomenire Neagoe - Voda, cind 
la 25 Septembrie 1521 pfirasi 
privelistea lumel acestia, si se 
inmorminta in launtrul bisericei, 
punindu-se de-asupra ramasi^e- 
lor sale pamintesti o lespede de 



Hosted by 



Google 



CURTEA-DE-ABGE? 



28 



CURTEA-DE-ARGES 



marmora, compusa din doua bu- 
catl, legate intre ele prin scoabe 
lipite cu plumb. Ea are sapata 
pe dinsa urmatoarea inscrip^i- 
une in limba slavona: 

«Raposat-au robul lui Dumnezeu loan 
Neagoe Voevod si Domn a toatei f arei 
Ungro-Rominesti si a par^ilor Dunarene, 
in luna Septembrie, in 15 zile, in aiml 
7029, crugul luneT 15, temelia 18. Im- 
para^it-aii 9 ani si jumatate. Si rog pe 
eel ce Dumnezeu va bine-voi a'l aduce 
dupa noi, sa pastreze acest mic locas de 
odihna si casa oaselor mele, ca sa fie 
nestricata». 

La c&patiiul acestui mormint 
sunt alte trel mat micif, cope- 
rite de cite trei lespezide pia- 
tra de Cimpul-Lung. Din ins- 
crip^iunile slavone dupa ele se 
vede ca acolo au fost ingropa^T 
trei copii a lui Neagoe- Voda : 
Petru, mort in luna Martie 1 5 ; 
loan, mort in 27 Noembrie, si 
Angelina moarta in August 3 
fara sa arate anil mor^tf lor. De 
sigur insa ca acesti copii au 
murit, fiind inca in via^a Nea- 
goe Voevod. 

On cit de turburate fura tim- 
purile, ce urmara in Tfara-Ro- 
mineasca, dupa moartea lui Nea- 
goe- Voda, se gasira insa des- 
tui domni, ca sa sprijine si inca 
sa intareasca manastirea de la 
Arges. Ast-fel, in anul 1524, 
Vladislav Voevod darui o ca- 
sarie pentru sustfnerea bolna- 
vilor de Ja bolnija manastirei ; 
Moise-Voda, o moara in sus de 
Arges 51 un pod in Pitesti (1 529); 
Vintila-Voda, mosia Falcoiul 
C 1 535) i un boer Dlrzu, mosia 
Tigveni (1528), etc. Acela insa 
care a avut o grija deosebita 
pentru aceasta manastire si a 
{inut sa termine minunata bi- 
serica, a fost Radu-Voda dela 
Afuma^i, impreuna cu so^ia sa 
Ruxandra, fiica lui Neagoe- Voda. 
Dupa cum se citeste in inscrip- 
{iunea de asupra use! de mar- 
mura la intrare, Neagoe ince- 



puse a zugravi interiorul si nu 
Fa sfirsit. Radu-Voda a termi- 
nat lucrarea in 1526, in zilele 
egumenului Gheorghe, dupa cum 
se arata in urmatoarea inscrip- 
$iune in slavoneste : 

«Intru Christos Dumnezeu, bine cre- 
dinciosul si bine cinstitorul loan Nea- 
goe Voevod, cu Dumnezeiasca rivna si 
demnare, din temelie a inal^at sfintul a- 
cest templu al Prea curate! Nascatoarei 
de Dumnezeu, si neispravindu-1 s'a dus 
spre veclnicele locasuri. Iar eii loan 
Radu Voevod cu mila lui Dumnezeu 
Domn, m'aii inal^at Domnul Dumnezeu 
pe scaun Domnesc, si au napaditTurcii 
cu multe greutati si era sa ia patria 
noastra, fara-Romineasca, si s'a ridicat 
Domnia mea si cu nobiliT, si multe raz- 
boae aparind, cite odata fiind gonilT, si 
cite odata gonind pe vrajmas, pana cind 
puterea si ajutorul celui de sus (biruin- 
{a...) ne-a dat Domnul Dumnezeu. Si am 
ridicat Domnia mea ochii cei suflete-ti 
Dumnezeestile biserici, pe can le-am cer- 
cetat. Si am fost indemnati de maiea 
noastra, bine cinstitoare Doatnna Des- 
pina, sotia acelui bine-cinstitor Neagoe 
Voevod, pentru aceasta sfinta, biserica a 
manastirei Argesului. Si am vazut Dom- 
nia mea Dumnezeestele lor gindiri si 
sirguinte, rivnit-am cu toata inima sa, o 
savirsesc si sa ma numesc Ctitor aces- 
tui Dumnezeesc templu. Dupa porunca 
lui Neagoe Voevod si dupa. vointa lui, 
s'a zugravit chipul Domniei mele aici 
si cu prea iubita sotie a Domniei mele 
Doamna Ruxandra, fiica insist a aces- 
tor bine-cinstitori DomnT Neagoe si Des- 
pina. Pomeneste-ne pre noi, Prea slinta 
Nascatoare de Dumnezeu, intru impara- 
tia fiului Tau, si ne invredniceste pre 
noi a sta la dreapta lui. Si s'a zugravit 
la anul 7035/1526 Septembrie, iniozile, 
cu mina lui Dragomir Zngravul». 

Radu nu numal ca intari da- 
niile facjte manastirei de Nea- 
goe-Voda, ci inca le mai mari 
prin dona^iuni de mosil, scutiri 
de dajdii si acordari de prive- 
legii. EL darui satele Corbi, 
Domnesti, Trinsani, Dichisesti 
cu morl ?i viT, Stefane^ti, ju- 
matate din satui Pitesti, juma- 
tate vama din ora$ul Pitesti de 
peste tot hotarul, cum $i alte 
miluirl nenumarate. 



Se ?tie sfir?itul tragic al a. 
cestui viteaz Domn, care se 
cuvine a fi pus intre eroii cei 
man ai neamului Romin, pen- 
tru ca a cistigat 20 de batalii 
numa! in doi ani, a desfa^urat 
o staruinta vitejeasca in apa- 
rarea drepturilor tare!, in mi- 
nutele de cea mat grea primej- 
die, §i a oprit cu bra^ul sati de 
fier, ca tara sa nu se faca pa- 
salic turcesc. Boerii intriud in 
iatelegen cu fostul Domn Vla- 
dislav, ridicara oaste in ascuns 
pe capul lui Radu-Voda s! il 
gasira nepregatit de razboT. 
Radu fugi impreuna cu fiul sau 
Pirvu, banul CraioveT, insa fi- 
ind gonit de pe urma, fu ajuns 
la Rimnicul-Vilcei. Aci el se 
inchise in capela Sfintului Gri- 
gorie de linga oras, crezind ca 
du^manii luT, cre^tini ca §i din- 
sul, nu o sal ucida chiar in 
biserica; salbatica lor minie pin- 
gari insa altarul sfint, stropind 
cu singele Domnului ?i al co- 
pilului sau, sfintul pristol. Radu 
fu inmormintat in Biserica Cur- 
^eT-de-Arges, alaturea cu so- 
crul sau, Neagoe Basarab (la 
4 Ianuarie anul 1529). Aci i 
se vede mormintul. Pe piatra 
mormintala el este aratat ca- 
lare cu buzduganul in mina si 
cu mantia suflata de vint, in mi- 
nutul ciud se lupta in fruntea 
ostireT sale. 

In ultimele decenii al secolului 
al XVI-lea, manastirea Curtea- 
de-Arges, ca si mai toate lavrele 
paminterie, cazuse in mina ca- 
lugarilor strain!, care prin protec- 
^iune si mita incepind de la egu- 
menii, calcau in picioare daniile 
pioase si legamintele ctitorilor 
primitivi, paminteni si stringeau 
veniturile in folosul manastirilor 
grecesti din pamintui otoman, 
lasind locasurile sfinte din ^ara 
in neingrijire si darapanare. Din 
aceasta stare de umilire voi 



Hosted by 



Google 



CURTEA-DE-ARGES 



29 



CURTEA-DE-ARGB? 



Mihaiu Viteazul in 1594 sa 
scape si manastirea de Arges 
ca si pe cele-1'alte devenite me- 
toace dajnice strainata^e!, cind 
hotari ca nic! un calugar strain 
sa nu se ma! faca egumen, ci 
fie-care manastire sa-s! aleaga 
egumenul sau dintre ieromo- 
nahii si monahi! aflatori intr'insa. 
Eroul de la Calugareni intari 
inca privelegiile manastire! Ar- 
ges, ma! dindu-T si dreptul de a 
judeca pe locuitori! din Curtea- 
de-Arges si a lua vama orasu- 
lui. Aceste imbunata^ir! fura. 
zadarnicite in curind, pentru ca, 
m anul 161 1, Bator Gabor, Dom- 
nul Ardealului, navalind in tara, 
s'au tabarit la scaunul Tirgo- 
viste!, sezind aicea in $ara trei 
lun!, dind voe ostilor de ati 
pradat toata. $ara, si toate manas- 
tirile cit n'au ramas nimic in 
$ara, nic! alta data n'au ma! 
fost aicea in {ara rautate si jaf 
ca atuncea. «Insus! obiectele si 
vasele sfinte bisericilor si ma- 
nastirilor pusese fiara neinblin- 
zita sa le care in tara luT, ce 
o umpluse de argintul si aurul 
Tarei-Rominesti». Bator, dupa 
cam ne spune o cronica saseas- 
ca, a gasit in turnul eel mare 
al biserice! Arges o comoara 
de mare pre{, de sigur odoarele 
manastirest!, care fusese acolo 
ascunse. El lua chiar plumbul 
de pe acoperisul bisericei, la- 
sind-o ast-fel descoperita si ex- 
pusa la ploae .si ninsoare. 

Pe linga. aceste nenorociri ve- 
nite din afara, alta urgie se 
porni din noti asupra manasti- 
rilor pamintene. Jugul venetici- 
lor Greci incepuse sa apese cu 
greu, mai cu seama sub Dom- 
niile lui Radu Mihnea, Alex- 
andru Coconul, Alexandru Ilias 
si Leon-Voda, can se inconju- 
rara de oameni crescu^i in Fa- 
nar, dindu-le pe miin! toate dre- 
gatoriele {are!. Atunc! sfintele 



locasur! pamintene se inchinara 
iarasi manastirelor din orient, 
administrindu-se de oameni stra- 
in! {are!: «Nu dupa lege sfinta, 
ci cu neamul, cu limba, si cu 
moravarile straine neamulu! nos- 
tru, adica. Greci', can nici ca se 
indurara nici se lenevira in via{a 
biruin^e! lor a strica si desfiin^a 
obiceiurile cele bune si batrine 
ale {are!, indraznira a calca si 
obiceiurile manastirilor si pra- 
vila ctitorilor, Domnilor batrini 
ce ati fost legiuita». Pentru a- 
ceasta, Mate! Basarab, prin hri- 
sovui din 27 Noembrie 1640, 
libereaza si manastirea Arges 
de stapinirea straina, redind-o 
{ari!. 

Eaca cum se exprima dinsul 
in slil stramosesc : 

«Drept aceea, no! ce sintem 
ma! sus zisT, loan Mate! Basa- 
rab Voevod, dinaintea adunare! 
a toata {ara, cu sufletul si cu 
voea a tot soboruluf, asa am 
tocmit: cam ca acele sfinte la- 
vre domnestf, care le-aii inchi- 
nat ace! Domni si VladicT stra- 
in!, pentru mita, fara de voie 
si fara. de stire a neamulu!, le au 
supus metoace dajnice altor ma- 
nastiri din tara greceasca, din 
Svet-Agora si de pre aiurea, 
insa manastirile anume : Tis- 
mana, Argesul, Cozia, Govora, 
Cotmeana, Ezerul, Gura-Motru- 
lui, Bradetul, Dealul, Glavacio- 
cul, Snagovul, Bistrh:a, Mis- 
lea, Tinganul, Bolintinul, Poto- 
cul, Rincaciovul, Valea, Mene- 
decul si altele, acelea toate sa 
fie in pace de calugar! strain!, 
carora li s'au fost dat pentru 
mitele lor, si sa aiba a trai 
Manastirile intr'acea slobozenie, 
peacea pravila si tocmeala, cum 
le-au legiuit ziditori! si ctitori! 
lor, si sa aiba a fi pre seama 
{arii cum au fost din veac» 

Darnic fiind cu toate manas- 
tirile pamintene, Mateiu nu pu- 



tea lasa in ruina si locasul cti- 
toricesc al strabunulu! sau Nea- 
goe; el il inveli, il reinoi si il 
inzestra cu multe mostf si da- 
rurl ; zidi din nou clopotni^a si 
chiliile arse de pe vremur!, si 
scuti satele manastire! de or!-ce 
contribute, autorizind prin po- 
runca pe egumenul manastire!, 
«ca or! cind il vor mat supara 
birari! pentru birul satenilor de 
pe mosiile manastirest!, sa le 
dea in cap sa moara ca ciini!.» 

Nici 30 de an! nu trecuse de 
la repara^iunea si reinoirea fa- 
cuta de Mateiu Basarab, si te- 
meliile- biserice! de la Arges se 
aflau stricate, ca si scara, ba 
chiar pietrele construc^iune! e- 
rau mutate de la locul lor. §er- 
ban-Voda Cantacuzino trimise 
pe un bo!er al sau, Dona Pe- 
pano, impreuna cu mester!, ca sa 
dreaga toata stricaciunea, inta- 
ri;id pietrele in tot chipul cu fier. 

Din inscrip^ianea in limba ro- 
mineasca, sapata pe chenarul 
din stinga use! de la intrarea 
biserice!, ne arata ca restaura- 
{iunea s'a facut in anul 1682, 
si ca Domnul a mai adaigat la 
milele manastire! tot vinariciul 
Domnesc din dealul Alimanes- 
tilor (jud. Arges). 

Pana la 1750 nu ma! aflam 
despre vre-o imbunata^ire adusa 
cladire!, de si mul{! Domn! se 
ingrijesc de avutul si dresurile 
manastire!. Intre acestea este si 
Constantin Brincoveanu, care 
(in 1698) da din noti calugari- 
lor dreptul de judecata: «fara 
insa a judeca calugari! sau a 
ma! face inchisor! prin manas- 
tize, ci sa o vinza la vre un 
mirean onorabil, cum sevapu- 
tea tocmi cu dinsul si acela sa 
judece». 

In razmeri^a dela 1786 — 89, 
biserica de la Arges a trebuit 
sa sufere si sa fie pradata de 
Turc!. 



Hosted by 



Google 



CURTEA-DE-ARGE? 



30 



CURTEA-DE-ARGES 



In prima jumState a acestul 
secol biserica luif Neagoe avu 
sa sufere un sir de incendii si 
de stricaciunT. La anul 1838 un 
nou cutremur zgudui temeliele, 
mutind multe pietre din locul 
lor, pentru care fu restaurata 
de Episcopul Ilarion (1828 — 
1845); la 1866 arse Seminarul; 
la 1867, Aprilie 24, casele, clo- 
potni^a si paraclisul, si in fine in 
acelasi an, Decembrie 2, un foe 
mistui intreg in teriorul bisericei, 
si impiedica de atunci de a se mat 
oficia intr'insa serviciul divin. 

Inca pe la anul 1863, pe cind 
sta atit Manastirea cit si Semi- 
narul, s'a sim^it trebuin^a unei 
restauran radicale a bisesicei. 
Arhitectul insarcinat cu studia- 
rea si preg£tirea plan uri lor si a 
devizelor, d. Bureli, a intocmit 
in cursul anului 1864 proectele 
necesare; dispozhriuni de exe- 
cutare s'au luat in anul urmator, 
prevazindu-se costul lucrarilor 
pana la un milion si trei sute 
de mil lei vechi. Nimic insa nu 
s'a putut incepe anul acela. 

In anul 1867, A. S.Princi- 
pele Domnitor, Carol I, in in- 
teresui viu pentru trecutul po- 
porul romin, vizita si Episcopia 
de Arges, observind cu mare 
aten^iune atit biserica, cit si rui- 
nele ce atunci o inconjurau ; isl 
exprimS, hotarirea fermci. de a 
a se reedifica Episcopia si a se 
restaura definitiv biserica lul 
Neagoe-Vod&. O comisiune se 
riumi indat& ; in budget se pre- 
v&zu o sum& de 1 50000 lei vechi ; 
anil 1868 si 1869 trecur& in 
preparative; de la 1870 — 1874 
se lucr& numa! la recladirea so- 
clulul cu piatra nou5, si la inal- 
farea schelelor exterioare si in- 
terioare; lucrarea ins£ se fa- 
cea fiirS plan, fara studil prea- 
labile si foarte incet, in cit dis- 
trugerea timpulul era maif mare 
de cit efectele restaur&ril. 



Atunci se incepu a se cugeta 
serios la monumentul de la Cur- 
tea-de-Arges. D01 ilustri arhitec{I 
francezl, d-nil Viollet-le Due si 
Baudot, fura consulta^I, si dupa 
recomanda^iunea ambilor, con- 
ducerea lucrarilor de restaura- 
^iune se incredinfa d-lui A. Le- 
comte de Nouy, caruia datorim 
asta-zi restaurarea mSre^uluI mo- 
nument, imbr&cat in toata splen- 
doarea sa. 

In 1875, lucrarile de restaura- 
re fura definitiv tncepute, tinura 
1 1 am, si ast-fel restaurata, bi- 
serica Curtea-de-Arges, a costat 
suma de 1 501000 lei, impreuna 
cu mobilierul si vestmintele sa- 
cerdotale si cu toate odoarele. 

Aceasta opera nationals, in- 
treprinsa prin inifiativa M. S. 
RegeluT Carol I, patronata de 
Augustii Nostri SuveranT, a for- 
mat obiectul celeT mai marl in- 
grijirl. Timpul va inscrie printre 
multele titlurl de recunostin^a 
ale na^iunei, si terminarea mo- 
numentulul de la Curtea-de-Ar- 
ges, atit de mult admirat de 
strabunii nostri, can credeaii ca: 
«Potriva nu are in toata lumea», 
si strigau la vederea luT, plini 
de admirare : «Fericit eel ce a 
facut-o, ferici^I eel ce au lu- 
crat-o, vrednici sunt delauda». 

O frumoasa inscriptiune, sa- 
pata pe al patruiea chenar de 
pe fa^ada bisericei, e destinata 
a lega pentru secoli numele a- 
celora, can cu cuvintul si cu 
fapta au contribuit la reinal^area 
celel mai frumoase podoabe a 
Patriei noastre, a careia istorie 
o regasim oglindita in insasi is- 
toria monumentulul de la Cur- 
tea-de-Arges. 

Printre monumentele preapu- 
{in cunoscute ale Europe! estice, 
ce ne au lasat secolul al-XVI-lea, 
Biserica Episcopala de la Cur- 
tea-de-Arges este singurul poate 
intreg, de sigur eel mai curios, 



eel mai bogat si unul din cele 
mai interesante. 

Acest monument, asa cum 
este asta-zi restaurat cu desa- 
virsire, se inal^a stralucitor in 
mij locul unef curti spa^ioase, 
ce ocupa o suprafa^a de 10330 
m. p., avind imprejur un grilaj 
de fier lung peste tot de 400 
metri. 

Prin doua pon:! poate cine- 
sa s£ intre in aceasta curte : 
Una la S., cind vine pe drumul 
despre orasul Curtea-de-Arges; 
cea-1'alta, la E., in direc^iunea 
unde este zidit palatul episco- 
pal. 

La cele doua unghiuri N.-E. 
si S.-E. ale cur^el, se afia cite 
o mica cladire cu bolta, avind 
in virf o cruce aurita ; ele arata 
locul unde fusese odinioara doua 
capele. Cea de la N.-E. era in- 
chinata Sfintului Dimitrie; cea 
de la S.-E. Sfintului Nicolae. 
Ele s'au darimat in 1848, cu 
ocaziunea punerei temelielor Se- 
minaruluT. 

Imprejmuirea de asta-zi este 
pe marginea din afara a zidu- 
rilor, ce inconjurau biserica si 
alcatuiau impreuna cu Manas- 
tirea Scaunul Episcopiei de Ar- 
ges. Edificiul in intregimea sa 
se compune din doua par^i bine 
deosebite : 

I. La V., o platforma de 
piatra cu trei trepte, avind trei 
usi de bronz bogat inpodobite. 
In mijlocui platformei si in 
axa bisericei se aria cerdacelul 
(cantharul sau baptisterul), corn- 
pus dintr'o mica bolta acope- 
rita cu plumb si sus^inuta de 
patru stilpT de marmora cu ca- 
pUeluri fin sculptate. Platforma 
se prelungeste de jur impreju- 
rul bisericei si este inconjurata 
de o galerie frumoasa de pia- 
tra lucrata in florl pe o lungime 
de 128 m., coprinzind 247 flori. 
Aceasta dispozi^iune, unic& in 



Hosted by 



Google 



CURTEA-DE-ARGES 



31 



CURTEA-DE-ARGE? 



felul el, este foarte interesanta 
si merita a fi semnalata. 

II. Biserica insasl, in care 
intri pe o scara de piatra cu 
12 trepte, reprezentind cele 
12 seminal ale lui Izrael, se 
divide in trei parti, potrivit 
tradi^iei: Nartrhex, Corul si Al- 
tarul, despar^it de Cor prin 
Catapeteazma. 

Narthrexul, unde se afla mor- 
mintele domnesti ale ctitorilor, 
is! primeste lumina prin 16 fe- 
restre inalte si foarte inguste, 
avind fie- care fereastra 14 cm. 
de largime, 2 m. de inaltime. 
Coral este luminat prin 6 fe- 
restre de acelasi fel, iar Altarul 
prin trei asemenea. Cele patru 
turle lumineaza iaras! prin 32 
ferestre cu proportiun! analoage. 
Afara de aceasta, 16 ochiuri 
cu geamur! colorate ; fiind peste 
tot ferestre si rozete, 73 ochiuri 
si deschizaturi. Lungimea totala 
a edificiuluT, socotita de la plat- 
forma despre V. pana la balus- 
trada despre E., este de 45 m., 
85 c. Largimea sa e de 20 m. 

Corpul bisericei masoara 26 
m., 60 c, de lungime, pe 15 
m., in largimea sa cea mai 
mare, luata pe Narthrex. 

InahVimea, de la suprafata 
curtei si pana la scaunul cru- 
cei de la turla cea mare, este 
de 31 m. Luata inlauntru, a- 
ceasta inaltime de la pardoseala 
de mozaic pana la cheia bol^ii, 
masoara 25 m., 30 c. Turlele 
cele mici au inaltimea de 19 m. 

Suprafata totala ocupata de 
Biserica este de 756 m. p. 

Suprafata parti lor sculptate, 
zugravite si aurite, da cifra in- 
semnata de 68y m. p. 

Parole sculptate, frizele, ciu- 
bucele, cornicele, etc., insirate 
unele dupa. altele, ar face o 
lungime de ma! bine de 1 kil. 

Se pot numara pe monument 
mai mult de 150 motive dife- 



rite de ornamenta$iune, 42 ro- 
zete man si 48 mat mici, avind 
fie-care din rozetele mid cite o 
pasare de bronz aurit. 

Apele de ploaie se varsa pe 
125 scurgatorl; in fine, monu- 
mentul este aparat de lovitu- 
rile trasnetuluf prin 35 virfur! 
de platina, puse in comunica- 
^iune printr'o re^ea de fire de 
arama si prin doua fringhil de 
acelasi metal, can sunt bagatc 
in pamint si merg pana in fun- 
dul unu! pu£ sapat la rasarit. 

Toate acoperisurile sunt de 
plumb cu ornamente lucrate din 
ciocan. Caracterul arhitectuluT, 
inainte chiar de a intra in mo- 
nument, urmeaza sal cercetam 
pe din afara si sa-1 vedem. 

De la prima vedere, nu este 
greu a recunoaste origina cu 
totul orientals a bisericei. 

O cercetare mai amanun^ita 
ne permite a preciza mai bine 
lucrul. 

Se observa diferite elemente 
combinate in chip armonic si 
capricios, care insa proced de 
la mai multe scoli. Pe linga or- 
namente conzistind din combi- 
na^iuni curat geometrice, care 
constituesc baza decora^iunei 
arabe si persane, cum se vede 
la cornicea cea mare cu colour! 
supra-puse si scobite, la mai 
multe rozete si la diferite pan;! 
de la turla cea mare ; putem 
observa motivele sculptate pe 
cerdacel (canthar), precum si 
ciubucul eel mare in forma de 
fringhie, cart se datoresc unor 
artist! mai pu^ini mesterl in arta, 
asa de complicate! a impletire- 
lor arabe, de cit aceea can ati 
lucrat sculpturele, ce se pot ve- 
dea d'asupra use! de la intrare, 
de exemplu, si cite-va rozete. 

Cadrele sau chenarele com- 
puse din stilpule^e sau ciubuce 
mici rotunde, care divid partea 
de jos a corpului bisericei, sub 



briul eel mare sculptat, precum 
si arcaturile, ce se vad d'asu- 
pra acestuia, de asemenea si 
propor^iunele edificiulul, care 
este prea inalt in raport cu lar- 
gimea sa, toate ne conduc pana 
hi Armenia si in Georgia, ca 
sa gasim acolo puncte de com- 
para^iune. 

Se stie ca Armeni! au fost 
tot-d'auna intrebuinfafi ca con- 
structor! la ConstantinopoJ, in 
Turcia aziatica si Siria. Afara 
de asta, artisti! Grecl, Arab!, 
Persan! si ArmenI, alergau din 
toate parole in capitala Turciel, 
asa ca. Neagoe-Voda, sau ar- 
hitectul insarcinat cu zidirea bi- 
sericei de la Arges, a putut sa 
aleaga printre dinsi! pe eel mai 
mesterl si mai pricepufl. 

Zugravirea si aurirea tuturor 
sculpturilor, restituite complect 
dupa datele cele ma! precise, 
sunt de origina persana. 

Temeliele bisericei sunt esite 
afara din corpul cladirel, si sunt 
destul de adincl, dind zidirei 
nu numai o baza tare si dura- 
bila, dar si o privire impuna- 
toare. Briul eel mare, care in- 
cinge biserica toata, deosebeste 
partea superioara de cea infe- 
rioara a exteriorulul. Acel briti 
se compune din cine! briur! mai 
mici sau vife, din care unul e 
impodobit cu solzl, alte doua 
cu foi impletite liber, si al pa- 
trulea cu col^isori. Din cauza 
inaltime! use!, briul se ridica la 
intrare, formind un cadru drept 
unghiular. 

Fafada despre apus are doua 
despar^itun rectilinil, in care de 
o parte si de alta sunt doua 
ferestre duble incadrate cu o 
bogata ornamenta^iune sculptu- 
rala. De amindoua parole fie- 
carel ferestre se afla cite un ca- 
dru ornamentat, in care este 
sapat cite o inscrip^iune : Cele 
din dreapta intrare! sunt de 



Hosted by 



Google 



CURTEA-DE-ARGES 



32 



CURTEA-DE-ARGES 



Neagoe-Voda ?i scrisa in limba 
veche slavona bisericeasca ; cele 
din stinga, sunt romine$te; pri- 
ma de linga. u?a dateaza din 
timpul lul Serban-Voda Canta- 
cuzino (1682), cea de a doua, 
sapata in timpul Regelui Carol 
I al Rominiei. La mijlocul fa- 
fadei se afla intrarea bisericei ; 
este de marmora, de un carac- 
ter cu totul arab, cu boh:an 
in colorif variate. Intrarea este 
inchisa de o u$a cu doua ca- 
naturi in bronz, lucrata dupa 
un model bizantin cu arabes- 
curi fine. 

D'asupra u$ei, in timpanul 
circular, este icoana, in mozaic, 
a Maicei-Domnului cu miinele 
ridicate sus, iar inainte-i sta Dom- 
nul Christos. Fundul tabloului 
este in mozaic $i poleit cu aur. 

Corul se compune din doua 
abside tradi^ionale la N. $i la 
S., unde se afla a^ezate stra- 
nele de bronz in numar de 7 
de fie-care parte; iar la E., 
absida centrala sau altarui in- 
chis prin catapeteazma. In cor 
la dreapta este tronul regal, de 
bronz aurit $i cu sticle colorate, 
ridicat pe doua trepte ; alaturea 
scaunul EpiscopuluT de acela§i 
metal $i ornamenta^ii, avind sa- 
pat pe razamatoare simbolul ce- 
lor patru Evangheli^ti. La stinga 
coruluT este tronul Reginel $i 
je^ul unuT demnitar ai Statului, 
de aceea^i lucratura Ana. 

Altarui, cu totul rezervat E- 
piscopulm $i preofilor, are doua 
firide laterale sculptate in piatra. 
In cea de N. numita «pros- 
comidie», se prepara Sfintele 
Daruri ?i se pastreaza diferite 
obiecte ale cultuluT, intrebuin- 
^ate la slujba bisericeasca. In 
a doua de la S., inchisa prin 
u?I de bronz «Diaconiconul», 
se pastreaza vermin tele, vasele 
$i alte lucruri scumpe. In jurul 
altaruluT se afla o lavifa de pia- 



tra, in mijlocul careia in axa 
absidei, e a?ezat un je^ de pia- 
tra (Sintronul) pentru Episcop. 
Linga firida nordica este fin- 
tina de spalare, care conzista 
dintr'un rezervorifi de bronz au- 
rit, din care se scurge printr'un 
robinet apa trebuincioasa intr'un 
basin de marmora cu conductul 
destinat a duce apa direct in 
pamint, dupa cerin^ele ritualului. 

In mijlocul altarului se afla 
pristolul sau Sfinta Masa, de 
marmora alba de Carrara, in- 
crustata cu 4 placi aurite, pe 
care sunt sapate chipurile celor 
4 Evangheli^tT. Sfinta Masa este 
a^ezata sub Ciboriul (cuvucliul) 
cu 4 stilpT §i cu cupola ajurata 
?i sus^inuta cu 4 arcun. El este 
de bronz aurit cu ornamente 
sapate sau lucrate din ciocan, 
$i cu incrusta^iuni de ochiuri 
de sticla colorate. 

Timpla sau catapeteazma se 
compune dintr'un soclu de mar- 
mora alba, incrustat cu placi 
de cupru aurit $i impodobite 
cu smal^un ?i cu ochi de sticla, 
cu stilpu^oare de onyx la baze 
§1 capiteluri aurite. D'asupra 
soclulul sunt cele doua icoane 
imparate?ti: a lui Iisus Chris- 
tos ?i a MaiceT-Domnului, lu- 
crate in mozaic de Venecia, $i 
colonada de onyx cu capitele 
aurite $i zmaltuite. 

Dupa ce sui cele 12 trepte 
de piatra ale scarii, cu mar- 
gine sculptata $i aurita pe fund 
albastru, care conduc la intra- 
rea de marmora $i la u$a de 
bronz, intri in biserica ; aci toata 
pardoseala e de mozaic cu di- 
ferite desemnurl armeano-bizan- 
tine. In fa^a coloanelor sunt 
trei trepte, pe care urcindu-le 
ajungi la Narthrex. 

Doua-spre-zece coloane de pia- 
tra, a caror diametru variaza, 
impodobite cu baze $i capitele 
persane, sprijinesc tamburul (o- 



lanul cilindric) unei cupole, care 
se inal^a la 24 de metri de la 
pardoseala. Patru coloane sunt 
in p&rtile laterale, iar doua sunt 
la V. $i doua la E. 

Narthrexul, care are o dis- 
pozi^iune cu mult mat mare de 
cit la toate bisericele, este im- 
partit in patru parpf: 

1 : Intrarea inaintea coloane- 
lor, avind la extremita^ile sale 
in stinga si dreapta cele doua 
turnulet^e cu 8 ferestre, inguste 
$i strapunse in tambur; 2 si 3: 
Doua nefe laterale, unde sunt 
a^ezate mormintele ctitorilor ; 
§1 4: Partea centrala coprinsa 
intre colonada drept-unghiulara, 
care sprijine$te turla mijlocie. 
Aceasta turla conzista dintr'o 
cladire patrata, ce se ridica peste 
coloane $i arcun; d'asupra el, 
prin mijlocire de triunghiuri bol- 
tite (pedentivT), se inalt^a un 
tambur sau un olan cilindric, 
ca sprijinitor direct al bohVii. 
Pe cele patru fe^e ale zidurilor, 
d'asupra coloanelor, insa mai 
jos de arcurile ce primesc pe- 
dentivii, se afla 8 deschizaturi, 
a caror func^iune pare a n* cu- 
rat decorativa. 

U$a de marmora, prin care 
intri in cor, a$ezata intre cele 
doua coloane centrale mai de- 
partate de cit cele-1'alte, este 
foarte curioasa ; ea are bolt^an 
?i aminte^te dispozi^iunea unor 
motive aproape identice cu ale 
Siriei centrale $i ale Egiptului. 
D'asupra acestei u^i de mar- 
mora se citesc urmatoarele ver- 
suri, pe can marele poet al Ro- 
minilor, V. Alexandri, a corn- 
pus pentru biserica: 

Tu ce te lupti in lume 
Cu crincena durere, 
Tu ce din umbra neagra 
Aspiri sa vezi lumina ; 
In ast locas de pace 
Gasi-vei mingiere : 
Altarui pune raze 
Pe fruntea ce se inchina. 



Hosted by 



Google 



CURTEA-DE-ARGES 



33 



CURTEA-DE-ARGE$ 



incadrate frumos in bronz au- 
rit cu sticle colorate. La mijloc, 
d'asupra usei imparatestT, seri- 
dica un fel de firida, care inca- 
dreaza crucificsul, Domnul Chris- 
tos nistignit, avind intr'o parte 
pe Maica Domnului, iar in cea- 
1'alta pe Sf. loan. Aceste trei 
chipuri de arama aurita, lucrata 
din ciocan au repousse, sau pe 
un fund de mozaic. Restul ca- 
tapetezmeT este in intregime de 
bronz aurit impodobit cu pl&ci 
zmah:uite, cu marmore, cu mo- 
zaice si sticle colorate, fund to- 
tul aplicat pe lemn, care in in- 
teriorul Altarului este sculptat 
si zugravit. Pe timpla, in dosul 
icoanei Maicei-DomnuluT, se ci- 
teste vapsit cu negru : «Lua{T, 
minca^T, acesta este trupul meu»; 
iar in dosul icoanef lu! Iisus 
Christos: «Be^i dintru acesta 
to{T, acesta este singele mieu». 
Usa imparateasca de la mijloc 
are sapat, in fa^a la stinga, pe 
bronz : Buna-Vestire, la dreapta, 
vizita Elizabetei la Maica Dom- 
nului. 

Cele doua usi laterale sunt 
de bronz, lucrate ca si restul 
timplel. Aceasta lucrare marea^a 
de arta s'a facut la Paris si a 
reclamat doi ani de lucru. Pu- 
tem zice c£ este unica si far£ 
pereche. 

Picturile din launtrul bisericei 
sunt toate noua, facute dup£ mo- 
delul celor vechi. Ele acopera 
o suprafa^a 2343 m. p. si con- 
\'m 865 figuri, executate in sti- 
lul vechiu bizantin. Merita deo- 
sebita luare aminte figura Min- 
tuitorului Pantrocrator, din cu- 
pola cea mare si mijlocie. El 
cauta spre Vest, {inind mina 
dreapta ridicata in semnul bine- 
cuvintarel, iar in stinga, poarta 
o Evanghelie inchisS; este iu- 
conjurat cu o lumina de aur, 
pe care se citesc urm&toarele 
cuvinte: 



« Domnul s'a uitat din cerurif 
la fiil oamenilor, ca sa vada de 
este vre unul care s5-l in^eleaga 
si sa-1 caute pre El, si to{I Tau 
aratat pe El»; iar in cupola mij- 
locie: «Vede{I, vedefl ca Eu 
sunt Mintuitorul lumeT, lumina 
cea adevarata, izvorul viefel, 
Fiiul lul Dumnezeu». In cupola 
din Altar se reprezinta* Maica- 
Domnulul cu Domnul Christos 
in bra^e si cu inscrip^iunea, «Bu- 
curS-te cea plina de darurl». 
Cupolele turnule^elor au : cea 
de la N. pe Christos Emanuel, 
cea de la S. pe Sf. Maria. Mai 
insemn&m in altar tablourile : 
Coborirea de pe Cruce, Invie- 
rea lui Christos, Duminica Mi- 
ronosifelor si Duminica Tomei; 
Liturgiha Apostoliceascci,figurile 
Sfinfilor Athanasie din Alexan- 
dria, loan Gura-de-Aur si Gri- 
gorie Teologul. In Cor : Pa- 
timele Domnului Christos, Li- 
turghia ingereasca, Sf. Maria, 
Sfintul loan, Nestor, Dumitru, 
Gheorghe, Teodor Tiron, iar pe 
pendentivi, ceT 4 Evanghelistl. 
In Pronaos : Archangeltf Mihail 
si Gavril, Intrarea in Biserica 
si Nasterea Maicei - Domnului. 
Ii fine, in Narthrex, portretele 
ctitoricestl si ale altor Domni 
Rominl, luate dupa cele vechi: 
Neagoe si Despina cu copiil lor; 
Radu de la Afumaji si so{ia sa 
Roxandra; loan Radu Negru 
si Doamna Ana ; loan Teodosie 
Voevod si loan Mircea-cel-Ba- 
trin, in costum de cavaler me- 
dieval ; loan Vladislav Voevod; 
Kneazul Lazar si Doamna Mi- 
lieu, parintil Doamnel Despina, 
^inind in mini o Biserica cu 10 
turle ; Radu Voevod si Mircea ; 
Alexandru Voevod si un copil 
al sau ; Vlad Voevod eel Ttnar 
si loan Vintila Voevod; loan 
Petru-Voda" Cercel si fiul s&u 
Marcu Voevod, avind deasupra 
pe Christos-Pantrocator. 



La dreapta use! de la intrare 
se afla portretul M. S. Regelul 
Carol I, in man tie regain, $inind 
in mina* pergamentul restaura- 
{iunei Bisericei, coroana de o$el 
sta pe un stilp aurit; la un coif 
al tabloulul sunt armele Au- 
gustel Sale familil. La stinga 
se afla portretul M. S. Reginel 
Elizabeta, Augusta noastra Su- 
veranS, inghenuche inaintea Prea 
Curatel Fecioare, absorbita • in- 
tr'o cugetare adinca si cuvioasi, 
inching la picioarele Maicei Min- 
tuitorulul harpa alinatoare su- 
ferin^elor pSmintestl, si pare c& 
zice cu Psalmistul: «Doamne, 
cinstit'am Casa ta si locasul 
cinstireJ Tale». De o parte si 
de alta a portretelor regale, se 
aria la stinga portretul primulul 
Episcop al Argesulul Iosef I, 
iar la dreapta, al P&rintelul 
Episcop Ghenadie II Argesiul, 
mal tirziti Mitropolit Primat 

CerdScelul din fa^a Bisericei 
estedestinat in special pentru 
oficiarea botezulul, de unde 
ii vine si numele de Baptisteri- 
um. AsemenI capele alc&tuiau in 
construc^iunile vechi bizantine 
o parte esenfiala si o podoabS. 
Gonzales Clavijo, in discrip^iu- 
nea ce face bisericei Sf. Gheorghe 
din Constantinopole, zice : « Ina- 
intea usel Bisericei se aAa* un 
frumos basin pentru botez, si 
d'asupra sa o cupola susfinutS 
de 8 coloane de marmori alba, 
si acoperita de muite figurl». 
Baptisteriul de la Arges con- 
zista, dupa cum am v£zut, din- 
tr'o cupola invelita cu plumb, 
pe patru coloane de marmora 
din Constantinopole cu va>gl 
vinete, avind capitelurile in stil 
arab, de marmora de Carrara. 
In prejurul cupolel se afla o ga- 
lerie de florl scobite in piatra. 
Timpanele arcurilor sunt cu scul- 
pturl de un gen deosebit de 
al sculpturilor Bisericei, intrind 



68878 Garble Vicfionar Geograiic Vol. 111. 



Hosted by 



Google 



CURTEA-DE-ARGES 



34 



CURfEA-DE-ARGES 



si pasar! prin motivele orna- 
menta^ieif. D'asupra timpanilor, 
cantarul e incins de un brlu 
cu sculpturl in forma de solzi. 
Cele patr j arcur! de piatra sunt 
margenite in partea superioara 
de un ciubuc rotund cu flori 
sculptate si aurite, pe un fund 
verde; la timpane fundul e al- 
bastru si ornamenta^iunea cu 
aur. Botyartf se termina cu 1 1 
ftori ascu^ite de fie-care parte. 
Pardoseala de mozaic prezinta 
ornamente bizantine in diverse 
colon, avind la mijloc cruce, for- 
mats din impletitun incolacite. 

O do are §i mobilier. — Tntre 
odoarele bisericeT, eel ma! pre- 
stos, si care face admirafiunea 
tutulor, este un manuscript pe 
pergament con^inind cele 12 
EvangheliT, ce se citesc in Joia 
mare in Saptamina Patimilor, si 
Evangelia InviereJ din Simbata 
mare. Este scris intreg de M. 
S. Regina Elizabeta pe 50 pa- 
gini mar! in folio ; fie-care pa- 
gina este incadrata intr'un che- 
nar lat de 15 c. m. $i alcatuit 
din motive diferite si combinate 
dupa inspirafiunea proprie : cind 
flori de munte, rinduite cu gust, 
cind seminfe de paltin, cind 
impletiturl de arabescuri si de- 
semnurl luate din 'ornamentica 
romineasca. Fundul fie-carei pa- 
gine este deosebit colorat. Tex- 
tul e scris cu aur sau cu argint, 
dupa cum convine mai bine 
tonului coloarei. Fie-care pagina 
din cele 50 este un ce in sine 
deosebit prin ini^iale, prin de- 
corafmni si coloare, destainu- 
este o intenfiune artistica si 
bogata imagina^iune a regescu- 
lul lor autor. Prima pagina poarta 
acest titlu : Sfintele Evangelii 
din Joea Patimilor. 

La mijloc este desemnata 
Sfinta Inviere, iar imprejur, in 
cite un frumos cadru de flori- 
cele, se vad 4 scene din Pati- 



mele Mintuitorului, si alte 4 din 
via^a Maicel Domnului. Pe pa- 
gina verso sunt zugravite 1 1 
capete de ingerasi, care se asea- 
mana cu unit din ferici^if ador- 
mi^i ai familiei M. M. L. L. Sunt 
trei figurl sus si trei jos in cite 
un cadru oval format din ghir- 
lande de flori; iar de o parte 
si de alta a paginel cite un 
cadru rectiliniar, eel din stinga 
avind doua figurtcel din dreapta 
trei. Figura de la mijloc in 
grupul de sus este chiar dra- 
gul ingeras al M. M. L. L. zmuls 
inca din pruncie, este Princi- 
pesa Maria in chipul unui co- 
pilas cu fa^a Candida. El trage 
cu manusi^a clopotul cele! de 
a doua Invieri ; coarda clopo- 
potului este impletita cu o ra- 
mura de flori. Urmatoarea in- 
scrip^iune de jur imprejur for- 
meaza cadrul figure!: 

Maria f 1874, ITTY. Christos a Inviat 

din mortT. 
La stlnga: OTTO f 1862. Cu moarte 

pre moarte calcind. 
La dreapta: Hermann -j- 1877. Si celor 

din morminturi. 
Cadrul rectiliniar stinga, sus: Ecaterina f 

1866. 

Teresa -f 1883 
Christos A Inviat Din Morti Cu Moarte 

Pre Moarte. 
Cadrul rectiliniar dreapta, sus : Sofia f 

1869. 

Maria f 1882 
Frantz -j- Cristos. 
A Inviat Din MortT cu Moarte Pre Moarte. 
Grupul de jos : 
La stinga: Maria f 1867 Calcind, Si 

Celor Din Morminturi. 
La dreapta: Maria f 1863 Calcind, Si 

Celor Din Morminturi. 
La mijloc: Stefania f 1850, Viata Da- 

ruind. 

Cite un fluture se vede la 
cele patru colour! ale cadrulul 
Principesel Mariei, si la cele 
patru colfuri ale paginei. In mij- 
loc se citeste, scris cu alb pe 
fund aurit pe 13 lintf, urma- 
toarea frumoasa ins^rip^iune : 

Lucrat-am aceasta carte cu cele doua- 



spre-zece Evangelii ale Patimelor Dom- 
nului si Mintuitorului Nostru lisus Chris- 
tos, pentru sinta si Dumnezeiasca l^ise- 
rica a Episcopiei Cur^eT-de-Arges, intru 
amintirea Prea iubiteT si singurei mele 
copile Maria, care in Joia Patimelor a 
trecut la viata cea vecinica, si la al ca- 
reia capatiiii am auzit citindu-se min- 
gietoarele cuvinte ale Domnului. 

Castelul Pelesului 
In 27 August (8 Septembrie) 1886. 

Acest nepretuit odor se va 
pastra de acum inainte alaturea 
cu icoana vechie, ce prima in- 
temeietoare a sfintului locas de 
la Arges a daruit-o, si pe care 
icoana vedem pe Maica-Dom- 
nuliu tinind in bra^e corpul Di- 
vinului Mintuitor, iar mai jos 
pe Doamna Despina a lui Nea- 
goe Voda ^inind pe un genunche 
pe fiui sati Teodosie mort si 
zice : 

«Stapina! primeste pe robul 
tau loan Teodosie Voevod, si 
aseaza-1 in impara^ia Ta». Evan- 
ghelia este ferecata foarte fru- 
mos, dupa desemnele facute de M. 
S. Regina si executate in zmalf. 
Pe ferecatura din fa$a este in 
mijloc crucea tripla bizantina, 
al careia fund e albastru pre- 
sarat cu floricele rosii si galbene. 
Marginele sunt o combinare de 
arabescuri din ornamentica Cur- 
{ei-de-Arges ; un fund de aur 
cu desemnul patrat in coloare 
aiternativ verde si albastru in- 
chis, al doilea fund in coloare, 
iar desemnul de aur. Pe cea- 
Talta parte a ferecaturei se ob- 
serva pe fund verde un desemn 
de pe cusaturi na^ionale lucrat 
in zmal^ ; in mijloc, pe fund de 
aur cu litere albastru inchis, 
sunt facsimilate dupa scrisoarea 
autograft a M. S. Reginei, cele 
sapte cuvinte de pe cruce ale 
Mintuitorului : 

Parinte ! Iarta-le lor ca nu stiu ce fac ! 
Amin zic ^ie, astazi impreuna cu mine 
vei fi in raiu ! 
Mi-e scte ! 



Hosted by 



Google 



CURTFA-DE-ARGES 



35 



CURTEA-DE-ARGE? 



Muere, iata fiul tail, fiule, iata mu- 
ma ta ! 

Hi ! Hi ! Lima savahtani ! 

Parinte ! in minele tale incredin^ez 
duhul meu ! 

Savirsitu-s'au ! 

La dreapta in coi^, jos, este 
scris de-acurmezisul in aur peste 
margine: «Elisabetha, i886». 

Muchea ferecaturil e lucrata 
in zale de aur impletit, dupa 
modelul vechilor Evanghelil ro- 
minestl. 

Incheietorile sunt si ele lu- 
crate in zmal£. 

PomelnicuJ sau dipticul Ma- 
nastirel Argesul este scris cu 
multa ingrijire si cu frumoase 
ornamente pe pergament de 
Doamna Maria G. Sturdza de 
la Miclausani, avind in fa^a in- 
semnarea ctitorilor, iar in dos 
psalmul lui David : 

«Milueste-ma, Doamne, dupa 
marea mila Ta si dupa mul^i- 
mea indurarilor Tale» 

Mobilierul se compune, din 
doua sfesnice marl cu cite trei 
luminan, patru sfesnice mici, 
masa pentru anafora, doua te- 
trapoade pentru cintarep, stra- 
nele, tronul RegeluT, al RegineT 
si al Episcopului, policandru, etc. 

SJinfirea bisericei. — Sfin^irea 
-bisericei Episcopate de la Cur- 
tea-de-Arges s'a facut in ziua 
de 12 Octombrie 1886 in pre- 
zen^a MM. LL. Regelui si Re- 
gineT, cu o pompa neasemanata 
si vrednica de monumentul eel 
mai stralucit al Regatului Ro- 
miniei. 

Aceastra serbare religioasa 
a p'is in miscare mi! de oamenlf, 
can se grabira a veni din toate 
unghiurile £arel, ca sa vada prea 
iubijii lor Suverani deschizind 
iarasi drept-credinciosilor loca- 
sul Dumnezeesc al lui Neagoe 
Voevod, din inceputul secolulul 
al XV-lea, si sa-1 asculte vor- 
bind despre taria Bisericei Ro- 



mine si despre cuviosia strabu- 
nilor lor. 

Dupa terminarea tuturor lu- 
crarilor de restaura^iune, ince- 
pute inca din anul 1875, si dupa 
inzestrarea bisericei cu tot mo- 
bilierul, odoarele si vestmintele 
trebuincioase cultulul ; s'a decis 
ziua pentru savirsirea sfinfirel 
din nou a acestei bisericl, in 
care incetase a se maif oficia 
serviciul divin din cauza foculul 
intimplat la anul 1867. 

Simbata la 1 1 Octombrie, la 
orele 7 de diminea^a MM. LL. 
Regele si Regina pornesc din 
Sinaia, pentru a se indruma pen- 
tru Curtea-de- Arges, inso^i 
fiind de mai mul^i ministri si 
demnitari al Statului. De la 
Chirila si pana la Pitesti garile 
erau impodobite cu verdea^a si 
cu steaguri tricolore. Peste tot 
locul se vedeau portretele Su- 
veranilor, inconjurate de cununl 
de florT. Mul^ime de {arani in 
haine de sarbatoare adunafi pe 
la sta^ii si chiar in drum salu- 
tara cu caldura si entuziazm pe 
Suverani, care de la ferestrele 
vagonuluT muh:umeau tuturor. 

La sta^iunele unde trenul Re- 
gal se oprea cite-va minute, ET 
erau astepta^i de Prefec^ii ju- 
de^elor, Primarii comunelor, carl 
dupa obiceiu, ofereau piine si 
sare Suveranilor, apol corpul 
didactic, precum si un insemnat 
numar de domni si doamne 
dintre notabilita^ile judejelor. 

Pe la 4V2 Augustil Suverani 
se aflau, inaintea porfilor biseri- 
cei Episcopale. 

Aci, inca de la orele 2 l /2 
dupa ameaza, Episcopul Epar- 
hiel de Arges, Ghenadie, imbra- 
cat in man tie si omofor cu epi- 
trahil, impreuna cu mai mutyl 
Arhierei, Arhimandri^I si Stare^I, 
cu 12 diaconi si mai mutyl pre- 
0^1, to$I imbraca^i in nouale ves- 
minte sacerdotale si urma^I de 



numeroasa poporime, plecara 
de la Biserica numita Bolnita 
Episcopiei, in cintece corale 
si sunetul clopotelor, ducind 
Episcopul Ghenadie sfintul Disc 
cu sfintele moaste pregatite 
spre a fi puse a doua-zi in 
stilpul sintulul Pristol al bi- 
sericei, precum si cu sfintele 
moaste ale sfinfilor Nifon, Ser- 
giu, Vach si ale sfintei Ta$i- 
ana. Aceasta procesiune reli- 
gioasa se intilni la poarta bise- 
ricei Episcopale cu sfintele moas- 
te ale sfintei mucenice Filotea, 
adusa intr'adins de la biserica 
Curtea Domneasca din orasul 
Curtea-de-Arges. Dupa intrarea 
aminduror procesiilor in bise- 
rica, sfintele moaste ale sfintei 
Filotea fura asezate linga strana 
dreapta, iar ale acelor-ratyl sfin^i 
in stinga; sfintele moaste insa, 
pregatite pentru sfinta Masa, 
se depusera la sfinta prosco- 
midie in Altar. 

Indata dupa aceasta se in- 
cepu slujba Vecernie, oficiindu- 
se de un Arhimandrit. 

Pe cind se cinta slava de la 
Stihirl, se vesti sosirea M. M. 
L. L. Regelui si Reginel. D-nii 
Ministri, Corpul diplomatic, Ar- 
hitectul restaurator al monumen- 
tulul cu ajutorul sau, do! Ge- 
nerall, casa civila si militara a 
M. M. L. L., elevil seminarului 
si. o popula^iune numeroasa, 
intimpinara pe M. M. L. L. 
Regele si Regina la poarta ca- 
tedrala. 

Inalt P. S. S. Mitopolit al 
Moldovel si Sucevel, D. D. 
Iosif Naniescu, inso^it de tofl 
Inal^il prela^I afla^I aci, astep- 
tau la usa bisericei. M. M. L. 
L. sarutara Sf. Evanghelie si 
Crucea prezentate de Episco- 
pul Ghenadie. Corul vocal de 
la Domni^a-Balasa, intona sub 
direcfiunea maestrului Barca- 
nescu, imnul regal, pe cind 



Hosted by 



Google 



CURTEA-DE-ARGE$ 



36 



CURTEA-DE-ARGE? 



Majest&file Lor intrau in bi- 
seric&. M. S. Regele lu& Joe 
pe tronul s&u din dreapta; M. 
S. Regina, pe eel din stinga, 
iar Inaltul cler stlnd in mijlo- 
cul bisericef, intona cintarea : 
« Luminal lin£», ?i se unn& ser- 
viciul VecernieJ, care pe la 4 1 /4 
se termini. 

Dup£ terminarea acestui ser- 
viciu, Augu$tii Suveranif obser- 
varH cu deam&nuntul interiorul 
Bisericef, admirind simplicitatea 
m&rea$a a planului, frumusefea 
picturelor, strfilucirea timplei ?i 
a mobilieruktf, cum §i efectul 
fericit de lumin& care patrunde 
in diferite modurf prin nume- 
roasele ochiuri $i ferestre cu 
geamuri divers colorate. Ma- 
jest&file Lor ati exprimat in mai 
multe rindurl Inaltele Lor mul- 
{umiri d-lui Arhitect A. Le- 
comte, pentru minunata opera 
datorita numai talentuluif, sta- 
min^ei $i gustului s&u artistic. 

Dupa aceea, Majest&tile Lor 
bine-voirS a examina exteriorul 
bisericei, a compara elementele, 
ce au servit la reconstruirea 
cerd&ceiului (Cantarulul) ?i a ba- 
lustrade! din prejurul edificiu- 
luf. Pe la orele 5 p. m., Ma- 
jest&^ile Lor plecara in ora$ in 
ur&rile intregeif popula^iunif, care 
era in$irat£ de la porfile Epis- 
copiei ?i p&n& la casele Pri- 
maruluT, unde se stabilise cu- 
artierul Regal. 

Aci, dupS. ce se ftcu prezen- 
tarile cuvenite, seara, la orele 
7, avu loc un prinz dat de Ma- 
jest&Jile Lor, la care luar£ par- 
te : Inalt Prea Sfin{itul Mitro- 
polit al Moldove!, Dnii Mi- 
ni$trtf pelnipotenfiari ?i ai J&reT, 
aflaflf acolo cu aceastS ocaziune, 
ma! mulflf demnitari at statulul 
§i alte multe persoane de dis- 
tinc^iune, precum $i alte nota- 
bility ale ora?ulu!. 

Dup& prinz avu loc o retra- 



gere military cu tor^e $i mu- 
zici, iar pe la orele 9, o mani- 
festable populara cu muzica $i 
tor^e aprinse. 

M. S. Regina purta frumosul 
costum national, alb, cusut cu 
negru ?i cu fir, care a devenit 
costumul regesc al Rominiei 
?i obiectul de mindrie al femeei 
Romine. Tot in costum natio- 
nal erau fmbracate toate Doam- 
nele prezente, ca $i domni$oa- 
rele de onoare ale M. Sale Re- 
ginei. 

Tot in acea zi de SimbatS, 
pe la orele 9 l /2 seara, la Epis- 
copie a inceput serviciul de 
priveghere (Utrenie). In timpul 
serviciuluT, in curte se ferbeau 
aromatele sfin^ite pentru sfin^ire. 

Ast-fel se termina ziua de 
1 1 Octombrie, care prin frumu- 
sefea el $i prin seninatatea ce- 
rulul, rev&rsase in sufletul tu- 
turor un izvor de placere $i 
bucurie, caci le da speran^a ?i 
pentru un timp ?i mai frumos 
pe a doua zi, ziua cea mare a 
sfin^irei bisericei. Ziua de Du- 
minica, 12 Octombrie, era a$- 
teptata cu nerabdare de to{! 
aceia, can se grabise a veni 
la o serbatoare pioas£ §1 de 
vecinica amintire. 

Toata noaptea, $i mai* ales in 
dimineafa zileT, numarul oaspe- 
{ilor crescu, can venipf m tra- 
surT, carl calarl, cei maT muhnf 
pe jos, sStenT $i satencele de 
prin vaile $i muscelele Arge^u- 
luT, Dirubovi^eT, Muscelului $i 
Rimnicul-Vilcei. 

Inca din ravSrsatul zorilor lu- 
mea c&uta sa ocupe locun in 
intinsa curte din preajma bise- 
ricei. 

Ziua fagaduia a fi din cele 
mai frumoase. Soarele se in^l^a 
plin de c&ldur& $i de lumin^, 
desbrScind cu incetul de haina 
lul mohoritS, munfii cei invSlui^i 
in nor, ?i ftcind sS se desft- 



?oare inaintea ochilor panorama 
cea mai incintatoare. In fund 
se ridica, in vestmintu-i de tim- 
puriu ernatic, mare^ul Neagul, 
mo^neag de zapada, care i^i 
trage numele de la fericitul 
ctitor al Bisericei de Arge$, de 
la Neagoe-Voda. De o parte se 
inal^a muntele Papula, de cea- 
l'alta parte, mun^ii CozieT, iar 
in fundui frumoasei vai se ve- 
deati cheile Arge?ului, ce - $1 
duce pe un pat capricios $i a^- 
ternut cu bolovani, cursul sail 
toren^ial. Calatorul se opre^te 
cu ochii uimi^i in conturnele 
zarii departate, iar biserica 11 
da sa cugete, aducindu-i rasu- 
nete de reinviere din vremile 
trecute, rasunete de via^a din 
vremea prezenta. 

Pe la orele 7 V2 diminea^a, 
armatase in^ira in curte, formind 
un patrulater in jurul bisericei. 
Afara din curte se a$eza de ase- 
menea armata. Grilajul cur^ei 
era acoperit cu drapele trico- 
lore. Un frumos arc de triumf 
se ridica la intrarea despre Cur- 
tea-de-Arge?, iar de la poarta 
pana la u^a bisericei era aster- 
nut un covor pentru Majesta- 
file Lor. 

Lumea se pornise in $iruri 
neintrerupte despre ora^;, des- 
pre muchea dealurilor, $i despre 
vaile din preajma SasuluT ^i a 
Ia?ului, a Danului ^i a AlbuluT, 
acoperind toata curtea, intreaga 
cimpie incunjuratoare $i culmele 
din preajma. 

La "orele 8, sunetul clopotuluT 
dete semnalui de pregatirea 
serviciulu! religios. In frumosul 
cerdacel sau baptister din fa^a 
bisericei , Vicarul Episcopiei 
Rimniculul-Noulul- Severin sS- 
vir?i Sfin^irea apel cea mica. 

Pe la orele 8 3 /4, 21 salve de 
tunurf anun^ara pornirea Ma- 
jesta^ilor Lor de la cuartierul 
Regal, $i la orele 9 in sunetul 



Hosted by 



Google 



CCRTEA-DE-ARGE? 



37 



CURTEA-DE-ARGE? 



clopotelor, al muzicclor si in a- 
clam&rile mul^imei, Augusti! Su- 
veranl, sosira inaintea por^i! 
Episcopiei, in trasura de gala a 
cur^ii Regale, trasa de 4 cai 
si escortata de Prefectul de 
Arges si un escadron de ca- 
larasi. 

M.M. L.L. Regele si Regina 
fura intimpina^I la poarta de 
do! Ministri, doT General!, Ar- 
hitectul restaurator cu ajutorul 
sau, de Comandantul trupelor 
de parada si de alte persoane 
de distinctiune. De o parte si 
de alta a covorulu! asternut, 
erau insira^! clerici! imbraca^i 
in sfintele odajdii. 

La scara bisericei pe plat- 
forma din fa^a, Majesta^ile Lor 
fura intimpinate de to{! Ministri 
{arii; de Corpul diplomatic ; de 
Inal^ii demnitar! a! Statulu! si 
de mai multe persoane nota- 
bile; iar la intrarea in biserica, 
de P. S. S. Episcopul eparhiot 
cu Crucea si sfinta Evanghelie, 
de Inalt P. S. S. Mitropolit al 
Moldovel si de al^i Episcopi si 
Arhimandriti si de un nume- 
ros cler. 

Dupa ce Majesta^ile Lor sa- 
rutara Crucea si sfinta Evan- 
ghelie, intrara in biserica in 
cintarile corului. M. S. Regele 
fu condus la tronul sau Regal 
de catre P. S. S. Episcopul e- 
parhiot si de casa civila si mi- 
litara, M. S. Regina, de catre 
I. P. S. Mitropolit al Moldovel 
si de Domnisoarele de onoare. 

Serviciul sfin^irei se oficia de 
P. S. S. Episcopul Ghenadie, 
cu 4 ArhiereT, cu 4 Arhiman- 
drip, 12 diaconi, in azisten^a 
tutulor preo^ilor din eparhia 
Argesulu! si a unui numar in- 
semnat de preotf, venial de prin 
alte eparhil. P. S. S. Episcopul o- 
ficiant inconjurS. ma! intiiu sfinta 
MasS din Altar de trel or!, in 
cintarea troparilor cuvenite ; a- 



poi ridicind discul cu sfintele 
moaste pe cap, si fiind preces 
de preoti si clerici cu sfinta 
Evanghelie, sfintele chivote, cu 
ripide, steaguri si felinare, esi 
afara din biserica, urmat de M. 
M. L. L. Regele si Regina, de 
persoanele oficiale si de tot po- 
porul. 

Procesiunea ocoli biserica de 
trel on in sunctul clopotelor. 
La fie-care ocol se facu cite o 
stare inaintea facade! de la in- 
trare, punindu-se sfintele moaste 
pe tetrapod si citindu-se Apos- 
tolul, Evanghelia de incungiu- 
rare si cite o rugaciune de 
sfin^ire. In tot timpul citirei 
acestora, Augusti! Suveranf, cle- 
rul, armata si intregul popor 
staii m genunchi si ascultau m 
adinca tacere cuvintele Mintui- 
torulu! si frumuse^ile rugaciune!. 

Dupa a treia ocolire, P. S. S. 
Episcopul urea treptele bisericei 
impreuna cu M. M. L. L. Re- 
gele si Regina, si ci^i-va din 
inal^ii prela^I, si zise rugaciunea 
intrareT, pe cind usile biserice! 
eraCi inchise. 

In nauntru se afla un Arhi- 
mandrit cu do! diaconi {inind 
chivotele in miini. P. S. S. E- 
piscopul Ghenadie pronun^a tro- 
parul din Psalm! : «Ridica{i boeri 
por^ile voastre si va ridicaffpor- 
\\\e cele vesnice, si va intra 
Imparatul Slave!». 

«Cine este acesta, Imparatul 
Slave! ?» intreba clericul din na- 
untru. 

«Domnul eel tare si puternic, 
Domnul eel tare in razboiu, 
Domnul Puterilor: Acesta este 
Imparatul Slave! », r&spunse P. 
S. Episcop. 

Aceste intrebar! si raspun- 
suri se repe{ir£ de trei orT, 
dup^ care apo! P. S. Episcop 
facu trei cruet cu sfintele moaste 
de asupra .usilor, care se des- 
chisera indata. Toata lumea in- 



trind in regula se aseza* iar&si 
fie-care la locul sau. 

Acum incepu punerea sfinte- 
lor moaste in stilpul sfintului 
Pristol. Majest&file Lor inconju- 
rara in cint&rile obicinuite, tabla 
de mar mora destinata a servi de 
Sfinta Masa\ asezind ma! intiiu 
sfintele moaste cu aromatele de 
sfin^ire. 

Intr'uu tub de metal masiv, 
M. S. Regina depuse Chrisovul 
pentru restaurajiunea bisericei, 
scris intreg pe pergament de 
Augusta sa mtn&, si semnat de 
dinsa si de M. S. Regele. A- 
cest tub, depunindu-se sub pia- 
tra Sfintulu! Pristol, in aroma- 
tele de sfin^ire, se acoperi cu 
o placa de metal. 

Confinutul Chrisovului de 
funda^iune : 

«Sfin^itu-s'a acest Dumiiezeesc loca^, 
cu hramul Adurmirea-Maicei-DomnulnT, 
de catre Prea Sfin^itul Episcop de Ar- 
ges Ghenadie, in al 20-lea an al Dom- 
nireT Regelui Carol I, fa{a fiind Regele 
Carol, Regina Elisabeta si o adunare nu- 
meroasa de crestinT din toate parole 
Regatului, intru lauda si marirea lui 
Dumnezeu A-Tut-Puternicului, aparatur 
^are'i acesteia». 

Cuttca de Arge$, 12 Octombrie, 1886 

Carol, Elisabeta. 

Un alt exemplar, pastrat in 
Altarul bisericeT, poarta pe linga 
semnaturile Majesta^ilor Lor, si 
pe cele ale Ministrilor {aril, ale 
Mitropolitului Moldove!, a trel 
Episcopi si a altor demnitarl aJ 
^rii. 

ApoT incepu sp&larea sfintei 
Mese. P. S. S. Episcopul ofi- 
ciant, imbracat cu o c&masa de 
atlaz samaniu, bine-cuvinta mai 
intiiu prin o rugaciune tainica apa 
calda pentru spalare, cerlnd a- 
supra ei bine- cuvintarea Ior- 
danului. M.M. L.L. Regele si 
Regina, incinsl cu cite un sor{ 
alb de atlaz, si cu cite un ca- 
lup de sapun in minei, spalara 



Hosted by 



Google 



CURTEA-DE-ARGE? 



38 



CURTEA-DE-ARGES 



apoi tabla de marmor& turnln- 
du-Li-se apS. de P. S. S. Epis- 
copul de trei or! ca la botez, 
in numele Tat&lui si al Fiului 
si al Sfintului Duh. Dup& cea 
di'ntiiu spalare, Majesta^ile Lor, 
stersera marmora, pe cind se 
cinta psalmul: «Cft de iubite 
sunt locasurile Tale Doamne al 
puterilor». Dupa aceasta urm& 
a doua spalare, in amintirea 
GolgoteT, spalata cu singele si 
apa ce cursese din coastele 
Mintuitorului. P. S. S. Episco- 
pul in semnul crucei, turna" a- 
supra mesei vin atnestecat cu 
ap^ de trandafir, dindu-i sfin- 
$enie si buna mireazma* ; cu a- 
cest liquid amestecat se stropi 
si antimisul la cintarea psalmu- 
luT al 50-lea: «Stropi{i-m&-vei 
cu isop si ma voiu cura^i». 

Dupa aceasta Majesta^ile Lor, 
cu cite un burete in mina, pre- 
cum si d. Ministru al Cultelor 
si clericii ofician^f, stersera bine 
Sfinta masa, si P. S. S. Epis- 
copul incepu a o unge cu Sfln- 
tul Mir. Intiiu a inchipuit trei 
cruel de asupra Mesei, desem- 
nind locurile unde trebue sa 
stea in timpul Sfintei Liturghii 
Evanghelia, Discul si Paharul; 
dupa aceea, cite treicrucTpe fie 
care col{ al mesei, ca ea s&fie 
sfin$ita" pretutindene, in fine trei 
cruel pe Antimis. La aceasta 
diaconul intipSrind insemnatatea 
ritulul ce se oficia, la fie-care 
semn de cruce, atragea baga- 
rea de seama prin cuvintele: 
«S& lu£m aminte», iar ierarhul 
inchipuind scopul sfin^ireT si 
exprimind entuziazmul ungerei 
spirituale, exclama : «AAiluia». 
Corul cinta: «Ce este mat bun, 
sau ce este maT frumos de 
cit sa tr&iasc& frazil impreuna». 
P. S. S. Episcopul a stropit 
asemenea cajmasa de pinz£ alba 
si legate cu snururl prin pre- 
jur, cu care se imbr&case Sfin- 



ta Masa, finind capatul snu- 
ruluT cu care se incinse Sfinta 
Masa* de trei on, in asa chip, 
ca semnul Crucei este din toate 
patru parole; iar corul cinta 
umilul psalm: «Pomeneste Doam- 
ne pe David*. Dupa stropirea 
acestei camasi se aduse poala 
de stofa, de de asupra, cu An- 
timisul. Pe dinsa se aseza* Evan- 
ghelia frumos scrisa cu aur si 
cu podoabe si iconise de catre 
M. S. Regina, si inchinata Sfin- 
tului Altar al bisericei; aseme- 
nea Sfinta Cruce, Chivotul pen- 
tru pastrarea sfintelor Taine, 
cele doua chivote-anaforni^e si 
cele doua sfesnice. Cind ast-fel 
Sfinta Masii era complect im- 
br&cata cu toate podoabele el, 
se cinta psalmul : «Domnul s'a 
impara^it, intru podoaba s'a 
imbracat»; urma cadirea Sfintei 
Mese si a Jertfelnicului cu tot 
Altarul, cintindu-se psalmul : 
«Judeca-ma Doamne, fiind-ca eu 
am umblat prin blinde^ea mea, 
si in Domnul sperind, nu voiu 
slabi». 

Cu aceasta, terminindu-se sfin- 
tirea Pristolului, se facu unge- 
rea sfintei biserici cu sfintul $i 
marele Mir, M. M. L. L. Re- 
gele si Regina, d. Ministru al 
Cultelor si P. S. S. Episcopul 
Ghenadie, cu cite o nuea aco- 
perita in virf cu bumbac muiat 
in sfintul Mir in cele patru 
par^i ale bisericei: In centrul 
apsidei Altarului de asupra Sf. 
Proscomodii ?i a Diaconiconu- 
luf, in cele doua apside ale 
corului, de asupra useT de la 
intrarea din Narthrex in cor, 
unde se citesc versurile mare- 
lui nostru poet Alexandri : 

Tu, ce ce te lup^i in lume 
Cu crincena durere, 
Tu, ce din umbra neagra 
Aspiri sa vezi lumina; 
In ast locas de pace 
Gasi-vei mingiere : 



Altarul pune raze 

Pe fruntea ce se inchina. 

De asemenea pe bisericile 
ctitoricesti din tablourile lui 
Neagoe-Voda si Despina, Radu 
de la Afuma^i $i Roxandra, pe 
pere^ii N. si S. ai NarthrexuluT, 
in fine de asupra intrarei bi- 
sericei in Narthrex. 

Dupa terminarea ungerei cu 
Mir, M. M. L. L. Regele si 
Regina si d. Ministru al Culte- 
lor, intrara iarcLsi in Altar, sa- 
rutara Crucea, Evanghelia si 
Sfintul Pristol, mul^umind lui 
Dumnezeu pentru varsarea ne- 
intrerupta a harului Sau, iar 
P. S. S. Episcopul adresa cu 
glas tare ruga aceasta : «Ne ru- 
gam Tie, stapine mult milos- 
tive, umple de marire, de sfin- 
^enie si de dar jertvelnicul a- 
cesta; ca sa prefaca jertfele 
acele fara de singe, ce se aduc 
Tie intr'insul, in prea curatui 
Trup si cinstit Singele marelui 
Dumnezeu si Mintuitorului nos- 
tru Iisus Christos, a unuia nas- 
cut Plul Tau, spre mintuirea a 
tot poporului ?i a nevredniciei 
noastre». 

Majestatile Lor se retrasera 
din Altar, la tronurile Lor regale. 

Se facu apoi polihroniul pen- 
tru Majestatile Lor, de catre 
P. S. Episcopul eparhiot, care 
zise : «Prea InaltuluT ?i de Chris- 
tos iubitorului RegeluT nostru 
Carol I si iubitoarei de Christos 
Reginei Elizabeta, da-Le Doam- 
ne, zile bune, viata pacinica, 
sanatate, mintuire, si intru toate 
buna sporire, iar asupra vraj- 
ma?ilor biruin^a, si-I pazeste 
intru mul^i ant». 

Dupa aceea P. S. Episcopul 
oficia Sfinta Liturghie cu 4 
Arhierei si 2 Arhimandrun im- 
braca^T m sfintele odajdii. Ser- 
viciul {inu aproape trei ore in 
solemnitatea cea mat mare. Era 



Hosted by 



Google 



CURTEA-DE-ARGES 



39 



CURTEA-DE-ARGE? 



prima Liturghie f&cuta dupa 
sfintirea din nou a bisericel, si 
stralucirea decoruluT, luminele 
zecilor de candelabre si can- 
dele , razele soarelui straba- 
tind prin ochiurile si ferestrele 
cu giamurl in variate colon; 
corul minunat ale caruia cin- 
tan induiosate rasunau armonic 
prin cele patru bolti ale tur- 
nurilor, religiozitatea cu care 
care Suveranii si poporul Lor 
ascultau serviciul Dumnezeesc, 
si fierbinteala cu care inal^ati 
rugackmi catre eel A-Tot-Pu- 
ternic, totul umplea sufletul de 
o tainica admirare si adinca 
pietate. 

Dupa terminarea SfinteT Li- 
turghii, P. S. S. Episcopul de 
Arges Ghenadie, imbracat in ver- 
min tele cele noua sacerdotale, 
cu mitra de aur si pietre scumpe 
pe cap, si cu cirja in mina, 
esind din Sfintul Altar si oprin- 
du-se intre sfesnicele cele marl 
imparatesti in fa{a Suveranilor 
si a poporuluT, rosti o frumoasa 
si pioasa cuvintare. 

Dupa aceea tot clerul si tot 
poporul esira din biserica, ra- 
manind in capul sc&rei numai 
M. M. L. L. Regele si Regina, 
pentru ca sa fie de to^i vazu^i 
si de top ascultap. 

Pe cele 12 trepte ale scare! 
erau insirap: In dreapta M. S. 
RegeluT, Episcopul si Arhiereii 
oficianp; in stinga M. S. Re- 
ginei, I. P. S. S. Mitropolit al 
Moldovei si P. P. S. S. Epis- 
copi aT DunareT-de-Jos si Bu- 
zaului cu alp clerici. In fata, 
pe plat-forma, erati Ministril \a- 
ril, Corpul diplomatic, Inaltii 
demnitari ai statuiuT, Oficerii 
superiori, persoanele oficiale si 
clerul, iar jos in curte, mulpmea 
adunata. 

La aparipunea Suveranilor in- 
cepu sa clnte imnul Regal si 
tot poporul se descoperi. 



M. S. Regele, pnu un fru- 
mos si bine simpt discurs, 
si sfirsi zicind din adincul ini- 
mei Sale: «Traiasca Rominia», 
pe cind mina sa dreapta se ri- 
dica spre cer, ca sa implore 
nemarginita bunatate a Dum- 
nezeuiui celui Sfint, care a o- 
crotit mult incercatul de soarta 
neam Rominesc si a fost pu- 
rurea ingrijitor si milosirdnic 
pazitor. 

Aceasta cuvintare, miscind 
pana la lacrami tot poporul, a 
fost dese-on intrerupta cu stri- 
gan de ura indelung-prelungite, 
scoase din piepturile miilor de 
oamenii adunap. 

Dupa cuvintarea M. S. Re- 
gelui si dupa cintarea imnuluT, 
raspunse Ministrul Cultelor in 
cite-va cuvinte elocinte si bine 
simpte. 

Dupa aceea poetul iubit al 
geniuluT romin, acel care a scos 
din uitarea atitor mi! de am 
cintecul poporan, arhivul in care 
o na^iune isi depune trofeele 
eroilor sal, floarea simprilor ei, 
eel care a fixat eel di'ntaiu mi- 
nunata si tinguioasa legenda 
a Mesterului Manole, V. Ale- 
xandri, citi oda sa la sfintirea 
Cur^e! -de -Arges, in. urarile tu- 
turor si admirapunea Suverani- 
lor nostri. 

Mai trebue sa observam ca 
in tot timpul rostirei discursu- 
rilor si a poeziel un usurel zan- 
ganit de clopo^el eolieni se 
auzea din cind in cind. Erau 
clopo^eii din ciocurile celor 48 
de porumbe! ai lui Neagoe-Voda 
ce stau infipp m piatra pe dis- 
curile ornate de d'asupra fru- 
mosului briu, care incinge bi- 
serica in toata a ei intregime. 
Dupa terminarea cuvintarilor, 
se intona din nou imnul Regal. 
M. S. Regele trecu in revista 
trupele de parada, care defilara 
in cea mai buna ordinc pe 



d'inaintea Suveranilor. Apol, in 
aclamapunea entuziasta a po- 
porimel, Majestaple Lor intrara 
in salonul Seminarulul, unde un 
dejun astepta peste 200 de per- 
soane: Corpul diplomatic, Mi- 
nistry, Clerul si din notabilita- 
ple venite la serbare. 

La acest dejun se ridicara cite- 
va toaste. Cit pnu dejunul Re- 
gal, mese intinse sub umbrare 
ospatara in curtea Seminarulul 
mat multe mil de locuitori, carl 
intinsera mat pe urm& hore si 
jocuri naponale. 

Indata dupa dejun M. M. L. 
L. Regele si Regina, insopp 
de top invita^ii, intrara iarasl 
in biserica, ca s& admire fru- 
musetea interioruiul si s& sem- 
neze albumul infiin^at pentru 
vizitatorii monumentului. Apoi 
MajestS^ile Lor se reintoarsera 
in oras in aceeasl ordine urmata 
la sosire, cortegiul Regal merglnd 
la pas in aclamarile mul^imei. 

Majesta^ile Lor vizitara" si Bi- 
serica DomneascS a lui Negru- 
VodS din oras, unica, poate, 
cladire bisericeasca mai veche 
in ^arS, care a urmat in planul 
s&u stilul curat bizantin. 

Dup5 biserica, Suveranii vi- 
zitara scolile, bine-voind a 
distribui elevilor tablourl cu is- 
toricul si vederea Episcopiel de 
Arges si cu portretele ctitorilor 
Neagoe-Vod& si Despina. 

La orele 7 seara, avur& loc 
dou£ prinzuri, unul la cuartierul 
Regal si altul la Seminar. 

La ambele prinzuri s'au {inut 
mai multe toaste, la care au luat 
parte Ministril {aril, Ministrif 
plenipoten^iarl, mai mul^I dem- 
nitari ai ^ril, Episcopil, I. P. 
S. S. Mitropolitul Moldovei si 
alte notabilitaflf ale orasulul. 

Dupa terminarea acestul os- 
p&$, toate persoanele ce luase 
parte, mersera la cuartierul 
Regal. 



Hosted by 



Google 



CURTEA-DE-ARGES 



40 



CURTEANA 



La orele 9 seara, avu loc o 
manifestable cu tor{e si muzica. 
Mutyimea de popor adunata di- 
naintea ferestrelor, unde se afla 
Majesta^ile Lor, striga in nenuma- 
rate rindurf : Sa traiasca Regele 
Carol I si Regina Elizabeta! 
Augustii Suverani se aratara 
de mai multe on la ferestre, 
ca sa-si exprime inaltele lor 
muhiumiri. 

Pe un deal din fa$a palatului 
se trase focurf de artificie. 

La 10 ore noaptea Maj esta- 
te Lor se retrasera in apar- 
tamentele Lor, iar orasul rein- 
tra in linistea-i obicinuita, dupa, 
o zi atit de frumoasa si plina 
de amintirile cele mai scumpe 
inimeT si sufletuluif. 

A treia-zi LunT, fiind asepune 
temelia Palatului episcopal, s'a 
oficiat mai intiiu in biserica, la 
orele 7 de diminea{a, Sf.Liturghie 
pentru ctitorii vechi si noT ai bise- 
ricei, de catre P. S. S. Arhiman- 
dritul Hariton, azistat de 4 preo(T 
si 2 diaconT, in prezenja d-lui 
Ministru D. Sturdza si a unui 
numeros public. Dupa termi- 
narea Sf. Liturghii, panachida 
s'a slujit de P. S. S. Episco- 
pul Ghenadie, care a mers la 
cele trei morminte ctitoresti din 
Narthrex si a citit moliftele de 
dezlegare in sunetul clopotelor 
si in cintarea veciniceT pomenin. 

La orele 9 dimineaja, M. M. 
L. L. Regele si Regina venira 
in trasura Regala, trasa. de 4 
cai si escortata de prefectul de 
Arges si de un escadron de 
calarasi. 

P. S. S. Episcopul Ghenadie, 
inconjurat de clerul oficiant, 
precum si de to$i Inal^ii Prelap, 
intimpinara pe Suverani in cur- 
tea biserice! si se indreptara cu 
tofii spre locul unde avea sa 
se pun5 temeliele noua! con- 
struc^iunl. 

Aci se afla preparata o masa 



acoperita cu o poala de stofa 
cu fir, si cele trebuincioase 
pentru sfin^irea ape!. 

Dupa ce se oficia sfin^irea 
apei, Majesta^ile Lor se cobo- 
rira la locul sapat pentru pu- 
nerea temelie!, fiind incinsi cu 
cite un sor{ de atlaz alb si avind 
in miin! cite o mistrie de argint 
cu inscrip^iun! pe dinsele. 

Tubul in care se afla planul 
si documentul pentru punerea 
temeliel, ca si mat multe mo- 
nede na^ionale, fu asezat de Su- 
verani in locul pregatit pentru 
temelie. Peste el se puse o placa 
de metal, care se zidi si tencui 
de Majestajile Lor, de I. P. S. 
Mitropolit al MoldoveT, de P.P. 
S.S. EpiscopT al Argesulu! si 
Buzaului si de d. Ministru al 
Cultelor, in sunetul clopotelor 
si al muzicei ce intona imnul 
national. 

Documentul de fonda^iune s'a 
scris de Insasi M. S. Regina 
si are con^inutul urmator : 

«In nuroele Tatalui si al FiuluT si 
al sfintulu! Duh. 

Eii, Carol I, Regele RominieT, am asezat 
aceasta temelie a Palatulut Episcopal de 
Arges, a doua zi dupa sfintirea din nou 
a DumnezeestiT biserici a acestet Epis- 
copiT, in 13 Octombrie 1886; spre po- 
me nirea Mea si a prea iubitei Mele sotii 
Elisaveta Regina, precum si a tntregului 
popor al RegatuluT Romin». 

Dupa terminarea ceremoniei, 
Majesta^ile Lor se intoarsera la 
cartierul Regal. Aci exprimara 
d-luT Primar Sterescu si d-nei 
Sterescu Inalta Lor satisfacjiune 
pentru primirea calduroasa ce 
Li s'a facut de catre popula^iu- 
nea Argesului, si la orele 10 
suindu-Se in o alta trasura des- 
chisa, trasa de 8 cai, parasira 
Curtea-de-Arges, in aclama^iu- 
nea intrege! popula^iunT, care-I 
inso^i pana. la bariera. 

Majesta^ile Lor in tot drumul 
pana la Sinaia au fost viu acla- 
mate ca si la venire. 



Sfintirea Cur£e!-de-Arges a 
fost o serbare complecta din 
toate punctele de vedere. 

Sim^imintele religioase, poe- 
tice si artistice se gaseau puse 
toate in miscare, pentru a fi iar 
toate pe deplin satisfacute. To^T, 
de la mic pana la mare, carl 
au luat parte la aceasta ser- 
bare, ati fost patrunsi de fericire. 

Curtea-de-Jos, trup de mo§ie y 
nelocuit, pendinte de com. Fra- 
sinetul, pi. Glavaciocul, judetul 
Vlasca, proprietatea d-lui N. 
Iuga. Are o suprafata de 429 
hect. 

Curtea-de-Sus, trup de mope si 
cdtun, pendinte de com. Frasine- 
tul, pi. Glavaciocul, jud. Vlasca, 
proprietate a biserice! Sf. Ni- 
colae din Prunt. 

Are o suprafata de 420 hect. 

Curteana, cdtun, al comunei Bar- 
batesti, pi. Gilortul, jud. Gorj, 
la S. comune! Comanesti, situat 
pe deal si la o departare cam 
la 10 kil. de cat. de resedin^a, 
ceia-ce face ca administrafia 
acestui catun sa se faca cu a- 
nevointa. 

Are o suprafata cam de 360 
hect., dintre carl 38 hect. ara- 
bile, 4 hect. vie, 7 hect. prunet 
si 3 1 1 hect. padure, tufaris si 
ripe. 

Pammtul e pu^in fertil. 

Are o populate de 136 fa- 
miliT, cu 609 suflete, din can 
109 contribuabilT. Locuitorii 
sunt mosnenl si se ocupa cu 
agricultura si cresterea vitelor ; 
parte din oameni sunt invoipf 
pe proprietatea din com. Pi- 
riul-Boia. Ei poseda : 1 5 plugurT, 
43 care cu boT, 12 stupT, 169 
vite marif cornute, 230 oT, 82 
capre, 135 rimatori si 20 cai. 

Are o biserica deservita de 
preotul din com. ficleni. 



Hosted by 



Google 



CURTEANCA 



41 



CURTI?OARA 



In catun sunt : 2 pu^url si 8 
izvoare acoperite. 

Curteanca sau Linia-din-Deal, 

sat, cu 29 familiT, jud. Arges, 
pi. Cotmeana ; face parte din 
com. rur. Gaujani. 

Curtenescul, lac, in jud. Talo- 
mi$a, pi. Borcea, com. Jegalia. 

Curteni, com. rur. in jud. Falciu, 
pi. Crasna, in partea de V., si- 
tuate pe o vale ce inclinaspre 
N.-V., intre comunele: Cre^esti 
la E., Vine$esti la V., Oltenesti 
la S. si Siscani la S.-E. 

Este formats din treT sate : 
Baianesti, Budesti si Curteni. 
Are o populate de 242 familif, 
sau 985 suflete, din carl 210 
contribuabili. 

Are o scoala; 2 biseridf de- 
servite de 2 preo^i si 4 das- 
calT. 

Vite man cornute sunt 895, 
cai 81, 01 221 si porci 291. 

Curteni, sat, in com. Curteni, pi. 
Crasna, jud. Falciu, situat pe 
valea dintre dealurile : Chiliile, 
Calugari^a si Beldimanui. 

Locuitorii sunt mosneni sau 
razesi, si se ocupa cu agricul- 
tura, cultura viilor si a livezilor 
si cu carausia. 

Aici este resedin^a comunei. 
Are o scoala, lnfiin^ata in anul 
1885, frecuentata de 33 elevi ; 
o biserica, deservita de [ preot 
si 2 cintare^i, facuta la 1827 de 
obstea razesilor. 

Curteni, ses, in partea de N.- 
V. a comunei Curteni, plasa 
Crasna, jud. Falciu, pe o su- 
prafa^a cam de 15 hect., in 
mijlocul careia se afla o balta. 

Curte§ti, com. rur., in partea de 
V. si S.-V. a plasef Tirgul, jud. 
Botosani. Se intinde pe dealurile 



de la S. si V. de orasul Boto- 
sani, cu care este in vecinatate. 
Se compune din satele: Baisa, 
Balta-xArsS, Baiceni, Botosanca, 
Curtesti, Manolesti, Manastirea- 
Agafton, Manastirea-Doamnel, 
Raiul, Stancesti si Or&seni. Are 
o suprafa^a de 6193 hect. si o 
populate de 1054 familif, sau 
3671 suflete. 

Teritoriul comunei este de- 
luros, de natura argilos, negru 
ori galben ; intinderea locurilor 
cultivate e de 3600 hect. 

Parte din teritoriul comunei 
e acoperit cu padurl. 

Numarul vitelor e de 3384 : 
1420 boi si vaci, 128 caT, 14 14 
01, 422 porci. Locuitorii poseda 
557 stupi cu albine. 

Are 2 mori de apa si 1 
moara, situata la Raiul, care fa- 
brica faina de griu de buna ca 
litate chiar pentru export. 

In toata comuna sunt 18 co- 
mercianpf si 57 meseriasi carl 
se ocupa cu mici meserii, ca 
ciubot&ria, stoleria, etc. Comuna 
e strabatut& de soseaua natio- 
nals Botosani-Hirl&u in partea 
de E., iar in partea de S. de 
soseaua Botosani - Falticeni, si 
in cea de V. de soseaua Boto- 
sani-Burdujeni. 

Budgetul comunei are la ve- 
niturl 6905 lei, 47 banl si la 
cheltueli 6956 lei. 

Sunt 7 biserici* si 1 paraclis, 
deservite de 8 preof!, 1 diacon si 
9 cintare^i. Se mai inseamna ma- 
nastirea Agafton, cu I24caluga- 
rife. Sunt 4 scoll mixte, con- 
duse de 4 inva^tori, — 2 pla- 
tip de stat si 2 de judef, — 
si frecuentate de 107 baep si 
16 fete. NumSrui copiilor ajunsl 
in etate de scoala e de 296. 

Curtesti, sat, in com. Curtesti, 
in partea de S.-V. a orasuluf 
si jud. Botosani, cu o supra- 
fafa de 885 hect. si cu o po- 



pulate de 83 familif, sad 321 
suflete. 

Aicif eresedinfa com. Curtesti. 
Are 1 biserici, deservita de 1 
preot si 1 cintare{. Este zidita 
la 1889 de d-na Natalia Bo- 
ian, chiar pe mormintul sofu- 
luT sau Theodor Boian. Este 
o scoala mixta, condusa de 1 
invafator platit de stat si fre- 
caentata de 16 baefl si 14 fete ; 
o moara de apa pe piriui Dro- 
slenca. 

Vite sunt: 94 boi si vaci, 9 
cai si 11 rimatori. 

Aproape de bariera orasulul 
Botosani, se afla casele de vara 
a d-nel Natalia Boian, unde se 
afla gradinl frumoase si niste 
izvoare si havuzurl, unde se fac 
bai in timpul verei. 

Curti^oara, com. rur., in partea 
de N. a plasei Ocolul, judeful 
Gorj, situata parte pe loc ses, 
iar parte pe deal, la S. com. 
Cartiul si Ciineni. E formata din 
3 catune : Curtisoara, Iezureni 
si Turcinesti. Aceasta comu- 
na, sl-ar fi luat, se zice, nu- 
mirea de la o mica curte dom- 
neasca ce a fost asezata aci in 
vechime si din ale caret cladirl 
se maT vad inca si asta-zL 

Are o suprafa^a de 2153 
hect., din care 1 000 hect. ara- 
bile, 680 finefe, 4 hect vie, 
293 hect. padure, 150 hectare 
izlaz si 26 hect. vatra satulul. 

Pamintul e productiv in tot 
felul de cereale, iar dealurile 
sunt acoperite cu vil si diferip 
pom! roditori. 

Locuitorii sunt parte mos- 
nen!, parte lmproprietari^r, si 
se ocupa cu agricultura $i cres- 
terea vitelor. 

Are o populate de 217 fa- 
milif, sau 997 suflete. Sunt 180 
contribuabilf . Locuitoril^poseda : 
50 plugurl, 92 care cu boi, 738 
vite marl cornute, 50 caf, 330 



6S878. ifarele Dictionar Geograftc. Vol. 111. 



Hosted by 



Google 



CURT1S0ARA 



42 



CURU-BAIR 



of, 71 capre, 362 rim&tori. Sunt 
60 stupi cu albine. 

Venitul com. este de 10 16 
lei, iar cheltuelile de 1000 lei. 

Apele ce uda aceasta com. 
sunt : Jiul, care desparte catu- 
nul Turcinesti de Curtisoara 
si Iezureni; piriul Iazul, care 
da scurgere apelor lacului Hu- 
mele si se varsa in Jiu pe par- 
tea stinga. Trecerea peste a- 
ceste ape se face prin trei po- 
durl : 2 peste Jiu si 1 peste Iaz. 

In aceasta com., comunica^ia 
se face prin soseaua na^ionala 
T.-Jiul-Pietrosani, prin soselele 
comunale, atit in catunul Tur- 
cinesti, cit si in Curtisoara; cea 
din Turcinesti o pune in lega- 
tura cu comuna Cartiul, spre 
Buliga, iar cea din Curtisoara 
cu Ciineni. 

In comuna sunt 3 pu^uri si 
11 fintini. 

Sunt 4 biserici, din care 2 
2 de zid si 2de lemn. Una din 
cele de zid e fondata la anul 
1853 ; sunt deservite de 2 preo^i, 
2 cinteire^i si 2 paracliserf. 

Curtisoara, catun, al comunei 
Curtisoara, situat la E. cat. 
de resedin^a Turcinesti, pe loc 
ses, jud. Gorj, pi. Ocolui. 

Are o suprafa^a cam de 1000 
hect., din can 400 hect. ara- 
bile, 300 hect. fineafa, 91 hect. 
izlaz, 200 hect. padure, si 9 
hect. vatra satuiui. 

Are o populate de 70 fam., 
cu 300 sufl., din car? 56 con- 
tribuabill. 

Locuitortf posed& 20 pluguri, 
36 care cu bo!, 518 vite marl 
cornute, 33 cai, 100 of, 275 
rimatori, 21 caprc, 50 stupi cu 
albine. 

Are o biserici, deservita de 
I preot si I cintaref. 

Curtisoara, sat, face parte din 
com. run Tesluiul, jud. Olt, pi. 



Oitul-d.-j., cu o populate de 
738 locuiton. Are o biserica, 
fondata la anul 1883. 

In acest sat se gasesc sub 
pamint ziduri in forma de curte 
cu mal muite despartituri si co- 
tituii si atit de marl ca poate 
sa incapa in ea, zic locuitorii, 
4 vacaril (2600 vaci). 

Tot aci e o piatra inalta ca de 
im.25, cu 4 fete late ca de 
O. m.25 si O. m.35, cu inscrip- 
{iune veche. Se presupune ca 
acele ziduri ar fi fost curti, de 
unde si numirea satuiui de Cur- 
tisoara. 

Prin pamint se mat gasesc 
multe oase de oamenT, chiar 
gramada. 

Curtisoara, catun, al com. Stir- 
beiu, jud. Romana^i, pi. Oltul- 
d.-s., situat in valea Dobretul, 
la 20 kil. spre N. de Bals, pe 
un teren de o altitudine de 20 
m. Are 300 locuiton, formind 
80 familii. 

Are o biserica, cu hramul 
Sfin^ii Voevozi fondata in 1765 
si acum deservita de 1 preot 
si 2 cintarep. Azi e un sat ne- 
insemnat, dar in vechime fu un 
scaun domnesc. 

Curti§oara, deal, linga satul cu 
acelasi nume, pi. Olte^ul-Oltui- 
d.-s., jud. Romana^i. 

Curjei (Dealul-), dimbusor, in 
Ciumulesti, jud. Suceava. 

Curjel (Piriul-), pirin, izvoreste 
din Dealul-Pietranel, com. De- 
leni, pi. Cosula, jud. Botosani. 
Curge prin partea de N.-E. a 
satuiui Deleni, pe o coasta 
foarte inciinata. Se uneste cu 
piriul Doamnei si formeaza piriul 
Josenilor, care se varsa in iazul 
Gurgueta, la N.-E. de Deleni. 

Curu-Alceac-Bair, deal, in ju- 



detul Constanta, plasa Silistra- 
Noua, pe teritoriui com. rur. 
Hazarlic, si anume pe acela al 
catunului Cherim-Cuiusu, si pe 
acela al comunei Cuzgun si in 
special pe teritoriui catunului 
Urluia. Se desface din dealul 
Mulcer-Acceuci, se intinde spre 
N., avind o direc^iune generala, 
de la S.-E. spre N.-E., brazdind 
partea estica a plasei. Se ridica 
pana la o inaltime de 184 m. 
cu virful Imail-Iuc. Se intinde 
printre valea Urluia si adiacenta 
sa Cuiu-Culac. Prin inal^imea 
sa domina aceste vat, sateie 
Urluia si Cherim-Cuiusu, asezate 
la poalele sale orientaie, si dru- 
murile comunale ce le uneste. 
Este acoperit numai cu fine^e 
si pasunT, iar pe la poale cu 
prea putine semanatun. 

Curu-Bair, deal, in jud. Con- 
stanta, plasile Silistra-Noua si 
Mangalia, pe teritoriui comune- 
lor rurale Bairam-Dede (Silistra- 
Noua) si Cara-Omer (pi. Man- 
galia). Se desface din dealul 
Bairam-Dede ; se intinde spre 
S., avind o direc^ie generala 
de la S.-V. spre S.-E. printre 
vaile Afighinea si Sarapcea sau 
Calfa, brazdind partea sud-es- 
tica a plasei Silistra-Noua si 
cea nord-vestica a plasei Man- 
galia. Are o inaltime de 168 m., 
dominind vaile de mal sus, sa- 
teie Calfa, Sarapcea si drumu- 
rile comunale ce ie uneste si 
carl ii intretae muchea in dife- 
rite directum. Este acoperit cu 
intinse p£sunf, fine^e si bogate 
seman&turl. 

Curu-Bair, virf de deal, in jud. 
Tulcea, pi. Babadag, com. Ali- 
bei-Chioi (cat. Accadin). Este 
unul din piscurile cele mal man 
ale deaiului Carcaman-Bair. Este 
situat la partea vestica a plasei 
si cea estica a com. Are o in- 



Hosted by 



Google 



CURU-CANAKA 



43 



CUKUDGEA 



n5l^ime de 242 m. Este punct 
trigonometric de ordinul al 3-lea, 
dominind asupra satelor Acca- 
din si Alibei-Chioi, asezate la 
poalele sale. Este acoperit cu 
padun. 

Curu-Canara, vale, in jude^ul 
Constanta, pi. Silistra-Noua. Se 
desface din poalele s ld-estice 
ale dealului Belezlichi-Sirti ; taie 
hotarul jude^ului Constanta spre 
Bulgaria, pu^in mai jos de pi- 
chetul No. 8 ; intra in jude( si 
mergind spre N., intr'o direc- 
^iune generala de la S.-V. spre 
N.-E., printre dealurile Belezliki- 
Sirti si Hagi-Durac-Sirti, braz- 
dind partea vestica a plasei si 
facind hotarul intre comunele 
Almaliu si Ese-Chioi, se varsa 
in iezerul Girlifa in partea sud- 
vestica. Mahrile sale sunt pe 
alocurea pietroase si acoperite 
cu padun. Primeste pe dreapta 
valea Hamazli-Ceair. 

Curu-Culac, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, pe terito- 
riul comunel rurale Enige, si 
anume pe acela al catunelor 
Moleiora si Arabagi. Se desface 
din dealul Adam - Clisi - TarifT- 
Bair, sub numele de valea Eni- 
ge-Alceac. Se indreapta spre 
N., intr'o direc^iune generala 
de la S.-E. spre N.-V., printre 
dealurile Giatrai-Bair si Iusu- 
Funar-Bair, brazdind partea su- 
dica a plasei si cea nordica a 
comunel. Dupa. un drum de 10 
kil. se deschide in valea Ghior- 
durugi-Orman, pe stinga, in fa^a 
ruinelor satului Ghiol - Basa. 
Malurile sale sunt inalte si pe 
alocurea acoperite cu padun. 
Printr'insa merge drumul comu- 
nal Enige-Rasova. E taiata de 
valea jude{ean& ce vine de la 
Ostrov prin Cuzgun la Medjidia. 

Curu-Dere, ptnu, in jud. Tul- 



cea, pi. Istrului, pe teritoriul 
com. rur. Tocsof (si anume 
pe al catunului sau Rimnicul- 
d.-s.). Izvoreste din Dealul-de- 
Piatra. Se indreapta. spre S., 
avind o direc^iune de la N.-E. 
la S.-V., br&zdind partea cen- 
trala. a plasei si nord-vestica a 
comunel. Se varsa in piriul Rim- 
nicul-Dere, in dreptul satului 
Rimnicul-d.-s. 

Curu-Dere, piriu, in jud. Tul- 
cea, pi. Istrului, pe teritoriul 
com. Casimcea, (si anume al ca- 
tunelor sale Ceaus-Chioi si Ali- 
Fachi). Izvoreste din prelungi- 
rile sudice ale dealului Curu- 
Bair ; se indreapta spre S., a- 
vind o direc^iune generala de 
la N.-V. spre S.-E. ; brazdeaza 
partea vestica a comunel si a 
plasei ; curge pe la poalele mo- 
vilel Roscule^ul si, dupa un curs 
de 3 kil., pe cimpie intinsa, 
se arunca in piriul Suflarul (sau 
Casimcea), pe partea dreapta, 
la egala distan^a de satele Ca- 
simcea si Ali-Fachi. Pe valea 
lul merge drumul comunal Ca- 
simcea-Calfa, spre jude^ul Con- 
stanta. 

Curu-Orman, sat, in jud. Con 
stanza, pi. Silistra-Noua, cat. 
comunel Caranlic, situat in par- 
tea centrala a plasei si cea ves- 
tica a comunel, la 6 kil. spre 
V. de catunul de resedin^a, Ca- 
ranlic. Este asezat in valea Cis- 
la-Punar, fund inchis la S.-E. 
de catre dealul Mezarlic-Bair, cu 
virfui sau Curu - Orman - Tepe, 
care are 142 m. inal^ime, iar la 
V. de catre padurea Daun-Chioi- 
Orman, cu movila sa Daun- 
Chioi, care are 141 m. Supra - 
fa$a sa este de 820 hect, din- 
tre care 14 hect. sunt ocupate 
de vatra satului si de gradinl. 
Popula^iunea sa este de 21 fa- 
milil, cu 95 suflete, ocupindu-se 



aproape numal cu cresterea vi- 
telor. Locuitoril sal sunt in mare 
parte RominI si Bulgarl; sunt si 
prea pu^inl Turd. Casele ase- 
zate reguiat si formind uli^f 
drepte, sunt marl, curate si 
frumoase; sunt dispuse in asa 
mod ca dau satului o forma 
alungir& de la N. la S. Roseau a 
judeteana Ostrov-Medjidia trece 
prin partea nordica a satului. 
Un drum comunal pleaca spre 
S. la Ghiuvegea. 

Curu-Orman, padure mare si 
frumoasa, jud. Constanta, pi. 
Silistra-Noua, pe teritoriul com. 
rur. Beilicul, si anume pe acela 
al cat. sau Curu-Orman, de la 
care si-a luat si numele. Este 
situata in partea centrala a pla- 
sei si cea de V. a com., pe pan- 
tele dealului Curu-Orman, la E. 
de balta Iort-Mac. Are 220 hect. 
intindere si e compusa din fagl 
mai cu seama. 

Curu-Tepe, virf de deal, in jud. 
Constanta, pi. Constanta, pe te- 
ritoriul com. rur. Techir-Ghiol, 
si anume pe acela al cStunulu! 
sau Agigea. Este virf al dea- 
lului Agigea, situat la x fa kil. 
de satul Agigea, care este do- 
minat de dinsul. Are 35 m. 
inal^ime si de pe el avem o fru- 
moasa priveiiste asupra Marii, 
care nu e departe de el, asu- 
pra bal^el Agigea, v&el si sa- 
tului Agigea. 

Curudgea sau Corugea, sat, in 
jud. Constanta, cat. com. Calfa, 
situat in partea estica a plasei 
si cea sud-estica a com., la 9 
kil. spre S. de cat. de resedin^a 
Calfa. Este asezat pe valea Ma- 
hometcea, pe malul sting al pi- 
riulul Mahometcea, fund inchis 
la N.-V. de dealul Turbencea- 
Bair, cu virfui sau Hasi-Taslic, 
la S.-E, de dealul Dulgherul si 



Hosted by 



Google 



CURUENI-DE-JOS 



44 



CUSTURA 



la Est de dealul Turbencea. 
Este dominat de movila Tur- 
bencea, care are 252 metril si 
care este la i 3 /4 spre S.-E. de 
sat. Suprafafa sa este de 2687 
hect. dintre care 17 hect. sunt 
ocupate numai de vatra satu- 
lui si gr&dini. Popula^iunea sa, 
compusi mal mult din Bul- 
garl si din Turd, este de 105 
fiamilii, sau 508 suflete, ocu - 
pindu-se mal ales cu agricul- 
tura si prea pu^in cu cresterea 
vitelor. PSmintul produce po- 
rumb, griu si meiu. Casele sunt 
destul de numeroase, nu toc- 
mal urite, ingrijite si asezate 
pe linga* drumurile comunale, 
care str&bat satul in doua" di- 
rectum cu totul opuse : de la 
N. la S., venind de la Calfa si 
apucind spre Cartal-Seleus si 
de la V. spre E., venind de la 
Mahometcea si ducind la Ca 
simcea (Tulcea). 

Curueni-de-Jos, cdtun, pendinte 
de com. Balarii, jud. Vlasca, 
pi. C&lnistea. 

Curueni-de-Sus, catu?i, pendinte 
de com. Balarii, jud. Vlasca, 
pi. C&lnistea. 

Curue§ti, sat, cu 140 suflete, jud. 
Arges, pi. Oltul; face parte din 
com. rur. M&cai. 

Curugea, deal, in ramura Oglin- 
zilor, situat spre N. de Tirgul- 
Neam^uluT, in jud. Neam^u, pi. 
Mijlocul-d.-s. Se leaga cu dea- 
lurile ce vin din com. Vin&tori 
si marginea jud. Suceava. 

Curugea, izvorcu ape minerale, 
in grupa izvoarelor din cStunul 
Oglinzi, jud. Neam^u, pi. de Sus- 
Mijlocul, com. R£ucesti. Este si- 
tuat in apropiere de Tg.-Neamtu, 
pe dealul cu acelasJ nume, la locul 
numit Curugea in fa{a SlatineL 



Apa izvorulul e limpede, in- 
colora\ cu un miros pu^in pro- 
nun^at de hidrogen sulfurat; 
prezintS. un gust s&rat si prin 
evaporare lasa un depozit de 
sare. 

Pana" in anul 1889, izvorul a 
fost astupat si interzis publicu- 
lui, de si a fost cunoscuta si 
intrebuin^atS apa sa. 

Curugea, piriia§ cu apa mine- 
rals, ce izvoreste din dealul cu 
a sa numire, jud. Neam^u, si se 
varsa in sttnga piriuluf Neamtul. 
Se mai numeste si Piriul-Coro- 
genilor. 

Curuia, sat, jud. Dolj, pi. Dumbra- 
va-d.-s., com. Breasta. Are opo- 
pula^iune de 52 suflete; 29 
barba^i si 23 femei. Locuesc in 
15 case. Copiii din acest sat nu 
pot urma la scoala din satul 
Breasta, din cauza prea marei 
depSrtan, 12 kil. Stiu carte 3 lo- 
cuitorT. 

Curuia, mosie particulars, jud. 
Dolj, pi. Dumbrava-d.-s., com. 
Breasta, apar^inind s&tenilor. 

Curul-Muntelui, (in Dionisie Fo- 
tino : Curul-Pamintului), mun- 
te, in com. Chiojdul-din-Bisca, 
jud. Buz&u. Face parte din cate- 
na Siriul. Se desface de la mun- 
tele Fe^ele-Siriulul si continua 
spre N., panS. la intilnirea pi- 
riului CrSsni^a cu riul Buzaul. 
Proprietate a mosnenilor din 
Star-Chiojdul (Prahova). Fonci- 
era insa se pl&teste in com. 
Nehoiasul. Inal^imea sa e de 
1480 metri. Are o stina" si in- 
tinse p&durl de brad; in poalele 
de N. e pichetul militar Crasna. 

Curul-Ro§u, piriti, jud. Prahova, 
izvoreste de sub poalele mun- 
telul Zagunul ; se uneste cu Va- 
lea-Neagra' si cu izvorul Timpa, 



spre E. de manSstirea Cheia, 
si impreuna formeaza piriul Tim- 
pa, care se varsa' in riul Telea- 
jenul, pe malul sting, in raionul 
com. M&neciul-Ungureni, din pi. 
Teleajenul. 

Curul-Ro§u (Muntele-), mosie 
a statului, jud. Prahova, piasa 
Tirgsorul, pendinte de schitul 
Cheia, care, peperiodul 1885/95, 
s'a arendat cu 1760 lei anual. 

Curul-Ro§u (Muntele-), padure 
a statuluf, in intindere de 1000 
hect, pendinte de com. Mane- 
ciul, jud. Prahova, pJa?a Telea- 
jenul. 

Curului (Bucele-), doua movile 
alaturate in com. Tabaresti, cat. 
Galbinasul, pe mosia Cirlovoaia, 
jud. Buzaii. 

Custura, sat, jud. R.-Sarat, pi. 
Gradistea, cat. com. Gradistea- 
d.-s. Are 30 hect. populate cu 
20 fam., 127 suflete; sunt 30 
contribuabili ; 8 persoane stiu 
carte. Satul este asezat in par- 
tea de E. a com., pe riul Bu- 
zaul. 

Custura, movila, in jud. Braila, 
la 2 kil. spre S. de satul Ur- 
leasca. Serva de hotar intre 
mosiile Schiaua si Urleasca. Se 
mai numeste si Movila-TaiatuluT. 

Custura, movila, in jud. Braila, 
care acum 30 de an! era pe 
^armul drept al riului Buzaul, 
ca la 2 1 /* kil. spre N. de sa- 
tul Su^esti. Azi insa e dis- 
trusa de riul Buzaul. Servea de 
hotar intre mosia Custurea din 
R.-Sarat si Su^esti. In locul 
ei a ramas un mosoroiu pe {&r- 
mul sting al riului Buzaii. 

Custura, vezi Dealul-Mare, plasa 
Stav.iicul, j id. Iasi. 



Hosted by 



Google 



CUSTURA 



45 



CUZA-VODA 



Custura, urme de subterane, in 
com. Varsatura, jude^ul Putna, 
probabil din timpul nav&lirilor 
barbare. 

Cu^ni^a, partea de S. a ballet, 
Potelul, in dreptul pichetelor 
Broasca si Mircioaica, sj in drep- 
tul com. Potelul, din pi. Balta- 
Oltul-d.-j., jude^ul Romana^i. 

Cu^tureni (Calnaul), sat, in 
jud. Ilfov; face parte din com. 
rur. Frumusani-Custureni, plasa 
Negoesti. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
930 hect , cu o populate de 
455 locuitori. 

D-l Al. Lens are 650 hect., 
din can cultiva 522 (100 sterpe 
25 izlaz, 3 vie). Locuitorii cul- 
tiva tot terenul. 

Are 1 helesteii si o marina 
de treerat cu aburT. 

Comerciul se face de 4 cir- 
ciumari. 

Num&rul vitelor man e de 
305 si ai celor mici de 574. 

Cutine^ul-Mare, lac, in jude^ul 
Tulcea, pi. Sulina, pe teritoriul 
comunei urbane Mahmudia, si- 
tuat in parte nordica a plasei 
si a comunei, format de lacul 
Gorgova, cu care comunica prin 
lacul Cutine^ul-Mic. Are forma 
unui triunghiu, cu o intjndere 
de 45 hect. Confine peste. 

Cutine^ul-Mic, afluent al Cu- 
tine^ului-Mare, cu carecomanica, 
si a care! apa i-o devarsa in 
intinsui lac Gorgova. Are 30 
hect. E inconjurat cu stuf. 

Cutul, sat, in com. Vinatori Dum- 
brava-Rosie, pi. Piatra-Muntele, 
jud. NearmUi. E situat pevalea 
ce se intinde de a dreapta riu- 
lul Bistri^a. 

Terenurile sale se ridica in 
partea despre E, in platoul ce 



se continua impreuna" cu lungul 
ses ce se intinde spre S. de 
muntele Pietricica, iar in partea 
despre V., se inal^a in terase, 
for mind piscurile despre S. a 
ramurei muntele Cernegura. 

Are o popula^iune de 190 
familiT, sau 829 suflete, dintre 
can: 463 barbati si 426 feme!; 
435 necas&torip, 323 casatori^T, 
71 vaduvJ; stiu carte 44 per- 
soane, nu stiu 785. 

In acest sat se afla: 3 bi- 
serici, deservite de 2 preo^i si 
2 eclesiarhi ; o scoala ; o moara 
de apa; resedin^a autorita^ilor 
comunale. 

Numarulcontribuabililor: 200. 
Numarul vitelor: 1500 capete, 

Cu^arideanca, padure, in jud. 
Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, com. 
Perie^i. Formeaza - cu padurea 
Perie^eanca un trup de 525 hect. 
cu urmatoarele esen^e : stejar, 
ulm, saicie, plop, anin si juga- 
stru. 

Cu^igna, piriti, izvoreste din pa- 
durea Poiana-cu-Cetatea, de pe 
dealui Bordea, din jud. Iasi, tre- 
ce prin comunele: Tacuta, unde 
primeste piralele: Fundul-T&cu- 
teT si Larga; Mircesti, unde prime- 
ste Piriul-Rece; Dobrava^ul unde 
primeste piraiele Dobrov^ul si 
Codaesti si Vidroaia, apoi se 
varsa in piriul Vaslue^ul, in drep- 
tul dealulul Burgheie linga so- 
seaua na^ionala, jud. Vasluiu. 

Cuuiu-Culac, vale, in jude^ul 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe 
teritoriul comunei urbane Cuz- 
gun, si anume pe acela al c&- 
tunului sau Cherim-Cuius. Se 
mai numeste si Nastradin-Cu- 
lac. Sub acest nume br&zdea- 
za partea estica* a plasei si a- 
ceea a comunei. Incepe la poa- 
lele movilei Imail-Iuc si p&- 
streaza acest nume pana in drep- 



tul satuluf Urluia, de unde ia 
pe eel de Nastradin - Culac ; 
este talata* de un drum comunal 
ce duce de la Cara-Amat la 
Urluia. 

Cuverca, trup de sat, din com. 
Timisesti, plasa de Sus-Mijlocul, 
jud. Neam^u. 

Cuza, iaz, in jud. Vasluiu, satul 
Tatomiresti, comuna Draguseni, 
pi. Funduri. Are o intindere de 
2 hect. 

Cuza-Voda, com. rur., in jud. 
Roman, pi. Siretul-d.-s., spre 
N. de orasul Roman, pe malui 
sting al riulut Siret. Este la o 
depSrtare de 30 kil. 500 m. 
de orasul Roman si la 2\ kil. 
500 m. de resedin^a pl&se). E 
formats din satele Cuza-Voda 
si Cogalniceanul, cu resedin^a 
comunei in satul Cuza-Voda. 
Are o populaflune de 193 fa- 
milii; sunt 184 contribuabill si 
in total 790 locuitorl. $tiu carte 
^8 persoane. Locuesc in 210 
case. Sunt : 1006 vite marl cornu- 
te. Are o scoala primara mixta, 
care in anul 1886 — 8y a fost 
frecuentata de 18 elevi, din 32 
inscrisi. fine de circumscripta 
fiscala" Helestieni. Venitul anual 
este de 2963,70 lei si cheltue 
lile de 2708 lei. 

Este legata cu orasul Roman 
prin sosea. 

Cuza-Voda, sat, in jud. Covur- 
lui, com Slobozia-Conachi, pi. 
Siretul. Este format din in- 
surant improprietSri^i pe mosia 
StatuluT, in 1879 (delimitarea 
definitive terminate in 1885); 
numele fl poarta de la primul 
Domnitor al Rominie! - Unite, 
Alexandru I. Cuza, eel ce a 
impropriet&rit pe ^rani la 1 864. 
Are o popula^iune de 113 
familiT, sau 637 suflete, car! lo- 



Hosted by 



Google 



CUZA-VODA 



46 



CUZGUN 



cuesc in 116 case. Este foarte 
aproape (vr'o 50 — 60 metri) de 
Slobozia-Conachi si, ca toate sa- 
tele de curind infnntate, este 
facut dup£ un plan sistematic 
si frumos. 

Cuza-Voda, sat, in jud. Roman, 
pl.Siretul-d.-s.,com. Cuza-Voda, 
spre Nord de orasul Roman si 
la o depSrtare de 30V2 kil. de 
el si de 21 V2 kil. de resedin^a 
plasei. Este asezat pe malul 
sting al riuluT Siretul, pe o mica 
ridicatura. Este resedin^a com. 
Cuza-Voda. Are 114 cap! de 
familie, sau 469 suflete, din carl 
124 contrib., can locuesc in 124 
case. Stiu carte 26 persoane. 

Sunt 791 capete de vite man. 

Are o scoala primara mixta, 
care in anul 1886 — 87 a fost 
frecuentata de 18 elevi, din 32 
inscrisf. Acest sat este infun^at 
in anul i878 r prin darea de pa- 
mint la noii insurant, linga des- 
fiin^atul sat Scheule^i. Este legat 
cu orasul Roman prin sosea. 

Cuzalaul, sat, pe mosia cu ace- 
lasi nume, com. Horodistea, pi. 
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu. Are 
79 capi de familie, sau 332 su- 
flete. E situat pe costisea dea- 
luluT despre Prut. Aceasta mosie 
din vechime era a parte, acum 
e lipita la mosia Horodistea. 
Are o biserica, cu hramul Sf. 
Mihail si Gavril, deservita de 1 
preot, 2 cintare^I si 1 palamar; 
este mica si vechie, facuta din 
blrne, la 1783, de fostul proprie- 
tar Cuza. 

Calitatea pamintului in parte 
este buna. SateniT improprieta- 
r\\\ au 266 hect., 29 ariif p&mint. 

Drum principal este acel ce 
duce la calea jude^eana Rada 
u^i-Darabani. 

Cuzgun, com. urb., jude^ul Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua. 



Este asezata in partea vesticS 
a judefuluT si in cea estica a 
plasei, spre E. de or&selul Os- 
trov, resedin^a ocolulul. Comu- 
nele invecinate cu dinsa sunt : 
Caranlic, la 4 kil. spre S.-V.; 
Beilicul, la 6 kil. spre N.-V. 
(catunele sale : Demircea la 3 
kilom. N. si Bac-Cuius la 4 
kil. N".-E.) ; Aliman, la 9 kil. 
spre N.-E.; Mirleanul, la 10 kil. 
spre N.; Enisenlia, la 12 kil. 
spre S.-E. (catunele : Ciucur- 
Chioi, la 3 kilom. spre S.-V., 
Bazargian, la 4 kil. spre S., Che- 
rim-Cuius la 8 kil. spre S.-E.); 
Rasova, la 27 kil. spre N.-E., 
in linie dreapta. 

Hotarul amanun^it al acestel 
comune este urmatorul : Plecind 
de la poalele vestice ale virfului 
Caraula de linga Valea-Beilicul, 
pe muchea dealului Cuzgun, hota- 
rul se indreapta spre N.-E., cobo- 
rind dealul Cuzgun in valea Voi- 
nea-Mare, apof spre S.-E. taind 
valea Demircea si trecind pe la 
o egala departare de satul De- 
mircea si oraselul Cuzgun, apoT 
spre N.-E., urcind pe muchea 
dealului de mai sus, intilnind so- 
seaua judeteana Ostrov-Cuzgun- 
Medjidia, pe care o urmeaza in 
direc^iune estica pana la virful 
Cuzgun ; de aci o paraseste, in- 
tilnindu-se cu hotarul despar^i- 
tor intre plasile Silistra-Noua si 
Medjidia; merge impreuna cu 
acest hotar tot in directie es- 
tica, mai intiiu spre S.-E.-E., co- 
borind dealul Echi - Iuiuc - Al- 
ceac, pe care era urcat, si virful 
Cuzgun, taie valea Cara-Cialic- 
Culac, trece padurea Ciatal-Or- 
man si ajunge in valea Cara- 
Aci-Alcea, de aci o ia spre N.- 
E. coborind aceasta vale pana 
da iar de soseaua judeteana Os- 
trov-Cuzgun-Medjidia; o urmeaza 
pu^in (1 kil.) in directie estica 
pana da in valea Baldarnac- 
Ceair (un alt nume al vaei Ur- 



luia, ce i se da de la satul Ur- 
luia si pana in soseaua jude- 
tean& de mai sus); paraseste so- 
seaua si se indreapta spre S.-E., 
urcind valea Balclarnac-Ceair 
(sau Urluia), pana in dreptul sa- 
tulu! Urluia, pe care-1 lasa la stin- 
ga si se dirige spre E.; taie valea 
Uzum-Culac si se urea pe mu- 
chea dealului Adam-Clissi-Bair, 
nu departe de ruinele monumen- 
tului Adam-Clissi (200 m. spre 
S.-V. de el) ; de aci, hotarul se 
indreapta spre S., mai intiiu 
in direct^iune sudica, pe muchea 
dealului de mai sus si apoi spre 
S.-V., coborind dealul, taind 
valea Urluia, si, parasind hota- 
rul plasei, se urea pe dealul 
Curu-Alceac-Bair, in dreptul sa- 
tului Urluia ; din acest loc, ho- 
tarul se indreapta mai intiiu 
spre N.-V., coborind dealul de 
mai sus, in valea Cuuiu-Culac 
(un alt nume al vaei Nastra- 
din-Culac), apoi spre S.-V., pe 
la marginea padurei Ciatal-Or- 
man, pana da in valea Diu- 
diuluc-Cucuciuc-Alcea, la poa- 
lele movilei Buluiciu ; din acest 
loc hotarul se dirige spre V., 
pastrind insa mereti direct^iunea 
N.-V.; urmeaza in continuti a- 
ceasta vale prin padun, apoi 
valea Migeletul (prelungirea ce- 
lei precedente), pana da m valea 
Derinea-Ceair (un alt nume al 
vaei Beilicul, ce 1 pastreaza de 
la satul Bazargian pana in drep- 
tul satului Caranlic), la 1 kil. 
spre S.-V. de orasui Cuzgun ; 
urmeaza intru cit-va (1 V2 kil.) 
aceasta vale, o paraseste, taie 
soseaua judeteana Ostrov-Cuz- 
gun, urea dealul Cuzgun, linga 
virful Caraula, de unde am pie- 
cat. Forma lui e lunguiata, se- 
manind cu un dreptunghiu alun- 
git ; lungimea lui e de 40 kil., 
iar intinderea totala e de 5320 
pogoane, sau 2548 hect., sau 
25V2 kil. p. 



Hosted by 



Google 



CUZGUN 



4-7 



CUZGUN 



Se margineste la N. cu co- 
muna rurala Beilicul (si anume 
cu cat. Demircea si Bac-Cuius) 
de care se desparte prin dealul 
Cuzgun si padurea Bac-Cuius 
si cu comuna Enige (si aname 
catunul Polucci), de care se 
separa prin valea Cara - Aci- 
Alcea, si soseaua jude^eana Os- 
trov-Cuzgun-Medjidia; laE., tot 
cu com. Enige (si anume cu 
catunele: Iusu-Funar, Talasmau 
si Adam-Clissi), de care se des 
parte prin valea Baldirmac- 
Ceair si dealul Adam - Clissi- 
Bair ; la S., cu comuna rurala 
Ilazarlic, separindu-se printr'o 
linie conventionale, si cu com. 
Enisenlia, despar^indu - se prin 
vaile Diudiuliuc-Cucuciuc-Alcea, 
Migeletul si Derinea-Ceair, (sau 
Beilicul) ; la V. se margineste 
cu com. rur. Caranlic, de care 
se separa prin dealul Cuzgun. 

Solul este destul de aciden- 
tat, mat cu deosebire in par- 
tea vestica. Dealurile mai insem- 
nate, carl brazdeaza teritoriul 
comunei, sunt : Cuzgun (173 in.), 
la V., dominind orasul Cuzgun, 
acoperit cu tufarisuri si livezl; 
Bac-Cuius (112 m.) si Echi- 
Iuiuc-Alceac (181 m.), cu vir- 
ful Cuzgun (182 m.), laN., do- 
minind orasul Cuzgun si satul 
Cara-Amat, acoperit cu paduri 
livezl si pasuni ; Adam-Clissi- 
Bair (138 m.), la E., acoperit 
cu semanaturi si fine^e; Curu- 
Alceac-Bair (92 m.), la S.-E., a- 
coperit cu fine^e, domina satul 
Urluia; Cara-Amat (183 m.), a- 
coperit cu paduri, dominind 
orasul Cuzgun si satul Cara- 
Amat. Movile sunt sase, cea mai 
mare parte naturale si acope- 
rite cu verdea^a ; printre ele 
insemnam Caraula (181 m.) la 
N.-V., dominind orasul Cuzgun, 
satul Demircea si valea Beilicul. 

Cele mai insemnate val sunt: 
Derinea-Ceair (sau Beilicul), in 



partea sud-vestic& si adiacenta 
sa Diudiuliuc - Cucuciuc- Alcea, 
prelungita pan& m valea Derinea 
cu numele de valea Migeletul, 
m partea de S. ; ea se uneste 
cu valea Ceair-Orman, ce trece 
prin satul Cara-Amat si orasul 
Cuzgun, si, unita cu valea Iort- 
Culac, brazdeaza mijlocul co- 
munei; acestea sunt singurele 
vaicari mai con^in oare-care apa; 
vaile Voinea-Mare si adiacenta 
sa, Demircea, la N.; valea Bal- 
dirnac-Ceair (sau Urluia), ce tre- 
ce prin satul Urluia, cu adia- 
centele sale: Cara-Cialic-Culac, 
Nastradin-Culac, Cara - Aci - Al^ 
cea pe stinga si Uzum-Culac 
pe dreapta, brazdeaza partea 
nord-estica si estica a comunei; 
unele din ele, de si au malurile 
acoperite cu paduri, nu con^in 
apa. 

Comuna se compune dintr'un 
oras si doua sate. Orasul Cuz- 
gun, resedin^a comunei, este 
asezat in partea vestica, pe am- 
bele maluri ale vaei Ciair-Or- 
man, la poalele estice ale dea- 
lului Cuzgun si cele vestice ale 
dealului Cara-Amat. Casele de 
stil turcesc sunt asezate pe 7 
uli^T, ce se intretaie perpendi- 
cular; orasul este inconjurat de 
un san£, ruinele unui vechiu 
val roman. Cara-Amat, sat m^- 
ricel, insa cu casele asezate in- 
tr'un mod neregulat, se aria in 
partea estica a comunei, la 4 
kil. spre S.-E. de resedin^a, pe 
ambele maluri ale vaei Ceair- 
Orman, la poalele estice ale 
dealului Cara-Amat. Urluia, sat 
mic, sarac, este asezat in par- 
tea estica a comunei pe am- 
bele maluri ale vaei Urluia, la 
7 kil. spre E. de resedin^a, si 
la poalele estice ale dealului 
Curu-Alcea-Bair. 

Suprafa^a comunei este de 
2548 hect, din carl 23 hect. 
neproductive sunt ocupate de 



vatra orasulul Cuzgun si a ce- 
lor doua sate Urluia si Cara- 
Amat, si 2525 hect. teren pro- 
ductiv; din acestea 200 hect. 
sunt ale statulul si proprietari- 
lor, iar 2325 hect. ale locuito- 
rilor. 

Popula^iunea este amestecata\ 
In anul 1896 ea numara 170 
familii, cu 965 suflete ; din a- 
cestea avem: barba^i 503, femel 
462 ; nec«1satori£l 395, c&satori{I 
540, 30 vaduvi ; stiu carte 50 per- 
soane, nu stiu 915; 955 Ro- 
mini, 10 strain!; ortodoxi 890, 
mahometanl 75 ; agricultori 123, 
comercian^I 8 ; impropriet&ri^i 
139, neimproprietariti 31. 

Are 131 contribuabill. 

Locuitoril posed&: 113 plu- 
guri cu boi, 191 care si carufe, 
76 grape de fier si 2 masinl de 
vinturat. 

In comuna sunt 7300 capete 
de vite, din carl: 322 cai, 1154 
boi, 47 bivoli, 5138 ol, 52 ca- 
pre si 139 porci. 

Este 1 moara cu aburl si 8 
de vint. 

In comuna" sunt 8 comerci- 
an^i : 2 hangii si 6 circiu- 
mari. 

Budgetul comunei la venituri 
este de 19357 lei si la cheltu- 
ell de 4617 lei. 

Cai de comunica^ie sunt dou& : 
calea jude^eana Ostrov-Medji- 
dia, ce trece prin or&sel; cea 
jude^eana ce duce la Mangalia, 
si drumuri comunale ce unesc 
catunele intre ele si cu satele 
invecinate. 

Este o biserica, intre^inutS de 
locuitorl, cu hramul Sf. Gheor- 
ghe, deservita de 1 preot si 1 
paracliser ; o scoala rurala mixta, 
condusa de un inva^tor si fre- 
cuentata de 158 elevl inscrisl 
(din carl So baepf si 70 fete); 
mai este si o scoala strains. 

Comuna s'a fondat prin se- 
colul trecut; a servit ca baz£ 



Hosted by 



Google 



CUZOAIA 



48 



CUZCL-MARE 



de opera^iun? in razboiul de la 
1 82 1, intre Ru$i $i Turci. 

Cuzoaia, vil, in com. Nicore^ti, 
intre satele Nicoresti ?i Piscul- 
Corbului, jud. Tecuciu. 

Cuzoaia, viz, in com. Nicoresti, 



jud. Tecuciu intre satele Nico- 
resti $i Fintinelele. 

Cuzul-Mare, deal, in jud. Tul- 
cea, pi. Babadag, com. Ba$- 
Chioi. Se desface din dealui Pie- 
trosul, se intinde spre V., cu 
o direc^iune generala de la S.- 



E. la N.-V., brazdind partea 
centrala a pla?eT $i cea sudica a 
comunei. Are 134 m., dominind 
asupra satului Ba?-Chioi, piri- 
ia$ulu? Tai^a $i drumului ju- 
de^ean Babadag-Macin. E aco- 
perit cu fine{e. 



Hosted by 



Google 



D 



Dabaii (Movila-lui-), movila, 
aflatoare pe trupul mosiei Ceo- 
rici, com. Cudalbi, jud. Covur- 
luiu, pi. Zimbrul, spre E. de sa- 
tul Cudalbi. 

Dacilor saii Tatarilor (Ma- 
gura-), magura, jud. Dolj, pi. 
Amaradia, com. Goesti, pe linga 
can sunt bucati man de cara- 
mida. 

Dactul, catim, in jud. Arges, pi. 
Cotmeana, pe riul Teleorman ; 
face parte din com. rur. Te- 
lesti. 

Dadalica, piriia§, pe teritoriul 
com. Berbenceni, jud. Bacau, 
pi. Siretul-d.-s. Izvoreste din lo- 
cul cu acelasT nume si se varsa 
in piriul Odobul. 

Dadalica, loc cu izvoare, pe te- 
ritoriul com. Berbenceni, jud. 
Bacau, pi. Siretul-d.-s. 

Dadilor (Piscul-), pise, jude^ul 
Muscel, plaiul Nucsoara, com. 
Slanicul. 

Dadilov, com. rur., jud. Vlasca, 
pi. Cilnistel, situata pe proprie- 
tatea statului Comana, pe coasta 
dreapta a ape! Cilnistea, intre 
Calugareni si Comana la E. ju- 



detuluJ. Este inconjurata jur-im- 
prejur cu padure 

S'au improprietarit in 1864 
167 locuitorT, cari au luat 381 
hect. S'ati mat improprietarit in 
1882, 25 insura^ei, can au luat 
130 hect. 

In 1886 au fost aci 268 fa- 
milii sau 1320 suflete. 

Budgetul comunal in 1888 a 
fost de 2125 lei, 30 bam, la 
veniturl si de 2675 lei, 22 ban!, 
la cheltueli contrib. in acelas an 
au fost 299. 

S'a arat in 1886 suprafa^a 
de 775 hect. Sunt 9 hect. vie. 

Vite sunt: 710 bol si vaci, 
35 bivoli, 189 caf, 2356 01, 15 
capre, 144 rimatorf si 3 asini. 

Aci este o biserica cu hra- 
mul «Cuvioasa Paraschiva», zi- 
dita* la 1882 si deservita de I 
preot si 2 cint&reflf. 

Are o scoala mixta, cu 3 clase, 
condusa de o inv^toare, si la 
care, in anul 1888, auurmat 40 
baeti si 8 fete; cincl circiumi. 

Este departe de stasia dru- 
mului de fer Comana de 10 
kil., de soseaua Giurgiu-Bucu- 
resti, la Crucea de piatra, de 4 
kil., de Giurgiu de 29 kil., iar 
de Ghimpa^i, resedin^a pl£sei, 
de 23 kil. 

Dadi§a, mttnte, a caruia culme 



e un fel de platoii, peste care 
e un drum spre muntele HalSuca, 
din jud. Suceava. E acoperit cu 
cringurJ si finafurr. 

Dadi§a, piriii, jud. Suceava. Iz- 
voreste de sub muntele cu a- 
cest nume ; ud& comunele Bo- 
roaia si Dr&g&nesti, pe o lun- 
gime de peste 5 kil. si se varsa* 
in Ulia. 

Dadi^a, valea piriului cu acest 
nume, jud. Suceava. 

Dadului (Movila-), movila, la 
S. de com. V&dastrul, din jud. 
Romana^i ; face parte dintr'un 
grup de m^gure care se insira" 
intr'un lan{ paralel cu cursul 
Dun&rei. 

Dadului (Valea-), vale, in ra- 
ionul com. Jupinesti, jud. Mus- 
cel, pi. Riul-Doamnei. Se vars& 
in riul Doamna, pe malul drept, 
aproape de com. Dirmonesti. 

Dadurile, lac, in jud. Ialomi^a, 
pi. Ialomifa-Balta, com. Bordu- 
seni, situat in insula Balta. 

Dagl^a, com. rur. t in jud. Roman, 
pi. Siretul-d.-s., spre E. de o- 
rasul Roman si la o dep&rtare 
de 24 kil. de el si de 14 de 



$8878. March Dicfionar Geografic. Vol. 111. 



Hosted by 



Google 



DAGlfA 



50 



DAIA 



re$edin$a pla$eT, in extremitatea 
jude^ulul despre jud. Vasluiu. 
Piste a^ezata pe un teritoriu 
deluros. E formata din satele 
Balu?e?ti-Mici, Boatca, Ciurea, 
Crucea-Ro^ie, Dagi^a, Holm, 
Manastirea, Piscul Rusului $iVo- 
vrie$ti, cu re?edin^a com. in 
satul Dagi^a. Are 437 fam., cu 
2216 locuitori din carl 59 stiii 
carte. Locuesc in 555 case. Po- 
pular a este romina afara de 10 
fam. de evrei. 

Vite marl cornute sunt 161 8. 
Are 5 bisericl toate de lemn. 

Venitul anual al com. este 
de lei 8004,55, iar cheltuelile 
de lei 5332. 

Dagi^a, sat, in jude^ul Roman, 
plasa Siretul-de-Sus, comuna 
Dagura, spre E. si la 24 kil. 
de ora$ul Roman $i la o de- 
parture de 14 kil. de re$edin$a 
pla^ei. Este a?ezat pe coasta 
de E. a deaiuiui Inarici $i este 
unul din satele cele mai de E. 
a jude^ulul. Este re$edin$a com. 
Dagi^a. Are 72 cap! de fam., 
^Sy locuitori, din can 15 $tiu 
carte; 96 case. Popula^ia este 
romina afara de 2 fam. de evrei. 

Vite marl cornute sunt 302. 
In sat e o moara cu aburi. Co- 
munica^iunea cu ora$ul se face a- 
nevoe din lipsa de ?osele. 

Se numea mai inainte $i Blu- 
dure^ti. 

Dagl^ei (Lunca-). VezI Dagi^ei 
($esul-). 

Dagi^ei (§esul-), ses, ce se in- 
tinde de la N. spre S. prin 
marginea de E. a jud. Roman, 
prin com. Dagtya ?i Bace^ti $i 
se confunda cu ?esul Birladu- 
lui la tirgu^orul Bacesti. Acest 
$es este marginit la V. de dea- 
lul Inarici, pe coasta caruia se 
afla satul Dagfya, $i la E. de 
dealul Filfiita, pe care se afla 



satul Tasna (jud. Vasluiu). Este 
acoperit cu fine^e ?i supus a- 
dese-orl inunda^iunilor. Se mai 
nume^te $i Lunca-Dagi^ei. 

Daia, sat, plasa Dumbrava-d.-s., 
com. Prede$ti, jud. Dolj. Are 
182 suflete, 98 barbapsi 84 fe- 
meT, can locuesc in 48 case. 
Copiii din sat urmeaza la $coala 
mixta din satul Prede^ti ce este 
la o departare de 458 m. In 
anui 1893 — 1894 au frecuentat 
$coala iobaep, din 28 in virsta 
de scoala. In sat este o bise- 
rica construita din birne. 

Daia, catun, al com. Coste^ti, pi. 
Jiului, jud. Gorj, in partea des- 
pre N.-V. a com. ?i la 2 kil. depar- 
tare de dinsa. E situat in valea 
Daia. Are o suprafa^a de 400 
hect,, din carl 150 hect. padure, 
210 hect. loc de cultura, finea^a 
$i izlaz, 20 hect. vii $i 20 hect. 
prunT, toate ale locuitorilor mo$- 
neni. 

Are o populate de 70 familii, 
sau 320 suflete, din carl 60 con 
tribuabill, ocupindu-se pe linga 
munca cimpuluT, cu rotaria $i 
dogaria. 

Locuitorif poseda : 10 plugun, 
18 care cu boi $i 1 carutacu cai. 

Vite sunt: 63 vite man cor- 
nute, 9 cat, 70 01, 104 capre $i 
18 rimatori. 

Comunicapa se face prin $0- 
seaua comunala ce-1 leaga la 
N. cu com. Piscurile, iar la S. 
cu comuna sa, Coste^ti. 

Daia, cdtun, al com. Frumu^ei, 
pi. Gilortul, jud. Gorj. E situat 
pe Dealul-Negrenilor, m partea 
despre V. a cat. Frumu?ei. 

Are o suprafa^a de 80 hect., 
din carl: 40 hect. padure, 22 
hect. arabile, 12 hect, fine^e, 2 
hect. vie $i 4 hect. livezi de 
pruni. 

Locuitori! sunt improprieta- 



ritT dupa. legea rurala din 1864. 
Are o populatie de 20 familii, 
sau 60 suflete, din can 18 con- 
tribuabili. 

Locuitorii poseda: 2 plugun, 
5 care cu boi, 35 vite man cor- 
nute, 3 cat, 13 01, 5 capre $i 
10 rimatori. 

Comunicatia in acest catun 
se face pr'mtr'un drum de care. 

Intr'acest catun sunt 4 fin- 
tini. 

Daia, catun, pendinte de com. 
Daitia, pi. Marginea, jud. Vla$ca. 
E situat pe coasta vaiei Daia, 
pe proprietatea Frate?ti. 

Locuitori improprietaritT m 
1864 au fost 99, cart ail luat 
267 hect. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot si 2 cintarctT ; 70 hect. 
25 aril vie cu embatic, al carui 
vin se consuma la Giurgiu. 

E departe de stasia Baneasa, 
a linie! ferate Giurgiu-Bucuresti, 
de 5 kil., de Giurgiu de 19 kil. 
?i de Bucure^ti de 52 kil. Are 
in apropiere $oseaua na^ionala 
Giurgiu-Bucuresti. 

In catun sunt 2 circiuml. 

In «Istoria Moldovei $i a Va- 
lahieT» tiparita la Ia$i la 1777, 
gasim ca: «Cale a perdu son 
nora; on ne peut le distinguer 
que par la vilie Taia (Daia) ou 
par le chateau Talche, qui sont 
places tous deux entre Facke 
et Giurgevo sur le Danube, dans 
le meme espace ou Cale exis- 
tait du temps des Romains». 

La 1418, Mahomet I, fiul lui 
Baiazet, dupa ce a invadat in 
Asia, trecu apoi in Rominia, 
lua Severinul $i Cale despre 
care am vorbit, fortifica Giur- 
giul §i puse o garnisona nume- 
roasa ca sa impedice trecerea 
Dunarii. Mateiu-Basarab, cind 
a organizat capitaniele in ^ara, 
a^ezase in Vla^ca doua capita- 
nii, una la Daia $i alta la Odi- 



Hosted by 



Google 



DMA 



fil 



DALA-CHESEN-BA$1-CULAC 



vote. Aceste capitantf si-a avut 
resedinta in satul Daia, pana 
la desfiin^area capitaniilor de 
c3tre fanariotT. 

In Valea-Miului este o fintina. 
Legenda zice ca aceasta fintinS 
a fost facuta de Miul Haiducul, 
de la care is! p3streaza valea 
si numirea de Valea-Miului. 

Acest sat, pe la 1530, se che- 
ma Sarmane?ti. 

La 1693, Constantin-Voda 
era la Giurgiu in intimpinarea 
lui Mustafa-Pasa, care adasta 
venirea HanuluT Tataresc ; i-a 
esit inainte la Daia la 1 1 Iuniu, 
acel an. 

Sub Mircea Basarab s'a in- 
fiinfat aci una din cele 18 ca- 
pitaniT, in care se impartise Tara- 
Romineasca. 

La 1773, ne spun fratii Tu- 
nusli, la Daia ar fl fost me- 
toe de calugarf ; se pare ca lo- 
cul unde era situat acest metoc 
este in o vale la Viea-lui-Go- 
goase. 

Daia, deal, in marginea de S. a 
com. Giurgioana, pi. Zeletinul, 
jud. Tecuciu. 

Daia, mo§ie particular^, pi. Dum- 
brava-d.-s., com. Predesti, jud. 
Dolj. 

Daia, vale, pi. Jiul, jud. Gorj, pe 
care e situata com. Costesti-Daia 
si catunelesaleCostesti si Daia. 

Aceasta vale vine despre N. 
si merge spre S. 

Este formata din culmea dea- 
lului Aninoasa si din culmea 
dealului Greci. 

Daiaman-Bair, virf de deal si 
deal, pi. Macin, jud. Tulcea, pe 
teritoriul com. rur. Cerna. E si- 
tuat in partea estica a plasei 
si in cea nord-vestica a comu- 
neT. Lasaspre V. dealul Megina, 
la S. dealul Raman-Bair. Din 



poalele sale de S.-V. izvoreste 
valea Megina. Are o inatyime de 
283 m. si e punct trigonometric 
de observa^iune de rangul al 
3 -lea. Este acoperit parte cu 
pSdurf, parte cu finefe si pa- 
suni. Prin inal^imea sa doming 
asupra vaiel Megina si asupra 
drumului comunal Cerna-Greci. 

Dai^ia, com. rur., compusa din 
c&tunele Daia si Dai^ia, plasa 
Marginea, jud, Vlasca, ambele 
situate pe malurile Dun3ref, pe 
proprietatea statulul Daia-Dai- 
£ia, pendinte odinioara de ma- 
nastirile Cascioarele si Cotro- 
ceni. Az? constitue ambele o 
singura proprietate, arendata a- 
nual pe pre^ul de 43000 lei. 

La 1864, s'au improprietSrit 
102 locuiton fosti clScasT, ca- 
rora li s'a dat 306 hect. La 
1882 s'au improprietarit 50 in- 
sura^ei, can au iuat 282 hect. 
In total sunt 152 locuiton cla- 
casi care au luat 588 hect. 

Pe teritoriul comunei este un 
petic de padure de stejar de 
250 hect., care depinde de oco- 
lui silvic Giurgiu. 

In 1887 se aflau aci 206 con- 
tribuabil! din 1 040 suflete. 

Budgetul comunei in 1887 
era de 2524 lei la venituri si 
de 3089 lef la cheltueli. 

Sunt 2 bisericT, una in Daia, 
alta in Dai^ia ; depind de pa- 
rohia Daia; ele sunt deservite 
de 2 preo^i si 4 cintare^i. 

Departarea intre aceste 2 ca- 
tune este de 2V2 kil. 

Este o scoala mixta, cu 2 
clase, condusa de o inva^atoare. 

In comuna, in 1888, se aflau 
in Daia 50 cat si in Dai^ia 70; 
450 bo J in Daia si 385 in Dai- 
{ia ; 30 bivoll in Daia si 50 in 
Dai^ia; 580 ol in Daia si 786 
in Dahlia;* 592 rimaton. 

Prin aceasta comuna trece 
soseaua nationals. Giurgiti-Bu- 



curesti. Comuna este departe 
de GiurgiQ de 22 kil., de Bu- 
curesti de 50 kil., de stabile 
Fratesti si Baneasa, ale linief fe- 
rate Giurgiti-Bucuresti, de cite 
8 kil., iar de Stanesti, rese- 
dinta plasei, de 16 kil. 

In aceasta comunS sunt balflf 
formate de Dunare, bogate in 
pestl si care, cind vin apele 
Dun&ref marf, se intind sub 
vii panS in marginea liniei fe- 
rate Giurgiti-Bucuresti. 

Pe dealurile acestel comune, 
cu ocazia sapaturilor construi- 
reT liniei ferate, s'a gasit sche- 
lete de . animale antideluviane, 
din care o parte se afla depuse 
la Gimnaziul din Giurgiu, si o alt& 
parte sunt in posesia d-lui in- 
giner I. Cantacuzino. 

Se afl& aci : o moarS de foe 
cu 2 pietre ; 5 circiumf ; un 
han mare. 

In aceasta comuna, la 1854, 
in timpul razboiulul dintre Rusi 
si Turci, a fost o inc&erare in- 
tre ante-gardeJe turcestf si ca- 
zaciif rusi. 

La 1878, pe vremea r&zboiuluif 
Romino-Ruso-Turc, o brigada 
de cazadf a corpuluide armat£ 
SkobelefT, s'a adapostit in a- 
ceasta comuna. 

Dai^ia, catun, pendinte de com. 
Daifia, plasa Marginea, jude^ul 
Vlasca, situat pe coastele si va- 
ile Daniel, pe soseaua Giurgiti- 
Bucuresti. 

Apar^inea, inainte de secula- 
rizare, m&nastirel Cotroceni ; 
azl mosia este a statulu! si se 
arendeaza impreuna cu Daia. 

Are o bisericS, deservita de 
1 preot si 2 cintarep; depinde 
de parohia Daia. 

Sunt 2 circiumL 

Vii sunt in suprafa^a de 70 
hectare. 

Dala-Chesen-Ba§I-Culac, vale, 



Hosted by 



Google 



DALA$MA-CULA 



52 



DAMIAN 



in jud. Constanta, pi. Hir^ova, 
com. TopologuL Se desface din 
ramurile occidentale ale dealu- 
lui Periclic, indreptindu-se spre 
V., $i m&rginita, la S. de dealul 
Cara-Mi$a-Tepe. Se deschide in 
valea Topolog-Derea, in dreptul 
satului Topologul-Romin, dupa 
un curs de aproape 4 kil. 

Dala§ma-Cula, vale, in jude^ul 
Constanta, pi. Hir^ova, comuna 
Ghizdajre$ti. la na^tere din vir- 
ful TreT-Movile, indreptindu-se 
spre S. ?i merglnd paralel cu 
Dun&rea. La satul Tichile^ti, 
unde se une§te cu valea Tichi- 
le?ti, care vine de la S., da 
natter e v&ei Cechirgea, care ia 
direc^ia spre V. $i se deschide 
in Dunare, in dreptul ostrovu- 
luT Atirna^i. 

D alb an, poiana, din padurea Or- 
zinele, com. Bratila, plasa Taz- 
l&ul-d.-j., jud. BacSu. 

Daler, insula, in brajul Chilia, 
formata de ramura principals 
Chilia, $i Brajul - TataruIuT. E 
situate in jud Tulcea, pi. Su- 
lina, pe teritoriul com. urba- 
ne Chilia- Veche. Are o forma 
lunguia^S, o lungimede2.S kil. 
?i o intindere totala de 200 
hect. ; este a?ezat2 in partea 
vesticS. a pla$ei ?i a comunei; 
este neproductivS fiind acope- 
ritii peste tot numai cu stuf. 

Dallcla, deal, in jude^ul Tulcea, 
pi. Istrulul, pe teritoriul com. 
rur. Ciamurli-d.-s. Se desface 
din dealul Dolojan ; se intinde 
spre E., avind o direc^iune ge- 
nerals de la N.-V. spre S.-E. ; 
br&zdeazal partea nordicS. a pla- 
$el $i pe cea vesticS a com. ; 
pe la poalele-f estice curge 
piriul Ciamurli, $i merge dru- 
mul comunal Eschi-Baba- Cia- 
murli-d.-s. E de natural cam 



stincoasS. Are o ina^ime de 
217 m. $i e punci: trigonometric 
de observable de ordinul al 3- 
lea, dominind asupra satului 
Ciamurli-d.-s. Este acoperit cu 
pa^unl $i fine^e. 

Dalmaciul, pddure, pe teritoriul 
comunei Cimpurile, pi. Zabra- 
u^i, jud. Putna. Intinderea ei, 
impreuna cu padurea LSrguta, 
este de 800 de falci. E pro- 
prietatea raze^ilor din comuna 
Cimpurile. 

Damachi, tirgusor, in partea de 
N. a com. Hermeziul, jud. Ia$i, 
pi. Turia, situat pe platoul a 
caruia culme formeaza valea 
Prutului; se compune din cite- 
va dughene, in can locuesc un 
mic nu mar de EvreT, numara^T 
in popular/ia satului Zaboloteni- 
Sturzoaei. Prin mijlocul tirgu- 
?oruluT trece $oseaua jude^eana 
Ia$i-Boto$ani. Are o $coala, in- 
fiintata la anul 1867, frecuen- 
tata de 59 elevi. (V. Zaboloteni). 

Damachi, sat, in centrul com. 
Movila-Rupta, jud. Boto^ani, pi. 
Stefane^ti, a$ezat pe {annul 
drept al Prutului, intr'o infun- 
datura de deal; mosia are o 
suprafa^a de 1260 hect. ?i o 
popula^iune de 74 fam., sau 
312 sufl. 

Vite sunt: 104 boi $i vacT, 14 
cal, 300 01 §i 38 rimatori. Are 
o biserica, deservita de 1 preot 
$i 1 cintarer, ; 2 mori de apa pe 
Prut. 

Satul mat poarta numele $i 
de Movila-Rupta; aici e re$e- 
din{a primariei com. Movila- 
Rupta. 

Damaciul, piriu, jud. Putna, for- 
mat pe teritoriul com. Suraia, 
satul Damaciul. Se varsa in Si- 
ret, dupa ce prime^te ca aflu- 
ent girla Iez&relul. 



Damian, com, rur., jud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-j. cu re$edin{a la Ca- 
ciulate^ti. Situate pe ?e$ul Da- 
mian $i pe costi^a Dealului-Pi- 
riuluT, la 49 kil. de Craiova. 

Se invecine?te la N. cu com. 
Caxiulate§ti, la E. $i S. cu mo- 
$ia Coroanei, Sadova, $i la V. 
cu com. Sadova. Limita linie! de 
N. incepe de la aria proprie- 
ta^ei spre N., in linie dreapta, 
pana la Fintina-luT Banca ; de 
aci apuca spre V., pe o distan^a 
ca de 1 j-2 hect., apol merge in li- 
nie dreapta pana in $an{ul com. 
unde se hotare^te cu Sadova. 
Liiia de V. incepe dintre mo 
rile Racoviceanca $i Girnareasa, 
merge in linie frinta printre Sa- 
dova $i Damian, prin punctele 
Lubeuite^te (mica movil&), Dru- 
mul-Craiovei, Fintina-BancS $i 
ese in punctul San^ul. Limita 
de S. incepe iar de la aria pro- 
prietateT, in linie dreapta, de la 
E.-V., pe de asupra Dealului-Pi- 
riuluT, pana la moara Racovi- 
ceanca. 

Limita de E. incepe de la 
punctul Santul, merge in linie 
frinta pana la aria proprieta^ei 
spre S. 

Terenul com. este accidentat 
de Dealul-PiriuluT, inalt de 40 — 
50 m., ce se leaga cu alte de- 
lule^e ce au direc^iunea de la 
V.-E. Este o vale, Valea-Piriu- 
luT. Un piriu : Piriul Damian, 
ce izvore^te in com. Damian 
$i se varsa in Jiu, pe teritoriul 
com. Sadova $i se nume^te ?i 
piriul Sadova. 

Inainte coprindea $i catunul 
Piscul care azi este comuna a- 
parte ; acuma coprinde 2 cat. 
Damian, cat. de re$edin{a, ?i 
Rastul, spre N.-V, de Damian, 
la S kil. departare. 

Re^edin^a com. era alta-data 
in com. Sadova. 

Are 3 biserici, dintre care 
doua in Damian, una in buna 



Hosted by 



Google 



DAMIAN 



53 



DAMIAN 



stare $i alta in ruina; $i una 
in Rastul. Cea in ruina s'a zi- 
dit la 1790 de ob^tea locuito- 
rilor. Are in tinda din nauntru, 
de asupra u?ei, pe o tabla de 
piatra, urmatoarea inscrip^iune: 

«Tji numclc tatalui, si al fiului si al 
sfintului duh. La anul 1790, ziditu-s'aii 
aceasta Sfinta si Dumnezeiasca biserica, 
unde se praznueste hramul Sfintilor A- 
postoli Petru si Pavel si Sfin^ii fara de 
arginti Cosma si Damian, din teinelie 
s'a zidit de obste, de care vecinica sa 
fie pomenirea lor; iar acum de mila si 
ajutorul lui Dumnezeii, s'aii apucat si 
infrumuse^at cu zugraveala si alte lu- 
cruri l-aii facut cei mai voiosi arga^T 
si anume : Chir Nicola Gancea, Sf. sa 
Popa Voicu, Popa Badea, Chir r fecu 
Boegiii, Chir Marcu Lelea, Marin Ma- 
cesanu, 1833 August 8. 

Zugrav: Marin, boer de neam ot 
Cosoveanu.« 

Biserica actuala din Damian 
are in tinda in nauntru pe u$a, 
urmatoarea inscrip^iune : 

« Aceasta sfinta. si Dumnezeiasca biserica 
s'a inceput la anul 1851, Iulie 14 si s'a 
savarsit in anul 1855, Octombrie 22. 
Cel d'intiiu ctitor a fost r fecu Gancea, au 
ajutat la temelie pana la ferestre ; iar 
de aci in sus s'a facut de obste, in zi- 
lele P. S. S. Episcopul Calinic si ale 
prea inaltului Domn Barbu Stirbeiu. 
Zugrav: Ghita Cosoveanu.» 

Bisericele din Damian sunt 
facute de zid. Azi ajuta la re- 
para^ie Admiuistra^ia Domeniu- 
lu! CoroaneT, ocolul V. In Rastul 
este o singura biserica de lemn. 
Bisericele sunt deservite de 2 
preo^i §i 2 cintarep. Preoftf au 
leafa de 75 le! pe an ?i dascalii 
40 lei pe an §i 34 pogoane, din 
care 12 de preot, §i 5 de cin- 
tare{. 

In comuna Damian este o 
?coaia mixta, ce func^ioneaza 
din 1859; este intre^inuta de 
stat $i de comuna. Localul, a- 
vind o sala de 72 m. p., este in 
buna stare $i construit de Ad- 
ministra^ia Domeniulu! Coroa- 



neT, care a cheltuit i20CX)lei. Are 
17 pogoane proprietate $i e con- 
dusa de 6 inva^atoare. A fost fre- 
cuentata de 34 bae^T, din car* 12 
din Rastul, $i de 9 fete. In virsta 
de ?coala sunt 43 in Damian $i 
20 in Rastul. Stiu carte 31 in 
Damian $i 9 in Rastul. 

Popula^ia comune! se urea la 
1008 suflete, din carl 628 in 
Damian (328 barba{! ?i 300 fe- 
me!), ?i 380 in Rastul (180 fe- 
me! $i 20 barba^i). Dupa legea 
din 1864 sunt 108 locuitor! im- 
paminteni{! $i dupa aceea din 
1879 sunt 190 insured. Lo- 
cuesc in 22 case $i 190 bor- 
dee in Damian ?i 3 case ?i 70 
bordee in Rastul. Casele sunt 
parte de caramida, parte de 
birne $i parte de gard ; iar bor- 
deele sunt de lemn. 

Suprafa^a teritoriulu! comunei 
este de 556 hect., din can 440 
hect, pamint arabil, 40 hect. 
izlaz, 16 hect. vie in com. Da- 
mian $i 60 hect. vie in com. 
Rastul. Mosia de pe teritoriul 
comunei, apar^ine Domeniulu! 
Coroane!, Sadova. 

Pe piriul Damian sunt doua 
mori, dintre car! una se nume?te 
Gainareasa ; a doua este pe mo- 
?ia Domeniulu! Coroane!. 

Intre catunele Damian ?i Ras- 
tul este o cale de comunicafie 
naturala. 

Locuitorii i$i desfac produc- 
tele la Bechet, unde due cereale, 
$i imp rta bautur! spirtoase ?i 
coloniale. Transportul se face 
cu carele cu bo! pe ?oseaua co- 
munala Damian-Sadova, unde 
da in ?oseaua na^ionala Craiova- 
Bechet. Circiumi in Damian sunt 
6 ?i in Rastul, 1. Comercianf! 
sunt 7. Contribuabil! 226. 

Budgetul comunei este la ve- 

nitur! de 5685 let, 34 ban! ? i 

la cheltuel! de 5474 lei, 77 b. 

Vite: 140 vite mar! cornute, 

185 01, 14 ca! §i 36 pore!. 



Damian, sat, jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-j., com. Damian, $i re§edin{a 
primariel. Are o populate de 
628 suflete (328 b£rba# $i 300 
feme!), car! loeuese in 22 case $i 
190 bordee, construite din lemn, 
iar casele din carSmida ?i birne. 
In sat este o $coala mixta, 
care func^ioneaza din anul 1859, 
intre^inuta de stat $i de comuna. 
Localul este de zid, in buna stare 
?i construit de Administra^ia 
Domeniulu! Coroane!. Are 17 
pogoane proprietate. In anul 
1892 — 93 a fost frecuentata de 
46 bae$I ?i 9 fete, 34 bae^T ?i 
9 fete, din Damian $i 12 bae{! 
din Rastul. In virsta de ?coaia 
sunt 43 copii. $tiu carte 51 bar- 
batT. 

Sunt doua biserici: una in 
ruina ?i a doua in buna stare. 
Cea in ruina s'a zidit in anul 
1790 de ob?tea locuitorilor. Are 
in tinda din nauntru, d'asupra 
u§e!, pe o tabla de piatra ur- 
matoarea inscrip^iune: 

dn numele Tatalui si al Fiului si 
al Sfintului Duh. La anul 1790 ziditu- 
s'aii aceasta Sfinta si Dumnezeiasca bi- 
serica, unde se prazuueste hramul Sfintilor 
Apostoli Petru si Pavel si Sfin^ii fara de 
argint Cosma si Damian, din temelie 
s'au zidit de obste, de care vecinica sa 
fie pomenirea lor ; iar acum din mila si 
ajutorul lui Dumnezeii s'aii apucat si in- 
frumuse^at cu zugraveala si alte lucruri, 
i-au facut cei mai voiosi arga^i si anume : 
Chir Nicola Gancea, Sfinta Sa Popa 
Voicu, Popa Badea, Chir fecu Boegiu, 
Chir Marcu Lelea, Marin Macesanu. 
1833, August 8. Zugrav Marin, boer de 
neam Ot Cosoveanu.» 

Biserica care este in buna 
stare are in tinda e! inauntru 
pe u$a urmotoareainscrip^iune: 

c Aceasta Sfinta ?i Dumnezeiasca bi- 
serica s'aii inceput la anul 1 851, Iulie 
14 si s'au savirsitln anul 1855, Oct. 12. 
Cel d'intiiu ctitor a fost f ecu Gancea, 
au ajutat la temelie pana la ferestre, iar 
de aci in sus s'aii facut de obste, In 
zilele P. S. S. Episcopul Calintc .si ale 
Prea inalfatului Domn Barbu JJtirbeiii. 

Zugrav : Ghi$a Cosoveanu*. 



Hosted by 



Google 



DAMIAN 



54 



UANCIUL 



La repara^a ftcuta, a contri- 
buit Administra^ia Domeniulul 
Coroanel, ocolul al V-lea. 

In sat sunt 6 circiumi. 

Damian, pMu, jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-j., com. Damian. Izvoreste pe 
teritoriul acestei com. si curge 
pe Valea-PiriuluT, cu direcfiunea 
de la E. spre V. In lungul a- 
cesteJ comune se numeste Pi- 
riul-Damian si dupa ce intra pe 
teritoriul comunel Sadova, din 
punctul numit Gainareasa, se 
numeste Pirlul-Sadova. Se varsa 
in niste smircun, dincolo de 
dealul Bostanele, smircun ce se 
scurgpe malul sting al riuluT Jiul. 
Are un pod pe dinsul, in co- 
muna Sadova, la punctul numit 
Moara-Podul. 

Damian, ses, jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-j., com. Damian, pe care este 
asezata comuna cu acelasi nume. 

Damule^ul-Mic, piriti, in jud. 
Mehedinti, pi. Ocolul-d.-s., com. 
rur. Malova^ul. 

Damuri, alt nume al comunel 
Potlogeni, pi. Balta-Oltul-d.-j., 
jud. Romana^i. 

Dan, deal, la N, de catunul Va- 
carea, com, Valea-Popei, plasa 
Riurile, jud. Muscel. 

Dan, fintind, in cercul com. Bu- 
timanul, pi. Znagovul, jude^ul 
Ilfov. 

Dan, localitate, jud. BraiJa, pe 
vechiul drum Braila-Focsani, pe 
lunca Siretului si in com. Nazi- 
rul, la 5 kil. spre S.-E. de satul 
Cotul-Lung. 

Dan, loc acoperit cu vie, in coasta 
Motrului, jud. Mehedinfi, plaiul 
Clo$ani, com. rur. Negoesti, sa- 
tul Padesul. 



Dan (Izvorul-lui-), izvor,\n]\x- 
de^ul BuzSu, com. Beceni. In- 
cepe din localitate si se scurge 
in riul SlanicuL 

Dan (Piscul-lui-), colind, inju- 
de{ul Buzau, com. Rusiava^ul, 
cat. Tega. E acoperita de izlaz. 

Dan (Valea-lui-), vale, in jud. 
Mehedinji, pi. Vailor, com. rur. 
Slivilesti. 

Dan (Valea-lui-), vale, jude^ul 
Muscel, izvoreste din padurea 
Pacurarul, strabate cat. Vla- 
desti-Pamintem, pi. Riurile, si 
se varsa in riul Bratia, in ra- 
ionul com. Vlade^ti, dupa ce 
primeste ca afluent Valea-Badei. 

Dan (Valea-lui-), vale, in par- 
tea de V. a com. Margineni- 
d.-s., pi. Filipesti, jud. Prahova. 

Dan (Valea-lui-), vale, izvoreste 
de sub poalele dealuluT Draga- 
neasa, com. Valea-Lunga, plaiul 
Prahova, jud. Prahova, si se 
varsa in riul Cricovul-Dulce. In 
ea se varsa vaile: Lespezile, a- 
Lupului, Adinca, Valea-cu-Ani- 
ni, Podul-cu-Fagi, s. a. 

Dan (Valea-lui-), vale, comuna 
Tuna, pi. Oltui-d.-j., jud. Olt. 

Dan (Valea-lui-), vale, in ra- 
ionul comunel Vasila^i, pi. 01- 
tetul-d.-j., jud. Vilcea; se varsa 
in riul Olte^ul. 

Dan si Murga§ (Mun^il-), pro- 
prietati ale Eforiei Spitalelor 
Civile din Bucure?ti, pendinte 
de schitul Cornetul, com. Ro- 
besti, plaiul Cozia, jud. Vilcea, 
in intindere de 1207 hect. 

Danca§ul, sat, in com. Miro- 
slava, pi. Stavnicul, jud. Iasi, 
situat pe valea cu acelasi nume, 



intre coasta vestica a dealuri- 
lor Ezereni si Danca?ul, cu o 
populate de 23 famiiii sau 117 
suflete. 

Numarul vitelor e de 152 
din cari 1114 vite man cornute, 
7 cai $i 3 1 rimatori. 

Danca^ul, deal, formeaza valea 
cu acelasi nume, la poalele ca- 
ruia se afla satul Danca, din 
com. Miroslava, pi. Stavnicul, 
jud. Ia$i. 

Danca§ul, jud. Iasi. Vezi-Tele^ul, 
piriii, com. Miroslava, pi. Stav- 
nicul. 

Danca^ul, vale, jud Iasi. (VezT 
Dancasul, deal). 

Dancai (Valea-), vale, pe teri- 
toriul comunei File^ti, pi. Si- 
retul, jud. Covurluiu. 

Danciul, com. rur. $i sat, jud. 
Mehedinti, pi. Blahni^a, la o dis- 
tant de 38 kil de T.-Severin, 
iar de com. rur. Vinjul-Mare, de 
27 kil. E situata pe cimpie. For- 
meaza comuna singura, avind 
148 contribuabili, din 896 locui- 
tori, locuind in 164 case. 

Loc. poseda : 40 plugun, 90 
care cu boT, $i 12 caru^ecucai. 

Budgetul comunel la venituri 
este de 3913 lei, iar la cheltu- 
eli suma de 1979 ^- 

Vite: 480 vite mari cornute, 
1060 of, 36 cai, 4 bivoli si 416 
rimatori. 

Prin comuna Danciul trece 
soseaua Scapaul-Flaminda-Dan- 
ciui-Gruia. 

Pamintul nisipos de aci este 
plantat de locuitori cu salciml 
si duzi. 

In aceasta com. sunt 2 fin- 
tini, a caror apa serveste la 
intre^inerea elestaelor cu pe$te 
si la udatul gradinelor cu zar- 
zavaturi. 



Hosted by 



Google 



DANCIUL 



ftr, 



DARA 



Danciul, cdtun, in com. Suraia, 
pi. Biliesti, jud. Putna. E situat 
la o parte de Siret si este taiat 
de 3 or! de pir. cu acelasi nume. 
Are o popula^iune de 512 
suflete, carl locuesc in 134 case. 
Are 1 biserica filiala, cu hra- 
mul Adormirea. 

Danciul, sat, face parte din co 
muna Coloaesti, pi. Stanisesti, 
jud. Tecuciu. E situat in par- 
tea de E. a riului Zeletinul, la o 
distanta de 5 kil. 500 m. de- 
parte de resedin^a comunei. 

Are o populate de 39 fa- 
milii, cu 135 suflete, locuind 
in 36 case. Sunt 35 contrib. 
Locuitoril sunt razes!. 

Danciul, munte, la S. de mun- 
tele Setul, plaiul Nucsoara, jud. 
Muscel. Riul Bratia-Mare uda 
la V. poalele sale. 

Danciul, deal, in partea de N. 
si N.-E. a comunei Ursi, plasa 
Cerna-d.-s., jud. Vilcea. S'a nu- 
mit ast fel pentru-ca in vechime 
a fost proprietatea unui Barbu 
sau Ion Danchi. 

Danciul, pirtii, izvoreste din dea- 
lul Zarea-Tutovei, com. Colo- 
nesti, pi. Stanisesti, jude^ul Te- 
cuciu; trece prin satul cu ace- 
lasi nurae si se varsa pe stinga 
Zeletinului, la S. de Satul-Nou, 
com. Colonesti. 

Danciului (Piscul-), pise, jud. 
Vilcea; vezi Daroaia. 

Danciului (Valea-), vale, com. 
Gura-Vitioarei, plaiul Teleajenul, 
jud. Prahova. 

Danciului (Virful-), colina, in 
com. Blajani, jud. Buzau, ititre 
catunele Blajani si Soresti. 

Dancul, sat, in com. Holboca, 



pi. Branistea, jud. Iasi, asezat 
pe coasta dealurilor ce formeaza 
malul sting al riului Bahluiul, 
pe o suprafa^a de 174 hect., 
cu o populate de 36 familii, sau 
170 locuitorl. Este proprietatea 
comunei Iasi, cedata de stat 
pentru plata celor 10 milioane. 
Numarul vitelor e de 550, 
din can: 272 vite mancornute, 
223 01, 17 cai si 38 rimaton. 

Dancul, balta, formata de var- 
saturile PrutuluT, in com. Fol- 
testi, pi. Prutul, jud. Covurluiu. 

Dancul, padure, in comuna Bu- 
ciumi, plasa Codrui, jud. Iasi, 
pe o suprafa^a de 361 hect. A 
fost pendinte de manastirea 
Dancul. 

Dancul, vale, numita si Valea- 
Dancului, in com. rur. Bala-d.-j., 
plaiul Closani, jud. Mehedin^i. 

Danda, deal, in com. rur. Or- 
desti, plaiul Closani, jud. Me- 
hedin^i, cat. Vaeni. 

Dandara, cdtun, situat pe o vil- 
cea cu acelasi nume, pendinte 
de com. Tirnava-d.-j., pi. Cil- 
nistea, jud. Vlasca, proprietate 
a statului. Se arendeaza cu tru- 
pul Comoara, pe pre^ul de 22400 
lei anual. Inainte de seculari- 
zare, apar^inea de Mitropolie. 

Aci, in 1864, s'a improprie- 
tarit 148 locuitori, dindu-li-se 
444 hectare. 

Dandara, vale, in jud. Vlasca, 
de la care sT-a luat numirea 
catunul Dandara, care este si- 
tuat pe dinsa. 

Danei (Valea-), piriu, pe teri- 
ritoriul comunei Staoani-d.-j., 
pi. Zabrau^ul, jud. Putna ; izvo- 
reste din mun^ii Str&oanelor si 
se varsa in $usifa. 



Dania, mosie particulars, jude^ul 
Dolj, pi. Balta, com. Grecesti, 
in intindere de 2320 hect. a- 
proximativ. Se ma! numeste si 
Masa. 

Danil (Ci§la - lul - Dumitru-), 

foasta, as Id, sau loc pentru a- 
dapostit vitele iarna, in jude^ul 
Tulcea, pi. Sulina, pe teritoriul 
comunei Sf. Gheorghe, situata 
in partea estica a pl&sei si su- 
dica a comunei, pe grindul 
Trofindf- Vovilton, linga malul 
Mareif. $i a luat numele de la 
eel care a fundat-o; astS-zi e 
transfer mata in cherhana (pes- 
carie); in partea vesticS, stuful 
se intinde in departare. 

Danila (Dealul-lui-), deal, pe 
mosia Probota, jud. Suceava, 
acoperit de padure de fag. 

Dan^urile, munte, in com. Bros- 
teni, jud. Suceava. 

Danul, munte, situat in partea 
de S.-V. a comunei Robesti, 
pi. Cozla, jud. Vilcea. Aci se 
fabrica brinza. 

Dara, com. rur., in jud. Buz&u, 
plasa Sarafei, situate pe malul 
sting al piriului Sarata, la o 
distanta de Buzau de 17 kil. 
Are forma unui dreptunghiu, 
limitindu-se la N. cu mosia Sfo- 
rile-Muscelenilor (din com. St- 
rata). La E. incepe din margi- 
nea cat. Atirna^i si, pe hotarul 
mosiel Lahovari, merge panS 
in mosia Stilpul; la S. incepe 
din hotarul mosiel Stilpul si o 
ia pe hotarul mosiel Bradul-Ber- 
ca, p&n& intilneste hotarul mo- 
siel Buzoianca (Ulmeni), pe care 
se urea la V., atingind si ho- 
tarul mosiel Coca, pan& d& in 
Sforile - Muscelenilor. Suprafafa 
sa ede 1650 hect, din carl 840 
arabile, 150 finea^a, 260 izlaz, 



Hosted by 



Google 



DARA 



56 



DARABANL 



US vie si 285 sterp. Afara* de 
pSmlntul locuitorilor are mai 
insemnata mosia Ulmeni sau 
Buzoianca. Terenul e ses, acci- 
dental pu^in in partea de N. 
prin deaiuri acoperite de vii. 
Industria e reprezentatS prin : 
fabrica de coniac Amanieux 
I. Naville et C-nie; o moara 
cu aburl si 2 stine ; iar comer- 
$ul prin desfacerea producfiu- 
nilor locale si prin transportun, 
maT cu seama* de piatra, la gara 
Ulmeni. C&I de comunicafie are 
calea ferata, soseaua ce o par- 
curge, precum si soseaua veci- 
nal& Sarin ga-Ulmeni. 

Vite sunt: 372 bol, 131 vac?, 
92 vi£el, 3 bivoli^e, 72 caT, 47 
epe, 31 minjf, 2200 ol, 1 asin 
si 270 rimatorl. Sunt 15 slupl. 

Comuna e formata din catu- 
nele Ulmeni si Vilcelele, avind 
o populate de 1230 locuitorT, 
din care : 266 barba^I insurap, 
32 neinsjra^T, 7 v&duvl, 321 
bae^I; 266 feme! m&ritate, 8 
v&duve, 330 fete. Case sunt 275. 
Straini sunt : 7 francezl, S grecl 
si 2 italieni. MeseriasI sunt: 3 
fierari, 2 brutari si 1 lemnar. 

Comuna are 253 contrib. din 
can 22 comercianp RominI si 
2 straini. Sunt 13 stabilimente 
comerciale. 

Budgetul com. e de 4,585 lei. 

In Dara este o scoalS, in cat. 
Ulmeni, frecuentata de 46 e- 
levi si 6 eleve. Carte stiti 74 
persoane. Are 2 bisericl, de- 
servite de 2 preojl, 2 cintarepf 
si 2 paracliserl. Catedrala e Sf. 
Gheorghe. Clrciumi sunt 10. 

Dara (Muscelul - Darii - de - 
Sus), cat. al com. $aringa, jud. 
Buz&u, cu 330 loc. si 77 case. 

Dara sau Darul, tnunte, in co- 
muna Corbi, plaiul Nucsoara, 
jud. Muscel, mai la limita jud. 
spre Transilvania. 



Este proprietate a statulul si 
se arendeaza cu mun^il de prin 
prejur. 

De aci ese izvorul, care im- 
preuna* cu eel din muntele Va- 
lea-Rea si eel din Bindea, for- 
meaza riul Doamna. 

Dara, lac, in jud. Ialomit?a, plasa 
Borcea, teritoriul com. Caco- 
meanca. 

Dara, vale, in com. Dara, jud. 
Buzau. Incepe din dealui Gruiul 
(com. Saringa) $i se scurge in 
piriul Sarata, in cat. Ulmeni. 

Dara-de-Jos, vechie numire a 
cat. Ulmeni, din comuna Dara, 
jud. Buz&u. 

Dara-de-Sus, vechie numire a 
cat. Valcelele, din com. Dara, 
jud. Buzau. 

Dara-Iuiuc, virf de deal, in 
jud. Constanta, pi. Mangalia, 
com. Tuzla ; este virful eel mai 
de N. al dealului Tau?an-Bair; 
are 57 m., cu care domina in- 
treg satul Tuzla, care se afla 
la un kil. spre E., aproape in 
intregime valea Cuciuc, Tuzla- 
Derea si, pe o mare suprafa^a, 
lacul Tuzla-Ghiol. A servit si 
ca punct trigonometric de ob- 
serva^iune. 

Darabani, com. rur., in jud. Do- 
rohoiu, pi. Prutul-d.-j., formata 
din satele : Bagiurea, Cornesti, 
Darabani satul, Darabani tfrgu- 
sorul, si Runcul-Odael, cu rese- 
din^a primariel in tirgusorul Da- 
rabani. Are o populate de 1479 
fam., sau 5674 sufl. Are 2 bi- 
sericl, deservite de 3 preop, 4 
cintarep si 3palamari; 2 scoll, 
conduse de 2 inv&{atori si fre- 
cuentate de 130 elevl; 2001 
hect. 82 aril p&mint s&tesc; 
6633 hect. 23 aril cimp si 



369 hect. 5 aril p&dure a mo- 
siel; 11 iazuri si 18V2 pogoa- 
ne vie. 

Budgetul com. a fost in 1889/90 
de lei 38553, 86 banl la ve- 
turl, si de lei 23453, 05 bani 
la cheltuell; iar m 1890/91 de 
lei 22216 la venituri si de lei 
2I 379> Dan * 4° la cheltuell. 

Vite man cornute sunt : 1673; 
sunt 3306 01, 595 cai, si 779 ri- 
matorl. Locuitorii poseda si 575 
stupl cu albine. 

Darabani, tirgu$or> pe mo^ia 
Darabani, com. cu acelasinume, 
jud. Dorohoiti, pi. Prutul-d.-j., 
cu 845 fam. sau 3369 sufl. din 
care aproape 500 fam. sunt E- 
vref. E la 29 kil. de Dorohoiu. 
Pe ciiimea plana a dealului Pru- 
tul se afla centrul tirgulul ; iar pe 
costi$& sunt mahalale ; in total o- 
cup& o suprafa^a de 2 1 5 hect. A- 
sezarile locuitorilor in mare parte 
sunt bune, mai multe din va- 
lacucl, si purine de caramizi. 
Centrul sau adevaratul tirg este 
pe ambele laturi ale soselei ju- 
de^ene, ce trece de la Radau^i 
spre Dorohoiu, de-a-lungul tir- 
gului. Casele in^irate de o parte 
si alta a soselei formeaza strada 
principals. Dughenele, atelie- 
rele si casele de locuit din a- 
ceasta strada, au numal simple 
ograzi si apar^in mai toate negu- 
£atorilor Evrei. Mahalalele sunt 
mai toate ocupate de RominI, 
carl au case bune, cele mai 
multe cu livezl si cu gradine. 

Proprietaril mosieiau o casa 
mare cu doua rindurl, bine 
zidita, m form& de castel, cu 
gradina frumoasa cu flor^rie ; 
livede cu fructiferl de diferite 
specii si gradina regulata de 
legume. Imprejurul caselor si 
gradinel se afla un zid de pia- 
tra. 

Pe frontespiciul paiatulul, de 
asupra balconulul, st& in zid 



Hosted by 



Google 



DARABANI 



57 



DARABANI 



platra pe care sint sapate ar- 
moriile familiei Bals: steaua 
de aur cu opt raze asezata pe 
scutul in color rosu ros-albas- 
tru supra-pusa, ce st& peste o 
alta stela mat mare auritS tot 
cu 8 raze, pusa pe un asternut 
de hermelin, adumbrit de dra- 
perii m color visiniu-purp lr, 
peste care se afla o coroaia. 
Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, deservita de 2 preo^T, 
2 cintare^f; e un edificiu frumos 
si bine zidit, cu un turn pe 
bolta principals. Este incunju- 
rata de un zid de piatra, cu 
un turn de asupra por^el la 
intrare in ograda; s'a fondat 
in anul 1 840. 

Toate acaretele, d'impreuna 
cu biserica, sunt facute de fos- 
tul proprietar Logofatul Teo- 
dor C. Bals. 

Scoala primara de bae^T, con- 
dusa de un inva^ator si frecu- 
entata de 90 elevT, are local 
bun si incapator, facut de co- 
muna in anul 1870. Scoala de 
fete este condusa de o inva^atoa- 
re si e frecuentata de 40 eleve. 
Comunitatea izraelita are 8 si- 
nagoge si 2 scoli elementare. 

Tirgovetii se aplica la nego- 
\u\ cerealelor si a paduriior; 
la comer^ul feluritelor marfuri ; 
la diferite meserif, precum si la 
agricultura si viticultura. 

Atit tirgul central cit si ma- 
halaiele, au strade cea mai mare 
parte fara nici o aliniere, din 
care trel sunt prunduite. Ilu- 
minatul se face de 50 felinare 
cu lamp! de petrol. 

In fie-care Duminica se face 
bilciu a diferite obiecte de a- 
gricultura si viticultura si mica 
industrie rustic^. 

In privin^a frumuse^ei si a 
bunei rase de vite, ce se aduna 
de prin prejur la zile de tirg, 
aceasta localitate este privita a 
doua dupa Saveni; ea atrage 



cimparatorl de pe la Birlad, 
Focsani, Braila si Ploesti. 

E un medic, o moasa si o 
farmacie. 

Se afla si un birou telegrafo- 
postal, al carul venit, pe 1897 — 
97 a fost de lei 5358, ban! 20. 

Istoricul. — Acest tirgusor s'a 
infiin^at cam de pe la 1835, 
de raposatul marele Logofat si 
general Teodor C. Bals, proprie- 
tarul mosiei. El vazind folosin^a 
ce poate aduce un asa tirgusor 
la sporirea veniturilor mosiei, 
si gasind ca pozi^ia e favora- 
bila fiind-ca drumurile ce tre- 
ceau pe aid erau in comunica- 
$ie cu Stefanesti, Radau^i si cu 
satele din josul PrutuluT, si a- 
cel ducator la Herfa si Mamor- 
ni^a, au pus staruin^i si a ca- 
patat hrisovul sub No. 28, dat 
in Iasi in 1837 Iunie2l, de Mi- 
hail Gr. Sturdza-Voda, prin 
care-i acorda dreptul infiin^arei 
tirgului cu 12 iarmaroace pe 
an si ziua de tirg Lunea, in fie- 
care saptamina. 

Prin construire de dughene, 
si prin publica^iile f&cute pen- 
tru inlesnirea de traiu si nego{ 
s'au adunatRominf, dar in mult 
mal mare numar Evref, intro- 
dusi aicea de catre evreul Leiba 
Ghersin Darabaner, destul de 
cunoscut ca vechiu orindar al 
ratosulut ce se afla pe acest 
loc construit la drumul mare. 

Inlesnirile date de proprie- 
tary mosiei ; foloasele ce pu- 
teau trage de la taberile de ca- 
rausi ce umblau cu transpor- 
turi de diferite producte ; cir- 
durile de vite de negoj: ce 
treceau in Bucovina si can to^f 
faceau popas aicea; apol apro- 
pierea de cursul Prutului, ho- 
torira pe mulpEvrel a umplea 
tirgul, asa ca la 16 Octombrie 
1839, se si facu inscrisul de in- 
voiala intre proprietar si tirgo- 
vep, prin care se statornici pe 



25 de anl drepturile si datoriile 
reciproce intre ambele par^I, pe 
baza legel bezmanului din co- 
dul Calimah. 

Mal tirziu tirgul si mosia au 
apar^inut d-nei Smaranda Ci- 
mara; pe urma d-lul Vasile Las- 
car, cu care se urmeaza (1898) 
tratative pentru rascumpararea 
tirgului de catre primaria lo- 
cala. 

Darabani, sat, pe mosia Dara- 
bani, com. cu acelaslnume, pi. 
Prutul-de-Jos, jud. Dorohoiu, 
cu 166 familil, 664 suflete. 
Are buna situate, cu piacuta 
privire pe podisul PrutuluT, ceva 
inclinat spre S. 

Asezarile s^tenilor sunt in 
mare parte bune, cu livezi si 
gradini. 

Proprietatea acestel intinse 
si frumoase mosil, a fost a d-nei 
Smaranda Cimara, fiica def. 
Marelul Logofat si general T. 
C. Bals, si a def. Logofetese 
Maria Bals, nascuta Bogdan; 
acum este a d-lui V. Lascar. 

Calitatea pamintului este bun&, 
favorabila agriculturel si viti- 
culture!. 

Satenil inproprietari^ au 555 
hect. 21 aril pamint; iar pro- 
prietatea mosiei are 6402 hect. 
68 aril cimp (afar£ de 2 1 6 hect. 
ocupate de tirgusorul Darabani) 
si 270 hect. padure, tinSr& cu 
diferite esen^e, intre carl pre- 
domina stejarul ; aceasta padure 
aflata in trel locurl poarta trel 
numirl : Buleandra, Grozava si 
Podriga. 

Sunt trel livezi pe mosie cu 
diferite specil de fructierl, in 
suprafa^a de 7V2 hect.; si pe 
linga fie-care livada se afla si 
vie, care luata in totul, e de 
iS 1 ^ pogoane. Iazurl sunt n, 
din carl cele mal marlnumite: 
Iazul-Turculul, cu o supra fa^a 
de 42 hect.; al-Milancel, de 22 



0i>878. Marele Dicfionar Geografic. Vol, 111. 



Hosted by 



8 

Google 



DARABANUL 



58 



DASCALUL-CREAJA 



hect; si Iep&ria, de 22 hect., 
toate cu pestT bunl si raci. 

Podriga si Iesanca suntptra- 
lele principale carl tree pe mo- 
sie. Se g&seste pieatrS calcarica 
si greziS. in lespezi, pe malul 
Prutului si se extrage numal 
pentru trebuir^a locala. 

Drumuri insemnate sunt : ca- 
lea judefeanS de la RadSu^i 
prin Paltinis ; calea comunala 
ducatoare la Stef&nesti pe dea- 
supra BivoluluT; aceea ce duce 
la S&veni, pe deasupra Milean- 
cel si a T&tSrSsenilor, iar de la 
T&t&raseni pe la Baling la Bo- 
tosani; acel ce duce de la Do- 
rohoiu pe la Girbeni si Ha- 
vtrna; acel ce duce la Doro- 
hoiu pe la Hudesti si Lisna si 
acel ce duce la Her^a si Ma- 
morni^a pe la Bagiurea, Ba- 
ranca si Orofteana. 

Hotarele mosiei cu : Hudesti, 
Concesti, GhitcSu^i, pe laturea 
sudicS ; Teioasa, Paltinisul, Bivo- 
lul, pe laturea nordicS; Prutul 
si o micS parte din Teioasa 
pe laturea estica; Milancea si 
CordSreni pe laturea vestica. 

Localit&pf insemnate sunt : 
Dealul-Ursului, Valea-Iesancaf, 
Ponorul-Apelor, Izvorul-Boerului 
si Ripele-Ciorbenilor. 

Numirea vechie a satului dupa 
documente, era Cibiceni; iar 
actuala a cSpatat-o in urm& du- 
p& numele stare! sociale a lo- 
cuitorilor, carl apar^ineau la c&- 
pitclnia locals a corpului Dara- 
banilor. Darabanil erau corpul 
de armata pedestru si perma- 
nent. Obligativitatea serviciulul 
trecea de la tat& la fiu in starea 
valida. Din acest corp se luau 
str&jile la Curtea DomnuluT, 
unde sta in tot-dea-una un ca- 
pitan de darabanl. Serviciul 
Darabanilor era distins la scau- 
nul Domniei, dup& cum arat£ 
si Dimitrie Cantemir in «Des- 
crierea Moldovel*. 



Darabanul, mic afluent al Piriu- 
lui-din-Bahnci, com. Stolniceni, 
jude^ul Suceava. 

Darciul, lac, injude^ul Ialomija, 
pi. Ialomi^a-Balta, com. Chioara. 
Are trestte, papurS. si fipirig, si 
contine ap& numai cind apele 
DunareT sunt in crestere. 

Dargota, deal, com. Titireciti, 
pi. Ocolul, jud. Vilcea, in de- 
p&rtare de 250 m., spre E., de 
vatra satului. 

Daringa, iaz, in partea de N.- 
E. a mosieT si a comunei Todi- 
reni, pi. Jijia, jud. Botosani. 

Dari-Iuc, movila, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, com. Sa- 
righiol, c&t. Hagilar; este si- 
tuata intre vaile Hagilar si Ilan- 
lic, pe care le doming prin in&i- 
^imea sa, care este de 93 m. 
E acoperita cu verdea^a. 

Darul, munte, jud. Muscel. (Vezi 
Dara). 

Dascalul, sat, judetul Ilfov, pi. 
Dimbovita. Face parte din com. 
rurala Dasc&lul-Crea^a. E si- 
tuat spre S.-E. de Varasti-d.-s., 
ling& Valea-Mostistea. 

Are locur! smircoase. Popu- 
la^ia lui e de 462 suflete. 

Suprafa^a totala a satului e 
de 867 hect. Eforia Spitalelor 
din Bucuresti are 582 hect, din 
carl cultivH, prin arendasii s&i, 
372 hect. (10 izlaz, 200 pidure). 
LocuitoriT au 285 hect. 

Poseda o biserica, cu hramul 
Adormirea, deservita de 1 preot 
si 1 cintare{, si o scoala mixta, 
frecuentatS de 13 elevi si 3 e- 
leve, cu intrefinerea careia sta- 
tul cheltueste anual 1900 leT. 

Localul scoale! s'a construit 
din fondurile jude^ului, in anul 
1886. 



Comerciul se face de 2 cir- 
ciumari. 

Numarul vitelor marl e de 
290 si al celor mici de 370. 

Dascalul, lac, in com. Jupinesti, 
pi. Riui-Doamnei, jud. Muscel, 
intre Dealul-Crucei si Vatra-Sa- 
tului. 

Dascalul Crea^a (Pitar-Mo§u), 

com. rur., jud. Ilfov, pi. Dimbo- 
vita, spre N. de Bucuresti. E 
situata aproape de unde izvo- 
reste valea Mosti$tea, la 23 kil. 
departare de Bucuresti, 

Se compune din satele: Crea- 
ta, Dascalul, Runcul, Varasti- 
d.-s., Varasti-d.-j., cu o po- 
pula^ie de 1487 locuiton, cari 
loeuese in 318 case. Sta in le- 
gatura cu com. Afuma^i, printr'o 
sosea vecinala. 

Suprafa^a totala a comunei 
e de 2909 hect. ProprietariT au 
1840 hect., din can cultiva 1 130 
(10 hect. izlaz, 700 padure). 
Locuitoril cultiva tot terenul in 
intindere de 1069 hect. 

In comuna sunt 4 biserici 
(la Crea^a, Dascalul, Varasti- 
d.-s. si Vara?ti-d.-j.), deservite 
de 3 preo^t si 4 cintaretT. Are 
2 scoli: una in Dascalul si 
alta in Creata; 1 moara cu a- 
buri; 1 masina de treierat; 1 
helesteu ; 2 poduri statatoare. 

Comuna numara 273 con- 
trib., si are un buget de 5047 
lei la venituri si 5003 lei la 
cheltuell. In anul 1885 eraii 343 
contribuabill. 

Dintre locuiton, 342 sunt plu- 
gari, 6 au diferite profesiunl. 
Ocupa^ia lor de capetenie e 
agricultura si cresterea vitelor. 

Ar&tura se face cu 201 plu- 
guri: 140 cu boT si 61 cu cal, 

Locuitoril au 233 care si ca- 
ru^e : 183 cu boi si 50 cu cai. 

Comerciul se face de 5 cir- 
ciumari si 1 hangiu. 



Hosted by 



Google 



DASCALULUl (P1SCUL-) 



59 



DAUTCEA 



Numarul vitelor marl e de 
1024 (290 cal si epe, 382 bol, 
217 vaci si vi^el, 21 taurl, 34 
bivoli, 80 bivoli^e) si al celor 
mici de 1991 (15 capre, 290 
porcT, 1686 01). 

Locuiton improprietari^T sunt 
223 si neim proprietary!, 131. 

Dascalului (Piscul-), deal, in 
jud. Tulcea, pi. Macin, pe teri- 
toriul com. rur. Jijila. Este mat 
mult o prelungire orientala a 
culmei numita Dealurile-Prico- 
panuluT, sau ale-Macinului ; se fn- 
tinde spre N., avind o directf- 
une generala de la S.-V. spre 
N.-E.; brazdeaza partea nord- 
vestica a plasei, si pe cea sud- 
estica a comunei. Malurile sale 
se termina in piriul Jijila. Pe la 
poalele sale nordice curge valea 
Jijila si merge drumul comunal 
Jijila-Greci ; pe muchie merge 
un alt drum comunal, Macin- 
Vacarent, ce trece culmea Pri- 
copanuiuT, printr'un frumos de- 
fileu. E acoperit cu purine pa- 
dun, fine^e si semanatun. 

Da^cului (Piatra-), numire ce 
se mai da muntelui Dintele, din 
com. Rusiava^ul, jud. Buzau. 

Da^ova, cdtun, care formeaza 
partea de E. a orasului Cora- 
bia, din jud. Romana^i. Situat 
pe marginea Dunarel. Aci \&r- 
mul Dunarei din partea noastra 
domina malul drept al Bulga- 
rilor, si asta explica important 
militara a acestui punct strate- 
gic in ultimul resbel din 1877- 
78. Altitudinea terenului d'asu- 
pra nivelulul marel este de 83 
m. E o sec^iune comerciaia, lo- 
cuita de vre-o 100 familil, din 
carl 7 Grecl, 10 figanl si 5 
Bulgari. Din Dasova pleaca so- 
seaua spre Bechet, spre Izlaz, 
Caracal ; tot de aci si linia 
ferata. 



Dasova, vale, 4 kil. spre N. de 
com. Corabia, pi. Balta-Oltul- 
d.-j., jud. Romana^i. Tae calea 
ferata si soseaua Corabia-Cara- 
cal, acolo unde ele se intretae ; 
trece pe linga com. Selistioara 
si Gircovul si se termina in 
Dunare la Teiul-Boajulul! 

Datcoiul, mosie, in comuna To- 
hani, jud. Buzau, cat. Valea- 
Scheilor. Are 412 hect. fine^e 
si vii superioare pe colina Dra- 
gaica. 

Datcoiul-Baligel, mosie, in jud. 
Buzau, comuna Tohani, catunul 
Valea-Scheilor. Are 300 hect. 
vii, livezi, finea^3, precum si 
piatra de var. Pe dinsa se afla 
baile Boboci. E proprietatea 
scoalei Craciunescu din Mizil. 

Datcul, sfoara de mope, in jud. 
Buzau, comuna Tisaul, catunul 
Valea-Caprei. Are 30 hect., din 
care 15 arabile, 6 livezi, 6 fi- 
nea{a si 3 sterp. Se ia impre- 
una cu mosia Frasineanca sau 
Datcul, din com. Naeni. 

Datcul, mosie, jud. Buzau, com. 
Naeni, proprietate mosneneasca. 
Face impreuna cu Frasineanca 
si Prosca un corp de 180 hect., 
din care 100 padure, restul vii, 
araturl si flnea^a. 

Daulu-Chioi, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, cat. comu- 
nei Cara - Omer. E situat in 
partea meridionala a plasel si 
cea sud-estica a comunei, la 5 
kil. spre E. de cat. de rese- 
din^a, Cara - Omer, pe valea 
Sirti, inchis numai in partea 
nord estica de dealul Mezarlic- 
Sirti si dominat de virful Va- 
lali, care are 102 m. Suprafa^a 
sa este de 780 hect, dintre 
care 45 sunt ocupate numai 
de vatra satulul si de gra- 



dinl. Populafiunea sa, compusa 
numai din Turci si T&tarl, este 
de 133 familil, cu 457 suflete; 
ocupafiunea el principals este 
agricultura. De aci pleaca urma- 
toarele drumurl comunale: la 
Valali,Cheragi, Hazaplar, Cara- 
Omer, Canli-Ciucur si in Bul- 
garia. 

Daulu-Chioi-Ceair, vale, in ju- 
de^ul Constanta, pi. Mangalia, 
com. Cheragi, cat. Valali. Se m- 
tinde de la S.-E. satului Daula- 
Chioi ; trece prin satul Valali 
si se deschide in valea A car- 
gea. Are o direc^ie generala de 
la V. catre E. E situata in 
partea meridionala a plasel si 
cea sud-vestica a comunei. 

Daulu-Chioi-Culac, vale, in ju- 
de^ul Constanta, pi. Mangalia, 
pe teritoriul com. rur. Cara- 
Omer, Se intinde intre dealu- 
rile Coru-Sirti-Bair, Cara-Omer- 
Bair si Cara-Iuiuc, cu o direc- 
{iune generals de la N.-V. c&tre 
S.-E. Malurile sale sunt pu^in 
inalte. Valea intreaga este do- 
minate de virfurile Cheragi I 
(120 m.) si Ghiuvenli II (252 
m.). E situata in partea meri- 
dionala a plasel si cea esticcl a 
comunei. 

Dautcea, sat, jud. Constanta. E a- 
sezat in partea sudica a plasel 
Isaccea si cea estica a comunei 
Orta-Chioi, de care depinde, la 
2 kil. spre S.-E. de resedinf£, 
pe ambele maluri ale piriulul 
Dautcea, de la care si-a luat 
numele. Are o intindere de 80 
hect. si o populate de 53 fam., 
sau 244 suflete. In apropiere 
se afla dealul Consulul. 

Dautcea, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Isaccea, pe teritoriul comu- 
nei Orta-Chioi si pe ai catunulul 
Dautcea. Se desface din dealul 



Hosted by 



Google 



DAUTCEA 



60 



DAVID (GRINDUL-LUi-) 



Ghiobilche-Bair. Se intinde spre 
E., avind o direc^iune generala 
de la N.-V. spre S.-E. si braz- 
dind partea de S. a pl&sei si 
pe cea de S.-E. a comunei. 
Este situ at intre piriul Daut- 
cea (afluent al ptriulul Tai^a) si 
valea Musafir-Culac (afluent al 
v&el Alibei-Chioi); las& spre E. 
dealurile Ctz-Bair si Dealul-FeteT. 
Intre el si dealul Consuiul, se in- 
tinde o vale, prin care merge 
drumul judet^ean Bas-Chioi-Orta- 
Chioi. Pe muchiile sale merge 
drumul coraunal Cineli-Dautcea. 
Din poalele sale sudice izvoresc 
piraele : Emir-Asan-Culac si Mu- 
safir-Culac, iar din cele nordice 
pir. Dautcea. Virfurile lu! ating 
283 m., 279 m., 265 m. si 260 
m.; sunt puncte trigonometrice 
de observat^iune de rangul al 
3 -lea. E acoperit in cea mai 
mare parte cu p&duri. 

Dautcea, piriu, in jud. Tuicea, 
pi. Isaccea, pe teritoriul com. 
rur. Orta-Chioi si pe al catunu- 
lui Dautcea. Izvoreste din poa- 
lele de N.-E. ale dealului Ghio- 
bilche-Bair; se indreapta spre 
E., avind o direc^iune generals 
de la S.-V. spre N. : E.; curge 
pe la poalele nordice ale dea- 
lului Dautcea, de la care si-a luat 
numele, si, dup& 5 kil. de curs, 
se vars& in pir. Tai{a, pe dreapta, 
ling£ moara lui Nicolau. Catre 
varsarea sa locul e cam mlas- 
tinos. E t£iat de drumul ju- 
de^ean Orta-Chioi-Bas-Chioi si 
dominat de piscul stincos al 
dealului Consulul-Mic. 

Dautlar-Buiuc-Dere, alts nu- 
tnire a vdel Ciacal-Dere, jude- 
{ul Constanta. Sub acest nume 
pleach din dealul Cesme-Culac- 
Bair; curge apol sub numele 
de Acargea-Ceair si in fine sub 
eel de Ciacal-Dere. Sub inti- 
iul nume br&zdeaz£ partea de 



S. a pl&sei Medjidia si cea orien- 
tals a com. Mamut-Cuius, prin- 
tre dealurile Acargea-Bair la V. 
si E., taind drumul comunal 
Mamut-Cuius, Endec-Cara-Chioi. 

Dautlar-Dere, namirea pe care 
o poarta valea Odagi-Culac la 
locul unde se deschide in va- 
lea Vaivasin-Dere, jude^ul Con- 
stanta. Are o direc^iune gene- 
rala de la S. c&tre N. si mer- 
ge printre dealurile Odagi- Bair 
si Acargea-Bair, fund dominata 
de virful Idres-Chernos (127 in.). 
Brazdeaza, ca $i precedenta, 
partea estica a comunei Mamut- 
Cuius, si cea sudica a pl&sei 
Medjidia. 

Dava. Vezi Petro-Dava, jude\ul 
Neamtu. 

David, sat, in jud. Roman, pi. 
Moldova, com. V&leni, spre N.-V. 
de satul Valeni. Are 34 familn, 
sau 135 suflete, din car! 32 con- 
tribuabilT, can loeuese in 33 case. 
Aceasta populatie este mai toata 
compusa din Unguri (30 familii, 
cu 100 suflete). Are o biserica' 
catolica de lemn. Se numea mat 
inainte si Scheia. 

David, deal, prelungire a dea- 
lului Gorgan, ce inconjoarS sa- 
tul Albe^ti, pi. Crasna, jude^ui 
Falciu. 

David, movila, in pi. Ialomi^a- 
Balta, jude^ul Ialomi^a. E si- 
tuate pe muchea coastei Bara- 
ganului, intre satele Copuzul si 
Crasani. 

David, movild, in pi. Ialomi^a- 
Balta, jud. Ialomifa. E sit-iata 
pe B&r&ganul, spre V. si in a- 
propiere de satul Guinea. 

David, deal, in jud. Tuicea, pi. 
Isaccea, pe teritoriul catunului 



Hancearca, comuna ruralcl Ba- 
labancea. Se desface din vir- 
ful Almalia (370 m.); se intinde 
spre E., avind o direc^iune ge- 
nerals de la E. spre V., for- 
mind un semi-cere ; br&zdeaza 
partea sudica a plasei si pe cea 
vestica a comunei ; lasa spre E. 
prelungirea numita Dealul-Han- 
cearca. Din poalele sale sudice 
izvoreste valea Acar-Cula, iar 
din cele nordice valea Sarap- 
Dere $i afluentul sau valea Da- 
vid, cari din pricina lui au ma- 
lurT cam ripoase. Pe la poalele 
vestice si pe valea Sarap-Dere 
merge si drumul comunal Cerna- 
Hancearca. Are o inal^ime de 
346 m.; e punct trigonometric de 
observa^iune de rangul I-iti, do- 
mtnind asupra satelor Hancear- 
ca, Geaferca-Rusa si asupra pi- 
riului Tai^a. Este acoperit mai 
numai cu padun; poalele sale 
estice sunt acoperite cu pasuni 
si semanaturl. 

David, piriu, ce curge prin jud 
Roman, pi. Fundul, com. Bra- 
testi. Se varsa in piriul Bra- 
teasca, pe dreapta. 

David, piriu, in jud. Tuicea, pi. 
Isaccea, pe teritoriul catunului 
Hancearca, com. rur. Balaban- 
cea. la na$tere din poalele nor- 
dice ale dealului David, se in- 
dreapta spre N., avind o direc- 
^iune generala de la S. spre 
N.; brazdeazS partea sudica a 
placet si pe cea vestica a com. 
Cursul sau este cam repede. 
Curge numai prin padun, si 
dupa 1 1 /2 kil., se varsS in pi- 
riul Sarap-Dere, pe dreapta, 
nu departe de izvorul aces- 
tuia. E t&iat de drumul comu- 
nal Cerna- Hancearca. 

David (Grindul-lui-), grind szxx 
loc ridicat, de asupra stufului 
inconjurator, in jud. Tuicea, pi. 



Hosted by 



Google 



DAVID (POIANA-LUI-) 



61 



DAV1DE?TI 



Sulina, pe teritoriul catunulul 
Letea, com. rur. Satul-Nou. E si- 
taat in partea vestica a plase?, si 
in cea sud-vestica a comunei. Se 
desface din grindul Le^ea. Are 
o forma lunguia^a. Comunica 
cu Grindul-cu-Par. Intinderea-I 
e de 30 hect. E neproductiv, 
fund acoperit cu nisip. E taiat de 
un drum comunal, ce duce de 
la satul Letea, la malul bra^u 
lui Sulina. 

David (Poiana - lui -), poiana, 
pe mo?ia Almasul, in jud. Neam- 
{ui, pi. Piatra-Muntele, com. Do- 
breni. E cunoscuta pentru fine- 
{ele ce se cultiva aici. 

Davideasca, mosie, in jud. Bu- 
zau, com, Simileasca, cat. Spa- 
tarul. Parte a fost data la locui- 
tori in 1864 (64 hect.), iar res- 
tul (27 hect.) a ramas proprieta- 
rului. Are 16 hect. padure si 
1 1 hect. flnea^a si izlaz. 

Davideasca, padure, supusa re- 
gimului silvic, in jud. Muscel, 
pi. Argeselul, com. Davidesti. 
Are o intindere de 300 hect. si 
e compusa din stejar, fag, car- 
pen, jugastru, plop si alun. 

Davideni, sat, in com. Pastra- 
veni, jud. Neam^u, pi. Mijlocul- 
d.-s. E asezat pe sesul ce se iu- 
tinde catre vestul riului Mol- 
dova, la 3 kil, departare de 
acest riu. Se margineste la N. 
cu Spiesti si Pastraveni ; la E. 
cu satul Versesti, din jud. Ro- 
man, de care se desparte prin 
riul Moldova ; la V., cu Ure- 
cheni si Radeni (mosii); la S., 
cu satul Tibucanid.-s., si Ti- 
bucani-d.-j. 

Are o popula^iune de 160 
suflete, to^I RominI, carl se in- 
deletnicesc cu agricultura si 
cresterea vitelor, iar in timpul 
verel si cu pescuitul. 



Dintre locuitoril improprie- 
tari^t in 1864, care aveau boT, 
sunt 101 cariau primit cite3 1 /2 
falci de pamtnt (din 4 falci' cit 
li se cuvenea dupa lege), iar 
37 (clacas! cu palmele), cite 
200 prajini. 

Poseda o biserica de piatra, 
foarte vechie, care fund stricata 
de o furtuna, s'a reparat acum 
vr'o 40 de ani in urma, cu chel- 
tuiala Domni^ei Sasca si cu os- 
teneala unui calugar anume Ioil. 
Biserica e deservita de 1 preot 
si 2 eclesiarcl. Sunt : 2 morl cu 
cite o piatra, pe apa piriiasului 
ce vine despre f ibucani; 2 fie- 
raril. 

Aci se fac doua iarmaroace : 
unul la 27 Iulie (Sf. Panteli- 
mon), si aitul la 29 August 
(Taerea Capului Sf. loan). 

Numarul vitelor se urea la 
200 de capete. 

Davidesti, com. rur., jud. Mus 
eel, pi. Argeselul. E situata la S. 
de Cimpulung, pe malul drept 
al riului Argeselul. De aci pana 
la Cimpulung, sunt vr'o 30 
de kil., iar pana la subprefec- 
tura si judecatoria, 5 kil., da- 
ca comunica^ia se face pe Va- 
lea-Ti^estilor. Cu trasura sunt 
10 kil., pentru ca soseaua o- 
coleste prin comunele Raco- 
vi^a, Ti^esti si Livezeni. 

Forma comunei e lungarea- 
£a. Se intinde si pe o parte 
si pe alta a soselel care o 
leaga cu Con^esti si Voroveni. 
Patru sosele comunale strabat 
com. in diferite directum. 

Se margineste la V. cu com. 
^esti, la N. cu com. Voro- 
veni, la S. cu com. Con^esti si 
la E. cu apa Circinovului. 

N'are nici un catun alipit. 

Popula^ia com. este de 810 
locuitori (416 barba^I si 394 
feme!) formind 201 familil, can 
loeuese in 193 case.. 



Afara de agriculture, locuitoril 
se mal ocupa cu rotaria, cojoca- 
ria, cizmaria si boiangeria. Pro- 
dusul muncel il desfac In ju- 
defele Olt si Teleorman, latir- 
gurile: Glavaciocul, Draganesti, 
Mavrodinul, etc. 

In comuna se cultiva 40 stupl 
cu aibine; iar gindacil de ma- 
tase dau pana la 80 kil. gogosT. 
Porumbul se cultiva pe 175 
hect. Prunele produc in termen 
mijlociu 6440 decalitri tuica 
pe an. 

Vite sunt: 250 bol, 116 vacl, 
65 vi^el, 13 cat, 9 epe, 340 
capre, 12 £apl, 146 rimatorl si 
29 ol. 

Comuna se intinde pe 81 
hectare. Numara 200 contribu- 
abill. Are un budget, care pe 
anui 1889/90, prezinta la ve- 
nituri saraa de 1399 lei si la 
cheltuell 1242 lei. In anui 1855 
eraii 146 contribuabill. 

La 400 metri departare de co- 
muna, (in partea de E.) trece 
riul Argeselul, in care se varsa 
vaile : Codeselulul, Patululul, 
Stoian, Verdenilor, Carame^ilor, 
pganilor, Budel si Bataturei, 
toate pe teritoriul comunei Da- 
videsti. 

In jurul sau sunt locurl ara- 
bile, livezl de fine^e si livezl 
de prunl. Spre E. si V. are 
doua culml de dealurl, carl 
domina Valea - Argeselulul, ra- 
murl din Carpa^i numite: Dea- 
lul-SatuluI-de-Rasarit si Dea- 
lul-Satulu! - de- Apus, acoperite 
cu paduri de tufanl. 

Afara de acestea mal sunt: 
Deaiul-Fintinelelor, intre Valea- 
Fintinelelor si Valea- Vacel si 
Dealul-Malaiului intre Valea- Va- 
cel si apa Circinovul. 

Locuitoril sunt mosnenl din 
mosi-stramosi, afara de vr'o 30, 
carl s'au improprietarit dupa 
legea rurala din 1864, tot pe 
proprieta^ile mosnenilor. 



Hosted by 



Google 



DAVIDE?TI 



62 



DAPESTI 



Are 2 biserici: una cu hra- 
mul Sf. ImpSrap, tirnosita la 
anul 1874, la construcfia c&reia 
a contribuit mult d. Const. Hagi- 
NicolaQ, §i care se intrepne din 
dania ctitorulul prin mal multe 
zapise de crean$& $i p&mint; 
a doua, ziditS. de enoria^i la a- 
nul 177 1 $i reparata la 1832, 
cu hramul Inal$area-Domnului 
?i care se intrepne din dania 
fecut& de rSposatul Manole Popa 
Ene, cedindu-i maY multe pe- 
tece de p&mint mo^tenesc. Am- 
bele sunt deservite de 3 preopf 
?i 4dascall. 

$coala dateaza din timpul 
lui Al. Ghica. Pentru ca vechiul 
local se ruinase, la anul 1870 
s'a zidit alt local din contribu- 
tiunile locuitorilor. Scoala se 
frecuenta regulat de 50 baepf 
§i 17 fete, din num&rul de 80 
copil cu etate de la 6 pana la 1 2 
anL Cu intrefinerea ?coalei sta- 
tul cheltue?te anual 1404 lei. 
Comuna contribue pentru ?coala 
cu cite 400 leT anual $i pentru 
cult cu 160 lei. 

Stiu carte 184 barba^i $i 34 
femei. 

Davide^ti, sat, in partea de S. 
a comunel Rusca, plasa Pru- 
tul; judeful Falciu, a$ezat pe 
valea piriulu! Nem^eni. Are o 
suprafafa cam de 70 hect. $i o 
populate de 33 fam., sau 184 
sufl., din carl 34 contribuabili. 

Locuitoril sunt raze?I vechi. 

Are o biserici f&cuta la 1820. 

Davide^ti, sat, face parte din 
com. rur. Spineni, jud. Olt, pi. 
Vedea-d.-j. 

Are o populafiune de 300 
locuitori. Aci e o biserici tir- 
nositS. in zilele lui Constantin 
Voevod, de Stan Ereu, Vlada 
Eri$a, Mihaiu Sandu, etc. 

Davide§tilor (Mahalaua-), ma- 



hala, jud. Dolj, pi. Jiul-de-Mij- 
loc, com. Dr&nicu. 

Davidoaei (Dealul-), deal, jud. 
Dorohoiu. Incepe de pe mo^ia 
cu acela?! nume, com. Corla- 
teni, pi. Copula. Se intinde spre 
S. pana de asupra satului Po- 
dul-Stamatei, com. Borze^ti. 

Davidoaia, sat, pe mo$ia Vla- 
deni, jud. Dorohoiu, pi. Copula, 
com. Corlateni. Din vechime 
era trup a parte. Are o popula- 
{iune de 17 fam. sau 68 sufl. 
$i o buna situatie. S&tenii im- 
proprietaripf ati 42 hect. pa- 
mint. 

Dabuleni, com. rur. } in S.-V. pla- 
cet Balta -Oltul -de -Jos, jude^ul 
Romana^i, a?ezata pe un loc in- 
tins $i ?es, strabatut de o 
vale, prin care curge un piriu, 
linga balta Glodul, in apro- 
piere de Dunare $i balta Po- 
telul, ?i linga hotarul jude^u- 
lui Dolj. Se compune din satul 
Dabuleni, din despar^irile Broas- 
ca^iCiungul. Seinvecine$te spre 
V. cu com. Calara^i (Dolj) $i e 
la o departare de 38 kil. de 
Caracal $i de 31 kil. de Co- 
rabia. Are: (1886) 78^ contri- 
buabili: 1 173 fam.; o popu- 
late in total de 4712 locui- 
ton, din can 2358 barba^f ?i 
2354 femeT, 136 persoane $tiu 
carte. 

Budgetul com. pe 1886/87 a 
fost de lei n 150 la veniturT ?i 
de 10555 l& l a cheltueli. 

Locuitoril se disting printr'un 
port special, iar casele lor sunt 
parte bordee $i parte de zid. 

Are 7 mori pe apa, 13 sta- 
bilimente comerciale. Pe pro- 
prietatea com. se fac 2 bilciurl: 
unul, la Dumineca Floriilor, ^ine 
5 zile $i e lnfiin^at de la 1867 ; al 
doilea, la 9 Septembrie, {ine 5 
zile $i e infiin^at de la 1867. Aci 



se face corner^ cu vite man ?i 
mici, cu cereale, luminan $i tot 
felul de articole ale industriei 
domestice. 

In Dabuleni este o $coal& de 
bae^T ?i una de fete, ambele de 
gradul I, conduse de 2 inva$a- 
tori $i frecuentate de 135 elevi 
(90 bae£i ?i 45 fete), din 230 
copii (50 bae^i ?i 80 fete) in vir- 
sta de ?coaia. Are 3 biserici : Sf. 
Nicolae (1842), Sf. Gheorghe 
(18 1 7) ?i Sf. Gheorghe din Ciun- 
gul (1 850), deservite de 5 preo^i 
$i 6 cintare^T. 

Dabuleni era sta^ie de cai 
de po?ta, pe vremea cind exista 
acest serviciu la noi in Jara, la 
drumul vechiu de la T.-Magu- 
rele la Calafat (9 po$te) ; avea 
16 cai de po$ta $i facea sta^i- 
une la mijloc intre po$tele Os- 
troveni ?i Gura-Padinel. 

Dade^ti, sat, in partea S. a com. 
Baiceni, jud. Ia$i, pi. Bahluiul, 
situat pe valea piriului Bahlue^ul. 
Are o suprafa^a de 1000 hect. 
$i o populate de 50 fam. sau 
259 locuitori Romini, can seo- 
cupa cu agricultura $i cre^terea 
vitelor. Are o biserica zidita din 
piatra ; e deservite de un preot. 
Numarul vitelor e de 616 ca- 
pete, din carl: 178 vite man 
cornute, 54 cai, 314 of $i 70 
rimaton. 

Dade^ti, sat, face parte din com. 
Vultureni, pi. Berheciul, jud. Te- 
cuciu. E situat pe coasta dealuluT 
ca acela^i aume, departe de Vul- 
tureni de 5 kil. $i 340 m. Are o 
populate de 56 fam., sau 246 
sufl., locuind in 51 case. 

Teritoriul catunulu! este de 
307 hect. 

Locuitoril, fo$ti claca^i, au 
fost lmproprietari^T la 1864. Ei 
stapinesc 117 hect., iar pro- 
prietary, d. Gh. Demetriade $i 
d-na Maria Ciuca, au 190 hect. 



Hosted by 



Google 



DADESTI 



63 



DiENI 



Dade^ti, baltoaga, in suprafafa 
de 40 prajini, in com. Ruginoasa, 
jud. Suceava. 

Dade^ti, ripa, ce se afla in satul 
cu acelasl nume, com. Vultu- 
reni, jud. Tecuciu. 

Daeni, com. rur., in jud. Con- 
stanta, pi. Hirsova. 

Este situata in partea N.-V. 
a jud., la o departare de 102 
kil. spre N.-V. de ora^ul Con- 
stanta, capitala jud., si in par- 
tea septentrionala a plaseT, la 
26 kil. spre N.-E. de oraselul 
Hirsova, resedin^a plaseT. Alte 
com. invecinate cu Daeni sunt: 
Ostrovul la 8 kil. spre N., Gir- 
lici, la 6 kil. spre S.; Urumbei, 
la 12 kil. spre E.; Eni-Sarai,Ja 
14 kil. spre S.-E. 

Hotarul amanun^it al com. 
este urmatorul: Plecind de pe 
malul drept al Dunarel (si a- 
nume Canalul-Macinului), la 4 
kil. spre S.-V. de satul Daeni, 
hotarul se indreapta spre N.-E., 
urmind malul drept al canalu- 
lut-MacinuluT, pana la locul unde 
face o cotitura in dreptul Mo- 
vilel-Popei ; de aci o ia pu{in 
spre S., urcind girla Baroiul, 
pana unde se deschide Valea- 
MosuluT ; de aci se indreapta 
spre E. si S.-E., taind soseaua 
jude^eana Ostrovul-Hirsova, ur- 
ea Valea-MosuluT, se ridica pe 
Dealul-Mosului, pana pe muchea 
dealului CairaculuT, de unde se 
indreapta spre S. si S.-S.-V., 
coborind de pe dealul Cairac, 
scoborind pu^in valea Mezetulul 
taie apoi Valea-StanciT, si urea 
muchea Dealului-StanciT, pe care 
o ^ine clt-va timp pana se coboara 
apoi linga valea Namalesti, de 
unde o ia spre V. si N.-V.-V., taie 
Valea-Stancil-Seac&, urea si sco- 
boara Dealul-Stancii, urmeaza 
valea Bertesti, taie din nou dru- 
mul judejean Ostrov -Hirsova, 



privalul Baroiu in partea cea 
mai larg£ a lui; se indreapta 
apoi spre N.-V., traversind d'a 
curmezisul o insula coprinsain- 
tre privalul Baroiul si Dunare, 
trece pe linga o pSdurice de salcil, 
pe care o las& afar£ din hotar 
si ajunge pe malul drept al Ca- 
nalului-M&cinuluT, de unde am 
plecat. Forma hotarului este 
aceea a unui trapez neregulat, 
cu baza intoarsa spre Dunare; 
lungimea perimetrulul este cam 
de 40 kil. ; iar intinderea intreg 
teritoriulul este de 89 kil. 

Se margineste la N. cu co- 
muna urbana Ostrov, despar- 
tindu-se prin girla B&roiul, Va- 
lea-Mosului si dealul Cairacul; 
la E. cu com. rur. Urumbei, de 
care se separa prin dealul Cai- 
racul, Valea- Mezetulul si muchea 
Dealului-StanciT ; la S. cu com. 
Girlici, separindu-se prin valea 
Bertesti si prin o linie conventio- 
nale ; la V. cu jud. Braila, de 
care desparte prin Dunare (Ca- 
nalul-Macinului). 

Solul este accidentat in gene- 
ral, afara de o mica porfiune 
la V., coprinsa intre Dunare si 
canalui Baroiul, formata din 5 
insulete de diferite mariml, din 
carl doua acoperite cu padure 
de salcil, si o alta parte foarte 
accidentata, constind din val 
inalte si ripoase intre carl e 
asezat satul Daeni. Cele mai 
insemnate dealurl sunt: Dealul- 
Mosulul (117 m.), la N.; Cai- 
racul (no m.), la N.-E.; Dealul- 
StanciT (143 m.), la E.; Me- 
zetul (89 m.), la E.; Dealul- 
Stancil (120 m.), la S.-E.; Dea- 
lul- Viilor (74 m.), la S.; toate 
sunt acoperite cu fmete, sem&na- 
turl si vil. Movile sunt in numar 
de vre-o 25, intre carl mai in- 
semnate sunt: Movila-Enicerilor 
(118 m.) si mo vila Ciuroboaja 
(120 m.) la S.-E. comunei; cele- 
1'alte sunt de deosebite mariml 



si raspindite in diferite direc- 
tiunl; parte sunt naturale, parte 
artificiale, facute in timpurile 
din urm& spre paz& si spre o- 
rientare. 

Vaile nu sunt numeroase; prin- 
tre ele insemn&m : Valea-Mosu- 
lul, laN.; Valea-MezetuluT, la E.; 
Valea-Staneil-Seac& si Namalesti 
la S.-E., valea Bertesti la S. si 
S.-V., si vre-o 12 mid val ce 
se gasesc in interioriul satulul 
Daeni. 

Apele, carl uda comuna sunt : 
Dunarea-Veche sau Canalul-M&- 
cinulul, .la V., formind insulita 
Tofanari ; privalul Baroiul, tot 
la V., trecind si pe ling£ satul 
D&eni, in partea de V.; girla 
Veriga, ce uneste Dun&rea cu 
privalul BaYoiul ; piriul numit 
Valea- Viilor de la Pinga, prin 
N. comunel, piriul numit Valea- 
Viilor, sau Topirsciul, si, pe la 
inceputul sau, Valea-StupineT, 
prin centrul comunel ; vaile de 
mai sus au malurl inalte si ri- 
poase pe alocurea. 

Este formata dintr'un singur 
cat., DSeni, resedinfa, asezat 
pe malul drept al privalulul Ba- 
roiul, intre vaile adinci si ri- 
poase: Valea -Viilor si Pinga, 
ce se deschid in privalul Ba- 
roiul. 

Suprafata totala a comunel 
este de 8924 hect., din carl 
383 hect. ocupate de vatra sa- 
tulul, cu 355 case, iar restul de 
8541 hect. impartit intre Stat 
cu proprietarl ; acestia poseda 
2541 hect., iar locuitoril stapi- 
nesc 600 hect. 

Populatiunea sa este de 351 
familii, cu 1654 suflete, impar- 
titS cum urmeazS: 848 WrbatT, 
806 femel, din cart 945 neca- 
satoritl, 638 cas&toritl, 67 va- 
duvi, 4 divortatl ; 202 stiu carte, 
J 45 2 nu stiu ; din acestia sunt 
1648 cetatenl Rominf, 6supusl 
strainl; 1637 ortodoxl, 17 ma- 



Hosted by 



Google 



dAeni 



64 



DAESTI 



homedanf; 324 agricultori si 
meseriasl, 2 cu profesil libere, 4 
comercian^ si 5 industrial. 

Contribuabili sunt 335. 

In ceea-ce private intinderea 
si felul terenurilor, cele 8924 
hect. ale comunei se divid ast- 
fel : 445 hect. teren neproduc- 
tiv (din care 533 hect. ocupate 
de vatra satulul si 62 hectare 
bal$T, mlastini, etc.); 8519 hect. 
teren productiv (din care 2479 
hect. ocupate de stat cu pro- 
prietarii, 6000 hect. ale locui- 
torilor). Terenul productiv co- 
prinde: 3700 hect. teren culti- 
vabil (apar^inind locuitorilor) : 
4421 hect, teren izlaz (din care 
2479 hect. ocupate de stat cu 
proprietarii si 1942 hect. ale 
locuitorilor); 300 hect. teren 
padun, apar^inind locuitorilor. 

Sunt 324plugari, can au 221 
plugun, 271 care si canine, 5 
masinl de secerat si 10 grape 
de fier. 

Sunt in comuna 12400 capete 
de vite, ma! cu seama 01, boi 
si porcl. 

Locuitorii se ocupa si cu 
pescuitul. 

In comuna este I moara cu 
aburi si 14 morl de vint. 

Comerciul este activ si se face 
prin oraselul Hirsova, la 26 kil. 
spre S.-V., de catre 5 comer- 
cianp (dintre can 3 circiumari) 
si consta in import de coloni- 
ale si manufacture si in export 
de cereale, vite (01 cu produ- 
sele lor). 

Budgetul se ridica la 11911 
lei la veniturT si la 5306 lei 
la cheltueli. 

Caf de comunica^ie sunt: pe 
bait* si girle cu luntrele ; calea 
jude^eana Hirsova-Macin cetre- 
ce prin comuna ; mai sunt apoi 
drumuri* comunale la Ostrov, 
Fagarasul, Calfa si Girlici. 

Este o biserica, cu hramul 
S-ta Paraschiva, zidita si intre- 



{inuta de locuitor! ; are 10 hect. 
de la stat, si e deservita de 1 
preot, 1 paracliser si 1 cintare^. 
Are o scoala rurala mixta, 
condusa de 1 inva^ator si o in- 
va^atoare, frecuentata de 97 
elevi inscrisT, din can 77 bae^i 
si 20 fete. 

Daeni, insula, in Dunare, jud. 
Constanta, plasa Hirsova, pe te- 
ritoriul com. rur. Daeni, de la 
care si-a luat numele. Este a- 
sezata in partea vestica a pla- 
sei si cea nord-vestica a comu- 
nei. Este formata de Dunare si 
un bra^ al sau, numit Veriga- 
Daenilor, care uda comuna la 
V. Insula are o forma lungu- 
ia^a, eliptica, o lungime de 5 
kil. si o largime medie de 1 kil. 
Intinderea sa totala este de a- 
proape 400 hect. Malurile ei 
sunt in general joase, ceea ce 
face ca adesea este inundata de 
Dunare. Este acoperita cu salcii 
si rachi^i si pe icT pe colo cu pa- 
sunl. 

Dae§ti, com. rur., jud. Vilcea, pi. 
Oltul-d.-s. E compusa din 4 
catune : Vechia, Cur^i, Valea- 
Caselor si Saioci. Pamintul, pe 
care se afla aceasta comuna, a 
fost al unuia Stoica, care l'a facut 
danie schitului Dintr'un-Lemn. 

Este situata pe valea riului 
Luncava^ul, intre dealurile: Fi- 
rijba, Cotosmanul si Caramizile, 
la 34 kil. departe de capitala 
jude^ului si la 25 kil.de a pla- 
cet. Toata comuna, cu izlaz, 
cu tot, are o intindere de 585 
hect. 

Are o populate de 150 fa- 
milii, sau 684 suflete (339 bar- 
ba^i si 345 femei), in care intra 
si 2 familii de figani. Locuesc 
in 154 case. 

Sunt 140 contribuabili. 

In comuna e o biserica fon- 
data in anul 1879 de locuitori. 



Locuitorii se ocupa cu olaria, 
traistaria si pu^in cu dulgheria 
si rotaria. Ei desfac produsele 
muncei lor la: Slavitesti, Ladesti 
si Brosteni. 

Vite sunt: 18 cat, 262 boi, 
226 vacT, 6j 01 si 294 porclf. 

Pe riul Luncava^ul, in raionul 
com., sunt 2 morl de macinat. 

Sunt 116 locuitori improprie- 
tari^T la 1864 cu 453 hect. a- 
rabile in mosia Daesti a statu- 
lut si pe mosia d-lor Elenca si 
Fevronia Vladescu. 

In Dealul-Caramizilor, ce a- 
par^ine acestei comune, se vad 
farimaturl de caramida. 

Scoala dateaza aci de la anul 
1864. Cladirea e proprietatea 
comunei. E frecuentata de 15 
elevi, din numarul de 91 (46 
bae^i si 45 fete) in virsta de 
scoala. Stiu carte 114 barba^T 
si 4 femei. Cu intre^inereascoa- 
leT, statui cheltueste anual 1 5 1 2 1. 

Soseaua Cotosmanul si Ho- 
rezul inlesneste comunica^ia in- 
tre comunele : Daesti, Sirineasa, 
Roesti si Popesti. 

Veniturile com. Daesti se urea 
la 1 1 7 1 lei anual si cheltuelile 
la 1 132 lei. 

E brazdata de dealul Cotos- 
manul cu piscul numit Teapa, 
Dealul-Caramizilor, Firijba, si u- 
data de vaile : Meielor, Vilcului, 
Caselor si Cernisoara. 

Se margineste cu comuna Po- 
pesti la N., Sirineasa la S., Fran- 
cesti la E., Modoia si Roesti 
la V. 

Daesti, sat, cu 381 suflete, jud. 
Arges, pi. Lovistea; face parte 
din com. rur. Baboesti. Are o 
biserica, cu hramul Sf, Nicolae, 
deservita de 2 preop si 1 cin- 
tare^. 

Daesti, sat, face parte din com. 
rur. Prundeni, plasa Oltul-d.-j., 
jud. Vilcea. 



Hosted by 



Google 



dAesti 



65 



DAM1DENI 



Dae§ti (Dae§ti-Baboe§ti), mo- 

sie, jud. Arges, pi. Lovistea, 
proprietatea statuluT. Are o a- 
renda anuala (1880 — 85) dele! 
2500 si o intindere de 2407 
pog., din carl 2000 pog. pa- 
dure. 

Dae§ti (Meeni), mosie a statu- 
lui, pendinte de schitul Dintr'un- 
Lemn, jud. Vilcea, care s'a a- 
rendat pe periodul 1 885 — 95 
cu 1800 lei anual. 

Dae^ti, pddure, a statuluT, in in- 
tindere de 1428 hect., situata 
in com. Popesti, pi. Cerna-d.-s., 
jud. Vilcea, si formata din tru- 
purile: Firijba, (375 hect.), Va 
lea-Marculu! si Valea-Calului (700 
hect.),Baieasa-Schitul (325 hect.) 
si Bratasanca (28 hect.). 

Dagania, loc izolat, in jurul co- 
munei Otesani, plaiul Horezul, 
jud. Vilcea. 

Daii (Magura-), mdgurd, la Estul 
com. Tiganesti, jud. Teieorman. 

Daine^ti, loc izolat, com. Vra- 
nesti, pi. Podgoria, jud. Muscel. 

Dalbaneasa, carierd de pietris, 
in com. Fir^anesti, pi. Prutul, 
jud. Covurluiu. 

Dale^ti, deal, situat la V. de sa- 
tul figanesti, com. Godinesti, 
pi. Berheciu, jud. Tecuciu. 

Dalhateasa, ptriU, izvoreste de 
sub muntele Gargheta, pe te- 
ritoriul com. Paulesti, pi. Vran- 
cea, jud. Putna si se varsa in 
Cozia. 

Dalhau^ul, sat, in jud. R.-Sarat, 
plasa Orasului, com. Bon^esti. 
E asezat spre N. de cat. de 
resedin^a, Bon^esti, pe pir. Dal- 
haujul, la 1 kil. 700 m. spre 



N. Are o intindere de 1 500 hect., 
cu o popula^iune de 139 fami- 
liT, sau 588 suflete, din carl 123 
contribuabili. $tiu carte 78 per- 
soane. Are o biserica, deservita 
de 1 preot si 1 cintare^. 

Dalhau^ul, schit, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Orasului, com. Bon^esti, 
cat. Dalhau^ul. E situat pe un 
deal inconjurat de paduri, cale 
de 3 ore de Focsani si R.-Sa- 
rat. A fost facut in 1625, din 
lemn, si s'a prefacut pana acum 
de 3 orl. Biserica de asta-zl e 
de zid, fondata la i82odesta- 
re£ul Dionisie Arhimandritul , 
dupa cum ne arata pisania: 

Aceasta biserica cu hramul Izvorul- 
Tamadnirei, este zidita din temelie do 
staretul Dionisie Arhimandritul, cu bani! 
sai si cu ajutorul crestinilor piosT ; in zi- 
lele stare^ului acesta s'a facut mai multe 
lmbunata^iri in manastire, multe chilii, 
multe obiecte de argint . . . 

Schitul se administreaza de 
un stare^, ajutat de un consiliu 
economic si un duhovnic; mo- 
nahi sunt 24, din carl mulpf 
sunt batrini si infirmi. 

Dalhau^ul, mosie, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Orasului, com. Bon^esti, 
cat. Dalhau^ul, Pe ea se afla pa- 
durea Dalhau^ul. 

Dalhau^ul, pddure, in jud. R.- 
Sarat, plasa Orasului, comuna 
Bon^esti, catunul Dalhau^ul, pe 
mosia Dalhau^ul ; $ine de cir- 
cumscripta VH-a silvica, oco- 
lul Plainest*!. Are 13 10 hect. 
intindere, din carl 80 ale sta- 
tuluT si 1280 ale proprieta^ei 
particulare. Esen^e : girnh:a, fag, 
plop, alun. 

Dalhaujul, piritt, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Orasului, com. Bon^esti. 
Izvoreste din Dealul-Caprei, uda 
Nordul comunei, trece prin cat. 
Dalhaujul si se varsa 4 in riul 



Milcovul, mai jos de cat. Slo- 
bozia (com. Cimpineanca). 

Damacu^a, sat, face parte din 
com. Podul-Turcului, jud. Te- 
cuciu. E situat pe coasta dea- 
lului cu acelasl nume, 500 m. 
departe de Podul-Turcului, in 
partea de N., pe malul sting al 
ZeletinuluL 

Are o populate de 54 fa- 
milil, sau 175 suflete, car* locu- 
esc in 50 case. Sunt in sat 3 fa- 
milil de Evrel. 

In marginea satulul se afla 

gradinarie. 

Copiil urmeaza la scoala din 
com. Podul-Turcului. 

Damacu^a, deal, situat in raio- 
nul com. Podul-Turcului, jud. 
Tecuciu, la E. Pe coasta aces- 
tul deal se afla situat satul cu 
acelasl nume. 

Damaroaia, sat, pi. Dimbovi^a, 
jud. Ilfov. Face parte din com. 
rur. Baneasa-HerastraQ. Este si- 
tuat la S. de Baneasa, pe ma- 
lul drept al riulul Colentina, in- 
tr'un golf ce-1 forrrieaza acest 
riu spre N. de f urloaia. 

Are, impreutia cu Baneasa si 
Grefoaicele, 571 locuitorl. 

Suprafa^a totala a satulul e 
de 677 hect., din carl proprie- 
tarul, d. Const. I. Stoicescu, 
are 417 hect. si locuitoril 260 
hect. S'au rezervat 55 hect. 
iziaz si 12 hect. padure. 

In cercul comunei e 1 moara 
cu apa; 2 masinl de treerat; 

1 pod si 1 helesteu. 

Damideni, sat, in partea de S.- 
E. a comunei Ostopceni, plasa 
Stefanesti, jud. Botosani, asezat 
pe coasta ripoasa, in dreapta 
Prutulul. Are o populate de 84 
familil sau 226 suflete, Pe mo- 
sie, linga Prut, se afla o padure 
de salcie si o moara de apa. 



6*878. Alarele Uicfionar Geogra/ic. Vol. J II. 



9 



Hosted by 



Google 



DAMIENESTI 



66 



dAnAIlA 



Are o biserica, deservita de 
i preot si 2 cintareflf. 

Numarul vitelor e de 509: 
IOO bol si vacl, 20 cal, 309 ol, 
80 porcl. Locuitori poseda 50 
stupi cu albine. 

Damienesti, com, rur., in jud. 
Roman, pi. Fundul, spre S. de 
orasul Roman si la o departare 
de 25 kil. de el. Este formata 
din satele : C&lugSreni, Damie- 
nesti, sat, Damienesti, tirgusor, 
si PSdureni, cu resedin^a com. 
in tirgusorul Damienesti. Are 320 
familil sau 1233 locuitori, can 
locuiesc in 322 case. Are 262 
contribuabili. $tiu carte 109 per- 
soane. Popula^ia este compusa 
in cea mai mare parte din Ro- 
minl, pe linga carl mai sunt si 
47 familil de Evrei si 78 familil 
(299 locuitori) de Ungurl. Are 2 
bisericl de lemn : una ortodoxa 
si una catolica ; o scoala" prima- 
ra mixta, care in anul scolar 
1886 — 87 a fost frecuentata de 
30 elevi (24 bae^i si 6 fete din 
42 inscrisi (30 bae^i si 12 fete). 
Are 997 vite man cornute. Ve- 
nitui anual al com. este de 4853 
lei si cheltuelile de 4621 lei. 
fine de circumscrip^iunea fis- 
cala Batrinesti. Este legata cu 
orasul Roman prin sosea. 

Damienesti, tirgusor, in jude^ul 
Roman, pi. Fundul, com. Da- 
mienesti, pe piriul Cre^oaia si 
la 25 kil. de orasul Roman. 
Este asezat la poaiele deaiulul 
Crefoaia. Are 193 familii, sau 
766 locuitori, carl locuesc in 
201 case. Are 166 contribuabili. 
$tiu carte 98 persoane. Popula- 
$ia este compusa din Romlnl si 
din 45 familil Evrei. Are un 
oficiu postal si telegrafic infiin- 
$at la I Septembrie 1895, al 
carul venit pe 1 896 — 97 a fost 
de lei 2856, banl 85. Aci este 
resedin^a pi. Fundul si a com. 



Damienesti. Seafla o judecStorie 
de ocol. Acest tirgusor fiind eel 
mai mare centru din partea de 
jos a jude^ulul Roman, face co- 
merciu cu cereale si mai cu 
seama cu vite. El este al treilea 
centru comercial din jude£. Face 
iarmaroc in toate Duminicele 
dar mai cu seama in Duminicele 
din timpui iernel si primaverei. 
Este legat cu orasul Roman 
prin sosea. 

Damienesti, sat, in jud. Roman, 
plasa Fundul, com. Damienesti, 
linga tirgusorul cu acelasl nume 
si spre N. de el, pe piriul Cre- 
^oaia. 

Are o biserica de lemn. 

Damilenile, sat, pe mosia cu ace- 
lasl nume, com. Ibanesti, plasa 
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu, di- 
vizat in Damileni Cristea si Da- 
mileni-Miclescu. 

Proprietatea acestel mosii din 
vechime a fost a mana\stirel 
Dragomirna din Bucovina ; pe 
atuncl se numea D&nuleni. De 
la 1785, cind s'a vindut bunu 
rile manastirestl din Bucovina, 
deveni proprietate private; as- 
ta-zi partea din sus a satului cu 
mosiea este a erezilor def. C. 
Corbu ; are o populate de 1 30 
familii, sau 355 suflete; iar par- 
tea din jos, a erezilor def. Mi- 
clescu, are o populate de 160 
familii, sau 467 suflete. 

Asezarile satenilor in partea 
de sus a satului sunt bune; iar 
proprietarul are casa de zid, cu 
2 rindurl si heiurile necesare, 
livada mare de fructierl; 2 po- 
goane vie si gradina de legume. 
Pe partea de jos a Miclescu- 
lui e casa de zid cu un rind, 
avind heiurl, livada, gradina si 
pu^ina vie. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, deservita de 1 preot, 
1 cintaref si 1 palamar ; este de 



lemn si tencuita ; e refacutS de 
sateni in 1856. 

Satenil improprietari^i au 
369 V2 hect. p&mint; iar pro- 
prietaril 1 5 1 8 hect. cimp si 486 
hect. p&dure. 

lazurl sunt 2, din carl unul 
numit al Cristisorulul si altul 
al G^inari^ei. 

Piriul principal ce trece prin 
mosie e Baseul. 

Drumuri sunt: acel de la 
Her^a la Saveni, si acele catre 
Darabani. 

Hotarele cu : Cristinesti, Her- 
^a, Liveni si Suharaul. 

Damileni-Cristea. Vezi Dami- 
leni, sat, com. Ibanesti, pi. Pru- 
tul-de Sus, jud. Dorohoiu. 

Damileni-Micle^ti. Vezi Dami- 
leni sat, com. Ibanesti, pi. Pru- 
tul-de-Sus, jud. Dorohoiu. 

Damo^a, sauDomo^a,//;^, 
pe teritoriul pl&sei Racaciuni, 
jud. Putna. Izvoreste din Fun- 
dul-DealuluI, prin 3 izvoare : 
Barlogul, Frasinetul si Piriul- 
Negru, ale caror ape se string 
la un loc si formeaza la Gura- 
BosietuluT, piriul Domosi^a ; tre- 
ce pe la Anghelesti si mai 
sus de Ruginesti se plerde in 
prund, lasind numal valea, care 
merge pina in riul Trotusul. 

Dam^eni, sat, face parte din co- 
muna rurala Berbesti, pi. Olte- 
{ul-d.-s., jud. Vilcea. Are o po- 
pulate de 436 locuitori (220 
barba^I, 216 feme!). Aci e o 
biserica fondata la anul 1854. 
E udat de v&ile Repedea si 
Strimba, care se varsa in riul 
Tiriia. 

Danaila, sat, face parte din com. 
Buda, jud. Tecuciu, situat la o 
distan^a de 3 kil. si 100m.de- 
parte de catunul de resedinja, 



Hosted by 



Google 



danAila 



67 



dAneasa 



in partea de V., pe malul drept 
al Zeletinulul. 

Are o populate de 48 fam., 
sau 181 sufl., locuind in 55 
case. Sunt 39 contribuabill. 

Satul are o suprafa^a de 2 1 7 
hect. ?i 15 aril. Locuitoril cul- 
tiva tot terenul. 

Vechimea acestui sat se cre- 
de a fi de peste 200 a 11. Lo- 
cuitoril sunt raze^T. 

Danaila, piriu, in com. Buda, 
jud. Tecuciu. Are direc^ie V.-E. 
?i se varsa in Zeletin, in fa^a 
acestui sat. 

Danaile§ti, sfoara de mope, in 
cat. Lipia, jud. Buzau, facind 
parte din corpul Mirce?ti. 

Dance^ti, deal, incepe din Pa- 
durea-Tigane?tilor,continua spre 
S. in raionul com. Tig^ne^ti, 
jud. Tecuciu,pl. Nicore^ti. 

Dance^ti, vale, incepe din Padu- 
rea-Tigane$tilor, merge in direc- 
$ie N.-S., in raionul com. Tiga- 
ne?ti, jud. Tecuciu, pi. Nicore^ti. 

Danciule^ti, sat, jud. Dolj, pi. 
Amaradia, com. Zaicoiul, situat 
la 400 m. de cat. de re?edin^a. 
Are 205 sufl.: 101 barba^i ?i 
104 femei. Locuesc in 72 case. 
Copiil din sat urmeaza la $coala 
mixta din satul Zaicoiul, ce 
este la 2 kil. departare. In 
anul $colar 1892/93 au frecu- 
entat ?coala 2 bae^i. Cu virsta 
de $coala sunt 2 1 baepf §i 20 
fete. Stiu carte 13 barbapf $i 1 
femee. Satul este udat de pl- 
riul Ploscuja ; iar terenul e acci- 
dentat de deaiul Danciule?ti. 

Danciule^ti sau Sterea, cat., 
din com. Babele, jud. VIa?ca, 
pi. Neajlovul. 

Danciule§ti, deal, jud. Dolj, pi. 



Amaradia, com. Zaicoiul, ce se 
lasa din deaiul Radine^ti, com. 
Radine?ti, jud. Gorj ; strabate 
satul Danciule^ti $i merge pe 
limita com. B&ce?ti, jud. Gorj. 

Danciule^ti, mosie, jud. Dolj, 
pi. Amaradia, com. Zaicoiul. 

Daneasa, com. rur., jud. Olt, 
pi. Jiul-d.-j., situata sub coasta 
dealulul Oltul ?i linga girla Jiul, 
la distan^a de 38 kil. de capi- 
tala jud. $i la 4 kil. de re$e- 
din^a placet. 

Se compune din 2 cat. : Da- 
neasa $i Berendeiul-Nou, cu o 
populafiune de 958 locuitori, din 
cafi 213 contribuabill. Locuesc 
in 105 case $i 96 bordee. 

Locuitoril sunt RominI ?i se 
ocupa cu agricultura ?i cre^te- 
rea vitelor. Sunt 5 me?te?u - 
garl, carl se ocupa cu fiera- 
ria, cojoc&ria ?i cismaria. El des- 
fac productele cimpului pe pie- 
^ele de la Slatina, Turnu-Ma- 
gurele, Caracal, Ro^iori $i pe 
la garile din apropiere. Mo$ia 
e parte (Daneasa) proprietate 
a statulul $i parte (Berendeiul- 
Nou) particulars. D-l D. A. Be- 
rendeiu poseda 200 hect. ara- 
bile ?i 40 hect. de padure. Sta- 
tul poseda padurea Calugareas- 
ca, cu lemne de stejar de o 
grosime dela8ocm. — 1 m. 25. 
Comuna a devenit proprietary 
pe 18 pogoane de la locuitori. 
Locuitoril improprietarip dupa 
legea rurala sunt 68, posedind 
243 hect. ; iar dupa legea insu- 
ra^eilor din 1879 sunt 45, pose- 
dind 239 hect. Viile ocupa 
o suprafa^a de 230,50 hect. Tot 
teritoriul com. coprinde o su- 
prafa^a de 1262 hect. 

Vite sunt : 59 cal, 20 epe, 
174 bol, 41 vacl, 109 bivoll, 
1 2 17 01 ?i 200 rlmatori. 

Are 2 bisericl : cea din Danea- 
sa, zidita la anul 1 861 $i reparata 



la 1888 $i cea din Berendei, 
fondata la anul 1743. Ele sunt 
deservite de cite un preot §i 
un cintare{. 

$tiQ carte 36 barbafl ?i 3 fe- 
me!. In aceasta com. se fabri- 
ca in termen de mijloc 460 
hectol. {uica* de drojdil ?i tes- 
covina ; viile produc 947 1 hec- 
tol. vin. 

Comerciul se face de 5 cir- 
ciuman. 

Budgetul com. se urea la 
suma de 2970 lei la veniturr, 
$i la suma de 2753 la cheltueli, 
afara de fondul drumurilor, care 
secifreaza cu 580 lei. 

DSneasa se leaga la N. cu 
DragSne^ti ?i la S. cu Dudul, 
prin ?oseaua judefeana Slatina- 
Turnul-Magurele. 

Dealurf are numaT spre E. Din 
Dealul-Oltulul, acoperit cu vil, 
se intinde Boianul pana in Jiul, 
la comuna Craciunei - de - Sus. 
In acest deal, la 4 kil. spre S. 
de com. se afla o taietura nu- 
mita Rusca - lul - Toader prin 
care trece o alta $osea jude^ea- 
na: Caracal-Ro?iori-de-Vede nu- 
mita tot $oseaua Rusca-luI-Toa- 
der. Vilcele la V. pe valea 01- 
tului sunt : Zatoriul §i Smeoa- 
cea, care vine numaT in timp de 
ploi^i zapezi ?i se varsa injiu. 

Daneasa, catun, face parte din 
com. cu acela^I nume, jud. Olt, 
pi. Jiul-d.-j., situata sub coasta 
dealului, pe malul sting al 01- 
tulul. Este re?edin^:a com. §i 
are o popula^iune de 622 lo- 
cuitori, din carl 7 1 sunt impro- 
prietari^i dupa legea rurala. 

Vite sunt: 125 bol, 800 ol 
$i 120 rimatorl. Aci se afla o 
biserica zidita la 1 861, repa- 
rata la 1888 $i deservita de 1 
preot $i 1 cintare^, piati^I de 
locuitori $i din budgetul com.. 

Daneasa, deal, in raionul com. 



Hosted by 



Google 



DANEASA 



68 



dAnestt 



D&neasa, jud. Olt, pi. Jiul-d.-j., 
pe care se cultiv& 230 hect. 50 
ari? vie. 

D&neasa, mosie a statuluf, jud. 
Olt, foasta pendinte de m&n&- 
stirea Clocociovul, care pe pe- 
riodul 1886 — 96 s'a arendat cu 
1 17 10 lei anual. Arenda insa 
s'a sc&zut in urma la 8249, din 
cauza unor vtf rescump&rate. 

Daneasa, pddure a statuluf, in 
intindere de 450 hect., pendinte 
de com. D&neasa, jud. Olt, pi. 
Jiul-d.-j. 

Danesei (Valea-), vale, spre 
E. comunet Brezoiul, plaiul Co- 
zia, jud. Vilcea. 

Dane^ti, com. rur., in par tea de 
S. a comuneJ Sasa, din plasa 
Ocolul, jud. Gorj, situata pe ses, 
pe o suprafa^a cam de 977 hect., 
din carl 257 hect. arabiie, 394 
hect. padure, 18 hect. vie, 230 
hect. finefe si 78 hect. izlaz ; 
din aceste hect., 346 sunt ale 
proprietarei, D-na Tell, si 631 
ale locuitorilor. Se compune din 
c&tunele D£nesti si Vacarea. 

Are o populate de 213 fa- 
milii, cu 782 suflete, to$i Ro- 
minl, din care 179 contrib. 

Locuitori poseda 30 pluguri, 
84 care, cu boT si vaci, 2 ca- 
ru^e cu cat, 40 stupf albine, 1 14 
vite marl cornute, 508 01, 27 
cai, 340 rimatori. 

Budgetul comunef e de 1246 
lei si 75 ban! la venituri, iar la 
cheltuetf de 1195 lei si 49 ban!. 

Prin aceasta comun£ trece 
apa Slastiu ce vine din ploi. 

Comunica^ia in aceasta co- 
nning se face prin soselele veci- 
nale T.-Jiu-$asa si prin sosele 
comunale. 

In comunS g£sim: 1 pu{ si 
28 flntinl. 

Are 1 scoala frecuentati de 



25 elevT, din 30 inscrisT ; are 

2 bisericT, fondate in 18 16 si 
1826; si deservite de 2 preo^I 
si 2 ctnt&re^f. 

Dane^ti, com. rur., in centrul 
plasei Mijlocul, jud. Vasluiu, la 
distan^a de 30 kil. de orasul 
Vasluiu si de 8 kil. de Codae^ti, 
resedin^a pl£sei, situata pe con- 
tinuarea terenuluT a trei dealuri 
cu v&ile si podisele lor, ce se 
intind de la N. spre S., de a- 
lungul com. si numite : Dealul- 
$uranestilor si Dealul Gherghe- 
liului, spre E. ; Dealul- Riscani- 
lor, al Beresei si al-Goliei, spre 
V. si dealul Danesti prin mij- 
locul comunef. E formata din 
satele : Danesti-R&zesT, Dane$ti- 
Golia si Ciorita, ce se intind 
pe o suprafa^a de 1859 hect., 
din carl: 71 hect. padure si 
1073 hect. loc de cultura, fina$ 
si ima$ ale proprietarei, iar 715 
hect. ale locuitorilor cu 20 hect. 
vie. Are o populate de 242 fa- 
miliT, sau 560 suflete, din can 
28 EvreT. 

Sunt aci : o scoala ; 2 bise- 
rici, deservite de 1 preot si 3 
eclesiarhi ; un iaz ; 4 crisme. 
Comerciul se face de 3 RominT. 

Budgetul comuneT e de 1875 
lei la venituri; de 1871 lei si 
4 ban! la cheltueli. 

Numarul vitelor e de 5 1 2 : 151 
vite marl cornute, 260 01, 79 
cai si 22 rimaton. 

Locuitorii poseda : 33 pluguri, 
66 care cu boi ; 2 pluguri si 5 
c&ru^e cu cat, precum si 150 
stupt cu albine. 

Danesti, cdtun, resedin^a a co- 
munet cu acelasi nume, din pi. 
Ocolul, jud. Gorj. 

Situat pe ses, are o suprafa^a 
cam de 445 hect., din care 120 
hect. arabiie, 94 hect. p&dure, 

3 hect. vie, 1 50 hect. finefe, 78 
hect. izlaz. 



Popula^ia este de 107 fa- 
miliT, sau 374 suflete, din cart 
90 contribuabili. Locuitorii po- 
sed& : 20 pluguri, 50 care cu 
boi si vadf, I caru^i cu cai, 30 
stupT, 294 vite mari cornute, 
298 01, 16 cai si 210 rimatorl. 

In catun este un pu$ si 14 
fintinl. 

Are o biserica, facuta in 1826 
de locuitori, deservita de un 
preot si un cintare^. 

Danesti, sat, in com. Girovul, 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neamtu, 
situat intre satele Doina $i Do- 
chia. Are o populatie de 334 
suflete, sau 78 familii, carl tra- 
esc in 87 de case ; aceasta po- 
pulatie se imparte ast-fel: 171 
barbati, 163 femei; 149 neca- 
satori^T, 155 casatori^T, 29 va- 
duve, un divor^at; stiu carte 
27 persoane. 

Numirea vechie a satulut: Mi- 
tocul-Maicelor. 

Danesti, numire vechie a comu- 
nel Paulesti, plasa Tirgsorul, 
jud. Prahova. 

Danesti, schit, linga satul cu a 
sa numire, jud. Neamtu ; odini- 
oara a fost populat de caluga- 
ri^e, din care pricina insu^i satul 
se numea si Mitocul-Maicelor. 

Danesti, deal, in partea de N. 
a comunel Hurdugi, pi. Mijlo- 
cul, jud. Falciu, pe capatul ca- 
ruia este asezat o parte a sa- 
tului Hurdugi. 

Danesti, loc, in partea de N.-E. 
a comunel Ivanesti, pi. Mijlo- 
cul, jud. Falciu, in hotar cu co- 
muna Hurdugi. 

AicT ar fi fost din vechime 
un sat, ale caruia urme se vad 
si asta-zi. 

Dane§ti, mosie, la S.-V. comunel 



Hosted by 



Google 



DANESTI 



Ionesti-Berlesti, jud. Br&ila. Are 
o intindere de 490 hect. 



69 



dXngeni 



Danesti, trup de tnosie, stapinit 
de parte din r&z£sil com. Oan- 
cea, pi. Prutul, jud. Covurluiu. 

Danesti, mosie, pe teritoriul co- 
munei Grumazoaia, plasa Mij- 
locul, jude^ul F&lciu, spre S. 
de satul Grumazoaia. A fost 
din vechime pe aceastS, mosie 
un sat cu numirea de Danesti ; 
locul unde a existat bisericase 
cunoaste si asta-zi pe coasta 
despre E. a dealului, la dis- 
tant de 500 m. de satul Gru- 
mazoaia. 

Danesti, mosie, situata la 12 kil. 
departe de orasul Piatra, in 
com. Girovul, pi. Piatra-Muntele, 
jud. Neam^u. A fost proprieta- 
tea statulu! si s'a vmdut de 
veci unei societal economice 
din oras cu suma de 145700 
lei, din care s'a raspuns a 4-a 
parte si restui se plateste in 
rate semestriale in timp de 24 
de anl, incepator de la 1 Apri- 
lie 1883. 

Are o intindere de 309 hect. 
61 aril (217 falcT), loc de ara- 
tura si fine^e de calitate buna, 
avind doua mori de apa pe pi- 
riul Cracaul cu topli^e, case de 
locuin^a, hambare si cosare pen- 
tru producte. 

Arenda anuala se urea la 
suma de 10500 lei. 

Dane§ti-Goliei, sat, din com. 
Danesti, pi. Mijlocul, jud. Vas- 
luiu, spre S. de satul Danesti- 
Razesif (cu care formeaza un 
trup si la care s'a comptat in- 
tinderea, populafmnea si numa- 
rul vitelor). Se afla situat pe 
coasta Dealului- Go lie! spre N.- 
V. de satul Ciori^a. Si-a luat 
numele de Danesti-Goliei, pen- 
tru c& dol batrini razesi nea- 



vind succeson l'au dat dame 
man£stirel Golia din Ia?i. 

AceastS parte acum este pro- 
prietatea D-luf A. S. Miclescu, 
iar partea din susul satuluT D&- 
nesti-R&ze??, numita Fund&tura, 
e proprietatea D-luI Gh. Ra- 
covins. 

Dane§ti-Raze§i, sat, in partea 
de N. a com. Danesti, jud. 
Vasluiu, pi. Mijlocul. Formeaza 
un trup cu satul Danesti-GolieT. 
E situat pe limba DealuluT-D&ne- 
stilor, si pe coastele dealurilor: 
la E. al-Bisericei, si la V. ai- 
BrehnaceT. E udat de doua 
pirae ; eel din partea vestica se 
numeste Piriul-Fundaturet si eel 
din partea esticS. Piriul-din-HucT. 
Teritoriul pendinte de sat se 
intinde pe o suprafa^a de 1430 
hect., din can: 42 hect. padure 
si 673 hect. loc de cultura, fi- 
na^; si imas, sunt ale proprieta^ei, 
iar 715 hect. sunt ale locuitorilor 
razesi. Pe locul loc. se afla 20 
hect. vie si 8 hect. padure. Are 

populate de 180 fam. sau 886 
sufl., din carl 20 Evrel si 3 fi- 
gani; se ocupa in genere cu 
agricultura, cresterea vitelor, cu 
cultura viilor si a livezilor. 

Aid se afla o scoal& infiin- 
^ata la 1866, frecuentata de 34 
elevT; o biserica deservita de 

1 preot si 3 cintarepf, zidita 
cam pe la 1826 ; 4 circiumi. 

Vite sunt: 1 86 vite man cor- 
nute, 73 cai, 260 01 si 20 rf- 
matori. 

Locuitortf poseda: 30 plu- 
gun si 60 care cu boi ; 2 plu- 
gun si 2 caru^e cu caT. Sunt 
150 stupT. 

Dane^tilor (Dealul-), deal. Vezi 
Rascanilor (Dealul-), jud. Vasluiu, 
pi. Mijlocul, com. Bereasa. 

Dane^tilor (Dealul-), deal. Vezi 
Suranestilor (Dealul-), jud. Vas- 



luiu, pi. Mijlocul, comuna Da- 
nesti. 

Daneji, sat s jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-j., com. Locusteni, cu rese- 
din^a prim&riei. Are 1000 sufl. : 
514 barbaflf si 486 feme!. Lo- 
cuesc in 32 case de zid si 435 
bordee sapate in pSmint. In sat 
sunt douS scoll : una de bSep 
si alta de fete, amindou& sub 
acelasl acoperis. Sunt conduse 
de un singur invSfator. 

$coala de b&e$t func^ioneaza 
din 1838; este fntre$inut& de 
stat si de com., care a chel- 
tuit 8880 lei cu construirea lo- 
caluluf, ce este de zid, si in 
buna stare. In anulscolar 1892/93 
a fost frecuentata" de 75 elevt 
din Dane^i, 21 din Branistea, 
si 5 din Locusteni. Cu virsta 
de scoala sunt 218 copiT. Stiu 
carte 73 barba^t si 5 femei. 

In sat sunt 2 biserici: una, 
fondata" de Florea Popa Nico- 
lae cu alp sftteni si terminate 
la 1835, serbeazS. hramul Sf. 
loan si alta, fondata la 1832 de 
Tu^a Durau si alpt locuitori, are 
hramul Sf. Nicolae. AmindouS. 
sunt de zid. In sat sunt 6 fle- 
rari si 8 circiumarT. 

Dane^i, mosie particulara, jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-j., com. Locus- 
teni, satul Danefi, apar^inind 
mosnenilor. 

Dangeni, com. rur., situate in 
partea de N.-E. a plaset Jijia, 
jud. Botosani, la 28 kil. de o- 
rasulBotosani. Eformata dinsa- 
tele: Bivolari, Buhaceni, Buneni- 
Floril, Buneni-Stihii, Costeni, 
Dangeni, Iacobeni-Nof, Iacobeni- 
VecM si Strahotinul. 

Teritoriul com. e deluros, de 
naturS argilos si are o supra- 
fa^a de 7209 hect. cu o popu- 
late de 400 fam. sau 1669 
suflete. 



Hosted by 



Google 



dAnge$ti 



70 



dAnule^ti 



Locuitoril se ocupa cu agri- 
cultura $i cre$terea vitelor, afara 
de 10 comercianflf ?i 12 mese- 
ria$I; sunt top Rominl. 

Intinderea locurilor cultiva- 
ble e de 6008 hect. Padurl in 
intindere de 194 hect., com- 
puse din rtnduri micT, car! unele 
se exploateaza. 

Vite: 1563 bo! $i vacl, 352 
cal, 4269 01, 169 rimatorl. 

Sunt 3 iazurl ?i 2 mori de 
aburl. 

Comuna e strabatuta de calea 
ferata Dorohoiu-Ia?i pe Jijia. 

Budgetul e de 7796 lei, 96 
banl la veniturl ?i 7212 lei, 89 
banl la cheltueli. 

Are trei bisericl, deservite de 
3 preofl $i 6 ctntareflf ; 1 ?coala 
mixtS, condusa de 1 inva^tor 
51 frecuentata de 27 baep $i 4 
fete. 

Dange^ti, sat, jud. Arge?, pi. 
Lovi?tea, cu 305 locuitori ; face 
parte din com. rur. Dange§ti- 
Radacine?ti. In apropiere de a- 
cest sat sunt ni$te ruine vechl. 
Satul are o biserica, cu hramul 
Buna-Vestire, deservita de un 
preot $i un cintaref. 

Dange^ti, mosie, jud. Arge?, pi. 
Lovi^tea, com. Radacine^ti, pro- 
prietatea Eforiel Spitalelor Ci- 
vile din Bucure^ti, pendinte de 
schitul Fedele?oiul. Are o in- 
tindere de 7586 pog. $i arendate 
anual cu 1600 lei. 

Dange§ti - Radacine^ti , com. 
rur., spre granifa Ardealulul, 
jud. Arge$, pi. Lovi?tea, la 12 
kil. de comuna rurala $uici 
(re$edin{a subprefecturel) $i la 
60 kil. de Pite^ti. Se compune 
din satele Dange^ti, (305 lo- 
cuitori) $i Radadne^ti (480 lo- 
cuitori), peste tot 785 locuitori, 
uial totf mo^nenl, r5ze?i. In 
com. sunt 2 bisericl $i o ?coala 



primary rurala. Budgetul com. 
pe anui 1882/83 a fost de 1054 
lei, 48 banl la veniturl $i de 
1027 lei la cheltueli. 

Dupa o publicapune oficiala 
(1887) aceastacom. num&ra 139 
contribuabili ?i are un budget 
de 1925 lei la veniturl ?i de 
1672 la cheltueli. 

Numarul vitelor a fost in a- 
nul 1887 de 445 capete vite 
marl (430 boi ?i vacl, 15 cal) 
?i de 1 010 vite marunte (800 
ol, 70 capre $i 140 rimatorl). 

Danicei, com. rur., jud. Arge$, 
pi. Oltul, la 32 kil. de com. Tig- 
veni (re$edin{a subprefecturel) 
$i la 19 kil.de Pite?ti. Se com- 
pune din 4 c^t. : Badeni, (30 
fam.), Vacare^ti, (17 fam.), Da- 
nicei, (50 fam.) $i Valea-CrucU 
lor (20 fam.), peste tot 117 fam. 
(din care 2 fam. figanl) cu 
812 sufl. In com. sunt 2 bise- 
rici $i o $coala primara rurala. 

Budgetul com. peanul 1882/83 
a fost de 981 lei, 54 banl la 
venituri $i de 925 lei la chel- 
tueli. 

Dupa o publica^ie oficiala 
(1887), aceasta comuna numara 
122 contribuabili $i are un bud- 
get de 1548 lei la venituri $i 
de 1456 lei la cheltueli. 

Numarul vitelor a fost in 1887 
de 182 capete vite marl (159 
boi §i vacl, 1 7 cal $i 6 bivoli) $i 
de 211 vite marunte (143 oT, 
15 capre ?i 53 rimatorl). 

Danicei, catun, jud. Arge?, pi. 
Oltulul, pendinte de com. rur. 
Danicei. Are 50 familii $i o bi- 
serica, cu hramul Adormirea, de- 
servita de 1 preot $i 1 cin- 
tare$. 

Danila, padure, pe dealul cu a- 
cela$I nume, jud. Suceava. 

Danila, poiana de 150 m. p., in 



padurea ?i pe dealul cu ace- 
la?! nume, jud. Suceava. 

Danoaia, deal, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni; 
se desface din Dealul-Catau^ului 
$i brazdeaza partea de S. a co- 
munel. E acoperit cu pa$unl. 

Danuleni, numire vechie a satulut 
Damileni, com. Ibane^ti, plasa 
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu. 

Danule^ti, com. rur., in jude^ul 
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, la poa- 
lele Dealulul-Danule^tilor. 

Sl-a luat numele de la o fa- 
milie de mo^nenl, Danule?ti, ce 
ati avut aceste locurT. 

Este a$ezata in partea de V. 
a judefulul, la 18 kil. spreN.-V. 
de ora$ul R.-Sarat $i in Estul 
plaiului, la 7 kil. spre S.-E. de 
comuna Dumitre^ti, re$edin{a 
lul. Comune inveeinate sunt : 
Dedule^ti, la 7 kil.; Pardo^i, la 
11 kil. $i Slobozia la 14 kil. 

Se margtne$te la S. cu com. 
Dumitre^ti, despar^ita prin dea- 
lul Turcule^ul ; la V. cu Buda, 
despar^ita prin Rimnicul ; la S. 
cu Dedule^ti, desparfita prin 
Rimnicul, $i la E. cu Slobozia, 
despar^ita prin dealurile : Jinu- 
rulul $i Co^atcului. 

Este brazdata la N. de dea- 
lurile : Turcule^ul, Capa^ina ?i 
Streaja ; la E. de dealurile : Ple- 
$e$ti, Jinurul, al-Cornulu! ?i Ta- 
gariciul ; la V. de dealurile : Da- 
nule^ti, Piscul-Brezii ?i Piscul- 
Gemeni. 

Riurile carl o uda sunt: R.- 
Sarat la V., de la N.-V. la S.- 
E. §i afluen^ii sal: Matca, Ba- 
dila, Capraria ?i Mocanca, la 
S. Sunt 27 pu^url ?i 26 fintinl. 

Catunele carl o compun sunt: 
Danule^ti, re^edin^a, in mijloc, 
Muce^ti, la V. §i Ple?e?ti la E. 

Su£rafa{a comunel e de 2182 
hect., din carl 58 hect. vatra 



Hosted by 



Google 



dAnule?ti 



71 



dAra^ti 



comuneT, 1820 hect. ale locui- 
torilor si 304 hect. ale proprie- 
ta^ii private. 

Popula^ia este de 344 familii, 
sau 1330 suflete (650 barbapf 
si 680 femei), din can 688 ca- 
satoripf, 617 necasatoritx si 35 
vaduvT. $tiu carte 171 persoane. 

Biserici sunt 3 : una in cat. 
Plesesti, cu hramul S-^ii Voevozi 
si Sf. Dumitru, fondatam 1762, 
August 20, de locuitorii fraftf 
Necolal, loan si Stan Stoian, 
deservita de 1 preot, 1 cintare^ 
si 1 paracliser; a doua in cat. 
Mucesti, cu hramul Cuvioasa- 
Paraschiva, vechie, zidita tot de 
locuiton si reparata in 1862, 
deservita de 1 preot, 1 dascal 
si 1 paracliser; a treia in cat. 
Danulesti, cu hramul Adormi- 
rea-Maicei-Domnulu! si Sf. Nico- 
lae, zidita tot de loc<, deservita 
de 1 preot, 1 cintare^: si 1 pa- 
racliser ; bisericele n'au veni- 
turi si sunt ingrijite de comuna. 

Are o scoala de baep, fon- 
data in 1854 de loc, condusa 
de un inva£ator. In 1892 — 1893 
a fost frecuentata de 31 elevi. 

Calitatea pamintului este me- 
diocra, acesla fiind cam pietros 
si cu multe val. In ce priveste 
cultura pamintului, comuna are 
272 hect. arabile, 1700 hect. 
padure, 44 hect. imas si 166 
hect. viT. 

Locuitorii au 100 plugurl si 
2 mori pe apa. 

Vite sunt 3513 capete, din 
carl: 502 bol, 541 vacl, 20 cal, 
25 epe, 1820 01, 102 capre si 
603 rimatorl. 

In com. sunt: 4 bacanil, 6 
circiumi, I potcovarie si 3 ma- 
celarii. Comerciul este activ, 
constind in importul de colo- 
niale, instrumente de agricul- 
ture si in exportul de vinurl, 
producte si lemnariT. Transpor- 
tul se face prin stasia Sihlea, la 
12 kil. spre E. 



Caile de comunica^ie sunt: 
drumul ce pleaca din R.-Sarat, 
trece prin Jideni, Danulesti, Du- 
mitresti, la Buda, la Dedulesti- 
Badeni-Sgirctyi si la Slobozia- 
Timboesti. 

Veniturile com. sunt de 3992 
lei anual si cheltuelilede393S lei. 

Sunt 347 contribuabilf. 

Danulesti, sat, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, catunul com. 
Danulesti si resedin^a el. $I-a 
luat numele de la o familie de 
razes!, numita Danulesti. 

E asezat in partea de V. a 
comunei, la poalele dealului Da- 
nulesti, pe plriul Caprioara. Are 
o intindere de 19 hectare cu 

populate de 72 familil, sad 
302 suflete, din carl 76 contri- 
buabili. $tiu carte 19 persoane. 

Are o biserica, deservita de 

1 preot, 1 cintare{ si 1 para- 
cliser ; o scoala comunala. 

Danulesti, deal, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, com. Danulesti; 
se desface din dealul Turcule$ul ; 
se intinde printre riui R.-Sarat 
si afluentul sau piriul Capraria, 
in partea de V. a comunei. E 
acoperit cu padurf si pasuni. 

Danulesti, padure, in jud. R.-Sa- 
rat, plaiul Rimnicul, com. Da- 
nulesti, catunul Danulesti. Face 
parte din circumscripta VH-a 
siivica, ocolul Babeni. E situata 
in partea de V. a comunei, pe 
Dealul-Danulestilor. Are o intin- 
dere de 2350 hect., din carl 
350 hect. ale statului si 2000 
hectare proprietary particular^. 
Esenje: fag, jugastru, brad si 
carpen. 

Darascul, munte, in jud. Mehe- 
din^i, plaiul Cerna ; se mai nu- 
meste si muntele Daranin. 

D&ra§ti (Brani§tari), com. rur., 



pi. Sabarul, jud. Ilfov. E situata 
la S. de Bucuresti, pe malul 
sting ai riuluif Argesul, la 14 
kil. departe de Bucuresti. Se 
mai numeste DarSsti-de-Ilfov , 
spre a se deosebi de D&rasti- 
din-Vlasca, de care se desparte 
prin riul Argesul. 

Se compune din satele : A- 
san, Filipesti si Mitropolia, cu 
o populate de 1650 locuitorl, 
carl traesc in 358 case. 

Se intinde pe o suprafaja de 
1029 hect. Fra#r Ghermani, Fra- 
zil Laptev si d-1 G. D. Economu 
au 338 hect si locuitorii 691 
hect. Proprietartf cuitiva 315 
hect. (5 izlaz, 18 padure); lo- 
cuitorii cultivi 497 hect. (154 
izlaz si 40 vie). 

Sunt 331 contribuabill. 

Budgetul comunei are la ve- 
niturl lei 4166 si la cheltuell 
4074 lei. 

In com. sunt doua biserici: 
una in satul Asan si a doua In 
satul Filipesti ; 1 scoala mixta ; 
2 poverni; 4 podurl statatoare. 

Numarul vitelor marl e de 872 
(144 cal si epe, 462 bol, 199 
vac! si vi^el, 17 taurl, 40 bivo- 
lije) si al celor mici de 658 (73 
porcl, 695 ol). 

Aratura se face cu 282 plu- 
gurl: 227 cu bol si 55 cu cal. 
Locuitorii au 286 care si ca- 
nine: 227 cu bol si 59 cu cal. 

Locuitorl improprietari^i sunt 
250 si neimproprietarifl 143. 

Comerciul se face de 6 cir- 
ciumarl si 5 hangil. S'aii stabi- 
lit in com. 6 strainl. 

Intre Darasti-de-Ilfov si Da- 
rasti-de-Vlasca este un pod pe 
vase, peste riul Arges. 

D&r&§ti, com. rur., in jud. Vlasca, 
compusa din catunele : Darasti- 
Marcu^a sau Pislari saii ai Ma- 
nastirel, din Darasti-d.-s. safi ai 
Dragomanulm, si din Darasti- 
d.-j. sau Paplica. 



Hosted by 



Google 



dAra$ti-de-jos 



72 



DARJOVUL 



Toate catunele sunt situate 
alaturl unul de altul pe coasta 
dreapta a riului Arge^ul, la ex- 
tremitatea N.-N.-E. a jude^ului, 
invecinindu-se cu Ilfovul. 

Are o populate de 318 fa- 
milii, sau 11 44 suflete, din can 
280 contribuabili. 

Venitul comunei pe anul 1886 
a fost de 8417 lei ^i cheltuelile 
de 5525 lei. 

In comuna sunt 2 biseridf, 
deservite de 1 preot ?i 3 cin- 
tare^T; face part din parohia 
Dara^ti-d.-s. 

Are o $coala comunala mixta 
ca 5 clase, in buna stare, fre- 
cuentata de 30 baepf $i 2 fete. 

In 1888 erau in comuna 513 
hect. 50 aril cultivate cu vie, 
can au produs vin bun $i mult ; 
cea mai mare parte din el se 
consuma in Bucure?ti. 

In Dara^ti, la 1888, erau 640 
bo! $i vaci, 65 caT, 400 porci, 
1020 01 §i 80 rimatorT, 

Locuitorii acestei comune se 
ocupa mai mult cu gradinaria; 
de aci se aduce in Bucure$ti 
marl cantita^T de cartofi, varza, 
ceapa ?i tot felul de zarzavat. 

Este un han mare, care ser- 
vea de stafiune birjarilor ce fa- 
ceau drumal Giurgiu-Bucure^ti 
inainte de a se face ?oseaua pe 
la Copaceni ; sunt 3 clrciuml. 

Localul primariei este de zid 
§i in buna stare. 

Departarea acestei comune de 

. Bucure^ti este de 21 kil., de 

Giurgiu de 49 kil., iar de Ghim- 

pa$i, re$edin{a pla?el Cilni^tea, 

jud. Vla?ca, de 24 kil. 

Peste riul Arge^ul este un 
pod pe vase statator. 

Din aceasta com. pleaca o 
§osea veciriala, care duce la ?o- 
seaua ;Giurgiu-Bucure$ti. 

Dara§ti-de-Jos sau ai lui Pa- 
plica, catun, pendinte de com. 
Dara^ti, pi. Cilni^tea, jud. Vla$- 



ca. E situat pe coasta dreapta 
a riului Arge^ul, la extremitatea 
S. a comunei, $i la 900 m. de riul 
Arge^ul. Apar^ine mostenitori- 
lor Paplica. Are o suprafa^a de 
640 hect. 

In 1864 s'a dat la 84 locui- 
tori, fo$ti claca^i, suprafa^a de 
230 hect. 

Mo$ia aduce un venit anual de 
1 0000 lei. 

In catun este o biserica de 
zid in buna stare, situata pe 
piscul dealuluT Arge^ul. Ser- 
beaza hramul Sf. Nicolae $i este 
deservita de 1 preot si 2 das- 
caii. 

Dara§ti-de-Sus sau ai Drago- 
manului, catun, pendinte de 
com. Dara^ti, pi. Cilni^tea, jud. 
Vla?ca. E situat pe partea dreapta 
a riului Arge^ul. Mo§ia este pro- 
prietate a mo^tenitorilor Maca. 
Se zice a Dragomanului, dupa 
numirea vechiului proprietar , 
care era tilmaciu sau dragoman 
la consulatul Grecesc. 

Are o suprafa^a de 686 hect. 

La 1864 s'a dat la 92 locui- 
torT, fo$ti claca^T, suprafa^a de 
261 hect., raminind 425 hect. 

Are un venit anual de lei 
9000. 

In cat. este ?coala comunala; 
han; pod peste Arge?; zalha- 
na; case ale proprieta^ei. Aci 
locuitorii se ocupa cu industria 
conservelor de carne uscata, pre- 
cum : $unca, cirna^i $i pastrama. 

Dara^ti-Manastirei, sau Pisla- 
ri, sati ai Marcu{ei, catun, pen- 
dinte de com. Dara?ti, pi. Cil- 
ni?tea, jud. Vla?ca. E situat pe 
malul drept al riului Arge^ul. 
Mo?ia a fost proprietatea sta- 
tuluT, depiridea inainte de se- 
cularizare de manastirea Mar- 
cu^a. 

Are o suprafa^a de 586 hect. 

In 1864 s'a dat la 68 locui- 



tori, fo$ti claca$i, suprafa^a de 
180 hect., raminind proprieta^ei 
406 hect. 

Are un venit anual de 8600 1. 

In catun este o biserica de 
zid, deservita de 1 preot §i 2 
cintarepf. 

Locuitorii se ocupa mai mult 
cu viile $i cu gradinaria. Sunt 
513 hect. 50 aril vie. 

Dardalu^ului (Dealul-), colina, 
in jud. Buzau, com. Beceni, ca- 
tunul Oile^ti; are vii §i izlaz. 

Dardoaia, deal, in com. rur. 
Podul-GrosuluT, pi. Dumbrava, 
jud. Mehedin^i. 

Darii (Muscelul-), catun, al com. 
Gura - SaratiT, jud. Buzau. Are 
300 loc, can locuesc in 59 case. 

Darii (Muscelul-), deal, in com. 
Gura-Sara^iT, jud. Buzau. Are 
vre-o 100 hect., vii ?i livezi; e 
avut in piatra de construc^iuni 
de o tesatura dura. 

Darimata (Piatra-), loc izolat 
$i punct de hotar al comunei 
Breaza, jud. Buzau, in apropiere 
de riul Ni^covul. 

Darimati, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-s., cat. com. Zgir- 
ci^i, re?edin^a placet. I s'a dat a- 
cest nume de la imprejurarea ca, 
darimindu-se pamlntul in cat. 
Fintina-TurculuT, loc. au venit 
de s'au stabilit aci. Este a$ezat 
in partea de N. a com., la 500 
m. spre N. de cat. de re?edin- 
{a, Zgirci^i. Are o intindere de 
50 hect., cu o populate de 105 
familii, sati 377 suflete, din can 
96 contribuabili ; 14 ?tiu carte. 
Are o biserica, deservita de I 
preot, 1 cintare£ $i 1 paracliser. 

Darjovul, piriti, jud. Olt. Vezi 
Go^a. 



Hosted by 



Google 



dArmAneasca 



73 



dXrmAne^ti 



Darmaneasca, sat, in pi. Mun- 
telui, jud. Bacau ; e sec^ie a 
satulul Laposul si e situat pe 
piriul cu acelasl nume. 

Darmanesti, com. rur., pi. Mun- 
telul, jud. Bacau. E asezata pe 
ambele maluri ale Trotusului 
si pe valea Uzului. Se compune 
din 5 catune: Darmanesti, rese- 
din^a, la confluen^a celor 2 
riur! ; Lapo$ul, cu sec^ia Dar- 
maneasca, d'a dreapta Trotusu- 
lui ; Plopul si Pagubeni, d'a 
stinga; Poiana-Uzului, pe cur- 
sul superior al Uzului. 

In aceste locuri a venit Ilias- 
Voda la 1434, cu ajutor de la 
regele Vladislav, ca sa rastoarne 
pe fratele sau Stefan-Voda, dar 
fiind batut de acesta, s'a retras 
in fuga peste hotar. 

In Condica Liuzilor se ga- 
sesc : Plopul, a manastirei Taz- 
laul (Neam^u) si Darmanesti a 
schitulul Darmanesti (Lapos ?). 
In Statistica din 1878 o gasim 
compusa din 5 catune ca si 
acum. 

Teritoriul comunal se margi- 
neste la E. cu al comunelor 
Podurile si Berzun^ul, la S. cu 
al comunei Dofteana, la V. cu 
Transilvania si la N. cu al co- 
munelor Comanesti si Vasiesti. 

Comuna este udata de riurile 
Uzunul si Trotusul, si straba- 
tuta de culmea Laposul, pre- 
cum si de mun^il Basaca, Plo- 
pul, Hijma, Piinea, Chinul, Far- 
cul-Mare, Farcul-Mic si Nemira. 
Pe la izvoarele Uzului, in mun^il 
de pe grani{&, spre Austro-Un- 
garia, se afla o trecatoare. 

Are o scoala mixta, care func- 
{ioneaza din 1 864 in satul Dar- 
manesti, intre^inuta de stat, in- 
tr'un local bun, in valoare de 
3000 lei, construita din birne, 
de comuna, cu 19 prajim pa- 
mint in vatra satuluT. In anul 
1 89 1, scoala a fost frecuentata 



de 41 copii, printre care si o 
fata. 

Sunt 5 bisericl ortodoxe : 2 
in satul Darmanesti, una in Po- 
iana-UzuluI, una in Plopul si 
una in Lapos, deservite de 2 
preo^T si 9 cintaretl, si o bise- 
rica catolica in satul Darma 
nesti, deservita de un preot. 
Sunt 22 circiuml. 

Popula^iuuea numara 918 fa- 
milil sau 3968 suflete : barba^i 
2018, femei 1905. Dupa na^io- 
nalitate se impart: 3747 Ro- 
mini, 2 Bulgarl 4 German! si 
215 Ungurl, dintre cari 3940 
de protec^iune romina, 2 aus- 
triaca, 20 ungara, 4 germana 
si 2 bulgara. Dupa felul ocu- 
pa^iunei sunt : 1568 agricultori, 
150 meseriasi, 45 industriasi, 
155 comercian^i, 50 cu profesi- 
uni libere, 450 muncitori si 250 
servitorl. Stiu carte 151 per- 
soane. Sunt 731 contrib. 

Dupa legea rurala din 1864 
s'aii dat, la 570 locuitorl, 1935 
falcl pamint in improprietarire. 

Teritoriul comunei are o in- 
tindere de 29220 hect. Numal 
padurile ocupa 18000 hect. 

Paminturile de cultura au 
fost in 1 89 1 in intindere de 
2579 hect. 

Proprietari: Principele Al. B. 
$tirbeiu are o mosie de 7084 
falci ce-I da un venit anual 
de aproape 40000 lei; Eug. 
Ghica are o mosie de 7000 
falci, cu un venit de aproape 
10000 lei; Statul are mosiile 
Plopul si Laposul, cu o intin- 
tindere aproximativ de 3300 
falcl. Principele $tirbeiu are aci 
un castel cu o pozhYiune frumoa- 
sa pe deal. In jurul castelulul 
s'a facut un pare si pe o parte 
s'a plantat vi{a. Din gradina 
se poate imediat intra in pa- 
dure, pe unde treel spre a te 
urea pe munjil eel mal inatyl, 
precum sunt Nemirele sialtele. 



Ca ruine vechi sunt ale des. 
flintatulirf schit Laposul, de pe 
mosia statulul cu acest nume. 

In aceasta comuna, se afla : 
o fabrica de cherestea cu aburi, 
3 ferestraie de apa, 5 mori, 2 
dirste si 12 piue de batut su- 
mane, neperfec^ionate. 

Tot aci se gaseste, in valea 
Uzului, pe mosia statulul La- 
posul, carbunl de pamint (lig- 
nite). 

Viile ocupa o suprafa^a de 
10 hect., care, in 1890, au dat 
7.60 hect. vin negru si 15.20 
hect. vin alb. Viia lucratoare 
are 15 hect. 

Animalesunt (1890): 197 cai, 
2496 vite cornute, 557 porcT, 
299 capre si 3665 ol, care, 
in 1 89 1, au dat 46 kg. Una 
$igae, 5207 kg. lina {urcana, 93 
kg. linS amestecata si 280 lina 
mi£a. 

Stupi de albine sunt 340 ; 
in 1890, au dat 170 kg. miere 
si 84 kg. ceara. 

Budgetul, pe exerci^iul 1891 
— 92, avea la venit urllel 32256, 
ban! 80 si la cheltuell 24577 
lei, 22 bani. 

Teritoriul comunei este stra- 
batut de calea judefeana Ocna- 
Comanesti-Palanca, si de cea ve- 
cinala Darmanesti - Poteca - U- 
zulul. 

Distan^ele : la Bac&u, capi- 
tala districtulul, 61 kil. ; la Moi- 
nesti, resedin^a plasei, 14 kil. ; 
la com. Berzun^ul, 27 kil.; la co- 
muna Dofteana, 5 kil.; la com. 
Comanesti, 9 kil. si la comuna 
Vasiesti, 11 kil. 

Darmanesti, sat, resedin^a co- 
munei Darmanesti, pi. Munte- 
lul, jud. Bac^iu. E situat de a- 
lungul malulul sting al piriulul 
Uzul, nu departe de varsarea 
lul In Trotus. De acest sat fine 
cat. Bratulesti. Are o scoala 
mixta, la care afi urmat, in 189 1, 



6SS78. Varele T)1c(1ovnr Ccofjrartc. Vol. IJT, 



10 



Hosted by 



Google 



DARMANESTI 



74 



DARMANESJI 



din acest catun, 25 copii, din 
295 in virsta de scoala. Are 
dou& biserici ortodoxe ; una cla- 
dita la 1797 de boerul Const. 
Ghica, iar, la 1845 restaurata de 
locuitori, cu ajutorul CatincaT 
N. Ghica ; si alta cladita la 
r8o8 de locuitort; bisericile sunt 
deservite de I preot si 4 cinta- 
re^i ; de asemenca se afla o bise- 
rica catolica zidita la 18 13 de 
locuitori. 

Circiumi sunt 17. 

Se gaseste o fabrica de che 
restea cu aburi, 3 ferestraie de 
apa si 3 mori. 

Popula^ia numara 2723 su- 
flete, cj 618 capi de familie. 

Animale sunt: 135 cat, 1786 
vite cornute, 402 porci si 252 
capre. 

Darmanesti, com, rur., jud. Mus- 
cel, pi. Riul Doamnei, la S.-V. 
de Cimpulung, situata pe ma- 
lul sting al riului Doamna, la 
37 kil. departare de acest oras. 

Are o populate de 1380 lo- 
cuiton. 

Stiu carte 36 persone. 

Se compune din 6 catune : 
Caracal, Darmanesti, Tamasesti, 
Valea-Nandrii, Valea-Rizii si Za- 
haresti. Budgetul comunei la 
venitun e de 1422 lei si la chel- 
tueli de 1368 lei. In toata co- 
muna sunt 194 contribuabili. 

Scoala s'a infiin^at la anul 
1890. Este frecuentata de 45 
baep, din numarui de 82 bae^i 
si 45 fete in virsta de scoala. 

Are 2 biserici deservite de 
2 preo^i si 2 dascali. 

Darmanesti, com. rur., pL Fili- 
pesti, jud. Prahova. 

Este situata nitre riurile Pra- 
hova si Prahovi^a, la 18 kil. de- 
parte de capitala jude^ului si 
la 6 kil. de a pl5sef. 

Se compune din 3 catune : 
Bratasanca - Ungureni, Darma- 



nesti si Iezeni, avind o popu- 
late de 1 896 locuitori (917 bar- 
bap si 978 femei), in care in- 
tra 1 1 familii de Tigani, si 
46 familii de Bulgari, can se 
ocupa cu gradinaria. 

Capi de familie sunt 512, 
contribuabili, 416 si casedelo- 
cuit, 413. 

In comuna sunt 2 biserici: 
una in Darmanesti si a doua in 
Bratasanca, deservite de doui 
preop. 

Locuitorii se ocupa cu olaria, 
dulgheria, rotaria, traistaria si 
cu munca cimpului. Numarui 
mestesugarilor este de 212 : 120 
olari, 25 dulgheri, 9 zidarT, 
4 rotarl, 54 traistari. Ei desfac 
produsul muncei lor laorasele: 
Ploesti, Tirgoviste, Alexandria, 
Bucuresti si Zimnicea. 

In raionul comunei, pe iazul 
Budeasca, a carui apa se des- 
parte din riul Prahova, sunt 3 
mori de macinat. 

Locuitorii s'au improprietarit 
la 1864 pe trei mosii: 242 pe 
mosia Dirmaneasca, cu 857hect.; 
7 pe mosia Cre^uleasca, cu 21 
hect.; 30 pe mosia Bratasanca, 
cu 90 hect. 

Vite sunt: 256 cai, 105 epe, 
181 vaci, 14 bivoli, 37 capre, 
I S I 3 01 > S°9 porci si 486 boi. 

§coala exista in comuna de 
la anul 1868. Localul e pro- 
prietatea comunei. E frecuen- 
tata de 75 baep si 2 fete, din 
numarui de 255 copii (130 ba- 
e\i, 125 fete) cu virsta de scoala. 
Cu intre^inerea personalului se 
cheltueste anual 1566 lei. 

$tiu carte 338 bar bap si 28 
femei. 

Toata comuna cu terenulpro- 
prietarilor are 3222 hect. 

Comerciul se exercita in co- 
muna de 10 circiumari, 

Budgetul prezinta la venituri 
suma de 6976 lei si la chel- 
tueli suma de lei 6402 lei anual. 



Prin Darmanesti trece soseaua 
dintre Ploesti si Tirgoviste. 

E brazdata de 5 movile, din- 
tre cari mai insemnate sunt : 
a-Staicului si Movila-Neam^ului ; 
sunt toate asezate in partea de 
E. a comunei. 

In partea de V. a com., pe 
malul drept al riului Prahovita, 
este vechia cetate numita Tir- 
gul-Frumos cetate, facuta — se 
zice — de Tatar! si unde s'a ga- 
sit multa zidarie si oseminte. 

Este udata de riurile Praho- 
va si Prahovita si de Valceaua- 
lui-Ciulete. In raza acestei co- 
mune, in apropiere de satul 
Bratasanca, este un frumos pod 
de fier peste riul Prahova, al 
sosclei judetene Ploesti-Tirgo- 
viste, pus in circulate in 1898. 

Se margineste cu comunele : 
Margtneni-d.-s., Vladeni, Ari- 
cesti si Haimanalele. 

Darmanesti, sat, si resedin^a 
com. rur. Darmanesti, jud. Mus- 
cel. 

Darmanesti, sat, face parte din 
com. rur. Darmanesti, jud. Pra- 
hova, pi. Filipesti. Aci e o bi- 
serica cu urmatoarea inscrip^ie : 

Accasta sfinta si Dumnczeeasca bise- 
rica s'a facut din milostenie si s'a is- 
pravit de zugravit in zilelc Prea Inal- 
^atului Dornn Alexandru Ghica Voevod, 
la leatul 1833, 7 Noembrie. 

Darmanesti, sat, in com. Gir- 
cina, pi, Tiatra-Muntele, jud. 
Neam^u, asezat pe valea ce se 
cuprinde intre muntele Cozia 
si dealul Balaurul, la 2 kil. de- 
partare de orasul Piatra, mar- 
ginindu-se catre N. cu satul 
Gircina. 

Are o populate de 86 familii, 
cu 372 suflete, din cari: 190 
barba^i, 182 femei; 183 nec&- 
satorip, 145 casatori^i, 43 va- 
duvi, un divor^at; 36 stiu carte, 



Hosted by 



Google 



DARMANESTI 



DASCALITA (POIANA*) 



1 5 19 nu stiti. S&tenil se fnde- 
letnicesc mai cuseama cu agri- 
cultura. 

In acest sat se afla : o vel- 
ni^a (fabric^ de spirt), cu capi- 
tal de 100.000 lei, 51 lucratorl, 
producind anual 309.134 litrurl; 
doua morl; o biserica de lemn, 
vechie, in care dupa descriere, 
se pastreaza o icoana a Maicei- 
DomnuluT, ce s'a purtat de un 
boier in batalia de la Pultava ; 
iar in partea dreapta a drumu- 
lui judetean Piatra-Neam^u se 
afla o cladire mare, vechie, 
dupa cum spun batrinii de pe 
timpul lui Stefan-cel-Mare. 

In cronica lui, Gr. Ureche 
spune ca: «lum, in saptamina 
alba, anul 6942 (1434, Fe- 
bruarie 1), la Darmanesti, s'au 
batut fiii lui Alexandru-cel-Bun, 
Stefan si Elia, si a invins eel 
d'intaiu pe fratele sau Elia», 
dar nu numeste {inutul; asa 
ca nu putem afirma cu sigu- 
ran£a daca localitatea numita 
e aceasta, on Darmanesti din 
jud. Bacau. Cei mai mul^I insa 
atribuesc acest fapt istoric lo- 
calise! din acest jude£. 

Darmanesti, mope, com. Dar- 
manesti, pi. Muntelui, jud. Ba- 
cau; proprietatea familiei Al. 
Stirbeiu. 

Darmanesti, mosie, in cuprinsul 
com, Gircina, pi. Piatra-Mun- 
tele, jud. Neam^u. A fost pro- 
prietatea Postelnicului H. Dar- 
manescu. 

Darmanesti, pddure, com. Dar- 
manesti, pi. Muntelui, jud. Ba- 
cau, in care predomina fagul 
si bradul, proprietatea familiei 
Al. ^tirbeiu. E in intindere de 
7000 hect. aproximativ si este 
supusa regimului silvic. 

Darmanesti, pddure, supusa re- 



gimului silvic, jud. Muscel, pi. 

Riul-Doamnel, in intindere de 

aproape 1000 hect., avind ca 
esen^e fag si stejar. 

Darmocsa, in jude^ul Vlasca, 
petec de pddure, pe proprieta- 
tea Glavaciocul; £ine de com. 
Ferbinfi si de ocolul silvic Cir- 
tojani. 

Daroaia, Neagota, Ciocane- 
lul, Col{ul, Varaticele s* 
Sanda, diferite numiri ce se 
dau dealului care, plecind dela 
N., din mun^ii Scarisoara, se 
prelungeste spre S. si pe par- 
tea de V. a comunei Costesti, 
plaiul Horezul, jud. Vilcea. 

Acest sir de dealuri merge 
spre S. pana la confluen^a riu- 
1 11 Romani cu Bistri^a. Pe el 
sunt multe piscuri acopei*ite cu 
paduri si poenT, precum si o 
mul^ime de vai can il braz- 
deaza. 

Vaile sunt : 

Valea Tu^urului ce izvoreste 
din dealul Daroaia, merge spre 
E. si se varsa tot in dreapta riu- 
lui Bistrifa. 

Valea - Bade!, Valea - lui - Ba- 
cila si Ponorul, carl izvorasc din 
Dealul - Sandei, merg spre S.- 
E. si se varsa tot in dreapta riu- 
lul Bistri^a. 

Piscurile de pe aceste dealuri, 
mergind de la N. spre S. sunt: 
Daroaia, al-DanciuiuI, al-Col^u- 
lul, al-DosuluI, Marul-Mistre£ si 
Momocul. 

Cimpiile de pe coama si poa- 
lele acestui sir de dealuT sunt: 
Daroaia, Miristea, Coti, Nea- 
gota, Calinele, a-Dalurenilor, 
a-Mocanului, a-Col^ului, Vara- 
ticele, a-Crucilor, a-Miegel, a-Cir- 
nel, Dorocioaia, a-Bacilel si Ro- 
vine. 

Daroilor (Piscul-), pise, com. 
Romani, pi. Horezul, jud. Vilcea. 



D&roiul, sat, face parte din co- 
muna rurala Dajesti, pi. Oltul- 
de-Sus, jud. Olt. 

Darvasi, mdgurd, situata in pi. 
Marginea, jud. Vlasca, pe pro- 
prietatea Asan-Aga sau Cos- 
tieni. (VezI istoricul aceste* ma- 
gure la Asan-Aga sau Cos- 
tieni). 

Dascalesti, sat, in jud. R.-Sarat 
pi. Gradistea, cat. com. Nico- 
lesti ; si-a luat numele de la 
mosia Dascalesti; e asezat in 
partea de E. a comunei, pe 
malul drept al riului R.-Sarat, 
la 1200 m. de catunul de re- 
sedin^a, spre E. Nicolesti; are 
o intindere de 15 hect., cu o 
populate de 1 50 familil, ce cu- 
prind 685 suflete, din carl 130 
contribuabili ; stKi carte 38 lo- 
cuitorl. Are o biserica. 

Dascalesti, sub-divizie a cdtu- 
nului Aldeni, din com. Aldeni, 
jud. Buzau. Are 70 familil cu 
230 suflete. Aci se $ine un 
bilciu anual de oare-care impor- 
tant. 

Dascalesti, numire, ce se mai 
da com. rur. Aldeni, jud. Buzau. 

Dascalesti, mosie, in jud. Buzau, 
com. Aldeni, despar^itain doua 
trupurl: unul de 420 hect., nu- 
mit Aldeni, iar altul, Dascalesti, 
propriu zisl, de 200 hect., din 
care 50 hect. padure, restul a- 
raturl, izlaz, etc. 

Dascalesti, tirld, la N. com. 
Surdila-Gaiseanca, pe malul Bu- 
zeeiului-Sec, jud. Braila. Are o 
suprafa^a de 5 hect,, cu 1 1 case, 
locuite de I4fam., sau 50 sufl. 
Vite sunt: 50 cal, 90 vite 
cornute, 80 01 si 19 rlmatorl. 

Dascali^a (Poiana-), izvorde ape 



Hosted by 



Google 



dAsnAjuiul 



76 



DE-CASA (VALEA-) 



tninerale, in grupa izvoarelor 
de la Tirgul-Neam^u si Oglinzi, 
jud. Neam^u. Este situat intr'o 
padure, la o inah:imede 350 m. 
Locuitorii numesc apa aceasta 
La-Apa-Puturoasa. 

Apa din izvor este turbure, 
cu un miros de hidrogen sul- 
furat, foarte pronun^at ; la gust 
estefoarte s&rata si confine gaze. 

Dasnatuiul, deal, jud. Dolj, pi. 
Dumbrava-d.-j., com. Vela, pe 
care este situat satul Sabarul. 

Dasnafuiul, §es, jud. Dolj, pi. 
Bailesti, com. Plosca, pe care 
se intinde com. Plosca. 

Dasnafiriul, riu. Izvoreste din 
Dealul- Negru, judeful Mehe - 
din$i, ramificafiune a culmei 
Frumoase, aproape de izvorui 
riului Drincea. Intra pe teri- 
toriul judefului Dolj, prin pi. 
Dumbrava-d.-j. Curge in aceasta 
plasa cu direcfiunea de la V.- 
E., pana ce patrunde m plasa 
Jiul-d.-m., unde din dreptul co- 
munei Ciutura se indrepteaza 
spre S. Formeaza pufin limita 
intre pi. Jiul-d.-m. si plasa Bai- 
lesti. Din dreptul com. Plosca, 
pi. Bailesti, se indrepteaza spre 
E. de se varsa in balta Nedeia 
in dreptul com. Cirna. Curge 
prin valea numita D£snafuiul 
si printre doua sirurl de dea- 
lurl: Dealul-Guardinifa-Radovan 
in stinga, care desparte basinul 
acestuT riu de basinul riului 
Jiul si Dealul-Cerbulul cu con- 
tinuafiunea sa Dealul-Doridor 
in dreapta DSsn&fuiuluT, care-1 
si desparte de basinul riului 
Drincea. 

In pi. Dumbrava-d.-j., uda co- 
muna Caiugarei, cu direcfiunea 
de la V.-E. Are aci doua poduri 
st&t&toare, unul in partea de 
E. si altul in partea de V. a 
com. Din dreptul acestel co- 



mune primeste pe dreapta Pi- 
riul-Udrii. 

Uda com. Gubancea de la E. 
spre V., in dreptul careia are 
3 poduri si un vad. Primeste 
piriul Pietriceaua pe stinga, in- 
c£rcat la rindul lul cu piriul 
Fagefelul. 

Uda com. Vela, trecind prin 
partea de S. Are un pod peste 
dinsul la Ripa-Rosie. 

Esind de pe teritoriul com. 
Vela, intrii in com. Salcufa, pe 
care o uda prin partea de V.- 
N. face mai multe ondula^nnl 
spre E. si apoi se lasa spre 
S. Are si aci un pod. 

Patrunde pe teritoriul com. 
Tancanau pe care o uda cu di- 
recfiunea de la V.-N.-E. Din 
dreptul acesteT com. patrunde 
in pi. Jiul-d.-m., intrind in co- 
muna Ciutura, pe care o uda 
prin partea de V.-S.-E. Prime- 
ste pe stinga piriul Ciuturica, 
la Podul-Bisericei. 

Primeste in aceasta com. pe 
stinga piriul Dasnafuiul-Mic. 

Patrunde pe teritoriul com. 
Virvorui, de unde se indrep- 
teaza direct spre S., pastrind 
aceasta direcfiune pana aproape 
de varsare. 

Se incarca pe stinga cu pi- 
riul Purceaua, in dreptul moarei 
lui Ion-Stan-Toma, satul Finti- 
nelele (com. Virvorui). 

La esirea din com. Virvorui 
patrande pe teritoriul com. Li - 
povul, pe care o uda prin par- 
tea de V. cu directfa de la N.- 
S. Desparte aceasta comuna 
de com. Intorsura, pe care o 
uda prin partea de E. cu di- 
recfiunea de la N.-S. Primeste 
pe dreapta afluenfii: Jivanul, 
Banaguiul si Valea-Rea, care 
se varsa in dreptul satulul Ra- 
dovan, pe stinga. Aceste rtun ii 
vin din com. Intorsura. La esirea 
din aceasta com. uda com. Cera- 
tul, din dreapta careia formea- 



za limita desp&rfitoare intre pl^- 
sile BSilesti si Jiul-d.-m. Din S. 
com. Ceratul, inceteaza de a 
mai uda plasa • Jiul - d. - m. si 
patrunde in plasa Balta, for- 
mind hotarul de V. catre pi. 
Bailesti. Cea di'ntiiu com. ce 
uda este com. Giurgita, in drep- 
tul careia are mai multe po- 
duri si pe care o desparte de 
com. Urzicufa, pi. Bailesti. Din 
aceasta com. primeste piriul 
Urzicufa, pe dreapta. 

Patrunde in com. Birca, de 
unde se incarca pe stinga cu 
piriul Birca, apoi trece in com. 
Goicea-Mica, pe care o uda in 
partea de V., cu direcfiunea de 
la N.-S. Desparte aceasta com. 
de com. Plosca si Bistreful. Are 
aci 2 vadurl si trei podun. 

Intra in com. Goicea-Mare, 
in dreptul careia are 4 vadurl 
de moara si 2 poduri. 

Patrunde pe teritoriul com. 
Plosca, pi. Bailesti, pe care o 
desparte de com. Cirna, pi. 
Balta. Uda com. Plosca prin 
partea de E., de unde apoi se 
indrepteaza spre E., spre a se 
varsa in Balta-Popei sau Ne- 
deiul. 

Dasnafuiul se revarsa prima- 
vara, dar nu cauzeaza pierderl 
locuitorilor de prin prejur. 

Dasna^uiul, vale, jud. Mehedinfi 
si jud. Dolj, plasile Dumbrava- 
d.-j., Jiul-d.-m. Balta si Bailesti, 
prin care curge riul Dasnafuiul. 
Se mai chiama numai in jud. 
Dolj si Valea-Mare 

DasnaJ uiul-Mic, pirin, jud. Dolj, 
pi. Dumbrava-d.-j., com. Tan- 
canati, afluent pe stinga al riului 
Dasna^uiul. 

De-Casa (Valea-), vale, izvoreste 
din raionul com. Pausesti-Ma- 
glasi, jud. Vilcea, pi. Cozia, 
si se varsa in riul Rimnic, tot 



Hosted by 



Google 



DEAGUL 



77 



DEALUL 



in raionul com. Pausesti-Ma- 
glasi. 

Deagul, com. rur,, ce-i mai zice si 
Deagurile, jud. Arges, pi. Ga- 
lasesti, la 5 kil. de com. rur. 
Costesti (resedin^a subprefec- 
tureT) si la 48 kil. de Pitesti. 
Se compune din 4 catune : Spa- 
la^ei, cu 50 fam., Goleasca, cu 90 
fam., Gainesti, cu 50 fam., Dea- 
gul-d.-s. si Deagul-d.-j., cu no 
fam. In tot sunt 200 fam., din care 
12 fam. de^igani, cu 11 82 sufl. 
In com. sunt 2 biserici, o scoala 
primara rurala, case proprieta- 
restf cu gradina, etc. 

Budgetul comunei pe anul 
1882/83 a fost de 3482 lei 50 
bani la venitun si de 3392 lei 
la cheltueli. 

Dupa o publica^ie oficiala 
(1887) aceasta com. numara 241 
contribuabili si are un budget 
de 2960 lei la venitun si de 
2734 lei la cheltueli. 

Numarul vitelor a fost in anul 
1887 de 1063 capete mar* (1000 
boi si vacl, 50 cai, 5 bivoli, 8 
asinT) si de 3428 vite marunte 
(31 18 01, 30 capre si 280 ri- 
matori). 

Deagul-de-Jos, sat, cu 400 su- 
flete, din jud. Arges, pi. Gala- 
sesti; face parte din com. rur. 
Deagul sau Deagurile. Are o 
biserica cu hramul Adormirea, 
deservita de un preot si un 
cintare^. 

Deagul-de-Sus, sat, cu 200 su- 
flete, din jud. Arges, pi. Gala- 
sesti; face parte din com. rur. 
Deagul sau Deagurile. Are o bi- 
serica, cu hramul To^T-Sfintu, de- 
servita de 1 preot si 1 cintaref. 

Deagurile. Vezi Deagul, jud. Ar- 
ges. 

Dealul, plasd, in jud. Dimbovifa. 



$t-a luat numele de la dealurile 
cu vi! ce o brazdeaza de la N. 
spre S. Aceasta plasa pana la 
1883 isT avea resedin^a in Tir- 
goviste; dar de atunci s'a u- 
nit cu plasa Dimbovi^a. si for- 
meaza o singura plasa cu nu- 
mele Dealul-Dimbovi^a. Este si- 
tuate in mijlocul jude^ulul si se 
invecineste spre E. cu jud. Pra- 
hova, spre V. cu jud, Muscel, 
spre N. cu plaiul unit Ialomi^a- 
Dimbovi^a ; spre S. cu plasa 
Ialomi^a si Cobia si cu pi, Bo- 
lintinul numal intr'un punct la 
com. Ghinesti. Clima acestei 
plasT este dulce si sanatoasa; 
pamintul ei este fertil si acoperit 
de dealurl cu vii, vai si padun, 
precum si cimpif intinse. 

Dealurile mai principale din 
aceasta pi, sunt: Dealurile Ocni^ei 
si ale GorgoteT, numite : Ruse^ul 
Scoar^a, Plaiul Salinelor-Vechi, 
Blejul, si vaile : Valea-Gorgotii, 
Valea-Dulce, Linia si Saratura; 
Dealurile din Gura-Ocni^ei, nu- 
mite: Dealul-Crucilor si Dealul- 
Fintinei; Dealurile Razvadului, 
numite : Fe^ile-Zarafului, Calu- 
gareasca, Valea-luT-Socol si al- 
tele; Dealurile Manastirei-Dea- 
lul si Viforita; Dealurile Ani- 
noasei, numite : Cornetul, Ogra- 
zile si Fe^ele; Dealurile Doice- 
stilor : numite Boltosul, Valea- 
Bradului, Daria si Iuzi ; Dealu- 
rile Bucsianilor, numite : Con- 
{easca, Cru^ul si Sapunarul. Ma! 
toate aceste dealurl si vai pro- 
duc vinurT, fructe si mai ales 
prune, din care se face £uica. 
Dealuri acoperite cu padun si 
izlazuri mat sunt la comune- 
le: Sotinga, Gindesti, Priboiul, 
Tatarani, Manesti, Bo^esti, Lu- 
desti, Butoiul si altele ; iar cimpii 
si sesuri intinse sunt la co- 
munele: Colanul, Vacaresti, La- 
zurile, Cazaci, Habeni, Sacueni 
si Comisani. 

Plasa Dealul-Dimbovi^a este 



una din cele malintinse aleju- 
defuluf. Este udat£ de mat multe 
riuri si anume : Dimbovija si Ialo- 
mifa ; apol de piraele : Valea-Bo- 
festilor. Glimbocelul, Potopul cu 
afluenfilsai: Valea-Butoiulul, Va- 
lea-Cobiel, Valea-$u{il, si altele ; 
dupa aceea Ilfovul, Slanicul, Pirs- 
covulsi Criva^ul. Aceasta pi. pro- 
duce in parole sale cimpoase 
tot felul de cereale : griu, po- 
rumb, orz si altele ; produce 
vin, {uica si tot felul de fructe; 
c&rbunl de pamint la $otinga, 
pacura la Ocni^a. Sunt fabric! 
de gaz la Tirgoviste si Cola- 
nul; morT de apa si de aburl 
in diferite Comune ; fabric! de 
oale si cosuri de richita la Dra- 
gomiresti, etc. Pentru comerciu, 
Tirgovistea se afla in mijlocul 
acestor plasi, unde se vind si 
se cumpara tot felul de articole. 
Din Tirgoviste pleaca in dife- 
rite p&rtf ale plasel Dealul-Dim- 
bovi^a mat multe sosele corau- 
nale, judefene si na^ionale. 

Aceasta plasa coprinde 3 1 co- 
mune rurale : $otinga, Colanul, 
Ocni^a, Gura-Ocni^ei, Razvadul, 
Vacaresti, Habeni, Adinca, A- 
ninoasa, Bucsani, Cazaci, Co- 
misani, Doicesti, Lazurile, Ra- 
ciul, Sacueni, Viforita, Boga^i, 
Botesti, Butoiul, Cindesti, Dra- 
gomiresti, Glimbocata, Hulubes- 
ti, Lucieni, Ludesti, MSnesti, 
Priboiul, Tatarani, Valea-Case- 
lor si Mircea-VodS, avind peste 
tot o popula^iune de 4741 S lo- 
cuitori. In aceasta plasa este o 
judecatorie de ocol cu rese- 
din^a in Tirgoviste ; insa is! in- 
tinde competenta numat asupra 
afacerilor din oras si din plasa 
Dealul, cact locuitoril din plasa 
Dimbovi^a ^in de judecatoria din 
Gaesti a pl&sel Cobia. 

In aceasta plasS sunt mai 
multe biserici si 5 man&stirl: 
Viforita, Dealul, Gorgota, Nu- 
cetul si Butoiul. ^coale sunt 



Hosted by 



Google 



DEALUL 



78 



dealul-afInata 



prin toate comunele de maT sus. 
La Nucet este herghelia sta- 
tute*. Aci, la 1 82 1, Turcil baturS 
pe Grecii lui Tpsilante in doua" 
rlnduri. In Dragomiresti se afl& 
si azT ruine din marele fabric! 
ale lui B&leanu, fabrici de spirt, 
de luminal, de sapun, de pos- 
tav si de tabacSrie. In Doicesti 
sunt ruine de palate vechi. La 
Hulubesti si Comisani slu fost 
lupte intre Turci si RominI 
(1495 — 1599). La Helestaele- 
Domnesti, car! sunt in raionul 
comuneT Cazaci, Vlad-f epes a 
tras in {eap& la 1462 armata 
turceasca* si pe comandantul lor 
Hamza-Pasa, care intrase in {ara* 
ca sS-1 scoata din domnie. 

Dealul, plasd desfiin^ata, din ju- 
de^ul Muscel, care coprindeape 
la inceputul secol. al XVIII-lea 
toate comunele de la Valea- 
Mare (linga* Pitesti) pan& la Ca- 
linesti (asta-zl pi. Podgoria). 

Dealul, sat. (Vezi Cristesti, sat, 
com. Cristesti, pi. Cosula, jud. 
Botosani). 

Dealul, sat. (Vezi Buda, sat, com. 
Zvorastea, pi. Berhometele, ju- 
de^ul Dorohoiu). 

Dealul, catun. (Vezi Cotnari, sat, 
pi. Bahluiul, jud. lasi). Are o 
populate de 60 familil, sau 249 
suflete. 

Vite sunt 417 capete, din 
carl: 103 vite man cornute, 28 
cai, 220 oX si 68 rim&tori. 

Dealul, parte din satul Sire^elul, 
jud. Suceava. 

Dealul, mahala, in jud. Mehe- 
dinfi, pi. Ocolul-d.-s.; {ine de 
com. rur. Bresni^a. 

Dealul, m&ndstire, jud. Dimbo- 
vi^a. E situ aril la 4 kil. de Tir- 



goviste, spre N.-E., pe un deal 
cu o pozi^ie frumoasa' si incon- 
juratS cu viT. In aceasta* m&nas- 
tire a fost instalata. scoala de 
sub-oficerT, care s'a mutat de 
aci la Bistri^a. Tot aci a fost 
sub garda un convoiu de 800 
prizonieri Turci maT multe luni 
in urma razboiului de la 77/78. 

Se pastreaza in manastire un 
sicriu cu dou& craniurT, unul 
capul lut Radu-cel-Mare, care 
a fondat aceasta manastire si 
al doilea capul lui Mihaiti-Vi- 
teazul. 

Prin secolul al XV-lea, in Tara- 
Romineasca erau doua partide 
de boeri, can traiau in cea maT 
inversunata dusmanie, din cauza 
ca fie-care voia sa puna mina 
pe domnie. Aceste partide dupa 
numele capilor lor se numeau 
partida Danestilor si Dracules- 
tilor. Pe la anul 1446, Danesti 
cu ajutorul Ungurilor ucise chiar 
in mijlocul TirgovisteT, capitala 
{arei, pe atuncT, pe Domnul (a- 
rei Viad-Dracul dimpreuna cu 
fiul sau Nicolae si ast fel ocupara 
Danesti tronul {arel. Cei do! 
Draculesti, victima urei si a 
dusmaniei, se inmormintara pe 
culmea dealului intr'o pozitie 
frumoasa, unde este asta-zT Ma- 
nastirea-Dealul, se ridica apoi 
aci o mica" capela de iemn, care 
mult timp s'a numit Gropni^a- 
Draculestilor. # 

La anul 1499, Radu-al-V-lea- 
cel-Mare, din familia Dracu- 
lestilor, privind de maT multe 
or!, din palatele sale domnest! 
din Tirgoviste, locul de pe deal, 
unde zaceati oasele scumpe ale 
mosilor sa?, ins&rcina pe Oncea 
Corbul, unul dintre cei maT cre- 
dinciosi demnitarT al saT, ca sa* 
ridice o man&stire marea^a pe 
acest deal scump familieT sale. 
Man&stirea - Dealul se termini 
si setlrnosila 1500, in prezenfa 
Domnilor si a mai marilor \&- 



reT, dindu-i-se hramul Sf. Ni- 
colae, servind la acest inalt o- 
ficiu divin Patriarhul Nifon si 
Mitropolitul Macarie. Manasti- 
rea-Dealul a fost reparata* de 
Bibescu-Voda pe la 1844, cind 
a facut si o sosea cu aleiu de 
teT din Tirgoviste pana la Ma- 
nastire. 

Asta-zi in manastirea Dealul 
este un mare depou de arme. 

Dealul, mahala, in jud. Mehe- 
din^i, plasa Dumbrava; {ine de 
com. rur. Bal^a^i. 

Dealul, mahala, com. rur. Sla- 
vesti, pi. Olte^ul-d.-s., jud. Su- 
ceava. 

Dealul, deal, jud. Covurluiu, in- 
tre piraele Covurluiului si Su- 
huluiuluT, care atinge com. Mas- 
tacani numai cu o parte din 
coasta sa despre E., formind 
valea si sesul piriului Covurluiu. 

Dealul, padnre, supusa regimului 
silvic, in raionul comunei Ru- 
carul, plaiul Dimbovita, jude^ul 
Muscel. 

Dealul, trup din pftdurea statu- 
lui, in raionul com. Barcea, pi. 
Birlad, jud. Tecuciu. 

Dealul, deal, jud. Muscel, pro- 
prietatea com. Domnesti, din 
care curge Piriul-f iganuluT, Va- 
lea-luT-Ilie, Piriui-cel-Mare, va- 
lea Bercoia si Valea-luI-Gheor- 
ghe. Acest deal se afla spre V. 
comunei si are pamint nisipos 
in mare parte, rati de hrana. 
E acoperit in mare parte cu a- 
nin si mesteacan. Pe icT pe co- 
lea se v3d ripT si surpaturi. 

Dealul-Afinata, loc de vie, in 
intindere de 3 hect. 6354 m. 
p. E situat in com. Rusanesti, 
pi. Cerna-d.-j., jud. Vilcea. A fost 



Hosted by 



Google 



DEALUL-ALMAJULUI 



79 



DEALUL-CEL-MARE 



pendinte de Episcopia Rimni- 
cul. S'a vindut de veci. 

Dealul-Almajului, deal, linga 
com. cu acela$! numejud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-s. Pe acest deal este 
un punct trigonometric, a?ezat 
de statul major austriac (1854) 
cu ocazia facerii har^ii ^ari!. 

Dealul-Babelor, deal. (VezI Ba- 
bele). 

Dealul-Bagna, pddurice a sta- 
tuluT, in intindere de 40 hect., 
pendinte de com. Gole$ti, pi. 
Riurile, jud. Muscel. 

Dealul-Balaban, deal, in com. 
rur. Glogova, plaiul Closani, ju- 
detul Mehedin^i. 

Dealul-Balce§ti, catun, jud. Ar- 
ge?, pi. Topologul, pendinte de 
com. rur. Corbi-Mangureni sau 
Corbi-din-Vale. Are o populate 
de 92 locuitori; o biserica cu 
hramul Intrarea-in-Biserica, de- 
servita de 1 preot $i I cintare^. 

Dealul-Bal^ei, deal, se prelun- 
ge$te de la N. la S. de-a lungul 
comunelor: Berezeni $i Bozia, 
pi. Prutul, jud. Falciu, numit 
ast-fel de la balta Berezeni, ce 
se afla pe sesul Prutului, $i in 
lungul careia vSe intinde. Pe 
culmea acestui deal, in partea 
de N., se afla o movila. 

Dealul-Batrin, deal, in com. rur. 
Lupsea, plasa Motrul-d.-s., jud. 
Mehedin^i. 

Dealul-Berbecului.V. Coarnele- 
Berbecului, deal, jud. Neam^u. 

Dealul-Be§legei, deal, pe teri- 
toriul com. Raducaneni, pi. Po- 
doleni, jud. Falciu. 

Dealul-Bisericei, sat, cu 73 lo- 



cuitori, jud. Arges, pi. Pite^ti; 
face parte din com. rur. Cocul- 
Pope^ti. 

Dealul-Bisericei, sat, face parte 
din com. rur. Rijle^ul-Vieros, 
pi. Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o 
popula^iune de 120 locuitori. 

Aci e o biserica, fondata la 
anul 1830 de logofatul Anghel 
Ceau^escu, cu so£ia sa Dumitra 
?i alt! locuitori mat de frunte 
din comuna. 

Dealul-Bisericei, mahala, com. 
rur. Tereuja, pi. 01te£ul-d.-s., 
jud. Vilcea. 

Dealul-Bisericei, deal, numit 
ast-fel de la biserica ce se afla 
pe ei, in partea de N. a satu- 
lui Bozia, com, Bozia, pi. Pru- 
tul, jud. Falciu. Pe platoul a- 
cestu! deal se afla a$ezat si sa- 
tul Bozia. 

Dealul-Birladului, deal, in jud. 
Falciu. Se intinde din hotarul 
jud. Vasluiu, intre riul Birlad 
si piriul Crasna, pe teritoriul 
com. Tirzii, pi. Crasna, pe o 
suprafa^a cam de 286 hect. Ca- 
patul lui despre S. se nume^te 
Gheba. 

Dealul-Boeresc, deal, In com. 
rur. Lupsea, plasa Motrul-d.-s., 
jud. Mehedin^i. 

Dealul-Borlii. Vezi Borli. 

Dealul-Borone§ti, sat, jud. Ar- 
ges, pi. Argesul, pendinte de 
com. rur. Valea-Danului. Are 
70 familif, sau 147 locuitori; i! 
ma! zice si Borobanesti. 

Dealul-Boului, sat, cu 100 loc, 
jud. Arge?, pi. Pi testi; face par- 
te din com. rur. Cocul-Popesti. 

Dealul-Bradului, com. rur., jud. 



Arge$, pl- Pitesti, la 23 kil. de 
com. rur. Bascovu-Flesci, rese- 
dinta sub -prefecture! si la 24 
kil. de Pitesti. Se compune din 
satele: Degera^i (200 loc); Pe- 
pelesti (180 loc.) si Rosogesti 
(190 loc), peste tot 570 loc 

In comuna este o biserica de 
lemn, facuta de locuitori! mos- 
neni, cu hramul Cuvioasa-Pa- 
raschiva, deservita de 2 preo{! 
si 1 cintaref ; o $coal& prim. rur. 

Dupa o publica^ie oficiala 
(1887), aceasta com. numara 81 
contrib. $i are un budget de 
1427 le! la venitur! si de 1 152 
le! la cheltueli. 

Vite mar! erau in 1887 426 
capete (400 bo! $1 vac!, 26 ca!) 
$i 972 vite marunte (850 o!, 2 
capre ?i 120 rimatori). 

Dealul-Brane§ti, deal, in com. 
rur. Glogova, plaiul Closani, ju- 
de^ul Mehedin^i. 

Dealul-Buda, deal, in com. rur. 
Glogova, plaiul Closani, jud. 
Mehedin^i. 

Dealul-Casei, deal, in com. rur. 
Micule^ti, pi. Vaiior, jud. Me- 
hedin^i. 

Dealul-Caselor, deal, in com. 
rur. Lupsea, plasa Motrul-d.-s., 
jud. Mehedinp. 

Dealul-CSlugaruluI , deal, in 
com. rur. Matasari, pi. Vaiior, 
jud. Mehedin^i. 

Dealul - Calugarului, deal, in 
com. rur. Miculesti, jud. Mehe- 
din$i, pi. Viilor. 

Dealul - Carbunelui, > pddure, a 
statulu!, in intindere de 175 
hect. com. Stanesti, jud. Muscel, 
pL Nucsoara. 

Dealul-cel-Mare, deal, $i locu- 



Hosted by 



Google 



DEALUL-CERBULUl 



80 



DEALUL-CU-MONUMENT 



in$a izolatS, la E. de com. Stii- 
peni, jud. Musce], pi. Riurile, 
de unde izvore^te plriul Ogre- 
zile. 

Dealul-Cerbului, deal, cu vii, 
in jud. Mehedinti, pi. Blahni^a. 
Jine de com. rur. Bato^i. Con- 
fine marmora alba, foarte fru- 
moasa. 

Dealul-Cetafuia, virf de deal, 
jud. Bacau, pi. Siretul-d.-j., com. 
Gioseni. E situat la E. satuluT 
Horge$ti $i numit ast-fel fiind- 
ca se crede a fi fost pe din- 
sul o vechle cetate. 

Dealul-Ceta^uiei, culme de deal, 
jud. Olt. Vezi Ceta^uia. 

Dealul-Chiciora, deal, cu pa- 
dure, in jud. Mehedin^i, plaiul 
Cerna ; {ine de com. rur. Marga. 

Dealul-Ciocindiei, deal, in com. 
rur. Micule$ti, jud. Mehedin^i, 
pi. Vailor. 

Dealul-Ciungilor, padure, jud. 
Bacau, plasa Tazlaul-d.-j., com. 
Birsane^ti, proprietatea capita- 
nului §eptilicT. Este foioasa (fag, 
stejar). Are o intindere de 115 
hect., ?i este supusa regimuluf 
silvic. 

Dealul - Clsmanegei, deal, in 
jud. Mehedin^i, com. rur. Mi- 
cule?ti, plasa Vailor. 

Dealul-Coastei, deal, in com. 
rur. Crainici, jud. Mehedin^i, 
plaiul Clo^ani. 

Dealul-Coastei. Vezi Coste?ti, 
jud. Suceava. 

Dealul-Comorilor, deal, cu pa- 
dure, pe teritoriul mo^iei Hli- 
boca, jud. Dorohoiu, pi. Prutul- 
d.-s., com. Pomirla. Pe virful 



lui se vad ni$te gropi, despre 
care tradi^ia populara spune ca 
din vechime s'ar fi scos din 
ele multe scule pre^ioase ?i o 
mare comoara. 

Dealul-Corbului, mica pddurice, 
in intindere de 20 hect. a sta- 
tului, pendinte de com. Gole^ti, 
jud. Muscel, pi. Riurile. 

Dealul-Corbului, virf de deal, 
jud. Bacau, pi. Siretul-d.-j., com. 
Mile^ti. Face parte din ridicatu- 
rile care despart pirlul Racataui, 
de Siret. 

Dealul-Cornilor, deal, pe care 
se aria a$ezat satul Corni-Un- 
guri; este o ramificare a dea- 
lului Lohan, ce se intinde pe 
partea de S. de la E. la V. pe 
teritoriul com. Epureni, jud. 
Falciu, pi. Prutul. Si-a luat nu- 
mirea de la padurea de corn! 
ce se aria pe el. 

Dealul-Corni^orul, deal, in co- 
muna rur. Glogova, jud. Mehe- 
din^i, pi. Clo^ani. 

Dealul-Coteni, deal mic, jud. Ba- 
cau, pi. Siretul-d.-j., com. Ta- 
ma?i; se ridica la N. de satul 
cu acela^J nume. In partea cul- 
minanta a acestui deal se afl£ un 
beciu, numit Beciul-Tataresc sau 
Urie^esc, unde legenda spune 
ca-?T pastrau Tatarii averile. 

Dealul-Cotmeni^ii, catun, din 
jud. Arge§, pi. Pite^ti, pendinte 
de com. rur. Draganul-Basco- 
vel. Are 32 fam. 

Dealul-Croicei, deal, in com. 
rur. Matasari, jud. Mehedin^i, 
pi. Vailor. 

Dealul-Croicilor, deal, in jud. 
Mehedin^i, pi. Vailor, comuna 
rur. Micule^ti. 



Dealul-Croitorilor, deal, in co- 
muna rur. Su$i$a, jud. Mehe- 
din^i, pi. Motrul-d.-j. 

Dealul-Crucei, deal, incepe din 
Podi^ul- Hucilor, de pe mo$ia 
Vladeni, jud. Dorohoiu, pi. Co- 
pula, com. Corlateni, ?i se pre- 
lunge^te de asupra Jijiel, la moa- 
ra de linga sat. 

*■ 
Dealul-Crucei, deal, jud. Val- 
cea, pi. Ocolul, com. Vlade^ti. 

Dealul-cu-Cetate, deal, in jud. 
?i pi. Tulcea, com. Moru-Ghiol, 
cat. Dunava^ul-d.-s. ; se desface 
din dealul Moru-Ghiol ; se in- 
tinde spre E., brazdind partea 
N.-E. a pla$ei $1 pe cea Estica 
a comunei ; pe la poaleie nor- 
dice merge calea comunala Mo- 
ru-Ghiol-Dunava^ul; la cele S. 
este a$ezat satul-Dunavatul-d.-s ; 
virful Dunava^ul are 52 m. S'a 
numit a?a, din cauza a 3 mine 
de lagare romane, situate la 
nord ?i cunoscute de locuiton 
sub numele de Cetate. 

Dealul - cu - Gruiul, sukat. Vezi 
Corbi, proprietatea statului, jud. 
Muscel. 

Dealul - cu - Monument, deal, 
in jud. Tulcea, pi. Macin, pe te- 
ritoriul catunului Garvan, co- 
muna rur. Vacareni. Se desface 
din Dealul-Cararilor, anume din 
virful dealulul Pietrosul (162 m.); 
se intinde spre N., avind o di- 
rec^iune generala de la S.-E. 
spre N.-V., brazdind partea nor- 
dica a pla^ei $i a comunei; in 
partea Vestica are virful numit 
Bugeacul (86 m.), la picioarele 
caruia se afla un mic monu- 
ment, ridicat cu ocazia debar- 
carei trupelor ruse^ti in razboiul 
din 1877 — 1878; se intinde 
printre balta Jijilei ?i scurgerea 
sa Girla-La^imei ; atit la poa- 



Hosted by 



Google 



DEALUL-CU-PERl 



81 



DEALUL-DOAMNEl 



lele estice cit si la cele vestice 
se afla doua micT bande de ni- 
sip, pe carl merg doua dru- 
muri vecinale, Jijila-Azacliu si 
Garvan-Azacliu ; are o inal^ime 
de Sy m.; epunct trigonometric 
de ordinea a 3-a; domina asu- 
pra satului Garvan, asezat la 
poalele sale; este acoperit cu 
seman&turi si finete. 

Dealul-cu-Peri, deal, jud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-s., com. Fratositi^a ; 
are o inal^ime de aproape 92 m. 

Dealul-cu Viile, deal, la V. si 
in margin ea com. Telesti, jud. 
Gorj, pi. Ocolul. Se prelungeste 
de la N. spre S. pe o intindere 
de aproape 2 kil. Este acope- 
rit cu vii si e proprietatea co- 
muneT Telesti. 

Dealul-Cuca, sat. Vez! Cuca. 

Dealul-Cucului, sat. Vezi Caza- 
nesti. 

Dealul-de-Est, padure a statu- 
lui, in intindere de 225 hect., 
aparttnind com. Stanesti, jud. 
Muscel, plaiul Nucsoara. 

Dealul-de-Est, padure, proprie- 
tary a statuluT, in intindere de 
500 hect., com. Corbisori, plaiul 
Nucsoara, jud. Muscel. Formea- 
za impreuna cu padurea Dea- 
lul-de-Vest (244 hect.) si Zavo- 
iul de linga riul Doamna (12 
hect.), padurea Corbisori, avind 
toata o suprafata de 750 hect. 

Dealul-de-Est, padure.Vezi Dea- 
lul-de-Vest, com. Dobresti, jud. 
Muscel. 

Dealul-de-Jos, deal, cu vii, in 
jud. Mehedin^i, com. rur. Rete- 
jul, pi. Closani; produce vin bun. 

Dealul-de-Jos. Vezi Dealul-de- 



Sus, comuna Balilesti, j ide^ul 
Muscel. 

Dealul-de-MijlOC, deal, numit 
ast-fel pentru ca se prelungeste 
intre alte doua dealurT, pe te- 
ritoriul comunei Rusca, plasa 
Pmtul, jud. Falciu. 

Dealul-de-Rudina, catun, in co- 
muna rurala Dilma, jude^ul Me- 
hedin^i, plaiul Cerna. 

Dealul-de-sub-Virful - Pietrei, 

deal, la N. de com. Aposto- 
lache, pi. Podgoria, jud. Pra- 
hova, m direc^ie de la Via E. 
Pe el se cultiva vie. 

Dealul-de-Sus, deal, in jude^ul 
Mehedin^i, com. rur. Retezul, 
plaiul Closani. Este acoperit cu 
vii carl dau un vin bun. 

Dealul-de-Sus si Dealul-de- 
Jos, doua serii de dealuri la 
V. de com. Balilesti, pi. Riurile, 
jud. Muscel. Una merge catre 
V., prelungire a culmei de 
munp si dealuri ce trece prin- 
tre riul Doamnei de o parte si 
riul Bratia de alta ; alta ca- 
tre E., prelungire a culmei de 
mun^i si dealuri ce merge pe 
de o parte printre riul Bratia, 
iar pe de alta printre riul Bu- 
ghea si Riul-Tirgului. Aceasta 
din urma serie se termini in 
comuna Balilesti printr'o cim- 
pie intinsa, avind un pamint 
cit se poate de propriu pentru 
agricultural Cea-1'altS serie de 
V. merge mai departe catre 
S., prin comuna Bajesti si se 
termina in com. Piscani, pe la 
poalele careia trece riul Bratia 
unit cu Riul-Tirgului. 

Ambele dealuri sunt acope- 
rite cu o mul^ime de p&duri. 

Dealul-de-Vest, padure, propri- 
etate a statului, in intindere de 



750 hect., com. Dobresti, pi. 
Podgoria, jud. Muscel. Impre- 
una cu Dealul-de-Est, care are 

suprafata. de 500 hect., for- 
meaz& padurea Furesti. 

Dealul-de-Vest, pddure a sta- 
tului, in intindere de500hect., 
pendinte de com. Aninoasa, pi. 
Riurile, jud. Muscel. 

Dealul-de-Vest, padure. Vezi 
Dealul-de-Est, com. Corbisori, 
jud. Muscel. 

Dealul-despre-Butora, ramifi- 
cafte a dealului dintre piraele 
Covurluiul si Suhuluiul, din co- 
muna M&st&cani, plasa Prutul, 
jud. Covurluiu. 

Dealul-Dianca, sat, jud. Ba- 
cau, plasa Tazlclul - de - sus, al 
catunului Leontinesti, situat 
pe podisul Dianca, la o de- 
partare de 200 m. de satul 
Leontinesti (scoala). Din acest 
catun au urmat la scoala 14 
copii, in anul 189 1, din 33 in 
virsta de scoala. 

Are o biserica ortodoxa, cl£- 
dita de locuitorT, deservita de 

1 preot si 2 cint&refi. 

Are o populate de 45 fa- 
milii sau 114 suflete. 

Animale se numar& : 14 cat, 
92 vite cornute si 47 porcl. 

Dealul-Dienejul, sat, jud. Ba- 
cau, pi. Siretul-d.-j., al comunei 
Pincesti. Se afl£ situat intre pi- 
rlul Pogle^ul si piriul Dieneful, 
la o depSrtare de 1800 m. de 
satul Pincesti. Are 44 fam. sati 
149 sufl. Vite sunt: 14 ca*, 108 
vite cornute, 65 porcl si 14 capre. 
La marginea satului sunt mo- 
vile gaunoase si san^uri care 
fac parte din intaririle de la 
Gatisesti, numite Apar&toarea. 

Dealul-Doamnei, deal, pe teri- 



66878. iiarele Dicfionar Geogra/ic. Vol. 111. 



11 



Hosted by 



Google 



DEALUL-DOCmClULUI 



82 



DEALUL-LEULUI 



toriul satului Orofteana-de-Jos, 
com. Orofteana, pi. Her^a, ju- 
de^ul Dorohoiu. 

Dealul-Dochiciului, deal, aco- 
perit cu padure si poeni, d'a- 
supra orasulul Baia-de-Arama, 
din jude^ul Mehedin^i, plaiul 
Closani. In interiorul acestui 
deal se afla carbunl de pamint. 
Peste Dealul -Dochiciuluf trece 
o poteca de picioare si cai ce 
duce de la Baia-de-Arama, prin 
Ponoare, la Baia-de-Sus si spre 
Turnul-Severin. 

Acest deal este punct de 
observa^iune, predominlnd cu 
vederea sa, asupra locaiita^ilor 
vecine si mat cu seama spre 
jud. Gorj. 

Dealul-drept-al-Plapcei, deal, 
jud. Olt. Vezi Pietrisul. 

Dealul-Drochiei, deal, pe teri- 
toriul com. Gugesti, pi. Crasna 
jud. Falciu. 

Dealul - Dumbravei, deal, in 
suprafafa cam de 356 hect., in 
partea de S. a comunei Tirzi, 
pi. Crasna, jud. Falciu, la S. 
de dealurile : Prisaca si Dealul- 
Dobrei, in hotarul com. Corni. 

Dealul-Facale{e§ti, cdtun, din 
jud. Arges, pi. Pitesti, pendinte 
de com. rur. Cocul-Popesti; are 
100 locuitori. 

Dealul-Florilor, deal, in jud. 
Mehedin^i, com. rur. Lupsea, 
pi. Motrul-d.-s. 

Dealul-Frumos, numire vechie 
a comunei Pleasa, pi. Podgoria, 
jud. Prahova. 

Dealul-Fundoaei, deal, se in- 
tinde intre Prut si satul Crai- 
niceni, com. Horodistea, plasa 
Prutul-d. : j., jud. Dorohoiu. 



Dealul- Gfrsului, deal, pe teri- 
toriul com. Tamaseni, pi. Mij- 
locul, jud. Falciu. Legenda zice 
ca numirea-i vine de la un om 
numit Girsan, care, fugind de fri- 
ca Turcilor, a fost prins pe acest 
deal unde i s'ar fi taiat capul. 

Dealul-Glodului, padure, com. 
Birsane?ti, pi. Tazlaul-d.-s., jud. 
Bacau. E in intindere de 270 
hect. si este supusa regimului 
silvic. Predomina stejarul si fa- 
gul. Proprietari sunt: Razu (cu 
215 hect.) si Verdeanu (cu 55 
hect.) 

Dealul-Gorgului, deal, in par- 
tea de S. a com. Bazga, plasa 
Podoleni, jud. Falciu, numit 
ast-fel de la un vechiii proprie- 
tor, Gorgu. Dealul e acoperit 
cu padure, vii si livezT. 

Dealul - Grebenul. Vezi Gre- 
benul. 

Dealul-Grecului, deal, ramifi- 
care a dealului Lohan, jude^ul 
Falciu. Se intinde de la V. la 
E., pe teritoriul com. Epureni, 
pi. Prutul, intre vaile Ivan si-a 
GreculuT, terminindu-se la Gura- 
Vael in sesul Prutului. 

Dealul-Grigorescului, deal, in 
jud. Mehedin^i, com. rur. Micu- 
lesti, pi. Vailor. 

Dealul-Gruiuhri, sat, pe apa 
Vedel ; face parte din com. rur. 
Alunisul, pi. Vedea-d.-s., jud. Olt. 
Are o popula^iune de 157 loc. 

Are o biserica. 

Locuitortf acestui catun sunt 
mo^neni. 

Dealul - Gugului. Vezi Gugul, 
deal, com. Botesti, pi. Crasna, 
jud. Falciu. 

Dealul-Ione§ti, loc, pe teritoriul 



com. Magiresti, pi. MunteluT, 
jud. Bacau. 

Dealul-Inalt, munte, spre N. de 
satul Slatioara, jud. Suceava. 

Dealul-Jicnei, deal, se intinde 
din hotarul mosiel Zvoristea, $i 
se termina pe teritoriul satului 
si com. Zamostia, pi. Berho- 
metele, jud. Dorohoiu. 

Dealul-Jitianului, deal, in jud. 
Mehedin^i, plaiul Cerna ; £ine 
de teritoriul com. rur. Silistea, 
catunul Turtaba. Intr'una din 
ramurile acestui deal, despre 
comuna Izvernea, numita dea- 
lul-Izmenelor, Poieana-Belitinu- 
luT, s'a gasit o comoara de bani, 
o lada mare de lemn, care era 
plina cu bani de aur din tim- 
pul luT Ludovic, regele Ungariei. 
Pe linga bani, s'au gasit si cite- 
va arme, sabil si alte scule de 
valoare. 

Pentru impar^irea acestei co- 
mori a fost proces inaintea tri- 
bunalului de Mehedin^i. 

Dealul-Lat, munte, in comuna 
Neagra-SaruluT, jud. Suceava. 

Dealul-Lat, munte^ acoperit de 
fina^url, in com. Bogdane$ti, 
jud. Suceava. 

Dealul-Launele, sat, cu 150 
locuitori, jud. Arges, pi. Oltului; 
face parte din com. rur. Do- 
bresti. 

Dealul-Launelui, sat, din jud. 
Arges, pi. Oltului, pendinte de 
com. rur. Scheiu. 

Dealal-Leului, catun, apar^inind 
comunef Bace^ti, din pi. Gilor- 
tul, jud. Gorj. E situat pe dea- 
lul cu acelasl nume, in par- 
tea de E. a catunului Bacesti. 
Are o suprafa^a de 242 hect, 



Hosted by 



Google 



DEALUL-LtCAREflLOR 



83 



DEALUL-LUNG 



din care 70 hect. padure, So 
hect. arabile, 75 hect. fine^e, 
7 hect. vie, 10 hect. livezi de 
pruni. 

Are o populate de 44 familii, 
sau 130 suflete, dintre carl 40 
contribuabili, to{i RominT, ocu- 
pindu-se cu agricultura si cres- 
terea vitelor. 

Locuitoril sunt mai to{I mos- 
neni si poseda : 10 plugurl, 25 
care cu boT, 80 vite mari cor- 
nute, 3 cal, 160 01, 8 capre 
si 80 rimatorl. 

Comunica^ia in acest catun 
se face prin drumurl ordinare 
si prin soseaua vecinala, care 
leaga catunul de resedin^a si 
cu jud. Dolj. 

In catun se mai gasesc 1 
pu{ si 3 fintinl. 

Dealul- Licarejilor, fa fa de deal, 
in jud. Mehedin^i, plaiul Clo- 
sani, com. rur. Negoesti, satul 
Padesului. E acoperita cu vii, 
pruni, men, peri si al^i poml 
fructiferl. 

Dealul-lui-Agape. Vezi Agape 
deal, com. O^eleni, pi. Mijlocul, 
jud. Faiciu. 

Dealul-lui-Balan, deal, la V. 
de satul Rachitoasa, com. cu 
acelasi nume, jud. Tecuciu. 

Dealul-lui-Bobe, deal, acoperit 
cu vii, in jud. Mehedinfi, plaiul 
Closani ; {ine de com. rur. Ne- 
goesti, satul Padesul. 

Dealul-lui-Frate, munte, al co- 
munei Valari, din plaiul Vulcan, 
jude^ul Gorj, situat spre N. de 
comuna. Pe acest munte se afla 
numai padure de fag. 

Dealul-lui-Frate, sau Valari, 

picket militar. Se afla construit 
pe dealul cu acelasi nume, con- 
struct delemn compusadin o 



cazarma si o bucatarie. Poteca, 
ce se priveghea^a de acest pi- 
chet, intra in $ara pe la Mun- 
celul-Mare, ia direc^ia sudica 
pana in Valari; trecind Gruha- 
Mare, Lesurile, Vai-de-Ei. Pa- 
trularea intre Dealul-lui-Frate 
si Muncel, se face pe poteca 
ce trece pe la coama plaiului 
Valari, pe dealurile Botel si 
Muncelul-Mic, unde se afla si 
pichetul. Poteca poate fi straba- 
tuta si de patrupede incarcate. 
intre^inerea e anevoioasa. 

Dealul-lui-Gaspar, deal, in ju- 
de{ul Mehedin^i, com. rur. Mi- 
culesti, pi. Vailor. 

Dealul-lui-Ghica, deal, in jud. 
Mehedin^i, com. rur. Susi^a, pi. 
Motrul-d.-s. 

Dealul-lui-Ivan, ramificare a 
dealului Lohan, ce se intinde 
de la V. spre E., pe teritoriul 
comunei Epureni, pi. Prutul, jud. 
Faiciu si care se termina la 
unghiul format de confluenfa 
piraielor Cir{a si Balcoael, pe 
locul numit Ben^a, avind pe 
dreapta valea cu Piriul-Bilcoael, 
iara pe stinga valea cu Piriul- 
luT-Ivan. 

Dealul-lui-Ivan, deal, in com. 
rur. Miculesti, pi. Vailor, jud. 
Mehedin^i. 

Dealul-lui-Micu, deal, in com. 
rur. Crainici, plaiul Closani, ju- 
de£ul Mehedin^i. 

Dealul-lui-Moisa, deal, pe te- 
ritoriul com. Jegalia, pi. Mijlo- 
cul, jud. Faiciu. 

Dealul-lui-Otel, deal. V. 0{e- 
lul, deal, com. O^eleni, pi. Mij- 
locul, jud. Faiciu. 

Dealul-lui-Trocan, deal, in co- 



muna rur, Glogova, plaiul Clo- 
sani, jud. Mehedin^i. 

Dealul-lui-Vlad, pise, pe culmea 
Ciinenilor, jud. Vilcea. 

Dealul-Luminelor. Vezi Lumi- 
nele. 

Dealul-Lung, com. rur., in jud. 
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, pe ma- 
lul drept al riului Rlmna. 

$I-a luat numele de la cul- 
mea cu acelasi nume. 

Este asezata in partea nor- 
dica a jude^ulul, la 40 kil. spre 
N.-V. de orasul R.-Sarat, si in 
cea de N. a plaiului, la 12 kil. 
spre N.-E. de com. Dumitresti, 
resedinfa plaiului. Comune in- 
vecinate sunt: Lacul-lui-Baban, 
la 3 kil. ; Odobasca, la 7 kil. ; 
Bondesti, la 10 kil. 

Se margineste la N. cu com. 
Odobasca; la E. cu cat. Podul- 
Laculul (al com. Odobasca), de 
care se desparte prin dealul Ma- 
gura ; la N. cu Lacul-lui-Baban ; 
la V. cu Dumitresti, desparfit 
prin dealul Peleticul. 

Este o comuna din regiunea 
dealurilor. E brazdata la N. de 
Dealul-Petrenilor ; la V. de Dea- 
lul-Lung, Peleticul si Tinosul; 
la E. de Dealul-Magura. 

Riurile, cari o uda sunt : Rim- 
na la E. si afluen^il sal Peleti- 
cul unit cu Tinosul si Strimba; 
Valea-Rosca, la V.; Valea-Nea- 
gra, Ja N. Sunt in com. 4 pu- 
\\xr\ si 22 fintini. 

Catunele cari compun com. 
sunt : Peleticul, resedinfa, la V.; 
Plopul, la N.-E.; Rasca, la N.- 
V.; Tinosul si $otanari, la S.-V. 

Suprafafa comunei este de 
4813 hect, din carl: 833 hect. 
ale Iocuitorilor, (180 hect. vatra 
comunei) si 3930 ale proprie- 
ta$il private. 

Popula^ia comunei este de 
212 familii, sau 898 suflete; 



Hosted by 



Google 



DEALUL-LUNG 



84 



DEALUL-MARE 



425 barbafi ?i 473 ferae* ; 173 
casatoritl, 678 necasatoriti, 47 
vaduvl. 

$tiu carte 5 persoane. 

Biseridf sunt 2 : una cu hra- 
mul loan Botezatorul, zidita in 
1833 de Enache Costescu si 
Sandu Simon, unde sunt zugra- 
vi£i ; a doua cu hramul Sf. Ni- 
colae, fondata de locuitorl; am- 
bele bisericl sunt deservite de 
1 preot si 1 cintatare^. Ele sunt 
intre^inute de comuna. 

Este o scoala mixta, fondata 
in anul 1888 de comuna, con- 
dusa de un inva^ator si frecuen- 
tata de 28 elevi. 

Calitatea pamintului este mai 
mult muntoasa. In ce priveste 
cultura pamintului, com. are : 
260 hect. arabile, 250 hect. imas, 
3530 hect. padure, 10 1 j* hect. 
vii, 400 hect. fine^e, 362 hect. 
neproductiv. 

Locuitoril poseda : 40 plu- 
guri; 2327 capete de vite, din 
carl : 467 boi, 212 vac!, 1 2 cai, 
34 epe, 1410 01 si 192 rimatori. 
Transportul se face prin stasia 
Cotesti, la 15 kil. spre E. In 
com. sunt: 2 bacanii, 2 cir- 
ciumi, 1 povarna si 1 dogarie. 

Cai de comunica^ie sunt dru- 
murile vecinale : spre Dumitresti; 
spre Andreasi ; spre Brosteni ; 
spre Odobasca ; spre Cotesti ; 
spre gara Cotesti ; spre Lacul- 
lui-Baban -Dragosloveni-Plaines- 
ti-R.-Sarat. 

Budgetul comunei are la ve- 
niturl lei 2581, banl 93 si la 
cheltuell 2372 lei, 11 bam. 
Sunt 212 contribuabill. 

Dealul-Lung, cdtun, jud. Arges, 
pi. Pitesti, pendinte de comuna 
rur. Mosoaia. 

Dealul-Lung, sat, jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, catunul com. 
Dealul-Lung. Se mai numeste 
$i Plopul. 



Dealul-Lung, culme, in jud. R.- 
Sarat, plaiul Rimnicul, comuna 
Dealul-Lung. Se desfacedin cul- 
mea Alunului ; se intinde prin- 
tre riul Rimna si piriul Valea- 
Rasca; brazdeaza partea ves- 
tica a comuner; e acoperit cu 
pasuni si verdea^a. 

Dealul-Lupoaiei, deal, in com. 
rur. Crainici, plaiul Closani, ju- 
de^ul Mehedinti. 

Dealul-Lupului, deal, in com. 
rur. Glogova, plaiul Closani, ju- 
de^ul Mehedinti. 

Dealul-Malulul, deal, in com. 
rur. Miculesti, pi. Vailor, jud. 
Mehedinti. 

Dealul-Mare, sat, jud. Bacau, 
pi. MunteluT, com. Moinesti. E 
asezat pe dealul cu acelasi nu- 
me. Face trup cu satule^ul Gher- 
{oiu. Are o populate de 39 fa- 
milii, sau 170 suflete. 

Locuitoril se ocupa cu ca- 
rausia si cu exploatarea pacurei. 

Vite sunt: 7 cai, 69 vite cor- 
nute, 22 01 si 35 porci. 

Dealul-Mare, sat, in jud. Me- 
hedinti, plaiul Closani ; {ine de 
com. rur. Baia-de-Arama. 

Dealul-Mare, sat, in jud. Tu-* 
tova, pi. Tirgul, com. Frunti- 
seni, linga orasul Birlad si la 
E. de dinsul. Are o populate 
de 169 locuitorl, can locuesc in 
40 case. $tiu carte 29 persoane. 
E asezat pe coasta unuT deal, 
cu vederea spre oras. 

Dealul-Mare, sat, face parte din 
com. rur. Gusoeni, pi. Oltul-d.-j., 
jud. Vilcea. Are o populate de 
176 locuitorl (90 barbati ?i 86 
feme!). 

Dealul-Mare, mahala, in com. 



rur. Albulesti, plasa Dumbrava, 
jud. Mehedinti. 

Dealul-Mare, ample, in com. 
rur. Albulesti, plasa Dumbrava, 
jud. Mehedinti. 

Dealul-Mare, deal, pe teritoriul 
com. Caiutul, pi. Trotusul, jud. 
Bacau. 

Dealul-Mare,^//, com. Botesti, 
pi. Siretul-d.-j., jud. Bacau. E 
acoperit de paduri. Pe coasta 
lui estica e asezat satul Bo- 
testi. 

Dealul-Mare, deal, pi. Siretul- 
d.-j., jud. Bacau ; e marginas al 
com. Nanesti, spre jud. Tecuciu. 

Dealul-Mare, deal, com. Moi- 
nesti, pi. Muntelui, jud. Bacau. 
E situat la S.-V. de podisul 
Moinestilor. Are multe bai de 
pacura. 

Dealul-Mare, deal, pe teritoriul 
com. Dragugesti, plasa Tazlaul- 
d.-j., jud. Bacau. E situat de-a 
stinga Tazlaulm-Mare. 

Dealul-Mare, deal, situat in pa- 
dure, in partea de S. a com. 
Slobozia-Secatura, pi. Cosula, 
jud. Botosani. Din acest deal 
se scoate multa piatra pentru 
sosele. 

Dealul-Mare, deal, in com. Po- 
iana-Lunga, pi. Siretul, jud. Bo- 
tosani'; se intinde pe teritoriul 
comunei Chioscovata. 

Dealul-Mare, deal, in com. Gor- 
banesti, pi. Miletinul, jud. Bo- 
tosani. Se intinde la N.-E. de 
satul Vinatori, pe mosia statu- 
tului Gorbanesti, de unde trece 
spre E. in comuna Soldanesti. 
Peste acest deal trece calea ju- 
deteana Botosani-Stefanesti. 



Hosted by 



Google 



DEALUL-MARE 



£;' 



DEALUL-MARE 



Dealul-Mare, deal, in Codrii-De- 
lenilor, la hotarul mosieT Deleni, 
jud. Botosani, com. Tudora , 
numit ast-fel de la inal^imea sa 
care predomina toate dealurile 
din imprejurimi. E de natura 
pietroasa. 

Dealul-Mare, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, com. Ra- 
sova. Se intinde de la N. V. 
catre S.-E. paralel si printre va- 
lea Caramancea si dealul Or- 
manul-Lung. Are o inalfime ma- 
xima de 154 m,, pe care o a- 
tinge in virful sau Movila-Sa- 
pata. Este acoperit cu fine^e, 
iar pe poale cu semanaturi. 

Dealul-Mare, deal, in jud. Dolj, 
pi. Balta, com. Nedeia. Are 15 
m. inal^ime. 

Dealul-Mare, deal, in cuprinsul 
com. ZeicoiCi, pi. Amaradia, ju- 
de^ul Dolj. Are o intindere de 
360 m. 

Dealul-Mare, deal. VezT Horo- 
distea, deal, com. Tirnauca, pi. 
Her^a, jud. Dorohoiu. 

Dealul-Mare, deal, pe teritoriul 
satului Hiliseul-Curt, com. Hili- 
seul, pi. Cosula, jud. Dorohoiu. 

Dealul-Mare, coama, la E. co- 
munei Carpinisul, plaiul Novaci, 
jud. Gorj. Incepe de la obirsia 
plaiului si se termina laCodrisor. 

Dealul-Mare, deal, incepe de 
la Poenele-Oancel (judetul Ro- 
man), mai in jos de Tirgul- 
Frumos (jud. Iasi), inconjoara 
toata partea de S. a jud. Iasi 
de unde se ramifica injudetele 
Vasluiii si Falciu. Se intinde de 
la N.-V. la S.-E., pe partea 
dreaptaapiriuluiBahlue^ul, pana. 
la confluen^a sacu riul Bahluiul 
in tirgusorul Podul-IloaeT, iar 



de acolo pe dreapta riulul Bah- 
luiul. Se intinde prinplasile Cirli- 
tura si Stavnicul; prin comunele: 
Buznea, Braesti si §irca cu pis- 
curiie: Trel-Parale, Sneamanul 
si Bobeica si cu culmele si po- 
disele: Brezila, Gorganul, Ca- 
pul-StratuJuT, Septe-CeniT, Cru- 
cea, Ulucile, Bocnrfa, Nisiparia, 
Piriul, Panghelina, Imasul, Bu- 
dancea, Saraturile, Goesti, Aria- 
Veche, Sipotelc si Frateni ; prin 
comunele : Sinesti, Popesti si 
Pausesti, cu piscurile : Izvorul, 
Capraria, Cantocul, Ponoara, Se- 
paturi, Chetrosul, Podobija si 
Piscul - Ganei ; prin comunele 
din plasa Stavnicul : Cucuteni, 
Voinesti, Mironeasa, Mogosesti 
cu piscurile si culmile : Chicluiul, 
Custura, Bereasca, Piscul -Gu- 
drei, al-Comorilor, al-Manastirei, 
Butnarita, al-Prisacei si Bordea. 

Dealul-Mare, deal, in jud. Me- 
hedin^i, plasa Dumbrava, com. 
rur. Guarding. 

Dealul-Mare, deal, acoperit nu- 
mai cu paduri, in judetul Me- 
hedin^i, plasa Ocolul-d.-s , pe 
teritoriul com. rur. Bistri^a. Diu 
poala acestui deal isi ia sor- 
ginte piriul Bistri^a. 

Dealul-Mare, deal, in jud. Me- 
hedin^i, pi. Closani, com. rur. 
Crainici. 

Dealul-Mare, deal, in jud. Mehe- 
dinti, pi. Closani, pe care este 
asezat satul Dealul-Mare, ce {ine 
de com. urbana Baia de-Arama. 
In acest deal se gaseste lignita. 

Dealul-Mare, deal, in jud. Me- 
hedin^i, pi. Closani; {ine de 
com. rur. Giogova. 

Dealul-Mare, deal, la E. de 
com. Valea-Popei, jud. Muscel, 
pi. Riurile. 



Dealul-Mare, munte, acoperit 
cu paduri de brad, In com. Fi- 
lioara, jud. Neamfu, pi. Mijlo- 
cul-d.-s. Este situat linga ma- 
nastirea Agapia. 

Dealul-Mare, deal, in com. Gir- 
cina, jud. Neam^u, pi. Piatra- 
Muntele. E situat pe hotarul 
mosiel Almasul. 

Dealul-Mare, deal, la V. de 
com. Gura-Bouluf, jud. Olt, pi. 
Vedea-d.-s., in lungime de 4 
kil., pe care se cultiva tot fe- 
lul de cereale. 

Dealul-Mare, deal, situat intre 
Putna si $usi{a, jud, Putna. E 
acoperit cu paduri si aparfine 
com. Straoani -d.-j., Straoani- 
d.-s. si Crucea-d.-s. La picioa- 
rele lui sunt intinsele vil de la 
Crucea-d.-j., Panciul si Crucea- 
d.-s. 

Dealul-Mare, deal, in com. Ple- 
sesti, jud. Suceava. 

Dealul-Mare, deal, in jud. Tu- 
tova, pi. Tirgul, com.Trin^useni, 
pe care este asezat satul Dealul- 
Mare. Are vii. 

Dealul-Mare, la V. de satele: 
Ungureni, Marginea si Pietroasa, 
pe coasta caruia sunt asezate 
satele cu acelasi nume, in raio- 
nul com. Gaiceana, jud. Tecuciu, 
pi. Berheciul. 

Dealul-Mare, deal, pleaca dela 
N., din com. Cosesti, jud. Vas- 
luiti, pi. Racova, pana pe teri- 
toriul com. Ivanesti. 

Dealul-Mare, deal. VezJ Ipatele, 
com. rur., din pi. Funduri, jud. 
Vasluiu. 

Dealul-Mare, deal, la V. com. 
Dejoiul, jud. Vilcea, pi. Cerna- 



Hosted by 



Google 



DEALUJL-MARE 



86 



DEALUL-MO?ULUI 



d.-j. Acest deal in toata intin- 
derea lul s'a scufundat in. anul 
1874, din cauza multor izvoare 
sub-pamintene. 

Dealul-Mare, grind, pe platoul 
din com. Ulmul, la S. satului 
Ulmul, jud. Braila. 

Dealul-Mare, loc tzolat, jud. Te- 
cuciu, situat la E. de satul Cal- 
ma^uiul. Se intinde pana in va- 
lea Brehoaia, com. Calma^uiul. 

Dealul-Mare, ptidure foioasa in 
comuna Petresti, jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-j. Are o intindere de 
400 hect. si apar^ine mosteni- 
torilor Iu! Al. Vidrascu. 

Dealul - Mare, piidure foioasa, 
com. Botesti, jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-j. Proprietari sunt fra^i! 
Lecca (380 hect.) si razesii din 
Botesti (246 hect.) 

Dealul-Mare, padure, situata pe 
teritoriul com. Marasesti, plasa 
Biliesti, jud. Putna. E in intin- 
dere de 500 falci si apar^ine loc. 
razezi din com. Marasesti. 

Dealul-Mare, pctdure, situata pe 
teritoriul com. Cimpurile, jud. 
Putna, pi. Zabrau^i. E in intin- 
dere de 40 falci si apar^ine loc. 
razesi din com. Cimpurile. 

Dealul-Mare, padure, jud. Vii- 
cea. Vezi Coasta-Lunga. 

Dealul-Mare, podgorie, jud. Pra- 
hova. Coprinde o grupS insem- 
nata de dealurT marl si mici cu 
vii, azi aproape toate flloxerate, 
carl produceau mult vin si bun. 

Dealul-Mare, podts, pe terito- 
riul com. Calugara-Mare, jud. 
Bacau, plasa Bistri^a-d.-j. Este 
format din dealurile Sanislaul 
si Hedesca. 



Dealul-Mare (Magura-din-), 

magura, jud. Dolj, pi. Dum- 
brava-d.-j., com. Perisorul. 

Dealul-Mazililor. Vez* Galases ti , 
jud. Bacau. 

Dealul Manastirei, virf de deal, 
com. Luncani, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-s., pe dreapta Bistri- 
\€\\ e acoperit cu vii. 

Dealul- Manastirei sau al-Schi- 
tului, virf de deal, jud. Ba- 
cau, pi. Bistri^a-d.-s., situat la 
V. de satul Racila din com. 
Girleni ; acolo s'au gasit urme 
de zidire, care se crede ca au 
fost ale unui schit de calugari, 
ars si distrus de Tatari. 

Dealul- Marului, sat mic, com- 
pus numai din cite-va case, in 
jud. Roman, plasa Siretul-d.-s., 
com. Gadinti, pe dealul cu a- 
celasi nume, pe soseaua Roman- 
Bacesti. Se mat numeste si Fa- 
gul. 

Dealul-Marului, deal, in jud. 
Roman, pi. Siretul-d.-s., situat 
intre satele : Gadinti, Poenari, 
Pingesti si Averesti. Este inalt 
si acoperit cu paduri. Peste 
el trece soseaua Roman- Vasluifl. 

Dealul-Mic, deal, in com. rur. 
Matasaril jud. Mehedin^i, pi. Vai- 
lor. 

Dealul- Meilor, deal, in jud. Me- 
hedin^i, com. rur. Susifa, plasa 
Motrul-d.-j. 

Dealul-Misci-Ungureni, catun 
din jud. Arges, pi. Oltului; face 
parte din com. rur. Galicea- 
Flaminda. 

Dealul-MogO§anilor, deal, in 
jud. Mehedinji, com. rur. $u- 
si{a, pi. Motrul-d.-j. 



Dealul-Moril, deal, in jud. Cons- 
tanta, pi. Mangalia, com. Cara- 
Omer, catunul Cerchez-Chiol ; 
nu este de cit ultima ramifica- 
{iune S.-E. a dealului Docuzaci; 
are o direc^iune generala de 
la N. -V. la S.-E„ mergind 
printre vaile Docuzaci si Cer- 
chez-Chioi si printre satele cu 
acelasi nume ca si vaile ; are o 
maUume medie de 160 metri si 
este acoperit cu verdea^a si pe 
poale cu semanaturT. 

Dealul-Moril, deal, se intinde 
pe mosia Broscau^i, trece spre 
S. si se termina in partea de 
V. a satului si com. Corlateni, 
jud. Dorohoiu, pi. Cosula. 

Dealul- Morii, deal, pe terito- 
riul com. Gugesti, jud. Falciu, 
pi. Crasna. 

Dealul-Morii, deal, in jud. Me- 
hedin^i, pi. Motrul-d.-j., com. 
rur. Sush:a. 

Dealul-Morilor, deal, numit ast- 
fel dupa morile de vint ce se afla 
pe el, jud. Falciu, pi. Mijiocul. 
Este acoperit de viile si live- 
zile locuitorilor satului Stoicesti, 
comuna cu acelasi nume. 

Dealul-Morilor, deal, numit ast- 
fel dupa. morile de vint ce se afla 
pe culmea luT. Se intinde pe 
teritoriul com. Dodesti, jude^ul 
Falciu, pi. Mijiocul. 

Dealul-Morilor, deal, in jud. 
Mehedin^i, pi. Dumbrava, com. 
rur. Guarding. 

Dealul-Mormintului, deal, in 
jud. Mehedin^i, pi. Motrul-d.-j., ' 
com. rur. Circeni. 

Dealul-Mo§ului, localitate, in 
jud. Putna, com. Soveja; con- 
fine sare. 



Hosted by 



Google 



DEALUL-MOTRULUl 



87 



DEALUL-NOU 



Dealul-Motrului, deal, in jud 
Mehedin^i, plaiul Closani, com. 
rur. Glogova. 

Dealul - Murgei, deal, in jud. 
Mehedin^i, pi. Motrul-d.-s., com. 
rur. Lupsea. 

Dealul-Mutei, deal, in jud. Me- 
hedinti, pi. Closani, com. rur. 
Glogova. 

Dealul-Negru, deal, acoperit cu 
paduri seculare, din jud. Arges, 
pi. Topologul, care desparte 
Valea-Topologulul de Valea-Oi- 
tuiut. Peste acest deal era dru- 
mul mare de la Pitesti la Rim- 
nicul-Vilcei, acum vr'o 25 de 
am. Inca si asta-zT pe aci se 
face comunica^ia intre aceste 2 
orase, drumul fiind mult mai 
scurt de cit pe la Curtea-de- 
Arges, prin care se face un 
ocol de peste 30 kil. 

Dealul-Nou, com. rur., jude^ul 
Bacau, pi. Bistrh:a-d.-j., situata 
pe deal, nu departe de maiul 
drept al Bistri^ei si pe valea 
Turluiului, afluente al Tazlau- 
luI-Mare. Turluiul se incarca cu 
apele Rachitisulul si cu cele 
dup& valea Tomanuiui. 

Ridicatura cea mai impor- 
tanta este dealul Chetricica (Pe- 
tricica). 

Comuna se compune din 6 
catune : Dealul-Nou resedin^a, 
Petricica, pe deal, Tazul, Bar- 
zuiesti, Coman, Gaidariu), in 
vale, Strata si Talpa. In Sta- 
tistica din 1874, o gasim alca- 
tuit& numai din 4 catune : Co- 
man, Dealul-Nou, Slobozia-Co- 
manului si Turluiul. Relativ 
la aceasta comun& gasim in 
«Chestionarul Archeologic» de 
la Academie(i873)urmatoarele: 
«Pe un virf de deal se afl& o 
ceta^ue veche inconjurata cu 
un san{ ; aid se aparau Rominil 



in contra Tatarilor. In fa{a se 
aria o movila, unde s'au gasit 
fel de fel de arme ruginite. Se 
mai spune ca inainte cu vre-o 
suta" de am se scotea sare de 
aci. Pe locul numit «Silistea», 
se zice ca ar fi fost o manas- 
tire de c&lugarl, fondatS de Ste- 
fan -eel-Mare ». 

Teritoriul comunel se margi- 
neste la E. cu farina orasului 
Bacau si cu teritoriul comunel 
Letea, la S. cu teritoriul comu- 
nelor Vaiea-Seaca si Sanduleni, 
la V. cu al comunelor Nadisa 
si Bosoteni, la N. cu al comu- 
nei Liuzi-Caiugara. 

In comuna sunt 2 bisericl 
ortodoxe si 3 catolice. 

Popula^ia este de 406 familil, 
sau 1517 suflete: 910 Rominl, 
600 Ungurl, 6 ArmenI si un 
Izraelit, to£l de protec^iune ro- 
mina. Locuesc in 400 case. In 
comuna sunt: 780 agricultorl, 
6 profesiuni libere, 10 munci- 
tori si 10 servitor!. 

Stiu carte 17 persoane. 

Sunt 5 circiumT. 

Contribuabili se numara 297. 

In 1865 s'au improprietarit 
200 locuitorl, carora li s'au im- 
pact 740 falci si 40 prajinl. 

Viile cuprind 51.89 hectare, 
care au dat, in 1890, 27.37 
hectol. vin negru si 1550.40 
hectol. vin alb. Viea iucratoare 
ocupa o intindere de 84 hect 

Padurile ocup£ o intindere 
de 557 hect., printre care sunt: 
Doamna, Coman si Gaidaruli. 

Teritoriul comunel este de 
1668 hect. 

Proprietatea maT mare apar- 
{ine d-nei Emma Miclescu; are 
o intindere de 436 hect., dind 
un venit anual de 12000 lei. 

Mai au mosil: Atistide Fur- 
narachi, cu un venit de 5000 
lei anual; urmasii lu! G. Sion, 
carl au 114 hect. si un venit 
de 3600 let, si alfil. 



Vite sunt: 64 ca!, 734 vite 
cornute, 264 porci, 21 capre 
si 1326 01. 

Stupl de albine sunt 124. 

Minerale ca : gips (ipsos) de 
foarte bun& calitate se gaseste 
pe proprietatea Miclescu, la 
Doamna; iar ape minerale cu- 
prinzind sare, iod si sulf, se ga- 
sesc la baile din secfia Sarata. 

Se zice c& aci, la Strata, 
erau ocnele Moldovei in vechi- 
me, si c&, surpindu-se or! ga- 
sindu-se cele de la Tirgul-Oc- 
nel, acestea au fost parasite. 
AzI se mai vad inca* id si colo 
pu^url foarte adinci, despre care 
satenii cred ca n'au fund, si 
care de sigur indica o vechie 
exploatare de sare. 

Budgetul comunel, pe exerci- 
{iul 1 89 1 — 92, avea la veniturl 
let 5940, bam 1, si la cheltu- 
iell lei 21 19, banl 8. 

Distanfele : la orasul BacSu 
9 kil. ; spre Valea-Seaca (sta^ie 
de drum de fer si resedin^a 
plasel), 23 kil.; spre Liuzii- 
Calugara, 4 kil.; spre Letea, 
14 kil. 

Aceasta comuna este unita 
printr'o cale comunalS cu so- 
seaua jude{ean£ Bacau-Tirgul- 
Ocna si cu Liuzi-Calugara, prin- 
tr'una vicinala\ 

Dealul-Nou sau Dealul-Sarii, 
sat, jud. BacSti, pi. Bistri^a-de- 
Jos, al comunel rurale cu aceiasl 
nume. Este asezat la poalele 
dealulul si pe Valea-S&r&$il, cu- 
prinzind sec^ia Talpa si b&ile 
Sarata. Aci se afla 2 bisericl : 
una ortodoxa, zidita in 1800 
de Crltre locuitorl si deservita 
de 1 preot si 2 dascali ; iar 
alta catolicS, ziditS la 1873 de 
catre enoriasil sSI. Mai are 2 
circiuml. Capl de familie sunt 
174, sati 637 suflete, in mare 
parte Ungurl. Animale se ga- 
sesc: 18 cal, 249 vite cornute, 



Hosted by 



Google 



DEALUL-NOU 



«8 



DEALUL-PORCULUI 



134 porcl si 18 capre. Acest sat 
se numea, pela 1830, (Condica 
Liuzilor), Dealul-Nou-RazesT. Aci 
se scotea in vremurile trecute 
sare ; se vad si astazi gurele 
ocnelor vechi. 

Dealul-Noii, deal, jud. Bacau, 
pi. Bistri^a-d.-j., situat la Sudul 
orasului Bacau, pe teritoriul 
comunel Dealul-Noii. Intr'o vale 
din aceasta ridicatura, cu direc- 
Jiunea N.-V. — S.-E. se afla iz- 
voare de apa foarte sarata, care 
inghia^a numai la temperaturi 
foarte scazute, din cauza canti- 
ta^eT man de sare ce contin. 
Apadinunui din aceste izvoare, 
era intrebuin^ata de multa vre- 
me pe timpul ernei, de catre 
pompierii din Bacau, ce o pas- 
trau in anumite rezervorii in- 
conj urate cu gunoiu. 

Dealul-Nucului, deal, jud. Fal- 
ciu, numit ast-fel de la niste 
copaci de nuc ce se afla plan- 
tap pe el. Se afla pe teritoriul 
satuluT Bozia, com. cu acelasi 
nume, pi. Prutul. Se intinde intre 
Dealul-BisericeT si dealul Saca, 
spre V. de sat. Pe prelungirea 
acestuia din urma in partea de 
S., se afla movila numita Ce- 
tatuia. 

Dealul-Odaei, deal, jud. Doro- 
hoiu, incepe de pe mosia Du- 
meni, trece pe a Corlatenilor, 
com. Corlateni, pi. Cosula, pana 
aproape de riul Jijia; de acolo 
se intoarce catre E. si se ter- 
ming de-asupra satului Vladeni 
din aceasta comuna. 

Dealul-Ofului. Vezi Oful, deal, 
com. Bazga, pi. Podoleni, jud. 
Falciu. 

Dealul-Ora§uluI. Vezf Orasul. 
Dealul-Paharniculul, deal, in 



jud. Mehedinyi, plaiul Cerna, 
din com. rur. Selistea. 

Este punct bun de observa- 
tiune. 

Dealul-PadurOiul, sat, cu 60 
familii, sau 300 suflete, din jud. 
Arges, pi. Pitesti; face parte din 
com. rur. Paduroiu ; are o bi- 
serica, cu hramul Cuvioasa Pa- 
raschiva, deservita de 2 preo^i, 
1 cintare^ si I paracliser. 

Dealul-Parului, fintind, in ora- 
sul Craiova, jud. Dolj. 

Dealul- Parului, deal, in partea 
de E. a com. Ivanesti, pi. Pru- 
tul, jud. Falciu. 

Dealul-Perilor, loc de fine^e, in 
padurea statului Hirtiesti, plasa 
Argeselul, jud. Muscel. 

Dealul-Perjului, sat, face parte 
din com. Oncesti, pi. Stanicesti, 
jud. Tecuciu. E situat pe coasta 
dealuluT cu acelasi nume. Cade 
in centrul comunel. Aci e si re- 
sedin^a comunei Oncesti. 

Are o populate de 68 fa- 
milif, sau 202 suflete, can lo- 
cuesc in 63 case. 

Locuitorii sunt vechi razesi 
si stapinesc tot teritoriul, care 
este de 493 hect. 

In sat, pe dealul de la V., se 
afla 3 mori de vint. 

Dealul-Pietrei, deal, in mijlocul 
com. Deleni, jud. Botosani, nu 
departe de desfiin^atul sat La- 
curile ; e de natura pietroasa. 

In acest deal se gaseste o 
pestera sapata in stinca, pe care 
asta-zi locuitorii o numesc Bol- 
ta-Hoplor. Legenda spune ca 
aci locuiau, in vechime, niste 
sihastri, si ca ati fost ucisi de 
hop, car! le-au luat si locul. 

Dealul mai poarta si numele 
de Piatra -JjJoimuluT. Ca a fost 



locuin^e omenestT, in aceasta 
pestera, se dovedeste din sa- 
paturile facute inauntru, pre- 
cum : mese de piatra, paturi, 
cuptoare, toate sapate in pia- 
tra ; pe perep se pot vedea niste 
inscrippuni nedescifrabile. 

Esirea e mai periculoasa de 
cit intrarea. 

Dealul- Pietrei, padure, proprie- 
tate a statului, in intindere de 
50 hect., pendinte de com. Ba- 
deni-Ungureni, jud. Muscel. 

Dealul-Pietricica, deal, in com. 
rur. Glogova, plaiul Closani,ju- 
detul Mehedinyi. 

Dealul-Pietri§, deal, jud. Vil- 
cea, pi. Olte^ul-d.-j., com. Te- 
toiul. 

Dealul-Piscani, padure, proprie- 
tate a statului, in intindere de 
250 hect., com. Piscani, plasa 
Riul-DoamneT, jud. Muscel. 

Dealul-Piticului, deal, in com. 
rur. Miculesti, pi. Vailor, jud. 
Mehedinti. 

Dealul-Pivnijei, deal, jud. Ba- 
cau, pi. Tazlaul-d.-j., com. Bir- 
sanesti, la poalele caruia se afla 
groapa numita Pivni^a-Uriasilor, 
de la care si-a luat si numele. 

Dealul-Plo^tinei, deal, in com. 
rur. Miculesti, pi. Vailor, jud. 
Mehedinti, 

Dealul-Poenii, localitate, judepil 
Putna, com. Spinesti. E situata 
linga piriul Bighianul. Contine 
sare. 

Dealul-Porcului, podis, jud. Su- 
ceava, intinzindu-se din dealul 
Burduhosul, com. Brada^elul si 
pana in hotarul com. Malini. 
E udat de piriul Brada^elul si 



Hosted by 



Google 



DEALUL-PRIBA 



89 



DEALUL-STERPEl 



acoperit cu padure de stejar 
amestecata cu mesteacan, car- 
pen si icT-colea cu cite un brad 
si avind si cite-va poene. 

Dealul-Priba, deal, in com. rur. 
Glogova, plaiul Closani, jude^ul 
Mehedin^i. 

Dealul - Prutului, deal, ramifi- 
ca^iune a dealului Lohan, jud. 
Falciu, plasa Prutul ; se intinde 
de la V. la E., pe partea de N. 
a teritoriulul satului Epureni, 
terminindu-se in sesul Prutului. 

Dealul-Rogozi. V. Rogozi. 

Dealul-Ro§u, parte din pddurea 
mosiel Storesti, jud. Botosani, 
pi. Copula, com. Storesti ; se in- 
tinde pe dealul f encusa. 

Dealul-Rotarilor, deal, in com. 
rur. Susi^a, pi. Motrul-d.-j., jud. 
Mehedin^i. 

Dealul-Runcului, deal, m com. 
rur. Matasari, pi. Vailor, jud. 
Mehedin^i. 

Dealul-Satului, deal, jud. Doro- 
hoiu, pi. Prutul-d.-j., com. Ho- 
rodistea; se intinde in forma 
de promontoriu in riul Prutul. 

Dealul-Satului, deal. (V. Chi- 
cerea, deal, com. Zapodeni, pi. 
Mijlocul, jud. Vasluiu). 

Dealul-Sacei, deal, jud. Falciu, 
plasa Prutul, numit ast-fel din 
cauza lipsel de izvoare de apa. 
Se prelungeste de la N. la S., 
pe teritoriul comuneior: Bere- 
zeni si Bozia. 

Dealul - Saracilor, padure, su- 
pusa regimului silvic, com. Gor- 
ganul, pi. Podgoria, jud. Mus- 
cel. Are 255 hect. impreuna cu 
trupurile : Malina, Urlucea si 

68878. Marele DicfUmar Geografic. Vol. J II. 



Gorganul. Esen^e: stejar, fag 
si carpen. 

Dealul-Saracilor, padure, pro- 
prietate a statulul, pe mosia 
Gorgani, pi. Podgoria, jud. Mus- 
cel, pendinte de manastireaRan- 
caciovul, in intindere de 500 hect. 

Dealul-Ssira^ei, deal, in jud. 
Falciu. Se prelungeste de la N. 
spre S., din com. Lunca-Banu- 
lul. Brazdeaza de-a-lungul par- 
tea de V. a com. Vetrisoaia, 
pi. Prutul, in linie paralela cu 
piriul Sarata, ce desparte com. 
Vetrisoaia de com. Rinceni. 

Acest deal, care in prelungi- 
rea sa lasa mici ramificari, poar- 
ta numirea, in partea de N.-V. 
a com. Vetrisoaia, de Humaria, 
pentru ca pamintui este humos. 
Mai in jos, aproape de centru, 
se numeste Zavoiul, numire luata 
de la o padure mare ce cu vr'o 
suta de am in urma se aflape 
el si care s'a taiat. 

De la centru mai spre S. a- 
cest deal al Sara^el mai poarta" 
numirea de Telegraf, de la li- 
nia telegrafica Husi-F21ciu ce 
trece pe coasta sa; iar partea 
de S. se numeste Sarata, dupa 
numirea piriulul Sarata. 

Pe lungimea cuimei acestui 
deal sunt trei movile care poarta 
numirile localita^ilor unde se 
afla asezate si anume: Movila- 
de-la-Humarie, Movila-de-la-ZS- 
voiul si Movila-Ttlegrafuiui. 

Spre S.-E., la poalele dealu- 
lui Sarata, in sesul din farina, 
se afla Movila-Popei. 

Pe podisul si laturile dealului 
se intinde farina locuitorilor si 
a propriety el pSna in valea pi- 
riului Sarata. 

Dealul-Schitului (Flaminda), 

sat, in jud. Arges, pi. Oltulul ; 
face parte din com. rur. Gali- 
cea-Flaminda. 



Dealul-Schitului. Vezi Dealul- 
Man^stirel, jud. Bacau. 

Dealul - Schitulul, deal. Vezi 
Schitul, deal, jud. Falciu, pi. Cra- 
sna, com. Bofesti. 

Dealul-Schitului, deal, in jud. 
Mehedinfi, plaiul Closani ; fine 
de com. Ordesti. 

Dealul-Schitului, cat., din jud. 
Arges, pi. Oltulul; face parte 
din com. rur. Launele-d.-j. 

Dealul-Scroafei, catun, cu 200 
locuitorl in jud. Arges, pi. Pi- 
testi, pendinte de com. rur. Ra- 
chiteie-d.-s. 

Dealul -Scroafei, catun, cu 67 
locuitorl, din jud. Arges, pi. Pi- 
testi, pendinte de com. rur. R&- 
chitele-d.-j. 

Dealul-Scurtulul, deal, in jud. 
Mehedinfi, com rur. $usifa, din 
pi. Motrul-d.-j. 

Dealul-Spirei, stafie de dr. d.f., 
jud. Ilfov,pl. Dimbovifa,com.Bu- 
curesti, pe linia Bucuresti-Filaret, 
pusa in circulate la i3Decemb. 
1872. Se afla intre stafiile Cotro- 
ceni (1.3 kil.) si Filaret (2.8 kil.) 
Inal^imea de asupra nivelulul 
marei de 8o in, S3. Venitul aces- 
teT sta^ii pe anul 1896 a fost 
de 184.189 lei, 56 bani. 

Dealul-Stlng (Dealul-Plapcei), 

deal, format pe malul sting al gir- 
lel Plapcea, jud. Olt. Pe muchea 
lul sunt situate com. Valea-Me- 
rilor si Sinesti, din pi. Mijlocul. 
Are direc^iunea V.-E. paralel 
cu firul apei, pe o distant de 
8 kil. E taiat de valcelele Lu- 
peasca si $oimul, ce trec P rm 
Valea-Merilor. 

Dealul-Sterpei, deal, In judejul 



12 



Hosted by 



Google 



DEALUL-SURBEl 



90 



DEALUL-V1TLOR 



Mehedinfi, com. run Matasari, 
pi. Vailor. 

Dealul-Surbei, deal, in jud. Me- 
hedin^i, com. rur. Circeni, pi. 
Motrul-d.-j. 

Dealul-Tepe, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Hirsova, com. $iriul. 
E situat in partea S.-E. a pla- 
cet si a com. Se intinde de a 
lungul si pe la S. vaei Ceatal- 
Orman, fecind sa aiba acest 
mal ripos si pe alocurea chiar 
stincos, din cauza constiUnVmnei 
sale. Are direc^iunea N.-E., cu 
o fnal^ime maxima de 185 me- 
tri, tocmai la centru si care 
scade cu cit mergem spre V. 
saii spre E. Este acoperit cu 
pasuni siprea purine semanatun. 

Dealul-Tinar, deal, in jud. Me- 
hedin^i, com. rur. Lupsea, pi. 
Motrul-d.-s. 

Dealul-Tirgului, deal, jud. Gorj, 
apanVmind orasuluT T.-Jiul, situat 
spre V. de oras si pe ^armul 
drept al JiuluT, E o prelungire 
a DealuluT-Batrin. Pe el sunt 
plantate viile si livezile orase- 
nilor. 

Dealul-Tolce§ti, sat, face parte 
din com. rur. Rijle^ul- Vieros, 
jud. Olt, pi. Vedea-d.-s. Are o 
popula^iune de 81 locuitorl. 

Dealul-Tomicei, deal, m jud. 
Mehedin^i, com, rur. Glogova, 
plaiul Closani. 

Dealul-Tutunarulul, deal, in 
jud. Mehedin^i, com. rur. Glo- 
gova, pi. Closani. 

Dealul-Tigancel, deal, pe teri- 
toriul com. Gugesti, jud. Fal- 
ciul, plasa Crasna. 

Dealtd-flfel, deal, in jud. Me- 



hedin^i, com. rur. Glogova, pi. 
Closani. 

Dealul -l^urluianului, padure, 
jud. Bacau, plasa Tazlaul-d.-s., 
com. Bucsesti. Esen^e: fagisiste- 
jarT. Apar^ine colonelului Iarca. 

Dealul-Untului, deal, in jud. 
Mehedin^i, com. rur. Glogova, 
plaiul Closani. 

Dealul-Urlei, deal, jud. Doro- 
hoiu, eel mai inalt din locali- 
tate, pe a caruia culme este 
pus unul din principalele sem- 
ne geodezice ale acestui judet. 

Dealul-Ursoael, deal, in partea 
de V. a com. Dodesti, judetul 
Falciu, pi. Mijlocul. 

Numirea dealului este legen- 
dara. Se zice ca. pe cind erau 
codri man, s'a prapasit o ur- 
soaica care a alaptat un copil 
nascut si lepadat. 

Dealul-Ursoaei, deal, pe teri- 
toriul com. Bazga, jud. Falciti, 
pi. Podoleni. Se zice ca din 
vechime cind era codru in a- 
ceasta localitate s'ar fi gasit o 
ursoaica cu pui, de la care a 
ramas si numele dealului. 

Dealul-Ursului, deal, in jud. 
Falciu, pi. Podoleni, spre S.-V. 
de satul Gura-Bohotinului. Este 
prelungirea dealului Votoia. Aci 
se afla stratun groase de ara- 
ma — piatra. 

Dealul-Ursului, deal, in jud, 
Mehedin^i, com. rur. Miculesti. 
plasa Vailor. 

Dealul-Varatic, makala, alipita 
com. Bacesti, jud. Gorj, pi. Gi- 
lortul. 

E situata pe dealul cu ace- 
lasl nume si spre V. de cat. 
Dealul-Leulul. Are o suprafa^a 



de 82 hect. din care 30 hect. 
padure, 20 hect. arabile, 25 hect. 
fine^e, 3 hect. vie, si 4 hect. 
livezi de pruni. 

Are o populate de 14 fam., 
sau 60 sufl., din can 10 con- 
tribuabili. 

Vite sunt: 20 vite man cor- 
nute, 1 cal, 44 oi, 3 capre si 
23 rimaton. 

Dealul-Velni^ei, deal, pe teri- 
toriul comunei Tirzi, pi. Cras- 
na, jud. Falciu. Are o intindere 
cam de 85 hect. La poalele lui 
nordice se formeaza Valea-Caso- 
testilor 

Dealul-Viei, deal, pe mosiea Ju- 
resti, com. Zlatunoaia, pi. Mi- 
letinul, jud. Botosani. 

Dealul-Viei, deal, pe teiitoriul 
satului Orofteana-d.-j., comuna 
Orofteana, pi. Herta, judetul 
Dorohoiu. 

Dealul-Viei, parte de sus a dea- 
lului Draguseni, pe care sta 
parte din satul Draguseni, jud. 
Suceava. 

Dealul-Viei, deal, la V. de sa- 
tul Rachitoasa, plasa Stanisesti, 
jud. Tecuciii. 

Dealul-Viei. Vezi Tirsa, judetul 
Viicea. 

Dealul- Viilor, sat, jud. Arges, 
pt. Pitesti, pendinte de com. 
rur. Hinfesti-Zmeura. Are o po- 
pulate de 63 familii. 

Dealul- Viilor, cdtun, din jud. 
Arges, pi. Pitesti ; face parte 
din com. rur. Samara. 

Dealul-Viilor, deal, incunjoara 
toata partea de E. a comunef 
Basesti, plasa Mijlocul, judetul 
Falciu. NumiL ast-fel de la viile 



Hosted by 



Google 



DEALUL-VIILOR 



91 



DECIUL 



si livezile cu cart este inbracat. 
In partea nord-sudica a dea- 
lului, aproape de sat, se ridica 
o mica culme, acoperita cu pomi 
fructiferi si unde, in timpurile 
mat vechi, proprietarii ^ineau 
prised, pentru care si locul se 
numeste «La Livezi » sau « Pri- 
sed » . Spre N. de livezi se afla 
localitatea numita Dealul-Tata- 
ruluT, fiind ca in vechime s'au 
gasit aid urme de locuin^e Ta- 
taresti. Tot in partea de N. se 
afla localitati acoperite cu pa- 
dun numite: Drumul-lui-Anghe- 
luta, Pocnele-lui-Capra, Lacul- 
PorculuT si Copacul-cu-Icoane. 
Spre E. de acest deal se afla 
Valea-Bo^ei, acoperita cu pa- 
dure spre N., iar spre S. cu 
Joe de cultura pentru cereale. 

Dealul-Viilor, deal, in partea 
de V. a comunei Dodesti, pi. 
Mijlocul, jud. Tecuciti. I s'a dat 
aceasta numire pentru ca pe el 
se afla viile satenilor din satul 
si comuna Dodesti. 

Dealul-Viilor, deal, pe teritorul 
comunei Stotsesti, pi. Mijlocul, 
jud. Falciu. Este acoperit cu vii 
si livezi. 

Dealul-Viilor, deal, in jud. Me- 
hedinji, com. rur. Miculesti, pi. 
Vailor. 

Dealul-Vii^oarele, deal, in co- 
muna rurala Crainici, plaiul Clo- 
sani, jud. Mehedin^i. 

Dealul-Zastrenii, deal, in com. 
rur. Miculesti, pi. Vailor, jud. 
Mehedin^i. 

Dealul-Zghiabului, deal, in ju- 
de^ul Mehedinti, com. rur. Mi- 
culesti, pi. Vailor 

Dealul-Zgurei, deal, numit ast- 
fel de la padurea Zgura, jud. 



Falciu. Se prelungeste intre co- 
munele: O^eleni, din pi. Mijlo- 
cul si Oltenesti, din pi. Crasna. 

Dealului (Capul-) (Maguri- 
cea), co Una, in com. Mlajetul, 
cat. Staniia, jud. Buzau. E acope- 
rita de izlaz, finea^a si pu^ina 
padure. 

Dealului (Capul-), colina, in 
com. Boziorul, cat. Vavalugi, 
jud. Buzau. E acoperita de izlaz 
si padure. 

Dealului (Capul-), padure, in 
jud. Buzau, com. Boziorul, ca- 
tunul Vavalugi. Are vre-o 40 
hect. intindere. Se afla pe pro- 
prietatea statului Stinca-Leuluf. 

Dealului (Jzvorul-) (Izvorul- 
Bisericei), izvor, in com. Zar- 
nesti - de - Cilnau, jud. Buzau. 
Incepe in localitate si se scurge 
in riul Cilnaul. 

Dealului (Piriul-), afluent al 
Siretului, in com. Lespezi, jud. 
Suceava. 

Dealului (Valea-), deal, in com. 
Tohani, cat. Gura-Vadulul, jud. 
Buzau; e acoperit de vii. 

Dealului (Valea-). Vezt Porci 
lor (Dealul-), jud. Vilcea. 

Dealului-Crucei (Valea-), vale, 
se intinde spre E. de satul 
Dumesti, com. Dumesti, plasa 
Funduri, jud. Vasluiu. 

Dealului-Mare (Valea-), vale, 
in jud. Tulcea, pi. Istrului, pe 
teritoriul comunei rurale Po- 
tiul. Se desface din poalele ves- 
tice ale dealului Movila-Mare ; 
se intinde spre V., avind o di- 
rec^ie generala de la S.-E. spre 
N.-V., brazdind partea central^ 
a plasei si a comund ; taie dru- 



mul comunal Potiul-Inan-Cesure, 
si, dupa un drum de 3 kil., se 
deschide in valea pirtuluf Potiu, 
pe dreapta, ceva ma! sus de 
satul Potiul. 

Deasa, deal, se intinde de la N. 
la S., pe partea de E. a comu- 
nd Rusca, plasa Prutul, jude^ul 
Falciu. 

Deasa, deal, acoperit cu p&duri, 
pe mosia Bircul, com. Silistea, 
pi. Bistrtya, jud. Neam^u. 

Deasa (Valea-), padure, in jud. 
Buzau, com. Braesti, cat. Pinul, 
pe mosia statului Vatra-Schitu- 
lui-Pinul. Face, impreuna cu pa- 
durea Dealul-PinuluT, un corp de 
260 hect. 

Debru^a, sal, in jude^ul Neam^u, 
pi. de Sus-Mijlocul, comuna Vi- 
natori-Neam^ului. E asezat pe 
partea stinga a pir. Neam^ul. 

Deca, deal, se intinde de la N.- 
E. de satul Iluseni, com. Iva- 
nesti, plasa Racovi^a, jude^ul 
Vasluiu. 

Decindea sau Padurefi, he, 
pendinte de com. Leicesti, plaiul 
Nucsoara, jud. Muscel. E aco- 
perit in parte cu padure de di- 
ferite esen^e, iar parte este pa- 
mint arabil. 

Decindea, locuinfd izolata, jud. 
Ilfov, pi. Znagov, pe malul sting 
al riului Ciorogirla, in fa$a sa- 
tului Cioc&nesti. 

Decinde§ti, vechie numire, a tno- 
siei Capa^inesti, com. Maraci- 
cineni, jud. Buzau. 

Deciul sau Cimpul-Deciului, 
cimp, in jud. Mehedinti, plasa 
Blahnifa; fine parte de comuna 
rur. Balta- Verde si parte de co- 



Hosted by 



Google 



DEDABALt 



92 



DEDULESTI 



muna rur. Izvoarele; se afla 
pe marginea Dun&rei. 

Dedebali, ruinele unu! sat cu a- 
cela?i nume, in jud. Constanta, 
pi. Medjidia, pe teritoriul com. 
Enige $i pe al cat. Iusuf-Punar. 
Sunt situate in partea V. a pl&- 
$ei ?i cea N.-V. a com., la 3 
kil. spre V. de satul Iusuf-Punar, 
pe malul drept al v&e! Urluia, 
la poalele sudice ale dealului 
Uzun-Culac-Bair $i linga $oseaua 
judefeana. Ostrov-Cuzgun. Acest 
sat a fost odinioara infloritor, 
ceea 1-a atras asupra-i lacomia 
Turcilor, a?a ca locuitori! de 
frica s'au raspindit prin alte sate, 
lasindu-?! aci tot avutul. De a- 
ceia azi numa! darimaturile arata 
unde a fost odinioara satul. 

Dedesupt, loc izolat, in raionul 
comunei Bode$ti, plaiul Hore- 
zul, jud. Vilcea, in intindere de 
3 hect. 750 m. p. Statul l'a 
vindut de veci. 

Dede§tilor (Mahalaua-), ma- 
hala, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-mj., 
com. Dr&nicul. 

Dedovi^a, com. rur., in jud. Me 
hedin^i, pi. Ocolul, la distan^a 
de 11 kil. de ora$ul T.-Severin, 
iar de Malova^ul, comun& rurala, 
de 12 kil. E situata pe deal $i 
formeaza comuna cu catunele : 
Mormanul, Poroina-Mica $i Va 
lea-CopceT. Are o populate de 
750 locuitori, din carl 127 con- 
tribuabil!, can locuesc in 165 
case. 

Locuitorii poseda : 19 plu- 
guri, 64 care cu boi, 8 caru^e 
cu cal; 94 stupl. 

In comuna sunt 2 bisericl, 
deservite de 1 preot $i 2 cin- 
tarep. 

Budgetul comunei are la ve- 
niturl lei 2157 $i la cheltueli 
1032 lei. 



Vite: 385 vite man cornute, 
14 caT, 300 01 $i 296 rim&tori. 

Are o $osea comunalS, care 
o leaga cu ?oselele Severinului. 

Relieful solului se inseamna 
prin: dealul Peptani, Culmea- 
Z&gai, Lunca-Baranulu! $i Cul- 
mea-Comora$tilor, care are o 
pozi^ie inalta. 

Deduleasca, sfoara de mosie, in 
jud. Buzau, com. Vintileanca, 
cat. Gageni-d.-s. Are 18 hect. 
flnea^a $i aratura. 

Dedule§ti (Dedule^ti - Slobo- 

zia), com. rur., pi. Ianca, jud. 
Braila. Se afla pe muchie, in a- 
propiere de r. Buzau, la o distan^a 
de 1 kil. Se margine^te la N. 
cu Sute$ti ; la E. cu Ianca ; la 
S. cu Filipe^ti ?i la V. cu ho- 
tarul mo^ief Vi?ani de peste Bu- 
zau. Suprafa^a comunei e de 
600 hect., cu o populate de 
212 familii, sau 954 suflete, din 
carl 187 contribuabili. Stiu carte 
64 persoane. 

Venitul comunei e de 4796 
lei ?i cheltueli ie de 41 13 lei. 

Sunt 4 debite de tutun $i 7 
circiumi. 

Locuitori improprietari^i dupa 
legea din 1864 sunt 95 ; neim- 
proprietarip, 64. 

Vite man cornute sunt 1234 
(666 boT, 400 vac!, 6 taurl, 162 
vi{e!); sunt 432 caf, 1632 01 ?i 
354 rimatori. 

In comuna e o biserica cu 
hramul Dumineca-Sfin^ilor, zi- 
dita la i860 de locuitori, deser- 
vita de 1 preot, 2 cintaxe^f ?i 
I paracliser. 

Drumurl : la Sute?ti, spre N., 
10 kil.; la Ianca, spre E., 7 kil.; 
la Filipe^ti, spre S., prin cat. 
Bagdat, 8 kil.; la Braila, 48 kil. 
In com. sunt 3 strade. 

Vechea comunS a fost inte- 
meiata, se zice, la 1810, pe ma- 
lul drept al Buzaulu!, spre E. 



de com. actuals, unde se vad 
inca mormintele. Din cauza re- 
varsari! Buzaulu!, acum 25 de 
am, s'a mutat unde se afl& azi. 

Dedule^ti, sau Dediule§ti, com. 
rur., in jud. R.-Sarat, pi. Rim- 
nicul-d.-s., pe piriul Rimnicul. 
Se ma! numea ?i Vatra-Schitu- 
lu!-Dedule$ti, fiind-ca apar^inea 
acestei man&stiri. 

E situate in partea de V. a 
jude^uluT, la 15 kil. spre N.-V. 
de ora?ul R.-Sarat, §i in partea 
E. a pla^ei, la 1 1 kil. spre N.- 
V. de com. Zgirciti, re$edin^a 
pla^ei. Comune invecinate sunt: 
Babeni, la 4 kil.; Buda, la 5 kil.; 
Danule^ti ?i Dumitre^ti, la 7 
kil. $i Pardo^i la 8 kil. 

Se margine^te la E. cu Ji- 
deni, despar^ita prin riul Rim- 
nicul ; la V. cu Pardo?i, despar- 
{it prin dealul Buda; la N. cu 
Buda, despar^ita prin Dealul-De- 
dule^tilor; la S. cu Babeni. 

E brazdata la V. de dealul 
Baba; la N. de Dealul-Dedu- 
le^tilor; la S. de dealul Ba- 
beanca. 

Riul R.-Sarat o uda de la N.- 
V. la E. $i afluentul sau Valea- 
Dedule^tilor, unit cu Izvorul- 
Babei, la V.; Capraria, Badila 
^i Mocanca o uda la N.; mai 
sunt in com. 22 pu^uri ; 48 fin- 
tin! $i 3 lacuri. 

Suprafa^a comunei e de 3000 
hect., din carl : 100 hect. vatra 
comune!, 547 hect. ale locuito- 
rilor, 226 hect. ale statului $i 
91 hect. ale proprieta^e! private. 

Are o populate de 269 fa- 
milii, sau 1007 suflete: 501 bar- 
bap, 506 feme!; 410 cas&tora:i, 
528 necasatorh:! $i 71 vaduv!. 

Stiu carte 92 persoane. 

Are o biserica, cu hramul Po- 
gorirea-Sf.-Duh, zidita in 1792 
de Arhimandritul Iacob; e in- 
trepnuta de stat, deservita de 2 
preop, 2 cintarep $i 1 paracliser 



Hosted by 



Google 



DEDULE^TI 



93 



DEDULE?T1 



Este o scoala de baepf, in ca- 
sele manastiref Dedulesti, fon- 
data, in 1874, de comuna, si 
frecuentata de 36 elevi. 

Comuna are: 213 hect. ara- 
bile, 400 hect. imas, 2100 hect. 
padure, 25 hect. viT, 125 hect. 
fine^e si 41 hect. neproductiv. 

Locukoril au 51 pluguri. 

Vite sunt 1078 capete, din 
can: 388 boi, 75 vacT, 19 cat, 
19 epe, 325 01, 96 capre si 
136 rimatoiT. 

In comuna sunt : 1 cojocarie ; 
1 potcovarie; 3 macelarii ; 27 
rotarii ; 3 mon ; o piva ; 1 5 ca- 
zane de fabricat ^uica. 

Transportul se face prin gara 
orasului Rimnicul-Sarat, la 14 
kil. spre S. -E. Sunt 10 co- 
mercian^T, din can 4 bacani si 
6 circiumari. 

Caile de comunica^ie sunt: 
1. soseaua jude^eana R.-Jitia, ce 
trece prin comuna ; 2. spre Par- 
dosi-Valea-Ra^ei; 3. spre Da- 
nulesti; 4. spre Jideni; 5. spre 
Grebau. 

Comuna are 201 contribua- 
bil?. Veniturilesunt de 3684 lei, 
41 bani, iar cheltuelile sunt de 
29S 3 lei, 88 bani. 

In timpul razboiuluT Ruso- 
Turc din anul 1834, trupele 
rusesti au stat o iarna aci. 

Dedule§ti (Dedule§ti-din-Deal 
si Dedule§ti-din-Vale), sat, 
in jud. Arges, pi. Topologul : 
face parte din com. rur. Dedu- 
lesti-Varzari. Are 400 locuitor! 
si doua biserici, una cu hramul 
Cuvioasa-Paraschiva si alta cu 
hramul S-ta-Treime; sunt de- 
servite de cite un preot si un 
cintare^. 

Dedule§ti, sat, jud. Braila, pe 
muchea de pe tarmul drept al 
Buzaului, la N.-V. com. Dedu- 
lesti si ca la 48 kil. spre V. de 
Braila, numit ast-feldupa numele 



sateanuluf Dedulescu. Acest sat 
era asezat pe lunca BuzauluT, 
pe malul riului, ca la 500 m. 
de unde este asta-zif, dar la 1873, 
din cauza inecurilor s'a stra- 
mutat pe muchea platouluT. In 
locul vechiului sat este casa 
proprieta^er, cu o gradina mare, 
dar si aceasta casa este aproa- 
pe surpata de apa Buzaului, 
care trece pe la spatele el. 

Are o suprafa^a de 42 hect., 
avind 97 case si 3 circiumT. Are 
o scoala intre^inuta de comuna 
si jude£ si frecuentata de 31 
elevi; o biserica, deservita de 1 
preot, 1 dascal si 1 paracliser. 
Popula^ia satului este de 430 loc. 
Vite sunt: 530 vite cornute, 
230 cai, 360 01 si 25 rima 
tori. 

Dedulesti, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-s., catunul de 
resedin^a al com. Dedulesti. 

Dedule§ti, stafie de dr. d. /., 
jud. Braila, pi. Vadeni, com. 
Dedulesti, pe linia Buzau-Gala^i, 
pusa in circulate la 13 Sept. 
1872. Se afla intre stabile Fau- 
ref (10 kil.) si Ianca (10.2 kil.). 
Inal^imea de asupra nivelului 
marei de 34 m '74. Venitul aces- 
tei sta^ii, pe anul 1896, a fost 
de 22.337 lei, 25 bani. 

Dedulesti, schit, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Rimnicul-d.-s., comuna 
Dedulesti. Este zidit din anul 
1792 de Iacob Archimandritul, 
ale caruf osaminte se afla in- 
gropate in aceasta manastire. 
Pisania ei este urmatoarea: 

«Aceasta sfinta biserica ce se numes- 
te Manastirea Dedulesti si se praznu- 
este si se cinsteste hramul SfinteiTroi^e, 
au fost zidita, din iuceput pe la leatul 
7128 (1620 de la nasterea lui Christos), 
de un raposat, Dediul Dedulesceanu, si 
dupa vremi s'a daramat; apoi, aceasta, 
care se vede in fiin^a, este zidita de ra- 
posatul arhimandrit Iacob Arhimandri- 



tul Dedulesceanu, pe la leatul 1792 de 
la Christos ; dtndu-i si patru icoane 
marl imparatestT ; apoi afllndu-ma eu 
Stolnic Dedulesceanu s'au zugravit si 
s'au infrumusefat de mine, adica am fa- 
cut clopotni^e de asupra cu cruci fru- 
moase, am invelit-o cu sindrila, si s'au 
infrumuse^at de mine, adica. am facut 
cadelni^a si candele de argint si sfint 
Potirul cu toate ale sale de argint, trel 
rinduri de odajdii de stofa si toate celc- 
l'alte podoabe, dupa cum se vede spre 
a mea pomenire si a parinjjilor met, leat 
i834.» 

A fost inchinata la mana- 
stirile Rumeolitice; era obli- 
gate sa #na si cersetori; azi 
a ramas iiuraal ca biserica de 
mir si serveste locuitorilor din 
comuna Dedulesti. Este deser- 
vita de 1 preot ingrijitor. Pana a 
nu fi secularizata, avea marl a- 
veri, intre alteie mosia Dedu- 
lesti, iar intr'insa sedea un egu- 
men si 8 servitorl bisericesti. 
Azi e ingrijita de stat. 

Dedulesti, mosie, pendinte de 
com. cu acelasf nume, jud. Braila, 
pi. Ianca, proprietate a most. 
C. Cre^ulescu, cu o suprafa^a 
de 607 hect. 

Dedule§ti, mosie, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Rimnicul-d.-s., com. De- 
dulesti. Pe ea se afla padurea 
Dedulesti. Intinderea totala e 
de 1500 hect. 

Dedule§ti, padure, in jud. R.- 
Sarat, pi. Rimnicul d.-s., com. 
Dedulesti, numita ast-fel de la 
mosia cu acelasl nume. Are o 
intindere de 2000 hect. Esen- 
$ele principale sunt : fag, jugas- 
tru, gorun, brad si carpen. 

Dedulesti (Hele§teul-Schitu- 
lui-), lac, in jud. R.-Sarat, plasa 
Rimnicul-d.-s., com. Dedulesti, 
facut inca ciud exista inca schi- 
tul de calugari. Are o intin- 
dere de trel prajinl patrate. 



Hosted by 



Google 



DEDULESTI (VATRA-SCHITULUI-) 



94 



DEGERAJI 



Dedulesti (Vatra-Schitului-), 

numire vechie a com, Dedu- 
lesti, ciad facea parte din ave- 
rile schitului c.i acelasi nume, 
jud. R.-Sarat. 

Dedule§ti -Varzari, com. rur., 
pe apa Topologului, jud. Ar- 
ges, pi. Topologul, la 21 kil. 
de com. rur. Tigveni (resedin^a 
subprefectureT) si la 20 kil. de 
Pitesti. Se compune din 4 sate : 
Dedulesti (400 Iocuitori), Lu- 
minele (526 Iocuitori), Moraresti 
(304 Iocuitori) si Varzari (400 
Iocuitori), peste tot 1630 Iocui- 
tori. In com. sunt cincT bisericT 
si o scoala primara rurala. 

Locuitorif sunt in mare parte 
mosnenT. Budgetul com. pe a- 
nut 1882/83 a fost de 2234 lei, 
82 bam la venituri si de 2159 
lei la cheltueli. 

Dupa o publica^iune oficiala 
(1887), aceasta com. nutnara 266 
contribuabili si are un budget 
de 3876 lei la venituri si de 
3510 lei la cheltueli. 

Numarul vitelor a fost m a 
nul 1887 de 972 capete vite 
mari (949 boi si vaci, 23 cai) 
si de 731 vite marunte (33601, 
15 capre si 380 rimatori). 

Dedule§tilor (Dealul-), deal, in 
jud. R.-Sarat, pi. Rimnicul-d.-s., 
com. Dedulesti. Se desface din 
Dealul-BabeT si se intinde prin- 
tre riul Rimnicul-Sarat si aflu- 
entul sau piriul Valea-Dedules- 
cilor, brazdind partea de V. si 
N. a com. Este acoperit cu 
intinse si frumoase paduri. 

Dedule^tilor ( Valea- ), piriu, 
in jud. R.-Sarat, com. Dedu- 
lesti. Uda partea de V. acorn., 
curge de la V. la E. si se var- 
s&, dupa un curs de 10 kil., in 
riul Rimnicul-Sarat, pe partea 
dreapta a lui, trecind prin catu- 
nul de resedinfa, Dedulesti. 



Dedule§tilor (Valea - ), vale, 
in com. Vintila-Voda, cat. Bo- 
dinesti, jud. Buzau. E acoperit 
de padure. 

Dedului (Ciuciurul-), sorginte 
de apd mine}' aid in com. Ru- 
siava^ul, jud. Buzau. 

Dedului (Valea-), izvor, in com. 
Rusiava^ul, jud. Buzau. Incepe 
din muntele Din tele si din Fata- 
Plopului, apoi reunindu-se, se 
scurge in valea Rusiavatul. 

Degeraji, com. rur. in jud. Me- 
hedinti, pi. Ocolul-d.-j., la o 
distanta de 30 kil. de orasul 
T.-Severin, iar de com. rur. Stre- 
haia, de 27 kil. E situata pe 
valea Cervenitei. Formeaza co- 
muna cu catunele: Linia-Boe- 
reasca si Albina, marginindu-se 
la E. cu com. Lumnicul si Cor- 
nea ; spre N., cu com. Prunisori; 
spre V., cu com. Peri si Seve 
rinesti ; iar la N., cu com. Ercea. 

Are o populatiune de 740 
Iocuitori, cu 112 contribuabiil, 
locuind in 150 case. Ocupatiu- 
nea locuitorilor este agricultura 
si cresterea vitelor. Se mat o- 
cupa si cu transportul lemnelor 
din padurile vecine la gara Pru- 
nisori ce este in apropiere. 

Ei poseda: 26 pluguri, 50 
care cu boi, 3 carute cu cai si 
IOO stupi de albine. 

Are: o biserica deservita de 
1 preot si 2 cintarep ; o scoala 
condusa de un inva^ator si fre- 
cuentata de 30 elevi. 

Budgetul com. coprinde la 
venituri suma de 572 lei, iar la 
cheltueli suma de 521 lei. 

Vite sunt: 450 vite mari cor- 
nute, 12 cai, 50 01 si 400 ri- 
matori. 

Prin com. Degera^i trece so- 
seaua Pru nisori -Degera^i-Lum- 
nic-Ruptura-Voloiac. 

De insemnat in com. Dege- 



rati este : Apa-Rosie care este 
apa minerala; apa Cernevi^ape 
care se afla mori ; Piriul-Desera- 
gilor, Culmea-Deseragilor, Dea- 
iul-Lumnicului si Dealul-AlbineT. 

Ca loc istoric in dealul Al- 
bina, spre N , intrc hotarul Pru- 
tului si Degerati exista o ridi- 
catura de pamint care poarta 
numele de Metereza. De la acea- 
sta ridicatura de pamint, plea- 
ca o linie dreapta de drum ve- 
chiii peste satul Degerati pana 
m dealul Comoresti; pe o dis- 
tanta cam de 3 kil. 

In aceasta com. sunt mi - 
nele unet bisericT foarte vechT, 
linga care se afla si vila Buzoi- 
ceanu, construita intr'un frumos 
stil elvetian ; astazT este pro- 
prietatea Primariei urbei Tur 
nul- Sever in. 

Degerati, catuu, din jud. Arges, 
pi. Pitesti, pendinte de com. 
rur. Dealul-Bradului. 

In acest sat este resedinta 
primariei comunei. Arc 200 Io- 
cuitori si o biserica de lemn. 

Degerati, sat, face parte din co- 
muna rur. Parepa, jud. Praho- 
va, pi. Cimpul. Are o popula- 
tiune de 328 Iocuitori (172 bar- 
bap, 156 feme!). Aci e o bi- 
serica, fondata la anul 1892 cu 
ajutorui Mesterului Anghei din 
Ploesti, P. S. Aurelian, si G. 
Gr. Cantacuzino. 

Degerati, loc izolat, com. Slani- 
cul, jud. Prahova, plasa Varbi- 
laul. 

Degerati, mosie, a statu lui, jud. 
Prahova, pi. Cricovul, foasta 
pendinte, inainte de seculariza- 
re, de m-rea Margineni. La 1871 
se arenda cu 13000 lei anual 
si a fost ipotecata impreuna cu 
alte 380 mosil ale statului pen- 
tru asigurarea imprumutului do- 



Hosted by 



Google 



DEGERAfI 



95 



DE-LA-PRIDVALE 



menial de 78 milioane lei, con- 
tractat in 1871. 

Degera^i, trup de padure, a sta- 
tului, in intindere de 62 hect., 
care impreuna cu trupurile: 
Drumul- Baicoiului (67 hect.), 
Gageanca (ro6 hect.) si Gura- 
Cumetri!, formeaza padurea Mis- 
leanca sau Gageni-Mislea, jud. 
Prahova. 

Degere^eanca, mosie, in jud. Pra- 
hova, care face limita spre jude- 
£ul Buzau, despre com. Baba- 
Ana, din jud. Buzau. 

Deje^ti, com. rur., jud. Olt, pi. 
Oltul-d.-s. Are 4 catune: De- 
jesti, Donesti, Daroiul si Vul- 
pesti. Este situata pe ma! multe 
vaT, care se varsa in Geamfina, 
spre N. de Slatina, la hotarul 
jud. Oltul cu j'id. Arges. Are 
o populatie de r 199 locuitor! 
(din care putin! stiii carte), cu 
323 contribuabili. Locuitorii se o- 
cupfi cu agricultura, cultura vie! 
si a prunilor. 208 locuitor! s'au 
improprietarit dupa legea ru- 
rala pe mosia Dejesti, cind li 
s'au dat 724 hect. 

Spre V. de com. este Ma 
gura-Rusulu!, un fel de ccta. 
tue, lunga de 100 metri si lata 
cam de 10 m., zidita din ca- 
ramida marunta. 

In Dejesti sunt 2 bisericT, 
deservite de 2 preoti si 4 cin- 
tareti. 

Vite sunt : 100 boT, 300 vac! 
20 cat, 400 01, 200 porct. Pa- 
mintul e detos si putin pro- 
ductiv. 

Deje§ti, sat, face parte din com. 
rur. cu acelasi name, pi. Oltul- 
d.-s., jud. Olt. 

Dejesti, deal, in raionul com. De- 
jesti, jud. Olt, pi. Oltul-d.-s., 
pe care se cultiva 13 hect. vie. 



Dejoiul, com. rur., plasa Cerna- 
d.-j., jud. Vilcea, compusa din 
mahalalele: Bogeni, Mijlocul si 
Sotani. 

Este situate pe valea Dejo- 
iul si pe malurile riului Cerna, 
la 40 kil. departe de capitala 
jud. si la 15 kil de a plaseT. 

Are populate de 630 lo- 
cuiton (330 barba{! si 300 fe- 
me!), in care intra si 3 famili! 
de Tigani; sunt in total 182 
familil, care locuesc in 205 case. 
Sunt 131 contribuabili. 

In comuna e o bisericS. Nu 
se cunoaste anul fondarei si 
ctitorii, caci lipseste ori-ce in. 
scriptie. S'a reparac la 1881. 

Loc.iitoril se ocupa cu agri- 
cultura. Putin! sunt lemnarT. Ei 
desfac produsul munce! la Dra- 
gasani si Craiova. Vite sunt : 
12 ca!, 40 bo!, 200 vac!, 50 
capre, 280 01 si 350 pore!. 

Tot! locuitori! sunt mosncni. 

In raionul comunei este dea- 
lul numit Dealul-Mare, care la 
1874 s'a surpat in toata intin- 
derea lu!, din cauza multor iz- 
voare subterane. 

Stiu carte 40 persoane. 

Tot hotarul comunei are o 
intindere de 300 hect. arabile, 
in care intra si izlazul. 

Veniturile si cheltuelile com. 
sunt in suma de 800 le! anual. 

E brazdata de dealurile: Dea- 
lul-Mare, Dealul-Cerne!, pe care 
se gasesc vi!, si e udata de 
vaile : Geam.lna, Valea-Satulu!, 
Cerna, Barbuceanca. 

Se margineste cu comunele 
Dozesti, Nisipi si Stanesti. 

Dejoiul, deal, in raionul comunei 
Dejoiul, pi. Cerna-d.-j., judeful 
Vilcea, pe care se cultiva 38 
hect. vie. 

Dejoiul, pa 1 dure particulara, su- 
p is& regimulu! silvic, com. Dejo- 
iul, pi. Cerna-d.-j. jud. Vilcea. 



Dejul, piriia§, pe teritoriul co- 
munei Negrilesti, pi. Vrancea, 
jud. Putna. Izvoreste de sub 
muntele Soveja, trece pe la 
deal de satul Negrilesti si se 
varsa in Putna, intre satele Ne- 
grilesti si Tulnici. Dejul, in sus. 
are apa sarata\ Primeste ca 
afluenp : Piriul-Negrulul si Pi- 
riul-Ursulu!. 

De-la-Cruce, padure, pe teri- 
toriul comunei Vladesti, plasa 
Riurile, jud. Muscel, din coasta 
careia izvoreste Vatea-Mica, care 
strabate catunul Vladesti-d.-s. 
si se varsa in riul Bratia. 

De-la-Deal-de-Vii, deal, jude^ul 
Dolj, pi. Bailesti, com. Coveiul, 
pe linga care trece limita de 
N. catre com. Boureni. 

De-la-Frasin, poiana, pe valea 
riulu! Teleajenul, comuna Ma- 
neciul-Ungureni, pi. Teleajenul, 
jud. Prahova. 

De-la-Merchez, deal, in jud. 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe 
teritoriul comunei rurale Oltina. 
Se ma! numestesi Dealul-de-dea- 
supra-Cisle! si se intinde de- 
alungul si pe la E. laculu! Ol- 
tina, incepind de la movila Ior- 
tmac si {infold pana la dealul 
Ciacal, cu o direc^iune gene- 
rate de la S.-V. catre N.-E. Are 
o inal^ime medie de 140 m. si 
este acoperit cu tufaris. 

De-la-Odaie (Iazul-), iaz, pe 
teritoriul satulul Andrieseni, 
com. Epureni, pi. Turia, jud. 
Iasi. E format din piraiele : Got- 
ca, Cara - Gheorghe si Bulha- 
cul. 

De-la-Pridvale, poiana, pe va- 
lea riului Teleajenul, comuna 
MSneciul-Ungureni, plaiul Te- 
leajenul, jud. Prahova. 



Hosted by 



Google 



DE-LA-RACHlfl 



96 



DELEN1 



De - la - RachiJI (Iazul-), iaz 9 
pe teritoriul satulul Glavanesti, 
com. Epureni, pi. Turia, jud. 
Iasi. E format din piraiele : Cio- 
canul si Puturosul. 

De-la- Varnije, poiand, pe va- 
lea riuluf Teleajeaul, com. Ma- 
neciul-Ungureni, plaiul Teleaje- 
nul, jud. Prahova. 

Delan^ul, deal, acoperit cu pa- 
dure seculara, in jud. Mehedin^i; 
plaiul Cerna, com. rur. Balta. 

Delcelul, mahala, in orasul Ro- 
siori, jud. Teleorman. Se aria 
in partea despre Dealul-Bratco- 
vuluT. Partea situata in vale se 
numeste Broscaria. 

Delciul, mahala, in jud. Mehe- 
din^i, pi. Motrul-d.-j. ; tine de 
com. rur. Socolesti. 

Delea, tirld, in balta com. Gro- 
peni, jud. Braila, pe malul sting 
al privalulu! Arimaneasa, intre 
acest prival si Gingarasoaia. 

Deleanca, alta numire a mo§iei 
statului Jegalia, inainte numita 
Brinzeni, in plasa Borcea, jud. 
Ialomi^a, pendinte de comunele: 
Petroiul, Gildaul si Jegalia. Are 
o suprafa^a de 23000 hectare. 
Numirea de Deleanca o poarta 
fund-ca. inainte de secularizare 
aparfinea Manastirii-Dealului. 

Deleanul. Vezi Vatra-Schitulul- 
Deleni. 

Deleanul, deal, in com. Bobu- 
lesti, pi. Stefanesti, jud. Boto- 
sani. Pe acest deal se zice ca 
aii fost asezata o tabara tur- 
ceasca in timpul unui rezbel 
cu Rusii; urme de sanfurl se 
vad si asta-zl. 

Deleanul, munte, de la Moroeni 



in sus, plaiul Dtmbovi^a, jud. 
Dimbovrfa. Vezi Brindusele. 

Deleanul, deal, in pi. Orasului, 
jud. R.-Sarat, extremitatea Cul- 
mei-Scorusului. Are o inal^ime 
cam de 700 m. Ramifica^iunile 
sale sunt dealurile: Hoja, Pri- 
veghiti, al-Caprel, Teiusul, spre 
N. prin comunele Brosteni si Vir- 
testi ; dealurile Piciorul-NuculuT 
si Cucul la S. prin com., Odo- 
basca ; Dealul-Perisorului la E. 
prin comunele Bon^esti si Bli- 
dare. Din el izvora.sc piraiele 
Valea-Rea, PitulusiT, Drejii, Sea- 
ca, Faraoanele, Pietroasa si Dal- 
hau^i, afluenp ai riului Milcov; 
Valea- Medra si Mahriul, aflu- 
en^ii riului ftimna. El se afla 
la hotarul basinurilor RimneT si 
Milcovului, precum si la ho- 
tarul plasilor Orasul si Margi- 
nea-d.-s. Este acoperit cu finete 
intinse, semanaturi si vii. 

Delei (Magura-), mdgurd, intre 
com. Vadastra si Brastava^ul, 
pi. Balta-Oltul-d.-j., jud. Roma- 
na^i. 

Deleleul, munte, in com. Bog- 
danesti, jud. Suceava. E acoperit 
de padure de brad, molift si fag. 

Deleni, corn. rur.> situata la S. 
plasei Cosula, jude^ul Botosani, 
in vecinatate cu Hirlaul, la 
45 kil. de Botosani si formata 
din satele: Deleni, Macsut, Pir- 
covaci si Slobozia, toate asezate 
pe mosia Deleni. 

Comuna se intinde pe mai 
multe dealun si vaT, can in 
partea de V. sunt acoperite cu 
codri secular!. 

Privelistea marea^a ce infa^i- 
seaza dealul Pietraria, de natura 
pietroasa, care se ridica in cen- 
trul comunei si prin inatyimea 
sa predomina toate virfurile de 
prin prejur, satele Deleni, Mac- 



sut, Slobozia si Pircovaci, ase- 
zate pe coastele de S., S.-E. 
si E. a acestui deal, impodo- 
bite cu gradini si livezi de 
pomi fructifen, arbori de pa- 
dure, soselele si drumurile cele 
mai multe petruite de natura, 
face ca aceasta regiune saaiba 
o pozi^iune pitoresca. 

Teritorul com. e foarte acci- 
dental iar natura soluluT vari- 
aza in pamint negru, galben, 
pietros si nisipos. 

Cel mai inalt deal e Pietraria, 
in centrul comunei, apoi Ceta- 
{uia si Dealul-Mare, m padure, 
spre V. ; Holmul, Luparia si 
Gurgueta, spre E. 

Prin comuna curg mai multe 
piraie, mici: Bahluiul prin par- 
tea de V. a comunei, prin pa- 
dure, primeste piraiele: Tisa, 
PircovacT, Adincata, Vacari^a, 
Racosul si Humosul in dreapta, 
iar Magioara si Recea in stinga, 
apoi Piriul-DoamneT, al-Joseni- 
lor, Jugani, Neaun, Velni^a-Ve- 
che, Modruz si Dodolea, can 
curg prin si pe linga satul De- 
leni si prin vaile de la N.-E. 
com. Are 2 iazurl man: Gur- 
gueta si Strimbul, din care se 
scoate mult peste, care se con- 
suma in localitate. 

Suprafata comunei e de 18646 
hect., din can 17291 hect. ale 
proprietarilor man si 1355 hect. 
ale locuitorilor improprietari^T 
la 1865. Aceasta comuna e una 
din cele mai man in intindere 
din jud. Botosani. 

Popula^iunea e de 600 fa- 
miltf, sau 2745 suflete, car! 
locuesc in 589 case; sunt 574 
contribuabili; locuitorii sunt Ro- 
minT, afara de o ceata de Ti- 
gani si de cite-va familii de E- 
vreT. Ocupa^iunea lor e agricul- 
tura, cresterea vitelor, pietraria, 
lemnaria, iar ^iganii sunt fie- 
rari, lautari, etc. 

Toata partea de V. si S.-V. 



Hosted by 



Google 



DELENI 



97 



DELENI 



este acoperita de codri vechl 
pe o intindere de ioooo hect.; 
lemnul ce predominS este ste- 
jarul, carpenul, fagul, jugastrul, 
teiul, paltinul, etc. si se explo- 
teaza in cantitapf man. 

Sunt 27 hect. vif. 

Numarul vitelor e de 5733 : 
1849 boi si vaci, 11 bivoli, 198 
cat, 3400 oi, 275 porcT. Locui- 
toriiposeda si 500 stupi cu al- 
bine, carl produc mai mult de 
1000 kgr. miere si 680 kgr. 
cear& . 

In comuna sunt 5 mori de 
apa si 1 de aburi, 1 fabrica de 
spirt, care produce vre-o 40000 
litri pe an. 

In dealul Pietraria, in partea 
de S.-V., se afla renumitele ca- 
riere de piatra de moara, care 
se fabrica pe loc, si can se 
transports in tara si chiar peste 
hotare, producind un venit de 
peste 50000 lei pe an. 

Exploatarea se face din tim- 
purl foarte vechi. Mai sunt si 
alte cariere, de unde se scoate 
piatra de zid, sosele, etc. 

Comunicatia se face pe so- 
seaua nationals, care trece pe 
la E. de Deieni ; apoi, prin Hir- 
lau, pe soseaua vecinala Hirlati- 
Dolhasca prin Pircovaci; si so- 
selele comunale Hirlaii-Macsut- 
Deleni -Slobozia si Feredieni ; 
apoi, soseaua caselor Ghica la 
soseaua nationals. 

Comerciul se face cu Hiriaul, 
Tirgul-Frumos si Botosani. Sunt 
in comuna 6 circiumf, 5 comer- 
cianp si 8 meseriasL 

Budgetul comunei e de6i35 
lei la venituri si 6088 lei, So 
ban! la cheltueli. 

Are 4 biserici, deservite de 
3 preopf, 3 cintarepf si 1 para- 
cliser ; mai sunt 2 biserici in 
parasire si aproape in ruina. 
Este 1 scoala mixta, frecuentata 
de 50 bSeti. Sunt 136 copii 
inscrisi pe liste. 



Deieni, com. rur., in partea de 
N. a pl&sei Mijlocul, jud. Falciu, 
marginita la N. cu com. 0(e- 
leni; la S. cu com. Gusi^ei ; la 
E. cu com. Barbosi si la V. cu 
com. Hoceni, de care se des- 
parte prin piriul Bujorul. E for- 
mats din satele : Deieni, Gol&- 
sei si Talaba. Se intinde pe o 
suprafa^a cam de 1033 hect. si 
are o populate de 291 familii 
sati 956 suflete. Are 3 biserici 
si o scoala. 

Budgetul e de 2948 lei si 
35 bani la veniturT si de 2946 
lei si 90 bani la cheltueli. Sunt 
303 contribuabilf. 

Vite mari cornute sunt 656, 01 
324, cai 61 si porci 117. 

Deieni, com. rur., pi. Oltul-d.-j., 
jud. Olt, compusa din 2 catune : 
Deieni si Cherlesti. 

Este situata pe malul Oltu- 
lui, la 6 kil. departe de capi- 
tala jude^ului si la 4 kil. de a 
plasei. Are o popula^iune de 
487 locuitori (235 barba^i, 252 
femei), 22 familii de "pgani, cari 
se ocupa cu agricultura si cu 
fieraria. Capi de familie sunt 
117; contribuabili 120; case de 
locuit, no. 

In comuna e o biserica, fon- 
data la 1802, de Toma Deleanu 
si so^ia sa Joi^a, reparata la 
1862, deservita de 1 preot. 
Asta-zi este inchisa, din cauza 
ca s'a ruinat. 

AfarS de agricultura, parte 
din locuitori se mai ocupa cu 
dulgheria. Produsul muncei il 
desfac la Slatina. Ei au : 25 cai 
si epe, 140 boi, 250 vaci, 600 
01, 100 porci ; 40 stupi cu albine. 

S'au improprietarit 96 locui- 
tori in 1864, cind li s'au dat 
254 hect. pe mosia familiei De- 
leanu. 

Stiu carte 18 persoane. 

Comerciul se face de 1 clr- 
ciumar. 



Veniturile si cheltuelile com. 
se urea la 2144 lei, I bani. 

Prin Deieni trece soseaua ju- 
de^eana Slatina-Casa-Veche. 

E udata de vaiie Recea si 
Racova^ul, de vilceaua B&lasoiul, 
a-Cesmelii, Surduiul si Plopul. 

Deieni, com. rur., din jud. Vas- 
luiu, plasa Crasna, formats din 
satul numit Deieni. 

Se afla la S.-E. jude^ului, la 
14V2 kil. de orasul Vasluiu si 
43 kil. de Codaesti, resedin^a 
pl&sei, situat pe un platou in- 
tins, avind o pozi^iune pito- 
reasca. 

In fa{a satului despre V. se 
arata Dealul-Manastirei, 

Satul se imparte in dou& 
p3r£i numite : mahalaua din jos, 
sub denumirea de Burghelesti 
si Circeoanei, despar^ite prin 
piriul Gurgea si mahalaua din 
sus, sub denumiriie: Bilahoiul, 
Blani^esti, Gherghina si Movila, 
intinzindu-se pe o suprafa^a de 
2574 hect., din cari pe 1700 
hect. se face culture de cereale, 
pe 300 hect. se cultivS vii si 
livezi, iar restui e rezervat pen- 
tru imase si vatra satului. Are 
o populate de 863 familii, sau 
3006 suflete, din cari 19 familii 
straini. Casatoripf sunt 559. Stiu 
carte 190 de persoane^ 

Maioritatea locuitorilor e for- 
mats din Romini, r&zesi, cari se 
ocupa cu agricultura, cu cres- 
terea vitelor si cu cultura albi- 
nelor. Sunt in com. 352 stupi. 

In acest sat sunt 2 biserici 
si 1 schit. O biserica se afla 
intre mahalaua de sus si cea 
din jos, facuta de preo^ii Va- 
sile si Gheorghe Focsa, la 1586; 
cea-1'alta biserica se afla la S. 
satului; este zidita de la 1840 
de d-nul Dahnovici. Schitul nu- 
mit Schitul-Deleni, este la de- 
parture de 1 kil. de sat; e in- 
conjurat cu vii, livezi ?i f!ne{e, 



68878. Morel e Dictiovm Ceografic. Vnl. in. 



13 



Hosted by 



Google 



DELENI 



98 



DELENI 



pe o intindere de aproape 13 
hectare, proprietatea schituluT. 
Acest schit e facut tot de 
preo^i! Vasile si Gh. Focsa, la 
anul 1580 si a servit pana la 
1866 ca loc de rugaciune pen- 
tru maice. 

In sat este o scoala, situata 
in mahalaua de jos, infiin$ata la 
1862, si acum frecuentata de 
48 elevl. 

Sunt 10 mori de vint si 1 
cu aburi ; 7 circiume si ia- 
zun. Comerciul se face de ca- 
tre 7 Romin! si 20 EvreT. 

Budgetul comunei e de 3790 
le! la venitur! si 3413 lei 30 
bam la cheltueiT. 

Numarul vitelor e de 3163: 
516 vite man cornute, 146001, 
10 capre, 127 ca! si 1050 rima- 
tori. 

Locuitori! poseda: nsplugur! 
cu boi, 150 care 51 32 carute 
cu ca!. 

In apropiere de aceasta co- 
muna se afla soseaua Vasluiu- 
Docolina. 

Deleni, sat, jud. Bacau, plasa 
Tazlaul-d.-j., com. Dragugesti, 
situat pe Dealul - Delenilor, la 
departare de 2 kil. de satul 
Helegiu (scoala). In 1891, au 
urmat la scoala, din acest catun, 
6 baie^T, din 102 copii in vir- 
sta de scoala. Are o biserica 
cladita de locuitori la 1763, de- 
servita de 1 preot si 2 cinta- 
re$f. CirciumT sunt 3. 

Are o populate de 291 fa- 
milit, sau 1033 suflete. 

Vite sunt: 7 cat, 453 vite 
cornute, 95 pore! si 79 capre. 

Deleni, sat/yx^i. Bacau, pi. Tro- 
tusul, facind trup cu satul Bog- 
danesti, din comuna cu acelas! 
nume. 

Deleni, sat, situat pe coasta de 
S.-E. a dealulu! Pietraria, in cen- 



trul comunei Deleni, jud. Bo- 
tosani. 

Mosia Deleni, de 18646 hec- 
tare, este impar^ita in doua in- 
tre fra^ii Ghica : o parte numita 
Deleni, cu satele Deleni si Slo- 
bozia, in partea de N.-E. si alta, 
numita Macsut, cu satele Macsut 
si Pircovaci, la S. 

Partea numita Deleni are o 
intindere de 12582 hect, din 
can 11725 hect. ale proprieta- 
rului si 857 ale locuitoriior. 

Satul Deleni are o populate 
de 425 familil, sau 1691 locui- 
tori, can se ocupa cu agri- 
cultura si cresterea vitelor si 
mul^i cu stoleria si pietraria. 

Partea de V. a mosie! e aco- 
perita cu pad are ; partea de E. 
e ocupata cu semanatun, fine^e 
si imasuri; sunt 7 hect. vii. 

Aci se gaseste o importanta 
cariera de piatra de moara oolit ; 
aceasta cariera furniseaza o es- 
celenta piatra de moara aproape 
pentru intreaga Basarabia si 
Moldova. 

Vite sunt: 390 bo! si vac!, 
150 cai, 1350 01; sunt 100 stupi 
cu albine. 

Satul e strabatut de soseaua 
comunala Hirlali - Deleni - Fere- 
dieni. 

Are 1 biserica deservita de 
2 preo^T si 1 cintaret, apoT spre 
N.-V. in codru, este vechia bi- 
serica de la schitul Lacurile in 
parasire; 1 scoala mixta con- 
dusa de 1 inva^ator platit de 
stat frecuentata de 50 scolan; 
1 fabrica de spirt ; 5 mori de 
apa. 

Despre biserica din Deleni se 
zice ca temeiia-T ar fi pus-o Ste- 
fan Voevod si ca in urma s'a con- 
struit de familia Ghiculestilor. 
Legenda atribue acestui sat o 
vechime de peste 400 an!, insa 
se zice ca era asezat ma! spre 
E., aproape de iazul Gurgueta, 
pevaile Iugani si Tulburea, pe 



unde trece sleahul mare Hirlau- 
Botosani ; satul se numia Iu- 
gani si Tulburea. Mosia se zice 
ca era data de Stefan-cel-Mare 
razesilor ; acestia aveau mosioa- 
rele lor cu capetele spre E. si V.; 
iar in Jocul satuluT de asta-zT, 
Deleni, erau codri si, inmijloc, 
o manastire de calugari, ale ca- 
reia urme se presupun a fi in 
partea de S.-E. In Iugani exista 
numai o biserica de lemn. 

Cum s'a desnin^at satul Iu- 
gani si Tulburea si cind s'aii 
infiin^at actualul sat Deleni, nu 
se poate sti; ceea ce poate fi 
probabil, e ca desele navalirl ale 
armatelor straine in ^ara si ma! 
cu seama situa^ia acestu! sat in 
sleahul mare il expuneatuturor 
atacurilor, asa ca locuitori! cu 
timpul au putut fi sili^T a se re- 
trage ma! in codru, imprejurul 
manastire!, si a intemeia satul 
de asta-z!, aparat de invaziun!. 

Cu vremea, calugari! s'aii re- 
tras spre padure si au intemeiat 
schitul Lacurile, spre N.-V. de 
Deleni. Biserica din sat e ree- 
dificata de Toderasco Cantacu- 
zino, cum arata inscrip^ia de a- 
supra pridvorulu! biserice!: 

« Aceasta sfinta biserica, a Prea cura- 
te! Fecioare, Adormirea, a facut-o To- 
derasco (Jantacuzino, vel visternic, leat 
7177 (1669); iar de iznoava le-au facut 
Iordache Cantacuzino, ve] vornic, leat 
7230 (1722>. 

Numele satulu! se poate ex- 
plica de la vorbele «oameni! din 
deai» sau Deleni, de oare-ce sa- 
tul ocupa partea de sus a dea- 
lulu! Pietraria. Se zice ca, cum au 
disparut vechi! razes!, un boier 
le ar fi cumparat parte din 
mosioare, iar parte le-ar fi luat 
cu sila. 

Ca urme de sate vech! se ma! 
inseamna Lacurile, la N. de schi. 
tul Lacurile. Acest sat a fost 
desfiin^at la 1865, cu ocazia in- 
proprietarire! {aranilor, car! par- 



Hosted by 



Google 



DELENI 



99 



DELENI 



te s'au asezat in Deleni, parte 
in cele-1'alte sate. 

Satul Singeap, spre V. de Per- 
covac!, desfiinfat la 1865 odata 
cu Lacurile si a! caruT locuitori 
ceT mai mult! s'au asezat in 
Pircovaci. 

Iti partea de N. a satuluT 
Deleni se afla tin izvor, numit 
Tzvorul-Doamne!, din care cir- 
ge piriul numit Sipotelul-Doam- 
nei. 

In tuna luT Iuuie, anul 1730, 
Grigore Ghica Voda logodeste 
pe fiul sau Scarlat cu fiica lui 
Iordache Cantacuzino, vel spa- 
tar, fund fata si Chiru Nichifor 
Mitropolitul, si ail facut petre- 
cen si mese la Deleni, {inutul 
Hirlaulu! ma! multe zile, nu mi- 
ni a! boierii, ci toata slujitori- 
mea. 

De la Deleni au mers Gri- 
gore-Voda la Hirlati, de au va- 
zut casele domnest!, apoi la 
Cotnari, unde au facut iarasi 
mese cu boieriT, apoi s'au intors 
la Iasi, la scaun. 

In toamna anului 1738, Gri- 
gore Ghica-Voda, intorcindu-se 
de la Orheiu, unde fusese tri- 
mis din ordinul Sultanului, sa 
ridice pustile ce le ingropase 
Rusii si sa le duca la Tigine, 
n'au mai venit la Iasi, ca mu- 
reau de ciuma, ci au trecut la 
sat la Deleni in {inutul Hirlau, 
la Vornicul Iordache Cantacu- 
zino -Deleanul, si au sezut a- 
colo, pana in ziua intiiu de De- 
cembrie, cind in^elegind ca s'a 
mai potolit focul ciumel, s'au 
intors la Iasi, la scaun. 

Deleni, sat, in centrul comunei 
cu acelas! nume, jude^ul Fal- 
ciu, plasa Mijlocul. E asezat 
pe costisea si podisul dealului 
Deleni, pe o suprafa^a de 929 
hect., cu o populate de 252 
fam., 791 sufl., din carl 275 con- 
tribuabili. 



Locuitorii sunt vechr razes! 
si dupa povestirea batrinilor se 
zice ca ei se trag din tre! va- 
duve, si anume: Mala, Malina 
si Marusca, ale caror barba^! mu- 
risera intr'un razboiu de ai lu! 
Stefa l-cel Mare, precum si din 
soseaua numita Micsuna a caruia 
parte de mosie se numeste si 
asta-z! Micsunesti. 

Satul este inconjurat de va! 
si livez!. 

Aci este resedin^a comunei. 
Are o scoala infiintata in anul 
1 87 1, frecuentata de 20 elev!; 
doua biseric!, deservite de 2 
preot! si 2 dascal!. O biserica, 
ce se afla in mahalaua din sus 
a satului, este facuta in anul 
1812, dupa cum se vede din 
inscrip^ia aflata de asupra bi- 
sericei; a doua biserica, aflata 
in mahalaua de jos a satului, 
este facuta in 1836, in locul 
altei bisericu^e, fost schit de 
maice, si care a fost facuta de 
catre un batrin razes, numit Ba- 
drosul, din a caruia familiesunt 
si asta-zi urmas!. 

Deleni, nume ce purta in ve- 
chime com. Cosoveni-d.-j., jud. 
Olt, pi. Ocolul, com. Cosoveni- 

d.-j. 

Deleni, sat, jud. Ilfov, pi. Saba- 
rul,, face parte din com. rur. 
Stoenesti-Palanga. Este situat 
la N. de Stoenesti, in apropiere 
de {annul drept al riulu! Cio- 
rogirla. La N.-E. are o culme 
de deal care trece pe linga sa- 
tul Icoana. 

Se intlnde pe o suprafa^a de 
200 hect., cu o populate de 
339 locuitori, car! se ocupa cu 
agricultura si cresterea vitelor. 
Tot terenul apar^ine locuitorilor. 

Are o biserica cu hramul 
BunaVestire, deservita de 1 
preot si 1 cintare^;. Comerciul 
se face de 2 hangi!. 



Numarul vitelor mar! e de 
255 si al celor mic! de 449. 

Deleni, sat, in jud. Mehedinfi, 
pi. Motrul-d.-j. ; fine de com. 
rur. Cosova{ul-de-Motru ; are 24 
case. 

Deleni, trup de sat, in com. Hu- 
mulesti, jud. Neamfu, plasa de 
Sus-Mijlocul. 

Deleni, fost sat, m com. Margi- 
ned, jud. Neamfu, pi. de Sus- 
Mijlocul. 

Deleni, sat, com. rur. cu acelas! 
nume, jud. Olt, pi. Oltul-d.-j. 

Deleni, sat, din com. Giurgesti, 
jud. Suceava, numit ast-fel dupa 
pozifiunea sa. S'a infiinfat cu o- 
caziaimproprietariret de la 1864. 
Are o populate de 17 fam., sau 
52 sufl. (25 barbap si 27 femei), 
din car! 17 contribuabili. Vatra 
satulu! ocupa 3 falc!. 

Mosia, proprietate a d-lu! I. 
Ciulei, are o intindere de 407 
falcT, din cari 60 falc! cultiva- 
bile, 330 falc! padure, 10 falc! 
finaf si restul neproductiv. Im- 
proprietarif! la 1864 sunt: 5 
palmas! si 10 codas!, stapinind 
22 falc!. Biserica si scoala din 
Giurgesti servesc si acestu! sat. 
Drum principal e acela ce duce 
la Giurgesti (3 kil.) 

Deleni, sat, face parte din com. 
Burdusaci, jud. Tecuciti, plasa 
Stanisesti. E situat la N. com., 
2 kil. departare de com. de re- 
sedinfa, intre Dealul-Balusulu! 
si Dealul-Tochilelor. 

Are o populate de 8 fam., 
sau 32 sufl. Comerciul se face 
de 1 circiumar. 

Este legat printr'un drum de 
satul Burdusaci. In partea de 
V. curge piriul cu acelas! nume. 

Teritoriul cat. este de 34 hect. 



Hosted by 



Google 



DELENI 



100 



DELEN1LOR (CODRll-) 



Deleni, sat, face parte din com. 
Vultureni, jud. Tecuciu, pi. Ber- 
heciu. E situat pe deal. 

Are o populate de 9 fam. 
sau 25 sufl., locuind in 5 case. 

Deleni, sat, in jud. Vasluiu, pi. 
Crasna, com. Ciortesti, intre sa- 
tele Ciortesti si Pribesti. E si- 
tuat pe Dealul-Viei, si e str&ba- 
tut de pir. Bahna, in partea de N. 

Are o suprafa^a de 16 10 
heck, din car! 180 heel, ale lo- 
cuitorilor cl&casi, iari43ohect. 
proprietatea d-lui Eugeniu Ghica. 
Are o pop. de 63 fam., sau 379 
sufl., din care 1 fam.de Evrei,cu 6 
sufl., si 2 fam. de f igani cu 8 sufl. 

Aid sunt 2 circiumi. 

Vite sunt: 197 vite man cor- 
nute, 20 cai, 500 01, 2 bivoli, 
10 capre si 50 rimatori. 

Locuitorii poseda: 26 plu- 
guri si care cu boi, 1 plug si 
4 caru^e cu cai. 

Deleni, mahala, in partea de E. 
a satului Oprisesti, com. cu a- 
celasT nume, jud. Tecuciu. 

Deleni, mahala, jud. Tecuciu la 
E. satului Homocea, cu 65 case 
si bordee, populata numai de Ti- 
gani carl fac linguri, cove^e, 
fuse, etc. in timpul erneT si vara 
se ocupa cu agricultura. 

Deleni, mdndstire, jud. Olt, situa- 
ta pe valea Oltului, cale de 
vr'o 2 ore de la Slatina, spre 
N. Drumul nu e tocmai prac- 
ticabil pentru trasurT, de oare- 
ce m&n&stirea se afla asezata 
de asupra unei vai inchise de 
dealurile piezise din fa{a Oltului. 
Man&stirea Deleni, intemeiata 
de familia Deleauu, era din- 
tr'un inceput asezata tocmai 
jos, pe malul Oltului, dar sur- 
pindu-se malul, ea s'a darimat, 
in cit abia se mai cunoaste lo- 
cul unde a fost. 



La anul 1880, s'a scos din 
Olt piatra pe care se afla sa- 
pata pisania vechie, o piatra de 
2 m. in lungime si 1 l k in la- 
^ime, care se afla rclzamata de 
zidul bisericei noua. Lasata fiind 
afar^, piatra s'a umplut de mus- 
chiu in cit pisania nu se poate 
citi; aceasta pare a fi in limba 
Romineasca si de pe timpul lui 
Mateiu Basarab. 

O alta piatra, frumos sculp- 
tata, se afla pusa drept sca- 
ra la intrarea bisericei, iar alte 
trei buca^i sunt puse drept per- 
vaz la usa de intrare. Toate 
aceste pietre sunt lucrate cu 
gust, intocmai ca cele de la 
Manastirea-Dealul si de la Cur- 
tea-de-Arges. 

Biserica cea noua, mica si fara 
valoare artistica, a fost zidita in 
timpul mai nou de manastirea 
Stanisoara, sub a care! ascul- 
tare a fost ca metoh. Zugra- 
veala, de alt-lel primitiva, e 
stricata de fum. Intre ctitori 
sunt: Postelnicul Grigore De- 
leanu si Jupin Dragusin, vel 
Paharnic. 

Casele din jurul bisericei sunt 
cu totul ruinate, iar manastirea 
s'a redus la biserica de mir si 
pentru intre^inerea cultului divin 
se inscrie anual in budgetul sta- 
tului o suma de 1070 lei. 

Deleni, deal, jud. Dolj, pi. Oco- 
lul, com. Cosoveni-d.-j. 

Deleni . Vezi Almasul - Birnici , 
jud. Dolj, pi. Jiui-d.-s., com. 
Almajul. 

Deleni, deal, pe care se afla a- 
sezat satul Deleni, din comuna 
cu acelasi nume, jud. Falciu, pi. 
Mijlocul. Si-a luat numirea, se 
zice, de la un capitan de osteni 
al lui Stefan-cel-Mare, anume 
Tofin Deleanul, care ar fi avut 
in st^pinire acest deal. 



Deleni, deal, in raionul com. De- 
leni, jud. Olt, pi. Oltul-d.-j., pe 
careseculttva iohect.,75 aril vie. 

Deleni, locuinfd izolatd, jud. II- 
fov, pi. Znagov. 

Deleni, platoU, pe care e asezata 
cea mai mare parte a satului 
Deleni, din com. Ciortesti, pi. 
Crasna, jud Vasluiu. 

Deleni, piriii, jud. Bacau, pi. Taz- 
laul-d. j., com. Dragugesti, care- 
si are obirsia in dealul Magura 
si se varsa de a stinga in Taz- 
laul-Mare. 

Deleni, piriu, jud. Falciu, izvo- 
reste din partea de S. a com. 
Bohotinul, pi. Podoleni ; curge 
prin sat unde se si varsa in 
piriul Fundatura. 

Deleni, piriii, jud. Tecuciu, izvo- 
reste din dealul cu acelasi nume, 
merge in direc^ia N.-V.; se une- 
ste cu Stucheni; trece prin par- 
tea de E. a satului Deleni, co- 
muna Burdusaci si prin satul 
Burdusaci; in urma se varsa in 
Zeletin, fa^a cu piriul Gunoaia. 

Deleni, si list e, jud. Bacau, plasa 
Tazlaul-d.-j., com. Dragugesti. 
Era sat cu biserica, situat la 
S.-E. de com. Batrinn poves- 
tesc ca acest sat ar fi fost pustiit 
de T atari. 

Deleni, vale, in jud. Buzau, com. 
Niculesti. Incepe din localitate 
si se scurge in riul Slanic. 

Delenilor (Codrii-), codri, in co- 
muna Deleni, pi. Cosula, jud. Bo- 
tosani. Se intind in partea de 
V. a mosiel Deleni, pe o supra- 
fa^a forte onduloasci si pe o intin- 
dere de 10000 hect. Se com- 
pun din arbon man, foarte 
vechlf si desi, in care predomina 



Hosted by 



Google 



DELENTLOR (DEALUL-) 



101 



delta-dunArei 



stejarul, carpenul, jugastrul, te- 
iul, fagul, ulmul, paltinul, etc. 

Sunt codri eel mai intinsi din 
jude^ul Botosani, si in can se 
afla o multime de animale sal- 
batice pentru vinat, precum: 
porci salbaticT, capre, lupT, vulpT, 
jderl, epuri, etc. 

Sunt proprietatea fra^ilor Gri- 
gore si Constantin Ghica. Se 
exploateaza pe o mare intindere. 

In partea de V., in codri, se 
afla Piatra-Soimulul, un loc inalt 
si pietros, de unde se poate ve- 
dea in departari man. 

Delenilor (Dealul-), deal, jud. 
Bacau, plasa Tazlaul-d.-j., com. 
Dragugesti, care face parte din 
sira dealurilor ce despart Siretul 
de Tazlaul-Mare. 

Delenilor (Dealul-), deal, situat 
in partea de N. a com. Fintine- 
lele, jud. Botosani. Incepe din 
hotarul ce desparte mosia Han- 
cea de mosia Baloseni si se 
continua pe mosiile Banesti si 
Fintinelele. Din acest deal izvo- 
rescpiraiele: Cismelei, Girla-Morif 
si Girla-Rimnicelor, can uda mo- 
siile Baloseni si Fintinelele si se 
varsa in Siret prin iazul Va- 
dule^ul. 

Delenilor (Dealul-), deal, in- 
cepe din gura vaei piriulul But- 
nariul; se intinde spre S. prin 
com. Deleni, pi. Crasna, jude^ul 
Vasluiu, si se prelungeste in 
direc^iunea riulul Birlad ; alte 
ramificari tree in jud. Tutova; 
pe intinsul platou al acestui deal 
format din virfurile dealurilor 
Bolboca, Pietraria, Deleni, Zi _ 
zinca, Ciunta si Fagadaul e a- 
sezata com. Deleni. 

Delenilor (Muchea-), colinU si 
punct de hotar, intre comunele : 
Beciul, Beceni si Gura-Dimie- 
nei, jud. Buzau. 



Delesti, sat si resedin^a comuneT 
Chetresti, pi. Stemnicul, jud. 
Vasluiu, situat pe valea dintre 
dealurile Comisul si Baltag, pe 
o intindere de 1272 hect. si cu 
o populate de 13 familii, saii 
375 suflete, din can 1 familie 
de Evrel, cu 6 suflete. 

Are o scoala, Jnfiin^ata in anul 
1879 si frecuentata de 23 elevi, 
precum si o biserica facuta la 
1806 de Gr. Hrisoverghi, fostul 
proprietar. 

Mosia Delesti e proprietatea 
statuluT. Pe ea sunt improprie- 
taritl locuitorii din : Delesti, Al- 
besti, Raduesti si prea putini 
din Chetresti, 

Numarul vitelor e de 570: 
254 vite marl cornute, 210 01, 
^2 caT, 50 rimatorl, 12 capre si 
12 bivoli. 

Delii - Boeri, (vezi Costinesti), 
sat, com. Costinesti, pt. Tirgul, 
jud. Botosani. 

Deliuruci, sau Deleursi, sat, 
in jud. Constanta, pi. Mangalia, 
catunul comuneT Cheragi, situat 
in partea meridionals a plasei 
si cea estica a comunei, la 2 
kil. spre E, de catunul de re- 
sedinta, Cheragi. Este asezat pe 
valea Cheragi, inchis fiind la N. 
de dealul Casimcea, iar la S. 
de dealul Deliuruci. Are o su- 
prafa^a de 1023 hect., dintre 
care 4 hect. sunt ocupate nu- 
mat de vatra satulul si de gra- 
dini. Popula^iunea sa este de 
34 familii sau 163 suflete, ocu- 
pindu-se mai mult cu cresterea 
vitelor. Soseaua jude^eana Man- 
galia-Cara-Omer trece prin sat, 
strabatindu-1 in toata lungimea 
de la E. catre V. Un drum co- 
munal pleaca spre N. si duce 
la Hazaplar. 

Deliuruci, deal, in jude^ul Con- 
stanta, pi. Mangalia, pe terito- 



riul comunei rurale Cheragi, si 
anume pe acela al catunulul sau 
Deliuruci. Se intinde pe la S. sa- 
tului Deliuruci si de alungul vaei 
Cheragi, de la V. catre E. Are o 
inal^ime maxima de 70 m., si 
este de natura stincoasa si ri- 
poasa, ceea-ce face ca valea 
Cheragi prin aceste locurl sa 
aiba malul sau meridional inalt 
si stincos. Virful sau eel mai 
inalt este Deliuruci-Iuc (70 m.) 

Deliuruci-Iuc, virf de deal, in 
jud. Constanta, pi. Mangalia, 
com. Cheragi, virful eel mai 
inalt al dealulul Deliuruci, avind 
o inal^ime de 70 m., acoperit 
cu verdea^a si dominind satul 
Deliuruci in intregime. 

Delnija. Vezi Sarasca-Mati^a. 

Delni^a, mosie, pe care s'au im- 
proprietarit la 1864 parte din 
locuitorii comunei Pacure^i, pi. 
Podgoria, jud. Prahova. 

Delta-Dunarei, delta, care co- 
prinde tot spa^iul din triunghiul 
format de cele 2 bra^e ale Duna- 
rel, de la punctul Ciatal si pana 
la {armul Marit, in jud. Tulcea. 
Se margineste la N. cu bra^ul 
Chilia, la E. cu Marea si la S. 
cu bra^ele Tulcea, Sf. Gheor- 
ghe si Dranova. Suprafa^a sa 
este de 3500 kil. p., in care 
se cuprinde si teritoriul coprins 
intre bra^ele Sf. Gheorghe, Du 
nava^ul, si Razelrn. Cele trei 
virfurl ale acestui triunghiu sunt : 
Ciatal, gura Chiliel si gura Por- 
ted. 

Esceptind maiurile bra^elor 
Sf. Gheorghe si Chilia, tot spa- 
{iul coprins de Delta, este su- 
pus numeroaselor inunda^iunl 
periodice ; pamintul este aco- 
perit cu stuf si salcil, brazdat 
de numeroase lacuri intinse si 
girle, intre carl mai insemnate 



Hosted by 



Google 



delta-dunAreI 



102 



delta-dunAreI 



sunt girlele: Tatarul, Pardina, 
Alboca-Suhat, lacob-Suhat, $on- 
dul, Marchel ?i Litcovul si lacu- 
rile: Gorgova, Fortuna, Tatarul 
Ro$ul, Matija, Babina, Velichi- 
Merhei, Malul - Merhei, Puiul, 
Puiule^ul, Lumina, Rosul, Ros- 
cule^ul, Dranov si Razelm. In- 
tinderea lor totala este de 350 
kil. (3 5 OCX) hectare), adica a 
10-a parte din intreaga supra- 
fa{a a deltet Danubiene. 

Solul este compus dintr'un 
aluvian fin pulverizat si lipsit 
de ori-ce piatra, prund sau ni- 
sip granulos. Spre Ciatal-Ismail 
are 19 picioare asupra nivelulut 
Marit, la gura bra^ului St. Gheor- 
ghe are 8 picioare, la gura bra- 
$ulul Chilie! se gasesc mat multe 
inal^imt de nisip cu o inal^ime 
de 40 — 50 picioare; iar restul 
deltei are purine maluri care 
sa intreaca cu 2 picioare nive- 
lul Marit; totusi in interiorui 
el se gasesc intindert marl de 
pamint, ce se ridica d'asupra 
stufului; pe aceste intindert, nu- 
mite grindurT, oamenii ist fac 
sate si le utilizeaza fie pentru 
pasunatul vitelor, fie pentru a- 
gricultura; pe unul din ele, se 
afla o frumoasa padure de ste- 
jarl, numita Cara-Orman. Aceste 
grindurl sunt : Chilia-Veche, Sti- 
pocul, Periprava, Sfistofca, Satul- 
Nou, Letea si Cara-Orman. 

O mul^ime de insule plutitoare 
formate de radacint de stuf, de- 
ta?ate in blocurt marl de la vre- 
un mal, se vad in lacuriie Deltei ; 
unele din ele chiar sunt locuite 
de' pescarT, unde el au coliba si 
gradini^a lor de legume; aceste 
insule numite plaiuri isl schimba 
pozi^iunea lor dupa capriciul 
vintulul. 

Delta, lipsita de basinurt ar- 
tificiale spre a confine apele, 
este mlastinoasa si peste tot 
inundata la fie-care crestere si 
debordare a Dunarel; numal ex- 



tremita^ile celor tret bra^e sunt 
mat pu^in afectate de varia^i- 
unea volumulut apelor. 

Popula^iunea din Delta se ri- 
dica la mat bine de 15000 su- 
flete, afara de orasele Chilia- 
Veche si Sulina, raspmdita in 
satele urmatoare: Satul-Nou, cu 
catunul Pardina, Patlageanca, 
Ciatal-Chioi si Pardina, Cara- 
Orman cu cat. Uzlina, Sfistofca 
cu cat. Periprava, Satul-Nou, cu 
catunul Letea si Sf. Gheorghe 
(sau Cadirlez pe turceste). Ele- 
mentul principal este eel rusesc, 
care se ocup& cu pescaria in 
bal^i si Dunare, avind numc- 
roase cherhanale (pescarii); Gre 
cit se ocupa cu agricultura si 
gradinaria. 

In anul 1874 o societate ger- 
mana a solicitat guvernulul oto- 
man dreptul de a stabili in Del- 
ta o colonie de nemti de ma! 
multe zecii de mif de fami- 
liT, obligindu-se a face cu spe- 
sele sale basinele si canalu- 
rile trebuincioase, si a transfor- 
ma Delta intr'o imensa gradi- 
ng potajera; din motive poli- 
tice Poarta a refuzat ; dar ocu- 
pata fiind Dobrogea de Romi- 
nia, guvernui a lasat o colonie 
olandeza de a defrisa pe cit e 
posibil teritoriul el, si a da a- 
griculturet cit mai mult pamint. 

La anul 1856 o comisiune 
europeana, compusa din repre- 
zenta^it celor 7 marl putert, 
semnatari at tractatului de pace 
de la Paris, s'a constituit cu 
scop de a ameliora si imbuna- 
ta$i intrarea gurelor Dunarei 
pentru intrarea de mart bas- 
timente si ridicarea comerciului 
international. Aceasta comisi- 
une, dupa ce a studiat cele tret 
bra^e principale ale acestut flu- 
viu, s'a decis a face lucrari pro- 
vizoril la imbucatura bra^ului 
Sulina, de oare-ce acest canal, 
prezinta avantagie si inlesnin 



imediat cerute de navigatiunea 
fluviului, lasind ca in urma sa se 
faca lucrari definitive pentru im- 
bunata^ire si mai avantagioase 
pe unul din cele-1'alte doua brate 
principale, cheltuelile facute au 
redus starea financiara a acestei 
comisiuni in imposibilitatea de a 
mai intreprinde lucrarile defini- 
tive, proectate a se face la bra- 
^ul Sf. Gheorghe, asa ca ceea 
ce s'a facut la Sulina, a ramas 
definitiv, cu toate ca intretine- 
rea acelor lucrari absoarbe chel- 
tueli enorme pe fie-care an din 
casa comisiunei. 

Dupa calculile facute de Sir 
Charles Hartley, actualul sef 
inginer al comisiunei europene, 
lucrarile de imbunata^ire la bra- 
^ul Sf. Gheorghe ar fi costat 
17000000 let, pe cind cele 
facute provizoriu la Sulina au 
costat peste 21000000 franci. 

Astazt s'a corectat cursul bra- 
tului Sulina, la locul unde mer- 
sul ei aseamana cu litera M, 
si lacul Obretin aflindu-se in 
prima parte spre V., s'a con- 
struit un canal care trecind prin 
lacul Obretin, a scurtat distan^a 
cu S mile (8V2 kil.) Comisiunea 
dunareana a proectat si taierea 
unui canal intre ramurile estice 
ale formet mat sus numite, si 
in direc^iunea orasulut Sulina ; 
mat prescurtind ast-fel drumul 
inca cu 4 x /2 mile (8 kil.) in to- 
tal 9V2 mile (16 V2 kil.) ceea 
ce este considerabil pentru co- 
merciu, asta-zi cind perfectio- 
narea mijloacelor de iu^eala a 
corabiilor si vapoarelor, fie prin 
inventarea a masint nuoa de lo- 
como^iunt, fie prin taiert de ca- 
nale, este una din condi^iunile 
inaintaret comerciului. Facerea 
podulut de la Fetesti - Cerna- 
voda a dat o mica lovitura co- 
merciului pe bra^ul Sulina, cact 
productele se transports mat 
iute pe calea ferata pan a la 



Hosted by 



Google 



DELUJAN 



103 



DEMIRCEA 



Constanta, ca de aci sa fie luate 
de corabii si duse in diferitele 
{art ale EuropeT. 

Delujan, munte, in com. Bros- 
teni, jud. Suceava. 

Delureni, fost sat, in jud. Dolj, 
plasa Amaradia, comuna Ne- 
goesti. 

Delureni, sat, face parte din com. 
rur. Mereni, jud. Olt, pi. Ve- 
dea-d.-s. Este situat la N. de co- 
muna, pe un deal, intre girla 
Eiul si girlisoara Turcul. Are o 
populate de 280 locuiton. 

Aci e o biserica vechie de 
lemn, fara inscrip^iune ; din a- 
ratarile enoriasilor se crede a fi 
facuta cam de 100 de am. 

Delureni, mahala, com. Recea, 
jud. Vilcea, plaiul Horezul. 

Delureni, virf de deal, jud. Ba- 
cati, pi. Bistri^a-d.-j., com. Ra- 
caciuni, pe virful caruia se vad 
urme de cetate, si prin prejur 
santun de aparare. Aceste m- 
tarin sint in fa^a celor de la 
Aparatoarea. 

Delurenilor (Cimpia-), cimpie. 
VezT Daroaia, jud. Vilcea. 

Delu§elul, deal si loc izolat, la 
N.-V. com. Brezoiul, jud. Vil- 
cea, pi. Cozia, la o distan^a de 
2 kil. de vatra satuluT. 

Delu§elul, deal, la E. com. Po- 
pesti, pi. Cerna d.-s., jud. Vil- 
cea. Poalele sale de E. le uda 
girla Firijba. Are directia N.-S. 

Delu§elul, trup de padure al sta- 
tuluf, in intindere de 35 hect., 
formind impreuna cu trupul 
Mangul, padurea Dobriceni, si- 
tuata m com. Barbatesti, jud. 
Vilcea, plaiul Horezul. 



Demecican-Cula - Ceair, vale, 
in jud. Constanta, pi. Silistra- 
NouS, pe teritoriul rominesc 
cit si pe eel bulgaresc al co- 
munei rurale Garvan si anume 
pe acela al catunului sau Cu- 
iugiuc ; se desface din poalele 
nordiceale dealului Garvan-Bair; 
se indreapta spre N. mai intiiu, 
apoi spre V., avind o direct e 
generala de la S.-E. spre N.-V. ; 
br&zdind partea sudic& a pla- 
sei si a comunei, taie hotarul 
spre Bulgaria, pe la S.-V. de 
satul Garvan, si dupa un drum 
de 4 kil., se deschide in valea 
Nursus-Ceair, pe dreapta, ling& 
virful Garvan ; formeazS, im- 
preuna cu valea Cuiugiuc-Ceair, 
valea Nursus-Ceair ; o parte din 
cursul sau si-1 face prin paduri. 

Demen-Culac, vale, in judeful 
Constanta, plasa Medjidia, pe 
teritoriul comunei rur. Cochir- 
leni, si anume pe acela al cat. 
Ivanes; se desface din dealul 
Perdea-Culac-Bair, indreptindu- 
se spre V., cu o direc^ie de 
la N.-E. catre S.-V., si mergind 
printre dealurile Amzali-Bair si 
Ghenis-Bair ; dupa un drum de 
4V2 kil., se deschide in valea 
Pestera-Ceair pe partea dreapta; 
brazdeaza asa dar partea cen- 
trala a plasei si cea sudica a 
comunei, pe la E. sau trece 
drumul Tvanes-Medjidia. 

Demircea, sat 9 in jud. Constan- 
ta, pi. Silistra-Nou&, cat. com. 
Hairam-Chioi, situat in partea 
meridionals a plasei si cea es- 
tica a comunei, la 2V2 kil. spre 
S.-E. de catunul de resedin^a, 
Hairam-Chioi. Este asezat pe 
valea Demircea, inchis de la 
V. de catre dealul Demircea, 
cu virful s&u Demircea-Iuc, care 
are o inaltime de 171 metri si 
este dominat de c&tre virful 
Tasli-Iuiuc, care se afl£ la 2 



kil. spre E. de sat si care are 
o in&UVime de 178 metri. Su- 
prafa^a sa este 1454 hect., din- 
tre care 8 hect. sunt ocupate 
de vatra satulul. Populafiunea 
sa, compusa mai toata" din Turci 
si Bulgari, este de 32 fam., sau 
123 sufl., ocupindu-se cu cres- 
terea vitelor in primul rind si 
apoi cu agricultura. Casele sale, 
in numar destul de mare, si la 
o oare-care distant unele de 
altele, sunt r&sptndite pe vale, 
pe o intindere destul de mare. 
Forma satului este lunguiafa" 
de la N. catre S., dup& confi- 
gurafia v&ei. 

Drumuri comunale vin de la 
Hairam-Chioi, de la Schender 
de la Bairam-Dede, de la Cial- 
Margea, si de la Docuzaci. 

Demircea, sat, in jud. Cons- 
tanta, plasa Silistra-Noua\ ca- 
tunul comunei Beilicul ; sat mic, 
cu case nu tocmai bine zi- 
dite si asezate pe doua ulifi, 
ce se intretaie in unghiu drept. 
Este asezat in partea de E. a 
pl&sei si a com., la 4 kil. spre 
E. de resedinfa, pe ambele ma- 
lun ale vaei Demircea, la poa- 
lele estice ale dealului Cuzgun 
si la cele vestice ale dealului 
Bac-Cuius. 

Teritoriul sau se margineste 
la N. cu com. Mirleanul, la E. 
cu cat. Bac-Cuius, la S. cu com. 
urbana Cuzgun si la V. cu c&t. 
de resedin^a Beilicul ; sate in- 
vecinate sunt: Beilicul, Bac-Cu- 
ius, Mirleanu, si Cuzgun. 

Solul sau e accidentat; la 
N.-V., avem dealul Demircea 
(126 m.) si la S. si S.-V., dea- 
lul Cuzgun (173 m.), acoperit cu 
fine{e si tufarisuri. 

Vai sunt: Demircea, prin mij- 
loc si prin sat ; Voinea-Mare, a- 
diacenta celei precedente, la S.- 
V. ; Mirleanu, la N. si N.-E. 

Are o suprafafa de 871 hect., 



Hosted by 



Google 



DEMIRCEA 



104 



DEPARAfl-HtRLESTI 



din care 60 hect. ocupate de 
vatra si gr&dinele satuluT. 

Popula^iunea este de 22 fam. 
saii 86 sufl., ocupindu-se cu 
cresterea vitelor. 

Are o bisericS. 

Demircea, deal, in jud. Cons- 
tanta, pi. Silistra-Noua, pe teri- 
toriul com. rur. Beilicul (si a- 
nume pe acela al c&t. sau De- 
mircea), al com. Caranlic si al 
com. urbane Cuzgun. Este co- 
prins Intre vaile Urluia, Beili- 
cul si Demircea. Se intinde de 
la V. spre E. mai in toate di- 
rectiunile. Linia principals, este 
de la S.-V. spre N.-E. si brSz- 
deaza partea N.-E. a plasei, pe 
cea vestica a com. urbane Cuz- 
gun, pe cea centrala si sudica 
a com. rur. Beilicul, si pe cea 
nordicS a com. rur. Caranlic. 
Dintr'nsul pleaca valea Voinea- 
Mare. Se ridica pana la o inal- 
£ime de 179 m. in vifrul Ca- 
ranlic, dominind vaile de mai 
sus, satul Demircea, orasul Cuz- 
gun, drumurile comunale Beili- 
cul-Cuzgun, Beilicul-Caranlic si 
eel judetean Ostrov - Cuzgun. 
Este acoperit cu putine paduri 
si tufarisuri si mai mult, cu pa- 
suni si flne^e. 

Demircea-Ceair, vale, in jud. 
Constanta, plasa Silistra-Noua, 
pe teritoriul com. rur. Beilicul, 
se desface din poalele estice 
ale dealuluT Demircea ; se in- 
dreapta spre N. mat intiiu, pan& 
la satul Demircea, apoT spre 
V., avind o direc^iune generala 
de la S.-E. spre N.-V., braz- 
dind partea N.-E. a plasei si 
pe cea centrala a comuneT; dupa 
un drum de 7 kil. se deschide 
m balta Beilicul, aproape de 
deschiderea v&ef Beilicul; malu- 
rile sunt pe alocurea inalte si 
pietroase; printr'insa merge un 
drum comunal: Beilicul-Demir- 



cea-Cuzgun si altul : Mirleanu- 
Cuzgun. 

Denchi, piriia§, jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-s., care serpueste pe 
la V. comuneT SScueni si se 
scurge in piriul Valea-Mare. 

Denimiezii (Virful-), munte, in 
com. Pirscovul, cat. Badila, jud. 
Buzau, avind forma unuT semi- 
cere; culmineaza laN. in Virful- 
DinteluT; poarta si numele de 
Rotunda; e acoperit cu finete si 
pad ire. 

Denis-Tepe, deal, in jud. Tul- 
cea, pi. Babadag, pe teritoriul 
comuneT rurale Congaz si anu- 
me pe acela al catunuluT sau 
Hagilar, situat in partea cen- 
trala a plasei si sud-vestica a 
com. Este de natura pietroasa, 
acoperit in partea superioara cu 
tufarisuri, si pe la poale cu fi- 
nete. Are 266 m. si e punct tri- 
gonometric de i-iul ordin, domi- 
nind asupra satelor Hagilar, 
Congaz, Armutlia, Satul -Nou, 
Camber, asupra vailor Tah:a si 
Teli^a, asupra soseliT nationale 
Tulcea-Babadag-Constan^a. Nu- 
mele sau turcesc inseamna Dea- 
lul-Marii, (denis=mare), pentru 
ca odata Marea iT scalda poalele; 
chiar asta zT se vede pe vir- 
ful lui un cirlig mare de fier, 
de care se zice ca ancorau va- 
sele, cind veneau in aceste lo- 
curT. 

Denisi. Vezi Agadse-Denisi, jud. 
Neam^u. 

Denteni, deal, pe teritoriul co- 
muneT Dranceni, pi. Podoleni, 
jud. Falciu, prelungit intre sa- 
tele Vararia si Albesti. In ho- 
tarul despre S. cu com. Risesti 
seafla o movila numita Andreiu. 

Deolnic-Bair, deal, in jud. Tul- 



cea, pi. Istrulul, pe teritoriul 
comuneT rurale Ciamurli-d.-s., si 
anume pe acela al catunuluT 
Camena. Se desface din dealul 
Secarul; se intinde spre E., in- 
tr'o directie generala de la N.- 
V. spre S.-E., de alungul piriu- 
luT Camena, brazdind partea 
nordica a plasei si a comuneT; 
lasa spre E. dealul Bechir-Ceair; 
la poalele sudice este asezat sa- 
tul Camena; are 192 m., domi- 
nind asupra satuluT si vaeT Ca- 
mena, si asupra satuluT Slava- 
Ruseasca; este acoperit cu pa- 
dun si finete. 

Depara^i, catun, in jud. si plasa 
TeleormanuluT, formind o co- 
muna cu Hirlesti ; porta numi- 
rea oficiala de Deparati-Hirlesti. 
Are o populafiune de 390 su- 
flete, din can 92 contribuabilT. 

Depara^i, mo^ie, situata in com. 
Deparati-Hirlesti, jud. si pi. Te- 
leormanuluT. Este proprietatea 
d-luT A. Vetra. Are o intindere 
de 600 hect., in can intra si 
padurea de pe mosie. 

Deparati-Hirlesti, com. rur., in 
judetul si pi. Teleorman, situata 
pe partea dreapta a riuluT Te- 
leorman, in vale. Are doua 
catune: Hirlesti si Depara^i, 
asezate intr'o pozi^iune pito- 
reasca, inconjurata de dealurT, 
paduri seculare si strabatuta de 
cursul riuluT Teleorman si de al 
piriuluT Teleormanelul, Amin- 
doua catunele sunt situate la un 
loc si nu sunt despartite prin 
nicT un semn intre ele. La mar- 
ginea de S. a catunuluT Depa- 
ra^i se varsa piriul Teleorma- 
nelul in Teleorman. 

Distanta de la Rosiori este 
de 30 kil ; de la resedin^a ju- 
detuluT, de 68 kil. si de la Ale- 
xandria, de 41 kil. 

Suprafa^a comuneT, dimpreuna 



Hosted by 



Google 



DEPUSA 



105 



DEREA-CEAIR 



cu a mosiilor de pe dinsa, este 
de aproape 2000 hect. Din a- 
cestea, 750 hect. pamint arabil 
si 600 hect. padure, apar^in 
fra^ilor Nicolaevici din Serbia, 
iar 600 hect. pamint si pu^ina 
pad are d-luf Anton Vetra. Pa- 
mintul este prea pu^in deluros ; 
cea mai mare parte este ses, si 
productiv fa^a cu al comunelor 
de prin prejur; padurea este 
de stejar. 

Pe aci s'a cultivat pana in 
anul 1872 insemnate cantita^i 
de tutunun. 

Popula^iunea comunei este de 
1626 suflete, din can 239 con- 
tribuabili. 

Numarul vitelor este de 4166 
capete: 295 cai, 756 vacT si 
boT, 2878 01 si 232 porci. 

Pe apa Teleormanului sunt 
doua mori de macinat, una pe 
mosia Hirlesti si cea-1'alta pe 
Depara^i, la varsatura Teleor- 
manelului in Teleorman. 

Are o scoala, condusa de 1 
inva^ator si frecuentata de 36 
elevT, in acelasl local cu prima- 
ria; doua bisericT, una in catu- 
nul Deparati, si alta in catunul 
Hirlesti, deservite de 2 preo^f 
si 3 cintare^f. 

Drumuri de comunica^ie are : 
spre catunul Neto^i-d.-s., la S. 
si spre comuna Lada la N., pe 
sosele vecinale. Cea din urma 
trece prin padurea Hirlestilor. 
Comuna Deparati este una 
din cele mai vechi ale jude^u- 
lui. Dupa impar^irea administra- 
tive din secolul trecut, figura 
in pi. Teleormanul-d.-j. Mai in 
urma a facut parte din pi. care 
s'a numit a Teleormanului. 

Aci s'a nascut poetul Al. De- 
para^eanu, si de peisagiile dim- 
prejur s'a inspirat cind a scris 
frumoasa idila «Vara la ^ara». 

Depusa, mosie, in. jud. Teleor- 
man, pi. Tirgului, com. Beli- 



tori. E situata pe valea Urlu- 
iulul. La N. acestei mosii se ga- 
sesc cite-va magurf carl for- 
meaza hotarul mosiei* spre co- 
muna Belitori : Magura-cu-Mo{ 
si Magura-Scaunasului; maTspre 
E. este Movila-Cornisorilor si 
la limita dintre mosia Belitori 
cu Peretul si cu Depusa se afla 
movila Basicu^a-Flocoasa, careia 
i se atribue oare-care impor- 
tant istorica. 

Pe timpul razboaielor Dom- 
nilor nostri cu navalitortf ce 
veneau despre Dunare, aceasta 
magura servea ca punct de ob- 
serva^iune, de unde se dedea 
alarma, aprinzindu-se focuri. 

Derdi, afluent al Borcei, jud. Su- 
ceava. 

Dere-Chioi, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, cat. com. 
Cara-Omer. E situat in partea 
S.-V. a plasef si a comunei, la 
10 kil. spre S.-V. de cat. de 
resedin^a, Cara-Omer. E asezat 
pe valea Cerchez-Chioi si este 
inchis la E. de dealurile : Bair- 
Mezarlic si Dere-Chioi si la V. 
de Dealul-Morii. Suprafa^a sa 
este de 115 hect., din carl 3 
hect. sunt ocupate devatrasa- 
tuluT si de gradini. Are o po- 
pulate de 4 familii, sau 1 8 sufl. 

Dere-Chioi, virf de deal, la ho- 
tarul plasilor Medjidia si Con- 
stanta, jud. Constanta. E virful 
eel mai inalt al dealului Bilar- 
lar, avind 108 m. inal^ime. A 
servit ca punct trigonometric 
de observa^iune de rangul al 
Ill-lea. E acoperit cu verdea^a. 

Dere-Chioi, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, com. Tor- 
toman. E situat in partea E a 
plasei* si a com. si cea S.-E. a 
sai.ului Derin-Chioi. Are o di- 
rect une generala de la S.-V. 



catre N.-E. si se intinde de-a- 
lungul v&el Dere-Chioi. 

Dere-Chioi, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, pe terito- 
riul com. Tortoman. Este pro- 
venita din unirea mai multor 
val, sianume: Valea-Hotarulul, 
Valea - Lunga si Valea - Dana- 
Chioi-Ceair. Trece prin satul 
Derin - Chioi, mergind printre 
dealurile Bilarlar si Dere-Chioi. 
Prin mijlocul sau merge drumul 
comunal Carol I • Derin - Chioi- 
Tortoman. 

Dere-Chioi-Bair, deal, in jud. 
Constanta, pi. Mangalia, pe te- 
ritoriul com. Mangalia si pe al 
cat. Dere-Chioi. Este o continu- 
are a dealuJui Bair-Mezarlic si 
este indreptat spre S., urmind 
direc^iunea de la N. catre S.; la 
V. acestui deal se intinde va- 
lea Cerchez-Chioi, iar din poa- 
lele sale E. se desface dealul 
Bair-Iuiuc ; brazdeaza partea S. 
a comunef si a plasei si cea E. 
a catunului ; este acoperit cu 
pasuni". 

Dere-Chioi-Ceair, vale, in jud. 
Constanta, pi. Mangalia, com. 
Mangalia; acest nume se da 
unel parp din Valea-Cislel. In- 
treaga vale are forma uneJ linii 
frlnte si merge printre dealurile 
Sari-Bair, Albi-Chioi si Manuzli- 
Bair spre V. si Mezarlic si Albi- 
Chioi la E., urmind direc^ia ge- 
nerala de la N. spre S. Este 
taiata de o mul^ime de drumuri, 
can due la Calfa-Chioi, la Ma- 
muzli si la Cerchez-Chioi. 

Derea-Ceair, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua, com. 
Lipni^a; isi ia nastere din mo- 
vila Caragea si se indreapta spre 
N., pentru a merge sa se des- 
chida in balta Ciamurli, dupa 
un drum de abia de 2 kil. 



68878. Marele JHeftonar Geografic. Vol. TIT, 



u 



Hosted by 



Google 



DERIN-CHIOI 



106 



DERMENGIULUI (DEALUL-) 



Derin-Chioi, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, cat. com. 
Tortoman. E situat in partea 
N.-V. a plasei si cea E. a co- 
munei, la 4 kil. spre E. de ca- 
tunul de resedin^a, Tortoman. 
Este asezat in fundul vaei De- 
re- Chioi, tocmai la mijlocul ei 
si este inchis din partea N.-V. 
de dealul Bilarlar cu virful sau 
Dere-Chioi (108 m.), iar din 
partea S.-E. de dealul Dere- 
Chioi. Suprafa^a sa este de 3656 
hect., din can 8 hect. sunt o- 
cupate de vatra satului si de 
gradinl. Popula^iunea sa com- 
pusa mai numai din Romini 
transilvanenl, asa numi^T Mo- 
canT, este de 18 familil, sau 87 
suflete, ocupindu-se exclusiv cu 
cresterea vitelor. Case sunt pu- 
tine, insa mari si regulat ase- 
zate. Drumul comunal Torto- 
man-Dana-Chioi (Carol I) trece 
prin acest sat, pe la partea sa 
nordica, iar drumul Bilarlar (Do- 
roban^ul)- Medjidia trece prin 
partea vestica a satului; un alt 
drum comunal pleaca spre S. 
la Docuzol. 

Derinea-Ceair, alt nume al vael 
Beilicul, nume pe care il poarta 
de la satul Bazargian si pana a- 
proape de varsarea sa in balta 
Beilicul, judetul Constanta, pi. 
Silistra-Noua. Sub acest nume 
brazdeaza partea estica a pla- 
sei, pe cea sudica a comunei Be- 
ilicul si pe cea nordica a com. 
Caranlic ; malurile sale sunt a- 
coperite de tufarisurl; merge 
printre dealurile Aspalic, Ha- 
san-Orman de o parte si De- 
mircea de alta parte; prin ea 
mai merge si drumul jude^ean 
Ostrov-Cuzgun, si eel comunal 
Beilicul-Caranlic. 

Dermen-Bair, deal, in jude^ul 
Constanta, pi. Mangalia, pe te- 
ritoriul com. rur. Tuzla; se in- 



tinde de la valea Arnaut-Bos- 
tan-Dere pana la movila Tuzla, 
mai spre N. de comuna Tuzla ; 
are forma unui semi-cere ; poa- 
lele sale estice se intind pana 
la Mare, iar cele vestice se im- 
preuna cu ale dealului Tausan- 
Bair, Nu este tocmai inalt, dar 
predomina Marea, com. Tuzla 
si drumurile ce due de la Tuzla 
la Pervelei si la Buiuc-Tatligeac. 

Dermen-Ceair, vale, in jude^ul 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe 
teritoriul comunelor ruraie Lip- 
nita, Garvan si Ghiuvegea; este 
formata din doua vaT secundare, 
ce se desfac din poalele nordice 
ale dealului Uzun-Bair, de pe 
teritoriul comunei Cranova din 
Bulgaria; se unesc sub numele 
de valea Canara-Ceair ; tae ho- 
tarul spre Dobrogea, pe la E. 
de pichetul No. 12 ; de aci ia 
numele de Satis - Chioi - Ceair, 
pana in dreptul comunei Ghiu- 
vegea, de unde ia pe acela 
de Dermen-Ceair, pana la des- 
chiderea sa in balta Iortmac, 
in partea sudica a ei, pe unde 
trece drumul jude^ean Ostrov- 
Cuzgun ; are o lungime de peste 
15 kil.; malurile sale sunt in 
general inalte si stincoase, din 
cauza dealurilor cart o string 
de aproape si anume Veli-Chioi- 
Bair si Dermen-Sirt la V., Si- 
ran-Culac-Bair si Capus-Chioi- 
Bair la E.; padurl intinse se 
afla pe malurile sale. Vaile ce 
sunt adiacente acestel vai sunt 
mid si neinsemnate; printr'insa 
merge drumul comunal ce duce 
de la Lipni^a la Cranova si 
Bulgaria; un altul o tae pe la 
hotarul spre Dobrogea, mergind 
de la Veli-Chioi la Para-Chioi ; 
valea chiar este un drum des- 
chis si important pentru a in- 
tra in Bulgaria. 

Dermen-Iuiuc, movila, in ju- 



de^ul Constanta, pla v sa Silistra- 
Noua, pe teritoriul com. Eni- 
senii, pe culmea dealului Ghiol- 
Ghelic-Bair ; are o inal^ime de 
187 m. si domina catunul Eni- 
senli, catunul Nastradin si valea 
Gheren-Ceair ; este acoperit cu 
pasuni si serva ca punct tri- 
gonometric. 

Dermen-Sirti, deal, in judetul 
Constanta, plasa Silistra-Noua, 
com. Garvan, cat. Veli-Chioi ; 
se desface din dealul Sirt-Iol- 
Bair ; se intinde spre E., intr'o 
direcfie de la N.-V. spre S.-E., 
printre vaile Ciali-Ceair si Satis- 
Chioi-Ceair ; la poalele sale de S. 
este asezat satul Veli-Chioi ; are 
158 m. inaltime, dominind vaile 
de mai sus si satul Veli-Chioi; 
e acoperit cu tufarisun si padur! 
ca Saia-Coru-Orman si taiat de 
drumuri comunale ce due de 
la Veli-Chioi ia Lipnita si Para- 
Chioi. 

Dermen-Sirti, deal, in judetul 
Constanta, plasa Silistra-Noua, 
com. Dobromirul, cat. Dobro- 
mirul-din-Deal ; se intinde de 
la satul Dobromirul - din - Deal 
spre S. si se continua in Bul- 
garia ; brazdeaza partea sudica 
a plasei si a comunei', mergind 
printre valea Caralmus - Uzun- 
Culas, care e la E. si dealul 
Irasli-Bair, care este la E.; are 
160 m. inaltime si domina sa- 
tele Dobromirul-din-Deal si dru- 
murile . care pleaca de aci si 
intra in Bulgaria. 

Dermengiului (Dealul-), deal, 
in jud. Constanta, pi. Medjidia, 
com. urb. Cernavoda ; se des- 
face din dealul Cernavoda si 
se sfirseste in Valea - Turcului, 
urmind direc^ia de la N.-V. 
catre S.-E.; are o inaltime de 
108 m. si domina comuna Cer- 
navoda si lacul Ramazan, pre- 



Hosted by 



Google 



DERMENT-SlRTt 



107 



DERVENT 



cum si drumul Cernavoda-Dev- 
cea; este asezat in partea ves- 
ticS a plSsei si cea de N. a 
comuneT; este acoperit cu pa- 
s in! si fine^uri intinse. 

Derment-Sirti, ample, depresi- 
une intre dealurile Greci si Pia- 
tra-RiioasS, in jud. Tulcea, plasa 
Macin, comuna Greci. Este strS- 
batuta in toate lungimea de 
apa Calistriel. Are o intindere 
de vre-o 200 hect. E acoperitS 
cu fine^e si purine semanatun. 

Derni^a (Izvoarele-de-la). A- 

ceasta numire o poartS mai 
multe izvoare de pe mosia O- 
dobeasca, din com. Mu^i, jud. 
Teleorman. Le mai zice si Spa- 
fiul. 

Dersca, com. rur., in partea de 
N. a pi. Berhometele, jud. Do- 
rohoiti, formats din satele : CSn- 
desti, Dersca, Piriul-Negru, Vit- 
cani si Vladeni, cu resedin^a 
primariei in Dersca. Are o po- 
pula^iune de 775 fam., sau 2274 
sufl. Sunt 6 bisericT, deservite 
de 5 preoJT, 7 cintarep si 6 
pSlSmarT; 2 scoli conduse de 
2 invS$Ston si frecuentate de 
115 elevi; 2187 hectare, 54 arii 
pamint satesc; 3789 hect. 59 
aril cimp si 2577 hectare 95 
aril padure, ale proprieta^ilor 
man din comuna; 3 iazun si 4 
pogoane de vie. 

Budgetul comuneT, pe anul 
1890/91, a fost laveniturlde lei 
6584, si la cheltueli de lei 6280. 
In 1889/90 a fost la venitur! de 
lei 7500 si la cheltuelr de lei 
6984. 

Vite man cornute sunt 1245, 
01 i860, capre 10, cai 171, rima- 
tori 220. Locuitorii poseda 366 
stupi. 

Dersca, sat, pe mosia cu acelasi 
nume, jud. Dorohoiu, pi. Ber- 



hometele, cu 488 fam., sau 1284 
sufl. E asezat pe podis ceva 
inclinat, intre dealurile Pietrisul 
si Breazul. 

Locuin^ele satenilor suntbune 
cu livezui si grSdine. Proprie- 
tarul mosiei are casa de zid, 
cu heiurT necesare ; livada cu 
fructieri alesi ; grSdinS cu florl 
si pentru legume, 

Proprietatea mosiei a fost din 
vechime a Manastirei HomoruluT 
din Bucovina, pSnS la 1785 ciud 
s'a vindut. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Mihail si Gavril deservita de 1 
preot, 1 cintare^; si 1 pSlSmar; 
este de zid si incapatoare ; s'a 
fundat in anul 1 8 10 de fostul 
proprietar P. Cazimir, apoirepa- 
ratS si de al^i proprietari aT 
mosiei: P. Mavroeni si Iosif 
Uhrinovschi. In jurul bisericei 
se afla o livada frumoasa. Are 
o scoala, condusa de 1 inves- 
tor si frecuentatS de 60 elevi. 

Calitatea pSmintului este ma! 
peste tot buna. 

Satenii improprietSri^iau 1 108 
hect. 16 aril loc, iar proprieta- 
rul mosiei are 1589 hect. 74 
arii cimp si 1575 hect. 41 arii 
padure mare, parte batrina. 

Mosia are acareturl bine, pre- 
cum : magazine de pastrat pro- 
ductele ; grajdun de ernat vi- 
tele ; velni^S mare cu toate ne- 
cesarele si un ratos cu duhgeanS 
in mijlocui satuluT. 

IazurT sunt 3, de mica intin- 
' dere, intre care mai mare e a 
cela numit Beizadela, in supra- 
fa{S de 2 hect. 5 1 arii cu soiu 
frumos de peste. Vie este pe 
o intindere de 4 pogoane. 

Piraeie ce tree pe mosie sunt: 
Buhaiul, Buhaesul si Prelipca. 

Piatra pentru zidSrie se afla 
in masa mare de stinca, pe vSi- 
le si dealurile acoperite cu pa- 
dure ; lespezi pentru pavat si 
pentru zidit fintini, se gSsesc 



pe piriul Buhaiul ; iar prund si 
nisip pentru sosele in catime 
abundentS, pe dealulurile Pie- 
trisul si Breazul. 

Drum principal este calea 
jude^eana Dorohoiu - Mihaileni. 

Hotarele mosie! sunt cu : Bu- 
haiul, Lozna, Candesti, Vi^cani, 
Piriul-Negru, Tureatcasi Hiliseti. 

Locuri insemnate sunt : Silis- 
tea- Vechie, Movilele - Breazului , 
Breazna, Palanca, $an$ul-Mare 
si $an£ul-Lung. 

Dervent, virf de deal, in jude^ul 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe 
teritoriul comuneT rurale Girli^a, 
si anume pe acela al catunulul 
sau Gali^a, situat in partea de 
N. a plasel si a comunei; este 
punctul culminant al DealuluT- 
Draca; are o inSh:ime de 125 
m.; fost punct trigonometric de 
observable, gradul al 3-lea ; prin- 
tr'insul trece hotarul dintre co- 
munele Girli^a si Cilnia; poalele 
sale spre Dunare, de care e 
despar^it printr'o distan^S de I 
kil., sunt inalte si ripoase; ase- 
menea si cele ce se termina 
pe malul vSei Licina; este aco- 
perit numai cu verdea^S; prin 
inShYimea sa dominS DunSrea 
pe o buna intindere, ostrovul 
numit Pacuiul-lui-Soare, valea Li- 
cina si douS drumuri comunale 
ce merg pe la poalele sale nor- 
dice si sudice: Bugeac-Mirleanu» 
Gali^a-Cilnia. 

Dervent, girld, in jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noua, pe teritoriul 
comunei rurale Bugeacul; se 
desface din partea vesticS a ie- 
zerulul Girli^a; se intinde spre 
N., avind o direc^iune generals 
de la S.-V. spre N.-E., brSzdind 
partea nordicS a plSsel si esticS 
a comunei, fScindu-I chiar ho- 
tarul cStre comuna Girli^a; se 
deschide, dupS un curs de 2 l J2 
kil., in DunSre, pe dreapta, in 



Hosted by 



Google 



DERVENT 



108 



DESA 



dreptul ostrovulul Pa-cuiul-lui- 
Soare ; malurile sunt cam inalte 
si ripoase, din cauza p&mintului 
aluvionar, moale, ce strabate; 
stabileste comunica^ia intre Du- 
n&re si iezerul Girli^a, iezer care 
primeste plinul apelor Dun&rei, 
ap&rind ast-fel locurile lnconju- 
r£toare de inundate. 

Dervent, picket, jud. Dolj, plasa 
Cimpul, com. Ciuperceni. 

Dervent, picket de frontiera, pe 
Dun&re, in jud. Ialomi^a, plasa 
Borcea, drept satul Rose^i-Vol- 
nasi; if zice si Cioroiul. 

Dervent-Tepe, virf de deal, in 
jud. Tulcea, pi. Tulcea, pe te- 
ritoriul comunei rurale Malcoci, 
situat in partea nordica* a pl&- 
set si cea estica 1 a comunei; 
este unul din virfurile vestice 
ale Dealului-Pirlitef; are 116 m. 
in&l$ime si e punct trigonometric 
de ordinul al 3-lea, dominind a- 
supra satului Malcoci si v&el 
Gofular; pe la poalele lui tree 
drumurile comunale de la Pus- 
lava si Malcoci spre Sarighiol 
si Pirlita ; acoperit cu verdea^a. 

De Sus-Mijlocul (Plasa-), pla- 
sa unita, din plasile: de Sus 
(prescurtare din numirea Bistri^a- 
de-Sus) si Mijloc, din lude^ul 
Neam^u. 

Plasa de Sus cuprindea comu- 
nele : Bal^&testi, Filioara, Humu- 
lesti, Pipirigul, Vin&tori, Rau- 
cesti, Timisesti, P&straveni, Bo- 
iste, (acum desfiin^ata), Petri- 
cani, Grum&zesti si comuna ur- 
bana Tirgul-Neam^ului ; iar pi. 
Mijlocul: ^ibucani (desfiin^ata 
acum), Usca^i, Dragomiresti, 
Talpa, Bargaoani, Bozieni si 
Budesti-Ghical. (VezJ Mijlocul, 
plas&). 

Desa, com. rur., jud. Dolj, plasa 



Cimpul. E situate pe loc ses, la 
92 kil. S.-V. departe de Cra- 
iova, la 16 kil. de Calafat si la 
9 kil. S.-V. de Poiana, resedin^a 
comunei. 

Se invecineste la N. cu com. 
Poiana si Tunari, la S. cu Du- 
n&rea, la E. cu com. Piscul, iar 
la V. cu cat. Ciuperceni-Noi 
(Rahova). Limita de N. des- 
parte paminturile locuitorilor 
impaminteni^i la 1 864 din Desa, 
de al acelor din com. Poiana 
si Tunari. Limita de S. este 
formatci de Dun&re. In dreptul 
hotarului Desa (Piscul) se afl& sa- 
tul Ursoaia din Bulgaria. Limita 
de E. merge intre mosiile Pis- 
cul si Desa, iar cea de V. in- 
tre delimitarile Desenilor si ale 
locuitorilor din catunul Ciuper- 
ceni-Noi. 

Terenul comunei este ses, nu 
prezinta de cit cite - va mo- 
vile : M&gura - lui - Chiot, spre 
spre V.; Insiratele, spre N. ; Ma- 
gura-lui-Casc& si a lui Caragea, 
spre S.; Magura-Viilor, Buzatul, 
Tapa, Netomenta si Nedelcu, 
spre V.; Magura-Mare, la S; 

In comuna Desa ca si in ve- 
cina sa Piscul, se gasesc o rnul- 
$ime de lacuri si bal^i, ast-fel 
se numara : Uturinul, pe margi- 
nea de N. a comunef, are o su- 
prafa^a* de 18 hect. Lacul Bali, 
la N.-V., in marime de 3 hect. 
Lacul Scocul, spre S., de 2 hect. 
Lacul Ochiul, la S., del o hect. 
Lacul Sebazul, de 6 hect. Mai 
toate aceste bal^i si' lacuri sunt 
pline cu pestl. 

Acum 140 de ani, com. era 
locuita de cip-va pescan, carl, 
din cauza rSzboaielor, se mutau 
cind in Bulgaria, cind iar tre- 
ceau la not. Iar de la acea data, 
se stabilira* in com. Desa. La 
anul 1873, din cauza bailor si 
a nisipurilor, comuna s'a mutat 
cu 3 kil. mal spre N., cind s'a 
pus cu adev&rat temelia satului 



si a comunei Desa. Com. are 
4 strade cu direc^iunea V.-E., 
iar doua in direc^iunea N.-S. 
Stradele sunt drepte si regu- 
late. 

Linga aceasta comuna s'a dat, 
in anul 1597, o insemnata bata- 
lie intre RominI, sub Mihaiu- 
Viteazul, si Turci. In timpul raz- 
boiului Romino-Ruso - Turc, in 
lunile Iunie-Iulie 1877, se aflau 
stagnate aci, escadronul Dolj 
si escadronul mixt al regimentu- 
lui i-iu de calarasi, escadroanele 
Arges, Vilcea, Muscel, din regi- 
mentul al 2-lea de calarasi. 

In comuna se afla biserica 
Sf. Nicolae, zidita la anul i860 
de catre principele Mihail Obre- 
novici si care e ramasa pe lo- 
cul vechiu al comunei. E de- 
servita de 1 preot si 1 cintare^. 
Pe lingS pamintul prevazut de 
lege, biserica mai are o pro- 
prietate de 17 pog., daruite de 
fondatorul eT. 

Se vad aci doua drumuri 
vechT, unul pe limita de E., iar 
altul pe cea de V.; ambele due 
la Dunare pana in fa^a comu- 
nei Arter-Palanca (Arcer). Tot 
in Desa, in fa^a comunei Ar- 
cer, se v&d si azi urmele unei 
ceta^i, ce dateaza" din timpul 
Romanilor. 

In catunul Desa se afla o 
scoala mixta ce func^ioneaza" din 
1873 si care este intre^inuta 
de S'.at. Localul de zid, a fost 
construit de comuna, si se 
afla in buna stare. Este con- 
dusa - de ' 1 inva^tor. In anul 
scolar 1892 — 93, au frecuentat 
scoala 54 baep si 4 fete. Sunt 
in virsta de scoala 142 baep si 
121 fete. $tiu carte 103 barbap 
si 17 femei. 

Totalul popula^iunei este de 
1788 suflete, din can, 929 bar- 
bae si 859 femei. 

Dupa legea rurale din 1864 
sunt 225 impaminteni^f. 



Hosted by 



Google 



DESA 



109 



DESPI 



Suprafa^a teritoriulu! comunal 
este de 890 hect., din care 683 
hect. arabile, 98 flnefe, 79 hect. 
izlaz, lac si teren sterp, 30 pa- 
dure. 

Mosia de pe teritoriul com. 
se numeste Desa; are o supra- 
fata de 1750 hect., cu un venit 
de 105260 lei. Azi apar^ine So- 
cieta^ei «Nationala» ; iar in tre 
cut apartinea principelul Milos 
Obrenovici. Se seamana pe pa- 
mintul acestei mosil, gnu, po- 
rumb, orz, ovaz si rapita. 

Iq dreptul comuneT, se afla 
pe Danare, ostroavele : Aca- 
lia si Caluda. Pe primul este 
padurea cu acelasi nume, cu o 
suprafata de 65 hect. Pe al 
doilea se afla padurea Caluda, 
cu o suprafata de 90 hect. Am- 
bele sunt compuse din plop! si 
salcii. 

Padurea-Gospodarului, pe mo- 
sia Desa, la marginea-Dunare!, 
are o suprafata de 85 hect. a- 
coperite cu tufani. 

Zavoaie de plopi si salcii sunt 
pe o suprafata de 72 hect. Pen- 
tru aimpiedicaformarea dunelor, 
s'au plantat d'asupra nisipurilor 
mobile, salcimi, pe intinderl 
deosebite, in total pe 1500 hec- 
tare. 

Padurile apar^ineau inainte 
baronulu! Ivan de Baichy ; azl, 
cele din ostroave apar^in sta- 
tului, iar restul Societa^e! «Na^i- 
onala». Padurile sunt compuse 
din tufani, salcii, salcimi si plop!, 
dar predomina saicimul. 

Viile ocupa o intindere de 
102 hect.; produc vin rosu de 
calitate mijlocie si se gasesc 
pe delimitarile locuitorilor ca- 
rora apar^in. 

Pe proprietatea bisericei se 
afla o balta, numita Balta-Nea- 
gra, care cuprinde carbonat de 
soda, sulfure si iod in mare can- 
titate. 

In comuna se fabrica in ca- 



zane, rachiu din tescovina. Pe 
mosia Desa se gasesc 1 1 stine, 
unde se fabrica brinza ordinara. 

Trel mori cu vite se gasesc 
tot pe mosia Desa. 

Se gasesc in comuna 3 me- 
seriasi si anume : 2 cizmarl si 
1 rotar. 

Sunt 4 circium! cu pravalii si 
3 pravalii deosebite. 

Locuitor! is! desfac productele, 
parte in comuna, parte la Ca- 
lafat, unde se due cu carele si 
cu caru^ele. In schimbul grine- 
lor, importa: bumbac, ghete, etc. 

Comuna Desa este strabatuta 
de ca! comunale ce due laDu- 
nare, precum si la comunele ve- 
cine. 

Budgetul pe 1893 — 94 a fost 
de 3945 lei si 87 ban! la ve 
nituri si de 3709 le! si 66 ban! 
la cheltueli. 

Animale sunt: 453 vite cor- 
nute, 240 o! si 17 ca!. 

Desa, sat, jud. Dolj, pi. Cimpul, 
com. Desa, cu resedin^a prima- 
rie!. 

Desa, lac, situat la S. comunei 
cu acelas! nume, jud. Dolj, pi. 
Cimpul, in apropiere de Du- 
nare. Apele laculu! con^in dife- 
rite substance minerale. 

Desa, magura, linga satul cu a- 
celasi nume, judetul Dolj, plasa 
Cimpul. 

Desa, mosie, jud. Dolj, pi. Cim- 
pul, com. Desa, de 3400 pog., 
cu venitul anual de 105260 lei. 
Apar^ine Societafe! «Na{ionala» 
si inainte era a principelu! Milos 
Obrenovici. (V. Desa, c. r.) 

Desa, vale, in judetul Vlasca, ce 
incepe din Visina, merge prin 
mosia Petresti-de-Jos si da in 
apa Neajlovulu!, la Petresti-de- 
Mijloc. 



Desagei, catine, situate la S.- 
E. de lezerul Bobocul, judetul 
Braila. 

Desagu^ele, movild, jud. Braila, 
la 7 kil. spre V. de satul Vi- 
zirul, aproape de hotarul de V. 
al mosie! Liscoteanca. 

Des&gu^lll, lexer, jud. Braila, in 
cotul ce face Dunarea-Veche 
la Blasova, din com. Chiscani; 
comunica la N. cu lezerele Or- 
zea si Balaia. 

Dascultanilor (Dealul-), mo- 

vild, jud. Dolj, pi. Bailesti, co- 
muna Afuma^i. 

Deseragi, deal, In com. rur. De- 
gerafi, jud. Mehedin^i, pi. Oco- 
lul-d.-j. 

Deseragi, piriu, in comuna rur. 
Degera^i, jud. Mehedin^i, plasa 
Ocolul-d.-j. ; contribuela forma- 
rea riulu! Cerveni^a. 

Desnafuiul, piriu, in jud. Mehe- 
din^i, pi. Dumbrava; izvoreste 
din poala deaiulu! Guardeni^a, 
se compune din Desna^uiul- 
Mare si Desna^uiul-Mic ; trece 
prin com. rur. Cleanovul si se 
varsa in Jiu. 

Desnatuiul-Mare, piriu. Vez! 
com. rur. Bal&ci$a. 

Desna^uiul-Mic, piriu. Vez! co- 
muna rur. Balacifa. 

Despar^ire (La-), picket de gra- 
nted, pe Dunare, in Sudul bai- 
ter Potelul, linga Grindul-Cre^! ; 
e al 4-lea dinRomanati, incepind 
de la hotarul jude^ulul Dolj. 

Despi, izvor, jud. Muscel, pi. Rlul- 
Doamnel, com. Mircesti. Locu- 
itorii cred ca apa acestuf izvor 
este buna pentru boale, mal a- 



Hosted by 



Google 



DESPINA 



110 



DESLOAICA 



les pentru frigurl; de aceea o 
considera ca apa de leac. 

Despina, tnovild, pe teritoriul 
satulut Suhara il, com. cu ace- 
la?! nume, pi. Prutul-d.-s., jud. 
Dorohoiu. 

Despina, deal, in partea de S.-E. 
a vaei cu acelast nume, jud. Te- 
cuciu, pi. Nicoresti, com. fepul. 

Despina, vale, in partea de V. 
a com. Margineni-d.-s., jude^ul 
Prahova, pi. Filipesti. 

Despina, vale, pe teritoriul com. 
f epul, jud. Tecuciu, pi. Nico- 
resti. Are direc^ia de la N. -V. 
spre S.-E. Aceasta vale spre 
V. se numeste Grigoriu, iar spre 
E. Ipotesti. 

Despre-Apus, fir de dealuri, 
com. Valea-Lunga, jud. si pi. 
Prahova. Acest sir se imparte 
in mat raulte siruri, car! au di- 
rec^iune spre S.-E. catre acea- 
sta comuna si spre S.-V. catre 
comunele : Virfurile si Valea- 
Lunga, din jud. Dimbovi^a. 

Cele mat iusemnate virfun 
sunt: Pravaciorul, Ripa-$oimu- 
lut, Ripa-Corbului, Omul-Mort, 
Fa^a-Ptetret si Virful-Viet. 

Despre-Apus, deal, in partea 
de V. a ape! Cungrea-Mica, 
jud. Olt, pi. Oltul-d.-s., com. 
Otesti-d.-s.; are o lungime de 
3 kil. 

Despre-Apus, deal, pe teritoriul 
com. Merlesti, jud. Olt, pi. Siul- 
d.-s. Formeaza malul drept al 
vaiet Iminogul. Are direc^iunea 
N.-S. 

Despre-Buzaii, //#*#, indesfiin- 
$atul jude$ Sacueni, alipit la 
jude^ul Buzau, cu resedin^a in 
com. Sibiciul-d.-s. 



Despre-Rasarit, deal, cu direc- 
£ia spre S., in com. Valea-Lun- 
ga, jud. si pi. Prahova, avind 
ca virfurt principale : Draga- 
neasa, Virtejile, Lacul-Rosu, Ca- 
lul si Strigoiul. Acest sir de 
dealuri se imparte in mat multe 
siruri mat micT, cart au direc 
{iunele unele catre S. V. in a- 
ceasta comuna s*i alteie spre 
S.-E. catre comuna Prahovi^a. 
Cele mai insemnate virfurt 
ale siruriior, sunt: Piscul-Bote- 
rilor, Calugarul, Hiretul, Ghi- 
onoiul, Telpesoaia, Ciolpani si 
aitele. Toate aceste siruri de 
dealuri sunt acoperite cu pa- 
durt, printre cart se aria si pa- 
sunt pentru vite. 

Despre-Rasarit, deal, in partea 
de E. a apet Cungrea-Mica, 
jud. Olt, pi. Oltul-d.-s., com. 
Otesti-d.-s. ; are o lungime de 
2 kil. 

Despre-Rasarit, deal, pe teri- 
toriul com. Merlesti, jud. Olt, 
pi. Siul-d.-s. Formeaza malul 
sting al vaet Iminogulut. E a- 
coperit cu semanaturi, padurt 
si livezi. Are direc^iunea de la 
N. la S. 

Despre-Schit, pddure, jud. Ilfov. 
Vezt Ciolpani-Tiganesti. 

Despre - Zavoiu , pddure, jud. 
Ilfov. Vezt Ciolpani-Tiganesti. 

De§ira^i, cdtun, pendinte de co- 
muna Scor^arul-Nou, jud. Braila, 
pi. Vadeni. E situat la S. de 
com., la 3 kil. departare. 

Popula^ia sa e de 92 fam., 
sau 408 sufl. ; 39 persoane stiu 
carte, 369 nu stiu. Vite : 80 
bot, 150 vact, 80 vi^et, 150 cat, 
si 200 ot. Aci e o moara de 
aburt. 

De^ira^i* mo fie, pendinte de com. 



Scor^arul-Nou, jud. Braila, pi. 
Vadeni. E parte proprietatea 
Eforiet Spitalelor Civile, in intin- 
dere de 2600 hect., aducind un 
venit de 28000 let si parte a 
d-lui V. Custov, de 600 hect., 
cu un venit de 7000 let. 

De^iul, piriu, in jud. Gorj, pi. Gi- 
lortul, ce ia nastere din dea- 
lul Icleanul, curge de la N. spre 
S., trece prin comunele Vladi 
mirul si pe linga catunul Blin- 
dulesti si se varsa in Gilort, 
la comuna Andreesti. 

Acest piriu se formeaza din 
plot si izvoare; seaca in timpul 
veret prin caldurile cele mart; 
largimea lut variaza intre 1 — 5 
metri ; ^armurile-t sunt ripoase 
si inalte pe unele locuri, iar pe 
cea mat mare parte a intinde- 
ret lut, n'are de cit o matca fara 
tarmuri pronuntate. 

De§iul, vale, formata de piriu 1 
cu acelasl nume, jud. Gorj. In- 
cepe din com. Licuriciul, plasa 
Gilortul si se termina intre dea- 
lurile : Culmea-Gilortului si Cul- 
mea-Icleanul. Pe aceasta vale se 
afla situate comuna Vladimirul 
si catunul Blindulesti, pendinte 
de comuna Andreesti. 

De§li-Caira, deal, in jud. si pi. 
Tulcea, com. Cataloi, cat. Eni- 
kioi; se desface din dealul U- 
zum-Bair; se intinde spre E., in- 
tr'o direc^ie generalade la N.-V. 
spre S.-E,, brazdind partea su- 
dica a plaset si cea estica a 
comunet; e de natura pietroasa 
si are un virf de 174 m., domi- 
nind asupra drumulut comunal 
Eni-Chioi-Malcoci ; este acoperit 
cu flne^e. 

De^loaica, pddure, de 275 hect., 
jud. Ilfov, pi. Znagovul, com. 
Butimasul, cat. Sterianul-d.-s. 
Proprietatea d-net Ana Vlahu^i, 



Hosted by 



Google 



DESLOAICA 



111 



DEVESELUL 



numita ast-fel dup& numele fos- 
tului proprietar Desliu. Este pa- 
dure neagra. Lemnele ce se ga- 
sesc intr'insa sunt : tufa, carpen, 
alun, jugastru, teiu, ulm, plop, 
artar, etc. ; predomina insa. tufa. 
Aceasta padure are o intin- 
dere de 275 hect. si apar^ine 
de cat. Sterianul d.-s., com. Bu- 
timanul, pi. Snagovul. 

De^loaica, piriii, Izvoreste din 
jud. Dimbovita, intra in jud.Ilfov, 
trece prin padurea Desloaica si 
uda satele Crevedia-d.-s. si Co- 



Detunatele, piriii, in com. rur. 
Negomirul, jud. Mehedinti, pi. 
Vailor. 

Detunatele, 7>a/e, m com. rur. 
Negomirul, jud. Mehedinti, pi. 
Vailor. 

Detunatul, padure, situata in 
pi. Balta, jud. Braila. Se mar- 
gineste la V. cu Mosia-Mare, 
despartita prin veriga Detuna- 
tul, la S.-V. si N. cu Dunarea- 
Macinului. Are o suprafa^a de 
120 hect., acoperita cu salcie. 

Detunatul, prival, jud. Braila, 
incepe din Dunarea- Veche si 
se uneste spre V. cu privalul 
Sapatul. In apropiere de dinsul 
si de Dunare era Pichetui No. 10 
de doroban^i, cind Dunarea- 
Veche era grani^a. In timpul 
inceperei razboiulul cu TurciT, 
Cerchezii au macelarit 7 doro- 
ban^i, facind multe pradari prin 
catunele din bah:!: Stoenesti, 
Iapa, Agaua si altele. 

Detunatul, viroaga, jud. Braila, 
incepe din capul despre N. al 
ostrovului Cistia si da in Du- 
narea- Veche, la Salcia, hotar in- 
tre Balta-Pirlite! si Balta- Viziru- 
luf. 



Devcea, sau Ghiocea, sat, in 
jud. Constanta, pi. Medjidia, 
catunul comunei Tortoman. E 
situat in partea nordica a pla- 
sei si cea vestica a comunei, 
la 3 kil. spre S.-V. de catunul 
de resedin^a, Tortoman. Este 
asezat pe valea Geaba-Culac si 
inchis in partea nordica de dea- 
lul Geabac Bair cu virful sau 
Tortoman (106 m.) ; la S., de 
dealul Oba Bair, cu virful sail 
Maiacli-Oba, care are 126 me- 
tri; iar in partea S.E., de dea- 
lul Devcea Bair, cu virful sau 
Devcea-Sud (102 m.). Suprafa^a 
sa este de 1470 hect., din care 
23 hect. sunt ocupate de vatra 
satulu! si gradinl. Popula^iunea 
sa, formata aproape numai din 
Turci si Tatan, este de 46 fam., 
sau 299 sufl., care se ocupa cu a- 
gricultura, pamintul producind 
pe un picior egal tot felul dc ce- 
reale. Casele sunt m general 
maricele ceea-ce arata boga^ia 
locuitorilor din acest sat, in ra- 
port cu a celor-1'al^ — insa sunt 
asezate neregulat. Soseaua jude- 
{ean3 Cernavoda-Tortoman tre- 
ce prin partea de N. a satulut. De 
aci mal pleaca drumuri comu- 
nale pe la satele invecinate. La 
Taspunar pleaca 2 drumuri : (u- 
nul trece pe la ruinele Geaba- 
culuT; altul pleaca la Panaghir 
si altul la Cilibi-Chioi. 

Devcea-Bair, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, pe terito- 
toriul com. Tortoman si anume 
pe acela al catunelor sale Ce- 
libi-Chioi si Devcea. Este situat 
la o egala distant de cele doua 
sate si la hotarul lor. Are for- 
ma unui arc de cere cu conca- 
vitatea catre N. (c&tre Devcea) 
si cu convexitatea catre S. (ca- 
tre Cilibi-Chioi). Are o in&l$ime 
maxima de 104 metri si ca virf 
mai insemnat Devcea-Sud (102 
metri). 



Devcea-Est, virf de deal, in ju- 
de$ul Constanta, pi. Medjidia, 
com. Tortomai; este virful eel 
mai inalt al dealului Cilibi-Chioi- 
Bair; are 105 m. inalfime. Este 
la E. satulul cu acelasl nume si 
la S. de Tortoman. A fost punct 
trigonometric de observafiune 
de rangul al Ill-lea. 

Devcea-Nord, virf de deal si 
punct trigonometric de observa- 
fiune de rangul al IIMea, in 
jud. Constanta, plasa Medjidia, 

• com. Tas-Punar. Are 114 m. inal- 
fime si este eel mai inalt virf 
al dealului Cable-Bair. Este si- 
tuat la N. de satul Devcea si 
la S. de Tas-Punar. 

Devcea-Sud, virf de deal, in ju- 
de^ul Constanta, pi. Medjidia, pe 
teritoriul com. Tortoman. Are 
102 m. inal^ime si este unul din 
virfurile insemnate ale dealului 
Devcea-Bair. E situat la N. de sa- 
tul Cilibi-Chioi si la S. de Devcea. 

Devcea-Vest, virf de deal, in 
jud. Constanta, pi. Medjidia, pe 
teritoriul com. urb. Cernavoda. 
Este virful eel mai' inalt al Dea- 
luIui-TurculuI, pe care se afla\ 
Are 121 m. inahVime si a servit 
ca punct de observa^iune de 
rangul al IIMea. Este situat la 
E. de Cernavoda si la V. de 
Devcea. 

Deveselul, com, rur., jud. Me- 
hedinti, pi. Blahntya, la 31 kil. 
de orasul T.-Severin, si la 21 
kil. de com. rur. Vinjul-Mare. 
Este formats din mahalalele : Ho- 
gestilor, Pirv&nestilor, feroies- 
tilor si Tudorestilor. Pe unele 
locurl, aceste mahalale, mat iau 
numirea de Cluciul si Linia sau 
Catalicul. 

Are o populate de i860 lo- 
cuitorl, din carl 280 contribua- 
bill; loeuese in 350 case. 



Hosted by 



Google 



DEVESELUL 



112 



D1AC0NESTI 



Locuitori? poseda: 40 plu- 
gurl, 61 care cu boi si 22 ca- 
nine cu caf. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot si 2 cintareflf ; o scoala, 
condusa de un inva^ator si fre- 
cuentata de 20 elevT. 

Budgetul comunei are la ve- 
nituri 3794 lei si la cheltueli 
3147 lei. 

Vite sunt: 727 vitemaricor- 
nute, 68 cai, 800 01 si 689 ri- 
matorL 

Prin com. Deveselul, trece so- 
seaua vecinala 'pganesti - Sca- 
paul si doua sosele comunale: 
Crivina-Deveselul si Deveselul- 
Gogosi. 

E udata de Piriul-Teporestilor. 
Pe teritoriul ei se afla padurea 
Bungetul, Plaiul-Bobului si Le- 
giuirile. 

De com. Deveselul ma? £ine 
si cat. Vraucea, forniat din nou, 
cu 214 lnsura^ei improprietariti. 

Acest catun este asezat spre 
V., pe un platou in marginea 
Dunarei, intre pichetele Vaiuga 
si Birloaga. 

Comuna Deveselul ma! ina- 
inte a fost pe locul numit Ce- 
rul, nume care Ta si purtat pana 
mai tirziu. Cauza stramutarii aci 
a fost lipsa de apa. 

Deveselul, com. rur., jud. Roma- 
naji, pi. Ocolul, formata din sa- 
tele: Deveselul (405 locuitori) 
si Comanca (400 locuitori). E 
situata la 6 kil. spre S. de Ca- 
racal, pe soseaua Caracal-Cora- 
bia si in apropriere de calea fe- 
rata. Se invecineste la V. cu 
com. Redea si la S. cu com. 
Vladila. Altitudinea terenuluT 
d'asupra nivelului marii este de 
132 metri. 

Are 210 familii, sau 805 su- 
flete, din carl 80 Sirbi si 10 
figanf, iar restul Romini ; sunt 
407 barba^T si 398 femei: 390 
cas&tori^ si 415 necasatorip. 



$tiu carte 42 persoane ; nu 
stiti 763. 

Budgetul comunei pe anul 
1886—87 a fost de 3464 lei la 
venituri si 3392 la cheltueli. 

Are 151 contribuabili. 

Vite man au fost 111 1887, 
660, vite mici cornute 145 si 
porci I o 1 1 . 

Are 9 stabilimente comerci- 
ale; o scoala primara, condasa 
de un inva^ator si frecuentata 
de 17 elevi, din 57 in virsta 
de scoala. Sunt 3 biserici : Sf. 
Nicolae (1842) in Deveselul, Sf. 
Nicolae (18 15) in Comanca si 
Sf. Nicolae-de-la-Schit, deservite 
de 3 preop si 6 cintare^i. 

In cuprinsul comunei se afla 
la S. doua magure si spre N. 
inca mai multe magure de di- 
ferite forme. Pe aci se observa 
$i urmele drumului roman de 
la Romula la Malva. 

Deveselul, proprietate, in jud. 
Mehedin^i, pi. Blahni^a, com. 
rur. Deveselul. 

Deveselul-Straini, sat. Vezi Mi- 
leni. 

Dezrobi^i, sat, jud. Bacau, plasa 
Trotusul, facind trup cu satul 
Manastirea-Ca$inul. 

Dezrobi^i, sau Valea-Manasti- 
rei, sat, face parte din comuna 
rurala Ji^esti, pi. Riul-Doam- 
nel, jud. Muscel. $i-a luat nu- 
mele de la ^iganii, ce asta-zi il 
locuesc si carl au fost robi ai 
manastirei Valea. 

Are o populate de 98 locui- 
tori (48 barba^i si 50 femei), 
formind 20 familiT. 

Loc litori! Tigani se ocupa 
cu fieraria si mul^i sunt lautarT. 
Prin mijlocul satului trece girla 
Valea-Manastirei. 

In acest catun se afla manas- 
tirea Valea, fondata de Ion Radu 



Voevod Paisie, la anul 7042 
(1534) si zugravita de Mircea 
Voevod Ciobanul , la 7056 

(i 54 8). 

Dezrobi^i, sat, face parte din 
com. rur. Manastireni, pi. Oltu 
de-Sus, jud. Vilcea. Are o po- 
pulate de 462 locuitori (201 
barba^T, 261 femei). 

Dezrobi^i, parte din satul Ro- 
mani, plaiul Horezul, jud. Vilcea. 

Diacone^ti, sub-divizie a catu- 
?iului Ro^coiul, din com. Gura- 
Teghn, jud. Buzaii. 

Diacone^ti, sat, plaiul Iaiomi^a- 
Dimbovi^a, cat. com. Serbanesti- 
Podurile, jud. Dimbovifa. I se 
zice de locuitori si Diconesti. 

Diacone§ti, sat, jud. Dolj, plasa 
Amaradia, com. Zaicoiul, situat 
la 1 kil. de cat. de resedin^a. E 
brazdat de Dealil-Muerii. Are 
192 suflete, 87 barba^i si 105 
femei. Locuesc in 36 case. Co- 
piii din sat urmeaza la scoala 
mixta din satul Zaicoiul. 

Diacone^ti, sat, face parte din 
com. rur. Cetateni-din-Vale, pla- 
iul Dimbovi^a, jud. Muscel. 

Diacone^ti, sat, face parte din 
com. rur. Rijletul-Govora, plasa 
Vedea-d.-s., jude^ul Olt. Are o 
populate de 100 locuitori. 

Diacone^ti, sat, face parte din 
com. rur, Obislavu, pi. Olte^ul- 
de-Sus, jud. Vilcea. Are o po- 
pula^iune de 182 locuitori (89 
barba^, 93 femei). 

Diacone^ti, ma ha la, in comuna 
rurala Greci, plasa Motrul-d.-j., 
jud. Mehedin^i. 

Diacone^ti, mosie particular^, ju- 



Hosted by 



Google 



DIACONI 



113 



DICHISENI 



de^ul Dolj, pi. Amaradia, com. 
Zaicoiul, satul Diaconesti. 

Diaconi, sat, face parte din co- 
muna Poiana, pi. Nicoresti, ju- 
de^ul Tecuciu. E asezat pe loc 
ses, in partea de E. a comuneT, 
la o distan^a de 400 m. departe 
de resedin^a el. 

Are o populate de 124 fa- 
milii, sau 520 suflete, locuind in 
125 case; sunt 112 contribuabili. 

In sat se afla: 129 boT, 57 
vaci, 14 cat, 16 iepe, 3 arma- 
sari, 156 01 si 3 capre. Lo- 
cuitorii poseda: 19 hect. pa- 
dure, 8 hect. vie, 5 stupi, 36 
plugurl, 3 cazane pentru face- 
rea rachiulu! din tescovina si 
din prune. 

In sat se afla o biserica, cu 
hramul Sfinpf - Voevozl, deser- 
vita de 1 preot si 2 cintare^T; 
este de zid; dateaza de pe la 
1842, cind a fost facuta de lo- 
cuitorl in locul alteia mat ve- 
chi. 

Acest sat mat poarta si nu- 
mele de Rosia. 

Locul unde este satul, apar- 
{inea manastirei Rachitoasa. 

Diaconi^ei (Virful-), colind, in 
jud. Buzau, cat. com. P&nataul, 
acoperita de livede si pu^ina 
vie. 

Diaconului (Balta-), lac, m su- 
prafa^a de 180 m. p., m com. 
Dolhasca, jud. Suceava. 

Diaconului (Piscul-), pise, la 
E. de com. Valea-Popel, plasa 
Riurile, jud. Muscel. 

Diaconului (Piscul-), pise, la 
S.-E. de com. Podeni-VechT, pi. 
Podgoria, jud. Prahova. 

Diana, sursa cu apd minerala^ in 
vaiea riului Olanesti, jud. Vil- 
cea, avind aceeasl compozi^ie ca 



si sursa Vulcanul, cu deosebire 
ca iodurile alcaline sunt mal 
concentrate. 

Dianul, sat, face parte din com. 
rur. Stoesti, plaiul Horezul, ju- 
de^ul Vilcea. Are o populate 
de 822 locuitorl (440 barba^i, 
382 feme!). Cade in partea de 
E. a comuneT, pe vaiea riuluT 
Cernisoara. Aci e o biserica re- 
parata la 1890 si avind ca cti- 
torl pe top locuitorii. 

Dianul, deal, intre com. Malda- 
resti, Madulari si cat. Dianul, 
plaiul Horezul, jud. Vilcea. 

Dichili-Ta§-Alceac-Dere, vale, 
in jud. Tulcea, pi. Istrul, com. 
Casimcea, cat. Cuciuc - Chioi; 
se desface din poalele sudice 
ale dealului Saxancula ; se in- 
dreapta spre S., cu o direcjie 
de la N.-E. spre S.-V., dealun 
gul dealului Suci-Tepe-Bair si 
Cuciuc-Chioi-Bair, brazdind par- 
tea vestica a plasei si cea sud- 
estica a comuneT; dupa 9 kil. 
de drum, se deschide in vaiea 
piriulul Casimcea, linga satul 
Cuciuc-Chioi ; pe vaiea -T merge 
drumul comunal Cuciuc-Chioi- 
Cail-Dere. 

Dichili§-Ta§-Bair - Sirti, deal, 
in jud. Constanta, pi. Medjidia, 
com. Cocargea, intinzindu-se pe 
la V. satuluT Cocargea si prin- 
tre vaiie Iai-Ceair si Ceatiric- 
Ceair; are o inal^ime maxima 
de 142 m., pe care o atinge in 
virful sau Cocargea; la S., se 
prelungeste cu dealul Iusus-Ta- 
rifi-Bair, iar la N. cu dealul Di- 
ordingi-Orman; este acoperit cu 
pasuni si pe poaie cu semana- 
turi. 

Dichi-Ta§-Dere, vale, in jud. 
Constanta, pi. Medjidia, pe te- 
ritoriul comunei Mamut-Cuius ; 



merge spre N\, curgind printre 
dealurile Bei-Aslan-Bair si Cara- 
Dede-Bair si apol se deschide 
in vaiea Acargea-Dere sau Da- 
utlar-Buiuc-Dere, dupa un drum 
de aproape 6 kil., avind o di- 
rec^ie generals de la S.-E. ca- 
tre N. 

Dichil-Ta§i, deal, in jud. Cons- 
tanta, plasa Mangalia, pe teri- 
toriul comunei Enghezul; este 
prelungirea spre N. a dealului 
Bair - Cara - Suluc ; are o inal- 
$ime medie de 130 m. si este 
acoperit in cea mal mare parte 
cu pasune, iar pe poale cu se- 
manaturi; este taiat de drumu- 
rile comunale Enghez-Biuiuc- 
Ghiuvenli si Enghez - Cuciuc- 
Casicci. 

Dichiseni, com, rur., in jude^ul 
Ialomi^a, plasa Borcea, situata 
spre E. de orasul Calarasi, in- 
tre comunele Rosep-Volnasi si 
Socariciul. 

Teritoriul comunei, in supra- 
fa{a de 10000 hect. se intinde 
din Dunare spre N„ prin insula 
Balta si cimpul Baraganul, pana 
in apropiere de calea ferata Bu- 
curesti-Fetesti. Coprinde doua 
mosii: Dichiseni, proprietate a 
statului, fost pendinte de Epis- 
copia Buzau, si fost arendata pe 
periodul 1883 — 1893, cusuma de 
36550 lei si pe periodul 1893 — 
1898, cu suma de 108050 lei; 
Coslogeni, proprietate a statu- 
lul, trup din mosia Traneseani, 
din care parte s'a vindut in lo- 
turl si 250 hect. s'a plantatcu 
salciml, iar restul s'a arendat, 
pe periodul 1893 — 1898, cusuma 
de 55100 lei. 

Dupa legea rurala din 1864, 
sau improprietarit 12 1 locui- 
torl; dupa legea rurala din 
1878, sau mal improprietarit 
78 locuitorl, se mal gasesc fara 
propriety! 1 10 locuitorl. 



5i>8~8 ilarele Dicfionar Geogra/ic. Vol. JJJ. 



15 



Hosted by 



Google 



DICHISEN1 



1U 



DICULESTI 



Se compune din satele: Di- 
chiseni, Coslogeni si Satnoeni 
si din c&tunele (tirlele): Man- 
dacbe si Putineiul. Resedin^a pri- 
marieT si a judecatorieT comu- 
nale este in Dichiseni. 

Are o populate de 258 fa- 
milif, sau 1181 suflete, din can 
602 b3rba{i si 578 femeT; 1123 
RominT si 58 BulgarT ; 3i2agri- 
cultorT, 3 comercianp, avind 5 
profesiunl libere, 58 muncitor! 
si 13 servitori. Stiu carte 126 
persoane. 

Sunt 1 5 1 contribuabilT. 

Vite sunt: 300 caf, 650 boT, 
2500 01, 45 capre, 4 bivoli, 4 
asini si 250 porci. 

Budgetul comuneT pe 1887 — 
1888 era de 4076 lei la veni- 
turi si de 45 r 4 lei la cheltuelT. 

Are 1 scoala mixta, frecuen- 
tata de 59 elevl si 6 eleve, con 
dusa de 1 inva^ator, retribuit de 
stat si comuna. Scoala are lo 
cal propriii. 

Sunt trel biserici, cite una in 
fie-care sat, deservite de 3 pre- 
op si 4 dascall. 

Dichiseni, sat, in jud. Ialomi^a, 
plasa Borcea, pendinte de co- 
muna cu acelasi nume, situat pe 
malul sting al Borcei, la 15 kil. 
spre E. de orasul Calarasi. Pe 
partea de N. a satului trece dru- 
mul ce duce de la C&larasi in 
satele despre {annul Borcei. 

Are o scoala mixta, condusa 
de 1 in viator. 

Este o biserica, construita din 
zid, in 1874, deservita de un 
preot si 2 dasc&li. 

Popula^iunea satului este de 
6$ familil. 

Vite sunt: 100 cal, 200 boT, 
1250 oT, 35 capre, 2 asini si 
120 porci. 

Dichiul, tnunte^ jud. Dimbovifa, 
plaiul Ialomita-Dimbovi^a, in sus 
de Moroeni, cum mergT pe mat- 



ca Ialomi^el in dreapta. Este 
acoperit de paduri. 

Dicile§ti, moste, a mosnenilor 
din com. Radoesti, jud. Tele- 
orman. Mosia lor fund mai 
mare si impar^ita, numaT o parte 
poarta aceasta numire. 

Dicu-Ochiuz, vtilcea, se varsa 
in Cungrea-Mica, in raionul co- 
muneT Parosi, pi. Oltul-d.-s., ju- 
de^ui Olt. 

Dicul, mahala, com. Diculesti, pi. 
Oltetul-d.-j., jud Viicea. 

Dicul, valcca, care se formeaza 
pe teritoriul comuneT Balta^i, 
pi. Mijlocul, jud. Olt. Curge de 
la E. catre V. si se varsa in 
Plapcea-Mare, pe stinga el. 

Diculesti, com. rur., jud. Viicea, 
pi. Oltetul-d.-j., compusa din 2 
catune: Budesti si Diculesti. 

Este situata pe Valea-Olte- 
{ulul, la 60 kil. departe de ca- 
pitala jude^ulul si la 20 kil. de 
a plasel. 

Are o populate de 135 fa- 
milil, sau 658 suflete (334 bar- 
bapf, 324 femei); sunt i20con- 
tribuabili; 145 case. 

In comuna sunt 2 biserici; 
una in cat. Budesti, fondata la 
1825 de slugerul Alexandru 
Diculescu si reparata de Vasile 
Racota; a doua in cat. Dicu- 
lesti, fondata de sateanul Dicu. 
Bisericile sunt dotate cu pamint 
de ctitorif lor. 

Cea mai mare parte din lo- 
cuitorl se ocupa cu agricultura ; 
parte din eT se ocupS cu face- 
rea de p&laril de paie, cojoca- 
ria, dulgheria si timpl&ria. EI 
desfac produsul muncel lor la 
Craiova, Tirgul-Horezul si Bal- 
cesti, localitatea mai apropiatci. 

Vite sunt: 30 caT, 50 boT, 
40 vacl, 150 capre, 400 of. Lo- 



cuitoril din catunul Budesti s'au 
impropriet£rit la 1864 pe mosia 
def. Vasile Racota ; cerTal^f sunt 
mosnenl. 

Scoala dateaza in comuna de 
50 anl. Cladirea e proprietatea 
comuneT. Se frecuenta de 17 
copii (15 bae^f si 2 fete), din 
numarul de 83 copii (51 baeti 
si 42 fete), in virsta de scoala. 
Stiu carte 40 bae^T si 9 femei. 
Cu intre^inerea scoaleT statui 
cheltueste anual 11 88 leT. 

Vatra satilul are 125 hect., 
iar toata com., 750 hect., cu iz- 
laz, vilcele, tufisurl si ripT. 

Soseaua comunala inlesneste 
comunica^ia intre com. Babeni, 
la N. si Fauresti la S. 

Veniturile si cheltuelile com. 
se urea la 1215 lei anual. 

Se margineste la N. cu com. 
Babeni, la S. cu Fauresti, la V. 
cu Gorunesti si Baiace?ti si la E. 
cu comuna Usurei. 

E brazdata de dealurile : Fo- 
tolescu, Ciochi^el, Tariseni si 
Calugarul, si udata de vaile : 
Imoroasa, Surcelul, BisericeT si 
Tamasoaia, can traverseaza co- 
muna dela N.-E. spre S.-V. si 
se varsa in Olte^. 

Riul Olte^ul formeaza in ra- 
ionul acesteT comune doua bai^T 
marl. 

Diculesti, cdtun, al com. Pana- 
t&ul, alipit de com. Sibiciul-d.-j., 
jud. BuzSu, Are 60 locuitorT si 
15 case. 

Dicule§ti, sat, face parte din co- 
muna rur. cu acelasT nume, ju- 
de^ul Viicea, pi. Olte^ul-d.-j. Are 
o popula^iune de 263 locuitorT 
(134 b^rba^Tsi 129 femeT). Cade 
m partea de S. a comuneT. Aci 
e resedin^a com. si scoala, care 
e frecuentata de 1 1 copiT, din 
numarul de 42 in virsta de scoala. 

Diculesti, mahala, in jud. Me- 



Hosted by 



Google 



DICULESTI 



115 



DIENCI 



heeling, pi. Vailor, com. rur. 
Horasti. 

Dicule^ti, deal, in raionul com. 
Diculesti, jud. Vilcea, pi. Olte- 
^ul-d.-j., pe care se cultiva 54 
hect. vie. 

Dicul, sat, jud. Dolj, pi. Dum- 
brava-d.-j., com. Risipi^i. 

Dicului (Valea-), vale, comuna 
Bunesti, jud. Vilcea, pi. Ocolul. 

Didesti, com. rur., in jud. Tele- 
orman, la extremitatea despre 
V.-E. a pi. Tirgului, situata pe 
valea Tecuciulul, in mijlocul 
unghiulul format din impreuna- 
rea piriulul Tecuciul cu riul 
Vedea. 

Are alipit un catun §tirbi^i, si- 
tuat la o distan^a de 4 kil. in Va- 
lea- Vezii pe partea stinga spre 
comuna Cucue^i, pe soseauaju- 
de^eana Rosiori-Strimbeni. 

Satul Didesti, situat mai pe 
deal, e inconjurat din toate 
parole de padure. 

Teritoriul com. este straba- 
tut de diferite valcele, cum si 
de apele Vezii si ale Tecuciului ; 
diferite izvoare curg de pe dea- 
lurl, formind viroage in mat 
multe locuri. 

Suprafata comunei cu mosia 
sipadurile statulul, este de 2525 
hect. Din aceste 1756 hect. 
sunt numai padure batrina, a- 
vind mai mult stejar si lemne 
de construc^iune, in grosime 
pana la 1 m. in diametru. 

Locuitoril improprietari^idim- 
preuna cu insura^eiT, sunt in nu- 
mar de T34, din care 100 in sa- 
tul Didesti cu 400 hect., 25 
in cStunul Stirbi^i cu 175 hect. 
si 9 insuratei improprietari^I la 
anul 1879 pe 50 hect. Se afla 
aci si l k hect. vie si 3 /4 livezi cu 
pruni. 

Popula^ia comunei este de 



200 fam., sau 1003 sufl., din car* 
190 contribuabili. In c&tunul 
$tirbi^i sunt 200 sufl. si 47 con- 
tribuabili. 

$tirbi{i, fund asezat in partea 
stinga a riulul Vedea, la 4 kil. 
de comuna Didesti urma dupa 
situajia lui topogranc& s£ fie 
alipit la comuna Cucue^i. 

Numarul vitelor din comuna" 
este de 2356 capete, din carl 
568 vite mar! cornute, 147 cal, 
7 magarl, 1440 01 si 194 rima- 
tori. 

Budgetul comunei este de lei 
4339,19 la veniturl si de lei 
4126,43 la cheltuell. 

Are o scoalS. mixta, frecuen- 
tata de 19 elevl. Are o moara 
pe apa Vedei, in dreptul catu- 
nului Stirbi^i, la punctul numit 
UidumacuL 

Drept biserica serveste fosta 
manastire Schttul-Didesti, ziditS. 
pe timpul lui Neagoe-Voda Ba- 
sarab, pu^in- in urma zidirel 
Cur^ei-de-Arges. E deservitS, de 
2 preo^I, I cint&re{ si I para- 
cliser. 

Se ieaga cu com. Dobrotesti, 
printr'o sosea vecinala care d& in 
soseaua jude^eana Rosiori-Strim- 
beni, in lungime de 3 kil. ; cu 
comunele Merisani si Socetul, 
tot prin sosele vecinale. 

Satul Didesti este unul din 
cele mai vechi dinjude^. Dupa 
vechimea man&stirel se poate 
in^elege si vechimea satulul. In 
secolul trecut facea parte din 
plasa Mijlocul ; de atuncl incoa- 
ce face parte din a Tirgului; ma- 
nastirea era considerate numai 
ca metoh. In istoria lui Dioni- 
sie Fotino gasim acest metoh 
trecut sub numirea de D£die{i. 

Didesti, mosie a statulul, in jud. 
Teleorman, pi. Tirgului, numitS. 
si Vatra-Schitulul-Didesti. 

Didile§ti, deal, situat la N. com. 



Ciuperceni, jud. Gorj, pi. Oco- 
lul. Are o suprafa^ cam de 
170 hect., acoperitacu padure, 
proprietate a locuitorilor com. 
Ciuperceni. 

Dieacoi, deal, jud. Bacau, plasa 
Tazl&ul-d.-s., de pe teritoriul co- 
munei B&sesti. 

Dieanca sau Dealul-Dieanca. 
VezI acest ultim cuvint, jude^ul 
Bac&u. 

Dieanca, piriias, jud. Bac&ii, pi. 
Tazl&ul-d.-s., com. Leontinesti, 
care se scurge de a dreapta 
Tazl&ulul-Sarat. 

Dieanca, podis, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-s., com. Leontinesti, 
care face parte din dealurile ce 
despart Piriul-Cernulul de Taz- 
laul-Sarat. 

Diecheni, sat, face parte din co- 
muna Bucesti, jud. Tecuciu, pi. 
Birlad. E situat pe ambele la- 
turi ale soselel na^ionale Ivesti- 
Hanul-Conachi, la 1 kil. departe 
de re^edin^a com., care este in 
Bucesti. 

Are o popula^iune de 19 fa- 
milil, improprietari^I pe mosia 
statului la 1864 si la 1881. 

Satul vechiu era pe vale in- 
tre Birlad si girla Birlovi^a. 

Diecheni, mosie, proprietate a 
statulul, com. Bucesti, jud. Te- 
cuciu. Are o suprafata de 631 
hect. Apar^inea manastirei Ni- 
cori^a. Se intinde din soseaua 
na^ionala p&nain nisipun spre E. 

Dienci, com. rur., jud. Olt, pi, 
Oltul-d.-s. E situate pe vilcelele 
V&careasca si DrSghia. Are o 
popula^iune de 832 locuitorl, in 
care intra 24 locuitorl Jiganl. 
E compusa dintr'un singur sat, 
Dienci. 



Hosted by 



Google 



DIENCI 



116 



D1MACHE 



Pamintul sau e mai mult ses si 
produce cereale si vin. Live- 
zile de prunf ocupa aproape 75 
hect. 

Afara de agricultura, locui- 
toril se ocupa, mat ales iarna, 
cu dulgheria; sunt 3 cojocartf, 
4 croitorii, 2 dogaril si 6 rotarii. 

LocuitoriT in numar de 144, 
s'au improprietarit la anul 1864, 
pe 529 hect. 

In com. e o biserica, deservita 
de 1 preot si 2 cintare^I. La 1 
Februarie 1896 s'a infiin^at aci 
o scoala. Este frecuentata de 70 
elev* (68 baep si 2 fete). Statul 
cheltueste cu ea anual 756 lef. 

N'are alte sosele de cit cele 
din interiorul el. 

Se invecineste la S. cu com. 
Cimpul-Mare, la N. cu Dobro- 
teasa, la E. cu Otesti-d.-s. 

Dienci, deal, in raionul comunel 
Dienci, jud. Olt, pi. Oltul-d.-s., 
pe care se cultiva 70 hect. vie. 

Diene^ul, sat, al com. Paucesti, 
pi. Siretul-d.-j., jud. Bacau. Se 
afla situat pe piriul cu acelasi 
nume, la o departare de 1200 
m. de stasia Paucesti. Are o 
biserica zidita la 1873, deToa- 
der Bulgarul si 1 circiuma. Po- 
pular a este de no familii sau 
383 sufl. Vite sunt: 181 vite 
marl cornute, 24 cai, 12 capre 
si 59 rlmatorl. 

Diene^ul, deal, jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-j., situat in com. Pau- 
cesti, in partea despre hotarul 
spre jude^ul Tecuciu. Pe acest 
deal, se afla urmele unor inta- 
riturl vechT, numite Aparatoarea. 

Diene^ul sau Petre§ti sau Di- 
ne^ul, piriU, jud. Bacau, pi. Si- 
retul-d.-j. Izvoreste pe teritoriul 
com. Nanesti, la Fundul-Vlad- 
nic, apol trece in com. Petresti, 
curgind in Valea - Petrestilor, 



unde se ingroase cu piriiasele 
Fundul-Vail si Socii, si in fine 
prin com. Paucesti, unde se 
scurge in Siret, pe malul sau 
sting, mai sus de satul Diene^ul. 

Digul, ridicdturd de pdmint, jud. 
Braila, facuta in 1884 din cau- 
za inundarei Siretului, pe ma- 
lul drept ai riului la N. com. 
Cotul-Lung, pi. Valeni. Digul 
are lungime de 10 kil. 

Dihamul sau Baiul, munte, care 
se intinde prin mijlocui com. Pre- 
deal, plaiul Pelesul, jud. Prahova. 
E situat intre Valea-Morarului, 
Clabucetul-Baiului si muntele Tir 
Berbeculul. Este cunoscut pen- 
tru padurile de fag, pentru ne- 
numaratele sale stine de 01, 
pentru bogatele sale pasuni si 
locurile de flne^e. 

Acest munte a fost daruit 
bisericei rominesti din Risnov 
(orasel linga Brasov, in Tran- 
silvania) de fra^ii Udriste si 
Toma Postelnicu, la Aprilie, 
1550. Actul de danie hota- 
raste ca : 

Locuitorii Risnovulut sa aiba drep- 
tul d'a trimite vitele lor la pasune in 
munte, netmpedica^i de riimctii, intoc- 
mai cum s'au folosit si parin^ii lor, iar 
din bauil dupe vite sa se indestuleasca 
biserica Komineasca d'acolo din Risnov 
cu cele de lipsa: lummari, tarniie, unt- 
de-lemn, caci asa este urinduit chiar de 
paring? donatorilor. 

Hrisovul acesta se pastreaza 
in original in arhiva bisericei 
Risnovului; este intarit de to{T 
domnii farei, purtind si isca'.i- 
tura proprie a lui Mihaiti-Vitcazul 
(1595); este scrisin slavoneste, 
iar pe Romlneste este trad us 
de Barac, tatal raposatului pro- 
topop al Brasovului. 

Din cele coprinse in acest 
document reiese fara indoiala 
c3 dania a fost de fapt facuta 
cu mult mai inainte de anul 
1550. D-lGheorghe Proca, pro- 



fesor din Risnov crede ca Di- 
hamul a fost daruit bisericei 
din acel orasel, de parin^ii 
fra^ilor Udristi, cam pe la anul 
1485, data ctnd s'a construit 
din material solid biserica veche 
d'acolo. 

Dihamul, pddure parti culara, jud. 
Prahova. Vezi Raiul-Sasilor. 

Diiul, drum vechiti, jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-mj., com. Segircea. 

Diiului sau al-Vidinului, (Dru- 
mul-), drum vechiti, jud. Dolj, 
pi. Bailesti, com. Urzicu^a; vine 
din spre E. si trece spre S. 
de comuna. 

Dijcadael-Bair, deal in jud.Tul- 
cea, pi. Macin, pe teritoriul com. 
Cirjelari, si pe acela al catunu- 
lui Hasanlar. E situat in partea 
S.-E. a plasei si a comunei. 
Lasa spre V. dealul Hasanlar si 
spre E. Cuciuc - Cara. Din el 
izvoreste valea Domus-Culac. 
Se ridica. pana la 306 m., punct 
trigonometric de rangul al 2 -lea, 
dominind asupra vaei si satului 
Hasanlar. Pe muchie e plesuv, 
pe pante e acoperit cu pasuni 
si livezi. 

Dima, deal, jud. Muscel, plasa 
Riul-DoamneT, com. Racovi^a. 

Dima, lac, in jud. Ialomi^a, plasa 
Borcea, insula Balta, pe teritoriul 
com. Gildaul. 

Dima (Branis/tea4ui-), pile din 
padurea statuluT, de pe mosia 
Basesti, plasa Calma^uiuluT, jud. 
Teleorman. 

Dimache, sat, jud. Ilfov, plasa 
Dimbovita; face parte din com. 
rur. Fundeni-Gherasi. Este si- 
tuat la E. de Fundeni si are 
locuri smircoase. 



Hosted by 



Google 



DIMACHE 



117 



DTMIANA 



Se intinde pe o suprafa^a de 
35 S hect. proprietatea D lui N. 
I. Gherasi, din cari cultiva 255 
hect. (100 padure). 

Popula^ia lui e de 92 loc. 

Numarul vitelor p mari e de 91 
si al celor mici de 141. 

Dimache, locuinfa izolata, jud. 
Ilfov, pi. Dimbovi^a, com, Fun- 
deni-Gherasi. 

Dima^ilor (Dealul-), deal, in 
jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, 
com. Valea-Salcief. Se desface 
din Dealul-Cilnaului, Brazdeaza 
partea de N. a comunei. Este 
acoperit cu paduri. 

Dimacheni, com. rur., in jud. Do- 
rohoiu, in partea de N.-E. a pi. 
Copula, formata di.i satele: Di- 
macheni si Mateleni, cu rese- 
din^a primariei in Dimacheni. 
Are o populate de 274 familii 
sau 940 suflete; 2 biserici, de- 
servite de 1 preot, 2 cintare^T, 
2 palamari; o scoala, condusa 
de 1 invafator si frecuentata de 
54 elevi; 739 hect. pamint sa- 
tesc; 3237 hect. 20 ar. cimp 
si 114 hect. 58 ar. padure ale 
proprietarilor mosiei; 21 iazuri 
si 12 pogoane vie. 

Budgetul comunei a fost, in 
anul 1890 — 91, de lei 3567 la 
venituri, si de lei 345 5 la chel- 
tueli. 

Vite mari cornute sunt 1007, 
01 1886, cai 210 si pore! 358. 

Sunt 1 10 stupi. 

Dimacheni, sat, pe mosia cu 
acelasT nume, jude^ul Dorohoiu, 
plasa Copula, com. Dimacheni. 
Are 200 fam., saii 775 suflete. 
Asezarile satenilor sunt in mare 
parte bune, cu livezl si gradini. 
Proprietarul mosiei are casa 
mare cu doua rindurT, bine zi- 
dita si cu heiurile necesare. 
Proprietatea mosiei este a 



d-neT Elenca Docan, nascuta 
Dimache. 

Biserica, cu patronul Adormi- 
rea-Maicei-DomnuluT, deservita 
de 1 preot, 2 cintare$T si 1 pala- 
mar; este mare, bine ziditS. si fru- 
mos inzestrata cu necesariile ofi- 
ciuluT divin. Inscrip^ia ce are de 
asupra intrarei spune : 

Acest sft. locas se presupune a ft zidit 
de Isac Balica Hatman, iar acum la 1842, 
s'a zidit clopotni^a din temelie de Vor- 
niceasa Profira Dimache, nascuta Mi- 
clescu. 

Are o scoala, condusa de un 
inva^ator, si frecuentata de 54 
elevi; localul este facut de 
loan Docan, in 1869. 

Calitatea p&mintului este buna 
si fertila. Satenii improprietari^i 
au 581 hect. 47 ar. pamint; 
iar proprietarul mosiei are 2143 
hect. 99 ar. cimp si 42 hect. 97 ar. 
padure. Pe mosie se afla acarete 
bune pentru pastrarea recoltei. 
Sunt 16 iazuri cart produc : stuh, 
pesti si raci ; intre toate mat mare 
este acel al-lui-Dimache, in in- 
tindere de 4 hect. 29 ar. 

Se ma! afla o iivada intinsa 
cu mul^i si dtferi^t fructieri si 
vie in intindere de 8 pogoane. 

Apele ce tree pe mosie sunt : 
riul Jijia ce curge pe la hotaf, 
si ptratele x\randelul si Humeni, 
incepatoare de pe mosie. 

Drumur! principale : acel de 
la Dorohoiu ce trece prin sat 
si duce la Podul-Stamatel si la 
Nicseni; acel de la Miclauseni 
si Dumeni ce vine prin Corla- 
teni si se desparte in 2 ramurl, 
unul ducind la Botosani si cu 
alta la Leorda. 

Hotarele sunt cu : Corlateni* 
Vaculesti, Braesti, Teisoara, Nic- 
seni si Mateieni. 

Curtea boereasca, se zice ca 
e refacuta pe urmele vechi ale 
caselor Hatmanulut Balica, care 
devenira Domnestf dimpreuna cu 



mosia, prin decapitarea Hatma- 
nulut, in urma rSzboiului de la 
Cornul-luI-Sas, cind i s'a con- 
fiscat de Domnie toatS. averea. 

Biserica se zice cS. iarasl este 
foarte din vechime urzita acolo ; 
din povestirile batrinilor, reese 
c& ea a fost f&cuta de $tefan- 
Vod&, atuncl cind si mosia era 
Domneasci; dar prin grele in- 
prejur&rl ce au urmat s'a stri- 
cat, si apoi dupS, ce deveni 
proprietar mosiei Hatmanul Ba- 
lica, acesta a refecut-o dinpre- 
un& cu Cur^ile-Domnesti, carl 
se aflau in ruina. 

Locurl insemnate sunt : Iazul- 
Domnesc si Movila-Bortoasa. 

In satul Dimacheni s'a finut 
in anul 1773 (7 181) sfatul bo- 
ferilor contra lui $tefan Petri- 
ceico-Voda\ 

Dimacheni, iaz, jud. Dorohoiu. 
Vezi Dimacheni, sat. 

Dimei (Valea-), vale, jud. Te- 
cuciu, com. cu acelasT nume. E 
situata la E. de tirgul Stani- 
sesti. Are direc^ie de la N.-E. 
spre S.-V., terminindu-se in Va- 
lea-Dobrotforului. 

Dimiana (Floreasca), mosie, in 
jud. Buzau, com. Gura-Dimienii, 
avind peste 1000 hect., din care 
200 arabile, 1 50 padure, 350 
izlaz, 100 fineafa, 64 livede si 
restul sterp. 

Dimiana (Floreasca), padure, 
pe mosia Dimiana, jud. Buzau, 
com. Gura-DimieniT, despar^ita in 
4 sforl: Fundul-lui-Georghe, F&- 
getul, Dosul-Dimienil si Homo- 
cioala, avind impreuna 150 hect. 

Dimiana, vale, in judeful Buzau, 
com. Gura-DimieniT. Isl ia nas- 
tere de la LicoT, apoi se uneste 
cu izvorul Valea-Homocioaia si 
unite, merg de se varsa in riul 



Hosted by 



Google 



DIMIENf 



11* 



DIMUL 



Sl&nic, prin mijlocul com. Di- 
miana. In timp de ploae vine 
mare si cu multa violen^. 

Dimieni, sat, In jud. Ialomija, 
pi. Ialomifa-Balta, pendinte de 
comuna Ograda. Este situat pe 
malui sting al riulu! Ialomi^a, 
la un kilometru spre V. de 
satul de resedin{a\ 

Popula^iunea este de 75 famili! 
de Romin!, 3 famili! de figan!, 
1 familie de Grec! si 1 familie de 
BulgarT. 

Aic! este o biserica, la care 
deserveste preotul din Ograda. 

Vite sunt: 124 cai, 45 bo!, 
210 o! si 150 pore!. 

Dimieni, sat, face parte din com. 
rur. Tunari-Dimieni, jud. Ilfov, 
pi. Dimbovi^a. Este situat la N. 
de Tunari. La E. locul e baltos. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
727 hec. cu o populate de 321 
locuitori. 

D-l G. D. Vernescu are 505 
hect, din carl cult'iva" 468 (8 
sterpe, 25 izlaz, 4 padure). Lo- 
cuitori! au 122 hect. si le cul- 
tiva pe toate. 

Are : o bisericS, cu hramul A- 
dormirea, deservit& de 1 preot 
si 1 cint£ref ; 1 moara cu aburi ; 
1 masina de treerat ; 1 helesteu. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarl si I hangiii. 

Num&rul vitelor mar! e de 
149 si al celor mici de 823. 

Dimieni, padure, in jud. Ialomi^a, 
pi. Ialomifa-Balta, pe teritoriul 
comune! Ograda, pe $armul sting 
al riulul Ialomi^a. Are o supra- 
fa^S. de 60 hect. Esenfe : stejar, 
ulm, saicie si plop. 

Dimienii (Dosul-), padure, in 
jud. Buz&u, com. Gura-Dimienii; 
formeazS una din cele 4 sfori 
ale padure! Dimiana ; are 32 hec- 
tare. 



Dimienii (Gura-), com. rur., in 
jud. Buz&u, plaiul Slanicul. E 
situate pe ambele malur! ale 
riulu! Slanicul, la o distan^a de 
34kil. 760 m. de Buz&u. Limitele 
sale sunt: La N., incepe din 
plaiul B&ligosi si se lasa pe 
izvorui Valea-Mare, p&na in riul 
Slanicul (la Catrinoiu), trece Sla- 
nicul (pe la Iordache Gelea) si 
se urea pe muchie in sus pana 
inpadurealordachioaia, de unde, 
in linie dreapta peste plaiu, trece 
pana in Muche (C. Margaritesti, 
jud. Rimnicul-S&rat) ; la E., \\\~ 
cepind din muchea Margaritesti, 
merge pe hotarul mo?iei Licoi 
p^na in muchea izvorui Valea- 
Vacii ; la S.,incepind din muchea 
Vae!-Vaci!, se lasa pe muchea 
Vaei-Cringului si apo! pe aceasta 
vale in riul Slanicul; trece apoi 
riul Slanicul in dreptul izvorui Bo- 
dea si merge urcindu-se pe Bo- 
dea pana in muchea Vaei-Corbu- 
lui; la V., incepe din Valea- 
CorbuluT, pe al careia mal merge 
pana la Fag!, in apropiere de 
virful Baligosi. Suprafa^a sa este 
de 1825 hect., din care 637 
arabile, 197 padure, 145 finea^a, 
712 izlaz, i61ivezi, 6 vie si 112 
sterp. Pe ling& pamintul posedat 
de locuitori, proprietap ma! 
insemnate are : Dimiana sau 
Floreste. Terenul e accidentat, 
fiind propriti numai culture! po- 
rumbului, sunt apo!livez!, fine^e, 
etc. Din punct de vedere geo- 
logic e de o deosebita impor- 
tant Valea-Dimieni!. Industrie 
si corner^ n'are. Mor! sunt 2 
pe riul Slanicul. Ca! de comu- 
nicafie are soseaua Sapoca-Lo- 
patari. 

Vite are: 270 bo!, 326 vaci, 
52 vi^ei, 4caT ; 10 epe, 4 minj!, 
2050 01, 121 pore! si 11 capre. 
Sunt 100 stup! cu albine. 

Comuna e formats din c&- 
tunele : Cociobesti, Dimiana, 
Dogari si Floresti. Populapa sa 



e de 1500 locuitori. Case de 
locuit sunt 221. 

Meserias! sunt: 2 fierar! si 1 
boiangiu. 

Contribuabili sunt 168. Sta- 
bilimente comerciale 6. 

Budgetul comune! e de 1421, 
le! anual. 

Carte sttu 17 locuitori. 

Are 1 biserica, cu hramul Sf. 
loan Botez&torul, deservita de 
2 preo^I si 2 cintare^!. 

Circiumi sunt 3. Satul Gura- 
Dimienii exista din vechime. 

Dimienii (Gura-), catmi de rese- 
din^a al com. Gura-Dimieni!, 
jud. Buzau. Are 730 locuitori 
si 108 case. 

Dimienii (Muchea-), colind, in 
jud. Buzau, com. Gura-Dimienii, 
avind culmina^ia: Virful-Dimi- 
enii; e goala ; petris si izlaz. 

Dimitre^ti, sat, in jud. Ialomifa, 
plasa Ialomi^a-Balta, pendinte 
de comuna Murginca. Este situat 
pe maiul de N. al laculu! Stra- 
china si la 5 kil. spre V. de 
satul de re^edinta. 

Are o popula^iune de 45 
familil de Romin! si 4 famili! de 
Tigani. 

Vite sunt: 200 boi, 100 cai, 
800 o! si 100 porci. 

Dimitrie (Sfintul-). Vezi Smiro- 
dava. 

Dimoiul, sat, jud.Dimbovifa, pla- 
sa Dealul Dimbovhra, cat. com. 
Colanui. 

Dimonul, deal, la V. comune! 
Sascioara, plasa Mijlocul, jud. 
Vilcea, care serveste de hotar 
intre aceasta com. si comuna 
Valeni. 

Dimul, dealy jud. Muscel, com. 
Corbisori, din plaiul Nucsoara,- 



Hosted by 



Google 



DIMULEASA 



119 



DINTR'UN-LEMN (MANASTIREA-) 



Dimuleasa, prival, jud. Braila. 
Incepe din malul drept al Du- 
narei, de la jumatatea ostrovului 
Coada-Lupulm, curge spre N.- 
E. in Filipoiu, in partea stinga, 
aproape de cherhanaua $erban. 
Are o lungime de 12 — 15 kil. 
si o la^ime de 3 — 4 m. 

Dimules/ti, sat, face parte din 
com. rurala Madulari, jud. Vilcea 
plasa Cerna-d.-j. Are o populate 
de 210 locuitori, 108 barba^i si 
102 femei. 

Dimule^ti, sub-divizie a coiminei 
Berca, com. Piclele, jud. Buzau. 

Din-Dreapta §i din Stinga 
Cungri^oarei, (Dealurile - ), 

dealtiri, pe carl este situata 
comuna Parosi, plasa Oltuld.-s. 
jud. Oit. Direc^ia lor e de la 
N. la S. Au o lungime de 2 kil., 
pe care se cultiva vi^a, cereale, 
sunt sadi^i pruni, iar parte ramin 
ca pasune de vite. 

Din-Mijloc, (Movila-), movila, 
in jud. Buzau, com. Cotul-Cioril, 
pe mosia Ciorani. 

Din-Prunii-Zamfirei, (Girla-), 

piriii, izvoreste din dealurile 
Piscanilor, com. Piscani, plasa 
Riul-Doamnei, jud. Muscel ; trece 
pe la N. comunei si se varsa 
in Riul-Doamnei. 

Dincani, sat, face parte din com. 
rurala Fata, jud. Olt, pi. Vedea- 
d.-s. Are o populatiune de 350 
locuitori. Aci e o biserica zidita 
la anul 1846, de Badea Tu 
dorache si so^ia sa Ioana. 

Dincolo-de-Sili§te (Dealul-de-), 
deal j in jud. Constanta, pi. Sili 
stra-Noua, pe teritoriui com. rur. 
Satul-Nou si anume pe al catu- 
nuluT deresedin^a Satul-Nou. Se 
desface din Dealul-de-la-Cetate ; 



se intinde spre E., avind o 
direc^tune generala de la N.-V. 
spre S.E., brazdind partea nor- 
dica a plasii si a com. Comuna 
Satul-Nou este asezata la poalele 
sale de S. Uitimele sale rami- 
fica^ii estice se termina pe malul 
vestic al lacului Oitina, facindu-1 
inalt si cam ripos. Are 84 m. 
inahVime. Este de natura hu- 
moasa. Este acoperit cu finefe 
si semanatun. Pe muchea lui 
merge un drum comunal Pirjoaia- 
Satul-Nou. 

Dlnga, saty in jud, Tutova, plasa 
Simila, com. Orgoesti, spre E, 
de satul Orgoesti, in partea de 
N.-E. a jud., asezat pe virful 
unui deal. Are 108 loc. (din 
carl 7 stiu carte) si 40 case. 

Dinghiliul, catun, pendinte de 
com. Scor^arul-Vechiu, jud. Brai- 
la, pi. Vadeni, situat la S.-V., la 
8 kil. de com. Populafia sa e 
de 17 familii, sau 7 7 suflete. 

Dinghiliul} movild, jud. Braila. 
situata la V. de cat. cu acelasi 
nume, la o distan^a de 6 kil. de 
com. Scor^arul-Vechiu. Ofi^erii 
statuluT-major austriac cind au 
facut harta {are* au construit pe 
dinsa un observator. Movila are 
o inahume de 20 — 30 m. 

Dinghiliul, deal, in jurul lacului 
Lutul-Alb, com. Scor^arul-Ve- 
chiu, plasa Vadeni. jud. Braila. 

Dini^orul, padure, pendinte de 
com. Bertesti-d.-j., plasa Balta, 
jud. Braila. Se margineste la 
E. si N. cu cimpia, la V. cu 
Vilciul, la S. cu padurea par- 
ticulars Bertesti. Suprafa^a sa e 
de 4 hect, acoperite cu salcie. 

Dini^orul, tirld, pe malul drept al 
canalului Vilciul, la hotarul de N. 
a com. Bertesti-d,-j , jud. Braila. 



Dinoaia, pddure de stejar, in com. 
Vascani, jud. Suceava. 

Dintele (Piatra-Da§cului), cul- 
minafie a muntelul- Virful-de-Est, 
jud. Buzau. E punct trigono- 
metric. Face hotar intre plaiurile 
Pirscov si Buzau. De pe dinsui 
se desfasura una din cele mal 
frumoase privelistf. Coastele sale 
sunt acoperite de padurl. 

Dintele-din-Mijloc, munte, aco- 
perit cu padure, in com. Salcia, 
plasa Podgoria, jud. Prahova. 

Dintele-RunCului, munte, in com. 
Cislaul, jud. Buzau. VezT Runcul. 

Dintre-Dealuri,/z«#«a, in com. 
Bajesti, pi. Riurile, jud. Muscel. 

Dintre-Poeni, loc izolat, la Est 
de comuna Stilpeni, plasa Riu- 
rile, jud. Muscel, de unde izvo- 
reste Piriul-Ogrezelei. 

Dintre-Sirie, poiand, in partea 
de N. a com. Star-Chiojdul, 
pi. Teleajenul, jud. Prahova, si- 
tuata la confl uenfa pfriulu! $iriul 
cu piriul Siriasul. Serveste de 
izlaz pentru vitele locuitorilor. 

Dintr'un-Lemn,(Manastirea-), 
mdndstire, jud. Vilcea, asezata 
pe valea riului Otasaul, aproape 
de riu, la 3 ore departare de 
Rimnicul-Vilcea. 

Aceasta manastire, dupa cum 
se vede pe pisaniile bisericei, 
s'ar fi intemeiat de Mateiu-Voda 
Basarab. Ea a existat insa cu 
mult maf inainte, de oare-ce 
Mihnea-Voda Turcitul ii facuse 
o danie la 1579. Biserica zidita 
de la inceput din caramida ne- 
tencuita, dupa cum se pare, a 
pierdut mult din stilul ei prin 
desele repara^iunT. Cea din urma 
reparatfune a fost facuta la a- 
nul 1841. 



Hosted by 



Google 



DlNJll-RUNCULUl 



120 



DIOCHEflLOR (DEALUL-) 



Legenda spune ca aceasta ma- 
n&stire s'a zidit in cinsteaicoa- 
nel Maicei-DomnuluJ, facatoare 
de minunf, gasita intr'un stejar, 
in care loc se afla azi biserica. 

La cimitirul man&stiref se afla 
o biseric£ de lemn, de la anul 
1 8 14, care merits o deosebita 
atenjiune. Man&stirea se intre- 
^ine de stat $i se administreaza 
de o starifa ajutata de un con- 
siliii economic ?i de altul spiri- 
tual. Monahele sunt in numar 
de 27 batrine. 

Din{ii-Runcului, localitate, in 
partea de S.-E. a com. Salcia, 
jud. Prahova, pi. Podgoria. E 
acoperita cu padure. 

Dinu (Dealul -lui-), deal, in 
com. Doze^ti, jud. Vilcea, pi. 
Cerna-d.-j. Strabate comuna de 
la N. spre S. Riul Gemineaua 
uda poaiele sale de E. $i Gea- 
m&na pe cele de V. 

Dinu (Valea-lui-Mo§-), vale, 
in jud. Constanta, pi. Silistra- 
Noua, com. Cochirleni. Se des- 
face din Movila-Mare; se indreap- 
ta spre V., urmind direc{iunea 
de la N.-E. catre S. -V. ?i 
se deschide in stuful Ivranes, 
dupS un drum de 2 kil. ; la 
E. se afl& dealul Uzum-Amet; 
e t&iat de Valul-luiTraian pe 
la N. $i de drumul Ivranes- 
Cochirleni pe la S.; este si- 
tuate in partea vestic£ a pla?ei 
$i cea sud-vestica a com. Este 
acoperita cu p&?uni§i stufi^url. 

Dinul (Mo§u-), movila, situata la 
S.-E. de com. Ru^eful, jude^ui 
Braila, la 2V2 kil. de com. Ru- 
^eful. 

Dinul, munte, in jud. R.-Sarat, 
plaiui Rimnicul, com. Bisoca. E 
a$ezat la hotarul jude^ulul ca- 
tre districtul Buzau §i intreco- 



munele Bisoca $i Jitia. Este a- 
coperit numat cu paduri. Se 
desface din dealul Ulmu§orul, 
face pu^in hotarul jude^ului, mer- 
ge spre E. §i las& spre E. culmea 
Cata i{ul, printre riul Rimnicul- 
Sarat $i afluentui sau, piriui 
Catau^ui, $i spre N. CulmeaCil- 
naului, printre riul Cilnaul ?i 
afluentii Rimnicul uT-Sarat, des- 
p&nVmd basinele lor. 

Dinuleasa, padure, supusa regi- 
mului silvic, jud. Muscel, plasa 
Podgoria, com. Glimbocelul, a- 
vind impreuna cu trupurile Go- 
leasca, Baneasa, Gilceasca, To- 
measca, Gherasoaia, Chiriceasca 
$i Ghi^easca, o intindere de 1350 
hect. acoperita cu stejar, car- 
pen, jugastru, ?i plop. 

Dinuja (Aria-lui-), picket, in jud. 
R.-Sarat, pi. Ora$ulul. Vezi Aria- 
lui-Dinu^a. 

Dioche^i, com. rur., in pi. Su- 
$i£a, jud. Putna. 

Este a^ezata pe un deal ce 
este desparfit de Dealul-Crucei 
prin piriui Zabrau^ul. 

Distan^a comunei de re$edin{a 
suprefecturet Mara?e$ti e de 3 
kil., iar de capitala jude^ului 
de 31 kil. 

Comuna Dioche^i se compu- 
ne din catunele : Dioche^i (unde 
e ?i re§edin^a primariei comunei) 
Bolote^ti $i Sperie^i. 

Populatiunea com., dup& eel 
din urma recensamint, ede297 
fam. sau 1071 sufl. (552 b&r- 
bap, 519 feme!). Aceasta po- 
pula^iune se imparte ast-fel: 

381 neinsura^I, 594 insuratf 
?i 96 vaduvi; 1057 Rominf, 4 
Ru$I $i 10 de diferite nationa- 
lity!; 1057 ortodoxl, 4 cato- 
lici ?i 10 mozaicf; 315 agricul- 
torl, 8 meseria?!, 5 comercianfi, 
8 avind profesiunl libere, 41 
muncitorl ?i 32 servitorl. 



Stiu carte 1 16 persoane (103 
barbap, 13 feme!). 

Num&rul caselor de locuit e 
de 302. 

Are o biserica parohiala, cu 
hramul Cuvioasa-Paraschiva, in 
catunul Diocheti ?i unafiliala in 
satul Speriefi, cu hramul Sf. 
loan. 

Copii cu virsta de $coala sunt 
133, din can urmeaza numai 14 
la ?coala din com. Movili^a. 

Budgetul comunei pe anul fi- 
nanciar 1893/94 a fost de lei 
43 1 1 ,94 la venituri ?i de lei 
4302,44 la cheltueii. 

Vite sunt: 2001, din care : 
561 bol, 146 vacT, 153 calf, 
1000 01, 139 capre ?i 207 ri- 
m&tori. 

In anul 1893, cultura vifei a 
fost pe 11352 hect., producind 
25000 lei. 

In comuna sunt: 1 antrepre- 
nor de accize, 4 fierari, 2 mo- 
ran, 1 circiumar, 1 rotar, 39 
fabrici de rachiu, 1 brutar, 2 
lemnarl $i 3 comercian^I diferip. 

Dioche^i, sat, in com. Dragu?eni, 
jud. Covuriuiu, pi. Zimbrul, a- 
?ezat pe valea ?i dealul Dio- 
che^i, in partea vestica a re?e- 
din^ei comunaie. Are o popu- 
lafiune de 184 fam. sau 843 
locuitori. Pana la 1 Martie 1886. 
Dioche^i formau comuna a parte. 
In mijlocul acestuJ sat se afla 
o ripa, numita Ripa-Gal^eniior, 
nume ce se susfine cS i-ar veni 
din timpurile vechi cind, de fri- 
ca Turcilor $i a T^tarilor, mul{i 
g^la^eni i?T g^siati aicea loc de 
scapare. 

Dioche^i, mosie particular^, de 
1 5 10 hect., jud. Covuriuiu, pi. 
Zimbrul, com. Dr^gu^eni. 

Dioche{ilor (Dealul-), deal, in 
cuprinsui com. Dr&gu?eni, jud. 
Covuriuiu, pi. Zimbrul. 



Hosted by 



Google 



DIOCHEf ILOR (VALEA-) 



121 



DlfEI (MOVILA-) 



Diochejilor (Valea-), vale, core- 
spondents a dealulul cu acelasi 
nume, jud. Covurluiu. 

Dionisie (Pe§tera-luI-),/*yfcr£, 

in jud. Buz&u, com. Boziorul, 
in apropiere de fostul schit Sf. 
Gheorghe, sapata in virful unei 
ramifica^il a muntelul Crucea- 
Spatarulul, constind dintr'o stin- 
ca ascu^ita si anevoioasS de suit. 
Tradi^ia o atribue unul pustnic, 
Dionisie Turcatorul, care a sa- 
pat-o si a locuit intr'insa, 

Diordingi-Orman, deal, in jud. 
Constanta, pi. Medjidia, pe te- 
ritoriul com. Cocargea si Eni- 
gea, cu o direcjiune generala 
de la E. catre V., mergind pa- 
ralel si pe la S. vaei Diordin- 
gi-Orman, al caruT mal sudic il 
formeaza pe o intindere de 3 1 /2 
kil. Are o inal^ime medie de 
130 metri. Este acoperit pe o 
parte, si anume pe cea vestic&, de 
pasuni; iar pe cea estica de pa. 
dure, numit& ca si dealul. Din 
acest deal, spre S., se desface 
dealul Dechilitas-Bair-Sirti. 

Diordingi-Orman, padure, in 
jud. Constanta, plasa Medjidia, 
com. Cocargea. Acopera toata 
jumatatea de E. a dealului cu 
acelasi nume. Este compusa din 
ulmT si mai ales din fagi. 

Diordingi-Orman, vale, jude- 
{ul Constanta, in plasa Med- 
jidia, pe teritoriui comunelor 
Enigea si Cocargea. Se in- 
tinde pe de o parte printre 
dealurile Rabagi, Giatri-Bair, 
Diordingi-Orman si Buiuc-Me- 
zarlic-Bair ; iar pe de alta, prin- 
tre dealurile Cestne, Canli si 
Piribel. Din spre N. primeste 
valea Cesme-Cula, iar din spre 
S., valea Ioi-Ceair> (care trece 
prin satul Cocargea). Direcfiu- 
nea sa mai intiiu e de la N.-V. 



catre S. E. si apol catre E. Satul 
Molceova se afla situat in par- 
tea N.-V. a acestel vaT, iar dru- 
mul comunai Molceova-Cocargea 
o strabate aproape in intregime. 

Dio^ti, com. rur., in jud. Roma- 
nap, plasa Ocolul, formats din 
satul cu acelasi nume, asezat 
pe un teren ses, argiios si fer- 
til. Este dispus pe trel linii. 
Se invecineste la V. cu Viju- 
lesti si la N., cu Draghiceni. Se 
afla la 1 1 kil. spre V. de Cara- 
cal, pe soseaua Caracal-Craiova. 
Paduri si cringun inconjoara 
satul la N. si S. 

Are 333 familii, sau 1379 su- 
flete, din can 248 contribuabili; 
sunt 682 barbap si 697 femei ; 
581 casatorip, 792 nec&satorip ; 
122 persoane stiu carte si 1257 
nu stiu. 

Budgetul comunei pe anul 
1886 — 87 a fost de 4730 lei la 
veniturl si 4692 lei la cheltueli. 
Vite rnarT sunt 996, vite mid 
1664 si porci 702. 

In comuna este o scoala pri- 
mary, condusa de un inva^ator 
si frecuentata de 70 elevi (60 
baep si 10 fete) din 100 copii 
(60 b&e^f si 40 fete) in virsta 
de scoala. 

Are 2 bisericl: Sf. Nicolae 
(1868) si S-pi Voevozi (1877), 
deservite de 3 preo^i si 4 cin- 
tarep. 

In cuprinsul com. se afla : ma- 
gura Diostenilor, mSgura Hirca, 
a-Besicu^ei, locul Motea unde 
spun b&tranil ca a fost o bise- 
rica, si Deaiul-Nucilor, unde, se 
zice ca a fost mai de mult sat, 
si unde s'au gasit bani vechi si 
spartun de oale. 

Distrail, deal, in jud. Constanta, 
pi. Siiistra-Noua, pe teritoriui 
com. rur. Caranlic. Se desface 
din dealul Para-Chioi. Se intinde 
spre N., avind o direcpune ge- 



nerals de la S.-V. spre N.-E., 
br&zdind partea de E., a pl&sel 
si cea de S.-V. a comuneT. 
Se intinde d'alungui vaei Cesme- 
Culac. Din el se desface dealul 
Ciatal-Orman. Are o inalpme 
de 172 m,, dominind satul Ca- 
ranlic, valea Cesme-Culac, dru- 
mul com. Para-Chioi-Caranlic. 
Este acoperit cu paduri si fi- 
ne^e. 

Di§ca, localitate izolatd, in jud. 
Buzau, com. Gura - Niscovului, 
cat. Cirlomanesti ; aci e un mic 
deal din care les o muipme de 
izvoare cu apa bunS de baut. 

Di§tei (Valea-), vale, seaca si 
nisipoasa, in jud. BuzSu, com. 
Gura- NiscovuluT, cat. Cirloma- 
nesti. 

Ditcovul, vale, in jud. Tulcea, 
pi. Macin, com. Greci; izvoreste 
din poalele vestice ale dealului 
Coslug; se indreapta spre S., 
in direc^ia N,-E. spre S.-V.; 
strabate cimpia Derment-Sirta, 
brazdind partea ras&riteanS a 
plasei si a comunei, si, dupa un 
drum de 3 km., se arunc& in 
Apa-Calistriei, pe stinga, mat 
sus de satul Greci. 

Di{a-Tatarul (Valea-lui-), §es, 
pu^in deprimat, in jud. Buzau, 
com. Glodeanul-Sarat, pe mosia 
Glodeanul. Acoperit cu sem&- 
n&turT. 

Ditei (Lacul-), lac, in jude^ul 
R.-Sarat, pi. Marginea-de-Sus, 
com. Lacul-luI-Baban, in partea 
de V. a comunei, pe dealul 
Constandoiul. Confine caracuda 
marunta, ce se vinde si se con- 
suraa in localitate. 

Di^el (Movila-), movila, in jud. 
Buz£u, com Glodeanul-Cirlig, 
c&tunul Cazota, numitS ast-fel 



56878 Mar tie ItUftounr (Jeografic. Vol. Ill, 



16 



Hosted by 



Google 



DIJEI (VALEA-) 



122 



DIUDIUL 



dupa Di^a - Mocanul, care isl 
avea tirla aci. 

Di^ei (Valea-),zW^injud.Buzau, 
com. Beceni, catunul Ocea. In- 
cepe din localitate si se scurge 
in Valea-Ocil. 

Di{e§ti, com, rur., jud. Prahova, 
pi. Filipesti. Aceasta comuna 
dateaza din timpul lui Mihaiu- 
Viteazul si s'a infiin^at — spune 
legenda — din soldatil acestui 
viteaz domn, la reintoarcerea lor 
din Transiivania. 

Este situata pe loc ses, sub 
poalele dealuluT Ro^ioara si pe 
ambele maluri ale piriului Ro- 
sioara, la 26 kil. departe de ca- 
pitala jude^ului si la 4 kil. de 
resedin^a plasei. 

Toata supra fafa comunei e 
de 1420 hect. 

La inceput aceasta comuna 
a fost situata pe Dealui-PiscuriT. 

Se compune din 2 catune: 
Di^esti si Rosioara, avind o po- 
pulate de 364 familii, sau 1466 
suflete, din can: 734 barbapf si 
732 femeT, in care intra si 153 
familii de Tigam. Loquesc in 330 
case. 

Sunt 260 contribuabili. 

In comuna e o biserica, fon- 
data la anul 1882 de locuitorii 
satului, prin contribu^iuni bene- 
vole; e deservita de un preot. 

Afara de agricultura, 80 lo- 
cuitorf se mal ocupa cu dul- 
gheria, zidaria, rotaria, iar fi- 
gantf sunt lautan, rudari si fie- 
rarf. 

S'au improprietarit 255 locui- 
tori, dupa legea rurala din 1 864, 
pe mosiile d-lor C. Filipescu si 
Maior Misu, cind li s'au dat 
380 hectare pamint. Produsul 
muncei il desfac la orasul Plo- 
esti. 

Vite sunt: 21 cal, 16 epe, 
190 bol, 123 vaci, [19 vi^ei, 
676 ol si 258 porcl. 



In raionul comunei este o 
moara cu aburi. 

Are o scoala, frecuentata de 
113 copii (107 baeti si 6 fete), 
cu virsta de scoala. Cu intre^i- 
nerea personalulul se cheltueste 
anual 1728 lei. 

$tiu carte 42 barbafi si 4 fe- 
me!. 

In fundul vaiei Cervenia, pe 
proprietatea d-nei Maria C. Fi- 
lipescu, se gasesc multime de 
carbuni de pamint. Pana acum 
3 am au fost aci carierl de car- 
bumf, dar din diferite impreju- 
rari azi nu se mai exploateaza. 

Pamintul e prielnic la toata 
cultura. Dintre pomi roditori 
sunt: 1650 men, 900 pen, 315 
duzT, 50 ciresT, 1008 nuci si 
50025 pruni. 

Comerciul se exercitS, in co- 
muna de 5 circiuman. 

Budgetul comunei la venituri 
este de 3155 lei $i la cheltueli 
de 2749 lei anual. 

Patru sosele inlesnesc comu- 
nica^ia: spre E., cu Tirgul- 
Filipe?ti; spre N., cu Filipesti- 
de-Padure; spre V., cu Moreni 
si spre S. cu Margineni-de-Jos. 

Spre N. de comuna se in- 
tind deaiurile : Zidurile, Lamba, 
Cioclesti, Cocoanele, Bartosul, 
Catuneanul, Magura si Piscurii- 
lui-Vacalie, toate cu direc^ia 
catre S. si E. Poeni sunt: Pie- 
trarul, Morareasa, Calimanul, 
Seaca si Dumbrava. Pe dealuri 
sunt plantate vii, pruni, nuci si 
men; parte din ele serva si de 
pasune viteior, fiind distruse de 
filoxera. 

Prin centru e udata de piriul 
Rosioara, iar pe la E. de riul 
Provi^a (Prahovifa), afara de 
valcelele : Cervenia, Valea-Nea- 
guluT, Valea-de-sub-Magura, Va- 
lea-Popei, Valea-lui-Mihaiu, Va- 
lea-Pripon, Tabalanul si Sovaita. 

Se margineste cu comunele : 
Filipesti- de - Tirg, Filipesti - de- 



Padure, Moreni si Margineni- 
de-Jos. 

Di{e§ti, deal, com. Di^esti, plasa 
Filipesti, jud. Prahova, pe care 
se cultiva 36 hect. vie. 

Di^oilor (Valceaua-), valcea, iz- 
voreste de la V. de com. Me- 
reni, pi. Vedea-d.-s., jud. Olt 
si se varsa in girla Eiul, pe 
^armul drept, tot in raionul co- 
munei Mereni. 

Di^oiul, vale. VezT Bodi, judetul 
Vilcea, 

Diucul, deal, in jud. Constanta, 
pi. Medjidia, pe teritoriul com. 
rur. Rasova, si anume pe acela 
al catunului sau Vlah-Chioi ; face 
parte din culmea Vlah-Bair ; se 
desface din aceasta culme de 
la virful numit Vlah-Chioi ; se 
indreapta spre S., avind o di- 
rec^iune generala de la N.-E. 
spre S.-V., brazdind partea ves- 
tica a plasei si cea sud-vestica 
a plasei si a catunului. Se sflr- 
seste pe malul estic al baltit 
Sarpul (o parte sudica a balti! 
Vederoasa). Este stincos, ceea- 
ce face ca malurile baltii Sarpul 
sa fie inalte si pietroase. Se ridi- 
ca pana la o inaltine de 130 m., 
dominind ast-fel balta Sarpul, 
valea Poluchei-Ceair si drumul 
comunai Aliman-Rasova ; este 
acoperit cu tufarisuri, ce sunt 
niste resturi din intinsele pa- 
durT de odinioara, si cu fine^e. 

Diudiul, sat noti, infiin^at la 1 879, 
facind un trup cu satul Heciul, 
jud. Suceava. 

Diudiul, fost sat, pe mo?ia He- 
ciul, jud. Suceava. 

Diudiul, deal, pe care se afla 
fostul sat cu acest nume, jud, 
Suceava. 



Hosted by 



Google 



DIUDIUL 



123 



DlLMA 



Diudiul, deal, in com. Dolhesti, 
jud. Suceava, acoperit de pa- 
dure de fag. 

Diudiul, piritt, in com. Dolhesti, 
afluent al Somuzului-Mare, jud. 
Suceava. 

Diudiul, fintina, jud. Suceava, in 
locul pe care a fost vatra des- 
fur^atulu! sat cu acelas! nume. 

Diudiul, piriias, jude^ul Suceava 
format din izvorul fintinel cu 
acelas! nume, care pe sesul Si- 
retului se pierde. 

Divanul-Ursulul, deal, in par- 
tea de N. a comunei Bordeni, 
pi, Prahova, jud. Prahova; e a- 
coperit cu padure. 

Dilbanul, munte, la N.-E. com. 
Novaci, plaiul Novaci, jude^ul 
Gorj, pe partea stinga a riului 
Gilortul, intre Rinca, Pietrele, 
Papula si Paltinul. 

Dilboca, mahala, in jud. Mehe- 
din^i, plaiul Cerna, com. rur. 
Dilboci^a. 

Dilboci^a, com. rur. si sat, in jud. 
Mehedin^i, la 30 kil. de orasul 
Severin. Are o populate de 756 
locuiton, din can 126 contri- 
buabiii. Locuesc in 132 case. 

Ocupa^iunea locuitorilor este 
agricultura, cresterea vitelor si 
fabricarea varum!. Locuitorii po- 
seda: 18 pluguri, j6 care cu 
boi, 6 caru^e cu cai; 160 stupi. 

Prin comuna Dilboci^a trece 
soseaua comunalallova^ul-Dilbo- 
ci^a. 

Are o biserica deservita de 
1 preot si 2 cintare^i. 

Budgetui este la venitur! de 
77$ lei si la cheltuel! de 627 lei. 

Vite sunt: 456 vite mar! cor- 
nute, 18 cat, 400 01, 500 capre 
si 290 rlmatori. 



Dilga, sat, in jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-mj., com. Caloparul. Are 439 
suflete, 225 barbapf si 214 fe- 
me!. Locuesc in 81 case si 31 
bordee. Copiil din sat urmeaza 
la scoala mixta din satul Ca 
loparul, ce este la 1 kil, 200 m. 
departare. In anul scolar 1892 
— 93 au frecuentat scoala 8 
bae^i. Cu virsta de scoala sunt 
21 copii. $titi carte 6 loc. 

Dilga, japse, jud. Braila, intre 
privalul Dimuleasa si lezerul 
Pestele; serva de hotar intre 
com. Ciacirul si Vizirul. 

Dilga, mosie, jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-mj., com. Caloparul, satul 
Dilga; apar^ine bisericei Sf. 
Treime din Craiova. 

Dilga, padure, in jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-mj., com. Caloparul, satul 
Dilga, a DomeniuluT Coroanei 
Segircea. Inainte apar^inea Sta- 
tuluT. EvSte amenajata. Esen^e: 
stejar, cer si girni^a, aceasta 
predominind. Intinderea padure! 
este de 1100 pog. 

Dilga, padure, in jud. Ialomita, 
pi. Ialomi^a-Balta, com. Marsi- 
lieni ; are o suprafa^a de 100 hect. 
cu esenfele: stejar, ulm si anin. 

Dilga, piriU, in jud, Dolj, plasa 
Jiul-d.-mj., com. Caloparul, satul 
Dilga, ce izvoreste pe teritoriul 
comunei, curge cu direc^iunea 
de la V. spre E. si se varsa 
pe malul drept al riulu! Jiui. 
Are un pode^ pe dinsul in satul 
Dilga. Curge prin vaiea Dilga. 

Dilga, vale, in jud. Dolj, plasa 
Jiul-d.-mj., com. Calop&rul, pe 
care este situata com, si prin 
care curge piriul Dilga. 

Dilga-Mare, stafie a cael ferate 
Bucuresti-Fetesti, pusa in circu- 



late la 17 Dec. 1886, in jud. 
Iaiomifa, pi. Ialomi^a-Balta, te- 
ritorul com. Marsilieni, la 9 kil. 
spre S. de satul Marsilieni; la 
15 kil., de stasia Lehliu ; la 11 
kil. de stasia Ghimpa^i si la 85, 
de Bucuresti. 

Venitul aceste! sta^il pe 1896 
a fost de lei 121926,10. Inal- 
^imea d'asupra nivelulu! m&ri! 
de 45,07 m. 

Dilga-Mare, numire ce se ma! 
da satulul Marsilieni. 

Dilga-Mica, sat, in jud. Ialomita, 
pi. Ialomita-Balta, pendinte de 
com. Marsilieni. Este situat pe 
{armul drept, la 2 kil. de riul 
Ialomita si sub coasta cimpului 
Baraganul. De satul de rese- 
din^a este la o dep&rtare de un 
kil. spre E. 

Are 28 famiii!. 

Vite sunt: 120 bo!, 91 ca!, 
609 01 si 80 pore!. 

Dilgov (Valea-), deal, in jud. 
R.-Sarat, pi. Orasului; se des- 
face din Dealul-Perisorului ; braz- 
deaza partea de V. a comunelor 
Bon^esti, Blidare si Cotesti; se 
intinde d'alungul piriulu! Valea- 
Dilgov. Este acoperit cu vii si 
semanatur!, 

Dilgov (Valea-), piriU, in jud. 
R.-Sarat, pi. Orasulu!; izvoreste 
din Dealul-Perisorului ; merge 
d'alungul deaiului Valea-Dilgov ; 
ud& comunele Costesti in par- 
tea de S. si se varsa in riul 
Rimnicul, ceva ma! sus de ca- 
tunul Ceardac, al com. Golesti. 

Dilma, com. rur. si sat, in jud. Me- 
hedin^i, pi. Closani, la distan^a 
de 48 kil. de orasul Turnu-Se- 
verin, iar de Baia-de-Arama, re- 
sedin^a plaiulu!, de 20 kil. E si- 
tuata pe dealuri. Formeaza com. 
cu c&tunele: Runcsorul, Dealul- 



Hosted by 



Google 



dIlma 



124 



DlMBOVICEANCA 



de-Rudina si Simsca. Are o po- 
pulate de 700 locuitorl, din 
carl 1 10 contribuabilL Locuesc 
in 136 case. 

Locuitorii poseda: 8 pluguri, 
14 care cu boi, 1 caru^a cu cai; 
89 stupl cu albine. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot si 2 cintare^f; o scoala, 
condusa de 1 inva^ator, frecuen- 
tata de 30 elevi. 

Budgetul comunef la venituri 
este lei 511, iar la cheltueli de 
272 lei. 

Numarul vitelor in aceasta 
com. este de 1 5 39 : 360 vite marl 
cornute, 19 cai, 400 01, 500 ca- 
pre si 260 rimatori. 

Atit com. Dilma, cit si catu- 
nele sale, sunt legate de com. 
Sovarna-d.-s. si Rudina prin so- 
seie comunale. 

Cele mai principale deaiuri 
din aceasta com. sunt: Jidovina, 
Tarni^a, Virful-Popii si Virful- 
Vilculestilor. 

Ca loc istoric in aceasta com. 
este pe Dealul-Vilculestilor, Vir- 
ful-PopiI,pentru ca arise afla niste 
urme de zidartf vechi in pamint, 
unde s'a gasit monede si pietre 
cu inscrip^iuni, din care una a 
fost luata si pusa in temelia bi- 
sericei din aceasta comuna si 
conservata pana in anul 1892, 
Aprilie, cind pentru importanta 
inscrip^iunei ce purta, a fost 
ridicata si trimisa Muzeului, unde 
se conserva astazi. 

Dilma, catena de 'munfi, jud. 
Buzau, care se ramifica in comu- 
nele : Boziorul, Odaile, Canesti, 
Policiori, Piclele, Tircovul si 
Trestia, servind adesea si ca 
hotar intre dinsele si culminind 
in mat multe virfurl, toate cu- 
noscute sub numele de Dilma. 
E avuta in sare. 

Dilma, culminafie a muntelui 
Dilma, in jud. Buzau, com. Bo- 



ziorul, cat. Corneanu. Confine 
multa sare. 

Dilma, cultninafie a muntelui 
Dilma, in jud. Buzau, com. Tir- 
covul. E punct trigonometric. 
Din virful sau se vede orasul 
Braila. 

Dilma, ramiftcafie a muntelui 
Dilma, in jud. Buzau, com. Tres- 
tia. Sub poalele sale a fost situat 
mai inainte satul Trestia, de 
unde apoi s'a mutat pe locul 
unde se afla asta-zi. 

Dilma, colind, in jud. Buzau, com. 
Tisaul, cat. Valea-Rea, intre pa- 
durea Bradul si Badeni. 

Dilma, (Gruiul-Muerilor), deal, 
in jud. Gorj, com. Schela, plaiul 
Vulcan. E situat spre N. com. 
Pe acest deal se afla numai 
paduri de fagL 

Numirea de Gruiul-Muerilor o 
are din vechime. 

Dilma, culnte a coastel Baraganu- 
lui, in jud. Iaiomita, plasa Ialo- 
mi^a-Balta, pe teritoriul com. 
Hagieni. Este situata spre E. 
de satul Gura-Jegalia. 

Dilma, padure, in jud. Buzau, com. 
Boziorul ; are 23 hect. ; face un 



corp cu Corneanul si Posobeasca. 



Dilma, padure, in jud. Buzau, com. 
Odaile; are 120 hect.; eproprie- 
tate mosteneasca in devalmasie 
cu casa Heraru. 

Dilma, pddure, in jud. Buzau, 
com. Trestia ; are 50 hect. 

Dilmei (GogO§ul-), cultninafie 
a colinei Dilma, jud. Buzau, com. 
Tisaul. 

Dlmboaiei (Valea-), vale, jud. 
Tecuciu; desparte satele: Cor- 



ni-d.-s., Corni-d.-j., direc^ie in 
V.-E. 

Dlmboiii, deal^ care se intinde in 
direc^ie N.-V. de la Tataresti 
la Corni-d.-s , in partea de V. 
in raionul com. Corni, plasa 
Berheciu, jud. Tecuciu. 

Dimbova, catun, jud. Gorj, pi. 
Ocolul, comuna Carbesti, in par- 
tea stinga a Jiului si spre S.-V. 
de com. sa. Numirea o are de 
la piriul Dimbova, ce o uda. 
d'alungul si care se varsa. in 

jia. 

E situat pe o cuime dedeal, 
ramificafie din partea de V. a 
dealului* Bran si aproape de so- 
seaua nationals Filiasi - Pietro- 
sani. 

Are o suprafa^a de 200 hect., 
din carl 30 hect. padure, 40 
hect. arabile. 

Locuitorii poseda : 10 pluguri, 
30 care cu boi, 180 vite man 
cornute, 12 cai, 87 01 si capre 
si 100 porcT. 

Comunica^ia in acest catun 
se face prin soseaua comunala, 
care o pune in legatura cu co- 
muna sa, si prin soseaua na- 
{ionala. 

Are 1 biserica de lemn, fon- 
data de locuiton, in anul 1792, 
deservita de 1 preot si 1 cin- 
tare{. 

Dimbova, piriU, jud. Gorj. Iz- 
voreste din Dealul-lui-Bran, din 
coasta despre V. Curge, spre 
S.-V., .uda catunul Dimbova 
si se varsa in Jiu, la Podul- 
Poenel, pendinte de com. Ro- 
vinari. Ca mijloc de trecere 
peste dinsul, e podui de lemn 
dintre catunele Carbesti si Tal- 
vesti, intre^inut de comuna. 

Dlmboviceanca, mo§ie, in jud. 
Buzau, com. Gageni-Vintileanca, 
cat. Sahazeni. 



Hosted by 



Google 



DlMBOVICEANUL 



125 



dImbovita qudet) 



Dimboviceanul, veche numire 
a satului Lata, jud. Ialomifa, 
plasa Ialomi^a-Balta. 

Dimboviceanul, padure, in jud. 
Ialomi^a, plasa Ialomi^a-Balta, 
linga satul Pribegi, 

Dimbovicioara, sat, jud. Dim- 
bovi^a, plasa Bolintinul, cat. com. 
Titu. 

Dimbovicioara, loc izolat, jud. 
Muscel, in apropiere de pestera 
Dimbovicioara. 

Gura Pesterei se afla la 861,2 
metri d'asupra MariT-Negre si 
774,2 m. d'asupra Bucurestilor. 

Dimbovicioara, pestera, jud. 
Muscel, pe riul Dimbovicioara, 
la hotarul despre Transilvania. 
Este mult vizitata in timpul 
verei. In intrul ei omul intim- 
pina stalactite in forma stru- 
gurelui si aite forme de o aibea^a 
exemplara. 

Drumul deia Rucar la Pes- 
tera se face numai pe apa 
acestui riu. De o parte si de 
alta a acestui riu sunt niste 
munfi inalpf de piatra cenusie, 
fara nici o inclinare spre apa 
si acoperip cu brazi. 

In apropiere de Pestera calea 
se ingusteaza. 

Dimbovicioara, riufor/jud. Mus- 
cel ; izvoreste dela hotar, din 
apropiere de Piatra-lui-Craiu si 
se varsa in riul Dimbovi^a, spre 
N.-E. de Rucar, ca la 3 kil. 

Dimbovi^a, jude(, care si-a luat 
numele dupa. riul Dimbovifa, ce-1 
uda de la N.-V. spre S.-E.,tre- 
cind aproape prin centrul jude- 
{ulul. Jude^ul Dimbovi^a se afla 
situat in partea muntoasa a 
tare! rominestf intre 29°,48'si 
intre 23°,37' longitudine estica, 
socotit dupa meridianul Parisu- 



lui; siintre44 ,3O'siintre45°,28, 
latitudine nordica. Judetul Dim- 
bovi^a se invecineste spre E. 
cu jud. Prahova, de care se 
desparte spre N.-E. cu mun^ii 
Omul si Caraimanul, piscurl ale 
Bucegiului, mat jos cu mun^il 
Furnica, Paduchiosul, Plesu, Ple- 
suva, Gurguiatul, Secatura, Po- 
iana-LupuluT, Ma gura, Sultanul 
si al^ii; spre E. si spre S.-E. 
serva de hotar intre Prahova 
si Dimbovi^a o mica distan^a 
piriul Cricovul-Duice. La V. 
se invecineste cu jud. Muscel, 
de care se desparte o mare parte 
prin mun^il Meterezul, Muchia- 
Leota, Marginea - Domneasca, 
Plaisorul, Valea-Brebul si al^ii; 
la N. se invecineste cu Tran- 
silvania, despar^indu-se prin cul- 
mea Carpa^ilor; la S.-V. se in- 
vecineste cu jud. Argesul, la 
S. cu jud. Vlasca si la S.-E. cu 
jud. Ilfovui, ne avind cu aceste 
din urma treT judefe mat mici 
un hotar natural, afara de o 
mica parte din Arges, care des- 
parte pe Dimbovi^a de jude^ul 
Vlasca. Judeful Dimbovi^a are 
o suprafata de 365.220 hect. 
pamint. Clima sa este variata, 
dar sanatoasa. Vara de si in 
partea cimpoasa a jude^ului este 
multa. caidura, la munte insa. 
clima este temperata, asa ca in 
toate verile mun^'if acestui jude£ 
sunt vizita^f de multa lume. Pa- 
mintul este fertil, creste tot felul 
de animate, si produce vegetale 
si minerale. Jud. Dimbovi^a este 
mat mult de jumatate muntos 
si deluros ; principaltf mun^i insa 
se pot numi de la com. Moroeni 
in sus. Intre acestia eel mai 
insemnapf sunt : 

a) Mun^ii dela Moroeni in sus, 
cum mergi pe matca Ialomi^ei 
la dreapta spre E. : Plaiul-Dom- 
nesc, Priporul, Gilma-Ialomi^ei 
in dreptul Priporului in partea 
de V. Brindusi, Orzea, Mar- 



ginea-Cirliguluf, Surlele, Dichiul ; 
in dreptul acestor din urmS dot 
mun^I (Surle si Dichiul) se afla 
muntele Paduchiosul, care este 
cam limita intre jud. Dimbovtya 
si Prahova, si care se pogoara 
cu poalele lui p&na in apa numi- 
ta Izvorul, afluent al Prahovel, 
care curge ca si Prahova 'chiar 
prin com. Sinaia. Tot pe partea 
estica a judefulul ma! sunt mun- 
fil: Oboarele, numit si Pletro- 
si^a, care este ma! sus la N. 
si nu trebue confundat cu com. 
Pietrosi^a ; Nucetul, Blana, Lap- 
ticul si Cocora se afla muntele 
Furnica, care este intre Prahova 
si Dimbovi^a. In Virful Obirsiei 
se afla Omul, care este un pise 
al Bucegiului. 

b) Munfil pe partea sting£ a 
Ialomi^ei, mergind dela Moroeni 
in sus : Piscul-cu-Brazi, Mugurele 
si Raciul; intre acestf din urma 
dot mun^i este riule^ul Valea- 
Raciul; Cufuritul si Rateiul, intre 
care se afla piriul Cufuritul ; 
Lespezi, intre Lespezi si Rateiul 
este piriul Brateiul. Pe cite trele 
aceste ape, adica pe Valea-Raciu- 
lul, Cufuritul si Brateiul sunt 
ferestrae de taiat scindurl ; Za- 
noaga, Lucacila, Deleanul, Pla- 
iul-Mircei, Tatarul, Padina, Col^i, 
Batrina si Doamnele. — Batrina 
si Doamnele se invecinesc cu 
Oblrsia, a! caror proprietarl sunt 
din Transilvania. In virful Pa- 
dinei este vama nutnita Strunga, 
trecatoare in Transilvania la 
vamaaustro-ungara Gu^anu. Sub 
muntele Batrina este manas- 
tirea Pestera-Obirsel subt o des- 
chizatura naturala, lunga ca de 
150 metri si care deschizatura 
merge din ce in ce descres- 
cind pina ajunge asa de mica, 
in cit abia ese un izvor. In 
aceasta pestera, la 20 past de 
manastire, este o cruce, de la 
care nu se poate merge mai 
departe, fund intunerec. 



Hosted by 



Google 



DtMBOVlJA (JUDET) 



126 



DlMBOVIJA (JUDEJ) 



c) Munfif apusani, sau cei apro- 
piap de Muscel: Orlea, Vaca, 
Ratuneiul, pe unde se zice ca a 
trecut Radu-Negru cu trasura; 
Margin ea-Domueasca, munte in- 
tre Orlea si Vaca; Leaota, unul 
din mun^tf cei mai marl ai ju- 
de^uluf, care inclina jumatate 
spre Rucar, jud. Muscel si juma- 
tate spre riul Iaiomifa, jud. 
Dimbovi^a; Mitarcia, Sutila, Du- 
dele-Maii si Dudele-Mici. Acesti 
dot din urma formeaza unghiul 
dintre Leoata, jude^ul Muscel, 
Transilvania si mun^ii de linga 
riul Ialomi^a, ei ocupa punctul 
despre N.-V. al jud. Dimbovi^a. 
Ca trecatoare, afara de Strunga 
mai sunt in jud. Dimbovi^a si 
potecele: Strunga-Mica si Sint- 
Ilie, Podul-cu-Florile este un pla- 
tou frumos plan orizontal pe 
virful Zanoagei, inconjurat de 
jur-imprejur de col^i de piatra 
foarte inalpf si unde se zice ca 
ar fi fost niste Doarane refugiate, 
pe can urmarindu-le si aflindu-le 
aci Tatarii, ele n'au voit a se 
preda si s'au aruncat in pra- 
pastie. — Virful- cu-Dor se aria 
in Virful muntelui Oboarele. A- 
cest Virf-cu-Dor este plin de flori 
frumoase in timpul verei si are 
priveliste spre Prahova si Plo- 
esti. Jude^ul Dimbovh;a are mul- 
{ime de munfi, dealuri si piscuri 
si dela Moroeni in jos; insa de 
mat pufina importanta. Jude^ul 
Dimbovi^a este udat de o mul- 
$ime de riuri, precum : Dimbo- 
vi^a cu afluen^ii sai Valea-Lunga, 
Valea-Tisei, Valea-Barbuie^uluf, 
Riul- Alb, Ilfov, Colintina si Ilfova- 
tul, Ialomi^a cu afluen^il sai Ialo- 
micioara (estica), Valea-Lupului, 
Bizdideiul, Razvadeanca, Sla- 
nicul, Pascovul, Criva^ul si Cri- 
covul, in stinga, Ialomicioara (ve- 
stica) sau Vaiea-Rimnicului, care 
se zice si Valea-Vacei, Vilcana 
si altele, in dreapta ; Argesul cu 
afluen^ii sai Neajlovul in dreapta 



si Sabarul in stinga, format din 
Ciorogirla si Rastoaca, iar a- 
ceasta din Valea-Cobia, Valea- 
Sata si Potopul, care si el este 
format din mai multe pirate . Din 
suma de 365220 hect., supra- 
fa^a totala a jude^uluT, 268573 
hect. este numai pamint arabil, 
52259 hect. este padure; iar 
44388 hect. coprinde satele, ca- 
tunele, orasele, ripile, muchile, 
albiile riurilor, bal^ile, stincile 
si toate locurile nearabile si fara 
padun. Padurile cele mai insem- 
nate din judet: sunt: in plaiul 
Ialomi^a: 9680 hect. pe mun^iT 
Blana, Piscul-Brazii, Magurile, 
BrindusiJe, Cocora, Dichiul, Pla- 
iul-Domnesc, Lapticul, Piaiul- 
Mircei, Nucetul, Oboare, Surle, 
Zanoaga si altii ; 2000 hect. la 
com. Valea-Lunga; 770 hectare 
la Glodeni, 250 la Poduri; in 
plaiul Dimbovi^a: 1350 hect. pe 
mun^ii Mitarcea si Pietrele-Albe, 
2500 hect. pe muntii Colibasi 
la marginea de N.-V. a jud., 
1750 hect. la com. Izvoarele, 
350 hect. la Runcul, 550 hect. 
Scheiul-Episcopiel, 600 Scheiul 
Sf. Ion, 750 hect. Vilcana-d.-j., 
1450 Vilcana-d.-s. ; in pi. Dim- 
bovita: 3500 hect. la comuna 
Butoiul, 1 175 la Capriorul si 
Tatarani, 72 1 hect. la Gheboeni, 
323oJiect. la Ludeci, 1022 hect. 
laManesti, 380 hect. la Priboiul, 
1450 la Rincaciavul, 175 hect. 
la Valea-Caselor ; in pi. Dealul: 
867 hect. la Adinca, 254 hect. 
la Cazaci, 282 la Doicesti, 400 
hect. la Habeni, 500 hect. pa- 
durea Iuda, mosia Racovi^a, 
4300 hect. la Ocni^a, 250 hect. 
la Gura-Ocni{ei, 860 hect., la Raz- 
vadul, 850 la Latinga; in plasa 
Cobia: 500 hect. la Valea-Mare, 
180 hect. la Matasarul, 270 la 
Dragodana, 700 hect. la Petresti, 
200 hect. la Petroaia, 17 10 hect. 
la $u{a-Seaca, 639 hectare la 
Uliesti; in pi. Bolintinul, afara 



de Marun^isul si Gaiseni, mat 
nu exista paduri ; in pi. Iaiomi^a : 
1050 hect la Bolovani, 50 hect. 
la Podul-Barbierului, 50 la Cor- 
natel, 250 la Frasinul, 52 la 
Ghergani, 800 la Marcesti, 100 
la Mavrodin, 750 la Vizuresti, 
117 hect. la Boanga si altele. 

Judetul Dimbovita, ma! in 
toate comunele plaiurilor unite 
Dimbovita-Ialomita si a plasilor 
unite Dealul-Dimbovi^a, produce 
mul^ime de prune, din care se 
fabrica tuica de o buna calitate 
si in cantita^f enorme, ceea ce 
face ca acest judet sa fie intre 
cele d'intiiti ale ^arei mai abon- 
dente m ^uica. Vinuri produce 
acest judet in dealurile: Doi- 
cesti, Aninoasa, Viforita, Raz- 
vadul, Bucsani si altele. 

Animale se cresc in acest 
judet, ca!, boi, vaci, 01, si mai 
cu seama capre multe mai prin 
toate com. plaiurilor si plasilor 
unite, adica in partea de N. si 
din centrul judetuluT, de aceea 
si marca jude^ului, este o capri- 
oara, caci in vechime se gaseau 
prin acest judet si capre sal- 
batice. 

Minerale se afla: sare, la com. 
Ocnita, Bezdeadul, Branesti, si 
Glodeni ; pucioasa, la com. Ser- 
banesti - Podurile, Bezdeadul, 
Glodeni, Pietrosita, Virfurile si 
Visinesti; pu^urt de pacura la 
Glodeni, Colibasi, Vilcana, Oc- 
nita si Visinesti; carbuni de 
pamint la Sotinga doua mine 
in exploatare, la Glodeni, la 
Moroeni in-padurea statului din 
munteleBrindusele; gips,in mari 
cantita^i la Pucioasa si Vilcana; 
pietre de moara, la Pietrari ; var, 
la Branesti, Izvoarele, Runcul, 
Ti^a, Visinesti, Vilcana-Pandeli, 
Sacueni, Buciani, Comisani si 
altele. 

Afara de industria domestica, 
se afla in jude^ o mare fabrica de 
praf de pusca, unica fabrica a 



Hosted by 



Google 



DiMBOVIJA (JUDET) 



127 



DlMBOVlfA (JUDEX) 



tare! de felul acesta, care este 
in partea de N. de Tirgoviste, 
pe malul sting al Ialomi^eT, pe 
soseaua nationala Tirgoviste-Pu- 
cioasa-Transilvania si unita cu 

cale ferata cu Tirgoviste. A- 
ceasta fabrica este in catunul 
Lacule^ele, com. Glodeni, pla- 
iul Ialomita. Afara de aceasta 
se ma! afla : o fabrica de sfor! 
si fringhi! in com. Gura-FoaeT; 
tre! fabric! de faina si gris cite 
una prin Gaesti, Bolovani (co- 
muna Cornetul) si doua in Tir- 
goviste ; cine! fabric! de spirt, 
una in Gheboaia, una in Bo- 
teni, una in Bolovani si doua 
in Tirgoviste; 12 mor! de abur!, 
prin diferite comune ; 127 mor! 
de apa; 7 pive; o dirsta pen- 
tru baterea tesaturilor de lina; 

1 ferastrau de taiat scindur! 
in Manesti, unul in Batesti, u- 
nul in Branesti, cine! in Moro- 
eni, cite-va in Runcul, cite-va 
pe riurile : Cufuritul, Brateiul 
si Valea-Raciulu! si in alte lo- 
cur!; fabric! de oale si fel de 
fel de vase de pamint la Dra- 
gaesti si la Dragomiresti ; fa- 
bric! de cosur! de rachita la 
Dragomiresti, de unde se duce 
la diferite bilciur! ale tare!; ro- 
tarie, in Tatarani si alte comu- 
ne ; o mul^ime de velni^e de 
fabricat tuica prin diferite comu- 
ne , vr'o 12 fabric! de gaz in 
Tirgoviste si com. Colanul ; ma! 
multe mor! de apa in Tirgovi- 
ste si altele ; costume natio- 
nale se face la Riul-Alb, la Pie- 
trari, la Pietrosita si altele; \e- 
satur! de lina, precum : scoar^e, 
velin^e, patun, plocate si altele 
sa fac la Moroeni, Pietrari, Riul- 
Alb si altele. Comerciul este 
activ in jud. Dimbovita. Ca cen- 
tre de desfacere prin vinzare 
si cumparare sunt in judet tre! 
tirgun, sau orase : Tirgovistea, 
care este si capitala jude^ului, 
Gaesti si Potlogi-Urbani. Pentru 



producte ma! este gara Titu 
unde este mare schela de des" 
facerea cerealeior. Apo! ma! sunt 
tirgurile rurale : Corna^elul si 
Gaesti la Sf. Maria sau 8 Sep- 
tembrie. Voinesti la 8 Noem- 
brie; Pietrari la 7 Ianuarie; Voi- 
nesti la Flori!, Baleni la 24 Iu- 
nie; P!etrari si Patroaia la 20 
Iunie ; Gaesti si Branesti la 20 
Iulie, Podurile la 27 Iuiie si la 
6 August. 

Ca! de comunica^ie in Dim- 
bovita sunt: calea ferata Bucu 
curesti-Pitesti-Virciorova cu ga- 
rile: Ghergani in pi. Ialomita, 
Titu in Bolintinul si Gaesti in 
Cobia; calea ferata Titu-Tirgo- 
viste prelungita acum pana la 
Lacule^ele cli garile: Nucetul, 
Vacaresti, Tirgoviste si Lacule- 
tele, toate in pi. Dealul ; so- 
seaua nationals Bucuresti-Pite- 
sti ce trece prin comunele: Bil- 
dana, Lungule^i, Cornetul, Titu, 
Gaesti, Badulesti si merge la 
Pitesti; soseaua nationals. Bu- 
curesti -Tirgoviste - Transilvania 
ce trece prin comunele : Bilda- 
na, Ghergani, Contesti, Mircea- 
Voda, Ulmi, Tirgoviste, Doice- 
sti, Laculete, Gura-Bezdelulu!, 
Poduri, Motoeni, Tita si de aci 
prin Petrosita, Moroeni si pe al- 
bia Ialomicioare! (Estice), pe sub 
poalele muntelu! Paduchiosul la 
Sinaia; soseaua judeteana Tir- 
goviste- Butimanul ce trece prin 
comunele: Lazurile, Comisani 
Habeni, Balani, Dobra, Bilciu 
resti si Cojasca, de unde se 
desparte in doua: una spre S 
trecind prin Butimamil in jud 
Ilfov si alta spre E., trecind riul 
Ialomita la comuna Catunul si 
apo! prin cat. Ochiul-Boulu! in- 
tra in jud. Prahova; soseaua ju- 
deteana Tirgoviste-Gaesti-Vias- 
ca, care trece prin comunele: 
Lucieni, Suta-Seaca, Piciorul- 
de-Munte, Dragodna, Gaesti, Io- 
nesti, Greci, Petresti, Ragul, 



Petresti-d.-j. si apo! intra in 
Vlasca; soseaua jude^ana Tirg.- 
Cimpulung, care trece prin co- 
munele: Dragomiresti, Ghebo- 
eni, Izvoarele, Voinesti, Geme- 
nea si apo! intra in Muscel, 
soseaua judetiana Tirgoviste- 
Ploesti, care trece prin comu- 
nele : Razvad, Sacueni, Adinca 
si intra in Prahova. Afara de 
aceste sosele man, ma! sunt al- 
tele prin judet ce leaga o co- 
muna cu alta. Judetul Dimbo- 
vita pana la 1883 se impartea 
in S plas! si doua plaiuri, adi- 
ca : plaiul Dimbovita, plaiul Ia- 
lomita, pi.. Dimbovita, pi. Dea- 
lul, pi. Cobia, Bolintinul si pi. 
Ialomita ; de atunc! s'au unit 
plaiurile, numindu-se plaiul Ia- 
lomita-Dimbovita cu resedinta 
in com. Serbanesti-Podurile, s'au 
unit plasile din centra Dimbo- 
vita si Dealul, numindu-se Dea- 
lul-Dimbovita cu resedinta in 
Dragomiresti, iar cele-1'alte au 
ramas tot ca inainte: pi. Cobia, 
cu resedinta in Gaesti, pi. Bo- 
lintinul cu resedinta in Titu si 
pi. Ialomita cu resedinta in Bil- 
ciuresti. 

In tot judetul sunt 116 com. 
rur. si 3 urbane, adica 5 1 com. 
rur. si una urb. in pi. Dealul- 
Dimbovita, 23 com. rur. in plaiul 
Dimbovita-Ialomita, 23 comune 
rurale si una urbana m piasa 
Bolintinul si 19 com. rur. in pi. 
Ialom^a. In tot judetul Dimbo- 
vita este o populate de 178248 
suflete, adica : 7000 in Tirgo- 
viste, capitala jud., 47415 in pi. 
Dealul-Dimbovita, 35864 in pla- 
iul Dimbovita-Ialomita, 31336 m 
pi. Cobia, 30564 in pi. Bolinti- 
nul si 26069 m pl- Ialomita. In 
Tirgoviste este un tribunal si 
in judet cine! judecatori! de 
ocol : o judecatorie de ocol pes- 
te plaiur! cu resedinta in $er- 
banesti-Podurile, o judecatorie 
de ocol peste orasul Tirgoviste 



Hosted by 



Google 



DlMBOVITA (PLASA) 



128 



DlMBOVIJA (PLAIU) 



si plasa Dealul, cu resedin^a in 
Tlrgoviste, o judecatorie de ocol 
peste pl&sile Dimbovifa $i Cobia 
cu resedin^a in G&e?ti, o judeca- 
torie de ocol peste plasa Bo- 
lintinul cu resedin^a in Titu $i 
o judecatorie de ocol peste pi. 
Ialomtya cu re^edin^a in Bilciu- 
resti. 

In jude^ul Dimbovi^a sunt 
240 biserici in func^te prin di- 
ferite comune si cStune, apoi 
inc& 24 biserici in Tirgov?ite, din 
care 5 sunt in ruina. Afara de 
acestea maif sunt ?i 12 m&n&s- 
tirf si anume : Dealul, Viforita, 
Gargota, Nucetul, Fusea, Bunea, 
Butoiul, Cobia, Patroaia, Bil- 
dana, G&iseni §i Pe^tera sau 
Obirsia. Preste toate aceste bi 
seridf si man&stiri este un pro- 
topop cu resedin^a in Tirgo- 
viste si malmul^i proesto?! prin 
jude{. In Dimbovi^a sunt: un 
gimnaziu §1 3 scoft primare de 
baep si de fete (in Tirgovi^te), 
o scoalS primary de bae^i $i 
una de fete in G&esti, cite o 
scoalcl de fete prin comunele : 
Titu, Potlogi, Bilciure^ti, Pie- 
tro$i{a, SerbSnesti $i Bezdeadul. 
Pe ling& acestea mai sunt §coli 
mat in toate comunele rural e. 

Dimbovi^a, plasa, in jud. Dim- 
bovi^a. $I-a luat numele de la 
riui Dimbovifa. La 1883 s'a 
unit cu plasa Dealul, formind 
o singurS. plasci, numita Dealul- 
Dimbovi^a cu resedin^a in Dra- 
gomiresti. 

Dlmbovi^a, plain, jud. Dimbo- 
vi{a, numit ast-fel de la riul 
Dimbovi$a. Avea de resedin^S. 
Pietrari si alta-dat& Branesti si 
de la 1883 s'a unit cu plaiul 
Ialomifa, avind resedin^a in co- 
muna Serb&nesti-Podurile, unde 
sunt si b&ile Pucioasa. 

Dlmbovi^a, plain, jud. Muscel, 



contopit cu plaiul Nucsoara de 
la 1 Aprilie 1882, de la care 
data formeaza. un singur plaiu 
cu plaiul Nuc^oara, avind re?e- 
din^a subprefecturei in comuna 
urbanci Cimpuiung. 

Acest plaiu coprinde partea 
de N.-E. a jude^ului Muscel. 

Se margineste la N. cu Tran- 
silvania, de care se desparte 
prin culmea mun^ilor Carpa^i ; 
la E. cu jud. Dimbovifa, avind 
de limita naturals in aceasta 
parte ?irul mun^ilor Dimbovi^eT, 
ce merge paralel cu acest riu; 
la S. cu plasa Arge^elul, des- 
p£r$indu-se de dinsa printr'o 
linie care, incepind de la Dim- 
bovi^a (cam din dreptul satu- 
luf Gemenea) str&bate platurile 
pe din jos de comuna Ma^aul 
pana in Riul-Tirgului la Cim- 
puiung; iar spre V. se margi- 
neste cu plaiul Nuc?oara, avind 
de hotar culmea dealului Ma- 
gura, ce formeaza pana in Cim- 
puiung chiar linia de desp&r^ire 
a apelor celor doua plaiuri. 

Forma plaiului e dreptunghiu- 
lara. 

Numele-I vine de la riul Dim- 
bovifa, care-1 uda. 

Itnparftrea admin istrativd. — 
Plaiul Dimbovi^a se compune 
din 41 sate, carl formeaza 15 
com. rurale: Lere^ti, Voine^ti, 
Valea-Mare, Namae^ti, Dragos- 
lavele, Rucarul, Badeni-Ungu 
reni, BSdeni - P&minteni, Ceta- 
^eni-din-Deal, Ceta^eni.-din-Vale, 
L£ic&I, Miclo$ani, Pucheni, Va- 
leni si M^aul. Re?edin{a pla- 
iului, unit cu plaiul Nucsoara, 
este in Cimpuiung. 

Vechea tmpdrfire a plaiului 
Dimbovifa. Plaiul Dimbovi^a in 
secolul al XVIII-lea avea tot in- 
tin derea de azT, afara de satele 
Ruc&rul si Dragoslavele, carl 
erau atuncl ale pla?ei Argeselul- 
de-Sus, dupa chiar cererea a- 
cestor sate la Guvern : ca s& 



scape de sub privigherea v&ta- 
fulul de plaiu, care le controia 
pichetele pe unde treceau el, 
intr'ascuns obiectele felurite de 
exportare oprite de guvern. 

Inf&t't$area generala a solu- 
lui este variata ?i adese de 
o priveiiste incint&toare. Dea- 
lurile, spre Nord de m&rimi 
uimitoare , $i cu forme dife- 
rite, iau spre Sud directum 
mai lamurite, parte mai dulcT, 
forme mai rotunde, pierzind 
chiar padurile cite o data ?i 
prefacindu-se in muscele, pe 
a c&ror inal^ime, stincile chel- 
ba?e, inlatura monotonia aspec- 
tulul $i atrag cu drag privirile 
calcitorului. 

Vaile, la inceput strimte ?i 
intunecoase, se desfac treptat- 
treptat ?i daca ele n'ar fi atit 
de numeroase ca din fie-ce loc 
sa se vada 2 — 3, deschizindu-si 
gurile m valea principals, fru- 
muse^ea loculul n'ar fi atit de 
fermecatoare. 

Culmea principals a Carpa- 
filor, in dreptul plaiului Dim- 
bovi^a, are la inceput directi- 
unea de la V. laE.,cu virfurile 
cele mai principale Comisul si 
Tamasul, apoi schimbind brusc 
direc^iunea spre S.-E. merge 
ast-fel pana din jos de virful 
Piatra-lui- Craiu, la Piscul Sf. 
Hie, unde se indrepteaza iarasi 
spre N.-E., formind in aceasta 
parte hotar jude^ului Dimbo- 
vi^a. 

Ramifica^iuniie pincipale, carl 
traverseaza plaiul de la N. la 
S,, sunt patru, inchizind intre 
dinsele cele trei vai, pe can 
sunt a?ezate toate comunele a- 
cestui plaiu. 

Acestea sunt: 

I. Mun^ii Dimbovi^ei cu vir- 
furile : Prislopul, Ro$ul, Algiiul, 
Runcul, Priseaca, sunt de o m&- 
rime impunStoare, pe coaste pa- 
durosi, iar pe culme cu pSsunl 



Hosted by 



Google 



DtMBOVlf A (PLAIUL) 



129 



DfMBOVITA (PLAIUL) 



ce nutresc numeroase turme de 
vite. Ei incep din mun^ii Car- 
papf, despartindu-se prin Valea- 
GhimbavuluT, si continua, in lun- 
gul riului Dimbovita, direc^iu- 
nea acestora spre Sud. 

2. Sirul de inaltimi muntoase 
ce formeaza linia de despartire 
intre apa Dimbovi^ei si Arge- 
selul. Aceste inaltimi sunt: mun- 
tele Papusa, al caruT virf intrece 
toate vecinatatile, Draxinul, Ma- 
ra, Tefeleica, Preajma, Munti- 
sorul, Capitanul, Plaisorul, Pra- 
vatul, Altamusul si Mateiasul, 
cu virful Sturul sau Piatra-Na- 
maestilor. O mie de metri poate 
sa fie diferinta de ridicatura in- 
tre Virful-Sturului si vaile ve- 
cine. Calatoriile la el sunt do- 
rite de toti vizitatorii acestor 
locurl. In apropiere de dinsul 
este Pestera-Mateiasuluf, a carei 
adincime uimitoare nu este cer- 
cetata de cit de corbii si in- 
drazne^ii vulturf. 

3. MuntiT Gradisteanu, Gai- 
natul-Mare, Gainatul - Mic, Do- 
briasul-Mare, Dobriasul-Mic, Pis- 
cul-CaluluT, Mosoroaele-Mari si 
Mosoroaele-Mici, Strimtul, Cla- 
bucetul, Chiciora, Coasta-Ma- 
nastirei-Namaesti, Dealul-Selari- 
lor, Dealul-Cucului si Dealul- 
M3tauluT, constitue, de la Pa- 
pusa, sirul despartitor intre apa 
Argeselulu! si Riul-TirguluT. 

4. Oticul, Iezerul, Zanoaga, 
Boldul, Pojorita si Magura spre 
V. plaiuluT", in paralel cu Riul- 
TirguluT, nu au virfun remar- 
cabile, afara de Iezerul, cu lacul 
Iezerul, a carui adincime a de- 
terminat pe ciobani sa zica ca 
e o rasuflatoare a marei. 

Hidrografia. Din aratarea si- 
rurilor ce strabat plaiul Dim 
bovi^a, s'a lamurit ca tre? sunt 
rlurile principale ce uda plaiul : 
riul Dimbovita, Argeselul si 
Riul-Tirgului. 

Dimbovita, izvorind din mun- 



tele Oticul, curge la inceput in 
direc^iune de E. pana la mun- 
tele Tamasul, apoi se intoarce 
catre S. primind de aflueu^t 
pe Dimbovicioara, Valea-Cheii, 
Ghimbavul, Valea-Caselor, Ba- 
deanca, Valea-Ceta^ueT, Valea- 
Larga, toate pe partea stinga; 
iar Riusorul, Valea-Prava^uluT, 
Stoeneasca si Valea-Valenilor 
pe partea dreapta. 

Vrednica de vazut este Valea 
Dimbovicioarel, care, strinsa in- 
tre doua inaltimi pietroase de 
o lungime rara, se desface toc- 
maT mat spre N., unde este pes- 
tera Dimbovicioarel. Riul Dim- 
bovita, parasiad plaiul Dimbo- 
vita, la satul Laical, trece in ju- 
de^ul Dimbovita. 

Riul Argeselul, izvorind din 
muntele Gaina^ul-Mare, sub Pa- 
pusa, curge in directiunea de 
S., uda com. Namaesti, trecind 
pe la E. de com. Valea-Mare, 
apoi ese din plaiul Dimbovita 
la comuna Ma^aul spre a uda 
com. Boteni din pi. Argeselul. 
El primeste de afluenti in pla- 
iul Dimbovita pe Valea-Cirstei, 
pe partea dreapta si Topolita- 
Mateiasului pe partea stinga, 
ambele in hotarul comunei Na- 
maesti. 

Riul - Tirgului izvoreste din 
muntele Iezerul aflat la S. de 
Oticul, si nu primeste afluenp de 
cit, aproape de izvor, pe Cuca 
din Papusa, cis:igind o marime 
ce intrece de doua ori pe aceia 
a riului Argeselul. El uda com. 
Leresti si Voinesti si trece apoi 
in plaiul Nucsoara, udind orasul 
Cimpulung. 

PastravT, mrene, sglavocT, cu- 
^itoi, verde^T, latite si tipansunt 
speciile de pesti ce populeaza 
apele acestor riurt. 

Cdile de comunicafie. Plaiul 
Dimbovita este strabatut de la 
S. spre V. de calea nationals 
Pitesti-Cimpulung-Brasov, care 



trece prin comunele Valea-Mare, 
Dragoslavele si Rucarul. 

De la Rucar pana la Grani^a, 
soseaua se desfasura pe o lun- 
gime de 17 kil. serpuind aci 
prin fundul vailor, colo prin 
traseurf adincl ce numal dina- 
mita a putut sa sape, invirtin- 
du-se in zigzag pe la poalele 
muntelui Sasul si pana in virful 
luT, peste tot sus^inuta de pa- 
rapete enorme de piatra si stra- 
batind peizagiile cele mai in- 
cintatoare. 

Aceasta sosea, cea mai fru- 
moasa a ^arei, lucrare marea^a, 
s'a terminat in anul 1891, Maiti, 
si a fost vizitata de M. M. L. 
L. Regele Regina si Principele 
Mostenitor la 3 Iunie 1891. S'a 
decis ca in parapetul soseleT 
sa se zideasca o piatra come- 
morativa reamintind vizita M. 
M. L. L. 

De la Sud spre Nord, acest 
plaiu mai este strabatut de so- 
seaua jude^iana Tirgoviste-Cim- 
pulung, care la com. Badeni- 
Paminteni se bifurca, o ramura 
mergind la com. Dragoslavele, 
iar cea-1'alta da la Mateias in 
soseaua na^ionala Pitesti-Fron- 
tiera. 

Afara de acestea sunt mai 
multe sosele comunale si vici- 
nale, carl inlesnesc comunica^ia 
intre sate. 

Ocupafiunea locuitortlor. PS- 
mintul arabil in plaiul Dimbo- 
vita fiind lipsit de intinderea si 
fertiiitatea necesara unei culturi 
intinse, care sa constitue un 
izvor de boga^ie, ocupa^ia prin- 
cipala a locuitorilor este co- 
mer^ul cu scinduri, cu lemne, 
cu vite, cu var si brinzeturi. 
Scindurile de diferite marimi 
se fabricain herastraele (numite 
m alte par^i ale $areT joagare) 
aflate pe Riul-Tirgului, si pe 
riurile Argeselul, Dimbovita, Ri- 
usorul, Ghimbavul si Badeanca. 



68878 Jlfarele Dictiovar Geografic. Vol IT' 



17 



Hosted by 



Google 



DlMBOVlfA (PLATUL) 



1^ 



DtMBOVIf A (PLAIUL) 



Femeile se ocupa cu {esatura 
pinzeturilor, a dimiilor si cu 
lucrarea de costume na^ionale. 

In Ruc&r si Dragoslavele, mai 
to$ locuitori! se indeletnicesc 
cu fabricarea scindurilor; in 
Rucar se mai cresc si vite multe. 

Cascavalurile si brinza de Ru- 
car sunt renumite. 

In Namaesti se ocupa cu lem- 
naria si facerea varului din piatra 
calcaroasa adusa din munteie 
Mateiasul. 

In Leresti si Voinesti, cu 
cresterea vitelor, scinduraria si 
munca la fabrica de hirtie loan id, 
aflat&pe Riui-Tirgului, in raionul 
Cimpulungulul si in vecinatate 
de comuna Voinesti. 

In Valea-Mare cu exportarea 
de scinduri si lemne si cu fa- 
bricarea de £uica. 

In Ma^au, cu fabricarea de 
plica, si cresterea vitelor. Aci 
locuitorii cresc un soiu de ca! 
mid la corp, dar foarte iu^i si 
puternicl. 

In cele-1'alte com. de pe linga 
riul Dimbovita, locuitori! se o- 
cupa cu fabricarea de £uica si 
cu transportarea de scinduri la 
Tirgoviste. 

In Cimpulung, locuitorii din 
mahalaua Scheiul, in partea de 
N., se indeletnicesc cu fabri- 
carea de donip; iar ceU'atyi, 
de la V., cu facerea de oale. 

Vitele in num&r mai mare 
sunt oile, vacile, cail si caprele. 

Arenda anuala a unui pogon 
de flnete pentru nutrirea aces- 
tor vite, variaz& intre 10 — 30 
lei; iar prejul de vlnzare ves- 
nica se schimba intre 200 — 
400 lei. 

Gindacii de m&tase nu se 
cresc de cit in cite-va comune, 
ins3. ingrijirea albinelor tot con- 
stitueste ocupa^iunea de predi- 
lec$e a fruntasilor sateni. 

CultuL Locuitori! 'si p&streaz£ 
neclintite credinfa si obiceiurile 



practicelor religioase. Bisericile 
sunt vizitate sSrbatorile de un 
numar mare de barba^I si feme!. 
Multe sate au cite doua bise- 
rici sau doi preo^I. Asa, Leresti 
are o biserica cu 2 preopf ; Voi- 
nesti, 2 biserici cu 2 preo^I; Va- 
lea-Mare, 1 biserica cu 2 preo^i ; 
Namaesti, 2 biserici cu 2 preo^i; 
si o monastire cu 2 preop; 
Dragoslavele, 2 biserici cu 3 
preotl; Rucar, 3 biserici cu 3 
preo^I ; Ma^aul, 4 biserici ; Ba- 
deni-Pamintenl, 3 biserici cu 3 
preoti, etc. 

In total, plaiul Dimbovita are 
28 biserici deservite de 28 preoti 
si 36 dascali. 

Instructiunea publico". In fie- 
care comuna din plaiul Dim- 
bovita este cite o scoala mixta 
cu cite un inva^ator, exceptiune 
facind numai Ruc&rul unde se 
gaseste 1 scoala de baeti cu 3 
invataton si 1 scoala de fete 
cu 2 invatatoare; Dragoslavele 
si Badeni- Paminteni, cu cite 1 
scoala de b&e^i si I de fete. 

In acest plaiu func^ioneaza 
18 scoale rurale (13 mixte, 2 de 
baeti si 3 de fete), conduse de 
21 invataton, cu intre^inerea 
carora statul cheltueste anual 
28.242 lei. 

§coalele sunt frecuentate de 
elevi in mod regulat. In anul 
scolar 1883—84, numarul ele- 
vilor din aceste scoli se ridica la 
593 elevi si 55 eleve. 

Stiu carte 112 b&rbap si 33 
feme!. 

Cind se fac semdndturile. In 
plaiurile-unite nu se fac sema- 
naturl de toamna. Semanatu- 
rile de prima-vara, a griului, 
orzului si ovazulu! se incep de 
obiceiu in lunile Aprilie si Maiii. 

Porumbul seseamana in Apri- 
lie si Maiu. 

Secerisul griulul, orzului si 
ov&zului se face de ordinar in 
luna Iulie; iar culesul porum- 



bului incepe dela 14 Septem- 
bre. LivezI artificiale nu se 
seamana. 

Masini si unelte agricole. In 
anul 1888, au existat in plaiul 
Dimbovita-Nucsoara urmatoarele 
masini si unelte agricole : 1 
masina de treerat cu manej, 1 
masina de vinturat, 3 masini 
de batut porumbul cu manivela, 
912 pluguri de lemn sau {ara- 
nesti, 55 pluguri de fer sau 
nem^esti, 31 scarificatoare, 2 
grape de fier, 54 mori cu apa. 

Populatiunea. Locuitorii co- 
munelor din plaiul Dimbovita 
se estima la suma de 19732 
suflete, apar^inind la 3740 fa- 
milii, ro^i de nationalitate curat 
romineasca. 

Miscarea populapei plaiului 
Dimbovita - Nucsoara pe anul 
1889. In acest an s'au facut in 
plaiul Dimbovita-Nucsoara 263 
casatorii, s'au nascut 1220 copii 
si au murit 754 barbatl si fe- 
me!. 

S'au casatorit (dupa etate) : 
84 barbap (dela 18 — 25 ant), 
129 (dela 25 — 35 ani), 29 (de 
la 35—45 ani), 21 (dela 45— 
60 an!); 42 feme! (dela 15 — 18 
ani), 168 (dela 18 — 25 ani), 36 
(dela 25—35 ani), 14 (dela 35 
— 45 ani) si 3 (dela 45 — 60 
an!. 

S'au nascut (dupa sex): 626 
baeti si 594 fete; legitiml: 573 
baepf si 547 fete; natural!: 53 
bae{I si 47 fete, Au murit: 392 
barba^I si 283 feme!. 

Plaiul Dimbovifa in anul 1856. 
In acest an gasim ca plaiul Dim- 
bovita are 95 mun^i, carl dau 
un venit anual de 53420 lei; 87 
herastrae cu venit anual 32429 
lei; 29 mori cu venit anual 7850 
lei; 5 dirste cu venit 1230 lei, 
4 piue cu venit 460 lei; 18 po- 
vern! cu venit 13490 lei. 

Populatia plaiului se urea la 
1 1293 locuitori, din carl 6041 



Hosted by 



Google 



dImbovita (rIul-) 



131 



DlMBOVlTA (RlUL-) 



barbap, 5252 feme!, cu 2634 
familii. 

Avea 23 sate, 27 biserici, 45 
preo^i, 3 diaconi, 25 boeri de 
neam, 13 mazili, 2262 contri- 
buabili romini, carl plateau a- 
. nual 20188 lei si 91 #ganJ 
coutribuabill carl plateau 4550 
lei anual pentru proprieta^ile lo- 
cuite si nelocuite si contribu^ia 
drumurilor. 

Dimbovit;a, riu. Din virful Ie- 
zera, (2407 tn.), care aparfme 
mun^ilor Fagaras, din lan^ul Car- 
pa^ilor, ia nastere riui Dimbo- 
vi£a, afluentul eel mai principal 
al Argesului. Important aces- 
tui riu reese din aceea ca uda 
capitala ^arei si ca pe o parte 
din vaiea sa trece soseaua-na- 
^ionaia Cimpulung-Brasov. A- 
cest riu ia nastere din 2 pir- 
loage, se indreapta m general 
spre N. cu neinsemnate schim- 
bari de direc^ii, impuse de ra- 
mifica^iile mun^ilor inalpf, car! 
marginesc valea acestui riu ; 
dupa ce curge pe 6 kil., se in- 
dreapta spre E. si dupa ce trece 
la N. de muntele Peceneagul, ia 
direc^ia S.-E. pana. in dreptul 
muntelui CascuL 

La N. de acest munte, Dim- 
bovi^a primeste pe dreapta a- 
pele care se scurg din muntele 
Dracsinul in direc^ia de la V. 
la E, prin vaiea numita Dracsi- 
nul; iar la S. de muntele Cas- 
cu, apele can se scurg din mun- 
tele Papusa, tot in direc^ia de 
la V.-E. prin vaiea numita Cas- 
cu; dupa ce Dimbovi^a a pri- 
mit apele acestor vai, ia direc^ia 
spre S. si primeste pe stinga 
apele, care plecind din Piatra- 
lui-Craiu, curg de la N. la S.- 
V., prin valea Tomaselul. 

De la confluen^a sa cu acest 
piriu valea incepe a se largi a- 
tingind in unele par^I 150 m. 
Tot pe stinga Dimbovi^a prime- 



ste apele care curg tot din Piatra- 
lui-Craiu prin valea lu! Inanul, 
iar mai la S. acelea care curg 
prin valea Speriatul. 

De la aceasta confluen^a, va- 
lea incepe a fi locuita ; pe stin- 
ga se gasesc catunele : Podul- 
Dimbovi^ei; la S. de aceste ca- 
tune apele se restring din nou 
intr'un defileu format din mun^if : 
Plaicul, Magura si Posada. Ra- 
mifica^iile acestui din urma mun- 
te silesc apele Dimbovitei a-si 
schimba direc^ia c&tre E., iar 
dupa ce ocoleste muntele Po- 
sada se indreapta din nou ca- 
tre S., de aci se deschide o 
vale larga unde are loc conflu- 
en^a cu Dimbovicioara ; locali- 
tatea poarta numele de Podul- 
Dimbovhxi. In acest loc sosea- 
ua nationals, care urea valea 
Dimbovitei de la Dragoslavele, 
o paraseste pentru a urma pe 
aceea a Dtmbovicioarei, intreta- 
indu-se spre frontiera. 

Dimbovicioara, aflue itpe stin- 
ga, ia nastere din muntele Pe- 
tricica, curge de la N. la S., tre- 
cind pe linga localitatea numita 
Pestera-Dimbovicioarei, ia di- 
rec^ia spre S.-E., apa sa este 
marita cu acele ale vailor Izvo- 
rul, Moci si Ore^ii. 

Valea Dimbovitei, la conflu- 
en^a ei cu Dimbovicioara, este 
deschisa, dar se restringe din 
nou intre culmea Posada si mun- 
tele Dumbrava la S., careia pri- 
meste si apele riului Dumbrava, 
marit cu Gura-Vaiel, care curge 
prin Valea-Ristava. Laconfluen^a 
cu acest piriu, Dimbovi^a se in- 
dreapta spre V., trece pe linga 
satul Rucar, de unde ia direc- 
^ia spre S. De la Rucar, valea 
deschiztndu-se, largimea sa atin- 
ge 600 m. in unele par^I; intre 
Lunca-Gherlel si Slobozia, pe 
1 1 /2 kil., largimea vaiel se re- 
duce din nou la un defileu. La 
S. de satul Stoenesti, pe par tea 



dreapta, Dimbovi^a primeste pi- 
riul Stoenesti, de mica impor- 
tant ca volum de apa, insa 
important prin aceea ca pe va- 
lea luT trece soseaua care une- 
ste Valea-Dimbovifei cu aceea a 
Argesului si in urma cu a Riu- 
luI-TirguluI. 

La N. de satul Badeni, Dim- 
bovifa primeste pe partea stinga 
piriul Radivca care ese din vir- 
ful Leotel, curge de la N. la S.- 
V. si a carul vale in partea de 
N. poarta numele de valea Cim- 
padia; la S. de confluen^a a- 
cestui riu, ramifica^iunile cul- 
melor Tefeloaga si Leotel, care 
marginesc valea Dimbovitei, se 
apropie de ele asa, in cit redu- 
ce din nou valea la un defileu 
pana la confluen^a cu Valea- 
Larga. 

Prin Valea - Larga se scurg 
in direc^ia N.-S. V. apele care 
les din culmea Leotei ; conflu- 
en{a are loc la N. de Miclau- 
sani. 

De aci valea incepe a se 
largi din ce in ce, iar la Izvoa- 
re atinge 2V2 kil., unde are loc 
confluen^a ei cu Riul-Alb, care 
aduna apele v&ilor Strimba, Cim- 
pina si Barbule^ul. Un alt afluent 
pe partea dreapta, e piriul Ta- 
tarani care se uneste cu Dim- 
bovifa la Caprioara. Direc^ia 
generala a vale! Dimbovitei de 
la Rucar si pana la Rincacio- 
vul este aceea de la N. catre 
S., cu oare-care inclinare spre 
E. De la Rincaciovul direc^ia 
Dimbovitei se schimba spre E. 
pana la N. de Luchieni-din- 
Deal, de unde is! reia din nou 
direcfia sa generala de S.-E. 

Aceasta direc^ie a sa se schim- 
ba in unele par^I, accentuindu- 
se spre E. sau spre S., schim- 
bari insa pe micif direc^ii, fiind 
mai mult coturl. 

Pe stinga sa Dimbovi^a, la 
Nucet, primeste apele pirtului 



Hosted by 



Google 



DlMBOVlJA (RtUL-) 



132 



DlMBOVFf A (RtUL) 



Noroioasa. Un alt afluent tot 
pe stinga sa, cu un cars mat 
lung, este Ilfovul, care izvoreste 
de linga. Colanul, Ja S. de Tir- 
goviste; curge in directia S.E., 
trecind pe la Bratesti-d.-s., Bo- 
lovani-Mari, Balteiul la V. de 
Ghergani, pe la S. Tartasesti- 
d.-j., unde in mijlocul un i! Za- 
voiu apele sale se raspindesc 
si se unesc cu ale Dimbovifei 
intre Brezoaia-Camarasului si 
Cosoba. Afluentul sau insa mai 
principal ca volum de apa si 
ca lungime este Colentina. A- 
cest pinu ia nastere din pad i- 
rea Calugareasca, directia sa 
este paralela cu a Dimbovi^ei, 
uda Ghimpa£i, Vizuresti, Cioca- 
nesti, Buftea si Chitila, iar la N. 
de Bucuresti, albia sa se large- 
ste in unele parp, in cit formea- 
za lacurT, care toate au insa o 
scurgere in valea Colentinei; 
dupa. ce trece pe la Baneasa, 
Herastrau, Fundeni, Pantelimon 
si Cernica se uneste cu Dim- 
bovita laCaldarari. Acest afluent 
al Dimbovifei primeste si el Ia 
rindul sau apele valei Mihulean- 
ca. Tot pe aceasta parte apele 
din padurea Cernica se scurg 
pe valea Tinganul in Dimbo- 
vita. 

La Frunzinesti, Dimbovi^a pri- 
meste tot pe stinga apele vaieT 
Pasarea. Pe partea dreapta de 
la localitatea Lungule^ul, un ca- 
nal ia o parte din apele Dim- 
bovi^ei pentru a le uni cu pi- 
riul Ciorogirla, care curge in a- 
propiere de Dimbovita si care 
se varsa in Sabarul, la Braga- 
diru. Afara de acest afluent, 
Dimbovita mai este alimentata 
prin mid scurgen de apa, insa 
far' de importan^a. Dimbovita, 
incarcata cu afluen^ii, pe care 
i-am numit mai sus, urmind 
directia sa de S.-E., se varsa 
in riul Arges, la V. de satul 
Budesti. 



Valea DimboviteT incepe a fi 
locuita de la confluen^a-i cu va- 
lea Speriatul, la S. careia, pe 
malul sting, se gasesc situate 
la o mica distanta unul linga 
altul doua catune cu numele de 
Podul-Dimbovifei. 

Primul sat mai mare este Po- 
dul-Dimbovitei, situat pe par- 
tea stinga la confluenta Dim- 
bovicioarei ca Dimbovita si tot 
pe partea stinga din acest punct 
se zaresc ruinele unei ceta^T 
numita Cetatea-NeamtuluT. De- 
fileul dintre Podul-Dimbovitei 
si Rucar poarta numele de de- 
fileul Posada si peste culmea 
Posadei trece soseaua nationals 
Cimpulung-Brasov. La esirea 
din defileul Posada, pe malul 
drept al DimboviteT, se gaseste 
situat satul Rucar, pe unde tre- 
ce soseaua nationala. Mai la S. 
de acest sat se gaseste Lunca-Gir- 
lei, pe malul drept, dupa care 
pe malul sting se gaseste Slo- 
bozia. In fata SlobozicT, pe cul- 
mea care pleaca din Piatra-Na- 
maestilor, se gaseste satul Frun- 
tilor, iar la S., tot pe malul drept, 
satul Stoenesti. Pe malul sting, 
la S. de Stoenesti, Dimbovita 
uda Badeni si Cotenesti. 

De la Stoenesti si pana la 
Cetateni, Dimbovita trece prin- 
tr'un nou defileu, unde sunt de 
remarcat, pe malul sting, ruinele 
une! bisericT parasite si a unei 
cetafuT, care poarta numele de 
Cetafuia-luT-Negru-Voda. La e 
sirea din acest defileu se ga- 
seste com. Cetateni, compusa 
din doua catune, din care cele 
de pe malul sting poarta nu- 
mele de Ceta^eni-din-Vale, iar 
cele de pe malul drept Cetateni- 
din-Deal. Mai la S., pe malul 
sting, se gaseste Diaconesti iar 
in fa^a acestuia Padermani. Dim- 
bovita uda mai la S. Laicai, 
Miclausani pe stinga, Valeni si 
Capul-Coastef, pe dreapta la S. 



de care se gaseste com. Gemeni, 
situata pe ambele maluri, Gin- 
desti-din-Vale, pe malul drept, 
Voinesti pe stinga, Dragoda- 
nesti si Sturdzeni pe dreapta, Iz- 
voarele pe stinga, la confluenta 
sa cu Piriul-Alb. De aci, malul 
drept e mai populat, cad ga- 
sim in aceasta parte satele Pre- 
boiul, Tatarani, Caprioara, Ma- 
nesti si Dragaesti-Paminteni, pe 
cind pe malul sting nu se afla 
de cit Geboani in fata Capri- 
oareT si Dragae^ti-Ungureni, in 
fata celor Paminteni. La S. de 
acestea, pe malul sting al Dim- 
bovitei, se gaseste Dragomiresti, 
dupa care Dimbovita uda : Rin- 
caciovul, Luceni-Ungureni, am- 
bele comune situate pe ambele 
malun; Luceni - Paminteni si 
Vacaresti-din-Deal, iar pe ma- 
lul drept Luceni si Ciurari. La 
S. de Ciurari, tot pe malul 
drept, care este mai inalt, se 
gaseste comuna Persici - Man . 
Pe malul sting al DimboviteT, 
la confluenta cu piriul Noroioa- 
sa se afla Nucetul ; in urma Dim- 
bovita uda pe stinga satele: Ba- 
nesti, Bestiloaia, Moara-Noua, 
Adunati, Bolovani, Cringasi , 
Contesti-de-Sus si de-Jos, Moara- 
SlobozieT, Cosoba, Popesti, Dra- 
gomiresti-din-Vale,Rudeni,Sirbi, 
Giulesti, Tigania, Ciurelul ; iar 
pe dreapta: Canesti-d.-s., Podul- 
RiziT, Sabiesti, Baleni, Raicule- 
sti, Lungule^ul, Brezoaia-Cluce- 
ruluT, al-Brailoaicei, al-Camara- 
sului, Bucsaneasca^ Joi^a, Arcuda, 
Bicu , Dragomiresti- din - Deal, 
Chiajna si Dudul-Rosu. Dupa-ce 
Dimbovita a trecut prin aceste 
localita^T, din care de remarcat 
sunt : i . Lungule^ul, de unde 
incepe san^ul care uneste Dim- 
bovita cu Ciorogirla. 2. Joi^a, 
Arcuda si Bicu, de unde se a- 
limenteaza Bucuresti cu apa de 
baut prin ajatorul filtrelor. 3. 
Chiajna, care se gaseste la li- 



Hosted by 



Google 



DlMBOVlfA (RlUL) 



133 



DlMBOVIf A (RlUL) 



mita regiunei fortificate a Bu- 
curestilor, — Dimbovita uda dupa 
aceea Capitata ^arei, unde albia 
ei este canalizata, incepind de 
la Grozavesti si pana. la Vitan ; 
de aci Dimbovita, a carui vale 
atinge in unele parfi i 1 J2~2 
kil., trece pe la: Cioplea, Du- 
desti, Catel il, Caldarari, Cer- 
nica, Tinganul, Paroaia, Plata- 
resti, Cucuiafi, Lamotesti, Va- 
sila^i si Budesti pe stinga, iar 
pe dreapta: Vacaresti, Popesti- 
Conduratului, Leordeni, Babesti, 
Glina, Balaceanca, Orasca, Gal- 
binasul, Pirlita, Buciumeni si 
Gruiul. 

Dimbovita, care intra in re- 
giunea fortificata la Chiajna, si 
dupa. ce a trecut pe linga for 
turile Leordeni si Catelul, ese 
din aceasta regiune si se in- 
dreapta spre Budesti, unde se 
varsa in Arges. 

Muntii din care ia nastere 
riul Dimbovitei poarta numele 
de Muntii-Fagarasului, din lantul 
Carpatilor. Virful din care isi 
are sorgintea, se gaseste situat 
pe culmea Mesului si din acest 
punct pleaca mai multe culmT, 
care despart vaile diferitilor a- 
fluenpfal Argesului; aceste culm! 
poarta numele de : Popaul, Nanu 
si Ezera. Pe stinga Dimbovi- 
tei, de la sorgintea si pana la 
confluenta ei cu Dimbovicioara, 
se gaseste culmea Mesului, care 
pleaca din lantul Carpatilor, din 
virful Berevoiasca spre S. Vir- 
furile mai insemuate de la S. 
spre N., sunt: Cremenea, Oiti- 
cul-Mic si Oiticul-Mare. 

Dupa aceea Dimbovita se a- 
propie de lantul principal al Car- 
patilor, pe care se gasesc vir- 
furile : Ciocanul, Piscul, To- 
masul si Piatra-lui-Craiu. Din 
Piatra-lui-Craiu pleaca o culme 
stincoasa, pe care se gasesc 
virfuriie : Pietricica, Paltinetul si 
Berile, si care se termina cu 



culmea Plaicul, la confluenta sa 
cu Dimbovicioara. 

Tot din lantul principal al 
Carpatilor, la N. de Piatra-lui- 
Craiu, se gaseste culmea Toma- 
selul. Pe malul drept se gaseste 
Muntele-Gainel, in fa^a muntelui 
Oiticul, Peceneagul in fa^a Cio- 
canului-Piscului. Din Papusa, 
care se gaseste la extremitatea 
din spre E. a culmeT Ezera, 
pleaca spre S. culmea cea mat 
importanta a vaiei Dimbovitei 
de pe aceasta parte si anume 
culmea Tefeloagei care desparte 
valea Dimbovitei de aceea a 
ArgesuluT. 

Aceasta culme trimete in spre 
valea Dimbovitei diferite rami- 
fica^iuni, can poarta numele de 
Cascul, Boteanul, Dragulanelul, 
Magura si Posada. Pe culmea 
Tefeloagei se gasesc virfuriie : 
Moara, Tefeloaga, Prajina, Vir- 
ful-Capitanului , Piatra-Namaes- 
tilor, Virful-Dimbovi^ei, Volnelul 
si Demetrul, de unde incepe 
seria dealurilor. 

Dealul care urmeaza mai de 
aproape malul drept al Dimbo 
vifei poarta diferite numiri si 
anume : in dreptui Valenilor, 
Dealul-HirtopT, la extremitatea 
caruia, la S., se gaseste Virful- 
Hadopcin, din care pleaca de-a- 
lungul Dimbovitei, Malul-Corbu- 
lui si cu Dealjl-Simpului se ter- 
mina culmea Tefeloagei. Cele- 
l'alte dealuri can se mai ga- 
sesc pe malul drept al acestui 
riu, nu sunt de o mare impor- 
tant* si poarta numirile locali- 
ta^ilor de prin prejur. 

Ultimele ramificatii ale cul- 
meT Tefeloagei dau direc^ie vaiei 
Dimbovitei si diferitilor afluen^i, 
indreptindu-se cea intiiu spre 
S.-E., iar cel-l'ah:! spre S.-V. 

Pe partea stinga, dupa Pia- 
tra-luI-Craiu, pe lantul Carpati- 
lor, se gasesc virfuriie : Groa- 
pa, Paltinisul, etc. 



La S. de aceste virfurl, cul- 
mile care pleaca, poarta numele 
de Potarnicul si Ore^ul. 

Din virful Sintiiei al lan^ului 
Carpatilor, pleaca culmea Dim- 
bava, la a carel extremitate se 
gaseste virful Dimbava, care for- 
meaza impreuna. cii culmea Po- 
sada, defileul cu acest nume. 

Din virful linia, care apar^ine 
tot lan^ulul Carpatilor, pleaca 
spre S. principala culme de pe 
stinga Dimbovitei, anume cul- 
mea Leotei, importanta prin a- 
ceea ca desparte basinul Dim- 
bovitei de al Ialomitei, sau al 
Argesului, de al Ialomi^ei. 

Din virful Metereni, care a- 
partine acestel culmi, pleaca in 
spre Dimbovita o serie de culmi, 
al caror nod principal e Mun- 
teie-Rosu si din care mai multe 
ramuri se due spre V. si S.-V. 
pana in malul Dimbovitei. Pe 
aceste ramuri se gasesc virfu- 
riie : Piatra-Prislop, Cristiana, 
la N. de Dragoslavele ; Malul- 
Corbului, la S. de Dragoslavele ; 
Virful-Albescu, Muntele-Albes- 
cu, Muntele-Rosu, Virful-Algiru 
si Prisaca, de-a lungul piriului 
Radifca. Pe culmea Leotei se 
gasesc : Virful-Leotei, Virful- Va- 
cei, Gruiul -Ursului, Marginea- 
Domnilor, Gavana, Pleisoara si 
Pucheni. Din Gruiul - Ursului 
pleaca o culme pe stinga piri- 
ului Radifca, pe care sunt vir- 
furiie Orzicul si Purcaroaia. Din 
Gavana pleaca o mica culme, 
pe care se gasesc virfuriie : Gar- 
vanul si Plesa-Popel si pe care se 
gaseste Ceta^uia - iul - Negru - Vo- 
da. Din Pleisoara pleaca cul- 
mea Ploiscioara, care se termina 
in spre Dimbovita cu Plesea- 
Mica, Plesea-Mintilesttlor si Vir- 
ful-Carbunari. 

Din virful Pucheni se des- 
part trei culmi : 1 . Culmea-Mi- 
clausani, intre Valea-Barbule^u- 
lul si Valea-Larga, pe care se 



Hosted by 



Google 



DlMBOVIJA (MO$IE) 



134 



DlMBOVIJA-MOSTISTEA 



g£seste Virful-Cheliei si care se 
termini cu Dealul-Florii ; 2. Cul- 
mea Padina, intre valea Barbu- 
lepil si valea Piriului- Alb, pe care 
se gasesc virfurile BarbuleJ: sija- 
coleu, iar a 3 -a culmea, care des- 
parte afluenpl Dimbovi^ei de ai 
lalomi^el si care poarta numele 
de Culmea-Leotei propriu zisa. 
Pe aceasta culme, in partea Dim- 
bovi^eT, se gasesc : dealul Loicul, 
Vulcan, virful Petrarul, Mate- 
escu, etc. Din aceste dealuri 
pleacS mai multe ramuri mici, 
numite: Plaiul-Mogoi, Plaiul-Ne- 
iuiui, Plaiui-Gloduluf, etc. Ulti- 
ma ramiflcapune se numeste 
Mersina, care se termina la N.- 
V. Tirgovistei si pe acest mal 
se mai gasesc dealuri de mica 
important pana la confluen^a 
cu Argesul, dealuri care poarta 
numirile localitaplor vecine. 

Peste riul Dimbovita, in jud. 
Dimbovita, sunt sapte mar! po- 
duri statatoare, adica : unul in 
com. Gemenea pe soseaua ju- 
de^eana Tirgoviste-Cimpulung, 
facut de armata in urma cam- 
panieT din 1877 — 78; unul in 
com. Lucieni, pe soseaua jude- 
{eana Tirgoviste-Vlasca, facut 
de jude^; unul in com. Bolo- 
vani, numit Podul-lui-Petrache, 
dar care acum este cu totul 
distrus, facut de proprietarul 
mo^iei, pe soseaua vecino-co- 
inunala Corna^elul-Bolovani-Bra- 
nistea-Titu ; doua poduri la co- 
muna Lungulep, pe soseaua na- 
ponala. Bucuresti-Pitesti ; in fine 
alte dou& poduri marl de fier: 
unul, linga cat. Besteloaia, la ca- 
lea ferata Tirgoviste-Titu si al- 
tul, la c^t. Boteni pe calea fe- 
rata Bucuresti-Virciorova. 

Lungimea cursului acestui riu 
este de 250 kil., din can 75 
kil. face in jud. Muscel, (pana 
la Gemenea din judepil Dim- 
bovita). 

Cursul sau in judepil Muscel 



este forte repede si adincimea 
sa (la S. de catunul Stoenesti) 
in timpii ordinarT, este de 0,90, 
iar latimea mijlocie de 20 m. 

Albia Dimbovi^ei confine pie- 
tre si bolovani marl in tot par- 
cursul sau prin jude^ul Muscel, 
iar de la Gemenea, limita aces- 
tui jude£ cu jud. Dimbovita, 
incepe pietrisul si mai la vale 
nisipul. 

La Rucar, pe linga care trece 
riul Dimbovita, albia e! se afla 
la o inalpme de 579 m. da- 
supra Bucure^tilor si pana la 
Bucuresti descinde la ceva mai 
jos de 8y m. Iualpmea albiei 
sale aci descinde cu 486metri, 
adica cu o clina medie de 4 
mm. pe m. 

Dimbovita e cuvint slav si 
insemneaza foaie de stejar. 

Fra^ii Tunusli, in a lor lsto- 
rie a Tarii Rominesti, (1806) 
spun ca «aurul se exploateza 
din nisipul riurilor: Oltul, To- 
pologul, Argesul si Dimbovifa, 
de catre Tiganii domne^ti nu- 
mip rudari». 

Dimbovifa a inspirat D-lui 
Winterhalder, acum vr'o 50 de 
an!, o poezie, al carui cunoscut 
refren a devenit in curind foarte 
popular: 

« Dimbovita apd dulce 
Cine bea, nu se mai duce.» 

(Vezi amanunte dezvoltatoare 
la articolul Bucuresti, § Hidro- 
grafia). 

Dimbovita, trup de mosie, din 
proprietatea statulul Stoboresti- 
Barza, jud. Teleorman. 

Dimbovi^a-Mosti^tea,//^^ in 
jude^ul Ilfov. Ocupa. partea din 
centrul si E. jude^ului si se mar- 
gineste la E. cu jud. Ialomi^a, 
la V. cu pi. Sabarul, la N. cu 
pi. Znagovul si la S. cu plasa 
Negoesti. 



De la 1 Aprilie 1882, s'a a- 
lipit la pi. Dimbovita si plasa 
Mosti$tea, cu re^edin^a subpre- 
fecturei in Pantelimon, Pana la 
aceasta data, pi Dimbovita se 
marginea la E. cu partea din 
pi. Negoesti si pi. Mosti$tea, la 
N. si V. cu pi. Znagovului, la 
S. cu pi. Sabarul. 

Plasa Dimbovita-Mostistea este 
udata in partea de S.-V. $i in 
centru de riul Dimbovita, care 
intra in aceasta plasa pelaVa- 
caresti (S.-E. de Bucuresti) si 
iese pe la satul Cucue^i, intrind 
in plasa Negoesti ; de piriul Co- 
lentina, care-$T ia na^tere din 
apropiere de comuna Bolovani, 
jud. Dimbovita $i de valea Pa- 
sarea, care izvora^te din plasa 
Znagovului (Vez! Pasarea, piriu). 

Intinderea totala a pla^ilor 
unite este de 276124 pogoane 
(138063 hect.), din carl statul 
$i proprietarii ati 202494 po- 
goane (10 1 248 hect.) si locui- 
torii din plasa 73632 pogoane 
(36816 hect.). 

Statul ^i proprietarii cultiva 
70837 hect. (4586 ramin sterpe, 
5778 izlaz, 1 169 cultura vie! si 
18878 padure). 

Locuitorii cultiva 33952 hect. 
(570 ramin sterpe, 1998 izlaz, 
296 cultura viteT). 

Popula^ia pla^ilor unite este 
de 50369 suflete (128 18 bar- 
bap, 12969 feme!, 12855 baepf, 
1 1727 fete), din can 349 streini 
(172 barbap, 75 femei, 52 bae^i 
si 50 fete). 

Top acesti locuitori traesc in 
1 1077 case si 58 bordeie. 

10540 locuitori se ocupa cu 
plugaria, 363 sunt circiumari, 
98 industrial, 1989 au diferite 
profesiuni. 

Sunt 9309 contribuabili ; ca- 
satoripsunt ii39i,fruntasi36o3, 
mijlocasi 4226, cu miinile5i6i, 
improprietarip 6697 si neim- 
proprietarip 6293. 



Hosted by 



Google 



DlMBOVIJEI (PlRlUL-) 



135 



DlMBUL 



In toata plasa Dimbovi^a si 
Mostistea sunt ioo de bisericT, 
deservite de 125 preop ; 55 
scoale rurale, freceuntate de 
1244 elevi si eleve, cu tntreti- 
nerea carora s'a cheltuit de stat, 
jude^ si comune 111015 lei a- 
nual. 

In plasile-unite sunt 10 mori 
cu abun, 26 mori cu apa, 2 
poverni, 2 zalhanale, 58 poduri 
statatoare si 46 masinT de tre- 
erat cu abun. 

Numarul vitelor man si mici 
se imparte ast-fel : 1 1 8 1 2 cai si 
epe, 189 armasarl, 15 795 boi, 
7436 vaci, 3200 viteT, 473 tauri, 
788 bivolf, 2283 bivolite, 962 
capre, 8990 porci, 686gy 01. 

Comerciul se face de 53 han- 
gii si 312 circiuman. 

Aratura se face cu 6037 P m_ 
gun: 4176 cu boi si 1861 cu 
cai. 

Locuitorii au 7834 care si 
carute: 5101 cu bo! si 2733 
cu cai. 

In coprinsul plasei sunt 84 
helestae si 1 balta. 

Aceasta plasa si-a luat nu- 
mele de la riul Dimbovi^a care 
o uda in partea de S.-E. si de 
la piriul Mostistea. 

Produc^iunea ei este identica 
cu a celor-l'alte plasi ale jude- 
tului, cu deosebire ca pe valea 
Dimbovi^ei se cultiva mult zar- 
zavaturile, pamintul fiind foarte 
priincios acestui fel de cultura. 
Pomii roditori dau tot felul de 
poame. 

Resedin^a sub-prefecture! pla- 
sei Dimbovifa este in com. Pan- 
telimon. PI. Dimbovi^a singura 
are 83 cat., can formeaza 21 co- 
mune rurale si anume : Afuma^i, 
Bobesti - Balaceanca, Branesti, 
Baneasa-Herastrau, Cernica-Cal- 
dararul, Colintina-Fundeni, Cu- 
cue^i-Plataresti, Dascalul-Crea^a, 
Dudesti - Cioplea, Frunzinesti, 
Fundeni-Gherasi, Leurdeni, Moa- 



ra-Domneasca, Otopeni, Pante 
limon-Dobroesti, Popesti - Con- 
duratu, Piteasca-Pasarea, $tefa- 
nesti-Lipova^ul, Stubeiul-Orasti, 
Tanganul si Tunari-Dimieni. 

Caile de comunica^ie carl in- 
lesnesc transportui in aceasta" 
plasa sunt : calea ferata Bucu- 
resti-Calarasi care o strabate de 
la V. spre E. si trece pe la 
Baneasa si Branesti; calea j«i- 
deteana Bucuresti-Olteni^a care 
o taie pu^in la S. ; calea jude- 
^eana Bucuresti-Braila, care o 
strabate de la V. spre E., tre- 
cind prin comunele Pantelimon, 
Tamadaul si Jilava ; calea na- 
tionals la Ploesti care o stra- 
bate la N. si aproape serveste 
de limita intre pi. Dimbovi^a si 
pi. Znagovului; calea la Fer- 
bin^i si alte diferite cat vecinal- 
comunale, can impreuna cu dru- 
murile naturale servesc de tran- 
sport oamenilor, productelor, vi- 
telor, etc. 

La Pantelimon este resedin^a 
plasei, a medicului de arondis- 
ment. Aci este un oficiu tele- 
grafic, care face si serviciul pos- 
ter rurale. 

Tot aci se afla un spital in- 
tre^inut de Eforia spitalelor ci- 
vile din Bucuresti. 

Dimbovi^ei (Piriul-), afluente 
al Rlscu^ei, in com. Bogdanesti, 
jud. Suceava. 

Dimbovnicul, piriu, jud. Arges, 
izvoreste in plasa Galasesti pe 
care o uda tot largul el si se 
varsa in riul Neajlovul. 

Dimbroca (Chiona), catun, al 
com. Scurtesti, jud. Buzau, for- 
mat din insura^el ; are 130 locu- 
itori si 34 case. 

Dimbroca, catun, al com S&geata 
jud. Buzau, cu 20 locuitorl si 
5 case. 



Dimbroca, vechie nutnire a ^a- 
tunulul Murgescu, din com. Sa- 
geata, jud. Buz&u. 

Dimbroca, mosie a statulul, in 
jud. Buzau, com. Scurtesti, for- 
mats din trel trupuri: Spiri- 
doneanca, Stanesti si Costeasca, 
reunite si arendate la inceput 
sub numele de Dimbroca; vin- 
zindu-se, s'a desfacut in 2 cor- 
puri: Dimbroca, care depindea 
de Episcopie, cu o suprafa^a 
de 1350 hect., din care 681 
s'a dat insura^eilor, sub numele 
de Spiridoneanca, iar Dimbroca 
propriu zisa, de 675 hect., s'a 
vindut de o parte. 

Dimbroca, mosie a statulul, in 
jud. Buzau, com. Scurtesti, pen- 
dinte de schitul Gavanele ; are 
60 hect., date insura^eilor. 

Dimbroca, nutnire ce se mai da 
mosiei Spiridoneanca, din com. 
Scurtesti, jud. Buzau. 

Dimbroca, mica padure a sta- 
tulul, in jud. Buzau, com. Scur- 
testi, cat. Stanesti, pe mosia 
Spiridoneanca; are 18 hect., 
acum date insura^eilor. 

Dimbul, sat, face parte din com. 
rur. 'pntea, plasa Filipesti, jud. 
Prahova. 

Dimbul, riulef, jud. Prahova, iz- 
voraste din partea de N. a co- 
mune! Baicoiul, trece pe linga co- 
munele :^inteni, Paulesti, Strim- 
beni-Blejoiu si Ploestiori, uda 
partea de N. - E. a orasulul 
Ploesti si com. Corlatesti, iar 
la com. Rifovul, plasa Crivina, 
se varsa in riul Teleajenul, in 
dreptul catunulul Antofiloaia. 

In timpul secetos apa ii 
scade foarte mult si une-orl se 
perde cu desavirsire. Abia mai 
curge pu{in pe la Zalhanaua- 



Hosted by 



Google 



DtNCfcNI 



136 



D1RJILA 



Veche si aceasta gra^ie izvoa- 
relor din suburbia TabacT. 

Alta-data, apa acestui riulet 
era mai abondenta, avea chiar 
pesti; dela un timp incoace, 
insa nu se stie din ce impre- 
juran, apa sa este in mica 
cantitate. 

In orasul Ploesti, spre N., 
pe malul DimbuluT, in partea 
numita si azi Mahal au a Sir- 
beasca, s'a asezat colonia Bul- 
gareasca\ ce forma oraselul 
Bereasca (Vezi Tirgsoreanca). 

Aceasta mahala si azi are 
aspectul ei oriental. Casele sunt 
acoperite cu olane de pamint 
si stradele sunt strimte. 

Dinceni, sat, face parte din com. 
Giurgioana, pi. Zeletinului, jud. 
Tecucf.E situat pe coasta dealu- 
luT cu acelas nume, la V. de 
Podul-Turcului, departe de re 
sedin^a com. de 4 kil. 400 metri. 

Are o populatie de 58 familii 
cu 2 1 1 suflete. 

Copii in virsta de scoala sunt 
30 (16 bae^T si 14 fete). 

Comerciui se face de 2 cir- 
ciumarif. 

In acest sat a fost o biserica, 
zidita la 1856 cu cheltueala ma- 
nastirei Soveja, fiind-ca mosia 
Dinceni apartinea acestei ma- 
nastin. Constructia insa fiind 
slaba s'a darimat in anul i860. 
AstazT nu se ma! cunoaste de 
cit locul, si o parte din odoarele 
biserice! se gasesc intr'un ham- 
bar, la un locuitor din sat. 

Locuitoril sunt: parte mocani 
de la munte, parte SirbT. 

Dinceni, mosie, proprietatea sta- 
tuluT, cu o s'iprafata de 140 
hect., m raionul com. Giurgi- 
oana, jud. Tecuciu, inainte apar- 
tinea manastirei Soveja, din jud. 
Putna. 

Dinceni, ripa $i piriii, jud.Tecuciu . 



Strabate satul Dinceni, curge 
de la V. spre E. Este format 
numai din izvoare si se varsa 
in partea dreapta a Zeletinului, 
in raionul comunel Giurgioana, 
plasa Zeletinului. 

Dingani (Girla-), piriias, jud. 
Bacau, plasa MunteluT, de pe 
tentorial com. Magiresti, care 
se scurge in piriul Staneasca. 

Dingani, piriU, jud. Vilcea, izvo- 
raste de la N.-E. com. Barba- 
testi, plasa Horezul, si se varsa 
in riul Otasaul, pe ^armul sting, 
tot in com. Barbatesti. 

Dingeni, sat, situat in centrul 
comunel Dingeni. plasa Jijia, 
jud. Botosani pe tarmul sting 
al JijieT si stnibatut de Piriul- 
Banului. Mosia are o intindere 
de 1327 hect. si o populatie 
de 88 familii saii 477 suflete, 
locuitori RominT. 

In acest sat este 1 biserica, 
cu 1 preot si 2 cintaretT si 1 
scoala mixta cu 1 invatator pla- 
tit de stat, 24 baett si 4 fete. 
Aice este resedinta comunel 
Dingeni. 

Are 1 1 hect., padure ; 1 moara 
de abur ; 1 circiuma. Sunt 4 
meseriasT. 

Numarul vitelor e de aproape 
o mie: 255 hoi si vacT, 55 cat, 655 
01, 34 porcT. Loc. poseda 120 
stupi cu albine. 

Dingeni, stafie de dr.-d.-f., jud. 
Botosani, plasa Jijia, com. Din- 
geni, pelinia Dorohoiu-Iasi, pusa 
in circulate la 1 Iunie 1896. Se 
afla intre statiile Rusesti (10.8 
kil.) siUngureni (1 1.3 kil). Inal- 
timea d'asupra nivelului marii 
de 79 m. 12. 

Venitul acestei sta^ii pe anul 
1 896 a fost de 64851 lei, 15 ban!. 

Dingeni, mosie nelocuita, plasa 



Dimbovi^a, jud. Ilfov, face parte 
din comuna rurala Stefanesti- 
Lipovatul. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
120 hect., proprietatea statului, 
din can 10 hect. padure. S'a 
arendat pe periodul 1886 — 96, 
cu 7194 lei anual, impreuna cu 
trupul Runcul. 

Dircioaia, mahala, in jud. Me- 
hedinp, plasa Motrul-d.-j., com. 
rurala Gizesti. 

Dirjani §i Rumurile, paauri 
particulare, supuse regimulu! sil- 
vic, aflate pe mosia Genuneni, 
com. Genuneni, jud. Vilcea, pi. 
Oltul-d.-s. 

Dirjanul, deal, in partea de N. 
si N.-E. a com. Ursi, pi. Cer- 
na-d.-s., jud. Vilcea. 

Dirjanul, deal, la Sud. com. Ge- 
nuneni, pi. Oltul-d.-s., jude^ul 
Vilcea. Acest deal separa com. 
Genuneni de com. Ursi. 

Dirjeni, sat, in partea de E. a 
com. Cucuteni,pl. Stavnicul, jud. 
last, situat pe coasta dealului 
cu asemenea numire. Are o po- 
pulatie de 22 familii sail 106 
suflete; o biserica ruinata, facuta 
la 1742 de fostul proprietar 
Moisi-Cocoranul. 

Satul face parte din trupul 
mosiei Cucuteni. 

Numarul vitelor e de 165 cap. 
din can: 106 vite man cornute, 
12 cat si 47 rimatori, 

Dirjeni, deal, pe coasta caruia e 
situat satul Dirjeni, com. Cucu- 
teni, pi. Stavnicul, jud Iasi. 

Dirjila, pirru, in plaiul Rimnicul, 
com. Chiojdeni, jud. R.-Sarat. 
Izvoraste din Deaiul-CilnauluT, 
uda partea de S. a comunel, 
si se varsa in riul R.-Sarat, 



Hosted by 



Google 



DlRLOACA 



137 



DlRVARI 



la V. de catunul Chiojdenil- 
Mici. Cursul saii este repede si 
periculos in timpul toamnei si 
primaverei, cind se topesc za- 
pezile. 

Dirloaca, sat, in com. Birgaoani, 
pi. de Sus-Mijlocul, jud. Neam^u, 
asezat pe podisele ce se intind 
intre iazul Balanesti la N., satele 
Balanesti si Ghilaesti catra V., 
satul Vladiceni spre E. 

Are o intindere cam de 430 
hect., cu o populatiune de 38 fa- 
milii, sau 153 suflete, din care 
13 vadane, 2 nevolnicT. Locui- 
torii sunt to^T Romini de bastina 
si se ocupa cu agricultura §[ 
cresterea vitelor. 

Numarul contribuabililor: 50. 

Numarul vitelor se urea la 
169 capete, din carl: 26 boT, 
48 vacT, 30 01, 20 porci, iocai 
si 15 junci. 

Dirloiul, pMU, in jud. Suceava. 
Izvoraste de sub muntele Vul- 
turul, uda com. Dorna pe o 
lungime de peste 2 kil. si se 
varsa in Neagra-$arului. 

Dirminoaia, deal, la S. com. Iz- 
vorul, pi. Vedea-d.-s., jud. Olt. 
Pe el se cultiva prunT, viT, sunt 
pasuni de vite si padure. 

Dirminoaia, vdlcea, uda poalele 
dealului cu acelasi nume, com. 
Izvorul, pi. Vedea-d.-s., jude^ul 
Olt. 

Dirmonul,//^ com. Dobroteasa, 
pi. Oltul-d.-s., jud. Olt. 

Dirmoxa, sat, numit si Odocheni, 
pe mosia razasesca si in com. 
Dorna, jud. Suceava. Isi trage 
numele de la un fel de arbore 
cu frunza lata numit dirmox. 
Asezat intre piraele Negrisoara 
si Toplicioara si pe poalele 
muntelui Buza-Toplicioarei, nu- 

68878 Marele JJUfionar Geografie. Vol. Ill, 



mara numaf 14 case populate 
cu tot atatea familii sau 52 
suflete, din carl 17 barbapf si 
15 femei. Contribuabitt sunt 
14. Casele sunt foarte risipite. 
Drumuri principale sunt la Pa- 
naci (16 kil.) si la Paltinis (10 
kil.). 

Dirmoxa, ptriii, in jud. Suceava, 
afluent al Negrisoarei. 

Dirnoi-liman, mic lac, jud. Tul- 
cea, in plasa Sulina, pe teritoriul 
com. rur. Svistofca, si anume 
pe acela al catunulul Periprava, 
situat in partea nordica a pla- 
sii si a comunei; e format de 
vre-o revarsare anterioara a bra- 
^uluf Chilia, cu care azi nu maj 
comunica, cad* este mal de tot 
uscat si acoperit cu stuf; este 
situat pe grindul Hasmacul-Mare, 
inconjurat cu nisip ; in partea 
Nord-Estica e asezat satul Peri- 
prava si drumul comunal Peri- 
prava Svi?tofca; numele de li- 
man = adapost, il are din impre- 
jurarea ca servea ca refugiii 
barcilor de pescan, ce erau sur- 
prinse de vint in largul bra^u- 
lul Chilia. 

Dirnoiul, mic firaf al ramurei 
principale a Dunarei, Sf. Gheor- 
ghe ; se desface din el la 1 kil. 
mai jos de punctul trigonome- 
tric Carasuat, din jud. Tulcea; se 
indreapta ma? intiiu spre S., 
apoT spre rasarit,- avi nd o direc- 
^iune generala de la N.-V\ spre 
S.-E.; este aflator in pi. Tul- 
cea, pe teritoriul com. rur. Bes- 
Tepe si brazdeaza partea N. a 
plasii si cea centrala a com.; se 
varsa iar in Dunare, ceva mat 
sus de ruinele ceta^ii Bisericu^a ; 
are o lungime de 4 kil., si in- 
chide, intre ea si Dunare, insula 
numita Latoca, de 250 hect. 
intindere si acoperita cu stuf; 
la mijlocul el, pe dreapta, pri- 



meste valea Bes-Tepe; pe am- 
bele maluri ale sale creste stuf; 
nu departe se ridica impuna- 
toarele dealuri ale Bes-Tepelui ; 
confine foarte pu^in peste. 

Dirnova, deal, numit si Dealul- 
Dirnovel, in com. rur. Rudina, 
plaiul Closani, jud. Mehedinti. 

Dirstei (Malul-), munte, in com. 
Panataul, catunul Sibiciul-d.-j., 
jud. Buzau. Are piatra de cons- 
truc^iuni, precum : trepte, ris- 
ni^e, etc. 

Dirstei (Malul-), colina, in com. 
Marun^isul, catunul Zaharesti, 
jud. Buzau ; serva ca punct de 
hotar. 

Dir^ului (Moara-), tnoara, pe 
piriul $erisorul-Mare, din com. 
$arul-DorniI, jud. Suceava. 

Dirvari, sat, jud. Ilfov, pi. Mos- 
tistea; face parte din com. rur. 
Tamadaul-Dirvari. Este situat 
la N. de Tamadaul-d.-s., pe ma- 
lul sting al vaiel Mostistea. Pe 
la E. trece Drumui-Sarii, iar la 
S. soseaua judefeana Bucuresti- 
Braila. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1850 hect., cu o populate de 
393 locuitori. 

D-l C. Vispescu si mostenitorii 
Mora au 1690 hect. si locuitorii 
160 hect. 

Proprietary cultiva 1340 hect.; 
restul este padure. Locuitorii 
cultiva tot terenul. 

Are o biserica, cu hramul 
Adormirea, deservita de 1 preot 
si 1 cintare^; 1 moara cu apa, 
1 masina de treerat cu aburi 
si i helesteu. Comerciul se face 
de 1 circiumar si 1 hangiu. 

Numarul vitelor rnari e de 
378 si al celor mid de 889. 

Dirvari, sat, jude^ul Ilfov, pi. Sa- 



18 



Hosted by 



Google 



DlRVARl 



138 



DlRZEANU 



barul; face parte din com. rur. 
Ciorogirla-Dirvari. Este situat 
la E. de Bucuresti, intre riul 
Ciorogirla ?i riul Rastoaca. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
ion hect., cu o populate de 
680 locuitori. 

D-l I. Niculescu Doroban^u 
are 747 hect, si locuitori! 264 
hectare. 

Proprietarul cultiva 550 hect. 
(7 sterpe, 50 izlaz, 1 50 padure). 
Locuitori! cultiva 239 hect. (23 
sterpe si restui vie). 

Are o biserica, cu hramul A- 
dormirea, deservita de 1 preot 
si 1 cintare^, si o scoala mixta, 
frecuentata de 8 elev! si o ele- 
va, cu intre^inerea careia jude- 
\u\ si comuna cheltuesc 11 60 
lei. Localul s'a construit de d-l 
I. Niculescu Doroban^u. 

In raionul comunei ma! este 
1 masina. de treerat cu aburi si 
1 pod statator. 

Numarul vitelor mar! e de 
237 si al celor mici de 321. 

Dirvari, sat, face parte din co- 
muna rural& Colegiul, pi. Cri- 
covul, jud. Prahova. 

Are o populate de 217 lo- 
cuitori! (105 barbap, 1 12 femei). 
Aci e o biserica cu urma- 
toarea inscrip^ie: 

Acest sfint si Dumnezeesc lacas s'a 
ridicat din temelie de d hi! Petre Bo- 
joagea, la leatu 1824, spre pomenire si 
slava si la anul 1870 s'a reparat prin 
ajutorul mai multor voitori de miloste- 
nie. Se mat adaoga de pomenire si d-l 
Dimitrie Sturdza, care a venit in ajutor 
la acest sfint lacas cu Indemnarea si o- 
strdia d-lui Ghija Gheorghiu, spre po- 
menire. 

Dirvari. Vez! Tintava-Banulu!, 
pi. Sabarul, jud. Ilfov. 

Dirvari, piriu, jude^ul Iasi, izvo- 
raste de pe coasta nordica a 
dealului Copoul, curge prin va 
lea cu asemenea numire, se in- 



tinde spre E. intre dealurile 
Copoul si Narzasti, pana ce da 
pe valea si in piriul Zahorna, 
formind ast-fel hotarul natural 
intre com. Tautesti si Copoul. 

Dirvari, v dice a, jud. Iasi. Vez! 
Zahorna, vale, din com. Tau- 
testi, pi. Copoul. 

Dlrvari-de-Jos, com. rur. si sat, 
in jud. Mehedin^i, pi. Cimpul, a- 
sezata la distant de 66 kil. de 
orasul Severin. Comuna e for- 
mats dintr'un singur sat, avind 
2 mahalale numite: Mahalaua- 
d.-s. si Mahalaua-d.-j. Are o po- 
pulate de 1000 locuitori, car! 
locuesc in 280 case. 

Sunt 216 contribuabili. 

Ocupa^iunea locuitorilor este 
agricultura si cresterea vitelor. 
Calitatea pamintulu! este buna 

Locuitori! poseda: 69 plu- 
gur!, 128 care cu bo!, 16 ca- 
ru^e cu ca! ; 20 stup! cu albine. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot si 2 cintarep ; o scoala, 
condusa de 1 inva^ator si fre- 
cuentata de 50 elevi; o cir- 
ciuma. 

Budgetul comunei la venitur! 
este de 2503 le!, iar la cheltu- 
eli de 1536 lei. 

Numarul vitelor in aceasta 
comuna este de 2630 : 860 vite 
mar! cornute, 11 50 o!, 69 ca! si 
560 rimatori. 

Prin com. Dirvari-d.-j. trece 
soseaua ce vine de la Oprisor si 
merge in Dolj. 

Are o sosea comunala care 
o leaga de com. Dirvari-d.-j. 

De remarcat aci, ca punct 
istoric, este o ceta^ue, la N.-E. 
de com., despre care se spune 
ca ar fi facuta de Tatar!; de 
asemenea, Silistea, un loc ses, 
de care se spune ca aci s'ar fi 
robit un sat intreg de catre 
Turc! si ca sar fi dus locuitorii 
top peste Dunare. 



Dlrvari-de-Sus, sat, in judetul 
Mehedin^i, pi. Cimpul, numit 
asta-zi Gemeni. Vezi com. rur. 
Gemeni. 

Dlrvare^ti, mahala, din comuna 
rurala Folesti-d.-s., plaiul Hore- 
zul, jud. Vilcea. Cade in par- 
tea de N. a comunei, linga riul 
Bistri^a. Copi! in virsta de 
scoala urmeaza la scoala din 
mahalaua Dosul, care e la dis- 
tant de 1V2 kil. 

Dirza, sat, jud. Ilfov, plasa Zna- 
govului; face parte din com. 
rurala Crevedia. Este situat la 
S. E. de catunul Crevedia-d.-j. 
Este in legatura cu Poenari-Nicu- 
lescu printr'un drum care stra- 
bate Pad urea- Vlasie! de la S. 
spre N. 

Dirza era impar^ita inainte 
in 3 trupuri: Dirza-Dirzenceni, 
Dirza-lui-Cantacuzin si Dirza- 
Radulesculu!. Se crede ca nu- 
mele satulu! vine de la Dirzani, 
familie vech!e in Teara Romi- 
neasca. Unul dintre membri! a- 
cestei familii a scris Memoriul 
revolu^iune! de la 1821, la care 
a asistat ca martor ocular ; acest 
memoriu s'apublicat in Trom- 
peta Carpa^ilor dela 1868, in 
numerile 647 si urmatori!. 

Are o biserica, cu hramul Du- 
minica tutulor Sfin^ilor, deser- 
vita de 1 preot si 1 cintaret. 

Suprafa^a totala a satulu! e 
de 320 hect., din car! proprie- 
tarul, D-l Dr. I. M. Valenti- 
neanu si Dna Manda Dirzanca, 
au 1 57 hect. si locuitori! 163 hect. 

Popula^ia lu! e de 372 suflete. 
Comerciul se face de 2 circiu- 
mari. 

Dlrzeanu, fintina, in jud. Ilfov, 
in raionul cat. Pascaneasca, plasa 
Snagov, com. Butimanul, plasa 
Znagovulu!, numita ast-fel dela 
Stan Dirzeanu, care a avut si 



Hosted by 



Google 



DlRZEI (VALEA-) 



139 



DOAMNA 



mosia numita az! Polizoaica ce 
apar^ine de PoenariT Vulpesti, 
care mosie, acel Dirzean se zice 
ca a vindut-o pe o bani^a de 
meiu. 

Dirzei sau a Hele§teulul, (Va- 
lea-), vale, iajud. Vlasca; face 
hotar intre Letca-Vechle si Pm- 
narul si da in valea Calnistea, in 
proprietatea Naipul. 

Dirzului (Valea-), vale, in c:i- 
prinsul teritoriului com. Cuca, 
pi. SiretuluT, jud. Covurhu; se 
intinde pana in dreptui padu- 
rei Cotrosul. 

Djuvara, vie, in marginea de V. 
a satului Cazasul, jud. Braila. 

Doabra, loc izolat, comBrezoiul, 
plaiul Cozia, jud. Vilcea. 

Doabra, vale, la N. com. Bre- 
zoiul, plasa Cozia, jud. Vilcea. 
Se varsa in riul Lotrul, pe malul 
sting, tot in raionulcom. Brezoiul. 

Doaga, cdtun, in jud. Putna, com. 
Ciuslea, plasa Susi^a. Este situat 
intre Pomii-Strajescului si Sire- 
tul, mai aproapede eel d'intiu de 
cit de eel din urma. 

Are o popula^iune de 139 
suflete, can loeuese in 39 case. 

Doaga, piriii, izvoraste de sub 
dealul Doaga si se varsa in pi- 
raul Lipova, comuna Doagele, 
plasa Racova, jud. Vasluiu. 

Doaga-Vasiliu, sat, in partea 
de S. acorn. Doagele, pi. Racova, 
jud. Vasluiu, situat pe coasta 
dealului cu asemenea numire. 
(In privin^a numelui, v. Doaga - 
Son^ului). Suprafa^a sa e de 
747 hect., din carl 461 hect. 
padure si 264 hect. loc de cul- 
ture, fina{, imas, sunt ale propri 
eta^ei, iar 22 hect. sunt ale locu - 



itorilor, o populate de 50 fa- 
miliT sau 266 suflete. 

Numarul vitelor ede 176: 101 
vite man cornute, 3 capre, 14 
caT, 33 01 si 25 rimatori. 

Locuitorii poseda : 3 pluguri 
si 10 care c 1 boT, 2 pluguri si 
6 caru^e cu caT. 

Doaga-^on^ului, sat, in partea 
de E. a com. Doagele, plasa 
Racova, jud. Vasluiu. E situat 
pe coasta dealulu! cu asemenea 
numire. Si'a luat numele, se zice, 
dela niste dogari ungurT can 
stabilindu-se in padurile din 
aceasta localitate, lucrau la 
doage de vase ; iar numele de 
$on£u de la numele unui pro- 
prietar. 

Are o suprafa^a de 550 hect., 
din can 22 hect. padure si 33$ 
hect. loc de cultura, fina^, imas, 
sunt ale proprieta^eT, iar 190 
hect, sunt ale locuitorilor. Are o 
populate de 157 familil sau 416 
suflete. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot ; o moara de apa ; 1 
cri^ma; un iaz. 

Numarul vitelor e de 600: 
237 vite marl cornute, 264 01, 
1 2 capre, 2 1 cal si 66 rimatori. 

Locuitorii poseda: 15 pluguri 
si 42 care cu boi, I plug si 7 
caru^e cu cat, precum si 62 stupi 
cu albine. 

Doage (Piscul-de-la-), colina, 
in jud. Buzaii, com. si cat. Graj- 
dana; e parte goala si parte 
acoperita cu padure. 

Doagele, com. rur., in partea de 
S.-V. a plasei Racova, jud. Vas- 
luiu, la o distant de 41 kil. 
de orasul Vasluiu, si la 3 kil. de 
Pungesti, resedin^a plaseL E 
situata pe dealurile ce se inal^a 
de-a dreapta piriulu! Racova. 

E formata din satele Lipova- 
Mana tt tirei, (Valea-Hogei), Por- 



care^ul, Doaga-$on{ul si Doaga 
Vasiliti, pe o intindere de 2676 
hect., din car! 928 hect. padure 
si 1032 loc de cultura, fina{, 
imas sunt ale proprieta^el, iar 
716 hect, pecarl sunt 12 hect. 
vie, ale locuitorilor. 

Are o populate de 442 fam. 
sau 1 44 1 suflete, din car! 21 
strain!. 

Are 3 bisericf, deservite de 
2 preo^f si 2 eclisiarci ; o scoala 
intre^inuta de comuna ; o moara 
cu vapor! ; 1 iaz ; 3 circiumi. 
Comerciul se face de 4 RominI 
si 1 strain. 

Budgetul e de 2648 lei 75 
bani la veniturl si de 2524 lei 
60 bani la cheltuell. 

Statul incaseaza 948 lei de 
la 158 contribuabill. 

Vite sunt : 809 vite marl cor- 
nute, 1405 ol, 28 capre, 72 cai 
si 148 rimatori. 

Locuitorii poseda : 28 plu- 
guri $i 108 care cu boi, 3 plu- 
guri si 26 carufe cu cal, pre- 
cum si 237 stupi cu albine. 

Doagele, numire ce se da atit 
com. cit si mosiet Dobresti, 
jud. Teleorman. Mosia se im- 
parte in doua, dupa pozi^iunea 
in care se afla, in Doagele-d.-s. 
si Doagele d.-j. 

Doamna, com, rur., in jude^ul 
Neam^u, pi. Piatra-Muntele, la 4 
kil. de orasul Piatra, asezata de-a 
lungul vaeT riulul Bistri^a, pe 
podiseie si dealurile ce se in- 
tind paralele cu riul. 

Se margineste la N. cu com. 
Gircina, de care se desparte 
prin crestetul ramurilor mun{i- 
lor Bistri^a, Simion, Cirloman 
si o parte a muntelui Cozia; la 
S. si E.,se margineste cucom. 
urbana Piatra, de care se des- 
parte prin piriul Borzogheanul 
si riul Bistri^a; la S., se margi- 
neste cu com. Vmatori-Dum- 



Hosted by 



Google 



DOAMNA 



140 



DOAMNA 



brava-Ro$ie, de care se des- 
parte prin limits conventional; 
la V., se mSrgine§te cu com. 
PSngSra#, de care se desparte 
prin ramura mun^ilor Vii^oara, 
Bisericani, cum $i cu com. Va- 
durile, de care se desparte prin 
rful Bistri^a. 

Pe teritoriul com. seaflS mal 
mulflf mun^l insemnap precum: 
Bitca-Doamnel, Schitul - CSrbu- 
noasa, Capriana $i aljil. 

Terenurile sale sunt in parte 
argiloase, con^inind in mare par- 
te forma^iunea silifierS; dealu- 
rile ce se intind de a stinga 
riulul Bistri^a sunt goaie, ple- 
?uve, rSminind acoperite cu pS- 
durl numal cele ce se ridicS 
mal spre nordul acestora, cum 
?i acele ce se intind cStre dreap- 
ta riulul. 

Este formats din satele: Doam- 
na, Cindia, MSnSstirea-Bistri^a, 
SSrata - VSraticulul $i Vii§oara, 
cu o suprafa^a cam de 4000 
hect. (coprinzindu-se ?i locali- 
tS^ile Cazaci). Are o populate 
de 381 fam. sau 1362 sufl. din 
carl 667 barbap, 695 femel; 677 
necSsStorip, 584 casatori^i, 98 
vSduvl, 3 divor^ap, 51 nevolnici; 
6 fam. de Evrel, 1 fam. de Unguri. 

$tiu carte 128 persoane. 

Dintre locuitoril improprietS- 
riflf in 1864, sunt astS-zl: 99 
care stSpinesc in$i §1 locurile 
lor, 7 ca urma$l. Dintre ceT 
improprietSri^l in 1878, sunt 
astS-zi: 48 carl stSpinesc ln$i$l 
locurile lor, 13 ca urma$l $i 32 
care de $i insurant $i cultivator! 
de pSmint, n'au insS nicl un fel 
de proprietate, precum nicl pu- 
tin^a de a mo?teni dupa urma 
pSrin^ilor lor legiui^L 

SStenil se ocupS cu agricul- 
tura ?i cre^terea vitelor ; strain ii, 
cu industria §i specula^iunea. 

Ima^ul (suhatul) are o intin 
dere de 360 hect. ?i nutre^te 
un numSr de 2007 capete de 



vite, dintre carl: 240 bol, 200 
vacl, 980 of, 32 cal, 200 rimS- 
torl $i 242 vite mici cornute. 

In aceasta comunS se aflS : 
4 bisericl $i 1 paraclis (una in 
stare bunS $i 3 ruinate), intre 
carl se numSrS $i mSnSstirea 
Bistri^ei, cu 8 deserven^i: 1 ar- 
chimandrit, 2 cSlugSrl, 2 preop 
$i 3 dascSH, platip cu 2232 lei 
subven^iunea din partea statu- 
lul §i 727 lei 32 ban! din par- 
tea comunel. Este o $coalS, con- 
dusS de 1 invS^Stor platit de 
catre stat ; 1 piuS pentru fScu- 
tul sucmanelor $i a postavuri- 
lor; 5 morl de apS; o vararie; 
3 ferestrae pentru fasonatul lem- 
nelor de brad ; o olarie; 3 schele 
pentru sta^ionarea plutelor pe 
malul Bistri^ei ; 2 fierSrii ; o fa- 
brics de scrobealS; o fabrica 
de sSpun. 

Budgetul com. e de 6269 lei 
la veniturl $i de 6075 lei $i 47 
bam la cheltueli. 

NumSrul contribuabilor : 225. 

Comunica^iunea cu satele ve- 
cine se face prin $oseaua mixta 
Piatra- Prisacani, care strabate 
com. prin mijlocul el; printr'un 
drum ce duce din ?oseaua pre- 
cedents (dintre kil. 61 —62), la 
manastirea Bistri^el ; printr'un 
drum ce duce paralel cu malul 
drept al riului Bistri^a, precum 
$i prin alte drumurl cari leagS 
diversele localitap margina$e. 

Doamna, sat, in jud. Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, com. Doam- 
na, situat pe malul riului Bistri^a, 
la 2 kil. depSrtare de ora$ul 
Piatra. Se mal nume^te ?i Bitca- 
Doamncl. 

Are o popula^iune de 32 fa- 
milii sau 104 sufl., dintre carl: 
5 1 bSrba^l, 5 3 femel ; 43 necS- 
sStori^l, 54 casatorip ; 7 vSduvi, 
7 nevolnici. SStenil sunt top 
Rominl, $i se ocupa cu munca 
cimpulul. 



NumSrul contribuabilor: 32. 

In acest sat se afla o moarS 
pe apa Bistri^el. 

Vite sunt 89 capete: iobol, 
15 vacl, 30 ol, 2 cal, 20 rima- 
tori $i 20 junci. 

Doamna, czmpie ; in jud. Mehe- 
dinp, pi. Cimpul, com. rur. Do- 
bra. 

Doamna, colina, in com. Fin- 
^e?ti, jud. BuzSu. E acoperita 
cu vii. In poale are o sorginte 
de apa minerals. 

Doamna, loc izolat, jud. Ilfov, 
pi. Znagovul. 

Doamna, mosie, in jud. Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, com. cu ace- 
la?! nume. Se aflS a^ezatS in- 
tre Petro-Dava, proprietaple ur- 
bel Piatra $i mo^ia SSrata. Este 
proprietatea erezilor defunctului 
Trassivuio Leventi. Are sat. 
Venitul anual se socoteste de 
la 10 — 1 1 000 lei. 

Doamna, riu, izvore^te din plaiul 
Nuc^ora, jud. Muscel $i este 
format din douS izvoare: unul 
vine din muntele Valea-Rea, 
curge de aci ca la 30 m. spre 
S. dupa care formeazS o cas- 
cadS ca de 35 — 45 m., care 
atrage admirapunea tutulor vi- 
zitatorilor. Apa in cSderea el 
face un vuet ingrozitor. Locu- 
rile de prin prejur sunt foarte 
sSlbatice $i cu greti de strSbS- 
tut din cauza inclinapunilor te- 
renulul. 

Un alt izvor lese din mun- 
tele Bindea $i se une$te, in mun- 
tele Nisipi, cu eel din Valea- 
Rea, formind riul Doamna. Se 
mai vorbe$te ?i de un alt izvor 
mai neinsemnat, care se aflS in 
muntele Dara. 

Ast-fel format, acest riu se 
scurge pe lingS munpl Nisipi, 



Hosted by 



Google 



DOAMNA 



141 



DOAMNEl (MUNfll-) 



Furfuescu, cotind spre V. pe lin- 
ga Mali^a, Valea-Lunga, Movrea, 
Basa, Lespezile, Clabucetui si 
apoi isi continua drumul udind 
comunele: Nuc^oara, Corbi, Poe- 
narei, Corbisori, Stanesti, Dom- 
nesti, Petrosani si Badesti si 
intra, in plasa Riurile udind co- 
munele: Retevoesti, Laicesti, 
Cosesti, Darmanesti, Piscani, Co- 
libasi, Ciumesti si Maracineni, 
varsindu-se in riul Arges, la N. 
si foarte aproape de orasul Pi- 
testi. 

Valea acestui riu are o sosea 
ce merge pana. la comuna Nuc- 
soara si care aproape in totali- 
tatea ei, este pietruita. 

Riul Doamna primeste Riul- 
Tirgulul, la com. Colibasi, plasa 
Argeselul, si impreuna cu aflu- 
en^ti sal curge dupa razele unui 
evantaliu, in sesuri a caror lar- 
gime variaza de la I — 2 kil. 
in partea inferioara a cursului 
lor. 

Afluen^ii riului Doamna sunt 
torentiosi si constituesc in tim- 
pul ploilor sau al topirei zape- 
zilor obstacole foarte serioase. 
Se crede ca riul Doamna si-a 
luat numele de la o doamna 
din familia Basarabilor, care a 
facut, la com. Corbii, o mica bi- 
sericu{5 intr'o pestera, care bi- 
serica exista si asta-zi sub nu- 
mele de Biserica - Zghiabului. 

Doamna, piriia§, in jud. Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, com. Doam- 
na. Izvoreste din ramura mun- 
^ilor cu acelasi nume, la locul 
unde acea ramura se uneste cu 
ramura muntelui Malaesti. Cur- 
ge spre E. de Bitca si se varsa 
in riul Bistrita, in fa^a satului 
Manastirea-Bistri^ei. 

Doamna, cascadd, jud. Muscel. 
Vezi Valea-Rea, munte. 

Doamna (Pe-), /*zW^injude{ui 



Muscel, pi. Dimbovi^a, com. Ce- 
{eni-din-Deal. 

Domnei (Bltca-), sat, jude^ul 
Neam^u. Vezi Bitca-Doamnel. 

Doamnei (Bitca-). Vezi Bitca- 
Doamnel, deal, in ramura Coz- 
lei jud. Neam^u. 

Doamnei (Bitca-). Vezi Bitca- 
Doamnei, munte, in ramura Cer- 
negura, jud. Neam^u. 

Doamnei (Dealul-), deal, jud. 
Iasi. Se intinde de la V. spre 
E., din jos de dealul Parmuva, 
pe malui drept ai sesulul Bah- 
luiului, pana in satui Osoiul, unde 
formind un pise in forma ou- 
lui, numit Piscul-Oulul, face ho- 
tarul la E. intre teritoriul satu- 
lui Tomesti, pi. Codrul si satul 
Chipiresti; coastele lui sunt a- 
coperite de vii si livezT iar o 
mica parte cu padure ; pe poa- 
la de N.-E. trece soseaua na- 
^ionala Iasi-Tu^ora, iar pe cea 
de S., soseaua jude^eana Iasi- 
Falciu. 

Doamnei (Fintina-), loc cu 
fintind, jud. Bacati, pi. Tazlaul- 
d.-j., com. Ripile, de pe terito- 
riul satului Borzesti ; se crede 
ca fintina a fost facuta cu chel- 
tuiala mumei lui Stefan-cel-Mare. 

Doamnei (Girla-), piriu, jud. 
Bacau; pi. Tazlaui-d.-j., com. 
Ripile, trece prin satul Borzesti 
si se varsa de a dreapta Tro- 
tusului, la Vadul-Tatarului. 

Doamnei (Gura-). Vezi Gura 
Doamnei, jud. Neam^u. 

Doamnei (Iazul-), iaz, pe teri- 
toriul satului Fintinelele, com. 
§ipotele, pi. Bahluiul, jud. Iasi. 

Doamnei (Mun^ii-), ramura de 



tnunff, in com. Doamna, plasa 
Piatra-Muntele, jude^ul Neam^u. 
Sta in legaturS cu mun^il Cer- 
negura din a careia ramura face 
parte. 

Paturile ce intra In forma^iu- 
nea acestor mun^I au inclina^iu- 
nea generala c&tre S.-V. si sunt 
asa de incre^ite si asa de tare 
incilcite, in cit ingreueaza foarte 
mult studiul lor. Se observa 
insa chiar de la capatul podulul 
de peste riul Bistrita, care uneste 
orasul Piatra cu com. Doamna, 
ca nu se ma! vad de loc ade- 
varatele depozite menelitice, ci 
numal alter nan^e de Bonarokwa 
cu lezpezl cu ' impresiunl nume- 
roase de pesti si bolovani foarte 
man de conglomerate, ce zac 
imprastiate pe povirnisul mun- 
telui. Acesti bolovani nu sunt 
rotunzip de ape, ci numa? pu- 
^in ataca^I de agen^ii atmosfe- 
rici, si sunt neaparat cazu^I din 
virful muntelui. Conglomerated 
sunt din zona inferioara a for- 
ma^iunii cu sare si sunt in pre- 
lungirea celor ce formeaza baza 
muntelui Cozla, precum si a ce- 
lor din fafa satului Valeni. Mai 
iucolo, si chiar in malul Bistri- 
^el, se vad marnele salifere su- 
periore, ceea ce intareste si mai 
mult ideea, ca in susul munte- 
lui, on chiar acolo, dar acope- 
rite de terenuri quaternare si 
vegeta^iune, trebue sa fie con- 
glomerated zScind in straturl. 

Nu departe de gura Piriului- 
Doamnei se vad greziuriie de- 
pozitelor Sztrolka cu infiltra^iuni 
de spath, frumos cristalizat in 
romboedri ; urme dese de plante 
carbonizate se gasesc in aceste 
greziuri si resturile sunt une- 
orl sub forma de lentile. Ban- 
curile de greziu sunt vristate 
cu paturl sub^iri de conglome- 
rate compuse din boabe de co- 
loare verzie (caracteristice eo- 
cenulul). 



Hosted by 



Google 



DOAMNEt (MUNJII-) 



142 



DOBA 



In susul Piriuhri-Doamnef se 
constats din nou prezen^a for- 
ma^iunil cu sare, formind tota- 
litatea mun^ilor din stinga $i 
din dreapta piriuluT. Lezpezile 
de mare erau acoperite une-ori 
pe amindoua fe^ele cu o pulbe- 
re galbie, in care se constata 
prezen^a pietrel acre ; aceste 
marne ati o coloare neagra pro- 
nun^ata, datorita infiltra^iunel 
de bitumen ; in adevar, incalzind 
buc&$I de marne, se capata mi 
ros de bitumen $i marna se 
face albSstrie. Depozitele dc 
Sztrolka se vad $i in albia Pi- 
riuliI-Doamner. 

In Mun^il - Doamnei despre 
stinga Bistritei, carl vin in pre- 
lungirea ramurel muntelui Cozla, 
se observa forma^iunea cu sare, 
dar nu $i sistema cu conglo- 
merate, dupa cum se observa 
in muntele Cozla. 

Mun^ii-Doamnei sunt la ace- 
la?! nivel de culme cu top 
mun^i? ramurei Cernegurei. 

Doamnei (Mun^ii-), ramur&de 
munfi, situata pe hotarul com. 
Buhalni^a, Hangul fi Bah:ate$ti, 
in plasa Piatra-Muntele, jude- 
{ul Neam^u. 

Doamnei (Padurea-), pddure, 
jud. Bacau, plasa Bistri^a-d.-j., 
com. Dealul-Nou, cu o intindere 
de 286 hect., apar^inind fami- 
liei Miclescu. Are arbori foio$T. 

Doamnei (Plrtul-), piriu, jud. 
Boto?ani, izvore^te din locul 
Izvorul-Doamnef, uda partea de 
N. a satulul Deleni, com. De- 
leni, ?i unindu-se cu Piriul-Curtii, 
formeaza Piriu 1-Josenilor $i se 
varsa in iazul Gurgueta, la N.- 
E. de Deleni. 

Doamnei (Pirtul-), piriu, intre 
com. Poroschia $i ^pgane^ti, din 
pi. Marginea, jud. Teleorman. 



Izvore^te din dealurile Vaiel-Na- 
novului, luind direc^iunea spre 
com. f igane?ti $i, dupa ce trece 
?oseaua jude^eana Alexandria- 
Zimnicea, se vais& in Piriul-Na- 
novului, ale carui ape se scurg 
$i ele in riul Vedea. 

Doamnei (Satul-), sat, comuna 
Curte^ti, pi. Tirgul, jud. Boto- 
$ani. Vezi Manastirea-Doamnei. 

Doamnei (Valea-), vale, com. 
Ceta^eni-din-Deal, plaiul Dim 
bovi^a, jud. Muscel. 

Doamnei (Valea-). Vezi Vale 
nii- Doamnei, jud. Nearn^u. 

Doamnele, munte, jud. Dimbo- 
vi$a, vecin cu Batrina fi Obir- 
$ia, ai caror proprietan sunt in 
Transilvania. 

Doamnele, munte, in jud. Mus- 
cel, in fa£a Ceta^uiel iu! Negru- 
Voda\ spre V., numit ast-fel de 
la locuin^a Doamnei Ana, sotia 
lui Negru-Voevod ?i a familieT 
domne^tf, pe aceste culm!. 

Din acest drum se deschi- 
deau alte doua drumun pe cul- 
mea mun^ilor : unul mergea 
drept in albia Dimbovi^ei $i 
altul in muntele Sf. Hie. Se 
crede c& aceste drumuri, asta- 
zi astupate, erau impfetrite. 

In acest munte se vad doua les- 
pezi de piatra in forma de ba- 
sin, cari serveau, spune legenda, 
de scaldatoare lui Negru-Voda 
$i so^iei sale, dupa vechea da- 
tina romina. Pu^in mai sus se 
vad doua urme de picior, sa- 
pate in piatra, — urmele incal^a- 
mintel lui Negru-Voda $i a doam- 
nei Ana, dupa cum spune tra- 
dhVia. 

Doamnele, munte, la N. de co- 
muna Comarnicul, pi. Pele^ul, 
jud. Prahova, de la poalele ca- 



r ua izvoresc vaile Conciul ?i 
Ora^iele, car! se varsa in riul 
Prahova, pe malul sting. Este 
proprietatea Eforiei Spitalelor 
Civile. 

Doamnele (Muntele-), pifdure 
particulard, supusa regimului 
silvic inca din anul 1883, pe 
mo^a Muntele-Doamnele, pen- 
dinte de com. Comarnicul, pla- 
iul Pelesul, jud. Prahova. 

Doana, loc izolat, sub malul 01- 
tului, linga viT, la E. de com. 
Comani, pi. Siul-d.-j., jud. Olt, 
de unde incepe a izvori piriul 
Siul. 

Doanda, vdlcea, com. Ciorte^ti, 
pi. Mijlocul, jud. Vilcea. 

Doarme-Rau, ses, linga Miletin, 
in partea de E. a comunei Uri- 
ceni, pi. Cosula, jude^ul Boto- 
$ani. 

Doba, com. rur., in N.-E. placet 
Oltefui-Oltul-d.-s , jud. Roma- 
na{i, situata linga Olt, unde 
£armul drept al acestui fluviu 
are 132 m. 76 altitudine d'a- 
supra nivelului marii, la 18 kii. 
departe de Bal$ $i la 40 kil. 
de Caracal, in apropiere de $0- 
seaua ?i linia ferata Caracal-R.- 
Vilcea. Este formata din satul 
cu acela$i nume ?i Schitul-Doba. 
Mai inainte (1882) satul Doba 
a format o com. cu Coliba?ul. 

Are o populate de 252 fa- 
milii, sau 983 suflete, din carl 
406 barba^f ?i 577 feme!; 441 
casatori^I ?i 542 necasatorip. 

Stiu carte 22 persoane; iar 
963 nu $tiu. 

Sunt 194 contribuabili. 

Budgetul comunei pe 1886 — 
87 a fost de 2078 lei la veni- 
turi $i de 2000 lei la cheltuelT. 

Locuitorii se ocupa cu agri- 
cultura ^i cre^terea vitelor. 



Hosted by 



Google 



DOBA (SCHITUL-) 



148 



DOBLEA. 



Vite man sunt 5 14, vite mici 
900 si porci 200. 

Are 4 circiumi si 2 bise- 
rici: Buna-Vestire (i836)sicea 
de la Schit, Intrarea - in - Bise- 
rica (18 14), facuta de Ierom. 
Climent ; sunt deservite de 2 
preo^i si 4 cintarepf. 

Doba (Schitul-), cdtun, in spre 
N. com. Doba, pi. Olte^ul-Oltui 
d.-s., jud. Romanati. E situat 
in valea Dobrina. 

Dobana, balta, in jud. Dolj, pi. 
Cimpul, com. Poiana. 

Dobirceni, com. rur,, jud. Boto- 
sani, situata in partea de V. a 
placet Stefanesti, pe un teritoriu 
deluros si compusa din satele Cis- 
masesti si Dobirceni. Este udata 
de piriul Corogea care trece 
prin mijlocul comunei si de piriul 
Mugu^a, prin partea de E. Are 
si 6 iazuri. 

Suprafata com. e de 3183 
hect, din care 2717 hect. ale 
proprietarilor man si 466 hect. 
ale locuitorilor. Are o populate 
de 291 familif, sau 1001 suflete, 
care locuesc in 200 case. Sunt 
186 contribuabili, top locuitori 
Romini, can se ocupa cu agri- 
cultura si cresterea vitelor. 

Intinderea locurilor cultivate 
in 1890, a fost de 1787 hect. 

Pe teritoriul com. se afla 47 1 
hect. paduri, formate mai mult 
de stejar, care se exploateaza. 

Vii sunt S hect. 

Locuitorii posedS: 402 boT si 
vacT, 51 cai, 36001, 222 porci; 
200 stupi cu albine. In aceasta 
com. se afla 1 moara cu 2 pietre. 

Budgetul com. e de 4030 lei 
la venitun si 4009 lei", 70 ban! 
la cheltuelf. 

Are 2 biserici, deservite de 
2 preopf si 3 cintare^T ; 1 scoala 
mixta cu 1 inva^ator, frecuen- 
tata de 30 bae^T si 2 fete. 



Dobirceni, sat, in partea de S. 
a com. Dobirceni, jud. Botosani, 
pi. ^tefanesti, asezat pe un deal 
inclinat spre N. 

Intinderea mosiei e de 2043 
hect., din carl 1716 hect. ale 
proprietarulul si 327 ale locuito- 
rilor. Teritoriul e ocupat cu se- 
manaturi si parte cu padure. 

Locurile cultivate au o intin- 
dere de 1071 hect. 

Padurile au o intindere de 429 
hect. ; viiie au 5 hect. 

Numarul vitelor e de 679 : 269 
boi si vaci, 35 cai, 250 o!, 125 
rimatorl. 

Sunt 200 stupi. 

In acest sat e resedin^a com. 
Dobirceni. Are o populate de 
223 familil, sau 749 suflete, carl 
locuesc in 140 case. Are 1 bise- 
rica, deservita de 1 preot si 2 
cintarefi; 1 scoala mixta, infiin- 
^ata la 1879, condusa de 1 inva- 
^ator platit de Stat ; frecuentata 
de 30 bae^i si 2 fete. 

Dobirceni, sat, in partea de E. 
a com. Munteni-d.-j., pi. Crasna, 
jud. Vasluiu. E situat pe coasta 
si valea dealului Dobirceni, pe 
o suprafata de 472 hect., din 
carl pe 34 hect. sunt vii. Are 
o populate de 162 familil, sau 
344 suflete Romini, ocupindu-se 
cu agricultura, cresterea vitelor 
si cu cultura viei. 

Are o biserica, facuta din bir- 
ne, de obstia locuitorilor, bise- 
rica a careia vechime se zice 
a fi de mai bine de 200 anl, si la 
care acum deserveste un preot 
si 1 eclesiarc. 

Numarul vitelor e de 652 : 249 
vite man cornute, 296 01, 26 
capre, 2 cat si 79 rimatorl. 

Locuitorii posedS: 37 plugun 
si 74 care cu boi. 

Dobirceni, deal, spre N.-V. de 
satul Dobirceni, din com. Mun- 
teni-d.-j., pi. Crasna, jud. Vas- 



luiu, pe coasta caruia e asezata 
o parte a satuiul. 

Dobirceni, iaz, in satul Dobir- 
ceni, com. Dobirceni, jude^ul 
Botosani. 

Dobirceni, piriu, pe teritorui 
cat. Munteni-d.-j., pi. Crasna, 
jud. Vasluiu, numit ast-fel de 
la valea Dobirceni. Izvoreste din 
fundul vaiel de sub dealul Do- 
birceni, curge prin mijlocul sa- 
tuiul m spre S. ; trece in com. 
Minjesti ; si se varsa in piriul 
Crasna, ce desparte com. Mun- 
teni-d.-j. de jud. Falciu. 

Dobirceni, podis, spre V. de sa- 
tul Dobirceni, din com. Munteni- 
d.-j., pi. Crasna, jud. Vasluiu. 

Dobirceni, vale, se intinde la 
E. de satul Munteni-d.-j., spre 
Dobirceni, com. Munteni-d.-j., 
pi. Crasna, jud. Vasluiu. 

Dobirceni-Raze^I, sat, in par- 
tea de N. a com. Minjesti, pi. 
Crasna, jud. Vasluiu, alaturea 
cu satul Dobirceni, din com. 
Munteni-d.-j. Are o suprafata 
de 150 hectare si o populate 
de 30 familil, sau 150 suflete. 
Numarul vitelor e de 138 : 66 
vite marl cornute, 50 01 si 22 
rimatori. 

Locuitorii poseda: 6 piugurl 
si 10 care cu bof. 

Doblrcenilor (Padurea-), pet- 
dure, de stejar, in partea de V. 
a com. Dobirceni, jud. Botosani ; 
are o intindere de 300 hect. 

Dobja, deal, in jud. Roman, pi. 
Siretul-d.-s., com. Sagna, spre 
E. de satul Sagna. 

Doblea, cdtun, din jud. si plasa 
Argesului, pendinte de com. 
rur. Cerbureni-Iasul. 



Hosted by 



Google 



DOBOCA 



144 



DOBRE (INSULA-LUI-MOS-) 



Doboca, virf de munte. Vezi 
Coarnele, jud. Bacau. 

Dobo§, jud- Iasi. Vezi Parmuva, 
deal, com. Tomesti, pi. Codrul. 

Dobo^ani, numire, ce se mai da 
cdtunului Vulturesti-d.-s., plasa 
Argesului, jud. Muscel. 

Dobra, com, rur, si sat, in jud. 
Mehedin^i, pi. Cimpul, ladistan^a 
de 49 kil. de orasul T.-Severin. 
Satul Dobra formeaza com. cu 
Cosanda si Ostrovul, marginin- 
du-se la E. cu com. Balaci^a- 
de-Dumbrava; la S. cu com. 
Vladaia; la V. cu com. Alma- 
jelul, si la N. cu com. Slasoma. 
Are peste iooo loc. can stau in 
196 case. Ocupa^iunea locuito- 
rilor este numai agricultura si 
cresterea vitelor,calitatea pamin- 
tului fiind buna. El poseda : 62 
plugurl, 120 care cu boi si 18 
caru^e cu caT. 

In com. este : o biserica deser- 
vita de 1 preot si 2 cintarep; o 
scoala cu 1 inva^ator, frecuen- 
tata de 28 elevi. 

Budgetul com. coprinde: la 
venituri suma de lei 2862, iar 
la cheltuelf suma de 2086 lei. 

Numarul vitelor este de 195 1 : 
780 vite man cornute, 45 cai, 600 
01, 40 bivoll si 486 rimatori. 

Prin aceasta com. trece so- 
seaua Corla^elul-Almajelul-Bala- 
ct$a sau Biclesul-Guardeni^a-Ba- 
laci^a-Dobra. 

De notat in aceasta comuna 
sunt : Chnpur-Dobre?, Coada-de- 
Padure, Lacul-Rosu, Seracoa- 
vele, Dona si Sestul;valea Bir- 
na-Dobrei ; Dealul - PlinicioareJ ; 
Fa^a-Inalta, Padina, dealurile: 
Ostrovului, CosandaT, Bandalau- 
lui si Birnei. 

Prin padurea DobreT de linga 
com. Dobra, trece Valul-luI-Tra- 
ian, pe partea de S. a com. ; vine 
despre Dealul- Almajelului si des- 



pre Padina-Mica, trecindspre Ba- 
laci^a - Guardeni^a - Cieanovul in 
Dolj, unde continua, strabatind 
jud. Dolj spre jud. Romanati, 
cunoscindu-i-se urma sub nu- 
mele, pe unele locuri, de Brazda- 
luMorgovan, iar pe altele de 
Drumul-luI-Traian. 

Dobra, com, rur aid, jud. Dim- 
bovi^a, plasa Talomi^a. E situata 
la S.-E. de Tirgoviste, pe malul 
drept al lalomi^ei, pe soseaia 
jude^eana Tirgoviste-Butimanul 
si pe o cimpie intinsa. Are o 
populate de 860 locuitorl. Cim- 
piile acesteT comune produc 
cereale multe; sunt pasuni in- 
tinse, si padun in apropiere. 
In comuna este o biserica si o 
scoala comunala. 

Se invecineste spre E. cu co- 
muna Gheboaia de care se des- 
parte prin Ialomi^a, spre V. cu 
Corna^elul, spre N. cu Baleni si 
spre S. Bilciuresti. 

Dobra, cimpie, in jud. Mehedinti, 
plasa Dumbrava, com. rurala 
Slasoma. 

Dobra, munte, in jud. Mehedinti, 
plaiul Closani, malt de 1923 
metri de asupra nivelului MariT- 
Negre. Este ia granita ^areT, 
despre Banatui-Temisianei. 

Dobra, deal, in jud. Mehedinti, 
plasa Cimpul, com. rur. Dobra. 

Dobra, pise, spre E. de com. Sim- 
buresti, plasa Oltul-d.-s., jud. 
Olt, cu o lungime de vr'o 800 
metri si cu direc^ia dela V. 
spre E. Pe parte din el se 
cultiva cereale, pe parte sunt 
pasuni, si parte este paduros. 

Dobra, deal, jud. Bacau, com. 
Birsanesti, plasa Tazlaul - d. - j . 
pe linga piriiasul Caraclau, ceva 
mal sus de Lazar, linga care 



se afla siliste si unde s'au gasit 
hirburi si mai multe pietre in- 
fipte in pamint, urme de biserica 
si o piatra mare cu o vechie 
inscripfie. Aceasta piatra nu 
mai exista astazi, fiind luata 
de locuiton. Locul unde a fost 
biserica se chiama Tintirim, iar 
satul s'ar fi numit Dumiresti. 

Dobra, virf de munte, cea mai 
inalta creasta a muntelui Dobra, 
numit si Virfui-Dobrei, in jud. 
Mehedinti, plaiul Closani, com. 
rurala Closani. 

Dobra, pddure, supusa regimuluT 
silvic, pendinte de com. Nen- 
ciulesti, plasa Cerna-d.-j., jud. 
Vilcea. 

Dobra, piriu, in jud. Mehedinti, 
plaiul Closani, comuna rurala 
Closani ; izvoreste din muntele 
Dobra si se varsa in apa Cerna. 

Dobra, vale, in jud. Mehedinti, pi. 
Dumbrava, com. rur. Slasoma. 

Dobra, vale, in jud. Mehedinti, 
pi. Cimpul, com. rur. Dobra. 

Dobra (Muntele-), pddure par- 
ticulard, supusa regimului silvic, 
cu o suprafa^a de 2000 hect., 
situata in com Brezoiul, plaiul 
Cozia, jud. Vilcea. 

Dobraia, deal, acoperit cu padun 
si livezi, in partea de S. a 
comunei Mihaesti, plasa Riurile, 
jud. Muscel. 

Dobrana, locuififd izolatd, com. 
Poenarei, plaiul Nucsoara, jud. 
Muscel. 

Dobrana, vale, jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-s., de pe teritoriul co- 
munei Filipeni. 

Dobre (Insula-lui-Mo§-), in- 



Hosted by 



Google 



DOBRE (MOVILA-LUI-) 



145 



DOBRENI 



sula, in Dunare, bra^ul eel ve- 
chiu. E situata in partea vestica 
a plasil Marin, si in cea sucl- 
vestica a comunei Turcoaia, jud. 
Tulcea. Are o forma lunguia^a ; 
o lungime de 1500 metri, o 
latime medie de 700 metri, o 
intindere totalade 80 hect. Este 
joasa, cu malurile la nivelul 
apel; in mare parte este inun- 
data cind vin apele man; este 
acoperita cu padun de salcii. 

Dobre (Movila-lui - ), movila, 
jud. Tulcea, pi. Isaccea, pe teri- 
toriul com. rur. Frecatei. Este 
naturala, acoperita cu verdea- 
{a. E unul din virfurile estice 
ale dealului Calicul, de unde 
pleaca dealul Cataloi. E situata in 
partea estica a plasei si sud- 
estica a comunei. Are 116 m., 
dominind asupra satuluT Freca- 
tei, vaei Telita si asupra dru. 
mului comunal Freca^ei-Cataloi 
si Freca^ei-Hagilar. 

Dobre (Privalul-lui-), prival, 
jud. Braila, incepe din partea 
stinga a jepsei Iapa si da in 
partea S.-V. a lezerului Dobre. 

Dobrea, vale, care desparte cat. 
Sterianul-d.-j., de Linia-Paltinea- 
nu, jud. Ilfov, pi. Znagovul. 

Dobreanul, piriu, izvoreste de 
sub dealul Bodesti, com. Bo- 
desti, jud. Vasluiu, pi. Mijlocul. 
Curge spre V. si se varsa in 
piriul Rebricea, maT in jos de 
satul Scinteia, dupa ce primeste 
afluentl piraTele: Furniceasa, Mir- 
zoaia si Bodesti. 

Dobreasca, pddure, supusa re- 
gimului silvic, jud. Muscel, pi. 
Podgoria, com. Dobresti, in in- 
tindere de 1500 hect. 

Dobrei (Dealul), deal, in jud. 
Suceava, com. M&lini. 



Dobrei (Dealul-), deal, in jud. 
Suceava, com. Brada^elul. 

Dobrele, iezer, jud. Braila, intre 
canalul Cremenea si Vilciul, la 
hotarul de N. a com. Bertesii- 
d.-j. Se uneste cu canalul Ma- 
nusoaia prin privalul Vintoaia. 

Dobrele, iezer e, jud. Braila, in 
jud. Braila, situate in ostrovul 
Iapa, la E. de iezerul Jagara. 
Intr'insele da Privalul-luI-Dobre. 

Dobreni, com. rur,, in jude^ul 
Neamtu, pi. Piatra-Muntele, a- 
sezata pe sesurile ce se intind 
din dreapta spre piriul Cracaul 
pana in crestetul dealurilor Ba- 
laurul si Cuejdiul, ocupind toa- 
ta zarea muntoasa in spre N., 
pana pe culmele ce se intind 
catre S. de manastirea Horai^a. 
Forma terenurilor acesteico- 
mune e din cele mai curioase; 
e de jur imprejur cercuita prin- 
tr'un lan{ de mun^i-dealuri, care, 
incepind din dreptul satului Ma- 
lul, se continua spre V. pana 
in marginea satuluT Sarata, si 
apoi spre N.-V. pana la izvorul 
piriiasului Muncelul (fundatura 
despre com. Cracaoani si Bu- 
halni^a), iar de aci se recurbea- 
za spre N. si apoT incepe spre 
E.-S. pana in marginea satului 
Dobreni, alcatuind un oval prin 
mijlocul caruia, din fundacul de 
la izvorul Muncelului, la o e- 
gaia distant intre cele doua 
laturi, se intinde o alta sira de 
mun^f panS in dreptul satului 
Almas; asa ca privind din in- 
nal^ime ni se reprezinta ca un 
ot chiriiic, asezat invers si aple- 
cat spre dreapta. 

Se margineste la N. cu com. 
Bodesti-Precistei si com. Craca- 
oani, com. Buhalni^a si intregul 
teritoriu al com. Gircina; la S. 
si E. cu com. Cadulesti si com. 
Ciiiigi. 



Este formata din satele : Do- 
breni, Casaria, Malul, Masca- 
testi, Almasul, Negresti si Po- 
iana-Almasului, avind o supra- 
fa^a de 6019 hect. (4209 falcl), 
si o pop. de 733 fam., sau 2874 
sufl., car! loeuese in 680 case; 
sunt 1395 barba^I, 1469 femel, 
1551 necasatori^i, 1070 casato- 
rip, 229 vaduvi (din car* 206 
vadane), 43 nevolnicl, 14 divor- 
$ap; 600 baie^I, 598 fete; 12 
EvreT. Stiu carte i70persoane, 
nu stiu 2694, 

Dintre locuitorii improprieta- 
ri^I in 1864, sunt asta-zl 80 carl 
stapinesc tnsi-sl locurile lor; 
274 ca urmasl; 80 neavind nici 
un fel de proprietate si nici 
putin^a de a mosteni dupa urma 
parin^ilor lor legiuip. 

Locuitorii se ocupa cu agri- 
cultura si exploatarea paduri- 
lor ; solul, relativ, este produca- 
tor si se cultiva pe o intindere 
de 1553 hect. 

Imasurile au o intindere de 
143 hect. si nutresc 2585 capete 
de vite. 

In aceasta com. se afla : 7 
bisericl (3 facute de satenl si 
4 de parti cularl), deservite de 
6 preo^T si 8 eclesiarcl ; 3 scolf, 
frecuentate de 179 elevi; 5 mori 
pentru macinat; 5 herastrae pen- 
tru taiatul si fasonatul lemne- 
lor; 3 fierarii; 2 butnaril; 3 ro- 
tarii; o vararie; o olarie ; doT 
caretasf, 1 cojocar si 1 {esator. 

Budgetul com. ede 9586 lei, 
26 ban! la veniturif si de 8329 
lei, 25 bani la cheltuelt. 

Contribuabill sunt 436. 

Comunica^iunea cu satele ve- 
cine se face prin : soseaua ju- 
de^eana Piatra-Neamtu, care in- 
cepe din crestetul dealului Ba- 
laurul (cantonul Sarata, venind 
diri oras) si parcurge com. pe 
o intindere mal bine de 5 kil. ; 
prin soseaua jude^eana Dobre- 
ni-Moinesti, care merge paralel 



6S878. Marele Mcfiovar Geoqmiii. Vol. JIT. 



19 



Hosted by 



Google 



DOBRENI 



146 



DOBRENI-ClMPURELUL 



cu piriul Crac&ul; prin soseaua 
comunaia care incepe din drep- 
tul kil. 7 al sosele? Piatra-Neam- 
\u si str&bate prin drumurile 
naturale : Dobreni, Negresti, Po- 
enele. 

Dobreni, sat, face parte din co- 
muna rur. Dobreni-Cimpurelul, 
jud. Ilfov, pi. Sabarul. Este si- 
tuat la S. de Bucuresti, pe ma- 
lul sting al riulul Sabarul. Aci 
este resedin^a prim&riei. 

In aceasta com. s'a n&scut 
Constantin §erban Basarab, po- 
reclit Cirnul, fiul natural al lul 
Radu-Voda §erban, care a dom- 
nitde la 1654 — 1658, sieracu- 
noscut sub numele de Serdarul 
Constantin din Dobreni. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
2614 hect., avind o populate 
de 1092 locuiton. 

Familia raposatuluT D. Gr. 
Ghicaare 2258 hect. si locuitorii 
356 hect. 

Proprietarul cultiva i860 hec- 
tare (102 sterpe, I26izlaz, 130 
padure si 36 vie). 

Locuitorii cultiva 220 hect. 
(14 sterpe, 86 izlaz si 36 vie). 

Are o biserica, cu hramul A- 
dormirea, deservita de 1 preot 
si 1 cintare^; o scoal£ rurala, 
frecuentata de 28 elevi si 2 e- 
leve, cu lntre^inerea c&reia jud. 
si com. cheltuesc 1440 leianual. 
Aci mai este o moar£ de apS; 
1 helesteu ; 2 poduri st&tatoare. 

Comerciul se face de 7 cir- 
ciumarl. 

Num&rul vitelor marl e de 
715 si al celor midf de 1162. 

Nu se stie cu preciziune a- 
nul infiintaYel acestei coraune, 
dar dupa inscrip^ia bisericei, 
pe care o reproducem aci, se 
constats ca aceasta. biserica si 
multe alte case de zid, s'au fa- 
cut din temelie de jupin Con- 
stantin $erban Voevod. De aci 
ar rezulta c& aceasta comunS s'a 



infiin^at de aproape 300 de 
ani. 

Biserica are 2 inscrip^ii: una 
s&pat& in piatra de asuprausei 
si alta in biserica. Cea de de- 
asupra use! are urmcltoarea in- 
scrip^iune : 

Cu buna voie a tataluT si cu ajuto- 
rul fiului si cu staruinta Sf. Duh s'aii 
ridicat sfinta, cinstita si Eumnezeiasca 
biserica pre hramul Adormirea Preces- 
tei (nedescifrabil) in zilele prea tnalta- 
tului Ion Voevod Vel Serdaru, si s'aii 
facut din temelie de jupin Constantin 
Vel Serdaru sin Ion Serban Voevod, a 
jupinesei Balasa (leatu 7154). 

Inscrip^ia de pe piatra din bi- 
serica are urmatoarea coprin- 
dere : 

Cu mila lui Dumnezeu si cu ajuto- 
rul Precestii, crestinul si luminatul Domn 
Ion Constantin Serban Voevod, pus'am 
si asezat aceasta cinstita piatra pe cins- 
tita groapa a pre^ioasei maicei mele si 
s'a prestevit in zilele luT Ion Mateiu 
Voevod, August 7, din veleatul 7160 si 
s'au pus aceasta pteatra in zilelele lui Ion 
Constantin Serban Voevod la leatul 7164. 

Catunul Dobreni este asezat 
pe un mic delu{ ce se pierde 
in intinsul cimpiei. 

Dobreni, sat, jud. Neam{u, situat 
la 9 kil. 700 m. de orasul Pia- 
tra, pe ultimele inclina^iuni des 
pre S. ale dealurilor Ceuca si 
Prohalul, in unghiul format de 
curbatura si intersec^ia soselei 
Piatra-Neam^u cu soseaua Do- 
breni-Moinesti. 

Se margineste spre S. cu sa- 
tele Malui, C&saria si Sarata, de 
care se desparte prin cursul pi- 
riului Almasul ; iar spre N. cu 
satele Negresti si Bodesti-Precis- 
tei, de care se desparte atit 
prin extremitaYile dealurilor sale, 
cit si prin limite conventionale. 

Suprafafa terenurilor sale e 
de 1859 hect. (1300 falci, soco- 
tindu-se intru aceasta si intin- 
derea satuluT C&s£ria si M&s- 
c&testi). Are o populafiune de 
219 familil, sau 705 suflete, carl 



locuesc in 19 case ; sunt 376 b&r- 
bafi, 409 feme!" ; 426 necas&tor^T, 
297 casatorip, 55 vaduvT, 7 di- 
vor^apf si 6 nevolnici ; 7 Evrei. 
Stiu carte 91 persoane, 694 nu 
stiu. 

In sat se afla o biserica de 
zid, deservita de 2 preoti si 2 
eclesiarcT ; o scoala, frecuentata 
de 63 elevi"; 2 mori (din care 
una cu 2 pietre), 2 fierarii, o 
rotarie. 

Numarul vitelor se urea la 
669 capete, din can: 125 boT, 
90 vaci, 350 01, 22 caT, 30 ri- 
matori, 19 junci, 30 vi^e! si 3 
taurf pentru prasire. 

Dobreni, cdtun, face parte din 
com. Slobozia-Trasnitul, plasa 
Teleormanulul, jud. Teleorman. 
Este asezat pe soseaua jude- 
^eana, la marginea com. Tata- 
resti-d.-s., de care nu e despar- 
£it prin vre-un semn sau di- 
stant; este mai mult o mahala 
a acestei comune. Are 25 con- 
tribuabili. La N. acestui catun 
se afla magura numita Magura- 
Dobrenilor. 

Dobreni, sat, in jud. si pi. Tu- 
tova, com. Plopana. Are 222 
locuitorl, can locuesc in 43 case. 
E numita si Valea-Dobreni. 

Dobreni, movild, jud. Ilfov, pi. 
Sabarul, linga com. Bragadirul. 

Dobreni, mosie, cu par^i, in jud. 
Neam^u", com. Dobreni, pi, Pia- 
tra-Muntele. E asezata intre mo- 
siile Sarata, Ciritei, Cirligi, Ne- 
gresti, Almasul, Bodesti - Pre- 
cistei. Este proprietatea d-lul 
LeonEmanoil Bogdan, si aduce 
un venit anual de 26520 lei; 
poseda trei mori si casele de 
locuit. 

Dobreni-Cimpurelul, com. rur., 
pi. Sabarul, jud. Ilfov, situata 



Hosted by 



Google 



DOBRESCU 



147 



DOBRESTI 



intre riul Argesul si riul Saba- 
rul, spre S. de Bucuresti, la 21 
kil. Sta in legatura cu Var&sti, 
Straini-Dobreni si Berceni, prin 
sosele vecinale. 

Se compune din satele : Cim- 
purelul si Dobreni. Are o popu- 
late de 1597 locuitorl, car! tr&- 
esc in 260 case si 49 bordeie. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
3125 hect. Familia raposatului D . 
Gr. Ghica are 2533 hect. si locui- 
torii 592 hect. Proprietarul cul- 
tiva 2072 hect. (103 sterpe, 140 
izlaz, 55 vie, 163 padure). Lo- 
cuitoriT cultiva 366 hect. (22 
sterpe, 145 izlaz si 59 vie). 

Sunt 307 contribuabil!. 

Budgetul e de 4886 lei la ve- 
nitur! si de 4652 lei la chelt. 

In comuna sunt 2 biseric! (in 
fie-care catun cite una) ; 1 scoal& 
mixta; 1 moara de apa; 5 he- 
lestaie ; 6 poduri statatoare. 

Numarul vitelor mart e de 
1083 (100 cai si epe, 340 boT, 
301 vacT si vi$ei, 36 taurl, 9 
bivoli si 207 bivoli^e) si al celor 
mici de 1728 (21 capre, 137 
porci si 1570 01). 

Dintre locuitorl, 269 sunt plu- 
gari, in au diferite profesi- 

uni. 

Aratura se face cu 205 plu- 
gur!, 193 cu boT si 12 cu cat. 

Locuitori! au 260 care si ca- 
ru^e, 219 cu bo! si 41 cu ca!. 

Improprietarip sunt 152 lo- 
cuitorl si neimproprietari^i 238. 

Comerciul se face de 10 cir- 
ciumari. 

Dobrescu, sat, face parte din 
com. rur. Zatreni, plasa Mijlo- 
cul, jud. Vilcea. Are o popu- 
late de 156 locuitorl (84 bar- 
bat! si 72 feme!). 

Dobrescu, pise, ce se lasa din 
Dealul-Olte^ului, in partea de 
E. a com. Zatreni, pi. Mijlocul, 
jud. Vilcea. 



Ddbre§ti, com. rur., jud. Arges, 
pi. Oltul, la 29 kil. de comuna 
rurala Tigveni (resedin^a sub- 
prefecture!) si la 17 kil. de Pi- 
testi. Se compune din 3 catune: 
Dealul-Launele (150 locuitor!), 
Dragolesti (277 locuitor!) si Do- 
bresti (250 locuitorl); peste tot 
sunt 767 locuitor!. 

Are 2 biseric! (in Dobresti 
si in Dragolesti) si o scoala pri- 
mara ruralS. 

Se afla intre com. Scheiul, la 
N., Launele-de-S. la E., Danicei 
la S. si Stoilesti la V. 

Budgetul comune! pe anul 
1882—83 a fost dei504le!,25 
ban! la venitur! si de 1358 lei, 
la cheltuel!. 

Dup& o publica^iune oficiala 
(1887) aceasta comuna numara 
127 contribuabil! si avea un bud- 
get de 3876 le! la venitur! si 
de 3510 lei la cheltuel!. 

Numarul vitelor era in 1887 
de 306 vite marl (300 bo! si vac!, 
6 ca!) si de 270 vite marunte 
(150 o!, 20 capre si 10 riraa 
tori). 

In com. Dobresti se face a- 
nual un bilciu la Inal^area-Dom- 
nulu!. Biserica din Dobresti este 
facuta la 1833 de un Hagi Ni- 
colae Momularu. 

Dobresti, com. rur., jud. Muscel, 
pi. Podgoria, situata la S.-E. 
de Cimpulung, 65 kil. departe 
de acest oras, pe ambele ma- 
lur! ale girle! Circinovul. 

Se compune din 3 catune : 
Haitesti, Cerce! si Furesti, cu 
resedin^a in Haitesti. 

Are o populate de 1052 lo- 
cuitor!, (527 b&rbap si 525 fe- 
me!) cu 238 famili!, car! traiesc 
in 254 case. 

Sunt 220 contribuabil!. 

Vite: 1048 vite mar! cornute, 
814 capre, 916 o!, 415 pore! 
si 56 cai. 

Budgetul com. in 1889—90 



era la venitur! de 1680 le! si 
la cheltuel! de 1470 le!. 

Prin mijlocul comune!, care 
are o formi lunguia$&, trece 
girla Circinovul, in care se vars&, 
pe malul drept: Valea-M&r£ci> 
nelu!, a-Dragne!,a-Cet&{e! sia-Si- 
liste!; iar pe stlnga : Glrla-Gre- 
cilor, Valea-Orjanca si Floarea. 
Peste aceste v&i sunt pode^e de 
lemn; iar la S. de c&tunul Fu- 
resti, peste Circinovul, este un 
pod mare de lemn, in lungime 
de 30 m. 

In com. sunt 5 mor! sau f&cae, 
car! umblS. numal cind ploua 
sau in timpul topire! z&peze!. 

Comuna are intinse livez! 
si paduri, compuse din stejar!, 
fag!, carpen!, alun!, te!, plop!, 
pal tin!, jugastri si alte specii 
in ma! mici cantitate. 

Locuitori! sunt parte mos- 
nen!, parte impropriet&rh:! dup& 
legea din 1864, parte f&rii p&- 
mint. Celor improprietari^! li 
s'au dat locuri, in diferite cate- 
gorii, pe cele doua trupur! ale 
statului, car! {in de m&nas- 
tirile Rinc&ciovul si N&mSesti 
si pe propieta^ile d-lu! Pandele 
Crasnaru si d-ne! Ruxandra Co- 
ridali. 

In partea de N. a comune! 
se ridica un deal, numit Piscul- 
Cornetulu!, unde se vad niste 
caramiz! si urme de zid si unde 
se zice ca ar fi fost un monu- 
ment t&taresc. 

Tot in raionul aceste! comune 
este locul numit Piscul-Turculu!. 

In comuna sunt 3 biseric! (in 
fie-care c&tun cite una). Cea de 
la Haitesti, situate la poalele 
pisculu! Corn etui, a fost schit 
de calugari^e. $coala, cu intre- 
{inerea careia statul cheltueste 
anual 1296 le!, se frecuenta de 
35 elev! si 5 eleve. 

Dobresti, sat, cu 250 locuitor!, 
jud. Arges, plasa Oltulu!; face 



Hosted by 



Google 



ftoBftEyri 



148 



DOBRICEA 



parte din com. rurala cu aceeasi 
numire. Are o biserica cu hra- 
mul Sf. Nicolae, deservita de 
un preot si un cintare^. 

Dobresti, sat, jud. Dolj, plasa 
Jiul-d.-j., com. Caciulatesti. Are 
300 suflete, 160 barba^i si 140 
femei. Locuesc in 13 case si 
84 bordee. In sat este o scoala 
mixta, ce func^ioneza din i860, 
intrefinuta de Stat. Localul, con- 
struit de zid, este in buna stare. 
In anul scolar 1 892 — 93 a fost 
frecuentata de 21 copii : 16 
bae^T si 15 fete din satul Roaba, 
7 baep din satul Caciulatesti 
si 9 bae^i si o fata din satul 
Dobresti, in total 38 scolari, 32 
baep si 6 fete. In sat este o 
biserica, fondata la 1 847 de Iacov 
Grigore siToma Dobrescu. Cir- 
ciumi sunt 2. 

Dobresti, nume ce purta in ve- 
chime com. rur. Caciulatesti, 
jud. Dolj, plasa Jiul-d.-j. 

Dobresti, mope, jud. Arges, pi. 
Oltul, com. Dobresti, cu o in- 
tindere de 1400 pogoane, din 
care 800 pog. padure. E propri- 
tatea StatuluT. Inainte de secu- 
larizare era pendinte de Epis- 
copia de Rimnic. 

Dobresti, mope, jud. Dolj, plasa 
Jiu-d.-j., com. Caciulatesti, pe 
care sunt cete de mosneni. 

Dobresti, padure, supusa regimu- 
lul silvic, jud. Muscel, plasa 
Podgoria, com. Dobresti, in 
intindere de 500 hect. Esen^e: 
fag, stejar, carpen, plop, mes- 
teacan, frasin, jugastru si anin. 

Dobresti, vale, jud. Prahova, 
plasa Filipesti, com. Moreni. 

Dobretul, deal, jud. Viicea, plasa 
01te{ul-d.-j., com. Ghioroiul. 



Dobretul, catun, la 4 kil. spreV. 
de com. ^tirbeiu, in N.-V.plasei 
Olte^ul-Otul-d.-s., jud. Rema- 
in a{i, situat in valea cu acelasi 
nume, la 20 kil. departe de Bals, 
pe un teren cu o altitudine de 
200 metri d'asupra nivelului 
marii. Are 64 fam , sau 300 loc. 

Dobretul, vale, linga catunul cu 
acelasi nume, jud. Romana^i, co- 
muna Stirbeiu ; se termina in va- 
lea riului Fra^ila. 

Dobriana, prd de dealuri, jud. 
Bacau, plasa Siretul-d.-s., com. 
Filipeni, dintrepiriul Berheciu si 
piriiasul Dunava^ul. Incepe in 
com. O^elesti si desparte comu- 
na Marasti de com. Filipeni 
si apoi trece in com. Oncesti, 
jud. Tecuciu. 

T}o\*t\x\3l, padure , jud. Bacau, pla- 
sa Siretul-d.-s., comuna Filipeni, 
cu o intindere de vre-o 12 hect. 

Dobrina, piriia§, jude^ul Bacau, 
plasa Siretul-d.-s., comuna Fili- 
peni. Izvoreste din dealul cu 
acelasi nume si se varsa in 
Dunava^. 

Dobrina, sili§te, jud. Bacau, plasa 
Siretul-d.-s, com. Filipeni, ase- 
zata pe dealul Dobrina. 

Dobria§ul, pise, in jud. Muscel, 
de 1300 metri, pe un masiv in- 
gust, intre Riul-Tirgului si riul 
Argeselul. Acest masiv se ter- 
mina aproape de confluen^a riului 
Argeselul cu Riul-Tirgului si 
prezinta o sea larga la S. de 
Namaesti prin care trece soseaua 
nationals. Cimpulung-Frontiera. 

Dobria^ul, padure, supusa regi- 
mului silvic, jud. Muscel, pe 
muntele Dobriasul, com. Leresti, 
plaiul Dimbovi^a, in intindere 
aproximativa de 1000 hectare, 



compusa mai cu seama din fag. 
Se invecineste la N. cu Mo- 
soroaiele, la S. cu Strimtul, la 
E. cu riul Argeselul si la V. cu 
Riul-Tirgului. 

Dobria§ul-Mare, munte, intre 
comunele Namaesti si Leresti, 
plaiul Dimbovita, jud. Muscel. 
Aci sunt multe stine. 

Dobria§ul-Mic, munte, la S. de 
Dobriasul-Mare, com. Leresti, 
plaiul Dimbovita, jud. Muscel. 

Dobrica sau Pietroasa, trup 
de padure, astatuluT, jud. Viicea, 
in intindere de 300 hect., care, 
impreuna cu trupul Urzica, for- 
meaza padurea Budoiul, com. 
Sinesti, plasa Olte^ul-d.-s. 

Dobricea, mahala, com. Tereuja, 
plasa Oltetul-d.-s., jud. Viicea. 

Dobricea, mahala, face parte 
din comuna rurala Baesti, plasa 
Olte^ul-d.-s., jud. Viicea. Are 
o populatie de 406 locuitori. 

Aci e o biserica vechie de lemn, 
undese afla si cimitirul comunei, 
care biserica, dupa spusele ba- 
trinilor, se crede a fi facuta de 
acum vr'o 200 de am. Dobri- 
cea este situata in centrul co- 
munei si este udata de piriul Do- 
bricea si de Valea-Galetarilor si 
de a-lui-Iordache. Aci eresedin^a 
com. si scoala, care e frecuen- 
tata de 75 copiT. 

Dobricea, piriU, jud. Viicea, iz- 
voreste din Dealul -Sinestilor, 
trece prin centrul comunei Ba- 
esti, plasa Olte^ul-d.-s. Primeste 
ca afluen^i, pe partea stinga, 
vaile TurbureT, Berzei si Marto- 
logului, iar pe dreapta vaile 
Hotarului si Viet si apoi se var- 
sa in riul Olte^ul. 

Dobricea, Iezerul si Bojeni, 



Hosted by 



Google 



DOBRICENI 



149 



DOBRICENI 



paduri particulare, supuse re- 
gimului silvic, comuna Sinesti, 
plasa Olte^ul-d.-s., jud. Vilcea. 

Dobriceni, com. rur., in Nor- 
dul plasei Oltetul-Oltul-d.-s., ju- 
de^ul Romana^i. Este formata din 
satele : Dobriceni, 200 locuitori, 
Preotesti, 150 locuitori si Mar- 
cusul, 201 locuitori. E situata a- 
proape de hotarul jude^ului, 
pe terenul drept al Olte^ului, 
unde niste dealuri detasate din 
dealul Fra^ila au o inal^ime de 
241 metri d'asupra nivelului 
marii. Catmul Marcusul e mat 
la N., pe terenul sting al 01- 
te^ului, si are 1 5 1 metri al- 
titudine. Com. Dobriceni este 
la 53 kil. departare de Caracal 
si la 21 kil. de Bals. 

Are 161 capi de fam. ; o po- 
pulate de 551 de locuitori, din 
can: 304 barba^i, 247 feme!, 273 
casatorip si 282 necasat. Stiu 
carte 14 persoane si 534 nu stiu. 
Sunt 134 contribuabilT. Budgetul 
comuneT pe 1886/87 a fost de 
1 2 19 lei la venitun si de 1 198 lei 
la cheltueli. Vite man sunt 278 ; 
vite micT, 641 si porci, 131. 

Sunt 3 biserici : Cuvioasa Pa- 
raschiva, m Dobriceni, cladita 
la 1764 de Ieromonahul Ana- 
stasie si prefacuta de Tudose 
Dinescu ; S-ta Treime, in Pre- 
otesti ; Intrarea-in-Biserica, cu 2 
preoti si 4 cintarep. 

Dobriceni, com. rur., in jude^ul 
Vilcea, pi. Ocolul, compusa din 
2 catune: Buduresti si Dobri- 
ceni. Este situata pe girla Do- 
briceni, dealul Grueri si dealul 
Baragan, la 22 kil. departe de 
capitala jud. si la 10 kil. de 
Olanesti, resedin^a plasei. 

Are o populatie deii03loc. 
(542 barba^i si 561 feme!), in 
care intra si 20 familii de figani- 
Cap! de fam. sunt 324; contrib. 
230; case de locuit 293. 



In comuna sunt trei bisericl 
(doua. in Dobriceni si una in 
Budaresti). 

Meseriasi sunt: 8 dulgherl, 
3 timplan, 2 rotarl si 2 olari. 
E! desfac produsele muncei lor la 
tirgul saptaminal din R.-Vilcea. 
Vite sunt: 162 cal, 140 bol, 
295 vaci, 25 capre si 250 01. 

Pe girla Dobriceni, in raionul 
com., sunt 3 mori. Locuitoril, 
in numar de 241, s'au impro- 
prietarit pe mosia Dobriceni, la 
anul 1864, cni d li s'au dat 692 
hect. Scoala exista in comuna 
de 50 am. Cladirea e vechie, 
proprietatea com. Se frecuenta 
de i4copii (12 baep si 2 fete), 
din numarul de 105 copil in 
virsta de scoala (57 bae^i si 48 
fete). Stiu carte 82 barba^l si 
2 feme!. Cu intre^inerea scoalel 
statul cheltueste anual 1 188 lei. 
Sunt 35 stupi cu albine. Toata 
com., cu izlaz cu tot, are 1095 
hect, din cart vatra satului are 
379 hectare. 

Se fabrica aci pan a la 6000 
decalitri £uica anual. 

O sosea comunala inlesneste 
comunica^iaintre com. Dobriceni 
Barbatesti, Cacova si Stoenesti. 
Sunt si alte drumun prin co- 
muna. 

Veniturile comunel se urea la 
1 161 lei si cheltuelile la 1125 
lei anual. 

E brazdata de dealurile: Ca- 
cova si Grueri spre E., Bara- 
ganul, Malini si Huidu spre N., 
Pirloagele, Drogul si Dobriceni 
spre V. si e udata de vaile : Pu- 
cioasa, Gain a, Sarata, Valea-Rea, 
Stroesti si Frumusi^a. Ca piscuri 
ale dealurilor sunt : Ceta^uia, 
Baraganul, Malini, Drogul, Pis- 
cul dela Bunget si Croitorescu. 
In interiorul com. este locul 
numit Pucioasa de la Girba- 
nesti, 5 izvoare cu apa minerala, 
iar spre E. de Dobriceni se afla 
doua clocote de apa care mi- 



roase a cocleala si a smoala. 
Locul acestei ape se numeste 
Fierbea. 

Tot spre E. de Dobriceni, 
pu^in mal spre N., se afla alte 
ape de pucioasa, neagra-cenusie. 
Locul acestor izvoare se nu- 
meste Fierbea-luI-Stan-Pasarea. 

Pu^in mal spre V. de aceste 
izvoare, se afla alte doua izvoare 
de pucioasa, si linga unul din- 
tr'insele este un namol negru, 
care cind se baga in apa, il da 
mal multe color!: galben, rosu, 
albastru, cenusiu. Acest n&mol 
are un miros de catran sau 
smoala. 

Spre V. de com. Dobriceni 
se afla sare la suprafa^a pamintu- 
lui, de unde chiar iese apa sarata. 

Se margineste cu com. Caco- 
va, Stoenesti, Bodesti, Barba- 
testi si Cheia. 

Dobriceni, sat, face parte din 
com. rur. Dobriceni, pi. Ocolul, 
jud. Vilcea. Are o populate de 
991 locuitori (488 barba^I si 
503 femel). Aci e resedin^a co- 
muneT si a scoalel. Are 2 biserici : 
una cu hramul Cuvioasa Paras- 
.chiva, fondata din temelie de 
Preda Postelnicul la anul 1802 
si a doua cu hramul Sf. Nico- 
lae, zidita din temelie la i860 
de locuitoril satului si reparata, 
la anul 1881. Mai e in com. o 
biserica ruinata. 

Scoala se frecuenta de 14 
copil (12 bae^I si 2 fete), din 
numarul de 100 (55 baepf si 45 
fete). $coala are 3 hect. pamint. 

<% 

Dobriceni, sat, face parte din 
com. rur. Lalosul,pl. Olte^ul-fi.-j., 
jud. Vilcea. Are o populate de 
337 locuitori. Cade in partea 
de V. a comunei, si-1 uda riul 
Olte^ul. E la distant de 2 1 /* 
kil. de catunul Lalosul, unde e 
scoala, care e frecuentata de 31 
copil. 



Hosted by 



Google 



DOBRICENI 



150 



DOBRIDOR 



Dobriceni, fost sckit, in jud. Vil- 
cea, com. cu acelasl nume, pi. 
Ocolui. Se vad numal ruinele 
lul. Era metoh al manastirel 
Arnota. Este asezat in lunca 
Dobriceni. Pisania acestul schit 
s'a transportat la una din bi- 
sericile comunei. 

Dobriceni, deal, in raionul com. 
Dobriceni, pi. Ocolui, jud. Vil- 
cea, pe care se cultiva 2 hect., 
50 aril vie. 

Dobriceni, deal, la V. comunel 
Dobriceni, plasa Ocolui, jud. 
Vilcea. 

Dobriceni, padure a statulul, in 
intindere de 425 hect., situatain 
jud. Vilcea, in com. BSrbatesti, 
pi. Horezul, si formata din tru- 
purile: Deluselul (35 hect.) si 
Mangul (390 hect.) 

Dobriceni, riu, in jud. Vilcea, 
izvoreste din poalele muntelui 
Piciorul-Motrulul, se uneste la 
com. Stoenesti cu riul Cacova 
si ia numele de Govora. Trece 
prin com. Titireciii, Govora, Mi- 
haesti, si, de la com. Birsesti, w ia 

. numele de Birsescu. Largimea 
albiei riuiui unit variaza de la 
10 — 15 metri. 

Dobriceni, girla, izvoreste din 
padurea Lisa, trece prin centrul 
com. Dobriceni, pi. Ocolui, jud. 
Vilcea si se varsa in Olt. 

Dobriceni (Vatra - Manasti- 
• rei-), mo fie a statului, jude^ul 
Vilcea, fosta pendinte de ma- 
nastirea Arnota, care, pe perio- 
dul 1885 — 95, s'a arendat cu 
3020 lei anual. 

Dobridor, com. rur., jud. Dolj, 
pi. Cimpul, la 57 kil. S.-V. de 
Craiova si la 31 kil. de rese- 
dinja plasel, Calafat. 



Este a$ezata pe loc ses, pe 
albia si malurile a doua valcele : 
Co^oba^ul si Mo^eiul ; una din 
aceste valcele vine de la N. co- 
munei Risipi^i, din locul numit 
Co^oba^ul, dintre Dobridor si 
Risipi^i. Aceasta vale ia pe urma 
drumul spre S.-E., pe o lungime 
de 400 m.; de aci merge spre 
S., traversind comuna prin mij- 
loc si ese din com. prin S.-E., 
treclnd in com. Mo^a^ei, unde 
are direc^iunea spre E. Cea- 
l'alta valcea vine din V. satu- 
lui Dobridor, merge spre E., 
pe marginea de S. a comunei 
si la esirea sa din comuna se 
intilneste cu aceea care vine de 
la N.; ambele se unesc pentru 
a forma o singura vale ce trece 
in Mo^a^ei. Comuna este situata 
in albia si pe malurile acestor 
valcele, dar mat mult in unghiul 
sesului coprins intre ele. 

Se invecineste la N. cu com. 
RisiphVi; la S.-E. cu com. Mo- 
£a^ei ; la V. cu com. Fintina- 
Banului si cu com. Cetatea. Li- 
mita de N. incepe din punctul 
numit Fintina-Nalta, din V.; mer- 
ge prin valceaua numita Coto- 
ba^ul si ajunge in vii, linga Mo- 
^ei, in punctul numit Magura- 
Cringului; de unde, spre S.-V., 
trece prin valceaua Mo^eiului 
si ajunge la Magura-Ovreiului ; 
de aci apuca spre S., unde se 
intilneste cu mosia Fintina-Ba- 
nului, merge pe linga ea, mai 
departe pe linga Cetate, pana 
ajunge iar la Fintina-Nalta. 

Cele mai insemnate maguri 
sunt : Magura-Ceringului, MS- 
gura- Mare, Magura - Ovreiului, 
Magura - Lata, Magura - lui - An- 
dreiu, Magura-Lemnelor, Magu- 
rafecai, Magura-luT-Gaina, etc. 

Comuna este udata de micul 
piriu Co^oba^ul, formindu-se nu- 
mai cind ploua mult si repede; 
el vine din N. comunei, din 
zmlrcul Co^oba^ulul ; curge pe 



valea cu acelasl nume si septerde 
in com. Mo^a^ei. 

In com. sunt 20 de fintini. 

Legenda spune ca com. Do- 
bridor e fondata de aproape 
250 de ani; e compusa din- 
tr'un singur catun, care e si re- 
sedin^a comunei. 

Are o biserica zidita din ca- 
ramida, acoperita cu tinichea si 
care e deservita de 2 preo^i si 2 
cintare^i; o scoala mixta, care 
func^ioneaza din anul 1863 ?i e 
condusa de un inva^ator. In anul 
1892 — 93 a fost frecuentata de 
103 bae^i si 7 fete, din numa- 
rul de 255 copii in virsta de 
scoala. 

Stiu carte 200 persoane. 

Populatia comunei e de 1520 
locuitori, din carl 800 barbap 
si 720 femei. Dupa legea ru- 
rala din 1864, sunt impaminte- 
ni^i 48 loc. numal cu locuri de 
munca si 22 cu locuri de casa. 
Dupa legea din 1879 sunt 7 
insura^ei. 

Sunt 334 case si 20 boidee. 

Suprafa^a comunei este de 
4800 pog., din cart: pamint a- 
rabil 4103 pog., finea^a 25 pog., 
lac si teren sterp 2 pog.; vii 
270 pog.; vatra satulul 400 pog. 

Mosia Dobridor apar^ine lo- 
cuitorilor mosneni si clacasl, im- 
par^i^i pe mosie. 

Mai top locuitorii sunt mos- 
neni. 

Viile apartin tot mosnenilor, 
pe al caror pamint se gasesc. 

In com. sunt 6 cizmarl si 1 
dogar. . 

Vite mari cornute sunt 300 ; 
01,71 ; cai, 10. 

Locuitorii isi desfac produc- 
tele lor la schela Cetatea, tran- 
sportindu-le cu carele. 

Sunt 6 circiumi; 15 comer- 
cianp de grine. 

Comuna este strabatuta prin 
centru de o cale comunala-ve- 
cinala pe o lungime de 2 x /2 kil., 



Hosted by 



Google 



DOBRIENESTI 



151 



DOBRlfA 



care o pune in legatura la N. 
cu Risipitf, la S.-E. cu Mo^a^ei, 
la S.-V. cu Fintina-Banulul, iar 
la V. cu Cetatea. 

Sunt 440 de contribuabili. 

Veniturile comunei pe anul 
1892 — 93 au fostde 2844.3416! 
si cheltuelile de 2842.73 le!. 

In apropiere de sat sunt niste 
ruine de biserica vechie si a- 
cele ale unuT foisor turcesc. 

Dobrienesrti, sat, face parte din 
com. rur. Ursi, jud. Olt, plasa 
Oltul-d.-s. Are o populate de 3 1 8 
locuitori. Este situat pe dealul 
Dobrienesti. 

Dobriene^ti, deal, spre S.-E. de 
com. Ursi, jud. Olt, pi. Oltul- 
d.-s., cu direc^ia catre S. Pe el 
se cultiva tot felul de cereale 
si serveste si de izlaz. 

Dobrii (Movila-), movila, in 
com. Luciul, jud. Buzau. 

Dobrii (Valea-), mosie, in com. 
Mizil, jud. Buzau; are 200hect. 
arabile. 

Dobrii (Valea-), izvor, in com. 
Fin^esti, jud. Buzau; incepedin 
mun^ii Strihani, se uneste cu 
Valea-Cringului si se scurge in 
Istau. 

Dobrii (Valea-), vale, in com. Ju- 
gareni, jud. Buzau, acoperita 
de finea^a. In timp de ploae, 
apa, care se aduna in albia sa, 
se scurge in valea Fin^easca. 

Dobrile^ti, catun, al com. Gura- 
Sara^il, jud. Buzau, cu 240 lo- 
cuitori si 67 case. 

Dobrin (Lacul-lui-), munte, in 
jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul. 
Se desface din muntele Bisoca, 
br&zdeaza partea de V. acorn. 
Este acoperit cu padurl intinse. 



Dobrin (Lacul-lui-), lac, inju- 
de^ul R.-Sarat, plaiul Rimnicul, 
com. Bisoca. E asezat pe dea- 
lul cu acelasi nume ; e proprieta- 
te particular^ si are o intindere 
de */« (pogon) ; confine stru- 
ck, caracuda, ce se vinde in lo- 
calitate. 

Dobrin (Lacul-lui-), loc izolat, 
in com. Minzalestt, jud. Buzau, 
pe malul drept al piriului Re- 
cea si in poalele muntelul Mar- 
tinul. Aci se afla stabilit un pi- 
chet militar de iarn& : Lacul- 
luI-Dobrin. In timpul verei sol- 
da^il tree la pichetul Giurgiu. 

Dobrin (Piriul -lui-), piriias, 
in com. Badeni-Paminteni, jud. 
Muscel, plaiul Dimbovi^a. 

Poporul crede c& aceasta apa 
e buna de leac. 

Dobrina, stafie de dr. d. f., jud. 
Falciu, pi. Crasna, com. Husi, 
pe linia Crasna-Husi, pusa in 
circulate la 25 Iulie, 1888. Se 
afla intre stabile Cre^esti (6.9 
kil.) si Husi (5.4). In^imea de 
asupra nivelului marii 234 m *95. 
Venitul acestel sta^il pe anul 
1896 a fost de 7.677 1., 30 b. 

Dobrina, loc cu padure, in mar- 
ginea orasulul Husi, la distan^a 
cam de 5 kil. Este proprietatea 
statului, Aici se afla o stafie 
de cale ferata. 

Dobrina, piriias, jud. Neam^u. 
Izvoreste din ramura sudicS a 
muntelul Procov (aproape de m&- 
nastirea cu acelasi nume), se une- 
ste cu piriul Dobrina, curge spre 
teritoriul comunei Pipirig, plasa 
de Sus-Mijlocul, si se vars& pe 
partea stinga a piriului Ozana, 
pu^in mal in sus de fafa piriu- 
lu! Domesnicul si aproape de 
kil. 17 al drumulul jude^ian Pi- 
pirig-Neam^u. 



DobrincS, deal, strabate spre S. 
teritorul com. Laza, jud. Vas- 
luiu, pi. Racova. 

Dobrine§ti, sat, face parte din 
com. Nicoresti, jud. Tecuciu. E 
situat pe malul drept al piriu- 
lui C&caina si pe coasta dealu- 
lul, in leg&tura cu tirgul Nico- 
resti. 

Are o populate de 96 fam., 
sau 327 sufl. Copii in virsta de 
scoalS sunt 39 (18 b&e{I si 21 
fete). 

Aid se afla 2 bisericl, una 
cu hratnul Sf. Gheorghe, deser- 
vita de 1 preot si 1 cintare^, si 
a doua, cu hramul Cuvioasa-Pa- 
raschiva, deservitS de 1 preot 
si 1 cintaYef. 

Cea d'intiiu e zidita" la 1840 
de Ioni{& Ghelt. Inainte tot pe 
acest loc a fost alta de birne, 
facuta de $tefan Ghel^u. Are 
8 pogoane de pamint arabil. A 
doua e ziditi de la 1845, de Ar- 
ghir Guzg£ si Constantin Cap- 
Mare. 

Dobri§an, prival, jude^jl BrSila, 
care pleacS din Dun&rea-Vapoa- 
relor de la hotarul de S. al co- 
munei Ciacirul, merge paralel 
cu Dunarea pe {annul sting, 
pana ce da in privalul Zalogul. 

Dobrina, com, rur. si sat, in jud. 
Gorj, plaiul Vulcan, spre N.-V. de 
com. Lelesti, si la departare de 
15 kil. de orasul T.-Jiu, in di- 
rec^iune N.-V. Comuna e for- 
mats dintr'un singur sat. 

E situate pe coaste si are o 
intindere de 500 hect. din carl 
140 hect. arabile, 158 hect. pS- 
dure si tuferis, 150 hect. fine^e, 
52 hect. vie si livezi cu prunl. 
Din intinderea totals, 120 hect. 
sunt ale d-nei Econotnu din 
T.-Jiu, cele-1'alte sunt ale locui- 
torilor. 

Are o populate de 293 fam., 



Hosted by 



Google 



DOBRIJA 



152 



DOBROMIRUL 



sau 1220 sufl., din can 272 con- 
tribuabil!, to{! Romini, pose- 
dind 60 pluguri, 40 care cu boi 
si vacl, 4 caru^e cu cat, 60 
stupi, 840 vite marl cornute, 
3200 o!, 989 capre, 73 cai si 
437 rimator!. 

Venitul com. este de lei 1156, 
iar cheltuelile de lei 1140, 21 
ban!. 

Comunica^ia se face pe so- 
seaua comunala Dobri^a - Run- 
cul. 

In comuna sunt 40 de fin- 
tin!. 

Are 1 scoala, frecuentata de 
34 eievi, din 45 inscrisi; 2 
biserici, una de lemn facuta 
la anul 1834, alta de zid fa- 
cuta la anul 1879; sunt deser- 
vite de 2 preopf si 4 cint&- 
re{!. 

Dobri^a, coastd, apar^inind com. 
Dobri^a, spre N.-E., in jud. Gorj, 
plaiul Vulcan. Pe aceast& coas- 
ts sunt viile locuitorilor. 

Dobri^a, prival, jud. Braila, in- 
tre canalul Vilciul si Dunarea- 
Vechie. Pleaca din Vilciu, de 
la hotarul de S. al com. Vizi- 
rul, merge la N. paralel cu Vil- 
ciul, traverseazS com. Ciacirul 
si se uneste cu privalul Lata, 
din com. Gropeni. 

Dobrija, piriias, jud. Neam^u. 
Vezi Dobrina, piriu. 

Dobroe§ti (Furtuna), sat, in jud. 
Ilfov, pi. Dimbovi^a; face parte 
din com. rur. Panrelimonul-Do- 
broesti. Cade spre V. de Pan- 
telimon, pe malul drept al riului 
Colintina. Locul e jos si pamin- 
tul smircos. 

Are o biserica, cu hramul A- 
dormirea, deservita de 1 preot 
si I cint£re$ si o scoala primara 
rur. mixta, frecuentata de 9 e- 
levf si eleve, cu intre^inerea ca- 



reia comuna cheltue$te 1760 
lei anual. 

Suprafa^a satulu! e de 661 
hect. Popula^ia e de 535 su- 
flete. 

Proprietarul, d-1 D. Procopie, 
are 300 hect , din can rezerva 
20 hect. pentru izlaz. Locuitorii 
au 361 hect. (11 hect. izlaz). 

Comerciul se face de 4 cir- 
ciumari. 

Are 1 pod statator. 

Dobroaia (Baba-). Vezi Babei- 
Dobroaia (Izvorul-), izvor, jud. 
Buzau. 

Dobroaia (Virful-Babei-), co- 
Una, in com. Cislaul, cat. Scari- 
soara, jud. Buzau. 

Dobreanca, mosie, in com. Me- 
teleul, catunul Arcani, jud. Bu- 
zau. Are 780 hect. aratura si 
izlaz de 01. 

Dobrogostea, catun, in pi. Tir- 
gului, jud. Teleorman; pne de 
com. Olteni. Are o popula^iune 
de 265 suflete, din car! 53 con- 
tribuabill. 

Dobrogostea-Galateni,// 'up din 
mosia Dobrogostea, din jud. Te- 
leorman, pi. Tirgulu!, com. Ol- 
teni, in partea despre limita jud. 
Vlasca. 

Dobrogostea - Negovani, com. 
rur., pe riul Arge$, jud. Arges, 
pi. Pitesti, la 5 kil. de com. 
rur. Btscovul-Flesti, (resedin^a 
suprefecture!) si la 13 kil. de 
Pitesti. Se compune din catu- 
nele: Dobrogostea, 432 loc; Ca- 
pa^inesti, 291 locuitori si Schiaiu, 
274 locuitori; peste tot 997 loc, 
din car! 45 locuitori Tigan!. In 
catun sunt : 2 biserici, deservite 
de 2 preo{! si 2 cintarep ; o 
scoala primara rurala; 7 cir- 
ciumi. Budgetul com. pe anul 



1882— 83 a fost de 1683 lei 
la veniturl si de 1593 lei la 
cheltueli. 

Dupa o publica^ie oficiala 
(1887) aceasta comuna numara 
114 contribuabili si are un bud- 
get de 2934 lei la venituri si 
2157 lei la cheltuelf. 

Numarul vitelor era in anul 
1887 de 447 capete vite man 
(423 bo! si vac!, 24 cai) ?i de 
283 vite marunte (35 01, 133 
capre si [15 rimator!). 

Dobrogostea, catun, dinjudetul 
Arges, pi. Pitesti, pendinte de 
com. rur. Dobrogostea-Negova- 
ni. Are 55 familii, cu 432 suflete. 
In catun e o biserica, cu hramul 
Sf. Ingen, deservita de un preot 
?i un cintaret. 

Dobrogostea, catun, in com. Ga- 
lateni-Mo^teni, pi. Glavociocul, 
jud. Vla$ca. 

Dobromirul, com. rur., din jud. 
Constanta, pi. Silistra-Noua. 

Este situata in partea de V. 
a jud., la 86 kil. spre S.-V. 
de ora^ul Constanta, capitala 
districtului, §i in partea de S. 
a pla$ei, la 35 kil. spre S.-E. de 
ora?elui Ostrov, re$edin^a oco- 
lului. Com. invecinate sunt: Ha- 
zarlic, la 6 kil. spre E.; Eni$en- 
lia, la 6 kil. spre E.; Para-Chioi, 
ia 7 kil. spre N.-V.; Ghiuvegea, 
la 8 kil. spre N.-V. ; Caranlic, 
la 8 kil. spre N. 

Hotarul amanun^it al com. 
este urmatorul: Plecind de pe 
hotarul Dobroge! catre Bulgaria 
de la pichetul hotarnic No. 18, 
el se indreapta spre N., intr'o 
direc^iune de la S.-E. spre N.-V., 
maf intiiti spre N., pe la poalele 
dealulu! Irasli-Bair, apoi spre 
V., taind valea Medmedi-Culac, 
iar spre N., tot pe la poalele 
dealulu! Irasli-Bair, in urma spre 
V., urmind pe muchia dealului 



Hosted by 



Google 



DOBROMIRUL 



153 



DOBROMIRUL 



de ma! sus, de unde se indreapta 
spre N. pe muchiile dealurilor I- 
rasli-Bair, Teche-Chioi-Bair, prin- 
tre satele Teche-Chioi si Dobro- 
mir, Sitina-Bair, taie valea Teche- 
Chioi-Ceair si soseaua jude^eana 
Lipni^a-Enisenlia, de unde se 
indreapta spre N.-V. peste dealu- 
rile Mezarlic-Bair, Chiuciuc-Hagi- 
Sirti, taie valea Babuci-culac, 
urea muchia dealuluT Bas-Punar- 
Sirti, trece pe la N. de virful 
Bazirgian; de aci hotarul ia o 
directie de la N.-E. spre S.V., 
maT intiiu spre S. coborind dea- 
lui Bas-Punar, taie din nou valea 
Babuci-Culac, se dirige apoi spre 
S.-V. urcind si scoborind dea- 
lurile Sinir-Bair si Asbama-Sirti, 
taind din nou soseaua jude^eana 
Lipnita-Enisenlia, valea Cuiu- 
giuc-Culac, padurea Asadic-Or 
man, trece pe linga virful Do- 
bromir si se opreste pe muchia 
dealuluT Uzun-Mese-Sirti ; de aci 
se indreapta spre S., pe muchia 
dealuluT Sinir-Iol-Bair, il coboara, 
indreptindu-se spre E., in valea 
Teche-ChioT-Ciair, de aci o ia iar 
spre S. pe la poalele dealuluT 
Echenli-Orman-Bair, urea dealul 
Cara-Buus-Orman, a care! mu 
chie o urmareste pana da in ho- 
tarul DobrogeT spre Bulgaria 
linga pichetul No. 23, de aci 
se indreapta spre E. in o di- 
rectiune de la S.-V. spre N.-E., 
urmind mereu hotarul de ma! 
sus, taind valea Cara-Buus-Uzun- 
Culac, urea si coboara dealul 
Dermen-Sirti, taie valea Dermen- 
Ceair, urea dealul Irasli-Bair, pana 
dincolo de pichetul No. 25 (in 
punct'il 18) si am ajuns de unde 
am plecat. Forma hotaruluf este 
aceea a unu! triunghiu ascu^it 
cu baza indreptata spre S. pe 
hotarul DobrogeT spre Bulga- 
ria; lungimea luT e de 32 kil., 
iar intinderea totala a teritoriu- 
lui coprins intr'insul este de 
7220 pogoane, sau 3764 hect., 



sau 37 kil. p£tr. Teritoriul s&u 
se intinde si in Bulgaria pe o 
suprafa^a de 112 hectare, in 
schimb insa si teritoriul com. 
Terescondul din Bulgaria se 
intinde i 1 Dobrogea romineasca, 
pe o intindere de 87 hect 

Se margineste la N. cu com. 
rurale Caranlic si Parachioi, de 
care se desparte prin dealurile 
Aslanca-Sirti si Sinir-Bair, la E. 
cu com. rur. Enisenlia (catunele 
Ciucur-ChioT siTeche-ChioT),des- 
par^indu-se prin dealurile Bas- 
Punar-Sirti, Chiuciuc-Hagi-Sirti, 
Mezarlic-Bair, Sitirca-Bair, Te- 
che-ChioT-Bair si cu com. Hazar- 
lic, despar^indu-se prin dealul 
Irasli-Bair la S. cu Bulgaria (com. 
Terescondul), separata prin ho- 
tarul DobrogeT catre Bulgaria, 
iar la V. cu com. rur. Regep- 
Cuius (catunulTeche-Deresi), de 
care se desparte prin dealurile 
Caralmus - Orman, Echenli - Or- 
man-Bair si Siniriol-Bair. 

Relieful soluluT este in general 
accidental Dealurile can br&z- 
deaza teritoriul com. sunt: Bas- 
Punar-Sirti cu virful Bazirgian 
(187 m.) la N. ; Sinir-Bair, As- 
bama-Bair, pe cari se gaseste 
padurea Asadic-Orman cu vir- 
ful Dobromir-din-Vale (200 m.), 
la N.-V.; Simil-Iol-Bair (60 m.) 
la V.; Cara-Buus-Orman (210 m.) 
la S.-V., Seche-ChioT-Bair (no 
m.), Situca-Bair (120 m.) la E., 
Mezarlic-Bair (109 m.), Chiuciuc- 
Hagi-Sirti (79 m.) la N.-E.; toate 
aceste dealur! sunt asezate pe 
ho tar; in interiorul com. avem 
Sari-Tol-Bair (212 m.) la N. de 
satul Dobromir-din-Vale, Orta- 
Burun si Dobromir, pe care se 
afla padurea Oltuc-Orman (92 
m.) la S.-V. de acelasT sat; 
Gheorgheni-Orman-Bair(i 15 m.) 
la S.-E. de acelasT sat; Echenli 
Orman-Bair la V., Dermen-Sirti 
la S. si Irasli-Bair (136 m.) la 
E. de satul Dobromir-din Deal. 



Toate dealurile sunt acoperite 
cu tufarisurT, arborl izolafT, res- 
tun din intinsele p&durT de o- 
dinioara" ce acopereau aceste 
locurT si distruse fie prin incendiT 
din timpul r&zboalelor, fiind ex- 
ploatarea nesistematica\ Movi- 
lele sunt purine, mai toate ar- 
tificiale, servind probabil de 
puncte de observa^ie; sunt a. 
coperite cu verdea{a\ 

V&ile principale sunt : Teche- 
Chioi-Ceair, care vine din Bul- 
garia sub numele deCara-Muus- 
Uzun-Culac, nume pe care il p&s- 
treaz& p&n& la satul Dobromir- 
din-Deal, de aci ia numele de 
Iuchasi - Mahala - Ceair p£na la 
satul Dobromir-din-Vale si de 
aci incolo p&na" la deschiderea 
sa in valea Ghenu-Ceair, (sau 
Urluia); are ca adiacente pe 
dreapta valea Dermen-Ceair, ce 
trece prin satul Dobromir-din- 
Deal si Dobromir, ce trece prin 
satul Dobromir-din-Vale. 

Catunele, carl compun com., 
sunt: Dobromirul-din-Vale, rese- 
din^a, asezata in parte nordica* 
a comuneT, pe ambele malurT ale 
vailor Teche-Chioi-Ceair si Do- 
bromirul, la locul de unire, la 
poalele de S. ale dealurilor Sari- 
lol-Bair si Chiuciuc-Hagi-Sirti, 
la cele vestice ale dealuluT Teche- 
Chioi-Bair si la cele nordice ale 
dealurilor Dobromirul si Gheor- 
gheni-Orman-Bair. Satul ocup& 
o mare intindere; casele sunt 
unele risipite, alcele aliniate, in- 
conj urate cu gr&dinT potagere, 
pe 5 — 6 uli^T interioare ; e incon- 
jurat de dealurT si p&durT si are 
un aspect pl&cut. Dobromirul- 
din-Deal, a?ezat in partea su- 
dica a comuneT, la 3 kil. spre 
S. de c&tunul de resedin{a\ pe 
ambele malurl ale vailor Cara- 
Muus - Uzun - Culac si Dermen- 
Ceair, la locul lor de unire, la 
poalele estice ale dealuluT Echen- 
li-Orman-Bair, la cele sudice ale 



68878. Afarele Dictfonar Geogralic. Vol. I IT. 



20 



Hosted by 



Google 



DOBROMIRUL-D1N-DEAL 



154 



DOBROSESTI (BARBOSI) 



dealului Dermen-Sirti, la cele 
vestice ale dealului Inasli-Bair, 
la cele sudice ale dealului Gheor- 
gheni-Orman-Bair, are o forma 
alungita si casele mid si raspin- 
dite in doua. directum, de la 
S. la N. si de la S.-V. spre 
N.-E. 

Popula^iunea, in anul 1896, 
era de 212 familii, sau 1025 
suflete, din carl 529 barbap, 
496 feme! ; 606 necasatoripf, 404 
casatori{i, 15 vaduvl ; 1025 ce- 
ta^eni Romini; 731 ortodoxT, 
289 mahomedani, 5 lipoveni ; 
529 agricultorf si meseriasi ; 8 
circiumari. 

Contribuabili sunt 223. 

In ceea-ce priveste intinderea 
si felul terenurilor, cele 3764 
hect. ale comunei se divid ast- 
fel: 150 hect. teren neproduc- 
tiv (ocupat de vetrele celor doua 
sate); 3614 hect. teren produc- 
tiv (din care 830 hect. ale sta- 
tului cu proprietaril si 2784 
hect. ale locuitorilor) ; din a- 
cesta : 2627 hect. teren cultivat 
(dia care 230 hect. ale statulul 
cu proprietaril, si 2397 hect. 
ale locuitorilor); 180 hect. te- 
ren necultivat, (180 hect. ale 
locuitorilor) ; 1 5 hect. teren izlaz 
(15 hect. ale locuitorilor); 786 
hect. teren paduri (din care 600 
hect. ale statului cu proprie- 
taril si 186 hect. ale locuitori- 
lor). 

Locuitorii au : 100 plugurl, 
250 care si caru^e, 1 masina 
cu aburf de treerat, 4 masini 
de secerat. 

Vite sunt 4200 capete. 

Sunt 6 mori de vint. 

Budgetui comunei este de 
6038 lei la venituri si 3187 lei 
la cheltueli. 

CaT de comunica^ie sunt : ca- 
lea judefeana Ostrov-Cuzgun si 
trece pe la N. de sate, si dru- 
murl comunale la Cuzgun, Te- 
che-Chioi, Asarlic, Regep-Cuius. 



Sunt 3 geamii cu 2 hogl. 

Este o scoala rurala mixta, 
infiin^ata si intre^inuta de stat, 
avind si 10 hect. pamint, con- 
dusa de un inva^ator si frecu- 
entata de 158 elevi (80 bae£ 
si 78 fete). 

Dobromirul-din-Deal, sat, in 
jud. Constanta, pi. Silistra-Noua, 
cat. comunei Dobromirul, si- 
tuat in partea sudic* a plaseT 
si a comunei, la 3 kil., spre S., 
de catunul Dobromirul-din-Vale, 
resedinta, pe vaile Dermen-Sirti 
si Cara-Muus - Uzun - Culac (sau 
Teche-Chioi-Ceair) si inconjurat 
de dealurile Echenli - Orman, 
Dermen-Sirti, Irasli Bair si Ghe 
orgheni-Orman-Bair. Are o forma 
alungita, cu casele asezate pe 
doua ulh;i, ce se taie transver- 
sal. 

Intinderea lui e de 161 7 hec- 
tare, din cari 82 hect. ocupate 
de vatra si gradinile satului. 

Populatiunea totala e de 88 
familii, sau 300 sufl. Locuitorii 
se ocupa cu cresterea vitelor si 
taierea lemnelor. 

Dobromirul-din-Vale, sat, in 
jude^ul Constanta, pi. Silistra- 
Noua, catunul de resedin^a al 
comunei Dobromirul. 

E situat in partea sudica a 
plasei si cea nordica a comunei, 
pe vaile Teche-Chioi-Ceair si 
Dobromirul, la intilnirea lor si 
inconjurat de dealurile Sari-Iol- 
Bair, Chiuciuc - Hagi - Sirti, As- 
lama-Sirti, Dobromirul, Sitrna- 
Bair si Gheorgheni-Orman-Bair. 
Are o forma patrunghiulara ; ca- 
sele sunt bine zidite, inconju- 
rate cu gradinile si asezate pe 
cinci-sase ulipf. 

Intinderea teritoriului sau e 
de 2147 hect., din car! 90 hect. 
ocupate de vatra si gradinile 
satului. 

Popula^ia totala este de 200 



familii sau 634 suflete. Loc. se 
ocupa cu cresterea vitelor. 

Dobronau^i, sat, numit si Hapii, 
pe mo$ia cu acelasi nume, co- 
muna Virful-Cimpului, pi. Ber- 
hometele, jud. Dorohoiu, care, 
dimpreuna cu satisoarele : Mes- 
teacanul, Lunca si Satul-Mare, 
are o populate de 264 familii, 
sau 1085 suflete. 

Asazarile satenilor in parte 
sunt bune, cu livezT si gradini. 

Proprietatea mosiei este a 
d-lui Dimitrie P. Moruzzi, iar 
din vechime a fost a manasti- 
rei Dragomirna din Bucovina, 
pana la 1785, cind s'a vindut. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, deservita de 1 preot, 
2 cintareti si 1 paracliser ; este 
mica, facuta din lemn in anul 
1799 de Nichitelea. Calitatea 
pamintului este cam slaba, iar 
o mica parte cleioasa. Satenii 
improprietaripf au 590 hect. 6 
ar. pamint ; iar proprietarul mo- 
siei 243 hect. 73 ariT cimp ?i 15 
hect. 93 ar. padure. 

Piriul principal ce trece pe 
mosie este Meredeaul sau Bahna. 

Se gase?te piatra pentru zi- 
darie, din care se extrage anual 
peste 300 picioare. 

Drum principal este calea na- 
tionals' Mihaileni-Botosani. 

Hotarele mo$iei sunt cu : Vir- 
ful-Cimpului, Talpa, Zamostia, 
Prelipea, Horlaceni si Lozna. 

Dobroneagul, munte, la N. de 
com. Nucsoara, jud. Muscel. 

Dobrose^ti (Barbo§i), sat, ju- 
detul Ilfov, pi. Znagovul; face 
parte din com. rur. Lipia-Boj- 
dani. Este situat la S.-V. de 
Gruiul, in partea de E. a bal^ei 
Znagovul, pe un loc cu desa- 
virsire ses. E virit intr'un golf, 
pe care-1 formeaza balta Zna- 
govul. 



Hosted by 



Google 



DOBROSLOVENI 



155 



DOBROTEASA 



Are o biserica, cu hramul 
Buna-Vestire, deservitS de I 
preot si 2 cintarepf. 

Populatia lul e de 433 sufl. 

Suprafa^a totala a satului e 
de 1250 hect., din can 974 a- 
par^in statulul si 276 locuitori- 
lor. Statul cultiva" prin arendasii 
sal 552 hect. (4 ramiri sterpe, 
30 izlaz, 388 padure). Locui- 
torii cultiva tot terenul. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumari. 

Numarul vitelor man e de 
240 si al celor micT de 304. 

Dobrosloveni, com. rur., jude^ul 
Romana^i, plasa Ocolul, forma- 
ta din satele: Dobriceni, CU475 
locuitori si Potopinul, cu 307 
loc. E situata pe apa Tesluiului 
si pe soseaua Caracal-R.-Vilcea, 
la 7 kil. spre N. de Caracal, 
in apropriere de gara Romula. 
Catunul Potopinul e la 2 kil. mai 
la N. de Dobrosloveni. 

Are o populate de 174 familii, 
sau 782 suflete, din can 200 Ti- 
gaui; sunt 404 barb., 378 fern.; 
366 casatoriti si 416 necasatorip. 
Stiu carte 37, nu stiu 745. 

Sunt 185 de contribuabili. 

Budgetul comunei pe 1886/87 
a fost de 2 181 lei la venituri 
si 2158 lei la cheltueli. 

Are o scoala primara, cu un 
inva^ator, frecuentata de 17 ba- 
e$, din 24 copii, I9bae^i si 5 
fete, in virsta de scoala. Are 5 
circiume. In com. sunt 2 biserici: 
S-tul Nicolae, zidit in 1847, in 
Dobrosloveni si S-tul Grigore, 
zidita in 1867, in Potopinul; 
sunt deservite de 2 preop si 4 
cintare^i. 

Ca cladiri mai insemnate sunt 
casele proprietaresti, si ca ra- 
masi^e de construcfu vechl, ur- 
me din drumul roman, care de 
la Romula ducea la Apulum si 
care se observa in hotarul ca- 
tunulul Potopinul. 



Dobrosloveni, sat, in partea 
despre E. a comunei Birzesti, 
jud. Vasluiu, plasa Stemnicul, 
situat in infundatura formata. 
de deaiurile Plopul si Faunoaia, 
cu ramificarea More!. 

Numirea de Dobroslovesti, se 
spune ca-I este data din timpul 
proprietaruluT Ioni^a Cuza Stol- 
nicul, fost si Ispravnic pe la 
1776, la ^inutul Vasluiu. Mai 
inainte satul se numea Bal&nesti. 

Se zice c& satul s'a format 
intre anii 1700 — 1755 cu locui- 
tori venip din Ardeal, in urma 
uneifoameteman, pricinuitaprin 
devastarea productelor de grin- 
ding. 

Are o intindere de 1017 hect. 
si o populatie de 52 familii, 
sau 268 suflete, locuitori Ro- 
minl, can, pe linga agricultura 
si cresterea vitelor, se ma! ocupa 
si cu cultura albinelor. 

Numarul vitelor e de 187 : 95 
vite mari cornute, 80 01, 4 cai 
si 8 rimatorl. 

Dobrota, sat, face parte din com. 
rurala Udresti, jud. Prahova, 
plasa Podgoria. Are o populate 
de 457 locuitori, din carl 281 
barbap si 176 femei. In sat e 
o biserici. 

Dobrota, deal, com. Udresti, 
pi. Podgoria, jud. Prahova. 

Dobrota,y<z/w, jud. Braila, merge 
spre N. printre ezerele Ghisani 
si Glavane^ile-Rominestl, Ciulini- 
Mici si Baba-Alecu si da in 
Camni^a, in partea dreaptS. 

Dobrota, piriu, in jud. Mehe- 
din^i, pi. Closani, com. rur. 
Closani. Izvoreste din ramurile 
muntelui Culmea-Cernel, si, la 
locul numit Buza - Plaiului, se 
impreuna* cu piriul Capra, for- 
mind de aci in jos o singunl 
ap&, cunoscuta sub numele de 



Motrul-Sec, care se ascunde in 
apropiere de satul Motrul-Sec, 
la locul numit Vinturisul. 

Dobrota, vd/cea, la V. de com. 

P&rosi, jud. Olt, plasa Oltul-d.-s. 

Se varsa" in girla Leleasca, 

tot in raionul comunei P&- 

rosi. 

Dobroteasa, com. rur., plasa Ol- 
tul-d.-s. jud. Olt, compusS din 
4 c&tune: Dobroteasa, Cr&ciu- 
nesti, Murgesti si Leleasca. 

Este situata" pe valea riului 
Cungrea-Mare si pe dealui Le- 
leasca, la. 41 kil. departe de 
capitala jude^ului si la 5 kil. de 
a plSsel. 

Are o popula^umede 338 fa- 
milii, sau 1639 suflete, din carl 
81 15 barbati, 824 femei. Sunt 329 
contribuabili. In aceasta* com. 
sunt 327 case de locuit si 4 
bordeie. 

Sunt 3 biserici : la Leleasca, 
Dobroteasa si Murgesti ; sunt 
deservite de 4 preo^I. 

Locuitoril se ocupa numaicu 
agricultura; 7 dintre ei mai 
sunt cizmari ; 2 olarl ; 11, dul- 
gheri. Produsul muncei il des- 
fac la Slatina, Pitesti si Rimnicul- 
Vilcea. 

Un num&r de 181 locuitori 
s'au improprietarit la 1864, pe 
mosiile D-lor I. T&rtasescu, I. 
Olanescu, I. C. Bralianu, frazil 
Murgesti, D. Locusteanu si T. 
Gali^a, cindli s'au dat 950 hect. 
Ei au 46 cai si epe, 260 boi, 320 
vacl, 690 ol, 39 capre si 489 
porci. 

Comuna cu izlaz, vatra satu- 
lui si padure, are 3314 hect. 

Pe riul Cungrea-Mare, in ra- 
ionul comunei, sunt 4 mori de 
mclcinat, can func^ioneazcl numai 
toamna si prim&-vara, cind apele 
vin marl. 

$coala exists in aceasta co- 
muni de 35 anl. Stiu carte 



Hosted by 



Google 



DOBROTEASA 



156 



DOBROTEASA-SlRBENI 



300 baep si 17 fete. Copii 
in virsta de scoala sunt 205: 
1 1 1 baeflf si 94 fete, din carl 
urmeaza 18, 16 bae^i ?i 2 fete. 
Cu intre^inerea scoalei, satul 
cheltueste anual 1080 lei. 

In termen mijlociu se fabrica 
anual in comuna peste 4200 
de litri vinsi 1800 de litri |uica. 

Comerciul se face de 4 cir- 
ciumari. 

Veniturile comunel se urea 
la 4279 lei si cheltuelile la 
4193 lei. 

Dobroteasa se leaga, prin so- 
sele vicinale la V. cu comuna 
Cimpul-Mare; alte doua ramun 
o leaga cu Simburesti si Parosi. 

Comuna e br&zdata. de dealul 
Domnesti si Leleasca, cu direc- 
tia dela N. la S. si de piscurile: 
Corbul, Ciobanul, Fintineaua, 
Groserea, Pluteni, Tuica, Dir- 
monul, Toasca, Nica si Taca. 
Parte din aceste dealuri sunt 
acoperite cu paduri ; pe parte 
se cultiva diferite cereale. 

Este udata de girlele: Cun- 
grea-Mare, Cerbul si Leleas- 
ca, si de valcelele : Dirmonul, Toa- 
sca, Tatarascul Cuptorul-Mic, 
Cu-Araci, Coada-Frasinului, Ru- 
darea, Sarba, Branila, Ciobanul 
si Bibica. 

Se margineste cu comunele : 
Simburesti, Dienci, Cimpul- 
Mare, Ursi, Parosi si Drago- 
esti. 

Dobroteasa, sat, face parte din 
comuna rurala cu acelasi nume, 
jude^ul Olt, plasa Oltul-d.-s. Are 
o populate de 482 locuitori. 
Aci e o biserica de lemn aproape 
ruinata si fara inscrip^ie. Se zice 
ca s'a fondat pe la anul 1740. 
S'a mutat si reparat de enoriasl 
pe locul unde se afla asta-zi. 

Dobroteasa, numire ce s'a dat 
in vechime comunei Ceptura, 
plasa Cricovul, jud. Prahova. 



Dobroteasa, deal, in raionul 
com. Dobroteasa, plasa Oltul- 
d.-s., jud. Olt, pe care se cul 
tiva 20 hect. vie. 

Dobroteasa, deal, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Rimnicul d.-j., com. Sio- 
bozia-Galbenul, in partea de V. 
a comunei. E acoperit cu sema- 
naturl. Este malul eel sting al 
piriului Galbenul (o parte din 
piriul Bo ill), care e destul de 
inalt. 

Dobrote§ti, com. rur., in V. pla- 
sei Balta-Oltul-d.-j., jude^ul Ro- 
manati. Este formata din Do- 
brotesti sau Piciorogi (1200I0C.), 
Nisipuri (363 loc.) si Vieri (50 
loc). E situata pe un teren ses si 
nisipos, la hotarul jude^ului, pe 
drumul Caracal-Bechet, la 24 
kil. de Caracal si la 35 kil. de 
Corabia. Altitudinea terenului 
d'asupra niveluluT marii este de 
no m. 

Are o populate de 439 fam., 
sau 16 1 3 suflete, 833 barbati si 
770 femei ; 784 sunt casatorip 
si 829 necasatoripf. Stiu carte 
149 persoane, nu stiu 1467. 

Sunt 350 contribuabili. 

Budgetul comunei, pe 1886 — 
87, a fost de 3530 lei la veni- 
turi si de 3476 lei la chel- 
tueli. 

Vite marl sunt 1440, vite 
mici, 14 10 si porcT, 741. 

Sunt 3 circiumi ; o scoala pri- 
mara, condusa de un inva^a- 
tor si frecuentata de 34 elevi, 
din numarul de 100 copii (80 
baep si 20 fete) in virsta de 
scoala; 3 bisericT: Sf. Nico- 
lae (1859) in Dobrotesti, Ador- 
mirea-Maicei-Domnului in Nisi- 
puri si una ruinata in Vieri, de- 
servite de 3 preo^T si 4 cinta- 
re^r. 

Dobrotesti, com. rur., in jud. Te- 
leorman, pi. Teleormanului, pe 



Valea-Tecuciulul. Poarta numi- 
rea si de Doagele si in vechime 
ii zicea Bobocesti. Piriul Tecu- 
ciul o strabate in toata lungi- 
mea. Este asezat linga soseaua 
Rosiori-Strimbeni. 

Se margineste la E. cu co- 
munele Zimbreasca si Beuca; 
la S. cu Merisani; laV. cu com. 
Ghimpeteni si cat. Atirna^i si 
la N. cu com. Tecuciu-Calin- 
deru. 

Are o populatie de 649 fa- 
milii, sau 3105 suflete, din can 
645 contribuabili. 

Intinderea comunei, dimpreu- 
na cu mosiile aflate pe dinsa, 
este aproape de 5670 hect., 
din can 1800 hectare apartin 
d-nei A. D. Berendeiu si 2900 
hect. apar^ine d-lui Dimache 
Polimeride. 

Sunt improprietariti 376 lo- 
cuitori, pe 990 hect. 

Pe mosiile Doagele se afla 
paduri de tufan pe o intindere 
de 320 hect. 

Numarul viteior este de 3792 
capete, dintre can: 677 vite 
man cornute, 134 cat, 2876 01 
si capre si 1 14 porci. 

Budgetul com. este de 9350 
lei la venitun si de 8436 lei la 
cheltueli. 

Are o scoala, frecuentata de 
38 elevi; o biserica, deservita 
de 2 preo^i si 2 cintare^i ; o 
moara cu aburi si un helesteu 
al proprietatei. 

Doagele se leaga cu comuna 
Merisani si cu comuna Tecu- 
ciu-Calinderu prin sosele ve- 
cinale, iar pe de aita parte la 
E., cu soseaua judeteana Ro- 
siori-Balaci-Strimbeni. 

La 24 Iunie (Dragaica) si la 
Duminica - Tomii se face aci 
bilciu, 

Dobrote§ti-Sirbeni, sau Bra- 
ni§tari-de-Sus. Vez! Branis- 
tari-d.-s., jud. Vlasca. 



Hosted by 



Google 



DOBROTFORUL 



157 



DOBROVAfUL 



Dobrotforul,/mX jud. Tecuciu ; 
izvoreste din padurea Sandrul, 
pe mosia satului Slobozia-Panu, 
com. Stanisesti; trece prin Sta- 
nisesti si strabate satele : Beiciu- 
neasa si Benesti; merge in di- 
rec^ie de la N. spre S.E.; se 
impreuna cu piriul Pojonta la 
Gura-Craestilor; de aci merge 
spre E. si se varsa in Zeletin, 
la Gura-Tepoaei (com. Moto- 
seni). 

Dobrotforul, deal, in jud. Te- 
cuciu, pi. Stanisesti, com. Buda. 
Acest deal este continuarea 
dealulu! ce vine din jud. Bacau; 
strabate comuna Colonesti. For- 
meaza pe o intindere de 10 kil. 
marginea intre com. Colonesti 
si Buda. Culmea acestui deal 
este acoperita cu viT si poarta 
diferite numirT, dupa localita^ile 
pe can le strabate. 

Dobrotinetul, com. rur., jude- 
^ulOlt, plasa Oltul-d.j., compusa 
din 4catune: Catunul-d.-s., Pie- 
trisul, Linia si Proaspeti. Are o 
populatie de 359 familii, sau 
1544 suflete, din can 15 familii 
de Tigani. Sunt 270 contrib. 
Tn com. sunt 293 case de locuit. 

Este situata pe dealul si va- 
lea Oltului, la 16 kil. departe 
de capitala jude^ului si la 1 V2 
kil. de resedin^a plasei. 

In raionul comunei sunt 2 
biserici: una in Catunul-d.-s., 
fondata la anul 1639 de Mateiu- 
Voda Basarab ; mai are ctitorT 
pe loan Munteanu, Florea Dra- 
gomirescu si al{ii; a doua bise- 
rica e in Catunul-din-Vale; s'a 
reparat la 1857 de catre Dr. 
Ernest de la Pomeray si preo- 
tul Hie Negoescu ; sunt deservite 
de 2 preoti plati^i din budgetul 
comunei. 

Locuitori!, afara de agricul- 
tural se mai ocupS si cu dul- 
gheria, timpl&ria, but&ria, croi- 



toria si altele. Ei desfac pro- 
dusul muncei lor la Slatina. 

Vite sunt: 26 cai, 34 epe, 
386 boi, 114 vacT, 1779 01 si 
345 porci. 

La 1864 s'aii improprietarit 
288 locuitori pe mosiile d-lor 
Maior Munteanu, Dr. G. Polizu, 
Dr. Ernest de la Pomeray si pe 
mosia statului Proaspe^i-Cirea- 
sovul, dinduli-se 799 hect. 

Comuna Dobrotinul, cu izlaz 
cu tot, are 1733 hect. 

Scoala exista in com. de vr'o 
30 de am; cladirea e proprieta 
tea comunei. E frecuentata de 
14 copii, din numarul de 219 in 
virsta de scoala. Cu intrefinerea 
ei statul cheltueste 15 12 lei. 

Stiu carte 86 persoane. 

Stupi cu albine sunt 96. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumari. 

In satul Dobrotinetul se {ine 
un bilciu anual in ziua de 21 
Maiu. 

Veniturile si cheltuelile com., 
dupa ultimul budget, se ridica 
la suma de 2697 lei. 

Prin comuna trece soseaua 
jude^eana Slatina-Casa-Vechia, 
ce inlesneste comunica^ia cu co- 
munele : Slatina, Tesluiul, Co- 
rnani^a, Deleni, Dumitresti si 
Casa-Vechia. 

Este brazdata de dealurile 
Oltului si ^irei, cu piscurile: 
Murgoiul, Birna si B2duc&, 
care cad spre V. de comuna, 
avind o lungime de aproape 
7 kil. Pe parte din ele se cul- 
tiva vii, carl dau un vin bun, 
iar parte servesc ca izlaz pentru 
pasunatul vitelor. 

Oltul si Valea-Sirei uda com. 

In slavoneste Dobrotinetul uv 
semneaza pamint bun. 

Dobrotinetul, deal, in jud. Olt, 
raionul comunei Dobrotinetul, 
pi. Oltul-d.-j., pe care se cultiv& 
85 hect. vie. 



Dobro^i, cfttun, pe riul Arges, in 
jud. si pi. Argeselul. Are 354 
locuitori si face parte din com. 
rur. Albesti-Br&testi. Are o bi- 
serica cu hramul Intrarea-in-Bi- 
series, deservita de un preot si 
un cinta>e{. 

Dobrovatul, com. rur., in par- 
tea de N. a pl£seT Crasna, jud. 
Vasluiu, la distan^a de 43 kil. 
de orasul Vasluiu, de 1 1 kil. 
de Cod&esti, resedinfa pl&sel si 
de 22 kil. de orasul Iasi, situata* 
in marginea jude^ulul, pe cul- 
mea dealuriior si a v£ilor ce se 
desfac din dealul Bordea, la 
hotar intre jud. Iasi si Vasluiu. 

Este formats din satele: Do- 
brova^ul-Moldoveni, Dobrova^ul- 
Rusi si Dumasca, pe o intin- 
dere de 8952 hect, din cari 
5028 hect. p&dure si 1265 hect. 
loc de culture, fina{, imas, pro- 
prietatea Domeniulul Coroanei, 
iar 2660 hect. sunt ale locui- 
torilor improprietSrip. 

AceastS mosie a fost a m&- 
n&stirei Dobrova^ul, dupS ac£- 
reia secularizare deveni proprie- 
tatea statului si apol a Dome* 
niului-Coroanel. 

Are o populate de 796 fam., 
sau 2777 suflete, in care sunt 
100 Lipoveni, 200 "pganl si 61 
Evrei. Stiu carte 146 persoane. 

Locuitori! se ocupa" cu agri- 
cultura ce se face pe o intindere 
de 13 15 hect., pSr^ile lor, si 658 
hect. partea proprieties ; el 
se mai indeletnicesc cu cultura 
vie! si a livezilor pe o intindere 
de 140 hectare, cu t&iatul lem- 
nelor din p&durl si cu tran- 
sportui lor pe la orase. 

In aceastS comunS sunt 2 bi- 
serici si o manastire, deservite 
de 3 preotl si 6 cintSre^I; o 
bisericS lipoveneascS ; o scoala; 
o moara de ap&; 8 circiumi. 
Comerciul se face de 16 per- 
soane. 



Hosted by 



Google 



DOBROVAfUL 



158 



dobrovAtul-rusi 



Budgetul e de 7544 le! la 
ven. si de 6919 1. 93 b. la chelt 

Sunt 367 contribuabili. 

Num&rul vitelor e de 3720 : 
1244 vite marl cornute, 1300 01, 
390 cal si 787 rim&tori. 

Locuitoril poseda: 155 plu- 
guri si 270 care cu boT, 28 plu- 
gurl si 57 caru^e cu boT. 

In aceasta comuna se afla 
penitenciarul cu acelasi nume. 

Dobro va{ul (Manastirea-), ma- 
ndstire, in marginea de N. a 
satulu! Dobrova^ul-Rusi, com. 
Dobrova^ul, pi. Crasna, judetul 
Vasluiu, fundata de $tefan-cel- 
Mare. Cladirea ei s'a inceput la 
anul 1503 si s'aterminat in 1504, 
iar zugniveala din launtru s'a 
facutsub domnia lui Petru Rare?. 
Aceasta man&stire a fost in- 
chinata manastirei Zografului 
din Sflntul Munte, de catre 
Vasiie-Voda si a fost stapinita 
de calug&rii greci cu opt mosii, 
iar dup& secularizare a devenit 
proprietatea statului. In casele 
din jurul acestei manastin sc 
afla penitenciarul Dobrova^ului, 
infiinfct la 1864 de M. Cogil- 
niceanu, fostatunci ministru de 
interne. Acest penitenciar ser- 
veste de inchisoare pentru con- 
demna^tf corec^ionalf. 

Dobrova{ul,/^2>, (jud. Vasluiu, 
pi. Crasna), proprietatea statului. 
tnainte de secularizare era pen- 
dinte de manastirea Dobrova^ul. 
La anul 1871 avea o arenda de 
34000 lei si a fost ipotecata 
impreuna cu alte 380 proprie- 
ty! ale statulul pentru asigu- 
rarea imprumutulul domenial de 
78000000 lei, efectuat in anul 
1 87 1. Pe periodul 1880—85, 
arenda acestei mosii a scazut 
la 30000 lei pe an. Pe mosia 
Dobrova^ul se afl& si o padure 
in intindere aproximativa de 
3000 pogoane. 



Dobro vaful, penitenciar, judetul 
Vasluiu, plasa Crasna, in mana- 
stirea cu acelasi nume. 

Penitenciarul Dobrova^u s'a 
infiin^at la 1864 de D. Co- 
galniceanu, ca ministru de 
Interne. Serveste pentru con- 
damna^f corec^ionali. Situa^ia 
acestei inchison era la Aprilie 
1886, urmatoarea : se aflau 
in tot 232 de condamnap, 
din carl 222 corectionali si 
numal 10 la reclusiune. Un 
numar de 106 condamna^i 
exercitau in inchisoare dife- 
rite mestesuguri. Pentru ad- 
ministratia penitenciarului de 
la Dobrovat este inscrisa. in 
budgetul ministerului de Interne 
o suma anuala (1886— Sy) de 
4480 lei. 

In acest penitenciar a fost 
internat si a murit (1869) ne- 
norocitul Iancu Falcoianu, fos- 
tul director la acea epoca a 
Postelor si Telegrafelor. 

Dobrovajul, piriu, izvoreste de 
sub dealul Birnova, jud. Ia?i, 
trece pe teritoriul comuneT Do- 
brova^ul, pi. Crasna, jud. Vas- 
luiu, intra in com. Codaesti, si 
dupa, ce trece prin sesul pe 
care e asezat si satul Codaesti, 
se varsa in piriul Cu^igna si 
apoT impreuna in Vaslue^ dupa 
ce primeste piraiele : Pietrosul, 
Humaria, Colonea^a si Dumasca. 

Dobro va^ul, vale, in judetul Vas- 
luiu, comuna Dobrova^ul, plasa 
Crasna. Are forma lungarea^a si 
ingusta. Incepe de sub satul 
Slobozia, din com. Ciurea, jud. 
Iasi si merge pana in piriul 
Vaslue^ul, aproape de Movila- 
lui-Burcel. Prin mijlocul acestei 
vaT curge piriul Dobrova^ul. 

Dobrova^ul-Moldoveni, sat, in 
partea de E. a com. Dobrova- 
$ul, pi. Crasna, jud. Vasluiu ; se 



numeste Moldoveni, pentru a 
se deosebi de satul Dobrova^ul- 
Rusi, care e colonizat cu Ru- 
teni, inca. din timpul luT Ste- 
fan-cel-Mare. 

E situat pe coasta de V. a 
dealuluT Dobrova^ul, pe o su- 
prafa^a de 4293 hect., din can 
2574 hect. padure si 572 hect. 
loc de cultura, imas, fineata, ale 
proprieta^ei Domeniului Coroa- 
nei, iar 1 147 hect. sunt ale lo- 
cuitorilor. Are o populate de 
300 familii, sau 1285 suflete, 
din can 31 suflete Evrei si 50 
TiganT. 

Aici este resedinta com.; o 
scoala cu localul ei propriu, infi- 
intata la 1865, frecuentata, de 48 
elevi ; o biserica de lemn, con- 
struita in 1825 de un calugar 
numit Pahomie, deservita de 
un preot si un eclesiarc. Sunt 2 
crisme. 

Numarul vitelor e de 1 145 : 
492 vite man cornute, 250 of, 
135 ca! si 268 rimatori. 

Locuitoril poseda : 70 plu- 
guri si 12 care cu boi; 10 plu- 
gurl si 20 carute cu caT. Stupi 
cu albine sunt 215. 

Dobro va{ul-Ru§i, sat, in par- 
tea de V. a com. Dobrova^ul, 
pi. Crasna, jud. Vasluiu; si-a 
luat numele de la o colonie de 
mazurl rusnaci, stabiliti aci, se 
zice, inca din timpul lui Stefan- 
cel-Mare. 

E asezat pe coasta Dealului- 
Rusilor, pe o suprafa^a de 4126 
hect., din can 693 hect. loc de 
cultura, flna^ imas si 2453 hect. 
padure, proprietatea Domeniu- 
lui Coroanei, iar 980 hect. ale 
locuitorilor. Satul are o popu- 
late de 185 familii, sau 900 su- 
flete, din car! 25 Evrei si 56 
Tiganl. 

In partea nordica se afla ma- 
nastirea Dobrova^ul, deservita 
de 1 preot si 3 dascali. In cur- 



Hosted by 



Google 



DOBROVESTI 



159 



DOBRUTULUl (PISCUL-) 



tea sa se afla penitenciarul co- 
rec^ional. In apropiere este o 
moara cu patru pietre. In sat 
sunt 4 circiume. 

Numarul vitelor e de 1 338 : 430 
vite mart cornute, 497 oi, 154 
caisi257 rimatorl. 

Locuitorii poseda: 60 pluguri 
si 100 care cu bol, 10 plugurT 
si 15 caru^e cu cal; 22 stup! 
cu albine. 

Dobrove^ti, fost sat, in jude^ul 
Mehedinti, plaiul Closani, com. 
urb. Baia-de-Arama, linga Dea- 
lul-Spinenilor. 

Dobrove^ti, hotar de mosie, in 
jud. Mehedinti, plaiul Closani, 
com. urb. Baia-de-Arama. 

Dobrul, munte, jud. Bacau, pi. 
Trotosul, com. Tirgul-Trotus, 
din dreapta Trotusulul, situat 
linga manastirea Paltinisul. 

Dobrul, pddure, pe mosia Tata- 
resti-d.-s., jud. Teleorman, situ- 
ata spre N. acestei mosil, la 
hotarul despre jude^ul Arges. 
Are o intindere de 372 hect. 
Esente : cer, girnita si tufan. 

Dobrul sau Cerbul, piriias, jud. 
Bacau, pi. Trotusul, com. Tir- 
gul-Trotus, care se incarca cu 
piriiasul Balta-PorculuT si apoi 
se scurge in dreapta Slaniculul, 
la villa Munteanu. 

Dobrul, vale, jud. Bacau, plasa 
Trotusul, com. Tirgul-Trotusul, 
care incepe la sipotul piriului 
Dobrul si se intinde pana la 
villa Munteanu, la poalele mun- 
telui Cerbul. 

Dobrule^ti, localitate, in jude^ul 
Suceava, com. Cristesti. (Vezi 
Boureni). 

Dobrunul, com. rur., in S. pi. 



Olte^ul-Oltul-d.-s, jud. Roma- 
na{i, formata din satele: Do- 
brunul (400 locuitorl) si Chili! 
(250 locuitorl). E situatapeva- 
lea si pe terenul drept al 01- 
te^ulul, in fa^a com. Pirscoveni 
si $opirli^a, la 18 kil. departe 
de Caracal si la 13 de Bals. 
Altitudinea terenului d'asupra 
nivelului marii este de 144 
m. Are o populate de 152 
familii, sau 605 suflete ; 305 
barbap si 300 feme!; 277 casa- 
tori^i si 328 necasatori^i. $tiu 
carte 31, nu stiu 574. Sunt 
125 contribuabilf. Budgetul com. 
este de 2214 lei la venit si de 
2269 lacheltueli. In sat sunt 250 
duzi pentru cresterea gindacilor 
de matase. 

Vite mart sunt 846; vite 
mici 794 si porci 170. Este o 
biserica, Sf. Nicolae (1845), de- 
servita de 1 preot si 2 cinta- 
rep; sunt 2 circiuml. 

In coprinsul com., Brazda-lul- 
Novac se scoboara pe o muchie 
de deal, chiar in mijlocul com., 
apoi apuca spre Sopirli^a. Sub 
un pise de deal, in marginea 
Olte^ului, se afla ramase zidun 
de case si o biserica. Se po- 
vesteste ca s'ar fi gasit aci in 
vechime talere de argint, cu^ite, 
inele cu pietre scumpe, bra^ari 
de aur si boabe de marga- 
ritar. Despre ziduri si biserica 
se spune ca au fost cladite de 
Ghinea Vistierul, zis si Ciucala, 
pe timpui lui Mateiu Voda. 

Dobrusa, sat, face parte din com. 
rur. Zlatarei, pi. Oltul-d.-j., jud. 
Vilcea. Are o populate de 537 
locuitorl, 270 barba^I si 267 fe- 
mel, iar ca populate scolara 
are 52copii, 30 bae^f si 22 fete. 
Aci e schitul Dobrusa. 

Dobrusa, sat, face parte din com. 
rur. §tefanesti, pi. Oltul-d.-j. jiid. 
Vilcea. Are o populate de 445 



locuitorl, 238 barbaflf si 207 fe- 
mei. E la distant de 1 kilo- 
metru de catunul unde se afla 
scoala comunel. Copil in virsta 
de scoala sunt 54. Aci e o bise- 
rica delemn, fara inscrip^ie, fa- 
cuta de locuitorl, cam de vr'o 
100 ani, dupa cum afirma eel 
batrinl. 

Dobrusa, fost schit, pe valea Do- 
brusa, linga com. Voicesti, pi. 
Oltul-d.-j., jud. Vilcea, fondat, 
dupa cum se zice, de Ceaus 
Du{u, la anul 1800. 

Dobrusa, deal, in jud. Vilcea, 
com. $tefanesti, pi. Oltul-d.-j. 

Dobrusa, deal, cu direc^ia N.-S. 
in com. Zlatarei, pi. Oltul-d.-j., 
jud. Vilcea; e plantat cu vil. 

Dobrusa, pddure a statulul, in 
jud. Vilcea, pi. Oltul-d.-j., in intin- 
dere de 76 hect. Impreuna cu 
trupurile: Verdea (20 hect.), 
Zlatarei (216 hect.), Parasesti 
(885 hect.), Gusoeni (180 hect.), 
Mitrofani (125 hect.) si Noro- 
pi^a (22 hect.), fine de com. 
Dragasani, $tefanesti si Crefeni. 

Dobru§a, piriias, in partea de 
V. a com. Sutesti, pi. Oltul-d.-j., 
jud. Vilcea. 

Dobrusa, vale, trece prin cat. 
Dobrusa, com. $tefanesti, pi. 
Oltul-d-.j., jud. Vilcea. Izvoreste 
din padurile com. Fumureni si 
merge de se varsa in riul Oltul. 

Dobru^ului (Padurea-),/^^/; -e, 
in jud. Bacau, pi. Trotusul, com. 
Tirgul-Trotus, de pe mosia 
Sianic. 

Dobrujulul (Piscul-), virf de 
munte, in jud. Bacau, pi. Tro- 
tusul, de pe teritoriul com. Tir- 
gul-Trotus. 



Hosted by 



Google 



DOCANI 



160 



DOCHIA 



Docani, sat, in jude^ul Tutova. 
pi. Tirgul, spre S.-E. pe piriul 
Docan. Formeaza singur o co- 
muna (com. Docatii). Are 60 1 
locuitori, din can 45 stiu carte. 
Contrib. sunt 92. Sunt 145 case. 
In cuprinsul com, sunt gradinarii. 
Se cultiva viea pe o intindere da 
48 hect., din can 15,50 nelu- 
cratoare; iar livezile cu prune 
numai pe o suprafa^a de 75 
aril. 

Comerciul se face de 7 per- 
soane in 12 stabilimente com- 
erciale (din can 4 circium!). 
Are o scoala primara de bae^T; 
2 biserici. Veniturile sunt de 
3413,04 lei anual. 

Docanul, piriU, ce curge prin 
pi. Tirgul, com. Docani, jud. 
Tutova; izvoreste din com. Bra- 
desti, curge spre S. si se varsa 
in piriul Jerava^ul de adreapta. 

Docaneasa, sat, in jud. Tutova, 
pi. Tirgul, com. Vinderei, spre 
S.-E. de satul Vinderei. Are 
346 'locuitori (din carl 8 stiu 
carte) si 56 case. 

Docane^ti, numire, ce purta ina- 
inte de 1864, un sat asezat 
pe malul sting al riulu! Siretul, 
linga satul Iucsesti-d.-s., judetul 
Roman, si care sat a fost des- 
fiin^at de proprietarul lui de 
atunci, ca sa nu dea locuitorilor 
pamint dupa. legea rurala. 

Dochia, com. rur.,m jud. Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, infiin^ata a- 
cum cip-va am in urma, in vir- 
tutea lege! din 1864. Este a- 
sezata pe podisele cuprinse ca- 
tre E. piriulu! Cracaul, pina in 
dealurile Marginenilor si ale Ta- 
tomirestilor, intre com. Girovui 
la N.-V.-S., com. Mafgineni la 
S.-E., com. Budesti-Ghicai, Bar- 
gaoani si $erbesti, la N. 

Este formata din satele: Do- 



chia si Balusesti, si are o popu- 
la^iune de 280 famili!, sau 1257 
suflete, carl traesc in 298 case ; 
sunt 573 barbap, 585 feme!; 576 
necasatorifi, 490 casatorifi, 86 
vaduvT, 5 divor^i; 261 baie^T, 
273 fete; 7 strain!. Stiu carte 
1 16, nu stiu 1041. 

Dintre locuitori! improprieta- 
ri^T in 1878 sunt astazT: 225 
can stapinesc insisi locurile 
lor; 57 ca urmasT; 13 locuri 
parasite; 39 locuri ocupate de 
catre al^i!, 15 locuri ramase pe 
seama com. 

Solul se cultiva pe o intindere 
de 909 hect., 50 aril. 

Imasul are o intindere de 170 
hect. si nutreste un numar de 
1456 capete de vite. 

In comuna sunt 2 biserici 
(una in ruina), deservite de 1 
preot si 1 eclesiarc, platiti din 
fondurile comuneT; o scoala. De 
asemenea 3 fierarif; 4 cojocari! ; 
1 croitorie, 3 stolen!, 3 rotarii ; 
1 dogarie, 2 cizmari!; 1 rogo 
jinarie. 

Bidgetul com. e de 5284 let, 
74 banl la venitun si 5096 let, 
81 bant la cheltuel!. 

Comunica^iunea cu satele ve- 
cine se faceprin: soseaua comu- 
nala, care incepe din satul Roz- 
nov, trece prin satul Dochia, 
si se pune in legatura cu so- 
seaua jude^iana Piatra-Bozieni, 
intre al 15 — 16 kil.; prin un 
drum, care incepiiid de linga 
satul Dochia (soseaua peceden- 
ta), traverseaza soseaua Piatra- 
Bozieni intre kil. 12 — 13 si 
uneste cu soseaua Serbesti; prin 
uu drum care incepind din sa- 
tul Dochia, duce prin satul Ba- 
lusesti la satul Itrinesti (com. 
Margineni), etc.; prin un drum, 
din soseaua Dobreni-Moinesti 
intre kil. 12 — 13, precum si 
prin alte drumuri naturale ce 
leaga diversele locality! 15 mi- 
trofe. 



Dochia, sat, in com. Dochia, ju- 
detul Neam^u, pi. Piatra-Mun- 
tele E situat la 16 kil. depar- 
tare de orasul Piatra, intre sa- 
tul Balusesti, Danesti si Bahna. 

Are o populatie de 260 fam., 
sau 1054 sufl., can locuesc in 
273 case. Aceasta populate se 
imparte astfel : 520 necasatorip, 
454casatoriti, 75 vaduve, 5 divor- 
tatT; 522 barbap, 533 femeT. 
Stiu carte 104 persoane, nu 
stiu 950. 

Locuitori! sunt top Romtn!, 
improprietari^! la 1878. 

In acest sat se afla: o bise- 
rica ; o scoala frecuentata de 
38 elev!. 

Dochia, stinca, reprezentind o fi- 
gura omeneasca, in grupamun- 
telu! Ceahlaul. 

lata cum descrie G. Asachi 
m «Itinerariul Carpa£ilor», acea- 
sta localitate : 

Trecind Piriul-Sirbenilor, dupa 
un ceas ajung! la Bitca numita 
Piciorul-Sihastrulu! si in urma 
la Piriul- Alb, care curge intr'o 
vale ingusta, in al careia mij- 
loc se inalta chipul antic al Do- 
chie!. Din aceasta strimtoare 
sufla un vint puternic si, dupa 
cum zice balada, piutesc in aer 
o multime de vulturi, car! es 
din stincele invecinate, numite 
Stratul sau Tabara-Vulturilor. 

Numele eel faimos al acestu! 
loc au indemnat a se zidi aic! 
un schit, care a fost pana la 
1704; dar in ziua de Past!, pe 
cind se serba in biserica sf. in- 
viere, un munte de omat des- 
facindu-se din virful Pionului, 
aingropat schitul cu top sihastri 
si a prefacut forma acestu! loc. 

O icoana ce a scapat din acea 
catastrofa a insemnat locul fos- 
tulu! schit si, ma! in urma, a pri- 
cinuit facerea schitulu! Ceri- 
bucul. 

.La acea intimplare, chipul Do- 



Hosted by 



Google 



DOCHIA 



161 



DOCUZOL-BAIR 



chieT, de si era stinca puternica, 
a suferit o sim^itoare stricaciu- 
ne ; partea de sus care infa^isa 
capul, umerii si sinul, s'au spart 
si se vede zacind in oare-care 
departare. Aceasta masa com- 
pusa din aglomera^ii (pletricele 
intre ele inchegate), putea sa 
fie partea fetef si a parului. 
Trunchiul si coapsele figuriisunt 
de stinca" indesata de bazalt ; 
prundisul adunat intre parole 
ce inchipueau fluerele, abia lasa 
un desert, de-a putea trece un 
om; pe acolo curge Piriul-Alb, 
de unde isi are a sa obirsie, 
precum zice si Cantemir. Alte 
pietre, de asemenea aglomera- 
tice, ce inchipuesc oile DochieT, 
zac imprejurul acestuT chip, iar 
alaturea se afla, singuratica, alta 
piatra indestul de mare care se 
numeste Vulturul-luT-Traian, ca- 
ruia, dupa zicerea traditiunei, i-ar 
fl incredin^at acest imparat paza 
Dochiei. 

Dochia, stinca, jud. Neam^u. E 
situata in localitatea numita Pe- 
tro-Dava. 

Dochiei (Lunca-), cdtun, in co- 
muna Corna^elul, jud. Neam^u, 
pi. Racaciuni. 

Este asezat pe lunca Trotu- 
sului, la V2 ceas departare de 
catunul Cornatelul. 

Are o populate de 166 sufl., 
can locuesc in 30 case. Are o 
biserica filiala, cu hramul Sf. 
Nicolae (parohia Cornatelul). Co- 
pi! cu vtrsta de scoala sunt 15 
(8 bae^f si 7 fete). 

Docolina, tirgusor, in partea de 

V. a com. Albesti, jud. Falciti, 

pi. Crasna, asezat pe ses linga 

soseaua na^ionala Vasluiu-Bir- 

lad. 

Pu^in mai in jos de tirgusor 

se afla un pod mare de piatra 

peste apa riulujf Birlad, c ns- 

o 

68878. Marelr Dirfinvnr Geogra/ic. Vol. ) II. 



truit pe 5 arcurlin timpul Dom- 
niei lul Mihail Grigore Sturdza. 
Aici la Docolina, ne spune 
cronicarul Grigore Ureche, a 
urmat un razboiu intre Cre- 
^u Potcoava si Petru Schiopul, 
in anul 1578, pentru domnia 
^arei. 

Docuzaci, sat, in jud. Constanta, 
plasa Mangalia, catunul com. 
Cara-Omer, situat in partea sud- 
vestica a plasei si a comunei, 
la 14 kil. spre V. de catunul 
de resedin^a Cara Omer, fiind 
satul eel mai de la marginea 
sud-vestica a comunei. Este 
asezat pe marea vale Docuzaci 
si este inchis de dealul Docu- 
zaci in partea sud-vestica si de 
Dealul-Morii in partea de E. 
Este dominat de virful Dccu- 
zaci, care este la 2 kil. spre 
S.-V. si care are o inal^ime de 
193 metri. 

Suprafa^a sa este de 440 hect, 
dintre can 14 hect. sunt ocu- 
pate de vatra satului. 

Popula^iunea sa, compusa mai 
toata din Bulgari, fiind la hotar, 
este de 6$ fam., cu 220 sufl. Dru- 
mulcomunal Hairam-Chiol-Dere- 
Chioi trece pe la S.-V. satului, 
fara sa dea prin sat ; insa este 
un alt drum de la Hairam-Chioi 
la Docuzaci, care trece prin 
Demircea si un altul de la Dere- 
Chioi la Docuzaci, care trece prin 
Cerchez - Chioi. Alte drumurl 
pleaca la Mamuzli, la Calfa- 
Chioi si la Cial-Margea. 

Docuzol, sat, in jud. Constanta 
plasa Medjidia, catunul com. 
Alacapi. E sit lat in partea N. 
a plasef si cea N.-V. a com., 
la 9 kil. mai spre N.-V. de ca- 
tunul de resedin^a Alacapi. Este 
asezat pe valea Docuzol, pe 
ambele maluri ale piriului Do- 
cuzol, inchis fiind de dealul 
Docuzol-Bair din partea esticS 



si fiind dominat de virful Chi- 
ostei II, care se afla la 1 
kil. spre S. de sat, si care are 
o inal^ime de 58 metri. La N. 
satului, la 500 metri afar a din 
sat, se afl& Cisla-luI-Caciul& ; iar 
la N.E. satului, si la marginea 
lul se afla Cisla-lui-Manasie- 
Jecu. 

Suprafa^a satului este de 4624 
hect., dintre care 24 hect. sunt 
ocupate de gradinl si de vatra. 

Popula^iunea, mai toata tur- 
ceasca, este de 140 familii cu 
774 suflete. Casele sale sunt 
in general marl si regulat ase- 
zate, ceea-ce face ca uli^ele sale 
sa fie toate drepte. $oseaua 
j ude^eaua Medjidia-Carol I-Dana- 
Chioi trece prin partea vestica 
a satului si prin Cisla-luI-Caciula; 
iar drumul comunal Chiostel- 
Tortoman tae satul in douaparflf, 
aproape egale; alte drumurl 
comunale mai pleaca la N. spre 
Bilarlar (Doroban^ul); la N.-E. 
catre Cara-Murat si la V. catre 
Panaghir. 

Docuzol, virf de deal, in jud. 
Constanta, plasa Medjidia, com. 
Tortoman, virful eel mai inalt 
al dealulul Docuzol-Bair, avind 
103 metri inal^itne; a fost si 
punct trigonometric de obser- 
va^iune derangulai 11-lea; este 
acoperit cu verdea$a\ 

Docuzol, piriti, in jud. Con- 
stanta, plasa Medjidia, com. 
Alacapi, catunul Docuzol. Iz- 
voreste de la N. satului Docu- 
zol, dintre Cisla-luI-Caciula si Ci- 
sla-luI-Manasie -Jecu ; trece prin 
mijlocul satului si se vars&, dupa 
un drum de 3V2 kil., in balta 
Cara-Su. Malurile sale sunt cam 
baltoase, cu atit mai mult cu 
cit se apropie de Cara-Su. 

Docuzol-Bair, deal, in jud. Con- 
stanta, plasa Medjidia, comunele 



21 



Hosted by 



Google 



DOCUZOL-BAIR 



162 



DOERANI 



Tortoman ?i Alacapi; are o 
direc^iune de la S.-V. catre N.- 
E., mergind printre vaile Ce- 
libichioi-Ceair $i Dere-Chioi pe 
de o parte $i Cilibi-Chioi $i Do- 
cuzol- Ceair pe de alta parte. 
Are o inal^ime maxima de 103 
metri, pe care o atinge in virful 
sau Docuzonul. Este acoperit 
cu pa$une $i pe poale cu se- 
manaturl. 

Docuzol-Bair, deal, in jude- 
^ul Constanta, plasa Medjidia, 
com. Alacapi ; se intinde cu o 
direcfiune de la N.-E. catre S.- 
V. printre satele $i vaile Do 
cuzol ?i Chiostel. Are o inal- 
^ime maxima de 82 m. §i vir- 
furi principale pe Chiostel II 
cu 58 m. $i Acbalcic-Uba (59 
m.), primul la extremitatea su- 
dica ?i secundul la cea-1'alta ex- 
tremitate. Este acoperit cu pa- 
$uni ?i semanaturi. 

Docuzol-Bair, vale, in jude{ il 
Constanta, pi. Medjidia, com. 
Alacapi ; se desface din ramifi- 
ca^iunile orientale ale dealului 
Dere-Chioi, indreptindu-se catre 
S., merge printre cele doua dea- 
luri Docuzol-Bair, trece prin sa- 
tul Docuzol $i se deschide in 
balta Cara-Su. Prin mijlocul sau 
curge piriul Docuzol. 

Dodea, deal, se Intinde pe teri- 
toriul satuluT Chetre^ti, comuna 
Chetre^ti, plasa Stemnicul, jud. 
Vasluiu. 

Dodeiul, vdlcea, izvore?te de la 
S.-V. com. Ote$ti-d.-s., pi. 01- 
tul-d.-s., jud. Olt, ?i se varsa 
in Cungrea - Mica, pe {annul 
drept, tot in raionul comuneT 
Ote^ti-d.-s. 

Dodeni, loc izolat, jud. Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, com. Bicazut. 
E situat pe dreapta riului Bis- 



tri^a, linga piriul cu acelasT 
nume. 

Dodeni, piriias, jud. Neam^u, pi. 
Piatra-Muntele, com. Bicazul ; iz- 
vore§te din colinele estice ale 
mun^ilor Neagului (grupa fur- 
citurilor, deta^are a sistemului 
stincos Ceahlaul); curge in di- 
rec^iune estica pana in dreptul 
locului izolat cu acela?! nume, 
unde, traversind $oseaua mixta 
Piatra-Bicaz Prisacani, intre kil. 
82 — 83, se varsa pe partea dreap- 
ta a riulul Bistri^a. 

Dode^ti, com. rur., in partea de 
S. a pla?eT Mijlocul, jud. Falciu, 
formata numai din satul Do 
de?ti. Are o populate de 280 
familii, sau 1180 suflete, din 
can 280 contribuabilT. 

Locuitorii sunt raze§i. 

In satul Dode^ti se afla : pri- 
maria; o $coala, infiintata la a- 
nul 1868, frecuentata de 68 e- 
levl; o biserica, facuta la 1825, 
deservita de 1 preot ?i 2 das- 
calT. 

Prin mijlocul satuluT trece pi- 
riul Dode$ti. Teritoriul comuneT 
e brazdat de 3 dealuri princi- 
pale. 

Vite marl cornute sunt 482 ; 
cai, 34; 01, 519 ?i porcT, 289. 

Dode^ti, sat. (VezT Dode^ti, co- 
muna, plasa Mijlocul, jude^ul 
Falciu). 

Dode^ti, piriii, pe valea caruia 
se afla satul Dode§ti, jude^ul 
Falciu, pi. Mijlocul, com. Do- 
de$ti. 

Dodi^e^ti, numire ce se mai da 
satului Oniceni, din jud. Roman, 
pi. Fundul. 

Dodolea, deal, jud. Boto?ani, la 
E. de valea Dodolea, pe mo$ia 
$i com. Deleni, pi. Copula. 



Dodolea, iaz, in valea Dodolea, 
jud. Boto^ani, com. Deleni, pi. 
Copula. 

Dodolea, vale, pe mo$ia Deleni, 
in partea de N.-E. a com. De- 
leni, pi. Copula, jud. Boto^ani, 
intre dealurile : CapreT, Dodolea 
$i Struna. 

Dodul, numele vechiU al schitului 
Raraul, jud. Suceava. 

Dodul, bdltifa, formata din var- 
saturile Prutului, pe teritoriul 
com. Mastacani, pi. Prutul, jud. 
Covurluiu. 

Dodul, munte, jud. Suceava. VezT 
Raraul. 

Doerani, sat, in jud. Constanta, 
pi. Hir?ova, cat. com. Topolo- 
gul. E situat in partea orien- 
tals a pla$eT ?i cea meridionals 
a comuneT, la 2V2 kil. spre S. 
de cat. de re^edinta Topologul. 
Este a^ezat pe valea Hagi-Omer- 
Dere, pe ambele malurT ale pi- 
riuiuT Hagi-Omer, maT mult pe 
malul drept de cit pe eel sting. 
La sadul sau se intinde padu- 
rea Tausan-Orman sau Padurea 
Epurilor. Este inchis la N. de 
dealul Carami$a-Tepe $i la S. 
de dealul Mi?elic-Bair. Supra- 
fa^a sa este de 1779 hect., din- 
tre carl 79 hect. sunt ocupate 
de vatra satuluT $i de gradinT. 
Popula^iunea sa, compusa nu- 
mai din TurcT $i TatarT, este 
de 147 familii, sau 667 suflete. 
Casele sunt man $i a$ezate re- 
gulat pe malurile piriuluT, can 
sunt inaite $i ripoase. Soseaua 
jude^eana Hir?ova-Babadag tre- 
ce pe la sudul satuluT ; un drum 
pleaca spre N. la Topolog. 

Doerani, movild, in jud. Con- 
stanta, pi. Hir$ova, com. Calfa, 
cat. Doerani. 



Hosted by 



Google 



D0ERAN1 



163 



DOFTANA 



E situat aproape de hota- 
rul jude^ului Tulcea. Are o inal- 
^ime de 392 tn.; fost punct tri- 
gonometric de observa^iune de 
rangul al II-lea. Este acoperit 
cu verdea^a. E situat in partea 
de N.-E. a plasei si a comunei 
si la 2 kil. spre N.-E. de satul 
cu acelasl nume. 

Doerani, alt nume al piriului 
Hagi-Omer, jud. Constanta, pi. 
Hirsova, com. Calfa, cat. Doe- 
rani. 

Izvoreste din poalele meridio- 
nale ale dealulul Periclic (jud. 
Tulcea), cu numele de Hagi-O- 
mer ; se indreapta ma! intiiu 
spre S., apoi spre V., avind o 
directiune generala de la N.- 
E. spre S.-V.; trece prin satul 
Hagi-Omer, apoi intra in jud. 
Constanta, com. Calfa ; trece prin 
satul Doerani, de unde isi schim- 
ba si numele, luind pe al satu- 
lui ; curge printre dealurile Ca- 
ra-Mise-Tepe si Miselic-Bair si, 
dupa un curs de 6 kil., se varsa 
in pir. Ciordere, ceva mai sus 
de satul Calfa. Pe valea luT merge 
drumul comunal Hagi-Omer- 
Doerani-Calfa. Maluriie sale sunt 
inalte si pietroase, din cauza 
nature? dealurilor ale caror poale 
le uda. 

Doftana, com. rur., jud. Bacau, 
pi. Trotusul. E asezata pe va- 
lea Trotusului si pe Doftana si se 
compune din 4 catune: Dofta- 
na, resedin^a la confluen^a ce- 
lor doua riuri ; Bogata, de a 
dreapta Trotusului ; Larga si 
Cucuie^i, de-a stinga lul. 

In Condica Liuzilor (18 12) se 
gaseste trecuta Doftana raza- 
seasca ; iar in Statistica din 
1878, se afla compusa tot din 
ceie 4 catune de mai sus. 

Teritoriul com. se marginesre 
la N. cu al com. Darmanesti, 
despar^indu-se de el prin piriul 



Mascasiul, la E., cu al com. Bir- 
sanesti (satul Bratesti si cu Tir- 
gul-Ocna) la S. cu com.Tirgul- 
Ocna si la V., cu Transilvania. 

In dreptul acestel com. sunt 
in mun^il Carpa^i, virfurile Ne- 
mira, figanca si $andru. Din 
aceasta din urma se lasa spre 
Uzul si Doftana, culml de munfi 
cu virfurile Ursoaia, Ousorul, 
Dracoaia si Balalaul dincolo de 
Trotus. Uzul si o mul^ime de 
pirate uda teritoriul comunei. 

Are o scoala mixta, care func- 
tioneaza din 1865, in satul Dof- 
tana, intre^inut& de stat intr'un 
local bun, construita din birne, 
de comuna, cu 15 prajini pa- 
mint in vatra satuluT. In anul 
1 89 1, scoala a fost frecuentata 
de 47 copil, printre can 1 2 fete. 

Sunt 4 biserici ortodoxe: 2 
in Doftana, 1 in Cucuie^i si I 
in Larga, deservite de 3 preo^I 
si 6 cintare^i, si 2 biserici ca- 
tolice: 1 in Doftana si alta in 
Bogata cu un singur preot. 

Sunt 640 case de locuit; 18 
circiuml. 

Popula^ia e de 654 fam., sau 
2848 sufl. : 1417 barba^T, 1421 
femei; 2554 Romini si 294 Un- 
guri; 2810 de protec^iune ro- 
mini si 38 ungara; 1040 agri- 
cultori, 19 meseriasi, 20 indus- 
trial, 9 comercianti, 21 profe- 
siunT libere, 42 muncitor! si 22 
servitorl. $tiu carte 147 per- 
soane, nu stiu 2701. 

Contribuabili, dupa noul re- 
censamint, sunt 533. Dupa le- 
gea rurala din 1864,1a 273 lo- 
cuitor! s'au dat 1289 falcisi40 
prajini pamint in improprieta- 
rire. 

Teritoriul com. are o intin- 
dere aproximativa de 24381 
hect. Padurile (Doftana, Larga, 
Ciobanasul) ocupa aproape 20000 
hect. 

Proprietary marl : N. N. Ghi- 
ca are o mosie de 12730 



hect., ce da un venlt anual de 
36500 lei si G. N. Ghica, o mo- 
sie de 9790 hect., ce da un ve- 
nit de 16900 lei pe an. 

In comuna se gasesc: o fa- 
brica de cherestea cu aburT, a 
d-lor Niculescu si Miteanu, ma! 
multe ferastraie de apa si o fa- 
brica de gaz. 

Viile sunt pe o suprafa^a de 
9 hect. Viea lucratoare ocupa 
3 M hect. 

Animate sunt: 115 ca!, 1790 
vite cornute, 530 capre, 1425 
01 si 544 porci. 

Budgetul comunei pe exerci- 
^iul 1 89 1 — 92 avea, la veniturl 
lei 12223, banl 14 si la chel- 
tuell lei 1 1 749, ban! 62. 

Teritoriul comunei este stra- 
batut de calea jude^eana Tir- 
gul-Ocna-Moinesti si de calea 
vecinala care duce la poteca 
Uzunulul. 

Distance: la Bacau, capitala 
districtulul, 66 kil.; la Moinesti 
19 kil.; la Tirgul-Ocna, resedin- 
^a plasei, 8 kil. si la com. Dar- 
manesti, 5 kil. 

Doftana, sat, jud. Bacau, plasa 
Trotusul si resedin^a comunei 
cu acelasl nume; situat in valea 
piriului Dofteanel, aproape de 
gura acestui riu in Trotus. Are 
o scoala mixta; 2 biserici, din 
care una vechie, cladita de lo- 
cuitorl la 1788, si alta cladita 
la 1889, de locuitorl, cu ajuto- 
rul Primariel si a proprietarulul 
N. Ghica; aceasta din urma e 
deservita de 1 preot si 2 cin- 
tare^I; este si o biserica cato- 
lica, inal^ata de locuitorl la 1861. 
Are o populate de 366familii, 
sau 1670 suflete. 

Vite sunt : 74 cal, 988 vite 
cornute, 375 capre si 360 porci. 

Pe teritoriul acestui catun se 
gasesc : o fabrica de cherestea 
cu aburl; 4 herastraie de apa; 
o fabrica de gaz. Pamintul a- 



Hosted by 



Google 



DOFTANA 



164 



DOFTANA 



bundS in pScura, mat cu seam& 
in vaile N&neasa si Pacuricea. 

Doftana, mo§ie, jud. Bac&u, pi. 
Trotusul, comuna Doftana, a 
d-lut N. Ghica. (Vezt Comanesti, 
mosie). 

Doftana, padure de brad, jud. 
Bac&ti, pi. Trotusul, com. Dof- 
tana, proprietatea d-luT N. Ghi- 
ca. Are o intindere de peste 
8000 hect. si este supusS re- 
gimulut silvic. 

Doftana sau Doftana-Mare, 
piriU, jud. Bacau, pi. Trotusul, 
com. Doftana, care isi are obir- 
sia in muntele f iganca ; curge 
de la V. spre E. si se varsa. 
in Trotusul, dup& ce trece prin 
satul cu acelast nume. El se in- 
carca* cu piriiasele : Doftenita, 
Sacet si Naneasa. 

Doftana, munte, in jud. Prahova, 
pe hotarul despre Transilvania. 

Doftana, salina, jud. Prahova, 
plaiul Prahova, com. Telega, 
legata cu linia Ploesti-Predeal 
prin ramura Cimpina- Doftana, 
lunga de 6 kil. Se afla la 43 
kil. dep&rtare de Ploesti. Asu- 
pra calita^ef s&ret dam aci ta- 
bloul de analiza facuta de Dr. 
Bernard Lendway, in anul 188 1 
ad&ugind ca* sarea de la Dof- 
tana este ma! vinata si mat con- 
sistenta. ca cea de la Slanic, 
si prin urmare ma! cautat& pen- 
tru vite. 

Superior:! OrdinnnS 

Clorur de sod. 99.378 97.020 

Ciorur de mag. 0.002 0.008 

Sulfat de calce 0.234 0.745 

Sulfat de soda 0.310 0.965 
Ap& hygrosco- 

pic£ si comb. 0.074 0.106 
Corp. insolub. 

Silico - Argil. — 1.140 

Total 99998 99.984 



Afara de acestea se ma? ga- 
sesc urme de protoxyd de fier, 
stro^iana, brom si hydrocarbure 
Vechea exploatare a acestor 
saline era identica cu cea de 
la Slanic. 

Aceasta salina s'a deschis 
la inceputul anulut 1885. Ina- 
inte, expioataiea sarei se fa 
cea in vechile ocne de la Te 
lega, can au fost parasite de- 
fmitiv in anul 1872, cind s'a 
mutat cu totul exploatarea la 
Doftana. Mina este formata din 
doua, galerit, din can una cu 
direc^ia spre N.-E. numita Ga 
leria Carol, si cea de a doua 
perpendiculars pe mijlocul aces- 
teia, cu numele Galeria Elisabeta. 
Lungimea acestor galerii este 
de 126 m. pentru Galeria Ca- 
rol si de75 m. pentru Galeria 
Elisabeta si vor prezenta in de- 
finitiv o suprafata de exploa- 
tare de 9600 m. patra^i. 

Galeriile comunica cu exteri- 
orul prin un put cu scar! si 
prin douapu^un de extrac^iune- 
In scop de a se intinde mat 
mult cimpul de exploatare al 
aceste! saline, s'ainceput in Fe- 
bruarie 1884 deschiderea a doua 
galerii noua, cu tavanul la ace- 
last nivel ca al galeriilor exis- 
tente : una poarta numele Ga- 
leria Rosetti, si cea-1'alta Galeria 
Bratianu. 

La salina Doftana, sarea se 
taie in general mai regulat ca 
la Slanic, unde, fund mat fria- 
bila, se ob^ine cea mat mare 
parte in bucap neregulate, sfa- 
rimind i-se adesea-ort in buca^ele 
mici, numite gogele, in momen- 
tul cind se opereaza deslipirea 
brazdet de stinca si divizarea 
ei in buc&ti. 

La Doftana exista la supra- 
fata dou& planurt inclinate, unul 
de 50 m. lungime si altul de 
20 m. care conduc vagonetele 
cu sare de la pu^urile de ex- 



trac^iune pan& la magazia che- 
iulut de incarcare. 

Tona de sare buca^t si ma- 
ruata in sact, se vinde, la 
Doftana, cu 70 let. Tona de 
sare luata de la depozite, fie 
in bucatt sau macinata, in sact, 
95 let. 

Pentru exporta^iune in Rusia 
Serbia si Bulgaria, pre^ul este 
redus la 40 — 50 lei tona. 

In anit 1881/85 s'a extras de 
la Doftana. 

In 1881—82, 35.204.599 kgr., 
in 1882 — 83, 41.026.391 kgr., 
iu 1883—84, 39.409.977 kgr., 
in 1884—85, 29.958.076 kgr. 

Doftana, riu, jud. Prahova. Iz- 
voreste din mun^it Transilvaniet, 
curge de la N. spre S., trece 
prin centrul com. Tesila, plasa 
Pelesul, unde se incarca cu vai- 
le : Prislopul, Rusul, Florea, Bra- 
detul, Negrasul, Cringul, Mo- 
gosoaia, Ciopirceni, Hermenea- 
sa, Gilma, Carabanul, Ghim- 
poasa si Petrisor, apoi udapartea 
de V. a com. Brebul, unde pri- 
meste de afluente apa Valea- 
Rea; trece pe teritoriul com. 
Telega, pe linga minele de sare 
de la Doftana si, la S de ora- 
sal Cimpina, se varsa in riul 
Prahova, pe {armul sting. 

Cursul sau e repede si zgo- 
motos. Albia sa confine nisip, 
pietris si bolovant. Face mart 
stricaciunt, mai ales cind vine 
mare. 

Apa sa e limpede si nu e 
mat adinca, in timpt normalt, de 
0.75 m. 

Pe riul Doftana, la com. Ba- 
nesti, se afla un mare si frumos 
pod de piatra cioplita, pe so- 
seaua Ploesti-Cimpina. 

Doftana, stafie de dr. d. /., jud. 
si pi. Prahova, com. Telega, pe 
linia Cimpina-Doftana, pus& in 
circulate la 21 Noembr., 1883. 



Hosted by 



Google 



DOFTANEfUL 



165 



DOHOtfARIA 



Se afla la 5.2 kil. de Cimpina 
sta^ie finala, la 101 kil. de Bu- 
curesti si la 41 kil. de Ploesti. 
Linia Cimpina Doftana deser- 
veste excluziv salinele de la 
Doftana (in apropiere de ve- 
chile saline de la Telega). Inal- 
^imea de asupra niveluliri marii 
de4i5 m *io. Venitul acestei sta^ii 
pei896, afostde 258818 1., 64 b. 

Doftane^ul, proprietate a Efo- 
riei Spitalelor Civile din Bu- 
curesti, foasta pendinte de ma- 
nastirea Poiana, jud. si pi. Pra- 
hova, com. Scor^eni, in intindere 
de 266 hect., din carl i6ohect. 
suprafa^a impadurita si 106 hec- 
tare pamint cultivabil si fine^e. 
Mosia, arendata pe periodul 
1888/93, n'a produs de cit 770 
lei anuai. 

Doftane^ul, pddttre, in jud. 'si 
pi. Prahova, proprietate a Efo- 
rieT Spitalelor Civile din Bucu- 
resti, in intindere del 50 hect., 
care pe periodul 1889/91 s'a 
arendat cu 2070 lei anual. 

Doftane^ul, piriias, curge din 
cat. Bustenari, jud. si pi. Pra- 
hova, com. Telega, si dupa ce 
primeste de afluen^i : Valea-Nu- 
cului, Valea-Ursului, Valea-lui- 
Unchias-Andreiu, Olari si Va- 
lea-Mandei, merge de se varsa 
in giria Mislea, in raionul com. 
Cocoresti-Mislea. 

Doftane^ul, vale, in com. Bor- 
deni, pi. si jud. Prahova. 

Doftane^ul-Mare, se numea sa- 
tul Bordeni-Mari, din com. Bor 
deni, ce apartine de pi. Fili- 
pesti, iar azi de plaiul Prahova, 
jud. Prahova. 

Doftane^ul-Mic, vechie numire 
a satulul Bordeni-MicT, comuna 
Bordeni, pi. si jud. Prahova. 



Doftani^a, piriii, jud. Prahova, 
izvoreste din muntele Macesul si 
se varsa in Doftana. 

Dofteni^a sau Doftana-Mica, 

piriias, jud. Bacau, pi. Tazlaul- 
de-Sus, com. Doftana. Izvoreste 
din muntele Nemira si se varsa 
d'a stinga in Doftana. 

Dogari, cdtun, al comunei Gura- 
Dimienii, jud. Buzau, cu 160 
locuiton, iocuind in 36 case. 

Dogari, sat, jud. Dimbovi^a, pi. 
Cobia, cat. com. Uliesti. 

Dogari, sat, face parte din com. 
rur. Ciomagesti, pi. Oltul-d.-s., 
jud. OU. Are o populate de 
180 locuitori. 

Dogari, colind, in jud. Buzau, 
com. Vintila-Voda, cat. Sirbesti. 
Are izlaz si tufaris. 

Dogarilor (Izvorul-), izvor, in 
jud. Buzau, com. Cislaul, cat. 
Scarisoara. Incepe din muntele 
Scarisoara, inconjoara partea de 
S.-E. a ceta^ei Doamna-Neaga, 
se uneste cu Valea-Zidului, si 
Izvorul-Rece, apoi se scurge 
in Cricovul. 

Dogarul, virful dealulul Bobi- 
cesti, com. Opari^i, pi. Teleaje- 
nui, jud. Prahova. 

Dogarul, deal, la N. com. Ma 
dulari, plasa Horezul, jude^ul 
Vilcea. 

Dogarul, stind, jud. Braila, pe 
muchia platoulu din comuna 
Scor^arul-Nou. Are 10 locuitori; 
ei au 2 cat, 2 vite cornute si 
1200 01. 

Dogarul, piriii, jud. Bacau, pi. 
Bistri^a-d.-s., com. Racova, care 
se scurge in Bistri^a, pe malul 



sau sting, trecind prin satul 
Gura-Vatf. 

Dogarului (Muchia-), muchie 
de deal, com. Berevoesti - Pa- 
mintesti, plaiul Nucsoara, jud. 
Muscel. Pe la poalele sale de 
E. curge piriul Valea-SatuluT. 

Dogarului (Valea-), vale, izvo- 
reste din partea de N.-V. a co- 
munei Comarnicul, plaiul Pelesul, 
jud. Prahova. Curge de la V. 
spre E. si se varsa in riul Pra- 
hova, pe {annul drept, tot in 
raionul com. Comarnicul. 

Dogare^ti, loc izolat si vale, in 
jud. Vilcea, pi. Oltul-d.-j., com. 
Glavile. Se varsa in riul Pes- 
teana, pe teritoriul acestei co- 
mune. 

Dogoreala, lac y in jud. Ialomi^a, 
plasa lalomi^a-Balta, in insula 
Balta, com. Borduseani. 

Dohare, iaz, jud. Falciti, plasa 
Mijlocul, com. O^eleni. 

Dohmanul, deal ripos, judeful 
Bacau, pi. Trotusul, com. Tir- 
guI-Trotus, situat linga satul 
Viisoara, d'a stinga Trotusu- 
lul. 

Dohotariul, deal, jude^ul Bacau, 
pi. Tazlaul-d.-j., de pe hotarul 
com. Berestt. 

Dohotariul, pirtU, afluent at 
pir. Suha-Mica, jud. Suceava. 

Dohotariul, piriii, afluent al 
piriului Sabasa, jud. Suceava. 

Dohotaria, deal, in ramura Ne- 
grestilor, situat spre S. de ma- 
nastirea Horai^a, in com. Do- 
breni, pi. Piatra-Muntele, jud. 
Neam^u. Este acoperit cu padurl 
de stejar. 



Hosted by 



Google 



dohotAria 



166 



DOLCA 



Dohotaria, pirilas, jud. Bacau, 
pi. Trotusul, comuna Bogdana, 
care ese din locul numit Coasta- 
Murgel si se varsa in piriul 
Bogdana. 

Dohotaria, pirilas, ce izvoreste 
din dealul cu acelasi nume, co 
muna Dobreni, pi. Piatra-Mun- 
tele, jud. Neam^u; se varsa in 
piriul NegrestL 

Doi-Lei, virf de deal, ce seafla 
intre comunele Cozia si Bazga, 
pi. Podoleni, jud. Falciu. Aid 
se afla din vechime o crisma, 
unde calatortf rasuflau caii dupa. 
suisul greu al dealulul. Astazi se 
face pe dinsul cultura de cereale, 
iara circiuma nu mai e in fiin^a. 

Doi-Lei, pirilas , jud. Suceava, 
mic afluent al Topli^eT, din co- 
muna Bogdanesti. 

Doi-Lei (La-), loc izolat, in jud. 
Roman, plasa Moldova, com. 
Cirligul, pe soseaua jude^eana 
Roman-Pieatra, situat la extre- 
mitatea jud. si la o departare 
de 15 kil. 500 m. de orasul 
Roman. 

Doi-Peri, piriU, jud. Iasi; izvo- 
reste de sub dealul Hlincea, 
curge spre N. prin podgoria 
cu asemenea numire din com. 
Galata si se varsa in piriul 
Repedea, com. Buciumi. 

Doi-Peri, podgorie, pe teritorul 
satului Hlincea, com. Galata, 
plasa Codru, jud. Iasi ; produce 
vinurl bune. 

Doica, poland, spre S.-E. de 
com. Fumureni, plasa Oltul-d.- 
jos, jud. Vilcea. 

Doiceasca (Narteasca), nu- 
mire data unel pdrf? din pddurea 
satuiul Bradul - cu - Sforile, din 



com. Tisaul, jud. Bizau Are ca 
150 hect. 

Doicesti, com. rur., pi. Dealul- 
Dimbovi^a, jud. Dimbovi^a. E 
situata la cincT kil. spre N. 
de Tirgoviste, in apropiere de 
soseaua nationals Tirgoviste-Pu- 
cioasa-Transilvania si in poalele 
dealurilor cu vii, can sunt spre 
E. de comuna si car! se nu- 
mesc: Boltasul, Valea-BraduluT, 
Daria si Iuzi. Comuna Doicesti 
este pe malul sting al Ialomitei 
si se compune din patru catune: 
Doicesti, Dolani, Sateni si Gu- 
soiul si are o populate de 1628 
locuitorl, Romini. Aceasta com. 
produce vin, prune, din care 
se face taica, porumb, cinepa, 
etc. Doicesti se invecineste spre 
E. cu com. Glodeni din plaiul 
Ialomi^a si Aninoasa din plasa 
Dealul, despartindu se de Glo- 
deni prin dealuri, vai si padure ; 
spre V. se invecineste cu com. 
Sotinga, de care se desparte prin 
Ialomi^a ; spre N., cu Vilcana- 
Pandeli, despar^indu-se tot prin 
Ialomifa si spre S., cu Tirgo- 
vistea, despar^indu-se prin cim- 
pie si piriul Ialomifa. In aceasta 
comuna se afla ruine man de 
palate si ceta^ue. Padurile ce 
sunt in raionul acestei comune, 
coprind ca la 28700 aril. 

Are o scoala, cu un inva^ator 
platit de stat. 

Doicesti, stafie de dr.-d.-f., jud. 
Dimbovi^a, plasa Dealul-Dim- 
bovi^a, com. Doicesti, pe linia 
Tirgoviste-Pucioasa, pusa in cir- 
culate la 1 Ianuarie 1890. Se 
afla intre stabile Tirgoviste (9.9 
kil.)siLacule$e (3.5kil.) Inahnmea 
d'asupra nivelului marii de 324 m . 
yy. Venitul acestelf sta^ii pe 
anul 1 896 a fost de 60.086 lei, 
15 bani 

Doina, sat, in jud. Neam^u, plasa 



Piatra-Muntele, com. Girovul. E 
situat in drumul soselei Dobreni- 
Moinesti, la al 12-lea kil., intre 
satele Botesti si Danesti. 

Are o popula^iune de 68 
familii, sau 287 suflete, can 
traesc in 75 de case; aceasta 
populate repartizata pe cate- 
gorii, da: dupa sex, 138 barba^T, 
149 femei; dupa starea civila : 
153 necasatori^i, 1 19 casatoritT, 
5 vaduvT ; in raport cu instruc- 
^iunea : 27 stiu carte, 307 nu 
stiu. Locuitorii se indeletnicesc 
cu agricultura. 

Acest sat este nou format 
prin improprietaririle din 1878 
facute insurateilor. Are o scoala 
frecuentata de 38 elevi. 

Doina, iaz, in jud. Botosani, valea 
Doina, mosia Rauseni, com. 
Comindaresti. 

Doina, vale, pe mosia Rauseni, 
m partea de S.-V. com. Comin- 
daresti, plasa Jijia, jud. Bo- 
tosa*hi. 

Dolama, ample, in jud. Tulcea, 
plasa IstruluT, pe teritoriul com. 
rurale Ciamurli-d.-s. si anume 
pe acela al catunului sau Tes- 
temelul, situata in partea N.-V. 
a comuneisi aplasei; are o in- 
tindere de 150 hect.; este a- 
coperita cu livezi de pruni; in 
partea estica are si pu^ina pa- 
dure ; este strabatuta de dru- 
mul com. Bas-Punar-Testemel. 

Dolani, sat, plasa Dealul, com. 
Doicesti, jud. Dimbovita. 

Dolani, deal, com. Col^esti, pi. 
Olte^ul-d.-s., jud. Vilcea. 

Dolca, piriii, jud. Bacau, pi. Tro- 
tusul, com. Manastirea-Casinul. 
Se incarca cu piriiasele Prisaca 
si al-Pfetricelelor si se varsa in 
piriul Casinul. 



Hosted by 



Google 



DOLCESTI 



167 



DOLHASCA 



Dolce^ti, catun, resedin^a com. 
Moscelesti, plasa Gilortul, jud. 
Gorj. E situat pe ses, la N. 
comunel Saulesti, pe malul drept 
al Gilortulul. Are o suprafa{a 
de 411 hect, din cart 150 hect. 
padure, 150 hect. arabile, 100 
hect. fine^e, 4 hect. vie, 4 hect. 
Iivez! de prunf si 1 hect. izlaz; 
o populate de 80 familii, sau 
318 suflete, din can 70 con- 
tribuabili, topt RominI, ocupin- 
du-se cu agricultura si cu cres- 
terea vitelor. 

Locuitorii sunt improprieta- 
ri^i dupa legea rurala. din 1864, 
si poseda: 15 plugurl, 30 care 
cu boi, 1 caru^a cu cai, 150 
vite man cornute, 6 cai, 350 
01, 30 capre si 60 rimaton. 

Comunica^ia se face prin so- 
seaua jude^iana Tirgul-Jiu-Dolj 
si prin 2 sosele comunale. 

In catun sunt 3 pu^uri si 6 
fintinl. 

Doletul, movila, in jud. Braila, 
situata la V. com. Ciacirul, 2 — 3 
kil. departare. 

Dolgopol, numire vechie a ora- 
sului Cimpulung, jud. Muscel. 

Dolhasca, com. rur., jude^ul Su- 
ceava, situata in partea nordica 
a plasel Siretul-d. s. si la 24 
kil. de Falticeni. Se margineste 
la E. cu com. Lespezi si Tu- 
dora, din jud. Botosani, la V. 
cu com. Dolhesti si Tatarusi, la 
S. cu com. Lespezi si la N. cu 
com. Dolhesti si Tudora, des- 
partindu-se de toate parole prin 
semne conventionale. Are forma 
unui exagon nereguiat. E com- 
pusa din satele: Dolhasca, Gulia 
(Schitul), Probota si Buda, cu 
resedin^a in satul Dolhasca. Are 
o populate de 1263 familii, sau 
4406 sufl., 2197 barbap si 2209 
femei, din carl 125 izraelip. Con- 
tribuabili sunt 838. Are 4 bi- 



sericT, cite una in fie-care sat, 
deservite de 6 preo^i si 1 1 ctn- 
tare^i; 3 scoale rur. mixte, fre- 
cuentate de 133 scolarl, din 
234 baep si 228 fete cu etatea 
de scoala. 

Budgetul com., pe anul finan- 
ciar 1892 — 1893, a fost de lei 
.21918,48. 

Vite sunt: 89 cai, 69 minjl, 
8 armasarl, 187 epe, 463 boi, 
743 vacl, 4150 01 si 791 porci. 

Altitudinea com. d'asupra ni- 
veluluT marii variaza intre 325 — 
335 metri. 

E udata de riul Siret si de pi- 
raiele : $omuzul-Mare, Paltinosul, 
Probotel, Pietrosul, Piriul - lui- 
Pulpa, Pietrosul-Budel, Rimnicul, 
Silistea, Turbata, Turba^ica, Va- 
meni, Poiana, etc. 

Mosia e proprietatea Statu - 
lul, fosta a M-reT Probota. Su- 
prafa^a el e de 5100 falci, din 
care 2460 falci padure. Statul 
are 4165.8380 hectare padure, 
2105 falci cultivabile si restul 
neproductiv. 

Locuitorii improprietari^I la 
1864 si 1879 sunt: 472 fruntasi, 
530 palmasl si 149 codasl, sta- 
pinind 2622 falci si 38 prj. 

Mai insemnat in corauna e 
M-rea Probota. 

Dolhasca, sat, jud. Suceava, pe 
mosia si in com. cu acelasT nu- 
me. Asternut pe sesul Siretulul 
si vaiea $omuzuluI - Mare, e 
impar^it in mahaialele : Vameni, 
Vintulesti, Cotul-Moril, Saudeni 
si Ciuchinari. 

Are o populate de 460 fa- 
milii, sau 1 7 17 suflete: 895 bar- 
bap si 922 feme!, din carl 60 
strain!. 

Contribuabili sunt 320; case 
de locuit, 403. 

Vatra satulul ocupa 130 falci. 
Mosia , proprietatea Statulul 
fosta. a M-rei Probota, are in- 
tinderea de 1643 '^ cJ > & n care 



600 cultivabile, 720 padure, (Sta- 
tul are 1362 hect. padure), 100 
falci fina^ si restul neproductiv. 

Improprietarip la 1864 si 
1879 sunt 173 fruntasi, 187 pal- 
masi si 63 codasi, stapinind 1 161 
falci si 37 prj. 

Are o biserica, cu hramul 
Invierea, zidita de satenl, la 
1877, deservita de 3 preop si 
2 cintareflf si improprietarita la 
1864 cu 25 falci si 40 prj.; o 
scoala rur. mixta, condusa de 
un inva^ator platit de stat, in- 
fiin^ata. la 1866, frequentata de 
75 scolarl, improprietarita, la 
1879, cu 6 falci 40 prj. 

Drumurile principale sunt : la 
Lespezi (8 kil.), la Gulia (1500 
m.), la Dolhesti-MicI (4000 m.) 
si la Poiana-Rahtivanulul (5 kil.). 

Satul Dolhasca n'a fost tot- 
d'a-una unde se afla asta-zi. In 
vechime, se zice, era peste Si- 
ret, pe locul numit acum Livada 
si Siliste, si se numea Iliesti. Pe 
locul ce ocupa azl erau padurl 
marl de stejar si ulm, arborl 
de carl se gasesc si acum, a- 
proape pietrificapf, cu lemnul 
negru ca abanosul si bun pen- 
tru mobile. Fie din cauza al- 
biei neregulate si inundate! la 
care era expus satul, fie din 
alte imprejuran, satul Iliesti se 
muta pe ^armul drept al riului 
si anume pe. Dealul-Viel. Dupa 
cit-va timp, ne mal convenindu-le 
pozipunea, de pe Dealul Viel se 
scoborira pe vale, unde sunt a- 
cum. La inceput, toate casele au 
fost facute din lemnul de pe loc- 
Mai inainte de 1864, singur satul 
Dolhasca forma o comuna. La 
1864, Buda si Gulia se ali. 
pira la Dolhasca si in 1870 se 
uni si Probota. Din budgetul, 
ce se pastreaza in arhiva pri- 
mariel, se vede ca primaril de 
Dolhasca, Gulia si Probota erau 
platip fie-care cu cite 3 galbenl 
pe an. 



Hosted by 



Google 



DOLHASCA 



168 



DOLHESTI 



La 1803, «Dolhasca-Bida, a 
easel Banului Iordache Cananau, 
impreuna cu liuziT Serdarulul 
Anastasie, numarau 387 liuzT, 
platind 4448 lei bir anual, fund 
si 10 scuth)I». La liuzil birnicl 
se adaugeau, «breslasil ot tam 
10 liuzl cu 140 lei bir pe an». 

La 1 82 1, Turcil tree prin 
Dolhasca, dar nu-I pricinueste 
nici o stricaciune, gra^ie mijlo- 
cirel ce a facut-o un oare-care 
Monsieur Diubsche catre mai 
marele celor 1 50 Turci din Boto- 
sani. 

Mosia Dolhasca, cu trupul 
Buda, avea ma! inainte o intin- 
dere cu mult mai mare, dar 
s'au tot instrainat buca^i. 

Dolhasca sau Buda, mosie, ju- 
de^ul Suceava, plasa Siretului, 
proprietatea statuluT, fost pen- 
dinte inainte de secularizare de 
manastirea Probota; avea (1871) 
o arenda anuala de 39400 lei 
si a fost una din cele 381 pro- 
prietor ale statului ipotecate 
pentru imprumutul dominial de 
78 de milioane lei contractat 
in anul 1871. Pe aceasta mosie 
se afla si o padure de vr'o 600 
pogoane. Pe periodul 1880/85, 
arenda acestei mosil a scazut 
la 32200 lei anual. (Dupa iz- 
voare ofic). 

Dolhasca, stajie de dr.-de-f., jud. 
Suceava, plasa Siretul, com. 
Dolhasca, pe linia Pascani-Bur- 
dujeni, pusa in circulate la 15 
Decembrie 1869. Se afla intre 
stabile Lezpezi (10.3 kil.) si 
Liteni (11.6 kil.) Este si sta^ie 
finala a liniel Dolhasca-Falti- 
ceni. Inal^imea d'asupra nive- 
lulul maril de 214.65 m. 

Venitul acestei sta^il, pe anul 
1896, a fost de 37620 lei, 67 
banT. 

Dolheni, sat, in jud. Falciu, co- 



muna Idriciul, pi. Crasna ; este 
formata din doua. catune : Dol- 
heni-de-Jos si Dolheni-de Sus, 
cu distan^a intre ele de 500 
m. Satul e situat pe coasta de 
V. a dealulul Dolheni. Are o 
populate de 60 fam., sau 200 sufl. 

Locuitoril sunt razesl. Are o 
biserica, refacuta in anul 1857, 
deservita de un preot. 

In partea de N.-E. a satu- 
lul, pe dealul Dolheni, a fost 
o biserica, numita Manastirea, 
care in anul 1856, a fost stra- 
mutata in Basarabia ruseasca, 
la satul Hasnaseni. 

Dolheni, deal, in partea de E. 
a comunel Idriciul, pi. Crasna, 
jud. Falciu ; se prelungeste in- 
tre satele: Dolheni, Idriciul si 
Tilhare$ti, avind 2 piscuri : In- 
tinul si Brahariul. 

Doihesti, com. rur., in partea de 
N. a pi. Crasna, jud. Falciu. Are 
situa^ia accidental. E marginita 
la N. cu com. Mosna; la S., cu 
Bradicesti ; la E., cu Cozme$ti 
si la V., cu jud. Vasluiu. Este 
formata din satele ; Doihesti si 
Pietrisul, pe o suprafa^a cam 
de 902 hect. Are o populate 
de 440 familil, sau isoosuflete. 

Sunt 270 contribuabili. 

Are doua bisericT; o scoala. 

Este udata de piriul Doihesti 
si traversata de soseaua jude- 
{eana, ce se leaga cu jude^ul 
Vasluiu. 

Budgetul comunel este la ve- 
niturl de 2865 lei, si la cheltu- 
ell de 2789 lei. 

Vite sunt : 450 vite marl cor- 
nute, 576 01, 33 capre, 118 cat 
si 121 porci. 

Doihesti, com. rur., situata spre 
S.-E. pi. $omuzul, jud. Sucea- 
va, la o departare de 16 kil. 
de FalUceni. Se invecineste la 
E. cu com. Tudora din jude^ul 



Botosani, despar^indu-se prin 
riul Siret ; la V., cu com. Pre- 
utesti si Uide^ti, avind ca ho- 
tar piriul Boura si semne con- 
ventionale, la S., cu comuna 
Dolhasca si Tataru$i, prin piriul 
Valea-Poienil si la N., cu Preu- 
testi si Valea-Glodulul, despar- 
{ita prin semne conventionale. 
Are forma unul paralelogram, 
ale carui unghiurl obtuze sunt 
expuse spre S.-E. si N.-V. Se 
compune din satele Dolhesti- 
Marl, Dolhesti-MicI si Poiana- 
Rahtivanului, cu resedin^a in 
eel d'intiiu. 

Are o populate de 825 fa- 
milil, ce numara. 3286 suflete, 
(1634 barba^I si 1652 feme!) ; 
din carl 92 Izraelipf. Sunt 783 
contribuabili. Are cite o bise- 
serica in fie-care sat, deservite 
de 3 preo^I si 4 cintarep ; 2 
$coale rurale mixte, frecuentate 
de 90 elevi, din 209 baetl si 
199 fete in virsta de scoala. 

Budgetul com. met, pe anul 
1892 — 1893, are la veniturl lei 
8722 si la cheltuell 8380,68 lei. 

Vite s int : 222 cal, 492 bol, 
669 vacl, 1998 01, ^6 capre si 
96 1 porci. 

Are cam aceea^I altitudine 
ca si Dolhasca. 

E udata de Siret $i de piraiele : 
Somuzul-Mare cu afluentii sat : 
Butnarasul, Harbuzul, Diudiul, 
Buta, Piatoni^a si Podi^orul. 

Mosia Doihesti e proprietatea 
statului, fosta a manastirel Pro- 
bota, iar Poiana-Rahtivanulul e 
proprietatea familiel Rahtivanul. 

Suprafa^a comunel e de 3706 
falcl, din carl 163 1 falcl pa- 
dure (statul are 2507 hect. si 
9020 aril), 1996 cultivabile si 
restul neproductiv. Improprie- 
ty pf la 1846 sunt: 137 pai- 
masi si 286 codasl, stapinind 
1 1 20 falcl. 

Doihesti, sat, in com. cu acclasl 



Hosted by 



Google 



DOLHESTI 



169 



DOLHE$TI-MARt 



nume, pi. Crasna, jud. Falciu. 
E situat pe valea piriului Dol- 
hesti, ce curge printre doua. 
dealuri, unul spre V. de sat 
numit Dealul-Ra^ei ce continua 
spre N. in forma de cimpie 
arabila sub numirea de Valea- 
lui-Craciun, iar spre S., ca in- 
tinse imase, finale, vii' si livezT, 
sub numirea de Dealul-Rusului; 
si unul in partea de E. a sa- 
tului numit Dealul-Morel, pe 
care se face cultura de cereal e, 
mal cu seama in partea nor- 
dica, pentru care s'a numit de 
eel batrini Dealul-Plaiulul. La 
capatul acestui deal spre N.-V., 
unde se impreuna cu Valea-lui- 
Craciun, se formeaza dealul Ca- 
prariei, in hotarul Ciortestilor, 
din jud. Vasluiu. Acest deal, se 
zice, si-a luat numirea de la un 
batrin razas numit Caprior, pen- 
tru ca era por^iunea sa din ra- 
zasie. 

Din legatura Vaiel-lui-Craciun 
cu Dealul-Plaiulul se intinde in- 
tre ele Dealul-Ulmului, numit 
dupa un batrin arbore de ulm 
ce sta in picioare pe culmea lui. 
Din Dealul-Plaiulul, in directia 
nord-estica se intinde o cimpie 
pe valea intinsa a Crasni^ei a- 
coperita cu dumbravi si finale 
de ale razasilor; iar de la poa. 
lele acestei vai se ridica Dealul- 
Crasnei, pe ale carul culml se 
afla soseaua jude^eana ce trece 
de la Husi la Budaioasa-Iasi, 
si care serva de hotar intre 
mosia Crasna si Dolhesti. 

Printre aceste dealuri curg 
piraiele : Caprariel, ce izvoreste 
din dealul cu acelasi nume ; Va- 
lea-lui-Craciun, cu sorgintea de 
la o fintina din fundul valel. Am- 
bele piraie unite tree prin satul 
Dolhesti, formind piriul Dolhesti; 
Crasni^a, izvoreste din fundul 
vaiel Crasni^a, curge pe linga. 
Dealul-Crasnel si se varsa in 
piriul Crasna. 



Se zice, ca din vechime a- 
ceasta mosie forma un trup 
cu mosiile Crasni^a si Bradi- 
cesti, sub denumirea de Crasna, 
care fiind loc domnesc, s'ar fi 
daruit de $tefan-Voda cei-Mare 
unul viteaz ostas al sau cu nu- 
mele de Crasnas, de la care s'a 
numit si locui de Crasna. Dupa 
moartea-i au ramas mo$tenitorI 
dot fii si o fiica, can lmpar^ind 
mosia intre eT, a luat unul par- 
tea Crasnitei, si cei-ralp dot 
parole Bradicesti si Dolhesti. 
Partea de mosie Crasni^a, ce se 
afla pe teritoriul jude^ului Vas- 
luiu, trecu din mina in mina pana 
la 1882, cind proprietarul St. 
Rosetti o vindu cu 32000 gal- 
beni d-lui D. Vidrascu, actual 
proprietar. Cele-1'alte doua parfl 
din mosia Crasnef, Bradicesti 
si Dolhesti, devenira mosiT ra- 
zasesti. 

Cu inninfarea schituluT Bra- 
dicesti, mosia Bradicesti deve- 
ni prin danie si cumparaturl, 
a schituluT, si dupa seculariza- 
re, a statulul, iar Dolhesti re- 
mase tot mosie razaseasca. 

Mosia are o suprafa^a cam 
de 758 hect. si o populate 
de 260 familii, sau 900 suflete, 
din can 150 contribuabili. 

Este resedin^a comuneT. Are 
o scoala, infiin^ata in anul 1867, 
frecuentata de 30 elevl ; o bi- 
serica vechie, facuta in anul 1740, 
deservita de un preot si doi das- 
call. 

Locuitoril sunt razesi. EI se 
ocupa, pe linga agricultural si 
cu cultura vii lor si a livezilor. 

Prin mijlocul satulu! curge pi- 
riul Dolhesti si trece soseaua 
jude^eana, ce se leaga de jud. 
Vasluiu. 

Dolhesti, sat, in com. Pipirigul } 
pi. de Sus-Mijlocul, jud. Neam^u, 
asezat pe valea piriului Ozana, 
intre ramurile mun^ilor: Cotna- 



relul, Petru-Voda, Dolhesti, Gru- 
genilor, marginindu-se cu satul 
Plotunul (asezat in susul piriu- 
lui Ozana) si cu satul Pipirigul 
(asezat catre gura piriului cu a- 
celasi nume, mat in josul Ozane!). 

Vatra satulul are o intindere 
de 28 hect. 60 aril, cu o popu- 
late de 104 familii, sau 463 
suflete. 

Terenuriie fiind de natura 
muntoasa, locuitoril sunt nevo- 
id a-sl angaja paminturl pentru 
cultura in afara de raionul co- 
munel Pipirigul. 

In acest sat seafla: 1 moara 
cu o piatra; 1 herastrau siste- 
matic purtat prin ajutorul apel ; 
o piua. In imprejurime se intinde 
padurea statulul Pipirigul. 

Sunt 104 contribuabili. 

Numarul vitelor este de 1300 
capete, din cart: 120 boi, 93 
vact, 900 erf, 20 cal, 60 rima- 
torl si 100 vite mici cornute. 

Dolhesti, ramurd de munfi, ce 
face tegatura intre ramura Pe- 
tru-Voda cu Domesnicul, for- 
meaza hotarul intre com. Pipi- 
rigul si com. Calugareni, jud, 
Neam^u. 

Dolhesti, iaz, in suprafaja de 15 
falcT, format de $omuzul-Mare- 
linga satul Dolhesti-Marl, jud. 
Suceava. Acum e acoperit de 
stuf si in mare parte namolit. 
Apa sa pune in miscare o moa- 
ra cu tref pietre, aducind 3000 
lei venit anual. 

Dolhesti, piriU, izvoreste de pe 
teritoriul comunel Dolhesti, pi. 
Crasna, jud. Falciu, trece prin 
satul cu acelasi nume si se var- 
sa in piriul Crasna. 

Dolhesti- Marl, sat, jude^ul Su- 
ceava, pe mosia si in com. cu 
acelasi nume, asezat pe {armu- 
riie $omuzuluI-Mare. 



6S878. Alarete JJicfionai Ueograuc. loL. JJJ. 



22 



Hosted by 



Google 



DOLHE?TI-MICl 



170 



DOLINA 



Are o populate de 414 fa- 
milil, sau 1932 suflete (916 bar- 
bae si 1015 femei), din cari 71 
Izraelip. Locuesc in 451 case. 

Sunt 426 contribuabill 

Vatra satului ocupa 41 falci. 

Mosia, proprietatea statului, 
fost£ a manastirel Probota, e 
in intindere de 3333 falcT, din 
carl 1722 cultivable, 1532 pa. 
dure si restul neproductiv. Im- 
proprietari^i la 1864 sunt: 84 
palmasi si 170 codasi, stapinind 
668 falcL 

Drumuri principale sunt : la 
Dolhesti-Mici (4 kil.) si la Pre- 
utesti (8 kil.) 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Paraschiva, deservita de 1 preot 
si 2 cintareti, si improprietarita 
cu 17 falci. 

A fost zidita inainte de 1470 
de tatal luT Sendrea, Hatma- 
nul lui $tefan-cel-Mare. 

Tradi^ia spune ca mai inainte 
ar fl fost biserica saseasca. In 
biserica sunt 3 morminte: unul 
al tatalul lui $endrea, al doilea, 
al Hatmanului si al treilea, al 
unui fiu al acestuia. Doua au 
inscrip^ii slavone, iar piatra de 
pe al treilea a fost luata, de 
cine, cind si ce s'a facut nu se 
stie. In pomelnic se pomeneste 
Alexandru si $endrea. Odajdii 
sau alte odoare vechi nu se ga- 
sesc. O singura icoana a Mai- 
cel Domnului se aseamana mult 
cu cele de la mormintele lui 
Petru-Rares din mSnastirea Pro- 
bota. 

Satul are o scoala ruralS 
mixta, condusa de un inva^ator, 
platit de stat, lnfiin^ata la 1 864 
si frecuentata de 50 scolari, din 
91 baie^i si 119 fete, in virsta 
de scoala. 

In sat este o moani a mo- 
siei. 

La 1803 «Dolhesti a mSnas- 
tirel Probota, avea 13 liuzi, pla- 
tind 2432 lei bir pe an> 



Dolhe§ti-Mici, sau Gioseni, sat, 
pe mosia si in com. Dolhesti, 
jud. Suceava. E asezat pe $0- 
muzul-Mare. Are 343 famiiii, sau 
. 1052 suflete (5i6barba{T si 536 
femei), din carl 16 Izraelip. Con- 
tribuabill sunt 287. Case de lo- 
cuit 282. Vatra satului ocupa 
23 falci. Improprietarip la 1864 
sunt: 45 p&lmasf si 99 codasi, 
stapinind 374 falci. 

Are: o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, zidita la 1833 de lo- 
cuitori, improprietarita la 1864 
cu 17 falci, deservita de 1 preot 
si 2 cintareti; o scoala primara 
mixta, condusa de un inva^ator, 
platit de stat, infiin^ata la 1891; 
e frecuentata de 40 elevT, din 
74 bae^i si 47 fete in virsta de 
scoala. 

In sat este o moara a statu- 
lui pe apa Somuzului-Mare. 

Dolia, sat, pe mosia Boroaia, co- 
muna Malini, jud. Suceava. E 
asezat pe ^armuriie piriului de 
la care si-a luat numele. Are o 
populate de 19 famiiii, sau 62 
suflete, din car! 12 contribua- 
bill ; locuesc in 15 case. Vatra 
satului ocupa 7 f&lci. 

Improprietariti la 1864 sunt: 
5 palmasi si 1 codas, stapinind 
22 falci si 40 prj. 

Biserica din Pluton si scoala 
din Pipirig, jud. Neam^u, ser- 
va si acestui sat. 

Drumuri principale sunt : la 
Pipirig (S kil.) si la Malini (31 
kil). 

Dolia, piriii, jud. Suceava; str&- 
bate satisorul cu acelasJ nume ; 
trece in jud. Neatn^u si se varsa. 
in pir. Neam^u. 

Dolia, vale, in jud. Buzau, com. 
Zirnesti-de-Cilnau, intinzindi se 
si in com. Fundeni. Puncte cul- 
minante sunt: Ulmii-Vernesculul 
si Odaia-Vernesculul, unde se 



si face stringerea recoltelor de 
pe mosia Turbureasca, in lun- 
gul careia se intinde aceasta 
vale. 

Dolina, vale, intre dealurile Do- 
lina si Gaureana, com. Costi- 
nesti, plasa Tirgul, jud. Boto- 
sani. 

Dolina, sat, in partea de N.-V. 
a com. Costinesti, pi. Tirgul, 
jud. Botosani, pe valea si pir. 
Siena. Are o suprafa^a de 1465 
hect. si o populatie de 100 fa- 
miiii, sau 440 suflete. 

Are o biserica, deservita de 
1 cintare^. In sat sunt 2 mori 
de apa la iazuri si una cu abun. 

Vite sunt : 297 bo! si vaci, 
6j cal, 1 2 14 ol, 8 capresii3i 
mascuri; 6 stupi. 

Sunt 3 circiumT, 3 comerci- 
an^t si 6 meseriasT. 

Dolina, piriii, incepe de pe te- 
ritoriul mosiei Vaculesti, com. 
cu acelasi nume, pi. Cosula, ju- 
detul Dorohoiu, si se varsa in 
pir. Strahova. 

Dolina, deal, in partea de S.-V. 
a comunel Dracsani, pi. Mile- 
tinul, jud. Botosani. 

Dolina, deal, jud. Botosani, pi. 
Tirgul, com. Costinesti. 

Dolina, padure, jud. Botosani, 
pi. Tirgul, com. Costinesti, in 
intidere de 430 hect.; pe dea- 
lul Vasilincea, in partea de V. 
a mosie! Dolina. 

Dolina, piriii, trece prin mijlocul 
satului Dolina, com. Costinesti, 
jud. Botosani, si se varsa in pi- 
riul Siena. 

Are o biserica (manastire) de 
zid ; o scoala primara mixta, 
care in 1886 — 87 a fost frecu- 
entata de 33 elevi, din 72 in- 



Hosted by 



Google 



DOLILE 



171 



DOLJUL 



serial. $coala a fost lnfiin^ata 
inainte de 1844 de egumenul 
manastirei Doljesti, Arhiman- 
dritul Veniamin Rosetti, devenit 
in 1844 Februarie 3, Episcop 
de Roman. 

Sunt 414 capete de vite. 

Este legat cu orasul Roman 
prin sosea. Acest sat exista 
inainte de 24 Martie 161 5, un 
document care poarta aceasta 
data, tie vorbeste despre din- 
sal. 

Dolile, ramura de tnunfi, jud. 
Neam^u ; se intinde din jud. Su- 
ceava spre margin ea com. Pi- 
ping, legindu-se cu grupa mun- 
^ilor Cotnarelul in spre E. de 
satul Baboesti. 

Dolile, piriias, ce izvoreste din 
nodul ramurei de munpf cu a- 
celasi nume si mun^ii Cotnare- 
lul, jud. Neam^u, pi. de Sus-Mij- 
locul; curge pe hotarul com. 
Piping si se varsa in pir. Pipi- 
ng, aproape de obirsia aces- 
tuia. 

Doljescul, iaz, pe teritoriul sa- 
tului cu acelasi nume, pi. Pru- 
tul-d.-s., jud. Dorohoiu, m su- 
prafaja de 17 hect, 19 aril. 

Doljesti, com. rtir., in jud. Ro- 
man, pi. Siretul-d.-s., spre N.- 
E. de orasul Roman, la 16 kii. 
de resedin^a plasei. Este ase- 
zata pe malul sting al riului Si- 
retul. E formata din satele : Bu- 
hoanca, Buruenesti, Boljesti, Ra- 
diul si Rotunda, cu resedin^a 
comunelf in satul Doljesti. Are 
o populate de 620 familif, sau 
2769 suflete, din can 700 con- 
tribuabili; 651 case de locuit. 
Popula^iunea este mai mult de 
jumatate Unguri. 

Are 3 biserici, din car! 1 ca- 
tolica; o scoala primara mixta, 
care in 1886 — 87, a fost fre- 



cuentata de 33 elevi din 72 in- 
scrisT. Tine de circumscripta 
fiscala Sagna. 

Sunt 2200 capete de vite mari. 

Veniturile comunei sunt de 
5771 lei si cheltueliie de 5228 lei. 

Este legat cu orasul Roman 
prin sosea. 

Doljesti, sat, in jud. Roman, pi. 
Siretul-d.-s., com. Doljesti, spre 
N.-E. de orasul Roman, la 16 
kil. si de 8 kil. de resedin^a 
plasei, pe malul sting al riului 
Siretul. Are o populate de 146 
capi de familie, sau 622 suflete, 
din can 153 contribuabill; lo- 
cuesc in 145 case. Stiti carte 
27 persoane. 

Doljesti, f oast a mantis tire de ca- 
lugarl, iar acum biserica de mir, 
in margin ea de S. a sat. cu 
acelasi nume, jud. Roman. Acea- 
sta biserica are imprejur o li- 
vada mare, Aid, pe laanul 1844, 
Februarie 2, eraegumen Archi- 
mandritul Veniamin Rosetti, care 
la aceasta data a fost ales E- 
piscop al Romanului, in local 
lui Meletie, permutat ca Mitro- 
polit la Iasi. 

Doljesti, tnosie, a statului, in jud. 
Roman, plasa Siretul-d.-s., com. 
Doljesti, arendata in 1887 cu 
13090 lei. 

Doljesti, padure, proprietatea sta- 
tului, in jud. Roman, plasa Si- 
retul-d.-s., com. Doljesti, in in- 
tindere de y6 hect. 

Doljul, judef, situat in partea de 
S.-V. a Olteniel. 

Numele de Dolj pe care-1 
poarta jude^ul, insemneaza Jiul 
de jos, (psl. dol, vale, groapa), 
inopozi^iune cu Gorjul, adicajiul 
de sus, sau Jiul de munte (psl. 
gora, munte). 

Limitele. — Jude^ul Dolj se 



margineste in partea de N. cu 
jud. Gorj, la S. si V. cu flu- 
viul Dunarea, la V. cu jud. Me- 
hedin^i si la E. cu jud. Vilcea 
si Romana^i. 

Limita de N., incepind din 
dreptul comunei Valeni, merge 
spre S.-V. pana in dreptul com. 
Poiana, plasa Jiul-de-Sus, este o 
linie conventionale ce tae Dealul- 
Muerif, riul Plosca (Zaicoiu), riul 
Amaradia, com. Capreni, Dea- 
lul Icieanul, plasa Jiul-de-Sus si 
se termina in dreptul comunei 
Poiana, de unde incepe hotarul 
natural format de riul Gilortul, 
ca direc^iunea aproape direct 
spre S. pana la varsarea sa pe 
malul sting al riului Jiul, in 
dreptul comunei fin^areni, unde 
se termina limita de N. catre 
jud. Gorj si de unde incepe 
hotarul de V. catre jud. Me- 
hedin^i. 

Limita de V. este o linie con- 
ventional;!, care incepe din drep- 
tul comunei ^in^areni, merge 
spre S.-V. pina in Valea-luI-Petru 
taind apa Motrului. De aci se 
intoarce spre S. pina la com. 
Gogosiul, pi. Doljul-de-Sus, ta- 
ind valea riului Obedeanca. 
Din com. Gogosiul merge spre 
V., taind dealurile Guarding, 
Radovan, precum si rial Des- 
na^iul, coprins intre aceste doua 
sirurl de dealurl. Apoi se in- 
toarce spre S. pana in Dun are 
(Cetatea), urmind pe o mica 
intindere costisa de V. a dea- 
lului Cerbul. 

Limita de S. si V. incepind 
din dreptul com. Cetatea, ho- 
tarul natural, hotar politic fa{a 
de Bulgaria, catre V. si S., este 
format de fluviul Dunarea, de- 
scrie un arc de cere cu des- 
chizatura spre V. pana in drep- 
tul schelei Arcer-Palanca, de 
unde ia direc^iunea direct spre 
E. pana la pichetul Calarasi, 
formind in tot cursui descris, 



Hosted by 



Google 



DOLJUJL 



172 



DOLJUL 



hotarul politic al acestui jude^ 
catre Bulgaria. 

Limita de E. : a) catre jude^ul 
Vilcea, incepe din dreptul com. 
Valeni si merge cu direc^iunea 
de N.-V.— S.-E. taind riul Fra^i- 
la si se termina la com. Bul- 
zesti; b) catre jud. Romana^i, 
incepe de la com. Bulzesti, merge 
spre S.-E., taie apa Fra^ila si 
apa Geamartaluiul, urmeaza pu- 
{in coama dealului Balsiul, de- 
scrie o mare curba cu convexi- 
tateaspre V.; taind riul Tasluiul 
si calea ferata Craiova-Balsiul 
pana la com. Ghindeni, plasa 
Ocolul, de unde iar se intoarce 
spre S.-E, pana in dreptul pi- 
chetului Calarasi. 

Topografia. — Forma jude^u- 
lulf este aceea a unui sector de 
cere, al carul arc, cu deschi- 
zatura spre N., il formeaza Du- 
narea si ale carei raze le for- 
meaza doua linii, care plecind 
una de la Cetatea si alta din 
dreptul pichetului Calarasi, s'ar 
intiini la com. Valeni. 

Lungimea cea mai mare a 
jud. este in direc^iunea N.-E. 
catre S.-V. de la nordul com. 
ZaLcoiu, in dreptul com. Valeni, 
pana la Dunare, in dreptul o- 
rasulu! bulgaresc Arcer-Paianca, 
vre-o 135 kil. 

Largimea cea mai mare o 
atinge jud. din dreptul insulei 
Bogdan pana la satul Cal&rasi, 
o distan^a de vre-o 100 kil. 

Configuratiunea si aspectul 
topografic ce ne prezinta jud. 
Dolj, este al unor trepte de 
amfiteatru care se ridica gradat 
de la Dunare, formind doua 
terasse; cea de S.-E. formata 
de o vasta cimpie si cea de 
N.-V. ce face parte din regiu- 
nea dealurilor, si fiind-ca se 
obicinueste a se impar^i solul 
Rominiei in trei regiunl : a 
mun{ilor, cea mai inalta N., a 
?esului ce ocupa partea de S. 



si regiunea dealurilor ce ocupa 
mijlocul dintre ceie 2 regiuni 
expuse, se poate zice ca jud 
Dolj se intinde cu 2 treimi 
din suprafa^a sa in regiunea 
seas&, iar a trei a parte din 
solul sau {ine de regiunea co- 
linelor sau a dealurilor, ce ocupa 
N.-V. districtului. 

Orografia. — Din punctul de 
vedere al inclina^iunei terenului, 
considerind jud. Dolj, avem a 
ne ocupa: a) de regiunea de- 
luroasa din N.-V. si b) de re- 
giunea cimpiilor, care se termina 
in Dunare cu grani^a. 

Intre culmile Carpatilor si 
sesul Dunarean, se afla o fi^ie 
mare de teren accidentata, ce 
poarta numile de regiunea dea 
lurilor. 

In jud. Dolj, dealurile patrund 
de la N. si V. si se intind, a- 
vind directia generala de la 
N.-V. si N. catre S.-E. si S. 
pana la o linie care pornind de 
la com. Calafat, ar trece prin 
N. plasei Bailesti, prin S. plasei 
Jiul-de-Mijloc si prin N. plasei 
Jiul-de-Jos.Ceea ce caracterizeaza 
regiunea dealurilor este: 1) ca 
inal^imea lor medie nu trece 
peste 250 m.; 2) c& riurile carl 
in regiunea muntilor con^in in 
fundul albiilor lor bolovanl de 
dimensiuni mari, indatac ajung 
m regiunea dealurilor (Dolj) is! 
micsoreaza iufeala curentuluT, 
asa ca apele lor nu mat pot 
transporta de cit pietris, care 
se micsoreaza din ce in ce pe 
masura ce riurile ajung in re- 
giunea sesuluT, asa ca la intrarea 
in aceasta din urma regiune, 
pietrisul dispare si este inlocuit 
cu nisip extras din riul Jiui la 
varsarea sa in Dunare, unde 
chiar este in forma^iune o mica 
delta. Excep^ie fac riurile, cart, 
izvorinddin regiunea dealurilor, 
nu .strabat de cit terenuri nisipo- 
argiloase; in albia acestor riurl 



este numat nisip (riul Dasna. 
$uiul); 3) Vaile riurilor sunt 
largi, productive, populate si 
viabile; 4) Ca avem coame de 
dealuri mar! carl separa apele 
riului Jiul (Dolj) de ale riului 
Olt, prelungirf din culmea Za- 
noaga. 

Culmile principale din re- 
giunea dealurilor sunt continu- 
a^iuni ale muntilor din jud. Me- 
hedinft si Gorj. Parte din ele 
sunt in dreapta JiuluT si intre 
acestea putem cita Dealul-Cer- 
buluT, care se lasa din culmea 
Godeanului (Mehedinti). 

Din Dealul-Cerbulul se rami- 
fica spre S.-E. mai multe siruri 
de dealurt, carl despart intre 
ele mai mul^i afluenp mici din 
dreapta riului Jiul si dintre cari 
mai insemnat este dealul Gu- 
ardini^a-Radovanu. Din Dealul- 
Negru (Mehedinti), se lasa in 
jud. Dolj, Dealul Smadovi^a- 
Tiuleni, intre riul Sfircea si 
Obedeanul, aflat in dreapta riu- 
lui Jiul si dealul Bahja^i-Varari, 
intre riul Sfircea pe de o parte, 
Motrul si Jiul pe de alta parte. 

In stinga riului Jiul putem cita: 
1. Dealul Icleanul, continua^ie 
a dealurilor Andreesti si Prigo- 
rici, culmea Zanoaga. Dealul 
Icleanul se continua prin Dea- 
lul-Chicioarei si Dealul-Mare in- 
tre afluen^ii din dreapta riului 
Amaradia si eel din stinga riu- 
lui Jiul. 2. Dealul-Mueril, conti- 
nua^iune din culmea Zanoaga 
(Gorj), care cu prelungirile sale: 
dealurile Floresti si Prisaca, des- 
part basinul JiuluT de afluentii 
din dreapta riului Olt. 

Culmile secundare ce se lasa 
din Dealul-Muerii sunt: Dealul 
Radinesti (Gorj) continuat cu 
Dealul-Magurilor, Piscul si Scroa- 
fa, despar^ind piriul Ploscu^a 
de piriul Scroafa, dealul Adin- 
cata, dealul Stejarulul, dealul 
Ceratul, dealul Danciulesti si 



Hosted by 



Google 



DOLJUL 



173 



DOLJUL 



dealul Leul. Toate sunt acoperi- 
te cu vil, fine^e si paduri, si au o 
inah:ime aproximativa de 120 m. 

Dealul-Murgasiului si Dealul- 
Geamartaluiul ce string intre 
ele valea riului Geamartaluiul. 

Dealul-Blindarulul, NistoiuluT, 
GolumbuluT, Glava, aproape de 
malul sting al riului Plosca, unde 
o ciocnire intre Tatarl si Ro- 
mini avu loc. 

Dealul-Tnalt, Dealul-Bradesti- 
lor, Bincaciul, pe care se afla 
poiana Bincaciul. 

Dealul-Bulzesti,Dealul-Caprei, 
Dealul-Rupturile cu 150 m. in- 
nal^ime. Velesti, cu 400 m. Pis- 
cul-StaiculuT, 200 m. Piscul-Ci- 
resului de 100 m. Dealul-Raca- 
renilor, Dealul - Valcanestilor, 
Cioroiul, Dealul-Odoleni. 

Din dealul Icleanul se lasa 
dealurile Balosaii cu piscurile: 
Dogariul-SpireT si Gigiiul-Grino- 
lea. Inal^imea lor aproximativa 
e cam de 600 m. 

Dealul-BouluT,BousoruluT, Mu- 
ereT, cu piscurile LupoT, Ca- 
luluT, Nalt, Tarni^a, FarcasuluT 
si Piscul-Corbului. Inaltimea lor 
aproximativa este de 100 m. 

Dealul Chera, pe virful ca- 
ruia se afla o movila numita 
Cula-Nem^ilor sau Streaja-Inalta, 
punct de supraveghere intre va- 
lea GilortuluT si valea riului Jiul, 
Dealul-Cioaca sau Racovi^a, Dea 
lul-Cirnestilor, Dealul - Piscului 
600 m., Dealul-Dracului. 

Din dealul Poroina (Mehe- 
din^i), se lasa injud. Dolj, dea- 
lurile: Leurdoasa, Macrea, Tea- 
scul, Argetoaia, Salciilor, Cer- 
natestilor, Minzatului, Trieste- 
nicuiuT, continuat cu Dealul-Bu- 
curulul. 

Dealul - Manastiricea, Gogu, 
Somaralul-Mic, Somaralul-Mare 
si Voh:a, Sirsca, Belo^ul si alte 
mic! dealuri de pu^ina insemna- 
tate. Fa{a Mosna, Dealul-Tro- 
ian, Piscul luI-Cinghir. 



Din Dealul-Cerbulul se lasa 
Dealul-Gurguesti, malt de apro- 
ximativ 100 m. ; Dealul-Carau- 
la spre S.-E., iar direct spre 
Dunare se lasa din Dealul-Cer- 
bulul, Dealul-Dobridor, care ur- 
meaza de aproape malal sting 
al Dunarel pana. aproape de 
Calafat. 

Vaile sunt strinse intre siru- 
rile dealurilor de mai sus Ele 
sunt contin ia{iuni alevailordin 
jud. Mehedin^i si Gorj, fiind 
mal inguste, mai adincl si cu 
inclina^iunea repede in regiu- 
nile muntoase si la trecerea lor 
in regiunea dealurilor (Dolj), 
sunt mat largT, cu pere^il ma! 
pu^in inclinapf si mat pu^in in- 
nal^f. 

Printre cele mat insemnate 
sunt : valea inferioara a riului 
Motru, valea Gilortulul, ambele 
pe limita de N. ajude^uluT, va- 
lea Jiului, care din ce in ce se 
Jargeste pana ajunge in regiu- 
nea sesurilor. Valea riului Ama- 
radia, precum Piosca si cele- 
I'alte vai ce maresc cursul Jiu- 
lui. 

Regiunea seasa se intinde hi 
S. jude^ulul de a lungul Du- 
narei. Aceasta regiu ne se mar- 
gineste spre S. de o fisie de 
paminturt joase, baltoase, mlas- 
tinoase si cu o inclina^iu le de 
abia sim^ita. Aceasta fisie for- 
meaza terassa Danubiana. Ea 
intreaga forma in vechime al- 
bia Dunarel in epoca geologi- 
cal deluviana ; dar Punarea ro- 
zind cu incetul {annul drept 
si depunind mereu namol pe 
eel sting, s'a departat spre S., 
lasind la N. aceasta terassa. Prin 
acest fenomen se poate explica 
departarea de {ami a mai mul- 
tor din porturile noastre. 

In spa^iul coprins intre Du- 
nare, Bechet, Ghidiciul, Biana 
si Ciuperceni, se intind adeva- 
rate dune de nisip, a caror in- 



tin dere si navalire art fost im- 
piedicate prin plantarea padu- 
rilor de salctml. Cele mar In- 
semnate sesurl ale jud. Dolj 
sunt : sesul riului Jiul si sesul 
riului Dasna^uiul. 

Padurile in cimpie sunt pu- 
rine; straba^I intinderl marl fara 
a intilni vre-un arbore in cim- 
pia nesfirsita, care lipsita de 
adapost, este expusa vinturilor 
violente. Vara, seceta este foar- 
te mare din cauza lipsel de pa- 
duri care sa atraga pioaia. AzI 
s'a recunoscut gresala ce s'a 
facut, distrugindu-se padurile si 
de aceea se fac planta^iunl siste- 
matice. 

In regiunea sesurilor obser- 
vam ca pamintul este presarat 
de movile marl si mici, insirate 
in grupe de 3, 4, 5, 6 si mat 
multe. Asupra acestor acciden- 
te artificiale ale terenului de 
toate formele si dimensiunile, 
despre cart istoria nu ne spu- 
ne mai nimic, circula mai multe 
versiuni: 

1. Unele ar fi fost infiin^ate 
cu scopul de a servi ca puncte 

de observa^iune in timpul nenu- 
maratelor razboaie petrecute aci. 

2. Altele au fost morminte 
omenesti din epoca cind se in- 
huma sau se incinera cadavrele. 

3. Altele au fost presarate de 
popoarele barbare, ce s'au suc- 
cedat in aceste regiuni, pentru 
a le servi de calauza la re- 
intoarcere. Multe din ele sunt 
de data mat recenta ridicate in 
memoria unor evenimente mari, 
cum batalii; iar altele sunt ho- 
tare intre mostf. Mai principale 
sunt: Cula-Nem^ilor saQ Strea- 
ja-Inalta, pe virful dealulul Che- 
ra. San^ul, Silistea, Gainareasa, 
Balta-Verde, Magura-Ostrii cu 
diametru de 22 metri si inal^i- 
me de 5 metri; Gainoasa, Tir- 
nava, Turtita, Inalta, a lui Pi- 
ciorus, Mag.-Magurele, Creme 



Hosted by 



Google 



DOLJUL 



174 



DOLJUL 



nea, Ciuta, Caravanul, TurculuT, 
Mare, cu Dor, Lupuluf, Mag.- 
Vaiel, Rusteanca, Carbunelul, 
Coteiul, Zavelca, Coteiasul, Cir- 
steT, Popiciul, Strimtura, Epu- 
reaaul, CapraruluT, luT- Chiot, 
Insiratele, luT-Caragea, Viilor, 
Nestomenia, Ceringului, Ovre- 
iului, Lata, Caraatina, hl-Guli- 
mati, cu-Cercul-Turcului, Stanca, 
PopiT, figanulul, Fetelor, Mo- 
vila-lui-Stamat, 2 movile: Indira- 
tele, Trasnitei, Ho^ului, Ghe- 
baciul, Cerbului, Cazacilor, Pia- 
tra si Gura-Pietroasei. 

In jud. Dolj, regiunea sesu- 
lui, constitue partea cea mal joasa 
a solulul si se deosebeste de a 
dealuriior, caci suprafa^a sa ne 
prezinta un plan inclinat spre 
Dunare. 

Hidrografta. — Judetui Dolj 
este udat de mai multe riuri 
marl si mici, can strabat in 
toate directiunile, intre^in umidi- 
tatea si fertiiitatea solului. 

Carsul eel mal principal al 
acestui jude{ este fluviul Duna- 
rea, care 11 uda prin partea de 
S.-V., incepind de la com. Ce 
tatea pana, la pichetui Calarasi, 
despar^ind acest jude{ de Bui 
garia. 

Jiul care intra in acest judet 
prin com. flnjerani, curge prin 
valea Jiului coprinsa intre pre- 
lungirile dealulul Icleanul, pe 
stinga si Balta^i-Varari pe ma- 
lul drept, cam pana in dreptul 
com. Bradesti, de unde malul 
sau drept incepe a fi marginit 
de ramifica^iunt ale dealulul 
Smadovi^a-Jiuleni. 

De la intrarea sa pe teritoriui 
acestui judej, parcurge in direc- 
^iunea N.-V.-S.-E., strabate pi. 
Jiul-d.-s., formeaza pu^in limita 
de E. a plasei Dumbrava-d.-s, 
cu pi. Ocolul, merge cu aceasta 
direc^iune pana ia orasul Cra- 
iova, de unde intra in regiunea 
sesulul Jiului, formind limita des- 



partftoare intre plasile Ocolul 
si Jiul-d.-j., pe stinga si Jiul-d.- 
mjl. si Balta, pe dreapta. 

In regiunea sesulul aredirec^i- 
unea direct spre S. pana lavarsa- 
rea sa in Dunare, in dreptul insu- 
leiCopani^a, in fa^a careia este 
in forma^iune o mica delta. 

Inainte de 1879, Jiul, din drep- 
tul com. Comosteni, se indrepta 
spre S.E., varsindu-se la Be- 
chet. Aceasta schimbare a cur- 
suluT sau a provenit din cauza 
namolului tirit de el, precum si 
a nisipului tirit de vinturile cele 
man, car! au contribuit la for- 
ma^iunea dunelor. 

In dreptul com. Zavalul for- 
meaza o cascada inalta de 2 m. 

Afluen^ii pe stinga JiuluT in 
pi. Jiul-d.-s. sunt: Gilortul ce 
formeaza pu^in limita de V. ca- 
tre jud. Gorj, de la com. Po- 
iana pana la com. Tin^areni; 
Valea - BirloguluT ce vine din 
com. Tatomiresti, unit cu Va- 
lea-Rea, se varsa in Jiul, pe ho- 
tarul com. Bradesti; Almajelul, 
ce-I vine din com. Bradesti ; Al 
majiul, din com. Almajiul; Ama- 
radia, ce se varsa in stinga Jiului, 
la satul Troaca, com. Cernelele > 
Popoveni, ce-i vine din com. 
Balta- Verde ; Lumasiul, din com. 
Malul- Mare; Silistea, din com. 
Secuiul; Giorocul, din Aduna^i- 
de-Giormane; Predesti, din com. 
Caciulatesti ; Sadova, din com. 
cu acelasi nume. 

Afluen^ii pe dreapta Jiului 
sunt: Motrul care-si are imbu- 
catura sa pe teritoriui acestui 
jude£, varsindu-se la Gura-Mo- 
trului; Racovi^a si Almajelul din 
com. Filiasi; Brebesului, piriu, 
din com. Argetoaia; Fratosti^a 
din com. Fratosti^a; Salcia din 
com. Scaesti si Salcia; Sflrcea, 
vine din Mehedin^i, curge la 
V.-E. si se varsa mai jos de 
com. Bradesti; Obedeanca, unita 
pe dreapta cu Breasta, se varsa 



in fa^a com. Breasta; Leamna 
se varsa linga com. Bucov^ul ; 
Ho^uluT, Prodila, ce vine din 
com. Podari si Dranicul, din 
com. Dranicul. 

In regiunea seasa, Jiul curge 
printr'o vale larga de la 3 — 6 
kil. Pe aceasta vale se gases te 
mult pietris. Toata valea riului 
Jiul este strabatuta de nume- 
roase sosele, na^ionale, jude^ene 
si comunale, unind intre ele lo- 
calita^ile situate pe aceeasi vale 
sau pe diferite vaT. 

De la Craiova si pana la pa- 
sul LainicT, o sosea judeteana 
si alta comunala, urmeaza fie 
care mal al riului. 

Intre Craiova si Filiasi so- 
seaua judeteana este inso^ita si 
de o por^iune din caiea ferata 
Craiova-Turnul-Severin. 

Valea riului Jiul este produc- 
tive si populate. Ea este co- 
prinsa intre doua malurT inalte, 
din care eel mai inalt este ^ar- 
mul sting. 

Al doilea curs e Dasnatuiul, 
curs independent, ce se varsa 
in balta Nedeia, izvoreste din 
Dealul - Negru (Mehedin^i), in- 
tra in Dolj, prin plasa Dum- 
brava-d.-j. Curge spre E. pana 
la comuna Ciutura, de unde 
se indrepteaza spre S. pana la 
varsarea sa in balta Nedeia, in 
dreptul com. Cirna. Se incarca 
pe stinga cu piraiele: Dasnatu- 
iul - Mic, Pietriceaua, Ciutura, 
Purceaua. 

Pe dreapta cu piraiele; Jiva- 
nul, Banaguiui si Valea - Rea, 
cart se varsa in dreptul satului 
Radovan. 

Partea de N.-E. ajude^ului ^ine 
de basinul Oltului si anume de 
sub-afluen^if sai: Geamartaluiul 
unit pe stinga cu Fra^ila, precum 
si de riul Tasluiul, ce apar^in 
acestui jude^ numai prin cursul 
lor superior. 

De alungul terasse? danubiane 



Hosted by 



Google 



DOLJUL 



175 



DOLJUL 



se gasesc o mul^ime de lacuri 
formate din revarsarile Dunarei 
can comunica intre ele si chiar 
cu Dunarea prin numeroase 
bra^e. 

Printre acestea se numani la- 
curile : 

Maglavit, Cetatea, Uturin, Go- 
len^i, Moreni, Tunari, Ciuperceni, 
Saratul, Gogone^ul, Salcia, Man- 
cinita, Oveasele, Schiopul, Topi- 
lele-MarT, Topilele-Mici, lui-Gu^a, 
lui-Dumitru-Stoian, Buicliul, Ra- 
dei, Murta-Strimba, Idegla, Ti- 
noasa, Lunga, Lunguli^a, Gloni- 
ceanul, Rotundei, Desa, Poiana, 
Piscul, Rastul, Bistre^ul sau Ca- 
lugarul, Paricari, Cialaciul, Cur- 
tea, Lungul, Alesteul si Insi- 
ratele. 

Bal^i sunt: Nedeia, Branistea, 
Macesurile, Giormanele, Balta- 
Verde, Popil, Ra^eT, Ren el, Sa- 
dova, Tinosul, Ograda, Girlele, 
Serca, Scheaua, Alesteul, Gilda- 
ele, Nicola, Corbului, Dumbra- 
vi^a, Craiovi^a, in partea de apus 
a Craiovel. Dupa o tradi^iune 
locala despre dinsa, se vorbeste 
ca in vechime forma o mahala a 
orasuluT Craiova. Dar prin vre- 
un cutremur sau alta pricina, 
s'a scufundat pamintul cu locui- 
torii impreuna cu o biserica ; Cio- 
riciul, Sandul, Vircanul, Secuiul, 
Mandel, Glodutul si Ruptura. 

Muite din bahjile jud. Dolj 
sunt formate de revarsarile riu- 
lui Jiul. Intr'insul se varsa: balta 
Bizdina, Jitia, Popil, Ochiul, ce 
aduc apele bailor Strimba, Me- 
ti^a, Lunga, Prestina, Jie^ul, Ras- 
cruci, Lungile si Saratele. 

Insulele jude^ulul, de a lun- 
gul Dunarei, sunt: 

Cetatea, in fa^a com. Cetatea; 
Golul si Golenfi, in dreptul satu- 
lui Golen^i, com. Maglavit; In 
dependen^a, Calafat sau Ostro- 
vul-Mare, in fa^a orasulul Calafat; 
Bogdan, in dreptul com. Ciuper- 
ceni ; Canapa, ce-va mai jos ; 



Acalia, in dreptul com. Dessa si 
Caluda, mai jos ; Chichinetele si 
Gaioana, in dreptul com. Rastul; 
Gatanul, in dreptul Bistre^ului; 
Copani^a, in fa^a Gigherei. I a 
dreptul acestei insule se varsa 
riul Jiul. Apoi: Papadia, Cara- 
bula, Prundog, Lom si Cosova. 

Jiul, prin cotiturile sale islim- 
parte de multe or! apele, for- 
mind mai multe insule neinsem- 
nate, printre care insula Gin- 
giova, in dreptul com. Gingiova, 
pi. Balta. 

Geologia. — P&mintuljud. Dolj 
este format din terenun din e- 
pocele ter^iara si quaternara. Mai 
tot N. sau este format din tere- 
nun ter^iare pe cind centrul si S. 
sunt formate din terenun quater- 
nare. Sistemul pliocen formeaza 
toate colinele si dealurile din re- 
giunea de N. a jude^ului si se 
prelungesc pana mai jos de 
Craiova. 

Rocele predominatoare ale 
acestui sistem sunt: argiluri de 
diferite colon pure sau cu con- 
cre^iuni calcare, marge, nisipuri 
fine si ordinare, pietrisuri si 
grezii. 

Terenurile quaternare formea- 
za regiunea intreaga a sesuluT 
si o parte din a dealurilor, car? 
nu se ana de cit pe coastele 
unor val si al citor-va cimpil. 
Din acestea fac parte aluviuni- 
le riurilor si prundurilor de girle. 

Ca depozite aluviale sunt prun- 
disurile de pietris, nisip si ar- 
giluri aduse de apele riurilor, 
mat ales cind vin marl, depu- 
nindu-le pe terenul peste care 
se revarsa. 

Terenurile quaternare au o 
grosime de 10 m. si sunt in- 
semnate cariere in malul Du- 
narei. Materialurile din aceste 
cariere serva nu numal pentru 
trebuin^ele locale, darse trans- 
ports cu seicele, marl cantitapf 
de pietris la Bechet, la Izlaz, 



(Romanafi) pentru asternutul so- 
selelor. 

Ape minerale se gasesc la 
Breasta, la localitatea numita 
Trel-Flntim, de linga Craiova. 
Pentru adunarea apelor ferugi- 
noase, s'au construit aci 3 fln- 
tini, de unde si numele locali- 
tajei. In com. Desa se gaseste 
Balta-Neagra ce confine mare 
cantitate de iod, asemenea si 
la Gighera, pi. Balta. 

Clima. — Clima jud. Dolj, este 
temperata, dulce si sanatoasa. 
Vara este foarte cald si iarna 
foarte frig. Diferen^a intre vara 
si iarna este mare; iar trece- 
rea de la un anotimp la altul 
se face brusc. 

Temperatura medie anuala 
este de 12 . 

Vara arsifele sunt infricosate, 
tunete, fulgere, grin dine, virte- 
jurl, vijelil si furtunl; iarna insa 
in timpul gerurilor mari, inghea- 
fa toate riurile, chiar si Dun& 
rea. 

Prima-Vara si toamna sunt 
anotimpurile cele mai frumoase 
si mai placute. 

Vinturile ca in toata Rominia 
sunt: Crivaful ce sufla de la 
N.-E. din cauza ca fara este 
desvelita si lipsita de padurlin 
acea direcfiune. Austrul vint 
cald din V. Baltareful caldicel 
sufla din spre Marea-Neagra si 
aduce ploi. Zefirul, vint dulce, 
lin si placut, bate foarte rar; 
direcfia lui este de S. 

Inalfimea principalelor locali- 
tap, din acest judef, de asu- 
pra nivelulul Maril-Negre, este 
urmatoarea : 

Craiova*) .... 135,85 m. 
Calafat . . . . 85,00 » 
Filiasi*) . . . . 125,80 » 
Bechet ... 65,00 » 
Sadova .... 100,00 » 
Circea*) .... 209,84 » 
Velesti*) . . . . 195)03 » 



Isaluifa*) 



110,90 » 



Hosted by 



Google 



DOLJUL 



176 



DOLJUL 



Cotofeni*) . . . 137,58 m. 

Racari*) . 129,06 » 

(La iocalita^ile insemnate cu 
un asteric*) s'a dat inal^imea 
la care se afla statfunile cailor 
ferate). 

Populafia. — Jude^ul Dolj, 
are o populate de 82713 fa- 
mili! sati 302385 suflete, din 
can: 156214 barba^I ?i 146171 
feme!; neinsura^f 81 179 barba^f, 
71486 feme!; insurapf 6776^ 
barba^i, 6776$ feme!; vaduvi 
6220 barbaflf, 7514 feme!; di- 
vor^aflf 193 barba^T, 263 fe- 
me!; 294308 Romini; 878Sirbi; 
720 Greci; 38 Turci ; 1390 Bul- 
gari; 1141 German!; 35 Pru- 
sieni; 24 Rus! ; 520 Ungun; 
97 Francezi; 318 Italieni; 43 
Belgieni; 12 Elve^ieni ; 5 En- 
gleji; de alte nationality! 2856; 
297343 ortodox!; 1804 catolicT; 
372 protestantf; 2821 mozaicT; 
38 mahomedani; 2 armeni; 5 
libenf-cugetaton; 199110 agri- 
cultorT; 3306 meseriasi; 3006 
comercian^T ; 257 industrias! ; 
3445 profesiuni libere; 13645 
muncitor!; 5266 servitor!. 

$tiu carte 30123 barbafi si 
7008 feme!; nu stiu, 1 26091 bar- 
bap, si 1 39 1 63 feme!. 

Producftunea so/u/ut.—Jade- 
{ul Dolj are o intindere de 
637069 hect., din can s'a cul- 
tivat in anul agricol 1890 — 91: 
292033 hect., plus 18298 hect. 
vii, raminind restul teritoriuiu! 
ocupat de padur!, izlazuri, la- 
car! balp, etc. 

Pamintul judetulu! Dolj este 
foarte productiv, ma! ales valea 
Jiului, care produce in abun- 
den^a tot felul de cereale. Pu- 
rine locur! sunt impropri! agri- 
culture!, din cauza existence! 
batyilor. Acestea insa produc 
trestie si papura si lociiitori! 
comunelor invecinate se ocupa 
cu facerea rogojinelor. Terenul 
nisipos de pe marginea Duna- 



rii, intre Ciuperceni si Bechet, 
a fost facut productiv in unele 
part!, prin plantarea de salcim!. 
Prin caderea frunzelor acestor 
pom!, solul incepe incetul cu 
incetul sa devie fertil. 

La Ciuperceni s'au ma! plaiitat 
in nisip butuc! de vi^e indigene 
din toate varietatile, in scop de 
a se studia caracterele ampe- 
lografice. 

Iusulele sunt acoperite de ra- 
cing! si anin!, insa maioritatea 
e formata de prundisur! acope- 
rite cu iarba si pe alocurea cu 
rachip. 

Bal^ile judetulu!, ma! cu seama 
cele de linga Dunare, dau o 
mare cantitate de peste. 

Padurile ocupa o mare parte 
a teritoriulu! judetulu! : numai 
terassa danubiana e lipsita cu 
totul de padur! afara de malurile 
Dunari! ocupata in multe part! 
cu padur! de plop!, rachita, a- 
nin! si salcii si nu produc ma! 
nimic. 

Statul poseda in jud. Dolj 
53 padur!, cu o suprafata apro- 
ximativa de 36563 hect. La 1 
Aprilie 1892 se aflau in exploa- 
tare din padurile statulu! 317 
hect. 6990 m. p., aducind un 
venit auual de le! 215605,55. 

Vi! sunt sadite pe o intindere 
de 18298 hect., care produc o 
cantitate de : 175113 hectolitri 
de vin negru si 46250 hectolitri 
vin alb. 

Rachiu de prune se produce 
anual 1840 hectol., rachiu de 
vin 544 hectol. Tescovina si 
drojdi! se produce 32778 hectol. 

Stup! cu albine sunt 4194, 
car! au produs: 7742 kgr. miere 
si 2075 kgr. ceara. 

Cultura cerealelor e foarte in- 
tinsa. In anul agricol 1890 — 91 
s'au cultivat 292033 hect. 

In anul 1888 se gaseau in 
jude^ul Dolj urmatorele masin! 
si unelte agricole : 20 * masin! 



de semanat, 63 de . secerat si 
de cosit, 134 de treerat, 127 
cu abur! si 7 cu manej, 753 de 
vinturat, 213 de batut porumb, 
62 cu abur! si 151 cu manivela, 
1665 pluguri de lemn, 26898 
plugur! de fer, 98 scarificatoare 
si cultivatoare, 246 grape de 
fier, 317 tavalugur!, 588 moso 
roitoare de fier, 1347 mosoroi- 
toare de lemn sau rari^e, 4 gre- 
ble pentru strins finul, miscate de 
vite si 216 trioare sau masin! 
de ales saminta. 

Dupa agricultural crestereavi- 
telor constitue bogatia cea mai 
mare a judetulu!. In aceasta 
privinta, Doljul e eel d'intiiu 
jude^ din Oltenia, si chiar din 
intreaga Rominia. 

Numarul capetelor de vite, 
a fost in auul 1990 de 51 1545 
din care: 47776 ca!, 183 ma- 
gar! si magarite, 40 catir! si 
catire, 135 184 vite corn., 261 891 
o!, 8731 capre si 57740 pore!. 

Una din ramuriie de produc- 
{iune ale jud. Dolj, foiositoare 
traiulu! locuitorilor, este indus- 
tria. Ea ocupa parte din locui- 
tor!, car! lucreaza in diferite 
stabilimenCe industriaie. 

Sunt JO mor! cu abur! pen 
tru macinatul fai.i df, 164 mor! 
de apa, 1 de vint si 385 de 
animate; 1 fabrica de tabacarie 
la Bucovat pentru trebuin^ele 
armate! ; alte 2 fabric! de pie- 
iarie la Craiova, cu masin! per- 
fec^ionate, 1 fabrica de fringhii 
asocieta^e!«Viitorul», ma! multe 
fabric! de luminar! si de sa- 
pun, velni^e de fabricat rachiu, 
etc. Afara de acestea, industria 
casnica. se inseamna prin dife- 
ritele {esatur! din bumbac, ci- 
nepa si ltna, din care se fac 
pinze, ^oale, sumani, etc. 

Cat de comunicafie. — Comu- 
nica^ia in jude{ e inlesnitaprin 
urmatoarele drumuri : 

I. Calea-ferata. — Linia ferata 



Hosted by 



Google 



DOLJUL 



177 



DOLJUL 



Bucuresti-Virciorova, intra in 
jude^ul Dolj pe la Pielesti, tre- 
cind podul peste Tesluiu (lung 
de 15 m.), de unde se indrep- 
teaza spre Craiova. De aci se 
coboara in valea AmaradieT, 
trecind-o peste un pod lung 
de no m., pleaca spre Racari 
si Filiasi, de unde o apuca spre 
V., intrind in jude^ul Mehedin^i. 
Linia ferata Craiova - Calafat, 
merge paralel cu soseaua jude- 
^eana, trecind pe la Segarcea 
si Bailesti. De la Filiasi pleaca 
o ramura spre N., catre Tirgul- 
Jiului, si ese din jude^ in a- 
propierea Poianet. 

2. §osele national e. — Soseaua 
nationals Slatina-Virciorova, du- 
pa ce trece Olte^ul, peste un 
pod de lemn, lung de 64 m., 
intra in jude^ul Dolj, taind dea- 
lurile Balsului si Prisaca. Apoi 
descinde la Craiova, trece Ama- 
radia pe un pod de lemn, urea 
niste picioare dedealuri la Co- 
tofeni si Valea-Rea, trece Jiul 
(pe un pod de lemn de 1 14 m.) 
si padurea Filiasi, dupa care 
intra in jude^ul Mehedin^i. 

Soseaua Craiova-Caracal, lun- 
ga de 54 kil. si larga de 9 m., 
pleaca din partea de E. a Cra- 
iovei, prin bariera numita a 
CaracaluluT, trece pe la Pielesti 
si intra in jude^ul Romana^i, la 
kiiometrul al 19-lea. Soseaua 
Craiova-Ghelmegioaia, trece Jiul 
pe la Breasta, pe un pod lung 
de 164 m., intra in valea riului 
Obedeanul, trecind pe la Rasnic, 
Cernatesti si Tiu, dupa care 
intra in jude^ul Mehedin^i. 

3. §osele mixte. — De la Fi- 
liasi, din soseaua na^ionala Cra- 
iova-T.-Severin, pleaca o ramura 
de sosea spre N. spre a se 
lega cu T.-Jiul. $oseaua, lunga 
de 60 kil., urmeaza valea Giior- 
tului, pe care il trece de 4 on 
pe poduri de lemn, apoi se intoar- 
ce prin Copacioasa spre T.-Jiul. 



Ca o continuare a soselei ju- 
de^ene Craiova-Calafat, pleaca 
din acest din urma oras o so- 
sea spre T.-Severin, lunga de 
96 kil. Trece prin Cetatea, apoi, 
peste iiul Drincea, strabate pa- 
durea Bucuri, trece prin Hinova, 
urea dealul Starmina, si apoi 
urmeaza ^armul sting al Dunarii 
pana la T.-Severin. Pe vremea 
diligenfelor, drumul de la Cala- 
fat la T.-Severin se facea pe 
aceasta sosea; iar la Fintina- 
Banului era intiia posta, din 
cele S cite se aflati pe acest 
drum. 

4. §osele judefene* — Orasul 
Craiova e un centru insemnat 
de comunica^iune, cacT afara de 
calea ferata si soselele na^ionale, 
mai pleaca de aci urmatoarele 
sosele jude^ene : Craiova-Calafat, 
trece Jiul pe un pod lung de 
280 m., urea dealul Podari, 
strabate vale Dasna^uiului, unde 
trece riul pe pod ; taie apoi dea- 
lul Radovan, strabate padurea 
Maracinele si se indrepteaza 
spre Calafat. Lungimea acestel 
sosele e de 75 kil. §oseaua 
Craiova-Cetate, trece Jiul pe 
un pod de 137 m. lungime si 
se indrepteaza spre Cetatea, 
trecind pe la Terpezifa si Vir- 
topul. Are o lungime de 70 
kil. Soseaua Craiova-Amaradia, 
ese din Craiova, urmeaza paralel 
valea Amaradiei pana la Capreni 
de unde ese din jude^ul Dolj. 
$oseaua Craiova-Bistreful trece 
prin Segarcea si Ceratul, urea 
dealul din dreapta Jiului, trece 
Desna^uiul si balta Bistre^ul pe 
pod de lemn. Are o lungime 
de 65 kil. O alta sosea leaga 
Craiova cu Bechetul. 

5. §osele comunale. — Mai mul- 
te sosele comunale leaga diferite- 
le comune intredinseleinlesnind 
ast-fel comunica^ia. Vom men- 
{iona numai, ca mai importante 
prin lungimea lor, soseaua Cala- 



fat-Bechet, care trece prin Ghi« 
diciu, Rastul, Nedeia si Zavalul, 
trece Jiul pe pod umblator, 
strabate padurea Sadova si a- 
junge la Bechet. O alta sosea, 
plecind din Breasta, uneste a- 
ceasta comuna cu Carpenul si 
trecind pe la Plesoiu, Caciulatul 
si Mosna, etc. 

6. Navigafia, — In jud Dolj 
sunt porturile : Cetatea, Cala- 
fat, Bechet, vizitate de basti- 
mente cu plnze si aburl si de 
vaoparele de posta pe Dunare, 
care transports pasagerii. 

Impiirfirea adm inistrativd. — 
In an'ul 1815, sub Voda loan 
Caragea, jude^ul Dolj se sub- 
impar^ea in 10 plasl, avind 
r 46 sate : 

1. Plasa Cimpulu! cu 15 s. 

2. » Bah:iT-de-Sus » 8 » 

3. » Bal^ii-de-Jos » 14 » 

4. » Dumbrava-d.-j. » 14 » 

5. » Dumbrava-d.-s. » 14 » 

6. » Jiului-de-Jos » 17 » 

7. » Jiului-de-Sus » 13 » 

8. » Hamrez.-d.-j, » 24 » 

9. » Hamrez.-d.-s. » 19 » 
10. » Gilortulul » n » 

La 1872, gasim judeful im- 
parfit in 7 plasl: 

1 . Plasa Amaradia cu resedin^a in 
Goesti. 

2. Plasa Balta cu resed. inBarca 

3. » Cimpul » » » Calafat 

4. » D umbra va » » Terpe- 
zi^a. 

5.PlasaJiul-d.-j. cu res. in Sadova 
6. » Jiul-d.-s. » » » Co^ofe- 

ni-din-Fa^a. 
7.PlasaOcolulcu res. in Craiova. 
La anul 1882, unindu-se pla- 
sile Amaradia cu Ocolul (avind 
subprefectura in Melinesti) si 
Jiul-de-Sus cu Dumbrava (avind 
subprefectura in Filiasi), jude- 
$ul fu ast-fel sub-impar^it in 5 
plasl. 

Prin legea votata in 8 si 19 
Maia 1892, si sanc^tonata la 
4 Octombrie acela?* an, jude^ul 



5i>878. Marele Uicfionar (jeogra/ic. \ol. Ill, 



Hosted by 



Google 



DOLJUL 



178 



DOLJUL 



fu imparpt in 10 plasT, dupa 
cum urmeaza. 

i. Amaradia, cu 18 icomune 
rurale si 90 sate. Resedin^a 
subprefecturii in catunul Drumul- 
Mare (com. Melinesti). 

2. Balta, cu 16 comune ru- 
rale si 20 sate. Resedin^a sub- 
prefecturii in com. Macesul-d.-s. 

3. Bdilesti, cu 15 comune 
rurale si 20 sate. Resedin^a 
subprefecturii in com. Bailesti. 

4. Cimpul, cu 14 comune ru- 
rale, 20 sate si I comuna ur- 
bana. Resedin^a sub-prefecturii 
in com. urbana Calafat. 

5. Dumbrava-de-Sus, cu 17 
comune rurale si 43 sate. Re- 
sedin^a subprefecturii in catu- 
nul Sopotul (com. Sopotul). 

6. Dumbi'ava-de-Jos, cu 16 
comune rurale si 27 sate. Re- 
sedinta subprefecturii in com. 
Virtopul. 

7. Jiul-de-Sus, cu 16 comune 
rurale si 58 sate. Resedinfa 
subprefecturii in com. Filiasi. 

8. Jiul-de-Mijloc, cu 14 co- 
mune rurale si 37 sate. Rese- 
din^a subprefecturel in comuna 
Segarcea. 

9. Jiul-de-Jos, cu 13 com. 
rur. si 27 sate. Resedinta sub- 
prefecture! in catunul Dobresti 
(com. Caciulatesti). 

10. Ocolul, cu 16 com. rur., 
1 com. urbana si 46 sate. Re- 
sedinta subprefecturel in Craiova. 

Admtmstrafia. — Futerea. exe- 
cutive a jud. e incredin^ata u- 
nui prefect, ce'sl are resedinta 
in Craiova, avind ca ajutoare la 
administrarea plasilor, 10 sub- 
prefecp si 157 prtman cu aju- 
toarele lor, pentru administra- 
rea comunelor. 

Pichetele sunt niste puncte 
de granifa insiruite pe linga 
Dunare la o egala distant unele 
de altele. Aci doroban^ii pazesc 
limitele {aref. Unele din ele sunt 
construite in forma de bordee, 



pe parole cele mai ridicate ale 
tcrenului, spre anu fi invadate 
de apa cind Dunarea vine mare. 

Incepind de la hotarul jud. 
Mehedinti ele sunt: Schela-Ve- 
che, Bogdan, Riiosul, Canapa, 
Gighera, Calarasi. 

Po^ta $i telegrafuL — Posta 
dateaza de la Alexandru Ipsi- 
lanti. AtuncT se facea cu niste 
carucioare proaste; cu incetul 
insa, acest serviciu s'a imbuna- 
ta^it ; s'a introdus serviciul pos- 
telor rurale, deligentele si trans- 
ports scrisorilor si pachetelor 
pe caile ferate. 

In jud. Dolj, sunt 6 birouri 
telegrafo-postale avind si ser- 
viciu de telefon si anume la : 
Craiova, Calafat, Filiasi, Ceta- 
tea si Bucovat. 

Comerciul. — Comerciul jud. 
Dolj consta in exportul produc- 
tiunilor sale si in special, al ce- 
realelor si al vinurilor sale; pe de 
alta parte, in importul obiecte- 
lor depro venien^a straina. Des- 
facerea productelor pentru stra- 
inatate se face in porturile Ca- 
lafat si Bechet ; pentru pro- 
ductul intern, prima piata co- 
merciala a jud. e Craiova. Mai 
multe tirguri si iarmaroace a- 
nuale inlesnesc asemenea des- 
facerea productelor. Laporturl, 
si cu deosebire la Calafat, se 
face un comerciu in tins cu ce- 
reale. 

Marca jiideftdui Dolj este 
un peste, din cauza ca, din nume- 
roasele baJtt situate in acest ju- 
det, se scot cantita^T mari de 
peste. Jiul si cele-1'alte riuri ale 
jude^ului produc in deosebl sco- 
bari si mrene. 

PortuL — Portul locuitorilor 
este national; dar el se deose- 
beste foarte mult de la locaii- 
tate la localitate. In unele par^T 
portul este asa de fix, in cit 
se poate spune numai dupa ex- 
terior din ce parte a Doljului 



este un locuitor. Dar ca tip ge- 
neral putem da urmatoarele no- 
tice : 

In timpul erne! barba^ii poar- 
ta caciuli negre de oaie, cojoace, 
minecare (un fel de mintene 
vatuite), haine (suba lunga cu 
gu!er infiorit cu ibrisin) si cioa- 
recT (itari) din dimie alba, epin, 
gea, (un fel de manta lunga- 
tot din dimie de lina, insa ne- 
grita, fara mineci, cu gluga des- 
facuta si lasata pe spate, nu- 
mita chepeneag — gluga) ; a- 
ceasta epingea este intrebuin- 
tata numai cind ninge si ploua ; 
in picioare poarta ciorapi sail 
obiele de lina, cizme sau pan- 
tofi si opinci. In timpul verif: 
palarii de pale, de pisla si ca- 
ciuli (ceT mai batrini poarta ca- 
ciula olteneasca, larga la fund 
si strimta la gura), camasi lung! 
si izmene de pinza de bumbac 
sau de tort tesut cu bumbac, 
flanele de lina lucrata in casa. 

Femeile poarta pe cap bro- 
boada sau marama, fruntare si 
cirpe (invelitori) de bumbac sub- 
tire sau de borangic, camasi de 
bumbac, fuste de arniciu si za- 
velci de lina (alese on vargate); 
acesta este portul in timp de 
vara, cind mai toate femeile 
umbla cu picioarele goale. In 
timp de iarna portul este ace- 
lasT, cu deosebire ca imbraca- 
mintea este mat groasa si cu 
adaogire de: flanele lucrate in 
casa, minecare, scurteici, cio- 
rapi, • ghete on pantofi. 

Atit vara cit si iarna, ca cin- 
gatoare, barbatii poarta o cu- 
rea lata de care atirna cutitul 
si punga, iar femeile, bete, on 
briu lat de lina. 

Notice istorice. — Sa cerce- 
tam, pe cit se va putea, de cine 
a fost locuit pamintul Doljului 
in decursul timpurilor si rolul 
ce a jucat Banatul Craiovel in 
istoria noastra na^ionala. 



Hosted by 



Google 



DOLJUL 



179 



DOLJUL 



In vremile cele ma! vech!, des- 
pre care istoria ne-a lasat vre-o 
amititire acest pamint a fost 
strabatut de Scipf, popor nomad 
de rasa arica. 

Pu^in timp, dupa ei aflam aci 
pe Gepf, inainte de anul 334, 
inainte de Chr., popor de ori- 
gina tracica, originari probabil 
din mun^i! Rodope (Peninsula 
Balcanica). 

Odata cu Ge^ii trecusera Du- 
narea Daci!, popor inrudit cu 
Ge^if, carl s'asezara in Transil- 
vania. Acestia, in urma unelras- 
coale, pun mina pe putere si 
dau numele de Dacia, regatulul 
infiintat de Ge^T la N. Dun&- 
reT. 

In curind Dacia cade sub sta- 
pinirea romana si imparatul Tra- 
jan, invingatorul lu! Decebal, 
trece in al 2-lea resbel dacic, 
prin Oltenia. El face sa se con- 
struiasca un pod peste Dunare, 
pe la locui unde se afla asta-zt 
Turnul-Severin, apoi pune mina 
pe Drubetis, oras asezat aci, 
apuca peste Amutria, oras dac, 
asezat pe malurile Motrului, aflu- 
ent al Jiului si merge drept 
spre Olt, la un loc pe care Ro- 
manii il numira Pons-Aluti de 
la un pod ce s'a aflat peste a- 
cest riii. Apucind de aci, valea 
Oltului, armata romana popo- 
seste intr'un loc care mai tir- 
ziii il gasim purtind numele de 
Castra-Traiana, ajunge dupa a- 
ceea la Arutela, pe malul riului 
Lotru, afluent al Oltulu!, si 
trece pasui Turnului-Rosu, in 
Transilvania. 

Dacia este colonizata si avem 
dar Doljul locuit de colon! Ro- 
man!, de la 106 pana la 207. 
Din acest moment s'a asezat 
patura din care se nascu po- 
porul de azT romin. 

La anul 270 incepe navalirea 
popoarelor barbare cari s'au 
perindat in aceste locurl si can 



sunt urmatoarele: Go^i!, Hunii, 
Gepizii, ei au distrus viea^a de 
stat a colonistilor ; insa nu au 
putut, distruge in sufletul lor, 
sentimentul nobilei origine. 

Dupa acestia vin Slavii, carl 
au o inriurire ma! mare asupra 
poporului, de oare-ce, Doljul e 
jude£ de cimpie si se stie ca 
Slavii s'au asezat mai mult la 
vale; ca dovada de asezarea 
Slavilor in aceste locurl, avem 
si terminologia geografica a 
jude^ulu!. Insusi cuvintul Dolj 
este slavonesc din Dolny, de 
jos si Jiul ; adica Jiul de jos. 

Dupa acestia navalesc in ve- 
chia Dacie : Ungurl, Pecenegi, 
Cumani si Tatar!. Din acestia 
Cumani! sunt carl au trait ma! 
de aproape alatur! de poporul 
Oltenie!. 

In aceeasi vreme, in care Cra!- 
Ioan se afla in Dolj (vezi ori- 
gina numelui Craiova), o parte 
a Oltenie!, Vilcea incapuse in 
miinele unui conte german Con- 
rad, numit de romin! Domni- 
sorul; tot atunc!, adica la anul 
1232, apare pentru prima oara, 
un maghiar Luca, cu titlul de 
ban al Severinulu!. 

Peste 7 an!, la anul 1240, 
vedem pe un al II-lea ban un- 
guresc, de Severin, numit Ostlu. 
De la acesta ne-a ramas suve- 
niri topografice, in regiunea oc- 
cidentals a Oltenie! : districtul 
Gorj si Mehedin^i, valea si mun£i! 
Oslea. 

Care parte atiume a apar^inut 
Ungurilor, nu se stie; or! cum 
ar fi insa, numirile topografice 
ne dau dreptul de a crede ca 
intre anii 1230 — 1240, Unguri! 
vor fiizbutit sa apuce vre o fasie 
de pamint din Gorj si Mehe- 
din(i, botezind-o banat al Se- 
verinulu!, in speran^a une! co- 
tropir! ulterioare. 

In 1240, se intimpla a patra 
navalire, sosesc Mongoli! (T&- 



tarif), car! p&n£ atunc! nu se 
atinsese inca" de latura Olteana. 
Dar in timpul acestor eveni- 
mente, unde sa fi fost Romini! ? 
Cronicarul persan Fazel-Ullah- 
Resid, care a descris-o la in- 
ceputul secolulu! al XIIMea 
dupa fintin! oficiale contimpo- 
rane, din arhivul Sultan ulu!Meh- 
med-Cazan, ne spune ca hanul 
mongolic Orda, intrind in fara 
Oltului, i-a esit inainte Basarab- 
Ban (Bazaran-Ban), dar a fost 
batut. 

Dec!, in aceste zile furtunoa- 
se, strimtorapf din toate direc- 
{iunile, Romini! din Oltenia n'au 
fugit si n'au p!erit, ci ati stat 
neclintiflf sub banul lor national 
din dinastia Basarabilor, pan& 
ce barbari! s'au retras si atunc! 
esi(! din vizuinele mun^ilor si 
revarsa^I din nou pe cimpie, 
Olteni! s'au apucat a povesti 
cu «fost-au fost» cele intimplate. 
AceastS. epoca teribila ne e 
fecundS. in tradi^iuni. 

Inca o proba cum ca pa- 
mintul Oltenie! era locuit in 
secolul al XIIMea de Valach!, 
ne-o da o diploma a regelu! 
Ungariei Bela al IV-lea, din 
1247, P rm care e ^ darueste ca- 
valerilor Ionipf din Ierusalim, 
p&minturile asezate peste mun^I, 
in Valahia. 

In acest document se pome- 
nesc cinci mic! sate, din car! 
tre! sunt ar&tate anume ca im- 
poporate cu Romin!. Regele, 
anume concede cavalerilor toata 
^ara Severinulu!, impreun& cu 
cnezatele lu! loan si Farcas 
p£na la riul Olt, precum si fara 
numita Lytiea (a Lotrulu!) ex- 
ceptind din aceasta donate 
fara Voevodulu! Valah, Lyrtiea, 
care o lasa Valahilor, precum 
o avusese pan^ acum. Acest 
stat a lu! Lyrtiea era acelasi cu 
a lu! Basarab-Ban, care imp!e- 
dicase pe Tatar! de a trece in 



Hosted by 



Google 



DOLJUL 



180 



DOLJUL 



Oltenia. Poate ca era el insust, 
si fund din familia Basarabilor, 
fusese numit de Unguri in do- 
cumentul de la 1247 cu numele 
sau propriu, iar de cronicarul 
persian, cu titlul si numele fa- 
milies 

Mai tirziu intilnim tot in aceste 
par^if pe voevodul Liteanul 
(probabil acelast cu Lyrtiea) si 
cu Basarab-Ban, care se revolta 
impreuna cu fratele sau Barbat, 
contra Regelut Ungariet, Vladi- 
mir Cumanul. Se vede deci 
ca dintre statele urzite pe te- 
ritorul muntean, nicT unul n'avea 
puterea si virtutea acelui de 
peste Olt. 

Cind insa veni dincolo de 
mun^i marele voevod al Faga- 
rasulut, Radu-Negru Basarab, 
cu toata boterimea ce era mat 
inainte peste Olt (majores terrai, 
din documentulde la 1247) sau 
sculat cu to^il de au venit la 
Radu-Negru Voda, inchinindu- 
se sa fie sub porunca lut si 
numai el sa fie peste toti sta- 
pinitor, (cron. anon, in «Mag. 
ist.», IV, pag. 232). 

Sincal, de alta parte zice: 
Radu-Voda Negrul era Voda in 
Ardeal si Her^og pe Amlas si 
Fagaras si au pogorit la ^ara 
Romineasca pe apa Dlmbovi^ei 
la Cimpulung, unde s'au facut 
cur^T si manastire la acest an. 
Venit-au si Basarab, Banul Cra- 
iovet si s'au supus lui. Si au 
stapinit numitul Domn toata 
^ara Romineasca cu cele cincT 
jude^e ale Craiovet pana in 
Dunare. 

Aceasta inchinare de buna 
voe a capulut aceleif regiuni 
catre Domnul de peste munpf, 
a careia amintire s'a pastrat de 
tradi^ia munteana, este adeve- 
rita prin pozi^ia de mat tirziu 
a banului Olteniei. 

Este cunoscut ca pe cind in 
Moldova rangul boteriet banului 



era mic, venind dupa paharnic, 
in Muntenia banul Craiovei, era 
cea mat inalta boierie, indata 
dupa Domn si cu mult mat 
presus de to^t cei-1'al^i dregatort 
at cur^it. 

Banul Craiovet avea chiar, 
in deosebire de cei-1'al^t boiert, 
o putere teritoriata care se in- 
tindea tocmaT asupra celor cinct 
jude^e de peste Olt. 

Baltazar Valter, in descrierea 
faptelor lui Mihal-Viteazul, spune 
despre banul de Craiova, ca 
este prefectul acestul mare 
tinut al ^aret rominestt. El trage 
toate veniturile de peste an, ale 
acelet insemnate part! de fara. 
Afara de acestea, atit la pri- 
mirea demnita^e! seale din vecht 
asezate, cit si pentru apararea 
marginilor taret, intre^ine 200 
cazacT si mat multi presiziart 
romint. 

De asemenea ne spune si ra- 
portul unut misionar catolic din 
anul 1688 ca : dupa principe 
este banul, dregatoria lui este 
sa saza la Craiova, are dreptul 
de a judeca in cauzele criminale 
si in oare-cart civile, ca si prin- 
cipele, insa de la Poarta-de-Ffer 
pana la Olt. El facea divan ca 
si Domnul din Bucuresti, avea 
sub el un logofat III de Divan, 
pentru pricinele din'auntrul, 
ca logofatul de taina din Bu- 
curesti, avea un polcovnic de 
oras (ca Aga din Bucuresti) 
pentru paza uli^elor si a foculut 
si pentru narturi, adica fixarea 
prefului lucrurilor vinzatoare, 
Ici-Basa pentru peti^iunile celor 
ce aveau procese, un Armas 
II, pentru puscaria de acolo 
un portar III, pentru ospitalita- 
tea Turcilor ce veneau ca sa 
intilnesca pe Banul si al^t lo- 
gofe^t de divan. 

Cind se intimpla ca el se afla 
in Bucuresti judeca acasa la 
sine, pe linga aceasta avea si 



deosebit pecetea cu care sigila 
hotaririle judeca^ilor si ordinele 
volniciilor. 

Aceste dreptun excep^ionale 
ale banulut de Craiova, pastra- 
te pana adinc in timpurile mat 
not, ne arata ca autoritatea luT 
avea un caracter tentorial, ca 
era un vasal al domnuluT Mun- 
tenieT. O asemenea pozi^iune a 
banulut in sinul statulut Romin 
(muntean) nu se poate insa ex- 
plica, de cit prin anexarea a- 
celet regiuni catre corpul mat 
mare de care ea se alipi. 

Fiind-ca nict un izvor nu ne 
arata ca Banatul-Olteniet ar fi 
fost cucerit dupa descalicare, 
suntem sili^t sa primim de ade- 
varate spusele tradi^iunet, care 
ne arata acest ducat inchinin- 
du-se de buna-voe descalecato- 
rulut statulut muntean. 

Cum se face insa, ca banul 
Basarab sa fi primit fara impo- 
trivire suprematia principelut ve- 
nit de peste munpf, cind Liteanu 
se opuse unet forte superioa- 
re, nu ne explica de cit do- 
rinta unet intarirt a poporuluT, 
consolidarea libertatet si apoT, 
legaturile de rudenie ce existati 
intre banii Craiovet si noul Domn 
descalecat. 

Intr'adevar, Radu-Negru era 
si el din familia Basarabilor si 
el este numit in documentele 
Unguriior, Tugomir Basarab. 

Sub Alexandru Basarab avem 
o invaziune in Oltenia a lut 
Stefan Dusan, £arul Sirbilor el 
inaintind cu repeziciune, reus* 1 
de a coprinde Craiova; peste 
putin a fost gonit de Alexan- 
dru Basarab, urmind apot o re- 
concila^iune intre Sirbt si Mun- 
tent, intarita printr'o casatorie, 
prin care banatul era inapoiat 
Munteniet. 

Rolul jucat de Craiova in a- 
ceasta imprejurare, dovedeste ca 
nu eraun oras fara insemnatate. 



Hosted by 



Google 



DOLJUL 



181 



DOLJUL 



Sub Mircea-cel-Mare, pe la 
sfirsitul secolulul al XlV-lea, 
Turcil au cucerit Vidinul ince- 
pind a navali in Oltenia. In a- 
ceasta batalie a pierit eroul fa- 
vorit al Slavilor meridionalT, ce- 
lebrul Marcu Craisorul. 

Lupta s'a dat la Rovine (cu- 
vintul insemneaza loc baltos) ce 
se afla linga Craiova. Aceasta 
ilustra victorie a caret stralu- 
cire, se revarsa asupra Craio- 
veT, avusese loc la 17 Maiu, 

I39S- 

In timpul luptel pentru Dom- 
nie dintre Draculesti si Basara- 
besti, intre 1418/56, Basarabesti 
folosindu-se de nemultumirea 
OltenieT se fac aparatorii drep- 
turilor eT, nu insa pentru a in- 
cerca iar o dezbinare a ambe- 
lor jumatati, ci pentru a inca- 
leca cea mai mica pe cea ma! 
mare, impunind pe boierii sal 
ca DomnT al intregei tan. 

De aci incepe o lupta crin- 
cena si incapa^inata intre doua 
man partide de boien, can vo- 
iaii sa aiba pe tron, reprezen- 
tan^ii intereselor lor. Am putea 
zice ca acea lupta is! are ori- 
ginea, inca de la suirea lui Mir- 
cea-cel-Mare in scaun care il 
obtinuse prin uciderea fratelui 
sau Dan, fost dupa toate pro- 
balita^ile mare ban de Craiova 
si a caror urmasl Basarabesti 
se men^in pana tirziu in acel 
ducat, mai curind vasal de cit 
incorporat in statul Muntean. 

Ca proba a luptelor dintre 
partide avem un document si 
anume biografia PatriarchuluT 
Nifon, unde ni se spune ca la 
moartea lui Radu Voda, se isca 
intre boieri cearta pe care sa 
puna domn ; de unde se vede, 
ca erau eel pu^in doua partide 
can sus^ineau candidal deose- 
brp, din care aceia ce sus^ineau 
pe Mihnea esi invingatoare. 

Se im^elege de la sine, ca 



Domnul unei partide, punind 
mina pe putere, trebuia sa per- 
secute pe partizantf rivalului 
sau. Acest partid persecutat era 
neamul Basarabilor, caci, spune 
tot biografia, «iara pre un neam 
care era ma! ales si mai tema- 
tor de Dumnezeu, caruia ii era 
numele de mosie Banove^i, a- 
dica Basarabesti, i-a muncit cu 
felurite feluri de munci pe uni! 
i-a si omorit». 

Acest nume de Banovefi, care 
zice ca le era de mosie, arata 
ca Basarabesti erau din bana- 
tui Craiovei, unde pastrase inca 
scaunul, pe cind o ramura de 
a lor se suise si statuse m ras- 
timpuri si pe tronul Muntertiei. 

In acest timp partida Basa- 
rabeasca, in frunte cu Barbu 
Craiovescul si Neagoe-Basarab 
pribegesc m fara turceasca, fa- 
cind jalba la imparat de rau- 
tatile lui Mihnea. 

Cu toate ca Mihnea este ras- 
turnat prin rascoala Basarabes- 
tilor, tronul ii ocupa un Dracul, 
anume Vladu^. 

La 15 12 insa, se sue pe tron 
Neagoe-Basarab, flul Pirvulul 
Vornicul, nepot de frate Banu- 
luT Barbu Craiovescul, care a- 
cesta insusT era fiul batrinului 
Pirvul. 

Pe timpul lui Vladislav (Vlad 
VIII, 1524 — 26) boierii olteni 
si mai ales insemnata familie a 
Pirvulestilor se preface a-l pri- 
mi, de o cam data, dar dus- 
manindu-1 pe ascuns, purtarea 
lor impinge pe Domn sa scoata 
pe acea familie din Banatui Cra- 
iovei, spre a desradacina opo- 
zi^ia din cuibul de peste Olt. 

Pirvu atunci se rascoala si 
alunga pe Vladislav. Tot par- 
tida boierilor de peste Olt spri- 
jineste venirea la tron a luf 
Moise. 

Sub Radu al IV-lea vedem ca 
Toma, Banul Craiovef, este ta- 



iat din ordin domnesc. Aceste 
certuri provoaca amestecul pu- 
terilor straine la tronul Munte- 
niet si sub aceasta apasare uri 
asa se desface si se permuta 
tot mat mult jocul partidelor. 

Mircea al IIMea (1546— 1555) 
ridicat in tron in urma restur- 
narel unuf Domn inrudit si din 
aceeasi partida cu el, nu ince- 
teaza de a dusmani pe Basara- 
besti si partida lor, boierii 01- 
teniei ; eel d'intiiu lucru pe care 
il face, dupa asezarea lui in 
scaun, este de a taia pe Coada- 
Vornicul, pe Dragan-Stolnicul, 
pe' Stroia-Spatarul, pe Vintila- 
Comisul si al^il necunoscu^i, 
muncindu-I intiiii pentru avere. 

Boierii ce scapara de moarte, 
fugira in fara Ungurilor, unde 
stringind oaste, ce au putut, 
si staruind do! am, au avut 
razboiu cu Mircea la Peris si 
ati biruit Mircea- Voda, pierziad 
Udriste Nasturel si Teodosie Ba- 
nul. Din acestl de pe urma boieri 
carl cad in lupta, se cunoaste 
ca avea a face cu familia Basa- 
rabeasca, caci neamul Nasturei- 
lor era inrudit cu Mateiu-Ba- 
sarab, iar Teodosie, numit Ba- 
nul, ne arata ca era vorba de 
boierii din Craiova. 

Prigonirea facuta de Mircea 
se indreapta deel, in contra 
neamulul Basarabesc si singele 
raspindit de el se explica nu- 
mal prin caracterul sau eel crud. 
Cruzimea lui de asta-data avea 
motive politice; tncercarea do 
a zdrobi vechia partida din Ol- 
tenia, dusmana seculara a fa- 
miliel Draculestilor. Pe la 1592 
sub Alexandru al Ill-lea, Mihaiu 
fiul lui Patrascu-cel-Bun, ajunge 
la Bania Craiovei, cedata lui, 
de mosul sau lane. 

In timpul acesta lane, intriga 
la Poarta in favorul rudeniei 
sale spre a-I da scaunul Dom- 
niel. Mihaiu in acest timp pre- 



Hosted by 



Google 



DOLJUL 



182 



DOLJUL 



gatea spiritele in Jar& pentru 
primirea stapinirei sale. De si 
asezat el — neam al Draculesti- 
lor — in vechiul scaun al fami- 
lies Basarabilor, — Banatul Cra- 
iovei, —in sinul boierimei ce a- 
parase altS-data cu atita lnda- 
r&tnicie dreptul acelei linii a 
familieT domnitoare, totusT reu- 
sesc a-si" crea o puternica partida 
care in ascuns dorea suirea lui 
in scaunul MuntenieT, stiind ca 
aceste doua. man partide de 
familie Basarabesti si Draculesti 
se desfacusera cu timpul sub 
apasarea turceasca, in cit ele 
pierdusera constiin^a interesului 
tentorial, ce alta-data le des- 
binase. 

De aceea nu este extra-or- 
dinar sprijinirea lui Mihaiu de 
boierimea olteana, cu atit mai 
mult, c& el apara Oltenia pe 
cit putea dejafurile si despoie- 
rile la care expusa Muntenia- 
Mare. 

Dupa batalia de laTeleajen, 
din 20 Octombrie 1600, Mihaiu, 
batut fuge spre Craiova, pen- 
tru a pune Oltul intre el si acei 
ce-1 urm^reau. 

Caderile repetate ale Dom- 
nului trezisera iar uneltirile bofe- 
rilor protivnicT. Cind ajunge in 
Craiova, descopere aci o con- 
spira^ie care tindea la rastur- 
narea lui. Coprins de o furie 
cumplita, el aprinde toate ca- 
sele boierilor razvratitori si-i u- 
cide pe top, razbunind in sin- 
gele lor, toate suferin^ele cu 
carl soarta il adapa. 

In anul 1688, suindu-se pe 
tron Constantin Brincoveanul, 
cu ajutor turcesc, Balaceanu sta- 
rue pe linga generalul Hausler, 
ca s2-l treaca cu armata lui in 
Muntenia, sperind ca de fric&, 
Domnul va fugi peste Dunare. 
Hausler trece pe la Cerne^i si 
vine la Craiova. 

In anul 1718, Iuiie 21, in ur- 



ma tractatului de la Pasarovitz, 
Banatul Craiovei fu dat Aus- 
triei, insa" el nu sezu mult sub 
AustriacT, cad in urma pace? 
de la Belgrad, 1739, Austriacii 
fiind batu^f de Turd, pierd ia- 
rasT Oltenia si aceasta parte de 
tara este din nou alipita, c&tre 
Muntenia. Austriacii, can lain - 
ceput erau atit de mult iubiti 
de Munteni, nemul^umesc la cul- 
me popula^ia din Oltenia si o 
fac sa se convinga ca era tot 
asa de rau sub domnia Austria- 
cilor, ca si sub cea Turceasca. 

In anul 1 761, in urma cere- 
rilor si pretenjiunilor, fara de 
cuvint, ale Turcilor de pe linga 
Dunare, adresindu-se fara intre- 
rupere catre Banul Craiovei ca 
catre un epitrop al Domnului, 
au facut ca s& ! nu se mai tri- 
mita nicl un ban la Craiova, ci 
un simplu boier cu titlu de Cai- 
macan, precum s'a intimplat 
pana. in ultimii timpi. 

Acest caimacan se bucura de 
toate prerogativele, de toate ve- 
niturile si foloasele BanieT; ca 
leafa avea 300 lei pe luna si 
venitul numit rasura, adica cite 
o para de leu din veniturile 
DomnieT. 

Caimacanul avea in totul ve- 
nit peste 1 00000 leT, iar daca 
se bucura de favoarea Domnu- 
lui, capata aproape indoit. 

Ispravnicil celor cincT jude^e 
ale banuluT atirnaii de-a drep- 
tul de Domn si aveaii misiu- 
nea de a aduna darile gene- 
rale. Banul eel mare, eel de al 
doilea dupa Domn si dupa Mi- 
tropolit, \\ne presedin^a in di- 
van. La toate prezenta^iunile, 
el poarta caciula de samur si 
contas. Semnul dregatoriei sale 
este hasganul, adica un toiag 
cu baga si sidef, pe care-1 poarta 
chiar inaintea Domnului. El a- 
zista si la camera numita a Ve- 
li^ilor impreuna cu Mitropolitul, 



cu Vornicil, cu Logofejii si cu 
cel-ralp boieri mari. 

In timpul Domnilor fanariotf, 
cu toate inegririle istoricilor nos- 
tri, vedem ca sub cei mai multf, 
functionarif Craiovei, erau bo- 
ieri p&mintem; asa sub Cara- 
gea, caimacanul CraioveT, era 
Enache Hrisoscoleu pana la 8 
Iunie 1783, iar de la aceasta 
data, Voda rindueste ban pe 
Dumitrache Ghica, «ca toate tre- 
bile parcel locului, cite dupa o- 
biceiu se cuvine la dregatoria 
d-sale, sa se caute prin D-lui. » 
Bania dar, nu era desfiin^ata cu 
desavirsire, ea ramasese o dre- 
gatorie onorifica. Acest lucru 
se poate vedea mai' bine din 
listele boierilor car! compun di- 
vanul Craiovei si criminalionul 
de Craiova. 

Venind Mihaiu Su^u la Dom- 
nie, vedem ca rindueste in scurt 
timp la Craiova, unul dupa altui 
caimacam, intiiu pe paharnicui 
Romaneli, in 3 Septembrie 1783 
si apoT, pe Enache Hrisoscoleu 
la 17 ale aceleasi luni. 

Pe timpul domniei lui Cara- 
gea, importantul oras Craiova, 
fusese robit in favoarea unor 
credinciosi at sa!. Craiovenii insa 
se luptara cu energie pentru a 
redobindi libertatea vechie a o- 
rasului. 

Caragea vazind aceasta lupta, 
revocase hrisovul de robie al 
orasuluT, prin o carte catre di- 
vanul Craiovei. Venind dupa 
aceasta Mihaiu Su^u, semna in 
23 Septembrie 1783, un hrisov 
de recunoastere a liberta^ei o- 
rasuluT, insa nu mai pu^in or- 
dona caimacanului sa nu per- 
mi^a nici unuT boier craiovean a 
veni la Bucuresti, de cit dupa 
prealabila invoire. Era speriat 
Domnul de energia desfasurata 
de dinsii pu^in maiinainte. Avem 
de la Mihaiu Su{u doua pitacur!, 
care ne arata ca Domnul luase 



Hosted by 



Google 



DOLJUL 



DOLJUL 



mSsuri de edilitate, cu referin^a 
la Craiova. Ele sunt: pitacul 
prin care se constitue venituri 
pentru pavarea ora^ului $i un 
altul relativ la apa de baut. Pe 
timpul domniei lui Mavrogheni, 
aflam nume straine ca banl ai 
CraioveT; a§a in Martie 1787 
a numit pe Alexatidru Serache(?) 
biv-vel postelnic, care fu inlo- 
cuit in 27 Noembrie 1787, cu 
Tudorache Dibuoglu (?); restul 
functionarilor insa eraii boieri 
paminteni. In timpul razboiuiul 
dintre AustriacI $i TurcT, o$ti- 
rea austriaca care razbise in ju- 
detul Jiului, intrase 111 rela^iuni 
secrete cu uniT boieri din Cra- 
iova. Mavrogheni, care era ali- 
atul portel, haine^te pe nea§- 
teptate pe Hagi Stan Jianul 
postelnic si pe fiiul sau Gheor- 
ghe, precum ?i pe pitarul Ni- 
colae Topliceanu, $i el au fugit 
in tabara austriaca. 

Domnul dete divanulul de 
Craiova ordine de sequestrare 
a averilor acelor haini, apoi da 
o proclamajie catre to^I boierii $i 
locuitoril Craiovei, in 24 Martie 
1788. Cu toate acestea, Turcil 
fiind batu|I la 8 Noembrie (stil 
noii), pri.icipele Hohenlohe, co. 
mandantul armatef austriace, i$i 
deschide calea spre Craiova. 
Alt deta§ament austriac sub co- 
lonelul Kray, se indreapta prin 
pasul care duce la Cimpulung, 
in mar$ repede, spre Craiova. 
La 8 Noembrie (stil nou) se ga- 
se^te la I§alni{a (2 ore departe 
de Craiova). Boieri 1 din Craiova 
e?ira impreuna cu mulflf locui- 
torl din ora$, intru intimpina. 
rea colonelulul Kray $i-l intro- 
dusera el singuri in ora$, pu- 
nind la dispozi^ia Austriacilor 
proviziunile necesare $i primin- 
du-i cu man manifestarl de bu- 
curie. Despre intrarea Austria- 
cilor in Craiova scrie $i Dio- 
nisie Eclisiarhul. Pasagiul din 



croniclt suna ast-fel: «NemtiI au 
sosit $i au intrat in ora$ cu pace, 
e$indu-le inainte boierii, schim- 
baflf in haine boiere?ti §i intim- 
pinindu-I cu rugaciune i-au pof- 
tit de au venit la episcopl e?in- 
du-le inainte cu litania biseri- 
ceasca, adicS. preo{I cu Sflnta 
Evanghelie $i cu Sf. Cruce in 
privdorul bisericei, unde Ober- 
ster Kray cu oficerii lui (care 
acest Oberster era venit inain- 
tea o$tilor cu piota pedestrimel 
$i cu volintirii) $i sarutind sfin- 
tele icoane, au intrat in bise- 
rica top cintindu li-se axion, zi- 
cindu-se de diaconl, citind pen- 
tru biruin^a impotrivnicilor, po- 
menind pe imparatul Iosif $i li 
s'au facut masa mare in epis- 
copie de catre boieri, ospatin- 
du-I bine. Mai virtos boierii Bi- 
bescu fiind unul din el la Nem^f, 
pe carele indata Taii facut is- 
pravnic. ApoT ati sosit $i gene- 
ralii cu multa oaste calarime». 

Dupa spargerea taberel Ro- 
mino-Turce de la Porceni, prin- 
tul de Hohenlohe i$I stabili car- 
tier ul de iarna la Craiova, in 
26 Octombrie, 1789. 

Suferi ocupajiunea austriaca 
sub administrapunea prin^ulul 
de Coburg pana la incheierea 
pace! de la Sistov, din 5 Au- 
gust, 1 79 1. Una din condipu- 
nile acestel pad, fu evacuarea 
Munteniel pana in 30 zile de 
la ratificarea pacel. Oltenia nu 
scapa a fi din nou incorporate 
la Austria, de cit grape inter- 
venpunei Angliel, Olandei $i a 
Prusiel. Ocupapunea austriaca 
dura insa §i peste timpul hota- 
rit in tractat. 

«Neaua cazuta in munpi ve- 
cini BanatuluT, intirziara resti- 
tupunea mice! Valachil». 

De $i £ara era ocupata de o 
parte din armata austriaca sub 
comanda comitelui de Microvski, 
§u^u numit pentru a doua oara, 



veni in Septembrie, 1791. fara 
fu predata* definitiv de repre- 
zentanpl lui Mitrovski (comitele 
Strasoldo, locotenent-colonel $i 
cavalerul Caballini Ehrenberg) 
in primirea reprezentanplor no- 
ulul Domn $ufu, cu actul din 
9 Septembrie (st. n.), 1791. 

Mihaiu Su{u nume§te indata 
caimacan al Craiovei pe o ruda 
a sa, biv-vel Sp^tarul Costache 
Su^u. Apol da o proclamapune 
Craiovenilor. In ea, Domnitorul 
spune ca ocupapunea austriaca 
inceteaza in 28 August $i ca 
caimacanul Craiovei are a primi 
de la excelenfa sa, comitele Mi- 
trovski, jude^ele oltene sub o- 
blSduirea Domnitorulul {&rel. 
Avem de la Mihaiu $u{u pita- 
cul de rinduire a bolerilor diva- 
ne?tl, care confine numal nume 
de boieri rominl ca: ^rirbeiu, 
Stan, Jianu, Glogovanu, Brai- 
loiu, etc.; apoi un pitac de rin- 
duire in bania lulFilipescu, bole- 
rilor carl se bucura de mare 
vaza in fafa Domnulul. 

Pe timpul Domniei lui Ale- 
xandra Moruzzi, vedem ca func- 
punea de caimacan este data 
de obiceiu bolerilor grecl, ma- 
rele ban ins&, este tot-d'a-una 
un boier pamintean. A?a afl^m 
in aceast& inalta dreg^torie pe 
En&chifa Vacarescu, in 1796. 
Avem de la Moruzzi mal multe 
acte referitoare la numirl de 
dascall la ^coalele din Craiova, 
precum §i numirl de doctorl; 
cu toate acestea, boferimea din 
Oltenia nu e mul^umita cu Dom- 
nia lui. 

Afl&tn o mi$care de opozi- 
fiune in Craiova in contra lui 
Moruzzi, inca din Decembrie, 

1793. 

RezvrStitoril boieri fur& urma- 
rifl de agenfii Domnitorulul, dar 
dupa intervenfiunea caimacanu- 
lul, Domnitorul 11 iarta. Aceasta 
indulgent insa ?I-a avut efectul 



Hosted by 



Google 



DOLJUL * 



184 



DOLOJMAN-BAIR 



asteptat. Tot in 1793, afl&m 3 
boleri din Oltenia pe : Scarlat 
Milcoveanul, Nicolae Gigirtu si 
Mincu Vulturescu, can cuteaza 
a arata Domnitorului ca abu- 
zirile administra^iunei din Ol- 
tenia, sunt atit de mar!, in cit 
provoaccl razvratirea Oltenilor. 
CeT trei opozan^i ins& sunt sur- 
ghiuniti, de divanurile lui Mo- 
ruzzi, la manastirea Arnota. 

In 1795, Muntenia este pr&- 
data cumplit de Pazvantoglu; 
acestaera un ho^ turc vestit,care 
apucase Domnia Vidinului, se 
intense acolo si se declarase 
neatirnat de impara^ia turca. 

Domnii ^arel: Moruzzi, Ipsi- 
lanti, Hangerliu, Su^ul, cer unul 
dupa altul ajutor de la poarta 
contra lui Pazvantoglu. Armate- 
le turcesti, venite in ajutor, se 
unesc cu hordelelui Pazvanto- 
glu, intra in Muntenia si dau 
foe Craiovei, la anul 1801. 

In 1 82 1 Tudor Vladimirescu 
arunca o lumina vie asupra 01- 
teniei. El, de si nascut in Gorj, 
(satul Vladimir) copilaria si-a 
petrecut-o in Craiova. 

Nu gSsim necesar a ne in- 
tinde asupra Revolu^iunei din 
1 82 1, cind toata Rominia de 
la Carpa^i p&na la Dunare re- 
suna de numele lui Tudor. 

Graioveanul pftstreaza si azi 
un cult Bravului Tudorin. 

In sfirsit, in ultimul razboiu 
— pe care Rominii aiiapf ai Ru- 
silor il purtara cu Turcii — pa- 
mintul Doljului fu inca o data 
teatrul glorioaselor noastre 
lupte. 

Dupa declararea de neutrali- 
tate a Rominiei fa{& de razbo- 
iul Ruso-Turc, Turcii privind a- 
ceasta ca o atitudine ostila lor, 
din partea RominieJ, incep a 
bombarda orasul Calafat. La a- 
ceasta, Rominii au r&spuns vic- 
torios, arzind vapoarele turcesti 
aflate in port si mai multe case 



din Vidin. In urma masuri- 
lor violente a Turcilor, Romi- 
nia declare si ea razboiu, si dupa 
ce dau Rusilor in primire po- 
zi^iunile ce aparase pana acum 
(fortificatii, podul de la Barbosi, 
pozhViunile de la Giurgiu si 01- 
tenita), isi indesira for^ele in 
zona din dreapta Oltului, care 
tocmai era expusa la atacurile 
inamicului. 

Osman-Pasa, singurul coman- 
dant turc, care s'a distins in tot 
cursul acestui r&zboiii, voia sa 
treaca de la Vidin cu vre-o 
60000 ostasi pe teritoriul romin, 
intre Cetatea si Calafat si sa 
mute ast-fel teatrul luptelor in 
tara noastra. 

Carol I,in^elegind gindul Tur- 
cului, lua toate masurile de a- 
parare, veni singur sa inspec- 
teze trupele (14 — 17 Maiu) si lu- 
crarile defensive si ca sa arate 
vrajmasului cit de bine este for- 
tificat Calafatul se aseza cu sta- 
tul sau major in bateria «Carol» 
si ordona bombardarea Vidi- 
nului. 

Cel d'intiiu obuz al Turcilor 
nemeri tocmai aceasta baterie 
si era cit pe aci sa ioveasca pe 
Domnitor. 

Alte cinci obuze mari mai ve- 
nira din care trei din ele se sparse 
rachiar in launtrul bateriei. Dupa 
o ora de canonada, focul inceta 
din amindoua parole. Cite-va 
saptamini dupa aceea, la 9 Iu- 
nie, Vidinul era de patru parti 
in flacari, inte^ite de artileria 
noastra. 

Dolniceni (vezi Brateni), sat, co- 
muna Brateni, plasa Stefanesti, 
jud. Botosani. 

Dolniceni, iaz, in partea de N.- 
V. a com. Brateni, pi. Stefa- 
nesti, jud. Botosani, pe mosia 
Brateni; are o suprafata de 12 
hectare. 



Dolojan, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Istrului, pe teritoriul comu- 
nei rurale Ciamurli-d.-s.; se des- 
face din dealul Ciamurli; se in- 
tinde spre S., avind o direc^ie 
generala de la N. spre S.; braz- 
deaza partea nordica a plasei si 
centrala a comunei; se prelun- 
geste spre S. cu dealul Solu- 
gean si dealul Durale. 

Are o inal^ime de 210 m. si 
e punct trigonometric de obser- 
vable de rangul al 3-lea, domi- 
nind asupra satului Eschi-Baba 
si a drumuiui comunal Ciamur- 
li-Eschi-Baba ce-1 taie; este a- 
coperit cu pu^ina padure si pa- 
suni. 

Dolojan (Valea-), vale, in jud. 
Tulcea, pi. Istrului, pe terito- 
riul comunei rurale Ciamurli- 
d.-s. (si anume pe acela al ca- 
tunului sau Eschi-Baba) ; se des- 
face din poalele sudice ale dea 
lului Ciamurli; se intinde spre 
S., intr'o direc^ie de la N. la 
S., printre dealurile Sari-Mese- 
lic si Dolojan; taie drumul co- 
munal Eschi-Baba, si, dupa 7 
kil., sub numele de valea Ca- 
laigi, se deschide in valea piriu- 
lui Beidaut, pe stinga, mai sus 
de satul Beidaut. 

Dolojman (Capul-), virfaldza- 
lului cu acelasi nutne, in jud. 
Tulcea, pi. Babadag, com. Ca- 
raman-Chioi, linga lacul Razelm. 
E stincos, masurind 44 metri. 
Are in fata-i ruinele bisericu- 
$ei din insula Curt-Bei. Este pri- 
mejdios pentru pescarii din Ju- 
rilofca, caci linga el se fac o- 
chiuri multe si vintul pe aci su- 
fla puternic. 

Dolojman-Bair, deal, in jude^ul 
Tulcea, pi. Babadag, pe terito- 
riul com. rur. Caraman-Chioi ; 
este o prelungire sud-estica a 
dealului Caraman-Chioi; se des- 



Hosted by 



Google 



DOLU-FACt 



185 



DOMENIUL-GIURGIULUI 



face din dealul Sufat ; poalele 
sale se scalda in cele doua la- 
cun, Razelm si Golovir^a, ter- 
minindu-se brusc in Razelm, 
prin capul cu acelasi nume ; are 
58 m. inal^ime, si e punct tri- 
gonometric de ordinul al 3-lea ; 
este acoperit cu verdeata. 

Dolu-Faci, sat, in jud. si plasa 
Constanta, cat. com. Cicracci, 
situat m partea centrala a co- 
munei si a placet, la 2V2 kil. 
spre N. de cat. de resedin^a, 
Cicracci, pe valea Dolu-Faci si 
in apropierea laculuT Tasaul. 
Are o suprafata de 120 hect., 
dintre care 9 hect. sunt ocu- 
pate de vatra satului si de gra- 
ding Popula^iunea sa este de 
15 familii, sau 43 locuitori, ocu- 
pindu-se cu pescaria si cu agri- 
cultura. Maioritatea locuitorilor 
o formeaza TurciT. Printre sat 
si lac trecea soseaua nationals, 
jude^eana Constanta- Babadag ; 
acum insa s'a schimbat traseul 
ei si trece prin partea vestica a 
satului. Alte drumuri comunale 
mai pleaca la Tasau, la Cara- 
Murat. 

Dolu-Faci, movild, in jude^ul si 
plasa Constanta, com. Cicracci, 
situata la o egala distant^ de 
sateie Dolu-Faci si Cicracci, do- 
minindu-le, avind inaltimea de 
103 m.; estevirful eel mat inalt 
al dealului Cicracci si este aco- 
perita cu verdeata. 

Dolu-Faci, vale, in jud. si pi. 
Constanta, pe teritoriul comu- 
nei rurale Cicracci, si anume 
pe acela al catunului sau Do- 
lu-Faci. Are o direc^iune de la 
V. catre N.-E. Trece prin satul 
Dolu-Faci si se deschide in la- 
cul Tasaul. Soseaua na^ionalaju- 
de^eana o taie drept pe la mijloc. 

Dolu-Faci-Bair, deal, in jud. 



si pi. Constanta, pe teritoriul 
comunei Pazarli; are odirec^iune 
de la V. spre E. si o inahMme 
medie de no m.; este situat in 
partea sud-estica a comunei si 
cam centrala a plasei. 

Domeniul - Brailei, proprietate 
a statului, de la 1828, jude^ul 
Braila si care mai inainte forma 
Raiaua Brailei. Coprinde co- 
munele : Chiscani, Silistrarul, 
Tichilesti, Tudor- Vladimirescu, 
Vadeni, Ciacirul, Gropeni; par- 
te din comunele : Cazasul, Os- 
manul si Vizirul ; sanalul Duna- 
rei, de la punctul Ibisi pana la 
gura Siretului si Balta din ma- 
lul Dunarei, in dreptul Viziru- 
lut, in linie dreapta prin Ibisi, 
privalui Schioaca, Iezerul-Pestii; 
zavalul Mucuroaia si privalui 
Boul, pana in Dunarea-Vechie. 
Suprafata sa la cimp este de 
45500 hect. si la balta de 56710 
hect.; in total deci are 102,210 
hect. Venitul anual : 7571 15 
let. 

Domeniul-Coroanei, mosie, ju- 
det,ul Neam^u, care cuprinde : 
padurea A^a, arendata anual cu 
21000 lei, avind instalate 16 
herastrae si o masina cu aburi ; 
padurile Smida si Magura, aren- 
date anual cu 30000 lei, avind 
16 herastraie si 1 circular. 

Domeniul - Giurgiului, mosie, 
proprietate a statului, situata in 
jud. Vlasca, pi. Marginea, com- 
pusa din comunele : Branistari, 
Oinacul, Turbatul, Slobozia, Ma- 
lul si Gostinul, cu catunele lor. 
Acest domeniu este situat in va- 
lea Dunarei, incepind in partea 
de V., de la hotarul mosiei Pa- 
rapani si merge in jos pan& la 
Gostinul-Banesei, pe o lungime 
de peste 25 kil. In ce priveste 
la^imea, se intinde din marginea 
Dunarei, adica marginea izlazu- 



lui orasulul Giurgiu si merge 
pan^. sub dealuriie Dunarei, din 
jos de Fratesti, Onceasca si 
Vieri. 

Are o suprafata totala de 
20904 hectare. 

In 1864, s'a dat, la 942 lo- 
cuitori, fosti clacasi, 3754 hect. 
In 1882, s'a dat, la 192 locui- 
tori insura^ei, 1 300 hect. In to- 
tal s'a dat o suprafata de 5054 
hect. S'a destinat a se instra- 
ina 7000 hectare. 

Venitul anual este de 205000 
lei. Pe acest domeniu sunt mai 
multe balpf, viroage, carl se fac 
din varsatura Dunarei si care 
ocupa o suprafata de 2500 hect. 
Cele mai principale sunt : Balta- 
Gaujan, Girla-Mare, ambele ve- 
nind din sus si diud in girla 
Comarinul, din jos de Malul ; 
viroaga Sfredelul ce vine din 
sus, de la Dunare si da in Ma- 
rotinul ; lacuriie Comani, Mahi- 
rul, Malul ; viroaga Coasteiei ce 
vine din Vaideet si da in Du- 
nare. 

Sunt mul^ime de ostroave, din- 
tre care cele mai principale 
sunt : Ostroavele Stircea Moca- 
nul, Regalul, Dinului, Batinul 
toate pe Dunare. Pirgosul, al- 
Dinului, Calbotinul, in dreptul 
satului Malul; apoi Borunul, 
Mocanul, in fa^a Giurgiului ; 
Marotinui, in dreptul satului 
Branistea-d.-j.; Lungul, in drep- 
tul Gostinulu! -d.-j.; Cioroiul, 
Ramadanul si alte mid ostroave 
ce se fac zilnic dupa venirea 
apelor Dunarei. 

Pe acest domeniu se afl& si 
Veriga, canal ce vine din sus 
de oras si da in Dunare, des- 
par^ind Ramadanul de Cioroiu. 

Sunt multe padurl si anume : 
Magura-de-Nisip, in suprafata 
de 22 hect.; Zotunul si Cama, 
de 78 hect.; Ramadanul, de 200 
hectare; Borunul, de 26 hect.; 
Stircea, de 250 hect.; Mocanul 



5S878 Marele Dietiovar Georirafic. Vol III. 



24 



Hosted by 



Google 



bOAiESNICUt 



186 



DOMlRESTJ-fcARASTl 



de 300 hect.; Regalul, de 50 
hect.; Dinul, de 150 hect; Ba 
tinul, de 340 hect.; Branistea, 
de 60 hect.; Balanoaia, de 50 
hect; Gufiul, de 65 hect.; Tur- 
batul, de 80 hect.; Grindul, de 
148 hect. si Basicu^ele, de 249 
hectare. 

In total intinderea padurilor 
este de 2068 hect. Cea mat 
mare parte din aceasta supra- 
fa$a este acoperita ca padure 
de salcie. 

Pe acest domeniu tree toate 
soselele ce pleaca din Giurgiu; 
ast-fel avem : incepind de la V. 
catre E., soseaua ce duce la 
port la Zmirda; soseaua Bucu- 
resti-Giurgiu, soseaua Ghizdarul, 
soseaua Paraipani ; drumurile de 
fer ce due la Bjcuresti si eel 
ce duce la Zmirda. 

Sunt doua mori de foe, o 
pepiniera de arbori facuta in 
1865 de Minister spre a servi 
la planta{iunile care se proec- 
tase a se face la acea epoca. 

Locuitorii au plugurT de ffer, 
si masini de treerat. 

Vite aflate pe acest domeniu 
in 1888 au fost : 2730 vacl si boT, 
1545 bivoli si bivoli^e, 1750 cai, 
3640 oT,. 8400 porci. 

Locuitorii de pe aci pescu- 
esc in bal^ile din Danare pen- 
tru trebuintele zilnice. Arenda- 
sul domeniului scoate mult peste 
pe care il sara si il vinde la 
Bucuresti si in alte orase. 

La 1546, sub Mircea - Voda 
Ciobanul, s'a facut cea d'intiia 
regulare a hotarelor acestuT do- 
meniu, ne spun fra^ii Tunusli in 
IstoriaJ are!, la pag, 137. Atunci 
era reprezentat de banul Ba- 
leanu, de la care a si ramas 
numele drumulul care limiteaza 
acest domeniu de cele-1'alte mosii 
de sub dealul Dunarei. 

Ion Antonie-Voda, ne spun 
tot fra^if Tunusli, la pag. 98, a 
regulat hotarele domeniuluf Giur- 



giu, «flind pace, boferil fa- 
re!: GheorgheBaleanu, logofatul 
Radu Cre^ulescu, spatarul Ste- 
fan Cantacuzino, in in^elegere 
si cu Husseim Selim-Aga, din 
partea Por^ei si cu cadiul Giur- 
giului si Rusiavel, au ales hota- 
rele GiurgiuluJ de cele alte mosii; 
ast-fel au inceput de la mosia 
Radu-Voda, Paraipani si Ra- 
ceni, ce vin din partea de sus 
a GiurgiuluT, de la malul Du- 
narei, in dreptul mosiei Odivoaie, 
unde s'a pus piatra, de acolo 
drept in movila ce se chema 
a lui Mihaiu-Voda, si de acolo 
in vale, la Drumul-BanuluT la 
capetele mosielor numite Sta- 
nesti si Sarmanesti, pana la Stu- 
beiul aproape de lac, si de a- 
colo la Dunare la gura apei ce 
se zice Comasca, unde s'a pus 
piatra pe malul DunareT». 

La 1 83 1, domeniul Giurgiu 
trecu din posesta Turciei si se 
da statului Romin, conform trac- 
tatului de la Adrianopole, din 
1828. Comisiunea insarcinata 
cu fixarea limitelor acest 11 do- 
meniu despre margi lea orasulu! 
Giurgiii, cit si despre cele-1'ake 
vecinatapsecompu;ieadin boerii 
Tarei si anume : Logofatul Nis- 
tor, Vornical Filip Linge, Aga 
Const. Baleanu, Paharnicul Ia- 
nache Hafta, Grigore Racovi^a 
si capitanul rusesc Mihail Ver- 
rayon, avind ca secretar al Comi- 
sieT pe Alexandru Geanoglu-Les- 
viodax, comisiaprezidata fiind de 
consilierulde stat Andreiu Pisan. 

Pe acest domeniu erati, la 
1828, satele Vaideei, Mustafi^ia, 
Selima, Groapa-Hogii, Zmirda, 
Pirli^i, Nazirul si o vie frumoa- 
sa ce se chema Cadam-Geana 
(Sufletul Cadinel). 

La satul Slobozias'a gasit o 
cetate romana, ne spune Cezar 
Boliac in scrierea sa «Calatorii 
Archeologice*. 

La Slobozia, ati fost, la 1828, 



1854 s*! 1878, cind au urmatraz- 
boaiele intreTurci si RusT asezate 
baterir, pentru bombardarea Rus- 
ciuculuT. AzT se vad inca ur- 
mele acelor bateriT. 

Domesnicul, ramura de munp, 
situata in prelungirea muntelui 
Hangul, judetul Neamtu. Stra- 
bate partea N. a com. Hangul, 
pi. Piatra-Muntele, servind de 
hotar com. Caiugureni ; intra pe 
cuprinsul pi. de Sus-Mijlocul, 
desfasurindu-se in ma! multe 
ramurt, dintre carl : una trecind 
pe cuprinsul com. Piping, se lea- 
ga cu mun^ii din imprejurimile 
satulul Dolhe$ti si prin acestia 
cu muntele Petru-Voda ; alta, 
trecind pe cuprinsul com. VI- 
natori-Neam^ul, se desface ia- 
r&si : intr'o ramura care se ri- 
dica intrepiriul Domesnicul si pi- 
riul Carpenul (afluen^ii pe dreap- 
ta ai Ozanei),alta catre E. se leaga 
cu Magura Fundul-Rominesei si 
mun^ii Sihlei si ai Vararicului. 

Domesnicul, padure, in judetul 
Neam^u, pi. de Sus-Mijlocul, 
este proprietatea statuluT care 
o arendeaza anual cu 2426 lei, 
71 ban!. 

Domesnicul, piriza§, in com. Pi- 
pirigul, jud. Neamtu, pi. de Sus- 
Mijlocul. Izvoreste din rarmirile 
septentrionale ale muntelui Do- 
mesnicul. Curge in direc^iune 
N.-E., pana la locul numit Cris- 
ma-Domesnicului, unde se si 
varsa pe partea dreapta a Oza- 
nei, intre kil. 15 — 16 ai soseleT 
jude^ene Neamtu -Pipirigul. 

Dominicul, prival, jud. Braila. 
E situat la E. de catunul Ochiul- 
Boulut. 

Domire^ti-Bara^ti, padure, in 
jud. R.-Sarat, pi. Rimnicul, ce 
^ine de ocolul silvic Babeni. 



Hosted by 



Google 



DOMNEASCA 



187 



DOMNE^TI 



Domneasca, numire data in ve- 
chime par fit de S. a orasulul 
Buzau, jud. Buzau. Era maT 
mult izlaz. 

Domneasca, delisor, pe terito- 
riul satului Iazul-Noti, jud. Iasi, 
pi. Bahluiul, com. Sipotele; la 
poalele lui se afla iazul cu a- 
celast nume. 

Domneasca, iaz, in Valea Dom- 
neasca, in partea de S. a mo- 
siet Rauseni, jud. Boto^ani, co- 
muna Comindaresti; are o su- 
prafa^a de 5 hect. ; e bogat in 
peste. 

Domneasca, parte din stinga 
Jijiei, din mosia Rauseni, jud. 
Iasi, com. Comindaresti, plasa 
Jijia, numita ast-fel de la pro- 
prietara cea mat veche, Bogda- 
neasa, care, se zice, era din fa- 
milie domneasca. 

Domneasca, alta parte din mo- 
sia Rauseni, jud. Botosani, co- 
muna Comindaresti, in partea 
de S. a mosiei Onesti, com. Si- 
potele, jud. Iasi, din care mo- 
sie s'a deslipit prin danie si 
s'a alipit la Rauseni. 

Domneasca, doud trupuri de 
mosiz, in jud. Ialomi^a, pi. Cim- 
pului, com. Barcanesti. Are o 
suprafata de 1850 hect, din 
can 300 hect. padure si izlaz. 
Statul percepe fonciera suma 
de 4019 lei, 40 bani. 

Domneasca, mosie, jud. Tecu- 
ciu. E situata la E. de satul Mat- 
ca. Este prophetatearazesilor din 
acest sat, vinduta de Caiimach. 
Este strabatuta de Valea- Oneas 
ca, din com. Matca, pi. Nicoresti. 

Domneasca, padure, in partea 
de N.-V. a com. Flaminzi, pi. 
Cosula, jude^ul Botosani; se in- 



tinde pe Dealul-Mfelel si alte 
ramuri ce pleaCa din fencusa, 
are o suprafata de 1287 hect. 
si se exploateaza sistematic. 

Domneasca, vale, in partea de 
S. a mosiei Rauseni, com. Co- 
mindaresti, jud. Botosani. 

Domneasca, lac, in jud. Cons- 
tanta, pi. Medjidia, pe teritoriul 
com. Seimeni si anume pe a- 
cela al catunuluT Seimeni-Man, 
desi este la marginea satulu? 
Seimeni-Micl. Are o suprafata 
de aproape 80 hect. Comunica 
cu Dunarea printr'un mic bra^; 
de asemenea comunica si cu 
lacul Domneasca-Mica, care se 
afla situat la E. sau. Este si- 
tuat pe valea Silistea, domi- 
nat de catre S. de dealul In- 
Izlaz. Dintr'ins ll se extrage pes- 
te in cantitate destul de mare 
si de o calitate foarte buna. 

Domneasca-Mica, lac, in jude- 
^ul Constanta, plasa Medjidia, co- 
muna Seimeni, catunul Seimeni- 
Man. Este situat pe valea Si- 
listea, dominat la N. de dealul 
In -Izlaz. Are o suprafata de 
70 hect. si comunica cu Du- 
narea prin lacul Domneasca- 
Mare. 

Domneasca (Balta-) 9 £a//£, jud. 
Suceava, in suprafata de 416 m. 
p., in marginea de V. a satului 
Lunca, din com. Pascani. Tra- 
di^ia spune ca in ea s'ar fi me- 
cat o Doamna pe timpurile de 
restriste ale ^arei. 

Domne^ti, com, rur. si sat, jud. 
Muscel, plaiul Nucsoara, la V. de 
Cimpulung, 21 kil. departe de 
acest oras, pe drumul eel maJ 
scurt, si 23 kil. pe drumul so- 
seluit, care trece prin comunele 
Slanicul, Berevoesti si Gradis- 
tea. 



Numele l'ar fi pritnit de la riul 
Doamna, sail dupa cum se spu- 
ne ad, de la un castel domnesc, in 
care sta de multe orl Domnul 
Radu-Negru. Intr'adevar in par- 
tea de E. a satului se afla o 
colina marea^a; pe ea se vad 
pietre, caramizl vechl si chiar 
se cunosc temeliile unor case 
vecht. Locum! aceluia i s'a zis 
Domnie, iar satului ce s'a for- 
mat imprejur Domnesti. Se cre- 
de ca aci ar fi fost odinioara 
scaunul domniei. N'are nici un 
catun alipit, pe linga eel de rese- 
din^a. 

Este situata pe riul Doamna 
si se margineste la E. si V. cu 
doua muscele: eel d'intiiu o 
desparte de comuna Slanicul, 
iar eel de al doilea de com. Mu- 
setesti, din jud. Arges. Spre N. 
se margineste cu com. Stanesti 
si la E. cu com. Pietrosani. 

Are o populate de 350 — 400 
fam., care loeuese pe o intin- 
dere de 40 hect., numarindu-se 
numat vatra satuluf. 

Pamintul sau produce porumb, 
secara, griu si multa cinepa. 
Pomii daii din destul roade. 
Compozi^ia p£mintului pe dea- 
luri este pietroasa si nisipoasa, 
iar pe sesuri pamintul este ne- 
gru, galben si argilos. 

LocuitoriT lucreaza lemnul si 
in special bradul. Din el se 
fac scindurlf, doage, sindrila si 
sh:a. Lemnul il aduc din mun^if 
Draghtna, Capa^ina, Lespezile 
si Leota. 

Femeile fac multe {esaturl din 
cinepa, precum felurite pinze- 
turl si procoave; ma! lucreaza 
cu deosebita arta bumbacul, cos- 
tume na^ionale, precum : ma- 
rame, camasl, fote, mese, ser- 
vete, etc. Din lina fac: dimie, aba, 
velin^e, chilimurl, ^oale, plocade 
si sarici. 

Ca meseriasl in com. sunt: 
dulgherl, olari, cojocarl si frln- 



Hosted by 



Google 



DOMNESTI 



188 



DOMNESTI 



ghieri. Produsul muncel il des- 
fac ast-fel: lemnaria la Pitesti ; 
diferite {es&tur! la Cimpulung, 
Curtea-de-Arges, Riureni ; vitele 
la Pitesti, Cimpulung, Riureni, 
si fructele la Bucuresti si Pi- 
testi. 

Porumbul se cultiva pe o in- 
tindere de 168 hect. Prunele 
produc cam 5000 decalitri ^uica 
pe an. 

Prin mijlocul satului se incru- 
ciseaza 2 drumuri: unul de la 
S. la V. si care duce de la Pi- 
testi la frontiera Tare!, in Car- 
pa^i si altul de la E. la V. u- 
nind Cimpulungul cu Curtea- 
de-Arges. 

In partea de E. acom.,peste 
riul Doamna, este un pod, nu- 
mit Podul-cel-Mare, facut de ju- 
de£ in unire cu comuna. Pe 
linga riu sunt asezate 2 mon, 
2 piue pentru ingrosatul dimiei, 
herastrae, la car! se taie scin- 
duri, si ma! multe povern! pen- 
tru fabricarea rachiului. 

Comuna Domnesti este udata 
de vaile: Tiganului, Hie, Piriul- 
cel-Mare, Bercoaia si Valea-lui- 
Gheorghe, vai can devin furi- 
oase in timpul ploaei si fac marl 
stricaciuni la proprieta^iie locu- 
itorilor. 

Locuitorii au 713 hect. ; va- 
tra satuluif este de40 hect. Din 
acestea, 3 parp sunt bune de 
arat si 2 parpf izlaz. 

Comuna numara 249 contri- 
buabilT. 

In anul [889 — 1890, buge- 
tul comunei prezinta la veni- 
tun suma de lei 3442,19 si la 
cheltuelllei32i9,55.1nanul 1886 
budgetul comuneT avea la ve- 
niturl 2554 lei si la cheltuelif 
2545 lei. 

Sunt 2 bisericT, deservite de 
4 preo^i, 2 cintare^I si 2 pa- 
raclisen. Biserica-din-jos, cu hra- 
mul Buna-Vestire, este cate- 
drala. Comuna Domnesti a fost 



vizitata de M. S. Regele Ca- 
rol la anil 1873, 1875 si 1878. 

Com. Domnesti are o scoala 
condusa de 2 inva^atori, frecu- 
entata de 100 elevi si I9eleve, 
din numarul de 214 copii in 
virsta de scoala. Cu intretinerea 
scoalei, statul cheltueste anual 
2484 lei. Com. contribue pen- 
tru scoala cu 241 le! anual si 
pentru cult cu 330 lei. 

Are un local de scoala fru- 
mos (cu 2 catun si 10 incaperi). 
Pe linga cele-1'alte studii obli- 
gatorily copii! inva{a aci cres- 
terea gindacilor de matase. 
Scoala are o biblioteca bogata, 
opera a initiative! private, luate 
de invatatorii jude^ulul, biblio- 
teca care are ma! multe mil 
de volume, daruite de autori 
si alte persoane. 

Stiu carte 191 barbat! si 28 

femei. 

Batrinil spun ca, acum 80 

an!, in locul unde este asta-zi 
comuna Domnesti, nu erau de 
cit cite-va case ascunse in in- 
tunericul padurilor. Incetul cu 
incetul s a populat de locuitorii 
de prin satele : Breaza, Voivo- 
dina, Netotul si Simbata, din 
Ardeal. 

In mun^i! comunei Domnesti 
se fabrica renumitul cascaval, 
pus in corner^ sub numele de 
Crema-Negulici. Acest cascaval 
se exporta mult. 

Vacile ce produc laptele in- 
trebuin^at la fabricarea creme! 
sunt de rasa pur elve^iana si 
dau zilnic 8 — 12 litri de lapte. 
Fabrica s'a infiintat in anul 
1882. 

Domnesti, com. rur., formata din 
satul si tirgul cu acelasi nume, 
pi. Susi^a, jud. Putna. 

Comuna Domnesti este situ- 
ata pe malul Siretulu!, satul 
fiind la o departare de 5 mi- 
nute spre E. de tirg. 



Distan^a comunei, de rese- 
dinta sub-prefecture! e de 8 kil., 
iar de capitala jude^ului e de 32 
kil. 

Popula^iunea comunei dupa 
eel din urma recensamfnt, e de 
253 famili!, sau 982 suflete (468 
barba^i, 514 feme!). Aceasta po- 
pula^iune se imparte ast-fel 1533 
neinsurat! (241 barba^I, 292 fe- 
me!), 302 insurap, 146 vaduv! 
(75 barbat!, 71 feme!) si I di- 
vortat (barbat); 830 RominI, 1 
Grec, 7 Bulgar!, 50 Unguri, 7 
Rusi, 1 Italian si 86 de diferite 
nationality! ; 798 ortodox!, 51 
catolici, 86 mozaici si 47 Ar- 
men!; 234 agricultori, 8 mese- 
riasl, 33 comercianti, 11 avind 
profesiun! libere si 15 servi- 
tor!. 

Stiti carte 117 persoane (j8 
barbat!, 39 feme!). 

Numarul caselor de locuit e 
de 234. 

Are o biserica parohiala, cu 
hramul Sf. ImparatI, in tirgul 
Domnesti si una flliala, cu hra- 
mul Adormirea, in satul Dom- 
nesti. Comuna vine in ajutorul 
biserice! cu 900 le! anual. 

Instructiunea publica se pre- 
da intr'o scoala mixta, constru- 
ita de comuna si frecuentata de 
32 copi! (26 baiet!, 6 fete), din 
91 copii in virsta de scoala. 
Comuna Domnesti vine in aju- 
torul scoaie! cu 936 le! anual. 
Sunt 209 contribuabili. 
Budgetul comunei pe anul fi- 
nancial - 1893 — 94 a fost urma- 
torul : la venituri 6063,47 lei si 
la cheltuel! de 5985,92 lei. 

Numarul cultivatorilor trece 
de 150. 

Instrumentele agricole de car! 
dispun cultivatorii comunei sunt : 
3 masini de treerat cu abur!, 
1 de batut porumb cu aburi, 
20 pluguri de lemn, 24 de fier, 
3 tavalugur!, 1 moara de apa 
si 2 masini de vinturat. 



Hosted by 



Google 



DOMNESTI 



189 



DOMNE$TI-CALTUNA 



Vite sunt 953, din car?: 351 
bo!, 272 vaci, 162 cai, 78 oT, 
15 capre $i 153 porci. 

In anul 1893 se aflau in co- 
muna 391 stupi de albine. 

Industria ?i comer^ul sunt re- 
prezentate prin : 9 carciuman, 
4 bacanif, 3 magazine de ma- 
run{i?un, 1 de manufacture, 3 
brutari, 1 comerciant de cereale, 

1 stoler, 4 fieran, 1 comerciant 
de fructe, 2 mecanici, 3 fabri- 
can^T de rachiu, 2 rotan, I cro- 
itor, 4 cizmari ?i 13 divert co- 
mercian^T. 

Domne§ti, sat, in com. cu acela?! 
nume, plasa Su$i^a, jud. Putna. 
Este a$ezat pe malul SiretuluT, 
la o departare de 5 minute 
spre E. de tirgul cu acela$i 
nume. 

Are o popula^iune de 523 su- 
flete, can locuesc in 163 case. 
Are o biserica filiala, cu hramul 
Adormirea. Copi! cu virsta de 
?coala sunt 46 (27 baieti, 19 
fete), din carturmeaza 16 (baiep) 
la ?coala din tirgul Domne^ti. 
Prin Domne^ti trece girla 
scoasa din Trotu?, pentru a 
pune in mi^care o moara cu 

2 pietre, care este linga, velni^a, 
o construc^iune mare de piatra. 

In satul Domne^ti este o bi- 
serica veche facuta de Dabija- 
Voda, in genul arhitecturei celei 
facute de logofatul Tautul, tot 
pe malul Siretului, la Baline^ti, 
in judetul Dorohoiu. Aci,Dabija- 
Voda a avut palate domne^ti, 
de unde a ramas $i numele de 
Domne$ti, ce-1 poarta satul. 
Linga biserica sunt doi molitvi 
mari ; $i o gradina in care se 
vad ruinele unor ziduri vechT. 
Aproape de acestea este $i locul 
numit ?i pana asta-zi Cetatea, 
unde de buna seama a fost o- 
data vr'o cetate. In acest sat 
s'arefugiat,inanul i683,Domnul 
Moldovei, Duca-Voda, ginerele 



Doamneif Dabijoaia, cind Petri- 
ceicu-Voda, cu ajutorul Poloni- 
lor, se facu stapin pe scaunul 
Moldovei. La Domne^ti, in ziua 
de Craciun, a fost surprins Duca- 
Voda, pe cind $edea la masa 
$i pe cind o^tilei erau risipite, 
de Petriceicu-Voda, inso^it de 
nepotul seu Vasilie Buenski. 
Duca-Voda e prins $i dus m 
Polonia. Acest fapt e istorisit 
de Nicolae Costin (Letop. II 2 , 
29 — 30) ; de Neculcea (Letop. 
IP 21 8 — 221); de Nicolae Muste 
(Letop. Ill 2 21— 22§i 81— 83); 
de Amira (Letop. Ill 2 107); 
de Cantemir (Historia Osmanici, 
Lib. IV, cap, 1, No. 85 —88) ?i 
in fine de pineal (Hron. Rom. 
IIP, 2 1 2). Pe la mijlocul veacului 
al 18-lea satul apar^inea logo 
fatuluf Hie Catargiu. Acesta Tau 
dat zestre comisuluif Grigorie 
Razu. Un urma? al acestuia, Vor- 
nicul Razu, intemeia in 1843 
tirgul Domne^ti, cu satenii din 
vechia comuna Domne$ti, in 
baza autoriza^iunei data" prin 
hrisovul domnesc No. 536, din 
8 Decembrie, acela^f an. 

Domne^ti, tirgu§or, in comuna 
cu acela^i nume, plasa $u$i{a. 
jud. Putna. Este situat pe am- 
bele latun ale caiei na^ionale 
Bucure$ti-Ia$i, pe malul Siretului. 
Are o popula^iuae de 998 
suflete, carl locuesc in 234 case. 
Are o biserica parohiala, cu 
hramul S-\u Impara^i; o $coala 
mixta, cladita de comuna, care 
e frecuentata de 36 copil (26 
bae^l, 6 fete). Numarul copiilor 
cu virsta de $coala e de 45 (24 
baie^i, 21 fete). Comuna chel- 
tue$te cu ?coala 936 lei anual. 

Domne§ti, parohie, formata din 
satul ?i tirgul cu acela^I nume, 
plasa $u$i{a, jud. Putna. Are 
2 biserici, una parohiala cu 
hramul S-^ii tmparapf, in tirgul 



Domne?ti, ?i alta filial^, cu 
hramul Adormirea, in satul Dom- 
ne$ti. Comuna cheltue§te cu 
biserica 900 lei anual. 

Domne§ti, padure, situata pe 
teritoriul com. cu acela$I nume, 
jud. Putna, in intindere de 400 
falcl ?i apar^inind com. Dom- 
ne$ti, Co{ofane$ti, Anghele$ti 
?i P&ule?ti. E proprietatea prin- 
{ulul Ruspoli. 

Domne^ti, fort, in jurul Bucu- 
re^tiior, jud. Ilfov. 

Domne^ti, picket, pe Dunare, 
No. 15, jud. Ilfov. 

Domne§ti-Ale§i. VezlTTeghe?iul. 

Domne§ti-Cal{una, com. rur. t 
jud. Ilfov, pi. Sabarul. E situ- 
ata spre V. de Bucure§ti, linga 
riul Ciorogirla, la 1 5 kil. de Bu- 
cure^ti. 

Se compune din satele: Ciu- 
ta^i, Domne?ti-d.-j., Domne?ti- 
Sirbi, Domne?ti-Cal^una $i 01- 
teni. Are o populate de 1805 
suflete, carl locuesc in 365 case 
$i 3 bordeie. 

Are o suprafafa de 135 1 hect. 
D-nil G. Mavrache, Dr. A. Fo- 
tino $i D. Frangulea. au 800 
hect. ^i locuitorii 551 hect. 

Proprietarii cultiva 680 hect. 
(15 sterpe ?i 105 padure). Lo- 
cuitorir cultiva 523 hect.; res- 
tul e vie. 

Sunt 350 contribuabili. 

Budgetul comunel e de 5796 
lei la veniturl ?i de 5441 leKla 
cheltuelL 

In comuna sunt 2 biserici: 
una la Domne$ti-d.-j. ?i a doua 
in Domne^ti-Cal^una ; o $coala 
mixta; 1 ma?inS de treerat; 6 
poduri statatoare. 

Num&rul vitelor marl e de 
760 (88 cai ?i epe, 553 bo!, 70 
vaci $i vifeT, 14 taurf, 15 bivo- 



Hosted by 



Google 



domne?ti-cAltuna 



190 



DOMNESTI-SlRBf 



li^e), si al celor mici de 2107 
(4 capre, 2007 ol si 96 porcif). 

Aratura se face cu 248 plu- 
gurl cu boi. Locuitorii ati 237 
care si c&rute: 248 cu bo! si 
9 cu cal. 

Dintre locuitori, 408 sunt plu- 
gari, 21 au diferite profesiunl. 

Comerciul se face de 8 cir- 



ciumari. 



Domne§ti-Cal^una(Caribolul), 

sat> foasta proprietate manasti- 
reasca. Face parte din com. 
rur. cu acelast nume, jud. Ilfov, 
pi. Sabarul. Este situat spre 
V. de Domnesti-d.-j., intre riul 
Ciorogirla si riul Rastoaca. 

Are o intindere de457hect. 
(tmpreuna cu cat. Olteni) si o 
populate de 136 locuitori. 

Proprietarul, d. D. Frangulea, 
are 265 hect. si locuitori! 125 
hect. (25 hect. padure). 

Are : o scoala frecuentata de 
42 elev! si 3 eleve, cu lntreti- 
nerea careia statul si comuna 
cheltuesc 1 790 lei anual ; o bi- 
serica, facuta de locuitori, cu 
hramul Sf. Treime, deservita 
de 1 preot si 1 cintare^ ; 1 pod. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarl. 

Num&rul vitelor man e de 
151 si al celor mid de 235. 

Domne§ti-de-Jos (Coje^ti), sat, 
face parte din com. rur. Dom- 
nesti-Cal^una, jud. Ilfov, pi. Sa- 
barul. Este situat spre V. de 
Bucuresti, pe malul sting al 
riulul Ciorogirla. A fost pro- 
prietetea lul Voda-Caragea. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
824 hect. (impreuna cu Dom- 
nesti-Sirbi), din cart dr. Fo- 
tino are 500 hect., locuitorii 
din Domnesti-de-Jos au 148 hec- 
tare, iar eel din Domnesti-Sirbi, 
176 hect. Proprietarul cultiva 
420 hect. (80 padure). Locui- 
torii cultiva tot terenul. 



Populat'ia satului e de 420 
suflete. 

Aci este resedin^a subprefec- 
turel plasel Sabarul si a prima- 
rieT. Are o biserica, cu hramul 
Izvorul Tamaduirel, deservita 
de 3 preo^I si 3 cintareti (fa- 
cuta de Voda-Caragea); o scoala 
mixta, frecuentata de 16 elevi 
si 2 eleve, cu intre^inerea ca- 
reia statul cheltueste 1080 lei 
anual. Localul scoalei, proprie- 
tatea comunei, e la un loc cu 
primaria. 

Numarul vitelor man e de 
173 si al celor mici de 480. 

In sat este 1 masina de tre- 
erat cu aburi si 2 podurl sta- 
tatoare. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarl. 

Domne^ti-de-Sus, com. rur., ju- 
de^ul Ilfov, pi. Sabarul. E si- 
tuata la V. de Bucuresti, intre 
riul Rastoaca si riul Argesul, 
la 16 kil. de Bucuresti. 

Este formata din satele : Dom- 
nesti-de-Sus si Teghesiul, cu o 
popula^iune de 141 2 sufl., can 
loeuese in 292 case. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
2021 hect. D. G. Mavrache are 
1300 hect. si locuitorii 721 hec- 
tare. Proprietarul cultiva 12 10 
hect. (50 izlaz, 40 padure). Lo- 
cuitorii cultiva 667 hect. (50 
sterpe si 4 vie). 

Sunt 295 contribuabill. 

Budgetul com. e de 3817 lei 
la venitun si de 3775 lei la 
cheltuell. 

In com. este o biserica (la 
Domnesti-de-Sus) ; o scoala mix- 
ta; 1 moara cu apa; 2 masini 
de treerat cu aburi; 2 poduri 
statatoare. 

Numarul vitelor mar! e de 
811 (160 cal si epe, 5 arma- 
sari, 393 boi, 2 1 3 vac! si vi^ei, 
3 1 taurl, 9 bivoli^e) si al celor 
micl de 969 (203 porcl, 766 01). 



Comerciul se face de 6 cir- 
ciumari si 1 hangiu. 

Dintre locuitori, 298 sunt plu- 
garl, 24 au diferite profesiunt. 

Aratura se face cu 207 plu- 
gurl: 133 cu boi si 74 cu cai. 
Locuitorii au 207 care si ca- 
nine: 132 cu boi si 75 cu cal. 

Locuitori improprietarip: 1 80. 

S'au stabilit in comuna 23 
strain!. 

Domne§ti-de-Sus( Baleni-Mo- 
trogani), sat, face parte din 
com. cu acelasi nume, jud. Il- 
fov, pi. Sabarul. Cade spre V. 
de Bucuresti, pe malul sting al 
riulul Rastoaca. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1870 hect., cu o populate de 
993 locuitori, car! se ocupa cu 
agricultura si cresterea vitelor. 
Din teritoriul satului, 1300 hec- 
tare apar^in d-lui G. Mavrache 
si 570 locuitorilor. Proprietarul 
cultiva 12 10 hect. (50 izlaz, 40 
padure). Locuitorii cultiva 530 
hect. (37 ramin sterpe si 3 vie). 

Are o biserica, cu hramul Cu- 
vioasa Paraschiva, deservita de 
2 preo^I $i 3 cintare^i si o 
scoala mixta, frecuentata de 2 1 
elevi si 8 eleve, cu intre^inerea 
careia statul si comuna cheltu- 
esc anual 1720 lei. Localul scoa- 
lei s'a construit de jude{. In 
raionul com. sunt : 1 moara cu 
apa ; 2 masini de treerat ; 2 po- 
durl statatoare. 

Comerciul se face de 4 cir- 
ctumarlsi 1 hangiu. 

Numarul vitelor man e de 
640 si al celor mici de 735. 

S'au stabilit in sat 16 strain!. 

Domne^ti-Slrbi (Sirbi-de-Jos), 

sat, face parte din com. rur. 
Domnesti -Cahiuna, jud. Ilfov, 
pi. Sabarul. Este situat la S. 
de Domnesti-de-Jos, pe malul 
sting a riulul Ciorogirla. 

Se intinde pe o suprafa^a de 



Hosted by 



Google 



DOMNIA 



, 191 



DOMKlfA 



824 hect. (impreuna cu Dora- 
nesti-de-Jos), din carl dr. A. Fo- 
tino are 500 hect. ; locuitori! 
din Domnesti-de-Jos au T48 hec- 
tare, iar eel din Domnesti-Sirbi, 
176 hect. Proprietarul cultiva 
420 hect. (80 pldure). Locui- 
torii cultiva tot terenul, rezer- 
vind 21 hect. pentru cultura 
viei. 

Popula^ia satului e de 65 1 
locuitori, din can i95fam.Bul- 
gari. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumart. Este in raionul satului 
1 pod, pe riul Ciorogirla. 

Numarul vitelor mari e de 
248 si al celor micT de 1050. 

Domnia, numire data unei in- 
tin se pdrfi de pa mint, din com. 
Lipia si MereT, jud. Buzau, cart 
constituia in vechime mosia Mo- 
cesti, proprietate a lui Udrea 
biv-vel-Armasul, Enache Banul 
si a cetelor de mosnenl : Dra 
go testi, Mircesti, Smedesti si 
Arcanesti, pe care Udrea a vin- 
dut-o lui Mihaiu-Voevod pentru 
sea miiuI DomnieT, platindu i-o 
cu ban! din visteria TareT si asa 
a devenit sat domnesc. La anul 
161 8, sub Gavril Movila-Voe- 
vod, locuitori], regretind vinza- 
rea> au venit si si-ati rescumpa- 
rat mosia. Gavril Voevod, pe de 
o parte a inapoiat {aranilor pro- 
prietatea cu pre^ul de 60000 
aspri gata, suma cu care fuse- 
se cumparata de Mihaiu, iar pe 
de alta a pus acesti bani in 
visteria f are!. TotusI, Doamna 
Uina, fata lui Patrascu-Voda si 
nepoata lui Mihaiu-Voda, daru- 
este aceasta mosie manastirei 
Comana. Sub Constantin Cir- 
nul, Daniel, Egumenul manas- 
tirei Comana, chiama in jude- 
cata pe ^aranii, carl stapineau 
mosia, impreuna cu dealul si 
viile, ca sa le-o ia, in puterea 
actuluf de danie facut de Ilina. 



Constantin §erban respinge ce- 
rerea lui Daniel si decide ca 
aceasta mosie sa rimiie devedf 
a ^aranilor si feciorilor. Asta-zl, 
mosia se stapineste de desce- 
den^ii lui Udrea Armasul, iar 
partea lui Enache Banul, tre- 
cuta mal intiiu la desceden^il 
sal: Enache si Pirvan Vistie- 
rul, tot de locuitori, to^T mos- 
nenT acum in com. Lipia. Din 
aceste imprejurari se mai pas- 
treaza inca numele de Domnia 
(satul domnesc), data unei par^T 
din mosia Mocesti. Mocesti este 
azi divizata in mat multe sfori 
si apar^ine la diferite cete de 
mosneni. 

Domnia, platoii, jud. Buzau, co- 
muna Gura-Sara^ef, cat. Izvo- 
rul-Dulce, pe care se vede inca 
o mul^ime de ruine. Tradi^ia 
este ca aci ar fi fost in vechime o- 
rasul Buzau; o alta legenda spune 
ca aci au fost locuin^e domnesti, 
ceea ce pare mal mult proba- 
bil, fiind-ca in poalele sale se 
afla Valea-Beizadelelor si trei 
pu^uri cu coladf de piatra, fara 
inscrip^ie, numite Pu^ul-Beiza- 
delelor. In apropiere se vad 
ruine de biserica, cunoscute sub 
numele: Schitul-iui-Negoi^a. 

Domnia, deal, in jud. Buzau, 
com. Gura-Sara^ei, cat. Izvorul- 
Dulce, acoperit cu 45 hect. vii 
si putina aratura. 

Domnie (La-), loc izolat, in 
partea de E. a com. Domnesti, 
jud. Muscel, pi. Nucsoara, pe 
o colina marea^a. 

Aci se vad pietre, caramizf 
vechi si chiar se cunosc teme- 
liile unor case vechl. Se pre- 
supune ca aci a fost un castel 
in care sta mal de multe on 
Domnul Radu-Negru. 

Domnis,orul, deal, jud. Tecuciu, 



la E. de satul Craesti, con- 
tinuare adealulul Bobeica; merge 
in direc^ie N.-S., pana in Apa- 
ratura. 

Domni^a com. rur^ in jud. R.- 
Sarat, plasa Gradistea, pe malul 
sting al riulul Buzaul. 

Este asezata in partea de 
S. a comunei, la 44 kil. spre E. 
de orasul R.-Sarat si in partea 
sudica a plasei, la 15 kil. spre 
E. de comuna Gradistea-d.-s., 
resedin^a plasei; comunele in- 
vecinate sunt: Racovi^a, la 6 
kil.; Vilcelela 18 kil.; Gulianca, 
la 19 kil. 

Se margineste la N. cu Gu- 
lianca, la V. cu Vilcele si Ra- 
covtyeni, la S. cu Su^esti si 
Scor^arul (jud. Braila), de care 
se desparte prin riul Buzaul. 

Rial Buzaul o uda la S., de 
la S.-V. la N.-E; mal sunt in 
comuna 21 pu^url de 6— 12 m. 
adincime. 

Catunele, carl o compun sunt : 
Domni(a, resedinfa, la E., Piscul, 
la S.-E., Ciupercari, la S.-V., 
Corbeni, la N.-V. 

Suprafafa estede 10 120 hect., 
din carl 420 hect. vatra com., 
2300 hect. ale locuitorilor, 7500 
ale proprieta^il private. 

Popula^ia com. este de 385 
familii, cu 1615 suflete ; 785 
barba^T, 830 femei: 724 casa- 
torip, 868 necasatori^i, 23 vaduvi, 
stiu carte 380. 

Sunt 3 bisericL una, in cat. 
Domnia, zidita in 1845 de 
archiereul Timoftel, cu hramul 
Sf. §tefan, are 17 pogoane pa- 
mint si e deservita de 2 pre- 
oti si 1 cintare^;; a doua, in 
cat. Piscul, cu hramul Sf. Du- 
mitru, zidita in 1889, de M. S. 
Regele Carol I ; are 1 7 pogoane 
pamint, si e deservita de 1 
preot. Sunt 2 scoH, una in Dom- 
ni$a, si alta in Piscul, fundate 
intre anil 1883 — 88, conduse de 



Hosted by 



Google 



DOMNiyA 



192 



t>OMO?ENt 



2 inv^atori si frecuentate de 
1 06 elevl, din car* 1 1 fete. 

Comerciul e activ si consta 
in importul de manufacture bau- 
turl, flerariT, coloniale si in ex- 
portul cerealelor si vitelor. Tran- 
sports productelor se face prin 
gara Ianca (jud. Braila), la 20 
kil. spre S.-E. Sunt 23 comer- 
cian^i, din carl 9 clrciuman. 

Cai de comunica^ie sunt dru- 
murile vecinale : spre Racovi^a- 
Balta-Alba; spre Boldul-Rimn.- 
Sarat ; spre Valcele-Nicolesti ; 
spre Gulianca-Maicanesti ; spre 
Sutesti si Scor^ari (jud. Braila). 

Sunt 370 contribuabili. 

Veniturile com. sunt de 7567 
lei, 67 bani si cheltuelile de 
6349 lei, 62 bam. 

Domni^a, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Gradistea, cat. de resedinta 
al com. Domni^a. 

Este asezat in mijlocul comu- 
nei, pe riul Buzaul, in stinga 
lu!\ Are o intindere cam de 90 
hect. si o populatie de 130 fa- 
miliT, sau 540 suflete, din carl 
140 contribuabili. 

Stiu carte 162 persoane. 

Are o biserica, deservita de 
2 preo^i si 1 cintare^; o scoala 
comunala. 

Domni^a, virf de deal, jud. Ba- 
cau, pi. Siretul-d.-s., com. O^e- 
lesti. E situat d'a stinga piriu- 
lui Berheciul. 

Domni^a, movild, in partea de 
S.-V. a com. Sujesti, jud. Bra- 
ila, pe muchia de pe malul Bu- 
zauluT, aproape de satisorul Gri- 
goresti si la 5 kil. spre S.-V. de 
satul Su^esti. 

Domni^a, numire data unei par ft 
din mosia ce aparjinea Epitro- 
pieT Sf. Spiridon din Iasi, si- 
tuata in com. Cozmesti. pi. Ni- 
coresti, jud. Tecuciu. 



Domnita-Bala§a, insula, in Du- 
nare, in fa{a pichetului Blana, 
jud. Romana^i. 

Domni^a-Maria, sat, jud. Ba- 
cau, pi. Siretul-d.-j., al com. 
Letea, situat la S. de orasul 
Bacaii, de-a lungul soselei spre 
Adjud, la 3 kil. de scoala din 
satul Letea si la 7 kil. de cea 
din satul Chisata. Satul exista 
de la impar^irea paminturilor la 
insura^ei. 

Are o populatie de 94 fami- 
lii, sau 290 suflete ; 6 circiumi. 

Vite sunt: 9 cai, 203 vite 
man cornute, 2 capre si 54 ri- 
matori. 

Satul este nou, infiintat la 
1880-81. 

Domni^a-Maria, sursd de apa 
miner aid, pe valea Rap-iroasa, 
jud. Vilcea, avind ca substante 
fixe : chlorur de sodiu, hypo- 
sulfit de soda si de calce (pre- 
dominant), sulfat de calce si de 
magnezie, iodure si bromure al- 
caline (sensibil), sulfat de mag- 
nezie (in mare cantitate) silicat 
de aluminium, fosfate (urme). 

Domni^ei (Dealul-), deal, face 
hotarul dintre satul Movileni, 
jud. Ia?i, pi. Copoul si satul Lit- 
cani, com. Cucuteni, pi. Stav 
nicul. E bogat in pa?une, finate. 

Domni^ei (Dealul-), sati Za- 
rea-Domni^ei, deal, la E. de 
satul Dealul-Perjulm, com. On- 
cesti, pi. Stanise?ti, jud. Te- 
cuciu. 

Domni^eni, sat, in jud. R.-Sa- 
rat, plasa Gradistea, cat. com. 
Domni^a. E asezat linga cat. de 
resedinta, fiind numai o divizi- 
une a lui. 

Domocle£ul, /<?.?/# mahala, in ju- 
de^ul Mehedin^i, plaiul Cerna, 



la poalele munteluT Domocle- 
tul. 

Domogletul, deal, hi com. rur. 
Girbova^ul, jud. Mehedin^i, pi. 
Motrul-d.-s. 

Domogletul, deal, in com. rur. 
Basest?, jud. Mehedin^i, plaiul 
Cerna. 

Domostia, piriu, jud. Putna, pe 
teritoriul comunelor Anghelesti 
si Ruginesti. Se formeaza din 
Piriiasul-Negru §i scursurile dea- 
lurilor Barlogul si Frasinetul, a 
caror piraie se string la un loc 
in gura Bosietului si formeaza 
apa Domostia. 

Acest piriu vine cu apa multa 
pana. din susul Ruginestilor si 
apoT se pTerde in prund, lasind 
numai valea care merge pana 
in Trotus, in gura DomostieT. 

Domo§eni, numit si Manolea- 
sa-Prut, sat, jud. Dorohoiti, 
pi. Baseul, com. Manoleasa, for- 
mat din satisoarele : Domoseni- 
Hriteni si Domoseni-Manole. E 
siuuat pe laturea Volova^ului. 
Are o populate de 34 familii, 
sau 141 suflete. 

Asezarile locuitorilor sunt in 
parte bune, cu livezT si gradini. 

Proprietatea mosie! este a E- 
pitr. Spit. Sf. Spiridon, din la$i. 

Locuitorii improprietarh:i au 
122 hect., 61 arii pamint, iar 
proprietatea 930 hect. 93 arii 
cimp si 1 hect., 43 arii padure 
de lozie pe malul PrutuluT. Ia- 
zun sunt 3, din can eel mai 
mare este al Manolesei, in in- 
tindere de 15 hect., pe cursul 
Volova^ului. 

In sat este o livada si 3 po- 
goane vie. 

Piraiele ce tree pe mosie sunt: 
Novacul,Volovatul si riul Prutul, 
pe hotar. 

Drum principal este eel de 



Hosted by 



Google 



DOMOSENI-CRUPENSCHI 



193 



DORA^TI 



la Radaupf care duce la Stefa- 
nesti. Hotarele mosiel sunt cu : 
Prutul, Hri^eni, Zahoreni, Bo- 
rolea, Domoseni-Crupenschi si 
Serpeni^a. 

Domoseni-Crupenschi, sat, ju- 
de^ul Dorohoiu. (Vezi Flondora, 
sat, com. Manoleasa, pi. Baseul). 

Domo§eni-Hriteni,i^, jud. Do- 
rohoiu. (Vezi Domoseni, sat, 
com. Manoleasa, pi. Baseul). 

Domo§eni-Manoli, sat, jud. Do- 
rohoiu. (Vezi Domoseni, sat, 
com. Manoleasa, pi. Baseul). 

Domus-Culac, vale, in jud. Tul- 
cea, pi. Macin, pe teritoriul com. 
rur. Ctrjelari si pe acela al cat. 
Ac-Punar. Se desface din dealul 
Dijcaduel-Bair. Se indreapta spre 
N., avind o direc^ie generala de 
la N.-V. spre S.-E., brazdind 
partea E. a plasel si pe cea N. 
a comunel. Are maluri inalte, 
2 kil. lungime si se deschide 
in valea Iaila, mai jos de satul 
Iaila. 

Dona, (Belcicov, Stavropo- 
leanca), sat, face parte din 
com. rur. Suhatul, jud. Ilfov, pi. 
Negoesti. Este situat la N.-E. 
de Suhatul si e inconjurat la E. 
de locuri smircoase, iar la N. 
si S. de padurf. 

Are numai I S locuiton. Se in- 
tinde pe o suprafa^a de 400 
hect., proprietate a d-lui T. H. 
Velciu. In raionul satului e o 
padure de 75 hect. 

Dona, mahala, com. Zgubea, pi. 
Olte^ul-d.-s., jud. Vilcea. 

Done a, cdtun, al com. Izbiceni, 
la E. plasei Balta-Oltul-d.-j., ju- 
de^ul Romana^i. E situat linga 
Olt, intre satele Tia-Mare si Iz- 
biceni, la 14 kil. spre N.-E. de 



Corabia, si la 28 kil. de Ca- 
racal. Are 125 familil, sau658 su- 
flete, Rominl. 

Donce§ti, vale, in com. Masta- 
cani, pi. Prutul, jud. Covurluiu, 
formata de Dealul - despre - Bu 
tora. 

Donciul, movila, la 1 V2 kil. spre 
S.-E. de satul Uimul, jude^ul 
Braila. 

Donciul, deal, in partea de E. 
a com. Tanacul, plasa Crasna, 
jud. Vasluiu. Se intinde pana 
la satul Vine^esti, in jude^ul 
Falciu. 

Donciul, padure. Vezi Barbosi, 
jud. Braila. 

Done^ti, sat, face parte din com. 
rur. Dejesti, pi. Oltul-d. s., jud. 
Olt. 

Done§ti, deal, brazdeaza comuna 
Dobroteasa, pi. Oltul-d. -s., jud. 
OIL, de la N. la S. si are o lun- 
gime de 3 kil. Pe o parte din 
acest deal se cultiva griu si po- 
rumb, iar parte este acoperit 
cu padure. 

Doni, lac, m jud. R.-Sarat, plasa 
OrasuluT, com. Bon^esti, asezat 
in partea de V. a com., linga 
catunul de resedin^a. Confine 
caracuda si albisoara, ce se con- 
suma m localitate. 

Doni (La-Mo§ia-lui-), han, in 
jud. R.-Sarat, plasa GrSdistea- 
d.-s., linga catunul Balta-Alba, 
pe drumul spre Balta-Alba, si 
pe malul estic al lacului Balta- 
Alba; numele il are de la pro- 
prietarul vornic Doni, care era 
foarte avut si avea o mul^ime 
de mosil in jude^ul R.-Sarat. 

Doni (Zidul-lui-), mine, in jud. 



R.-Sarat, pi. Marginea-d.-j., co 
muna Hingulesti. Vezi Zidul-lul- 
Doni. 

Donici. Vezi Socea-Donici, jud. 
Neam^u. 

Doni^a, munte, in com. Brosteni, 
jud. Suceava. 

Doni^oara, loc iiolat, jud. Ilfov, 
pi. Negoesti, com. Vasila^i-Po- 
pesti. 

Donful, deal, la N. de comuna 
Siriheasa, pi. Oltil-d.-s., jud. 
Vilcea. 

Dop (Valea-lul-), girlifd, izvo- 
reste din vaile com. Filipesti- 
de-Padure, pi. Filipesti, judeful 
Prahova; treceprin fine^e, facind 
mat multe zigzagun; curge spre 
S. si se varsa in girla Rosi- 
oara, 

Dopicea, piriU, uda com. Tatu- 
le?ti, pi. Vedea-d.-j., jud. Olt, 
de la V. la E. si se varsa in 
riul Vedea, in raionul comunei 
Tatulesti. 

Dopul-Fintlnel, foasta mahala, 
in jud. Mehedinti, pi. Cimpul, 
com. rur. Pristolul. 

Dorasca, padure, la E. de satul 
Dorasti, jud. Tecuciu, proprie- 
tatea statulul, avind o supra- 
fafa de 300 falcl. 

Dorasti, sat, face parte din co- 
muna Barcea, jud. Tecuciu. E 
situat pe ambele laturi ale so- 
selei na^ionaie Tecuciu -Ivesti, 
la o departare de 1 kil. de co- 
muna de resedin^a. 

Are o populate de 40 familil, 
sau 163 suflete, carl loeuese in 
39 case. 

Comerciul il fac in acest sat 
3 ctrciumarl. 



88878 Marele DicMonor Geoarn:(c. Vol. FT I 



25 



Hosted by 



Google 



DORA?TI 



194 



DORNA 



Ca meseriasl sunt 2 fterarl §i 
I cizmar. 

$tiu carte 9 barba^i. 

Teritoriul satulul este de 800 
hect., din care locuitoril stapi- 
nesc numal 300 hect. 

Satul este lnfiin^at intre anif 
1880 — 81, pe mosia statului Do- 
rasca, cu locuitori lmproprie- 
taxi$f din satele: Bucesti, Lie- 
sti, Movileni si Umbraresti. 

Dora^ti, mosie, proprietatea sta 
tului, in com. Barcea, jud. Te- 
cuciu. Are 800 hect. pamint a- 
rabil, care aduce un venit de 
1 0000 lei. Pe aceasta mo$ie este 
satul cu acela^I nume. 

Aceasta mosie apar^inea unei 
batrine, numita Rada, care a facu- 
t-o danie manastirel Rachitoasa. 

Dora^ti, pamint arabil, in jud. 
Tecuciu, ce se intinde din so- 
seaua nationals comuna Barcea, 
pana in hotarul comunei Cu- 
dalbi (jud, Covurlui). 

Dordei, deal, jud. Dolj, pi. Jiul- 
de-Jos, com. Piscul, pe linga 
care trece limita de V. a com. 
catre proprietatea Domeniului 
Coroanei. 

Dorharsca, deal, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-s., de pe teritoriul 
com. Ardeoani. 

Dormarunt, com. rur. t in jud. 
Ialomija, pi. Ialomi^a-Balta, si- 
tuate pe cimpia Baraganulul. 
Este com. cea mal despre S.-V. 
a plasel. 

Teritoriul comunei are o su- 
prafafa de 5775 hect. si se li- 
miteaza la N. si E. cu comuna 
Borduselul, la V. cu comuna 
Lehliu si la S. cu com. Lup 
sani. Coprinde trel mosii: Per- 
sica-Merlarl, proprietate a Efo- 
riel Spitalelor Civile, din Bucu- 
resti, cu o suprafa^a de 3100 



hectare si arendata cu suma 
de 41640 lei; Sighireanu, pro- 
prietate particular a, cu 2500 
hect. $i Draghiceasca, proprie- 
tare particular^, cu 175 hect. 

Dupa legea rurala din 1864, 
s'au improprietarit 78 locuitori; 
neimproprietari^I se mat afla 
179 locuitori. 

Se compune din satele : Dor- 
marunt, Sighireanu, Grindul-Pe- 
trel, Pelinul, Minea si Draghi- 
ceasca, avind re^edin^a prima- 
riei si a judecatoriei comunale 
in satul Dormarunt. 

Dupa recensamintul facut in 
1890, popula^ia comunei era de 
326 familil, sau 13 13 suflete : 
635 barba^i $i 678 femei; 1292 
RominI, 5 GrecT, 2 GermanI, 
4 Ungurl, 2 Turcl si 8 de alte 
nationality!; 1297 crestini orto- 
doxi, 2 catolicT, 12 protestantl 
si 2 mahometani; 384 agricul- 
torl, 12 meseriasl, 9 comerci- 
an^I, 8 avind profesiuni libere, 4 
muncitori $i 6 servitorl. 

Stiu carte 175 persoane. 

Sunt 253 contribuabili. 

S'a cultivat in 1892: 757 hect. 
cu gnu, 470 hect. cu orz, 20 
hect. cu ovaz, 72 hect. cu se- 
cara, 470 hect. cu porumb, 190 
hect. cu meiu, 350 hect. cu fa- 
sole, 8 hect. cu rapi^a ; 5 hect. 
erau finea^a, 30 hect. bostana- 
ril si un hect. pometun. 

Vite sunt: 6036 bol, 36 bi- 
voll, 802 cal, 125 capre, 4010 
ol, 310 rimatorl si 7 asinl. 

Comuna in 1887 -1888 avea 
6446 lei la venituri si 6959 lei 
la cheltuell 

In Dormarunt sunt 2 scoli: una 
de fete, frecuentata de 17 eleve 
si condusa de o inva^atoare, 
retribuita de comuna, si una 
de balepf, cu 33 elevl si condusa 
de un investor retribuit, de 
stat $i comuna\ 

Este o biserica, deservita de 
un preot si dol dascall. 



Teritoriul comunei este stra- 
batut de la V. spre E. de ca 
lea ferata Bucuresti-Fetesti. 

Dormarunt, sat, in jud. Ialomi^a, 
pi. Ialomi^a-Balta, pendinte de 
com. cu acelasi nume. E situat 
pe amindoua coastele vaiei Dor- 
marunt, la 1 kil. spre N. de 
calea ferata Bucuresti-Fetesti. 
Aici este re^edin^a primariel. 
Are o scoala de balep si una 
de fete, cu un inva^ator si o 
inva^atoare ; o biserica, deser- 
vita de 1 preot si 2 dascall. 

Dormarunt, vale, in jud. Ialo- 
mi$a, pi. Ialomi^a-Balta, pe coas- 
tele careia se afla satul cu ace- 
lasi nume. 

Adincimea vaiei este mica, 
iar lungimea el este de 1 1 kil. In 
partea de N. poarta numele de 
Beilicul, iar in partea de S. este 
in comunica^ie cu Valea-Culca- 
tilor. 

Peste aceasta vale trece calea 
ferata Bucuresti-Fetesti. 

Dorna, com. rur., jud. Suceava, 
situata in partea N.-V. a pla$el 
Muntele, spre V. si la 1 10 kil. de 
Falticeni. Se margine^te : la E., 
cu comuna Bro^teni, despar^in- 
du-se prin coama mun^ilor : Ca- 
lugarului, Bogolinului, Pietro^ul, 
Ciungil, Prislopul, Gruiul, Ob- 
cina-^andrului, Bida $i Obcioa- 
ra; la S., cu com. Sarul-Dor- 
nel, despar^ita prin piriul Val- 
celele si muntele Ursaria ; la V. 
si N., cu Bucovina, despar^ita 
prin hotarul Tarel, piriul Nea- 
gra-Sar jlui ^i Bistri^a. Are for- 
ma unul triunghiu drept-unghiu. 
Se compune din satele : Gura- 
Negrei, Dozanesti, Ortoaia, Rus- 
ca, Sunatori, Zugreni si Dir- 
mona, cu re^edin^a in Cozane^ti. 

Numele de Dorna e slav, in- 
semnind sus. 

Are o populate de 536 fa- 



Hosted by 



Google 



DORNA 



195 



DORNA 



milii, sau 1932 suflete (972 bar- 
bat! si 960 feme!), din car! 131 
Izraeli^i. 

Contribuabil! sunt 571. 

Are 4 bisericf, o scoala ru- 
rala mixta de baieti si una de 
fete. 

Budgetul comunei, pe anul 
1892 — 1893, avea Ja venitur! 
5 848 lei si lacheltueli 5817.65 lei. 

Vite sunt: 368 cai, 587 boT, 
1024 vacT, 3089 o!, 267 capre 
si 204 rimatori. 

Altitudinea comunei de la 
nivelul mari! atinge in virful 
Pietrosulu! 1704 m. 

E udata de Bistri^a si de pira- 
lele : Valcele, Piriul-Rece, Arinul, 
ArinasuI,Cozanesti,Ortoaia,Rus- 
ca, Osoiul, Sunatori, Secul, Nea- 
gra-Sarulu!, Negri soara si To- 
plicioara. 

Ce! ma! insemna^i munt! a! 
comunei' sunt : Buza-Bogolinu- 
lui, Pietrosul (1704 m.), Scrin- 
ciobul, Ciungi, Prislopul, Vir- 
fuI-Stegei, Sandrul, Virful-Bi- 
dei (1400 m.), Busuiocul, Ob- 
cioara, Virful-Sarulu!, Dealul- 
Calugarulul, Palmesul (1253 m.), 
Prislopul, Hasca, Colacelul, Cor- 
hana, Piciorul-Ortoaiei, Dealul- 
Cozanestilor, al-Gogosenilor, al- 
luT-Monac, Bitca-Taranul-n, Vul- 
turul, Ulmul (1 156 m.), Piscul, 
Bucinisul, Calimanelul, Ialogi^a, 
Mihailetul, Tunzaria, Rusul si 
Buza-Toplicioarei 

Padurile ce imbracau alta-data 
muntii, ace! codri nestrabatu^i 
de brad, molift si tisa, au fost 
taiate si in mare parte desfiin- 
£ate fara mila, Tisa nu se ma! 
gaseste. Ea a fost intrebuin^ata 
la cue pentru acoperit case cu 
drani^a. 

Mosia e razaseasca. Suprafa^a 
teritoriala a comunei e de 10248 
hect, din can 2845 hect. fina|. 

Nici un fel de cultura nu sc 
face aci; de altmintrel! n'are timp 
aci sa se coaca. Locuitoril se 



ocupa cu plutaria si cresterea 
vitelor. El is! aduc alimentele 
de prin tirgun, eel ma! mul{! 
pe ca! in desag!, formind un fel 
de caravane, avind cai! lega^ii 
uni! de al{i! de coada. Cite-va 
zile 11 trebue Dorneanulu! ca 
sa-si aduca provizi! din Falti- 
ceni sau Piatra. 

Locurile ma! insemnate in co- 
muna sunt : Piatra-Stanoaei', Pi- 
atra-lui-Lazar, Coltul-Acrei si Co- 
moara. Ma! sunt 5 izvoare 
cu apa minerala, din care tre! 
burcutur! (ap& feruginoasa, al- 
calina): unul pe Piriul Arinulu!, 
la 3000 m. in sus de la gura 
sa. (Acesta a fost analizat de 
d-nul Dr. Bernad), al doiiea, pe 
Osoiul, in cat. Rusca si aproape 
de malul Bistri^ei numit «Bur- 
cutul- r | , ircovniculu!» (asemenea 
analizat de acelasi), al treilea, 
un mic izvor la Gura- Arinulu!; 
iar ultimele doua la gura pi- 
riului Rusca foarte abondente 
in apa sulfuroasa. 

Din trecutul Dor?iei. Mai na- 
inte de rapirea BucovineF, toate 
satele ce £in de comuna Dor- 
na formau o singura comuna 
cu Dorna Bucovineana, tirgusor 
in care se afla si resedin^a co- 
munei. Tot teritoriul era o sin- 
gur& razasie dat£ de $tefan- 
Voda-cel-Mare in inprejurarile 
urmatoare zice tradi^ia : Voda 
pornise spre Ardeal, pe valea 
Moldove!, dar la Varna, (eel ma! 
vechiu sat din cite sunt in impre- 
jurimi unde se crede ca se vamu- 
iau toate marfurile venite din Ar- 
deal si Ungaria), se opri cu os- 
tirea, neputind inainta, de oare- 
ce drumul inainte nu era de 
cit o carare ingusta si foarte 
nepracticabila. Aci, la Varna, 
Stefan-Voda puse un stilp, ce 
se vede si asta-z!. Pe atunc! in 
Cimpulung nu eraii de cit 
cite-va case si de acolo spre 
Dorna cale de o zi nu ma! in- 



tilnea! locuin^a omeneasca, ci nu- 
ma! codri posomori^!, padur! 
fecioare. Unde e acum Tirgul- 
Dorna, intre ape, (la gura Dor- 
nei in Bistri^a) se afla o sin- 
gura gospodarie, casa buna, 
grajd, etc., propriety! ale unu! 
oare-care Gheorghi^a, ho{ ves- 
tit si rafinat si vinator neaos. 
Acesta croi si l&rgi cararea ce 
lega locuin^a lui cu tirgusoare- 
le de prin prejur. El prada la 
departar! mar! si astfel nici o 
data nu fu prins. Drumul tre- 
cind pe dinaintea case! lui, 01*!- 
ce calator, bo!er sau {aran, de 
la vladica pana la opinca, tra- 
gea la dinsul, unde era foarte 
bine primit si in deplina sigu- 
ran^a ca nu i se va intimpla 
nimic. Celor mai distins! din- 
tre mosafiri! sa! le dadea calauze 
devotate care sa-! calauzeasca 
si sa-! apere de or!-ce primejdi!. 
Ast-fel reusi el sa se faca foar- 
te cunoscut. Neavind copii cu 
prima-! so^ie, Gheorghi^a, cu in- 
voirea e!, is! ma! lua o femee cu 
care avuse tre! baieti : pe Gheor- 
ghe, Ioni^a si Grigore. Pentru 
aceasta fapta, cum si pentru o 
prad^ciune intimplata pe drum, 
dar nedovedita, Gheorghi^a fu ri- 
dicat si dus, spre a fi judecat 
de divan si Mitropolit, la Su- 
ceava. Incarcat de fel de fel de 
blanur!, intra in Suceava, unde 
ce! carora le acordase ospita- 
litate, reusesc nu numa! sa-1 
indrepta^easca catre Voda, ci 
il prezentara ca pe un mare 
bine-facator. Vod^ drept recom- 
pense, i! dSrui tot locul si pa- 
durile cunoscute numa! lu! si 
ast-fel se infiin^a razasia Dor- 
ne!. 

Hrisovul lu! $tefan-Voda se 
pastra pana la rapirea Buco- 
vinei, de cind nu se stie ce s'a 
facut, Ce! tre! fi! a! lu! Gheor 
ghi^a intemeiara : Gheorghe, sa- 
tul Gheorghi^eni de peste Bis- 



Hosted by 



Google 



DORNA 



196 



DORNA 



tri^a, Ionita, poreclit Tari^a $i 
Ciocirlan, infiin^a satul Gura 
Negrei; iar Grigore ramase in 
locul tatine-sau $i se deda cu 
tilharia, fiind forte cutezator. 
Acesta de mic era ru^inos, nu 
indraznea sa se duca pe la po- 
mene, dar pindea pe cei de 
seama lui $i le fura colaciT, nu- 
mi^f cozani. Oamenii il poreclira 
atunci Grigore Cozan. Cozan, 
urmarit pentru tilhariile lui, fuge 
pe cea d'intiiu pluta pe Bistri^a 
cu familia sa $i scoboara la 
Cruce, sat descalicat de el ; iar 
urma^ii sai, dupa un timp oare- 
care vin ?i pun inceputul satulu! 
Cozane^ti. 

La 1776, din vechea Dorna, 
se inflin^eaza doua. comune : Dor 
na-Vatra,dincolo, $iDorna-Gura- 
Negrei dincoace. Mat tirziu, in- 
mul^indu-se locuitoriT, prin des- 
lipire, se formeaza com. Sarul- 
DorniT, din care nu sunt de cit 
cite-va zeci de am de cind se 
desfacu comuna Neagra-$arului. 
Ast-fel din vechia raza^ie sunt 
acum patru comune man. Dorna- 
Vatra^i ale noastre: Dorna: Sarul 
?i Neagra, a caror populatie a 
sporit mult prin refugiarea aci 
a multor Romini din Ardeal ?i 
Bucovina. 

Nesupara^i de nimeni, stapi- 
nira raza^ii mo$ia pana. pe la 
1800, cind Dornenii revoltatT 
contra unor EvreT, ucid, in cir- 
ciutna satului de la Gura-Negrei, 
pe 9 dintre ei. Da^i in jude- 
cata, Voda. Alex. Ipsilante le 
ceru uricele mo^iilor lor, pe carl 
Invinova^ii neavindu-le, Voda 
le conflsca mo§ia $i, prin hrisovut 
din August 1800, o facu danie 
fiului sau. (Hrisovul e in stapini 
rea preotului Gh. Ortoan din 
Dorna, impreuna cu toateactele 
raza^iei). 

Dupa Ipsilante, mo$ia trecu 
prin vre o trel mini pana ce in- 
capu in acele ale familiei Bal?. 



Urmara judeca^i peste judecatl. 
Mul^I dintre raza$i au pierit in 
inchisorile Ia^ului. 

Ast-fel se petrec lucrurile pana 
petimpullui Mihail Sturdza, care 
la judecata se hotare?te ca ra- 
za$ii sa-$i rascumpcre mo^iade 
la Bal? pe pret,ul de 12000 gal- 
beni, plati^i in trei ci$turi $i 
cu condi^iunea ca, de nu vor fi 
in stare sa plateasca la timp, 
Bal? sa-$i ia mo$ia $i sa le 
inapoeze banii ce va fi primit, 
fara dobinda. Piatira o rata, 
dar cind fu la a doua nu mai 
avira Dornenii de unde face 
banii. Voda ii chema $i le pro- 
puse sa. le dea 4000 galbeni, 
insa, cu conditie ca, daruindu- 
le aceasta suma, Maria-Sasa aiba 
dreptul a esploata, fara nicT o 
plata, once mina. ar gasi pe 
mo$ie, sa-i se dea locurT pentru 
instalat fabrici $i tot combusti- 
bilul de care ar avea nevoe. 
De voe, de nevoe, se impacara 
Dornenii. Pe timpulrevolutieide 
la 1848, Voda Sturza fu invino- 
va^it intre altele, ca, sub pre- 
textul de a ajuta pe Dorneni, 
cauta a pune mina pe mo$ia 
lor. Silit fiind, M. Sturdza, 
rupe actul de invoiala ce avea 
dela Dorneni $i partizanii sai pi- 
blicaraurmatoarea indrepta^ire: 

«Art. 23. — Despre pricina 
DorneT. 

«La clevetirea despre ra$luire 
de actiri insemnatoare din rele, 
piritorii pomenesc de pricina 
Dornei. Pentru a se incredin^a 
cine-va de adevar, nu are de 
cit a lua seama la imprejura- 
rile atingatoare de aceasta pri- 
cina. 

«Satele Dornii in mun^ii Car- 
pa^i sunt locuite mai bine de 
trel mil suflete, can din vreme 
nepovestita bucurindu-se in pace 
de aceasta proprietate, au fost 
dezbraca^i de dinsa de catre 
Domnul Const. Ipsilante la 1800, 



puind a sa stapinire pe aceste 
sate, sub pricinuire ca se afla 
o domenie cnvenita Tarei, Dom- 
nul Ipsilante a facut-o danie 
fiului sau ; mai pe urma aceasta 
mo$ie, prin deosebite tocmele, 
ati trecut cu pre^ de 80000 lei 
in stapinirea familiei Bai^e^ti, 
care, sub toate ocirmuirile ce 
s'au petrecut in Moldova, in 
curgere de 30 an!, au cerut in 
zadar stapinirea ei, din pricina 
statornicel impotrivin a locui- 
torilor acelor par^T, care bizuin- 
du-se intr'o stapinire necurmata 
de multe veacuri ^i in pozi^ia 
lor prin munp ?i potece nestra- 
batute s'au ^inut in stapinirea 
proprieta^ii tor ; iar in data dupa 
numireaDomnului, fratii Bal$e$tl 
au cerut intrebuin^area puterei 
inarmate pentru a scoatedin sta- 
pinire pe aceste 3000 suflete $i tot 
cu acest prilej ei au pus inaintea 
Domnului ca sa primeasca. acele 
mo^ii cu pre£ de 6000 galbeni; 
insa Domnul au departat o a- 
semenea propozi^ie, avind in 
vedere neputin^a in can s'au 
aflat toate ocirmuirile de mai 
nainte, de a dezbraca 3000 su- 
flete in favorul unei singure 
familii, precum $i pribegirea 
acelor 3000 suflete in Bucovina, 
care se afla pe margin ea acestei 
proprietatl. In urmare dar, Inal- 
timea sa au rinduit prin cere- 
rea ambelor parp o comisie, 
indemnind pe raza^i a-?T alege 
vechili ?i toata aceasta gilcevire 
care se lan^ue de 30 am, s'au 
curmat printr'o invoire cu buna 
primire, in puterea careia 12000 
de galbeni se da familiei Bal- 
$e§ti, de catre locuitorii Dornii, 
pentru ca sa fie stinsa ori-ce 
pretence in sarcina lor. Dupa 
aceasta alcatuire, bie^ii locuitori 
ne-avind de unde plati cea intiiu 
vadea la implinirea ei in suma 
de 4000 de galbeni, Domnul 
au platit spre inlesnirea unui 



Hosted by 



Google 



DORNA 



197 



LORNE$TI 



norod nenorocit aceasta suma. 
de la sine, fara vre-o dobinda 
si in singurul scop a slobozenie! 
lor. Din aceasta suma, care s'a 
numarat fra^ilor Balsest!, Dom- 
nul, pana in ceasul acesta are 
a primi peste 2000 de galben! de 
la razas!». 

In socoteala celor 2000 gal- 
ben! despre care se spune ca 
Domnul i-a primit de la razasi, 
Voda aluat peste 1000 de plute 
din eel ma! ales lemn. 

Pentru ultima rata de 4000 
galbem, razasi! vindura, luf Co- 
nachi, Dealul-Omului, munte 
care acum face parte din tru- 
pul mo$ie! Brosteni. 

Impar^eala mosiei intre razasi 
s'a facut de inginerul francez 
Chefneux. 

Constantin Serban (in lupta 
cu Ghica), respins Mind de Ta- 
tar!, trece in Ardeal, de unde, 
cu moartea luiRacoczi, care cade 
in batalia de la Sibiu (22 Maiu 
1660), pierzind sprijinul saii din 
Transilvania, ese din Ardeal cu 
8oooamen!, lefegii tot intr'ales 
... si. .. a luat poteca peste munp 
pe la Dorna si a esit pe la Cimpu- 
lung.» 

Inca din a doua domnie a 
lui Nicolae Mavrocordat in 
Moldova (1711-1716), Nem^ii 
incep, opera^ia ce deveni ma! 
tirziii atit de fataia Moldovei, 
a inaintarii pajurilor imparatest! 
asupra hotarelor turcesti, ras- 
luind o parte din Moldova pe 
la grani^a Dornei. Nicolae Ma- 
vrocordat protesteaza cu ener- 
gie contra incalcarilor Austriei 
si o sileste la sftrsit sa se re- 
traga, amenin^ind-o cu razboiti 
din partea Turciei. 

Prin testamentul lui Gheorghe 
Lupascu Hijdau, din 1732, No- 
embrie in 7, se lasa in munp 
satul Buneni si o parte din 
Dorna, fiulul sau Nicolae. 

Gheorghe Lupascu Hijdau, 



este stramosul filologului nostru 
d. B. P. Hasdeii, si testamen- 
tul sati a fost daruit Archi- 
ve! Statului de catre dom- 
nia-sa. 

La 1803, Dorna-Sarul si Pal- 
tinisul, a Domnului Alexandru 
Ipsilante, avea 175 liuz!, platind 
3184 le! bir pe an. 

Intr'o anafora din 18 13, Iu- 
nie 22, intarita de Scarlat Ca- 
limah, la 1 Octombrie, in. pri- 
cina mosiei Dorna de la munte 
cu Lugofatul Const. Bals, se 
aduce ca dovada o carte de 
la loan Necolae-Voda. 

In comunele Dome!, pe la 
1863, se aflau peste So Turci, 
carl se ocupau cu exploatarea 
paduritor. Acestia erau stapin! 
pe avutul si viea^a Dornenilor. 
Ispravnicul de pe atunci, N. 
Canta, primind ma! multe jalbe 
de la razasi de modul cum i! 
trateaza Turci! car! le stricau 
bunele moravur!, a staruit. la 
Bucurest! si cu putere Dom- 
neasca. a venit sa-i scoata din 
Dorna. 

El chema pe to^i Turci! la 
Zastava unde era compania de 
dorobanpf si post vamal, sub 
pretext ca voeste sa-i rafuiasca 
si sa le scoata datoriile de pe 
la oatnen!. Strins! acolo, solda^i! 
pun mina pe ei, if leaga si ast- 
fel incatusa^! ii dusera la Fal- 
ticeni. 

Pentru a scapa razasi! de 
datoria ce aveau catre dinsi!, 
au dat orindele din Dorna pe 
opt an!, car! ban! s'au dat Tur- 
cilor. 

Dorna, punct vamal de trecere 
de la Dorna-Gura-Negre!, din 
jud. Suceava, in Dorna- Vatra din 
Bucovina. 

Dornei (Movila-), movild, pe 
podisul Lunge!, jud. lasi, pi. 
Bahluiul, com. Belcesti. Aceasta 



movila, precum si altele ce se 
vad, foarte dese, pe d'asupra 
podiselor aceste! comune, la dis- 
tance neregulate, se zice ca ar 
fi facute din timpurile vech!, 
servind pe atunc! ca puncte de 
observa^ie, pentru a se putea da 
de stire locuitorilor de prin sate, 
despre apropierea barbarilor n&- 
valitor! in ^ara, car! de multe 
or! se ridicau spre Hirlau si 
Suceava, capitala fare!. Strajeri! 
de pe ele, la asemene intimplarl, 
aprindeau somoioace de fin care 
le legaii in vtrful prajinelor, si 
lumina foculu! comunica de la 
o movilti la alta; la acest semn, 
locuitori! paraseau satele si se 
ascundeau prin padun, iar os- 
teni! Moldoven! plecau in frunte 
cu Domnul lor de la Suceava, 
intru intimpinarea navalitori- 
lor. 

Dornei (§arul-). Vez! §arul- 
Dornel. 

Dorneni, makala, in partea de 
E. a satulu! Ghilavesti, jud. Te- 
cuciu, com. Gaiceana. Se nu- 
meste ast-fel pentru c& locui- 
tori! ei sunt veni$! din Dorna. 

Dorne^ti, sat, in com. Podoleni, 
pi. Bistri^a, jud. Neam^u. E a- 
sezat in unghiul vae! pirialu! 
Plopesti, intre podisele Negri- 
^estilor de o parte si dealurile 
Orbiculu! de alta. Se margineste 
la S.-V. cu satul Podoleni, la 
S.-E. cu satul Zberesti-d.-s. (din 
com. Costisa), la N.-E. cu Or- 
bicul, de care se desparte prin 
dealurile cu acelas! nume. Se 
ma! numeste si Durnesti. 

Are o populate de 120 lo- 
cuitori. 

Sunt 70 contribuabiJ!. 

In sat se ajfla: 2 mor!; 2 
rotar! si I flerar. 

Numarul vitelor se urea la 
300 de capete. 



Hosted by 



Google 



DORNE?TI 



198 



DOROBANfUL 



Dorne§ti, deal, jud. Neamfu, si- 
tuat intre satul cu acelast nume 
si Zberesti-d.-s. Se detaseaza. 
din ramura dealurilor Orbicului, 
pe teritoriul comunei Podoleni, 
pi. Bistri^a. 

Donicioaei (Iazul-), iaz, in su 
prafa^a de 4 hect. 30 aril, pe 
teritoriul satului Dumeni, com. 
Cordareni, pi. Prutul-d.-s., jud. 
Dorohoiu. 

Doroban^i, sat, in partea de S. 
a com. Costesti, pi. Tirgul, jud. 
Botosani, pe valea Siena. Este 
infiin^at la 1870, pe mosia sta- 
tulut Nicseni, cu noil impro- 
prietari^t. Are o populatie de 
169 familii, sau 638 suflete; 1 
scoala, mixta, condusa de 1 in- 
vestor, platit de stat si frecu- 
entata de 37 bate^t ; o circiuma. 
Vite sunt : 230 bol si vact, 
52 cat, 475 01, 160 mascuri. 
Stupi cu albine, 89. 

Sunt 2 comercian^i si 3 me- 
seriasi in sat. 

Doroban^i, catun^ al com. Brea- 
za, jud. Buzau; are 170 locui- 
tori si 37 case. 

Doroban{ilor (Valea-), vale, 
jud. Prahova, com. Teisani, pla- 
iul Teleajenul. 

Doroban^ul, com. rur., in jud. 
Teleorman, pi. Calma^uiulut, pe 
Valea-Calma^uiuluT. 

Comuna Doroban^ul e situata 
numai in vale, inconjurata de 
toate parole de dealuri si stra- 
batuta de piriul Calma^uiulut. 

Suprafa^a comunet, cu a mo- 
siet de pe dinsa, a statulut, este 
de 3465 hect. Locuitoril impro- 
prietarift sunt in numar de 649 
pe 1008 hect.; padurea de pe 
mosia statulut are o intindere 
de 500 hect. 

Pe dealul numit Ciocirlia, des- 



pre S.-E comunel, sunt sadite 
viile statului can produc vinuri 
bune si ocupa o intindere de 
305 hect. si 500 aril. Ele au 
fost date in embatic si apoi res- 
cumparate de locuitort. 

Popula^ia este de 280 familii, 
sau 1289 suflete, din can 234 
coutribuabilT. 

Numarul vitelor din comuna 
este de 3717 capete, din carl: 
219 cat, 810 vite cornute man, 
2273 vite cornute mici si 415 
porct. 

Budgetul comunei este de lei 
8294,39 la veniturt si de lei 
6615,47 la cheltueli. 

Are o scoala, frecuentata de 
29 elevi; o biserica, deservita 
de 2 preoti si un cintaret. Pe 
apa Calma^uiului este o moara 
de macinat. 

Comunica^ia se face la N. cu 
com. Cringeni si Voda Carol la 
S., iar la S.-V. cu Mindra, pe so- 
sele vecinale. 

Pe dealurile dimprejurul co- 
munei sunt o m il^ime de ma- 
gun, ale caror numiri isi gasesc 
toate explicable in legendele 
culese din gura locuitorilor ; ast- 
fel este : Magura-TaneT , inalta de 
15/50, Tarabega si Magura-lui- 
Searpe inalta de 10 m. cu 40 
m. ocolul. Aceste magurl sunt 
insirate in directiunea spre Du- 
nare. 

Satul Doroban^ul este unul 
din cele mat vechT, Se vede 
men^ionat prin diferite hrisoave 
si documente. Pana la anul 1836 
a £inut de jude^ui Olt, facind 
parte din pi. Marginet. In no- 
menclatura com., subt domnia 
hit Constantin Mavrocordat ca 
si mat in urma, il gasim trecut 
subt numirea de Doroban^i. 

Doroban^ul (Bilarlar), sat, in 
jud. si pi. Constanta, cat. com. 
Carol I. E situat in partea de 
V. a plaset si a comunei, la 4 



kit. spre N.-V. de catunul de 
resedin^a, Carol I, pe valea Man- 
galia-Dere, fiind inchis la V. de 
dealul Bilarlar si la S. de dea- 
lul Paspala-Bair, cu virful sau 
Paspala-Iuc (137 m.). 

Siprafa^a sa este de 7094 
hect., dintre care 184 hectare 
sunt ocupate de catre gradint 
si de vatra satulut; iar restul 
este acoperit cu finete si cul- 
tivat. 

Popula^iunea sa e compusa 
din Romint, Turct si Bulgari, 
insa maioritatea este formata 
de Romint. Sunt 158 familii, 
sau 663 suflete. Unit Romini 
si-au cladit casele afara din sat, 
mai spre S. si au format a- 
colo un cuartier apart e, care 
cu timpul se mareste. Dru- 
muri comunale pleaca multe, 
care la rindul lor se mat im- 
part in diferite ramuri ducind 
pe la satele invecinate : Ca- 
rol I, Pazarli, Ghelingec, Chior- 
Cesme, Tortoman, Docuzol si 
altele. 

Doroban^ul, deal, numit si dea- 
lul-lut-Rafael, in com. rur. Bu- 
sul, pi. Dumbrava, jud. Mehe- 
din^i. 

Doroban^ul, mosie a statulut, in 
jude^ul Teleorman, plasa Cal- 
ma^uiul. Facea parte din ave- 
riie manastirestt si ^inea de ma- 
nastirea Ciocociovul. Din corpul 
acestet mosit s'a vindut, inainte 
de 1880, o mare parte, pe care 
s'a format comuna Voda-Carol. 
Restul mosiet inca este destinat 
a fi vindut in loturi locuitorilor. 

Doroban^ul, padure a statulut, 
situata pe mosia cu acelasi nume, 
jud. Teleorman. 

Doroban^ul, un cot al Siretulul, 
din dreptul satulut Barbosi, din 
jud. Covurluiu, unde a fost un 



Hosted by 



Google 



DOROBAN'fUL 



199 



DOROHOIUL (JUDEf) 



pichet, cind {arile erau sepa- 
rate. 

Doroban^ul, piriU, in comuna 
rurala Busul, plasa Dumbrava, 
jude^ul Mehedin^i. 

Doroban^ul, vale, in com. rur. 
Busul, pi. Dumbrava, jud. Me- 
hedinti. 

Doroban^ului (Crucea-), po- 
iana, in padurea Ratesti, din co- 
muna Ratesti, jud. Buzau. $I-a 
luat numele de la o cruce ce 
se afla acolo. 

Doroban^ului (Izvorul-), izvor, 
in com. Patirlage, jud. Buzau ; 
incepe de sub muntele Virful- 
Viei si se scurge in Virful-Mus- 
celuluT. 

Doroban^ului(Valea-), vale, in 
jud. Vlasca, pe proprietatea Ca 
lineasca. Isi varsa apele in riul 
Calnistea. 

Doroban{e§ti. Vezi Condrea sau 
Fotache, jud. Prahova. 

Doroban^ia, numire, ce poarta 
parte a despre N. a satulul Birla, 
jud. Teleorman. Aceasta numire 
dateaza de pe timpul domniei 
lui Mihaiu-Viteazul. 

Dorocioaia, cimpie, jud. Vilcea 
(Vezi Daroaia). 

Doroftea, munte, din sira Oitu- 
zului, jud. Bacau, pi. Trotusul, 
situatspre N. V. de satul Hirja. 

Dorofteiu, sat, face parte din 
comuna Vultureni, pi. Berheciu, 
jud. Tecuciu. E situat pe valea 
Melescanilor, la o distant de 2 
kil. si 900 m. de Vultureni si 
la E. comunei. 

Teritoriul satului este de 275 
hect. Locuitorii, fosti clacasf, 



stapinesc 25 hectare, iar pro- 
prietary, d-l Cuza, stapineste 
250 hect. 

Are o populate de 10 fa- 
milii, sau 44 suflete. 

Dorohoiana, vale, pe mosia $en- 
driceni, plasa Cosula, jud. Do- 
rohoiu. 

Dorohoianul, deal, pe mosia 
Sendriceni, comuna Sendriceni, 
plasa Cosula, jud. Dorohoiu. 

Dorohoiul, judef. 

Istoricul. Acest judef are un 
istoric mai interesant de cit al 
altora, pentru multele nenoro- 
ciri ce au suferit in toata a lui" 
intindere, la deosebite epoce ; 
- si pentru prefacerile deseinho- 
tarele si intinderea sa, chiar in 
timpurile mai noua. 

In privinfa suferinfelor sale 
se pot cita: Intrarea Polonilor 
condusi de Hatmanul Camen- 
ski la 1509, carl aprind sa- 
tele si tirgurile; prada si omoa- 
ra pana la Botosani, spre a-sif 
razbuna de navalirea facuta 
de Moldoveni in Polonia, sub 
Bogdan-Stefan-Voda, care a fost 
plin de minie contra RegeluT 
pentru ca a refuzat sa-i dea de 
sofie pe sora sa Elisabeta. 

Navalirea Tatarilor sub Bet- 
Gherei- Sultan, in mulfime de 
ceambururl la 15 10 si 1513, can 
prada si jefuesc, omoara si ro- 
besc, aprind sate si tirguri, pan& 
din sus de tirgul Dorohoiu. 

Venirea Tatarilor de la Crim, 
sub Calga-Sultan, la 1650, spre 
a pedepsi pe Vasile Lupu-Voda; 
ei trecura prin : Iasi, Hirlau, 
Botosani, Dorohoiu, Suceava, 
Cernaufi si Hotin ; — aprind si 
distrug tot ce intimpina ; prada 
si jefuesc; omoara si robesc, 
ftira distingere de clasa, etate 
si sex, lasind pustiul in urma 
lor, golind cimpurile si satele 



de sateni, de cirdurl de turme 
si de herghelil. 

Aducerea Tatarilor in 1675 
de Dimitrie Cantacuzino-Voda, 
spre a se putea apara de Pe- 
triceico-Voda, care venea cu 
trupe Polone spre a-1 detrona; 
Tataril. s v au dedat la pradare si 
ucideri, aducind man nenoro- 
cirl in multe parpf ale {are! ; dar 
mai cu deosebire in jud. Do- 
rohoiu, lasind dup& ei multe 
siliste si pustiirl. 

In privinfa prefacerilor de 
hotare si intindere, se citeaza 
mai cu deosebire: 

Luarea CetafeJ Hotinulul sub 
stapinirea Turcilor, sub pretext 
de a le servi de aparare con- 
tra Polonilor si Rusilor, ase- 
zind in ea mare garnizoana cu 
un pasa, pe la 17 13, in timpul 
domniei lui Nicola? Mavrocor- 
dat, cind se rasluira multe sate 
si mostf din prejur, formind Ra- 
iaua-Hotinului. 

Luarea BucovineT sub stapi- 
nirea Austriacilor, pretextind 
inlesnirea comunicafiel lor, din- 
tre Gali^ia si Transilvania, in 
baza tractatulul din 7Maiu 1777, 
conform Convened din 1775 
Aprilie 25, format de Impara- 
teasa Maria Tereza cu Sulta- 
nul Abdul-Hamid si pusa in 
aplicare de facto la 2 Iunie 
1777, de Generalul Baron-de- 
Enzenberg, facind serbarea oma- 
giala. Apol la 12 Oct. 1777, se 
raslui din jud, Sucevel partea 
principals ; jud. Cernaufului tot ; 
din jud. Herfel mare parte si 
din judeful Dorohoiu o buna 
parte. 

Luarea Basarabiei sub sta- 
pinirea Rusilor, sub pretextul 
despagubirel de r&zboiul urmat 
in baza tractatululf dintre Rusia 
si Turcia, facut la Bucuresti in 
16 Maiu 18 13, cind se produ- 
sera iarasl prefaced*. Luarile 
aratate, ce facura ca unele jude^e 



Hosted by 



Google 



POROHOIUL QUDEJ) 



200 



DOROHOIUL (JUDEJ) 



s& devinS mici si foarte nere- 
gulate, provocar&, prin aplica- 
rea Regulamentuluf Organic la 
1832, a se face nou& arondi- 
sare a judefelor Moldovef; cind 
jud. Dorohoiu fiind intre jud. 
Hirl&uluT si jud. Her^el, acest 
de pe urm£, g&sindu-se de tot 
mic, dupa" luarea Bucovinei, se 
lipi catr& jud. Dorohoiu ; — 
acesta fiind - ca se intindea 
mult in jos, de cuprindea si tir- 
gul Stefanesti, se raslui o parte 
din el, ce se lipi la jud. Hir- 
lau, din care apo! se forma 
jud. Botosani, ce nu exista, 
desfiin|indu-se ast-fel jude^ele 
Hirl&ului si Her^ei, de odat& cu 
al Cirlig&turei. 

Lirnite. Teritoriul este mar- 
ginit cu Bucovina, Basarabia 
si cu jud. Botosani, Despar- 
^irea luT de limitrofele ara- 
tate se face: Despre Bucovina, 
incepind de de-asupra Adinca- 
tel s'a MitoculuI-DragomirneT, 
unde face coh: cu jud. Boto- 
sani ; ie zarea dealului pe san- 
\u\ anume f&cut si la vale pe 
costise pana. in malul Siretului 
la Verpolea, de unde apuca pe 
cursul lul in jos pana la Talpa, 
unde este varsatura Molni^aT, 
cu care formeazS un cot mare 
Bucovina, in trupul Moldovei; 
de acolo pe malul Molni^ei in 
sus la Mih&ileni, si alaturea cu 
acest tirg ; trece pe linga : Si- 
n&u£i, Sueni, Mihoreni, padurea 
Budei, apof pe coama dealului 
p&na la Lucavi^a, pe san^ul ce 
este anume f&cut, de unde da 
in cursul Mamorni^eT sj pe 
matca acestui piriu pin& la v£r- 
sStura lul in Prut. Despre Ba- 
sarabia, prin cursul Prutului in- 
cepind de la Cotul-Sanihaului, 
unde face coht cu Bucovina si 
in jos pe marginea mosiilor: 
Molni^a, Pilipaufi, Oroftiana, 
Hudesti, Darabani, Teioasa, Pal- 
tinisul, Ivanc&u^i, RSdau^i, Mior- 



cani, Miculin^i, Crasnaleuca, Ghi- 
reni-Curt, Mitocul, Livenii-Mitro- 
polieT, Serpene^a, Manoleasa, 
Hri^eni si Boldisorul, unde cu 
jud. Botosani face col^. 

Despre jud. Botosani, prin 
linia incepatoare de la Prut de 
pe mosiea Boldisorul, ia pe ho 
tarul mosielor Volova^ul si Boro 
lea, trece piriul Baseului la Ha- 
nesti, apoi pe hotarul acestuia 
si al Vlasinestilor, pana la Plo- 
peni-Jianul; de acolo pe hota- 
rul mosielor: Borzesti, Tautesti, 
si Vladeni, pe malul JijieT, ce o 
trece la Calug&reni ; ia hotarul 
Mateienilor, Dimachenilor, Gau- 
renciT, PopeniT-Virnav, Braestii 
c&tr5 Bucecea, apoi" malul Sire- 
tului si pe hotarul : Ibanestilor, 
Ionasenilor, Virful-CimpuluT, tre- 
ce Valea-Sucevei, apuca la Bur- 
dujeni si se urea la deal pe la 
Adincata la Mitocil-Dragomir- 
neT, avind pe aceasta lature, din 
jud. Botosani mosiele: Movila- 
Rupta, Brateni, Epureni, Din- 
geni, Ungureni, Calugareni, Cos- 
testi, Cotirgaci, Pitulasani, Bu- 
cecea si Burdujeni. 

Teritorul, dupa prefacerile 
suferite, ajunse a fi in forma 
cu totul neregulata, care nu 
se poate asemana cu nicT o 
figura bine determinate, avind 
linia cea mat lunga de la Ma- 
mornita la Bold, si cea mai 
scurta de la Bagiura la Podul- 
Stamatei. 

De si acest jud. se afla in 
partea cea mat de sus a Mol- 
dovei, aproape de regiunea 
muntoasa a Carpa^ilor Buco- 
vinei, a car or ramuri se pre- 
lungesc in sirun deluroase, to- 
tusl este buna si favorabila 
agriculture! si viticulture!. 

Intinderea. -Teritoriul jude- 
tului esce de 210850 faici, sau 
301979 hect. si 37 arii; sau 
596720 pogoane. 

Teritoriul acesta se afla im- 



pact, la 1872, in 181 proprie- 
tor particulare man ; 32 mici 
si 30 ale Statului. 

Din toata intinderea aratata, 
28644 hect. sunt ale statului; 
7 16 10 hect. ale locuitorilor fosti 
clacasi; iar restul al particula- 
rilor. 

Dupaintrebuin^aresunt:85932 
hect. pamint de cultura; 71610 
hect. finate; 85932 hect. imas ; 
214 hect. 83 aril vie ; 4296 hect. 
60 arii gradini; 39338 hect. 
95 arii padure ; iar restul sa- 
ratun, ripi si drumuri. 

Din acest pamint se cultiva 
o treime ne cultivate sunt a- 
proape doua treimisi acoperite 
cu padure este a 8-a parte 

Orografia. Suprafa^a jud. se 
imparte in regiunea cimpeana, 
care cuprin e plasile : Baseu, cu 
Prutul-d.-j. in totalitate ; iar pi. 
Cosula cu Prutul-d.-s. m parte; 
si regiunea padureana ce cu- 
prinde plasile : Berhometele cu 
Her^a mai in totalitate; iar pla- 
sile : Cosula cu Prutul-d.-s. in 
parte. 

Dealnrile. Ele sunt con tin ua- 
rea si ramificarea \\\ mare parte 
a acelor ce vin din Bucovina, 
car! de la poaiele Carpatilor 
purcedi id in coame, apuca spre 
cimpii, si dupa o intindere mai 
mult sau mai pu^ln lunga, se 
desfac in siruri. Acestea, trecind 
cimpii Bucovinei, intra in Ro- 
minia, se intind in acest judet 
intre riurile : Prutul, Siretul si Su- 
ceava, avind intrarea pe la Mi- 
tocul-Dragomirna si pe la Mi- 
horeni. Sirul ce se introduce pe 
la Mitocul-Dragomirna, conti- 
nua directia in jos, intre Siret 
si Suceava, mai mult pe la- 
turea dreapta a Siretului. Sirul 
ce se introduce pe la Mihoreni, 
urmeazS in aceeasi inal^ime pana 
la Culiceni, de unde se ramifica 
spre Siret si Prut. Ramuradin di- 
rec^ia Siretului trece pe de asu- 



Hosted by 



Google 



DOROHOIUL (JUDET) 



201 



DOROHOIUL (JUDEJ) 



pra : Tirnaucei, pe la Dersca, Lo- 
zna, Ionaseni, pana la Goroveiu, 
avind pe partea sa dreapta se- 
sul Siretului; de acolo se des- 
parte in doT cracT, din care unul 
continua catre Siret pe de a- 
supra Prastestilor; iar altul pe 
de asupra Braestilor catre Ji- 
jia. Ramura din direc^ia Pru- 
tului trece pe la : Tirnauca 
Herta, Ibanesti, Cristesti si Da- 
mileni, de unde se desface in 
doua eulmT, din cari : una mer- 
ge pe linga Prut, pe la Orof- 
teana, Hudesti, Concetti si Pal- 
tinis; iar una merge pe Jijiea 
pe la Suharau, Liveni, Cor- 
lateni si Vladeni, in jos. Din 
culmea de pe linga Prut, de la 
Concesti si de la Paltinis, se 
desparte culmile di litre piraiele : 
Baseul, Podiga, Bodeasa si Vo- 
ovatul, carl merg m jos cam pa- 
ralel cu Prutul pana la Boldisor ; 
aci cunnindu-se, lasa libera tre- 
cerea PrutuluT, si apoT, de la 
malul sting continua in Basa- 
rabia pana catre Nistru. Aceasta 
curmatura are, pe ambele ma- 
luri ale riuluT, stinci de piatra 
granitoasa, ce formeaza baza 
dealului. 

Dintre toate aceste dealuri, se 
inal^a mai pre sus piscurile : Ma- 
gura, de linga Ibanesti ; Lipo- 
vanul, de linga Adincata; Gea- 
manul, de pe Bordea si Urlea 
de pe Darabani, pe can sunt 
puse piramidele geodezice. 

Movilele sunt mai mult ridi- 
caturi facute prin munca omu- 
lul la deosebite epoce, cu di- 
ferite destina^ii; sunt de dife- 
rite marimT si se afla in diferite 
locuri. MaT principale in acest 
judet sunt: Despina de pe Su- 
harau, Frincul si Ursul de pe 
Stubeieni. 

Vdile existente intre diferi- 
tele culmi de dealuri, sunt a- 
dincaturi intinse prin care si au 
cursul piraiele ; inavu^esc pro- 



duc^iile agricole si formeaza 
iazurT cu pesti si racif. Cele 
mai principale sunt: Valea-Ca- 
lului, Valea-Mare, Valea-Buha- 
iului, Valea-Ibanesei, Valea-Po- 
drigal, Valea-Volovatulul si Va- 
lea-Ghireni. 

Dintre sesurile riurilor si ale pi- 
raielor, ce curg pe teritoriul a- 
cestul jude£,mal principale sunt : 
Sesul Prutuluinumalde pepartea 
dreapta a riulul, cu aspect m- 
cintator si teren fertil, din loc 
in toe precurmat de poalele 
unor dealuri pana la marginea 
apel si cu frumoasele sale lunci 
cu plopT, rachi^T si lozie. 

$esul-Siretului, pe ambele ma- 
luri ale riuluT, este frumos si cu 
destula fertilitate. Sesul Jijiei pe 
ambele laturi ale riuluT, are des- 
tula intindere ; emai frumos de 
cit al Siretului si destul de 
fertil. Sesul BaseuluT, mai res- 
trins, este renumit prin bunatatea 
fmetelor si a produc^iunel gri- 
ulul, 

Pddurl sunt multe si cu va- 
riate esen^e de arbori : 

Cele mai principale sunt : Ace- 
lea ce acoper dealurile de la Mi- 
horeni pana la Her^a si Orof- 
teana ; acele ce acoper dealurile 
despre Prut pe la Damileni, Co- 
manesti, Suharau, Hudesti si 
Concesti. Acele ce acoper dea- 
lurile dintre Siret si Jijia, de 
pe Tureatca, Piriul-Negru, Der- 
sca, Virful-CimpuluT, Lozna, Io- 
naseni, partea despre Siret si 
despre Hiliseul, Pomirla, Buha- 
iul, Sendriceni, Cobila, Sauceni- 
^a, Vaculesti, Goroveiul si Bra- 
esti partea despre Jijia, Pe linga 
acestea mat sunt pe diferite 
mosii multe rediurl si dealuri; 
multe lunci si dumbravl la se- 
suri si pe malurile Prutului si 
ale Siretului. 

Cele mai principale ape, dupa 
marime, sunt: Prutul, numit de 
Ptolomeu Her as us, de Herodot 



Piretos, iar de Const. Porflroge- 
nitul Broutos ; izvoreste din Car- 
pafil Galiftei lingS tirgul Vasca- 
u{i ; intra in Rominia pe la Cotul- 
Boianulul, face prin curgerealul 
hotarul dintre Rominia si Ba- 
sarabia in acest jude{, pana la 
satul Boldisor, de unde trece 
pe marginea jud. Botosani si 
in jos parcura laturea {arel pana 
dincolo de Galafi, varsindu-se 
in Dunare, catre Reni. 

Siretul, numit din vechime 
Halup, de Ptolomeu Ierasos ; 
de Amial Gerasus; de Const. 
Porfirogenitul Siretros ; izvo- 
reste din Carpa^ii Bucovinei, 
linga satul Pursucheiu ; intra in 
Rominia pe la Vespolea, trece 
prin o parte a jude^ului, p&na 
ce, linga Han^escul-din-Deal, in- 
tra in jud. Botosani, apol curge 
in jos pana din sus de Gala^i, 
unde, la Barbosi, se varsa in 
Dunare. De si acest riu este 
mai mic de cit Prutul, dar ar 
putea fl navigabil daca i s'ar 
regula cursul dupa trebuin^a. 

Tijia izvoreste din padurea 
mosiei Hiliseul-Curt, curge in 
Iezer si trece prin el, formind 
un curent ce sepoate remarca, 
fund destul de vizibil ; apol e- 
sind curge mat prin mijlocui ju- 
de^ului pana la Plopeni-Jianu, 
de unde intra in jud. Botosani 
si curge in jos, pastrindu-sl cur- 
sul cam paralel cu Prutul, pan& 
ce da in jud. Falciulul la Sco- 
poseni, unde se varsa in Prut. 
Acest riu, de si une-orJ este 
foarte redus in timpur! sece- 
toase, are un ses fertil, care 
da minunate finale. 

Baseul, piriu, izvoreste din 
padurea de pe Cristinesri, com. 
Ibanesti, pi. Prutul-de-Sus, se 
scurge in jos pe la Hudesti, 
Havirna, $tiubeieni, Vlasinesti 
pana la Hanesti, de unde intra 
in jud. Botosani, urmmdu-si cur- 
sul pana ce se varsa in Jijia, 



59623. A/arele Dicfionnr Geogralic. Vol. JJT, 



26 



Hosted by 



Google 



DOROHOIUL (JUDEf ) 



202 



DOROHOIUL (JUDE'f) 



la Ostopceni, jud. Botosani. De 
si nu este mare, dar este repede 
in tot-d'a-una ; formeaza, in cur- 
sul sau, frumoase si marl iazurT, 
cu pest! si racT. 

Ibaneasa, izvoreste din padu- 
rea de pe Ibanesti maT din sus 
de sat, curge in jos pe la Li- 
veni, Cordareni, Vorniceni, pana. 
se varsa in Jijia la Epureni, 
jud. Botosani. 

Volova^ul, incepe de sub sa- 
tui Paltinis, curge in jos peste 
maT multe mosii, formind bune 
iazurT pana se varsa in Prut 
la Boldisor, laturea din jos. 

Podriga, izvoreste din poalele 
padurei de pe Contesti, latu- 
rea despre Darabani, se sco- 
boara m jos pe la Mileanca si 
Draguseni pana ce se varsa in 
Baseu, din sus de tirgul Saveni. 

Bodeasa, isT are inceputul pe 
mosia Pu^ureni, din un hir- 
top ; curge peste cite-va mosii 
in jos, pana se varsa in Baseu 
pe mosiea Sirbi. 

Ghirenil, incepe de pe Mior- 
cani de la Balta-Lata si se varsa 
in Prut, pe Mitoc, in laturea din 
jos a satulul. 

Molni^a, izvoreste din padu- 
rea de pe Mogosesti, se varsa 
m Siret pe mosia Talpa din 
sus de sat, dupa, ce a desem- 
nat in o buna distan^a hotarul 
despre Bucovina. 

Mamorni^a, incepe din pa- 
durea de pe Lucavi^a, se varsa 
in Prut pe Cotul-Sinihaul, dupa 
ce a desemnat parte din ho- 
tarul despre Bucovina. 

Ceie mai principale ape sta- 
tatoare saQ da Iff sunt urma- 
toarele : 

Dorohoiul (Iezerul) : lac. (Vezi 
acest cuvint). 

Manastireanul, Taz, pe mosia 
$tubeleni, de 315 hect. intin- 
dere; format pe cursul piriuluT 
Baseul, cu pestl si raci. 

Roznovanui, Iaz, pe mosia 



Stubeleni, de 315 hect., 10 ar. 
intindere, format de cursul Ba- 
seulul. 

Hanul, Iaz, pe mosia Ha- 
nesti; de 214 hect., 82 ar. in- 
tindere, format pe cursul Ba- 
seulul, cu pest! si raci. 

Al-UrsuluT, Iaz, pe mosia Plo- 
peni-Jianul, de 71 hect., 61 ar. 
intindere, format de cursul I- 
banesei, cu pestl, raci si chis- 
carl. 

Al-MisolineT, Taz, pe mosia Ta- 
tarasani, de 68 hect., 50 ar. 
intindere, format pe cursul Ba- 
seulul, cu pestl si raci frumosi. 

Al-BalicaT, Iaz, pe mosiea Bra- 
esti, de 60 hect., 15 ar. intin- 
dere, format pe cursul CiobaleT, 
cu pestl si raci bunl. 

VelnicerTul, Taz, pe Odaia- 
Bosia, de 57 hect, 29 ar. in- 
tindere pe cursul Ibanesti cu 
pestl, raci si chiscarl. 

Al-GhicaT, Taz, pe Havirna, de 
49 hect, 97 ar. intindere, pe 
cursul Baseulul, cu pestl si racT 
mulp si frumosi. 

Cal-Alb, Taz, pe Hidestii- 
MarT, de 45 hect., 50 ar. intin- 
dere, pe cursul Baseulul. 

Flondora, iaz, pe Flondora 
de 42 hect., 97 ar. intindere, 
pe cursul Volova^uluT, cu pest!, 
racT si chiscarl. 

Al-TurculuT, Taz, pe Darabani 
de 41 hect., 50 ar. intindere, 
format pe cursul Iesancal. 

Al-Racilor, Taz, pe Vorniceni 
de 35 hect., 81 ar. intindere, pe 
cursul Ibanesel, cu pest!, rac! 
si chiscan. 

Al-CiolaculuT, iaz, pe Adasaui, 
de 31 hect., 40 ar. intindere, 
pe cursul Volova^uluT, 

Al-Falcienilor, Taz pe Corlateni, 
de 28 hect., 64 ar. intindere, 
pe Putreda, cu pestl si racT. 

Al-AxintoaeT,Taz, pe HudestiT- 
MarT, de 27 hect., 20 ar. in- 
tindere, pe piriul Baseul, cu 
racT si pesti. 



Al-Borce!,!az, pe Vladeni, de 
25 hect, 80 ar. intindere, cu 
pest!, racT si chiscan. 

Al-PodrigaT, Iaz, pe Dragusani 
de 22 hect., 25 ar. intindere, 
pe cursul Podrigal, cu pest! si 
racT. 

Al-MileancaT,!az,pe Darabani, 
de 21 hect., 49 ar. intindere, 
pe Esanca. 

Al-DraguleT, Taz, pe Ibaneasa 
cu 21 hect., 9 ar. intindere, 
avind pestl si racT. 

Solul. In acest judef, par- 
tea cimpeana, in totalitate, este 
de calitate buna si fertila, afara 
de putinele parti ce sunt mai 
proaste, din cauza ponoarelor 
si a saraturilor. In compozitia 
pamintulu! bin, pe linga ele- 
mentele organice, intra ca parti 
principale : nisipul si lutul ; iar 
varul este asa de rar si in asa 
mica cantitate ca. mai nicT se ob- 
serva. Nisipul ori lutul nicaiurl 
nu predomneste, dar intra in 
compozi^iune in diferite locurT, 
cu felurite proportiunT ; de aceea 
unelepamintur! sunt usoare, mo! 
si uscacioase, avind nisip in ma! 
mare citime; altele grele, vir- 
toase si umede, avind lut in 
maT mare citime. Parole slabe 
se gasesc pe culmile si parte 
din coastele dealurilor, din va- 
lea Siretulu! despre cimp, a- 
vind aic! table de nisip, aicT 
de prund; pe regiunile padu- 
roase, goiite in totul de codri, 
numite chiar locuri padurene ; 
iar parole cele sterile pe unele 
micT locurT de pe malurile Pru- 
tuIuT si ale SiretuluT, acoperite 
in totul cu nisip, or! cu prund. 

Aplicarea mareT maioritatl a 
populatiunel, fiind la agricul- 
ture si viticultura, in care pa- 
mintul ocupa rolil principal, 
este natural ca cit se face mai 
multa intrebuin^are de dinsul, 
cu atit devine maT cautat si cu 
atit pre^ul se urea. Asa acuma 



Hosted by 



Google 



DOROIIOIUL (JUDEJ) 



203 



DOROHOIUL QUDEf) 



pre^ul unei falci loc de arat, si 
al cele! de fina| este de 20 — 
60 lei posesia anuala si de 200 
— 400 in proprietate ; a locuri- 
lor de pasunat (imas) este 1 2 — 25 
lei in posesie si 180 — 300 in 
proprietate; iar al locului cu 
padure in exploatare este de 
200 — 300 lei falcea si care varia- 
za in raport cu marimea, cali- 
tatea, esen^a arborilor si a loca- 
lise!. 

Clima este temperata si sa- 
natoasa in general, dar inclinata 
spre raceala, fiind-ca Carpa^ii 
Bucovinei sunt la o mica dis- 
tan^a. Temperatura este adesea 
variata, asa: vara se intimpla 
calduri une-ori pana la arsita, 
dupa car! vine ploaia cu ful- 
gere si trasnete, aducind atita 
raceala, ca unele plante sufar, 
iar oamenil trebue sa recurga la 
imbracaminte groasa. Iarna gerul 
inghia^a tot ; riurile si piraiele 
devin un pod solid de trecere 
a ori-ce greuta^I. Seceta si sloata 
sunt foarte ne regulate, mlocuin- 
du-se pe neasteptate una pe alta. 
Aceste repezi schimbar! se ob- 
serva ma! cu seamadeJaimputi- 
narea padurilor. Pe cit in ori-ce 
an vintul Criva^, aduce spori- 
rea racelei, pe atit vintul ves- 
tic aduce sporirea caldurei. 

Productele ale acestui ju- 
de\ sunt produsele ma! mul- 
tor ramuri ale economie! rus- 
tice, intre carl mai principale 
agricultura si cresterea vitelor, a- 
poi horticultura si vinicultura, 
apicultura, sericicultura, pisci- 
cultura, silvicultura si pietra- 
riile. 

Agricultura ce se cauta cu 
destula grija in vechime, se fa- 
cea in propor^iune restrinsa, 
in terenun alese pentru aceasta. 
De la epoca lipsei ivita in unele 
state ale Europe!, devenind ce- 
realele in pre^uri foarte urcate, 
cultivatorii, ademenip de cistig, 



au inceput a spori cu repezi- 
ciune lucrarea agriculture! in de- 
triments crestere! vitelor. Cu asa 
mod agricultura lua o intinsa 
desvoltare, in cit az! ocupa" locul 
intiiu in producpunea acestu! 
jude$. Spre asigurarea folosin- 
{ei, bunii cultivator! introdusera 
analiz&r! sistematice pentru se- 
min^e, aratur! si ingr&sarea Io- 
curilor stocite, intrebuinpnd u- 
nelte si masine agricole perfec- 
fionate. 

Intre mari! proprietari si cul- 
tivator! ce s'au distins prin a- 
plicarea si impulsia data lasis- 
temul ma! raponabil de exploa- 
tare, se pot privi : Prinpil Alex. 
Cost. Moruzzi pe Zvoristea ; A- 
dam Haretu pe Vaculesti ; loan 
Docan pe Dimacheni ; Const. 
Terenti pe Broscaup ; N. V. 
Pilat pe Miorcani si Hanesti ; 
Alex. Vasescu pe Co^usca; An- 
ton Goilav pe Havirna ; Mih. 
Misolu pe Mileanca; IosifUhri- 
novski pe Dersca si Vlasinesti. 

Pe linga acestea, improprieta- 
rirea clacasilor saten!, facuta 
in baza lege! din 1864, spori 
mult la dezvoltarea agricolS, a- 
plicindu-se mare parte dintr'in- 
si! serios la lucrarea cimpurilor 
lor. 

Cre§terea vitelor cam lasata 
la o parte un sir de an!, de- 
cazu din locul ce ocupa o- 
dinioara; dar in timpurile ma* 
noua, inteligen^a bunilor culti- 
vator!, au redesteptat-o si i-au 
dat multa desvoltare prin buna 
crestere si intrepnerea anima- 
lelor si prin ameliorarea raselor- 
Prin^ul A. C. Moruzzi, Gene- 
ralul Iordache La^escu Boldur, 
Logofatul Anastasie Basota, Pos- 
telnicul Aiecu Ventura, Stroici, 
Misolu si Gherghel, mari! cul- 
tivator! Terenti, Goilav, Ha- 
retu, Uhrinovski si alp!, au 
pus staruin^a si cheltuialS in 
efectuarea amelior&re!. Pentru 



rasa bovine, s'au adus taur! 
si vac!, somrf alese si convena- 
bile {&re! noastre, din 5j>vi$era, 
Olanda si Anglia, car! puse in 
contact cu vechea rasa bucsana" 
din localitate, au dat rezultate 
bune. Pentru rasa ovinS. se aduse 
berbec! si o! de Spania, Crimeia 
si Transilvania, carl puse in con- 
tact cu vechile rase locale: \i- 
ga!, stogomane si {urcane, au 
dat frumoase soiun. 

Pentru rasa cavalini au adus 
armasar! arab! si englej!; !epe 
angleze, austriace si ruse, care 
puse in contact cu vechea rasS. 
locals au dat so!ur! cu bune 
calit^p de t&rie, de talie si ca- 
racter, lesne deprinz&toare in 
aplicarea ce li se face. Pentru 
rasa porcinS. au adus ger! si 
scroafe, din Anglia, Polonia, 
Ungaria si Rusia, soiurile cele 
ma! alese, car! puse in contact 
ca rasa locals crea^a* si bleag&, 
au dat exemplare minunate. 

In anul 1 890 au fost vite in in- 
treg judepil Dorohoiu : Vite mar! 
cornute 54200, o! 108036, capre 

409, ca! 1 1 133) P OI *ci 24954* 

Horticultura si Vinictdtura. 
Cele ma! renumite vi! si po- 
meturi sunt la: Braesti, Copisca, 
Darabani, Dersca, DimScheni, 
Dorohoiu, Hantesti, Hiliseu, Hu- 
desti, Mih^ileni, Mileanca, Mitoc, 
Pomirla si Zvoristea. 

Sericicultura. In anul 1888 — 
89, s'au aflatin jude^73i9 stup! 
si anume : 

1 121 in plasa Baseul, 

1590 in plasa Berhometele, 

597 in plasa Cosula, 
141 6 in plasa Herfa, 
1522 in plasa Prutul-de-Jos, 
1073 in plasa Prutul-de-Sus. 
Produc^iunea mineralelor es- 
te marginita" numa! in piatr£, 
grezia, calcaricS, silicioasa" si 
gipevasa, ce se g£seste in 
diferite p5r^! pe unele mo- 
si!, dar ma! principale sunt : 



Hosted by 



Google 



DOROHOIUL (JUDE'f) 



204 



DOROHOIUL (JUDET) 



Cariera de pe Tirn&uca, unde 
din mSrimea blocurilor stin- 
coase, se estrage piatra grezia 
pentru construe^! si ornamen- 
tSri, in diferite marimL De a- 
semenea o mul^ime de bolovani 
de pieatra calcarica ce da buna 
calitate si mare cantitate de 
var. 

Cariera de pe Iv&ncau^i, din 
care odinioara se estragea gips 
in catime insemnata, bucati de 
talia in diferite marimT, pentru 
ornamente si alte trebuin^e la 
cladin. 

Industria. Pe linga fabricile 
de rachiu (velni^e) si de fa- 
ina (morl), mai sunt mici a- 
teliere de : olarie, sapunarie, 
luminarie, dubalarie, blanarie, 
croitorie, ciubotarie, fterarie, 
stolerie, etc. prin tirgurl ; iar 
dulgheria, butnaria, rotaria, co- 
jocaria si fieraria prin sate ; 
multe din feme! se ocupa si cu 
{esaturi de stergare, pinzeturi 
bune, sumane, i^ari si briie 
frumoase ; apoi laicere si scoar- 
{e, alese dup& felurite mode- 
le. Ramura {esaturilor din ur- 
ma, in un timp incepu a lua 
o frumoasa dezvoltare, prin sta- 
ruin^a si aplicarea mat multor 
proprietarese man. 

Fabricile ma! principale e- 
xistente sunt : 

Moara mecanica din Dorohoiu, 
a d-lor Hie Herscu Zoller si Com- 
pania, zidire mare si incapa- 
toare, cu toate atenansele nece- 
sare, bine formate, masinariapa- 
tentat£ complecta, dupa eel mai 
nou sistem perfec^ionat — loco- 
mobile cu putere de 180 ca! ) 
care aplicind-o la 120 puteri, 
macina pe fie-care s&ptamina 
iooo mier^e, sau 2155 hectol. 
griu in f&inii pana la cea mat 
fln& calitate, intrebuin^ind 100 
stinj. cubic! de lemne la foe. 
Are 9 valuri de la gros la fin 
si 4 pietre franceze pentru griu si 



una pentru papusoi, plus 2 pie- 
tre pentru zibruit. 

Tot stabilimentul asa cum sa 
g&seste asta-zi in starea lucra- 
toare insumeaza un capital de 
peste 500.000 lei. 

Moara mecanica din Mih&ileni 
a erezilor reposatului S. Schle- 
singer si Moara mecanic& de 
pe Radau^i a D-lor fra^i loan 
si Gheorghe N. Pilat, ambele 
cu zidurl si atenanse necesare 
bune, dar cu mult mai mici si 
inferioare in organizm si masi- 
narie, asa : cea d'intiia are lo- 
comobila cu putere de 40 cai 
si cea a doua cu putere de 24 
cat, cu valuri si pietre in rapor- 
tul incapereT si a puterei mo- 
trice, in cit cea din urma ma- 
cina 400 mler£e, sau 862 hecto- 
Utri griu pe saptamina in faina 
picla si calitate fina cu 10 stinj, 
cubic! lemne. 

Moara deapa de la Tatara- 
seni a D-lor Iaucu si Mate! fra- 
til Rosetti si moara de apa de 
pe Stubeieni a D-lui Kogalni- 
ceanu, ambele la iazurile de pe 
cursul Baseului, bine construite 
dupa sistemul eel mai perfect ac- 
tual cu pietreie si valurile in 
raport cu marimea construc^iu- 
neT; cea d'intiia cu 4 pietre si 
2 valuri pentru griu, macinind 
400 mier^e sau 862 kilolitri, 
griu in faina picla pe an, — si 
una piatrS pentru papusoi ce 
macina la 1200 mier^e, sau 
2586 kilolitri, iar cea de a doua 
cu 2 pietre, I val pentru griu 
macinind 2500 mlerte in faina 
picla si 1 piatra pentru maci- 
nat papusoi, macinind 9500 mier- 
^e pe an. 

Dubalaria din Dorohoiu si 
dubalaria din Mihaileni, in carl 
se lucreaza piele de vite man, 
dupa vechiul sistem; cea intiia 
400 — 600 pe an si cea de a 
doua 200 — 450 pe an, intre- 
buinfate in {ar&. 



Velnita de pe Hudesti, cu in- 
caperile necesare de zid bine 
facute, masinaria de aburi sis- 
tematica, care poate produce 
in 24 ore citimea de spirt in 
tarie de 32 grade Wagner, 
la temperatura de 14 gr. Rea- 
mur, din griu, — are local de 
a pune la ingrasat pana la 500 
boT. Velnita de pe Ibanesti, vel- 
nita de pe Zvoriste, velnita de 
pe Virful-CimpuluT, velnita de 
pe Tureatca, velnita de pe Tir- 
nauca, velnita de pe Dersca si 
velnita de pe Hantesti, toate cu 
incaperile necesare, masinariile 
de aburi si grajdun pentru in- 
grasatul boilor, bine formate, 
dar una de cit alta mat mica 
si inferioara m produc^ia de 
spirt, m ce priveste, de cit a- 
cea de pe Hudesti. 

Fabricele acestea de si pro- 
duc lunar pana la 209 V2 ve- 
dre sau 318570 litrur! spirt, 
dupa tabloul statistic din 1882, 
dar nu ati nict una vr'o ma- 
sina de rafinat. 

Comnnicafta. Drumurile sose- 
luite sunt prea putine in acest 
jude£ si cea mai mare parte sunt 
in starea lor.naturala. 

Cele mai principale drumur! 
in 1889 au fost : 

Mihaileni-Botosani, incepind 
de la hotarul Bucovinei ; treca- 
toarea Mihaileni-Sinauti, par- 
cura tirgul acesta, trece in jos 
pe la: Talpa, Virful-Cimpului 
si prin Bucecea, se ducelaBo- 
tosani. Acesta este eel mai bun, 
de si este eel mai vechiu so- 
seluit, — din timpul lui Mih. Gr. 
Sturdza-Voda, fund cale na^io- 
nala. 

Mihaileni-Dorohoiu, incepator 
de la drumul sus aratat, din 
direc^ia satului Piriul-Negru, a- 
puca spre N. pe din jos de 
acest sat, peste dealul Derscai, 
pe la Podul-Loznei, prin pa- 
durea de pe Buhaiu si prin a- 



Hosted by 



Google 



DOROIIOIUL (JUDET) 



205 



DOROIIOIUL (JUDEf) 



cest sat se duce la Dorohoiu. 
Acesta este soseluit fund cale 
jude^eana. Se intre^ine binisor. 

Mihaileni-Her^a, incepator din 
laturea nordica a tirgului acesta, 
trece pe la Tureatca, Culiceni, 
Fundoaia si prin Tirnauca se 
duce la Her^a. 

Mihaileni-Mamorni^a, incepa- 
tor de la drumul sis aratat de 
pe Tureatca, pe la Mihoreni, 
Mogosesti, Buda si pe la Go- 
dinesti ori pe la Lucavita, se 
duce la Mamornifa 

Mamornita - Herta, incepator 
din hotarui Bucovinei de la tre- 
catoarea Mamornita-Tureni, par- 
cura tirgul acesta, trece pe la 
Hirbova si Cotul-Sanihail se duce 
la Plerta. Acesta este cale ju- 
detiana. 

Mamornita-Darabani, incepa- 
tor de la drumul sus aratat, 
din directia satulu! Molnita, pe 
drumul ce duce la trecatoarea 
Molni^a-Noua-Sulita si prin sa- 
tele: Molnita, Filipesti si Orof- 
teana, pe la Baranca-Hudestilor 
la Darabani. Este si una din 
liniile mai principale pentru 
transporturile din plasile: Ba- 
seu, Prutul-de-Sus si Prutul-de- 
Jos. 

Herta-Darabani, incepator din 
marginea E.-N. a. tirgului, pe 
linga satul Movila, pe laturea 
piriuiui Her^usca, pana in di- 
rectia satuluT Pilipauti, de unde 
urmeaza drumul Mamornita-Da- 
rabani. 

Her^a-Dorohoiu, incepator din 
marginea estica a tirgului pe 
valea Her£uscai, trece culmea 
dealuluT din laturea Nordica, 
apuca spre Ibanesti si prin a- 
cest sat se duce la Dorohoiu. 

Darabani-Radau^i, incepator 
din marginea Estica a Daraba 
nilor, merge prin satul Paltini- 
sul, pe linga Ivancauti, Horo- 
distea si Iznova^ul la Radau^i, 
prin carl trece pana la hotarui 



Basarabiel, la trecatoarea Ra- 
dauti-Lipcani. Este cale jude- 
£eana. 

Darabani-^tefanesti, incep&tor 
din drumul sus aratat de linga 
Fintina-Palarierulul, din matca 
Valel, si ia directia spre N.-E. 
de la sosea, trece piriul Esan- 
ca, pe podul de piatr£ a lui 
Moloeca, apuca muchea dealu- 
luf, pe de asupra satului Bivo- 
lul-La^escu si pe la Codreni, 
Ratosul-Soarec de pe Nichiteni, 
pe la Avrameui se duce la Ste- 
fanesti. 

Darabani - S&veni, incepator 
din soseaua Radau£ulu! sus a- 
ratata, mai de la deal de unde 
apuca drumul la Stefanesti, ia 
catre E. pe mosia Darabani, tre- 
ce valea si piriul Podriga, pe 
podul de piatra a lui Bals, pe 
la crisma Singurica de pe Con- 
^esti ; o ia la dreapta pe rato- 
sul de pe Mileanca si inainte 
pe deasupra Tatarasanilor, tot 
muchea dealului in jos la valea 
Podrigai, unde se trece acest 
piriu, pe sub mahalaua tirgului 
si intra in Saveni. 

Darabani-Dorohoiu, se poate 
merge sau pe drumul Saveniior, 
pana la crisma Singurica de pe 
Contesti, si alaturea cu ea tot 
inainte pe linga Girbeni, la va- 
lea Baseulul, unde se trece a- 
cest piriu pe lezetura si podul 
de ia iazul Ghicai de pe Havir- 
na si pe linga acest sat, pe la 
Liveni-Sofianu, pe linga Radiul 
Trestieni se duce la Dorohoiu; 
sau se ia directia prin margi- 
nea din sus a Darabanilor la 
satul Hudesti; apol prin acest 
sat si prin Lisna la radiul Tre- 
stienei, da in drumul sus ara- 
tat si merge la Dorohoiu. 

Darabani-Botosani, incepator 
din drumul Saveniior sus ara- 
tat, de la crisma Singurica, din 
dreptul satului Tatarasani, ia 
dreapta alaturi cu acest sat si 



trecind valea si piriul Baseu la 
satul Baling, apuca spre radiul 
Vornicenilor, la Podul-Stamatel, 
unde trece Jijia si pe mosia C&- 
lugareni, se duce la Botosani. 

Rad&u{i-S&veni, incep&tor din 
marginea S. a tirgului, c&tre 
Miorcani, se ia directia si de la 
Indiciu, se apuccl la dreapta 
drumul pe la Co^usca, Nichi- 
teni si Ichimeni, si merge la 
Saveni. 

Radaufi-$tef£nesti, luind dru- 
mul la Saveni, se continue tot 
in jos de la Indiciyl pentru Sa- 
veni, sus aratat, pe linga satul 
Miorcani, pe de asupra satului 
Ghereni-Tautul, pe linga Mitoc 
Liveni-Mitropoliel, si Boldisor, de 
unde trece in jud. Botosani si 
continue in jos cam paralel cu 
Prutul, la Stefanesti. 

Radau^i- Dorohoiu, incepator 
din marginea Sudica a tirgului, 
merge pe linga coserele stapi- 
nesti de pe aceasta mosie, prin 
satul Bivolul si Mileanca; apol 
pe la Girbeni si Havirna, la Li- 
veni-Sofianu se duce la Doro- 
hoiu. 

Radau^i-Botosani, se urmeaza 
drumul Dorohoiului p^ni dupa 
Mihaileni, apol se apuca dru- 
mul Darabani-Saveni, p£n<£ la 
Tatarasani si de acolo drumul 
Darabani - Botosani. 

Saveni-Stefanesti, trecind po- 
dul de peste Baseu, la margi- 
nea tirgului, se apucS indata. la 
Vlasinesti, de unde se trece la 
Hanesti si pe la ratosui Apos- 
tolulul de pe Brateni, trece in 
jud. Botosani si merge tot in 
jos la §tefanesti. 

Saveni-Botosani, de la podul 
de pe Baseu, se \ine drept ina- 
inte pe hotarui de pe Vlasinesti 
si Stiubeleni, prin satul Plopeni- 
Jianul, la Ungurenl-Romanului; 
apol pe la Sapoeni, in jud. Botosa- 
ni, se continua pan& la Boto- 
sani. 



Hosted by 



Google 



DOROHOIUL (JUDEJ) 



206 



DOROHOIUL (JUDEX) 



Saveni-Dorohoiu, cum se trece 
podul Baseulul, ia la dreapta 
direcfia in sus prin satele Chis- 
careni si Stubeieni; trece va- 
lea si pir£ul Ibaneasa si ala- 
turl cu satul Vorniceni si pe 
la marginea din sus a padurei 
Cordarenilor, trece Valea Pu- 
tredei; apoi pe linga. Catunelul- 
Cacaina, se coboara la Jijia, 
trece pe podul din marginea 
Broscau^ilor si prin acest sat 
merge la Dorohoiu. 

Saveni-Her^a, se merge pe 
drumul Dorohoiulul pana lara- 
tosul Cordarenilor, de aid apuca 
catra ratosul Liveni-Sofian, si 
alaturl cu acest ratos, tot in sus 
pe la ratosul Uriesulul, prin sa- 
tul Cristtnesti, padurea Dami- 
leni, Ibanesti, Her£a, p&na in 
drumul Her^a-Dorohoiu ; pe care 
apoi se merge la Her^a. 

Dorohoiii-Boto^ani, se merge 
pe drumul Leordei pana pe mo- 
sia Sauceni^a, din jos de Fin- 
tina Saraculul, de aid se ia la 
stinga catra radiul Ciobalael de 
pe Vaculesti, si in jos pe la ra- 
tosul Braestilor si acel al Cotir- 
gacilor, se coboarS in valea Ure- 
chioaei si trecind aici piraul 
Sihna, se urea la drumul Mihai- 
leni-Botosani, pe care se merge 
pina la tirgul Botosanl. 

Dorohoiu-Leorda, se urmeaza 
in jos din marginea tirgului pe 
deasupra satelor Sauceni^a si 
Vaculesti, prin satul BrSesti, pe 
deasupra Pr&stestilor, si a Do- 
linel, si pe valea Leordei, pana 
la drumul ferat Leorda - Doro- 
haiu. Este cale jude^eana. 

Dorohoiu-Virful-Cimpulul, de 
la drumul Leordei, din drep- 
tul Sauceni^el, se apuca la vale 
si prin acest sat se trece la deal 
prin padurea Goroveiu-V&culesti- 
Sauceni^a, pana ce iese la cimp ; 
se da in drumul Mihailenilor- 
Botosani si se continua pe acel 
drum. 



Trecatorile peste frontiera din 
acest jude£ in statele limitrofe, 
pe unde se fac exporturile si 
unde se afla birouri vamale 
sint: Mihaileni-Sinau^i, Mamor- 
ni^a-Tureni si Molni^a-Noua-Su- 
li^a, ca sucursala a Mamorni|ei, 
de curind deschisa pentru Bu- 
covina si Radau^i-Lipcani, pen- 
tru Basarabia. 

Populafia. Maioritatea nume- 
rical a populate! este formata de 
Romini; dupa. aceea vin Rusnacii, 
parte ramasl din timpurile vechi- 
lor razboaie ; iar parte venial ma! 
incoace din Galitia si Podolia ; a- 
poi sunt EvreiT. Pe linga ace?tia 
vinfiganildintimpurileinvechite 
venitlin ^ara, dar de laa lor eman- 
cipate se raresc, amestecindu-se 
printre Romini, catra cari se 
ma! adauga : Armeni, Greci, Li- 
povenl, Nemti, PolonezI, Ungurl, 
FrancezT $i alte na^iunl. Ro- 
mini!, Rusnacii, Tiganil, Arme- 
nil, Grecii si Lipovenil, se aplica 
in cea mai mare parte la agricul- 
ture si cre^terea vitelor iar minori- 
tateala: arte, meserii si comert. 
Ne-Romini! si mat ales Evreil, 
ocupa meseriile si toate ramu- 
rile de corner^. 

Numarul populatiel din acest 
jude^, dupa recensimintul fa- 
cut in 1885, se arata a fi cle 
45781 familil, impartite ast- 
fel: 5173 in pi. Ba§eul, 5877 
in pi. Berhometele, 3843, in pi. 
Cosula, 3623 in pi. Her^a, 5524 
in pi. Prutu-d.-j., 4871 in plasa 
Prutu-d.-s., 14500 in urbea Do- 
rohoiu, 1 1 80 in urbea Her^a, 
1260 in urbea Mihaileni, 20 in 
manastirea Goroveiu. 

Mi^carea populate!, dupa ta- 
blourile anulul 1889 pentru a- 
cest jude^, este aceasta: 

Casatorii 11 70; rural! 1059, 
1 1 00, din cari: ortodocsl ar- 
meni 1 , evrei 40 ; — si urban! 
70 din carl: ort. 45, evrei 25 ; si 
anume in Dorohoiu: ortod. 14, 



evrei 12. In Her^a: ort. 1 1, evrei 
11. In Mihaileni: ortodocsl 10, 
evrei 2. 

Na?terl 6361: rural! 5672, 
din cari: ortodoxl 5292, catol. 
1, armeni, 4, evrei 375. — Ur- 
ban! 689, din carl: ortod. 223, 
cat. 10, evrei 456 si anume: in 
Dorohoiu, ort. 154, cat. 1, evrei 
229 ; in Herta, ort. 27, evrei 27 ; 
in Mihaileni, ortod. 42, catol. 9 
evrei 129. 

MorfT 3822; rural! 3296, 
din cari: ortod. 3109, catolicl 
6, arm. 3, evrei 172, — Urban! 
526, din carl: ortod. 263, cat. 
5. evrei 258 $i anume : in Doro- 
hoiu, ort. 186, evrei 147. In 
Her^a: ort. 25, cat. 1, evrei 52; 
In Mihaileni: ort. 52, cat. 4, 
evrei 59. 

Populafia, dupa statistica for- 
mata cu ocasia recensimintulul 
in anul 1890, este urmatoa- 
rea: 

Dupa sex: 62815 barba^I si 
56091 feme!, total 11 8996 su- 
flete, traitoare in comunele ru- 
rale; si 7872 barbatj, 8270 fe- 
me!, total 16 142 suflete, traitoare 
in comunele urbane. 

In total, populatiunea jude- 
{ulul este de 135048 suflete. 

Dupa starea civila, populati- 
unea rurala se imparte astfel : 

Necasatori^I 62821; casato- 
ritl 49942; vaduvl 5999; di- 
vor^I 144. 

In privin^a instruc|iunei : 7857 
stiu carte; 11 1049 nu stiu. 

• In privin^a cultulul: 1 10879 
ortodoxl; 539 catolicl; 20 pro- 
testantl; 188 grigorienl; 53 li- 
povenl; 7227 mozaicl. 

Dupa nationality!: 1 10699 
Romini; 7226Izraelip; 1 1 1 RusI; 
53 LipovenI; 168 Armeni; 7 
Greci; 589 Nemflf; 26 PolonI; 
7 Unguri. 

Dupa starea civila, popula- 
tiunea urbana din toate tirgu- 
rile: necasatorrp 9796; casato- 



Hosted by 



Google 



DOROHOIUL (J UDE T) 



207 



DOROHOIUL G^ DE T) 



ritT 5645; vaduvi 666; divor- 

W 35- 

In privin^a instructiunii: 3253 
stiu carte; 12889 nu stiu. 

In privinta cultului: 6425 
ortodoxi; 678 catolici; 17 pro- 
testanflf; n grigoriem; 30 lipo- 
veni ; 897 1 mozaici. 

Dupa nationalitati : 6075 Ro- 
minl; 8981 Izraelitf ; 312 Ru^i; 
30 Lipoveni; 17 Armeni; 19 
Greci; 707 Nemfi; 1 Italian. 

Bisericile sunt in sarcinaco- 
munelor, afara de prea purine 
pe seama proprietarilor pentru 
intretinerea serviciului si con- 
servarea edificiului. 

Din zisele ca'ize multe sunt 
in stare deteriorata si unele 
cazute in ruina. 

Conducerea clerului din in- 
tregul jude£, ce depinde de 
Chiriarhia Mitropolitulut de Iasi, 
se face de Protoereu, cu rese- 
dinta in Dorohoiu, capitala ju- 
de^ului, ajutat de 6 sub-proto- 
erei', cite unul de fie-care plasa 
cu resedin^a in : Darabani, Mi- 
haileni, Pomirla, Saveni, Tirnau- 
ca si Vaculesti. 

BisericT, actualmente, sunt 159 
incluziv manastirea Goroveiu,din 
can: 12 inchise prin reaua lor 
stare ; 23 vacante prin lipsa lor 
de preo^i si restul 124 oficiante. 
Personalul clerical este de : 1 
Arhimandrit la ma.na.st. Goro- 
veiu ; 1 protoereu ; 1 20 preoti ; 
4 diaconi; 211 cintaretT si 136 
palamarT, in carl se cuprind si 
calugariT de la manastirea Go- 
roveiu. 

Manastiri in acest jude^ au 
fost numai doua, adica. : Goroveiti 
si Mogosesti, ambele pentru bar- 
ba^i. 

Scoala. Hatmanul Anastasie 
Basota la 1838, infiin^a si in- 
tretinu, pe mosia sa Pomirla, 
scoala pentru sateni, care in 
curind deveni populata de copii. 

Marele Logofat Theodor Bals 



la [84i,infiin£a si intre^inu, pe 
mosia sa Darabani, o scoala 
unde copiii din localitate si de 
pe aiurea, inva^au carte. 

NicolaT Cristescu, originar din 
urba Roman la 1847 infiin^ase cu 
restrinsele sale mijloace, in tir- 
gul Mihaileni, intiia scoala sis- 
tematica. Spre asigurarea eT, 
dadu o casa noua bine zidita 
si incapatoare, cu expresa con- 
di^iune prin actul de danie: 
A nu se intrebuin^a vre o data 
la alta destina^ie, de cat nu- 
mai pentru local de scoala. 
Pentru inlesnirea tinerimei ne- 
voesa, de a se folosi de aceasta 
institutie, a hotarit mosiea sa 
Sinauti-Grigorcei, prin actul din 
15 Aprilie, legalizat de Curtea 
intariturilor din Iasi la 25 Aprilie 
sipiblicatin «Monitorul Oficial» 
No. 104, din 1862, cuprinzator: 
« In puterea legei (§ 1,258,1,262, 
1,272 Cod. Civ. Calim.) si in 
consecin^a dorin^elor mele, de 
a contribui la inflorirea si spo- 
rirea t scoalelor nationale, Eii 
tree in favorul Ministerului de 
Culte si Instruc^iune, toate drep- 
turile ce le am pentru partea 
din mosia Sinau^nf din acest 
judef (Dorohoiu), cumparata. cu 
actul formal de la D. Vasile 
Grigorcea din Bucovina. Mi- 
nistrul in drepturile mele, va 
trage in folosul scoalelor, a- 
ratata parte de mosie si on 
ce va mai rezulta din acele 
dreptun. Doresc ca venitul a- 
cestui fond sa se intrebuin^eze 
pentru intretinerea si inlesnirea 
elevilor saraci, ce frequenteaza 
scoala din Mihaileni, a careia 
incepere li-am dat tot eu». 

Pentru acest fond a urmat 
proces din care a rezultat 
un capital pecuniar de 1,210 
galbeni (14,510 let), care in 
conformitatea legei comunale 
din 1864, Ministerul de In- 
terne, cu oficia No. 6366, din 



17 Aprilie 1875, a dat acest 1 
ban! in dispozi^ia primaries lo- 
cale, care acum a sporit acest 
fond; si din venitul de 2,000 
de let anual, se inlesnesc elevtf sa- 
raci din Mihaileni, spre a putea 
urma cursul la $coala Cristescu, 
dindu-se si burse acelor ce se 
disting, spre a-st urma cursul 
la Gimnaziu, iar prisosul se ca- 
pitalizeaza. 

Generalul Iordache Costache 
La^escu-Boldir, la 1853, dis- 
pune infiintarea si intretinerea 
pe mosia sa Hude^tii, a uneT 
scoale .cu 4 clase si de muzica 
vocala eclesiastica; lasind a 
se cladi incaperile si dind 300 
galb. anual, pentru spesele de 
intre^inere. 

In decursul timpului, prin apli- 
carea Regulamentuluf Organic 
de la 1834 incoace, a dispozi^ii- 
lor legei din 1864, ce declara 
Instruc^ia Piblica libera, obliga- 
torie si gratuita si prin stimu- 
lentele Guvernului, scoalele se 
inmul^ira asa, ca acum in acest 
jude£, sunt : 49 scoll rurale pri- 
mare, cu ati^ia inva^atort si cu 
3,009 elevi de ambele sexe, 
adica: 45 scolt pentru baie^t si 
4 scolt pentru fete, toate in- 
tre^inute de comune si sub- 
venfionate de Stat. 

In comunele urbane sunt: 6 
scoli primare cu 10 profesorl 
si 486 elevi de ambele sexe ; 
adica 3 pentru baie^I si 3 pentru 
fete, intre^inute cu spesele comu- 
nelor si ale Statulul. 

Un gimnaziu real In urbea 
Dorohoiu pentru 4 clase, cu 8 
profesori si 49 elevi. 

Un liceu clasic de 8 clase in 
satul Pomirla, departe o oara 
cu trasura de la Dorohoiu, nu- 
mit Institutul Anastasie Ba- 
sota. Acest institut, infiin^at la 
1869, dupa testam. raposatulul 
Logofat Anastasie Basota, tran- 
scris de trib. Dorohoiu, sub 



Hosted by 



Google 



DOROHOIUL (JVDEJ) 



203 



DOROHOIUL (JUDE'J') 



No. 55 ; este condus de un 
director, dup£ programul Mi- 
nisterului si prescrierile testa- 
mentului ; are : 1 4 profesorif , 40 
elevl intern! si 30 externi. In- 
stala^ia lui este in vechea curte 
a raposatului fondator, la care 
s'auad&ugit incaperile necesare; 
inzestrat cu mobilier pentru 
scoala si internat. Pozi^ia lo- 
calitateT este placut&, cu veden 
intinse; aerul e curat si are 
gradini cu arbori fructifer! si 
legume imprejur. Intre^inera se 
face cu jumatatea venitului fon- 
durilor lasate de raposat, din 
care adesea rezulta bune econo- 
mic 

DouS scoli profesionale in Do- 
rohoiu : una pentru croitorie si 
una pentru ciubotarie, avind 
inv&taton maistri absolvent din 
scoalele respective din Iasi. 

Serviciul sanitar. Spitalele 
sunt in Rominia de lung timp 
infiin^ate, pe linga unele mana- 
stiri si biserici in numar restrins ; 
darprin progresele urmate s'au 
sporit numarul acestor stabili- 
mente bine-facatoare suferinzilor 
s&rmani, in cit acum fie-care 
jude£ are cite-va in diferite 
locality. 

De si in acest jude£ exista 
2 manastin: Goroveiu si Mo- 
gosesti, dar in actele celei in- 
tiiu nu se g&seste vr'o lamu- 
rire c'a existat linga ea asa 
institut, ci numai o bolnita 
sirapla pentru ingrijirea alie- 
nator spre vindecare prin pos- 
tire si multe rugaciuni la Sf. 
loan Botezatorul, a carui icoana 
facatoare de minuni, se afla in 
biserica manastirei. Iar in actele 
celei a doua, de si se g&sesc 
dispunerile fondatorului pentru 
Intre^inerea unei bolni^e (spital), 
dar n'apucar& a se forma cit 
a existat man&stirea. 

Ast-fel jude^ul acesta ramase 
lipsit de asemenea folositoare 



institute. Dar la 1850, dupa 
st&ruin£ele urmate, Epitropia 
Spitalelor Sf. Spiridon din Iasi, 
cu venitul a 3000 galbeni lasap 
de reposata venerabila Catinca 
Ghica, pentru a se face spital 
in tirgul Her^a, a dispus in- 
fiin^area unui asemenea stabili- 
ment cu 10 crivate, in zisa 
urbe. 

Epitropia Sf. Spiridon, ne- 
putind sus^ine in Herta un 
spital cu venitul fondului Ghi- 
cuiesti, il desfiin^a la I-iti Iuliu 
1858 si lipi si acele 10 crivate 
la spitalul din orasul Botosani 
unde func^ioneaza si azif; iar 
jude^ul Dorohoiu remasa eara 
fara un stabiiiment de cautarea 
bolnavilor. 

In decursul timpuluise infiin- 
{ara 4 spitale. 

In orasul Dorohoiu se afla 
un spital sistematic. 

Alt spital se afla in Tir- 
nauca, infiin^at dupa disposi- 
{iunele filantropice ale rapo- 
satei Maria Potlog, proprietara 
mosiei Tirn&uca, luate prin tes- 
tamentul din 6 Noembrie t 838, 
legalizat de Divanul Intarituri- 
lor de la I-iu Martie 1858, sub 
No. 686; prin testament ea 
lasa ereditar pe Alecu Sturdza, 
fiul marelui Visternic Alexan- 
dru Sturdza, il obliga pe sine 
si urmasii sai prin art. 4 al 
zisului testament, de a infnn^a 
un spital in satul Tirnauca 
sub titlul : Spitalul familiei Pot- 
log. Incaperile lui sunt de zid, 
Jing& biserica Sflntul Dimitrie 
si are 12 crivate pentru boi- 
navi. 

Spitalul din Mihaileni, s'a in- 
fiinjat la I-iu Maiu 1878. Spitalul 
acesta cu 12 crivate, sub con- 
ducerea medicului de oras, cu 
personalul necesar serviciuluT, 
are dap anuai spre intre^ine- 
re: 1200 lei de la urbea Mi- 
haileni ; 1400 de la casa jude- 



{ulul si 2400 de la comunele 
pi. Berhometele ; in termen me- 
diu primeste in cura sa 130 
barbapf si 62 femei in 1885. 

Spitalul din Saveni, a atras 
multabinecuvintare cu formarea 
lui, in localita^ile aceste depar- 
tate de resedin^a jud. si a on- 
ce centre cu institute sanitare. 
Acest spital este infiintat la 1 
August 1879, cu 12 odai si toate 
necesariile ; e condus de medicul 
arondismentulul, ajutat de me- 
dicul comunel Saveni, cu per- 
sonalul trebuincios serviciuluT, 
avind anual 7800 lei spre intre- 
tinere, dap de casa jude^eana. 
Au fost primiti in cura sa 152 
barbati si 60 femei, in 1895. 

Administrafia intregulul ju- 
det se facea in vechime de par- 
calabi si starosti, cu atributii 
multiple; de la un timp, de 
capitani cu atribjtii mai res- 
trinse; dar de sub Const. Ma- 
vrocordat-Voda de ispravnici, 
cite unul de jude£ si in unele 
cite doua, cu 2 boieri orinduip 
pentru procesele civile si impli- 
nirea darilor. Sub Regulamentul 
Organic, din 1834, se stabili cite 
un singur Ispravnic, cu atribu- 
pi curat administrative; iar 
dupa constitutia din anul 1866 
se face: in jude£ de Prefect cu 
concursul Comitetului Perma- 
nent, compus din 3 membri 
delegatT de consiliul judetean, 
format din 24 membri electivi 
si can, sub un Presedinte ales 
dinti'e dinsii, se intrunesc de 
doua on pe an, in sesiune or- 
dinara. 

Resedin^a plasilor este in ca- 
pitala fie-carei plasi, iar de la 
unirea plasilor, facuta in 1882 
luna Aprilie, resedin^ele sunt 
urbele: Her^a, pentru plasile 
Herta si Prutul-de-Sus ; Mihai- 
leni, pentru plasile Berhometele 
si Cosula; Saveni, pentru plasile 
Baseul si Prutul-dejos. 



Hosted by 



Google 



DOROHOIUL (JUDET) 



209 



DOROHOIUL (ORA?) 



Finance. In cursul anului fi- 
nanciar 1895 — 96, statul, pe 
seama sa, in acest jude{, per- 
cepu suma de 2357289 lei si 
plati pentru intre^inerea servi- 
ciilor eel privesc, suma de 
668265 lei; restul de 1688663 
il trase la Casieria Centrala. 

Jude^ul pe comptul case! sale 
percepu din veniturile ordina- 
re si extra-ordinare suma de 
231947 let; din veniturile dru- 
murilor suma de 52787 lei si 
facu pla^ile serviciilor ce-l pri- 
vesc, in suma de 201973 lei 
si in suma de 47454 lei pentru 
drumun. 

Comunele urbane pe comp- 
tul caselor lor percepura din 
veniturile ordinare suma de 
288410 lei; din veniturile dru- 
murilor, suma de 43345 lei si 
din care platindu-se cheltuelile 
a ramas un excedent de 3568 
lei. 

Comunele rurale pe comptul 
caselor lor percepura din veni- 
turile ordinare suma de 330384 
lei ; din veniturile drumurilor, 
suma de lei 66590, din carl pla- 
tindu-se cheltuelile budgetare ce 
le priveau, au dat inca un ex- 
cedent de 72977 lei. 

Marca acestui jude£ este un 
rac intins pe un scut, si incon- 
jurat cu insigniile suveranita- 
tei. 

Tradi^ia spune ca aceasta 
marca a provenit judetuluT, de 
la mul^imea, frumuse^ea si bu- 
nul gust al racilor ce se aria 
in Iezer si in alte ape ale ju- 
detuluT, iar maT cu osebire in 
acele de pe cursul BaseuluT. 

Capitala, sau resedin^a jude- 
tuluT, este acum urbea Dorohoiu, 
dar maT inainte a fost si in alte 
tirgurT ale jude^uluT. Din ve- 
chime resedin^a se afla in tir- 
gul Herta, de unde sub dom- 
nia luT loan Sandu Sturdza-Voda, 
s'a stramutat in Dorohoiu, unde 



a stat pana la 1837, c * n d * n 
Domnia luT Mihail Grigore Stur- 
dza-Voda, s'a stramutat in urbea 
Mihaileni, unde a stat pana la 
1850; iar in domnia luT Gri- 
gore Alexandru Ghica-Voda s'a 
readas in Dorohoiu. 

Teritoriul acestuT jude£ este 
impan:it dupa administratia luT 
in sase plasT si anume : Baseul, 
Berhometele, Cosula, Her^a, 
Prutul-de-Jos si Prutul-de-Sus. 
Aceasta impar^ire este facuta 
prin aplicarea regulamentuluT 
de la 1834; dar e cam nere- 
gulata si produce greutatf ; cacT 
pre cit unele plasT sunt micT 
pre atita altele sunt man. 

Comunele urbane din judej: 
sunt urmatoarele: Dorohoiu, in 
pi. Cosula; Her£a, in pi. Her^a 
si Mihaileni, in pi. Berhometele. 

Tirgurile din jude{ sunt: Da- 
rabani, in pi. Prutul-de-Jos ; Ma- 
morni^a, in pi. Her^a ; Radau^i, 
in pi. Prutul-de-Jos si Saveni, 
in pi. BaseuluT. 

Dorohoiul, ora§, si capitala jude- 
tuluT Dorohoiu, este unul din 
cele mai vechT orase ale £areT. 
Fonda^ia sa nu se arata prin acte 
sail istorie, cind si cum s'a facut, 
marginindu-se tradi^ia a ne spune 
ca este foarte vechiu. 

Stradele sunt indestulatoare 
pentru circulate, din carl maT 
principale, ceva maT regulate 
si soseluite sunt : GhifaloaeT, 
DoctoruluT, Resedin^eT, Telegra- 
fuluT, Broscau^ilor, TrestianeT ; 
pe linga can este si strada prin- 
cipals, ce-T cale jude^eana si 
intretae tirgul in lung delaba- 
riera Botosani la bariera Mihai- 
leni. Restul stradelor sunt in 
stare naturala si dupa cum in- 
timplarile le-au dat direc^iunea. 

Iluminatul stradelor se face 
de 260 finare cu lampe pentru 
petroleu. 

Popula^ia, este de 14500 locu- 



itorT, din can 7000 de diferite ri- 
turT si nafionalitaflf, intre caiT 
maioritatea este de Romlnf si 
7500 de nafiune sireligiune mo- 
zaica\ 

Dup& recensimintul din anul 
1890 sunt dup& sex: barba^T 
4637, feme! 4676, total 9313 ; 
dupa starea civila: necasato- 
rip 5848, casatori$T 3246, va- 
duvi 190, divor^ap 29, total 
9313; dupa instruc{iune : $tiu 
carte 1884, nu stiu 7429. 

Dupa cult: ortodoxT 4483, 
catolidf 448, protestan^T 17, gri- 
gorienT 1 1, lipovenT 22, mozaicT 
4432 ; dupa na^ionalita^T : Ro- 
mini 4152, Izraeii^T 4332, RusT 
312, LipovenT 22, ArmenT 17, 
Nemp 447, ItalienT 1. 

Ocupa^iile la carl se dedau 
locuitorh sunt: profesiunele li- 
bere; comer^ul in diferite ra- 
murT, industria in diferite spe- 
cialitap; iar la mare parte a- 
gricultura si cresterea vitelor. 

CrestiniT au doua BisericT cii 
4 preo^T, 1 diacon,4cintare{T si4 
palamari. Bisericile sunt: una 
mica cupatronul Adormirea Mai- 
ceT DomnuluT, facute din birne 
destejar, zidita de maT mul^T e- 
noriasT din aceasta mahala. In- 
scrip^ia s£pata deasupra useT, in 
lemn, pu^in descifrabila, arata 
ca este facuta m anul 1779, 
Aprilie 12, sub Domnul Const. 
Dimitrie Moruzzi-Voda\ 

Una mare, cu patronul Sf. Ni- 
colae, e si catedrala actuala ; 
zidita solid cu turn pe bolta 
principals. Inscrip^ia sapata in 
piatra din peretele de afara la 
usadeintrare — inlimba slavona, 
tradusa in romineste arata: 

cBlagovestivul si de Christos iubito- 
<rul, Io Stefan-Voevod, cu mila luY D- 
czeii, Domnul ^ret MoldoveY, fiu al lui 
< Bogdan-Voevod, am zidit acest tcmplu 
ecu patronul marelut lerarh si facator 
cde minunT NicolaT t si s'a savlrsit In a- 
«nul de la zidirea lumet 7003 [1494], 



69623. Marele Dicfionar Geografic. Vol. Ill, 



27 



Hosted by 



Google 



DOROHOIUL (ORA$) 



210 



DOROHOIUL (ORAS) 



«lunaOct. In 15 zile, iar DomnieY noas- 
<tre, al 30-le curg&tor». 

Ambele bisericl sunt mtre^i- 
nute de casa comunala a urbei 
Dorohoiu. Evreii au douS si- 
nagoge marl; zece scoll de ru- 
gaciunl; sase belferil pentru 
copiii mai marl de 10 anl; 8 
belferil pentru copiii mai mici, 
in can deprind limba si dog- 
mele religielmozaice. Evreii in- 
tre^in si un feredeu cu micvele 
de scaldare. Intre^inerea aces- 
tora se face din cotizatiile co- 
munita^el izraelite locale. 

In Dorohoiu se afla : resedinta 
Prefecture! si a Consiliulul Ju- 
demean, a Tribunalului si a Ju- 
decatoriel de ocol ; a Casie- 
riei Generate si a perceptiel de 
circumscrip^ie ; a corpului tec- 
nic; este scaunul Protoereulul, 
a Mediculul-Primar, a Consi- 
liului de Higiena si al Vete- 
rinarulul jude{ean;areun birou 
Telegrafo-Postal cu serviciu li- 
mitat pentru telegraf, un sta- 
biliment penitenciar. Administra- 
{iain cornunS se face de Primar, 
cu 2 ajutoare si cu concursul Con- 
siliului comunal si al persona- 
lului necesar de serviciu. Or- 
dinea publica se men^ine de: 
un poli^aiu cu 3 comisarl, 3 
sub-comisarl si 32 sergen^T cu 
seful lor. Apararea de incendiu 
o face trupa pompierilor de 12 
solda^I, condusl de un sergent- 
major, avind instrumentele tre- 
buincioase si un foisor de lemn 
inalt, pentru permanenta ob- 
servare. 

Sanatatea publica se lngri- 
jeste de: un medic comunal, 
cu doua moase titulare; un ve- 
terinar si un vaccinator co- 
munall; afara de persoanele de 
asemene profesiune cu libera 
practice. 

Ca stabiliment sanitar este 
un spital civil cu 60 crivate 
pentru b&rba{I si fern el. 



Scoli se afl<I: Un gimnaziu 
real cu 4 clase sub denumirea 
Grigorie-Alex-Ghica-Voda. Una 
scoala primara cu 4 clase pentru 
fete, unde se mva^a si felurite 
cusaturi, impletiturl si broderil. 
Doua mici scoale profesionale, 
una de croitorie si alta de 
ciubot&rie. Toate aceste intre- 
{inute de: Stat, Jude^: si co- 
muna. 

Un stabiliment de bal siste- 
matic. 

Stabilimente industriale si co- 
merciale sunt : o farmacia com- 
plecta; o tipografie bine asor- 
tata; o fabrica pentru apa-ga- 
zoasa ; o cofetarie si duice- 
^arie ; o moara mare de a- 
burl dupa eel mai noti si mat 
perfect sistem ; patru mori de 
cal, doua dubalarii de produc^ie 
ordinara ; o luminararie ; mai 
multe ateliere de: stolerie, ro- 
tarie, butnarie, caretasie, laca- 
tusarie, ferarie, hamurarie, tini- 
chigerie, caldar&rie, croitorie, ciu- 
botarie, blanarie, cojocarie etc. 
mai multe magazine de colo- 
niale, manufacturiale; bauturl 
spirtoase, depourl de fain aril, 
fer&ril, lemnaril etc. 

Alimentarea cu victualii, alte 
provizil si diferite obiecte nece- 
sare, se face zilnic: in piata 
resedintei, unde se aduna cu 
legume, laptaril, pasari, fructe 
si alte victuale; sept&minal, in 
pia^a vitelor, unde se aduna 
in fie-care Mar^I, ce-i ziua de 
tirg, obiecte de provizil, de 
furaj, de cherestea, produc^ii 
animale si felurite vite bune ; 
anual in sesul iarmaroculul de 
linga Jijia si Buhaiii, unde se 
face frumoasa adunare de la 
12 la 24 Iunie, de vite albe, 
cal, producte si industriale lo- 
cale, multa cantitate de ma- 
nufacture si diferite speciality! 
de pe la alte tirgurl. 

Alimentarea cu apa se face 



din fintini, cad cismeaua la care 
se aduce apa pe olane de la 
un bun izvor, nu da apa in 
cantitatea ce se credea. Apa 
in cele mai multe fintini este 
salcie ; purine au apa buna ; 
cea mai buna este aceia din si- 
potul lui Gheorge Ciornel; buna 
in calitate se mai poate avea 
de la sipotul de sub dealul 
Ezerulul, ce inlesneste facerea 
ape! gazoase. 

Esirele si intrarile tirgului se 
fac pe la barierile: Botosanilor, 
Ghiteloael, Mihaileni, Trestianei 
si Broscau^ilor. 

Inmormintarile se fac la 2 
cimitire crestine si 1 izraelit. 

Vitele de hrana si de munca 
a tirgovetilor, au pasunatul pe 
toloaca din jurul tirgului, ne 
supus acum la vr'o taxa. Aceasta 
toloaca data in vechime de 
Domnitor pentru trebuin|ele tir- 
govetilor, se asigura ca era cu 
mult mai mare de cit e acum, 
dar ca s'ar fi rasluit in diferite 
parti si nu s'ati putut urmari 
despresurarile, caci semnele de 
hotare fiind descriseprin hrisovul 
pastrat in Evanghelia furata din 
biserica, nu se mai stiu. 

De remarcat in Dorohoiu este 
Bis. sf. Nicolaie, facuta de Ste- 
fan-cel-Mare-Voevod, inainte de 
victoria repurtata asupra Polo- 
nilor, pe cimpurile Siretulul la 
Virful-Cimpulul si Ionaseni. De 
si a fost bogat inzestrata, cu 
odoare, pentru serviciul divin 
si cu avere pentru intretinere, 
inprejurarile si lacomia I-aii 
rapit averea si pre^ioasele in- 
zestrarl ctitoresti. Prin minune 
s'aii fost pastrat din odoare o 
Evanghelie, scrisa pe pergament 
si bine legata cu argint, in care 
era pusa copia formala, iar dupa 
al^il chiar originalul hrisovulul, 
de laDomnitorul fondator, pen- 
tru terenul tirgului s'al toloacel 
lui, dar si aceasta s'a furat cu 



Hosted by 



Google 



DOROHOIUL (OR AS) 



211 



DORUCHI-DERE 



alte lucruri din biserica in 1850. 
Vestminte Sacerdotale vechf 
n'are; cele actuale con^in un 
rind complect de stofa scumpa, 
pentru preot si diacon, date la 
1 8 19 de Ion Dimitrie Arbore, 
Doroftel Monahul si Elisabeta 
Monahia; aduse de la Moscva 
spre a lor pomenire, dupa in- 
scrip^ia greaca de pe ele. 

Catapiteazma bisericel este 
foarte veche. Pere^ii din laun- 
tru sunt zugravip cu chipurile 
sfin^ilor si tablouri din istoria 
sacra; iar din dreapta useT, in 
fa£a catre altar sunt portre- 
tele: Domnitorului Stefan -eel- 
Mare- Voevod, in haine luxoase 
(asemene celui de la biserica 
sf. Nicola! din Iasi); a soviet 
sale, Doamna Maria, si ale flilor 
luT: Bogdan si Petru Voevoz! 
si a nepotuluT saii Stefan. Ex- 
teriorul edificiulul in cea mat 
mare parte are peretii neten- 
cutyi, lucra^f din pieatra de 
Italia, cioplita si din cara- 
mizi man, din can parte zmal- 
tuite. In galerie doua rinduri, 
sunt lasate locun pentru chi- 
purile sfin^ilor, pe unde se spune 
c'au fost zugravite; de aseme- 
nea se afla si medalioane de te- 
racota zmal^uite galben si verde, 
cu diferite embleme pe ele, in 
relief. Biserica de si solid zi- 
dita, dar in decursul secole- 
lor si prin neingrijire, arata a- 
cum necesitate de a fi restaurata, 
in stilul sau primitiv, f&ra cea 
mai mica alterare, pastrindu- 
se formele vechi. 

Casele DomnestT, unde sta 
Domnitorul cind venea si unde 
era resedin^a Marelui Vornical 
Tare! de Sus, dupa spusa tradi- 
£iei se distruse prin miinl van- 
dalice si zidurile ce mai ramase 
si parte din fundamente de piea- 
tra se acoperira de pamint mult 
timp. La 1849, Iconomul Ionica 
din Botosani, stapinul unor case 



facute pe aceste locurl, punind 
la arat in gradina, plugul se opri 
in o piatra ; sco^indu-se aceasta, 
dadu de altele si asa sa gasi o 
cavitate zidita. Autoritatea lo- 
cala, in vederea vechelcredin^e, 
ca acolo ar fi comorl domnesti, 
rindui 6 slujitori, ca, cu locuitorii 
sateni, sub privigherea delegate 
luf prefectorial, sa faca sapaturi 
amauunre. La diferite adincimlse 
gasira: parti de pere^i, beciurl 
boitite si pavate, usi de piea- 
tra masiva, dar nici o inscrip- 
tie sau parpf de metal, ci numal 
o masa de marmora. Pfeatra ra- 
masa din ziduri parte s'a vindut,, 
parte s'a intrebuin^at la fonda- 
mentul actualei clopotni^e; iar 
masa de marmora s'a trimes 
la Muzeul de antichitapf din Iasi. 

Dorohoiul, stafie de dr. d.f., jud. 
Dorohoiu, pi. Berhometele, com. 
Dorohoiu, pe linia Leorda-Doro- 
hoiu, pusa in circulate la 15 
Dec, 1888. Se afla la 10 kil. 
de Vaculesti stafie finala. Inal- 
^imea d'asupra nivelului marit 
de i5o ,n -49. Venitul acestei sta^ii 
pe anul 1896 a fost de 3 5 1 6604 
lei, 77 bani. 

Dorohoiul (Lacul-). (VezI Ieze- 
rul sau Lacul-Dorohoiu). 

Dorojan, catun, in jud. Ialomi^a, 
pi. Ialomi£a-Balta, pendinte de 
comuna Cosimbesti. 

Dorostei, deal. (VezI Radiul, 
deal, com. Birles'ti, pi. Bahluiul, 
jud. Iasi). 

Dorostei, piriU, izvoraste de sub 
dealul Radiul, jud. Iasi, pi. 
Bahluiul, com. Birlesti ; formeaza 
iazurile : Buhusoaia si Dorostei 
si, dinjos de Erbiceni, se varsa 
in stinga riului Bahluiul. 

Doro^anilor (Valea-), vale, jud. 



Bacau, pi. Tazlaul-d.-j., com. 
Botesti, de pe teritoriul satulul 
Viforani, dintre dealurile Bo- 
mi$a si Nacovei. 

Doro^cani, sat, din com. Po- 
pesti, pi. Cirligatura, jud. Iasi, 
asezat pe dealul Doroscani. 
Acest sat s'astramutataicl cam 
pe la 1792, de la locul numit 
Dudaul, din cauza mlastinilor. 
Are o populate de 89 familif 
sau 451 locuitori; o biserica, 
facuta la 1785 de catraTeodor 
Bals, deservita de 1 preot, 1 
cintare{ si un eclesiarh. Satul 
se afla pe mosia Popesti. 

Numarul vitelor e de 891 ca- 
pete, din car! : 234 vite marl 
cornute, 31 cai, 543 01 si 83 ri- 
matorf. 

Doroscani, deal, pe culmea ca- 
ruia e situat satul Doroscani, 
com. Popesti, pi. Cirligatura, jud. 
Iasi. 

Doroscani, pirtti ; se formeaza 
din mijlocul satulul Doroscani, 
com. Popesti, pi. Cirligatura, jud. 
Iasi si se varsa in iazul Dudaul. 

Doroteului (Virful-), colind, In 
jud. Buzau, com. si cat. Laposul, 
in apropiere de muntele Fintina- 
Ho^ilor. 

Doruchi-Dere, vale mica, in 
jud. Tulcea, plasa Babadag pe 
teritoriul comunel Babadag ; 
se deschide din poalele sudice 
ale dealulul Iachni-Bair; se in- 
tinde spre S., in direc^ia de 
la N.-V. spre S.-E., brazdind 
partea centrala a plasel si a 
comunel; merge de-alungul poa- 
lelor de E. aledealulul Caragridi- 
Bair; taie drumul comunalBaba- 
dag-Slava-Cercheza, si, dupa 2 
kil., se deschide in valea pfrmlu! 
Babadag, pe stinga, linga ofasul 
Babadag. 



Hosted by 



Google 



DORULUI (DEALUL-) 



212 



DOSUL-CU-MORILE 



Dorului (Dealul-),deal,in jud. R. 
S&rat, plaiul Rimnicul, com. 
Buda; se desface din culmea 
C&tau^ului ; se intinde printre riul 
R.-SSrat si afluentul sau piriul 
Schitul, br&zdind partea de N. 
a comunei; este acoperit cu 
p&durT. 

Dorului (Vfrful-), virf de deal, 
in partea de N.-V. a com. Gor- 
netul-Cuib, pi. Podgoria, jud. 
Prahova. Este acoperit cu p&- 
dure. 

Dorului (Vlrful-), pise, la N. 
com. M&dulari,pl. Horezul, jud. 
Vilcea. 

Doseni, makala, in com. rur. 
Strlmtul, pi. Vailor, jud. Mehe- 
din{i. 

Dospine§ti, sat, alcom. Saucesti, 
jud. Bacau, pi. Bistri^a-d.-s., 
situat pe malul sting al Siretu- 
lul, la o departare de 6400 
m. de satul Saucesti. Sunt 30 
familie sau 123 suflete. Se nu- 
m&r2 : 5 caT, 142 vite cornute 
si 14 pore!. 

Dosul, sat, face parte din com. 
rur. Vl&desti, pi. Ocolul, jud. 
Vilcea. Este situat la V. de 
Vladesti. Are o populate de 
540 locuitori. Coptf in virsta 
descoalSsunt8s(5i b. 34f.).Prin 
centru e udat de riul Rimnicul 
si de la N. spre S. de Valea- 
Plutei, care se varsa aci in 
Rimnic. La N. si la S. e aco- 
perit de p&durile statuluT, iar 
prin centru sunt locurile arabile. 

Dosul, mahala, in jud. Mehe- 
din^i, pi. Motrul-d.-j. ; {ine de 
com. rur. Bresnifa. 

Dosul, mahala, din com. rur. Fo- 
lesti-d.-s., pi. Horezul, jud. Vil- 
cea. Are o populate scolarS de 



46 copil (22 b., 24 f.), din can 
urmeaz& 12 b&iepf. Cadeincen- 
trul comunei pe linia B&beni- 
Tirgul-Horezul. 

Dosul, deal, situat in partea 
de S. V. a cat. Cuibul, com. 
Gornetul-Cuib, plasa Podgoria, 
jud. Prahova. Este acoperit cu vii, 
livezi si izlaz. Si-a luat numirea 
dela pozi^iunea sa dosnica, ne- 
fiind in fa^a soarelu!. Pana la 
1866 a fost acoperit cu paduri 
seculare. 

Dosul, pddure particular^, supusa 
regimului silvic, aflata pe mosia 
Gradistea, com. Gradistea, plasa 
Olte^ul-d.-sus, jud. Vilcea. 

Dosul, pddure particular^, supusa 
regimului silvic, pendinte de 
com Calimanesti, plasa Cozia, 
jud. Vilcea. 

Dosul, trup de pddure a statu- 
luT, jud. Vilcea. Impreuna cu 
Muntele-Netedul si Magura-Al- 
bul, are 1625 hect. padure si for- 
meaz& p&diirea Costesti, situata 
in com. Costesti, plasa Horezul, 
impreuna cu trupurile Padina- 
Seaca, Alunul si Paraele. 

Dosul, vale, izvor&ste din partea 
de S.-E. a dealului Berivoaia, 
com. Gornetul-Cuib, pi. Podgo- 
ria, jud. Prahova, si se varsa 
in piriul S&ra£elul, tot in raionul 
com. Gornetul-Cuib. 

Dosul-Albiilor, pddure, jud. Ba- 
cau, plasa Tazl&ul-d.-j., in com. 
Barsanesti, proprietatea lui N. 
Brosteanu. Este populata de 
fagi si mesteacani. Are o intin- 
dere de 20 hect. si este supusa 
regimului silvic. 

Dosul-Ar§i{ei, munte, pe terito- 
rul mosiel Borca, in comuna 
M&deiul, jud. Suceava. 



Dosul -Babe§ului, pirtU, izvo- 
raste din muntii Bratocea; se 
uneste cu piriul Cheia si, impre- 
una, se varsa in riul Teleajenul, 
pe malul drept, pu^in mal jos 
de manastirea Cheia, in raionul 
com. Maneciul-Ungureni, plaiul 
Teleajeanul, jud. Prahova. 

Dosul-Beliei, pddure particular^, 
supusa regimului silvic inca din 
anul 1883, pe mosia Breaza, 
plaiul Prahova, jud. Prahova. 

Dosul-Bratiei,/w<2^r*?, supusa re- 
gimului silvic, comuna Albesti, 
plaiul Dimbovifa, jude^ul Mus- 
cel, in intindere de 500 hect. 
cu un masiv intrerupt si nere- 
gulat din cauza taerilor nere- 
gulate din trecut, avlnd ca e- 
sen^e principale : fag, plop si 
mesteacan. 

Se invecineste la N. cu pi- 
riul Secaturei, la S. cu padu- 
rea Strigoaia, la E. cu Albesti 
si la V. cu statul. 

Dosul-Calugarului, pddure a 
statului, in intindere de 135 
hect., pe proprietatea Cirstanesti, 
com. Otesani, pi. Horezul, jud. 
Vilcea. 

Dosul-Chirilei, pddure, jud. Pra- 
hova. VezI Dragomirescu. 

Dosul-cu-Morile, mosie a sta- 
tului, situata in com. Vladesti, 
pi. Ocolul, jud. Vilcea, fosta 
pendinte de Episcopia Rimnicu- 
lui ; s'a arendat pe periodul 
88 — 93 cu 34 2 ° ^1 anual din 
aceasta arenda s'a scazut, de 
la 1 Aprilie 1891, lei 1106 a- 
nual, pentru trupui Lespezile, in 
intindere de 65 hect. si 4697 
m. p. vindut de veci la locui- 
tori. 

Dosul-CU-Morile, pddure a sta- 
tului, in intindere de 185 hect., 



Hosted by 



Google 



DOSUL-CURTEI 



213 



DOSULUl (VALEA-) 



situata in com. Pausesti-Maglasi , 
plaiul Cozia, jud. Vilcea, si for- 
mats, din trupurile : Urzicari 
(no hect.) si Mosoroasa (75 
hect). 

Dosul-Curtei (Cirligul - Inalt), 

loc izolat, la 7 kil. spre S.-E. 
com. Brezoiul, pi. Cozia, jud. 
Vilcea. 

Dosul-Facaenilor, deal, spre 
S.-V. de com. Manectul-Ungu- 
reni, plaiul Teleajenul, jud. Pra- 
hova. 

Dosul-Mare, deal, in com. rur. 
Albulesti, pi. Dumbrava, jud. 
Mehedin^i. 

Dosul-Mare, deal, in com. rur. 
Biltanele, pi. Motrul-de-jos, jud. 
Mehedinti. 

Dosul-Mare, loc, jud. Dolj, pi. 
Amaradia, com. Melinesti, unde 
piriul Muerisul se varsa in riul 
Amaradia. 

Dosul-Magurei, padure, jude^ul 
Neam^u, din trupul mosiei: Pi- 
pirigului si Cantonul - Domnes- 
nicului; este prop. statuluT. 

Dosul-Mitule^tilor, padure par- 
ticulars, supusa regimuluT silvic, 
pendinte de com. Pojogi, plasa 
Cerna-d.-s., jud. Vilcea. 

Dosul-Moliviilor, loc izolat, la 
N.-V. de comuna Batrini, plaiul 
Teleajenul, jud. Prahova. 

Dosul-Muntelui, munte, in jud. 
Suceava, com. Madeiul, pemo- 
sia Borca. 

Dosul-Pietro§i^ei (Muntele-), 

padure particular^, cu o supra- 
fa^a de 200 hect., supusa regi- 
muluT silvic, com. Brezoiul, pi. 
Cozia, jud. Vilcea. 



Dosul-Pristolului, cring,m com. 
rur. Pristolul, pi. Cimpul, jud. 
Mehedinti. 

Dosul-Popei, loc, com. rur. Pa- 
dina-Mica, pi. Dumbrava, jud. 
Mehedinti, pe unde trece Brazda- 
luMorgovan. 

Dosul-Racului, padure, in jud. 
Mehedinti, pi. Motrul-d.-j.; {ine 
de com. rur. Miluta. 

Dosul-Rlului, sat, din jud. Ar- 
ges, pi. Oltului, pendinte de 
com. rur. Stoiceni-Plesoiu. 

Dosul-Rusiei, padure a statuluT, 
in intindere de 15 hect., pe pro- 
prietatea Cirstanesti, com. Ote- 
sani, pi. Horezul, jud. Vilcea. 

Dosul-Sacului, lac, in comuna 
rurala Imoasa, plasa Motrul-de- 
Sus, jud. Mehedinti. 

Dosul-Sandei, catun, al comu- 
nei Gropsani, la V. pi. Olte^ul- 
Oltul-d.-s., jud. Romana^i, situat 
pe niste dealuri cu 185 m. d'a- 
supra nivelulul marei. Are 133 
locuiton. 

Dosul-Sandei, mosie a statuluT, 
jud. Dolj, pi. Dumbrava-d.-s., 
com. Breasta, arendata de la 
1887—97 cu 320 lei anual. Are 
padure pe dinsa. 

Dosul-Sandei (Zavoiul-), pa- 
dure a statuluT, pe teritoriul 
com. Breasta, pi. Dumbrava-d.- 
s., jud. Dolj. Face parte din 
ocolul Bucova^ul, circumscripta 
XVIT silvica. Intinderea eT e de 
vr'o 20 hect. Este compusa din 
plopT si salciT. 

Dosul-Ursului, padure, supusa 
regimuluT silvic, pe mosia Do- 
sul-UrsuluT, com. Leresti, plaiul 
Dimbovi^a, jud. Muscel, in intin- 



dere aproximativa de 350 hect. 
cu un masiv des si compus din 
fag, plop si mesteacan si, spre 
virf, pu^in molift. Este situata in 
regiune muntoasa, cu pantere- 
pezT. Se margineste la N. cu 
Zanoaga, la S. cu Bojorita, la 
E. cu Riul-TirguluT si la V. cu 
Boldul. 

Dosul-Valea-Chiliei. VezT Tru- 
purile-de-Padure, jud. Muscel. 

Dosul-Vulturilor, padure a sta- 
tuluT, in intindere de 20 hect. 
pe proprietatea Cirstanesti, co- 
muna Otesani, plasa Horezul, 
jud. Vilcea. 

Dosului (Dealul-), deal, jude^ul 
Dolj, plasa Dumbrava-d.-s., co- 
muna Cernatesti, la S. comuneT. 
Se desparte de Dealul-CaluluT 
prin Valea-Seaca sau Valea-Cer- 
natestilor. 

Dosului (Dealul-), deal, in co- 
muna Golesti, plasa Riurile, ju- 
de^ul Muscel. 

Dosului (Piscul-), /*><:, pe creas- 
ta siruluT de dealurT ce braz- 
deaza in lung si lat com. Cos- 
testi, pi. Horezul, jud. Vilcea. 
Acest sir de dealurT se prelun- 
geste pe toata partea de E. a 
comuneT, in stinga riuluT Cos- 
testi. 

Dosului (Piriul-), piriii, judejul 
Vilcea ; izvoreste din spre dea- 
lurile comuneT Olanesti ; se im- 
preuna cu piriul Vilceaua, in 
raionul comuneT Muereasca-de- 
Sus, plaiul Cozia, si se varsa 
in riul Muereasca. 

Dosului (Valea-), vale, com. 
Olanesti, plaiul Cozia, jud. Vil- 
cea. Aceasta vale se vars& in 
riul Olanesti, pe teritoriul co- 
muneT Olanesti. 



Hosted by 



Google 



DOSULUI (VALCEAUA-) 



214 



DOZESTI 



Dosulul (Valceaua-), z># /^a, ju- j 
de^ul Vflcea. Vezf Porcilor, deal, 
continuare a mun^ilor Arnota 
?i Buila. 

Dosurile, sat, face parte din co 
muna rurala Valea-Calugareasca, 
pi. Cricovul, jud. Prahova. 

Dosurile, piriias, jud. Neam^u, 
ce izvoreste din Dealul-Doho- 
taria, com. Dobreni, pi. Piatra- 
Muntele; trece prin valea unui 
vechiu si desfiin^at iaz si, unin- 
du-se cu piriiasul Calugari^a, 
se varsa in piriul Almasul. 

Do^elul, ramura de munft, jud. 
Neam^u, ce se intinde perpen- 
dicular pe ramura muntelui Tar- 
caul, in direc^iune V.-E., pe te- 
ritoriul comunef CaluMapa, prin- 
tre piriul Calul, ce curge pe 
sub coastele sale despre N. si 
piriul Iapa despre S. 

Poseda in forma^iunea paturi- 
lor: marne salifere, calcar si 
depozite mal vech! eocenice, 
cum sunt depozitele greziunilor 
de Sztaolka. 

Aicea sunt multe vararil; va- 
rul scos din bolovaniT de cal- 
car compact si curat, de co- 
loare cenusie, este superior ce- 
luf facut din bancurile de cal- 
car argilos, ce vin asezate mat 
catre baza muntelui. Asemenea 
din aceasta sira. de mun^i se 
scot pietre pentru construc^ie. 

Dotarie (Pe-), poiana, in cat. 
Slobozia, com. Badeni-Ungureni, 
plaiul Dimbovi^a, jud. Muscel. 

Dotarie! (Dealul-), deal, la V. 
de com. Poenari, jud. Muscel, 
plaiul Nucsoara. E situat intre 
jud. Muscel $i jud. Arges. 

Doua-Circiumi, loc izolat, in a- 
propiere de gara Buda, jud. 
Prahova, pi. Cimpul. Aci se face 



in fie-care an de doua or! tir- 
gurf, la ambele sfinte MariT, 
(15 August si 8 Septembrie). 

S'a numit Doua-Circiumi de 
la cele doua hanurl, asezate in 
cimp, fa^a in fa^a, si in jurul 
carora se \\n obisnuitele tirguri. 

Inainte vreme aci era sta^ie 
de cat de posta, intre Ploesti 
si Cimpina (cu 16 cai de rind) 
si a existat pana la 10 Iunie 
1878, cind s'a pus in circulate 
linia ferata Ploesti-Predeal. 

Doua-Mai, sat, in jud. Cons- 
tanta, pi. Mangalia, cat. com. 
urb. Mangalia. Este situat in 
partea S. a plasei si cea N. a 
comunei, la 12 kil. spre N. de 
resedin^a, la poalele meridionale 
ale dealului Tatligeac, nu de- 
parte de malul MareT, linga. so- 
seaua judeteana Constan^a-Man- 
gaiia. Are o intindere de 115 
hect., din can 15 hect. ocupate 
de vatra satuluT, cu 29 case. 

Popula^iunea sa este de 29 
familii cu 90 sufl., top Romini, 
ocupindu-se cu agricultura si 
cresterea vitelor. 



Doua-Movile (Dealul la), deal, 
in jud. Constanta, pi. Silistra- 
Noua, pe teritoriul com. rur. 
Satul-Nou, si anume pe acela al 
cat. sau Ptrjoata ; se desface 
din satui Coslugea; se intinde 
spre E., intr'o direc^iune gene- 
rala de la S.-V. spre N.-E., 
brazdind partea N. a placet si 
a comunei; sT-a luat numele de 
la doua movile naturale, ce se 
gasesc pe muchia luT, una linga 
satul Pirjoaia, de 142 m., domi- 
nindu-1, alta spre E. prelungi- 
rea numita Dealul-de-la-Cetate ; 
ramifica^iile sale de N. se termina 
pe malul dobrogean al DunariT, 
facindu-1 inalt si ripos, pe alo- 
curea si stincos ; este acoperit 
cu fine^e, semanaturi si la poale 



cu tuferisuri ; pe muchia sa mer- 
ge drumurile comunale Pirjoaia- 
Oltina si Pirjoaia-Satul-Nou. 

Dovinca, lac mic, in jud. Tul- 
cea, pi. Sulina, com. rur. Sa- 
tul-Nou, catunul Letea, situat 
in partea centrala a plasii si 
V. a com. Este format de lacul 
Mati^a si inconjurat cu stuf de 
toate parole. Are 35 hect. in- 
tindere, produce putin peste. 

Dovlecelului (Valea-), vale, in 
jud. Constanta, pi. Hirsova, com. 
Groapa-CiobanuluT, cat. Cadi- 
Cisla ; se desface din poalele 
Estice ale dealului Eschi-Sarai; 
se indreapta spre spre V. si, 
dupa un drum de 2 1 fe kil,, mer- 
ge de se deschide in lacul Ha- 
zarlic-Ghiol, curge printre dea- 
lurile Hazarlic si Eschi-Sarai 
pe de o parte si Cadi-Cisla 
pe cea l'alta parte ; este situata 
in partea N. a com. si a cat. 
si la partea V. a plasei ; este 
taiata de soseaua judeteana 
Eschi-Sarai-Hirsova. 

Doze^ti, com. rur., jud. Vilcea, 
pi. Cerna-d.-j., compusadin 7 ca- 
tune : Ca^etul, Cuci, Jugravi, si 
Fartatesti. 

E situata pe valea Geamana, 
la 60 kil. departe de capitala 
jude^ului si la 17 — 20 kil. de a 
plasei. 

Are o populate de 555 fa- 
milii sau 2104 locuitorl (107 1 
barba^i si 1033 femei), in care 
intra si 4 familii de Tigani. 

Contribuabili sunt 420. Case 
de locuit 551. 

In comuna sunt 7 biserici. 
Locuitorii se ocupa parte cu 
agricultura, parte cu alte meste- 
sugurJ. 

Vite sunt: 38 cai, 296 bo!, 
488 vaci, 245 vi^ei, 81 capre, 
985 01 si 581 porci. 

Locuitorii sunt mosneni; 35 



Hosted by 



Google 



DOZESTI 



215 



DRACEA 



s'au improprietarit la 1864, cand 
l\ s'au dat 70 hect. din mosia 
d-lui V. Giulescu si din a Ru- 
ginosilor. 

Scoala dateaza in comuna 
dela 1857. Cladirea e proprie- 
tatea comunei. Se frecuenta de 
4 cop'n, din numarul de 251 (136 
baep si 115 fete). Stiu carte 
171 barbaflf si 3 femei. Cu in- 
tretinerea scoalei statul cheltue- 
sce anual 1242 lei. 

Vatra satuluT, cu izlaz cu tot, 
are 300 hect. pamint. 

Tuica se fabrica pana la 2500 
decalitri anual. 

Veniturile comunei se urea 
la 5356 lei anual si cheltuelile 
la 5 3 54 lei. 

Locurile din jurul com. sunt : 
Gemineaua, Omoriceasi Giulesti. 
E brazdata de : Dealul-lui-Din, 
Catetul, Omoricea, Piscul-Crucei, 
Piscul-Rangai, (fosta proprietate 
din vechime a unui turc Ran- 
ga) ; Valea-lui-Spatar. Riul Cerna 
formeaza partea de E. a comu- 
nei Dozesti. 

Dozesti, sat, face parte din com. 
rurala Dozesti, jud. Vilcea, pi. 
Cerna-d.-j. Are o populatie de 
239 loc. (127 barbati si 1 12 fe- 
meT). Cade cam in centrul co- 
munei, linga riul Geamana. Are 
o biserica rezidita de enoriasT 
la anul 1875. Copii in virsta 
de scoala sunt 167 (88 baetf si 
79 fete). 

Dozesti, deal, in jud. Vilcea, pi. 
Cerna-d.-j., com. Dozesti, pe care 
se cultiva 179 hect. vie. 

Dozesti, pddnre particular^, su- 
pusa regimului silvic, apartinind 
de com. Dozesti, pi. Cerna d. j., 
jud. Vilcea. 

Drac (Cap-de-), insula, in jud. 
Tulcea, plasaSulina, peteritoriul 
comunei urbane Chilia-Vechie ; 



un alt nume al ostrovului* Tata- 
rul (vez! acest nume). 

Draca, deal, in jud. Constanta, 
plasa Silistra-Noua, pe teritoriul 
comunelor rurale Cilnia si Gir- 
li^a, servindu-le chiar ca hotar 
despar^itor; se desface din ra- 
mifica^iile nord-vestice ale dea- 
lului Canli-Dere, se intinde 
spre Nord, avind o direc^iune 
generala de la S.-E. spre N.-V., 
brazdind partea nordica a 
plasii, cea vestica a comunei 
Cilnia si cea nord-estici a co- 
munei Girli^a. Se intinde printre 
Dunare si valeaLicina, afluenta 
sa, Se ridica panS la o ina^ime 
de 130 m. Virful Dervent ma- 
soara 125 m.; ondula^iunile sale, 
ce merge spre Dunare, fac 
acesteia malul inalt si ripos, 
precum si pe acei al vail Licina. 
Pelapoale este acoperit cu pa- 
duri,iar pe mnchie si coaste cu 
tuferisun si fine^e. Estetaiat de 
douadrumurl comunale: Bugeac- 
Cilnia, care in parte se afla 
la poalele sale orientale, si Ga- 
li^a- Cilnia. 

Dracea, comuna rurala, pe valea 
Calmatuiului', jud. Teleorman. 
Are doua catune : Paragina si 
Zlata. Comuna Dracea este si- 
tuata in vale, pe loc ses, iar 
catunele sunt pe partea stin- 
ga a Calmatuiului. Cat. Zlata 
este la N.-V. comunei, la o de- 
parture de 2 V2 kil. si Paragina 
la N., la departare foarte mic& 
unele de altele. 

Se invecineste la E. cu com. 
Ologi, la N. cu mosia Putineiul, 
laS. cu domeniul StatuluiTurnul 
si la V. cu mosia StatuluT Se- 
garcea si cu o mica" parte din 
mosia Li(a. 

Teritoriul comunei" are o su- 
prafaja de 3000 hect. Locui- 
tori improprietartyT sunt 1 14, pe 
o intindere de 525 hect. : in 



c&tunul Paragina, 55 locuitori 
pe 268 hect., iar in c&tunul 
Zlata, 46 locuitori pe 2 1 8 hect. 
Viile locuitorilor ocup& o intin- 
dere de 91V4 hect. 

Linga" casele proprietaYrf se 
afla un elesteu cu peste si o 
livede cu pruni* ca de 2 pogoane. 

P&mintul este de o fertilitate 
excep^ionala. 

Popula^ia comunei* cu a cStu- 
nelor este de 485 famili? sau 
1890 suflete, din carf 267 con- 
tribuabill. 

Numarul vitelor din comuna 
si catune este de 5464 capete : 
vite corn, mari 1 1 57, ca! 272, 
vite corn, mici 3123, porci489. 

Produc^iunea agricola pe anul 
1892 a fostde: 9581 hect. griu 
si 2678 porumb. 

Budgetul comuneJ este de lei 
3622.18 la venituri si de lei 
3585.92 la cheltueli. 

Are: o scoala, intre{inut& de 
stat si frecuentata de 28 elevi ; 
doua bisericT, una in Dracea, de- 
servita de 3 preopf si 2 cint&rety 
si a doua in catunul Zlata, de- 
servit& de un preot si 2 cinta- 
rep. 

Are doua morl, una cu aburi 
si alta pe apa C&lma^uiului. 

Comuna Dracea se leag£ cu 
calea nationals. Turnul-Alexan- 
dria prin o soasea vecinal&; cu 
comunele Ologi si Putineiul a- 
semenea se leaga" prin sosele 
vecinale. Din calea nationals 
Turnu-Alexandria, la S. com. 
Dracea, s'a construit o ramurS 
de sosea vecinale care trece 
prin sat, apuc& spre catunul 
Ulmeni pentru a ajunge la 
comuna Mavrodin. AceastS sosea 
este incepjta din anul 1873 si 
traseul el urmeaz& vechiul drum 
al Mavrodinului. 

Pe la extremitatea de Vest 
a mosiei Dracea, trece vechiul 
val al lui Trajan, numit de 
locuitori Troianul, si care, ve- 



Hosted by 



Google 



DRACEA-ALBA 



216 



DRACSANI 



nind de la Dunare, se indrepteaza 
pe aci spre com. Putineiul. 

C&tunul Zlata, care s'a alipit 
in 1882 la com. Dracea, facea 
parte mai inainte din comuna 
Ologi. 

In timpul rezbelului din 1877, 
Imparatul Rusiei isi stabilise 
cartierul in aceasta comuna, 
chiar in locuin^a proprieta^ii. 

Dracea- Alb a, piriias, format pe 
teritoriul com. Racoasa, jud. 
Putna; se varsa in $usi{a. 

Dracea-Mare, piriias, format pe 
teritoriul com. Cimpurile, jud. 
Putna; se varsa in Susi^a. 

Dracea-Mica, piriias, format pe 
teritoriul com. Cimpurile, jud. 
Putna; se varsa in Susi^a. 

Dracilor (Iazul-), iaz, in com, 
Todireni, mosia Todireni, pi. 
Jijia, jud. Botosani. 

Dracsenul, lac mic, la V. satului 
Gura-Girlu^ii din com. Bertesti- 
d.-j., jud. Braila. 

Dracsini, sat, pe coasta de deal, 
in dreapta lacului Dracsani, in 
partea de Nord-Vest a com. 
Dracsani, pi. Miletinul, jud. Bo- 
tosani, si pe mosia Dracsani, cu 
o suprafa^a dfe 2072 hect., pa- 
mint atit al locuitorilor cit si 
al proprietarului si ,o popula- 
te de 250 familii sau 1000 su- 
flete, din carl 245 contribuabilT. 

Are o biserica, deservita de 
un preot si 2 cintarepf si 1 
scoala mixta, condusa de 1 in- 
va^cltor si frecuentata de 80 
scolan. 

Numarul vitelor este de 1275: 
412 boi si vacif, 87 cai, 610 01, 
166 mascurf. 

Sunt 20 stup! cu albine. 

Se afla 2 circiume, 3 comer- 
cian^I si 2 meseriasi. 



Se zice ca pe locul unde se 
afla satul erau p&duri, ca intr'o 
poiana s'ar fi stabilit cite-va 
familii de peste Prut si din Bu- 
covina, sunt vre-o 200 an!. In 
urma n&valirei Turcilor asupra 
unui mic satisor ce era in stinga 
lacului Dracsani, numit Selistea, 
pe locul numit asta-zi Lipoveni, 
locuitorii ar fi fugit in dreapta 
lacului, in poiana unde se sta- 
bilise ci^i-va. Se spune ca Turcii 
ar fi prins si taiat in biserica 
pe parte din oamenii din Seliste. 
Mai tirziu un preot, Andrei, ar 
fi mutat bisericu^a de lemn din 
Selistea pe locul Draesinilor, 
carl pe atunci se numea Bejinari, 
adica oameni scapa^i cu fuga. 
Locuitorii unei alte iocalitati 
Cioreni au venit inca aici si au 
marit satul. 

Cu ocaziajmproprietarirei lo- 
cuitorilor, la 1864, s'au mai a- 
daos vre-o 20 familii ce locuiau 
intr'o poiana numita Taetura, 
unde era si o velni^a, care s'a 
desfiin^at. 

Ca dovezf ca a existat satul 
Selistea in vechime sunt una 
cruce cu inscriptia ruseasca si 
o carte scrisa ruseste aduse de 
la vechia biserica din Silisite. 

Dracsini, deal, in satul Dracsini, 
com. Dracsani, jud. Botosani. 

Dracsani, comuna rurald, in par- 
tea de Sud a plasii Tirgul-Mile- 
tin, jud. Botosani. Se intindepe 
valea Sicnel, pe a piriului Ursoaia 
si pedealurile din dreapta si din 
stinga Sicnel, pe un teritoriu de- 
luros si acoperit cu padun. Este 
lao departare de 24 kil. de orasul 
Botosani. Se compune dinsatele: 
Cerchejeni, Dracsani, Dracsini, 
Suli^oaia si Zlatunoaia-Mica. Are 
o suprafa^a de 7304 hect. si o po- 
pulate de 720 familii sau 2880 
suflete, din cart 701 cotribuabili. 
Pamintul e mai mult argilos, 



negru sau galben; locurile de 
cultura au o intindere de 3200 
hect. 

In partea de Sud si Vest, 
teritoriul comunei e acoperit cu 
padun, asemenea si in partea 
de Nord ; au suprafa^a de 4000 
hect. si se exploateaza pe o 
scara intinsa. 

In centrul comunei si spre 
Vest de tirgul Sulita, este lacul 
Dracsani, care are o suprafata de 
1360 hect. si o lungime de 
peste 5 kil. ; este bogat in peste, 
stuh si papura; aduce un venit 
de peste 4000 lei anual ; prin 
lacul Dracsani curge piriui Siena, 
la esirea caruia se afla 1 moara 
de apa sistem nou. 

Numarul vitelor e de 5018: 
143 1 boi si vact, 235 cai, 465 
porci, 2198 01, 689 mascuri. 

Sunt 132 stupi cu albine. 

Comuna este strabatuta de 
calea vecinala comunala Sulita- 
Talpa si de calea Dracsan Co- 
palau. 

Budgetul comunei are 7667 
lei 79 ban! la venitun si 7444 
lei 55 bani la cheltueli. 

Sunt 3 biserici, deservite de 
3 preoti si 5 cintare^i; 2 scoli 
mixte, conduse de 2 inva^ator! 
si frecuentate de 120 scolari. 

Dracsani, sat, in partea de S. a 
com. Dracsani, pi. Miletinul, jud. 
Botosani, asezat pe coasta de 
deal si in dreapta lacului Drac- 
sani. 

Mosia este a prin^ului Grig. 
M. Sturdza si are o suprafata 
de 2466 hect., in care intra si 
partea locuitorilor. Are o po- 
pulate de 240 familii sau 960 
suflete. 

Partea de S.-V. e acoperita 
cu padure m intindere de 1300 
hect. 

In lungul vaiei Siena se in- 
tinde lacul Dracsani, bogat in 
ape, peste si stuh. 



Hosted by 



Google 



DRACSANI 



217 



DRACULUI (POARTA-) 



In Drac^aii e resedin|:a pri- 
marieT com. Dracsani. Are I bi- 
serica, deservita de I preot si 
2 cintaretf. 

Vite sunt : 267 boi si vaci, 
146 cai, 695 01, 6 bivoli si 496 
mascurl. 

Sunt 50 de stupT cu albine. 

In sat se afia 1 carciuma; 1 
comerciant si 1 meserias. 

La Dracsani, in {inutul Hir- 
lauluT, aurmat bataiie intre Turci 
sub comanda lui Schender-Pasa, 
can sus^ineau in domnie pe Ra- 
dul-Voda si LesiT si Cazacii, sub 
comanda lui Coretchi, cart sus- 
tineau pe Doamna lui Ieremia 
Movila. Au invins Turcii, prin- 
zind pe Doamna si familia sa 
si pe Coretchi, pe can i-aii dus 
in robie la Constantinopole. 

Aici, spune cronicarul, fu pier- 
derea casei lui Ieremia Movila. 

Dracsani, lac, pe mosia Dracsani, 
jud. Botosani, pi. Miletinul, com. 
Dracsani. Se intinde pe valea 
Siena, pe o suprafa^a de 1360 
hect. Are 1 moara de apa. 

Pe apele sale traesc, in tim- 
pul verei, o multime de pasari 
aquatice, intre can de multe 
ori si lebede, apoi nenumarate 
ra^e, giste salbatice, became, li- 
site, pescan, bitlani, etc. 

Se pescueste de raai multe 
ori pe an in valoare de 14000 
lei. Se gaseste in el ma! cu sea- 
ma: crap, caras, stiuca, lin, mrea- 
na, etc. 

Drac§eni, sat, in partea de N.- 
V. a com. Suranesti, jud. Vas 
luiu, pi. Mijlocul, situat pe va- 
lea si pe coaste[e a trel dealuri, 
ramificari ale deaiuluT Drac- 
seni. 

Are o suprafa^a de 1437 hect., 
din carl: 210 hect. padure si 
919 hect. loc de cultura, finat, 
imas, ale proprieta^eT, iar 207 
hect., cu 3 hect. vie, sunt ale 



locuitorilor. Are o populate de 
106 familtf, sau 495 suflete. 

Are o biserica deservita de 
1 preot si 1 cintare^, facuta la 
1868, in locul altei biseridf ; o 
moara cu aburi ; 1 iaz ; doua 
circiumT. 

Numarulvitelor e de 653 : 253 
vite man cornute, 2 bivoli, 315 
01, 2 cap re, 29 cai si 52 rima- 
tori. 

Locuitorii poseda : 1 8 plugun 
si 19 care cu boT, 4 plugun si 
4 caru^e cu cat. 

Sunt 20 stupT. 

Dracul, platofi, situat la E., pe 
teritoriul com. Perie^i, pi. Siul- 
d.-s., jud. Olt si pe malul drept 
al valcelei Obleguhn. 

Dracul, sau Valea-Rea, vdlcea, 
se formeaza la N. pe teritorul 
com. Optasi, pi. Mijlocul, jud. 
Olt; curge catre S.-E. si, taind 
satul Optasi, se varsa in Vedea, 
pe dreapta ei. 

Dracului (Dealul-), deal, jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. Bralos 
tita, la N. com. 

Dracului ( Dealul- Vail-), deal, 
in jud. R.-Sarat, pi. OrasuluT, 
com. Odobasca. Se desface din 
culmea Scorusului; brazdeaza 
partea de N.-V. a comunei ; se 
intinde dealungul piriuluT Va- 
lea-Dracului ; se termina in riul 
Rimna. Ingustimile si vaile sa- 
le sunt periculoase, mai ales 
cind ploua. Este acoperit cu pa- 
suni. 

Dracului (Ghenunea), ochin, in 
albia riului Bisca-Mare, intre 
mun^ii Piatra-Arsa si Cursele, 
jud. Buzau, com. Goidesti. Din 
ambii munpf, inaintind citeostin- 
ca in albia Bistii, o ingusteaza 
foarte mult si -1 opreste rapidi- 
tatea. Scapind dintre stinct, 



apa a sapat in jos, pe o lun- 
gime de 20 metri, luind o adin- 
cime de 10 metri si cu un curs 
foarte lin. Pe malul drept e 
o sorginte sulfuroasa cu miros 
puternic, care se scurge in Ghe- 
nune. E avuta in peste. Aci 
se pescueste pastravtf eel ma! 
manf. 

Dracului (Fintina-), loc izolat^ 
in jud. Buzau, com. Niscovul, 
pe malul drept al riuluf Nisco- 
vul, numit ast-fel pentru ca aci 
riul Niscov dispare cu totul sub 
malurT nisipoase si se dirige, 
dupa cum se crede, pe sub pa- 
mint, spre com. Lipia, unde in- 
cepe sa apara sub forme devi- 
roage, din care is! ia acolo na- 
stere riul Calma^uiul. 

Dracului (Fintina-), vale, in 
jud. Buzau, com. Niscovul, cat. 
Saseni-Vechi. 

Dracului (Iazul-), iaz, pe mosia 
Hudesti, com. Hudesti, pi. Pru- 
tul-d.-s., jud. Dorohoiu. 

Dracului (Piscul-), colina, in jud. 
Buzau, com. Beceni, cat. Mar- 
gar iti. Izlaz si sterp. 

Dracului (Piscul-), colina, in 
jud. Buzau, com. Magura, aco- 
perita de padure. 

Dracului (Piscul-), colina, in 
jud. Buzau, com. Gura-Teghii, 
continua^ie din muntele Podul- 
Greciior. Izlaz de vite. 

Dracului (Pirlul-), piriias, jud. 
Neam^u. Vezi Calul, piriu. 

Dracului (Poarta-), piriu, in 
jud. R.-Sarat, pi. Orasului, com. 
Brosteni. Izvoreste din dealul 
Scorusul ; uda parteade S. a co- 
munei, si merge de se arunca 
in piriul Valea-Rea. 



■W623. ilarele Dicfionnr Gcoyraiic. Vol. 111. 



28 



Hosted by 



Google 



DRACULtrf (RlPA-) 



218 



DRAGNA 



Dracului (Ripa-), ripa mare, in 
jud. Buzau, com. Magura. 

Dracului (§eaua-), munte, in 
jud. Buzau, com. Calvini, situat 
pe hotarul jud. Prahova, unde 
se si intind ma! mult ramifica- 
{iile sale. 

Dracului (Valea-), deal, in jud. 
R.-SSrat, pi. OrasuluT, com. 
Brosteni. Se desface din culmea 
Scorusului ; brazdeaza partea de 
S. a comunel ; se intinde de-a- 
lungul pirlului Poarta-Dracului, 
si se sfirseste in piriul Valea- 
Rea. Este acoperit numaT cu 
pasunT. 

Dracului (Valea-), localitate, in 
Carpa^i, jud. Prahova, pi. Te- 
leajenul, intremuntele Clabucetul 
si Vlrful-lui-Craiii, strabatuta de 
riul Teleajenul. Pe coasta dreapta 
a acestei vat se zaresc mici bu- 
capf dintrun drum vechiti, pa- 
vat cu bolovani de prund, ur- 
mele unel cai, ce conducea \\\ 
Ardeal. 

Dracului (Valea-), pirin, in jud. 
R.-Sarat, pi. Orasului, com. O- 
dobasca. Izvoreste din culmea 
Scorusului ; uda comuna in par- 
tea de N., de la N., la S., si 
dupa un curs repede si prapas- 
tios, merge de se arunca in 
riul Rimna, pe partea dreapta 
a lui, mat sus de cat. Odobasca. 

Dracului (Valea-), vale, in jud. 
Buzau, com. Magura ; se scurge 
in riul Buzau. 

Dracului ( Valea- ) , (Valea- 
Rea), izvor, in jud. Buzau, com. 
Beceni, cat. Margari^i ; se scurge 
in riul Slanic. 

Dracului (Valea-), vale, in jud. 
Buzau, com. Zilisteanca; incepe 
din Dealul-Cheel ; se uneste cu 



Valea-Cheei si da in riul Cil- 
naul, la Tat&rani. 

Dracului (Valea-), vale, in com. 
Gura-Teghif, cat. Argasalesti, 
jud. Buzau ; incepe de la mun- 
tele Podul-Grecilor si se scurge 
in Bisca-Mare, la Malul-Vinat. 

Dracului (Valea-), vale. Izvo- 
reste de pe teritoriul com. Mu- 
setesti, jud. Arges, trece pe la 
S. de com. Poenarei, plaiul 
Nucsoara, jud. Muscel, si se varsa 
\i\ riul Doamna in dreptul com. 
Corbisori, jud. Muscel. Se nu- 
meste ast-fel, poate, pentru ca 
face man stricaciuni. 

Dracului (Valea-), vale, jud. 
Teleorman ; trece prin cat. Ne- 
totf-d.-S., de la V. spre E., pana 
in muchea dealuluT despre lunca 
Teleormanului ; aci se injugacu 
Valea-Cescului, in dreptul com. 
Garagaul. 

Dracului (Valea-), vale, incepe 
de la com. Crusovul, trece prin- 
tre com. Tia-Mare si Potlogeni 
din jud. Romanati, si se termina 
in valea Oltului. 

Dracului (Valceaua-), vdlcea, 
jud. Vilcea, pi. Oltul-d.-j., com.Mi- 
trofani in apropierede Dragasani. 

Dracului (Virful-), culminate, 
a plaiurilor munteluT Podul-Gre- 
cilor, din jud. Buzau, com. Gura- 
Teghii, in partea de S.-E. 

Draga, piriii, ce curge prin jud. 
Roman, pi. Moldova, com. Mo- 
gosesti. Is! ia nastere dintr'o 
muhVime de izvoare, situate jin- 
tr'o infundatura de deal, in sa- 
tul Muncelul-d.-s. Curge de la 
V. spre E. si se varsa in riul 
Siretul, la S. de satul Mogosesti. 

Draganul, munte, jud. Muscel, 



plaiul Dimbovh:a, la N. de com. 
Rucarul, situat intre riul Dim- 
bovi^a si riul Riusorul, care se 
varsa in Dimbovi^a, din jos de 
com. Rucarul. 

Dragavei, insula, in Dunare, cu 
90 pog. padure, in E. bal^eiPo- 
telul, in dreptul pichetului cu 
acelasi nume, din jud. Roma- 
nati. 

Dragavei, picket de granita, pe 
Dunare, jud. Romanati, spre E. 
de balta Potelul si al IX, ince- 
pind de la hotarul Doljulul. 

Dragna, munte, jud. Muscel, pla- 
iul Dimbovi^a, com. Rucarul. 

Dragna, loc izolat, pe teritoriul 
jud. Olt, pi. Siul-d.-j., com. Dra- 
ganesti, unde alta-data a exis- 
tato padure cu acest nume. Azt 
nu sunt aci de cit locun ara- 
bile. 

Dragna, trup de mosie,& Statu- 
lui, jud. Olt. (Vezi Draganesti- 
cu-Trupurile). 

Dragna, padure, supusa regimu- 
lui silvic, pe muntele Dragna, 
proprietate a d-luT loan Bojan, 
in intindere de 400 hect., pen- 
dinte de com. Rucarul, jud. 
Muscel. 

Are ca esente dominante : fag 
si mo lift spre virf. Etatea ei 
variaza de la 20 — 40 anT. 

Dragna, vdlcea, sttuata pe teri- 
toriul jud. Olt, pi. Siul-d.-j., com. 
Comani, numita ast-fel, se zice, 
dupa numele unui cioban, care 
pazea oile pe aci si de la care 
si-ar fi luat numele si com. Draga- 
nesti. 

Dragna, vdlcea, jud. Prahova, 
plaiul Varbilaul, com. Vilca- 
nesti. 



Hosted by 



Google 



DRAGNA 



219 



DRAGOMIRA 



Dragna, vale, la S. com.Draga- 
sani, plasa Oltul-d.-j., jude^ul 
Vilcea. 

Dragnei, nume, ce poarta din ve- 
chime mosia din com. Gubancea, 
pi. Dumbrava-d.-j., jud. Dolj, si 
sub care se cunoaste si azi. A- 
par^ine statului, care a dat-o in 
loturi locuitorilor. Dintre loturT, 
1 8 sunt de 5 hect, iar 1, de4\/2 
hect. Se gaseste pe dinsa si 
padure. 

Dragnei Padurea-), padure, jud. 
Dolj, pi. Dumbrava-d.-j., com. 
Gubancea. Apar^ine statului. Are 
o intindere de 25V2 hect. Se 
gaseste pe mosia Dragnei caree 
data in lotun. Lemnele care o 
compun sunt : cerul si girni^a. 

Dragnei (Valea-), vale, in raio- 
nul com. Dobresti, pi. Podgoria, 
jud. Muscel, care, dupa ce uda 
partea de N. a com., se varsa 
in girla Circinovul. 

Dragodana, com. rur., pi. Cobia, 
jud. Dimbovi^a, situata spre S. 
de Tirgoviste, pe soseaua Tir- 
goviste-Gaesti-Vlasca, in apro- 
piere de Gaesti si de apa riului 
Potopul si la 27 kil. de capi- 
tala jude^ului. Dragodana este 
asezata pe vale si se compune din 
patru catune: Catunul-Paunei, 
Meri, Moara-Popii si Dragodana, 
cu o populate de 886 locuitori 
rominl. In com. sunt doua bi- 
serici. Dragodana se invecineste : 
la E. cu com. Cuparul, la V. 
cu com. Gaesti, la N. cu com. 
Piciorul-de-Munte si la S. cu 
com. Cojocarul, legindu-se cu 
Gaesti si Piciorul de Munte prin 
soseaua jude^eana, iar cu cele- 
I'alte prin sosele comunale si 
vecinale. 

Pe teritoriul acestel comune 
se produce eel mai bun tutun 
din {ara. 



Dragodane^ti, sat, pi. Dimbo- 
vi^a-Dealul, cat. com. Cindesti, 
jud. Dimbovita. Are o scoala. 

Dragomane§ti, sat, in jud. si pi. 
Tutova, com. Micesti, pe piriul 
Studine^ul, spre N.-V. de satul 
Micesti. Are 97 locuitori (din 
car! 5 stiu carte) si 26 case. 

Dragomane§ti. Vezi Sara^entf- 
d.-s., jud. Tutova. 

Dragomir, sat, al com. Berzun- 
\\x\, pi. Tazlaul-d.-j., jud. Bacaii, 
situat pe piriiasul cu acelasi nu- 
me. Circiumf sunt 2. Sunt 127 
familii, sau 449 suflete. Animate 
sunt: 13 cat, 240 vite cornute, 
27 porci si 20 capre. 

Dragomir, munte, al com Do- 
bri^a, plaiul Vulcan, jud. Gorj, 
situat spre N.-V. de com. ; este 
acoperit cu 4 hect. padure de 
fag si alte lemne. 

Dragomir, lac, pe teritoriul com. 
Marun^ei, pi. Siul-d.-s., jud. Olt. 
E situat la E. de com., linga 
Magura numita Gura-BouluT. 

In timpuri de seceta seaca, 
flind formata numai din adu- 
narea apelor, can nu gasesc 
loc de scurgere. 

Dragomir, poiand, la N. com. 
Bunesti, pi. Ocolul, jud. Vilcea. 

Dragomir, piriias, jud. Bacau, 
plasa Tazlaul-d.-j., comunaBer- 
zun^ul; izvoreste din muntele 
Bulihariul; dupa ce, la catunul 
Scariga, primeste piriiasul Ber- 
zun^ul-Negru, se varsa in Ber- 
zun^ul-Mare. 

Dragomir, prival, jud. Braila; 
uneste Benghiui cu Orzea si 
Dunarea-Vechie. 

Dragomir (Izvorul-lui-), picket 



de granifd, judeful Mehedinfi, 
plaiul Closani. 

Dragomir (Magura-lui-), jud. 
Teleorman, la N. com. Slobozia- 
Mindra. 

Dragomir (Valea-lui-), (Valea 
Dragomirului), catun, al com. 
Policiori, jude^ul Buzau, cu 180 
locuitori si 41 case. 

Dragomir (Valea-lui-), mosie, 
in com. Policiori, catunul Valea- 
Dragomirului, jud. Buzau. Are 
920 hect., din care 260 padure, 
restul araturf (aproape 100 hect.), 
izlaz (75), apoi livede, vil etc. 

Dragomir (Valea-lui-), vale, 
com. Gura-Vitioarei, pi. Telea- 
jenul, jud. Prahova. 

Dragomira, piriias, format pe 
teritoriul com. Soveja, jude^ul 
Putna; se varsa m $usi{a. 

Dragomira, vale, jud. Gorj, in 
com. Farcasesti, din pi. Jiului, 
situata spre S.-E. com. Incepe 
din hotarul com. Valea-cu- Apa ; 
merge spre S.-V. si se termina 
in Valea-Maluluf, in dreptul vaei 
Boureiul, din jud. Mehedin{i. 

Dragomira, vale, incepe din par- 
tea de N. a com. Teisani, pi. 
Teleajenul, jud. Prahova, curge 
de la N.-V. spre S.-E. si, dupa 
ce primeste de afluen^i : Valea- 
Crucei si Valea-Birzei, se varsa in 
riul Teleajenul, la E. de com. Tei- 
sani. La confluen^a vaiei lui Dra- 
gomir cu Teleajenul se afla ur- 
mele unei ocne sau bal de sare. 
Se spune ca aceste ba! ar fi 
fost proprietatea locuitorilor si 
ca le-ar fi arendat cu zeciuiala. 
Cind au fost exploatate nu se 
stie pozitiv; se crede Jnsa ca 
pe la sflrsitul veaculul XV-lea. 
Din cauza darilor prea grelc, ati 



Hosted by 



Google 



DRAGOMLREASA 



2:20 



DRAGOMIRE^TI 



fost vindute de vr'o 50 locuitori 
din Teisani lui Aga Mateiu, im- 
preuna cu cele trei trupuri de 
mosie ce aveau atunci in sta- 
pinire. 

Dragomireasa, deal, de pe teri- 
toriul com. Scor^eni, pi. TazJa- 
ul-d.-s., jud. Bacau. 

Dragomireasa, piriias, jud. Ba- 
c&u, pi. Tazlaul-d.-s., com. Scor 
^eni; se varsa in Piriul-Boulu!. 

Dragomirei (Valea-), vale, yl- 
voreste din raionul com. Ogreti 
nul, pi. Teleajenul, jud. Prahova, 
si, dupa ce se uneste cu Valea- 
Podului, se varsa in girla O- 
gretinul, tot in raionul com unci 
Ogretinul 

Dragomirescu, pddure particu- 
lara, supusa regimului silvic, in 
intindere de i7ohect, proprie- 
tatea lui Stan Dragomirescu, 
pendinte de com. Chiojdeanca, 
pi. Podgoria, jud. Prahova, a- 
vind cantoanele : Praiul-Bisericei, 
de 50 hect., Fa^a-Viet. de 50 
hect, Dosul-ChirileT, de 30 hect., 
si Scarisoara, de 40 hect. 

Dragomiresti, com. rur., jud. 
Dimbovita, pi. Dealul-Dimbovrfa, 
situata spre V. la 8 kil.de Tir- 
goviste, pe malul sting al riu- 
lu! Dimbovita, pe loc ses si 
in apropiere de soseaua jud. 
Tirgoviste - Cimpulung. Drago- 
miresti se compune din doua 
catune tot cu numele de Dra- 
gomiresti, avind o populate de 
980 suflete. In Dragomiresti 
sunt tre! uli^e: uli^a Olarilor, 
uli{a Ungurenilor si uli^a f iga- 
nie!. Dragomiresti este resedin^a 
sub-prefecture! pi. Dealul-Dim- 
bovhta. Aci este o biserica si o 
scoaUL Cea mat mare parte 
din locuitori se ocupa cu olaria 
si cu fabricarea cosurilor de ri- 



chita, carl se transpoarta la di- 
ferite tirguri ale ^arei. Solul 
comunei produce porumb, grid 
si ovaz; iar parte este acope- 
rit cu padure. In Dragomi- 
resti sunt ruine din marea fa- 
brica a raposatului Baleanu, 
unde se fabrica spirt, luminari 
de stearina, tabacarie si sap in. 
Dragomiresti se invecineste spre 
E. cu Tirgoviste, de care se 
desparte prin pad urea Viisoara; 
la V. cu com. Butoiul si Lu- 
desti, de care se desparte prin 
riul Dimbovita si padurea Co- 
roeasca; spre N. cu Manesti si 
spre S. cu Lucieni. 

Dragomiresti, com. rur., in ju- 
detul Neam^i, plasa de Sus-Mij- 
locul, situata pe podisele ce se 
cuprind intre dealurile Uscati, 
Mastacanul, Socii, marginindu-se 
la E. cu com. Talpa si Birga- 
oani, de care se desparte prin 
dealurile Uscati, Bornisul si Mas- 
tacanul ; la S., cu com. Birgaoani 
si Serbesti, de care se desparte 
prin limite conventionale. 

Este formatadin satele : Dra- 
gomiresti, Unghiul, Timpesti, 
Mastacanul, Bornisul (Aramoaia) 
si Negoesti, cu o populate de 
400 familii sau 14 1 9 suflete, din 
cart : 691 barba^T, 728 feme! ; 
877 necasatori^T, 540 casatoritT, 
99 vaduvT, 3 divorta^i ; 364 ba- 
e£i, 369 fete; 32 strain!. 

Stiu carte 1 5 1 persoane, nu 
stiu 1268. 

Dintre locuitoril improprieta- 
riti in 1864, sunt asta-z! 28 car! 
stapinesc insisT locurile lor ; 45 
ca urmasT ; 1 loc ocupat de al^ii, 
I loc parasit si ocupat de co- 
muna; 80 de ins!, carl de si in- 
surapf si cultivator! de pamint 
nu au nic! o proprietate. 

Agricultura se face pe o in- 
tindere pe 1029 hect. 83 aril. 

Imasul sau suhatul, are o in- 
tindere de 9 hect. 12 aril si 



nutreste un numar de 1730 ca- 
pete de vite. 

In comuna sunt 4 biserici, 
cu 8 deserven^!, plati^i din fon- 
durilecomunale, — venitulfonciar 
al paminturilor bisericesti se 
urea la suma de 486 le! ; o 
scoala, cu un inva^ator platit de 
stat ; 3 mori de apa ; 5 rotar! ; 
3 fieran. 

Budgetul comunei e de 3313 
le!, 10 ban! la venitur! si de 33 10 
le!, 50 ban! la cheltuel!. 

Comunica^ia se face cu sa- 
tele vecine prin : soseaua jude- 
^eana ce vine de la satui Girovul 
spre satul Uscati ; prin soseaua 
care purcede din precedenta, in- 
tre kil. 22 — 23 si duce prin satele 
Dragomiresti - Bornisul - Craesti 
(com. Talpa) ; prin drumul care 
incepe din soseaua Girovul-Us- 
cati, intre kil. 1 7 — 1 8 ?i duce prin 
satele Mastacanul-Bornisul-Hla- 
pesti-Talpa, iar o ramura catre S. 
prin satul Ghigoesti (com. Ser- 
besti), unindu-se cu sos. Piatra 
Bozieni, intre kil. 16 — I7;precum 
si prin alte drumur! naturale 
car! leaga diversele localitat! li- 
mitrofe. 

Dragomiresti, sat, in com. Dra- 
gomiresti, pi. de Sus-Mijlocul, 
jud. Neamtu, sttuat in drumul 
sosele! judetene Girovul - Tupi- 
la^i, la 23 kil. 400 departare de 
orasul Piatra. 

Are o populate de 292 fa- 
mili!. 

In" sat se afla resedinta co- 
mune! ; 1 biserica, deservita de 
un preot si 2 dascali; o scoala, 
frecuentata de 83 eievl. 

Numarul vitelor se urea la 
824 capete. 

Dragomiresti, trup de sat, in 
com. Cirligi, pi. Piatra-Muntele, 
jud. Neamtu. 

Dragomiresti, numire ce se da 



Hosted by 



Google 



DRAGOMIRESTI 



221 



DRAGOSLAVELE 



unui vechiti sat, ce era situ at 
mai in jos de orasul Roman, 
jud. Roman, probabil pe actu- 
ala mosie a statului Pincesti- 
Dragomiresti, poate chiar satu- 
lui Cotul-Vame^ului de asta-zi. 
Niste documente vechl : unul 
de la 1458, Aprilie 20, si altul 
de la 1488, Aprilie 12, date de 
Stefan-cel-Mare, vorbesc de a- 
cest sat, cind Voda il reintareste 
danie Mitropoliei RomanuluT fa- 
cut& inca de mosul saii Alexan- 
dru-cel-Bun. In acele documente 
se zice ca el era din jos de 
tirgul Romanului si avea pod 
umblator pe Moldova. Pozi^ia 
se potriveste foarte bine numai 
satului Cotul - Vamesului sau 
unui altul ce ar fi fost linga 
el, si de la care a ramas nu- 
mele mosiel, de Dragomiresti. 

Dragomiresti, ponoare, pe mo- 
sia Leorda, com. Costinesti, pi. 
Tirgul, jud. Botosani. 

Dragomire§ti-Boere§ti, sat, in 
jud. Tutova, pi. Tutova, com. 
Dragomiresti-Razesi. 

Dragomiresti - din - Deal, sat, 
face parte din com. rur. Popes ti- 
Dragomiresti, pi. Znagovul,jud. 
Ilfov. Este situat la S.-E. de 
Sabareni, pe malul drept al riu- 
luT Dimbovi^a. La S. trece so- 
seaua judeteana Bucuresti-Pi- 
testi. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1203 hect., cu o populate de 
666 locuitori. 

D-l G. Dragomirescu are 830 
hect. si locuitorii 373 hect. 

Proprietarul cultiva 350 hect. 
(75 sterpe, 180 izlaz, 225 pa- 
dure). 

Locuitorii cultiva tot terenul, 
afara de vr'o 14 hect. cari ra- 
min sterpe. 

Are o biserica, cu hramul 
Adormirea, deservita de 1 preot 



si 1 cintare{ ; o scoala mixta, 
frecuentatS de 35 elevi si 4 e- 
leve, cu intre^inerea careia co- 
muna cheltueste anual 1677 lei. 

Numarul vitelor mari e de 
410 si al celor mici de 921. 

Comerciul se face de 4 cir- 
ciuman. 

Dragomiresti - din - Vale, sat, 
face parte din comuna rurala 
Popesti-Dragomiresti, pi. Zna- 
govul, jud. Ilfov. Este situat la 
S.-E. de Sabareni, pe malul 
sting al riului Dtmbovi^a, In a- 
propiere, riul Iifova^ul se varsa 
in riul Dimbovi^a. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
699 hect., cu o populate de 
504 locuitori. 

D-l Br. Davril are 420 hect. 
si locuitorii 279 hect. Proprie- 
tarul cultiva 340 hect. (4 sterpe, 
36 izlaz, 40 padure), iar locui- 
torii cultivS. tot terenul. 

Are o biserica, cu hramul 
Adormirea ; deservita de 1 preot 
si 1 cintare^ ; 1 moara cu apa ; 
1 pod statator. 

Comerciul se face de 2 cir 
ciumari. 

Numarul vitelor man e de 
290 si al celor mici de 746. 

Dragomire§ti-Raza§i, comuna 
rurala si sat, in jud. Tutova, 
plasa Tutova, pe malul sting 
al piriului Tutova, in partea de 
N.-V. a jud., la confluen^a piriu- 
lul Lipova cu Tutova. Are 784 
locuitori (din can 65 stiu carte), 
locuind .in 201 case, (soco- 
tita si popula^ia satului Drago- 
miresti -Boeresti). Formeaza o 
comuna (com. Dragomiresti), cu 
c^t. : Dragomiresti-Boeresti, Bel- 
zeni si Poiana-Pietrei. Sunt in 
toat& comuna 108 1 locuitori 
(din carl 71 stiu carte), 280 
contribuabili si 281 case. Viea 
ocupa in aceasta com. 63 hect. 
din can 18 nelucr£toare; iar 



pruni? o suprafa{& de 1,75 hect. 
Comerciul se face de 7 persoane 
(din carl 5 RomtnJ si 2 Evrel), 
in 7 stabilimente comerciale, din 
carl 5 circiumi. 

Prin aceasta comuna trece 
drumul jude^ean Birlad-Bacau. 

Are o scoala primara de ba- 
e{I si o bisericci. 

Dragomirului (Valea-), padu- 
re, in jud. Buzau, com. Poli- 
ciori, avind 260 hect. sidespar- 
^ita in trei sfori: Dragomirul, 
Gurguesti si Stupina. 

Dragoslavele, com. rur., jude^ul 
Muscel, plaiul Dimbovi^a, situ- 
ata la N.-E. de Cimpulung, pe 
riul Dimbovifa, la 1 8 kil. dep&r- 
tare de acest oras si la 5 kil. 
de Rucar. I se ma? zice si Schela- 
Dragoslavele. 

Are o populate de 250 fa- 
milii, sail 1104 suflete, din car! 
37 locuitori f iganf. 

In comuna sunt 2 bisericT, 
una ziditS. de Grigore - Voda 
Ghica, la anul 1660 si reparata 
in mai multe rinduri ; e deservita 
de 3 preop si 4 cintarepf. 

In aceasta com. se lucreaza 
numeroase si frumoase plocade, 
cari sunt renumite in corner^. 

Tradi^ia popuranS zice c5, in 
vremea de demult ar fi emigrat 
mulpf satenl de aci si aii for- 
mat un sat in Moldova (Putna), 
sub numele de Dragosloveni. 

Adevarul este ca in comuna 
rural& Soveja, pi. Zabr&u{i, ju- 
de^ul Putna, sunt dou& sate: 
Dragosloveni si Rucareni si este 
probabil ca Mateiu - Voda Ba- 
sarab, cind a zidit in Moldova 
m&nastirea Soveja (1645), a a- 
dus lucr&torf si salahorl din 
Dragoslavele si din Rucar, cari, 
in urma\ raminind in acele lo- 
curi, au format satele Dragos- 
loveni si Rucareni. Aceasta ver- 
siune ni se pare verosimilS, si 



Hosted by 



Google 



DRAGOSLOVENI 



222 



DRAGOSLOVENI 



se acorda $i cu tradi^ia popo- 
rana pastrata pana acum in sa- 
tele Dragoslavele si Rucarul, din 
judeful Muscel. 

Dragoslovenil sunt de origina 
din Hafeg. 

Comuna Dragoslavele este in- 
zestrata cu un frumos local de 
scoala, construit de curind, con- 
dusa de un inva^ator si o in- 
vafatoare. Scoala se frecuenta 
de 71 elevi si 40 eleve, din 
numarul de 107 bae^i si 101 
fete in etate de scoala. Cu in- 
tre^inerea scoale! statul cheitu- 
este anual 1080 lei. $coala de 
fete se fntre^ine din fondurile 
comunei. 

§tiu carte 200 barba^i si 43 
feme!. 

Comuna Dragoslavele se mar- 
gineste la N. cu com. Rucarul, 
la S. cu com. Badeni-Ungureni, 
la E. cu Muntele-Rosu si la V. 
cu com. Leresti. Are o pozi^ie 
frumoasa, ceea ce atrage in tim- 
pul verel mulpf vizitatori. 

Prin mijlocul comunei trece 
soseaua na^ionala Cimpulung- 
Frontiera. 

Locuitorii comunei sunt mo?- j 
nenl si se ocupa in special cu ! 
scinduraria. Parte din eT, ce! j 
mai sarac!, in timpul verel, pa- 
rasesc satul spre a merge aiu- 
rea dupa munca, pamintul lor 
fiind cu totul restrins si pro- 
dusul lui insuficient pentru a le 
procura existen^a. Stupil cu ai- 
bine dau 1 86 kilgr. miere si 124 
kilgr. ceara. Porumbul se cultiva 
pe 48 hect. 

Pe la Dragoslavele, Carol al 
Xll-lea, Regele Suediei, a tre- 
cut in Ardeal, la anul 17 12. 

Sunt 237 contribuabili. Media 
veniturilor ordinare pe eel trei 
am din urma este de 3700 lei 
si a cheltuelilor pe anul 1889 — 
90, de 3676 lei. Comuna con- 
tribue pentru scoala cu 300 lei 
anual si pentru cult cu 500 lei. 



Dragoslavele pe la inceputul 
secolului facea parte din plasa 
Argeselul-de-Sus, dupa chiar ce- 
rerea satenilor la guvern. 

Comuna Dragoslavele se aria 
la 640,2 m. d'asupra Marii-Ne- 
gre si 553,2 m. d'asupra Bu- 
curestilor. 

Tradi^ia spune, ca mosiiDra- 
goslavenilor sunt Tigani rudari 
venip din Ha^eg si ca faceau 
copai, marur! si altele. Cons- 
tantin Basarab Cirnul, la anul 
1658, le-a daruit ma! mul^munp. 

In marginea de S. a satului 
se vede o cruce din timpul lui 
Mihaiu Viteazul, inscriptie in lim- 
ba sirbeasca. 

Dragosloveni, com. rur., in jud. 
R.-Sarat, pi. Marginea-d.-s., pe 
malul sting al riului Rimna. 

Este asezata in partea de 
mijlocajud., la 23 kil., spre N., 
de orasul R.-Sarat, si in partea 
de N". a plasi!, la 2 kil., spre 
V., de com. Plainesti, resedinta 
plasi!. Com. invecinate sunt : 
Bordesti, la 5 kil., Popesti si 
Timboesti, la 8 kil., Sihlea, la 9 
kil., Urechesti, la 10 kil. 

Se margineste la E. cu com. 
Plainesti, despar^ita prin so- 
seaua nationals, la V. cu com. 
Lacul-lui-Baban si Bordesti, la 
S. tot cu com. Plainesti, la 
N. cu com. Popesti si Urechesti. 

Este o com. din regiunea dea- 
lurilor, fiind brazdata la N. de 
ramifica^iile dealurilor Magura 
si Urechesti. 

Riul Rimna o uda la S. de la 
N.-V. la S.-E. ; sunt in com. 18 
pu^uri (cu o adincime de 12 — 
44m.) si 2 fintini (1 — 3 m. ad.) 

Catunele can o compun sunt : 
Dragosloveni, resedinta, la E., 
si Terchesti, la V. 

Suprafa^a com. este de 626 
hect., din can 186 hect. vatra 
com., 300 hect. ale locuitorilor, 
140 hect. ale particularilor. 



Populafia com. este de 243 
familii, cu 107 1 suflete, 543 
barba^i, 528 feme! ; 243 casato- 
rip, 755 necasatori^F, 73 vaduvi ; 
206 stiu carte ; 4 strain!, res- 
tul romini ortodoxi. 

Sunt 2 biserici : una in cat. 
Dragosloveni, cu hramul Sfin^ii 
Apostoli Petru si Pavel, fundata 
de niste boeri Sihleni, nu se 
stie cind, cac! n'are inscriptie; 
are 180 lei venit si e deservita 
de 1 preot, 1 dascalsi 1 paracliser; 
cat. Terchesti, cu hramul sfintii 
Apostoli Petru si Pavel, zidita de 
fra^'u Vasile si Theodor Pi^igoiu 
si Stefan Andreescu ; are 130 
lei venit anual, si e deservita de 
1 preot, 1 cintaret si 1 paracliser. 

Com. are 2 scoli mixte : una 
in cat, Dragosloveni, fundata 
de Stat in anul 1873 ; alta in cat. 
Terchesti, fundata in 1890 de 
com. ; au 2 inva^atori si sunt 
frecuentate de 69 elevi (1892 — 

93). 

Calitatea pamintulul este me- 
diocra, terenul fiind deluros, ai - 
gilos si calcaros ; in ce priveste 
cultura pamintuluT, com. are : 
266 hect. arabile, 60 hect. pa- 
dure, 300 hect. vii. 

Vite sunt 483 capete, din 
care: 160 boi, 37 vaci, 60 cai, 
8 epe si 218 rimaton. 

In com. sunt 3 potcovari ; 
1 plapamar ; 7 timplari ; 6 ma- 
celari. 

Se fabrica rachiu in 46 po- 
verne. Comerful e activ si con- 
sta in importul de instrumente 
agricole, haine gata, si in ex- 
portul vinuluisi rachiului; trans- 
p or tul se face prin gara Gu- 
gesti, la 3 kil. spre E. Sunt 
75 comercian^i (4 strain!), din 
car! 9 bacan! si 10 circiuman. 

Caile de comunica^ie sunt: 
calea ferata; calea na^ionala de 
la Rimnic la Focsani; drumul 
spre Plainesti; spre Lacul-lu!- 
Baban si Dealul-Lung ; spre Po- 



Hosted by 



Google 



DRAGOSLOVENI 



223 



DRAJNA 



pesti si Urechesti ; spre Slobozia- 
R.-Sarat. 

Sunt 280 contribuabili. 

Veniturile si cheltuelile sunt 
de 3400 lei anual. 

Dragosloveni, catun, in com. So- 
veja, plasa Zabrau^ul, jude^ul 
Putna. 

Este situat in fundul Sush;ei, 
intre mun^Tsi despar^it de Ruca- 
reni, printr'un deal unde curge 
piriul Dragotnir. 

Are o populate de 11 80 
suflete, can locuesc in 280 case. 
Are o scoala mixta, zidita de 
comuna si frecuentata de r5 
copii (13 baep si 2 fete), din 162 
m virsta de scoala. (V. com. 
Dragoslavele din Muscel). 

Dragosloveni, sat, in jude^ul 
R.-Sarat, plasa Marginea-d.-s., 
catunul de resedin^a al com. 
Dragosloveni, asezat in partea 
despre E. a comunei, pe malul 
sting al riulu! Rimna. Are o 
intindere de 80 hect., cu o po- 
pulate de 136 familii, sau 555 
suflete, din can 160 contrib. 
113 stiti carte; sunt 3 strain!. 
Are o biserica si o scoala, a 
comunei. 

Drago§, munte, laN. de Cimpu- 
lung, intre riul Bughea si riul 
Bratia-Mica, jud. Muscel. 

Dragoteasa, deal, in com. rur. 
Izvorul-Anestilor, pi. Ocolul-d.-j., 
jud. MehedintL 

Dragote§tii-de-Jos, sat, in jud. 
Mehedinti, pi. Vailor, cu 150 
case; este resedin^a com. rur. 
Dragomiresti. 

Dragote§tii-de-Sus, sat, in pi. 
Vailor, jud. Mehedinti. Formeaza 
comuna cu Dragotesti-d.-j., sub 
numele de Dragotesti. Are 100 
de case. 



Dragofilor (Drumul-), drum 
vechiu, p&rasit, ce ducea din satul 
Roata-d.-j. in satul Crevedia-Sf. 
Gheorghe, jud. Vlasca. 

Dragova, canal, jud. Bacau, pi. 
Btstrh:a-d.-s., facut de Iocuitorii 
comunei Valea-luMon, ca o ra- 
mura a Girlei-Morii, pentru ca 
aceastasa nu inundeze, in timpu- 
rile ploioase. 

Dragovi^a, ogas, in com. rur. 
Ciresul, plaiul Cerna, jud. Me- 
hedinti. 

Dragul, piriias, jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-j., com. Tamasi, care 
se varsa in piriul Tamasi. 

Dragulea, deal, pe mosia Iba- 
nesti, com. Ibanesti, pi. Prutul- 
d.-s., jud. Dorohoiii. 

Dragulea, iaz, cu o suprafa^a 
de 21 hect. 49 aril, pe terito- 
riul satului Ibanesti, com. cu 
acelasi nume, plasa Prutul-d.-s., 
jud. Dorohoiu. 

Dragulei (Valea-), vale, pe mo- 
sia Ibanesti, comuna Ibanesti, 
plasa Prutul-d.-s., jude^ul Doro- 
hoiu. 

Dragulul (Gitul-), brat, in jud. 
Ialomi^a, pi. Borcea, teritoriul 
comunei Varasti, comunica cu 
lacul Mostistea. 

Dragulul (Poiana - ) , poiana, 
situata la S.-E. comunei Sur- 
patele, pi. Oltui-d.-s., jude^ul 
Vilcea, la poalele dealuiu! Cai- 
nesti. 

Dragva, ratnura de dealuri^ in 
jud. Neam^u, ce se detaseaza 
din dealui Ca^inul, in direc^i- 
une N. -S., paralel cu piriul 
Tazlaul, pana in dreptul satului 
Frumoasa. Serveste de hotar in- 



tre com. Tazl&ul si com. R&diul, 
Soctf si in partea Cindestilor. 

Dragva, piriias, jud. Neam^u. 
Izvoreste dintreramurile Dragva 
si lurcani, in punctul unde 
aceste dealurf fac intersec^iune. 
Curge in direc^iune S.-E. prin 
frumoasa vale-podis numita Po- 
iana-Lingurarilor, unde primeste 
din dreapta piriul Lingurari. 
Strabate teritoriul comunef So- 
cea, udind satul V&durerele, in a- 
propierea cSruia se varsa\ pe 
partea dreapta a piriulul R&diul. 

Drahnei (Clmpia-), cimpie, jud. 
Vilcea. Vezi Tirsa. 

Draja, loc arabil, in jud. Tecuciu, 
in raionul com. GSiceana. 

Drajna, girld, jud. Prahova. Iz- 
voreste din Carpa^i, din munte- 
le Craiul, trece prin comunele: 
Cerasul, Drajna-d.-s. si Drajna- 
d.-j., si se varsS, in riul Telea- 
jenul, la extremitatea nordicS. 
a orasului V&leni - de - Munte. 
Face insemnate zig-zagur* la 
Moara - dupa -Vale, Ripa-Corbu- 
lui, Burdusei, Moara Mihaiu 
Popescu, Ripa Stan Bratu si 
la Plaisani. 

Drajna si-a luat numirea de 
la cuvintul slavon draj, ce in- 
semneaz& repede, energic, pen- 
tru cS aceasta girla are un curs 
foarte repede si cind vine mare 
distruge tot ce intilneste in 
cale-i : maluri, mori, case, gr5- 
dinT, etc. 

Pe albia girlel Drajna se ga- 
seste multa piatr& de construc- 
\\e si calcara, din care se fa- 
brics, var alb gras, foarte bun. 
Pana. acum luau piatrS. de var 
de aci si Iocuitorii din comu- 
nele $irma si T&riceni. Acum 
mosnenii T&riceni nu mai vind 
piatra, ci fabric^ varul, arzindu-1 
mult mai bine ca eel de la 



Hosted by 



Google 



DRAJNA-DE-JOS 



224 



DRAJNA-DE-JOS 



$irma, cu lemne din padurile 
lor. Pe fie-care an se fabrica 
in comuna o jumatate milion 
kilog. var alb gras, de cea mai 
buna calitate. 

Drajna-de-Jos, com, rur., plaiul 
Teleajenul, jud. Prahova. 

Poztyiunea acestei comune e 
placuta. La N. are un deal, 
ce vine de la N. si se ter- 
mina in centrul comunei prin 
Piscul-Domnului; la S.-E. un 
alt deal ce o desparte de co- 
muna Predealul; la V. apele 
cristaline ale riului Teleajenul, 
care o despart de comunele : 
Homoriciul, Teisani, Olteni si 
Valeni-de-Munte. 

E situata pe ambele maluri 
ale piriulu! Drajna si pe maiul 
sting al riului Teleajenul, la 31 
kil. departe de capitala jude- 
^ului. 

Se compune din 4 catune: 
Drajna-d.-j., Fagetul, Podurile 
si Chiri^esti. Are o populate 
de 508 familil sau 2277 suflete 
(1127 barbatf si 1150 feme!), 
carl locuesc in 587 case. 

In comuna sunt 2 biserici 
deservite de 2 preo^i. 

Afara de agricultura, si a- 
ceasta prea pu^in, din cauza 
terenului impropriu culture!, lo- 
cuitoril se mai ocupa cu po- 
micultura, fabricarea varului si 
a {uicei. Maioritatea locuitori- 
lor merg in jude^ele de cimp, 
Ialomi^a si Braila, si lucreaza 
cu bra^ele, unde sunt angajap 
cu acte agricole la proprietari. 

In cat. Drajna-d.-j. sunt 2 
mori pe riul Teleajenul si i,tot 
de apa, pe piriul Drajna, in cat. 
Fage^elul. Pe riul Teleajenul, in- 
trecele 2 morf, este si o piva. 

Locuitoril, in numar de 323, 
s'au improprietarit la 1864, pe 
mosia D-ne! Maria Filipescu, 
fiica decedatului Alexandru N. 
Filipescu, proprietarul mosief 



Drajna, cind li s'au dat 13 12 
hect. pamtnt. Ei au 786 boi, 
311 vaci, 44 cai, 384 porci $i 
1763 01. 

Scoala dateaza in comuna 
de la 1870; dar regulat func- 
^ioneaza din anul 1880. Localul 
e proprietatea comunei, oferit 
de D-l Nicolae Butoiu. In a- 
nual scolar 1892 — 1893 s'a fre- 
cuentat de 70 bae^i, din nu- 
marul de 384 copii (187 ba- 
e{i si 197 fete), cu virsta de 
$coa!a. Intre^inerea personalului 
costa anual 1404 lei. 

Stiu carte 165 barba^i ?i 17 
femei. 

Ca locuri insemnate in co- 
muna sunt : Valea-Stanestilor, 
unde se zice ca a fost un sat. 
Aci se vad gropi, fragmente 
de caramida, hirburi $i pietre. 
LocuitoriT acestui sat erau mos- 
neni, si se zice ca ?i-au vindut 
toata mosia proprietarului de 
atunci al Drajnei, iar ei sau 
retras in com. Drajna-d.-s., unde 
aveau alta mo$ie. 

Tot aci mai este Virful-lui- 
Craiu, pe virful caruia se ga- 
sesc purine ruine ale uneT zidiri 
vechi si Valea-Draculm, intre 
muntele Clabucetul si Virful- 
lui-Craiu, pe unde a trecut o 
veche si frumoasa cale pavata, 
ce ducea in Ardeal. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^a de 2651 hect. dintre 
care: 13 12 hect. ale locuitori- 
lor, fo$t! claca^i si 1339 hect. 
ale D-nei Elena Cre^ulescu. 

In aceasta comuna sunt 34 
velni^e, m can se fabrica, in 
anil roditori, 1 160 hectil. ^ui- 
ca, dupa 121 hect. livezi de 
pruni. 

Sunt 97 stupi de albine. 

Pe malul sting al riului Te- 
leajenul se gasesc doua locality 
cu sare: una mai sus de Va- 
lea-Stanestilor, numita Nucii- 
lul-Baltag si alta mai la vale 



de Valea - Stane^tilor, numita 
Uie$ti. In ambele aceste loca- 
lity! sunt stinci de sare aco- 
perite cu un mic strat de pa- 
mint. Sunt pazite de do! paz- 
nici plati^i de stat. 

Pamintul nu e tocmat pri- 
elnic culture!. Terenul cultiva- 
bil produce in termen mijlo- 
ciii : 688 hectol. griu, 2916 
hectol. cinepa, 6000 kilgr. fa- 
sole. 

Comerciul se exercita in co- 
muna de 3 circiumari. 

Veniturile si cheltuelile comu- 
nei se balanseaza cu 3538 lei 
anual. 

Sunt 308 contribuabili. 

Pe maiul drept al piriulul 
Drajna, pe coasta dealulm Pis- 
cul-Domnului, prin partea cea 
mai populata a comunei, trece 
$oseaua jude^eana Valeni-Po- 
se^ti-Buzau. O alta cale se des- 
parte din ?oseaua jude^eana, din 
fata bisericei Sf. Alexandru, si 
trece spre N., prin cimpia 
Stane?tilor, Valea - Stane^tilor, 
cat. Fagetul, apa Drajna ?i 
intra in com. Drajna-d.-s. A- 
ceasta cale nu e soseluita. 

Comuna e brazdata de 2 
dealuri : Dealul de la N., a- 
vind 4 piscuri insemnate : Vir- 
ful-Cetatelei, Piatra, Piscul-lui- 
Birsan, Piscul-Domnului ; Dea- 
lul de la S.-E., avind ca virfuri : 
Scafele, Pi^igoiul si Virful-Peri- 
lor. Toate aceste serva de pa- 
?une. Intre Piscul-Domnului si 
riul Teleajenul se afla Cimpia- 
Stane^tilor, acoperita cu sema- 
naturi. 

In fata bisericei Sf. Alexan- 
dru este o mica moviia; alta 
se afla mai spre S. ?i alte doua pe 
Cimpia-Stane^tilor, care — se 
afirma — ar fi datind din tim- 
pul Tatarilor. 

Tot de aceasta comuna mai 
\\n si mun^ii: Virful-lui-Craiu, 
parte din Clabucet, Piciorul- 



Hosted by 



Google 



DRAJNA-DE-JOS 



225 



DRAJNA-DE-SUS 



Dracului, Curmatura, Bocirnea, 
Gamalia, Tatarul, parte din Za- 
ganul, Plaiul-Chiojduhn, Schiaul 
si pana in frontiera AustrieT. 
Acesti munfi sunt acoperipf cu 
paduri seculare de fagi si brazi 
si au pasunl bogate. Nutresc 
oile si vacile de la 6 stinl si 
5 suhatun. 

In com. Drajna-d.-j., pe cind 
traia boierul Alexandru Fili- 
pescu, proprietar, se afla o 
mare si bogata biblioteca si un 
palat al sau cu mai multe tur- 
nuri, ce slujeau de ascunzaton 
in timp de razmiri^e. Parte din 
acele turnuri s'au darimat din 
cauza cutremurulm de la 1802, 
iar parte sunt acum restaurate. 

E udatade riul Teleajenul, pi- 
nul Drajna si vaile : Turburea, 
Valea-Stanestilor si a Zalogi- 
lor. 

In raionul com. Drajna-d.-j., 
ia cat. Fage^elul, sunt 2 lacuri : u- 
nul in apropiere de piriul Draj- 
na, cu o suprafa^a de 400 m. 
p. in care se gaseste multa ca- 
racuda ; cel-1'alt mai sus, mult 
mai mic si mai adinc, acope- 
rit cu stuf. 

Drajna-de-Jos, sat, face parte 
din com. rur. cu acelasT nume, 
plaiul Teleajen, jud. Prahova. 
Are o populate de 1670 locu- 
itori (817 b. si 853 f.) Este re- 
sedin^a comunei. 

Aci e scoala si cele douabi- 
serici ale comunei. Una din a- 
ceste doua biserici, cu patro- 
nul Sf. Alexandru, situata pe 
cimp, la capul aleelor de nuci, 
s'a construit la anul 1844 cu 
spesele decedatului Alexandru 
N. Filipescu, fost proprietar al 
acestei mosii. Are un frumos 
aspect exterior, iar ca interior 
se deosebeste de alte bise- 
rici, de oare-ce n'are sfinflf 
zugravi^i pe pere^i, ci numai 
cite-vaicoane. In fata, d'asupra 



usei, se afla urm&toarea in- 
scrip^ie : 

cAcest sftnt templu s'a zidit In onoa- 
rea unuia in Treime Dumnezeu ?i lauda 
cuviosuluT et patron Alexandru, cu 
cheltuiala de Dumnezeu zelosuluY pro- 
prietar Mare Logofat Alexandru N. Fi- 
lipescu tn anul 1844. 

«MDCCCXLIV > 

Aceastcl biserici are o clo- 
potni^a cu 3 clopote, situate la 
spatele bisericel, in dosul alta- 
rului. Atit exteriorul cit si in- 
teriorul o face sa se asemene 
mult cu bisericile catolice. 

A doua biserica, cu patronul 
Sf. Nicolae, este construita" din 
anul 1879. 

In raionul satului sunt vechile 
case boeresti ale familiei Fili- 
pescu-Drajneanu, acum restau- 
rate. 

Drajna-de-Sus, com. rur., jud. 
Prahova, plaiul Teleajenul. 

Si-a luat numele de la girla 
Drajna, ce o strabate in tot 
lungul s£ti, de la N.-N.-V. spre 
S.-S.-E. Aceasta ap£ s'a numit 
ast-fel de la cuvintul slav «draj», 
care insemneazci repede, energic. 

Asuprainfiin^arel acestei com. 
legenda spune urmatoarele: In 
vremea de demult, pe cind nici 
nu eraii Rominii p'aici, in acea- 
sta vale strimta, dar asezata bine 
a fost un sat dac, mare si fru- 
mos. 

Cind a venit Tratan, ImpSra- 
tul, cu soldafii sSi a batut pe 
Daci si lea luat {ara, atunci 
satul Dacilor din acest loc a 
atras mult bagarea de sea- 
ma a generalilor ImparatestT, 
can au gasit cu cale si au 
si facut in acest loc, pe dea- 
lul «Gradistea», un lag&r mare 
si statornic, cu cazarme si inta- 
rituri numai de zid de caramida. 
Imprejurul lagaruiui s'a format 
un orasel bogat. Aci mai tirziu 
ati venit limb! pagine despre 



Soare-rSsare ?i au darimat ce- 
tatea pana in Vasul pimintuluf, 
iar lumea s'a pribegit de frica 
robiciunilor. Dupa nistovirea vtr- 
tejulul pagin s'au retras aid 
numai doua din familiile pribe- 
gite: Pintestil si Bolinestii, al 
c&ror stranepo^i populeaza as- 
ta-zf com. Drajna-d.-s. si Ogre- 
tinul. 

Este situate pe vaile apelor 
Drajna si Ogretinul, intre dea- 
lurile : Leurdeanul, Cetafeaua si 
Scafele, la 35 kil. departe de 
Ploesti, capitala jud. si la 7 kil. 
de Valeni, resedin^a plaiuluL 

Dela inceput, comuna a fost 
situate pe acest loc; dar in lo- 
cul unde odinioara era centrul 
satuluT, cu m&re$ul lagaY, acum 
sunt holde cu porumb, griii si 
ov&z; pe unde erau atunci vil 
frumoase, acum sunt pSdur!, in 
carl se gasesc ict si colea tul- 
pinl de aguridcl. 

Comuna Drajna-d.-s. n'are nici 
un catun alipit. Inainte de anul 
1 864, comuna vecina C&tunul, ^i- 
nea de com. Drajna-d.-s.,' pe te- 
ritoriul c^reia s'au si improprie- 
t^rit, asemenea si c5t. Podurile 
si Sfoara-Gradistea, carl acum 
^in de Drajna-d.-j. 

C&tunele Fagetul si Podurile, 
ce {in de Drajna-d.-j., sunt asa 
aproape de Drajna-d.-s., in cit 
formeaz£ o singurS grup^ de lo- 
cuin^e, pe cind de Drajna-d.-j. 
sunt separate prin distance de 
3 — 8 kil. Aceste c&tune {in de 
sec^iunea scoalei din Drajna- 
d.-s. si locuitoril lor sunt eno- 
riasi al bisericii Pintesti din 
Drajna-d.-s. 

Are o populate de 232 fa- 
milii, sail 1020 suflete (517 bSr- 
ba{!, 503 femef); sunt i54contri- 
buabiil; 226 case de locuit, iar 
13 nelocuite. 

In comuna sunt 2 biserict: 
Biserica-Pintestilor, cu hramul 
sf. Voevozi si sf. Nicolae si- 



59623. Ma-ele J)ic(iori(ir drograiiv- Vol. 111. 



29 



Hosted by 



Google 



DRAJNA-DE-SUS 



226 



DRAJNA-DE-SUS 



tuat& sub poalele dealului Sila, 
pe malul drept al Drajnef, con- 
struita la anul 1852 cu spesele 
decedatulul Negoi^a Pintea si 
reparata in anul 1893. 

Biserica Bolincestilor, cu hra- 
mul Cuvioasa Paraschiva si 
Sf. loan, situata aproape de 
ruinele Gradistea pe malul 
sting al ape! Drajna; s'a con- 
struit de locuitorl la anul 1872. 

Ambele biserici sunt, actual- 
mente, deservite de 2 preo^T, 2 
cintare^I, si 2 paracliserf. 

Pe linga agricultura, pomicul- 
tura si cresterea vitelor, locui- 
torii se mat ocupa cu fabricarea 
varului alb, si a rachiului de pru- 
ne; cu dulgheria, zidaria, rotaria, 
carausia, etc. Sunt: 8 varan, 
25 fabrican^i de {uica, 10 dul- 
gheri-timplarT, 5 zidarf, 8 rotan, 
60 chirigiT, si restul sunt mun- 
citorl agricolT, cart muncesc cu 
contracte agricole in cimpitle 
BraileJ si Ialomi^ei, si chiar in 
ale Prahovei. 

Maioritatea locuitorilor sunt 
mosneni; 18 s'au improprietarit 
la anul 1 864, pe mosia deceda- 
tului Moise Panculescu, si li s'aii 
dat 44 hect. pamint. Mul{i lo- 
cuitori din com.: Drajna-d.-j., 
C&tunul si Homoriciul s'au im- 
proprietarit la 1864, tot pe te- 
ritoriul acestel comune. 

Locuitorii ati : 14 ca? si lepe, 
242 boT, 144 vacT, 850 01 (ose- 
bit de cele strinse in fie-care 
an pentru a se taia toamna la 
zalhanale). 

Fructele pomilor roditori le 
desfac la orasul Bucuresti, unde* 
se gasesc mai muh;T precupe^i 
din aceasta comuna. fuica o 
vind angrosistilor din Valeni-de- 
Munte si Ploesti si acestia o 
desfac in Ploesti si Bucuresti; 
varul alb-gras il desfac in Bucu- 
resti ma! cu seama; vitele mar!, 
pastrama dela zalhanale, seul si 
pieile le desfac in Ploesti. Dul- 



gheril', zidaril si rotarii lucreaza 
aici si in com. vecine, cind sunt 
chema^f. 

In raionul com. sunt 3 zalha- 
nale, 9 mori de apa si o piva, 
pe apa DrajneT. 

Scoala func^ioneaza regulat in 
comuna dela 1881. Localul e 
proprietatea inva^atorului D. 
Bazilescu. S'a frecuentat in anul 
trecut de 82 baep si 8 fete, 
din numarui de 139 copiT (74 
barbatT, 65 fete), cu virsta de 
scoala. Cu intretinerea persona- 
lului se cheltueste anual 1404 
lei. Stiti carte 165 barba^i si 15 
femei. 

In centrul com. Drajna-d.-s., 
pe coama dealului Gradistea, 
intre apele Drajna si Ogretinul, 
se gasesc urme din ruinele 
unul castru Roman, cu forma 
patrata si in suprafata de peste 
20 hect. 

Acest castru are o poziti- 
une strategica, pus in raspintia 
a treT val insemnate, si incins 
cu piscurl, ca: Ceta^eaua, Pis- 
cul-Domnului, Sila, Scafele, Le- 
urdeanul, Mircea, Rosul, Chilia, 
La-Cruce, Piatra, etc. 

Ruinele fiind pe coama si 
pantele dealului, lesne s'au pra- 
padit, pe cind daca ar n* fost 
pe vale saii ses, s'ar fi conser- 
vat mat bine, sub protec^ia stra- 
turilor suprapuse ale solului. 

Unele din caramizi intregi 
rupte, ce rar se mai gasesc, 
poartainscrip^ia: LEG. I. ITAL.; 
altele LEG. V. MAC. ; altele 
LEG. Xr C. P. F. iar altele CO. 
COM. Ceia ce insemneaza : Le- 
giunea I Italica, Legiunea V 
Macedonica, Legiunea XI Clau- 
dia Pia Eidelis si Cohorta Com- 
magenilor. 

Din aceste inscrip^iunlf reiese, 
dupa cum a dovedit d. Toci- 
lescu, ca f ara Romineasca la 
E. de Olt facea parte din pro- 
vincia romana Moezia Inferioara, 



de oare-ce cite si trele legiunile 
indicate aveau garnizona lor in 
aceasta provincie. Riul Olt for- 
ma limita intre Dacia si Moe- 
zia Inferioara. 

In aceste ruin! se mai gasesc 
farimaturi fara inscriptii, pre- 
cum: caramizi groase ce ati ser- 
vit lazidinsi pardoseli ; caramizi- 
tigle, lampioane de lut, coade 
si hirburi de vase, globulete de 
caramida sau de pamint ars de 
marimea unui mar; bolovamde 
prund forma^i din argila impa- 
nata cu mici pietriceie; bolo- 
vani albi rupti din vre-o stinca 
calcaroasa ; pietre poroase de 
mai ; bucatT de sticla ; frinturl 
de sagetT mincate de rugina ; 
frinturi de cutite in forma unui 
cosor, sabii dace transformate 
in rugina, etc. 

Se mai gasesc din cind in 
cind prin farina si monede ro- 
mane vechT. 

Patru monede din cele ga- 
site pana acum au ,fost in po- 
sesiunea d-lui D. Bazilescu, in- 
vatatbrul scoalei: una de bronz 
cu efigia lui Nero ; una de ar- 
gint din timpul RepubliceT Ro- 
mane; una tot de argint cu ti- 
pul lui Traian si una asemenea 
de argint, cu un tip necunos- 
cut, lipsind inscrip^ia. Pe cele 
trei d'intiiu le-a oferit Muzeului 
National de Antichita^if. 

Caile, prin care acest castru 
cotnunica cu cele-1'alte parti ale 
Daciel erau : 1. Calea spre V., 
care trecea prin Faget si des- 
fiinfatul sat Stanesti si se lega 
la gdra. Teisanilor cu marea so- 
sea impietrita, care, se zice — 
dupa spuseie batrinilor — a tre- 
cut prin comunele : Boldesti, 
Magurelele, Scaiosi, Gura-Viti- 
oareT, Valeni-de-Munte, Homo- 
riciu, Izvoarele, Maneciul-Pamin- 
teni, Maneciul-Ungureni, catu- 
nele: Valea-Larga si Plae^ul, 
apoT de aci se indrepta pe al- 



Hosted by 



Google 



DRAJNA-DE-SUS 



227 



DRAJNA-DE-SUS 



bia Telejenelulul, pe Valea-Dra- 
culul in sus si trecea in Tran- 
silvania pe la Poiana-Fetei. 

Pe aceasta cale, numita de 
popor Drumul-Tatarilor, a co- 
municat acest castru cu cele- 
l'alte cetap din Dacia-Superi- 
oara si cu cele din Dacia-Me- 
ridionala. 

2. Calea spre S. mergea pe 
albia apei Drajna pana la Va 
leni-de-Munte, unde se intilnea 
cu soseaua indicata mai sus. 

3. Calea spre E. mergea prin 
albia Ogretinului prin pasul Nuc- 
soara, prin Posesti,Tirlesti, Bis 
ca, etc. 

In anul 1888, luna Aprilie, a 
venit in Drajna-de-Sus, d. Gri- 
gore Tocilescu, Directorul Mu- 
zeului National de Antichitap, 
a facut studii si a confirmat 
cele spuse aci. In prezen^a d-sale 
s'a facut o mica sapatura in coa- 
ma dealului, la mijiocul ruinelor, 
$i, la ci^i-va decimetri sub solul 
arabil, s'a dat de interiorul u- 
nei camere cu stilpi de cara- 
mizi, puse pe lat si unite prin 
ciment. Stilpii aveati inahumea ca 
de un metru, si se aflau la o 
egala distant unul de altul ; ca- 
ramizile de forma patrata, cu 
laturea ca de o palma si cu a- 
ceeasi inscrip^ie : LEG. V MAC. 
De sigur e vorba de un hypo- 
caust. 

Intre stilpi s'a gasit: cenuse, 
carbuni, coji de melci man, 
oase de animale, un corn si un 
dinte mare. De o parte si de 
alta a stilpilor se aflau cite 
2 stilpi de olane, trinth:! jos. 

D'asupra acestei camere, cu 
cite-va zile mai inainte, se gasise 
de proprietarul locului, 4 cara- 
mizif foarte man, in forma pa- 
trata, cu o greutate de 40 kgr. 
fie-care. La ci^i-va pasispre S., 
la o mica adincime, s'a mai ga- 
sit un fragment din pardoseala 
unei case, alcatuita din cara- 



mizl ornate cu dungule^e para- 
lele fara inscrip^tf si aster nute 
orizontal pe pamint. 

Din 1888, nu s'a mai facut 
alte sapaturf si din an in an 
indiciile ruinelor se pierd. Prin 
araturi si sapaturl anuale se 
scot de cultivator! una cite una 
pu^inele caramizi ce se mai ga- 
sesc si se dac la casele lor, 
unde le intrebuin^eaza la cons- 
truc^iuni. Cu timpul — si nu e 
mult pana atunci — ti'i se va 
maT gasi nimic. 

Facindu-se sapatun sistema- 
tice, probabil ca multe se vor 
putea descoperi asupra acestuT 
castru, cunoscutazi sub numele 
slavon de Gradistea (orasintarit). 

Suprafa^a totala a com. Draj- 
na-de-Sus pana la anul 1864 a 
fost de 1500 hect, dar scazfn- 
du-se pamintul dat clacasilor, 
ce acum sunt alipi^i la comu- 
nele vecine : Drajna-de-Jos, Ca- 
tunul si Homoriciul, ramine ca 
suprafa^a numat 1250 hect. 

Cantitatea anuala medie de 
fuica, ce se fabrica in comuna 
este de 500 hect. 

Carieri de piatra nu sunt in 
comuna, dar albia sail prundul 
girle! Drajna, se poate socoti 
ca cea mai bogata cariera cu 
piatra de construc^ie (lespezi) 
si piatra (gogoni) calcara, din 
care se fabrica eel mai bun var 
alb gras. 

Mine de sare nu sunt, dar 
locuri sarate sunt pe panta 
stinga a TeleajenuluT, in fa^a 
Ocnelor Romane, unde este si 
un mic vilcel cu apa sarata nu- 
mit Sara^elul. 

Din cauza ca lipsesc duzii, 
gindacl de matase se cultiva 
prea pu^in; stupi cu albine sunt 
122. 

Numai 315 hect. din terito- 
riul com. e prielnic la toata 
cultura. Dintre pomf roditori 
sunt: 1500 meri, 500 perl, 20 



duzi, 400 ciresi, 1000 nucl 25000 
prunf, 200 persid, etc. Livezile 
de fine^e produc anual in ter- 
men mediu 250 care de fin, 
a 1000 kgr. de car. 

Comerciul se exercita in co- 
muna de 8 circiumarf. 

Budgetul comunel pe anul 
1893—94 are la venitur! 2633 
leJ si la cheltuelf 2600 lei. 

§osele mai principale sunt : 
soseaua jude^eana Valeni-Po- 
sesti ; soseaua vecinala Drajna- 
Cerasul, legata cu cea judefeana 
prin punctul Gradistea; soseaua 
vecinala Drajna-Ogretinul, ce in- 
tra in comuna Ogretinul prin 
punctul Moinari, si alte dru- 
murJ de pu^ina important. 

Comuna e brazdata de rre! 
dealunf : ^Dealul de la N. E. ce 
incepe din creasta Carpa^ilor, 
din muntele Craiul si se lasa. 
spre S. printre girlele Drajna, 
si Ogretinul, terminindu-se la 
confluen^a acestor ape prin Mu- 
chea-lui-Pirpala. Acest deal are 
urmatoarele piscurl insemnate : 
Piatra-Lunga, Leurdeanul, Pis- 
cul-lui- Ciocan, Chilia, Piscul- 
Trasnit, Gradistea si Muchea-luf- 
Pirpala. 

b) Dealul de la V. si S.-V, 
ce incepe tot din muntele Cra 
iul si se lasa spre S., prin 
tre girlele Drajna si Teleajenul 
terminindu-se la confluenfa a 
cestor ape, cu Piscul-Domeniu 
lul, in com. Drajna-de-Jos, avind 
ca piscurl : Ceta^eaua, La-Cruce, 
La-Piatra si Piscul-Domeniulm. 

c) Dealul de la S. si S.-E., nu- 
mit Ciocracul, cu piscurile : Sea- 
fele si Malul-de-Rasuna. 

PoenI sunt : Proscanul, Pe- 
Vale, Vaduri, Chilia, Groapa- 
Oaneif, Groapa-Larga, Groapa- 
Cornulul si Poiana. 

Surpaturi man are una, nu- 
mita Sila si doua san^url : Hula, 
mai principals, intre Gradistea 
si Muchea-luI-Pirpala. 



Hosted by 



Google 



DRAMBOVNICUL 



228 



DKANOVA'fUL 



Dealurile a si b au direc^iu- 
nea N.-S., iar dealul c direc^t- 
unea E.-N.-E. spre V.-S.-V. Dea- 
lurile sunt acoperite Jn cea ma! 
mare parte cu paduri tinere de 
fag, stejar, plop, anin, etc., si 
restul cu fine^e, semanatur! si 
livez! de prunT. 

Comuna e udata de riurile : 
Teleajenul, Drajna, si Ogreti- 
nul si de valcelele : Dragomirei, 
Valea cu Jugastri, Valea -Podu- 
rilor, Groapa-Oil, Proscanul, Pe- 
Vale, Groapa - Chiliilor, Groa- 
pa-Oane!, Groapa-Larga, Groapa 
Cornului, Groapa-Ceta^elei, Fun- 
dul-Poene!, Sila, Voichi^a, Podo- 
reanca, Apa-Dulce si Sara^elul. 

Se margineste cu comunele : 
Ogretinul, Cerasul, Izvoarele, 
Homoriciul, Teisani si Valenr 
de-Munte. 

Drambovnicul, riu, ce inccpe 
dinjud. Argesul siintrain Vlasca 
pe la satul Fierbin^i, apoi sco- 
boaraprin satele; Selari, Draght- 
nesti, Gratia, Cirtojani, Roata, 
Uesti-Golesti si da in Neajlov 
la satul Vadul-Lat. Prime? te in 
mersul In! apa Jirnovul, in drep- 
tul satdlu! Gratia. 

Dranov, lac mare, in jud. Tulcea, 
pi. Tulcea,peteritoriulcom. rur. 
Morughiol (91 anume pe acela 
al catunulu! sau Dunava^ul-de- 
Sus) ; este situat in partea E- 
a plase! si cea sud-estica a co- 
mune! intre iezerul Razelm, Mare 
si girla Danava^ul de care e 
alimentat prin 4 girl! ma! mic! : 
Pietuaful, Semnaful, Dra^atca si 
Cerne^ul; a fost format or! de 
vre-o revarsare anterioara a 
bra^ulu! St. Gheorghe, sau dupa. 
o alta explicare, ar fi ramasi^a 
apelor Mari!, care odinioara ve- 
nea pe aci, dar cu care ne ma! 
comunicind de mult, si fiind in 
continuu alimentata de Dunare 
prin bra^ulDunava^ul, si-aschim- 



bat incetul cu incetul calita- 
tea apelor, devenite cu timpul 
dulci ; este inconjurat de toate 
parole cu stuf; se scurge in 
iezerul Razelm prin girla Dranov; 
are o intindere de peste 800 
hect.; confine peste de cea ma! 
buna calitate si in mare canti- 
tate si al caru! venit insemnat 
aparfine statulu!; pe malul sau 
estic se aria una din cele ma! 
insemnate pescarii. 

Dranov, girla, jud. Tulcea prin 
care lacul Dranov se scurge in 
iezerul Razelm; porneste din ex- 
tremitatea sud-vestica aDrano- 
vulu!;se indreapta spre V., in- 
tr'o direc^ie generala de la N.- 
E. spre S.-V.; face ma! multe 
cotitin, si, dupa o lungime 
de 4 kil., se termina in Ra- 
zelm, spre E ; pe malul e! 
sting merge si hotarul plasilor 
Tulcea si Sulina;la guraeteste 
un catun de pescan, cu acelas! 
nume. 

Dranov, grind, sau loc ridicat 
d'asupra stufulu! inconjurator, 
in jud. Tulcea plasa Sulina, 
pe teritoriul comune! rurale St. 
Gheorghe Kadirlez, in partea 
sudica a plasi! si cea sud- 
vestica a comune!, nu departe 
de malul Mari! ; are o forma 
lunguia^a; este o continuatie a 
Grindulu!-cu-Tresti! ; are o in- 
tindere de 40 hect., neproduc- 
tive, fiind acoperite cu nisip. 

Dranov, cherhanea sail pes car ie 
insemnata in jud. Tulcea, plasa 
Tulcea, pe teritoriul com. rur. 
Moru-Ghiol (si anume pe acela 
al catunulu! sau Dunava^ul-de- 
Jos), in partea sud-estica a pi. 
si a comune!, asezata pe malul 
estic al marelu! lac Dranov, de 
la care 'si-a luat si numele. 

Dranov, punct trigonometric de 



observa^ie, de rangul I-iti, in 
jud. Tulcea, pi. Tulcea, com, 
Moru-Ghiol, catunul.Dunava^ul- 
de-Sus, in partea sud-estica a 
plase! si a comune!, pe malul 
estic al laculu! Dranov, linga 
pescaria cu acela?! nume ; are 
1 m. inaltime si domina stufa- 
riile dimprejur. 

Dranov-Copac, punct trigono- 
metric de observable, in com. 
St. Gheorghe, pi. Sulina, jud. 
Tulcea, in partea vestica a plase! 
si a comunei, linga girla Cer- 
netul. 

Dranova^ul, com. rur., in E. 
plase! Oltetul-Oltul-de-Sus, jud. 
Romana^i, formata din satele 
Dranova^ul (iOOO locuit.), Sc- 
garcea (560 locuit), Izvorul (225 
locuit.) si Gradistea (200 locuit.), 
situata in dreptul Slatine!, pe 
apa Dranovatul, nu departe de 
Olt, 17 kil. departe de Bals 
si 35 kil. spre N. de Caracal, 
pe un teren cu o altitudine de 
195 m. d'asupra nivelulu! mari!, 
pe Dealul-Secilor. Com. Drano- 
vatul e in apropiere de gara 
Arcesti. 

Are 5 16 famili!, sau 1985 sufle- 
te, din car! : 1046 barba^! si 936 
feme!; 802 casatori^f si 1183 
necasatoru:!. 

Sunt 362 contribuabil!. 

Stiu carte 59 persoanc, nu 
stiti 1926. 

Bugetul comunei pe 1886/87 
a fost de 5212 le! laveniturisi 
5168 lei la cheltuel!. Locuitori! 
se ocupa cu agricultura si cre- 
sterea vitelor. 

Vite mar! sunt 1471, vite 
mici 2709 si pore! 730. 

Areo scoalaprimara, condusa 
deun inva^ator, frecuentata de 16 
baep, din 46 copi! (29 b. si 17 f.) 
in stare a o urma ; 3 biserici : 
Sf. Nicolae (1881) in Drano- 
vatul, Sf. Grigore, in Izvorul 



Hosted by 



Google 



DRANOVATUL 



229 



DR&COAU 



(1861) si Sf. Dumitrul in Gra- 
distea, deservite de 3 preo^i si 
6 cintare^i. Sunt 7 circium!. 

Dranova^ul, mosie a statuluT, in 
jud. Romana^i, cu o arenda a- 
nuala de 26200 lei pe 1887/88. 

Dranovului (Gura-), sat, sau 
mat bine zis, adunatura de cite- 
va colibe de pescar!, situate in 
com. Moru-Ghiol, plasa Tulcea, 
jud. Tulcea, catunul Dunava^ul- 
de-Jos, pe malul estic al lacului 
Razelm, la gura girlei Dranov; 
locuitorii in numar de 1 5 familii, 
cu 35 suflete, sunt Rus!, si se 
ocupa numai cu pescaria, atit 
din lacul Razelm, cit si din lacul 
si girla Dranov. 

Dravarschi, movild, pe terito- 
riul com. rur. Casap-Chioi, pi. 
Istrului, jud. Tulcea; este unul 
din virfurile dealului Cara-Bu- 
rum; este situata in partea es- 
tica a pi. si cea centrala a comu- 
nei; are o inal^ime de84m., si 
este punct trigonometric de ob- 
servable de rangul al 3-lea, do 
minind asupra piriului si satu- 
lui Casap-Chioi; pe la poalele-i 
trece drumul comunal Hamamgi- 
Casap-Chioi ; este acoperita cu 
verdea^a. 

Draxinul, munte, plaiul Dimbo- 
vi^a, jud. Muscel, ce formeaza li- 
nia de despar^ire intre riul Dim- 
bovi$a si Argeselul, impreuna 
cu mun^ii: Mara, Preajma, Te- 
felega, Muntisorul, Capitanul, 

£*Plaisorul, Prava^ul, Altamusul 
si Mateiasul. 

Draxinul, pddure, supusa regi- 
gimului silvic, in raionui comu- 
nei Rucarul, plaiul Dimbovi^a, 
jud. Muscel. 

Draceni, sat, pe Domeniul Co- 
roanei, comuna Malini, jude- 



^ul Suceava, al carina inceput 
a fost pus de niste pgan!, 
rob! al manastire! Slatina, a ca- 
rora insubordonan^a le-a a- 
tras porecla de dracii din Dra- 
ceni. Este asezat pe ^armurile 
piriului Suha-Mica. 

Are o populate de 351 fa- 
mili! sau 1277 suflete (627 bar- 
ba$! si 650 feme!), din carl 20 
Izraeii^i. 

Sunt 280 contribuabil!. 

Are o suprafa^a de 296 faici. 
Improprietari^i la 1864 si 1881 
sunt 6 fruntasi, 106 palmasi si 
143 codas!, stapinind 778 falci 
si 40 prajini. 

Drumuri principale sunt: la 
Malini (6 kil.), si la Gainesti 
(6500 m.) 

Are o biserica, cu hramul 
Sf. VoevozT, zidita la anui 1858, 
din venitul mosie! Malini, sub 
privegherea Mitropolitului Ca- 
linic Miclescu si a Arhiman- 
drituluT Teodorit. Ctitori! bise- 
ricei sunt : Monahul Pahomie, 
Ruxanda Doamna, Bogdan VV. 
Petru V.V., Ionascu V.V., Con- 
stat! tin V.V., Teofana, Maria, 
Anastasia, Stefan, top membri 
a! familiei lui Lapusneanu, pe 
linga car! ma! figureaza in po- 
melnic si Mitropolitul Calinic si 
Arhimandritul Teodorit. Este 
deservita de un preot si do! 
cintare^i. 

Are o scoala rurala mixta, con- 
dusa de un inva^ator platit de 
stat, infiin^ata la 1890, frecu- 
entata de 100 scolari, din 82 
baep si 60 fete cu virsta de 
scoala. Scoala e improprietarita 
cu sase falc! in 1881, avlnd 
local propriu in cele ma! bune 
condemn! didactice si igienice, 
cladit si inzestrat, cu atenanse, 
atelier, mobilier, aparate si bi- 
blioteca, de Administra^ia Do- 
meniulu! Coroane!. 

Drace^ti, fost sat, jud. Dolj, pi. 



Amaradia, com. Adincata, as- 
ta-zl siliste. 

Drace^ti, mosie, in comuna Zlo- 
testi, plasa Teleormanulu!, ju- 
de^ul Teleorman. 

Drace§ti, vale, incepe din apro- 
piere de com. Slobozia-Trasni- 
tul, judeful Teleorman ; la pu- 
#na departare se formeazS in- 
tr'insa un piriias, care curge 
pe o intinsura pana in preajma 
comune! Zlotesti. 

Dracii (Valea-), vale, in com. 
Trestia, jud. Buzau ; incepe din 
ramifica^iile muntelu! Dilma si 
se scurge in Valea-Glodurilor ; 
apo! ambele se scurg in Valea - 
Posobestilor. 

Dracinul, ostrov, pe Dunare, ju- 
de^ul Dolj, plasa Jiul-d.-j., co- 
muna Bechet; este acoperit de 
padure in intindere de 100 
hectare. 

Dracinul - cu - Baltare^ul, pa- 

^«r^astatulu!jud. Dolj, pl.Dum- 
brava-d.-s., com. fiul. Se ga- 
seste pe mosia statalu! Balta- 
re^ul-cu-Poiana-Dracina. Are o 
intindere de 170 hect. Felul 
arborilor ce se gasesc, sunt : 
jugastru, ulm!, frasin!, alun!, car- 
peni si ar^ar!, Predomina insa 
cerul si girni^a. 

Dracoaia, cdtun. Vez! Valea-Ca- 
selor, jud. Vasluiu. 

Dracoaia, sau Dracoasa, munte, 
jud. Bacau, pi. Trotusul, com. 
Dofteana, situat d'a stinga Tro- 
tusulu! si inbracat cu padur!. 

Dracoaia, deal. Vez! Podul-Lat, 
deal, in com. Lipova, pi. Racova, 
jud. Vasluiu. 

Dracoaia, loc izolat, com* Alu- 



Hosted by 



Google 



DRACOAIA 



230 



DRAGAICA 



nul, plasa Olte^ul-d.-s., jude^ul 
Vilcea. 

Dracoaia, pirtti, strabate teri- 
toriul com. Lipova, pi. Racova, 
jud. Vasluiu ; curge de la S. 
spre N. si se varsa in piriul Li- 
pova. 

Dracoaia, vale, se intinde spre 
S. de Valea-Caselor, com. Li- 
pova, pi. Racova, jud. Vasluiu. 

Dracoaica, baltd, jud. Dolj, pi. 
Balta, com. Macesul-d.-j., cc co- 
rn unica cu Dunarea prin girla 
Irimasului. 

Dracoasa. Vezi Dracoaia, munte, 
jud. Bacau. 

Dracoiul, sail Dracosul, deal, 
jud. Bacau, plasa Tazlaul-d -j., 
com. Berzun^i, care face parte 
din sira dealurilor dintre Tir- 
gul-Mare si Trotus. 

Dracoiul, pirin, jud. Bacaii, pi. 
MunteluT, com. Agasul; curge pe 
tcritoriul satului Agasul si se 
varsa in Trotus, pe stinga sa. 

Dracoiul, piriias, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-s., de pe teritoriul 
com. Basasti, care se scurge 
in piriul Ludasi. 

Dracosul. Vezi Dracoiul, deal, 
jud. Bacau. 

Dracosul, piriias, jud. Bacau, 
pi. Tazlaul-d.-s., com. Luncani, 
care curge pe teritoriul satului 
Luncani. Is! are obirsia la lo- 
cul numit Chicera si se varsa 
in Trebisul. 

Dracsana, balta, in jud. Dolj, 
pi. Jiul-de-Jos, com. Grindeni, 
cu suprafa^a de 2 pogoane. 

Dracsani, ostrov, jud. Dolj, pi. 



Jiul-d.-j., com. Grindeni, cu pa- 
dure in intindere de 18 hec- 
tare. 

Drac§aneasa, colintij in comuna 
Beceni, jud. Buzau. E acoperita 
de padure. 

Drac^aneasa, iavor, in jude^ul 
Buzau, cat. comunei Beceni. Se 
scurge in Valea-Ocii. 

Drac§aneasa, padure, in com. 
Beceni, jud. Buzau, proprietate 
mosneneasca ; are \6 hect. ; se 
subdivide in : Gura-Beciului, La- 
cui-hn-Tanase si Titila. 

Drac^eni, piriias, jud. Tutova, 
ce curge prin satele : Dracseni- 
Noi si Dracseni-Vechi, de la 
N. spre S. si apoif se uneste 
cu piriul Studinejul. 

Drac^eni-Noi, sat, in com. Coro- 
desti, jud. si pi. Tutova, pe pi- 
riul StudinetuI, spre N. de satul 
Corodesti. 

Drac§eni-Vechi, sat, in com. 
Corodesti, jud. si pi. Tutova, pe 
piriul StudinetuI si spre N. de 
satul Corodesti. Are din preuna 
cu satul Dracseni-Noi, 181 lo- 
cuiton (din can 24 stiu carte) 
si 44 case. 

Dracule§ti, sau 'polica, sdtisor, 
in com. Mastacani, pi. Prutul, 
jud. Covurluiu, in partea de E. 
si la departare de 2 kil. de 
resedin^a comunala. Are vr'o 
10 case si 18 suflete. 

Dracule§ti, mosie particular^, de 
17 16 hect., in com, Mastacani, 
pi. Prutul, jud. Covurluiu. Pamin- 
tul acesteT mosii se imparte 
astfel: 1001 hect. arabile, 35 vii, 
100 finea^a, 43 bal^T si stufarie, 
140 imas, 394 padure si 3 va- 
tra satului cu acelasi nume. 



Dracu§ul, pise, com. Livezile, 
pi. Jiul-de-Mijloc, jud. Dolj. 

Dracu§ului (Valea-), vale, in 
com. Moldoveni, pi. CimpuluT, 
jud. Ialomi^a. 

Dragaica, vechie nuniire a cat. 
Banceasca, din com. Simileasca, 
jud. Buzaii. Aci s'a |inut pana 
la anul 1864 tirgul Dragaicei. 

Dragaica, movild, jud. Braila, 
situata in apropierea satului 
Stancu^a, ca la 400 metri, spre 
S.-V. 

Dragaica, movild, in com. Simi- 
leasca, cat. Banceasca, jud. Bu 
zau. 

Dragaica, movild, in com. Cara- 
gele, jud. Buzau, in apropiere 
de Movila-TurculuT. 

Dragaica, coli?id y in com. Toha- 
ni, cat. Valea-Scheilor, jud. Bu- 
zau, intre Dealul-Jugureni si Vir- 
ful-U^ei. Din poalele sale izvo- 
resc apele minerale de la Bo- 
boci. Are vii renumite. In ve" 
chime se ^inea aci tirgul Dra- 
gaica, care s'a mutat acum linga 
Mizil. 

Dragaica, movild, m jud. si pi. 
Ialomi^a-Balta, situata d'asupra 
coasteT Baraganului, in dreptul 
satuluT Cosimbesti. 

Dragaica, pise, in com. Gorne- 
tul-Cricov, pi. Cricov, jud. Pra- 
hova, numit ast-fel, pentru-ca la 
poalele lui sunt intinse livezT 
de prunT si fin, de unde oame- 
nii, can merg la tirgul Dragaica, 
is! cosesc nutre^ul necesar pen- 
tru acest drum. 

Dragaica, movild, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Marginea-d.-j., la hota- 
rul ei catre pi. Marginea-d.-s., 



Hosted by 



Google 



drAgaica 



281 



drAganujl 



in partea de V. a com. Marti- 
net ti, linga Cringul-Negoescu- 
luT. AzI tinde a dispare fiind 
necontenit arata de locuiton. 

Dragaica, magurd, in com. Pia 
tra, jud. Teleorman. 

Dragaica, ripd, intre Crainiceni 
si satul Homocea, com. en ace- 
lasi nume, pi. Berheciu, jud. 
Tecuciii. 

Dragaica, loc izolat, linga orasul 
Mizil, iud. Buzau, unde se piie 
tirgul Dragaica, in ziua de 29 
Iunie. E o mica continuant e a 
tirgulut din Buzaii. 

Dragaica, pddure seculara, m 
com. rur. Slasoma, din pi. Dum- 
brava, jud. Mehedinti. 

Dragaica, tirg renumit, in mar- 
ginea de S. a orasului Buzau, 
jud. Buzau. Incepe la 18 Iunie si 
tine pana. la 24 Iunie. La inceput, 
servea numai pentru desfacerea 
line!, ce se tundea dupa nu- 
meroasele 01 ce veneau in munfu 
Buzaului, unde se mai aducea 
lina si din jude^ele vecine ; dupa 
putin timp a devenit si tirg 
de vite si mai cu seama de cai, 
ce se cumparau de agricultorT 
pentru treeratul griului. Prin- 
tr'un hrisov al luT Constantin 
Moruzzi, din 1793, August 19, 
se specified comer^ul ce se fa- 
cea, pe timp de 2 zile (22 — 24 
Iunie) si dreptul perceperei de 
taxe, cuvenit numai EpiscopieL 
De la 1802 pana la 1823, din 
cauza nesiguran^ei, adesea se 
suspenda saii se facea in di- 
ferite puncte ale judepiluT. In 
timpii mat din urma s'a mutat 
definitiv dupa mosia Banceasca 
(com. Simileasca)pe mosia orasu- 
luT (anul 1864), unde se $ine 
si asta-zT. Apogeul sau a fost 
pana la 1871. Cu infiin^area 



cailor ferate, a inceput sa de- 
caza din ce in ce. 

Dragaici (Magura-), mdgurti, a- 
sezata in jud. Constanta, pi. Sili- 
stra-Noua, pe teritoriul com. ru- 
rale Mirleanu, si anume in par- 
tea nord-estica a plasei si cea 
de N. a comunei, la 2 kil. spre 
N. de satul Mirleanu ; este ase- 
zat pe muchea unel ramificap- 
uni vestice al dealulul Zbreia, 
la 1 V2 kil. departe de malul 
dobrogean al Dunarei; are o 
inal^ime de 108 m.; a fostpunct 
trigonometric de observa^ie de 
rangul al 2-lea si prin inalpmea 
sa domina apele Dunarei pe o 
buna intindere, ostrovul de pie- 
tris, satul si balta Mirleanu, va- 
lea Cara-Su, si drumul comunal 
Mirleanul-Rasova ; este dec! un 
punct strategic important; este 
acoperita cu verdea{a si este ar- 
tificials. 

Dragaicii, (Movila - ), movild, 
in jude^ul Constanta, plasa Hir- 
sova, pe teritoriul comunei" ru- 
rale Topalul, la 3 kil. spre 
N, de catunul Topalul; este a- 
sezat in partea vestica a plasei 
si in partea nord-vestica a co- 
munei ; este asezata pe o rami- 
ficapune a dealului Topalul, intre 
vaile Cechirgea si Picioarele-Ce- 
chirgelei, la un kil.de malul Du- 
narei si anume de bra^ul Ve- 
riga; are o inai^ime de 102 m. 
si a fost punct trigonometric 
de rangul al 2-lea; prin inah:i- 
mea sa domina bra^ul Veriga, 
cele doua vaT intre care se 
afia, precum si drumul ce duce de 
la Topalul la Ghizdaresti ; este 
artificials si acoperita cu pasuni. 

Dragaicii (Movila-), deal, in 
jud. R.-Sarat, pi. Rimnicul-d.-s., 
com. Racovi^eni; se desface din 
dealui Hirboca, brazdeaza par- 
tea vestica a comunel; se ler- 



mina in piriul Cilnaul ; este 
acoperit cu padurf si pasuni. 

Dragan (Poiana-Boului-), sat, 
in jud. R.-Sarat, plaiul Rimni- 
cul, com. Bisoca; si-a luat nu- 
mele de la muntele la poalele 
caruia este asezat in partea de 
S. a comunet, la hotarul jude- 
{uluf catre districtul Buzau ; are 
pozi^ie frumoasa, inconjurat de 
mun^i inal^I, acoperiflf cu padurif 
seculare ; intinderea si popula^ia 
sunt socotite in acelea ale ca- 
tunulul de resedinfa Bisoca. 

Draganei ( Valea-), vale, pe te- 
ritoriul comunei Berevoesti-Un- 
gureni, plaiul Nucsoara, jude^ui 
Muscel ; se varsa in riul Bratia. 

Dragani - Braiasca. VezI Bra- 
iasca-Dragani, mosie a statuluT, 
din jud. Vilcea. 

Draganul, com. rur., jud. Vilcea, 
pi. Cerna-d.-j., compusa din 2 
catune : Draganul si Tortoesti. 
Este situata pe riul Cerna, va- 
lea Beica si Draganul si dealu- 
rile Tortoesti si Draganul, la 60 
kil. departe de capitala jude- 
{ulul si la 25 kil. de a plasei. 
E brazdata de dealurile : Tortoe- 
sti si Draganul, si e udata de vaile 
Beica si Draganu. Se margineste 
cu comunele : Maciuca, Gusoeni, 
Margineni si Rusanesti. 

Are o populate de 238 fa- 
milil, sau 1005 suflete (490 bar- 
bap si 5 1 5 feme!), in care intra 
si 6 familtf de pgani; loeuese 
in 240 case. 

Sunt 182 contribuabili. 

In comuna sunt 2 bisericl : 
una de zid, in catunul Tortoesti, 
fondata la anul 1802 de Popa 
Constantin, cu frapi si nepo^il 
lui si alta de lemn. 

Vite sunt: 15 caf, 70 bof, 
1 10 vaci, 20 capre, 160 o! si 
60 porci. 



Hosted by 



Google 



DRAGANUL 



232 



DKAGANUL-BASCOVEL 



Locuitoril sunt mo?nenT ?i 
se ocupa cu munca cimpului ; 
numaf 5 s'au improprietarit la 
1864 pe mo?ia statuluf Dra- 
ganul, cind li s'au dat 14 hect. 
pamint. 

Pc valea Draganul, in raio- 
nul com., e o moara de macinat. 

Veniturile §i cheltuelile com. 
se urea la 2000 lei anual. 

Draganul, catun, in jude^ul Ar- 
ge$, plasa Pite?ti, pendinte de 
com. rur. Draganul -Bascovel. 
Are 89 familii. Mai inainte aici 
era stable de cai de po?te pe 
drumul eel vechiu de la Pite?ti 
la Rimnicul- Vilcei, intre po?tele 
Pite?ti ?i Topologul. 

Are o biserica, cu hramul 
Cuvioasa Paraschiva, deservita 
de un preot $i un cintare^. 

Draganul, sat, face parte din 
comuna rurala Draganul, plasa 
Cerna-d.-j., jude^ul Vilcea. 

Draganul, mahala, in com. rur. 
Timna, pi. Ocolul-d.-j., jude^ul 
Mehedin^i. 

Draganul, mahala, in com. rur. 
Busul, pi. Dumbrava, jud. Me- 
hedin^i. 

Draganul, movila, la 1 x \% kil. 
spre S.-E. de satul Ru?e^ul, pe 
muchea platoulul de linga Dru- 
mul-Oilor, jud. Braila. 

Draganul, munte, in com. Vin- 
tila-Voda, jud. Buzau, acoperit 
de padurea statului. 

Draganul, deal, se intinde de 
la N. spre S.-E., pe teritoriul 
comunei Guge?ti, plasa Crasna, 
jude^ul Falciu ; pe coasta lui 
despre E. se aria situat o parte 
a satulu! Guge?ti. 

Draganul, deal, in comuna ru- 



rala Strimtul, plasa Vailor, ju- 
de^ul Mehedin^i. 

Draganul, deal, in comuna ru- 
rala Costeni-Covrigi, din plasa 
Vailor, jud. Mehedin^i. 

Draganul, deal, situat intre satul 
Mastacanul ?i satul Sovoaia, in 
cuprinsul com. Mastacanul, pi. 
Bistri^a, jud. Neam^u. 

Draganul, munte, in com. Bisoca, 
plaiul Rimnicul, jjud. R.-Sarat ; 
se desface din muntele Bisoca; 
este a$ezat la hotarul jud. catre 
districtul Buzati, brazdind partea 
de S. a comunei ; este acoperit 
cu padurl $i pa$uni; vara se 
fac aci stine de 01. 

Draganul, deal, com. Margineni, 
pi. Cerna-d.-j., jud. Vilcea. 

Draganul, deal, in raionul com.. 
Draganul, pi. Cerna-d.-j., jud. 
Vilcea, pe care se cultiva 54 
hect. ?i 50 aril vie. 

Draganul, deal, la E. com. Dra- 
ganul, plasa Cerna-d.-jos, jud. 
Vilcea, numit ast-fel dela numele 
unui bandit. Valea Draganul 
uda poalele sale $'apoT se varsa 
in riul Cerna. 

Draganul, pddure, in com. rur. 
Secul, pi. Dumbrava, j.id. Me- 
hedfrun. 

Draganul, trup de padure a 
statului, in intindere de 1 00 hect., 
care, impreuna cu Braiasca-Ru- 
sine^ti, formeaza padurea Bra- 
iasca-Draganul, com. Margineni, 
pi. Cerna-d.-j., jud. Vilcea. 

Draganul, braf, (prival), in plasa 
Borcea, teritoriul com. Calara^i- 
Vechl, jud. Ialomi^a. 

Draganul, piriil, in com. rur. 



Pluta, plasa Motrul-d.-j.,' jud. 
Mehedin^i, se varsa in riul Motrul. 

Draganul, piriia§, format pe 
teritoriul com. Paltinul, jud. 
Putna; se varsa in Zabala. 

Draganul, piriti, in com. Bisoca, 
plaiul Rimnicul, jud. R.-Sarat; 
izvore^te din virful Draganul, uda 
partea de S. a com., trece 
prin catunul Poiana-Boului-luT- 
Dragan, fi dupa un curs mic 
dar repede, se arunca in piriul 
Peceneaga, afluente al riuhiT 
Slanic din Buzau. 

Draganul, /W?>. Vezi Chicerea, 
deal, din com. Zapodeni, plasa 
Racova, jud. Vasluiu. 

Draganul, vale, in com. rur. 
Strimtul, pi. Vailor, jud. Me- 
hedin^i. 

Draganul, vale, in com. rur. 
Costeni-Covrigi, din pi. Vailor, 
jud. Mehedin^i. 

Draganul-Bascovel, com. rur. 
pe apa BascovuluT, jud. Arge?, 
pi. Pite^ti, la 13 kil. de com. 
rur. Ba$covul-Fle$tii, re?edinta 
subprefecturei $i la 5 kil. de 
Pite^ti. Se compunedin 8 catune, 
adica: Draganul-Oltenii, 89 fam., 
Boge?ti,4i fam.,Tarsesti, 28 fam., 
Boce?ti, 34 fam., Mane$ti,4i fam., 
Dumbrave^ti, 34fam., Bascovelul, 
28 fam. ?i Dealul-Cotmeni^ei, 32 
fam.; peste tot 327 fam., cu 1537 
suflete (din care 3 fam. de Ti- 
gani). In com. sunt 2 biserici, una 
in Draganul $i aita in Bascovel, 
deservite de doi preo^i, doicin- 
tarepf $i un paracliser ; o $coala 
primara rurala. 

Bugdetul com. pe anul 1 882 — 
83 a fost de 1152 lei, 11 bani 
la veniturJ $i de 1016 lei, 10 
bani la cheltueli. 

Dupa o publica^iune oficiala 



Hosted by 



Google 



DR&GANUL-OLTENII 



233 



drAgAne§ti 



(1887), aceastSL com. numaYa 298 
contribuabili si avea un budget 
de 3608 lei la venitunfsi de 2638 
lei la cheltueli. 

Numarul vitelor era in anul 
1887 de 888 capete vite marl 
(856 boi si vaci, 32 ca!) si 897 
vite marunte (374 oT, I04capre 
si 419 rimatori). 

Draganul-Oltenii. Vezi Draga- 
nul. 

Dragae^ti-Paminteni, sat, pi. 
Dimbovita-Dealul, cat al comu- 
nei Manesti, jud. Dimbovi^a. 

Dragae§ti-Ungureni, catun, al 
com. Manesti, jud. Dimbovita. 

Dragaicei (Movila-), movila, 
in jud. Buzau, com. Vadul-So- 
resti, facind tot de o data hotar 
despre mosia Zoi^a din Rim- 
nicul-Sarat. 

Dragaice§ti, (Dragaici), catun, 
al com. Breaza, jud. Buzau, cu 
120 locuiton si 30 case. 

Dragaici, catun, jud. Buzau. Vezi 
Dragaicesti. 

Dragalina, deal,, care formeaza 
valea pe care e situat satul Vo- 
rovesti, com. Miroslava, plasa 
Stavnicul, jud. Iasi. 

Draganeasa, sat, face parte din 
com. rur. Provi^a-d.-j., pi. Pra- 
hova, jud. Prahova. Are o pop. 
de 530 loc. (255 b„ 275 f.) 

Draganeasa, virf de deal, com. 
Vaiea-Lunga, plaiul Prahova, 
jud. Prahova. 

Aci se gasesc izvoare de apa" 
sarata. Alt£-dat<i de aci se ex- 
tr&gea insemnate cantitapf de 
^eiu. 

Draganeasa, pise, in partea de 



S. si V. a com. Provi^a-d.-s., 
pi. Prahova, jud. Prahova. Pe 
acest pise create tuf&ris de p£- 
dure, iar pe alocurea este aco- 
perit cu iarba pentru p&sune. 

Draganeasa, deal, la E. com. Bu- 
nesti, pi. Ocolul, jud. Vilcea. 

Draganeasa-Racota, mosie, a 
statului, pe care, la 1864, s'au 
improprietarit locuitorii din com. 
Provi^a-d.-j., plaiul Prahova, ju- 
detul Prahova. 

Draganeasca, cimpie, in raionul 
com. R&zvadul, jud. Dimbovita 

Draganeasca, mosie, a statului, 
jud. Olt, fost& pendinte de Mi- 
tropolia din Bucure^ti, care pe 
periodul 1886—96 s'a arendat 
cu 802 lei anual. 

Draganescul, munte, plaiul Dim- 
bovita, jud. Muscel. D'aci riul 
Dimbovita, care ud& poalele 
sale, ia direc^ia spre S., dupa 
ce trece printre picioarele vir- 
furilor : Tamasul, Cascul, T&ma- 
selul si Piscul-Turciior. 

Draganescul, balta' cu izvoare, 
la S. de cat. Draganescul, pi. 
Sabarul, jud. Ilfov, acoperita cu 
trestie si rogoz. 

Dragane^ti, com. rur., jude^ul 
Prahova, plasa Cimpul. 

Este situata pe malul sting 
al riului Prahova, la 30 kil. de- 
parte de capitala jude^ului. Aci 
e resedin^a pl£sei Cimpul. 

Se compune din 3 c^tune: 
Dr&ganesti, Meri si Baraictarul- 
Brebul, avind o popula^iune de 
1672 locuitorl (844 b£rba$I si 
828 feme!), in plus 15 fam. de 
Jiganl, cad se ocup£ cu agri- 
cultura si fierSria. 

Sunt 420 fam.; 315 contri- 
buabili; 322 case. 



In com. sunt trel biseridf : 
una in Baraictarul si dou& in 
c&tunul de resedin^. Dintre a- 
ceste dou£, una s'a fondat la 
anul 1667, dup^ cum se constats 
din urm£toarea inscrip^iune: 

AceastS. Dumnezeiasca* biserich*, ridi- 
cata" din temelie o aii zidit'o p^na" In sa- 
virsit si aii Infrumuse^at'o si cu osteneala 
cinstitulut si de buna* rud& dumnealut 
§erban Cantacuzino, Vel Postelnicul. A- 
cum In zilele lurninatulut Rad Leon Voe- 
vod. Intru pomenire vesniclt a dumnea- 
luY si p^lrin^ilor, fiind ispravnic Neagoe 
V&taf, leatul 7175 (1667). 

A doua bisericS este capela 
fra^ilor Xenocrat, cu inscriptfa: 

Intru slava, cinstea si lauda Prea 
sfintet si de via^a f£catoare TreimY. A- 
ceastH sfinta" si cinstitH ortodox&bisericS, 
la care se prSznueste hramul Sfinfilor 
Impact Constantin si Elena, al sflntu- 
lut Erarh Nicolae si al sfintuluf Mu- 
cenic Mina, s'a ridicat din temelie si 
osteneala a Fra^ilor Xenocrat Teodor, 
Atanasie si Constantin ?i de sora d-lor, 
Anastasia Xenocrat, proprietarf fiind at 
mosiel DragSnesti din districtul Prahova, 
spre a se proslSvi Domnuluf Dumnezcii si 
Mlntuitorul Isus Christos si spre a numi^i- 
lor ctitort sufleteasca* si vesnica* pome- 
nire si a p&rintilor lor. Incepted u-se zi- 
direa din temelie la anul 1857, fiind 
Caimacanul t»reT M. S. Prinpil Alexan- 
dru Dimitrie Ghica, cu blagoslovenia P. 
S. S. Mitropolitul D. Nifon, si s'aii s&- 
vlrsit In zilele Prea Inalfatulut Nostru 
Prin^ Domnitor Principatelor-Unite Mol- 
davia si Valahia Alexandru loan I, la anul 
i860, luna Octombrie. 

S'au improprietarit pe mo- 
sia Dr&g£nesti, la anul 1864, 
177 locuitori, dindu-li-se 679 
hect. si 36 hect. pe mosia Ba- 
raictarul - Brebu . Locuitori! au 
378 ca! si lepe, 387 vaci, 592 
boi, 59 bivoH, 5357 o! si 652 
porci. 

In raionul com., pe apa Vit- 
n^ul e o ptv& si o moara\ 

^coala exists in com. de la 
1 869. Localul e proprietatea co- 
mune!. S'a frecuentat in 1892 
de 54 copii, din numarul de 
326copiI (i72bae{I, 154 fete); 



69683. Ilarele Dicfionar Qtografic Vol. 111. 



80 



Hosted by 



Google 



drAgAne?ti 



234 



drAganesti 



cu virsta de scoala. Cu intre- 
{inerea personalulul, statul chel- 
tueste anual 1566 lei. 

$tiu carte 107 barba^I si 7 
feme!. 

Toata suprafa^a com. e de 
4500 hect. 

Comerciul se exercita in co- 
muna de 8 circiumar!. 

Vetiitul comunei este de 1 3 1 3 3 
lei si cheltuelile de 11749 lei, a- 
nual. 

$osele vecinale 11 inlesnesc 
comunicatfa cu comunele Cor- 
nurile, Hatcaraul si Baraictarul- 
Brebu. 

Teritoriul com. e brazdat de 
5 movile, carl au servit drept 
barierf, dupa cum se zice, in 
vremea invaziunelor Ungurestl. 
Pe ele se cultiva diferite ce- 
reale. 

E udata de riurile: Prahova, 
Cricovul-Sarat si Vitnaul. 

Se margineste la N. cu com. 
Cornurile, la S. cu com. Hat- 
caraul, la V. cu com. Gherghi^a, 
si la E. cu diferite movile, a 
caror poale le udapiriul Crico- 
vul-Sarat. 

Draganesti, com. rur., jud. Olt, 
pi. Siul-de-Jos. E situata pe va- 
lea Oitului si pe malul sting al 
JiuluT, la o distan^a de 35 kil. 
de capitala jude^ulul. E rese- 
din^a plasel. Se compune din 
tirgule^ul Draganesti si satul 
Peretul, cu care formeaza o co- 
muna din anul 1885. Altitudi- 
nea el de asupra nivelulul ma- 
re! este de aproape 1 20 m*. Are 
o popula^iune de 3022 locui- 
tori (1422 barba^I si 1600 fe- 
me!). Sunt 700 fam. ; 993 con- 
tribuabill ; 365 case si 445 bor- 
deie. 

Popala^iunea acestei com. se 
compune din 2933 Rominl, 50 
figanl, 12 Bulgarl, 15 Ungur!, 
5 Italienl, 3 Sirbl si 4 Greet. 

MeseriasI sunt: 12 fierarl, 3 



rotari, 7 dogari, 5 brutari, 5 
caramidari, 7 zidarl si timplarl, 
3 tinichigil. El desfac produsul 
muncel lor in comuna si la o- 
rasul Caracal. 

Mosia e parte proprietatea sta- 
tulul si parte particular^. Statul 
poseda : Draganesti cu trupurile 
(Dragna, Corbul si Barbosul) ; 
Draganesti-Marun^ei si Draga- 
neasca, care se arendeaza in par- 
te; 389 locuitori s'au improprieta- 
rit dupa legea rurala cu 1350 
hect. Viile din Dealul-Draga- 
nestilor (din care cele mai multe 
sunt pe proprietatea statului) 
ocupa o suprafa^a de 420 hec- 
tare. 

Pamintul de cultura e destul 
de fertil si produce in abun- 
den^a cereale. Viile, a caror 
cultura e destul de intinsa dau 
un vin de buna calitate mult 
cautat in jude^ele Arges, Mus- 
cel si Teieorman. 

Vite sunt: 150 cal, 60 epe, 
1200 boi, 52 vaci, 30 bivoll, 2042 
01 si 1 01 porci. 

In comuna sunt : 2 mori de 
aburl si una pe apa Oitului; 2 
brutaril; 1 fabrica de luminarl 
de ceara; 1 zalhana, situata pe 
apa Siul, si alte stabilimente 
ale comercian^ilor si ateliere 
ale industriasilor. 

Comer^ul se face aci de 1 1 
circiumar!. Se ^ine tirg de 3 or! 
pe an : la 27 Iulie (Pantelimon), 
la 14 Septembrie (Cirstov) si 
la 14 Octombrie (Vinerea-Mare). 
Dintre toate com. jud., afara de 
Comani, Draganesti prezinta un 
plan ma! regulat : strade largi, 
aliniate si soseluite, case con- 
struite mai bine. Multe strade 
sunt iluminate in timpul nop- 

Draganesti e resedin^a pi. 
Siul-d.-j. si a judecatoriel oco- 
lulu! ^erbanesti. Aci se afla o 
stajie telegrafo-postala; un medic 
de arondisment ; o moasa. Jude- 



catoria si telegraful s'au inninjat 
la anul 1883. 

In com. se afla 3 biserici, 
din car! una ruinata si 2 in 
func^iune, deservite de 4 pre- 
0^1 si 8 cintare^i si paraclisen. 

Scoala e infiin^ata de la 1864. 
In anul 1892 s'a cladit un lo- 
cal model, sistematic, spa^ios 
si higienic, din fondurile com. 

E frequentata de 185 elevl 
(168 bae^I, 17 fete), din numa- 
rul de 137 copi! (169 baepf, 
68 fete), in virsta de scoala. 
Cu intre^inerea el statul chel- 
tueste anual 4212 lei. Stiu carte 
258 barbati si 95 feme!. 

Veniturile com. (pe anul 1892 
— 93) au fost de 26450 le! si 
cheltuelile de 25565 lei. 

Tot teritoriul com. se intinde 
pe o suprafa^a de 3600 hect. 

Comuna e strabatuta drept 
prin mijloc de soseaua jude^eana 
Slatina-Turnul-Magurele, care o 
leaga. la N. cu com. Comani, 
la 4 kil. si la S. cu Daneasa, 
la 4 kil. Alte doua. sosele veci- 
nale o leaga la E. cu Stoica- 
nesti (11 kil.) si la N. E. cu 
$erbanesti. 

La E., in directiunea N. S., 
pe o distan^a de 4 kil. se 
intinde vestitul deal al Draga- 
nestilor, acoperit cu vil, de la 
care incepe cimpia Boianul, pe 
care la S. E. sunt semanate 
vr'o 5 magurl, din carl 3 mai 
marl si doua mai micl. Se crede 
ca toate sunt artificiale. De a- 
ceea si dealul, in aceasta parte, 
se numeste Dealul-Magurelor , 
cum si o surpatura, pe care lo- 
cuitori! comunica la ^arinele lor, 
se chiama tot Rusca-Magurelor. 

La V., comuna e inchisa de 
girla Siul, formata din plol, za- 
pezl, izvoare si mlastinl, aproape 
permanente pe valea aceasta, 
si carl sunt cauza frigurilor pa- 
lustre, de care sufar cea mare 
parte din loc, ma! ales vara. 



Hosted by 



Google 



dragAne?ti 



235 



DRAGANE$TI 



Intre Olt si Siul sunt zavoa- 
iele statulul, pe o suprafa^a de 
aproape 200 hect. 

Fe apa Oltului sunt intinse 
mai multe podurl pe vase, carl 
ialesnesc comunica^ia cu Cara- 
calul, capitala jude^ului Roma- 
na^i. 

Dragane§ti, com. rur., jud. Su- 
ceava, situata la S.-V. pi. Mol- 
dova-d.-j., la 21 kil. deFalticeni. 
Se margine$te la E. cu com. 
Uide$ti si Draguseni, de car! 
se desparte prin riul Moldova ; 
la S., cu com. Dr&guseni $i Rau- 
cesti, din jud. Neamtu (prin sem- 
ne conventionale) ; la V., cu com. 
R&uce$ti si Vinatorii-Neam^ului 
(prin semne conventionale), pi 
riul Brustura ?i creasta munte- 
telui Plesul. E formata din sa- 
tele : Dragane^ti, Panure^ti, Or- 
^esti, Giulesti, Tonti, SoTmaresti, 
Brusturi, Save§ti, Poiana-Pri- 
sacel ?i Cornilesti, cu resedin^a 
in satul de la care sT-a luat nu- 
mele. 

Are o populate de 957 fa- 
milil, sau 3614 suflete (1 795 
barbap si 18 19 feme!), din carl 
72 Izraelip. Are 8 biserici si 3 
$colI rurale mixte. 

Vite sunt: 562 boi, 5i8vaci, 
510 vi^ei, 252 caT, 2300 01 si 
382 porcl. 

Sunt 682 stupl. 

Budgetul comunei pe 1892 — 
1893 are ^ a venit 7716.17 lei 
$i la cheltueli 6993.28 lei. 

Forma teritoriala a comunei 
este un poligon neregulat, tin- 
zind spre rotunzime, inclinat 
de la N.-V. spre S.-E. din Ple?ul 
spre Moldova). Altitudinea co- 
munei de la nivelul maril atin- 
ge, pe Creasta-Plesulul, 900 m. 

E udata de Moldova (6800 m.) 
?i de piraele : Risca (7300 m.), 
Uria(275om.),Tirzia(8cx)m.)Cu- 
lesa (7500 m.), Brustura (9000 
m.), Piriu^ul (2900 m.) si Piriul- 



Lazel, si de iazurile Agioglu 
si al Savestilor. Dealurile princi- 
pal sunt : Frasinul, Brusturi, 
Mo^ocul, figanul, Pirlita, Nis- 
tora, Pietrosul si Lebedea. 

In com. sunt 3 morl, aducind 
un venit anual de 4500 — 5000 
lei. 

Mosia e impax^itS. intre 4 spe- 
cii de proprietari : Statul, pro- 
prietary man, raz&$I si impro- 
prietari^L 

Suprafa^a tentorial^ a com. 
e de 7215 hect., din carl 4448 
cultivable, 2000 hect. p&dure, 
310 hect. f?na$, restul ima? si 
prundis. Padurile sunt de fag. 
brad, mesteac&n, plop si stejar. 

Improprletari^i la 1866 sunt 
181 frunta?i, 308 palmasi si 124 
codasi, stapinind 1509 falcl. 

La locul numit Movilele-de 
la-Cornile^ti, se spune ca a avut 
loc un razboiu ?i ca mor^il s'au in- 
gropat sub cele tret movile. Sub 
poalele mun^ilor se afla fintine 
de o apa sarata abondenta. 

Dragane^ti, com. rur., in jud. 
Teleorman, pi. Tirgulul, in mij- 
locul plasei ; poarta numirea ?i 
de Drag&nesti-Jigania; parte din 
ea se mai nume?te ?i Satul-Nou. 

Este situate pe platoul dea- 
lurilor carl inconjoara valea Zbir- 
gleaza, la E.; are 2 catuneifi- 
gania, pe malul sting al riului 
Vedea, la o departare de 2 kil. 
unul de altul; al doilea cat. e 
Aduna^i, tot in partea despre 
E. a comunei, la dep&rtare de 
1 kil., pe loc ses. 

Se invecineste la N. cu com. 
Mu^i, pe valea Zbirglezi!; la S.- 
V. cu orasul Rosiori-de-Vede ; 
la S. cu com. Meri-Goala; la 
E. cu com. Antonesti si la V. 
cu com. Scriostea si linia fe- 
rata Costesti-M&gurele. In par- 
tea despre V. este udata de 
apa Zbirglezil. Prin padurea "p- 
gania serpuesc pirae si viroage, 



dintre car! cea mai importanta 
este aceea numita Rotundul, iar 
mai la S. trece riul Vedea pe 
la extremitatea comunei. 

Intinderea comunei este de 
2700 hect. aproximativ. Este 
situata pe proprietatea statulul 
pgania-Draganesti. Padurea sta- 
tulul se imparte in mai multe 
trupurl, din carl cele mai prin- 
cipale sunt Caprariile si Pojo- 
ritele. Intinderea totala a pa- 
durilor statulul este de 1500 
hect., iar pamintul arabil dat 
in exploatare este de 500 hect. 
Padurea are arborl grosl pen- 
tru construc^iune ; de aci s'a 
luat materialul letnnos intrebu- 
in^at la construc^iunea liniel fe- 
rate Costesti-Magurele. 

Locuitorll improprietari^I pe 
aceasta mosie sunt in nutnar de 
l 75> pej6S* hectare si anume: 
87 locuitorl in comuna Draga- 
nesti, cu 408 hectare, 20 in ca- 
tunul Jigania, cu 70 hectare si 
48 in catunul Atirna^i, cu 290 
hectare; 13 hectare sunt vil. 

Popula^iunea com. si a catu- 
nelor este de 300 familil, sau 
1 1 84 suflete. 

Sunt 367 contribuabill. 

Numarul vitelor este de3530 
capete, din carl 619 vite cornute 
marl, 154 cal, 2516 ol si 241 
porcl. 

Budgetul comunei este de lei 
2847, banl 66 la veniturl si de 
lei 2686, banl 61 la cheltueli. 

Are o scoala intre^inuta de 
stat, cu un numar de 38 elevl; 
o biserica, deservita de 2 preo^I 
si 2 cintareJI. 

Caile de comunica^iune sunt : 
spre com. Sfin^esti, la depar- 
tare de S kil. ; spre com. Meri- 
Goala, la 4 kil. si spre com. 
Dragsenei, la 5 kil., pe sosele 
vecinale. 

Imprejurul acestel com. s'aii 
facut importante descoperirl ar- 
cheologice, atit de rapOBatul 



Hosted by 



Google 



drAgane^ti 



236 



drAganesti 



Cezar Boliac, cit si in urm&de 
d* Gr. Tocilescu. In m&gurile 
situate la S. com., s'au g&sit 
s&ge#, topoare cu dou& t&isuri, 
cum si produse de ceramica 
vechie. Una din aceste maguri 
are o in£l$ime de iom. si o lar- 
gime de 80 m. ; cea de a doua 
are 8 m. inatyime si 60 m. cir- 
cumferin$£. Pe aceste m£guri si- 
tuate in p&dure, au crescut ar- 
bor! b&trini. 

La marginea c&t. f igania, pe 
ling& soseaua Rosiori-Ciolanesti, 
111 vale, se vad ruineie biseri- 
cei care purta alta-dat& numele 
de Schitul-Dr£ganesti. 

Draganesti, com. rur., in jud. 
Vlasca, pi. Cilnistea ; proprieta- 
tea d-lor Alex., Jacob si I. Laho- 
vari, situate pe valea Cilnistea. 
Suprafa^a totala *a mosiel e de 
4370 hect. 

In 1864 s'a dat la 500 loc. 
fosti cl&casi suprafa^a de 950 
hect. 

Are padure de tufa 800 hect. 
Venitul anual e de 60.000 lef. 

In 1887 s'a arat si cuitivat 
3200 hect. 

Venitul comunalpe anul 1886 
a fost6397 lei, iar cheltueliie de 
4936 lei; pe anul 1887 venitul 
a fost de 7616 lei, iar cheltue- 
liie de 5810 lei; pe anul 1888 
venitul a fost de 6105 lei, 55 
ban!, iar cheltueliie de 6060 lei, 
86 ban*. 

In 1887 se aflauaci 370 con- 
tribuabil!. Popula^ia estedeSSO 
familii, sau 1815 suflete. 

In aceastS com. este o bise- 
rica vechie si alta facut£ la 1857 
de proprietarul acestei mosii, 
N. Lahovari, biseric& careia i 
s'a dat hramul Sf. Nicolae ; este 
acum deservita de 3 preop si 4 
cint&rep, si constitue parohia 
Dr&g&nesti. 

In com. se aflS. o scoala. mixta 
cu 6 clase; localul e de zid in 



buna stare ; este condusa de un 
inva^ator. In 1888 a fost frecuen- 
tata de 35 baie^i si 4 fete, din 
num&rul de 99 baie^i si 81 fete 
in virsta de scoala. 

Prin aceasta com. trece dru- 
mul Bucuresti- Alexandria si dru- 
mul Giurgiti-Pitesti. Soseaua na- 
^ionala intre Bucuresti-Alexan- 
dria, trece de asemenea prin 
sat. 

Aci este o moara cu aburi ; 
o fabrica de spirt. 

Vite : 620 boi si vaci, 22 bi- 
voli, 500 cai, 10 1 5 01, 12 ca- 
pre, 1 1 30 rimatori si 7 asini. 

Se fac 3 bilciuri cu obor si 
anume : la 25 Martie, la 4 Iu- 
nie si la 14 Octcrmbrie. 

Este departe de Giurgiu de 
38 kil., de Ghimpa^i, resedinta 
plasei, de 18 kil., iar de Bucu- 
resti, de 58 kil. 

Aci este un han mare, case 
bune pentru arendasi, cu patule 
si magazii indestulatoare. 

In josul satului este un heles- 
teu provenit din apele ce se 
scurg din valea Draganesti. 

Istoria ne spune ca la satul 
Draganesti, la 1693, Const. -Vo- 
da s'a intilnit cu generalul rus 
Hausler. 

Draganesti, sat, cu 20 suflete, 
jud. Arges, pi. Lovistea ; face 
parte din com. rur. Racovi^a. 

Draganesti, catun, din jud. Ar- 
ges, pi. TopologuluT, pendinte 
de com. rur. Golesti ; are o bi- 
serica, cu hramul sf. Gheorghe, 
deservita de 1 preot si 1 cin- 
tare*. 

Draganesti, sat, in partea de 
N. a com. $ipotele, pi. Bahlu- 
iul, jud. Iasi, situat pe deaiul 
Draganesti, in dreapta riului 
Jijia si avind o populate de 41 
fair* Hi, sau 169 suflete si o bi- 
serica, fondata la i85oded-na 



Elena Secara. Aceasta biserica 
e aproape ruinata. 

Numarul vitelor e de 780 ca- 
pete, din cari : 220 vite mari 
cornute, 35 cai, 515 01 si 10 
rim&tori. 

Draganesti, sat, face parte din 
com. rur. Draganesti, pi. Cim- 
pul, jud. Prahova. 

Draganesti, sat, face parte din 
com. rur. cu acelasi nume, pi. 
Siul-d. j., jud. Olt. E situat pe 
vale, intre Siul si Dealul-Oltu- 
lui. S'a numit asa dela Dealul- 
Draganestilor. E resedinta com. 
Are 3 biserici : una, mica, rui- 
nata, inchisa, zidita in zilele 
Domnului Ion Dimitrie Gri- 
gore Ghica-Voevod ; a doua, 
cu hramul Adormirea Maicei 
Domnului, Sf. Petru si Pavel, 
siSf. Nicolae care s'aprefacut, de 
d-nii Petrache Manolescu si al^ii, 
la anul 1 864 ; si a treia, cu hra- 
mul sf. Voevozi, care s'aziditlaa- 
nul 1830, in zilele lui Nicolae 
Pavlovici de catre Neagoe Pre- 
otul, Ioana Preoteasa si al^ii. 

Draganesti, sat, in com. cu a- 
celasi nume, jud. Suceava. E 
asezat pe £armul sting al piriu- 
lui Culesa, la varsarea lui in 
Risca. Are o populatie de 126 
fam., sau 462 sufl. (233 barba^i 
si 229 femei), din cari : 246 ne- 
c&s&torip, 180 casatori^i si 36 
vaduvl. 

Stiu carte 37 persoane. 

Vatra satului ocupa 10 falci. 
Impropriet&rhu la 1864 sunt 64 
loc, st&pinind 203 falci si 20 prj. 
Insura^ei sunt 52, stapinind 104 
falci. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Voevozi, cladita din lemn la a- 
nul 1848, deservita de 1 preot 
si 2 cintare^i ; o scoala rurala 
mixta, condusa de un inva^tor 
platit de stat. Infan^ata mai in- 



Hosted by 



Google 



DRAGANE?TI 



237 



drAgane^ti-mAruntei 



tiiu in Or{e$ti, la i860, a fost 
mutata aci la 1865. E frecuen- 
tata de 49 elev! $i improprie- 
tarita cu 60 falci. 

Drumurile principale sunt : la 
Brusturi (3800 m.), la Boroaia 
(5 kil.), la Poiana-Prisacil (3 
kil.)' ? i la Save?ti (5 kil.). 

Primul proprietar al mosiei' 
se zice ca ar fi fost un oare- 
care Dragan sau Drago?. Mai 
spun batrinii ca mo$ia Draga- 
ne$ti a fost raza?easca, dar a 
fost trecuta catre manastirea 
Neam^ulul in imprejurarile ur- 
matoare: Un preot trimis de 
stari^ul manastirei spre Mitro- 
polie, a fost omorit aci. Voda 
dadu ca daune manastirei o par- 
te din mo$ia raze?ilor. Tradi- 
^ia mal spune ca singurul mo?- 
tenitor al lui Dragan, primul 
proprietar, inchina partea sa de 
raze^ie manastirei Neam^u. Ca- 
lugarii s'au tot intins, ra?luind 
din raza^iile invecinate de la 
Mitoc (azi curtea posesiei) ?i 
pana in piriul Brustura. 

Multa vreme urmara judeca^i 
$i la urma banuind calugarii ca 
vor fi rama^i, au mutat satul 
din deal, de pe malul sting al 
piriului Brustura, unde se afla 
astazi. Urmele desfiin^atului sat 
se cunosc inca. Aceasta — zi- 
ce-se — s'ar fi intimplat numai 
cu un veac in urma. 

Dragane§ti, sat, face parte din 
com. Barcea, jud. Tecuciu. E 
a?ezat pe partea stinga a riului 
Birlad, loc ?es, la o distan^a de 

3 kil. departe de re$edin{a co- 
munei. Se afla la 3 kil. de Te- 
cuciu. 

Are o populate de 170 fam., 
sau 495 sufl., locuind in 126 
case ?i 15 bordeie. 

Comer^ul il fac 9 circiumari. 
$tiu carte 17 barba^i ?i 3 fe- 
me!. Industrial sunt : I fierar $i 

4 lemnarl. 



Are o ?coala mixta, condusa 
de o invajatoare. $coala e fre- 
cuentata de 19 elev! (9 bae$ ?i 
10 fete). 

In partea de N. a satului se 
afla 2 podurl peste Birlad ; unul 
al cael ferate ?i altul al §oselei 
na^ionale. Tot aid se afla ?i un 
iaz sistematic, cu moara. 

Are o biserica zidita de Dom- 
nitorui Moldovel Mihail Sturdza. 
S'a reparat in 1866. Dupa le- 
gea ruraia are 8 falci de pa- 
mint arabil. Locuitoril claca?! au 
fost improprietari^I la 1864 ?i 
stapinesc 620 hect, iar princi- 
pesa Gorciacov are 4380 hect. 

Inainte de acest sat a fost 
un altul spre N. sub numeie de 
Rastoaca, pe malul Birladului, 
la locul care astazi se nume?te 
Malul-Alb. 

Dragane§ti, deal, pe care e si- 
tuat satul Dragane?ti, jud. Ia?i, 
pi. Bahluiul, com. Sipotele. 

Dragane§ti, deal, in raionul co- 
munel Dragane^ti, jud. Olt, pi. 
Siul-d.-j., pe care se cultiva 420 
hect. vie. 

Dragane^ti, cu trupurile Drag- 
na, Corbul ^iBarbosuI, mosie & 
statului, jud. 01t,fosta pendinte 
de biserica Sarindari din Bucu- 
re?ti, care, pe periodul 1889/94, 
s'a arendat cu 6900 lei anual. 

Dragane§ti, mosie, in com. Bar- 
cea, jud. Tecuciu. Are o su- 
prafa^a de 900 hect. pamint a- 
rabil. Apar^ine principesel Ma- 
ria Gorciacov ; inainte apar^inea 
Domnitorului Mihail Sturdza. 

Dragane^ti, mosie, a statului, in 
jud. Telebrman, pi. Tirgulul, 
cunoscuta sub numeie de f iga- 
nia-Dragane?ti ; facea parte, in 
nainte de secularizare, din mo- 
bile inchinate manastirei Vaca- 



re?ti, impreuna cu padurea de 
pe dinsa. 

Dragane^ti, p&dure, a statului, 
in intindere de 100 hect., pen- 
dinte de com. Mirce§ti, jud. 
Olt, pi. Vedea-d.-j. 

Dragane§ti, p&dure, situata in 
com. Barcea, la N.-V. de satul 
cu acela^I nume, jud. Tecuciu. 
Are o suprafaja de 2937 hect., 
acoperitecu iemne de stejar $i 
ulm. Apar^ine principesel Ma- 
ria Gorciacov. Impreuna cumo- 
$ia aduce un venit anual de 
70,000 lei. 

Dragane^ti, pddure, a statului, 
pe mo?ia cu acela^I nume, jud. 
Teleorman. Se compune din mal 
multe trupuri, carl poarta dife- 
rite numirl: Pojoritele, Capra- 
riile ?i f igania. 

Drag&ne^ti, vale, satul Draga- 
ne?ti, din com. $ipotele, jud. 
Ia?i, pi. Bahluiul. 

Dragane^ti, vilcea, com. Provija- 
d.-j., jud. ?i pi. Prahova, care 
se varsa in riul Provtya, tot in 
raionul com. Provi^a-d.-j. din 
care izvore^te, ?i dupa ce pri- 
me^te de afluente Valceaua-Cer- 
bulul. 

Dragane§ti, vale, jud. Vilcea, 
ce trece prin satul Dragane?ti, in 
care se afla ele^teul satului Dra- 
gane^ti. 

Dragane§ti-M&run^el, mosie a 
statului, jud. Olt, fosta pen- 
dinte de Mitropoiia din Bucu- 
re?ti ?i care, pe periodul 1884/94, 
s'a arendat cu 29281 lei anual. 

Dragane§ti-M&run^el, pddure, 
a statului, in intindere de 200 
hect, pendinte de com. Dra- 
gane?ti, jud. Olt, pL Siul-d.-j., 



Hosted by 



Google 



DRAGANE$TILOR (VALEA-) 



238 



DRAGASANl 



formats din trupurile : Mitropo- 
lia (160 hect.) si Zavoaele-M£- 
runtel (ioo hect.). 

Dr&gane§tilor (Valea-), vale, 
com. Vr&nesti, jud. Muscel, pi. 
Podgoria. 

Draganoi, sub-divizie a c&t. Mla- 
cile, din com. Sibiciul-d.-s., jud. 
BuzSu. 

Draga§ani, comund urband, jud. 
Vilcea, pi. Oltul-d.-j. E situata 
pe malul drept al riului Olt. 

Se mclrgineste cu comunele : 
C&lina la N., Voicesti la S., riul 
Olt la E. si Dealul-Oltului la 
V. Are cinci c&tune: Draga- 
sani, Grivi^a, B&rsanu, Panduri 
si Momotesti, cu o populate de 
3930 locuitori (192 1 barbap si 
2009 femel), in care intra si 35 
familii de f iganl, 6 Evrei, 7 
Bulgari, 2 Gredf si 10 German*. 
Contribuabili sunt 751. 

Locuitori!, pe linga agricul- 
ture si viticultura, se mai ocupa 
cu comerciul. 

Se"g&seste in DrSgasani : 1 ma- 
rina de sem&nat, 3 de secerat, 

1 de treerat cu aburi, 3 de 
vinturat, 1 de batut porumb 
cu aburi, 2 cu manivela, 91 plu- 
gurf de fier, 4 grape de fier, 

2 mosoroitoare de lemn sau 
rari^e si 2 triore ; o moar& cu 
aburi. 

In Dr&gSsani se fac anual 5 
bilciuri, afarS de tirgul s&pt&- 
minal de J01, adic&: la Florii, 
Sf. Petru, 15 August, 14 Sep- 
tembrie si 26 Octombrie. De la 
aceste bilciuri comuna percepe 
3700 lei anual. 

In comunS este o scoalS, de 
b&e{I, conduscl de 4 institutori 
si o $coal& de fete, condusa de 
2 institutoare, pentru plata cS- 
rora statul a inserts in budgetul 
s&u, pe anul financiar 1892 — 93, 
suma de 2 1689 le* (adica 1 5 140 



pentru scoala de bae^i si 6549 
pentru fete). In anul 1891, scoa- 
lele au fost frecuentate de 229 
b&e$i 91 82 fete, din numclrui de 
514 copii in virsta de scoala. 

Locaiul scoalei e o cl&dire 
frumoasa si costa. pe comuna, 
din fondurile c&reia s'a con- 
struit, 44580 lei. Aci mai este 
si o scoala de meserif, scoala 
de dogarie. 

Defunctul Costache Niculescu 
a l&sat comunei Dragasani un 
fond de 1 00000 lei, din venitui 
caruia s£ se intre^ie pe linga 
scoala primara un dormitor cu 
10 elevi. 

§tiu carte 500 barba^i ^i 150 
femei. 

Principalele strade ale orasu- 
lui sunt: Calea Traian, care 
trece prin centrul orasului, str. 
Sclrei, str. Martirilor si str. Ca 
rol I-iu, care uneste Calea Tra- 
ian cu strada ScLrei. 

Ling& vechiul cimitir este 
monumentul ridicat de colonia 
greaccl din Rominia, in memoria 
Mavrotorilor cazup in iupta la 
1821. 

Veniturile comunei pe anul 
financiar 189 1 — 92 au fost de 
7166327 lei si cheltuelile de 
6102355 lei. 

In DrSg£sani e un birou te- 
le grafo -postal infiin^at in anul 
1872, al carui venit pe anul 
1896 — 97 a fost de lei 13668, 
bani 70, o farmacie, judecato- 
ria de pace a ocolului, rese- 
din^a pl£silor Oitul-Olte^ul-d.-j. 
si a spitalului intre^inut de ju- 
de{, care are 15 paturi, cu un 
medic primar al spitalului, un 
sub-chirurg-econom. Cu intre^i- 
nerea personalului se cheltueste 
anual 7800 lei; iar cu hrana 
bolnavilor, iluminatul spitalului, 
medicamente, cump^rare de in- 
strumente, inc£lzit, chiria loca- 
lului si mobilier, se cheltueste 
anual p&n& la 9391 lei. Orasul 



Dragasani subventioneaza acest 
spital cu 3500 lei anual. 

In comuna sunt cinci biserici 
(in fie care catun cite una), din- 
tie care mai demne de a fi 
men^ionate sunt cele din Dra- 
gasani si Birsanu. Prima, cu 
hramul Maica Domnului, fondata 
la anul 1793, in timpul iui Alec- 
sandru Moruzzi Voevod, fiind 
Episcop Nectarie, ctitori Dima- 
Iereu, Constantin Vatafu si al^ii 
si reparata la 1870 si 189 1 ; a 
doua, cu hramul Sf. Hie, s'a fon- 
dat la anul 1834, avind ca 
ctitori pe Dumitru Ciocan, Gal- 
bin us si al^ii. 

Vite sunt: 114 cai si epe, 
598 boT, 282 vaci, 12 bivoli, 
1171 01 si berbeci si 667 porci. 

In raionul comunei, pe riul 
Oltul, sunt mai multe mori. 

Parte din locuitori sunt mos- 
neni, parte au pamint dat la 
1864. 

Soseaua na^ionala Traian stra- 
bate comuna de la N. la S., 
inlesnind comunica^ia tutulor 
comunelor de la Riul-Vadului 
p^na la Corabia; leagaTaracu 
Transilvania si Bulgaria. 

Vezi Dr^gasani, podgorie. 

Draga^ani, mope, a statului, fosta 
pendinte de Episcopia Rimni- 
cul, plasa Oltul-d.-j., jud. Vil- 
cea, care s'a arendat cu trupu- 
rile ce-i apar^in, afara de viile 
rescumparate si p^ile vindute, 
cu 25089 lei anual, pe periodul 
1888—93. 

Draga^ani, podgorie, situata in 
pi. Oltul-d.-j., jud. Vilcea. 

Ministerul Agriculturel, in do- 
rin^a de a lua la timp m&surile 
priincioase pentru incurajarea 
si dezvoltarea viticulture! la noi 
in {ar&, a adresat in acest scop 
Ccitre capii jude^elor o circu- 
lar^ inso^it^ de un cestionar, cu 
privire la descrierea fizic&, cul- 



Hosted by 



Google 



drAga^ani 



239 



DRAGEyriLOR (VALEA- 



tura si economica a viilor noas- 
tre. Prefectul jude^ului Vilcea, 
spre a putea ob^ine rezultate 
si mai satisfacatoare, a insti- 
tuit o comisiune vinicola\ com- 
pus& din primarii comunelor cu 
viT, proprietaril si cultivatorii de 
vii, barba^i competing in aceasta 
ramura de avu^ie na^ionala, can 
au trimis Ministerulul Agricul- 
ture! informa^iunile cerute, din 
care extragem urmatoarele : 

Viile se sadesc aci de peste 
iooo am; ele ocup£ o supra- 
fa^a de 6653 hectare. 

Sunt situate pe dealurl, can 
au o inal^ime de 200 — 600 m. 

Sunt expuse in direc^ia de 
E. si S. 

Solul viilor de aci in gene- 
ral este clisos, nisipos si pietros. 
El este propriu si bun numai 
pentru vii. Este uscat din ca- 
uza ca terenul. este inalt si 
scurgerea apelor se face cu 
fnlesnire. 

Aci viile nu se ingroapa, ci 
se lasa pe arac si iarna. Ara- 
citul vie! se face o data cu ta- 
iatul si legatul pun^ilor la Mar- 
tie. Aracii ^in pana la 20 ani. 

StruguriT in paminturi plelroa- 
se se coc mai de timpuriu si 
sunt ma! dulci; iar in cele cli- 
soase mai tirziu si strugurii sunt 
mai aposl. 

Vinuriiedifi aces te locali ta\i se 
pot conserva mai multe decenii. 

Pe Dealui - Dragasanilor se 
produc urmatoarele soiuri de 
struguri : gordan, braghina, stru- 
gure negru rominesc, bordeaux, 
coarna, cirloganca, zis si crim- 
posie, tamiioasa, etc. 

Un pogon de vie produce 
pana la 100 decalitri vin; tes- 
covina de la un pogon da p&n£ 
la 10 decalitri. 

Cea mai mare parte din vinul 
de la Dr&gasani se transports 
la Bucuresti, Craiova, Caracal, 
etc. 



Pre^ul de mijloc al vinurilor, 
cind vinzarea se face pe loc, 
este ast-fel : cele mai bune pctn5. 
la 5 lei decalitru, de mijloc 3.50 
si cele ordinare 2 — 2. 50 decalitru. 

Vinurile destinate pentru tran- 
sport, fie pe uscat fie pe ap&, 
pot rezista far& a suferi vre-o 
stricaciune si far£ a plerde din 
calitatea lor. Ca la 5000 hect. 
vie sunt supuse la dijma\ Invo- 
iaia variaza de la 10 — 20%. 

In genere, toatct popula^iunea 
din aceasta regiune, se ocupa 
cu viea si cu agricultura. In ce 
priveste starea economic^ a vi- 
nicultorilor, ea depinde de pro- 
duc^iunea anilor. 

Mijlocia venitulul net anual 
pe hect. este de aproape 300 
lei. 

Treapta de culture a vinicul- 
torilor este primitive. 

Produc^iunea vinuluT in anil 
bum e de: 190600 hectol., din 
care 187000 hectol. vin alb si 
3600 hectol. vin negru. 

Draga^ani, stafie de dr. d. f., 
jud. Vilcea, pi. Oltul-Olte^ul-d.-j., 
com. Dr&gasani, pe linia Piatra- 
Dragasani, pusa in circulate 
la 13 Dec. 1886. Se afla intre 
stabile Strejesti (11.8 kil.) si 
Zavideni (10.2 kil.) Inal^imead'a- 
supra nivelulul m&ril de i6s m, i4. 
Venitul acestei sta^il pe anul 
1896 a fost de 246424 lei, 94 
bani. 

Drage^ti, sat, in jud. Roman, 
pi. Fundul, com. Negri, pe ma- 
lul sting al riului Siret, la N. 
de satui Negri si la o dep£rtare 
de 2 kil. de el si de 3 kil. de 
gara Galbeni. Are 59 familii, 
sau 262 suflete, din can 63 
contribuabill. $tiu carte 12 per- 
soane. Locuesc in 67 case. 

Vite sunt 173 capete. 

Are o biserica. de lemn ; un 
pod statator pe riul Siret, peste 



care trece soseaua jude$ean& 
ce duce de la tirgusorul D&mie- 
nesti la gara Galbeni. Acest 
sat dateaza, dupS cum ne arat& 
documentele, inc£ d'inainte de 
11 Martie 1563. Tot documen- 
tele ne spun ca aci a fost din 
vechime un schit. 

Drage^ti, sat, face parte din 
com. CondrSchesti, jud. Tecuciu, 
E situat in partea de V. a 
comunei, pe ambele laturl ale 
Vail-Oil, la o distant de*3 
kil. si 340 m. departe de re- 
sedin^a-comunei si este str&batut 
de piriui DrSgesti, care se une- 
ste la S. cu Gherdana. Are o 
populate de 100 familii, sau 
375 suflete, can locuesc in 93 
case. 

Teritoriul cStunului este de 
815 hect. Locuitorii sunt lm- 
proprietartyl la 1864. 

Are o biserica, cu hramul A- 
dormirea-Maicel-Domnuluf, fe- 
cuta de locuitori la 1770, din 
lemn si cu temelia de piatra\ S'a 
reparat de dou£ orl. Are 8 felcl 
de p&mint date la 1864. Satul 
comunicS cu satele vecine prin 
soseaua ce vine din Floresti si 
trece la Corcasca. 

Drage^ti, sat, jud. Vasluiu. Se 
numea din vechime Ricesti, 
se afla in partea despre S.- 
V. a comunei Borasti, pi. Fun- 
durile. E situat parte pe se- 
sul Poiatia-Bradulul, si parte 
pe Dealul-M&rulul, printre care 
trece piriui §ocov&tul, pe o in- 
tindere de 863 hect. Are o 
pop da^ie de 50 familii, sau 
174 suflete, intre carl 9 Evrel. 
Are o biserica ftcuta la anul 

1731- 
Num^rul vitelor e de 521 : 138 

vite marl cornute, 340 of, 23 

cal si 20 rimatoii. 

Drage^tilor (Valea-)^ vale, in 



Hosted by 



Google 



DRAGEyn 



240 



DRAGHIC1UL 



satul Dr&gesti, com, Condr£- 
chesti, jud. Tecuciu. AceastSL 
vale se mal nutneste si Valea- 

oir. 

Drage§ti, sat, cu 54 case, in 
platul Cerna, jud. Mehedin^i. 
E situat pe un platou frumos ; 
^ine de com. rur. Selistea. 

Drage§ti, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-s., c&tunul co- 
munei B&beni, asezat in partea 
de S. a comunei, pe malul 
drept ai riuluT Rimnicul-SSLrat, 
la 2 kil. spre S. de c&tunul de 
resedin^a, Cubeni. Are o in- 
tindere cam de 370 hect., cu 
o popula^iune de 66 familiT, sati 
283 suflete, din can 40 contri- 
buabill. $tiu carte 10 persoane. 
Are o biserica, deservita de un 
preot si 2 cint&re^i. 

Draghescul, pddure, in com. 
Vl&desti, pi. Riurile, jud. Mus- 
cel, din coasta c&reia izvoreste 
Valea-cu-Meri, care se vars£ in 
riul Bratia. 

Draghia, izvor, in com. Tis&ul, 
c^t. Valea-Rea, jud. Buzctu; ese 
din colina Dilma si se scurge 
in Niscovul sub numele de Va- 
lea-Podului, nume, sub care e cu- 
noscut dup& ce trece pe sub 
podul de pe sosea. 

Draghia, movild, in com. Glo- 
deanul-SSrat, jud. Buz&u. 

Dr&ghia, izvor, in com. si cat. 
Piclele, jud. Buz&u. Incepe din 
mosia Piclele-Banului, ocoleste 
pe la spate m&n&stirea Beuca 
si dup& ce primeste izvorul Mu- 
r&toarea, se scurge in riul Bu- 
zSu. 

Dr&ghiceasca, sat, in jud. Ialo- 
mi{a, pi. Ialomi^a-Balta, pen- 
dinte de comuna Dorm&runt. 



E situat spre V., la 1 kil. de 
satul de resedint&. 

Draghiceni, com. rur., jud. Ro- 
mana^i, pi. Ocolul. Se compune 
din satele Draghiceni (600 loc), 
Grozclvesti (300 loc.) si Liiceni 
(262 loc). E situata pe coasta de 
N. a dealuluK ce margineste va- 
lea riu^orului Caracal, la 8 kil. 
spre V. de Caracal. Altitudinea 
terenulul de asupra nivelului 
mSrii este de 120 m. Are o 
popula^iune de 325 fam., sail 
1 162 sufl.: 595 barbap, 577 fe- 
mei; 585 c&sat, 577 necasat. 

Sunt 528 contribuabili. 

Stiu carte 27 persoane. 

Budgetul com. pe 1886 — 8j 
a fost de 3633 lei la veniturl 
si de 3625 lei la cheltuelT. 

Locuitorii se ocupa cu agri- 
cultura si cre^terea vitelor. 

Vite mari sunt 1068, vite mici 
973 si porci 144. 

In com. sunt 4 circiumi. 

Are 3 biserici, Sf. Nicolae 
(1883) in Draghiceni, Adormi- 
rea-Maicei-Domnului (1882) in 
Liiceni si Sf. Gheorghe (1882) 
in Grozave?ti, deservite de 3 
preo^J si 6 cint&refT. Aci sunt 
pe fie-ce an 2 bilciun, la Sf. 
Pantelimon si Inal^are. 

Draghice§ti, cdtun, din jud. Ar- 
ges, pi. Pitesti, pendinte de 
com. rur. Sclpata-de.-s. 

Draghice^ti, sat, face parte din 
com. rural& Gorganui, pi. Pod- 
goria, jud. Muscel. Cade in par- 
tea de S. a com. Riul-Argesul, 
care-1 desparte de jud. Arges, 
il uda la S. iar riul Rinc&cio- 
vul, il ud& prin centru. 

Popula^ia satului e de 509 
locuitort (250 b&rb. si 259 fern.) 

Numele se presupune a-i veni 
de la uri pop&, Dr&ghici, care 
pe la anul 1690, a ftcut bise- 
rica de iemn ce exists, si azl. 



Draghiceni. VezTGhidigeni, jud. 
Tutova. 

Draghicenilor (Valea-), vale, 
ce trece prin satul Cacale^i-Go- 
gosari, si da in valea Burnazu- 
luT, in pi. Marginea, jud. Vlasca. 

Draghici (Petrovici), pddure, in 
com. C&rpinistea, pe hotarul de- 
spre com. Br&esti, jud. Buzaii. 

Draghici (Lacul-lui-), in com. 
Meri-Goala, din pi. TirguluT, jud. 
Teleorman 

Draghici, (Movila-lul-), movild 
de ho tar, in capul de V. al com. 
Perie^i, pi. Siul-d.-s., jud. Olt ; 
serva spre a limita atit com. 
Perie^i de Coteana la S. V. cit 
si a separa fasia de mosie a 
d-lui Grigore Vasiliu, de a d-lui 
Gabunea, din c&t. Mierlesti-d.-s. 

Draghici (Movila-lui-), mdgurd 
spre E. de com. Diosci, din 
jud. Romana^i. 

Draghici (Muchea-lui-). Vezi 
Tin^areni, jud. Buzau. 

Draghiciul, com. rur., pi. Riurile, 
jud. Muscel, la S. de Cimpu- 
lung, situata pe ambele maluri 
ale girlei Draghiciul. D'aci pana 
la Cimpulung sunt 21 kil., iar 
pana la subprefectura 9 kil. N'are 
nici un c&tun alipit si se mar- 
gineste la N. cu comuna Ju- 
gurul, la S. cu comuna Mi- 
haesti, la V. cu comuna Go- 
lesti si la E. cu comuna Hir- 
tiesti. 

Are o populate de 1001 su- 
flete (494 bSrba^i, 507 femei), 
locuesc in 240 case. 

Locuitorii se ocupS cu agri- 
cultura, fabricarea varuluf (in 
marl cantitSpf) si fabricarea \ur 
cel. Ei desfac ^uica, a c&rei 
produc^ie in timpuri bune trece 



Hosted by 



Google 



drAghiciul 



241 



drAgoaia 



peste 60000 vedre, la Pitesti, 
Rosiori, Caracal, Corabia si 
Turnul-Magurele. 

Cip-va locuitorf au stupT de 
albine. Cearase vinde la Pitesti 
si Cimpulung. 

Vite sunt: 680 boi, 968 
vacT, 400 capre, 30 cai. 

Girla Draghiciul uda comuna 
in tot lungul sau. In comuna 
sunt livezi intinse de prunT. 
Locuitorii sunt mosneni ; 34 din 
ei s'aii improprietarit dupa le- 
gea din 1864. 

Sunt 210 contribuabiii. 

Budgetulcomune! este la veni- 
tur! de lei 2290 si la chel- 
tueli de 1824 lei, in care suma 
intra lei 45 ce se cheltuesc cu 
scoala si no lei pentru bise- 
rica. 

Aci era o fabrica de scaune, 
pusa in miscare prin apa, a 
d-lui Anast. I. Chirvasi. Asta-zi 
nu mai func^ioneaza. 

In comuna sunt ca la 2000 
hect. pamint; iar impozitul fon 
ciar se plateste pentru 700 hect., 
caci restui e padure. 

O sosea vecinala o pune in 
comunica^ie cu comunale Hir- 
tiesti si Mihaesti. 

Are o biserica, rezidita la a- 
nul 1854 de locuitorii comunei 
in locul une! vechi biserici. 
AceastS biserica este deservita 
de 2 preop si 2 cintare^i. 

Scoala, cu intre^merea careia 
statul cheltueste anual 1242 
lei, este frecuentata de 66 elevi 
si 6 eleve, din 92 copii cu 
virsta intre 6 — 12 ani. Actualul 
local de scoala s'a zidit la anul 
1884. 

Stiu carte in comuna 169 
barba^T si 20 femei. 

Draghiciul, deal cultivabil, in 
com. Ruginoasa, jud. Suceava, 
confinlnd cariere de piatra. 

Draghiciul, padure supusa regi- 



mului silvic, com. Draghiciul, 
jude^ul Muscel, in intindere de 
400 hectare. Se invecineste la 
Nord cu proprietatea statului, 
la Sud cu Vacarea, la Est cu 
com. Lucieni, la Vest cu vatra 
satuluf Draghiciul. 

Draghiciul, girla, izvoraste din 
com. Ma^aul, plaiui Dimbovi^a, 
jud. Muscel, trece prin comuna 
Jugurul unde poarta numele de 
Valea-Jugurul, prin comuna Dra- 
ghiciul, si sevarsa in Riul-Tirgu- 
luT la comuna Mihaesti. 

Draghiciul, vale ce vine din 
proprietatea Ciochina si da in 
valea Sirivasului, apo! in valea 
Serbanului, ce desparte propri- 
etatea Gogosari-Vechi, din pi. 
Marginea, jud. Vlasca. 

Draghiciului (Dealul-), deal, la 
Nord de catunul Vacarea, com. 
Valea-PopeT, plasa Riurile, jud. 
Muscel. 

Draghineasca, sat, jud. Arges, 
plasa Galasesti; face parte din 
comuna rurala" Rasc&etii - Dra- 
ghineasca. 

Draghinai (Plaiui-), plain, la 
Vest de comuna Vladesti, pi. 
Riurile, jud. Muscel. 

Draghinei (Valea-), vale, izvo- 
reste din coasta Padurea-Taiata, 
numita Taetura-Mazilului, stra- 
bate catunul Vladesti-d.-s., pi. 
Riurile, jud. Muscel si se varsa 
in riul Bratia, aproape de un 
herastrau vechiu al d-luT I. Ar- 
senescu. 

Draghine^ti sau Gratia-Dra- 
ghine^ti, cdtun, pendinte de 
com. Gratia-Mare, plasa Glava- 
ciocul, jud. Vlasca, situat pe 
ambele laturl ale vaei Drimbov- 
nicului. 



Suprafa^a mosil impreunfi cu 
Gratia este de 3532 hect. 

S'a dat in 1864, la ambele 
sate, pentru 380 loc, 1 100 hect. 

Are padure de stejar in su- 
prafa^a de 200 hect. 

Venitul anual impreuna cu 
Gratia este de 22000 lei. 

Aci este o biserica de zid 
facuta de locuitori ; depinde de 
parohia Gratia; este deservita 
de un preot si 2 cintareflf. 

Sunt 148 contribuabiii. 

Vite sunt : 342 boi si vaci, 35 
bivoli, 24 cai, 1042 01 si capre 
si 1 90 • rimatorT. 

Locuitorii acestui catun sunt 
Sirbl; port chiar acum costumul 
lor. Se ocupa cu gradinaria, 
din produsele careia se indes- 
tuleaza ma? toate comunele din 
plasile Neajlovul si Glavacio- 
cul. 

Prin acest sat e soseaua ju- 
defeana ce vine de la Vatas si 
scoboara pe valea Drimbovnicul 
c&tre Obedeni. Dr&ghinesti sunt 
departe de Giurgiu de 62 kil., 
iar de Bucuresti, de 44 kil. 

Dragila, poiana, jud. Dolj, pi. 
Balta, com. Gingiova, prin care 
trece limita de E. a com. c£tre 
riul Jiul. 

Dragoaia, sat, jud. Dolj, plasa 
Dumbrava-de-Jos, com. Tanca- 
naul, gramada, cu 281 suflete, 
144 barba^isi 137 femei. Locuesc 
in 49 case sibordee. Copiiidin 
sat urmeaza la scoala mixtS din 
satul TancSnaul, ce este la 6500 
m. departare/ In anul scolar 
1892-93 au frecuentat scoala 5 
baep. Cu virsta de scoala sunt 
41 copii. 

$tiu carte 18 loc. In sat este 
o circiumS. 

Dragoaia,/^/ sat, jud. Dolj, pi. 
Dumbrava-de-jos, comuna S& 
cu^a. 



59G23. Alare.ie Dicfionm' Geograiic. Vol. III. 



31 



Hosted by 



Google 



drAgoaia 



242 



DRAGOESTI 



Dragoaia, mo fie, jud. Dolj, pi. 
Dumbrava-de-jos, com. Tanca- 
naul, satul Dragoaia. 

Dragociul, pddure, pe mosia 
Silistea, din pi. Teleorman, jud. 
Teleorman. 

Dragociul, piriias, trece pe linga 
catunul Ca$elesti si com. Sur- 
dulesti, din jud. Teleorman, pi. 
Teleorman, taie soseaua jude- 
{eana si se varsa in piriul Bur- 
dea. 

Dragociul, v&lcea, incepe de pe 
Cimpia-Burdei ; aproape de co- 
muna Mirosi, jude^ul Teleor- 
man, se formeaza intr'insa pi- 
riul cu acelasi nume. 

Dragoeasa, sat, pe mosia si in 
com. razaseasca $arul - Dornei, 
jud. Suceava, insirat pe piriul 
cu acest nume, numara j6 case, 
populate de 83 familii, cu 245 
suflete (120 barba^i si 125 fe- 
me!). Are 76 contribuabili. 

Are o biserica de lemn, cu 
patronul Sf. Arhangheli, deser- 
vita de preotul din Parti nis si de 
2 cintare^i. Improprietarita cu 
8 faidf pamint. Scoala din Pa- 
naci, departe de 8 kil., serva si 
acestu? sat. 

Dragoeasa-Mare, pirin, in com. 
$arul-Dornei, jude^ul Suceava, 
afluent al piriului Tomnaticul. 
Are de tributar pe Dragoeasa- 
Mica. 

Dragoeasa-Mica, mic afluent al 
piriului Dragoeasa-Mare, jude^ul 
Suceava. 

Dragoeasca, cdtun (tirla), in 
com. Cazanesti, plasa Ialomi^a- 
Balta, jud. Ialomi^a. 

Dr&goeni, cdtun, al com. Petresti- 
de-Varsaturf, din plasa Ocolul, 



jud. Gorj.E situat pe loc ses si 
in partea de E. a comuneT de 
resedin^a. 

Are o suprafa^a de 1380 hect, 
din carl 400 hect. arabile, 930 
hect. fine^e, 44 hect. izlaz si 
padure si 6 hectare vatra satu- 
lui. 

Are o populate de 42 fa- 
milii, cu 272 suflete, to^i ocu- 
pindu-se cu agricultura si cres- 
terea viteior. 

Locuitorii poseda 20 pluguri, 
40 care cu boi, 1 1 1 vite mari 
cornute, 6 cal, 176 01 si 25 rima- 
tori. Sunt 50 stupT. 

Este legat de comuna prin 
sosele comunale. 

Dragoescul, pise, com. Orlesti, 
pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. 

Dragoesei (Dealul-), munte, d'a- 
supra satului cu acest nume, 
jud. Suceava. 

Dragoesti, com. rur., situata in 
centrul pi. Novaci, jud. Gorj, si 
sub poalele plaiurilor Dragoesti, 
Alimauul si Girjobul ; e formata 
din trei catune: Dragoesti, unde 
e si resedin^a, Hotini si Ungu- 
reni, la E. com. Musetesti. 

Are o suprafafa de 10500 
hect., din carl 1 19 hect. arabile, 
295 hect. livezl, 9015 padure 
si izlaz in plaiu si in munte, 
proprietate a statuluf si a locui- 
torilor, 4 hect. pomet si 27 hect. 
vatra satului, a schitului Crasna, 
cimitirelor si alte. 

Are o populate de 720 su- 
flete, formind i8ofamiliT, din can 
140 contribuabili, to^i romini. 
Locuitorii jposeda 39 pluguri, 69 
care cu boi, 2 caru^e cu cai, 
499 vite man cornute, 73 cai, 
2518 01, 262 rimatori, 35 ma- 
gari si 120 capre. 

Comuna are un venit de 1200 
lei, iar cheltuelile sunt in suma 
de lei 1000. 



Apele ce uda aceasta com. 
sunt : Sanatorea, Scurta si Va- 
lea-Mare sau Apa-Dragoestilor, 
care, unindu se toate impre- 
una in com. Turba^i, formeaza 

singura apa numita Sanatorea, 
care se varsa in Blahni^a, la cat. 
Haesti, din com. Bobul, plasa 
Amaradia; izvoarele lorvindin 
platourile Alimanul si Dragoesti. 

Comunica^ia prin com. se face : 
printr'o sosea comunala si prin 
drumuri ordinare; doua din a- 
ceste drumuri pleaca din Drago 
esti si urea in munte: eel care 
pleaca din cat. Dragoesti, merge 
pe acest plaiu si se uneste 
iar cu drumul Hirsenilor, mai 
jos de pichetul Urma-BouluT. 

In comuna se gasesc : 3 puturl 
si 6 fintini. 

Comuna are un spital rural ; 

1 scoala, situata in schitul 
Crasna, frecuentata de 40 elevi 
si I eleva, din 48 inscrisi; 3 
biserici si 1 schit; bisericile sunt 
deservite de 1 preot, 3 cinta- 
reti si 1 paracliser ; sunt destul 
de vechl; una e fon data in anul 
1705. 

Schitul poarta numirea de 
Schitul Crasna, fiind-ca, inainte 
de 1875, a ^inut, impreuna cu 
catunul Ungureni, de comuna 
Crasna. Acest schit e fondat 
de Dimitrie Filisianul biv-Vel Pi- 
tar, in zilele lui Mateiii Basarab- 
Voevod, la anul 7145 de la zi- 
direa lumei, sati 1637, de la 
Christos. Acest schit a ramas 
nezugravit multa vreme pana in 
zilele lui Constantin Brincovea- 
nu, fund egumen la aceasta ma- 
nastire Kyr Vartolomeu ot Dra- 
goesti, care, luind blagoslovenie 
de la sfin^ia saParintele Episcop 
Kyr Grigorie si umblind cu 
carte de mila pe la locuitori si ne- 
gu|atori, a zugravit-o dupa cum 
se vede asta-zi. Fondul eel prin- 
cipal al acestuT schit dat de fon- 
dator este proprietatea Devese- 



Hosted by 



Google 



drAgoesti 



243 



DRAGQE$TI-DE JOS 



lul, din jude^ul Mehedin^i, cum 
si Vatra-Schitulul Crasna-Ungu- 
reni, din jude^ul Gorj. 

Dragoe^ti, catun, alipit comunei 
Bradiceni, situat pe ses si in 
partea de S. a com. sale din 
plaiul Vulcan, jud. Gorj. Se zice 
ca numele i s'a dat de la un 
preot, numit Dragota. 

Are o suprafa^a de 500 hect., 
din can 115 hect. padure, 150 
hect. arabile, no hect. fine^e, 
70 hect. izlaz, 40 hect. vii si 
15 hect. livezi de prunl. 

Locuitorii sunt mosnenl. 

Are o populate de 117 fa- 
milii, din can 4 familii de ^i- 
ganl, cu 551 suflete. Sunt 90 
de contribuabili. 

Locuitorii poseda 35 pluguri, 
70 care cu boi si vaci, 290 
vite man cornute, 15 cal, 55 
01, 500 capre si 355 rimatori. 

Catunul este udat de piriul 
Bilta. 

Comunica^ia se face prin so- 
seaua comunala, ce vine de la 
N. spre S. si care, la 1 kil. de 
catun spre S., se ramifica in doua : 
o parte trecind riul Bistri^a prin 
vad si legindu-se cu soseaua co- 
munala, Telesti, iar cea-1'alta 
parte trecind piriul Bilta pe pod 
de lemn, si legindu-se cu soseaua 
jude^eana T.-Jiul-Severin, la kil. 
No. 14. 

In catun se gasesc: 2 mori 
pe apa, 5 pu^url si 3 fintinl. 

Catunul are 1 bisericade lemn, 
fondata la anul 1853 si deservita 
de 1 preot si 1 cintare^. 

Dragoe^ti, catun, resedin^a a co- 
munei Dragoesti, jud. Gorj; de 
dinsul mai ^ine o mica mahala, 
numita Oprisesti. 

Are o intindere de 400 hect., 
din can 40 hect. arabile, 70 hect. 
fine^e, 3879 hect. padure, izlaz, 
vie si pomet. 

Are o populate de 308 su- 



flete, sau 75 familii, din cari 64 
contribuabili, to$f rominl, ocu- 
pindu-se cu agricultura, creste- 
rea vitelor si lemnaria. 

Locuitorii poseda 20 pluguri, 
40 care cu bo!, 2 carufe cu cai, 
200 vite marl cornute, 30 cat, 
800 01, 70 capre si 130 rima- 
tori. 

In catun e o moara pe apa 
Sanatorea, 2 pu^uri si 2 fintini. 

Catunul are 2 bisericl, deser- 
vite de 1 preot si 1 cintare^. 

Dragoesti, parte din com. Capul- 
Pisculuf, plasa Riuriie, jude^ul 
Muscel. 

Dragoesti, padure, in jude^ul 11- 
fov, plasa Mostistea, asezata pe 
$oseaua care pune in comuni- 
ca^ie cat. Dragoesti-d.-s. cu Dra- 
goesti-d.-j. 

Dragoesti, mope, plasa Znagov, 
jud. Ilfov, proprietatea statulul, 
fosta pendinte de manastirea 
Znagov. Impreuna cu alte 380 
proprietap a fost ipotecata, pen- 
tru asigurarea imprumutulu! do- 
menial de 78 milioane lei, con- 
tractat la 1871, cind se arenda 
cu 34000 lei. Pe periodul dela 
1883 — 93 arenda a scazut la 
24050 lei anual. 

Dragoesti, loc izolat si stina de 
ol t pe mosia Macoveiul, din co- 
muna Padina, jude^ui Buzau. 

Dragoe§ti-Bi{inele, com. rur., 
jud. Ilfov, pi. Mostistea, situata 
la N.-E. de Bucuresti, 44 kil. 
departe de acest oras. In par- 
tea de N. si S. are dealurl fru- 
moase. La V. e padurea Bi{i- 
nele. 

Se compune din satele: Bi- 
^ina-Ungureni, Bi^ina-Paminteni, 
Chiroiul-Ungureni, Chiroiul-Pa- 
minteni, Dragoesti-d.-s., Drago- 
esti-d.-j., Dragoesti-Znagov, cu 



o populate de 1996 locuitori, 
carl traiesc in 382 case si 16 
bordeie. 

Se intinde pe o suprafa^ de 
6366 hect. Statul, d. I. Iorgu- 
lescu, Ar. Papazogiu, Hr. Cos- 
tescu, au 4400 hect. si locuito- 
rii au 1966 hect. Proprietary cul- 
tiva 3173 hect. (655 sterpe, 480 
izlaz, 92 padure). Locuitorii cul- 
tiva tot terenul, rezervind pen- 
tru izlaz 123 hect. 

Sunt 393 contribuabili. 

Budgetul comunei e la veni- 
turi de 5445 lei, iar la cheitu- 
eli de 5434 lei. 

In comuna sunt 4 bisericl, de- 
servite de 4 preo^I (la Bi^ina- 
Paminteni, Chiroiul - Paminteni, 
Dragoesti-d.-s. si Dragoesti-d.-j.); 
2 scoaie mixte; 5 masini de 
treierat cu aburi; 1 moara cu 
aburl; 4 helestaie si 4 podurl 
statatoare. 

Vite marl sunt 2150: 722 
cal si epe, 2 armasari, 636 boi, 
733 vaci si vi^el, 21 taurl, 9 
bivoll, 27 bivoli^e, si al ceior 
mid de 3878: 12 capre, 2822 
01, 1044 porci. 

Dintre locuitori, 429 sunt plu- 
gari, 2 meseriasl, 48 au dife- 
rite profesil. 

Aratura se face cu 205 plu- 
guri: 143 cu boi, 62 cu cai. 
Locuitorii au 364 care si ca- 
nine : 142 cu boi, 222 cu cal. 

Comerciui se face de 17 cir- 
ciumarl. S'au stabilit in comuna 
12 strainl. 

Dragoe§ti-de-Jos, sat, face par- 
te din com. rur. Dragoesti-Bi- 
^inele, pi. Mostistea, jud. Ilfov. 

Suprafa^a totala a satulul e 
de 662 hect., cu o populate de 
299 locuitori, Rominl, carl se 
ocupa cu agricultura si creste- 
rea vitelor. 

D-l Hr. Costescu are 550 
hect. si locuitorii 1 12 hect. Pro- 
prietarul cultiva 375 hect. (100 



Hosted by 



Google 



DRAGOE?TI-DE-JOS 



244 



DRAGOTENI 



sterpe, 75 izlaz). Locuitori! re- 
zerva pentru izlaz 20 hect. 

Are o biserica, cu hramul Cu- 
vioasa Paraschiva, deservita de 
I preot si 2 cintare^T ; o scoala 
mixta, frecuentata de 10 elevi 
si 2 eleve, cu intre^inerea careia 
statul si com. cheltuesc anual 
2104 lei. Localul, e oferit de 
preotui Zamfirescu. Ma! are 1 
moara cu aburi, 1 marina de 
treerat, 1 helesteu si 1 pod 
statator. 

Coraerciul se face de 4 cir- 
ciumarT. Stabilu;! aci sunt 4 
strain!. 

Numarui vitelor mar! e de 
390 si al celor mic! de 456. 

Dragoe§ti-de-Jos, sat, face par- 
te din com. rur. Geamana, pi. 
Oltul-d.-s., jud. Olt. Aci este o 
biserica, construita la anul 1850 
de d-1 Colonel loan Solomon. 

Dragoe§ti-de-Sus, sat, face par- 
te din com. rur. Dragoesti-Bi£i- 
nele, pi. Mostistea, jud. Ilfov. 
Cade spre S.-E. de Bi^ina-Pa- 
mtnteni. Intre cat. Dragoesti- 
de-Sus si Dragoesti-de-Jos este 
lacul Dragoesti, asezat chiarpe 
soseaua vecinala care pune in 
comunica^ie aceste sate. Supra- 
faja totala a satulu! e de 838 
hect., cu o populate de 267 lo- 
cuitor!. 

D-1 Ar. Papazoglu are 600 
hect. si locuitori!, 238 hect. 

Proprietarul cultiva 400 hect. 
(65 sterpe, 100 izlaz, 35 pa- 
dure). Locuitori! cultiva tot pa- 
mintul, rezervind pentru izlaz 
17 hect. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, deservita de 1 preot 
si 1 cintaref ; 1 helesteu ; 1 pod 
statator. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

Numarui vitelor mar! e de 
310 si al celor mic! de 536. 



Dragoe§ti-de-Sus, sat, face par- 
te din com. rur. Geamana, pi. 
Oltul-d.-s., jud. Olt. Aci e o 
biserica vechie. Nu se stie de 
cine s'a fondat; s'a reparat 
la anul 1769 de jupin loan sin 
Iordache Bocsanescu. 

Dragoesti - Znagov, sat, face 
parte din com. rur. Dragoesti- 
Bi^inele, pi. Mostistea, jude^ul 
llfov. 

Suprafa^a totala a satului e 
de 1725 hect., cu 367 locui- 
tori. 

Statul are 900 hect. si locui- 
toril 825 hect. Statul cultiva 
prin arendasii sa! 790 hect. (50 
sterpe, 60 izlaz). Locuitoril cul- 
tiva tot terenul. 

Are o masina de treerat cu 
aburi. S'au stabilit aci 4 strain!. 

Comerciul se face de 4 cir- 
ciumar!. 

Numarui vitelor mar! e de 
380 si al celor mici de 519. 

Dragoicea, padure batrina in 
com. rur. Corzul, pi. Dumbrava, 
jud. Mehedin^i. 

Dragoicea, phi it, in com. rur. 
Guardeni^a, pi. Dumbrava, jud. 
Mehedin^i. 

Dragoiul, sat, face parte din co- 
muna rurala OJanul, pi. Oltul, 
jud. Arges. Este situat pe riul 
Oltul si are o populate de 30 fa- 
milii. Are o biserica, cu hramul 
Sf. Voevozi, deservita de un 
preot si un cintare^. 

Dragoiul sau Olanul, mosie, pro- 
prietate a statului, jud. Arges, 
pi. Oltul, com. Olanul. Era pen- 
dente de schitul Surpatele ina- 
intea secularizari!. Arenda anu- 
ala pe periodui 1883 — 86 a 
fost de 1000 le!. Aceata mosie 
a fost ipotecata la 1887 pentru 
asigurarea emisiuni! ipotecare 



in suma de 26 milioane lei, 
conform lege! din 1877. 

Dragoiul, movila, linga balta Pe- 
telul si Orlea, din jud. Roma- 
na^i. 

Dragoiul, loc irjolat, com. Ote- 
sani, plaiul Horezul, jude^ul 
Vilcea. 

Dragoiul (Zavoiul-), pdduricc. 
Vez! Colibasi-Vierosul, jude^ul 
Muscel. 

Dragole^ti, cdtun, in jud. Arges, 
pi. Argesului ; face parte din com. 
rur. Bascovele. Are 24 familii, 
sau 150 suflete. 

Dragole§ti, cdtun, din jud. Arges, 
pi. Oltului; face parte din com. 
rar. Dobresti.;Are 277 locuitori, 
o biserica vechie, cu hramul 
Sf. Nicolae, deservita de un 
preot si un cintaret. 

Dragostina, I? a ltd, formata din 
varsarea riului Jijia; se afla in 
partea de S.-E. a satului Bosia, 
pi. Branistea, jud, Iasi; confine 
mult stuf si papura ; are pesti 
si raci. 

Drago^inul, catun, al com. Grop- 
sani, pi. Olte^ul-Oltul-d.-s., jud. 
Romana^i, la confluen^a riuluT 
Fra^ia cu Geamartaluiul. Are 30 
locuitori. 

Dragoteasa, vechie uumire a 
///^V/Zarneasca, din jud. Buzau, 
com. Zarnesti-de-Cilnau. 

Dragoteasca, sfoard de mosie 
mosneneasca ; face parte din tru- 
pul Mircesti, com. Lipia, jud. 
Buzau. 

Dragoteni, afluent al piriulu! 
Bahlue^ul-Rece, in jud. Suceava, 
com. Vascani. 



Hosted by 



Google 



drAgotesti 



245 



DRAGOTE?TI (DEALUL-) 



Dragotesti, com. rur. §\sat> in jud. 
Mehedin^i, pi. Vailor, la o dis- 
tant de 67 kil. de orasul T.- 
Severin. Formeaza comuna cu 
Dragotesti-d.-s. si Buhorelul. Re- 
sedinta comunel este in satui 
Dr&gotesti-d.-j. Este situata pe 
doua vai, deosebite prin cul- 
mea Dragotestiior si se margi- 
neste: la E. cujud. Gorj si com. 
Negomirul; la S. cu com. Co- 
rabiile ; la V. cu com. Cozma- 
nesti si la N. cu com. Matasari. 

Are 1 2 mahalale si anume : 
In Dragotesti-d.-j.: Linia, Izvo- 
rul, Gosescul, Gavanele, Popesti, 
Toporistoiul. 

In satul Dragotesti-d.-s. : PSsa- 
roiul, Berbeniceni si Stanesti. 

In satul Bohorelul: Bohorelul 
si Valea-Malului. 

Are o popula^iune de 1400 
sufl., locuind in 300 case. 

Sunt 250 contribuabilt. 

Ocupa^iunea locuitorilor este 
agricultura si cresterea vitelor. 
Calitatea pamintului este parte 
buna, parte de mijloc. 

Locuitorii poseda : 40 pluguri, 
65 care cu boi, 9 caru^e cu cai 
si 100 stupi. 

Are 3 biserici, deservite de 
1 preot si 3 cintare^i ; o scoala, 
condusa de un invafator si fre- 
cuentata de 2 1 elevi ; o circiuma. 

Numarul vitelor in aceasta 
comuna este de 1596: 600 vite 
man cornute, 500 01, 26 cai si 
470 rimatorl. 

Budgetul com. e de 1853 ^ 
la venituri si de 1190 lei la 
cheltueli. 

Prin comuna Dragotesti trece 
soseaua M&tasari-Dr&gotesti-Co- 
rabiile. 

Dealur! mai principale din a- 
ceasta comuna sunt: 

Dealuljiului, Culmea-Drago- 
testi, culmea Cozm&nesti, dea- 
lul Buhorelul, Dealul-Balanilor, 
unde, in ziua de Duminica To- 
meT, se aduna lume din mai 



multe comune ; Dealul-Mare, deal 
inalt si punct bun de observa- 
^iune, caci din virful lui se poate 
vedea orasul Tirgul-Jiul si la o 
mare distan^a, in diferite direc- 
tum. Vai mai principale sunt: 
Valea-Dragotestilor, Valea-Bu- 
horelul si Valea-Malului. 

Pirate principale carl curg prin 
aceasta comuna sunt: Jityul-Bu- 
horelulul si Jil^jl-Dragotestilor, 
care este mai mare si pe care 
se aria si mori de macinat. 

In aceasta comuna se afla si 
cite-va helestae cu peste. 

Ca locurf de remarcat in^aceas- 
ta comuna sunt: o ridicaturS. mare 
de pamint numitci Tarni^a, unde 
se gasesc oale marl romane. 
Este intre hotarul Dragotesti - 
lor si comuna Cozmanestilor; 
Ripa-Soimului, pe hotarul din 
Dealul-Buhorelul numita si Ji- 
dovii. Aci, se zice, a locuit un 
urias si la Tarni^a altul ; se ga- 
sesc la Ripa-$oimului vase vechl 
romane ca si la moviia Tarni^a. 

Ripa-Soimului — spune legen- 
da — se numeste astfel pentru ca 
aci se afla un soim in timpul 
domniei lui Vlad Tepes, ai carui 
pui se luau in fie-care an si se 
trimiteau Domnului ; pentru in- 
grijirea acestuif soim, Vlad ^e- 
pes scutise pe locuitorii comu- 
nelor vecine de toate darile ca- 
tre stat si il obligase prin hri- 
sov domnesc la ingrijirea lui. 

Intimplarea a fost insa, ca 
soimul repezindu-se sa prinda 
o pasare, s'a lovit de stejarul 
unei aril si a murit. Domnul 
s'a suparat pe locuitorf, le-a im- 
pus darl grele, din cauza nein- 
grijirel de soim si le-a luat pro- 
prietatea, pe care o poseda si 
astazl statul in com. rur. Ne- 
gomirul. 

Din aceasta comuna se zice 
ca s'a rasculat postelnicul U- 
driste, ale carui fapte sunt cu- 
noscute de istorie. 



Dragotesti, com. rur., in N. pla- 
selOcolul,jude^ulRomana$i, for- 
mat a din sateie: Dragotesti, 
(225 loc.) si Argintoaia (Argin- 
toianca, 226 loc.) situata linga 
Tesluiu, la 24 kil. spre N.-V. 
de Caracal. Altitudinea terenu- 
lui de asupra nivelulul marii 
este de 170 m. Are 6 popula* 
fmne de 138 fam., sau 537 sufl. 
(273 barbajl, 264 femei; 285 
casat. si 322 necasat.). 

Sunt 109 coatribuabiH. 

$tiu carte 7 persoane. 

Budgetul com. este de 2027 
lei la venituri si de 2026 lei la 
cheltuelf. 

Vite marl sunt 570, vite m.icl 
314 si rimatori 697. 

In com. sunt 3 circiuml. 

Are 2 biserici, una cu hra- 
mul Sf. Nicolae (1845) in Dra- 
gotesti, si alta cu hramul Ador- 
mirea-MaiciJ-Domnului, (1845) in 
Argintoaia, deservite de 2 pre- 
o^I si 3 cintare^I. 

Dragotesti, sat, jud. Mehedin^i, 
pi. Ocolul-d.-j. ; # ne de com - 
rur. Fintina-Domneasca. Are o 
popula^iune de 570 sufl., locu- 
ind in 74 case. 

Dragotesti, deal, jud. Falciu, in 
suprafa^a de 333 hect. Se in- 
tinde din hotarul com. Oltene- 
sti, sub aceasta numire, printre 
piralele Crasna si Lohanul, pe 
teritoriul com. Tirzii, pi. Cras- 
na si continua pana aproape 
de confluen^a acestor piraie sub 
numirea de Lohan. 

Dragotesti, deal, jud. Mehedinji, 
pi. Vailor, com. rur. Dragotesti, 
numit si Culmea Dragotestilor. 

Dragotesti, vale, in com. rur. 
Dragotesti, pi. Vailor, jud. Me- 
hedin^i. 

Dragotesti (Dealul-), deal, in 



Hosted by 



Google 



DRAG? AN I 



246 



DRAGSENEI 



partea de V. a dealulul Craca- 
ti^a si paralel cu dinsul ; trece 
prin com. Minjesti, pi. Crasna, 
jud. Vasluiu; coasta despre V. 
a acestul deal se numeste Cos- 
tisa-Satuluf, pentru ca se afla 
in fa$a satului Minjesti. 

Dragsani, cdtun, in jud. si pi. Te- 
leorman, pendinte de com. Drag- 
senei. Popula^ia lu! e de 485 
suflete, din car! 7 1 contribuabili. 

Dragsani e sat vechiu. II ve- 
dem figurind in nomenclatura 
satelor pe la jum&tatea secolu- 
lu! trecut, sub numirea de Dra- 
gusani. Era dat la plasa, care 
se numea si pe atunci tot a- 
TirguluT. 

Mai in urma a format o sin- 
gura comuna cu catunul Drag- 
senei, unde este re^edin^a, la 
care s'a mai alipit si com. Mup, 
cu catunul Odobeasca. 

Dragsani, mo$ie y in pi. TirguiuT, 
jud. Teleorman ; proprietate a 
decedatului maior I. Vladoianu, 
donate Eforiei Spitalelor Civile. 
Are pe dinsa si padurea numita 
Laia. 

Dragsenei, com. rur., in partea 
de N. a pi. TirguiuT, jud. Te- 
leorman ; este limitrofa cu pi. 
Teleormanul. Se compune din 
patru catune : Dragsenei (rese- 
din^a), Dragsani, Mu{i si Odo- 
beasca. 

P&na la 1885, com. Mu^i si 
c^t. Odobeasca formau o singura 
com. ; ele au fost alipite de 
com. Dragsenei, care avea p&na 
atunci numai cat. Dragsani. 

Comuna si catuneleeisuntase- 
zate ast-fel: Dragsenei, Drag- 
sani si Odobeasca pe dealul des- 
pre V. al v&fei si piriului Zbir- 
gleaza. Cat. Mu# se afla situat 
pe partea opusa, despre E. a- 
cestel vat. Cat. Dragsenei e 
foarte aproape de cat. Dragsani, 



iar de la Dragsani la Odobeasca 
este o distan^a de 4 kil. Acesta 
din urma e foarte apropiat de 
cat. Mu^i si nu departe de va- 
lea Zbirglezei. 

In vaiea Zbirglezei, la dife- 
rite puncte ale acestel com., a- 
flueaza diferite piriiase $i izvoare 
de ape de prin vilceie, can toate 
intra in piriul mai mare al Bur- 
dei. Piriiasul Hodorogul care iz- 
voreste de la N.-E. com. Zim- 
breasca, din pi. TeleormanuluT, 
se scurge in Burdea la N.-E. 
com. Dragsenei. Piriiasul Drag- 
senelul izvoreste de la E. 
com. Merisani, se varsa tot in 
Zbirgleaza, intre cat. Dragsani 
si com. Dragsenei, servind de 
hotar mosiilor Dide$ti, Drag- 
senei si Beuca. 

Coprinsul intreg al com. Drag- 
senei se margineste la N. cu 
mosia Beuca din pi. Teleorma- 
nulul ; la S., cu mosia Papa si 
parte din com. Butculesti; la E., 
cu mobile Saceni, Butculesti $i 
Sfm^esti, situate aproape para- 
lel cu Dragsenei, pe valea Ti- 
noasa ; la V., cu parti din teri- 
toriul com. Didesti si Cucuieti. 

Terenul ocupat de com. Drag- 
senei cu catunele el, impreu- 
na cu mobile aflatoare pe din- 
sa, trece de 2500 hect., afara 
de terenul cuvenit locuitorilor 
dupa legea rurala. Sunt si mos- 
teni in aceasta comuna, in cat. 
Mu^i mai cu deosebire. 

Improprietari^ii de la 1864, 
poseda 851 hect. si anume : In 
Dragsenei, 1 30 locuiton, CU455 
hect. ; in Dragsani, 69 locuiton, 
cu 250 hect. ; in Mu^i, 5 locui- 
ton, cu 22 hect. si in Odobeasca, 
39 locuiton, cu 140 hect. Mos- 
tenii din cat. Mu£i au, pe linga 
paminturile lor arabile, si cite 
o fase de padure in lunca. Mai 
sunt in com. si cat. 13 hect. 
vii si 6 hect. livezl de pruni. 

Terenul acestei com. este 



priincios samanaturilor de tot 
felul. 

Popula^iunea intregeicomunc 
este de 454 familiT, sau 1856 
suflete, dintre carl 367 contri- 
buabili. 

Pe catune, populatiunea se 
imparte ast-fel: in Dragsenei, 
848 suflete, 158 contribuabili; in 
Dragsani, 500 suflete, cu 94 
contribuabili ; in Muti, 205 su- 
flete 9*1 63 contribuabili $i in 
Odobeasca, 296 suflete si 52 con- 
tribuabili. 

Numarul vitelor din comuna 
este de 7383 capete, din carl: 
837 vite man corn., 239 cai, 
72 magarT, 5896 01 si 339 porcT. 

Budgetul com. este de lei 
7752 lavenituri si de 7235 let, 16 
ban! la cheltueli. 

Scoala este numai in catunu 
Dragsenei, condusa de un inva- 
tator $i avind 30 elevf. Sunt 4 
biserici, in fie-care cat. cite una. 
Cea din cat. Odobeasca este ru- 
inata $i nicT nu se mai oficiaza 
intr'insa. Cele-1'alte 3 functio- 
neaza si sunt deservite de cite 
1 preot si 1 cintaret. 

Cai de comunica^iune are : 
la E. spre com. Saceni si de 
aci la Ciurari ; la S. prin cat. 
Mu^i la Draganesti si Rosiori ; 
la V. prin cat. Odobeasca la Cu- 
cuieti si la N. de la Dragsenei 
la com. si gara Beuca, din pi. 
Teleormanului. 

Prin aceasta com. si catunul 
Mu^i trece vechiul drum al Cio- 
lanestilor, pe care comunica top 
locuitorii din centrul si de la 
extremitaple judetului pentru a 
trece apoi pe drumui Craiovei 
sau al OlaculuT. 

Formapunea actuala a com. 
a trecut prin diferite faze. In 
secolul trecut numai Dragsani 
era sat mai mare. Cat. Mu|i si 
Odobeasca erau sate mici de 
mosneni. Cat. Dragsenei s'a for- 
mat mai in urma, iar cat. O- 



Hosted by 



Google 



DRAG^ENELUL 



247 



DRAGUNEI (VALEA-) 



dobeasca a purtat numele de 
Falanica, cum se vede trecut 
si pe unele har^i ale statuluT- 
major austriac. 

La 1885 s'a intrunit com. 
Mu^i - Odobeasca cu Dragsenei, 
stabilindu-se aci si resedin^a co- 
rn u net. 

LocuitoriT din cat. Mu^i si O- 
dobeasca sunt mosteni bastinasi 
si se disting de ai celor-l'alte ca- 
tune prin traiul si obiceiurile 
lor. 

Drag§enelul, piriias, ce trece 
prin cat. Dragsani si comuna 
Dragsenei, judetul Teleorman, 
pi. Tirgului. Incepe de la E. 
com. Merisani si se varsa in pi- 
riul Burdea, intre cat. Dragse- 
nei si com. Dragsani, dupa ce 
primeste apele mai multor iz- 
voare. 

Serveste ca hotar natural mo- 
siilor Didesti, Dragsani si Beuca. 

Dragugeanul, piriias, jud. Ba- 
cau, pi. Tazlaul-d.-j., com. Dra- 
gugesti, care curge pe teritoriu- 
satului Helegiul si se scurge in 
piriul Helegiul. 

Draguge^ti, com. rur., jud. Ba- 
cau, plasa Tazlaul-d.-j., situata 
de-aiungui malului sting ai Taz- 
laului-Mare. Se compune din tre! 
catune : Dragugesti, Helegiul, 
resedin^a, ambele pe valea Taz- 
lauluT-Mare si Deieni, pe Dealul- 
Delenilor. 

Teritoriul sau se margineste 
la N. cu al com. Tirgul-Valea- 
Rea; la V. cu al com. Barsa- 
nesti ; la S. cu al com. Bratila 
si la E. cu al comunelor : Cleja 
si Fundul-Racaciuni. 

Este udat de riul Tazlaul- 
Mare, care o desparte de com. 
Barsanesti si piraiele Helegiul 
si Deieni, si brazdat de dealu- 
rile : Sandrul, Pestera, Magura, 
Magura- Dragugestilor , Arsi{a, 



Priporul, Ciungi, Helegiul si al- 
Delenilor. 

Are o scoala mixta, care func- 
^ioneaza din 1865 in satul He- 
legiul, intre^inuta de stat, in- 
tr'un local, construit din vala- 
tuci de comuna, sub un aco- 
peris cu primaria. In anul 1891 
scoala a fost frecuentata de 22 
copii, din carl 3 fete. 

Biseridf sunt 3 : in fie-care 
catun cite una, deservite de 3 
preo^i si 4 cintare^i ; sunt 698 
case de locuit ; rare in cat. Dra- 
gugesti, dese in cele-1'alte ; sunt 
8 circiuml. 

Are o populate de 704 fa- 
milil, sau 2445 sufl. ; I2I 9 barb. 
si 1226 fem. ; 1858 agricultorl, 
26 meseriasi, 45 comercianfi si 
61 avind profesiunf libere. 

Stiu carte 61 persoane. 

Contribuabill, dupa noul re- 
censamint, sunt 477. 

Totalul paminturilor de cul- 
tura este de 1022.25 hect. 

Teritoriul comunei are o in- 
tindere de 2000 hect. Padurile 
ocupa aproape 400 hect. Pa- 
mintul este impartft intre vechii 
razesi, al caror hrisov de pro- 
prietate dateaza din 1590. 

Viile sunt pe o intindere de 
69 hect. Viea lucratoare are 
66 Vi hect. 

Vite sunt: ^7 cai, 1069 vite 
man cornute, 238 porci, 263 
capre si 1052 oT. 

Budgetul com. pe exerci^iul 
1 89 1 — 92 are la veniturl lei 
13949, bani 80 si la cheltuell 
lei 3053, bani 5. 

Comuna este strabatuta de 
calea na^ionala Bacau - Orasa. 
Distance : la Bacau, capitala 
districtului, 38 kil.; la Tirgul- 
Ocna, 12 kil.; la com. Cleja, 
52 kil; la com. Fundul-Raca- 
ciuni, 37 kil.; la com. Barsa- 
nesti, 8 kil.; la com. Bratila, 3 
kil. si la com. Tirgul- Valea-Rea, 
resedinja plasei, 17 kil. 



Dragugesti, sat, al comunei cu 
acelasi nume, pi. Tazlaul-d.-j., 
jud. Bacau, situat pe piriul He- 
legiul, la o departare de 1800 
m. de satul Helegiul (scoala). 
In anul 1891, din acest catun, au 
urmat la scoala 5 baieflf si 2 
fete, din 100 copii in virsta de 
scoala. Are o populate de 257 
familii, sau 922 suflete. Are o 
biserica, cladita la 1790 si re- 
parata la 1883, deservita de 
un preot si un cintare{. Circiumi 
sunt 2. 

Vite sunt: 22 ca!, 373 vite 
marl cornute, 87 porci si 184 
capre. 

Dragule^ti, numire ce se mai 
da la o parte din com. Dumi- 
tresti, pi. Oltul-d.-j., jud. Olt. 

Dragule§ti, vale, in com. si cat. 
Piclele, pe mosia Piclele-Banu, 
luT, jud. Buzau. 

Dragule^tilor (Piscul-), pise, 
com. Berbesti, pi. Olteful-d.-s., 
jud. Vilcea. 

Dragulina, colinit, in com. Va- 
lea-Muscelulut, cat. Malui-Alb, 
jud. Buzau. 

Dr&gulina, deal. Vezi Schitul, 
deal, com. Bo^esti, pi. Crasna, 
jud. Falciu. 

Draguline^ti, vechie numire a 
com. Valea- MusceluluT, jud. Bu- 
zau. 

Dragunei (Coada-), loc izolat si 
hotar al mosief Gemeniie, jud. 
Buzau, com. Amarul. 

Dragunei (Movila-), movili, in 
jud. Buzau, com. Amarul, cat. 
Movileanca. 

Dragunei (Valea-), viroagH s in 
com. Amarul si Baba-Ana, jud. 



Hosted by 



Google 



drAgunoiul 



248 



DRAGUSENI 



BuzSu, avind ma! mult smtrc 
$i pSpuris, ; is! ia nastere din 
v£rs&turile N&ence! ; cind e mare, 
se scurge in lacul Amarul. 

Dragunoiul, iaz. Vezi Rogoza- 
Bujor, com. Ojeleni, pi. Mijlocul, 
jud. F&lciu. 

Dr&gu§ani, com. rur.,m pi. Ra- 
cftciuni, jud. Putna. 

Comuna Dr&gusani este si- 
tuate peste deal de la Orbeni, 
in valea, prin care se scurge pi- 
riul cu acelas! nume. 

Distan^a comune! de subpre- 
fectura pl&se! e de 26 kil., iar 
de capitala jude^uluT e de 70 
kil. 

Marginele aceste! com. sunt: 
la N., Parava;la S. Orbeni; la 
E., riul Siret, care 1 desparte de 
judeful Tecuciu; iar la V., co- 
muna Gropile din jude^ul Ba- 
c&u, de care se desparte prin 
dealul BSianelul. 

Popula^iunea comune!, du- 
p& eel din urm& recens&mint, e 
de 231 familiT, sau 789 suflete 
(408 b&rbaflf, 381 femei). 

AceastS popula^iune se 1m- 
parte ast-fel: 394 neinsura^i 
(220 b&rba{T, 174 feme!), 330 
insurant ?i 63 v&duv! (22 b&r- 
ba{!, 41 femeT); 723 Eomin! si 
63 de diferite nationality! ; 723 
ortodox!, 3 catolicT $i 60 mo- 
zaicT; 241 agriculton, 21 me- 
serias!, 5 comercianfr 8 cu pro- 
fesiuni liberate si 15 servitor!. 

$tiu carte 72 persoane (64 
b&rba$! si 8 feme!). 

Num&rul caselor deiocuit : 274. 

Are o bisericS parohiaia, cu 
hramul S-$i Voevoz!. Comuna 
cheltueste cu biserica 60 le! 
anual. 

Budgetul comune! pe anul fl- 
nanciar 1 893/94 a fost la veni- 
turJ de 3129.09 le! ?i la chei- 
tuel! de 1127.25 le!. 

Sunt 190 contribuabil!. 



Num&rul cultivatorilor a fost 
in acelas! an de 108. 

In com. sunt: 25 plugur! de 
lemn, 86 de fier ; 3 mor! de apa. 

Vite sunt: 565, din can: 78 
bo!, 160 vac!, 22 ca!, 40 01, 
41 capre si 224 pore!. 

Viile s'au cultivat in 1893 pe 
un teren de 192 hect., si au pro- 
dus 960 hectolitri vin in valoare 
de 20000 lei. 

Sunt 3 circiuman, 2 bacan!, 1 
pescar, 2 comercian^i de fructe, 
6 fabrican^i derachiti, 2 fieran, 
2 rotari si 6 stoler!. 

Dragu^ani, ctitun, in jud. Putna, 
plasa R&caciuni, comuna cu a- 
celas! nume. Este asezat peste 
deal de la Orbeni, in valea prin 
care curge piriul cu acelas! nume. 

Dragu^ani (Holmul), sat, in 
partea de N.-V. a com. Dragu- 
sani, jud. Vasluiu, pi. Funduri, 
numit astfel de la dealul Holmul, 
care-1 desparte de satul Tatomi- 
resti. E asezat intre dealurile Hol- 
mul la E. ; Sendreni, la V. ; Scheia 
laN., Anina, laS/Se intinde pe o 
suprafa^de 1 144 hect, Are o po- 
pula^ie'de]i53 famili!, sau 765 su- 
flete. Aic! este resedinta comu- 
nei. Are o scoalS. infiin^ata in 
anul 1880, frecuentata de 20 
elev! ; o biserica, deservita de 
1 preot si 1 eclesiarh. 

Satul acesta e stramutat de 
fostul proprietar Teodor Ras- 
canu, de ling& satul Scheia, unde 
se g&sesc si ast&-z! doua p!etre 
ingropate in pamint, semn ca 
acolo a fost biserica. 

Dragu^ani, parohie, in jud. Putna, 
plasa R£caciuni, comuna cu 
acelas! nume. Are o biserica 
parohialS, cu hramul S-{i! Voe- 
voz!. Comuna cheltueste cu bise- 
rica 60 le! anual. 

Dragu§ani, pa 1 dure, situata pe 



teritoriul comune! cu acelas! 
nume, jud. Putna, pi. RacSciuni. 
Are o intindere de 580 falc! si 
aparfine locuitorilor razas! a! 
comune!. 

Dragu^ani, piriu, pe teritoriul 
comune! cu acelas! nume, plasa 
Racaciuni, jud. Putna ; izvoreste 
din muntele Balanelul si se varsa 
in Siret. 

Dragu§eni, com. rur., in jud. 
Covurluiu, pi. Zimbrul, la depar- 
tare de 72 kil de Gala^i, in 
regiunea N.-V. a jud. Covur- 
luiu. Se hotareste la N. cu com. 
Bursucani; la E., cu Jorasti si 
Craesti; la S., cu Zmul^i si la 
V.,cu com. Fundeanul (jud. Tu- 
tova). Aceasta comuna e udata 
de un bra| al piriulu! Suhu- 
luiul, care izvoreste chiar de pe 
teritoriul sau. Pamintul e ma! 
mult ses ; sunt numa! dou& dea- 
lur! si vai ma! principale: a! 
Bursucanilor si a! Dioche^ilor. 

Comuna Draguseni e formata 
din tre! c&tune: Tirgul-Dragu- 
?eni, Diocheti ?i Ghinghe^ti; 
cele doua dintiiu separate intre 
ele numa! cu 200 metri de dis- 
tanta, iar a treia la departare 
spre N. cu vr'o 5 kil. Pe linga 
aceste sate, ma! este, in apro- 
piere de Ghinghe^ti, ?i un gru- 
pulet izolat de cite-va stine, nu- 
mit Talpaloaea. 

Are o populatiune de 387 
famili!, sau 1557 suflete, 772 
barbapf §i 785 feme!. Sunt 268 
contribuabil!. Stiu carte 229 
persoane, nu ?tiu 1328. 

Locuitori! aceste! comune 
sunt Romin!, fost! cl^cas! im- 
propriet^ri^!, afar^ de ce! din 
Tirgul-Dr&guseni, car! sunt ma! 
mult mici negustor! si meserias! 
Evre!. Numarul Evreiior e de 
46 familii, cu 269 suflete. 

Solul com. DrSguseni este 
argilo-nisipos. Suprafa^a terito- 



Hosted by 



Google 



DRAGUSENI 



249 



DRAGU?ENI 



riulu? este de 2548 hect., din 
can 1875 apar^'in proprietatei 
man si 673 celeT mici. Sunt aici 
doua proprieta^i marl : Dioche^i 
si Draguseni. 

Numarul vitelor e de 1234 
capete, din can : 468 boi, 2 ta- 
uri, 264 vaci, 56 juncani, 35 
junce, 35 WnzatT, 38 minzate, 
46 vi^ei, 74 cat, 26 epe, 4 ar- 
masari, 5 noatini, 146 01, 2 
berbeci, 59 capre, 71 mascuri. 

In com. sunt 11 crisme, 10 
pravalii de manufacture, 5 ba- 
canii, 2 pitarii, 2 casapii si 1 
fabrica cu pravalie de luminari 
de ceara. In fie-care saptamina 
se face tirg. Mestesugarl sunt : 
6 croiton, 6 ciobotan, 2 sai- 
dicarl, 2 mindirigil, 1 armurier, 
1 boiangiu si 1 stoler, iar in 
sat sunt ci^i-va rotari si lemnari ; 
mori cu aburi sunt 4. 

Sunt 30 stupi. 

Veniturile comunale se ridica 
la 5577 lei, iar cheltuelile la 
5239 lei. 

Biserici sunt doua: Sf. Ioan- 
Botezatorul in Draguseni, vechie 
de vr'o 100 an! si a doua, Sf. 
Gheorghe, in Dioche^i, de vr'o 
120 ani, ruinata si inchisS; bi- 
sericile au 17 falc? pamint; in- 
treaga comuna Draguseni for- 
meaza o parohie cu catredala 
Sf. loan, deservitade un preot 
paroh si 3 cintaref?. 

Sunt doua scoli : una de baepf 
si una de fete; cea de baeti 
frecuentata de 40 elevi din 
50 inscrisi, cea de fete e frecu- 
entata de 40 eleve, din 55 in- 
scribe ; scoala de fete de aid e 
cea ma! frecuentata din tot 
jude^ul. 

Draguseni, com. rur., in partea 
de N.-E. a plasei Fundurile, 
jud. Vasluiii, la distanta de 36 
kil. de orasul Vasluiu si de 9 
kil. de Negresti, resedin^a pla- 
sei. E asezata pe mai multe 



dealurl si vaT, intre comunele 
Borosesti, Ipatele, Scheia si Par- 
pani^a. 

E formats din sateie : Dragu- 
seni (Holmul), Craciunesti, Ta- 
lomiresti si Schsia-d.-j., pe 
linga care se mat adauga si 
catunele: Macresi, Gura-Vaiei si 
Pirieni ; Se intinde pe o supra- 
fafa de 6292 hect., din can 429 
hect. padure si 7 hect. vie, iar 
745 hect. sunt ale locuitorilor. 

Are o populate de 333 fa- 
milii, saii 1528 suflete. 

Sunt 2 biserici, deservite de 
2 preo^f si 2 cintare^i ; o scoala ; 
2 mori, una de aburi si una de 
apa; 3 iazuri; 2 crisme. Co- 
rn erciu I se face de 9 Romini si 
7 strain?. 

Animalesunt: 610 vite man 
cornute, 105 cai, 6 catirT, 736 
01, 12 capre si 175 rimatori. 

Budgetul comune! e de 2404 
lei 75 bam la venitur? si 2392 
leT 69 ban! la cheltueli. 

Sunt 206 contribuabill. 

Locuitorii poseda: 87 pluguri 
si 174 care cu boT, 20 pluguri 
si 40 carute cu cai; 30 stupT 
cu albine. 

Draguseni (Tirgul-), ordfel, re- 
sedin^a comunel Draguseni si a 
pi. Zimbrul, jude^ul Covurluiu. 
E populat cu 125 familii, sau 
567 suflete, (dintre can 46 fa- 
milii, sau 269 suflete de Izra- 
eli(I). Are o biserica si 2 scoli. 

Draguseni, com. rur., jud. Do- 
rohoiu, pi. Baseul, formata din 
sateie: Draguseni, Ichimeni, Ni- 
chiteni si Podriga, cu resedin^a 
primarie? in Draguseni. Are o 
populate de 468 familii, sau 
1887 suflete. 

Are 3 biserici, deservite de 
1 preot, 3 cintare^T si 3 pala- 
mar? ; o scoala, condusa de un 
inva^ator si frecuentata [de 40 
elevi; 946 hect. 7 ari? pamint 



satesc; 6831 hect. 57 aril cimp 
al proprietatei mosie? ; 1 2 ia- 
zur? si 10 pogoane vie. 

Budgetul comunel a fost in 
1889—90 de lei 5778, bani 72 
la venitur? si de lei 5677, ban! 
45 ia cheltueli. 

Vite mari cornute sunt 1 38 1 ; 
01 4922, cat 332, pore? 328. 

Sunt 50 stupi cu albine. 

Draguseni, com. rur., jud. Su- 
ceava, in partea sudica a plasii 
Moldova-d.-j., si la 27 kil. de 
Falticeni. Se invecineste* ia E. 
cu comuna Tatarusi ; la V. cu 
comuna Raucesti, din jude^ul 
Neam^u; la S. cu com. Cris- 
testi si la N. cu com. Uidesti, 
despar^indu-se prin semne con- 
ventionale. 

Are forma aproape drept-un- 
ghiulara, inclinata. spre sesul 
Moldove?. E compusa din sa- 
teie: Draguseni, Lunca, Bros- 
teni si Sirbi, cu resedin^a in 
satul de la care st-a luat nu- 
mele. E populata cu 644 familii, 
saii 2575 suflete (1276 barbaj? 
si 1299 feme!), din care 136 Iz- 
raeli^. 

Sunt 455 contribuabill. 

Are 4 biserici, deservite de 
3 preop si 7 cintare^T ; o scoala 
rurala mixta, frecuentata de 50 
elevi. In toata comuna sunt 1 1 1 
bae^i si 105 fete in virsta de 
scoala. 

Budgetul comunei, pe anul 
1892 — 93, are la veniturT 6670 
lei si la cheltueli, 6615 lei. 

Vite sunt: 257 cai, 874 boi, 
640 vac?, 3267 oi, 160 capre, 
si 275 pore?. 

Altitudinea comune? delani- 
velul marii variaza intre 325—- 
345 m. E udata de Moldova 
(6 kil.) sidepirateleRisca(l500 
m.), Hatia (2 kil.) si altele precum 
si de tre? iazuri: Picla, Stro- 
?esti si Brosteni. 

Suprafa^a comune! este de 



59G23. hlare.lt IYic\ionar Geograilc Vol. Ill 



82 



Hosted by 



Google 



drAgu$eni 



250 



drAgu$eni 



3574 hect, din car! 2295 cul- 
tivabile, 600 padure, 300 finat 
si restul prundis si loc sterp si 
neproductiv. 

Improprietari^f la 1 864 sunt : 
10 fruntasi, 140 palmasi si 71 
codasT, stapinind 846 falci. 

Drumurile principale sunt: la 
Ciumulesti (13 kil.), la Cristesti 
(7 kil.), la Forasti (3600 m.), 
la Tatarusi (11 kil.) si la Sir- 
beni (5 kil.). 

In com. Draguseni se afla o 
fabrica de spirt a proprietatiT, 
fabricind intre 47 — 55 mil litri 
spirt pe an. 

La 1803 « Draguseni a Banu- 
luT Costache Lazu, cu loc de 
mi j loc, numara 63 liuzT, platind 
1028 lei bir anual, fund si 10 
liuzT de cei fara bir, la can se 
mai adaogau breslasi ot tarn 1 7 
liuzT cu 140 lei bir pe an». 

Intr'un hrisov din 1814, Iunie 
28, de la Calimah- Voda, inta- 
ritor stapinirii lui loan Lazu a- 
supra mosiilor de la ^inutul Su- 
cevei Negrilesti (asta-zi necu- 
noscut) si parte din Draguseni, 
se citeaza urmatoarele acte : 
Suret din 7028 (1520), Iulie 15, 
carte din 7231 (1723), Martie 
5, carte din 7256 (1748), Dec. 
28, carte din 1763, Aprilie 4 si 
o anafora din 18 13, Maiu 25. 

Intr'o alta carte de judecata 
din acelasi an (18 14), Iulie 15, 
pentru impresurarea mosiilor 
Draguseni si Zavoeni (poate 
moara Zavulul) de pe Moldova, 
din ^inutul Sucevei, ce sunt a 
Banuluif Costache Lazu, si a 
fratelui sau loan, despre mosi- 
ile Cabujei, a Banului Const. 
Cantacuzino si Stoesti, a manas- 
tirel Slatina, se aduc ca dovezi 
doua ispisoace din 7028 (1520), 
Iulie 15 si o carte din 1813, 
Nov. 10. («Uricar» de T. Co- 
drescu, vol. VI, pag. 21 1 si 298). 
Satele Cabuja si Stoesti inca 
sunt asta-zi. (V. satul Draguseni). 



Dragu§eni, sat, format din 2 
mahalale, pe mosia cu acelasi 
nume, com. Draguseni, pi. Ba- 
seul, jud. Dorohoiu. Are o po- 
pulate de 246 fam., sau 914 sufl. 

Proprietatea mosieJ este: par- 
tea Draguseni-d.-j., a erezilor 
def. T. Pisoschi; iar partea Dra- 
guseni-de- Sus, a erezilor def. 
Anastase Fatu. 

Are 2 bisericT, deservite de 
1 preot, 2 cintareti si 2 pala- 
mari. Una pe partea de jos a 
satului cu hramul Sf. Gheorghe, 
in care se oficiaza, este de zid 
si spatioasa, facuta in 1857 de 
fostul proprietar Gh. Codrescu ; 
a doua in partea de sus a sa- 
tuluT, cu hramul Sf. Nicolae, este 
inchisa fund in ruina. 

Are o scoala, condusa de un 
inva^ator si frecuentata de 40 
elevi. 

Satenii improprietariti au 529 
hect. 20 aril pamint, iar stapinii 
mosiei 3520 hect., 66 aril si a- 
nume: 1088 hect., 47 aril par- 
tea dejos si 1432 hect, 20 aril 
partea de sus. Iazuri sunt 5, din 
can acel numit al Podrigai este 
in suprafa^ade22 hect., 92 arn. 
Livada este de 2 hect., 87 aril 
si viea, de 4 pogoane. 

Piriul principal ce trece pe 
mosie este Podriga. 

Drum este eel ce duce la 
Saveni. 

Hotarele cu: Podriga, Nichi- 
teni, Ichimeni si Stiubeieni. 

In vechime proprietatea aces- 
tel mosii era a lui Dragusan, 
Mare Spatar si Consilier Dom- 
nesc; aceasta se vede din hri- 
sovul din 17 Martie 1729; apot 
a devenit a manastirei Putna 
din Bucovina, ce o stapini pana 
la 1785, cind se vindu. 

Familia Fatu este vechie si 
originara razesa din satul Or- 
testi, dupre cum se vede din 
hrisovul luif Hies Petru-Voda, 
din 2 Martie 1548. 



Draguseni, sat, numit in parte 
si Cabuja, pe mosia si in com. 
cu acelasi nume, jud. Suceava. 
Asezat pe £armul sting al Mol- 
dovei si pe dealuriie Vie! si 
Draguseni. 

Are o popula^iune de 335 
fam. sau 1 300 sufl. (629 barbati 
si 67 1 femei) din carl 90 strain!. 
Sunt 250 contribuabilT. Case de 
locuit sunt 291. Vatra satului 
ocupa 85 falcT. 

Improprietariti la 1864 sunt 
10 fruntasT, 149 palmasi si 71 
codasT, stapinind 846 falci. 

Are 2 biserici : una cu hra- 
mul Sf. Spiridon, cladita de 
lemn de stejar de Const. Ba- 
sota si Manolache Lazu; a doua 
cu hramul Sf. VoevozT, e adusa 
de 50 — 60 am din desfiin^atul 
sat Sacueni. Fie-care biserica e 
deservita de cite I preot si 2 
cintarep. 

Este aci o scoala rurala mixta, 
condusa de un invatator, pla- 
tit de stat, infiin^atala 1865, fre- 
cuentata de 50 elevi. 

Spun batrinii ca pe la ince- 
putul acestui veac nu erau in 
Draguseni de cit to — 15 case. 
In ce priveste pe proprietari! 
stravechi, nu se ma! pomeneste 
de cit de unul Dragan, zis Dra- 
gos si Dragusin ; un altul, mat 
incoa, a fost Cantacuzin, apoT 
Alexandru Calimah si posesorul 
sau, Mateiii Strat, care facu vel- 
ni^a, si Nicolae Drosu. 

Satenii spun ca, pe timpul 
lui Mihail Sturdza-Voda, prin- 
^ul A. Calimah cumpara mo- 
sioara Draguseni cu satisorul 
de pe ea. Incet, incet, cumpa- 
rind dinsul si cele-1'aite sfori de 
mosii : Codrul, Cabuja, Stroesti 
cu satul Ripile si parte din Pre- 
otesti din jud. Neamtu, cuprin- 
se pe razesii din Sacueni la 
mijloc si, ca sa-i poata desmos- 
teni, insela pe eel ce {inea hri- 
soavele, le lua si distruse si a- 



Hosted by 



Google 



DRAGUSENI (DEALUL-) 



251 



drAnicul 



poi isl puse robil si servilf de 
stricara casele si satul razasesc. 
Ast-fel, satul Draguseni de as- 
tazi e format de urmasil locui 
torilor desfiin^atelor sate : Ca- 
buja, Codrul si Sacueni. Si a- 
cum se cunosc urmele satulul 
Sacueni sub nutnele de Livada- 
Sacuenilor. 

Dragu^eni (Dealul-), deal, pc 
care sta o parte din satul cu 
acelasi nume, jud. Suceava. 

Draguseni, mosie particulars, de 
600 hect., in jud. Covurluiu, pi. 
Zimbrul, com. cu acelasi nume. 

Draguseni, pddure, jud. Sucea- 
va, in intindere de 600 hect., 
de diverse esen^e, pe mosia cu 
acelasi nume. 

Dragu^aia, <^tf/,almunteluIMon- 
teorul (lan^ul Alunisul), jud. Put- 
na, pi. Vrancea. 

Dragu^oiul, piriU, ce uda com. 
Nerejul, pi. Vrancea, jud. Putna. 

Dragu{e§ti, sat, jud. Arges, pi. 
Oltului; face parte din com. 
rur. Dragu^esti-Sapunari. Satul 
are 300 locuiton si o biserica 
cu hramul Sf. Nicolae, deser- 
vit& de un preot, un cintare^si 
un paracliser. 

Dragu{e§ti, catun, ai com. Iasi, 
jud. Gorj, pi. Ocolul. E situat 
la S. com., pe ses. Are o supra- 
fa^a" cam de 1450 hect., din care 
800 hect. arabile, 450 hect. pa- 
dure si 200 hect. fine^e si izlaz. 

Are o populate de 50 fam., 
saii 200 sufl., din car! 39 con- 
tribuabili. 

Locuitoril poseda: 30 plu- 
gurl, 40 care cu boT, 1 caru^a 
cu cai. 

Vite: 220 vite marl cornute, 
40 01, 14 calf si 150 rimatorl. 



E udat de riul Jiul, si situat pe 
$armul lul eel sting. 

Comunica^ia se face prin so- 
seaua na^ionala Filiasi-Pietro - 
sani, care-1 strabate. 

Are o biserica, f&cut£ in 1828 
si deservita de preotul din co- 
muna Iasi. 

Dragu^e§ti-Sapunari, com. rur., 
pe apa Vedea, jud. Arges, pi. 
Oltului, la 26 kii. de com. rur. 
Tigveni (resedin^a subprefectu 
rel) si la 9 kil. de Pitesti. Se 
compune din 7 catune: Bouleni 
(125 loc), Codresti (75 loc), Cos- 
testi (50 loc), Gheordunesti, 
(100 loc), Spiridonesti(ioo loc), 
Dragu^esti-Sapunari (300 loc) 
si Cotmeana (500 loc). Peste 
tot 1250 loc, din carl 550 loc 
Tiganl. In com. sunt : 3 bise- 
rici, din care una manastirea 
Cotmeana fondata de Mircea- 
Voda la 1389; o scoala prima- 
ra rurala. 

Budgetul com. pe 1882/83 a 
fost de 1053 lei, 28 bani la ve- 
niturl si de 1022 lei la cheltuell. 

Dupa o publica^iune oficiaia 
(1887), aceasta comuna numara 
237 contribuabill si are un bud- 
get de 3720 lei la veniturl si 
de 3058 lei la cheltuell. 

Numarul vitelor a fost in a- 
nul 1887 de 668 vite marl (620 
bol si vacl, 48 cai) si de 995 
vite mici (484 ol, 117 capre si 
394 rimatorl). 

Drajni^a, izvor cu apd mine- 
rala, jud. Prahova, care con- 
fine dorure, sulfate si carbo- 
nate alcaline. Apele coprind in 
litru urmatoarele propor^iunl. 
Cior . . 0.0460 

Acid sulfuric . 0.0861 

Calce 0.1400 

Magnezie . . 0.0330 

Materiile soiide coprinse in- 
tr'un litru de apa din Valea- 
Drajni^a sunt 100.088. 



Drajnuta, poianii, in jud. Pra- 
hova, plaiul Teleajenul, com. Ce- 
rasul; serva de pSLsune. 

Drame^ti, trup de sat, in com. 
Uscafi, plasa de Sus Mijtocul, 
jud. Neam(:u. 

Dranicul, com. rur., din Dolj, 
pi. Jiul-de-Mijloc, la 35 kil. de- 
parte de Craiova si la 11 kil. 
de resedinfa ptasei Segircea. 

Situate pe valea Draniculul 
si la V., pe marginea unel padurl 
numita* padurea Dr&nicul si Cu- 
reaua-cu-Pricina. 

Se invecineste la V. cu com. 
Segircea, la E. cu apa Jiului, 
la N. cu com. Foisorul, la S. 
cu com. Padea. 

Limita liniel de N. incepe 
din mosia Domeniului Coroanel 
Segircea, trece peste Valea-cu- 
Teiu, peste Piscul-cu-Teiu si 
se termina in apa Jiului. 

Limita liniel de S. incepe 
tot din mosia Domeniului Se- 
gircea, din dreptul Crucel-de- 
Piatra, trece pe valea Zegoreni- 
lor si dealul Scumpierilor si se 
termina in apa Jiului. 

Limita liniel de V., formata 
de mosia Domeniului Coroanel 
Segircea, incepe de la coh:ul 
padurel Cureaua-cu-Pricina des- 
pre N., merge spre S. pe ling& 
Crucea-de-Piatra, pana in mosia 
comunel Padea, unde se termini. 

Limita liniel de E. este for- 
mata de apa Jiului. 

Terenul comunel este acci- 
dentat de dealurile : Dealul-Cio- 
botil, cu o inal^ime de 25 m., 
dealul Puturosi ; Dealul- Crivinei 
cu piscuriie: Piscul-cu-Teiu, cu 
vaile Crivinei, Zegorenilor si 
Valea Puturosi. 

InSl^imea dealurilor variaz& 
intre 15 — 20 m. 

Comuna este udata, de Jiti, 
care primeste, pe teritofiul a- 
cestel comune, pfriul Dranicul 



Hosted by 



Google 



DRANICUL 



252 



DREHU^A (VALEA-) 



ce trece prin balta numita A- 
le^teul. 

Bal^ile ce uda comuna sunt : 
Balta Ale§teul ?i balta numita 
a-Crivinet din Valea-Crivinei, pe 
o mica intindere. Pe pamintul 
arabii se afla balta numita Po- 
iana-cu-Perii. 

Comuna se compune dintr'un 
singur catun, numit Dranicul. 

Catunul Dranicul cuprinde 
mahalalele urmatoare: 

Mahalaua Codricilor, Maha- 
laua -de -sub- Coasta, Mahalaua 
Delenilor, Mahalaua Voine$tilor, 
Mahalaua Drumul-Cimpului, Ma- 
halaua Lute$tilor, Mahalaua De- 
de^tilor, Mahalaua Drumul-Pa- 
dea, Mahalaua Davide?tilor. 

In comuna se afla o biserica 
fondata la anul 1838 de locui- 
tori ?i reparata din nou, tot de 
locuitori, la anul 1883. Biserica 
este de zid, cu hramul Ador- 
mirea-Maicei-Domnului. Are o 
proprietate de 17 pogoane a- 
rabile. E deservita de 1 preot 
$i 2 cintare^i. 

Este o $coala mixta, ce func- 
{ioneaza din 1885, condusa de 
un inva^ator. Localul de zid 
este cedat comunei pe timp neho- 
tarit. In anul §colar 1892 — 93 
a fost frecuentata de 55 baie^i 
§i 2 fete; in virsta de ?coala 
sunt 125 baie^i $i 105 fete. 

$tiu carte 50 barbap. 

Popula^ia comunei este de 
1323 suflete, din carl 702 bar- 
ba^I ?i 621 femei. Dupa legea 
rurala din 1864 sunt 140 1m- 
paminteni^; iar dupa cea din 
1879 sunt 31 insura^ei. 

In comuna sunt 250 case $i 
50 bordee. Casele sunt facute 
de zid; bordeele sunt sapate in 
pamint. 

Suprafa^a comunei este de 
1436 hect, din can 552 hect. 
pamint arabii, 700 hect. padure, 
IOO hect. flnea^a, 84 hect. viL 

Mo$ia Dranicul cu o suprafa^a 



de 552 hect., cu un venit de 
80000 lei, apar^ine d-lui C. N. 
Mihail; pe dinsa se seamana grid, 
porumb, orz, meiu, linte 51 fa- 
sole. 

Padurea Dranicul cu o su- 
prafa^a de 700 hect., din care 
300 pogoane sunt amenajatc, 
apar^ine D-lui C. N. Mihail. 
Esen^e: cer $i girni^a. 

Fine^ele, de 100 hect., apar^in 
proprietarului. 

Viile, de 84 hect., apar^in lo- 
cuitorilor impamtnteniti la 1864. 

Cariere de piatra se gasesc 
pe ripa Crivinei, pe proprietatea 
d-lui C. N. Mihail, de unde 
se scoate piatra de construc^ie. 

In comuna Dranicul se ga- 
sesc cazane, in care se fabrica 
rachiii, din drojdia vinuluT. 

Mori mici sunt doua, unde 
locuitori! i$i macina porumbul; 
parte din loc. se due la morile 
de aburi de pe mobile vecine, 
Padea ?i Foi^orul. 

Stine sunt trei pe mo$ia Dra- 
nicul. 

In comuna sunt 2 cizman ; 2 
fierari ; 3 circiumari §i 7 comer- 
cianflf. Productele le due la 
schela Copani^a la Dunare, la 
Bistre^ul ?i la Bechet. 

Dranicul este strabatut de 
o cale vecinala, lunga in co- 
muna de 3 kil., ce duce la co- 
muna Padea. O cale comunala 
vecinala tot de 3 kil. duce 
la com. Segircea. 

O cale naturala duce de 
la sat la Jiu pe o lungime de 
V* kil. 

Venitul comuneT pe exerci- 
\\u\ 1893 — 94 a fost de lei 
1877,67 la veniturl ?i de lei 
1426,18 la cheltueli. 

Vite cornute sunt 1400, 01 
1230, cai 89. 

Dranicul, sat, jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-mj., com. Dranicul, cu 
re^edin^a primariei. 



Dranicul, mosie particulars, jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-mj., com. Drani- 
cul, apar^inind D-lui C. N. Mihail. 
Are o intindere de 3000 pog. $i 
aduce un venit anual de 80000 
lei. Pe dinsa se gase§te ?i padure, 
asemenea ?i cariere de piatra 
m ripa Crivinei. 

Dranicul, p ft dure particulars, 
jud. Dolj, pi. Jiul-d.-mj, com. 
Dranicul, in intindere de 700 
hect., din care 300 hect. sunt 
amenajate. Se gase^te pe pro- 
prietatea Dranicul $i apar^ine 
D-lui C. N. Mihail. Esen^e : cer $i 
girni^a. 

Dranicul, vale, jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-mj., com. Dranicul, pe care 
se afla a$ezata comuna. 

Drani^irele, piriias mic, in jud. 
Neamtu, pl.Piatra-Muntele, com. 
Bistricioara; izvore$te din mun- 
tele Grintiesul-Mic $i se varsa 
pe partea stinga a pir. Bistri- 
cioara, la 1 l i2 kil. departare de 
satul Bistricioara. 

Draslavat;ul, piriii, jud. Falciii ; 
ia na^tere dintre viile din pre- 
jurul ora^ului Hu$i, $i, impreu- 
nindu-se cu piraiele : Ochiul, 
Schitul $i Zavati, foimeaza piriul 
Bro^teni. 

Drasleuca, piriii, jud. Boto^ani, 
izvore^te din iazul Loe^ti, com. 
Cucoreni, trece prin com. Cuco- 
reni $i Drac$ani §i se varsa in 
lacul Drac^ani. 

Drasleuca, vale, jud. Boto^ani, 
prin care curge piriul Drasleuca. 

Drehut;a, deal, jud. Suceava, aco- 
perit de padure de fag, pe mo- 
bile Sire^elul ?i Stolniceni-Cos- 
tandache. 

Drehu^a (Valea-), poianci, in 



Hosted by 



Google 



'■-W^S 



DRENCEA 



253 



DRIDUL-SARINDARELE 



padurea mosiei Stolniceni-Cos- 
tandache, jud. Suceava. 

Drencea, deal, spre V. de satul 
Hoisesti, jud. Iasi, pi. Cirliga- 
tura, com. Tausesti. 

Dreptul, trap de sat, in jud. 
Neam{u,pl. Piatra-Muntele, com. 
Galul. 

Dreptulul (Dealul-), deal, in 
jud. Neamtu, pi. Piatra-Muntele, 
com. Galul ; se afla in prelungi- 
rea dealului Fagul, din ramura 
Razimului. 

Dreptulul (Gura-), sat, in jud. 
Neamtu, pi. Piatra-Muntele, com. 
Galul, situat la V. satului Ga- 
lul, pe stinga riului Bistrita, in 
spre hotarul jud. Suceava, pe 
coprinsul mosiei Mun^ii si Galul. 

Are o intindere cam de 254 
hect. 25 aril, cu o popula^iune 
de 50 familii, sau 190 suflete. 

Terenurile din imprejurimea 
acestui sat sunt muntoase si a- 
coperite cu paduri. Locuitorii 
se ocupa cu plutaria si creste- 
rea vitelor. 

Contribuabili sunt 50. 

In acest sat se afla: 1 bise- 
rica, deservita de 1 preot si 2 
eclesiarci; o piua pentru facu- 
tul sucmanelor ; o moara pen- 
tru macinat; 4 rotarii; 1 heres- 
trau sistematic purtat prin aju- 
torul apei, pentru taierea si fa- 
sonarea arborilor. 

Numarul vitelor se urea la 
488 capete, dintre can : 30 boi, 
40 vaci, 317 01, 7 cai, 6j rl- 
matori si 27 junci. 

Dreptulul (Piriul-), piriu, ce iz- 
voreste din ramura muntelui 
Plopului, in partea septentrio- 
nala a piscului muntelui Steja, 
teritoriul com. Calugareni, pi. 
Piatra-Muntele, jud. Neamtu. 
Curge printre ramura Zahornei 



si a Plopului, pana la varsarea 
sa pe partea dreapta a riului 
Bistrita, in fa^a satului Gura- 
DreptuluT, din com. Galul. 

Dreptulul (Piriul-), piriias, ce 
izvoreste din muntele Reazim, 
com. Galul, pi. Piatra-Muntele, 
jud. Neamtu ; se varsa pe stinga 
riului Bistrita, in fa^a satului 
Savinesti. 

Dretele, pise de munte, in com. 
Dorna, jud. Suceava. 

Dretele, piriu, afluent al Arinu- 
lui, jud. Suceava. 

Dricul, platoti, in partea de N.- 
E. a orasului Husi, jud. Falciu. 
Serveste de imas al vitelor tir- 
gove^ilor. Aci se face mare bil 
ciu in ziua de 14 Septembrie 
a fie-carui an. 

Dridul, mosie, jud. Ilfov, plasa 
Znagov, proprietatea statului, 
fosta pendinte de M-rea Dealu- 
lui, linga Tirgoviste. A fost 
ipotecata la anul 1871, impreuna 
cu alte 380 mosii, pentru asi- 
gurarea imprumutului de 78 
milioane lei, cind se arenda cu 
83100 lei anual. La 1880 — 85 
arenda a scazut la 60300 lei; 
iar pe periodul 1885 — 95 s'a 
arendat cu 124000 lei anual. 

Dridul, (Stupinele), mosie, jud. 
Ilfov, pi. Znagov, proprietatea 
statului, fosta pendinte de M-rea 
Znagov. La anul 1871 a fost 
ipotecata pentru asigurarea im- 
prumutului domenial, cind se 
arenda cu n 400 lei anual. Pe 
periodul dela 1879 — 84 arenda 
a scazut la 8188 lei. 

Dridul-Dealului. Vezi Dridul- 
Movila, sat, jud. Ilfov. 

Dridul-Movila, (Cioflec, Dridul- 



Dealului), sat; face parte din com. 
rur. Dridul-S&rindarele, pi. Mos- 
tistea jud. Ilfov. Este situat la 
N. E. de Bucuresti, la impre- 
unarea riului Prahova cu riul 
Ialomi^a. Numele si-1 trage de la 
o mare movila ce este in apro- 
piere de riul Ialomhra. AceastS 
movila servea, pe cit se vede, 
ca hotar desp&r^itor, la N., intre 
jude^ul Ilfov si Prahova. 

Populafia lui e de 958 locui- 
tori. Aci esteresedin^aprim^riei. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
3000 hect, din cari statul are 
2337 hect. si locuitori 663 hect. 
Statul cultiva prin arendasii sal 
1 562 hect. (75 izlaz, 700 padure). 
Locuitorii din terenul lor rezerva 
pentru izlaz 28 hect. 

Are o biserica, cu hramul 
Sf. Treime, deservita de 1 preot 
si 2 cintarepf ; o scoala de b&e^i 
si una de fete, frecuentate de 
30 elevi si 10 eleve, cu intre- 
^inerea carora statul, jude^ul si 
comuna cheltuesc anual 4362 
lei. Localul s'a construit dejud. 
in anul 1878. 

In raionul satului mai e 1 
moara cu aburi; 1 balta\ 

Numarul vitelor marl e de 
709 si al celor mici de 1945. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumari si 1 hangiu. S'au sta- 
bilit in sat 2 straini. 

Dridul-Movila, pddure,]\xd.l\iow, 
pi. Mostistea. Are 285 hect. 
proprietatea statului, formata 
din trupurile : Padurea-din Deal 
(250 hect.) Zavoiul-Negu^oia(iS 
hect.) si Zavoiul-Catunul-Morii 
(20 hect). 

Dridul-Sarindarele, com. rur. y 
jud. Ilfov, pi. Mostistea, situata 
la N. E. de Bucuresti, la vSrsarea 
riului Prahova in riul Ialomi^a, 
45 kil. departe de Bucuresti. St& 
in leg£tura" cu com. Fierbin^i prin 
o sosea vecinala. 



Hosted by 



Google 



DRIDUL-ZNAGOV 



254 



DRlNCENI 



Se compane din satele: Dri- 
dul-Movila, Dridul-Znagov, Mo- 
vili^a, Sarindarul-d.-s. ?i Sarin- 
darul-d,-j., cu o populate de 
2677 locuitor!, car! traesc in 
625 case. 

Se intinde pe o suprafa^a 
de 8200 hect. Proprietari! au 
5708 hect, din car! cultiva 4803 
hect. (205 izlaz $i 700 padure). 
LocuitoriT au 2492 hect., din 
car! cultiva 2369 hect. restul 
iziaz. 

Sunt 476 contribuabili. 

Bugetul com. este de 7898 
le! la venitur! $i de 7882 lei 
la cheltueli. 

In comuna sunt 3 biserici: 
(la Dridul-Movila, Dridul-Zna- 
gov, Sarindarul-d.-j.); 1 $coala 
mixta; 1 moara cu aburi; 1 
ma?ina de treerat; 1 balta. 

Numarul viteior marl e de 
2252 (730 cat $i epe, 35 arma- 
sari, 905 bo!, 547 vac! $i vi{e!, 
35 bivoli $i bivoiite) ?i al celor 
mic! de 6280 (100 capre, 480 
porcT, 5700 01). 

Dintre locuitor!, 629 sunt plu- 
gari, 8 meseria^!, 7 au diferite 
profesi!. 

Aratura se face cu 333 plu- 
guri: 151 cu bo!, 182 cu caT. 
Locuitori! au 510 care ?i ca- 
nine: 267 cu bo!, 243 cu ca!. 

Comerciul se face de 13 cir- 
ciumar! §i 3 hangil. 

Dridul-Znagov, sat, face parte 
din com. rur. Dridul-Sarinda- 
rele, pi. Mosti^tea, jud. Ilfov. 
Este situat pe {armul sting al 
riulurialomi$a. Riul Pfahova uda 
partea de N. a acestuT sat. Are 
o pozifie placuta, pus pe cuimea 
unu! frumos delu^or. Aci se 
vad ni$te ruine vechl. 

Are osuprafafa de 5 50 hect., 
din carl statul $i Insura^eil au 288 
hect. ?i locuitori! 262 hect. Statul 
$i Insurafeil cultiva 265 hect., 
rezervfnd 23 hect. pentru flne^e. 



Restul locuitorilor cultiva 232 
hect. oprind 30 hect. pentru 
izlaz. 

Are o biserica, cu hramul 
Cuvioasa-Paraschiva, deservita 
de 1 preot $i 2 cintare^i. Popu- 
la^ia lui e de 278 locuitori. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumari. 

Numarul viteior man e de 
321 ?i al celor mic! de 976. 

Drigul-Piscului, movilci, jud. 
Dolj, pi. Balta, com. Gingiova, 
de unde incepe limita de E. a 
comunei. 

Drincea, com. rur., in jud. Mehe- 
din{i, plasa Cimpul, la distanta 
de 52 kil. de Severin. E si- 
tuata pe albia riului Drincea, 
formeaza comuna cu satul Cea- 
ringul, care alta data era re$e- 
din^a comunei. 

Are 1300 locuitori (200 con- 
tribuabili), car! locuesc in 260 
case. 

Locuitori! poseda : 45 plugun, 
95 care cu bo!, 16 caru^e cu 
ca!. 

Are 2 biseric!, deservite de r 
preot ?i 3 cintare^!. 

Budgetul comunei are la ve- 
nitur! le! 2026 ?i la cheltuel! 
le! 980. 

Numarul viteior in aceasta co- 
muna este de 2219: 740 vite 
mar! cornute, 830 o!, 49 ca! $i 
600 rimator!. 

In aceasta comuna suntdea- 
lur! acoperite cu vii, car! dau 
renumitul vin de Drincea. Prin 
comuna trece $oseaua Drincea- 
Opri^or, ce vine de la Punghina. 

Drincea, piriU, in jud.Mehedinp, 
pi. Cimpul ; izvore^te din hota- 
rul com. rur. Caiu^ul, din pi. 
Ocolul-d.-j. ; curge prin com. 
rur. Podul Grosulu!, sub numele 
de Piriui-Albulu!, unde prime- 
?te ciflf-va afluen^f ; apo!, indrep- 



tindu-se catre S., uda comunele : 
Sla$oma, Corla^elul, Cujmirul, 
$i, la Brani^te, unde confluen- 
{eaza cu piriul Opri^orului, \\\- 
drepttndu-se catre Salce, se 
varsa in Balta- Ascunsa 91 de 
aci in Dunare. 

Drislea, pirtU, izvorestedin com. 
Soldane$ti, jud. Boto^ani, din 
iazul Henic; se varsa in Jijia, 
la Iona§eni. 

Dritului (Piriul-), piriia§ ce 
izvore?te din mun^ii Doamnei, 
teritoriul com. Buhalni^a, pi. 
Piatra-Muntele, jud. Neam^u ; se 
varsa pe stinga riulu! Bistri^a, 
in josul satalu! Buhalni^a. 

Dritului (Piriul-), piriia$ ceiz- 
vore^te din ramurile de V. a 
muntelu! Domesnicul, com. Ca- 
lugareni, pi. Piatra-Muntele, jud. 
Neam^u ; se varsa in pir. Han- 
gulu!, pe partea stinga, in josul 
satulu! Coroiul. 

Drici! (Valea-), vale ce incepe 
din mo$ia Uzunul, jud. Vla^ca, 
§i se varsa in apa Calni^tea, pe 
trupul Ia$i, din Strimba-d.-j., in 
sus de Fintina-Purcarulu!. 

Drimocsa, deal, situat la N. §i 
in apropiere de com. Tope^ti, 
pi. Vulcan, jud. Gorj $i spre 
V. de deaiul vecin Streaua ; arc 
o suprafa^a de 18 hect.; se 
prelunge^te de la N. la S.; este 
acoperit parte cu locur! arabile 
§i parte cu maracin!; e propri eta- 
tea locuitorilor com. Tope^ti. 

Drinceni, com. rur. $i tirgu^or, 
in jud. Falciu, pi. Podoleni. Co- 
muna se compune din: Tirgu- 
?orul Drinceni, 16 fam. ; Cotul 
Ghermane^ti, sat, cu 52 fam.; Ri- 
pele, 56 fam.; Drinceni, cat., 
cu 8 fam. ; Albi^a, 6 fam., Va 
raria, 4 fam. ?i Odobe^ti, 2 



Hosted by 



Google 



?.'-.v,,sp-f>: 



DRlNCENI 



255 



DROGUL 



fam., adica: 204 fam. sau 1000 
suflete, din carl Nempf 6, Un- 
gurl 8, Evrei 140, Armeni 7, 
Bulgari 5, Grecl 24, figam 17 
si restul Romini. Tirgusorul Drin- 
ceni a fost fondat de proprie- 
tarul M. Kogilniceanu, la 1863. 

In comuna sunt 2 biseridf: 
una zidita de Hie Kogalniceanu, 
tatal lui M. Kogalniceanu si alta 
in satul Cotul-Ghermanesti, zi- 
dita de locuitorii razesi; mai 
este o sinagoga, doua scoli pri- 
mare, una de baep, infiin^ata 
in 1866, cu hrisov domnesc, 
prin stamina iui M. Kogalni- 
ceanu, si alta de fete infan^ata 
in 1887, 2 scoli private evre- 
esti, un biroti postal si telegra- 
fic, subprefectura pi. Podoleni, 
judec&toria de ocol, o scoala 
primara pentru baie^i si alta 
pentru fete, un birou vamal cu 
trecatoare in Rusia, etc. 

Budgetul com. pe anul 1 882 — 
$3 a fost de 3107 lei, 14 ban! 
la venituri si de 2899 lei, 44 
bani la cheltueli. 

Tot aci e un mic port la 
Prut, prin care se transports 
la Gala^i cereale incarcate pe 
caice. 

Vezi DrincenT, punct vamal. 

Drinceni, punct vamal si port 
pe Prut, com. Drinceni, pi. Po- 
doleni, jud. Falciu. Are ca su- 
cursala punctul vamal Scopo- 
seni. Venitul acestei vami pe 
anul financiar 1884 — 85 a fost 
de 191 29 lei, 3 bam, iar pe 
anul 1896 — 97 de 315 lei, 40 
bani. 

Drinceni, sat, in com. Drinceni, 
pi. Podoleni, jud. Falciu, a- 
sezat pe culmea dealuiul Ca- 
rau^a, spre V. de tirgusorul 
Drinceni, pe o suprafa^a de 85 
hect. Proprietatea mosiel e a 
locuitorilor.razesl. Aici se afia 
o fintina cu apa de pucioasa. 



Drinceni, deal cu vif, in com. 
rur. Oprisorul, pi. Cimpul, jud. 
Mehedinfi. 

Dringa, padure, in jud. Bac£u, 
pi. Trotusul, pe teritoriul com. 
Hirja. 

Dringa, piriias, in jud. Bac&u, 
pi. Trotusul, com. Hirja, care 
izvoreste din muntele Paltinis 
si se scurge in Oituz. 

Drlngului (Poiana-), poiana, 
situata linga poiana Ruptura, 
in prelungirea ramuret munte- 
lul Cozla, pe teritoriul com. 
Gircina, pi. Piatra-Muntele, jud. 
Neam^u, 

Drobul, deal, ce ocupa partea de 
S. a com. Gropni^a, pi Copoul, 
jud. Iasi si continua prin in- 
trerup^iuni, de la V. spre E., 
trecind din teritoriul comunei, 
dupa ce mai intiiu da nastere 
la o ridicatura foarte mare, in 
fa^a satului Gropni^a, numita : 
La-Moara-Tu{ueanuluT. 

Drochiei (Dealul-), deal, jud. 
Falciu. Vezi Dealul-DrochieT, co- 
muna Gugesti, pi. Crasna. 

Drocia, pirtM, in jud. Olt. Uda 
partea de E. a com. Constan- 
tinesti, pi. Vedea-d.-j. si se varsa 
in Plapcea Mare, tot pe teritoriul 
com. Constantinesti. 

Drog (Ripa-cu-), colmcl, in jud. 
Buzati, com. M&gura. Acoperita 
cu planta drog. 

Droga, piriias, in jud. BacaTi, 
pi. Tazlaiil-d.-s , com. S&ndu- 
lesti, care se scurge in piriul 
Turluiul. 

Drogul, com. rur,, in jud. R.- 
Sarat, pi. Rimnicul-d.-j., linga 
balta Jirlaul sau Drogul. 



Este asezata in partea de S. 
a jude^iilul, la 28 kil., spre S.- 
E. de orasul Rimnicul-SSrat, si 
in partea estica a plase! Rim- 
nicul-d.-j., la 11 kil. spre S.-E- 
de comuna Baiaceanul, resedinfc 
piasei.Comuneleinvecinate sunt: 
Visani, la 4 kil.; GrSdistea-d.-s., 
la 16 kil; JirUul, la 6 kil.; Galbe- 
nul si Slobozia-Galbenul, la 7 kil.; 
Ciineni, la 8 kil.; Amara, la 9 kil. 

Se mSrgineste la N. si la E. 
cu com. Ciineni, la S., cu com. 
Visani si Jirlaul, despa^ita prin 
lacul Jirlaul saii Drogul, la V., cu 
comunele Galbenulsau Slobozia- 
Galbenul. 

Este o comuna de cimp; nu 
are dealurf in interiorul ei, ci nu- 
maf ici si colea sunt cite-va mo- 
vile naturale, ca Movila-Drogu- 
lul, Hoinari, etc. 

La S. se afla intinsa balta 
Drogul, numita si Jirlaul sau Va- 
ceni; mat sunt si 21 pu^uri. 

Catunele cart o compun sunt : 
Drogul, resedinja, la E., Andree- 
sti la V. 

Suprafa^a comunef ede3Sio 
hect., din carl 10 hect. vatra 
comunei, 400 hect. ale locuito- 
rilor, 3100 hect. ale proprieta^it 
private. 

Are o populate de 252 fa- 
miiif, sau 938 suflete: 498 bar- 
bap, 440 femei; 312 casatortp, 
609 necasatoriti, 18 vaduvi. 
$tiu carte 14 persoane. 

Comuna are o biserica, cu hra- 
mul Adormirea-Maici-DomnuluT, 
zidita in anul 1857 ^ e locuitorl 
are 17 pogoane pamtnt ; deser- 
vita de 1 preot, I dascal si I 
paracliser. Este o scoala de bae^f , 
fundata in anul 1882 de lo- 
cuitori* condusa de 1 inva^ator 
si frecuentata de 32 elevi. 

Comuna are 3200 hect. ara- 
bile, 100 hect. imas, 2QQ hect. 
neproductive (balta). 

In com. sunt: 114 plugur!, 
1515 capete vite, din carl 350 



Hosted by 



Google 



DROGUL 



256 



DRUGANESTI 



bol, 195 vacl, 172 caT, 48 epe, 
640 01, 116 rimatorl. 

Transportul productelor se 
face prin gara FaureT, jud. Bu- 
zau, la 7 kil. spre S. de co- 
muna. 

Caile de comunica^ie sunt 
drumurl vecinale : spre Visani ; 
Ciineni — Gradistea-d.-s. — Gra- 
distea - de - j. ; Amara — Balta- 
Alba; Jirlaul — Nisipuri ; Galbe- 
nul-Slobozia — Galbenul-Balacea- 
nul — R.-Sarat. 

Sunt 255 contribuabilT. 

Veniturile com. sunt de 2952 
lei, 10 bani, iar cheltuelile sunt 
de 2945 lei, 98 bani. 

Sunt in Drog 11 comerciantT 
si 9 meseriasT. 

Drogul, sat, in jud, R.-Sarat, pi. 
Rimnicul-d.-s., catunul de rese- 
din^a al comuneT Drogul, asezat 
in partea de E. a comuneT, 
pe malul N. al ballet Drogul. 
Areo intindere cam de 6 hect. 
(numal vatra satuluT), cu o popu- 
latfune de 165 familiT, sau 546 
suflete, din carT 172 contrib. 
$tiu carte 10 persoane. Are o 
biserica deservita de 1 preot, 
1 dascal si 1 cintare^; scoala 
comuneT. 

Drogul, lac, in jude^ul R.-Sa- 
rat, pi. Rimnicul-d.-j.; se in- 
tinde prin comuneie Drogul Jir- 
laul si Visani, maT poarta si nu- 
mele de balta Vacenilor, un ca- 
tun ce s'a incorporat in com. 
Jirlaul; de Jirlaul si de Visani se 
intinde si in comuna Slobozia- 
Galbenul; are o intindere de 700 
pogoane, (350 hect)., canaduc 
un venit de 2600 leT anual; e 
proprietate particular^; confine 
peste care se vinde in locali- 
tate, Rimnicul-Sarat si chiar in 
Buzau. 

Drogul, movild, naturala in pi. 
Rimnicul-d.j., comuna Drogul, in 



jud. R.-Sarat in partea de N. 
a el, chiar linga catunul Drogul 
azi tinde sa dispara, arata fiind 
necontenit de locuiton. 

Drogul, deal, la V. comuneT Do- 
briceni, pi. Ocolul, jud. Vilcea. 

Drogi, podis, pe mosia Dobirceni, 
com. Dobirceni, jude^ul Boto- 
sani. 

Dropioul, catun, in pi. Ialomita- 
Balta, pe cimpul Baragan, teri- 
toriui com. Larga, jud. Ialo- 
mi^a. 

Drucul, luncci, pe mosia Be- 
resti, com. Zvorastea, pi. Berho- 
mete, jud. Dorohoiu. 

Druganul, unul dintre piscurile 
muntelul la Coarne, din com. 
Bogdanesti, jud. Suceava, aco- 
perit de brad, molift si fag. 

Druganul. Vezi Otesani, deal, jud. 
Vilcea. 

Druganul, piriii, afluent al piri- 
uluT Risca, jud. Suceava. 

Druganeasca, sat, jud. Ilfov, pi. 
Znagov, face parte din com. 
rur. Brezoaia. Se intinde pe o 
suprafa^a de 273 hect., cu o 
populate de 355 suflete. D-l 
G. D. Vernescu are 116 hect. 
si locuitoriT 157 hect. 

Proprietarul reserva 32 hect. 
pentru fine^e. LocuitoriT cultiva 
tot pamintul fara se aiba izlaz. 

In catun e o biserica, cu hra- 
mul Sf. Nicolae, deservita de 2 
preoJT si 2 cintare^T ; se afla si 1 
pod statator. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. S'aiistabilit aci 2 strainT. 

Numarul vitelor marT e de 135 
si al celor micT de 253. 

Druganelele, insula 4 , in Dunare, 



in dreptul com. Orlea, din jud. 
Romana^i. 

Drugane§ti, sat, face parte din 
com. rur. Stoinesti-Palanga, pi. 
Sabarul, jud. Ilfov. Este situat 
spre S. de Stoinesti, intre riul 
Rastoaca si calea judeteana Bu- 
curesti-Pitesti. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
548 hect., cu o populatie de 418 
locuiton. 

MostenitoriT Druganescu aii 
300 hect. si locuitoriT 248 hect. 

ProprietariT cultiva 275 hect. 
(10 sterpe, 15 islaz). LocuitoriT 
cultiva 1 73 hect. (30 ramin sterpe, 
45 izlaz). 

Are o biserica cu hramul 
Buna-vestire, deservita de 1 preot 
si 2 cintareti. ' Comerciul se face 
de 1 circiumar. 

Numarul vitelor man e de 
307 si al celor micT de 345. 

Drugane^ti, sat, face parte din 
com. rur. Buda-Prisiceni, pi. Sa- 
barul, jud. Ifov. Este situat la 
S. de Buda, pe malul drept al 
riuluT Arges. Satul sT-a mutat 
vechia vatra din cauza acestuT 
riu, care din an in an iT minca 
malurile. Chiar azT daca se im- 
piedica inundatia, aceasta se 
datoreste numaT zagazurilor fa- 
cute de locuiton. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1015 hect., cu o populate de 
303 locuiton 

Biserica Sf. Hie din Bucuresti 
si D-na Natalia Fanu^a au 755 
hect. si locuitoriT 260 hect. Pro- 
prietariT cultiva 430 hect. (res- 
tul de 325 hect. padure). Locui- 
toriT cultiva tot terenul. 

Are o biserica, cu hramul 
Sf. Nicolae, deservita de 1 preot 
si 2 cintaretT ; o scoala mixt& 
frecuentata de 1 1 elevT si eleve, 
cu intre^inerea careia jude^ul si 
comuna cheltuesc 1660 lei 
anual. Localul scoaleT s'a con- 



Hosted by 



Google 



DRUGUL 



257 



DRUMUL-MARE 



struit de Epitropia Bis. Sf. Hie, 
in anul 1885. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumari. Are 1 pod statator. 

Numarul vitelor marl e de 211 
si al celor mict de 279. 

Drugul, nume, purtat in vechime de 
satul Valu^a-d.-j., jud. Dolj, pi. 
Amaradia, com. Mierea-Birnici. 

Druica, catun, jud. Braila, pen- 
dinte de com. Bordeiul- Verde, 
spre N. in departare ca la 5 
kil. si asezat pe ambele maluri 
ale vaei cu acelasi nume. 

Suprafa^a sa este de 24 hec- 
tare. Are o popula^iune de 34 
fam., sau 155 sufl., cart locuesc 
in 30 case. 

Vite sunt: 151 boi, 80 vaci, 
S tauri, 50 vi^ei, 100 cat, 370 
01 si 100 rimatori. 

Druica, vale, jud. Braila, incepe 
de la N. com. Bordeiul-Verde, 
cu 300 m. mai spre S. de ho- 
tarul unde se intilnesc mosiiie 
Bordeiul-Verde, Scheaul din co- 
muna Urleascasi Perisorul; mer- 
ge spre S.-E. pana la sudul ca 
tunului Druica, de unde rami- 
fica^ia, numita Podisca, apuca 
spre S., pe linga satul Bordeiul- 
Verde si alta de la cat. Druica, 
apuca spre E. pana la Tirlele- 
luT-Vlad ; de acolo spre N. si 
la Burta-Encel se uneste cu Va- 
lea-Encei. 

Druja, piriias, in jud. si pi. Te- 
leorman, incepe din padurea din 
com. Ciocesti-Mindra si se var- 
sa in riui Cotmeana, in drep- 
tul catunului Podisorul. 

Druje^ti, sat, in jud. Tutova, pi. 
Simila, com. Bacani, pe piriul 
Simila, spre S. de satul Bacani. 
Are o popula^iune de 201 loc. 
(din can 14 stiu carte), locu- 
ind in 25 case. 

yy623. Maretr Dicfionar G-Ofiiafic Vol. 1H. 



Drumul (Valea-cu-), vale, in 
jud. Buzau, com. Baesti, catu- 
nul Ciucirele ; se scurge in riul 
Slanic. 

Drumul - Baicoiului, trup de 
padure, a statului in jud. Pra- 
hova, in intindere de 67 hect., 
care impreuna cu trupurile : Ga- 
geanca, (106 hect.), Degera^i, 
(62 hect), si Gura-Cumetrei (185 
hect.), formeaza padurea Mis- 
leanca sau Gageni-Mislea. 

Drumul-Brailei, deal, pe teri- 
toriul jud. Falciu si Covurluiu. 
Pe culmea acestui deal se aria 
un drum, pe unde, dupa spusa 
batrinilor, treceau in vechime 
hordele turcesti de la cetatea 
Brailei la Hotin. 

Alta versiune poporana asu- 
pra Drumului-Brailel este: A- 
cest drum incepe de la Braila 
si se opreste la Hotin, in N. 
Basarabiei, de la Braila vine pe 
la Vadeni (Siret), pe linga Fi- 
lesti, Tulucesti, apoi drumul 
mare drept la Cealmaul, unde 
era Baia-Turceasca, conac al 
Turcilor si o mica autoritate 
pentru crestim; de aid pleaca 
la Mastacani si merge spre N. 
pe culmea dealului cu acelasi 
nume, pe mosia Pascanilor, Vla- 
destilor, Oancei si, la gura Chi- 
rilestilor (Oarbel), se coboara 
iarasi la calea jude^eana si stra 
bate prin Rogojeni spre N. pe 
culmea dealului cu acelasi nume, 
trece pe linga Vadeni (mosie a 
statulul), de unde da in jude- 
\xx\ Tutova la com. Blagesti, I- 
gesti, pe linga Iepureni ; de aid 
intra in jud. Falciu, unde se 
bifurca spre E. cu trecatoarea 
prin Leova, iar la cazuri prin 
Sculeni si chiar prin Brinza 
(mosie a raposatului M. Kogil- 
niceanu) ; apol merge direct spre 
Balp si apoi la Hotin. 

Batrinii povestesc ca acest 



drum era pretins de Turd ca 
drept al lor, pentru trecerea 
titulor hordelor tatarestl, ieni- 
cere^ti, etc. ; de multe orl nu 
lasau pe crestinl si paminteni 
sa treaca pe el. 

Drumul-cel-Mare, numire ce 
se mai da catunului Malaesti- 
d.-s., com. Malaesti, plaiul Var- 
bilaul, jud. Prahova. 

Drumul-Cerii sau al-Mierel, 
drum, incepe de la com. Li$a, din 
pi. Calma{uiulul,jud. Teleorman, 
trece prin comunele Ologi, Pia- 
tra, etc. si se termina la Zimni- 
cea. 

Drumul-de-Piatra, fost drum 
pietrit, prin padurile com. Ghir- 
doveni, pi. Filipesti, jud. Pra- 
hova. 

Drumul-Ho^ilor, drum, in par- 
tea despre N. com. Segarcea- 
din-Deal, jud. Teleorman; parte 
din acest drum, care se im- 
preuna cu vechiul drum al Ru- 
silor, a disparut; locuitorii au 
facut araturl pe dinsul. 

Drumul- lui-Anghelu^a, drum, 
jud. Falciu. VezT Dealul-Viilor, 
com. Base^ti, pi. Mijlocul. 

Drumul-lui-Arghir, cale, afla- 
toare intre Gala^i si Pechea, pi. 
Siretul, jud. Covurluiu. 

Drumul-luI-Gheorghi^a, potecH, 
jud. Dolj, pi. Jiul-d.-j., com. 
Piscul, de unde incepe limita 
de E. a com. catre proprietatea 
Domeniulu! Coroanei. 

Drumul-lui-Rujean, drum ve- 
ckiM. (Vez! com. rur, Bucura). 

Drumul-Mare, sat, jud. Dolj, 

pi. Amaradia, com. Melinesti. 

Are o populate de 269 suflete, 



Hosted by 



33 

Google 



DRUMUL-MARE 



258 



DRUNCA 



170 barbaft $i 99 femei. Locu- 
esc in 83 case. Copiil din sat 
urmeaza la $coala mixta din 
satul Meline^ti, ce este la 1776 
m. departare. In anui $colar 
1892 — 93 au frecuentat ?coala 
13 bae^T ?i 2 fete. Cu virsta 
de $coala sunt 19 bae^i $i 2 
fete. 

In sat sunt 3 circiumi. 

Este legat printr'o poteca cu 
satul Odoleni. 

In acest catun se ana re§e- 
din^a sub-prefecturei pi. Ama- 
radia. 

Drumul-Mare, fost^ in 1873, 
com. Negoe^ti, pi. Amaradia, 
jud. Dolj. 

Drumul-Mare, mo§ie, jud. Dolj, 
pi. Amaradia, com. Meline^ti, 
satul Drumul-Mare. 

Drumul-Mare, drum natural, ce 
merge din Tecuciu la Gala^i pe 
hotarul com. Barcea, jud. Tecu- 
ciu. 

Drumul-Mare padure, la N.-E. 
de satul Bratule?ti, linga ho- 
tarul jud. Covurluiu ; face parte 
din com. Corodul, jude^ul Te- 
cuciu. 

Drumul-Mare, §es, jud. Dolj, 
pi. Amaradia, com. Meline^ti, 
pe care este situata comuna. 

Drumul-Morei, loc §es, la V. 
de satele : Pu^eni $i Mindre?ti, 
com. Pu^eni, pi. Nicore?ti. jud. 
Tecuciu. 

Drumul-Oii, drum vechiii, in- 
tre com. rur. Corzul ?i com. 
rur. Guardeni^a, pi. Dumbrava, 
jud. Mehedinji. 

Drumul-Oii, drum, in jud. R.- 
Vllcea, Olt $i Romanafi. Acest 
drum e a$a de lung ca une^te 



mun^il cu Dunarea. Pe el se 
coboara ciobanii din munte cu 
oile spre balta. 

Drumul-Oilor, movile, in jud. 
Braila, la S. de satul Ru?e^ul 
pe unde tree oile de la munte 
la balta $i inapoi. 

Drumul-Oilor, deal, jud. Olt, 
pi. Vedea-d.-s., com. Topana. 

Drumul-Olacului, c&tun (tirla), 
in jud. Ialomi^a, pi. Ialomi^a- 
Balta, com. Langa, pe cimpul 
Baraganul. 

Drumul - Pazei, mahala, jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-m., com. Dra- 
nicul. 

Drumul-Pe§telui, drum, jud. II- 
fov, pi. Olteni^a, intre com. Lui- 
ca $i padurea Ciornuleasa. 

Drumul-Piciorului, ptidure, pe 
mo$ia Stince^ti, jud. Boto^ani, 
pi. Tirgul, com. Curte^ti. 

Drumul-Po§tei, sau al-Craio- 
vei, drum, jud. Teleorman; pu- 
nea in legatura ora$ul Turnul 
cu Zimnicea pe la Caracal $i 
trecea pe linga com. Li^a, Ma- 
gurele, Flaminda, Piatra, etc. 
pana la Zimnicea. 

Drumul-Prajei, vale, in jud. Ia- 
lomi^a, pi. Borcea, teritoriul com. 
Cacomeanca, pe cimpul Bara- 
ganul. 

Drumul - Sapat (Movila - de- 
la-), movild, in jud. Buzau, com. 
Cernate?ti; face hotarul despre 
com. Maracineni. 

Drumul-Sarei, stafie de cat de 
po§tie, la anul 1836, in jud. II- 
fov, pe drumul intre Bucure?ti 
?i Calara?i (120 kil.), intre sta- 
bile Tinganul $i Obile^ti. 



Dru{a, deal, jud. Bacau,pl. Tazlaul- 
d.-j., de pe teritoriul comunei 
Bratila. 

Drumul-Sarei, drum vechiti, ce 
incepe din Ocnele-Man (R.-Vil- 
cea), trece prin Caracal $i apoi 
patrunde in com. Calara?i, jud. 
Dolj, prin viile locuitorilor, de 
unde merge spre Bechet. Pe el 
se transporta in vechime sare 
$i se transports. ?i azi, de unde 
$i numele lui, de Drumul-Sarei. 

Drumul -Tatarilor, cale, jud. 
Prahova, prin care castrul ro- 
man Gradi$tea comunica cu 
cele-1'alte par^i ale DacieT, ?i 
care trecea prin Paget ?i des- 
fua^atul sat Stane?ti, ?i se lega 
la gura Tei§anilor cu marea 
?osea impfetrita, care, se crede, 
dupa spusele batrinilor, ca tre- 
cea prin comunele: Bolde^ti, 
Magurelele, Scaio^i, Gura-Vitioa- 
rei, Valeni - de - Munte , Homo- 
riciul, Izvoarele, Maneciul - Pa- 
minteni, Maneciul- Ungureni, ca- 
tunele: Valea-Larga $i Plae^ul, 
apoi de aci se indrepta pe albia 
Teleajenuluf pe Valea-Dracului 
in sus, $i trecea in Transilvania, 
pe la Poiana-Fetei. 

Pe aceasta cale a comunicat 
acest castru cu cele-ralte ce- 
ta^i din Dacia Superioara ?i cu 
cele din Dacia Meridionals. 

Drumurile, deal, in raionul com. 
Rade^ti, plasa Riurile, jude^ul 
Muscel. 

Drumurile-Mari, drumurivechf, 
jud. Dolj, pi. Doljul-d.-j., com. 
Poiana-Pleni^a ce trece prin V. 
comunei ; din aceste drumuri 
incepe limita de N. a comunei 
Verbifa. 

Drunca, ripft, pe mo$ia Cor- 
jau^i, com. Pomiria, pi. Prutul- 
de-Sus, jud. Dorohoiu. 



Hosted by 



Google 



DRUfA 



259 



DUIM 



Dru^a, pftdure, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-j., com. Bratila a lu! 
A. Ovanes. Este foioasa si are 
ca esen^e: fagi si stejarl. Are 
o intindere de 856 hect. si este 
supusa regimuluf silvic. 

Dru{e§ti, mope, proprietatea lui 
Costache Nicolau, in jud. Tecu- 
ciu, com. Valea-Rea. 

Dru^e§ti, pddure, pe mosia de- 
functului proprietar Costache 
Nicolau, in jud. Tecuciu, satul 
Calimaneasa, pi. Zeletin, com. 
Valea-Rea. 

Dru{e§ti, piriii, jud. Tecuciu ; iz- 
voreste din ripa cu acelasi nume, 
la N. de Calimaneasa in com. 
Valea-Rea, si se varsa in partea 
stinga a Zeletinului, in raionul 
aceleeasi comune. 

Duan-Chioi-Orman, padure, in 
jud. Constanta, pi. Silistra-Noua, 
pe teritoriul com. rur. Ghiuve- 
gea, pe ramifica^iile V. ale dea- 
lului Mezarlic-Bair, intinzindu-se 
pe linga balta Iortmac. Are o 
intindere de 220 hect., can a- 
par^in toate statulul. Esen^e: 
fag, mesteacan si carpen. Este 
taiata de doua drumurl: celju- 
de^ean, Ostrovul-Lipni^a-Cuzgun 
si eel comunal Cisla - Ghiuve- 
gea. 

Dubanului-Muchea (Crucea- 
Popii), colifid si punct de hotar, 
in jude^ul Buzau, comuna Ca- 
tina. 

Duba§ul, sat, jud. Bacau, pi. Bis- 
tri^a-d.-s., com. Slobozia-Lun- 
cani, asezat pe piriul cu acelasf 
nume. Are 32 fam., sau 139 
sufl. Vite sunt: 3 cal si 64 vite 
cornute. 

Duba§ul, piriias, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-s., com. Slobozia-Lun- 



cani ; uda satul cu acelasi nume 
si se scurge in Trebis. 

Dubasariul, deal, jud. Falciu, 
parte acoperit cu padure ; pe 
coasta lui se afla asezat satul 
Cozmesti, com. cu acelasf nu- 
me, din pi. Podoleni. 

Dubasariul, padure, jud. Falciu. 
(Vezi Dubasariul, deal). 

Dubina, vale, pe mosia Plo- 
peni, jud. Dorohoiu, pl.Baseul, 
com. Borsesti. 

Dubina, iaz, pe mosia Latai, ju- 
de^ul Botosani, plasa Cosula, 
com. Latai. 

Dubruva^ul, girld, ce se des- 
face din riul Jijia, la locul nu- 
mit Tudose, din satul Lazareni, 
jud. Iasi, pi. Branistea, com. 
Golaesti, si, sub numirea de Du- 
bruva^ul, curge spre E., incon- 
joara satul Golaesti si se 1m- 
preuna iarasf cu Jijia mal in 
jos de sat. 

Duca, deal, in jud. Prahova, in 
partea de V. a com. Margineni- 
de-Sus, pi. Filipesti. A fost plan- 
tat cu vit&, care s'a distrus din 
cauza filoxerel. Asta-zl serva 
pentru pasunatul vitelor. 

Duculeasa, localitate ba'ltoasa', 
jud. Braila, pe lunca Siretulul 
ca la 3 kil. spre S.-V. de satul 
Cotul-Lung, linga soseaua Bra- 
ila-Focsani. 

Ducule^ti, cdtun, din jud. Ar- 
ges, pi. Topologul, pendinte de 
com. rur. Alimanesti-Ciofringeni. 
Are 65 fam. si o biserica ve- 
chie, cu hramul Sf. IngerT, de- 
servita de 1 preot si I cin- 
tare{. 

Ducule^ti, cUtun, jud. Arges, pi. 



Pitesti, pendinte de com. rur. 
Poiana-Lacului. 

Ducului (Dealul-), deal, jud. 
si pi. Prahova, com. Breaza-de- 
Jos. Parte din acest deal este 
acoperit cu pruni, nucl, alunl, 
etc. ; iar parte serveste pentru 
pasune. 

Duda, com. rur,, in partea de 
S. a pi. Podoleni, jud. Falciti, 
marginita la N. cu comunele: 
Tabalaesti, Pahnesti si Drin- 
ceni ; la S. cu comuna Husi ; 
la E. cu comuna Risesti si riul 
Prutul si la V. cu comunele: 
Iepureni si Tabalaesti. 

Este formats, din satele : Duda 
si Novaci. 

Suprafa^a teritoriului comune! 
e cam de 4217 hect. 

Are o populate de 275 fa- 
milil, sau 1168 suflete, din car! 
190 contribuabill. 

Are 2 biserici, deservite de 
2 dascaH ; o scoala, condusa de 
1 inva^ator. Este udata de 
piralele : Racea si Duda, si in 
partea de E., de riul Prutul. 
In centrul sau se afla 2 iazurl. 

Vite marl cornute sunt 992 
ol 2805, cat 90 si porci 166. 

Duda, sat, in partea de S. a 
comunei cu acelasf nume, pi. 
Podoleni, jud. Falciu, asezata 
pe coastele dealurilor Duda si 
Lohanul, udat prin mijloc de 
piriul Duda ce formeaza valea 
cu acelasi nume. 

Suprafafc teritorulul satuluJ 
este de 2254 hect. Are o po- 
pulate de 155 familti, saQ 671 
suflete, din cari no contribua- 
bill. 

Este resedinfa comunei. Are 
o scoala, infan^ata 'in anul 1 88 1, 
frecuentata de 44 elev!; o bi- 
serica, cu hramul Adormirea- 
Maicel-Domnulul. Aceasta bi- 
serica e ftcuta in anut 1^03, 



Hosted by 



Google 



DUD A 



260 



DUDESCUL 



de catre Grigore Kogalniceanu 
si 3 iocuitori din Tcib£laesti, 
anume : Albu, Acsinte si Mo- 
gilea. Este deservitSL de un 
preot si un dascal. 

Duda, deal, in partea de E. 
a satului Duda, comuna cu 
acelasT nume, pi. Podoleni, jud. 
Falciu, pe a caruia coasta de 
N.-E. se zice ca a fost a?ezat 
din vechime satul Duda care mat 
tirziu s'a stramutat pe coasta 
de S. unde se pretinde ca 
era codru mare si locuitorii se 
puteaii ascunde de incalcariie 
vrajmase. Urmele pe icT pe colea 
a cite unui arbor mare, urmece 
se vad si asta-zi, dovedesc ca a 
existat intr'adevar aci codru in 
trecut. 

Duda, piriUy jud. Falciu, format 
din mat multe izvoare, ce se 
scurg dintre vaisoarele dealului 
Lohan ; trece prin mijlocul sa- 
tului Duda, din comuna Duda, pi. 
Podoleni, despar^indu-l in doua 
par^f de o potriva. Curge de 
la V. spre E.-S. si se varsa in 
piriiasul Novaci (Racea). 

Duda§i, sat, jud. Mehedin^i, pi. 
Ocolul-de-Sus, com. rur. $imianu 
Are 47 case. Este situat pe 
{annul drept al riului Topolni^a. 

Duda§i, insuld, in Dunare, in 
dreptul com. rur. Schela Clado- 
vei, plasa Ocolul-de-Sus, jude^ul 
Mehedinji. 

Duda§i, picket de granijd, pe 
marginea Dunarel, in jud. Me- 
hedin^i, pi, Ocolul-de-Sus. 

Duda§i, sat, in jud. Mehedin^i, 
plasa Ocolul-de-Sus; {ine de 
com. rur. Schela Cladovei ; are 
49 case. 

Dudaul, iaz, linga satul Popesti, 



com. Popesti, pi. Cirligatura, 
jud. Iasi. 

Dudeasca, fost sat, in jud. Iaio- 
mi^a, plasa CimpuluT, pe mosia 
Dudeasca ; era sat separat spre 
N. de satul Armasesti, cu care 
acum este unit. 

Dudeasca, iaz, rupt din riul Pra- 
hova, care trece prin com. Dir- 
mone^ti, pi. Filipesti, jud. Pra- 
hova. 

Dudeasca, mosie, in jud. Ialo- 
mi^a, pi. CimpuluT, teritoriul co 
munei Armasesti. Are 3 500 hect., 
din can 5 hect. padure si 65 
hect. balti?, pe valea piriuluT Sa- 
rata. Pe aceasta mosie se afla 
satul Radulesti. 

Dudele, deal, format pe malul 
drept al CalmatuiuluT, la S. de 
com. Seaca-Belciugata, pi. Ser- 
bane^ti, jud. Olt. 

Dudele, helesteU, pe apa Calma- 
tuiuluT, la S. de com Seaca- 
Belciugata, plasa Serbanesti, jud. 
Olt. 

Dudele- Marl, muntefa marginea 
de N.-V. ajud. Dimbovi^a. 

Dudele-Mici, munte, jud. Dimbo- 
vi^a, care, impreuna cu Dudeie- 
MarT , formeaza cotul dintre Lea- 
oata, din jud. Muscel, Transilva. 
nia si mun^iide linga riul lalomi^a. 

Dudescul, com. rur., jud. Braila. 
Este situata pe malul drept al 
vaif CalmatuiuluT. Se margineste 
la E. cu Slujitori-Albotesti ; la 
S.-V. cu Fieasca; la N. cu 
Batogul si la S. cu TStarul. Are 
o populate de 160 familil, sau 
700 suflete, din carT U4contri- 
buabilT. Stiu carte 81 persoane, 
nu stiu, 920. 

Venitul com. e de 2352 leT, 



20 b. si cheltuelile, de 2330 lei, 
68 b. 

Suprafa^a commei e de 3400 
hectare. 

SatenTimproprietari^Tdin 1864 
sunt 97 si neimproprietari^T, 15. 

Are 1 debit si 4 circiume. 

Vite man cornute sunt 788 
(408 boT, 275 vacT, 10 taurT, 89 
viteT si 6 bivoli) ; sunt 311 caT, 
2026 01 si t 5 5 rimaton. 

Suhatul vitelor e de 1255 hect. 

Are 1 biserica, inflin^ata de 
fostul proprietar Stefan Jianu, 
deservita de 1 preot; 1 scoala 
mixta ; o moara de vint si ctte- 
va gradini cu pomT fructifen. 

DrumurT: la Slujitori-Albotesti 
spre E. (4 kil.); la gara Dude?ti 
spre S. ; la Fieasca spre S.-V. 
(S kil.) 

Comuna este infiin^ata cam 
de pe la 1790, spun batriniT. 

Dudescul, sat, in partea de N. 
a com. cu acelasT nume, jud. 
Braila, pe muchea platoulu! de 
S., ca la 57 kil. spre S. de ora- 
sul Braila. Se zice ca este in- 
fiintat de vre-o 100 am de ve- 
chiul proprietar Jianul care aduna- 
se la unlocpe to^T tirlasit de pe 
mosie. Vatra satului e de 25 
hect. Sunt 130 de case; 3 cir- 
ciumT; 2 lipscanii; o bacanie; 

moara de vint. 

Are o biserica, zidita la 1865 
de catre Stanciu Mocanul, de- 
servita de 1 preot, 1 cintaret si 

1 paracliser; o $coala mixta, 
infiin^ata de stat, si frecuentata 
de 33 elevT. Popula^ia e de 155 
familii, sau 680 suflete, 330 bar- 
bae si 350 femeT. Stiu carte 31 
persoane, nu stiu 599. 

Vite sunt: 770 vite mari 
cornute, 430 caT, 2 m&gari, 
4600 oT, si 150 rimaton. 

Dudescul, mosie, pendinte de co- 
muna cu acelasi nume, jude^ul 
Braila, proprietatea d-luT Al. C. 



Hosted by 



Google 



■x-^m 



DUDESCUL 



'261 



DUDE?TI 



Nicolescu, cu o suprafa^a de 
3498 hect, aducind un venit 
anual de 28000 lei. 

Dudescul, deal, in jud. Buzati, 
com. Naeni, cat. Prosca. 

Dude^ti, com. rur., in jud. Ialo- 
mh:a, pi. Ialomifa-Balta. Este 
situata in partea cea mai de S.- 
E. apl&sii, intre comunele Fetesti 
si Cocargea, din pi Borcea. 

Teritoriul comunei se intinde 
din Dunare, spre N.-V., coprin- 
zind parte din insula Balta si 
cimpia Baraganului, pe o su- 
prafata de 6250 hect., din carl 
4000 hect. pamint de cultura, 
75, hect. padure si 2175 hect. 
baltis, coprins intre Dunare si 
Borcea. Mosia, sub denumirea 
de Dudesti - de - Balta, aparfine 
Eforiei Spitalelor Civile din Bu- 
curesti si este arendata cu suma 
anuala de 37100 lei. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt improprietari^i 158 locui- 
tori; neimpropietaripf mai sunt 
104 locuitori. 

Se compune dintr'un singur 
sat, situat pe ^armul sting al 
Borcii, pe coasta Baraganului 
si spre V. de satul Fetesti, 
de care se desparte numai prin- 
tr'o mica strada. Acest sat 
este format din unirea a trei 
mid sate: Vlacheni, Raza si 
Dudesti, ce erau separate si 
care prin imul^irea popula^iune! 
s'au unit, formind un singur 
sat. 

Popula^iunea comunei este 
de 333 familil, sau 1503.su- 
flete: 1498 RominI, 3 Grecl si 
2 Rusi; 369 agriculton, 22 me- 
seriasl, 14 comercianpf, 6 avind 
profesiuni libere, ; 12 muncitor! 
si 31 servitor!. Stiu carte 330 
persoane. 

Vite sunt: 330 cal, 3140 boi, 
10250 ol, 35 capre, 25 bivoll, 
45 asin! si 450 porci. 



Venitul comunei, in 1887 — 
1888, era de 4535 lei si chel- 
tuelile de 5070 lei. 

Sunt doua scoll, una de bae^i, 
condusa de un inva^ator sa- 
lariat de stat si comuna si 
una de fete, condusa de o in- 
va^atoare, retribuita de comuna. 
Ambele scoli sunt frecuentate de 
80 elevi si 34 eleve. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot si 2 dascaii. 

Dudesti, sat, in jud. Ilfov, pi. 
Dimbovi^a; face parte din com. 
rur. Dudesti-Cioplea. Este situat 
spre E. de Bucuresti, pe malul 
sting al riului Dimbovi^a, in- 
conjurat la S.-E. si N". de dea- 
luri; la V., spre Vitan, pamintul 
e mai lasat. 

In urma mazilirei lul Leon- 
Voda, Radu fiul lul Alexandru 
Ilias, fu desemnat de Sultan sa 
ocupe tronul fare!. El intra in 
^ara cu oaste compusa din Mol- 
doveni, Tatar! si Turd. Mateiu- 
Basarab, care ocupase tronul 
cu o luna inainte 11 lese ina- 
inte cu armata intre Dude- 
sti si Plumbuita, la anul 1632, 
Oct. 26. Aci se dete lupta si 
dupa cum spune cronica : «Fost- 
au razboiu mare de diminea^a 
pana seara, fost-ati Tatar! mare 
navaia si ati dat Dumnezeu spre 
seara ca izbinda a fost a lul 
Mateiu-Voda ; iar Radu -Voda 
au dat dosul, fugind cu capul 
gol si multe trupur! au cazut 
jos de sabie. Facutu-s'au din 
trupurile acestora o movila mare 
in marginea orasulu! despre Du- 
desti ca sa se pomeneaseiu. 

Aci e resedin^a primariel. 

Se intinde pe o suprafa^ade 
1806 hect, cu o populate de 
942 locuitori. 

D-l T. Eftimiu are 1493 hect. 
si locuitori! 313 hect. Proprie- 
tarul cultiva 823 hect. (415 ster- 
pe, 197 izlaz, 8 vie, 49 padure). 



Locuitori cultivj 250 hect. (13 
sterpe si 50 izlaz). 

Are o biserica, deservita de 
2 preo^I si 3 cintare^I ; o scoala 
mixta, frecuentata de 24 elev! 
si 40 eleve, cu intretinerea careia 
statu I si comuna cheltuesc 2050 
lei anual. 

Comerciul se face de 6 cir- 
ciumarl si 1 hangiu. 

Numarul vitelor marl e de 
590 si al celor mid de 1074. 

In Trait e sur le commerce 
de la Mer Noire (1787) de 
Peyssonel, gasim ca sub dom- 
nia lul Mihail Racovi^a, un boer 
numit Dudescu, insarcinase pe 
un neam{ de a scoate pietre 
dintr'o cariera, ce avea in una 
din mosiile sale, la cite-va leghe 
de Bucuresti. Neam^ul descoperi 
in aceasta cariera un fllon de 
aur; el informa pe Dudescu si-i 
propuse de a lucra la aceasta, 
luind si el o parte din profit. 
Incercarile facute impreuna re- 
usira foarte bine si au scos o 
cantitate destul de mare de aur. 
Aceasta descoperire nu fu mult 
timp necunoscuta de Voevodul 
Mihaiu, cu toate precau^iunile lu- 
ate de proprietarul mosiel si de 
antreprenor pentru a pastra tai- 
na. Prin^ul aduna pe to^I boeril 
intre carl se afla si Dudescu, 
si fara a-1 numi, spuse ca a a- 
uzit, ca s'a descoperit o mina 
de aur, in mosia unuia din bo- 
eril aduna^I. El arata raul, ce 
ar putea cauza fare! aceasta 
descoperire, pentru ca auzind 
ministrul Otoman, ar expune pe 
to^I locuitori! fare! si ma! ales 
pe boerul, care a facut des- 
coperirea in domeniul sau, la 
tirania Turcilor. Boeril, dupa ce 
au cintarit toate cuvintele Voe- 
vodulul, incheiara ca ar trebui 
poruncit colegului lor, ori-carl 
ar fi, de a inceta sa lucreze la 
aceasta mina si de a trece in 
tacere aceasta descoperire* Nu 



Hosted by 



Google 



£P^3Vw A ' L - ,, V w > 1 



DUDEST1 



262 



DUDUL 



se mal vorbi de atuncf de a- 
ceasta mina. 

Dude§ti, stafie de dr.-d.-f., jud. 
Braila, pi. Balta, com. Dudesti, 
pe linia Faurei-Fetesti, pusa 
in circulate la 21 Noembre 
1886. Seafla intre stabile Cioara 
(10.2 kil.) si Ciresul (10.4 kil.). 
Inal^imea d'asupra nivelului ma- 
rii de 46 m. 04. Venitul acestei 
sta^il pe anui 1896 a fost de 
1 443 2 1 lei, 37 bani. 

Dude^ti-Cioplea, com. rur., jud. 
Ilfov, pi. Dimbovi^a. E situata 
spre S.-E. de Bucuresti, linga 
riul. Dimbovi^a, 6 kil. departe 
de Capitala. 

Se compune din satele: Bir- 
zesti, Cioplea, Dudesti, Cafelul, 
Vitanul, Progresul si Vacaresti, 
cu o populate de 2089 locui- 
tori, car! traesc in 426 case si 
3 bordeie. 

Suprafa^a totala a comunei e 
de 5708 hect. Statul, insurafeii 
dupa mosiile Progresul si Vaca- 
resti, D nil T. Eftimiu si D. 
Voreas, au 4452 hect. si locui- 
tori! ' celor-l'alte cat. 1256 hec- 
tare. 

Proprietarii cultiva 2108 hect. 
(1000 ramin sterpe, 417 izlaz, 
877 vie si 50 padure), locui- 
torii cultiva 980 hect. (126 ster- 
pe, 130 izlaz, 20 vie). 

In comuna sunt 4 biseric! (la 
Cioplea, Dudesti, Ca^elul si Va- 
caresti) ; 3 scoale ; 1 moara cu 
aburl; 1 povarna; 3 masini de 
treerat cu aburl; 3 poduri sta- 
tatoare. 

Sunt 413 contribuabili. 

Budgetul com. e de 15050 
lei la venituri si de 12923 lei 
la cheltuelf. 

Dintre locuitorf, 438 sunt plu- 
gari, 43 meseriasi, 152 au di- 
ferite profesiunl. 

Via se cultiva pe o suprafafa 
de 107 hect. 



Comerciul se face de 23 cir- 
ciumari si 3 hangii, 

Aratura se face cu 271 plu- 
guri: 219 cu boi si 52 cu cai. 
Locuitori! au 320 care si ca- 
ru{e: 248 cu boi si 72 cu cai. 

Numarul vitelor man e de 
1676 (254 cai si epe, 904 boi, 
132 vacl si vi^et, 56 bivoli, 330 
bivoli^e) si al celor mici de 2584 
(312 pordf, 2372 01). 

Locuitori improprietarip sunt 
263 si neimproprietarip 396. 

Locuitori! in mare parte sunt 
Sirbi si se ocupa. in special 
cu cultura legumelor. 

Duduca, prival, jud. Braila, care 
pleaca din lacul Petroiul de la 
S., trece din com. Mihaiu-Bravul 
in jud. Ialomi^a, unindu-se cu 
alte lacuri. 

Duduitul, vechiU picket de fron- 
tierft, pe malul Dunarei, in drep- 
tui satului Ciocanesti-Margineni, 
pi. Borcea, jud. Ialomi^a. 

Dudui^i, vale, pe proprietatea On- 
ceasca, a Eforiei Spitalelor Ci- 
vile din Bucuresti, situata in pi. 
Marginea, jud. Vlasca. 

Dudul, com. rur., pi. Siul-d.-j., 
jud. Olt. E situata sub culmea 
dealului Oltul si in stinga Siu- 
iui, la departare de 60 kil. de 
capitala jud. si la 26 kil. de 
resedin^a plasei. 

Se compune din 3 cat. : Du- 
dul, Plaviceni si Mosteni. Are 
o popula^iune de 400 familii, 
sau 1700 locuitori (1000 barbaty 
700 feme!), din car! 380 contribua- 
bili, locuind in 44 case si 356 
bordeie, Comuna e vechie. 
Despre infiin^area si primii ei 
locuitori nu se stie nimic pozi- 
tiv. Batrinii povestesc ca la In- 
ceput com. se compunea numai 
din cat. Dudul si din vr'o 1 5 fami- 
lii din altul, numit Fiscalia. La 



1864, ma * mul{i locuitori din 
satul Plaviceni, de peste Olt, 
jud. Romana^i, s'aii stabilit aci 
si au numit catunele Fiscalia 
si Plaviceni, dupa numele sa- 
tului lor. 

Locuitori! sunt Romin!, afara 
de cipf-va Bulgari, si cfyi-va Ti- 
gani. Eise ocupa cu agricultural 
cresterea vitelor, unii si cu cul- 
tura viei. MeseriasT sunt: 10 
dulgher! si zidari, 1 fierar si 
5 timplari. 

Mosia e parte proprietatea E- 
foriei Bisericei Cre^ulescu, care 
intre^ine schitul Plaviceni, parte 
particulars. 

Dupa legea rurala, s'au 1m- 
proprietarit 135 locuitori, cind 
li s'au dat 467 hect. pamint. 
Viiie, situate pe Dealul-Oltului, 
ocupa o suprafa^a de 50 hect. 
Tot teritoriul com. se intinde 
pe o suprafa^a de 1992 hect. 

Pamintul de cultura, parte ne- 
gru, humos si fertil, ieste parte 
galben, argilos si nisipos, mai a- 
les pe Valea-Oltului. 

Vite sunt : 22 cai, 45 lepe, 
130 boi, 60 vaci, 40 bivoli si 
bivoli^e, 1200 01 si 45 rimatori. 

In raionul com. sunt 2 bise- 
rici: una e schit pendinte de 
Eforia Biserice! Cre^ulescu. Ele 
sunt deservite de 2 preo^i si 2 
cintare^i, plati^i din budgetul 
comunei. 

Scoala exista in com. cam 
de 25 ani. Se frecuenta de 46 
eievi, to^i baie^i, din numarul 
de 296 (1 80 b. si 1 16 f.) in virsta 
de scoala. Cu intre^inerea ei, 
statul cheltueste anual 1080 lei. 

Locaiul e proprietatea comu- 
nei. 

Stabilimente industriale in 
com. sunt: o moara si o piua 
cu aburi. 

Comerciul se exercita in com. 
de 4 circiumari. 

Veniturile si cheltuelile dupa 
ultimul budget, sunt de 2392 lei. 



Hosted by 



Google 



DUDUL 



263 



DUHNA 



$oseaua jude^eana Slatina-T.- 
Magurele, leaga comuna la N. 
cu com. Beciul si la S. cu Plopi, 
Slavitesti, din jud. Teleorman, 
prin centrul com. trece o so- 
sea comunala. 

La E. se afla Dealul-Oltului, 
acoperit cu vii, de la care se 
intinde un platou pana in Cal- 
ma^uiu, pe care se afla ^arinele 
locuitorilor, care se invecinesccu 
com. Cringenl din Teleorman. 
Dealul are mat multe surpaturi 
numite rustf, ca : Rusca-Dudu- 
luT, Rusca-lui-Plopeanu, Rusca- 
Mare, Rusca-Mostenilor, etc. 

Pe teritoriul com. sunt 3 mo- 
vile, din can una e situata la 
N. si doua la E., in cimpie, cam 
paralel cu malul OltuluT. 

La V., raionul com. e limitat 
deSiul. Pedreapta luT, intre Siul 
si Olt, se intind zavoaiele Oltulul. 

Dudul, sat, face parte din com. 
rur. Chiajna, pi. Znagov, jud. 
Ilfojy. Este situat la E. de Chiaj- 
na, pe malul drept al riului 
Dimbovi^a. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
443 hect., cu o populate de 195 
locuitori. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Gheorghe ; 1 moara cu apa ; 1 
zalhana; 1 masina de treerat; 
1 pod statator. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciuman. 

Numarul vitelor man e de 
145 si al celor mici de 65. 

Dudul, sat, face parte din com. 
rur. Dudul, pi. Siul-d.-j., jud. Olt. 
E situat la sudul comuneT, pe 
coasta dealului Oltul si in stinga 
Siului. E resedin^a com ineT. Are 
243 famililf, sau 7 70 locuitori 
(415 barbapf si 355 femeif), din 
carl 180 contribuabili. 

Este o biserica cu urmatoa- 
rea inscripfie : 

AceastJl bisericft s'a cla*dit la anul 



1837, luna Apnlie, cu ctitorit Mirea SI&- 
vescu cu so^ia sa Zamfira §i fiit lor Ale- 
xandru $i Safta. 

S'a reperat in anul 1893. E 
deservita de 1 preot si 1 cfnta- 
ref. 

Dudul, deal, pe malul Oltulul, in 
raionul com. Dudul, pi. Siul-d.-j., 
jud. Olt, pe care se cuitiva 49 
hect., 25 arif vie. 

Dudul, mosie, jud. Ilfov, pi. Zna- 
gov, proprietatea statului. Ina- 
inte de secuiarizare apar^inea 
M-rei Sarindarul din Bucuresti. 
La 1 87 1 a fost ipotecata pen- 
tru asigurarea imprumutului do- 
menial, cind se arenda cu 15,000 
let. Dela 1876 — 86 arenda a 
scazut la 9780 lei. 

Dudul, pa dure particular a, situata 
pemo?ia Dudul, com. Chiajna, 
pi. Znagov, jud. Ilfov, supusa 
regimulul silvic. Este situata in 
linia de Centura a forturilor din 
jurul capitalei. 

Dudulul (Magura-), magura, la 
V. comunei Belitori, pi. Tirgu- 
lui, jud. Teleorman, pe dealul 
din dreapta Urluiului. 

Duduruz (Valea-lui-), vale, in 
com. Glodeanul-Sarat, pe mosia 
statului, jud. Buzau. E acope- 
rita cu semanaturi. 

Dudutluc - Cucuciuc- Alceac, 

vale, in jud. Constanta, pi. Si- 
listra Noua, pe teritoriul com. 
urbane Cuzgun si pe aceia al 
comunei rurale Enisenlia. Se 
desface din poalele vestice ale 
dealului Ghiol-Punar ; seindreap- 
ta spre S., printre dealurile Mul- 
ver - Acceuci, Cara - Amat, pe 
dreapta si Cara-Amat pe stin- 
ga ; are o direc^ie generala de 
la S.-E. spre N.-V.; din drep- 
tul satulul Cara-Amat ia nu- 



mele de valea Migeleti si sub 
acest nume se deschide in 
valea Beiiicul, pedreapta, lin- 
ga oraselul Cuzgun, estetaiata 
de drumurile Cara-Amat, Bazir- 
gian si Urluia-Nastradia ; este 
acoperita cu padurl. 

Duduvice§ti, sat, jud. Dolj, pi. 
Ocolul, com. $imnicul. Are 334 
suflete, 185 barbap si 149 fe- 
me!. Locuesc in 75 case si 6 
bordee. In sat este o scoala 
mixta, ce funcfioneaza din 1892 
si e intrefuiuta de comuna. E 
condusa de un inva^ator. Lo- 
calul scoalel este de zid. In anul 
scolar 1892—93, scoala a fost 
frecuentata de 32 baep, din 
48 copii in virsta de scoala. 

Duful, cfttun, in jud. Ialomija, pi. 
Ialomi^a-Balta, comuna Bora, pe 
cimpul Baragan. 

Dugheanul. Vez* Cirstanesti, 
deal, jud. Vilcea. 

Dugheanul, lezer, jud. Braila, 
situat ia E. de japsaBolbocul, in 
care curge apa din Schioaca. 

Duhamna, padure, in jud. Me- 
hedin^i, pi. Ocolul-de-Sus, pe 
teritorul com. rur. Bresni^a. 

Duhna, piriias, provenit din iz- 
voarele dealurilor de pe valea 
Dunne!, jud. Teleorman. Se 
scurge in riul Calmatuiul, indrep- 
tul com. Lisa. 

Duhna, vale, in jud. Teleorman, 
pi. Caima^uiulul ; incepe din a- 
propiere de valea Suroaiel, mai 
spre N.-E. de com. Traian; 
strabate mosia Piatra, unde se 
largeste din ce in ce mat mult, 
formind aproape de gura el 
dealurl inalte pe care sunt plan- 
tate vii si din car! curg izvoare 
abundente de apa, ce dau nas- 



Hosted by 



Google 



DUICA 



264 



DULCE (IZVORUL-) 



tere unui* piriias cu numele tot 
de Duhna. Gradinaritcultivatort 
de zarzavatun se servesc de 
aceste ape pentru irigatlunt. 
Valea Duhnei se pierde la in- 
trarea in com. Lisa. 

Duica, vale. Vezi Fintinei (Va- 
lea-), comuna Radesti, jude^ul 
Muscel. 

Duimgi, sat, in jud. Tulcea, pi. 
Istrului,catunulcom. Cara-Nasuf. 
E situat in partea sudica a ju- 
de^ului si cea de S.-V. a 
comunet, pe ambele maluri ale 
piriuluT Duimgi, la 4 kil. spre 
S.-V. de resedin^a comunei, 
satui Cara-Nasuf. Are o intindere 
de 63 hect. si o populate, in 
cea mai mare parte bulgareasca, 
de 83 familii, sau 315 suflete. 
Pamtntul este favorabil agri- 
culture!. Locuitorii se ocupa cu 
pescuitul si cu extragerea sarei 
din apa sarata a laculut Tuzla, 
unde Statul poseda doua, sa- 
line. 

Duimgi, virf de deal, in jud. si 
pi. Constanfa, pe teritoriul co- 
munei Cara-Harman si anume 
pe acela al catunului sau Peletlia. 
Este situat tocmai la hotarul 
celor doua jude^e, la o distan^a 
egal& intre satele Peletlia si 
Duimgi (jude^ul Tulcea). Prin 
apropiere si pe la vestul sau trece 
drumul comunal Duimgi-Peletlia. 
Are 83 de metri inal^ime. Este 
acoperit cu verdeata. 

Duimgi, virf de deal, in jud. 
Tulcea, pi. Istrulut, pe teritoriul 
com. rur. Cara-Nasuf, si anume 
pe acela al catunului sau Duimgi. 
Este un virf estic al dealulut 
Cascalic-Bair, din partea sudica 
a plasel si a comunei. Are o 
inal^ime de 83 m., dominind 
asipra satulul Duimgi si dru- 
mulut comunal Duimgi-Peletlia, 



ce trece pe la poalele lui. E 
acoperit cu verdeata. 

Duimgi, alta numire a laculut 
Tuzla, jud. Tulcea, in care se 
varsa piriul Duimgi. 

Duimgi-Dere,/m#, jud. Tulcea, 
pi. IstruiuT, pe teritoriul comu- 
nelor rurale Cogelac si Cara- 
Nasuf. Si-a luat numele de la 
satul Duimgi, pe care il uda. 
Izvoreste sub numele de Inan- 
Dere din poalele sudice ale 
dealului Hagi- Avat-Bair ; se in- 
dreapta spre S. mat intiiu, 
avind o direc^iune generate de 
la N. - V. spre S. - E ; trece 
prin satul Inan - Cesure , de 
unde esind ia numele de Du- 
imgi ; trece prin satul Tari-Ver- 
de, linga care taie soseaua 
nationals Tulcea-Babadag-Con- 
stan^a ; de aci se indreapta 
spre E. ; trece prin satul 
Duimgi, si se varsa in partea 
vestica a lacului Tuzla, care 
mat poarta si numele de lacul 
Duimgi. Cursul sau are o lun- 
gime de 22 kil. Malurile sale 
sunt, pina la Inan-Cesure, joase ; 
de aci pina la varsart, inalte 
si ripoase, ba si pietroase, 
mat jos de Tari- Verde pana la 
Duimgi. Strabate partea sudica 
a plasel, pe cea centrala a 
comunei Cogelac, si pe cea 
sud-vestica a comunei Cara- 
Nasuf. Pe valea lui merge dru- 
mul comunal Inan-Tari-Verde- 
Duimgi. Basinul s&u, cu o su- 
prafa^a de peste 12000 hect., 
e cuprins intre dealurile Inan- 
Bair si Cascalic-Bair de-oparte, 
Haidin de alta parte. Ca aflu- 
ent principal are piriul Cogelac, 
pe dreapta. 

Duiul, viunte, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul, com. Bisoca ; se 
desface din culmea Ulmusoru- 
lui ; brazdeaza Estul com. ; se in- 



tinde in com. Chiojdeni, prin- 
tre piriul Talpa si riul Rimnicul, 
si se termina in Rimnic; este 
acoperit cu padurt. 

Dulbanul (Satul-Noti), catun 
al com. Amarul, jud. Buzaii. 
Are 180 locuitort si 42 case. 

Dulbanul (Seme^asca), mosie, 
in jud. Buzau, com. Amarul, 
cat. Dulbanul. Are o suprafata 
de 2000 hect., din cart 1600 
hect. arabile, 5ohect. ftneata, 100 
hect. izlaz, restul sterp; e ali- 
pita mosiet Fulga (Xanto) din 
Prahova. 

Dulbanul, movila, situata la N. 
com. Stancu^a, jud. Braila, la 
3 kil. in drum, spre com. Cia- 
cirul, unde a fost alta-data un 
satisor cu numele movilet. 

Dulbanul, prival, la E. movilet 
Dulbanul, jud. Braila; uneste La- 
cul-Popei, din com. Stancu^a, cu 
lacul Ciorile, din com. Vizirul. 

Dulbanulul (Plaiul-), plain, la 
S. de com. Tirlesti, jud. Pra- 
hova, pi. Teleajenul, pe care 
se afla padure si locurt de pa- 
sune. 

Dulbanului (Valea-), vale, in 
com. Amarul, cat. Dulbanul, 
jud. Buzau. Se uneste cu Valea- 
Cailor si se scurge in lacul Bol- 
desti. 

Dulce (Dealul-), deal, pe mo- 
siea Hiliseul-Gafencu, jud. Do- 
rohoiu, pi. Cosula, com. Hiliseul. 

Dulce (Izvorul-), catun al com. 
Gura-Sara^et, jud. Buzau, cu 
dou& sub-divizit: Aprozesti si 
Olanita. Are o populatie de 
610 locuitort si 107 case. 

Dulce (Izvorul - ) (Fure§ti), 



Hosted by 



Google 



DULCE (IZVORUL-) 



265 



DULCE$TI 



cdtun al com. Carpinistea, jud. 
Buzau. Are o populate de 710 
locuitori si 149 case. 

Dulce (Izvorul - ) (Fure§ti), 
mosie, in com. Carpinistea, cat. 
Izvorul-Dulce, jud. Buzau ; face, 
impreuna cu Balaurul, un trup 
de 800 hect., din can 400 hect. 
arabile, iod hect. finea^a, 150 
izlaz, 20 p&durea Draghici si 
restul sterp. 

Dulce (Izvorul-), piriias, jud. 
Buzau. (VezT Pirscovelul). 

Dulce (Izvorul-), piriu, in jud. 
R.-Sarat, pi. Rimnicul, com. Bi- 
soca, izvoreste din muntele Bi- 
soca ; uda partea de V. a com 
si se varsa in piriul Recea-Mol- 
dovanul, pe dreapta lui. 

Dulce (Izvorul-), piriu, in jud. 
R.-Sarat, pi. Marginea-de-Sus, 
com. Slobozia; izvoreste din 
dealul paduros Gurguiatul, uda 
partea de V. a com., primeste 
in sine piriul Rogoz si piriul 
Coroteni, si merge de se varsa 
in piriul Slobozia, mat sus de 
catunul de resedin^a Slobozia, 
al aceleiasT comune. 

Dulce (Lacul-), lac, situat la 
V. si la 500 m. de com. Izlazul. 

Dulce (Piriul-), piriias, in jud. 
Bacau, pi. Trotusul, com. Gro- 
zesti, care se scurge in Pirtul- 
Sarat. 

Dulceanca, com rur., in jud. 
Teleorman, pi. Tirgulul, la ex- 
tremitatea vaei Burdea, unde 
porneste spre valea VedeT. Este 
asezata pe coasta acestei vai, 
invecinindu-se la N. cu com. 
Radoesti si parte din Draga- 
nesti; la S., cu riul Vedea si 
com. Peretul, dincolo de acest 
riu; la E., cu com. Albesti si 

>Ui:'J3. Marele />ic(innar Geograiic. Vol. fit. 



la V., cu com. Meri-Goala. Ju- 
matate com. este asezata pe 
coasta dealuluT si jum£tate din- 
colo de acest deal, spre N., insa 
far& nicl o intrerupere. 

Suprafa^a eT, cu a proprieta- 
^ilor de pe dinsa si cu terenul 
pe care sunt improprietari^i lo- 
cuitoriT, este ca de 1260 hect. 
Proprietarul de capetenie este 
Epitropia Asezamintelor Brinco- 
venesti, care poseda 554 hect. 
pamint arabii si 30 hect. pa- 
dure. 

Improprietari^i dupa legea ru- 
rala, pe aceasta mosie, sunt 
19 locuitori pe o intindere de 
45 hect., restul este proprieta 
tea mosnenilor. 

Sunt in aceasta com. si 36 V2 
hect. de vii. 

Com. are o populate de 86 
fam., sau 438 sufl. ; Jj contrib. 

Numarul vitelor este de 998 
capete, din carl 209 vite mari 
cornute, 60 caT, 9 magarl, 572 
01, 10 capre si 138 rimatorl. 

Budgetul comunei este de lei 
1938, bani 52 la venitun si de 
let 1938, ban! 34 la cheltueli. 

Are o scoala, condusa de un 
inva^ator si frecuentata de 10 
elevi; o biserica, deservita de 
un preot si un cintaref. 

Pe apa Zbirglezel este o moa- 
ra de macinat. 

Drumurile vecinale ale aces- 
tei com. sunt : la Meri-Goala, 
peste valea Zbirglezei si de aci 
la Rosiori t ; la Albesti, spre S.- 
E. si la com. Licuriciul, spre V. 

In partea despre S. a com., 
pe dealul numit al lui-Panait, 
se vad urmele intariturei de pa- 
mint, despre care se men^ionea- 
za la com. Albesti. 

Dulceanca, mosie, in jud. Te- 
leorman, pi. TirguluT, proprie- 
tatea Asez&mintelor Brincove- 
nesti. Are o intindere de 584 
hect. din can 30 hect. p&dure. 



Dulceni, mope, in jud. Teleor- 
man, pi. Tirgului, situate in co- 
muna Belitori. Este proprieta- 
tea d-lui P. S. Aurelian. Are 
o intindere de 587 hect. pa- 
mint arabii, din can 5 hect. 
padure. 

Se invecineste cu trupurile 
de mosie Depusa si Sf.-Ion, tot 
din com. Belitori. 

Dulce§ti, com. rui\> in jud. Ro- 
man, pi. Siretul-d.-j., spre V. 
de orasul Roman si la o de- 
p&rtare de 12 kil. de el si de 
11 kil. de resedin^aplSsei. Este 
situata in cea ma! mare parte 
pe platoul ce separa piriul Va- 
lea-Neagra de riul Moldova. Este 
formata din satele : Corhana, 
Dulcesti si Rosiori cu resedin^a 
in satul Dulcesti. Are o popu- 
la^iune de 360 fam., sau 1 240 sufl. 
Sunt 341 contribuabili; 335 case. 
Stiu carte 76 persoane. Loc. au 
430 vite man cornute. Sunt 2 
biserici: una de zid si alta de 
lemn; o scoalci mixta, care in 
anul 1886 — 87, a fost frecuen- 
tata de 15 elevT, din 63 inscrisT. 
Formeaza cu com. Bogzesti, 
Branisteni si Cirligul o circums- 
crip^ie fiscala. Budgetul com. 
este de 4641 lei la venitun si 
de lei 3740 la cheltueli. Este le- 
gata cu orasul Roman prin sosea. 

Dulcesti, sat, jud. Roman, pi. Si- 
retul-d.-j., com. Dulcesti, pe am- 
bele malur! ale piriului Valea- 
Neagra, spre V. de orasul Roman 
si la o departare de 12 kil. de 
el si de 11 kil. de resedin^a 
plasel, pe soseaua Roman-Pia- 
tra. Este resedin^a com. Dul- 
cesti. Are o populate de 240 fam., 
sau 835 sufl., din carl 216 contri- 
buabili. $tiu carte 60 persoane. 
Are o fabrica de spirt si 3 ia- 
zurl cu morl. Se lucreazS rogo- 
jinl, oale si c&ru^e ordinare. 
Sunt 284 vite marl cornute. 



34 



Hosted by 



Google 



DULGEA 



266 



DUMASCA 



Are o biserica de zid ; o scoa- 
la mixta, care in anul 1886 — 87 
a fost frecuentata de 15 elevi, 
din 63 inscrisf. Aid se gasesc 
case marT si o livada frumoasa 
a d-nel Sturdza, proprietara sa- 
tului. Este legat cu orasul Ro- 
man prin sosea. 

Acest sat este infiin^at inainte 
sau in timpul domniet lui Ie- 
remia- Movila, caci biserica este 
facuta de un boier Caraiman, 
care a reusit a duce lui Iere- 
mia-Movila bani in Polonia, pen- 
tru care fapta Voda l'a raspla- 
tit cind a venit la domnia Mol- 
dovei cu ban! si mosie. 

Dulgea, vale, in jud. Tulcea, 
pi. istrului, com. rur. Beidant; 
se desface din poalele E. ale 
dealulul Caragea-Punar ; se in- 
dreapta spre E., avind o direc- 
^ie de la S.-V. spre N.-E., braz- 
dmd partea V. a pi. si a com., 
merge numai prin padurf, prin- 
tre dealurile Ghiur-Geamric si 
Gogea-Bair ; dupa 3 kil. se des- 
chide in valea piriului Beidant, 
pe dreapta. 

Dulgherul, sat, in jud. Constanta, 
pi. Hirsova, com. Eni-Sarai. 

E situat mal mult in partea 
centrala a pi, si cea E. a com., 
la 4V2 kil. spre E. de cat. de 
resedin^a, Eni-Sarai. Este ase- 
zat pe valea Dulgherul si anu- 
me pe malul drept al piriului 
Dulgherul, fiind dominat de vir- 
ful Dulgherui-Iuc, care este la 
1 kil. spre N.-E. de sat, si care 
are o inal^ime de 130 metri. 

Suprafata sa este de 3915 
hect, din care 75 hect. sunt 
ocupate numai de vatra satului 
si de gradinl. 

Popula^iunea, a caret maiori- 
tate o formeaza TurciT, estede 
140 famiiii sau 737 suflete, o- 
cupindu-se mal ales cu agricul- 
tura. Pamintul pioduce griu, o- 



vaz si meiu. Drumulcomunal Ca- 
rapelit-Cartal-Teleus, trece prin 
partea N.-E. a satului. Din aceste 
drumurl se mal ramifica al- 
tele can due la Haidar, laMa- 
hometcea si la Curudjea; altul 
pleaca prin partea S.-E. a satu- 
lui si se duce la satul Muslu- 
Bei. 

Dulgherul, deal, in jud. Constan- 
ta, pi. Hirsova, com. Calfa si jud. 
Tulcea, pi. Istrului, com. Ca- 
simcea. E o prelungireS. a dea- 
lulul Curu-Bair. Se intinde spre 
S., avind o direcfuinegeneralade 
la N.-E. catre S.-V. Pe muchia 
lui merge hotarul celor doua 
judete. Virful eel mai inalt, 
Turbencea, are 252 m., do- 
minind asupra satului si vaei 
Casimceasiasupra satului Curu- 
djea. Este acoperit cu fme^e si pe 
la poale cu samanaturi. 

Dulgherul, movild, in jud. Con- 
stanta, pi. Hirsova, com. Sarai, 
la 1 kil. spre N.-E. de satul Dulghe- 
rul. Are I30m.inal|ime si domina 
satul, valea si piriul cu acelasi 
nume. Este acoperit cu verdea^a. 

Dulgherul, piriu, in jud. Con- 
stanta, pi. Hirsova, com. Sarai, 
cat. Dulgherul. Izvoraste din par- 
tea S. a satului Dulgherul, il uda 
si il ocoleste pe la S., apoi pe 
la V., indreptindu-se spre N., 
unde se varsa in piriul Haidar, 
dupa un curs neregulat de 3 kil. 
Malurile sale sunt in general 
cam ripoase, mal ales spre N. 

Dulgherul, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Hirsova, com. Eni-Sa- 
rai, cat. Dulgherul. Trece prin 
satul Dulgherul si se deschide 
in valea piriului Haidar, in 
dreptul satului Carapelit. Are o 
direc^iune mai intiiu de la N.-E. 
catre S.-V., apoi catre V. si in 
fine catre N.-V. E udata de piriul 



Dulgherul si dominata de mo- 
vila Dulgherul-Iuc. 

Dulgherul, vale, in jud. Tul- 
cea, pi. Babadag, com. Ciu- 
curova; se desface din dealul 
Ciucurova ; se indreapta spre E., 
intr'o direc^ie de la N.-E. spre 
S.-V., brazdind partea apusana 
a comunei si a plasii; primeste 
pe dreapta valea Atmagea, si 
dupa un drum de 4 kil. se des- 
chide in valea Arman-Cesure 
(valea Ciucurova sau Slava-Cer- 
cheza), pe stinga el; pe valea-i 
merge drumul comunal Ciucu- 
rova-Topolog (Constanta). 

Duliga, vdlcea, com. Pacure^i, pi. 
Podgoria, jud. Prahova. 

Dulman, muche de deal, care 
trece pe linga movila Suliganu- 
lui, jud. Braila si continua spre 
S. pana la Muchea - CatiruluT, 
formind hotarul N.-E. al com. 
Su^esti de pe ^armul sting al Bu- 
zaului, ca la 8 kil. spre N. de 
satul Su^esti. 

Dulul - Brincoveanului. VezI 
Slobozia. 

Dumasca, sat, in partea de E. 
a com. Dobrova^ul, pi. Crasna, 
jud. Vasluiti, situat pe doua coa- 
ste de deal, prin mijlocul ca- 
rora curge piriul Dumasca ; are 
o suprafata de 534 hect., pro- 
prietatea locuitorilor, cu 1 1 hect. 
vii, si o populate de 100 fa- 
miiii sau 518 suflete, din can 
36 famiiii, sau 130 suflete lipo- 
veni si 3 famiiii evreestl. 

Numarul vitelor e de 123 1 : 
312 vite man cornute, 553 01, 
104 cai si 262 rimatori. 

Dumasca, podi§, in com. Do- 
brova^ul, pi. Crasna, jud. Vas- 
luiu; are loc de imas si ara- 
tura. 



Hosted by 



Google 



DUMASCA 



267 



DUMBRAVA 



Dumasca, piriu. Vezi Dobro- 
va^ul, piriu, jud. Vasluiu. 

Duma^tei (Dealul-), deal, care 
se intinde la E. com. Tacuta, pi. 
Mijlocul, jud. Vasluiu. 

Duma§tei (Valea-), vale, se 
intinde spre E. com. Tacuta, 
pi. Mijlocul, jud. Vasluiii. 

Dumanoaia, vale, in jud. Buzau, 
com. Baba-Ana, c&t. Baba-Ana- 
d.-s. ; e mai mult smirc si pa- 
puris. 

Dumbosul, iezer, intre canalul 
Cremenea si Valciul, din com. 
Stancu^a, jud. Bniila, intre la- 
cul Chichine^ul si privalul Coi- 
taneasa, cu care se uneste prin- 
tr'un prival. 

Dumbrava, plasa* , in jud. Mehe- 
din^i. Si-a luat numele de la 
dumbravile si intinsele paduri 
seculare ce poseda. 

Se margineste la N. cu pi. 
Motrul-d.-j., la E. cu jud. Dolj, 
la S. cu pi. Cimpul, iar la V. 
cu plasa Blahni^a si plasa Oco- 
lul-d.-j. 

Este formata din 25 comune 
si anume: 

1. Adunaft-Teiului, cu cat.: 
Aduna^i-Teiului si Brigleasa. 

2. Albulesti, cu catunele : 
Albulesti, Padina, Dealul-Mare 
si Marceni. 

3. Biclesul, cu catunele: Bi- 
clesul, Zmadovicioara, Branistea 
si Selistiu^a. 

4. Baldcita, cu catunul: Ba- 
lacita. 

5. Bdl}a(i-d.-j., cu catunele: 
Bal^i-d.-j. , Higrul, Ursoaia, 
Dealul-Mare, Fa^a si Golineasa. 

6. Bdlfafi-d.-s., cu catunele: 
Bal^ati-d.-s. si Giura. 

7. Bdrboiul, cu catunul: Bar- 
boiul. 

8. Botosesti, cu c&tunele: Bo- 



tosesti, Paia-din-Dos si Paia din- 
Fa^a. 

9. Busul, cu catunele : Busul, 
Gropanele, Gradistea, Busuletul, 
Milcioaia si Draganul. 

10. Corzul, cu catunele : Cor- 
zul si P&rpalesti. 

11. Cosovdful, cu c&tunele: 
Cosova^ul si Plaiul. 

12. Cleanovul, cu catunele: 
Cleanovul si Preajba. 

13. Grecesti, cu catunul: Gre- 
cesti. 

14. Guardenifa, cu catunul: 
Guardeni^a. 

15. lablanifa, cu catunul: 
Iablani^a. 

16. Pddina-Mare, cu catu- 
nul : Padina-Mare. 

17. Padina- Mica, cu catu- 
nul: Padina-Mica. 

18. Piria, cu catunele: Piria 
si Malul-Mic. 

19. Podul-Grosului, cu catu- 
nele: Podul-GrosuluT, Petra si 
Podeni. 

20. Secul, cu catunele: Secul, 
Sumandra, Zmadovicioara si 
"puleni. 

21. Slasoma, cu catunul: Sla- 
soma. 

22. Smadovi/a, cu catunele: 
Smadovi^a, Boceni, Popesti si 
Gulani. 

23. Stance sti, cu cat. : Stanesti. 

24. Stignifa, cu catunul: Stig- 
ni^a. 

25. Valea-Marcului, cu ca- 
tunul: Valea-MarculuT. 

In privin^a administrative, isl 
are resedin^a in com. rur. Bi- 
clesul; iar in privin^a judiciara 
apar^ine judecatoriei OcoluluT 
Strehaia si Recea din pi. Cimpul. 

Suprafa^a totala a plasei Dum- 
brava este de: 70169 hect., 
din can 14236 hect. sunt cul- 
tivable, 14076 acoperite cu p&- 
dure, 1020 cu vtf, iar restul 
sunt necultivabile. 

Este udata de piriul Drincea 
care poarta diferite numiri dupa 



numele localita^ilor pe unde 
trece. Aceasta pi. este brazdata 
de culmea DumbraVtf din care 
se ramified diferite dealurt, si 
care se termina* in jud. Dolj. 

Statul poseda in aceasta pi. 
4 mosil cu un venit anual de 
37.051 lei. 

In aceasta pi. sunt 18 scoale 
si 38 bisericT. 

Are o sosea jude^eana, care 
o strabate, incepind din soseaua 
nationals, din dealul Balotel de 
la cele trel circiumi si duce pe 
culmea Dumbravii la Izvorul- 
Biclesuluf; trecind in jud. Dolj, 
la com. rur. Cernatesti. 

Prin com. Corzul, Guardeni^a, 
Balaci^a, P&dina-Mic& si altele 
trece valul lul Traian. 

Terenul pl&sei Dumbrava este 
priincios agriculture!. Griul, nu- 
mit griul de Dumbrava, este 
de o calitate superioara. 

Dumbrava, sat, in jud. Dimbo- 
vi^a, pi. Dealul-Dimbovi^a, c&t. 
com. Colanul. E situat pe so- 
seaua jude^eanS Tirgoviste-GS- 
esti, la 3 kil. spre S. de ba- 
riera Ciocirlanul si gara dru- 
mulm de fer, pe malul drept al 
riule^uktf Ilfovul. 

Dumbrava, cdtun, in jud. Putna, 
com. Crucea-d.-j., pi. Zabrau^ul, 
numit ast-fel de la dumbra- 
va de pe teritoriul lul. Este 
situat pe podisul format de 
malul §usifer, care e acoperit 
cu vii. 

Are o biserica filiala, cu hra- 
mul Sf. Nicolae. Acest catun 
se numea in vechime Butuceni. 

Dumbrava, sat, face parte din 
com. Huruesti, jud. Tecuciu.E 
situat la E. comuneT, pe valea 
Capotesti, departede resedinja 
comuner de 3 kil. si 700 m. 

Are o populate de 1 5 fam.,sau 
75 sufl., cari loeuese in 10 case. 



Hosted by 



Google 



DUMBRAVA 



268 



DUMBRAVA 



Teritoriul satului este de 78 
hect. 

$i-a luat numele de la lo- 
cul ses ce il ocupa ; mai inainte 
aidf a fost padure. 

Dumbrava, deal, in jud, Buzau, 
com. si c&t. Tohani. Are 300 hect. 
si produce vinunrenumite. Aci 
se afl£ si viea Corbeanca, foasta 
a lul Brincoveanu. 

Dumbrava, movild, in jude^ul 
Bacau, plasa Bistrit.a-d.-j., la 
V. de orasul Bacau. 

Dumbrava, deal, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-de-Jos, de pe teritoriul 
corn. Ripile. 

Dumbrava, colina, in jud. Buzau, 
com. Vadul-Sorestilor, c&t. Clo- 
ck^. Culmineaza in yf. Dumbra- 
vei, avind o inal^ime de 348 
metri. E acoperita de pad. si 
pu$in& vie. Partea sa de N. 
formeaza Muchea - Dumbravei, 
care serv£ de hotar despre com. 
C&rpinistea. 

Dumbrava, deal, in partea de 
V. a com. Hurdugi, plasa Mij- 
loc, jud. Falciu, pecapatul caruia 
este asezat o parte a satului 
Hurdugi. 

Dumbrava, deal, jud. Iasi. Se iu- 
tinde dela N., din com. Ceple- 
ni^a, trece in com. Cotnari, am- 
bele din pi. Bahluiul si se sfir- 
seste la S. in satul Hodora. Pe 
podisul acestul deal, in partea 
despre N., se afl& o dumbrava 
numaT de stejarl, pe o intindere 
ca de 50 hect., numita Dum- 
brava-Rosie. Se zice ca acea- 
st& dumbravS, dateaza din tim- 
pul lui $tefan-Voda-Cel-Mare. 
Aceasta legends se afirmS si de 
c&tre loan Niculcea, in Letopi- 
sefe, torn. II, undezice: «Din cu- 
vintele culese din om in om, se 



vorbeste ca, Stefan-Cel-Mare, a 
f&cut mai multe dumbravi afara 
de cele aratate de Logofatul 
Costin, precum : la Botosani, 
Cotnari si Roman, pe care nici 
Lesii nu le tagaduesc in cro- 
nica lor». Chiar in Scrisoarea 
Moldovei de Dimitrie Cantemir, 
iar&si se pomeneste de Dum- 
brava-Rosie de la Cotnari, si in 
care se zice ca Lesii o numesc 
Bucov. 

Dumbrava, deal, in partea de 
V. a com. Cristesti, pi. Copula, 
jud- Botosani. Se zice ca a fost 
acoperit cu paduri sau dum- 
bravi; asta-zi e loc arabil. 

Dumbrava, deal cultivabil, in 
com. Udesti, jud. Suceava. 

Dumbrava, deal. V. Ivanestilor 
(Dealul-), jud. Vasluiu. 

Dumbrava, deal, numit asa de 
la o padure ce a fost pe el ; se 
intinde in partea de E. a com. Coz- 
mesti,pl. Stemnicul, jud. Vasluiu. 

Dumbrava, deal, in partea de 
N. a com. Miclesti, pi. Crasna 
jud. Vasluiu, pe care se afla ste- 
jarl batrini. 

Dumbrava, izvor, jud. Botosani 
pe mosia Deleni, din care ese 
piriul Recea, un afluent al Bah- 
luiului. 

Dumbrava, loe arabil §es, jud. 
Tecuciu ; mai inainte a fost o pa- 
dure de stejar; acum 60 de an! 
s'a taiat si a ramas un loc 
foarte Jproductiv. Este propri- 
etatea razesilor din satul Liesti, 
pi. Birlad. Se afla in partea de 
E. a satului si in legatur& cu 
satul printr'un drum ce pleaca 
din Ha^as. 

Dumbrava, p&dure, jud. Bacati, 



pi. Bistri^a-de-Sus, com. Mar- 
gineni-Munteni. 

Dumbrava, p&dure, de 21 hect., 
in com. Fintinele, pi. Siretul, 
jud. Botosani. 

Dumbrava, padure, de 45 hect., 
in com. Costesti, pi. Tirgul,jud. 
Botosani. 

Dumbrava, padure, in jud. Bi- 
zau, com. Vadul-Sorestilor, cat. 
Clociti, pe mosia Clociti ; are 
140 hect. 

Dumbrava, p&dure, pe mosia 
Godinesti, com. Hrea^ca, pi. 
Her {a, jud. Dorohoiu. 

Dumbrava,/to;v. VezT Codrul, 
padure, com. Gremesti, pi. Ber- 
hometele, jud. Dorohoiu. 

Dumbrava, padure de gorun, in 
partea de S.-V. a com. Pestisani, 
plaiul Vulcan, jud. Gorj. Situata 
pe ses, pe soseaua T.-Jiul-Tis- 
mana. Este proprietatea statuluT, 
are o intindere cam de 750 hect. 

Dumbrava, padure, jud. Ilfov, 
pi. Znagov, la S. de padurea 
Radu-Voda. 

Dumbrava, padure, in comuna 
Bodesti-PrecisteT, pi. Piatra-Mun- 
tele, jud. Neam^u, situate in spre 
partea satului Corni. 

Dumbrava, padure, linga satul 
Ghind&oani, pe teritoriul com. 
Crac&oani, pi. Piatra-Muntele, 
jud. Neam^u. 

Dumbrava, ptldure, a statului, 
in intindere de 575 hect, pen- 
dinte de com. Cocorasti-Mislei, 
pi. Varbilaul, jud. Prahova, care, 
impreuna cu trupul Cocorasti 
(1883 hect.), formeaza padurea 
Cocor&sti. 



Hosted by 



Google 



DUMBRAVA 



269 



DUMBRAVA-DE-SUS 



Ambele trupuri se despart 
prin apa Misled 

Dumbrava, deal, in com. Prcu- 
te^ti, acoperit de padure de fag, 
jud. Suceava. 

Dumbrava, pad are de stejai , pe 
mosia Harmane^ti, jud. Suceava. 

Dumbrava, deal cultivabil, intre 
Cristesti si Motca, jud. Suceava . 

Dumbrava, ptidure, situata la S.- 
V. de satul Lehacea, com. Giur- 
gioana, pi. Zeletinul, jud. Te- 
cuciu. 

Dumbrava, padure, la N. de 
satul Tataresti, com. Corni, pi. 
BerheciuluT, jud. Tecuciu. 

Dumbrava, petic de padure de 
stejar, pe proprietatea Vatra-Ma- 
nastirei-Glavaciocul,pendinte de 
com. Fierbin^i, pi. Glavaciocul, 
jud. Vlasca; ^ine de ocolul sil- 
vic Cirtojani. 

Dumbrava, fes, se intinde la S. 
satulul Toporesti, jud. Vasluiu, 
pi. Racova, com. Cursesti. 

Dumbrava, vie, in jud. Buzau, 
com. Tohani, proprietatea sta- 
tului, pendinte de schitul Apos- 
tolache ; are 6 hect. Produce 
vin renumit. 

Dumbrava-de-Jos, plasl, din 
jud. Dolj, numita Dumbrava de 
la multele dumbravi ce se ga- 
sesc intr'insa, iar dejos pentru 
a se deosebi de vecina sa Dum- 
brava-de-Sus. 

Forma sa se poate asemana, 
daca nu {inem seama de cite- 
va cotituri ale limitelor de S. 
si de V., cu un drept-unghiu, 
lungit de la V. spre E. 

Se inveclneste la N. cu plasa 
Dumbrava-de-Sus, incepind de 



la com. Carpenul pana la com. 
Ciutura, plasa Jiul-de-Mijloc. La 
S., cu plasa Cimpul, de la limita 
catre jude^ul Mehedin{i, pana 
la comuna Mo$a{ei, iar de la 
aceasta comuna se margineste 
cu plasa Bailesti, pana in drep- 
tul comune! Intorsura. 

La V, se margineste cu ju- 
de^ul Mehedin^i si la E. cu plasa 
Jiul-de-Mijloc. 

Se poate impar^i in privin^a 
reliefulu! in doua regiunT : re- 
giunea de V., care este delu- 
roasa fiind accidentata de dea- 
lurile Guardini^a-Radovan la N. 
si de dealurile Cerbului si Do- 
bridor, la V., continuat din 
Dealul-Negru, din jud. Mehe- 
din^i ; cea-1'alta regiune de S. 
si E. este situata pe sesulDas- 
na^uiul. 

Plasa Dumbrava-de-Jos, este 
udata de riul Dasna^uiului, ce 
vine din jude^ul Mehedin^i si 
strabate aceasta plasa cu di- 
rec^iunea de la V.-E. ; trece in 
plasa Jiul-de-Mijloc, m dreptul 
com. Ciutura. (Vezi Dasna^uiul, 
riu). 

Plasa Dumbrava-de-Jos co- 
prinde 16 comune si anume; 
Calugarei, Caraula, Cornul, Cor- 
latele, Gubancea, Orodelul, Pe- 
risorul, Pleni^a, Poiana-Pleni^a, 
Risip'uVi, Rudari, Salcu^a, Tin- 
canaul, Virtopul, Vela si Ver- 
bi^a. 

Inainte de 1892, aceasta pi. 
era unita cu plasile Jiul-de Sus 
si Dumbrava-de-Sus si purta 
numele de plasa de Jiul-de-Sus- 
Dumbrava. Coprindea in totul 
43 comune. VezJ Dumbrava- 
de-Sus. 

Popula^ia e de 6497 fam., sau 
27445 sufl. 

Numarul caselor si al borde 
elor este de 6583. 

Resedin^a plasei este in com. 
rur. $opotul. 

Are 25 biseridf, deservite de 



18 preoji; 21 scoale, din carl 

19 mixte, 1 de bae^f si 1 de 
fete, conduse de 17 inva^aton 
si 4 inva^atoare. Aceste scoale 
sunt frecuentate de 432 coptf, 
356baep si 76 fete, din 2892, 
(1472 bae^i ?i 1420 fete) in vir- 
sta de scoala. 

Comerciul se face cu schela 
Calafat si cu Cetatea, unde loc. 
se due cu cereale, lemne si vite 
si de unde importa bacaniT, bau- 
turf spirtoase, manufacture, etc. 

In comuna Virtopul, care este 
resedin^a sub-prefecturel Dum- 
brava-de-Jos, se tin doua bil- 
ciuri anuale, unul la 25 Maiii si 
unul la 15 August. 

Caile de comunica^ie ce stra- 
bat plasa sunt: 

Calea jude^eana Craiova- Ce- 
tatea, ce trece prin comunele 
Salcu^a, Virtopul, Caraula si 
Risipi^i. Calea jude^eana Vir- 
topul, Terpezi^a. Calea jude^i- 
ana Craiova-Calafat, care trece 
prin com. Perisorul. Calea co- 
munala Virtopul- Carpenul, ce 
trece prin com. Gubancea. Ca- 
lea comunala Virtopul- Verbi^a, 
prin comuna Cornul si Calu- 
garei. 

Dumbrava-de-Sus,//^^, in jud. 
Dolj, numita ast-fel de la intin- 
sele paduri ce poseda. 

Forma acestei plasi se poate 
compara cu un romb, ale ca- 
rul unghiuri ascu^ite sunt in- 
dreptate in partea de N.-E. si 
S.-V, iar unghiurile optuze in 
partea de N.-V. si S.-E. 

Limitele pi. sunt : la N., pi. 
Jiul-d.-s., de care se desparte 
printr'o linie conventionale, care, 
incepind din dreptul com. f iul, 
merge in direc^ia de V.-E., pana 
in dreptul com. Raznicul ; de 
aci se lasa spre S.-E., pana in 
apropierea com. Predesti si a- 
po* o ia spre N.-E. pana da in 
apa Jiului. 



Hosted by 



Google 



DUMB RAVA-M ARE 



270 



DUMBRAVA-ROSLE 



Limita de S. este formata de 
o linie conventionale ce merge 
cu direcjia N.-V. — S.-E., des- 
par^ind aceasta pi., de pi. Dum- 
brava-d.-j. 

Limita de V., catre jud. Me- 
hedinfi, este formata de o linie 
conventionale, incepind din com 
Tiul pana in com. Carpeni. 

Limita de E. este formata, in 
dreptul pi. Ocolul, de riul Jiul, 
din dreptul com. Mihai^a, pi. 
Jiul-d.-s., pana in dreptul com. 
Breasta. Tot in partea de E. 
insa catre pi. Jiul-d.-m., limita 
este formata de o linie conven- 
tionale, incepind din com. Brea- 
sta si mergind cu direc^iunea 
N.-E.— S.-V. pana in dreptul 
com. Ciutura, din pi. Jiul-d.-m. 

Terenul acestet plasi se poa- 
te compara cu un amfiteatru a 
caruJ parte culminanta este for- 
mata de dealuri, prelungiri din 
pi. Jiul-d.-s., iar treptele ar fi 
formate de sesul pe carecurge 
riul Obedeanca si cu afluen- 
^ii sal. 

Printre dealuri putem cita: 

Dealul-Salciilor, al Cernatesti- 
lor, al Mazatului, alTriestenicu- 
lui,continuat prin Dealul-Bucuru- 
luT, Gogosiul si alte multe dea- 
luri mai micT. 

Riul principal al acestei pi. 
e riul Jiul ce curge pe limita 
despar^itoare intre pi. Dumbra- 
va-d.-s. si Ocolul. Se incarca din 
aceasta pi. pe malul drept cu 
riurile Obedeanca si Breasta. Vezf 
aceste riuri. 

Inainte de toamnaanului 1892, 
aceasta pi. era unitacu pi. Jiul- 
d.-s., cind coprindea 43 com. 
si se numea pi. Jiui-d.-s. — Diim- 
brava. Acele com. erau dupa po- 
ztyiunea lor ast-fel asezate : Pe 
cursul superior al Jiului se ga- 
seati comunele : Almajul, Co^o- 
feni-din-Fa^a, Bradesti, Tatomi- 
resti, Racari, Filiasi, Fratosti^a, 
'pntareni, Floresti, Poiana-d.-s., 



Argetoaia, Salcia, fiul, Cerna- 
testi, Raznicul, Bralosti^a, Sca- 
iesti, Co^ofeni-din-Dos si Mihai^a, 
iar pe culmea mai multor dea- 
luri : Predesti, Plesoiul, Belo^ul, 
Pietroaia, Sopotul, Brabova, Go- 
gosiul, Seaca, Mosna, Rachita, 
Caciulata, Terpezita, Vela, Car- 
penul, Calugarei, Gubancea, Sal- 
cu^a, Tincanaul, Ciutura, Varvo- 
rul, Perisorul, Virtopul si Cor- 
nul, fiind pe atunci resedin^a de 
plasa com. Filiasi. 

Asta-zi este despar^ita de pi. 
Jiul-d.-s., formind o singura pi. 
cu numele de Dumbrava-d.-s., 
coprinzind 17 com. si anume : 
Belo^ul, Brabova, Breasta, Car- 
penul, Caciulatul, Cernatesti, Go- 
gosiul, Mosna, Plesoiul, Pie- 
troaia, Predesti, Rachita, Raz- 
nicul, Seaca, Sopotul, Terpezita 
si Tiul. Resedin^a pi. este in 
com. Sopotul. 

Prin aceasta pi. trece : calea 
jude^eana Craiova-T.-Severin, ce 
trece prin com. : Breasta, Pre- 
desti si Raznicul ; Raznicul- 
Cernatesti si in fine, calea ju- 
de^eana Cernatesti-Tiul. 

Calea comunala Predesti-Car- 
penul, trece prin com. Pietroaia 
si Brabova^ul. Mai sunt caile co- 
munale : Mosna-Rachita, Rachi- 
ta - Caciulatul , Caciulatul - Vela. 
Calea comunala Argetoaia-Car- 
penul trece prin com. f iul, Gogo- 
siul si Seaca. Delacom. Gogosiul 
se desparte o cale comunala spre 
Sopotul; de aci una spre N. catre 
com. Raznicul si Cernatesti. De 
la $opot se lasa spre S. calea 
comunala spre com. BeJo{ul,spre 
com. Brabova si spre Pietroaia. 

In fine prin S. pi. trece 
calea jude^eana Craiova-Cetatea, 
trecind prin com. Terpezita. 

Dumbrava-Mare, trup de pd- 
dure, a statuluT, in intindere de 
35 hect, pendinte de com. Scor- 
{eni, pi. si jud. Prahova. 



Dumbrava-Marcu, pddurice, pe 

teritoriul satuluT Uricani, com. 
Miroslava, pi. Stavnicul, jud. 
Iasi. 

Dumbrava-Mare, deal, pe te- 
ritoriul satului Valeni, com. Vil- 
totesti, pi. Mijlocul, jud. Falciu. 

Dumbrava-Mica, trup de pd- 
dure, a. statuluf, in intindere de 
40 hect., pendinte de com, Scor- 
^eni, pi. si jud. Prahova, care, 
impreuna cu trupurile : Dum- 
brava-Mare (35 hect.), Runcul 
(60 hect.) si Plaiul (55 hect.), 
formeaza padurea Vatra-Manas- 
tirei-Mislea. 

Dumbrava-Neagra, p&durice, 
in intindere de 35 hect., jud. 
Botosani, pi. Stefanesti, com. 
Bobulesti. 

Dumbrava-Racovijei, trup de 
pddure a statuluT, in intindere 
de 80 hect, jud. Vilcea, plaiul 
Horezul, com. Racovi^a, care, 
impreuna cu trupul Gruiul (35 
hect.), formeaza padurea Raco- 
vi^a. 

Dumbrava-Ro§ie, sat, jude^ul 
Neam^u, plasa Piatra Muntele, 
comuna Vinatori-Dumbrava-Ro- 
sie. E asezat pe podisele si va- 
lea riulul Bistri^a, la 5 kil. de- 
parte de Piatra. 

In virtutea legei din 1864, 
acest sat a fost proectat sa for- 
meze comuna Impreuna cu sa- 
tele : Vadurile, Oantul, Agircia, 
Bitca, Cazaci, Gaburesti, Ma- 
licia, Ni^eni, Podoreni, Preluca 
si Secul ; dar fiind ca pana la 
1882, din numarul de 465 lo- 
cuitori improprietari^T, nu s'au 
stramutat aci de cit 51, facin- 
du-sl case de locuin^a, a ra- 
mas ca neconstituita acea co- 
muna, iar satul s'a alipit la co- 
muna Vinatori-Petrii, cu care a- 



Hosted by 



Google 



DUMBRAVA-R0S1E 



271 



DUMBRAVENI 



poi s'a unit formind o singura 
comuna sub numirea de Vina- 
tori-Dumbrava-Rosie. 

Are o populate de 91 fami- 
liT, sau 362 suflete : 181 bar- 
ba^i si 181 femei; 185 necasa- 
torip, 152 casatori^f, 24 vaduvf, 
1 divor^at. Stiu carte 40 per- 
soane, nu stiu 322. 

Sunt 70 contribuabilT. 

Vite sunt 370. 

Dumbrava-Ro§ie, trup de sat, 
in jud. Neamtu, pi. Piatra-Mun- 
tele, com. Calul-Iapa. Are o po- 
pula^iune de 149 suflete. Se mai 
numeste Dumbrava- Rosie-d.-j. 

Dumbrava-Ro^ie. Vezi Vina- 
tori-Dumbrava-Ro$ie, comuna, 
jud. Neamtu. 

Dumbrava-Ro^ie. Vezi Dum- 
brava, deal, jud. Iasi. 

Dumbrava-Ro§ie, pUdure. Vezi 
Dumbrava-Rosie,s., jud. Neamtu. 

Dumbrava - Ro§ie-de -Jos, sat, 
jud. Neamtu. Vezi Dumbrava-Ro- 
sie, din com. Calul-Iapa. 

Dumbrava-Ro§ie-de-Sus, sat, 
jud. Neamtu. Vezi Dumbrava- 
Rosie, sat, in com. Vinatori. 

Dumbrava-Savine§ti, padure, 
in com. Calul-Iapa, pi. Piatra- 
Muntele, jud. Neamtu, propri- 
etatea Statului. 

Dumbravei (Dealul-), deal, 
com. Brehuesti, pi. Siretul, jud. 
Botosani. 

Dumbravei (Dealul-), deal, pe 
teritoriul mosiei Vladeni, com. 
Fintinelele, jud. Botosani. 

Dumbravei (Dealul-), deal, in 
comuna $oldanesti, jude^ul Su- 
ceava. 



Dumbravei (Dealul-), deal, d'a- 
supra satuluf Valea-Seaca, din 
com. Pascani, jud. Suceava. Cu 
vre-o 40 an! in urma era aco- 
perit de o frumoasa dumbrava 
de stejar. 

Dumbravei (Piriul-), pirlu, jud. 
Botosani, izvoreste de linga 
schitul Oraseni, com. Cristesti, 
si se varsa in piriul Alghia, 
formind iazul Dumbrava. 

Dumbravei (Valea-), vale, com. 
Brehuesti, pi. Siretul, jud. Boto- 
to?ani. 

Dumbravei (Valea-), vale, in- 
tre Dealul-Dumbravei si Valea- 
Hriscanilor, pe mosia Vladeni, 
com. Fintinelele, pi. Siretul, 
jud. Botosani. 

Dumbravei (Valea-), izvor* in 
jud. Buzati, com. Vadul-Sore$ti; 
incepe din Dealul-Dumbravei 
si se scurge m valea Cloci^i. 

Dumbravanca, pddure, pe mo- 
sia Mitocul-Dragomire^ti, com. 
Adincata, pi. Berhometele, jud. 
Dorohoiu. 

Dumbravajul, deal, jud. Bacau, 
pi. Siretul-de-Sus, com. Berben- 
ceni, situat pe hotarul N. al 
jude^uluT, spre jud. Roman. 

Dumbrava^ul, piriti, jud. Bacau, 
pi. Siretul-de-Sus, com. Berben- 
ceni, care se scurge in piriul 
Odobul. 

Dumbraveaua, deal, com. Strim- 
beni, pi. Varbilaul, jud. Prahova. 

Dumbraveaua, vale, com. Coz- 
minele, platul Varbilaul, jud. 
Prahova. 

Dumbraveni, com. rur., m par- 
tea de S. a plasei Siretul, jud. 



Botosani. Se intinde pe valea 
Siretului, la E. ; pe valea Su- 
cevel, la V. ?i pe dealurile 
dintre Siret si Suceava. Tot 
teritoriul comuneJ e format din 
o singura mosie, Dumbraveni, 
avind urmatoarele sate: Dum- 
braveni, Salageri, Varatecul si 
Veresti. 

Suprafa^acomunei e de 15758 
hect, din can 12758 hect. ale 
proprietarului' si 3000 hect. ale 
locuitorilor. 

Are o populate de 97 1 familii, 
sau 4087 suflete carl locuesc 
in 822 case. 

Sunt 842 contribuabilT. 

Vite sunt: 1799 bol $i vaci, 
276 cai, 2647 oT, 6 capre si 
262 porcl. 

Are 1 velni^a care produce 
2920 hectol. spirt pe an. Sunt 
33 comercian^i; 30 meseria^i. 

Comuna e strabatuta de calea 
ferata Pa?cani-I{cani, linia prin- 
cipals, avind gara Veresti, de 
unde pleaca spre N. linia Ve- 
resti-Botosani, linie secundara ; 
apoi e strabatuta de soseaua 
jude^eana Botosani - Burdujeni 
pletruita si de soseaua vecinala 
Dumbraveni-Fintinelele. 

Budgetul comunel are la veni- 
turf 1 24 10 lei, 60 ban! si la 
cheltuelf 12397 leJ, 55 bani. 

Sunt 4 biserici, deservite de 
4 preop $i 5 cintare^i; 2 scoli 
de baeti, conduse de 2 inva- 
{atori si frecuentate de 158 
baep; 2 scott de fete, conduse 
de 2 inva^atoare si frecuentata 
de 70 fete. 

Numarul copiilor ce au etatea 
ceruta de lege pentru a urma 
scoala e de 1 80 bae^f si 1 20 fete. 

Dumbraveni, cdtun, in jud. Ar 
ges, pi. Galasesti; face parte 
din com. rur. Mozaceni. 

Dumbraveni, sat, in centrul co- 
munei Dumbraveni, pi. Siretul, 



Hosted by 



Google 



dumbrAveni 



272 



DUMBRAVIfA 



jud. Botosani, pe mosia Dum- 
braveni. Are 15758 hect. si o 
populate de 737 familii, sati 
2862 suflete. 

Are 2 bisericT si o capela la 
cimitir, deservite de 2 preo^i si 
2 cintarep ; o scoalS de bae^T, 
condusa de 1 inva^ator platit 
de stat si frecuentata de 104 
baepf ; o scoala de fete, con- 
dusa de o inva^atoare si fre- 
cuentata de 54 fete. 

Sunt 1 3 circiumt ; 29 comer- 
cianp si 23 meseriasT. 

In acest sat e resedin^a co- 
muneJ Dumbraveni. Acesta e 
satul eel mat mare si ma! po- 
pulat din pi. Siretul. 

Vite sunt: 828 boi si vacT, 
120 cai, 1204 01, 220 porcl, 8 
capre. 

Sunt 47 stupi cu albine. 

Legenda spune ca in locul 
comunei Dambraveni era o pa- 
dure numita Dumbrava, in mijlo- 
cul careia era un schit de ca- 
lugari, numit Trestioara si mai 
in urma Dumbravioara, care era 
pendinte de Manastirea Putna 
din Bucovina. Pu^inii locuitori 
ce s'au stabilit in Dumbravioara 
pe linga schit au fost numi^f 
Dumbraveni. Ma! tirziu s'au mai 
adunat si locuitorii din des- 
fiin^atul sat Rominesti, situat 
intre jumatate distant de la 
Dumbraveni la Siret cit si din sa- 
tul ce se zice ca era in stinga Si- 
retului, in fata podului de peste 
Siret de asta-zi, despre a careia 
existen^a dovedesc urmele unui 
cimitir si unei biserici, can se 
vad spre S. de pod. 

Dumbraveni, sat, in jud. Vas- 
luiu, pi. Racova, com. Pungesti, 
in partea de N. a tirgusoruluT 
Pungesti. E situat in fundul 
unei vai, pe un loc ripos, avind 
o intindere de 510 hect., pro- 
prietatea locuitorilor razesi, pe 
care sunt 42 hect. vii si livezi. 



Are o populate de 195 familii, 
sati 530 suflete. Locuitorii sunt 
razesi. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot si 1 eclesiarh; o scoala, 
intre^inuta de comuna, infiin^ata 
in anul 1887 si frecuentata de 
20 elevi. 

Vite sunt: 267 vite man cor- 
nute, 128 01, 13 capre, 22 cai 
si 27 rimatori. 

Locuitorii poseda: 22 plugurT, 
35 care cu boT si 5 carute cu 
cai; 200 stupi. 

Dumbraveni, piriu, ce curge 
prin comuna Dumbraveni si se 
varsa in girla izvoarelor Ro- 
minesti, jud. Botosani. 

Dumbraveni, vale, in jud. Vas- 
luiu, pi. Racova, com. Pungesti; 
se intinde intre doua dealuri 
de la N., facind o curba spre E. 

Dumbrave^ti, sat, cu 34 familiT, 
jud. Arges, pi. Pitesti ; face 
parte din com. rur. Draganul- 
Bascovel. 

Dumbrave^ti, sat, face parte 
din com. rur. Malaesti, pi. Var- 
bilaul, jud. Prahova. Are o po- 
pulate de 529 locuitori, 291 
barbati, 238 femei. Este aci o bi- 
serica care s'a zidit din temelie 
la anul 1882, cu ajutorul locui- 
torilor. 

Dumbrave^ti, sat, face parte din 
com. rur. Folesti-d.-j., pi. Ho 
rezul, jud. Vilcea. Locuitorii sai 
sunt mosneni. Cade in partea 
de N.-E. a comunei si este udat 
de valea SlatineT. 
Are o biserica. 

Dumbrave§tilor ( Dealul - ) , 
deal, jud. Vilcea. Vezi Porcilor 
(Culmea-), culme de munte. 

Dumbravile, trup de sat, in jud. 



Neamtu, pi. Piatra-Muntele, com. 
Bodesti-PrecisteT. Are o biseri- 
cu^a mica, caruia i se zice schit, 
si care facea parte dintre schitu- 
rile nesubven^ionate, intre^inute 
de particulan. 

Dumbravile, schit, in jud. Neam- 
tul. Vezi Dumbravile, trup de 
sat. 

Dumbravile, deal, linga schitul 
cu acelasi nume, in com. Bo- 
desti-PrecisteT, jud. Neam^. Este 
acoperit cu o mica padurice. 

Dumbravioara. Vezi Dumbra- 
veni, sat, in jud. Botosani. 

Dumbravi^a, sat, in jud. Mehe- 
din^i, pi. Ocolul.-d.-s.; ^ine de 
com. rur. Husnicioara; are 20 
de case. 

Dumbravi^a, catun, in jud. Putna, 
pi. Biliesti, com. Suraia, linga 
Siret. 

Are o popula^iune de 385 su- 
flete, can loeuese in 5 1 case. 
Este aci o biserica parohiala, cu 
hramul Sf. Hie. Copii in virsta 
de scoala sunt 26 (13 bae^i si 
13 fete), din can urmeaza 12 
(8 baepf si 4 fete) la scoalele 
din Suraia. 

Dumbravi^a, sat, pe mosia cu 
acelasi nume, com. Fintina-Mare, 
jud. Suceava. Se imparte m 
Dumbravi^a-d.-s. si Dumbravifa- 
d.-j. Are o populate de 144 
familii, sau 513 suflete (254 bar- 
bati si 259 femei), din carl 8 
jzraili^i. Sunt 135 case de lo- 
cuit. Vatra satului ocupa 25 
falci. Are o biserica, cu hramul 
Adormirea-Maicii-Domnului, zi- 
dita la 1865 de proprietarul G. 
Ghi^escu, deservita de 1 preot 
si 2 cintare^i si improprietarita 
cu 8 falci. Scoala din Fintina- 
Mare serva si acestu! sat. Mo- 



Hosted by 



Google 



DUMBRAVIfA 



273 



DUMENI 



sia e proprietatea doamnei Ma- 
ria G. Ghi^escu cu fiii. E in in- 
tindere de 1013 hect., din carl 
798 hect. cultivabile si 170 fi- 
na{. Impreuna cu eel din Pra- 
csia s'au improprietarit 47 pai- 
masl si 30 codasl, cu 265 falci 
60 prajini. 

DrumurT principale sunt : la 
Falticeni (9 kil.) si la Fintina- 
Mare (6 kil.). 

Dumbravija, parte din satul Ru- 
ginoasa, jud. Suceava. 

Dumbravi^a, deal, in partea de 
S.-E. a com. Cristesti, pi. Co- 
pula, jud. Botosani. E acoperit 
cu huceagun de padure. 

Dumbravi^a, deal, se intinde la 
N. com. Codaesti, pi. Mijlocul, 
jud. Vasluiu. 

Dumbravi^a, deal, la N. com. 
Bunesti, pi. Ocolul, jud. Vilcea. 
Are o dumbrava cu colnice pe ea. 

Dumbravi^a, deal, in com. Foles- 
ti-d.-j., pi. Horezul, jud. Vilcea. 

Dumbravi^a, lac, com. Motoci, 
pi. Ocolul, jud. Dolj. 

Dumbravi^a, mosie, in cuprin- 
sul teritorului com. Sendriceni, 
pi. Cosula, jud. Dorohoiu, in 
suprafa^a cam de 286 hect. Se 
afla situata in partea de N.-E. 
a comunei, peste Iezer, in tru- 
pul mosiei Buhaiul. 

Dumbravi^a, mo$ie, a statului, 
situata pe teritoriul comunei 
Suraia, pi. Biliesti, jud. Putna, 
fosta pendinte de Mitropolia din 
Iasi. Arendata in 1886 — 1896 
cu 25.000 lei anual, pe cind pe 
periodul 1876 — S6 a fost cu 
17.770 lei. Se numeste ast-fel 
de la dumbrava ce se afla pe 
teritoriul el. Aceasta mosie a 



fost parcelata si vinduta locu- 
itorilor, in loturi. Intinderea cul- 
ture!: 1456 hectare 2865 aril; 
intinderea vinduta : 800 hect. 
7495 aril; din partea vinduta 
sunt: 341 hect. 9052 aril za- 
voae ; 23 hect. 7606 aril bunuri 
mid; 3.3100 drumuri; 60.5621 
loc cedat Ministerulut de Rezbel 
in 1 89 1, pentru cazarme si tir. 

Dumbravi^a, pftdure, jud. Bacaii, 
pi. Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul 
com. Tirgul-Valea-Rea. 

Dumbravi^a, padure, pe mosia 
Pasatul, com. Buda, pi. Her^a, 
jud. Dorohoiu. 

Dumbravija, padure, a statului, 
pe teritoriul mosiei cu acelasl 
nume, jud. Putna. Se imparte in 
2 cantoane : Cotul-Putnel, in in- 
tindere de 100 hect. si Cotul-Si- 
retulul, in intindere de 81 hect. 

Dumbravi^a, padure particular^ 
s lpusaregimului silvic, pendinte 
de com. Folesti-d.-j., jud. Vil- 
cea, plaiul Horezul. 

Dumbravi^a, piriu, care izvo- 
reste din lacul Casasi, jud. Su- 
ceava ; formeaza iazul proprieta- 
tei din satul Ruginoasa (gradi- 
na palatului lut Cuza-Voda); 
dupa ce a primit din stinga piriul 
Radiul, a format lacurile Cris- 
tea-Marcov si Dumitru al-Pe- 
trel, a primit din dreapta pe 
piriul Bugioaia si a format la- 
cul Batoagele, trece in comuna 
Helestieni, din jud. Roman si 
se varsa in Siret. 

Dumbravi^a-de-Jos. Vezi satul 
Dumbravi^a, jud. Suceava. 

Dumbravi^a-de-Sus. Vezi satul 
Dumbravifa, jud. Suceava. 

Dumbravoaia, vale, in jude- 



{ul Buzau, comuna Grabicina; in- 
cepe din padurea Bocul si se 
scurge in Valea-Grabicinel. 

Dumea, virf de munte, jud. Ba- 
cau, pi. Tazlaul-d.-s., situata pe 
hotarul comunelor Schitul-Fru- 
moasa si Basesti si care face 
parte din sira dealurilor ce des- 
part cele doua Tazlaurl. 

Dumea sau Dumia, pftdure, in 
jud. Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., com. 
Basesti, de pe mosia Sudasi, in 
intindere de aproape 150 hect. 
Proprietar este Episcopul de Bu- 
zau, Dionisie Climescu. In a- 
ceasta padure domina bradul. 
Este supusa regimului silvic. 

Dumeanul, iae, pe mosia Du- 
meni, jud. Dorohoiu, pi. Prutul- 
d.-s., com. Cordareni. 

Dumeni, sat, pe mosia cu ace- 
celasi nume, jud. Dorohoiu, pi. 
Prutul-d.-s., com. Cordareni, cu 
o populate de 155 fam., sau 
777 sufl. 

Proprietatea mosiei este a e- 
rezilor defunctulul I. Balasino- 
vicl. Biserica, cu hramul Sf. Ghe- 
orghe, deservita de 1 preot, 2 
cintare^T si 1 palamar, este mica, 
facuta din lemn, in anul 1700, 
de catre sateni. 

Satenii improprietarifl au 516 
hect., 31 aril pamint; iar pro- 
prietatea mosiei, 1026 hect., 99 
aril. Iazurl sunt 2, din can eel 
mal intins de 4 hect., 30 aril e 
nutnit al-Donicioaei. Vie este in 
marime de 2 pogoane. Piriul ce 
trece pe hotarul mosiei este 
Ibaneasa, pe care se afla si 
iazul. 

Drumurile principale sunt : 
acel de la Cordareni, $ipoteni, 
pe la Cracalia la Dorohoiu; a- 
celde la Liveni-Sofianu, prin Du- 
meni la Corlateni si Vladeni. 

Hotarele mosiei sunt : cu Bros. 



:>yr,'J3. y.<fele l)ic(i.onar Utograiic Vol. III. 



35 



Hosted by 



Google 



DUMESTI 



274 



DUMEST1-MARI-N0I 



cau^i, Carasa, Cordare ri, Iba 
neasa si Vircoliciui. 

Dumesti, com. rur., in partea 
de V. a plasei Fundurile, jud. 
Vasluiu, la 42 kil. de orasul 
Vasluiu si 12 kil. de Negresti, 
resedin^a plase!, situata pe un 
teren accidental prezentind dea- 
lun si vSi. 

E formata din satele Dumesti- 
MarT sau Not, Dumesti-Vechi, 
Iezerul, Armaseni, Tibanesti, 
Buhli si Schinetea, pe o supra- 
prafa^a de 7260 hect, din can 
3057 padure si 15 hect. vie ale 
proprietateT, iar 133 1 hect. sunt 
ale locuitorilor. 

Are o populate de 448 fam. 
sau 2017 suflete. 

Aceasta comuna este straba 
tuta in toata intinderea el de 
calea jude^eana Vasluiii-Roman. 
E udata de riul Birlad, care iz- 
voreste din com. Giurgeni, jud. 
Roman si intra in comuna pe 
la N.-V., o strabate de alungul, 
apoi trece prin partea de E. 
ia com. Todiresti, dupa ce pri- 
meste urmatoarele pirate: Gir- 
bova^ul, cu afluen^tf fibanesri, 
si Armasoaia ; piriul Ringoaia, 
Schinetea, Gaurencet cu afluen^iT 
Jigorancel, Glodencei si Petresti ; 
Piriul-Impu^itei si Valea-Mare ; 
piriul Chetrosul si Iezerul. 

In comuna sunt 3 biserici, de- 
servite de 2 preop si 3 cinta- 
reflf; 2 scoli, uaa de baie^T si 
una de fete; 5 circiume. Co- 
merciul se face de 7 persoane. 

Vite : 1976 vite mart cornute, 
290801, 164 cat si 22 1 rimatorl. 

Budgetul comunet e de 4379 
lei la venituri si de 4099 lei la 
cheltuell. 

Locuitoril poseda: 203 plu- 
gurt si 152 care cu boi, 4 pi 1- 
gurl si 10 carafe cu cat; 550 
st-ipT cu albine. 

Dume^ti, deal, desparte satul 



Dumesti-Marl de Dumesti-Mici, 
jud. Iasi, pi. Cirligatura, com. 
Pausesti. 

Dume§ti, iaz, in margin ea satu- 
lui Dumesti-Man, jud. Iasi, pi. 
Cirligatura, com. Pausesti. Con- 
fine peste. 

Dume§ti-Mari, sat, jud. Iasi, pi. 
Cirligatura, com. Pausesti, care, 
impreuna cu Dumesti-Mici, for- 
meazaunsingurtrup. E situat pe 
costisa si podisul dealului cu 
acelasi nume. Se zice ca aceste 
sate si-au luat numele dela niste 
locuiton razest, de pe timpul luT 
Stefan- Voda-cel-Mare, carl aveau 
diferite insarcinan la Curte, pre- 
cum : cu purtarea goanelor la 
vinatori,cu caratul productelor si 
alemnelorlaCurtea Domneasca, 
dela care imprejurare se numeau 
oameni domnesti, numindu-se 
si satul Domnesti, mat tirziu 
Dumesti. Are o suprafafa cam 
de 2574 hect. si o populate de 
121 fam. sau 570 suflete. In 
satul Dumnesti-Mari este o bi- 
setica zidita la 1802 de fostul 
proprietar Pascanu, deservita de 
1 preot, 1 cintaref si 1 eclesiarh. 
Numarul vitelor din ambele 
sate e de 894 capete, din carl : 
440 vite marl cornute, 60 caT. 
293 01 si in rimatori. 

Dume§ti-Mari-Noi, sat si rese- 
dinfa com. Dumesti, pi. Funduri, 
jud. Vasluiu, situat pecoasta des- 
pre S. a Deaiului-BisericeT ; nu- 
mele si la luat de la satul Du- 
mesti-VechT. 

A^e o suprafafade 4828 hect., 
din carl 2302 hect. padure, cu 
2 hect. vie ale proprietafei, 
iar 319 hect. ale locuitorilor. 
Are o populate de 266 fam. 
sau 1 139 suflete. 

Sunt doua biserici, una pe 
vale, linga calea judefeana Va- 
sluiti-Romai, fac ita la 1858 de 



Epitropia Spitalelor Sf. Spiridon 
din Iasi, careia ii aparfine 
mosia ; a doua biserica, pe 
deal, e stramutata la 18 13 din 
satul Dumesti-Vechi. Legenda 
spune ca biserica aceasta a fost 
facuta de un calugar. Pe timpul 
cind s'ati asezat aici locuitoril 
RusT, veniti din Bucovina, biserica 
era facuta in padure si avea doua 
chiliT imprejur .De asemenea se 
spune ca la Pietroasa sau Padure- 
tul spre E. de satul Dumesti-Man, 
linga calea judeteana Vasluiu-Ro- 
man, a fost sat cu biserica, ale 
caruia urme se vad si pana as- 
tazT. Biserica din acel sat se 
zice ca a fost facuta de un cio- 
ban numit Petru, de la care a 
ramas si numele locului de 
Pietrosul (Pietroasa). Pe coasta 
Dealului-Bisericei, aproape de 
piriul Schinetea, in partea despre 
N. a fost de asemenea sat si 
biserica, ale caror urme se vad 
si astazT. La Hodorani, spre 
N.-E. de Dumesti, a fost sat 
fara biserica, ale careia urme se 
cunosc. 

In partea de E, a satuiui Du- 
desti, pe ses, se spune ca a fost 

velnifa si un iaz a unei 
numite Iordachioaia, si in par- 
tea despre V. a Dumestilor 
a fost moara si iaz a unei suroria 
Iordachioaei, numitaGinduleasa, 
care surori au donat mosia 
SpitaluluT Sf. Spiridon din Iasi. 
Spre N.-V. de Dumesti, pe 
coasta de E. a dealului Rin- 
goaia, a fost sat cu numele 
Ringoaia, ale caruia urme se 
vad si asta-zi. 

Bisericile sunt deservite de 

1 preot si 2 cintarefi. Se mai 
afla 2 scoli, una de baefi, in- 
fiintata in anul 1 866, frecuentata 
de 36 elevi, si una de fete, 
frecuentata de 13 eleve. 

Sunt 3 circiumi. Vite : 1 100 
vite marl cornute, 1400 01, no 
cat si 104 rimaton. 



Hosted by 



Google 



DUMESTI-MICI 



275 



DUMITRESTI 



Locuitorii poseda: i6oplugur! 
si ioo care cu boi, 4 pluguri si 
5 c&ru{e cu cat. Sunt 400 stupT 
cu albine. 

Dume^ti-Mici. Vezt Dumesti- 
Marl, jud. Iasi, pi. Cirligatura, 
com. Pausesti. 

Dume§ti-Vechl, sat, in partea 
de S.-E. a com. Dumesti, pi. 
FundurT, jud. Vasluiu. E situat 
pe coasta de E. a dealului Ciu- 
rubucul, si pe cea de V. a Dea- 
lului -Vaei-Mari. 

Are o suprafa^a de 275 hect., 
din can 2 hect. vie ; o popu- 
late de 93 familii, sau 331 su- 
flete. 

Urmele unui cimitir arata ca 
din vechime a fost aci o bise- 
rica, pe care a stramutat-o unui 
numit Raducanu, in satul Du- 
mesti-Marl. 

Este o circiuma. 

Vite: 289 vite marl cornute, 
200 01, 27 cai si 40 rimatorl. 

Locuitorii poseda : 4 pluguri 
si 6 care cu boi, 2 carute cu 
cai; 20 stupi cu albine. 

Mosia acestui sat este pro- 
prietatea Epitropiei Sf. Spiri- 
don din Iasi. 

Dumia. VezI Dumea, jud. Ba- 
cau. 

Dumicu^ul, piriias, ce izvoreste 
din muntele Fundul-Chinuseu- 
lui, jud. Putna; uda comuna 
Soveja si merge de se varsa in 
Susi^a. 

Dumitrana, sat, face parte din 
com. rur. Magurelele, jud. Ufov, 
pi. Sabarul. Se intinde pe o su- 
prafa^a de 155 hect., cu o po- 
pulate de 301 locuitorl. 

Proprietatea e a locuitoriior, 
carl cultiva 125 hect., restul 
fund sterp, izlaz si vie. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 



Treime, deservita de 1 preot si 
1 cintare^. Comerciul se face 
de I circiumar. 

Numarul vitelor marl e de 
223 si al celor mid de 50. 

Are o scoala, frecuentata de 
12 elevl si 2 eleve, cu intre^i- 
nerea c&reia jude^ul si comuna 
cheltuesc anual 1352 lei. 

Dumitrei, mahala, numita si Ma- 
halaua-Dumitrei, in com. rur. 
rur. Almajelul, pi. Cimpul, jud. 
Mehedin^i. 

Dumitreni, sat, in jud. R.-S&rat, 
pi. Marginea-d.-s., c&t. com. Slo- 
bozia-Cior£sti. Si-a luat numele 
de la mo$ia Dumitresti. Este 
asezat in partea de V. a com., 
pe malul drept al riulul Rimna, 
la 2 l \>2 kil. spre S.-V. de cat. 
de resedin^a, Ciorasti. 

Dumitresti, com. rur., pi. Oltul- 
d.-j., jud. Olt. E compusa din 
3 cat. : Dumitresti, Poganui si 
Verguleasa, cu o popula^iune 
de 526 familii sau 3690 suflete 
(2010 barbatf si 1680 femei), in 
care intra si 10 familii f iganl. 
Sunt 550 contribuabilT, 464 case 
si 2 bordee de locuit. 

E situata pe Valea-Oltulul, 
la 30 kil. departe de capital a ju- 
detulul si la29kil.de resedin^a 
plasei, asa caaceasta com., dupa 
noua organizare, se afla la capul 
de N. al pi. de care {ine, si la 2 
kil. departe de resedin^a celel- 
Talte plasT. 

Dumitresti, c&tunul, se ma! 
numeste si Draculesti si Ionesti, 
iar Poganui se mat numeste si 
Olari. 

In com. sunt 4 bisericl: una 
in cat. Dumitresti, doua in Po- 
ganui si o alta in cat. Vergu- 
leasa. Cea din Dumitresti e mare 
si de zid;cele din Poganui sunt 
de lemn. Aceste bisericl sunt de- 
servite de 4 preo^T, platip de lo- 



cuitor! si din budgetul comu- 
neT. 

Vite sunt: 15 cai, 12 epe, 200 
boi, 45 vacT, 250 01 si 210 ri- 
m&torl. 

Locuitorii din c&t. Dumitresti 
si Verguleasa, in numcir de 267, 
s'au impropriet&rit dupa legea 
rural&, cind li s'au dat 850 hect. 
pamint arabil, afar& de locurile 
de case si gr&dinl, pe mosiile 
d-lor proprietarl Mihail Xanto, 
D. Zisu, etc. ; iar ceT din c&t. 
Poganui sunt mosnenl. 

Comuna are cam 2720 hect. 
cu izlaz cu tot $coala s'a in- 
fiin^at in 1883; cl&direa e bun£ 
si e proprietatea comuneT, zi- 
dita cu spesele proprietarulul 
Nicolae M. Xanto si daruita co- 
muneT. Carte a inceput sa se 
inve^e aci cam de la 1 848. Scoala 
se frecuenta de 80 elevl (68 b. 
si 12 f.) din numarul de 142 
(99 b. si 43 f.) in virsta de 
scoala. Cu intre^inerea el sta- 
tul cheltueste anual 1404 lei. 
Stiu carte 166 b&rbapf si 3 fe- 
me!. 

Comerciul se face de 9 cir- 
ciumar!. 

Veniturile comuneT, dupa ul- 
timul budget, sunt de 3704 lei, 
40 ban! si cheltuelile de 2581 
lei, 50 ban!. 

In com. se afla o singura so- 
sea comunala ce vine de la Sla- 
tina. Movile nu se g&sesc in a- 
ceasta com., de cit numal cele 
mid, car! despart mosiile una 
de alta. Dealurl sunt : Piscul-cu- 
Bozil, Piscul-Lambel, Piscul-lul- 
Durca, Piscul-cel-Inalt si Piscul- 
$albocul. Piscul-cu-Bozil cade 
spre N. de com. ; Piscul-Lambel 
si Piscul-luT-Durca catre E., Pis- 
cul-cel-Inalt si ^albocui c&tre S. 
Spre E. de com. sunt : Poiana- 
Golei, Poiana-Popei, cu-Macri- 
sul si Ar^&risul. Ele sunt des- 
tinate p&sunatulul vitelor. 

E udata de Valea-OltuluT si de 



Hosted by 



Google 



DUMITRESTI 



276 



DUMLTRESTI 



valcelele : Surduiul, Stupineaua, 
Ranoaica, Valea-$erbanesti, A- 
dincata si Valea-Poptf. Semar 
gineste cu comunele: Cucuie^i 
la N., Vulturesti la S., Urluia- 
sca si Ib&nesti la V. si jad. 
Vilcea la E. 

Dumitresti, com. rur., in jud. 
R.-Sarat, plaiul RJmnicul, pe 
ambele malur! ale riulul R.-Sarat. 
Inainte senumeaPoenu;a,Blidari, 
BSlalal. 

Este asezata. in partea de 
V. a jude^ulul, la 27 kit. spre N.- 
V. de orasul Rimnicul-Sarat si 
in partea de N. a plaiului, a 
caruT resedin^a este Comunele in- 
vecinate sunt Chiojdeni, la 4 kil. ; 
Buda si D&nulesti la 12 kil. 

Se margineste la E. cu mosia 
Pl&inesti si comuna Danulesti, 
de care se desparte prin riui 
Rimnicul si Dealul-Turcule^ului ; 
la S., cu Buda, despcLr^t prin 
culmea Cat£u^u1, la V. cu Chioj- 
deni, desp&r£ita prin dealul 
Chiojdenilor; la N. cu mosia 
statului Pe^eticul si com. Dealul- 
Lung, desparfita prin dealul 
Tinosul. 

Este o comuna din regiunea 
mun^ilor. Este brazdata la V. de 
culmea Lupan, Pate-Rau, Cum- 
leia, Stilpul; la E., de dealurile 
Turcule^ul, Peleticul, L&stuni, 
Streaja, Siminoc; laS., de Goru- 
nul, Blanarul si de o mul^ime de 
vai, ca : Motnaul, Lastuni, Strim- 
ba, Cali^a, Dumitresti, Groapa- 
Mare, etc. 

Riuri numeroase o uda ; prin- 
cipalele sunt : Rimnicul-Sarat, la 
S. ; afluentul sau Motn&ul prin 
mijloc, si piraiele Olandra, Ros- 
cari, Siminocul la E. ; Corbul, 
N&m&loasa , la V. ; Lastuni , 
Cali^a, Strimba, la N. ; Talpa, 
Trestia, Viforita si Ghidighiul, 
la S. Are 2 iazuri pe Motn£u : 
Ignat-Dinul si Buzatul ; mat are 
2 mici lacuri: Balal&ul $i Ros- 



cari, chiar in vatra comunei ; 
apoi 38 pu{ur! (5 — 10 m. ad.) 
si 102 fintini (1 — 3 m. ad.). 

Catunele cari compun com. 
sunt : Dumitresti-de-Jos, rese- 
din^a, la S. ; Dumitresti-de-Sus 
la N. : Biidari, Poeni^a, Las- 
tuni, tot la N. ; Bicesti-de-Sus 
si Bicesti-de-Jos, la E. si S. 

Suprata^a com. e de 8000 
hect. ; din can 112 hect. vatra 
comunei, 3492 hect. ale locui- 
torilor si 4400 hect. ale pro- 
prieta^ii private. 

Comuna are 11 00 hect. ara- 
bile, 1200 hect. imas, 4168 hect. 
padure, JO hect. vii, 1050 hect. 
fmete, 300 hect. neproductiv. 

Are o populate de 655 fa- 
milii, sau 2681 suflete : 1376 
barbae, 1305 feme! ; 1330 ca- 
satoripf, 1251 necasatoriti, 100 
vaduvT. Stiu carte 264. 

Locuttorii au 164 plugurT; 
4187 capete de vite, din can: 
828 boT, 1 105 vacT, 30 cat, 51 I 
epe, 6 magari, 786 01, 152 ca- j 
pre, 1229 rimaton. Acise afla : 
1 moara cu aburi, 1 piva, 7 mori 
de apa; 1 potcovar, 1 timplar, 
5 macelari, 1 boiangiu, 4 ciz- 
mari, 5 dogari si 3 brutari. 
Transportul se face prin gara 
Sihlea, la 18 kil. spre E. Sunt 
29 comerciantt, dintre can 7 
bacani si 9 circiumari. 

Biserici sunt 3 : una, in ca- 
tunul Dumitresti-d.-s. ; cuhramul 
Sf. Dumitru, ziditS la 1829 de 
locuitorT, deservita de 1 preot, 1 
cintare^ si 1 paracliser ; a doua, 
in cat, Bicesti-d.-s., cu hramul 
Sf. Dumitru, zidita in 1848 de 
locuitori, deservita* de 1 preot si 
1 paracliser ; a treia, in catunul 
Lclstuni, cu hramul Sf. Vasile, zi- 
dita in 1868 de Vasile Haidu- 
cescu (din Timboesti), cu locui- 
torii, are 17 pogoane pamint 
si este deservita de 1 preot si 1 
paracliser. 

Sunt 2 scoli fondate in 1893 



de comuna : una de baep, con- 
dusa de 1 inva^ator si frecuen- 
tata* de 245 elevi si una de 
fete condusa de o inva^atoare 
si frecuentata de 219 eleve. 

Caile de comunica^ie sunt : 
soseauajude^eanaRimnicul-Jitia, 
ce trece prin comuna ; sosea- 
ua Cucul (Plaine^ti) Dumitresti; 
spre Danulesti ; spre Dealul- 
Lung. 

Veniturile com. sunt de 7086 
Id si cheltuelile de 6004 lei, 
86 bani. 

Sunt 683 contribuabili. 

Dumitresti, sat, jud. Arges, pi. 
Pitesti, pendinte de com. rur. 
Hin^esti-Zmeura. 

Dumitresti, sat, face parte din 
com. rur. cu acelasi nume, jud. 
Olt, pi Oltul-d.-j. Are o popu- 
la^iune de 1430 sufl. Aci e o 
biserica cu urmatoarea inscrip- 
^iune: 

<Doamne, cela ce cu puterea Ta pros- 
l&vestt pe cei ce iubesc podoaba casei 
Tale si locasul MHrireT Tale, primeste si 
acest sfiat locas al taTi, care intru cins- 
tea si slava Sfintet Adonnirt a Precis- 
iei s'a zidit din lemelie ue Domnia-lut 
Jupin Rizea Sp&tarul la anui 1608 si 
trecind o sumS de vreme si stricindu-se 
la aceastS Sfinta" biserici toate lucru- 
rile, iar v^zind Domnia lut Paharnicul 
Const. Ol&nescu, stSpinul mosiei c^ din 
toate lucrurile s'aii prap^dit si vrtnd s^ 
tmpodobeasc^ sfinta biserica aii mere- 
metisit-o de iznoav£, in zilele lumina- 
tului nostru Domn Alexandru Ghica 
Voevod, fiind Episcop Kir Ilarion, la 
anul 1836*. 

Dumitresti, sat, in partea de 
N.-V. a com. Poiana-CirnuluT, 
jud. Vasluiu, pi. Crasna, asezat 
pe valea si malul drept al pi- 
riului Vasluie^ul, in marginea so- 
selei na^ionale Vasluiu-Iasi, pe 
o suprafa^a de 202 hect., din 
can 120 hect., cu 62 hect., pa- 
dure ale proprieta^ei, iar 83 ale 
locuitorilor. Are o populatiune 



Hosted by 



Google 



DUMITRESTI 



277 



DUNAREA 



de 30 fam. sau 144 sufl., carl 
se ocupa cu agricultura si cres- 
terea vitelor. 

Vite: 60 vite man cornute, 
8 01, 10 cai si 20 rimatori. 

Locuitorii poseda: 6 pluguri 
si 20 care cu boT, 1 caruta cu 
cat; 10 stupi cu albine. 

Dumitresti, deal, in raionul com. 
Dumitresti, jud. Oit, pi. Oitul-d.- 
j., pe care se cultiva 15 hect. vie. 

Dumitresti, culme de munte, in 
jud. R.-Sarat, pi. Rimnicui, com. 
Dumitresti; se desface din Cul- 
mea-Lupanuhn ; brazdeaza par- 
tea de N. a com. ; se intinde 
printre piraiele Dumitresti si 
Motnaul si se sfirseste brusc in 
riul Motnaul ; e acoperita cu pa- 
duri si pasuni. 

Dumitresti, culme de munte, in 
jud. R.-Sarat, pi. Rimnicui, com. 
Dumitresti ; se desface din Dea- 
lul-Chiojdenilor ; se intinde spre 
E. ; brazdeaza partea de V. a 
com. ; e acoperita cu padun si 
cu pasuni, iar vara se fac aci 
stine de 01. 

Dumitresti, loc izolat, in jud. 
Buzau, com. Fin^esti, pe dru- 
mul Buzaului; servea ca limita 
intre com. Tohani si Fintesti. 

Dumitresti, piriU, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Rimnicui, com. Dumi- 
tresti ; izvoreste din Culmea-Lu- 
panuluT ; curge de-alungul dea- 
lului Dumitresti; uda partea de 
N. a com. ; trece prin cat. Du- 
mitresti-d.-s., si se varsa in riul 
Motnaul, pe dreapta luT. 

Dumitresti-de-Jos, sat, in jud. 
R.-Sarat, pi. Rimnicui, este cat. 
de resedin^a al com. Dumitresti ; 
inainte se numea si Blidare, Po- 
eni^a si Roscari ; este asezat in 
partea de S. a com., pe malul 



sting al riului R.-Sarat si la gura 
riului Motnaul ; are 230 hect. 
intindere, cu o popula^iune de 
59 familtf sau 271 suflete, din 
carl 83 contribuabill ; aci sunt 
scolile comunei. 

Dumitresti-de-Sus, sat, in jud. 
R.-Sarat, plaiul Rimnicui, cStunul 
com. Dumitresti ; inainte se 
numea Baialai-de-Motnau, de la 
o familie mare de mosnenl, B&« 
lalaii, ce aveau aceste locuri ; 
este asezat in mijlocul com., 
pe riul Motnaul, la 3 kil. spre 
N. de catunui de resedinta; 
are 11 10 hect. intindere, cu o 
popula^iune de 65 familii, sau 
270 suflete; din -cart 38 con- 
tribuabill. Stiu carte 4ipersoane; 
are o biserica. 

Dumitresti- Gala^ei. (Vezi Car- 
pi^ii, sat). 

Dumitrestilor (Valea-), piriti, 
in plaiul Rimnicui, com. Dumi- 
tresti, jud. R.-Sarat ; izvoreste 
din culmea Lupan ; brazdeaza 
partea de N. a com. ; uda intru 
cit-va catunui Dumitresti-de-Sus, 
si se varsa in riul Motnaul, dupa 
un curs repede de 4 kil. 

Dumitroaia, balta, pe teritoriul 
com. Brehuesti, pi. Siretul, jud. 
Botosani, pe sesul Siretului. 

Dumitru (Piriul-lui-), piriias, 
pe mosia TarcauluT, pi. Bistri^a, 
jud. Neam^u. Izvoreste din ra- 
mura muntelui Tarcaul (coastele 
despre V.) , curge paralel cu 
ramura numita a-lui-Chirilci si 
se varsa pe partea dreapta a 
piriului Tarcaul, pu^in mal in 
susul schitului Tarcaul. 

Dumitru (Valea-lui-), vale, iz- 
voreste din Virful-Clabucetulul si 
se varsa in piriul TeleajeneluT, in 
raionul com. M&neciul-Ungureni, 



jude^ul Prahova, plasa Telea- 
jenul. 

Dumitru-Stoian (Lacul-lui-), 

lac, jud. Dolj, pi. Cimpul, com. 
Ciuperceni, face parte din balta 
Mancini^a. 

Dumnezeul, deal, eel mai mare 
din comuna Movileni si chiar 
din pi. Copoul, jud. Iasi. Din 
cauza inaltimei sale oamenil i-a 
datnumele deDumnezeu. Tot in 
privin^a numirei, legenda spune 
ca, intr'o diminea^a, s'ar fi arStat 
o vedenie alba, pe care oamenii 
au luat-o drept Dumnezeu, si de a- 
tuncJ au dat acest nume dealulul. 
De asupra \w\ se intinde un 
podis bogat in pasune si pe 
care se cultiva mult papusoiul. 

Dumucultul, deal, in jud. Me- 
hedin^i, pi. Cerna, o ramura a 
muntelui Domocletul, ce ^ine 
acum de Austro-Ungaria. 

Dumule^ul-Mare, piriu, in jud. 
Mehedin^i, pi. Ocolul-d.-s., pe 
teritoriul com. rur. Malova^ul. 

Dunafului (Magura-), magura, 
la S.-V. de com. Putineiul, jud. 
Teleorman, spre valceaua cu 
acelasi nume. 

Dunafului (Valceaua-), valcea, 
incepe de la S. com. Putineiul 
si apuca printre drumurile dintre 
com. Bogdana si Dracea, jud. 
Teleorman. 

Dunarea, fluviU, care uda partea 
de S. a 0rei ; ia obirsia sa din 
marele ducat de Baden, in vilce- 
lele Padurel-Negre (Schwartz- 
wald), catre 6° de long. E. si 
dupa ce traverseaza Europa de la 
V. la E. se varsa in M.-Neagra 
catre 28 ° de long. E. 

Cursul Dunftret. — Dintre toa- 
te fluviile Europei, Dunarea este 



Hosted by 



Google 



dunArea 



278 



DUNAREA 



eel mai mult inconjurat de 
munflf, care o formeaza adesea sa 
se strecoare prin defileurl lungi 
si inguste, sau sa treacapelinga 
maluri inalte si stincoase. Acesti 
munp, inchizind basinulfluviului 
pe partea dreapta, sunt: aceia ai 
Padurei-Negre, Alpif-Suabi, Al- 
pii-Rhetici, CarnicI si Iulieni, 
platoul Carstului, Alpii-Dina- 
rici' sau Ilirieni, Platoul-Mcesiei, 
si Balcanii ; iara pe partea stin- 
gasunt : mun^ilJura-Franconieni, 
Fichtel-Gebirge, munfii Bohe- 
miel, mun^it Sude^i, Gesenkerge- 
birge, Carpa^ii Ungarieisuperioa- 
re si inal^imile dintre Nistru si 
Prut. D'aceea, cursulDunaref es- 
te foarte curios ; curgeprinmari 
ocoluri, naste sute de insule, for- 
meaza la coastele sale o mutyime 
de lacuri ; dupa un parcurs de 
2800 kil. se varsa in M.-Neagra, 
prin trei gun principale. 

In tot cursul sau superior, 
Dunarea este un mic riu lini- 
stit format din douariule^e: Bri 
gah si Bregah, sau Brieg si 
Breg, ce izvoresc din mun^ii 
Schwartzwald (Padurea-Neagra); 
primul, izvoreste mai la 1000 
m. deasupra nivelului maril si 
mai la N. de vestitul loc de 
pelerinagiu pe muntele Try berg, 
iar al doilea, la V. de acest 
munte si de la o inal^ime de 
1 125 m. de asupra nivelului 
mariT. Ele se impreuna mai jos 
deoraselulDonaueschingen, chiar 
in gradina castelului cu acelasT 
nume, aflat la o inal^ime de 66j 
m. de asupra nivelului marii. 
Din acest loc intrunite, Duna- 
rea porneste purtind cusinenu- 
mirea germanaZ^^/^^indreptin- 
du-sespre S.-E. pana la Geissin- 
genjiar de acoloia direc^ia deN. 
E. si merge printr'un git format 
de mun^il Suabiel intr'un defi 
leu strimt, care se prelungeste 
pana la Sigmaringen, capitala 
principatuluf de Hohenzolern, 



leaganul dinastiei domnitoare a 
Regatului Romin. Mai jos de 
aci, la localitateaScheer, Duna- 
rea ese din strimtoarea mun^i- 
lor Jura si curge la poalele lor, 
pana la Ulm, de unde, dupa ce 
primeste riul Blau, ese din Re- 
gatul Wtirtembergului si da in 
acela al Bavariei, unde, la 2 kil., 
primeste riul Iller, primul aflu- 
ent ce-i vine din Alpi. De aci, 
fluviul constitue o mare artera 
de comunica^ie a Germaniei de 
S., cu o largime de 75 m. si 
o adincime mijlocie de un metru. 
De la Passau, unde fluviul are o 
largime de 210 m. si pana la 
Engelhardszelt, curge intre Ger- 
mania de S. si Austria; iar de 
la aceasta localitate curge nu- 
maipe teritoriul Austriac ; scalda 
Viena, Pressburgul si intrind in 
Ungaria, o ia spre S. pentru a 
scalda Buda-Pesta si dupa ce 
primeste Drava, Dunarea co- 
teste spre S.-E. indreptindu-se 
spre Belgrad, capitala Serbiei, 
desparte apoi aceasta {ara de 
Austria pe la S. BanatuluT Te- 
misanel. De la Palanca-Noua, 
Dunarea paraseste cimpia si 
strapunge masivul Carpa^ilor 
pentru a intra in Rominia, pe la 
Virciorova. 

De aci in intindere de 900 
kil. cit scalds teritoriul S. al 
Rominiei, Dunarea isi schimba 
de maif multe ori directia cur- 
sului sau ; asa, incepind de la 
Virciorova, ia directia spre S.- 
E. pana la satul Corbul, unde 
formeaza insula Corbul, se in- 
toarce brusc spre V. pana la 
Brza-Palanca, de aci iarasif spre 
S.-E. pana la Cetate, unde se 
intoarce spre S. pana mai ia 
deal de Calafat. De la Calafat 
pana la Arcer-Palanca, Dunarea 
face un cot pronun^at cu con- 
cavitatea catre Rominia ; iar de 
la Arcer-Palanca pana la Sis- 
tov, directia sa generala este 



V.-S -V., pe o lungime de 200 
kil. De la Sistov pana la Silis- 
tra, cursul Dunarei se in dreapta 
spre N.-E. Ajunsa ceva mai jos 
de Silistra si impedicata fund 
de sttneele malului Dobrogean, 
Dunarea se indreapta spre N., 
bifurcindu-se in fa^a orasulu! 
Calarasi pe punctul numit Gu- 
ra-Borcei, in doua marl brate : 
spre N.-V. Borcea, cu trei alte 
canale : Jirtaul, intre catunele 
Magureni si Cadina ; Malcova- 
ful, intre silistea Tramsani si 
catunul Cioroiu si Riu/, care lea- 
ga Borcea cu Dunarea la So- 
cariciu ; spre N.-E. se intinde 
Dunarea propriu zisa, formind 
o mult'ime de alte brate carl 
dau nastere la ostroave in tot 
cursul el pana la unirea cu Bor- 
cea ; ast-fel avem bra^ul P/osca, 
formind insula Tulchia-Mare ; 
Brafu/- Veriga, formind Ostro- 
vul-Turcescu ; un alt bra{, Ve- 
riga, formeaza Ostrovul-Lung ; 
Bra$u/-Ba/aban, se desface maif 
la deal de satul Topalul si se 
uneste iarasT cu Dunarea, mai 
la vale de acest sat, formind 
insula Balaban ; Bratid-A/ionte, 
esind din bra^ul Balaban, for- 
meaza insula Alionte si priva- 
lul Sa/vata, care scurge apele 
iezerului Cabalu in Dunare, pu- 
^in mai inainte de unirea el cu 
Borcea, in fa^a HirsoveT. 

Dunarea, dupa unirea cu Bor- 
cea mai jos de Hirsova, drept 
Piua-Petrei, curge pe o mica in- 
tindere dintr'un singur pat, caci 
masivul granitic dobrogean o 
sileste mai la vale de catunul 
Georgieni a se bifurca din noii 
in 2 mari bra^e: unul spre 
E., numit Dunarea- Vechie si 
altul spre V. Duntirea- Vapoa- 
re lor (fiind ca acest bra^ este 
urmat de vapoare). 

Bratul Dunarea- Vechie cum 
se desparte de Dunarea-Vapoa- 
relor apuca drept spre E. pana 



Hosted by 



Google 



DUNAREA 



279 



DUNAREA 



la cotul BaciuiuT cu denutnirea 
de Turceasca ; de aci, dup£ ce 
a format Cotul-BaciuluT, ia di- 
rec^ia spre N., pe sub poalele 
dealurilor din Dobrogea, pana 
la N. orasuiuT Macin, de unde 
ia directia spre V. si N.-V. pana 
in dreptul orasuiuT Braila, la 
punctui numit Ghecet, unde se 
uneste cu Dunarea- Vapoarelor. 
Din acest bra£ pleaca bra^ul 
Vdlciiiy care leaga Dunarea- Ve- 
chie aproape de punctui de bifur- 
care cu Dunarea Vapoarelor, 
in dreptul satuluT Gropeni. Un 
alt mic braf, numit Coituneasa 
leaga Valciul cu Dunarea-Va- 
poarelor. De la Cotul-BaciuluT, 
Dun area- VechTe se desface pe 
distance relativ mid, pentru a 
se uni din nou, formind ast-fel 
o muh:ime de bra^e cunoscute 
sub numele generic de Veriga 
si cite-odata luind nutnirea lo- 
calita^eT din apropiere. Ast-fel 
avem maT principale : Veriga 
Detimatul care se uneste cu 
Dunarea in fa^a satului Daeni; 
Veriga-Pastramei, maT la S. de 
precedenta ; Veriga Ostrovul, in 
fa^a satuluT cu acelasT nume ; 
Veriga-Pecineaga, la N. de sa- 
tul Pecineaga ; Veriga-Mdcinu- 
lui in vecinatatea orasuiuT Ma- 
cin; si in fine un ultim bra$ 
numit simplu F^/gY^laintllnirea 
DunareT-Vecht cu Dun&rea- Va 
poarelor, Ia Ghecet. In acest 
bra^ se scurg si urmatoarele 
privaluri : Privalul Veriga-Stoe- 
ne^ti (Veriga-CiustieT), care in- 
cepe in dreptul CotuluT-BaciuluT 
si se scurge in Dunarea-Vechle 
in punctui unde se desface Ve- 
riga Detunatul. Privalul Mucn- 
roasa se desface din Dunarea- 
Vechie aproape de localitatea 
Tirla-BouluT, pentru a se scurge 
tot in ea la satul Pecineaga. 
Privalul Titcov se scurge in 
Dun area- Vechie la N. de satul 
Pecineagfa. Privalul Dimulea' 



sa si Filipoaia, care in scurge- 
rea lor formeazS un singur ca- 
nal ce uneste Dunarea-Vechle, 
formind insula Filipoaia si pri- 
valul Scurtu y care incepe cam 
in apropiere de Macin si se 
scurge spre V. in privalul Fili- 
poaia. Inainte ca Dunarea- Ve- 
chie sa se uneasca cu Dunarea- 
Vapoarelor, toate aceste bra^e 
si privaluri se unesc in un sin- 
gur pat cu Dunarea-Vechle, care, 
sub denutnirea de canalul Macin, 
serva comunica^ia intre Braila 
si Macin. 

Br a tul Dunarea- Vapoarelor, 
cum se desparte de Dunarea- 
Vechle, apuca drept spre N.pana 
la S. orasuiuT Braila unde se 
uneste cu Dunarea- Vechie la 
punctui Ghecet. Acest bra{ da 
nastere la mai multe alte bra^e ne- 
insemnate ce poarta diferite nu- 
miri. Inainte tnsa de a se desface, 
curgeinrrun singur pat cu denu- 
mirea de Sapatapana unde se bi- 
f irca in : Braful Cremenea la V. 
si braful Mdnusoaia la E., care 
se uneste la catunul Gura-Gir- 
lu^ei cu Cremenea. De la N. 
catunului Gura-Girlu^eT, braful 
Cremenea ramine spre E., dind 
nastere la V. bra^uluT Cr,1cd- 
nelul] acesta se uneste cu Cre- 
menea in dreptul satului Stan- 
cu^a, pentru a forma alt bra{ 
tot spre V. numit Pasca, cu care 
se uneste mai jos de punctui 
numit Ibis alcomuneIVizirul(tre- 
catoarea Ibis). Deaci fluviulcurge 
sub denutnirea de Dunare. In 
dreptul satuluT Gropeni, si anume 
la punctui numit Caleia, Duna- 
rea formeaza spre V. braful Ca- 
leia, cu care se uneste la S. 
de localitatea numita Butucime 
(formind Insula-Lupului) unde 
se bifurc& imediat in 2 bra^e: 
Dunarea la E. si Lata la V. 
Braful Lata la rindul sau, se 
desparte, mai la N. de satul 
Chiscani, in punctui numit Chi- 



ceul-ArapuluTdin sus, in 2 bra{e: 
Stanca la E. si Arapu la V., 
carl se unesc la punctui numit 
Chiceul-ArapuluT din jos. Bra- 
ful Stanca se leaga cu braful 
Dunarea prin braful Brdtttsca; 
in fine Bratusca formeaza bratul 
Chiciul-Popit. Toate aceste braje 
au aproape aceeasl la^ime ca bra- 
tul principal, afara de un canal 
numit Minoasa, care este cu mult 
mat ingust. Acest canal naste 
din braful Caleia (cam de la 
jumatatea luT), cu o direc^iune 
generala spre N. si se termina 
in braful Lata, maT la S. de 
satul Chiscani. In acest bra^ 
(Dunarea- Vapoarelor) se scurg 
de asemenea o mul^ime de pri- 
valuri cu diferite numirl date 
de locuitorT, din car* maT im- 
portante sunt: Privalul Lunga, 
se scurge in Dunare maT la vale 
de localitatea numita Gisca; pri- 
valul numit Corotisea, se scurge 
in Dun&re in fa{a portuluIBrai- 
leT; privalul Veriga-Mare unit 
cu Veriga-Micd, intre satele 
Tichilesti si Chiscani. 

Inainte ca Dun&rea sa ajun- 
ga la Braila, toate aceste brafe 
se unesc. De la Braila, Dunarea 
intrunita intr'un singur pat 
scalda Gala^ul unde cote^te spre 
E., uda Reni la vale de gura 
PrutuluT. De la Reni se indrep- 
teaza in directia S.-E. si inainte 
de a ajunge la Tulcea se des- 
parte in trel mari bra^e : Chilia, 
Sulina si Sf. Gheorghe, prin 
carT se varsa in Marea-Neagra. 

Delta DimdreL — Acum 1800 
anT Dunarea se varsa in Mare; 
prin sase man gurT ; azta-z! nu 
maT exista de cit treT bra$e 
numite Chilia, Sulina si Sf. 
Gheorghe, Aceste braje ale Du- 
nareT inchid intre ele un intins 
spafiu de peste 2600 kil. p. 
numit Delta, care formeaza un 
fel de mare nenavigabila, aco- 
perita aproape excluziv numai 



Hosted by 



Google 



DUNAREA 



280 



DUNAREA 



cu stuf de papura si trestie, si 
intretaiata in toate parole prin 
canalurl pe unde apa bailor 
se scurge in cele tret bra^e ale 
Dunarei. Unit considera si un 
al 4-lea bra{ Dundvfiful care 
se varsa in lacul Razelm si 
care ar fi o r&masi$a din mui- 
tele bra^e de odinioara ale 
Dunarei ; dar acesta, nu are 
nicl o important comerciala. 
Se banueste inca existen^a, in 
timpurt departate, a unut alt 
bra$, care pornind de la Cerna- 
voda s'ar fi varsat in Marea- 
Neagra la Constanta sau la 
Portia. Bratul cu important 
comerciala asta-zi este bratul 
Sulina; iar eel mat insemnat 
ca volum de apa este mat in- 
tiiu bra^ul Chilia, dupa el vine 
Sf. Gheorghe si in urma amin- 
durora vine bra^ul Sulina. 

Braful Chilia, care incepe de 
la asa numitul Ciatal-Izmail, a- 
flat la 5 mile in sus de Tulcea, 
este bratul eel mat mal septen- 
trional al Dunarei. Are o lun- 
gime de \\2 kil., o la^ime ma- 
xima de 300 m. p. o adincime 
care variaza intre 7 — 24 m. E 
eel mat important bra^ prin de- 
bitul sau de apa ; absoarbe 
17 /27 par^T din intregul volum 
al apelor dun&rene si men^ine 
largimea si adancimea lui pana 
la Izmail (24 kil.) Pe acest bra^ 
se afla canalul Cugurlui, prin ca- 
re lacul navigabil Ialpugul co- 
munica, de la Bolgrad, cu Du- 
narea si canalul Sonda, prin 
care bra^ul Chilia sta in leg&tu- 
ra cu bra^ul Sulina. De la Cea- 
tal Izmail cursul bra^ului se in- 
dreaptS spre N. pana la orasul 
Izmail, de unde apoi se inclina 
spre E. pana unde il intil 
neste canalul Sonda ; de aci, ia 
direcjia N.-E. despar^indu-se in 
tret bra$e navigabile: bra^ul 
Stepowi, eel mat septentrional, 
formind ostrovul Cufa ; bra^ul 



Serednie numit si Ivdnesti, al 
carui talveg serva de grani^a 
intre Rominia si Rusia si bra- 
tul Tdtarul (Tatarski) spre S. 
Aceste bra^e carl dau nas- 
tere la ma! multe insule, se in- 
tilnesc in dreptul orasului Chi- 
lia, continua cursul intr'un sin- 
gur pat pe o mica distan^a, de 
unde se bifurca din nou in mai 
multe bra^e : bratul Stepowi, eel 
mai septentrional, Solomonof si 
Periprava, care fac frontiera \sl- 
rei din spre Rusia si Cereofca » 
toate acestea se intilnesc in 
dreptul satului Periprava, de 
unde curg intr' un singur pat 
pana la Vilcov. De aci bratul 
Chilia se desface in 12 micibrate 
prin care se varsa in mare. A- 
ceste guri incepind de la N.-S. 
sunt: Belgai'od, Otceacof, Ra- 
cof Ankodinovo, Otnoino, Pes- 
ceanoi, Noul-Stambul, Cuban- 
ski Vechiul-Stambul si Buban- 
scoi. Aceleast numirt poarta si 
insulele. 

De la Ciatal-Izmail, de unde 
se desparte bratul Chilia, Duna- 
rea nu se desparte imediat in 
alte 2 brate, ci curge intrunita 
spre S.-E. mai jos pana 7 kil. 
de Tulcea. Pe aceasta por^iune, 
acest bra| se numeste brafal 
Tulcea, dupa orasul ce uda. Vo- 
lumul apelor sale este de 10 /2? 
din volumul total al apelor du- 
narene. 

Brajul Sf Gheorghe, care 
se desparte de bratul Tulcea 
la 7 kil. mai jos de orasul Tul- 
cea, la locul asa numit Ciatal 
de Sf, Gheorghe, se gases te de- 
partat de bratul Chilia la 96 kil. 
si formeaza' extremitatea de S. a 
Deltei, cu o lungin.e de 1 16 kil. 
Are o direc^ie generala S.-E. 
Confine 4 /s din volumul bra^u- 
lui Tulcea sau 8 /2 7 din a intre- 
gului fluviu. L&rgimea in genere 
e de 250 — 500 m. Acesta este 
eel mai larg din cele trei braje, 



insa este eel mai pu^in adinc. 
Cea mai mare sonda , gasita. a 
fost 7 m. El se varsa in mare 
prin doua, guri :Sf. Gheorghe- Ca- 
ttrlez si Olinca, can nu au 2 m. 
adincime din cauza materialulut 
potmolos rostogolit si depus 
aci de apele Dunarei. 

Potmolirea la aceasta gura 
este cu mult mai mare de cit 
aceea de la bratul Chilia, asa 
ca pragul format este si mat 
inalt, in cit din aceasta cauza 
chiar la o departare de 8 kil. 
de farul Olinca si pe o intin- 
dere de 12 kil. adincimea Ma- 
rii nu e mai mare de 5 pi- 
cioare (1 m. 65); cauza pentru 
care, naviga^ia pe mare in a- 
propierea raze! sale este foarte 
primejdioasa. 

Bratul Dunavcit, are o direc- 
tie mat intiiu spre S. si apoi 
coteste spre V., pentru a se 
varsa in lacul Razelm. Se des- 
p irte din bratul Sf. Gheorghe 
linga satul Dunava^. 

Bratul Sulina, se desparte de 
bratul Sf. Gheorghe, la 7 kil. mat 
jos de Tulcea. Are o direc^iune 
generala spre E. si se gaseste la 
o egala distanta de bratul Chi- 
lia si bratul Sf. Gheorghe. A- 
runca apele sale in Mare prin 
o singura gura linga portul Su- 
lina. De si la^imea sa e numaf 
de 180 m. in mediu, iar vo- 
lumul apelor sale, e mat mic 
de cit al celor-l'alte bra^e ( 12 /2 7 
din volumul intreget Dunare). 
totust acest bra{ a fost ales de 
catre Comisiunea Europeand a 
Dundrei, pentru a deschide si 
a desvolta naviga^ia fluviului, 
catre Mare, facind accesibile- 
porturilor Gala^i si Braila, va- 
sele cu mare tonaj. Aceasta 
alegere se datoreste in prima li- 
nie adincimet sale mat mare 
la gura de cit a celor-l'alte 
doua bra^e, apoi razet sale, cu 
mult mat spa^ioasa si mat li- 



Hosted by 



Google 






DyNAREA 



281 



DUNAREA 



bera de bancuri de cit a celor 
1-alte, precum si din cauza lun- 
gimel sale mai mica, de 183 kil. 
Acest bra^ este mai mult un ca- 
nal si prin el se face cu deose- 
bire naviga^iune. 

Basinele Dunarei. — In a- 
ceasta curgere, albia Dunarei 
coprinde peste 800.000 kil. p. 
si este impar^ita in patru bas't- 
nuri : 

Intiiul basin, coprinde regiu- 
nea dintre izvorul sau si loca- 
litatea Passau, teritoriul Mare- 
luT Ducat de Baden, Regatele 
Wiirtemburgului si Bavariei, pre- 
cum si {inuturile Tirolului si Salz- 
burguluT din Austria-d.s. 

A I doilea basin, coprinde re- 
giunea dintre Passau si Gran 
(Stigonul), archiducatul AustrieT, 
Moravia si N.-E. UngarieT. 

A I treilea basin, incepe de la 
Gran si fine pana la Orsova 
El cuprinde Stiria, Carinthia, 
Carniolia, Croatia, Slavonia, 
Bosnia si Serbia. 

Alpatrulea basin, (zis si infe- 
rior), incepe la Orsova odata* cu 
scaparea Dunarei din defileul 
Porf lor-de-Fer. Alpii Transilva- 
niel la N., Balcani la S., formeaza 
limitele acestuT basin, dela Or- 
sova pana catre Turnul-Rosu 
si de la Orsova pana catre de- 
fileul Ischerulu! in Bulgaria. O 
linie de malfmi plecind din 
Munfti Sibiului si intinzindu-se 
la S. Tirnovet-Man, pana in sor- 
gint'ile Bicazului, lasa la S. ei 
Oltul superior cu to^f afluenf 1 
sal in Transilvania, ale caror 
ape prin canalul central al Ol- 
tuluT sunt varsate in Dunarea 
inferioara, linga Izlaz. Tot ase- 
menea, basin ul IscheruiuT, for- 
meaza o anclava la S. lan^uluT 
Balcanic, a carei limita sudica 
trebue cautata in Rilo-Dag din 
interiorul peninsulei Balcanice : 
cea vestica, catre sorgin^ele Ni- 
savei; cea estica, catre sorgin- 



£ele Marine!. Marginit ast-fel, 
basinul inferior al Dunarei co- 
prinde teritoriul Regatului Ro- 
miniel, o parte a Banatului S.-V. 
al Platoulul Transilvan, o mica 
parte din regatul Serbiei si cea 
mai mare parte din ^ara pro- 
pria zisa Bulgaria. La S.E., 
il inglobeaza masivul Dobro- 
gean ; la N.-E. limita lui trebue 
cautata la inalfmile cedespart 
apele Prutului de ale Nistrului, 
dec! el injghebeaza si parte din 
Basarabia, 

Albia Dunarei. — Dunarea, in 
curgerea el la Mare, se stre- 
coara printre munff, sau ii in- 
soteste adesea ; ceea ce face ca 
albia sa se fie de mai multe 
on accidental de stincl de pia- 
tra, sau sa fie cuprinsa intre ma- 
luri inalte. Asa, de la sorgintea 
sa pana in Bavaria, Dunarea 
curge cu o panta repede intr'un 
pat strimt si intre {armurl es- 
carpate si stincoase ; traversind 
Bavaria, adesea-orl e inconju- 
rata si de p^rfi mlastinoase ; de 
la Ulm catre Ratisbona, Duna- 
rea curge imediat la poalele 
lan^uluT Jurasic dominant si stir- 
bit de vaT scurte, debitind un 
volum mic de ape ; din potriva, 
malul s&u drept e jos, presarat 
de foarte multe mlastine si zmir- 
curi; apele cu curs lung si vo- 
luminos pornesc din partea su- 
perioara, injghebate intre depo- 
zite giaciale, din care cauza via- 
bilitatea pe aceasta parte e cu 
mult mai mica ca pe malul o- 
pus. Dunarea, apol, din jos de 
Ratisbona pan£ la Linz e domi- 
nate in spre N. de pripoarele 
si malurile inalte ale platoulul 
care constkue baza mun^ilor 
numiff Bohmerwald care raa- 
lurT sunt intretaiate din distan^a 
in distan^a de piriiase foarte 
repezi. In partea despre S. insa, 
Alpii fiind cu mult mai depar- 
ta^i de mai, se ramified in lan- 



furl, printre carl se scurg catre 
fluviu cursuri de apa cu val pi- 
torestl, carl prin topirea z&pezi. 
lor maresc cu mult debitul sftu 
de apa tot timpul cit Dunarea 
strabate accidentele patulul sau 
flancurilor sale, constituiteprin a- 
tingereaBohemerwalduluIcu ex- 
tremitatea Alpilor. De la gura 
Moravel, Dunarea devine cu a- 
devarat un mare fluviu ; aci ma- 
lurile sale, prin ac^iunea curen- 
tulul apef, devin foarte schimba- 
cioase, dind loc la multe si cotite 
canaluri, carl formeaza nenuma- 
rateinsule.Trecind dePressburg 
vestita poarta — numita de unii 
si poarta Ungariel — formata, de 
o parte din cele din urma ra- 
mificafu ale Alpilor, iara de cea 
l'alta parte de Micil Carpap, 
albia sa constitue un complex 
de bra^e, din carl cele trei 
principale sunt resturile Marel 
de odinioara, a Ungariei. Flu- 
viui esind din aceasta expan- 
siune speciala, intra iar&sl intr'o 
albia unica si trece prin un al 
doilea defileu format din munftl 
Pilis si Neograd. Intre Wiesegrad 
si Waitzen, Dunarea inconjoara 
marea insula Andreia, lunga de 
30 kil. si, imediat dupe Waitzen, 
par^seste brusc direcfia E.-V. 
ce o avea; coborindu-se spre S. 
pe o lungime de 370 kil. in jos 
de Buda-Pesta, fluviul isl schimba 
aspectul in marea cimpie centrala 
a Ungariel; aci se respindeste 
peste cimpie in nenumarate bra^e 
si canale car e-si schimba direc^ia 
in fie-care an in timpul cresteril 
apelor. In aceasta curgere prin 
Ungaria,albia Dunarei sporeste in 
continuu pana la 1 260 m. largime 
si dela 8-12 m. adincime; povir- 
nisulapei este insa destulde mic. 
Dunarea trecind de la Buda- 
Pesta si insula Csepel, curentul 
sati incepe a bate mai mult in 
spre malul drept, mincindu-1 ne- 
contenit si amenin^ind din ce 



69623. Marele Dicfionar Geografic Vol. III. 



Hosted by 



Google 



dunArea 



282 



dunArea 



in cetnaT mult orasele Duna-Fold- 
var si Mohacl. Dupa. ce pri- 
meste pe Drava, Dunarea se 
coteste catre S.-E. si curge in 
aceasta direc^ie pe o distant 
de 300 kil. aproape, de unde 
malul sau drept devine din nou 
inalt, pe cind eel sting ramine 
jos, si continua a fi astfel pina 
la Belgrad, la gura Save!. Mai 
jos de aceasta, de la Palanca- 
Noua, ambele laturT ale fluviuluT 
sunt inalte, formind defileur! ce se 
^in unul dupa altul pe o lungime 
de peste 1 20 kil. si unde apele sale 
curg cu marerepeziciune printre 
multele obstacole, ce se afla in 
albia sa. AspectuI acestor defile- 
uri e intr'adevar maret, Apele 
Dunarei patrunzind in ele se 
angajeza mai intiiuin trecatoarea 
periculoasa a GrebenuluT, numita 
si a For fi lor mici de Fter sau 
Porfile superioare ale Dunarei. 
Dificulta^ile naviga^iunei pro- 
vin dar din stincile numeroase 
de sub apa. sau aparind cu 
cotyii ascu^i d'asupra apel, in 
cit a trebuit lucrari de rectifi- 
care constind in canalurl adinci 
de 4 m. pentru a permite circu- 
latia vapoarelor; trecind d'aci, 
Dunarea se largeste si formeaza 
basinul Milonovatz, unde ajunge 
a avea o la^ime de 1400 m. si 
aci, prin o intorsatura brusca, 
Dunarea intra in gitul strimt al 
CazanuluT, care pare o uriasa 
taetura facuta in stinca si unde 
apele sunt inghemuite intre doua. 
inalte ziduri de stinci verticale. 
Aci, adincimea el e foarte mare, 
asa, in unele locurT ajunge pana 
la 50 m., cu un nivel de 20metri 
mai jos ca acela al M.-Negre; 
curentul apel are insa o putere 
formidabila. Dupa esirea sa din 
acest defileu, Dunarea intra in 
renumitul defileu cunoscut sub 
numele de Gherdapuri sau Pot- 
file marldeFter. In acest defileu, 
cu toate ca malurile sale sunt ma! 



pu^in mare^e si abrupte ca acelea 
din strimtorile Cazanelor, totusT 
din cauza nenumaratelorstincT si 
vultorT, aceasta este cea ma! 
periculoasa regiune a fluviuluT. 
De la intrarea Dunarei in Ro- 
minia si pana la varsarea eT in 
Marea-Neagra, malul drept al 
sau in Bulgaria, este mai inalt 
de cit malul sting (malul ro- 
minesc) cu micT excep^iuni. 
Aceasta constitue un dezavan- 
taj din punctul de vedere mi- 
litar, cac! malul sting poate 
fi cu inlesnire batut de pe 
malul drept ; fenomenul ace- 
sta se explica prin faptul ca 
Dunarea pe partea stinga pri- 
meste afluentT mat multi si mai 
marl de cit pe partea dreapta, 
can depun o cantitate insem- 
nata de aluviuni. Aluviunile si 
cantitatea de apa ce aduc a- 
cestT afluenti au facut din tim- 
puri si treptat, ca Dunarea sa-si 
modifice direc^ia sa primitiva 
(direct, V.-E.) si sa devie curba 
cu concavitatea spre N. Asa 
fiind, erosiunea se face ma! mult 
asupra tarmuluT drept, care in 
acelasi timp fiind de o forma- 
tiune veche si deci mai rezis- 
tenta de cit tarmul sting, care, 
format din aluviuni moderne 
e natural sa ^ mai jos ca eel 
d'intiiu. De alta parte, curen- 
tul Dunarei, ca si acela al tu- 
turor fluviilor can curg de la 
V. la E. in emisferul nordic, 
bate mai mult in malul drept 
al ef. Aceasta teorie mecanica, 
explica din ce cauza acest mai 
e ros necontenit, pe cind eel 
sting fiind jos necontenit, se 
potmoleste si {armul se intinde 
catre talvegul apel in forma de 
glacis. Pe timpul inunda^iilor a- 
pele fluviuluT acopera toata supra- 
fa^a unita si joasa a malului 
sting de la marginea apeT si 
pana sub dealurile carl limiteaza 
terasa Danubiana. In retrage- 



rea apelor, parole ma! joase 
ramin acoperite, formind ast-fel 
mlastinT si smircurT, car! tran- 
sforma regiunea intr'un teritoriu 
cu totul insalubru si unde frigu- 
rilepalustre domnesc in stare en- 
demica. Cu toate acestea, natura 
terenuluT ce compune malul 
sting al Dunarei e solid si do- 
mina si el pe unele locuri ma- 
lul drept si anume : de la Se- 
ven n pana la Ciuperceni, si a- 
poi in dreptul Bistre^uluT si maT 
jos putin de gura cea noua a 
JiuluT. 

In spatiul cuprins intre Ciuper- 
ceni, Poiana, Ghiociu si Dunare, 
precum si la N. de Bechet, te- 
renul ce formeaza malul sting 
al fluviului e acoperit de ade- 
varate dune de nisip miscator, 
care din fericire nu inainteaza, 
dar nici nu dispar. La Bechet 
insa, locuitorii orasuluT, prinplan- 
tatiani de salcimT (acacia), au 
reusit pe o mica intinderesafaca 
productibil acest pamint steril. 
Pietrisul apare intre Celeiu silz- 
laz. In trecerea sa catre Mare, 
Dunarea poarta cu sine nisip si 
aluviunT in asa mare cantitate, 
in cit dupa calculele facute ar 
umplea in fie-care an o supra- 
fa^a de 6 kil. p. pe un strat 
gros de 10 m. Aceasta colo- 
sala. cantitate de aluviunT se de- 
pune insa, pe o suprafa^a in- 
tinsa si din aceasta cauza ina- 
intarea gurilor sale in Mare e 
neinsemnata, asa ca nu e nic! 
o teama, dupa cum se credea 
m vechime, ca M.-Neagra va fi 
umpluta cu namolul si nisipul 
depus in basinul sau de acest 
fluviu. Acest eveniment, in tot 
cazul, dupa calculele facute, se 
va realiza dupa 6 milioane an!. 

AspectuI fdrmului rorninesc. 
— f armui sting lasa, intre el si 
nivelul mijlociu al apelor, o re- 
giune cam de 150 m. la^ime 
formata din nisip si pietris pe 



Hosted by 



Google 



dunArea 



283 



dunArea 



care Dunarea o acopere clnd 
se revarsa. Aceasta regiune e 
marginita de malul actual la 
S.; iar spre N., pana la limita 
terase! Danubiene, este o re- 
giune joasa, mlastinoasa, presa- 
rata cu multe lacur! si bal^i, 
intretaiata de o mul^ime de 
bra^e false ale DunareT, cu to- 
tul neproductiva si nepopulata 
si acoperita cu apa in tot tim- 
pul inunda^iilor. 

Terasa Damibiana. Regiu- 
nea de mat sus se margineste 
spre N. printr'un mal inalt 
intre 30 — 90 m., de la care se 
intinde o cimpie numita Terasa 
Danubiana, care se confunda 
la N. cu regiunea sesuriior. 
Acest mal este piciorul sau 
marginea sudica a Terasei Da- 
nubiene. In era quaternara, Du- 
narea acoperea terasa, dar maT 
tirziu, din cauzele supuse mat 
sus, s'a retras si se retrage 
continuu spre {annul drept. Fap- 
tul acesta prezinta un insemnat 
desavantaj pentru comer^ul Ro- 
minieT, caci porturile sale si- 
tuate pe marginea DunareT ra- 
min departe de cursul apei. 
Din aceasta cauza unele din 
porturi, ca Giurgiu, au trebuit 
sa-sT creeze cite un canal arti- 
ficial (Canalul Sf. Gheorghe) 
care sa uneasca portulcu Duna- 
rea. Terasa Danubiand apart \\\- 
data ce Dunarea ese din defi- 
leul de la Portile-de-Fier si pi- 
ciorul eT inso^este cursul Du- 
nareT pana la Ciuperceni, in jud. 
Dolj, unde pentru un moment 
terasa dispare intr'o regiune 
mlastinoasa si apare la Gideiu, 
prelungindu-se prin satele Ne- 
goiul, Bistre^ul, Plosca, Gighera 
si Zaval, inso^este apoi tot cur- 
sul DunareT, capata o mare des- 
voltare in jud. Ialomi^a, unde 
piciorul terasei se departeaza 
mult de cursul DunareT pana 
la Gala^i. Acolo terasa dispare 



diu cauza dealului ^iglina, iar 
piciorul el se confunda cu ma- 
lul actual al DunareT. 

Adincimea Dundrel nu e Con- 
stanta ; ea variaza ast-fel : la 
Ulm, unde ea incepe a fi na- 
vigabila, are 7 picioare (un pi- 
cior = o m ,325) ; la Ratisbona 1 1 
p.; la Passau 17 p.; la Buda- 
Pesta, de la 7 — 10 m.; intre 
Veneck si Foldwar, 9 — 12 m. ; 
intre Foldwar si Bucovar, 5 — 6 m. 
Pe tot cursul ei, Dunarea, indrep- 
tul Rominiei, are o adincime con- 
siderabila. Cea maT mare adinci- 
me o atinge in dreptul Por^ilor- 
de-Fier, unde Dunarea are 50 m. 
si ajunge si pana la 60 m., a- 
ceasta din cauza ca aci fundul 
ei este de 20 m. ma! jos ca 
nivelul marii. Cea maT mica a- 
dincime o are in dreptul Caia- 
fatuluT, unde nu are mai mult 
de 15 m. adincime. La Bechet 
are 24 — 30 m. ; la Corabia are 
32 — 38 m. ; la gura OltuiuT are 
30 m. pentru apele micT ; la 
Izlaz are 27 m. ; la Cernavoda 
are 26 m. pentru apele man si 
24 m. pentru apele micT. In 
dreptul Gala^ilor adincimea me- 
die a apelor este de 25 m. ; 
la Sulina adincimea apelor e 
numaT de 17 picioare. 

Ltifimea Dundrei. —La Ulm, 
unde Dunarea incepe a fi na- 
vigabila, constitue deja un fru- 
mos fluviu de 75 m. largime; 
la Passau, de unde naviga^ia de- 
vine mai lesnicioasa, albia Du- 
nareT are 210 m. largime; la 
Buda-Pesta atinge 970 m.; spre 
Veneck Foldwar, largimea va- 
riaza intre 600—1200 m.; intre 
Foldwar si Vucovar, are 600 
m.; iar in basinul Milova^ a- 
junge pana la 1400 m. largime; 
la Por^ile-de-Fier insa, Dunarea 
isi restringe albia sa la 500 m. 
largime; dar indata ce intra in 
Romlnia albia se sporeste din 
ce in ce ma! mult si cu cit se a- 



propie de Mare, este cu mult maT 
mare ca in cele-Palte basine ; in 
aceasta regiune, cea maT mica 
la^ime este tot la Por^le-de-Fier, 
unde are 500 m. iar cea maT 
mare la^ime este in dreptul Giur- 
giuluT unde Dunarea este de 
2500 m. lata. Largimea Duna- 
reT crescind mereu de la Tur- 
nui-Severin in jos, ajunge lai 100 
m. la Cetate si de 1800 m. la 
Calafat, asa ca abia se zareste 
^armul opus de la Vidin. La 
Ciuperceni e de 1400 m. ; la 
Corabia e de 1500 m. De la 
gura OltuiuT pana in dreptul 
comuneT Cioara, largimea fluviu- 
luT nu este maT mare de 5 — 
600 m., iar de aci inainte se 
largeste ajungind intre Zimni- 
cea si Sistov la aproape 1 500 m. 
Lungimea Dundrei. — De 
la oblrsia eT si pana la M.-Nea- 
gra, Dunarea curgepe o intindere 
inlinie dreapta de aproape 1350 
kil. ; insa, socotind si cotiturile 
fara bal^T si fara bra^e, lungimea 
eT e de 2800 kil. Intre Severin 
si M.-Neagra, Dunarea curge pe 
o lungime in linie dreapta de 
780 kil., iar socotind si cotiturile, 
900 kil. 

Iufeala cursulul. — Iu^eala 
DunareT in general e mica, din 
cauza ca panta nu este repede, 
totusi iu^eala medie a curentuluT 
se poate socoti cu mult supe- 
rioara on-caruT fluviu din Eu- 
ropa apuseana. Ea accelera cu- 
rentul sau pe masura ce se de- 
parteaza dela Krems prezintind 
virtejun periculoase. La Viena, 
cand apele sunt marT are o 
vitesa de la 2 la 4 m. pe secun- 
da; pe urma traversind stepele 
uniforme ale UngareT, curentul 
sau devine iinistit ; apropiindu-se 
insa de Serbia, fluviul largit 
maT inainte intre 500 — 6oometri, 
se stringe pana la 200 m. si 
prezinta un curent mult repede; 
patrunzind in cimpiile asezate 



Hosted by 



Google 



dunXrea 



284 



DUNAREA 



ale Romtniei, curentul sau de- 
vine cu mult ma! linistit: asa 
de la Virciorova, la Izlaz, iu- 
^eala curentuluT este dei.50 m. 
pe secunda, adica aproape 5 
kil. pe ora — iu^eala mare, care 
rezulta din marea presiune, a 
imensului volum de apa. ce ros- 
togoleste in albia sa. Panta 
medie a albiei, de la Severin la 
Mare, este de o m. 187, pe kil. 

Debitul apel pe secunda. — 
In ceea ce priveste volumul de 
apa ce fluviul rostogoleste tntr'o 
secunda trecind printr'un pro- 
fil perpendicular pe direc^tunea 
cursului, singura masuratoare 
este facuta la 1825 la Viena 
de Jules Michel, care a gasit ca 
pentru apele medii, vara, debitul 
Dunarei este 3000 mc. pe se- 
cunda; iar pentru apele mid 
de 2000 mc. 

Acum, de vom observa ca 
la^imea albiei Dunarei (factor 
ce intra in formula debituluT), 
creste in dreptul Rominiei, de- 
venind de trei on mai mare, 51 
presupunind un volum numai de 
2 orl mai mare, avem, in drep- 
tul Izlazului d. ex. un debit 
de 6600 mc. pe secunda pentru 
apele marl si 4000 mc. pe se- 
cunda pentru apele mici. Du- 
narea aduce o foarte mare can 
titate de apa. De si nu exista o 
masuratoare directa, totusl se 
stie aproximativ ca Dunarea, 
prin bra^ele sale varsa in M.- 
Neagra 9000 mc. pe secunda. 

Inundafiunl. — De ordinar 
Dunarea este supusa inunda- 
{iunilor de doua orl pe an. O 
inundate toamna si una prima- 
vara. Inunda^ia de prima-vara 
este tot-d'a-una ma! mare si 
e provocate de topirea zapezilor. 

In timpui inunda^iilor, Duna- 
rea acopera acea por^iune de 1 5 o 
m. care se intinde intre nivelul 
mediu al apelor si {annul sau 
si adesea-ori trece si in regiunea 



mlastinoasa, pe care o acopera 
in parte, nicl-o data insa nu 
trece peste piciorul Terasel Da- 
nubiene, nicl peste {armul bul- 
gar. In timpui inunda^iilor, a- 
pele Dunarei cresc cu 4— 6 m. 
de asupra niveluluT obicinuit. In 
epocile de crestere a apelor, pri- 
ma-vara si vara, mat ales la topi- 
rea zapezei la munp, ease revarsa 
pe toata aceasta intindere, urn- 
plindbahMlesiinundind toata lun- 
ca. Cind Dunarea creste cu mai 
multa iu^eala, ea face sa reflueze 
apa afluen^ilor; asa la gura 
OltuluT, face ca apa sa urce 
in susul riului ci^i-va kil. ; in 
aceasta epoca. albiile Save!, Ti- 
sei si TemesuluT se transforma 
in adevarate golfuri si primesc 
m ele surplusul apelor Dunarei, 
care impinge inapoi apele aces- 
tor riuri, formind un contra-cu- 
rent ce se intinde in acele albii 
pana la o departare in interiorul 
lor de 200 - 300 kil. Cind apele 
Dunarei vin prea marl, toata in- 
tinderea {armuiui sting, incepind 
de la gura Oltului si pana la 
limita jud. Teleorman, prezinta 
unnesfirsitluciu formind aproape 
o singura masa. de apa cu flu- 
viul, intrerupta din distan^a in 
distant numaT de verdea^a za- 
voaelor. In Iaiomi^a, malul sting 
al Dunarei e foarte pu^in inalt 
si cind apele acestui fluviu cresc, 
tree peste {arm si se amesteca 
cu ale lacurilor Boian si Calarasi. 
formind o masa de apa cu o 
la^ime de 8 kil. siintinzindu-se 
pana in marginea satelor de pe 
malul sting al BorceT. 

Variafiunea initlfimel apelor 
Dundrel — Diferin^a maxima intre 
apele mici si cele marl este de 
2 m., care este destul de maie, 
maTcu seama ca malul nostru 
este foarte jos, cu deosebire 
intre Bechet si Izlaz, unde mai 
in tot timpui e supus inecurilor. 

De obiceiu, Djnarea creste 



de doua orl pe an : la inceputul 
prima-verei, in timpui topireT 
zapezei pe mun{i. Cea d'in- 
tiiu crestere a apelor e con- 
siderabila si da na?tere la inun- 
da{iuni ; acopera, cea mat mare 
parte din insule si mare parte 
din tarmul sting. Cea de a 
doua crestere, insa, este mai 
pu{in importanta si se intim- 
pla in luniie Iulie si August, 
cind se topeste zapada dupa 
eel mai inatyi munti. Acciden- 
tal se intimpla ca Dunarea sa- 
si creasca apele si toamna in 
epoca ploilor de toamna si se 
produce atunci si inundatiuni ; 
de ordinar insa, apele sunt mici 
in Septembrie, Octombrie si 
Noembrie. 

Inghepirile Dunftrei. — Duna- 
rea este supusa inghe^uluT de la 
2 — 3 luni pe an. De obiceiuinghe- 
{ul incepe in Decembrie si desghe- 
{ul are loc pe la finele luT Fe- 
bruarie. In timpui acesta co- 
munica^iunile in lungul Dunarei 
sunt intrerupte. Se fac insa co- 
munica^iuni de la un {arm la 
altul cu caru{e, cu sanii $ipe jos. 
Grosimea ghe{ei de multe on 
in vremurile vechl a permis ar- 
matelor romine a navali in Tur- 
cia si a se lupta chiar pe ea 
cu Turcii. In timpui miscarei 
sloiurilor orT-ce comunica{iune 
pe Dunare este intrerupta. 

Porturi si localitafi insemnate. 
— Dunarea, in tot cursul sau, dela 
Ulm, pana la varsarea sa in 
mare, fiind navigabila, are pe tar- 
murile sale porturi sau Scheie pen- 
tru ancorarea vapoarelor precum 
si localita{i populate insemna- 
te. Cele mai principale in cursul 
sau superior sunt: Sigmaringen, 
in{araprusiana de Hohenzollern ; 
Riedlingen,Ehingen,Ulm,inWur- 
temberg; Donauwerth, Neum- 
burg, Ingolstadt, Ratisbona, Pas- 
sau, in Bavaria ; Linz, Krems, 
Viena, Essling, in Archiducatul 



Hosted by 



Google 



DUNAREA 



2S5 



DUNAREA 



Austriei ; Pressburg, Komorn, 
Gran, Buda-Pesta si Mohacs, in 
Ungaria; Peterwardin, Setnlin 
si Orsova, in vechii Confini 
militar! ; Belgrad si Semendria, 
in Serbia ; muntele Alion, lin- 
ga* Orsova, renumit pentru ca 
aci se afla frumosul monument 
«Capela Coroane!» ridicat de 
imparatul Franz-Iosef in memo- 
ria g&sireT Coroanei Regatulu! 
Ungar ingropata la picioarele 
muntelui Alion. Duceprat, in 
fa^a Orsovei, cetate veche fon- 
data de Roman! dupa trece- 
rea lor din Dacia in Moesia (az- 
taz! ruine). Ada-Kaleh (Orsova 
sail Rusiava-Noua), in fa^a insulei 
cu acelas! nume. (Ada-Kaleh 
insemneaza fortarea^a insulei). 
Iara in basinul inferior, Dunarea 
scalda urmatoarele locality! : 
Virciorova, la gura Bahnel, sta- 
tic de cale ferata si punct de 
frontiera intre Rominia si Unga- 
ria; Gura-Vaei, mai la vale de 
Virciorova, renumita pentru ur- 
mele de ruine romane ce se 
vad in apropiere; Turnul-Seve- 
rin, pe malul sting, port de prima 
important, capitala jude^ului 
Mehedin^i. In vechime Severi- 
nul a purtat numirile : Druphegis, 
Pontes, Drubetis sau Drobetae. 
Localitate istorica insemnata , 
contine si acuma numeroase 
urme de ale domina^iune! ro- 
mane, intre care cea mai ce- 
lebra sunt remasitele podulu! 
peste DunSre ridicat in timpul 
cucerirei Dacie! de c&tre Tra- 
ian. Acest oras este insemnat 
si ca punct al descalecatorei 
dinastiei domnitoare actuale a 
Romintei, caci in acest oras a 
pus intiia oara piciorul pe pa- 
mintul patriei alesul acestei ^an, 
in 1866, Principele Carol de 
Hohenzollern, azta-z! mult iubi- 
tul rege al poporulu! romin, 
intemeietorul augustei noastre 
dinastii. Cladova, pe malul drept 



al Dun are! (Serbia) mai la deal 
de Severin. Schela - Cladove!, 
sat rominesc in fa$a Clado- 
veT, renumit pentru luptele ce 
Pandurii romin!, (corp militar 
organizat la inceputul acestul 
secol de Voda Gr. Ghica) avura" 
cu Turci! in r^zboaele din 1809 
si 1828. Cerneti, aproape de 
gura Topolni^a, se numea in 
vechime Cernigrad: loc istoric 
renumit pentru batalia intre 
Romini si Turc! la 1800. Birza- 
Palanca, pe malul drept in Ser- 
bia, mat la deal de Insula- Mare. 
In locul acestei comune a fost 
in vechime cetatea Aegeta. Ra- 
covi^a, in Bulgaria, la gura 
Timoculu!. Azis-Pasa, unul din 
eel din urma guvernator! turci 
a! Vidinulu!, a facut din acest 
punct, in r&zboiul din 1877 — 78 
un solid avant - post in scop 
de a supraveghea trecerea Ti- 
moculu!. Vurf, sat mat la vale 
de Racovi^a, renumit pentru ca 
m vecinatatea lul se gSsesc rui- 
nele unui vast uvragiu defensiv 
roman. Florentinul (Fiorentunul 
sau Fieurtinul), ma! la vale de 
Vurf, pe malul drept, in Bulgaria; 
in vechime, se chema Florenti- 
niana. Cetatea, sat mai la deal 
de Calafat, pe malul sting, re- 
numit pentru zidirl vech! ro- 
mane ce se mai vad inc& in 
apropiere de el si pentru ba- 
talia data aci la 1853. Calafat, 
port pe malul sting, in fa^a Vidi- 
nuluT, asezat in o pozi^ie stra- 
tegics de cea mai mare in- 
semnatate. Aci, armata romina 
a primit botezul de singe in ul- 
timul r^zboiu al independence!, 
unde bravul e! capitan — Dorn- 
nitorul Carol I-iu — a stat pe 
parapetul bateriei Independent 
ca {inta a vrajmasulu! in tim- 
pul prime! bombardon a Vidi- 
nulul, dind ast-fel ostenilor sa! 
un nepre^uit exemplu de virtute 
military. Vidinul, port in Bulga- 



ria, in fa^a Calafatulut ; cetate 
celebra atacata si ocupata de 
Romin! in r^zboiul de \ inde- 
pendent (1877 — 78). Arcer-Pa- 
lanca, la gura riulu! Arcer, pe 
malul drept. Lom-Palanca, mai 
la vale, la gura riului Lorn, se 
afla pe urmele cetate! romane 
Almus, carise mai vad si azta-z!. 
Cibru (Cibri^a), ma! la vale de 
Lom-Palanca, tot pe malul drept; 
in apropiere se va*d ruine sub 
p&mint. Rahova, pe malul drept 
in fa$a gure! Jiulul, care, in 
timpulr&zboiuluide independen- 
ts, fu atacata si ocupata de Ro- 
mini. Bechet, pe malul sting, 
linga gura Jiului. Ostrov, mai la 
vale de Rahova, pe malul drept.In 
1 8 10 Risi!au trecut Dunarea pe 
aci. Vadin, ma! la vale de Ostrov, 
tot pe malul drept, localitate 
istoric^. Ghighiu, ma! la vale de 
Vadin, renumit fiind-ca* in apro- 
piere de el, la gura Ischerulu!, se 
vSd ruinele ceta^ei Ulpia Oesius, 
zidita deTraian. Celeiu, pe ma- 
lul sting, la deal de Corabia. 
Corabia, insemnat port comercial 
si important punct militar ; pe 
aci a trecut Dunarea armata 
Romina in 1877, P e un P°d de 
vase. Izlaz, ma! la vale de 
Corabia, in fa^a gurei Vidulu!. 
Turnu-Magurele, pe malul sting 
aproape de gura Oltulul, port, 
capitala jude^ulu! Teleorman. 
In vechime se chema Romula. 
D'aci artileria romina a ajutat 
armata rusa in 1877 la atacul 
ceta^i! Nicopole. Tot aci arma- 
ta romina in cursul campaniei 
restabili podul de vase de la Co- 
rabia. Nicopoli (orasul victorie!) 
pe turceste se chema Nebol, in 
fa^a Turnulu! - Magurele, ce- 
tate tare. Zimnicea, port in fa- 
{a §istovului. $istov, in Bulga- 
ria, oras de mica insemnatate. 
Vardiu, mai la vale de $istov, 
loc istoric. Rusciuc, pe malul 
drept, port la gurariulu! Lorn 



Hosted by 



Google 



DUNAREA 



286 



DUNAREA 



in fa$a Giurgiului, cetate tare. 
Giurgiu, capitala jude$ulu! Vlas- 
ca, port important, eel ma! apro- 
piat port de Bucuresti dupa 01- 
teni^a si insemnat ca pozi^ie mi- 
litary. Turtucaia, port in Bulga- 
ria, pe maiul drept in fa{a Olteni- 
{el. Olteni^a, la gura Argesulu! ; in 
vechime se numea Daphne. (Gre- 
cescul Daphnis) . Silistra, pe mal ul 
drept, celebra fortarea^a Du- 
nareana, alaturi de frontiera ce 
desparte Dobrogea de Bulgaria. 
In vechime se chema Durosto- 
rum, Dorostena sau Dorostoro. 
Calarasi, pe bra^ul Borcea, ca- 
pitala jude^uiui Ialomi^a. S'a nu- 
mit inainte Stirbeiu, dupa nu- 
mele Domnitorului. Numele de 
Calarasi ii vine de acolo, ca 
acest oras procura armatei Ro- 
mine eel ma! mare si mai* bun 
contingent de c&larasi. Ostrovul 
(Silistra-Noua, Ada-Chioi) in fata 
Calarasului, se numeste Ostrov 
din cauza ca aci Dunarea for- 
meaza ma! muite insule. In ve- 
chime se chema Sucidava. Ra- 
cova (pe turceste insemneaza, 
unde se ingroapa vitele) in jud. 
Constanta. In vechime se che- 
ma Axiopolis (Axium). Cerna- 
voda (apa neagra) ; in vechi- 
me se numea Capidava ; port 
insemnat si sta^ie de cale fe- 
rata. Aci este asezata a doua 
poarta monumentala a Podulul 
Carol I, care este eel ma! inalt 
pod din lume si care leaga Ro- 
minia cu Dobrogea, alipita de 
f ara-Romineasca dupa razboiul 
glorios din 1877 — 78, ca pre{ 
al victorilor dobindite pe cim- 
piile Bulgarie! pentru recapata- 
rea independence! {are! si libe- 
rarea crestinilor din Bulgaria 
de sub dominafia musulmana. 
Cetatea de Floe!, aproape de 
gura Ialomi^eT. Pe la 1084 acest 
ora$ se chema Olaci sau Oleci. 
Se crede ca s'a nutnit si Ora- 
sul de Flassis (dupa numele ce 



a purtat Ialomi^a de la Urzi- 
ceni la vale). In vechime era for- 
tare^a insemnata. Mai la vale, 
pe {annul drept, este Hirsova, 
port insemnat pentru Dobrogea 
si Macinul, in vechime numit 
si Arrubium, port pe bra^ul 
Dunarea- Veche, in punctul un- 
de acest bra{ se indrumeaza 
spre V. N.-V. pentru a merge 
la Ghecet ; iara in fa^a acestma, 
Braila, foarte insemnat port de 
export si import al {arei, si im- 
portant ca pozifie militara. In 
fa^a acestui port a fost distrusa 
in 1877 flota de monitoare tur- 
cestT, aflata in canalul Macinu- 
lui, de catre o expedite de bravi 
torpilori Ruso-Romini. In ve- 
chime Braila s'a chemat si Pe- 
ri sthlaba. Nu departe de acea- 
sta, se gaseste Ghecet, unde se 
intalneste Dunarea- Vapoarelor 
cu Dunarea-Veche. Rominii il 
numeau Trecatoarea - Turcului. 
Igli^a, sat pe malui drept al Du- 
narei- Vech!, mai la vale de Tur- 
coaia, aproape de unde se var- 
sa riul Igli^a in Dunare. In ve- 
chime, pe acest loc, era cetatea 
Troesmis.Gala{i,pu^inmailavale 
de unde Siretul da in Dunare, 
capitala jude^ulu! CovurluT, eel 
mai mare port al Rominiei pe 
Dunare. Reni, pu^in mai la vale 
de gura PrutuluT in Basarabia. 
Catunul Rachel intre Isac- 
cea si Macin, pe malul drept. 
Dupa ruinele sale pare a fi fost 
un cimp intarit roman. Cartalul, 
odinioara o importanta cetate 
pe malul sting al Dunarei, in 
apropiere unde lacul Ialpug 
se varsa in fluviu, ceva mai 
sus din dreptul Isaccei. Isaccea 
sau Vadul-luMsac (un pescar 
din o legenda Dobrogeana), re- 
numit loc de trecatoare din tim- 
purile cele mai vech! ale isto- 
riei popoareior ce s'au razboit 
la {armurile Dunare! ; si nu de- 
parte de aci, locul unde sunt 



ruinele veche! cetati romane No- 
viod-donum sau Novietum. Ro- 
mini! o numeau Obluci^a, Va- 
dul-Obluci^e! saQ Vadul-Duna- 
rei. Satul-Noti si Terraponti, 
loc remarcabil pentru trecerea 
peste Dunare in Iunie 1828 
a armatei ruse efectuata sub 
ochil TaruluT Nicolae. Izmai 
lul, pe malul sting al bra|u- 
lut Chilia, in Basarabia. Chi- 
lia-Noua, pe malul sting al bra- 
{ulu! Chilia si Chilia-Veche, ce- 
va mai la vale de Chilia-Noua, 
pe malul drept, ce {ine de jud. 
Tulcea. Vilcov, in Basarabia, pe 
malul sting al bra^ului Chilia, 
in punctul unde acest bra{ se 
desface in ma! multe gun, pen- 
tru a se varsa in Mare. Tulcea, 
pe malul drept al bra^ulu! cu 
acelas! nume., capitala jude^u- 
lui Tulcea. In vechime se che- 
ma Aegyssus. Prislava. Se afla la 
9 kil. la vale de Tulcea, pe bra- 
zil Sf. Gheorghe. Aci se ga- 
sesc pe ambele par^i ale apei 
urmele une! vechi cetapf. Mah- 
mudia, pe malul drept al bra- 
{ulu! St. Gheorghe, mai la vale 
de Prislava. Sf. Gheorghe (Ca- 
tirlez), la varsarea bra^ului Sf. 
Gheorghe in Mare. Sulina, la 
gura bra^ulu! Sulina, care e- 
ste fara indoiala eel ma! impor- 
tant punct comercial al delte! 
Dunare!. 

AJtue/ifii Dunarei. — In scur- 
gerea sa de la Padurea-Neagra 
si pana la M. -Neagra, Dunarea 
primeste peste 1 20 afluenp. Cei 
ma! principal! pe car! i! primeste 
in cursul sau superior sunt ur- 
matori!: Blau, care se arunca 
in Dunare la Ulm; iar la 2 kil. 
maijos, Iller, primul afluent din 
Alpi; in spa^iul coprins intre 
Ulm si Passau, Dunarea pri- 
meste pe malul sting ca afluen{! : 
Brenza,Wornitza,Altmuhl,Naab, 
Regen si Ilz; pe malul drept 
primeste cele tre! mar! riurl al- 



Hosted by 



Google 



DUNAREA 



287 



DUNAREA 



pine : Lech, Isar si Inul, pre- 
cum si alte tnulte riule^e. A- 
fluenpl Dunarei in Austria sunt 
pe malul sting: Marscha sau 
Morava, Kremsul si Kamp ; 
iar pe malul drept: Traun, Ems, 
Erlaf, Bieberack Traisen, Wien- 
Schvechat si Fischa. Dunarea, 
dupa ce primeste acestl afluen^I, 
intra in Ungaria, unde fluviul cur- 
ge pe o lungime de 940 kil., pri- 
mindpe partea stingS din Carpa^i 
urmatorii afluenp: Waag, Nitra, 
Gran si Eipel; iar pe partea dreap- 
ta din AlpI: Leitha si Raab. In 
cimpiaUngariei, Dunarea primes- 
te pe partea dreapta: Drava, Sava 
si Morava; iar pe partea stinga : 
Tisa si Temesul; eel d'intiiu, 
de si este in mare parte cana- 
lizat e tipul riulul cu curs 
schimbacios si produce man i- 
nunda^il pe timpul cresterii a- 
pelor; ast-fel cimpiile asezate 
ale Panciovel au de-asupra lor 
un strat de apa ca de 2 m. 
adincime, care strat se intinde 
pe o suprafa^a de 50,000 hect. 
Cu intrarea in basinul inferior, 
Dunarea primeste afluen^ii ur- 
m&torl : oe partea stinga : Cerna 
ce izvoreste din Rominia; odi- 
nioara facea hotar intre Ro- 
minia si monarhia Austriaca ; 
Bahna formeaza la gura sa fron- 
tiera intre Rominia si monarhia 
Austro-Ungara ; Topolni^a care 
se varsa linga oraselul Cerne^i 
si Blahni^a care se varsa in Du- 
nare, in dreptul Ostrovului-Mare; 
mat la vale urmeaza : Jiul, pri- 
mul afluent mare, pe care Du- 
narea it primeste in Rominia; 
izvoreste din Transilvania, cur- 
ge in direc^iune generala spre 
S. si se varsa in Dunare linga 
Bechet. Oitul (Maris la Schiti 
si Aluta la Romani), unul din 
afluen^ii eel marl a! Dunarei, 
izvoreste din Transilvania, intra 
in Rominia la trecatoarea Turnul- 
Rosu, deunde curge spre S. si 



se varsa in Dunare, linga Tur- 
nul-Magurele. Calma^uiul, se var- 
sa in lacul Suhaia si de aci 
in Dunare. Vedea, unita cu Te- 
leormanul, se varsa in Dunare 
prin doua gun: gura Zimnicea, 
la V. de oras si gura Girlei la 
E. Argesul (Ordesos la Schi^I), 
izvoreste din Carpafu Rominiel, 
curge in direc^ia generala S. S-.E, 
si se varsa in Dunare linga 
Olteni^a. lalomi^a, izvoreste in 
Rominia, curge mat intiiu spre 
S. apoi spre E. si se varsa in 
Dunare, linga vama Gura-Ialo- 
mi^el. Siretul (Tirantos la Schist), 
izvoreste din Bucovina, intra in 
Rominia la satul Cindesti, de 
aci curge m direc^iune generala 
spre S. si se varsa in Dunare 
la deal de Gala^i. Prutul (Po- 
rata la Schip), izvoreste din Ga- 
lifia, ati nge teritoriul Rominiei 
linga tirgusorul Mamorni^a ; cur- 
ge in direc^ie S.-E. si S. si se 
varsa in Dunare intre Gala^i si 
Reni, formind frontiera intre 
Rominia si Rusia. 

In Basarabia : Ialpugul unit 
cu Lunga, se varsa in lacul Ial- 
pug, care se scurge in Dunare 
linga Izmail. Catlapugul unit 
cu Calibuh, se varsa in lacul 
Cartal, care se scurge in Dunare 
linga satul Chisli^a. Chirchizul 
unit cu Alijaja, se varsa in lacul 
Chitaj, care se surge in Dunare 
linga Chilia. 

Pe partea dreapta, Dunarea 
primeste, in acest basin, urmatorii 
afluen^I: Timocul, care, catre gu- 
ra sa, formeaza frontiera intre 
Serbia si Bulgaria ; apo! Topol- 
ni^a, Racovisca si Arcerul, care se 
varsa in Dunare la Arcer-Palan- 
ca ; Lomul, se varsa linga Lom- 
Palanca; Ogostul se varsa in 
fa$a Jiulul ; Ischerul se varsa 
in fa^a orasului Corabia ; Vidul 
se varsa in fa^a Izlazului. Osma 
se varsa in dreptul T.-Magu- 
rele. Iantra se varsa in fa{a ri- 



ului Vedea si Lomul format 
din Cara-Lom si Ac-Lom se 
varsa in Dunare la Rusciuc. 
Top acestiafluenp, pe dreapta 
Dunarel, afara de o parte a 
Timoculul pn de 1 Bulgaria si isl 
au obirsia in masivul Balcanic. 

Din Dobrogea, Dunarea pri- 
meste urmatorii afluenp : Cerna- 
voda, Boascicul, Romanul si 
Pecineaga. 

Afara de Prut, nici-unul din 
acesti afluenp al Dunarel in 
basinul inferior nu sunt naviga- 
bili; ast-fel Dunarea este sin- 
guraartera navigabila a Romi- 
niei, care o uneste cu Occi- 
dentul. 

Bittyl e Dunitrel. — Dunarea, re- 
tragindu-si mereuapele si schim- 
bindu-sl dec! treptat albia, a for- 
mat pe terenul ei sting, chiar 
pe Terasa Danubiana o mulpme 
de lacuri sau balp, pe carl le 
alimenteaza in timpul inunda^i- 
unilor. Aceste lacuri, mai ran 
la intrarea Dunarei in fara, in- 
cep a se inmul^i treptat si, intre 
Borcea si Dunare precum si 
intre Dunarea- Veche si Duna- 
rea- Vapoarelor, suntatit dedese, 
in cit aceasta regiune a fost 
numita de locuitorl Balta. 

Lacurile Dunarei facind parte 
din judetul Mehedinp, sunt : Ba- 
top, Patulele, Gruia, Pristolul, 
Girla-Mare, Girla-Mica si Salcia. 

De judetul Dolj, fin lacurile : 
Maglavit, Tunari, Piscul, Desa, 
Rastul, Bistre^ui si Nedeia, in 
care se varsa Desnafuiul. 

De jude^il Romanap, fine la- 
cul Potelul. 

De judetul Teleorman \\n la- 
curile : Berceluiul si Suhaiul, in 
care se varsa riul Calma^uiul. 
Lacul Suhaiul se scurge prin 
doua bra^e : unul spre V., care 
se varsa in lacul Cioara si altul, 
care ese din Suhaiu la Zimnicea 
si se varsa in Vedea. 

In dreptul jude^ulul Vlasca, 



Hosted by 



Google 



dunArea 



288 



DUNAREA 



Terasa Danubiana este udata 
de maT multe bra^e ale Duna- 
re!, carl cuprind, intre ele si Du- 
nare, o mul^ime de balp. Ast-fel 
lacul Dur^ din care pleaca mai 
multe brafe neinsemnate, girla 
$overliul si Viroaga. Intre a- 
ceste ape si Dunare sunt lacu- 
rile: Gradistea si Lacul-Mare. 
Brafele Comansca si Mocansca 
pleaca de linga Zmirdan si se 
intind pana linga lacul Greaca. 
Intre aceste brafe si Dunare 
sunt mai multe bal^i, intre cart 
cele mat insemnate sunt : Pe- 
trosani, Pletrisul, Malui, Slobo- 
zia, Cioroiul, Frasinul, Baneasa, 
Gostinul, Pfetrile, Pueni, Ma 
hirui si Balta-Lata. 

De jude^ul Ilfov \\ne lacul 
Greaca (Iezerul-Grecilor), care 
comunica cu Dunarea prin bra- 
{ul Mura. 

De jud. Ialomi^a $in lacurile : 
Mostistea, Boianul si Iezerul- 
Caiarasi, la V. orasului Calarasi, 
loc care are o suprafa^a cam de 
50 kil. p. ; isl scurge apeie sale 
in Borcea la marginea orasului 
Calarasi prin canalul Jirlaul. A- 
cest lac, cind apele sunt man, is! 
mareste suprafafa revarsindu-se; 
iar in timpul scaderilor apelor 
retragindu-se, formeaza spre V. 
japseie : Lungile, $erpariile, Fa- 
caria, Molan, Dara si japsa Der- 
fului. La S. iezerului Calarasi, 
pe malui sting al Dunarei, sunt 
japseie : Sapatul, Riiosul-cel-Ma- 
re, Bani^a, Rotundul, Riiosul- 
cel-Mic si Nica ; lacurile : Gra- 
distea, Plaghiosul si Melcui. In 
insula Ostrovul este japsa Lata 
si privalul Lungul. 

Intre Borcea si Dunare, din 
dreptul Calarasilor pana la bra- 
ful Riul, sunt lacurile : japsa Ca- 
racuda si Sclabosul, lacul $aro- 
gul, japseie Iu{i, Larga, Herghe- 
legiulsi Copaia; lacurile Suceava, 
Plominoasele, Tinosul, Balanul 
si Lisifa ; japsa $tirbul ; lacul 



Plosca ; Japsa-Lupului, a-Carami- 
zilor, Cioroiul, Bumbacoaia, Ti- 
nosul-Mare, Tinosul-Mic si lacul 
Lupoaia. 

In insula Talchia-Mare sunt 
lacurile : Zatoaca-Larga, Zatoa- 
ca Lata, Vicleana, Preotesti, Cra- 
cii-PreoteseT, Turciturile si Istri- 
carul. 

De la bra^ul Riul si pana la 
unirea Borcei cu Dunarea avem 
lacurile : Matasa, in dreptul insu- 
leT Strimbul-Mare, japseie: Tinga- 
nul, Vlasceana, Ghencea, Mislu- 
iul, Bahitele, Buta, Guinea, Bi- 
volului, Covrigul, Japsa-Lata, 
Uiuiasul, Uiuia-Mare, Mierloaia- 
Mare, Mierloaia-Mica,Popa-Mare 
siPopa-Mica, Salcia, Minguieasa, 
Portita, Covurluiu, Bordoasa, 
Codoaia, Girla-Lunga, Cirtalele, 
PoeneleJapsa-lui-Mos-Gheorghe, 
Patrarul, Tinoasa, Gavanelele, 
Strimbele, Banuglavul, BalieT, 
Minciuna, Albele, Gropile-Albe, 
Parusa, Rotunda-Mica, Rotunda 
Mare, Plostina, Cacata, Salcuta, 
Tigaia, Ca^inurile ; lacurile: Mus- 
tacioara, Blestema^iile-Man, Bles 
stema^iile-Mici; si Mazararul; jap- 
seie: Griveiul, Codescul, Radulea, 
Butucul, Zatonul, Vtnja-Mica, 
Vinja-Tinara Vinja-Batrina, Tu- 
dorichei, Chinurile, japsa Oboruf , 
Japsa-Lata, Brinzisul, Catunul- 
PlopuluT, Babele-Fetestilor, Ba- 
bele-Dudestilor, Japsa- cu-Salcie, 
Vergul, Iezerului, Epure, Giolea, 
Stimbul, Potcoava-Mica, Potcoa- 
va-Mare, Dalia, Lacul-Rotund, 
Japsa-lui-Mos-Craciun, Cercora- 
da, Iezerui-cel-Mare; lacurile: Po- 
paslic, Mistrea^a, Berleasca Pie- 
troaele, Strimbele, Stincia, Stin- 
coaia, Iazul, Cabalul, Latimea, 
Iezurul-cu-Butuci, Beutui, Ra{o- 
iul, Pirlitura, Iezerul, Iorga, japsa 
Iorga, Gitul-Stinei, Le^a, Strigo- 
iulul, Beutul-luI-Dobrica, Japsa 
cu-Papura, Dogoreaia, Inturci- 
mure, Gavane, lacul Ciocloave; 
Beutul-Ceganilor, pe malui Bor- 



cei aproape de satut Cegani ; la- 
curile Beutul-Girlei, Beutui- VieT, 
si Beutul-Satenilor, in fa{a Os- 
trovuluT-BorceT; Iezerui-Bruncie, 
Brozea,Ciocanul-Mare, Ciocanul- 
Mic, Tinusul, Sfredelul ; Japsa- 
Lunga, Cameni^a, Ciortanasul, 
Zainoi^a; lacul Gaibunisul in Plop 
soarele;japsaBatiste ; iezerul Cai 
matei, Rotund, Cu-Papura, Finti- 
nele, CazaculuT,Butoiul, Frumos, 
Gemenele; lacul Pajera, Iezerul, 
Catunul, Iazuri, Mosia; lacul Ti- 
mosul,Grumazul,Racul, Cocosul. 
Pe malui sing ai Borcei sunt bal- 
tile: Matasa, Butucoasa, Ghisica, 
Papureanca; lacul Bentul-Mislel; 
iezerul Mocirla, Lacu-luT-Musat, 
Balta si Ruptura. 

De jude^ul Braila ^in lacurile : 
intre Dunare si canalul Manusoa- 
reT: iezerul Chitulusca, Alghiso- 
gul-Mic si Alghisogul-Mare ; intre 
Dunarea- Vapoarelor siBra^ui-Vil- 
cea: iezerul Festilele, Vulpasi, 
Begul, Jigara, Balaia, Gisca, Ca- 
catna-Cojoacele, Dobrele, Untea, 
Catiunul, Melintului, Catunul-lui- 
Toasa,Zbenghiosu,Hirlacul, Cur- 
cubeul, Sinetele, Lupoiul, jap- 
sa Conciul, Cortelea, Cotoiul; 
lacurl: Ciontoiul, Soarecele, Stu- 
panul, Mosolea Plinge-Bani.Strim- 
bul,Japsele-de-SusJapsele-de-Jos. 
Intre Cremenea si Cracanelul, 
iezerul Sinfanul, Chiorul si Cion- 
toiul; intre Dunare si bra^ul 
Lata, iezerul Fundul-Mare, Ieze- 
rui-lui-Stan si iezerul Chirloaia. 
Intre Dunarea Vapoarele si Du- 
narea - Veche : Iezerul - Zoanei , 
Pesceana, ai-Ciucului, Leba- 
doiul, Rosea, Japsa -Porcului, 
Stochi^a, Brezoiasa, Lacul -Lu- 
poiu, Lupoiasul, Lesteghil, Tar- 
mul, Roiul, Ca^uiul, Forfoita, 
Catinul-Lung, Catinul-Mlajei, la- 
cul Mandalacele, lacul Bolda, 
Catinul-Boaca, Catinul-SoareciT, 
Babele, al-Oiior, Lacul-Rotund, 
lacul Broasca, Gisca, Vulturile, 
Glavanelele, Glavanelele - Tur. 



Hosted by 



Google 



DUNAREA 



289 



dunArea 



cesti, Cornoiul, Tucuzoaca, Pot- 
coava, Boule^ul, Zalopul, Scroa- 
fa, Gameciul, Gai^ele, Tupuzo- 
iul, Cojocarul, Titiloaia, Catinul- 
liu-Pana, balta Balaia, batta Ba- 
te?, iezerul Bordei, balta Trufas, 
iezerul Cucuva, balta Cateana, 
Moara - Buna, Ciulinii eel - MicT, 
Ciulinn - eel-Man, Visan ; lacul 
Noroaele,Noroiul-Mic, Ma^oaele, 
Lungule^ul, Noroiul-Mare, Ro- 
tundul, Misaila, Cociul, Bordeasa, 
Serban, Bobocul, Frau^a, Raz- 
ne^ele, Catinul Repejoasa, Cati 
nul-Oilor, Ma^ele, lacul Babaiecul. 
Catinui-Biindul, Mares, Negrul- 
Berbecul, lacul Fusarul, Cati- 
nul - Stamate, Catinul Deioaia, 
lacul Orbul, Dragusul, Boboc, 
Zeciuiile, Borcanul, Lopata, Ne- 
graia, Frunza, Balaia, P&{in, 
Orza, Ghiolul-Gemenele, Ghiolul- 
Micsunelele si Ghiolul-Borcea. 

Pe stinga Dunarei-Vapoare- 
lor sunt : Lacul Butoaele, Po- 
pilele, Popa, Luncos, Boul, Ro- 
su, Gluja, Budurul, lacul Na- 
ianu, Gageana, Ghionea, Botea, 
Lacul -lui-Ghetan, lacul Bratu- 
loasa, Gropile, balta figan- 
ca, Lacul-Dulce, Lacul - Sarat, 
si iezerul Ra^oaele. 

De jud. Covurluiu tine lacul 
Bratesul. 

De jud. Constanta {in lacu- 
rile: Girli^a, Oltina, Beilicul, 
Mirleanul, Vederoasa, Limpezi- 
sul, Sarpul, Baciul, Cochirleni, 
Cara-Su, Purcare{, Ramadam, 
Fibrina, Domneasca - Mica si 
Domneasca-Mare, Slateia, Ro- 
tundul, Groapa-CiolanuiuT, Ma- 
zilic-Ghiol si Baroiul. 

De jud. Tulcea {in lacurile 
pe maiuldreptal Dunarei : Tur- 
coaia, Igli^a, Carcaliul, Poreilor. 
Henelor, Orbul, Stanimir, Mo- 
canuluT, Plosca, LatimeT, Jijila, 
PopineT, Crapina, Piatra-Cacata, 
Capaclia, Rotundul, Saon si 
Parches. Pe malul drept al 
bra^ului Sf. Gheorghe : lacurile 



Zaghen, Malcoci, Moru-Ghiol, 
Belciug, Cruclic, Ostrovoc. Intre 
bra^ul Chilia si Sulina sunt la- 
curile : Rosu, Saoca, Ghido, Co- 
raciuluf, Simiroea, Han{u, T&ta- 
reni, Costin, Bacim, Fortuna, 
Liteanca, Tatanir, Sliboca-Su- 
hatu, Batacut, Triozorul, Gablo- 
vata, Bogda-Proste, Raducului, 
Babina, Saon, Mati^a, Lopatna, 
Rosea, Velichi-Merchei si Do- 
vinca-Merchei. Intre bra^ul Su- 
lina si Sf. Gheorghe lacurile : 
Gorgova, Obretin, Uzlina, Isa- 
cov, Erenciuc, Puiuie{, LumineT, 
Puiul, Ghiolul-Rosu, Rosule{, 
Solonetia si Saraturile. 

Pe teritoriul rusesc, lacurile 
tributare Dunarei sunt: Cahul, 
Cartal, Cogurluiul, Ialpugul si Ca- 
talpugul. 

Toate aceste lacuri, ca si Du- 
narea insasT, produc anual e- 
norme cantita^i de tot soiul de 
peste : morun, nisetru, crap, etc. 
Cega Dunarei is! pastreaza si 
asta-zf renumele din anticitate ; 
cele mai multe bal{T sunt aco- 
perite cu stuf de trestie si pa- 
pura. 

Ostroauele Dunarei. — In cur- 
gerea sa, Dunarea da nastere 
la numeroase insule sau ostroa- 
ve. Cele ma! principale coprinse 
in eel din urtna basin al sau 
sunt urmatoarele : Ada-Kaleh, 
in vale de gura Cernei; impor- 
tanta pozifie milirara, aflata pe 
punctul de intilnire a celor trel 
frontiere riverane, Rominia, Un- 
garia si Serbia, asta-zl ocupata 
de o garnizoana austriaca. In 
vechime aceasta insula a jucat 
un mare rol in razboaiele din- 
tre Austria si Turcia, fiind veci- 
nic obiect de ocupa^iune intre 
aceste doua popoare. 

Mai la vale de aceasta, in- 
sule mai principale in care se 
{in pichete de paza a granite! 
{arei apar^inind jude^uiui Mehe- 
din{i sunt : insula Halu, numita 



in vechime Insula-BanuluT, este 
asezata in fa{a satulul sirbesc 
$ipu. Numirea de Banu i s'a 
dat fiind-ca aci era locul de dis- 
trac^ie al Banulul SeverinuluT; 
este celebra prin lucrarile de 
arta si ruinele ce se vad in ea ; 
se mat numea si insula Clado- 
veif. A fost locuita, iar asta-zl o 
lucreaza locuitorii din Gura-Vael. 
Insula Dudasi, Gura-Vael si $i- 
mianul, in intindere mare, in- 
cepe mai jos de podul lul Tra- 
ian si {ine pana la comuna cu 
acelasi nume de care apar^ine ; 
ea este locuita\ Insula Corbul 
sau Corbava (slav), are o supra- 
fa{a de 2400 pogoane; renu- 
mtta pentru zidurl si alte ram&- 
si{e romane; are 60 de familii 
si {ine de Batofi, plasa Blahni^a. 
Insala-Mare, 4400 pogoane, {ine 
de comuna GogoseT, pi. Blah- 
ni{a. In aceasta insula sunt ur- 
matoarele batyi cu peste : Balta- 
Nisipului; Balta satulul; a-Bra- 
nistel si Balta-Prunisorului ; a- 
pol vin insulele : f iganasul, Os- 
trovelul, Girla, in dreptul com. 
Pristolul, Florentinul si Ceta- 
tea (sau Gomotazinitza). — MaTla 
vale, apar^inind jud. Dolj, sunt 
insulele: Calafatul (Independen- 
£a), Coscoava, Golul, Chichine- 
tele-Mare, Chichinetele-Mic, Bog- 
dan, Cinepa, Acalia, Lomul, 
Chichinetele, Galona, Satanul, 
Alimanul, Marco, Capeni^a, la 
gura Jiului, Prutul-Mare, Girlifa si 
Gatonul, m dreptul Jiului. — De 
la gura acestu! riu si pana la 
gura Oltului, insulele facind par- 
te din jude^ul Romana^i, sunt: 
Domni^a-Balasa, Papadia-Mare, 
Papadia-Mica, Prundul, Corabia, 
Chichinetele, Surlul, Cilnova^ul, 
Imbra, Ciulni^a, Barda, Plopi, 
Catina, Garcovul, Circiui, Os- 
trovul-Sirbilor, Chichi netele-de- 
Izlaz, Izlazul si Izlazul-de-la-Olt. 
De la gura Oltului si pana la 
gura Vedei, insulele facind parte 



b!)Gx:i Marele D.c(<onar G<oyra/lc Vol. lit. 



87 



Hosted by 



Google 



dunArea 



290 



DUNAREA 



din jud. Teleorman, sunt: Cio- 
roiul, Belina la S.-V. comunel 
Cioara, acoperita cu zavoae de 
salcie, Birsica, Luta, Tingineaua 
si Batinul. — De la gura Vedei 
pana in dreptul Iezerului-Greci- 
lor, insulele facind parte din ju- 
de{ul Vlasca, sunt : Dinul (2 
insule), Boatinul, Camediul, Pir- 
gaiul, Nisipul, Ramadan, Ostro- 
vul-Lung, Cioroiul, Mocanul , 
Prund tl, Lungul-PopiT, Grindul- 
luI-Marin, Flaminda si insula Sf. 
Gheorghe (sau Giorgio), de unde 
si-aluatnumeiesiorasul Giurgiu, 
in fa{a caruiase gaseste; aceasta 
este insemnata, in analele {arei 
prin pozi{ia sa strategica ce in 
trecut a ocupat. In aceasta in- 
sula a fost o ceta{ue tare care 
a fost legata printr'un pod fix 
cu orasul care pana in 1829 a 
fost cetate tare, sub TurcT ; mat 
in urma dupa trecerea Giurgiu- 
lul in posesiunea Rominiel, cu 
stricarea fortifica{iunilor s'a stri- 
cat si ceta{uia si podul ; insula 
chiar e aproape sa dispara prin 
lucrarile de canalizare ce gu- 
vernul executa in bra{ul Du- 
narei dintre insula si oras. — MaT 
la vale, insulele facind parte 
din jude{ul Ilfov, sunt: Ostro- 
vul-Becheru, Ostrovul-Mare si Ai- 
bina. — De jude{ul Ialomi{a {in 
insulele : Scurtul, §oimul, Strim- 
bul - Mare , Rupturele , Puiul , 
Strimbului, Cuiul,MusatuluT, Fer- 
mecata, Atirna{i, Ostrovul Chi- 
ciul, Gisca, Vaca, Constantin 
si Ostrovul-VarsatureT. In bra- 
{ul Borcea sunt : insula Malca- 
ne{ in fa{a satului Cioroiul si 
Ostrovul-Borcel, format de bra- 
{ul Zavalul. — De la Silistra pana 
la Hirsova, insulele apar{imnd 
jude{ulul Constanta sunt: Hopa, 
Pastramagiul - Mare , Pastrama- 
giul-Mic, Pacuiul-Lare, Pacuia- 
sul, Pacuiul-lui-Soare, Tilenia- 
Mare, formata de bra{ul Plosca, 
Ruptura-TalchieT, Ostrovul-Tur- 



cesc, insula Iepurasul, Ceacirul, 
Talerul, Ostrovul-Lung, format 
de bra{ul Veriga, insula Hinog, 
ostrovul Troina siTroina-Mare, 
ostrovul Seimenii-Marl, Ostro- 
velul, Ostrovul-TareT, Boascic, 
ostrovul Zaval si Balaban, for- 
mats prin bra{ul Balaban, os- 
trovul Alionte, format prin bra- 
{ul Alionte; apoi insulele : Sisca, 
Serpenjia, Dosanele si Chiciul, 
devenite rominesti de la ane- 
xarea Dobrogel si insula Ghiz- 
danesti in fa{a satului cu ace- 
lasi n'ime. — In bra{ul Dunarea- 
Veche, insulele can tin dejud. 
Constanta, sunt : Ostrovul-Pas- 
trameT, format de Veriga-Pas- 
tramei si insula Ostrovul, in 
fa{a satului Ostrovul. —In bratul 
Dunarea-Vapoarelor, insulele, fa- 
cind parte din jud. Braila, sunt 
Ostrovul-Grindului, Orbului, for- 
mats prin bra{ul Pasca ; Insula- 
LupuluT, coprinsa intre bra{ele 
Stanca si Arapul ; ostrovul Bra- 
tusa, format de bratul Stan- 
ca si Bratusca; Chiciul-Popei, 
formata de bra{ul Chiciul-Popei. 
In Dunarea-Veche, de jud. Bra- 
ila {ine Ostrovul Detunatul for- 
mat de Veriga-Detunatul. — In 
sulele din bratul Dunarea-Veche, 
si facind parte din jud. Tulcea. 
sunt : Ostrovul Chiciul-Bede- 
loiu si Chiciul-lui-Mos-Dobre. 

In bra{ul Chilia, ostroavele 
Chisli{a, Cofa, Solone{, Catinca, 
Maciuca, Soiomonoy silarmacov 
{in de Rusia; iar Tatarul, Daller 
(2 insule) Cemeofcasi Babina {in 
de Romtnia. De la Vilcov (port 
rusesc), bra{ul Chiliei formeaza 
o noua delta cu 12 guri si for- 
meaza insulele : Belgarod, Ot- 
ceacof, Ancodinovo, Otnoino, 
Pesceanoi, Stambul, Cuban si 
Popina, din carl numat Popina 
este romineasca. 

In bra{ul Sulina nu e nici-o insu- 
la. Bra{ul Sf. Gheorghe formeaza 
la gura sa insula Ostrovul. In- 



tre bra{ul Chilia, bra{ul Sulin a 
si Marea-Neagra se afla Insula- 
Letef ; iar intre bra{ul Sulina 
si bra{ul Sf. Gheorghe, insula 
Sf. Gheorghe; amindoua aceste 
insule de si cuprind suprafe{e 
intinse, in mare parte sunt aco- 
perite debal{T si sierpuite de nu- 
meroase canalurL De la Orsova 
pana la gura Timocuiui, os- 
troavele care {in de Serbia cele 
mat principale sunt: Sipul, Ca- 
ratas, Vaiuga, Ostrovul Bor- 
deiului^i Grabovi{a. De la gura 
Timocuiui si pana la Silistra, os- 
stroavele apartinind BulgarieT, 
cele mat principale sunt : Ma- 
naful, Setzeanu, Glani{a, Davalea- 
nul, Gomori{a, Tansan, Colnis- 
vezul, Baclechea, Eritcum, Pi- 
comn, Uagarichtch, Velina, Ni- 
sipul-Nou, Baleogul, Gvardinul- 
Mare, Gura-IantriT, Ostrovul-In- 
gust si Carisa. 

Mai toate aceste insule ale 
Dunarei sunt acoperite cu za- 
voae de salcie, plop, anin si 
parte cu stuf; numai in insula 
Letei si Sf. Gheorghe se vede 
crescind Stejarul; ast-fel paduri 
de stejar se afla in InsulaLetei 
si \n insula Sf. Gheorghe, pa- 
durea Cara Orman. Parte din 
aceste insule sunt si cultivate ; 
si aproape toate adapostesc 
mat toate soiurile de pasari sal- 
batice si animale fieroase: lupT, 
vulpl, pore, mistre{T, etc. 

Navigabilitatea pe Dun&re. — 
Dunarea, care dupa Volga este 
eel mat mare fluviu din Europa, 
constitue cea mai insemnata 
cale naturala. a continentului 
European catre Orient. Din toate 
timpurile ea a servit de cale 
de comunica{ie riveraniior si 
popoarelor care s'au stramutat 
din Asia in Europa. Navigabi- 
litatea cu vapoare abia a inceput 
insa, in anul 1828, cind, doi 
Englezi, dobindind la Viena pri- 
vilegiul de a construi un vapor, 



Hosted by 



Google 



DUNAREA 



291 



DUNAREA 



puser£ primele baze naviga^iunel 
moderne. La inceput, acest va- 
por nu circula mat jos de Pesta; 
catre anil 1838 erau deja 7 
vapoare care scoborau in jos 
de Pesta. Trecerea Por^ilor-de- 
Fier insa, erea considerate ca o 
piedica a scobo:ireI vaselor din 
susul Dunarei. In acel an, se 
facu prima descindere a vaselor 
peste obstacolul Por^ilor-de-Fier. 
De atuncl Compania« Lloyd », din 
Triest stabili un serviciu de na- 
vigate pentru transportul ca- 
latorilor si al marfurilor pe Du- 
nare pana la Gala^i. In Congresul 
de la Paris, in i856,fu instituita o 
Comisiune Europeana a Dunarei 
cu sarcina de a deschide si a 
desvolta naviga^ia fluviuluf catre 
Mare ; iara mai apoi, in Con- 
gresul din Berlin de la 1878, 
Austro-Ungaria ramiind insar- 
cinata ca sa inlature obstacolul 
de la Por{iie-de-Fier, si lucrarile 
in acest scop Mind terminate, 
navigabilitatea fluviulu! in Ro- 
minia nu mai prezinta nici o 
dificultate, afara numai, de ne- 
siguran^a adincimei mai ales 
in timpul apelor mici(vezi § A- 
dincimea Dunarei), precum si 
lipsa lucrarilor de arta prin cite- 
va porturi mat mici pentru a- 
bordarea vaselor mai cu inles- 
nire. Naviga^ia pe Dunare se 
face atit cu vapoare cit si cu 
vase cu pinza. Pe linga vapoa- 
rele marine! militare a Romi- 
niel si a flotilei sale comerciale, 
mai circula, pe Dunare, vapoa- 
rele societa^ei Austriace si'Ru- 
sesti, precum si alte vapoare ale 
diferi^ilor armatorl riverani si 
din toate parole lumei. 

Naviga^ia pe Dunare se face 
in tot timpul, afara de iarna 
pe timpul inghe^ului si al slo 
iurilor (vezl inghe^urile Duna- 
rei si varia^iunea inaltimei ape- 
lor Dunarei). 

Navigabilitatea pe brafele 



Dunarei. —La congresul din Pa- 
ris, la 1856, gurile Dunarei s'au 
pus sub ingrijirea unei Comi- 
siunl Dunarene Europeana care, 
stabilita la Gala^i, are sarcina 
de a asigura navigabilitatea la 
gurile Dunarei. Actualmente na- 
viga^ia la gurile Dun&rel st& cum 
urmeaza: 

Braful Chilia, de si se varsa 
in mare prin 12 gun, nici una 
nu e accesibila bastimentelor de 
o imersiune mat adinca de 4 — 6 
picioare. Acum, in timpurile din 
urma, se silesc Rusii a face na- 
vigabil canalul Occeacof pentru 
ori-ce vase, cu toate impotrivirile 
Comisiunel Dunarene. 

Braful Suliua, de si nu e mat 
lat de 180 m. si de si volumul 
apelor sale e mai mic de cit 
a celor -l'alte bra^e, a fost ales 
de Comisiunea Europeana a 
Dunarei pentru a deschide si 1 
a desvolta naviga^ia fluviulu! 
catre mare. Lucrarile de indrep- 
tare insa nici azta-zi nu sunt com- 
plect terminate, totusi,cele exe- 
cutate sunt atit de insemnate 
in cit azta-zi pot intra in fluviti 
vase carl calca in ap& p&na la 
7V2 m. si can pot purta in ma- 
gaziile lor 2500 tone marfa. 

Braful Dunclvdful e naviga- 
bil pentru bastimente de mic 
tonaj. 

Braful Sf. Gheorghe nu este 
navigabil din cauza ca, la gura lui, 
adincimea nu e nici de 2 m. De- 
altmintrelea regiunea ce el stra- 
bate fund mlastinoasa si insa- 
lubra, ^armurile bra^ului nu sunt 
locuite si ast-fel naviga^ia sa nu 
este impusa de interese locale 
de cit pentru a deservi pesca- 
riele lacului Razelm. 

Brafele Borcea si Riul- sunt 
navigabile pentru vase mid. Pen- 
tru ca vasele sa poata urma firul 
apel, in anumite locuri sunt an- 
corate in Dunare, ceea ce se chia- 
ma giamandure vapsite, fie cu 



rosu, fie cu alb, carl plutesc si 
arata calea. 

Domnul Hartley, in memorial 
sau, arata ca in 21 anl, 1865 — 
1886, gurile Dunarei la Sulina 
au inghefat 49 zile pe an, asa 
ca vasele nu pot intra pe Du- 
nare. Prin Regulamentul Comi- 
siunei Dunarene se interzice 
intrarea vaselor in Dunare de 
la 1 Noembrie pana la 1 Martie 
ale fiecarul an. 

Raporturile international e §i 
chestiunea Dunareand. Pentru iu- 
tiia oara s'a vorbit de libertatea 
comerciulul pe Dunare, in anul 
1798, la congresul de la Rastadt. 
O nota a ministrilor francezl, re- 
lativa la libertatea navigatiunel 
pe Rhin, scotea la iveala si do- 
rinfa de a se face libera navi- 
ga^iunea si pe cele-1'alte fluvil 
marl ale Germaniei, mai cu sea- 
ma pe Dunare. In 18 14, la Tra- 
tatul de la Paris, reprezentan^ii 
statelor s'au ocupat iar cu li- 
bertatea naviga^iunil Rhinulul, 
care s'a si stabilit, fara a se acorda 
vre-un privilegitiriveranilor. Con- 
gresul de la Viena, prin sugestiu- 
nea Prusiel, reveni asupraprinci- 
piilor liberale formulate in Con- 
gresul de la Paris, si lasa numai 
cu vintele:«Naviga^tuneapeRhin 
. . . va fi libera sub raportul 
comerciului», suprimind cuvin- 
tele: «sub raportul navigatiunel » 
ceea ce implica facultatea de a 
interzice neriverenilor naviga- 
^iunea. In ceea ce priveste Du- 
narea si cele-1'alte fluvil ger- 
mane, Congresul din 1815 con- 
fine o mo^iune, care n'a produs 
nici un rezultat efectiv. Trebue 
sa ajungem la Confer in^ele $inute 
la Viena, in timpul razboiului 
Crimeel, pentru a gasi prima 
idee a unei comisiunl europene 
inst'alata la gurile Dunarei cu 
autoritateapana la Gala^i. Lordul 
Russel discutind aceasta pro- 
pozifiune, cerea ca Comisiunea 



Hosted by 



by Google 



dunArea 



2^2 



DUNAREA 



sa de permanenta. Unul din cele 
patru puncte con^inind bazele 
stabilirel pace! intre Rusia si 
Poarta in 1854, convenite intre 
Franca, Austria si Marea Bri- 
tanie, zicea ca naviga^iunea Du- 
narei la gurele sale sa fie libera 
de orT-ce piedica si supusa apli- 
ca^tunei principiilor consacrate 
prin actele Congresului de la 
Viena. Articoiele 15 — 19 ale 
Tratatului de la Paris, din 30 
Martie 1856, se rapoarta la liber- 
tatea naviga^iunei pe Dunare. 
Articolul 15 ft aplica regulele 
puse prin actul final de la Viena. 
Art. 16 — I9stipuleazacrea{iunea 
unel Comisiuni Europeene tern- 
porare cu autoritate legislative, 
si a unei comisiuni riverane 
permanenta cu autoritatea exe- 
cutive. 

ComisiuneaEuropeana trebuia 
se dureze numai doi ant si co- 
misiunea riverana sa succeada 
celei d'lntil si sa fie permanenta. 
Prevederile Congresului nu s'au 
realizat. Comisiunea europeana 
prelungita de mai multe on, 
prin Conferin^a de la Paris din 
1865, prin Conferin^ade la Ber- 
lin din 1 87 1, prinTratatul dela 
Berlin din 1878, si a vazut asi- 
gurata existenfa pentru 21 anT, 
incepind din 1883, si comisiu- 
nea riverana compusa din Wiir- 
temberg, Bavaria, Austria, Tur- 
cia, Rominia, n'a reusit nic! o 
data a func^iona, de si n'a fost 
suprimata intr'un mod explicit. 
S'a reunit la Viena si a elaborat 
un proect de regulare anaviga^iu- 
nei (1857), daracest regulament, 
care interzice cabotagiul neri- 
veranilor, Inlaturat in Conferin^a 
de la Paris, a ramas in sus- 
pensie, fara sa se fi decis dea 
fi suprimat. In realitate, ce s'a 
petrecut era conform nature! 
lucrurilor ; sistemul european din 
1856 era bun si sistemul rive- 
ran era rati ; regimul navigate? 



dintre Donauwerth si Ratisbona 
nu putea sa aibe vre-un raport 
cu naviga^iunea maritima de la 
gurele Dunarei. Congresul din 
Berlin (1878) a in^eles acest lu- 
cru. Inaintea acestui tratat tre- 
bue se men^ionam Tratatui din 
27 Februarie 1871, regulat prin 
Conferinta de la Londra, care 
autoriza pe to^T riveranii de a 
percepe taxe pentru rambursa- 
rea si intre^inerea lucrarilor ce 
trebuiati sa se execute la Por- 
^ile de-Fier si Cataracte ; trebue 
a reaminti de asemenea nego- 
cierile, car! au avut loc in ti in- 
put razboiului ce s'a terminat 
prin Tratatui de la Berlin, in 
cea ce priveste neutraliza^iunea 
Dunarei. Congresul din Berlin 
a luat m privinta Dunarei mai 
multe deciziuni : 1. Austro Un- 
garia este singura insarcinata cu 
executarea lucrarilor destinate a 
face sa dispara piedicele ce na 
viga^iunea intilnea la Por^ile 
de-Fier si la Cataracte. Aceasta 
masura nu este buna de oare-ce 
Austro-Ungaria n'are suverani- 
tatea de cit pe unul din cele 
doua maluri, si aceasta in sus de 
Por^iie-de-Fier ; unde sunt rive- 
rane Serbia si Rominia era 
mai bine de a se fi pastrat dis- 
pozitiunile Tratatului din 1871, 
care confia aceasta misiune 
tuturor riveranilor. — 2. Art. 53 
decreta extensiunea Comisiunei 
Europeene pana. la Gala{i, dar o 
facu intr'un mod neindestulator, 
neintinzindde la inceput puterea 
sa pana la Braila, cea ce se facu 
in 1883. Acelast art. 53 confirma 
puterile Comisiunei, referindu-se 
la o intelegere ulterioara in ceea 
ce priveste durata ei ; aceasta 
dispozi^iune a fost foarte neferi- 
cita, cadf daca s'ar fi terminat 
indata cestiunea duratei, n'ar 
fi urmat, in 1883, a se face 
concesiun! suparatoare Austriei 
si Rusiei, pentru a ob^ine con- 



sim^imintul laprelungirea comi- 
siunei devenita acum indispen- 
sabila. — 3. Congresul confirma 
principiul liberie! naviga^iunei 
pe Dunare si decreta distru- 
gerea tuturor fortare^elor situate 
pe malurile sale de la Portile- 
de-Fier pana la gurile sale (art. 
52) ; bastimentele de razboiu nu 
vor putea plutipe Dunare la va- 
le de Por{ile-de-Fier, afara de va- 
sele usoare destinate politiei flu- 
viale si serviciului vamilor. — 4. 
Cea mai buna decizie luata prin 
Congresul de la Berlin a fost 
admisiuneaRominieiin Comisiu- 
nea dunareana (art. 53). 5. In 
fine, Tratatui din Berlin, in con- 
tra parerii plenipotentiarilor Aus- 
triact, a modificat dispozitiunea 
Tratatului din Paris, 'care sus- 
tineaca regulamentele sa fi& uni- 
forme pentru intreaga Dunare, 
de unde incepe sa fie naviga- 
bila si pana la gurile sale. Mai 
sus de Gala^i, unde se oprea 
ac^iunea directa a Comisiunei 
europene, si in jos de Por^ile- 
de-Fier, s'a stabilit o zona in- 
termediara, unde regulamentele 
trebuesc puse in armonie cu a- 
celea ale Comisiunei europene. 
Regulamentele acestei zone in- 
termediare vor fi elaborate de 
Comisiune, careia 11 se vor adaou- 
ga delega^ii l^armurenilor acestei 
zone intermediare, adica Sir- 
bii, Bulgarii si Rominii. In fine 
Tratatui din Berlin, ca si eel din 
Paris nu acorda nici unui rive- 
ran, pe ori-care parte a Dunarei 
ar fi, nici preziden^ia, nici pri- 
vilegii. 

Impar^irea Dunarei in zone 
era o idee ingenioasa, de oare-ce 
Dunarea e un fluviu, ce este dife- 
rit la gurile sale de ceea ce 
este la izvorul sau, sau m par- 
tea mijlocie. Dar zona interme- 
diary crea un mare numar de 
greutafi, can ocupara deliberati- 
unile Comisiunei europene intre 



Hosted by 



Google 



dun Area 



293 



dunArea 



1879 si 1882. In adevar, daca 
singurii^armuren! aizonei inter- 
mediary creata prin art. 55, 
sunt Sirbii, Bulgarii si Rominii. 
Austro-Ungaria, care n'are nici 
o palma de pamint intre Por- 
tile-de-Fier si Gala^i, are in a- 
ceasta zona marl interese comer- 
ciale si trebuia neaparat sa par- 
ticipe la reglementa^iune, de 
oare-ce tratatul din 1878 nu pre- 
vazuse acest lucru. O a doua 
greutate venea din aplica^iunea 
regulamentulu! ; odata regula- 
mentul facut, cine trebuia sa-1 
aplice ? Tratatul din Berlin nu 
spune nimic de ac, asta ; dupa. 
principii, riveranil singun au 
puterea de al aplica. A lucra 
alt-fel, era de a viola de odata 
si dreptul natural si dreptul cu- 
tumiar. De la 1879 pana la 1884, 
Comisiunea europeana, a discu- 
tat un avant-proiect pentru re- 
gulamentele privitoare Dunarei, 
intre Gala^i si Por^ile-de-Fier : 
o comisiune compusa din 3 de- 
legati a! statelor neriverane 
(Germania, Austria si Italia), 
prezinta la 12 Maiu 1880 un 
avant-proiect, care instituia o 
comisiune mixta, in care Austro- 
Ungaria avea preziden^ia cu voce 
preponderant;! in caz de diver- 
gent. Masurile aplica^iune! sa- 
crificau aproape drepturile teri- 
toriale ale statelor ^armurene, 
in profitul Austriei ne^armu- 
reana, care is! atribuia toata au- 
toritatea. In Decembre 1880, de- 
lega^i! SerbieT si a! Bulgariei 
fura admisi a lua parte la dis- 
cu^iunea Comisiune! Europene 
(unde Rominia figura de la 
1878). Rominia, prin glasulco- 
lonelului Pencovici, declara ca 
art. 55 nu are de cit o singura 
interpreta^iune : «Elabora£iunea 
regulamentelor decatre Comisiu- 
nea Europeana, asistata de de- 
lega^i! statelor {armurene ; apli- 
ca^iunea acestor regulamente 



prin chiar aceste state; supra- 
veghiarea aplica^iune! prin Co- 
misiunea europeana ». Discufiu- 
nea era dinainte nefolositoare 
prin aceasta opozi^iune a Ro- 
minie! de a face din Dunare un 
fluviu eminamente german ; o 
propunere a delegatulu! Fran- 
ciei, d. Barrere, aduce sfirsitul 
desbaterilor fara insa a intruni 
unanimitate. §tiind ca nu va pu- 
tea triumfa asupra deciziune! 
luata de marile puter!, Barrere 
incerca de a atenua omnipotent 
ce voia a se da Austrie! asu- 
pra zone! intermediare in de- 
trimentul {armurenilor si in con- 
tradic^iune cu Tratatul de la 
1878. Proiectul sau lasa sa sub- 
siste introducerea unu! ne^armu- 
rean (Austria) si preziden^ia sa, 
insa ii retragea vocea preponde- 
rant^ ; mai adauga apoi aceste! 
comisiun!, un membru din Co- 
misiunea europeana, ridictnd la 
5 numarul membrilor eT, per- 
mi^ind ast-fei a se putea ob^ine 
o maioritate fara voce prepon- 
deranta. Rominia iar refuza a 
se uni cu acest proiect si pro- 
puse, fara izbinda, o comisiune 
de supravegheare ; to^i ceM'ah:! 
delegafi, intre carl si ace! ai 
Serbie! si Bulgariei primira pro- 
iectul Barrere. In Februarie 1883, 
o conferin^a se reuni la Londra 
pentru a se hotari asupra exe- 
cutant art. 55 din 1878. Con- 
ven^iunea din 10 Maiu 1883 
confine 4 dispozi^iun!: i)Juris- 
dic^iunea Comisiune! europene, 
va fl intinsa pana la Braila, port 
romin, frequentat de marea na- 
viga^iune maritima (articolul in- 
tiiu) ; 2) Puterile Comisiunei eu- 
ropene sunt prelungite pentru o 
noua perioada de doua-zeclani; 
Germania, < Austro-Ungaria reu- 
sira cu toate sfor^arile Marei- 
Britani! si Franciei de a impie- 
dica conferin^a sa decida per- 
manent sindicatului European 



(art. 2); 3). Rusiava putea, sub 
inaltul control al comisiunei Eu- 
ropene, de a ameliora si a ex- 
ploata impreuna cu Rominia 
braful Chilia pentru distan^a 
unde Rominia e in acesta parte 
vecinacuRusia(art. 3 — 6); acea- 
sta facultate recunoscuta Rusiei, 
implica si pentru Rominia faculta- 
teadeadeschidebra^ulSf. Gheor- 
ghe, coprins numa! pe teritoriul 
sau. 4) In fine conven^iunea se o- 
cupa cu zona intermediara (art. 
7, 8, 9). Dupa Tratatul din Ber- 
lin, reglementeie navigatfune!, 
ale poli^ief fluviale, ale supra- 
veghiereT, de la Por^ile-de-Fier 
pana la Gala^i, trebuiau sa fie 
elaborate de Comisiunea Euro- 
peana cu asistenfa statelor ^ar- 
murene. Dar regulamentele car! 
au fost elaborate., n'au fost sem- 
nate de Rominia si dec! nu este un 
act al comisiune!. Cu toate aceste 
conferin^adela Londra leexami- 
na si se prepara a le promulga. 
Rominia ceruse admiterea sain 
conferinta care avea sa reglemen- 
teze organizarea administrativa 
a Dunarel-de-Jos ; dar Germania 
se opuse la aceasta, pretextind 
ca nu se putea pune Rominia 
de o potriva cu marile puter! 
si de a risca ca sa nu ajunga 
la vre-o solufmne, fiind-ca cu 
principiul unanimitate!, Rominia 
putea opri totul prin veto al 
sau ; to{! plenipoten^iarii primira 
excluderea Rominiel, pe care 
voiati s'o admita numal cu ti- 
tlul de «invitata», insa Rominia 
nu primi aceasta conduce subal- 
terna. Guvernul romin persistind 
in decizia sa respinse proiectul 
pu^in imbunata^it la Londra, 
proiect care con^inea iar prin- 
cipiul admiterei unu! ne^rmu- 
rean in comisiunea mixta si 
conchise ca decisiunile luate de 
conferinta nu puteau avea for{a 
obligatoare pentru eel care nu 
fusese reprezentat intr'insa. 



Hosted by 



Google 



dunArea 



2«4 



DUNAREA 



Aceasta e situa^ia : reglemen- 
tul Dunarei-de-Jos a fostelabo- 
rat si semnat de cea mat mare 
parte a membrilor Gomisiunef 
europene, dar el ramine literS 
moarta prin faptul ab^inerei 
Rominiei; nicl o masura n'a 
fost propusa pentru a o face sa 
primeasca deciziunea conferin- 
£ei din Londra. De altfel, nu e 
zor de a grSbi solu^iunea pen- 
tru navigatiune. Zona interme- 
dtara este deschisS comerciuluT. 
Austro Ungaria beneficiaza in 
cea mai mare propor^iune si 
poate astepta ; amenin^area e- 
xecutSrei Conven^iunei este pen- 
tru ea un mijloc de acfiune a- 
supra guvernulul Rominiei. A- 
cum cestiunea mare in litigiti 
sunt taxele de 3 lei pe tona 
ce guvernul Ungar a stabilit sa 
perceapa vaselor ia trecerea prin 
Por^iJe-de Fier pentru a sedespa- 
gubi de cheltueliie ce a facut cu 
regularea navigate! in aceasta 
parte a cursuiui DunSrel. 

hisemniitatea comercialda Du- 
narei. — DunSrea are mare in- 
semnatate ca cale de comu- 
nicafiune pentru rela^iunile co- 
merciale pe can le inlesneste. 
Ea e o insemnatS artera co- 
mercialS pentru Romini, cacT 
inlesneste transportul produc^i- 
uniior {are! in strSinatate. Co- 
merjiul eel mat insemnat ce se 
face pe DunSre consta mat a- 
les in transportul cerealelor, 
carl, mai toate, iau direo^iunea 
spre Braila, Gaia^i si de acolo 
la Mare prin Sulina, iar vasele 
can, vin din susul DunSre! tran- 
sports in marl cantita^I pro- 
ducte industriale de manufac- 
ture, cSrbunl de piatra si altele. 
Vasele cu pinza transports 
mai multe marfuri grele cum : 
piatra, lemne de construe^ e, 
fleraril si altele; iar dupa dife- 
fi\\ afluenp cum: Jiul, Oltul, Si- 
retul, pornesc pe Dunare asa 



numitele plute cu lemne de ste- 
jar, si brad aduse din creeril 
mun^iior. Toate aceste producte 
se incarca pe vapoare, sle- 
purl, caice, salupe, luntre, seici, 
etc. 

Dunarea se prezintS, pentru 
Rominia, nu numal ca artera 
principals de comunica^ie si de 
scurgere in strainatate, a pro 
ductelor soluluT sSu, ci incS ea 
constitue si o bogS^ie insemnata 
prin pestele ce con^in apele 
si bal^ile sale. 

In evul mediu, DunSrea era 
deja o mare cale comercialS 
unind Europa centrals cu cea 
Orientals. DunSrea a servit tot- 
de-auna ca drum de comunica 
£iune atit in luptele dintre po- 
poare cit si pentru transporturile 
industriale si comerciale pSnS 
la infiin^area drumurilor de fier. 
Inainte de construirea cSilor fe- 
rate in Europa, DunSrea era 
singurS cale de transport intre 
Orient si Occident. Ca centru 
al schimbului mSrfurilor intre 
aceste douS extreme ale Euro- 
pe! era Constantinopole ; acolo 
se aduceau manufactured din 
Occident pe vase ce strabSteau 
Marea-Neagra si se intorceau 
incSrcate cu produsele alimen- 
tare ale pSr^ilor din Orient. 
DunSrea leagS M.-NeagrS cu 
M.-Nordului, Constantinopolul 
cu Rotterdamul, prin canalul 
Ludovic, inceput de Carol eel 
Mare si terminat nu de mult 
de Regele Bavariei. LegStura 
pe uscat s'a scurtat prin po- 
dul Fetesti-Cernavoda. 

Insemndtitra istorica a Duna- 
rei. — Din puuctul de vedere 
istoric, nicl un fluviu nu oglin- 
deste in undele sale atitea o- 
rase, cetS^f, monumente si cim- 
pil istorice ; si nu dS naviga- 
toruluT, invS^atului si poetului 
atitea fapte si legende roman- 
tice. 



Un curs de apS ca DunSrea, 
de o lSrgimemedie dei200 m. 
si o adincime de 20 — 30 m., 
formeazS o frontiers de stat 
de cea mai mare important si 
toate argumentele ce s'ar adu- 
ce pentru a intSri aceastS aser- 
^iune rSmin palide in fa{a eve- 
nimenteior istorice petrecute. 

DunSrea, din timpurile cele 
mat vechi pSna azl, a jucat un 
rol important in Istoria MilitarS, 
si, cele mai celebre nume din 
Istorie au ilustrat {armii sSI si 
au lasat urme neperitoare de 
trecerea lor. Ast-fel : Dariu, A- 
lexandru-cel-Mare, Traian, De- 
cebal, Septimiu Sever, Mateiu 
Corvin, Mircea, Mihaiu-Viteazul 
Vlad-Tepes, Stefan-cel-Mare, Pe- 
tru - eel - Mare, Napoleon , Ale- 
xandra II, Tarul Rusiel si Ma- 
iestatea Sa Regele Carol I. 

Poetul Lissandru zice cS Ar- 
gonaut'n fugisera de Regele Ae- 
tos si au adSpostit legiunile acolo 
unde DunSrea se varsa in Mare. 
La 508 a. Chr. Dariu Istaspe, re- 
gele Persilor, face o expedite 
contra Sci^ilor, de la gurile 
DunSrei, merge in tins pe ma- 
lurile ei 2 zile, pSnS la un git 
al acestuT fluviu, unde el se im- 
parte in mai multe gun. Aci 
Dariu trece peste un pod de 
lemn coustruit de Ionieni, pe 
carl in acest scop li trimesese 
inainte. In tara de jos a Moldove! 
l'a intimpinat ambasadorii Sen- 
ior de la DunSre, adicS ai Ge- 
{ilor, aducindu-i darun de la 
Regele lor: O vrabie, un soa- 
rice, o broascS si cinci sSgep; 
alegorie groaznicS care vrea sS 
zicS : DacS nu ve^T zbura ca 
vrabia, dacS nu vS ve{i ascunde 
in pSmint ca soareciT, dacS nu 
vS ve^i arunca prin lacuri ca 
sS scapaflf ca broastele, ve^i 
pieri de sSge^ile noastre. 

Sub roman! acest fluviu a 
format pSnS la un timp, limita 



Hosted by 



Google 



DUNAREA 



295 



dunArea 



de S.-V. a ImperiuluT si cind 
Traian isT incepu cuceririle in 
Dacia, acest fluviu fu dovada 
cea mal straluctta de puterea 
romana. 

Mai tirziu, pe timpul invaziu- 
nilor barbare, rolul DunareT se 
schimba. Ast-fel, ea e urmata 
de diferite na^iT in mersul lor 
cotropitor spre V. sau spre E. 
Hunii sT Avarii merg pe Du- 
nare in sas si razbesc pan a in 
Galia; maT tirziu SlaviT, Cuma- 
nii, Turcii si TatariT apuca a- 
celasT drum; iara Francii lui 
Carol-eel -Mare, Bavarezii, Saxo- 
nif, Crucia^ii, pornesc in josul 
DunareT. 

Celebre sunt urmele podulu! 
lui Traian la Severin, pe care, 
dupa. unii istoricT, imparatul A- 
drian ar fi pus sa-1 darime din 
gelozie ; dupa al^ii insa, pare a 
fi fost una din cerintele arteT mili- 
tare. Acest pod construit pentru 
a inlesni trecerea legiunilor ro- 
mane, deveni in timpul lui Tra- 
ian un mijloc de trecere al bar- 
barilor ce navaleau din Dacia 
peste Dunare in Moesia. Spre 
a impiedica mersul usor si si- 
gur al acestor barban, Adrian 
a facut sa se distruga podul 
de la Severin ale caruT picioare 
se vad si azta-zT. Inca. un pod 
era la Calem, in jud. Romana^i, 
se zice, facut de Constantin-cei- 
Mare si unea Oescum cu Mal- 
vasi. 

Dunarea formeaza un zid pu- 
ternic. Incepind de la Romani 
vedem ca ei au fost nevoiti sa 
paraseasca Dacia, pentru ca a- 
veau Dunarea in spate ; si daca 
tncercarile Turcilor in timp de 
cincT secole de a cotropi Ro- 
minia si a se stabili intr'insan'ati 
reusit, pe linga. eroismul strabuni- 
lor nostri, datoram acesta si Du- 
nareT. Ea constitue o fiontiera 
de stat defensiva de prima li- 
nie si cine nu stie grija ce 



coprinse armata JareT cind in 
campania din Bulgaria la 1877 
se rupsese podul de la T.-Ma- 
gurele. 

Numele Dun&rei si etimologia 
cuvirtulul Dunare si a diferite- 
lor sale numirl. — Numele de 
asta-zi ale DunareT sunt : Du- 
narea, pentru RominT; Danu- 
be, la FrancezT si EnglezT ; 
Danubio, la ItalienI si Levan- 
tinT; Donau, la GermanT; Duna'i, 
Dunaj, Dunej, Dunawo, Donau, 
Diina, Diina, la SlavT ; Duna, 
la UngurTsi5^^ Duna, blonda 
saii balana Dunare ; Aoovaxts, la 
GrecT si 'tatpoc ; Tuna, laTurcT. 

Fluviul Dunarea a purtat la 
diferite popoare si in diferite 
timpurT diverse numirT: ast-fel 
Fenicieni! il numira Phison. Cel 
d'intiiu nume sigur ce gasim 
ca a purtat Dunarea este Istros. 
(V. Hesiod, care-1 numeste si 
Frumosul curent). Herodot de 
asemenea. RomaniT latinizara nu- 
mele grec facindu-1 Ister si il 
consacrara in vorba sau scrie- 
riie lor on de cite on voiau 
a in^eiege prin el Dunarea-de- 
Jos. 

Prin progresul comer^uluT si 
al cuceriret ei gasira si impru- 
mutara din gura indigenilor Re- 
giuneT superioare a DunareT un 
nou nume, Danubius. Se pre- 
tinde ca numele Danubius vine 
de la AavoofJios (grecesc), intre- 
buin^indu-1 la inceput numa! pen- 
tru Dunarea-de Sus. (Caesar, De 
Bello Galico). 

Cuvintul Istros poate fi con- 
siderat ca derivind din urma- 
toarele radacini : din radacina 
sanscrita : sru, sra-v-a-mi = a 
curge ; srav-a-s, srav-ant-i, sro- 
t-as = riu ; din radacina gre- 
ceasca : po, apo, ps-co = curge, 
{A-oq, [j6-o-<; y ps»j-[ia = riu ; din 
radacina Liteana ; srav-j-u = a 
curge, srov-e = cursoare de apa- 
din vechea slava : s-t-ru-j-a = 



fluentum, o-s t-rov = insula; din 
vechiul iric : sruth = riu. 

Cuvintul Danubius are dife 
rite explica^iunT. Geograful E- 
tienne pretinde ca Sci^iT nu- 
meau acest fluviu Matoas (sci- 
tic = inofensiv) fiind-ca treceau 
adesea Dunarea farapericol; o 
data facind oare-care pTerderT, 
trecindu-1 l'au numit Danubis 
si de aci ar deriva vorba latina 
Danubius. 

Isidor, savant prelat din evul- 
mediu, pretiude ca numele de 
Danubius T-ar veni din cauza 
mareT cantita^f de zapada care 
topindu-se mareste acest fluviu: 
Danivius. 

Danubius maT pare a avea si 
o origina galo-romana. Aceasta 
vorba se desface in doua rada- 
cinT: Danu si us. Danu, Dan 
sau Tan insemneaza =riu, apa; 
Us (issu) in limba galo-latina in- 
semneaza izvor, riu. 

Se maT pretiude ca numele 
Danubius ar deriva din frag- 
mentele slave : Dan si huty = 
purtator de inunda^iunT. 

Rezulta ast-fel ca cuvintul : 
Danube francez, Danubio italian 
si Danube englez, derive de la 
Danubius. 

Cuvintul Donau se crede ca 
provine : din cuvintul Don, can- 
titate de materiT pamintoase re- 
unite ce aduce acest fluviu ; 
dup^ atyiT, din Thon = lut, na- 
tura generala a {armurilor Du- 
nareT ; din Tanne =-= brad si au 
apa, fiind-ca se credea ca izvora 
de linga un mare brad; din 
Don aw = apa adinca ; din Do 
aw = doua ape ; din vorbele 
celtice : Do-na = doua riule^e. 

Cuvintul rominesc Dundre, ar 
deriva din cuvintele tracice dana 
? i re = dind nori, dupa cum 
ne arata d-nu B. P. Hasdeu. 

Citafiunf si legende, — Insem- 
natatea si important Duna- 
reT inca din cele mat vechT tim- 



Hosted by 



Google 



dunArea 



296 



DUNAREA 



purl reese asemenea din cita- 
fiuni carl au ramas legendare. 
Ast-fel : Pelletan vorbind des- 
pre Dun&re, zice: « Veritable 
chemin en marche» ; Mery o 
numeste: « Chemin de la civili- 
sation et de T Industrie » ; His- 
tos, cu noua secole inainte de 
Christos, iizice: «Frumosul cu- 
rent» ; Dionisiu din Halicarnas 
contimporan al luT August ii 
zice : «Fluviul cu cinci guri» ; 
Napoleon I ii zicea: «Rege!e 
fluviilor din Europa» ; iara mat 
apoi, prin cresterea far& veste 
a apelor Dunarei care rupsese 
podul ce unea o mica insula la 
malul drept al Dunarei si la in- 
sula Inder-Lobau, Napoleon va- 
zind ca victoria h scapa din 
mina, in batalia de la Essling, 
prin acest capriciti at nature!, 
stri g£ in indigna^iunea sa : «Du- 
nftrea era eel mat bun oficer 
a I Austriei, si eU am pierdut 
batalia, pentru c& Pam neso- 
cotit» . 

In lucrarea intitulatS : Duna- 
rea literarfi si in tradifiune pre- 
zentata Academiei de d-nui Al. 
Papadopol - Calimach si publi- 
cata in 1886, gasim: «Lucan 
(Marcus Annaeus Lucanus) poet 
roman care scrie pe la 64 dupa 
Christ zice : « Dunarea cutree- 
rind lumea se ingroasa cu riuri 
si cu piraele pe care le intil- 
neste in cale si le tiraste cu 
dinsa la Marea Scitica». Mai 
departe zice: «Curge ast-fel ser- 
puind capricios si intre sute de 
insule formind la coastele sale 
o mul^ime de lacuri intinse pana 
ce dupa un curs de 680 leghe 
se varsa in Marea-Negra prin 
cinci guri sub 45 ° 32' latitudine 
si 47 34' de longitudine ducind 
cu sine apele ce primesc de la 
120 riuri tributar! carl si acestia 
aduna mil de pirae si de iz- 
voare». 

O omenire Jntreaga a consa- 



crat Istrului, Dunarei, batrinului 
Danubiu, un cult Dumnezeesc. 

La pag. 6 zice: «InNysadin 
Arabia se vede scris pe unul 
din morminte, pe acela al re- 
gelui Osiris urmatoarele : Tatal 
meu este Saturn, eel mai tinar 
nascut din Zei. Eu sunt regele 
Osiris care am dus razboiu in 
toate ^arile pana la pustiurile 
Indiiior si pana la izvoarelefla- 
viului Istrui si prin alte par^i 
pana la Ocean. Apoi maTadauga 
un alt cuceritor, Regele Egip- 
tului Sesostris sau Usortesen 
au strabatut Istrui si s'au batut 
cu Ge^ii si au asezat in ^ara lor 
colonii». La pag. 10 arata capoe- 
tul Lissandru, care a scris la 648 
inainte de Christos zice si el in 
poemul sau epic ca Argonau^ii 
fugisera de Regele Aetos si a 
adapostitlegiunile Dunarei acolo 
unde Dun&rea se varsa in Mare. 

Mare^ia Dunarei aii admi- 
rat-o si parin^ii bisericei. Ei ati 
crezutcaDunareaese din Paradis 
si ca este unul din cele 4 riuri 
cari ies din Raiu. Asa Cesa- 
rius Nazianzinul, fratele S-tuluI 
Gheorghe Nazianzinul care scria 
pe la 350 an! dupa Christos 
ne spune: «unul din cele 4 riuri 
can izvorasc din raiu, riul pe 
care Scriptura ii numeste Fison, 
iar elenii il numesc Istros, Roma- 
nii Danubius si Ge^ii Dunarea, 
iarna ingheata si firea lichida a 
riulul si preface in peatra incit 
pot trece peste el annate intregi 
si multime de oamenl, poate 
^ine pe el 10000 cavalerl cam 
s'a vazut de multe ori. Maxim 
Tiriul, care a scris in secolul II 
dupa Christos, ne incredin^eaza 
despre aceasta si cajuramintul 
pe valurile Dunarei era la ei un 
juramint infricosat. «Vederea, 
privelistea marea^a a Dunarei, 
pornirea valurilor sale nesfirsite, 
ziceD. Calimach, afacut pe DacT 
sa vad& un Istru, Dumnezeirea 



lor, pazitorul lor, hranitorul si 
pedepsitorul lor». 

« Bata-te Dunarea» este bleste- 
mul ramas din zilele stravechf 
pana azi in gura popoarele duna- 
rene. Anfidius, scriitor dinsecol. 

II, ne spune ca juramintul eel 
mat sacru la Dad era legat cu 
solemnitate de a bea apa din 
Dunare. Sofocles, vestitul trage- 
dian Grec, care scrie cu 495 ani 
dupa Christos, zice ca la antici, 
apa Istrului ca si apa lui Fasis 
era espiatoare, adica curatitoare 
de pacate. 

«Cred, zice Sofocles, in OtSuovc; 
Xvjpavvo?, despre o familie paca- 
toasa, ca nicT Istrui nici Fasis nu 
ar puteaspala cu apele lor espia- 
torii pacatele cite acoper aceste 
case». La Giurgiu, azi chiar se 
aude des in popor zicind de 
un ora cu un caracter mur- 
dar «nici Dunarea nu-1 poate 
spala». La pag 24 acelasi autor 
ne zice: «pentru a personifica 
relatiile neintrerupte de comerciu 
si boga^iile ce Istrui ducea la 
Mare, Himenus, autor din sec. 

III, ne spune intr'un fragment 
din scrierile sale (asta-zi pierdut), 
prin oinchipuire in adevarpoeti- 
ca « Istrui se iubea cu Marea 
de la Bosfor si ca amorul il facea 
sa fie mirele ei». 

Aproape aceeasi imaginable fru- 
moasa o gasim in poetul roman 
Statius care scrie 80 anl dupa 
Christos: «Vizita-vei (intreaba 
poetul) cele 7 gun ale Istrului la 
locul unde acest fluviu saruta 
pe Gance cu undele sale dragas- 
toase? «La pag. 55 zice: «la toate 
popoarele pe unde trece Istrui, 
(Dunarea) a fost din vechimein 
cult si inchinaciune». Ca la Greet 
asa si laRomaniasa si la Romini 
si la Slav! numele de Istrui, Do- 
nu in Dunare, Donau se da ca 
si nume propriu personal. Istros, 
istoricul, elev al poetului Caliim- 
chos; Donau, principele Galilei; 



Hosted by 



Google 



r m 



uunArea 



297 



DUNARlfA 



Duncire, voinicul pe care nu-1 
biruia nimeni, nici la trinteala 
nici la istetime. 

La German!: Frumoasa Du- 
?iftre albastra este un vis, un 
gind adinc $i ginga$. La Turci 
cintecele lor slavesc Dunarea. 
La 1532, celebrul poet spaniol, 
Garciloss De La Vega, a cintat 
Dunarea in versurile sale fru- 
moase. 

Celebrul istoric $i orientalist 
German, Baronul losef Hammer- 
Purgstall, adresa Dunarei mat 
multe strofe. 

In cintecile vechi $i doinele Ro- 
minilor, Dunarea este ^ara, vi- 
tejia, boga^ia, mindria lor nafio- 
naia. Dunarea aduce ^arei cele 
mal mart foloase, zice Cantemir, 
Domnul $i Istoricul Moldovei. 

Rominul cind se minie se face 
Dunare ; Romincele nu vor bar- 
ba^I, neguston boga^I, ci oameni 
voinicl umbla^I pe Dunare. 

Barbat oiu lua 
Care s'o afla 
Dunare sa 'noate 
Kidicind din coate 
In picioare stind 
Buzdugan purtind 
Ca-i o zicatoare, 
De insuratoare : 
Cine bate Dunarea 
Nu mi-1 bate muerea. 

A trece de la un mal la cel- 
I'alt al Dunarei este propriu nea- 
mulul Rominesc : 

Fa badita peatra In zece 

La ist mal curind de-i trece 

Ca suntem de soiii Romin'i 

Nu suntem de neam pagini 

Despica Dunarea '11 doua 

Sa facem dragoste noua. 

Colea in umbra istor nuci 

Pe bra^e-mi sa mi te culci 

Sa facem dragoste dulci 

— Face-oiii puica cum ma invetT 

Face-oiu luntre si lope^i 

Sa despic Dunarea 'n doua 

Cind o esi luna noua. 

CopiiT, in jocurile lor, cinta : 

Melc, melc Codobelc 
Scoate coarne boeresti 



Si te du la Dunare 
De bea apa turbure. 

La pag. 67 d. Calimach ne 
mal spune : Dunarea noastra la 
amindoua marginile el, la Por^ile- 
de-Fier ?i la gurile el unde da 
in marea Neagra era pusa de 
anticitatea romana ?i elena sub 
scutul a doua Genii, a doua 
Dumnezeirl puternice ; la gurile 
Dunarei era insula, templul, mi- 
nunile ?i domnia lui Achile, la 
Por^ile-de-Fier era geniul bine- 
facator al lui Hercules care 
vindeca boalele ca $i geniul lui 
Achile la gurile Dunarei. $i as- 
tazi inca, dupa 20 secole, baile de 
la Mehadia sau cum le ziceau Ro- 
m3im\j Meedia se numesc : Ther- 
me Herculanae, adica, baile lui 
Hercule. 

Dunarea, stafie de dr.-d.-f.,]\id. 
Ialomi^a, plasa Balta-d.-j., cat. 
Stelnica, pe linia Fete$ti-Con- 
stan^a, pusa in circulate la 26 
Sept. 1895. Se afla intre sta- 
bile Borcea (7.6 kil.) ?i Cerna- 
voda-Pod (4.4 kil.). Inal^imea 
d'asupra nivelilul maril de 16 
m. 80. 

Venitul acestei sta^il pe a- 
nul 1896 a fost de 4268 lei, 
65 bani. 

Dunarea, piriia$, izvore^te din 
ramurilesudiceale muntelulCer- 
negura, teritoriul comunei Calul- 
Iapa, pi. Piatra-Muntele, jud. 
Neam^u ; se varsa, dupa un curs 
scurt, pe partea stinga a piriu- 
lul Calul. 

Dunarea- Vechie, lac, in jud. 
Braila, format din ruptura flu- 
viulul Dunarea. Are forma unei 
elipse, unita cu Dunarea-Vechie 
printr'o gura, in dreptul satulul 
Turcoaia din Dobrogea. Elipsa 
este cam de 8 kil. lungime, 
formind un prival sau canal, 
avind lcUamea Dunarel-Vechl. La 



gura acestul lac este o cherha- 
nea. 

Dunarea-Vechie, ostrov, format 
de canalul Dunarea-Vechie, jud. 
Braila. 

Dunarea-Vechie cu Privalul- 
lui-Stanciu, padure, situata in 
jud. Braila, pi. Vadeni. Se mar- 
gine?te la S.-E. cu Dunarea- 
Macinulul; la V. $i N., cu cimpul 
$i balta. Are o suprafa^a de 20 
hect. Esen^a: salcie. 

Dunarea-Vechie, canal, incepe 
din fa$a Turcoaiel, in dreptul 
cherhanalei, jud. Braila ?i, dupa 
un ocol, se termina tot aci, for- 
mind ostrovul Dunarea-Vechie. 

Dunarei (Lunca-), lunca* , jud. 
Braila, ocupind toata partea de 
E. a jud., intre muchea celor 
2 platouri ale jud. $i munfil 
Balcani din Dobrogea. Cind a- 
pele sunt marl, toata lunca Du- 
narei este acoperita; cind sunt 
scazute are intinse pa?unl $i 
fine^url. Cea mal mare parte 
este acoperita de lezere, priva- 
lurl, jap$e ?i canalun, din care 
se scoate mult pe$te. Se gase- 
§te aci: mul^i *stupl; papura; 
padurl de salcie, carl se ex- 
ploateaza ca lemne de foe. 

Dunari^a, girld, in jud. Vla?ca, 
ce lese din Dunare, din sus de 
satul Gostinul, inconjura acest 
sat ?i se varsa iara^i in Du- 
nare, la un kil. mal jos de 
acel sat. 

Dunari^a, picket de granifd, pe 
Dunare, cu N. 141, drept lacul 
Greaca, jud Ilfov. 

Dunari^a, vale, in jud. Ilfov, 
care pune in comunica^ie balta 
Greaca cu flu viul Dunarea. Cite-o 
data seaca cu desavir^ire. 



5362.?. Marele Dirfionar <ieografic Vol. Ill 



38 



Hosted by 



Google 



DUNAVAfUL 



298 



DURAN-TEPE 



Dunav&tul, virf de deal, injud. 
Tulcea, pi. Tulcea, pe teritoriul 
comunel Moru-Ghiol, si anume 
pe acela al c&tunulu! sau Du- 
nava^ul-d.-s. Este piscul princi- 
pal al DealuluI-cu-Cetate (rtumit 
asa fiind-ca la poalele sale se 
afl& ruine de ceta^i vechi). Are 
o inaljime de 52 m. 6. E punct 
trigonometric pentru observa^ie 
derangul i-iu, dominind asupra 
catunului Dunava{ul-d.-s., asu- 
pra girlel Dunava^ul, asupra dru- 
mulu! comunal Moru-Ghiol-Du- 
nava^ul-d.-s. Este acoperit cu 
pasuni si araturl. 

Dunava^ul, piriu, izvoreste din 
com. Marasti, din locul numit 
Virnav, jud. Bacau, pi. Siretul- 
d.-s. ; curge de la N. la S. ; 
primeste pe dreapta piriiasul 
Blidariul, iar pe stinga piriiasele 
Cerghicea si Dobriana, apoi 
trece prin satul Lunca si pe la 
V. de Fruntesti si se varsa in 
riul Berheciul, la Barboasa, com. 
Onesti, jud. Tecuciu. 

Dunava^ul, girld, in jud. Tulcea, 
pi. Tulcea, pe teritoriul com. 
Moru-Ghiol ; sedesface din Du- 
nare (bra^ul St. Gheorghe); se 
indreapta spre S., mai intiiu, 
facind mai multe cotituri, si ia 
apoi direc^ia spre V. ; dupa 
un curs de 40 kil., se varsa 
in lacul Razelm. De sigur 
trebue sa fie unul din cele 7 
brarx ale Dunarei men^ionate 
de Ptolomeu, si anume 'Ispl 
OT(b(xa = gura sacra. El uda 
partea estica a plasei si centrala 
a comunef. Pe malul sau drept 
sunt asezate satele Djnava^ul- 
d.-j. si Dunava^ul-d.-s. Malurile 
pe alocurea sunt inalte. De- 
alungul lor merge un drum co- 
munal spre pescariile de la lacui 
Dranov. Comunica cu lacul 
Dranov prin trel girle : Pietna^;, 
Semnat si Dva^atca. 



Dunava^ul-de-Jos, sat, in jud. 
Tulcea, pi. Tulcea, catunul com. 
Moru-Ghiol. E asezat in partea 
estica a plasei si in cea sud- 
estica a com., pe malul drept 
al riulul Dunavaful, la 7 kil. spre 
Sud-Est de catunul de resedin^a, 
Moru-Ghiol. Se margineste la 
nord cu c^itunele Moru-Ghiol 
si Dunavaful-d.-s . ; la V. cu 
catunul Bei-Bugeac; la E., cu 
comuna Cara-Orman si la S., 
cu lacul Razelm. Intinderea sa 
este de 650 hect, din can 50 hect. 
ocupate de vatra satulul, restul 
de 600 hect. este al locuitorilor* 
Popula^ia este toata ruseasca ; 
sunt 78 familif, sau 280 suflete. 
In catun este o scoala si o 
bisertca ortodoxa. 

Dunava^ul-de-Sus, sat, in jud. 
Tulcea, pi. Tulcea, cat. com. 
Moru-Ghiol. E asezat in partea 
estica a plasei si a comunel, 
pe malul drept al riului Duna- 
va^ul, la S kil. spre Sud-Est de 
catunul de resedinta, Moru-Ghiol, 
la poalele sudice ale Dealului- 
cu-Cetate. Are o intindere de 
500 hect., din can 30 hect. o- 
cupate de vatra satului, restul 
de 450 hect. al locuitorilor. 
Popula^iunea estetoatS ruseasca, 
venita din comuna Uzlina. Sunt 
50 familii cu 403 suflete. Are 
o biserica ortodoxa, fondata in 
anul 1894. 

Dunce^ti, catun, al com. Bozi- 
orul, jud. BuzaTi. Are 20 locu- 
itori si 8 case. 

Dude^tilor (Valea-), z/^/V, injud. 
Buzau, com. Boziorul, cat. Dun- 
cesti ; se scurge in Saratelul- 
Balanestilor. 

Dupa-Cuptoare, izvor, in jud. 
Buzau, com. Panataul, catunul 
Sibiciul-d.-j.; se scurge in Valea- 
Pan£taului. 



Dupa-Piatra, catun, al com. Mla- 
jetul, jud. Buzau. Are 160 lo- 
cuitori si 31 case. 

Dupaita, deal. Vezi Movili^ei 
(Dealul-), jud. Vasluiii. 

Durale, deal, in jud. Tulcea, pi. 
IstruluT, com. Beidant. Este o 
prelungirede S. a dealului Dolu- 
jan, intinzindu-se pe linga valea 
Calaigi si piriul Beidant, intr'o 
directie generala de la N.-V. 
spre S.-E., brazdind partea N. 
a plasei si centrala a com. La 
poalele luide S. seaflS asezat sa- 
tul Beidant. Pe muchie merge 
drumul comunal Beidant-Eschi- 
Baba. E acoperit cu fine^e si la 
poale cu semanaturT. 

Duran-Bair, deal, in jud. si pi. 
Constanta, pe teritoriul com. Pa- 
lazul, si anume pe acela al ca- 
tunului sau Canara. Are o di- 
rectiune generala de la N.-E. 
catre S.-V., intinzindu-se de-a- 
lungul si pe la E. de valea Cio- 
ban-Dere, Are ca virfuri mat in- 
semnate : Isiam-Tepe, care are 
91 m. si Duran-Iuc, care are 
85 m. si este pu^in mai la S. 
de cit eel d'intii. Este acope- 
rit cu pasune si pe poale cu 
semanaturT. 

Duran-Iuc, virf de deal, in jud. 
si pi. Constanta, com. Palazul, 
cat. Canara. Este unul din vir- 
furile cele mai insemnate ale dea- 
lului Duran-Bair. Are 85 m. in- 
nalr/tme ?i este acoperit cu ver- 
dea^a. 

Duran-Tepe, movild, acoperita 
cu verdea^a, in jud. si pi. Con- 
stanta, pe teritoriul com. Pala- 
zul, la 2 kil. spre V. de satul 
Canara. A fost punct trigono- 
metric de observa^ie de rangul 
al IIMea. In apropiere se afla 
un cimitir vechiu turcesc. 



Hosted by 



Google 



DURASA-CAIRAC 



299 



DURDA 



Durasa-Cairac, vale, in jud. Tul- 
cea, pi. IstruluT, com. Ciamurli- 
d.-s., cat. Testemel ; se formeaza 
pe cimpia Dolama ; se intinde 
spre S., intr'o direc^ie generala 
de la N.-V. spre S.E., brazdind 
partea de N.-V. a pi. si a com. ; 
merge numat prin paduri, si, 
dupa. 3 kil., se deschide in va- 
lea piriuluT Beidant, pe dreapta, 
mat jos de satul Testemel. 

Duraitoarea, ramificafie a So- 
muzului-Mare,jud. Suceava,com. 
Dolhesti. 

Duraitoarea, piriu, in jud. Su- 
ceava, com. Preutesti. Izvoreste 
din Dealul-Mocanului si sepierde 
in mlastinele de pe ^armul drept 
al SomuzuluT. 

Duraitori (La-), cascadd de 7 
m., a piriului Beuca, jud. Su- 
ceava, com. Neagra-SaruluT. 

Duraul, schit, in comuna Hangul, 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neam- 
$ul, asezat aproape de una din 
stincile cele mai mare^e ale mun- 
telui Ceahlaul, intr'o prea pito- 
reasca pozi^ie, la o ora depar- 
tare de schitul HanguluT. 

Dupa tradrfiune, schitul Du- 
raului a fost infiin^at de sihastri, 
can au locuit imprejurul Pio- 
nului si chiar de-asupra lui, 
unde rar un urs sau un lup se 
rataceste, gonit fund de foame; 
chiar si asta-zi se gaseste pe 
Ceahlaul o pestera intr'o stinca, 
numita:Pesterea-lui-Vucu, dupa 
numele sihastrului care a lo- 
cuit' o si despre care pestera 
aminteste Gheorghe Asachi in- 
tr'o poema a sa. Sihastri, unii 
dupa al^il, traind in aceasta re- 
giane neospitaliera si obosi^i de 
greuta^ile si suferin^ele singu- 
rata^ei, au infiin^at schitul Du- 
raul os la poalele Pionului. Mai 
intiiu au facut o biserica mica 



de lemn, care a {inut mai mult 
de un secol, dupa care au ri- 
dicat o alta biserica tot de lemn, 
si care a durat pina la 1800. 
Biserica de piatra, mare, solida, 
cum se gaseste aslazi, a fost 
terminate de zidit la 1835 si 
sfinfita de insust Mitropolitul 
Veniamin, dupa cum se dove- 
deste din urmatoarea inscrip- 
^iune, pusa de-asupra usei bi- 
sericei : 

Biserica Buna-Vestire, a prea Stinted 
nascatoare de Dumnezeu, zidita fn zilele 
Prea Inal^atului Domn Mihail Gr. Sturdza 
Wd., cu blagoslovirea Prea Sfinfitulu* 
Mitropolit Veniamin. Cu ajutorul Dom- 
nilor ce iau nastavit duhul stint. Prin 
osardia cuvio^iei sale parintelut Gherasie 
si a negu^itorilor duranealor fra^t Gh. 
si loan Prosie si Vasile Ilovict, 1835. 

In archiva bisericii se mat 
pastreaza multe din scrisorile 
originate ale unora din dona- 
tori. Icoaneie si marmora au 
fost aduse din Constantinopol, 
iar gratiile de fier, de la Iaco- 
beni, din Bucovina. 

La 1840, inmul^indu-se calu- 
gari^ele in Varaticul, Mitropo- 
litulVeniamin, cuaprobareaPrin- 
£ulul Sturdza, a dispus ca schi- 
tul Duraul, sa se schimbe in 
metoc al manastirel Varatecui si 
prin urmare calugarii sa se stra- 
mute la manastirea Secul, iar ca- 
lugari^ele sa vie aice, dar n'a 
reus it din pricina opunereT e- 
nergice a caiugarilor si a ctito- 
rilor (mai cu seama a lui Prosie). 

Duraul, poiana prea frumoasa, la 
poalele Ceahlaulul, imprejurul 
schitulul cu acelasi nume, jud. 
Neam^u, pi. Piatra-Muntele, com. 
Hangul. La 1830, luna Iuliu 31, 
Mitropolitul Veniamin supunlnd 
schitul Duraul catre manastirea 
Neamtul, lapunctul al 2 -lea zi- 
ce : « Schitul acesta va avea in- 
tru stapinirea sa o poiana, ce 
este intre piriele DurauluT, si 



o morisca ce este pe unul din 
acele pirie. Care poiana si mo- 
risca sunt din dreptul Schitulul 
la vale, avind voie a mai des- 
chide imprejurul acelei poiane 
ca sa fie ca de 15 faicl pentru 
iarba, etc. (anafor. 146 din 1840, 
Hris). Aceasta proprietate a 
schitulul Duraul a fost respec- 
tata de toflf posesorii mosiel 
Hangul pana la 1864, c * n d a 
fost luata in urma lege* rur., 
impreuna cu toate cele-1'alte 
drepturl ale Schitulul (v. Mun- 
tele Ceahlaul si Schitul Duraul 
de Arch. Varahiil Zates, Iasi 
1885). 

Duraul, ramura de munfi, ce se 
detaseaza catre N. din griipa 
sistemului stincos Ceahlaul, pe 
teritoriul com. Hangul, jude^ul 
Neam^u, plasa Piatra-Muntele. 

Duraul, iaz, jud. Neamfu, for- 
mat de apele piriiasulul cu a- 
celasi nume. Este situat in o- 
grada Schitulul Duraul. 

Duraul (Schitul-), piriia§, jud. 
Neam^u. Izvoreste din muntele 
Ceahlaul, si-si mareste volumul 
cu apele ce se scurg din cas- 
cade de pe stincile laterale. Cur- 
ge pe la schitul cu acelasi nume, 
apoi pe la schitul Hangulul, 
traversind soseaua mixta Pia- 
tra-Prisacani, aproape de var- 
sarea sa, pe dreapta riului Bis- 
tri^a, intre kil. 106 — 107. 

Acest piriu este foarte bogat 
in pastravi. Dintre piriiasele cele 
mai insemnate ce primeste in- 
semnam pe La-Martin unit cu 
Serafim. 

Durbace§ti, vechie numire a ca- 
tunulul Punga, din com. Tres- 
tia, jud. Buzau. 

Durda, deal, jud. si pi. Prahova, 
com. Provi^a-d.-j., numit ast-fel 



Hosted by 



Google 



DURDUCI 



300 



DUKNESTI-MITROPOLIE1 



dupa numele locuitorilor care-1 
poseda. E acoperit cu padure 
marunta iar la poalelelut sunt 
livezi, izlazurT, pomi si se cul- 
tiva porumb. 

Durduci, piriU, cu direc^ia de 
la V. spre E. Izvoreste din co- 
muna Petrari-d.-s., jud. Vilcea, 
pi. Ocolul si se varsa in riul 
Otasaul, tot in raionul acestei 
comune. 

Durducul, ba/td> formata din 
varsarea Prutulul si a Jijiel, 
spre E. de satul Costuleni, co- 
muna Costuleni, jud. lasi, pi. 
Branistea. 

Durducul, iaz, in satul Podul- 
JijieT, jud. Iasi, pi. Branistea, 
com. Golaesti; se scurge in girla 
Dubruva^ul. 

Durducul, piriU, care se scurge 
in Jijia, jud. Botosani, com. Co- 
mindaresti, mosia Reuseni. 

Durducul, piriiiy uda teritoriul 
com. Bereasa, jud. Vasluiii, pi. 
Mijlocul, curgind in direc^iune 
de la N. spre S. ; se varsa in 
riul Birlad. 

Durducul-Mare, trup de padure 
al statului, care, impreunacu Dur- 
ducul-Mic, Palanga si Lastarul 
formeaza padurea Aricesti, pen- 
dinte de com. Aricesti, jude{ul 
Prahova, pi. Filipesti. 

Durducul-Mic. VezT Durducul- 
Mare, jud. Prahova. 

Durdue§ti, cdtun, jud. Arges, 
pi. Oltului, pendinte de com. 
rur. Uda-d.-j. Are o popula^iu- 
ne de 50 fam. Are o biserica cu 
hramul Adormirea, deservita de 
1 preot si un cintare{. 

Durei. VezT Muncelul-DureT, sat, 



in jud. Roman, pi. Fundul, com. 
Iucsesti. 

Duretului (Dealul-), colina, in 
jud. Buzau, com. Magura, cat. 
Ciuta. 

Duretului (Valea-), vale, in ju- 
de^ul Buzau, comuna Magura, 
cat. Ciuta. Incepe din deal si 
se scurge in riul Buzaul. 

Durle§ti, mahala, in com. rur. 
Baltanele, jud. Mehedin^i, pi. 
Motrul-d.-j. 

Durnesti, com. rur,, in par tea 
de V. a plaseT Stefanesti, jud. 
Botosani. E formata din satele 
Cucuteni-Razasi, Cucuteni-Tu- 
fescu si Dorneni-Branisteanu. 

Teritoriul com. e compus mat 
mult din dealurT si podise in- 
tinse cu purine vaT. Suprafa^a 
com. e de 4080 hect., din cart 
3625 hect. ale proprietarilor 
man, 395 hect. ale locuitorilor 
si 60 hect. ale razasilor. 

Are o popula^iune de 193 
fam. sau 960 suflete, din cart 
480 barbap si 489 femei. Sunt 
235 contribuabilT. 

Intinderea locurilor cultivate 
e de 16 16 hect. Vii, sunt 3 can 
au o intindere de 20 hect. 

Numarul vitelor e de 2607: 547 
boi si vacT, 206 cat, 1739 01, 115 
rimatori. Sunt 70 stupi cu al- 
bine. 

Budgetul com. e de 4255 lei 
la venituri si de 4248 lei la 
cheltuelT. 

Are: 2 bisericT, deservite de 
2 preo^i, 3 cintare^I si 1 para- 
cliser; o scoala mixta, condusa 
de un inva^ator platit de stat 
si frecuentata de 58 elevT; 3 
morl pe apa; 4 circiumT. Sunt 
4 comercian^i si 8 meseriasT. 

Durnesti, sat, asezat in partea 
de N.-V. a com. Ungureni, pi. 



Jijia, jud. Botosani, cu o supra- 
fa^a de 1083 hect. si o popu- 
late de 45 familii sau 166 suflete, 
din can 53 contribuabilf. 

Durnesti. VezT Dornesti, jud. 
Neam^ul. 

Durnesti (Brani^teanul), sat, in 
jud. Botosani, pi. Stefanesti, 
com. Durnesti, in partea de V. 
a com uneT. Are o suprafa^a de 
2684 hect., din carl 2431 pro- 
prietate mare si 253 ale locui- 
torilor si o populate de 87 fa- 
milii sau 401 suflete, carif locu- 
esc in 80 case. 

In acest sat e resedin^a com. 
Durnesti. Are o biserica, deser- 
vita de un preot si 2cintare£i; 
1 scoala mixta condusa de 1 
inva^ator si cu 58 scolan. 

Vite : 390 boi si vaci, 1 20 
cal, 1 3 3 3 01 si 60 porcT. Loc. pose- 
da 25 stupTcu albine. Sunt: 2 cir- 
ciume; 2 comerciantT si 5 mese- 
riasT. 

Durne^ti-Mitropoliei, fosta mo- 
sie a Statului si sat, in partea 
de E. a comunei Ringhilesti, 
jud. Botosani, pi. Stefanesti, in 
dreapta PrutuluT. In urma im- 
proprietaririlor de la 1879 P e 
o parte din mosie, s'a format 
satul nou Santa-Maria, iar partea 
ramasa fu instreinata de Stat, 
cumparata si alipita la mosia Rin- 
ghilesti. 

Asta-zi, sub numele de Dur- 
nesti-Mitropoliei, se cunoaste 
micul catun asezat pe marginea 
soseleT jude^ene Stefanesti-Iasi, 
in partea de E. a satuluT Santa- 
Maria. Are o populate de 31 
familii sau 105 suflete, din carl 
82 contribuabilf si o intindere 
de 369 hect. 

In vechime, satul se numia 
Peri^cani si era asezat in ponoare, 
mai spre Nord, pe malul Pru- 
tuluT; insa, din cauza ca Prutul 



Hosted by 



Google 



' iMv 



DURNESTILOR (DEALUL-) 



301 



DU?MANE?TI 



risipea malul, locuitorii, im- 
proprietarindu-se la 1864, au 
format, matindu-se pe local de 
asta-zT, satul, dindu-i si numele de 
Durnesti, dupa numele vechiuluT 
proprietar, Durnea. 

Asta-zi Statul mat are o mica 
padure de rachita (salcie) linga 
Prut. 

Numarul vitelor estede 144: 
84 boi si vadf, 8 caT, yo 01 si 1 8 
mascuri . 

Durne§tilor (Dealul - ), deal, 
ling^ Prat, in partea de N.-E. 
a com. Ringhile$ti, plasa Stefa- 
nesti, jud. Botosani; este o ra- 
mificare a dealurilor CracalieT, 
carl merg spre S.-E. la Prut, 
impreuna cu ramuriie dealurilor 
Boroseni si Berza. 

Durne^tilor (PIriul-), piriti, jud. 
Botosani ; izvoreste de pe mosia 
Ciornohalul; trece pe pamintul 
locuitorilor din Santa-Maria ; for- 
meaza 2 iazuri si se varsa in Prut, 
intre Santa-Maria si Durnesti. 

Duroga-Garana, lac, in jude^ul 
Tulcea, pi. Sulina, com. Sfes- 
tofca, cat. Periprava, in partea 
apusana a plasil si a com. E 
format de balta Velichi-Uerhei, 
cu care comunica prin o mica 
girli^i; e incon jurat cu stuf; 
are 2 hect. intindere; confine 
pu^in peste. 

Duruceanul, deal, jud. Bacau, 

pi. Munteluf, de pe teritoriul 

com. Darmanesti; e situat d'a 
dreapta Uzului. 

Duruitoarea, deal, pi. Siretul- 
d.-j., jud. Bacau, de pe terito- 
riul com. Leca. 

Duruitoarea, vale, jud. Bacaii, 
pi. Siretul-d.-j., com. Leca, for- 
mats de dealurile BalSneasa si 
Duruitoarea. 



Duruitoarea, piriia§, jud. Bacau, 
pi. Siretul-d,-j., corn. Leca, care 
trece prin teritoriul satulul Bota 
si apoi se scurge d'astingaRa- 
catSului. 

Duruitoarea, ptriU, incepator de 
pe Comane^ti, com. Suhariul, 
pi. Prutul d. s., jud. Dorohoiu; 
se varsS in Prut. 

Durului (Plaiul-), colina, in jud. 
Buz&u, comuna Patirlagele, face 
hotar despre com. Valea-Mus- 
celulul. 

Duru^anul, viilcea, jud. Olt, care 
se formeaza pe teritoriul com. 
Titulesti, cu direc^ia V.-E. si 
se varsa in Dorofeiu, aproape 
de gura lul. 

Durvarea,/mX jud. Olt, care se 
varsa in girla Geamana-Mare, 
in raionul comuneT Rijle^ul-Vic- 
ros, pi. Vedea-d.-s., de unde si 
izvoreste. 

Dusul-cu-Paril (La-), colind, 
in com. Vintila-Voda, jud. Bu- 
zati, acoperita de padure. 

Du§ani, sau Du§anca (Du§i- 
ani), proprietate nelocuita, pen- 
dinte de com. Letca-Vechie, pi. 
Cilnistea, jud. Vlasca, situata 
pe partea stinga a apei Glava- 
ciocul, nu departe de gura ei. 

O parte din mosie apar^ine 
Eforiel Spitalelor Civile din Bu- 
curesti, pendinte de spitalul Pan- 
telimon si are o suprafa^ade 723 
hect. O alta parte, acea despre 
Letca-Noua, este a Statu lul, fosta 
a bisericel Sarindaruluf ; are 
921 hect. 

Din acestea, Eforia spitalelor 
Civile are 650 hect. padure, iar 
Statul 382 hect., raminind loc 
de cultura 612 hect. 

S'a vindut in loturl din pro- 
prietatea Dusani a Statului, 96 



hect. despre mosia Letca-Vechie 
si Crovul. 

Mosia Eforiel Spitalelor are un 
venit de 600 lei ; iar a Statulu! 
de 2600 lei. 

Pe marginea despre V. a 
acesteiproprieta^f, trece apa Gla- 
vaciocul, care se varsa in Cilniste 
din jos de Crovul. 

Prin mijlocul padurel trece 
soseaua Bucuresti-Alexandria. 

Aci este un han, pe Dusani- 
Eforil. 

Du§arii, deal, cultivabil, intre satele 
Topile si Valea-Seaca, din com. 
Pascani, jud. Suceava. 

Dusani, localitate, in jud. Suceava, 
com. Cristesti, la obirsia piriului 
Ermolia. 

Du§a§ti, sat, in jud. Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, com. Cirligi, 
situat in spre N. satulul Cir- 
ligi. 

Du§ei, deal, la S. de cat. Va- 
carea, com. Valea-Popef, pi. 
Riurile, jud. Muscel. 

Dus,i, piriia§, format pe teritoriul 
com. Spinesti, pi. Vrancea, jud. 
Putna ; se varsa in Putna. 

Du^iani. VezI Dusani, jud. Vlasca. 

Du^manul, tnovild, situata la E. 
de com. Ciresul, pi. Ianca, jud. 
Braila. 

Dusmaneasca, vale, in pi. Ia- 
lomi^a-Balta, jud. Ialomi^a; este 
o ramura a vaii Strachina, ce 
are direc^iunea spre N. 

Du§mane§ti, numire data uneia 
din cele 4 rarnificafil ale mun- 
telul Strihani, din com. Tohani, 
jud. Buzau. 

Du§mane§ti, rno$ie, in jud. Bu- 



Hosted by 



Google 



DUTCA 



302 



DUfESTI 



zau, com. Tohani. VezT Bala- 
ne?ti-Du§mane?ti. 

Dutca, tnunte, ce strabate mij- 
loculcom. Predealul, plaiul Pe- 
le?ul, jud. Prahova situat intre 
munjii Zamura, Urechia $i So- 
rica. 

Este renumit pentru padu- 
rile sale de fag, stinelesale de 
01, bogatele lul pa?imi $i locuri 
de finefe. 

Acest raunte a fost vindut 
la 1 82 1 de biv vel Logofat 
Chrisoscoleu, D-nei Sachelarie, 
apol a fost cumparata de ma- 
rele Ban Alexandru Filipescu. 
La 1846 a fost hotarnicit de 
inginerul G. Fischtum. 

Asta-zl se stapine$te de M. 
S. Regele Carol. A fost cum- 



parat de M. S.la 1882, impreuna 
cu al$i munp, dela D-l N. Cre^u- 
iescu, pe preful de 400000 lei. 
D-l Cre^ulescu il stapinise dela 
fratele sau Scarlat, iar acesta 
il poseda prin cumparatoare de- 
la familia Filipe^tilor. 

Du^e^ti, cdtun, $inind de com. Car- 
bune$ti, pi. Atnaradia, jud Gorj. 
E situat parte pe valea Gilor- 
tului, iai* parte pe deal. Are o 
suprafa^a de aproape 370 hect. 
din can 200 hect. arabile, 7 
hect. vie, 7 hect. prunet, iar 
rest'il padure $i izlaz. 

Are o populate de 85 fa- 
milii, sau 273 suflete, din carl 
80 contribuabili. 

Locuitorii sunt mo^nenl, 

Ei poseda : 34 pluguri, 30 



care cu boT, 1 caru^a cu cai ; 
32 stupi; 172 vite marl cor- 
nute, 208 01, 55 capre, 144 ri- 
matori ?i 19 cai. 

Comunica^ia se face prin $0- 
seaua comunala de pe valea 
Gilortului, ce trabate catunul 
$i-l pune in comunica^ie spre 
N. cj Stefane?ti, iar spre S. 
cu $oseaua vecinala de la Carbu- 
ne$ti. La E. se leaga cu Licu- 
riciul prin $oseaua vicinala ce 
vine din catunul de re$edin{a. 

In catun se gasesc: 1 moara 
cu 5 aiergatori pe apa Gilortul ; 
2 pu^uri $i 4 izvoare acoperite. 

Catunul are 2 biseridf facute 
la anul 1780 de locuitorf §i de- 
servite de 1 cintare^ $i de pre- 
otul din catunul de re$edin$a. 



Hosted by 



Google 



E 



Kapa. Pentru toate cuvintele cu , 
aceasta numire, compusele ?i : 
derivatele ei, vezi litera /. | 

Ebe-Chioi, sat, in jud. Constanta, 
pL Mangalia, cat. com. Osman- ■ 
Faci. E situat in partea de S. , 
a jud. $i cea V. a com., la 4 , 
kil. spre S.-V. de re$edin£a, 
pe valea Curu-Bair-Alcea, $i 
intre dealurile C'iru-Bair, la V. j 
$i Osman-Faci, la E. $i dominat 
de movila Ebe-Chioi (108 m.). 
Are o intindere de 2513 hect., 
din carl 49 hect. ocupate de ; 
vatra satuhn, cu 46 case. Popu- 
la^iunea, compusa din Turci $i j 
Tatar!, este de 7 J familii cu 
343 suflete, ocupindu-se cu agri- ' 
cultura. 

Ebe-Chioi, movila, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, pe terito- 
riul com. rur. Osman-Faci ?i 
anume pe acela al cat. sau E- 
libe-Chioi sau Ebe-Chioi. Este 
situatain partea de N. a pla?ii 
$i cea de S.-E a comunel, ia 2V2 
kil. spre E. de satul Ebe-Chioi, 
pe muchia dealului Osman-Faci. 
Are o lnai^ime de 108 metri 
?i domina satele Ebe-Chioi, Os- 
man-Faci, drumurile comunale 
ce le unesc, drumurile Ebe-Chioi- 



Abdulah, Ebe-Chioi-Topraisari; 
este artificiala $i a servit pro- 
babil ca punct de orientare ?i 
observable. 

Ebe-Chioi-Ceair, vale, in jud. 
Constanta, pi. Medjidia, pe te- 
ritoriul com. Cuciuc Biulbiul ; 
este un afluent pe partea stinga 
al vail Sorpci-Dere, impreuna 
cu valea Ciobanisi-Dere ; se 
desface din dealul Bair-Biulbiul- 
Cuciuc, aproape de com. Biul- 
biul-Cuciuc; se indreapta spre E. 
avind o direc^ie generala de la 
N.-V. catre S.-E. $i, dupa un 
drum de 3 kil., se deschide in 
valea Sorpci-Dere, in dreptul 
dealului Curu-Bair ; este o vale 
pu{in larga $i este taiata in toate 
parole de drumurile Elibe-Chioi- 
Copadin, Osman-Faci-Copadin, 
Buiuc-Biulbiul-Copadin $i Biul- 
Cuciuc-Osmancea; este a^ezata 
in partea S.-V. a com. $i a 
placet. 

Ebraia, p&dure a statului, in in- 
tindere de 25 hect , care face 
parte din padurea Babeni, jud. 
Vilcea, pi. Otasaul. 

Echenli-Orman,^^^, in jud. 
Constanta, pi. Silistra-Noua, com. 



Garvanul, cat. Garvanul-Mic, si- 
tuata pe ramifica^iile sudice ale 
dealului Sirt-Iol-Bair, nu departe 
de satul Garvanul-Mare, ?i for- 
mind cu padurea Saidi-Orman, 
padurea numita Garvanul ; are 
o intindere de 87 hect., apar- 
^inind toate Statului ; esen^e : 
fagiy carpen! $i stejarl piticl. 

Echenli-Orman-Bair, deal, in 
jud. Constanta, pi. Silistra-Noua, 
pe teritoriul com. Dobromirul, $i 
anume pe acela al cat. Dobromi- 
rul-din-Deal ; este ocontinuarea 
dealului Orta-Burun ; se indrep- 
teazaspre S.-E., avind o direc- 
tie de la N.-V. catre S.-E. ?i 
se termina prin padurea Caral- 
mus-Orman ; brazdeaza partea 
Sudica a pla$ii $i cea de S.-V. 
a com.; este despar^it de dea- 
lul Orta-Burun prin drumul ce 
duce de la Dobromir la Techi- 
deresi; este acoperit peste tot 
cu stuf; are o inal$ime de 160 
metri. 

Echi-Iuiuc-Olceac, deal, in jud. 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe 
teritcriul com. rur. Beilicul §i 
anume pe acela al cat. s&u Bac- 
Cuius ; face parte din culmea 
dealului Mirleanu; se indreapta 



Hosted by 



Google 



ECHI-TKPE 



304 



EDIL-CHIOI 



de la N.-V. spre S.-E., cu o di- 
rec^ie generals de la N.-V. spre 
S.-E., br&zdind partea Esticaa 
pl&sil si pe cea Sud-Estica a 
com. ; pe muchia sa merge pu- 
{in si hotarul dintre pl&sile Si- 
Hstra-NouS, si Medjidia ; atinge 
181 metri inatyime in virful 
Cuzgun si doming satul Bac- 
Cuius, v&ile Bac-Cuius -Culac, 
Ceair-Orman, Cara-Cialic-Culac, 
si drumul jude^ean Ostrov-Cuz- 
gun ; este acoperit numai cu 
p&durl. 

Echi-Tepe, movila, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, la hotarul 
com. Musurat si al com. Os- 
man-Faci, pe teritoriul c&t. Ab- 
dulah, de care se afl& dep&rtat 
ilamal cu I kil. ; este situata la 
nordul pl&seT si com., pe culmea 
dealulul Cuan-Deresi-Bair ; are 
o in<il{ime de 90 metri ; este a- 
coperita cu pasune; serva ca 
punct trigonometric de al 2-lea 
grad ; doming c&t. Abdulah, 
dr anririle de la Abdulah la Ha- 
sidiuluc, la Techirghiol si de 
la Mametcea la Musurat. 

Edera, munte, jud. Bacaii, pi. 
MunteluT, pe teritoriul com. Brus- 
turoasa. 

Edera, deal, jud. Prahova, pi. 
Filipesti, com. Ederile, pe care 
se cultiva 16V2 hect. vie. 

Edera, deal, la N. de satul Gu- 
noaia, com. Burdusaci, pi. St&- 
nisesti, jud. Tecuciu. Din el plea- 
ch o ramifica^ie in interiorul 
com. Cr&esti, in direc^ia spre 
N.-V., care se numeste Gura- 
Bistef. 

Edera, padure a statulul, in in- 
tindere de 350 hect., jud. Pra- 
hova, pi. Filipesti. 

Edera -de -JOS, sat, face parte 



din com. rur. Ederile, pi. Fili- 
pesti, jud. Prahova. 

Edera-de-Sus, face parte din 
com. rur. Ederile, pi. Filipesti, 
jud. Prahova. Aci e resedin^a 
com. 

Ederei, (Valceaua-) rdlcea, jud. 
Vilcea, pi. Olte^ul-d.-s., com. 
Obislavul. 

Ederile, com. rur., jud. Prahova, 
pi. Filipesti. Este situate pe ma- 
lul sting al rlulu! Cricovul, la 
30 kil. departe de capitala jud. 
<?i la 11 kil. de a plasei. 

Se compune din 2 d£t. : Edera- 
d.-j. siEdera-d.-s., avind o po- 
pula^iune de 211 familiT, sau 
927 suflete (470 barba^i 457 fe- 
me!), plus 10 familiT de Jigani. 

Contribuabili sunt : 180; case 
de locuit: 211. 

In com. e o biserica, reparata 
in anul 1894, deservita de un 
preot. 

Locuitorii pe linga agricul- 
ture se ma? ocup£ cu lemn&ria 
si c&ramid&ria. 

In raionul com., pe apa Cri- 
covul, e o moar& de m^cinat. 

S'ati improprietarit, la 1864, 
170 locuitori cind li s'aii dat 
504 hect. 

Vite sunt : 19 cai si epe, 1 10 
vac!, 200 01 si 165 porcT. 

Stupl cu albine sunt 40. 

$coala dateaza in com. dela 
1877. Copif in virsta de scoala 
sunt 128. Stiu carte 100 bar- 
bae si 1 1 femel. 

Pe teritoriul acestei com. se 
afl& mine de lignit, inca neex- 
ploatate. 

A patra parte din terenul 
com. e prieinic culturel; restui 
e muntos. 

Comerciul se exercitS, in com. 
de sase circiumarif. 

Venitul com. e de 6639 lei 
si cheltuelile de343i lei anual. 



Cu com. vecine se leag& prin 
drumuri naturale, afar& de Mo- 
reni si Valea-LungS, unde'sunt 
sosele. 

E brazdata de dealurile : Vir- 
ful-BabeT, Dani si Virful-Corne- 
tului, can servesc de pasune 
vitelor locuitorilor. 

Afara de riul Cricovul, vaile : 
Batogului, Ruda si Grosetul, uda 
comuna. 

Edil-Chioi, com. rur., jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia. E situata 
in partea meridionala ajudetu- 
lui, la 37 kil. spre S.-V. de 
orasul Constanta, capitala dis- 
trictului, si in cea septentrionala 
a plasil, la 28 kil. spre N.-E. 
de or&selul Mangalia, resedin^a 
ei, pe valea Cealic-Cum-Ceair. 

Semargineste la N. cu com. 
Osman-Faci ; la E., cu comuna. 
Tropaisari ; la S., cu comunele. 
Gheringic si Azaplar; iar la V., 
cu comunele Enghez si Osman- 
cea. 

Relieful soluluT e pu^in acci- 
dentatde urmatoarele principale 
dealuri: Elibe-Chioi-Bair (no 
m.), la N.; Osman-Faci-Iol (99 
m.), la N.-E ; Osmancea-Bair (70 
m.), la N-V.; Enghez-Bair (82 
m.), la V.; Cara-Chioi-Bair (100 
m.); Amzacea-Burun (102 m.), 
Cogea-Sirt-Bair (100 m.), la 
S. ; Meragi-Bair (107 m.) si 
Trapraisari-Bair (92 m.), la E. ; 
Iol-Bair (10 1 m.), Meragi-bair 
II (102 m.), Cerkez-Iuc-Bair (93 
m.), Amzacea-Bair (107 m.), prin 
interiorul comunel. Aceste dea- 
luri sunt acoperite cu finete 
si semanaturi. 

Movile sunt 32, mat toate 
artificiale, construite pentru a 
servi ca puncte de orientare ; 
principale sunt : Orta-Iuc (103 
m.), la S.-V.; Uzmilar(ioi m.); 
Balabanar-Tepe (93 m.), Esic-Iuc 
(102 m.), prin interior; Meragi- 
Iuc (104 m.), Ufac-Iucler, Panar- 



Hosted by 



Google 



EDIL-CHIOI 



305 



EDULUI (MOVILA-) 



Iuc-Amzacea, Cara-Iuiuc (intre 
92 — 104 m.), la S. 

Vai ce au pu^ina apa sunt 
numai primavara si toamna in 
timpul ploilor ; prin ele deose- 
bim: Uzunlar-Ceair unit cu U- 
zunlar-Dere, formind valea Pasa- 
Conac-Dere, la N.; Cealic-Cum- 
Ceair, formata din vaile Am- 
zacea-Dere unita cu Sinir-Dere, 
si din valea Maratan unita cu 
valea Cuvan-Alceac ; tot in valea 
Cealic se deachide si valea Pasa- 
Conac-Dere. 

Catunele carl o formeaza sunt 
patru : Edil-Chioi, re$edin^aspre 
apus, la unirea vailor Cealic si 
Pasa-Dere; Amzacea, la S., la 
5 kil. spre S.-V, de resedin^a, 
in vaile Muratan si Cuvan ; U- 
zunlar spre N., la 3 1 /2 kil. 
spre N.-E. de resedin^a, pe valea 
Uzunlar-Dere ; si in fine Enge- 
Mahale, tot spre N. la 4 kil. 
spre N.-E. de resedinta, pe 
valea Osman-Faci-Iol. 

Edil-Chioi si Uzunlar au ca- 
sele adunate celel'alte, cam raz- 
le{e. 

Suprafa^a comuneT este de 
6500 hect., din carl 198 hect., 
ocupate de vetrele celor cine! 
sate cu 193 case, restul de 
6302 hect., impar^t intre Stat 
cu proprietar! posedind 3000 
hect. si locuitorii ce au 3202 
hect. 

Populatiunea comuneT pe anul 
1895 — 96 a fost de 234famili!, 
sati 951 siflete, in maioritate 
TurcT, Tatar! si putin Bulgari : 
498 barba^T, 453 feme!; 507 ne- 
casatori^r, 428 casatorip, 15 va- 
duvi; 921 cetateni romani 30 
supusi strain! ; 244 ortodox!, 
706 mahomedani, 1 catolic ; 157 
agriculton, 3 comercianti ; 98 
i 1 proprietary! si 62 neimproprie- 
taripf. 

StiCi carte 7 persoane, nu stiti 

947- 

Contribuabil! sunt 160. 



In com. sunt 5 geamii, 2 in 
catunul Amzacea, si cite una in 
cele-1'alte catune, avind toate 
10 hect. Sunt servite de 3 hog!. 

Intinderea com. e de 6500 
hect., din car!: 198 hect. teren 
neproductiv (ocipate de vetrele 
satelor); 632 hect. teren pro- 
ductiv (din care 3000 hect. ale 
Statulu! cu proprietari!, 3302 
hect. allocuitorilor); dinacestea: 
5422 hect. teren cultivabil (din 
care 2610 hect. al Statulu! cu 
proprietarif, 2812 hect. ale lo- 
cuitorilor); 239 hect. teren ne- 
cultivabil (din care 1 10 hect. ale 
Statulu! cu proprietari!, 120 hect. 
al locuitorilor) ; 650 hect. teren 
izlaz (din care 280 hect. ale Statu- 
lu! cu proprietarii, 370 hect. ale 
locuitorilor). 

In comuna sunt 157 plugar!, 
posedind 299 plugur! (16 1 cu 
bo!, 138 cu cai); 151 care si 
caru^e (150 cu bo!, 101 cu ca!) ; 
12 masin! de secerat ; 4 masin! 
de batut porumb ; 4 grape de 
fier ; 1 trior ; 3 masin! de vin- 
turat. 

Vite sunt 6275, din car!: 556 
ca!, 748 boi, 54 bivol!, 9 asini, 
4663 o!, 173 capre si 81 pore!. 

Sunt 9 mor! de vint. 

Comerciul se face prin gara 
Murfatlar, la 25 kil. spre N.-E. 
decom., de catre tre! comercianti 
(circiumar!) si consta in import 
de coloniale, masin! agricole si 
in export de cereale, vite (o! 
cu produsele lor). 

Budgetul com. are la venitur! 
3215 le! si la cheltuel! 1558 
lei. 

Ca! de comunica^ie sunt dru- 
mul jude^ean Medjidia-Mangaiia, 
trecind prin toate satele afara de 
ceideresedin^a; apo! nenumara- 
te drumuri vecinale sau de caru^e, 
can unesc cele patru sate intre 
ele si cu cele ma! invecinate, 
caTrapai-§ari, Casap-Chioi, En- 
ghez, Osmancea,Osman-Faci,etc. 



Edil-Chioi, sat> jud. Constanta, 
pi. Mangalia, cat. de resedin^a 
al com. Edil-Chioi. E situat in 
partea nordica a plase! si cea 
vestica a comunel, pe valea 
Cialic-Cum-Ceair, la unirea ei 
cu valea Pasa-Conac-Dere, intre 
dealurile: Meragi-Bair si Cer- 
chez-Iuc-Bair, la E. ; Tatar-Bair, 
la S. ; Edil-Chioi-Tepe, la V. 
si lol-Cari-Bair, la N. Intinderea 
sa e de 2650 hect., din car! 
60 hect. ocupate de vatra sa- 
tulu! ; restul apar^ine statulu! 
si locuitorilor. Are o popula^iune 
de 39 fam., sau 250 suflete, in 
maioritate Sirbi si Bui gar!. 

Drumuri comunale due din 
acest sat spre Enge-Mahale. 
Uzunlar, Topraisari - Amzacea; 
Enghez si Osmancea. 

Edil-Chioi-Tepe, deal, in jud. 
Constanta, pi. Mangalia, pe te- 
ritoriul com. rur. Osmancea ; 
formeaza, impreuna cu dealul 
Tatar-Bair, un unghiu drept ; 
are direc^ia N.-S. si se intinde 
printre vaile Cealic-Cum-Ceair, 
care sunt la V. ; domina comu- 
nele : Osmancea, Agemler, Cio- 
banisa, cele doua vai pe care 
le separa, precum si drumurile 
Edil-Chioi - Cosicci, Osmancea- 
Chiuciuc - Enghez-Biuiuc ; braz- 
deaza partea nordica a plase! si 
pe cea sudica a comunel; este 
acoperit in cea ma! mare parte 
cu pasune si purine semana- 
tun. 

Edul, vale, jud. Vilcea, pi. 01- 
te^ul-d.-j., com. Fr^ila. 

Edului (Balta-), baltd, jud. Dolj, 
pi. Jiuld.-s., com. Floresti, cu 
pu^inpes;e. Lingaaceasta balta 
se varsa riul Arpadia in Gilort. 

Edului (Movila-), movild, si- 
tuata la S.-E. de com. Sujesti. 
jud. Braila, 4 kil. departe 



bd€,2li March Diet OHur Geotiratlc Vol. i I > 



Hosted by 



Google 



EDULUI (MOVILA-) 



306 



ELESTEUL 



de comuna, in apropiere de ho- 
tarul comunel Perisorul. 

Edului (Movila-), rnovilti, la 4 
kil. spre N. de satul Ionesti, 
jud. Braila, pe mosia Col^ica 
din Bordeiul-Verde. 

Edului (Podi§ul-),/(?^pemo 
siea Lisna, com. Suharaul, pi. 
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu. 

Edului (Valea-), vale, com. Pur- 
careni, pi. Riurile, jud. Muscel. 

Edu{a, baltft) pe mosia Pomirla, 
com. Pomirla, pi. Prutul-de Sus, 
jud. Dorohoiu. 

Edului, sat, in partea estica a com . 
Roscani, pi. Turia, jud. Iasi, 
pe {armul drept al PrutuluT. 
Are o populate de 15 familii 
sau 54 suflete. 

Numarul vitelor e de 958 ca- 
pete, din can: 92 vite marl 
cornute, 780 of, 20 capre si 
66 cai. 

Edujului (Dealul-), deal, pe mo 
sia Hiliseul-Virnav, com. Pomirla, 
pi. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu. 

Edu^ului (Dealul-), deal, pe mo- 
sia Tataraseni, com. Mileanca, 
pi. Prutui-d.-j., jud. Dorohoiu. 

Edu^ului (Valea-), vale, pe mo- 
sia Tataraseni, com. Mileanca, 
pi. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu. 

Efrimoaia, piriu, curge printre 
dealurile Murgul si Parmuva, 
din com. Tomesti, pi. Codrul, 
jud. Iasi, si, unindu-se cu Piriul- 
Rupturef, se varsa de-a stinga 
piriu lui Tatar ca. 

Efrosina, sursft de apd minerals 
in valea Rapuroasa, jud. Vilcea, 
avind ca substante fixe: hi- 
posulfit de soda, sulfat de calce, 



de soda si de magnezie (conside- 
rabil), iodur de magnezie si de 
sodium, bromur de magnezie 
(pujin), carbonat de calce si 
de magnezie, clorur de sodium 
(concentrat) si silicat de alumi- 
nium. 

Elanul, deal, incepe in doua 
ramuri, de la locul numit Fun- 
dul-Elanulm din com. Urla^i, 
pi. Mijlocul, jud. Falciu, prelun- 
gindu-se paralel pe o parte si pe 
alta a vaei Elanul, formindu-ial- 
bia, si terminindu-se in sesul Pru- 
tulul in judejul Covurluiu, unde 
se termina valea si piriul Elanul. 
Aceste ramuri sunt intretaete 
incurmezis de alte mici vai cu 
piriie, si poarta diferite numiri 
dupa numele localita^ilor pe 
unde tree. 

Elanul, piriu, pleaca din partea 
de N. a comunei Urlati, jud. 
Falciu, de la locul numit Fundul- 
ElanuluTjCurgeprin mijlocul satu- 
lui Urlati si, indreptindu-se spre 
Sud, trece prin comunele: Hur- 
dugi, Gusi^ei si Gagesti, in lungul 
plasei Mijlocul, formind in mare 
parte hotarul cu plasa Prutul. 
Dupace primeste afluentii : Ta- 
laba, Barbosi, MalaestiT, Vut- 
cani, Giurcani si alte mai mici 
piriiase, trece pe teritoriul ju- 
de^ului Tutova, udindu-1 in lung 
pe partea de Est, pe unde si 
primeste piriiele Mihoaia si Lis- 
covul, apoi trecind pe teritoriul 
jude^ului Covurluiu, prin partea 
de Nord, se varsa in dreapta 
riului Prutul, mai sus de satul 
Vadeni. 

Elanul, ses, jud. Falciu, in su- 
prafa^acam de6hect.,pe valea 
Elanul, intre dealurile Vutcani 
si Valea-Rediului ; se intinde 
de la satul Malaesti, pi. Mijlocul, 
pana linga satul Tupila^i, pe teri- 
toriul satulut Posta-Elanul. 



Elanul, ses, in jud. Falciu, in su- 
prafa^a cam de 30 hect., pe 
Valea-ElanuluT, in marginea de 
de Sud a satului Urlati, comuna 
cu asemenea numire, pi. Mij- 
locul. 

Elanul, vale mare,intinsa, frumoa- 
sa si fertila. Se intinde de a-lun- 
gul jude^elor : Falciu Tutova si 
o parte din Covurluiu. Se for- 
meaza din partea despre Sud 
a orasului Husi, din comuna 
Urlati, plasa Mijlocul, de la 
locul numit Fundul-Elanului si 
se termina din sus de satul 
Vadeni, din jud. Covurluiu, unde 
piriul Elanul ce curge prin ea, 
trece in sesul PrutuluT, si se 
varsa in riul Prutul. 

Elena, stafie de dr.-d.-f., jud. 
Ialomita, pi. Borcea,com. Cocar- 
geaua, pe Iinia Bucuresti-Fetesti, 
pusa in circulate la I Iulie 1887. 
Se afla intre stabile Marculesti 
(15.2 kil.) si Fetesti(99kil.). Inal- 
timea d'asupra nivelului marii 
de SO m ,S7. Venitul acestei statii 
peanuli896 a fost de 7643 lei 
55 bam. 

Elenari, deal, in jud. Mehedin^i, 
plaiul Closani, £ine de com. rur. 
Negoestii, catunul Padesul. Este 
acoperit cu vii si pomi roditori. 

Elenii(Dealul-Cucoanei-), deal, 
in com. Valea- Salciei, jud. R.- 
Sarat. 

Ele§e§ti, trap de mosie, situat 
la 16 kil. departare de orasul 
Piatra, in com. Serbesti, pi. 
Piatra-Munteie, jud. Neam^u, a- 
sezat pe partea dreapta a sose- 
lei ce duce catre Roman. Se 
mai numeste si Helesesti sail 
Ilisesti. 

Ele^teul. Pentru toate cuvintele 
cu aceasta numire, vezt litera H. 



Hosted by 



Google 



ELIBI-CHIOI 



307 



ELMENL1CHI 



Elibi-Chioi, ruinele unui sat, din 
jud. Constanta, pi. Mangatia, 
com. Osman-Faci, catunul Ebe- 
Chioi, situate pe valea Ebechioi- 
Ceair; a fost distrus de un in- 
cendiu la 1829. 

Elibi-Chioi-Bair, deal, jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, com. Os- 
man-Faci, catunul Ebe-Chioi, 
iu partea sudica a comuneT, 
printre vaile Canara-Dere si 
Osman-Faci-Iol ; are o inal^ime 
de 1 10 metri , este acoperitcu 
semanaturl si fineje. 

Eliza-Stoene§ti, com, rur., jud. 
Ialomita, pi. Cimpului. Este si- 
tuata pe partea dreapta a rtu- 
lui Ialomita, intre com. Barca- 
nesti si Condeesti. 

Teritorul com. are o suprafa^a 
de 1751 hect., din carl 246 hect. 
padure si coprinde trei mosiT. 

ImproprietaritTdupa. legea rur. 
din 1864, sunt 114 locuiton ; 
fara proprietati mat sunt 40 lo- 
cuiton. 

Se compune dmtr'un singur 
sat, situat la 2V2 kil. spre S. 
de riul Ialomita, pe lunca aces- 
tui riu, avind spre S. coasta 
Ialomi^ei. Este spre V. de sa- 
tul Condeesti si spre E. de sa- 
tul Barcanesti, cu care este unit, 
avind impreuna o lungime ne- 
intrerupta de trei kil. Inainte 
satul purta numele de Pisica si 
era cat. pendinte de Barcanesti. 
Aici este resedinta primariei si 
a judecatoriei comunale. 

In recensamintul facut in 1890 
s'a constatat ca popula^iunea 
este de 248 familii, sau 942 
suflete: 473 barbafi si 469 fe- 
mel ; 254 agriculton, 9 comer - 
cian^i, 3 avind profesiuni libere 
si 3 servitorT. 

$tiu carte 88 persoane. 

Contribuabili sunt 144. 

Vite : 545 boT, 261 caT, 34 
bivolf, 850 01 si 413 porci. 



Com. aveain 1886 — 1887 un 
venit de 2636 lei si cheltuell 
in suma de 2696 lei. 

Are o scoala mixta, frecuen- 
tata de 32 elevi si 2 eleve con- 
dusa de un invatator retribuit 
de com.; o biserica deservita de 
un preot si do! dascall. 

Eliza-Stoene^ti, padure, in jud. 
Ialomita, pi. Cimpului, lingS sa- 
tul Eliza-Stoenesti, in suprafa^a 
de 246 hect. Esen^e : salcie, 
plop, ulm si anin. 

Elizabeta, com. rur., la extremi- 
tatea de N.-V. a pjasil Calma- 
{uiuluT, jud. Teleorman, situata 
pe dealul care se intinde de la 
T.-Magurele, pana in jud. Olt, 
pe valea Siului, paralel cu lun- 
ca Oltulul. 

Are doua cat. : Brincoveanca 
si Tigania. Ambele cat. sunt 
puse pe malul sting al piriu- 
lui Siul, in departare unul de 
altul ca de 500 metri si popu- 
late in mare parte de Tigani. 

Teritoriul com. este de aproa- 
pe 1600 hect. Mosia este pro- 
prietatea mostenitorilor prince- 
pelui Al. B. Stirbel. Proprietatea 
locuitorilor, in numar de 135, o- 
cupa 318 hect. si anume : 87 
in cat. Brincoveanca si 49 in 
cat. 'figania. Viile insirate de- 
alungul dealului ocupa o intin- 
dere de 44 V* hect. si produc 
vin bun, iar pe lunca Oltulul 
sunt cite-va zavoaie, care se 
taie periodic. 

Popula^iunea com. cu a cat. 
este de 173 familii sau 811 su- 
flete, din carl 153 contrib. 

Numarul vitelor din com. si 
cat. este de 1247, din carl : S7 
cal, 490 vite man cornute, 486 
vite mici cornute si 128 porci. 

Bugetul com. este de lei 14,004 
bani 27 la venituri si de lei 
10,139 bani 18 la cheltuelt. 

Are o scoala mixta intre^i- 



nuta de Stat, si frecuentata de 
14 elevi. 

Locuitoril asista la serviciul 
divin la comunele invecinate, 
Plopi si Slobozia-Mindra. 

La N., spre com. Piopi-Slavi- 
testi, pe distanfa de un kil. sj 
la S. cu Slobozia-Mindra, pe 2 
kil., se leaga prin sosele veci- 
nale. 

Departarea com. de la rese- 
dinta jud. este de 23 kil., iar 
de la Rosiori, de 29 kil. 

Elizabeta, mosie, in jud. Teleor- 
man, pi. Calma^uiulul, proprieta- 
tatea mostenitorilor principelul 
Al. B. $tirbeiu ; 11 mat zice si 
Brincoveanca, iar in vechime 
purta numirea de Flocosanca. 

Elizabeta- Doamna, com. rur. si 
sat, in jud. Roman, pi. Siretul- 
d.-j., spre S.-V. de orasul Ro- 
man si la departare de un kil. 
de el. Este a^ezata pe ses, pe 
malul drept al riulul Moldova. 
Are 267 familiT, sau 1004 su- 
flete, din carl 240 contribuabili, 
Stiti carte 77. Sunt 241 case. 
Are o biserica de lemn. 

Vite sunt 1035. 

Aici este resedinta suprefec- 
turei Plasilor-Unite : Siretul-d.-j. 
si Moldova. Venitul anual al 
com. este de lei 3713 si chel- 
tuelile de 3239 lei. 

Este legata cu orasul Roman 
prin sosea. 

Acestsat este infiin^atla 1878, 
prin darea de pamtnturl la noil 
insurant si este pus chiar in 
marginea orasului Roman, de 
care nu este despar^it de cit 
prin apa Moldovel, peste care 
aci e un pod de fer. 

Aceasta pozi^iune l'a facut sa 
devina in scurt timp un sat fru- 
mos, populat si cu case destul 
de bune. 

Elmenlichi, movild y in jud. Con- 



Hosted by 



Google 



ELMENLICHI 



308 



ENDE-CARA-CHIOI 



stanza, pi. Medjidia, com. Ma- 
mut-Cuius, cat. Acargea. E si- 
tuata pe muchea dealulul Cara- 
Tepe-Bair. Are 132 m. inah:ime. 
A servit ca punct de observa^ie 
si orientare. 

Elmenlichi, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Hirsova, com. Calfa, 
cat. Rahman, dominind acest 
sat despre V. ; e de natura stin- 
coasa; are 190 m. inaltime ; e 
acoperit cu fine^e. 

Emancipa^ii, suburbie, in Foc- 
sani, despar^irea I -a, jide^ul 
Putna. 

Emir-Asan-Culac, pirtu, in jud. 
Tulcea, pi. Isaccea, com. Orta- 
Chioi, cat Dautcea; izvoraste 
din dealul Ghiobilche-Bair ; se 
indreapta spre N., avind o di- 
rectfe generala de la N.-V. spre 
S.-E., brazdind partea sudica a 
plasel si a comunel ; curge prin 
padurl si, dupa un curs de 3 
kil., se varsa in piriul Valea- 
Ghiobilche, pe stinga, nu departe 
de izvorul acesteia; curge prin- 
tre dealurile Ghiobilche si Daut- 
cea; pe valea sa merge un 
drum comunal: Atmagea-Orta- 
Chioi, cu o ramifica^ie spre 
satul Dautcea. 

Ernir-Saale-Tepe, mavilH, in 
jud. Constanta, pi. Hirsova, com. 
Siriul, cat. Muslu, la 2 kil. spre 
S.-E. de acesta, pe muchea 
dealulul Muslu. Are o inal^ime 
de 92 m., dominind drumulju- 
dejean Hirsova-Medjidia. E a- 
coperit cu verdea^a. 

Emuroasa, numire vechie a pi- 
rtulul Fieni, care trece pe linga 
com. Caciula^i, pi. Znagovul, 
jud. Ilfov. 

Enache, deal cultivabil, linga sa- 
tul Mo^ca, jud. Suceava. 



Enache, pftdure, de stejar, in in- 
tindere de 16 hect., pe mosia 
Baloseni, com. Fintinele, pi. Sire- 
tul, jud. Botosani. 

Enache, v&lcea, care se varsa in 
Valea- Vacarei, jud. Muscel. 

Enache (Valea-lui-), sat, pen- 
dinte de com. rur. Tutana, jud. 
si pi. Argesul. 

Enari, deal, la E. de com. Gura- 
BouluT, pi. Vedea-d.-s., jud. Olt, 
avind o lungime ca de 2 kil. si 
pe care se ciltiva tot felul de 
cereale; pe parte din el se aria 
padure. 

Enacheasca(Vinecioara), mo- 
sze, in jud. Buzau, com. Buceni, 
in devalmasie ; are 360 hect., 
din care 65 padure, impan:ita 
in trei sforT : Poiana-lui-Soare, 
Ograda-Olacului si Lacul-Co- 
coaneT ; restul aratura, finea^a, 
livezl si izlaz. 

Enache^ti, sat, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-s., si resedinta com. 
Bosoteni , situat pe piriul Na- 
disa, d'a stinga Tazlaulul-Mare. 
Are o biserica, cladita de locui- 
torf la 1885, deservita de un 
cintare^ si alta catolica, zidita 
tot de locuiton in anul 1872. 
Circiumi^sunt 2. Sunt 219 fa- 
milii, sau 616 suflete, din care 
42 Unguri. 

Vite: 29 caT, 357 vite cornute 
si 45 porcT. 

Enache^ti, parte a comunel Ca- 
pul-Pisculut, plasa Riurile, jud. 
Muscel. 

Enachioiul, deal, cultivabil, linga 
satul Mihaesti, jud. Suceava. 

Enaria, poianft, pi. Bistri^a-d.-s., 
jud. Bacau, de pe teritoriui com. 
Racova, apar^inind StatuluT. 



Enculeasca (§etrarul-Caloian, 
Cirteanca), mope, jud. Buzau, 
in com. Beceni, cat. Enculesti ; 
are 228 hect., din care 40 padurea 
Caloeneasa, restul araturl, izlaz, 
livede si fineata. 

Enculesti, sat, jud. Arges, plaiui 
Lovistea ; face parte din com. 
rur. Berislavesti. 

Enculesti (Valea- Vacei), c&tun, 
alcom. Beceni, jud. Buzau; are 
40 locuiton si 9 case. 

Enculesti, sat, face parte din com. 
rur. Valea-Mare, pi. Podgoria, 
jud. Muscel. Are o populate dc 
308 locuiton (180 barba^T si 
128 femeT). 

Biserica satuluT, cu hramul 
Sf. Nicolae, este construita de 
birne, pe la anil 1 786,de locuitorii 
poposi^T prin padun de frica 
rasmiri^ilor sireconstruitala 1877 
de enoriasT. 

Pana acum citi-va am se vedea 
in coastele Enculestilor mul^ime 
de gropT, in carl, spune legenda, 
tirgovetii din Pitesti, in timpurl 
de rasmiri^e, isi ingropau lazile 
cu avutul lor. 

Prin acest catun trece girla 
Valea-Mare, pe care se afla o 
moara, zisa a Chilimen^ilor. 

Ende-Cara-Chioi, sat, in jud. 
Constanta, pi. Medjidia, cat. 
comunel Biulbiul, situat in partea 
E. a plasei si cea N. a co- 
munei, la 8 kil. spre N. de 
catunul de resedinta, Cuciuc- 
Biulbiul. Este asezat pe ultimele 
ramificatiuni S.-E. ale dealulul 
Tabia-Fran^uzeasca, si este do- 
minat de virfurile Ende-Cara- 
Chioi (112 m.), care este la 1 1 /t 
kil. spre N.-V. de sat ; Curt- 
Baba-Iuc (98 m.), la 2 kil. 
spreE. si CaraTepe (131 m ., 
la 1 kil spre S.-E. Prin apro- 
priere si pe ia V. sau, trece 



Hosted by 



Google 



ENDE-CARA-CHLOI-TKPE 



309 



ENGHEZ 



Valul-lui-Traian, avind o direc- 
tiune de la N.-V. catre S.-E. 

Suprafa^asaestede282Shect., 
din care 14 hect. sunt ocupate 
de vatra satuluT si de gradinT. 

Popula^iunea sa, compusa a- 
proape numai din Tatan si 
Bulgarl, este de 62 familiT sau 
213 suflete. Casele sunt mici, 
dar asezate regulat. Din sat 
pleaca drumun comunalek: A- 
lacap?, la Medjidia si la Biuiuc- 
Biulbiul, Cuciuc-Biuibiul si Ma- 
mut-Cuius. 

Ende-Cara-Chioi-Tepe, deal, 
in jud. Constanta, pi. Medjidia, 
com. Biulbiul, catunul Ende-Ca- 
ra-Chioi, situat intre vaile Schin- 
gi, Medjidia-Dere si Biringi Med- 
jidia Dere; are 130 metri inal- 
time; eacoperitcu semanatunsi 
fine^e; pe el merge calea ju- 
de^eana Medjidia-Mangalia. 

Ene. VezT Valea-lui-Ene, sat, in 
pi. Fundul, com. Oniceni, jud. 
Roman. 

Ene. VezT Valea-lui-Ene, piriU, 
in pi. Fundul, jud. Roman. 

Ene, deal, spre N.-E. de satul 
Rafaila, jud. Vasluiu. 

Ene (Lacul-lui-), lac, la S. com. 
Riioasa, din pi. Calma^uiul, jud. 
Teleorman, format din scurson 
de izvoare. 

Ene (Lacul-lui-), lac, jud. Dolj, 
pi. Cimpul, com. Ciuperceni, 
ce £ine de balta Mancini^a. 

Ene (Piscul-lui-), ^r,com. Du- 

mitresti. pi. Oltul-d.-j, jud. Olt. 

Enge-Mahale, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, cat. com. 
Edil-Chioi, situat in partea de V. 
a plasei siceade S. a com., la 
3V2 kil. spre N. de catunul de 



resedin^a Edil-Chioi. Este asezat 
pe valea Osman-Faci-Iol, fiind 
inchis la N. de dealul Elibi-Chioi- 
Bair, la V. de dealul Osmancea- 
Bair, si la S. de dealul Sol- 
Cari-Bair, fiind dominat de vir- 
ful Uzunlar-Iuc, cu 103 metri, 
situat la S. sau. Suprafa^a sa 
este de 1000 hect., dintre care 
40 hect. sunt ocupate de vatra 
satului si de gradinT, iar po- 
pula^ia sa, in care TurciT pre- 
pondereaza, este de 28 familiT 
sau 100 suflete, ocupindu-se cu 
agricultura si cresterea vitelor. 
Soseaua jude^eana Mangalia- 
Medjidia trece prin partea sa 
de E. ; iar alte drumun comu- 
nale vin de pe la toate satele in- 
vecinate ca: Edil-Chioi, Osman- 
cea, Copadin, Musurat si altele. 

Enge-Malesi-Tepe, movild, ar 
tificiala, in jud. si pi. Constanta, 
pe teritoriul com. rur. Copadin, 
situata la 2 1 /* kil. spre E. de 
satul Copadin. Este acoperita 
cu verdea^a si are o inal^ime 
de 139 metri, cu care domina 
in intregime satul Copadin, pre 
cum si partea de N. a vaii 
Arabi-Alciala si drumurile co- 
munale cart tree pe la picioa- 
rele eT. 

Enghez, com. rur., in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, situata in 
partea N. a jud., la 46 kil. spre 
S.-V. de orasul Constanta, ca- 
pitala districtuluT, si in cea 
centrala a plasiT, la 28 kil. spre 
N.-V. de oraselul Mangalia, re- 
sedin^a eT, pe valea Biuiuc-Dere 
(sau Enghez). 

Se margineste la N. cu co- 
munele Osmancea si Agemler; 
la E., cu comuna Edil-Chioi ; 
la S., cu comunele Azaplar si 
Cara-Omer, iar la V., cu comuna 
Cazil-Murad. 

Relieful soluluT e pu^in acci- 
dentat de urmatoarele dealurT 



principale: Edil-Chioi-Tepe (1 1 5 
m.), la N.; Tatar-bair (1 10 m.), 
la N.-E.; Chedreanu (122 m.), 
la N.-V.; Culac-Bair (128 m.), 
la V. ; Carasuluc-Bair (141 m.), 
la S. si S.-V.; Erebiler-'tepe- 
Bair (125 m.), la S.-E. ; Amza- 
cea-Bair (92 m.), la E. ; Cas- 
sicci, Dechili-Tasi si Enghez 
(110 m.), prin interior; aceste 
dealurT sunt acoperite cu sema- 
naturi si fine^e. 

Movilele sunt 8, toate artifi- 
ciale, servind ca puncte de ori- 
entare; printre ele distingem : 
Ciataltuc (134 m.), la V. ; Orta- 
Iuc (133 m.), la E. ; Enghez- 
Iuc(iii m.), in interior. 

Sunt vaT uscate, avind apa 
numaT numaT in timpul ploilor, 
primavara si toamna ; princi- 
palele sunt : Enghez-Dere sau 
Biuiuc-Dere, prelungita cu valea 
Cassicci si in urma cu Sofular, 
trecind prin satele Enghez- 
Mare si Enghez-Mic,si Cassicci, 
prin interiorul si centrul com., 
cu adiacentele sale Musur-Cu- 
iuc, la V. ; Cuciuc-Enghez la 
N. ; pe dreapta ; vaile Cioroi- 
Ceair, la N. si Gadmular-Alcea, 
la E. ; adiacente ale vaii Agem- 
ler. 

Catunele carT formeaza comu- 
na sunttreT, si anume: Enghez- 
Mare (Enghez-Biuiuc) spre E., 
resedin^a, pe valea Enghez sau 
Biuiuc-Dere; Enghez-Mic (En- 
ghez-Chiuciuc), spre centru, la 
1 kil. spre N.-V. de resedinfa, 
tot pe valea Enghez ; Cassicci, 
spre V., la 2 1 / i kil. spre N.-V. 
de resedin^a, pe valea Cassicci 
sau Sofular. 

Suprafa^a com. este de 4054 
hect., din carT 204 hect. ocupate 
de vetrele celor 3 sate cu 134 
case; restul de 3850 hect. im- 
par^ite intre locuitorT carT poseda 
1778 hect. si Stat cu proprietariT, 
carT poseda 2072 hect. 

Populafia com. e de 160 fa- 



Hosted by 



Google 



ENGHEZ 



810 



ENI-CIllOl 



milii sau 743 suflete, compusa 
din Turci, BulgarT si German!: 
387 barbafr 356 feme!; 448 
necasatorifi, 270 casatori^i, 24 
vaduvT, 1 divor^a^f ; ceta^eni Ro- 
minl 625, 118 supusi streini ; 
255 ortodoxT, 103 catolicl, 385 
mahomedanl, 161 agriculton, 
4 comercianflf, 139 improprie- 
tari{i, 26 netmproprietarip. 

Sunt 166 contribuabilT. 

Stiu carte 97 persoane, nu 
stiu 646. 

Loc. merg la casa de ruga- 
ciunl luterana in cat. Enge- 
Mahalale, din comuna vecina 
Edil-Chioi si la 3 geamii, una in 
catunul Enge-Mahale si 2 in 
Uzunlar, din aceiasi com. 

Intinderea com. e de 4054 
hect. din can : 204 hect. teren 
neproductiv, ocupat de vetrele 
satelor; 3850 hect. teren pro 
ductiv (din care 2072 hect. ale 
Statului cu proprietarii, 1778 
hect. ale locuitorilor) ; din acestea 
sunt 2870 hect. teren cultivat (din 
care 1402 hect. ale Statului cu 
proprietarii si 1468 hect. ale 
locuitorilor), 50 hect. teren ne- 
cultivat (ale Statului cu proprie- 
tarii), 930 hect. teren izlaz (din 
care 620 hect. ale Statului cu 
proprietarii si 310 hect. ale 
locuitorilor). 

Locuitorii poseda : 94 plu- 
gurT (86 cu boi, 8 cu cai); 158 
care si caru^e (11 cu boi, 147 
cu cai); 8 masini de secerat; 
4 masini de batut porumb ; 4 
grape de fier; 1 masina de vin- 
turat ; si 1 5 puturi. 

Sunt 2 mori de vint. 

Vite sunt 8903, din carl: 253 
cai, 816 boi, 15 bivoli, 10 ca- 
P re > 7736 ol, 13 berbeci si 60 
rim£tori. 

Comerciul se face prin gara 
Medjidia, la 3 kil. spre N.-V., de 
catre 4 comercian^I (din car! 
2 circiumar!) si consta in im- 
port de manufacture si masini 



agricole si in export de cereale 
vite (ol cu produsele lor). 

Budgetul com. are la venituri 
3215 leT, si la cheltueli 1558 lei. 

C£ile de comunica^ie sunt aci 
numai niste cai comunale sau 
vecinaie, ce unesc satele intre 
ele si cu cele mai apropiate, 
ca Erebeiler, Ghiuvenli, Sofular, 
Agemler, Osmancea, Edil-Chioi, 
Azamcea, etc. 

Enghez, deal, in jud. Constanta, 
pi. Mangalia, com. Enghez. Se 
desface din dealul Edil-Chioi- 
Tepe ; se intinde spre S. cu o di- 
rect e de la N. la S., printre vaile 
Chiuciuc-Enghez, Enghez, Cio- 
roiu-Ceair si Cadmular- Alcea, do- 
minind aceste vai cu inal^imea 
sa de 1 10 m., si satele Enghe- 
zul-Mare si Enghezul-Mic. E a- 
coperit cu fmete si semanaturi. 

Enghez, alt nume al vae'i Biu- 
iuc-Dere, jud. Constanta, nume 
ce-1 poarta intre satele Enghe- 
zul-Mare si Casicci, pe terito- 
riul comunei Enghez al cat. En- 
ghezul-Mare si Enghezul-Mic. 

Enghez - Biuiuc (Enghezul- 
Mare), sat, in judetul Con- 
stanta, pi. Mangalia, cat. de re- 
sedin^a al com. Enghez. E si- 
tuat in partea centrala a plasei 
si cea estica a comuneT, pe va- 
lea Enghez sau Biuiuc -Dere, 
intre dealurile : Enghez, la N.; 
Eschiler, la S. si Dichili-Tasi, 
la V. Are o intindere de 2717 
hect., din can 114 hect. ocu- 
pate de case si gradini; restul 
impar^it intre stat si locuitori. 
Popula^ia este de 120 familii ; 
sau 401 suflete, in maioritate 
TurcT si Bulgari. Din sat due 
mai multe drumunf de carute 
spre Chiuciuc-Enghez, Osman- 
cea, Edil-Chioi, etc. 

Enghez-Chiuciuc (Enghezul- 



Mic), sat, in judetul Cons- 
tanta, plasa Mangalia, catunul 
com. Enghez. E situat mai mult 
in partea vestica a plasei si cea 
centrala a comunei, la 3 /t kil. 
spre N.-V. de cat. de resedinta^ 
Ehghez-Biuiuc. Este situat pe 
valea Enghez-Chiuciuc si este 
inchis la S. de dealul Dichili- 
Tasi. Are o suprafata de 388 
hect., dintre can 20 hect. sunt 
ocupate numai de vatra satului 
si de gradini. Popula^iunea sa, de 
36 sufl., se compune numai din 
Turci. DrumurT comunale merg 
la Enghez-Biuiuc, la Osmancea, 
la Sofular prin Casicci, la Ghiu- 
venli si la Erebiler. 

Enghez-Chiuciuc, vale, in jud. 
Constanta, pi. Mangalia, pe te- 
ritoriulcom. rur. Enghez, si anu- 
me pe acela al cat. sau Enghez- 
Chiuciuc. Se desface din dea- 
lul Dichili-Tasi, indreptindu-se 
spre N. si avind o direc^iune 
generala de la S. spre N.; trece 
prin satul Enghez-Chiuciuc si 
dupa un drum de 3 kil. se des- 
chide in valea Cioroi - Ceair , 
care se desface in valea Ca- 
nara-Dere. Este situata in par- 
tea vestica a plasei si cea nor- 
dica a comunei. De-alungul ei 
merge drumul comunal de la 
Osmancea care se bifurca si duce 
la Sofular si la Enghez-Chiuciuc. 

Eni-Chioi, sat, jud. Tulcea, ase- 
zat in partea S. a plasei Tul- 
cea, si cea S.-E. a comuneT Ca- 
talog de care depinde, pe am- 
bele malurl ale piriiilui Teli^a, 
la 4 kil. spre S.-E. de rese- 
din^a. Intinderea sa este de 28 
hect. Are o populate de 42 fa- 
milii, sau 154 suflete, in maio- 
ritate Bulgari. Printr'insul tre- 
ce soseaua na^ionala Tulcea-Ba- 
badag-Constan^a. 

Eni-Chioi, pirifi, in jud. si pi. 



Hosted by 



Google 



ENI-ORMANGIC-TEPE 



311 



ENIGEA 



Tulcea, com. Cataloi, cat. Eni- 
Chioi, care izvoreste din Uzum- 
Bair, de unde se indreapta spre 
S., avind o direc^iune generala 
de la N.-E. spre S.-V., brazdind 
partea S. a plasei si E. a comu- 
nel si cat. Curge printre dealu- 
rile Tausan-Tepesi Cazilgic-Bair, 
si, dupa un curs de 4 kil. se 
varsa tn piriul Teli^a, pe par- 
tea stinga, pu^in mai jos de 
satul Eni-Chioi. Maluriie sale 
sunt joase si acoperite cu ver- 
deata. Pe valea lui merge dru- 
mul vecinal Eni-Chioi-Agi-Ghiol. 

Eni-Ormangic-Tepe, deal, in 
jud. Tulcea, pi. Isaccea, com. 
Meidan-Chioi. Este o prelungire 
a Dealului-Bostanariilor. Se in- 
tinde spre S., avind o directi- 
une generala de la N. spre S., 
brazdind partea S. a plasei si 
a comunei ; se intinde printre 
piraiele : Valea-Bociogea si Va- 
lea-Cismelii (sau piriul Acadin), 
ambii afluen^T at pir. Taita. Are 
o inaltime de2S9 m. si e punct 
trigonometric de observatie de 
rangul ai 3 -lea, dominind asu- 
pra satuiui Meidan-Chioi, ce se 
afla asezat la poalele sale nor- 
dice si asupra piriulut Meidan- 
Chioi, ce-1 uda in aceiasT parte. 
Lasa spre S. deaiul numit Es- 
chi-Balic. Pe la poalele sale 
tree drumurile comunale Alibet- 
Chioi -Meidan-Chioi si Meidan- 
Chioi-Orta-Chioi. Este acoperit 
cu padun, in mare parte, iar 
pe costise cu pasuni si fine^e. 

Eni-Sarai, com. rur. y in judetul 
Constanta, plasa Ilirsova. Vezi 
Sarai. 

Eni-Sarai, deal, in jud. Constan- 
ta, pi. Hirsova, com. Sarai, cat. 
Eni-Sarai. Se intinde printre 
vaile Sarai si adiacenta sa Va- 
lea-Lunga. Are 53 m. acoperite 
cu finete si semanatun. Satul 



Eni-Sarai se intinde la poalele 
sale orientale. 

Enica (Moara-lui-) (Slobozia), 

cdtun al com. Carina, jud. Bu- 
zau. Are 70 locuitorl si 19 case. 

Enica (Moara-lui-)(Carp, Stro- 
easca), mo$ie in com. Catina, 
jud. Buzau. Vezi Carp. 

Enica (Movila-lui-), movild, pe 
hotarni com. Sageata, despre 
com Gavanesti, jud. Buzau. 

Eniceri, deal, jud Tulcea. Vezi 
Ieniceri. 

Enichiom sau Zlatum, stivoiti 
de salcie, pe propietatea Statu- 
luT Pietrile, in dreptul satulut 
Gostinul, pe albia DunareT, in pi. 
Marginea, jud. Vlasca. 

Enigea, com . rur., in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, situata in 
partea V. a jude^uluT, la 64 
kil. spre S.-V. de orasul Con- 
stanta, capitala districtulm, si 
in cea N. a plasef, la 28 kil. 
spre S.-V. de oraselui Medjidia, 
resedin^a eT, pe valea Chioseler. 

Se margineste la N. cu com. 
Rasova; la E., cu comunele : 
Cochirleni, Mamut-Cuius si Co- 
cargea : la S., cu com. Chioseler ; 
si la V., cu comunele: Asarlic, 
Cuzgun, Beilic si Aliman (pi. 
Silistra-Noua). 

Relieful solului e destul de ac- 
cidentat de urmatoreleprincipale 
dealun : Mastana (150 m.), la 
N.-V.; Grindul-Mare (154 m.), 
Mamele (158 m.), Iocuj-Bair 
(158 m.), Dealul-Mare (96 m.), 
la N. ; Caramancea (133 m.), 
Canli (151 m.), Piribei (140 m.), 
Diordinezi-Orman (128 m.), Di- 
chili-Tasi-Bair-Sirt!(i42 m.), Cin- 
ghinea-Orman-Bair, Susus-Tarifi- 
Bair, la E. ; Chiorcul-Bair (156 
tn.), Curu-Giugiuc-Bair (154 m.), 



Mezarlic-Borungea-Bair(i52 m.), 
la S. ; Adam-Clissi -Tarifi-Bair, 
Adam-Clissi-Bair (115 m.), U- 
zum-Bair, Echii-Iuiuc-Alceac (181 
m.), Uzum-Culac-Bair (122 m.), 
Polucci (130 m.), la V.; prin 
interiorul comunei sunt dea- 
luriie Talasman (178 m.), Su- 
vSufunar-Bair (165 m.), Arabagi 
(136 m.), Ciocan(io8 m.), Cesme 
(164 m.), Giatri-Bair (136 m.), 
Coru-Bair si Enige-Bair. Aceste 
dealurt sunt acoperite cu pasuni 
si finete intinse, semanaturf pu- 
rine si cite-va padurl, pe dea- 
lurile Salasman, Susufunar, U- 
zum-Bair (cu padurea Iasi-Or- 
raan), Echii-Olceac, Arabagi, A- 
dam-Clissi. 

Movile sunt numeroase, ar- 
tificiale si raspindite in toate 
parole; printre ele deosebim : 
Talasman (178 m.), la N.-V.; 
Groapa-Sapata(is8 m), Sapata 
(154 m.), laN.; Siribei-Iuc (148 
m.), la E. ; Otlu-Orman-Basa-Iu- 
iuc (142 m.), la S.-V.; Canara- 
Sus-Sacozii-Iuiuc (159 m.), Mal- 
ciova-Ciniz-Iuiuc (164m.), Cosiu. 
Iuc(i32 m.), prin partea centrala 
a comunei; au servit toate ca 
puncte de orientare. 

Sunt cite-va vai secT, carl au ceva 
apa numai primavara, dupa topi- 
rea zapezilor si toamna ; princi- 
palele sunt: Ghiol-Punar sati 
Urluia, mai purtind prin com. 
si numele de Balbarhac-Ceair 
si Polucci-Ceair, la V.; cu adiacen- 
tele sale: Cara-Cealic-Cuiac, pe 
stinga, la S.-V.; Polucci-Culac, 
Talasman-Ceair, Susufunar-Dere, 
Adam-Clissi-Ceair, pedreapta, la 
V.; Diordingi-Orman sau Ara- 
bagi, primind pe dreapta pe 
Calfa prelungita cu Cesme-Culac, 
pe Malciova-Ceair, iar pe stinga 
Cinghinea-Orman-Ceair, unita cu 
Ceatiric-Ceair, pe Enigea-Dere 
formata din Tatar-Ceair si Mur- 
narlichi- Alceac prelungitacu Hio- 
seler-Ceair, pe Enigea-Alceac 



Hosted by 



Google 



ENIGEA 



812 



EtflSALA 



continuata cu Curu-Culac si Gi- 
atri-Culac, toate acestea prin 
partea centrala; Valea-Ciocanului 
la N. ; Caramancea ce primes te 
pe stinga pe Uzum-Ceair, for- 
mata din Chireslic-Culac unita 
cu Chior-Curu-Ceair, toate la 
N.-E. 

Catunele care o formeaza sunt 
sapte, si anurae : Enigea, rese- 
din{a, la S., pe valea Enige-Dere ; 
Adam-Clissi, spre V., pe un cot 
al dealulu! Adam-Clissi-Bair, la 
3 kil. spre V. de resedin^a; 
Arabagi, spre N., pe valea Ara- 
bagi-Ceair, la 9 kil. spre N.-V. 
de resedin^a; Iusufunar, spre 
V. pe valea Iusufunar, la 8 kil. 
spre N.-V. deresedin^a; Malciova, 
in parcea centrala, pe valea 
Malciova-Ceair, la 6 kil. spre 
N.-V. de resedinfa; Polucci, spre 
V., pe valea Ghiol-Punar sau 
Urluia, la 12 kil. spre N.-V. de 
resedin^a; Talasman, tot spre 
V. pe valea Talasman-Ceair, la 9 
kil. spre N.-V. de resedin^a. 
Aspectul lor e placut ; asezate 
unele in vai frutnoase, inconj urate 
de dealuri paduroase, sunt sate 
adunate, cucasele strinse, curate 
si multe din ele bine ingrijite. 

Suprafa^a totala a comunei 
este de 14308 hect, din can 74 
hect. ocupate de vetrele celor 
7 sate cu 82 case;locuitorif poseda 
1 27 14 hect., iar Statul cu pro- 
prietarii stapinesc 1520 hect. 

Popula^iunea sa este formata 
din BulgarT, Turci si cip-va Ro- 
minT ; ea este de 279 familii sau 
1 1 86 suflete: 616 barbae, 570 
feme! ; 641 necasatortyi, 518 ca- 
satorip, 27 vaduvi;78o ortodoxT, 
399mahomedani, 7 de altereligil, 
301 agriculton, 7 comercian^I ; 
26 cu alteocupa^iuni; 576 impro- 
prietari^i ; 334 contrib. 

Sunt 3 geamil in catunele 
Arabagi, Malciova si Talasman 
si 3 scoli musulmane alipite 
de geamil. 



Comuna are o intindere de 
14308 hect., din can: 74 hect. 
teren neproductiv (ocupate de 
vetrele satelor); 14234 hect te- 
ren productiv (din carl 1 5 20 hect. 
ale Statulul cu proprietarii si 
1 27 14 hect. alelocuitorilor); din 
aceasta : 3 1 89 hect. teren cultivat 
(din carl 112 hect. ale Statulul 
cu proprietarii si 3077 hect. ale 
locuitorilor) ; 9933 hect. teren 
necultivat (din can 518 hect. 
ale StatuluT cu proprietarii si 
9415 hect. alelocuitorilor); 222 
hect. teren izlaz (ale locuitorilor); 
890 hect. teren padurl (ale Sta- 
tulul cu proprietarii). 

Locuitoril au : 184 plugun, 
207 care si carute, 1 masina de 
secerat, 1 masina de batut po- 
rumb, 7 grape de fier, 3 triore. 

Vite sunt vre-o 1000 capete, 
mat cu osebire 01 si bol. 

Sunt 5 morl de vint. 

Comerciul, activ, se face prin 
gara Medjidia la 32 kil. spre 
N.-V., de catre 7 comercianti 
(din carl 5 circiumarl) si co ista 
in import decereale, manufacture 
si coloniale si in export de vite 
si lemne. 

Budgetul are la veniturt 7710 
lei si la cheltueli 3272 lei. 

Cai de comunica^ie sunt urma- 
toarele : calea jude^iana Medjidia- 
Cuzgun, trecind prin satele Mal- 
ciova si Talasman, apoi nume- 
roase drumurif vecinale si comu- 
nale, can se intretaie in diferite 
chipurisi unesc catunele intre ele 
si cu satele invecinate ca Raso- 
va, Bac -Cuius, Cara-Amat, Ur- 
luia, Sevendic, Chioseler, Idris- 
Cuius, Pestera, Cochirleni, etc. 

In com., pe muchia dealului 
Adam-Clissi-Bair, la 2 kil. spre 
N. de satul Adam-Clissi, sega- 
seste monumentul triumfal al luT 
Traian, care a fost dezgropat si 
studiat de catre savantul nostru 
archeolog, d-nul Grig. Tocile- 
scu, in minunata sa opera «Mo- 



numentul de la Adam-Clissi ». In 
vale de acest monument, la 1 
kil. spre S.-V. pe un cot de 
deal, se gasesc ruinele ve- 
ehiului oras militar roman, Tro- 
paeum Trajani, a carui dezgro- 
pare, efectuata in mare parte, 
o datoram tot d-lui Tocilescu, 
care in valea Enige a descoperit 
chiar si carierile cele vechT din 
care s'a scos piatra necesara 
cu care s'a facut sculpturile 
monumentuluT triumfal de la 
Adam-Clissi. Pe una din stincl 
se gasesc urme de litere latin e 
din epoca roraana. 

Enigea, sat, in jud. Constanta, 
pi. Medjidia, cat. de resedin^a 
al com. Enigea, sat de curind 
infiin^at, situat in partea S. a 
plasei si a com., pe valea Eni- 
gea, intre dealurile Enigea-Bair 
si Adam-Gisi-Tarifi-Bair. Are 
o intindere de 9804 hect., din 
cart 1 1 hect. ocupate de vatra 
satului, cu 30 case. Popula^iu- 
nea, in maioritate RominT Ar- 
deleiif, este de 35 familii, sau 
166 suflete. 

Enigea-Alcea, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, com. Eni- 
gea, cat. Enigea, formata din 
vaile Chioseler- Ceair si Saltar- 
Ceair. Trece prin satul Enigea 
si se deschide in valea Diordin- 
gi-Orman pe dreapta. Malurile 
sale sunt acoperite pe alocurea 
cu padun. 

Enisala, com, rur., asezata in 
partea E. a jid. Tulcea si a 
plaset Babadag, pe malul lacu- 
lut Razim saii Razelm. 

Se margin este la N. cu Sari- 
Chioi si Zebil ; la V., cu orasul 
Babadag ; la S., cu Caraman- 
Chioi si Jurilofca;la E., cu la- 
cul Razim sau Razelm. 

Relieful soluluT este accidentat 
de dealurile : Calabalic-Bair cu 



Hosted by 



Google 



ENISALA 



313 



ENISENLIA 



virful Suhat-Chiuciuc, de 50 m.; 
Culaculac Bair, la V. ; Samaldar- 
Bair, Biuiuc-Orman-Bair, Sevri- 
Bair, Orta-Bair, (218 metri), la 
S. ; Golovar-Bair, cu virful Eni- 
sala, de 177 metii, Tasburum, cu 
virful Iuc-Ban, de 84 metri; toate 
afara de eel d'intiiu si eel din 
urma sunt acoperite cu padur!; 
sunt continuatiunea culme! Ba- 
badagulu!. 

Apele care o uda sunt: va- 
lea Ceeliu-Chioi la S.-V. ; valea 
Ceairele, prin mijloc; valea Ces- 
me-Culac, la E. 

Bah:! sunt: lacul Babadag la 
N. si marele fezer Razelm la E. 

Catunele can o compun sunt: 
Enisala, la N., resedin^a, nu de- 
parte de lacul Babadag ; Vis- 
terna, la 4 kil. spre S.-V 7 ., pe 
Valea-Ceairelor. 

Intinderea com. este de 2200 
hect., din can 115 hect. ve- 
trele satelor, 1200 hect. ale lo- 
cuitorilor, 985 hect. ale Statului. 

Populatiunea e amestecata ; 
sunt 6S6 suflete, din can 138 
barbapf, 138 feme! si4iocopii; 
617 Romini, 10 Bulgar!, 37 Rus! 
8 Izraeliti si 14 Tigani. 

Locuitori! au : 115 plugur! 
1800 capete de vite. 

Comerciul este activ, constind 
din import de manufactun si 
coloniale si in export de ce- 
reale si peste. 

Veniturile com. sunt de 1500 
lei anual si cheltuelile de 1300 
lei. 

Sunt 140 contribuabil!. 

Sunt cat comunale carl due 
la satele invecinate ca Cara- 
man-Chioi, Visterna, Jurilofca, 
Babadag, Zebil. 

BisericI sunt doua : una in 
cat. de resedinfa, cu hramul 
Sf. Treime; a doua in Vister- 
na, cu hramul loan Botezato- 
rul; sunt deservite de 2 preo^i 
si 2 cintare^T; au cite 10 hect. 

Este o scoala in cat. Enisala, 



condusa de un inva^ator si fre- 
cuentata de yy elevi. 

Com. exista de vre-o 150 an!. 
La N.E., pe Dealul Ceta^if, sea- 
fla ruinele cetafi! bizantine cu- 
noscute sub numele de Cetatea 
lu! Eracle, iar in vatra satulu! 
chiar, un mic castel roman, si 
urmeie unui pod. 

Enisala, sat, in jud. Tulcea, pi. 
Babadag, cat. de resedinfa a 
com. Enisala ; asezata in partea 
E. a plase! si in cea N. a com., 
pe un deal linga lacul Babadag. 
Are o intindere de yS hect., si 
o populate de 120 familii, sau 
450 suflete. 

Enisala, virfde deal, in jud. Tul- 
cea, pi. Babadag, com. Enisala, si- 
tuat in partea E. aplase! si acorn, 
si punctul culminant al dea 
lului Golovir-Bair, avind o inal- 
{ime de 117 metri; epunct tri- 
gonometric de observa^ie de 
rangul al 3-lea, dominind asu- 
pra une! man intindert din la- 
cul Razelm siasupra piriului Ces- 
me-Culac, ce curge pe la poalele 
sale orientale ; pe la cele de N. 
trece drumul com. Enisala-Cara- 
man-Chioi este acoperit cu putine 
tuferisur! si verdea^a si pe la 
poale cu paduri. 

Enisenlia, com. rur., m jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-noua. 

Este asezata in partea S.-V. 
a jude^uluT, la yy kil. spre V. 
de orasul Constanta, capitala 
districtulul, si in cea de S. a 
plasei, la 43 kil. spre S.-E. de 
oraselul Ostrov, resedinfa oco- 
lului. Comuneie invecinate cu 
dinsa sunt: Hazarlic, la kil., spre 
S. ; Dobromir, la 6 kil. spre V. 
Caranlic, la 9 kil spre N.-V. 
Cuzgun, la 10 kil. spre N.-V. 
Regep-Cuius, la 10 kil. spre V 

Se margineste la N. cu com 
urbana Cuzgun, de care se des 



parte prin vaile Diudiuliuc-Cu- 
cuciuc-AIcea, Migeletul, Derinea- 
Ciair (sau Beilicul) si dealul 
Cuzgun ; la E., cu com. rur. Ha- 
zarlic, despar^indu-se prin dealu- 
rile Mulver-Acceuci si Ghiol- 
Punar; la S., tot cu com. Ha- 
zarlic, separata fund prin dea- 
lurile Cazilmi si Hazarlic; iar 
la V. cu comuneie rur. : Dobro- 
mirul, de care se desparte prin 
dealurileIrasli-Bair,Teche-Chioi- 
Bair, Sitma-Bair, ChiuciuQ-Hagi- 
Sirti, Bas-Punar-Sirti si cu com. 
Caranlic, despar^indu-se prin 
dealul Arpalic. 

Reliefui solulu! este in general 
accidentat, ma! cu osebire in 
partea N.-V. si S.-E. Dealurile 
car! brazdeaza teritoriul com. 
sunt : Arpalic (143 m.), la N.- 
V., pe hotar, dominind cat. 
Ciucur-Chioi si valea Beilicul, 
acoperit cu finefe si padur! 
frumoase; Bazirgian, la N. (102 
m.), de natura stincos, domi- 
nind satul Bazirgian si valea 
Migeletul, acoperit cu pasun! 
si paduri; Cara-Amat-Bair (178 
m.), tot la N., de natura pie- 
troasa, dominind satul Nastra- 
din si valea Diudiuliuc-Cucu- 
ciuc-Alcea, acoperit cu fine^e 
si tuferisun; culmea insemnata 
Ghiol-Punar(i92 m.), pe hotarul 
E., brazdind comuna in partea 
E. si prelungirile sale Ghiol- 
Ghelic-Bair (187 m.), prin inte- 
riorul comune!, dominind satele 
Enisenlia si Nastradin, acoperit 
cu tuferis si fine^e ; Mulver-Acce- 
uci (185 m.), in partea de E., pe 
hotar, acoperit cu tuferisur! si 
padur!; Hazarlic (171 metri), 
la S. si S.-E., dominind satele 
Enisenlia si Hazarlic, acoperit cu 
tuferisur! si paduri ca Taila- 
Orman; Trasli-Bair (170 m.), 
Teche-Chioi (196 m.),cedomina 
satele Teche-Chioi si Dobro- 
mirul-din-Vale ; Sitma-Bair (115 
m.), Taili-Sirti, Havale Burun 



bi)623 Marele Dicfionar G>ograflc Vol. III. 



Hosted by 



40 

Google 



ENISENLIA 



314 



ENISENLIA 



(120 m.), Mezarlic-Bair (120 
m.), Chiuciuc-Hagi-Sirti (133 
m.), Bas-Punar-Sirti (187 m.), 
toate in partea de V,, pe 
hotar, sunt acoperite cu tu- 
ferisurf si arbor! resle^T, resturi 
din intlnsele si frumoasele pa- 
duri de odinioara. 

Movile sunt numeroase, parte 
naturale, parte artificial e, si au 
servit ca locuri de observable 
pentru locuiton la apropierea 
deselor n&valiri ale basbuzucilor 
turcesti ; printre ele distingem : 
Tasliluiuc( 1 78 m.), la N., linga 
satul Nastradin ; Esil-Iuiuc (195 
m.), la E., pe hotar, pe mu- 
chia dealuluf Ghiol-Punar, De- 
rusen-Iuiuc (187 m.), pe dealul 
Ghiol-Ghelic-Bair si linga catu- 
nul Enisenlia, Cazilmi (192 m.), 
la S.-E, pe hotar, linga catunui 
Enisenlia; HazarlicI (171 m.), 
Hazarlic II (186 m.), la V., 
pe dealul Hazarlic, linga satele 
Teche-Chioi si Hazarlic. 

Vaile cele maf insemnate sunt: 
Beilicul, care sub numele de 
valea Enisenlia, vine de pe 
teritoriul Bulgariei din dealul 
Acciasalac, trece prin comuna 
Hazarlic, prin satul Enisenlia, 
de unde ia numele de valea 
Gheren-Ceair pana la satul Bazir- 
gian, de unde ia numele de 
Derinea-Ceair, pana la hotarul 
N. al comunei si d'abia d'aci 
incepe a purta numele de Bei- 
licul; brazdeaza partea cen- 
trals a comunei trecind prin 
satele Enisenlia si Bazirgian ; 
malurile sale sunt inalte dar nu 
ripoase, pe alocurea pietroase 
si acoperite cu paduri si tu- 
ferisuri. x\diacentele sale braz- 
deaza comuna in deosebite di- 
recftuni, Ciucur-Chioi-Ceair pe 
stinga la N.-V. trecind prin 
satul Ciucur-Chioi, cu maluri 
paduroase; Migeletul pe dreapta, 
care sub numele de Diudiuliuc- 
Cucuciuc-Alceac pleacadin dea- 



lul Mulver-Acceuci, prin paduri, 
in partea N. a comunei, la hotar ; 
Nastradin-Ceair, tot pe dreapta, 
prin interior, trecind prin satul 
Nastradin ; iar pe stinga mai 
avem valea Teche-Chioi -Ceair ; 
care sub numele de Incari-Mahali- 
Ceair pleach din dealul Dermen- 
Sirti, din comuna Dobromirul, 
trece pe linga satul Teche-Chioi, 
unde primeste cinci mici vai, 
intre carl Medmedi-Culac, cu 
maluri acoperite cu paduri; Te- 
che-Chioi, care brazdeaza comu- 
na in partea V. 

Comuna s* compune din cinci 
cat. : Enisenlia, resedin^a, in 
partea de S. a com., pe valea 
Gheren-Ceair (Beilicul), la poa- 
lele V. ale dealurilor Ghiol-Pu- 
nar si Ghiol-Ghelic-Bair si la cele 
de E. ale dealuluT Hazarlic, cu ca- 
sele mici, asezate regulat pe 
patru uli^t ; Nastradin, asezat in 
partea centrala a com., la 3 1 /2 kil. 
spreN. de resedinta Enisenlia, pe 
ambele maluri ale vaei Nastra- 
din-Ceair, lapoaleledeS. ale dea- 
lului Cara- Amat-Bair, la cele de N. 
ale dealului Ghiol-Ghelic-Bair si 
la cele de V. ale dealului Nastra- 
din-Bair, cu casele micT, ras- 
pindite ici si colo, cu o piata 
larga in mijlocul satului si 
cinci ulitT ; Teche-Chioi, ase- 
zat in partea de S.-V. a com., 
la 4 kil. spre V. de resedinta 
Enisenlia, pemalul dreptalvaei 
Medmedi-Culac, linga valea Te- 
che-Chioi, la poalele de E. ale 
dealului Teche-Chioi-Bair si la 
cele de V. ale dealului Hazar- 
lic ; cu casele in regula asezate 
pe doua ulipf : Bazirgian sau Ba- 
zargian, asezat in partea de N.-V. 
a com., la 9 kil. spre N.-V. de 
resedinta Enisenlia, pe valea Ghe- 
ren-Ceair (Beilicul), la poalele 
de S. ale dealuluT Bazirgian si la 
cele deN.-V. ale dealuluiBas-Pu- 
nar-Sirti, cu case curate, fru- 
moase, asezate pe 3 uli^i si 



inconjurat cu paduri ; Ciucur- 
Chioi, asezat in partea de N. a 
com., la 10 kil. spre N.-V. de 
resedinta Enisenlia, pe ambele 
maluri ale vaei Ciucur-Chioi, la 
poalele de E. ale dealului Arpalic 
si la cele deV. ale dealului Ciu- 
cur-Chioi-Bair, sat mic, cu casele 
bine zidite, curate, asezate pe 
cinci uli^T, inconjurate cu paduri. 

Suprafa^a totala este de 4888 
hect., din can 647 ocupate de 
vetrele satelor cu 230 case, iar 
restul impar^it intre locuiton, 
can poseda 2805 hect., si Sta- 
tul cu proprietariT, carl stapi- 
nesc 1436 hect. ; sunt : 647 hect. 
teren neproductiv (ocupate de 
vetrele sa'elor); 4241 hect. te- 
ren productiv (din care 1436 
hect. ale Statului cu proprieta- 
tarii si 2805 hect. ale locuito- 
rilor) ; din acestea: 1671 hect. 
teren cultivat (din care 200 hect. 
ale Statului cu proprietarii si 
1 47 1 hect. ale locuitoril or) , 1 904 
hect. teren necultivat (ale locui- 
torilor), 260 hect. teren izlaz (ale 
locuitorilor), 1236 hect. paduri 
ale Statului (cu proprietarii). 

Popula^iunea pe anul 1896 
era de 256 familii sau 1 142 su- 
flete: 582 barbatf, 560 femei ; 
667 necasatori^i, 432 casatoritT, 
42 vaduvi, 1 divor^at; 1142 ce- 
tateni Romini ; 585 ortodoxT, 
546 mahometani, 4 catolicT, 7 
armeni; 581 agricultori si me- 
seriasi, 15 comercian^i si cir- 
ciumari. 

Stiu carte 60 persoane, nu 
stiu 1082. 

Locuitoril poseda : 152 plu- 
gurT, 1 7 1 care si caru^e, 4 ma- 
sini de vinturat, 5 mori de vint 
si 8700 capete de vite. 

Comerciul se face prin orase- 
lui Ostrov sau gara Cernavoda 
de catre 5 comercianpf si con- 
sta in export de cereale si vite 
si in import de coloniale si ma- 
nufacture. 



Hosted by 



Google 



ENISENLIA 



315 



ERACLE (CETATEA-LUI-) 



Budgetul comunei este de 
9154 lei la veniturlside 57461ei 
la cheltuehf. 

Sunt 234 contribuabili. 

Cal de comunica^ie sunt : ca- 
lea jude^eana Ostrov-Lipni^a-E- 
nisenlia-Mangalia, ce trece prin 
catunul sau Teche-Chioi ; apoi 
drumuri vecinale si comunale, 
carl unesc catunele intre ele si 
cu comunele invecinate. 

S'a votat de comuna si ju- 
de\ a se infiin^a biserica si 
scoala. 

Eni§enlia,^A in jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noua, cat. de rese- 
din^a al comuneiEnisenlia, situ- 
atainparteadeE.aplasel si cea 
de S.-E.acom.,peambele maluri 
alevaii Gheren-Ceair(sauBeilicu), 
la poalele de V. ale deaiului 
Ghiol-Punar si Ghiol-Ghelic-Bair 
si la cele de E. ale deaiului Hazar- 
lic. Teritoriul sau e brazdatde 
dealurile: Hazarlic (171 m.) la V., 
Ghiol-Punar (192 m.) la E., Ghiol- 
Ghelic-Bair la N., acoperite cu 
paduri si tuferisin ; movilf sunt 
cinci, intre can insemnam Der- 
men-Iuiuc (187 m.) la N., Cazil- 
mi (192 m.) la N.-E., Hazarlic 
I si II (171 m. si 286 m.) laV. 
Intinderea satului e de 500 
hect., din car! 87hect. ocupate de 
vatra si gradinele satului. Are 
o populate de 55 familii, sau 
182 suflete. 

Pamintul e acoperit cu tufe- 
risuri, resturi din intinse paduri 
de odinioara; pe icipe colo este 
propriu si pentru agricultura. 

Drumuri sunt spre : Nastra- 
din, Hazarlic, Bazirgian si Teche- 
Chioi. 

Enisenlia, vale, in jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noua, pe teritoriul 
com. Hazarlic. Aceasta vale 
este continuarea vaei Gheren- 
Ceair, care dupa ce trece prin 
com. rur. Enisenlia si Hazarlic 



ia numele de valea Enisenlia 
$i trece in Bulgaria. Difec^ia 
generala a acestei vai este de 
la N.-V. catre S.-E.; se intinde 
printre dealurile Hazarlic la V. 
si Ghiol-Punar la E., brazdind 
partea S. a pi. si cea central a 
a com. Mai toata. aceasta yale 
este plina cu arbori, ici si colo 
abia se gaseste cite un loc pentru 
pasune sau semanaturl. Este stra- 
batuta in toata lungimea el de 
drumulHazarlic-Deli-Iusuf-Cuiusu 
(din Bulgaria). Are o lungime de 
1 V2 kil., pe teritoriul Romin, 
iar in intregime, . 5 kil. 

Enose^tL Vezi Ienosesti, com. 
rur., jud. Romana^i. 

Eparia. Pentru toate cuvintele 
derivate din cuvintul Iapa, vezi 
litera /. 

Epei. Pentru toate cuvintele de- 
rivate din cuvintul Iapa, vezi 
litera /. 

Episcopia, sat, jud. Arges, pi. 
Pitesti; face parte din com. rur. 
Gavana-Valea-Rea. 

Episcopia, mosie a Statului, in 
jud. Teleorman, pi. Calma^uiul, 
com. Plopi-Slavitesti. 

Episcopia, mosie a statului, la 
V. de com. Amarasti, pi. Oltul- 
d.-j., jud. Vilcea. 

Episcopia, trup de pftdure. Vezi 
Pelticareasa, jud. Muscel. 

Episcopia, padure a Statului, si- 
tuata pe mosia Statului cu ace- 
lasl nume, jud. Teleorman. 

Episcopia-de-Arge§. Vezi Ar- 
ges (Episcopia-de-). . 

Episcopia-de-Hu§i. Vezi Husi 
(Episcopia-de-). 



Episcopiei (Vatra-), mosie, in 
jud. Buzati, com. Simileasca, 
proprietary a statului, pendinte 
de Episcopia Buzau. Are 600 
hect., din care 190 arabile, pe 
care se cultiva in mare parte 
zarzavaturi, 280 hect. finea^a, 
restul, padure de frasin si pu{in 
izlaz. Terenul acestei mosil, a 
fost in vechime, parte pamint 
domnesc, parte al ora^ulul. Du- 
pa stabilirea scaunulul episco- 
pal in Buzau, i s'a daruit de 
diferi^i domni. In 171 1, Con- 
stantin Brincoveanu mal daru- 
este doua hele^tae cu locul ve- 
cin ale lul Capitan Caloian, Ca- 
pitan Dumitrascu Bagdat si $te- 
ful Paharnicul, de la carl le ia, 
pentru obraznicia lor si le da 
Episcopulul Ioasaf, ceea cea dat 
acestei mosil intinderea actuala. 

Episcopiei (Virful - ), virf de 
deal, situat la S. de Virful-Nu- 
cet, com. Gornetul-Cuib, pi. Pod- 
goria, jud. Prahova. Este aco- 
perit cu vie si s'a numit astfel 
pentru-ca in vechime linga a- 
cest virf a fost metocul Epis- 
copiei Buzati. 

Episcopului (Movila-), movild, 
in pi. Rimnicul-d.-j., la hota- 
rul jud. Rimnicul-Sarat, catre 
Buzau, la 1 V* kil. de malul 
drept al riului Buzau ; numita 
ast-fel de la mosia Vatra Epis- 
copiei, pendinte de com. Simi- 
leasca, jud. Buzati, data episco- 
piei de Buzau de Constantin 
Brincoveanu, la 171 1. 

Epure. Pentru toate cuvintele cu 
aceasta numire, compusele si 
derivatele el, a se vedea litera /. 

Eracle (Cetatea-lui), ruinele 
unefvechicetftfi bizantine, in jud. 
Tulcea, pi. Babadag, com. Enisa- 
la, in partea de E. a plasel si a 
com., la 1 kil., ceva spre E. de sa- 



Hosted by 



Google 



ERBICENI 



316 



ERC1ULEASCA-SI-CALVGAKEASCA 



tul Enisala, pe un deal stincos 
inalt de 114 m. Din ruina s'a 
pastrat temelia si zidurile ln- 
conjuratoare, pe jumatate. Poar- 
ta ceta^uel este indreptata spre 
E. privind intinsul iezer Razelm 
si Marea-Neagra. Turnuri avea 
4, pastrindu-se numaT o parte din 
eel de la poarta ; zidul este gros 
de un metru si ma! bine, fac it in 
piatra de riusi bine cimentat,asa 
ca din pricina grosimei lui si po- 
zi^iel ceta^el, era greu de luat 
Cetatea chiar cu artileria, ne cum 
de navalirile barbariior si asal 
turile Turcilor, carl au luat-o 
mai tirziu din mina Genovezi- 
lor, constringindu-i prin foamete 
a se preda, taindu-le comuni- 
ca^ia ascunsa ce se practica 
prin pare tele de E, al stincii 
si a carei deschizatura astupa- 
ta in mare parte se vede si 
asta-zl. Pestera negresit ca ras- 
punde in cetate, caci e mica 
distan^a, de 80 — 100 metri in- 
tre ele ; este astupata. Se zice 
cum-ca ea ar comunica cu des- 
chizatura de la Amutli si dea- 
lul Consul, pe sub dealunf. Este 
posibil ca in timpul Romanilor 
sa fi fost o comunica^ie sub-tera- 
na intre forturile de la Eraclia si 
cele de lamuntele Consul. Pe 
dealulGras, aflator la E. dedealul 
Ceta^il Eraclia se gasiau de si- 
gur si alte intarituri ma! micT, 
pe carl Turcii le-au ras de la 
fa^a pamintulul, respectind for- 
tul principal si servindu-se chiar 
de el. Cetatea bizantina, prin 
pozifia el intarita, a servit de 
sigur si pirateriel genoveze, caci 
de aci pira^ii, de pe o inal^ime 
ce domina teritoriul pe o mare 
intindere, mai tot lacul Razelm, 
si chiar o parte din {armul Marii 
puteau vedea cu ochil liberi, 
corabiile negufatoresti pe can 
le prindeau si jefuiau ; acest 
cuib a fost distrus de TurcT, 
gonind pe Genovezi din aceste 



locurl. Mai tirziu cetatea a fost 
stricata de locuitoril satului Eni- 
sala, ale caror case si chiar bi- 
serica sunt facute din piatra 
luata din zidurile ceta^ii. 

In zidurile acestelceta{l,d. To - 
cilescu a gasit o poarta cu o fru- 
moasa inscrip^iune greceasca 
compusa in versurl doriene : este 
epitaful unul medic nascut la To 
mis. Monumentui se afla azi in Mu 
zeul din Bucuresti si s'a publi- 
cat de savantul archeolog in re- 
vista vieneza «Archeologisch — 
Epigraph. Mitheilungen», VI 
(1882). 

Erbiceni, sat, jud. Iasi. Vezi 
Ierbiceni. 

Erburoaia,7^/cjud. Falciu. VezT 
Ierburoia. 

Ercari, cfttun, al com. Zilisteanca, 
jud. Buzau, cu 160 locuitori si 
34 case ; e alipit marelui catun 
Haimanalele. 

Ercari, alta numire a mosiei 
Haimanalele (Catuneanca), din 
comuna Zilisteanca, jude^ul Bu- 
zau. 

Ercea, com. rur., in jud. Me- 
hedin^i, pi. Motrul-d.-s. la dis- 
tant de 34 kil. m. de orasul 
Turnul-Severin, situatape Valea- 
CosusteT, formata din catunele 
Ercea si Poeana. Are 760 locu- 
itori; 125 contribuabilT si 230 
case. 

Locuitori! poseda : 42 plugun, 
95 care cu boi, 9 caru^e cu cal, 
180 stupl. 

Sunt doua bisericl, deservite 
de i preot si 2 cintarep. 

Budgetul comunei are la ve- 
niturl lei 9059 si la cheltueli 
585 lei. 

Vile : 460 vite marl cornute, 
17 caT, 400 01 si 500 rima- 
tori. 



Prin aceasta com. trece so- 
seaua comunala Ciovanasani- 
Cazanesti-Ercea-Corcova. 

Erche, izvor, in jud. Botosani, 
com. Salcea,pl. Siretul; formeaza 
un piriu care se varsa m riul 
Suceava. 

Erchesec, sat, din jud. Constan- 
ta, plasa Hirsova, pe teritoriul 
comunei Siriul. Anume pe terito- 
riul catunului Satis-Chioi, lapoa- 
lele rasaritene ale dealului cu 
aceleasi nume si linga valea U- 
zucea, se afla ruinele vechiului 
sat, din care azi n'a ramas de 
cit o parte; de aci pleaca dru- 
muri la Baltagesti, la Satis- 
Chioi, la Capugi, la Tichilesti 
si la Topalul; serva ca rascruci 
tuturor acestor drumun. AzT 
satul Erchessec are 62 familii, 
sau 352 suflete. Se intinde pe o 
suprafa^a de 2703 hectare, din 
carl 1 05 hectare ocupate de vatra 
satului cu 6j case. 

Erchesec, virf de deal, in jud. 
Constanta, pi. Hirsova, pe te- 
ritoriul com. rur. Siriul, si anu- 
me pe acela al cat. Satis-Chioi, 
pe culmea dealului Erchesec ; 
are o inahVime de 234 metri; 
este eel mai inalt virf al dealu- 
lui si domina toata Valea-Stu- 
pinei; e punct trigonometric. 

Erchesec, movilti, jud. Constanta, 
asezat pe aceeasl culme de deal, 
in partea de N.; are o inal^ime 
de 189 metri; punct trigono- 
metric. 

Erciuleasca, mosie nelocuita, 
in jud. Ialomi^a, pi. Ialomi^a, 
Balta, com. Poeana, cu o su- 
prafa^a de 1000 hect., din can 
5 hect. padure. 

Erciuleasca-§i-Calugareasca , 

mosie nelocuita, in jud. Ialo- 



Hosted by 



Google 



ERCULESTI 



317 



ERMOLIA 



mi^a, pi. Ialomi^a-Balta, com. 
Poeana; are 3000 hect, din can 
100 hect. padure. 

Ercule§ti(Iercule§ti), sat, in jud. 
R.-Sarat, pi. Gradistea, com. Vil- 
celele. E asezat in cimp, la o de- 
partare de 600 m. spre E. de cat. 
de resedin^a, Vilcelele, pe o in- 
tindere de 50 hect. Are o po- 
pulate de 44 familif, sau 433 
suflete, din canf 101 contribua- 
bilT; stiu carte 25 persoane. In 
vechime se numea siVai-de-ET. 
A fost fondat acum vr'o 40 de 
an! de proprietarul mosiei, Scar- 
lac Iarca. 

Ercule^ti, numire vechle a catu- 
nului Goinari, judetul R.-Sarat, 
comuna Macrina. 

Ercule§ti, padure, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Gradistea, com. Valce- 
lele; are o intindere de 20 hect. 
Esente: gorun si ulm. E ase- 
zata linga piriul Guinea. Este 
proprietate particulars . 

Erebiler, sat, in jud. Constanta, 
pi. Mangalia, cat. com. Azaplar, 
situat mai mult in partea cen- 
trala a comunei, la 3 V2 kii. spre 
I^.-V. de cat. de resedin^a, A- 
zaplar. Este asezat pe valea cu 
acelasi nume, Erebiler Dere, in- 
chis la V. de dealul Carasuluc- 
Bair si dominat din partea de 
V. de rhovila Ciatal-Iuc (cu 125 
m. inal^ime). Are o suprafa^a 
de 486 hect., dintre can 20 
hect. sunt ocupate de gradini 
si de vatra satului. Popula^iu- 
nea, compusS numal din Turci, 
este de 20 familii, sau 1 12 sufl. 
Drumuri comunale pleach la 
Azaplar, Cara-Chioi, Edil-Chioi, 
Engher-Biuiuc, Ghiuvenli si Mus- 
ta-Faci. 

Erebiler-Dere, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, pe terito- 



riul com. rur. Azaplar, si anume 
pe acela al catunului sau Ere- 
biler; trece prin satul Ere- 
biler; merge paralel cu dealul 
Carasuluc-Bair; se uneste cu 
valea Carasuluc-Ceair si amin- 
douS dau nastere vael Biuiuc 
Dere. 

Eremia, japse, situata la S.-E. 
de iezerul Cojocarul, jud. Br&ila; 
uneste iezerul Bat&tura cu Rup- 
tura-MoldovenceT. 

Erenciuc, lac, in jud. Tulcea, 
pi. Sulina, com. Cara-Orman, 
in partea de S. a plaseJ si a 
comunei; este format de re- 
varsarile bra^ului Sf. Gheorghe, 
cu care comunica printr'o girli^a 
mai mare, care-I serva de scur- 
gere; are forma unui semicerc 
in suprafa^a de 150 hect. ; este 
inconjurat de toate parole cu 
stuf; la cap&tul N.-V. se afla 
doua micT ridicaturi de 2.5 m. 
fie-care punct trigonometric de 
observatie de rangul al 3 -lea; 
la varsarea sa se afla o padu- 
rice cu numele tot de Erenciuc, 
de aproape 50 hect. intindere, 
precum si, ceva mai sus, un crin- 
gule{, unde se afla o ridica- 
tura de 3 m., punct trigono- 
metric de observatie de rangul 
al 3-lea. 

Erghevtya, sat, in jud. Mehe- 
din^i, pi. Ocolul-d.-s.; {ine de 
com. rur. Bistri^a. Are 600 lo- 
cuitori; 113 case; o biserica; 
o scoala, condusa de 1 inva^a- 
tor si frecuentata de 21 elevi 
si 3 eleve. 

Erghinanllc, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, pe terito- 
riui com. Chioseler ; se desparte 
din virful Chioseler indreptindu- 
se spre N. cu o direcfie gene- 
rate de la S.-V. catre N.-E. ; se 
intinde p&nS in valea Buiuceral- 



Ceair; este situat in partea me- 
ridionals a pi. si cea septentri- 
onalS a com. ; inal^imea medie : 
145 metri. 

Erghinul, lac, in jud. Ialomi^a, 
pl.Ialomita-Balta, in insula Balta, 
teritorul com. Borduseani. 

Erghioba-Tepe, alt nume a\ dea- 
lului Doerani, virful eel ma! 
inalt al jud. Constanta. 

Ericlic-Culac, piriU, in jud. Tul- 
cea, pi. Babadag, com. Slava- 
Rus&; izvoreste din dealul Do- 
lama; se indreapta spre N., a- 
vind o direcfiune generala de 
la S. la N., brazdind partea V. 
a pi. si a com., si, dup& un curs 
de 4 kil., se arunc& in piriul 
Slava-Rusa, pe dreapta, ceva 
mai jos de satul Bas-Punar ; 
curge numal prin padurl ; pe 
malul s£u merge drumul vicinal 
Testemel-Bas-Punar. 

Erim-Iuc, movilft, in jud. si pi. 
Constanta, com. Caraharman, 
cat. Pelitlia, pe muchia dealu- 
lu! Gargalic-Bair ; are 94 metri 
inal^ime; e acoperita cu verdeafa. 

Erjei, deal, la N. de cat. Valea- 
Silistel, com. Aninoasa, pi. Riu- 
rile, jud. Muscel, pe la poalele 
caruia trece riul SlSnicul. 

Ermolia, piriU, jud. Suceava, 
izvoreste din padurea cu acelas 
nume, trece prin sateleValea-Sea- 
ca si Topile, invirteste 3 morl si 
se varsS in Siret, din jos de sa- 
tul Lunca. 

Ermolia, piriti, jud. Suceava, 
izvoreste din padurea cu ace- 
lasi nume, uda com. Cristesti 
pe o lungime de 4000 metri si 
se varsa in piriul Mofca. 

Ermolia, p&dure de fag si ste- 



Hosted by 



Google 



ERNAT1CA 



818 



ESCIIl-CALE 



jar, in com. Cristesti, jud. S 1- 
ceava. 

Ernatica. Vezi pentru cuvintele 
cu aceasta" numire, litera /. 

Eroslave§ti sau Ieroslove§ti, 
trup de tnosie ne iocuit, in su- 
prafa{& de 2860 hect, proprie- 
tatea StatuluT si care aparfinea 
innainte de secularizare, M&nas- 
tirei Sf. Gheorghe-Nou, pendinte 
de com. Tirnava-d.-s., pi. Ctl- 
nistea, jud. Vlasca. 

Se arendeaza, cu trupul Vil 
cerii, cu 445 00 lei. 

In 1882, s'a improprietarit pe 
aceasta mosie 5 locuitorf insu- 
red, dinduli-se o suprafa^de 37 
hect. 888 m, a. in care intra 
si suprafa^a afectata scoaleT. 

Eruga, ptriu, in com. rur. Bala- 
d.-j., plai il Closani, jud. Me- 
hedin^i. 

Eruga-Morii, pirin, in com. rur. 
Girla-Mare, pi. Campul, jud. 
Mehedinfi. 

Erzucan, vale, in jud. Neamtu, 
com. Bozieni, pi. de Sus-Mij- 
locul Se intinde din susul satu- 
luT Ruginoasa, intre prelungirea 
dealului Cetatuia si a Dealului, 
Bisericef, pan& sub poalele dea- 
lului Stan. 

Aceasta vale este udata prin 
mijioc de piriul Ruginoasa. Tere- 
nurile sale sunt mlastinoase si 
acoperite cu papura, iar coastele, 
cu paduricea numit& Huciul. 

In partea despre S. ; la locul 
unde Erzucanul se uneste cu 
valea ce se deschide de sub 
culmele dealului Stan, se afla 
un iaz, care e eel mal mare din 
com. Bozieni si care e bogat 
in pestf si racl. 

Eschi-Baba, sat, in jud. Tulcea 
pi. Istrului, catunul comunei Cia- 



murli-d.-s., asezat in partea de 
N. a plastf si cea de V. a 
comunei, la' 5 kil. spre V. de 
resedin{&, pe ambele maluri ale 
vail Eschi-Baba. Intinderea sa- 
tul'jl este de 87 hectare, iar 
popula^ia de 112 familii sau 
67 7 suflete. Pamintul e acoperit 
cu pasum. Are o scoala. 

Eschi-Baba, piriti, in jud. Tul- 
cea, pi. Istrului, com. Ciamurli- 
d.-s., catunul Eschi-Baba; izvo- 
reste din deal-il Ciamurli, se 
indreapta spre S., avind o di- 
rec^iune generala de la N.-E. 
spre S.-V., trece prin catunul 
Eschi-Baba, brazdind partea nor- 
dica a plastf si a comunef, cur- 
ge pe la poalele dealului Sari- 
Mezelic, si, dupa un curs de 4 
kil., se varsa in piriul Beidaut, 
pe stinga, mai jos pu^in de sa- 
tul Eschi-Baba; pe valea luT 
sunt drumurile comunale Eschi- 
Baba-Beidaut si Cail-Dere-Eschi- 
Baba, ce trece si pe linga. o 
padure. 

Eschi-BallC, deal, in jud. Tul- 
cea, pi. Isaccea, comunele : Ba- 
labancea si Alibei-Chioi ; se des- 
face din dealul Eni-Ormangic- 
Tepe; se indreapta spre S., a- 
vind o direc^iune generala de 
la N.-V. spre S.-E., brazdind 
partea de S. a plasil, pe cea de 
E. a comunei Balabancea si pe 
cea de V. a comunei Alibei- 
Chioi; se desface in dou& ra- 
mun, una printre piriele Boc- 
logea si valea Eschi-Balic, si 
alta printre valea Eschi-Balic si 
piriul Acadin; are 2 virfuri stin- 
coase, unul de 280 m., altul de 265 
m. , puncte trigonometrice de ran- 
gul 3-lea, dominind asupra sa- 
telor Acadin si Orta-Chioi; pe 
la poalele sale de E. curge valea 
Biuiuc-Cartalic (afluent al piriului 
Acadin); este inconjurat de dru- 
murile vecinale: Bas-Chioi-Bala- 



bancea, Alibei- Chioi- Meidan- 
Chioi; Orta-Chioi-Meidan-Chioi; 
este acoperit in mare parte cu 
paduri si pe la poale cu fine^e 
si seman&tun; pe alocurea mu- 
chia lui e stincoasa si plesuva. 

Eschi-Balic, piriU, in jud. Tul- 
cea, pi. Isaccea, com. Balabancea ; 
izvoreste din virful de ramifi- 
catie al celor doua ram jrl ale 
dealului Eschi-Balic ; curge prin- 
tre stincoasele lor coaste; se 
indreapta spre S., avind o di- 
rec^iutie generala de la N. spre 
S., brazdind partea de S. a pi. 
si de E. a com. ; taie drumurile 
vecinale AlibeT-Chioi-Orta-Chioi, 
Alibei-Chioi-Balabancea, si dup£ 
un curs de 3 kil. se .varsa in 
piriul Tai^a, in fa^a dealului 
Consul, linga moara lui Nicolau ; 
partea superioara curge prin 
paduri, iar cea inferioara prin 
livezl. 

Eschi-Cale, fortareata romana, 
in jud. Tulcea, pi. Isaccea, com. 
urb. Isaccea. E asezata" in par- 
tea de N. si deN.-E. a com., la 
2 kil. spre E. de orasul Isac- 
cea, pe malul drept al Du- 
narei, in fa£a milei 65, pe o 
ramifica^ie de N. a dealului Vi- 
zir-Tepe si pe o inal^ime de 
24 m. deasupra apelor Dunarel, 
servind si ca punct trigonome- 
tric de observable, derangul al 
3-lea. A servit drept sta^iune a 
flotilei danubiene : classis Fla- 
via Mcesiaca, cum dovedesc 
cercetarile d-lui Tocilescu si 
caramizile cu stampila aflate a- 
colo ded-sa. In timpii din urma 
castelul roman a servit artileriei 
turcesti in tot cursul numeroa- 
selor razboaie cu Rusii, impie- 
decindu-i de a trece Dunarea 
prin vadul Isaccea, cacT in a- 
cest loc Dunarea are numai 750 
m. la^ime si nu e tocmai adin- 
ca. Tot pe aici a fost probabil 



Hosted by 



Google 



ESCHt-UURAN-IOL-TAIUA 



319 



ESE-CHIOI 



si trecerea armatei luf Darius 
in 513 a. C. In spatele lui Es- 
chi-Cale, se mal vad, la o distan- 
\sl de 1 kil., alte doua forturl, 
cu ruine, ce serveati de retran- 
sament. 

Eschi-Duran-Iol-Tabia, nume 
pe care Turcii l'au dat ruinelor 
unui vechiu lagar roman de pe 
valul eel mare de piatra, in jud. 
si pi. Constai^a, com. Om lr- 
cea, la 2 kil. spre N. de sat. 

Eschi-Sarai, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Hirsova, com. Sarai, 
cat. Eschi-Sarai; seintindeprin- 
tre lacui Hazarlic-Ghiol si pi- 
riul Sarai ; are o inal^ime de 
88 m. ; e acoperit cu frne^e si 
purine semanaturi ; pe muchea 
lui merge drumul jude^ean Hir- 
sova-Babadag. 

Eschi-Sarai, mine I e mini sat, 
in jud. Constanta, pi. Hirsova, 
com. Sarai, distrus de un in- 
cendiu pe la inceputul secolului 
trecut. Locuitorii s'aii stabilit 
ceva mai la E., formind actua- 
lul sat Eni-Sarai (Noul-Sarai). 

Eschili-Orman sau Echili-Or- 
man, deal (225 m.), in jud. Tul- 
cea pi. Babadag, com. Bas-Chioi ; 
este o prelungire de E. a dealului 
Iasi-Orman ; seintindespreE., a- 
vind o directie generala de la 
S.-V. spre N.-E. si brazdind 
partea de V. a pi. si a com. ; 
se intinde printre piriul Bas- 
Chioi si aflueniul sau valea Mu- 
safir-Culac ; este acoperit cu pa- 
dun m partea superioara, iar 
pe la poale cu finete, pasunl 
si izlazurT ; pe la poalele sale 
de S. - E. trece drumul co- 
munal Ciucurova-Bas-Chioi, iar 
pe la cele de N.-E. trece dru- 
mul comunalAmatcea Bas-Chioi; 
tot pe la poalele sale de S. 
curge si piriul Bac Ciaus, care 



impreuna cu valea Jidini, for- 
meaza piriul Bas Chioi. 

Esculap (Vezi Rubin-Esculap), 
sursd de apa* miner a lit, in jud. 
Vilcea, con^inind mal cu seama 
o mare cantitate de bicar- 
bonat de soda, magnezie si 
calce. 

Ese-Chioi, com. rur., in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua. 

Este situata in partea de S. 
ajude^uluf, la 120 kil. spre S.-V. 
de orasul Constanta, capitala 
districtuluT, si in partea S.-V. 
a plasei, la 10 kil. spre S.-E. 
de oraselul Ostrov, resedinfa, 
com. invecinate sunt : Girli^a, la 

5 kil. spre N.-E. ; Bugeac, la 

6 kil. spre N. ; Almalic, la 7 kil. 
spre N.-V. si Garvan, la 8 kil. 
spre E. 

Se margineste la N.-E. cu 
Com. Girli^a, de care se desparte 
prin dealurile Burum-Sirti si Ta- 
nas-Sirti; la S., cu B jlgaria, des- 
partindu-se prin dealurile Pi- 
nirlic-Bair si Mahale-Orman-Bair; 
iar la V., cu com. Almaliu, se- 
parindu-se prin valea Curu- 
Canara. 

Relieful solum! e accidentat ; 
culmea Ese-Chioi brazdeaza te- 
ritoriul comunefla V. si centra 
iar culmea Girli^a la E. 

Dealurile principale sunt: Hagi- 
Durac-Sirti, cu virful Ese-Chioi, 
(144 m.), la V.; Burum-Sirti (120 
m.) si Bona-Sirti (118 m.), la 
N. ; Mahale Orman-Bair (166 m.) 
si Saban-bair (170 m.), la S. 
si S.-V. (aceste dealuri apar^in 
culmii Ese-Chioi si sunt acope- 
rite cupaduri intinse, intretaiate 
de pasuni si livezi) ; Pinirlic- 
Bair (80 m.); Tiumbet-Bair si 
Tanas-Sirti (170 m.), la E., apar- 
tinind culmei Girli^a, acoperite 
cu tuferisun, cringur! si livezi. 
Odinioara erau acoperite cu pa- 
dun intinse, insa focul si ex- 



ploat&rile nesabuite le-au distrus 
in mare parte. 

Piriul Ese-Chioi ce curge prin 
valea Ese-Chioi din dealul $a- 
ban-Bair, trece prin satul Ese 
Chioi si, dupa ce a brazdat 
com. de la S.-V. spre N.-E., se 
varsa in piriul Girli^a. 

Vai sunt: Curu-Canara,la V., 
Chiuciuc-Chessen-Ceair, la N., 
ambele deschizindu-se in lacul 
Girlifa ; $aban-Ceair, Begene- 
Ceair,Punar-Orman-Ceair,Tanas- 
Ceair, la S. si S.-E., deschizin- 
du-se in piriul Ese-Chioi, pe 
dreapta. 

Com. e formata din 2 catune: 
Ese-Chioi, resedinfa, asezata in 
centrul comunei, intr'o pozi^ie 
frumoasa, pe piriul Ese-Chioi, 
inchis la V. de dealul Hagi- 
Durac-Sirti, la S. de dealurile 
$aban-Bair si Pinirlic-Bair, la 
E. de dealul Tiumbet-Bair; Cu- 
iugiuc, spre V. de resedinfa, 
la 6 kil., pe valea Cuiugiuc. 

Popula^iunea pe anul 1896 
era de 323 familii, sau 1463 su- 
flete, din cart: 734 barbapf, 
729 feme!; 820 necasatoriflf, 584 
casatoripf, 59vaduvf; 11 1 stiind 
carte, 1352 nestiind; 1463 ce- 
tatenl Romini; 1042 ortodoxl, 
421 mahomedam; 731 agricul- 
torl si meseriast, 3 comercianp. 

Suprafafa este de 4836 hect. 
din care: 273 hect. teren ne- 
productiv (din care 263 hect. 
vetrele satelor si 10 hect. balta, 
drumurl etc.) ; 4563 hect. teren 
productiv (din care 400 hect. 
ale Statulul cu proprietaril si 
4163 hect. ale locuitorilor) ; din 
acestea: 2 100 hect. teren cultivat 
(ale locuitorilor) ; 1 500 hect. teren 
necultivat (ale locuitorilor) ; 157 
hect. teren islaz ale locuitorilor) ; 
46 hect. teren vii (ale locuitorilor); 
750 hect. padurl (din carl 400 
hect. ale Statulu! cu proprietarif 
si 350 hect. ale locuitorilor). 

Locuitorii ppseda: 102 plu- 



Hosted by 



Google 



ESE-CHIQI 



320 



ESTER 



guri, 179 care si caru^e, 2 ma- 
sini de secerat. 

Vite sunt 4400 capete. 

Comerciul e pu^in activ si se 
face prin oraselul Ostrov, de 
catre 3 comercian^T, si consta 
111 import de coloniale si manu- 
facture si in export de lemne 
si vite cu produsele lor. 

Budgetul comunei este de 
3772 lei la veniturlsi de 3445 
lei la cheltueli. 

Sunt 218 contibuabili. 

Caile de corrunica^ie sunt: 
calea jude^eana Ostrov-Cuzgun, 
ce trece pe la 3 kil. spre N. 
de sat, apoi drumuri vecinale 
si comunale, care due in Bul- 
garia si la satele apr opiate, ca 
Girli^a, Cuiugiuc, Carvan, Al- 
raaliu. 

Biserici sunt doua, una in 
catunul Ese-Chioi, cu hramul Sf. 
Haralambie si a doua in catu- 
nul Cuiugiuc, cu hramul Sf. 
Nicolae, intrefinute de com.,cu 
10 hect. si cu cite un preot ; 
sunt si doua geamii cu 2 hogT. 

Sunt doua scoli rurale mixte, 
in fie-care catun, conduse de 
un inva^ator si o inva^atoare, 
frecuentate de 1 1 1 elevi (89 ba- 
e{I, 22 fete). 

Ese-Chioi, sat, m jud. Constanta, 
plasa Silistra-Noua, catunul de 
resedin^a al comunei Ese-Chioi, 
asezat in partea V. pe valea 
Ese Chioi ; are o intindere de 
2874 hect. din car! 1 34 hect. ocu- 
pate de vatra satului; popula^ia 
este de 138 familii sau 713 su- 
flete. 

Ese-Chioi, virf de deal, in jud. 
Constanta, plasa Silistra-Noua, 
pe teritoriul comunei rurale 
Ese-Chioi, situat in partea V. 
a plasei si cea N. a comunei ; 
este virful culminant al dealu- 
lul Hagi-Durac-Sirti ; are o in- 
natyime de 144 m., dominind 



vaile Cura - Canara, Chiuciuc- 
Chesere-Ceair, Ese-Chioi-Ceair, 
precum si satul Ese-Chioi ; e 
asezat la 2 kil. spre S. de sat ; 
este acoperit cu paduri ; din 
el se lasa spre E. prelungirea 
numita Burum-Sirti. 

Ese-Chioi-Ceair, vale, in jud. 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe 
tentorial com. rur. Ese-Chioi; in- 
cepe din poalele de S.-E. ale dea- 
lului Hagi Durac-Sirti ; se in- 
dreapta mai intiiu spre E., prin- 
tre dealurile Hagi-Durac-Sirti, 
Bone-Sirti, de o parte, Saban- 
Bair, Tiumbet-Bair de alta parte ; 
dindde dealul pietrosTanas-Sirti 
isi schimba directia si o ia spre 
N. pe linga dealul Versat-Sirti 
si, dupa un drum de 1 1 klm. 
se deschide in iezerul Gir- 
lita, in partea E. a lu! ; in 
drumul sati trece prin satele 
Ese-Chioi si Girli^a; malurile sale 
sunt joase; aceasta vale, impre- 
una cu adiacentele eT, are o in- 
tindere de 4500 hect., aparti- 
nind com. Ese-Chioi si Girli^a, 
si este coprins intre iezerul 
Girli^a, dealurile Burum-Sirti, 
Bone-Sirti, Hagi-Durac-Sirti, Ma- 
hale-Orman-Bair, $aban-Bair, Pi- 
niriic-Bair, Tiumbet-Bair, Cuiu- 
giuc, Versat-Sirti, Regene-Bair, 
Tasli - Burun, Olucli - Cuiugiuc- 
Bair, si Girli^a ; vaile car! se 
deschidin valea Ese-Chioi-Ceair 
sunt pe stinga mici, repezi si 
neinsemnate, iar pe dreapta mai 
mari Saban-Ceair, valea Bege- 
ne-Ceair, formata din vaile 
Punar-Orman-Ceair, si Chelege- 
Ceair-Tanas-Ceair, Nursus-Ceair; 
malurile lor sunt acoperite cu 
tuferisuri ; servesc de cat de 
comunica^ie, si au apa. numai 
primavara, toamna si cind cad 
ploile mat abundente. 

Eslele, localitate, jud. Suceava. 
Vezi Ieslele. 



Eslele-Boilor.VeziIeslele-Boilor, 
jud. Botosani. 

Esna, sdti^or, in partea de N. a 
com. Urleasca, jud. Braila, cam la 
8 kil. spre N. de satul Urleasca, 
pe muchea de Vest a lacului 
Esna, infiin^at la 1862. Vatra 
satului este de 12 hect. Sunt 
68 case; o circiuma ; o moara 
cu aburl. 

Populafia este de 62 familii, 
sau 325 suflete, din can: 172 
barba^i si 153 feme!; 147 casato- 
ri{i si 178 necasatoriti ; 12 stiind 
carte si 313 nestiind. 

Vite sunt: 152 cai, 422 vite 
mari cornute, 514 01, 1 10 rt- 
matorl. 

Esna, lac, la N. de com. Urlea- 
sca, jud. Braila; este taiat in 
partea de E. de horarul com. 
Movila-MireseT, cazind un col- 
{isor despre E. pe com. Movila- 
Miresei si intregul lac pe com. 
Urleasca ; e cam la 2 kil. spre 
S. de satul Movila-Miresei. 

Esna, mope, pendinte de com. 
Urleasca, pi. Ianca, jud. Braila ; 
proprietate particular^. 

Ester, sat, in jud. si pi. Cons- 
tanta, catunul com. Pazarli, si- 
tuat m partea de N.-V. a pla- 
sei si cea de N. a com., la 1 V2 
kil. spre S.-E. de cat. de rese- 
dinfa Pazarli. Este asezat in 
Valea-Ester, tocmai la locul de 
unde izvoreste apa Visterna, 
fiind i'nehis la E. de catre dea- 
lul Beris Bair, cu virful sati Be- 
ris-Tepesi (145 m.), la N. de 
catre dealul Seremet-Bair si la 
S. de catre dealul Cara-Murat 
cu virful sau Chendec-Tepe(i 18 
m.). Suprafa^a sa este de 280 
hect., dintre cari 91 hect. sunt 
ocupate numai de vatra satului 
si de gradini. Popula^iunea sa, 
a care! maioritate este formata 



Hosted by 



Google 



ESTER 



321 



EZERUL 



de TurcT, este da 1 1 8 familii, 
sau 531 suflete. 

Soseaua jude^eana Hirsova- 
Constan^astrabatesatulde laN- 
V. catre S.-E., mergind prin mij- 
locul sau. Drumuri comunale 
pleaca la Tortoman, la Palazul- 
Mare, la Seremet si la Ghelin- 
gec prin Pazarli. 

Ester, vale, in jud. si pi. Con- 
stanta, com. Pazarli, cat. Ester ; 
trece prin satele Pazarli si Es- 
ter, de unde ia numele de 
Visterna ; se intinde printre dea- 
lurile Ghelingec-Bair, la N. si 
Bilarlar, la S. ; printr'insa merge 
drumul jude^ean Hirsova-Cara- 
Murat. 

Ester, p ester d, pe teritoriul com. 
cu acelasf nume, jud. si pi. Con- 
stanta; pe stinca se citesc inca 
urme de inscriptiun! grecesti 
antice. 

Ester- Cara-Tepe, movild, in 
jud. si pi. Constanta, com. Pa- 
zarli, cat. Ester, pe muchea dea- 
luluT Bilarlar-Bair ; punct strate- 
gic important; are 177 m.;ea- 
coperit cu verdea^a. 

E§il-Iuiuc, movild, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua, com. 
Enisenlia, cat. Nastradin, pe mu- 
chea dealului Ghiol-Punar; are 
185 metri ; e acoperita cu ver- 
deafa. 



E^il-Iuiuc, movild, in jud. si 
pi. Constanta, com. Gargalic, 
pe muchea dealului Tasaul-Sirti ; 
are 140 m. inahVune; pe ease 
fac araturi. 

E§il-Tepe, virf de deal, in jud. 
Tulcea, pi. Babadag, com. Con- 
gaz, cat. Hagilar, situatin par- 
tea centrala a pl&sei si V. a 
com. ; aci se incruci^eaza hota- 
rele com. : Armutli, Bas-Chioi, 
Congaz si Nalbant ; este un pise 
al dealului Sari-Tepe, inalt de 
54 metri, punct trigonometric 
de rangul al 3 lea, dominind 
asupra satelor Hagilar, Bas- 
Chioi si Armutli, si asupra dru- 
murilor ce le uneste ; este aco- 
perit cu verdea^a si pasunf. 

E§il-Tepe, virf de deal, in jud. 
Tulcea, pi. Isaccea, com. Fre- 
ca^ei, cat. Posta ; situat in par- 
tea E. a plasel si V. a com.; 
este un virf al dealului Cilicul; 
are 169 metri, dominind asupra 
satului Trestenic si asupra vaei 
piriului Teli^a si a afluentului 
sau Cogea-Dere ; este punct tri- 
gonometric de observa^ie de 
rangul al 3-iea ; e acoperit cu 
verdea^a, iar pe la poale cu 
cringuri. 

E^il-Tepe, virf de deal, in jud. 
Tulcea, pi. Macin, com. Coium- 
Punar, cat. Canat-Calfa, in par- 
tea S. a pi. si a com. ; este 



virful culminant al dealului Ca- 
nat-Calfa; are 228 metri inatyi- 
me, dominind asupra satelor: 
Canat-Calfa, Orumbei si Aigar- 
Ahmet (Constanta), si drumul 
comunal Fag^rasul-Nou- Canat- 
Calfa , Aigar-Ahmet-Canat-Cal- 
fa; Orumbei-Canat-Calfa; e aco- 
perit cu verdeafa, iar poalele 
sale sunt paduroase. 

E§i{i-din-Orofteana, sat, jud. 
Dorohoiu. Vezi Orofteana-Frun- 
zete, com. Orofteana, din pi. 
Herfa. 

Etna-Anicuja, sorginte de apd 
minerald, linga Olanesti, Va- 
lea-TiseT, jud. Vilcea, avind o 
temperatura de 14,500 R. si 
dind in 24 ore pana la 4000 
vedre. Ca substance fixe are : 
clorur de natrium, sulfat de 
soda, sulfat de calce, carbo- 
nat de calce, carbonat de mag- 
nezie, sulfat de magnezie, hi- 
posulfit de natrium, iodura de 
natrium si urme de fosfate. 

Evanul, deal, al com. Dobri{a, 
pi. Vulcanul, jud. Gorj, spre N.- 
V. de com.; pe acest deal sunt 
viile locuitorilor. 

Ezerul (Iezerul). Pentru toate 
cuvintele cu aceastS numire, 
compusele si derivatele eT, vez! 
litera I. 



rjftCJ.'i. Mare I a Dit'tionar Geottrnlic. Vol. Ill 



Hosted by 



Google 



Hosted by 



Google 



F 



Fabrica, trup din satul Plebea, 
com. Petricani, pi. de Sus-Mij- 
locul, jud. Neam^u ; este situat 
pe stinga piriului Neam^u, la o 
departare de aproape 2 kil. de 
Tirgul-Neamfulul. 

Se nume^te ast-fel, fiind-ca 
in aceasta localitate se afla ma- 
rea fabrica de postav a ere- 
zilor Colonelului Aicaz Eugeniti. 
Tnceputul acestei fabric! este 
datorit D-luT Mihail Cogalni- 
ceanu, care la 24 Februarie 
1853 a ?i pus temelia cladirei 
pe locui cumparat de la Ma- 
nastirea Neam^u, a adus masini 
$i un insemnat nutnar deolspa- 
niole. D-l Alcaz a mai inzestra- 
t-o cu alte masini, a?a ca pe 
an fabrica poate produce vre-o 
150000 metri postav si vre-o 
1 0000 paturi (cergl). 

Fabrica. Vezi Petro-Dava, jud. 
Neam^u. 

Fabrica-de-Sticla, sat, jud.Ba- 
cau, pi. Trotusul, com. Bogda- 
nesti, situat aproape de locul 
Huta si pe mo?ia Bogdanesti, 
a fra^ilor Weisengriin, carl au 
instalat aci o fabrica de sticlarie, 
in anul 1889. Are o circiuma. 
Sunt 33 familil, sau 143 suflete, 
dintre car! 130 Unguri. 



Fagi, sat. Vezi Secul, m&nastire, 
si Vinatori, sat, jud. Neam^u. 

Fagi (Trei-Fagi), mahala, in 
jud. Mehedin^i, pi. Ocolul-de- 
Sus, com. rur. Malova^ul. 

Fagi (La-)> locizolat, jud.Buzau, 
com. Gura-Dimienel, pe plaiul 
Baligo?ilor; servii de hotar. 

Fagi (Valea-cu-), vale, in jud. 
Buzau, com. $i cat. M&gura ; se 
scurge in riul Buzaul. 

Fagilor (Dealul-), deaL Vezi 
Virful-Fagilor, jud. Neam^ul. 

Fagoni, loc cultivabil, in jud. 
Neam^ul, pi. de Sus-Mijlocul> 
com. Talpa. 

Fagul. Vezi Dealul-Marulul, sat, 
in com. Gadin^i, pi. Siretul-de- 
Sus, jud. Roman. 

Fagul, sail Fundeni, mahala, pi. 
Dumbrava, jud. Mehedinfi ; fine 
de com. rur. Guardentya. 

Fagului (Dealul-), deal. Vezi 
Movilifel (Dealul-), jud. Vasluiu. 

Fagului (Pfrlul-), sat, in jud. 
Neam^ul, com. Galul, pi. Piatra- 



Muntele, situat pe stinga riulul 
Bistri^a. 

Are o intindere cam de 114 
hect. 1 5 aril, cu o populate de 
38 fam., sau 140 suflete. 

Tn acest sat se afla o fierarie 
$i o rotarie. 

Num&rul contribuabilor : 38. 
Numarul vitelor se urc& la 171 
capete, dintre care : 16 bo!> 13 
vaci, 100 ol, 3 cai, 27 rima- 
torl, 12 junci. 

Fagului (Pirlul-), piriias, in jud. 
Neam^ul, com. Galul, pi. Piatra- 
Muntele ; se varsa pe stinga 
riulu! Bistrifa. 

Fagului (Valea-), vale, izvo- 
reste de la N.-E. com. Negreni, 
pi. Vedea-de-Jos, jud. Olt si se 
vars£ in girla Negrisoara, tot 
in raionul com. Negreni. 

Falcaul, piriias. Vezi Calul, pi- 
riu, jud. Neam{ul. 

Fanadei (Valea-), vale, pemo- 
sia Dersca, com. Dersca, pi. 
Berhometele, jud. Dorohoiu. 

Fandolica, .$•#/, jude^ul Dorohoiu. 
Vezi Vl&deni. 

Fandolica, hirtop, pe mosia 



Hosted by 



Google 



FANDOLICA 



324 



FARAOANI 



Fundoaia, com. Buda, pi. Her^a, 
jud. Dorohoiu. 

Fandolica, iaz, format din pi- 
riul Rogina, in margin ea satu- 
lul Harpa$e$ti, com. Pompe?ti, 
pi. Cirligatura, jud. Ia$i. 

Faorul, vale, in fa£a comunei 
Voroveni, pi. Arge§elul, jud. 
Muscel, spre V. de Dealul-Pa- 
unel, care desparte Valea-Fao- 
rulul de Albina. 

Faraoanele, com. rur, in jud. 
R.-Sarat, pi. Ora^ulul, pe plriul 
cu acela^i nume. 

Legenda spune ca $i-ar fi luat 
numele de la un cioban tran- 
silvanean, numit Faraoneanul. 

Este a$ezata in partea de 
S. a jude^ului, la 41 kil. spre 
N. de orasul Rimnicul-Sarat, $i 
in partea de mijloc a plasel, la 
9 kil. spre N. de com. Cote?ti, 
re^edinfa pla?ei. Comunele cele 
mai apropiate de Faraoanelesunt: 
Ureche$ti, la 5 kil.; Cimpineanca, 
la 5 kil.; Blidare, Bro^teni $i 
Cirligele, la cite/kil.; Virte$coiul, 
la 5 kil. ; Bude^ti, la 1 1 kil. 

Se margine^tela N. cu comu- 
nele Virte?coiul ?i Bro§teni, de 
care se desparte prin Valea- 
Drejii; la E., cu mo$ia Su^ul 
(pendinte de com. Virte^coiul); 
la S., cu catunul Dalhau^ul (ai 
com. Bonfesti), de care se des- 
parte prin piriul Valea-Pietroasa; 
la V., cu mo?ia statulul, Vaca- 
reasca. 

Este brazdata de urmatoarele 
dealurl: Dealul-Deleanului, ale 
carui ramifica^ii, plecind de la 
V. se intind prin mijlocul co- 
munei; Piscul-Pai?ului, in partea 
de N.-V. a comunei; Dealul-Te- 
i$ulul, la N. 

Pu^inele riurl, carl o uda, se 
formeaza din plol, pe teritoriul co- 
munei, primavara §i toamna; 
vara si iarna suntsecl; acestea 



sunt : Valea-Faraoanele, ce trece 
prin mijlocul comunei; Valea- 
Seaca $i Valea-Drejil, in partea 
de N.; Valea-Pietroasa, la S.; 
Piriul- Oalelor la E., toate, afluenp 
secundarl ai riulul Milcovul. In 
com. sunt 8 pu{urT. 

Catunele, car! compun com., 
sunt urmatoarele : Faraoanele, 
catunul de re?edinfa, in partea 
deN., pe piriul Valea-Faraoanele; 
Pietroasa, a^ezat m partea de 
S.a comunei, pe piriul Pietroasa. 
Suprafa^a comunei este cam 
de 602 hect., din can 60 hect. 
vatra comunei, 146 hect. ale 
locuitorilor ?i restul hect., 396, 
ale proprieta^ii private. 

Popula^ia este de 174 familii, 
sau 793 suflete: 430 barba^i $i 
363 femei; 315 casatori^i, 437 
necasatori^I, 41 vaduvi. 

In Faraoanele este: o bise- 
rica, cu hramul Adormirea Mai- 
cii-Domnului $i Sfintul Dumitru, 
fondata in anul 1890 de locu- 
itori, avirid 17 pogoane pamint 
arabil §i 400 lei subven^ie anu- 
ala de la com. $i deservita de 1 
prcot, 1 cintaref $i I paracliser ; 
o $coala mixta, condusa de 1 
invafator $i frecuentata de 53 
elevT, din carl 1 fata. 

Calitatea pamintulul este buna 
$i pentru semanat si pentru vil, 
pamintul fiind argilos, amestecat 
cu pu^ina huma; in ceea ce 
prive?te intinderea culture!, cele 
396 hect. ale comunei se impart 
ast-fel: 56 hect. loc arabil, 20 
hect. imas, 80 hect. padurl, 
200 hect. vil. ?i 40 hect. ne- 
productive. 

Locuitorii ati: 41 piuguri ; 
1 127 capete de vite, din can: 
189 bol, 30 vacl, 8 vh:el, 12 
cal, 6 lepe, 2 magarl, 1006 01, 
13 capre ?i 47 rlmatori. 

Caile de comunica^ie sunt: 
drumul vecinal de la Foc$ani- 
Bon^esti, mergind la com. Vir- 
te^coiul $i Bro$teni; drumul 



natural la com. Odobasca ; dru- 
mul Cote$ti-Plaine$ti-Rimnicul- 
Sarat. 

Veniturile com. sunt de 5283 
lei, 43 bani, ?i cheltuelile de 
5179 lei, 40 bani. 

Contribuabili sunt 200. 

Faraoanele, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Ora^ulul, catunul de re?e- 
din^a al comunei Faraoanele, a- 
$ezat m partea de N. a comunei, 
pe piriul Faraoanele. Are o in- 
tindere cam de 200 hect., cu 
o popula^iune de 157 familii, 
sau 733 suflete. 

Aci se afla biserica $i $coala 
comunei. 

Faraoanele, padure, in jud. R.- 
Sarat, pi. Orasulul, com. Fara- 
oanele ; face parte din circum- 
scripta VII siivica, ocolul Plai- 
nest!, situata pe dealul Deleanul; 
are o intindere de 1000 hect., 
din carl 600 hect. ale Statului 
$i 400 ale proprieta^ii particu- 
lare. Esen^e: girnita, tamara, 
ulm, fag ^ijugastru. 

Faraoanelui ( Valea-), pirifi, In 
jud. R.-Sarat, pi. Ora?uluI ; iz- 
vore^te din Dealul-Deleanului ; 
uda partea de V. a comunei; 
trece prin catunul Faraoanele $i 
se varsa in piriul Pietroasa. 

Faraoani, com. rur., jud. Bacati, 
pi. Bistri^a-d.-j.; situata pe $e- 
sul din dreapta SiretuluT; cu- 
prinde un singur sat, Faraoani. 
Mo^ia acestei comune apar- 
^inea clerului din Bucovina (Con- 
dicaLiaziior, 1803); iar teritoriul 
sau este cuprins intre com. Valea- 
Mare la N. ?i com. Cleja la S., 
intinzindu-se la E. pana la ma- 
lul Siretulul, care o desparte 
de com. Gioseni, $i la V. pana 
in com. Valea-Rea (Ora$a). 
- Dimitrie Cantemir ne spune, 
in «Descrierea Moldovei», ca a- 



Hosted by 



Google 



FAR AO AN I 



325 



FATA 



cest sat tinea de {inutul Ro- 
manului, aparfinind familiel Can- 
temirestilor ; c& avea o biserica 
vechie de piatra, si ca era locuit 
de vre-o 200 familii, toate ca 
tolice. 

Are o biserica catolica, deser- 
vita de un preot; 368 case de 
locuit; 3 circiumi; 5 mori de 
apa. 

Popula^iunea este de 369 fa- 
miliT, sau 1508 suflete, dintre 
carl: 36 Romini, 1443 UngurT, 
10 German!, 9 Armeni, 9 Iz- 
raeli^i si 1 Italian ; 1099 agri- 
cultori ; 1 meserias ; 5 comerci- 
an^i; 4 avind profesiuni libere ; 
200 muncitori si 13 serviton. 

Contribuabill sunt 341. 

Dupa legea rurala din 1864 
s'aii improprietarit 258 locuiton, 
cu 61 1 falci si 1 1 prajini in tarina. 

Teritoriul comuneT are o intin- 
derere apoximativ de 5500 hect. 
Proprietarl mart sunt : Alexan- 
dria Casso si Andrie$ Fodor. 

Padurile ocupa peste 3000 
hect. 

Budgetul comunei pe exer- 
ci^iul 1 89 1 — 1892, avea la veni- 
niturl lei 2973, ban! 37, si la 
cheltueli lei 2734, bani 15. 

Totalul paminturilor de cultura 
este de 952 hect. 

Viile ocupa 196 hect., care 
in 1 890 au dat 9408 hectol. vin 
alb. Dupa controalele diviziei 
filoxerice (i89i)viea lucratoare 
avea 177V2 hect. si cea nelucrS- 
toare 23 V2 hect. 

Vite sunt: 190 cai, 513 vite 
cornute, 686 porcT, 179 capre 
si 182 o!. 

Teritoriul comunei este straba- 
tut la E. de calea na^ionala Foc- 
sani-Bac&u, iar satul se gaseste 
pe calea vecinala Fundul-R&ca- 
ciuni-Calugara. 

Are [o stable de drum de 
fer, (Faraoani) situata la E. sa- 
tul ui. 

Distance: la Bacau, capitala 



districtului, i8kil.;lacom. Valea- 
Seaca, resedin^a plasei, 6 kil. ; la 
com. Cleja, 4 kil. ; la com. Va- 
lea-Mare, 3 kil.; la com. Gioseni, 
7 kil. 

Faraoani, sat, jud. BacSu, pi. 
Bistri^a-d.- j., resedinfa comunei 
cu acelasi nume, pe valea Ban- 
cea si dintre piraiele Valea-Mare, 
Cleja si pe podisul format de 
dealulBitchesul. Are o scoala; o 
biserica catolica, cl&dita de io- 
cuitorl la 1700; 3 circiumi. 

Sunt 369 familiT, sau 1508 
suflete, to{I UngurT. 

Vite sunt: 190 cat, 513 vite 
cornute, 686 porci, 179 capre 
si 182 oT. 

Faraoani, stafie de dr. d. /"., jud. 
Bacau, pi. Bistri^a-d.-j., catunul 
Faraoani, pe linia M&rasesti-Ba- 
cau, pusa in circulate la 13 
Septembrie 1872. Se afl& intre 
stabile Racaciuni (7.9 kil.) si 
Valea-Seaca (10.6 kil.) In&l£imea 
deasupra niveluluT marii e de 
118.75 m. Venitul acestel sta^tf 
pe anul 1896 a fost de 10751 
lei, 95 bam. 

Faraoani, mosie, jud. Bac&u, pi. 
Bistri^a-d.-j., com. Faraoani, a- 
par^inind Alexandrine* Casso. 

Farca-Mare. Vezi Farcul-Mare, 
jud. Bacau. 

Farca-Mica. Vezi Farcul-Mic, 
jud. Bac&u. 

Farcul, sir de munfi, jud. Ba- 
cau, pi. MunteluT, com. D&rm&- 
nesti, care incepe in virful Far- 
cul-Mic, se indreapta spre E., 
desparte Dofteana de Uz si, la 
Bratulesti, se termina prin Dealul- 
RusuluT. 

Farcul-Mare, sau Farca-Mare, 

virf de munte, jud. Bacau, pi. 



Muntelui, com. Darm&nesti si 
d'a dreapta UzuluT. Este im- 
bracat cu paduri seculare. Este 
inalt aproape de 1000 m. si 
cuprinde in sinul s&u muite mi- 
nerale. 

Farcul-Mic, sau Farca-Mica, 
virf de munte, pi. Muntelui, 
com. DSrm&nesti ; e situat la 
S. de eel mare, tot d'a dreapta 
Uzului. 

Farfara, deal, in raionul comunei 
Muncelul, jud. Tecuciu; are o in- 
tindere de 24 m. si o inalfime 
de 60 m. 

Farul, munte, al satelor Nejerul, 
Spulberui si Paltinul, pi. Vran- 
cea, jud. Putna. 

Farul-Englez, far, facut de o 
companie Engleza, pe {armul 
MariT-Negre, in jud. Tuicea, pi. 
Sulina, pe teritoriul com. Sf. 
Gheorghe (sau Cadirlez); este 
situat pe o InSi^ime de I m., la 
marginea unei bande de nisip, 
cuprinsa intre lacul Periteasca- 
Mare si {5rmul M&rei, pe grin- 
dul numit La-Perisor. Ling& el 
se afla si o cherhana. 

Fasoli^tea, deal, in jud. Suceava, 
com. Brada^elui, parte acoperit 
de lanurl si finafurl si parte de 
huceaguri. 

Fata, com. rur.,jud. Olt, pi. Vedea- 
d.-s., compusS din 3 c&tune: Fata, 
Dincani si Buretesti. Este situ- 
ata pe dealul Fata, la 50 kil. 
dep&rtare de capitala jud. si 
la 1 kil. de a pl&sel. 

Se margineste la E. cu com. 
Izvorul, la V. cu girla Vedi^a, 
la N. cu com. Govora si Vie- 
rosul si la S. cu com. Gura-BouluT. 

Are o populafiune de 1-156 
locuitori (556 b&rba$T, 600 fe- 
me!), in care intra si 4 familii 



Hosted by 



Google 



FATA 



326 



FAfA-lNALTA 



de figani, carise ocupacu fie- 
raria. 

In com. sunt 2 bisericf (la 
Fata si Dincani), deservite de 
2 preofi. 

Locuitoril com. suntmosneni. 
Ei au : 26 cai si epe, 200 boi, 
100 vacT, 20 capre, 1200 01 
si 200 porci. 

Pe riul Vedi^a, in cercul com., 
e o moarci de macinat. 

Suprafa^a com. e de 500 hect. 
cu izlaz, ripi si pamint arabil. 

Scoala dateaza in com. dela 
1850. Cu intre^inerea ei statul 
cheltueste anual 1404 lei. Se 
frecuenta de 34 copii din nu- 
marui de 134 copii (62 bae^i 
si 72 fete), in virsta de scoaia. 
Stiu carte 70 barbapf. 

Se fabricaaci anual, in termen 
mijlociu, isoodecal. {uica. 

Veniturile com. se urea la 
2242 lei, 90 bani si cheltuelile 
la 2242 lei, 90 bam. 

Sunt 227 contribuabili. 

PrincomunaFata trecesoseaua 
comunala; care o leaga cu comu- 
nele: Izvorul, Gura-Boului si Vie- 
rosul. 

Dealul-Ursului si Piscul f epeT, 
servesc vitelor pentru pasune. 
E udata de apele : Bouluif, Noti- 
nului, Bousorului si Fetei, can 
se varsa in girla Vedi^a. 

Fata, sat, face parte din com. 
rur. cu acelas! nume, pi. Vedea 
d.-s., jud. Olt. Are o populate 
de 620 locuitori. Aci e o bise- 
rica, zidita la anul 1 841 , de Petcu 
Ion si so^ia sa Ioana. 

Fata, deal, in raionul com. Fata, 
pi. Vedea-d.-s., jud. Olt, pe care 
se cultiva 8 beet. vie. 

Fata, pirift, izvoreste din raionul 
com. Rijletul-Vieros, pi. Vedea- 
d.-s., jud. Olt; formeaza pu^in 
hotarul intre aceasta com. si 
com. Cocul-Popesti, jud. Arges, 



si trece in mosia Rijle^ul-Go- 
vora. 

Fata, vale, jud. Olt, pi. Vedea- 
d.-s., com. Fata; se varsa in girla 
Vedi^a. 

Fata-Moarta,/)mV^jud. Bacau, 
pi. Trotusul, com. Manastirea- 
Casinul; se scurge d'a stinga 
piriului Casinul. 

Fafa, mahala, in jud. Mehedin^i, 
com. rur. Slivilesti, din pi. Vailor. 

Fa^a, mahala, in jude^ul Mehe- 
din{i, com. rur. Rocsoreni, din pi. 
Dumbrava. 

Fa^a, mahala, in jud. Mehedin^i, 
com. rur. Bal^i-de-Jos, din pi. 
Dumbrava. 

Fa|a, deal, in jud. Buzau, com. 
Fitesti, acoperit de fineata. 

Fa^a, deal, in partea de E. a 
com. Moreni, pi. Filipesti, jud. 
Prahova. Ca mat toate dealurile 
din com. Moreni este acoperit 
cu vii. 

Fa^a-Aluni§ului, loc izolat, pe 
proprietatea statuiui Iezerul si 
Brazi, pendinte de comuna Che- 
ia, piaiul Cozia, jude^ul Vil- 
cea. 

Fa^a-Boga^iei, deal pasunabil, 
in jud. Suceava, com. Sasca. 

Fa^a-Caprei, deal, jud. Prahova, 
com. Carbunesti, pi. Podgoria ; 
serva de izlaz pentru vite. 

Faja-Caprel, poiand, jud. Pra- 
hova, com. Aricesti, pi. Podgo- 
ria. Aci pasuneaza vitele locu- 
itorilor. Serva si ca izlaz de 
fin. 

Fa{a-Clmpului, deal, la S. de 



com. Gorganul, pi. Podgoria, jud. 
Muscel. 

Fa^a-Cristei, padure, jud. Ba- 
cau, pi. Tazlaul-de-Sus, com. Buc- 
sesti; esen^e: fagsistejar; pro- 
prietari sunt Colonelul Iarca si 
Matel Crupenschi. 

Fa^a-cu-Gorini,/^^;v, in jud. 
Buzau, com. Panataul, cat. Slabi; 
face un corp cu Valea-cu-PlopiT, 
de 50 hect. are si pu^in izlaz; 
e proprietate mosneneasca. 

Fa^a-Gavanei,;^^/^,injud. Pra- 
hova si in partea de.E. acorn. 
Predealul, pi. Pelesul, la hotarul 
f are!. Din acest munte izvoreste 
valea Azuga. 

Acest munte, impreuna cu Su- 
saiul, Costila, Unghia-Mica, Re- 
tivoiul, jumatate din Lacul-Rosu, 
Virful-ldi-Dragan, apar^inea, din 
timpurile cele mat vechi, fa- 
miliei Dudestilor. 

Asta-zt e proprietatea M. 
S. Regeiui Carol I, si a fost 
cumparat, impreuna cu toti 
mun^ii aratap mai sus, in Maiu 
1892, dela Manuk-Bei pe pre- 
\w\ de 850000 lef. 

Fa^a-Hu§ni^ei, mahala, in jud. 
Mehedin^i, pi. Ocolul-d.-j. ; $ine 
de com. rur. Pava^ul. 

Faja-Inalta, colina, in jud. Bu- 
zau, com. Tisaul, cat. Glodul, 
acop'erita de padure. Din poa- 
lele sale izvoreste o puternica 
sorginte de apa minerala, con- 
^inind fier si sulf in abonden^a. 
Pe margine, sulful se gaseste 
in forma de pulbere. Se scurge 
in riul Niscovul. 

Fa^a-Inalta, deal, acoperit cu 
vii in com. rur. Slasoma, pi. 
Dumbrava, jud. Mehedin^i ; 
viile de aci produc vin mult 
si bun. 



Hosted by 



Google 



FAfA-tNALTA 



327 



FAfA-VALEA-LUI-CtlNE 



Fa^a-Inalta, deal, acoperit cu 
vii, pe teritoriul com. Dobra, 
pi. Cimpul, jud. Mehedin^i. 

Fa^a-Inalta, padure, in jud. Bu- 
zau, com. Tisaul, cat. Glodul; 
face parte din corpul Bradul-cu- 
Sforile ; are 107 hect. 

Fa^a-lui-Craiu, poiantt, in par- 
tea de N. a com. Cera^ul, pla- 
iul Teleajenul, jud. Prahova. 

Fa^a-lui-Dobre, padure parti- 
culara, supusa regimului silvic, 
pendinte de com. Cheia, pla- 
iul Cozia, jud. Vilcea. 

Fa^a-lui-Gheorghe, munte, la 
N. de com. Maneciul-Ungureni, 
pi. Teleajenul, jud. Prahova. E 
udat la poale de : Valea-Ciumer- 
nicului (la S.), de Valea-Neagra 
(la N.) ?i la E. de riul Teleajenul. 

Fa{a - lui - Gheorghe (Munte- 
le-), padure particular^, supusa 
regimului silvic, inca din anul 
1883, pe mo?ia Muntele-Fa^a- 
lui-Gheorghe, com. Maneciul- 
Ungureni, pi. Teleajenul, jud. 
Prahova. 

Fa^a-lui-Lomota, loc izolat, in 
com. Tei?ani, pi. Teleajenul, jud. 
Prahova. 

Fa{a - lui - Nan, c&tun, al com. 
Balane^ti, jud. Buzau ; are 100 
loc. si 27 case. 

Fa^a-Mare, cimpie, jud. Vilcea. 
Vezi Porcilor(Dealul-). 

Fa^a-Mare, munte, in com. Gura- 
Teghii, jud. Buzau, acoperit 
de brad $i fag; culmineaza in 
Virful-Monteorului. 

Fa^a-Mare, deal, in com. rur. 
Ba$e§ti, plaiul Cerna, jud. Me- 
hedin^i. 



Fa^a-Mare, p&dure, in jud. Bu- 
zau, com. Col^i, cam de 120 
hect. ; face parte din padurea 
statului Aluni?ul. 

Fa^a-Pietrei, deal, in jud. Pra- 
hova, pi. Prahova, com. Valea- 
Lunga. 

Fa^a-Plava^ului, loc izolat, cu 
frumoasa priveli$te, in jud. Mus- 
cel, sub muntele Br&tila, strins 
intre riul Dimbovh:a $i riul 
Doamna. 

Fa^a-Racovi^a, sat, in jud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-s., com. Bralosti^a, 
situat la V. de satul de re$e- 
dinta. Are 134 suflete, 68 bar- 
ba^f, 66 feme!. Copiii din sat 
urmeaza la $coala mixta din 
satul Bralosti^a. In anul ?colar 
1892 — 93 au frecuentat ?coala 
4bae£i. Cu virsta de $coala sunt 
10 copii. Stiu carte 12 locui- 
tori. In sat este 1 bacanie §i 
1 circiuma. 

Fa{a-Roata-§i- Ursoaia,pddure 
particulara, supusa regimului 
silvic, aflat£ pe mo?ia Piri- 
ieni-d.-s., plasa Mijlocul, jude^ul 
Vilcea. 

Fa^a-Satului, padure, proprie- 
tatea statuluT, in intindere de 
400 hect., pendinte de com. Ba- 
deni-Ungureni, plaiul Dimbovi- 
£a, jud. Muscel. 

Fa^a-Sf.-Ilie, virf de munte, din 
Culmea-Coziei, plaiul Lovi?tea, 
jud. Arge?. Are o inal^ime de 
2029 m. d'asupra nivelului mariT. 
Din acest munte izvore^te riul 
Topologul. 

Fata-Tala§manului, ptidure, in 
apropierea satuluT Alma^ul, com. 
Dobreni, pi. Piatra -Muntele ; jud. 
Neam^ul ; este proprietatea sta- 
tului. 



Fa{a-Teiului, loc izolat, com. 
Cacova, plasa Ocolul,jud. Vilcea. 

Fa^a-Satului, movild, pe mo- 
$ia Avrameni, com. Avrameni, 
pi. Ba?eul, jud. Dorohoiii. 

Fa^a-Spumei, stincd de sare, 
in cat. Andreia?ul, com. Mera, 
jud. Putna. Aci se afla ni?te 
mici izvoare de ape minerale. 

Fa^a-Valea-lui-CIine, com. rur., 
jud. Gorj, pi. Girlotul, in partea 
de S. a com. Gro$erea, situata 
parte pe loc $es ?i parte cam 
pe coasta lan^ului de inahVimf 
din dreapta Gilortuluf. Se com- 
pune din catunele : Fa^a-Valea- 
luT-Ciine, Piriul$i Valea-luf-Ciine. 

Are o suprafa^a de 980 hect., 
din care 230 hect. padure, 230 
hect. loc de cultura, fine^e $i 
pa?une. 

Are o populate de 302 fa- 
milii, sau 1 106 suflete, din 
can 30 familii, cu 92 suflete 
£igani. Sunt 240 contribuabill. 

Locuitoril poseda : 66 plu- 
guri, 96 care cu boT, 6 carufe 
cu cal; 65 stupi. 

Vite : 537 vite marl cornute, 
48 cai, 781 of, 33s capre?i3i2 
rimatorT. 

Venitul com. este dele! 1601, 
banl 46, iar cheltuelile de lei 
1456, ban! 35. 

Comunica^ia se face prin ?o- 
seaua comunala, care o leag& la 
N. cu Gro^erea, iar la S. cu cat. 
Capul-DealuluT, al comunel Br2- 
ne$ti. 

In com. se gasesc : 2 pu^ur!, 
8 fintini ; o circiuma. 

Are o ?coala, Infiin^ata la 
anul 1 880, frecuentata de 40 de 
elevl, din 52 inscri^i ; 3 bisericf, 
deservite de 2 preoti ?i 3 cin- 
tare^T. 

Fa^a-Valea-lui-Cline, cdtun de 
re?edin^a al comuneT cu acela?! 



Hosted by 



Google 



FAfA-VAlI 



328 



fAcaeni 



nurae, pi. Gilortul, jud. Gorj. 
Are o suprafa^a de 710 hect. 
si o populate de 52 familtf, sau 
150 suflete, din cari 3 familtf 
cu 12 suflete figanl. 

Sunt 40 contribuabitt. 

Locuitorii poseda : 30 plu- 
gurf, 21 care cu boi, 2 caru^e 
cu cai ; 15 stupi. 

Vite : 188 vite marl cornute, 
16 cai, 237 of, I35capre si 172 
rimaton. 

In cat sunt 2 pu^uri si 4 
fintinl. 

Are o scoala infVtn^ata de 
intendentul militar Petroniu si 
frecuentata de 40 de elevi ; o 
biserica de lemn facuta de Ser- 
ban Caramanlau. 

Fa^a-Vaii, deal, in com. rur. Ba- 
sesti, plaiul Cerna, jud. Mehe- 
dinti. 

Fa^a-Vaii, padure, in jud. Mehe- 
dinti, pi. Motrul-d,-s. ; {ine de 
com. rur. Miluta. 

Fa^a-Vaii, padure. Vezi Drago- 
mirescul, jud. Prahova. 

Fauri, deal, pe carese afla si pa- 
durea cu aceeasi numire. Se afla 
in partea de S. a satulul fipi- 
lesti , com. Radiul-Mitropoliei, 
pi. Copoul, jud. Iasi. La poa- 
lele acestuT deal se intinde valea 
numita Fauri. 

Fauri. VezI Zidesti, mope, jud. 
Neam^ul. 

Fauri, pirtU, izvoreste de sub 
padureacu acelasinume si, trecind 
prin marginea satului fipilesti, 
com. Radiul-MitropolieT, pi. Co- 
poii, jud. Iasi, se varsa injijia. 

Fauri-de-Jos, sat, in jud. Neam^ul, 
pi. Bistrifa, com. Zanesti; for- 
meaza cu marginele sale despre 
S. hotarul despre com. Podoleni; 



este situat spre S. de sat 
Fauri-d.-s., la 20 kil. departare 
de orasul Piatra. 

Fauri-de-Jos,w^>,injud. Neam- 
\\x\, pi. Piatra-Muntele, com. Za- 
nesti. 

Fauri-de-Sus, sat, in jud. Neam- 
$ul,pl. Bistrn;a, com. Zanesti, situat 
in drumul soselei jude^ene mixte 
Piatra-Bacau, la S. de satul 
Zanesti (departare de 18 kil. 
de la orasul Piatra). 

Fauri-de-Sus, mosie, in jud. 
Neam^ul, pi. Piatra-Muntele, com. 
Zanesti. 

Faurul, deal, in com. rur. Secul, 
pi. Dumbrava, jud. Mehedin^i. 

Faurul, padure, numita si Padurea 
Faurului, in com. rur. Secul, 
pi. Dumbrava, jud. Mehedinti. 

Faurul,potana', in jud. Mehedinti, 
pi. Blahni^a; ^ine de com. rur. 
Orevifa. 

FsiUrul,pzrizas, 111 satul Radaseni, 
jud. Suceava. 

Faurul, vale, izvoreste din raionul 
com. Fage^elul, pi. Vedea-d.-s., 
jud. Olt si seimpreuna cu valea 
Alunisul, tot in raionul com. 
Fage^elul. 

Faurului (Dealul-), ramificare a 
dealulul Mogo$e$tl, carese pre- 
lungesteprincom. Scheia, pi. Fun- 
durile, jud. Vasluiu spre E. si se 
termina in sesul Scinteia. Cul- 
mea lui serva de hotar intre 
comuna Scheia si com. Valea- 
Satuhn. 

Faurului (Valea-), vale, in jud. 
Gorj, pi. Amaradia, prin care 
curge torentul cu acelasinume, 
care isi ia nastere din dealul 



Obirsia si se varsa la Negoesti 
in piriul Gioarca, unde se ter- 
mina si valea. 

Facaeni, com. rur. si sat, in jud. 
Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, si- 
tuata intre comunele Bordu- 
seani si Gai^a. 

Teritoriul acestei com. se in- 
tinde din Dunare spre V., prin 
insula Balta si pe cimpia Bara- 
ganul, pana in teritoriul com. 
Hagieni, avind o suprafa^a de 
4500 hect., din cari 2000 hect. 
pamint de cultura, 250 hect. 
padure si 2250 hect. balta. Cu- 
prinde o singura mosie. 

Dupa legea rurala din 1864, 
sunt improprietariti 108 locui- 
tori si neimproprietari^T se mai 
afla 23. 

Comuna se compune dintr'un 
singur sat, situat pe ^armul 
stiag al bra^ului Borcea, spre 
S., si lipit de satul Gai^a. Este 
scheia la Borcea, unde se fac 
incarcari de cereale pentru Bra- 
ila. Aci este resedin^a prima- 
ries si a judecatoriei comunale. 

Teritoriul comunei este udat 
de Dunare, de Borcea si de la- 
curile Rotundul si Coimatul, 
precum si de bra^ele (privalele) : 
Saltani^a, Repejorul, Strimbul 
si Vilga. 

Popula^iunea com. este de 
197 familii, sau 995 suflete : 405 
barbatT si 545 femei ; 980 Ro- 
mini, 10 Greci si 5 Bulgarl; 
245 agricultori, 20 meseriasT, 1 
industrias, 10 comercian^i, 7 cu 
profesiuni libere, 30 munciton 
si 34 servitori. Stiu carte 215 
persoane. 

Vite stint: 250 cai, 680 boi, 
2000 01, i5obivoli si 700 porci. 

Venitul comunei in anul 
1886 — 87 era de 2840 le* si 
cheltuelile de 3 114 lei. 

Este o scoala mixta, frecuen- 
tata de 57 elevl si 7 eleve, con- 
dusa de un inva^ator, retribuit 



Hosted by 



Google 



.'■-:*:" v[*'rt& 



FACAENI 



320 



fAgAdAul 



de stat si comuna ; o biserica 
deservita de un preot si do! 
dascalT, retribui^f de comuna cu 
suma anuala de 530 lei. 

Facaeni, sat, face parte din com. 
rur. Maneciul-Ungureni, pi. Te- 
leajenul, jud. Prahova, si e situat 
in partea de S.-V. a com. 

Se zice ca acest catun a e- 
xistat ca sat mai mare si sub 
alt nume, dar o ciuma din a- 
cele timpuri ar fi secerat aproa- 
pe toata popula^ia intregului 
sat, si ce! can mat ramase- 
sera in via^a au fugit in lume 
de groaza pustiulm, ce se in- 
tinsese peste satul lor. 

A fost si o biserica, ale ca- 
rei urme se vad si azi in gra- 
dina locuitoruluf Bucur Jianu, 
si sosea regulate, ce mergea pe 
valea riuluT Telejenelul, pana in 
Afdeal. 

In urma ciumei, se zice, mo- 
canii de dincolo, venial cu oile 
peste plaiuri, au dat peste acele 
case pustiite, si se asezara in 
ele. Intre cei venial fu si o fe- 
mee din {inutul Secuilor, de 
profesie morari^a, care isi facu 
o moara pe piriiasul dinS. sa- 
tuculuT. Moara avea o roata, si 
de oare-ce poporul la moara cu 
o roata l-a zis si 1 zice chiar 
facau, catunului din nou infiin- 
tat i-a dat numele de Facau; 
iar piriiasului', pe care era ase- 
zata moara, i-a ramas numele 
de Secuianca, dupa numele ti- 
nutului din care venise mora- 
ri^a. Acest catuu se crede a fi 
eel mai vechiu din toate catu- 
nele com. Maneciul-Ungureni. 

Intre catunul deazi, Facaeni, 
si intre satul Facaeni, situat 
pe malul sting al Borcel, din 
pi. Borcea, jud. Ialomi^a, locui- 
toril cred ca exista o strinsa 
legatura. Locuitorii acestuT sat 
fiind vecinic fugaripf de neamu. 
rile paglne, parte din ei au 



plecat d'aci si au format satul 
F&caeni dupa malul Borcel. 

Cat. Facaeni are o populate 
de 97 locuitor! (47 b. si 50 f.) 

Facai, catun, $ine de com. Oc- 
nele-Mari, pi. Ocolul, jud. Vil- 
cea. Este situat la S. de rese- 
din^a com. Are o biserica zi- 
dita la anul 1762 de Antonie 
Monahul ; pe pisanie se citeste 
urmatoarele : 

«Aceasta* sfintS ?i Dumnezeeasdi bi- 
sericcl s'aii fecut din temelis de robul 
lut Dumnezeii Antonie Monahul, cu toa- 
tft cheltuiala Jut ; prist£vindu-se au 1&- 
sat ca s'o zugrilveasca" liarbu Catana $i 
sculindu-se feciori? lut ati linpodobit cu 
zugr&vele, dupa" cum se vede, sflnta bi- 
serica" si s'au zugr&vit In zilele prea lu- 
minatuluT Constantin Nicolae lo Voevod, 
anul 7270, sau 1762*. 

Facaiana, numire data untfpdrfl 
din pddurea statulul Tihulesti- 
Cozieni, din com. Balanesti, jud. 
Buz&u. 

Facaianca, colind, in jud. Bu- 
zau, com. Balanesti, cat. Cozi- 
eni-d.-j. ; e acoperita de padure. 

Facaile, pirzu, jud. Dolj, pi. O- 
colul, com. Balta-Verde, ce se 
varsa in piriul Circea. Pe piriul 
Facaile sunt doua morl numite 
FacaT. Are un pod pe dinsul. 

Facale^e^ti, sat. Vezi Dealul- 
Facale^esti. 

Facaul, sau Catunul, ctitun, pen- 
dinte de com. Buibucata, pi. 
Neajlovul, jud. Vlasca, proprie- 
tatea mostenitorilor Samasescu 
Catuneanu, situata pe apa Neaj- 
lovuluT, departe de Bucuresti de 
38 kil. si de Giurgiu de 55 kil. 

Facaul, vdlcelusa, despre satul 
Coteni, com. Buibucata, pi. 
Neajlovul, jud. Vlasca, ce trece 
prin cat. Facaul. 



Facria, sat, in jud. Constanta, 
pi. Medjidia, cat. com. Torto- 
man, asezat in partea cen- 
trala a plasei si cea S.-E. a com., 
la 8 kil. spre S.-E. de cat. de 
resedin^S. al com. Tortoman, pe 
clina estica a dealului Panaghi- 
sul. Numele sau eel vechiu a 
fost Panaghisul si azif chiar e 
cinoscut sub amindouS numi- 
rile. Este un sat mic cu vre-o 
50 case, avind 30 familtf, cu 120 
suflete, in mare parte Tatar?, 
can se ocupa cu cresterea vite- 
lor si pu^inS agricultura. Este 
situat la 2 kil. spre N.-V., de ora- 
sul Medjidia intre drumurile ju- 
de^ene Mecijidia-Hirsova si Med- 
jidia-Cara-Murat. 

Facu^i, sat, in partea de N.-V. 
a com. Braesti, pi. Cirligatura, 
jud. Iasi, situat pe podisul din 
stinga piriului Sirca, pe o su- 
prafa0 de 957 hect., cu o po- 
pulate de 38 familii, sail 167 
locuitorl, can se ocupa cu a- 
gricultura si cresterea vitelor. 
Sunt de 498 capete de vite, 
din can : So vite mari cornute, 
6 cal, 400 01 si 12 rimatori. 

Facu^i, piriti, trece prin partea 
despre N. a com. Braesti, pi. 
Cirligatura, jud. Iasi ; curge 
prin valea cu acelasi nume, pe 
linga marginea satelor Facu^i si 
Gugea, apot se varsa in Bahlue^. 

Fagadaul, numire, ce se mai da 
inainte satului Causeni, din com. 
Boghicea, pi. Siretul-d.-j., jud. 
Roman. 

Fagadaul, balta, pe mosia Slo- 
bozia, com. Horodistea, pi. Pru- 
tul-d.-j., jud. Dorohoiu. 

Fagadaul, movild, jud. Dorohoiu. 
Vezi Bodeasa, deal. 

Fagadaul, deal, situat intre sa- 



5PS7S Mnrrlr Pir/invnr Cmrrrnn'r. Vnt rll 



Hosted by 



Google 



FAGAdAULUI (DEALUL-) 



mo 



FAGETUL-ROTUND 



tele Ghilovesti si Aninoasa, com. 
Gaiceana, jud. Tecuciu. Conti- 
nue spre N. in jud. Bacau, 
com. Parincea. 

Pe ambele coaste ale dealu- 
lui se afla satele Ghilovesti si 
Aninoasa. 

Fagadaului (Dealul-), deal, ince- 
pe din marginea de S. a satulut 
Lipova^ul, pi. Crasna,jud. Vas- 
luiu, si se termina in partea 
de E. a satului Deleni. 

Fagadaului (Movila-), movilti, 
pe mosia Mitocul, com. Mito- 
cul, pi. Prutul-d.-s., jud. Doro- 
hoiti. 

Fagara^ul, deal, se intinde de 
la N. spre S.-E., formind o limba 
intre Dealul-SatuluT si dealul 
Cosca, din com. Cosesti, pi. Ra- 
cova, jud. Vasluiu. 

Fagara§ul, pirtU, pe care um- 
bla mori, in com. rur. Basesti, 
plaiul Cerna, jud. Mehedin^i. 

Fagara§ul-Nou, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Hirsova, cat. com. 
Urumbei, situat in partea deE. a 
pi. si cea de S. a com., pe valea 
Pinga-Dere (Aigar- Ahmet),pema- 
luldreptalpiriului Aigar- Ahmet, 
la 3 kil. spre S.-V. de cat. de 
resedin^a Urumbei. Este domi- 
nat la V. de dealul Ceemisicu- 
Bair, la S. de dealul Hagi-Capar- 
Tepe si la V. de Movila-Capi- 
tanului (sau Araclar sau Faga- 
rasul-Nou). Si-a luat numele 
de la Rominii Transilvanenide 
prin imprejurimile FagarasuluT. 
Suprafa^a saeste de 2821 hect, 
dintre carl 200 hect. sunt ocu- 
pate de vatra satului si de gra- 
ding Popula^ia sa este de 167 
famiiif, sau 791 suflete. Drumul 
comunalUrumbei-Rahman trece 
prin sat cu o direct e de la 
N. la S. Un ait drum pleaca, 



spre E., la Topolog si altul 
spre V., la Daeni. 

Fagara§ul-Nou, deal, in jud. 
Constanta, pi. Hirsova, pe teri- 
toriulcom.rur. Urumbei, si anume 
pe acela al catunului saii Faga- 
rasul-Noti; se desfacedin culmea 
Daenilor de la virful Araclar 
sail Fagarasul-Nou; se intinde 
spre E, prin tre piraiele Aigar- Ah- 
met si Sarai, brazdind partea de 
N. a plaseT si cea de S.-V. a com., 
are 190 m. inal^ime, dominlnd 
vaile de mai sus si satul Faga- 
rasul-Nou; este acoperit cu pa- 
sunl si fine^e. 

Fagara§ul-Noii, vale, in jud. 
Constanta, pi. Hirsova, com. 
Urumbei,catunul Fagarasul-Nou; 
vine din poalele N. ale dealului 
Fagarasul-nou; se indreaptaspre 
N., trecind cu direc^ia de la S. 
spre N., prin satul Fagarasul-Nou 
si se deschide in piriul Aigar- 
Ahmet, pe stinga, in fa^a rui- 
nelor satului Seruseler; are ma- 
luri inalte si pietroase. 

Fagara§ul-Noii, alta numire a 
movilei zisa a capitanului Ara- 
clar, jud. Constanta, asezata la 
2 l /2 kil. spre S.-V. de satul Fa- 
garasul-Nou ; are 188 m.; este 
artificiala; a fost punct de ori- 
entare. 

Fagara§ul, pddure, in intindere 
de 70 hect., linga satul Dracsini, 
com. Dracsani, pi. Miletinul, 
jud. Botosani. 

Fag&tul, pddure. Vez! Urla^i, pa- 
dure, com Virful-Cimpului, pi. 
Berhometele, jud. Dorohoiu. 

Fageanca, gtrld, izvoreste de la 
locul numit Dealul-Catinei si se 
varsa in riul Bratia, in raionul 
catunului Poeni^a, com. Golesti, 
pi. Riurile, jud. Muscel. Trece 



pe linga localul scoalei si prima- 
ries 

Fagetul, sat, facind parte din com. 
rur. Drajna-d.-i., pi. Teleajenul, 
jud. Prahova. Are o populate 
de 423 loc. (215 b., 208 f.) In 
raionul acestui catun, pe apa 
Drajna, e o moara. 

In apropiere de riul Drajna 
sunt doua helcstaie: unui cu o 
suprafa^a de 400 m. p., in care 
se gasesre multa caracuda, si 
altul, mai sus, cu mult ma! mic 
si mai adinc, acoperit cu trestie. 
Locuitorii acestuT catun au 
tinut ma! inainte de Drajna-d.-s., 
in raza careia au fost improprie- 
tnritT la 1864. Acest catun este 
foarte aproape de Drajna-d.-s., 
in cit formeaza osingura grupa 
de locuin^e, pe cind de Drajna- 
d.-j. e separat prin distante de 
3 — 8 kil. Acest catun $ine de 
sec^iuneascoalei din Drajna-d.-s., 
si locuitorii luT sunt enoriasT ai 
bisericel de aci. 

Fagetul, numire vechie a catu- 
nului Toropalesti, din comuna 
Buda, jud. R.-Sarat. 

Fagetul, munte, in jud. Buzau, 
com. Mlajetul, intre Stanila si 
Hinsarul, pe malul sting al riului 
Bisca-RozileT ; e acoperit depa- 
dure. 

Fagetul, colind, in jud. Buzau, 
com. Gura-Dimienei, formata mai 
mult din pietris ; serva de izlaz. 

Fagetul, pddure y in jud. Buzau, 
com. Gura-Dimienei ; are vre-o 
20 hect. 

Fagetul, padure, in intindere de 
243 hect., situata intre Veresti 
si Dumbraveni, com. Dumbra- 
veni, pi. Siretul, jud. Botosani. 

Fagetul-Rotund, virf de munte, 



Hosted by 



Google 



fAGETULUI (GURA-) 



331 



fAgetelul 



jud. Bacau, pi. Muntelul, com. 
Brusturoasa, inalt de 1304 m. 
si care face parte din sira Voica. 
Este situat chiar pe grani^a 
austro-ungara, d'a dreapta Ciu- 
ghesulul. 

Fagetului (Gura-), sat, in ju 
detulR.-Sarat, pi. Marginea-d.-s., 
catunul comunei Timboesti ; in 
naihte se numea Pietroasa; este 
asezat in partea de V. a com., 
pe poalele dealului Gurguia, la 
1 l li kil. spre V. de catunul de 
resedin^a, Timboesti; are o in 
tindere de 217 hect., cu o po- 
pulate de 140 familii, sau 523 
suflete, din cart: 155 contri- 
buabili ; 58 persoane stiind carte. 

Fage{elul, com. rur., pi. Vedea 
d.-s., jud. Olt, situata pe riul 
Vedea si pe dealurile Fage^elului 
si Boba, la 50 kil. departe de 
capitala judetului si la 5 kil. de 
a plasel. 

Se margineste cu comunele: 
Chilia si Topana (N.), Alunisul 
si Profa (S.), Gura-Boului (E.), 
Ursi si Parosi (V.) 

Se compune din 6 catune : 
Boba, Ciorica, Fage^elul, Isaci, 
Cojoci si Ian^asti. Are o popu- 
la^iune de 360 familii, sau 1333 
suflete, in care intra si 8 familii 
de figani. 

Contribuabili sunt 300. 

Resedin^a comunei e in cat. 
Boba. 

To$T locuitorii sunt mosneni. 

Ei desfac produsul muncei 
lor in orasul Pitesti. 

Vite sunt: 54 cal si epe, 200 
boi, 300 vacT, 50 capre, 1600 
01 si 500 porcl. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^a de 1643 hect. 

In raionul comunei sunt 5 bi- 
serici (la Boba, Ciorica, Fage- 
£eJul-din-Deal,Fage£elul-din-Vale 
si Isaci). 

§coala exista in com. de la 



1857. Localul elf s'a construit 
din noti si e proprietatea co- 
munei. Se frecuenta de 1 8 copil 
(16 b. si 2 f.), din numarul de 
192 copii (99 b. si 93 f.) in 
virsta de scoala. Cu intre^inerea 
el statul cheltueste anuai 1404 
lei. Stiu carte 102 barbap. 

Comerciul se face in comuna 
de 3 clrciumari. 

Veniturile si cheltuelile co- 
munei sunt de 2862 lei anual. 

$osele comunaleleaga comuna 
Fagefelul, cu comunele Chilia si 
Gura-Boului (la E.); Parosi si 
Ursi (la V.) ; Topana (la N.); Alu- 
nisul (la S.) 

E brazdata de dealurile : Cio- 
rica, al-Bajaniei, Boba si al-Cojo- 
cilor, can serva locuitorilor pen- 
truagriculturasipasunatulvitelor 

E udata de riul Vedea si de 
girlele : Ciorica, Alunisul, Faurul, 
Plapcica, Budusluvesti si Plap- 
cea. Toate si-au scurgerea dupa 
teritoriui acestel comune. V&ile 
poarta numele girlelor. 

In raionul comunei, pe girla 
Ciorica, sunt 2 mori de macinat. 

Fage^elul, sat, in jud. Bacau, 
pi. Bistri^a-d.-s , com. Ciumasi, 
situat d'a stinga Bistri^ei. Are 
o populate de 22 familii, sau 
66 suflete. 

Vite: 9 caif, 28 vite man cor- 
nute si 6 porcl. 

Distan^ala resedin^a cu scoala 
este de 4900 m. 

Fage^elul, sat, face parte din 
com. rur. cu acelasi nume, pi. 
Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o po- 
pula^iune de 400 locuitori, si e 
despar^it in doua. mahalale: Fa- 
ge^elul-din-Deal si Fage^elul-din- 
Vale. Cade in partea de N. 
a com,, pe ambele malur! ale 
riulu! Vedea si pe dealul Boba. 
Aci sunt 2 biserici: una in 
Fage^elul-dinDeal, zidita la anul 
1822, Episcop fund Uarion de 



Arges, a doua in Fage^elul-din 
Vale, facuta la 18 19, Episcop 
fiind Iosif de Arges, in zilele 
Domnitorului Alex. N. Su^u. 

Fage^elul, pa dure, pe mosia O- 
raseni, com. Curtesti, pi. Tir* 
gul, jud. Botosani. 

Fage^elul, deal, in jud. Dolj, pi. 
Dumbrava-d. j., com. Gubancea, 
inalt de aproape 75 m. Este 
acoperit cu culturi de griu si 
porumb. 

Fage^elul, munte, in raionul com. 
Badeni-Paminteni, pi. Dimbo- 
vi^a, jud. Muscel, 

Fage^elul, deal, in jud. Neamful, 
pi. de Sus-Mijlocul, com. Bu- 
desti-Ghicai ; este situat in pre- 
lungirea dealurilor FaureT si 
Chiliile. 

Fage^elul, deal, in com. Do- 
breni, pi. Piatra-Muntele, jud. 
Neam^ul, situat in prelungirea 
dealurilor Dosurile si Dohotaria, 
pe linga satul Almasul. 

Fage^elul, munte, jud. Neam^ul, 
inalt de 1166 ra., in ramura 
Carpa^ilor, la hotar, situat in- 
tre muntele Chicerul si Muntele- 
Verde. 

F&ge{elul, deal, la N.-V. de com. 
Vai de-Ei, pi. Oltul-d.-s., jud.Olt, 
pe care se cultiva tot felui de ce- 
reale, serveste si pentru pasune. 
Are o lungime de 3 kil. 

Fage^elul, deal, acoperit de pa- 
dure de fag, pe mosia Husi, jud. 
Suceava. 

Fage^elul, deal, linga satul Ci- 
horeni, parte acoperit de pa- 
dure si parte imas, jud. Suceava. 

Fage^elul, loc izolat si punctde 



Hosted by 



Google 



FAGETELUL 



332 



FALCIUL (JUDEJ) 



hotar, in jud. Buz&u, com. Bo- 
ziorul, pe muntele Dilma. 

Fage\elul,pddure,mjud. Neam^ul, 
plasa de Sus-Mijlocjl, com. Pe- 
tricani, situate pe linga satul 
Grasi. Proprietatea statului. 

Fage^elul, parte din pddurea mo- 
?iel Stolniceni-Prajescu, in hota- 
rul mosiei Pascani, jud. Suceava. 

Fagefelul, piriU, in" jud. Dolj, 
pi. Amaradia, com. Velesti, ce 
formeaza hotarul de V. al co- 
munei catre com. Amaresti. Se 
vars& pe malul drept al riului 
Geamartaluiul si curge prin Va- 
lea-Fage^elul. 

Fage{elul, piriu, in jud. Dolj, 
pi. D umbra va-d.-j., com. Gu- 
bancea, ce curge in direc^iunea 
V.-E., prin partea de N. a 
com. Se vars£ in piriul Petri- 
ceaua, drept in centrul comunei. 

Fage^elul, piriti, izvoreste din 
dealurile cat. Pelcani, com. Chi- 
lia, pi. Vedea-d.-s., jud. Olt; 
strabate c&tunele : Leresti-Pel- 
cani, Telesmani si Chilia si se 
varsa in Vedea, aproape de so- 
seaua Fage^elul-Chilia. 

Fage^elul, vale, in jud. Dolj, pi. 
Dumbrava-d.-j., com. Gubancea, 
prin care curge piriul Fage^elul. 

Fage^elul, vale, in jud. Dolj, pi. 
Amaradia, com. Velesti, prin 
care curge piriul F&ge^elul. 

Fagefelul, vilcea, la N. decom. 
Vaf-de-Ei, pi. Oltul-d.-s., jud. Olt. 
Se vars& in girla Cungrisoara, pe 
$armui drept, in raionul com.' 
VaT-de-Er. 

Faghieni, sat, in jud. Bacau,pl. 
Siretul-d.-s., com. Ofelesti, si- 
tuat pe deal si aproape de li- 



mita jud. Tecuciu, spre com. 
Colonesti din acel jude^. Areo 
biserica\ cladita de locuiton la 
1832, deservita de un preot. 
Are 42 familii cu 138 suflete. 
Vite: 14 caT, 70 vite marl 
cornute si 23 porci. 

Fagulesei (Dealul-), deal, in 
jud. Vilcea, pi. Olte^ul-d.-j., co- 
muna Fauresti. 

Fagule^ul, deal, situat in margi- 
nea com. Piriul, plaiul Vulcan, 
jud. Gorj si in partea despre 
E. Se prelungeste de la N. spre 
S. pe o intindere de aproape 
3 kil. 

Este proprietatea locuitori- 
lor din com. Piriul. 

Falanica, numire vechie a satu- 
lui Odobeasca, din com. Drag- 
senei, pi. TirguluT, jud. Teleor- 
man, sub care se vede trecut 
acest sat si pe harta stat-majo- 
rului austriac. 

Fala§toaca, cdtun, pendinte de 
com. Comana, (in jos, pe apa 
Cilnistea la locul unde aceasta 
se varsa in riul Argesul) pi. Cil- 
nistea, jud. Vlasca, pe propri- 
etatea statului Comana, situata 
la dreapta pe dealul Cilnistea. 

Falastoaca se numea in ve- 
chime Leota ; Frafu Tunusli, 
in Istoria Tarei, la pag. 189, zic: 
« Leota este satul unde se varsa 
Cilnistea m Arges ; ne fund nici 
un alt sat la aceasta situate, 
nu poate fi de cit satul Falas. 
toaca, care apurtatacel nume». 

In 1864 s'a improprietarit aci 
126 locuitori, cu 378 hect. 

Are o bisericS. ziditS. la 1874 
si deservita de 1 preot si 2 das- 
calf; o scoal& mixta, condusa de 
un inv&$£tor ; in 1888 au urmatla 
scoalS 34 b&e$I, 6 fete, din nu- 
m&rul de 42 b&ep, 20 fete, in 
virstS de scoala. 



Este departe de stasia dru- 
mulul de fer Comana de 5 kil. 

Sunt 21 hect. de vie. 

Departe de Oitenita de 36 kil. ; 
de Bucuresti, de 32 ; de Giur- 
giu, de 42. 

Vite : 256 boT si vacT, 30 bi- 
voli, jo cat, 720 01 si 340 rima- 
tori. 

Falceasca, piriU, jud. Bacau, 
pi. Siretul-d.-s., com. Sacueni, 
care vine din jud. Roman si se 
scurge m Siret. 

Falcienilor (Iazul-), iaz, pe 
mosia Corlateni, com. cu ace- 
lasT nume, pi. Cosula, jud. Do 
rohoiu, in suprafata de 28 hect., 
65 aril. 

Falcile - din-Barbate§ti, mosie, 
a statului, fosta pend nte de 
Schitui Surpatele, situata in com. 
Barbatesti, pi. Horezul, jud. Vil- 
cea, care, pe periodul 1888 — 93, 
s'a arendat cu 220 lei anual. 

Falciul, judet. Se afla asezat in 
partea de E. a Rominiei Mol- 
dave, intinzindu-se in lungul 
riului Prut, din margin ea de S. 
a jud. Iasi, paralel cu jud. Vas- 
luiu si cu o parte din jud. Tu- 
tova. 

Miron Costin ne spune ca, 
jude^ul Falciu din vechime se 
intindea p&na la Dunare, in cit 
cupriadea tirgusoarele Reni si 
Troianu. Mai in urma, pe la 
1769, aceasta parte de loc forma 
un deosebit ^inut, numit Hotar- 
nicenii sau Grecenil si eraadmi- 
nistrat de un capitan, pentru care, 
pe la r 860, se numea Capitania. 
De asemenea ^inutul Falciului 
mai cuprindea codrul numit 
Chigreciul sati Tigheciul, ce era 
de a stinga PrutuluT, si se in- 
tindea panala hotarul BugeaguluT 
sau al Basarabiei, adica pana 
laSan^ul-luT-Traian. Din vechi- 



Hosted by 



Google 



fAlciul (jude'o 



333 



FALC1UL (JUDEf) 



me, acolo locuiau peste 12 mil 
de locuitorl can se aflau in ne- 
contenite lupte si suparan cu 
Tatarii din Bugeag. In timpurile 
mai din urraa, precum se vede 
din o anafora a Adunarii ObstestT, 
{inuturile de peste Prut se mo- 
dificase : Orheiul si Lapusna 
se intrunise intr'un singur ^inut, 
numit al Lapusnei sau al Or- 
heiulin, cu resedin^a in Orheiu; 
Codrul-Tigheciului forma un {i- 
nut a parte. Cu asemenea re- 
forme ^inutul Falciu s'a mic- 
surat mult pe partea stinga a 
PrutuluT, pana la anul 18 12, 
cind Rusii luind de la Moldova 
toata partea despre N. si E., 
dintre Prut si Nistru, dinpreuna 
cu Bugeagul, si cu toate olaturile 
turcesti din acele parp, adica 
intreg pamintul a parcel de tara 
numita Basarabia, de atunci ju- 
detul Falciu s'a redus numai 
la partea ce se afla asta-zi de 
a dreapta Prutuluf, in Moldova, la 
hotarele ce se vor descrie mai jos. 

In curgerea timpurilor, de la 
irifiinjarea statului MoldoveT si 
pana mai in anil din urma, a- 
cest jude£ a suferit multe in- 
calcari dusmanoase, de la : Ca- 
zaci, Tatar!, LesT, Turci si 
Rusi. Dupa cum vedem din cro- 
nicele noastre, n'a ramas un col^ 
din pamintul ^arei care sa nu fi 
fost strabatut de vre unul din 
popoarele aratate ; cu deosebire 
insa, jud. Falciu a avut o soarta 
mai cruda de cit a multor 
altora jude^e, caci el se afla 
in apropriere de Bugeagul, lo- 
cuitde Tatari, de Ucrania, locuita 
de Cazaci si in drumul cefa- 
clor Benderul, Hotinul si Ca- 
meni^a, pe unde se faceau expe- 
di^iunile turcesti contra Polonilor. 

Invaziunile Cazacilor si ale 
Tatarilor, din vechime, precum 
si ale Rusilor, mai tirziu, se 
faceau tot-de-a-una de peste Nis- 
tru si Prut, si la toate asemenea 



invaziuni, Basarabia intreaga si 
^inuturile de la Prut sufereau 
cele mat crude nemul^umirf. 

Toate aceste navalirl, ale Ta- 
tarilor, Cazacilor, Lesilor si ale 
Turcilor, n'aveau alte urmari, 
de cit : prada, focul, uciderea si 
robirea oamenilor si a vitelor. 
Invaziele Rusilor au fost tot-de-a- 
una mai omenoase decit acelor- 
l'alte popoare, cu toate caaveau si 
ele relele lor, cu beilicurile de 
transporturl si hrana armatelor. 

Flagelul eel mare cazut asu- 
pra jud. ca si asupra intre- 
gei $an af fost invaziunile Tata- 
rilor, in anil 1510 si 15 12, sub 
Betgherei-Sultan ; apoi sub Cal- 
ga-Sultan, la 1650, si in 1675, cind 
ati fost aduside Dimitrie Canta- 
cuzin contra lul Petriceico-Voda 
si batut cu LesiT la gura pi- 
riului Bohotinul. 

Invaziunile turcesti cele mai cu. 
noscute in acest jud. au fost : aceea 
de la 1578, cind cu rezbelul intre 
Cre^u Potcoava siPetre Schiopul, 
can s'au batut laDocolina, linga 
apa Birladului; apoi la 171 1, 
la Stanilesti intre Rusf cu Tur- 
cii si Tatarii, razboiu care a 
produs multa prada si pustiire 
in tot jud. De la aceasta data 
invaziunile Rusestf, au fost foarte 
dese in razboaiele ce le-au avut 
cu Turcii. 

Limitele. Asta-zi, acest jud. 
se margineste la N. cu jud. 
Iasi, incepind de pe culmea 
deaiului care desparte satele 
Costuleni(Iasi) si Covasna (Fal- 
ciu) continuind prin com. Cozia 
pana la satul Petcul, din jos desa- 
tul Costuleni ; de acolo hotarul 
lasa culmea deaiului, si mer- 
ge pe apa riului Jijia, pana in 
dreptul satelor Macaresti (Iasi) 
si Col^ul-Cornii (Falciu) ; de 
aici o linie in curmezis tae se- 
sul din Jijia si pana in riul 
Prut, despar^ind si ambele sate. 
Din acest punct, Macaresti si 



Cotyul - Cornil, incepe hotarul 
despre E. cu Basarabia (Ru- 
sia) pe apa PrutuluJ, pana din 
jos de tirgusorul Falciu, in ho- 
tarul jude^uluJ Tutova. La V. 
se margineste cu jude^ul Vas- 
luiu, avind de hotar culmea dea- 
iului dintre comunele Covasna 
(Falciu) si Poieana-Cirnulul (Vas- 
luiu). Aceasta culme se lasa in 
jos pe marginea teritoriulul co- 
munelor: Bazga, Raducaneni, 
Dolhesti, Bradicesti, Bo^esti, 
Gugestt, Stroesti, Tatareni si 
Crasnaseni, apoi incepe hotarul 
natural, piriul Crasna, ce trece 
prin marginea cotnunei Ivine- 
{esti si, la locul numit Gura- 
Crasnel, se varsa in riul Birlad, 
de unde incepe hotarul cu apa 
Birladului pana la comuna Ta- 
maseni, jude^ul Tutova. La S. 
se margineste cu jud. Tutova, 
incepind din apa riului Birlad, 
in direc^ie catre E., pana in 
apa riului Prut, din jos de tir- 
gusorul Falciu, la gura piriulul 
Copaceana. 

Forma, Teritoriul jude^ulut 
Falciu are forma lungarea^a, 
fiind de trel on mat lung de 
cit lat. In direc^iune de la N. 
spre S. e brazdat de multe dea- 
lun, a caror ramificarl se ter- 
mina pe toata lungimea, unele 
in sesul Prutulul spre E., altele 
in sesul Crasnei si al Birladu- 
luT, spre partea de V. 

Regiuni. Partea de V. si de 
mijloc a jude^ului, in toata lun- 
gimea de la N. la S., este de- 
luroasa, brazdata de va! cu pi- 
riiase si acoperita cu sate, ^arine, 
vil, livezT si padurl; iar partea 
de E. este un intins ses, aco- 
perit in mare parte cu flne^e, 
imase, luncif, bal^I, mlastine si 
sate. 

Suprafafa. Intregul teritoriu 
al jude^ulut este de aproape 
2300 kil. p. sau 230000 hect. 

Clitna. Temperatura sana- 



Hosted by 



Google 



FALCIUL (JUDEf) 



3?4 



FALCIUL QUDET) 



toasa ca in toate jude^ele cim- 
pene din Rominia Moldava ; mai 
aspra la N.-V. si foarte supusa 
vintului la S.-E. 

Felul solului. Pamintul e mult 
productiv la centru. Partea de- 
luroasa despre V. fiind padu- 
roasa, in mare parte, pamintul 
e hleios si humos; in timpi plo- 
iosi se produc pe une locurT 
prabusir! man de pamint, cu- 
fundtnd cite o data chiar sate 
si formind ripi adincT. 

In partea de E., pe sesul Pru- 
tului, se produc' mart inunda^ii 
din cauza varsarei Prutului, care 
de multe ori ineaca recoltele 
de cereale si fine^ele, ba chiar 
si sate. Mare parte de teren e 
mlastinos. 

Orografia. Dealurile carl se 
prelungesc de a-lungul jude^u- 
lu! Falciu, de la N. spre S., 
nu sunt de cit continuarea si- 
rurilor de dealurT, ce se intind 
din ramurile Carpa^ilor intre Si- 
ret si Prut, carl, brazdind in 
lung jude^ele: Dorohoiti, Boto- 
sani si Iasi, tree in judejele : 
Vasluiii si Falciu. O culme prin- 
cipals, din aceste siruri, cu ra- 
mificarile sale, brazdeaza toata 
partea de E. a Rominief Mol- 
dave, formind coama sesuluT 
Prut de la Dorohoiti, din mar- 
ginea BucovineT si p&na la Du- 
nare, in jude^ul Covurluiti, intre- 
taiata in curmezis de nenuraa- 
rate vai cu piriiase, care se scurg 
in Prut. Aceasta culme ocupa 
in lung toata partea de E. a 
jude^uiui Falciu, sub numirea 
generals de «Dealul-Prutului», 
luind insa diferite numiri spe- 
ciale prin localita^ile pe unde 
trece. 

O alta ramura care brazdeaza 
tot in lung centrul jude^ului, cu 
dtferite ramificari in dreapta si 
in stinga lui, este dealui Loha- 
nul, intre piraele Crasna, Lo- 
hanul si Eianul. In partea de 



V., de la confluenta piriului 
Crasna in riul Birlad, se pre- 
lungeste Lohanul sub numirea 
de Dealul-BirladuluT, care trece 
in jude^ul Tutova. 

Pe partea de V., se intinde 
ramura numita a Crasnei, pe 
lingS piriul Crasna si se termina 
in sesul Birladuhn. 

Afara de aceste ramuri prin- 
cipale, sunt un alt numar, can 
desfacindu-se din cele d'intiiu, 
in diferite direc^iunT, brazdea- 
za in lung si in lat tot centrul 
de S, aljude^ului, intre Birladul 
si Eianul si intre Eianul si Dea- 
lul-PrutuluT, formind diferite vai. 

Hidrografia. In toata intinde- 
rea sa, jud. Falciu este strabatut 
de un numar mare de pirae si e 
udat de multe bal^i si iazuri. Pe 
margine se afla udat de trei riuri 
man : Prutui, pe toata partea de 
E., incepind de la satul Col^ul- 
Cornii si pana din jos de tir- 
gusorul Falciu, formind pe ses, 
in toata lungimea lui, o mul- 
^ime de bah:i, prute^e si mlas- 
tint; Jijia, pe partea de N. si E., 
din dreptul satului Col^ul-Cor- 
nii, si pan& din jos de s. Scopo- 
seni, unde se varsa in Prut, 
(partea de N. a plasei Podo- 
leni) si Birladul, pe partea de 
V., de la Gura- Crasnei si pana 
in hotarul jud. Tutova. 

Dintre piratele mai insemnate 
sunt : Cozia, in partea de N., 
care se varsa in Jijia; Bohotinul 
unit cu Pale^ul, se varsa in bal- 
Jile Prutului la gura riuiui Jijiei; 
Mosna, numit din vechime Moj- 
na, se varsa in Prut din jos 
de gura riuiui Jijiei; $opirleni 
si Piriul-Husului, cu afluen^ii 
Racea si Pahnesti, se varsa in 
Girla-Isaia, formata din var- 
sarea Prutului; Saratul, cu afluen- 
tul Schiopenii, se varsa in Girla- 
Prutului, formata tot din var- 
sarea Prutului; Girla-Berezenii, 
care da in Balta-BozieT tot linga 



Prut; Copaceana, care se varsa 
m Prut din jos de tirgusorul 
Falciu; Eianul, cu afluen^ii : Ta- 
laba, Barbosi, Vutcani si Giur- 
cani, trece pe teritoriul jude^ului 
Tutova, unde se varsa in Prut; 
Lohanul si Crasna, pe partea 
de V. a jude^uluT, cu ma! mul^i 
afluen^i, care se unesc din jos de 
com. Tirzii si trecind in jud- 
Tutova pe la Gura-Crasna, se 
varsa in riul Birlad. 

Apelesunt dulci si abundente, 
indestulind trebuin^ele de vie^uire 
ale oamenilor si inlesnind cres- 
terea vitelor. 

Asezarile satelor in mare par- 
te sunt pe vaile acestor pi- 
raie. 

Produc fiunea. Jude^ul Falciu, 
fiind unul din judetele cimpene, 
face intinsa agricultural de ce- 
reale, atit pentru trebuin^ele vie- 
tuirei populate!, cit si pentru 
export. In primul ordin este 
griul si papusoiul can se cultiva 
pe ce^e mat man intinderi de 
lanuri; apoi: secara, orz si ovaz; 
dintre plantele oleioase: cinepa, 
in si rapi^a ; dintre plante fai- 
noase se seamana: fasole, ma- 
zere, bob si linte; dintre tuber- 
culoase : cartoful. 

A doua ramura de produc^iune 
este cresterea vitelor, care o- 
dinioara era foarte inflorita. Asta. 
zi a scazut foarte mult, din 
cauza inchiderei grani^ei, ba a 
degenerat si rasa cea frumoasa 
a vitelor cornute. Dintre animate 
se cresc: boi, vaci, 01, capre, 
cai, mascuri si prea pu^ini bi- 
voli. 

Pe linga produc^iunile de ce- 
reale si vite, alta produc^iune 
mai intinsa este a viilor, carl 
se cultiva pe o suprafa^a de 
4299 hect. si dau cantitap marl 
de vinuri, cu care se facea un 
insemnat corner^ cu Basarabia, 

Livezi sunt in abunden^a, mai 
cu seama prin satele razasesti. 



Hosted by 



Google 



FALC1UL (JUDE'4) 



335 



FALC1UL (JUDE'H 



produc diferite fructe, multe so- 
iurl de: pere, mere, gutui, ci- 
rese, visine, zarzare, piersice, 
prune si nucT, ce se expor- 
teaz&. 

Cultura gindacilor de matase 
si a stupilor, care din vechime 
era un izvorde bogatie al acestui 
judet acum s'a inpu{inat de tot. 

Padurile sunt devastate; codrii 
secular! nu mai au fiin^a. Pa- 
durile taiate si aparate cresc 
in mod natural fara nicl o 
cultura speciala. Toata partea de 
V. a jude^ulul e presarata cu 
paduri cu feluri^i copaci : fag, 
carpen, ulm, jugastru si stejar, 
al carora lemnse intrebuinteaza 
atit pentru construc^iuni cit si 
pentru foe. Pe partea de E. a 
jude^ulul, pe sesul Prutului, se 
gasesc paduri de stejar si luncl 
cu loziT, rachita si plop. 

Animale salbatice ce traesc 
prin paduri sunt: lupl, vulpl, 
lepuri, purine caprioare si porci 
salbatecl. 

Din dealuri se scoate piatra 
varoasa, piatra pentru construc- 
\n de zidarii, si pentru sosele: 
prundis si nisip. 

Din baltile numeroase si foar- 
te intinse de pe sesul Prutu- 
lui, se scot multe soiuri de 
pestT, raci si scoicl, carl satisfac 
nu numal trebuin^a locala, dar 
cu care se face corner^; intins 
cu orasele si jude^ele din ve- 
cinatatea Husilor. 

Industria. Industria mare e 
reprezentata prin cite-va vei- 
ni^e de rachiu, mori de aburi 
si o fabrica de lichiorurl, in 
satul Bohotin. Industria mica 
se margineste la lucrur! de 
prima necesitate : olarii, but- 
narii, fterarii, stolerii, etc. si la 
mici fabrica^iuni manuale cas- 
nice: ^esaturl de pinzeturi, din 
cinepa, in, borangic, lina, etc. 

Comerful. Avu^ia agricultori- 
lor constS in produsul cere- 



alelor si a vitelor; cu aceste 
se face primul corner^ in {ara 
si in export. Cea mat mare 
parte din productele jude^u- 
lui se due pe pia^a portu- 
lui Gala^i, transportate m sle- 
puri de apa Prutului, carl slepurl 
se ridica in sus la N. jude^uluf, 
pana la satul Coltul-Cornii, din 
com. Salageni, pi. Podoleni. Doua 
insemnate puncte de incarcarea 
cerealelor se afla pe Prut : Fal- 
ciul si Drinceni, tirgusoare pri- 
vite si ca pie^e comerciale. 

Pia^acea mai insemnata, unde 
vse fac cele mat intinse trati- 
zac^ii comerciale, este orasul 
Husi. 

Cat de comunicafie. In pri- 
mul rind este calea ferata, care 
incepe din linia larga Birlad- 
Vasluiu, din gura Crasnei la 
Husi. Cu statiile : Crasna, Olte- 
nesti, Cre^esti, Dobrina si Husi. 

Cai na^ionaie: Una trece pe 
marginea de V.-S. a jud., care 
se intinde de la Vasluiu spre 
Birlad si trece prin marginea 
com. : Cre^esti, Curteni, Olte- 
nesti, Tirzii si, prin catunul Do- 
colina, intra in jud. Tutova. 

A doua cale na^ionala este 
aceea care pleaca din orasul 
Husi, spre S., prin pi. Prutul la 
Falciu si de acolo in Basarabia. 
Trece prin com. : Stanilesti, 
Lunca-BanuluT, Vetrisoaia, Be- 
rezeni, si Falciu, si de aid peste 
Prut. 

Cai jude^ene: In partea de 
N.-V. a jud. inpl. Crasna, se in- 
tinde o ramura de sosea prin 
com.: Armaseni, Bunesti si Dol- 
hesti, care se leaga cu soseaua 
jude^eana Budaioasa, din jud. 
Vasluiu, ce da in calea natio- 
nals Iasi- Vasluiu. 

Calea jude^eana ce pleach din 
Husi spre N., in pi. Podoleni, 
prin com.: Epureni, Duda, Pah- 
nesti, Ghermanesti, Gura-Boho- 
tinului, Isaiea, Bohotinul, Ra- 



ducaneni, Bazga si Cozia, le- 
gindu-se cu soseaua jude$ean& 
din jud. Iasi, la Petcu. 

Calea ce duce prin com. : I- 
vanesti si Berezeni, la Falciu, si 
calea ce duce in jud. Tutova, 
prin com.: $chiopeni, Urla^i, 
Hurdugi, Gusi^ei si Gagesti din 
pi. Mijlocul, in partea deS. a jud. 

Apol Drumul- Prutului care 
duce in sus in jud. Iasi, ince- 
pind de la Drinceni, pi. Podo- 
leni, si trecind prin com. : Zbe- 
roaea, Grozesti si Salageni pana 
la satul Macaresti, jud. Iasi. 

Soselele na^ionale sunt pa- 
truite, iar cele jude^ene, sunt 
numal proectate. 

Osebit de aceste drumuri, 
sunt aceie comunale carl due 
de la o com. la alta si se leaga cu 
re^elele cailor jude^ene. 

Impdrfirea administratis. — 
Jud. Falciu, este impar^it in 4 pi., 
doua in partea de sus a jud. : 
Podoleni si Crasna si doua in 
partea de jos: Prutul si Milco- 
vul. 

Plasile din sus sunt asezate : 
Una in partea de N. si E., in 
lungui Prutului, numita pi. Po- 
doleni, cu resedin^a in tirguso* 
rul Drinceni, cu 9 com., 2 tir- 
gusoare si 34 sate. A doua pi. 
este asezata in partea de V. a 
jud., numita Crasna, cu rese- 
din^a in satul Cre^esti, cu 20 
com., 2 tirgusoare si 46 sate. 

Plasile din jos ale jud. sunt 
asezate: Una in partea de E., 
numita Prutul, in lungui Prutu- 
lui, cu resedin^a in tirgul Fal- 
ciu, cu 11 com., 1 oras, 1 tir- 
gusor si 35 sate. A doua plasa 
este asezata in partea de V. a 
jud. numita Mijlocul, care, fiind 
unita cu pi. Prutul are aceeasl 
resedin^a in Falciu, cu 22 com., 
2 tirgusoare si 44 sate. In to- 
tal jud. are : 4 plasi, 1 oras, 7 
tirgusoare si 159 sate. 

Populafia. Locuitorl in jud. 



Hosted by 



Google 



FALC1UL (JUDE'l) 



£36 



FALC1UL (TlRG) 



Falciul sunt: 83694 suflete (sta- 
tistica oficiala a Prefecture! jud.) 
din care 12660 suflete traesc 
in ora$ul de re?edin^a Hu?i, iar 
71034 in satele ?i tirgu$oarele 
din jud. Din numarul total al 
locuitorilor, 42675 sunt barbapf, 
iar 4 10 1 9 feme!. 

Dupastarea civilasunt.*4i290 
necasatorit,!, 3 7 1 48 casatorip', 
5068 vaduvt $i 188 divorta^!. 

Dupa cult : 74862 ortodox!, 
3556 catolici, 26 protestanrjf, 13 
grigorien!, 5235 mozaici $i 1 
mahometan. 

Dapana$ionalitatI: 78130 Ro- 
mini, 5235 Izrailiti, 162 Greci, 
79 Nemt,!, 15 Bulgarl, 15 Po- 
lon!, 32 Italien!, 12 Armeni, 2 
Sirbi §i 1 Turc. 

Serviciul sanitar. Acest ser- 
viciu este incredin^at unui me- 
dic primar de jude^, ajutat 
de 2 medic! de pla?i: unul cu 
re^edin^a in tirgu^orul Drinceni 
$i al doilea in tirgul Falciu ; me- 
diculu! ora^ului Hu$i $i medi- 
culu! spitalulu! rural din Radu- 
caneni ; 4 vaccinator!, 6 moa^e 
?i 2 subchirurg! ; osebit ma! sunt 
2 medic! privat,!, unul in Hu$i 
?i al doilea in Falciu (1889). 

Serviciul veterinar se inde- 
pline^te de un veterinar al ju- 
de^ului ?i de 2 a! statulul, la 
carantinele birourilor vamale, 
la punctele de trecere in Basa- 
rabia : Falciu $i Drinceni, pen- 
tru vitele ce se imports din Ru- 
sia. 

Cultul. Sunt 126 biseric!, 
deservite de 119 preorj, 6 dia- 
con!, 169 cintarer,! ?i 38 ecle- 
siarh!. 

Bisericele ^in de eparhia E- 
piscopie! de Hu?i, in capul ca- 
reia este Episcopul asistat de 
un conzistoriu, un protoereu $i 
do! sub-protoere!. 

Catolici! Romin! au 2 bise- 
ric!, car! \\n de biserica cato- 
lica din Ia?i; Izraeli^i! au un 



numar de sinagoge in ora^ul 
Hu?i $i prin tirgu^oarele pe unde 
locuesc. 

Instrucfiunea. Pe linga 3 ?coa- 
le primare de baetJf, frecuen- 
tate de638 elev!, $i 2 de fete, 
frecuentate de 311 eleve, un 
gimnaziu cu 57 elevi $i un se- 
minariu in ora?ul Hu?i, frecu- 
entat de 42 elev!, ma! sunt un 
numar de 50 ?coale rurale mixte 
de baer,! $i 4 de fete, conduse 
de 50 inva^ator! $i 4 inva^a- 
toare ?i frecuentate de r9or e- 
lev! $i 207 eleve. 

Scoalele sunt ale statulu!, pen- 
dinte de Ministerul Instruc^iu- 
nei publice, afara de 12 intre- 
{inute de comune. 

Stiu carte 7813 persoane, nu 
?tiu 75881 (1890 — 91). 

Budgetul pe 1897—98: Ze- 
cimi, venituri ?i cheltuelT 149450 
le!, 90 ban! ; spitalul Raduca- 
neni, venitul ca $i cheltuelile, 
323390 lei, 58 bam; drumuri, 
69420 lei, 16 ban!. 

Falciul, com. rur., in par tea de 
S.-E. a jud. Falciu, pi. Prutul; 
este formata din tirgu^orul Fal- 
ciu, a$ezat pe un platoii intins, 
pe malul drept al riulu! Prut. 
Suprafa^a teritoriului com. este 
de 1432 hect, cu o populate 
de 552 familii, sau 1995 suflete, 
din car! 600 contribuabili. In 
maioritate, locuitori! sunt Ro- 
min! $i se ocupa cu agricul 
tura, iar o parte, Grec! ?i Evrei, 
fac corner^ cu cerealele, fiind 
aci un punct comercial de a- 
semenea producte, pe car! le 
transports la Gala^i, cu slepun, 
pe apa Prutului. 

Tirgul e iuconjurat pe toata 
partea de E. $i cea de S. de 
riul Prut, care formeaza aci un 
cot. Este imparjit in patru ma- 
halale: Mocani, in partea de 
N., Lecani, in centru, Tirgul 
in partea de E.-S. ?i Gote^ti 



m partea de V.-S. Prin mijloc 
se intinde strada Principals, in 
linie dreapta, de la N. spre S. 

Acest tirg este re^edin^a pla- 
?ilor unite: Prutul $i Mijlocul; 
aci se afla cancelaria Sub-Pre- 
fecture!, Judecatoria Ocolulu! $i 
Primaria. Are doua $coale, una 
de baet! infiint^ata la 1868, am- 
bele frecuentate de 85 elev! ?i 
eleve, din numarul de 129 co- 
pi! in virsta de $coala. Sunt 2 
inva^ator! $i o invat^atoare. Bi- 
seric! sunt patru : M&nastirea, in 
mahalaua Gote$ti, fondata la 
1 8 10, de boerul Serban Negel; 
alta in partea de N. a ma- 
halalei Lecani, nu mi ta Sf. Gheor- 
ghe, fondata la 181 5; Sf. Nico- 
lae, afara din tirg, spre cotul 
Prutulu! in partea de E., bise- 
rica foarte vechie, dar refacuta 
la 1 8 14; a patra, capela de 
la cimitir, tot afara din tirg in 
partea de V., pe Sesul-Morilor 
fondata la 1890, de catre d. 
Grigore Tulbure. Toate aceste 
biseric! sunt deservite de 2 
preoti $i 4 cintaret.!. 

In partea de S. a tirguiu! se 
afla podul peste riul Prut pen- 
tru trecerea in Basarabia. Varna, 
cazarma $i carantina se afla tot 
in aceasta parte a tirguiu!. A- 
fara de acestea se ma! afla un 
birou telegrafo-po$tal fondat in 
1879 $i al caruT venit pe anul 
1896 — 97 a fost de le! 6753; 
o farmacie. 

Veniturile comune! sunt dupa 
budget de le! 20.000. 

Venitul biroulu! vamal cu su- 
cursala Bumbata-Leova a fost in 
1896 — 97 de le! 4247. Biuroul a 
fost infiint.at in 1878, Oct. 7. 

Vite sunt: 1054 vite mar! 
cornute, 587 o!, 39 capre, 170 
ca! $i 357 pore!. 

Notifeistorice. Tirgu^orul Fal- 
ciu este foarte vechiu, ?i se 
crede ca de la el s'a dat numi- 
rea jude^ulu!. 



Hosted by 



Google 



FALCIUL (llRG) 



337 



FALCOIANCA (MERI-) 



II gasim ca capitala jude^u- 
luT Falciu, pana la 1757, cind 
autoritatile {inutului l'au parasit 
si s'au asezat in Husi. Cauza 
acestei parasiri se atribue fap- 
tului ca tirgul fiind asezat hi 
drumul mare pe unde se pur- 
taii necontenit Turcii si Tata- 
rii, in expedhViunile lor militare 
contra Poioniei, si a umblarilor 
pe la ceta^ile Benderul si Ho- 
tinul din Basarabia, le facea 
man necazurT, trebuind a fi 
tot-de-a-una la poruncile lor. Ele 
s'au crezut mai aparate, stra- 
mutindu-se la Husi ce vine mat 
la o parte de sleahul mare. 
Insa prin aceasta stramutare a 
autorita^ilor in Husi se aduceau 
marl greutap Episcopiei caci era 
silita a conaci pe to^i slujbash 
Domnesti si Imparatesti (Turci), 
de aceea, tot atuncl, Episcopia 
a staruit catra Domnul Mihail 
Racovita, care a dat un hrisov, 
pentru asezarea din nou a au- 
toritatilor in Falciu, unde a stat 
resedin^a pana la 1 832, cind cu a- 
plicarea Regulamentului Orga- 
nic, iarasi s'a stramutat la Husi, 
unde se afla si asta-zi. 

In tirgusorul Falciu resedeau 
Ispravnicii de ^inut, precum si 
Capitanul eel mare de Codru. Di- 
mitrie Cantemir-Voda, in «Des- 
crierea Moldovei», arata ca, pe 
timpul luT, Falciul era un tirg 
frumos situat linga Prut ; iara 
de Husi zice ca era un tirgu- 
sor, care nu avea alta insem- 
natate de cit ca in apropierea 
luT s'au urmat razboiul intre 
Rusi si Turci la 1711.- Asta-zi 
tirgusorul Falciu este cazut si 
poate caderea sa sa fi fost toc- 
mal din cauza acelui razboiu 
de la 171 1, ale caruia urmari 
a fost desfiin^area multor sate 
vechi, precum Girla-Vladicai de 
pe Stanilesti, s. a. si din cauza 
pozrfiunef sale geografice, cad 
era asezat la drumul mare in 



treacatul Turcilor si a Tatari 
lor si de aceea n'a putut pro- 
spera ca alte tirgun vechi, fiind 
adesea on jefuit si ars. 

Din vechime, proprietatea tir- 
gulul se zice ca a fost Dom- 
neasca si ca Ipsilanti-Voda a 
daruit-o boerului Serban Ne- 
gel. Dupa moartea sa, fiul sau 
a vindut mosia lui Grigore C. 
Epureari'j, si de la acesta a 
trecut in proprietatea lui Ba- 
sota, care prin testamentul sau 
de la 1862, a donat-o Institu- 
tului secundar de la Pomirla, 
jud. Dorohoiu. 

In 1675, gasim in acest tirg 
pe Dumitrascu-Voda Cantacu- 
zino, care fiind alungat de Petri - 
ceico-Voda, a fugit la Impara^ie, 
de unde, inturnindu-se cu oaste 
turceasc£, dinpreuna cu Chir 
Husein-Pasa, s'au radicat de la 
Galat^i pe Prut in sus pan& la 
Falciu ; de aci a mers de s'a 
unit cu Calga-Sultanul la Codrul- 
Tigheciului, apoi a plecat la 
Husi, si de acolo la Bohotin 
unde se afla oastea Lesasca cu 
Petriceico. 

In 1687, gasim in Falciu pe 
Cantemir-Voda, fugit din Iasi, 
din cauza intra" ret in r f ara a lui 
loan Sobieschi, Craiul Lesesc. 
Lesii au pornit si ei pe Prut 
pana la F&lciti, ca sa prinda 
pe Cantemir, dar el trecuse la 
Tatar!. Oastea in mersui el au 
pradat si ars, pustiind totul, 
apoi s'au lasat in t.ara. 

In 1698, luna Ianuar, De 
vlet Gherei - Sultanul, cu Ta 
tarii, inturnindu se de la ceta- 
tea Liovul, pe care n'a putut-o 
lua, si fiind iarna mare, de in- 
ghe^a picioarele pedestrasilor, 
a pornit cu oastea spre Iasi, 
Vasluiu si Falciu, facind man 
pradaciunl. 

Tot in acest an, gasim in 
Falciu pe Antioh-Voda, cu oa- 
stea sa, dupa porunca impa- 



ra^iei contra Tatarilor, ce se 
invrajbise cu Turcii ; iar dupa 
potolirea vrajbel s'a intors in 
Iasi in scaunul sau. 

In 1728, gasim aici pe Voda 
Ghica, stind cu oastea sa con- 
tra Tatarilor. (VezI Rosiesti, 
sat). 

Pe la 1788, traia, in acest 
tirg, un boier cu mult& re- 
putable, anume Manole Ruset. 
Vizirul Por^ii, care intrase in 
£ara, si se asezase cu urdia tur- 
ceasca aid, unde a stat mai 
mult timp, auzind ca Nem^il 
au intrat in Iasi si ca Ipsi- 
lant-Voda ^ine cu dinsit, a ri- 
dicat la Domnie pe boerul Ma- 
nole Ruset, dupa imputernici- 
rea ce avea de la Imparatul de 
a pune Domni dupa cum cer 
interesele Impara^iel. Radicin- 
du-se vizirul cu oastea, aduse 
pe Ruset in Iasi si l'a asezat in 
scaunul Domniei; ins^ dupS cite- 
va lunl acesta muri. 

Falciul, tirg, jud. Falciu. Vezl 
Falciul, com. rur., pi. Prutul. 

Falciul, punct de trecere, in Ba- 
sarabia cu birou vamal si pod 
peste apa Prutulul, in tirgul 
Falciu, pi. Prutul, jud. Falciu. 

Falciul, balta, in partea de N.-E. 
a com. Falciul, pi. Prutul, jud. 
Falciul, formata din apa riulul 
Prut. Aceasta balta este foarte 
intinsa si se scoate mult peste 
din ea. 

Falcoianca (Meri-), sat, face 
parte din com. rur. Gradinari-Fal- 
coianca, pi. Sabarul, jud.Ilfov. E- 
ste situat la S. de Gradinari. In 
partea de N. locul e smircos, 

Se intinde pe o suprafa^a de 
924 hect., cu o populate de 
414 locuitorl. 

D-l D. Butculescu are 730 
hect. si locuitoril 194 hect. Pro- 



\9623. M arete Picfionur Grografic Vol. 111. 



43 



Hosted by 



Google 



fAlcoieni 



338 



FALTICENI 



prietarul cultiva 300 hect. 30 
izlaz, 400 padure. Locuitorii 
cultiva tot terenul fara sa re- 
zerve locuri de izlaz. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nlcolae, deservita de 1 preot si 
2 cintare^i. Comerciul se face 
de 4 circiuman. 

Nutnarul vitelor marl e de 
210 si al celor mict de 215. 

Tradifia spune ca in vechime 
foarte pu^ini locuiton traiau 
izolaflf prin imensele pad in de 
prin prejur, unde se afla o po. 
iana ca niste men. Mai tirziu, 
venind aci mat mul^T locuiton 
din jud. Vlasca, dupa 1830, s'afi 
mutat mat spre V. si au for- 
mat satul Falcoeni, iar numele de 
Meri exista numaT in date. 

Falcoieni, ctitun, jud. Olt. Vezi 
Potcoava. 

Falcoieni, deal, pe coasta caruia 
este asezat cat. Flacoianca, pi. 
Sabarul, jud. Ilfov. 

Falcoiul, com. rur., pi. Ocolul, 
jud. Roman a^i, situata linga apa 
OltetuluT, pe partea dreapta, a- 
proape de gura sa si in fafa 
com. Cioroiul, 13 kil. departe 
de Caracal. Altitudinea terenu- 
lui d'asupra niveluluT marn este 
de 105 m. 

Are o populate de 283 fa- 
milii, sau 1277 suflete, din cari: 
668 barba^i si 599 femei ; 558 
casatoripf, 719 necasatori^i ; 21 
stiu carte si 1256 nu stiu. 

Sunt 248 contribuabili. 

Budgetul com.pe 1886 — 8/ a 
fostde 2776 lei la venituri si 2753 
le! la cheltueli. 

Vite marl 827, vite micl 1591 
si 268 porcT. 

•Are 6 stabilimente comerciale 
o scoala primara condusa de 
un inva^ator si frecuentata de 
66 elevi, din 116 copil (66 ba- 
e{I si 50 fete) in virsta de scoala. 



Este o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae (17 10), cladita de C. 
Math. Falcoianu, si restaurata 
de Jienil, deservita de 2 preop 
si 2 cintare^I. 

Pe teritorul acestei com. ne 
apa^e in spre V. pe dealul Vii- 
lor, drumul de piatra cu 8 m. 
la^ime si 1 m. inaltime; popo- 
rul ii atribue lul Traian, impa- 
ratul Roman, care Tar fi facut 
spre a se plimba din Celeiu 
pana la munte. 

Falticeni, ora§, capitalajud. Su- 
ceava, asezat pe spinarea celor 
trel ondulatiuni si coastele dea- 
lulut Tirgului ce despart piriul 
Somuzul-Mare de piriul Buciu- 
meni. 

Se afla la 340 m. d'asupra ni- 
velului maril, departe de capi- 
tala Taril cu 432 kil. si de a 
MoldoveT cu 122 kil. 

Oras comercial si intru citva 
industrial, facind mare nego^: 
cu cherestea, pielarii, blanarii 
(eel mai mare depozit din tara) 
si suman, produse ale fabri- 
celor din localitate si impre- 
juriml, si vite. 

E resedin^a tuturor autorita- 
tilor administrative ale jude^u- 
lui, precum : prefectura, consi- 
li'.il judefean, tribunalul de la 
instan^a, casieria generala, cre- 
ditul agricol, telegraf si posta (ve- 
nit pe 1886 — 97 : lei 32762.79), 
pri marie, revizorul scolar si pro- 
toieria jude^ului s. a. 

Are o populatie de 2266 fa- 
milil cu 8476 suflete, din can: 
3942 barba^I, 45 34 feme! (4659 
necasatortyi, 3072 casatori^I, 703 
vaduvl, 42 divor^I), locuind 
in 1554 case. 

Dupa na^ionalitate locuitorii 
din Falticeni se impart ast-fel: 
30 r 8 RominI, 5110 Izraeli^i, n 
LipovenI, 2 1 Bulgarl si 3 1 7 Aus- 
triacl; iar dupa confesiunf sunt: 
3039 ortodoxT, 317 catolicT, 11 



LipovenI si 5110 Izraeliti. CeT 
2266 capT de familii se impart 
ast-fel: 1010 Romini, 1192 Iz- 
raeliti si 64 strain!. MeseriasI 
Romini su.it 47, Izraeliti 99, 
Nemti 22; comercian^T: 6 Ro- 
mini, 313 Izraeliti; si 2 de alte 
na^iunl; de profesiune libera 672 
Romini si 641 Izraeliti; lucra- 
tori manualT: 285 Romini, 126 
Izraeliti si 40 Nemp. 

Budgetul comuneT pe anul 
1892 — 1893 avea la venituri si 
cheltueli 2905 86.60 lei; iaraldru 
murilor 17000 lei la venituri si 
cheltueli ;pe anul 1897 — 98, bud- 
getul ordinar a fost de 293819.60 
let, iar al drumulul de 2^600 
lei. Sunt 1239 contrib. (1892). 

In Falticeni se afla: gimnaziul 
clasic Alecu DonicT, infiintat m 
1870, frecuentat de 145 elevi, 
avind un frumos local noii ce 
intru neste condit'mnile didactice 
si igienice ; doua. scoale primare 
de bae^I si doua de fete: No. 
1 de bae^T, infiintata la 1842 
condusa de 4 institutori si fre- 
cuentata de 206 elevi; No. 2 
de baep, infiintata la 1873, con- 
disa de 3 institutori si frecu- 
entata de 117 elevi; No. 1 de 
fete, infiintata \\\ 1859, frecuen. 
tata de 146 eleve, condusa de 
4 institutoare, si No. 2 de fete, 
infiintata in 1873, condusa de 
4 institutoare, frecuentata de 
142 eleve ; o scoala de croitorie, 
intre^inuta. de com., frecuentata 
de 31 eleve, infiintata in 1891. 

Bisericile din Falticeni sunt 
urmatoarele: 

r. Adormirea-Maicei-Domnu- 
lui care e si biserica catedrala. E 
zidita de Mihail Ganea in 1827; 
iar in 1883 d-na Anastasia Ci- 
chirdic if inalta turnul, in care 
aseza un ceasornic ce serva 
si asta-zi tirgului de orientare. 
E deservita de 3 preott, un dia- 
con si 4 cintare^i. Are 7446 
lei la venituri si cheltueli. 



Hosted by 



Google 



FALTICENI 



339 



FALTiCENL 



2. Sf. Hie, cea mai vechie bi- 
serica din oras. Unit spun ca 
ar fi fost adusa din Baia. Cla- 
dita din lemnul de pe loc, in 
1765, de calugarul Calistru Sta- 
mate si apoi zidita de oraseni 
in 185 1. E deservita de 3 pre- 
0^1, un diacon si 4 cintarepf. Are 
8562.56 leivenitun si cheltueli. 

Biserica Sf. Hie are urmatoa- 
rele bunun: 1. O sforicica din 
mosia Panuresti care-i aduce 
500 lei venit anual ; 2. Un rind 
de case linga biserica aducin- 
du-i 400 de lei venit anual ; 3. 
Alte case in str. Butnari cu 260 
lei venit pe an ; 4. Vre-o 40 
prj. loc de cultura linga, bari- 
era Timpesti si alte 50 prj, in 
satul Buciumeni, ambele adu- 
cindu-T peste 115 lei pe an ; si 
5. Dona^ia de 100 lei anual, a 
Maicelor Olimpiada, Xenia si 
Epraxia Ganea, dela "manastirea 
Varatecul. Biserica ma! are ca- 
pital numerar 5601.01 leT dat 
cu dobinda de 6.50% pe an. 

3. Paraclisul spitalului Sta- 
niate, intemeiat de Tconomul 
Iftimie Stamate, in i860, la care 
servesc un preot si un cintare^. 

4. Biserica din Timpesti. 

5. Biserica catolica, zidita de 
obstea catolicilor din tirg, in 
1858. 

6. O sinagoga izraelita mare 
si ma! multe case de rugaciuni 
micT. 

Are : un palat administrate 
vechiii, situat in mijlocul gra- 
dinei publice cumparat de la 
A. Forascu intre anul 1870 — 76 ; 
un spital «Stamate--jude^ean», 
cu 26 paturi si un altul izraelit, 
cu 1 5 paturi ; 4 librarii si 2 ti- 
pografii. 

Afara de partea de pe linga 
piriiasul tirgului, orasul e cu- 
rat, iar pozitia si mai ales im- 
prejurimile sale sunt din cele 
mai frumoase. De pe dealurile 
ce-1 incanjira (Timpesti, Sol- 



danesti, Halmul si Falticeni- 
VechT) se vede in mai toata in- 
tinderea luif. Inca de mai nain- 
tea anului i860, se alimenteaza 
cu apa de izvor, adusa din sa- 
tul Buciumeni, pe un canal de 
olane in lungime de 3 kil. 187 
metri. 

Iarmarocul de la Sf. Hie, din 
Falticeni, ce dureaza une-ori 
10 — 15 ZI l e > e vestit si, mai 
nainte de tariful autonom, o- 
cupa primul loc intre bilciurile 
din rjTara. $i acum ^sunt am 
in carl vinzarile se urea la ma! 
multe milioane (3 — 5 mil.) 
Afara de iarmaroc se mai face 
balciu in fie-care Joi. 

Sunt t.i Falticeni aproape 
80 de strade, dintre carl cele 
mai insemnate sunt : Strada 
Mare, cu prelungirea sa Strada 
Maiorului loan, (numita ast-fel 
in amin irea Maiorulut Nicolae 
loan, comandantul batalionului 
2 din reg. 15 de Dorob., mort 
la asaltul dat redutel Grivh:a 
Nr. 1, in ziua de 4 Sept. 1877, 
si al caruia corp a fost sfirti- 
cat cu topoarele de Turcl), Str. 
SuceveT, Botosanilor, Timpesti, 
Sf. Hie, a Prefecture!, a Spita- 
lului, a Primariei, Radasenilor, 
Boian, Romina si §tefan-cel- 
Mare. 

Esirea si intrarea in oras se 
face prin sease bariere : Solda- 
nesti, Botosani (care e si a Ga- 
rei), Suceava, Falticeni -Vechi, 
Radaseni si Timpesti. 

Din Falticeni, pornesc urma- 
toarele drumun : Soselele sta- 
tului : la Bunesti (4500 m.), la 
Cornul-Luncei (9 kil.) si la Ro- 
man (30 kil.); soseaua jude- 
^eana la Dolhasca (24V2 kil.) 
si sos. comunale: la Baia (6 kil.) 
si la Radaseni (2V2 kil.) 

Din trecutul ora§ulul. Orasul 
Falticeni isi trage numele de 
la satul si mosia Falticeni-VechI 
si are vechimea de abia 112 



anl. El se numea mai intil $ol- 
danesti si s'a infiin^at prin ur- 
matoarea carte domneasca : 

«NoI Constantin Moruzz Voe- 
vod, cu mila luT Dumnezeu Domn 
pamintulul Moldovei. 

Facem stire cu aceasta carte 
ca fiind porunca Domniei mele, 
ca sa se faca tirg nou la $i- 
nutul Sucevel, inca din anul 
trecut ce au inceput a se a- 
duna oamen! pe mosia d-sale 
stolnicuiul Ioni^a Basota, ca sa 
se faca tirg, aflindu-se la loc 
bun si larg, si s'au numit Tir- 
gul Soldanesti, de la care tirg 
viind acum inaintea Domniei 
mele o sama din tirgove^i, au 
aratat o scrisoare de tocmeala 
si de asezare din anul acesta, 
1780, Iulie 1, iscalita de d-lul 
stolnicul Ionita Basota, stapinul 
mosiei, ca, atit ei cit si al^i! 
ce se vor mat stringe, ort-cit 
de mul^I, sa fie volnici a-sT face 
case, dughene, crisme, velni^e 
si ori-ce si pentru venitul mo- 
siei, au facut asezare intru a- 
cest chip, ca sa plateasca bes- 
manul locului pe tot anul : de 
crisma cu pivni^a cite doi zlo^J 
si de dugheana cite un leu ; 
iar cine va avea alisveris afara 
la mahala orl cu ce fel de 
hrana, asemenea sa dele cite 
un leu de casa, iar eel ce vor 
avea casa la mahala si nic! un 
alisveris nu vor face, acela sa 
deTe cite 20 parale pe casa si 
atit casele cit si dughenele sa 
cuprinda loc una cincT-spre-zece 
stinjen! in lung, iar in lat cit 
ar ^inea casa sau dugheana. 
Jidovil sa {ie o casa pentru in- 
chinaciunea lor de o parte, iar 
nu intre crestini, care sa fie a- 
semenea ca si a celor alte case, 
iar nu intru alt chip, cum si un 
loc afara ca sa li se dea jido- 
vilor pentru mormintun unde 
li se vor arata de ispravnicii 
^inutuiui, care loc sa fie in lung 



Hosted by 



Google 



fAlticeni 



340 



FALTICENI 



sease sttnjint, iar in lat opt stin- 
jent. A$i§derea velni^I cind vor 
vrea sa faca pe mo^ia aceasta 
nimic bezman sa nu dea ?i on 
unde i$i va apuca locul sau 
sa-1 stapineasca el ?i copiit lor 
tot cu aceasta tocmeala. Iara 
cind ar vrea cine-va ca sa-§i 
vinza casa on dugheana din- 
tr'acest tirg, dator sa fie a in- 
treba pe stapinul mos'iet ?i, de 
vor fi ei trebuitoare, le va cura- 
para, iar cind nu ar avea tre- 
buin^a atunci sa fie volnic a o 
vinde cut ar vrea ?i eel ce ar 
cumpara casa sau dugheana, tot 
acel pre^ sa dea stapinulu! mo- 
sieT, nu mat mult. Dar si tir- 
gove^ii acestia, datori sa fie la 
vreme ca sa-$i plateascS bez- 
manul fara nici o pricing. Dar 
dupa aceasta tocmeala, rugin- 
du-se tirgove^it ca sa li se 
faca prin scris intaritura gos- 
pod, pentru aceia iata prin a- 
ceasta carte a Domniet-mele 
intarim numhVilor tirgove^t cre- 
stini, arment, jidovt, ce se vor 
aduna cu locuin^a la acest tirg 
ca dupa asezarea si tocmeala ce 
a avut cu D-lui Stolnic Ioni^a 
Basota, stapinul mosiei de a- 
cum inainte si in veci sa se 
urmeze la toate dupa cum se 
cuprinde la aceasta scrisoare si 
sa stapaneasca fieste carele, cri$- 
mele si velni^ele ce vor face 
intru acest tirg si dindu-?! 
bezmanul numat pe cele ce 
se arata la scrisoarea de toc- 
mala cu mat mult sa nu fie 
supara^i nici D-lut Stolnicul 
Ioni^a Basota, nici fiil sat, nici 
al^it sa nu poata strica aseza- 
rea si tocmala ce a facut de 
buna voia sa, nici s'adauge vre 
o data mai mult de cat se 
arata prin scrisoarea de tocmala 
si din afara dintr'acele pome- 
nite. Inc& pentru scoala si in- 
va^atura copiilor, ce vor avea 
cre?tinil intru acest tirg, sa nu 



fie supara^i cu bezmanul nici 
cit de pujin de catre stapinul 
mosieT. Ce dar intarim Dom- 
nia mea toate cele de mat sus 
aratate, ca sa se urmeze pre 
deplin de a pururea cum se 
cuprinde la aceasta carte. 

1780, August 8.» 

Indata dupa infiin^are, tirgul 
Soldanesti incepu a create cu 
past repezt, ajutat si prin inun- 
darea ce suferi tirgul Baia, din 
revarsarea Moldovet. Tirgove^it 
de aci se mutara in Falticeni, 
unde se a^ezasera autorita^ile 
nouluf jud. Suceava. 

La inceput tirgul §oldane?ti 
era numat pana pe unde se in- 
tilne^te acum strada Sf. Hie cu 
strada Boto?anilor, sau, dupa 
cum se mat zice, pana la res- 
pintenea cea mare , pe unde tre- 
cea hotarul mo?iei Soldanesti. 

In jurul tirgulut se aflau ur- 
matoarelesate si mo?it : Bro?teni, 
astazt uli^a Broscariet, Tim- 
pesti, acum strada $i satul Tim- 
pesti, intre ele Padureni si mat 
la deal Buciumeni, Falticeni- 
VechT si in sfirsit la vale, Sol- 
danesti. 

Intinzindu-se tirgul si din- 
colo de hotarul mo?iei Solda- 
nesti, pe mobile Timpesti $i 
Falticeni -Vechi, incepura a se 
isca nein^elegert intre cei trei 
proprietart marl, Spat. Andrei 
Basota, Logofat ll Const. Bals 
Si Caminarul Ciurea de o parte 
Si intre Basota si tirgove^t de 
alta, pana ce in 1809 se por- 
nesc judeca^ile. In 1825, Mart 
5, Divanul, in cap cu Mitropo- 
litul Veniamin, face anafora 
catre Voda Ion Sandu Sturdza 
in pricina tinguiret Spatarulut 
Andrei Basota... «pentru strim- 
batatea ce din nenorocirea sa 
ati patimit in curgerea anilor 
trecuflf, de la anul 1809, de 
cind cu nedreapta impresurare 
s'au fost luat de sub a sa 



stapinire Tirgul Soldanesti, ce 
se zice Falticeni, de d-lut Lo- 
gofatul Constandin Bals, SUD 
cuvint ca s'ar fi aflat pia^a 
tirgulut pe hotarul megiesitet 
mos*u Falticeni, pe care o au 
fost luat d-lut de la baronul 
Tuduri Mustea^a, apot in urma 
s'au luat tirgul de d-lut Ca- 
minariul Ciurea, sub cuvint ca 
ar fi pe hotarul mos'iet sale 
Timpesti ; si in prilejul stapi- 
niret d-sale Caminarulut in 
cargere de 14 ant, s'au silit 
d-lut Caminariul. a adaugi in- 
tinderea tirgulut pe trupul mo- 
Siet sale Timpesti fara a avea 
putere data de la stapinire a 
intemeia tirg pe mo$ia sa, si 
ca dupa ce acum in lumina- 
tele zilele inai^imet Tale s'au 
descoperit adevarul impresu- 
rarit, dindu-i-se dupa dreptate 
tirgul iarast subt a d-sale sta- 
pinire, din pricina ca o bucata 
de mahala si o mica ulita au 
ramas cu intindere de tirg pe 
hotarul mos'iet sale Timpesti, 
pricinuindu-t multe pagubirt si 
suparart, luind mai tot avu- 
tul de la cet ce vin cu lucruri 
de vinzare la piata tirgulut, 
bez alte pagubiri, ce i s'ar fi 
pricinuind despre capitanit tir- 
gulut si zapcii ispravnicestt ; 
caci la toate iarmaroacele si zi- 
lele de tirg, oamenit Camina- 
riulut, la intrarea celor ce vin ca 
safaca alisverisul, le-au dat ade- 
tiul pe toata marfa ce au in 
trasurile lor. Osebit ca despre 
locuitorit tirgove^t ar fi pati- 
mind multa strimbatate, si 
pagubire, dupa scrisorile ce au 
cistigat la mina lor, de la 
bunul dumisale, in vremea a- 
Sezarit tirgulut, si carte de in- 
tariturile de la Const. Moruzzi- 
Voda, si c &, in loc de folos, 
d-lut alta nu cunoaste de cit 
paguba venitulut mosiet sale, 
si zdruncinarea starit d-sale... » 



Hosted by 



Google 



FALTICENI 



341 



FALTICENI 



Si continua anaforaua ara 
tind cu de - amanuntul acuza- 
rile lui Basota si indrepta^i- 
rile proprietarilor vecinT si tir- 
gove^ilor, incheind la sfirsit prin 
a da dreptate lui Basota: «Si 
d-lu! Caminariul nu poate a 
intemeia tirg pe mosia sa sub 
cuvintul hrisovului Domnalui 
Scarlat Calimah Voevod, cac! 
acel hrisov 1-au fost cistigat 
d-lul, in vremea cind d-luT 
luase cu impresurare vatra tir- 
guluT ce este mosia jaluitorulu! 
boer, si pentru aceasta ul'u:a ce 
au deschis pe hotarul mosiilor 
sale Timpesti i Falticeni, sa 
se socoteasca ca o mahala a 
tirguluT, neavlnd driturile a- 
cele harazite catre jaluitorul 
boer, nici poate da zminteala 
intre privilegiurile pamintesti 
unuT megies, ce are privilegiu 
ma! invechit, si nici poate mai 
mult a avea voe, de a siobozi 
locuri de case i dugheni cum 
si pentru Tarmaroacele si locul 
larmaroacelor. .» 

In urraa aceste! anaforale, 
Voda, la 2 Martie, 1826, va- 
zind ca nici tirgovetii din tir- 
gul Soldanesti, ce se zice Fal- 
ticeni, nu pazesc «indatoririle 
cuprinse prin acele ponturi, pre- 
cura locul une! binale sa fie 
numai 15 stinjen! in lung si in 
lat, cit a cuprinde binaua unei 
case ; el din potriva au cuprins 
fieste-care cit au vrut, asemenea 
si pentru scoala, in loc de a 
avea o casa mica ca si cele- 
l'alte case, el au facut trei scoli 
de piatra, asemenea au urmat 
din potriva si cu ingraditurile 
ce au facut pe locuri sterpe, 
cit si cu vinzarile locuriior si 
a caselor fara stirea stapinului 
mosiei cu indestula pagubire, 
pentru aceasta dar, de vreme 
ce ei insusiauanerisit alcaturirea 
lor, ce au fost facuta cu bunul 
d-sale Spatarului, urmind la 



toate din impotriva precum se 
arata ma! sus ; ramine acea scri- 
soare de invoeala ca o hirtie 
alba. .» Si insarcineaza Divanul 
de a face un nou aranjament, 
prin care impacind interesele 
reciproce sa se stinga toate 
nein^elegerile. 

Divanul, conformindu-se in- 
sarcinaril, prin anaforaua din 

29 Martie 1826, face noul aseza- 
mint intre tirgul Falticeni si 
tirgove^i. 

Asa dar, in luna Martie a 
an-ilui 1826, se schimba ofi- 
cial si cam pe nesim^ite nu- 
mele orasului Soldanesti in Fal- 
ticeni. 

Prin noul aranjament se in- 
datoreaza tirgovetii saplateasca 
proprietarului Basota cite: 30 
parale de vadra de rachiu si 
5 parale de vadra de vin, cite 

30 parale de vadra de rachiu 
sau horilca si 5 parale de vadra 
de bere ce se vor fabrica in 
veini^ele din loca.Htate. Orinda 
dohotulu! apar^ine stapinului tir- 
gului, caruiaisemal platesc cite 
1 o lelpe an pentru fie-car e dughea- 
nalauli^a; iar «osebitbezman pen- 
tru locul dughenelor sa nu fie 
volnic a lua deladinsil.» Pentru 
casele de la mahala sa dea «2 
le! pe stinjen de fa^a cit va 
^ine binaua case! si lungul lo- 
cului sa fie de 15 stinjeni» ; 
iar pentru locurile sterpe ce ar 
ocupa cine-va alaturlcu binaua 
sa plateasca 20 parale de stin- 
jen, pastrind lungul tot de 15 
stinjeni. Fara stirea stapinului 
mosiei, n'are voe nimeni safaca 
cladire si nimeni n'are voe sa- 
sl vinza acaretele fara sal faca 
cunoscut. Pentru inlesnirea no- 
rodului si eftinatate, casapiile sa 
fie ne-oprite volnic fund si sta- 
pinul a ^ine scaune de casapie. 
Pentru vita maresa se plateasca 
proprietarului un leu, de oaie, 
4 parale si de miel 2 parale. 



La iarmaroace, negustoril strain! 
sa plateasca cite 40 parale 
de toata taraba, iar in zileie 
de tirg 20 parale. Pentru eel 
ce vor aduce cherestele si zahe- 
rele de vinzare, sa dea 4 parale 
de jug. Sa se faca patru iar- 
maroace : la Sf. Hie, la Sf. Du- 
mitru, la meze Parasime si la 
St. Gheorghe. (Acum se face 
numal eel de la Sf. Hie). Tir- 
govetii din mahala au voe sa 
^ina pe imas do! bo! si o vaca, 
iar eel de la uli^a un cal ; peste 
acest numar sa se plateasca cite 
un leu .de vita mare. In fine, 
«mahalil si cotari! sa fie sub 
ascultarea stapinului tirgulu! ; iar 
folos 'i\ de la aceste doua bresle 
sa fie a bisericei din tirg.» 

Voda loan Sturdza, la 6 Apri- 
lte acelas! an intareste aceste, 
facind osebire in acest chip : 
«Or!-care tirgova^ de la uli^a 
sau de la mahala va vinde ra- 
chiu ca deridicata sau cu oca, sa 
dea stapinalu! mosiei, cite 20 
parale de vadra, asemenea si 
vinzatorii de vin sa dea cite 5 
parale de vadra ... si casapii 
sa plateasca cite 6 lei pe luna 
fieste-care pentru trunchiul ce 
va avea; stapinul tirgulul fiind 
liber a avea or! cite trunchiuri». 

Acest aranjament se urma, 
cu toate gilcevirile necurmate 
pana pe la legea comunala. 

In condica liuzilor pe 1803 
citim: «Bresiasi! Armasulul Ne- 
cula din Falticeni: 3 liuz! cu 24 
le! bir pe an ! » Tot acolo se 
mai zice : «Tirgove^iI crestin! ot 
Falticeni a d-sale Banulu! $tefan 
Basota, ocupaflf cu lucrul pa- 
mintulu!, ne-avind loc in destul, 
in numar de 43 liuz! platind 
468 le! bir pe an.» 

In Falticeni, se afla ascuns 
Episcopul Gherasim in timpul 
eteriei, cind, 

«Din Slatina, venind grecii 
Falticeni! au pradat. 



Hosted by 



Google 



FALTICENI 



842 



FALTICENI-VEClll 



Si 'napo! au venit iaras! si 
mal mult s'au departat.» 

La 1832, in Falticeni se afla 
un vame?. 

Par^i dinorasauars in 1787, 
1820, 1865, August 10, 1868, 
Maiu 7, 1880, Aug. 25 si 1887, 
Iulie 21. 

Falticeni, stafie de dr. d. /., jud. 
Suceava, pi. Moldova-d -s , com. 
Falciceni, pe liniaDolhosca-Fal- 
ticeni, pusa in circulate la 10 
Oct. 1887. Se afla la 11.5 kil. 
de Basarabi, stasia vecina si la 
432 kil. de Bucuresti. 

Inal^imea d'asupra nivelului 
marif de 27i m .8o. 

Venitul acesteT sta^ii pe anul 
1896 a fost de 338286 lei, 90 
ban!. 

Falticeni- Vechi, sat, pe mosia 
cu acelasi nume, jude^ul Su- 
ceava, comuna Opriseni. Ase- 
zat pe coasta dealului Cornesti, 
se intinde pana la bariera tir- 
gului Falticeni. 

Are o populate de 7 1 familii, 
sau 239 suflete, din can 119 
barbap si 120 feme! (2 strain!). 
Locuesc in 62 case. 

Contribuabili sunt 75. 

Vatra satului ocupa 43 falcT. 
Are o biserica, cu hramul Sf. 
VoevozT, zidita de Alexandru 
Ciurea in anul 1849; e deservita 
de preo^il din orasul Falticeni. 
Scoaleledin tirg servesc si aces- 
tui sat. 

Locuitoril si-au rescumparat 
locurile din vatra satului, de la 
fostul proprietar, decedatul Du- 
mitrache Canta. 

Drumurile sunt: la Falticeni 
(bariera SuceveJ) 1 kil. 200 m., 
si la bariera Falticeni- Vechi 500 
m. Cotul Opriseni formeaza 
aproape un sat. 

Origina si vechimea satului 
se constata din urmatorul zapis 
de vinzare: 



«Noi Stefan Voevod 

Cumilalui Dumnezeu DomnTarei Mol- 
dovei. Facem instiintare ca aceasta carte 
a noastra tuturor cine pre dinsa va cauta, 
sau citindu-se lui va auzi, precum aii 
venit inaintea noastra si inaintea tuturor 
boerilor nostri ai Moldovei, Neacsa, fata 
Ilanai, de a ei buna voe, de nimenisi- 
lita, nici asuprita si aii vindut a sa dreapta 
ocina, din uricul latalui ei Ilanai un sat pe 
Somuz, anume Falticeni, unde au fost 
Stan Pintice. Acel sat 1-aii vindut ea 
credinciosului nostra bolar, lui Isac Vis- 
ternicul, drept 200 z\o\\ tatarestT, si 
s'aii sculat credinciosul nostru boiar Isac 
Visternicul, si au platit tc^i acei ban! 
de mat sus scrisi 200 zloti in minile 
Neacsei, fata Hanai, si dresurile ce aii 
avut tatal et Hanai pe acel sat Falticeni 
de la unchii nostri Hies Voevod si de 
la Stefan Voevod ea inca le-aii dat iarasi 
duiailor-sale lui Isac Visternicul, dinaintea 
boerilor nostri. Si dupa aceia iarasi au 
venit inaintea noastra, si inaintea boerilor 
nostri, Marusca, fata Mihului Logofatul 
nepoata popiT Iugai, si Dragos Stanitescu, 
feciorul NanuluT, iarast de a lor buna 
voe, de nimeni silipL, nici asupri^i, si aii 
vindut a lor dreapta ocina dintru a lor 
drept uric, din uricul mosulul Maruscai, 
a popii Iugai si din uricul a tatului lui 
Dragos, a Stanitescului anume Nanul. 
Si dresul ce aii avutei de la raosul nostru, 
de la Alexandru Voevod, un sat anume 
Buciumeni din jos de Radaseni, acel 
sat 1-aii vindut ei credinciosului boerulul 
nostru Isac Visternicul drept 120 zloti 
tatarestT, si s'aii sculat iar d-lui Isac Vis- 
ternicul si au platit acei banY de mat 
sus scrisi o suta doua zeci zlolt in mi- 
nile lut Dragos Stanitescu feciorul Na- 
nuluT, si dresul ce aii avut Marusca si 
Dragos pe acel sat pe Buciumeni de la 
mosul nostru, de la Alexandru Voevod, 
inca 1-aii dat et in minele lut Isac Vis- 
ternicul, dinaintea noastra si dinaintea 
boerilor nostri, deci nOi vazind a lor 
buna invoiala si tocmeala" si plata deplin 
asisderea si de la noi am dat si am 
intn'rit credinciosului nostru boer, d-lui 
Isac visternicul, pe acele de mat sus zise 
sate anume: Falticeni pe Somuz, unde 
au fost Stan Pintece si Buciumenu din 
jos de Rldaseni, ca sa-i fie lui de la 
noi uric, lui si feciorilor lui, nepo^ilor 
lui si stranepo^ilor lui si a tot neamului 
lut, ce se va alege mat aproape, neru- 
suit nic> o data in veci. iar hotarele 
a celor de mat sus scrise sate, sa" fie 
despre toate partile dupl hotarele vechi, 
pe unde a mat umblat din veac. Si spre 
aceasta taste credin fa Domniet mele de ma! 



sus scrise, not Stefan Voevod, si credinfa 
apreaiubitifiilor Domniet mele Alexandra 
si Bogdan Voevozi si credinfa tuturor 
boerilor nostri a mar! si micT. Iar dupa 
a noaslri viati, cine va fi Domn Tarii 
ncastre, din hit nostri, sau din neamul 
nostru, sau ort pe cine D-zeii va alege, 
a fi Domn Tarii Moldovet, sa nu strice 
a noastra danie si intaritura, ce mat virtos 
sa dea si si intareascl, de vrerne ce si 
not am dat si am intarit pentru a sa 
credincioasi slujbl, si pentru ca aii cum- 
parat pe at sat drepa banl, si pentru 
mat mare tarie si intaritura a tuturor 
celor de mat sus scrise, am poruncit 
credinciosulutboerulut nostru, d-sale Tau- 
tulut Logofat, sa scrie si a noastra pecete 
catre aceasta carte a noastra sa o lege. 
S'aii scris in Suceava la anul 6998 
(1490) Mart. 15. S'au tilmacitdeGheor- 
ghe Evloghie, dascal, 1785, Iunie 11.* 

Faltea este nume de familie 
pe care-l gasim inca in juma- 
tatea a Il-a veac. XVI. (Vezi do- 
cum. din 1586, al man. Agapia, 
in «Cronica Romanului», de E- 
piscop Melhisedec, I, p. 217). 

In jude^ul Suceava om faltic 
se numeste ori-ce om care ma- 
ninca mult, care face foal e, care 
are pintece mare ; faltice sau 
pintece e mat tot una. Lasam fi- 
lologilor nostri sa se pronunte 
daca se poate admite ca satul 
Falticeni isi trage numele de 
la acel Stan (poreclit poate alta- 
data Faltice) despre care vor- 
beste uricul de mat sus. 

D-l B. P. Hasdeu scrie in aceas- 
ta privin^a: «Daca numele ar de- 
riva de la un Faltic, ar fi Fal- 
ticesti, nu Falticeni. Sufixul«en» 
este topic, nu personal, si indica 
proveninta dintr'o localitate, al 
careia nume e cuprins in tulpina 
cuvintulul. Falticeni insemnea- 
zS : «oameni veni^T din F&ltici, 
intocmai calezeni, oameni venial 
din Iezi, etc.» 

La 1803, Falticeni, a cliro- 
sului din Bucovina, num&ra 22 
liuzi, platind 328 lei bir anual. 
Printr'o carte din 18 15, Maiu 
[4, de la Calimach - Voda, se 
imputerniceste stapinirea Logo- 



Hosted by 



Google 






FAnArESTILOR (DKALUL-) 



343 



FARCA^A 



fatului Const. Bals asupra mo- 
siet Falticeni, ^inutul Sucevet, 
ce au fost a supusului austriecesc 
Teodor Mustata. 

Fanare^tilor (Dealul-), deal, in 
partea de S.-V. a satului Ra- 
faila, jud. Vasluiu. E acoperit de 
viile locuitorilor, coboritort din 
familia Fanarestilor, deunde si-a 
luat numele si dealul. Aceste 
vit produc eel mat bun vin in 
aceasta localitate. 

Fara-Fund, lac, in jud. Muscel, 
com. Jupinesti, pi. Riul-Doamnei, 
intre Dealul-Crucet si Vatra-Sa- 
tulut. 

Fara-Fund, lac, situat in par- 
tea de N.-V. a comuneT Lapu- 
sata, pi. Cerna-d.-s., jud. Vilcea. 
S'a numit ast-fel pentru-ca are 
o adincime de 20 m., cu toate ca 
suprafata 'i este mat mica de 1 5 
m. p. Se crede ca s'a format 
inurma unui cutremuur, care s'a 
sim^itdestul de bine in localitate. 

Farcasa, com. rur. y situata la 
S.-E. plasei Muntele, spre V. si 
la 69 kil. de Falticeni, jud. Su- 
ceava. Se invecineste la E. cu 
com. Boroaia, de care se des- 
parte prin muntele Halauca; la 
V., cu com. Calugareni, din jud. 
Neaintu si cuTransilvaaia, hotar- 
nicita prin Bistrita si muntT; la 
S., cu com. Galul si Pipirigul din 
jud. Neam^j, prin muntele Ra- 
zim si la N., cu com. Borca si 
Sabasa, despartita prin mun^ii 
Stejarul si Arsita-Ungurulut si 
piriul Topli^a. Forma teritoriala 
a comuneT e acea a unui poli- 
gon neregulat, inclinatde ambele 
par{i spre albia Bistri^et, care 
strabate de la N. spre S.-E. 
Compusa din satele Farcasa, Pi- 
riul-Pintet, Stejarul si Cr&paturile, 
cu resedin^a in satul de la care 
sT-a luat numele. 



Are o populate de 391 fam. 
sau 1551 suflete, 768 b&rbapf 
si 783 feme! (7 izrailip). 

Stiu carte 92 persoane. 

Sunt 6 comerciantT; un me- 
serias. 

Are 5 biserici, deservite de 
3 preoflf si 7 cintare^t ; o scoala 
ruralcl mixta, cu un inva^ator. 

Budgetul comunei pe anul 
1892—93 are la venit 6878 lei, 
74 bant si ia cheltuelt 6692 lei. 

Contribuabili sunt 370. 

In com. sunt: 5 moriste ; 2 
piue; 6 circiume . 

Vite: 40 cat, 206 boi, 420 
vaci, 5129 01, 280 porct; Lo- 
cuitorii poseda 80 stupt. 

Altitudinea d'asupra marii, in 
virful muntelul Stejarul, e de 
1347.9 m. E udata de Bistrita 
si piraele : Stejarul si Pintet, Ga- 
ina, Soci, Crucei, Farcasa, A- 
riel, Sacatun si Crapaturet, cu 
micii lor afluen^i. Cet mat in- 
semna^i mun^i at comunei sunt: 
Stejarul, Obcina-Stejarului, Cine- 
iul, Tifla -Farcasi (1 341 m.), 
Virful - ScorusuluT, Virful - Tar- 
ni^elor (1261 m.); Arsi^a-Rea 
(1230 m.) ; Dealul-Teiului (1162 
m.); Virful-cel-Inalt (1151 m); 
Tarni^a (1086 m.) si Razimul. 

Parte din mosie £ine de Do- 
meniul Coroanei ; iar partea de-a 
stinga piriului Farcasa, cu satui 
Crapaturile, ^ine de mosia sta- 
tului Galui, din jud. Neam^u. 

Suprafata teritoriala a comu- 
nei e de 13344 hect., din can 
12298 padure, 117 cultivabile, 
920 fina^ si restul neproductiv. 

Improprietarip; la 1864 si 1879 
sunt: S fruntast, 119 p&lmasi 
si 92 codasi, stapinind 717 felct. 
Are o cale jude^eana, ce duce 
de la Piatra la Dorna si care 
strabate com. pe o lungime de 
12 kil. 300 m. 

Farcasa, sal, pe Domeniul Co- 
roanei (ocol. I stlvic Malini), si 



in com. cu acelast nume, jud. 
Suceava. Pres&rat pe t&rmul 
sting al Bistri^et si in mal tot 
lungul piriului FSrcasa. Are 151 
familii, sau 565 suflete, 297 
b&rbaflf si 268 feme!, din carl 
S Izraili^r ?i 2 Turcl. Locuesc 
in 158 case. Contribuabili sunt 

133. 

Improprietaripf la 1864 si 1879 
sunt: 4 fruntast, 31 palmasi si 
20 codast, st&panind 192 f&lci. 

Are o scoala rur. mixta, cu 
un inva^ator pl£tit de stat, in- 
fun^ata in 1859, cu l° ca l P ro_ 
priu restaurat si inzestrat cu 
atelier, gimnastica, atenan^e, 
mobilier, bibliotecS, etc. de Ad- 
ministra^ia Domeniului Coroa- 
nei. FrecuentatS de 41 elevi, 
din 117 bae^i si 102 fete in vir- 
sta de scoala. 

Suntdoua biserici: una noua, 
cu hramul St. Nicolae, cl&dita 
de locuitorl in 1852, restau- 
rata radical in 1885 de Admi- 
nistra^ia Domeniulu! Coroanei, 
care a inzestrat-o cu odajdii si 
toate cele necesare serviciului. 
E deservite de un preot si trei 
cintcLrep. In vechia bisericS nu 
se mat oficiaza fiind ruinatS ; 
despre ea se pastreaza urma- 
toarea tradi^ie: Pe cind ace- 
ste locuri erau acoperite de pa- 
durt seculare, tret calugcirt Sirbt 
se apucara si facS o biserici 
nu ins£ aci, ci mat la vale pe 
un loc mat deschis. Cind bi- 
serica lor fu abia terminate, un 
vint puternic it zmuise acope- 
r^mintul, si-1 aruncS pe locul 
unde se afia acum. La o a doua 
incercare, de a-st termina opera, 
suferira aceiast accident. Atunct 
strSmutaiS biserica pe locul unde 
tot cadea acoperamintul, iar 
unde-t puseserS prima temelie, 
infipsera o cruce de tis£ ce se 
vede si ast^-zt. 

Drumurt principale sunt: la 
Stejar (2500 m.), la Cr&p&turl 



Hosted by 



Google 



FARCA^A 



344 



FARCASULUI (DEALUL-) 



(3900 m.) si la Piriul-Pintei 
(3700 m.) 

In 1803, F&rcasul, a Manas- 
tirei Neam^u, numara 32 liuzi, 
plattnd 584 lei bir anual, locui- 
torii avind aceeasi ocupa^ie de 
astazi. 

F arcana, sat, face parte din com. 
Buda, pi. Stanisesti, jud. Te- 
cuciti. Situat la o distan^a de 
2 ktl. si 156 m. departe de cat. 
de resedin^a, in margitiea de 
S.-V. a com. 

Are o suprafa^a de 63 hect. 
50 arii si o populate de 48 fa- 
milii cu 177 suflete. Sunt 32 
contribuabili. $tiu carte 12 bar- 
bap, 2 femei, 10 bae{i si 2 fete. 
Locuitorii sunt razesi si stapa- 
nesc tot teritoriul care este de 
63 hect. 

Farca^a, piriti, jud. Suceava, iz- 
voreste de sib Halauca, uda 
teritorul com. Farcasa, pe o lun- 
gime de 16 kil. si, dupa ce a 
invirtit 4 moriste si a strabatut 
satul de la care si-a luat nu- 
mele, se varsa in Bistri^a. Are 
de afluenp din dreapta: Pi- 
riul-Mare, Piriul-Sec, Piriul-cu- 
Siga, Piriul-Teiului, Piriul-Bon 
drei si Piriul Slatina , iar de-a 
stinga : Piriul - Comorei, Cela- 
rul, $oldanul, Piriul - Repede, 
Ion-Petrisor si Piriul-lui-Simon- 
a Ni^oaeT. 

Farcasele sau Farca§ul, com. 
rur., in E. plasei Ocolul, jud. 
Romana^i, formata din satele : 
Farcasul-d.-s. (5 10 locuitori), Far- 
casul-d.-mj. (316 locuitori) si Far- 
casul-d.-j. (246 locuitori), cite-si 
trele situate pe un deal, aproa- 
pe de confluen^aTesluiului cu Ol- 
tul, la 8 kil. departare, spre N.- 
E., de Caracal. Altitudinea te- 
renului d'asupra nivelului ma- 
riT este de 139 m. 

Are 282 familii, sau 1072 su- 



flete, dm carl: 552 b. si 550 f. ; 
497 casatorip si 375 necasato- 
r\\\\ 37 stiu carte si 1036 nu 
stiu. 

Sunt 226 contribuabilf. 

Budgetul com. pe 1886—87 
a fost de 2776 lei la venituri 
si de 2753 lei la cheltueli. 

Biserici sunt 2 : Sf. Nicolae 
(din 1879 si i88o)deservite de 
2 preopf si 4 cintarep. Sunt 3 
circiumi. 

In coprinsul comunei este, 
din vechime, o straja veche,nu- 
mita Lazaret, 2 maguri man 
si ruine din toate timpurile, dar 
mai insemnat un drum de pia- 
tra, care trece dinspre Stoe- 
nesti spre Resca, facut, zice po- 
porul, de Traian ori de Craiul 
de Roua ca sa se primble in- 
tre Carpap si Dunare. Ori-cine 
admira temeinicia cu care a 
fost lucrata aceasta cale de Ro- 
mani, cale, care a ramas prin cur- 
sul timpilor spre a ne aminti 
de vigoarea strabunilor. In is- 
toria 1"areT, aceasta com. e in- 
semnata si pentru ca aci s'a nas- 
cut Popa Stoica, numit din Far- 
cas, vestit tovaras si mare general 
al lui Mihai-Viteazul. Casele lui 
se aflau spre N. de Farcasul-d.- 
mj., situate pe muchea dealului 
matctf Oltului-Vechiu, unde a- 
cum sunt ridicate casele urma- 
silor lui. 

Farca^ul, com. rur., jud. Roma- 
nati. Vezi Farcasele. 

Farca^ul, sat, in jud. Dolj, pi. 
Amaradia, com. Amarasti. Are 
314 suflete, 16 T barba^T si 143 
femei. Locuesc in 100 case, con- 
struite parte din zid, parte din 
birne si parte din drue^T (birne 
nedungite). MaT toate casele au 
gradina lor. 

In sat este o s coal a mixta, 
condusa de un inva^ator, retri- 
buit de stat; localul este in- 



chiriat de comuna. In anul 
1892 — 93, scoala a fost frecuen- 
tata de 34 copii, 13 din Ama- 
rasti, 9 din Golumb, 7 din Far- 
cas si 5 din Baican. Cu vir- 
sta de scoala sunt 50 copii . 
Stiu carte 47 locuitori, dintre 
carl 7 femei. In sat sunt 3 ma- 
halale : Petrachesti sau Golasei, 
Plopul si Farcasul. 

In mahalaua Plopul este o 
biserica de birne. 

Farca§ul, mahala, in jud. Dolj, 
plasa Amaradia, comuna Ama- 
rasti. 

Farca§ul, mosie particular^, in 
jud. Dolj, pi. Amaradia, com. 
Amarasti. Apar^ine mosnenilor 
FarcasenT. 

Farca§ul-de-Jos, catun, al com. 
Farcasele, pi. Ocolul, jud. Ro- 
mana^i, pe ^armul drept al a- 
pei Olte^ului si foarte aproape 
de varsarea sa in Olt. Are 60 
familii sau 246 locuitori ; o bi- 
serica Sf. Nicolae, deservita de 
1 preot si 2 cintarepf. Aci se 
afla 3*1 o straja (Lazaret) din 
timpul Cirjaliilor. 

Farca§ul-de-Mijloc, catun al 
com. Farcasele, unde se afla 
si primaria, pi. Ocolul, jud. Ro- 
mana^i, la 8 kil. spre N.-E. de 
Caracal. Are 70 familii, sau 316 
suflete. 

Farca§ul -de - Sus, catun, din 
spre V., al com, Farcasele, pi. 
Ocolul, jud. Romana^i, la 8 kil. 
spre N.-E. de Caracal si la 4 
kil. de gara Romula. Are 120 
familii si 510 locuitori; o bise- 
rica, cu hramul Sf. Nicolae (1 880) 
deservita de 1 preot si 2 cin- 
tare^i. Aci se afla ma! multe 
magure. 

Farca^ului (Dealul-), deal, jud. 



Hosted by 



Google 



fArcAsanca 



345 



fAtAciuni 



Dolj, pi. Amaradia, com. Bo- 
daesti, acoperit cu paduri. 

Farca^anca, mahala, jud. Dolj, 
pi. Amaradia, com. Amar£sti, 
satul Amarasti. 

Farca^ani, sat, jud. Roman, pi. 
Siretul-d.-s., com. Scheea, spre 
N.-E. de satul Scheea si la o 
departare de 4 kil. de el. Are 
145 familii, sau 688 suflete, locu- 
ind in 1 80 de case. 

Stiti carte 14 persoane. Sunt 
128 contribuabili. 

Popuia^ia acestui sat este a- 
proape toata compusa din Un- 
gurt (120 familii, sau 480 sufl.). 
Are o biserica catolica de zid. 

Ungurii din acest sat £in de 
parohia catolica Butea. Se face 
bilciu in ziua de 18 Aug., cind 
este si hramul bisericei catolice. 

Farca§e§ti, com. rur., din pi. 
JiuluT, jud. Gorj, situata pe ses 
si parte pe deal si in partea 
dreapta a riului Jiul. 

Are o suprafa^ade 1015 hect, 
din care 200 hect. padure, 184 
hect. izlaz, 66 hect. fine^e si 
565 hect. arabile. 

Are o populate de 182 fa- 
milii, sau 755 suflete, din carl 
20 Jigani. Sunt 255 contrib. 

Venitul comunel e de 103 1 
lei si 80 bani, iar cheltuelile 
de 1024 lei si 52 bani. 

Locuitorii poseda: 60 plu- 
guri, 61 care cu boi, 7 caru^e 
cu caT; 481 vite marl cornute, 
78 cai, 611 porci, 511 01 si 
capre. 

Comuna este compusa din 3 
catune: Farcasesti-Birnici, Far- 
casesti-Mosneni si Zatreni. 

Comunica^ia in comuna se 
face prin soseaua vecinala, care 
o pune in legatura la N. cu co- 
muna Rosia, iar la S. cu com. 
Valea-cu-Apa. 

Comuna are o scoala, frecu- 

69688. Marele Dicfionar Qeografic Vok III. 



entata de 34 elevi si 3 eleve, 
din 38 inscrist ; 3 biserict de 
lemn, de fie-care catun cite una, 
deservite de 2 preo^i si 4 cin- 
tare^i. 

In comuna sunt 2 circiumi. 

Farca§e§ti - Birnici, c&tun al 
comunei Farc£sesti, din pi. Jiu- 
lui, jud. Gorj, pe partea dreapta 
a Jiului si la S. comunei Rosia. 
Este catun de resedin^a. 

Are o suprafa$£ de 350 hect., 
din care 70 hect. p£dure, 84 
hect. izlaz, 22 hect. fine^e, si 
174 hectare cultivabile. 

Are o populate de 68 fa- 
milii, sau 290 suflete, din can 
100 contribuabili. 

Locuitorii poseda: 20 pluguri, 
20 care cu bo!, 2 caru^e cu 
cai, 150 vite man cornute, 14 
cat, in ot si capre si 2 1 porci. 

Are o biserica de lemn, fon- 
data la anul 1750 si deservita 
de 1 preot si 1 cintare^. 

Farca§e§ti-Mo§neni, catun, al 
comunei Farcasesti, din pi. Jiu- 
lui, jud. Gorj, situat la E. catu- 
nului de resedin^a. 

Are o suprafa^a de 335 hect., 
din cart: 60 hect. padure, 60 
hect. izlaz, 24 hect. fine^e, 194 
hect. arabile. 

Are o populate de 54 familii, 
sau 190 suflete, din cart 20 Ji- 
gant. Sunt 55 contribuabilt. 

Locuitorii poseda: 2 ide plu- 
guri, 22 care cu bot si 3 c&- 
ru^e cu cat; 150 vite mart cor- 
nute, 30 cat, 200 porct, 200 ot 
si capre. 

Comunica^ia, in c&tun, se face 
prin soseaua vecinala. 

Are o biserica de lemn, facuta 
de locuitort, deservitS de un 
preot si un cintare^. 

Farimicioasa, colind nisipoasfi, 
in jud. Buzaii,com. Goidesti, cat. 
Iv£ne£ul, la capul podulut Ba- 



leanca. Din virful et se desfe- 
sur& o placuta privire. 

Fartaiul, deal, numit astfel de la 
fartaiurile de peatra ce se faceau 
mat inainte aict; se intinde in 
partea de E. a com. Cozmesti, 
pi. Stemnicul, jud. Vasluiu. 

Fa§iilor (Virful-), virf de deal, 
situat la N. de com. Gornetul- 
Cuib, pi. Podgoria, jud. Prahova; 
acoperit cu padure. 

Fatachioaia, mosie, nelocuita , 
in jud. • Ialomi^a, pi. Ialomi{a- 
Balta, com. Perie^i ; are 3280 
hect., din cart 3 190 hect. baltis, 
pe {armul sting al Ialomi^et. 

Fataciunea, piriii, in com. rur. 
Strimtul, pi. Vailor, jud. Mehe- 
din^i. 

Fataciunea, vale, in com. rur. 
Strimtul, pi. Vailor, jud. Mehe- 
din^i. 

Fataciunea-Mare, pise, la E. 
de com. Ciomagesti, pi. Oltul- 
d.-s., jud. Olt. 

Fataciunea-Mare si Fataciu- 
nea-Mica, vilcele, com. Cio- 
magesti, pi. Oltul-d.-s., jude^ul 
Olt, cart se varsa in Cungrea- 
Mare, pe ^armul sting in raio- 
nul comunet Ciomagesti. 

Fataciuni, sat, in jud. Tutova, 
pi. Pereschivul, com. Praja, pe pi- 
riul Pereschivul, spre N. de s. 
Praja. Are 319 loc. (din cart 
21 stiu carte) si 81 case. 

Fataciuni, deal, jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-s., de pe teritoriul 
com. Sacuieni. 

Fataciuni, mosie, in jud. Tutova, 
pi. Pereschivul, com. Praja, pro- 
prietatea statulut, arendatS. in 



44 



Hosted by 



Google 



FATAClUNr 



846 



fAuret 



ultimul period cu 3010 lei a- 
nual. 

Fataciuni, padure, pe mosia cu 
acelas! nume, jud. Tutova. 

F&tuleasa, mope, in jud. Buzati, 
com. si cat. Calvini, a mosnenilor 
Fatulesti. Are 347 hect,din care 

* 220 padure, restul aratur!, finea- 
{a, livez!, etc. E compusa din 
sforile: Fatuleasa, Teisul si Si- 
listea. 

Faureasa, piriu, izvoreste din 
jud. Dimbovi^a, dela com. Gura- 
Ocni^ei, trece in jud. Prahova, 
printre catunele Pleasa si Tui- 
cani si se varsa in Cricovul- 
Dulce, pe tarmul drept, in raio- 
nui com. Moreni, pi. Filipesti, 
jud. Prahova. 

Faurei, com. rur. t in jud. Putna, 
plasa Susi^a. Este asezata pe 
malul Putnei, pe drumul ce 
merge de la Focsani spre Siret. 
Tot pe aci trece si girl a din 
partea dreapta a Putnei. 

Distan^a de la resedin^a sub- 
prefecturel e de 16 kil., iar de la 
capitala jude^ulu!, de 8 kil. 

Comuna Faurei se compune 
din catunele : Balta-Ra^ei, Bi- 
zighesti, Faurei (unde e si pri- 
maria comunei) si Precistanul. 

Popula{iunea comunei, dupa 
eel din urma recensamint, e de 
275 famili!, sau 967 suflete (504 
barbaf!, 463 feme!) ; sunt 392 ne- 
insura^I, 59 vaduvi (17 barba^f, 
42 feme!); 514 insurapf (229 bar- 
ba^I, 163 feme!); 936 Romini, 
12 Greci, 1 Bulgar, 5 Unguri 
si 13 de diferite nationality!; 
949 ortodoxT, 5 catolic! si 13 
mozaicf; 217 agricultor!, 14 me- 
seriasi, 42 comercianp, 8 pro- 
fesiuni liberaie, 69 muncitor! si 
26 servitor!. 

$tiu carte 120 persoane. 

Case de locuit sunt 278. 



Are o biserica parohiala, cu 
hramul Sf. Gheorghe. Comuna 
vine in ajutorul bisericei cu 260 
lei anual. 

Este o scoala mixta, frecu- 
entata de 19 bae^f, din 50 co- 
pi! (31 bae^i, 19 fete), in virsta 
de scoala. Comuna da o sub- 
ven^ie scoalei de 840 lei anual. 

Sunt 227 contribuabili. 

Budgetul comunei, pe anul 
financiar 1893 — 94 a fost la 
venitur! de 5857.50 lei si la 
cheltuel! de 5853.96 lei. 

Faurei, sat, in jud. Ialomita, pi. 
Borcea, pendinte de comuna 
Ulmul ; si situat pe partea de 
N. a lacului Mostistea, pe o 
mica vale adapostita de mici 
dealuri si la 2 kil. spre N. 
de satul Ulmul. 

Are 186 familii, din car! 2 fa- 
milii de Grec! si 7 famili! de Ti- 
gani, sau 704 suflete (240 bar- 
bati, 208 feme! si 292 copii). 

Este o biserica, deservita de 
un preot si un dascal. 

Vite : 420 cal, 490 bo!, 70 
bivol!, 790 o!, 9 capre si 410 
rimatori. 

Faurei, sat, la 2 kil. spre V. 
de satul Surdila-Greci, jud. Bra- 
ila, aproape de hotarul com. de- 
spre Strimbul. Acest catun era 
situat mal nainte spre N., in locul 
unde viroaga Faurei se uneste 
cu Buzeelul-Sec. Are o biserica 
de gard, facuta la 1843 de locui- 
tor!, deservita de un dascal si un 
paracliser si de preotul din sa- 
tul Surdila-Greci. Suprafata ve- 
trei satului e de 17 hect., cu o 
populate de 43 famili!, sau 218 
suflete (113 barbap, 105 feme!, 
82 casatorif!, 136 necasatori^!). 
Stiu carte 5 persoane, nu stiu 
213. 

Sunt 39 case ; 2 circiumT. 
Vite: 60 caf, 170 vite cor- 
nute, 670 o! si 80 rimator!. 



Faurei, sat, in jud. Neam^u, com. 
Budesti-Ghica!, plasa de Sus- 
Mijlocul, situat linga dealul cu 
acelas! nume ; este cuprins in- 
tre sateie : Climesti, Itrimesti si 
Tatomiresti. 

Are o popula^iune de 93 fa- 
mili!, sau 434 suflete. 

Numarul contrib. e de 120. 

In sat este 1 biserica, cu 1 
dascal. 

Numarul vitelor este de 410 
capete, dintre car!: 105 bo!, 
39 vac!, 162 01, 24 cai, 44 ri- 
mator!, 28 junc!. 

Faurei, catun, in jud. Putna, co- 
muna cu acelas! nume, plasa Su- 
si^a, este asezat pe malul Put- 
ne!, pe drumul ce duce de la 
Focsani spre Siret Este ame- 
nintat vecinic de inundatf!. Are 
1 biserica parohiala, cu hramul 
Sf. Gheorghe ; o scoala mixta, 
frecuentata de 19 copii, din 50, 
in virsta de scoala. 

Faurei, statie de dr. d. f., jud. 
Braila, pi. Vadeni, com. Sur- 
dila-Greci, pe linia Buzau-Ga- 
lati, pusa in circulatie la 13 
Sept. 1872. Se afla pe aceasta 
linie intre stabile Rosetti (10. 1 
kil.) si Dedulesti (10, 1). Este si 
statie finala a linie! Faurei-Fe- 
testi. Inal^imea d'asupra nive- 
lului mari! de 40 m .62. Venitul 
aceste! statu pe anul 1896 a 
fost de 229073 lei, 85 ban!. 

Faurei, paroJiie, in jud. Putna, 
comuna cu acelas! nume, plasa 
Susi^a, formata din catunele : 
Precistani, Balta-Ra^e! si Bizi- 
ghesti. Are o biserica paro- 
hiala, cu hramul Sf. Gheorghe, 
m catunul Faurei si 3 filiale, 
din car! : una in Precistani, cu 
hramul Sf. Gheorghe, a doua 
in Balta-Ra^e!, cu hramul Ador- 
mirea si a treia in Bizighesti, 
tot cu hramul Adormirea. 



Hosted by 



Google 



FAUREI 



347 



FEDELE?OIUL 



Faurei, deal, in ramura Clime- 
. stilor, situat linga satul cu ace- 
la^ nume, com. Budesti-Ghicai, 
plasa de Sus-Mijlocul, jude^ul 
Neam^u. 

Faurei, mope, jud. Braila, pen- 
dinte de com. Surdila-Gaisean- 
ca, proprietatea d-net Elena Iz- 
voranu, in suprafa^a 1600 hect. 
si aducind un venit de 22000 lei. 

Faurei, viroaga, care pleaca de 
linga riul Buzaul, din jud. Bu- 
zauluT si care poarta numirea 
de Culbacul in acest jude^. 
Intra in jude^ul Braila traver- 
sind mosia Vizireni, com. Strim- 
bul, trece pe linga satul Faurei, 
apot schimba direc^ia de la V. 
spre E. si se uneste cu Buzeelul- 
Sec, unde calea ferata Braila-Bu- 
zau trece peste aceasta viroaga. 
Buzeelul, ce trece pe linga 
satul Surdila-Greci, prin lacul 
Bratesul, se numeste tot Faurei 
de catre locuitort. 

Faure^ti, com. rur., pi. Olte^ul- 
d.-j., jud. Vilcea, compusa din 
patru cat. : Milesti, Fauresti, Pre- 
otesti si Boghia. 

Este situata pe valea riulut 
Olte^ul, la 46 kil. departe de 
capitala jud. si la 20 kil. de a 
plasei. 

Are o populate de 475 fa- 
milii, sau 1928 suflete, 1017 bar- 
bap si 91 1 feme!. 

Locuesc in 535 case. 

In com. sunt 4 biserici: una 
in cat. Milesti, fondata. de Pro- 
topopul Ivan Faurescu, la anul 
1828; doua in Fauresti si Bo- 
ghia facute de lemn de satent 
si a patra in Preotesti, reedifi- 
cata de D-l M. Maldarescu, din 
Dobriceni, la anul 1890. 

Locuitorit se ocupa in mod 
regulat cu timplaria, olaria, dul- 
gheria si cip-va, cu rotaria. El 
desfac produsele muncei lor la 



Craiova, Slatina, Dragasani si 
Baicesti. Parte din locuitort sunt 
mosneni, parte s'au improprie- 
tarit la 1864 pe 3 1 5 hect. Scoala 
dateaza in com. de la 1843. j 
Cladirea e proprietatea com. I 
Se frecuenta de 43 copit, 41 | 
baep si 2 fete, din numarul de 
238 copiT, 132 baep, 106 fete, 
in virsta de scoala. $tiu carte 
150 barbap si 4 feme!'. Cu in- 
trepnerea scoalei statul cheltue- 
ste anual 1200 lei. 

Femeile se ocupa mult cu cul- 
tura gindacilor de matase. Stupt 
cu albine sunt 20. 

1"uica se fabrica \a termen 
mijlociu pana la 1000 decal. a- 
nual. 

Toata com. c.i izlaz, tufaris 
padure, etc., se urea la 3000 
hect. pamint. 

Prin com. trece soseaua ju- 
de^eana Horez-Bals. 

Veniturile com. se urea la 
3544 lei anual si cheltuelile la 
1923 let. Sunt 290 contrib. 

Com. Fauresti este brazdata 
de dealurile : Lalosul, Capriori, 
Stupinelor, Faguleti, Boghi si 
Aninoasa si udata de vaile : La- 
losul, Laloselul, Fagulesi, Ostro- 
va^ul, Otaroaia, Aninoasei si 
Ursoiulut, afara de riul Olte^ul, 
care uda partea de V. a com. 

Se margineste cu com. Su- 
sani-d.-j., $usani-d.-s., Lalosul, 
din jud. Dolj si cu com. Dicu- 
lesti. 

In aceasta com., se zice ca 
s'au facut incercari de a se de- 
schide mine de aur linga 01te£, 
111 dreapta vailor Lalosul si La- 
loselul, pe timpul ocupapunet 
Austriace 1730, desi nisipul 
Oltepilut nu este aurifer. 

Fauresti, sat, face parte din com. 
rur. cu acelast nume, pi. Olte- 
{ul-d.-j., jud. Vilcea. Are o po- 
pulapune de 1235 locuitort (640 
barbap, 595 femet). Aci e o bi- 



serica de lemn, cladita de lo- 
cuitort. 

Fauresti, mahala, face parte 
din com. rur. Ganesti, pi. Mij- 
locul, jud. Vilcea. Are o popu- 
latiune de 137 locuitort (64 bar- 
bap, 73 femet). Cade in partea 
de N. a com. Are o biserica 
fondata la anul 1847 de catre 
repausatul Ghimpe^eanu. 

Fauresti, deal, in raionul com. 
Fauresti, pi. Oltepil-d.-j., jud. 
Vilcea, pe care se cultiva 79 
hect. si 50 arit vie. 

Fauroaia, mahala, in jud. Me- 
hedinp, pi. Motrul-d.-j. ; pne de 
com. rur. Socolesti. 

Fecioara, pise de munte. Vezi 
Panaghia, pise. 

Fedele^eni, sat, in jud. Roman, 
pi. Siretuld.-s., com. Strunga, 
spre S. de baile Strunga si la 
o departare de 3. kil 500 m. 
de ele. Are 79 familii, sau 365 
suflete, din cart 100 contribua- 
bilt. Stiu carte 9 persoane. Sunt 
91 case. Are o biserica de lemn. 
Se lucreaza rotaria. Sunt 285 
vite mart cornute. 

Fedele^oiul sau Fedele^oiul- 
Fe^eni, com. rur., pe riul 01- 
tul, pi. Topologul, jud. Arges, 
la 17 kil. de com. rur. Tigveni, 
si la 3 1 kil. de Pitesti. Se compune 
din urmatoarele sate: Fedele- 
soiul-Fe^eni, Silistea, Goranul, 
Lespezile, Racovi^a si Sticlaria, 
avind peste tot 710 famiiit, sati 
3382 suflete, din cart 80 locui- 
tort figant. 

In com. sunt : 4 biserici, din 
cart 2 schiturt: schitul Fedele- 
soiul si schitul Goranul ; o scoala 
primara rurala. 

Budgetul com. pe anul 1882 
—83 a fost de 2294 lei, 34 bant 



Hosted by 



Google 



FEDELESOIUL 



348 



FEREDIENI 



la veniturl si de 2260 lei la 
cheltueli. 

Dupa o publicafie oficiala 
(1887), aceastacom. numara 295 
contribuabili si are un budget 
de 5585 lei la veniturl si de 
5166 lei la cheltueli. 

Numarul vitelor a fost in a- 
nul 1887 de 716 vite marl cor- 
nute, 13 cai, 417 ol, 82 capre 
si 416 rimatori. 

Prin teritoriul acestel com. 
trece soseaua Pitesti-Curtea-de- 
Arges-Rimnicul-Vilcea, care se 
termina la podul de fer peste 
Olt, la satul Goranul. 

Fedele§oiul, sat, face parte din 
com. rur. cu acelasl nume, in 
jud. Arges, pi. Topologul, si- 
tuat pe marginea Oltulul, peste 
drum de orasul R.- Vilcea. Are 
894 locuitori; aid este rese- 
din{a primaries 

In acest sat este schitul Fe- 
delesoiul, care depinde de Efo- 
ria Spitalelor Civile din Bucu- 
resti. In apropiere de sat se ga 
sesc ruine de cetafl vechi, care, 
impreuna cu cele de peste Olt, 
jud. Vilcea, formau un sistem 
de aparare in contra navalirilor 
vrajmase. 

Fedele§oiul, sat, face parte din 
com. rur. Ciomagesti, plasa 01- 
tui-d.-s., jud. Olt. Are o popu- 
la^iune de 231 loc. $I-a luat 
numirea de la manastirea Fedele- 
soiul, de care apar^inea mosia. 
Are o biserica, fondata de unul 
Chiriac, din indemnul stare^u- 
lui manastirei Fedelesoiul, din 
lemnele ce se aflau pe aci a- 
tuncl ; ma! in urma s'a repa- 
rat de enoriasl. 

Fedelesoiul, schit, cu hramul S-^ii 
Apostoll, linga satul cu ace- 
lasi nume, jud. Arges, pl.Topolo- 
gului, pe marginea Oltulul, in 
fa{a orasulul Rimnicul - Vilcea, 



pendinte de Eforia Spitalelor 
Civile din Bucuresti. Este re- 
dus la biserica de mir, intre- 
{inuta de Eforie, avind do! ie- 
romonahl, dol cintare^I si un 
paracliser. In apropiere de a- 
ceasta manastire se gasesc ruine 
de intariturl vechi. 

Fedele§oiul (Vatra-Schitu- 
lui-), cu trupul Runcul, mosie, 
in com. Fedelesoiul, jud. Arges, 
plasa Topologul, proprietatea E- 
foriei Spitalelor Civile din Bu- 
curesti, pendinte de Schitul-Fe- 
delesoiul. Are o intindere m 
total de 9439 pogoane, din care 
8000 pog. padure, si aduce o 
arenda anuala de 11350 lei. 

Fedele^oiul-Fe^eni, com. rur. 
Vezi Fedelesoiul. 

Fede^ti, sat, in jud. Tutova, pi. 
Tirgul, com. Banca, spre E. de 
S. Banca, in marginea de E. 
a jud. Are 373 loc. (din carl 
36. stiu carte) si 81 case. 

Fefelei, cdtun, al com. Mizil, jud. 
Buzau; are 130 locuitori si 20 
case. Vez! Mizil. 

Fefelei-Istaul, mosie, in jud. 
Buzau, com. Mizil, cat. Fefelei, 
despar^itain 4 trupuri : Mares de 
350 hect., Brezeanulde isohect., 
Lungeanul de 1 5ohect. si Biserica 
de 60 hect., mal toate arabile. 

Fefelei-Istaul (Soreasca), mo- 
sie, in jud. Buzau, com. Mizil, 
cat. Fefelei ; are 350 hect., mai 
toate arabile. 

Feiuca, deal, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-s., de pe teritoriul 
com. Slobozia-Luncani. 

Felegi, mahala, din catunul Ve- 
{isoara, com. Va{a, pi. Vedea- 
d.-s., jud. Olt, 



Fele§ti, sat, compus numai din. 
cite-va case, in jud. Roman, pi. 
Siretul-d.-j., com. Branisteni* 
si spre N. de s. Branisteni. 
Este asezat pe soseaua judeteana 
Roman-Piatra si la o departare 
de 7 kil. de orasul Roman. 

Fele^ti, deal, in jud. Roman, pi. 
Siretul-d.-j., com. Branisteni, spre 
N.-S. de Branisteni. 

Feliga, deal, in raionul com. Sin- 
gerul, pi. Podgoria, jud. Prahova, 
pe care se culttva vie si sunt 
livezi de prum. 

Feliga, plaiii, la S. de com. Tir- 
lesti, plaiul Teleajen, jud. Pra- 
hova, pe care se afla padure 
si locuri de pasune. 

Femeilor (Lacul-), lac, jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-j., com. Mirsani, 
cu suprafata de aproape 1 hectar 
si continind peste. 

Ferastraul (Herastraul). Pen- 
tru toate cuvintele cu aceasta 
numire, compusele si derivatele 
eT, vezi litera H. 

Ferburia, mosie, situata in com. 
Stefanesti, pl.Riul-Doamnei, jud. 
Muscel. 

Ferburia. Vezi Maioreasca, pti- 
dure, jud. Muscel. 

Ferdinand, deal, in partea es- 
tica a satului Horodniceni, ju- 
de^ul Suceava. Cultivabil. 

Fereca^i, numire ce purta com. 
Vaideeni, jud. Vilcea. 

Feredieni, com. rur., in partea 
de N.-V. a comunel Deleni, pi, 
Cosula, jud. Botosani, care se 
compune din satele: Feredieni, 
Poiana si Unsa. 

Teritoriul sau e accidentat, 



Hosted by 



Google 



FEREDIENI 



349 



FERESTI 



format din dealurl inalte pie- 
troase si repezi, cum e Cer- 
batoarea, care e continuarea dea- 
lului Tfencusa, si vaiinguste, si 
ocupat in partea de V. de pa- 
dun, iar in partea de E. de se- 
manaturi. Are o suprafa^a de 
2590 hect. si o populate de 
240 familil, sau 941 suflete. Lo- 
cuitorii se ocupa. pe linga agri- 
cultura si cu olaria si rotaria. 

Intinderea locurilor cultivate 
e de 1010 hect. 

Padurile ocupa tot terenul 
com. si se intind spre S.-V. si S., 
avind o intindere de 1287 hect. 

Vite sunt: 416 boi si vacT, 
98 cat, 345 01, 125 porci. Locui- 
toril poseda 260 stupi cu albine. 

Sunt 7 mon de apa pe piriul 
Cerbatoarea. 

Budgetul comunei e de 2100 
lei la veniturT si cheltueli. 

In comuna sunt 2 biserici 
deservite de preot si 2 cinta- 
re^T ; 1 scoala mixta, a comu- 
nei, condusa" de 1 invatator si 
frecuentata de 10 elevl. 

Sunt aci 29 olarl si 7 rotarl. 

Feredieni, sat, in partea de S. 
a com. Feredieni, pi. Cosula, 
jud. Botosani, situat pe coasta 
de N.-E. a dealulul Cerbatoa- 
rea sau Gilgiitoarea. Acest deal 
nu e decit continuarea dealuluT 
Tencusa, din com. Storesti si 
Radeni, de unde trece in com. 
Deleni. 

Mosia e a statuluT, ramasa de 
la Grig. Krupenschi fara urmasT; 
are o intindere de 2259 hect., 
din cart 1287 hect. padure. 

Comuna are o populate de 
119 familii, sau 471 suflete. Lo- 
cuitorii se ocupa cu agricultura, 
rotaria si olaria. 

Aici este resedin^a comunei. 
Are o biserica, deservita de 1 
preot si 1 cintare^; 1 scoala, 
condusa de un invatator si fre- 
cuentata de icTelevI, 



Vite sunt: 243 bo! si vac!, 
47 caT, 181 oJ si 80 porci. Locui- 
toril au 210 stupi cu albine. 

Sunt 7 mori de apa pe piriul 
Cerbatoarea. 

Satul e strabatut de o sosea 
petruita. 

Cea ma! veche familie cunos- 
cuta ca a stapinit aceasta mosie 
este Lupu Krupenschi ; aceasta 
se constata atit din testamen- 
tul lasat de Grig. Krupenschi 
cind a dat mosia manastire! 
Neamtului, cit si din inscrip^iile 
bisericel, despre care vom vorbi. 

Biserica actuala din satul Fe- 
redieni este zidita de Iordache 
Krupenschi, dupa cum se con- 
stats din inscrip^ia de deasupra 
useT din pridvor, fara insa a 
pune data. Se constata insa, de 
pe o piatra mormintala din bi- 
serica, data aproximativa a ree- 
dificareT: 

Sub aceasta piatra sunt oasele rolii- 
lor lui D-zeu Lupu Krupenschi Stolnic 
si a so^iei sale Safta Cuzoia, care aure- 
posat la veletul 1775, Genar 2, iar repo- 
satul la 1770 April 28, cum si via£a sa 
a fost 73 ant, a caror oase s'aii adus 
de la alte biserici de mine Iordache 
Krupenschi, fiul lor. 

Inainte de cladirea acestel bi- 
serici fusese alta, dupa cum pro- 
beaza locul bisericel si semne 
de morminte, in partea de N. a 
actualel biserici. 

O cruce aflata in actuala bi- 
serica poarta inscrip^ia: 

Logofatul Grigorie Krupenschi, a- 
ceasta sfinta cruce, lemnul este foarte 
vechiii, de la biserica din satul Feredi- 
eni din vremea bunului meu vornic Lupu 
Krupenschi, care acum s'au ferecat cu 
argint de catre mine in anul 1865, Mar- 
tie 25, spre vecinica pomenire a sa si a 
tot neamul sau. 

Aceasta probeaza existen^a 
unei alte biserici in Feredieni, 
care cu timpul si din cauze ne- 
cunoscute s'a desfiin^at. Crucea 
despre care am vorbit e lucrata 



in diamante, asemenea, in ge- 
nere, toate podoabele bisericel 
sunt lucrate in aur si argint si a- 
ceasta dovedeste boga^ia ve- 
chel biserici. 

Mai sunt in biserica din Fe- 
redieni trel siragurl de monezT 
vechl de aur, de argint si de 
arama : franceze, belgiene, ger- 
mane, grecestl etc.,- intre cele 
mal vechl sunt din: 109 1, 1627, 
1753, 1761, 1594, 1596, o me- 
dalie veche cu inscripfia: «Da- 
cia Lito», o icoana cu inscrip- 
$ia: «Das ist Gotes lamb vielx 
der veed sunt tergt Jonn» si 
chipul unul miel si multe al- 
tele. 

Feregai. VezI Tirsa, jud.jVilcea. 

Feregi, poiand, la N. comunei 
Bunesti, pi. Ocolul, jud. Vilcea. 

Fere^ti, com. rur., in partea de 
S. a plasel Mijlocul, jud. Vas- 
luiu, la distan^a de 13 kil. de 
la orasul Vasluiu si de 17 kil. 
de com. rur. Codaesti, situata 
pe valea dintre dealurile Za- 
podeni, Danesti si Valea-Rea. 

E formata din satul Feresti. 

Are o intindere de 2907 hect. 
din carl 228 hect. padure si 
2060 loc de cultura, fina{ si imas 
ale proprieta^ei, iar 619 hect. 
ale locuitorilor, cu 4 hect. vie. 
Populafia este de 332 familil, 
sau 966 suflete, din carl 60 fa- 
milil de pganl, 5 familil de Evrel. 

Pamintul e de calitate buna 
si produce tot soiul de cereale. 

Are o biserica de valatuci 
vechie de 90 anl, deservita 
de 1 preot si 2 cintare^T; o 
scoala, infiin^ata la 1865, frecu- 
entata de 35 elevl ; doua morl : 
una de vint, iar alta cu aburi ; 
2 iazurl ; 2 crisme. 

Comerciul se facede 10 per- 
soane. 

Numarulvitelor ede 1752:470 



Hosted by 



Google 



FERE?TILOR (DEALUL-) 



350 



FETE! (P1ETRELE-) 



vite marl cornute, 1060 01, 72 
cal si 150 rimaton. 

Budgetul comunef e de 2310 
lef la veniturl si 2306 lei, 10 
ban?, la cheltuelT. 

Sunt 159 contribuabili. 

Locuitorft poseda : 30 plugurl 
si 70 care cu boi, 8 pluguri si 
16 caru^e cu cai; 140 stupT. 

Fere^tilor (Dealul-), deal. Vezi 
$ur&nestilor (Dealul-), com. Da- 
nesti, plasa Mijlocul, jude^ul 
Vasluiu. 

Ferica, deal, acoperit de padun 
si pasunf, in com. Ruginoasa, 
jud. Suceava. 

Fericea, v&lcea, in jud. Teleor- 
man, pi. Teleorman uluii. Ince- 
putulei este de pe izlazul din com. 
Slobozia-Tr£snitul, de unde se 
coboara la Tataresti-de-Sus si 
se termina in valea Teleorma- 
nului, la com. Tataresti-de-Jos, 
la hotarul despre comuna U- 
dupul. 

Ca pe toate valcelele din a- 
ceasta plasa, pe timpuri ploioase, 
se fornieazci piriiase. Cel de pe 
valea Fericea se scurge in riul 
Teleorman. 

Ferichidoaia, pddure, supusa 
regimului silvic, com. Racovi^a, 
pi. Riul-Doamnei, jud. Muscel, 
in intindere de200hect. Esen^e : 
stejar, fag, carpen, jugastru, fra- 
sin, plop si salcie. 

Fericile, deal, in jud. Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, com. Dobreni, 
situat pe mosia Almasuluf. 

Fericilor, (Poiana-), poiana, 
jud. Neam^u, pi. Piatra-Muntele, 
com. Dobreni. 

Feriga, poiana si coastd de deal, 
jud. Muscel, pi. Riurile, com. 
Cotesti. 



Ferigele si Poiana - Lunga, 

munfiy proprieta^i ale statului, 
pending de Episcopia Arge- 
sului, in jud. Muscel ; s'au aren- 
dat pe periodul 1888 —93 cu 
1450 let anual. 

Fermecatul, ostrov, pe Dunare, 
in jud. Ialomita, pi. Borcea, com. 
Cocargea. 

Fermecatul, pddure, in ostrovul 
cu acelasT nume, in jud. Ialo- 
mita, pi. Borcea, com. Cocar- 
gea ; are 50 hect. Esen^e : salcie 
si plop. Estela 10 kil. de satul 
Cocargea. 

Feroagele-Dealul-Mirii, trup 
de pddure, al statului, in intin- 
dere de 302 hect., care, impre- 
una cu trupul Turtureaua, for- 
meazapadurea Bunesti,pendinte 
de com. Bunesti, pi Ocolui, 
jud. Vilcea. 

Feroiul, lac, in jud. Ialomita, pi. 
Ialomita-Balta, in apropiere de 
satul Iazul. 

Ferul (Fierul). Cuvintele cu a- 
ceasta numire, compusele si de- 
rivatele el, sunt trecute la si- 
lab a Fie. 

Fe^tilele, iezere, jud. Braila, si- 
tuate in ostrovul Iapa, intre ca- 
nalele Munusoaia siVilciul, laV. 
de cat. Nedeicul, din com. Ber- 
testi-d.-j. In ele se varsa pri- 
valul Maracinele. 

Fe^ca-Mare, virf de munte, 
jud. Bacau, pi. Trotusul, com. 
Hirja, care face parte din sira 
Oituzului. 

Fe§ca-Mare, piriias,]\xd. Bacau, 
pi. Trotusul, com. Hirja, care 
ese din muntelePaltinisui si Fes- 
ca, se incarca cu Fesca-Mica 
si se scurge d'a stinga Oitu- 



zului. In tot cursul sau pastreaza 
direc^ia N.-V. spre S.-E. 

Fe§ca-Mica, piriias, jud. Bacau, 
pi. Trotusul, com. Hirja, care 
este tributar pirtiasulul Fesca- 
Mare. 

Fetecaul (Odaia-lui-Fetecau), 

vale, in jud. Buzau, com. si cat. 
Piclele. Se scurge in Valea-Pi- 
clelor. 

Fetei (Crucea-), locizolat, intre 
muntu Coriiul si Zanoaga, din 
jud. Buzau, com. Goidesti, in- 
semnat cu o cruce de lemn in 
amintirea unei fete, care intrase 
in ceata de haiduci a ImGheor- 
ghelas si care a fost omorita 
aici de potera. 

Fetei (Dealul-), deal, in jud. 
Tulcea, pi. Babadag, pe terito- 
riul com. Bas-Chioi si anume pe 
ai catunului sau Cineli ; este o ra- 
mificatie de N. a dealului Ciz-Ba- 
ir; seintinde spre N., avind o di- 
rec^ie generala de la S.-E. spre 
N.-V. ; se intinde pana in riul 
Taita si satul Cineli, brazdind 
partea de V. a pi. si a com.; 
este acoperit cu purine padur! 
si pe la poale cu pasunl si fl- 
nete. 

Fetei (Izvorul-), i.zvor, in jud. 
Buzau, com. Chiojdul-din-Bisca; 
izvore^te din muntele Monteo- 
rul si se scurge in riul Bisca- 
Chiojdului. 

Fetei (Lacul-), lac, in jud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-mj., com. Livezile ; 
nu are scurgere si se formeaza 
din ploi. 

Fetei (Movila-), movild, la N.- 
E. de com. Piatra, pe dealul 
Calma^uiuluT, jud. Teleorman. 

Fetei (Pietrele-), sat, in jud. 



Hosted by 



Google 



FETEl (HETRELE-) 



351 



FETE^TI 



R.-Sarat, plaiul Rimnicul, catu- 
nul com. Jitia. E asezat in par- 
tea de N. si V. a com., la poa- 
lele muntelu! Pietrele-Fetei, pe 
nuletul cu acelasl nume, la 3 
kil. spre N.-V. de cat. de re- 
sedin^a Jitia ; e o diviziune a 
cat. Necule. 

Fetei (Pietrele-), munte, in jud. 
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. 
Jitia, cat. Pietrele-Fetei, unul 
din cele mat inalte virfurt din 
jud. R.-Sarat (1280 m.) ; eaco- 
perit cu padun ; frumusetile 
sale au fost descrise de A. I. 
Odobescu, in cartea sa : « Pse- 
ud o-Kynegeticos». 

Fetei (Pietrele-), plrin, in jud. 
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. 
Jitia ; izvoreste din muntele cu 
acelasT nume, uda partea de 
V. a com., trece prin cat. Pie- 
trele-Fetei, si se varsa. in piriul 
Necule ; dupa ua curs repede 
si zgomotos, [cad se loveste de 
paretii ceT inalti ai muntilor, 
car! 'I inchid de amindoua par- 
tile. 

Fetei (Plaiul-), ramificaHe din 
muntele Virful-Ripei', in jud. Bu- 
zau, com. Catina, avind izlaz si 
pad u re. 

Fetei (Poiana-), loc izolat, m 
jud. Buzau, com. Gura-Aninoa- 
sei, d'asupra muchei Ratestilor. 

Fetei (Ripa-), munte, in jud. Bu- 
zau, com. Catina, cat. Pasaroiul, 
avind in partea de E. un imens 
precipitin, numit Virful-Ripel- 
Fetei. 

Fetei (Ripa-), padure, in jud. 
Buzau, com. Catina, cat. Pasa- 
roiul ; face un corp cu Valea- 
Seaca. 

Fetei (Valea-), vale, in jud. 



Dolj, plasa Ocolui, comuna 
Preajba. 

Fetei (Valea-), vale, in jud. 
Dolj, pi. Ocolui, com. Balta- 
Verde, peste care trece limita 
de la N. a comunei catre com. 
Craiova. 

Fetei (Valea-), vale, jud. Pra- 
hova ; din poalele de N.-V. ale 
muntelui Da tea, face o mare 
curba spre S., ia apoi direc^ia 
de la E. spre V. si se varsa In 
riul Prahova, pe ^armul sting, 
la N. de cat. Busteni. 

Fetei (Valea-), isvor de aplt 
minerald in jud. Prahova, pi. 
Pelesul, com. Predealul, cat. Bu- 
steni, pe Domeniul CoroaneT, 
in apropiere de gara Busteni. 
Apa sa confine pucioasa. Izvo- 
rul e situat pe loc ses. 

Fetei (Virful-Ripei-), padure 
in jud. Buzau, com. Catina, cat. 
Pasaroiul; face un corp cu Va- 
lea-Seaca. 

Fetele, deal, jud. Dolj, pi Oco- 
lui, com. SimnicuJ. 

Fetele, trup de mope nelocuit, 
proprietatea fra^ilor C. si Gr. 
Olanescu, pendinte de com. 
Blejesti-Neamtu, jud. Vlasca, pi. 
Glavaciocul ; situata pe apa Gla- 
vaciocul, d'a dreapta si de a 
stinga luT ; suprafa^a totals este 
de 75s hect.; se arendeazS cu 
mosia Neam^u sau Blejesti. 

Fetele-Mari, cultne de munte, 
jud. Putna, din care izvoreste 
Tisi^a-Mica. 

Fetelea, lac, in jud. Ialomija, pi. 
Borcea, com. Dichiseni, in in- 
sula Balta. 

Fetelor (Magura-), tndgurti, 



pe mosia statului Beiul-S-ta-E- 
caterina, jud. Teleorman. 

Fetelor (Magura-), mdgurlf, 
pe mosia $ov&resti, jud. Tele- 
orman. 

Fetelor (Movila-), movilti, in 
jud. Dolj, pi. Cimpul, com. Pis- 
cul. 

Fetelor (Movila-), movila, in 
jud. Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, 
linga satul Luciul. 

Fete^ti, com. rur., in jud. Ialo- 
mi^a, pi. Ialomi^a-Balta, situate 
in partea de S.-E. a plasel, intre 
comunele Dudesti si Stelnica. 

Teritoriul acestef comune se 
intinde din Dun&re spre V., 
prin insula Balta si cimpia Ba- 
raganului, pe osuprafa^a de 7000 
hect., din cari 5000 hect. bal- 
tis si padun in insula Balta, 
100 hect. izlaz si 1900 hect. 
pamint de cultura pe Baragan. 
Mosia este proprietatea sta- 
tului si inainte de secularizare, 
apar^inea Episcopiei Buz&ulm; 
pe periodul 1883 — 1893, s'a 
arendat cu suma de 22530 lei. 

Dupa legea rural& din 1864, 
sunt improprietaripf pe mosie 
141 locuitorl si dupa legea din 
1878 s'au mai improprietarit 1 1, 
iar fara proprietaflf se mai aflcl 
J7 locuitorl. 

Comuna este udata de Du- 
nare, Borcea si de lacurile : 
Brtnzesul, Oborul, Z&tonul, Pot- 
coavele, Cinurile, Codescul, Ca- 
iafa, Catinul, Popaslicul, Muta, 
si Risipitul ; apoi de bra^ele 
(privalele) : Aramile, Aramile- 
Vechi, Adincatura, V&rs&tura, 
Sindiorul, Scor^ul, Veriga, Za- 
valul, V&rsatura-Sapat&, Portifa, 
Motirtia,Privalele,Cotarca,Strim- 
bele, Ho^ul si Chiriac. 

Se compune dintr'un singur 
sat, situat pe {annul sting al 



Hosted by 



Google 



FETESTI 



352 



FET1SUL 



Borcii, pe o mica lunca sub 
coasta Bar&ganuluT si spre E. 
de satul Dude?ti, de care este 
lipit. AicT este o sta^ie tele- 
grafo-postalS, infiinfata la 1892 
si al carui venit pe anul 1896 
— 97 a fost de lei 9322 — 65 ; 
si resedinfa primariei si a ju- 
dec&toriel comunale. 

Popula^iunea comunei (1890) 
este de 218 famiiii, sau 1236 
suflete, din can: 676 barba^T 
si 560 feme!; 1226 Romini, 3 
GrecJ, 2 Rusi, 4 Turci si 1 Bul- 
gar; 1232 crestin! ortodoxl si 

4 mahometani; 327 agricultorif, 

5 meseriasT, 12 comercianpf, 13 
profesiuni libere, 1 14 muncitor! 
si 29 servitort. 

Stiu carte 588 persoane. 

Vite: 1300 bol, 523 cai, 6700 
ol, 325 capre, 15 asini, 154 bi- 
voli si 598 rim&tori. 

Comuna avea in 1886 — 1887 
la venitun 5279 lei si la chel- 
tueli 4949 lei. 

Sunt doua scoll, una de bae^T 
frecuentata de 29 elevT si con- 
dusa de u n in viator, retribuit de 
stat si comuna si una de fete 
frecuentata de 25 eleve si con- 
dusa de o inva^atoare, retribuita 
de comuna. Localul serveste 
la amindoua scoalele si este con- 
struit de comuna cu sutna de 
1 0000 lei. 

In comuna este o biserica, la 
care deservesc dol preopf si 
doi dascali, retribuipf din bu- 
getul comunei cu suma anuala 
de 492 lei. 

Pe teritoriul comunei trece ca- 
lea ferata Bucuresti-Fetesti, cu 
stasia Fetesti, iar linga sat se 
afla podul de fierpeste Borcea, 
al liniel ferate. 

Fete§ti, sat, jud. Botosani, in 
partea de N. acorn. Satul- Bur 
dujeni, situat pe piriul Fetesti, 
cu o populate de 245 famiiii, 
sau 429 suflete. 



Vite : 60 vite marl cornute, 
5 cat, 20 01 si 15 mascuri. 

Sunt 13 stupi cu albine. 

In sat se afla: 2 circiumi; 
2 comercian^f si 4 meseriasi. 

Fetesti, sat, cam in centrul com. 
Badeni, jud. lasi, pi. Bahluiul, 
spre V. de satul Scobin^i ; si- 
tuat pe dealul cu acelasi nume, 
pe o intindere cam de 349 hect. 
Are o populate de 98 famiiii, 
sati 463 suflete. Aci se afla o 
velni^a de fabricat rachiii. Satul 
e acoperit cu livezi si vii, iar 
in imprejur se afla paduri. 

Numarul vitelor e de 3348 
capete, din can: 481 vite man 
cornute, 24 cat, 2788 01 si 59 
rimatori. 

Fete§ti, stafte de drum defer, jud. 
ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, cat. 
Fetesti, pe linia Ciulnh:a-Fetesti, 
pusa in circulate la 1 Iulie 1887. 
Se afla pe aceasta linie intre 
stabile Elena (9.9 kil.) si Bor- 
cea {7. 6 kil.) De aci calea fe- 
rata se bifurca spre N. formind 
linia Faurei-Fetesti. Este la ^>% 
kil. de Faurei. Inahjimea d'asu- 
pra nivelului marii de 61 m. 
10. Venitul acestel sta^ii pe a- 
nul 1896 a fost de 104525 lei, 
80 bani. 

Fetesti, deal, pe care e situat 
satul Fetesti, com. Badeni, pi. 
Bahluiul, jud. Iasi. 

Fetesti, fost schit de calugari, 
jud. Botosani, asezatjn padure 
si pe virful dealului Grigoreni. 
Biserica e f&cuta de Scarlat Mi- 
clescu, pe locul unei alte biserici 
vechi, despre care nu se stie 
cind a fost fondata. Schitul as- 
taz! este nelocuit de calugari. 

Fetesti, pftdure, formatadin mai 
multe trupuri, in jud. Ialomi^a, 
pi. Ialomh:a-Balta,peinsulaBalta, 



com. Fetesti, cu 100 hect. E- 
sen^e: salcie si plop. 

Fetesti, pcidure, in intindere de 
500 falci, pe teritoriul cat. Gura- 
Vaei, com. Cimpurile, pi. Za- 
brau£i, jud. Putna. 

Fete^tij/iWXjud. Botosani, vine 
din satul Fetesti, com. Bur- 
dujeni-Sat, de laV. spre E., pri- 
meste in stinga Piriul-Porcului, 
intra in satul Grigoresti si se 
varsa pe stinga piriului Pietrosul, 
pi. Siretul, com. Calinesti. 

Fetesti, piriu, curge din Iazul- 
de-la-Velni^a, spre N., pe teri- 
toriul satulul Fetesti, com. Ba- 
deni, pi. Bahluiul, jud. Iasi, si 
se varsa in dreapta riului Bah- 
luiul. 

Fete§ti-Poiana-Cap§ii, judetul 
Neam^u. Vezi Le^esti - Poiana 
Capsii. 

Fetica, vdlcea, com Paulesti, pi. 
Tirgusorul, jud. Prahova. 

Feticiul, munte, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul, com. Jitia, in par- 
tea de V. a com., inalt de 950 
metri, virf principal^din culmea 
mun^?ilor Necule ; este acoperit 
in mare parte cu paduri. 

Fetifoiul, munte, in jud. Praho- 
va, pi. Pelesul, com. Predealul, 
ce serveste de limita intre jud. 
Prahova si Transilvania, intre 
valea Risnoavei, piriul Predealul 
si gara din Predeai. 

Fetigul, piriias, jud. Putna, format 
pe teritoriul com. Mera, si care 
se varsa in Milcov. 

Feti§ul, piriu, jud. Vasluiu, izvo- 
reste din Valea-Rusei, din com. 
Borasti, si se varsa m piriul 
Velna, linga satul Alexesti. 



Hosted by 



Google 



FETlfA 



363 



FlENI 



Feti\3i> pi ri 2i, izvorestedin Tencusa 
si se vars& in Piriul-SatuluT, com. 
Storesti, pi. Cosula, jud. Roto- 
sani. 

Fe^ele, munte, in jud. Buzau, com. 
Chiojdul-din-Bisca, jud. Buzau. 
Are 1642 metri inal^ime, si for- 
meaza partea centrala si cea 
maiimportanta din catena mun- 
tilor Siriul. Are pasuni bune 
si paduri seculare de brad. Pe 
dinsul este o casarie, ale care! 
produse se vind in corner^ sub 
numele de Penteleii. Muntele e 
proprietatea mosnenilor Chioj- 
deni. 

Fe^ele, deal, la V. de com. Ca- 
lugareni, pi. Cricovul, jud. Pra- 
hova. 

Fe^ele, lac, in jud. Buzau, com. 
Chiojdul-din-Bisca, in muntiiFe- 
^ele-Siriului. Consta din doua 
basinun: until sec si altul plin. 
Se crede a fi un ghe^ar. Lacul 
are o suprafa^a de 300 metri 
patrap, incon jurat de toate par- 
tile cu stinci imense. In poalele 
muntelui, de sub basinul laculul, 
ese piriiasul Mreaja. Adincimea 
nu i s'a putut afla, din care 
cauza i se ma! zice si Lacul- 
Fara-Fund. 

In jurul sau sunt mul^I vul- 
turT, ceea ce face periculoasa 
vizitarea sa, mat cu seama cind 
ei isl schimba penele atacind 
pe oameni cu aripile ; din aceasta 
cauza i se mai da numele de 
Lacul- Vulturilor. Legenda zice 
ca vulturii se aduna aci, in fie- 
care primavara, ca sa bea apa 
si sa intinereasca. 

Fe^ele-Cheilor, munft, la N. co- 
munei Calinesti, plaiul Cozia, jud. 
Vilcea, cu direc^ia spre S.-E., la 
distan^a de 12 kil. de vatra co- 
muneT ; se numesc ast-fel fiind- 
ca sunt aseza^i in fa^a unor 



stinci mar? numite de oameni 
Cheile. 

Fe^ele-Grlului, trup de pddure, 
al statulul, in intindere de 175 
hect, pendinte de com. Provija, 
plaiul Prahova, jud. Prahova, 
care, impreuna cu trupurile : 
Magura (35 hect.) si Irimesti 
(200 hect.), formeaza padurea 
Valea-PietreT. 

Fe{ele-Manesei, munte, in jud. 
Mehedin^i, plaiul Closani, com. 
rur. Closani. 

Fe^eni, sat, pe riul Simnicul, jud. 
Arges, pi. Topologul ; face parte 
din com. rur. Fedelesoiul ; are 
1022 locuiton. 

In Fe^eni sunt dealurl cu viT 
care dau un vin bun; prin sat 
trece soseaua Pitesti-Rimnicul- 
Vilcea. Satui are o biserica, cu 
hramul Cuvioasa Paraschiva, de- 
servita de un preot, un cintare^ 
si un paracliser. 

Fe^eni, mahala, in com. rur. 
Strimtul, pi. Vailor, jud. Me- 
hedin^i. 

Fejeni, mahala, in jud. Mehe- 
din^i, pi. Ocolui-d.-j. ; \\ne de 
com. rur. Pava^ul. Aceasta ma- 
hala, in vechime, se numea Pa- 
rul-Rotat. 

Fe^eni, mosie, cu o intindere de 
225 pogoane, mai toata padure, 
jud. Arges, pi. Topologul, pro- 
prietatea statulul ; are o arenda 
anuala (1876 — 86) de 520 lei. 

Fe{ii (Vlrful-), munte, in jude^ul 
Buzau, com. Patirlagi, acoperit 
de paduri si izlaz. 

Fet'ri (Virful-), munte, in jud. Bu- 
zau, com. Valea-Musceluluf, par- 
tea de N. a muntelui Alunisul; 
din el se ramifica Dealul-Fe^if. 



Fe{i§oarele (Muntele-), padure, 
pe teritoriul cat. Coza, com. 
Paulesti, pi. Vrancea, jud. Putna, 
in intindere de 1200 ftlci, apar- 
^inind locuitorilor dincatunul Se- 
catura. 

Fe^isoarele (Muntele-), pa- 
dure^ pe teritoriul cat. Coza, 
com. Paulesti, pi. Vrancea, jud. 
Putna, in intindere de 1500 
falci si apar^inind locuitorilor din 
com. Paulesti, in comunitate. 

Fiarele, izvor, in jud. Buzau, 
com. si. cat. Paltineni ; incepe 
de sub virful muntelui Catiasul 
si se scurge in riul Buzaul. 

Fiarelor (Valea-), vale, uda 
partea de E. si S. a cat. Nisto- 
resti, com. Breaza-d.-s., pi. Pra- 
hova, jud. Prahova, se indreapta 
catre S.-E. si se varsa in riul 
Prahova, in raionul com. Brea- 
za-d.-s. 

Fieni, sat, jud. Dimbovi^a, plaiul 
lalomi^a-Dimbovi^a, cat. al co- 
munel Mofaeni. 

Fieni, vechiU sat, jud. Ilfov, mu- 
tat pe partea dreapta a apel 
Dirza, la anul 1836, de Domnul 
Al. Ghica, proprietarul lul. A- 
cest loc asta-zl poarta numirea 
de Silistea-Fienari. Se gasesc 
aci o mul^ime de lucrurl vechi. 
Aceste locurl acum sunt arabile 
si se cultiva mai ales cu griu. 
Asta-zi catunele Mavrodinul, 
Fieni si Caciula^i sunt la un loc 
citesl-trele ; le desparte numai 
soseaua comunala, care le stra- 
bate de la N.-V. spre S.-E. 

Fieni, mosie, jud. Ilfov, com. Ca- 
ciula^i, pi. Znagovul, fosta pro- 
prietatea tnarelul boer de divan, 
Romanov, care tot-d'a-una sta 
pe linga Grigore Ghica, Dom- 
nul Jarel. Acest Romanov, ne- 



69623. Marele DtCfionar Gcografic Vol. Hi. 



45 



Hosted by 



Google 



FIENI 



354 



FlERfclNTl-DE-jOS 



avind mostenitort, a daruit mo- 
sia Domnulut Grigore Ghica, ca 
vecin si stapin. 

Fieni, piriU, jud. Ilfov, pi. Zna- 
govul, trece pe linga com. Ca- 
ciula^i. 

Fier (Portile-de-), stincl in Du- 
nare. Vezt Por{ile-de-Fier si Du- 
narea. 

Fier (Por^le-de-), movile, jud. 
Buzau. Vezt Por^ile-de-Fier. 

¥iersiri 9 punct trigonometric de ob- 
servable, in apropierea orasulut 
Craiova, jud. Dolj. Are o inal- 
{ime de 200 m. 

Fierarul, deal, jud. Botosani, co- 
muna Brateni, pi. $tefanesti. 

Fierbea, localitate, la V. com. 
Stoenesti, pi. Ocolul, jud. Vil- 
cea, unde se gasesc ape mine- 
rale. 

Fierbea. Spre E. de com. Do- 
briceni, pi. Ocolul, jud. Vilcea, 
se afla doua clocote de apa car! 
miroase a cocleala si a smoala. 
In aceste clocote daca afunda 
cine-va o prajina de 4 metri, ea 
se duce tot in jos, iar clocotele 
ist urmeaza cursul lorfara saaiba 
vre-o impedicare, ba inca spu- 
meaza cu mat multa tarie, azvir- 
lind apa in sus, in grosime mare. 
Apa nu merge pe fa{a pamin- 
tuiut ci sta la un loc, facind un 
fel de banda ca de un metru 
si jumatate in la^ime. 

Aceasta apa face un fel de 
zgomot, bolborosind ca si cind 
ar afunda cine-va o {eava in- 
tr'un vas plin cu apa si ar sufla 
intr'insa. Aceasta apa, cam cal- 
du^a, iarna nu inghiaja. 

Fierbea-lui-Stan-Pasare. Spre 
E. si N. de com. Dobriceni, 



pi. Ocolul, jud. Vilcea, se afla 
5 izvoare cu apa pucioasa, sa- 
rata, neagra^cenusie, in depar- 
tare de 10 metri unul de altul. 
Pare ca fierb, producind un fel 
de zgomot ca si cind ar sforai 
sau horcani un cal. 

Pu^in mat spre V. de aceste 
izvoare se afla alte doua izvoare 
de pucioasa, si linga unul din- 
tr'insele este un namol negru, 
care, cind se baga in apa 'i da 
mat multe colort : galben, rosu, 
albastru si cenusiu. Acest na- 
mol are un miros de catran 
sau smoala. 

Fierbintelui (Poiana-), poianci, 
in codri Deleni, jud. Botosani. 

Fierbin^i, com. rur., jud. Vlasca, 
compusa din catunele Fierbin^i 
si Glogoveanul, pi. Glavaciocul. 
Depinde de mosia statuiu! Va- 
tra-Manastiret Glavaciocul si a- 
duc o arenda anuala, cu toate 
trupurile, de 45000 lei. 

Are o populate de 1587 su- 
flete, din can 327 contribuabill. 

Venitui comunei in 1886 era 
de 19398 lei si cheltuelile de 
18238 lei, iar in 1887 venitui 
a fost de 3332 lei si cheltuelile 
de 3300 lei. 

Comuna este departe de Bu- 
curesti, de 60 kil. ; de Giurgiu, 
de 80 kil.; de Pitesti de 38 
kil. ; de stasia liniet ferate Titu, 
de 22 kil. ; iar de Obedeni, re- 
sedin^a plaset, de 34 kil. 

In aceasta comuna sunt mul^l 
r \ igani ramasi din vechii robt at 
manastirei Glavaciocul. 

Este o biserica, deservita de 
1 preot si 2 cintare^i ; o scoala 
mixta cu 3 clase, condusa de 
un investor. In 1888 a fost 
frecuentata de 25 bae^I si 2 
fete, din numarul de 107 copii 
in virsta de scoala. 

Comuna Fierbinji este situata 
la N.-V. judejului, unde incepe 



a se vecini cu jud. Arges, pe 
malul sting al apet Glavaciocul. 
Pe aci trece soseaua jude- 
{eana ce duce in jud. Arges si 
care vine de la Obedeanca. 

Fierbin^i, <:#/«#, pendintede com. 
Fierbinfi, situat pe proprieta- 
tea statulut Glavaciocul, pi. Gla- 
vaciocul, jud. Vlasca. 

In 1864 s'ati improprietarit 
140 locuitorl pe o suprafa^a de 
423 hect. 

Are o scoala comunala si o 
biserica care depinde de paro- 
hia Selarul. (Vezt com. Fierbinfi). 

Catunul este situat pe malul 
sting al riului Glavaciocul. 

Vite sunt: 380 vite mart cor- 
nute, 25 cal, 600 01, isocapre 
si 740 rimaton. 

Fierbin^i (Tirgul-), sat, in jud. 
Ilfov, pi. Mostistea ; face parte 
din com. rur. Fierbin^i-Stroesti. 
Este asezat spre V. de Fier- 
bin^i-d.-s., aproape de varsarea 
girlet Pcciovalistea in riul Ialo- 
mi^a. 

In fie-care Dumineca se face 
aci un bilciu. In tirg este o fa- 
brics, de luminari de ceara. 

Popula^ia satului e de 201 
locuitorl. Are o biserica, cu hra- 
mul Sf. Gheorghe, deservita de 
1 preot si 2 cintarep. 

Comerciul se face de 8 cir- 
ciumari. S'au stabilit in sat 28 
strain?. 

Numarul vitelor mart e de 52 
si al celor mict de 210. 

Fierbinti-de-Jos, sat, in jud. Il- 
fov, pi. Mostistea ; face parte 
din com. rur. Fierbin^i-Stroesti. 
Este situat spre N. de Fier- 
bin^i-d.-s., pe {armul sting al 
riulut Ialomi^a. 

Se intinde pe o suprafafade 
374 hect., cu o populate de 
502 locuitort. 

Proprietarul, d. Er. Arion, are 



Hosted by 



Google 



:-:"?? 



FIERBlN'fl-DE-SUS 



355 



FIERULUl (PlklaL-) 



numa? 7 hect. ; restul din pa- 
mint este al locuitorilor, carl 
cultiva 367 hect. 

Are o biserica, cu hratnul Sf. 
Nicolae, deservita de 2 preo^t si 
1 cintare^. S'au stabilit in sat 
7 strain?. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciutnar si 1 hangiu. 

Numarul vitelor mar? e de 
461 si al celor mid de 359. 

FierbinJi-de-Sus (Fierbin^i- 
Ghicai), sat, in jud. Ilfov, pi. 
Mostistea ; face parte din com. 
rur. Fierbin^i-Stroesti. Este si- 
tuat la N.-E. de Bucuresti, pe 
malul drept al riulu? Ialomi^a. 
In partea de S.E., intre sat si 
riu, pamintul e mocirlos. 

Aci este resedin^a primariei. 
Pana la 1 Aprilie 1882, data 
cind pi. Mostistea s'a alipit de 
pi. Dimbovi^a, in Fierbin^i-d.-s. 
era resedin^a subprefecture? pi. 
Mostistea. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae si Adormirea, deservita 
de 1 preot si I cintare£; o 
scoala de baepf si una de fete, 
frecuentate de 65 elev? si 27 
eleve, cu intre^inerea carora sta- 
tul si comuna cheltuesc anual 
4968 lei. In sat e o moara cu 
apa, o masina de treerat siun 
pod. 

Suprafa^a totala a satului e 
de 1433 hect, cu o populate 
de 820 locuitorT. 

Proprietarul, d. E. Arion, are 
936 hect. si locuitorii 497 hect. 
Se cultiva de proprietar 700 
hect. (86 izlaz, 1 50 padure). Lo- 
cuitorii cultiva, din pamintul lor, 
465 hect.; restul ramin sterpe. 

S'au stabilit in sat 6 strain?. 

Comerciul se face de 7 cir- 
ciumarT. 

Numarul vitelor man e de 
842 si al celor mici de 687. 

Fierbin^i-Gruiul, sat, in jud. 



Ilfov, pi. Mostistea; face parte 
din com. rur. Fierbin^i-Stroesti. 
Este asezat intre Fierbin^i-d.-s. 
si Fierbin^i-Tirgulu?. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
327 hect., cu o populate de 
427 suflete. Tot terenul apar- 
{ine locuitorilor. Comerciul se 
face de 4 circiumari. 

Numarul vitelor man e de 
387 si al celor micT de 77. 

Fierbm{i-Stroe§ti, com. rur., in 
jud. Ilfov, pi. Mostistea, situata 
la N.-E. de Bucure?ti, linga riul 
Ialomi^a la 41 kil. de Bucu- 
resti. Stain legatura cu com. Maia 
prin o sosea vecinala si cu Dri- 
dul, tot prin o sosea vecinala. 

Se compune din satele : Fier- 
bin^i-d.-s., Fierbin^i-d.-j., Fier- 
bin^i-Gruiul, Fierbin^i-Tirgulu? si 
Stroesti, cu o populate de 2289 
locuitori, carl locuesc in 559 
case. 

Este resedin^a une! compani? 
de Doroban^? si are un birou 
telegrafic, care face si serviciul 
postei rurale si al carut venit 
pe 1896 — 97 a fost de lei 
3262.50. 

Suprafa^a totala a comunei e 
de 3052 hect. Proprietari? au 
1632 hect, din carl cultiva 1037 
(160 ramin sterpe, 85 izlaz, 350 
padure). Locuitorii au 1420 hect. 
din care cultiva 1320 hect, 100 
raminind sterpe. 

In com. se face tirg in fie- 
care Duminica. Sunt aci : 3 bise- 
rici si 2 scol? : una de bae£? si alta 
de fete, ambele sub un acope- 
remint. Localul s'a construit de 
judef in anul 1885. 

Budgetul com. e de 1083 1 
lei la veniturl si de 9294 lei la 
cheltueli. 

Sunt 500 contribuabil?. 

Dintre locuitori, 466 sunt plu- 
gari, 100 au diferite profesiun?. 

Aratura se face cu 293 plu- 
guri: 245 cu bo? si 48 cu ca?. 



Locuitorii au 370 care si ca- 
nine : 289 ca bo! si 81 cu ca?. 

Comerciul se face de 21 cir- 
ciumari si 1 hangiu. 

Numarul vitelor marl e de 
20 53 (478 ca? si epe, 5 arma- 
sari, 941 bo?, 475 vaci sivi^eT, 
43 tauri, 1 5 bivolf, 96 bivoli(e) 
si al celor micT de 2901 (10 
capre, 374 pore?, 2517 01). 

In com. s'au stabilit 41 strain?. 

Locuitori ImproprietaritT sunt 
326 si neimproprietarip, 262. 

Fierea, piidure, jud. Vlasca, pi. 
Glavaciocul, pe proprietatea Ble- 
jesti-Neam^u, a fra^ilor C. si Gr. 
Olanescu; are o suprafafa de 
75 hect. 

Fierului (Dealul-), deal, in ju- 
de^ul R.-Sarat, plaiul Rimnicul, 
com. Buda; se desface din Dea- 
lul-Schitulu?, si brazdeaza com. 
in partea de S.; este acoperit 
cu pasun? si paduri. 

Fierului (Dealul-), deal, in ju- 
de^ul Suceava, com. Brosteni, 
linga satul Lungeni. 

Fierului (Dealul-), deal, jud. 
Suceava, com. Brosteni, linga 
Piriul-Opainestilor. 

Fierului (Drumul-), rest din- 
tr'un vechiU drum, jud. Buzati, 
ce incepea din plaiul Slanicul 
(nu se stie din ce anume punct). 
Urmeaza malul sting al rtu- 
lu? Buzau, pe la capatul co- 
munelor Scurtesti, Sageata si 
ajunge la Gavanesti. Serva ca 
limita intre ma? multe mosi?. 

Fierului (Piriul-), pitiu, in ju- 
de^ul Suceava, com. Brosteni, 
afluent al Bistri^e?, intre Piriul- 
Opainestilor si Piriul-Caidare?. 

Fierului (Piriul-), afluent al 
Bistri^e?; din josul satului Li*n, 



Hosted by 



Google 



FIJERE$TI 



356 



FILESTI 



geni, din com. Brosteni, jud. 
Suceava. 

Fijere§ti, catun, al com. Coh;i, 
jud. Buzau ; are 80 locuitori, lo- 
cuind in 19 case. 

Filaret (Viea-lui-), parte din pa- 
durea statuluT, la V. de satul 
Pogle^ul, com. Corbeasca, jude- 
{ulTecuciu. 

Filaretul, stafie de drum defer, 
jud. Ilfov, pi. Dimbovi^a, com. 
Bucuresti. Este stafie finaia a 
liniet Bucuresti (Filaret)-Giurgiu, 
pusa in circulate 1a 1 Noembr. 
1869 si stafie finaia a liniet Bu- 
curesti (Gara-de-Nord)-Bucuresti 
(Gara-Filaret). Se afla intre sta- 
bile Dealul-Spiref (2.8 kil.) si Jila- 
va (8.6 kil.) Inalfimea d'asupra 
niveluluT marii de 78 m io. Veni- 
tul acestei sta^ii pe anul 1896 
a fost de 536787 lei, 89 bam. 

Filaretul, viz, in jud. Ilfov, in 
partea de S. a orasului Bucu- 
resti. Prin mijlocul lor trece ca- 
lea ferata Bucuresti - Giurgiu. 
(Vezi Bucuresti). 

Filaretul, deal, pe care sunt plan- 
tate viile locuitorilor din orasul 
Alexandria, in partea de S.-E., 
despre com. Poroschia, jude^ul 
Teleorman. 

Filastache, sat, face parte din 
com. rur. Stubeiul-Orasti, plasa 
Dimbovi^a, jud. Ilfov. Este si- 
tuat la S. de Orasti, pe calea 
jude^eana Bucuresti-Olteni^a. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
103 1 hect, cu o populate de 
419 locuitori. 

D-l Gr. G. Cantacuzino are 
796 hect. si locuitorii 235 hect. 
Proprietarul cultivS 584 hect. 
(47 sterpe, 165 padure). Locui- 
torii cultiva tot terenul. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 



Nicolae, deservita de 1 preot 
si 1 ctntare^. Comerciul se face 
de 3 circiumart. Pe teritoriul lut 
se afla 1 helesteu. 

Numarul viteior mart e de 
335 si al celor mid de 637. 

Fileanca, vale, in jud. Ialomi^a, 
pi. Ialomi^a-Balta, pe teritoriul 
comunelor : Andrasesti, Cru^i si 
Reviga. Are o lungime de 18 kil. 
si se intinde de la S. spre N. 
pana la satul Reviga, unde se 
desparte in doua ramuri. Pe 
aceasta vale sunt tret lacurt : 
Fundata sau Sarata, cu apa mi- 
nerals, Crun^i si Reviga. La 
mijlocul acestei vat, pe amin- 
doua malurile sale, se afla ase- 
zat satul Crun^i si la N. vaei 
este satul Reviga. 

Filesti, com. rur., in jud. Co- 
vurluiu,pl. Siretul, cea mat apro- 
piata de Galatf, la 3 kil. in spre 
V. Se margineste la E. cu rese- 
din^a jud. si com. Tulucesti, la 
V., cu Branistea, la N"., cu Fol- 
testi, si la S., cu riul Siretul si 
Dunarea. 

In cuprinsul teritoriului aces- 
tei comuni se gasesc apele ur- 
matoare : piriui ce trece prin 
mijlocul satulut, Filesti, format 
din alte patru mat mici, ce curg 
din vaile: Dancat, Satul-Costit, 
Slobozia si Filesti, si care pi- 
riu da in Siret prin balta Ca- 
tusa; piriiasul Filoaia sau Fa- 
loaia ce se pierde in Catusa ; 
Siretul-Statator si balta Ghe- 
boasa. 

In comuna Filesti sunt sase 
catune: Filesti (resedin^a) sau 
Calica, Satul-Costit, Barbosi, Mo- 
vileni, Sendreni (Serdarul) 91 
Zmirdan. Locuitorii sunt fostt 
clacast si insurant impropieta- 
ri^t. Are o populate de 457 fa- 
mi lit, sau 1857 suflete, dm can: 
983 barba^t, 874 feme!; 1017 
necasatortyt, 772 casatoripf, 6S 



vaduvi. Sunt 332 contribuabili. 
Stiti carte 273 persoane, nu 
stiu 1584. 

Suprafa^a teritoriului acestet 
comune e de 10384 hect. 66 
aril, din cart: 8183 hect. 88 
aril arabile, 1907 hect. 62 aril 
imas, 50 finea^a, 449 vit, 37 
padurt, 206 bal^t, si restui, ve- 
trele satelor si pamlnt, mat 
mult de 9000 hect., aparfm pro- 
pieta^et mart; restui e al satenilor. 
Proprietatea mare este repre- 
zentata prin urmatoarele mosiT: 
Filesti (Calica), Satul-Costit, Mo- 
vileni, Barbosi, Sendreni (Ser- 
darul), Rusca-Mare si Rusca- 
Mtca. 

Vit sunt multe; cele mat nu- 
meroase se gasesc pe mosit par- 
ticulare cu bezman sau dijma ; 
produc^ia mijlocie se socoteste 
la 7 1 iohectol.vinauual. Cele mat 
multe vit sunt pe valea Catusa 
si apar^in Gala^enilor. 

Numarul viteior e de 4142 
capete, din cart: 10 tauri, 562 
bot, 595 vact, 362 vi^el, 214 
cat, 151 epe, 105 minjt, 33 min- 
zatt, no minzate, 6 bivolt, 7 
bivoft^e, 1 60 1 ot, 11 capre si 
435 porct. 

Circiume sunt 40. 

Veniturile comune! se urea 
la 29912 lei, 65 bant, iar chel- 
tuelile la 19992 let, 30 bant. 

Biserici sunt 4 : Sf. Treime, 
in Filesti, infiin^ata in 1852, 
se gaseste sub ingrijirea mos- 
tenitorilor D-rulut Aristide Ser- 
fiotti ; a doua, Sf. Voevozt, in 
satul Costi, dateaza din 1876 — 
77 ; a treia, Sf. Voevozt, in Sen- 
dreni, din 1872; a pa'ra, Sf. 
Gheorghe, in Movileni, a pro- 
prieta^et ; cele d'intitu tretaii pa- 
mint ; la biserica din Filesti este 
cavoul familiet Serfiotti, iar la 
Movileni a familiet Petre Con- 
stantin. Com. Filesti formeaza 
doua parohif : parohia Filesti, 
cu catedrala Sf. Treime,^for- 



Hosted by 



Google 



FILESTI (CALICA) 



357 



FILIA?! 



mata din satele Filesti, satul 
Costi si Smirdanul, 2 bisericT, 
deservite de 1 preot paroh, 1 
preot ajutor si 3 cintare(I; pa- 
rohia Serdarul, cu catedrala Sf. 
VoevozT, din satul omonim, for- 
mats din cat. Serdarul si Bar- 
bosi-Movileni, 2 bisericl, deser- 
vite de 1 preot paroh si 3 cin- 
tare^i. 

In Filesti (Calica), proprieta- 
tea are o gradina frumoasa. In 
ziua Sf. TreimT, cu ocazia hra- 
mului bisericei, se face o tra- 
ditionala serbare religioasa si 
populara, la care ia parte multa 
lume din Gala^i. 

Scoll sunt 3 : una in Filesti, 
mixta, cu 25 elevi; a doua in 
Sendreni, cu 36 elevi ; a treia 
in satul Costi, cu 35 elevi. 

Pe teritoriul acestei comune 
trece soseaua na^ionala si linia 
drumului de fer ; iar la Barbosi 
se afla gara cu acelasi nume, 
in apropierea careia, pe Siret, e 
podul de la Barbosi. Tot pe 
aid trece linia fortifica^iilor Ga- 
la^i-Namoloasa Focsani. Prin sa- 
tul Filesti strabate soseaua ve- 
cinala-comunala precum si linia 
telegrafo postala, ce merge la 
Pechea. 

Pe teritoriul comunei Filesti, 
linga Barbosi, sunt si urmele 
vechei ceta^i romane Gherghina. 

File§ti (Calica), sat si resedin^a 
comunei cu acelasi nume, in 
jud. Covurluiu, pi. Siretul ; are 
137 familii, sau 486 suflete; o bi- 
serica; o scoala. VezI Filesti, 
com. 

Filesti, mosie particulars, de 243 1 
hect., in jud. Covurluiu, com. cu 
acelasi nume, din plasa Sire- 
tului. 

Filesti, piriM, 111 comuna cu a- 
celasi nume, pi. Siretul, jud. 
Covurluiu. 



Filesti, vale^ in comuna cu acelasi 
nume, pi. SiretuluT, jude^ul Co- 
vurluiu. 

Filiasi, com. rur., in jud. Dolj, 
Jiul-d.-s., la 35 kil. de orasul 
Craiova. 

Situata pe ambele malurl ale 
riulul Jiul. 

Se invecineste la N. cu com. 
Fratosti^a si com. fin(areni, 
la S c 1 com. Bralosti^a si Ar- 
getoaia, la V. cu com. Bralosti^a. 

Limita linieT de N. incepe de 
la Conacul-lui-Buza, merge in 
linie dreapta pana la gura sa, 
de unde da in Viea-luI-Dragomir, 
unde se margineste cu teritoriul 
comun ei f intareni, apol dupa 
ce mat merge pu^in in linie 
dreapta, da in riul Jiul. De aci 
incepe hotarul de V., cu direc- 
^iunea N.-S.; trece prin dealul 
MotruluT, valea Racovi^a, pe 
care o urmeaza cii indreptarea 
spre E. pana la catunul Cotina 
ce ^ine de com. Bralostu:a, for- 
mind limita de S. de Argetoaia. 
De aci se indrepteaza iarasT spre 
N. pana in valea Stroeni, merge 
de alungul acestei vai pana a- 
junge in Jiu, apoT, ocolind in 
linie ondulata, catunul Schitul 
formeaza linia de S. si E. catre 
com. Bralosti^a; de aci merge 
iar in linie dreapta spre N. 
pana atinge catunul Almajelul 
asezat pe ambele malurl ale 
riulul Almajelul si formeazS li- 
mita de V. catre catunul Racari 
din comuna cu acelasi nume. 

Teritoriul comunei este acci 
dentat de mal multe dealurl si a- 
nume: dealul Siova, cu o inatyime 
de 600 m., acoperit pe coasta de 
S. cu vii, iar pe cea de N. cu 
padure; dealul Cioaca sau Ra- 
covi^a, acoperit pe toata intinde- 
rea sa cu padure, afara de ripele 
Stroeni si Balta; Deaiui-Cirnes- 
tilor, in catunul Filiasi. 

Este udatajnjdirec^iunea N.- 



V. — S.-E., de riul Jiul, peste care 
se afla, in dreptul cat. Balta, 
un vad cu pod plutltor pe scri- 
pete, inlesnind comunica{a lo- 
cuitorilor din dreapta riuluf, 
cu eel din stinga, unde este re- 
sedin^a comunei. Jiul primeste 
in aceasta com. doua mid piriia- 
se, numite Racovi^a si Alma- 
jelul carl strabat catunele cu 
acelasi nume. 

Pe teritoriul acestei com. sunt 
urmatoarele batyl : Rachita, la E. 
com., in intindere de 1 hect. si 
care se scurge pe mosia Racari. 
Lacul Izvorul, la S. comunei, 
in intindere de 1 /a hect, se 
scirgein balta Vladu. Riioasa, 
la V. com., cu o suprafa^a de 
2 1 /2 hect., se scurge in Jiu. Toate 
aceste bal^I sunt pline cu pesti : 
stiuca, salau, crap si platica. 
In Schitul se gaseste balta 
Schitulul, de 1 hect. intindere. 

FintinI : Fintina-Mare si Fin- 
tina de-la-Capela ; ambele se 
scurg in lacul Izvorul. 

Com. se compune din cincl 
cat. si anume : Almajelul, Balta, 
Filiasi (cat. de resedin^a al com. 
si al pi.) Racovi^a si Schitul. 
Sunt ast-fel asezate : Filiasi, pe 
stinga r. Jiul, Racovi^a si Balta 
pe dreapta Jiulul; la 5 kil. 
spre S. de c&t. de resedin^a se 
afla cat. Schitul, pe dreapta 
Jiulul, la E. de cat. Balta si 
Almajelul si pe valea Almajelul, 
in stinga Jiulul. 

Despre locuitoril acestei com. 
se spune ca erau raspindip in 
malte locurl pe la anal 1828, cind 
prin execute s'au adunat pe 
locul unde se gasesc azta-zl. 

In cat. Filiasi, se afla urma- 
toarele siliste : Silistea - de - la 
Rosu, Silistea-de-la-Piesti, unde 
este si biserica, Silistea - de - la 
Saftesti, Spinisor, Silistea • de- 
la-Manesti, Silistea-de-la-MSnoai- 
ca/^Silistea de la Bacesti, care se 
afla in Cornesti. 



3 



Hosted by 



Google 



FILIA?I 



.358 



FlLIASl 



Coline sunt: Racovifc, Balta, 
Stroeni ?i Almajelul. 

In cuprinsul acestef com. sunt 
4 bisericl : doua in ruina In cat. 
Filiasi, serv& azf de cimitir, fiind 
in Silistea-Vechle ; au fost cons- 
truite la anul 1800 de Gheor 
ghe Peia, Neagoe Peia, Ion Peia 
?i Hie Blindu. 

Biserica din Schitul a fost 
fondata la anul 1883 de preotul 
$tefan, cu ajutorul locuitorilor. 

Biserica din Balta e construita 
din zid, din anul 1820, de lo- 
cuitorl. 

Trel din ele au proprietate 
de cite 17 pogoane. 

In com., si anume in cat. de 
resedin$a\ sunt doua scolf pri- 
mare, una de baejl si una de fete. 

Ambele funcfioneaza din anul 
1836, intrefinute de com. Lo- 
calurile, fiicute din zid, sunt con- 
struite de catre particulan. Au 
o imprejmuire de 0.1250 hect. 

Scoala de bae^i are dof in- 
va^&tori ; iar cea de fete, o in- 
v3fatoare. $coala de bae^ a 
fost frecuentata in anul scolar 
1892—93 de 131 bae^i din Fi- 
liasi ?i 6 din Balta ; cea de 
fete a fost frecuentata de 32 
fete din Filiasi. In virsta de 
scoala sunt 326 bae^T si 201 
fete. Stiu carte 658 barba^l si 
187 femei. 

Totalul popula^iunei este de 
3383 suflete, dintre can 1 Ita- 
lian, 2 Ungun si 15 Bulgari. 
Sunt 920 case si 5 bordee. 
Casele sunt construite din zid, 
paiantesi prea purine din lemn si 
nuele; dintre ele 689 au gra- 
ding cu pom* si vre-o 15 au 
gr&dinl cu flori. 

Suprafa^a teritoriului comu- 
nel este de 6048 hect., dintre 
care: 2319 pamint arabil, 600 
hect. finea{a\ 545 hect. izlaz, 
318 hect. lac si teren sterp, 
2266 pSdure. 

Mobile au o intindere de 23 19 



hect. si aduc un venit anual de 
63000 lei. Ele se numesc : Fi- 
liasi, Almajelul, Balta si Raco- 
vi{a. Apar^in d-nei Filisianu, 
d-lul Baron de Gliinek si lo- 
cuitorilor. 

PadurT: o parte din padurea 
Cirnesti-Lunca-din-Vale si Za- 
voaie, in intindere de 596 hect., 
sunt pe mosia d-nef Smaranda 
Filisianu, in cat. Filiasi. Partea 
cea-1'alta, din Cirnesti-Lunga-de 
la-Jiu si Zavoaiele, situata tot in 
Filiasi, apar^in d-lui Baron de 
Gliinek, avind o intindere de 
753 hect; iar restul de 917 
hect. se gasesc in cat. Balta, 
tot pe mosia d-luT Baron de 
Gliinek. Inainte apar^ineau dece- 
datuluT Dimitrie Filisianu. Pa- 
durea din cat. Balta este ame- 
najata. Padurile Cirnesti sunt 
compusedin: cer, gimi{a, ste- 
jar ; iar cele din Balta, din : fag, 
frasin, ulm, aiun, etc. 

Viile apar^in locuitorilor, ocu- 
pind o suprafata de 31 hect. 

Livezile de pruni si nucT au 
o intindere cam de 35 hect. 

In comuna. se afla un atelier de 
fierarie si unul de ttmplarie. Se 
lucreaza caramida. Pe mosia 
d-neT Filisianu se afla o moara 
de aburi. Pe ambele mosii se 
afla stine, undese fabrica brinza. 

Locuitoriif desfac productele 
cimpulu! la stasia de drum de 
fer ce se afla in com. Filiasi ; 
due porumb, gnu, orz, fasole, 
ceapa si importa objecte manu- 
facturarii si bacanii. 

Se due asemenea si la tirgul 
saptaminal din Craiova. 

In comuna se face de 3 on 
bilciu si anume : la Sf. Hie (20 
Iulie), la Sf. Dumitru (26 Oc- 
tombrie) si la 24 Februarie. 

Transportul il fac sau pe ca- 
lea nationals ce duce la Craiova 
sau cu drumul de fer. 

In com. si cat. Filiasi se ga- 
sesc 15 circiumi si 4 bacanii; 



iar in cat. Balta se afla 3 cir- 
ciumf. Comercianpf sunt 24, din- 
tre carl trei sunt strain!. 

Prin comuna trece calea fe- 
rata Craiova-Severin, avind chiar 
in comuna stasia de drum de 
fer Filiasi, la 200 metri departe 
de vatra satuluT Filiasi. Calea 
na^ionala Craiova-Severin are 
prin comuna o lungime de 6 
kil. Calea na^ionala, spre Tirgul- 
Jiu, are in comuna o lungime 
de 5 kil. Mat sunt: calea ju- 
de^eana Filiasi-Melinesti, calea 
vecinala Filiasi-Fratosti^a. Po- 
teca din Filiasi merge la Al- 
majelul, serpuind pe valea Cir- 
nestilor, trece valea Racari, pana 
in cat. Racari. Din Filiasi trece 
un drum vechiu pe Dealul-Cir- 
nestilor si raspunde in culmea 
dealului Bodaesti (pi. Amaradia). 
O poteca tae acest deal pana in 
cat. Almajelul. 

In cat. Filiasi se afla un spi- 
tal cu 10 patun, intre^inut din 
fondurile jude^ului. 

Judecatoria de ocol is! are aicT 
resedin^a ; tot aid se afla si o- 
ficiul telegrafo-postal, fondat in 
1895 si ai carui venit pe 1896 — 
97 a fost de lei 6022, bant 80. 

Venitul comuneT pe exerci- 
^iul 1893—94 era de 10542,86 
lei si cheltuelile de 10088,53 
lei. 

Vite man cornute sunt 450, 
cat 140, 01 300 si porci 89. 

Filiasi, sat, jud. Dolj, pi. Jiul-de- 
Sus, com. Filiasi. Este asezat 
aproape pe loc ses. Singurul 
accident este Dealul-Clrnestilor. 
In sat sunt bal^ile : Rachita, la 
E., in intindere de 1 hect., se 
scurgepe mosia Racari. Izvorul, la 
S. com., in intindere de V2 hect., 
se scurge in Vlad ; Riioasa la 
V. com., in intindere de V2 hect., 
se scurge in riul Jiul. In cite 
trele lacuri se gaseste stiuca, 
salau, crap si platicS. In sat 



Hosted by 



Google 



FILIASI 



350 



FILIOARA 



sunt silistele urmatoare: Silistea- 
de-la-Ros j, Silistea-de la-Piesti, 
unde este si biserica, Silistea- 
de-la-Saftesti, Silistea-Spinisor, 
Silistea-de-la-M&nesti,Silistea-de- 
la-cotul-Man oaiea, Silistea-de-la- 
Bacesti. 

Popula^iunea se urea la 2327 
suflete: 1165 barbap si 1162 
femef. Locuesc in 620 case si 
5 bordee, construite din zid, 
paiante si purine din nuele. Mai 
toate ati gradina cu pomi si 
zarzavaturi si 15 au gradina 
cu flori. In sat sunt 2 scoli 
primare, una de bae^I si alta 
de fete. Ambele func^ioneaza 
din 1836, fiind intre^inute de 
com. $coala de bae^i are 2 
inva^atori si cea de fete o lnva^a- 
toare. Localurile construite din 
zid este in buna stare. In anul 
scoiar 1892 — 93 scoala de b&e^I 
afost frecuentata de 137 baeti, 
131 din Filiasi si 6 din Balta; 
scoala de fete a fost frecuen- 
tata de 32 eleve, toate din 
Filiasi. Cu virsta de scoala sunt 
241 bae^i si 125 fete. 

Stiu carte 583 barba^i si 184 
femei. Sunt 2 biserici in ruina, 
in Silistea-Vechle. Au fost fon- 
date la anul 1800 de Gheorghe 
Peia, Neagoe Peia, loan Peia, 
si Hie Blindu. 

Aci se afla oficiui telegrafo- 
postal; judecatoria de ocol, o 
farmacie si un spital intre^inut de 
jude^, cu 10 paturi, un medic, 
un sub-chirurg si o farmacie. 

Satui Filiasi este resedin^a 
plaseT Jiul-de-Sus. 

Filiasi, stafie de dr.-d-f., jud. 
Dolj, pi. Jiul-de-Sus, com. Filiasi 
pelinia Craiova-T.-Severin, pusa 
in circulate la 5 Ian. 1875. Se 
aflS intre stabile R acari (64 kil.) 
si Butoesti (131 kil.) Inal^imea 
d'asupraniveluluimariide 10370. 
Venitul acestei stafii pe 1896 
a fostde 100243 * e * ?i 26 ban!. 



Filiasi, mope, particular^, jud. 
Dolj, pi. Jiul-de-Sus, com. Fili- 
asi, satui Filiasi, apar^inind D-neT 
Filisianu. Se gaseste pe di-nsa 
si padure. 

Filioara, com. rur., situate in cen- 
trui plasei de Sus-Mijlocul, ju- 
de^ul Neam£u. Se margineste la 
V. cu comuna Humulesti siGru- 
mazesti ; la S. cu comuna Bal- 
{itesti si Cracaoani; la V., cu 
comuna Vinatori-Neam^ul; laN., 
cu comuna Humulesti si Vina- 
tori-Neam^ul. 

Teritoriuls&u in partea despre 
V. este de natura muntoasa, pre- 
zintind lan^uri si piscuri de mun^I 
dintre can cele maT insemnate 
sunt: MSgura, Ciurgii, Poiana- 
f igancei, Dealul-Mare,Ceardacul 
Piatra-lui-Aron, V&raticul, mun- 
tele Sihlei, etc., iar in partea des- 
pre E. se scobor in terase deiu- 
roase, constituind, mai cu seama 
pe cursul riurilor, sesuri (podise) 
intinse. Linia de despar^ire a 
mjn^ilor de dealuri se poate 
considera aceea ce ar uni orasul 
Piatra cu manasilrile Varaticul, 
Agapia, Vinatori-Neam^ul (din 
com. Vinatori). 

In privin^a geologica, vezi Bit- 
eel e-Focsei, Sirghif. 

Este formata din catunele: 
Filioara, Agapia, Varaticul, Ce- 
hlaesti - Gropii, Piriul - Tirnovei, 
Zembesti, impreuna cu manSs- 
tirile Varaticul, Agapia si A- 
gapia-Vechie. Are o popula^iune 
de 487 familii, sau 3 196 suflete : 
1094 barbap, 2 102 femei; 2004 
necasatorip, 940 c&satoripf, 240 
vaduvi, 12 divor^ap. §tiu carte 
727 persoane, nu stiu 2469. 

Dintre locuitorii impropriet&- 
ri{i in 1864, sunt ast&zi 96 car! 
mai stapinesc insi-si locurile lor, 
116 cu urmasi a? celor impro- 
prietarip; 3 locuri sunt parasite 
si stapinite de catre al{tf. Dintre 
locuitorii improprietari^l in 1878, 



sunt 3 insi carf stapinesc locu- 
rile lor; iar 55 can de si insu- 
rant si cultivatorl de patnint 
insi nu au nicl un fel de pro- 
prietate precum nicl putin^a de 
a mosteni dupa urma parin^iior 
lor legiui^I. 

Agricultura se face pe o in- 
tindere de 1362 hect. 

NumSrul vitelor e de 2 191 
capete. 

In com. Filioara sunt 12 bi- 
serici cu 75 deservenpf, plati^T de 
la stat cu 10560 lei si de la 
com. cu 1050 lei (in care intra 
si indemnizarea pentru manas- 
tiri") ; venitul fonciar al pamin- 
turiior bisericestl se urea la suma 
de 1 roo lei anual. 

Multe dintre locuitoare se o- 
cup& cu industria {es&toriei ; 
asa, numai in Manastirile Aga- 
pia si Varaticul sunt 55 de $e- 
satoare de satac. Ministerul a nu- 
mit si o maestri pentru aceste 
ateliere. 

Budgetul com. e de 14696 
lei la venituri si de 13441 lei 
la cheltuell. 

Comunica^iunea cu satele ve- 
cine se face prin : soseaua ju- 
defeana Piatra-Neam^ul, care o 
parcurge prin mijloc ; prin un 
drum care duce de la manasti- 
rea Varaticul in soseaua pre- 
cedents, intre kil. 29 — 30 ; prin 
un drum care uneste raanasti- 
rea Varaticul cu s. Valea-Seaca 
din com. B&l^atesti ; printr'un 
drum care uneste manastirea Va- 
raticul cu manastirea Agapia, 
trecindprin s. Filioara; printr'un 
drum care uneste Agapia-Ve- 
chie, trecind prin s. Agapia, 
cu soseaua Piatra-Neam^ul, intre 
kil. 33 — 34; printr'un drum care 
duce din soseaua Piatra-Neam- 
\\x\ (din fa$a drumului precedent, 
kil. 33 — 34), prin s. Cehlaesti, 
la s. Topoli^a. 

Filioara, sat, in com. Filioara, 



Hosted by 



Google 



FIL10ARA SAU FALOAEA 



360 



FILIPENI 



pi. de Sus-Muntele, jud. Neam- 
ful, situat la 55 kil. dep&rtare 
de ora?ul Piatra. 

Are o populate de 185 fam. 

In satse afl& : re?edin$a com. ; 
iar in apropiere, m&n&stirile de 
calugSri^e : Agapia ?i Varaticul, 

Filioara sau Faloaea, piriias, 
format din alte patru ma! micT, 
in valea unde e satul File?ti, 
pi. Siretul, jud. Covurluiu, 

Filioara sau Faloaea, vale, pe 
care e a?ezat satul File^ti $i pe 
unde curge un piriia?, jud. Co- 
vurluiu. Aceasta vale se une?te 
cu valea File^tt, spre S. de sa- 
tul cu acela^i nume; prin ele 
curg piriia$ele ce se varsa in 
balta C£tu$a. 

Filiorul, piriias, ce izvore^te din- 
tre ramurile mun^ilor M&gura 
$i S&h&stria, com. Filioara, pi. 
de Sus-Mijlocul, jud. Neam^ul ; 
curge spre E., traversind dru- 
mul care une?te s. Filioara cu 
Agapia, v£rsindu-se in piriul 
Agapia, pu^in mai spre E. de 
satul Agapia. 

Filiorul, jud. Neam{uL Vezi Fi- 
lioara, sat. 

Filip, deal, in raionul com. Re- 
tevoe^ti, pi. Nuc?oara, jud. Mus- 
eel. 

Filip, deal, in jud. Vilcea, pi. 01- 
te^ul-d.-s., com. Matee^ti, care, 
impreunei cu dealurile Comoara 
?i Seaca, formeazS. un $ir pa- 
ralel cu dealurile; Carantina, 
M&gura ?i Corn&felul, intinzin- 
du-se de la N. spre S. 

Filip, braf (prival), in jud. Ialo- 
mi$a,pl. Ialomi^a-Balta, pe terito- 
riul comunei Giurgeni. 

Filip, bra} (prival), in jud. Ialo- 



mi{a, pl.Ialomi^a-Balta, peterito- 
riul com. Chioara; trece prin p&- 
durea numita Filip, f&cind lega- 
to r3. intre Borcea ?i lacul Mo- 
cilna. 

Filip, trup al padurel Filip ?i 
Gura-Bobulw, in jud. Ialomi^a, 
pi. Ialomi^a-Balta, com. Chioara, 
in intindere de 60 hect. Esen^e : 
salcie $i plop. 

Filip, vale, jud. Vilcea, pi. Cerna- 
d.-s., com. Modoia. 

Filip (Stinca-lui-), stinca mare, 
in mun^ii Calului, jud. Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, com. Calul- 
Iapa. In aceastS localitate se 
afl& cariere de piatra* pentru 
construc^ii. 

Filip ?i Qura-Bobului, pddut 'e, 
pe mo?ia Blagodeasca, in jud. 
Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balte, com. 
Chioara. Are 1 10 hect., din can 
20 hect. raspindite in mici pil- 
curT, cu esen^e: salcie $i plop. 

Filipache, prival, jud. Braila. 
care une^te lacul Moise, din 
com. Stancu^a, cu canalui Pa$ca. 

Filipa§ , deal, spre S.-V. de satul 
Coasta-M&gureJ, com. Baiceni, 
pi. Bahluiul, jud. Ia?i. 

Filipea. Vezi Lunca, sat, jud. 
Badiu. 

Filipea, pftdure, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-j, de pe teritoriul 
com. Tirgul-Valea-Rea. 

Filipea, piriias, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-j., com. Tirgui-Valea- 
Rea, care curge prin valea cu 
acela^I nume $i se varsa d'a 
stinga Tazl&ulul-Mare. 

Filipea, vale, jud. Bac&u, pi. 
Tazl&ul-d.-j., com. Tirgul-Valea- 



Rea, de pe mo$ia Statului Bi- 
sericani. 

Filipeasca, numire, ce amaipur- 
tat mo$ia Zore?ti, din com. 
Valea - Teanculul, jud. Buz&ti, 
o sfoara de padure ca de 50 
hect, precum $i c. Cliserul $i 
mosia Simileasca din com. Si- 
mileasca. 

Filipeasca, pftdnre particular^, 
supusa regimului silvic inc& din 
anul 1883, pemo§ia Filipeasca, 
com. Drajna-d.-j.,pl. Teleajenul, 
jud. Prahova. 

Filipeni, com. rur. jud. Bacau, 
pi. Bistri^a-d.-s., situata in valea 
piriului Dunava^ul $i a afluen- 
tului sau Sala$ul-Ro$u. 

Se compune din 3 catune : 
Lunca, re$edin{a; Filipeni-Slo- 
bozia, cu sec^ia Filipeni, Pirli- 
turile, Valea-Botului ; Frunte$ti 
?i Moara-Conachi. 

Aceasta comuna, pana la anul 
1874, a facut parte dinjude^ui 
Tecuciu, $i era compusa din ca- 
tunele : Dobriana, azi Sili$tea, 
Filipeni, Fruntesti $i §tubeiana. 

Se margine^te la E. cu com. 
Once^ti (jud. Tecuciu), de care 
se desparte prin zarea dealului 
Tarni^a ?i cu com. 0^ele$ti, de 
care se desparte prin dealul 
Dobriana; la N. cu com. Ma- 
re?ti: la V., cu com. Lecca, de 
care se desparte prin dealurile : 
Runcul, Popei, Ungureni ?i 
Poeni, $i cu com. Godine^ti 
(jud. Tecuciu) ; la S.„ cu comu- 
nele Godine^ti ?i Once^ti (jud. 
Tecuciu). 

Are o ?coala, infiin^atala 1865, 
in satul Lunca, intre^inutS de 
stat, intr'un local bun de birne, 
construit de particular! $i cu o 
imprejmuire de 22 prj. pamint. 

Scoala a fost frecuentata m 
1 89 1 de 38 elevi, dintre car! 
4 fete. 



Hosted by 



Google 



FILIPENI 



361 



FILIPESTI 



Sunt 2 bisericT: una in satul 
Lunca si alta in satul Frun- 
testi, deservite de 2 preo^I si 
2 cintare^T; circiumi sunt 6. 

Are o populate de 572 fa- 
mily, sau 2288 suflete, dintre 
care 2226 Rominl, 49 Izraelipf, 
7 Armeni, 1 German si un Un- 
gur; 900 agriculton, 30 mese- 
riasi', 13 comercian^I, 45 pro- 
fesiuni libere, 60 muncitori si 
30 servitor!. Stiu carte 136, din- 
tre can 6 feme!; nu stiu 2152, 
dintre carl 11 26 femei. Contri- 
buabilT, dupa recensamintul pen- 
tru periodul 1 891— 1896, sunt 

443- 

Teritoriul comunei are o in- 
tindere de 4500 hect. 

Proprietan marl sunt : George 
Sterian, cu o mosie de 750 
hect., dintre care 646.84 hec- 
tare pamint productiv, care 11 
dau un venit anual de 12038 
lei; Eufrosina Rosetti, cu copiiT 
sai, Virginia Lambrino, Vasile 
Rosetti si Sofia Boteanu, ati o 
mosie de 1716 hect., cu un ve- 
nit de 20000 lei. 

Sunt 790 hect. padure din- 
tre care 550 hect. marunta (tu- 
faris). 

Viile au o intindere de 36.78 
hect., care, in 1890, au dat 28.88 
hectol. vin negru si 1088.32 
hectol. vin alb. 

Dupa controalele diviziei fi- 
loxerice (1891), viea lucratoare 
ocupa 87 V4 hect. 

Vite sunt (1890): 113 cai, 1259 
vite cornute, 318 porcT, 88 
capre si 1885 01. 

StupT de albine sunt 123. 

Budgetul comunei, pe exer- 
tional 1 89 1 — 92, aveala venituri 
8298 lei, 33 banl, iar la cheltu- 
ell 4541 lei. 

Comuna este strabatuta de 
calea vecinala Obirsia-M^rasti- 
Lunca. 

Distance : la Bacau, capitala 
districtuluT, 36 kil.; la comuna 



Secuieni, resedin^a plasel, 15 
kil.; la com. Marasti, 6 kil.; la 
O^elesti, 5 kil.; si la com. Lecca, 
10 kil. 

Filipeni, sdtisor, jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-s., com. Filipeni, care 
intra in compunerea satuiu! Fi- 
lipeni-Slobozia. 

Filipeni-Slobozia, sat, jude^ul 
Bacau, pi. Siretul-d.-s. al com. 
Filipeni, asezat intre piriul S&- 
lasul-Rosu si piriul Dunava^ul, 
la o departare de 3600 m. de 
cat. Lunca. Se crede ca m ve- 
chime era asezat pe coasta dea- 
lului dintre dreapta piriului Du- 
nava^ul, unde asta-zi se afla o 
o siliste. Are o populate de 
99 fam. sau 435 loc. Este o cir- 
ciuma. Vite sunt: 18 cai, 174 
vite cornute, 16 porcl si 26 
capre. 

Filipescu (Magurelele - Fili- 
pescu), sat, face parte din co- 
muna rurala Magurelele, plasa 
Sabarul, jud. Ilfov. Este situat 
pe malul sting al riulul Sabarul. 
Spre E. trece calea na^ionala 
Bucuresti-Giurgiu. In partea de 
S. locul e mlastinos. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
420 hect., cu o populate de 352 
locuitori. 

D-na Ana D. Laptev are 260 
hect. si locuitorii 160 hect. Pro- 
prietarul cultiva 218 hect. (6 
sterpe, 18 izlaz, 18 p&dure). Lo- 
cuitorii cultiva 138 hect. (9 ster- 
pe, 13 izlaz). Comerciul se face 
de 4 circiumari. 

Numarul vitelor marl e de 
241 si al celor mid de 3106. 

Filipesti, plasa, in jud. Prahova. 
Se margineste la S.-E. cu pla- 
sile Tirgsorul si Varbil&ul, de 
care se desparte printr'o linie 
oblica spre dreapta, incepind 
de la com. Margineni si trecind 



pe la E. de comunele : Darma- 
nesti, Aricesti si Baicoiul. 

La N. se margineste cu plaiul 
Prahova, de care se desparte 
printr'o linie dreapta dusa din 
plaiul V&rbilaul (E.), panS in 
jud. Dimbovrfa (V.) si care trece 
pe la N. de comunele: Ederile 
si M&gureni. 

La S.-V., se margineste cu 
jud. Dimbovifa, de care se des- 
parte printr'o linie oblica, de la 
dreapta spre stinga si care trece 
pe la V. de comunele : M&rgi- 
neni, Ghirdoveni, Moreni si mer- 
ge pana la V. de com. Ederile. 

Din punctul de vedere ad- 
ministrativ, pi. Filipesti se com- 
pune din 16 comune rurale, a- 
fara de Filipesti-de-Tirg, care e 
comuna urbana, adic&: Aricesti, 
Baicoiul, Caiinesti, Darm^nesti, 
Di^esti, Ederile, Filipesti-de-Pa- 
dure, Floresti, Ghirdoveni, Hai- 
manalele, Magureni, Margineni- 
d.-j., Margineni-d.-s., Moreni, Ne- 
delea si fintea. 

Resedin^a subprefecturel e in 
com. Filipesti-de-Tirg. 

Cea mal populata comuna din 
pi. Filipesti e Baicoiul, apoi vin 
Magureni si Darmanesti. Cele 
mai pu^in populate sunt : Caii- 
nesti, Floresti, Margineni-d.-s. 
si Haimanalele. 

Partea de S. a acestel plasi 
este seasa si productiva in tot 
felul de cereale. Produc^iunea 
este abondenta, grafie apelor 
ce o uda. 

Partea de N. e deluroasa, 
prielnica vi{el si livezilor de 
prunl; iar partea de V. e aco- 
perita cu paduri seculare. 

Intinsa cimpie dintre riul Pra- 
hova, 'pntea si Baicoiul, numita 
Branciocul, este productiva in 
grine si porumb. 

In partea de N., locuitorii 
plasel se ocupa cu fabricarea 
rachiului, viticultura, transportul 
lemnelor din paduri si al pa« 



59623. Marele Dicfionar Geografic- Vol. 111. 



46 



Hosted by 



Google 



FILIPE?TI 



362 



FILIPESTI 



cure!, iar acei din partea de 
S. se ocupcl cu agricultura, iar 
mul$T se maf indeletnicesc cu 
fabricarea varuluT negru, facerea 
vaselor de lemn si altor arti- 
cole din lina si par de cal. 

In plasa Filipesti se cultiva 
523.50 hect:. vie. 

Riuri principale sunt: Crico- 
vul-Dulce, Prahovi^a si Prahova. 

Din punctul de vedere ai cul- 
tului, pi. Filipesti s'a impact 
in 16 parohil, avind si 11 filiale: 

1. Parohia Magureni, cu bi- 
serica parohiala Sf. Treime, com- 
pusa din catunele : Paroasa si 
Cocorasti Capli, avind ca bise- 
rica filiaia Sf. Dumitru. 

2 . Par oh ia Filipesti-de - Pa - 
dure, cu biserica parohiala Sf. 
Trei-ErarhT, compusa din cat. 
Silistea-DealuluT, avind ca filiaia 
biserica Nasterea • Maicei - Dom - 
nului. 

3. Parohia Edera, cu bise- 
rica parohiala Sf. Voevozi. 

4. Parohia Moreni, cu bise- 
rica parohiala Schimbarea-la-Fa- 
{&, compusa din catunele : Tisa, 
Stavropoleos, fuicani, Pleasa, 
avind ca filiaia biserica Ador- 
mirea. 

5. Parohia Ghirdoveni, cu bi- 
serica parohiala Sf. Voevozi. 

6. Parohia Haimanalele, cu 
biserica parohiala Sf. Voevozi, 
compusa din cat. Manastirea- 
M&rgineni, avind ca filiaia bi- 
serica Sf. Dumitru. 

7. Parohia Difesti, cu bise- 
rica parohiala Sf. Voevozi, com- 
pusa din cat. Seaca (Filipesti- 
de-Tirg). 

8. Parohia Mdrgineni-d.-j., 
cu biserica parohiala Adormirea, 
compusa din cat. Margineni-d.-s., 
avind ca filiaia biserica Sf. A- 
postoll. 

9. Parohia Nedelea, cu bise- 
rica parohiala Sf. Voevozi. 

10. Parohia D&rtnXnesti, cu 
biserica parohiala Sf. Nicolae, 



compusa din cat. Iezeni si Bra- 
tasanca-Ungureni, avind ca fi- 
liaia biserica Sf. Gheorghe. 

11. Parohia Calinesti, cu bi- 
serica parohiala Adormirea, com- 
pusa din catunele : Catina si 
Navoesti (Magureni), cu bise- 
rica filiaia Sf. Nicolae. 

12. Parohia Aricesti-d.-j., cu 
biserica parohiala Sf. Hie, com- 
pusa din cat. Aricesti-d.-s., cu 
biserica parohiala Sf. Nicolae. 

13. Parohia Floresti, cu bi- 
serica parohiala Sf. Treime, com- 
pusa din cat. Capul-Rosu. 

14. Parohia Baicoiul, cu bi- 
serica parohiala Sf. Imparati. 

15. Parohia Cotoiul (com. 
Baicoiul), cu biserica parohiala 
Sf. Anton, compusa dm cat. 
Tufeni, avind ca filiaia biserica 
Sf. Anton. 

16. Parohia Tintea, cu bise- 
rica parohiala Duminica-Trei- 
Sfin^ilor, compusa din catunele : 
Dimbul si Liliesti, avind ca fi- 
liale bisericile Sf. Voevozi si 
Sf. Nicolae. 

Filipe§ti,(Ba§a-Groparia),tt?^. 

rur. y jud. Braila, pi. Ianca, ase- 
zata pe ses. Se margineste la 
E. cu Perisorul, la N., cu De- 
dulesti si riul Buzaul si la S., 
cu Surdila-Gaiseanca si cat Bra- 
tesul. Suprafa^a com. e de 2000 
hect. Are o populate de 262 
familii sau 10 12 suflete, din can 
217 stiu carte si 835 nu stiu. 
Sunt 194 contribuabilT. 

Venitul com. e de 7689 lei, iar 
cheltuelile de 6733 lei. Sunt 107 
improprietarn;! din 1864 si 23 
neimproprietari^i. In Filipesti 
sunt 5 debite si 10 circiumi. 

Vite marl cornute sunt 1239 
(boi 622, vaci 424, tauri 34, vi^ei 
149); cat sunt 489; magart, 2 ; 01, 
712; porcl, 389 si capre, 3. Suha- 
tul e de 500 hect. Com. are 1 
moara de aburi ce macina 3500 
hectol. anual; 1 brutarie. 



DrumurT: la Dedulesti, spre 
N., prin cat. Bagdat (1 1 kil.) ; la 
Surdila-Greci, spre S., traver- 
siud calea ferata Braila-Bucu- 
resti (6 kil.), la Batogul, spre 
S.-E. pe la cantonul 113, (15 
kil.) ; la Braila (5 1 kil.) Com. are 
9 strade aliniate. Pe aci trecea 
drumulvechiu alposteiBraila-Bu- 
curesti. Acum trece calea ferata 
Braila-Bucurestt pe ointinderede 
4 kil. In coprinsulcom. eo padure 
de salcie de 2V2 kil. p. a d-lui Fi- 
lipescu. 

Se face tirg in fie-care Dumi- 
nica. 

Com. s'a infiin^at la 1835 si 
se numia Basa, dupa numele u- 
nui turc, Basa sau Isbasa, ce a 
avut tide aci. Era situata linga 
Movila-Mor^ilor, spre S. 

La 1840, a fost stramutata 
unde se afla azT si s'a numit 
Filipesti, dupa numele proprie- 
tarului, C. Filipescu. S'a mai 
numit Groparia dupa multele 
gropi in can se pastrau bucate. 

Filipesti, sat, in jud. Bacau, pi. 
Trotusul, com. Onesti, situat in 
valea Oituzului si la poalele dea- 
lului Cuciurul, la o departare 
de 4 kil. de satul Onesti. Din 
acest cat., in 189T, au urmat 
la scoala 15 bae^i, din 188 co- 
pii in virsta de scoala. 

Are o biserica, de caramida, 
zidita la 1855, deservita de un 
preot si 2 cintare^i, si care a 
fost restaurata de sateni la 1870. 
Are o populate de 99 familii, 
sau 300 suflete. Este o circiu- 
ma, Vite sunt: I4cai, 182 vite 
mar! cornute si 45 porcT. 

Are mori de apa si o fabrica 
de oiarie, 

Filipesti, sat, pe hotarul de N. 
al com. Filipesti, jud. Braila, 
linga viroaga Buzeelul-Sec, pe 
muchea acestei viroage sUa 5 1 
kil. spre V. de orasul Braila. 



Hosted by 



Google 



FIL1PE?TI 



363 



filipe?ti-de-t1rg 



Locuitorii cunosc acest sat sub 
numele de Basa saii Groparia. 
S'a infiin^at la 1835, cind purta 
numele de Basa, sinumalde la 
1864 s ' a namit Filipesti, dupa 
numele proprietaruluT. Are o 
biserica zidita la 1848 si linga 
care sunt casele proprietatel, 
cu o frumoasa gradina ca de 
3 hect., bine intretinuta, a- 
vind si un han mare. Are o 
scoala de bae^T,infiin^atala i860 
intre^inuta de stat, cu 50 de e- 
levi si o scoala de fete, infiin- 
{ata la 1877, cu 28 eleve. Su- 
prafa^a satuluT e de 47 hect., cu 
196 case; 10 circiume; o rota- 
rie ; 1 boiangerie; 6 fierarii ; 1 
moara cu aburT. Populatia sa- 
tului e de 260 familii, sau 1074 
suflete, din carl: 525 b&rba^T, 
549 femei ; 403 casatori^i, si 
670 necasatoritl. Stiu carte 217 
persoane; 857 nu stiu. 

Vite sunt: 1230 vite man 
cornute, 490 cal, 2 asinT, 880 
01, 6 capre, 390 rimatorT. 

Sunt si 32 stupT ca albine. 

Aci se afla ingropat Const. 
N. Filipescu, nascut la 1807, 
mort la 1854, fost madular la 
Obsteasca Adunare. Pe piatra 
mormintuluT se afla sapate niste 
versuri de Gh. Creteanu. 

Filipesti, sat, face parte din com. 
rur. Darasti, pi. Sabarul, jud. 
Ilfov. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
341 hect., cu o pop. de 418 loc. 

Fra^ii Laptev ati 113 hect. 
si locuitorii 228 hect. Proprie- 
tarii cultiva 90 hect. (5 izlaz, 
18 padure). Locuitorii cultiva 
180 hect. (46 izlaz, 2 vie). Are: 
o biserica, cu hramul St. Nico- 
lae, deservita de 1 preot si 1 
cintare{ 5 l povarna. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarl si 2 hangil. 

Numarui vitelor marl e de 177 
si al celor micl de 399. 



Filipesti, sat, in j ad. Roman, pi. 
Siretul-d.-j., com. Galbeni, pe 
soseaua national;! Bacati-Roman. 
Are 40 familii, sail 90 suflete, 
din can 39 contribuabill. $tiu 
carte 16 persoane. Locuesc in 
10 case. 
Sunt 60 vite man cornute. 

Filipesti, nuinire, ce a mai pur- 
tat ciit. Cindesti-d.-j., din com. 
Cindesti, jud. Buzau, dupa nu- 
mele ITatmanulu! Mihai^a Fili- 
pescu (Buzatal), fost proprietor 
aci. 

Filipesti, fost sat, numitsi Capul- 
Dealului, in localitatea cu ace- 
lasl name, din com.Uidesti, jud. 
Suceava. 

Filipesti, mosie razaseasca, \\\ jud. 
Bac&u, pi. Trotusul, com. Onesti. 
Actele de proprieta^T, pastrate 
de batrinl, sunt o dovada ca 
aceste pamintan li s'au dat de 
insu-si Stefan-cel-Mare. 

Filipesti, mosie, pendinte de com. 
cu acelasl nume, jud. Braila, cu 
o suprafa^a de 2700 hect. si cu 
venit de 45000 let. 

Filipe§ti-de-Tirg\ com. urb., in 
jud. Prahova, pi. Filipesti. Se 
zice ca s'a infiin^at camde 300 
ani, de familia Filipescu. 

Comuna este situata pe un 
iaz ce da in riul Prahova, la 20 
kil. departe de eapitala jude^a- 
lul. Aci e:^un birou telegrafo- 
postal fondat in 1869 si al c3.- 
rul venit pe 1896 — 97 a fost 
de 3515 lei, 95 ban! ; resedin- 
^a pi. Filipesti. Tot aci se afla 
o prea frumoasa gradina cu 
helesteu, cu casele proprietaru- 
lui mosiei. 

Se compune din 2 cat. : eel 
de resedin^a si Seaca, avind o 
popula^iune de 341 familii, sau 
1422 suflete (686 barba^i 736 



feme!), si 7 familii de Jiganl 

1 de Evreu, 3 Bulgarl si 3 Un- 
gun fierarl. 

Sunt 244 contribuabill si 314 
case de locait. 

In com. e o biserica, fondata 
la anul 1 802, de familia Filipe- 
scu si reparata in anul 1890; 
are un preot. 

Afara de agricultural 20 lo- 
cuitori se mai oeupa cu dul- 
gheria, zidaria, rotaria, cizmaria 
si fieraria, Produsul muncel il 
desfac in comuna, latirgulsap- 
taminal de Duminica. 

Pe iazul ce vine din riul Pra- 
hova, sunt, in raionul comuneT, 

2 morl de macinat. 
Locuitorii, in numar de 236, 

s'au improprietarit la 1864, pe 
mosiile Filipescu si Slatineanu, 
cind li s'au dat 558 hect. El 
au : 93 cal, 689 vaci, 12 bivolT, 
30 capre, 587 01 si 796 porcl, 
afara de vitele trebuincioase la 
munca cimpulul. 

§coala dateaza in com. de la 
1856. Localul e proprietatea 
comuneT. S'a frequentat in 1891 
de 54 b&e^r si 28 fete. Cu in- 
tre^inerea personalulul, statul 
cheltueste anual 2484 lei. $tiu 
carte in toata comuna 200 bar- 
batl si 74 femei. 

ToatS comuna, cu vatra sa- 
tuluT, izlaz, livezl, locurl arabile, 
etc., se intinde pe o suprafa^a 
de 1822 hect. 

Pamintul e prielnic culture!. 

f uica se fabrica in termen 
mediu pana la 5000 dec. anual. 

Stapl cu albine sunt 90. 

Comerciul se exercitain com. 
de 10 circiumarf. 

Veniturile com. se urea la 
17806 lei anual si cheltuelile 
la 13685 lei. 

Trel sosele principale il inles- 
neste comunica^iacu Margineni- 
d.-j., Nedelea, Caiinesti si Di- 
testi. 

E cuprinsa intre riurile Pr^ 



Hosted by 



Google 



FIL1PE$TI-DE-PADURE 



3()4 



FILIPOIUL 



hova si Prahovi^a ; iar prin cen- 
tru trece un iaz cu maluri ri- 
dicate. 

Se margineste cu comunele : 
Bratasanca, Margineni, Di^esti, 
CalinestJ si Nedelea. 

Filipe§ti-&e-Padure, com. rur., 
pi. Filipesti, jud. Prahova. Mai 
inainte s'a numit Filipesti-Un- 
gureni. Acte vechi privitoare 
la Infiin^area com. lipsesc. Se 
crede ca dateaza cam de vr'o 
370 anl. 

Este situata sub dealui Cia- 
cirul si pe linga Valea-Rea si 
Vilceaua-Rosioara, la 25 kil. 
departare de capital a jud. si la 
7 kil. de resedinta plasei. 

Se compune din 2 catune: 
Siltstea - Dealului 51 Calinesti, 
afara de Filipesti-de-Padure si 
Ungureni, avind o populate de 
323 familil, sau 1329 suflete 
(748 b., 581 f.). Calinesti, desi 
e una cu satul Filipesti, ^ine de 
com. Calinesti. 

In popula^iunea acestei com. 
intra si 8 familii de Tigani si o 
familie Germana, la minele de 
lignit, care s'a stabilit acolo de 
mat mul^f am, ocupindu-se cu 
transportul carbunilordepamint. 

Sunt 290 contribuabili si 400 
case de locuit. 

In com. sunt doua. biserici : 
una m Filipesti-de-Padure, ztdita 
la anul 1688 de familia Canta- 
cuzinilor, reparatain anul 1893; 
a doua in catunul Sili?tea- 
Dealulul, zidita la anul 1833 de 
preo^ii State si Mitrea, doi mo- 
nahi, carl au stat acolo. Sunt 
deservite de 2 preo^T, 2 cinta- 
reflf si 2 paracliseri. Serviciul 
divin se celebreaza in biserica 
din catun numai la anumite zile 
si in sarbatorile imparatestl. 
A fost schit de maid, dar 
in urma uneihotariri consistori- 
ale s'a desfiin^at. Calugari^ele 
aQ trecut toate la M-rea Zam- 



fira, plaiul Teleajenul, si la M-rea 
Susana. ^ 

MestesugarTsunt: 5 fierari, 3 
rotarl, 7 timplari, 5 zidan, 7 
cizmarT, 20 dogari, 1 strungar, 
4 cojocan si 3 croiton. 

Locuitorii desfac produsui 
muncellor laPloesti.Else ocupa 
cu agricultura, viticultura, fabri- 
carea rachiuluT, cu transportul 
lemnelor si a lignitului la gara. 
Vite sunt: 74 cai si epe, 274 bol, 
152 vacT, 1 199 01, 1734 porci. 

Comer^ul se exercita in co- 
muna de 10 ctrciuman. 

Sunt 60 locuitori mosneni; 
iar restul s'au improprietarit la 
1864, pe mosiile D-lor Anton 
Arion si Alex. Zisu. 

Scoala exista in com. de 40 
ani. Localul e proprietatea com. 
In anuPscolar 1892 — 93 s'a fre- 
cuentat de 36 baett si 4 fete, 
din numarul de 238 copiT (136 
b., 102 f.), cu virsta de scoala. 
Cu intre^inerea person., statul 
cheltueste anual 1080 lei. Stiu 
carte 150 barba^i si 60 femei. 

Tuica se fabrica anual ca la 
4000 d. 1. si vin ca la 3000 d. 1. 

In raionul acestei com., spre 
N. de sat, pe valea Palanca si 
pe valeaHelesteul, suntdoua mine 
de carbuni de pamint, can func- 
tioneaza de la 1884. Tot pe 
valea HelesteuluJ si Cervenia, pe 
mosia proprietarulu! si chiar pe 
mosia satenilor, la Valea-Greci- 
lor, Valea-lui-Dop si Baltac, se 
presupune a fi pacura. 

Stupt de albine sunt vr'o 200. 

Comuna are o suprafa^a de 
aproape 1165 hect. pamint. 

Parte din teritoriul com. e 
prielnic culture! ; iar parte, mat 
ales eel din partea de V., e ar- 
gilos, humos si pietros. 

Budgetul comunei se ridica la 
21885.17 lei, si cheltuelile la 
10201.71. 

Sta in legatura prin sosele 
cu comunele: Calinesti, Di^esti 



si Moreni, Ghirdoveni si Fili- 
pesti-de-Tirg. 

In partea de N.-E. a com., se 
afla movilele: Radoaia, Mavru- 
leasasi Chioscul-luMoil. La N., 
se intind dealurile cu vii ?i 
pometuri, ce poarta numele de: 
Cintul,Beldia, Sichire^i, al Tuliei, 
Calugarul, Bucheazgoaia. Tot 
in partea de N. sunt piscurile: 
Mariana, La-Stina, Carabusi si 
Piscul-BulzuluT. La poalele a- 
cestor piscuri suntpadurile pro- 
prietarilor. Pentru izlaz servesc 
poenele : Anghelestilor, Cu-Ma- 
laiu si Tomseneanu. 

E strabatuta de vaile: Ro- 
sioara, Palanga, Valea-Rea, Gre- 
cilor, Valea-lui-Dop, Valea-lui- 
Baltac si riul Provi^a (Prahovi^a). 
Girle periodice sunt Valea-Ma- 
roaica si a Greciior. 

Pe aceste vai, se zice, in tim- 
purile vechi, fugeau locuitorii de 
groaza paginilor. 

In raionul acestei com. se 
vad ruineie palatelor familie! 
Cantacuzinestilor. 

Se margineste cu comunele : 
Filipesti-de-Tirg, Di^esti si Ca- 
linesti. 

Filipe§ti-de-Padure, deal, com. 
Filipesti, pi. Filipesti, jud. Pra- 
hova, pe care se cultiva 168V2 
hect. vie. 

Filipe^ti-Ungureni, numire ce 
se mai da comunei Filipesti-de- 
Padure, pi. Filipesti, jud. Pra- 
hova. 

Filipoiul, movila, jud. Braila, si 
tuata pe malul drept al priva- 
lului Baba-Sanda, in fa^a cana- 
lului Porcul. 

Filipoiul, ostrov, jud. Braila, co- 
prins intre Corotisca si Dunare, 
la N. de ostrovul Corotisca. 

Filipoiul, prival, jude^ul Braila, 



Hosted by 



Google 



FILITIS 



365 



FILIUL 



uneste iezerul Serbanul cu Du- 
narea-Vechie. Aproape de con- 
fluen^a sa cu Dunarea, se afl& 
o cherhanea in dreptul c&reia, in 
razboiul dia 1 87 7, Rusil au scufun- 
datvaporulturcesc Lufti Djelil». 

Filitis (Radule^ti-Filitis), sat, 
face parte din com. rur. Radu- 
lesti-Resimnicea, pi. Mosti^tea, 
jude^ul Ilfov. Este situat spre 
N. de Bucuresti, pe la extremi- 
tatea jude^ului despre jud. Pra- 
hova, pe malul drept al riului 
Prahova. Aci este resedin^a pri- 
maries 

Se intinde pe o suprafa^a de 
810 hect., cu o populatie de 
455 locuitorii. 

Fratii Filitis au 750 hect. si 
locuitorii 60 hect. Proprietarii 
cultiva 600 hect. (50 sterpe, 100 
padure). Locuitorii rezerva tere- 
nul pentru izlaz. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, deservita de 2 preoti 
si 2 cintSre^I; o scoala mixta, 
frecuentata de I4elevi si eleve, 
cu intre^inerea careia statul si 
comuna cheltuesc anual 1849 
lei. 

Comerciul se face de 1 han- 
giu. S'au stabilit in sat 2 strain!. 

Nutnarul vitelor mart e de 
558 si al celor mid de 1043. 

Filitis, numire data uneT p&rfl 
din mosia Stilpul, jud. Buzau, 
ca sa se distinga de Stilpul- 
Monteorul. (Vezi Stilpul, mosie). 

Filitis, sfoarci de mosie, in jud. 
Buzau, com. Lipia, ca de 1 5 hect. 

Filiul (Budi§teanu), com. rur., 
jud. Braila, pi. Balta, asezata pe 
malul sting al Calma^uiulul si 
ca la 260 m. departare de acest 
riu. Se invecineste la E. cu Vizi- 
rul ; la V., cu Berlesti-Ionesti ; la 
N., cu Perisorul si la S., cu Slu- 
jitori-Albotesti. Forma sa este a 



unui poligon neregulat. Supra- 
fa^a comunei e de 7192 hect. 

Are o populate de 265 fa- 
milil, sau 1108 suflete, din carl 
114 stiu carte, si 964 nu stiu. 
Sunt 173 contribuabili. 

Venitul comunei e de 4022 
lei si cheltuelile de 4004 lei. 

Improprietarh:! sunt 96 locui- 
torl. Sunt 3 debite si 6 circiumT. 

Vite mart cornute: 1873 (boi 
1006, vacl 856, taurl 98, vh:ei 
11), cai 580, 01 3002, rimatorl 
367 si 2 capre. Suhatul e de 
13 15 hectare. 

Comuna are: o biserica zidita 
la 1845 de Ioni^S, Clucerul-Bu- 
disteanu, reparata la 1873 de 
proprietarul, N. Protopopescu 
si de locuitorl, deservita de 1 
preot, 1 cint&re{ si 1 paracliser ; 
o scoala de bae^I, infiin^ata la 
1858, frecuentata de 142 elevl 
si una de fete, inflintata la 1881, 
frecuentata de 20 fete; ambele 
scoll instalate intr'un frumos 
local. In partea S.-S.-E. a com. 
e un pod peste Calma^uiu. 

DrumurT: la Slujitori - Albo- 
testi, spre S., peste apa Calma- 
tuiul ; la Insura^ei, spre S.-E., 
peste podul Calma^uiului; la 
Vizirul, spre E., prin cat. Lis- 
coteanca; la gara Ianca, spre 
N., prin tirlele Filiul, Perisorul 
si apoi la Ianca; la Ionesti, ca- 
tunul din spre V. Are 2 strade. 
Comuna s'a infiin^at la 1845 de 
Ioni^a Budisteanu, fostul pro- 
prietar, dupa care se nume^te 
Budisteanca, pe linga numirea 
oficiala ; iar Filiul se numeste 
dupa numele Fileanca, fosta pro- 
pietara a unei parpf de mosil. 

Filiul, sat, jud. Br&ila, la S. par- 
cel de V. a comunei Filiul, pe 
lunca stinga a C£lma$uiului, a- 
proape de acest pirhl, la 49 kil. 
spre S. de orasul Braila, infi- 
in^at la 1845 de fostul propri- 
etar Ioni^a Budisteanu si numit 



Filiul, dupa numele proprieta- 
resei Filianca. Loc. cunosc acest 
sat sub numele de Budistean- 
ca. Satul este strabatut In par- 
tea de N. de o valcea peste 
care se afla un pod, aceasta 
valcea da in Calma^uiul, la 1 1 /2 
kil. spre S. de sat. In sat sunt 
109 case, 2 mor! de vint, si o pra- 
vaiie. Vatra satului e de 49 hect. 
Are o scoala de baetf, infl- 
intata la 1858, intrefinuta de 
stat, frecuentata de 42 elevl si 

scoala de fete, infiin^ata, la 
1 88 1 intre^inuta de comuna si 
frecuentata de 25 eleve. Am- 
bele scoll au un bun local pro- 
pria de zid. Este o biserica, zi- 
dita de proprietor la 1845, de 
servita de 1 preot, 1 cintare^ 
si 1 paracliser. Popula^ia este 
de 170 familil, saii 539 suflete, 
din carl 283 barba^T, 256 femei. 
§tiii carte 1 1 6 loc. 

Vite sunt : 290 cai, 730 vite 
man cornute, 500 01 si 200 ri- 
matorl. 

Filiul, catun, pendinte de com. 
cu acelasl nume, pi. Balta, jud. 
Braila, situat la N.-V. de com. 
la 5 kil. Popula^ia e de 31 fa- 
milil, sau 151 suflete. $tiu carte 
29 persoane. 

Vite marl cornute sunt: 649 
(boi 310, vacl 320, taurl 9, bivoll 
2, vi^el 5), magari 3, cai 147, 

01 1874, rimatorl 94, capre 2. 
Are 1 moara cu aburl si 2 

mori de vint. 

Filiul, mosie y pendinte de com. 
cu acelasl nume, pi. Balta, jud. 
Braila, are o suprafa^a de 3000 
hect. si aduce un venit de 
40500 lei. 

Filiul, ntovild, ]ud. Braila, situata 
la 7 kil. spre N.-V. de satul 
Filiul ; serv& de hotar intre mo- 
sia Filiul si Col^ica, pendinte de 
com. Bordeiul- Verde. 



Hosted by 



Google 



F1LOSOFUL 



366 



FINTESTILOR (VALKA-) 



Filosoful, deal,]\id. Vasluiu, in- 
cepind pu#n despre E. de la 
satul Caaesti, si mergind spre S.- 
E. prin com. $cheia, de unde 
trece in com, Draguseni. 

Fime§ti, vale, com. Spineni, pi. 
Vedea-d.-j., jud. Olt. 

Fincai, valcea^ com.Romani, pla- 
iul Horezul, jud. Vilcea. 

Fine! (Valea-), vale, in jud. Bu- 
zau, com. Grabicina; serva ca 
izlaz de vite. 

Finta, com. rur., pi. Ialomi^a, jud. 
Dimbovi^a, situata pe cimpie, pe 
maiul sting al Ialomi^eT, la 28 
kil. spre S.-E. de Tirgoviste. 
Aceasta com. se compune din 
patru catune : Finta, Bechinesti, 
Finta- Vechle si Ibrianul, cu o 
populafiune de 1209 ioc. 

Are o biserica si o scoala ; 
se invecineste : la E., cu com. 
Traian ; la V., cu com. Dobra; 
de care se desparte tot prin riul 
Ialomi^a; la N., cu com. Ghe- 
boaia si la S., cu Bilciuresti, de 
care se desparte tot prin Ialo- 
mh;a. In raionul acestei com. 
este o movila. Aci a fost ba- 
talia intre Mateiu Basarab, dom- 
nitorul Muntenief, si Vasile Lupu, 
domnul Moldovel, la anul 1653, 
cind Mateiu birui pe Vasile, la- 
sindu-T pe cimpul de lupta peste 
3000 solda^I a caror oase zac 
sub movila dela Finta. 

Fin^easca, mo$ie, in jud. Ialo- 
mi^a, pi. Borcea, com Lupsani. 
Are o suprafa^a de 6000 hect. 
Pe aceasta mosie este un cat. 
(tirla), numit Mosul. 

Fin^easca (Pietricica), codru, 
cam de 6 hect., in catunul La- 
posul, com. Pietricica, jude^ul 
Buzau, posedat de mosnenit Fin- 
testi. 



Fin^easca,//m^% jud. Buzau, in- 
cepe de la Sipot, com. Juguren'v 
curge in cascade peste dealul 
Cohi, uda in lung com. Fin^esti 
si da in piriia$ul Tohaneanca, 
la cat. Gura-Vadului, din com. 
Tohani. 

Fin^e^ti, com. rur., in jud. Bu- 
zau, pi. Tohani, situata pe am- 
beie malun ale pirtului Fin^easca, 
la distant de 46 kil. 120 m. 
de orasul Buzau si la 12 kil. de 
orasul Mizil. La N., printr'o 
limba ingusta de pamint, se in- 
tinde pana la Piatfa-Cislaului si 
Fantina-Ho^ilor ; la V., se lasa 
din muntele Fantina-Ho^ilor, prin 
hot. mosiet RaiT, trece pe linga 
com. Pietricica si com. Glodul si 
ajungeinpadureaArchimandrita, 
o iapelaFantina-MaruluT, pehot. 
mosiet Jugureni, atinge com. 
Persunari si ajunge in hotarul 
Dumitresti, in drumul Buzaului; 
la S., din hotarul Djmitresti, 
merge pe drumul Buzaului, pana 
in apa Naianca, de unde, la E., 
urea pe Naianca in sus, apoT pe 
hotarul mosiei Gliza, trece peste 
colinele Doamna si Zanoaga, 
peste riul Niscov si se suie foarte 
mult pana in Piatra-CislauluT, 
ceea ce face ca teritoriul acestei 
comune, de si ingusta, sa aiba 
o lungime de peste 20 kil. in- 
trind neregulatin teritorul com. 
Tisaul si Laposul. Suprafata sa 
este de 3441 hect., din care 
384 arab., 1772 padure, 114 
flnea^a, 128 izlaz, 709 viT si 334 
sterp. Tot teritoriul e propri- 
etatea ceteior de mosneni : 
Rail, Bunii,Badulestii, Calinescu, 
Glogoveanu si Saru. Terenul 
comunei e accidentat de nu- 
meroase coline, acoperite de 
vii si padure. E avuta in sub- 
stance minerale, precum: fier, 
sare si mai cu seama gips fi- 
bros, in mari placi transversale. 
InviaMustagiuluiare o puternica 



sursa de apa minerala, con^i'md 
mai cu seama sulf. Are 2 stine. 
Comer^ul consta in desfacerea 
de produc^iunl agricolesi a lem- 
nelor. Cai decomunica^ie are: so- 
seaua Tohani-Fin^esti, prin Jugu- 
reni; drumul naturalTohaneanca- 
Fin^esti si drumul Buzaului. 

Vite sunt: 254 boi, in vaci, 
59 vi^eT, 3 bivoli^e, 28 cai, 34 
lepe, 12 minji, 906 01,41 capre, 
3 asini si 2 1 1 porci. Stupi sunt 60. 

Comuna e formata din cat. 
Fintesti si catunasul Tufele- 
Fin^e?ti. Pop alalia eT este de 
1240 locuiton, din can: bar- 
ba^i insurant 241, neinsura^i 35, 
vadivi 16, baep 322, femeT 
maritate 241, vaduve 61, fete 
324. Ei traesc in 284 case. 
Strain! sunt : 2 Greci si 6 Aus- 
tro-Ungan. Meseria?i sunt: 3 
iemnarT, 1 fierar, 2 zidan si 1 
brutar. 

Sunt 274 contribuabilT, din care 
8 comercian^t romini. Stabili- 
mente : 7. 

Budgetul comunei e de 2653 
lei. 

Comuna are o scoala in cat. 
Fintesti, frecuentata de56elevi 
si 6 eleve. Carte stiu 122 per- 
soane. Are o biserica, deservita 
de 2 preop, 1 cintare^ si 1 
paracliser. Hramul e la 6 De- 
cembre. 

Fin^e^ti (Glogoveanca), ctitun 
de resedinta al com. Fintesti, 
jud. Buzau. Are 1140 locuiton 
si 262 case. 

Fin^e^ti-Tufele, catuna$, al com. 
Fintesti, jud. Buzau. Are 100 
locuiton si 23 case. 

Fin^e§tilor (Valea-), vale, in 
com. Fintesti, jud. Buzau, prin 
mijlocul careia curge apa Fin- 
testi. Casele sunt asezate pe am- 
bele sale malun; iar de jur im- 
-prejur are dealun inalte, aco- 



Hosted by 



Google 



FIRESTRA 



367 



FISCALIA 



perite cu viT, livezT, finea^a si 
padun. 

Firestra, petic de padure, de 10 
hect., in lunca dintre Cilnistea 
si Argesul, pe proprietatea Gra- 
distea a d-lui Em. Gradisteanu, 
pi. Cilnistea, jud. Vlasca. 

Fire^ti, cdiun, jud. Vilcea, pi. O- 
colul, com. Titireciul. 

Firijba, sat, face parte din com. 
rur. Popesti, pi. Cerna-d.-s., jud. 
Vilcea. Are o populate de 145 
locuitori, (70 barbap si 75 fe- 
me!). Este situat intre dealul 
Frincesti (la E.) si dealul numit 
Deluselul, d'alungul girlei Fi- 
rijba. E la distan^a de 2 V2 kil. 
de cat. Meeni, unde e scoala. 
Copii in virsta de scoala : 1 5 
(7 baeti si 8 fete). 

Firijba, trup de padure, al sta- 
tulul, in intindere 375 hect., for- 
mind padurea Daesti, situata m 
com. Popesti, piasa Cerna-d.-s., 
jud. Vilcea, impreuna cu trupu- 
rile : Valea-Marcului si CaluluT, 
Baeasa-Schitul si Bratasanca. 

Firijba, girld, ramura din riul 
Bistrita, ce treceprin cat. Firijba, 
printre dealuriie Frincesti si De- 
luselul si se varsa in riul Lun- 
cavatul, linga com. Sirineasa, 
pi. Oltul d.-s., jud. Vilcea. 

Firilor (Valea-), vale, izvoreste 
din poalele Virfulul - Frumos, 
com. Sotrile, plaiul Prahova, jud. 
Prahova ; uda partea de V. a 
cat. Seciurile si se varsa in riul 
Doftana. 

Firi§beiul, loc izolat, com. Frin- 
cesti, pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. 

Firi§ti, padure, in jud. Mehedin^i, 
pi. Blahni^a; ^ine de com. rur. 
Scapaul. 



Firizul, sat, in jud. Mehedinfi, 
plaiul Cerna, com. rur. Ilova^ul ; 
are 69 case, cu 350 locuitori. 

Firtele-Mili{oe§tilor, jud. Iasi. 

(VezT Firtele-Zbirnei). 

Firtele-Zbirnei, poeni, in padu- 
rea Poeni, com. Poeni, pi. Co- 
drul, jud. Iasi, pe carl se ga- 
sesc urme de livezl cu poml 
roditon; se zice ca in aceste 
locun au fost asezate cite-va fa- 
milii de locuitori, pe carl, de la 
1835, proprietarul le-au stra- 
mutat in satul de asta-zt numit 
Poeni. 

Fiscalia, com. rur., pi. Oltul-d.-s., 
jud. Vilcea. E compusa din 3 
mahalale: Fiscalia, f&caliile si 
Rascae^i. Se zice c& numele co- 
munei vine de la Fiscalie, nume 
ce se da in vechime morilor, si 
aceasta pentru-ca aci se gaseau 
mul^ime de mori pe apa Ol- 
tului. 

Este situata pe valea rlulul 
Oltul, la 24 kil. departe de ca- 
pitala jude^ulul si la 23 kil. de 
resedin^a plasei. 

Are: o populate de 186 fa- 
milii, sau 696 suflete, (in care 
intra si 15 familil de ^iganl); 
186 contribuabili ; 156 case si 
4 bordee. 

Sunt 2 biserici : una f&cuta 
de unul Diaconul, reparata la 
1847 si azi ruinata. A doua s'a 
reparat la 1862 si 1882 de Ni- 
colae Stavrescu si G. Petculescu. 

Mestesugan sunt: 1 timplar, 
2 fferari si 1 cizmar. 

Vite sunt : 20 cat, 240 boi, 
191 vaci, 240 ol si 200 porcl. 

Pe riul Oltul, in raionul co- 
munei, e o moara\ 

Cea mal mare parte din lo- 
cuitori sunt mosnenl; pu^inl, de- 
limita^I pe mosiile mosnenilor 
cu cite 3 — 4pogoane; iar atyii 
au numal locul de casa. 



$coala exista in comuni de 
la 1847. Se frecuenta de 30 
coptf, (27 baefl si 3 fete), din 
numarul de 86 (54 baetf si 
32 fete) in virsta de scoala. 
$tiu carte 150 barba^I si 12 fe- 
me!. Cu intrefinerea scoalei sta- 
tul cheltueste anual 1080 lei. 

Pe 750 hect. se cultiva po- 
rumb si pe 5 hect. griu. Fine- 
tele se intind pe 25 hect. si 
izlazul pe 400 hect. 

Sunt 45 stup! cu albine. 

Venitul comunei se urea la 
1 1 22 lei si cheltuelile la 1047 
lef. 

In partea de E. este soseaua 
nafionala, numita a Oltului, care 
inlesneste comunica^ia intre co- 
munele Orleasca (la S.) si Io- 
nesti (la N.) si dou£ sosele co- 
munale. 

E brazdata de Dealul-Oltulul 
(spre V.) si Fiscalia sau Dealul- 
Viilor. Intre riul Oltul si so- 
seaua na^ionala este balta R&s- 
caiatul si alte cite-va balpf pe 
malul Oltului. 

Calea ferat& Piatra-Rimnicul- 
Vilcea str&bate partea de E. a 
comunei. 

Se m&rgineste cu jud. Oltul (la 
E.), de care se desparte pfin riul 
Oltul, cu Dealul-Oltulul (la V.), 
Ionesti-Minculul (la N.) si Or- 
lesti (la S.). Riul Oltul face in 
dreptul comunei un mare ostrov, 
acoperit pe alocurea cu richita. 

Fiscalia, cdtun. Vezi Plaviceni, 
jud. Olt. 

Fiscalia, tnahala, jud. Vilcea, 
com. Fiscalia, situata intre Dea- 
lui-cu-Vii si Lunca-OltuluT. In 
partea de E. trece calea feratS 
Piatra-Rimnicul. 

Fi^cSlia, deal, in raionul com. 
Fiscalia, pi. Oltul-d.-s., jud. Vil- 
cea, pe care se cultiva 68 hec- 
tare vie. 



Hosted by 



Google 



FISCALIA 



fInejele sau fInaturi 



Fi§cSlia (Dealul-Viilor), deal, 
care traverseaza de la S. spre 
N. com. Fiscalia, pi. Oltul-d.-s., 
jud. Vilcea. 

Fi§icani, loc de culturd, pe mo- 
sia si com. Bo^esti, pi. Crasna, 
jud. Falciu. 

Fi§ici, cdtun, al com. Boziorul, 
jud. Buzau ; are 140 locuitori 
si 38 case. 

Fi{iche§ti, sat, in jud. Tutova, 
pi. Pereschivul, com. Coroesti, 
spre S. de satul Corcesti-d.-j., 
pe piriul Pereschivul, la con- 
fluen^a acestuia cu Pereschivul; 
are 187 locuitori si 45 case. 

Fi{ione§ti, com. rur., in jud. Put- 
na, pi. Zabrau^ul, asezata in 
valea Zabrau^ului, care de aci 
merge de se infunda in schitul 
Mosinoaeie, asezat pe teritoriul 
acestei comune. 

Distan^a comunei de rese- 
din^a sub-prefecturei e de 5 kil., 
iar de capitala jude^ului e de 
35 kil. 

Com. Fi^ionesti se compune 
din catunele : Fi^ionesti (unde e 
si primaria) si Holbanesti. 

Popula^iunea comunei, dupa 
eel din urma recensamint, e de 
352 familif, sau 1272 suflete, 
din carl : 642 barbap si 630 fe- 
me*; 639 neinsura^i (322 bar- 
ba$i si 317 feme!), 562 insurant, 
67 vaduvi, 4 divor^apf ; 1 264 
RominI si 8 de diferite natio- 
nality! ; 1264 ortodoxl, S mo- 
zaici si 3 armeni ; 260 agricul- 
tori, 5 meseriasi, 10 comercian^T, 
12 avind profesiuni libere, 97 
muncitori si 12 servitori. 

$tiu carte 82 barbap si 7 fe- 
rn ei. 

Case de locuit sunt 306. 

Sunt 2 bisericl : una paro- 
hiala, cu hramul Sf. Nicolae si 
a doua, filiala, cu hramul Pogo- 



rirea Sf. Duh. Cam la 20 kil. 
se afla schitul Mosinoaeie. 

Este o scoala mixta, frecuen- 
tata de 47 copii, din numarul 
de 150 in virsta de scoala. 

Scoala este subventionary de 
comuna. cu 374 lei anual. 

Sunt 221 contribuabili. 

Budgetul comunei pe 1893 — 
1894 avea la venituri 8017.26 
lei si la cheltueli 7991.65 lei. 

Vite sunt 1 165, din can: 342 
boT, 1 1 1 vac!, 99 cal, 400 01, 
67 capre si 146 porci. 

Sunt 33 stupi cu albine. 

Industria si comerciul se prac- 
tice de 2 circiumari, 1 bacan, 
6 fierari, 12 rotari, 1 varar. Sunt 
6pive; 17 fabrican^i de rachiu 
si 5 comercianp felurip. 

Numarul cultivatorilor din co- 
muna: 92. 

Caltura viei in anul 1893 a 
produs vin in valoare de 5 8280 1. 

Pe matca Zabrau^ului sunt 
pietre calcaroase, din care lo- 
cuitorii fabrica var. 

In com. sunt doua ripe nu- 
mite : Valea-Lunga si Glodis- 
teanca. 

Fi^ione^ti, cdtun, in jud. Putna, 
com. Fi^ionesti din pi. Zabra- 
u^ului. Este asezat in Valea- 
Zabrau^ului, care de aci merge 
de se infunda in schitul Mo- 
sinoaeie. 

Are 2 biserici, una parohiala, 
cu hramul Sf. Nicolae si a doua, 
filiala, cu hramul Pogorirea Sf. 
Duh; o scoala mixta, frecuentata 
de 38 copii (34 baeti, 4 fete), 
din numarul de 145 cu virsta 
de scoala. 

Fi^ione§ti,/wtf//z>, in jud. Putna, 
com. Fi^ionesti, din pi. Zabra- 
u^uluT, formata din 2 biserici, 
ambele in catunul Fi^ionesti, 
cea parohiala, cu hramul Sf. 
Nicolae, iar cea filiala, cu hra- 
mul Pogorirea Sf. Duh. 



Fi{iughe§ti, mosie a Statului, 
in jud. Putna, a carei arenda 
anuala pe periodul 1880 — 85 a 
fost de 1256 lei. 

Filfiia, deal, seintinde in partea 
vestica a satulul Tansa, pi. 
Funduri, jud. Vasluiu; pe podi- 
sul acestui deal, e situata cea 
mai mare parte a satului Tansa; 
la poalele dealuluise prelungeste 
Sesul-Dagi^ei, care, la^indu-se 
spre S.-E., ia numirea de Lunca- 
Dagitei. 

Finacari, piritas, format pe teri- 
toriul comunei Paltinul, pi. Vran- 
cea, jud. Putna si care se varsa in 
Zabala. 

Finari, sat, face parte din com. 
rur. Crivina, pi. Crivina, jud. 
Prahova. 

Finatul, piritas, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-j., care desparte teri- 
toriile comunelor Bosoteni si 
Beresti si se scurge in piriul 
Strimba. 

Finatul, piriias, jud. Bacau., pi. 
Siretul-d.-j., care curge pe teri- 
toriul com. Botesti si se scurge 
in piriul Racataul. 

Finatul, vale, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-j., depe teritoriul com. 
Bosoteni. 

Finari, deal, jud. Vilcea, com. 
Cacova, pi. Ocolul. 

Finatul, virfde munte, jud. Bacau, 
pi. Trotusul, com. Tirgul-Tro- 
tusul din sira Slanicului, situat 
linga muntele Ciresoaia. 

Finejele sau Finaturi, virf de 
munte, jud. Bacau, pi. Trotusul, 
com. Tirgul-Trotus, situat linga 
muntele Magura si in sira Sla- 
nicului. 



Hosted by 



Google 



FtNEJUL-MEZlNCA 



369 



fIntIna-banuluI 



Finejul-Mezinca, virfde munte, 
jud. Bacau, pi. Trotus, com. 
Tirgul-Trotus, situat linga mun- 
tele Fine^ele si in culmea Slani- 
culuL 

Finii^ului (Podul-), pcidure, in 
jud. Buzau, com. Col^i ; face par- 
te din padurea statului Aluni- 
sul, avind singura 108 hect. 
Vezi Alunisul-Mlajet. 

Fintina, piriii, numit si Piriul- 
Fintinel, in com. rur. Izvorul- 
Birzei, pi. Ocolul-d.-s., jud. Me- 
hedinti. 

Fintina, piriii, afluent al piriu- 
lui Sabasa, jud. Suceava. 

Fintina, vale, numita si Valea- 
Fintinei, in com. rur. Bresni^a, 
pi. Ocolul-d.-s., jud. Mehedin^i. 
(VezT com. rur. Bresni^a). 

Fintina, vale, jud. Prahova, pla- 
iul Teleajenul, com. Tirlesti. 

Fintina, vale, jud. Prahova, pla- 
iul Teleajenul, com. Gura-Vi- 
tioarei. 

Fintina, vftlcea, jud. Prahova, 
pi, Podgoria, com. Apostolache. 

Fintina -Banului, com. rur., jud. 
Dolj, pi. Cimpul, la 73 kil. de 
Craiova si la 21 kil. de Cala- 
fat, resedin^a placet. 

Situata pe un loc ses, la N. 
DunareT, in fa^a scheleT Cosova 
din Bulgaria si Stanotirnul. 

Se invecineste la E. cu co- 
munele Hunia si Mo^a^ei; la V., 
cu com. Cetatea ; la N., cu com. 
Dobridor si Risipi^i ; la S., cu 
Dunarea. Pe teritoriul acestei 
comune, Dunarea are o indrep- 
tare V.-E., facind un cot spre 
S., dupa ce lese din hotarul a- 
cestel comune, pentra a trece 
pe acel al comunei Maglavitul. 



Se gasesc pe teritoriul comu- 
nei cite-va mo vile intre carl: Ca- 
rantina, Magura-luI-Guliman si 
Magura-cu-Cercul. 

Pe teritoriul comunai se afla 
cite-va balpf, formate din izvoa- 
rele mat multor fintinl, carl toate 
se varsa in balta numita Fintina- 
Banului, iar aceasta la rindul 
sau se scurge in Dunare. 

Pana la anul 1875, coprindea 
si com. Cetatea. Se compune 
din doua catune : Fintina-Banu- 
lui, care este catunul de rese- 
din^a si cat. Moreni, care era 
alta-data catun de resedin^a. 
Cele doua catune sunt la 1 kil. 
departare unul de altul. 

In fie- care catun se afla cite 
o biserica, fondata de locuiton; 
bisericile sunt facute din zid. 
Sunt deservite fie-care de cite 
un preot si un cintaret. Dupa 
legea din 1864, fie-care biserica 
are o proprietate de 17 pogoane 
pamint arabil. 

In ambele catune se afla cite 
o scoala mixta. Cea din cat. 
Fintina-BanuluT, func^ioneaza din 
1865; localul, de zid, este facut 
cu cheltuiala comunei. In anul 
scolar 1892 — 93 aceasta scoala 
a fost frecuentata de 90 bae£I. 
Scoala din Moreni func^ioneaza 
din 1885. In anul scolar 1892 — 
93 a fost frecuentata de 25 
bae^T. Ambele scoli au o pro- 
prietate de 17 pogoane arabile. 
Fie-care din ele este condusa de 
cite un inva^ator. In virsta de 
scoala sunt 185 bae^i si 149 
fete. Stiu carte 160 locuiton in 
catunul de resedin^a si 50 in 
Moreni, din carl 195 barba^f si 
15 femei. 

Popula^ia com. este de 1488 
suflete. 

Suprafa^a comunei este de 
5940 pogoane, din car! 103 po- 
goane, 231 stj. p., ocupa vatra 
satulm; 5703 pog. sint pamint 
arabil, in carl se coprind si viile 



de S°°P°g-; ^r 140 pog. sunt 
pamint baltos. 

Mosia din comuna se numeste 
Fintina-Banulul. Din aceasta mo- 
sie, o parte este data in loturl 
satenilor. Restul de 600 pogoane 
a fost arendat de la 1884 — 
1894 cu 5562.50 lei. Viile a- 
parfin locuitorilor, proprietate 
dupa legea rurala din 1864; de 
asemeneaapar^in acestei comune 
si 2 ostroave formate de Du- 
nare, acoperite cu salcii. 

In comuna se afla o stina, la 
care se aduna turmele intregului 
sat. Mori de apa sunt 16. 

In comuna sunt 6 circiumi, 
din can 2 in Moreni. Comer- 
cianp sunt 1 1. 

Productele le desfac loc. la tir- 
gul de cereale din Cetatea, unde 
due grine, legume, pul, oua si 
importa bacanie, brasovenie si 
cizmarie. Afara de Cetatea se 
mal due la tirgul saptaminal 
din Calafat. 

O cale comunala vecinala, 
lunga de 3 kil. duce la Hunia 
si una de 9 kil. duce la Mo£a£ei. 

Venitul, pe 1893 — 94, a fost 
de 3632.79 lei si cheltuelile, de 
3533.87 lei. 

Sunt 180 vite man cornute, 
86 01, 14 cat si 17 porci. 

Fintina-Banului, sat, jud. Dolj, 
pi. Cimpul, com. Fintina-Banu- 
lui. Are o populate de 1036 
suflete, din carl 546 barbapf si 
490 feme!; loeuese in 155 case 
si 70 bordee. Este o scoala 
mixta, ce func^ioneazadin 1865, 
fiind intre^inuta de stat si co- 
muna. Localul construit de co- 
muna, este de zid si in buna 
stare, §coala are 8V2 hect. pro- 
prietate si e condusa de un in- 
va^ator. In anul scolar 1892 — 
93, a fost frecuentata de 90 
bae^i. In virsta de scoala sunt 
279 copif, 145 baepf si 134 fete. 
$tiu carte 160 barb, si 15 fern. 



69623. March J>icfionar Qeogrttflc VoU III. 



47 



Hosted by 



Google 



fIntIna-banului 



370 



vlsi iNA-DIN-SILISTE 



In sat este o biseric& de zid 
fondatS de enoriasf ; e deservita 
de un preot si un cint^re^ ; are 
17 pogoane arabile ca proprie- 
tate. Circiumi sunt 4. 

Inainte de construirea liniei 
ferate, cind calatoria se facea 
cu diligen^a, la Fintina-BanuluJ 
era prima sta{ie a diligence! Ca- 
lafat-T.-Severin, avind o capi- 
tanie de posta cu 16 ca!. 

In timpul r&zboiului Romino. 
Ruso-Turc, se afla postat aci, in 
lunile Iunie-Iulie 1877, regimen- 
tul al 8-lea de Dorobanpf. 

Fintina-Banului, baltd, jude^ul 
Dolj, pi. Cimpul, com. Fintina- 
Banului. 

Fintina-Banului, mosie a sta- 
tului, jud. Dolj, plasa Cimpul, 
com. Fintina-Banului, arendata 
de la 1884 — 94, cu 5562.50 lei. 
Are o suprafa^a de 316 hect. 

Fintina-Banului, mosie parti- 
culars, jud. Dolj, pi. Cimpul, 
com. Fintina-Banului ; apar^ine 
satenilor, carora li s'a dat in 
loturl. 

Fintina-Balane^ti, foe, in padu- 
rea mosiei Hiliseul-Curt, com. cu 
aceeasi numire, pi. Cosula, jud. 
Dorohoiu. Aci se afla o fintina 
cu izvor mare de unde incepe 
a se forma rlul Jijia. 

Fintina -Bl&narului, sat, in jud. 
Tutova, pi. Simila, com. Bogda- 
na, pe piriui Bogdana si aproape 
de sorgintea sa, in marginea 
de N. a jud. Are 280 locuiton 
si 72 case. Inainte se numea 
Vistilesti. 

Fintina-Blanarului, mosie, in 
jud. Tutova, pi. Simila, com. 
Bogdana, proprietatea statului, 
arendata* in ultimui period cu 
700 lei anual. 



Fintina-Bodei, pddure, jud. Ba- 
cau, pi. Bistri{a-d.-j., de pe te- 
ritoriul com. Racaciuni. 

Fintina-Boului, foe ses, jud. Dolj, 
pi. Bailesti, com. Galicea-Mare, 
pe care se intinde com. Galicea- 
Mare. 

Fintina-Buna, foe izolat, in par- 
tea de V. a com. Pahnesti, pi. 
Podoleni, jud. Falciu, de unde 
ia nastere piriui Arsura. 

Fintina-Caprei, numire vechie, a 
eat. Toropalesti, com. Buda, 
jud. R.-Sarat. 

Fintina-Catir, foe izolat, jud. 
Vilcea, situat afara din raionul 
com. urb. Rimnicul- Vilcea. Afost 
pendinte de Episcopia Rimnicu- 
lui. Este in intindere de 1 hect. 
3581 m. p. Se invecineste cu 
soseaua Ocna-Rimnic, cu pro- 
prietatea D-lui capitan Avra- 
mescu si cu mo$ia statului Su- 
ha$ul. S'a vindut de vecT. 

Fintina-Cerbului, mahala, in 
jud. Mehedin^i, pi. Ocolul-de- 
Sus ; $ine de com. rur. Husni- 
cioara. 

Fintina-Ciobanului, deal, in 
partea de V. a com. Feresti, 
pi. Mijlocul, jud. Vasluiu ; face 
limita cu com. Telejna. 

Fintina-cu-Metanele, fostd ma- 
hala, in jud. Mehedin^i, pi. Oco- 
colu-d.-s., com. rur. Bresni^a. 
Actualmente este aci numal o 
fintinS in p&durea Bresni^ef, cu- 
noscuta sub numele de Fintina- 
Metanelor. 

Fintina-de-Leac, izvor, isi ia 
nastere din raionul com. Gor- 
netul-Cuib, pi. Podgoria, jud. 
Prahova si se varsa in valea Beni, 
tot in raionul com. Gornetul- 



Cuib, si amindoua in valea Nu- 
ce^eanca. 

Fintina-de-Leac, fintina, in cat. 
Macelarul, com. Cimpina, plaiul 
Prahova, jud. Prahova, de unde 
in ziua de «Izvorul Tamaduirei» 
poporul, in credin^a luT, se duce 
de iea apa, pentru a spala pc 
ceT ce sufar de ochT. 

Fintina-de-Leac, izvor de apa 
miner alii, in com. Calug&ri, pi. 
Vedea-d.-j., jud. Olt ; izvore?te 
din Dealul-VedeT. 

Fintina-de-Leac, izvor, cu apa 
ce are miros de pucioasa, com. 
Podeni-Vechl, pi. Podgoria, jud. 
Prahova, pe care locuitorii o 
intrebuin^eaza la «Izvorui Ta- 
maduirei» ca leac in contra a 
diferite boale. 

Fintina-de-Leac, fintinti, in pa- 
durea numita Ghirdoveanca, pi. 
Filipesti, jud. Prahova, din care 
se iea apa de locuiton, contra 
frigurilor. 

Fintina-de-Leac, izvor de apa 
miner alii, intr'o pozitiune fru- 
moasa, inconjurata de padurl, 
vii si livezi de prum, com. Gor- 
netul-Cuib, pi. Podgoria, jud. Pra- 
hova. Apa sa confine fier si 
pucioasa. Aceasta localitate este 
pe proprietatea mosnenilor Gor- 
neni si Cuibeni. Apa se intre- 
buin^eaza de bolnavi fie pentru 
baut, fie pentru baL 

Fmtlna.-I)imei, prelungirea dea- 
lului Bulboasa, spre satui 
Chircesti, din .corn. MiclestiT, 
pi. Crasna, jud. Vasluiu ; se 
numeste ast-fei, fiind-ca pe coa- 
sta lul spre E. se afla o fintina 
a unuia numit Dima. 

Fintina-din-Sili§te, foe, unde se 
zice ca s'au asezat, in 1692, in- 



Hosted by 



Google 



fIntIna-doamnf;! 



371 



fIntIna-mare 



temeetoril com. Galicea-Mare, 
jud. Dolj, pi. Bailesti. 

Fintlna-Doamnei, pise de deal, 
pe inosia Tataraseni, jud. Do- 
rohoiii, pi. Prutul-d.-j., com. Mi- 
leanca. 

Fintina-Domneasca, com. rur. si 
sat, in jud. Mehedinti, pi. Ocolul- 
d.-j M la distan^a de 20 kil. de ora- 
sul T.-Severin, iar de Malova- 
tul, resedinta pi., de 29 kil. 
Formeaza comuna cu satele Dra- 
gotesti si Mijarca. 

Are 1300 locuitorl, din can 
200 contribuabili si 252 case. 

Locuitorii poseda : 38 plu- 
guri. 92 care cu boi, 5 caru^e 
cu cat. Sunt 88 stupT. 

Are 3 biserici, deservite de 
2 preo^T si 5 cintareti. 

Budgetul com. este de 2322 
lei la venitun si de 1053 lei 
la cheltueli". 

Vite sunt: 600 vite marl cor- 
nute, 17 calf, 500 01 si 460 ri- 
maton. 

Aceasta com. alta data se 
numea Frasiniorul. Numele ce-1 
poarta asta-zi de Fintina-Dom- 
neasca 11 vine de la o fintina 
ce se vede si asta-zl in aceasta 
com., care este facuta de Ma- 
teias-Craiul ce if zicea si Basa- 
rab, care a avut casa si a stat 
in aceasta comuna. 

Com. Fintina-Domneasca are 
sosele comunale can o leaga 
cu soseaua nationals, si soseaua 
jude^eana a DumbraveT. 

Flntlna-Domneasca,/z////##, cu 
apa foarte limpede si rece, si- 
tuata in com. Ocnele-Mari, pi. 
Ocolul, jud. Vilcea, intr'o po- 
zi^ie frumoasa. Ii se maT zice si 
Fintina-lul-Radu-Negru . 

Fintina-Domneasca, fintina' ve- 

chle a manastirei Arnota, ju- 

v ^de^ul Vilcea, pe care se afla 



o piatra cu urmatoarea inscrip- 
tiune : 

«f Aceasta fintina fiind facuta debu- 
nul (?i luminatul) Domn stramo^ul Dotn- 

niei mele.. 1 . Mat. Basarab Vv., ce 

au fost oblSduitor Jaret rommesti si cita 
va seama incoace de am, stind stricata 
si inchisS, dintru bun gindul inimeiDom- 
niet mele Io Constantin Basarab Voe- 
vod, am voit de o am facut de iznoava 
din temelie ca sa fie de mult ajutor la- 
cuitorilor in sfinta manastire si domnieT 
mele poman£ in veci, fiind cgumen kir 
Varlaani Eromonah, leat 7207 (i699)». 

Fintlna-Dulce, virf de munte, 
in jud. Bacau, pi. Trotusul, de 
pe teritoriul com. Manastirea- 
Casinul. j 

Flntlna-Gerului, mosie particu- j 

lara, in 2 trupuri, din carl unul I 

de 1086 hect. 8 aril si altul de \ 
6j2 hect. 10 arif, in com. Min- 

jina, pi. Siretul, jude^ul Covur- ; 

luiu. I 

Fintlna-Haneala^/iW (izvor), j 
jud. Neam^u, situata intre poiana i 
Stanila, de unde incepe suisul I 
eel adevarat, pe muntele Ceah- ; 
laul si cimpeni^a numita Mitia- 
toarea, in drumul ce ducespre 
virful muntelul Ceahlaul pe la I 
stincile Gardurile. | 

I 

Flntina-Ho^ilor, izvor, jud. II- j 
fov, in coasta uneT micT valcele 
intre Cioplani si Tincabesti si 
linga padurea Cioplani, a sta- 
tuluT. 

Flntlna-lui-Bortica, obirsia pi- 
riului Bortica, in com. Cris- 
testi, jud. Suceava. 

Fintlna-lui-Briciii, obirsia pi- 
riu/u? Ciuri, in com. $oldanesti, j 
jud. Suceava. Poate ca tot a- 
ceasta este si $ipotul-Cuculul, 
despre care pomeneste actul 
de hotarnicie al fostulul sat Pa- 
dureni. 



Fintina -lui-Burau. Vezl piriul 
Sirica, jud. Suceava. 

Flntina-lui-Dobromir, fintina 
parasita, aproape de altarul 
bisericel Maica- Domnulul, din 
com. Ocnele-Mari, pi. Ocolul, 
jud. Vilcea, facuta de Dobro- 
mir Cre^ulescu, la anul 1590. 

D. Gr. G. Tocilescu, directo- 
rul Muzealui National, acum ci^i- 
va ani, a ridicat piatra care co- 
prindea tnscrip^ia aceste! fln- 
tinl si a depus-o la Muzeu, spre 
conservare. 

Fintina-lui-Fum, deal, in com. 
rur. Jidosti^a, pi. Ocolul-d.-s., 
jud. Mehedinti. 

Fintlna-lui-Ovaz, loealitale, in 
com. Tatarusi, jud. Suceava, 
unde se zice ca alta data a 
fost sat. 

Fintlna-Lunga, pddure, pe mosia 
Probotesti, com. Tirnauca, pi. 
Her^a, jud. Dorohoiti. 

Flntlna-Mare, com. rur., situata 
in centrul plasei Moldova-d.-s., 
jud. Suceava, spre S.-V. si la 
7 kil. de Falticeni. Se margi- 
neste la E. cu comuna $olda- 
nesti, la V. cu com. Bata, la 
S. cu com. Bogdanesti si la N. 
cu com. Baia. Are forma unul 
poligon neregulat. E compusa 
din satele : Fintina-Mare, Cotul- 
Bael, Dumbravi^a si Praxia, cu 
resedin^a in satul de la care 
sT-a luat numele. 

Are o populate de 409 fa- 
milil, sau 1 5 70 suflete (800 bar- 
bap si 770 femel), din carl 6 
Izraelip si 2 Bulgarl. Sunt 420 
contribuabili. Case de locuit : 

379. 

Are 3 bisericT, deservite de 
3 preotl si 6 cintareti ; o scoala 
mixta. 

Budgetul pomMnel pe anu! 



Hosted by 



Google 



fIntIna-mare 



372 



FtNTtNA-MITROPOLlTULUI 



1 892 —93 are la veniturl 4304.6 1 
lei ?i la cheltueft 4302.40 leT; 
iar al drumurilor 965.50 leTve- 
nituri si 958.75 lei cheltuelT. 

Vite sunt: 4 buhai, 398 boT, 
317 vacT, 317 vifei, 18 caT, 
1080 01, 34 lepe, i7minjT, 260 
gonitorf, 264 gonitoare, 5 stris- 
nicT, 2 strisnice si 364 porcT. 
Altitudinea comunel d'asupra 
martf variaza intre 340 - 345 m. 
E udata de Moldova (3 kil.), 
Somuzul-Bael (3 kil.) si de Pi- 
riul-SatuluI. 

Suprafa^a ei e de 2162 hect., 
din carl 1758 hect. cultivabile 
si restul prundis si smircuri lie- 
productive. 

Locuitori improprietari^i la 
1864 sunt: 144 fruntasi si 78 
palmasi, stapinind 786 falci si 
70 prajini. 

In comuna sunt tret mon si 
5 circiumi. 

Fintina-Mare, ccitun, in jude^ul 
Mehedinp, plasa Ocolul-de-Jos; 
^ine de com. rur. Poroina-Mare ; 
are o biserica, deservita de un 
preot si doT ctntarep. 

Flntina-Mare, sat, jud. Suceava, 
in care se afla resedin^a com. 
cu acest nume. In centrul sau 
sunt niste izvoare abundente, 
de unde il vine si numele. E 
asezat pe sesul sting al Moldo- 
vei. Are o populate de 101 fa- 
milii, sau 442 suflete, din can 
223 barbap $i 209 femei (6 stra- 
in!). Contribuabitt sunt 105. 
Case de locuit, 109. Vatra sa- 
tuluT ocupa 18 falci. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Arhangheli, cladita din lemn la 
1832 de Alecu Dragusanu si 
restaurata de Gh. Ghitescu, de- 
servita de 1 preot si 2 cinta- 
tare$ si improprietarita cu 8 
falci ; o scoala rurala mixta, con- 
dusa de un in viator platit de 
stat, infiin^ata in 1865, frecuen- 



tata de 34 elevi, din 175 bae$T 
$i 1 5 1 fete in virsta de scoala. 

Mosia e proprietatea D-lui 
Alex. Rod-de-Deal. Are o intin- 
dere de 550 hect. cultivabile, 
143 hect. prundis si mlastini 
neproductive si 123 hect, fina^. 

Improprietarip la 1864 sunt 
42 fruntasi si 23 palmasi, sta- 
pinind 233 falci si 50 prajini. 

Drumunf principale sunt: la 
Bogdanesti (9 kil.) si la Falti- 
ceni (8460 m.). 

In 1874— 1875, Fintina-Mare, 
cu Cotul-BaeT, facea parte din 
com. Baia ; iar Dumbravi^a, cu 
Praxia, ^inea de Ciumulesti. De 
la 1884 — 1886 a fost aci rese- 
din^a subprefecturel plasei Mol- 
dova. 

La 1803, Fintina-Mare, a Pi- 
tarului Nicolae Calmuschi, nu- 
mara 32 liuzi, platind 380 let 
bir anual. 

Fintina-Mare, deal, jud. Bacau, 
pi, Bi struma- d.-j., com. Racaciuni, 
care face parte din dealurile 
ce despart Siretul de Trotusul. 

Fintina-Mare, cimpie, in com. 
rur. Cernaia, pi. Motrul-de-Jos, 
jud. Mehedin^i. 

Fintina-Mare, lac, in com. Ne- 
grilesti, pi. Nicoresti, jud. Te- 
cuciii. 

Are o suprafa^a de 20 m. p. 
Se ma! numeste si Resuflatoarea- 
de - Pamint, fiind-ca e un lac 
foarte adinc. 

Fintina-Mare, loc cu izvoare, 
jud. Bacau, pi. Bistri^a-de-Jos, 
com. Racaciuni, pe teritoriul 
mosiei Gisteni. 

Fintina-Mare, piriias, in cuprin- 
sul com. Ganesti, pi. Horincea, 
jud. Covurluiu, izvorind din o 
ripa cu salcii, in apropiere de 
biserica Sf. Nicolae, din Ganesti. 



Fintina-Mare, pirin, in comuna 
rurala Cernaia, pi. Motrul-d.-j., 
jude^ul Mehedin^i. Se varsa in 
Balta-Rece. 

Fintina-Mare, piriil, izvoreste 
din lacul cu acelasf nume in 
com. Negrilesti, jud. Tecuciu, 
si se varsa in Birlazel. 

Fintina- M a carescului, finti?id, 
pe muntele Ceahlaul, jude^ul 
Neam^u. 

Fintina - Mazareanului, vale, 
in com. Roznov, pi. Bistri^a, 
jud. Neam^u, situata in apro- 
pierea satului Negrilesti. 

Fintina-Mircei, fintina, in com. 
Govora, pi. Ocolul, jud. Vilcea, 
facuta la anul 1706 de un sa- 
tean, Mircea si so^ia sa, Idita. 
Aceasta fintina se gaseste in 
padurea statului, la 4 kil. de 
resedin^a comunei si la 1 V2 kil. 
de catunul Prajila. Are o apa 
foarte buna de baut si este 
mult vizitata de persoanele car! 
vin la baile Govora. 

Fintina-Mircei, fintina, in jud. 
Mehedin^i, plaiul Closani, com. 
rur. Ponoarele. 

Aceasta fintina este trecuta 
in hrisoavele vechT ca punct de 
hotar. Ea a servit si lucratorilor 
din minele Jri^ei, ca eel mat 
bun izvor de apS pentru baut, 
fiindu-le in apropiere. 

Fintina-Mitropolitului, fintintf, 
jud. Neatntu, pe muntele Cea- 
hlaul, la o in altime vrednica de 
mirare. Se numeste ast-fel, pen- 
tru ca la 1 809 Mitropolitul Ve- 
niamin Costachi a sfin^it apele 
ei. Temperatura apei e de 2V2 
grade Reaumur. 

Top Cnejii Cantacuzini, pen- 
tru inlesnirea excursiunilor pe 
Ceahlau, au indreptat cara- 



Hosted by 



Google 



FlNTiNA-NUCULUI 



373 



FINTINEI (GiRLA-) 



rea de la schitul Durau pana. 
pe virful muntelui, care mat 
inainte era foarte rea si peri- 
culoasa, ingrijind si de fintina 
aceasta; asemenea repara^ii si 
marl inbunata^in au facut si 
D-l Vasile Macarescu, cum si 
al£T proprietari ai mosiei Hangu. 

Fintina-Nucului,/>m7#/, ce cur- 
ge prin jud. Tutova, plasa Pe- 
reschivul, com. Prisacani ; izvo- 
reste de pe teritoriul acesteT 
comune si dupa. ce se ingroasa. 
cu piriiasul Fintina-Trifului, se 
varsa in piriul Bolborosoaia. 

Fintina-Olarului, ses, in jud. 
Neam^u, pi. Piatra-Muntele, co- 
muna Girovul. 

Fintina-Pitii, izvor, jud. Mus- 
cel, pi. Riul-Doamnei, com. Mi- 
cesti. 

Fintina-Pirvulul, izvor, jude^ul 
Vilcea, care impreuna cu izvo- 
rul Furcitura, formeaza riul Lun- 
cavaciorul. 

Fintina-Popii, trup de mope, ne- 
locuit, pe coasta stinga a Neajlo- 
vului, jud. Vlasca, pi. Cilnistea, 
din care se compune mosia Ie- 
puresti, proprietate a statului. 
Aci se afla si doua petice de 
padure in suprafa^a de 20 hect. 

Fintina-Popii, izvor, de unde 
tese Piriul-Banului, sub dealul 
Bratenilor, com. Dingeni, pi. 
Jijia, jud. Botosani. 

Fintina-Radului, riulef, numit 
si Ograda, ce izvoreste din mar- 
ginea com. Batesti, pi. Crivina, 
jud. Prahova, si se varsa in apa 
Leaotul, in fa^a bisericei. 

Fintina-Rece,//^/#tf, jud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-s., com. Poiana, fa- 
cuta de Banul Barbu Craiovescu. 



Fintina-Teilor, sat, jud. Tecuciu, 
face parte din com. Buciumeni, 
asezat pe partea dreapta a so- 
selei ce duce din Tecuciu la 
Baciumeni. 

Locuitortf sunt ^iganf. Vara 
calatoresc din sat in sat. Lo- 
cuin^ele lor sunt numaf niste 
bordeie. 

Fintina-Tilharilor, hirtop, pe 
mosia Prelipca, com. Vaculesti, 
pi. Cosula, jud. Dorohoiu. 

Fintina-Tilharilor, fintinti, pe 
locul numit Poiana-Ingro-dtoare, 
teritoriul mosiei Baranca-Her^ei, 
com. Movila, plasa Her^a, jud. 
Dorohoiu. 

Fintina-Tilharului, obirsia pi- 
riuluT Boura, in padurea com. 
Cristesti, la hotarul mosiei Pas- 
cani, jud. Suceava. 

Fintina-Trifului, piriias, ce cur- 
ge prin plasa Pereschivul, com. 
Prisacani, jud. Tutova ; izvoreste 
de pe teritoriul acesteT comune 
si se varsa in piriiasul Fintina- 
Nucului. 

Fintina - f iganului , localitate 
izolatd, linga maiiastirea Mislea, 
plaiul Prahova, jud. Prahova, 
unde Radu-Voda. Calugarul se 
bate cu Laiot Basarab, la 1535. 
Radu-Voda bate pe Laiot Basa- 
rab si-ltaie, impreuna cu to^i bo- 
erii lui, dupa cum spune Fotino. 

Fintina-Xiganului, mosie par- 
ticulars, de 1145 hect. 84 arii, 
in com. Vladesti, pi. Prutul,jud. 
Covurluiu. 

Fintineanul, sat, in jud. Bacau, 
pi. Siretul-d.-j., com. Tamasi; 
situat d'a stinga Siretului, la o 
departare de 2 kil. 130 m. de 
satul Tamasi. Are 24 familii, 
sau 1 1 1 suflete. 



Vite sunt : 3 cai, 64 vite mar J 
cornute, 32 porci si 2 capre. 

Fintlneaua, munte, jud. Muscel, 
com. Dragoslavele, pe care-l sta- 
pinesc in indiviziune locuitoril 
din comuna. 

Fintineaua, munte, jud. Muscel, 
plaiul Dimbovi^a, com. Rucarul. 

Fintineaua, padure, supusa re- 
gimuluf silvic, pe muntele Fin- 
tineaua, proprietate a d-lui I. 
Anastase si al^ii, pendinte de 
com. Rucarul, plaiul Dimbovi^a, 
jud. Muscel, in intindere apro- 
ximativa de 100 hect. Esen^a 
dominanta e fagul. 

Fintineaua, pise, jud. Olt, pi. 
Oltul-d.-s., com. Dobroteasa. 

Fintineaua, vale, jud. Olt, pi. 
Oltul-d.-s., com. Dobroteasa. 

Fintineaua, vdlcea, care se for- 
meaza pe teritoriul com. Co- 
teana, pi. Siul-d.-s., jud. Olt, 
spre E. com., unde-i serva cit-va 
si de hotar ; apoi da in valceaua 
Purcelul, care, unindu-se cu Mi- 
loveanul si Ciocirlia, ia numirea 
de Coteni^a. S'a numit ast-fel 
de la o fintina, care exista si 
asta-zi, numita Fintina-Neam- 
^ului. 

Fintinei (Dealul-), deal, in jud. 
Gorj, com. Valea-cu-Apa, situat 
spre E. com.; incepe din raio- 
nul comuneT, din padurea d-lui 
Cre^ulescu si se dirige spre S.- 
V., pana aproape de com. Ne- 
gomirul, din jud. Mehedin^i. 

Fintinei (Dealul-), deal, in jud. 
Muscel, pi. Riurile, com. Golesti. 

Fintinei (Girla-),/m#, izvoreste 
din dealurile Piscanilor, com. 
Piscani, pi. Riul-Doamnei, jud. 



Hosted by 



Google 



FlNTlNEI (VALEA-) 



374 



FlNTlNELK 



Muscel ; trece prin mijlocul co- 
munei Negoesti si se varsa In 
riul Doamna. 

Fintlnei (Valea-), cdtun, al com. 
Panataul, jud. Buzau; are 170 
loc. si 43 case. 

Fintlnei (Valea-), cdtun, al com. 
Odaile, jud. Buzau ; are 490 lo- 
cuitori si 1 16 case. 

Fintlnei (Valea-), izvor, in jud. 
Buzau, com. Odaile ; incepe din 
mosia Valea-Fintinei si se scurge 
• in piriul Braesti. 

Fintlnei (Valea-), vale, in jud. 
Buzau, com. Plescoi ; incepe din 
Virful-Neculei si, in mijlocul sa- 
tuluT Plescoi, se uneste cu vaile: 
Hotarasca, a-Brinzel, a-NiculeT si 
a-lui-Anghel si toate impreuna 
merg in riul Buzaul. 

Fintlnei (Valea-), mosie, in jud. 
Buzau, com. si cat. Plescoi ; are 
o intindere de So hect., din can 
SO hect. padure, restul araturi, 
finea^a si vie. 

Fintlnei (Valea-), mope, in jud. 
Buzau, com. Odaile, cat. Valea- 
FintineT, fosta proprietate a sta- 
tului, pendinte de schitul Poea- 
na-MaruluI; are 502 hect. ara- 
turi, flnea^a, livezl si 20 hect. 
padure. Sunt 2 mori: la Viseni 
si la Catanesti, pe Sara^eiul-Brae- 
sti. Acum e proprietate parti- 
culars. 

Fintlnei (Valea-), padure, a 
statu] irf, fa jud. Buzau, com. O- 
daile, cat. Valea-Fintinei, pen- 
dinte dePoeana-MaruluT.Are300 
hect. si e impar^ita in doua tru- 
purf : Valea-FintineT si Giodul. 

Fintlnei (Valea-), vale, zisa si 
Valea-luf-Duica. Iese din Dealul 
Ordiilor, com. Radesti, pi. Riu- 



rile, jud. Muscel; curge de la 
E. spre V. si se varsa in Riul- 
Tirgului. 

Fintlnei (Valea-), vale, com. 
Vasila^i, pi. Olte^ul-d.-j., jud. 
Vilcea. Se varsa in riul Olteful, 
in raionul acestei com. 

Fintinele, com. rur., situata in 
partea de S. a plasei Siretul, 
jud. Botosani. Se intinde pe 
dealul Deleni, sesurile Sucevei si 
Siretului si parte pe valea si 
dealurile din stinga Siretului si 
se compune din satele: Baloseni 
(Stamatele), Banesti, Fintinele, 
Joldesti, Roscani si Slobozia 
(Bustiucul). 

TeritoriulcomuneT, care ocupa 
o supraf. de 1386 hect., este ma! 
mult ses, ocapind vaile Siretului 
si Sucevei. Are o suprafa^a de 
4359 hect, si o populate de 
927 familii, sau 4000 suflete. 
locuiton Romini si parte Rusi 
romanizap; sunt si cite va fa- 
milii de evreT, germ am si armeni. 

Sunt 3903 hect. pamint de 
cultura. 

Comuna este de ajuns udata 
de apele Siretului la E. si de Su- 
ceavala V. de ma! multe piriiase 
si de un mare numar de baltf si 
iazuri, parte avind izvoare pro- 
pria, parte formate din varsaturile 
Siretului si care sant foarte bo- 
gate in pest! si racT. 

Numarul vitelor e de 2073 : 
1 1 00 bol si vac!, 209 cai si 764 
porcT. 

Sunt 3 prisacl, care produc 
pe an 3000 kil. miere si 300 
kil. ceara; 3 morif de apa. 

Sosele petruite strabat com. 
in toate parole; ast-fel sunt: calea 
jude^eana Burd'ijeni- Slobozia- 
Hancea; altaramura care trece Si- 
retul la Joldesti, pe un pod 
umblator facut de jude£. 

Sunt 6 bisericl, deservite de 
5 preoflf si 7 cintare^i; 4 scolf 



mixte, conduse de 4 invatatori 
si frecuentate de 230 scolari. 

Budgetul comunei are la veni- 
turi 8961 lei si lacheltueli 8933 
lei. 

Pana la 1868, com. a purtat 
numele de Banesti. 

In com. sunt 8 circiumi, 15 
comercian^i si 41 meseriasi. 

Fintinele, sat, situat pe loc ses, 
in centrul com. Fintinelele, pi. 
Siretul, jud. Botosani. Are 3 
sate : Fintinele, Roscani si Slo- 
bozia, asezate pe intindere de 
1929 hect., cu o populate de 
104 familii, sau 528 suflete. 

Mosia de pe sat e proprie- 
tate particulars . 

Teritoriul ei este aproapc 
un ses care se intinde intre Si- 
retul si Suceava si care in mare 
parte este inundat in timpul re- 
varsarilor ; are multe baltT, ia- 
zuri si girle. 

Numarul vitelor e de 284 boi 
si vaci, 41 cat, 702 01, 167 porci. 

Sunt 295 stupi cu albine. 

Pe mosie se afla o padure de 
20 hect. 

Este resedin^a com. Fintinele. 
Are 1 biserica, cu 1 preot si 1 
cintaref ; 1 scoala mixta, cu 1 
inva^ator si 39 scolari. 

Se afla aci : 1 circiuma; 3 co- 
mercianp si 7 meseriasi. 

Fintinele, cdtun, al com. Vis- 
pesti, jud. Buzau, cu 130 locui- 
tori si 36 case. 

Fintinele, sat, in com. Tulucesti, 
pi. Siretul, jud. Covurluiu. (Vezi 
Tulucesti, com.). 

Fintinele, sat, in com. Foltesti, 
pi. Prutul, jud. Covurluiu, cu 
131 familii, sau 588 suflete. 
Are o biserica si o scoala. (Vezi 
Foltesti, com.). 

Fintinele, sat, in jud. Dimbovi^a, 



Hosted by 



Google 



fIntInele 



375 



fIntInele 



pi. Ialomita, cat. al com. Co- 
jasca. 

Fintinele, sat, jud. Dolj, pi. O- 
colui, com. Malaesti, gramada, 
cu 292 suflete, 145 barbati si 
147 feme!. Locuesc in 70 case. 
CopiiTdin sat urmeaza la scoala 
mixta din satul Milesti-d.-j., 
care este la 1700 metri de- 
partare. In anui scolar 1892 
— 93 au frecuentat scoala 12 
baetT. Cu virsta de scoala sunt 

16 bae^i. Satul Fintinele este 
asezat spre N. de satul de re- 
sedinta, Milesti-d.-s., cu care e- 
ste legat printr'o poteca. 

In sat sunt 2 circiumi. 

Fintinele, sat, in jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-mj., com. Virvorul, gra- 
mada, cu 609 suflete, 321 bar- 
bap si 288 feme!. Locuesc in 
80 case si 61 bordee. Copiii 
din sat urmeaza la scoala mixta 
din satul Tirnava, ce este la 
4290 m. departare. Cu virsta 
de scoala sunt 40 copii. Stiu 
carte 5 locuitori. In anul sco- 
lar 1892 — 93 au frecuentat scoala 
19 baetl. 

In sat este o biserica foarte 
vechie, fondata de locuitori 
intre anil 1540 — 1543. Nu are 
preot si se serveste de preo- 
tul bisericei din Tirnava. Are 

17 pogoane proprietate. 

Fintinele (Cioara), sat, in par- 
tea de E. a comunei Sipotele, 
pi. Bahluiul, jud. Iasi, situat in- 
tre dealurile : Catargiului, Cioara, 
Juncul si intre piraiele Miletinul 
si Jijioara. Acest sat e infiin- 
^at in 1879, cu locuitori im- 
proprietaripf in numar de 157 
familii, sau 750 suflete, parte 
RominI si parte Unguri. Are o 
biserica catolica. 

Vite sunt 1 143 capete, din 
car! : 400 vite man cornute, 5 2 
cat, 60 1 01 si 90 rimatori. 



Fintinele. VezT SpineniT-NoI, sat, 
din com. Epureni, pi. Turia, 
jud. Iasi. 

Fintinele, sat, face parte din 
com. Nicoresti, jud. Tecuciu. 
Situat pe coasta, in partea de 
V. a com., fa^a cu satul Gro- 
zavesti. Are o intindere de 
492 hect., din care 290 hect. 
sunt plantate cu viT. 

Are o populatie de 204 fam., 
sau 819 suflete, can locuesc in 
194 case. 

Sunt aci 2 bisericT : una cu 
hramul Adormirea-Maicei-Dom- 
nului, numita si biserica Cenusa. 
Actuala biserica este facuta de 
Zamfir Sandulescu la 1851,0c- 
tombre 20, dupa cum se vede 
din inscrippe. In locul ei a fost 
alta facuta nu se stie cind de 
Urs 1 Cenusa ; aceasta se con- 
firma printr'un pomelnic din 
1777; in fruntea pomelniculul 
se afla Ursu Cenusa, de aici si 
denumirea si astazi a bisericeT, 
de Cenusa. 

A doua are patronul Cuvi- 
oasa-Paraschiva, careia ii ma! 
zice si Biserica-Domneasca. Ac- 
tuala este facuta de locuitori in 
1865, dupa cum se vede pe 
piatra ce se afla in mijlocul bi- 
sericei. 

In locul e! era alta, despre 
care, se spune, ca era facuta 
de Stefan-cel-Mare, dupa cum 
s'a gasit scris pe o piatra ce 
se afla acim sub sfinta masa. 
Se mai constats aceasta si din 
inscriptia ce se gaseste pe o 
icoana. Satul se numeste ast- 
fel, din cauza multor fintini de 
aci, care au o apa foarte buna 
de baut. 

Fintinele, sat, in jud. si pi. Tu- 
tova, com. Salesti, spre E. de 
satul Salesti. 

Are 100 locuitori, din carl 
25 stiu carte si 25 case. Pe aid 



trece soseauajud. Birlad-Bacaii. 
Inainte se numea Croitori. 

Fintinele, sat, pe mosia si in 
com. Pascani,jud. Suceava. A- 
sezat pe piriiasul dela care sl- 
a luat numele si la 2 kil. de 
resedin^a comunei, Are 99 fa- 
milii, sau 332 suflete (158 bar- 
bap si 187 feme!), din carl 3 
Izrael'rp ; 108 case de locuit. 

Sunt 99 contribuabilT. 

Vatra satulul ocupa 216 hect. 

Improprietaripf in 1864 sunt 
6 fruntasi, 35 palmasi si 29 
codasT, stapinind 136 falcl. 

Biserica si scoalele din Pas- 
cani servesc si acestul sat. Dru- 
muri principale sunt: la Pas- 
cani (2V2 kil.) si la Cotesti (8 kil. 
224 m.) 

Fintinele, deal, caruia s'a dat 
acest nume de la fintinele ce 
sint pe el ; se intinde in partea 
de N. a com. $chiopeni, pi. 
Mijlocul, jud. Falciu. 

Fintinele, deal, linga satul Spi- 
neni-NoT, com. Iepureni, pi. Tu- 
ria, jud. Iasi. 

Fintinele, deal, in jud. Neam^u, 
com. Mesteacanul, pi. Bistri^a. 

Fintinele, deal, acoperit cu fi- 
ne^e, in jud. Suceava, com. Preu- 
testi. 

Fintinele, mo§ie particular^, jud. 
Dolj, pi. Ocolul, com. Malaesti, 
satul Fintinele. Pe dinsa se ga- 
seste padure. 

Fintinele, mosie nelocuita, pi. 
Olteni^a, jud. Ilfov, linga Dunare. 

Fintinele, pddure, jud. Dolj, pi. 
Ocolul, com. Malaesti, in intin- 
dere de 123 hect. Se g&seste 
pe mosia Fintinele. 

Esen^e: cer si girni^a. 



Hosted by 



Google 



fIntInelk 



376 



fIntInelele 



Fintlnele, piriX, judeful Falciu. 
la nastere din mai multe fln- 
tinl si din sipotele ce se scurg 
din mijiocul mahalalel din sus a 
satului si com. Deleni, pi. Mij- 
iocul ; curge in direc^ie spre E. 
si se varsa in piriul Bujorul. 

Fintlnele, piriia§, format pe te- 
ritoriul comunei Sascut, plasa 
Racaciuni, jude^ul Putna ; se 
varsa in Balcu^a. 

Fintlnele, piriu, afluent al pi- 
riului Suha-Mare, jud. Suceava. 

Fintlnele, piriia§, afluent al Si- 
retuluT, ce strabate satul cu a- 
cest nume, jud. Suceava. 

Fintlnele, obir§ia piriului Glo- 
durile, in com. Preutesti, jude^ul 
Suceava. 

Fintlnele, piriiaf, jud. Tecuciu, 
izvoreste din ripa cu acelasi nu- 
me si se varsa in partea dreapta 
a piriului Zeletinul, in raionul 
comunei Valea-Rea. 

Fintlnele, vale, jud. Dolj, plasa 
Ocolul, com. Ghindeni, pe care 
este asezata o parte din com. 
Ghindeni. 

Flntlnele-cu - Vlrvorul, mo fie, 
a statuluT, situata pe teritorul 
com. Virvorul, pi. Jiul-d.-mj., 
jud. Dolj. Pana la secularizarea 
averilor manastiresti, era pen- 
dinte de manastirea Bucova^ul. 
A fost arendata, pe periodul 
1893 — 94, cu 15000 lei anual. 

Flntlnele-Negre, com. rur., in 
jud. Mehedinfi, pi. Blahni{a-Cim- 
pul, la distanfa de 31 kil. de 
orasul Severin, iar de Vinjul- 
Mare, de 9 kil. Are iooolocui- 
tori, din carl 166 contrib. Lo- 
cuesc in 200 case. Locuitorii 
poseda: 41 plugurl, 107 care 



cu boi, 1 1 caru^e cu cal ; 76 
stupT. 

Este o biserica, cu hramul Sf. 
VoevozT, la care deserveste 1 
preot si 2 cintarepf. 

Budgetul com. are : la veni- 
turi 1049 te* ?i ^ a cheltueli 636 
let. 

Vite sunt : 690 vite marl cor- 
nute, 700 01, 782 rimaton si 
36 cai. 

Aceasta com. are o sosea 
comunala, care o leaga cu com. 
rur. Poroina-Mare. 

Fintinele-Sapate, vdlcea, pe mo- 
sia Seaca, jud. Teleorman, o 
ramificatiune din Valea Duh- 
nei, avind directiunea spre mo- 
sia Secara ; inceputul el este 
la N. com. Seaca, de pe deal. 

Fintlnelele, com. rur., jud. Ba- 
cau, pi. Bistrita-d.-s., cu 5 cat: 
Andriesesti, Hemeiusi (resedin^a), 
Fintinelele, Trebisul si Secatura, 
situate: pe dealul Andriesesti, 
pe coasta (Fintinele), in valea 
girlei Bistricioara (Hemeiusi) si 
in valea piriului Trebisul (Tre- 
bisul si Secatura). 

Apele Bistricioara si Trebisul 
incarcat de piriiasul Cirligata, 
misca maf multe mori. 

Teritoriul acestei com. se in- 
vecineste la E. cu comunele : 
Saucesti, Schineni si Ciumasi, 
de care se desparte prin riul 
Bistri^a; la V., cu com. Lun- 
cani ; la S., cu com. Margineni- 
Munteni si la N., cu com. Gir- 
leni. 

In aceasta com. se afla un 
izvor de apa sulfuroasa si cu 
fier, in padurea de pe dealul 
Capa^ina si altul cu apa sarata 
(slatina); sunt ambele in sec^ia 
Secatura. In Chestionarul Arche- 
ologic (1 873, Academia-Rotnina) 
se spune ca : in partea de V. 
a mosiel Fintinelele se afla Pis- 
cul-hri-Stan, de unde se scotea 



inainte sare. La picioarele mun- 
teluT se afla un san{, prin care 
curge un mic piriias, cu nu- 
mele Piriul-Lesilor. Acest san^ 
se crede sa se fi facut cu oca- 
zia unei lupte cu Lesii. 

In apropiere de el se a- 
fla doua izvoare cu ape mine- 
rale parasite. Numele sau pare 
a deriva de la numeroasele iz- 
voare minerale de aci, desco- 
perite de un padurar. Despre a- 
ceste izvoare, care se gasesc 
chiar in padurea Fintinelele, 
Dimitrie Frunzescu («Dic{ionar 
Topografic si Statistic al Ro- 
miniei») se exprima ast-fel : 

« Aceasta apa izvoreste de sub 
un fag batrin si in apropierea 
unui delu^, unde mai sunt si 
alte doua izvoare ; apa lui e 
turbure, din cauza ca n'are curs 
liber si seamana cu coloarea lap- 
telui ; are gustul si mirosul ape- 
lor de pucioasa; temperatura 
el s'a gasit la 9 grade Reau- 
mur, cind aerul avea 17 grade; 
greutatea ei specifica este de 
1,003. I n l & uncii de apa s'a 
gasit urmatoarele materii com- 
pacte : 3,633 grame sulfat de 
natron, 6,1 16 sulfat devar, 1,150 
muriat de natron (sare), 1,950 
carbonat de natron, 2,866 car- 
bonat de var, 1,400 carbonat 
de magnezie, 1,600 pamint de 
cremene (silicie), 0,100 rasina 
de pucioasa, peste tot 18,815 
gr. ; iar par^i gazoase alcatuitoa- 
re, s'au gasit 6,620 palme cu- 
bice de acrime idrosulfurica. 
De insemnat este, ca la Finti- 
nelele se gasesc mai multe bur- 
huturi tot asa de bune, ca si 
cele de la Borsec». 

In comuna sunt 3 bisericl, de- 
servite de 2 preo^i si 3 cinta- 
rep ; 1 biserica catolica, cu un 
preot din Liuzii-Calugara ; o ca- 
pela protestanta ; 1 1 circiumi ; 
o velni^a; o scoala, intre^inuta 
cu procentele de 8560 lei ale 



Hosted by 



Google 



FINTlNELELE 



377 



fIntInelele 



dona^iunei principesei Wittgen- 
stein, in sec^ia Hemeiusi. In anul 
1 89 1 scoala a fost frecuentata 
de 14 copif, dintre can 1 fata. 

Populatia se compune din : 
451 fatnilil, sau 1708 suflete: 
1063 RominT, 1 Grec, 5 BulgarT, 
29 GermanT, 464 Unguri si 146 
Izraeliti ; 1664 sunt de protec- 
^iune romina, 10 de protec^iune 
austro-ungara, 29 de protec^iune 
germana si 5 de protec^iune 
bulgara; 849 agricultorl, 14 
meseria?!, 1 industrias, 7 comer- 
cianti, 10 avind profesiunl libere 
si 40 servitorT. 

Stiu carte 152 persoane, din 
cart 41 femeT. 

Totalul paminturilor de cul- 
tura este de 978.12 hect. 

Sunt 400 contribuabili, dupa 
recensemintul din 1891. Dupa 
legea rurala din 1864 s'a dat, 
in aceasta comuna si in sec^ia 
Itesti din com. Ciumasi, la 295 
locuitori, 866 falcl si 40 prajini. 

Tot teritoriul com. este de 
3399 hect., dintre care numal 
vre-o 900 apar^in locuitorilor; 
restul, alipit pe linga proprieta- 
tea din Girleni, formeaza una 
din cele mai bogate mosii din 
district, care, cu padurea (5728 
hect.), bine exploatata si necon- 
tenit reinoita prin rasadun de 
arbori noi, aduce proprieta- 
rel, Priacipesa hereditara Lu- 
cie-Francoise Euphrosine- Anne- 
Alexandrine- Georgine-Schoen - 
burg-Waldenburg, nascuta Prin- 
cipesa Sayn-Wittgenstein-Berle- 
burg, mostenitoarea mumei sale 
Principesa Pulcherie- Wittgens- 
tein, nascuta Principesa Canta- 
cuzene, un venitanualde peste 
1 00000 lei. 

Impozitul mosiei este de 4560 
lei anual. 

Viile ocupa o intindere de 
26.79 hect. dupa statistica din 
1890, in care an ati produs 21,28 
hect. vin negru si 793.44 hect. 



vin alb; iar dupa controalele divi- 
ziei filoxerice (1891), intinderea 
viilor lucratoare este de 37 3 /4 
hect. 

Velni^adin Hemeiusi produce 
2555.12 hect. spirt de bucate. 

Vite sunt: 120 cai, 11 59 vite 
marl cornute, 262 pore! si 1 3 1 01. 

Stupl de albine sunt 86. 

Budgetul com. pe 1891 — 
92, avea 8575 lei, 25 banl, la 
veniturl si 4879 lei, 90 bam, la 
cheltueli. 

Teritoriul acestei com. este 
strabatut: de calea vecinala Mar- 
gineni - Munteni-Fintinelele-Les - 
pezi, lunga de 9600 kil. si de 
calea ferata Bacau-Roman, avind 
aci halta Fintinelele. Satul He- 
meiusi este legat cu satul Lun- 
cani print r'o cale comunala. 

Distan^a la capitala jude^ulu! 
Bacau, este de 8 kil.; spre Gir- 
leni, resedin^a pi., 6 kil. ; spre 
Luncani, 8 kil.; iar spre Margi- 
neni-Munteni, 5 kil. 

Fintinelele, com, rur.,pl. Cricovul, 
jud. Prahova. Se crede a fi 
foarte vechie. 

Se zice, ca la inceput a fost 
formata numai din satul Ma- 
zili si ca, mai tirziu, ar fi venit 
un boier, din {inutul Ardealului, 
cu cip-va oameni al sal, de s'au 
asezat in partea de V. a co- 
munei, si au format catunulUn- 
gureni, despar^it de Mazili prin 
girla periodica Valea-Cosil. 

Este situata la poalele Dea- 
lului-Mare, intre vaile: Valea-Co- 
sil si Valea-lui-Stan, la 35 kil. 
de capitala jude^uluT si la 18 
kil. de Urlati, resedin^a plasel. 

Se compune din doua catune: 
Mazili si Ungureni, avind o po- 
pula^iune de 260 familil, sau 
1 1 12 suflete (623 barbapf si 489 
feme!), dintre can 5 familil fi- 
ganl, 2 familit Bulgarl si 2 fa- 
milil Grecl. 

Sunt 190 contribuabili. 



In com. sunt: 239 case de 
locuitori ; 2 bisericl : una in 
Mazili, fondata in anul 1786 
de frazil BozienI si reparata in 
anul 1866, si a doua in cat. Un- 
g.ireni, fondata la anul 1802 de 
Enuja si so^ia sa Ecaterina. Am- 
bele au hramul Adormirea-Mai- 
cei-Domnului si sunt deservite 
de 2 preo^T. 

De cind viile s'au* filoxerat, 
locuitoril se ocupa numal cu 
agricultura. Ei desfac produsul 
muncel lor la orasele Ploesti si 
Mizil. 

Pe .vaile din sat sunt 2 morl 
cu aburi. 

Parte din locuitori! comunei 
sunt mosneni; 86 s'au impro- 
prietarit la 1864, pe mosiiled-lor 
Mirzea, Dr. S^verin, Balasa Ci- 
resanu, Manolache Bozianu si 
Nicolae Picleanu, cind li s'aii 
dat 275 hect. Ei au: 100 ca! 
si epe, 264 boT, 105 vaci, 900 
01 si 318 porci. 

Scoala exista in com. de la 
1879. In anul 1894 a fost fre- 
cuentata de40 elevl si 2 eleve. 
$tiu carte 74 barba^I si 9 feme!. 
Cu intre^inerea personalulul se 
cheltueste anual 1080 lei. 

Stupl cu albine sunt 60. 

Comer^ul se exercita in com. 
de 5 circiumarl. 

Veniturile comunei se urea 
la suma de lei 2912.97 sichel- 
tuelile la suma de lei 2917.18. 

In com. sunt 2 sosele: una 
ii inlesneste comunica^ia cu co- 
munele: Conduratul si Vadul- 
Sapat si a doua, cu comunele : 
Mizilu si Ceptura. 

In partea de N. a comunei, 
se intinde o culme de dealurl, 
carl nu sunt de cit ramifica^iunl 
ale Dealulul-Mare, si care aci 
poarta numele de Dealul-Valea- 
Cosii si Valea-lui-Stan. Au fost 
odata acoperite cu vil. De cind 
s'au filoxerat viile, se cultivS pe 
dealurl porumb si gfiu, iar parte 



ifWC',?. Afarele Picjion ir (leografic Vol. 111. 



48 



Hosted by 



Google 



fIntInelele 



378 



FlNTfNELELE 



se lasa pentru pasunatul vitelor. 
Com. este strabatuta de Valea- 
Cosit si Valea-luT-Stan si de gir- 
la Ceptura. Prin centrul comu- 
nei trece un mic san^, pe care 
in timpurile ploioase vine apa 
asa de mare in cit ineaca toate 
gradinile pe unde trece. 

Se margineste cu comunele 
Inotesti, Conduratul, Mizilul-Cep- 
tura si Vadul-Sapat. 

Fintinelele, com. rur., la extre- 
mitatea de S. a pi. Marginea, 
jud. Teleorman, situata pe dea- 
lul de d'asupra Suhaiei, la N.-V. 
de orasul Zimnicea. 

Teritoriul ei se limiteaza la 
N. cu mobile $oimul si parte 
din hotarul mosiet Piatra ; la S., 
cu balta Suhaia; la E., cu do- 
meniul Zimnicei, din care face 
parte, si la V., cu com. Suhaia 
si proprietatea rezervata pentru 
scoala. 

Din toate satele acestui ju- 
de{, insirate de-alungul ^armu- 
lui sting al Dunaret, satul Fin- 
tinelele are cea ma! frumoasa 
pozh:iune. De pe deaiurile ace- 
stui sat se desfesura frumoasa 
panorama a Dunarei : in jos, 
pana aproape de riul bulgaresc 
Iantra, in sus, pana la gura Os- 
moluluT, din dreptul Izlazulut, 
unde se varsa Oltul in Dunare. 
Din Fintinelele se vede foarte 
bine orasul Sistov, din Bulga- 
ria ; iar la poalele dealurilor se 
intinde marea balta a Suhaiei, 
care, plecind de la marginea o- 
rasulut Zimnicea, se sftrseste 
dincolo de com. Lisa si Vina- 
tori, pe o distan^a de peste 10 
kil. in lungime. 

Din domeniul Zimnicei, 4000 
hect. sunt pe teritoriul acestei 
com.; 165 locuitor! ati proprie- 
ta^t pe 700 hect. ; scoala si bi- 
serica sunt dotate cu 30 hect., 
500 aril. 

Pe platoul, care se intinde in 



parole de N., N.-E. si S.-V. ale 
com., sunt multe gavanurt, can 
poarta diferite numiri. 

Tot dealul despre balta este 
format din pamint argilo-nisipos 
(chi$at), ast-fel ca adese-on se 
surpa blocuri marl si se prava- 
lesc in vale, mincind neconte- 
nit din terenul comunei. Valea 
pe unde se face comunica^iunea 
este tot-d'a-una expusa inunda- 
^iuniior, mat cu seama primavara. 

Viile situate de alungul dea- 
luiui pe care e pusa comuna 
ocupa o suprafa^a de 96 hect. ; 
ele produc vin bun. 

Popula^iunea este de 269 fa- 
miliT, sau 1332 suflete, din can 
199 contribuabili. 

Vite sunt : 766 vite man cor- 
nute, 1476 vite mici cornute, 
440 cai ?i 144 rimatori. 

Caile de comunicatiune sunt : 
pe deal, spre orasul Zimnicea, 
$i spre com. Suhaia pe calea 
mixta Turnu-Zimnicea ; iar pe 
vale pe ma! multe coborisun 
repezT sau ru$ti. Cele mat pria- 
cipale sunt: Duduita, care ser- 
veste si de hotar cu com. Zim- 
nicea ; rusca Surduleasa, Rusca- 
Oltenilor si Rusca-de-la-Hotar, 
spre com. Suhaia. Mai sunt $i 
alte rust! mat mici, de pu^ina 
important, can due din vale 
in sat. 

Multime de maguri $i movile 
sunt insirate pe teritoriul aces- 
tei com., de la S. spre N. Cele 
mai principale sunt : Magura- 
Paroiului la E., Magura-luT-Mos- 
Barbu la N.-E., Magura-Ciurei 
spre V. ; Magura-de-la-Rusca- 
Oltenilor si Magura-de-la-Hotar, 
spre com. Suhaia. 

Distan^a com. de resedinta 
jude^ului este de 38 kil; de la 
Zimnicea sunt 5 kil. $i de la A- 
lexandria, 44 kil. 

In sat sunt mai multe cir- 
ciuml si o moara cu aburi, iar 
pe mosie se afla un conac fru- 



mos cu magaziT, patule si case 
de locuit, unde se adaposteste 
o mica coionie de muncitori 
unguri. 

Satul Fintinelele este din cele 
mat vecht ale jude^ulut. II ve- 
dem treciit in catagrafia sate- 
lor intocmita la anul 1741, fa- 
cind parte din pi. Marginea. 
Dionisie Fotino il citeaza ca 
sat de frontiera spre Dunare, 
iar despre mosie ne spune ca 
era proprietatea paharniculut 
Nicolache. 

Pana in anul 1876, comuna 
a fost intrunita cu Suhaia ; mai 
in urma au fost deslipite, facind 
parte din plasa Marginea. 

Fintinelele, sat, in jud. Arges, 
pi. Pitesti ; face parte din com. 
rur. Borlesti-Varzari. 

Fintinelele, sat, in jud. Bacau, 
pi. Bistri^a-d.-s., din com. cu a- 
cela$t tiume, situata pe coasta 
dealului din dreapta Bistritet lin- 
ga orasul Bacau. Biserica este 
zidita de Lascarache Cilighiul 
la 1786 si este deservita de un 
preot §i de un cintaret. Tot aci 
se afla castelul Princesei Lu- 
cia Schotiburg-Waldenburg. De 
castel este alipita o capela pro- 
testanta. Castelul si capela sunt 
inconjurate de un frumos pare 
cu florile cele mai rare, croit 
chiar in padure. Tot aci se a- 
fla gradint de legume si livezt 
de arbori fructifert. 

Popula^ia se compune din : 
212 Romint, 12 Unguri, 4 E- 
vrel si 88 Tigani, imprastia^i 
in 82 familit. Vite sunt : S3 cat, 
94 vite mart cornute, 1 601 ot 
si 54 porct. Circiumt sunt 2. 
Acest sat este departat de 2 kil. 
de cat. cu scoala (Hemeiusi). 

Fintinelele, sat, face parte din 
com. rur. Fintinelele, pi. Crico- 
vul, jud. Prahova. 



Hosted by 



Google 



fIntInelele 



379 



FlNTlNELOR (PiRtUL-) 



Fintinelele, catun, in com. P&u- 
cesti, pi. Racaciuni, jud. Putna. 
Se numeste ast-fel de la niste 
fintini ce se aflau aci in vechime. 
Are o popula^iune de I20su- 
flete, can locuesc in 25 case. 

Fintinelele, c$tun, in com. S as- 
cut, pi. Racaciuni, jud. Putna. 
Este situat pe valea piriului ce 
trece prin satul Sascut si care 
se varsa. in Siret. 

Are o popula^iune de 402 su- 
flete, cart locuesc in 103 case. 

Fintinelele, cdtun, al com. Sla- 
veni, pi. Ocolul, jud. Romanafi, 
situat spre N. com., la gura 
riului Caracal, unde Oltul face 
3 insule man, 14 kil. departe 
de Caracal. Are 45 familii si 217 
locuitori. 

Fintinelele, statiede dr.-d.-f., jud. 
Bacau, pi. Bistri^a-d.-s., com. 
Ciumasi, pe Unia Bacau-Roman, 
pusa in circulate la 13 Sept. 
1 872. Se aria intre stabile Bacau 
(1 2. 1 kil.) ? i Galbeni (8.9 kil) 
Inahumea d'asupra nivelului ma- 
rii ede i84 m 3i. Venitul acestei 
statii pe anul 1896 a fost de 
25205 lei. 20 bam. 

Fintinelele, deal, jud. Bacau, pi. 
Bistri^a-d.-s., de pe teritoriul 
com. Fintinelele. 

Fintinelele, loc cu isvoare, jud. 
Bac&u, pi. Tazlaul-d.-j., de pe 
teritoriul com. Gropile. 

Fintinelele, mope, jud. Bacau, pi. 
Bistri^a-d.-s., com. Fintinelele, 
proprietatea Principesei Lucia- 
Schoenburg - Waldenburg ; are 
715 hect. p&mint productiv si 
un venit de 38000 lei. 

Fintinelele, proprietate, a Eforiei 
Spitalelor civile din Bucuresti, 
fosta pendinte de schitul Gai- 



seni, com. Fintinelele, pi. Crico- \ 
vul, jud. Prahova, in intindere de 
183 hect., toate arabile si fine^e, 
care pe periodul 1888 — 93 s'a 
arendat cu 3720 lei anual. 

i 
Fintinelele, mope a statulul, a- j 

rendatape 1887—88 cu 14000 lei | 
anual. Are 80 pog. Este pen- 
dinte de manastirea Glavaciocul, i 
situata linga com. Sl£veni, pi. 
Ocolul, jud. Romana^i. ! 

! 

Fintinelele, ptidure, jud. Bacau, 
pi. Bistri^a-d.-s., com. Fintine- 
lele. Esen^e : stejari, fagi, car- 
penT. Este foarte bine exploatata 
si reinoita necontenit prin r&sa- 
duri de arborl no!. Proprieta- 
tea este a Epitropiel Sf. Spiri- 
don din Iasi. Intinderea ei e 
de 5728 hect. 

Fintinelele, pddure, in jud. Ia$i, 
com. Mogosesti, pi. Stavnicul, 
numita ast-fel de la doua fin- 
tini ce se afla in ea. 

Fintinelele, piriu, izvoreste de ! 
la ni^te fintini, de pe teritoriul 
satului Spineni-Noi, com. Iepu- 
reni, pi. Turia, jud. Iasi ?i se 
varsa. in iazul Suricea. 

Fintinelele, piriU, format pe te- 
ritoriul com. Colacul, pi. Vran- 
cea ; jude^ul Putna ; se varsa in 
Putna. 

Fintinelele, vdlcea, com. Ciom&- 
gesti, pi. Oltul-d.-s., jud. Olt; 
se varsa in Cungrea-Mare, pe 
{annul sting, in raionul comu- 
nef Ciomagesti. 

Fintinelelor (Balta-), porfiune 
din balta Suhaiei, care cade pe 
domeniul Zimnicei, jud. Tele- 
orman. Este situata intre hota- 
rul orasulu! Zimnicea si hotarul 
mosiei Suhaia. Suprafa^a ei este 
de peste 500 hect. Se scoate 



dintr'insa mad cantita^i de pes- 
te de tot felul si pescarii din 
Rosiori, Alexandria, T.-M£gu- 
rele si din multe comune din 
jud. Teleorman si Olt se apro- 
vizioneaza* de aci cu peste proas- 
pat si saxat. La coada baljil 
despre Zimnicea sunt zagazu- 
rile pe unde se scurge apa si 
carl opresc pestele; iar la mar- 
ginea bal^it, intre satul Finti- 
nelele si Zimnicea, se afla c&- 
tunele Fintinelelor, unde se face 
vinzarea pe^teluT. Aci este si 
administra^iunea batyii. 

Fintinelelor (Dealul-), deal, 
intre valea cu acelasi nume si 
Valea- Vacei, comuna Davide^ti, 
pi. Argeselul, jud. Muscel. 

Fintinelelor (Valea-), vale, pe 
teritoriul comunei Davidesti, ju- 
de^ul Muscel ; curge aproape 
paralel cu riurile Argeselul si 
Circinovul. 

Fintinelelor (Virful-), pise, co- 
muna Rijletul-Vierosi, pi. Ve- 
dea-d.-s., jud. Olt. 

Fintinelelor (Valea-), vale, stra- 
bate partea de N. a com. Cor- 
na^elul, pi. Oltul-d.-s., jud. Olt. 
Se zice ca in aceasta vale ar 
fi fost in timpurile vechl un 
catun cu 10 — 15 bordee. Ur- 
mele acelor bordee se v£d si 
azi. 

Fintinelor (Dealul-), deal, in 
jud. R.-Sarat, pi. Rimnicul-d.-s., 
com. Sglrci^i. Se desface din 
Dealul Fintina-Turculul si braz- 
deaza partea de N. a comunei; 
este acoperit in parte cu p&- 
durl, in parte cu imasuri. 

Fintinelor (Dealul-), tnunte, in 
com. M&lini, jud. Suceava. 

Fintinelor (Pirtul-), piriU, ce ia 



Hosted by 



Google 



FlNTlNELOR (VALEA-) 



380 



FlRflGUL 



nastere din niste fintini din sa- 
tul Trohanul, com. Girceni, pi. 
Racova, jud. Vasluiu, si, unin- 
du-se cu piriul Chetrosul, se 
varsa in piriul Racova. 

Fintinelor (Valea-), vale, jud. 
Dolj, pi. Bailesti, com. Galiciu- 
ca, pe care este asezata co- 
muna. Se numeste ast-fel, din 
cauza multelor fintini ce se ga- 
sesc pe dinsa. 

Fintini^a, izvorde apa, amestecata 
cu pacura, situat in com. Vi- 
zantea, plasa Zabrau^ul, jude^ul 
Putna. 

Firfuescul, munte, plaiul Nuc- 
soara, pe linia grani^ei, jude^ul 
Muscel. 

Firlofaia, vale, com. Poenari, 
pi. 01te$ul-d,-j., jud. Vilcea. 

Fir^ane§ti, com. rur., in plasa 
Prutuljud. Covurluiu, asezata pe 
valea Covurluiului, la distan^a 
de 41 kil. de Gala^i. Se mar- 
gineste la N. cu cat. Roscani 
(com. Vladesti), la S. cu cat. 
Fintinele (com. Foltesti), la E. 
cu com. Mastacani si la V. cu 
Baleni. 

Aceasta comuna este udata in 
partea estica de piriul Covur- 
luiul. Este formata dintr'un sin- 
gur sat razasesc; mai la o parte 
se afla un grup de cite-va case 
numit Slobozia-Butora, care $ine 
tot de Fir^anesti, fara a con- 
stitui un catun a-parte. 

Comuna Fir^anesti este ve- 
chie. 

Are o populate de 428 fa- 
miiii, sau 1726 suflete, din cari : 
870 barbaflf, 856 femei; 889 ne- 
casatori^T, 732 casatori^i si 105 
vaduvl. 

Contrib. sunt 293 ; case de 
locuit 397; stiu carte 154 per- 
soane, nu stiu 1572. 



Teritoriul comunei e mat mult 
facut din ridic&turi, purine vai 
si sesuri. Pamintul e favorabil 
culture!, mai ales parole numite 
Valea-Parului si Valea-Radiciu- 
lul; sunt insa si terenuri mai 
nasipoase, favorabile mat mult 
culture! ovazulul si cartoafelor. 

Suprafata sa e de 4776 hect., 
din can 2646 hect. arabile, 1000 
imas, 340 padure, 540 tufaris, 
10 finea^a si 18 vatra satului. 
Dintr'acestea, vr'o 200 hect. au 
fost proprietatea statului, carl 
s'au vindut in loturi satenilor. 

Numarul vitelor e de 1755 
capete, din can: 8 tauri, 738 
boi, 471 vaci, 41 junci, 36 junce, 
55 gonitori, 71 gonitoare, 85 
minzapL, 95 minzate si 155 viteT. 

Locuitorii au 160 pluguri, diti 
car! 20 sistematice; 3 grape de 
fer ; 1 masina agricoia. 

Sunt 5 circiumi; 2 mori cu 
aburi. 

Veniturile comunale se urea 
la 5399 lei, 30 bant, iar chel- 
tuelile la 4102 lei, 50 bant. 

In com. Fir^anesti a fost o 
biserica cu hramul Sf. Voevozi, 
foarte vechie ; in locul ei s'a 
construit alta noua. Aceasta 
comuna, impreuna cu satul Pu- 
^ichioaea (com. Bajor) formeaza 
o parohie, cu 1 preot paroh, 1 
preot ajutor si 4 cintare^T. 

Este o scoala mixta, care, in 
1889 — 90, s'a frecuentat de 42 
elevi. 

Calea jude^eana Gala^i-Birlad 
trece pe linga viile Firtanes- 
tilor, in partea S.-V.; mai sunt 
apoi cai vecinale-comunale, carl 
leaga aceasta comuna cu Mas- 
tacani, Pu^ichioaea si Roscani. 

Fir^ane§ti, mo fie a Statului ce-i 
zice si Mavromolul, in intindere 
de 160 hect. (osebit de 357 x /2 
hect. padure), in com. Fir^anesti, 
pi. Prutului, jud. Covurluiu. Se 
arendeaza cu 3000 lei anual. 



Firta^e^ti, sat, face parte din com. 
rur. Dozesti, pi. Cerna-d.-j. jud. 
Vilcea. Are o populate de 277 
locuitori (130 barba^T si 147 
femei). Cade la E. com., pe valea 
Gemineaua. Are o biserica, cu 
hramul Sfmtul-Gheorghe, rezidita 
la anul i838deGheorghe Firtat 
si al^i enoriasi. Copii in virsta 
de scoala sunt 23 (11 b., 12 f.). 
E la 2 V2 kil. departe de catunul 
Dozesti, unde e scoala. 

Fir^e^ti, numire ce se da mai 
inainte si se da chiar si acum de 
unii din loc, satului Buhoanca 
din plasa Siretul-d.-s, jud. Ro- 
man. 

Fir^igi, sat, in com. Hangul, pi. 
Piatra-Muntele, jud. Neamtu, 
situat la 40 kil. departare de 
orasul Piatra, pe dreapta riuluT 
Bistri^a, linga gura piriiasuluT 
Boura-Fir^igi. 

Are o popula^iune de 21 fa- 
milii, sau 111 suflete: 52 bar- 
ba^T, 58 femei; 60 necasatoritT, 
45 casatoripf, 7 vaduvi. 

Stiu carte 2 persoane, nu 
stiu 109. 

Locuitorii se indeletnicesc, pe 
linga munca cimpului, ma! cu 
seama cu plutaria. 

Fir^igi. Vezi Rapciuni^a, jude^ul 
Neamtu. 

Fir^igi, ramura de mimfi. Vezi 
Boura-Fir^igi, jud. Neamtu. 

Fir\igi, piriias, jud. Neamtu. Vezi 
Boura-Fir^igi. 

Fir^igul, trap de sat, in com. 
Bicazul, pi. Piatra-Muntele, jud. 
Neamtu. 

Fir^igul, ramura de munti, ce se 
detaseaza din muntele Ceahlaul, 
pe teritoriul com. Hangul, jud. 
Neamtu. 



Hosted by 



Google 



FlstlTI 



381 



FLAMlNDA 



Fisii^i, numire, ce se mal da 
cUt. Sibigiul-d.-j., din com. Pa- 
nataul, jud. Buzau. 

Fistica, piriu, izvoreste din par- 
tea de N. a dealului Secatura, 
din com. Cozmesti, pi. Stemnicul, 
jud. Vasluiu, curge spre Baleni, 
strabatind sesul Balestilor, si se 
varsa. in dreapta Stemniculul, 
dupa ce primeste afluen^il : Ba- 
lesti, Sapa si Prisaca. 

Fistica, deal> in partea de V. 
acorn. Cozmesti, pi. Stemnicul, 
jud. Vasluiu. 

In marginea de E. a acestui 
deal se zice ca. s'a gasit de ca- 
tre locuitorT, cind arau p&min- 
tul, plumbi de tuciu, cea ce 
probeaza urmelevr'unui razboiu. 

Din acest deal se formeaza 
vaile urmatoare : Secatura, Ripa- 
Galbena, Rogoazele, Beila, Che- 
troasa, Chicusa si sesul Fistica. 

Acest deal, cu toate vaile, 
sunt acoperite de paduri. 

In partea de S. a dealului 
se afla Valea-Babei si Dealul Ma- 
gura, eel mat inalt pise al dea- 
lului Fistica. 

Fistica, fes, jud. Vasluiu. Vezi 
Fistica, deal. 

Fistici, sat, in partea de N.-V. a 
com. Cozmesti, pi. Stemnicul, 
jud. Vasluiu, situat pe vaile 
Secatura, Ripa si Dealul-Viei, 
pe o intindere de 2302 hect., 
din can 786 hect. padure, 371 
hect. loc arabil, 129 hect. imas 
proprietatea locuitoriior clacasT. 
Are o populate de 219 fami- 
lii, sati 832 suflete, din carl 70 
Tigani si 4 Evrel. 

Numarul vitelor e de 1340: 
520 vite marl cornute, 70 cat, 
350 01 si 400 rimatorl. 

Fistici, mdndstire, in satul Fis- 
tici, com. Cozmesti, pi. Stemni- 



cul, jud. Vasluiu, ziditalai72i 
de catre Mihail Racovi{&, Dom- 
nul Moldovel, dupa cum se 
vede din inscrip^ia de pe piatra 
aflata in zid deasupra usel de 
la intrarea in biserica. Aceasta 
manastire a fost inzestrata cu 
ma! multe mosil de c&tre cti- 
torii ce se vad trecu^i in un 
pomelnic, cu data de la 1808 
si anume: Mihai Racovi^ci-Voe- 
vod, Ana Monahala, Sultana- 
Doamna, Constantin- Voevod, 
Stefan -Voevod, Ioni^a-Voevod, 
Mihal-Voevod, Ruxandra-Doam- 
na, Ecaterina-Doamna, Ioni^a 
Racovi^a si al^i raposa^I. 

Tot intre ctitorf se mai con- 
sidera si raposa^ii Dumitrasci, 
Elena, Manoil, Anastasia, loan, 
loana si al^it din familia Palade, 
trecu^i tot in acest pomelnic. 
Apoi Archimandritul Iosif Gin- 
dul, a zidit casele si zidul im- 
prejurul bisericei la 1834. 

Dupa aceasta, Episcopul Sina- 
iului, Strichide, fiind egumen, a 
inal^at zidul, a acoperit biserica 
cu table, a f&cut din nou ca- 
tapeteazma, a pardosit-o pe jos 
cu marmura, a dotat-o cu vest- 
minte, c^r^Tsi argintarif, la 1850. 

Fisticul, piriu, in com. Plesesti, 
jud. Suceava, formindhotar din- 
spre Bucovina, pe o lungime de 
1 kil. Mic afluent al Somuzu- 
lui-Mic. 

Fi^teica, insula pe Dunare, si- 
tuata in partea de S.-E. aora- 
sulul Zimnicea, jud. Teleorman, 
la departare de 4 kil. de oras. 
Numirea acestel insule se ga- 
seste rau pocita, atit pe harta 
stat-majoraluT austriac, cit si in 
Dic^ionarul de Frunzescu si in 
unele manuale de geografie, in 
cit nicl ca ar putea sa fie re- 
cunoscuta. Top, copiind numi- 
rea dupa Nem^I, i-au zis Fise- 
tecu, in loc de Fisteica. 



Fi^teica, trup de mosie, in jud. 
Teleorman, pi. Marginea, facind 
parte din mosia Zimnicelele, 

Fi§teica-Sfin{e§tilor, mo§ie, si- 
tuate pe teritoriul com. Sfiii- 
^esti, jud, Teleorman. 

Fi{a, piriu, jud. Bacau, pi. Tro- 
tusul, com. Javreni, care sescurge 
d'a stinga Trotusulul. 

Fi^a, piriia§, jud. Bacau, pi. Tro- 
tus, com. Javreni, care se varsa 
in riul Trotusul, d'a stinga. 

Flaminda, com. rur. si sat, in 
jud. Mehedinp, pi. Blahni^a, la 
45 kil. de orasul Severin si 
la 21 kil. de com. rur. Vinjul- 
Mare. E situata pe un platou. 

Se margineste la E. cu com. 
Cioroboreni ; la S., cu com. Dan- 
ciul ; la V., cu com. Jiana-Mare ; 
iar la N., cu com. Scapaul. Este 
resedin^a subprefecture! plasei 
Blahni^a. 

Are 1 100 locuitori, locuind in 
210 case. 

Locuitoril poseda : 32 plu- 
gurl, 74 care cu boi, 7 caru^e 
cu cal; 82 stupl. 

Se afla aci : o biserica, de- 
servita de 1 preot si 2 cinta- 
re^f; o scoala, condusa de 1 in- 
va^ator, frecuentata de 50 elevl ; 
o circiuma. 

Budgetul comunef are la ve- 
nituri lei 5787, iar la cheltuelt 
1792 lei. Sunt 183 contribuabili. 

Vite marl cornute sunt 678, 
24 cat, 762 ol si 659 rimatori. 

Prin comuna trece soseaua 
Hinova-Scapaul-Flaminda-Gruia. 

In Flaminda se afla Dealul- 
Manda, care este acoperit cu vii. 
Pe marginea de V. si S. trece 
piriul ce vine de la com. De- 
veselul si se varsa in piriul 
Blahni^a, la Vicasul. 

Flaminda, com. rur. si sat, in 



Hosted by 



Google 



flAmInda 



382 



flAmInda 



partea de S. a pla§ei Caltn^uiul, 
jud. Teleorman, situata pe malul 
sting al Dunarei, la gura baltei 
Berceluiulu!, pe loc ses. 

Are un catun, Ciuperceni, si- 
tuat in partea de N. a comu- 
nei, la departare de I kil. Dis- 
tant comune! de la malul Du- 
nare! este de aproape */2 kil. 

Limitele sale sunt: 

La N., dincolo de cat. Ciu- 
perceni, dealul numit Suroaia; 
la S., fluviul Dunarea si lunca 
d'impreuna cu girla si balta 
Berceluiulu! ; la E., com. Tra- 
ian si la V., comuna Magu- 
rele. 

In dreptul aceste! comune se 
afla pe Dunare insulele Catina- 
Mare si Insula-PorculuT, precum 
si pichetele de paza fruntariilor 
No. 3 si 4. 

In partea de S. sunt mat 
multe lacurl formate din revar- 
sarile Dunarei si can adese-ori 
seaca vara cu desavirsire. 

Balta-Berceluiulu! este pe teri- 
toriul acestei comune. Cele l'alte 
lacuri, care se formeaza periodic 
prin ravarsarile Dunarei, sunt : 
lacul Listeava intre cat. Ciu- 
perceni si com. Traian; Lacul- 
lui-Vlad si altele mat micT. 

Cu toate revarsariie DunareT, 
com. Flaminda este ast-fel si- 
tuata in cit nu este nici o data 
inundata ; ma! inainte de a se 
construi cheul din portul Tur- 
nulu!, vapoarele si vasele de 
comerciu is! faceau incarcatu- 
rile aci. 

In partea de N.-V. a comu- 
ne!, dincolo de cat. Ciuperceni, 
se afla dealul Suroaia, pe care 
sunt plantate vii. Tot aci se ga- 
seste si partea de deal care se 
numeste Groapa-Vie!, pe care 
to^if scriitori! si cartografi! au 
numit-o gresit Grapavia. 

Popuia^iunea comunei este de 
405 familil, sau 1220 suflete 
(345 contribuabili), din car! 656 



suflete si 127 contribuabil! in 
cat. Ciuperceni. 

Vite sunt 4293 capete : 483 
cai, 981 vite man cornute, 2610 
vite mic! cornute si 219 pore!. 

Mare parte din domeniul sta- 
tulu! Turnul, cu trupul Suroaia, 
se afla pe teritoriul aceste! com. 
Pe harta geologica a d-lu! M. 
Draghiceanu, ca si pe a statu- 
lu! major austriac, se vede no- 
tata existen^a in aceasta comuna 
a unui izvor de ape sulfuro-mu- 
riatice. 

Pe teritoriul ei se afla multe 
magure; unele din ele au fost 
punct de hotar intre zona raialei 
turcesti de la Turnul si restul 
Tarii ; in altele s'au facut sapa- 
turi cu ocaziunea cercetSrilor 
archeologice. Ast-fel, la estul 
comune!, este magura Goicea, 
unde s'ati facut in ma! multe 
rindur! sapatur!; la S., Magura- 
Stupii, foarte vech!e, si la V., 
magura de la Groapa-Viei, bo- 
tezata de strain! Grapavia. La 
E., spre cat. Ciuperceni, se a- 
fla Valea-Bisericel, pe care o ga- 
sim citata de Dionisie Fotino 
in descrierea hotarelor Tari!- 
Rominest!. 

Drumul-lui-Traian se afla tot 
in aceasta comuna; inceputul 
lu! este la Dunare si dupa ce 
strabate comuna, o ia prin cat. 
Ciuperceni, apuca pe muchea 
dealulu! Suroaia, ia direc^iunea 
spre soseaua nationals Turnul- 
Alexandria si de acolo porneste, 
pe lingS com. Putineiul, ma! de- 
parte. 

Satul actual Flaminda si par- 
tea din mosia domeniulu! Turnul 
purta ma! inainte numirea de 
Atirna^i. 

Aceste locuri au fost popu- 
late de mult timp inca, apo!, 
dupa invaziunile turcest!, au fost 
parasite. 

In secolul trscut, satele Ciu- 
perceni si Atirna^i (asta-z! Fla- 



minda) faceau parte din jud. 
Oltulu!. Pe aci era hotarul f ari! 
despre Dunare, precum si li- 
mita zone! ocupata de raiaua 
Turnulu! (Turkissi-Kule). 

lata cum descrie Dionisie Fo- 
tino aceste hotare : 

«Despre capatul jud. Olt, ho- 
tarul incepe din marginea Du- 
narei, despar^ind imprejmuirea 
Kulei de Cetatea-de-Pamint ; de 
la Traian, pe uscat, trece pe a- 
proape de o movila ce este pe 
marginea Traianulu! ; de acolo 
merge la a!te doua movile tot 
pe marginea Traianulu!, de unde 
merge pe drumul numit al Ba- 
nului, drept in sus la apa nu- 
mita Hirlaul si se intinde printre 
vi! pana la biserica ce era pe 
un sat desfiin^at al farii-Ro- 
minest!. 

« Hotarul urmeaza pe magura 
printre viile Ciupercenilor, dintre 
car! jumatate ramin la Kula si 
jumatate in Tara-Romineasca. 
De la magura se intinde pana 
la alta magura si iaras! pana la 
gura Rusciuculu! si la Negura 
de la Gunviul-Duman, tot pe 
drumul Banuiu!, intins la mar- 
ginea mosie! lu! Pehlivanoglul 
spre Kula ; iar mosia lu! (parte 
din domeniul actual al Statulu!) 
ramine in Tarn pana in apa Hir- 
laului, la moara Beiliculu!.» 

Pana acum ci^i-va an! se ve- 
deau inca aci ruinele unei gia- 
mii. Dupa ce Turci! parasira ra- 
iaua Turnulu!, se ma!dedau inca 
la dese pmdaciun!, venind de 
peste Dunare si jefuind pe locui- 
tori! acestui sat. 

«La Flaminda inca se afla la 
marginea Dunare!, scrie Aug. 
Laurian, in «MagazinulIstoric», 
o cetate de pamint foarte mare, 
in forma patrata, lunga de 350 
pas!, si lata de 300, care asta-z! 
estecu totul distrusa. Din partea 
de catre E. a acestei cetat! 
se intinde drumul lu! Traian. » 



Hosted by 



Google 



flamJnda 



383 



flAmInda 



In dreptul pichetulul No. 4 
se vad inca intariturile, in carl 
erau asezate bateriile rusestT, in 
resbelul din 1877 ; pu^in mai 
departe, cala 50 metri, era o a 
doua baterie. Din aceste noua 
pozi^iuni (din marginea OltuluT) 
bateriile romine ajutara pe cele 
rusestf de la Flaminda, prin fo- 
cul ce au deschis asupra Nico- 
poleT, si trecerea spre Sistov a 
pontoanelor rusesti, in zilele de 
27 — 30 Iunie. 

Com. Flaminda, dupa modi- 
ficarea administrative a jude- 
^elor Oltului si TeleormanuluT, 
a facut parte din pi. Calma^u- 
iului, iar la 1 871 a fost intru- 
nita cu com. Magurele. 

Flaminda, com. rur., compusa 
din catunele Flaminda, Calugarul 
si Bujoreanca, din pi. Glavacio- 
cul, jud. Vlasca, situate pe pla- 
toul d'intre apele Cilnistea si 
Cleni^ia, la N.-V. jude^ulul, si la 
o departarede Bucuresti de 60 
kii. , de Giurgiu de 54 kil., iar 
de Obedeni, resedin^apl., de 21 
kilom. 

Suprafata intregel com., cu 
catunele ei, este de 3300 hect., 
din care padure in suprafata de 
120 hect. 

In 1887 avea 421 familii, sati j 
2081 suflete, din carl 395 con- 
tribuabili. 

Venitul com. h\ 1886 era de 
1 1056 lei si cheltuelile de 2600 
lei. 

Vite sunt : 800 boi si vaci, 
45 bivoli, 140 cat, 120 01, 20 
capre, 410 rimatori si 5 asini. 

In com. Flaminda sunt doua 
bisericT: una la Flaminda, cla- 
dita la 1868 si alta la Caluga- 
rul, cladita la 1850, cu hramul 
Cuvioasa Paraschiva, ambele de- 
servite de 2 preopf si 4 dascali ; 
o scoala. mixta cu 4 clase, con- 
dusa de un inva^ator, care in 
1888 a fost frecuentata de 21 



bae^i, si 2 fete ; in satul Calu- 
garul altS scoala cu 3 clase, care 
in 1888 a fost, frecuentata de 
40 baepf si 7 fete. 

Prin Flaminda curge Cilnistea 
ce vine din spre Frasinet. Este si 
un helesteii care serva. la ada- 
patul vitelor. Trece pe aci so- 
seaua jude^eana Giurgiul-Pitesti. 

In toata com. sunt 10 cir- 
ciume. 

Flaminda, sat, cu 250 locuitorl, 
pe riul Topologul, jud. Arges, 
pi. Oltului; face parte din com. 
rur. Galicea- Flaminda ; aici este 
schitui Flaminda, facut de $er- 
ban-Voda Cantacuzino. 

Flaminda, sat, cu 38 familii, 
jud. Arges, pi. Oltul; face parte 
din com. rur. Cremenari-FlS- 
minda. 

Flaminda, nume, ce purta sa- 
tul Malul-Mic, din jud. Dolj, pi, 
Ocolul, coir. Malul-Mare. 

Flaminda, sat, ^ine de com. rur. 
Prundul, pi. Olteni^a, jud. Ilfov. 
Se intinde spre E. de satul 
Flaminda, din jud. Vlasca, cu 
care este aproape lipit si spre 
V. de fluviul Dunarea, la o di- 
stant de 6 kil. Se crede a fi tot 
asa de vechiu ca satul Prundul. 

Este asezat pe un loc ses si 
jos. Cite o-data cind Dunarea 
vine mare, it face man strica- 
ciuni. 

Are 13 familiT, sau 65 suflete. 

Flaminda, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-s., cat. com. Ji- 
deni, la 1 V2 kil. si spre V. de 
cat. de resedinta pe riul Rimnicul- 
Sarat ; are o intindere de 115 
hect.,cu o populate de 65 fa- 
milii, sau 261 suflete, din carl 61 
contribuabill. 

Flaminda, sau Valea Soarelui- 



§i-Chinte§ti, cat., pi. Ocolul, 
jud. Romana^i, situat pe un te- 
ren ses, la S. com. Redea si la 
2 kil. de resedinta. Altitudinea 
terenulul d'asupra nivelulul ma- 
rii pe magura Pancil este de 
138 m. Are 75 familii, sau 332 
suflete. Este la 9 kil. departare 
de Caracal, pe drumul ce merge 
spre Bechet. 

Flaminda, £#ta#,pendinte de com. 
cu acelasi nume, pi. Glavacio- 
cul, jud. Vlasca. Mosia este 
proprietate mosteneasca, cu o 
suprafata de 1050 hect. si cu 
un venic aproximativ de 20000 1. 
Are : o scoala, la care au urmat 
in 1888 21 baeflf si 2 fete, din 
numarul de 69 bae^I si 25 fete 
in virstS de scoala; o biserica, 
zidita la 1 860, cu hramul sf. Pa- 
raschiva, si deservita de un 
preot si 2 dascali ; 3 circiumi. 

Flaminda, c&tun, pendinte de 
com. Pueni, pi. Marginea, jud. 
Vlasca, situat pe proprietatea 
StatuluT, Pruntul. 

Aci sunt 35 locuitorl impro- 
prietaripf la 1 864 pe o suprafa^ 
de 105 hect. 

Flaminda, sub-divizie a cat. So- 
resti, din jud. Buzau, com. Bla- 
jani. 

Flaminda, mahala, cat. Pruntul- 
ComeneT, com. Pueni,jud. Vlasca. 

Flaminda, m&nastire, cu hramul 
Sf. Apostoli, linga satul cu a- 
celasT nume, pi. Oltul, jud. Ar- 
ges, intemeiata de $erban-Vod&- 
Cantacuzino. Servea de metoh 
Episcopiei Rimnicului. Dupa se- 
cularizare, s'a redus la biserica 
de mir. E deservita de un preot, 
un cintare^ si un paracliser si 
se inscrie in budgetul StatuluT 
pentru intre^inerea cultului di- 
vin o suma anuala de 1070 lei. 



Hosted by 



Google 



flAmInda 



384 



flAmInda 



Biserica este in buna stare, 
iar casele mSnastirest! sunt ru- 
inate. 

Flaminda sau Schitul-Marcu- 
le§ti, co Una, pe teritoriul ora- 
sulu! Cimpulung, jud Muscel, pe 
malul sting al riului Tirgul, co- 
ronate de o bisericu^a de stil 
grec, ce pare o cetate de apa- 
rare a Cimpulungului. Ea are 
do! nasi: pe Negru-Voda, fon- 
datorul Cimpulungului si pe 
Hagi Marcu Rosetti, fondatorul 
schituluT. Acela o numi Flamin- 
da ; acesta Schitul-Marculesti. 

Flaminda intra in domeniul 
tradi^iei; Marculesti in dome- 
niul Istoriei. Tradi^ia, dupa 
cum se vede, a predominat caci 
colina si azi se numeste Fla- 
minda. 

D. C. D. Aricescu, in cartea 
sa intitulata «Istoria Cimpulun- 
gului » (1855), arata ceea ce se 
spune asupra istoriei aceste! 
coline : 

«Dupa savirsirea biserice! si 
a ceta^ei, la leatul 1 290, Negru- 
Voda, dupa datina vechie a Ro- 
manilor de a consulta augu- 
rii la facerea de ceta^i si de 
templur!, vru sa cunoasca soarta 
orasului Cimpulung; dec! luind 
en;!- va boer! d'aT sal, se urcara pe 
movila din fa^a orasului, des- 
pre E., ca de acolo sa poata 
observa augurui ; iar la por^ile 
ceta^ei puse custoz! arma^i, ca 
sa opreasca pe ce! ce ma! in- 
tiiu ar vrea sa intre in launtru, 
^iindu-T sub buna paz& pana la 
reintoarcerea sa din acea pre- 
umblare, 

Negru-Voda si boeri! se ase- 
zar£ jos, pe poeni^a de deasu- 
pra dealulu! numit Flaminda, 
si incepura a se mira de frumu- 
se^ile fire! si a vorbi de vitejia 
stramosilor lor si de soarta a- 
cestu! oras dup& moartea lor. 

$i asteptara ei aci de dimi- 



nea^a pana seara, fara a vedea 
pe nimeni intrind in cetate. 
Tocma! cind erau sa se coboare, 
iata ca zareste Negru-Voda vi- 
ind despre Apa Sarata un om 
zdren^uros, cu o palarie mare in 
cap, cu traista de git si cu un 
ba{ noduros in mina. 

Negru-Voda isipuseocheanul 
la ochi si vazind ca era un ^igan, 
mult risera top de augurui a- 
cesta ! Si zise un boer lui Ne- 
gru-Voda: 

— Cu triste va fi cetatea Ma- 
rie! tale ; caci pganul e om des- 
tept si priceput. 

— Insa va fi lipsita de ale hra- 
nei, ca si soiul acesta de rata- 
citori, zise alt boer. 

Si Negru-Voda raspunse boe- 
rilor : 

— Toata boala cu leacul e!. 
Precum D zeu ingrijeste de pa- 
sarile ceruiuT, asa vom avea si 
noi pur tare de grije de orasul 
nostru, in cit, daruit ca drep- 
turi si privilegiuri, sa nu pati- 
measca d'ale hranii, de care 
sunt lipsite aceste locuri mun- 
toase si pietroase, 

— Sa traiest!, Maria Ta, ras- 
punserS. boerii. Urmasii vor \\\- 
nal£a Marie! Tale, in aceste lo- 
curi unde a! descalicat Maria 
Ta, un monument neperitor, ca 
tutulor fondatorilor de cetap si 
de ^ari. 

— • Sa mergem, zise Negn-Vo- 
da, caci am flaminzit, si fiind-ca 
Negru-Voda a flaminzit aci, as- 
teptind augurui Cimpulungului, 
Flaminda sa se cheme in viitor 
colina aceasta, spre aducere a 
minte a acestei zile. 

De atunci s'a numit locul a- 
cesta Flaminda ». 

Istoria ne spune ca : 

Din timpun vechi era da- 
tina a se aduna Cimpulunge- 
nii la ziua irial^are! luT Crist, 
pe virful Flamindei, cu tot cle- 
rul, avind in frunte pe Egume- 



nul manastireT, top in vestminte 
de s&rb&toare. 

Aci e! faceau sfinprea ape!, 
linga o cruce de piatra, ridi- 
cata la 1630, in onoarea inal- 
{are! Domnulu!, de ma! muh:! 
pietos! crestin!, mireni si ca- 
lugari. Dupa spusa batrinilor, 
e! ar fi ridicat asta cruce pe 
urmele alte! cruci, inal^ata tot 
de Cimpulungen!, si tot in me- 
moria Inal^are! Domnulu! Cris- 
tos la cer. 

Urcarea Cimpulungenilor pe 
creasta Flaminde!, in ziua de 
Inahiarea Mintuitorului, si ruga 
facuta aci de preop cu sfiati- 
rea ape!, inchipuiau Inatyarea 
Domnulu! la cer, dupa muntele 
Maslinilor. 

Dupa slnprea ape! si bote- 
zarea crestinilor de fa^a, se in- 
tindea apo! pe creasta coline! 
o masa mare pentru sarac!, fa- 
cuta prin contribute; in urma 
se intindea o alta masa, boe- 
reasca si negustoreasca, unde 
se desertau butie cu vin si se 
sacrificau mie! fripp si cosuri 
cu oua. In vale, pe poiana de 
linga drumul ce duce la Tir- 
goviste, se facea un mic zbor, 
unde flacai! si fetele, in sunetul 
muzice! naponale, invirteau hora 
pana pe la miezul nopte!. 

Dar nu numai la ziua Inal- 
^arei Domnului, ci si in timpi 
de seceta, de epidemi!, de plo! 
multe, Cimpulungeni! tot la Fla- 
minda se urcau cu tot clerul si 
cu icoanele facatoare de minun!, 
ca sa roage cerul a's! intoarce 
mania de la dinsi! si a! mintui 
de flagelele cerest! trimise lor 
pentru curaprea pacatelor. 

La 1764, Maiu, cu ocaziunea 
sfinpre! ape! in ziua de Inal^a- 
rea Domnulu!, figura intre au- 
ditor! si unul din Ispravnici! 
judepilu!, anume Hagi Marcu 
Rosetti, biv-vel Paharnic. Incin- 
tat de frumuseple nature! si de 



Hosted by 



Google 



flAmInda 



885 



FLAMlNDA 



datinile strabune, el vru sa ri- 
dice pe creasta acestui deal o 
biserici^a, si se adresa catre 
unul din cei de fa^a : 

— Al cul e locul acesta? in- 
treba el. 

— Al unei vaduve din oras, 
anume Anastasia sin Dumitrascu 
Ogu. 

— De ce n'a ridicat nimen! 
aici o bisericu^a pentru prazni- 
cul Inal^are! Domnului nostru 
Isus Cristos ? 

— Era vorba odata sa se faca 
aici o bisericu^a, dar oamenii 
au dat zi peste zi si a ramas 
nefacuta, si apoi, destale bise- 
rici sunt in oras! 

— VoiCi sa vad pe stapina 
locului. 

Proprietara fu infa^isata ina- 
intea ispravnicului. 

— D-ta est! Jupineasa Anas- 
tasia a lui Dumitrascu Ogu? 

— Eu, coconule, zise vaduva 
cu umilintS. 

— Dealul acesta numitCoas- 
ta-Vlaiculu! al d-tale e? 

— Al meu. 

— l£! e de vinzare? 

— Este al copiilor. 

— As! dori sa inal$ aci, in fa^a 
orasului, o bisericuta, in slava 
Inaltarei Domnului nostru Isus 
Cristos, si a sfintului marelui 
Mucenic Diruitrie. Ve! fi trecuta 
la pomelnicul ctitorilor si voiii in- 
tocmi asezamintur! folositoarede 
suflet cu facerea acestei biserici. 

— Daca este pentru casa de 
rugaciune, bucuros; daruesc si 
eii locul acesta, fara nici o para. 

— Dar acesta este locul co- 
piilor, 

— Copiii met nu sunt crestini ? 
Nu le trebue si lor pomana 
pentru suflet? Si apoT, Cristos, 
care s'a rastignit pentru paca- 
tele oamenilor, va da el copii- 
lor met, pentru aceasta dar din 
cer, care e ma! scump de cit 
toate avu^iile lumeT acestea. 



— Sa traesti Jupineasa, zise 
Rosetti, miscat panala lacrimi de 
credin^a si pietatea acestei fe- 
me!, care lua bucatura copiilor 
ca s'o dea saraculu!, fratele 
Domnului. 

Asa dar, vaduva Ogu darni 
Coasta-Vlaicului in actul i*au 
de donare, cu data din Maiu 
1765 pentru fondarea Schitului 
Marculesti. 

Intr'un an biserica fu termi- 
nate si tot in ziua Inaltarei Dom- 
nului, anul 1765, fu tirnosita de- 
dicindu-se Inaltarei Domnului, 
in memoria suire! lui Cristos la 
cer si sfintului Martir Dimitrie, 
in memoria lui Rosetti si ap&- 
rintelu! Anastasiei Ogu. Atunci 
Coasta-Vlaicului, numit& si F1&- 
minda, primi numirea de Schitul 
Marculesti, de la Marcu, fon- 
datorul saii. 

Daniile f acute Sihitului, Intre 
hrisoavele schitului, trase din 
condica Flamindei, can se aflau 
la obsteasca epitropie, gasim pe 
cele urmatoare privitoare la da- 
niile Schitului : 

a) Cartea de dar a Anasta- 
sie! Ogu, din 1765, prin care 
d&rueste Coasta-Vlaicului, pen- 
tru facerea schitului Marculesti. 

b) Inscrisul dedar din 1770, 
Aprilie, al comisului loan Craio- 
veanu, prin care darueste schitu- 
lui o casa in suburbia Sf. Hie. 

c) Hrisovul lui Manoil Rosetti, 
din 1770, Octombrie 26, prin 
care intareste darile pietosilor 
donatori, scutind 3 oamen! de 
contribu^iune in folosul schitului- 
si dindu! cite 10 le! pe luna 
dela vama Dragoslavele cum si 
300 oca sare pe an dela Ocna 
Telega. 

d) Cartea de dar din 1772, 
a lui Mate! Vladescu, prin care 
darueste schitului partea sa de 
mosie dela Gaureni, pe Bratia. 

e) Hrisovul lui Mihail Su{u 
din 1784, Februarie 14, prin 



care ma! adauga* 4 scutelnic! 
la ce! 3 a! lu! M. Rosetti, scu- 
tind inca bucatele schitului de 
vama si vinul de dijma legiuitS. 
si ma! ad&ugind 60 oca sare, 
tot de la Ocna Telega si 50 le! 
tot dela Dragoslavele. 

f) Hrisovul lui Mihail $u{u 
din 1792, Iulie 22, prin care 
mai adauga 3 scutelnic! la ce! 
7 ; si alpf 50 la ce! dela Drago- 
slavele, cum si 50 bolovan! sare, 
aparind si productele schitulu! 
de dijmarit. 

g) Hrisovul lu! Mihail Sufu 
din 1792, Iulie, prin care ma! 
darueste schitului 20 famili! f i- 
gani, dintre cei domnest!. 

In acest hrisov figureaza si 
urmatoarele rindur! : 

« Acest schit e zidit de Biv- 
vel Spa tar (atunc! era Spatar) 
Dumitrascu Rosetti, nu numa! 
pentru podoaba si inchinaciune, 
ci ma! mult spre a se face 
intr'insul bunata^f ; precum : 
inva^aturS de copii, ajutor de 
sarmani si altele ; c&ci, pentru 
inchinSciun! au crestini! destule 
biserici in oras (in Cimpulung)». 

h) Hrisovul lui Moruzzi din 
1793, 17 August, si al lui Ipsi- 
lante din 1793, August 22, au 
coprinderea celor de sus. 

i) Inscrisul Marie!, sofia lu! 
Nicolae Bacanu, din 29 Martie 
1799, prin care darueste schi- 
tului o vie in dealul Gorgani. 

j) Inscrisul de dar, dela 1797, 
1 Iunie, al Egumenului Dositeiu 
Cimpulungeanu, prin care da- 
rueste schitulu! do! TTigani si 
un loc de casa in oras in mar- 
ginea £ig&nie! despre riu. 

Afara de aceste propriety! 
si privilegii, schitul Marculesti 
ma! avea o vie cu otasnifa\ la 
Dealul-cel-Mare, ce s'a par£sit 
si alte vi! la DrSgasani si la 
Vi^ichesti, cum si livez! de fin 
in Argesel si la Jugur. 

Schitul Marculesti in urmlt 



59623. Marele Vicfionar Geogra/ic Vol. 111. 



Hosted by 



49 

Google 



FLAMlNDA 



3S6 



FLAMtNZENI 



de 1J88. Marcu Rosetti, dupa 
plecarea sa din Cimpulung, lasa 
epitropT al bisericel pe Archi- 
rnandritul Dositeiti si pe biv- 
vel Clucer Apostol Iumbasoiul. 
EI ingrijira de schit foarte bine 
pana la razboiul Turciei cu Aus- 
tria, 1788, cind schitul fu ars 
si pradat, ca si Cimpulungul. 
Epistatul orasului la 1789 re- 
inoi schitul; dar la 1790 iar 
fu ruinat de un corp de Nemp, 
carl se reinturnau in Austria 
pe la Cimpulung. 

In timpul acesta Rosetti se 
afla in Constantinopole. 

Sub domnia lui Mihail Su$u 
(cumnatul lui Rosetti) acesta 
intra in {ara si capata de la 
Su£u hrisovul din 1792, Iulie 
22, prin care se da schituluT 
pe fie-care an cite 20 scutel 
nicT, 20 familii de ^iganT, 1200 
lei dela vama Dragoslavele si 
50 bolovanT de sare dela Ocna 
Telega. 

Cu aceste ajutoare cu cele 
date de crestini, si cu cele ce 
mai darui Rosetti, se repara 
biserica si chiliile, facindu-se o 
scoala de baeti de limba Ro- 
minS, in locul scoalel domnesti 
a Doamnei Chiajna, scoala care 
incetase din cauza turburarilor 
politice. Se fixa profesorulul o 
gratifica^ie anuala, afara de sa- 
lariul ce primea de la Mitro- 
polie; in fine, din venitul schi- 
tulul se asigura untul-de-lemn, 
carfile si facliile trebuincioase 
bisericel, cum si salariul pre- 
otului si a tot personalului schi- 
tulul. 

Rosetti regula legaturile ur- 
matoare : 

a) A se marita pe tot anul 
cite 3 fete orfane, de paring 
scapatap, din Cimpulung; insa 
doua fete lalnah:are si una la Sf. 
Dumitru si acestor fete sa se 
dea ca zestre, de fie care, cite 
un rind de haine si cite o vaca 



cu lapte, cheltuindu-se pentru 
maritisul lor de la schit cite 
50 let. 

b) A se imbraca cite 5 saracT 
din ora?, cheltuind pentru im- 
bracamintea lor cite IO lei de 
fie-care; insa, 3 sarac! la Inal- 
^are si 2 la Sf. Dumitru. 

c) A se plati dascalului de 
copiT, la Sf. Dumitru, 20 lei', 
afarS de salariul ce-i da de la 
Sf. Mitropolie. 

^ A se cheltui la cele doua 
praznice ale schitulul, 30 lei si 
cite 15 let de fie-care praznic, 
pentru mincarea saracilor. 

Dupa aceea, a^eza un econom 
in schit, puse schitul sub epi- 
tropiavornicului Const. Filipescu 
(tatal lui ba? boer Iordache Fili- 
pescu), legind ca epitropia nu- 
mitului boer sa treaca si la ur- 
masii sai ; supuse la blestemul 
soborului de la Nicheea peori-ci- 
ne, sau Domn sau particular 
mirean, sau calugar, care ar in- 
drazni sau ar cerca sa calce vr'o 
data una din asezamintele de 
mat sus. 

Cit a trait Banul Iordache 
Filipescu, folosul schituluT Fla- 
minda 1-a avut un negu^ator 
din Cimpulung, insarcinat a in- 
trebuin^a folosul acesta la^inerea 
in buna stare a bisericel; iar 
mai tirziu a trecut de la fa- 
milia Filipescului la Ob^teasca 
Epitropie. 

Cazind in ruina la anul 1887 
s'a reparat de primaria locala, 
care in prezent o intre^ine. 

Flaminda, movild, in fa^a o- 
rasului Cimpulung, jud. Muscel. 
In vechime se numea Coasta- 
Vlaicului. A fost daruita de 
vaduva Anastasia Ogu, propri 
etara, cu actul de danie din 
Maiu 1765 (J27i) pentru fon- 
darea schitulul Flaminda. 

Flaminda, insula, in Dunare la 



S. de com. Prundul, pi. Olte- 
ni{a, jud. Ilfov. 

Flaminda, picket de grani^a, pe 
Dunare, cu No. 1, linga insula 
Flaminda si laS. delacul Greaca, 
jud. Ilfov. 

Flaminda, locizolat, la N. de 
com. Prundul, pi. Olteni^a, jud. 
Ilfov. Are spre E. dealun pe 
can se cultiva vr£a. 

Flaminda, he izolat, pi. Zna 
gov, jud. Ilfov. 

Flaminda (Canela), parte din 
padurca Cheea, com. Zilisteanca, 
jud. Buzaii. 

Flaminda, piriias, format pe te- 
ritoriul com. Cimpurile si care 
se varsa in Susita, jud. Putna. 

Flaminda (Vatra-Schitului-), 

mosie, jud. Arge§, pi. Oltul, cu 
o intindere de 572 pogoane, din 
care 400 pogoane padure, pro- 
prietatea statului, pendinte mai 
inainte de manastirea Flaminda. 
La 1877 avea un venit anual 
de 6805 lei, 94 bani ?i a fost 
ipotecata impreuna. cu alte pro- 
prietap ale statului, pentru aco- 
perirea emisiuuei biletelor ipo- 
tecare in suma de 27 milioane. 
Pe periodul 1883 — 88, arenda 
acestei mo^ii a fost de 680 lei. 
Pe aceasta. mosie sunt 2 mon 
si 4 piue, case man si ma- 
gazii. 

Flamindei (Valea-), vale, in 
jud. Buzau, com. Blajani. Se 
zice ca aci ar ft* fost in vechime 
un schit, pe ruinele caruia s'a 
ridicat biserica satului. 

Flaminzeni, sat, jud. Ilfov, pi. 
Znagovul ; face parte din com. 
rur. Bucoveni. Este situat pe 
malul drept al riuluT Colentina, 



Hosted by 



Google 



FLAMiNZESTI 



387 



flAmInzi 



la E. padurei Riioasa. Spre V. 
trece calea ferata Bucuresti-Plo- 
esti si calea na^ionata Bucuresti- 
Pitesti. 

Satul, impreunS cu Atirna^i 
si Buftea, se intinde pe o su- 
prafa^a de 3458 hect., cu o po- 
pulate de 595 locuitorl. Prin- 
cipele Al. B. Stirbeiu are 2350 
hect. si locuitoril uo8 hect. 
Proprietarul cuttiva 1032 hect. 
(15 sterpe, 1305 padure). Lo- 
cuitoril cultiva 1053 hect., restul 
fiind sterp. 

Are o biserica, cu hramul A- 
dormirea, deservita de 1 preot I 
si 2 cintarep. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumari si 1 hangiu. 

Numarul vitelor man e de 
551 si al celor mici de 398. 

Flaminze§ti, com. rur., jude^ul 
Arges, pi. Arges, la 1 kil. de 
Curtea-de-Arges (resedin^a sub- 
prefecturei) si la 29 kil. de Pi 
testi. Se compune din sateie : 
Bolni^a, "pgania, Flaminzesti, 
Marina si Valea-Uleiului, avind 
peste tot 150 familii, sau 452 
suflete, din can 22 f igani. Este 
udata de riul Arges. Se afla la 
N. de orasul Curtea-de-Arges, 
la o departare de vr'o 3 kil. 
Are o biserica ; o scoala primara 
rurala. 

Budgetul comunei, pe anul 
1882—83, a f° st de 1058 lei, 
73 banT la venituri si de 969 
lei la cheltuelT. 

Dupa o publica^ie oficiala 
(1887), aceasta comuna numara 
119 contribuabili si are un bud- 
get de 1733 lei la venituri si 
de 1534 lei la cheltuelT. 

Numarul vitelor a fost in a- 
nul 1887 de 260 capete vite 
marl (250 boi si vaci, 8 cai, 2 
bivoll) si de 295 vite marunte 
(180 01 si 115 rimatorl). 

Flaminze§ti, sat, pe malul sting 



al ArgesuluT, in jud. si pi. Ar- 
gesul ; formeaza impreuna cu 
alte sate com. rur. Flaminzesti. 
Aici este resedin^a primaries Are 

biserica, cu hramul Sfin{ii In- 
gerl, deservita de 1 preot si 1 
cintare^ ; o scoala primara rurala. 

Flaminzesti, mosie, din jud. Ar- 
ges. VezI Vatra-Episcopiel- Ar- 
ges. 

Flaminzi, com. rur., situata in 
centrul plasei Cosula, jud. Bo- 
tosani. Se intinde la Nord-Ves- 
tul dealului fencusa, pe un 
teritoriu ondulat de dealuri si a- 
coperit cu padurl. Comuna se 
compune din sateie: Cordunul, 
Flaminzi, Poiana si Prisacani. 
Are o suprafa^a de S900 hect., 
din can 1753 hect. ale locuito- 
rilor si 4147 hect., proprietate 
mare, din can 1287 hect. sunt 
acoperite cu padure, in care pre- 
domina fagul, carpenul, plopul 
si teiul. 

Locurile cultivate au o intin- 
dere de 3600 hect. ; viile au o 
intindere de 10 hect. 

Are o populate de 2895 su- 
flete, sau 516 familii, locuind in 
534 case; sunt 458 contrib. 

Numarul vitelor e de 2984 : 
1300 boi si vac!, 261 cai, 11 20 

01 si 303 porci. 

Comuna e strabatuta in partea 
de N.-E. de calea nationals, Bo- 
tosani-Hirlati si de sosele co- 
munale. 

Are o moara de apa pe pi- 
riul Miletin. 

Sunt 4 bisericT, deservite de 

2 preop si S cintare^I ; o scoala 
de bae^i, condusa de 1 invafa- 
tor platit de stat si 53 elevi; 
o scoala de fete, cu 1 invafa- 
toare si 19 eleve. 

Numarul copiilor cu etatea de 
a frecuenta scoala e de i58bae{T 
si 143 fete. 

Budgetul comunei e de 6390 



lei la venituri si 6367 lei, 30 
ban! la cheltuelT. 

In acest catun se afla 8 cir- 
ciuml; 10 comercianjl si 17 me- 
seriasl. 

Flaminzi, sat, asezat pe valea 
Fundoaia, in partea de S. a co- 
munei Flaminzi, pi. Cosula, jud. 
Botosani. Mosia Flaminzi for- 
meaza tot teritoriul com. Fla- 
minzi, cu toate sateie din can 
e compusa. 

Are o populate de 175 fa- 
milii, sau 982 suflete. 

Sunt 3 bisericT, deservite de 
2 preop si 5 cintarejl ; 1 scoala 
de baefl, condusa de un inva- 
{ator si frecuentata de 53 elevi; 
1 scoala de fete, condusa de o 
invafatoare si frecuentata de 19 
eleve. 

Satul Flaminzi nu pare a avea 
o vechime mare. Cel mal vechiu 
proprietar cunoscut a fost Teo- 
dor Bals, care sl-a facut case 
de caramida, in partea de N. a 
satului si o biserica de zid, pe 
care o sfin{i la 18 13. Treptat isl 
mari mosia prin cump&raturl 
de la Alex. Mavrocordat, fostul 
proprietar al Storestilor si de 
pe la razasT, can, se zice, erau 
stabilitl in partea cimpulul. Insa, 
in satul vechiu, fiind pu^inl lo- 
cuitorl, Bals a adus oamenl 
din diferite pan;!, cum si din Bu- 
covina si din Gallia, le-a dat 
voe sa-sl faca case si sa fvQ ca 
muncitori pe mosie si cum ce! 
mal mulflf erau saracl si lipsip 
de toate, vecinil i-au numit Fla- 
minzi, de unde a r&mas numele 
si satului si comunei. O parte 
de sat mal e numit si Valea- 
FundoaeT, de la numele vael pe 
care e asezata. 

Vite sunt: 280 boi si vaci, 
92 caT, 602 ol, 8 capre si 89 
mascurl. Sunt 96 stupl. 

In sat sunt 2 circiuml; 3 co- 
mercianpf; 8 meseriasl. 



Hosted by 



Google 



FLEANCA 



388 



FLOAREA 



Fleanca, ample, jude^ul Vilcea. 
VezI Porcilor (Dealul-). 

Fleanca, com. rur. t situata la S. 
de lacul Fieasca, jud. Braila, 
pi. Calma^uiul, la departare de 
2 kil. Spre N. curge apa Cal- 
ma^uiului. Se margineste la E. 
cu com. Dudescu ; laN.-V., cu 
Uimul si com. Slobozia-Ciresul ; 
la V., cu com. Jugureanul; la 
N.-E., cu cat. Scarlatesti si la 
S., cu com. Col^ea. Suprafa^a 
com. este de 4417 hect. 

Are o populate de 207 fa- 
milii, sau 908 suflete, din can 
148 contribuabili. Stiu carte 87 
persoane; nu stiu, 821. 

Veniturile com. suntde 3100 
lei si cheltuelile de 3035 lei, 
30 bani. 

Loc. improprietaritT, dupa le- 
gea din 1864, sunt 114 s! ne- 
improprietari^T, 13. 

Sunt 5 debite; 7 circiumi. 

Vite: 1531 vite mar! cornute, 
456 caT, 1 194 01 si 400 porcT. 
Suhatul vitelor e de 800 hect. 

Are o biserica, fondata la 
1875 de proprietarul mosiei, A. 
Simu, deservita de 1 preot, 1 
cintare^ si 1 paracliser ; o scoala 
mixta, infiin^ata la 1863, frecu- 
entata de 60 elev! si 19 eleve. 

Drumun: la Vizirul, spre E., 
trecind calea ferata Faurei-Fe- 
testi, la cantonul 12 si de aci 
peste podul de pe Caima^uiu 
la com. Filiul si apoi spre Vi- 
zirul (28 kil.); la Col^ea, spre S., 
pe linga, Movila-figanulul pana 
in drumui ce duce la com. Coi- 
{ea (1 1 kil.); la com. Ulmul, spre 
N.-V. pe deal pe la movila Be- 
chet (6 kil); la com. Slobozia- 
Ciresul, spre N.-N.-V., peste so- 
sea la Braila, spre N.-E. (62 kil.). 
In comuna sunt 5 strade neali- 
niate. S'a infiin^at la anul 1841 
de locuitori, prin staruinfa d-luT 
Conte Petru deRoma; si-aluat 
numele de la lacul mocirlos din 



apropiere. Mai inainte comuna 
se afla in vale linga lac si s'a 
desfiin^at din cauza ciumei de 
la 1 82 1. 

Flea§ca, sat, in jud. Braila, pe 
muchea platoulul de S., in par- 
tea de N. a com. cu acelasi 
nume, la 62 kil. spre S.-V. de 
orasul Braila S'a infiin^at la 1 848 
prin staruin^ad. Petru Conte de 
Roma, fostul proprietar al mo- 
siei. Suprafa^a satuluT este de 
35 hect., avind 88 case, 3 cir- 
ciumi si 2 lipscaniT. Are o 
scoala mixta, infiin^ata la 1863 
intretinuta de stat, frecuentata 
de 60 elevT si 19 eleve, cu un 
local propriii; o biserica zidita 
la 1875 de d. Anastase Simu 
proprietarul mosiei, deservita 
de un preot si un paracliser. 
Populatia este de 110 fami- 
lii, saii 403 suflete, din can : 
145 barbati, 258 feme!; 202 ca- 
satorip si 301 necasatoriti ; 69 
persoane stiu carte, 444 persoa- 
ne nu stiu. 

Vite sunt: 850 vite mart cor- 
nute, 210 cat, 390 01 si 230 ri 
matori. 

Fleanca, mosie, pendinte de com. 
cu acelasi nume, pi. Calma^u- 
iul, jud. Braila ; proprietatea d. 
A. Simu, cu o suprafa^a de 
2500 hect. si unvenit de 20459 
lei. 

Flea§ca, lac y situat la N. com. 
Fieasca, jud. Braila, intre mu- 
chea si viroaga Puturosul, intre 
sosea si calea ferata, in pi. Cal- 
ma^uiul. Se formeaza din ploi 
si zapezl si vara seaca. Alta-data 
se zice, era maT mare si pro- 
ducea mult stuf, fund alimentat 
din partea de N. de apa Cal- 
ma^uiul. In partea de S. se scur- 
gea si acolo se afla o moara. 

Fleanca, movila, la 500 m. de 



satul Fieasca, jud. Braila, pe 
muchea platouluT. Linga acea- 
sta movila sunt casele proprie- 
tateT, cu o frumoasa gradina si 
vie. 

Fleondoroaia, numire vechie, 
data de locuitori locului unde 
asta-zi se afla sat il Grivi^a, jud. 
Tecuciu, pi. Birlad, com. Cal- 
matuiul. 

Flescinoagele, cfttun, com. Be- 
chetul, pi. Olte^il-Oltul-d.-s., jud. 
Romanaft, situat in vaiea cu a- 
celasi nume, spre E. de com.; 
are 42 locuitori. 

Flescinoagele, vale, in jud. Ro- 
manafi, spre N.-E. de Dealul 
Sarului. Incepe de la com. Co- 
coresti, trece pe linga satul 
Flescinoagele si se termina la 
Spurcati, m Valea-Oltulul. Prin 
aceasta. vale curge riul Corne- 
sul si in partea superioara. des- 
parte Dealui-Sarului de Dealul- 
Secilor. 

Fle§ti, mosie, cu o intindere de 
2288 pogoane, din car! 1700 
pogoane padure, in jud. Arges, 
pi. Pitesti. Este proprietatea sta- 
tului, fosta pendinte de Mitropo- 
lia din Bucuresti. Are o arenda 
anuala de 3600 lei. Pe mosie 
sunt 4 mori, case, han si ma- 
gazii. 

Floarea, catun, in com. Bicazul, 
plasa Piatra-Muntele, jude^ul 
Neam^u. 

Floarea, munte, pe hotarul jud. 
Neam^u, despre Transilvania. 
Este situat in grupa mun^ilor 
Cicul - Tarcaul. VezI Carpa^i, 

mun(i. 

Floarea, vale, in raionul com. 
Dobreni, pi. Podgoria, jude^ul 
Muscel, care, dupa ce uda par- 



Hosted by 



Google 



FLOAREA 



389 



FLOCI (CETATEA SAU ORASUL-DE-) 



tea de E. a comunel, se varsa 
in girla Circinovul. 

Floarea, vdlcea, jud. Vilcea, pi. 
Cerna-d.-s., com. Popesti. 

Floarei (Balta-), lac, pe valea 
Glavactocul, pe proprietatea Fe- 
tele, pendinte de com. Blejesti- 
Neam^u, pi. Glavaciocul, jude^ul 
Vlasca. 

Floarei (Lacul-), lac, in com. 
rur. Almajelul, pi. Cimpul, jud. 
Mehedin^i. 

Floca, virf de munte, in dreapta 
riului Arges, jud. Arges, plaiul 
Lovistea. 

Flocea, virf de munte, jud. Ba- 
cau, pi. Tazlaul-d.-s., com. Schi- 
tul-Frumoasa, din care izvoreste 
Tazlaul-Sarat. 

Floce^ti, sat, jud. Bacau, plasa 
Trotusul, com. Javreni, situat 
d'a stinga Trotusulul. Are o 
populate de 22 familil, sau 54 
suflete. 

Vite sunt: 29 vite cornute, 
15 cat si 19 rimatori. 

Floce§ti, sub-divizie a satulul 
Hirja, situata d'a dreapta Oitu- 
zuluT, jud. Bacau. 

Floce§ti, mosie, jud. Bacau, pi. 
Trotusul, com. Javreni. 

Floce§ti, padure, jud. Bacau, pi. 
Trotusul, com. Javreni, de 270 
hect., amenajata (sistemul adop- 
tat: cring compus). Esen^e:ste- 
jar si fag. Proprietar Alex. Iu- 
rascu. 

Floci (Cetateasau Ora§ul-de-), 

fost oras si cetate, in jud. Ialo- 
mi^a, pi. Ialomi^a-Balta, pe ma- 
lul sting al rialji Ialomi^a, in 
apropiere de Dunare. 



Romanil colonizind Dacia, au 
ridicat mai multe cetaflf si orase, 
intre carl zidira si o cetate pe 
malul sting al Dunarel, aproa- 
pe de gura riulu! Ialomtya, care 
dupa unil istorici, s'ar fi numit 
Ziridava. 

Pe la jumatatea secolului al 
cincelea, Dacia lul Traian fiind 
cotropita de Slavic orasul de 
FiocT si locurile de prin prejur 
erau punctul eel mai populat de 
cotropitori. Acestia erau mai pu- 
tin desi cu cit se departau spre 
V , fara insa sa treaca dincolo 
de riul Arges. De la dinsii a 
ramas numirea de Ialomi^a ce 
s'a dat riului si ma! tirziu jud. 
intreg, precum si mai m ilte 
movile, ce se mai conserva si 
azi risipite pe cimpiile jude^ulul. 

La 1573, Alexandru - Voda, 
DomnulMuntenieT, dindajutorlut 
Petre $chiopul ca sa ia tronul Mol- 
dovei, a fost batut la Rimnicul 
Sarat de loan I, Domnul Mol- 
dovel, si fugind dupa cimpul 
de lupta s'a adapostit in Cera- 
tea-de-Flod, 

La 1594, Mihaiu-Viceazul, vo- 
ind a curafi cu totul Tara de 
Turci, trimise pe Banul Calom- 
rlrescu cu un corp de armatci; 
acestadupace batu pe Turci, lua 
Celatea-de-Fioci si ii dadu foe ; 
apoi trecu Dunarea, batu Hir- 
sova si o lua. 

La 1689, Hausler, general aus- 
triac, intrind in Bucuresti, Dom- 
nul farif, Constantin IT Voda 
Basarab Brincoveanu, a trimis 
dupa ajutor la Tatarl, carl au 
si venit cu Galga, sultanul lor 
si la Orasul-de Floci s'au unit 
cu Constantin-Voda, pornind ca- 
tre Bucuresti in contra lul Hau- 
sler. 

Orasul de-FlocI era cea mai 
principals localitate a jude^ului ; 
avea 38 bisericf, o capitanie 
militara si facea parte din pi. 
orasulul, care avea 26 sate. Fiind 



port insemnat in $ara, aid era 
mare miscare comerciala ; se ex- 
porta pentru Orient: bol, ol, 
cal, sare, unt, seu, vin, pastra- 
ma, miere, piel de vite, vina- 
turl, lemne, etc. Era cea mai 
insemnata pia^a a faril, unde 
se vindea multa lina, pentru 
care si orasul a luat numirea 
de Orasul-de-FlocI. 

Pe la inceputul secolului tre- 
cut, miscarea comerciala a in- 
cetat si orasul a mers spre de- 
cadere, cacl incetase de a mai fi 
capitala judefului. Incetul cu 
incetul s'a parasit si din marele 
si vestitul oras nu a mai ramas 
de cit o siliste. 

Alexandru Ipsilante, Domnul 
Munteniel, printr'un hrisov cu 
data 1779, a donat manastirei 
Marcufa, de linga Bucuresti, 
mosia Domneasca (a statulul), 
numita : «ot oras sud Ialomi$a», 
adica orasul eel vechiu de Floci, 
la gura Ialomi^el, doua mil stin- 
jenl mosie, cu condi^iune ca 
manastirea Marcu^a, sa iea ve- 
nit din ori-ce ar rodi pe dinsa, 
iar pe satenil, ci^I vor mai lo- 
cui in vechea siliste a tirgului 
orasulul, sa nu-I mai supere de- 
claca, ci s£ dea numai dijma si 
nuraai manastirea sa aibadrep- 
tul sa vinda vin si rachiu. 

Locuitoril cip se mai gaseau 
pe mosia daruita au protestat 
contra acelul legat al Domnu- 
lul f arel, aratind ca dinsii au 
fost din vechime or&senl, si nicl 
odata nu au fost clacasl si nicl 
dijma n'au platit, ci s'au bucu- 
rat pe mosie de toate dreptu- 
rile ce le aveau pe atuncl to^I 
locuitoril din alte orase ale f a- 
ril. La protestul facut, neob^i- 
nind nici o dreptate ^.i nemul- 
tumi^I cu soarta ce li se crease 
prin acea dona^iune, locuitoril 
s'au imprastiat prin satele de 
prinprejur, unii purtfnd si pana 
azi numele de Orasenl. 



Hosted by 



Google 



FLOCOASA 



390 



FLORANUL 



In hati-humaiunul intaritor ve- 
chilor privilegii ale Taril-Romi- 
nestf si Moidovel, dat de Sul- 
tanul Selim IV in anul 1803, 
pe timpul domniei lui Constan- 
tin-Voda Ipsilante in f ara-Ro- 
mineasca, intre altele se citeste : 
«Daca trebuinja ar cere ca sa 
se innoeasca si sa se deschida 
ca mai inainte schelele vechi 
ale f arii-Romanesti, precum O- 
rasul-de-Floci si altele, pentru 
itilesnirea exporta^iunii produc- 
telor {aril, sa aiba drept locui- 
torii a le innoi si a se folosi 
de ele intru cit nu vor duce 
paguba inaltei mele impara.{ii». 
' Spre V. desatul Piua-Petrel, 
pe partea stinga. a soselei din- 
tre Piua-Petrei si Tandarei, pe 
o cimpie plana, se afla azi un 
bloc de zid de caramida, ultima 
urraa a aceiui mare si vechi u 
oras. 

Este confirmat de cronican, 
ca Mihaiu-Viteazul a fost fiul 
lui Patrascu-Voda-cel-Bun si al 
Doamnei Tudora si ca a fost 
nascut in Tirgoviste la anul 
1 5 57 J cu toate acestea un isto- 
ric strain, scriind despre Mi- 
haiu-Viteazul, zice, ca pe timpul 
domniei lui Patrascu-Voda, se 
afla in orasul de Floci o femee 
frumoasa, vaduva, vinzatoare de 
vinurT, care avea la casa ei pe 
un grec bogat, beilicciu, adica 
negustor trimis de Poarta a 
cumpara in \slta 01, bucate, etc. 
Acea femee, dind nastere unuT 
copil a dat fiului sau inel, si 
ducindu-se la Constantinopol, 
a gasit pe tata-sati devenit om 
puternic si avut, care recunos- 
cind, dupa inel, pe fiul sau, a 
mijlocit pe linga Poarta, prin 
dare de bam si prin influenza 
ce avea, pentru a-1 face Domn 
in Muntenia. 

Flocoasa, m&gurd si punct trigo- 
nometric deobservafie, linga Du- 



nare, la N. de Golenfi, plasa 
Cimpul, jud. Dolj; are o inal^ime 
de 85 m. 

Flocoasa, movilii, in jud. R.- 
Sarat, pi. Gradistea, com. Sal- 
cioara, m partea dc V. a ei; 
locuitorii o ara necontenit, asa 
ca cu timpul o sa dispara. 

Flocoasa, popina, jud. Braila, la 
1 V2 kil. spre N.-E. de satul Ju- 
gureanu, pe lunca Calma^uiului. 

Flocoasa (Magura-),magura, m 
jud. Teleorman, com. Segarcea 
din-Deal, numita ast-fel din ca- 
uza ierbei mar! ce creste pe 
dinsa. 

Flocosul, movilft, pe domeniul 
Giurgiului, pi. Marginea, jud. 
Vlasca, insemnata pentru ca 
pe dinsa, la toate rezbelele in- 
tre Turci si Rusi, cind acestia 
au venit la Giurgiu, asezau aci 
un post de observa^ie. 

Floco^anca, numire^ ce purta in 
vechime mosia Elizabeta, jud. 
Teleorman. 

Floco§eaua-Mare, magura, pe 
mosia Furculesti, jud. Teleorman. 

Floco§eaua-Mica, rnftgura, in- 
tre mosiile Furculesti si Sova- 
resti, jud. Teleorman. 

Flondora, sat, la care este ali- 
pit si Domosani-Crupenschi, co- 
muna Manoieasa, plasa Baseul, 
jud. Dorohoiu. 

Are o populate de 83 familiT, 
sati 314 suflete. - 

E situat pe malul Volova^ului. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, deservita de 1 preot, 
I cintaret si 1 palamar; este 
de lemn si tencuita, facuta la 
1 804, de preotul Vasile Flondor. 

Satenii inproprietari^i au 82 



hect. 89 aril pamint; iar sta- 
pinul mosiei are 1366 hect. 31 
aril cimp. Iaz este unul, numit 
al-luT-Flondor, pe o intindere de 
42 hect. 97 arii; confine pestl 
si raci. Pe teritoriul satului este: 
o livada, si 4 pog. vie. 

Piriul ce trece pe mosie este 
Volova^ul. 

Drumun principale sunt: a- 
cei de la Domosani, de la Li- 
veni, de la Serpeni^a si de la 
Tescureni, can toate, unindu-se 
la podul de pe Volova^:, se due 
la Saveni. 

Hotarele mosiei sunt : Liveni, 
Serpeni^a, Domosani, Sirbi si 
Avrameni. 

Aci e leaganul famiiiei Flon- 
dor, una din cele mat vechi fa- 
milii ale Moldovei. 

Toader Flondor era Armas- 
Mare, in timpul Domniei a 3-a 
a lui Duca-Voda, pe la 1679 
pana la 1684. Din porunca lui 
Voda el taia capetele : Vister- 
nicului Vasile Gheuca, Jignice- 
ruluT Gheorghe Bogdan si Slu- 
gerului Lupu Bogdan, dinaintea 
por^ei Cur^lor Domnesti din 
lasi. Invinovafirea lor era ca, 
facuse car^i de pira asupra Dom- 
nuluT, conspirind contra lui si 
atragind cu ei pe mat mul^T 
boeri. Denun^i fiind de Hat- 
manul Buhus, s'a insarcinat pe 
Sardarul Gheorghe Ciudin, de 
a-i prinde; aducindu-i la lasi, 
indata i-au judecat Divanul Dom- 
nesc si i-au condamnat la moarte, 
macar ca so^ia lui Gheuca era 
vara-primara cu Nastasia, Doam- 
na lui Voda-Duca, 

Flondora, iaz, jude^ul Dorohoiu. 
Vezi Flondora, sat. 

Floranul, sat, pendinte de com. 
rur. Caciulatul, pi. Dumbrava- 
d.-s., jud. Dolj, situat la o de- 
parture de 100 m. de Caciulatul, 
unde e resedin^a comunei. 



Hosted by 



Google 



FLORANUL 



391 



FLOREIJTl 



Floranul, mope, jud. Dolj, pi. 
Dumbrava-d.-s., com. Rachita, 
apar^inind statului impreuna cu 
Vilcomul si Stubeiul. Este a- 
rendatadela 1892— 98 cu 35050 
lei anual. 

Florea, sat, cu 10 fara., jud. Ar- 
ges, pi. Pitesti ; face parte din 
com. rur. Bascovul-Flesti. 

Florea, deal, pe teritoriui satului 
Harpasesti, com Popesti, plasa 
Cirligatura, jud. Iasi. 

Florea, balta, situata in valea 
Ursi, spre V. de com. Giuva- 
resti, pi. Balta-Oltul-d.-j., jud. 
Romana^i. 

Florea-Mitroi (Magura-lui-), 

magura, la Nordul mosiei Riiosi, 
pi. Tirgului, jud. Teleorman ; 
serveste ca semn de hotar. 

Florea-Savu (La-), loc izolat, 
pe mosia Folesti-d.-s., pi. Ho- 
rezul, jud. Vilcea, fost pendinte 
de manastirea Bistrita si in in- 
tindere de 3 kil. 

Floreasca, sat, jud. Ilfov, plasa 
Dimbovi^a ; face parte din com. 
rur. Baneasa-Herastrau. Este si- 
tuat la S.-E. de Baneasa, pe 
malul drept al riului Colintina, 
unde formeaza lacul Floreasca. In 
partea de N. satul e mlastinos. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
153 hect., cu o populate de 
174 locuitorT. 

D-na Elena Cornescu are no 
hect., din carl cultiva 60 hect., 
iar 50 sunt rezervate pentru iz- 
laz. Locuitorii au 43 hect. 

Comerciul se face de 7 cir- 
ciumari. S'ati stabilit in sat 13 
strainl. 

Numarul vitelor man e de 
131 si al celor micif de 5. 

Floreasca, cdtun, in jud. Ialo- 



mi{a, plasa Ialomi^a-Balta, pen- 
dinte de com. Dormarunt. 

Floreasca, lac, jud. Ilfov, la N. 
de Bucuresti, linga cat. Flo- 
reasca, format de riul Colen- 
tina. 

Floreasca, vechie numire a mo- 
siei Corbul, din jud. Buzau, 
com. Catina. 

Floreasca, numire, ce se ma? da 
mosiei Gomoesti, din jud. Bu- 
zau, com. Costesti. 

Floreasca, numire, ce se mai 
da mosiei si pftdurel Gura-Di- 
mienel, jud. Buzau, dupa vechil 
proprietarT. 

Floreasca, mope, pe care s'au 
improprietarit la 1864 o parte 
din locuitorii comunei Tirlesti, 
piaiul Teleajenul, jud. Prahova. 

Floreasca, ses, pe teritoriui sa- 
tului Schiopeni, com. cu acelasl 
nume, pi. Mijlocul, jud. Falciu. 
Are o suprafa^a cam de 46 hect. 
O parte din acest ses, din cauza 
locului accidental, se numeste 
Hirtopul. 

Floreiul, localitate, in jud. Pra- 
hova, piaiul Pelesul, com. Te- 
sila. 

Floreiul, munte, jud. Prahova, 
piaiul Pelesul, com. Tesila, a- 
coperit peste tot cu verdea^a. 

Floreiul, pftdure particulars, su- 
pusa regimului silvic inca din 
anul 1883, pe mosia Comarni- 
cui, pendinte de com. Comar- 
nicul, piaiul Pelesul, jud. Pra- 
hova. 

Floreiul, piriti, jud. Dolj, pi. A- 
maradia, com. Velesti, pe stinga 
riului Geamartaluiul. 



Floreiul, riusor, izvoreste dintre 
mun^ii com. Sinaia si Tesila, 
piaiul Pelesul, jud. Prahova; cur- 
ge de la N.-V. catre S.-E. si 
se varsa in riul Doftana, pe 
malul drept, in raionul com. Te- 
sila. 

Florentinul, insula in Dunare, 
in apropiere de com. rur. Sal- 
cea, pi. Cimpul, jud. Mehedin^i. 

Florentinul, picket de granifa, 
pe marginea Dunare!, pi. Cim- 
pul, jud. Mehedin^i. 

Flore§ti, com, rur., jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-s., la 46 kil. de orasui 
Craiova si la 1 1 kil. deFiliasi, 
resedin^a sub-prefecturei. 

Este situata parte pe valea 
Arpadiel, parte pe sesul Gilor- 
tuiul si parte pe dealul Icleanul. 

Se margineste la N. cu com. 
Poiana, de care se desparte prin 
semne conventionale; la S. se 
invecineste cu com. f in^areni 
si cu com. Fratosti^a ; la E„ cu 
com. Valea-Bouiul de care se 
desparte printr'un drum ce mer- 
ge pe dealul Icleanul ; la V. se 
margineste cu com. Branistea 
si Ionesti din jud. Gorj, de 
care se desparte prin riul Gi- 
lortul. Limita de N. incepe de 
peste Gilort, merge cind drept 
cind serpuind prin Valea-Gar- 
dulul, Valea-Budisoarei, culmea 
dealului Icleanul si a dealului 
Malae^el. Limita de S. incepe 
din riul Gilortui, merge cotind 
pe linga comuna Jinfareni, prin 
Valea-Epei pana in culmea dea- 
lului Icleanul. Limita de E. mer- 
ge asemenea cotind pe linga 
dealul Icleanul, chiar pe muchea 
sa. Limita de V. merge aproape 
pe malul sting al Gilortulul. 

Comuna e accidental de dea- 
lul Icleanul, care are o inatyime 
de 400 m. si prezinta 2 virfurl : 
al-Bobiceanulu! si al-Cocosatu- 



Hosted by 



Google 



FLORE$TI 



892 



FLOKESTI 



lui. Are cite-va cimpiisi anume : 
$esul - Capintenilor , Sesul - Chi- 
cioarei si Cimpul-Cerbului. 

Este udata de rial Gilortul, a- 
fluent din stinga Jiulul ; vine 
din com. Poiana, trece in com. 
Popesti pe la N., face in mare 
parte limita comunei catre cele 
vecine din Gorj si se varsa in 
Jiu, pe teritoriul acestei com. 
in dreptul com. fin^areni. Gi- 
lortul primeste m stinga urma 
toarele piriiase : Arpadia care iz- 
voreste din dreptul catunuluT 
Floresti, curge cu direc^iunea 
E.-V. si se varsa in Gilort, in 
dreptul baltii Edulul; Valea- 
Lunga care izvoreste din dealul 
Icleanul, din cat. Chicioara, cur- 
ge pe Valea-Lunga de la E.-V. 
pana ce intilneste calea jude- 
^eana Gilort-Tirgu Jiul, de unde 
se indrepteaza spre N.-V. pana 
ce se varsa in Gilort la Balta- 
cu-Peste. Al 3-lea afluent al Gi- 
lortului este Valea-Epei ce ia 
nastere din dreptul com. Fra- 
tosti^a, din Cimpul-Capintenilor, 
merge aproape pe limita de S. 
a comunei, se varsa in Gilort, 
aproape de unirea acestuia cu 
Jiul. Cele trel girle curg toate 
pe vaile cu acelasi nume ; pe 
linga. acestea mai sunt in com. : 
Valea-Gardului , Valea-Budula- 
nuluif si Valea - Virvoreanului. 
Peste riul Gilortul se afla un 
pod si un vad, in dreptul morii 
lui Balcescu, care nu mai umbla. 

In com. sunt 3 bal£T: Balta- 
EduluT, Balta-cu-Peste si Cotul, 
cari sunt mai toata vara secate. 
Sunt si 3 fintinl : Securea, Fin- 
tina-Rece si Fintina-Mare. Pe 
linga Gilort se afla smircurile 
Gilortului. 

Numele de Floresti al comu- 
nei vine de la unul FJorea ce 
a fost capul unei cete si care a 
stat aci pana la 1858, cind s'a 
mutat si mai departe de unde se 
afla acum comuna. Azi comuna 



se compune din 4 catune: Flo- 
resti, cat. de re?edin£a, Arpa- 
dia, Capinteni si Chicioara. Ca- 
tunui Arpadia este situat pe o 
vale, coprins in stinga si in 
dreapta intre doua siruri de dea- 
luri, acoperite cu paduri si cu 
pometun. Catunui Chicioara este 
asezat pe un deal, a?a ca satul 
se vede de jos de la lunca. Cele- 
l'alte doua catune sunt asezate 
pe sesul Gilortului. Cat. Arpa- 
dia este legat cu cat. de rese- 
din^a printr'un drum de care, iar 
cele l'alte sunt legate prin sosea. 

In vechime comuna coprindea 
6 catune : cele 4 de sus la can 
se mai adauga catunele : Istra- 
testi si Valea-Lunga, asta-zi pa- 
rasite. 

Are o popula^iune de 15 19 
suflete. 

Dupa legea rur. din 1864, 
sunt impaminteni^i 264 locuiton. 

In toata com. sunt cu totul 
365 case si doua bordee si 
anume : 

Floresti, 142 case; Capinteni, 
137 case ; Chicioara, 49 case; Ar- 
padia, 37 case. Casele sunt fa- 
cute parte din birne si numai 
cite-va din zid. Intre aceste sunt 
3 case vechr, una zidita de B. 
Balcescu, alta deB.Balanoiu si 
alta de D-na Anica Steni. 

In com. sunt 3 biserici de 
lemn fondate de locuiton. Una 
se afla in cat. Arpadia, fondata 
la anul 1805, cu hramul Sf. Pa- 
raschiva ; a doua se afla in cat. 
Floresti si a treia in Capinteni; 
ambele au hramul S #! VoevozT; 
cea din urma este fondata de 
Balan Poenaru. Un preot ofi- 
ciaza la biserica din Floresti si 
unul la cele l'alte doua. Fie-care 
biserica are cite un cintare^:. 
Dupa legea rurala din 1864, 
fie-care biserica are cite 1 7 pog. 
pamint arabil. 

In cat. Floresti este o scoala 
mixta care func^ioneaza din anul 



1857. Localui este de birne, con- 
struit de comuna. 

In anul 1892 — 93 a fost fre- 
cuentata de 57 bae^T si 3 fete. 

Suprafafa com. este de 7000 
pogoane aproximativ, din care : 
pamint arabil 2884 pog., fT- 
nea^a 483 pog., izlaz 300 pog., 
lac si teren sterp 7 pog., pa 
dure 3326 pog. 

Mosiile de pe teritoriul comu- 
nei sunt mosia Arpadia, in cat. 
cu acelasi nume, care apar^ine 
StatuluT si are un venit numai 
de 300 lei, de oare-ce toata e 
padure; mosia Chicioara, in cat. 
cu acelasi nume, are o supra 
fa^a de 200 pogoane si da un 
venit de 5000 lei. Apartine D-luT 
Nicolae Mandrea, iar inainte 
lui Barbu Balcescu. Mosia Flo- 
resti in cat. cu acelasi nume 
apartine D-nuluT Mihail Sterie, 
alta-data lui Cotofeanu ; are o 
suprafa^a de 600 pogoane si 
un venit de 15,000 lei. Mosia 
D-luT Iancu Urdareanu si a lui 
Miloteanu, alta-data a lui loan 
Cernatescu, cu 400 pogoane si 
8000 lei venit. Mo$ia lui I. Con- 
stantinescu si Milian, alta data 
a lui Poenaru, cu 684 pogoa- 
ne. Mo?ia locuitorilor ce are in 
total 1000 pogoane si un venit 
de ^0000 let, $i care alta data 
apar^inea proprietarilor de mat 
sus. Pe toate aceste mo$ii se 
seamana grid, porumb, orz, ovaz 
si rapi^a. 

Paduri : Pad irea Arpadia, pe 
mosia cu acelasi nume, are o 
suprafa^a de 863 hect ; se ga- 
seste pe mosia Statului ; aceasta 
padure este amenajata. Padu- 
rea Chicioara in cat. cu a- 
cela$i nume, are o intindere 
de 750 hect., se gase§te pe mosia 
D-lor Mandrea, a lui Mihail 
Sterie, I. Urdareanu, M. Milo- 
teanu, G. Milian si I. Cons- 
tantinescu. Cea a d-luT Mandrea 
apar^inea raposatulul I. Cerna- 



Hosted by 



Google 



FLORESTI 



393 



FLORESTI 



tescu, asemenea si a lui Milo- 
teanu. Iar a lui Milian si I. Con- 
stantinescu, repausatulul Balan 
Poenaru si a lui Sterie apar^ine 
lui Cofofeanu. Padurea Floresti, 
in cat. cu acelasl nume pe mosia 
D-lui Mandrea. Lemnele, ce com- 
pun padurile sunt: cer, girni^a, 
fag si stejar. 

In com. se gasesc poie- 
nele: f iganeasca, Cercel, Barbu, 
Poiana - Gardului, a-lui-Semene, 
Pogoanele, Gadovan. 

Izlazurl sunt patru, in com. : 
Floresti, Arpadia, Chicioara si 
Capinteni. 

Viileau o intinderede69 pog., 
din care 62 apar^in locuitorilor, 
iar 7 d-lui N. Mandrea. Produc 
vin alb. Livezile de prunT sunt in 
intindere de 28 hect. si se ga- 
sesc pe delimitarile locuitorilor. 

In cat. Floresti se afla o mica 
cariera de piatra. 

In Arpadia se afla un rotar 
si un zidar. In Chicioara, trei 
dulgherl. In Floresti, un rotar, 
trei lemnarl si un fierar. In Capin- 
teni : 2 lemnarl. 

Caile de comunica^iune ce 
strabat com. sunt cele urma- 
toare : Calea ferata Filiasi-T.-Jiu, 
are sta^iede drum de fier in com. 
Gilort, departe de 3 kil. de com. 
Floresti; stasia Filiasi este la 
10 kil. departare; calea jude- 
{eana, lunga de 3 kil., numita 
Gilortul, ce trece prin centrul 
com.; calea nafionala, numita 
Pasul-Vulcanul, lunga de 2 kil.; 
3 cai de 3 kil. lungime tree 
prin centrul comunei. 

Venitui com. pe 1893 — 94 a 
fost de 2359,58 lei si cheltu- 
elile de 2355,71 lei. 

Distan^a la comunele vecine : 
de la Floresti la Craiova este 
de 64 kil.; de la Floresti la Po- 
iana este de 13 kil.; de la Floresti 
la fin^areni este de 4 kil., 
de la Floresti la Valea-Boulul 
este de 25 kil.; de la Floresti 



la Fratosttya este de 3 kil.; de 
la Floresti la Filiasi, resedin^a 
sub-prefecturei, este de 11 kil. 
Vite cornute 240, 01 124, 
cai 40, porcl 82. 

Floresti, com. rur., pi. Sabarul, 
jud. Ilfov, situata pe malul sting 
at riului Rastoaca, spre V. de 
Bucuresti, 35 kil. departe de a- 
cest oras. 

Se compune din satele : Flo- 
resti-d.-s. si Floresti-d.-j., cu o 
populate de 1445 locuitorl, can 
loeuese in 370 case. 

Se intinde pe o suprafafa de 
1900 hect. D-nii N. Negri si 
Gr. Porumbaru au 1146 hect. 
si locuitorii 754 hect. Proprie- 
tarii cultiva 970 hect. (30 sterpe, 
100 izlaz, 46 padure). Locui- 
torii cultiva tot terenul, afara de 
74 hect. carl ramin sterpe. 

Sunt 308 contribuabill. 

Budgetul com. are la veni- 
turl 3986 lei si la cheltuell 
3947 lei. 

Are o biserica (la Flore^ti- 
d.-j.), deservita de 1 preot ; o 
scoala mixta; 1 masina. de treerat 
cu aburi. 

Numarul vitelor marl e de 
1 136 (163 cai si epe, 5 arma- 
sarl, 426 bol, 462 vaci si vi{ei, 
76 taurl, 4 bivoli^e) si al celor 
mid de 1728 (176 capre, 1552 
01). 

Dintre locuitorl, 374 sunt plu- 
gari, 5 au diferite profesiunl. 

Aratura se face cu 84 plu- 
guri : 63 cu boi si 2 1 cu cai. 
Locuitorii au : 252 care si ca- 
ru£e, 200 cu boi si 52 cu cai. 

Locuitorl improprietari^i sunt 
252 si neimproprietari^I, 131. 

Comerciul se face de 4 cir- 
ciumarl. 

S'afl stabilit in comuna 12 
strain!. 

Flore§ti, com. rur. si sat, in jud. 
Mehedinfi, pi. Motrul-d.-s., la dis- 



tant de 32 kil. de orasul Tur- 
nul-Severin, iar de Brosteni, re- 
sedinfa plasel, de 6 kil. 

Este situat pe vaf, formeaza 
comuna, cu c&tunele: Bisaci, Ca- 
lieni, Copacioasa, Floresti-d.-j., 
Floresti-d.-s., Gardoaia si Moj- 
neni. 

Are o populate de 700 lo- 
cuitorl, din carl 121 contribua- 
bill; loeuese in 170 case. 

Locuitorii poseda : 23 plugurl, 
37 care cu boi, 9 c&rufe cu 
cai; 80 stupl. 

Are o, biserica, deservita de 
1 preot si 2 cintarejl; o cir- 
ciuma. 

Budgetul comunei are la ve- 
niturl 1270 lei, iar la cheltuell 
1032 lei. 

NumSrul vitelor este de 141 2 : 
500 vite marl cornute, 22 cai, 
460 ol, 80 capre, 10 bivoll si 
340 rimatorl. 

Prin com. trece soseaua ju- 
de^eana Severin-Tirgu - Jiul, din 
care, la Floresti, incepe soseaua 
vecinalS Floresti-Baia-de-Arama. 

Prin aceasta comuna curge 
piriul Pesceana. 

Floresti, com. rur., jud. Prahova, 
plasa Filipesti. Este situata pe 
malul riului Prahova, la 20 kil. 
departe de Ploesti, capitala ju- 
defulul, si la 7 kil. de resedinfa 
plasel. 

Se compune din 2 catune: 
Floresti si Capul-Rosu, cu o po- 
pulate de 139 familil, saQ 723 
suflete, 365 barbap si 358 fe- 
mel, 47 familil de figanl si 3 
fam. de Nem^I. Sunt 117 contrib. 

In comuna e o biserica, zidita, 
intre anil 1826—30 de repau- 
satul Vornicul Grigore Canta- 
cuzino si care s'a rezidit in anul 
1888 cu cheltueala Doamnei 
Luxtya Gr. Cantacuzino. E de- 
servita de un preot si 2 cinta- 
refl, pl&tip de proprietarl si de 
comun£. 



59623. Marete Dicfionar Geogra/ic Vol. Ill 



Hosted by 



Google 



FLORESTI 



394 



FLORESTI 



Pe iazul format de riul Pra- 
hova sunt dou£ mod de maci- 
nat porumb si gnu; o fabric^ 
de var hidraulic cu moara sa 
pentru mScinat var. 

Sunt 86 locuitori improprie- 
taripf la 1864, pe mobile Flo- 
resti si Capul-Rosu, ciud li s'au 
dat 289 hect. 

Vite sunt: 65 ca! si epe, 86 
vaci, 31 bivoli, 182 1 01 si 522 
porcl. 

Scoala dateaza in comuna de 
la 1879. S'a frecuentat in anul 
trecut de 27 bae(! si 7 fete, 
din num&rul de 92 copi! (60 
bcle^i si 32 fete), cu virsta de 
scoala. Cu intre^inerea perso- 
nalulu! se cheltueste anual 1080 
le!. Stiu carte 95 barba^i si 24 
feme!. 

Comuna are o suprafa{a de 
2659 hect. pSmint de munca, 
izlaz, finefe si padure. 

Aci e o frumoasa grading si 
un castel ate proprietarulu! mo- 
sie!. 

Comerciul se exercita in co- 
muna de 4 circiumari. 

Budgetul comune! pe anul 
1893-94 avea la venitun 3214,17 
lei, iar la cheltuel! 3081,85 lei. 

In Floresti sunt 3 drumur! 
principale soseluite : soseaua na- 
tionals Ploesti Predeal ; drumul 
ce vine despre Cimpina si mer- 
ge spre comuna Nedelea si Fi 
lipesti, pe marginea riului Pra- 
hova si drumul ce vine de la 
com, Calinesti si trecind Pra- 
hova merge la gara B&icoiul. 

In partea de V. a comunei 
trece riul Prahova si iazul ce 
vine din Prahova. 

Se margineste cu comunele : 
Nedelea, Baicoiul, Magureni si 
Caiinesul si riul Prahova. 

Flore§ti, sat, jud. BacSu, plasa 
Bistrrfa-d.-j., linga satul Valea, 
din com. Valea-Seaca, la poa- 
lele dealulu! Carunta. 



Are o biserica catolicS, cla- 
dita in 1 87 1 de locuitori; doua 
circiumi. 

Popula^ia este de 120 familii, 
sau 542 suflete. 

Vite sunt: 19 cat, 236 vite 
man cornute, 140 pore! si 20 
capre. 

Floresti, cdtun, al com. Gura- 
Dimiene!, jud. Buzau ; are 420 
locuitori si 54 case. 

Flore^ti, sat, jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-s., com. Floresti. Are 581 lo- 
cuitori, (295 barba^i si 286 fe- 
me!); loeuese in 142 case. 

In sat este o scoala mixta, 
care func^ioneaza din 1857. Este 
intre^inuta de stat si comuna. 
Localul construit din birne este 
in buna stare. Este sub acelasi 
acoperis cu primaria. In anul 
scolar 1892 — 93, a fost frecu- 
entata de 57 bae^f si 3 fete 
(din : Arpadia 5 b&e£i, Chicioara 
8 bae{!, Capinteni 18, Floresti 
26 baep si 3 fete). Stiu carte 
40 locuitori. 

Este o biserica de lemn, fon* 
data de Balan Poenaru, cu hra- 
mul S-\u Voevoz! si posediad 
17 pogoane p^mint. 

Sunt 3 lemnari si 1 flerar. 

Flore§ti, sat, jud. Dolj, pi. O 
colul, com. Simnicul. Are 545 
suflete, (297 barba^i si 248 fe- 
me!). Locuesc in 209 case, con- 
struite din zid si birne. Copiii 
din sat urmeaza la scoala mixta 
din satul Simnicul-d.-s., ce este 
la 400 m. departare. In virsta 
de scoala sunt 30 copi!. 

Floresti, sat, face parte din com. 
rur. Va^a, pi. Vedea-d.-s., jud. 
Olt. Are o popula^iune de 206 
locuitori. Este situat pe Dealul- 
Ciurestilor. 

Flore§ti, sat, face parte din com. 



rur. Floresti, pi. Filipesti, jud. 
Prahova. 

Floresti, sat, in jud. Putna, co- 
muna Pa^esti, pi. Girlele, asezat 
pe malul Milcovului, intre Foc- 
sani si Odobesti, la o distanfa 
de 2 ore de orasul Focsani. 

Are o popula^iune de 95 su- 
flete, car! locuesc in 25 case. 

Este o biserica parohiala, cu 
hramul Sf. Iiie. 

Floresti, sat, face parte din com. 
Colonesti, jud. Tecuciu. Situat 
pe coasta dealulu! cu acelas! 
nume, Aic! este resedin^a co- 
munei. Teritoriul satulu! este 
de 506 hect. 

Are o populate de 42 familii, 
sati 154 suflete, car! locuesc in 
39 case. 

In sat este o scoala mixta 
care dateaza de la 1 867 si se fre- 
cuenta de 30 copi! (29 bae£! 
si 1 fata) ; o biserica, cu hra- 
mul Sf. Dimitrie, care este fa- 
cuta la 1822 de locuitori, cu aju- 
torul Catinca! Virnav, dupa cum 
se vede din o inscrip^ie ce se 
afla d'asupra use!, biserica care 
s'a reparat la 1845. 

Floresti, sat, in jud. Tutova, pi. 
Simila, pe piriul Simila, in mar- 
ginea de N. a judetului. E si- 
tuat intr'o vale si inconjurat 
de jur imprejur de niste plato- 
uri frumoase acoperite cu pa- 
duri. Are 769 locuitori, din car! 
79 stiu carte; locuesc in 210 
case. Formeaza com. Floresti, 
cu cat. Morile. In toata com. 
sunt 1227 locuitori. 

Are 18 hect. vie, din car! 
75 ari! necultivate si 7 hect. 
prun!. Locuitori! se ocupa cu 
rotaria, lemnaria, fieraria si cio- 
botaria. 

Comerciul se face de I4per- 
soane, in 12 stabilimente co- 
merciale, din car! 10 circium!, 



Hosted by 



Google 



FLORESTI 



395 



FLORE?TT-DE-SUS 



Aici se face la 20 Iulie un 
iarmaroc anual. 

Are un spital rural cu 48 
de paturi ; o scoala, de bae^I ; 
o biserica. 

Contribu^iunile directe alelo- 
cuitorilor acestei com. sunt de 
4039 lei, 81 ban!. 

Prin aceste locuri Turcn, ci{! 
au ma! scapat de sabia lui $te- 
fan-cel-Mare, in urma bataliei de 
la Racova, au facut ititiiul lor 
popas. 

Flore§ti, sat, in jud. Tutova, pi. 
Simila, com. Bogdanesti, spre 
S. de satul Bogdanesti. Are 
179 locuitorl si 57 case. 

Floresti, mahala, din com. rur. 
Fometesti, pi. Horezul, jud. Vil- 
cea. Are o biserica, cu hramul 
Cuv. Paraschiva, fondata la a- 
nul 1750. 

Flore§ti, manastire, in jud. Tu- 
tova, pi. Simila, com. cu ace- 
lasi nume, facuta diu piatra si 
iatre^inuta foarte bine. Are o 
gradina frumoasa cu pom! fruc- 
tiferi si o curte spa^ioasa, in 
care se afla spitalul. 

Floresti, deal, in jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-s., com. Floresti. 

Flore^ti, deal, in jud. Dolj, pi. 
Amaradia, com. Velesti si Ba- 
lota ; se lasa din Dealul-Muerei 
si desparte riurile ce se varsa pe 
malul drept al riului Geamar- 
tul, de riurile ce se varsa pe 
malul sting al riului Amara- 
dia. 

Floresti, deal, in partea de S. 
a com. Stoenesti, pi. Rahova, 
jud. Vasluiu; face hotarul des- 
pre jud. Tutova. 

Flore§ti, izlaz, in jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-s., com. Floresti. 



Floresti, izvor cu apa* minerals 
(feruginoasa), in satul cu ace- 
lasl nume, jud. Tutova. 

Floresti, he izolat, in jud, Ro- 
man, pi. Siretul-d.-j., com. Ban- 
na, pe piriul Bahna, in apro- 
piere de satul Aramesti-RazesJ. 

Floresti, mosie particular^ in 
jud. Dolj, pi. Ocolul, com. $im- 
nicul, pe care se gaseste si pa- 
dure. 

Floresti, mosie particular^, in 
jad. Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. 
Floresti, satul Floresti ; apar- 
^ine d-lui N. Mandrea si ina- 
inte era aluf Barbu Balcescu. Are 
o intindere de 600 pogoane ara- 
bile. Pe dinsa se gaseste si p&- 
dure. 

Floresti, mosie, in jud. Tutova, 
pi. Simila, com. Floresti, pro- 
prielate a statuluT, arendata in 
ultimul period cu 6000 lei a- 
nual. 

Floresti, pftdure particulars, jud. 
Dolj, pi. Jiul-de-Sus, com. Flo- 
resti, satul Floresti, pe mosia 
Floresti. Are o intindere de 50 
hect. Apar^ine d-lul N. Mandrea 
si inainte era a lui Barbu Bal- 
cescu. Esen^e: cer, girni^a, fag 
si stejar. 

Floresti, pddure particular^, jud. 
Dolj, pi. Ocolul, com. $imnicul. 

Floresti, pa" dure, in jud. Tutova,, 
pi. Simila, com. Floresti, are 
aproape 763 hect., proprietatea 
statuluT. 

Floresti, piriias, jud. Tutova, 
ce curge prin com. Floresti si 
se varsa in piriul Simila. 

Floresti, punct trigonometric de 
observable, linga catunul cu ace- 



las! nume, pi. Ocolul, jud. Dolj; 
are o inahVime de 212 m. 



Flore§ti-de-Jos (C&scioarele), 

sat, face parte din com. rur. 
Floresti, pi. Sabarul, jud. Ilfov. 
F2ste situat spre V. de Bucu- 
resti, la extremitatea jude^ulul, 
intre jud. Dimbovifa si jud. 
Vlasca, pe malul sting al riului 
Rastoaca. Aci este resedin^a 
primaries 

Se intinde pe o suprafafa de 
1256 hect., cu o populate de 
1093 locuiton, 

D-l Gr. Porumbaru are 796 
hect. si locuitori! 460 hect. Pro- 
prietarul cultiva 680 hect. (20 
sterpe, 50 izlaz, 46 padure). Lo- 
cuitori! cultiva tot terenul (48 
hect. ramtn sterpe). 

Are o biserica cu hramul Sf. 
Nicolae, deservita de 1 preot si 
1 cintare^ ; o scoala mixta, fre- 
cuentata de 15 elevf si 10 eleve, 
cu intrefinerea careia jud. si 
com. cheltuesc anual 1350 let, 
Localul s'a construit de com 
in anul 1882, cu ajutorul jud 
$coala e la un loc cu primaria, 

Comerciui se face de 3 cir 
ciumarl. 

S'ati stabilit in sat 12 strain!. 

Numarul vitelor marl e de 
803 si al celor mid de 1299. 

Flore§ti-de-Jos, sat, in jud. Me- 
hedinfi, pi. Motrul-d.-s., com. 
rur. Floresti. 

Floresti -de - Sus (Magureni), 

sat, face parte din com. rur. 
Floresti, pi. Sabarul, jud. Ilfov. 
Este situat la N. de Floresti- 
d.-j., pe malul sting al riulu! 
Rastoaca. Sta in legatura cu 
cat. Stoenesti prin o sosea ve- 
cinala si cu Poenari-Florescu, 
prin cat. Icoana. 

Se intinde pe o suprafaja de 
644 hect., cu o populate de 352 
locuitor!. 



Hosted by 



Google 



FLORE?TI-DE-SUS 



396 



FLORILOR (MOVILA-) 



D-l N. Negri are 3Sohect. si 
locuitori! 294 hect. Proprietarul 
cultiva 290 hect. (10 sterpe, 
SO izlaz). Locuitori! cultiva tot 
terenul. 

Comerciul se face de 1 circiu- 
mar. 

Num&rul vitelor marl e de 
338 si al celor mid de 429. 

Flore§ti-de-Sus, sat, in jud. Me- 
hedin^i, pi. Motrul-d.-s., com. 
rur. Floresti. 

Flore§tilor (Valea-), vale, si 
tuata la V. de satul cu acelasi 
nume, merge in direcfie N.-S. si 
continua pan& in com. Hurue- 
sti, jud. Tecuciii. 

Flore§tilor (Valea-), vale, in 
com. P&usestiOtasaul, pi. Oco- 
lul, jud. Vilcea. 

Flori (Piscul-cu-), pise, in com. 
Rljletul-Vierosi, pi. Vedea-d.-s., 
jud. Olt. 

Flori (Valea-cu-), vale, jud. 
Muscel, izvoreste dupa terito- 
riulp&duref Gradistea, proprie- 
tatea statului, si se vars& in 
Riul-TirguluT, pe malul sting, 
dupa ce uda com. Schitul-Gole- 
sti, pi. Riurile. 

Florica, cat., format din insur&- 
{ei, pe mosia Znagoveanca, din 
com. Glodeanul-Sarat, jud. Bu- 
zau ; are 580 locuitori si 130 
case 

Florica, stafie de dr.-d.-f., jud. 
Muscel, pi. Podgoria, com. $te- 
fanesti, pe linia Golesti-Cimpu- 
lung, pusa in circulate la 1 Iu- 
lie 1887. Se afla intre stabile 
Golesti, (4 kil. 842 m.) si Gro- 
peni (3 kil. 638 m.) 

Inalfimea d'asupra niveluhrf 
mSrii: 257 m. 09. Venitul sta- 
ler pe anul 1896: 15258.20 lei. 



Florica, deal, in jud. Muscel, pi. 
Riul-Doamnef, pe mosia Florica, 
renumit pentru struguril s&f ce! 
bunt si persicile sale cele gus- 
toase si marl. Spre E. de Flo- 
rica, sub deal, se afl& o flntina 
cu apa minerala, care este a- 
proape necunoscuta. 

Virful dealului se afla la 429 
m. d'asupra Martf-Negre si la 
342 m. d'asupra Bucurestilor. 

In virful acestui deal este 
mormintul lui I. C. Bratianu. 
El iubea aceasta locatitate pen- 
tru-cS aci inmormintase pe pri- 
mul sau copil, pe feti^a Florica, 
al carui nume a dat localita^el, 
si pentru-ca aci si-a petrecut cu 
famiiia cei ma? frumosi anl ai 
vie^el sale. 

Florica, mosie, proprie tatea fa- 
miliei I. C. Bratianu, com. Va- 
lea-Mare, pi. Riul-DoamneT, jud. 
Muscel. P&mintul sau se cultiva 
in modul eel mal sistematic. 
Arbori-cultura si Viti-cultura pe 
aceasta proprietate nu lasa ni- 
mic de dorit. Aci se afla casa 
lui I. C. Bratianu. 

Florica, baltd, in jud. Mehe- 
dinfi, pi. Blahnifa. 

Florica, poiana, in com. rur. 
Albulesti, pi. Dumbrava, jud. 
Mehedin^i. 

Floricelul, baltd, jud. Dolj, pi. 
Cimpul, com. Poiana. 

Floricica, nume, dat de locuitori 
ctitunului Florica, din com. Glo- 
deanul-Sarat, jud. Buz&u. 

Floricica, colina, in jud. Buzau, 
com. Policiori, cStunul Plopeasa- 
d.-j., acoperita de vie si fmea^a. 

Floricica, sfoara de mosie, in 
jud. Buzau, com. Piclele, fosta 
proprietate a statului, pendinte 



de man&stireaBanul, incorporate 
cu mosia Piclele si cu Sforile- 
Banului', din com. Piclele. 

Floricica, pftdure, jud. Buzau, 
divizata in doua par^i: una in 
com. Policiori, c&t. Plopeasa, cu 
150 hect., si alta in com. Pi- 
clele, cat. Joseni, numita si Mu- 
chea-Aninoasei. 

Floricul, loc izolat, jud. Vilcea, 
com. Cracova, pi. Ocolul. 

Florii (Dealul-), deal, in jud. 
R.-Sarat, pi. Rimnicul-d.-s., com. 
Putrida; se desface din dealul 
Strejeni, si br&zdeaza partea de 
V. a comunei; e acoperit cu 
pasuni si paduri. 

Florii (Movila-), movila, \n jud. 
Buzau, com. Gheraseni, cat. 
Sudifi. 

Florii (Poiana-), deal, in jud. 
Buzau, com. si cat. Calvini, a- 
coperit cu finea^a si padure. 

Florii (Tufele-), ptidure, in jud. 
Buzau, com. Gheraseni, c&t. Su- 
di{i. Are 240 hect. si se afla 
pe mosia Schei, proprietatea 
bisericei Sf. Nicolae din Bra- 
sov. 

Florile-Albe, munte, jud. Gorj, 
plaiui Novaci, la S. muntelui 
Cornesiul si la N. comunei Cer- 
nadia. 

Florile-Albe, munte, despre mo- 
sia Radosi, plaiui Novaci, jud. 
Gorj, situat intre muntii: Pla- 
sala, Macaria, B&ileasa, plaiurile 
Frunze! si Negrisorul. 

Florilor (Movila-), movila, spre 
N. de com. Orlea, jud. Roma- 
na^i; lace parte din un lung sir 
de magure ce urmeaza paralel 
cu cursul Dunarei. 



Hosted by 



Google 



FLORLSORUL 



307 



FLOKUL 



Flori^orul, pirtU, izvore^te din 
dealurile situate la V. de com. 
Sine$ti, curge c&tre S.-E. pe te- 
ritoriul comunel Fiorul, pi. Mij- 
locul, jud. 01 1, traverseaza co- 
muna $i da in riul Vedea pe 
dreapta luT. 

Floriul, munte, la E. de catunul 
Posada, com. Comarnicul, pi. 
Pele^ul, jud. Prahova. 

Floriul, vale, izvore?te de la poa- 
lele muntelut Floriul, com. Co- 
marnicul, plaiul Pele?ul, jud. Pra- 
hova, curge de la N.-E. catre 
S.-V. ?i se varsa in riul Pra- 
hova, pe malul sting, tot in ra- 
ionul com. Comarnicul. 

Floroaia-Arvinte, deal, in jud. 
Vasluiu, pi. Stemnicul, com. 
Birze^ti. VezI Lude^ti-Budaiul, 
sat. 

Floroiul, ptidure y pe mo$ia Hu- 
de$ti, com. Hude^ti, pi. Prutul- 
de-Sus, jud. Dorohoiu. 

Floroiul, hirtop, pe mo$ia O- 
roftiana, com. Oroftiana, plasa 
Her^a, jud. Dorohoiu. 

Floroiului (Hirtopul-), hirtop, 
pe mo$ia Hude^ti, com. Hu- 
de$ti, pi. Prutul-d.-s., jud. Do- 
rohoiu. 

Fiorul, com, rur., jud. Olt, pi. 
Mijlocul, situata pe piriul Flo- 
ri^orul ?i malul drept al Vedel, 
la 35 kil. departe de capitala 
jude^uluf ?i la 13 kil. de re?e- 
dinfa pla?ei. 

Se compune din satele Fiorul 
?i Jarcaleji, cu o popula^iune 
de 1 10 familii, sau 580 locuitorf, 
din car! 138 contribuabili; lo 
cuesc in 98 case $i 4 bordee. 

Comuna are o vechime de 
vr'o 100 anl. Se zice ca s'aia- 
fiin^at de un anume Constantin 



Caracostea, care fiind mare an- 
treprenor al dijmaritulu! Tur- 
cesc, din Constantinopole, avea 
act un conac mare $i frumos, 
inconjurat de man $i numeroase 
tirle, carl s'au transformat ma! 
tirziu in bordeie. Constantin 
Caracostea, negustor grec, avea 
marl relatiunl comerciale cu 
Constantinopole. Tudor Vladi- 
mirescu, socotindu-1 de iscoada 
in {ar&, a pus de i-a prSdat 
casa $i jefuit averile. El a iasat 
o fata ?i dol fit: Hristodor 91 
George Caracostea. Fata deveni 
sofia lut Constantin $etrarul, 
proprietarul Stoic£ne$tilor, care 
fu taiat de Turd, chiar in bra- 
tele so{ie! sale. 

Locuitorii, la inceput mal toft 
pastori, sunt RominJ ?i se o- 
cupa cu plugaria, afara de 4 
Bulgarl, gradinan. 

Sunt 86 locuitori improprie- 
tarift dupa legea rurala cu 286 
hect , afara de alfT 12, impro- 
prietarifi numat cu locurf de 
casa, din proprietatea d-lul Ca- 
racostea. 

Vite sunt: 30 cai, no boT, 
70 vaci, 600 01 ?i 100 porci. 

Teritoriul comunel se inlinde 
pe o suprafafa de 2560 hect. 

In raionul comunel se afla o 
moanl cu abun sistematicS ?i o 
gradina foarte bine ingrijit&, de 
gradinan speciali, sunt propri- 
ety ale d-lui C. H. Guva. In 
com. sunt localurile de : ?coala, 
primarie ?i biserica. Biserica a 
fost fondata in satul Fiorul, de 
numitul C. Caracostea, la 1 8 14, 
$i reparata la 1836, de fiii sal 
Hristodor $i George C. Cara- 
costea. E deservita de 1 preot 
?i 1 cintaref, plattyi de enoria^i. 

$coala s'a infiinfat aci la 1873. 
Se frecuenta de 25 coptf (tofi 
baefT) din numarul de 97 (55 
baefi ?i 42 fete) cu virsta de 
?coala. Intrefinerea ei cost& pe 
stat 1080 lei anual, 



$titi carte 30 barbaflf $i 5 
feme!. 

Sunt 30 stup!. 

Pamintul de cultura e ma! 
mult $es ?i fertil. 

Comerciul se face in comuna 
de 2 circiumar!. 

Budgetul comune! pe ultimul 
an financiar, prezinta la veni- 
tur! suma de 8649 le! ?i la 
cheltuel! 8643. 

O $osea comunala leaga co- 
muna la N. cu Icoana, la E. cu 
Tufeni din Teleorman ?i la S.- 
V. cu $erbane$ti-d.-j- Terito- 
riul comune! e udat la E. de 
riul Vedea, in care da piriul 
Fiori?orul. 

La N.-E. se intinde, cu direc-. 
fiunea N.-V. catre S.-E., Dealul- 
Vede! numit ?i Stircut, care for- 
meaza in malul Vede! o ripa 
foarte mare; iar pe lunca este 
un zavoiu, numit Cringul-More!, 
$1 alte ruine. 

La V. linga catunul Jarcalefi 
se afla ruinele caselor d-lu! C. 
Caracostea, predate de panduri! 
lu! Tudor, la 1821. 

La S.-V. se inal{a dealul Ai- 
bota, ^i aproape de piriul Flo- 
ri^orul, la V. de satul Fiorul, 
se afla un hele$teu. 

Se margine?te la N. cu com. 
Icoana, la E. cu riul Vedea, 
care serva de limita intre Olt 
?i Teleorman, ?i o separS de 
com. Tufani, la S. cu $erba- 
ne^ti ?i la V. cu Timpeni. 

Fiorul, cdtun, pendinte de com. 
Fiorul, pi. Mijlocul, jud. Olt, 
situat pe piriul Flori^orul ?i ma- 
lul drept al riului Vedea. E re- 
$edin$a comune!. Are o bise- 
rica cu urmStoarea inscripjiune : 

Doamne, cela ce cu puterea ta pro- 
siave^tt pe cet ce iubesc podoaba caset 
tale $i lSca^ul slavet S fin ttet Tale, pri- 
meste ?i acest sfint laca§/care Intra slava 
?i cinstea Sf. ImpKra^T Constantin si E- 
lena si a InaltuluY mucenic Dimitrie, s'atl 
zugrXvit si zidit din temelie de D-luYJu- 



Hosted by 



Google 



FLUERARULUI (MOVILA-) 



398 



FOCSANI 



pin Constantin Ioanid Caracostea, la lea- 
tul 1814 si In anui 1836 s'a reparat si 
zugrBvit de feciori! r^posatuluT C. I. Ca- 
racostea: Hristodor C. Caracostea, Geor- 
ge Caracostea, In zilele Prea In&tyatuluY 
Domn Alexandru Dumitru Ghica Voe- 
vod, fiind Episcop Prea Sfin^ia Sa, Kir 
Ilarion ArgejiQ, 1 836, Octombre 24. 

Fluerarulul (Movila-), rnovila, 
pe teritoriul com. Tirgusorul- 
Nou, pi. Tirgsorul, jud. Pra- 
hova, situata intre Tirgusor si 
figania, pe malul sting al Leao- 
tulu!. 

Pe aceasta movilS se cultiva 
cereale. 

Fluerea, deal, in com. rur. Bu- 
sesci, plaiul Cerna, satul Nada- 
nova, jud. Mehedin^i. 

Fluturele, punct de hotar, in par- 
tea de V. a vaei Lozova, com. 
Branistea, pi. Siretul, jud. Co- 
vurluiu. 

Foaia-ln-Fir, fosta mahala, in 
jud. Mehedinfi, pi. Ocolul, com. 
rur. Bresnifa. 

Foamea, movila, pe teritoriul 
com. Cegani, pi. Ialomija-Balta, 
jud. Ialomifa ; are 13 m. inal- 
fime. 

Foarfeca, loc izolat, la 4 kil. 
spre S.-E. de com. Brezoiul, pi. 
Cozia, jud. Vilcea. 

Fochide, numire data unei sfori 
de padure, cam de 2 hect., din 
com. Gura-Niscovulu!, cat. Sa- 
seni-No!, jud. Buzau. 

Foc§a, sau Bordea, sat, in par- 
tea de N. a com. Lunca Banu- 
lui, pi, Prutul, jud. Falciu ; e a- 
sezat pe sesul riulu! Prutul, in 
loc ml&stinos. 

Are o populate de 22 fami- 
li!, sau 82 suflete, din can 17 
contribuabil!. 



Locuitorii de aicT, se zice, au 
razasi! in trupul mosie! Malda- 
reni, capatate in timpul Hatma- 
nulul Costache Ghica. 

Foc§a. Vez! Bitca-Focsa, jud. Su- 
ceava. 

Foc§a, suburbie a orasulu! Te- 
cuciu, jud. Tecuciu, in partea 
de N.-E., pe malul drept al Bir- 
ladului. 

Foc§a, deal, jud. Bacau, pi. Si- 
retul-d.-j., de pe teritoriul com. 
Leca. 

Foc§a, deal, in partea de V. a 
com. §chiopeni, pi. Mijiocul, 
jud. Falciu. 

Foc§a, poiana, jud. Bacau, pi. 
Bistri^a-d.-s., com. Racova, din 
padurea Racova. 

Foc§a, platoti, pe teritoriul sa 
tulu! Valea-Caselor, com. Li- 
pova, pi. Racova, jud. Vasluiu. 

Foc^ani, com. urb., resedin^a 
prefecture! jud. Putna, situata 
la limita jud. Putna, spre S. 

Distanfa orasulu! de capitala 
T&re! e de 198 kil. 

Altitudinea orasului e de 85 
m. deasupra nivelului Marii-Ne- 
gre. 

De jur-imprejurut orasului se 
intinde o vasta cimpie, pe care 
sunt asezate la N. cat. FaureT, 
Precistanul si Balta-RafeT, in 
partea dreapta a Putnei ; la E. 
cat. Joresti, Vinatori si Min- 
dresti din al caruT lac se scot 
pest! si se aduc in Focsani ; 
la S. e jud. R.-Sarat, de care 
se desparte prin riui Milcov, 
iar la V., Odobesti, pe a ca- 
ruia sosea se intinde, de la mar- 
ginea Focsanilor si pana la O- 
dobesti, casele ce apar^in catu- 
nelor; Gugesti, Floresti, Pinti- 



cesti, Botesti si Pa{e?ti, ce fac 
parte din com. Palest! . 

Populatiinea comunei, dupa 
eel din urma recensamint, e de 
3819 famili!, sau 17039 suflete: 
8272 barbapf, 8767 feme!; 11516 
RominT, 39 Greci, 48 Sirb!,32 Bul- 
gari, 43 Rusi, 25 German!, 3360 
Unguri si AistriacT, 13 Francezi, 
27 Italien! si 1933 de alte natio- 
nality!; 11627 ortodox!, 673 
catolicT, 462 armeni, 4259 mo- 
zaici si 18 lipoveni. 

Stiu carte 6283 persoane : 
4152 barbap, 213 1 femei. 

CultuL — In oras sunt 10 bi- 
serici parohiale si 14 filiale : 

Parohiale : Biserica Cuv. Pa- 
raschiva(Domneasca), Sf. Gheor- 
ghe, Adormirea-Maicei-Domnu- 
lui (Donie), Sf. Mina, Naste- 
rea Sf. loan Botezatorul, des- 
pre care se vorbeste si in hri- 
sovul cu anul 7172, al raposatu- 
lui Grigore - Ghica-Basarab-cel- 
Batrin, prin care se dovedeste 
ca aceasta sfinta manastire este 
fondata de acest domnitor, cind 
a si inzestrat-o cu mosiile Po- 
pesti si Barbulesti, precum si 
cu trupurileCiinigele-Focsenean- 
ca, Buzaeneasca si Obileasca, 
din prejurul Focsanilor. 

Mosiile Tatuteasca, Reteza^'n, 
Budesti, Mindresti, Golesti, Vir- 
tescoiul si Gatejui sunt dona^ii, 
facute acestei manastirl, de mos- 
nenii de pe linga aceste locuri. 

Mosiile Dragosloveni, cu tru- 
purile Virzesti si Galadosani, 
sunt dona^ii facute manastire! 
de raposatul Grigorie-Ghica eel 
tinar si de mosneni! din partea 
loculu!, cum se arata in hriso- 
vul, din anul 7241, al acestui 
domnitor. 

Mosiile Ursesti, Codreni, cu 
trupul Tulauresti, Zaboeni, cu 
trupul Olteni, sunt cumparate 
de Egumenul Filoteiu, ca si 
alte petice, tot de el, de la 
mosneni! razoren! pe seama ma- 



Hosted by 



Google 



FOCSANI 



399 



FOCSANI 



nastireT si cu banil din venitu- 
rile manastirei. 

Intre hartiile acestel manas- 
tiri, se ma! afia $i hrisovul lui 
Duca Bb., cu anul 7182, prin 
care zice ca de la locuitorii de 
pe mo?ia Reteza^i sa ia ma- 
nastirea numai dijma, oerit $i 
vinarit. 

Tot asemenea dispozi^ii se 
gasesc luate ?i prin hrisovul cu 
anul 7223 al lui Nicolae Voe- 
vod pentru locuitorii satului Go- 
le$ti. 

Catre acesta, prin cartea ra- 
posatuhn Grigore-Ghica cu a- 
nul 7243, se indatoreaza mana- 
stirea a da cite 50 lei inva^a- 
torului scoalei din Focsani. 

Osebit de acestea, se ma! 
gaseste trecuta si [ chiria ce 
cata sa ia manastirea de Ja cir- 
ciumele si casele de pe pamin- 
tul manastirei, printre car^i dom- 
nesti a lui Const. Basarab, a 
lui Grigore-Ghica Bb. si a lui 
Const. Nicolae Bb., partinind pe 
manastire ca de la cei ce vor 
vinde vinul sa ia chirie numai 
ban! 132, iar de la case numai 
bani 32. 

Metanul bisericei Udricanul 
din Bucuresti, cu doua mosil 
Frasinul si Netezesc, s'a inchi- 
nat manastirei de unul, Maxa- 
la{iu, care n'a fost nici fonda- 
tor nici inzestrator al acestei 
bisericT. 

lata Hrisovul lui lo. Grigorie 
Ghica Vv., feciorul prea bunu 
lui batran lo. Gheorghe Gh. 
Vv., asupra manastirei Sf. loan 
din Focsani : 

Ca sa fie domniei mele ocina din Bu- 
tulesti, din hotarul Vasnestilor pana la 
hotarul Gaurenilor, din cimp din Silistea 
satului cu vie, cu poinet de preste tot 
hotarul, care cit se va alege, insa stin- 
jeni 561 ^ afara de patru funii de ocina* 
ce sunt ale lui Tanasie Capitanul, pen- 
tru ca o am cumparat Domnia mea, de 
la Badiii, ficiorul lui Ionascu Ciocan, ot 
Girbovi si de la Roman ficiorul ButesT 



ot Siclea si de la Avram, ficiorul Bu- 
doiulut ot Btidolesti si de la Radul, fi- 
ciorul Radului ot Sam si de la Constan- 
tin, ficiorul Bustelui ot Sihle si de la 
Marina, fata lui Vladu ot cumplitul, si 
de la Stan a, fata Tomei ot Burlesti, drept 
bant gata ugt 84; si iar sa fie Domniei 
mele un vad de moara gata in apa Mil- 
covului la sat la Virtescoiu, care vad 
l'am cumparat Domnia mea de la popa 
Vasile din Ciorasti, drept bant gata 3600 ; 
si iar sa fie Domniei mele, 4 pogoane 
de vie facatoare in dealul Virtescoiului 
la Jariste care le am cumparat Domnia 
mea de la popa Tudor din Virtescoiu. 
drept ban! gata 7400 ; si iar sa fie Dom- 
niei mele, 4 pogoane de vie facatoare 
si loc 2 pogoane sterp in dealul Vir- 
tescoiului, la Poeni^a, care le am cumpa- 
rat Domnia mea la Stan, feciorul lui I)u- 
mitru Cojocarul din Virtescoiu, drept 
ban! gata 6000 ; si iar sa fie Domniei 
mele, un pogon sijumatate vie facatoare 
in dealul Virtescoiului, in Jariste, care 
l'am cumparat Domnia mea de la Petco- 
feciorul Vladului din Virtescoiu, drept 
bani gata 1800; si iar sa fie Domniei 
mele, 2 pogoane de vie facatoare in dea- 
lul Virtescoiului la Jariste, care le am 
cumparat Domnia mea de la Oancea cu 
Cecsari, din Virtescoiu, drept bani gata 
2760 ; si iar sa fie Domniei mele 4 po- 
goane de vie facatoare in dealul Virtes- 
coiului la Poenija, care le-am cumparat 
Domnia mea de la Stan si de la frate- 
saii lonasco, ficiorii lui lonasco din Vir- 
tescoiu, drept ban! gata 6180; si iar sa 
fie Domniei mele, 5 pogoane de vie cu 
loc de casa, vie facatoare in dealul Cir- 
ligelor la Halgi, care le-am cumparat 
Domnia mea, de la JLazarul din Cirlige, 
drept bani gata 6000 si iar sa fie Dom- 
niei mele un pogon de vie facatoare in 
Jariste, care le-am cumparat Domnia 
mea de la Dragan, feciorul HarliteT, din 
Virtescoiu, drept bani gata 1500 ; si iar 
sa fie Domniei mele un pogon si juma- 
tate vie, facatoare, in dealul Virtescoiul 
care l'am cumparat Domnia mea de la 
popa Vasile, drept bant gata 1600, pen- 
tru ca aceste mosii si vaduri de moara, 
si pogoane de vie, cumparatule-am Dom- 
nia-mea tot pe bani gata de la stapinii 
lor, vinzind de a lor bun^-voe fara de 
nici-o sila, cu zapise si cu stirea tuturor 
boierilor, dinprejurul locului, luind tojji 
banii deplin la miinele lor, ca sa fie 
Domniei mele mosie statatoare in vect ; 
dect dupa aceasta datu-le-am Domnia 
mea la sfinta si Dumnezeiasca manastire 
de la Focsani, unde este hramul Naste- 
ret lut Sf. loan Botezatorul, care ma- 



nastire Domnia mea o am facut dur te- 
melie, si le-am dat Domnia mea acestea 
toate care mat sus scrise, ca sa fie sfin- 
tet manastirt de intarire si calugarilor 
de hrana; iar Domniei mele si parin^i- 
lor Domniei mele de pomana in vect 
si de nimeni sa nu fie clintit dupa cu- 
vintul Domniei mele. 

Leat 7172 (1664) August 26. 
Iro. Grigore Ghica Vv. 

Mai tirziu cu 10 anl, adeca 
in 7 18 1 (1673), Aprilie 16, prin 
un hrisov, acelasl Domnitor a 
facut danie aceleasl biserica: 

In satul Stanomiresti ot sud Slam Rim- 
nic, stinjeni 235 si tn Silistea Coianilor 
stinjeni 250, din cimp din padure, din 
apa si din sederea satului de peste tot 
hotarul vert cit se va alege. Pentru ca 
aceasta ce este mat sus ocina, din Stanomi- 
resti si din Coiani, fost-a a lui Ghiorghtya 
si a fra^ine-sau Clrstea, ficiorul lui Gheor- 
ghe Cap i tan u, din Rachinet si toata a 
fost pe seama lor A o au ^inut cu buna 
pace; iar cind au fost acum in zilele 
Domniei mele, iar Ghiorghi^a si cu frate- 
sau Cirstea, ficiorul lui Gheorghe Capitan, 
et de a lor buna-voe aii venit la Dom- 
nia mea de au vindut din Stanomi- 
resti stinjeni 235 »i din Silistea Coianilor 
stinjeni 250, care fac impreuna stinjeni 
485, stinjenul cite bani 30, care fac gal- 
beni 72 si 5 bani; si le-am dat Domnia 
mea to^i banii gata si deplin in minile 
lor, dlnd zapisul lor de vinzare la mina 
Domniei mele "si cu to^i boerit cei mart 
at divan ulut marturie, cari scriu in za- 
pis ca sa fie Domniei mele mosia sta- 
tatoare ; iara dupa aceea fund aceasta 
sfinta manastire ce scrie mai sus Dom- 
niei mele, socotit-am Domnia mea de 
am dat si am adus sfintet manastirt cu 
aceasta ocina ce scrie mat sus, ca sa fie 
sfintei manastirt de ajutor si de intarire 
si calugarilor de hrana si de imbracaminte, 
iar Domniei mele si raposa^iior Domniei 
mele de pomana in vect si de nimenea 
neclintita dupa cuvintul Domniei mele. 
(Urmeaza iscaliturile martorilor). 

Hrisovul sfintei manastirl din 
orasul Focsani, prin care i se 
Jncuviin^eaza «sa iae pe an bo- 
lovanl sare 200, i al zecelea 
ban din parcalabia de Focsani »: 

Sfintei si Dumnezeestet manastirt din 
orasul Domniet mele Focsani, care este 
facuta si lnal|:ata din temelie de reposatul 



Hosted by 



Google 



FOCSANI 



400 



FOC?ANL 



Tw. Grigore Voda, unde se prasnueste 
hramul sfintului pururea inainte merga- 
toriu si Botezatorului loan si Parintelut 
Egumen si tuturor parin^ilor calugari clfi 
vorii lbcuitori la aceasta sfinta manastire, 
ca sa fie sfintei manastiri mila de la 
Domnia mea din toata vama si par- 
calabia tirgulut Focsanilor al io-lea ban, 
care, este data si miluita inca, si de ra- 
» posatul Grigore Voda, ctitor sfintei ma- 
nastiri si sa aiba a pune calugarii omul 
lor ispraynic, ca sa fie de-impreuna cu 
vamesii si ce s'ar stringe, mult saii pu- 
£in, sa aiba a lua vamesii 9 bam si is- 
pravnicul sf. manastiri un ban, pentru 
ca ra posatul Grigore Voda cind au fost 
in domnia Domniei sale inca d'intiiii ati 
inSl^at aceasta sfinta. manastire ot Focsani 
si o au intemeiat si cu altele sunt 
imprejur si cu a ei stare si a parin^ilor 
chiveruiseala o au intarit-o si o au a- 
daus cu mosit, cu Jigani si cu alte ce 
trebue sfintei manastiri, precum si al^t 
pravoslavnici si milostivT domni mat 
dinainte vreme au fost miluit a le lor 
sfinte si Dumnezeesti manastiri de aici 
din {ara. si de prin £ara si de prin alte 
parfi cu ale cinstite hrisoave cu obisnu- 
itele mill, ca acestea statatoare si vecinice 
din venitul $aret care se Jin de sunt de 
ajutor sfintei manastiri si de hrana parin- 
Jilor ce sunt pana in ziua de asta-zi. Asis- 
derea si raposatul Grigore Voda, linga 
altele ce audat si aiiadaus la acesta sfinta 
manastire, au fost miluit si cu aceasta 
mila ca sa aiba a lua sfinta manastire 
din vama Focsanilor, din (Jece ban! un 
ban, cum s'a scris mat sus, si ca in 
urma raposatului Voda Grigore intarit-a 
mila aceasta si raposatul Duca-Voda, 
si raposatul Serban-Voda, si raposatul 
Constantin-Voda Brincoveanu si rapo- 
satul Stefan- Vod& si raposatul Nicolae 
Voda, pe tocmeala si asezamintul ce 
scrie mai sus; si iarasi sa fie mila sfin- 
tei manastiri de la Domnia mea de la 
Ocna ce se chiama Telega, mertic de 
sare pc an bolovani 200, sa aiba a lua 
parin£il calugari aceasta sare la vremea 
cind iau si alte manastiri si sa o in- 
carce de la gura Ocnei, sa o duca sa 
o vinzii macar la ori-ce vad ar vrea fara, 
vama si fara ghiumbruc, si de catre va- 
mesii aceia sa aiba pace; si iar sa fie 
sfintei manastiri doua clrciumi in orasul 
Domniei mele Focsani ca savinza vinul 
manastirii si aceste doua circiumi sa fie 
in pace si iertate de fumarit, de cami- 
narit si de alte orindueli ; de toate cite 
ar mat esi pe tlrg, de nici unele nimic 
val sau blntuiala sa nu aiba, ca sa poata 
ft de vinzare vinul manastirii pentru ca 



aceste mile sunt date si miluitc la acea- 
sta sfinta manastire inca si de la al^tra- 
posap domni, precum am vazut Domnia 
mea hrisoavele Domniilor sale, inca si 
hrisovul Domniei sale Mihail j Racovi^a- 
Voda, facut si intarit unul dupa altul 
pe aceste mile ale acestet sfinte manas- 
tiri de la Focsani, cum scrie mat sus ; 
drept aceea si Domnia mea inca am 
inoit si am intarit mila si cu acest 
hrisov al Domniet mele, ca sa fie sfin- 
tei manastiri aceste milt si veniturt de 
ajutor si intarire pa'rin^ilor calugari 
hrana si imbracaminte, iar Domniet me- 
le vectnica pomenire ; asisderea si in 
urma Domniei mele pe care va alege 
Domnul Dumnezeii a fi Domn si sta- 
pinitor al acestut cinstit scaun al r faret 
Rominesti inca il rugam si-1 poftim, 
pentru numele Domnulut si Mintuitorulut 
nostru Isus Hristos, ce este in troika 
slavit, ca sa innoiasca si sa intareasca 
mila aceasta si veniturile ce sunt mat 
sus zise, ca sa fie pentru folosul si ier- 
tarea pacatelor lut si ca Domnul Dum- 
nezeii pe acel biogocestiv Domn sa-1 
cinsteasca si sa-1 milueasca intru a sa 
stapinire lina pace si indelungata via^a 
si in veacul ce va si fie, la repausul 
vecinic sufletul lut sa fie, si am intarit 
Domnia mea hrisovul acesta cu insa-st 
credin^ia Domniet mele, Iw Alexandru 
loan Ipsilante Voevod si ca credin^a 
prea iubi^ilor Domniet mele fit, Cons- 
tantin-Voda si cu sfatul cinsti^ilor si 
credinciosilor boert celor mart at diva- 
nulut Domniet mele, Pan Dumitrache 
Ghica vel Ban, Nicolae Dudescu vel 
Vornic de Jara de sus... (urmeaza isca- 
liturile celor-l'al^t boeri) si s'aii scris 
hrisovul acesta intru iniiiul an din dom- 
nia Domniet mele, aici in fara Romi- 
neasca, in orasul Bucuresti, la anil de 
la zidirea lumei 7283, iar de la nasterea 
Domnulut Dumnezeii si mintuitorulut 
nostru Isus Hristos, 1775, de Constantin 
Dascalul slovenesc ot Sfeti Gheorghe 
vechiii. 

Parohiale mai sunt biserici- 
le : Nasterea - Maicei - Domnulut 
(Sapunarul), Bis. Profetul Sa- 
rauil care ?i aceasta poseda hri- 
sovul urmator: 

Biserica profetulut Samuil din Focsani 
a fost zidita din temelie de fericitul in- 
tru amintire Mihat Cihan Racovi^a Vv. 
pe locul harazit de Ioni^a Zugravul, dupa 
actul din 17 Octombrie 7252 (1744); 
Domnia sa le-a inzestrat cu toate cele 
trebuincioase. adeca, : cu odajdit, vase, 



tfigant, etc. prin hrisovul din 7265 
(1757) Ianuarie 20, hotaraste ca biseri- 
ca profetulut Samuil din Focsani sa fie 
sucursala a manastiret Precista, adaugind 
ca : Tustrele aceste sfinte locasurt sa 
fie una (adeca si cu biserica de piatra 
din Bodesti) adeca una pc alta sa se a- 
jute si toate trebuin^elece vor avea dupa 
vreme, precum atit Sf. Samuil, asa cit 
si biserica de la Bodesti sa fie datoare 
Sfinta manastire Precista din Roman a 
le inplini. 

Pentru mat buna stare si chiverniseala 
acestsr sfinte manastiri, n'am voit a le 
inchina la alte manastiri straine saii de 
^ara, ca am asezat hotarind, ca nicaert 
nict odata inchinate sa nu fie, fara de 
cit manastiri din r,ara, sa se uneisca si 
slobod sa petreaca intru asezamintul lor 
ce mai sus aratam. 

Dupa incetarea din viafa a 
fericitului intru amintire ctitor, 
fratele sau, Stefan Mihail Raco- 
vi^a Voevod ce era Domnitor 
in Valahia, prin hrisovul din 
7272 (1764) Septembrie, da ?i 
inchina spitalul din Ia$i a ma- 
nastire! sfintului Spiridon, ctito- 
reasca sa manastire din Roman, 
d'impreuna cu sucursalele ei, o- 
rinduind ca sa fie supuse $i sub 
stapinirea acestui spital d'im- 
preuna cu toate daniile mi$ca- 
toare ?i nemi^catoare. 

Asupra acestei inchinari, Ar- 
hiereul Ionichie, Episcopul Epar- 
hiei Romanului, ce era tot odata 
$i Egumen Precistei, a protes- 
tat la Domnitorul d'atuncrGri- 
gorie Alexandru Ghica Voevod, 
sub cuvint ca manastirea Pre- 
cista este din temelie zidita cu 
cheltuiala ?i osteneala sa ?i ca 
fericitul intru amintire Constan- 
tin Mihail Cihan Racovi^a Voe- 
vod ar fi dat numai 1275 lei 
inzestrind-o cu afierosiri (inchi- 
nari) din veniturile Domne^ti $i 
ca Maria Sa Stefan Voevod n'ar 
fi avut drept de a inchina a- 
ceasta manastire la spitalul Sf. 
Spiridon $i intru sus^inerea a- 
cestei protesta^ii a infa{i$at un 
hrisov al fericitului intru amin- 



Hosted by 



Google 



FOCSANI 



401 



FOCSANI 



tire Mihail Cehan Voevod, cu 
data de 7265 (i7S7),Ghenarie30. 
In urma acestei protestarl 
Domnul Grigorie Ghica Voevod, 
prin hrisovul din 1764, Noem- 
brie 20 decise ca : 

Pana la sfirsitul vietei Sf. Sale, ma- 
nastirea Precista cu sucursalele ei sa fie 
in seama si purtarea de grija a sfin^ieT 
sale ; iar dupa savir.sirea vietei sale, ma- 
nastirea Precista cu metoacele ei, va 
raminea cu purtarea de grija a Epitropilor 
manastiret Sf. Spiridon. 

Dar in urma unor instrainari 
de ban! din averea PrecisteT, fa- 
cuta de Episcopul Ioanichie, prin 
hrisovul din 1765, Ianuarie 15, 
s'a dat aceasta manastire, cu 
metoacele el, in stapinirea bi- 
sericei Sf. Spiridon. 

Dupa trecerea de un an, va- 
zindu-se ca veniturile ei nu in- 
trec de loc cheltuelile facute, 
tot Domnul Grigorie Ghica, prin 
hrisovul din 20 Maiu 1766, lea 
dat iarasi in stapinirea si pur- 
tarea de grija a Sf. Sale Epis- 
copuluide Roman Chir Ioanichie. 

Celel'alte biserici parohiale 
sunt: Sf. Dumitru, Adormirea- 
MaiceT-Domnulul (Jelaboiu), In- 
trarea-in-Biserica (Tabacan). 

Filiale: Sf. Dumitru, Sf. Nico- 
lae (Nou), S-^11 Impara^i (Robes- 
cu), Intrarea-in-Biserica (Gher- 
gheasa), Sf. Nicolae (Strola), S-^if 
Voevozi (Stamatinesti), S-^ii A- 
postoli, Adormirea-Maicei-Dom- 
nului, Sf. Nicolae (Vechiu), In- 
trarea - in - Biserica (Vovidenia), 
Sf. Spiridon, Sf. Gheorghe (Su- 
dic), Sf. Nicolae (Tabacan), S-^ii 
Voevozi. 

Instrucfiunea publicd. — Inva- 
famintul se preda in 10 scoli 
primare, din can 5 de baepf si 
5 de fete. Sunt frecuentate de 
1464 copii (875 baepf si 598 fete). 
Numarul total al copiilor in virsta 
de scoala e de 2106. Toate a- 
ceste scoli sunt construite de 
comuna, dupa un acelasi mo- 

60299 Marele Dicpionar Geografic Vol. Til. 



del, afara de cea din strada E- 
lisabeta (Ocol), care e de o con- 
struct deosebita, dupa un sis- 
tem foarte bun si cea de pe so- 
seaua Tecuciulul (a lul Puiu), 
care e intr'un local inchiriat. 

Inva^amintul secundar se pre- 
da intr'un liceu de baefi, cu 7 
clase ordinare si 2 divizionare, 
situat intr'un local propriu si I 
gimnaziti de fete (cu 5 clase), 
situat intr'un local inchiriat. 

Tot aci mai e o scoala pro- 
fesionala de fete, care, de la A- 
priiie 1893, a intrat pe soco- 
teala statului. Aceasta scoala a 
fost fondata de societatea doam- 
nelor din Focsani si acum e 
situata intr'un local propriu, con- 
struit in stii elvefian si situata 
pe soseaua Tecuciulul. 

Tot in Focsani se ma! afla 
orfelinatul, care a fost pana anil 
trecupf in str. Teilor din Bucu- 
resti, 2 scoli mixte izraelite si 

2 scoli (1 de bae^i si 1 de fete) 
armenesti. 

Spitale. — In acest oras se afla 

3 spitale, din carl: unul jude^ean, 
cu ^o patun, infiin^at in 1867, 
spitalul Profetul Samuil, cu 34 
patun, infiin^at in i838siapar- 
^inind Epitropiei generale a bi- 
sericilor Sf. Spiridon din Iasi 
si unul izraelit (intre^inut de co- 
munitate) cu 6 paturi, infiin^at 
in 1871. 

La anui 1838, Principele Dom- 
nitor, Mihail Grigorie Sturdza 
Voevod, avind in privire starea 
de prosperitate a casei Sf. Spi- 
ridon, constatata din darea de 
seama pe anul 1837 si budge - 
tul pe anul 1838 si conform 
prescripjiunilor Regulamentului 
Organic de la Cap. Ill, Anexa 
lit. F, sec^ia I, art. LX, au or- 
donat prin inalta rezolu^ie, pusa 
asupra anaforalei comitetului 
central din anul citat: «se vor 
ciadi si aseza spitale, pe la cele 
cinci mai de capetenie orase ale 



Principatulul : Botosani, Birlad, 
Gala^i si Focsani, din specialele 
mijloace ale acelor orase si intru 
deplinirea dupa trebuin^e si din 
prisosuriie veniturilor general- 
niculul spital, lasind cea de a- 
proape ingrijire epitropiei ge- 
neralnicului spital din Sf. Spi- 
ridon, numind pe acele de a- 
fara, par^I a generalniculul spi- 
tal ». 

In urma acestul inalt ordin, 
Epitropia case! Sf. Spiridon, 
luind masuri pentru aducerea 
lui la indeplinire, pe linga refe- 
ratulNo.63,din ioMartie 1838, 
au inaintat, Comitetulul Central, 
un proiect pentru chipul infiinta- 
rel unui spital in Focsani, prin 
care, intre altele, se propune ca : 
«la Focsani gasindu-se biserica 
Sf. Prooroc Samuil, metohul Sf. 
Spiridon de aid din Iasi, cu ale 
sale veniturl osebite, care de si 
se afla data in posesie cu em- 
batic 200 galbenl pe an (Iero- 
monahululloachim Piru, pe viea- 
^a), dar dupa trata^iile urmate 
s'au desfiin^at contractul in- 
cheiat si pentru ca aceasta bi- 
serica in a el ograda, are si pu- 
rine acareturl, in care ingrijin- 
du-se si meremetisindu-se, lucru 
ce s'au si pus in lucrare sa se 
si aseze cite crivaturl ar inca- 
pea; socoteste ca veniturile a- 
cestei biserici, care dupa ta- 
xim se socotesc a fi de 12 
mi! lei, bez venitul mosiilor a- 
flatoare sub impresurare, sa se 
scoata cu totul din incarcatu- 
rile veniturilor Sf. Spiridon si 
sa se lase ca venituri pentru 
cheltuelile bisericel pomenite si 
a spitaiului ce se infiinteaza a- 
coto». §i indicind masurile ne- 
cesaril pentru zidirea unui spi- 
tal si repara^ia a 3 odal si o 
cuhnie, aflatoare atuncT in o- 
grada acelel biserici, fixeaza si 
sumele anuale necesaril in \i- 
nerea bisericel si a spitaiului 



Hosted by 



Google 



POC?Atf[ 



402 



FOCSANl 



si anume : 3000 lei se socotesc 
pentru cheltuiala bisericei cu le- 
furile slujitorilor, 3000 lei pen- 
tru cheltuelile si leafa Egume- 
nulul, ce urmeaza a fi si pur- 
tator de grij£ spitalului, 6000 
lei pentru {inerea a 12 crivaturi 
bolnavi, socotindu-se cite 500 
lei de un crivat, peste tot 12 
mil lei. 

Acest proiect aprobat de ca- 
tre Comitetul Central a fost su- 
pus intarirel Domnului, care o 
si dete prin inatta rezolufie din 
8 Apriiie 1838. 

Epitropia locala compusa din 
arhimandritul Nectarie, camina- 
rul Stefan Dascalescu si negu- 
{atorii Hagi-Pavel si Hagi-Di- 
mitriu, catre finele anuluT 1842 
a si deschis spitalul, cu 12 cri- 
vate, iar la confec^ionarea bud- 
getului general pe anul 1844 
hotarindu-se la spitalul din Foc- 
sani un adaus de 12 crivaturl, 
peste acele inflinfate acolo, care 
se si aproba, asa in cit de la 1 
Septembrie 1844, au fost deja 
24 crivate. 

La anul 1846, dupa rapor- 
turile epitropiei acelui spital, sub 
No. 2 si 151, se constata ca 
unii din boerii acelui oras, au 
dat un ajutor banesc de 3 1 84 
lei, cu care s'aii adaus zidin- 
du-se din noti vr'o cite-va odai 
in ograda acelel biserici spre 
trebuin^a spitalului. 

La 1 Iulie 1858, se opri func- 
{ionarea spitalului pana cind 
succesiv se va face imbunata- 
tirile necesarii, atit la biserica 
Proorocului Samuil, in care nu 
se mal putea face serviciul di- 
vin, din cauz& ca era crapata 
si deteriorata, cit si repara^iu- 
nile radicale necesarii la bina- 
lele spitalului din cuprinsul o- 
gr&zel acelei biserici. 

La 1 Iulie i860, s'a redes- 
chis spitalul cu 24 crivaturi, iar 
la confection area budgetulul ge- 



neral pe anul 1863 s'au adaus 
inca 7 crivaturi, in cit in pre- 
zent acel spital are 3 1 crivaturi. 

Badgetul. — Budgetul orasului 
atinge {ifra de 325145 lei la ve- 
nituri si se compune din doua 
zecimi adi^ionale asupra princi- 
paielor contribu^iuni catre stat 
si alte taxe comunale acordate 
prin diferite leg!. 

Cheltuelile orasului sunt re- 
parti zate ast-fei: 

Serviciul primariei cu casie- 
ria comunala, 72433 lei ; polir/ia 
si siguran^a publica, 32202 lei; 
subven^ia pentru intre^inerea 
pompierilor, 38000 lei; servi- 
ciul sanitar si saiubritatea pu- 
blica, 31500 let; instruc^tunea 
publica, 10101 lei; cultul, 7120 
lei; iluminatul, 28552 lei; da- 
toria comunei (rate, procente, 
anuitatT), 49750 lei; cheltueli 
diverse, 55487 lei. Totai325 145 1. 

Nuraarul contribuabililor e de 
2136. In anul 1886 se afla in 
acest oras 2718 contribuabili, 
iar in anul 1869 erau 2300. 

Diviziunea administrativd. — 
Comuna, care ocupa un teritoriu 
prea mare in raport cu popula^ia, 
se divide in 4 desparrjri sau 
colon, avind 49 suburbii si 125 
strade. lata si despartirile cu 
suburbiile respective : 

Despar^irea I (coloarea derosu), 
la S.-V., coprinzind suburbiile: 
Valcelele, Tabacari, S -^11 Voe- 
vozT, Jalaboiul, Caramzulea, Gher- 
gheasa, Stirbei, EmancipatiT , 
PastiestiT, Vovidenie, Hanu-Mu- 
tuluT, Precista, Grigoriana si Sf. 
Nicolae-Vechiu. 

Despar^irea II (coloarea de 
verde), la N.-V., cu suburbiile : 
Cimitirul, Calieni, Casa Apelor, 
Gherasim, Sf. Gheorghe, Ispir- 
liul, Posta-Vechie, Lefteriul, Per- 
joiul, Grigoriana si Domneasca. 

Despar^irea III (coloarea gal- 
bena), la N.-E., cu suburbiile : 
Ovreiasca, Profetul-Samuil, Sf. 



Apostoli, Ocolul-de-vite, Amor- 
fitul, Cazarma Unirea, Chicioru- 
sul, Ionasesti, Pruncul, Peniten- 
ciarul Central si Stroia. 

Despar^irea IV (coloarea al- 
bastra), la S.-E., cu suburbiile : 
Sapunarul, Stamatinesti, Sf. 
Mina, Sf. Dumitru (dinBahne), 
Bahnele, Cotul-Oancei, Balta-luT- 
Asanache, Grama, Robesti, Sir- 
beasca si Cotul-BumbaculuT. 

Stradele principale ale orasu- 
lui, sunt : 

a) Strada Mare a Unirel, care 
incepe de la vechea bariera Bu- 
curesti si se termina in N. o- 
rasuiuT. b) Strada Gar el, pre- 
lungita cu strada Centrala, care 
merge de la Gara, trece pe di- 
naintea tribunalului si se sfir* 
seste pe soseaua nationals ce 
merge spre Tecuciu. Aceste 2 
strade au fost pavate cu basalt 
artificial, in urma creditului de 
1 00000 lei, votat de comuna 
si impart orasul in cele 4 co- 
lor!, c) Calea Na^ionala, cu di- 
rec^ia de la S. spre N. ; pe ea 
se face defilarea trupelor in zi- 
lele de sarbaton. d) Bulevar- 
dul Sf. loan, pe care e situat 
liceul «Unirea», teatrui Lupescu, 
gradina publica si catedralaSf. 
loan ; incepe din soseaua Na- 
{ionala, trece prin fa{a pie^ei 
si da in strada Mare a Unirei. 
Ambele sale laturi sunt plan- 
tate intr'un mod foarte regulat 
cu arbori. e) Strada Elisabeta 
sau Ocolul, care merge paralel 
cu strada Mare si care da in 
tirgul de vite (ocol). f) Bule- 
vardul CazarmeT, de asemenea 
pavat cu basalt artificial, si care 
e un fel de continuare a stra- 
dei Mare a Unirei; incepe din 
fa^a clubului sub-ofiterilor si da 
afar a din oras, la Milcov, tre- 
cind prin cele 2 rinduri de ca- 
zarmi. g) Ghergheasa, care 
trece bulevardul Cazarmei si 
da in soseaua Brailei, etc. 



Hosted by 



Google 



FOCSANI 



403 



FOC?ANI 



Bariere* — Din orasul Foc- 
sani esim pe zece bariere : 

Bariera Garei, la V., situata 
pe soseaua ce duce ta Odo- 
besti ; bariera Gala^i si Braila, 
la E. ; Bucuresti, la S. ; Botesti 
si Corbul, la S.-V.; Odobesti, la 
N.-V. ; Vrancea si Amor^itul, 
la N. 

Piefe. — Orasul poseda doua 
pie^e si anume : una in fa{a bi- 
sericei Sf. loan, care e mai 
mult de brinzeturT, pasan si 
alte marun^isuri aduse de mo- 
cancele din satele invecinate si 
care la serbatorile na^ionale ser- 
veste pentru stabilirea frontuluj 
de soldapf in fa^a catedraleT. 
Cea-1'alta, situata linga biserica 
Domneasca, este adevarata pia- 
\r ; ea a fost zidita in 1891 in 
urma imprumutulut de 100000 
lei facut de primarie. 

Afara de aceste pie^e, mai 
are si un obor (ocol) de vite, 
cereale, cherestea, etc., situat 
la N. orasului, la capatut stra- 
dei Klisabeta (care se numeste 
ast-fet, fiind-ca dupa incendiul 
din 1880, care a consumat toata 
mahalaua aceasta, augusta noas- 
tra regina a contribuit foarte mult 
pentru restabilirea ei. In urma 
ordinului primarului acestul o- 
ras, numai stradele Elisabeta 
si Cotesti mai pot servi pentru 
depozitele de cherestea si lem- 
narii. 

Tirg saptaminal se face Du- 
mineca, pe cele 2 pie^e ale o- 
rasului si Mercuri la obor si con- 
sists in vlnzarea cerealelor, vi- 
telor si lemnariel aduse de Vrin- 
ceni, mai ales de cei de laSo- 
veja. 

Edificii publice sunt pu^in nu- 
meroase in acest oras. Ma! 
principale putem nota: Tribu- 
nals, in strada Centrala; pri- 
maria, liceul «Unirea» si teatriil 
Lupescu, pe bulevardul Sf. loan, 
cele 8 edificii ale scoalelor pri- 



mare, palatul Diviziel si in fine 
cazarmile, care populeaz& toat& 
cimpia ce se intinde la limita 
de S. a orasului, pana la tra- 
seul garei. 

Gradtna publica este situata 
pe bulevardul Sf. loan, este 
foarte frequentata de locuitori 
si poseda un chiosc separat pen- 
tru muzica. 

Se mai afla inca o gradina 
publica, la N. orasului, pe so- 
seaua Tecuciu si in fa{a cazar- 
mei de vinatorT, numita Para- 
dis; pe locul ei s'a cladit Or- 
felinatul. 

Alimentarea cu apa a comunel 
se facea pana acum zece ani 
intr'un mod foarte primttiv, din 
care cauza si incendiile bintu- 
iaii foarte des acest oras. A- 
cum orasul are apa in abun- 
denta si de o calitate foarte 
buna. Ea a fost adusa din 
munfi, din Babele si alte iz- 
voare, prin olane de Luciu, fi- 
ind fie-care strada prevazuta cu 
una sau mai muitecismele de fier, 
robinete si guri de apa pentru 
cazun de incendiii. 

Armata. — Orasul Focsani 
fund situat aproape de Siret si 
la jumatatea distance! dintre 
Carpati si Dunare, este din 
punctul de vedere militar, unul 
din punctele cele mai strategice 
ale Rominiei, din care cauza 
in ei se afla si foarte multa 
armata in garnizona. Toata 
aceasta armata este asezata in 
cazarmile situate la sudul ora- 
sului, afara de o mica parte, care 
este stability in cazarma Vina- 
torilor de pe soseaua Tecuciu, 
in cazarma Calarasilor de pe bu- 
levardul Sf. loan si cazarma din 
col^ul stradei Centrale. 

Serviciul postal se face prin- 
tr'un oficiu postal, telefonic si 
telegrafic, al carui venit pe 1 896 
—97 a fost de lei 103.342.43. 

Justifia. — Focsani poseda 



o judecatorie de ocol si un tri- 
bunal de prima instan^, situat 
in strada Centralcl. 

Orasul poseda si un peniten- 
ciar central, care serv& ca in- 
chisoare pentru preveni^i? co- 
rectionalf si recluzionarl. La 1871 
se aflau in el 38 condamnap 
(37 barbap, 1 femee), in 1872 
erau 33 (barbap), iar in 1896 
eraii 48 condamna^J (barbap). 

Sei'viciul tecnic* — Jude^ul 
Putna apar^ine, in cea ce pri- 
veste serviciul tecnic al Statu- 
lul, circumscrip^ier a VII, cu re- 
sedin^a in Bacau. Consiliul ju- 
de^ean are un serviciu tecnic 
special, compus dintr'un inginer- 
sef, dol conductor^, trel picherl 
si un secretar. 

Camera de Comerciu a cir- 
cumscrip^iei a VIII, compusa 
din jude^ele : Putna si Rimni- 
cul-Sarat, are resedin^a in Foc- 
sani. 

Serviciul silvic, circumscripta 
V, compusa din judefele Putna 
si Rimnicul-Sarat isl are rese- 
dinta in acest oras. 

Economia. — Instrumentele a- 
gricole de care dispun cultiva- 
torii orasului sunt : 6 masini de 
treerat cu aburl, 5 de batut po- 
rumbul cu aburl si 2 cu mani- 
vela, 47 pluguri de lemn si 39 
de fier si 3 trioare (masini de 
ales samin^ele). 

Viticuliura. — Cuitura vi^el 
m anul 1893 a fost r pe 2280 
hect., producind 46000 leL 

Apicultara. — In acelasl an se 
aflau in comuna 355 stupl de 
albine care au produs47i kilg. 
miere, si 39^2 kilg. ceara. 

Industria §i ComerciuL — Si- 
tua^iunea orasului Focsani, in 
susul Siretului, in marginea mun- 
^ilor si pe malul Milcovului, face 
din el una din situa{iunile cele 
mai favorabile pentru buna stare 
si sanatatea locuitorilor pe de 
o parte si pe de alta, situata 



Hosted by 



Google 



FOC?ANI 



404 



FOCSANI 



ftcind din el cheia mun^ilor si 
fiind locul de intilnire al oame- 
nilor din raunp si din clmpie. 
E unul din orasele cu viitor co • 
mercial foarte mare. Aceste im- 
prejureri au contribuit a face 
din Focsani un tirg co mercial 
si industrial; nu ma! pu^in a 
contribuit inca si resursele ce 
le are in podgorii, precum si 
pozi^iunea lul, de a nu fi prea 
departe de Dunare. 

Industriile cele ma! insemnate 
din Focsani sunt: tabacaria, o- 
laria, cizmaria, caldararia, argin- 
taria, cojocaria, abageria, dar 
ma! de capetenie sunt blanaria 
si tabacaria. 

L ucrul pieilor se face in ograda 
fie-carui tabacar, iar spalatul lor 
se face in Milcov. Sunt muh:I ta- 
bacan, chiar cu capitalur! insem- 
nate, dar in genere, din cauza 
concuren^ei straine, aceasta In- 
dustrie descreste din zi in zi. 

Acum se afla o fabrica de 
tabacarie in str. Unirea, pro- 
prietatea d-lu! Nicu M. Anas- 
tasiu. 

Abageria se lucreaza foarte 
mult si bine in Focsani; ase- 
menea si blanaria. Fabricarea 
luminarilor si a sapunului a luat 
in ultimil an! o dezvoltare foarte 
mare; se produce anual peste 
50000 ocale sapun de o cali- 
tate superioara. 

Dupa ultimele date ale Ca- 
merei de Comerciu se afla in 
acest oras 600 comercianpf si 
industrias!, din can: 290 Ro- 
mini, 245 MozaicT, 36 Armeni, 
3 Austriac!, 3 BulgarT, 10 Ger- 
man! si 13 GrecT. Anume se 
afla in Focsani : 1 abagerie, 1 
abagerie si bogaserie, 1 fabrica 
de apa gazoasa, 2 argintarii, 1 
arginterie si bijuterie, 105 cir- 
ciume, 1 stabiliment de bauturif 
spirtoase si c^ramidarie, 2 de 
beutur! si cereale, 1 de b^uturi 
si cofetarie, 1 de bauturi si co- 



jocarie, 74 de bauturi si colo- 
niale, 7 de bautun, coloniale 
si alte m&run$isun, 2 de bau- 
turi si fainarie, l stabiliment 
de bauturi si macelarie, 1 de 
bauturif si manufacture, 2 de 
bauturi si pescarie, 5 de bau- 
turi si speculan^ de vite, 1 
de bauturi si tabacarie, 7 de bau- 
turi si alte marunfisuri, 12 bir- 
turi, 4 btanarii, 6 boianger'n, 2 
boiangerii si pravaliT de cereale, 
6 bogaserii, 4 bragagerii, 6 bra- 
sovenii, 2 pravalii de brasovenii 
si coloniale, 2 brinzarii, 12 bru- 
tariT, 5 cafenele, 2 caretasi, 6 
caciularil, 5 ceasornicari, 4 pra- 
valii de cereale, 12 de cheres- 
tea, 1 1 cizmari!, 6 cojoc^rii, 4 
cofetariT, 22 bacanii, 4 pravalii 
de coloniale si cherestea, 1 de 
coloniale si dogarie, 1 de co- 
loniale si luminari, 1 de colo- 
niale si precupe^i, 2 de colo- 
niale si tutun, 12 comisionari, 
3 croitori, 2 cuferari, 4 cure- 
larT, 4 dogarii, 1 stabiliment do- 
gaiii si cherestea, 1 dricar, 2 
droghisti, 4 fabric! de luminari, 
1 de luminari si tricoterie, 7 
fain aril, 3 farmacii, 2 fierarif, 3 
frizeri, 1 fabrica de fringhii, 1 
magazin de fructe si mezeluri, 

1 galanterie, 6 hainarii, 3 ma- 
gazine de haine vechi, 5 hote- 
luri, 1 hotel si birt, 1 hotel cu 
birt si cafenea, 4 zarafi, 4 li- 
brarii, 3 lingerii, 1 magazin de 
lingerie si haine gata, 3 lipsca- 
nii, 5 macelari si. taetori de vite, 
33 manufacturieri, 3 magazine 
de manufacture si bogasierie, 

2 de manufacture si coloniale, 
1 de manufacture si galanterie, 
10 de manufacture si alte me- 
run^isuri, 6 marchidenii, 1 mar- 
chidenie si lingerie, 9 preveiii 
de marun^isuri, 1 de masini de 
cusut si case de fier, 1 de mo- 
bile, 3 modiste, 3 magazine oie- 
rii, coloniale si alte merun^isuri, 
1 olerie si marchideuie, 3 de 



oale si var, 1 orzerie, 2 pelerieri, 
2 fabric! de peri!, 9 pescaril, I 
pescerie si mecelerie, 1 plelerie 
si tebecerie, 1 magazin de por- 
^elanuri, 2 precupefi, 3 simigeri!, 

1 prevelie de sticle si porcela- 
nuri, 2 tebacarif, 5 tinichigi!, 

2 magazine de tinichigerie, var 
si sticle, 3 tipografi!, 2 preveli! 
de tresur!, 4 vereri!, 5 prevail! 
de var, gaz si alte meruntisur!, 
2 de vinuri, 2 de vepsele, 14 
pielerii. 

Cele mat insemnate fabric! 
sunt ale d-nilor Nicu M. Ata- 
nasiu, de tebeceri!, in str. Uni- 
rea; cea de cherestea a d-nulu! 
Nicolae T. Nestor, pe Bulevar- 
dul Geri! ; cea de fringhi! si ce- 
pestre a d-lu! Donig Teodor de 
pe str. Unirea si cea de tera- 
cote a d-lu! Herman Iosef, din 
suburbia Amor^itul. 

Notice i st or ice. — Nu se stie 
cind si de cine a fost fondat ora- 
sul Focsani. Cunostintele noas- 
stre despre acest oras, nu tree 
peste secolul al XV-lea. Se fie 
el vechiul Tiasum sau vre un 
alt oras construit abia dupe des- 
celecaref Nu putem spune. Nic! 
numele lul nu ne spune nimic. 
Se fie el format din sufixul to- 
plc-am, sau din numele Focsa, 
cum sustine Paharnicul Constan- 
tin Sion, in «Arhondologia Mol- 
dovei» ? 

Paharnicul Constantin Sion, in 
a sa «Arhondologia Moldove!» 
crede ce numele de Focsani 
se trage de la familia Focsa, 
moldoven! drep^ si vech!, ince 
din vremea lu! Stefan-cel-Mare. 
Ced dupe statornicia hotarulu! 
Tere!, prin girla ce au tras-o 
prin Focsani, la intilnirea Dom. 
nulu! acolo au facut masa mare 
si la sfirsitui mese! au ales do! 
osteni, unul Muntean si altul 
Moldovean, si i-au pus lalupte 
cu paharele si a biruit Moldo- 
veanul, si pentru lauda lul, au 



Hosted by 



Google 



FOCSANI 



405 



FOC?ANI 



dat numele tirgului ce atuncl au 
hotarit sa-1 infiin^eze la hotarul 
Focsani, ca osteanul acela se 
numea Focsa. Aceasta este posi- 
bil. Un nume Focsa, cu toate ca 
nu-1 intilnim prin cronidf sau in 
vre-un document, a putut sa 
existe. El putea sa fie derivat 
intocmal ca si numele Capsa, 
Lupsa, Pop?a, Tomsa, etc., din- 
tr'un nume Foe sau Foca, prin 
sufixul -§a. Si intr'adevar gasim 
sate cu numele de Focsa, unul 
in jud. Tecuciu si cel-1'alt in ju- 
de^ul Falciu. S'ar putea chiar 
ca numele de Focsani sa-I vie 
de la niste locuitori venitT din 
aceste sate, cu numele de Focsa 
si stabili^i aci. Lasam istori- 
cilor sarcina de a rupe valul 
care inconjoara originea acestui 
oras. In relafiunea ce o face 
arhidiaconul Paul din Aleppo a- 
supra calatorief sate prin Mol- 
dova si fara-Romineasca, intre 
anil 1650 — 1660, gasim urma- 
toarea descriere a orasului Foc- 
sani, in care numitul s'a oprit 
timp de 3 1 zile. «JoT, in 2 1 din 
Teshrin Alavval, sosiram la Foc- 
sani. Toate aceste tirguri si sate 
erau deserte, popula^iunea fund 
fngita la mun^i si pustieta^T si 
drumurile devenind de tot pe- 
riculoase. Foc?ani e un ora? in- 
tins, prin mijlocul caruia curge 
un riulet; el este ultimul punct 
pe fruntaria Moldovei, iar din- 
colo de riule^ e eel intiiCi punct 
de pe teritoriul Tarei-Rommesti » . 

La anul 1668, Vito Pilutio, 
scriind nunfiului din Polonia, 
despre starea bisericilor catolice 
din Moldova, zice cu privire la 
Focsani; «In Focsani vista un 
Prete Ungaro, il P-re e la Madre 
ono Luterani la Chiesa non ha 
niente, ha un tanto da gl' huo- 
mini in tempo di sendemie, e 
vi sono da 230 anime». 

La 1687, in rela^iuneapreotului 
Giovanni Batista del Monte, 



despre starea Valahiel, in care 
a stat 22 deanl, Focsani (Zosci- 
ano), sunt descrisl ast-fel: «citta 
nelli confinii di Vallahia e Mol- 
davia, situata sopra d'un flume : 
la meta e sogetta al principe 
di Vallahia, Tattra meta al quello 
di Moldavia ». 

Cantemir, in «Descriptio Mol- 
daviae» pomeneste de Focsani, 
m termenil urmatorl: «Im eo 
Focszanii oppidulum ad amnem 
Milcow, in Valachiae finibus 
situm, cujus starosta iliius pro- 
vinciae rebus prospicit». 

In anul 1475, dupa invingerea 
lul Radu-cel-Frumos de catre 
Stefan-cel-Mare, domnul Mol- 
dovei, in urma careia hotarele 
Moldovei se intinsera pana la 
Milcov, Focsani fura despar^i 
m doua printr'un canal tras din 
acest riu (V. CacainasiMilcovul). 
ramiind o parte din Foc?ani in 
Tara Munteneasca (jud. Rim- 
nicul-Sarat) si un alt Focsani in 
Moldova. 

Focsani! muntenestt sunt ast- 
fel descrisf de Fotino: « Foc- 
sani!, scaunul Ispravnicilor, prin 
care trece o girla din Milcov 
ce face hotar intre Moldova si 
fara Munteneasca; acest oras 
se imparte in sapte suburbii 
(mahalale) si are o man as tire a 
Sfintului loan si sase bisericl 
de piatra». 

Focsanii ramasera ast-fel im- 
parl pana in anul 1859, c * n d 
Milcovul inceta de a mal forma 
hotarul intre cele 2 {ari surori. 
Inca azif 11 u s'a sters cu totul 
urma vechei impar^irl a orasului, 
numindu-se doua pie^e ale Foc- 
saniior, un pia^a Moldova si 
alta pia^a Muntenl. 

Printre evenimentele istorice 
petrecute in Focsani, sau in 
care Focsanii joaca un rol ma! 
insemnat, pomenim urmatoarele: 

In anul 1462, Vlad fepes, 
trecind Dunarea in fruntea vi- 



tejel sale ostf, dupa ce ucise 
25000 de Turci, se retrase cu 
trupele sale pe cimpia Foc?ani- 
lor, acoperita azf cu noile ca- 
zarmi ale Divisiunel a Via de 
infanterie. 

In anul 1568, Alexandru (fra- 
tele lui Petru $chiopul), domnul 
Munteniel, este lovit fara de 
veste si invins la Focsani de 
catre boerii moldovenT, venip 
cu oaste asupra luL 

In 1600 Simeon Movila e in- 
vins, aproape de Focsani, la 
Milcovul-cel-Mare, de ostile lul 
Mihaiti-Viteazul. 

In 161 5, boerii moldovenestl 
BeldimanLogofatul,SturdzaHat- 
manul cu Boul Vistiernicul, carl 
plecase cu pira in contra luf 
$tefan Tomsa, sunt adusl aces- 
tuia la Focsani. EJ fusesera pus! 
in obezl din ordinul Vizirului, 
care era prieten cu Tomsa. 
Tomsa pune sa le taie capetele 
si le arunca trupurile in Siret. 

In 1639, Mateiu Basarab, go- 
neste pe Vasile Lupul dincolo 
de Focsani. 

In 1653, ostile lul Vasile Lu- 
pul silesc la Focsani, linga pi- 
riul Cacata, pe Dicul, spatarul 
lul Mateiu Basarab, a se retrage 
neavind ostenil acestuia arme 
de foe. (Miron Costin, «Opere 
complecte», I, 605 — 606). 

In anul 1685, in timpul dom- 
niel lul Constantin Cantemir, 
cete de tilhari, adunate de prin 
fara leseasca si Ungaria, de 
catre locuitoril pribegiflf sub a 
treia domnie a lul Duca-Voda, 
pradau si jefuiau neincetat Foc- 
sanii. 

In 1687, Constantin Cantemir, 
domnul Moldovei aflind de in- 
trarea lul loan Sobieski, craiul 
lesesc in Moldova, fuge din 
Iasi si se aseaza, dupa pova^a 
boierilor, la Focsani. 

De oare-ce {ara se umpluse 
de tilhari, parte lesl si cazacl, 



Hosted by 



Google 



FOCSANI 



406 



FOCSANI 



parte de moldovenl pribegi, Con- 
stantin Cantemir pune la Foc- 
sani pe logof&tul Miron Costin, 
staroste de Putna, dindu-! vol- 
nicie pentru oamenJ r&f de a-I in- 
\ epa acolo la margine, pe ci^f ii 
prindea si movile de dinsii facea. 

Purtarea lui Miron Costin cu 
tllhariJ, o descrie si mai bine 
Necuicea: «Asisderea si Miron 
Logofatul, fiind staroste la Putna, 
au facut Siimeni si H&nsan si 
au inceput si dintr'acolo a risipi 
tilharii, ca numal o dat& la o 
batae, au prins patru-zeci de 
tilhari, si i-aii tot t&iat cite in 
patru buc&^i, si-i au aruncat 
prepelece pe ladrumuri». Prin- 
derea cetelor de tilhari, de Mi- 
ron Costin, arderea lor m Foc- 
sani, e pomenita si de Nicolae 
Muste: «i-au prins pre unit cu 
mestesug Miron Costin Logo- 
fatul, fiind staroste la Putna 
de l-au omorit fo^epa^T, taiati 
si arsi cu foe la tirg la Focsani, 
. unde si acuna se cunoaste mo- 
vila peste oasele lor». 

In 1695, Constantin Brinco- 
veanu aduce ap& pe scocuri in 
Focsanii muntenesti: «in Foc- 
sani au adus apa de baut pe 
scocuri cale de dou£ ceasurT». 

La i70i,boerii pribegi^i din 
Moldova, sunt trimisi de Con- 
stantin Brincoveanul la Focsani, 
impreun& cu episcopul de Bu- 
z&u, cu Cornea Br&iloiul, banulde 
Craiova si cu spatarul Mihail 
Cantacuzen, can if impact cu 
Constantin Duca, domnul Mol- 
dovei. 

In 171 1, locuitorii din Birlad, 
al Cclror tirg a fost ars cu de- 
s&virsire de t&tari, de team a s3 
nu cad& in robie, fug spre Foc- 
sani. Tatarii nu pot veni aci sa 
prade, fiind apele marl. 

Sub a treia domnie a lui Mi- 
hail Racovi$&, cStanele nem^esti, 
ale lui Fren^a (Feren$), se string 
la Focsani, dup& ce rezistara 



in min&stirea Casinul, la asaltul 
T&tarilor. 

In 1774, se {inein Focsani o 
adunare a mai multor boeri 
moldovenl si muntenl, prin care 
se decise compunerea si trimi- 
terea arzurilor i al averilor mai 
jos notate, alegind pe Spatarul 
Cuza si pe Pitarul Chirica, can 
s& le duca la Poarta. 

lata punctele principale ce se 
stabilira in arzul din Focsani: 

a) Alegerea Domnului sa fie 
facutl de RominT, s^ ramie sta- 
tornic la Domnie, pana la stlr- 
situl vietei sale. 

b) Birul {arei sa fie acel cum 
a fost stabilit sub sultanul Meh- 
med IV. 

c) TurciT n'au dreptul de a 
avea proprietor in £ara. 

d) Turcii n'au voe a ^ine 
slug! si slujnice din pamintem, 
etc., etc. 

Deputa^ii muntenl asteptara 
45 de zile in Focsani pana ce 
sosira cei din Moldova. 

In 1777 in Focsani s'a {inut 
conferin^a plenipotenfiarilor Im- 
periului Rus si celut Otoman, 
asupra tractatului incheiat dupa 
r&zboiul de la Cuciuc-Cainargi 
(1774), cind au fost numi^idomni 
Grigore Ghica III in Moldova 
si Alexandru Ipsilante in Ro- 
minia. 

In Ianuarie 1788, Austria de- 
clarind r&zboiu, N. Mavrogheni, 
domnitorul de pe atunci al Mun- 
teniei, crezind ca va avea de 
luptat mult timp numai contra 
Muscalilqr, isi concentreaza cea 
mai mare parte din ostire la 
Focsani, ca cu or? ce pre{ sa 
impiedice intrarea muscalilor in 
Muntenia. Cu acest scop porni 
ostirea spre Focsani. 

Aceasta trimitere si a boeri- 
lor in tabara de la Focsani, era 
numai o incercare a lui Mavro- 
gheni sa vaza daca boerimea, ra- 
masa in {ara, ascuita de ordi- 



nele lui. Pentru inlesnirea os- 
tirei din Focsani, Mavrogheni 
dete, in 9 Ghenarie 1788, un 
pitac prin care porunceste Agai 
ca sa trimita grabnic tot felul 
de bacanii la Focsani, pentru 
ca bacania ce s'a fost deschis, 
n'avea de vinzare orez. 

Untf din boeri si chiarnegu- 
{atori din Focsani, top trecura 
la muscali. Domnitorul fu silit 
sa le secuestreze averea si in 
Iulie 1788 darui averea lor la 
Sf. Vlaherma de pe podul Tir- 
gului-de - Afara. (A se vedea 
hrisovul fugarilor de la Focsani 
de avutul lor ce s'au dat la 
sfinta Vlaherma). 

In 1789, armatele Austro-Ru- 
se, comandate de Principele Su- 
varov, cistiga asupra Turcilor, 
cu care era aliat Mavrogheni, 
batalia de la Focsani (3 1 Iulie), 
facind pe Rusi stapini asupra 
Moldovei si Austriaci asupra 
Munteniei. 

1804 Aprilie, Constantin Ale- 
xandru Ipsilante, domnul Mun- 
teniei, incuviin^eaza de a se 
aduce apa la cismelile din Foc- 
sani Moldovei de la izvoarele 
din Pituloasa, de cea-1'alta parte, 
din Tara-Romineasca. 

In 1 82 1 , Mateiu Deleanu Cnea- 
zul Gheorghe, venise la 1821 
din Rusia in tara, impreuna cu 
Ipsilante, ca sa darime impara- 
pa turceasca. Dar abia au sea- 
pat de la Tirgoviste cu vr'o 
300 de volintiri si viind la Foc- 
sani, au ars tirgul, apoi fuga- 
rindu-i Skender-Aga, ce eracu 
TurciT, acolo, in manastirea Sf. 
Ion din Muntenl, au apucat pe 
Milcov in Vrancea. De acolo 
l'au fugarit iconomul Serban cu 
Vrincenil. 

In 1829, a fost cea mai ne- 
norocita epoca pentru Moldova 
si mai ales pentru Focsani, caci 
acolo se aflau staburile ostilor 
Rusesti ; drumul ostilor erau pe 



Hosted by 



Google 



FOCSANI 



407 



FOC?ANI 



acolo; sta^ionau, pradaii si toata 
lumea era la cheremul lor. 

Si pe ltnga aceasta si o groaz- 
nica ciuma pustii tot orasul, de 
fugisera. to{I boerii si eel man 
si cei mici ; popula^iunea sa- 
raca murea cu muh:imea, nimenl 
nu se ingrijea de ea. 

Tot in Focsani si-a avut rese- 
din^a (1858 pana la i860) Comi- 
siunea centrala care au stabilit 
bazele fun dame n tale ale organi- 
zarel Principatelor-Unite. 

Prin decretul, din 10 Iulie 
1862, dat de Cuza, Focsani 
s'a hotarit a fi resedin^a numai 
ajude^ilul Putaa, iar jude^ul 
Rimnicul-Sarat sa aiba de rese- 
din^a orasul Rimnic ? avmd fie- 
care autoritatl judiciare deose- 
bite. 

La Focsani, ca punct de no- 
tar, eseau boerii intru intim- 
pinarea nouluT Domn si anume 
la Focsani! Moldovei, cind Dom- 
nul venea sa ocupe scaunul 
acestei ^ari ; iar la Focsani! 
Munteniel cind Domnul era 
stramutat din Moldova in Tara 
Romineasca. La plecarea Dom- 
nuiul din Moldova, boerii il in- 
so^eau cu alaiu cuvenit, pana la 
hotar la Focsani. Cronicele vor- 
besc in multe rinduri despre 
aceste ceremonii de primire 
sau de intovarasire la granrfa 
a Domnului. Asa Nicolae Mu- 
ste, vorbind de stramutarea lui 
Duca-Voda din fara Munte- 
neasca in Moldova, zice : «si 
au e^it to^I boerii intru intim- 
pinarea Ducal- Voda la Focsani. » 

Enake Kogalniceanu : «viind 
Constantin - Voda Mavrocordat 
feciorul lui Nicolae Voda, eel 
mat mare, cu domnia intiiu a 
I'arei Moldovei, domn din ^ara 
Romineasca, i-au esit toata boe- 
rimea inainte dupa. obiceiu, iar 
al{ii la Bacau, al^il la Roman ». 

AcelasI: «DecI luind Grigorie- 
Voda, al doilea, domnia Moldo- 



vei din Tara-Romineasca la Mol- 
dova au purees din Bucuresti 
si i-au esit inainte la Focseni 
mulp boerl cu alaiu, sezind 
acolo trei zile». 

AcelasI: « Constantin -Voda 
viindu-I veste de domnia farei 
Moldovei, nu s'au bucurat, caci 
era deprins in Tara-Romineasca; 
ci, dupa obiceiu, au repezit cai- 
macaml alesl si gatindu-se pana 
a veni si Skimni-Agasi, Maria 
Sa au purees din Bucuresti, 
care viind la Focseni dupa o- 
biceiu i-au esit cita-va boeri- 
me si slujitori inainte ca la un 
Domn nou». 

Acsentie Uricariul, vorbind de 
stramutarea lui Nicolae Mavro- 
cordat din scaunul Moldovei la 
al Tarel-Rominesti, m anul 17 17, 
in locul lui Stefan Cantacuzino, 
zice : . . . . mergea spre Focsani 
pe Siret, dara nu erau conacele 
gatite si grijite bine din soco- 
teala caimacamilor lui Mihaiu- 
Voda, pentru aceea nicl au o- 
rinduit sa mearga cu Nicolae- 
Voda pana la margine vre-un 
boer, dol, ci numai pe Adam 
Luca Sulgeriul, si fiind sa a- 
junga in Focsani, in luna Ianu- 
arie, in 22 zile, i-au esit inainte, 
la girlele Putnel, Vintila vel Ca- 
pitan de margine, cu toata slu- 
jitorimea si cu steaguriie cite 
sunt pe margine si, la o mo- 
vila ce este cale de un ceas de 
la Focsani, i-au esit inainte bo- 
erii si slujitoril carl venise din 
Bucuresti, Petrasco Brezoianul 
vel Vornic, I Grigore Baleanul 
biv vel Vornic, I Radul Du- 
desciil, vel Spatar, I Radul sin 
Hrizel Vistierul, vel Vornic la 
Tirgoviste si al{I boerl si toc- 
mindu-se alaiul de acolo din loc 
au intrat intr'aceeasl zi in tirg 
din Focsani si cu mare pompa 
si mul^imea de oameni si mer- 
gind intiiu la biserica la mana- 
stirea Focsanilor, dupa aceea au 



mers in gazda la casele capi- 
ta nestl. 

Cind ajungeala Focsani, Dom- 
nul, fie ca intra in fara, fie ca 
pleca dintr'insa avea'obiceiul sa 
faca aid trei zile oturac, adica 
popas. Asa scrie Enache Ko- 
galniceanu, ca Grigorie - Voda 
Ghica, cind a venit pentru a 
2-oara, la domnia Moldovei, a 
sezut trei zile la Focsani. 

AcelasI, descriindatreia Dom- 
nie a lui Grigorie Ghica, zice: 
acolo in Focsani, s'au impreu- 
nat si domnii amindol (Con- 
stantin Mavrocordat si Grigore 
Ghica) si sezind trei zile oturac 
de acolo sl-au luat ziua buna, 
unul de la altul si au mers fieste- 
care la {ara lui. 

AcelasI scrie mal departe, ca 
la orinduirea pentru a 2-oara 
in scaunul Moldovei a lui Con- 
stantin Racovi^a Cehan, in 1755, 
acesta ajungind la Focsani, a 
sezut trei zile oturac, cautind 
judeca^ile saracilor, mergind si 
la o biserica de lemn a Mariel 
Sale, Profetul Samuil, de au au- 
zit leturghia, la care acea mer- 
gere au fost pricina de s'au fa- 
cut de peatra, cu mina Episco- 
pulul de Roman. 

Pentru a se rechema boerii 
pribegl din Moldova, mergea 
Mitropolitul {are! sau Episco- 
pul cu cfyl-va boerl la Focsani 
si acolo ii asigura ca nu vor 
suferi nimic din partea Dom- 
nului. Asa la 1704, Constantin 
Duca - Voda, a pus Mitropolit 
pe Mihail Episcopul ot Roman, 
carele apol a mers cu Donici 
vel Logofat si impreuna si cu 
boerii la Focsani, de a chemat 
pribegil. 

Focsani, stafie de dr.-d.-f., pe 
linia Bucuresti- Iasi (Buzau-Ma- 
rasesti), jud. Putna, pi. Biliesti, 
orasul Focsani. Din Focsani 
pleaca o linie laturalnica la Odo- 



Hosted by 



Google 



FOC?ANI-MUNTENI 



408 



FODORENI 



besti, Se afla pe linia Buzau- 
M&r&sesti, intre stabile Colesti 
(7 kil. 867 m.) si Putna-Seaca 
(11 kil. 745 m.) Inal^imea d'a- 
supra nivelulul maril: 6o m 6o. 
Venitul pe 1896: 578477 lei, 
8 bam. 

Foc^ani-Munteni, parte din 0- 
rasul Focsani, care se afla din- 
coace de Milcov, in Muntenia, 
?i care-i apar^inea ei, de oare-ce 
vedem c& jude^ul Slam-Rimni- 
cut avea resedin^a in acestf Foc- 
sani-Munteni, carl erau numipf 
ma! simplu Orasul si dind prin 
acesta numele plasei, in care era 
asezat, plasa Orasului ; panel la 
anul 1862 au fost capitala ju- 
de^ului Rimnicul-Sarat, cind a- 
tuncl s'a mutat la oraselul Rim- 
nicul-Sarat, care de atunci a 
prosperat si s'a ridicat, iar Foc- 
sani-Munteni au fost ceda^i ju- 
de^ului Putna ; chiar pana. azi 
aceasta parte poarta numele de 
Focsani-MuntenT, si e locuita mai 
numai de muntenT, azi locuitori 
din jude^ul Rimnicul-Sarat. O 
girla formata din riul Milcovul 
inainte despar^ea Focsani-Mol- 
doveT de cei aX Munteniei, azi 
insa numai urmele i se vad. 
Orasul Focsani-Munteni pe cind 
era capitala jude^uluf avea peste 
4000 de locuitori. 

Foc^ari, numire vechie a c8tunu- 
lul Mucesti, jud. R.-Sarat, com. 
Buda, numit ast-fel de la o fa- 
milie insemnata de razesi, Foc- 
sari, can au inca aceste locuri. 

Focsasca, sat, la N.-V. com. 
Tacuta, pi. Mijlocul, jud. Vasluiu, 
situat pe dealul Focsasca, si 
strabatut de piriul Larga. 

Are o intinderede 241 hect., 
din carl 32 hect. loc de cul- 
tura, fina$ si imas ale proprie- 
ta^ei, iar 64 hect. sunt ale lo- 
cuitorilor, si o populate de 60 



familii, sau 170 suflete, din can 
20 familii Jigani. 

Numarui vitelor e de 323 : 
115 vite marl cornute, 149 01, 
28 cai si 31 rimatori. 

Locuitori! poseda: 10 plugurl 
si 2 care cu boT, 2 plugurl si 
4 caru{e cu cai. 

Focsasca, deal, ce se intinde de 
la N.-V. com. Tacuta, pi. Mijlo- 
cul, jud. Vasluiu; pe aces t deal 
e asezat satul Focsasca. 

Focsasca, vale, se intinde spre 
N.-V. com. Tacuta, pi. Mijlocul, 
jud. Vasluiu. 

Foc^aneanca (Foc§anei), mo- 
sie, in jud. Buzau, com. Scur- 
testi, cat. Focsenei, fosta pro- 
prietate a statuluT, pendinte de 
Banul ; are 445 hect., mai toate 
arabile. 

Foc^ef (Bitcele-). Vezi Bitcele- 
Focsei, jud. Neam^u. 

Foc^ei (Piriul-), pirin, afluent al 
piriului Mediasca, jude^ul Su- 
ceava. 

Focsenei, cfttun, al com. Scur- 
testi, jud. Buzau, cu 80 locui- 
tori si 20 case. 

Focsenei (Raduleasca), mosie, 
in jud. Buzau, com. Scurtesti, 
cat. Focsenei, cam de 400 hect., 
mai toate arabile. 

Focsenei, mosie, in jud. Buzau, 
com. Scurtesti, c&t. Atirna^i, 
zisa si Atirna^i sau Baroneasa 
si Focsenei-BanuluT ; are 350 
hect. arabile. 

Foc^oaia, podis, in jud. Iasi, 
pi. Stavnicul, com. Miroslava ; 
incepe din partea de S. a sa- 
tului Proselnici si se intinde 
panS in hotarul despre N. a 



satuluT Voinesti ; e format din 
deaiurile : Balciul, Cormanul, Bo- 
ghea si Ulmita; pe acest podis 
trece soseaua jude^eana Iasi- 

Roman. 

Focul-Nestins (Focul-Viu), loc 
izolat, in jud. Buzau, com. Lo- 
patari, cat. Luncile, in partea 
stinga a riuluT Slanicul, pe dea- 
lul Smoieanului. Aci, pe o mica 
suprafata\ se degaja din pamint 
idrogen bicarbonat, care arde 
continuu cu o flacara palida. 
Cind sufla vintul se stinge. Lo- 
cuitori! il intrebuin^eaza pentru 
a pirli doage, furci de fin, etc. 

Focurile (Praguri), sat nou, 
jud. Iasi, pi. Bahluiu, com. Bel- 
cesti, infiin^at in anul 1879, 
cu locuitori improprietari^i. E 
asezat pe podisul Pragurile, ce 
se scoboara treptat, pana in 
iazul numit Bulbucani. Acestut 
sat i s'a dat numele de Focuri, 
pentru ca prin imprejurimile Jul, 
se afla vechile movile, de pe 
can strejele moldovenesti de- 
deau semnale, prin aprindere de 
focuri, cind Tatarii sau Turcii, 
navaleau in ^ara. 

Populafiunea satului e de 175 
familii, sau 820 suflete, parte 
RominT, parte Ungun si parte 
Lipoveni. Se afla o biserica ca- 
tolica, cu 1 preot si 1 dascal ; 
o scoala infiin^ata la 1883, fre- 
cuentata de 42 elevi. 

Numarui vitelor e de 2463 
capete, din can : 608 vite marl 
cornute, 169 cai, 14 14 01 si 272 
rimatori. 

Fodor, piriias, ce curge prin jud. 
Roman, pi. Siretul-d.-s., com. 
Pincesti. Uda satul Poenari si la 
S.-V. de acest sat se varsa in 
piriul Chisali^a, de-a stinga. 

Fodoreni, unul dintre deaiurile 
ce farmuresc piriul Culesa, jud. 



Hosted by 



Google 



FOFAZA 



409 



FOISORUL 



Suceava, com. Draganesti ; parte 
cultivabil, parte huceag. 

Fofaza, sat, facind parte din com. 
Corbasca, jud. Tecuciu, asezat 
pe valea cu acelasi nume, la o 
distanta de I kil. si 400 m. de 
cat. de resedin^a. 

Are o populate de 37 fa- 
miliT, sau 163 suflete, can lo- 
cuesc in 35 case. Teritoriul sa- 
tului este de 140 hect. 

Locuitorii sunt improprietu- 
riti in 1864. 

Copiii din sat merg la scoala 
din Corbasca. 

Comunica^ia se face prin o 
sosea ce vine de la Corbasca 
pe valea Rogoazei. 

Fofaza, trup de mosie, al statu - 
luT, in jud. Tecuciu, pi. Ber- 
heciului, com. Corbasca. 

Fofelea, movila, la V. satulul 
Stancu^a, pe malul viroagei Fo- 
felea, jud. Braila. 

Fofelea, viroaga, jud. Braila, care 
strabate lunca de la V. satulul 
Stancu^a, din dreptul satulul 
Stanca, pana la Lacul-Popef, tre- 
cind pe linga movila cu acelasi 
nume. 

Foiasca, trup de mosie, in jud. 
Teleorman, com. Atirna^i. 

Foi^oarele, deal, jud. Muscel, 
plaiul Dimbovija, com. Ceta^eni- 
din-Deal. 

Foisorul, com. rur., jud. Dolj, 
pi. Jiui-d.-mj., situate aproape de 
malul drept al riului Jiul,peVa- 
lea-Ursoaei. Se invecineste la 
N. cu com. Caloparul; la S. cu 
com. Dranicul; la V. cu com. 
Segarcea si la E. cu com. Gio- 
rocul (pi. Jiul-d.-j.). 

Terenul comunei este acci- 
dentat de Deaiul-Gol, inalt cam 



de 50 m si este udat de riul Jiul 
si de lacul Belciunul, care con- 
fine pest! si racl. 

Are 4 catune : Belciunul, Bu- 
coveni-d.-j., Bucoveni-d.-s. si Foi- 
sorul, catun de resedinta. In co- 
muna se gaseste o cetate de 
pamint. 

Populafiunea comunel este de 
930 suflete (474 bSrba^f si 456 
femei), din can 129 barba^i si 
120 femei in Foisor, 115 bar- 
ba^f si 112 feme! in Belciun, 
107 barbap si 102 femei in Bu- 
coveni-d.-s. si 123 barba^T si 122 
feme! in Bucoveni-d.-j. 

Case sunt 78 in Foisorul, 45 
in Bucoveni-d.-s., 46 in Buco- 
veni-d.-j. si 78 in Belciun. 

BisericT sunt 2 : una in Foi- 
sor, cu hramul Sf. Nicolae, fa- 
cuta de d-nul Crisante Cama- 
rasescu si a doua in Belciunul, 
cu hramul Adormirea - Maicil- 
DomnuluT. Pentru serviciul lor 
este 1 preot si 4 cintarepf. Este 
o scoala mixta, in cat. Foisorul, 
ce func^ioneaza din 1891, fiind 
intre^inuta de jude£ si de com. 
Locaiul este in buna stare, si 
construit din car&mida. Este 
condusa de un inva^ator si 
free 'dentate de 36 b&e{i si 6 
fete. In virsta de scoala sunt 
75 copiT, din carl 49 baep si 
26 fete. Stiu carte 43 persoane. 

Suprafa^a comunei este cam 
de 4900 pog., din carT 2000 
pog. pamint arabil, 200 pog. 
fine^e, 200 pog/izlaz, 100 pog. 
lac si teren sterp si 2500 pog. 
padure. Mosia, care se numeste 
Foisorul, este in intindere de a- 
proape 200 pog. si apar^ine d-lui 
Nae Gancea ; are un venit anual 
de 40000 lei; aparfinea mai 
inainte d-lui Verdes. Padurile 
se numesc Bungitul (900 pog.), 
Foisorul si Belciunul (100 pog.), 
Bucoveni-d.-s. si Bucoveni-d.-j. 
(500 pog.); apar^in d-lui N. Gan- 
cea. 



Impaminteni$ dupa legeadin 
1864 sunt 160 loc. si dupa cea 
din 1879 sunt 5 insura^ei. 

Viile in intindere cam de 100 
pog. produc vin bun negru si 
sunt ale d-lui N. Gancea. Tot 
pe proprietatea d-lui Gancea se 
afla o moara' de aburl si stine 
pentru fabricarea brinzei. 

Comerciul se face cu orasul 
Craiova. Circiumi sunt 3. Con- 
tribuabili, 200. 

Foisorul, sat, jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-mj., cu o populate de 249 
suflete, 129 b&rba$i si 120 fe- 
me!. Locuesc in 78 case. Este 
resedinta prim&riei. In sat este 
o scoala mixtS. Stiu carte 8 
persoane. 

Foisorul, ccltun, al com. Stre- 
jesti-d.-j., pi. 01te{ul-01tul-d.-s., 
jud. Romana^i, situat linga Olt, 
la hotarul jude^uluT despreVil- 
cea; are 15 locuitori. 

Foisorul, deal, jud. Prahova, pla- 
iul Varbil&ul, com. Strimbeni. 

Foisorul, virf de deal, in par- 
tea de V. a com. Livadea, pi. 
Varbilaul, jud. Prahova; este 
acoperit cu p&dure. 

Foi§orul, mosie, jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-mj., com. Foisorul, in in- 
tindere cam de 2000 de pog. 
arabile. Are un venit anual de 
4000 lei. Pe dinsa se g&seste si 
padure. Are o moara' cu aburi 
si stine ce produc brinza\ 

Foisorul, padure particular^, jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-mj., com. Foi- 
sorul, satul Foisorul, pe mosia 
Foisorul. 

Foisorul, loc izolat, jud. Olt, pi. 
Oltul-d.-j., comi Oporelul, nu- 
mit ast-fel pentru ci aci niste 
ingineri nem^i au ridicat un foi- 



60299. ilarele Dictionar Geoyra/ic. Vol. Ill, 



Hosted by 



52 

Google 



FOLEA 



410 



FOLESTI-DE-SUS 



sor, de unde au luat planul im- 
prejurimilor. 

Folea, movila, situata la o distan^a 
de 3 kil. spre V., decom. Cea- 
clrul, jud. Braila, in drumulde 
la com. spre com. Vizirul. 

Folea, munte, la N. com. Ola- 
nesti, pi. Cozia, jud. Vilcea, 
unde sunt stine si se fabrica 
brinza. 

Folea, pUdure particulars, supusa 
regimulu! silvic, pe mosia Folea, 
pendinte de comuna Costesti, 
plaiul Horezul, jud. Vilcea. 

Fole§ti, sat, jud. Vasluiu, plasa 
Crasna, com. Folesti, spre S.- 
E. de satul Bousori ; e situat 
pe coasta de E. a Dealului-Fo- 
leslilor. 

Suprafa^a mosiei e de 900 
hect. din can 500 hect. pa- 
mint arabil, 174 hect. padure, 
146 hect. imas, 1 hect. vie si 
21 hect. loc ocupat de iazurl 
si bal$f. 

Fole§ti-de-Jos, com. rur., jud. 
Vilcea, pi. Horezul, formata din 
2 catune: Folesti si Dumbr&- 
vesti. 

Este situata pe valea riulu; 
Bistrita, la 36 kil. de resedin^a 
jude^ulu! si la 7 kil. de a sub- 
prefecture!. 

Are o populate de 160 fa- 
miiii, sau 659 suflete, din can 
120 contribuabili ; locuesc in 
170 case. 

In com. sunt 2 biserici, am- 
bele reparate de locuitori in a- 
nul 1865. 

Locuitori! se ocup& cu agri- 
cultura si desfac produsul mun- 
cel lor la Tirgul-Horezul si bil- 
ciul Riureni. 

Vite sunt: 180 bo!, 14 cal, 
260 vacT, 70 capre, 100 o! si 
250 pore!. 



Locuitori! din c&t. Folesti s'aii 
improprietarit la 1864 pe 503 
hect. iar eel din DumbrSvesti 
sunt mosneni. 

In com. este uu izvor cu 
apaminerala, numitS «Saratun» 
care a fost pazit pana in anul 
1 891. 

$coala dateaza in com. de 12 
an!. Localul e proprietatea com. 
Se frecuenta de 26 copil (22 
bae^i, 4 fete), din numarul de 
81 copi! (42 baep, 36 fete), cu 
virsta de scoala. Stiu carte 45 
barba^i si 2 femei. Cu intre^i- 
nerea scoale! statul cheltueste 
anual 1080 le!. 

Pe riul Bistrita, in raionul 
comunei, e o moara de maci- 
nat. 

Sunt 50 stupi cu albine. Tuica 
se fabrica de la 500— 1000 de- 
calitri anual. 

Com. are in total 450 hect. 
pamint. 

Prin com. trece soseaua Bis- 
tri^e! care o leaga cu gara Ba- 
beni si Tirgul-Horezul. 

Veniturile com. se urea la 
1500 le! anual si cheltuelile la 
aceeas! suma. 

Se margineste cu com.: Ge- 
nuneni, Pausesti, Folesti-de-Sus 
si Cirstanesti. E brazdata de 2 
culm! de dealur! : una numita 
Dumbravi^a si alta Cirstanesti, 
cu virfurile : Dugheanu si Sca- 
risoara. Este udata de vaile : 
Slatina, Tu^urul,BSraganul,a Bi- 
sericei si a-Bataiosulu!. 

Dupa cum se vede intr'un 
hrisov al lu! Constantin - Voda 
Brincoveanu, pe care il repro- 
ducem ma! jos, mosiaFolesti-de- 
jos a fost proprietatea aces- 
tu! Domn si inchinata m&n&sti- 
re! Horezul. 

cSi earasa fie sfintei manastiri (Ho- 
rezul) mosia ce se chiama Folesti-de-Jos, 
ot sud Vilcea, dupa apa Bistrita, insa de 
peste tot hotarul jumatate de sat si me- 
tohul cu casele si biserica de peatra cu 



hramul Tri-sfetitele si cu cea care sunt 
razoare 10 si doua roate de moara in 
apa Bistrijei, care mosie o am cumparat 
drept talere 113, si toata partea jupanu- 
lui Stoian ot Arges, ce au avut intr'a- 
cest hotar a Flestilor de zestre ... lo- 
gofatul din Sirineasa drept talere 150. 
Si eara sa fie sfintei manastiri si cea- 
l'alta jumatate de sat din Folesti ce au 
stapinit-o T&nasie Pausicul si murind el 
si neraminind feciori a^luat-o neamul luT, 
anume Tudor din Greet postelnicul si 
cu alti partasi ai lut. Care si acea parte 
din sat o am cumparat de la dinsi cu 
talere 150, si asa aii ramas tot hotarul 
Folesti-de-Jos pe seama sfintet manastiri 
Horezul.* 

Fole§ti-de-Jos, deal, in raionul 
comune! cu acelas! nume, plaiul 
Horezul, jud. Vilcea, pe care se 
cultiva I hect., 50 aril vie. 

Fole§ti-de-Sus, com. rur., pi. 
Horezul, jud. Vilcea, compusa 
din 7 mahalale: Dosul, B^ltateni, 
Tabaci, Mosneni, Miresti, Chi- 
ceni si Dirvaresti. Este situata 
pe valea riulu! Bistrita, la $6 
kil. de resedin^a jude^ulu! si la 
6 kil. de a plase!. 

Are o popula^iune de 289 
familii, sau 1565 locuitori, in care 
intra si 3 famili! de Tigani ; sunt 
189 contribuabil!; 290 case. 

Locuitori! s'au improprietarit 
dupa legea din 1864. 

In com. sunt 2 biserici vech! : 
una cu hramul Sf. Apostol!, re- 
parata la anul 1881 si a doua, 
cu hramul Sf. Ingerf, reparata 
la anul 1880. Locuitorii desfac 
produsul munce! lor la T. -Ho- 
rezul si Riureni. 

Vite sunt: 55 cai, 200 bo!, 
240 vac!, 20 capre si 31 01. 

Pe riul Bistrita, in raionul 
comune!, func{ioneaz& 2 mor!. 

§coala dateazS in comuna 
de 19 an!. Localul e de zid, 
proprietatea comune!. E frecuen- 
tata de 27 baep, din numarul 
de no (58 bae^i, 52 fete), in 
virstS de scoala. Este dotatl in 
farina cu 8V2 hect. Cu intre- 



Hosted by 



Google 



FOLE?TI-DE-SUS 



411 



FOLTE?Tf 



finerea scoalel, statul cheltueste 
anual lei 1080. 

§tiu carte 39 loc. 

Toata com., cu izlaz cu tot, 
are 1 148 hect., pe care se cultiva 
tot felul de cereale. 

Produc^ia ^uicei variaza dupa 
timpuri de la 1 500 — 1 2000 decal. 

O sosea, care trece pe partea 
dreapta a riului Bistri^a, inles- 
neste comunicafia intre Rimnic, 
Gara-Babeni, T.-Horezul si ma- 
nastirea Bistrifa. 

Veniturile comunei se urea 
la 2093 lei si cheltuelile la a- 
ceeasi suma. 

Se m&rgineste la N. cu co- 
muna Tomsani, la S. cu comuna 
Folesti-de-Jos, la E. cu Dealul- 
Petrarilor, care o desparte de 
com. Petrari-de-Sus, si la V. cu 
comuna Otesani si o parte din 
com. Maldaresti. 

E brazdata: de Dealul-Ote- 
sanilor, la V., cu virfurile: Ripa- 
cu-Iarba, Posogul, Druganut, Ma- 
gura, Veduinele, Nedei^a, Go- 
runul si Ripa-Inalt2; de Dealul- 
Petrarilor, la E., cu virfurile: Pis- 
cul, Viseni, Plopeanul, Coasta- 
Lunga si Coasta-Inalta. 

O uda riul Bistrifa de la N. 
la S. si vaile : Valea-Mare, Ba- 
noaia, Stupina si Valea - Cor- 
buluif. 

Fole§ti-de-Sus, deal, in raionul 
comunei cu acelasi nume, jud. 
Viicea, pe care se cultiva 4 
hect. vie. 

Fole§ti-de-Sus, mosie a statulul, 
pendinte de manastirea Bistri^a, 
jud. Viicea, care, pe periodul 
1886 — 96, s'aarendat cu 3500 
lei anual. 

Fole§ti-de-Sus, pddure, a sta- 
tului, in intindere de 90 hect. 
situata in com. Pojogi, pi. Cer- 
na-de-Sus, jud. Viicea, si for- 
mats, din trupurile: Coasta-Lun- 



g&, Dealul-Mare (75 hect.) si Cor- 
bul(iS hect.) 

Fole^tilor (Dealul-), deal, In 
partea de V. a satulul Folesti, 
jud. Vasluiu ; se intinde de la N. 
spre S. 

Fole^tilor (Piriul-), piriil, izvo- 
raste din padurea cu acelasi 
nume, curge spre S., pe ling£ 
satul Folesti, com. Solesti, pi. 
Crasna, jud. Vasluiu, si se varsa 
ia piriul Crasna, din jude^ul 
Falciu. 

Fole^tilor (Valea-), vale, se in- 
tinde spre S. de satul Folesti, 
com. Solesti, pi. Crasna, jud. 
Vasluiu. 

Foli, baltd, jud. Dolj, plasa Jiul- 
de-Sus, com. Rozistea. 

Foltea, piriti, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, com. Bisoca; 
izvoreste din virful Dealul-Mare, 
trece prin catunul de resedin^S 
Bisoca, si se varsa in riul Rim- 
nicul-Sarat, la V. de c&t. Jitia, 
din com. Jitia. 

Foltea, vale, in jud. Buzau, co- 
muna Vintila-Voda, cat. Lun- 
elle; face hotar despre com. Sa- 
rulesti; incepe din mosia Bisoca 
si se scurge in valea Pecenega; 
apa sa confine multe substance 
minerale si mal cu seama sare. 

Foltea-Saril, sat, in jud. R.-Sa- 
rat, plaiul Rimnicul, catunul co- 
munei Bisoca, asezat in partea 
de V. a comunei, pe piriul Fol- 
tea. Fiind-ca teritoriul sau con- 
tine sare, s'a numit si Saril. 
E situat la 5 kil. spre V. de ca- 
tunul de resedin^, Bisoca. Are 
o intindere de 180 hect, cu o 
populate de 55 familil, sau 2 1 5 
suflete, din carl 50 contribua- 
bilf. $tiu carte 1 1 persoane. 



Foltea-S&ril, numire vechie, a 
cdtunuluX de resedinfa Bisoca, 
din com. Bisoca, jud. R.-Sarat 
numit ast-fel de la piriul Foltea, 
si pentru ca e asezat pe un te- 
ren plin cu sare ; numele ac- 
tual e luat de la muntele Bi- 
soca, la poalele c&ruia se afl£. 

Foltesti, com, rur.,\n jud. Covur- 
luiu, pi. Prutul, la 34 kil. de Ga- 
la$i. Se maYgineste la N. cu M£- 
st&cani, la N.-V. cu Fir^anesti, 
la S. cu Frumusi^a si la E. cu 
riul Prut, prin vars&turile sale. 
In aceastS com. e dealul Baba- 
Draga si valea ml5stinoas£ Ceal- 
maul. Apa ce uda teritoriul 
Foltestilor e lacul Covurluiu, pe 
malul sudic al c&ruia se afla\ 

Trel catune fac parte din a- 
ceastci comun£: Foltesti (rese- 
din^a), Fintinele si Stoicani ; din 
aceste doua din urm&, intiia e 
mal spre S.-V. si a doua mal 
spre E. de resedin^a comunaia. 
Mal sunt si Cislisoarele, Stoi- 
cani-Cet^uiel si Mogosul, carl 
nu se socotesc ca cStune a-parte. 
Locuitoril sunt fosti cl&casiim- 
proprietari^I ; se g&seste si un 
numar de strain! in serviciul 
proprieta^el marl, precum si vr'o 
7 familil de Izraeili^i cu 31 su- 
flete, carl se ocupa cu comer- 
ciul in pravalii de manufacture 
si vind si alte marfurl, c&ci ca- 
tunul Foltesti e chiar un tirgu- 
sor rural. Are o populate de 
601 familil, sau 2 110 suflete, 
din carl: 1078 barba^I, 1032 fe- 
mel; 11 30 necSsatori^T, 803 ca- 
satori^I, 176 vaduvl, divor^T 
1. $tiu carte 311 persoane, nu 
stiu 1799. 

Sunt 334 contribuabili. 

Suprafaja teritoriulul comu- 
nei Foltesti este de 12870 hect., 
din carl vr'o 1 1440 aparfm pro- 
prietafel marl, formats din o 
singurS mosie ce poarta numele 
comunei si care e cea mal mare 



Hosted by 



Google 



FOLTE?TI 



412 



FOMETESTI 



din tot jude^ul; iar restul este 
al satenilor. 

Ocupa^iunea locuitorilor e a- 
gricultura, cresterea vitelor, cui- 
tura viilor si pescaria in lacul 
Covurluiul si in varsaturile Pru- 
tuluT ; iarna el se ocupa cu taia- 
tul stufuluT in bal^ile invecinate. 

Veniturile comunei se ridica 
pe an la 20637 ^> 62 bani; iar 
cheltuelile la 19947 lei, 68 bam. 

Biserici sunt 3 : Sf. Voevozi 
in Foltesti, sf. Apostoll in Fin- 
tinele si Prea-Cuvioasa-Paras- 
chiva in Stoicani ; cite-trele au 
cite 8 V2 falcl p&mint rural. Ca- 
tunele Foltesti si Stoicani, con- 
stituind dupa noua asezare a 
parohiilor, o singura parohie, 
cu catedrala Sf. Voevozi, au 
un preot paroh si 3 cinta- 
re{I; iar catunul Fintinele e ali- 
pit de parohia Scinteesti. 

§coli asemenea sunt 3 : una 
de baepf in resedin^a comunala, 
frecuentata de 42 etevl (1889), 
alta de fete, tot in resedin^a, 
cu 18 eleve si a treia in Fin- 
tinele, mixta, cu 24 scolari. 

Chiar prin mijlocul satulul 
Foltesti trece soseauajude^eana 
Gala^i-Birlad, precum si linia fe- 
rata cu acelasi nume, avind 
gara si aid. 

Foltesti, sat si resedinfa com. 
cu acelasi nume, in pt. Prutul, 
jud. Covurluiu, pe malul lacului 
Covurluiu, care il desparte de 
Mastacani; numara 224 familil 
sau 879 suflete ; are o biserica 
si 2 scoli. 

Foltesti, mosie, particulars, de 
vr'o 11444 hect., si cea mai in- 
tinsa din tot jud. Covurluiu, in 
com. cu acelasi nume, pi. Pru- 
tul. Pamintul acestei mosti se 
imparte ast-fel: 3432 hect. ara- 
bile, 740 hect. 74 aril faneaja, 
1 24 1 hect. 24 aril imas, 1706 
hect. bai^i cu apa, peste si stuf, 



304 hect. 61 aril iezerul Covur- 
luiu cu peste si stuf, 109 hect. 
67 aril vil cu dijma, 3607 hect. 
89 aril padure si tufe si 59 hect. 
70 aril in com., par{I rezervate 
boerestl, deosebit de drumurT. 
Aceasta mosie a fost proprie- 
tatea locotenentulul colonel I. 
Alexandri, fost ministru al Ta- 
re! in strainatate si frateie lul 
Vasite Alexandri. 

Fometani, niahala, in com rur. 
Susifa, pi. Motrul-d.-j., jud Me- 
hedin^i. 

Fometesti, com, rur. y pi. Hore- 
zul, jud. Vilcea. 

Este situata pe ambele ma- 
luri ale riului Cerna, la 50 kil. 
de resedin^a jud. si la 10 
kil. de a plasel. La inceput, 
aceasta com. a fost, in r parte, 
pe riul Marina, dar la 1850, lo- 
cuitorii dupa valea Marina s'au 
stramutat pe valea Cernei in 
scop d'a forma o com. mai 
restrinsa. Aceasta com. se com- 
pune din trel mahalale: Popeni- 
Negreni, Floresti si Fometesti. 

Are o populate de 118 fa- 
milii, sau 412 suflete (199 bar- 
ba^I, 213 feme!). Sunt uocon- 
tribuabiil; 125 case. 

In com. sunt 4 biserici. Cea 
din mahalaua Popii cu hramul 
Cuvioasa-Paraschiva, s'a fondat 
pe la anul 1870 ; a doua, acum 
ruinata, din mahalaua Floresti, 
s'a zidit la anul 1750; alta s'a 
zidit la anul 1800 si a 4-a, din 
mahalaua Fometesti, la 1871. 

Parte din locuitorl se ocupa 
cu agricultura si parte cu trans- 
ports sareT si al varulul m ^ara. 
Produsul muncei agricole il des- 
fac la Tirgul-Horezul. 

Vite sunt: 39 cai, 202 bol, 
263 vaci, 369 01 si 186 porci. 

Pe riul Cerna, in raionul com., 
sunt 5 mori. 

Locuitorii sunt mosnenl ; 66 



s'au improprietarit la 1864 pe 
mosia statului Fometesti, cind 
li s'au dat 229 hect. 

De comuna Fometesti \m 
mun^il Buciumul si Zavidanul 
situa^I spre N. si unde se fa- 
brica brinza\ 

Are o scoal£ frecuentata de 
34 elevi (16 baefi, 18 fete). Stiu 
carte 48 barba^T, 

Stupl cu albine sunt 20. 

Toata com., cu izlaz, padure 
si locuri de munca, are 1436 
hect. 

Venitul com. se urea la 848 
lei anual. 

Se margineste cu comunele : 
Milostea, Slatioara, Recea si Ra- 
covi^a. Mosia s'a vindut in lo- 
turl. 

E brazdata de dealurile : Dea- 
lul-Recil, Tiriia, Magurelele, al- 
Citnpusorulul, al-Popilor si udata 
de vaile : Valea-CerneT, Valea- 
Babel, Marine! si Negri$ori. 

Mosia Fometesti, care a a- 
par^inut lul Vergu vel Clucerul, 
a fost daruita de acesta, mana- 
stirel Horezul, la anul 1705. O 
parte din aceasta mosie, care 
era in stapinirea Banului An- 
tonache, a fost inchinata de a- 
cesta tot manastirel Horezul, la 
anul 1700. 

Fometesti, mahala, din com. 
rur. cu acelasi nume, plaiul Ho- 
rezul, jud. Vilcea. Are o bise- 
rica, cu hramul Sfin^ii Voevozi, 
zidtta la anul 1871. 

Fometesti, mosie a statului, fo- 
sta pendinte de manastirea Ho- 
rezul, jud. Vilcea, situata in 
com. Fometesti, care s'a aren- 
datpe periodul 1888— 1893, cu 
1400 lei anual. 

Fometesti, padure a statului, in 
intindere de 220 hect., situata 
in com. Recea, plaiul Horezul, 
jud. Vilcea, si formata din tru- 



Hosted by 



Google 



FOMETEI 



413 



FOTE?TI 



purile : Valea-Magurei(i35 hect.) 
si Tabanesti (85 hect). 

Fome^ei, loc izolat, in com. rur. 
Crainici, plaiul Closani, jud. Me- 
hedin^i. 

Foranul, cimpie, jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-j., pe ^inutul com. P2- 
rincea, pe care se afla cladita 
o bisericS de lemn foarte ve- 
chie. 

Forasti, sat, in partea de E. a 
com. Gropnifa, pi. Copout, jud. 
Iasi, situat pe un platou intins. 
Are o populate de jo familii, 
sau 302 suflete. 

Vite sunt 1248 capete, din 
can : 294 vite man cornute, 829 
of, 49 cat si 96 rim&ton. 

Forasti, sat, pe mo^ia cu a- 
celasT nume, din com. Uidesti, 
jud. Suceava. Asezat pe coasta 
dealuluT Forasti, numara 94 case, 
populate cu 69 familif, sau 
415 suflete, din care 199 bar- 
ba^I si 216 feme! (10 strain 1). 
Contribuabilf sunt 103. Vatra 
satului ocupa I9falci. 

Are: o biserica, cladita de 
lemn de un fost proprietar C. 
Forascu, deservita de un preot 
si 2 cintare^T si improprietarita 
in 1864 cu S 1 /2 falci; o scoala 
rurala mixta, cu un inva^ator 
platit de stat, infiin^ata in 1865, 
frecuentata de 27 elevi si 3 
eleve. In sat sunt 95 bae^i si 
99 fete cu etatea intre 7 — 12 
ani. Scoala are numai 28 pra- 
jinT teren in vatra satului, f&cute 
danie de inva^atorul Nicolae 
Teodorescu. Mosiaeproprietatea 
d-lui I. Cernatescu si are 420 
falci, din can 360 falci cultiva- 
ble si 60 falci finaf . Improprie- 
tari^i la 1864 sunt 27 fruntast, 
17 palmasi si 27 codasi, sta- 
pinind 161 falci. 

JDrumuri principale sunt: la 



Uidesti 4 kil., la Oniceui 3500 
m., la Rusi 2 kil. si la Tatarusi 
3400 m. 

In 1803, Forasti a Medel- 
nicesel SmSr&ndica Canta cu loc 
in destul, numara 22 liuzi, platind 
328 lei bir anual si avind si 3 
liuzT de eel far& bir. 

Forasti, iaz, jud. Suceava intre 
dealurile DumbraveT si linga sa- 
tul cu acest nume. Are o supra- 
fata de 7 hect. Confine peste, 
racT si scoicT. 

Forasti, piriU, jud. Suceava, aflu- 
ent al Piriului-Croitorului ; for- 
meaza iazul cu acelasl nume. 

Fora^tilor (Dealul-), deal, jud. 
Suceava, pe coasta c&ruia st& sa- 
tul Forasti. 

Forca§e§ti, fost sat, situat in 
Valea-MaruluT, com. Huruesti, 
jud. Tecuciu. AzI se cunoaste 
inca locul, unde a fost satul 
care a devenit pamint arabil. 

Foregele, munte, la N. de Cim- 
pulung, jud. Muscel, pe malul 
drept al RiuluT-TirguluT. 

Foroja, piriias, jud. Bacau, pi. 
MunteluT, com. Agasul, care se 
varsa in piriui Goioasa. 

Fortuna, lac, m jude^ul si pi. 
Tulcea, pe teritoriul comunei 
urbane Mahmudia, situat in par- 
tea N. a plasei si a comunei; 
este format de revarsarile bra- 
^ului Sulina cu care comunica 
prin girlaSondul ; mai comunica 
tot prin o girli^a si cu lacusorul 

. Cruglie, iar acesta cu bra^ul 
Sulina; are o intindere de 3 kil. 
p. 300 hect; este inconjurat 
de toate parole cu stuf; pro- 
duce peste bun si in mare can- 
titate, care se exports prin cher- 
hanalele Gorgova si Girla-Cio- 



banului, la Mahmudia si chiar 
la Tulcea. 

Fortunatul, loc deizvoare, jud. 
Bacau, pi. Trotusul, com. Gro- 
zesti, de unde isT are obirsia 
piriui Stropsea. 

Fotache. Vez? Condrea, Doro- 
ban^esti sau Fotache, jud. Pra- 
hova. 

Fotache§ti, cdtun, sau mahala, 
din corauna Vida, jud. Vlasca, 
pi. Glavaciocul. I se mat zice 
si Vida-Fot&chesti, pi. Glavacioc, 
jud. Vlasca. Aci sunt mostenT. 

Foteasca, trup de mosie nelo- 
cuit, ce face corp cu proprie- 
tatea St&nesti a d-lui Emanoil 
Lahovari, din pi. Marginea, jud. 
Vlasca. 

Foteni, sat, in jud. R.-Sarat, pi. 
Gr3distea,com. ^tubeiul, asezat 
in partea de N. a comunei, pe 
malul sting al riululf Rimnicul- 
Sarat, la 300 m. spre N. de 
catunul de re?edin{a, $tubeiul ; 
vatra satului are o intindere 
cam de 15 hect., cu o po- 
pula^iune deS5 familii, sau 170 
suflete, din cari 40 contribua- 
bilT; are o bisericS si o scoala. 

Fote^ti, sat, face parte din com. 
rur. Ionesti-Mincului, pi. Oltul- 
de-Sus, jud. Vilcea. Are o po- 
pulate de 166 locuitori : 98 b&r- 
baflf, 68 femel. Cade in par- 
tea de V. a comunei. E la dis- 
tanta de 1 x \-i kil, de catunul 
Obeni, unde e scoala. E udat 
de girla Guguianca la E. si la 
V. e acoperit de dealurl. 

Fote§ti, vechie nutnire a cat. 
Satucul, din com. Cindesti, jud. 
Buz^u. 

Fote^ti, vechie numire a c&t. Ga- 



Hosted by 



Google 



FOTE?TI 



414 



FRAS1NUL 



geni-d.-s., com. Vintileanca, jud. 
Buzau. 

Fote^ti, deal, care separ& com. Io- 
nesti-Minculu! si Fiscalia, de co- 
muna Scundul, pi. Oltul-de-Sus, 
jud. Vilcea. Direcfia sa e dela 
N. spre E. 

Fote^ti, deal, plantat cu vii, in 
jud. Vilcea, pi. 01tul-d.-s.,com. 
Ionesti-Minculul. 

Fotole§ti, deal, in jud. Vilcea, 
pi. Olte^ul-d.-j., com. Diculesti. 

Franchi, lac, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicut, com. Bisoca; 
are o intindere de I x /a hect. ; 
confine crap si caracuda ma- 
runta ce se vinde si se consuma 
in localitate. 

Franca, ostrov, jud. Braila, co- 
prins la N.-V. si V. intre Di- 
muleasa, la E. intre iezerul Ser- 
ban si la S. intre iezerele Pra- 
va^ul si Lungule^ul. 

Frasina, colinft, in jud. Buzau, 
com. Vintila-Voda, cat. Schei, 
acoperita de pasune si pu^ina 
p&dure. 

Frasini, sat, pe mosia Borca, com. 
Madeiul, jud. Suceava. E asezat 
pe malul drept al Bistri{e?, a- 
vind o populate de 46 familil, 
sau 182 suflete (96 barba^i si 
86 femei). Sunt 50 contrib. 

Vatra satukrf ocupa 31 falcl 
?i 35 prajinf. 

Improprietaripf la 1864 sunt 
10 fruntasi, 18 palmasT si 6 co- 
da?!, stapinind 140 falcT. N'are 
de cit un singur drum, mal bine 
zis carare, ce-1 leaga cu satul 
de resedin$a\ Biserica si scoala 
din M&deiu servesc si acestui 
sat. 

Frasini, padure, in Valea-Frasini, 



de 143 hect., pe mosia Drac- 
sani, in partea de V. a com. 
Dracsani, jud. Botosani. 

Frasini, poianal, jud. Suceava, in 
padurea mosiel Dolhasca, in su- 
prafa^a de 2 faldf si 90 pra- 
jinf. 

Frasini (In-muche-la-), colina, 
in jud. Buzau, com. Niculesti, 
c&t. Podul-Muncef , pe mosia 
Mereeasca, a mosnenilor. 

Frasinul, com, rur., in jud. Dim- 
bovifa, pi. Iatomi^a, situate pe 
cimpie, intre riurile Cricovul si 
Criva^ul, la marginea de S.-E. 
a jud. Ditnbovi^a, linga jud. Pra- 
hova si la o distan^a de 38 kil. 
de Tirgoviste. Se compune din 
patru catune : Frasinul, Postir- 
nacul, Balti^a si Ibriamul, cu 
o populate de 1800 locuiton. 
Teritoriul acestei com. produce 
cereale si putine vite. Are o moara 
de apa, doua biseridf si o scoala. 
In raionul sau se afla" o movila 
fara numire, dar care este tot 
de natura eel elf de la Finta. 
Frasinul se invecineste laE. cu 
com. Cocorasti, pi. Tirgusorul, 
jud. Prahova, de care se des- 
parte prin Cricovul; la V. cu 
Bilciuresti, despar^indu-se prin 
Ialomi^a; la N., cu M&rcesti si 
la S., cu Cornesti si Catunul. 

Frasinul, com, rur,, in jud. Vla- 
sca, pi. Marginea, situata pe 
valea cu acelasi nume, care se 
scurge in Lunca-Dunarel, in jos 
de drumul de fier Giurgiu-Bu- 
curesti. Mosia eproprietatea Sta- 
tului, depindea inainte de secu- 
larizare de Sf. Ion din Focsani. 
Se arendeaza* anual cu pre{ de 
22300 lef. Este departe de Giur- 
giu de 17 kil., de Bucuresti de 
54 kil., de stafia drumulul de 
fer B^neasa de 3 kil. si de cea 
de la Fratesti de 7 kil. 



In 1886 avea o populate de 
655 suflete. 

Locuitori! improprietarij;i la 
1864 au fost 120, can au luat 
360 hect. ; ins*jra^ei improprie- 
tari^T la 1882 au fost 40, can 
au luat 235 hect. 

Suprafa^a totala a mosiel este 
de 8000 hect. impreuna cu pa- 
durea de salcie si balta. 

Are o padure de stejar, cu o 
suprafa^a de 320 hect. ; depinde 
de ocolul silvic Giurgiu. 

Venitul comunei pe 1886 a 
fost de 8107 lei, si cheltuelile 
de 8086 lei. 

Sunt 141 contribuabili. 

Aci este : o scoala mixta cu 
2 clase, condusa de un inva{a- 
tor, la care au urmat in 1888 
14 baeti si 3 fete, din numa- 
rul de 28 bae^i si 21 fete m 
virsta de scoala ; o biserica, cu 
hramul Sf. Nicolae, zidita la 
1858, cu un preot si 2 dascali. 
fine de parohia Frasinul. 

Frasinul, sat, jud. Dimbovi^a, 
pi. Cobia, cat. comunei Cobia. 

Frasinul, sat, jud. Dimbovi^a, 
plaiul Ialomita, cat. comunei Va- 
lea-Lunga. 

Frasinul, sat, jud. Dolj, pL Dum- 
brava-d.-s., com. Plesoiul, cu 
o populate de 946 suflete, 490 
barba^i si 456 feme!. Locuesc 
in 260 case. Copiii din sat ur- 
meaza la scoala mixta din sa- 
tul Plesoiul, ce este la 2 kil. 
600 m. dep&rtare. 

Frasinul, fostul nume al com. 
Plesoiul, jud. Dolj, pi. Dum- 
brava-d.-s. 

Frasinul, balta, in jud. Vlasca, 
pe proprietatea cu acelasi nu- 
me, ce apar^ine statulul, in jos 
de Dealul-Dunarel, pe lunca. 
Aceasta* balta se inchide des- 



Hosted by 



Google 



FRASINUL 



415 



FRASINUJL-DE-SUS 



pre Baneasa ca sa nu lase sa 
iasa pestele cind incep apele a 
se retrage. 

Pe dinsa, in locurile retrase 
create papura multa din care se 
face rogojini. Rste departe de 
Giurgiu de 12 kil., de stasia dru- 
muluT de fer Baneasa, de 9 kil. 

Frasinul, deal, jud. Bacau, pi. 
Muntelm, com. Magiresti, din 
sirul dealurilor ce despart cele 
doua Tazlauri. 

Frasinul, coUnti, in jud. Buzau, 
com. Sarulesti, cat. Caratnaul ; 
izlaz de vite. 

Frasinul, munte, situat in par- 
tea de N.-V. a catunului Bo- 
rosteni, din com. Pestisani, pla- 
iul Vulcanul, jud. Gorj ; are o 
suprafa^a cam de 160 hect., a- 
coperita de padure ; e proprie- 
tatea statului. 

Frasinul, deal. Vine in prelim- 
gire din spre V., din jud. Me- 
hedin^i, si intra in raionul pla- 
sei JiuluT, din jude^ul Gorj, la 
catunul Gura-Men^ii ce se afla 
spre S. de com. Borascu, ur- 
meaza spre E. la extremitatea 
com. Borascu si aci face o co- 
titura si se intoarce spre S., di- 
rigindu-se spre com. Calaparul- 
d.-s., Calaparul-d.-j. si Stolojani. 
Acest deal, pe coasta despre 
comuna Borascu, e acoperit cu 
pruni si vii, iar pe creasta cu 
padure mare. 

Frasinul, deal. Vezi Nedieni, 
deal, com. Voinesti, pi. Stav- 
nicul, jud. Iasi. 

Frasinul, deal, in jud. Iasi, com. 
Cucuteni, pi. Stavnicul. 

Frasinul, deal, in com. rur. Ba- 
la-d.-j., plaiul Closani, jud. Me- 
hedin^i. 



Frasinul, munte, in grupul Grin- 
^iesilor, linga satul Grin^iesul- 
Mare, com. Bistricioara, pi. Pia- 
tra-Muntele, jud. Neam^u. 

Frasinul, mftgura de hotar, in- 
tre com. Coteana si Perie^i, pi. 
Siul-d.-s., jud. Olt. E situata la 
V., pe ValceauaZidului, in ca- 
pul mosiei d-lul Fintineanu. 

Frasinul, grind sau loc ridicat 
de-asupra stufulul inconjura'tor, 
in jud. Tulcea, pi. Sulina, com. 
Sf. Gheorghe, in partea de E. 
a plasei si cea de V. a co- 
munei; este mic si inconjurat 
cu stuf, necultivat ; are o in- 
tindere de 2 hect. 

Frasinul, iaz, in satul Probota, 
spre E. de satul Perieni, com. 
Carniceni, pi. Turia, jud. Iasi. 

Frasinul, mope, in jud. Buz&u, 
com. Policiori; are cam 62 hect., 
mare parte arabile. 

Frasinul, padure, in jud. Buzau, 
com. Simileasca, pe mosia sta- 
tului Vatra-Episcopiei ; are 798 
hect.; parte s'a dat in taere, 
parte s'a conservat de stat, pen- 
tru a fi utilizata la fabricarea 
si repararea vagoanelor. 

Frasinul, padure, pe dealul Tu- 
ria, spre N.-E. de satul Perieni, 
com. Carniceni, pi. Turia, jud. 
Iasi. 

Frasinul, padure, in jud. Mehe- 
din^i, pi. Blahni^a ; {inedecom. 
rur. Deveselul. 

Frasinul, izvor, in jud. Buzau, 
com. Goidesti; incepe de la 
Curmatura-Purceilor si da in 
Sara^elul. 

Frasinul, piriU, ce izvoreste din 
Iazul-Stingacenilor, com. Her- 



meziul, pi. Turia, jud. Iasi ; cur- 
ge spre S. prin iazul Frasinul 
din satul Probota ; tae soseaua 
jude$ean£ Iasi-Botosani si se var- 
sa in bal^ile de pe sesul Pru- 
tului, aflate pe mosia Probota, 
com. Carniceni, pi. Turia. 

Frasinul, piriU, izvoreste de sub 
dealul Frasinul, com, Cucuteni, 
pi. Stavnicul, jud. Iasi; curge 
de la S. spre N., pe linga sa- 
tele Dirjeni si Bogdanesti si se 
varsa. in iazul Blrd&hanul. 

Frasinul, piriia§, ce izvoreste 
dintre ramura mun^ilor Piciorul- 
Frasinei si ramura Crivei si se 
varsa pe partea stinga a piriu- 
lui Tarcaul, in dreptul catunu- 
lui Tarc&ul, din jud. Neam^u. 

Frasinul, piriU, afluent al piriu- 
lui Suha-Mare, com. Malini, jud. 
Suceava. 

Frasinul, vdlcea, com. Dobro- 
teasa, pi. Oltul-d.-s., jud. Olt. 
Se varsa in girla Leleasca. 

Frasinul, vale, in partea de V. 
a com. Moreni, pi. Filipesti, jud. 
Prahova. 

Frasinul, (Ruptura), loc izo- 
lat, com. Strimbeni, pi. Varbi 
laul, jud. Prahova. 

Frasinul-de-Jos, deal, in jud. 
Gorj, pi. Jiul, in partea despre 
V. a com. Calaparul-d.-j. ; se in- 
tinde din sus de com. Calaparul- 
d.-s. spre S. pana la com. Sto- 
lojani ; pe coasta e acoperit cu 
vii si pruni, iar pe coama cu 
padure. 

Frasinul-de-Sus,^^/, jud. Gorj, 
pi. Jiuiui, in partea despre V. 
a com. Calap&rul-d.-s. ; se in- 
tinde de la N., din com. Bo- 
rascu spre S. pana la com. Ca- 



Hosted by 



Google 



FRASINUL (HOTARUL-) 



416 



frAncesti 



lap5rnl-d.-j. ; este acoperit pe 
poate cu vii si prunl, iar pe 
creasta cu padure. 

Frasinul (Hotarul-), numire, 
data uneXpdrfi din com. Gura-A- 
ninoasei,jud.Buzau, constind di;i 
sforl de mosie ale mai multor 
proprietari. Are p&mint arabil, 
finea{&, livezl si padure in i:i- 
tiadere de vre-o 500 hect. Par^T 
mai insemnate sunt: Antoneasca 
si Dr&cea. 

Frasinului (Dealul-), sfoard 
de mope, in suprafa^a de 265 
felcljud. Suceava. Pela 1850 era 
sat pe dinsul purtind acelasl 
nume. A fost stricat de pro- 
prietarul mosiei de atuncl, G. 
Tinu, care l'a mutat pe malul 
drept al piriului Brustura. In 
mare parte e acoperit de pa- 
dure de frasin si mesteacan. 

Frasinului (Valea-), vale, com. 
Dragoslavele, plaiul Dimbovi^a, 
jud. Muscel. 

Frasinului (Virful-), munte, in 
com. Malini, jud. Suceava. 

Frato§ti{a, com. rur., jud. Dolj, 
pi. Jiul-de-Sus, la 43 kil. de 
Craiova si la 8 kil. de resedinta 
pl&sel, Filiasi. 

Este asezata pe ambele ma- 
luri ale piriului Fratosti^a. 

Se margineste la E. cu com. 
Valea-Boului, la V. cu f in^areni, 
la N. cu Floresti si la S. cu 
Filiasi. 

Terenul acestei com. este acci- 
dentat de dealurile : Piscul-Zi- 
dului, Cioca, Dealul-cu-Peri. A- 
ceste dealurl au o in&l$ime a- 
proximativ& de cite 90—92 m. 

Piriul Fratostija trece prinmlj- 
locul com. si se vars& in stinga 
Jiulul. Afara* de acest curs de 
apa" nu se g&sesc decit cite-va 
scursorT fara" important 



Com. are un singur catun : 
Fratosti^a. 

Aci se afla o scoala mixt£, 
care func^ioneaza* de la 1 Ianua- 
rie 1892, intre^inuta de jude^ si 
asezata intr'un local de zid, in 
buna* stare, construit de com., 
cu o singura clasa. A fost fre 
cuentata in 1892—93 de 44 
bae^i si 9 fete. Stiu carte 17 
persoane. 

Are o populate de 1308 su- 
fletej dintre car! 752 barbati, 
556 femei. Dintre locuitor! 179 
sunt improprietari^i de la 1864. 
Casele sunt in nuraar de 455, 
lucrate mai toate din birne si 
foarte purine de zid. 

Teritoriul com. este de 17 18 
pogoane, dintre can 818 po- 
goane arabile, 300 pogoane fi- 
ne^e, 100 izlaz si 500 padure. 

Statul are 790 pogoane pe 
mosia Frato^a-Mare, dind un 
venit de 8000 lei anual. Mosia 
statuiui are padure si livezl si 
loc arabil al carul venit este de 
6000 lei anual. 

Padurl : Padurea statuiui, cu 
o intindere de 200 pogoane si 
cite-va particulars Esen^e : fra- 
sin, jugastru, stejar si girni^a, 
aceasta predominind. 

Com. este strabatuta de cai 
comunale, can tree prin centrul 
com., pe o lungime de 2 kil. 

Sunt 3 circiume ; 1 bac&nie ; 
trei comercian^i. 

Veniturile comunei sunt de 
1738.15 lei si cheltuelile de 
120468 lei. 

Distance la com. vecine : 
la Valea-Boului, 22 kil.; la Tin- 
{areni, 6 kil. si la Floresti, 6 kil. 

Vite : 3 So vite marl cornute, 
400 01, 17 cai si 24 porcl. 

Frato^ti^a, sat, jud. Dolj, plasa 
Jiul-d.-s., formind comuna Fra- 
tosti^a. 

FratO^ti^a, deal si ptmct trigo- 



nometric de observaHe, linga 
catunul cu acelasT nume, jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-s.; are o inal^ime 
de 243 m. 

FratO^ti^a, mosie particular^, ju- 
de^ul Dolj, plasa Jiul-d.-s., com. 
Fratosti^a, cu venit anual de 
8000 lei. 

Frato§ti{a, mosie a statuiui, si- 
tuata pe teritoriul comunei Fra- 
tosti^a, pi. Jiul-d.-s., jud. Dolj. 
Pana la secularizarea averilor 
manastiresti, aparfinea Episco- 
piei de Rimnic. A fost arendata 
pe periodul 1893 98 cu 6000 
lei pe an. 

Frato^ti^a, padure a statuiui, si- 
tuata pe teritoriul comunei Fra- 
tosti^a, pi. Jiul-d.-s., jud. Dolj. 
Face parte din ocolul Butoesti, 
circumscripta XVII silvica. 

Frato§ti^a, piriil, jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-s., comuna Fratosti^a, pe 
care este situata comuna. 

Fra^i, sat, face parte din com. 
rur. Sotrile, pi. Prahova, jud. 
Prahova. Are o populate de 
168 locuitorii (136 barbati si 
132 femei). Aci e o biserica 
fondata de Prin^ul Stirbel, dim 
preuna cu locuitorii. 

Fra^ilor (Valea-), vale, comuna 
Piriieni-d.-j., pi. Mijlocul, jud. 
Vilcea. 

Frageful, sat, jud. Dimbovita, 
plaiul Ialomi^a-Dimbovi^a, cat. 
comunei Vilcana-Pandeli. 

France^ti, com. rur., la N. co- 
munei Pestisani, plaiul Vulcanul, 
jud. Gorj. Se compune din ca- 
tunele: Bosca, Gureni si Fran- 
cesti. 

E situata pe ses, sub dealul 
Ocheanul. Are o suprafa^a de 



Hosted by 



Google 



FRANCESTI 



417 



frAsinetul 



1039 hect., din carl 280 hect. 
p&dure, 320 hect. arabile, 300 
hect. fine^e, 130 hect. izlaz, 6 
hect. vil, si 3 hect. livezi de 
prunT. 

Are o populate de 181 fa- 
milii, din can 3 familii f igani ; 
sunt in total 761 suflete, din can 
131 contribuabili*. 

Locuitorii sunt mosnenT si 
parte sunt improprietaripf ; se 
ocupa cu agricultura si creste- 
rea vitelor, iar iarna, o parte din- 
tr'insil, se ocupa cu facerea si{ei 
pentru invelirea caselor. 

Locuitorii poseda : 48 plugun, 
69 care cu boi si vaci; 610 vite 
man cornute, 82 ca'f, 1920 01, 
691 capre si 410 rimaton; 33 
stupi. 

In comuna sunt 7 mori de 
apa; 12 puturi si 3 fintini. 

In apropierea Francestilor 
trece riul Bistri^a. 

Comuna e strabatuta si de 
soseaua comunala care o leaga 
la S. cu catunul sau Bosca. 

Are 3 biserici de lemn, deser- 
vite de 2 preotf si 2 cintarepf. 

Venitul comunei e de 657 
lei, 95 ban! ; iar cheltuelile sunt 
de 656 lei, 33 bam. 

France§ti, catun, resedin^a com. 
cu acelasi nume, jud. Gorj. 

Are o suprafa^a de 388 hect., 
din can: 100 hect. padure, 120 
hect. arabile, no hect. fine^e, 
SS hect. izlaz si 2 hect. vie. 

Are o populate de 7 1 familii, 
din carl 3 familii de pgani; 
sunt 280 suflete, din can 48 
contribuabili. 

Locuitorii poseda : 20 pluguri, 
29 care cu boi si vaci; 240 vite 
mar! cornute, 58 cai, 1154 01, 
187 capre si 180 rimatonf. 

In catun mai sunt si 4 mon, 
7 puturi si 3 fintini. 

Are o biserica de lemn, re- 
edificata la 1832 si deservita 
de 1 preot si 1 cint&re$. 



Frasina, padure, de 14 hect., in 
com. Zlatunoaia, pi. Miletinul, 
jude^ul Botosani. 

Frasina, piriU, mic afluent al 
piriuluf Sabasa, jud. Suceava. 

Frasineanca, nutnire data, sforii 
demosie Datcul,din com. Tis&ul, 
jud. Buzau, in intindere de 30 
hect., din care 15 arabile, 6 li- 
vezi, 6 fine^e, restul sterp. 

Frasineanca, numire data unei 
parfi din mo§ia Datcul, com. 
Naeni, jud. Buz&u. 

Frasinei, sat, jud. Dimbovh;a, pi. 
Cobia, cat. com. Mogosani. 

Frasinei (Piciorul-). VezIPicio- 
rul-Frasinei, jud. Neam^u. 

Frasinei (Piriul-), piriU, pe mo- 
sia Cobiceni,in partea de S.-V. 
a com. Todireni, jude^ul Boto- 
sani. 

Frasinei (Valea-), vale, intre 
dealul Holmul si hotarul Cisme- 
lei, in com. Zlatunoaia, pi. Mile- 
tinul, jud. Botosani. 

Frasineilor (Dealul-), deal, in 
partea deS.-V. acorn. Trusesti, 
jud. Botosani ; se prelungeste in 
dreapta piriului Drislea. 

Frasineiul, schit, zidit la anul 
1763 de Hagi Cirstea si Da- 
mian Rimniceanul, jud. Vilcea. 
S'a rezidit la anul i860 de E- 
piscopul Rimnicului, Calinic, si 
se intre^ine din mila credincio- 
silor. Are o pozi^ie frumoasa, 
la 7 kil. departe de com. Mu- 
reasca-de-Sus, de care apar^ine. 
Lei 150, adic& jum^tate din ve- 
nitul unei tipografil din Rimnic, 
se da anual schituluJ FrAsinetul, 
dupa testamentul rSposatului 
Episcop Calinic. 



Frasineiul, deal, in jud. Neamfu, 
pi. Piatra-Muntele, com. Girclna, 
situat spre hotarul com. C&ciu- 
lesti ; are terenurJ cultivabile. 

Frasineiul, piriias, ce izvoreste 
din ultimile ramifica^iunl c&tre 
S. ale dealulu! Balaurul, teritoriul 
com. Gircina, pi. Piatra-Muntele, 
jud. Neam^u ; curge in direc^ia 
S., traversind soseaua jude^ea- 
na Piatra-Bozieni, in dreptul 
kil. 3 ; apof maJ str&bate inc& 
dou& alte drumuri (dintre car* 
unul incepe din dreptul satului 
Dumbrava-Rosfe si altul din 
dreptul g&rei Piatra si se inlre- 
tae aproapede satul Izvoarele), 
si se uneste pe stinga sa cu pi- 
riiasul Izvoarele, v&rsfndu-se pe 
dreapta piriului Cracaul ling& 
kil. 18, al soselel Dobreni-Roz- 
nov (ce merge in acel loc alSturea 
cu piriul Crac&ul). 

Frasineiul, vale, formats de dea- 
lurile Frasineiul si Ciritei, in 
com. Gircina, pi. Piatra-Muntele, 
jud. Neamfu. 

Frasinei. Vezi com. rur. Fintina- 
DomneascS. 

Frasineni, movila, pe proprie- 
tatea Bucsani, a EforieT Spita- 
lelor Civile din Bucuresti, situata 
in pi. Neajlovul, jud. Vlasca. 

Frasinetul, com, rur., jud. Iifov, 
pi. Oltenifa, situate la E. de 
Bucurest'v, ling£ riul Mostistea, 
62 kil. departe de Bucuresti. 
Sta in leg&tur& cu comuna O- 
bilesti-Noi prin o sosea veci- 
nala. 

Se compune din satele : FrA- 
sinetul si Noua-VacAreascA, cu 
o populate de 916 locuitori, 
carT traesc in 216 case si 22 
bordee. 

Se intinde pe o suprafa^A de 
7227 hect. D-ntfl. Paraschivescu 



60299. Marele Dicfionar Geografic. Vol. HI. 



53 



Hosted by 



Google 



frAsinetul 



418 



frAsinliul 



si T. Urla^eanu au 6861 hect. 
si locuitorii 366 hect. Proprie- 
tarii cultiva 5100 hect. (503 
sterpe, 1138 izlaz, I20padure). 
Locuitorii cultiva tot terenul, 
rezervind 85 hect. pentru izlaz. 

Sunt 259 contribuabili. 

Budgetul comuneT e de 5433 
lelf la venituri si de 5290 lei la 
cheltuell. 

In comunS sunt 2 biserici, 
(in fie-care catun cite una) ; 1 
scoalci mixta ; 1 moara cu a- 
buri ; 1 moara cu apa ; 1 ma- 
si na de treerat; 1 hele^teu ; 3 
baltf ; 1 pod statator. 

Numarul vitelor man e de 
728 (312 cai si epe, 3 arma- 
sari, 64 boi, 211 vaci si vi^ei, 
7 tauri, 61 bivoli, 70 bivoli^e) 
si al celor mici de 1831 (44 ca 
pre, 139 porci si 1648 01). 

Dintre locuitori, 206 sunt plu- 
gari, 1 1 ati diferite profesiuni. 

Aratura se face cu 10 1 plu- 
guri : 21 cu boi si 80 cu cai. 
Locuitorii ati : 1 1 1 care si ca- 
ru^e : 21 cu boi si 90 cu cai. 

Locuitori improprietarip sunt 
75 si neimproprietarip, 152. 

Comerciul se face de 10 cir- 
ciumari si 1 hangiii. 

Frasinetul, com. rur., compusa 
din cat. Frasinetul si Ghi^u- 
lesti, pi. Glavaciocul, jud. Vlasca, 
situate pe coasta stinga a apei 
Clenija, la N.-V. jude^ului, spre 
Teleorman, departe de Giurgiu 
de 64 kil. ; de Bucuresti, de 
68 kil.; iar de Obedeni, rese- 
din^a pla?ei, de 19 kil. 

Are o populate de 292 fa- 
milii, sau 1360 suflete, din cari 
274 contribuabili. 

Venitul comunei in 1886 era 
de 13893 lei, iar cheltuelile, de 
10822 lei. 

In com. este o scoala mixta, 
cu 6 clase, facuta de gard li- 
pita cu pamint, in buna stare, 
condusa de un inva^ator ; in 1888 



a fost frecuentata de 43 baepf 
$i 2 fete, din numarul de 94 
copii in virsta de scoala. 

Aci este o biserica, cladita la 
1835 deMihail Bhxoveanu, fost 
proprietar, cu hramul Sf. Apos- 
toli Petre $i Pavel, cu 1 preot 
51 2 dascali ; constitue singura 
o parohie cu cat. Chi^ule?ti, pa- 
rohie care poarta nume de Pa- 
rohia Frasinetul. 

In com. se fac 3 bilciuri cu 
obor de vite ; la MucenicI (9 
Martie), la 20 Iulle $i la 8 Sep- 
tembrie. 

Este o moara de aburi. 

Strain! sunt: 15 Bulgari si 2 
Unguri. 

Comuna se une$te cu satele 
Negreni si Tirnava prin o $osea 
vecinala. 

Frasinetul, alt nume al com. 
Vladila, din pi. Ocolul, jud. Ro- 
mana^i. 

Frasinetul, catun, al com. Cal- 
vini, jud. Buzau, cu 120 locui- 
tori si 32 case. E alipit de cat. 
Bisceni-d.-j. 

Frasinetul (Pupaza), sat, in- 
conjurat de dealuri; face parte 
din com. rur. cu acelasi nume, 
pi. Olteni^a, jud. Ilfov. Este si- 
tuat la E. de Bucuresti, intre 
valea Capitanul $i riul Mosti^tea. 
Aci este re^edin^a primariei. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
2228 hect., cu o populate de 
422 locuitori. 

D-l I. Paraschivescu are 2060 
hect. si locuitorii 168 hect. Pro 
prietarul cultiva 1600 hect. (204 
sterpe, 138 izlaz $i 118 padure) 
Locuitorii cultiva 108 hect. si 
rezerva 60 hect. pentru izlaz. 

Are o biserica, cu hramul 
Adormirea ; o scoala mixta, fre- 
cuentata de 25 elevi si 2 eleve, 
cu intrepnerea careia jude^ul si 
comuna cheituesc anual 1620 



lei. Localul s'a construit de ju- 
de{ in anul 1883. 

In raionul satului se mai afla 
1 moara cu aburi ; 1 moara cu 
apa ; 1 marina de treerat ; 1 
helesteu ; 1 pod si 3 balpf cu 
trestie, din care se scoate pesti 
si racT. 

Comerciul se face de 6 cir- 
ciumari si 1 hangiu. 

Numarul vitelor mari e de 
411 si al celor mici de 636. 

Frasinetul, sat, face parte din 
com. rur. Cornul, plaiul Pra- 
hova, jud. Prahova. Are o po- 
pula^iune de 180 locuitori (90 
barbap ?i 90 femeif). 

Frasinetul, c&tun, al com. Ce- 
zieni, pi. Ocolul, jud. Romana^i, 
situat pe o vale, 6 kil. spre N.- 
V. de Caracal. Altitudinea te- 
renului d'asupra nivelului marii 
este de 140 m. Are 70 familii, 
sau 302 locuitori si o biserica, 
Sf. Nicolae (1854), deservita de 
1 preot $i 2 cintarepf. 

Frasinetul, c&tun, pendinte de 
com. Frasinetul, plasa Glava- 
ciocul, jud. Vla?ca. 

Mo?ia este in suprafa^a de 
4200 hect., din care s'a dat la 
1 864 la 300 locuitori 902 hect. 

Are un venit anual de 48000 
lei. 

Se afla in sat o ?coala ; o bi- 
serica; 3 circiumi; case bune 
si patule cu magazii. 

Frasinetul, numire data in ve- 
chime parfii de N.-V., din te- 
ritoriul orasului Buzau, jude^ul 
Buzau. 

Frasinetul, stafie de dr. d. f., 
jud. Romana^i, pi. Ocolul, com. 
Traian, pe linia Piatra-Corabia, 
pusa in circulate la 1 Aprilie 
1887. Se afla intre stabile Ca- 
racal (13.9 kil.) $i Visina (13 



Hosted by 



Google 



FRASINETUL 



419 



frAte?ti 



kil.). Inatyimea d'asupra nive- 
lulul marii de 82 m 2i. Venitul 
acestel sta^il, pe anul 1896, a 
fost de 33682 lei, 70 ban!. 

Frasinetul, fost metoh al mana- 
stirel Vintila -Voda, in ora?ul 
Buzau, jud. Buzau, distrus in 
1639 de Timu$ cu T&taril, ce 
navalisera in Muntenia. In anul 
1649, a f° st reedificat de Mateiu 
Basarab, iar in 1650 a devenit 
catedrala scaunulul episcopal, 
sub Episcopul Serafim. 

Frasinetul, munte, in jud. Buzau, 
com. Mlajetul, cat. Valea-Sibi- 
ciuluT, formeaza malul drept al 
Vaei-Sibiciului. Coastele sale cad 
vertical $i sunt formate numai 
din pletri?, acoperit cu pu^ina 
padure $i prezinta un deosebit 
interes geologic. 

Frasinetul, colind, in jud. Bu- 
zau, com. Calvini, cat. Bisceni- 
d.-j., acoperita de aratun, finea- 
£a $i padure. 

Frasinetul, movild, pe drumul 
Olteni^ei, jud. Ilfov. 

Frasinetul, ntdgurti, linga satul 
cu acela^i nume, jude^ul E ©ma- 
tt a^i. 

Frasinetul, pise inalt, pe mun- 
tele Ur^ani, intre riul Luncava^ul 
$i Horezul, jud. Vilcea. 

Frasinetul (Cozia), mosie a 
statului, linga com. Vladila, pi. 
Ocolul, jud. Romana^i, arendata 
pe 1887 — 88 cu 57980 lei a- 
nual; are o padure de 300 po- 
goane, pendinte de Manastirea 
Cozia. 

Frasinetul (Govora), mosie 
a statului, in jud. Romana^i, a- 
rendata pe 1888 — 89 cu 9680 
lei anual. 



Frasinetul, padure a statului, 
in jud. Romanafi, arendata pe 
1887 — 88 cu 4714 lei anual. 

Frasinetul, poland, jud. Vilcea, 
com. Vaideeni, plaiul Horezul. 

Frasinetului (Valea-),^/^, jud. 
Buzau, in com. Mlajetul, cat. 
Intre-Sibicee; incepe din mun- 
tele Frasinetul $i se scurge in 
Valea-Sibiciului. 

Frasini§ul, p&dure, in partea de 
S.-E. a comunei Gorbane?ti, pi. 
Miletinul, jud. Boto?ani. 

Frasuleni, sat y in com Sculeni, 
pi. Brani?tea, jud. Ia?i, situat pe 
malul PrutuluT, in sus de tirgu- 
?orul Sculeni, la o distan^a cam 
de 3 kil. 

Are o populate de 33 fa- 
milil, sau 1 7 1 suflete. 

In sat este o biseridi ?i casele 
proprieta^el, iar in margin ea lul, 
pe malul PrutuluT, o mica pa- 
durice. 

Numarul vitelor e de 659 
capete, din carl : 45 5 vite mari 
cornute, 76 cal ?i i28rimatori. 

In anul 7071 (1563), Tom$a- 
Hatmanul, voind a rasturna pe 
Despot-Voda, a trecut Prutul 
prin aceasta localitate, a?ezindu- 
se la satul Sepoteni in Basa- 
rabia, sub cuvint de a alunga 
pe Tatari, ?i a cerut lul Voda, 
sa-I trimeata oastea nem^easca 
de care era incunjurat, pentru 
al ajuta la alungarea Tatarilor. 
Acesta a fost numal un pretext 
de a 'ndeparta oastea nem^easca 
ce slujea Domnului, cacl Tom^a 
ucizind noaptea pe Nem^il carl 
venise in tabara sa, s'a intors 
inapol, ridicindu-se cu to^I bo- 
eril contra lui Despot-Voda. 

Frasuleni, mosie, in jud. Ia?i, 
com. Sculeni, pi. Brani^tea, in 
marime cam de 1188 hect. ; pe 



care se afla satele: Frasuleni, 
Sorca ?i $endreni ; se intinde de 
la N. la S. pe marginea riulul 
Prut. 

Frateni, deal, spre E. de satul 
Ale?ti, com. Brae?ti, pi. Cirli- 
gatura, jud. Ia?i. 

Frateni, deal. VezI Dealul-Mare, 
pi. Cirligatura, jud. Ia?i. 

Frateni, podis, intre piraiele Ba- 
hlue^ul ?i Ciorbolea, com. Sirca, 
pi. Cirligatura, jud. Ia.sl. 

Frate§ti, com. rur. ?i sat, din 
pi. Marginea, jud. Vla?ca, si- 
tuata pe coasta dealulul Duna- 
rel, la departare de Giurgiu de 
12 kil. ; de stasia cail ferate Fra- 
teni, de 4 kil. ; de Bucure^ti de 
54 kil.; iar de Stane^ti, re?e- 
din^a pla?el, de 10 kil. 

Are o populate de 201 1 lo- 
cuitorl. 

Pe proprietatea depeteritoriul 
acestel com. se afla $i catunul 
Daia ce depinde de com. Dai^a. 
Departarea intre Daia $i Fra- 
te$ti este de 3 kil. 

Are o §coala mixta de zid; 
o biserica; 7 circiuml. 

In aceasta com. se face bilciu 
cu obor de vite, la 9 Martie $i 
23 Aprilie. 

Vite sunt: 472 boi ?i vacl, 
56 bivoll, 76 cal, 3202 01 ?i 
capre, 742 rlmatori. 

Budgetul comunal la 1886 
era de 11795 lei la veniturl, ?i 
de 9335 lei la cheltueli. 

Mo$ia este proprietatea mo§- 
tenitorilor D-nel Momulu, fosta 
proprietate a Principelui Mihail 
Ghica, care $I-a cladit aci un 
palat ?i poseda o gradina spa- 
^ioasa pe deal, avind vederea 
catre Giurgiu. 

Aceasta proprietate are o su- 
prafa^a de 6900 hect. 

La 1864 s'a dat la 352 lo- 



Hosted by 



Google 



frAtesti 



FR\jiA 



cuitori improprietari$i, suprafa^a 
de 1808 hect 

Venitul anual al comunei este 
de 1 1 0000 lei. 

Pe la hotarul mosiei despre 
Strimba este un drum care se 
chiama Drumul-Batyii ce vine 
de la Baneasa Emerge la Tan- 
garul. 

De la Fratesti pana la stasia 
drumuluf de fer este sosea. 

Pe mosie sunt mat multe ca- 
riere de petris. 

La 1854, Principele Gorciacof 
si comandantul $uvalow, ambii 
comandap ai armatei rusesti 
care lupta contra Turcilor, se 
retrase la Fratesti avind cuar- 
tierul general in palatul din deal 
al Principelul Mihail Ghica. La 
27 Iulie acelasian, incepe a se 
retrage armata ruseasca de la 
Giurgiu, urmarita fiind de Turci. 

Aci era o brigada de infan- 
terie din corpul al VHI-lea, in 
timpul razboiului din \%77-i%7%. 
Divizia III ocupa pozipunile 
Fratesti-Daia si Stanesti cu o 
ante-garda la Giurgiu ; din a- 
ceasta divizie, aci erau regimen- 
tul al 8-lea de linie, batalionul 
al 3-lea de vinaton, batalionul 
al 1 1 -lea de dorobanpf si regi- 
mentul al 5 -lea de calarasi. 

Cu ocazia rezbelului Ruso- 
Romino-Turc (1877-78), s'a facut 
de Rusi un drum de fier, ce 
pleca din stasia Fratesti, trecea 
pe aceasta proprietate si du- 
cea la Zimnicea ; aceasta linie 
servea numai pentru transporturi 
de trupe si munipuni, s'a stri- 
cat dupa rezbel. Cu ocazia 
acestul rezbel a fost iarasi in 
acestjsat un cartier general, care 
avea misiunea de a ingriji de 
expediarea muni^ielor si nutri- 
mentelor armatei rusesti. 

Fratesti, sat, cu 15 fam., jud. 
Arges, pi. Pitesti; face parte 
din com. rur. Mares. 



Frate§ti, numire ce se da in 
vechime satului Buhoanca, din 
jud. Roman, pi. Siretul d. s. 

De vechimea acestui sat a- 
minteste un document de la 
1586, Ianuarie 13, dat din Ro- 
man, prin care se spune cum- 
c3 un oare-care Roman Plesul 
de la Fratesti a vindut o parte 
din satul Stincesti jupinesei An- 
gelina Goia. 

Fratesti, stafie de dr. d. /., in 
jud. Vlasca, pi. Marginea, com. 
Fratesti, pe linia Bucuresti- 
Giurgiu, pusa in circulate la 1 
Noembrie 1869. Se afla intre 
stabile Baneasa (12.4 kil.) si 
Giurgiu (7.6 kil.). Inal^imea d'a- 
supra nivelulu! marii de 15.37. 
Venitul acestei sta^ii pe anul 
1896, a fost de 7356 1. si 55 b. 

Fra^eni, piriii, in jud. Dolj, pi. 
Amaradia, com. Talpasi, pe 
dreapta riului Plosca. 

Fra{e§ti-de-Jos, catun, al com. 
Lelesti, plaiul Vulcan, jud. Gorj, 
spre N.-E. de comuna, si situat 
pe ses. Are o suprafa^a de 1 70 
hect., din carl 120 hect. arabile, 
3 hect. vie, si 47 hect. fine^e. 

Are o populate de 88 fami- 
111*9 sau 155 suflete, din can 79 
contribuabili. 

LocuitoriT poseda : 52 plu- 
gurl, 20 care cu boi si 2 ca- 
nine cu cat. 

Vite : 140 vite man cornute, 
240 01, 34 capre, 14 cai si 62 
rimatori. 

Sunt 76 stupT. 

In cat. se mat gasesc : 2 mori 
pe apa $usi^a si 18 fintini. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot si 1 cintare^. 

Este udatde apa Susi^a-Seaca. 

Comunica^ia se face prin so- 
sele comunale, care o pune in 
legatura cu^comuna sa si cu 
catunele invecinate. 



Fra{e§ti-de-Sus, catun, apar^i- 
nind com. Lelesti, plaiul Vul- 
can, jud. Gorj, situat pe ses si 
spre N.-V. de com. 

Are o suprafa^a de 170 hect., 
din cari 122 hect. arabile, 46 
hect. fmete si 2 hect. vie. 

Popula^ia este de 58 familiT, 
sau 335 suflete, din can 49 con- 
tribuabili. 

Locuitorii poseda: 53 plu- 
guri, 20 care cu boi, 2 carute 
cu calf; 15 stupT. 

Vite: 118 vite marl cornute, 
220 01, 54 capre, 12 cai si 62 
rimatori. 

In cat. se gasesc : 2 mori pe 
apa Susi^a si 10 fintini. 

Aci este o biserica, deser- 
vita de 1 preot si 1 cintare^. 

Prin catun trece soseaua co- 
munala, care-1 pune in comuni- 
ca^ie cu comuna sa. 

E udat de apa Susi^a-Seaca. 

Fra^ia, sat, face parte din com. 
Godinesti, jud. Tecuciu. E si- 
tuat la N.-V. com., la o distan- 
\a. de 1 kil. 400 m. de rese- 
din^a com., pe coasta dealului 
cu acelasT nume. 

Are o populate de 5 familii, 
sau 18 suflete, locuind in 5 
case. 

Fra^ia, deal, la V. de satul cu 
acelasT nume, com. Godinesti, pi. 
Berheciti, jud. Tecuciu. 

Fra^ia, riii, numit si Fra^ila, iz- 
voreste din Dealul-MueriT, jud. 
Vilcea, intra in jud. Dolj, uda 
com. Bulfesti, prin partea de 
V., cu direc^iunea de la N. la 
S. si se varsa in Geamartaluiib 
la satul Dragosin, pu^in mat 
jos de Gropsani, jud. Romanap. 

Fra^ia, piriti, curge la V. de sa- 
tul Fra|ia, com. Godinesti, ju- 
detul Tecuciu si se varsa in Ber- 
heciti. 



Hosted by 



Google 



FRAfiEI (SATUL-) 



421 



FRAflLKSTI 



Fra{iei (Satul-), sat, face parte 
din com. rur. Gura-Boului, pi. 
Vedea-d.-s., jud, Olt. Are o po- 
pula^iune de 190 loc. 

Frajila, com. rur., pi. Olte^ul-d.- 
j., jud. Vilcea, compusa din 2 
cat. : Stoicesti si Fra^ila. 

Aceasta comuna dateaza cam 
de 200 am. 

Estesituata pedealurile : Stoi- 
cesti, Fratila, Furcatura, Piscul- 
Lung si pe vilcelele: Predatorul 
si Fratila, la 80 kil. departe de 
capitala jude^ului si la 40 kil. 
de a plaseL 

Are o popula^iune de 269 
famiiii, sau 1398 suflete (587 
barbati si 811 femeT), in care 
intra si 3 famiiii de Tigam; sunt 
206 contribuabili ; 248 case. 

In com. este o biserica, cu 
hramul Sf. Dumitru, situata toc- 
mai intre cele 2 catune, Stoi- 
cesti si Fratila, si cladita la a- 
nul 1 88 1, dupa. staruinta preo- 
tului Mihail Badescu, parohul a- 
cesteT bisericT. 

Locuitorii, pe linga. agricul- 
tural se mat ocupa si cu nego- 
£ul. Pu^ini cunosc si timplaria. 

Vite sunt : 150 boT, 200 vac!, 
10 caT, 80 capre si 500 01. 

Afara de 7 locuitorT, cari s'ati 
improprietarit la i864pe 6hect., 
loc. sunt mosnenT. 

Scoala din comuna dateaza 
de 60 am. Cladirea e buna si 
e proprietatea comunei. Se fre- 
cuenta de 20 baeti, din numa- 
rul de 80 copii (47 baeti si 33 
fete) in virsta" de scoala. Stiu 
carte 30 persoane. Statul chel- 
tueste cu intre^inerea scoalelor 
anaal lei 1080. 

Stupi cu albine sunt 25. 

Tuica se fabrica pana la 1 500 
decalitri anual. 

Vatra satulu! se intinde pe 
500 hect. cu izlaz cu tot. 

Bud. com. este de 2500 lei la 
venit. si de 1452 lei la chelt. 



Comuna sta in legatura cu 
comunele : $tirbesti , Balcesti, 
Prejorul, Craiova si Ghioroiul. 
prin sosele. De la N. la S. co- 
muna este traversata de dealul 
Fratila, la E. de Furcatura si 
Piscul-Lung. E udata de vaile: 
Fratila, Pradatorul, Tinoasa, Ti- 
nosica, Richi^a, Matusa, Carpe- 
nul si Edul. 

In comuna sunt vre-o 15 fin- 
tini. 

Se margineste cu comunele : 
$tirbesti, Balcesti, Prejoiul si Ve- 
lesti, din jud. Dolj. 

Fratila, sat, face parte din com. 
rur. cu acelas! nume, pi. Olte- 
tul-d.-j., jud. Vilcea. Are o po- 
pulate de 769 locuitorl (317 
barbati, 452 femei). Copi! in 
virsta de scoala sunt 42. E stra- 
batuta de dealul Fratila si udat 
de valea cu acelas! nume. 

Fratila, deal, ramificareaculmei 
Zanoaga, ce se intinde de la V. 
com. Locusteni, din jud. Vil- 
cea, pe la com. Dobre^ul si Do- 
briceni din jud. Romana^i, unde 
se bifurca o ramura* intrind in- 
tre Caiuiul si Olte^ul, iar alta 
intre Caiuiul si Fratila. Aceasta 
din urma e lunga si se termina 
la N. de Bals, unde Geamarta- 
luiul da in Olte^ul. 

Fratila (Fra^ia), riil, ce trece 
prin jud. Vilcea, Dolj si Roma- 
na^i. V. Fr&{ia. 

Fratila, vale, m partea de N.-V. 
a plasei 01te{ul-d.-s., jud. Ro- 
mana^i. E strimta si marginita 
de dealul Fra^ia si Murgasul, si 
se terminain valea Geamartaluiul 
la satul Dragosinul. Pe ea curge 
apa cu aceeas! numire. 

FrSJila, 6raf (prival), in insula 
Balta, jud. Ialomi^a, pi. Borcea, 
com. Cocargea. 



Fra{ile§ti, com, rur., in jud. Ia- 
lomi^a, pi. Ialomi^a- Balta, situ- 
ata pe partea dreapta a riulu! 
Iaiomi^a, intre comunele f anda- 
re! si Sudi^i. 

Teritoriul com. se intinde din 
riul Ialomi^a, spre S., pe clm- 
pul Baragan, pe o suprafa^a de 
8000 hect., din cari 300 hect. 
padure. Coprinde tre! mosi! : 
Fra^ilesti-Buciumeni, de 4500 
hect., proprietate a statulu!, fo- 
stapendinte de biserica Sarindar 
din Bucuresti, si care pe perio- 
dil 1888 — 1893, s'aarendatcu 
sum'a de 16770 lei; Frailest!, 
de 1500 hect., proprietate a sta- 
tuluT, fosta pendinte de biserica 
Sf. Sava din Bucuresti, si care pe 
periodul 1888— 1 893, a fost a- 
rendata cu suma de 12000 le! 
si mosia Frafilesti-Badeni, pro- 
prietate particulars, de 2000 hect. 

Dupa legea rur. din 1864, 
sunt improprietarit! pe mosie 
63 locuitor! ; neimproprietari^ 
se mat afla 79 locuitorT. 

Com. se compune din sarele : 
Frafilesti si Ghizdanesti si din 
catunele(tirlele): Marinache, Ca- 
lifornia, Vacaria si Armanul-U- 
rita. Resedin^a primariei si a ju- 
decatorie! comunale este in sa- 
tul Fra^ilesti. 

Inrecensamintul facutin 1890, 
s'a constatat ca populafiunea 
com. este de 178 famiiii, sau 
771 suflete: 391 barba^ si 380 
femei; 758 RominI, 5 Greet, 8 
Bulgari ; 200 agricultori, 4 me- 
seriasT, 3 comercian^T, 4 avind 
profesiunl libere, 105 munci- 
torl si 32 servitor!. $tiu carte 
185 persoane. 

Vite: 300 cat, 275 boi, 2580 
01, 2 bivol!, 5 asin! si 160 ri- 
mator!. 

Com. avea in 1886— 1887 la 
venitur! 1961 le! si la cheltuel! 
2403 le!. 

Are o scoala mixta, condusa 
de un inva^tor retribuit de com. 



Hosted by 



Google 



FRAflLESTI 



422 



FRENCIUGI 



si jud. $coala are localul sau 
propriu si e frecuentata de 30 
elevl. 

Este o biserica, deservita de 
un preot si dol dascali. 

Pe partea de E. a com. trece 
calea ferata Faurel-Fetesti, a- 
vind stasia fandarel mat apro- 
piata de com. 

Fra$ile§ti, sat, in jud. Ialomi^a, 
pi. Ialomi^a-Balta, situat pe $ar- 
mul drept al riulul Ialomi^a, 
in apropiere de apa riulul ; este 
pendinte de com. cu acelasl 
nume. 

In acest sat se coprinde si 
desfiin^atul sat Badeni, a caru! 
denumire se mai da de popu- 
puJaftune parcel deE., a satului. 
Aid este resedin^a primariel si 
a jucecatoriel com. 

Popula^iunea satului este de 
164 familil. 

In Fra^ilesti este o scoala mix- 
ta, condusa de un invajator; o 
biserica, la care deservesc un 
preot si dol dascali. 

Pe partea de E. a satului, 
in apropiere, trece calea ferata 
Faurei-Fetesti. 

Freca^i, sat, face parte din com. 
rur. Aprozi-Negoesti, pi. Nego- 
esti, jud. Ilfov. Este situat la 
S. E. de Negoesti, linga lacul 
Luica. Locul sau este in mare 
parte baltos. 

Se intinde pe o suprafa^ade 
216 hect., cu o populate de 58 
locuitorF. Terenul e al locuito- 
rilor. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

Numarul vitelor mart e de 
70 si al celor mici de 196. 

Freca^eanca, numire data mo- 
siel Glodeanul-Silistea, jud. Bu- 
zau. 

Freca^ei, com. y rur. asezata in 



partea centrala a jud. Tulcea 
si cea rasariteana a pi. Isaccea, 
pe Piriul Ciliculul sau Teli^a. 

Se margineste la N. cu com. 
Congaz, si la E. cu com Cataloi. 

Cele mai insemnate dealuri 
sunt : Armut-Conac (120 m.), la 
V. ; dealul Cataloi (89 m.), la 
S.-E. ; dealul Tausan-Tepe (104 
m.), la N.-E. ; Su-Bair (124 m.), 
la N. ; sunt acoperite cu livezl 
si semanaturl ; si pe alocurea si 
cu tuferisurl. 

Movili sunt numeroase, prin- 
tre ele distingem : Cartal-Tepe, 
(157 m.,) la N.; Movila-lui-Do- 
bre (116 m.), la S. sunt arti- 
ficiale si acoperite asta-zi cu ver- 
dea^a. 

Apele can uda. com. sunt 
purine. Avem : piriul Teli^a care 
pe aci se mai numeste si Cilic- 
Dere, de la Manastirea Ciliculul, 
asezata nu departe de el ; in- 
tr'insul se deschid putine val 
ca Valea-Lunga la N. 

Catunul de resedin^a Freca- 
£ei, asezat pe ambele maluri 
ale piriului Telita, formeaza 
singur comuna. 

Intinderea com. este de 3200 
hect., din can: 125 hect. ocu- 
pate de vatra satuluT, 2100 hect. 
ale locuitorilor, 1075 hect. ale 
Statulul. 

Popula^iunea este amestecata; 
sunt 223 familii, cu 768 suflete, 
din carl 240 barbapf, 200 feme!, 
338 copil; 56 Rominf, 475 Bul- 
garia 1 86 Turci siTatarl, 44 RusI 
de secta bespopovi^ilor, si 7 
Evrel. 

Locuitorilau 88plugurl; 5200 
capete vite. 

Sunt 12 mori de vint. 

Comerciul esteactiv, constind 
in impori: de coloniale si ma- 
nufacturl, in export de vite si 
cereale. 

Veniturile com. sunt de 3400 
lei si cheltuelile de 3318 lei. 

Sunt 210 contribuabill. 



Drumuri sunt caile comu- 
nale la satele invecinate : Ca- 
taloi, Telita, Nalbant, Cisla si 
Tulcea. 

Este aci o biserica, cu hramul 
Aducerea moastelor Sf. Nicolae, 
zidita in anul 1878 de locui- 
ton, avind 10 hect. pamint de 
la Stat; 1111 preot si un cin- 
tare^ ; are ca filiala biserica 
din cat. Posta. 

Scoala e fundata de com. in 
1883, are 10 hect. de la Stat; 
un inva^ator. 

Frecafei, numire data com. Glo- 
deanul-Silistea, jud. Buzau, din 
cauza ca, in urma spargerei ve- 
chiului sat, provocate de eve- 
nimentele din 1806 — 181 2, lo- 
cuitorii au umblat mult timp 
dintr'un loc la altul, aciolindu- 
se pe unde puteau ; dupa re- 
tragerea armatelor straine, el se 
stabilisera putin mai la E. de 
vechea siiiste, cu care ocaziune 
vecinil le-au dat numele de Fre- 
ca^ei. 

Freca^ei, sat, jud. Dimbovi^a, pi. 
Ialomi^a, cat. com. Bilciuresti. 

Freca^ei, cdtun, in jud. Putna, 
com. Movilifa, pi. Susi^a. 

Are o popula^iune de 280 
suflete, carl locuesc in 69 case. 

Freca^ei, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-s., cat. comunel 
Grebanul, asezat in partea de 
S. a comunel, pe piriul Oreavul. 

Fremul, piriti, uda com. Tatu- 
lesti, pi. Vedea-d.-j., jud. Olt, 
de la V. la E. si se varsa in 
rlul Vedea, in raionul comunel 
Tatulesti. 

Frenciugi, sat, in jud. Vasluiu, 
com. Parpani^a, pi. Funduri, si- 
tuat pe un mic podis, la N. de 
satul Parpani^a, de-a dreapta pi- 



Hosted by 



Google 



FRENfA 



423 



FRlNCE?TI 



riului Rebricea, pe o intindere 
de 835 hectare, cu o populate 
de 100 familil, sau 562 suflete. 

Aici se afla o biserica, facuta 
de fostul proprietar Holban, la 
anul 1770, deservita de 1 preot 
$i 1 cintare^, iar pe piriul Re- 
bricea la S. de sat, o moara 
de apa. 

Mo?ia e a locuitorilor Jrapro- 
prietari^T dupa legea rurala ?i 
a d-lui Margarit Hudic. 

Linga biserica, in partea de 
N. a satului, sunt casele pro- 
prieta^ei. 

Numarul vitelor e de 737 : 
222 vite man cornute, 405 oi, 
24 cal ?i 96 rimatori. 

Fren^a, deal, jud. Bacau, plasa 
Tazlaul-d.-s., com. Buc$e$ti, pe 
teritoriul satului Cernul, care face 
parte din ?ira dealurilor dintre 
Tazlaul-Mare ?i Trotu^ul. 

Fren^a, pddure, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-s., com. Buc?e$ti. E- 
sen^e : stejari, fagif, mesteacam 
?i carpenl, apar^inind lui Mate! 
Crupenski. 

Fren^a, piriia§ % jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-s., com. Buc?e$ti, care 
curge pe teritoriul satului Cernul 
$i se varsa in piriul Cernul. 

Fricoasa, sat, face parte din com. 
rur. Breaza-d.-j., plasa Prahova, 
jud. Prahova. Are o populate 
de 329 loc, (165 barbapf ?i 164 
feme!). 

Friguroasa, cdtun, pendinte de 
com. Sute^ti, pi. Ianca, jude^ul 
Braila, situat la E. de com. ?i 
la 5 kil. departare de re$edin{a 
ei. Popula^ia sa e de 51 familii, 
sau 225 suflete. 

Se mar nume^te ?i Irime?ti 
dupa numele proprietarei. 

Frijoaia, vale, in jud. Buzau, 



com. Aldeni ; incepe de la Vir- 
ful-Mare ?i da in riul Slanic. 

Fripti, Of tun, jud. Olt. Vezf Ra- 
de?ti. 

Frip^i, cdtun, ce exista in vechi- 
me in com. Odaia, pi. Calma- 
{uiul, jud. Teleorman; numirea 
de Frip^i se da ?i asta-zl co- 
rn unei Odaia de catre locuitorl. 

Frinca, munte, in raionul comu- 
nei Lere^ti, plaiul Dimbovi^a, 
jud. Muscel, situat la N. comu- 
nef, pe culmea Carpa^ilor. 

Frinca, vale, in jud. Buzau, com. 
$i cat. Grajdana ; incepe din va- 
lea r f ogoaia ?i se scurge in riul 
Ni?covul. 

Frince§ti, com. rur., jud. Vllcea 
pi. Oltul-d.-s., compusa din 3 ca- 
tune: Mahalaua-Mare (Frince^ti), 
Malaejul §i Padurejul. 

Comuna este situata pe am- 
bele maluri ale riului Bistri^a $i 
intre dealurile : Malaetul, Petcui 
?i Zacatoarea, la 20 kil. departe 
de capitala jude^uluf $i la 14 
kil. de a suprefecturet. 

Are o populate de 182 fa- 
miltf, sau 748 suflete (371 bar- 
bap $i 377 femei), in care intra 
?i 9 familii de f iganl, car! se 
ocupa cu agricultura ?i fteraria. 
Sunt 2 cizmari, 7 croitori, 3 olari 
?i 1 5 rotari. El desfac produsul 
muncei lor la bilciul Riureni, 
Rimnicul-Viicea $i Tirgul-Ho- 
rezul. 

In comuna sunt 2 bisericl: la 
Frince^ti $i Malae^ul ; 180, case. 

Vite sunt: 19 cai, 246 bol, 
230 vacl, 27 capre, 65 01 ?i 
350 porcl. 

Stupl cu albine sunt 84. 

Pe riul Bistri^a, care uda co- 
muna in tot lungul ei, sunt 2 
morl. 

LocuitoriJ, in numar de 136, 



s'au improprietarit la 1864, P e 
568 hect. pamint din mo?ia sta- 
tuluf Frince^ti. 

$coala exista in comuna de 
40 an!. Cladirea e proprieta- 
tea comunel. Ea se frecuenta 
de 21 copii (16 baeflf ?i 5 fete), 
din numarul de 58 copii (27 
baepf $i 31 fete), in virsta de 
?coala. Este inzestrata in fa- 
rina cu 3 hect. pamint. Cu in- 
tre^inerea $coalef statul cheltu- 
e$te anual 1080 lei. $tiu carte 
100 barbap ?i 10 feme!. 

Se zice ca intr'un mic de- 
lule£, cam in capul comunel, 
numit La-feapa, a fost o {eapa 
infipta de Jepe?-Voda, unde se 
pedepseau cei vinovaflf. Aseme- 
nea, in partea de S.-E., la locul 
numit La Soliman, se zice ca 
ar fi locuit un pa?a cu numele 
de Soliman, care era carmuito- 
rul acestor localita^f; in acel 
loc se observa in pamint ruinele 
locuin^ei aceluJ Soliman. 

Vatra satului are 23 hect., iar 
comuna intreaga, 567 hect. 

In timpl bun! se fabrica aci 
pana la 1000 decal. ^uica. 

Veniturile ?i cheltuelile comu- 
nel se urea la 800 lei anual. 

Prin comuna trece ?oseaua 
jude^eana, inlesnind comunicapa 
intre ora?ele R.-Vilcea, Ocnele- 
Mari ?i Tirgul-Horezul $1 comu- 
nele rurale Babeni, Genuneni, 
Fole§ti-d.-s., Fole?ti-d.-j. ?iTom- 
?ani, etc., legindu-se cu calea 
ferata Piatra-R.-Vilcea. 

Mo$ia s'a vindut in loturf ?i 
a fost cumparata de 33 locuitorl. 

E brazdata de dealurile : Pet- 
cului, Malae^ul ?i Zacatoarea, 
Piscul-luI-Cioc, Galbenul ?i Ma- 
gura, ^i udata de vaile : Melceri, 
Petcului, Aluni?ululf, Meianului, 
Olare?ti; locurl izolate are: Ste- 
jaretul, Firi^beiul, Mlacul, Bu- 
da ?i Melcera. 

Se margine^te la N. cu com. 
Genuneni, la S.-V. cu com. Ba- 



Hosted by 



Google 



FRiNCESTl 



424 



FRUMOASA 



beni, la E. cu comuna Manasti- 
reni. 

Frince§ti (Mahalaua - Mare), 

sat, resedin^a com. rur. Frince- 
sti, pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. 
Are o popula^iune de 266 lo- 
cuitori, 131 uarba^i si 135 feme!. 
Este asezat in lungul riuluf Bi- 
stri^a. 

Aci e o biserica, zidita de 
demult si care s'a reedificat la 
anul 1890 de D. N. Teodo- 
rescu si de Freotul Mihaiu Frin- 
cescu. 

Fr!nce§ti. Vezi Budaile, sat, jud. 
Iasi. 

Frlnce§ti - Manastireni, mosie 
a statului, pendinte de Schitul 
Dintr'un-Lemn,jud. Vilcea, care 
pe periodul 1888 — 93 s'a aren- 
dat cu 5860 lei anual. 

Frincului (Dealul-), deal, spre 
V. com. Benesti, pi. Oltetul-d.-j., 
jud. Vilcea. 

Frincului (Movila-), movila, pe 
teritoriul com. Stiubeieni, pi. Ba- 
seul, jud. Dorohoiu. 

Frincului (Valea-), vale, izvore 
ste din dealul cu acelasi nume, 
jud. Vilcea. 

Frincului (Valceaua-), valcea, 
incepe de pe mosia Furculesti, 
la E., urmind aproape paralel 
cu soseaua Turnul- Alexandria, 
jud. Teleorman. Se infunda in 
Valea-Nanovului. 

Fringhiul, catun (tirla), in jud. Ia- 
lomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, teri 
toriul com. Ciulni^a, pe cimpul 
Baragan. 

Frintura, mmite, in jud. Buzau, 
com. Chiojdul-din-Bisca, rami- 
fica^ie, spre S.-V. din muntele 



Stevia; culmineaza in Muchea- 
Frinturei. 

Frintura, padure, in jud. Buzat^ 
com. Chiojdul-din-Bisca, intrc 
piriul Siriul si izvorul Bisculi^a, 
renumita pentru multul vinat 
salbatic ce se gaseste intr'insa. 

Frintura-Fierului. Vezi com. 
rur. Humele. 

Frinture§ti, deal, in jud. Mus- 
cel, pi. Podgoria, com. Valeni. 

Frinturile, piriias, ce formeaza 
hotarul jude^uluT Neam^u, de- 
spre Transilvania, de la Mun- 
tele Fage^elul si pana la var- 
sarea in piriiasul Bistra (pe par- 
tea stinga). 

Frumoasa, com. rur., in jud. Te- 
leorman, pi. Marginea, in apro- 
piere de riul Vedea, pe partea 
dreapta. Este asezata pe trei 
dealuri despar^ite prin doua. val- 
cele. Are trei cat. : Frumoasa, 
(resedin^a), Pauleasca, care in 
vechime purta numele de Odaia 
Panculul si Bratianca, format din 
insura^eil carora li s'au vindut 
paminturi in anul 1879. 

Cat. Pauleasca e situatjuma- 
tate pe deal si jumatate pe vale, 
pe marginea riului Vedea, la N. 

Cat. de resedin^a se gaseste 
in aceeasi direc^ie, la departare 
ca de 2 kil., in dreptul com. 
Con^esti, de peste riul Vedea. 
Atit cat. de resedm{a cit si cat. 
cele l'alte sunt situate pe pro- 
prietatea Statului, Frumoasa. 

Se invecineste la N. cu cat. 
$oimul, al comunei Zmirdioasa ; 
la S. cu mosia Bragadirul; la E. 
ca com. Con^esti (dincolo de riul 
Vedea) si la V. cu Valea-Gau- 
riculul, unde se afla si punctul 
numit Rojistea, pe soseaua ju 
de^eana Alexandria - Zimnicea, 
unde este un conac. 



In raza com., statul are doua 
mosii : Frumoasa, de 1780 hect., 
din carl 150 padure, si Paulea 
sea de 1280 hect., cu 60 hect. 
padure. 

Improprietaripf sjnt: 138 lo- 
cuiton, pe 540 hect., in Fru- 
moasa; 78 in cat. Pauleasca, pe 
336 hect. ; in cat. Bratianca, 52, 
pe 260 hect. 

Terenul ocupat de viile lo- 
cuitorilor este in intindere de 
1 1 3 hect. 

Populatia com. cu a catune- 
lor este de 625 familii, sau 1789 
suflete, din can 527 contribua- 
bilT. 

Numarul vitelor este de 4001 
capete, din can : 97 1 vite marl 
cornute, 2398 vite mici cornutc, 
450 caT, 11 magari si 280 porcT. 

Budgetul com. este de lei 
10809.80 la veniturT si de let 
7658.87 la cheltuelT. 

Are : o scoala, intretinuta de 
Stat si frecuentata de 20 elev! ; 
doua biserici, una in cat. Pau- 
leasca si a doua in com. Fru- 
moasa, deservite de un preot 
si doi cintare^i. Solul este fertil, 
iar in padurile Statului se ga- 
sesc lemne de diferite esen^e, 
in grosime de la 30—60 cm., 
afara de rezervele can sunt la- 
sate in urma exploatarii. 

Mosia Frumoasa facea parte 
din averile manastiresti, si era in- 
chinata bisericii Sf. Gheorghe- 
Nou, iar Pauleasca a fost un ' 
singur corp cu mosia Con^esti- 
lor a familiei Pancu, iar mai in 
urma a fost inchinata manasti- 
rei Margineni. 

Com. Frumoasa are deosebita 
importanta din punctul de ve- 
dere istoric si archeologic. La 
S. com. se vad urmele unei 
vechi intarituri, avind doua san- 
^url imprejurul eT, iar ceva mai 
departe se vad patru maguri 
man, dintre can doua la V. 
com. si doua la S. ei. La mar- 



Hosted by 



Google 



FRUMOASA 



425 



FRUMU?ANI 



ginea cat. Pauleasca, spre pa- 
dure este Magura-Popii, inalta 
de 20 m. si larga ca de 300 m., 
apoi Magura- Viilor, cu o inal- 
^ime de 25 m. si o largime de 
aproape 150 m. 

La sapaturile facute pe linga 
aceste magurT s'au gasit nume- 
roase obiecte de olarie, pe can 
d-nii Boliac si Tocilescu le atri- 
bue epocei preromane. 

In padurea din Valea-Vezii 
este un lac care se formeaza 
din scursorile ploilor si izvoa- 
relor ; el nu seaca nici-odata. 

Frumoasa, sat, in jud. Neam^u, 
pi. Bistri^a, com. Taziaul, situat 
in dreptul kii. 45 al soselei Do- 
breni-Moinesti, pe valea piriu- 
lui Taziaul, satul Balcani la S. 
si Taziaul la N. 

Are o popuia^iune de 180 fa- 
milii. 

Frumoasa, magura, situata in 
centrul com. Serbanesti-d.-j., pi. 
Serbanesti, jud. Olt. Are o inal- 
{ime de 15 — 20 m., si o circum- 
ferin^a la baza de 800 m. Se 
zice ca aceasta magura era si- 
tuata, ca o insula, in mijlocul 
unui helesteu, ale carui urme se 
vad si asta-zi, in stinga Doro- 
feiului (din apa caruia se ali- 
menta), cu numele de Helesteul- 
Domnesc. 

Frumoasa, mosie, situata pe 
linga mosiile Balcani si Taziaul, 
jud. Neam^u, pi. Bistri^a, com. 
Taziaul. 

Frumoasa, padure, jud. Bacau, 
pi. Bistri^a-d.-j., com. Faraoani, 
in intindere de 26 hect. 

Frumoasa, picket de grani^a, pe 
Dunare, cu No. 7, la N. de Os- 
trovul-Frumos, jud. Ilfov. 

Frumoasa, poiand, jud. Vilcea, 

60299. Marele Dicfionar Geografic Vol, J J J. 



pl. Cerna-d.-s., com. Lapusata. 
Are o pozi^ie inclntatoare. A- 
ceasta poiana se afla spre N. 
comunei si a fost acoperita pe 
alocurea de copacl, care-i fa- 
ceau mare podoaba. 

Frumoasa (Lunca-), cdtun, al 
com. Pirscovul, jud. Buzau, a 
vind patru sub-diviziuni : Cur- 
canesti, Pirjolesti, Taciuleni si 
Valea-Purcarului, cu 1 200 locui- 
tori si 210 case. 

Frumoasa (Lunca-), mosie, in 
jud. Buzau, com. Pirscovul, cat. 
Lunca-Frumoasa, proprietate a 
statului, pendinte de Episcopie ; 
face un singur corp cu mosia 
Pirscovul, 

Frumoasele, iezere, jud. Braila, 
situate la S. de iezerul Corno- 
iul, intre Vilciul si Cornoiul. 

Frumoasele (Muntele-), p#- 

dure, pe teritoriul com. Vasuiul, 
pl. Vrancea, jud. Putna, in in- 
tindere de 700 hect., apar^i- 
nind locuitorilor din com. Va- 
suiul. 

Frumos (Dealul-), deal, jud. 
Prahova, pl. Podgoria, com. Po- 
deni-Vechi. 

Frumos (Iezerul-), lac, in jud. 
Ialomi^a, pl. Ialomi^a-Balta, com. 
Gai^a, situat in insula Balta, 
intre bra^ul Saltava-d.-j. siBor- 
cea. 

Frumos (Ostrovul-), ptidure, 
a statuluT, in intindere de 200 
hect. VezI §analul-Dunarei, pa- 
dure, jud. Ilfov. 

Frumos (Piscul-), pise, jud. 
Muscel, pl. Riurile, com. Golesti 

Frumosul, sat, in jud. Neam^u, 
pl. Piatra- Muntele, com. Calu- 



gareni, situat in dreapta riuluf 
Bistri^a, spre marginea desp&r- 
{itoare a jud. Neam^u de jud. 
Suceava. 

Are o populate de 36 fa- 
milii, sau 176 suflete : 85 b&r- 
bapf si 91 feme!; 97 necasato- 
ritf, 71 casatorifi, 8 vaduvi. 

Locuitorif se ocupa mult cu 
plutaria. 

Frumosul, balta, jud. Dolj, pl. 
Cimpul, com. Tunari. 

Frumosul, munte, situat spre 
V. de muntele Boul, in jud. Gorj, 
plasa Vulcanul, si in jud. Me- 
hedin^i, pl. Closani. 

Se prelungeste de la E. la 
V. Pe cracul din vale al acestul 
munte, trece hotarul intre ju- 
de^ele Mehedinfi si Gorj de la 
N. la S. 

Este proprietate a locuitorilor 
comunei Pocruia ; pe el se afla 
padure, iar pe cea mal mare 
parte e pasune de vite. 

Din fa{a sa de V. isT ia nas- 
tere riul Motrul. 

Frumosul, virf de deal, judcful 
Prahova, comuna $otrile, plaiul 
Prahova. 

Frumosul. VezI Tazlaul-Frumos, 
mosie, jud. Neam^u. 

Frumosul, piriu, jud. Bacau, pl. 
Bistri^a-d. -s., com. Margineni- 
Munteni, care curge pe limita 
acestef comune, spre com. Lun- 
cani si are scurgere in pirful 
Trebisul. 

Frumu§ani, nume ce purta in 
vechime com. Piscul, pl. Jiul-d.-j., 
jud. Dolj. 

Frumu§ani, sat, face parte din 
com. rur. Frumusani-Custureni, 
pl. Negoesti, jud. Ilfov. Aci este 
resedin^a primariei. 



54 



Hosted by 



Google 



FRUMU$ANI-CUSTURENI 



426 



FRUMU?ELELE 



Se intinde pe o suprafafS de 
1 1 05 hect., cu o populate de 
528 locuitori. 

Statul are 600 hect., din carl 
cultivS. prin arendasil s&I 280 
hect. (65 sterpe, 50 izlaz, 5 vie, 
200 p&dure). Locuitorii au 505 
hect. si le cultiva pe toate. 

Are o biserica, cu hramul 
Cuvioasa Paraschiva, deservita 
de 2 preo^I si 2 cintare^I; o 
scoala mixta, frecuentata de 18 
elevT si 3 eleve, cu intre^inerea 
careia comuna si jude^ul chel- 
tuesc 1694 lei anual. 

Comerciul se face de 5 cir- 
ciumari. 

Are un helesteu. 

NumSrul vitelor man e de 
559 si al celor mid de 1128. 

Frumu§ani-Cu§tureni, comuna 
rurala, jud. Ilfov, pi. Negoesti, 
situata la S.-E. de Bucuresti, 
22 kil. departe de acest oras. 
Sta in legatur^ cu com. Lamo- 
testi, prin o sosea vecinala. 

Se compune din satele : Cus- 
tureni, Frumusani, Pasarea si 
Petrachioaia, cu o populate de 
1240 locuitori, carl traiesc in 
299 case si 10 bordeie. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
3565 hect. D-nil Al. Lens, N. 
Budisteanu si statul ati 2476 
hect. si locuitorii 1089 hect. 
Proprietaril cultiva 17 12 hect. 
(376 sterpe, 145 izlaz, 8 vie, 
235 padure). Locuitorii cultiva* 
tot terenul. 

Sunt 269 contribuabill. Bud- 
getul este de 3629 lei la ve- 
nituri si 3624 lei la cheltueli. 

In comuna sunt 2 bisericl la 
Frumusani si Petrachioaia; 1 
scoala mixta; 1 moaracuapa; 

1 masina de treerat cu abun; 
3 helesteie; 1 pod. 

Numarul vitelor marl e de 
1 176: 313 cai si epe, 23 arma- 
sarl, 369 boi, 401 vacl si vi^el, 

2 taurl, 8 bivolf, 61 bivolhre, si 



al celor mici, de 2757: 127 ca- 
pre, 416 porcil si 2214 01. 

Dintre locuitori, 397 sunt plu- 
garf, 9 meseriasl, 25 ati diferite 
profesiunT. 

Aratura se face cu 102 plu- 
guri: 55 cu boi si 47 cu cat. 

Locuitorii poseda: 173 care 
si caru^e: 94 cu boi si 79 cu 
cai. 

Locuitori impropriet&ri^i sunt 
152 si neimproprietari^i 292. 

Comerciul se face de 13 cir- 
ciumarl. S'au stabilit in com. 
4 str&ini. 

Frumu§ei, com. rur., jud. Gorj, 
pi. Gilortul, la S. com. Licu- 
riciul, situata pe ses, coasts si 
vilcele, pe partea stinga a pi- 
riului Negreana. 

Se compune din catunele: 
Frumusei, R&goci si Daia. 

Are o suprafa^a de 440 hect., 
dintre can 150 hect. padure, 
147 hect. arabile, 104 hect. fi- 
ne^e, 15 hect. vie, si 14 hect. 
livezl de prunT. 

Locuitorii sunt parte mosnem, 
parte improprietari^i dupa legea 
din 1864. 

Are o populate de 150 fa- 
milii, saii 502 suflete, din cari 
138 contribuabill. 

Locuitorii poseda: 18 plu- 
guri, 2 caru^e cu cai, 35 care 
cu boi. 

Vite: 145 vite marl cornute, 
15 cai, 103 01, 10 capre si 60 
rim&tori. 

Budgetul comunei este de lei 
347 la venituri si de lei 324 
la cheltueli. 

Comunica^ia se face prin so- 
seaua jude^eana ce vine de c&- 
tre comuna Negreni, strabate 
aceasta comuna de la S. la N., 
p&na da in com. Licuriciul. 

In com. este o biserica* de 
lemn, facuta de locuitori la anui 
1837, deservita de 2 preop si 
un cintare^; unul dintre preofi 



serveste si la biserica comunei 
Licuriciul. 
Sunt 17 fintinl si 2 pu^url. 

Frumusei, catun, jud. Gorj, re- 
sedin^a comunei cu acelasl nu- 
me. Acest catun se mal numeste 
si Betea. 

Are o suprafa^ade 193 hect., 
dintre carl 50 hect. padure, 70 
hect. arabile, 62 hect. fine^e, 6 
hect. vie, si 5 hect. livezl de 
pruni. 

Popula^iea e de 89 familii, 
cu 320 suflete, din carl 73 
contribuabill. 

Locuitorii poseda : 8 plugurl, 
16 care cu boi, 1 c&ru{a cu cai. 

Vite : 65 vite marl cornute, 7 
cai, 5° ol, 5 capre si 30 rim&tori. 

Comunica^ia se face printr'un 
drum de care, ce se detaseaza 
din soseaua jude^eana si intra 
m acest catun. 

Sunt in catun 1 pu{ si 6 
fintini. 

Are o biserica de lemn, ftcuta 
de lccuitorl, la anul 1837, de- 
servita de 2 preoflf §i 1 cin- 
tare{. 

Frumu§ei, piriu, jud. Gorj, pi. 
Novaci ; izvoreste din muntele 
Salanele la N.-E. comunei No- 
vaci, si trece in Transilvania. 

Frumu§elele, sat, com. Popesti, 
pi. Cirligatura, jud. Iasi, situat 
de asupra Dealului-Mare, fiind 
inconjurat de padurl. Are o 
populate de 30 familii, sau 120 
suflete ; o scoala, intrefinuta de 
com., infiin^ata in anul 1881, 
frecuentata de 30 elevl. 

Satul se afla pe mosia Po- 
pesti. 

Numarul vitelor e de 267 ca- 
pete, din carl: 121 vite marl 
cornute, 12 cai, 68 01 si 56 
rimatorl. 

Frumu§elele (Pau§asca), sat, 



Hosted by 



Google 



FRUMU?ELUL 



427 



FRUMU^ITA 



jud. lasi, com. PSusesti, pi. 
Cirligatura, situat pe culmea 
Dealulul-Mare, inconjurat de pa- 
duri. Intinderea teritoriului e 
socotita in mosia P&usesti, cu 
care face un trup. 

Are o populajiune de 33 fa- 
milil, sau 159 suflete. 

Numarul vitelor e de 203 ca- 
pete, din can: 124 vite man 
cornute, 13 cat si 66 rimatorl. 

Frumu§elul, sat, din com. Mun- 
celul, pi. Zeletinul, jud. Tecuciu, 
situat pe piriul Apa-NeagrS, la 
o distan^a de 2 kil. si 575 m. 
de resedin^a comunei. 

Are o populate de 184 fa- 
milil, sau 734 suflete. 

Are o scoala, care dateaza 
din anul 1865, si se frecuenta 
de 70 copii (59 b&e{I si 11 
fete). 

Locuitoril sunt razesl, si sta- 
pinesc 568 hect. ; iar d-1 Cor- 
bitan stapineste mosia Fundesti, 
in marime de 114 hect. 

Are o biserica, cu hramul 
SfknMI Voevozl, deservita de 1 
preot si 3 cint&re{I. Biserica 
este facuta la 1858 de locuiton. 
S'a rezidit in 1892 cu spesele lo- 
cuitorilor. 

Frumu§elul, deal, pe mosia Ha- 
varna, com. Havarna, pi. Pru- 
tul-d.-s., jud Dorohoiu. 

Frumusica, com. rur., in jud. 
Ialomi^a, pi. Cimpului, situata 
pe partea dreapta a riului Ialo- 
mi^a, intre comunele Ulesti si 
Axintele. 

Teritoriul comunei are o su- 
prafa^a de 3650 hect., din carl 
150 hect. padure si se intinde 
din riul Ialomi^a, spre S., co- 
prinzind patru mosii, propriety! 
particulare: Frumusica, 1750 
hect. ; Panduri, 400 hect. ; Bra- 
tia, 1000 hect. si Pirlitul, 500 
hect. 



S'au improprietarit dupa le- 
gea rurala din 1864, pe teri- 
toriul comunei, 149 locuitorl; 
neimpropriet£ri$I se mai gasesc 
57 locuitorl. 

Se compune din satele: Fru- 
musica, Panduri, Bratia si Pir- 
litul, cu resedinta primariei si 
a judecatoriei comunale in sa- 
tul Frumusica. 

Popula^iunea comunei este de 
274 familil, sau 11 20 suflete: 
541 b&rbaflf si 579 feme!; 1110 
Rominf, S Greci, 1 Sirb si 4 
Germam; ui6crestinl ortodoxT 
si 4 catolici; 328 agricultorT, 2 
avind profesiunllibere, 32 mun- 
citorT si 18 servitorl. 

Stiu carte 65 persoane. 

Vite: 600 caT, 430 boT, 2700 
01, 54 capre si 390 porci. 

Venitul comunei in 1896 — 97 
era de 3498 lei si cheltuelile 
de 3820 let. 

In com. seafla o scoala mixta, 
frecuentata de 72 elevl si eleve 
si condusa de un invatator re- 
tribuit de com. Localul scoalel 
este donat comunei de proprie- 
tary mosiel. 

Sunttrel bisericT, cu trel preoflf 
si cincl dascall. 

Frumu§ica, tirgusor, situat in 
partea de N.-E. a com. Sto- 
resti, mosia Storesti, pi. Cosula, 
jud. Botosani. Are o populate 
de 140 familil, sau 400 suflete. 
Loc. sunt eel mai mul^I EvreT. 

Acest tirgusor s'a infiintat 
la anul 1844 de proprietarul mo- 
siei de atuncl, D. A. Mavro- 
cordat. 

Inainte de infiin^area tirgu- 
lul era aid o circiuma la sleahul 
mare, unde era si posta vechle. 

Sunt 124 contribuabill. 

Numarul vitelor este de 365: 
187 bol sivacl, no cal, 42 ca- 
pre si 26 porci. 

Se afla aci 8 circiame ; 50 
comercianti si 58 meseriasl. 



Printr'insul trece calea natio- 
nals Botosani-Hirlau. 

Frumu§ica, sat, in jud. Ialomi^a 
pi. Cimpului, pendinte de com. 
cu acelasl nunie, situat pe 
malul drept al riuluY Ialomi^a, 
sub coastft, la 2 kil. de apa 
riului, lipit la V. de satul Pir- 
litul si la E, de satul Panduri. 

Aci este resedinta primariei 
si a judecatoriei com. 

Popula^iunea este de 62 fa- 
miltf de Romini si 2 familil de 
Tigani. 

In sat se afla o scoala* mixta, 
condusa de un inva^ator ; o bi- 
serica, cu un preot. 

Vite sunt : 220 boT, 200 caT, 
600 oT, 10 capre, 70 porci si 
10 bivoll. 

Frumusica. VezI Afuma^i si 
Sacsori, jud. Ilfov. 

Frumusica, iaz, pe mosia Mi- 
leanca, com. Mileanca, pi. Pru- 
tul-d.-j., jud. Dorohoiu. 

Frumu§ica, mosie, a Statulul, 
jud. BacSu, pi. Tazl&ul-d.-s., 
com. Schitul-Frumoasa, care"d& 
un venit anual de 800 lei nu- 
mal de la pamintul cultivabil, 
afara pSdure. 

Frumusica, pitdure, de 70 hect. 
in partea de S. a com. Drac- 
sani, pi. Miletinul, jud. Botosani. 

Frumusica, pitdure de stejar, in 
jud. Ialolomi^a, pi. Cimpului, 
pe teritoriul com. Frumusica, cu 
o suprafa^a de 100 hect. 

Frumusica, piriti, izvoreste dela 
N.-V. com. Fumureni, pi. Oltul- 
d.-j., jud. Vilcea si se varsa 
in riul Mamul, tot in raionul 
com. Fumureni. 

Frumu§ita, com. rur., in jud. 



Hosted by 



Google 



FRUMUSITA 



428 



FRUNT1JA-COMANULUI 



Covuriuiu, pi. Prutul, aflatoare 
in valea ?i pe malul PrutuluT, a 
treia comuna in aceasta linie 
de la Gala^i ?i la distan^a de 
24 kil. de capitala jude^ulut. Se 
margine?te la N. cu Folte$ti, la 
E. cu lacul Brate^ul, la S. cu 
$ivi{a $i la V. cu teritoriul 
com. Pechea, Are 4 catune:Ij- 
dileni, Frumu?i£a (fe?edin{a), Ta- 
maoani ?i Scintee^ti, cele 3 d'in- 
tiiu in linia dreapta de Sud-Nor 
dica, iar a patra la vre-o 9 kiJ. 
in spre V. de re?edin$a comu- 
nala. 

Popula^ia com. este de 66S 
famiiii, sau 2262 suflete : 1158 
barba^T $i 1 104 feme!; 1045 ne- 
casatorip, 1077 casatoripf $i 140 
vaduvi. 

Sunt 384 contribuabili. 

$tiu carte 90 persoane. 

Locuitorii din toate catunele 
acestei comuni sunt fo?ti claca?! 
improprietaripf la 1864. 

Situafia terenuluf com. Fru- 
mu?i{a este accidental : dealurT, 
val $i locuri plane. Suprafa^a 
sa este de n 286 hect., din carl: 
8641 hect. arabile, 1600 padure, 
400 ima?, 200 fine^e, 294 vii, 
97 vetrele vSatelor $i restui pa- 
mint sterp. Din acestea, 9438 
hect. apar^in proprieta^ei man 
§i 1848 celei mici. Proprietatea 
mare e reprezentata, prin mob- 
ile Frumu^a (2 trupuri) fi Ij- 
dileni. 

Numarul vitelor este de 5344 
capete, din can: 1450 bolf, 765 
vacT, S7 car, 125 epe, 270 ca- 
pre ?i 2439 01 i sunt: 8 buhal 
(taurl), I4armasari, 156 berbeci 
?i 20 fapi. 

In Frumu$i{a sunt : 1 4 circiumi ; 
2 morl cu aburJ ; 3 batoze de tre- 
erat ?i 3 de batutporumb, 331 
pluguri, din car J 116 de fier. 

Veniturile comuneif se ridica 

la 23078 lei, 77 bam, iar chel- 

tuelile la 21446 lef, 99 banl. 

BisericI sunt 3*: Sf. Gheor- 



ghe in Scintee?ti ; Sf. Impara^i 
m Frumu^a $i Prea-Cuvioasa 
Paraschiva in Tamaoani, cite- 
trele avind pamint rural. Cat. 
Ijdileni $i Frumu^a formeaza o 
parohie, cu catedrala Sf. Impa- 
ra{i, deservita de un preot, un 
diacon $i 4 cintarefT, iar cat. 
Scintee?ti, impreuna cu cat. Fin- 
tinele (com. Folte^ti), formeaza 
o parohie deosebita, cu numele 
Scintee^ti, cu catedrala Sf. Gheor- 
ghe, deservita de un preot, un 
diacon $i 4 cintare^i. 

Sunt 3 §coli: una de bae^T 
$i alta de fete in Frumu$i{a, a 
treia in Scintee?ti. Numarul e- 
levilor inscri^i, in aceste ?colT 
in anul 1889 era de 61 ba- 
e\i $i 16 fete, din can ail ur- 
mat regulat 46 bae^T ?i 8 fete. 

Calea jude^eana Gala^i-Baba- 
Draga strabate aceasta comuna, 
pe o intindere de 12 kil., tre- 
cind chiar prin satele Ijdileni 
?i Frumu$i{a. Pe aci trece §i li- 
nia ferata Gala^i-Birlad. 

Frumu§i{a, satul principal ?i re- 
$edin{a comunei cu acela$T nu- 
me, pi. Prutul, jud. Covuriuiu. 
Are 231 famiiii, sau 916 suflete; 
o biserica; 2 $coli. 

Frumu§i{a, mo§ie particulars, in 
com. cu acela^i nume, pi. Pru- 
tul, jud. Covuriuiu, in doua tru- 
puri, fiecare de cite 3500 hec- 
tare. 

Frumu§ita, vale, jude^ul Vilcea, 
com. Dobriceni, pi. Ocolul. 

Frunceasca, pddurice, la S. de 
padurea figane^ti, com. figa- 
ne?ti, jud. Tecuciu, pe locul nu- 
mit Valea-de-Mijloc. 

Fruntarei (Dealul-), deal, pe 
mo^ia Ru§i-Ciomartan, com. Za- 
mostia, pi. Berhometele, jude^ul 
Dorohoiu. 



Fruntea - Comanului, virf de 
munte, jud. Bacau, pi. Tazlaul- 
d.-s., comuna Schitul-Frumoasa, 
din care izvore^te piriul Co- 
manul. 

Fruntea-lui-Vasil, munte, laN. 
de com. Comarnicul, pi. Pele- 
$ul, jud. Prahova, coprins intre 
riul Prahova (V.), Valea-lui-Bog- 
dan (N.) ?i Oracle (S.). 

Fruntea -luI-Vasii (Muntele-) 
?i Muntele Stevie, mosii ale 
statuluT, pendinte de manastirea 
Znagovul, jud. Prahova, can, pe 
periodul 1888 — 93, s'au arendat 
cu 3500 lei anual. 

Fruntea-lui-Vasii. Vezi Brato- 
cea, jud. Prahova. 

Fruntea - Mare. Vezt Frunze 
(Muntele-), jud. Putna. 

Frunte§ti, sat, jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-s., com. Filipeni, a?e- 
zat la confluen^a piriului Salasul- 
Ro^u cu Dunava^ul, la o de- 
partare de 5100 m. de catunul 
Lunca. Satul este foarte vechiu. 
Locuitorii poseda acte scrise in 
limba slavona cu date de la 
1600. 

In Condica Liuzilor, se ga- 
se$te cu numele Frunte$ti-Ra- 
zase?ti. Are o bisericS, cu hra- 
mul Cuvioasa Paraschiva, cla- 
dita de raze^ii mo^neni pe la 
1851. Sunt 216 famiiii, sau 82 1 
suflete. 

Vite sunt : 51 caT, 394 vite 
cornute, 234 pore! $i 1 1 capre. 

Frunte§ti, deal, situat la N. ju- 
de^ului Tecuciu; formeaza limita 
intre jud. Tecuciu $i Bacau, la 
N. de satul Barna, com. Godi- 
ne$ti. 

Frunti^a - Comanului, padure, 
jud. Bacau, pi Tazlaul-d^-s.,, de 



Hosted by 



Google 



FRUNfLLE 



429 



FRUNZARUL 



pe teritoriul com. Schitul-Fru- 
moasa. 

Frunjile, cdtim de resedin^a, a- 
par^inind comune! Copacioasa, 
pi. Amaradia, jud. Gorj, $i si- 
tuat pe loc ses. 

Are o intindere de 360 hect., 
din carl 190 hect. arabile, 120 
hect. fine^e, 40 hect. izlaz $i 
pomet si 10 hect. vatra satului. 

Are o populate de 160 fa- 
milii, sati 332 suflete, din can 
140 contribuabili. 

Locuitorii poseda: 40 plu- 
gurl, 70 care cu bol; 270 vite 
man cornute, 13 caT, 420 01 $i 
113 rimaton. 

Sunt 40 stupi cu albine. 

Are 1 biserica, deservita de 
1 preot si 1 cintare^. 

Frun^ile, coamd de munte, in ju- 
de^ul Gorj, plaiul Novaci ; in- 
cepe din muntele Florile-Albe 
si se termina la N.-V. comunei 
Radosi din spre com. Carpinisiul. 

Frun^ile. Vezi Trupurile-de-Pa- 
dure, jud. Muscel. 

Frun^ile (Muntele-), pddure, pe 
teritoriul comunei Spinesti, pi. 
Vrancea, jud. Putna, in intin- 
dere de 800 hect., apar^inind lo- 
cuitorilor din Spinesti. 

Frun^ile (Muntele-) (Fruntea- 
Mare), pddure, pe teritoriul 
comunei Herastraul, pi. Vran- 
cea, jud. Putna, in intindere de 
800 hect., apar^intnd locuitorilor 
din com. Colacul. 

Frun^ile-Runcului,^;Y^ a mun- 
te lui Runciil, din com. Neagra- 
Sarului, jud. Suceava. 

Frun^ilor (Dealul-), colind, in 
jud. Buzau, com. Nehoiul;face 
hotar despre^comuna Gura-Te- 
ghii. 



Frun{i§eni, sat, in jud. Tutova, 
pi. Tirgul, spre E. de Birlad. 

Are o populate de 521 lo- 
cuitorT, din car! 44 stiu carte si. 
locuind in 68 case. Formeaza o 
comuna (com. Frun^iseni), cud- 
tunele: Dealul-Mare si Grajdeni. 
In toata comuna sunt 1 1 73 lo- 
cuitor! (din car! 134 stiu carte) ; 
192 contribuabili; locuesc in 
240 case. 

Cultura vie! se face pe o su- 
prafa^a de 85,50 hect. (din can 
1 1,50 nelucratoare). Se fabrica 
mult olaria ordinara. 

Comerciul se face de i6per- 
soane in 16 stabilimente co- 
merciale, din carl 9 circiume. 

Are o scoala primara de ba- 
e\i] 4 bisericT. Contribu^iunile 
directe ale locuitorilor acestel 
comune sunt de 8822 lei si 58 
bam. 

Frun{i§eni, piriias, ce izvoreste 
din com. cu acelasi nume, jud. 
Tutova, si se varsa in piriul 
Trestiana, tot pe teritoriul aces- 
tel comune. 

Frunza, japse, iese din iezerul 
Deciul §i da in stinga Filipo- 
iului-din-Balta com. Tichilesti, 
jud. Braila. 

Frunza, bdltis sau japse, la N. 
iezerului Curbovul, din comuna 
Tichilesti, care da in privalul 
Filipoiul, jud. Braila. 

Frunzarea, pddure particulars, 
supusa regimului silvic, aflata 
pe mosia Frunzarea-Brusture^i, 
si apar^inind comunei Birsesti, 
plasa Ocolul, jud. Vilcea. 

Frunzarul, com, rur., in jud. 
Olt, pi. Siul-d.-j., situata pe 
lunca si sub Dealul-Oltului, la 
50 kil. de capitala jude^ului si 
la 15 kil. de resedin^a plasei. 
Se compune din 3 citune : 



Frunzarul, Uria si Sprincenata, 
cu o populate de 187 fami- 
lil, sau 1429 suflete, din carl 
201 contribuabili ; locuesc in 50 
case si 112 bordeie. 

Locuitorii se ocupa cu a- 
gricultura, viticultura si cre- 
sterea vitelor. Ef desfac produ- 
sul munce! lor ma! ales pe pie- 
$ele de la T.-Magurele si Co- 
rabia. 

Mosia e parte a Statulul, care 
poseda Sprincenata, cu o in- 
tindere de aproape 300 hect. a- 
rabile, 75 padure, 15 livezi si 
75 izlaz ; parte e particulars. 

Locuitorii s'au improprietarit 
dupa legea rurala din 1864 si 
dupa legea insura^eilor din 1879, 
luind 467 hect. 

In raionul com. sunt 2 bise- 
rici: una in cat. Frunzarul, fon- 
data la anul 1808, si a doua in 
Uria, zidita la 1735 si termi- 
nate la 1846. Ele sunt deser- 
vite de un preot si un cin- 
tare^, retribuir^! anual, din bud- 
getul comunei $i de locuitor!, 
prin invoel! agricole. 

$tiu carte 24 barba{! si 8 fe- 
me!. 

Comerciul se face de 7 cir- 
ciumari. Stabilimente industri- 
ale se aflc(: o moara cu abur!, 
o piua, pe un torent format 
din izvoarele, ce ies de sub 
Dealul-Oltulu!. 

Veniturile si cheltuelile com. 
sunt de 4160 le!. 

O sosea comunala leaga cat. 
Frunzarul cu Sprincenata, pe 
linga care, la E., pe Dealul-Ol- 
tulu!, trece soseaua jude^eana 
Slatina-Turnul-Magurele. 

La N., comuna se invecine- 
ste cu Gostava^ul; la E. siS.-E., 
cu Vispesti ; la S., cu Birsesti 
si la V., cu riul Oltul, care o 
desparte de jud. Romanaji. 

La E., in poale si pe coasta 
Dealului-Oltulu!, se intind viile, 
de la care apof urmeazS un pla- 



Hosted by 



Google 



FRUNZARUL 



430 



FRUNZINE$TI 



tou intins p&n& in Calmatuiti, pe 
care se afl& {arinile locuitori- 
lor. 

Frunzarul, sat, face parte din 
com. rur. cu acelasi nume, jud. 
Olt, pi. Siul-d.-j., situatape lun- 
ca, ling& riul Olt. Aci e rese- 
din^a comunei si o biserica cu 
urmatoarea inscrip^iune: 

Aceasta sfinta si Dumnezeeasca bise- 
rica, ce se praznueste hramul Adormirea 
Prea Sfintel Nascatoare de Dumnezeu 
si Erarhul Niculae, la locul ce se chiama 
ingrozitor, s'a zidit din temelie, de cu- 
cernicii dintre preop raposati : Popa Ma- 
nolea Duhovnicul, Popa Dumitru, aju- 
toiind si altii. Tar in zilele Domnului 
nostru loan Alexandru Constantin Mo- 
ruzzi Voevod, s'au zidit de iznoava, stri- 
cind-o din temeUe, de raposa^ii: Popa 
Dumitru si de feciorit lut Popa Drago- 
mir si de feciorit raposatului Popa Ma- 
nolea, Popa Serban Duhovnicul, Popa 
Badea, 1. Bratega, Mirea Diaconu, aju- 
torind si alti preo^i, care cu mult care 
cu pu^in, ca sa fie vecinica pomenire si 
a lor sfinta cu toata podoaba ce se 
vede, in zilele marelui Imparat a toata 
Rusia, la leatul 1808. 

Frunzarul, deal, in raionul co- 
munei Frunzarul,, pi. Siul-d.-j., 
jud. Olt, pe care se cultiva. 59 
hect. aril vie. 

Frunza (Piatra-lui-), colind, in 
jud. Buz&u, com. Col^i, acope- 
rita de p&dure mosneneasca, 
cam de 8 hect. 

Frunza (Lacul-lui-), fes, in ju- 
de{ul Buz&Q, com. Vadul-So- 
resti, pe mosia Modruzesti ; iz- 
laz de vite. 

Frunza - Verde, catun (tirla), 
in jud. Ialomita, pi. Ialomi^a- 
Balta, com. Poiana, situat pe 
cimpul Bar&ganul. 

Frunza- Verde (Lacul - lui-), 

lac, in jud. Buzau, com. Nicu- 
lesti, cat. PoduJ-Muncil; confine 
mult peste. 



Frunze, loc de izvoare, jud. 
Bacau, pi. Trotusul, com. J&vreni, 
pe teritoriul satuluf Javreni, de 
unde isl are oblrsia piriul Ffya. 

Frunzeni, sat, jud. Bacau, pi. 
Bistri^a-de-sus, com. Valea-lui- 
Ion, eel mai r&s&ritean sat din 
com., aproape de malul drept al 
Bistri^ei si la o departare de 

3 kil. de resedin^a cu scoala. 
Are 9 familil, cu 75 suflete. 
Vite : 25 vite man cornute, 

20 ol si 2 cal. 

La N. de acest sat se afl& 
altul cu acelasi nume care {ine 
de com. Cindesti, pi. Bistri^a, 
judeful Neam^u. 

Frunzeni, sat, in jud. Neam^u, 
com. Cindesti, pi. Bistri^a, situat 
pe malul drept al riului Bistri^a, 
in drumul care leaga satul Cin- 
desti cu soseaua Piatra-Buhusi- 
Bac&Q. 

Terenurile acestei locality 
sunt de natura calcaroas2. 

Popula^iunea este de 100 fa- 
milii, sau 505 suflete, 7 vaduve, 

4 nevolnicT, 7 evrei. Locuitorii 
se ocupa cu agricultura, indus- 
tria si plutaria. 

In sat se afla : o biserica, cu 
1 preot si 2 dascaii ; 4 mori de 
apa; 4 var&rii; 5 rot&rii. 

Numarul vitelor se urea la 
223 capete. 

Frunzeti (Lunca-lui-), lunca de 
rachita, pe sesul Moldovei, com. 
Dr&ganesti, jud. Suceava. 

Frunzine§ti, com. rur., jud. II- 
fov, pi. Dimbovi^a, situata la 
E. de Bucuresti, aproape de 
locul unde valea Pasarea se 
varsa in riul Dimbovi^a, 26 kil. 
departe de Bucuresti. St& in 
leg&turScu Pl&tarestisi Tinganul 
prin sosele. 

Se compunedin satele: Frun- 
zinesti, Lilieci, Pi^igaia si O- 



rasca, cu o populate de 468 
locuitori, caritraesc in 1 10 case. 

In vechime se zice ca* aceasta 
com. a fost maiinflorita ; astazT 
este foarte pu^in populata. Cea 
mai mare parte din locuitorii 
s&i sunt emancipapf. Din cur- 
tea proprietatei si p&na la biseri- 
ca" e o pivni^a vechie, lunga de 
30 de metri si lata de 10 metri. 

Are o suprafa^l de 2094 hect. 
D-l N. D. Amira are 1850 hect. 
si locuitorii 244 hect. Proprie- 
tarul cultiva 1372 hect. (100 
sterpe, 35 izlaz, 343 p&dure). 
Locuitorii cultiva" tot terenul. 

Sunt 96 contribuabili. 

Budgetul com. e de 2357 lei 
la venituri si de 2595 lei la 
cheltueli. 

In com. este o singura bi- 
serica, la Frunzinesti ; 1 scoala 
mixta ; 1 moara cu ap& ; 1 he- 
lesteu ; 3 poduri statatoare. 

Numarul vitelor man e de 
409 (190 cat si epe, 95 boi, 
116 vaci si vi^ei, 5 taunf, 3 bi- 
voli^e), si al celor mict de 656 
(ro capre, 78 porcT, 571 01). 

Dintre locuitorT, 108 sunt plu- 
gari, 3 industriasT, 2 au diferite 
profesiunT. 

Aratura se face cu 62 plu- 
guri : 22 cu boi, 40cucal. Lo- 
cuitorii au 85 care si caru^e : 
25 cu boi, 60 cu caT. 

Comerciul se face de un cir- 
ciumar si un hangiu. 

Frunzinesti, sat, face parte din 
com. rur. cu acelasi nume, pi. 
Dimbovita, jud. Ilfov. Este si- 
tuat spre E. de Bucuresti, pe 
malul drept al vaei Pas&rea, a- 
proape de unde aceastS vale se 
varsi in riul Dimbovhra. La E. 
are dealurl, iar la S.-V. pSmin- 
tul e baltos. 

Aci este resedin^a primariel. 
Se intinde pe o suprafa^a de 
2094 hect. (impreunS cu Li- 
lieci, Orasca si Pi^igaia), din 



Hosted by 



Google 



FRUNZOAICA 



431 



FULGA 



canf d-1 N. D. Amira are 1850 
hect. si locuitoril (impreuna cu 
cei din Lilieci, Ptygaia si'O- 
rasca) au 244 hect. 

Proprietarul cultiva 1372 hect. 
(100 ramin sterpe, 35 izlaz, 343 
padure). Locuitoril cultiva tot 
terenul, fara sa aiba izlaz. 

Popula^ia satului e de 361 lo- 
cuitorf. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Andreiti, deservita de 1 preot 
si 1 dntare^; o scoaia mixta, 
frecuentata de 19 elevi si 15 e- 
leve. 

In raionul satului se afla : 1 
helesteu ; 1 pod statator. 

Comerciul se face de 1 hangiu. 

Numarul vitelor marl e de 
283 si al celor mid de 288. 

Frunzoaica, mope, in jud. Ia- 
lomita, pi. Ialomi^a-Balta, com. 
Poiana, de 1500 hect. 

Frunzul, virf de munte, din cul- 
mea Comarnicului, jud. Arges, 
plaiul Lovistea; are o mal^ime 
de 1506 m. d'asupra nivelulul 
marii. 

Fudul, lac, \w jud. Tulcea, pi. 
Sulina, pe teritoriui comunef 
urbane Chiiia-Vechie, situat in 
partea N.-V. a plasel si a co- 
munei ; a fost format de o revar- 
sare a bra^uluT Tatarul (o de- 
riva^iea bra^uluiChilia) ; e incon- 
jurat cu stuf ; comunicacu lacul 
Tatanir prin o girli^a ; are 1 5 
hect. intindere. 

Fudul, punct trigonometric de 
observable, de rangul I-iu, in 
jud. Tulcea, pi. Sulina, com. 
urbana Chiiia-Vechie, in partea 
N.-V. a pl&sei si a comunei, 
linga bra^ul Tatarul, al gurei 
Chiliel; are J.6 m. inal^ime si 
domina" asupra bra^ului Chilia 
pe o intindere insemnata, a- 
supra ostroavelor Tatarul si 



Daler, precum si asupra lacu- 
rilor inconjuratoare ca Tatanir, 
Fudul, C&rp&nosul. 

Fuga, piriU, izvoreste din padu- 
rea numita Valcelele, din com. 
Poeni,pl. Codrul,jud. Iasi, trece 
pe teritoriui com. Poeana-Cir- 
nuluT, pi. Crasna, jud. Vasluiu, 
si se varsa in Vaslue{. 

Fuivei (Dealul-), deal, in jud. 
Neam^u, com. Roznov, pi. Bis- 
tri{a, situat linga satul Negri- 
testi. 

Fulai, alt nutne al catunulul Co- 
sereni, com. Preajba-de-Padure, 
pi. Ocolul, jud. Romana{i, situat 
ling^ apa Tesluiul. 

Fulga, com, rur., jud. Prahova, 
pi. Cimpul. Este situata* in ju- 
rul laculul Fulga, la 47 kil. de 
capitala jude^uluJ si la 22 kil. 
de resedin^a plasei. 

Se compune din 2 catune: 
Fulga-d.-s, si Fulga-d.-j. Are 
o popula^iune de 11 00 familii, 
sau 3515 suflete (1730 barba^i, 
1785 femei), in care intra si 43 
familtf de figanf. 

Contribuabili sunt 750; case 
de locuit 850. 

In com. sunt 2 bisericf: una 
in Fulga-d.-s., fondata" in anul 
1834, cu urmatoarea inscrip^ie : 

Acesta sfinta si Dumnezeeasca bise- 
rica s'a zidit din temelie prin osirdia si 
cheltuiala vatafului Iordache Rusescu si 
a raposatului Diinache POstelnicu, Im- 
preuna cu so£iadumnealuiRali£asi cu os- 
teneala locuitorilor sateni, in zilele Prea 
Inal^atului Domn Alexandra Ghica Voda, 
leatu 1834. S'a reparat la anul 1892. 

A doua biserica este in Ful- 
ga-d.-j., fondata" la anul 1880. 
Ambele bisericf sunt deservite 
de trel preop. 

Locuitoril se ocupa numai cu 
agricultural Produsul muncei il 
desfac la orasele Ploesti si Mizil. 



To^f locuitoril, in numar de 
418, s'au improprietarit la 1864 
pe mosia Fulga, proprietate a 
d-lui Mihail Xanto, clnd li s'au 
dat 18 16 hect. 

Vite sunt: 180 cat, 200 epe, 
210 vaci, 3500 of si 450 porci. 

$coala exists in com. de la 
1848. Localul e proprietatea 
comunei. S'a frecuentatin anul 
1 89 1 de 57 baeflf si 3 fete, din 
numarul de 379 copil (195 ba- 
etf, 1 84 fete), cu virsta de scoaia. 
Cu intrepnereapersonalulul, sta- 
tul cheltueste anual 1080 lei. 
§tiu carte 196 barbae si 12 
feme!. 

In c&tunul Fulga-d.s. e o 
mica movila in partea de E., se 
zice, din timpul Tatarilor. 

Toata com. se intinde pe o 
suprafa^a de 2076 hect. 

Stupf cu albine sunt 80. 

PSmintul de cultura* e foarte 
prielnic agriculture*. 

Comerciul se exercita* in com. 
de 10 circiuman. 

Budgetul comunei are la veni- 
turi suma de 12925,97161 si la 
cheltuelf 6398,78 lei. 

Are douS sosele: Fulga-Mizil 
si Fulga-Salciile. 

In jurul comunei sunt mai 
multe movile. 

Se mirgineste la S. cu com. 
Salciile; la V., cu cat. Baraic- 
tarulsi com. Parepa; la E., cu 
jud. Buzau si la N., cu com. 
Conduratul. 

Fulga, muc/iie de deal, in jud. 
Buzati, com. Carpinistea, in a- 
propiere de cat. Popone^ul, 

Fulga, deal, in centrul com. Ca- 
limanesti, plaiul Cozia, jud. Vil- 
cea. 

Fulga, mo$ie> in jud. Prahova, 
care se limiteaza cu jud. Bu- 
zau in dreptul comunelor : Ba- 
ba-Ana si BoldestL 



Hosted by 



Google 



FULGA 



432 



FUMURENI 



Fulga, padure, in jud. Mehedinji, 
pi. Cimpul, com. rur. Corla^elul. 

Fulga, p&dnre, in com, rur. Vin- 
jul-Mare, pi. Blahni^a, jud. Me- 
hedin^i ; este proprietatea Sta- 
tului. 

Fulga, lac sec, intre catunele Ful- 
ga-d.-s. si Fulga-d.-j., pi. Cim- 
pul, jud. Prahova. 

Fulga, vale, in jud. Buz&ti, com. 
Baba-Ana; incepe de pe mosia 
Fulga si se scurge in piriul Is- 
t&ul ; se numeste si Calma^uiul- 

Nou. 

Fulga-de-Jos, sat, face parte din 
com. fur. Fulga, pi. Cimpul, jud. 
Prahova. 

Fulga-de-Sus, sat, face parte 
din com. rur. Fulga, pi. Cim- 
pul, jud. Prahova. In partea de 
E. a acestul c&tun este o mica 
movila, care dateaza, se zice, 
din timpul invaziunei Tatarilor. 

Fulgere^ti, fost sat, azi mahala, 
in com. B&neasa, pi. Prutul, jud. 
Covurluiu. 

Fulgeri^ul, sat, in jud. Bacau, 
pi. Siretul-d.-j., com. Pancesti, 
situat la o dep&rtare de 3 kil. 
desatul Pancesti. Are 11 fami- 
lii, sau 89 suflete. 

Vite sunt: 38 vite mari cor- 
nute, 20 pom si 9 capre. 

Fulgeri^ul, munte, in jud. Bu 
zau, com. Goidesti, cat. Ivane- 
{ul, ramifica^ie din masivul mun- 
telul R&zboiul, intre muntele Brin- 
zea si Tigva, pe malul sting al 
riului Bisca-Rozilel ; e renumit 
prin aromatica sa finea{&, com- 
pus& din infinite varietal de 
florr. 

Fulgeri§ (Pe-), pttdure, in jud. 



Buz&u, com." Gura-Teghii ; avind 
ca 40 hect. t proprietate mosne- 
neasca. 

Fulgeri^ul, izvor, in jud. Buzau, 
com. Gura-Teghii, incepe din 
p^durea Vinele-Calde si se scur- 
ge in Bisca-Rozilei. 

Fulgeri^ului (Drumul-), locizo- 
lat, in jud. Buzau, com. Bozio- 
rul ; face hotar despre com. Goi- 
desti. 

Fulge^ti, (Valceaua-Fulge^ti). 

VeziPorcilor (Dealul-), jud. Vil- 
cea, continuare a mun^ilor Ar- 
nota si Buila. 

Fulgoaia, padure, in jud. Buzau, 
com. Mlajetul, cat. Valea-Sibi- 
ciului; face un corp cu Gosa, 
Capul-Dealului si Valea-Rugiior, 
avind in tot 340 hect., parte a 
statului, alipita padurei Mlajetul 
si Topilele, parte a mosneni- 
lor. 

Fulgoaia, vale, in jud. Buzau, 
com. Sibiciul-d.-s., cat. Gorne- 
tul ; ese din muntele Fulgoiul 
si da in Valea-Sibiciului. 

Fulgoiul, munte, in jud. Buz&u, 
com. Mlajetul, cat. Valea-Sibi- 
ciului, culminate din catena Pri- 
seaca, ce se intinde pe malul 
sting al V&ei-Sibiciului. 

Fulgoiul, sorginte de apd mine- 
raid, in jud. Buzau, com. Mla- 
jetul, c&t. Valea-Sibiciului, la 
gura vaei Fulgoaia ; confine pu- 
cioasa si s&ruri. 

Fulgoiul, localitate izolata, in 
jud. Olt, pi. Oltul-d.-j., com. 
Oporelul, unde valea Beria se 
varsa in riul Tesluiul. 

Fulgul, sat, in jud. si pi. Tutova, 
com. Lalesti, spre N. de satul 



Lalesti. Are 99 locuiton (din 
can 16 stiu carte) si 27 case. 

Fumea, cdtun (tirla), in jud. Ialo- 
mifa, pi. Ialomi^a-Balta, com. Rc- 
viga. 



Fumureni, com. rur., jud. Vilcea, 
pi. Oltul-d-j. S'a infiin^at cam 
pe la anul 1845, de maicile schi- 
tului Mamul. 

Este situata pe valea riului 
Mamul, la 60 kil. de capitala 
jude^ului si la 10 kil. de a 
plasei. Aceasta com., pana la 
anul 1875, s'a numit Fumureni ; 
apoi, in 1875 si 1876, s'a alipit 
la Lungesti, si in urm& sT-a 
luat iarasT numirea de Fumureni. 

Are o populate de 308 fa- 
milii, sau 905 suflete (461 bar- 
bap si 444 femei), din can 165 
contribuabili locuescin 231 case. 

In com. e o singura biserica, 
fondata la anul 1742. 

Ocupapa locuitorilor e agri- 
cultura. Produsul muncei il des- 
fac la Craiova, Slatina, Turnu- 
Magurele, etc. 

Vite sunt: 518 01, 135 boi, 
23 cai, 121 vaci, 71 vitrei, 21 
capre si 300 porci. 

171 locuiton s'au improprie- 
tarit la 1864, pe mosia Mamul- 
Fumureni, cind au primit 525 
hect. pamint. 

In anul 1850 s'a inceput aci 
o manastire care a ramas in 
ruina, ruina care exista si asta-zl 
si la care se zice fle-care locui- 
tor a fost obligat a bate 7 — 8 
pari in pamint, formind ast-fel 
mai intiiu un piedestal de lemn 
d'asupra caruia s'a pus caramida. 

§coala dateaza in com. cam 
dela 1855, dar neavind un 
local propriu s'a inchis in 
mai multe rinduri. Se frecuenta 
acum de 45 copii, din numa- 
rul de 105 (59 baep si 46 fete) 
in virsta de scoala\ E dotata 
in farina cu 3 hect. pamint. 



Hosted by 



Google 



FUMURENI 



433 



FUNDATA 



Stiu carte 40 barbati. Cu intre- 
^inerea scoalei statul cheltueste 
anual 1080 lei. 

Anual se fabrica aproximativ 
pana la 2500 decal. £uica. 

Toata com. se intindepe 525 
hect. pamint. 

Veniturile com. se urea la 
1500 lei si cheltuelile la 1400. 

E brazdata de dealurile : Ma- 
mul la V. si Deaiul-Mare la E., 
ambele linga vatra satului si e u- 
data de vaile : Praxia si Frumu- 
sica, afara de rial Mamul, care 
o uda dela N. la S. 

Se margineste cu com.: Zla- 
tari (N.), Lungesti (S.), Susani 
(V.) si Dobrusa (E.). 

Fumureni, deal, in raionul com. 
Fumureni, jud. Vilcea, pi. Oltul- 
d.-j., pe care se cultiva 120 
hect. vie. Ministerul Agriculture!, 
a dispus in anul 1891 distru- 
gerea prin sulfur si carbon a 
unei par^i din terenul cultivat 
cu vie din dealui Fumureni, a- 
tins de filoxera. 

Fumureni, trup de padure, al 
statuiui, in intindere de 1322 
hect., formind impreuna cu tru- 
purile : Mamuletul, Silea si Va- 
lea-Rea (700 hect.), padurea 
Mamul - Fumureni, situata in 
com. Lungesti, pi. Oltul-d.-j., 
jud. Vilcea. 

Fumureni-Mamul, mo fie, a sta- 
tuiui. Vezi Mamul-Fumureni, jud, 
Vilcea. 

Funari, sat, face parte din com. 
rur. Ciuma^i, pi. Cimpul, jud. 
Prahova. 

Fundaca, balta, jud. Bacau, pi. 
Bistrh:a-d.-j.,com. Dealul-Nou,de 
pe teritoriui satului Barzulesti. 

Fundata, catun, al com. Goidesti, 
jud. Bacau; are 160I0C. si 37 case. 



Fundata, sat, jud. Dimbovija, 
pi. Bolintinul, cat. al comunei 
Bildana. 

Catunul Fundata dateaza din 
timpul Voevodului Const. Ma- 
vrocordat. Un boer anume Const. 
Gherea, care se afla la curtea 
lui Voda in cinste de setrar, 
ca sa scape cinstea unef fiice 
ale sale, pe care o urmarea un 
boer bogat si cu trecere la 
curte, anume Cu^aridos, s'a re- 
tras aci, cumparind mosia si fa- 
cind case intr'o infundatura de 
padure. 

Blinde^ea acestui boer, pe 
linga robif ce avea, a atras si 
alte familii pribege in jurul cur^ei 
sale, carora le facea colibe pen- 
tru locuin^e. D'atundf satul s'a 
numit Fundata, iar mostenitorii 
boerului Gherea s'au numit Fun- 
dament. 

Fundata, munte, in jud. Buz&u, 
com. Trestioara, cat. Crivelesti, 
face hotar despre com. Goidesti 
e foarte avut in sare si pus sub 
paza. 

Fundata, munte, jud. Muscel, 
com. Dragoslavele, plaiul Dim- 
bovifa, pe care il stapinesc lo 
cuitoriT din comuna. 

Fundata, izvor, in jud. Buzau, 
com. Trestioara; incepe din mun- 
tele Fundata, desparte in doua 
com. Trestioara si, in com. Ca- 
nesti, se uneste cu izvorul Sla- 
nicelul, dind de aci inainte nas- 
tere piriului Saratelul-Bercii sau 
Joseni. 

Fundata, lac, cu apa minerals, 
in jud. lalomi^a, pi. Ialomi^a- 
Balta, pe teritoriui comunei An- 
drasesti. Este situat la S. vaet 
Fileanca, spre N. de satul Pe- 
rie^i, linga satul Botanul. 

lata analiza f&cuta acestei ape 
de profesorul de chimie de la 



facultatea din Iasi, d. P. Poni: 

Anhydrita silicicS . 0.0076 

» sulfurica . 0.1750 

Clor 7»3i30 

Anhydrite carbon. 1 

borica j" edete " ninate 

Sodiu 7.7820 

Potasiu 0.1600 

Oxid de magneziu* . 3.2610 
» » calciu . . . 0.0366 
Lithiu ] 

Materil organice j -^terminate 

Aceste substance se pot grupa 

in modul urmator: 

Clorura .de sodiu . 12.0510 

» » potasiu . 0.3060 

Sulfat de sodiu . . 9.3970 

» » magneziu . 7.3215 

Carbonat de calciu . 0.0653 

» » magneziu 1.7230 

Aceasta analiza este facuta 
numaT apei", nu si nomolului. 

Lacul Fundata con^inea a- 
cum 30 de an* foarte putina 
apa, in cit se g&seau blocuri 
de sare la suprafa^a sa, apa fund 
mai concentrate de cit este ac- 
tualmente Lacul-Sarat, din ju- 
de^ul Braila. De atuncl au in- 
ceput incetul cu incetul s& creasca 
apele sale, cind acum 12 am, 
volumui apelor sale a crescut 
in mod extraordinar prin revar- 
sarea in matca sa a doua lacuri 
cu apa dulce, Crun^i si Reviga, 
de care era separat printr'un 
zagaz. Apa creste in fie-care an 
si acum are o suprafa^ de vr'o 
200 hect. 

Gra^ie vechei sale reputa^i- 
unT, vin suferinzi de prin multe 
par^if si pe marginiie apei se 
construesc vara pana la 100 
barace. Satele : Perie^i, Mis- 
leanul si Botanul, ce sunt in 
apropiere de lac, primesc mul^i 
suferinzT, de prin Cal&rasi sau 
alte locality!. Se transpoarta 
bolnavil pana la lac cu 20 — 30 
trasurT, ce fac serviciu zilnic. 

Fundata, loc izolat, in partea de 



60299. Marele Dicfionar Gcografic Vol. III. 



5o 



Hosted by 



Google 



FUNDATA 



434 



FUNDATURA 



N. a com. Slanicul, plaiul Var- 
bilaul, jud. Prahova, destinat in 
vremile vechf pentru inmormin- 
tarea holericilor. 

Fundata, vale, in jud. Buzau, 
com. Vintila-Voda, cat. Sirbesti ; 
incepe de la Crucea-din-Copac 
si da in riul Slanicul. 

Fundata, vale, izvoreste de la 
N.-V. de com, Slanicul, plasa 
Varbilaul, jud. Prahova ?i se 
varsa in girla Slanicul, pe ma- 
lui drept, tot in raionul com. 
Slanicul, trecind prin apropiere 
de scoala. 

Fundatura, cdtun, al com. Pal- 
tineni, jud. Buzau. Are ioo lo- 
cuitori si 30 case. 

Fundatura, sat, in centrul com. 
Pahnesti, pi. Podoleni, jude^ul 
Falciu. I s'a dat numirea de la 
pozi^ia sa naturala, Mind a^ezat 
in fundul unel vai inconjurata 
de dealuri, si acoperita din ve- 
chime cu paduri. Este udat de 
piraiele: Ruginoasasi Paltinoasa, 
carl se unesc sub numele de 
Fundatura. 

Are o populate de 120 fa- 
milii, sau 420 suflete, din can 
80 contribuabili. 

Biserica s'a fondat la 1875. 

Fundatura, cdtun, in jude^ul 
Neam^u, com. Pastraveni, din 
pi. de Sus-Mijlocul. 

Fundatura, sat, face parte din 
com. Muncelul, jud. Tecuciu, si- 
tuat pe piriul Apa-Neagra, la o 
distant de 3 kil. de resedinfa 
comunei. 

Are o populate de 245 fa- 
milii, sau 1096 suflete, can lo- 
cuesc in 239 case. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarl. Locuitori* sunt vechf 
raze?i si se ocupa cu agricul- 



tura. ET au un teritoriu de 674 
hectare. 

Aici se afla o biserica, cu 
hramul Sfin^ii VoevozT, deser 
vita de 1 preot si 1 cintare{. 
S'a zidit la 1 878, in locul alteia 
care era vechie. Locuitorii sunt 
venial din satul Frumuselul. 

Fundatura, sat, din com. Ra- 
chitoasa, pi. Stanise$ti, jud. Te- 
cuciu, situat in fundul vaii, la 
o distan^a de 800 m. de re$e- 
din^a comunei. Teritoriui satuluT 
este de 277 hect. Locuitorii 
sunt improprietarip. 

Are o populate de 65 familii, 
sati 209 suflete. 

Copii in virsta de $coala sunt 
49 (26 bae^i si 23 fete). 

Comerciul se face de 2 cir 
ciumari. 

Fundatura, sat, facind parte din 
com. Motoseni, pi. Stani$e$ti, 
jud. Tecuciu, situat in fundul 
vaei ^epoaia si udat de Piriul- 
TrecatoareT, la o distanta de 4 
kil. 400 m. departe de resedin^a 
com. Are o populate de 39 fa- 
milii, sau 158 suflete. 

Are: o biserica, cu hramu) 
Adormirea-Maicei-Domnului, fa- 
cuta de locuitori la 1874 si 
deservita de un preot si un cin- 
t&re{; o circiuma. 

Fundatura, sat, in jud. $i pi. 
Tutova, com. Voine^ti, spre N. 
de satul Voine^ti. . Are 121 lo- 
cuitori si 33 case. E numit $i 
Fundatura- Voinesti. 

Fundatura, sat, in jud. si pi 
Tutova, com. Cirjaoani, spre 
N. de satul Cirjaoani. Are o 
populate de 190 locuitori si 
47 case. Popula^iunea acestui 
sat este compusa mai toata din 
TiganI (lingurari) si se ocupa 
excluziv cu facerea de lingun, 
cove^T, cause, etc. 



Fundatura, sat, in jud. Tutova, 
pi, Pereschivul, com. Praja, spre 
N.-E. de satul Praja. Are 100 
locuitori si 20 case. 

Fundatura, sat, din com. Hir- 
$ova, pi. Racova, jud. Vasluiu, 
numit ast-fel de la pozi^iunea 
joasa ce ocupa. E situat subpoa- 
lele extremita^ilor unu! unghiu, 
care, m punctul despre com. 
Cozme^ti, e format prin impreu- 
narea dealurilor De-Vint, cu o 
aripa din dealul Magura. Se in- 
tinde pe o suprafa^a de 429 
hect, din can 18 hect. vie. Are 
o populate de 100 familii, sau 
538 suflete. 

Vite sunt : 245 vite marl cor- 
nute, 242 01, 16 cai ?i 90 ri- 
matori. 

Se zice ca pe aceste locun 
a urmat o parte a razboiului din- 
tre Stefan-cel-Mare cu Turcii 
de pe Valea-RacoveT, la 1475. 
Tradi^iunea spune ca pe dealul 
Magura isi a^ezase Stefan-cel- 
Mare ostirea, alegindu-?i acest 
punct, din cauza pozi^iunei celei 
mai ridicate a dealului, unde se 
vad $i asta-zi urmeie unor san- 
^uri si a unei subterane, pe care 
oamenii o numesc Beciul-lui- 
Stefan-Voda. 

In urma bataliei, $tefan-Voda 
a dat drept recompensa aceste 
iocuri, la o parte din capitanii 
sai, din ai caror urma$i stapi- 
nesc si asta-zi. 

Fundatura, sat, in partea de 
N. a com. Co?esti, pi. Racova, 
jud. Vasluiu. I s'adat acest nume, 
delapozi^iunealoculuT, satul fund 
situat la impreunarea dealurilor 
Scheleasi Co?ca, unde formeaza 
o infundatura. 

Este udat de piriul Co$esti. 

Are o suprafa^a de 201 hect., 
din can 4 hect. padure, 163 
loc de cultura, flna^, imas, ale 
proprieta^eT, iar ^8 hect. sunt 



Hosted by 



Google 



fundAtura 



435 



FUNDATURA-VOINEgTI 



ale locuitorilor; 37 familiT, sau 
166 suflete. 

Vite sunt: 74 vite marlcor- 
nute, 130 01, 2 cai $i 29 ri- 
matorT. 

LocuitoriT poseda 10 plugun 
$i 20 care cu boT. 

Fundatura, fost schit de calu- 
gari^e $i apoi de calugarl, in jud. 
Buzau, comuna Boziorul, sapat 
intr'o singura stinca, ca ?i la 
Aluni$ul. Acum e parasit $i serva 
ca loc demn de vizitat pentru 
frumusefea ?i singuratatea pozi- 
{iunel sale. Din obiectele sacre 
a ramas o icoana ce fusese a- 
dusa aci de la Schitul Agaton. 
In jurul sau se vede inca un 
mare trunchiii de fag, netezit 
pu^in, avind 12 scobiturl pe 
margine, servind ca strachinl, 
din care mancau calugaril la 
masa comuna. 

Fundatura, munte, jud. Bacau, 
plasa MunteluT, de pe teritoriul 
com. Podurile, care face parte 
din $ira dealurilor ce despart 
cele doua Tazlauri de Trotu§. 

Fundatura, deal, spre N.-V. de 
satul Romine^ti, com. Movileni, 
pi. Copoul, jud. Ia$i. Formeaza 
valea cu acela^i mime. Este bo- 
gat in ima$. 

Fundatura, deal, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Rimnicul-d.-s., comuna 
Cimpulungeanca, in partea de 
N. Se desface din culmea Cim- 
pulungeanca. E acoperit cu pa- 
duri $i ima^uri. 

Fundatura, partea despre E. a 
dealului ce se prelunge^te in 
dreapta satului Micle^ti, plasa 
Crasna, jud. Vasluiu. Aid se 
face fundul unei vaT. 

Fundatura, deal, care se intinde 
pe teritoriul satului Chetre?ti, 



com. Chetre^ti, pi. Stemnicul, 
jud. Vasluiu. 

Fundatura, pddure, jud. Bacau, 
pi. Tazlaul-d.-s., com. Buc?e?ti, 
proprietatea d-lul Eustatiade. 
Are o intindere de aproape 200 
hect. Este foioasa (fag! ?i ste- 
jari) $i este supusa regimulul 
silvic. 

Fundatura, pddure, jud. Bacau, 
plasa MunteluT, com. Podurile, 
proprietatea d-lul V. Botezatu. 
Este foioasa (fagl ?i stejarl), are 
o intindere de 300 hect. $i este 
supusa regimulul silvic. 

Fundatura, izvor, in jud. Bu- 
zau, com. Paltineni, format din 
doua ramurl, una incepind din 
muntele Catia?ul, iar alta de la 
Muchea-FundatureT, $i carl dupa 
ce se reunesc, se scurg in riul 
Buzaul. 

Fundatura, piriias, jud. Bacau, 
pi. Siretul-d.-s., com. Obir$ia, 
care curge prin valea cu ace- 
la?! nume, cu scurgere in Ber- 
heciu. 

Fundatura, ptriias, jud. Bacau, 
pi. MunteluT, com. Podurile, care 
curge spre N., ?i apoi spre E., 
prin com. Buc?e§ti (plasa Taz- 
laul-d.-s.) ; izvore^te din mun- 
tele cu acela$T nume $i se varsa 
in piriul Cernul, d'a stinga. 

Fundatura, piriu, jud. Falciu, 
format din doua mici piriia?e: 
Paltinoasa ?i Ruginoasa, carl iau 
na^tere de pe teritoriul satului 
Fundatura, com. Pahne^ti, pi. 
Podoleni, $i care, in mijlocul sa- 
tului, unindu-se, tree sub numele 
de Fundatura prin partea de 
S. a satului Pahne^ti, unde pri- 
mind in dreapta piriia^ele Hen- 
ciul $i Lazul, se unesc mal jos 
cu piriul Ochiul, care apoi, sub 



numirea de piriul Pahne?ti, trece 
in com. Duda. 

Fundatura, piriu, izvore^te din 
Dealul-ChiriloaeT, curge prin sa- 
tul Bohotinul, pi. Podoleni, jud. 
Falciu, unde prime$te afluen^I: 
Deleni $i Robul, unit cu Sarda- 
reni, ?i apoi se varsa in Iazul- 
BohotinuluT, spre N. de sat. 

Fund&tura, piriia^ in jude^ul 
Neam^u, pi. Piatra-Muntele, co- 
muna Gircina. Izvore$te din coas- 
tele despre V. ale dealului Ba- 
laurul, curge in spre V., tra- 
versind ?oseaua judeteana Pia- 
tra-Neam^u, intre kil. 3 — 4, apoi 
drumul ce duce de la satul Dlr- 
mane^ti la satul Gircina, var- 
sindu-se pe partea stinga a pi- 
riuluif Cuejdiul. 

Fundatura, piriia§, format pe 
teritoriul comunel Paule?ti, jud. 
Putna; se varsa in riul Putna. 

Fundatura, piriu, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Rimnicul-d.-s., comuna 
Cimpulungeanca. Izvore?te din 
dealul Fundatura; uda partea 
de N. a comuneT, $i merge de 
se varsa in riul Cilnaul, pe dreap- 
ta luT, mal sus de catunul Ca- 
ranaul, al aceleea?! comune. 

Fundatura, vale, jud. Bacau, 
pi. MunteluT, com. Podurile, pe 
teritoriul satuluT Rusae?ti. 

Fundatura, vale, jud. Bacati, pi. 
Siretul-d.-s., de pe teritoriul co- 
muneT Obir^ia, 

Fundatura, vale, la S.-E. satu- 
luT Micle^ti, com. Micle?ti, pi. 
Crasna, jude^ul Vasluiu. Se nu- 
me$te ast-fel pentru ca in a- 
cest loc se $i infundeaza, ter- 
minindu-se. 

Fundatura-Voine§ti, jud. Tu- 



Hosted by 



Google 



FUNDATURA-ORGOESTI 



436 



FUNDENI 



tova. Vezif Fundatura, comuna 
Voinesti. 

Fundatura-Orgoe^ti.V.Fundul- 
Vaei, com.Orgoesti, jud.Tutova. 

Fundaturei (Piriul-), piriti, a- 
fluent alpir. Girla-Moarei, com. 
StoJniceni, jud. Suceava. 

Fundaturei (Piriul-), piriu, 
izvoreste din fundul vaiei cu a- 
celasi nume, com. Solesti, pi. 
Crasna, jud. Vasluiti, curge de 
la E. spre V. si se varsa in Ia- 
zul-Racului. 

Fundaturei (Valea-), vale, for- 
mats de dealul Anina si Ra- 
diul, jud. Vasluiu, com. Solesti, 
pi. Crasna; numele 1 vine de la 
infundatura ce formeaza aceste 
doua dealurl, la intilnirea lor. 

Fundaturile, catun, al com. Pa- 
tirlagi, jud. Buzau, cu 230 loc. 
si 62 case. 

Fundaturile, mope, m jud. Bu- 
zau, com. Boziorul, cat. Nucul, 
acoperita cu padure. 

Fundaturile, deal, in jud. R.- 
Sarat, pi. Rimnicul-d.-s., com. 
Grebanul. Se desface din dea- 
lul Fintina-TurculuT ; brazdeaza 
partea de N. a com. ; se intin- 
de printre piriul Oreavul si a- 
fluentul sau piriul Fundaturile; 
are o inal^ime de 250m.; eaco- 
perit cu padurf, pasum, e si loc 
de iernare pentru oT. 

Fundaturilor (Valea-), vale. 
Vezi LupuluT (Valea-), com. Ra- 
desti, jud. Muscel. 

Funda^eanului (Movila-), mo- 
vild, in jud. Buzau, com. Glo- 
deanul, cat. Cirligul-Mare. 

Funda^ica, ramificafie din mun- 



tele Fun data, com. Trestioara, 
jud. Buzau. 

Funda^ica, vale, m jud. Buzau, 
com. Vintila-Voda, cat, Sirbesti; 
incepe din Dealul-Bilcilor si da 
in riul Slanic. 

Funda^ii ( Dealul-), ^/z>z#, in jud. 
Buzau, com. Vintila-Voda, cat.Sir- 
besti, acoperita de padure si izlaz. 

Fundea, padure, in jud. Buzau, 
com. Miajetul. Vezi padurea Co- 
riiasul, a mosneniior. 

Fundeanul, com. rur., jud. Tu- 
tova. Vezi Fundeanul, sat. 

Fundeanul, sat, pe piriul Ce- 
ta^uia in partea de S. a jude- 
^ului Tutova, pi. Corod. Are 
5 16 loc. (din can 58 stiu carte) 
si 121 case. Formeaza o com. 
(com. Fundeanul) cu cat. Nico- 
pole. In comuna sunt 625 loc. 
(din can 62 stiu carte); 125 
contribuabilf ; 151 case. 

Pe teritoriul satului sunt 28 
hect. viT. 

Comer^ul se face de 9 per- 
soane, in 9 stabilimente comer- 
ciale (din cart 3 circiumi). 

Are o scoala primara de ba- 
e$i si o biserica. 

Fundeanul, mosie, in jud. Tuto- 
va, pi. Corodulur, c. Fundeanu, 
proprietatea statuluT, arendata 
in ultimul period cu 7700 1. anual. 

Fundeanul, padure, jud. Tuto- 
va, pe mosia cu acelasi nume, in 
intindere de 199 hect., proprie- 
tatea statulul. 

Fundei (Piatra-), numire data 
unel parfi din padurea Coriia- 
sul, a mosneniior, din com. Mia- 
jetul, jud. Buzau. 

Fundei (Valea-), vale, in jud. 



Buzau, com. Miajetul, cat. Sta- 
nila; incepe din padure si da in 
valea Cepturasul. 

Fundeni, com. rur., in jud. Bu- 
zau, plaiul Slanicul, situata pe 
malul sting ai riului Cilnaul, 
la i6kil. 840 m. deorasul Buzau. 
Limitele sale sunt : Ia.N., hota- 
rul mosiei Turbureasa ; la S., 
hotarul mosieT Turbureasa, pana 
in Drumul-BogdanuluT si la E., 
Drumul-Bogdanului pana la Cu- 
culeasa, de unde o ia pe ho- 
tarul jud. Rimnic, pe care merge, 
pana Ia hotarul mosieT Zoi^a, de 
se dirige in hotarul Modruzesti. 
Suprafa^a sa e de 2958 hect., 
din care : 228oarabile, 54 pa- 
dure, 43 finea^a, 420 izlaz, ^ 
vii, 34 livezT si 90 loc sterp. 
Proprietate mat insemnata e mo- 
sia Fundeni. Terenul epu^in ac- 
cidentatsi foarte ferti], permitind 
cu succes cultura mat tuturor 
cerealelor si in specie a griuluT. 

Are o moara de abun pen- 
tru macinat ; 2 stine. 

Cai de comunicatie are: so- 
seaua nationals Buzau-Rimnic; 
drumul de pe malul Cilnaului 
si Drumul-Bogdanului. 

Vite sunt: 543 boT, U7vacT, 
27 viteT, 12 bivoli, 87 cai, 64 
epe, 7 minjf, 1000 01, 86 ca 
pre, 20 asini si 340 porcT. 

Sunt 105 stupi cu albine. 

Com. e formata din catunele: 
Fundeni si Fundeni-de-la-Dru- 
mul-BogdanuluT. Popula^ia sa e 
de 1370 loc, din can: barbatT 
insurati 224, neinsura^i 43, va- 
duvi 20, baetf 410, iar feme! 
maritate 224, vaduve 40, fete 
403. Locuesc in 294 case. 

Strain! sunt: 6 Greci, 7 Iz- 
raeli^I, 8 Austro-ungarT, 1 Ita- 
lian si 1 Bulgar. 

Meseriasi sunt : 1 timplar, 3 
lemnarT, 1 rotar, 3 butnan, 1 
croitor, 3 fieran, din carl un 
mecanic si 2 cojocart. 



Hosted by 



Google 



PUNDENI 



437 



FUNDENI 



Sunt 242 contribuabili. 

Budgetulcom. ede 1613205.33. 

la com. este o scoala fre- 
cuentata de 45 elevi si 27 eleve. 
Carte stiti 45 persoane. 

Are o bis., cu hramul Sf. Du- 
mitru, cu 2 preo^T si 4 cint&re^f. 

CirciumT sunt 5. 

Com. e infiin^ata pe la 1821, 
iar Fundeni -de -la- Drumul-Bog- 
danului pe la anul 1 840. Se ga- 
sesc ruine vechi de construe^, 
despre care legenda zice ca au 
fost palatul unui domn al Tarei. 

Fundeni, com. rur., pi. Birlad, 
jud. Tecuciu, compusa din 3 
catune: Fundeni, Hanul-Cona- 
chl si Lungociul. 

Situata pe partea stinga a 
SiretuluT, la o distan^a de 46 
kii, de capitala jude^uluT si la 
26 kil. de resedin^a plasei. 

Are o populate' de 1255 su- 
fletc, din care 309 barba^T, 329 
femeT, 350 bae^i si 276 fete, 
carl loeuese in 309 case. 

Sunt 302 contribuabili. 

In com. se afia o scoala, care 
dateaza din anul 1866. Se fre- 
cuenta de 35 copii, din numarul 
de 160 copii (93 baep si 67 
fete) in virsta de scoala. 

Sunt doua biserici : una in 
Fundeni si alta in Lugociii, de- 
servite de 1 preot cu 3 cintare^T. 

Locuitorii poseda: 200 plu- 
guri de fier, 5 masini de secerat, 
2 de semanat, 2 de treerat, 4 de 
vinturat si 1 de batut porumb. 

Vite sunt: 621 boi, 349 vacT, 
7 taurT, 73 caT, 95 lepe, 3 arma- 
san, 855 oT, 22 capre si4asini. 

Suprafa^a intregei com. este 
de 6651 hect, din can: 255 
hect. 65 arii vatrasatului ; 1109 
hect., 68 ariT, apartinind locuitori- 
lor din Fundeni si Lungociu; 
iar 5542 hect., J^ a ™> proprieta- 
tea d-lor Gheorghiade si Verone. 

Terenul acestei com. este ses, 
nisipos si in mare parte baltos. 



In com. se gasesc : 5 cazane 
de facut rachiu ; o moar& de 
foe ; 2 stine. 

Comerciul se face de 9 circiu- 
man. 

Com. fund situate pe malul 
SiretuluT, locuitorii se mai o- 
cup& cu pescaria, iar femeile 
cu cultura gindacilor de matase 
si cu {esutul cinepei si al inulut. 

Budgetul com. se urea lacifra 
de 7240 lei ; iar cheltuelile la 
4890 lei. 

Este str&batut& de calea fe- 
rata Gala^i-Marasesti, care trece 
prin partea de E. a el avind 
si o sta^ie in padure, (stasia 
Hanul- Conachi), si de 4 sosele : 
soseaua na^ionala Tecuciu-Ga- 
la^i, care merge paralel cu ca- 
lea ferata ; sosea jude^eana de 
la N.-E. caire S.-V. la com. 
Nanesti (jud. Pntna); soseaua co- 
munala ce vine de la Hanul- 
Conachi la Fundeni; si soseaua 
forturilor. 

Limitele sale sunt: la N., sa- 
tul $erbanesti (com. Liesti), de 
care e desparf it prin proprietatea 
d-luT Gheorghiade; la S. si la V., 
cu riul Siretul; la E., cu com.Tu- 
dor-Vladimirescu, despar^it prin 
soseaua nationals, si o sosea ce 
duce la podul de la Calieni 
(jud. Putna), si care desparte 
com. de satul Serbanesti. 

Fundeni, sat, jud. Bacaii, pi. 
Siretul-d.-s., com. Berbenceni, 
situat pe dealul Dumbravatul. 
Are o biserica, fundata, de pre- 
otul Banal si de locuiton, la 
1830, cu un preot si un cint^re^. 

Sunt 2 circiumT. 

E populate cu 84 familii, sau 
337 suflete. 

Vite sunt: 32 cai, 244 vite 
corn ite, 44 porci si 2 capre. 

Fundeni, cdtun de resedin^a, al 
com. Fundeni, jud, Buzau, cu 
1 170 locuiton si 255 case. 



Fundeni, sat, jud. Ilfov, pi. Dim- 
bovi^a; face parte din com. rur. 
Colintina-Fundeni. Este situat 
la E. de Colintina, pe malul 
sting al riulul Colintina, in niste 
locurl smircoase. Se mai nume- 
ste Fundeni-Doamnel si Fun- 
deni-lui-Racovi{a\ 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Eftimie, deservita de 1 preot 
si 1 cint&re£. Suprafa^a totals 
a satuluT e de 653 hect., cu o 
populate de 279 locuitorf. 

D-l St. Capsa are 500 hect. 
si locuitorii 153 hect. Proprie- 
tarul cultiva 350 hect. (50 ster- 
pe, 100 izlaz). Locuitorii cultiva 
130 hect. iar restul il rezerva 
pentru pasunea vitelor. 

Comerful se face de 2 cir- 
ciumarl. 

In raionulcomuneieste 1 moa- 
ra cu ap& si 1 pod. 

Numarul vitelor marl e de 
232 si al celor mid de 26. 

Fundeni, sat, face parte din com. 
rur. Fundeni-Gherasi, pi. Dim- 
bovi^a, jud. Ilfov. Este situat la 
la E. de Bucuresti. Se compune 
din 2 trupuri: Fundeni si O- 
daia-lui-Gherasi, ambele asezate 
pe valea Pasarea. Aci este re- 
sedin^a primaries 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1775 hect., cu o populate de 
1025 locuitorl. 

D-l N. I. Gherasi are 1250 
hect. si locuitorii 525 hect. Pro- 
prietarul cultiva 1230 hect. (20 
izlaz). Locuitortf rezerva 40 hect. 
pentru izlaz. 

Are o biserici, cu hramul 
Adormirea, deservita de 2 pre- 
oflf si 2 cintare^i ; 2 scoale, fre- 
cuentate de 20 elevi si 4 eleve, 
cu intre^inerea c&rora jude^ul si 
com. cheltuesc anual 2580 let. 
Localul s'a oferit de proprie- 
tarul N. I. Gherasi si s'a cl&- 
dit la 1876; are 10 camere. 
Tot d-l N. I. Gherasi, pe litiga 



Hosted by 



Google 



FUNDEN1 



438 



FUNDENI-GHERASI 



ca a donat aceasta scoala, a 
inzestrat-o si cu 5 hect. pamint 
din proprietatea d-sale, ca a- 
cest institut sS se foloseasca de 
profitul ce ar aduce acest pamint. 

Aceasta por^iune de pamint, 
sub numele. «Ferma institutuluf 
primar loan S. Gherasi» se 
afla in partea de N. a comuneT. 
La fondarea acestui institut, fon- 
datorul a avut buna-voin^a a 
dona si 2000 lei pe fie-care an 
din venitul proprieties sale Fun- 
deni-Gherasi pentru plata per- 
sonalululf acestui institut. 

In marginea lacului Gherasi, 
in mijlocul unei splendide gra- 
ding plantata cu tot felul de 
arborl indigeni si strainT, sunt 
casele proprieta^ei. 

In raionul comunei ma! sunt: 
1 moara cu ap&, 1 masina de 
treerat ; 1 helesteu ; 1 pod. 

Comerciul se face de 4 cir 
ciumar? si 2 hangilf. 

Numarul vitelor marl e de 
867 si al celor micT de 1050. 
S'ati stabilit in com. 12 strain!. 

Fundeni, catun, (tirla), in jud. Ia- 
lomita, pi. Borcea, pe teritoriul 
comuneT Ciocanesti - Margineni. 

Fundeni, sat, face parte din com. 
rur. Scaiosi, plaiul Teleajenul, 
jud. Prahova. Are o populate de 
511 locuitori (259 b&rbapf, 252 
feme!). Aci e o biserica con- 
struita de c&luganf. 

Acest sat se ma! numea Za- 
hana si Gura-Bughei. 

Fundeni. VezT Crivina, com. rur., 
jud. Prahova. 

Fundeni (Criva), c&tun, al com. 
Piatra,pl. Olteful-Oltul d.-s.,jud. 
Romana^i, situat in Valea-Oltu- 
lui, unde albia acestui riu are 
114 m. d'asupra nivelulu? ma- 
riif. Are 45 familiT, sau 200 su- 
flete. 



Fundeni, sat, face parte din com. 
cu acelasf nume, jud. Tecuciti. 
Situat pe malul SiretuluT. Aici 
Siretul face o curba spre E., 
panS aproape de satul Tudor- 
Vladimirescu, de unde trece in 
jud. Covurluiu. Aici se afla re- 
sedinfa com. 

Are o populate de 773 su- 
flete: 194 b&rbap si 203 femei, 
din can 200 contribuabili ; tra- 
esc in 199 case. Aci se afla 
o scoala mixta, frecuentata de 
35 copii; o biserica, cu hramul 
Inalfarea DomnuluT. Aceasta bi- 
serica este facuta de logofatul 
Costachi Conachi, la 1829, fund 
proprietarul mosiei pe acel timp. 
S'a reparat la 1861, 1881 si 
1887. Are 17 falci de pamint, 
donate la 1864. 

Se zice ca locuitorii acestui 
sat sunt veni^T din alte par^i, 
dovada ca se deosebesc in vor- 
bire de {aranii din imprejuriml. 
Atrasi de adapostul ce-1 pre- 
zinta acest col£, fund un loc re- 
tras, fiind-ca pe aici eraii nu- 
maJ paduri seculare, s'ati asezat 
in acest loc. In urma o mare 
seceta i-a facut ca sa-si vinda 
o parte din pamint familiei Co- 
nachi. 

La 1864 s'au improprietarit 
din nou. 

Fundeni, jud. Ilfov, pi. Olteni^a. 
Vezi Mitreni. 

Fundeni, deal, acoperit cu vii, 
com. rur. Vinjul-Mare, pi. Blah- 
nija, jud. Mehedin^i. 

Fundeni, mosie, jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-s., de pe teritoriul com. 
Berbenceni, apar^inind parte d-lui 
Const. Davidesca si parte locui- 
torilor razesi. 

Fundeni, mosie, in jud. Buzau, 
com. Fundeni, avind 2540 hect. 
malf toate cultivabile si o pa- 



dure de salcimi. Cultura e sis- 
tematica si foarte ingrijita. 

Fundeni, mosie, in jud. Tecuciti, 
com. Tudor- Vladimirescu, aproa- 
pe de Sirer. Are o suprafa^a 
de 715 hect. 6$ aril. Din ace- 
stea, 4 falci si 57 prajinl sunt 
livada parasita, 267 faldf si 16 
prajini loc arabil, iar o parte 
se lasa pentru suhat de vite. 
Proprietar e d-1 Verone. 

Fundeni-de-la-Drumul- Bog- 
danului, catun, jud. Buzati, 
com. Fundeni, cu 200 locuitori 
si 39 case. Are 3 sub-diviziuni: 
Fundeni-Cuculeasa, Fundeni-de 
la-Capul-MosieT si Hoinari. 

Fundeni -Gherasi (Fundeni- 
lui - Cioranu), dupa numele 
fostului proprietar, com. rur., 
jud. Ilfov, pi. Dimbovi^a, situata 
la E. de Bucuresti, pe valea 
Pasarea, la 24 kil. departare de 
Bucuresti. 

Se compune din satele : Ba- 
duleasa, Dimache, Fundeni, Pe- 
risorul si Zoicarul, cu o popu- 
late de 1432 locuitori, cari tra- 
esc in 300 case. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
3660 hect. D-1 N. I. Gherasi 
are 3!35 hect. si locuitorii 525 
hect. Proprietarul cultiva 2715 
hect. ; 20 sunt izlaz ; 400, pa- 
dure. Locuitori! cultiva tot tere- 
nul, rezervind 40 hect. pentru 
izlaz. 

Sunt 212 contribuabili. 

Bugetul com. e de 5046 lei 
la venituri si 5077 lei la chel- 
tueli. 

In com. este o biserica (la 
Fundeni), deservita de 2 preoti 
si 1 cintare^ ; 1 scoala mixta ; 
1 moara cu apa ; 1 masina de 
treerat ; 1 helesteu ; 1 pod. Aci 
este si o frumoasa gradina bo- 
tanica. 

Numarul vitelor man e de 



Hosted by 



Google 



FUNDENI-GHERAS1 



439 



FUNDOAIA 



1297 (653 cat si epe, 35 arma- 
sari, 292 boT, 199 vac! si vu;e! 
27 taurT, 12 bivoli, 79 bivoli^e) 
si al celor mici de 2054 (158 
pore!, 1996 01). 

Dintre locuiton, 297 sunt plu- 
gan, 6 meserias!, I9audiferite 
profesiuni. 

Aratura se face cu 166 plu- 
gur! : 115 cu bol si 51 cu caT. 

Locuitori! au 201 care si ca- 
ru^e : 94 cu bo! si 107 cu cal. 

Locuitori improprietari^i sunt 
136 si neimproprietarip, 195. 

Comerciul se face de 7 cir- 
ciuman si 2 hangi!. 

S'au stabilit in com. 12 strain!. 

Fundeni-Gherasi, balta, jud. 
Tlfov, pi. Dimbovi^a, formata de 
riul Colintina. 

Fundeni-lui-Cioranu. Vezi Fun- 
deni-Gherasi, jud. Ilfov. 

Funde§ti, radiU, pe mosia Fun- 
doaia, com. Buda, pi. Herta, 
jud. Dorohoiu. 

Fundoaca, deal, Vezi Bunesti, 
comuna, pi. Crasna, jud. Fal- 
ciu. 

Fundoaia, sat, pe mosia cu a- 
celas! nume, jud. Dorohoiu, co- 
muna Hreafca, cu 37 familii, 
sau 168 suflete. Proprietatea 
mosiei este a D-nei Maria N. 
Holban si a D-lu! N. Dudescu. 

Are o biserica, cu hramul 
Sf. Nicolae ; mica, de lemn si 
tencuita, facuta de D. N. Hoi 
ban. Proprietari! mosie! au 358 
hect. si 15 arii cimp si 45 hect., 
83 arii padure. 

Piriul ce trece pe mosie este 
Molnicioara. 

Hotarele mosie! sunt: Be- 
cesti, Culiceni, Mogosesti si Tir- 
nauca. 

Fundoaia, sau Preute§ti-Bra- 



eascai, sat, pe mosia cu a- 
celas! nume, jud. Suceava, co- 
muna Preutesti, asezat pe am- 
bele {armur! ale piriulu! Hir 
burile. Are o biserica, cladita 
din lemn in 1845 de Teodor 
Ciornei; are hramul Adormirea- 
Maice!-Domnului si e improprie- 
tarita cu 8V2 filer. Satul formeaza 
o parohie cu Preutesti. $coala 
din Preutesti serva si acestu! 
sat. 

Are o populate de 65 fa- 
milii, sau 236 suflete, din car! 
113 barbap si 123 feme! (7 
strain!), car! loeuese in 69 case. 

Contribuabil! sunt 47. 

Vatra satulu! ocupa 14 file!. 
Mosia este proprietatea D-lui I. 
Verdeanu, foasta a familie! Bra- 
escu, in suprafa^a de 405 file!, 
din care 97 file! cultivabile, 140 
padure, 10 fina$, iar din rest, 
60 file! cultivabile, 10 file! pa- 
dure, sunt ficute danie schitulu! 
Adamoaia. 

Improprietaripf la 1864 sunt 
10 palmas! si 23 codas!, sta- 
pinind 97 file! si 40 prajim. 

Fundoaia, sat, jud. Tecuciu, co- 
muna Condrachesti, situat pe 
vale, la o distan^a de 2 kil. 
de resedin^a comune!. 

Are o populate de 62 familii, 
sau 254 suflete. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumar!. 

Fundoaia, partea sudica a sa- 
tului Radaseni, jud. Suceava. 

Fundoaia, parte din satul O- 
priseni, jud. Suceava. 

Fundoaia, deal, pe teritoriul 
com. Radiul-Mitropolie!, pi. Co- 
poul, jud. Iasi. 

Fundoaia, munte, pe teritoriul 
mosie! Borca, com. Madeiul, ju- 
de^ul Suceava. 



Fundoaia, deal, acoperit de pa- 
dure, in jud. Suceava, comuna 
Cristesti. 

Fundoaia, deal, intre satele Fun- 
doaia, din jud. Tutova si Li- 
pova^ul, din jud. Vasluiu, ser- 
vind si de hotar intre ele. 

Fundoaia. Vez! Fundul-Vae!, co- 
muna Orgoesti, pi. Simila, jud. 
Tutova. 

Fundoaia, kirtop, pe mosia Mo- 
gosesti, jud. Dorohoiu, comuna 
Buda, din pi. Herfa. 

Fundoaia, padure, jud. Bacau, 
pi. Tazlaul-d.-s., com. Nadisa, 
proprietatea razesilor din co- 
muna. Este foioasa (fag! si ste- 
jar!). Are o intindere de 133 
hect. si este supusa regimulu! 
silvic. 

Fundoaia, dumbravd, de 14 hect., 
in jud. Botosani, com. Zlatu- 
noaia, in partea de S. 

Fundoaia, pftdure, in judeful 
Neam^u, com. Silistea, din pi. 
Bistri^a. 

Fundoaia, pftdure, de stejar, a 
scoalelor din Tirgul-Frumos, co- 
muna Vascani, jud. Suceava. 

Fundoaia, pftdure, in jud. Su- 
ceava, jud. Preutesti. 

Fundoaia, balta, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul 
com. Gropile. 

Fundoaia, piriias, jud. Bacau, 
pi. Tazlaul-d.-s., com. Ardeoani, 
care curge de la N. spre S. si 
are scurgere in Tazlaul-Sarat. 

Fundoaia, pirtU, care curge prin 
valea Fundoaia, com. Dobtrceni, 
jud. Botosani. 



Hosted by 



Google 



FUNDOAIA 



440 



FUNDUL 



Fundoaia, piriu, jud. Botosani, 
izvoreste din pedurea Fundoaia, 
com. Zlatunoaia, curge pe mar- 
ginea satulul Baznoasa si se 
varsa in piriul Siena, tot in co- 
muna Zlatunoaia. 

Fundoaia, piriu, care izvoreste 
de pe mosia Siliscani, comuna 
Breteni, jud. Botosani si for- 
meaza iazul Fundoaia. 

Fundoaia, piriU, izvoreste din 
dealul Fundoaia, jud. Falciu, 
com. Bunesti, plasa Crasna, si, 
unit cu Piriul-Bobolui, in cen- 
trul satuluT, trece spre S. si se 
varsa in piriul Crasna. 

Fundoaia, piriu, izvoreste din 
fandaturile satului Setrareni, co- 
muna C&rniceni, pi. Turia, jud. 
Iasi, curge spre S. prin iazurile: 
Saitana, $etrareni, Lingurari si 
Brazda; trece prin Valea-Blin- 
destilor, prin iazurile, Blindesti 
si Gologanui ; printre satele Blin- 
desti si Raiui; tae drumul co- 
munal si se indreapta spre V., 
pe sesul JijieT, unde se varsa in 
Balta-Blindestilor. 

Fundoaia, piriU, izvoreste desub 
dealul Fundoaia, curge de la 
V. spre E. prin satul Iepureni, 
com, Radiul-Mitropoliel, plasa 
Copoul, jud. Iasi si se varsa in 
riui Jijia. 

Fundoaia, piriu, afluent al pi- 
riului Stanistea, in jud. Suceava, 
com. Cristesti. 

Fundoaia, piriu, ce uda satul 
Opriseni, jud. Suceava; afluent 
ai $omuzuluI-Mare (1400 m.). 

Fundoaia, piriu, afluent al pi- 
riulul Borca, jud. Suceava. 

Fundoaia, piriu, tributar iazului 
Uncesti, jud. Suceava. 



Fundoaia, vale, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-s., care este formata 
de dealurile Prieanul si Ma- 
runta. 

Fundoaia, vale, in partea de V. 
a com. Dobirceni, pi. Stefanesti, 
jud. Botosani. 

Fundoaia, vale, in partea de N.- 
E. a comunei Todireni, judetul 
Botosani. 

Fundoaia, vale, prin care curge 
piriul Fundoaia, com. Brateni, 
jud. Botosani. 

Fundoaia, vale, intre dealurile 
Cabusca si Ciurila, pe Vaculesti, 
com. cu acelasi nume, plasa 
Cosula, jud. Dorohoiu. 

Fundoaia, valea piriiasului cu 
acelasi nume, din satul Opriseni, 
jud. Suceava. 

Fundoaia, vale, situata laN. com. 
Condrachesti, jud. Tecuciu. Pe 
aceasta vale se afla situat satul 
cu acelasi nume. 

Fundoaia (Valea-). Vezi Fla- 
minzi, sat, com. Flaminzi, jud. 
Botosani. 

Fundoaia-Satului,//r/^ format 
din izvoare ; curge prin satul 
Dracsani, com. Dracsani, jud. 
Botosani si se varsa in lacui 
Dracsani. 

Fundoaei (Dealul-), deal, pe 
mosia Fundoaia, com. Buda, pi. 
Her^a, jud. Dorohoiu. 

Fundoaei (Padurea-), sau Pi- \ 

ciorul-Popii, padure, jud. Su- j 
ceava, compusa din fagl si ste- j 
jari, d'asupra satului Sodomeni, 
din com. Pascani. 

Fundoianca , vale, pe mosia 



Fundoaia, com. Buda, pi. Her^a, 
jud. Dorohoiu. 

Fundul, plasa, in jud. Roman, 
situata in partea de S.-E. a luT. 
Are forma unut trapez regu- 
lat, daca 11 consideram limitele 
sale in linie dreapta. Se margi- 
neste la N. cu pi. Siretul-d.-s., 
de care se desparte printr'o li- 
nie conven^ionala, care incepc 
de la V., din malulriului Siretul, 
pu^in mat la N. de satul Bra- 
testi si rrerge spre E., plecin- 
du-se catre S. pan a mat jos de 
satul Sacaleni ; de aici se ridi- 
ca putin spre N., pana la satul 
Holmul, de unde incepe a pleca 
iarasi catre S,, pana la marginea 
de E. a jud. La S. se margi- 
neste cu jud. Bacau si putin cu 
jud. Tutova, de care se separa 
iarasi, de eel d'intiiti, prin o li- 
nie conventionale, care incepe 
de la V., din malul riului Siretul, 
pu^in mat la S. de satul Ursoaia 
si duce spre E., urmind o vale, 
la S. de satele Poiana-lui-Iurascu 
si Alexandri ; iar de aici tot o 
linie conventionale o separa de 
jud. Tutova, urmind spre E. cind 
deal cind vale, pana la S. de 
satul Poiana-Humei. La V. se 
hotareste cu pi. Siretul-d,-j., de 
care se separa prin riul Sire- 
tul care curge in general de la 
N. la S., facind mal multe sinuo- 
zitap si din care cea mat mare, 
care inainteaza in pi. Siretul d.-j,, 
este cea de la satul Recea la sa- 
tul Spiridonesti. La E. se margi- 
neste cu jud. Vasluiu, de care se 
separa prin sesul Dagi^ef si pi- 
riul Toinarul, pana la tirgusorul 
Bacesti; iar de aici, coborind 
spre S., prin o linie conventio- 
nale, care urmeaza culmeadea- 
lurilor prin codri foarte man, 
pane de-asupra satului Fundul- 
Tutovei (jud. Tutova). 

Lungimea cea mai mare a a- 
cestei piesi este aceea socotite 



Hosted by 



Google 



FUNDUL 



441 



FUNDUL 



de la satul BrStesti la satul Po- 
iana-Humet (32 kil); iar JS^imea 
cea mat mare o atinge intre sa- 
tele Spiridonesti si tirgusorul 
Bacesti, aproximativ de 25 — 
30 kil. 

Pamintul eel accidentat al a- 
cestei plSsi, cursurile de apa ce 
o strabat precum si paduriie cele 
muite, intinse si bStrine, fac ca 
clima acestet plSst sa fie mai 
placuta de cit a celor-l'alte ce 
compun jud. Toate acestea fac 
ca, iarna, aceastS plasa sS fie mai 
feritS intru clt-va de vintul de 
N.-E. si vara caldura sa fie ma! 
temperatS. 

Plasa Fundul este cea mat 
deluroasS din tot jude^ul. Dea- 
lurile et ating in unele locuri 
inal^imi foarte man, asa ca 
[seamana a fi ramifica^iuni de 
munti. Ele sunt aproape toate 
pietroase. Cea mai principals 
culme de dealuri in aceasta plasa 
este culmea numita a-Golanilor, 
care intra in aceasta plasa la sa- 
tul Averesti-d.-s., unde se leagS 
cu culmea Dealul-MSrulut, din 
pi. Siretul-d.-s., si continuS de la 
N.-V. catre S.-E., trecind pe la 
E. de satul Averesti-d.-s„ pe la 
Averesti-d,-j. (Golani), Tabara, 
Chiliile, Buciumi, Valea-Ursului, 
Muncelul-d.-j., Golani, Fundul- 
Sistarului si Poiana-Humet, de 
unde apoi trece in jud. Tutova 
si Vasluiu. Aceasta culme de 
dealuri, care e in dreapta riu- 
lui Birlad, formeaza linia de des- 
par^ire a apelor din aceasta 
plasa. 

Din aceasta culme principals 
pleaca spre E. alte culmt mai 
mid, din cart cele mat principale 
sunt: 

a) Culmea-Giurgenilor ce se 
desparte din Culmea-Golanilor, 
mai la N. de satul Valea-Ur- 
sulut si urmeaza direc^iunea de 
la V. la E., continuinduse prin 
dealurile: Stilpul-din-mj., Piscul- 



Paiulut, Poiana-Craculut (la V 
de satul Oniceni), Boliac, Po 
jana-Festilet (spre E. de satu 
Oniceni) si malul sting al riu 
Jul Birlad pana aproape de sa 
tul BScesti. Din unghiul ce-i 
formeaza Culmea-Golanilor cu 
Culmea-Giurgenilor 1st ia nas- 
tere riul Birlad. 

b) Culmea-Goronulut ce se 
desparte din Culmea-Golanilor 
la satul Muncelul-d.-j. si urmea- 
za direct unea de la S. la N. 
Aceasta culme separa piriul Go- 
ronul de piriul $ipotul. 

c) Culmea-Fundul-§istarulut 
ce pleaca din culmea princi- 
pals la satul Fundul-$istarulut 
si urmeaza si ea direc^iunea de 
la S. la N. Aceasta culme se- 
para Piriul-^ipotuluT de piriul 
Fundul-Oancet. 

d) Culmea Poiana-Humet ce 
se desparte de culmea princi- 
pals la s. Poiana-Humet si se 
intinde spre N. ca si cele-1-alte 
douS precedente, formind cu cul- 
mea principals un unghiu as- 
cu^it. Ea este mat inalta decit 
cele tret de mai sus si dS si 
ea nastere la rindul sSu la alte 
culmt mat mict. Aceste culmt 
formeazS despre E. marginea 
despSr^itoare a pi. de jud. Vas- 
luiu si spre S., de jud. Tu- 
tova. 

Culmea-Giurgenilor ce merge 
de-a stinga riulut Birlad, se ter- 
minS la confluen^a piriulut Bo- 
zianca cu riul Birlad, iar cul- 
mele cele-1-aite tret care sunt de 
a dreapta, se terminS in valea 
Birladului. 

Tot din Culmea-Golanilor se 
lasS spre V. urmStoarele culmt: 

a) Culmea-BrStestilor se des- 
parte din Culmea-Golanilor la 
satul Golani si se continuS 
spre N.-V. pe la satele: MSs- 
tacSnul, Muncelul-Duret, trece 
pe la V. de sat. BrStesti si se 
terminS in sesul Siretulut. Prin- 



tre aceastS culme si a Golani- 
lor curge piriul BrSteasca. 

b) Culmea - Taberet se des- 
parte din Culmea-Golanilor la 
satul TabSra, face o curbs spre 
S., apot ia direc^iunea spre 
V. si trece pe la satul Iucsesti- 
d.-j. AceastS culme desparte 
satul BSlusesti de satul Chiliile 
si satul Iucsesti-d.-j. de satul 
BStrinestt, purtind in special 
numele satelor pe lingS care 
trece. 

c) Culmea- Crefoaet se des- 
parte tot din Culmea-Golanilor 
in drepitul satulut Poenele-d.-j. 
si se continuS spre S.-V., ur- 
mind malul sting al piriulut Cre- 
^oaia pSnS in riul Siret, unde 
se terminS prin Stinca-Bradului. 

Riurile si piraiele ce udS a- 
ceastS plasS sunt urmStoarele-. . 

Riul Siretul curge prin margi- 
nea de V. a plSset, de la N. spre 
S. El incepe a uda aceastS pi. 
de la N. de satul BrStesti si 
pSnS la S. de satul Ursoaia, 
pe unde si ese din judef ; 
curge fScind mat multe sinuo- 
zitS^t, din care cea mat mare 
este acea dintre satele RScea 
si Spiridonesti. Siretul primes- 
te in sine pe stinga, in a- 
ceastS plasS, incepind de la 
N. spre S., urmStoarele pirae: 
BrSteasca, Ciolacul, incSrcat pe 
dreapta cu piriul BSlusestilor; 
Corhana; Glodeni, incSrcat pe 
dreapta cu piriul Vilcelele ; Cre- 
£oaia si Sasa. 

Riul Birladul izvoreste din lo- 
cul de unde Culmea - Giurge- 
nilor se desparte din Culmea- 
Golanilor, intre satele Valea-Ur- 
sului si Giurgeni. EI curge, in 
genere, in aceastS plasS, de la V. 
la E. si primeste in sine, in a- 
ceastS plasS, pe stinga, urmS- 
toarele pirae : Giurgeni, Ciubota, 
Rosai, SScSlusul, Valea-lut-Ene, 
Trestiana, MSrmureni, Bozianca 
si Toinarul, cart curg mat toate 



60299. Marele J)ic{ionar Geografic. Vol. HI, 



66 



Hosted by 



Google 



FUNDUL 



442 



FUNDUL 



de la N. la S.; iar pe dreapta: 
Goronul, $ipotul, Oncea, Pus- 
tieta ?i B£busa, care toate curg 
de la S. la N. 

Pamintul acestei plasi, fiind 
in genere foarte deluros, este 
acoperit in mare parte cu pa- 
duri. Coastele ripoase, a mul- 
tora din aceste deal in, fac ca 
pamintul sa nu fie tocma! a?a 
propriu agriculture! ca acel al 
celorTalte plasi ale jud. Apoi 
chiar vaile piraelor fiind prea 
strimptorate de dealurile ce le 
marginesc, sunt supuse, in tim- 
purile ploioase, milirei, a?a ca 
ele servesc pu^in pentru sema- 
naturl, cl mal mult pentru fine^e. 
Partea cea mai buna si mal pro- 
prie pentru agricultura este par- 
tea de S. a pla?ei. 

Toate felurile de producte se 
cultiva in aceasta plasa, unele 
in cantitap mat man, altele in 
cantitapf mal mici. 

Fine^ele si padurile sunt in 
abonden^a. 

Se lucreaza olaria in satele Tz- 
vorul, Linsesti si Iucsa; rotaria, 
in satele: Pustieta, Ciorneiul, 
Valea-luUen? si Bacesti ; jugu- 
rile, insatui Vadul; dogaria, in 
tirgusorul Bacesti ; fringhiile, in 
satele Marmureni si Vadul ; co- 
ve^e, linguri si fuse, in satele Pal- 
tinisul si Solca si fieraria, in sa- 
tul Fundui-Ocei. 

Este o fabrica de spirt in sa- 
tul Poenele-d.-j. Sunt carieri de 
piatra pe teritoriul comunelor 
Averesti si Giurgeni. 

CentrurT mai man de co- 
merciu in aceasta plasa sunt: 
tirgul Bacesti, care face comer- 
ciul cu cereale si lucrur! de prima 
necesitate si tirgusorul Damie- 
nesti, care face comerciul cu ce- 
reale, lucruri de prima necesi- 
tate si vite, — cu aceste din urma 
mal mult In timpul prima-vere! 
si erneL 

AceastS plasa are purine ca! 



de comunicafiune, din cauza 
departure! prunduluT, iar pe de 
alta din pricina nature! terenu- 
lul, care este foarte accidentat. 
$oselele care strabat aceasta 
plasa sunt : 

Soseaua jude^eana Roman- 
Birlad strabate aceasta plasa de 
la N.-V. spre S.-E. Incepe din 
orasul Roman, intra in aceasta 
plasa la satut Brate$ti; trece 
prin satele Bratesti, Brateanu, 
prin Averesti-d.-j. (Golani), Va- 
lea-UrsuluI, Muncelul-d.-j. ?i Po- 
iana-Humei, de unde trece in 
jud. Tutova, unde se leaga, la 
satul Fundul-Tutovel, cu soseaua 
aceluT jude{ ce duce, prin valea 
piriulu! Tutova, la orasul Birlad. 

Soseaua jude^eana Vasluiu- 
Buhu?i-Piatra leaga jude^ul Vas- 
luiu cu jude^ul Neam^u. Ea 
strabate aceasta plasa de la E. 
spre V. (de la tirgusorul Ba- 
cesti la satul Dragesti) ?i leaga 
intre ele : tirgusorul Bacesti, sa- 
tul Valea- Ursului, Buciumi, tir- 
gusorul Damienesti $i satul Dra- 
gesti, de unde apoi trece in pi. 
Siretui-d.-j. Intre Valea Ursului 
Si Bacesti ea merge pe malul 
sting al riulul Birlad. 

Soseaua vecino-comanala Si- 
retui, care merge pe malul sting 
al riului Siretul, de la N. la S., le- 
gind intre ele satele : Bratesti, 
Cotui-lui-Balan, Racea, Iucse^ti- 
d.-s., Iucse^ti-d.-j., Spiridone^ti, 
Batrinesti si Damienesti. 

Aceasta plasa este legata cu 
pi. Siretul-d.-j. prin 3 poduri 
pe riul Siretul, din carl 2 poduri 
plutitoare: unul la satul Bra- 
testi, unul la satul Spiridone§ti 
S*i un altul statator de lemn, la 
satul Dragesti. 

Plasa Fundul este adminis- 
trate de un sub-prefect cu re- 
Sedin^a in tirgusorul Damienesti, 
care are sub privegherea sa pe 
cele 16 comunl care alcatuesc 
plasa. 



Aceasta plasa are o judeca- 
torie de ocol in tirgusorul Da- 
mienesti. Tot aid este §i un 
oficiu postal-rural. 

In plasa Fundul sunt doua 
companii de doroban^i: in tir- 
gusorul Bacesti si in satul Poe- 
nele-d.-j. 

Clerul din aceasta plasa de- 
pinde de protoereul jude^ulul. 
Sunt in aceasta plasa 33 bise 
ricT ortodoxe, 1 manastire de 
calugari^e, la Giurgeni, $i 4 bis. 
catolice, care ^in de parohia ca- 
tolica Prajesti (jude^ul Bacaii). 

Sunt in plasa 4634 famiiii, sau 
18434 suflete; 4548 contribua- 
bili; 1050 stiutorl de carte; 4683 
case. Populafiunea este Romina 
afara de 343 famiiii (1394 locui- 
torl) Unguri si 201 famiiii Evrei. 
To£l ace^tia locuesc in 67 sate, 
din can 2 sunt tirgu^oare : Ba- 
cesti $i Damienesti. Din aceste 
67 sate cele mai populate sunt : 
tirgusorul Bacesti (930 locui- 
torl), satele Balusesti (890 locui- 
tori), Damienesti (766 locuitorl) 
Si Poenele-d.-j. (730 locuitorl). 
Toate aceste sate formeaza 16 
comune, din car! cele mai po- 
pulate sunt: Bace$ti (1638 loc), 
Oniceni (1621 loc.) si Bozieni 
(1600 loc). Din aceste 16 co- 
mune, acele can au un venit 
mai mare sunt : com. Bacesti 
(venit 10141 lei), com. Damie- 
nesti (venit 4853 lei si cheltueli 
462 1 lei) si com. Oniceni (venit 
4328 le! si cheltueli 3454 lei). 

Aceasta plasa are 12 s co ^ 
rurale (10 mixte ; 1 de bae^I 
S*i 1 de fete). 

Fundul, sat, jud. Ilfov, pi. Zna- 
govul ; face parte din com. rur. 
Lipia-Bojdani. Este situat la N.- 
V. de Gruiul, in partea de N. 
a bal^ei Znagovul. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
770 hect., cu o populate de 283 
locuitorl. 



Hosted by 



Google 



FUNDUL 



443 



fundul-crAsani 



Statul are 525 hect., din can 
cultiva prin arendasii sat 490 
hect. (7 sterpe, 28 izlaz). Lo- 
cuitorif au 245 hect. si Ie cul- 
tiva. Pe teritoriul satului este 
1 balta. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumari. 

Num&rul vitelor man e de 148 
si al celor mici de 216. 

Fundul, sat, in jud. si pi. Tu- 
tova, corn. Mircesti, spre N. de 
satul Mircesti. Are 140 loc, 
din carl 24 stiu carte si 42 case. 
Maif este numit si Fundul-VaeT. 

Fundul, pzrzias, jud. BacSu, pi. 
Siretul-d.-s., de pe teritoriul com. 
Otelesti, care se varsa d'a stinga 
Berheciului. 

Fundul, loc cu izvoare, jud. Ba- 
cau, pi. Tazlaul-d.-j., com. San- 
duleni, de pe teritoriul satuluT 
Orasa-Avram, de unde is? are 
obirsia piniasul Larga. 

Fundul, pile de padui'e, in jud. 
Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, spre 
S.-E. de satul Fundul-Crasani 
si pe ^armul sting al riului Ia- 
lomi^a. 

Fundul-Ar§i{ei, infunda'tura' de 
deal, in jud. Tutova, pi. Simila, 
com. Bogdana, de unde izvo- 
reste piriul Bogdana. 

Fundul-Balicai, deal, se intinde 
la S. de dealul Golgofta, com. 
Ivanesti, pi. Racova, jud. Vas- 
luiu. 

Fundul-Berezinei, pddure, pe 
mosia Dersca, com. Dersca, 
pi. Berhometele, judetoil Doro- 
hoiu. 

Fundul-Ber^oiu, deal, jud. Ba- 
cau, pi. Bistri^a-d.-j., la V. de 
com. Calug&ra-Mare. 



Fundul - Bicazului, cdtun, in 
jud. Neamtoi, com. Bicazul, pi. 
Piatra-Muntele. 

Fundul-Blagei, pddure, la N. 
de satul Blaga, com. Negulesti, 
jud. Tecuciu. De aici izvoreste 
piriul Blaga. 

Fundul-Blagei, pddnre de fag, 
in jud. Suceava, com. Preutesti. 

Fundul-Blagoaiei, p&dure, jud. 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., de pe 
teritoriul com. Luncani. 

Fundul-BohotinuluI,/iW#, jud. 
Falciu, pi. Podoleni, izvoreste 
din localitatea cu acelasi nume, 
despre V., din padurea Cozia, 
curge prin valea Fundul-Boho- 
tinului, spre E„ traversind par- 
tea de N. a com. Bazga, apo? 
se Iasa spre S. si m&rit cu pt- 
raiele: Bazga si Piriul-Pfetrelor, 
trece prin partea de E. a tirgu- 
soruluf RaducSneni. FormeazS 
iazulBohotinul, in com. cu acelasf 
nume, de unde ese cu numireade 
Piriul-Bohotinul si, la satul Gura- 
Bohotinului, trecind in sesul Ji- 
jieT, unit cu girla Palesul, se var- 
sa in balt/ile de la gura Jijieif. 

Fundul- Bohotinului, ses, in 
partea de V. a com. Bazga, pi. 
Podoleni, jud. Falciu, in supra- 
fafa de 72 hect. 

Fundul-Bohotinului, vale, in- 
cepe din padurea Cozia, pi. Po- 
doleni, jud. Falciu, de unde iz- 
voreste piriul cu acelasi nume, 
si se termini in valea Jijiei, la 
com. Gura-BohotinuluT. 

Fundul-Bur^ii, deal, in jud. Tul- 
cea, pi. Isaccea, com. Meidan- 
Chioi, despartind aceasta com. 
de com. Telifa; se intinde spre 
N., avind o direc^ie generala de 
la N. spreS., de-alungul piriului 



Meidan-Chioi, br&zdind partea 
S.-E. a plasef si N.-E. a comu- 
nel; se prelungeste la S. cu 
Dealul - BostSnariilor ; pe mu- 
chea sa trece drumul comunal 
Meidan-Chioi-Teli^a, iar pe la 
poalele sale de N. se vad ruinele 
unorvalurif numite Valul-lui-Tra- 
ian;din el izvoresc piraiele Va- 
lea-CiliculuT (afluent al piriului 
Telifa) si Valea-Cismelif sau A- 
cadin; este acoperit cu p&durl 
la N. si cu pasunl pe la poa- 
lele de S. 

Fundul - Buzei, loc, din mar- 
ginea satului Risca, jud. Su- 
ceava, unde se ramifica dru- 
murile spre Slatioara si Valea- 
Colibel. 

Fundul-Chinuscului, munte, pe 
teritoriul comunef Soveja, pi. 
Zabr&ut;ul, jud. Putna, din care 
izvoreste Piriul-Dumicusulul. 

Fundul-Crasani, com. rur., in 
jud. Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, 
situata in marginea de V. a 
pl&sel, pe amindoua malurile 
riului lalomi^a, intre comunele : 
Balaciul, Copuzul si Axintele 
si la 70 kil. de Calarasi. 

Teritoriul comunei are o supra- 
fa{e de 13900 hect., din carl 1400 
padure si coprinde patru mosii : 
Fundul-Crasani, proprietate a 
statulu!, foastapendintede ma- 
n&stirea Sf. Apostoli, din Bucu- 
testi, arendatape period. 1883 — 
1893 cu 59000 lei; Grindul-Ro- 
goazele, proprietate a statului, 
foasta pendinte de biserica Sf. 
Gheorghe-Nou din Bucuresti, a- 
rendata pe period. 1883 — 93 cu 
20550 lei ; Iordachi^a si Crasani- 
d.-s., care sunt propriety parti- 
culare. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt impropietariflf pe mosie 181 
locuitorf si dupa legea rurala 
din 1 878 s'au mal improprietarit 



Hosted by 



Google 



FUNDUL-CRASANI 



444 



FUNDUL-LEPS1I 



34 locuitorf ; fer& propriety 
mal sunt 53. 

Com. se compune din satele : 
Fundul-Cr&sani, Sudhu sau Cr2- 
sani-d.-s. $i Vadul-Pletros, avind 
re$edin$a prim&riei ?i a jude- 
catoriel comunale in satul Fun- 
dtil-Cr&sani. 

Popula^iunea este de 380 fa- 
milif, sau 1484 suflete, din carl 
806 barbatf $i 678 feme!; 148 1 
RominJ $i 3 Grecl; 400 agricul- 
tori, 4 meseria?!, 1 1 comerci- 
an£¥, 4 avind profesiunf libere, 
120 muncitorl $i 20 servitor!. 
$tiu carte 163 persoane. 

Vite: 600 cai, 430 boi, 2700 
01, 54 capre ?i 390 porcl. 

Venitul comunel este de 475 1 
lei §i cheltuelile de 4456 lei. 

Sunt 3 $coli rurale mixte, 
cite una in fiecare sat conduse 
de 3 inva^Storf retribui^i de com.; 
3 bisericl, la care deservesc 3 
preo^i $i 5 dascall. 

Fundul-Crasani, sat, in jud. 
Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, pen- 
dinte de com. cu acela^J nume, 
situat pe malul sting ai ri- 
ulul Ialomura, la 3 kil. spre S. 
de satul Malul. In acest sat 
este contopit ?i satul Rogozul. 

AicT este re?edin{a primaries 
?i a judec&torie! comunale. 

Popula^iunea satuluf constS. 
din 100 familii Romini $i 1 fa- 
milie de Greci. 

Are o $coala mixta condusa 
de un inv&^&tor ; o biserica, cu 
un preot $i do? dasc&li. 

Vite sunt: 250 cai, 150 boi, 
1200 01, 10 capre ?i 100 porci. 

Fundul-Crimine^ului,//^^, in 
jud. Putna, la hotarul ^Sre! des- 
pre Ardeal. 

Fundul - Danciului , sat, face 
parte din com. rur. Mic?une?ti- 
Greci, pi. Mosti^tea, jud. Ilfov. 
Este situat la S. de Mic?une?ti- 



MarT, pe malul drept al vaiei 
Pociovali^tea, aproape de con- 
fluen^a acestel vai cu riul Ia- 
lomi^a. S'a infiin^at la anul 185 1 
de Grigore Pandelescu, fost pro- 
prietar. 

Se intinde pe o suprafafa de 
510 hect., cu o populate de 173 
locuiton. 

D-l Gr. Pandelescu are 365 
hect. $i loc. 143 hect. Proprie- 
tarul cultiva impreuna cu locui- 
torii 443 hect. Comerciul se face 
de 1 hangiu. 

Numarul vitelor marl e de 154 
$i al celor mici de 221. 

Fundul-Doschilei, munte, jud. 
Putna, pe teritoriul comunet So- 
veja, de unde izvore^te piriia$ul 
Cirligata. 

Fundul-Elanului, loc cu poiana, 
in padurea de pe mo$ia Urla^i, 
plasa Mijlocul, jude^ul Falciu, 
pe care erau ni?te bordee lo- 
cuite de lingurari figam. De 
aici porne?te spre S. intinsa 
vale a Elanului, prin care curge 
piriul cu acela^i nume. Pe dinsul 
este locul numit Sili$tea pe care 
se zice ca din vechime a fost 
sat, ce nu maif exista asta-zT. 
Aici este locul na^terei Dom- 
nitoruluT Constantin Cantemir. 

Fundul- G&§teni, pddure, jude^ul 
Bacau, pi. Bistri^a-d.-j., com. Ra- 
caciuni.proprietatea d-nei Maria 
Sturdza. Este foioas& (fagif, ste- 
jan, etc.). Are o intindere de 
115 hect. §i este supusa regi- 
mulul silvic. 

Fundul-Gavanului, deal, in ju- 
de^ul Tulcea, pi. Babadag, com. 
Congaz, pe care o desparte de 
com. Zibil (a pl&$e* Tulcea) ; 
este o prelungire a dealului Tu- 
garlea-Bair; se intinde spre E., 
avind o direc^ie de la N.-V. 
spre N.-E., brazdeaza partea de 



N.-E. a pla?ei, cea de S. a co- 
munel Congaz $i pe cea de N. 
a comunei Zibil ; are o inal^ime 
de 167 metri $i e punct trigono- 
metric de observa^ie de ran gut al 
3-lea, dominind asupra satelor 
Congaz $i Zibil ; spre E., con- 
fine pe muchiile sale movilele : 
Ploschili (122 m.) ; Movila-cu- 
Soc! (116 m.) $i Tocsimilu (115 
m.) ; valea Cazangiac curge pe 
la poalele sale estice ; este in- 
tretaiat de drumurile comunale 
Congaz-Zibii, Congaz-Sari-Chioi 
$i Congaz-Sabangea ; este aco- 
perit cu fine^e §i semanaturi. 

Fundul-Gheorghe, iezer, lung, 
de la N. spre S., pe {armul 
Dunarei-VechT, jud. Braila, in 
fa{a ostrovulut Lopatna §i pe te- 
ritoriul com. Chiscani. 

Fundul-Her^ei, sat. Vezi Her- 
tu?ca, sat, com. Moviia, plasa 
Her^a, jud. Dorohoiu. 

Fundul-Largului, vale, in jud. 
Neam^u, com. Calugareni, plasa 
Piatra-Muntele. Este situata In 
drumul ce vine de peste raun- 
tele Petru-Voda, scaldata prin 
mijloc de piriul cu acela?T nu- 
me. Acest loc este dintre cele 
mal pitore?ti; malurile piriulul, 
pe-alocurea inalte, sunt formate 
din cariere de piatr&, in ale c&rora 
straturi se afla table ce se in- 
trebuinteaza la scris $i la aco- 
peritul caselor. 

Fundul-Lazei, sir a de munfi, jii- 
de^ul Bacau, pi. Trotu^ul, com. 
Doftana, ce se intinde d'a stin- 
ga Trotu^ului, pana aproape de 
satul Bogata. 

Fundul-Lazei, padure, pe mo- 
?ia Probote?ti, com. Tirnauca, 
pi. Her^a, jud. Dorohoiu. 

Fundul -Lep§ii, picket, jude^ul 



Hosted by 



Google 



FUNDUL-LUI-STAN 



445 



FUNDUL-R&CAC1UNI 



Putna, la hotarul ^JTarel dfespre 
Ardeal. 

Fundul-lui-Stan, p&dure a sta- 
tuluT, in jud. Prahova, pi. Cri- 
covul, cu 151 hect., care, im- 
preuna cu trupul Bordea (117 
hect.), formeaza padurea Tisa. 

Fundul-lui-Stan, trup deptidure 
a statuluT, jud. Prahova, com. 
Apostolache, pi. Podgoria. Vezi 
Tisa, mosie a statului. 

Fundul-Mare, iezer, jud. Braila, 
situat in partea de S. a ostrovului 
Ruptura, spre S.-E. de comuna 
Chiscani ; la S. de iezerul Mosu- 
Stanciul, comunica printr'un pri- 
val cu Dun area- Vapoarelor. 

Fundul-Mare, padure de salcie, 
jud. Braila, intre privalul Por- 
cul, Filipoiul, iezerul Pa^iul si 
privalul Lungul, pe teritoriul 
com. Chiscani si Tichilesti. 

Fundul-Mateia§, padure, jude- 
^ul Bacau, pi. Trotusul, com. 
Caiu^ul. 

Fundul-Magioarei, poiancf, in 
codril Deleni, jud. Botosani. 

Fundul - Mu§atei, deal, numit 
ast-fel dupa satul Musata, com. 
Ranceni, pi. Mijlocul, jude^ul 
Falciu ; se afla in hotar cu com. 
Hurdugi. 

Fundul-Mu§atei, vale, in hota- 
rul dintre satul Musata si com. 
Hurdugi, pi. Mijlocul, jude^ul 
Falciu, prin care curge piriul 
Musata. 

Fundul - Negrei, sat, spre N. 
com. Osesti, pi. Stemnicul, jud. 
Vasluiu. Se numeste ast-fel de 
la pozi^iunea sa fund situat in 
fundul unel v&i prin care trece 
un piriu, a c&rul apa este neagrS. 



Are o suprafa^ de 19 hect. 
si o populate de 41 familil, 
sau 181 suflete. 

Fundul-Ocei, sat, in jud. Ro- 
man, pi. Fundul, com. Oniceni, 
pe Piriul-Ocel, spre S. de satul 
Oniceni. Acest sat este locuit 
numal de f iganl, carl lucreaza 
fieraria. Sunt 58 loc. ; 18 vite 
marl. 

Fundul-OGhiului, loc, de unde 
izvoreste PiriukStuhuluI, com. 
Girceni, pi. Racova, jud. Vasluiu. 

Fundul-Piriului,tt?w,, rur. com- 
pusa din cat : Fundul-Parulul, 
Crovul si Groz&vesti,pl. Neajlovul, 
jud. Vlasca, situat pe malul drept 
al Argesulul, la N.jude^ululsi la 
limita lul despre jud. Dimbovi^a ; 
pe platoul dintre Neajlov si Ar- 
ges. 

In 1887, aceasta com. se com- 
punea din 581 familil, sau 2621 
suflete, din carl 131 contribua- 
bili. 

Budgetul com. la 1886 era 
de 3288 lei la venituri si de 
2588 lei la cheltuell; pe anul 
1887 era de 2551 lei venituri 
si de 2185 lei cheltuell. 

In 1887 s'a cultivat pe acea- 
sta com. 510 hect. 

Are o scoala mixta condusa 
de un inva^ator ; o biserica cu 
un preot si 2 dascali cu hra- 
mul Sf Nicolae zidita la 1846 
si care {ine de parohia Fundul- 
Parulul. 

Departarea aceste com. de 
Bucuresti este de 60 kih; de 
Giurgiu de 85 kil. ; de Obedeni, 
resedin^a pi., de 27 kil., de 
Pitesti, de 40 kil. ; iar de stasia 
drumulul de fier de la Titu, de 
25 kil. 

Fundul-Parului, cat., de la care 
slaluat numele com. rur. din care 
faceparte, din pl.NeajlovuluI, jud. 



Vlasca. Este situat pe platoul 
dintre Neajlov si Arges, mal 
mult pe malul Argesulul. 

Mosia este proprietatea Sta- 
tului ; inainte de secularizare 
{inea de m&n&stirea Glavaciocul ; 
are o arendS anual& de 17000 
lei. 

S'au improprietarit la 1864 
un numar de 175 locuitorldin- 
du-li-se 225 hect. Pe teritoriul 
el se afla un petic de padure 
ce se chiama Pintenoaica* cu 
suprafa^ade 150 hect; un alt 
petec de padure de salcie, plute, 
zavoiu, pe apa. Argesulul, cu su- 
prafafa de jo hect; 

Fundul - Podi^ului, localitate, 
jud. Falciu. Vezi Podisul, deal, 
com. Basesti, pi. Mijlocul. 

Fundul-Poienei* sat, in jud. Ro- 
man, pi. Siretul-de-sus, com. 
Stanza, la o departare de 2 kil. 
de resedin^a com. Are 56 familil, 
sau 206 locuitorl si 56 case. 

Fundul-PurGare{, vale, jud. Ba- 
cau, pi. Bistri^a-d.-j., de pe te- 
ritoriul com.. C&lug&ra-Mare. 

FundulrRacovei, scitisor, Vezi 
Slobozia, com. Girceni, pi. Ra- 
cova, jud. Vasluiu. 

Fundul^Racaciuni, com. rur., 
jud. Bacau, pi. Bistri^a-d.-j., si- 
tuata in regiunea sesulul Sire- 
tululsi pe valea piriulul R&ca- 
ciuni. Este alcatuita din 4 cat..: 
Fundul - R£caciuni, resedin^a, 
Curmatura, Ciocani si Gisteni. 
La 1863, satul Gisteni lipsea ; 
com. numara insa satul Liuzi- 
Chiri^a, care era situat aproape 
de hotarul cu jud. Putna. Com. 
avea atuncl 217 case si 2 1 7 fa- 
milil. 

Teritoriul sau se m&rg}neste 
la N. cu com. Cleja; la. S;, cu 
com. Gropile si cu com.. Parava, 



Hosted by 



Google 



FUNDUL-RACACIUNI 



446 



FUNDUL-TURCULUI 



din jud. Putna ; la E , cu com. Ra- 
caciuni ; la V., cu com. DrSgu- 
gesti. Este scaldat de piriul Ra- 
caciuni, cu afluentfi saf : Fundul- 
Racaciuni, Gi?teni, Caprianul, 
si br&zdatde dealurile Parava, 
Ciocani 51 C&priana. 

Biserici sunt 4 : una ortodoxa" 
in satul Gisteni, si cite una ca- 
tolicS. in satele Fundul-Racaciuni 
si Ciocani, cu 2 preotT: until 
ortodox $i unul catolic. 

Sunt 320 case, 2 circiumi $i 
14 morf de apa. 

Popula^iunea num&r£ 324 fa- 
milii, sau 1066 suflete, dintre 
carl: 32 RominT, 1014 Unguri, 
17 Izraelitl?i 3 ArmenT, to^T de 
protec^iune Romina. Dup& felul 
ocupa^iunel se deosebesc : 318 
agricultorT, 2 meseriasi', 1 comer- 
ciant, 2 avind profesium libere, 
100 munciton si 2 1 servitorT. 

Stiu carte 48 persoane. 

Contribuabili, dupa* recensa- 
mintul pentru periodul 1891 — 
1896, sunt 232. Dupa legearu- 
rala din i864s'au impropriet&rit 
24 locuiton, cu 57 falci si 40 
prajinl in {arina\ 

Teritoriul com. are o in- 
tindere aproximativa de 1000 
hect. Proprietari marl sunt : Sma- 
randa Petrovici, care are o mosie 
de 119 hect., cu un venit de 
2600 lei; G. Arapu, o mo$ie 
de 240 hect., cu un venit de 
2239 lei; Matei Vasiliu, 55 hect. 
cu un venit de 1200 leT. Padu- 
rea si anume cea marunta, ocupa 
aproape 120 hect. 

Totalul p&minturilor de cul- 
tura este de 267 hect. 

Viileau 40 hect., care in 1890 
x au dat 1440 hectol. vin alb. 
Dupa controalele diviziei filoxe- 
rice (1891), via lucratoare are 
83 hect,, cea nelucr&toare, 11 
Va hect. 

In com. sunt 3 cladiri de fa- 
bricat rachiu. 

Vite sunt: 105 cai, 372 vite 



marl cornute, 273 porci, 320 
capre si 634 oT. 

Budgetul com. pe exerci^iul 
1 89 1 — 92 are la venituri lei 
4758, §i la cheltuiett lei 1241. 

Teritoriul ei este strabatut 
de calea vecinalS, Fundul-Ra- 
c&ciuni - Cleja-Calugara, $i de 
cai comunale care-T unesc sa- 
tele. Stasia de-drum-de-fier cea 
mai apropiata, este halta Fa- 
raoani, la 8 kil. departare. 

Distance : la Bacau, capitala 
districtulul, 32 kil. ; la com. 
Valea-Seaca, re^edinta pla^ei, 
18 kil.; la com. Cleja, 8 kil. ; la 
com. Racaciuni, 1 1 kil. ; la com. 
Gropile, 10 kil. 

Fundul-Racaciuni, sat, in jud. 
Bacau, pi. Bistrita-d.-j., si re?e- 
din^a com. cu acela?! nume. E- 
ste situat in valea piriulul Ra- 
caciuni, ?i pe dealul cu acela^i 
nume, aproape de obir^ia sa. 
Are : o biserica catolica, cladita 
de locuiton in 1807 $i restau- 
rata mai in urraa ; case marl 
boieresti $i o circiuma. Are o 
populate de 229 familil, sau 
776 suflete. Vite sunt : 83 cai, 
232 vite cornute, 187 capre $i 
184 porci. Sunt 10 mori. 

Fundul-Racaciuni, padure, in 
jud. Bacau, pi. Bistri^a-d.-j., com. 
Racaciuni. Apar^inela 8 proprie- 
tari, dintre care poseda mai 
multe hect. : G. Arapu (250 hect), 
Maria T, Hanu^a, Buzdugan, D. 
Strat, etc. Este foioasa (fagl, 
stejan, etc.). Are o intindere de 
1445 hect. si este supusa re- 
gimulul silvic. 

Fundul-Racaciuni, padure, in 
jud. Bacau, pi. Bistri^a-d.-j., com. 
Faraoani, foioasa (fag!, stejan, 
etc.), Proprietary este Alexan- 
drina Casso. Aceasta padure are 
o intindere de peste 3000 hect. 
si este supusa regimului silvic. 



Fundul-Reghiului, trup de pti- 
dure, pe teritorul com. Naruja, 
pi. Vrancea, jud. Putna. Intin- 
derea eT, impreun^ cu trupurile 
de padure Bozul, Hajma, La- 
po§ul si Secatura, e de 5400 
f&ldf. Este proprietatea locuito- 
rilor din com. Naruja. 

Fundul-Rominesei,^?/, in jud. 

am|u, situat in spre V de 

Manastirea Agapia $i in spre 

S. de Manastirea Secul; face 

junctiune cu dealurile Sihlel. 

Fundul - Scundului, sat, face 
parte din com. rur. Scundul, pi. 
Oltul-d.-s., jud. Vilcea. Are o 
populate de 566 locuiton. E 
la distant de aproape 2 kil. 
de cat. Padure^i, unde e scoala. 
Are o biserica. 

Fundul-Stejarului, padure, in 
jud. Neamtu, pi. Piatra-Muntele 
com. Pingara^i, cu o intindere 
de 140 hect., pe care statul le 
arendeaza anual cu 1992 lei. 

Fundul-§i§tarulul, sat, in jud. 
Roman, pi. Fundui, com. Giur- 
geni, la o departare de 3 kil. 
de el. Are 18 familii, sau 91 
suflete, din can 17 contribua- 
bili. Stiii carte 29 persoane. Lo- 
cuesc in 29 case. Are o bise- 
rica de zid. 

Sunt 139 vite man cornute. 

Fundul-Tarcaului, deal, pe mo- 
$ia Tarcaului, jud. Neamtu, pi. 
Piatra-Muntele, com. Pingarafi. 

Fundul-Tacutei, piriii, izvore- 
$te de sub dealul Chiclaul, uda 
partea de N. a com. Tacuta, 
pi. Mijlocul, jud. Vasluiu, curge 
spre S. si se varsa in Iazul-Stur- 
dzei. 

Fundul-Turcului, vechin ccltun, 
pe care-1 forma actualii locui- 



Hosted by 



Google 



FUNDUL-TUTOVEI 



447 



FUNDULUI (MUCHEA-) 



ton ai com. Gradinari, pi. Sa- 
barul, jud. Ilfov, situat pe ma- 
lul sting al riului Arges. 

Fundul-Tutovei, sat, in jud. si 
pi. Tutova, com. Plopana, spre 
N. de tirgusorul Plopana, pe pi- 
riul Tutova si aproape de sor- 
gintea sa. Are 327 locuitori, 
si 82 case. Acest sat este eel 
mat departat de capitala jud. 

Fundul-Tutovei, pddure, in jud. 
Tutova, linga satul cu acelasT 
nume, din care izvoreste piriut 
Tutova. 

Fundul-Vaei, sat, in jud. Ba- 
cau, pi. Siretul d.-j., com. Pe- 
tresti, situat pe piriiasul cu a- 
celasi name, intre dealurL Se 
afla la o departare de 3440 m. 
de satul Petresti (scoala). Are 
o populate de 58 familiT, sau 
292 suflete. Vite sunt : 10 cai, 
109 vite man cornute, 31 porci 
si 17 capre. 

Fundul-Vaei. Vezi Fundul, ju- 
detul Tutova. 

Fundul-Vaei, sat, in jud. Tu- 
tova, pi. Simila, com. Orgoesti^ 
pe piriul Horoeta. Mai e numit 
Fundoaia si Fundatura - Or- 
goesti. 

Fundul-Vaei, pise de deal, pe 
mosia Cordareni, com. Corda- 
reni, plasa Prutul-d.-s., jude^ul 
Dorohoiu. 

Fundul-Vaei, deal, spre S.-E. 
de Valea-Cinepel, jud, Vasluiu, 
pi. Racova, com. Ivanesti- 

Fundul-Vaei, pddure, pe teri- 
toriul com. Berbenceni, pi. Sire- 
tul-d.-s., jud. Bacati. 

Fundul-Vaei, piriias, jud. Ba- 
cau, pi. Siretul-d.-s., com. Pe- 



tresti ; se scurge in piriiasul 
Dieneful, linga satul Soci. 

Fundul-Vaei-Ruscului, loc i- 

zolat, la N. de com. Gorgani, 
pi. Podgoria, jud. Muscel, de 
unde izvoreste girla RincScio- 
vul, care se vars& in riul Ar- 
ges. 

Fundul- Vlazei, parte din pddu- 
rea Bungeni, in jud si pi. Tu- 
tova, com. Plopana. 

Fundul- Vornicului, catun, al 
com. Giuvaresti, pi. Balta-Oltul- 
d.-j., jud. Romanafi, situat pe 
soseaua Stoenesti - Izlaz , linga 
Olt, unde acest fluviu face o 
mare cotitura cu convexitatea 
spre jud. Teleorman, intre sa- 
tele Giuvaresti si Izbiceni, 15 
kil. departe de Corabia. 

Are 130 familii, sau 541 su- 
flete ; o biserica, cu hramul sf. 
Ioan(i8ss), deservitade]i preot 
si 2 cintare^i. Pe aci trecea dru- 
mul roman Islaz-Romula. Mai 
multe maguri insirate on gru- 
pate inconjoara satul. 

Fundul- Vornicului, vtosie a sta- 
tului, linga com. Giuvaresti, pi. 
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romana^i, 
arendata pe 1887— 97 cu 28450 
lei; are o padure de 70 pog., 
pendinte de manast. Hotarani. 

Fundul-Zingai, jud. Tutova. Vezi 
Fundul-Zingai. 

Fundulea, sta{ie-de-dr.-d.-f., jud. 
Ilfov, pi. Mostistea-Dimbovrfa, 
cat. Cringul-Fundulea, pe linia 
Bucuresti-Ciulnrfa, pusa in cir- 
culate la 17 Noembrie 1886. Se 
afla intre stabile Br&nesti (12.2 
kil.) si Sarulesti(n.6 kil.). Inal- 
{imea d'asupra nivelului m^rii 
de 61.87 m - Venitul acestei sta- 
{ii pe anul 1896 a fost de 
126282 lei, 10 banL 



Fundulea-de-Sus, mo fie, jud. 
Ilfov, pi. Mostistea-Dimbovifa, 
cat. Cringul-Fundulea, proprie- 
tatea statului. Inainte de secu- 
larizare, apar^inea Mitropoliei din 
Bucuresti. La 1 87 1 , aceasta mo- 
sie avea un venit de 2000 lei 
si a fost ipotecat£ itnpreun£ cu 
alte 380 propriety ale statului 
pentru asigurarea imprumutului 
de 78 milioane. 

Fundulele, sat, face parte din 
com; rur. Cringul-Fundulele, pi. 
Mostistea, jud. Ilfov, format din 
2 trupuri: Fundulead.-s. si Fun- 
dulea-d.-j., spre E. de Bucuresti, 
pe ; malul drept al vaei Mostistea. 

Aci este resedinfa prim&riei. 

Se intinde pe o suprafafS 
de 1750 hect., cu o populate 
de 536 locuitori. 

Statul are 1100 hect., din 
car! cultiva" prin arendasii s&I 
830 hect. (125 sterpe, 130 iz- 
laz, restul vie). Locuitorii au 
650 hect. si cultivS 350 hect. 
(100 sterpe, 150 izlaz si 50 
vie). 

Are o bisericS, cu hramul Sf. 
Nicolae, deservita de 1 preot 
si 2 cint&rep; o scoal£ mixta, 
frecuentata de 12 elevl si 5 e- 
leve, cu intre^inerea careia sta- 
tul si comuna cheltuesc anual 
2162 lei. Are 1 helesteu. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumarl. 

Numarul vitelor marl e de 675 
si al celor mici de 1 119. 

Fundulele, mosie a statului, ju- 
de^ul Ilfov, pendinte de m&n2s- 
tirea V&c&resti si Mitropolie, a- 
rendatS pe periodul 1888 — 98 
cu 32250 lei anual. 

Fundului (Muchea-), colinU, m 
jud. Buzau, com* Vintila-Voda, 
cat. Bodinesti; face hotar des- 
pre com. MSnesti ; este acope- 
rita cu padure si izlaz. 



Hosted by 



Google 



FUNDURI 



448 



FURCENI 



Funduri, plastl, in partea de N.- 
V. a jud. Vasluiu. Se m&rgi- 
neste la N. cu jud. Iasi; la S., 
cu pi. Stemnicul; la E., cu pi. 
Mijlocul si la V. ; cu jud. Roman. 
Este formats din comunele : 

1. Bardsti, cu satele : Alec- 
sesti, BorSsti, Dr&gesti, Iezerul, 
Petresti si Sofronesti. 

2. Drftguseni, cu satele: Cra- 
ciunesti, Dr&guseni, Gura-V&ei, 
Perieni, $cheia-Basarabiei si Ta- 
tomiresti. 

3. Dumesti, cu satele : Arm&- 
seni, Dumesti-NoT, Dumesti- 
Vechl, Scinteia si fib&nesti- 
Buhlil. 

4. Girbesti, cu satele : Gir- 
besti, Palanca si Poiana-de-Sus. 

5. Ipatele, cu satele: Cioca- 
Boca, Ipatele, Hali^a, $endreni 
si Slobozia. 

6. Negrefti, cu satele : C&z&- 
nesti, Negresti, Poiana si Va- 
lea-Mare. 

7. Par partita, cu satele : Fren- 
ciugi, Glodeni si Parpani^a. 

8. Sukultful, cu satele : G&u- 
reni, Marginea si Suhule^ul. 

9. Scheldt cu satele : Cauesti, 
G&unoasa, Popesti si Scheia- 
C&potesti. 

10. Tansa, cu satul Tansa. 

1 1 . Tzngujez, cu satele : Ia- 
zul-Mucului, Moara-lui-Ciorneiu, 
Poiana-M&n&stireT, P&noasa, RH- 
cea si Tingujei. 

12. Todiresti, cu satele: Ba- 
lica, Cotic, Hucul, Mahalagia 
si Todiresti. 

13. Tibanesti, cu satele : Gir- 
besti, Girbesti-LingurarT, Jigo- 
reni si fib&nesti. 

14. Valea-Satuluf, cu satele: 
C&rbunariul, Corcodelul, Cio- 
cirlesti, Golia, Grajdurile, Hu- 
{upeni si Valea-Satului. 

Teritoriul acestel pl&sf este 
str&bStut in direc^ie de la N. 
la S. de mal multe culml de 
dealurT, carl sunt mai ridicate 
in partea de V., de-a dreapta 



riuiul Birlad. Mijlocul plasei este 
deschis prin valea BirladuluT, 
prin care curge riul Birladul. 

Printre desele culml de dea- 
lurl sunt formate v&i intinse, 
prin can curg plraiele : Stavni- 
cul si ^acovS^ul, can se vars& in 
Birladul. 

Calitatea p&mintului este bun&. 

P&dun sunt seculare, mai cu 
seamS pe proprietatea mosiei 
Jib&nesti. 

Se afl& imase si fine^e intinse. 

Vite: 10648 vite marl cor- 
nute, 13830 01, 349 capre, 1267 
cal si 2473 rlmatori. 

Productele se desfac in tir- 
gusorul Negresti. 

Comunicatfa in plas& se face 
prin o sosea jude^eana, care 
trece prin tirgusorul Negresti, 
apol prin mijlocul pl&seT se ri- 
dic& spre N. si dincolo de sa- 
tul Grajdurile, se leagS. cu jud. 
Iasi. 

Intinderea teritoriul plasei e 
de 52,138 hect. 

Popula^ia se ridic& la 4498 
familii, sail 21640 suflete, intre 
carf se afla si un numSr de E- 
vrel aseza^f in tirgusorul Ne- 
gresti. 

Tirgusorul Negresti este re- 
sedin^a plaseT, unde se afla sub- 
prefectura, judec&toria de pace. 

Sunt 33 biserici, cu 21 preo^i 
si 43 eclesiarci; 12 scoale, con- 
duse de 12 inv&^atorl si frecu- 
entate de 371 elevi si 7 J e- 
leve. 

Fundurile, sub-divizie a ctit. Ga- 
vanele, din com. Boziorul, jud. 
Buz&u. 

Fundurile, mahala, jud. Vilcea, 
com. Recea, plaiul Horezul. 

Fundurile, munte, jud. Muscel, 
com. Rucarul, plaiul Dimbovi^a. 

Fundurile, sau Sili^tea, munte, 



in partea de N. a com. Tesila, 
plaiul Pelesul, jude^ui Prahova ; 
serveste de izlaz; e proprietatea 
Eforiei Spitalelor Civile din Bu- 
curesti. 

Fundurile, padure, in jud. Bu- 
zau, com. Vintila-Voda, cat. Bo- 
dinesti ; are ca 10 hect. ; este 
proprietatea bisericei Bodinesti ; 
face un corp cu padurea Coca. 

Fundurile, padure, jud. Muscel, 
pendinte de comuna Rucarul, 
supusa regimului silvic, pe mun- 
tele cu aceiasT nume, proprie- 
tatea d-lui I. Anastase si altora, 
in intindere de 300 hect., avind 
esen^a dominanta fag, iar spre 
virf molift. 

Furca, brat (prival), in jud. Ia- 
lomu:a, pi. Borcea, insula Balta, 
com. Cocargea. 

Furca- Moise^tilor, he, in com. 
rur. Ciresul, plaiul Cerna, jud. 
Mehedin^i. 

Furcariile, loc, pe care este a- 
sezata com. rur. Balaci^a, plasa 
Dumbrava, jud. Mehedin^i. 

Furcatura, deal, la E. comunei 
Fra^ila, pi. Oltul-d.-j., jude^ul 
Vilcea, avind directia de la N. 
la S. 

Furceanca, trup din mo§ia sta- 
tulu! Furceni, in jud. Tecuciu, 
com. Cosmesti, pi. Nicoresti, pe 
malul Siretului. 

Furceni, sat, face parte din co- 
muna Cosmesti, pi. Nicoresti, 
jud. Tecuciu. Situat pe ^armul 
sting al Siretului, pe un platou 
frumos, era asezat mai inainte 
pe Valea-Siretului. Cade la o 
departare de 4 kil. de resedin{a 
comunei, spre V. de Tecuciu. 
Are o populate de 153 fa- 



Hosted by 



Google 



FURCENI 



449 



FURCULE?TI 



milii, sau 688 suflete, car! lo- 
cuesc in 148 case. 

Aici se afla o biserica, cu 
hramul Sf. Nicolae. Pe platoul 
Furceni, in apropriere de padu- 
rea Nem^eanca, se vede si astazi 
locul unei alte biserici. 

Locuitorii sunt razesL EI sta- 
pinesc 419 hect. 

Furceni, I agar (tabara), jude^ul 
Tecuciu, unde adese-ori se fac 
manevrele toamna. La E. de 
satul Furceni se intinde un vast 
platou. Pe acest platou a fost 
un cuartier militar, facut la 1868. 
Astazi s'a distrus si nu se mai 
vad de cit daramaturi din acel 
mic palat, care era situat in 
mijlocul padurei. Aici s'a infi- 
in^at o gradina zoologica. 

Furceni, mope, jude^ul Tecuciu, 
proprietatea statului, cu trupu- 
rile Nem^eanca. Inainte apar- 
{inea manastirei Neam^u. 

Furcilor (Piscul-), pise, in ra- 
ionul comunei Rucarul, plaiul 
Dimbovi^a, jud. Muscel. 

Furcitura, izvor, jud. Vilcea, pi. 
Ursanilor, care, impreuna cu sor- 
gintea Fintina-Pirvulul, formeaza 
riul Luncavaciorul. 

Furciturile, sat, in jud. Ialo- 
mi^a, pi. Borcea, pendinte de 
com. Mihaiu-Viteazul. Este situat 
la 3 kil. spre N.-E. de satul de 
resedin^a, pe mica vale numita 
Tinjeala, care se desface in doua 
par^i ca coarnele unei furci, de 
unde si satul a primit acest nume. 
In acest sat se afla 50 fa- 
milii RominI, can se ocupa cu 
plugaria. 

Furciturile, ramurd de munfi, 
jud. Neamfu, numita si Obcina- 
Furciturilor ; se detaseaza din 
grupamun^ilorCeahlaul, din spre 



E. : Obcina si Ramura-Secues- 
cului. 

Aceasta ramura se numeste 
ast-fel fiind ca se prezinta as- 
pectulul sub forma bizara a unei 
furcl reschirate. 

Furciturile, pddure particular^, 
supusa regimului silvic inca din 
anul 1883, pe mosia Comarni- 
cul, plasa Pelesul, jude^ul Pra- 
hova. 

Furciturile, localitate, jude^ul 
Braila, la 3 kil. spre N. de ca- 
tunul Caragica, din com. Insu- 
ra^ei, pe lunca de pe {armul 
sting al Calma^uiului, la locul 
unde viroaga Strimbeanul da in 
Calma^uiu. Intre Calma^uiu si 
aceasta viroaga s'a construit un 
dig ca sa opreasca apa Calma- 
^uiului de a nu se revarsa. 

Furciturilor (Dealul-), deal, in 
jud. Neam^u, pi. Piatra-Mun- 
tele, situat in spre partea ma- 
nastirei Horai^a. 

Furcule§ti, com. rur. si sat, in jud. 
Teleorman, plasa Marginea, pe 
Valea-Urluiului. Are un catun 
alipit: Furculesti-Mosteni, la o 
distan^a de l l /2 kil. 

Vecinata^ile acestei comune 
sunt: la N., com. Spatarei, in 
departare de 2V2 kil.; la S., 
mosia Voivoda ; la E., Valea-Na- 
novulul si la V., teritoriul mo- 
siel Ologi. 

Catunul de resedin^a Furcu- 
lesti e situat pe valea numita 
Batrina, o ramificatfe a Vaii- 
Urluiului; iar catunul Furcu- 
lesti-Mosteni la poalele dealuluT 
care se intinde spre com. Voi 
voda, la 2 kil. mai departe. 

Teritoriul comune! ocupa o 
suprafa^a de 2790 hect., dim- 
preun& cu vatra satului. Din 
acestea, 1970 hect. arabile sunt 
proprietatea d-lul N. C. Furcu- 



lescu, impreuna cu 20 hect. pa- 
dure; 250 hect. sunt ale mosiel 
Ulmeni-Mogosanca, proprietatea 
statului, iar restul apar^ine mo- 
stenilor si locuitorilor improprie- 
tarip la 1864. 

Viile au o intindere de 100 
hect.: 66 hect. ale locuitorilor, 
24 ale propriet3{iI si 10 hect. 
pe mosia statului Mogosanca. 

Vinurile ce produc aceste vil 
sunt de calitate buna si sunt 
mult cautate in comunele de 
prin prejur si in Zimnicea. 

Solul este de buna calitate 
pentru- agricultura, afara de o 
mica parte a mosiel despre co- 
muna Ologi, unde terenul este 
mlastinos. Pe timp de seceta, 
pe acest teren, se vad, la su- 
prafa^a sarurl, a caror compo- 
zi^iune nu e studiata. Locui- 
torii numesc acest teren Saratul 
sau f iperigul, fiind-ca pe el 
creste numal ^iperig. 

Popula^iunea comunei este de 
1330 suflete, din carl: 803 in 
Furculesti si 527 in Mosteni. 

Sunt 298 contribuabill. 

Vite sunt 3207 capete: 391 
cai, 9magarl, 439 vite man cor- 
nute, 1839 vite mici cornute, si 
519 porcl. 

Comuna are trel biserici : una 
de lemn in Furculesti, a doua 
noua, de zid, intr'un stil maref, 
construita cu cheltuiala proprie- 
tarului, d-nul N. C. Furculescu, 
si a treia in catunul Furculesti- 
Mosteni. Preo^i si cintare^I sunt 
in numar de sase. 

Prin pozi^iunea sa, com. Fur- 
culesti este una din cele mai 
favorizate in privin^a cailor de 
comunica^ie : calea najionala 
Turnu-Alexandria treceprin mij- 
locul satului; spre comunele 
Spatarei, la N. si Voivoda, la 
S.-E., se leaga prin cai vecinale 
bine inpietrite. 

Comuna este pusa intre pa- 
tru comune urbane, mai toate 



60299. Alarele Utc(ionar Geogra/ic. Vol. Ill, 



57 



Hosted by 



Google 



FURDUE^TI 



450 



FURNICA 



la aceea^I distant ; de la rese- 
din^a jude^ului sunt 26 kil.; de 
la Alexandria, cu care locuitorii 
au multe relatiun! comerciale, 
sunt 21 kil.; de la Rosiori, 36 
kil. si de la Zimnicea, 20 kil. 

Pe teritoriul comune! sunt o 
muty'tme de maguri: Magura-Ba- 
ciulul la V.; Magura-Mocanului 
cam in aceeasl direc^iune; ma- 
gurele : Flocoseaua-Mare, Flo- 
coseaua-Mica, Basicu^a-Ulmuluj, 
Magura $tubeuluf, una din cele 
mai importante, inalta de 30 m. 
si larga de 144 in periferie; Ma- 
gura-Sadinei, Magura-de-la-Bra- 
niste, Magura-de-la-Spatarei si 
Magura-de-la-Helesteu. 

Satul Furculesti nu se vede 
trecut in nomenclatura facuta 
subt domnia lui Mavrocordat in 
secolul trecut. Se stie insa ca 
mosia pe care se afla asta-zi 
comuna, purta numirea de Ul- 
meanca. Dintr'un hrisov dom- 
nesc vechiu, aflat la d-nul Fur- 
culescu, se vede ca mosia Ul- 
meanca a fost daruita de catre 
Mihaiu-ViteazullogofatuluiDinu, 
pentru credinja lui catre fara. 

Numirea actuala de Furcu- 
lesti este luata dupa. numeie 
unuT Furca, strabun al actualu- 
liu proprietar. 

Furdue^ti, sat, in jud. Argesul, 
pi, Galasesti ; face parte din co- 
muna rurala Ratesti-Furduesti. 
Are o populate de 200 suflete ; 
o biserica, cu hramul Adormirea, 
deservita de un preot si un cin- 
tare$. 

Furdue§tl, loc izolat, com. Vra- 
ne$ti, pi. Podgoria, jud. Muscel. 

Fure§ti, sat, face parte din co- 
muna Dobresti, plasa Podgoria, 
jud. Muscel. Este situatpeam- 
bele malurl ale girlel Circinovul 
§i strabatut la V. de Valea-Ce- 
tafei $i Valea-Silistel. 



In partea de N. se limita cu 
padurea statuluT Fureasca (Rin- 
caciovul). Cade la S. de catu- 
nul Cercei, din aceeasi comuna. 

Are o biserica, cu hramul Cu- 
vioasa Paraschiva, deservita de 
un preot si un cintaret si im- 
propriet&rita cu 17 pog. pamint. 

Popula^ia satului e de 57 fa- 
milif, sau 241 suflete: 125 bar- 
bap si 116 femei. 

Fure^ti, vechia numire a mosiei 
Izvorul-Dulce, din com. Carpi- 
nistea, jud. Buzau. 

Fure§ti, proprietate, a statuluT, 
in jud. Muscel, pi. Podgoria, 
com. Dobresti, pendinte de ma- 
nastirea Rincaciovul, avind 944 
hect. loc de c lltura si 82 hect. 
padure. S'a arendat pe perio- 
dul 1889 — 94 cu 1650 lei anual. 

Fure§ti, padure, a statuluT, pen- 
dinte de com. Dobresti, pi. Pod- 
goria, jud. Muscel, in intindere 
de 1250 hect., formata din 2 
trupun: Dealul-de - Apus (750 
hect.) si Dealul-de-Rasarit (500 
hect.). 

Furilor (Dealul-), deal, in jud. 
Botosani, pi. Tirgul, com. Ma- 
nastireni. 

Furilor (Drumul-), drum vechiu, 
care merge in jud. Botosani, 
pe mosiile Ringhilesti, Cioino- 
halul si Pogoresti, dealurile Cra- 
calia si trece, pe podisul Turia, 
in jud. Iasi. 

Furnica, cdtun, face parte din 
com. rur. Sinaia, plaiui Pelesul, 
jud. Prahova. Are o populapune 
de 213 locuitori: 130 barbap, 
83 femeT. Locuitorii acestui cat. 
s'au improprietarit 'la poalele 
muntelui Furnica, proprietate a 
Eforiei Spitalelor Civile din Bu- 
curesti. 



Furnica, pise, inalt de 2334 m. 
d'asupra Marii-Negre, servind 
de limita impreuna cu alp munp 
intre jud. Prahova, com. Sinaia, 
si jud. Dimbovija, in sus de com. 
Moroeni si spre E. de mun^ii 
Lapticul si Cocora. 

Dela Crucea-Ciobanului (vezi 
Virful-cu-Dor), facindla dreapta, 
urci' la Piscul Furnica, mai inalt 
ca Virful-cu-Dor, dar nu mai 
frumos ca el. Poate ca s'a nu- 
mit ast-fel iiirid-ca de jos sea- 
raana cu un gigantic mosoroiu 
de furnici. 

Ca si Virful-cu-Dor, muchea 
Furnicei este presarata cu ane- 
mone alpine sau dedi^ei de mun- 
te, si, ca pe tot masivul, de acea 
flora particulars, din care bo- 
gata si darnica natura nu a 
facut parte de cit munplor celor 
mai inalpf : asa este frumosul 
rododendrum mirthi folia, numit 
si trandafir de munte, sau, cum 
se zice la Sinaia, bujor de munte. 

Legenda spune ca in secolul 
trecut, in mun^ii Bucegiului, traia 
un baciu, care era tot-d'a-una in 
cearta cu ciobanii vecini, pentru 
pasunele din munp. Acestia, 
din razbunare, in lipsa lui, da- 
dura foe stineT, iar pe baiatul 
lasat de paza, il luara cu ei si 
legindu 1 despuiat, il aruncara pe 
un mosoroiu mare sub poalele 
muntelui Virful-cu-Dor, ca sa-1 
manince furnicile. 

Mai tirziu, niste vinatori ga- 
sira scheletul acestui baiat, min- 
cat de furnici, il ingropara 
dupa legea crestineasca si ve- 
nind in sat nu mai vorbeau de 
cit de aceasta intimplare. 

Mulp sateni se dusera la 
iocul povestit, spre a vedea mor- 
mintul baiatului si mosoroiul 
de furnici si d'atunci acele parpf 
de loc s'au numit si se numesc 
si azT Furnica. 

Furnica, vale, in jud. Viasca. 



Hosted by 



Google 



FURN[CARI 



451 



FURUL (MUNTELE-; 



Ese din proprietatea Bibii^ia si 
da in valea VorniculuT, pe a- 
ceeasi proprietate. 

Furnicari, sat, jud. Bacau, pi. 
Bistri^a-de-jos, al com. Rusil, 
situat pe malul SiretuluT, la o 
departare de 3 kil. de satul 
Rusi (scoala). Are 14 familii, sau 
63 suflete ; o circiuma, 

Vite: 5 cat si 33 vile mart 
cornute. 

Furnicari, sat, jud. Bacau, pi. 
Siretul-de-jos, al com. Tamasi, 
situat pe malul drept al Bistri^ei 
si pe dealul Furnicari, la o de- 
partare de 3500 m. de satul 
Tamasi (scoala). Are 38 familii, 
sau 130 suflete. 

Vite: 47 vite mar! cornute 
si 25 01. 

Furnicari. Vezi Cristesti, sat, 
com. Cristesti, jud. Botosani. 

Furnicari, deal, jud. Bacau, pi. 
Bistrh:a-de-jos, din com. Rusi, 
si linga satul cu acelasi nume. 

Furnicari, deal, in partea de 
V. a satului Cristesti, com. 
Cristesti, jud. Botosani. 

Furnicari, piriu, curge prin 
partea din satul Cristesti nu- 
mita Furnicari, si se varsa in 
iazul Lipoveni, din com. Cris- 
testi, jud. Botosani. 

Furniceasa, piriu, izvoreste de 
sub Dealul-Leselor,com. Bodesti, 
pi. Mijlocul, jud. Vasluiu, stra- 
bate teritoriul acestei com., cur- 
gind de la N. spre S., trece 
prin satul Borosesti, unde se 
impreuna. cu alt piriu, numit 
Mirzoaia, ce curge tot spre S. 
satului Borosesti, si apoi am- 
bele se varsa in piriul Dobreanul. 

Furnicelul, movild, jud. Braila, 



situata la N.-V. de satul Du- 
descu, ca la 3 kil. departare; 
serva de hotar intre comunele 
Fleasca si Dudescu. 

Furnicelul, mimte, la N. comunef 
Vaideeni, plaiui Horezul, jud. 
Vilcea. Aci se fabrica brinza in 
stinele c 1 numele munteiui. 

Furnicelul (Muntele-), pddure, 
supusa regimuiui silvic, pe mun- 
tele Furnicelul ; tine de com. 
Vaideeni, plaiui Horezul, jud. 
Vilcea. 

Furnicosul, deal, pe teritoriul 
com. Ghermanesti, pi. Podoleni, 
jud. Falciu, in partea de V. a 
comuneT. 

Furnico^i, sat, face parte din 
com. rur. Mihaesti, pi. Riurile, 
jud. Muscel. E situat la 10 kil. 
de Cimpulung. 

Cade in partea de N. a com. 
Mihaesti. Are o forma triun- 
ghiularasi estestrabatut de Riui- 
Tirgului si de Bughea, care se 
varsain Riul-Tirgulu? inacestsat. 

Pe malul sting al RiuluT-Tirgu- 
lui estesoseaua na^ionala Pitesti- 
Cimpulung si calea ferata. Go- 
lesti-Cimpulung, care tree peste 
Riul-TirguluT, peste care sunt fa- 
cute doua podurt mar! de Her. 

Are o biserica deservita de 1 
preot si I cintarej:. 

Popula^iunea satului ede 154 
familiT, sau 238 locuitorif (124 
barba^i si 114 feme!). 

Furnico^i, stafze de dr.-d.-f., jud. 
Muscel, pi. Nucsoara-Dimbovi^a, 
com. Schitul-Golesti, pe linia 
Golesti-Cimpulung, pusa in cir- 
culate la 1 Iulie 1887. Se afla 
intre stabile Mihailesti(5.3 kil.) 
si Schitul Goiesti (6.2 kil.). Inal^i- 
mea d'asupra nivelulu! marft de 
439,80. Venitul acestei stafri pe 
1896 a fost de 27601 1., 10 b. 



Furtuna. Vezf Dobroestl, pi. Dim- 
bovifa, jud. Ilfov. 

Furtuna, colind, jud, BuzaQ, com. 
Gura-Dimienei, catunul Dogari; 
face hotar despre com. Niculesti. 

Furtuna, pddure, de 3 hect., pe 
mosia Enculesti, com. Beceni, 
jud. Buzau. 

Furtuna, vale, in jud. Buzau, 
com. Beceni, cat. Enciulesti 
incepe din padure si se scurge 
in Valea- Vacif. 

Furtune^ti, cdtun, alcom. Gura- 
Teghtf, jud. Buzau, cu 1 10 locui- 
torl si 30 case; are subdiviziu- 
nea Gura-Hinsarului. 

Furtune^ti, pddure, in jud. Buzau, 
com. Gura-TeghiT, c. Furtunesti, 
pe Dealul-CorbuluT ; are vr'o 50 
hect. proprietate mosneneasca. 

Furul, piriu, jud. R.-Sarat, plaiui 
Rimnicul, com Jitia si Bisoca, Iz- 
voreste din muntele Furul-Mare, 
uda partea de N. a com., tre- 
ce printre virfurile Piatra-Penii 
si Carimbul, si se varsa in riul 
Rimnicul-Sarat, pe stinga lu!. 

Furul, picket vechitl, cu No. 5, ca- 
tre hotarul Moldovel, in plaiui 
Rimnicul, com. Bisoca, jud. R.- 
Sarat. Este asezat la poalele 
muntelmf Furul-Mare. 

Furul (Muntele-), munte, pe ca- 
re se afla padurea cu acest nume, 
pe teritoriul com. Naruja, pi. 
Vrancea, jud. Putna. Intinderea 
ei, impreuna cu trupul Monteo- 
rul e de 800 falcT. Locuitoril 
din com. Gaurile exploateaza 
in davalmasie aceasta padure. 
Muntele Furul, care e un lan{ 
al Mun^ilor-Alunisuku, prezinta 
tre! dealuri : Dealul-Coastef, Pre- 
lunca ?i Stevia. 



Hosted by 



Google 



FURUL-MARE 



452 



FUTILEASA 



Furul-Mare, munte, numit si Trei- 
Hotare, fiind-ca face hotar in- 
tre jud. Buzau, Rimnic si Putna; 
are pasiuni intinse; Inal^imea : 
1050 metri. 

Furul-Mic, munte y pe hotarul ju- 
de^ulul Buzau, despre Vrancea 
(Putna). Are padure si pasiun! 
pentru 01. Laptele strins la sti- 
nele ambilor Furl se fabrica in 
casaria din muntele Mu?a, 

Furul-Mic, mo§ie, astatului,jud. 
Buzau, pendinte de Episcopie, 
in com. Minzalesti. Se arendea- 
za impreuna cu mun^ii : Piciorul- 
Capril, Musica si Lacul-lui-Vin- 
tila-Voda ; are mai mult pa- 
suni. 

Furul-Mic, padure, a statului, 
pendinte de Episcopie, jud. Bu- 
zau, com. Minzalesti ; face un 
corp cu padurea de pe muntele 
Musele, de 1800 hect, iar, im- 
preuna cu padurea Piciorul-Ca- 
prii si Lacul, are 3508 hect. 



Furului (Izvorul-), izvor, in 
jud. Buzau, com. Minzalesti. Iese 
din muntele Furul-Mic si la Lun- 
ca-Odoboaia, se uneste cu Jzvo- 
rul-Oprif, dind de aci nastere 
rlulu? Slanicul. 

Furului (Poiana-), poiand, sl- 
coperita cu verdea^a, in jud. 
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, in par- 
tea de N. a com. Bisoca; vara 
e acoperita cu numeroase turme 
de 01; tot aci sunt si stine, 
unde se produce cantita^i marl 
de cas, ce se consuma in tot ju- 
de^ul, precum si in cele vecine. 

Fusarul, lac, in com. Vizirul, 
jud. Braila, coprins intre Scroa- 
fa, Pesti-RominestI si Pesti-Tur- 
cesti, cu can comunica. 

Fusarului (Valea-), vale, jud. 
Buzau, com. Grabicina, in pa- 
durea Bocul. Parte din padure 
fund strabatuta de aceasta vale, 
poarta numele de Bocul-Fusa- 
ruluT. 



Fusea, mftnastire, in raionul com. 
Vilcana-Pandeli, jud. Dimbovi^a, 
in apropiere de com. Branesti, 
unde se face tirg in ziua de 
Sf. Hie. Pe sub poalele dealului 
acestei manastin trece soseaua 
vecinala-comunala la baile Vil- 
cana. 

Fusei (Movila-), movila, in jud. 
Tulcea, pi. Macin, com. Vaca- 
reni, in partea de N. a plasei 
si cea de S. a comunei ; este 
virfui culminant al dealului Mil- 
covul ; are o inal^ime de 108 
m.; e punct trigonometric de 
observa^iune de rangul al 3 -lea; 
prin inal^imea sa domina asu- 
pra satului Jijila, asupra vaei 
Jijila si afluentul sau Valea-lui- 
Bran, precum si asupra soseleT 
judejene Macin-Isaccea, care tre- 
ce pe la poalele sale nordice ; 
este acoperita cu verdea^a. 

Futileasa, vale si ptriU, com. 
Hurdugi, pi. Mijlocul, jud. Fal- 
ciu. Se varsa In piriul Guzariul. 



Hosted by 



Google 



G 



Gabera, cd tunas, al com. E-io- 
sesti, pi. 01tetul01tul-d.-s.,jud. 
Romanati, situat linga apa Cor- 
nesul, pe soseaua na^ionala Co- 
rabia-Rimnicul-Vilcea; are 40 
familii, sau 182 suflete. 

Gabrovi^a, deal, in jud. Cons- 
tanta, pi. Silistra-Noua, pe te- 
ritoriul com. rur. Almaliul ; se 
desface din culmea dealului Ie- 
ralcea-Bair ; se intinde spre E., 
avind o direc^iune generala de 
la S.-V. spre N.-E., printre doua 
piriiase, can impreuna formeaza 
piriul Almaliul ; brazdeaza par- 
tea de V. a plasei si a com. ; 
pe muchea lui trece hotarul ce 
desparte Dobrogea romina de 
cea bulgareasca ; are o mal^ime 
de 135 m. si domina plaiul si 
satul Almaliul, valea Regede- 
resi-Ceair si calea nationals Si- 
listra-Varna ; a fost teatrul a 
numeroase lupte intre Turc! si 
Rusi. 

Este acoperit cu fine^e. 

Gabrovi^a, vechiefortdreafli,]\i- 
detul Constanta, facuta de Turci, 
spre a apara orasul Silistra din 
partea de S., in contra Rusilor ; 
este asezata la poalele nordice 
ale ^ movile! Gabrovi^a ; azi e 



pichet rominesc cu No. 4, la 
hotarul spre Bulgaria. 

Gabrovul, vale, jud. Teleorman, 
strabatind comuna Pielea, in 
partea de S. a satuluT. Incepe 
din spre mosia orasului Alexan- 
dria si trece spre mosia Gro- 
sul, din jud. Vlasca. Apele ce 
se aduna in aceasta vale for- 
meaza diferite helestae si mlas- 
tini. 

Gabrul, sat, jud, Dolj, pi. Dum- 
brava-d.-s., com. Terpezi^a. Are 
o populate de 393 suflete: 197 
barba^ si 196 femei. Locuesc 
in 50 case si 20 de bordee. 
Copitf din sat urmeaza la scoala 
mixta din satul Terpezifa, ce 
este la 5 kil. departare. In sat 
este o biserica, fondat& de sa- 
tenl in 1889 si a carei zidire s'a 
terminat in 1891. 

Gabrul, mosie particular^, jud. 
Dolj, plasa Dumbrava-d.-s., co- 
muna Terpezi^a, apar^inind bi- 
sericel Maica - Domnulul - Dudu, 
din Craiova. Are padure pe 
dinsa. 

Gabrul, p&dure de cer, judeful 
Dolj, plasa Dumbrava-d.-s., co- 



muna Terpezi^a, pe mosia Ga- 
brul. Intinderea aproximativa : 
250 hect. Apar^ine bisericel Ma- 
dona-Dudu, din Craiova. 

Gabrului (Dealul-), deal, jud. 
Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc, comuna 
Ciutura, in partea de N. a co- 
munei, inalt de aproape 100 
m.; e acoperit cu p&dur!. 

Gabur (Pirful-lui-), piriU, in 
jud. Neamju, pi. Piatra-Muntele, 
com. Gircina. Izvoreste din dea- 
lul Brinza, ramura mun^ilor Co- 
zla si se varsa in piriul Cuejdiul 
(pe partea dreapta). 

Gafencescu, iaz. Vezi Corda- 
reni, sat, com. cu acelasi nume, 
pi. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu. 

Gagea, deal, pe mosia Dara- 
bani, com. Darabani, pi. Pru- 
tul-d.-j., jud. Dorohoiu. 

Gageanca, vale, pe mosia Da- 
rabani, com. Darabani, pi. Pru- 
tul-d.-j., jud. Dorohoiu. 

Gagul, sat, face parte din com. 
rur. Crea^a-Lesile, pi. Mostistea, 
jud. Ilfov. Este situat la N.-V. 
de Crea^a, linga padurea Gra- 



Hosted by 



Google 



GAGUL-MARE (MUNTELE-) 



454 



GALATA 



distea. Se imparte in 2 trupuri : 
Gagul-d.-s. si Gagul-d.-j. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
55 5 hect, cu o populate de 183 
locuitorl. 

D-l V. Docsache are 400 hect, 
si locuitorit 155 hect. Proprie- 
tarul cultiva 365 hect. (35 iz- 
laz). Locuitoriif cultiva tot te- 
renul. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Dumitru ; 1 helesteu ; 1 pod. 

Numarul vitelor mar! e de 
128 si al celor mici de 571. 

Acest sat, dup£ cum spun 
batrlnilf, s'a infiintat cam pe la 
anul 1839 de paharnicul Stanciu 
Predescu. 

Gagul-Mare (Muntele-), munte, 
proprietate a EforieT Spitalelor 
Civile din Bucuresti, fosta pen- 
dinte de manastirea Sinaia, co- 
muna Sinaia, pi. Peiesul, jud. 
Prahova, care, impreuna cu mo- 
siile Gagu^ul si Valea-Rea, au 
o intindere de 820 hect. (411 
hect. suprafa^a impaduritl si 
409 hectare pamint cultivabil 
si fine^e). Pe periodul 1886 — 91 
s'a arendat numaT cu 2800 let 
anual, din cauza ca are multe 
locud sterpe. 

In anul 1886, d-l Emil Cos- 
tinescu a construit la poalele 
muntelui Gagul o fabrica de var 
hidraulic si la 1887 inca una 
la Valea-Larga. Ambele fabrici 
produc anual 800 vagoane ci- 
ment si ocup& in permanent 
un insemnat numSr de lucr&torT, 
aproape to^i RominI de la Co- 
marnicul, Breaza si Provi^a. 

Gahi^a, locul cu ap& de pucioasa 
din orasul Cimpina, jud. Pra- 
hova, situat pe platou si coasta, 
in apropiere de orasul si gara 
Cimpina, aparfinind case? V. 
Hernia. 

Aceasta ap£ s'a descoperit pe 
la anul 1873, pe cind locul era 



proprietatea prin^ului Stirbeiu. 
Locuitorii din localitate uzau 
de ape prin asezare de putini 
la izvor, unde faceau baT. La 
1880, Prin^ul D. $tirbeiu vindu 
acest loc lui D. V. Hernia, 
care inchiria acest loc d-lor 
D-ri N. Garoflide si M. Georges- 
cu, pe timp de 12 ant, cu condi^ia 
ca sa construiasca un stabili- 
ment balnear. 

Asta-zi stabilimentul balnear 
e proprietatea Case! Hernia, a- 
vind 25 camere, 18 cabine pen- 
tru baT. 

In jurul stabilimentului e un 
frumos pare, in suprafa^a de 
2V2 hect., in mijlocul caruia se 
afla si capela unde este imor- 
mintat raposatul D. V. Hernia. 

Gaia-de-Jos, sat, jud. Dolj, pi. 
Amaradia, com. Murgasiul, si- 
tuat pe dreapta piriului Gia- 
martaluiul, la 164 m. spre N., 
de Murgasiul, resedin^a comuneT. 

Are 382 suflete, 195 barba^T 
si 187 feme!. Locuesc in Jjo 
case si 29 bordee. 

Copiii din sat urmeaza ia scoa- 
la mixta din satul Murgasiul, ce 
este la 1 kil. departare. 

In sat este o biserica, fon- 
data in 1795 de Dumitru Beli- 
vaca si reparata in 1882. Este 
deservita de I preot si 1 cinta- 
re£. Are hramul Sf. Dumitru. 
In Gaia-d.-j. este o singura cir- 
ciuma. 

Satul e legat, spre S., prin- 
tr'o sosea vecinala, de Gaia-d.-j., 
iar la N. de Balota-d.-j. 

Gaia-de-Jos, mosie particular^, 
jud. Dolj, pi. Amaradia, com. 
Murgasiul, satul Gaia-d.-j. 

Gaia-de-Sus, sat, jud. Dolj, pi. 
Amaradia, com. Balota, situat 
pe piriul Giamartaluiul, la 1500 
m. la S. de Balota-d.-j. Are 321 
suflete, 163 barba^isi 158 feme!. 



Locuesc in 103 case construite 
din birne. Copiii din sat ur- 
meaza la scoala mixta din satul 
Balota, ce este la 2200 m. de* 
partare. 

Este o biserica de zid, fon- 
data de C. Bratasanu, la 1848, 
cu hramul Sf. Dumitru. 

Comunica^ia se face prin $0- 
selele vecinale si comunale, can 
pun in legatura satul la N. cu 
Balota-d.-j., iar la S. cu Gaia- 
de-Jos. O sosea vecinala il pune 
in legatura cu Crucile, peste 
Dealul-Muerel. 

Gaia-de-Sus, padure de cer, ju- 
deful Dolj, pi. Amaradia, com. 
Balota, in intindere de 600 hect. 

Gaiciului (Valea-), vale, ce vine 
din Gogosari si da in Valea- 
BurnazuluT, in mosia Ciochina, 
jud. Vlasca. 

Gai^a, virf de deal, jud. Bacau, 
pi. Tazlaul-d.-j., de pe terito- 
riul com. Birsanesti. 

Galaoana, ostrov si picket de 
granifd, jud. Dolj, pi. Bailesti, 
com. Negoiul. Ostrovul e in in- 
tindere de 440 hect. Se gaseste 
pe dinsul si padure, ce apar- 
^ine statului. E pus in exploa- 
tare pe 10 ant. 

Galata, manastire. VezT Galata, 
tirgusor, jud. Iasi. 

Galata, com. rur., in partea de 
N. a placet Codrul, jud. Iasi si 
in marginea despre S.-V. a ora- 
suluT Iasi, asezata pe dealurile : 
Galata si Ceta^uia, can se in- 
tind de-a dreapta riului Bah- 
luiul. E formata din sateie : Ga- 
lata (tirgusor), Hlincea, Valea- 
Adinca, Visan, Horpazsi Lunca- 
Ceta^uia cu Zane. Terenul e pro- 
ductiv in cereale ; iar o parte e 
acoperit de vii si livezt. Are o 



Hosted by 



Google 



GALATA 



455 



GALAJI 



populatiune de 289 familil, sau 
1 1 1 5 locuitori RominI si un mic 
numar de Evrel. In com. sunt : 
trei manastin, deservite de 5 
preo^i, 3 cintare^i si 2 eciesi- 
arci ; doua. biserici, deservite de 
I preot si 1 eclesiarc; doua 
scoli conduse de 2 inva^atori 
si frecuentate de 50 elevi. 

Budgetul com. e de 11210 
lei, 64 bani la venituri si 9458 
lei, 9 bani la cheltueli. 

Vite sunt 973 capete, din 
can : 717 vite mart cornute, 7 
01, 92 cai si 157 rimatori. 

Galata, tirgu§or, jud. Iasi, care 
poarta numele unel suburbii din 
Constantinopole numita Galata, 
pentru ca to^I trimesii Turci carl 
veneau la Iasi, se opreau mat 
intiiu in palatul Manastirel unde 
le era conacul si au numit acest 
loc Galata, pentru ca ma! to^t 
Domnil care se duceau in Con- 
stantinopole, aveau conacul lor 
in suburbia Galata, de acolo. 
Acest tirgusor, este pendinte 
de comuna Galata, plasa Co- 
drul, situat pe platoul dealului 
Galatei, spre S.-V. la 3 kil. de 
orasul Iasi. Prin mijJocul lui 
trece soseaua jude^eana Iasi-Ro- 
man. 

Are o populate de 86 familil, 
sau 397 suflete, din carl o mica 
parte sunt Evrel. Este resedin^a 
com. Galata. Are : o scoala 
de bae^i, infiin^ata in anul 1865, 
frecuentata de 20 elevi si avind 
localul ei propriii si una de fete, 
infiin^ata la 1878, frecuentata 
de 30 eleve ; un ospiciu pentru 
batrinii infirmi, fondat la 1850 
de Domnul Grigorie-Ghica, si azi 
intre^inut de casa spitalelor Sf. 
Spiridon din Iasi. 

In tirgusorul Galata numarul 

vitelor e de 255 capete, dintre 

can : 161 vite marl cornute, 7 

01, 49 cai si 38 rimatori. 

In gradina acestui institut, pe 



coasta de N. a dealului Galatei, 
ce vine in fa^a orasului Iasi, se 
vad si pana asta-zl urmele te- 
meliei palatului domnesc facut 
de Ipsilanti-Voda. 

In acest tirgusor se afla trei 
fabric! : una de sapun, una de 
rachiu de drojdii si una de ca- 
fea-cicoare. 

In margin ea lirgusoruluf, de- 
spre E., se afla manastirea Ga- 
lata, zidita la 1584 de Petru- 
Voda, numit Schiopul, in a doua 
domnie. In intiia sa domnie, la 
1578, a zidit manastirea Galata 
din vale, care s'a daramat cu- 
rind. 

Aceasta manastire are insem- 
natate istorica, de oare-ce, fund 
in marginea orasului Iasi, ser- 
vea de refugiu Domnilor in tim- 
purile grele, fiind facuta in for- 
ma de ceta^ufe ; asta-zi serveste 
de inchisoare preventive pen- 
tru militari. Afost inchinata Sfin- 
tului Mormint. Acum este intre- 
^inuta de Stat si are un perso- 
nal de 2 preo^i si 3 cinra- 
re^i. 

Dupa alungarea lui Stefan- 
Voda din Domnie, de catra Ca- 
zacT, si dupa sosirea lui Vasile- 
Lupu de la Cameni^a, la scau- 
nul Domnieif, Timus care ocu- 
pase Iasul pana la venirea so- 
crulul sau, s'a retras cu tabara 
in aceasta locaiitate. 

Tot aici a plerit Cotnarovski, 
Piserul Lesesc, care era om de 
credin^a a lui Vasile-Voda Lupu, 
find ucis de Cazacil lui Timus, 
din porunca acestuia. 

Dupa anul 1657, Constantin- 
Voda, aflind ca Calga-Sultanul 
se afla sosit la Balota, din jos 
de Tu^ora si ca ostile turcestl 
si tatarestl vin spre Iasi, pen- 
tru a'l scoate din Domnie, s'a 
ridicat cu oastea sa si s'a a- 
sezat in Galata pe deal, punind 
sa sape un san{ pe deasupra 
piriului Nicolina, san^ ce in- 



conjura partea nordica a dea- 
lului Galatei ; apol sosind si Ta- 
taril, la Ciric, a urmat har^ueala 
mal multe zile, dupa care Con- 
stantin-Voda, vazindu-se invins, 
a fugit spre Scinteia, in jude^ul 
Vasluiu. 

Galata, deal> pe coasta caruia e 
situat satul Mogosesti-Galafei, 
com. Mogosesti, pi. Stavnicul, 
jud. Iasi. Partea despre V. a 
dealului se numeste Huma, fiind- 
ca pamintul e humos. Are loc 
de imas. 

Galata, deal, in jud. Iasi, for- 
meaza malul drept al sesului 
Bahluiul. Se intinde de la N.-E. 
spre S.-V., la S. de orasul Iasi. 
Pe platoul sau se afla tirguso- 
rul si manastirea Galata, din 
com. Galata, pi. Codrul. 

Galata, podgorie, jud. Iasi, pi. 
Codrul, com. Galata. Se intinde 
pe podisul dealului cu acelasi 
nume, in partea despre V. a tir- 
gusorului Galata. Produce vi- 
nurl bune, cu care se face mare 
comerciu. 

Galata, piriU, izvoreste de pe 
dealul Galata, pi. Codrul, jud. 
Iasi, curge spre E., trece prin 
tirgusorul Nicolina si se varsa 
in piriul Nicolina, in dreptul 
man^stirei Ceta^uia. 

Gala^i, ora§, capitala jude^ulul 
Covurluiu, in pi. Siretul, si in- 
tiiul port de import al Romi- 
niel. 

Topografia. — Asezat pe ma- 
lul sting al Dunarel-d.-j., la 45° 
26' 52'' de latitudine nordica si 
la 25° 41' de longitudine estica, 
la 94 mile maritime (174 kil.) 
de la Marea-Neagra, acest oras 
are o pozifie aproape peninsu- 
lara, fiind inconjurat de trei 
parfl cu apa : la S. Dunarea, 



Hosted by 



Google 



GALAfl 



456 



GALAfI 



la E. lacul Bratesul si ma! sus 
(ii kil.) rail Prut si la V. (9 
kil.) riul Siret. Configura^ia te- 
renulu! Galafilor e triunghiulara, 
neregulat&, cu o suprafa^a de 
1 22 1 hect. Nivelui variazS, : la 
cheiul vechiu (malul Dunarel) 
6 metrii, la biserica catolica 
23 metrii si la biserica Sf. Im- 
parap, punctul eel ma! ridicat, 
60 m. 

Clima e variabil&, dar sana- 
toasa; temperatura maxima + 39 
grade, minimi — 25. 

Dupa asezarea sa, acest oras 
are doua pSr{! : Valea si Dealul. 
Valea e regiunea S.-E. intre 
Dunarea si soseaua na^ionala 
spre Reni, ce-i serveste si ca 
zagaz in contra v^rsaturilor Bra- 
tesulu! ; are 570 hect. intindere 
si e cu 16 m. ma! joasa de cit 
dealul : este partea cea mai ve- 
chia a orasulu! si locul de m- 
virtire a comerciulu! mare ; aici 
sunt marele magazil, fabricile 
principale, cherestelele, comer- 
ciul de pescarie, docurile, agen 
{iile de navigate, garile dru- 
mului de fter, etc. In partea 
despre Dunarea ({armul) valea 
e prevazuta cu un cheiu, in lun- 
gime de 1224 m. Din cauza ni- 
velului sau scoborit si a scur- 
gere! apelor din deal, aceasta 
regiune este adesea-or! inundata 
si chiar nepracticabil& in multe 
locurl. Partea sa mai despre 
N.-E. se numeste Bad&lanul si 
e locuit& de muncitori in port 
si de agriculton. Pamintul de 
pe vale, si anume de pe ceirul 
Bratesului, intre linia ferata si 
soseaua Prutului, e foarte bun 
pentru caramid& si, cind nu e 
supus inundate!, se si fabric^ 
in mare cantitate. 

Dealul e regiunea S.-V. si N. 
cea ma! intinsa, mai inaltii, mai 
s&n£toas£ si mai frumoas£ a o- 
rasuiui Galafi, cu suprafa^a de 
65 1 hect. ; aici se face comer- 



ciul in amanunt, aici sunt auto- 
rita^ile na^ionaie si interna^io- 
nale, precum si institu^iunile pu- 
blice si private cele mai insem- 
nate. Mahalalele principale ale 
dealulu! sunt numite Vadul-Un- 
gurulul la N.-E., Lozoveni si Sf- 
Imp^ra^i la N.-V., Buna-Vestire 
si TreUerarhi la V.-S. 

Orasul Gala^i in partea litni- 
tata de uscat este imprejmuit 
cu un san^: lung de 9860 m. 
Peste san{, in partea S.-V. si 
alipit linga oras, chiar, s'a for- 
mat de cit-va timp un sat nu- 
mit Bucuresti-No!, compus din 
plugari si atirnat in totul de 
com. Gala^i. 

Distan^a intre Gala^i si Bu- 
curesti, capitala Regatului Ro- 
min, e de 268 kil. pe drumul 
de fer. Orasele vecine din stinga 
Dun&rei sunt: Reni Basarabiei 
la S.-E. la distan^a de 22 kil. 
si ceva, Braila la S.-V. 40 kil., 
Tecuciu 91 kil., Birlad 142 (in 
linie dreapta insa no), Falciu 
pe Prut vr'o 120 kil.; iar in 
dreaptaDunareT(Dobrogea) sunt 
Isaccea la S.-E. 48 kil. si Ma- 
cinul 37 kil. 

Esirea si intrarea in Galati 
se face, osebit de schelele de 
la port si gara drumulu! de fer, 
prin patru puncte, can incepind 
de la S.-V. spre N.-E., sunt: 
c£ile (barierile) BraileT, Tecu- 
ciulu! (Renilor). Trecerea din 
deal in vale, la Dunarea sau la 
Brates, se face prin vaduri si 
strade inclinate ; dintre vaduri, 
eel mai insemnat e acel de la 
oras (str. Cuza-Voda si Mihaiu- 
Bravul) spre gar&, numit Eliade- 
R&dulescu (Vadul-Banceanu), in 
partea superioara caruia se afla 
o intSritura zidita si prevazuta 
cu un grilaj de fer. Cele-1'alte 
vadur! in direc^e N.-E. spre 
S.-V. sunt: al-Bratesulu! (Va- 
dul-Ungurulu!), Prutului, Comi- 
siei Europene (Negroponte), Co- 



manachi, Sf. Nicolae (str. Da- 
ciana), Sf. Arhangheli-Metoc, Ba- 
chus (Pasagiul), Bella- Vista, Bra 
sovenilor, Speran^a, Sacalelor 
(Rascu), Precista si Cazarmei 
(Fetelor). 

In intreg orasul Galati sunt 
8843 case, cu 263 strade. Intin- 
derea stradelor e de 101 kil. 
liniarlsi cu o suprafa^a de 872500 
m. p. Din aceasta intindere, 
pana in anul 1890 incluziv eraii 
37 kil. 660 m. liniari pava^l si 
63 kil. 345 m. nepava^i; numa- 
rul stradelor pavate fiind de 
104, iar al celor nepavate 161. 
Cele mai principale strade sunt : 
la vale: a Basarabiei, Portulul, 
Ceres, Eliade-Radulescu (garei de 
pasagen), garei de marfuri (zisa 
si No. 8), etc.; la deal: Strada- 
Mare, Domneasca, Brailei, Te- 
cuciului, Traian, Cuza-Voda, Mi- 
haiu-Bravul, Codreanu, Mavro- 
mol, etc. Dupa autoritatile in- 
datorate dupa lege a le intre- 
tinea, se clasifica : caile Brailef, 
Prutului si Basarabiei na^ionale, 
deci sub ingrijirea statului ; Por- 
tului, Ceres, Culture!, Noua, Pia- 
^a-Negri, Garei No. 8 si Doga- 
riei atirna azi de administra^ia 
fondului de 1 l2°lo (Ministerul Lu- 
crarilor Publice) ; calea Traian 
(de la oborul de fin) e jude- 
^eana; cele-1'alte sunt comu- 
nale. 

Orasul Galati numara 1 1 pie{e 
publice, si anume : in vale : a 
Pescariei, Steaua-Rominiei (Sf. 
Apostoli), Cuza-Voda (intre bur- 
se), Bursei (Cheiul-Vechiu) ; in 
deal : Independence! (Fainarie!) 
(Tirgul-Vechiu), Regala, (Fan- 
ciotti), C. Negri (Tirgul-Nou), 
Oborul cerealelor si lemnelor, 
$tefan-cel-Mare, Liberta^ei, Ri- 
zer (Oborul de fin si de vite). 
Dintr'acestea, pie^eie Pescariei, 
Stele! - Rominie!, Independence! 
si C. -Negri sunt pentru alimen- 
tare ; din cele-1'alte, unele cu 



Hosted by 



Google 



GALAJI 



457 



GAL AJ 1 



destina^i! speciale aratate prin 
chiar numele lor popular, iar 
altele fara intrebuin^are pan& 
acum. Cea ma! mare si frumoasa 
piafa e pia^a Costache-Negri, in 
centrul orasulu!. 

Gradini publice sunt 4: Squa- 
rul Regal, linga biserica Sf. Ar 
hangheli-Metoc; Squarul Mu- 
nicipal, in centrul orasulu!; Gra- 
dina Publica, in partea extrema 
nord-orientala cu privire spre 
Brates si Prut; Bulevardul E- 
lisabeta-Doamna, care in 1890 
s'a unit cu Gradina Publics. 

Populafia. — In Gala^i, dupa 
ultimul recensimint, sunt 129 13 
familii, sau 59143 suflete, din carl 
32204 barba^i si 26940 feme!; 
33442 nec&satoripf si 205 17 casa- 
torip, 4934 v^duvi si 250 divor- 
\r\i; 34765 Romini, 4196 Greet, 
848 Bulgarl, 830 Rusi, 129 Sirbi, 
36 Lipoveni, 355 ArmenT, 2068 
Nem^i, 80 EnglezI, 160 Fran- 
cezi, 385 Italien!, 26 Olandez!, 
228 PolonezI, 1835 Unguri, 
13085 Evrei si 1 15 Turci ; 40723 
ortodoxi, 265 gregorien! (ar- 
meni), 36 lipoveni, 4418 cato- 
lici, 499 protestanp, 13087 mo- 
zaici si 115 mohamedani. 

Stiti carte 22500 persoane, nu 
stiu 36643. 

Dupa indeletnicirile sale, po- 
pula^ia valida a orasulu! Gala^i 
se specifica asa: meserias! 3295, 
industrial! si fabrican^! 66 y co- 
mercianp 3013, de profesii li- 
bere de ori-ce fel 534, muncitorl 
cu bra^ul (intre can numerosi 
plugari in parole marginase ale 
orasului) 7235, servitor! 3905 si 
fun^ionar! public! si priva^i 1447; 
in total 20453. 

Cultele. — In Gala^i este re- 
sedin^a episcopie! eparhie! Du- 
narei-d.-j. Aceasta episcopie, in- 
fiin^ata in 3 Noembrie 1864, 
fu constituita la inceput din 
jude^ele: Covurluiu, Br&ila, Is- 
ail si Bolgrad (aceste din urm& 



j'lde^e ale Basarabiel-Sudice) si 
avu resedin^a in Ismail. Dup& 
luarea de catre Rus! a Basa- 
rabiei de S. (tractatul din Ber- 
lin din 1 /i3 Ialie 1878), scaunul 
eparhiei Dunarei-d.-j. se stra- 
muta la Galafi, anexindu-i-se 
in locul jude^elor basarabene 
pendinte, cele dou& jude^e ale 
Dobrogei, Tulcea si Constanta. 
Aceasta noua stare de lucruri se 
flxa definitiv prin legea din 12 
Februarie 1881, 

Numarul tuturor parohiilor ce 
compun eparhia Dunarei-d.-j., 
dupa determinarea Sf. sinod din 
1888, este de 217, din can 85 
urbane si 182 rurale; si anume: 
Covurluiu: 53, din can 12 ur- 
bane si 41 rurale; Braila : 58, 
din can 7 urbane si 51 rur. ; 
Tulcea: 63, din car! 9 urb. si 
55 rur. ; Constanta : 42, din can 
7 urb. si 35 rur. Populafia to- 
tala a crestinilor ortodoxi din 
eparhie e de 61422 familii, cu 
274455 suflete, din can 17283 
familii, cu 73352 suflete in pa- 
rohiile urbane si 44209 familii 
cu 201 103 suflete in cele rurale. 
Sunt apoi 340 biseric!, din 
car! 60 in paroh. urb. si 280 
in cele rur. ; 323 preofi, din 
car! 80 in paroh. urb. si 243 
in cele rur. ; iar dupa noua al- 
catuire sinodala a parohiilor, se 
fixeaza 35 preoflf paroh! si 45 
preoflf ajutori in orase, 182 pre- 
o\\ paroh! si 61 preop ajutori 
in sate, 20 diacon! in orase, 
115 cintare^! si 59 paraclisier! 
in orase, 483 cintaref! in sate, 
1 1 1 preo^T actual! in plus. 

De la infiintare pana azi, e- 
parhia Dunarei-d.-j. a fost cir- 
muita de tre! episcop! : P. S. S. 
Melchisedec ^tefanescu, de la 
fundarea Episcopiei pan& la 27 
Februarie 1879, cind a fost 
ales episcop ai Romanulu! (unde 
a incetat din via£a la 16 Maiu 
1892); I. P. S. S. Iosif Gheor- 



ghian, fost episcop deHus!, epis 
cop al Dun&rei-d-.j. de la 27 
Februarie 1879 pana* la 22 No- 
embrie 1886, cind a fost ales 
Mitropolit al Ungro-Vlahie! si 
Primat al Rominie!; si P. S. S. 
Partenie Clinceanu, actualul e- 
piscop, ales in aceasta calitate 
la 10 Decembrie 1886. 

Pe linga episcopie, pentru 
judeca^ile bisericest!, e un con- 
sistoriu sau tribunal bisericesc; 
iar pentru privigherea ma! d'a- 
proape a bisericilor si clericilor, 
se afla un protoiereu. 

CiiepiscopiaDunarei-d.-j., Sta- 
tul cheltueste anual 45624 le!, 
plus 6000 le! chiria localulu!e- 
piscopal. 

In Gala^i sunt 12 parohi! cu 
22 biseric! ortodoxe, din car! 
20 rominest!, una elina si alta 
bulgar&; din cele 20 biseric! 
rominest!, 6 sunt foaste man&s- 
tirest! intre^inute de Stat si 14 
comunale. Pentru bisericile in- 
tre^inute de Stat se cheltueste 
23222 le! pe an, iar pentru cele 
de com. 201 60. 

Pe ling& bisericile ortodoxe, 
ma! sunt si 5 eterodoxe : gre- 
goriana, armeanS, catolic&, lu- 
terana\ reform ata-calvin a" si li- 
povanS. Evrei! au un templu 
coral in strada Cuza-Voda, nu 
de mult construit, si ma! multe 
sinagoge. Mohamedani! ati o 
moschee. 

Cele \2 parohi! ortodoxe sunt: 
1. Sf. Nicolae cu biserica fili- 
ala Sf. Arhanghel!-Metoc ; 2. Sf. 
Apostol! ; 3 . Izvorul Maicei Dom- 
nulu!; 4. Intrarea in biserica 
(Vovidenia) ; Adormirea Mai- 
ce! Domnului (Mavromol), cu 
filialele Sf. Spiridon, Schimbarea 
la fa{a (elinS) si Sf. Panteleimon 
(bulgara); 6. Sf. Haralambie; 7. 
Sf. Impanel; 8. Nasterea Mai-, 
ce! Domnulu! (in Vadul Ungu- 
rului); 9. Adormirea Maicei Dom- 
nulu! (Precista), cu filialele Sf. 



60299. Marele Dicfionar Geografic. Vol. IJf, 



58 



Hosted by 



Google 



GALAfl 



458 



GALAfI 



Gheorghe, Sf. Dimitrie, Sf. Hie 
si Sf. Arhanghell-Mantu ; 10. 
Cuvioasa Paraschiva (Sf. Vineri) ; 
ii. Sf. TreMerarhl si 12. Bu- 
na-Vestire, cu filialele Sf. loan 
Botezatorul si Sf. Sofia. 

Pentru aceste parohil, se des- 
tineaza 12 preo^i parohi, 14 
preo{I ajutorl, 2 diaconl, 40 
cintarep si 2 1 paraclisieri ; astazl 
insa sunt 18 preopf in plus. 

Bisericileromineintre^inute de 
Stat sunt: Sf. Nicolae, Sf. Ar- 
hanghell - Metoc, Mavromolul, 
Precista, Sf. Gheorghe si Sf. 
Dimitrie (aceasta din urma e 
inchisade cip va am); cele-ralte 
sunt mtre^inute de com., iar 
bis. greaca si bulgara de co- 
munjta^ile respective. 

Catedrala episcopala e Sf. Ni- 
colae. Dintre bisericl, cele mai 
vech! sunt: Precista din 1647, 
Sf. Dimitrie din 1648 (sub Dom- 
nul Vasile-Lupu), Sf. Gheorghe 
din Aprilie 1665, Mavromolul 
din 1 669 (sub Duca-Voda- Gheor- 
ghe) ; apoi vin Vovidenia din 
1790, Sf. Arhanghell - Metoc 
1 80 1, Sf. Vineri 18 13, Sf. Spi- 
ridon 1815, Sf. TreMerarhl 
1823, Sf. loan Botezatorul 1831, 
Sf. Nicolai 1839, Nasterea Mai- 
cel Domnulul 1840, Sf. Apos- 
toll 1848, Sf. Haralambie 1848, 
Sf. Iiie 1857, Buna-Vestire 1857, 
Sf. Imparap 1857, Sf. Pante- 
leimon 1861, Sf. Arhangheli- 
Mantu 1864, Schimbarea-la-fa^a 
1866, Sf. Sofia 1872 si Izvorul 
Maicel Domnului 1873. 

§colile. — Sunt in Gala^i 26 
scoli publice, din car? 7 secon- 
dare si 20 piimare; din cele 
secondare sunt 6 de baep si 
una de fete; din cele primare, 
11 de baep si 9 de fete. 

$colile secondare sunt : 

1. Liceul «V. Alecsandrb, 

fundat la 27 Noembrie 1867 

ca simplu gimnaziu cu 4clase; 

de la Septembrie 1887 i sau a- 



daogat si cele trei clase supe- 
rioare liceale ; in 1890 avea 
283 elevi ; de la infiin^are pana 
in acelasi an numarase 2375 
scolar! ca 183 absolven^i ; din 
1889 i s'a infiin^at si o divizio- 
nara la clasa I, iar in i892alta 
divizionara la clasa II ; nuraa- 
rul profesorilor e de 20 ; bud- 
getul anual de cheltueli : 91.256 
lei. 

Pe linga liceu e si biblioteca 
«Urechia», dupa. numele harazi- 
torului sau, d-nul V. A. Ure- 
chia, profesoralUniversita^eldin 
Bucure^ti si fost senator de Co- 
varluiu. 

2. Scoala comerciala «Alexan- 
druIoanCuza», dupa numele pri- 
mului Domn al Rominiei-Unite, 
gala^ean de obirsie, fu infiin^ata 
in 28 Octombrie 1864; pana 
la 1983/84 a avut 4 clase, iar 
acum are 5 ; in 1890 numa- 
ra 227 elevi (129 RominT, 80 
izraeli^T si restul alte neamuri) ; 
de la infiin^are pana in acelasi 
an a fost freuentata de 2200 
scolarl, absolven^I fund 134, iar 
cu diploma 35 ; bugetul cheltue- 
lilor 78530 lei pe an. 

3. Seminarul, cu menire d'a 
da preo^i eparhiei, fu infiintat 
la Ismail inca de la anexarea 
catre Moldova a Basarabiei S., 
mai intiiu sub denumirea de 
scoala bisericeasca, un fel de 
scoala catihetica, intre^inuta de 
Consistoriul din Ismail ; apoi in 
1864 Noembrie 14 fuluatpesea- 
ma Statulul, dindu-i-se progra- 
mul celor-l'alte seminare ale Ta- 
rel, cu 4 clase ; in 1878 fu stra- 
mutat in Gala^i o-data cu episco- 
pia ; numara 60 elevi, intern! eel 
mai mul^i si pu^ini solven^I ; de 
la 1864 pana la 1890 a fost 
frecuentat de 2427 elevi, dind 
394 absolven^i; bugetul anual 
de cheltueli 47062 lei, 95 ban!. 

4. $coala normala primara, 
infiin^ata tot la Ismail in Iunie 



1877 (inaugurate la 26 Octom- 
brie acelasi an), dupa pierderea 
Basarabiei, fu stramutata si ea 
la Galafi, cu 4 clase si 60 elevi 
intern! ; de la infiin^are pana la 

1889 a dat 1 10 absolvent; chel- 
tuelile anuale 607 1 8 lei. Acestei 
scoli in 1 89 1 i s'a dat numele 
de «Costache Negri ». 

5. Scoala de meseril, infiin- 
{ata de jud. in 1872 in com. 
rur. Bujor, apoi adusa in Ga- 
la^i, numara 4 ateliere, de : ro- 
tarie, stolerie, fierarie si mecani- 
ca, cu 40 elevi intern! ; suma ce 
cheltueste anual jud. cu ea se 
ridica la 37475 lei. 

6. Scoala copiiior de marina, 
din 1 88 1, cu 60 elevi, urmata 
de la infiin^are pana azi de 
590 copi! ; se cheltuieste cu ea 
30320 lei. 

7. Scoala secundara de fete 
(infiin^ata de com.), dateaza din 
1878, cu 5 clase si o sec^ie pro- 
fesionala; in 1890 avea 151 
eleve, fund cercetata de la in- 
fiin^are pana in acelasi an de 
1293 copile, din carl au absolvit 
cursul complect 60 ; bugetul de 
cheltueli 32190 lei pe an. Din 
1 892 a fost iuata pe seama Sta- 
tului. 

Totalul elevilor si elevelor 
scolilor secondare din Gala^i in 

1890 a fost de 879, iar chel- 
tuelile facute cu intre^inerea lor 
377651 lei, 95 ban!. 

Dintre scolile primare urbane, 
cea mai vechia e scoala de ba- 
e^i No. I, numita si ScoalaDora- 
neasca, infiin^ata in 1832 Sep- 
tembrie 5, avind ca inva^ator 
pe Toma Giusca, seminarist al 
Socolel, originar din com. Ga- 
nesti, t'mutui Covurluiti; inanul 
1834 aceasta scoala avea 120 
elevi, intre can intiiul la clasi- 
fica^ie era Teodor Codrescu, 
decedatul autor al «Uricarului». 

Dupa Scoala Domneasca, se 
infiin^ara apoi treptat si cele- 



Hosted by 



Google 



GALAfl 



459 



GALAfl 



l'alte, fie de com. fie de Stat, 
in ordinea urmatoare : de bae^f : 
No. 2 la 1858, No. Ill la 1867, 
No. IV la 1866, No. Via 1865, 
No. Vila 1864, No. VII la 1 88 1» 
No. VIII si IX la 1887 si No. 
X la 1889 (a un-spre-zecea e 
scoala de aplicatfe a scoale 
normale, infiintata $i ea de vr'o 
6-7 ani); defete: No. I la 1858, 
No. II la 1 86 1, No. Ill si IV 
la 1867, No. Via 1870, No. VI 
la 1869, No VII. la 1881, No. 
VIII la 1889 ?i No. IX la 1891. 
De la 1 Iulie 1880 toate sco- 
lile comunale au fost luate pe 
seama Statului. Numarul elevi- 
lor de ambele sexe ce le au 
frecuentat (afara de scoala de 
aplica^ie de la scoala normala 
si cea de fete infiintata in 1 89 1) 
in anul scolar 1890 a fost 
de 2871, din can 1856 bae{! 
si 1015 fete; iar cheltuelile fa- 
cute in totulse ridicala 196 mi! 
720 lei; din carl 107775 pentru 
scolile de baepf si 88965 pentru 
cele de fete. 

Instruc^ia privata se da in 
mat multe institute. Cele ma! 
insemnate sunt: de bae^i : C. 
Negri, a asocia^iel profesorilor 
(fost A. Radu), A.Vieneris (elin), 
scolile confesionale elina si ca" 
tolica ; de fete : institutul « Notre 
Dame de Sion» (fundatde con 
grega^ia respectiva a calugari^e- 
lor catolice in 26 Octombrie 
1867), Filipide, Arion, (azi a 
unei asocia^i! de profesor! si 
profesoare), Levides. 

Asezdminte grafice. — Cea d'in- 
tiiu tipografie in Gala|i a fost 
deschisa in 1845 de raposatul 
Francisc Monferato, apoitreptat 
s'au infiin^at si au existat di- 
ferite alte imprimeril si litografii. 
Astazi func^ioneaza 6 tipografi* 
mar! cu trei litografii, precum 
si ma! multe prese pentru 
lucran mici. Librari! sunt 4 ; 
cea ma! vechie (din 1849) si 



ma! insemnata e sub firma G. 
D. Nebuneli. 

Justifia. — Orasul Gala^i are 
doua judecatori! de pace, un 
tribunal cu 2 sec£i! si o curte 
de apel cu doua sec^ii. Parchetul 
e reprezintat la tribunal prin 
un prim-procuror si 2 procuror! 
de sec^ie ; iar la curte prin 
un procuror general si do! pro- 
curor de sec^ie. Pentru aface- 
rile criminale e o curte cu jura{T. 

Curtea de Gala^i are in ju- 
risdic^ia el jude^ele Covurluiu. 
Braila, Putna, Rimnicul-Sarat, 
Tecuciu, Tutova, Constanta si 
Tulcea ; pentru jude^ele : dobro- 
gene serve?te si ca curte cu 
jura^T. Aceasta curte func^io- 
nase mai inainte la Focsani; in 
Gala^i ea fu transferata in vir- 
tutea lege! din 30 Martie, 1886. 

Numarul advocator inserts! 
pe tablou in acest oras e de 
68, din carl exerciteaza profe- 
sia numai 35 ; dintre cei inscris!, 
39 sunt cu titluri academice si 
19 practican^I. 

Afara de arestul militar, sunt 
in Gala^i doua penitenciare ci- 
vile : eel preventiv al jude^ulu! 
si arestul cur^ei apelative. 

Sdnatate si as is ten fa pub lied. 
— In Galafi exerciteaza profesia 
medicala 28 doctor! in medi- 
cina, 1 patron in hirurgie si 3 
medici-veterinari ; sunt apo! 21 
sub-chirurg!, 7 dentist!, 1 vacci- 
nator, 35 moase, 9 farmaci! si 
5 drogheri!. In farmacii lucrea- 
za 13 licen^ia^r, 8 asisten^! si 
2 elevi. Com. are 6 medic!, unul 
primar, care e si medicul-sef al 
spitalului comunal, patru de cu- 
artale si un medic secondar al 
spitalului. 

Spitale sunt 5 : eel comunal 
cu 50 paturl, dateaza de la i860; 
a Sf. Spiridon (Spiridoniel) din 
Iasi cu 44 patur!, din 1838; 
Elisabeta-Doaruna cu 50 patur!, 
din 1 Octombrie 1877; militar 



cu 88 — no patur!, din 1884; 
si izrailit cu 22 patun, din 1848. 

Pentru luarea masurilor de 
higiena publica, sunt doua con- 
silie : unul al com. prezidat de 
primar si altul al jude^ului sub 
presedin^a prefectulul. 

Pentru taerea vitelor com. are 
un abator pe mosia f iglina, in 
partea vest-sudica a orasuluT. 

In 1889 primaria Gala^i in- 
tre^inea 53 copi! gasij!, daduse 
gratuit cautarea medicala la do- 
miciliul la 9241 bolnavl, din 
car! 6109 rominlsi 3132 strain!, 
iar medicamentele la 1937 bol- 
navi sarman!. 

Comerciul si industria. — Am 
spus ma! inainte ca orasul Ga- 
la£i este primul port de import 
al fare!. Acest rol l'a avut din 
timpurile cele ma! departate ; 
ba chiar mult timp era in pla- 
nul intiiu si in privirea expor- 
table!. Dimitrie Cantemir, Dom- 
nitorul Moldove!, in opera sa 
«Descrierea Moldove! » il nu- 
meste emporium totius Danubii 
celeberrimum (tirgul eel ma! ce- 
iebru al Dunare! intregl). Scrii- 
tori! strain! il numeau Venecia 
si Amsterdamul Mari!- Negre, 
unicul port international al Du- 
nare!. 

Acest ora? avu insa prospe- 
ritatea cea ma! mare sub regi- 
mul porto-franculul, adica de la 
1834 (sub Mihaiu-Voda Sturdza) 
pana la 1 Aprilie 1883, cind 
inceta acest regim. 

Important comerciala apor- 
tulu! Gala^i in 1 890 se cifreaza 
ast-fel : traficul total al co- 
merciulu! extern 9262526 le!, 
din car! marfur! importate de 
55958229 1., export. 36667039. 

Cu deosebire in privirea lem- 
narie! de construc^ie si a pes- 
telu!, portul Gala^i este intiia 
pia$a din f ara. Lemnele vin pe 
plute prin rlul Siretul ; iar pes- 
tele se aduce aicea spre nego- 



Hosted by 



Google 



GALAfl 



460 



GALAVI 



ciare din lacul Bratesul si din 
toate bal^ile DobrogeT, ba chiar 
si din Rusia. In 1887 prin Ga- 
lati s'au exportat 29089561 
kil. lemne de construc^ie, in 
valoare de lei 2908956 ; iar 
in 1888 acest export a fost de 
23696686 kilog., in valoare de 
1 184834 lei. Aceste lemne se 
exporteaza in : Turcia, Grecia, 
Egipt, Rusia (Batum), Spania, 
Italia, Francia, Algeria, India, 
in porturile MariT-Rosil si chiar 
la Panama (America). Expor- 
tul se face cu deosebire de ca- 
tre Societatea Anonima de fe- 
restrae cu vapori (foasta Goetz 
& G ie ) Numarul comercianfilor 
de lemnarie e de 67. 

In ce priveste pescaria, din 
vechimea cea mai departata, 
Galati a fost pia^a cea mai 
importanta a Tare! ; ba se poate 
zice ca cu acest fel de mar fa 
si-a deschis via^a sa comerciala. 
Este cunoscut istoriceste ca in- 
semnatatea comerciala a portu- 
lui Galati incepe dupa caderea 
sub puterea turceasca a ceta- 
^ilor Moldovei Chilia si Ceta- 
tea-Alba ; pana atunci el nu 
era de cit centru de pescarie. 
Povestirea cronicarului I. Nicul- 
cea despre alegerea la Domnie 
a lui Petru-Rares, «care nu era 
acasa, ce se timplase cu mijile 
lui la Galati la peste», con- 
firma aceasta. 

In anul 1887 s'a exportat 
prin Galati peste proaspat, sa- 
rat, uscat sau afumat, morun 
si nisetru in cantitate de 137040 
kgr., valorlnd 82225 lei; in 1888 
exportul aceleeasl marfi a fost 
numa! de 82333 kgr., in valoare 
de 49400 lei. 

De la 1 Aprilie 1889 pana 
la aceeasi data 1890, pesteie e- 
sit din Rusia si Rominia si tre- 
cut prin vama Galati se cifreaza 
la 107 14366 kgr. Este lesne de 
in^eles ca din aceasta cantitate, 



parte se consuma in orasul Ga- 
lati, dar cea mai mare parte se 
destineaza pentru Tara si pea- 
tru strains tate. Numarul pesca- 
rilor gala^eni e de 52, afara de 
detailisti. 

Cu comerciul sta in strinsa 
legatura si naviga^ia. Incepind 
de la 1847, de cind se ^ine o 
statistica regulata despre vasele 
comerciale intrate si esite din 
Dunare, pana la 1896, avem 
urmatoarele cifre : vase cu pin- 
ze: 68522, cutonaj de 12376963 
sati hectolitri 167188420 ; vase 
cu aburi: 12742, avind 9663767 
tone sau 130460882 hectol. Este 
adevarat ca aci e vorba de va- 
sele in general, ce au circulat 
pe Dunare ; totusi este cunos- 
cut ca cele mai multe din ele 
erau destinate pentru Gala^i. 

In 1889 erau in Galati 1474 
comercian^i patentan, reprezen- 
tind 37 categorii de nego^. 

Firme comerciale si industri- 
ale inscrise la tribunalul Covur- 
luiu, sunt 2078, din carl 1881 
individuale si 197 sociale. 

Industria gala^eana este re- 
prezentata prin 47 fabrici de 
diferite specii, si anume: 4 de 
faina (mori cu aburi), 2 pentru 
taiatul lemnelor (ferastrae cu a- 
buri), 4 de luminari de stearina, 
5 de sapun, 1 de bere, 2 de 
vax, I de fringhil, 1 de dopuri 
de pluta, 4 de apa gazoasa, 1 
de caramida, 1 de var, 1 de 
pie!, 2 de rahat, 2 de tahin si 
halva, 3 de macaroane, 1 de 
bauturi spirtoase, 1 turnatorie, 
3 de palarilf, 1 de tricouri, 1 de 
pescarii afumate, 1 de luminari 
de ceara, 1 de cura^it orz, 1 
de tabacarie, 1 de vapsit stofe, 
1 de ciocolata si cicoare, 1 de 
scaune de lemn sistem de Mar- 
silia. 

Numarul patentarilor indus 
triasi si meseriasi din acest o- 
ras e de 515. 



In Galati este resedin^a Ca. 
merei de comerciu a circum- 
scrip^iei a VI, care cuprinde ju- 
detele Covurluiu, Tutova si Fal- 
ciu, cu 32 membri, din can cei 
mai mul^I ii da jud. Covurluiu. 
Asemenea aici e si bursa de 
comerciu, pe linga care se afla 
mijlocitorii de marfuri si de 
schimb, pusi sub direc^ia Ca- 
merei de comerciu. Budgetul 
Camerei de comerciu de Galati 
pe anul 1889 — 90 era la veni- 
turi de 19000 lei si la cheltuieli 
de 17420 let. 

Spre a se putea face imbu- 
natatiri in port, inca de la a- 
nul 1863 s'a pus o dare de 1 J2 % 
pe valoarea productelor si mar- 
furilor exportate si importate. A- 
ceasta dare, administrate de Mi- 
nisterul Lucrarilor Publice, pro- 
duce anual pentru portul Galati 
450000 lei. Din acest venit in 
anil 1889, 1890 si 1891 s'au 
pavat mai multe strade din par- 
tea din vale a orasului. 

Docurile. — Pentru inlesnirea 
comerciului si industriel, in ur- 
ma desfiin^arei portu lui- franc, 
s'au infiin^at Docurile, cari, in- 
cepute a se construi in prima- 
vara anului 1887, fura termi- 
nate si date in exploatare in 
vara anului 1892. Docurile din 
Galati cuprind urmatoarele par^i 
principale : 

1 . Un basin, in care intra va- 
sele pentru incarcarea si des- 
carcarea marfurilor, cu lungime 
de 500 m. la fund, adincime 5 
m. sub nivelul apelor celor mai 
mici si 120 m. largime mini- 
mala, care largime se mareste 
spre gura, asa ca sa. poata in- 
scrie un cere de 192 m. in dia- 
metru ; suprafa^a basinului la 
fund e de 81000 m. p., iar la 
nivelul apelor mici 88000 m. p.; 
comunicarea basinului cu Du- 
narea se face prin o gura de 
30 m. latime; laturea bazinului 



Hosted by 



Google 



GALAfI 



461 



GALAfl 



despre magazii are un cheiu de 
548 m., din carl numai 500 
utilizabili; iar cele-1'alte laturi 
inclinate sunt imbracate cu pe- 
reuri $i anro?amente ; adincimea 
intreagS a basinului e de io m, SO, 
fundul sSu e cu o m, 50 mal jos 
ca fundul Dunarei la Sulina. 

2. Magazia de grine, care 
serve? te la conservarea cerea- 
lelor, contine 338 silosuri (ce- 
lule) sau compartimente exa- 
gonale formate de placi ?i col- 
our! de ciment legate cu flare 
pentru resisten^a; aceste silo- 
suri sunt unele de o capacitate 
de 100 chile (50000 kgr.), altele 
de 200 chile (1 00000 kgr.), $i 
altele variind de la 20—200 
chile ; toate silosurile InsumeazS 
o capacitate de 25000000 kgr. 
(52388 chile de Muntenia sau 
83023 chile de Moldova). Inmaga- 
zinarea cerealelor se face direct 
din vagoane, can varsa grinele 
in ni$te balance automatice de 
o for^a de 150 chile pe ora, de 
unde grinele sunt ridicate prin 
ni?te elevatorie de aceea^i for^a 
la partea superioara a magaziei, 
unde tree prin ni$te cura^itori 
de neghina, iar de aici prin 
ni?te benzi de cauciuc sunt trans- 
portate la celulele disponibile. 
Numarul balan^elor e de 16 cart, 
debitind fie-care 1 50 chile pe orS, 
face in total o inmagazinare de 
2400 chile pe ora. Incarcarea 
grinelor in vapoare se face la- 
sindu-le sa curga din silosuri 
prin ni$te pilnii fixate la fie-care 
celula pe ni$te benzi de cauciuc, 
' car! le transports prin doua tu- 
nele transversale cheiuluT $i un 
tunel menajat in lungul cheiului, 
de unde apo! tree in ni§te pu- 
\\xv\ construite la spatele che- 
iului $i din carl sunt ridicate 
prin doua elevatorie mobile, 
cari pot avea o mi^care de trans- 
la^iune ?i unul ?i de rota^iune; 
din elevatorie grinele cad in 



ni?te balance automatice de o 
putere totals de 300 chile pe 
ora (amindouS 600 chile pe orS) ; 
acelea?! elevatorie servesc $i la 
incarcarea directs din vagoane 
in vase ; unul dintre elevatorie, 
anume eel ?i cu mi?care de ro- 
ta^iune, servS pentru inmagazi- 
narea grinelor in vase ; un al 
treilea elevator plutitor, de o 
putere de 300 chile pe ora, a- 
?ezat pe un ponton, serve^te pen- 
tru opera^iile de incSrcare din 
$iepur! in vagoane ?i vice-versa. 
Operable de IncSrcare $i des- 
carcare se fac incontinuu, ziua 
§i noaptea, totul fund luminat 
cu luminS electrics. 

3. Magazia de mftrfuri cu- 
prinde 5 compartimente de 20 
m. lungime $i 15 lS^ime ?i cu 
cite 2 etaje. MSfurile se ridica 
la etajul de sus fie prin ni$te 
macarale exterioarede 1 500 kgr. 
putere fie-care, fie prin ni$te 
ascensoare hidraulice, cari sunt 
in mijlocul fie-cSru! comparti- 
ment, avind fie-care aceea^Ifor^S 
de 1500 kgr. Cladirea este ac- 
cesibila de ambele laturi; su- 
prafata sa 3000 m. p., din car! 
2400 utilizabili ; pe fie-care metru 
patrat se inmagazineazS in me- 
diu 1 1 50 kgr., este dec! o ca- 
pacitate de 2760 tone sau 1 1040 
tone anual. Totalul mSrfuriior 
de inmagazinat in Gala^i este 
de 23700 tone import ?i 14000 
export; cum insS datele din 
strSinState probeazS cS nu se 
intrepoziteazS de ordinar de cit 
a 6-a parte din mSrfuri, ma- 
gazia noastra e fndestulStoare, 
cac! permite intrepozitarea a 
mat mult ca a 4-a parte din 3 
in 5 luni. 

4. Casa de masinl cuprinde 
5 productorie (cazane) de aburi. 
Aici ma! este ?i o ma$inS 
Compound de 500 ca! putere, 
pentru punerea in mi?care a 
benzilor ce conduc grinele; in 



fine o ma?inS dinamo-electricS 
pentru producerea lumine! e« 
lectrice. 

Asemenea pe cheiu e o ma- 
cara fixS de 1 0000 kgr. putere 
$i una mobilS de 1500 kgr., 
precum ?i o macara plutitoare 
de 40000 kgr. putere, destinatS 
a servi in toate porturile Du- 
nSre!. 

5. Hangarul de transit, cons- 
truit de lemn, cu suprafafS de 
1200 m. p. in total; el serve?te 
pentru clasarea, vSmuirea $i 
plumbuirea mSrfuriior, ce nu se 
pun in depozit. 

Ma! sunt apo! clSdir! desti- 
nate a servi administrate! do- 
curilor, serviciulu! vamal, al gS- 
rel, pentru mostre ?i camere de 
inchiriat comercian^ilor, pentru 
pompier!, corpul de gardS, etc. 
Institufif de comunicare.—\x\ 
Gala^i este oficiu telegrafo-po§tal 
de intiia clasS, al 3-lea dupa 
Bucure^ti, care produce statului 
un venit anual de 389554, le! 57 
ban! (budgetul 1890 — 91), ?i a- 
nume: 201978 lei, 70 ban! de 
la po?tS $i 187575 lei, S7 ban! 
de la telegraf. Cheltuelile f&- 
cute cu acest oficiu se ridicS la 
125404 lei pe an (1890). Pe a- 
nul 1896 — 97 venitul biuroulu! 
a fost de le! 181 596 din tele- 
graf $i lei 185598 din po$tS, a- 
farS de le! 53034 incasa^I la 
sucursalS. 

Drumul de fier are in Gala^i 
o garS principals, un arsenal 
$i un inspectorat de circum- 
scrip^ie. In anui 1889 prin sta- 
sia de aic! s'a dat statulu! ve- 
nit 1979784 le!, 76 ban!. 

Din anul 1887 funcfioneazS 
in Gala^i ?i o re^ea telefonicS, 
care leagS primSria cu poli^ia, 
localul pompierilor, comisiile ?i 
parchetul. 

Institu'il financiare, de credit 
si osebite societ&p private. — 
AfarS de casieria generals a 



Hosted by 



Google 



GALAJI 



462 



GALATI 



jude^ulul, care face operand a- 
nuale pana la 13592445 lei 57 
ban!, aid numaram casa de 
economie a Statulul, doua per- 
ceptil, vama, al carul venit pe 
1896—97 a fost de lei 4663956, 
13 ban! depozitul de tutun, 
sucursala Bance! Na^ionale, Cre- 
ditul Agricol si societa^ile private. 

Casa de economie a Statulul, 
alipit& pe linga casierie, avea 
la finitul exerci^iulul 1889/90 in 
jude^ul Covurluiu 6232 librete 
(depunatori), cu suma de lei 
3 1 620 1, bam 54. Cele doua per- 
cep^il din Gala^i, au urm&toarele 
circumscrip^ii : I cu cuartalele 
1 , 3 si parte din al 2 ; iar a II 
restul din cuartalul 2 si cuar- 
talele al 4-lea si al 5 -lea. Biurout 
vamal de Gala^i e al doilea 
din {ar&, dupa venitul dat Sta- 
tuluT. Aid e si resedin^a in- 
spectoratuluT circumscrip^iel 4 
vamala\ 

Prin depozitul de tutun s'a 
debitat in 1890 marfa de la 
toate articolele Regie! de lei 
1693830 bam 35, 

Sucursala BanceT Na^ionate 
de Galatf, lnfiin^ata in 1881, a 
pus in 1 889 in circulate 1 8683428 
lei, 7 ban!, producind beneficiu 
net 753162 let, 22 bam. 

Creditul Agricol de Covurluiu, 
constituit in 1882, avea impru- 
mutata* la 31 Decembrie 1890 
suma de 6303 11 lei, 40 bam, la 
66^6 salenl. 

Pe linga casele de credit 
personale, carl sunt numeroase 
in Galafi, pe linga casa de e- 
conomie a Statulul si Banca 
Nationals, func^ioneaza aicea 
din 1 88 1 si o Societate de e- 
conomie, formata de un numar 
de ac^ionarl. In 1891 aceasta 
societate avea 155 acfionari cu 
878 ac^il (a 10 lei una), repre- 
zintind un capital de 397973 
lei, 23 ban!. 

Mai exists apoi diferite so- 



cietal private cu scopurl eco- 
nomice, de binefacere, artistice, 
literare, stiin^ifice si distractive. 
Numarul lor e de 14. 

Intocmiri electorate fi repre- 
zintative. — Colegiile comunale 
cuprind 744 alegatori in coleg. 
I si 3630 in al II; din acesti 
din urma insa" numai 940 sunt 
direc^T, restul indirect carl vo- 
teaza prin deiega^i (60 la nu- 
mar). Consilieri! comunei Galati 
sunt in numar de 27, can aleg 
din sinul Jor primarul si tre! 
ajutoare; unut din consilieri e 
delegat la oficiul st&rel civile. 

Alegatori! pentru consiliulju- 
de^an sunt aceias! ca si la Ca- 
mera; acestia aleg 25 consilieri, 
cite 8 de colegiu. 

Colegiul I de Covurluiu pen- 
tru deputaflf numara 335 alega- 
tori si alege 2 reprezintanti ; 
colegiul al II (orasenesc) are 
1073 alegatori si alege 3 de- 
putatT; al III cu 730 alegatori 
(451 direct si 279 delegap) 
alege un deputat; alegatoril in- 
direct din Galati al colegiului 
III sint in numar de 2438, carl 
aleg 41 delegatT. 

Colegiul I de Senat numara 
263 alegatori, can aleg 2 se- 
nator!; iar al II cu 270 alega- 
tori, carl aleg tot 2 reprezin- 
tanti. Numarul elegibililor la 
Senat in jude^ul Covurluiu e de 
55, din carl 44 in oras si 11 
in jude^. 

Am aratat ma! inainte ca 
Camera de comerciu de Gala^i 
are 32 membri, 22 din Covur- 
luiu, 8 din Tutova si 2 din 
F&lciu. Alegatori! comerciali din 
jud. Covurluiu sunt in numar 
de 280, din carl 79 din oras 
si 201 din comunele rurale. 

Municipalitatea. — Comuna 
Galati, administrate de consi- 
liul comunal prin delega^iunea 
data unui primar si la 3 aju- 
toare, este una din cele mai in- 



semnate comune urbane ale ta- 
re!. Budgctul sau pe exerci^iul 
1 89 1 — 92 se cifreaza la venitur! 
si cheltuell cu lei 1852389, bani 
40, din carl 1666^66 lei bud- 
getul ordinar si 185823 lei eel 
al pavajului. Venitul eel mai 
mare il are de la taxa (acsiziil) 
vinulu! indigen (450000 lei). 
Asupra acestei comuni apasa o 
datorie de leT 4290736, bani 29, 
din carl eel pu^in 3500000 da- 
torie lichida si necontestabila. 

In 1894 — 94 budgetul a fost 
de lei 2590873 bani 72, la ve- 
niturl si cheltuell. 

Ca propriety!, com. aceasta 
are doua mosil : Tiglina si Sen- 
dreni, precum si mai mult lo- 
curl pe malul Dunarei inchiriate 
cherestigiilor, caiei ferate si pes- 
carilor, diferite edificie si locurl 
sterpe. 

A dm in istrafia judefand §i po- 
lifieneascd. — In Galati e rese- 
din^a prefecture! jude^ulu! Co- 
vurluiu, care e prefecture de 
intiiul ordin ; asemenea aid este 
sediul Comitetulu! Permanent, 
ales din sinul consilium! gene- 
ral jude^ean pentru a se ocupa 
in permanenta cu afacerile gos- 
podarest! ale judetulul. 

Poli^ia urbe! Galati e con- 
dusa din un politaiu, ajutat de 
7 comisan, de carl 5 de cuar- 
tale (dispar^irl), unul la gara 
Galati, altul la gara Barbosi, ma! 
mul^I sub-comisari, un coraan- 
dant si un sub-comandat de 
gardistl, func^ionar! de cance- 
larie si 150 gardistl. Cheltuelile 
intre^inerei police! m micaparte 
cad in sarcina statulul, cea ma! 
mare parte insa le suporta co- 
muna. Totalul acestor cheltuell 
e de 208960 lei pe an (din carl 
192040 plati^i numai de com.). 

Lucrarz tecnice de imbund- 
tftfire. — Pe linga cheiul de pe 
malul Dunarei, orasul Galati are 
urmatoarele marl lucr&ri tecnice 



Hosted by 



Google 



GALAfl 



463 



GALATI 



de imbunata^ire : canalurile de 
scurgere (egouts) si alimenta- 
rea cu apa filtrata. Datind de 
la 1872, canalurile de scurgere 
ocupa o intindere de 4530 m. 
liniari, strabatind stradele : Dom- 
neasca, Mavromol, Tecuciu, Tra- 
ian, Frumoasa, Brailei, Sf. Hie, 
Armeana, Cald&rarilor si Inde- 
pendence!. 

Lucrarile alimentare! cu apa 
filtrata exists tot din 1872; 
uzina hidrautica cu instala^iile 
necesare sunt asezate pe mar- 
ginea Dunarei, in valea f igline!, 
la dep&rtare de 2 kil. de la 
era? ; rezervoarele, in numar de 
doua, se afla intre barierele Te- 
cuciu si Braila; lungimea totala 
a conductelor e de 28 kil. li- 
niarl. In 1890 numarul abona- 
^ilor era de 1037, osebit de 
mori si fabric!; consuma^ia a- 
nuala medie e de 390000 m. 
cub! de apa. 

histitufiz militare. — In Ga- 
lati is! ati resedin^a (statul-ma 
jor) corpul al III de armata, 
brigada a 3 -a de artilerie, bri- 
gada a 2 -a de cavalerie si co- 
mandamentul flotilei. Ca armata 
locala, aici e garnizoana regi- 
mentulu! 1 1 de Siret. 

Flotila romina is! are toate 
serviciele sale principale in Ga- 
la^!; acestea sunt: 1. Coman- 
damentul flotilei, 2. Personalul 
depozitului diviziune! echipaje- 
lor si scoalei flotile!, 3. Inspec- 
toratul porturilor si, 4. Arsena- 
lul. Numarul vaselor de razboiu 
e de 24; ma! sunt apo! si 18 
vase de servitute, carl ^in tot 
de flotila romina. In dreptul ca- 
zarmei flotilei, la Tiglina, e si 
portul de iarna al flotilei. 

Numarul cazarmilor e de 9. 

Intre^inerea tuturor asezamin- 
telor si gruparilor militare din Ga- 
lati costaanual 2670195 1., 52 b. 

Autoritafi tntemafionale p a- 
genfiz de navigajie. — In Galati 



isi aii sediul doua insemnate insti- 
tu^iun! Internationale : «Comisia 
Europeana a Dunare!» si «Comi- 
sia Mixta a Prutulu!»; intiiainfiin- 
^ata prin tractatui din Paris (din 
1856 Martie 18 /ao) si a doua prin 
«Stipula$iunile prlvitoare la na- 
vigatia Prutului» (din 3 /i5 De 
cembrie 1866). Comisia Euro- 
peana, compusa pana la 1878 
din reprezinta^i! Austro - Un- 
gariei, Germaniei, Franciei, Ma- 
re! - Britanii Itaiiei, Rusie! si 
Turcie! (adicaa puterilor marl), 
iar d'atunci (tractatui de Ber- 
lin din 1 Iulie, 1878) si din 
reprezintantul Rominiei, are ca 
scop al existence! sale inlesni- 
rea si privigherea navigate! pe 
Dunare de la gurile ei pana la 
Braila ; iar Comisia Mixta a Pru- 
tuiui, compusa din delega^ii Ro- 
miniei, Austro-Ungarie! si Ru- 
siei, are aceeasi insarcinare in- 
ternationala pentru navigabili- 
tatea PrutuluT. Budgetul Comi- 
siei Europene a Dunare! se 
cifreaza la venitun cu 3018908 
lei, 36 ban! si la cheltueli cu 
2127352 lei, 69 bam; iar bud- 
getul Comisiei Mixte a Prutu- 
lui se balanseaza la venitur! si 
cheltuieli cu 50963 lei, 45 bam. 

In Galati func^ioneaza 15 con- 
sulate straine, dintre carl 7 ale 
puterilor marl Europene (4 con- 
sulate generate) si restul ale 
puterilor de al doilea ordin, si 
anume : Belgia, Grecia, Suedia- 
Norvegia, Olanda, Spania, Da- 
nemarca si Eive^ia, precum si 
al Statelor-Unite ale Americei- 
de-Nord. 

In fine au in acest oras a- 
gen^i! urm&toarele society! stra- 
ine de navigate : «Danubiana 
Austro- Ungara>, «L16ydulAus- 
tro-Ungar», «Societatea Rusa», 
«Fraissinet» (franceza) si «Flo- 
rio Rubatino» (italiana). Socie- 
ta^ile Danubiana si Rusa au si 
inspectorate in Galati. 



Amintirl istorzee. — Numirea 
orasulu! Galati s'ar trage dup& 
unii de la un popor numit Galii, 
ce au trecut pe aici si ar fi 
zidit o cetate cu numele Gala- 
tilor ; al^ii sus^in ca ar veni 
de la o colonie numit& Kalatii 
(KaXXanawo sau PaXXau), fugita 
aic! in urma une! infringer! su- 
ferita de la Bizantini. Ma! este 
o altS, versiune, desi neinteme- 
iata pe fapte istorice irecuza- 
bile, cum ca Imparatul Cons- 
tantin - eel - Mare, intronatorul 
crestinismuluf, orindui in anul 
313 pe Cocceus Galatus, vicar 
in aceste iocurl, if funda o re- 
sedin^a de vicariat care, pas- 
trind numele siu, se chiema la 
inceput Urbs Galati, ma! in urma 
Galati, apol Galati. 

Opinia precump&nitoare insa 
inclina catre originea galica a 
acestui oras; intr'un asemenea 
caz vechimea sa num£ra peste 
2163 anif. 

Se aminteste inca, dupa un 
document din anul 1134 d. Chr. 
despre un principat al Birladu- 
lui, cu prinjul Ivanco Rotisla- 
vici, care cuprindea intre altele 
orasele: Birlad, Tecuciu si Ga- 
lati, numit fiind acest din urma 
Haliciul-Mic. Prin^ul Rotislavici 
fiind supus RegatuluJ Gali^ief, 
numita atunci Haliciul, pare ca 
de aicf s'ar fi dat numirea de 
Haliciul-Mic orasului Moldovei 
de jos Galati. 

Printre republicele romane in- 
fiin^ate in Dacia-TraianS la in- 
ceputul invaziilor barbare, se 
sus^ine (dup& G. Asachi) ca era 
si Republica Gala^iior, care se 
men^inu, fie sub acest nume 
fie sub al Capul-Boulul, panS 
catre 1288 d. Chr., cind toate 
aceste republic! formara Dom- 
nia Moldovei sub Dragos-Voda. 
Despre asemenea republic^ a- 
minteste si N. B&lcescu ; natura 
e! se crede a fi fost aristocra- 



Hosted by 



Google 



GALAfl 



464 



GALAfI 



tica, ca si. a Venepei, Pisef si 
Genuei. 

DupS constituirea Principatu- 
luT Moldovei, despre Gala^i se 
aminteste in diferite impreju- 
r&rl ale istoriel noastre na^io- 
nale. In timpul lui Alexandru- 
cel-Bun, pe aid trecu loan, fiul 
lut loan Paleologul, Imp&ratul 
Bizantin, petrecut fiind de Dom- 
nul Moldovef pana la Gala^i ; 
oaspetele lui Alexandru-cel-Bun, 
cum ajunse imp&rat, trimise 
Domnitorului Moldovei titlul de 
rege si coroana* imperiala, iar 
mitropolitului tarei mitra pa- 
triarhala (1429). 

La 141 8, dintre cele 3000 fa- 
milii armene, alungate din $ara 
lor si stabilite in Moldova, multe 
s'au asezat si la Gala^i. In 1527, 
cind Petru Rare? fu ales Domn 
al Moldovei, el se gasea la Ga- 
la^i cu navoadele. La 1541 A- 
lexandru al III Voda Cornea 
fu ucis de boeri aici; fapt ce 
atrase minia lui Petru Rares, 
devenit Domn a doua oara si 
pedepsi cu moarte grea si cum- 
plit& pe omoriton, punind in 
acelasi timp hatman la Gala^i 
pe Petru, fiul lui Vartic, carele 
a fost si pircalab la Suceava. 

Arhidiaconul Paul din Aleppo, 
in descrip^ia Moldovei (1650-60) 
spune ca veni in Moldova in- 
so^ind pe Macarie, patriarhul 
Antiohiei, care debarca la Ga- 
la^i, unde fu primit cu marl o- 
noruri bisericesti. Acest oras, 
dup£ spusa sa, avea pe atunci 
8 biserici, mai toate de piatra, 
dintre carl cea mai vechia era 
Maica-Precista. 

In 1651 Tatarii din Crimeea 
lovirS, intre alte orase, si Ga- 
la{i. La i6S9Radu-Mihnea, Dom- 
nul Munteniei, aliat cu Racoji, 
Domnul Transilvaniel, arzind si 
jafuind toate cet^ile ocupate 
de Turci din stinga DunSrei, 
aceeasl soartS avu si Gala^i. La 



1702 Duca Constantin-Voda, in 
a doua sa domnie, zidi si in 
zestr& in acest oras m&n&stirea 
Mavromol. Sub domnia lui Ni- 
colae Mavrocordat, tirgul Ga- 
lafi fu aprins de salahorii im- 
batap din Tara-Munteneasca, 
ce mergeau la Vozia. La 1709 
aice se intilneste maziiitul Domn 
Nicolae Mavrocordat, ce mer- 
gea la Constantinopol, cu inlo- 
cuitorul s&u Dimitrie Cantemir. 
Mazeppa, hatman ul Cazacilor, 
murind la Tighina in 1 8 Martie 
1 7 10, fu ingropat la biserica 
din satul Varni^a ; d'acolo in 
urma fu transportat la Gala^i 
si inmormintat dupa unii la bi- 
serica Sf. Gheorghe, iar dupa 
a\\ii la Maica-Precista. 

Pe la 171 1 (dupa Dimitrie 
Cantemir), Gala^i era cea mai 
mare pia^a de nego£ din toata 
Dunarea; aice debarcau vase 
nu numai din locurile vecine 
M&rei-Negre, din Crimeea, Tre- 
pizonda,[Sinope, Constantinopol, 
dar chiar din Egipet si insusi 
Barbaria, si se intorceau in ^a- 
rile lor incarcate cu lemne din 
Moldova, stejar, brad, cum si 
miere, ceara, sare, unt, nitru si 
bucate, din can nu pu^in folos 
scoteau locuitorii Moldovei. 

In 18 Iulie 171 1 niste Turci, 
Lazi si Tatar! au robit si jafuit 
pe to$i locuitorii aduna^i la bi- 
serica Sf. Gheorghe din Gala^i ; 
jaful si ruina au fost generale 
apoi, chiar mor|ii au fost des- 
gropa^i si jafuip ; bisericile ra- 
mase numai piatra; orasul era 
pustiu de foe si ripire. 

La 1727, Grigore-Ghica, nu- 
mit Domn al Moldovei, a venit 
de la Braila la Gala^i cu seici 
si a fost primit aice cu mare 
alaiu. La 1739 Domnul fugi la 
Gala^i, indata dupa intrarea feld- 
maresalului Munich la Iasi. 

Gala^i tot-de-a-una a fost punc- 
tul pe unde Domnii intrau in 



Tara, cind se intorceau cu Dom- 
nia de la Constantinopol, si aice 
erau primal de inal^ii dregaton 
ai Tarei. 

La 20 Noembrie 1769, Ga- 
la^i fu cuprins de armata rusa 
comandata de coloneiul Fabri* 
cius din corpul lui RomanzofT. 
La 1776, din ordinui Por^el, 
Domnii Moldovei si Munteniei 
construiesc la Gala^i cite un ga- 
lion (de 41^2 cop de lung), 
armat cu tunuri. Sub domnia 
Fanarioplor, Galap fu de multe- 
ori ocupat de Turci si, din cauza 
deselor razboae ruso-turce, fu 
impiedecat in^progresul sau. La 
1789 aice fu o mare batalie, in 
care Turcii fiind batup, Rusii 
ocupara orasul. La 1 1 August 
1 79 1, la Galap, se subscriu pre- 
liminarele pace!. La 1809, luna 
August, prin dreptul Gala^ilor 
Rusii tree Dunarea contra Tur- 
cilor. 

La 21 Februarie 1821 o ras- 
coala singeroasa contra Turci- 
lor are loc aice ; mai mulpf Turci 
sunt ucisi de capitanul Vasile 
Caravia ; orasul e ars in parte. 
La 25 Februarie 1821 din Ga- 
la^i prin^ul Alexandru Ipsilante 
da proclamapa sa catre elinii 
emigrap. In luna Maiu 1821, 
din cauza Eterief, Turcii fac 
mare macel in Galati, intr'o 
lupta de 16 ore, ard si jafu- 
esc totul, afara de localul con- 
sulatuiui austriac, unde se re- 
fugiase cip-va crestini. 

Pe la 1826, comerciui Galati- 
lor si al Moldovei intreg! era 
monopolizatde o companie turca 
a Capanliiior din Constantino- 
pole, care fixa pre^uri dupa plac 
si oprea ori-ce concuren^a. 

La 22 Martie 1854, generalul 
rus Liiders pe aice trece Du- 
narea. Dupa retragerea Rusilor, 
orasul Galati e ocupat de Nemp. 
Dupa tractatul din Paris (1856), 
Galati devine resedin^a Comi- 



Hosted by 



Google 



GALAfl 



46S 



GALBENI 



siei Europene a Dunarei. La 
12 Aprilie 1877 eclerorii gene- 
ralului rus Skobeleff ocupa ora- 
sul. La 10 Iunie, acelasl an, o 
parte din corpul generalului 
Zimmermann trece Dunarea pe 
la Gala^i. In 1883 se desfiin^eaza 
porto-francul, dupa o via^a se- 
mi-seculara (1834 sub Mihail 
Sturdza-Voda). La 1887 se in- 
cepu construirea docurilor. 

Din punctul de vedere mili- 
tar, peninsula Gala^ilor a fost 
tot-d'a-una pozuVie strategics, de 
mare interes. In epoca de ma- 
rire a Moldovei, aici era rese- 
din^a. Vataseii calarasilor de Ga- 
la^i trebuiau sa stie turceste si se 
intrebuin^au in transportul depe- 
silon Sefii ^inutului acestuia se nu- 
meau in vechime pircalabL Din 
Gala^i au obirsia : primul Dom- 
nitor al Rominiei-Unite, Alexan- 
dru I. Cuza, si demnul sau consi- 
lier si cooperator, Costachi Negri. 

Gala^i, stafie de dr. d. /., jud. 
Covurluiu, pi. Siretul, cat. Ga- 
la^, pe linia Barbosi-Gala^i, pusa 
in circulate la 13 Septembrie 
1872. Se afla la 12 kil. de Bar- 
bosi. Inal^imea d'asupra nive- 
lului marii de 6 m ',6o. Venitul a- 
cestei stafii pe anul 1896 a fost 
de 2221574 lei, 76 bani. 

Gala^i, vad, pe unde coboara mu- 
chea Baldovinesti drumul Braila- 
Gala^i, in com. Cazasul, jud. 
Braila. 

Galatilor (Grindul-), grind sau 
loc ridicat de asupra stufului 
inconjurator, in jud. Tulcea, pi. 
Macinul, com. Pisica, in partea 
de N. a plasel si V. a comunei ; 
se desfacedin Grindul-Gemenei; 
se intinde spre E.; are 25 hect. 
intindere ; se aria situat in fa$a 
Gala^ilor. 

Gala^ul, sat, pe mosia cu acelasi 



nume, jud. Dorohoiu, com. Hi- 
liseul, pi. Cosula, numit si Hi- 
liseul-Gala^i, cu 7 familii, sau 
20 suflete. 

Proprietatea e a fr alitor A- 
dam. Calitatea pamintulul in 
parte e buna. Satenii nu sunt 
improprietarip. Proprietatea are 
199 hect., 8 aril, cimp si 42 
hect., 97 aril, padure. 

Apele ce tree pe mosie sunt : 
riul Jijia si piriul Obreja. Ho- 
tarele cu: Dersca, Hiliseul-Ga- 
fencul, Hiliseul-Curtul si Iba- 
nesti. 

Galbaza, vale, in padure, intre 
dealurile Chirivoaia si Hulmul, 
pe mosia Oraseni, com. Cur- 
testi, pi. Tirgul, jud. Botosani. 

Galben (Plaiul-), colina, in ju- 
de^ul Buzau, com. Rusiava^ul, 
cat. Ursoaia, acoperita de fi- 
nea^a. 

Galbena, padure particulars, su- 
pusa regimulul silvic, situata in 
com. Malaia, plaiul Cozia, jud. 
Vilcea, in suprafa^a de 50 hect. 

Galbena, petic de padure de ste- 
jar, pe proprietatea Vatra Ma- 
nastirei Glavaciocul, pendinte de 
com. Fierbinti, jud. Vlasca. 

Galbena, trecatoare spre Transil- 
vania, numal vara si numai cu 
piciorul, in jud. Vilcea. De la a- 
ceasta trecatoare si pana la 
Piscul-Galben, cea mai apropiata 
trecatoare, sunt 10 kilometri. 

Galbeni, com, rur., in jud. Ro- 
man, pi. Siretul-d.-j., spre S. 
de orasul Roman, la o depar- 
ture de 20 kil. de el si de 19 
kil. de resedin^a plasel. Este a- 
sezata pe ses. E formata din 
sateie: Buciumeni-Precistei, Co- 
tul-GrosuluI, (Corduneni), Fili- 
pesti si Galbeni, cu resedin^a 



com. in satul Galbeni. Are 316 
familii, sau 1028 suflete, din can 
300 contribuabili. §tiu carte 122 
persoane. Locuesc in 248 case. 
Popula^ia este romina, afara de 
7 familii de Evrel. In coprinsul 
com. se gasesc gradinaril multe. 
Locuitoril poseda 700 vite marl 
cornute. 

Sunt 2 biserici: una de zid 
si alta de lemn ; o scoala pri- 
mara mixta, care in 1896 — 97 
a fost frecuentata de 52 elevi 
(41 bae^I si 11 fete). 

Aceasta comuna formeaza cu 
comunele : Oniscani, Cirligi si 
Bahila o circumscrip^ie fiscala. 

Venitul anual al comunei este 
de lei 3704,90 si cheltuelile de 
lei 3560. 

Pe teritoriul comunei este sta- 
^iunea drumulul de fer Galbeni, 
la o departare de 2 kil. de sa- 
tul Galbeni. 

Galbeni, sat, jud. Bacau, plasa 
Bistri^a-d.-j., com. Valea-Seaca, 
situat pe malul drept al Sire- 
tului, aproape de confluen^a lu! 
cu Bistri^a si la o departare de 
6 kil. de satul Valea (scoala). 

Are o biserica catolica, fon- 
data in 1 862 de locuitori ; 2 
circiumi. Capi de familie sunt 
124, sau 379 suflete. 

Vite sunt: 26 cai, 75 vite 
cornute si 41 porci. 

Galbeni, sat, in jud. Roman, pi. 
Siretul-d.-j., com. Galbeni, pe 
malul drept a piriului Galbeni, 
spre S. de orasul Roman, la o 
departare de 20 kil. de el si de 
19 kil. de resedim^a plasel. Are 
140 familii, sau 458 suflete, din 
carl 140 contribuabili ; stiu carte 
89 persoane; locuesc in 107 
case. Popula^ia este romina a- 
fara de 6 familii Evrei. Este re- 
sedin^a comunei Galbeni. Se lu- 
creaza caru^e si fringhil. Se cul- 
tiva mult ceapa si varza. 



60299. Marele Dicfionar Geograflc. Vol. III. 



59 



Hosted by 



Google 



GALBfcM 



466 



GALBENUL 



Sunt 319 vite mar! cornute. 

Are o biserica de zid ; o scoala 
primary mixta, care in 1896 — 
97 a fost frecuentata de 52 e- 
levi (41 bae^i si n fete). 

Este legat cu orasul Roman 
prin sosea si prin drum de fier. 
La 2 kil. de acest sat este gara 
Galbeni. 

Galbeni, sat, face parte din co- 
muna ValeaRea, pi. Zeletinul, 
jud. Tecuciu. Situat pe coasta 
dealulu? Vladnicul, in centrul 
comuneT si in partea dreapta a 
riulul Zeletinul. 

AicJ este resedin^a comunei 
Valea-Rea. 

Are o populate de 77 fam., 
sau 266 suflete. 

In sat se afla scoala care da- 
teaza de la anul 1859. Se fre- 
cuenta de 34 copii (29 bae^i 
si 5 fete). 

Se afla o biserica, cu hramul 
Sf. Nicolae, facuta de zid cu 
spesele locuitorilor, la 1833 ; 
s'a reparat in 1872. 

Locuitorii sunt rSzesi. Comer- 
ciu se face de 3 circiuman. 

Satul are o vechime de 163 
am, si-aluat numele de la Fatu 
Galben, nepotul lui Ursu Vartic. 
Dam aci uricul lui Grig. Ghica 
cu privire la mosia Galbeni: 

Facem stire pe cum iau pari^ii de 
fa£a inaintea DomnieT Mele si a tot sfa- 
tului nostru, Tofana, fata lui Dumitrascu 
Vornic, nepoata lui Vartic Vornic cu O- 
nofreiu Egumenul de la Soveja si cu 
Stefan Oanica si Constantin Ursu si Ste- 
fan Ralea si cu al^i razejT din Galbeni 
pentru satul Galbeni, ce este pe Zeletin 
la jud. Tecuciu. 

Jeluind Tofana cum ca ea are mosie 
mai multa decit altf razesi, si acum it 
Impresoara parole ei fara dreptate, deci 
Domnia Mea i-am socotit si i-am rlnduit 
La cinstitul parintele rugatorul nostru kir 
Antonie Mitropolit si sfinfia sa Daniil 
Episcopul de Roman si la dumnealuY 
cinstit boer credincios Hie Cantacuzin vel 
Logofal, ca sa ia seama cu dreptate, deci 
fiind et de fa$a si lulndu-le seama cu a- 
manuntul pe scrisorile ce le-a aratat, aii 



dovedit din o marturie ce au aratat-o 
Egumenul de Soveja, facuta de Farcas 
Sulger, staroste de Tecuciu si Gheorghe 
Bogdan, pircalab de Tutova, intr'o carte 
scria ca au ales parole de mosie Ursului 
Vartic a 8-a parte din Galbeni, mosia de 
bastina partea mosulm sau Fatul Galben, 
si au mat avut si cumparaturi 2 batrini 
si jumatate si o vie cu pomT, si loc din 
batrinii ce au cumparat de la Druma si 
de la fra^ii lui feciorit Danciului, fratele 
lui Fatu Galben, si a 2 batrini ce aii 
cumparat de la Zaharia si de la C . • • • 
si de la alt! nepo^i ai lor feciorei Ar- 
mencei, sora I^atului Galben si a Dan- 
ciulut, si jumatate din al treilea batrin 
ce au cumparat de la Vasie, feciorul 
Baiicai, nepot lui Grigore, fratele Fatu- 
lui Galben si a Danciului si a Arman- 
cat, care batrini se margine^te in partea 
de sus despie partea ZlateT, asisderea si 
o vie cu pamint si loc au cumparat de 
la Ursu Lopata din batrinul MusaT, sora 
acestor batrini, care aceasta o imparte 
cu ^ara-Lunga, si facind Ursu Vartic un 
schit la Galbeni, l'au inchinat la ma- 
nastirea Soveja, cu acei 2 batrini si ju- 
matate si cu voia si cu locul cit este 
cumparat. Iar a 8-a parte, scrie mat sus 
aicea, nu a dai-o monastirei, ci a ramas 
in mina Tofanei. Deci sfin^ia lor si cu 
dumnealor vel Logofat, i-am socotit si 
i-am judecat, monastirea Soveja sa-si tie 
schitul de la Galbeni si cu 2 batrini si 
jumatate si cu viea ^i cu locul pe care 
i-au dat danie Ursu Vartic. Iar Tofana 
sa-si tie a 8-a parte mosia de bastina, 
iar cit mai trece peste acele par^i, acea 
mosie sa. o tie razesii carl mai sus scrie. 
Iar la parole monastirei s? a TofaneT sa 
nu se amestece; de aceea dec! Domnia- 
Mea vazind ca cu dreptate i-au judecat, 
am dat si de la Domnia-Mea aceasta 
carte Tofanei, nepoatei lui Ursu Vartic, 
ca sa-si stapineasca de acum inainte a 
8-a parte din Galbeni, partea mosului 
saii Vartic, cu pace, care parte a fost 
lui mosu-saii Vartic de bastina, de la 
mosu-saii Fatu Galben, si aceasta sa nu 
se mai pirasca peste cartea Domniel-Mele. 

7238 ( I 7J°) Ghenarie 7. 
(L. S.) Isc. : Gr. Ghica. 

Galbeni, stafie de dr. d. /., ju- 
de^ul Roman, pi. Siretul-d.-j M 
cat. Galbeni, pe iinia Bacau- 
Roman, pusa in circulate la 13 
Septembrie 1872. Se afla intre 
stabile Fintinele (8.9 kil.) si 
Secueni (1 1.2 kil.). Inal^imea d'a- 
supra nivelului marii: i6o m, ,66. 



Venitul acestei sta^iT pe anul 
1896 a fost de 126978 lei, 83 
bant. O sosea care pleaca peste 
riul Siret in pi. Fundul si o 
alta spre V. in pi. Siretul-d.-j. 
inlesnesc comunicatiunea cu a- 
ceasta gara. Aici este un oficiu 
postal-rural pentru plasa Sire- 
tul-d.-j. 

Galbeni, piriii, ce curge prin co- 
muna Galbeni, pi. Siretul-d.-j., 
jud. Roman. Izvoreste de linga 
satul Ruptura, curge de la N.- 
V., catre S.-E., trece prin sa- 
tele : Galbeni $i Buciumi si se 
varsa la extiemitatea de S. a 
jude^uluT, in piriul Turbata, pe 
dreapta. 

Galbeni, piriii, jud, Tecuciu, iz- 
voreste din Ripa-Cocosului, uda 
satul Galbeni, in partea de S.-E. 
si se varsa in partea dreapta 
a ZeletinuluT, in raionul com. 
Valea-Rea. 

Galbeni, piriia§, curge in raionul 
com. Huruesti, pi. Berheciului, 
jud. Tecuciu. 

Galbenul, com. rur. in jud. R.- 
Sarat, pi. Rimnicul-d.-j., pe 
Piriul-Galben. 

Si-a luat numele de la locui- 
torii venial din com. Slobozia- 
Galbenul, si stabili^i aci. 

Este asezata in partea de S. 
a jud., la 21 kil. spre S.-E. de 
orasul Rimnicul-Sarat, si in par- 
tea de V. a plasei, la 4 kil. 
spre S.-V. de Balaceanul, re- 
sedin^a plaseL 

Comune invecinate sunt: Slo- 
bozia-Galbenul, la 3 kil.; Drogul 
si Jirlaul, la 7 kil.; NisipurT, la 
11 kil. 

Se margineste la N. cu Gher- 
gheasa, la E. cu Drogul, la N.- 
V. cu Balaceanul, la S.-E. cu 
Jirlaul, despar^it prin lacul Jirlaul, 
la N.-E. cu Amara. 



Hosted by 



Google 



GALBENUL 



467 



GALEANUL 



Este o com. de cimp; nu are 
dealur!, ci numai malurilePiriuluT- 
Galben. 

Pinul-Galben (o parte din 
piriul Valea-BouluT) o uda laE., 
formind la N. Hele?teul-Galben ; 
mai sunt ?i 57 pu^ur! (15 — 20 
metri adincime). 

C&tunele, carl o compunsunt: 
Galbenul, re?edin^a, la N., Pan- 
tecani, la S.-E. 

Suprafa^a comunei este de 
3945 hect, din carl 45 hect. 
vatra comunei, 594 hect. ale 
locuitorilor, 3306 hect. alepar- 
ticularilor. 

Popula^iunea comunei estede 
250 familii, sau 973 suflete: 
487 barba^i, 486 feme!; 210 
casatorij?, 527 necasatori^!, 36 
vaduvi. 

Stiu carte 146 persoane. 

In com. este o biserica, cu 
hramul Adormirea-Maicei-Dom- 
nului, Na^terea sf. loan $i sfinta 
Ecaterina, zidita in 1842 de 
marele paharnic Enache Papazol; 
are 17 pogoane pamint $i e de- 
servita de 1 preot $i 1 pa- 
racliser. 

Este o $coala, fondata in 
1 872, de proprietarul, TomaTim- 
peanu, condusa de 2 lnva^atorl 
$i frecuentata de 62 elevi. 

Caile de comunica^ie sunt dru- 
murile vecinale: spre Drog-Vi- 
$ani ; spre Jirlau-Nisipuri ; spre 
Slobozia - Galbenul - Balaceanul- 
Rimnicul-Sarat. 

Sunt 182 contribuabili. 

Veniturile com. sunt de 8928 
lei, 13 ban!; iar cheltueliie de 
6767 lei, 99 ban!. 

Galbenul, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-j., c£tunul de 
re?edin^a al com. Galbenul, a- 
?ezat pe malul sting al Piriului- 
Galben sau Valea-BouluT, in 
partea de N. a comunei ; are o 
intindere de 30 hect,, cu o po- 
pulate de 220 familii, sau 853 



suflete, din carl 160 contribu- 
abili; $tiu carte 138 persoane; 
are o biserica" §i o ?coala. 

Galbenul, mosie> in jud. Buzau 
com. Cochirleanca ; vezi Aria. 

Galbenul, munte, jud. Arge?, pi. 
Lovi^tea, com. Ciineni, propri- 
etatea Eforiei Spitalelor Civile 
din Bucure?ti, pendinte de Schi- 
tul Fedele?oiii; are o arenda 
anuala de 445 let impreun£ cu 
muntele Vame?oaia, asemenea 
proprietatea Eforiei. 

Galbenul, munte, in jud. Mehe- 
din^i, plaiul Clo?ani, acoperit 
cu brazT. 

Galbenul, pise, in raionul comu- 
nei Frince?ti, pi. Oltul-d.-s., jud. 
Vilcea. 

Galbenul, numire vechie a riului 
Ialomi^a. Se ma! numea ?i Gal- 
beni^a. 

Galbenul (Baia-de-Fier),/mX 

in jud. Gorj, plaiul Novaci, iz- 
vore?te din muntele Papula ?i 
se formeaza din impreunarea 
mai multor izvoare. f armul drept 
ii e format de mun^ii : Mu?etoiul, 
Corne^iul - Mare, Florile - Albe, 
Dealul-Berza, Magura, Dealul- 
Baii ?i Lupe?ti ; iar ^rmul sting 
de mun^ii: Stani^oara, Zanoaga, 
Poenari , Catalinul (Piatra-luT- 
Ursu), Gura-Potecului, Dealul- 
Paducelul, Mirusa ?i Sorba. 

Laorigine, curge c&tre S.-V. 
apoi catre S., ?i, in fine catre 
S.-V. Uda comunele : Baia-de- 
Fier, Poenari, Bumbe?ti-PhMcul, 
Cirtigei, ?i se varsa in Gilort 
la catunul Balce^ti, ce face parte 
din com. Cirligei. LingcL Bum- 
be$ti-Pi£icul, prime^te piriul Cer- 
nadia. PSnala Bumbe$ti-Pi£icul, 
are 2 poduri : la Bumbe^ti ?i la 
Baia-de-Fier, 



GalbenulypiriU, in jud. Mehedin{i, 
plaiul Clo^ani, izvore?te din 
muntele cu acela$! nume ?i se 
vars& in apa Cerne!. 

Galbenul, piriil, in com. rur. Ca- 
z&ne$ti, pi. Motrul-d.-s., jud. Me- 
hedin^i. 

Galbenul, ptriU, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-j., com. Galbenul. 
o parte din piriul Valea-Boului. 
Uda com. la V., unde formeaza 
hele$teul Timpeanul, de la nu- 
mele proprietarulu! Toma Tim- 
peanu, care Ta facut. 

Galbia, fost sat, in 1828, jud. 
Dolj, pi. Dumbrava-d.-s., com. 
$opotul. 

Galbina, ratnurd din tnuntele 
Moldoveanul, jud. Muscel, pe 
care se afla mun^i! Scari^oara, 
Valea-Lunga, Movrea,Basa, Les- 
pezile ?i Cl&bucetul, din care 
se coboara in com. Nuc^oara, 
jud. Muscel. 

Galbinija, baltd, jud. Bacau, pi. 
Bistri^a-d-.j., com. Valea-Seaca, 
formata prin revarsarile Sire- 
tului pe malul sau drept. 

Galdaele, sat, face parte din com. 
rur. Marun^ei, pi. Siul-d.-s., jud. 
Olt, situat pe malul sting al I- 
migonului, 1 kil. departe de 
re$edin{a com. Are o populafiune 
de 243 suflete. 

Locuitori! poseda : 52 bo!, 
25 vac!, 380 o!, 27 ca! ?i epe, 
58 pore!. 

Are o biserica intre^inuta de 
stat, cu numele de Schitul-Coma- 
ni!, cu hramul Cuvioasa - Para- 
schiva, zidita la anul 1859 ?i 
reparata de locuitori la 1892. 

Galeanul, deal, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul com. 
Birsane^ti, 



Hosted by 



Google 



GALEANUL 



468 



GALICEA 



Galeanul, deal, jud. Bacau, pi. 
Trotusul, com. Tirgul-Ocna, si- 
tuat la V. satuluf Gioseni. 

Galeanul, pirzU, jud. Bacau, pi. 
Trotusul, com. Tirgul-Ocna; face 
limita intre com. Tirgul-Ocna 
si com. Tirgul-Trotus si se varsa 
de-a stinga Trotusului. 

Galeri. Vez? Otesti, sat, jud. Ba- 
c&u. 

Gale^ul, sat, cu 602 suflete, jud. 
si pi. Arges, face parte din com. 
rur. Bratieni-Galesul ; are o bise- 
rica, cu hramul Intrarea in Bise- 
rica, cu un preot, un cintaret 
si un paracliser. 

Gale^ul, mime I e popular al com. 
Marotinul-d. s., pi. Balta-Oltul de 
j., jud. Romanati. 

Gale^ul, lac, jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-j., com. Mirsani, in N.-E. com.; 
nu are scurgere. 

Galicea, com. rur., jud. Dolj, pi. 
Bailesti, la 55 kil. de Craiova 
si la 10 kil. de resedin^a pi. 
Bailesti. 

Esituatape loc ses, la poalele 
dealului Smardace^iul, la 30 kil. 
de Dunare. 

Se invecineste la N. cu com. 
Rudari, ia S. cu com. Bailesti, 
la E. cu Galiciuica si la V. cu 
Mo^ei. 

Limita liniei de S. incepe din 
hotarul Mo^a^ei si merge in 
linie dreapta spre E. pana la 
hotarul Bailesti. 

Limita liniei de E. incepe din 
tabia com. Galiciuica si merge 
drept spre S. pan& in viile Bai- 
lestenilor, de unde se indrep- 
teaza catre V. tot in linie dreapta 
pana la Magura-BuzatuluT, apoi 
iar spre S. pana in hotarul 
Bailesti. 

Limita liniei de V. Incepe 



din Hotarul Rudari, numit M.- 
GuraPietroasei. Merge ia linie 
dreapta catre S. pana in hota- 
rul Piscule^ul. 

Terenul com. este accidentat 
de dealul Smardace^iuluT, cu o 
inaltime de 10 m., plaotat cu 
vif; acest deal este in legatura 
cu dealurile RudariuluT, CarauleT 
si Virtopului. 

Com. este udata de pirml E- 
ruga, ce vine din com. Rudari, 
curge pe la poalele Smardacetiu- 
lui si se pierde pe mosiaGaltcea- 
Mare, aproape de Fintina-Ni^a, 
dupa, ce a curs in directiuneaV.-E. 
Pe sesul com. e un lac numit 
Cilieni, ce ^ine din hotarul Bai- 
lesti pana. in com. Motatei, si 
care are o lungime de 400 me- 
trii si la^ime de 18 metri, si in 
care se gaseste o cantitate 
mare de peste. 

Comuna a fost fondata de 
niste familiT, numite CaliciT, din 
cauza. ca erau hot?; la inceput, 
adica la anul 1693, s'au asezat 
pe locul numit Fintina-din-Sili- 
ste, dar apoT, imul^indu-se, s'au 
mutat pe locul ses, numit Gai- 
noasa, pe linga. Eruga; de aci, 
din cauza ca locul era mlasti- 
nos, s'au mutat pe locul numit 
Fintina-Boului, unde se afla si as- 
tazT com. De la familiile Calicilor 
s'a numit com. Galicia si, spre 
deosebire de Galiciuica, s'a nu- 
mit Galicea-Mare. 

Un drum vechiu. numit Ola- 
cul, trece din spre Craiova spre 
Calafat, strabatind com. Galicea. 
Pe acest drum au trecut arma- 
tele ruse pentru a se duce la 
Cetatea (1853). 

In com. se afla o biserica, cu 
hramul Sf. Gheorghe si Sf. Pa- 
raschiva, zidita de locuiton. 

Sunt 2 scoli: una de bae^i, 
care func^ioneaza din 1859 si a 
doua de fete, care func^ioneaza. 
din 1889, Noembrie 1. 

Localul scoalel de bae^i este 



de zid. Are o imprejmuire de 
0,2500 hect. Localul scoalei de 
fete este inchiriat. Scoala de 
bae^t are un i.wa^ator, iar cea 
de fete o invatatoare. Scoala 
de baetf a fost frecuentata in 
1892 93 de 106 bae^T; cea 
de fete de 30 fete. Invirstade 
scoala sunt 850 copiT. Stiu carte 
323 persoane, 273 barbap si 
50 feme!. 

Populafia com. este de 40 11 
locuiton, din carl 3123 barbap 
si 888 feme!. Dupa legea rurala 
din 1864 sunt 554 locuiton im- 
proprietariti, iar dupa cea din 
1879 sunt S4 1 insurateh 

Sunt 596 case si i89bordee. 
Casele sunt facute din gard li- 
pit, din paiante si din zid. Toate 
casele si maf toate bordeele ati 
gradina. pe linga ele. 

S'iprafata com. este de 19730 
pog., din can: 17730 pog. pa- 
mint arabil, 2000 pog. izlaz. 

Mosiasenumeste Galicea-Mare. 
Are o intindere de 16000 pog., 
cu un venit de 300000 lei; a- 
partine principeluT Gheorghe Bi- 
bescu. LocuitoriT au o proprie- 
tate de de 3730 pog. 

Viile apartin locuitorilor si 
principelui G. Bibescu. Ele au 
o intindere de 316V2 hect. si 
dau vin rosu. 

Piatra se scoate din Dealul- 
Smardacetiul. 

In com. sunt 3 morT pentru 
macinat, din carl 2 cu aburl si 
una cu vite. Se gasesc stine pe 
mosia prin^uluT Bibescu, si se fa- 
brica brinza de buna, calitate. 

Meseriasi sunt: 5 timplari, 1 
croitor si 6 cizman. 

In com. sunt: 9 circiumT si 
5 bacanii; 14 comercian^i, din 
can 3 ambulant?. 

Prin Galicea tree : calea jude- 
teana Craiova- Calafat, lunga de 
83 kil. ; calea naturala Galicea- 
Bailesti, lunga numal in comuna 
de 4 kil ; calea naturala Gali- 



Hosted by 



Google 



GALICEA 



469 



GALICIUICA 



cea-Galiciuica, lunga de 3 kil. ; 
calea naturala Galicea-Giubega, 
lunga. de 8 kil. ; calea naturala 
care duce la Virtopul ; calea 
naturala care duce la Rudari, 
lunga de 6 kil. si cea spre Mo- 
ta^ei, de 5 kil. 

Venitul com. pe anul 1893 — 
94 a fost de 15608,20 lei si 
cheltuelile, de 15553,13 lei. 

Animale: vite cornute 8oo, 
cat no, 01 140, capre 21 si 
porci 14. 

Galicea, sat, cu 250 locuiton, 
linga rail Oltul , jud. Arges, 
pi. Oltul; face parte din comuna 
rurala Galicea - Flaminda. Aici 
este resedinta primarieT ; o bi- 
serica, cu hramul Sf. Nicolae, 
deservita de un preot si un cin- 
taret. 

Galicea-Flaminda, com. rur., 
in apropiere de varsarea Topo- 
logului in nul Ok, jud. Arges, pi. 
Oltul, la 35 kil. de com. rur. Tig- 
veni (resedinta subprefecturel) 
si la 31 kil. de Pitesti. Se com- 
pune din urmatoarele sate : Co- 
corul, Dealul - Misci - Ungureni, 
Dealul-SchituluT, Flaminda, Ga- 
licea, Ostroveni si Teiul, avind 
749 locuiton. 

In com. sunt: 5 biserici, din 
care una e Schitul-Flaminda; o 
scoala prim. rur. ; 5 circiumT. 

Budgetul comunei, a fost in 
1893 de 2637 lei la venitun si 
de 2 1 19 lei la cheltuelf. 

Dupa o publicatfe oficiala 
(1887), aceasta com. numara 225 
contribuabili si are un budget 
de 3900 lei la venitun si de 
3400 lei la cheltueli. 

Numarul viteior era in anul 
1887 de 687 capete vite man 
(654 boT si vacT, 33 cai) si de 
1 173 vite marunte, (56r 01, yj 
capre si 5 rim&torT.) 

Galicea-Mare, sat, jud. Dolj,pl. 



Bailesti, com. Galicea-Mare, cu 
resedinta primarieT. 

Galicea-Mare, mosie particulars, 
jud. Dolj, pi. Bailesti, com. Ga- 
licea-Mare, in intindere de 16000 
pog. Apar^ine prin^ulul Gh. Bi- 
bescu. 

Galiciuica, com. rur. si sat, jud. 
Dolj, pi. Bailesti, la 47 kil. de 
Craiova si la 14 kil. de rese- 
dinta plaseT, com. Bailesti. 

E situata pe loc ses, avind 
\x\ centru o mica vale, numita 
Valea-Fintinelor. 

Se margineste la V. cu com. 
Galicea-Mare, la E. cu com. Cio- 
roiasul ; la N., cu com. Giubega 
si la S., cu com. Bailesti. 

In com. sunt 8 movile. Res- 
tul terenuluT este ses, si aco- 
perit cu plantatii de vif. 

Aci se afla un mic smirc care 
izvoreste din teritoriul mosie! 
Galiciuica ; are o intindere de 2 
pog. si se scurge pe teritoriul 
mosiei Silistea-Crucei ; in el se 
gasesc marl cantitapf de pe- 
ste ; de jur imprejurul smircu- 
lui este un izlaz ca de 1 60 
pogoane. 

La aiul 1876, comuna a fost 
unita cu com. Giubega. A fost 
infiin^ata la anul 1828, iar ca 
comuna s'a organizat la anul 
1 836 ; primi! sai locuitorl au fost 
fugi^I aci din Cioroiul- Vechiu, 
din ca jza rezbelului Ruso-Turc. 

Pe teritoriul com. se afla o 
localitate numita Cioroiul, chiar 
linga smircul ce se afla in com. ; 
aci a fost satul Cioroiul, care 
s'a spart, din cauza greu tailor 
razboiului Ruso-Turc de la 1828. 

In jurul com. se afla un san{ 
mare, pe linga care se spune ca 
se afla o manastire. 

Un drum vechiu numit Dru- 
mul-Olacului, care duce de la 
Craiova la Calafat, trece prin 
Galiciuica. 



In com. este o biserica, fon- 
data de locuitorl la anul 1842 
si reparat& la anul 1861, deser- 
vita de 1 preot si 2 cint&re$I. 

In tinda bisericet se afla ur- 
mStoarea inscrip^iune : 

Aceasta biserica s'a tnceput din te- 
melie la anul 1842 si s'a sfirsit la 1846 
de catre. . . (Urmeaza numele fondatorilor). 

Are o scoala mixta care func- 
{ioneaza din 1881, fund intre- 
^inuta de stat. Localul de zid 
a fost construit de comuna\ 

Ii anul 1892—93 a fost fre- 
cuentata de 94 bae^ si 87 fete. 
In virsta de scoala sunt 300 
copii. Stiu carte 285 barbap si 
50 femei. 

Populafia este de 1650 lo- 
cuiton: 860 barbapf si 790 fe- 
mei. Dupa legea rurala din a- 
nul 1864 sunt 196 impaminte- 
nip, iar dupa legea din 1879 
sunt 10 insura^ei. 

Case sunt 202, facute de bir- 
ne; bordee sunt 113. 

Circiumi sunt 4 ; bac&nil 6 ; 
comercian^i 10. 

Suprafa^a teritoriului comu- 
nal este de 3619 pog., din can 
3360 pog. pamint arabil, 90 
pog. fine^e, 160 pog. viif. 

Pe teritoriul com. sunt doua 
mosii, una numita Buhana si 
alta numita Izvoranul. Mosia 
Buhana a fost a statulul, as- 
ta-zl este data in lotunf. 

Viile apar^in locuitorilor si 
produc vin rosu. 

Sunt in Galiciuica 4 lemnan 
si 5 fierari. Mori de aburi se g&- 
sesc pe mosia locuitorilor. 

Locuitorii isl desfac produc- 
tele la schelele Calafat, Cetatea 
si la orasul Craiova. Transpor- 
tul il fac cu carele si c^ru^ele 
pe calea jude^eana Craiova-Ca- 
lafat. 

Prin comuna trece o cale ve- 
cinala, precum si soseaua jude- 
$eana Craiova-Calafat, ce stra- 



Hosted by 



Google 



GALICIUICA 



470 



GALUL 



bate com. pe o lungime de 2 
kilom. 

Venitul com. pe 1893— 94 a 
fost de 2255 lei si cheltuelile 
de 1805 ler. 

Animale : vite marl cornute 
114, o! 160 si ca! 18. 

Galiciuica, mosie particulars, ju- 
de^ul Dolj, pi. Bailesti, com. Ga- 
liciuica. 

Gali^a, sat, in jud. Constanta, pi. 
Silistra-Noua, cat. com. Girli^a, 
situat in partea V. a plasei si 
cea N. a com., la 5 kil. spre 
N. de resedin^a, pe malul de E. 
al laculul Girli^a, pe ambele ma- 
luri ale vaei Gali^a si la poalele 
V. ale dealulul Gali^a. Are o 
intindere de 1888 hect., din can 
60 hect. ocupate de vatra sa- 
tultu; o populatiune de 109 fa- 
milii, sau 373 suflete, can lo- 
cuesc in 57 case. 

Gali^a, deal, jud. Bacau, pi. Tro- 
tusul, de pe teritoriul com. Bog- 
danesti. 

Gali^a, deal, in jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noua, pe teritoriul 
com. rur. Girli^a, si pe al ca- 
tunuluT sau Gali^a; se desface din 
dealul Scorci ; se intinde spre 
V., avind o direcfiune generala 
de la E. spre V., printre vaile 
Gali^a si Cuiu Iucului, brazdind 
partea de N. a plasei si pe cea 
centrala a comunei; se ridica 
pan a la o inal^ime de 66 m. ; 
este acoperit cu cite-va paduri, 
tufarisuri si pasunl si pe la poale 
cu semanaturi. 

Gali^a, ptriH y jud. Bacau, pi. Tro- 
tusul, com. Onesti, care se varsa 
de-a dreapta in Oituz, dupa, ce 
uda satul Filipesti. 

Gali{ei (Valea-), vale, in jud. 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe 



teritoriul com. rur. Girli^a, si 
anume pe acela al catunului Ga- 
li^a; se desface sub numele de 
Valea-Scorci, din poalele nor- 
dice ale dealulul Scorci ; merge 
prin dealurile Scorci si Canli- 
Dere, facind intru cit-va hota- 
rul intre comunele Gali^a si Cal- 
nia; linga satul Gali^a ia numele 
de Valea-Gali^a si dupa ce a 
strabatut partea de N. a plasei 
si pe cea de E. a comunei, se 
deschide in iezerul Girlita, chiar 
linga satul Gali^a; pe valea sa 
merge drumul comunal Gali^a- 
Cuiugiuc. 

Galul, com. rur., situata in par- 
tea de N.-V. a jud. Neam^u si 
a plasei Piatra-Muntele. Cu mar- 
ginile sale despre N. formeaza 
hotarul despre pi. de Sus-Mij- 
locul (com. Pipirigul), iar cu 
marginele sale despre V. ? for- 
meaza limita despre jude^ul Su- 
ceava. Spre S. si E. se mar- 
gineste cu com. Calugareni, de 
care in parte se ho tarn ices te 
prin cursul riului Bistri^a, iar 
in parte prin sira dealurilor 
Bostanul si Pirvul. Pe teritoriul 
acestei com. se gasesc stincT de 
micaschist. 

Terenurile sale in partea Bis- 
tri^ei sunt mai pu^in acciden- 
tate de cit in partea despre N. 
si E., din care pricina si toata 
popular/iunea comunei este con- 
centrate in aceasta regiune. 

Este formata din satele si ca- 
tunele : Galul, Gura-DreptuluT, 
Prriul-Fagului, Piriul-Galul, Po- 
iana-Rachi^ei, Ruseni, Savinesti, 
Topoliceni si Ursi, avind o po- 
pulatiune de 342 familii, sau 
1 70 1 suflete: 617 barba^i, 618 
femei; 577 necasatori^T, 562 ca- 
satori^i, 94 vaduvi, 2 divor^ap, 
54 nevolnici; 289 baep, 324 fete; 
18 strain!; 352 contribuabili. 

Dintre locuitorii improprieta- 
rip in 1864, sunt asta-zi: 187 



can traesc si-si stapinesc insi- 
si locurile lor; 32 ca urmasT, 2 
locuri parasite si ocupate de 
catre al^'n; iar dintre locuitorii 
improprietaritJ in 1878 sunt: 52 
carl stapinesc locurile lor, 1 1 
ca urmasT, 7 locuri au fost pa- 
rasite. 

In aceasta comuna se afla 2 
biserici (dintre care una in ruina), 
cu 2 preotJf si 6 dascatt, plati^T 
din fondurile comunale cu 100 
lei; o scoala, condusa de un in- 
vestor platit de catre stat; 1 
brutar; 4 bacani; 1 cojocar; 4 
lemnari; 4 fieran; 1 circiumar; 
4 rotarii ; 3 morari, 2 pive pen- 
tru facutul sucmanilor cu 2 ga- 
vane si 4 olarii. Ocupa^iunea 
de predilec^ie a locuitorilor e 
plutaria. 

Budgetul comunei e de 5026 
lei si 60 bam la veniturl si 3510 
lei si 63 ban! la cheltuelT. 

Comunica^ia cu satele veci- 
ne se face prin : riul Bistri^a 
(cu plutele), soseaua jude^eana 
ce vine despre satul Bistricioara 
si trece in jude^ul Suceava, pre- 
cum si prin diferite potecT, can 
due in drumul Petru-Voda. 

Galul, sat, in jud. Neam^u, plasa 
Piatra-Muntele, com. Galul, si- 
tuat pe partea stinga a riului 
Bistritsa, la 64 kil. departare 
de orasul Piatra, in drumul so- 
selei ce duce de la satul Bis- 
tricioara in jud. Suceava. 

Are o intindere de 150 hect. 
75 aril, cu o populate de 48 
familii, sau 1 80 suflete, din cad 
1 1 Evrei. 

Sunt 56 contribuabili. 

In acest sat se afla: 1 bise- 
rica, cu 1 preot si 2 eclesiarci ; 
o scoala, frecuentata de 134 e- 
levi; 1 fierarie; 4 olarii. 

Numarul vitelor se urea la 
356 capete, din cari : 200 01, 
32 vaci, 20 bo!, 10 cai, 70 fi- 
matorf si 20 junci. 



Hosted by 



Google 



GALUL 



471 



GARDULUl (VALEA-) 



Galul, trup de mosie (cu padure), 
situat pe valea Bistri^ei, com. 
Galul, pi. Piatra-Muntele, jud. 
Neamtu ; este proprietatea sta- 
tului care o arendeaza cu 121 29 
lei anual. 

Galul, piriti, in jud. Neamtu, pi. 
Piatra-Muntele, com. Galul, for- 
mat din doua izvoare: unul care 
naste din fandacul format de 
intersec^iunea ramurilor Razim 
si Raiciul, in prelungirea mun- 
tilor Petru-Voda, spre margi- 
nea com. Pipirigul (pi. de Sus- 
Mijlocul), si altul care naste din- 
tre intersec^iunea ramurei Rai- 
ciul si Pirvul. 

Curge in direc^iunea S.-E., 
varsindu-se pe stinga riului Bis- 
tri^a, in dreptul satulul Galul. 

Galul (Piriul-), sat, in jude^ul 
Neamtu, plasa Piatra-Muntele, 
com. Galul ; are o populate de 
13 familii, sau 50 suflete, din 
can 9 contribuabilT, top Romini, 
can se ocupa cu plutaria. 
Vite sunt 104. 

Galul-Pipirig (Mun^ii-), mosie 
a statului, jud. Neamtu, aren- 
data anual cu 40000 lei ; este 
situate pe toata partea nord- 
vestica a jude^ului, cuprinsa pe 
comunele Galul si Pipirigul. 

Gambeta, sat, in jud. Ialomi^a, 
pi. Borcea, pendinte de com. 
Tonea, situat la 8 kil. spre 
N. de satul de resedin^a si sub 
coasta Baraganului, 

Satul s'a infiintatinanul 1879 
si i s'a dat numele republica- 
nulul francez Gambeta. Are 
o impartire din cele mai fru- 
moase, cu strade drepte, largi 
si cu o pia^a spapoasa in centru. 

Pe locul, pe care este satul 
se aflau inainte tide, ce purtau 
numirea de Tinda-Minda. 

Popula^iunea satului era in 



1887 compusa din 260 locui- 
ton, cu 70 barba^i, 70 femei 
si 120 copiT. 

Gane^ul, vale, pe mosia Todi- 
reni, in partea de N.-E. a co- 
munei' Todireni, jud. Botosani. 

Ganii (Valea-), vale, in jude^ul 
Muscel, pi. Podgoria, corauna 
Vranesti. 

Garr£ule§ti, mahala, face parte 
din com. rur. Madulari, plasa 
Cerna-d.-s., jud. Vilcea. Are o 
populate de 100 locuiton. Cade 
in partea de S. a comuneJ si 
este udata de riul Cernisoara. 

Ganului (Dealul-), munte, in 
jude^ul Suceava, com. Sarul- 
Dornei, acoperit de p&dure de 
brad. 

Gara-Crasna, sat, in partea de 
S.-V. a com. Tirzii, pi. Crasna, 
jud. Falciu, situat pe sesul riu- 
lui Birlad, la G .ira-Vaei-Crasna, 
in unghiul format de riul Crasna 
cu riul Birlad, in hotar cu jud. 
Vasluiu si la o distant de 12 
kil. de satul de resedin{& Tirzii. 
S'a inflin^atin timpul construiref 
caei ferate, si e populat cu 8 1 
locuiton. 

Numirea i s'a dat de la gara 
caei ferate. 

Acolo se leaga linia ferata 
Husi cu linia Birlad-Vasluiu. 

In aceasta localitate s'ar fi 
dat batalia intre Bogdan -Voda 
cu Moldovenii si Alexandru- 
Vod&, fiul lui Ilias, care, aju- 
tat de Lest, voia sa ia scaunul 
Domnief si sa* alunge pe Bogdan. 

Gara-Sili§tea, cdtun (tirla), in 
jud. ialomija, pi. Borcea, pen- 
dinte de com. Calarasi-Vechi. 
Este situat pe cimpul Baragan, 
linga gara caei ferate Silistea, 
de la care si a luat numele. 



Garaleul, deal, jud. Suceava, in- 
tre com. Dr&guseni, Uidesti si 
T&t&rusi ; forma alta data o 
mosioarS cu acest nume, fosta 
r&z&sie a unui oare-care Cle- 
mente, har&zit& apol m&n&stiref 
Probota si mai apof contopita. de 
Al. Calimah, fost proprietor al 
mosiel Dr&guseni; parte e aco- 
perita de padure de fag si ste- 
jar, parte cu cultura si fina^. 

Garaleul, piriti, afluent al Piriu- 
lui-Croitorului, com. Uidesti, ju- 
de^ul Suceava (1200 m.). 

Garaleul, piriU, afluent al pi- 
riulul Sacueni, comuna Tatarusi, 
jud. Suceava (2 kil.). 

Gara^ul, deal, ia com. rur. Greci, 
pi. Motrul-d.-j., jud. Mehedin^i. 

Garbovul , trup de padure a 
statului, in jud. Vilcea, pi. Oltul- 
d.-j., situat in com. $usani si Lun- 
gesti, in intinderede 350 hect. si 
care impreunS cu trupurile Stu- 
pina (380 hect.), Cernisorul (350 
hect.) si Lunca-St&nestilor (440 
hect.), formeaz& padurea Rlmesti- 
StSnesti. 

Gardul, deal, jud. Bac&u, plasa 
Siretul-d.-s., de pe teritoriul com. 
Buhociul. 

Gardul, deal, in com. rur. Gro- 
zesti, pi. Motrul-d.-j., jud. Me- 
hedin^i. 

Gardul, vale, in com. rur. Gro- 
zesti, pi. Motrul-d.-j., jud. Me- 
hedin^i. 

Gardului (Plrtul-), ptria, aflu- 
ent al piriulu! Suha Mic&, com. 
Malini, jud. Suceava. 

Gardului (Valea-), padure par- 
ticular^, supusa regimulut silvic, 
pe mosia Valea-GarduluT, pen- 



Hosted by 



Google 



GARDULUI (VALEA-) 



472 



GARGALlCUL 



dinte de com. Valeni, plaiul Te- 
leajenul, jud. Prahova. 

Gardulul (Valea-), vale, jud. 
Prahova, izvoreste de la V. de 
dealul Predealul, com. Predealul, 
pi. Teleajenul, curge spre S.- 
V., formind limita intre com. 
Valeni-de-Munte si Predealul, a- 
poi, esind din com. Predealul, 
se indreapta spre V., apoi catre 
S.-V. si se varsa in riul Te- 
leajenul. 

Gardului (Valea-), vale, stra- 
bate in partea de E. mosiile 
Petresti, Satrareni, Craciuneni 
si Jumata^eni, com. Buimaceni, 
pi. Jijia, jud. Botosani. 

Gardului (Valea-), vale, jude- 
^ul Dolj, pi. Jiul-d.-s., comuna 
Poiana. 

Gardului (Valceaua-), valcea, 
jud. Dolj, pi. Jiul d.-s., comuna 
Floresti, prin care trece limita 
de N. a comunei catre comuna 
Poiana. 

Gardurile, stincl, jud. Neam^u, 
situate in stinga piriiasului nu- 
mit Serafim, cum te sui de la 
schitul Duraui spre virful mun- 
telui Ceahlaul ; din aceste stincl 
se revarsa o cascada frumoasa 
de apa. 

Gargalicul, com. rur., in jud. si 
pi. Constanta. 

Este situata in partea de E. 
a jude^ulul, la 28 kil. spre N. 
de orasul Constanta, capitala 
districtului si in cea de N. a 
plasei, la 18 kil. la E. de com. 
Cara-Murat, resedinfa plasei. Co- 
munele si catunele invecinate cu 
dinsa sunt: Cara-Harman, la 7 
kil., spre N.-E.; Cara-Coium, la 
7 kil.; Cogeali, la 10 kil.; Ma- 
maia, la 9 kil., spre S.-V. ; Ci- 
cricci, la 8 kil.; Dolu-Faci, la 9 



kil.; Tasaul, la 7 kil.; Palazul- 
Mic, la 10 kil., spre V. 

Se margineste la N. si E. cu 
com. rur. Cara-Harman, de care 
se desparte prin dealurile Gar- 
galic, Ciatal-Bair si Movila-Cal- 
darii ; la V. si S., cu com. Ci- 
cricci, despar^indu-se prin dea- 
lul Tasaul-Sirti, valea Tas-Cu- 
lac, dealul Rahman si lacul Ta- 
saul ; la S.-E., cu Marea-Neagra. 

Suprafa^a sa este de 6523 
hectare. 

Principalele dealuri sunt: Gar- 
galicul, cu virfurile Gargalicul- 
Mare (68 m.) si Gargalicul-Mic 
(41 m.), la N. ; Tasaul-Sirti, cu 
virful Esil-Iuiuc (104 m.), la 
N.-V. ; Sahman, cu virful Sah- 
man (64 m.), la S. ; aceste sunt 
prelungin S. si S.-E. ale culmeT 
Tasaul, intinzindu-se printre pi- 
riul Tasaul, lacul Tasaul si pi- 
riul Gargalic; sunt cu ondula- 
Jiuni mici si acoperite cu fine^e 
si semanatun, dominind vaile 
de mai sus, lacul si satele Sah- 
man, Gargalicul- Mare si Garga- 
licul-Mic; culmea Cara-Harman 
trimite prelungirile: dealul Cia- 
tal-Bair, cu virfurile Erimiuc (94 
m.) si Gargalic-IuiucBair (75 
m.), la N.-E., dealul Movila-Cal- 
darii, cu virful Baiargic-Tepe 
(35 m.), la E.; aceste dealuri au 
direc^iunea de la S. spre N., 
intinzindu-se intre piriul Garga- 
lic si Mare; sunt presarate cu 
movile si acoperite cu fine^e si 
semanatun. Movilele sunt in nu- 
mar de 24, gramadite mai cu 
seama in partea d S., linga sa- 
tul Rahman ; ele sunt artificiale, 
mai toate servind ca locuri de 
sepultura sau puncte de obser- 
vafiune. 

Comuna e udata de piriul 
Gargalicul. 

Lacuri sunt:Tasaul, care o uda. 
la S.; din 1200 hect. intinderea 
luT, 400 hect. apartin comunei; 
are in mijioc o insula : Chiu- 



ciuc-Oda (insula - mica), acope- 
rita cu iarba; este pu^in adinc, cu 
malurile inalte si stincoase ; fiind 
format de Mare, are apa sarata 
si confine aceleasi feluri de pestl*. 
Ada-Ghiol (lacul-mic) in partea 
de S. a comunei, intr'o scobi- 
tura a precedentului, de care 
este format; are 20 hect. intiu- 
dere si peste pu^in. Gargalicul, 
tot in partea de S. a comunei, 
are 250 hect.; malul de V. si 
de E. este inalt si stincos, eel 
de S. nisipos; are forma unei 
plosci; combine apa sarata; con- 
fine pesti de aceleasi feluri ca 
si Tasaul. Aceste lacuri sunt for- 
mate de Mare, reprezentind niste 
vechi golfuri, devenite lacuri 
prin scoborirea niveiului MariT. 
Marea-Neagra uda com. la S.-E., 
pe o distanta de 5 kil.; malul 
sau are o direc^ie de la S.-V. 
spre N.-E.; este inalt si spre 
N.-E. fiind chiar stincos, atinge 
pana la 23 m. inaltime; nu are 
plaja, dar are un col£, spre S.- 
E., numit Col^ul-Bumbacu sau 
Paume ; extremitatea, virful, poar- 
ta numirea de capul Midia. 

Catunele can compun a- 
ceasta com. sunt trei si anume: 
Gargalicul-Mic, resedin^a, asezat 
in partea S. a comunei, pe ma- 
lul E. al lacului Gargalicul, la 
3 kil. departe de Mare, inchis 
si dominat la N.-E. si S. de 
dealul Movila-Caldarii cu virful 
Bacargic-Tepe ; Gargalicul-Mare, 
asezat in partea centrala a co- 
munei, la 2V2 kil. spre N. de 
resedinta, pe malul sting al 
piriului Gargalicul, inchis si do- 
minat la N. de dealul Gargalicul 
cu virful Gargalicul-Mare, la E., 
de dealul Ciatal-Bair, cu mo- 
vilele Erim-Iuc si Gargalicul- 
Buiu-Iuiuc, iar la V. de dealul 
Tasaul-Sirti, cu movila Esil-Iuiuc; 
Sahman, in partea S. a comunei, 
la 2 kil. spre S.-V, de resedin^a, 
in linie dreapta (4 kil. pe dru- 



Hosted by 



Google 



gargalIcul 



473 



GARGALlCUL-MARE 



mul eel ma! scurt), pe malul 
N. si inalt al lacului Tasaul, 
inconjurat de numeroase movile, 
ma! cu seama la N.-V. si S.-E., 
la 3 kil. departe de Mare, de 
care e despar^ita printr'o ptaja 
larga, acoperita cu nisip si pie- 
tris, inchis si dominat in spre 
N.-V. si V. de dealul Sahman 
cu movila Sahman. 

Suprafa^a totala a comune! 
este de 6523 hect., din can 184 
hect. ocupate de vetrele celor 
3 sate, iar restul de 6339 hect. 
impact intre Stat si proprietari!, 
can poseda 335 hect. si locui- 
torii carl au 6004 hect. 

Popula^iunea totala in anul 
1896 era de 229 familii, sau 1096 
suflete: 601 barba^i, 495 fern ei; 
636 necasatorip, 422 casatori^i, 
28 vaduvi; stiu carte 191 per- 
soane ; sunt 1061 ceta^eni Ro- 
mini, 35 supus! strain! ; 8980^ 
todoxT, 196 mahomedani, 2 ar- 
meni ; 595 agricultor! si mese- 
riasi, 6 comercian^i, 7 cu profesi! 
libere, 143 improprietari^i, 55 
neimproprietarip ; 198 contri- 
buabili. 

In ceea-ce priveste intinderea 
si felul terenurilor, cele 6523 
hect. ale comunei se divid ast- 
fel: 254 hect. teren neproductiv 
(din care 184 hect. vetrele sa- 
telor, 70 hect. bah:!, mlastini, 
etc.) ; 6269 hect. teren culti- 
vabil (tot al locuitorilor); 1689 
hect. teren necultivat (239 hect. 
ale Statulu! cu proprietari!, 1450 
hect. ale locuitorilor); 52 hect. 
vii (26 hect. ale Statulu! cu 
proprietari!, 26 hect. ale lo- 
cuitorilor). 

Sunt in com. 184 piugari, a- 
vind 106 plugur! cu bo!, 170 
care si canine (168 care cu boi, 
2 caru^e cu ca!) ; 28 masin! de 
secerat, 1 masina de vinturat. 
Sunt in total 71 pujur! si fin- 
tin 1. 

Pescuitul in balta Gargalicul 



si Marea-Neagra este una din 
principaleie ocupa^iun! ale locui- 
torilor, dinpreunS cu cresterea 
vitelor. Sunt in com. 11490 ca- 
pete de vite, din car!: 527 cai, 
913 boi, 3 bivol!, 12 asini, 
9831 o!, 39 capre, 160 rimator!. 

In com. sunt 1 1 mor! de vint. 

Comerciul, care se face prin 
gara Murfatlar, la 23 kil. spre 
S.-V. de com., de catre 7 co- 
mercianpf (circiuman), consta 
in import de lucrur! de manu- 
facture, unelte agricole si ex- 
port de cereale, peste, o!, la- 
nur!, etc. 

Budgetul comune! este de 
7316 lei la venitur! si 4417 le! 
la cheltueli. 

Ca! de comunica^ie sunt pe 
lacul Gargalicul cu luntrele; apo! 
ca! comunale ce due la satele 
invecinate: Cara-Harman, Ta- 
saul, Mamaia, etc. 

Biserica este una singura in 
catunul Gargalicul Mic, cu hra- 
mul S-^i! Impara^!; are 10 hect. 
de la Stat ; e intre^inuta de com. 
si deservita de 1 preot, 2 das- 
cal!, 1 cintare^. 

$col! suut 2: una in catunul 
Gargalicul-Mic si alta in Gar- 
galicui-Mare, cu I inva^ator si 
1 inva^atoare, cu 90 elev! in- 
scrisi (66 bae£!, 24 fete). 

Gargalicul, lac, in pi. si jud. 
Constanta, pe teritoriul comunei 
rurale Gargalicul, situat in a- 
propierea Mari!, in dreptul ca- 
pulu! Midia si m partea de E. 
a plase! si cea S.-E. a comune!; 
are o intindere de 200 hect.; 
o adincime medie de 10 metri 
si forma unei pere cu coada 
spre N. ; nu comunicacu Marea; 
in el se varsa piriui Gargalicul 
si se deschide valea Tas-Culac ; 
pe marginea lu! sunt multe pes- 
cari! (cherhanale), al c£ror ve- 
nit apar^ine Statulu!; la N. se 
afla satul Gargalicul-Mic ; este in- 



chis la V. de dealul Rahman, 
cu virful sau Rahman (64 metri) 
si la E. de dealulMovila-Caldare!, 
cu virful sau (de S.) Bacargic- 
Tepa (35 metri). 

Gargalicul, piriu, in jud. si pi. 
Constanta, pe teritoriul com. rur. 
Gargalicul ; ia nastere din partea 
de N.-V. a satulu! Gargalicnl- 
Mare si se indreapta spre V., 
avind o direc^ie generala de la 
N. la S. Strabate tot satul Gar- 
galicul-Mare si dup& un curs 
de 3V2 kil. se varsa in lacul 
Gargalicul. 

Gargalicul, vale, in jud. si pi. Con- 
stanta, com. Gargalicul, intinzin- 
du-se de la movila Gargalic-Bu- 
iuc-Iuiuc p&n& la lacul Gargali- 
cul, mergind paralel cu dealul 
Movila-Caldare!, care este la E. 
de ea, avind o direc^iune gene- 
raia de la N. la S. ; prin acea- 
sta vale curge piriui Gargalicul 
si merge drumul comunal Gar- 
galicul-Mare-Gargalicul-Mic. Se 
deschide in lacul Gargalicul, a- 
vind o lungime de 5 kil. 

Gargalicul, movila, jud. si pi. 
Constanta, la hotarul com. rur. 
Cara-Harman si Gargalicul ; este 
virful eel ma! inalt al dealulu! 
Movila-Caldare!, pe culmea ca- 
ruia se afla, avind 75 metri si 
dominind satul Gargalicul-Mare ; 
este acoperita cu verdeafa\ 

Gargalicul-Mare, sat, in jud. 
si pi. Constanta, catunul com. 
Gargalicul ; e asezat pe valea si 
piriui cu acelasi nume, la izvo- 
rul sau ; este inchis la E. de 
dealul Movila-Caldare!, cu vir- 
ful sau Gargalic-Buiuc-Iuiuc (75 
m.) si situat in partea de E. 
a pi. si cea centrals a com., 
avind o suprafa^a de 2893 hect., 
dintre car! 66 hect. sunt ocu- 
pate numa! de vatra satulu!. Po- 



60299 ilarelc Dictionar Gcografic Vol, III, 



60 



Hosted by 



Google 



GARGALlCUL-MIC 



474 



GAUREANA 



pula^iunea, mat toata compusa 
din TurcT, este de 84 familiT, 
sau 454 suflete, ocupindu-se cu 
agricultura si pesc&ria. 

Gargallcul-Mic, sat, in jud. si 
pi. Constanta, c&tunul de rese- 
din^a al com. rur. Gargalicul ; e 
situat in partea de E. a pi. si 
in partea mai mult de S. de 
cit centrala a com. Este asezat 
pe marginea laculuT cu acelasi 
nume si inchis la E. de dealul 
Movila-CaldaYei si dominat de 
mo vila Bacargic-Tepe (35 m.). 
Suprafa^a sa estede 2798 hect., 
din carl 65 hect. sunt ocupate 
de vatra satului. Popula^iunea, 
turceasca este de 8 1 familil, sau 
487 suflete, ocupindu se mai a- 
les cu pescaria. DrumurT comu- 
nale pleaca unul spre N. la Garga- 
licul-Mare (2V2 kil.), altul spre 
N.-E. la Cara-Harman, al trei- 
lea spre N.-V. si care se bi- 
furca, unul ducind la Tasaul 
si altul la Rahman si al patru- 
lea spre N., care duce la Cara- 
Coium. 

Gargheta, munte, pe teritoriul 
com. Paulesti, pi. Vrancea, jud. 
Putna ; de aci izvoreste piriul 
D&lhateasa. 

Garvan, sat, in jud. Tulcea, pi. 
Macin, catunui com. Vacareni, 
asezat in partea de N. a pi. si 
a com., pe malul drept al Gir- 
lei-Mari, la 2V2 kil. spre N.-V. 
de resedin^a Vacareni. Satul are 
o intindere de 82 hect. si o 
populate de 73 familil, sau 3 1 2 
suflete, to^i Romini venial din 
Transilvania si Rominia. Pamin- 
tul este in mare parte ml£stinos si 
acoperit cu b&l$i, de aceea o- 
cupa^iunea principals a locuito- 
rilor este pescuitul. Printr'insul 
trece un drum comunal Vaca- 
reni-Azacliul. In partea de N.- 
E. a satuluJ se afl£ monumen- 



tul comemorativ, ridicat cu oca- 
zia trecere! Dunarel de catre 
RusT in 1877. 

Garvan, virf al dealul ul Garvan - 
Bair, in jud. Constanta, pi. Si- 
listra-Noua, pe teritoriul com. 
rur. Garvan, si anume pe acela 
al c&tunulul sau Cuiugiuc, situat 
in partea de S. a pi. si a com., 
la 2 kil. spre S.-V. de satul 
Garvan. Are o inal^ime de 170 
m., dominind prin inal^imea sa 
vaile Cuiugiuc-Ceair si Demenci- 
Cari-Culac-Ceair, precum si 2 
drumuri comunale : Girli^a-Cu- 
ciuc-Cainargi si Carvan-Cuciuc- 
Cainargi. 

Garvan, virf, in jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noua, pe teritoriul 
comunei Garvan, asezat pe ul- 
timele ramificatiuni N. ale dea 
lulu! Garvan-Bair, tocmai la lo- 
cul de intilnire al vailor Deme- 
cian-Cala-Ceair cu Cuiugiuc-Cea- 
ir, pentru a forma valea Burun- 
Ceair. Are o inahVime de 170 
metri si este asezat in partea 
de S. a pi. si cea de S.-V. a 
com. E acoperit cu stufisun. 

Garvan-Bair, deal, in jud. Con- 
stanta, pe teritoriul com. rur. 
Garvan, si anume pe acela al 
catunului Garvanul-Mare, in par- 
tea de N. a Bulgariei si in par- 
tea de S. a comunei; are o di 
rec^ie de la N.-V. catre S.-E. 
si merge printre vaile Cuiugiuc- 
Ceair si Demecian-Cala-Ceair. 
Mai mult de jumatate este a- 
coperit cu paduri, iar restul cu 
stufisun. 

Garvan-Ceair, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua, pe te- 
ritoriul com. rur. Garvan ; se 
desface din poalele nordice ale 
dealulul Garvan ; se indreapta 
spre N., avind o direc^ie gene- 
rate de la S. spre N.; trece prin 



satul Garvan ul-Mic, si, dupa ce 
a brazdat partea de S. a plasei 
si a comunei, se uneste cu va- 
lea Cara-Culac, spre a forma 
impreuna valea Saila, sau mai 
bine zis valea Cuiu-IuculuT, care 
se deschide in iezerul Gali^a. 

Gaspar, lac, in trupul Hulubesti, 
pe proprietatea Strimba-d.-j., a 
d-lui Gr. Gradisteanu, din pi. 
Cilnistea, jud. Vlasca. 

Gaura-Fetei, loc restrins intre 
stinci uriase, pe unde se stre- 
coara apa Cerna din lunca Cer- 
nei. Aci, ca si la Corcoaia, se 
vede o poteca sapata in piatra. 

Acest loc este in piaiul Cer- 
na, jud. Mehedin^i. 

Aci se crede de popor ca a 
fost locuin^a Milostivelor in tim- 
pul cind Iorgovan a omorit ba- 
laurul ce cauzase atitea nenoro- 
cin poporului romin. 

lata cum povesteste poporul 
de la munte aceasta : In ju- 
rul muntelui Oslea, era zvir- 
colif: un balaur, cum n'a mai 
fost pe pamint. El inconjura de 
mai multe on muntele, si cind 
11 era foame, intindea capul in 
^ara, inghi^ea turme intregi de 
01, pluguri cu oameni cu tot, 
caru^e cu cai, etc. Din cauza 
stricaciunilor ce pricinuia, Ior- 
govan isi propuse ca sS-1 o- 
moare si intr'o uriasa lupta il 
rapuse. 

Gaura-Fetei, picket de granifd, 
la munte, pe apa Cernei, in 
piaiul Cerna, jud. Mehedin^i. 

Gaura (Malul-cu-), munte, in 
jud. Buzau, com. Balanesti, cat. 
Fa^a-lui-Nan ; in interioriul sau 
are o adinca grota, unde si-au 
gasit azil, in 1821, mai muh:i 
refugia^T. 

Gaureana, sat, in jud. Roman, 



Hosted by 



Google 



GAUREANA 



475 



gAesti 



pi. Siretul-d.-s., com. Strunga, 
spre N. de baile Strunga si la 
o departare de 3 kil. de ele. 
Are 34 familii, sau 164 suflete, 
din carl 13 contribuabili. Stiu 
carte 16 persoane ; locuesc in 
35 case. 

Sunt 44 vite man cornute. 

Spre E. de acest sat, pe un 
deal, sunt carieri de piatra. A- 
cest sat {inea inainte de 28 Ia- 
nuarie 1886 de desfun^ata com. 
Crivesti. 

Gaureana, deal, in jud. Roman, 
pi. Siretul-d.-s., com. Strunga, 
spre S.-E. de satul Gaureana. 
Are cariere de piatra. 

Gavana, padure, pe mosia sta- 
tului Bucecea, com. Calinesti, 
jud. Botosani. Are o suprafa^a 
de 98 hect. 

Gavanul, sat, in jud. Tutova, pi. 
Similia, com. Buda, spre N.-E. 
de satul Buda. Are 185 locui- 
tori si 56 case. 

Gavanul, deal, spre 1ST. de satul 
Jora, com. Buznea, pi. Cirliga- 
tura, jud. Iasi. 

Gavanul, deal, in com. Girovul, 
pi. Piatra Muntele, jud. Neam^u. 

Gavanul, deal, spre E. de satul 
Ioneasa, jud. Suceava. 

Gavanul, padure. Vezi Urla^i, 
padure, com. Virful-Cimpului, 
pi. Berhometele, jud.Dorohoiu. 

Gavanul, p&dure, de diferite esen- 
^e, care imbraca dealul cu acelas! 
nume, jud. Suceava. 

Gavanul, piriu, afluent al piriu - 
lui Mediasca, In com. Ciumu- 
lesti, jud. Suceava. 

Gavanul, pddure, pe mosia Ha- 



paf, com. Virful-CimpuluT, pi. 
Berhometele, jud. Dorohoiu. 

Gavatul, tirld, cam la 6 kil. spre 
S. de satul Scorfarul-Nou, pe 
muchea platoului de N., linga 
tirla Tobescului, din com. Scor- 
{arul-Nou, jud. Braila. Aceasta, 
tirla are 2 case cu 5 loc. Vite : 
2 caT, 40 vite man cornute, 820 
01 si 6 ramatorl. 

Gavra, munte, jud. Bacau, pi. Mun- 
teluT, de pe terit com. Moinesti. 

Gavra, padure, jud. Bac&u, pi. 
MunteluT, situata in partea de 
N. a tirgului Moinesti, apar^i- 
nind BanceT-Na^ionale. 

Gavrili^a, mosie, situata pe va- 
lea Calma^uiului-Sec, in raionul 
com. Liesti, pi. BirladuluT, jud. 
Tecuciu. 

Gavriloaia, deal, pe teritoriul 
satuluT Chiscareni, com. Sipo- 
tele, pi. Bahluiul, jud. Iasi. 

Gavriloaia, balt8, format! din 
varsarea Prutului, linga satul 
FrSsuleni, com Sculeni, pi. Bra- 
nistea, jud. Iasi. 

Gabare§ti, sat, cu20 familii, jud. 
Arges, pi. Topologul, face parte 
din com. rur. Golesti. 

Gabrieni, sat, cu 87 familiT, jud. 
Arges, pi. Topologul, pendinte 
de com. rur Alimanesti-Poenari. 
Acest sat se numea mai inainte 
Alimanesti-de-Jos. 

Are o biserica, cu hramul 
Adormirea, avind un preot si 
un cint&re{. 

Gabure^ti, clitun,m jud. Neam^u, 
com. Vadurile, pi. Piatra-Mun- 
tele. 

Gabunea, magura, jud. Olt, si- 



tuata pe valceaua Vedi^el ; ser 
v& de cap la 3 hotare : Perie^i, 
Mierlesti si Valea-Merilor. 

Gacioaia, lac, in jud. Ialomi^a, 
pi. Borcea, insula Balta, pe teri- 
toriul comuneJ $ocariciul. 

Gadai, mahala, in com. rur. $0- 
varna-d.-j., plaiul Closani, jud. 
Mehedin^i. 

Gadai, vale, in com. rur. $ovarna- 
d.-j., plaiul Closani, jud. Me- 
hedin^i. 

Gadeni, piriu, afluent al Sascufei- 
Mici, in com. Sasca, jud. Su- 
ceava. 

Gade§ti, deal, in jud. Tutova, pi. 
Simila, com. Bogdana, spre V. 
de satul Bogdana; e acoperit 
cu viT. 

Gade§ti, trup de padure de sal- 
cie si tufa,pe proprietatea Pa- 
rapani, com. Arsache, pi. Mar- 
ginea, jud. Vlasca, situat pe 
valea Dun&reT. 

Gae^ti, com. urb., jud. Dimbovifa, 
pi. Cobia, situate la 28 kil. spre 
S. de Tirgoviste, peo cimpie, 
linga calea ferata" Bucuresti-Vir- 
ciorova si pe locul unde se in- 
cruciseaza soseaua jude^eanS, Tir- 
goviste-G£esti- Vlasca cu soseaua 
nationals Bucuresti-Pitesti. Cim- 
piile dimprejurul G&estilor se 
numesc: Cimpia-Argesului, a 
Boangel, a Gorgotet si a Catar- 
gioaicei. In raionul comune! Ga- 
esti este helesteul Bobeanca si 
lacurile Balta si Ochiul. G&esti 
este udat aproape prin centrul 
s&u de piriul R&stoaca, peste 
care sunt doua pode^e; iar in 
partea de N. a comuneJ curge 
piriul Potopul, peste care este 
un pod. Gaesti se compune din 
trei suburbii: Catanele, Gaesti- 



Hosted by 



Google 



gAesti 



476 



GAGENI-DE-JOS 



d.-s. si G&e^ti-d.-j., cu c popu- 
late de 2470 locuitorl, din can 
ci{T-va Evrel. In Gaesti sunt 
12 strade: Catunele, Mindrila, 
G&esti-d.-s., Vaidiasca, Bobean- 
ca, Fusescu, Uii^aG&reJ, Strada- 
Noua, Cioflecul, Straosti, Strada- 
Tirgoviste! si Strada-Bucuresti. 
Gaesti este re=;edin^ajudecatorief 
de ocol si a medicului de aron- 
disment al plaVilor Cobia si 
Dimbovi^a. In acest ora$el se 
afla: o sta^ie telegrafica al ca- 
rui venit pe 1896 — 97 a fost 
de lei 10955, ban! 40; o sta- 
tie de cale feratS; sase bise- 
ric! intretinute de enoriasi ; 
doua scol! primare urbane, una 
de bae{i si alta de fete, insta- 
late intr'un local frumos, cumpa- 
rat de com. dela fostul director 
al institutuluT «Lumina» din Ga- 
esti, D. R. Cordescu, cu pre^ul 
de 70000 lei ; o moara de apa 
si una de aburf, in care se fa- 
brica faina. In Gae$ti se ^in 2 
bilciur! anuale, la 20 Iulie si 8 
Septembrte. Gaesti, afara de 
grid si porumb, produce pe 
cimpiile sale tutunul eel ma! 
bun din Rominia Pana" la anul 
1832 a fost capitala jude^ulu! 
Vlasca, care in urma* s'a mutat la 
Giurgiu. Dupa str&mutarea ca- 
pitate! t&re! dela Tirgoviste la 
Bucure$ti, lal 7 16, si dup&arderea 
Tirgoviste!, capitala judetului 
Dimbovita a fost in G&esti pro- 
vizoriu p&n& la restaurarea Tir- 
govisteT. Gaesti se invecineste: 
la E., cu com. Dragodana; la 
V., cu Gura-Foii si Badulesti; la 
N., cu Cobia si la S., cu Ionesti. 
De Ionesti se desparte prin riul 
Argesul, de Cobia si Dragodana, 
prin piriul Potopul si de Gura- 
Foii si Badulesti, prin cimpia 
Singeri$ul. Cu comunele vecine 
Gura-Foii, Badulesti si Cojocarul 
se leag£ prin soseaua na^ionala 
Bucuresti-Pitesti, cu Dragodana si 
Tonesti se leag£ prin soseaua 



jude^eana Tirgoviste-Vla$ca, iar 
cu Cobia, prin sosea vecino-co- 
munala. 

Gaesti, stafie de dr.-de-f , jud. 
Dimbovita, pi. Cobia, com. Ga- 
esti, pe linia Bucuresti-Pitesti, 
pusa in circulate la 13 Sept. 1872. 
Se afla intre stabile Matasarul 
(1 1.3 kil.) si Leordeni (16.3 kil.). 
Inatyimea d'asupra nivelulu! ma- 
rii i84 m, 4i. Venitul acestei sta- 
{il pe anul 1896 a fost de 
324085 lei, 55 bam. 

Gageanca, trup de padure, a 
statulu!, jud. Prahova in intin- 
dere de 106 hect., care, impreuna 
cu trupurile: Drumul-Baicoiulu! 
(67 hect.), Degera^i (62 hect.) si 
Gura-Cumetrii (185 hect.), for- 
meaza padurea Misleanca. 

Gageanca, vale, jud. Vilcea, 
com. Stanesti, pi. Oltul-d.-j. Se 
varsa in riul Cerna, in raionul 
acestei comune. 

Gageasca, padure, pe teritoriul 
mosie! Gagesti, com Gagesti, 
pi. Girlele, jud. Putna, in intin- 
dere de 370 hectare, aparti- 
nind locuitorilor razes! din Ga- 
gesti. 

Gageni, com. rur., jud. Vilcea, 
pi. Cerna-d.-j., formata din 2 
catune: Gageni $i Gomicetul. 
E situata pe valea riului Cer- 
na, la 40 kil. de capitala ju- 
detului si la 15 kil. de a pla^ei. 

Are o populate de 200 fa- 
miliT, sau 434 suflete (200 bar- 
batf si 234 feme!); loeuese in 
220 case. 

In com. e o biserica. Locui- 
torii, can sunt mosnen!$ise o- 
cupa cu agricultura, desfac pro- 
dusul muncei lor la Draga^ani 
si Craiova. 

Vite sunt: 50 bo!, 4 caT, 20 
vaci, 50 capre si 100 01. 



Cind timpul e prielnic se fa- 
brica aci 1500 decalitri {uica\ 

Toata com. are 103 hect. 
pamint. E brazdatade dealurile 
Cerna si Aldumireasa si udata 
de riul Cerna. 

Veniturilesi cheltuelile comu- 
ne! sunt in suma de 900 le! 
an vial. 

Gageni, sat, face parte din com. 
rur. Baicoiul, pi. Filipesti, jud. 
Prahova. Are o populate de 
44 locuitor! (23 barbat! si 21 
femei). Cade in partea de S.- 
E. a comune!. 

Gageni, sat, face parte din com. 
rur. Pauie$ti, pi. Tirgu$orul, jud. 
Prahova. Are o populatie de 
461 locuitor! (225 barba^i si 
236 feme!). Aci e o biserica, re- 
parata la anul 1888 de enorias!. 

Gageni, sat, face par^e din com. 
rur. Gageni, pi. Cerna-d.-j., jud. 
Vilcea. 

Gageni, deal, in raionul com. 
Gageni, pi. Cerna-d.-s., jud. Vil- 
cea, pe care se cultiva 42 hect., 
50 ariT, vie. 

Gageni, mosie, a statulu!, jud. 
Prahova, pendinte de manasti- 
rea Mislea, care pe periodui 
1885—95 s'a arendat cu 7550 
le! anual. 

Gageni (Sforile-) (Stupina-Ca- 
lugareasca), mosie, in jud. 
Buzau, com. Vintileanca, fosta 
proprietate a statulni, pendinte 
de schitul Ciolanul. 

Gageni-de-Jos, (Gi§teni, Mo§- 
neni-Brezeni), cdtun, dere^e- 
din^a, al com. Vintileanca, jud. 
Buzau, cu 130 locuitor! si 33 
case. 

Gageni - de -Jos (Fra^ii-Bre- 



Hosted by 



Google 



gAgeni-de-sus 



477 



gAgiana 



zeni), mosie, in jud. Buzau, com. 
Vintileanca, cat. Gageni-d.-j., 
din care: 45ohect. aratura, 300 
izlaz si 150 finea^. 

Gageni - de-Sus (Ghisdava^ul, 
Bra^oveanca, Fute§ti), cat., 
al com. Vintileanca, jud. Buzau, 
cu 80 locuiton si 23 case. 

Gageni-de-Sus (Ghisdava^ul, 
Pacleanca), mosie, m jad. Bu- 
zau, com. Vintileanca, cat. Gage- 
ni-d.-s., de 560 hect., din care 
330 hect. araturl, 50 hect. fi- 
nea^a, 62 hect. suhat, restul 
izlaz si sterp. 

Gageni- Vintileanca, com. rur. 
VezT Vintileanca. 

Gage§ti, com. rur., in partea de 
S. a pi. Mijlocul, jud. Falciu 
marginita la N. cu com. Ur 
daresti ; la S., cu jud. Tutova 
la E., cu com. Bozia si la V. 
cu com, : Urdesti, Jigalia, Su 
letea si o parte din Epureni 
din judetul Tutova. Prin mijlo 
cul ei trece piriul Elanul. Este 
formata din satele : Gagesti, Pei- 
cani si Jurcani, ce se ma! numesc 
si Braiteni sau Grozesti, asezate 
pe ambele maluri ale piriulul 
Elanul, pe o suprafa^a cam de 
4597 hect., din care 1447 hect. 
proprietatea locuitorilor. Are o 
populatie de 185 familil, sau 
738 suflete, din cart 185 con" 
tribuabili. 

Aci se afla o scoala ; 4 bi- 
serici. 

Budgetul com. estede lei 2845, 
ban! 25 la venituri si de lei 
2719, ban! 53 la cheltuelf. 

Animale : Vite marl cornute 
885, oi 4388, cai 91 si porci 
285 

Gagesti, com. rur., in pi. Girlele, 
jud. Putna. 

Comuna Gagesti se compune 



din c&t. : Chetroasa, Cucuefi-de- 
sub-M&gura, G&gesti (unde e 
si primana com.) si Vit^nesti- 
de - sub-M£gura\ carl G&gesti, 
sunt situate una linga alta, toate 
pe malul drept al Putnei. 

Distan^a com. de resedinfa 
sub-prefecturel e de 13 kil., iar 
de capitala jud. de 19 kil. 

Pe teritoriul acestei com. se 
formeaza" micile piriiase Pietroasa 
si VSrvanoaia, care se varsa" 
m riul Putna. 

Popula^iunea com., dup& eel 
din urmS. recens&mint, e de46o 
familif, cu 1875 suflete, 950 
barbap, 925 feme! ; 482 agri- 
cultorl, 5 meseriasi, 3 fabricanty 
31 comercian^i, 3 cu profesiunl 
liberale, &6 muncitorl si 12 ser- 
vitorl. 

Stiu carte 125 barba^I si 126 
feme!. 

Sunt 3 bisericl parohiale, din 
care una, cu hramul Sf. Voe- 
vozi in cat. Gagesti, a doua, 
cu hramul Sf. Voevozi, in cat. 
Vitanesti, a treia, cu hramul 
Sf. Nicolae, in Chetroasa si una 
filiala, cu hramul Sf. Trel-Ie- 
rarchT, in Cucue^i. 

Este o scoala mixta constru- 
ita de com. si frecuentatS de 
43 copii (37 bae^i, 6 fete), din 
208 copii (108 bae^I, 100 fete) 
in virstci de scoala\ 

Budgetul comunei este la ve- 
nituri de 5172,86 lei si la chel- 
tueli de 4943 ,95 lei. 

Locuitoril posed& : 49 plugurl 
de lemn, 15 pluguri de fiersi3 
morl de apa ; 290 boi, 60 vacl, 
20 cat, 500 01, 30 capre si 300 
porci. 

Se cultiva viea pe o intindere 
de 66 hect. 

Industria si comerciul se prac- 
tice de catre 9 circiumari si 1 
comerciant de m£run^isurl, 1 
car&us, 2 brinzari, 1 cizmar, 3 
dogarT si r5 fabricanp de ra- 
chiu 



Gagesti, sat, in partea de N. a 
comunei G&gesti, pi. Mijlocul, 
judetul Falciu, asezat pe malul 
drept al piriului Elanul, pe o 
suprafa^S de 831 hect , din carl 
1 1 5 hect. proprietatea locuito- 
rilor. Are o populate de 48 fa- 
milil sau 194 suflete, din carl 
48 contribuabili. 

Este resedin^a comunei. Are 
o scoala infiin^ata in 1883, fre- 
cuentata de 33 elevl; o bise- 
ricl, ftcuta la 1872, deservita de 
un preot si 2 dascall. 

Gagesti, cdtun, in com. cu ace- 
lasi nume, pi. Girlele, judetul 
Putna. 

Este asezat pe malul drept 
al PutneT, lingcl cele l'alte sate 
carl formeazi comuna. 

Are o bi series parohialS, cu 
hramul Sf. Voevozi ; o scoala 
mixta, construita de comuna si 
frecuentatS de 22 copii (18 bS- 
e^T, 4 fete), din 103 copii (46 
b&epf, 57 fete) in virsta de 
scoala. 

Satul Gagesti are o vechime 
de peste 200 de anl. El se tn- 
timpina intr'un document din 
1700, in care un anume Vasile 
e condamnat sa plateasca de su- 
gubina in p&mint Vornicululin- 
sarcinat cu cercetarea : «eune- 
putind gasi pe nime sa giure 
intr'acela chip si neavind cu 
alta cu ce plSti, am cazut la 
dumnealul cu mare rug&minte si 
i-am dat dumisale trei pog. de 
vie pe dealul f ifestilor din sus 
la Pucuesti, in finutul Putnel, 
care vii sunt alSturea cu viile 
preotulul Solomon de G&gesti ». 

In 1803, satul G&gesti apar- 
{inea m&n&stirel Mera. 

Gagiana, lac, la 2 kil. spre S. 
de satul Gropeni, jud. Braila, 
unit cu Privalul-Satulul, in par- 
tea de N., prin privalul StSn- 
cu$a. 



Hosted by 



Google 



gAgianul 



478 



gAiceana 



Gagianul, vechie numire a com. 
Conchirleanca, jud. Buzau. 

Gagianul, sub-divizie a catunului 
Cochirleanca, din com. Cochir- 
leanca, jud. Buzau. 

Gagianul, mope, in jud. Buzau, 
comuna Cochirleanca; are 1160 
hect. ; pe dinsa se face intinse 
semanatur!. 

Gagiosul, vale, in jud. Buzau, 
com. Paltineni, catunul Fundul- 
Nehoiului ; se scurge in piriul 
Nehoiul. 

Gagiule^ti, sat, pendinte de co- 
muna Sine^ti, pi. Mijlocul, jud. 
Olt, situat in partea de N. a 
comunei, pe linga girla Plapcea. 
Are 220 locuitorT, mai to\\ mo§- 
neni. 

Aci e o biserica vechie. 
Vite sunt : 72 bo!, 48 vacT, 
24 cai, 250 01, 30 capre ?i 78 
porci. 

Gagiiul, sat, pendinte de com. 
rur. Capreni, pi. Amaradia, ju- 
de^ul Dolj. E situat pe malul 
drept al AmaradieT, la 2V2 kil. 
de Capreni-d.-j., catunul de re- 
$edin^a al comunei. 

Comunicafia se face prin $0- 
seaua jude^eana Craiova - Ca- 
preni, care pune satul in lega- 
tura la N. cu Capreni-d.-j., iar 
la S. cu Ciorari. 

Gagule§ti, cdtun, pendinte de 
com. Su$e?ti, jud. Braila, situat 
la E. de com. $i la 5 kil. de 
re?edin^a ei. Suprafa^a satului e 
de 10 hect., avind 72 case. 

Are o populate de 61 familii, 
sau 286 suflete: 133 barbapf, 
153 feme!; 121 casatorip, 155 
necasatori^i ; 37 $ttu carte. 

Vite sunt : 395 vite man cor- 
nute, 140 ca!, 790 of $i 82 ri- 
mator!. 



Gagu^ul, munte, la E. de com. 
Sinaia $i Comarnicul, pi. Pele- 
?ul, jud. Prahova. 

Gagu^ul, proprietate a Eforiel 
Spitalelor Civile din Bucure$ti, 
fosta pendinte de manastirea 
Sinaia, plaiul Pelesul, jud. Pra- 
hova, care impreuna cu mobile 
Muntele, Gagul ?i Valea-Rea, 
cu o intindere de 820 hect., s'au 
arendat cu 2800 lei anual. 

Gahania, munte, in jud. Mehe- 
din^i, plaiul Clo$ani, com. rur. 
Clo$ani, hotarul catunului Mo- 
tri^orul; intra in regiunea dea- 
lurilor $i este $i loc cultivabil. 

Gaiceana, com. rur., jud. Te- 
cuciu, pi. BerheciuluT, compusa 
din 1 1 catune : Gaiceana, Ghi- 
love^ti, Hu^ul, Lunca, Marginea, 
Pietroasa, Pope^ti, Recea, Un- 
gureni, Valea-Morii $i Zlata- 
reasa. 

E situata in partea de N.-V. a 
jude^ulul, la o distan^a de 64 
kil. departe de capitala jud. 

Privita din Dealul-Ochenilor, 
ne infa^iseaza o frumoasa pri- 
veli?te: tirgu^orul Gaiceana la 
mijloc, iar satele pendinte, a$e- 
zate in semi-cere in partea ves- 
tica, se intind pana in fundul 
vaei, unde este satul Ungureni, 
locuit numai de Ungureni, in 
partea de N. 

In Gaiceana este re^edinta 
sub-prefecturei pi. BerheciuluT. 

Are o populate de 590 fa- 
milii, sau 21 10 suflete, din carl 
485 contribuabili. 

In com. se afla 2 $coli: una 
in Gaiceana $i a doua in satul Hu- 
$uL Cea din Gaiceana dateaza de 
la 1868. Localul e propriu, de 
zid, in stare buna. Se frecuenta 
de 78 copii (62 bae^i ?i 15 fete), 
din car! 6 Evrei. Numarul co- 
piilor in virsta de ?coala sunt 
251 (123 bae^i $i 128 fete). 



In comuna se mat afla 5 bi- 
serici: in Gaiceana, Hu^ul, Ghi- 
love^ti, Valea-Morii $i in Zla- 
tareasa, deservite de 3 preo^i 
cu 5 cintare^T. 

Vite sunt: 460 bo!, 845 vac!, 
370 vi^eT, 63 cat, 750 01, 165 1 
pore!, 95 capre, 26 bivolf. 

Suprafa^a terenulu! cultivabil 
e de 1219 hect. 

Veniturile §i cheltuelile comu- 
nei sunt de 6163 lei. 

Comuna e brazdata de dea- 
lurile: Dealul-Mare la V., for- 
mind limita de V. a satelor: 
Recea, Opre^ti, Fagadaul, ?i 
strabatuta de vaile : Hutul, Lar- 
ga, Gaiceana, cu piriul care 
poarta acela^i nume. 

$oseaua ce vine din Tecuciu 
strabate tirgu^orul Gaiceana; 
de aci se imparte la satele ce 
se afla la V., iar o parte con- 
tinue spre N. prin satele Recea, 
Valea-Morii, Hu^ul §i Ghilove?ti, 
iar de aici trece in jud. Bacau. 
O ?osea ce vine din satul Ocheni 
trece ?i ea prin comuna. 

Intre satele Pope^ti §i Zla- 
tareasca a fost in vechime o 
biserica, care, se zice, s'a scu- 
fundat cu totul in pamint, ra- 
miind in loc o groapa care se 
vede $1 astazi $i careia popo- 
rul ii zice La-Tintirim. 

Comuna se margine$te la N. 
cu jud. Bacau, la S. cu com. 
Condrache$ti, la E. cu com. 
Vultureni $i la V. cu comuna 
Corbasca. 

Gaiceana, tirgusor, face parte 
din com. cu acela^i nume, jud. 
Tecuciu. Situat in centrul com. 
pe o vale. Aici este re$edin^a 
sub-prefecturei $i a primariei. 

Are o populate de 22 fa- 
milii, sau 87 suflete. Mai to£i 
locuitorii sunt Evrei $i se o- 
cupa cu comerciul. 

Este o $coala frecuentata de 
77 copii (63 bae^i ?i 14 fete) ; 



Hosted by 



Google 



gAiceana 



479 



GAINE?TI 



obiserica, cu hramul Sf.-Treime, 
rezidita la 1838 de Alexandru 
Sturdza MiclSusanul. 

AstazT, fiind crapata si zidul 
amenin^ind se cada, nu se mai 
face intr'insa serviciul divin. 

Tirgusorul este intemeiat de 
70 an?. 

Mai poarta si numele de Be- 
ciul, care se aude si astazi la 
locuitorii din imprejurime. 

Gaiceana, piriti, jud. Tecuciu, 
curge la E. de tirgul Gaiceana, 
trece in com. Vultureni si se 
varsa in Berheciul. 

Gaiceana, vale, jud. Tecuciu, in- 
cepe de la satul Hutul, continua 
in partea de E. a com. Gaiceana, 
pana in Valea-Berheciulul. Pe 
aceasta vale curge piriul cu a- 
celasT nume. 

Gaidariul, sat, jud. Bacaii, pi. 
Bistrita-d.-j., com. Dealul-Nou, 
asezat pe dealul Cacareaza si 
pe Piriul-Saratii. Are 39 familii, 
sau 155 suflete. 

In satse afla o biseiica, zidita 
de enoriasi la anul 1879; ° c * r_ 
ciuma. 

Vite sunt : 5 cat, 83 vite 
marl cornute, 37 porci si 15 ca- 
pre. 

Gaidariul, mosie, jud. Bacau, pi. 
Bistri{a-d.-j., com. Dealul-Nou. 

Gaidariul, pddure, jud. Bacau, 
pi. Bistri^a-d.-j., com. Dealul- 
Noti, foioasa, (stejan, fagi si 
alte esen^e), cu o intindere de 
107 hect. 

Gaina, munte, pe mosia Borca, 
jud. Suceava, com. Madeiul. 

Gaina, vale, jud. Vilcea, com. 
Dobriceni, pi. Ocolul. 

Gaina, vdlcea, spre E. de schi- 



tul, din com. Ceptura, pi. Cri- 
covui, jud. Prahova. 

Gaina (Virful-), munte, situat in 
partea de N. a com. Brebul, pi. 
Prahova, jud. Prahova. 

Gainari, cdtun, in jud. Putna, 
com. Nistoresti, pi. Vrancea. 
Este asezat pe malul piriulul 
Naruja, intre comunele Heras- 
traul si Naruja. 

Are o popula^iune de 156 su- 
flete, carl locuesc in 40 case. 

Gainari, vale, pe mosia Br&esti, 
com. Braesti, pi. Cosula, jud. 
Dorohoiu. 

Gainariul, vale, pe mosia Avra- 
meni, com. Avrameni, pi. Ba- 
seul, jud. Dorohoiu. 

Gaina^ul, padure de moliftf si 
fagi, supusa regimului silvic, pe 
mun^ii Gaina^ul - Mare si Gai- 
na^ul-Mic, com. Leresti si Na- 
maesti, pi. Dimbovi^a, jude^ul 
Muscel, in intindere de 1000 
hectare. 

Se invecineste la E. cu Gr&- 
disteanul; la S., cu Piscul-Ca- 
lului ; la E., cu Fintineaua si la 
V. cu Riul-Tirgului. 

Gaina^ul-Mare, munte, la N.-E. 
de com. Leresti, plaiul Dim- 
bovija, jud. Muscel. Aci sunt 
mul^ime de stine in carl se fa- 
bric& brinz&, unt si urd&. 

Gaina^ul-Mic, munte, la S. de 
GSina^ul-Mare, com. N&maesti, 
plaiul Dimbovi^a, jud. Muscel. 

Gaina, piriti, jud. Suceava, izvo- 
reste din dealul fifla si se var- 
sa in Bistri^a. Uda com. Far- 
casa pe o lungime de 2500 m. 

Gainaria, iaz, pe mosia Ringhi- 
lesti, com. Ringhilesti, jud. Bo- 



tosani ; are o suprafa^S de 22 
hectare. 

Gainaria, iaz, pe mosia Dingeni, 
com. Dingeni, pi. Jijia, judejul 
Botosani. 

Gainaria, iaz, in valea Gain&rja, 
com. Deleni, pi. Cosula, jude- 
\v\ Botosani. 

Gainaria, vale, in partea de N. a 
dealului Lutul-Galben, com. De- 
leni, pi. Cosula, jud. Botosani. 

Gainariei (Dealul-), deal, pe 
teritoriul com. Saveni, pi. Ba- 
seul, jud. Dorohoiu ; se intinde 
de la V. spre E., in lungul pi- 
riulut Baseul. 

Gainariei (Piriul-), piriti, curge 
din Dealul- Gainariei, formeaza 
valea cu acelasT nume, pe teri- 
toriul com. Saveni, pi. Baseul, 
jud. Dorohoiu si se varsa in pi- 
riul Bodeasa. 

Gainariei (Valea-), vale, intre 
dealurile Bozieni si Bodeasa, co- 
muna S&veni, pi. Baseul, jud. 
Dorohoiu. 

Gainariei (Iazul-), iaz, pe mo- 
sia Damileni, com. Ibanesti, pi. 
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu, in 
suprafa^a de 9 hect., 31 aril. 
Confine raci si pestl. 

Gainei (Valea-), vale, izvoreste 
din Negrasi, com. Cacova si se 
varsa in riul Cacova, tot in ra- 
ionul acestel comune, pi. Oco- 
lul, jud. Vilcea. 

Gainei (Valceaua-), vdlcea, ju. 
dejui Dolj, pi. Jiul-d.-Mj., com 
Podari, prin care trece iimita 
de S. a com. c&tre com. Li- 
vezile. 

Gaine§ti, sat, cu 50 fam., jud. 



Hosted by 



Google 



gAine?ti 



480 



GALASESTI 



Arges, pi. Gal&sesti ; face parte 
din com. rur. Deagul. 

Gaine^ti, sat, jud. Suceava, pe 
mosiasiincom. Malini, care face 
parte din Domeniul Coroanel. 
Insirat pe ^armurile piriului Su- 
ha-MicS, are 299 familii, sau 
1 191 suflete: 612 barbap si 579 
femei (9 straini). Locuesc in 
252 case. 

Contribuabili sunt 227. 

Vatra satului ocupa 299 falci. 
Impropriety! la 1864 si 1881 
sunt 19 fruntasf, 112 palmasi 
si 79 codasi, stapinind 675 falci. 

Drum principal e numal acel 
ce duce la Malini (13 kil.). 

Are o biserica, cu hramul 
Sf. Gheorghe, cladita si inzes- 
trata de onor. Admin. Domen. 
Coroanel in anul 1888, avind 
un preot si un cintare^ si fiind 
improprietarita cu 17 falci. 

Este o scoala rurala mixta, 
condusa de un inva^ator platit 
de stat, infiin^ata in 1865, fre- 
cuentata de 59 elevi, din 100 
copii in virsta de scoala si im- 
proprietarita cu 6 X J2 falci, cu 
local propriu nou, in bune con- 
di^iuni, construit si inzestrat cu 
atenan^e, atelier, biblioteca si 
tot ce trebue unei scoale, de 
Administratia Domeniului Co- 
roanei. 

In 1803, Gainesti, a manastL 
re! Slatina, avea 50 liuzT, pla- 
tind 748 lei bir anual. 

Gainu§ca, sat, jud. Arges, pi. 
Pitesti, cu 170 locuitori; face 
parte din com. rur. Sapata-d.-s. 

Gaiseni, com. rur. si sat, jud. 
Dimbovi^a, pi. Bolintinul, situa- 
ta pe cimpie, pe malul sting al riu- 
lui Arges, spre S. de Tirgoviste- 
Gaiseni este comuna cea ma 1 
despre S. a jud. Dimbovh;a s 
mal dep&rtat£ de Tirgoviste. In 
raionul acestei com. se afla un 



lac. Este udata spre E. de 
riul Rastoaca, peste care este 
un pod al locuitorilor, care trece 
la cimp; iar spre V. este udata 
de Arges, peste care este un 
pod cu taxa, al proprieta^ei Cas- 
cioarele, din jud. Vlasca. 

Aceasta com. se compune din 
doua catune : Carpenisul si Gai- 
seni, cu o popula^iune de 2000 
locuitori. Produce cereale multe, 
avind si o moara pe apa Ras- 
toaca. 

In com. seafla: o manastire ca- 
re poarta tot numele de Gaiseni, 
intre^inuta de Eforie; doua bi. 
serici, intretfnute de enoriasi; 
o scoala rurala. 

Gaiseni se invecineste : spre 
E., cu Floresti, jud. Ilfov, de 
care se desparte prin padure 
si piriul Rastoaca; spre V., 
cu com. Cascioarele, jud. Vla- 
sca, despar^indu-se prin Ar- 
ges ; spre N., cu Potlogi, Romi- 
nesti si Poiana-Lunga, si spre 
S., cu com. Stoenesti si Palanga, 
jud. Vlasca. 

In marginea padurei de linga 
com. Gaiseni sunt 3 fintinl cu 
apa minerala, din carl una este 
cu zid imprejur, unde se afla o 
cruce cu Izvorul-Tamaduirei si 
cu icoana Maicei-Domnului. 

Gaiseni, mtinastire , intre^inuta 
de Eforia Spitalelor, linga satul 
cu acelasinume, jud. Dimbovi^a, 

Gaitoacil (Dealul-), ramurd de 
deal, care se intinde spre S. de 
dealuf care inconjura in partea 
de E. com. Cre^esti, pi. Crasna, 
jud. Falciu. 

Gai^a, com. rur., in jud. lalomi^a, 
pi. Ialomi^a-Balta, situata intre 
com. Facaeni si Vladeni. 

Teritoriul com. se intinde din 
Dunare, spre V., prin insula 
Balta si cimpul Baragan, pe o 
suprafa^a de 3200 hect., din 



can 2500 hect. balta, 100 hect. 
izlaz, 200 hect. padure si nu- 
mal 400 hect. pamint de cul- 
tura. Este proprietatea statu- 
lui, fosta pendinte de manasti- 
rea Slobozia, arendata pe peri- 
odul 1885—95 cu 2 1 100 lei. 

S'au improprietarit aci 142 lo- 
cuitori. 

Teritoriul com. este udat de 
Dunare, de Borcea si de bra- 
tele (privalele) : Saltava, Calul, 
Rogoazele, Gurbiniciul, Repejo- 
rul si Vilga si de lacurile : Frumo- 
sul, Butoiul, Fundul-Gardului, 
si Giminelele. 

Se compune dintr'un singur 
sat, situat pe malul sting al 
Borcei, spre N. si alaturat de 
satul Facaeni. 

Populatiunea com. este de 
209 familii, sau 1 13 suflete : 562 
barbati si 551 femei; 1100 Ro- 
mini, 8 Greci, 3 Bulgari si 2 
Unguri ; 1 1 1 1 crestini ortodocsi 
si 2 catolici ; 230 agricultori, 4 
meseriasi, 1 2 comercian^.i, 7 cu 
profesiuni libere, i4muncitori si 
8 servitori. 

Stiu carte 77 persoane. 

Este o scoala mixta, frecuen- 
tata de 57 elevi si 7 eleve, con- 
dusa de un inva^ator retribuit 
de stat si comuna ; o biserica 
deservita de 1 preot si 2 das- 
cali, platip de comuna. 

Vite: 1296 boT, 447 cal, 682 
01, 28 bivoli si 1 154 rimatori. 

Gala$e$ti, p/asa, la S.-E. jud. Ar- 
ges. Se margineste la N. cu pi. 
Pitesti si parte cu jud. Dimbo- 
vi^a, de care este despar^ita prin 
riul Arges ; la E., cu jud. Dim- 
bovi^a ; la S., cu jud. Vlasca si 
la V., cu pi. Cotmeana, de care 
este in parte desparp'ta de riul 
Teleorman. Plasa Galasesti este 
udata in tot lungul ei de riurile 
Neajlovul si Drimbovnicul, si la 
capatul despre S.-V. de riul Te- 
leorman. Terenul este ses, iar 



Hosted by 



Google 



GALASESTI 



481 



galAteni-mitropolie! 



prin mijlocul plasei se intinde 
Cimpul-Gavana, un platou co- 
prins intre riurile Teleorman si 
Drimbovnicul, si care intra pana 
in jud. Vlasca. 

Intinderea totala a plasei Ga- 
lasesti este de 132698 pogoane 
(=66349 hect.), din care 39359 
pogoane cultivabile, 18947 po- 
goane padure si 37929 pogoane 
necultivabile (1865). 

In plasa sunt 22 com. rur., 
formate din 57 sate si catune 
cu 4625 case si 14 bisericT. 

Populatia este de 21578 su- 
flete, din carl 4765 contribu- 
abilT. 

Resedinta plasei a fost in com. 
rur. Furduesti, iar dupa unirea 
acestei plasT cu pi. vecina Cot- 
meana (1882), resedinta ambe- 
lor plasi este in com. rur. Cos- 
testi, unde este si judecatoria 
de pace pentru amindoua pla- 
sile. Plasa Galasesti este traver- 
sata in tot lungul ei de la N. 
la S. de soseaua jude^eana Pi- 
testi-Giurgiu, cu care se unesc 
ma! multe sosele comunale. Pa- 
mintul este mat pu^in produ- 
cator in partea de N. a plasei 
si ma! bun in partea de S., de- 
spre jud. Vlasca. 

Ca industrie in plasa nu sunt 
de cit mori idraulice si cite-va 
mori cu aburi. 

Totalul budgetelor comunale 
ati fost in anul 1887 — 88 de 
65662 lei la venitun si de 591 1 1 
lei la cheltueli. 

Statul poseda in aceasta plasa 
(impreuna cu plasa Cotmeana) 
5 proprietatl cu un venit a- 
nual de 28945 lei si 4039 po- 
goane padure. 

Gala§e§ti, com. rur., in apropierea 
riului Arges, jud. Arges, pi. Pi- 
testi, la 10 kil. de com. rur. Bis- 
covul-Flesti, resedinta subpre- 
fecturei, si la 13 kil. de Pitesti. 
Se compune din 6 sate : Albea- 



sca, Ani^a, Berendei, Croitori, 
Lenculesti si Popesti, cu 448 
suflete, din carl 25 locuitorl f i- 
gani. 

In com. este o biserica ve- 
chie, deservita de un preot, un 
cintare^: si un paracliser ; o scoala 
primara rurala. 

Dupa o publica^ie oflciala 
(1887), aceasta com. numaxa 96 
contribuabili si are un budget 
de io84leria venitunf si de 1597 
lei la cheltuell. 

Numarul vitelor a fost in a- 
nui 1887 de 373 vite man (363 
boi si vac!*, 10 cai) si de 200 
vite marunte (62 01, 4 capre si 
134 rimatorl). 

Comuna si-aluat numirea dupa 
familia boerilor Galasesti, care 
este foarte vechie. In o padure, 
care este pe teritoriul acestei 
com., sunt ruineie unei bisericT 
incepute, dar neterminate. Se 
zice ca pe vremea razmiri£ii( 1 82 1), 
atit boerii Galasesti, proprieta- 
ry cit si locuitorii sateni, s'au 
ascuns in acea padure unde ati 
sezut pana ce s'au linistit tur- 
burarile. In urma drept recu- 
nostin^a catre Dumnezeu au si 
inceput a zidi pe locul unde fu- 
sesera ascunsi, o biserica, care 
insa nu s'aii terminat. 

Gala§e§ti, sat, cu 80 familiT, sau 
286 suflete, jud. Arges, pi. Ga- 
lasesti; face parte din com. rur. 
f u^ulesti-Galasesti. 

In acest sat se afla o bise- 
rica, cu hramul Inal^area-Dom- 
nuluT, deservita de un preot si 
un cintare{. 

Gala§e§ti, sii§te, in jud. Bacau, 
pi. Siretul d.-j., com. Pancesti. 
A fost aci catun, care in ve- 
chime se maf numea si Dealul- 
Mazililor. 

Gala§e§ti-Tpu{ule§ti. Vezif Ju- 
{ulesti-Galasesti, jud. Arges. 



Galateni-Mo§teni, com, rur., in 
jud. Vlasca, pi. Glavaciocul, com- 
pusa din catunele : Gaiateni-Mi- 
tropoliei", Gradisteanc3 , Gaia- 
teni-Mosteni, $oricesti, Rindu- 
rica si Dobrogostea. Este si- 
tuate pe coasta stinga a vaei 
Cleni^a, la N.-V. jude^ulul si 
formeaza limita de V. despre 
Teleorman. Departe de Bucu- 
resti, de 78 kil.; de Giurgiu, de 
60 kil. si de Obedeni, resedinta 
plasei Glavaciocul-Neajlovul, de 
27 kil. 

Are o populate de 568 fa- 
milil, sau 1874 suflete, din carl 
425 contribuabili. 

Sunt 3 bisericT : una la Gal&- 
teni-d.-s. sau Mosteni, cu hra- 
mul Sf. Dumitru, cladita la 1844, 
cu 2 preopf si 2 dascall; a doua 
la Galateni-Mitropoliei, cladita 
de locuitorl, cu ajutorul Mitro- 
poliel, de care {inea cind s'a 
zidit, are 1 preot si 1 dascal; 
a treia la Galateni, cu hramul 
Sf. Gheorghe, ziditala 1852 de 
locuitorl, cu 1 preot si 1 dascal. 

Sunt 2 scoli : una la Gala- 
teni-Mitropoliei si a doua la Ga- 
lateni-Mosteni. Cea d'intiiu, mix- 
ta, cu 4 clase si a doua cu 6 
clase, conduse de 2 inva^atorL 

Vite sunt: 1600 boi si vacT, 
42 bivoli si bivoli^e, 600 cai, 
20 asinT, 1400 ol, 40 capre si 
800 rimatorT. 

In comuna sunt 8 circiumT. 

Pe aci trece soseaua jude- 
^eana care merge spre Alexan- 
dria si soseaua spre Negreni, la 
Pitesti. 

Apa Cleni^a servS de pescuit 
si din varsaturile eJ se produc 
lacule^e, in care se topeste ci- 
nepS. 

Aci se afla 126 hect. padure 
pe trupul mostenilor. 

Galateni - Mitropoliei, catun, 
pendinte de com. Galateni-Mos- 
teni, pi. Glavaciocul, jud. Vlasca, 



60299 Marefe Dicfionar Qeogra/lc Vol. Ill, 



01 



Hosted by 



Google 



GALATENI-MOSTENI 



482 



GALBINASUL (CUREAUA-) 



situat pe coasta stinga a ape! 
Cleni^a, numit ast-fel pentru ca, 
inainte de secularizarea averilor 
manastirestf, £inea de Mitropo- 
lia din Bucuresti. Azt apar^ine 
statulu!. 

Are un venit anual de 1 2000 1. 

Suprafa^a total a a mosie! este 
de 450 hect. 

S'a dat la 1864 locuitorilor, 
in numar de 76, o suprafa^a de 
340 hect. 

Aci este o biserica, ciadita la 
1760 de locuitori cu ajutorul 
Mitropoliei si care e slujita de 
1 preot si 2 dascalT; o scoala 
mixta, cu 4 clase, condusadeun 
mva^ator. In 1888 a fost frecu- 
entata de 29 baetf, din numarul 
de 60 copil in virsta de scoala. 

Acest catun este in josul co- 
munei ma! spre Dunare. 

Sunt 2 circiumT. 

Galateni-Mo§teni, c&tim, pen- 
dinte de com. cu acelasT nume, 
pi. Glavaciocul, jud. Vlasca, si- 
tuat pe valea Cleni^a, intre Ga- 
lateni-Mitropolie! si Galateni-Sf.- 
Gheorghe, la extremitatea co- 
munei despre N. S'a numit ast- 
fel pentru ca apar^inea mosteni- 
lor, vechi proprietar? a! mosiilor 
Mitropoliei si a! SfintuluiGheor- 
ghe, daruita dupa timpur! tot 
din trupul mostenilor. 

Sunt 220 contribuabili. 

Suprafa^a mosie! mostenilor 
este de 1780 hect., din care 126 
hect. padure. Are un venit de 
48000 lei. 

In catun este o scoala, facuta 
de zid, cu 6 clase, condusa de 
un inva^ator si e frecuentata de 
55 bae^T si 12 fete, din numarul 
de 180 copii in virsta de scoala, 
o biserica, cu 1 preot si 2 das- 
cali, zidita la 1844; 3 circiumT. 

Galateni-Sf.-Gheorghe, catun, 
pendinte de com. Galateni-Mos- 
teni, jud. Vlasca, numit ast-fel 



pentru ca inainte de seculari- 
zare apar^inea biserice! Sf. Gheor- 
ghe din Bucuresti, daruit dupa 
vremuri de mosteni. O data cu 
secularizarea a trecut in pose- 
siunea statulul, care si el a vin- 
dut-o. 

Dupa cum se stapinea ina- 
inte de 1847, mosia are o su- 
prafa^a de 400 hect., din care 
s'a dat la 60 locuitori, conform 
lege! rurale din 1864, 185 hect. 
Are un venit anual de 9000 1. 

Aci este o biserica, zidita la 
1855, de locuitori, cu 1 preot 
si 2 dascali ; 2 circiumi. 

Proprietarul a facut aci case, 
patule si magazil bune. 

Gala^eanul, sat, cu 70 familii, 
jud. Arges, pi. Pitesti; face parte 
din com. rur. Poiana-LaculuT. 

Gala^uiul, lac, m jud. Ialomtta, 
plasa Borcea, situat spre V. 
de lacul Calarasi, in apropiere 
de satul Rasa. Partea de S. a 
laculul comunica cu bra^ul Bo- 
tul, printr'un git pe care se face 
leasa pentru prinderea pestelul; 
iar partea de N., de linga sa- 
tul Gaunosi, poarta numele de 
Potcoava. Aici se face intinsa 
pescuire. Pe marginea de S. a 
acestui lac se gasesc urme de 
intarir! militare. 

Galbazeni, sat, in jud. Neamtu, 
pi. Piatra-Muntele, com. Calu- 
gareni, situat pe valea piriuluT 
Largul, intre satul Coroiul si 
Brinzeni. 

Are o populate de 38 familii, 
sau 148 suflete: 60 barbatT, 88 
feme!; 78 necasatorip, 60 ca- 
satorip, 10 vaduvi. 

Ocupa^iunea de capetenie a 
locuitorilor este plutaria. 

Galbeaza, coli?id t in jud. Buzaii, 
com. Carpinistea, cat. Valea-Pa 
rului; izlaz. 



Galbina^i, sat, face parte din 
com. rur. Lamotesti-Galbinasi, 
pi. Negoesti, jud. Ilfov. Este 
situat la S.-E. de Bucuresti, pe 
{armul sting al riului Dimbovi^a, 
inconjurat de p^duri. Aci este 
resedin^a primarieT. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
10 1 5 hect., cu o populatie de 
288 locuiton. 

D-na Smaranda Rasti are 800 
hect. si locuitori! 2 1 5 hect. Pro- 
prietarul cultiva 777 hect, (23 
izlaz). Locuitori! cultiva tot te- 
renul (8 hect. izlaz). 

Are o biserica, cu hramul 
Sf. Nicolae , deservita de 1 
preot si 1 cintare^ ; o scoala 
mixta, frecuentata de 13 elev! 
si 8 eleve, cu intre^inerea careia 
statul si com. cheltuesc anual 
1400 ie!. Pentru constructia loca- 
lulu!, d-na Smaranda Rasti a 
oferit terenul necesar. 

Aci se face 111 lunaSeptembrie 
un tirg de vite si obiecte. 

In raionul satulu! e un he- 
lesteii. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciuman. 

Numarul vite lor mar! e de 
275 si al celor mici de 1122. 

Galbinasul, catini de resedinta 
al comunei Tabarasti, jude^ul 
Buzaii, cu 540 locuiton si 113 
case. 

Galbina^ul, mosie, in jud. Buzaii, 
com. Tabarasti, cat. Galbinasul. 
Are 1250 hect., din can: 800 
hect. arabile, 210 hect. izlaz, 20 
hect. fineata, 65 hect. crivina 
Cotul-Bacanulu!, restul zmirc si 
sterp. 

Galbinasul (Cureaua-), (Sa- 
geata-Vechie, Iliasca, Poe- 
nareasa), sfoa: a de mosie, in 
jud. Buzaii, com. Tabarasti, cat. 
Galbinasul. Are 157 hect., toate 
arabile. 



Hosted by 



Google 



GALEATA 



483 



gAneasa 



Galeata, cdtan, in jud. Mehe- 
din^i, pi. Motrul-d.-s., com. rur. 
Broken i. 

Galeata, vale, in com. rur. Bros- 
teni, pi. Motrul-d.-s., jud. Me- 
hedin^i. 

Gale^oaia, cdtun, al comune! Ste- 
jarei, pi. Ocolul, jud. Gorj, in 
partea de S.-E. a comuneT, si- 
tuat pe o vale numita Gale- 
soaia, si linga dealul cu acelasi 
nume. 

Are o suprafa^a de 200hect., 
din can: 40 hect. padure, 25 
hect. izlaz, 20 hect. fine^e, si 
1 15 hect. arabile. 

Are o populate de 80 familu, 
sau 195 suflete, din carl 100 
contribuabill. 

Comunica^ia se face prin so- 
scaua comunala care o pune in 
legatura cu catunele din veci- 
natate. 

In apropierea catunului trece 
riul Tismana. 

Are o biserica de lemn, fon- 
data de locuitori pe la anul 
1 8 10 si deservita de t preot si 
1 cintare^. 

Gale^ti, sat, cu 65 locuiton, jud. 
Arges, pi. Pitesti ; face parte din 
com. rur. Poiana-Laculul. 

Gale^ti, sat, face parte din com. 
Huruesti, pi. Berheciul, jud. Te- 
cuciu, situat pe coasta dealuluT 
cu acelasi nume, la 7 kil. si 70 
m. departe de resedin^a com. 
Cade la S. com., intre satul Pra- 
daiasul la V. si dealul Huruesti, 
la E. Teritoriul satului este de 
93 hect. 

Are o populate de 45 familii, 
sau 134 suflete. Locuesc in 30 
case. 

Locuitori! sunt improprietarip 
la 1864 si stapinesc 35 hect. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Gheorghe, facuta de Nicu Ga- 



lescu la anul 17 12, dupa cum 
se citeste din inscrip^ia ce se 
afla d'asupra use! bisericef. 

Aici a fost schit de maici 
care s'a desfiin^at. 

Satul si-a luat numele de la 
fostul proprietar Nicu Galescu. 
Inainte se numea Pradaiasul. 

Galetarilor(Valea-), vale, com. 
Baesti pi. Olte^ul-d.-s., jud. Vil- 
cea ; se varsa in piriul Dobricea. 

Galine^tilor (Dealul-), deal, pe 
mosiaHiliseul-Gafencu, com. Hi- 
liseul, pi. Cosula, jud. Dorohoiu. 

Galtofani, sat de mosneni, cu 79 
locuitori, jud. Arges, pi. Oltul; 
face parte din com. rur. Bal- 
cesti. 

Are o biserica, cu hramul A- 
dormirea, cu i preot si I cin- 
tare^. 

Galtofani, sat, jud. Arges, pi. 
Oltului, pendinte de com. rur. 
Stoiceni-Plesoiul. 

Galtofani, sat, cu 26 locuitori 
mosneni, jud. Arges, pi. Topolo- 
gul ; face parte din com. rur. Bir- 
sesti-Bercioiul. 

Galu^ca, deal, in jud. Iasi, pi. 
Bahluiul, com. Cepleni^a. 

Galu^ca, iaz, jud. Botosani, pi. 
Jijia, com. Todireni. 

Galu^ca, iaz, in partea de S. a 
satului Telejna, pi. Mijlocul, jud. 
Vasluiu. 

In acest iaz se varsa piriul 
Chioaia. 

Gamani, cdtun, com. Tetila, pla- 
iul Novaci, jud. Gorj, la N. ca- 
tunului Lazaresti. 

Situat pe loc ses, are o in- 
tindere de 100 hect., din car* 
20 hect. arabile, 40 hect. fine^e, 



35 hect. padure si 5 hect. va- 
tra satului. 

Are o populate de 19 fami- 
lii, sau 100 suflete, din carl 10 
contribuabill. 

Locuitoril poseda: 5 plugurl, 
22 care cu boT; 100 vite marl 
cornute, 120 01, 6 caJ si 20 ca- 
pre. 

Comunica^iunea cu catunele 
vecine se face pe sosele coniu- 
nale si drumurl de care. 

Gamanul, pise, la 1 kil. de com. 
Prundeni, pi. Oltul-d.-j., jud. Vil- 
cea. 

Gamace^ti, sat, face parte din 
com. rur. Berevoesti-Ungureni, 
plaiul Nucsoara, jud. Muscel. 

Acest sat se mai numeste si 
Plaiasul. 

Arc o populate de 28 fami- 
lii, sau 96 suflete, (44 barba^i 
$i 52 femei). 

Riul Bratia uda partea de E. 
a acestui sat. Locuitori! s'aii 
improprietarit pe mosia statu- 
lui Vierosul si au 24 hect. pa- 
mint bun, iar restul impropriu 
pentru ori-ce cultura. 

Gamalia, munte, jud. Prahova, 
pi. Teleajenul, com. Drajna-d.-j., 
acoperit cu paduri seculare de 
fagi si brazL Are si pasunT bo- 
gate. 

Game§ti, sal, in jud. Dimbovrja, 
pi. Dimbovifa-Dealul, cat. com. 
Hulubesti. 

Gande§ti, localitate, in jud. Pra- 
hova, pi. Varbilaul, com. Var- 
bilaul, unde riul Sl&nicul se 
varsa in riul Varbilaul. 

Ganeasa, com. rur., la E. plase! 
Olte^ul-Oltul-d.-s., jud. Roma- 
na{i, formats din satele : Ga- 
neasa (450 loc), Ganesuica si 
Cornesul (218 loc.) si situata in 



Hosted by 



Google 



GANEASA 



484 



GANESTI 



fa{a SlatineT, in valea riuluT Cor- 
nesul, unde se intretae soseaua 
Corabia Riul-Vadulul cu soseaua 
Slatina-Craiova, 7 kil. departe 
de Slatina, 15 kil. de Bals si 
32 kil. de Caracal. 

Altitudineaterenulul d'asupra 
nivelului marii este de 125 m. 
Are o populate de 175 familii, 
sau 668 suflete : 339 barbapf si 
329 feme!; 338 casatoritf si 330 
necasatori^i. Stiii carte 75 per- 
soane, nu stiu 5 93. 

Sunt 148 contribuabili. 

Budgetul com. pe 1886/87 a 
fost de 1852 lei la veniturl si 
de 1786 let la cheltueli. 

Are : 4 stabilimente comerci- 
ale ; o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, cladita la 1791 de E- 
leaa Vladoianu si acum deser- 
vita de 1 preot si 2 cintarej;!. 

Ganeasa (Ganeasca), sat, face 
parte din com. rur. Moara-Dom- 
neasca, pi. Dimbovi^a, jud. II- 
fov. Este situat la N.-E. de Bu- 
curesti, pe malul sting al vaei 
Pasarea. Aci este resedin^a pri- 
maries 

Se intinde pe o suprafa^a de 
185 hect., cu o populate de 301 
locuitorT. Proprietatea e a lo- 
cuitorilor. 

Are o biserica, cu hramul In- 
trarea in biserica; oscoala mixta, 
frecuentata de 28 elevT. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumarl. 

Numarul vitelor marl e de 
313 si al celor mici de 434. 

Ganeni, sat, jud. Suceava. Vezi 
Plesesti-Ganii. 

Ganescul, iaz, pe mosia Corla- 
teni, com Corlateni, pi. Cosula, 
jud. Dorohoiu. 

Ganesuica, cdtun, al com. Ga- 
neasa, pi. Olte^ul-Oltul-d.-s., jud. 
Romana^i. 



Ganesti, com. rur., in jud. Co- 
vurluiu, pi. Horincea, a doua 
com. in direc^ie S.-N. din 
valea HorinceT, la departare de 
84 kil. de Gala^i. Se margi- 
neste la N.-E. cu com. Blage- 
sti (jud. Tutova) si cat Vadeni, 
(com. Rogojeni) ; la S., cu Ca- 
vadinesti; la N., cu Prodanesti 
si la V., cu Slivna. Pe linga pi- 
riul Horincea, uda com. piriia- 
sele Fintina-Mare siRecea. Doua 
catune fac parte din comuna: 
Ganesti (resedin^a) si Comane 
sti, amindoua aproape una de 
alta, in cit se confunda intr'un 
singur sat. MaT era in vechime 
si un catun cu numele Cris- 
testi, dar azi e cu totul impre- 
unat cu cele-1'alte. 

Comuna Ganesti este locuita 
de razesi. Are 501 familii, sau 
2046 suflete: 1072 barbapf, 947 
femei; 1075 necasatori^i, 861 
casatori^T, 110 vaduvi. Locuesc 
in 457 case. Stiu carte 367 per- 
soane. 

Sunt 361 contribuabili. 

Situa^ia teritoriului Ganesti- 
lor e mai mult coasta de deal 
intrerupta cu ripT, prea putin 
loc ses ; compozi^ia pamintuluT> 
argiloasa si nisipoasa. Supra- 
fa^a intregului teritoriu e de 
2210 hect., din can 1441 pa- 
mint arabil, 100 imas, 2 flnea^a, 
184 vii, 13 gradinl, 450 vatra 
satului, cu livezi si restul pa- 
mint sterp. 

Vite sunt 2 118, din can: 
548 boif, 279 vacT, 90 juncT, 35 
junce, 18 gonitori, 15 gonitoare, 
46 minzap, 86 minzate, 24 vi- 
$ef, 66 cai, 47 lepe, 6 minzi; 
560 01, 6 capre, 291 rimatori. 

Sunt : 3 circiumi ; o moara cu 
abun si 2 de vint. 

Locuitoril poseda 200 stupi 
cu albine. 

Casele Ganestilor sunt incon 
jurate de gradini cu pomi ro- 
ditori. 



Budgetul com. are la venituri 
4500 lei, iar la cheltueli 4227 lei. 

Biserici sunt 4 : Sf. Gheorghe, 
din 1 881; Sf. Nicolae-d.-j., din 
1857; Sf. Nicolae-d.-s., tot din 
1857 si Sf. Voevozi (Com&nesti), 
din 1796. Com. intreaga con- 
stitie o parohie, cu catedrala 
Sf. Nicolae, deservita de un 
preot paroh, un preot ajutor si 
4 cintare^i. 

Sunt 2 scoli : una de bae^i 
si alta de fete ; scoala de baepf 
e frecuentata de 90 — 96 copii. 

Ganesti dateaza din timpuri 
departate. In anul 1741, Octom- 
brie 2, Grigorie G. Ghica da 
capitanului loan Giusca voie sa 
aduca 4 oameni strain!, spre 
plata ospitalita^ei ce a dat Dom- 
nului si suite! sale la mosia sa 
Ganesti, din tinutul Covurluiului, 
cind Ghica- Voda, plecind de la 
Rosieni, a fugit la Gala^i spre 
a nu fi prins de ostile lui Mu- 
nich. Acelor 4 oameni le acorda 
Voda scutire, cum se exprima 
Domnitorul in hrisovul respec- 
tiv, «de toate dajdiile si anga- 
riile cite ar fi in Tara Domniei 
mele, numai la vremea hirtiilor 
sa aiba a da de om cite un 
ughiu » . 

Din acest sat e dar obirsia 
familiei Giusca, din care se trage 
si Toma Giusca, infiintatorul si 
intiiul profesor al scoalei Dom- 
nesti din Gala^i. 

Ganesti, com. rur., jud. Vilcea, pi. 
Mijlocul, compusa din patru cat: 
Fauresti, Pasatesti, Tunari si 
Biserica. Si-a luat numele de la 
vechea familie boereasca, Ga- 
nestii, care au avut locuin^a aci 
si care aii infiin^at'o. 

Este situata pe valea riulu! 
Olte^ul, la 6j kih de capitala 
jude^ului si la 37 kil. de a pla- 
seT. Inainte vreme casele din 
sat erau risipite pe valcele, acum 
s'au asezat la linie. 



Hosted by 



Google 



gAnesti 



485 



gArAgAul 



Are o populate de 286 fa- 
milii, sau 1077 suflete: 533 bar- 
ba^i si 544 feme!, in care intra 
si doua famili! de figam. Lo- 
cuesc in 312 case. §tiu carte 
80 barbap. Contribuabil! sunt 
264. 

In comuna sunt doua biserici: 
una in mahalaua Fauresti si 
alta in mahalaua Biserica. Prima 
s'a fondat de catre raposatul 
Ghimpe^eanul in anul 1847 si 
a doua de catre Ion Ganescu, 
in anul 18 1 2. Cea d'intiiu nu 
s'a ma! reparat, cea din urma 
s'a invelit de comuna pe la a- 
nul 1854. Amindoua sunt de 
zid, frumos lucrate. 

Afara de agricultura, 8 lo- 
cuitori se ma! ocupa cu olaria. 
ET desfac produsul muncel lor 
la bilciurile din Zatreni, Oteteli- 
sul si satele vecine. 

Maioritatea locuitorilor sunt 
mosneni; 32 s'au improprietarit 
la 1864 pe mosiile Ghimpe^ea- 
nul, Boicescul, Tetoianul si Stra- 
chinescul, cind li s'au dat 80 
hect. pamint. 

Vatra satului, cu izlaz si lo- 
curi de munca, are 2500 hect. 

Veniturile comunei se urea 
la 1838 lei anual si cheltuelile 
la 1393 lei. 

E brazdata de dealurile : Se- 
ciului, Artanului si Strimbei, si 
udata de vaile: Balsoiul, Ar- 
tanul, Ruginosul, Pesteni^a si 
Strimba. 

Gane^ti, sat, resedin^a comunei, 
cu acelasi nume, pi. Horincea, 
jud. Covurluiu; numara 1556 
suflete, are 3 biserici si 2 scol?. 

Gane^ti, sat, in partea de S.-E. 
a com. Buznea, pi. Cirligatura, 
jude^ul Iasi, situat intre dealu- 
rile : Budeanul, Scaiul si Prosia, 
printre car! trece Piriul-Velni- 
\ei. Are o populate de 121 
familii, sau 569 suflete; o bise- 



rica, zidita la 1834 de A. Ma- 
nolache, deservita de 1 preot 
si 1 cintare^; o scoala, infiinfata 
la 1868, frecuentata" de 46 elevT, 
si casele proprieta^ei. 

La rasarit de satul Ganesti, pe 
coasta de E. a dealulu! Budea- 
nul, se afla urmele unul sat ce 
se numea Draga, in care se 
zice ca ar fl extstat doua crisme, 
una cu nutnele Dorul-in-Deal si 
alta Draga-in Vale, si ca acest 
sat a durat pana in anul 1849, 
cindproprietarul mosie! Buznea, 
N. Mavrocordat, a stramutat 
locuitorii in satul nou B iznea. 
Tot in satul Draga, se zice ca 
a fost din vechime o manastire, 
cu ma! multe chili! pentru ca- 
lugarf. 

Numarul viteior e de 812 
capete, din can: 302 vite man 
cornute, 28 ca!, 425 01 si 57 
rimatorT. 

Ganesti, sat, facind parte din com. 
Retevoesti, plaiul Nucsoara, 
jud. Muscel. Are o biserica de 
lemn, deservita de 1 preot. 

Ganesti, mahala, din com. rur. 
Sinesti, pi. Oltetul-d.-s., jude^ul 
Vilcea. 

Gane§ti, deal, in raionul com. 
cu acelasi nume, pi. Mijlocil, 
jud. Vilcea, pe care se cultiva 
33 hect. vie. 

Gane§ti, iaz, in marime de 12 
hect., in marginea satulu! Ga- 
nesti, com. Buznea, pi. Cirliga- 
tura, jud. Iasi, format de Piriul- 
Velni^ei, intre dealurile Budea- 
nul si Lacatuseni. 

Ganesti, piriu. VezI Buda, piriu, 
con;. BrSesti, plasa Cirligatura, 
jud. Iasi. 

Ganesti, vale, in jud. Iasi, com. 
Buznea, pi. Cirligatura; se in- 



tinde intre dealurile: Budeanul, 
Scaiul, Bivoiul, Prosia, Laca- 
tuseni si Befciul. 

Ganiacul, deal, in com. rur. Ci- 
resul, pi. Cerna,jud.Mehedin$i. 

Gaojani, com. rur., jude^ul Olt. 
Vezi Valea-Merilor. 

Garag&ul, coin, rur., in jud. Te- 
leorman, pi. Tirgulu!, in partea 
de N.-E. a plasei, situata pe 
partea stinga a Piriu iui-CiineluT. 
Are doua sate: Golasei, situat 
la N.-E. catunulu! de resedin^a 
si Garagaul. 

Se invecineste la N. cj co- 
muna Necsesti, din pi. Teleor- 
manulu!; la S., cu com. Vir- 
toapele-de-Sus ; la E., cu com. 
Netofi si la V., cu com. Sfin- 
{esti. 

Suprafa^a com. cu a mosiilor 
de pe dinsa este de 2800 hect., 
din care 97 hect. padure. 

Proprietarii principal! sunt: 
principesa Elena Massalsky, po- 
sedind 850 hect. arabile; d-1 G. 
Ghefu, posedind 125 hect. ara- 
bile si 25 hect. padure si d-na 
Anghelina Golasescu, avind 70 
hect. arabile. 

Populafiunea este de 269 fa- 
mili!, sau 1 02 8 suflete, din car! 
235 contribuabill. 

Locuitori improprietaripf sunt 
in numar de 133, din car! 101 
din com. Garagaul pe 363 hect. 
si 22 din catunul Golasei pe 65 
hect. Terenul este accidentat. 

Numarul viteior este de 2350 
capete, din car!: 556 vite mari 
cornute, 121 cai, 1547 01, 30 
capre si 96 pore!. 

Budgetul comunei este de le! 
5087,75 la venitur! si de le! 
4S5IJ3 la cheltuel!. 

Are o scoala, frecuentata de 
31 elevi; o biserica, in catunul 
Garagaul, deservita de un preot 
si un cintare^. 



Hosted by 



Google 



gAragAul 



486 



gArdesti 



Sunt 2 mori, una cu aburi 
?i alta pe apa Ciinelul. 

Comuna Garagaul se leaga 
prin $osele vecinale cu com. 
Virtoapele la departare de 4 
kil. spre S.; cu com. Nec§e$ti, 
din pi. Teleorman, la 2V2 kil. 
spre N. ; cu comuna Sfin$e$ti, 
spre V., la 6 kil. ; iar la E. cu 
com. Neto^i la o departare de 
4 kii. 

Comuna se gasea a?ezata odi- 
nioara mai spre E., intr'o valcea 
care poarta $i azif numele de 
Garagaul- Vechiu. 

Garagaul, mosie, in jud. Teleor- 
man, pi. TirguluT. Apar^ine mai 
multor proprietarl printre can 
?i mo?tem ; cea mai mare parte 
este insa a principesei Elena 
Massalsky. 

Garbova^ul, (Garbovajul-de- 
Jos, sau Glrbova^ul-de-Mo- 
tru), com. rur, §i sat, in jud. 
Mehedin^i, pi. Ocolul, la 57 kil. 
de ora^ul Turnul-Severin, a$e- 
zat pe valea piriulut Satul, care 
se varsa in riul Co$u$tea. 

Inainte, ^inea de com. rur. 
Corcova; iar actualmente for- 
meaza com. rur. singura, avind 
93 contribuabill, din 600 locui- 
tori, locuind 130 case. 

Are o biserica, cu hramul A- 
dormirea - Maicei - Domnului, la 
care deservesc 1 preot $i 2 
cintareflf ; o $coala condusa de 
1 invafator, frecuentata de 40 
elevf. 

Budgetul comunei are la ve- 
nituri lei 808, iar la cheltueli 
lei 587. 

Vite : 270 vite marl cornute, 
12 caf, 360 ol ?i 300 rimatori. 

Com. Garbova^ul are o ?osea 
care o leaga cu ^oselele Cor- 
covul. Riurile can o uda sunt : 
Co$u?tea, care trece prin partea 
de S. ?i Piriul-Satului. 

Dealurile principale care stra- 



bat comuna sunt : Dealul-Garbo- 
vafului, Domogletul ?i Seli^tiu^a. 

Vat: Valea-Mare, Valea-Glo- 
dului ?i Valea- Corcovi^eL 

Se margine^te : la E., cu com. 
Corcova; spre S., cu com. Rup- 
tura ; spre V., cu com. Ercea $i 
Lup^ea; iar spre N., cu com. 
Imoasa. 

Garbova^ul, deal, in com. rur. 
Garbova^ul, pi. Motrul-d.-s., ju- 
de^ul Mehedin^i. 

Garbovul, piriii, in com. rur. 
Cleanovul, pi. Dumbrava, jud. 
Mehedin^i. 

Garcea, sat, jud. $i pi. Arge$; 
face parte din com. rur. Bu- 
ne$ti. 

Gardanul, deal, acoperit cu viT, 
jud. Mehedin^i, pi. Ocolul d.-s., 
com. rur. Simianul. 

Gardanul, deal, in com. rur. 
Base?ti, plaiul Cerna, jud. Me 
hedin^i. 

Gardanul, piriii $i vale, m com. 
rur. Base^ti, plaiul Cerna, jud. 
Mehedin{i. 

Gardaneasa, cfttun, in jud. Me- 
hedin^i, plaiul Clo^ani, com. rur. 
Ponoarele. Are o frumoasa bi- 
serica de zid, deservita de 1 
preot ?i 2 cintare^i. 

Gardeanca, vale, pe mo$ia Pal- 
tini^ul, com. Paltini^ul, pi. Pru- 
tul-d.-s., jud. Dorohoiu. 

Garde§ti, com, rur,, in jud. Te- 
leorman, pi. Teleormanului, si- 
tuata pe Valea-Ciinelui. Se mar- 
gine?te la N. cu hotarele co- 
munei Ciolane$ti-din-Vale; la S., 
cu ale Nec?e?tilor ?i ale Neto- 
{ilor; la E., cu teritoriul comu- 
nei Depara{i-Hirle$ti §i la V., cu 



com. Ciurari, din pi. TirguluT, 
de care este aproape. Are 3 ca- 
tune: Garde?ti, Belciugul ?i Ca- 
zaneasa. 

Aspectul comunei este deter- 
minat, pe linga Valea-Ciineluf, 
pe care se afla situata, inca de 
trei valcele can poarta denumi- 
rile urmatoare : Valea-CuculuT, 
la N. comunei; o ramifica^ie din 
Valea-Teleormanelului la N.-E.; 
apoi Valea-Petri^uluT, despre N.- 
V. In cat. Belciugul se afla $i 
un hele?teu. 

Suprafa^acom., dimpreuna cu 
mobile de pe dinsa, este cam 
de 1600 hect. Proprietari! prin- 
cipal! sunt : Mo^tenitorii Marcu 
Ghinopoiu din Grecia cu 450 
hect. pamint arabil §i 120 hect. 
padure pe mo$ia Belciugul; E- 
foria Spitalelor Civile din Bu- 
cure?ti, cu 350 hect. pamint a- 
rabil 91 130 hect. padure. 

Pe proprietatea Belciugul sunt 
improprietari^i 44 locuiton, iar 
in cat. Garde^ti, 68 locuiton, pe 
463 hect. 

Popula^iunea este de 11 54 
surlete (674 in Garde^ti, 315 hi 
Belciugul ?i 165 in Cazaneasca). 

Contribuabill sunt 416. 

Vite: 3265, din carl: 270 vite 
marl cornute, 2092 vite mici ?i 
254 rimatori. 

Are o $coala, in catunul de 
re?edin^a Garde^ti, intre^inuta 
de stat, frecuentata de 28 e- 
levi; o biserica, deservita de 1 
preot §i 1 cintare^; 2 mori cu 
aburi. 

Budgetul comunei este de lei 
2854,56 la venitur! $i de lei 
2579,83 la cheltueli. 

Caile de comunica^ie sunt: 
spre com. Ciolane$ti-din-Vale ?i 
spre com. Nec?e?ti, pe ?osele 
vecinale. 

Satul Garde$ti este vechiu. 
In secolul trecut facea parte din 
pi. Mijlocului ?i mo^iile eraii 
stapinite numai de mo^neni. 



Hosted by 



Google 



gArdesti 



487 



GAUJAN1 



P&na la 1869, cat. Belciugul 
nu era alipit de Gardesti si for- 
ma singur o comuna; atunci a 
fost alipit, facind parte din pi. 
Teleormanului. 

Gardesti, sat, in pi. si jud. Tu- 
tova, com. Voinesti, spre E. de 
satul Voinesti. Are 44 loc. si 
10 case. 

Gradine^ti, sat, cu 105 loc, ju- 
de^ul Arges, pi. Pitesti ; face 
parte din com. rur. Crucisoara. 

Gardoaia, sau Dealul - Gar - 
doael, deal, in com. rur. Cio- 
virnasani, pi. Motrul-d.-s., jud. 
Mehedinti. Acest deal mai poarta 
numele si de Dealul-Ciovirna- 
sanilor. 

Gardoaia, deal, in com. rur. Je- 
gujani, pi. Motrul-d.-s., jud. Me- 
hedinti. 

Gardoaia, piriu, izvoreste din 
cat. Caramidari, pi. Motrul-d.-s., 
jud. Mehedin^i si se varsa in riul 
Motrul, sub numele de Pesceana. 

Gardoaia (Muchea-), colina, in 
jud. Buzau, com. Carpinistea, 
pe hotarul jud. Rimnicul-Sarat, 
servind tot de odata ca limita 
si despre com. Beceni; are fi- 
nea^a si izlaz. 

Gargaunele, vale, jud. Musccl, 
com. Stefanesti, pi. Riul-Doam- 
nei. 

Gaspare§ti, mahala, in jud. Me- 
hedin^i, pi. Vaile ; ^ine de com. 
rur. Miculesti. 

Ga^teni, mosle, jud. Bacau, pi. 
Bistrita-d.-j., comuna Racaciuni. 

Ga^tenilor (Valea-), vale, jud. 
Bacau, pi. Bistri^a-d.-j., inclinata 
in direc^ia E. spre Siret. 



Gatejei, sat, face parte din com. 
rur. Brosteni, plasa Cerna-d.-s., 
jud. Viicea. 

Are o populate de 254 lo- 
cuitori (120 barbap si 134 fe- 
me!). Cade in partea de E. a 
comunei, pe culmea dealulul Mo- 
duia si este udat de riul Cerna. 

Aci e o biserica*, fondata la 
anul 1885 de V. Florescu, N. 
Dolofan si al^il. 

Satul e la distant de */» kil. 
de catunul Serbanesti, unde e 
scoala. 

Gatejul, pddure, in jud. R.-Sarat, 
pi. Orasul, com. Virtescoi, din 
circumscripta VII silvica, oco- 
lul Platinesti ; are 630 hect., 
din cart 20 hect. proprietate 
particulars. Esen^e : stejar, fag, 
teiu, carp en si frasin. 

Gaujani, com. rur., pe apa Te- 
leormanului, jud. Arges, pi. Cot- 
meana, la 16 kil. de com. rur. 
Costesti,resedin{asubprefecturei 
si la 45 kil. de Pitesti. Se com- 
pune din 2 sate : Curtenca sau 
Linia-din-Deal si Gaujani, avind 
in tot 129 familii, sau 610 
suflete, din can 2 familii de f i- 
ganl. 

In com. este o biserica, in 
Gaujani, cu hramul S-^ii-Voe- 
vozT, cu un preot si un cin ta- 
re^; o scoala primara rurala. 

Budgetul comunei pe anul 
1882 — 83 a fost de 1403 lei, 
98 bant la venituri si de 1400 
lei la cheltuelT. 

Dupa o publicatie oficiala 
(1887), aceasta comuna numara 
155 contribuabiii si are un bud- 
get de 2043 lei la venituri si 
de 1646 lei la cheltueli. 

Numarul vitelor era in anul 
1887 de 754 capete vite marl 
(504 bol si vaci, 92 cal, 152 
bivolT si 6 magari) si de 2202 
vite marunte (2140 ol si 62 ri- 
matori). 



Gaujani, com. rur., compusa din 
catunele : Gaujani si Petrisul, din 
jud. Vlasca, pi. Marginea, si- 
tuate pe malul Dunard, intre 
com. Paraipani siPetrosani, de- 
parte de Giurgiu de 26 kil, de 
Bucuresti de 85 kil., de Ale- 
xandria de 35 kil. si de Sta- 
nesti, resedinja pi. Marginea, 
de 33 kil. 

Are o populate de 370 fa- 
milii, sau 1845 suflete, din carl 
331 contribuabiii. 

Budgetul com. pe anul 1888 
a fost de 5835 lei la venituri 
si de 4187 lei la cheltueli. 

Aci este o scoala mixta cu 
4 clase, care a fost frecuentata 
in 1888 de 32 bae$I si 6 fete, 
din 65 baeflf si 32 fete in vir- 
sta de scoala. Mai este o scoala 
la Petris, retribuita de comuna, 
la care au urmat 14 baeflf si 7 
fete. 

Sunt 2 bisericl : una in Gau- 
jani si aita in Petris; ambele 
{in de parohia Gaujani si sunt 
deservite de 2 preo^I si 4 das- 
call. 

In com. este o moara cu a- 
burl cu 2 pietrepe catunul Gau- 
jani. Sunt 9 circiuml si 5 cazane 
de fabricat rachiu din prastina. 

Prin com. trece soseaua Giur- 
giu-Zimnicea. Sunt in com. 3 
pichete de pazit granija despre 
Bulgaria. 

In Gaujani sunt: Lacul-Cres- 
tata, Lacul-Lung, Lacul-Cara- 
gioaica, Lacul - Soarna, Lacul- 
Vacel, Girla-Casarulul, Lacul- 
Raceanca, Lacul-Boulul, Ostro- 
vul-Batucului si Girla-Oil, toate 
pline cu pestl. 

MSgurl sunt : Magura-Racilor 
sau a-Turculu! si Magura-Caza- 
culul. 

La capul despre N., al com. 
trece Drumul-Untulul. 

Intre cStunul Gaujani si ca- 
tunul Petrisul, distanja este de 
4 kil. 



Hosted by 



Google 



gAujani 



488 



GAURENCEI (PfRlUL-) 



Gaujani, sat, cu 546 locuitorf, 
jud. Arge§, pi. Lovi$tea; face 
parte din com rur. Boi^oara. 
Are o biserica, cu hramul Sf. Ni- 
colae, deservita de 1 preot ?i 

1 cintarej. 

Gaujani, sat, jud. Arge?, pi. Cot- 
meana; face parte din com. rur. 
cu acela?! nume, pe apa Tele- 
ormanuluf. Areo popula^iune de 
100 familii. Aici este re^edin^a 
primariei. 

Gaujani, catun, pendinte de com. 
cu acela^i nume, pi. Marginea, 
jud. Vla$ca, proprietate a Sta- 
tului, in devalmasie cu biserica 
Doamna-Bala$a din Bucure$ti. 
Arenda anuala. este de 55.000 
lei. 

Are o suprafa^a totala de 2 100 
hect., din care o padure, in supra- 
faja de 1 50 hect., depinzind de o- 
colul silvicGiurgiu ?i 59 hect. vie. 

S'a dat la 1864 la 180 locu- 
iton suprafa^a de 450 hect. 

Are : o biserica, cu hramul A- 
dormirea-Maicei-DomnuluT, zidi- 
ta la 1854 de arenda?ul de pe 
atuncl Andreiu Ghenovicf, cu 
ajutorul EpitropieT Doamnei Ba- 
la?a ?i deservita de I preot $i 

2 dascali; o ?coala comunala. 

Gaujani, baltci, pe proprietatea 
Paraipani, jud. Vla^ca, pi. Mar- 
ginea, com. Arsache, in albia 
Dunarei ; are scurgere intr'o vi- 
roaga ce duce in Dunare, in jo- 
sul satuluf Paraipani. 

Gaunoasa, sat, in jud. Vasluiu, 
pi. Fundurile, com. Scheia, a$e- 
zat pe ambele par{i ale piriului 
Gaunoasa, pe o suprafa^a de 
1 1 28 hect, $i cu o populate 
de 23 familii, sau 120 suflete. 

Gaunoasa, deal, in partea de V. 
a satului Raceni, com. cu ace- 
la?T nume, pi. Prutul, jud. Fal- 



ciu, numit dupa Movila- Gau- 
noasa ce se aria de-asupra-i, in 
spre hotarul mo$iei Malae?ti. 

Gaunoasa, tnovild, spre E. de 
satui Romine^ti, com. Movileni, 
pi. Copoul, jud. Ia^i; serve?te 
de hotar intre mobile Holmul 
$i Bu^uluc ; aceasta movila nu 
e naturala $i este foarte vechie. 

Gaunoasa, munte, in jud Su- 
ceava, com. Malini. 

Gaunoasa, iaz, format din pi- 
riul cu acela^i nume, in partea 
de N. a satului Gaunoasa, jud. 
Vasluiu. 

Gaunoasa, piriu, izvore$te din 
padurea de pe coasta sudica a 
Dealului-Mogo?e$tilor, de pe te- 
ritoriul com. Scheia, jud. Vas- 
luiu; curge spre S.-E., prin mij- 
locul satului Gaunoasa, apoi in- 
torcindu-se drept spre S., se 
varsa. in riul Stavnicul, pu^in 
tnai spre E. de satul Cioca- 
Boca din comuna Ipatele, Pri- 
me$te pe stinga piriia^ele Va- 
lea-Rea $i Humaria-Mica. 

Gaunoasa, vilcea, jud. Vilcea, 
com. Ote^ani, plaiul Horezul ; 
se varsa in riul Luncava^ul. 

Gaunoasa (Magura-), mttgura, 
cea mat mare $i cea mat inalta 
din tot jude^ul Teleorman. Ser- 
ve$te ca punct de hotar intre 
mo$ia statuluT Bogdana-Nenciu- 
le$ti $i mo$ia Ulmeni. Este 
punct trigonometric important. 

Gaunosul, padure de stejar, de 
40 hect , pe proprietatea Baba- 
i{a, pi. Glavaciocul, jud. Vla$ca. 

Gauno§i, sat, in jud. Ialomija, 
plasa Borcea, pendinte de co- 
muna Ciocane^ti-Margineni, situ- 
at la 8 kil. spre N. de satul de 



re^edin^a, pe o mica coasta a 
par^ii de N. a lacului Gala^uiul, 
unde lacul se nume$te Potcoava. 

Are o populate de 542 lo- 
cuitori: 142 barbap, 140 femei 
$i 160 copii. 

Aici se afla o $eoala mixta, 
condusa de un inva^ator; o bi- 
serica, deservita de un preot 
$i un dascal. 

Vite sunt: 508 boT, 35 bi- 
voli, 427 cai $i 691 01. 

Gaureana, sat, in partea de N. 
a com. Costinesti, pi. Tirgul, 
jud. Boto^ani, pe mo$ia Dolina. 
Are 12 familn, sau 60 sufiete. 

Gaureana, padure, pe mo$ia 
Hude$ti, com. Hude?ti, pi. Pru- 
tul-d.-s., jud. Dorohoiu. 

Gaureanca, vale, pe mo$ia Co- 
mane^ti, com. Suharaul, plasa 
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu. 

Gaureanul, deal, jud. Bacati, 
pi. Tazlaul-d.-j., com. Ripile, de 
pe mo$ia Borze$ti, despre care 
se zice ca pe dinsul erati viile 
luT Stefan-cel-Mare. 

Gaurencei (Dealul-), deal, in 
partea de E. a satului Dume^ti 
din plasa Fundurile, jude^ul 
Vasluiu. 

Gaurencei (Piriul-), piriu, iz- 
vore^te din partea de E. a sa- 
tului Suhuletul, com. Suhuletul, 
pi. Funduri, jud. Vasluiu ; stra- 
bate de-alungul tot satul Gau- 
reni $i iese prin partea sudica a 
satului, $erpuindin $esul Gauren- 
cei, unde prime^te ca afluenti: 
piriul Mirce$ti, care izvore^te din 
dealurile Holmul-Mare $i Hol- 
mul-Mic, curge de la N.-E. spre 
S. - V. $i piriul Sili^tea, care 
izvore^te din locul numit Fin- 
tina-Moldovanului ^i curge tot 
de la N.-E. spre S.-V., apoi 



Hosted by 



Google 



gAurencei (?ESUL-) 



480 



gAuriciul 



merge de se varsa in riul Bir- 
ladul, pe teritoriul comunei Du- 
mesti. 

Gaurencei (§esul-), ses, in jud. 
Vasluiu, pi. Funduri, com. Du- 
mesti; se intinde din com. Su- 
hule^ul despre N., pana in apa 
Birladulul, pe ambele maluri ale 
Piriului- Gaurencei. 

Gaurencei (Valea-), vale, for- 
mata prin preiungirea Dealului- 
Gaurencei; se intinde la E. de 
satul Dumesti, pi. Funduri, ju- 
de^ul Vasluiu. 

Gaureni, sat, jud. Iasi, pi. Tu- 
ria, com. Roscani, cu o supra- 
fa^a de 716 hect. si o popu- 
late de 54 familii, sau 212 lo- 
cuitori. 

Vite: 186 vite mart cornute, 
250 01, 10 cai si SS rimatori. 

Gaureni, sat, in centrul comunei 
Miroslava, pi. Stavnicul, jude^ul 
Ia$i, situat pe valea dintre dea- 
lurile Gaureni si Holmul. Are 
o populate de 17 familii, sau 
100 suflete; o biserica, cu 1 
preot si 2 dascall; o scoala, in- 
fiin^ata in anul 1859, frecuen- 
tata de 25 elevi si al carui lo- 
cal e facut de stat, a c&rui pro- 
prietate este si mosia. 

Vite sunt: 150 vite man cor- 
nute, 7 cai si 15 rimatori. 

Gaureni, catun, pendinte de co- 
muna Babele, pi. Neajlovului, 
jud. Vlasca, situat la E. mo- 
siei si strabatut de Valea-Mue- 
rei si Valea-Corbel. 

E departe de Bucuresti de 
35 kil. si de Giurgiu, de 62 
kil. Trece pe alaturea drumul 
Zimnicei, caruia i se zice si 
Drumul-Doamnel. 

S'au improprietarit, la 1864, 
41 locuitori, dinduli-se in total 
165 hect. pamint. 

b0, Uif. JLarele Dictioitur Ueoyraiic. Vol. 111. 



Vite sunt: 137 bol si vacl, 
13 cai, 332 ol si 204 rimatori. 

Gaureni. VezI Berza, sat, com. 
Ringhilesti, pi. Stefanesti, jud. 
Botosani. 

Gaureni, sat, spre S.-E. de sa- 
tul Suhule^ul, pi. Funduri, jud. 
Vasluiu, asezat pe coasta despre 
E. a dealului Oancei si pe coasta 
despre V. a dealului Brasov- 
ni^a. Numele si Ta luat de la 
piriul Gaureni, de care e stra- 
batut. 

Are o suprafa^a de 500 hect. 
si o populate de 114 familii, 
sau 321 suflete. 

Vite sunt: 222 vite marl cor- 
nute si 250 01. 

In acest sat se afla o bise- 
rica, facuta de Chiriac Bicu, Lo- 
ghin Smeria si Vasiie Smeria, 
pe la anul 1727, in urma stra- 
mut&rel locuitorilor de la Sili?- 
tea, spre S.-E. de Gaureni, unde 
a fost sat si biserica; chiar as- 
tazl se cunosc foarte bine ur- 
mele bisericel si a cimitirulul. 

Se spune ca satul cu biserica 
fosta pe locul numit Silistea, a 
ars dindu-le foe Turcii; in ur- 
ma locuitori! retragindu-se pe 
coastele dealurilor Crucea si 
Brasovni^a, carl erau acoperite 
pe atunci cu padurl, au format 
actualul sat Gaureni. 

Mosia acestuT sat e parte ra- 
z&seasca, iar parte a d-lul Iorgu 
Lupu. 

Gaureni, deal> in jud. Iasi, pi. 
Stavnicul, com. Miroslava, for- 
mind culmea despre sesul din 
dreapta riului Bahluiulul. Pe 
valea din stinga lul, e situat sa- 
tul Gaureni. 

Gaureni, piriti, jud. Tecuciti, 
izvoreste de sub coasta de V. a 
dealului Muncelul, merge spre 
S.-V. si se varsa in stinga Ber- 



heciulul, la mijlocul com. Ne- 
gulesti. 

Gaureni, piriti, izvoreste din dea- 
lul Gaureni, com. Miroslava, pi. 
Stavnicul, jud. Iasi, trece prin 
satul si valea cu acelasl nume 
si se varsa in riul Bahluiul. 

Gauriciul, com. rur., in jud. Te- 
leorman, pi. Marginea, situate 
pe Valea-Gauriciului. Se fnve- 
cineste la E. cu cat. $oimul, al 
com. Smirdioasa; la V., cu 
Valea-Tirnavel care o separa 
de diferitele trupurl de mosil 
ce {in de com. Piatra; la N., 
cu com. Smirdioasa si la S. 
tot cu Valea-Gauriciului. Se 
gase?te la jumatatea drumului 
dintre Zimnicea si Alexandria. 

Locuitori impropriet£rh:i in 
raza comunei sunt 165, pe o 
intindere de 465 hect. Solul 
este negru vegetal si destul de 
fertil ; are locuri intinse de p£- 
sune, pentru 01 mai cu deose- 
bire. Vil are de asemenea pe 
o intindere de peste 74 72 hect. 
In partea despre N.-V. a co- 
munei se afla un helesteu, for- 
mat din apele izvoarelor ce curg 
din dealurl si din piriul ce cur- 
ge pe timpurl ploioase pe Va- 
lea-Gauriciului. Mosia G&uriciul 
face parte din domeniul Brin- 
ceni a d-lui G. Vernescu. 

Popula^ia comunei este de 
345 familii, sau 1378 suflete, 
din carl 194 contribuabill. 

Vite sunt 4958 capete: 281 
cai, 34 magarl, 963 vite marl 
cornute, 3476 vite mid si 214 
rimatori. 

Budgetul prezinta la veniturl 
lei 3182.98 si la cheltuell 3084 
lei, 80 bani. 

Are o scoalS, intrefinuta de 
Stat, frecuentata de 12 elevi; 
o biserica, cu un preot si un 
cintaref. 

Caile de comunica^ie sunt: 



62 



Hosted by 



Google 



gAuriciul 



490 



GAVANA 



soseaua vecinala pana in so- 
seaua jude^eana Alexandria- 
Zimnicea ; sosele vecinale de la 
com. Gauriciul la Brinceni si la 
com. Suhaia. 

Locuitoril com. sunt aproape 
to{I Bulgar!, muncitor! de pa- 
mint. Locuesc in bordee. E! au 
venit in urma evenimentelor de 
la 1 82 1. Goana ce suferiau in 
Bulgaria din partea Turcilor l-a 
adus aci. La inceput au venit 
numai citf-va pastor! cu vitele 
si, gasind loc favorabil pea- 
tru pasunare pe valea unde 
este com., s'ati stabilit acolo 
cu bordeele lor. Mai in urma 
au venit si alte familii din Bul- 
garia, carl cu to£i! aii format 
un fel de colonic Numirea de 
Gauriciul s'a dat satului din ca- 
uza terenulu! pe care este a- 
sezat. 

Spre E. comunei este Ma- 
gura-Ungureanului si pu^in mai 
spre N., in linie dreapta, Ma- 
gura-Cuivei si aCiupauluI. Inal 
{imea fie-careia este de vr'o 10 
m. iar ocolui la baza de ma! 
mult de 30 m. Mai sunt si alte 
mo vile si maguri de mica im- 
portant 

Gauriciul, pddure foioasa, jud. 
Bac&u, pi. Bistri|a-d.-j.,com. Liu- 
zi-Ccllugara, apar^inind proprie- 
tariior razes!, cu o intindere de 
1002 hect. 

Gauriciul, munte, la 12 kil. spre 
N. de com. Recea, pi. Horezul, 
jud. Vilcea. Cade intre mun^ii 
Piatra si Manui. 

GSuriciul, vale, in jud. Teieor- 
man, pi. Marginei. Inceputul a- 
cestel val este din dreptul lacului 
numit al-Simioanel, in apropiere 
de calea nationals Turnul-Alc- 
xandria, spre mosia Furculesti ; 
trece prin cat. Stari^a, luind di- 
rec^iunea de la N. spre S., cind 



incepe apo! a coti de la S. spre 
E., purtind numirea de Valea- 
Tirnavei; de aci inainte is! ia 
numirea de Valea-Gauriulu!, si se 
p!erde in Valea- Vezii, in dreptul 
com. Zmirdioasa, dupa ce pri- 
meste in stinga ma! multe val- 
cele, in apropiere de com. Gau- 
riciul si Zmirdioasa. 

Gaurile, com. rur., in jud. Putna, 
pi. Vrancea. 

Com. Gaurile este situata pe 
malul drept al piriulu! cu ace- 
las! nume, mai sus de com. 
Vidra. 

Distan^a com. de resedin^a 
sub-prefecture! e de 12 kil., iar 
de capitala jude^ulu! e de 46 kil. 
Se compune din urmatoarele 
cat. : Gaurile (unde e si prima- 
ria com.), Piscul-Radulu! si 
Purcei. 

Popula^iunea com., dupa eel 
din urma recensamint, ede335 
familii, sau 1362 suflete (672 
barba^T, 690 feme!) ; 625 nein- 
sura^I, in vaduvi (39 bar- 
ba^i, 72 feme!) si 1 divor^at 
1348 Romin! si 14 diferite na- 
tionality!; 1348 ortodox! si 14 
mozaic! ; 370 agriculton, 6 me- 
serias!, 7 comercianj!, 3 cu profe- 
siun! libere, 36 muncitor! si 25 
servitor!. 

Stiu carte 28 persoane. 
Numarul caselor de locuit e 
de 336. 

Are o biserica parohiala, cu 
hramul Cuvioasa-Paraschiva, in 
cat. Gaurile si 2 filiale, ambele 
cu hramul Sf. Nicolae, una in 
Piscul-Radulu! si a doua in Purcei. 
Sunt 278 contribuabii!. 
Budgetul com. are la veni- 
turi 2049.70 le! si la cheltueli 
1896.24 le!. 

Locuitori! poseda : 1 5 plugur! 
de lemn; 6 mor! de apa. 

In com. sunt: 2 circiumar! ; 
2 bacan! ; 4 rotar! ; 4 fierar! ; 
7 fabricanfi de rachiu. 



Gaurile, catun, in com. cu ace- 
las! nume, pi. Vrancea, jud. 
Putna. E asezat pe malul drept 
al piriulu! cu acelas! nume' si risi- 
pit pe o intindere de vr'o 2 kil. 
Are o biserica parohiala, cu 
hramul Cuvioasa Paraschiva. 

Gaurile, munte, in jud. Gorj, 
pi. Novaci, la N. de com. Car- 
pinisiul, in partea dreapta a riu- 
lu! Lotrul si coprins intre mun- 
^i!: Carbunele, Balcescu, Cioba- 
nul si Austro-Ungaria. 

In acest munte este un pi- 
chet, numit Boian, 

Gaurile, piriu, format pe terito- 
riul com. Gaurile, pi. Vrancea, 
jud. Putna. Se varsa in Vizau- 
^ul-Mare. 

Gavana, sat, pe riul Arges, cu 
60 famili!, sau 251 suflete, la 2 
kil. de orasul Pitesti, pi. Pitesti, 
jud. Arges; face parte din com. 
rur. Gavana- Valea-Rea. In acest 
sat este resedin^a primarie!. Are 
o biserica, cu hramul To^f Sfin- 
\\i, deservita de un preot, un 
cintare^: si un paracliser. 

Gavana, alta numire a cdt. Steja- 
rul,com. Negoesti, pi. Tirgsorul, 
jud. Prahova. 

Gavana, mu?ite, in raionul com. 
Pucheni, pi. Argeselul, jud. Mus- 
cel, situat la N. comunei. 

Gavana, deal, situat la N. de 
com. Bughiile, pi. Teleajenul, 
jud. Prahova. Pe dealurile din 
aceasta com. se cultiva ovaz, 
vi! si pom!. Pe uneie se afla iz- 
laz si padure. 

Gavana, movilit, in jud. Ialo- 
mi^a, pi. Ialomt^a-Balta, pe terito- 
riul com. Slobozia. 

Gavana, sau Stejarul, mope, a 



Hosted by 



Google 



gAvana 



491 



gAvanele 



StatuluT, jud. Prahova, fosta pen 
di nte de biserica Sarindarul, care, 
peperiodul 1887— 97,s'aarendat 
cu 550 anual. De la 1888 s'a 
vindut de vecT D-rului Turnescu. 

Gavana, padure, in jud. Vlasca, 
in suprafa^a de 599 hect., pe 
trupul Tasi, proprietatea Strimba- 

d,j. 

Gavana, girlti, izvoreste de la 
N. de com. Bughiile, pi. Te- 
leajenul, jud. Prahovasi sevarsa 
in girla B'jg-hea, tot m raionul 
com. Bughiile. 

Gavana, vale, in com. Vadul- 
Sapat, pi. Cricovul, jud. Pra- 
hova. 

Gavana, vale, pe proprietatea E- 
foriei Spitalelor Civile din Bu- 
curesti zisa Oncesti, din pi. Mar- 
ginea, jud. Vlasca. 

Gavana, vale, pe proprietatea 
Strimbad.-j., trupul Iasi, pi. Cil- 
nistea, jud. Vlasca. 

Gavana (Muntele-), padure par- 
ticular^, supusa regimuluTsilvic, 
pe mosia Muntele- Gavana, pen- 
dinte de com. Sinaia, pi. Pele- 
sul, jud. Prahova. 

Gavana-Valea-Rea, com. rur., 
pe apa ArgesuluT, pi. Pitesti, 
jud. Arges, la 5 kil. de com. 
rur. Biscovul-FJesti? (resedin^a 
subprefectureT) si la 16 kil. de 
Pitesti. Se compune din urma- 
toarele sate: Gavana, Miculesti, 
Valea-Rea, avind peste tot 534 
locuitori. 

In com. sunt 3 bisericT, de- 
servite de 3 preo^T si 2 cintS- 
re{i ; o scoala primara rurala ; 
8 circiuml. 

Soseaua nationals Pitesti-Cur 
tea-de-Arges trece prin aceasta 
comuna. 



Budgetul com. pe anul 1882 
— 83 a fost de 2089 lei la ve- 
nituri si de 2074 l e * la cheltu- 
ell. Dupa o publica^ie oficiala 
(1887) aceasta com. num£r& 149 
contribuabili si are un budget 
de 3010 lei la veniturl si de 
2718 let la cheltuelf. 

Numarul vitelor a fost in a- 
nul 1887 de 456 capetedevite 
marl (417 boT si vacT, 25 cai, 
14 bivoli) si de 93 vite marunte 
(32 01, 4 capre si 57 rimatori). 

Gavanele, cdtun, al com. Bozio- 
rul, jud. Buzau, cu 240 locui- 
tori si 5 5 case. Are 2 subdivi- 
ziunl : Fundurile si Schitul. 

Gavanele, catun, al com. Zilis- 
teanca, jud. Buzau, alipit de cat. 
Haimanalele, format din insura- 
{ei ; are 40 locuitori si 1 2 case. 

Gavanele, schit de cftlugarf, in 
jud. Buzau, com. Boziorul, cat. 
Gavanele. La N. e inconjurat 
de stincoasele virfurl ale mun- 
teluT Gavanele, la E. de Virful- 
Pinului, la V. si S. de colinele 
Cocioaba si Nenisoaia. Acest 
schit a fost fondat la 1790 de 
Domnul TaYei, Mihail Su{u, care 
l'a inzestrat intre altele si cu o 
bogata biblioteca, avind multe 
manuscripte, din can asta-zl a- 
bia se mat gasesc 9 cu un con- 
tinut religios ; cele mai multe 
si mai importante au fost luate 
de Cesar Boliac si al^ii, iar cite- 
va au trecut in posesiunea bi- 
blioteceT EpiscopuluT Dionisie. 
Cele ramase sunt : a) Viefele 
Sfin^ilor; b) Via^a Calugarilor si 
discursun adresate patriarhulul 
din Ierusalim, de Chir Efrem ; 
c) Manuscript, far& poarta, in- 
cepe cu Efrem Arapul, Efrem 
Sirul, etc. ; d) loan Sc&rarul, 
e) Manuscript: Varia, incepe 
cu Acatistul Maicet-Domnului ; 
f) Psaltirea \g) Manuscript : Va- 



ria, Minunile Sf. Vasile. Sunt si 
cite-va c3r$T rituale vechJ, pre- 
cum : Biblia, imprimata cu chel- 
tuiala RosesteT societal din 1 8 1 7, 
Chiriacodromion, Bucure?ti, Ti- 
pografla Mitropoliel, 1801, etc. 
CaYtile din biblioteca au dispaYut. 

Biserica s'a darimatde cutre- 
mur la 1802 si in 1803 s'a ridicat 
din nou, insa de lemn, cum 
se vede asta-zl, prin st&ruinta 
staretulut Climent, contribuind 
la ridicarea ei mai mulflf membri 
at familie! Ghica. AzI e aproa- 
pe in ruine. Are i6monahr. 

Frontesptciul bisericet are ur- 
matoarea cuprindere: 

Cu vrerea TatHlut si a Fiulut si 
a Sf. Duh, facutu-s'a acest schit Ga- 
vanele, unde locuesc paring de obste 
dupa rinduiala pot... igului S'hastresc In 
hramul Adormirei Sf. Nascatoare de D-zeu 
si al Sf. Mucenic Elefterie. Insa s'a tn- 
ceput de lemn la anul 1803, Iunie 10 
in zilele prea luminatuluT si prea InStya- 
tulut Domn Io Constantin Alexandru 
Tpsilante Voevod, cu blagoslovenia Sf. 
Sale parintelut KK. Dosifteiu, Mitropo- 
]it in toata Ungro-Valachia si a prea 
sfin^iei sale K. Constantin Episcop Bu- 
zaulut, de care s'a daruit si mosia din 
jurul schituluT pentru hrana parin^ilor, 
cu rivna si cuviosia Sfin^iet sale parin- 
telut Climent ieromonachul, stari(ul ace- 
luT schit, la care mul^i crestini au aju- 
tat, iar cea multa cheltuiala s'a dat de 
D. Ghica vel Ban, de D. Costache vel 
Ban, de D. Stolnicul Ioni^a de bresle, 
de Constantin Varlaam vel Vistierul, de 
D. Medelnicer Gr. Bujoreanu si de D. 
Pitaru Stefanica Macoveiii ot Star Chiojdu 
si de al^ii ce se coprind In pomelnicul 
ctitorilor, cart se vor pomeni in vect. 
Insa tot cusilin^a celut maisusnumit pa- 
rintelui stari£ s'a facut alta biserica depiatra 
mat 'nainte de aceasta cu 13 ani, la care 
cea mat multa cheltuiala s'a dat de Ma- 
ria Sa, Mihail $u^u Voevod si la leat 
1 802, Octombre 1 4, intimplindu-se groaz- 
nicul cutremur, a cazut. Apot a facut a- 
ceasta de lemn, dupa cum am zis mat 
sus si s'a ispravit de zugravit, in zilele 
prea blagocestivulut, singurul stapinitor, 
mare Imparatul Alexandru Pavlovict a 
toata Rusia, la auif de la Adam 7318, 
iar de la Christos 18 10, de mine eel 
mat mic si mat prost intre zugravt, Ga- 
vrila zugravul, 1 8 10. 



Hosted by 



Google 



GAVANELE 



492 



GAVANULUI (PISCUL-) 



Gavanele, lac, in jud. Ialomi^a, 
pi. Borcea, pe teritoriul com. 
Varasti. 

Gavanele, lac, in jud. Ialomi^a, 
pi. Borcea, insula Balta, com. 
Cocargea. 

Gavanele, izvor, in jud. Buzau, 
com. Boziorul. Incepe din mun- 
tele Curmatura, la E. de schi- 
tul Gavanele, se uneste cu izvo- 
rul Mognaul care se varsa in 
Sara^elul-Balanestilor. 

Gavanele, mo§ie, in jud. Buzau, 
com. Zilisteanca, cat. Haimana- 
lele, fosta proprietate a statu- 
lui, numita Cilnaul- Gavanele, cu 
ioo hect. arabile, date acum 
insura^eilor din catunul Gava- 
nele. 

Gavanele ( Vatra-Satului-), mo- 

§ie, in jud. Buzau, com. Bozio- 
rul, com. Gavanele, proprietate 
a statului; pendinte de schitul 
Gavanele, are peste 500 hect., 
din care 175 padurea Gavanele ; 
restul e aproape gol si stinci. 

Gavanele, trup de p&dure, a statu- 
lui, jud. Vilcea, pi. Cerna-d.-s., 
com. Pojogi, care, impreuna cu 
trupurile: Caramida, Valea-O- 
coliturei si Valea-Iepurelui, for- 
meaza padurea Balteni. 

Gavani, tirla, jud. Braila, linga 
Movila-ViezuruluT, de pe mu- 
chea platouluT. Are 1 3 locuitori ; 
2 case ; 6 cat, 23 vite man cor- 
nute si 51 01. 

Aceasta tirla este situata pe 
mosia Sihleanul, din com. Scor- 
^arul-Nou. 

Gavanul, schit de calugari, in 
jud. Buzau, com. Minzalesti, si- 
tuat intr'una din cele mal fru- 
moase si izolate pozi^iuni ale 
jud., ascuns intre seculare pa- 



duri de brad si munp, intre care 
renumitele Curcubete. 

In anul 1821, schitul a fost 
ars de Turci, can cautau pe Ar- 
vap, cu care prilej au omorit 
si jefuit mat mul^i boeri din 
Buzau, refugia^i aci, intre care 
si pe cunoscutui Chrisoscoleu. 
Aceasta a dat subiect scrierei 
lui A. Pelimon: «Catastrofa in- 
timplata boerilor m manastirea 
Gavanul. » 

In anul 1828, a fost reedifi- 
cat de locuitorii din com. Min- 
zalesti. TotusT schitul e ame- 
nintat a fi parasit, abia mai 
avind 4 monahi. Aci se fabrica 
melisa de o calitate superioara. 

Gavanul, platou, in jud. Arges, 
pi. Galasesti, coprins intre riul 
Teleorman si Drimbovnicul si 
se intinde pana in jud. Vlasca. 

Gavanul, sfoarade mo§ie y in jud. 
Buzau, com. Scurtesti ; are 48 
hect., din care 6 hect. padure. 
La inceput era a statului si fa- 
cea parte din com. Sageata. 

Gavanul, munte, in jud. Buzau, 
com. Minzalesti, ramifica^ie din 
muntele Curcubeta-Mare. 

Gavanul, deal, situat in raionul 
com. Matca, pi. Nicoresti, jud. 
Tecuciu. 

Gavanul, padure, a statului pen- 
dinte de schitul Gavanul, jud. 
Buzau, com. Minzalesti, pe mosia 
Jumatatea-Muntelui-Ciresul ; are 
226 hect. 

Gavanul, padure, a statului, in 
intinderede 300 hect., pendinte 
de com. Negoesti, pi. Tirgsorul, 
jud. Prahova, care, impreuna cu 
trupul Piatra (250 hect.), formea- 
za padurea Negoesti. 

Gavanul, izvor y in jud. Buzau, 



com. Minzalesti. O ramura a sa 
incepe din muntele Piatra-Lunga 
si alta din muntele Curcubata- 
Mica. Se reunesc mai jos de 
schitul Gavanul si se scurg in 
piriul Sturdza, linga Dealul-Vra- 
biei. 

Gavanul, piriii, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, com. Bisoca, 
izvoreste din Lacul-lui-Dobrin, 
uda com. in partea de V. si se 
varsa in pir. Recea-Moldovanul. 

Gavanul, vale, in jud. Buzau, 
com. Goidesti, intre Plaiul-Milei 
si Valea-Copaceilor; e acoperita 
de padure. 

Gavanul, vale, in jud. Buzau, 
com. Plescoi, cat. Urlatori ; Tese 
din Piscul-Gavanului si se scur- 
ge in riul Buzaul; face hotar 
despre com. Cernatesti. 

Gavanul, vale, in jud. Buzau, 
com. Minzalesti, cat. Plava^ul ; 
pe malul eTeste periculosul drum 
ce duce la schitul Gavanul ; e 
acoperita de padure. 

Gavanul-Grecului, nume purtat 
de o parte din mo$ia Ologi, jud. 
Teleorman, in partea de S.-E., 
unde prezinta o adincatura, in 
hotar cu vechiul drum al Un- 
tului. 

Gavanul-Larg, platotl, jud. Te- 
leorman, pe mosia Viisoara, in- 
conjurat de toate parole de 
dealuri. E renumit pentru pro- 
duc^iunea lui agricola. 

Gavanul-Mare, platou, jud. Te- 
leorman, pe mosia Suhaia, ca 
si Gavanul-Larg. 

Gavanului (Piscul-), culme de 
munte, din Muchea-Sapocel, jud. 
Buzau, com. Plescoi; are vii si 
araturi. 



Hosted by 



Google 



gAvAnarta-sporul 



493 



GAVANE?TI 



Gavanaria-Sporul, pit dure, jud. 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., com. 
Bucsesti. Are o intindere de a- 
proape 40 hect. Este foicasa 
(fag, stejar, etc.) si supusa re- 
gimuluT silvic. 

Gavane^ti, com. rur., situata in 
pi. CimpuluT, jud. Buzau, pe 
malul sting al riului Buzau, la 
o distant de capitala jude^ilui 
de 24 kil. 400 m. 

Com. e formata din catunele 
Gavanesti si Movili^a, avind o 
populatie de 1080 locuitori si 
231 case. 

Limitele sale sunt: la N., 
Drumul-FieruluT si Drumul-Cos- 
teiului, pana in hotarul jud. 
Rimnic ; la E., Lacul-Costeiului, 
pana m albia riului Buzau, in 
Padurea-Rosie si la V., ince- 
pind din Padurea-Rosie, merge 
la hotarul mosiel Beilicul pana 
in Drumul-FieruluT. 

Suprafa^a com. e de 3244 
hect., din care: 2197 arabile, 
450 padure crivina, 80 fmea^a, 
320 izlaz si 197 sterp. 

Proprietate maiinsemnata este 
mosia statuluT Gavanesti-Privi^i. 
Terenul e ses si putin baltos. 
Are o stina. 

CaT de comunicatie sunt: Dru- 
mul-FieruluT, Drumul-Sageteif si 
un pod de vase peste Buzau, 
prin care se pune in legatura 
cu soseaua Cilibia. 

Vite: 594 boT, 339 vacl, 240 
vi^ei, 2bivoli^e, i84caT, 159 epe, 
64 minjT, 740 01 si 200 porcT. 

Stupi sunt 56. 

MeseriasT: 1 iemnar, 1 cro- 
itor, 3 cizman, 2 fierari si 1 
brutar. 

Stabilimente comerciale: 9. 

Budg. com. e de lei 2262.96. 

Sunt 203 contribuabilf. 

In com. e o scoala frecuen- 
tata de 34 elevT.si 2 eleve; o 
biserica cu hramul Sf. Nicolae, 
cu 2 preofi si 2 cintarep. 



Biserica e ridicata pe malul 
sting al riului Buzaul, d'asupra 
unef movile, de episcopul Che- 
sarie, in anul 1844, in iocul 
alteia de lemn, pe care o f&cuse 
Episcopul Constantin. Eapoarta 
acest frontespiciu : 

cLocas Dumnezeesc sunt, afierosit ma- 
relul ierarh Nicolae si ma inal£ pe un 
pamint dulce, pe care l'a daruit Sf. E- 
piscopii Buzau, marele Mihaiii, Viteazul 
crestinat^eT, la anul 1598. Mult timp 
am fost pradata si pustiita de paginatate 
si stropita de lacrimile crestinuluT cazut. 
Din ruine m'a inal^at prea sfin^ia sa 
Chesarie Episcopul, la anul 1844; iar 
rivnitorul econom, Filotei, m'a sttvirsit la 
anul 1847, Decembre 6. Asta-zi aud 
ruga umilita a rominului crestin ; fie ca 
miine sa serbez triumful erouluT romin 
sub un alt Mihaiu.» 

Aceasta frumoasci biserica e 
amenin^ata a fi luata de un- 
dele riului Buzau, care a min- 
cat malul p&na in apropiere de 
dinsa. 

Pe la inceputul secoluluT, a- 
cest sat se afla in apropiere de 
Cilibia, avind vre-o 30 case, si- 
tuate in vale, pe unde acum e 
matca riului Buzaul. Episcopul 
Constantin a mutat satul unde se 
aflaasta-zT, pe mosia Episcopiei, 
facind locuitorilor si o midi bi- 
serica de lemn, care s'a ruinat 
in curind din cauza invaziunilor. 
Episcopul Chesarie in 1844 a 
dat o maimare impulsiune pen- 
tru cresterea acestuf sat, prin 
diferite concesiunl acordate ce- 
lor ce se stabileau aci. 

Gavanesti, com. rur., in partea 
de N.-V. a plasei Oltetul-Oltul- 
d.-s., jud. Romanati. Se com- 
pune numai din satul cu acelasl 
nume, situat pe apa Geamar- 
taluiul. Se invecineste la N. cu 
com. Caluiul si la S. cu B£- 
ieasa. Se afla la 9 kil. de Bals 
si 40 kil. de Caracal. 

Altitudinea terenului d'asupra 
nivelului marii este de 190 m. 



Are o populatie de 153 fa- 
milii, sau 636 suflete: 326 bar- 
bae si 210 femel; 263 casato- 
ri(i, 372 necasatori^I. 

$tiu carte 18 persoane. 

Budgetul comunef este de 
2086 lei la veniturl si de 201 1 
lei la cheltuell. 

Vite marl cornute sunt 398, 
vite mid, 400 si rimaton, no. 

Are : o scoala primara con- 
dusa de un inv^ator, si frecu- 
entata de 41 elevT, din 65 copii 
(42 baep si 23 fete) in virsta 
de scoala ; o biserica cu hra- 
mul Adormirea-Maicel-Domnu- 
' lui (182 r), cu 1 preot si 2 cin- 
tare{i; 5 circiumi. 

Gavane§ti, eft tun, al com. Cor- 
nesti, pi. Ocolul. jud. Gorj, si- 
tuat spre V. comunel si sub 
dealul Gavanesti. 

Are o suprafa^a de 2000 hect., 
din car! 819 hect. padure, 1000 
hect. arabile, 31 hect. vie, 150 
hect. finete si livezT cu prunT. 

Are o populate de 70 familil, 
sau 436 suflete, din can 58 
contribuabill. 

Locuitoril poseda 50 plugurT, 
60 care cu boT, 2 caru^e cu cai; 
4 stupi; 133 vite mari cornute, 
4 cat si 50 rimaton. 

Acest catun este udat de apa 
JalesuluT, care trece in apro- 
piere. 

Comunicatia cu catunele in- 
vecinate se face prin sosele co- 
munale. 

In catun se gasesc : 3 morl 
pe apa Jalesulul ; 5 pu^urT ; 1 
fintina. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot si 1 cintare^. 

Gavane§ti, ctltun, pendinte de 
com. Magura, pi. Cilnistea, ju- 
de^ul Vlasca. E situat pevalea 
Cleni^ei, la extremitatea jude- 
{ulul Teleorman. Mosia se aren- 
deaza pe pre^ul de 22000 let. 



Hosted by 



Google 



GAVANE?TI (COTUL-) 



494 



GEAFERCA-RUSA 



In 1864 s'a improprietarit aci 
145 locuitori car! au luat 433 
hect. 

Aci este o biserica de zid 
bine facut& la 1876 de locui- 
tori, cu ajutorul d-luT Iv. Nico- 
polu, deservita de 1 preot si 
2 dascalT ; {ine de parohia Ma- 
gura-Laceanca. 

Sunt 2 clrciumi. 

Gavane§ti (Cotul-), crivina, pe 
malul sting al riuluf Buzau, in 
comuna G&vanesti, jud. Buz£u, 
constind din 5 sforf : Rosia, Ba- 
nh;a\ Steful, Ruptura si Cotul- 
Gavanesti, avind impreuna 140 
hect.,iar Cotul-Gavanesti singur, 
92 hect. Face insS un singur 
corp de pSdure cu crivina Cotul- 
Ciorii, de 433 hect. 

Gavane§ti (Privitf), cdtun de 
resedin^a, al com. Gav3nesti,jud. 
Buzau, cu 1060 sufl. si 225 case. 

Gavane§ti (Priviti), mosie, jud. 
Buzau, a statuluT, pendinte de 
Episcopia Buzaului, daruita eT 
de Mihaiu-Viteazul. E cea inaT 
mare proprietate a statului in 
acest judet, fiind incorporate 
cu mosia Cotul-Ciorii. Are sin- 
gura 2300 hect. si e impar^ita 
acum in 270 loturT. 

Gavenei (Valea-), vale, in ju- 
de^ul Vlasca, incepe din mosia 
Uzunul, trece prin trupul Iasi, 
pe mosia Strimba-d.-j., si da 
in apa Cilnistea, Iuind numirea 
de Valea-Uzunul, de la numele 
satuluT prin care trece. 

Gazdarul, movild, jud. Braila. 
la 4 kil. spre N. de satiii SIo- 
bozia-Ciresul, serva de hotar in- 
tre com. Ulmul si Surdila-Gai- 
seanca. 

Geabacul, sat, jud. Constanta, 
pi. Medjidia, catunul comunei 



Tortomanul, situat in partea 
nord-vestica a plSsef si cea oc- 
cidentals a comunei*, la 5 kil. 
spre V. de catunul de resedinta 
Tortomanul, (in linie dreapta, 
iar pe drumul comunal Torto- 
manul Devcea-Geabacul sunt 8 
kil.). Este asezat& pe Valea-Ti- 
brinul, tocmaif la locul unde va- 
lea Geabac-Ceair se uneste cu 
valea Geabac-Culac, si se var- 
sa in valea Tibrinul. Este in- 
chis la N.-E. de dealul Geabac- 
Bair ; iar la S., de Dealul-Tur- 
culul, cu virful sa*u Devcea, 
care are 121 m. Suprafa^a sa 
este de 517 hect, dintre care 
20 hect. sunt ocupate de vatra 
satulul si de gradinT. Populatia 
sa, compusa mat mult din Ro- 
minT si Turci, este de 3 1 familii 
sail 142 suflete. Casele sunt zi- 
dite pe ruinele vechiului Gea- 
bacul-Mare, si sunt maricele si 
curate. 

Soseaua jude^eana Cernavo- 
da-Tortoman trece pe la S. sau ; 
iar drumul comunal Devcea-Tas- 
Punar trece prin sat si anume 
prin partea sa estica. 

Geabacul, ruinele unui vechiu 
sat, jud. Constanta, ceva mat 
la N. de precedentul, pe valea 
Geabacul-Ceair, distrus de un 
incendiu la inceputul secolului 
trecut; locuitorii s'au stabilit 
maT la S. in actualul sat. 

Geabacul, deal, in jude^ul Con- 
stanta, pi. Medjidia, comuna 
Tortomanul, catunul Geabacul; 
merge printre vaile Carapat- 
Daga, la V. si Geabac-Culac, la 
E.; are 109 m.; e acoperit cu 
fine^e. 

Geabacul, vale, jude^ul Con- 
stanta, pi. Medjidia, com. Tor- 
tomanul, c&t. Geabacul. 

Geabalacul, lac, in jud. Talo- 



mi^a, insula Balta, pi. Borcea, 
com. Tonea. 

Geabelea, sat, com. rur. Mihaesti, 
pi. Riurile, jud. Muscel, la 10 
kil. de Cimpulu ng. Populatia iui 
ede35 familii, sau 145 suflete, 
(71 barba^i si 74 femei). 

Este situat in partea de E. 
a comunei Mihaesti si este stra- 
batut la V. de Riul-Tirgului, 
care-1 desparte de catunul Mi- 
haesti. In Riul-TirguluT se varsa 
piriul Ruda, pe teritoriul acestui 
sat. 

La V. este inconjurat de un 
deal mare si frumos numit Ruda, 
acoperit cu padure. 

Printre Piul-Tirgului si dealul 
Ruda trece calea ferata Golesti- 
Cimpulungsi calea na^ionala Pi- 
testi-Cimpulung, care se intre- 
taie la S. de satul Geabelea. 

Geabelea, munte, m raionul co- 
munei Badeni-Pamtnteni, plaiul 
Dimbovita, jud. Muscel. 

Geaferca, deal, in pi. Tsaccea, jud. 
Tulcea, pe teritoriul com. rur. Ba- 
labancea, si anume pe acela al 
catunului sau Islam-Geaferca; se 
desface din deal'il Coslugea; se 
indreapta spre S., avind o di- 
rectie generala de la N.-V. spre 
S.E., brazdind partea S. a pla- 
seT si pe cea de E. a comunei; 
se intinde printre piriul Taita 
si valea Coslugea; satul Islam- 
Geaferca e asezat la poalele sale 
orientale.; este de natura stin- 
coasa ; are un virf de 290 m., 
dominind satele Geaferca si Ba- 
labancea; e acoperit cu padurf 
si tufarisuri. 

Geaferca-Rusa, sat, in jude^ul 
Tulcea, pi. Isaccea, com. Bala- 
bancea, situat in partea de S. 
a plasei si in cea central^ a co- 
munei, la 6 kil. spre N. de ca- 
tunul de resedinta, pe ambele 



Hosted by 



Google 



GEAFERCA-TURCEASCA 



495 



geamAna 



maluri ale vael Holaclul. Numele 
de Geaferca este turcesc. Se 
numeste Geaferca-Rusa pentru 
ca s'a populat cu Rusi dupa 
razboiul de la 1877 — 78. Se mar 
gineste la N. cu com. f iganca- 
Tai^a, la V. c.i cat. Hancearca, 
la S. cu cat. Balabancea si Is 
lam- Geaferca, la E. cu com. Mei- 
dan-Chioi. 

Teritoriui sau are o intindere 
de 134 hect, din care 15 hect. 
ocupate de vatra satulul, 10 
hect. ale scoalei din catunul de 
resedin^a, 119 hect. locul cul- 
tivabil al locuitorilor. 

Dealurile can il brazdeaza 
sunt: Boclogea, la E., pe muchea 
caruia se vad ruinele ValuluMui- 
Traian ; Coslugea (312 m.) la 
S. Riul Tai^a il uda la V., si 
afluen^ii sai vaiea Holaclul prin 
mijloc, trecind prin sat, si Va- 
lea-Stipanului, la S. Popula^ia 
este toata rusa : 20 familii, cu 
106 suflete. Copii in virsta de 
scoala se due la scoala catunu- 
lui de resedinfa. Locuitorii merg 
la biserica din Hancearca. 

Drumuri comunale o unesc cu 
catunele: Hancearca, Islam-Gea- 
ferca, Balabancea ; cu comunele 
Meidan-Chioi, Alibei-Chioi si Te- 
li{a. 

Geaferca-Turceasca, sau Is- 
lam-Geaferca, sat, in jude^ul 
Tulcea, pi. Isaccea, cat. comu- 
nei Balabancea, situat in partea 
de S. a plasei si in cea de S.- 
E. a comunei, la 3 kil. spre E. 
de catunul de resedin^a, Bala- 
bancea, pe ambele maluri ale 
vaei Coslugea si la poalele dea- 
lului Boclogea.Teritoriui sau are 
o intindere de 845 hect., din carl 
60 hect. sunt ocupate de vatra 
satulul, 10 ale scoalei din Ba- 
labancea si restul, 775 hect. de 
locul de cultivat al locuitorilor. 
Dealurile ce-1 brazdeazS sunt : 
dealui Geaferca, la V.; Coslugea 



(330 m.), la N.-V. ; Boclogea, la 
E. ; sunt de natura pietroasS si a- 
coperite in mare parte cu pa- 
durl. Riul Tai^a il uda la S.-V., 
valea Coslugea il ud& prin mij- 
loc, trecind si prin sat. 

Popula^ia sa este de 45 fam., 
sau 294 suflete, toflf Romini. 
Copiii in virsta de scoalS se due 
la scoala din catunul de rese- 
din^a, Balabancea. Are o bise- 
rica, fondata in 1859 de o ru- 
soaica din Geaferca-Rusa, deser- 
vita de un cintare^ si de preo- 
tul din cat. Balabancea. 

Drumuri comunale unesc sa- 
tul cu c&tunele : Balabancea, 
Hanceasca, Geaferca-Rusa ; cu 
comunele : Orta-Chioi, Alibei- 
Chioi, Meidan-Chioi. Se cultiva 
pe teritoriui lui porumb si car- 
tofi. 

Gealep, lac, in jud. Ialomija, in- 
sula Balta, pi. Ialomita-Balta, 
com. Dudesti. 

Gealtai-Deresi, vale, in jude^ui 
Tulcea, pi. Babadag, com. rur. 
Ciamurli-d.-j. ; se desface din 
poalele sudice ale deaiuiui A- 
cairac-Bair; se intinde spre S., 
cu o direc^ie generals de la 
N.-V. spre S.-E., brazdind par- 
tea de S. a plasei si pe cea de N. 
a comunei; merge paralel cu 
soseaua na^ionala Tulcea-Baba- 
dag Constanta, si, dupa 8 kil. 
de drum, se deschide in vaiea 
piriulul Slava, mal sus de satul 
Ciamurli-d.-j. 

Geam-Pa§a, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, com. Co- 
chirleni, cat. Ivrinez, se intinde 
la S. de lacul Cochirleni; e de 
natura stincoas£ si e acoperit 
cu fine^e. 

Geamartaluiul, deal, jud. Dolj, 
plasa Amaradia, comuna T&lpa- 
siul. 



Geamartaluiul, rift, izvoreste 
din jud. Gorj, curge prin Va- 
lea-Geamartaluiul. Se desparte 
de basinui Jiulul prin Dealul- 
Muerel, ce merge aproape pa- 
ralel cu malul drept al riului. 
Trece in jud. Dolj. In comuna 
Velesti, se incarc& pe dreapta cu 
piraiele: Scindura, F&ge£elul si 
Stanul, iar pe stinga cu Floreiul, 
Staicul si Artanelul. Curge prin 
partea de V. a com. Vele^i cu di- 
rec^iunea de la N.-$. Patrunde 
apoi pe teritoriui com. Balota, 
pe care o uda de la N.-S. si 
in dreptul careia are 3 mid po- 
durl. De aci intra pe teritoriui 
com. Murgasiul, unde in drep- 
tul satelor Gaia-d.-s. si Murga- 
siul, are un pod. Din dreptul 
acestel comunei, paraseste te- 
ritoriui jud. Dolj si patrunde in 
jud. Romana^i, v&rsindu-se pe 
malul drept al riului Olte^ui in- 
tre com. Bals si Vartina, dupa 
ce s'a incarcat pe stinga cu pi- 
riui Fra^ila (la com. Gropsani). 
Largimea vael variazS intre 
1 — 2 kil. 

Geamartaluiului (Valea-), va- 
le, jud. Gorj, Dolj si Romana^i, 
prin care curge riul cu acelasl 
nume. 

Geamana, com. rur., pi. Oltul- 
d.-s., jud. Olt, comus& din 4 
catune : Geamana, Buciumeni, 
Dragoesti-d.-s. si Dr&goesti-d.-j. 

Se numeste ast-fel dup& nu- 
mele riului Geamana si este si- 
tuata pe lunca riului Olt, la 40 
kil. departe de capitala jude^ulul 
si la 4 kil. de a pl&sel. Are o 
populate de 450 familii, sau 
1800 suflete, in care intra si 25 
familii de f iganl. Contribuabill 
sunt 383 ; case de locuit 470 ; 
bordee, 10. 

In comuna sunt 5 bisericl. 

Meseriaslsunt: iofierarl, 3 co- 
jocarl, 2 cizmarlsi 15 dulgherl. 



Hosted by 



Google 



GEAMANA 



496 



geamAnul 



S'au improprietarit, la 1864, 
312 locuitori, parte pe mobile 
D-lor Teodor Bratianu si loan 
Solomon, parte pe mosia Bu- 
ciumeni, proprietate a statului, 
cind li s'au dat 1042 hect. 

Vitesunt: 55 cai si lepe, 320 
bol, 210 vaci, no capre, 560 
01 si 800 porci. 

$coala exista. in comuna de 
la 1858. Localul s'a construit 
de proprietarul loan Solomon. 
Asta-zl scoala este instaiata in- 
tr'un local oferit gratuit de D-l 
Al. Iliescu, proprietar. Cu in- 
tre^inerea ei, statul cheltueste 
1404 lef anual. Se frecuenta de 
59 copil (47 baep si 12 fete), 
din numarul de 237 copiT (155 
bae^i si 82 fete), in virsta de 
scoala. Stiu carte 62 barba^i. 

Comerciul se face de 9 cir- 
ciumarT. 

Venituriie comunei se urea la 
6886 lei si cheltueliie la 6399 lei. 

Proprietan man in com. sunt 
familia George Em. Lahovari 
si fra^ii Iliescu. 

E strabatuta la E. de Dealul- 
OltuluT, pe care se cuitiva. po- 
rumb, griu si sunt livezi de 
pruni si e udata de riuriie Oltul 
si Geamana. Comuna e legata 
prin soseaua principals jude^ea- 
na, la N. cu com. Casa-Vechie 
si la S. cu Cimpul-Mare. 

Se margineste la N. cu com. 
Casa-Vechie; la S., cu Cimpul- 
Mare; la E., cu com. Dejesti si 
la V., cu riui Oltul. 

Geamana, sat, cu 450 loc, jud. 
Arges, pi. Oltului, pendinte de 
com. rur. Stoilesti; are o bise- 
rica, cu hraraul Sf. Nicolae, cu 
un preot si un cintare^. 

Geamana, sat, cu 76 familiT, sau 
340 suflete, pendinte de com. 
rur. Bradul- Geamana, jud. Ar- 
ges, pi. Pitesti Tare o biserica, 
cu hramul^ Inalfarea-Domnuluf, 



deservita de un preot si un cin- 
tare{. 

Geamana, sat, face parte din 
com. rur., cu acelasi nume, pi. 
Oltul-d.-s., jud. Olt. Are o bi- 
serica construita cu ajutorul 
mai multor locuitori. 

Geamana, deal, jud. Bacau, pi. 
Muntelul, de pe teritoriul com. 
Valea-Arinilor. 

Geamana, virf de munte, jud. 
Bacau, pi. Muntelul, com. Va- 
lea-Arinilor, ce serveste de nod 
orografic sirelor de mun^i ai 
Moinestilor si ai Pietrei. 

Geamana, deal, pe teritoriul sa- 
tului Hanesti, com. Sirbi, pi. 
Baseul, jud. Dorohoiu, pe cul- 
mea caruia se afla movila cu a- 
celasi numire. 

Geamana, movila, pe culmea 
dealuluT cu acelasi nume, com. 
Sirbi, pi. Baseul, jud. Dorohoiu, 
pe teritoriul satului Hanesti. 
Se zice ca, odinioara, ar fi fost 
aci doua movile egale, apropiate 
una de alta, si in decursul tim- 
purilor, ponorindu-se, s'au imbi- 
nat, de par acum a fi ingemi- 
nate. 

Geamana, deal, in raionul com. 
Geamana, pi. Oltul-d.-s., jud. Olt 
pe care se cuitiva 1 hect. vie. 

Geamana, deal, in raionul com. 
x Cre$eni, pi. Oltul-d.-j., jud. Vil- 
cea. 

Geamana, pddure, in jud. Ba- 
cau, pi. Tazlaul-d.-s., com. So- 
lon^ul, cu o intindere de aproape 
5000 hect. ; cuprinde brazi si 
stejari si este supusa regimului 
silvic. 

Geamana, rift, jud. Vilcea, iz- 



voreste din hotarul com. La- 
pusa^a, si se varsa in riul Cerna 
la Giulesti. Pe acest riu sunt 
niste morl, numite facae, care 
nu umbla de cit cind vine apa 
din ploaie multa. 

Geamana, piriu, jud. Dolj, pi. 
Amaradia, com. Zaicoiul, ce 
curge prin valea Geamana si 
se scurge in piriul Pioscu^a. 

Geamana, piriu, strabate la E. 
com. Rosiile, pi. Cerna-d.-j., jud. 
Vilcea, de la N. spre S. 

Geamana, vale, se intinde pe 
sub dealul si movila Geamana, 
pe teritoriul satului Hanesti, 
com. Sirbi, pi. Baseul, jud. Do- 
rohoiu . 

Geamana-Lunga, virf de munte, 
jud. Bacau, pi. Muntelul, de pe 
teritoriul com. Comanesti. 

Geamana-Mare,^V/^, izvoreste 
de la N.-E. de com. Rijletul- 
Vierosul, pi. Vedea-d.-s., jud. 
Olt si se varsa in riul Vedi^a, 
spre N. de com. Rijle^ul-Go- 
vora. Are de afluen^i piraele : 
Tatomirul, Burdoaica, Durdva- 
rea, Piraele, Stircul si Geamana- 
Mica. 

Geamana-Mica, piriu, se varsa 
in girla Geamana-Mare, in ra- 
ionul com. Rijle^ui-Vierosul, pi. 
Vedea-d.-s., jud. Olt, din care 
izvoreste. 

Geamanul, deal, inalt, pe terito- 
riul satului Borolea, com. Avra- 
meni, pi. Baseul, jud. Dorohoiu ; 
pe culmea luf se afla o movila 
cu aceeasi numire, pe care e- 
ste asezata piramida geodezica. 

Geamanul, munte, situat spre 
hotarul jud. Bacau, in com. Taz- 
laul, pi. Bistri^a, jud. Neam^u. 



Hosted by 



Google 



GEAMANUL 



497 



GEMENEA 



Geamanul, ptidure, in jud. Ba- 
cau, pi. MunteluT, com. Valea- 
Arinilor. Esen^e : brazT, fag! si 
moliffT. Are o intindere de 430 
hect. si este supusa regimului 
silvic. 

Geamanului (Valea-), vale, spre 
com. Topesti, plaiul Vulcan, jud. 
Gorj ; pleaca de la N.-E. spre 
V. din Cracul-Fagului ; are o in- 
tindere de 3 kil. ; strabate prin- 
tre dealurile Cracul-Lung si Cra- 
culUlmetului si da in Valea- 
Tismani^ei. 

Geamba^ul, catun, al com. Bo- 
ziorul, jud. Buzau, cu 130 lo- 
cuitori si 30 case. 

Geamba§ului (Valea-), vale, in 
jud. Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc, com. 
Livezile, prin care trece limita 
de S. a com. catre com. Glo- 
dul. 

Geanone, localitate izolata, in jud. 
Prahova, com. Predealul, intre 
riurile Prahova, Valea-Cerbului 
si la S.-V. de Azuga. 

Geantaul, deal, in jud. Vasluiu, 
pi. Racova, com. Lipova. 

Geatri-Bair, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, com. Eni- 
gea, catunul Adam-Clisi ; se in- 
tinde printre vaile Curu-Culac 
$i Diordingi-Orman ; are 170 
metri ; e acoperit in mare parte 
cu paduri $i izlaz. 

Geavleji (Cacale^i-Vechi),^^- 

divisie a com. Sudifi, com. Ghe- 
raseni, jud. Buzau. 

Geble§ti, sat, in jud. Dolj, pi. 
Dumbrava-d.-s., com. Carpenul. 
Are o populate de 218 suflete, 
din can 103 barba^i si 115 fe- 
rn ei. Locuesc in 100 case, con- 
struite mai toate din blrne. In 



sat este o scoala mixta, care 
func^ioneaza din 1880. In anul 
scolar 1892 — 93 a fost frecuen- 
tata de 37 copii, din 60 co- 
pii in virsta de scoala. $tiu 
carte 39 persoane. 

Are o biserica de zid, cu 
hramul Sf. Nicolae, deservita 
de un preot si un cintare^. 

In sat sunt 4 meseriasi : 1 
cizmar, 1 figlar, 1 fierar si 1 
timplar. 

Geble^ti, mosie particular^, pi. 
Dumbrava-d.-s., jud. Dolj, com, 
Carpenul, satul Geblesti, pe care 
se afla o moara cu aburi. Se 
gase?te pe dinsa padure in in 
tindere de 50 hect. 

Geful, sat, in jud. Tutova, pi. 
Corodul, com. Ghidigeni, pe riul 
Birladul. S'a format de curind prin 
improprietarirea insura^eilor. 

Geful, mosie, in jud. Tutova, pi. 
Corodul, com. Ghidigeni, pro- 
prietatea statului, arendata, im- 
preuna cu mosia Ruptura, in ulti- 
mul period cu 5000 lei anual. 

Geful, pftdure, in jud. Tutova, 
pi. Corodul, pe mosia cu ace- 
lasi nume, pe ambele maluri ale 
riului Birladul. E proprietatea 
statului. 

Geglrtul, sat, face parte din co- 
muna Viisoara, plasa Siul-d.-s., 
jud. Olt, situat pe malul Oltu- 
lui, la S., la o distant de o 
jum. kil. de Viisoara, resedinfa 
comuneT. 

Are o popula^iune de 371 lo- 
cuitorl, din carl 2 1 sunt impro- 
prietaripf dupa. legea rurala, cu 
64 hect. 

Locuitortf poseda: 115 boT, 
9 vacT, 12 cat, 280 ol si 31 
porci. 

Gei, altd nutnire a c&tunulul Mor- 



lovesti, com. Parosi, plasa 01- 
tul-d.-s., jud. Olt. 

Gelandone, deal, in jud. Neam- 
{u, pi. Bistrija, com. Tazlaul, 
situat linga piriia$ul Racila. 

Gelna sau Velna, pirin % jud. 
Vasluiu, izvoreste de pe terito- 
riul com. Borasti, din padurea 
Iezerul; trece pe la marginea 
com. Ipatele, despar^ind-o de 
comunele : Tingujei si Borasti 
si, ma! in jos de satul Halija, 
dupa ce primeste piriul Ipatele, 
ese din comuna, curge spre S., 
uda teritoriul com. Negresti si 
se varsa in riul Birladul, in par- 
tea de V. a tlrgusorulul Ne- 
gresti. 

In cursul sau pe teritoriul 
com. Negresti, formeaza un iaz, 
numit Iazul-de-la-Velni^a, fiind 
linga localul, unde mai inainte 
era velni^a. 

Gemartalul, deal, jud. Vilcea, 
pi. Olte^ul-d.-j., com. Ghioroiul. 

Gemena, deal, lung de 850 m., 
jud. Olt, pi. Vedea-d.-s., com. 
Rijle^ul-Vierosul, cu direc^ia de 
la N. la S. Pamintul sau e priei- 
nic culture! pomilor, porumbu- 
lui si griulut. 

Gemenea, com. rur., jud. Dim- 
bovi^a, plaiul Dimbovi^a-Ialo- 
mi^a, situata la 32 kil. spre N.- 
V. de Tirgoviste, pe malul sting 
al Dimbovi^ei, pe dealurl si pe 
vai. 

In raionul comunei sunt : Dea- 
lul-Floria, Dealul-Mare, Valea- 
lui-Bar, Valea-Tisei, Valea-Teo- 
dorestilor si Piscul-Runcesel. 

Prin coprinsul acestei comune 
curge Dimbovifa, in carese varsa 
piraiele : Valea-Lunga, Valea- 
Tisei si Valea-Teodorestilor. Se 
compune din trei catune: Ge- 
menea, Bratu-Oncescu si Capul- 



60299. Jlarete JJicfionar Oeogra/ic. Vol. 111. 



63 



Hosted by 



Google 



GEMENEI (GR1NDUL-) 



498 



GEMENI 



CoasteT, cu o populate de 1249 
locuitorl. 

In com. sunt : 3 biserici ; 1 
scoala; 7 morl de apa; 1 pod 
peste Dimbovi^a, facut de ar- 
mat& in timpul campaniei din 
1877—78 si 1 pode{ peste Va- 
lea-Tisel. 

Comuna Gemenea se inveci- 
neste: spre E., cu com. Barbu- 
le^ul si Pietrari ; spre V., cu 
com. Cindesti ; spre N., cu com. 
Miclosani si Runceasa, din jud. 
Muscel si spre S., cu Voinesti. 
Se desparte: de com. de la E., 
prin dealun si paduri; de cele 
de la N.-V., prin riul Dimbo- 
vi^a si de cele de la S., printr'o 
cimpie mare. Se uneste cu : Bar- 
buletul, Pietrari, Cindesti si Mi- 
closani prin drumuri practice 
nesoseluite si poteci, iar prin 
soseaua jude^eana Tirgoviste- 
Cimpulung se uneste cu Voi- 
nesti si Runcea. 

Aci a fost cuartierul M. S. 
Regelui Carol, in urma campa- 
niei din .1877 — 78, cind a vizi- 
tat armata ce se aria concen- 
trate in Arges, Muscel si Dim- 
bovhja. 

Se cresc aci multe animale: 
boi, vaci, capre, etc. 

Gemenei (Grindul-), grind, in 
jud. Tulcea, pi. Macin, com. 
Pisica, in partea de N. a plasei 
si a comunel, de-alungul Du- 
narei, acoperit cu padure. Este 
prelungirea grindului Zatoaca 
care si el se prelunge^te cu grin- 
durile Cluciului si Galajilor. Are 
o intindere de 240 hect., aco- 
perite cu p&dure si pasune. 

Gemenei (Padurea-), p&durc, 
in jud. Tulcea, pi. M&cin, com. 
Pisica, la N. plasei si ai comu- 
nel, ocupind partea de N. a Grin- 
duluI-Gemenii , pe malul Du- 
nareT, pana in satul Pisica, pe o 
lungime de 7 kil. ; are o intin- 



dere de no hect, acoperite cu 
salcie ; aparfine statuluf. 

Gemenele (Riio§i), catun, al 
com. Vintileanca, jud. Buzau; 
are 20 locuitorl $i 6 case. 

Gemenele, alta numire a mosiei 
Riio^i-Luscan, jud. Buzau, spre 
deosebire de Riio$i statului. 

Gemenele, movile, la 1 V2 kil. spre 
V. de cat. Caragica, jud. Braila ; 
serv& de hotar intre comunele 
Insuratei ?i Slujitori-Aibote?ti. 

Gemenele, movile, jud. Braila, 
situate la N.-V. com. Bertesti- 
d.-j., in departare de aceasta 
com. de 4 kil. si in drumul spre 
Lacul-Rezei. 

Gemenele, movile, jud. Braila, 
situate la E. de com. Scor^arul- 
Nou, in departare de com. de 
4 kil. $i aproape de hotarui 
com. Movila-Miresel. 

Gemenele, movile, jud. Braila, 
cam la 3 kil. spre S. de satul 
Roman ; serva de hotar intre a- 
ceast£ com. si Cotul-Lung, pe 
vechiul drum Braila-Su^esti. 

Gemenele, doua movile, pe cim- 
pul Baraganul, jud. Ialomi^a, pi. 
Ialomi^a-Balta, com. Cegani. 

Gemenele, iezer, jud. Braila, in 
balta com. Chiscani, intre ieze- 
rul Fundul-Gherghe $i Duna- 
rea-Vechie; comunica 1?- N. cu 
privaiul Scurtul ?i la S. cu Du- 
narea-Vech'ie, prin acela^i canal. 

Gemenele, piriias, izvoreste din 
ramura mun^ilor Pietroasa, com. 
Tazlaul,pl. Bistri^a, jud. Neam^u 
si se varsa pe dreapta piriului 
Tazlaul. 

Gemenele, prival, care uneste 



iezerele Gemenele si Catargeaua 
cu Dunarea-Vechie. 

Gemeni, com. rur.%\ sat, in jud. 
Mehedin^i, pi. Cimpul, la 69 kil. 
de orasul Turnul-Severin, ?i la 

39 kil. de Vinjul-Mare, re§e- 
dinta placet. E situata pe loc 
$es. Aceasta com. s'a fondat 
la i860. Dupa ce a fost mutata 
pe locul unde se gase$te astazT, 
a purtat numele de Dirvari-d.-s., 
pana la 1885, cind, pentru a 
inlatura confuziunea ce se facea 
in actele oficiale cu Darvari- 
d.-j., ce sunt vecini, i s'a dat nu- 
mele de Gemeni, pe care, pana 
aci, il purta ca porecla. 

Se margine§te la E. cu com. 
Risipi^i-de-Dolj ; la S., cu com. 
Cetatea; la V., cu Dirvari-d.-j. 
si la N. cu comuna Oprisorul. 
Are 1400 locuitorT, din can 232 
contribuabili; locuesc in 275 
case. 

Locuitorii poseda : 89 plugun, 
165 care cu boi, 16 caru^e cu 
cat; 60 stupi. 

Are o biserica cu un preot 
si 2 cintarep; o $coala condusa 
de 1 inva^ator, frecuentata de 

40 elevl si 2 eleve; o circiuma. 
Budgetul com. are la venituri 

3588 lei; iar la cheltueli 241 1 
lei. 

Vite sunt: 700 vite marl cor- 
nute, 50 cat, 790 01 $i 700 ri- 
matori. 

Prin aceasta comuna trece 
soseaua Dirvari-d.-j. — Gemeni. 

La o departare de 3 kil. de 
com., pe drumul ce duce la O- 
prisorul, se vad ni$te intari- 
tun de pamint sau metereze, nu- 
mite Ceta^uia, can sunt foarte 
vechi. 

Gemeni, movila, in jud. Buzau, 
comuna si c&tunul Albe^ti. 

Gemeni, deal, si punct trigono- 
metric, in judepil Mehedinp, a- 



Hosted by 



Google 



GEMENI 



499 



GENUNENI 



proape de com. rur. Burila- 
Mica. 

Gemeni, deal, in jud. Mehedin^i, 
pi. Cimpul, aproape de Dunare. 

Gemeni sau Geamanul, munte, 
jud. Neam^u. 

Gemeni, munte, pe teritorul mo- 
sief Borca, jud. Suceava, com. 
Madeiul, inalt de 1434 m. 

Gemeni (Piscul-), deal, in jud. 
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. 
Danulesti; se desface din dealul 
Danulestilor ; brSzdeaza partea 
de N. acomunei; este acoperit 
cu paduri si finete. 

Gemenilor (Piriul-), pirin, a- 
fluent al piriuluT Sabasa, jud. 
Suceava. 

Gemoiul, virfde munte, jud. Ba- 
cau, pi. Muntelui, com. Brustu- 
roasa, situat linga muntele Preu- 
tesele. 

Gemoiul, virf de munte, din lan- 
tul Alunisul, pi. Vrancea, jud. 
Putna. 

Genchere^ti, mahala, din com. 
rur. Parausani, pi. Mijlocul, jud. 
Vilcea. 

Gene^ti, sfoara de mosie, in jud. 
Buzau, com. Pfetroasa-d.-s., a 
mosnenilor Genesti; are 40 hect., 
din care 19 padure. 

Gengea, vale si piriti, in jud. Ro- 
mana^i, pi. Olte^ul-Oltul-d.-s.; 
trece pe linga satele: Leotesti, 
Mirila, Teisul, unde se aria 2 
podun, si prin com. Birza, si se 
varsa in Burluiul. 

Genoaica, padure particulars, in 
jud. Dolj, pi. Dumbrava-d.-j % 
com. Virtopul, in intindere de 



1500 pogoane. Aparfine d-nel 
Elena Sc. Ferechide. Inainte a- 
par^inea parinteluf d-sale, Iancu 
Marghiloman. Se gaseste pe 
mosia Virtopul. Esen^e : stejar, 
girni^a si cer, care predomina. 

Gentei (Gropile-), gropi, can- 
in centrul com. Aricesti, plasa 
Podgoria, jud. Prahova, unde, 
se zice, aii fost ocne vechf de 
sare. 

De sub Gropile-Gentef ese un 
izvor de apa sarata, care nu 
seaca nici odata\ Apa, in timp 
de plot toren^iale, se inghite 
cu mare zgomot de aceste gropT, 
si prin orificiu, Tese afara foarte 
limpede si saratS. 

Pe prundul acestel ape, si in 
margin ea soselel ce duce c&tre 
com. Surani, sunt doua vini- 
soare de apa minerala, ce con- 
{in sulf. 

Gentei (Virful-), colM, in jud. 
Buzau, comuna si cat. Calvini, 
acoperita de pu^ina padure si 
pietris. 

Genuneni, com. rur., in jude^ul 
Vilcea, pi. Oltul-d.-s., compusa 
din patru mahalale: Genuneni, 
Negresti, Mosneni-Manailesti si 
Schitul, formind doua catune : 
Genuneni si Manailesti. 

E situata pe apa Bistri^a, la 
30 kil. departe de resedin^a 
jud. si a sub-prefecturei. 

Popula^ia com. e de 194 fa- 
milii, sau 810 suflete: 392 bar- 
bae si 418 feme?; locuesc in 
196 case si 3 bordeie. 

Sunt 3 biserici: una numita 
Schitul, fondata de Pahomie Mo- 
nahuJ, in timpul domniel lui 
Constantin Brincoveanul Voe- 
vod ; a doua la Mosneni, fondata 
de Radul Ungureanul, la 1776; 
si a treia la Genuneni, fondata 
de Popa Mateiu Manastireanul, 
la 1797. 



MeseriasI sunt: 2 timplari, 5 
dulgherT, 2 flferar! si 1 pietrar. 
EI desfac produsul muncel lor 
la Rimnic, Horez, Drag&sani si 
Riureni. 

Vite: 32 cai, 252 boT, 200 
vac?, 90 capre, 65 o!, 400 porci. 

Locuitoriif s'au improprietarit 
dupa legea rurala din 1864, 
afara de cei din mahalaua Mos- 
neni, carl sunt mosnent. 

Pe rtul Bistrita, in raionul 
com., sunt 5 morT de macinat. 

In raionul com. se gaseste 
peatra de constructie, pe valea 
numita Moga si se banueste a 
fi si carbunT de p^mint la lo- 
cul numit Jardeiul 

Com. are o scoala* frecuen- 
tata de 16 elevi, din 95 copif 
in virsta de scoala. Cu intretf- 
nerea scoalei statul cheltueste 
anual 1242 let. 

$tiu carte 96 barb, si 15 fem. 

Vatra satulul are 50 hect. ; 
iar toata com., cu paduri, izla- 
zurT, etc., are 3500 hect. 

Veniturile si cheltuelile com. 
se urc& anual la 1000 lei. 

Prin Genuneni trece sos. jud., 
care o uneste la E. cu com. Frin- 
cesti si la V. cu com. Fole- 
sti-d.-j. 

In raionul sau este si mosia 
statuluT Metohul Manailesti care 
s'a vindut in corp intreg D-luf 
I. I. Babeanu. 

La N. com. e dealul Ot&saul, 
Valea-Moga, Ripa-$oimuluT, Ri- 
pa-SavuluT, Apa-Rosie, Malul- 
cu-Chica, Gruiul-Melcerea, si la 
S. : Draganul, Buda, Prigoriile 
si Birloaga. 

Genuneni, sat, jud. Vilcea, face, 
parte din com. rur. cu acelast 
nume. Are o populate de 327 
locuitorf (157 barbap si 170 fe- 
me!). Aci e resedin^a comuneT. 
Biserica din acest catun s'a 
zidit de Popa Mateiu Manasti- 
reanul la anul 1797. 



Hosted by 



Google 



GEOAGA 



500 



GHEAZERA 



Geoaga, padure, supusS regimu- 
lut silvic, com. Dobresti, plasa 
Podgoria, jud. Muscel, in intin- 
dere de 50 hect. 

Georcotinul, deal, in com. rur. 
Secul, pi. Dumbrava, jud. Me- 
hedin^i. 

George^ti, mahala, in com. rur. 
Padina-Mare, plasa Dumbrava, 
jud. Mehedin^i. 

Georgica, padure, in partea de 
S. a comunei S&lageni, pi. Po- 
doleni, jud. Falciu, in suprafa^. 
de 18 hect. 

Gepizi, defileit, in Dealul-pga- 
niei, la S. de com. Serbanesti, 
jude^ul Olt, prin care trece so- 
seaua judefeana Slatina-Rosiori. 
Aci s'a constatat existen^a unui 
cimitir vechiu, numit Cimitirul- 
Gepizilor. 

Gerea, munte, la N. com. Ola- 
nesti, plaiul Cozia, jud. Vilcea, 
unde sunt stine si unde se fa- 
brica brinza\ 

Gera. Vezi Muntele-Gera, mosie 
a statuluT, jud. Vilcea. 

Gera, pftdure a statuluT, in intin- 
dere de 150 hect., situata in 
com. Costesti, plaiul Horezul, 
jud. Vilcea. 

Germane^ti, sat, In jud. Tutova, 
pi. Tirgul, com. Banca, spre N. 
de satul Banca. Are 497 loc., 
din car! 49 stiu carte, si 124 case. 

Germanul, deal, in jude^ul 
Neam^u, pi. Piatra-Muntele, co- 
muna Vadurile ; face jonc^iune 
cu ramurile Morgociul si Mala- 
esti, in prelungirea ramurei mun- 
telu! Cernegura. 

Germeli, deal, in jud, Constanta, 



pi. Medjidia, com. Rasova, ca- 
tunul Vlah-Chioi; face parte din 
culmea dealurilor Vlah - Chioi, 
se intinde de la S. spre N., 
br&zdind partea vestica a pl&sei 
si cea centrals a comunei; este 
t&iat transversal de Valul-lui-Tra- 
ian ; este cuprins intre bal^ile 
Vederoasa si Baciul; la poalele 
sale sud-vestice e asezat satul 
Vlah-Chioi; are 137 m. e aco- 
perit cu fine^e, purine paduri si 
clte-va seman&turi. 

Geroasa, deal, jud. Teleorman, 
pe care sunt sadite parte din 
viile locuirorilor din comuna 
Lisa, la N. comunei. E renumit 
pentru product'tunea vinurilor 
lui. Ii mai zice si Gerosul. 

Geroasa, colina, in jud. Buzau, 
com. Panataul, cat. Plaisorul. 

Geroasa, vale, injude^ul Buzau, 
com. Maruntisul, cat. Zaharesti; 
incepe din dealul Geroasa si 
se scurge in Buzau. 

Gero§i{a, padure, in jude^ul Co- 
vurluiu, plasa Zimbrul, comuna 
Zmul^i. 

Gerul, piriu, izvoreste din padu- 
rea Gerosi^a, com. Zmul^i, jud. 
Covurluiu, curge prin satele Cor- 
nesti (Covurluiu), Mindresti, Pu- 
^eni (Tecuciu), trece prin satul 
Cudalbi, prin vecinatatea Man- 
jinei, intra pe teritoriul corau- 
nelor: Calma^uiul, Liesti, Fun- 
deni si Tudor-Vladimirescu si 
apoi se varsa in Birlazel, linga 
satul Piscul, din jud. Covurluiu 
si de aci in Siret. 

Acest piriu, de la satul Min- 
dresti si p&na la S. de Tudor- 
Viadimirescu, formeaza limita 
intre jud. Tecuciu si Covurluiu. 
Ei are un curs incet si adese- 
orj seaca in timpul vereT. Pe 
proprietatea d-lui Verone, in 



raionul com. Liesti, este cana- 
iizat, avind o adincime de 3 
m. si o largime de 2 m. 

Gerul, vale, formata din piriul 
cu acelasi nume, jud. Tecuciu 
si Covurluiu. Produce ftnea^i 
buna si in abundenfa\ Vara sunt 
suhaturi de vite carl pasuneaza 
aici. Locuitorii ii mai zic si 
Matca-Gerului. 

Gheazera, masiv muntos, care se 
intinde intre Riul-Doamnei si riul 
Dimbovi^a, jud. Muscel. Are o 
forma trapezoidala : laturile pa- 
ralele sunt reprezintate prin Riul- 
Doamnei si riul Dimbovi^a, iar 
cele-1'alte doua prin catena Car- 
pa^ilor si pantele dealurilor. Cul- 
mea Gheazera este insemnata 
prin piscurile: Gheazera (2406 
m.), Papusa (2426 m.) si Pa- 
paul (2095 m.). 

Aceasta culme se indrepteaza 
spre S.-V., formind un unghiu, 
de aproape 45 °, cu catena Car- 
pa^ilor, cu care se leaga prin 
Culmea-Mesului, care desparte 
sorgintea Riului-Doamnei de a 
Dimbovuxi; iar la S. trimite : 
Culmea- Vladicai, intre R.-Doam- 
na si Sora; Plaiul-Lung, care 
se termina la catunul Ochesti, 
si Culmea - Boldului, aproape 
perpendiculara pe culmea Ghea- 
zerei, care constitue un platou 
d'asupra orasului Cimpulung. 
O ramura a Culmei-Boldului se 
prelungeste spre S. printre riul 
Bughea si riul Sora pana la 
confluenta lor. 

Masivul orografic dintre Riul- 
Doamnei si riul Dimbovita, in 
regiunea muntoasa, este inalt, 
salbatic si iipsit de poteci de 
cai cari sa conduca la frontiera. 
In regiunea deloas£ acest masiv 
este imparfit prin cursurile riu- 
riior : DoamneT, Sorei, Bughea, 
Riul-Tirgului, Argeselul si Cir- 
cinovul, ale caror v&i sunt ur- 



Hosted by 



Google 



GHEBA 



501 



GHEL-TEPE 



mate de sosele, cea mai mare 
parte din ele pietrite, conducind 
in Valea-ArgesuluT. 

Gheba, deal, in jud. Falciu, in 
suprafa^a cam de 305 hect., 
continuare a DealuluT Birladu- 
luT. Coasta de S. a acestuT deal, 
dintre piriul Crasna si nul Bir- 
lad se afla pe teritoriul comuneT 
Tirzif, pi. Crasna. 

Ghebani, catun, in jud. Gorj, pi. 
Novaci, com. Novaci, situat la 
N. de cat. Herisesti, pe malul 
drept al GilortuluT. 

Are o suprafa^a de 350 hect., 
cu o populate de 28 familiT, 
sau no suflete, din carl 26con- 
tribuabilT. 

Locuitorii poseda 7 plugun, 
80 care cu boi; 171 vite marl 
cornute, 19 cai; 120 oT, 126 
porci; 49 stupi cu albine. 

Catunul are : o biserica, de- 
servita de preotul din cat. Hi- 
risesti; 1 piua; 18 fintini. 

Comunica^ia se face prin so- 
seaua comunala ce leaga No- 
vacit-Romini cu Ciocadia, prin 
Hirisesti. 

Ghebari, ctitun, in jud. Putna, 
pi. Vrancea, com. Paltinul, si- 
tuat pe dealul pe unde curge 
piriul Zabala. 

Are o popula^iune de 70 su- 
flete, can locuesc in 30 case. 

Ghebeni, trup de sat, in jud. 
Neatm:u,pl. de-Sus-Mijlocul,com. 
Raucesti. 

Gheboaia, com. rur., jud. Dim- 
bovita, pi. Ialomi^a, situata pe 
cimpie, la 30 kil., spre S.-E. de Tir- 
goviste, pe malul sting al Ialomi- 
\€i. Are o populate de 750 locui- 
tori; o mare fabricade spirt; o bi- 
serica si o scoala. Se invecine- 
ste: spre E., cu Fin ta; spre V., 
cu Dobra, de care se desparte 



prin Iaiomi^a ; spre N., c 1 Ma- 
cesti, de care se desparte prin 
piriul Pirscovul, peste care trece 
un pod, si spre S., cu Bilciu- 
resti, despar^indu-se tot prin 
riul Ialomi^a. 

Gheboasa, sat, face parte din 
com. rur. Valea-Lunga, pi. Pra- 
hova, jud. Prahova. Are o po- 
pulate de 171 locuiton (83 bar- 
ba^T, 88 feme!). Se afla situat 
spre S.-E. de com. 

Gheboasa, mosie particular^, de 
965 hect., in com. Filesti, pi. 
SiretuluT, jud. Covurluiu. 

Gheboasa, baltd, intre satele 
Serdarul si Movileni, com. Fi- 
lesti, pi. SiretuluT, jud. Covurluiu. 

Gheboeni, sat,\n jud. Dimbovi^a, 
pi. Dimbovi^a-Dealul, com. Ma- 
nesti. In raionul acestuT sat este 
o padure de 62 hect. 100 aril. 

Ghecet, sat, in jud. Tulcea, pi. 
M&cin, com. urb. Macin, ase- 
zat in partea de N.-V. a pi. 
si a com. , pe malul drept 
al Dunarei, in fa{a BraileT, la 
locul de unire al bra^uluT Ma- 
cin cu Dunarea-Noua. Este mai 
mult o sta^ie de trecere catre 
Macin, unde duce un drum ju- 
de^ean. Sunt vre-o 25 familiT, 
sau 100 suflete, carl se ocupa cu 
pescaria. Tot aci e si un cablu 
telegrafic pe sub apele DunareT. 

Ghecet, grind, in jud. Tulcea, 
pi. Macin, com. urb. Macin, in 
partea de N.-V. a pi. si a com., 
de alungul malulul drept al Du- 
nareT; are 50 hect., ocupatede 
satul Ghecet ; pe el merge dru- 
mul Braila-Macin. 

Ghecet, mosie, de 35 falcT, in 
jud. Covurluiu, com. Filesti, la 
gura SiretuluT, 



Ghedeon, pesterd, jud, Neam^u, 
in muntele Ceahlaul, situata in 
partea sa despre E. ; serveste 
de asil turistilor cind sunt apu- 
ca^T de furtunT sau vreme rea, 
pe munte. 

Gheenei (Valceaua-), vdlcea, 
in jude^ul Teleorman, comuna 
Piatra. 

Ghel-Tepe, virf de deal, in jud. 
Tulcea, pi. Babadag, pe terito- 
riul com. urb. Babadag ; este u- 
nul din virfurile cele mai inalte 
ale dealuluT paduros Saila-Bair; 
se ridica p&na* la o inatytme 
de 127 m., punct trigonometric 
de observa^ie de rangul al 3 lea, 
dominind asupra drumuluT jude- 
^ean Babadag- Armutli-Bas-Chioi- 
Macin si asupra lacului Toprac- 
Chiopru ; e situat in partea de N. 
a pi. si a com. si e acoperit cu 
padure. 

Ghel-Tepe, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Isaccea, pe teritoriul com. 
rur. Freca^ei si anume pe acela 
al cat. sau Posta, situat in par- 
tea de S. a pi. si cea de S.-V. 
a com. ; este unul din virfurile 
de E. ale dealuluT Cilicul ; are 
106 m, ; punct trigonometric do- 
minind asupra satelor Freca^ei, 
Posta si asupra drumuluT comu- 
nal ce le uneste; este acope- 
rit cu verdea^a. 

Ghel-Tepe, deal } in jud. Tul- 
cea, pi. Babadag, pe teritoriul 
com. rur. Nalbant si Bas-Chioi 
(taiat de hotarul lor) ; este o 
prelungire de E. a dealuluT Car- 
caman-Bair ; se intinde de la 
N.-V. spre S.-E., brazdind par- 
*tea de N. a pi. si a com. Bas- 
Chioi, si pe cea de S. a com. 
Nalbant ; e de natura stincoasa ; 
are un virf inalt de 134 m., 
dominind asupra satelor Bais- 
Chioi si Nalbant, si asupra dru- 



Hosted by 



Google 



GHELDI-HAGI-TEPE 



502 



GHENOA1CA 



muluf com. ce le uneste ; e aco- 
perit cu pasunlf si livezT. 

Gheldi-Hagi-Tepe, virf, in jud. 
Constanta, pi. Hirsova, pe teri- 
toriul com. rur. $iriul, cat. Mus- 
lu, a^ezat la V. pi. si in partea 
de N. a com. si a cat. ; face 
parte din dealul Cadi-Cisla, pe 
a carut culme se afla ; are o lnal- 
{ime de 122 m. si domina prin 
inal^imea sa tot satul Muslu, 
precum si drumurile de la Muslu 
la cat. invecinate. 

Ghelingec, sat, in jude^ul si pi. 
Constanta, cat. com. Pazarli, 
situat in partea de N.-V. a pi. 
si cea de N. si centrala a com., 
la 4 kil. spre N.-V. de cat. de 
resedin^a Pazarli. Este asezat 
pe valea Odi-Culac, fiind inchis 
de catre dealul Hos-Tepe-Bair 
din partea de V., cu virful sau 
Hos-Tepe (203 m.) ; iar din par- 
tea E. inchis fiind de dealul 
Ghelingec - Bair, cu virful sau 
Bal-Tepe (190 m.) ; de catre S. 
este dominat de virful Mezarlic- 
Tepe (165 m.), care este situat la 
1 kil. spre S.-E. de sat. Supra- 
fata sa este de 1757 hect, din 
care 146 hect. sunt ocupate de 
vatra satuluf si de gradini. Po- 
pula^iunea sa, compusa mai mult 
din Turci, este de 133 familn, 
sau 554 suflete. 

Din sat pleacaun numar mare 
de drumun comunale, ducind pe 
lasateleinvecinate : Pazarli, Tor- 
toman, Tas-Punar, Chior-Ces- 
me, Terzi-Chioi si altele; soseaua 
jude^eana Hirsova - Constanta 
trece prin partea de N.-E. a 
satului. 

Ghelingec-Bair, deal, in judeftl 
si pi. Constanta, pe teritoriul 
com. Pazarli si anume pe acela 
al cat. Ghelingec, pe la E. ca- 
reia trece ; incepe din virful 
Bal-Tepe si $ine pan& la dealul 



Chirislic-Bair, avind o direc^ie de 
la N.-V. catre S.-E. si luind forma 
unul arc decerc cu convexitatea 
spre S.; are o inal^ime mijlocie 
dei6om.; prininalfimealuf pre- 
domina satul Ghelingec, drumul 
comunal Ghelingec- Pazarli si 
valea Ester. 

Ghelingec-Tepe, virf de deal, in 
jude^ul si pi. Constanta, com. 
rur. Pazarli, cat. Ghelingec; este 
asezat pe culmea dealuluTBilar- 
lar-Bair, si este eel maT inalt 
virfal acestuT deal; are o inal- 
^ime de 189 m. ; din acest virf 
se desfac dealurile : Tasli-Iuc- 
Bair, Mahomet-Bair, Hos-Tepe- 
Bair, precum si vaile : Mangalia- 
Dere, Tasii-Iuc-Dere, Odi-Cucal 
si Ester ; este situat in partea 
de N. a pi., cea de V. a com. 
si cea de S. a cat. 

Ghelmegeni, mahala, in com. 
rur. Samaniresti, pi. Motrul-d.-s., 
jud. Mehedin^i. 

Ghelmegioaia, sat, in jud. Me- 
hedinti, pi. Ocolul-d.-j.; ^ine de 
com. rur. Gutul ; are 65 case ; 
o biserica cu hramul Sf. Hie. 

Ghelmegioaia, piriu, in com. 
rur. Gutul, pi. Ocolul-d.-j., jud. 
Mehedin^i. 

Ghelmegioaia, vale, in com. rur. 
Prunisorul, pi. Ocolul-d.-j., jud. 
Mehedin^i, unde se impreuna cu 
Valea-Borsesulu! si Valea-Anilor. 

Ghemuita, vale, jud. Olt, com. 
Oporelul, pi. Oltul-d.-j. 

Ghemul, loc de izvoare, jud. Ba- 
cau, pi. Bistri^a-d.-j., com. Fa- 
raoni, de unde izvoreste piriul 
Valea-Rea. 

Ghemul, iaz, intre dealurile Pi- 
riul si Uricani, depe teritoriul sa- 



tului Rominesti, com. Movileni, 
pi. Copoul, jud. Iasi; este mlas- 
tinos, bogat m stuh si papura. 

Ghemul, movild, spre S. de sa- 
tul Rominesti, com. Movileni, 
pi. Copoul, jud. Iasi. E artificiala 
si foarte vechie. 

Ghengheoaia, mosie,m jud. Do- 
rohoiu, com. Cordareni, pi. Pru- 
tul-d.-s., in suprafa^a de 270 
hect., 69 aril, ctmp si 8 hect., 
60 aril padure. 

Hotarele mo^iel sunt: Cor- 
dareni, Havirna si Carasa. 

Localitate insemnata aici este 
Selistea. 

Ghenciu (Valea-lui-), vale, in 
jud. Constanta, pi. Silistra-Noua, 
com. Oltina, catunul Cisla; se 
desface din punctele S.-V. ale 
dealuluT de deasupra CisleT; se 
indreapta spre E., in o direc^ie 
generala de la S.-V. spre N.-E., 
brazdind partea N. a plasel si 
cea S.-E. a comunel; dupS 3 
kil. de drum facut, parte prin 
padurT, parte prin cimpie, mer- 
ge de se deschide in valea Bei- 
lic-Ceair, pe partea stinga a el, 
ceva maT sus de satul Curu- 
Orman. 

Ghenis-Bair, deal, jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, com. Ma- 
mut-Cuius, catunul Pestera; se 
intinde printre vaile Demen-Cu- 
lac si Iuuruc-Dere; estede na- 
ture stincoasa si acoperit cu fi- 
ne^e si izlazun. 

Ghenoaia, mosie a statuluT, pe 
care, la 1864, s'au improprietarit 
o parte din locuitorii com. Vadul- 
Sapat, pi. Cricovul, jud. Pra- 
hova. 

Ghenoaica, sub-divizie a cUt. 
Valea-Scheilor, eom.Tohani,jud, 
Buzau. 



Hosted by 



Google 



GHENOAICA 



503 



GHERASENI 



Ghenoaica, mosie, in jud. Bu- 
z5u, com. Tohani, cat. Valea- 
Scheilor. Are 94 hect. araturf, 
fin ea(S si vie. 

Fosta proprietatea luf Ghi- 
nea Poenarul, care a lasat o bi- 
sericef Ghenoaica, fondata de 
Ceau$-Ghinea. 

Gheordune^ti, sat, cu 100 loc, 
jud. Arges, pi. Oltuluf; face par- 
te din com. rur. Dragu^ti-Sa- 
punari. 

Gheordunul, sat, cu 150 loc, 
jud. Arges, pi. Topologul ; face 
parte din com. rur. Corbi-Ma- 
gureni. 

Gheorghe(Fundul-lui-), colina, 
jud. Buzati, com. : Gura-Dimienel, 
acoperita cu o parte din pa- 
durea Dimiana, numita Fundul- 
lui-Gheorghe, avind ca 50 hect. 

Gheorghe (Piriul-lui-), piriu 
(2800 m.), afluent al Somuzului- 
Mare, in jud. Suceava, com. 
Preutesti. Primeste din stinga 
pe Piriul-UrsuluT. 

Gheorghe(Valea-lui-),z/#/^jud. 

Muscel, izvoreste dupa proprie- 
tatea statuluf, numita DealuJ, 
curge prin com. Domnesti, plaiul 
Nucsoara, dela V. spre E. ; 
cind vine mare aduce marl pa- 
gube locuitorilor. 

Gheorghe-Lazar, sat, in jud. 
Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, pen. 
dinte de com Bucul, situat la 
2V2 kil. spre N.-V. de satul de 
resedin^a, pe un loc ses. 

Satul este fondat la anul 1884, 
cind i s'a dat numirea de Gheor- 
ghe-Lazar, in memoria nemu- 
ritoruluT profesor Gheorghe La- 
zar. 

Popula^iunea satuluf este de 
190 familii Romini si 4 familif 
pgani. - 



Aici este o scoala mixta, con- 
dusa de un inva^tor, retribuit 
de comuna. 

Vite sunt: 582 cat, J 76 bof, 
730 vacf, 1030 01 si 215 porcT. 

Gheorgheni-Orman-Bair,akW, 

in jud. Constanta, pi. Silistra- 
Noua, com Dobromirul, d'alun- 
gul vaei Teche-Chioi-Ceair ; care 
are 170 m. si e acoperit numaf 
cu padurf. 

Gheorghe^ti, par /e a com. Capul- 
Pisculif, jud. Muscel. 

Gheorghiesei (Dealul-), deal, 
in satul Sodomeni, com PSscani, 
jud. Suceava. 

Gheorghina, piriti, afluent al pi- 
riului Badilifa, jud. Suceava. 

Gheorghi^eni, vale, pe mosia 
Pomirla, pi. Prutul-d.-s., jud. 
Dorohoiu. 

Gheorghijenilor (Piriul-), pi- 
riu, pe mo?ia Pomirla, com. 
Pomirla, pi. Prutul-d.-s., jud. 
Dorohoiu. 

Gheo§ani, catun, al com. Mo- 
runglavul,pl. Oite^ul-Oltul-de.-s., 
jud. Romana^i, situat pe malul 
sting al Olte^uiui, la 15 kil. spre 
N. de Bals. Are 60 familii, 
sau 255 suflete. 

Ghera, deal, in jud. Tecuciu, con- 
tinuarea a dealuluf Chetroiul, 
cuprins intre Valea-Birladuiui, si 
Valea-Lupuluf, in raionul com. 
Gohorul. 

Gherasim, vale, care se scurge 
in balta Znagovul, jud. Ilfov. 

Gherae§ti, sat, in jud. Bacau, 
pi. Bistri^a-d.-j., com. Osebifi- 
Margineni, situat linga Lunca- 
luf-Rugina. Are o populate de 



11 familii', sau S7 suflete; o cir- 
ciuma. E situat la 3 kil. de sa- 
tul M&rgineni-Osebi$i. 

Gherae^ti, sat, jud. Bacau, pi. 
Bistrifa-d.-s., com. M&rgineni- 
Munteni, situat pe malul drept 
al Bistrifef, la N. orasuluf Ba- 
cau. Are 24 familif, sau 101 su- 
flete. 

Vite sunt : 3 caf, 32 vite marl 
cornute si 20 porcl. 

Gheraseni (Rotunzeni), com. 
7-iir., in jud. Buz&u, pi. Ctmpu- 
lui, situata pe malul drept al rii- 
lui* Calma^uiul, la 17 kil. 400 
m. de orasui Buzau. Limitele 
sale sunt : la N., incepind din 
apa Viforita, (com. Maxenul), 
merge in catunul Odaia-Banuluf, 
de unde o ia pe hotarul mo?ii- 
lor: Gomoesti si Balisoara, p&na 
in hotarul mosiei Costesti ; la 
V., se lasa pe hotarul mosiilor 
Cioranca (pana in Drumul-Sarii) 
si Bugheni, apol merge sutyi- 
indu-se pe hotarul mosiilor :Lim- 
pezisul si M&rgineanca, pan& la 
Pu^ul-lui-Cazan (hotarul despre 
com. Glodeanul- S&rat) ; la S., 
face un mic unghiu intre Pu£ul- 
luf-Cazan si hotarul Macrisul, 
$i incepe a se urea la E., pe 
hotarul mo$ief Zmeeni, atingind 
hotarul Cata-Cal, Iazul-Aghif, 
pana in piriul RusiavS^ul ; o ia 
apol pe hotarul mosief Maxe- 
nul (infundindu-se pu^in la Vi- 
forita), se sub^iaza printre Ma- 
xenul si Costesti, atinge hota- 
rul mosief Verguleasa (comuna 
Jintesti) si se dirige in vatra 
cat. Odaia-Banuluf (com. Simi- 
leasca). 

Suprafa^a sa este de 59^° 
hect., din carf 3478 hect. ara- 
bile, 688 hect. padure, 670 hect. 
finea^a, 952 hect. izlaz si 312 
hect. sterp. 

Proprietap insemnate sunt : 
Gheraseni, Scheiui (Sf. Nicolae 



Hosted by 



Google 



GHERASENI 



504 



GHERCESTI 



din Brasov), Balaia, Trestianca 
si Brebeanca sau $opirliga (Efo- 
ria Spitalelor Civile din Bucu- 
resti) si padurile: Cimpineanca, 
Tufele-Flori! si Tufele-Pirnogi. 

Terenul e ses, ondulatpu^in de 
malul Calm&tuiului si de cite-va 
movile ; pe alocurea cam baltos 
avind si oare-care saraturi; to- 
tus! e fertil si favorabil tuturor 
cukurilor. 

In com. se afl& : o moara de 
abur!; o stin3 pentru fabricarea 
laptelul. 

Car de comunica^ie are : so- 
seaua Gheraseni-Costesti-Buzau, 
marele drum al Grindului-Bu- 
zau si Drumul-Sarii. 

Vite : 740 bo!, 950 vac!, 450 
vitei, 440 cai, 460 iepe, 230 
minji, 3640 01, 26 capre, 8 a- 
sini si 966 pore!. 

Sunt 26 stupT cu albine. 

Comuna e formata din catu- 
nele : Balaia, Cremenea, Ghe- 
r&seni si Sudi^i, cu o populate 
de 2220 locuitor!, din can : 498 
barba^t insuraflf, 36 neinsura^T, 
36 vaduvi si 574 bae{!; jar fe- 
me! maritate 408, vaduve 40, 
fete 538. Locuesc in 426 case. 

Strain!: 2 Greci, 4 Austro- 
Ungar! si 1 Bulgar. 

Meserias! sunt: 1 lemnar, 1 
cizmar, 4 fieran, 2 cojocar! si 
1 brutar. 

Contribuabil! sunt 413; sta- 
bilimente comerciale 23. 

$tiu carte 134 persoane. 

Are o scoala in catunul Ghe- 
raseni, frecuentata de ro2 elev! 
si 4 eleve ; o biserica\ zidita 
ma! intiiu la anul 1840 de Ion 
Emanuel Gherase consumata de 
incendiu in 1863 si rezidita in 
1868 de Nicolae Gherase; are 
hramui Adormirea-Maicei-Dom- 
nulu!, si e deservita de 2 pre- 
opf si 2 cint&rep. 

Circium! sunt 12. 

Comuna in secolul trecut con- 
sta numa! din satul Cremenea; 



pe la 18 1 2 au venit aci mai 
mulf! locuitor! de pe mosia Ro- 
tunda-Br&deanul si au pus fon- 
damentul satulu! Rotunzeni, care 
dupa ce a devenit proprietatea 
lu! loan Emanuel Gherase, a 
. luat numele, impreunS cu in- 
treaga comuna, de Gheraseni. 
Cind mosia Reda-Barbului (Sche- 
iul) a devenit proprietatea bi- 
serice! Sf. Nicolae din Brasov, 
s'a adus din Transiivania ci{i- 
va locuitor!, scuti£! de dar!, 
car! au dat nastere satulu! Su- 
dani, c j sub-diviziunile sale : Gea- 
vlefi (Cacale^i-Vech!) si $opir- 
liga. Catunul Balaia a inceput 
ase forma la 1837 si la 1850 era 
deja un sat. Cele-1'alte catune 
sunt mat noua. 

Gheraseni (Rotunzeni), catun, 
de resedinta, al com. Gheraseni, 
jud. Buzau, cu 1600 locuitor! 
si 300 case. 

Gheraseni, mope, in jud. Buzau, 
com. si catunul Gheraseni, avind 
1000 hect., din car! 900 hect. 
arabile si 100 hect. padurea 
Cimpineanca, 

Gherasoaia, pctdure, supusa regi- 
gimulu! silvic, com. Glambocelul, 
pi. Podgoria, jud. Muscel, a- 
vind, impreuna cu trupurile : Go- 
leasca, Baneasa, Dinuleasa, Cal- 
ceasca, Tomeasca, Chiriceasca 
siChi^easca, o intindere de 1350 
hect. Esen^e:fag, stejar, etc. 

Gherce§ti, com. rur., jud. Dolj, 
pi. Ocolul, la 9 kii. de ora?ul 
Craiova. Este asezata pe am- 
bele maluri ale riulu! Tesluiul. 
Se invecineste la N. cu com. 
Mischi!; la S., cu orasul Cra- 
iova; la V., cu com. §imnicul 
si la E., cu com. Pielesti. 

Terenul comune! este ses si 
compus din p&mint galben si 
negru. 



Este udata de riul Tesluiul, 
care trece prin centru si care 
se incarca pe dreapta cu pira- 
ele : Sodolul si Craia; iar pe 
stinga cu Tarova si Criva. Are 
pe dinsul doua podur!: unul 
m dreptul satulu! Ghercesti si 
aitul in satul Girlesti-d.-j. 

Din cauza ca maluriie riulu! 
Tesluiul sunt cam joase, el se 
revarsa in timpul desghe^ului 
si al ploilor marl. 

Se compune din 4 sate : Gir- 
lesti - d.-s., Girlesti- d.-j., Gher- 
cesti si Teisani. Satele Girlesti, 
si-au luat numele de la multele 
gtrle ce le uda si sunt a^ezate 
spre S. de Gheresti, pe ambele 
malur! ale riulu! Tesluiul. 

Satul Teisani este asezat pe 
malul sting al riului Tesluiul, 
spre V. de satul Gheresti si 
in centrul comune!, pe dreapta 
riulu! Tesluiul. 

In com. sunt: 2 bisericT, una 
in satul Gheresti, fondata de 
locuitorii satulul, in 1833, cu 
hramui CuvioasaParaschiva; a 
doua in satul Girle?ti-d.-s., fon- 
data la 1879, cu hramui Inal- 
^area Domnulu!; sunt deservite 
de 1 preot si 2 cint&repf; o scoala 
mixta,carefunctioneazadin 1867, 
condusa de 1 inva^ator si fre- 
cuentata de 54 elevi; este in- 
tre^inuta de stat si com. Lo- 
calul construit din zid, este in 
buna stare. 

Dupa legea rurala din 1864 
s'au improprietarit 112 locuitorl. 

Suprafa{ateritoriulu!com. este 
de 4079 hect, din care 3750 
hect. arabile, 100 hect. fineata, 
100 hect. izlaz si 129 hect. 
padure. 

Mosiilede pe com. sunt: Gir- 
lesti-d.-j., cu venit anual de 
1 0000 lei, apar^inind d-lu! C.Gir- 
lesteanu ; mosia Girlesti - d.-s., 
cu venit anual de 7500 le!, a- 
partinind d-lu! Teisanu; mosia 
Gheresti, aparfinind d-ne! Elena 



Hosted by 



Google 



GHERCESTI 



505 



GHERGANI 



Pavlovici, cu venit anual de 
8500 lei; mosia Teisani, cu ve- 
nit anual de 1 200 let, apar^inind 
d-lul G. G. Teisanu. 

Afara de acesti proprietarl, 
mat au parte si mosnenil Pri- 
piceY, Bogdanesti, DenghiulestT, 
precum si locuitorii improprie- 
\diTi\i dupa legea rurala - din 1 864. 

Padurile ce se gasesc pe mo- 
sie sunt: Girlesti-d.-j., in intin- 
dere de 85 hect. ; Teisani, pe 
mosia Teisani ; Ghercesti, in in- 
tindere de 9 hect. Sunt cora- 
puse din: cerl, stejari, ulmi, 
frasinl, jugastri, predominind gir- 
ni{a. 

Viile se intindpe osuprafa^a 
de 636 x /2 hect.; apar^in s&tenilor 
si orasenilor CraiovenI si produc 
vin bun rosu. 

Pe proprietatea d-lui G. H. 
Teisanu se gaseste o moara 
de aburi, unde locuitorii isi 
macina grinele lor. 

Circiumi sunt 7 : 6 in Ghercesti 
si 1 in Girlesti-d.-s. ; 2 comer- 
cianp. 

Prin mijlocul comunei trece 
caiea comunala care o unestela 
N. cu com. Mischil si la S. cu 
com. Pielesti. Are o lungime 
de 4 kil. La o mic& departare, 
spre V., este stasia de drum 
de fier Craiova. 

Venitul comunei pe anul 1892- 
93 a fost de 4579,19 lei, iar 
cheltuelile de 3751,73 lei. 

Ghercesti, sat, jud. Dolj, pi O- 
colul, com. Ghercesti, resedin^a 
prim&riel. Are 575 suflete, 318 
b&rba^I si 257 femel; locuesc 
in 154 case si 4 bordee. Parte 
din case sunt construite din zid 
si parte din birne. Mai toate 
au gradina lor. 

In sat este o scoala mixta, 

care func^ioneaza' din i867,fiind 

intre^inuta de stat si com. ; o 

biserica, fondata* la 1833, cu 

ramul Cuvioasa Paraschiva. 



Ghercesti, mosie particular^, jud. 
Dolj, pi. Ocolul, com. Ghercesti, 
satui Ghercesti, cu venit anual 
de 8500 lei, apar^inind d-nel E- 
lena Pavlovici. 

Pe aceasta* mosie este o p&- 
dure; stine de ol, producind 
brinzS buna* de putina\ 

Gherdana, sat, face parte din 
com. Condrachestijud. Tecuciu. 
Situat pedealulcuacelasl nume, 
in partea de V. a com., la 1 
kil. si 700 m. de resedin^a el. 

Are o populate de 100 fa- 
milil, sau 360 suflete. 

Teritoriul cat. e de 100 hect. 

Este strab&tut de valle ^i- 
glinei si Izvoarele, si de drumul 
care duce la Corbasca. 

Are o scoala mixta ; o bise- 
rica, cu hramul Sf, Dumicru, si- 
tuata in partea de N. a satului, 
facets de Alecu Vidrascu cu 
so^ia .a Ileana, la 1854 si care 
s'a reparat in 1873; are 8 felcl 
de pamint, date la 1864. 

Locuitorii sunt improprie ta- 
riff la 1864. 

Satul comunica' cu satele ve- 
cine prin o sosea ce vine de la Flo- 
resti, care se unestecu cea care 
vine de la Dragesti si duce pe- 
ste deal la satul Corbasca. 

Gherdana, piriias, jud. Tecuciu; 
izvoreste din partea de N.-E. a 
satului formeaza' in cursul s5u 
Iazul-Vidrasculul, si dupa* ce pri- 
meste piriul Dragesti, se varsa" 
in dreapta Polocinulul. 

Ghereasca (Schitul-), sat, si 
tuat la N. jud. Covurluiu, pi. 
Horincea, com. Lupesti, la 5 
kil. in sus de resedin^a comu- 
nei. Are 51 familil, sau 204 su- 
flete ; o bisericS. Se zice c& acest 
sat ar fi existind depelai788; 
aci este un schit calug£resc, de- 
venit proprietate a Statulul in 
urma secularized. 



Ghereasca (Schitul-), mosie cu 
p&dure, a Statulul, jud. Covur- 
luiu, fosta pendinte de Mitropo- 
lia Moldovel; terenul cultivabil 
de 81 hect., se arendeazS cu 
2428 lei; p&durea e de 400 V2 
hect. si viile, de 12 hect. 

Gheren-Ceair, alt nume al vdei 
Urluia, jud. Constanta, pe care 
il p&streaza" de la satul Enisen- 
lia, p&ncl la satul Bazirgian. 

Gherese§ti, sat, in jud. Arges, 
pi. Oltul; face parte din com. 
rur. Valea-Ungureni. 

Ghergani, com. rur., in jud. Dim- 
bovi^a, pi. Ialomi^a, situate spre 
S.-E. de Tirgoviste, pe linia fe- 
rat& Bticuresti- Virciorova, pe 
soseaua nationals Tirgoviste- 
Fundata-Bucuresti si pe o cim- 
pie intinsci. Se compune din 4 
cit. : Ghergani, Mavrodin, Cola- 
cul si S&biesti, cu o populate de 
1750 locuitorl. Are o moar&cu 
aburi; 3 bisericl; 2 scoll, una 
in Ghergani, lingS gar&, intre- 
^inutct de stat, condusS de o 
inva^atoare ; a doua in cat. Co- 
lacul, intre^inuta' de comunS, 
condusa" de un investor. In ra- 
ionul acestel com. este gara c&el 
ferate si o p&dure, de 5250 aril. 

In com. este un helesteu si 
printr'insa curge riul Colentina. 

Se invecineste: spre E , cu 
Ghimpa^i, Vizuresti si Cojasca; 
spre V., cu Lungule^i, de care 
se desparte prin Dimbovi^a; 
spre N., cu BSlteni si spre S. 
cu Podul-BSrbieruluI. 

Aci se afla ingropat Ion D. 
Ghica, fost Bel de Samos si 
unui din eel mal deseamcidin- 
tre b£rba{il de stat si dintre 
scriitorii RominI (incetat din via- 
t,ct la 22 Aprilie 1897). 

La Mavrodin au fost lupte 
intre Turd si RominI pe tim- 
pul lul Mihaiu-Viteazul. 



60299 Marele L>icfionar Geograjic. Vol. J/f, 



64 



Hosted by 



Google 



&&ERGANI 



506 



GHERGHESTI 



Qhergani, stafie-de-dr.-d.-f.,)\i&. 
Dimbovifa, pi. Ialomi^a, cat. 
Ghergani, pe liniaBucuresti-Chi- 
tila-Pitesti, pusa in circulate la 
13 Sept. 1872. Se aflaintre sta- 
bile Ciocanesti (12.8 kil.) si Con- 
^esti (5.4 kil.). Inatyimea d'asu- 
pra niveluluf marei : 132.82 m. 
Venitul acestei statii pe anul 
1896 a fost de 103241 lei si 
15 ban!. 

Gherghe, munte, pe mosiaBorca, 
com. Madeiul, jud. Suceava. 

Ghergheasa, com. rur., in jud. 
R.-Sarat, pi. Rimnicul-d.-j., pe 
piriul Viroaga. 

Este asezata la Sudul jud., 
la 17 kil., spre S.-E., de orasul 
R.-Sarat, si in partea Estica a 
plaseT, la 6 kil., spre N.-E., de 
Balaceanul, resedin^a plasei. 

Comuneleinvecinatesunt : Sal- 
cioara, la 4 kil. ; Balta-Alba, 
la 7 kil. ; Galbenul, la 8 kil. si 
Socariciul, la 10 kil. 

Se margineste la N.-E. cu 
Boldul si Balta-Alba ; la S.-E., 
cu Amara; la S.-V., cu Bala- 
ceanul si la N.-V. cu Salcioara. 

In com. sunt movilele: Gher- 
gheasa, Sapata, Vacarul, etc. 

Piriul Viroaga o uda prin 
mijloc ; Buzaelul, la V. ; are lacul 
Ghergheasa, la V. 

Catunele carl o compun sunt : 
Ghergheasa-Noua, resed., Gher- 
gheasa- Vechie, la V. 

Suprafafa com. este de432S 
hect. : 50 hect. vatra com., 1225 
hect. ale locuitorilor, 3050 hect. 
ale Statului; din can: 3725 
hect. arabile, 500 hect. imas si 
50 hect. neproductiv. 

Populafia com. e de 343 fa- 
milii, sau ioo6suflete: 520 bar- 
batf, 486 femei; 343 casatoritl, 
668 necasatori$i si 35 vaduvT; 
stiu carte 66. 

Are : o biserica, cu hramul 
Sf. Nicolae, zidita in 1827 de 



locuitori, cu 400 lei venit a- 
nual, deservita de u:i preot si 
un cintare^; o scoala de baeti, 
fondata in 1879 de com., con- 
dusa de un in viator si frecu- 
entata de 60 elevi. 

Vite sunt 2728, din carl : 549 
boi, 232 vaci, 188 cai, i56Tepe, 
1500 01, 103 rlmaton. Trans- 
portul cerealelor se face prin 
stasia Zoi^a, la 15 kil. spre V. de 
comuna. 

Sunt 9 stabilimente comer- 
ciale. 

Caile de comunicatie sunt 
drumuriie vecinale : spre Salcioa- 
ra-R.-Sarat ; spre Amara ; spre 
Balta-Alba ; spre Balaceanul-So- 
cariciul-Costieni-Zoita ; spre Gal- 
ben-Drog ; spre Ciineni. 

Veniturile com. sunt de 5567 
leT, iar cheltueiile de 5354 leT. 

Sunt 206 contribuabili. 

Ghergheasa, kelesteU, in jud. 
R.-Sarat, pi. Rimnicul-de-j., com. 
Ghergheasa, asezat in partea de 
V.a com., format de piriul Viroa- 
ga; are 60 pogoane intindere, 
proprietate a Statului. 

Ghergheasa sau Batrina, mo- 
sie, m jud. R.-Sarat, pi. Rimni- 
cul-d.-j. 

Ghergheasa-Noua, sat, in jud. 
R.-Sarat, pi. Rimnicui-d.-j,, cat. 
com. Ghergheasa, asezat la V. 
de catunul de resedin^a, Gher- 
gheasa- Vechie ; are 40 hect. in- 
tindere ; 126 familii, sau 296 
suflete; 57 contribuabili. 

Ghergheasa- Vechie, sat, in jud. 
R.-Sarat, pi. Rimnicul-d.-j., cat. 
de resedin^a al com. Ghergheasa, 
asezat in partea de E. a com., 
pe malul drept al piriului Vi- 
roaga ; are 10 hect. intindere si 
o populate de 217 familii, saii 
710 suflete; 149 contribuabili; 
o biserica ; o scoala. 



Ghergheleul, sat, in partea de 
S., a com. Suranesti, pi. Mijlo- 
cul, jud. Vasluiu, la poala de 
V. a dealului cu acelasi„nume. 

Cu 50 de am in urma satul 
era pe coasta acestuT deal, insa 
in urma unei prabusituri de pa- 
mint, s'a stramutat pe vale. 

Are o saprafa^ade 143 9 hect., 
din carl 287 hect. padure si 
714 hect. loc de cultura, "finat, 
imas, ale proprieta^ei, iar 429 
hect. ale locuitorilor, cu 3 hect. 
vie; cu o populate de 78 fam., 
sau 360 suflete. 

In sat este o biserica facuta 
la 1 844, deservita de un preot. 

Locuitorii poseda : 21 plu- 
guri si 45 care cu boi, 4 plu- 
guri si 7 caru^e cu cai ; 150 
stupi cu albine; 147 vite mar! 
cornute, 850 01, 25 cat si 32 
porci. 

Ghergheleul, deal. Vezi Sura- 
nestilor (Dealui-), com. Danesti, 
pi. Mijlocul, jud. Vasluiu. 

Ghergheleul, pise, jud. Vilcea, 
pi. Cerna, com. Madulari. 

Gherghe§ti, sat, jud. Braila, la 3 
kil., spre S.-E., de satul Sluji- 
tori-Albotesti, infiin^at la 1866. 
Suprafa^a satului este de 15 
hectare. 

Are o populate de 48 familii, 
sau 214 suflete: 117 barba^i si 
97 femei. 

Vite sunt: 100 cai, 230 vite 
man cornute, 1000 01 si 100 ri- 
maton. 

Acest sat se mal numeste 
si Coco^a^i, cad satul, fiind si- 
tuat pe muchii de dealuri, case- 
le 1 se vad de pe lunca Calma- 
tuiuhn si par coco^ate pe mu- 
chie. 

Gherghe^ti, sat, jude^ul Dimbo- 
vi^a, plasa Cobia, cat. com. Io- 
nesti. 



Hosted by 



Google 



GHERGHESTI 



507 



GHERGHINA 



Gherghe^ti, sat, in jud. Mehe- 
din^i, plaiul Clo^ani, com. Po- 
noarele, cu 50 case. 

Gherghe^ti, sat, lnjude{ulsi pi. 
Tutova, la S. de satul Mice?ti, 
pe piriul Studine^ul. Are 430 lo- 
cuiton (din can 49 stiu carte) 
si 115 case. 

Gherghicani, vale, in jud. Co- 
vurluiu, pi. Prutul, com. M&sta- 
cani, formatadin Dealul-Boeresc, 
care e o ramifica^ie a dealuluT 
dintre piraele Covurluiul si Su- 
huluiul. 

Gherghiceasa, piriti, care cur- 
ge prin satul Varaticul, com. 
Dumbraveni, jud. Botosani. 

Gherghilaul, deal, jud. Muscel, 
pi. Riurile, com. Mihaesti. 

Gherghilaul, vale, in jud. Buzau, 
com. Nehoiasul ; incepe din raun- 
tele Campenele si se scirge in 
piriul Nehoiasul. 

Gherghina (Ghertina, Tiri- 
ghina, ^iglina), tnalfime de 
pamint, pe dealul sting al Sire- 
tului, in apropiere de gura a- 
cestuia, linga stasia de drum 
de fer Barbosi, com. Filesti, pi. 
Siretul, jud. Covurluiu, unde in 
vechime a fost o mare cetate 
romanS zidita de imparatul Tra 
ian. Aceasta cetate purta nu- 
mele dupa untT, de Caput Bo- 
vis (Capul Boului), iar dupa 
al^ii Contra Dinogetia sau Tur- 
ns Trajan i. Numirea de Gher- 
ghina si cele-ralte sunt posteri- 
oare si date de popor ; se cre- 
de insa ca aceste numirl ar veni 
de la vorbele latine Tegulina, 
Terrigena,Triclina. Inanul 1703, 
sub domnia lui Constantin Duca, 
se gasir& aice, dupa araturile lu! 
Dimitrie Cantemirin «Descrierea 
MoldoveI», cele dintii mine ale 



acestei cetap, intre carl se numcLrS 
statu! si lespezl de marmura cu 
inscripftf romane, ce indict nein- 
doios ca Traian este fondatorul 
ei. Tot aice, dupa spusa aceluiasl 
scriitor, s'a gSsit o piatra, care a- 
minteste pe Sever, impSratul 
Romanilor, dar pe care Dimi- 
trie Cantemir, sub domnia frate- 
luf sau Antioh, trecind prin 
Gala^i si cautind inadins acea 
piatrS n'a g^sit-o. Intr'un rind 
Teodori, pirc&labul de Galafi, 
i-a adus un ban de argint, pe 
care sta scris : « Const. Vict. Aug. 
Imp.». S'au g3sit si cSrSmizIcu 
inscrip^ia : «leg. I. Ital.», cea 
ce da a in^elege ca paza aces- 
te? ceta^I fusese incredinjata le- 
giunef I Italice. 

Imprastierea ruinelor aceste* 
ceta^T s'a inceput in secolul al 
XVIII-lea, cind s'a luat c&r&mi- 
da pentru cetatea Br&ilei si pen - 
tru oare-carf biseridf din Galaji ; 
iar in secolul al XlX-lea s'au scos 
cele din urma restur! pentru 
pardoseala stradelor din Galaji. 

In 1836, se facura cercetarl 
noua la Gherghina si in 1838 se 
descoperira aicT maf binede 3700 
monede de argint de la diferifi 
imparaflf romanl, printre cari 
Constantin, Arcadiu, etc., cu 
inscrip^ia Galatii, fapt ce in- 
sufla presupunerea ca aice ar 
fi fost la inceput orasul Galafi. 
Dupa aceste cercet&ri, se crede 
ca Gherghina era asezata pe 
un platou cu diametru de 70 
metri si la vr'o 50 metri d'a- 
supra nivelului ordinar al Sire- 
tului. P2a era de forma rotunda 
si inconjurata de un imp&trit 
zid circular. O esitura meste- 
sugitain forma unel pun^T, m^r- 
ginita de doua ziduri paralele, 
lega acest platou cu eel al ma- 
lului apropiat, fortificat si el ; la 
Nordul sfcu, un zid, ce esea din 
al doilea mur circular, cobora 
in linie dreapta p&n& in Siret. 



Bordurile in&ltimef se micinara 
zilnic; linia drumuluf de fer 
taia si ea o parte a inatyimel 
la S.-V. Orasul vechiQ se pre- 
supune a fi fost asezat la pi- 
cioarele platoulul. La baza mu- 
rului, care o ingr&dea spre E. 
s'au g3sit mal multe lucrurT, 
intre carl: o statu a a zei^e! 
Ceres, turnata in arami, un 
numSr mare de lespezl de mar- 
mora, sSpate in relief si repre- 
zintind razboaiele Romanilor cu 
popoarele de la Dun&re, un 
drum pe sub pamint, ciptusit 
cu piatra si caramida, pentru 
a intre^ine comunicafia cu ora- 
sul. In cetate s'au mat desco- 
perit : o subteranS, care con- 
^inea mormintele probabil ale 
unor inalte personagie romane, 
judecind dupa valoarea obiec- 
telor g&site in jurul resturilor, 
si carl erau foarte ingr^mSdite ; 
o mul^ime de banl vechf de 
argint si de bronz, purtind efi- 
giile impara^ilor Traian, Dio- 
cletian, Constantin, Arcadiu, etc. 
Aproape de o baie si o casS 
de ape, ce aducea apa din Si- 
ret prin {evl de plumb, s'au 
mai gSsit In oras temeliile unut 
templu, care era, se presupune, 
inchinat VenereJ, c^cl s'a g5- 
sit in acest loc un Cupidon {i- 
nind facia minuet in miinJ ; ase- 
menea s'a maf gasit un monu- 
ment cu inscrip^if, a c5rul bazS 
era legate de trunchiul monu- 
mentului cu un fus de fer, ce 
se afla in Muzeul de Iasi. 

Dupa filo - rominul Vaillant, 
care a vizitat localitatea in al 
5 -lea deceniu al secolulul nos- 
tru, cetatea aceasta a fost ocu- 
pata de Romanl in perioada 
Antoninilor, si in apropierea e! 
trebuie sa fi fost o mare o- 
larie, de unde si numirea de 
"pglina (tegulina=^igia romana). 
Printre caramizT s'aQ aflat unele 
purtind numele cu degetul 



Hosted by 



Google 



GHERGHINA 



508 



GHERGHIfA 



VVIIVII, ce ar insemna ca fu- 
sese ocupatS de legiunea a 
XlX-a. Daca Dacia a fost ocu - 
pat& in epoca Antoninilor de 
Roman! in intregul e!, apoi de- 
sigur cetatea Tirighina a fost 
unul din posturile militare cele 
mal inaintate la frontiera im- 
periuluT, sentinela cimpurilor 
intarite de la Tromis, Rakel 
si Traianopolis sau Trianopo- 
lis. Inainte de a fi ocupata 
Dacia de Roman!, este pro- 
babil sa fi fost aid un sta- 
biliment galic. Asemenea se 
crede ca Romani! fundara aic! 
un oras numit Caput Bovis, 
darimat la parasirea Dacie!, care 
deveni dup& aceea Republica 
Gala^ilor, apoi Gherghina si in 
urma Tiglina. Cronica lui Hur 
pune cetatea Capul-Boulu! in 
stinga Dun5re! la col^ul natu- 
ral S.-V. al Moldovei, eel ma! 
apropiat de Moesia, si primul 
pirc&lab al e! a fost Longin 
Boldur la intemeierea Republi- 
cei Moldove! sub Dragos. 

O schi$a a planulu! topo- 
grafic al ruinelor de la Gher- 
ghina a fost luata in 1837 de 
catre raposatul profesor din 
Iasi, G. Saulescu. 

Pozi^iunea acestei inal^im! 
este incintatoare : de pe ea pri- 
vesti gara Barbosi gradinele ora- 
sului Gala^i asezate spre S., in 
col^ul dintre malurile sting! ale 
vailor Dunare! si Siretului, flu- 
viul si valea Dunare!, in spre 
inal^imile BugeaculuT. 

Gherghina, vale, izvoreste din 
dealul Nucul si se varsa in riul 
Pesceana, pe teritorul com. Stir- 
besti, pi. Olte^ul-d.-j., jud. Vilcea. 

Gherghinei (Valea-), pftdure, 
in jud. Buzau, com. Beceni, 
cat. Ocea ; are 35 hect. ; face 
un corp cu Fa{a-lui-Bitc&, Valea- 
Nucului si Valea-Ulmulu!. 



Gherghinei (Valea-), vale, in 
jud. Buzau, com. Beceni, cat. 
Ocea ; ese vdin Virful-Oci! si se 
scurge in Valea-Ocii. 

Gherghinoaia, localitate, intre 
Piriul-Tu^urulu! si Dealul-Tur- 
cesti, com. Alunul, pi. Olte^ul- 
d.-s., unde se afla in pamint o 
materie combustibila care arde 
continuu de la 1886. 

Gherghi§ani, sail for, jud. Braila, 
spre S.-E. de satul Dedulesti, 
aproape de c. f. Braila - Bu- 
zaii. Vatra satulu! e de 6 hect., 
cu 8 case. 

Popula^ia e de 45 locuitorl. 

Vite : 22 ca!, 43 vite mar! 
cornute, 190 01, 24 rimatori. 

Gherghina, com. rur., pi. Cimpul, 
jud. Prahova. 

Aceasta comuna dateaza cu 
mult inainte de anul 1503, si 
pe atunci trebuia sa fi fost in 
toata splendoarea el, de oare 
ce intre^inea rela^iun! comerciale 
cu Brasovul. (D-l Ionnescu-Gion, 
intr'o conferin^a ^inuta la Socie- 
tatea Geografica Romina, bazat 
pe acte vechi, a probat ca acum 
381 an!, pleca din Brasov pentru 
Gherghina, 10 negustor! incar- 
ca£! cu marfuri). 

Este insemnatcl prin rascoala 
Calarasanilor, la anul 1623, in 
contra Domnitorulu! Alexandru 
Coconul, si prin victoria repur- 
tata de Mihaiu Viteazul contra 
Turcilor, la anul 1596. 

Este situata pe ambele malur! 
ale riului Prahova, la 26 kil. 
de capitala jude^ului si la 2 kil. 
500 m. de resedin^a piase!. 

Se compune din 4 catune : 
Gherghina, Ungureni, Belciugul 
si Independent, inflin^at la anul 
[879 si numit de locuitor! Bo 
rusul, dupa numele locului pe 
care s'a intemeiat. 

Are o popula^iune de 448 fa- 



mili!, sau 2t28 locuitor!: 1057 
barba$! si 1072 feme!, in care 
intra si 2 famiiii de Tigan!, 3 
de Nem£! si 1 de Bulgar!. Lo- 
cuesc in 455 de case si 2 bor- 
dee. 

Contribuabil! sunt 420. 

In comuna sunt 4 biseric! : 
Biserica - Domneasca, care s'a 
fondat de Mateiu-Voda Basarab, 
la anul 1641, cu urmatoarea in- 
scrip^ie : 

Aceasta sfinta si Dumnezeiasca bise- 
rica, din temelia ei zidit-o-am eu robul 
lui Dumnezeu^ Ion Matet Basarab Voe- 
vod, intru numele marelui al lui Hristos 
mucenic Procopie, si cu vrerea milosti* 
vului Dumnezeu si cu ajutorul sfintului 
Mucenic supuseram vrajmasii sub picioa- 
rele Domniei si i-am rusinat, si i-am go- 
nit din pamintul f arei si am ridicat aceasta 
sfinta biserica pentru biruin^a ceade vi- 
tejie a puterniculut marelui Dumnezeii 
si intru ajutorul Sf. mucenic Procopie, 
ca sa fie Domnia mea pomenita in nes- 
flrsiti vecT. Veleat 7149. 

In dreapta use! se ma! afla 
inca o piatra scrisa, ce nu se 
poate ceti, fund ma! toata aco- 
perita cu un zid facut ma! tirziu. 

Acum de curind i s'au facut 
reparatif de Administra^ia Do- 
meniului Coroanei, care n'a 
schimbat nimic din vechi a for- 
ma a cladirei. 

A doua biserica, cu hranul 
Sf. Dumitru, poseda doua in- 
scrip^i! : una la dreapta intrareT, 
care contine urmatoarele: 

Aceasta sfinta si Dumnezeiasca bi- 
serica ziditu-s'au din temelia ei de robul 
lui Dumnezeu Preda Capitanul, feciorul 
ParaschiveT Vornicul, intru numele sfin- 
tului si marelui mucenic Dimitrie. in zi- 
lele Prea LuminatuluT Domnului Nostru, 
Ion Constantin Basarab Voevod si a 
parintelui nostru Kir Teodosie Mitropo- 
litul. . . (Urmeaza inca doua rinduri care 
nu se pot ceti). 

A doua inscrip^ie de la stinga 
e cea urmatoare : 

Cu ajutorul lui Dumnezeu, in anul min- 
tuirei 1888, in zilele Alte^ei sale Carol 
I si ale Prea Sfintitului Mitropolit Iosif 



Hosted by 



Google 



GHERGHITA 



509 



GHERINGEC 



Primat, s'a reparat aceasta sflnta biserica, 
dupa cum se vede, ramiind nestricat nu- 
mai sfintul altar al bisericii celei vechT, 
fondata de raposatul Preda Capitanul, 
feciorul ParaschiveT, vornicul ei, traia pe 
la anii de la Hristos 1705 si Domnia 
lui Constantin Basarab Voevod. 

A treia biserica, cu hramul 
Adormirea MaiciT Domnului, din 
catunul Ungureni, se crede sa 
se fie cladit acum 100 an!, de 
catre preotul Eremia. 

A patra biserica, tot cu hra- 
mul Adormirea-Maicii-Domnulu!, 
s'a cladit de enoria^i, 111 catunul 
Belciugul, acum 75 an!. 

Locuitoril pe linga agricultura, 
se mai ocupa : 3, cu olaria ; 2, 
cu rogojinaria, 1, cu rotaria, 5, 
cu dulgheria, 2, cu zidaria, 4, cu 
cizmaria si 4 feme! vaduve cu 
tot felul de ^esaturi. 

Ei desfac produsul muncei 
lor la Bucuresti si Ploesti. 

388 locuitor! s'au inproprie- 
tarit la 1864 si 180 la anul 
1878. In total li s'au dat 2320 
hect. in mosia Gherghi^a. 

Vite sunt 1413 cai si Tepe, 667 
boi si vaci, 57 taurif, 60 vi^eT, 
18 12 01, 61 capre, 548 porcT 
?i 12 bivoli. 

Cind s'a inceput aci sa se 
inve^e carte, nu se stie cu si- 
guran^a; exista insa un hrisov 
de la Alexandru Ipsilante, cu 
data de 1780, prin care se ho- 
t&reste ca leafa dascaluluT din 
Gherghita sa fie de 5 talen pe 
luna. 

Scoala se frecuenta de 86 
bae$! si 46 fete, din numarul 
de 398 copii (201 bae^T si 197 
fete), cu virsta de scoala. Cu in- 
tretinerea personalului se chel- 
tueste anual 2484 lei. Stiu carte 
in toata comuna 183 barba^T ?i 
39 femei. 

ToatS comuna se intinde pe 
o suprafa^a de 35 96 hect. 

Veniturile comunel se urc& 
la suma de 17308 lei anual. 
E traversata de sosele spre 



Draganesti, Ciumafi si Hatca- 
raul. 

E udata de riurile : Prahova 
si Teleajenul ; de valceaua fu- 
ianca, care formeaza lacul cu 
acelasi nume si de alte mici val- 
cele aproape de riul Prahova, 
numite coturi, si formate prin 
mutarea cursuluf Prahovei. 

Se m&rgineste cu comunele : 
Meri-Petchi, Hatcaraul, Draga- 
nesti, Buda-Palanga, Ciumafi, 
Balta-Doamnel si Lipia-Bojdani. 

Gherghija, tirgusor, in jud. Pra- 
hova, pi. Cimpul, com. Gher- 
ghi$a, insemnata prin rascoala 
Cal&rasilor la 1623 asupra \w\ 
Alexandru Coconul, fiul hit Ra- 
du-Mihnea. 

Gherghija, sat, face parte din 
com. rur. Gherghi^a, pi. Cim- 
pul, jud. Prahova. 

Gherghi^a, tirlft y in jud. Braila, 
la 6 kil., spre S., de satul Na- 
zirul. Vatra satulut e de 5 hect., 
cu 9 case. Populafia este de 10 
familiT, sau 45 suflete. 

Gherghi^a, lac, in jud. Ialomh;a, 
pi. Ialomi^a-Balta, insula Balta, 
teritoriul com. Borduseani. 

Gherghi^a, munte, in jud. Me- 
hedin^i, plaiul Closani. 

Gherghi^a, movilti, jud. Braila, 
la 3 kil. spre S. E. de satul Ro- 
siori, in hotarul despre jud. Ia- 
lomi^a. 

Gherghi^a, ptldure, intre riul Pra- 
hova, com. Balta-Doamnel, pi. 
Cimpul, jud. Prahova. 

Gherghule^ti, deal, in com. rur. 
Men^i-din-Dos, pi. Motrul-d.-j., 
jud. Mehedin^i. 

Gheringec, com. rur., jude^ul 



Constanta, pi. Mangalia, situata 
in partea sud-esticaa jude^ului, 
la 41 kil. spre S.-V. de orasul 
Constanta, capitala districtuluT, 
si in partea de E. a plasel, pe 
la 12 kil. spre N.-V. de orase- 
lul Mangalia, resedin^a plaseT, 
pe ambele malurl ale piriulul 
Tatlageac. 

E brazdata de dealurile : Am- 
zacea (91 m.), la N.; Perveli (74 
m.), la N.-E.; Ascilar (64 m.), 
la E. si S.-E.; Bas-Punar (82 
m.), la S.; Copucci (108 m.), la 
S.-V.; Cogea-Sirti-Bair (100 m ), 
la V.; Kirizi-Iuc (91 m.), prin 
interiorul comunei; toate sunt 
acoperite cu fine^e si semana- 
turl. 

Movile sunt : Gheringec (92 
m.), Copucci (82 m.), prin in- 
terior ; Hasi-Iuiuc (102 m.) la 
V., Arpali-Iuiuc (73 m.), Coim- 
Iuiuc (64 m.) la E.; sunt acope- 
rite cu verdea^a. 

Este udata de: piriul Tatla- 
geac, care izvoreste din 2 micT 
lacule^e, din interiorul satului 
Gheringec, trece prin el si 
satul Ascilar, si intra in com. 
Tatlageac ; de lacul Mangalia, in 
partea sudica, cu malul sau nor- 
dic inalt si stincos, si vaile Bas- 
Punar, Copucci, unita cu Valea- 
Viilor, carl se deschid in lacul 
Mangalia. 

Se compune din 5 catune : 
Gheringec, resedinfa, in par- 
tea nordica, pe valea Tatlageac; 
Ascilar, in partea estica, pe ma- 
lul drept al piriulul Tatlageac; 
Copucci, spre S.-V., pe valea 
Copucci ; Bas-Punar spre S., pe 
malul nordic al lacului Manga- 
lia ; Haidar-Chioi, la S.-E., pe 
dealurile Haidar-Chioi si As- 
cilar. 

Suprafa^a comuneJ este de 
1 1089 hect, din carl: 316 hect. 
ocupate de vetrele satelor, iar 
restul de 11673 hect. este im- 
pact intre stat cu proprietari, 



Hosted by 



Google 



GHERINGEC 



510 



ghermAnesti 



carl posedS. 5118 hect. ?i locui- 
torii car* staptnesc 6555 hect. 

Popula^iunea comunei pe anul 
1895—96 a fost de33i familtf, 
sau 1 57 1 suflete: 816 barbafr 
755 femei; 721 necasatorijT, 840 
casatorifi, 8 vaduvi, 2 divor^i; 
750 ortodoxi, 801 mahometani, 
12 catolici, 8 de alte religiuni; 
262 agricultorif, 7 comercian^T, 2 
industrial, 60 de diferite ocu- 
patff. 

$tiu carte 120 persoane. 

ContribuabilJ sunt 331. 

In comuna este o biserica, 
cu hramul Sf Nicolae, in c&t. 
Copucci, cu 19 hect. pamint 
de la stat, deservita de 1 preot, 
1 cintare^ ?i 1 paracliser; 2 
geamii, una in cat. Ascilar $i 
a doua in catunul Gheringec, 
cu cite 2 hogT ; o ?coala mixta, 
in catunul Gheringec, co n dusa 
de I inva^ator, $i frecuentata 
de 87 eleve. 

Locuitorii poseda: 176 plu- 
gurif, 226 care ?i carute, 20 ma- 
$inl de secerat ?i 4 de batut 
porumb. 

Vite sunt 24570 capete, din 
can: 974 cal, 2728 boi, 34asinT, 
20385 ol, 119 capre ?i 330 
porci. 

Sunt 9 mon de vint. 

Budgetul comunei este de 
1 1 230 lei la veniturl?i 8209 lei 
la cheltueli. 

Caile de comunica^ie ale com. 
sunt: drumul jude^ean Medji- 
dia-Mangalia, care trece prin 
satele Gheringec ?i Ascilar; 
drumul jude^ean Mangalia-Cara- 
Omer, care trece pe la S., prin- 
tre satele Copucci ?i Ba$-Punar; 
apoi drumurl micl, care unesc ca- 
tunul intre ele §i cu satele vecine 
ca: Tatlageac, Hagilar, Perveli, 
Azaplar, Sarighiol, etc. 

Gheringec, sat, in jud. Constanta, 
pi. Mangalia, c5t. de re$edin{a 
al comune! Gheringec, situat in 



partea E. a pla$el $i cea de N. 
a comunei, pe ambele malurf 
ale piriului Tatlageac, care i$I 
are izvorul chiar in sat, intre 
dealurile Perveli la E. ?i Ghe- 
ringec la V. Are o intindere de 
7194 hect, din carlf 26 hect. 
ocupate de vatra satului. Po- 
pula^iunea, in maioritate Ro- 
minf $i Tatar!, este de 191 fa- 
milii, sau 916 suflete; locuesc 
in 195 case. 

Gheringec, virf de deal, in ju- 
de^ul Constanta, pi. Mangalia, 
pe teritoriul comunei Gheringec, 
la 1V2 kil. spre V. de catunul 
Gheringec ; face parte din dea- 
lul Cogea-Sirt-Bair; pe ramifica- 
^iunile sale de E. are o inal- 
^ime de 92 m., punct trigono- 
metric de observatiune de ran- 
gul al Il-lea, dominind in in- 
tregime satul Gheringec precum 
$i drumurile comunale Gherin- 
gec-Buiuc Muratan, Gheringec- 
Toprai - Sari, Gheringec - Cara- 
Chioi $i $oseaua jude^eana Ghe- 
ringec-Amzacea ; este acoperit 
cu pa?une. 

Gherma, mine de cetate vechte, 
in jud. Tulcea, pi. Macin, com. 
rur. Jijila, in partea de N. a 
pla§ei ?i a comunei, pe malul 
drept al lacului Jijila, la 1 kil., 
spre N. de satul Jijila. 

Ghermana, vale, pe mo$ia Hi- 
li$eul-Curt, com. Hili?eul, plasa 
Copula, jud. Dorohoiii. 

Ghermanei (Valea-), vale, uda 
partea de N.-V. a comune! Lai- 
cai-Runceasa, pi. Arge$elul, jud. 
Muscel ?i se varsa in riul Dim- 
bovi^a, pe malul drept, in raio- 
nul acestei comune. 

Ghermanele, /zVz#, jud. Dolj, pi. 
Amaradia, comuna Vele?ti, care 
curge prin valea Ghermane. For- 



meaza limita de N. a com. catre 
com. Ghioroiul, din jud. Vilcea. 

Ghermanele, vale, jud. Dolj, pi. 
Amaradia, com. Vele$ti, din care 
incepe limita de E. a com. $i 
prin care curge piriul Gher- 
manele. 

Ghermanele, amp mare, jude^ul 
Vilcea, com. Ghioriul, pi. Olte- 
{ul-d.-j. 

Ghermani (Magurele-Assan), 

sat, face parte din com. rur. 
Magurelele, jud. Ilfov. Este si- 
tuat pe malul sting al riului 
Sabarul. 

Are o suprafa^a de 550 hect., 
cu o populate de 300 locuitori. 
D-nii Fra^T Ghermani au 390 
hect. ?i locuitorii 160 hect. Pro- 
prietarii cultiva 300 hect., (20 
sterpe, 30 izlaz, 4 padure, restul 
vie). Locuitorii cultiva 147 hect., 
(10 sterpe ?i 3 vie). 

Aci se afla: o biserica, cu hra- 
mul Sf. Treime, deservita de 
2 preo^i §i 2 cintare^i; 3 podurT. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

Numarul vitelor man e de 
140 $i al celor mici de 420. 

Ghermane^ti, com. rur., in par- 
tea de E. a judetului Falciu si 
cam in centrul pla?eT Podoleni, 
marginita: la N., cu com. Podo- 
leni ; la S., cu com. Dranceni ; 
la E., cu riul Prut $i la V. cu 
com. Pahne^ti. 

Este formata din satele : Ar- 
sura ?i Ghermane^ti, cu o su- 
prafa^a de aproape 3194 hect. 
$i ca o populate de 480 fam., 
sau 1869 suflete, din carT 400 
contribuabili. 

Are o $coala ; 2 biserici. 

Comuna se afla pe domeniul 
statuluT. 

Budgetul com. este de 4187 
lei la venit. ?t de 3 194 lei la chelt. 



Hosted by 



Google 



GHERMANESTI 



511 



GHEZURILOR (MUCHEA-) 



Vitemarlcornute sunt 1057, 01 
161 9, capre 60, cal 219 si ri- 
matorf 398. 

Ghermane^ti, sat, cu 90 loc, 
jud. Arges, pi. Topologul ; face 
parte din com. rur. Corbi-Min- 
gureni. 

Ghermane^ti, sat, in jud. Fal- 
ciu, com. Gherm&nesti, pi. Po- 
doleni, asezat parte pe podisul 
inclinat spre S.-E. si parte pe 
Valea-Gherm&nestilor, deschisa 
tot catre acest punct. 

Suprafa^a teritoriulu! e aproa- 
pe de 2363 hect, cu o popu- 
late de 353 familif, sau 1364 
suflete, din can 300 contribua- 
bili. 

Aici este resedinta comuneT. 
Are o scoala, infiinfata in 1868, 
frecuentata de 45 elevi ; o bi- 
serica, facuta la 1838, deservita 
de 2 preoti si 2 dascali. 

Satul se afla pe proprietatea 
statuluT, care poarta numirea de 
domeniul Ghermanesti. 

In satul Ghermanesti, in 1728, 
Ghenarie 30, Grigore Ghica-Vo- 
d&, a dormit o noapte cu oastea 
cind se intorcea din Codru, unde 
fusese in potriva T&tarilor, carl 
se r&zvratise contra Impara^iei 
SultanuluL 

Sub dealul caselor proprie- 
ta^ei din sat, se afla un izvor 
de apa feruginoasa ; pu^in mai 
spre S. altul cu ap& de pu- 
cioasa. 

Ghermanesti, sat, pi. Znagovul, 
jud. Ilfov; face parte din com. 
rur. Lipia-Bojdani. Este situat 
la S.-E. de Gruiul, intr'un golf 
pe care il formeaza dou& bra^e 
ale bal^ef Znagovul. La E. si 
S. este inconjurat de padurea 
Codrul-lui-Roma n . 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1320 hect, cu o populate de 
476 Jocuitori. 



Statul are 1044 hect., din 
carf cultiv& prin arendasii sal 
554 hect. (4 sterpe, 36 izlaz si 
450 pSdure). Locuitonl au 276 
hect. si le cultiv& pe toate. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, deservita de 1 preot 
si 1 cintare^ ; o scoal& mixta, 
frecuentata de 58 elevi si 8 e- 
leve. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

Numarul vitelor marl e de 
337 si al celor mici de 141. 

Ghermanesti, />m#, ia nasteredin 
satul si com. Ghermanesti, pi. 
Podoleni, jud. Falciu si se varsa 
in balta Gugoaia. 

Ghermane§ti-Dobre$ti, ptidu- 

re, a statuluiin intindere de 1700 
hect., pendinte de com. Lipia- 
Bojdani, pi. Znagovul, jud. Ilfov. 

Ghermane§ti-Oancei, sat. Vezi 
Oncea, sat, in jud. Neam^u, com. 
Humulesti. 

Gherme-Bair, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Hirsova, com. Calfa, 
cat. Cartal-Seleus ; are 148 m. 
inal^ime si e acoperit cu flne^e 
si izlaz. 

Ghertinul, ptriti, izvoreste de pe 
Probotesti, com. Tirnauca, pi. 
Her^a, jud. Dorohoiu sise varsa 
in Her^usca. 

Gher^alaul, munte, in jud. Bu 
zau, com. Chiojdul-din-Bisca, in- 
conjurat de apele Catiasul si 
Gher^alaul ; ramifica^ie din mun- 
tele Magura. 

Gher^alaul, izvor, in jud. Buzau, 
com. Chiojdul-din-Bisca. Izvore- 
ste din Piscul Gher^lSuluI si se 
scurge in piriul Catiasul. 

Gher^oiul, sdtisor, jud. Bacau, 



pi. Muntelui; face trup ci satul 
Dealul-Mare. 

Gher^ul, deal, jud. Bacau, pi. Bi- 
stri$a-d.-j., de pe teritoriul com. 
Ltuzil-C&lugara. 

Ghervasie, piriU, curge printre 
satele Bu^ulucul, com. Pausesti, 
pi. Cirligatura, jud. Iasi si Ro- 
minesti, din com. Movileni, pi. 
Copou, varsinduse in iazul Max, 
din satul Bu^uluc. 

Ghe^a, vale, jud. Dolj, pi. Jiul-d.- 
j., com. Sadova. 

Ghetaria, deal, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-s., de pe teritoriul 
com. Tefcani. 

Ghe^aria, deal, cultivabil, in jud. 
Suceava, com. Br&datelul. 

Ghetaria, iezer, jud. Braila si- 
tuat la S. de com. Gropenisila 
N.-E. de GSgiana; comunica cu 
DunSrea. 

Ghe^oaia, vale, in cuprinsul te- 
ritoriul com. Cudalbi, pi. Zim- 
brul, jud. Covurluiti. 

Ghe^ul, pddure, la E. de satul 
Tarnija, com. Oncesti, pi. Sta 
nisesti, jud. Tecuciu. 

Ghezura, izvor, in jud. Buz&u, 
com. P&tirlagele'; se scurge in 
pariiasul Valea-Viel. 

Ghezera, masiv muntos, judeful 
Muscel ; vezi Gheazera. 

Ghezurile, deal, in jud. Muscel, 
com. Golesti, pi. Riurile. 

Ghezurile, izvor, jud. Prahova, 
comuna Apostolache, plasaPod- 
goria. 

Ghezurilor (Muchea-), (La 



Hosted by 



Google 



GHIABA 



512 



GHIDIC1UL 



Ghizunil), colmti, in jud. Buzau, 
com. Rusiava^ul, c&t. Tega. 

Ghiaba, sat, face parte din com. 
rur. M&neciul-Ungureni, plaiul 
Teleajenul, jud. Prahova. Este 
situat pe loc ses si are o po- 
pulate de 224 locuitorif, 1 14 
b&rbap si no femel. 

Se zice c& acest ditun s'a 
infiinfat cam de 100 am. 

Aci e o biserica fondat& la 
anul 1882 de Ion Moisoiu, Z. 
Jercan, Ni{& Pas&re si Dusa. 

Ghiaba, piriias, izvoreste din ra- 
ionul com. Maneciul-Ungureni, 
pi. Teleajenul, jud. Prahova, si 
se varsa in piriul Sacuianca, intre 
comunele Maneciul-Ungureni si 
Maneciul-Paminteni. 

Gheara-Mi{ei, deal, in jud. Me- 
hedinfi, com. rur. Rosu^a, plasa 
Vailor. 

Ghiafaului (Dealul-), deal, m 
jud. Neam^u, com. Uscafi, plasa 
de Sus-Mijlocul, situat c&tre E. 
satului Uscafi. 

Ghiaur-Amzali, vale, in jud. 
Constanta, pi. Medjidia, pe te- 
ritoriul com. rur. Cochirleni 
si anume pe acela al c&tunului 
Ivranes; se desface din poalele 
nordice ale dealului Perdea-Cu 
lac-Bair, indreptindu-se spre N. 
cu direc^ia de la S.-E. c&tre 
N.-V.; merge printre dealurile 
Amzali - Bair si Armutlu - Bair 
spre V. si Cara-Durac-Bair la 
E. si se desface in balta Carasul, 
dup& un drum de 3 kil. 

Ghibanului (Movila-), movila, 
in jud. Buzau, com. Cald&resti; 
face hotar despre c&tunul Me- 
teleul mosiel Arcani. 

Ghibar^eni, .ra/,injud. Covurluiti, 
com. Balintesti , plasa Horin- 



cea ; are vr'o 20 case si o bi~ 
serica. 

Ghibar^eni, proprietate particu- 
lara, de 1072 hect., in jud. Co- 
vurluiu, com. B&lintesti, pi. Ho- 
rincea. 

Ghibar^ul, deal, pe teritoriul com. 
Tab&laesti, in hotar cu comuna 
Bo^esti, pi. Crasna, jud. Falciu. 

Ghiboroaia, valcea, izvoreste 
dup& teritoriul com. CornS^elul, 
pi. Oltul-d.-s., jud. Olt, si se 
varsa in Valea-Gugului, pe tar- 
mul sting, tot in raionul com. 
Corna^elul. 

Ghica (Drumul-lui-), vechiu 
drum, in jude^ul Buzau, com. 
Amarul; face hotar despre com. 
Boldest! 

Ghicani, sat, in jud. Tutova, pi, 
Simila, com. Ibanesti, spre S.-E. 
de satul Ibanesti. Are 255 loc. 
si 41 case. 

Ghical (Iazul-), iaz, in supra- 
fa^a de 52 hect., 99 aril, pe 
cursul BaseuluT, mosia Havirna, 
com. cu acelasi nume, pi. Her^a, 
jud. Dorohoiu. Confine mult 
peste si racl. 

Ghical (Slobozia-), vechie nu- 
mire a cUt. Cindesti-d.-s., jud. 
Buz&u. 

Ghiciu§ca, balta, in marginea 
de S. a satului Prisacani, com. 
Pris&cani, pi. Branistea, jude^ul 
Iasi. 

Ghicule§ti, vechie numire a cat. 
S&tucul, jud. Buzau, com. Cin 
desti. 

Ghicule^ti, mahala, in com. rur. 
Jegujani, pi. Motrul-d.-s., jud. 
Mehedinfi. 



Ghicule§ti, mahala, m com. rur. 
Susi^a, pi. Motrul-d.-j., jud. Me- 
hedin^i, numita si Ghiculani. 

Ghicule^ti, mosie, in jud. Buz&ti, 
com. Pirscovul, cat. B&dila; face 
parte din corpul Badilei; are 
130 hect., din care 60 padure. 

Ghidale, piriu, afluent al $0- 
muzului-Mic, in jud. Suceava, 
comuna Liteni. 

Ghidiciul, com. rur., pi. CimpuL 
jud. Dolj, situat in partea de 
S., la 93 kil. de Craiova si la 
24 kil. de resedinta plasei, com. 
urb. Calafat. Situata pe loc 
ses, la nordul DunareT, in fa{a 
orasului Lom-Palanca, din Bul- 
garia. Se invecineste la N. cu 
com. Seaca ; la S., cu Duna- 
rea; la E., cu com. RastuI, din 
pi. Bailesti ; la V., cu comuna 
Piscul. 

Terenul com. este ses; are 
cite-va movile : Magura-Tirziu- 
lui, Magura-Turcului, Magura- 
luT-Iacob. 

Comuna este udata la S. de 
Dunare si de girla Ghidiciul care 
izvoreste din apropierea Du- 
narei si curge pe teritoriul co- 
munei cu direc^iunea S. - V.- 
N.-E. si se scurge in balta Ra^ei. 
Cam pe la mijlocul comunei, 
peste girla Ghidiciul, se afla 
un pode{ de lemn. 

In comuna se gasesc bal^ile: 
Oichiota, Sapata, Ghidiciul, Bre- 
bul si Ra$a. 

Smircurile ocupa aproape 500 
hect. din teritoriul comunal. 

Pana la anul 1865, com. Ghi- 
diciul se afla linga^ com. Pis- 
cul, de unde s'a mutat din 
cauza apelor. Se compune azi 
din trei catune : Ghidiciul, care 
este si catunul de resedin{3, 
Piscule^ul si Seaca-de-Cimp. In 
catunul de resedin{& se afla o 
siliste numita a Ghidicenilor. 



Hosted by 



Google 



Yy£ 



GHID1C1UL 



513 



GIIlDlI (NUClI-) 



Are: doua bisertci vechl, fa- 
cute din zid, de catre locui- 
tori, una in cat. Seaca-de-Cimp, 
cu hramul Sf. Nicolae, si a 
a doua in cat. Ghidiciul, cu 
hramul Sf. Gheorghe; 2 scoll 
mixte : una in cat. Seaca si a 
a doua in cat. Ghidiciul. Am- 
bele sunt intre^inute de co- 
muna. $coala din cat. Ghidi- 
ciul func^ioneaza de la anul 
1868. Localul e construit de 
com. fa anul scolar 1892 — 93, 
a fost frecuentata de 41 baep 
si 2 fete. E condusa de un in- 
va^ator. 

Scoala din cat. Seaca func- 
tioneaza de la anul 1883. Are 
o proprietate de 8.5 hect. fa- 
rina. In anul scolar 1892 — 93, 
a fost frecuentata de 44 b&e^I 
si 13 fete. Cu virsta de scoala 
sunt 61 bae^T si 47 fete in 
Ghidiciul; 55 bae^I si 32 fete 
in Seaca si 12 bae{I in Piscu- 
\e\. $tiu carte din Ghidiciul 
30 persoane, din Seaca, 18 si 
din Piscule^, 10. 

Populafiunea este de 1836 
locuitori: 910 in Ghidiciul, 124 
in Piscule^ul si 360 la Seaca 
de-Cimp. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt 211 impaminteni^i, iardin 
1879 sunt 13 insura^ei. 

In comuna sunt 340 case si 
12 bordee. 

Suprafata intregulul teritoriu 
comunal este de 6500 hect., 
din can 4000 hect. pamint ara- 
bil, 300 hect. finea^a, 250 lac 
si teren sterp, 35 hect. pa- 
dure. 

Mosia Ghidiciul are un venit 
de 64000 lei, mosia Seaca si 
Baneasa au un venit de 42000 
lei'. Apar^in casei Brincoveanu. 
Mosia Piscule^ul are un venit 
de 20000 lei si apar^ine d-luT 
Marin Dragulescu. 

Pe mosia Ghidiciul, aproape 
de Dunare, se afla padurea Ghi- 



diciul, de 35 hect., care aparfcine 
tot easel Brancoveanu. Este 
compusa numal din salcil. 

Viile, de 50 hect., apar^in 
locuitorilor. 

In com. sunt 1 1 comercianpf : 
4 in Seaca si 7 in Ghidiciul. 

Comuna este strabatuta de 
calea jude$ean£careduce la Ca- 
lafat si care, de la Bistre^ul si 
pana la portul Calafat, are o 
lungime de 50 kil. 

Venitul com. pe 1893 — 94 a 
fost de lei 3958.70 si cheltue- 
lile, de lei 3797.27. 

Vite : 418 vite cornute, 141 
of, 71 porcl si 29 cai. 

Ghidiciul, sat, jud. Dolj, pi. 
Cimpul, com. Ghidiciul, rese- 
din^a primariel. Are 910 su- 
flete : 467 barba^I si 443 femel. 
Locuesc in 157 case si 6 bor- 
dee. Este o scoala mixta, care 
func^ioneaza din 1868, fiind in- 
tre^inuta de comuna. Are un 
inva^ator. In anul 1892 — 93, a 
fost frecuentata de 41 bae^I si 
2 fete. Cu virsta de scoala 
sunt 61 bae^i si 47 fete. §tiu 
carte 30 locuitori. Are o bise- 
rica vechie de zid, facuta de lo- 
cuiton, cu hramul Sf. Gheorghe. 

Circiumi sunt 7. 

Comunica^ia se face prin so- 
sele vecinale si comunale, cari 
pun cat. in legatura: la N.-E. 
cu Seaca - de - Cimp, la E. cu 
Rastul, iar la N.-V. cu Piscul. 

Ghidiciul, mosie particular^, jud. 
Dolj, pi. Cimpul, com. Ghidi- 
ciul, cu venit anual de 64000 
lei; apartine casei Zoe Brinco- 
veanu. Pe ea se gaseste si pa- 
dure in intindere de 35 hect., 
in apropiere de Dunare. 

Ghidiciul, pirin, jud. Dolj, pi. 
Cimpul, com. Ghidiciul; sefor- 
meaza din debordarile Dunare? 
si se varsa in Balta-Ratei. 



Ghidigeni, com, rur. si sat, in 
jud. Tutova, pi. Corodul, pe 
malul sting al riulul Biriad, si 
spre S. de capitala jude^ulu!. 
Are 562 locuitori (din carl 84 
stiu carte) si 146 case. For- 
meaza com. cu catunele: Tal- 
paul, Girbova^ul, Gura-Girbo- 
va£ul si Geful. In toata com. 
sunt 850 locuitori, din carl 149 
contribuabili ; 270 case. Are o 
fabrica de bauturT spirtuoase. 

$tiu carte 107 persoane. 

Comerciul se face de 15 per- 
soane. 

Are o sta^iune de drum de 
fler; un oficiu postal-rural pen- 
tru pi. Corod Pereschiv ; 1 scoa- 
la primara de bae{I ; o biserica. 
Venitul com. se ridica la 14227 
lei anual. 

Inainte se numea Draghiceni. 

Ghidigeni, stafie de dr. -a 1 .-/, , jud. 
Tutova, pi. Corodul, pe lima Te- 
cuciu-Birlad, pusa in circulate 
la 13 Septembrie 1872. Se afla 
intre stabile Berheciui (1 1.2 kil.) 
si Tutova (7.1 kil.) Inatyimea 
d'asupra nivelulul maril: 47 in, 50. 
Venitul acestel sta^ii pe anul 
1896 a fost de 186606 lei, 76 
banl. 

Ghidighiul,/m#, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, com. Dumitresti; 
izvoreste din dealul Luparulul; 
uda com. in partea de N. si 
merge de se varsa in riul Mot- 
naul, mal sus de catunul Du- 
mitresti-d.-s. 

Ghidii (Nucii-), vechie numire 
a ccft. Marginea-Padurel, jud. Bu- 
zau, com. Jugureni. 

Ghidii (Nucii-), sfoara de pa- 
dure, pe mosia statulul Jugureni 
si Caldarusa, jud. Buzau, com. 
Jugureni, facind, impreunacu Ar- 
chimandritasi Caldarusa, uncorp 
de 256 hect. 



60299 Alarnle Dicfionor Qeotiraflc Vol. IIJ. 



65 



Hosted by 



Google 



GH1DIONUL 



514 



GHIGH1UL 



Ghidionul, sat, in jud. Roman, 
pi. Siretul-d.-s., com. Boghicea, 
spre S.-E. de satul Boghicea si 
la 6 kil. de el. Are 45 familii, 
sau 203 suflete, din can 86 
contribuabill. Locuesc in 58 case. 
Stiu carte 6opersoane. 

Se lucreaza canine. Sunt 136 
vite marl cornute. 

Ghidionul, virf de munte* jud. 
Bacau, pi. Trotusul, din sira 
Ciortolomului. 

Ghidionul, virf de munte, jud. 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., pe teri- 
toriul com. Schitul-Frumoasa. 

Ghidionului(Padurea-),/^#/r, 

pe mosia Mitocul-Dragomiresti, 
com. Adincata, pi. Berhometele, 
jud. Dorohoiu. 

Ghidionului (Piriul-), piriias, 
- jud. Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., com. 
Schitul-Frumoasa, care izvoreste 
din muntele Arsi^a-Mare, de la 
locul numit Vatra si se varsa 
in piriul Nestiutul, dupa ce s'a 
ingrosat cu apele piriiasului Ca- 
pa^ina. 

Ghidionului (Valea-), vale, jud. 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., com. 
Schitul-Frumoasa, in carese g2- 
sesc izvoare de ape sarate. 

Ghidi^eni, cimpie ) pe teritoriul 
satului Ghermanesti, com. cu a- 
ceeasJ numire,pl. Podoleni, jud. 
Falciti, unde, se zice ca. din 
vechime ar fi fost sat cu nu- 
mele de Ghidiseni, iara in 
urma, stramutindu-se locuitorii 
au infiin^at satul Ghermanesti. 

Ghido, lac, in jud. si pi. Tulcea, 
pe teritoiiul com. rur. Satul-Nou, 
in partea de S. a com. si de 
N. a pi., format de bratul Chi- 
lia in vr'o revarsare anterioara ; 
acum este izolat, inconjurat de 



toate parole cu stuf; in veci- 
natatea lui sunt lacurile Saoca, 
Siminoca si Covaciului ; are 100 
hect. intindere ; produce peste ; 
venitul este al Statului. 

Ghidriciul, pddure de salcie si 
rachita, in jud. Tulcea, pi. Isac- 
cea, com. Luncavi^a, cat. Rachel, 
in partea de N. a pi. si a com. ; 
se intinde pe ambele malurl ale 
gtrlel Ghidriciul. 

Ghidriciul, girla, in jud. Tul- 
cea, pi. Isaccea, pe teritoriul 
com. rur. Luncavi^a, si anume pe 
al cat. sau Rachel ; izvoreste din 
balta Prapia, trece prin padurea 
Ghidriciul si dupa 2 kil. de curs 
se varsa in Dunare, pe dreapta, 
in fa^a miiei cu No. 72. 

Ghiduleni, pddure de salcie, linga 
Prut, com. Ostopceni, pi. Ste- 
fanesti, jud. Botosani. 

Ghighianca, alta numire a Mo- 
wY^-ManciuluT, fiind-ca a {inut 
de manastirea Ghighiul, jud. 
Buzau. 

Ghighianca, pddure a Statului, 
in intindere de 40 hect., pen- 
dinte de com. Urla^i, pi. Cri- 
covul, jud. Prahova. 

Ghighiul, sat, face parte din 
com. rur. Corlatesti, pi. Crivina, 
jud. Prahova. 

Ghighiul, manastire de calugdri, 
jud. Prahova, intemeiata la 1814 
de catre schimonahul Arsenie, 
ucenicul stari^ulul Gheorghe, de 
la manastirea Cernica si cu a- 
jutorul a 4 frapf Rucareni din 
Cimpul-Lung, in timpul si cu 
bine-cuvintarea P. S. S, Arhie- 
piscop si Mitropolit Nectarie si 
in zilele Domnitorului Ion Gheor- 
ghe Caragea Voevod. 

Aceasta manastire, care poar- 



ta hramul Izvorul-TamaduireT, 
este asezata pe un loc numit 
Merie, proprietatea d-neif U^a 
Cantacuzino Comaneanca (calu- 
garita mat in urma sub numele 
de Anastasia si inmormintata 
in aceasta manastire). Ea a da- 
ruit acest loc pentru facerea 
manastireT, inzestrind-o si cu o 
mosie, numita Vatra-ManastireT- 
Ghighiul. 

Si-a luat numele dupa apa si 
satul Ghighiul, care este la 15 
minute de Ploesti. 

Biserica acesteimanastiri fiind 
prea mica m comparar^ie cu pu- 
blicul ce venea sa o viziteze, 
mal cu osebire la hram, inanul 
1858, sub caimacamia lui Alex. 
Dimitrie Voevod si cu bine-cu- 
vintarea MitropolituluT Nifon, s'a 
darimat biserica cea vechte si 
s'a recladit o alta mat mare care 
exista si asla-zT. 

La recladirea acestei bisericT, 
init^iatorul a fost stari^ui Efci- 
mie, care a luat parte princi- 
pals si a inaintat cu iucrarea 
pana ce s'a terminat de zida- 
rie, cind a incetat din vTeata. 
Dupa aceasta venind starir, pa- 
rintele Antonie, a reinceput Iu- 
crarea, la care a maicontribuit 
guvernul si mat mul^i credin- 
ciosT, sfirsindu-se la anul 1866. 

Aceasta biserica este una din 
ceie mai falnice din {ara, avind 
o timpla foarte frumoasa. 

La manastire se ma! afla un 
izvor cu apa, numit Izvorul-Ta 
maduirel dupa hramul biscrice!, 
la care vin multime de bolnavi 
din unghiurile tare! spre asT 
gasi leacul. 

Ca odoare principale are : un 
potir de argint, suflat cu aur, 
foarte frumos ; un chivot de ar- 
gint poleit, din anul 1827 > ° 
anafori^a de argint, din 1831; 
o evanghelie legata cu argint 
si suflata ca aur, din 1845, de 
o frumuse^e rara si o cruce de 



Hosted by 



Google 



GHIGHIUL 



515 



GHILEA 



argint poleita, de la stari^ul Ef- 
timie. 

Aci se mai afla si o mica 
biblioteca cu carpf bisericesti. 

Manastirea este imprejmuita 
peste tot si bine intre^inuta, 
gra^ie actualulul stari{, Arht- 
mandritul Juvenalie, care a a- 
daus manastirei multe imbuna- 
tatin. 

Monahii, in numar de 33, sunt 
muncitori si se indeletnicesc si 
cu mestesugari diferite: lem- 
naria, ciobotaria, potcapieria si 
cu fabricarea de apa de melisa. 

Ghighiul, mosie, in jud. Buzau, 
com. Glodeanul-Sarat, pe malul 
drept al piriuluT Sarata, intre 
mosia Salciile; de si este inde 
pendente si-si are delimitarea sa 
proprie,tot-d'aunaafost incorpo- 
rate In mosia Glodeanul-Sarat. 

Ghighiul, piriii, in jud. Ialomi^a, 
pi. Cimpului; se formeaza pe 
teritoriul comunei Jilavele si se 
scurge in piriul Sarata. 

Ghighiul, piriii, jud. Prahova, 
izvoreste din apropierea orasului 
Ploesti si primeste in apropiere 
de manastirea Ghighiul mai mul- 
te izvoare; intra m com. Rifo- 
vul pe la N.-V. ; curge spre S., 
si, dupa ce primeste de afluent 
mat insemnat izvorul Pria, tot 
in raionul com. Rifovul, se var- 
sa in riul Teleajenul, in par- 
tea de S.-E. a com. Rifovul, pi. 
Crivina. 

Ghighiul, vale, in jud. Buzau, 
com. Boldesti, smirc si stufis ; 
se scurge in lacul Boldesti. 

Ghigi, trup de pddure, al statului, 
in intindere de 200 hect , care, 
impreuna cu trup il Valea-Ro- 
sioareT, formeaza pad urea Ber- 
besti, com. Turcesti, pi. Olte^ul- 
d.-s , jud. Vilcea. 



Ghigoe§ti, sat, in jud. Neam^u, 
plasa Piatra-Muntele, com. $er- 
besti, situat pe valea formata 
de dealurile $erbesti, Mastacani 
si Ghigoesti, la 18 kil. de ora- 
sul Piatra. 

Are o populate de 183 fa- 
milil, sau 723 suflete : 346 bar- 
baflf si 377 feme!; 383 necasato- 
ri^f, 287 casatori^i, 52 vaduvf, 
1 divorfat ; stiu carte 91 per- 
soane; locuesc in 187 case. 

Intinderea satulul este de 
1099 hect. 
Aci este o biserica" ; o scoala. 

Ghigoe§ti, deal, linga satul cu 
acelasT nume, jud. Neam^u, pi. 
Piatra-Muntele, com. $erbesti. 

Ghigoesti, piriias, ce izvoreste 
dintre dealurile ^erbestilor si 
Mastacani, jud. Neam^u, curge 
prin satul cu acelasl nume, in 
direc^ie N.-S.-E., traversind so- 
seaua jude^eana Piatra-Bozieni, 
intre kil. 17 — 18, si apoi varsin- 
du-se in iazul Turdesti. 

Ghiholul, piriii , jude^ul Falciu, 
vine din com. Dodesti si unit 
cu piriul Tifui, atinge limita de 
E. a satului Miclesti, si se varsa 
in Elan. 

Ghilahoiul, deal, ramifica^ie a 
dealului Lohan, in partea de S. 
a com. Hurdugi, pi. Mijlocul, 
jud. Falciu; loc de cultura. 

Ghilauca, deal cu piidure, pe 
mosia Brosc£u^» com. Brosc&- 
ufi, pi. Cosula, jud. Dorohoiu. 

Ghilauca, piriii, ese de pe mo- 
sia Ibanesti, comuna cu acelasl 
nume, pi. Prutul-d.-s., jud. Do- 
rohoiu, si, unindu-se cu piriul 
Uluci, pe mosia Broscaufi, pi. 
Cosula, se varsa in stinga Jijiei. 

Ghilauca! (Valea-), vale, pe 



mosia Corl&teni, pi. Cosula, jud. 
Dorohoiu. 

Ghilae§ti, sat, in jud. Neam^u, 
pi. de-Sus-Mijlocul, com. Birga- 
oani. 

Are o populate de 66 fami- 
lii, sati 272 suflete. 

In sat se afla: 2 bisericl, de- 
servite de un preot si un ecle- 
siarc ; o scoala, frecuentata de 
36 elevl. 

Vite sunt 375, din can: 30 
boi, 80 vaci, 150 01, 30 rim&- 
torf, 40 cal si 45 junci. 

Ghilave^ti, sat, in jud. Tecuciu. 
Vezl Ghilovesti. 

Ghilave§tilor (Valea-), vale, 
se intinde din valea Largufa, 
jud. Tecuciu merge spre E. de 
satul cu acelasl nume, pana in 
jud. Bacciu. 

Ghilba sau Ghilea, deal, in jud. 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-j., com. 
Berzunjul, pe care se afl& si- 
tuat cat. cu acelasl nume. 

Ghilcarul, piriii, izvoreste din 
padurea $ubinoaeI si Cocioban, 
trece pre linga satul Polincul, 
com. Laza, pi. Racova, jud. Vas- 
luiu, curge spre N. si se varsa 
in piriul Racova. 

Ghilderul, munte, in jud. Mehe- 
din^i, plaiul Cerna; {ine de com. 
rur. Godeanul. 

Ghilea, sat, in jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-j., com. Berzun^ul, si- 
tuat pe dealul cu acelasi nume si 
unit cu satul Dragomirul prin- 
tr'un sir de case. Distance: 
spre Podurile, 6 kil. iar spre 
Berzun^ul (scoala), 9 kil. 

Are 34 familtf, sau 129 su- 
flete. 

Vite sunt : 8 caf, 66 vite mar! 
cornute si 18 porcl. 



Hosted by 



Google 



GHILEA 



516 



GIlIMPA'fl 



Ghilea, piritas, in jud. Bac£u, 
pi. Tazlaul-d.-j., com. Berzun- 
{ul, care curge pe teritoriul sa- 
tului cu acelasf nume si se varsa 
in piriul Dragomirul. 

Ghilelor (Dealul-), deal, in jud. 
Bacau, pi. Bistri^a-d.-j., com. 
Blagesti, situat pe hotarul com. 
spre jud. Roman. 

Ghile^ti, ctituji, al com. P&nataul, 
jud. Buzau, cu 50 locuiton si 
12 case. 

Ghilia, piriti, pe mosia Calinesti, 
com. Lozaa, pi. Berhometele, 
jud. Dorohoiu. 

Ghilianca, vale, pe mo$ia $en- 
driceni, com. Sendriceni, pi. Co- 
pula, jud. Dorohoiu. 

Ghilincai (Dealul-), deal, pe mo- 
sia $endriceni, com. Seidriceni, 
pi. Copula, jud. Dorohoiu. 

Ghilin^a, fiiriu, pe mosia Sendri- 
ceni, com. $endriceni, pL Co- 
sula, jud. Dorohoiu. 

Ghilitoarea, piriU, afluent alpi- 
riulut Br&da$elul, jud. Suceava, 
(2600 m.). 

Ghilone§ti. Vezf Cristesti, sat, 
com. Cristesti, pi. Copula, jud. 
Botosani. 

Ghilone^ti, deal, in partea de S. 
a satulul Cristesti, com. Cris- 
testi, jud. Botosani. 

Ghilove§ti sau Ghilave§ti, sat, 
in jud. Tecuciu, com. Gaiceana. 
Situat la N. comunei in fundul 
v&ei Larga, la 18 kil. de rese- 
din^a comunei. 

Are o populate de 74 familii, 
sau 290 suflete. 

Teritoriul satulu! este de 442 
hectare. 



Are o biserica\ cu hramul A- 
dormirea-Maicei-Domnului, si- 
tuate in partea de S. a satului ; 
este facuta de locuitorl la anul 
1764, cu material de la alta 
biseric& mai vechie. Se intre$ine 
de locuitori, avind si 8V2 falci 
de pamint. 

Satul are o vechime de 300 
de am. 

Locuitorii sunt improprieta- 
ripf dupa, legea din 1864. 

Ghiltul sail Lunca-Ghil^ului, 
lunca, in jud. Mehedin^i, plasa 
Motrul-d.-s.; in vechime purta 
numele de Sipotul-Mare. 

Ghimbavul, munte, jud. Muscel 
la hotarul Tare!, spre E. de Ru- 
carul si Dragoslavele. P'aci este 
o poteca care duce in Transil- 
vania. 

Ghimbavul, pddure, supusa regi- 
mului silvic, jud. Muscel, pe 
muntele cu acelasi nume, pro- 
prietatea d-lui Paraschiv Bastea 
si altora, pendinte de com. Rudi- 
rul, plaiul Dimbovi^a, in intin- 
dere de 300 hect. Esen^a do- 
minanta: bradul. 

Ghimba^easca, proprietate nelo- 
cuitd, pendinte de com. Creveni- 
cul-Colfeasca, pi. Glavaciocul, 
jud. Vlasca, proprietate a d-lui 
P. Mares; este situata pe loc 
ses; are o suprafa^a de 200 
hect.; se arendeaza cu 3500 lei 
anual. 

Pe la capul acestel mostf, tre- 
ce drumul ce duce din Bucu- 
resti la Rusi-de-Vede; este de- 
parte de eel d'intiiu orasde58 
kil., de eel d'al doilea, de 35 kil. 

Ghimelciul, deal, jud. Bacau, pi. 
Tazl&ul-d.-j., comuna Valea-Rea, 
care face parte din sira dealu- 
rilor ce despart Tazl&ul-Mare de 
Siret. 



Ghimelia, deal, com. Magureni, 
pi. Filipesti, jud. Prahova. Pa- 
mintul sau, fiind steril, nu pro- 
duce de cit pu^ina iarba de pa- 
sune pentru vitele locuitorilor. 

Ghime§ul, treedtoare sau pas, 
jud. Bacau, pi. Munteluf, com. 
Brusturoasa, care se deschide 
in creasta Carpa^ilor Moldovei, 
linga muntele Aldamasul. Pe 
aci intra Trotusul in Tara, la sa- 
tul Palanca. 

Ghlmia, girla, linga gura Prutu- 
lui, jud. Covurluiii, in dreptul 
podului de trecere peste acest 
riu, de unde se alimenleaza la- 
cul Bratesul cu apa. 

Aici e si punctul vamal su- 
cursal de la gura PrutuluT. 

Ghimice§ti, catun, in jud. Putna, 
pi. Zabrau^ul, comuna Manasti- 
oara. E situat dincolo de Za- 
brau^ul-Mare, in jos de Fitio- 
nesti si in dreptul ManastioareT. 
Are o populate de 412 su- 
flete, car! loeuese in 137 case; 
o biserica filiala, cu hramul Sf. 
Voevozi. 

Ghimpa^i, sau Cre^oiul, corn, 
rur., jud. Vlasca, pi. Cilnistea, 
situata in valea Cilnistea, pe 
coasta stinga, cam la mij local 
jude^ului, departe de Giurgiu 
de 36 kil., iar de Bucuresti de 
33 kil. A fost proprietate a ma- 
nasttrei Vacaresti ; azi apar^ine 
statuluT. 

Suprafa^a totala a comunei 
este de 1605 hect., cu un venit 
anual de 13000 lei. 

S'a dat la 120 locuiton, im- 
proprietari^i dupa legea rurala, 
suprafa^a de 150 hect.; {ine de 
ocolul silvic Ghimpa^L 

In 1888 venitul comunal era 
de 5922 lei', iar cheltuelile, de 
3814 lei. 

Aci e o scoala mixta, cu 4 



Hosted by 



Google 



GHIMPATI 



517 



GHlMPEfENI-Ll/DEASCA 



clase, la care urmeaza 72 ba- 
e(t si 15 fete, din 105 bae^i si 
45 fete in virsta de scoala. 

Este o biserica de zid, cla- 
dita la 1866; {ine de Parohia 
Crovului ; e deservita de un preot 
si un dascal. 

In 1888 s'a cultivat aci de 
catre 215 locuitori o suprafa^a 
de 154 hect. cu tutun. 

Regia Monopolurilor Statului 
are instalate aci magazii man 
pentru fierberea tutunuluT. 

Prin acest sat trece soseaua 
jude^iana Pitesti, care duce la 
Giurgiu si la Obedeanca, si so- 
seaua Alexandria-Bucuresti. 

Vite sunt: 320 boi si vaci, 
40 caT, 10 bivoli si bi volume, 380 
rimaton, 645 01 si 2 asinT. 

Sunt 6 circiumi si un han ; 
local de primarie in stare buna; 
magazii bune pentru arendas. 

Ghimpa^i, sat, jud. Dimbovi^a, 
pi. Ialomi^a, cat. comunel Vi- 
zuresti. 

Ghimpa^i, sat, in jud. Ialomi^a, 
pi. Ialomi^a-Balta, pendinte de 
comuna Poiana, situat pe {ar- 
mul drept al riulul Ialomi^a, 
la un kil. spre V. de satul de 
resedin^a, in dreptul satuluT Pe- 
rie^i, cu care comunica pe un 
pod de lemn. Satul este pe 
vale, sub coasta Baraganului. 

Are o populate de 602 lo 
cuitori. 

Aid se afla o biserica, zi- 
dita la 1874, deservita de un 
preot si un dascal ; o scoala 
mixta, condusa de un inva- 
Jator ; o moara cu aburT. 

Ghimpa^i, sat, face parte din 
com. rur. Valea-DraguluT, pi. 
Negoesti, jud. Iifov. Este situat 
la S.-V. de Valea-Dragului, pe 
malul sting al riului Sabarul. 
Sta in legatura cu Herasti prin 
o sosea vecinala. 



Se intinde pe o suprafa^a de 
724 hect., cu o populate de 
274 locuitori. 

D-l A. Stolojan are 500 hect. 
si locuitori! 224 hect. Proprie- 
tary cultiva 400 hect. (50 sterpe, 
SO izlaz). Locuitorii cultiva 213 
hect. (7 izlaz, 4 vie). 

Are o biserica, cu hramui 
Sf. loan, deservita de 1 preot 
$i 1 cintare£; o circiuma. 

Numarul vitelor mail e de 
173 si al celor micT de 316. 

Ghimpa^i, numele popular al 
com. Marotinul-d.-j., pi. Balta- 
Oltul-d.-j., jud. Romana^i. 

Ghimpa^i, cdtun, din spreE.,al 
com. Hotarani, pi. Ocolul, jud. 
Romana^i, situat pe malul drept 
al Tesluiului. Se invecinestespre 
E. cu F&rcasele si se afla la 8 
kil. de Caracal. 

Altitudinea terenuiuf d'asu- 
pra nivelului marif este de 140 
m. Are 90 familii, sau 390 lo- 
cuitori; o biserica, cu hramui 
Sf. Nicolae, deservita de 1 
preot si 2 cintare^T. 

Ghimpa^i, sta fie de dr.-d.-f., 
jud. Ialomita, pi. Ialomita-Balta, 
com. Poiana, pe linia Bucuresti- 
Ciulnifa, pusa m circulate la 
17 Noembrie 1886. Se afla intre 
stabile Dilga (11.1 kil.) si Ciul- 
ni^a (r3 kil.). Inal^imea d'asu- 
pra nivelului mSrii de 41.37 m. 
Venitul acestei sta^iT pe anul 
1896 a fost de 59410 lei. 

Ghimpe^eni, com. rur. si sat, in 
jud. Teleorman, pi. Teleorma 
nului, pe laturea de V. a plaseJ. 
Este situata pe Valea-Vezii. Are 
un catun, afara de eel de re- 
sedinta, Atirna^i. 

Cat. Ghimpe^eni este asezat 
pe partea stinga a riulul Ve- 
dea, care o desparte de com. 
Crimpoaia (Ghioca)din jud. Olt. 



Catunul Atirnati este asezat 
mai spre E. de cat. Ghimpe- 
{eni, la 2 1 /* kil. 

Popula^iunea comune* este de 
225 familii, sau 984 locuitori, 
dintre carf 329 contribuabili. 

Comuna, cu proprieta^ile de 
pe dinsa, are o suprafa^a de 
960 hect. Locuitorii improprie- 
tari^i sunt in numar de 102 in 
Ghimpe^eni si 30 in catunul 
Atirna^i. Parte din mosia Ghim- 
pe^eni, numita Ludesti, a sta- 
tului, in intindere de 260 hect, 
a fost vinduta d lor G. C. Burca 
slLBad^u^in anul 1886. Tot 
pe aceasta proprietate se afla 
si padurea Ghimpe^enilor sau 
Ludeasca, in intindere ca de 
265 hect. Tot pe teritoriul a- 
cestef comune se afla si o alta 
padure seculara, Preajba, pro- 
prietatea bisericel Sf. Nicolae 
din cat. Ungurei, com. Titu- 
lesti, jud. Olt. 

Pe teritoriul acesteT comune 
se afla helesteul, numit Gioro- 
cul, ale carui ape se varsa in 
piriul Dorofteiul. 

Numarul vitelor e de 3296 
capete, dintre carl: 731 vite 
mari cornute, 210 cal, 2050 01 
si 305 porcl. 

Are o scoala, frecuentata de 
27 elevi ; o biserica, deservita 
de 1 preot si 2 cintare^T. Lo- 
calul scoaleJ este construit cu 
cheltuiala locuitorilor. 

Budgetul comunei este de 
lei 2145, banl 14, la venituri si 
de lef 2136, banl 31, la chel- 
tuelf. 

Se leaga cu comuna $tobo- 
rasti (cat. Barza) prin o sosea 
vecinala ; cu comuna Crimpoaia 
din jud. Olt, tot cu sosea ve- 
cinala, peste un pod construit 
de jude{ pe apaVezif.. 

Ghimpe^eni - Ludeasca, pa- 

dure, a statuluf, pe mosia cu a- 
celasi nume, in lunca Vezif, jud. 



Hosted by 



Google 



GHIMPEJENI-LUDESTl 



518 



GHLNDENI 



Teleorman ; are aproape 265 
hect. 

Ghimpe{eni-Lude§ti, mosie, a 
statuluf, in jud. si pi. Teleorman. 
O parte din aceasta mosie a 
fost vinduta in anul 1886 d-lor 
G. C. Burca si I. Badau^a. 

Ghimpoasa, girla, izvoreste din 
mun^tf com. Tesila, plaiul Pe- 
lesul, jud. Piahova; curge de 
la E. spre V. si se varsa in 
ritil Doftana, pe £armul sting, 
tot in raionul com. Tesila. 

Ghimporosul, deal, jud.Viicea, 
com. Robesti, plaiul Cozia. 

Ghindaoani, sat, in jud. Neam$u, 
com. Cracaoani, pi. Piatra-Mun- 
tele, situat spre E. de satul 
Bal^a^esti, pe valea piriiasului 
cu acelasi nume. 

Are o populate de 223 fa- 
miliT, sau 1553 suflete : 771 
barba^i, 782 femei; 832 neca- 
satori^T, 623 casatori^I, 96 va- 
duvT, 2 divor^T; stiu caite 69 
persoa;ie. 

Are o scoala frecuentata de 
99 bae^f si 86 fete ; 2 bisericT. 

Ghindaoani, padure, in jude^ul 
Neam^u, linga satul cu acelasi 
nume ; are o intindere, impreuna 
cu padurile de pe mosia Cure- 
chesti, de 224 pog. ; este pro- 
prietatea statuiuT. 

Ghindeni, com. rw\, jud. Dolj, 
pi. Ocolul, situata pe costisea 
si platoul format de dealul de 
N. al vaei numita Valea-Fintine- 
lor, la 1 7 kil. de ora?ul Craiova. 
Se invecineste la N. cu com. 
Cosoveni-d.-j.; la S., cu com. 
Aduna^i-de-Giormane ; la E., cu 
comuna Leul, pendinte de ju- 
de^ul Romana^i; la S.-V., cu 
com. Seciul si la N.-V. cu com. 
Malul-Mare . 



Pamintul comunei este com- 
pus din terenuri nisipoase si 
pamint negru. 

Terenul este mal mult ses, 
intrerupt decite-va vai: Valea- 
Fintinelor, formata de dealul 
Nordul si valea Silistea. 

Este udata de micul riu Si- 
listea, care izvoreste din com. 
Leul, trece pe linga cismeaua 
de la Silistea, strabate in tot 
lungul sau Valea-Silistea si mer- 
ge de se varsa in Jiu, pe teri- 
toriul comunei Secuiul. Pe pi- 
riul Silistea se gasesc cite-va 
pode^e. In dreptul cismelei de 
la Silistea, se aflau in vechime 
casele Vornicului Draghici, din 
Ghindeni, pe a caruia fiica a 
luat-o Banul Maracine. 

In com. sunt lacurile: Stiu- 
beiul, Helesteul, Silistea, pline 
cu pesti si cu raci; Lacul-Sa- 
pat, etc. 

Magure : Lacul Sapat, Magura- 
de-la-Valea-Rosie, Secuiul, Teas 
cul si Stiubeiul. 

Acum 100 de ani, com. era 
situata in mod neregulat pe 
platoul din dealul Silistea, cind 
slugerui Dumitrache Chinezul, 
proprietarul de atuncT, a in- 
demnat pe locuitor! de s'au 
schimbat pe locui unde se ga- 
sesc asta-zi. 

In anul 1873, com. Ghindeni 
cuprindea un singur catun; la 
1875 avu ca catun alipit, actuala 
com. Malul-Mare. Azieste com- 
pusa dintr'un singur catun, nu- 
mit Ghindeni. 

In comuna se afla o biserica, 
zidita in anul 1825, de cucoana 
Ana si slugerui D. Chinezul; 
ruinindu-se, s'a reparat de locui- 
tori la anul 1 891. In tinda bise- 
ricel se vede urmatoarea in- 
scrip^ie : 

Aceasta sfinta si dumnezeiasca bise- 
rica ce se numeste Gheorghe siDimitrie, 
a zidit-o cucoana Ana cu toata cheltu- 
iala d-nei si murind d-nei au remas D-luT 



Slugerui D. Chinezul, ginerile d-nei, de 
aii zugravit-o cu toatl cheltuiala d-lui, 
care se vad si inauntrii 111 biserica zu- 
gravitT spre a ft pomenifi in veci. S'a 
ispravit la leatul 1852, Septembrie 4 

E deservita de 1 preot si 2 
cintarep. Dupa. legea rurala din 
1864, biserica are 17 pog. pa 
mint arabil. 

In com. se afla o scoala, in- 
tre^inuta de sat si de com. Lo- 
calul, constant de com. la anul 
1885, este de zid. E condusa 
de un invatator. In anul scolar 
1892 — 93 a fost frecuentata de 
65 baepf. In virsta de scoala 
sunt 126 baeil si 47 fete. Stiu 
carte 97 barbati si 12 femei. 

Are o populate de 1678 su- 
flete: 859 barba^T 5*1819 femei. 

Djpa legea rurala din 1864 
sunt 22 1 locuitonimproprietaritT, 
iar dupa legea din 1879 sunt 
13 insuratei. 

In com. se gasesc 76 case, 
dintre care una boiereasca, cla- 
dita acum 130 ani de catre 
Chinezul. Toatecasele sunt facute 
din zid. Bordee sunt 274; 65 
case si 358 bordee au gradina 
pe linga els. 

Suprafa^a comunei este de 
2600 hect., din carl: 2547 V2 
hect. pamint arabil, 10 hect. fi- 
neata, 32V2 hect. lac si sterp, 
10 hect. padure. 

Mosiile de pe teritoriul com. 
au o intindere de 2547 V2 hect, 
cu un venit de 58347,50. A- 
ceste mos'n se numeau in ve- 
chime: Ghindeni, Strachinoasa, 
Dinache, Calugareasa si Za- 
treanul. Apar^ineau ia vechime 
slugerului Chinezul, lui Stra- 
chinescu, Badi^a, Memoianu, 
Zatreanu si Manastirei Jitia- 
nul. AzI apar^in d-lor T. Da- 
videsca, Grigorie Economu, C. 
Georoceanu si N. B. Locus 
teanu. 

Pe teritoriul comunal sunt 
doua padurT, dintre carl una 



Hosted by 



Google 



GHINDENI 



519 



GHIOBILCHE 



numita Ghindeni, la S. comuneT 
si alta numita Silistea, la N. 
comunei. Apar^ineau lui Me- 
moianu si lui Chinezu, iar azi 
apar^in d-lor T. B. Davidescu 
si Grigorie Economu. Padurile 
sunt compuse din stejar, gir- 
nita, frasin si jugastru; pre- 
domina insa stejarul si girni^a. 

Viile ocupa o intindere de 
22 l j2 hect.; se gasesc pe deli- 
mitarile locuitorilor, carora a- 
par^in. 

In partea de N.-E., com. este 
strabatuta de calea jude^eana 
Craiova-Caracal, O cale comu- 
nala uneste comuna Ghindeni 
cu com. Cosoveni-d.-j , avind 
in com. o lungime de 3 kil. 

Tree prin com. 7 drumuri 
naturale: unul merge spre com. 
Malul-Mare, lunga de 5 kil. ; 
unul merge la Jiul si unul la 
arie ; unul spre Secuiul, de~ a- 
proape de 5 kil.; unul spre 
Leul, de 4 kil.; unul spre com. 
Aduna^i-de Giormane, de 6 kil. 
si unul spre catunul Tabanale. 

Venitul com. pe exerci^iul 
1893 — 94 a fost de lei 2399,28 
si cheltuelile de lei 2 t 20, 16. 

Ghindeni, sat, in jud. Dolj, pi. 
Ocolul, com. Ghindeni, resedinta 
primarieT. 

Ghindeni, mosie particular^, jud. 
Dolj, pi. Ocolul, com. Ghindeni, 
in intindere de 2547 V2 hect., 
cu venit anual de 58347 lei. 
Apar^ine d-lor T. Davidescu, 
Grigore Economu, C. Gioroceanu 
si N. B, Locusteanu. Inainte 
apar^inea Slugerului Chinezu, lui 
Strachinescu, Badi^a-ManastireT 
Jitianul si d-lui Zatreanu. 

Ghinde^ti, mahala, in jud. Olt, 
com. Balteni, pi. Siul-d.-s., nu- 
mita ast-fel dup& numele fra^ilor 
Ghindesti, unit din primii funda- 
tori ai comunei, care au zidU si 



biserica comunei, cu hramul Sf. 
Troika, dup& aum se vede in 
pisania el, impreuna* cu Radu 
Moican si $tefan $uiceanu. La 
anul 1872, uniT din urmasil aces- 
tora, impreuna cu atyl locuiton 
din comuna\ au reparat-o din 
nou. 

Ghinei (Valea-), vale, in jud. 
Buzau, com. Beceni, c£t. Ocea; 
se scurge in Valea Ocii. 

Ghinesti, com, rur. y in jud. Dim- 
bovi^a, pi. Bolintinul, situate pe 
loc ses, pe malul drept al Dim- 
bovi^eT, la 24 kil. spre S. de 
Tirgoviste. Se compune din 
doua c&tune : Ghinesti si Cir- 
ciuma-luT-Visanu, cu o populate 
de 500 loc. 

Prin raionul acestet com. afar& 
de Dimbovi^a, curge Valea-^u^a, 
spre V. de com. Are: o biserici; 
o scoala. Peste §u^a este un 
pod. In marginea Ghinestilor, 
in livede, se afl& si un lac. Ghi- 
nesti se invecineste spre E. cu 
com. Bolovani, de care se des- 
parte prin riul Dimbovi^a si 
calea ferata Tirgoviste - Titu ; 
spre V., cu Mat^sarul, de care 
se desparte prin deal, prin apa 
Su^a si padurea Eforiei; spre 
N., cu com. Gura-$u$ii si spre 
S., cu Produlesti si Branistea. 

Ghinesti, sat, jud. Arges, pi. To- 
pologul ; face parte din com. 
rur. Corbi-Mingureni. 

Ghinesti, padiire particulars, in 
' intindere de 25 hect., pe pro- 

prietatea mosnenilor Ghinesti, 

supusa regimului silvic, in jud. 

Prahova, com. Iordacheanul, pi. 

Cricovul. 

Ghinghe§ti, sat, in jud. Covur- 
luiu, pi. Zimbrul, com. Dragu- 
seni, la 5 kil. in spre N. de rese- 
dinta com., cu 30 case, 28 fami- 



liT, sau 132 suflete. Se zice ca 
ripa pe care e asezat satul Ghin- 
ghesti, se numea inainte Ripa- 
lui-Ghenghea, de la un capitan 
de haiduci cu acest nume, ce 
se ad£postea adese-orl aice. Tot 
aice in timpurile de restriste 
din trecut, locuitoril^f&la^enf se 
ad^posteau de groaza Turcilor. 

Ghinghioaia, vale> pe mosia 
Cracalia, jud. Dorohoiu, plasa 
Prutul-d.-s., com. Cordareni. 

Ghinica, catun, in jud. Ialomifa, 
pi. Ialomi^a-Balta, pendinte de 
com. Reviga. 

Ghini{e§ti, sat, in jud. Roman, 
pi. Siretuld.-j., com. Bogzesti, 
spre N.-V. de satul Bogzesti si 
la o dep&rtare de S kil. de satul 
Butn&resti, resedinta com. Are 
10 familii, sau 30 suflete, din 
care 5 contribuabili. Locuesc in 
9 case. 

Sunt 25 vite marl cornute. 

Acest sat este situat la extre- 
mitatea de V. a judefuhri. Se 
numea maT inainte si Ghintesti. 

Ghinoiului (Coasta-), ramifica- 
fie din muntele Istrija, in com. 
Pietroasa, jud. Buz&u; face hotar 
despre com. Breaza. 

Ghin{e§ti, numire ce se da mai 
inainte satulul Ghinifesti, jud. 
Roman, pi. Siretul-d.-j., com. 
Bogzesti. 

Ghiobilche, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Isaccea, pe teritoriul com. 
rur. Orta-Chioi; este o prelun- 
gire ras&riteana a dealulul Ciu- 
bucluc-Bair; se indreapta spre 
E., avind o direc^iune generala 
de la V. spre E. ; br&zdeaza 
partea meridionals a pl&sel si a 
comunei; se intinde printre pi- 
riul Taifa si valea Musafir-Culac, 
afluent al vSeT Bas-Chioi, ce se 



Hosted by 



Google 



GHIOBILCHE 



5'20 



GHIOL-PUNAR 



varsa in Tai^a ; lasa spre E. 
dealul Dautcea ; la poalele nor- 
dice se intinde padurea Ahmet- 
Orman a comunel Orta-Chioi ; 
pe la cele sudice curge pinul 
Ghiobilche; din el isi ia nas- 
tere valea Emir-Hasan - Culac, 
afluentVal vaei Ghiobilche. El 
are un virf, Cazlar-Bair, de 177 
m., punct trigonometric de ob- 
servable de al 3 -lea ordin, de 
natura stincoasa; din pricina luT 
maluriie piriuluf Tai{a sunt cam 
ripoase; este acoperit cu paduri; 
pe la poalele nordice trece dru- 
mul jude^ean Babadag-M&cin ; e 
taiat de drumul comunal Or- 
ta-Chioi-Atmagea. 

Ghiobilche, piritl, in jud. Tul- 
cea, pi. Babadag, pe teritoriui 
comunel rurale Atmagea. 

Ghioca, sat, pendinte de com 
Crimpoaia, pi. Serbanesti, jud. 
Oit, situat pe malul sting al 
Dorofeiului si in dreapta VedeT. 
E resedin^a comunei. Are o po- 
pulate de 935 locuiton, din 
can 154 sunt improprietari^i 
dupa legea rurala cu 265 hec- 
tare. 

Locuitorii poseda: 300 boT, 
130 vaci, 60 bivoli, 185 cat, 
1000 01, 20 capre si 94 porcl. 

Mosia apar^ine la mai mul$i 
proprietan: d. Dem. Ghiochianu 
(500 hect. arabile si 25 padure), 
d-na Mavrodin (175 hect. ara- 
bile, 25 padure) si d. Stravolca 
(175 hect. arabile si 20 padure). 

Aci se aria o biseric& zidita" 
de d lor: Gheorghe Ion Ghio- 
chianu si so^ia sa Maria, cu fill 
si fiicele lor si de d-nii Ion si An- 
gelache Draghiceanu. Portretele 
lor sunt la intrare in biserica. 
S'a cladit la anul 1838 — 39 in 
zilele Domnului Alexandru D. 
Ghica-Voevod, fiind Episcop al 
Eparhiei ArgesuluT, Kir Elarion 
Argesianul. 



Ghiocari, catun, al com. Tresti- 
oara, jud. Buzau, cu 40 locui- 
torf si 10 case. 

Ghiocari, colind, in jud. Buzau, 
com. Minzalesti, c&t. Sareni, a- 
coperit cu fine^e. 

Ghiocari, sfoard de mosie mos- 
neneasca, in jud. Buzau* com. 
C&nesti ; face impreuna cu com. 
Pacurile un corp de 600 hect. 

Ghiocelul, sat, face parte din 
com. rur. Podeni-Noi, pi. Pod- 
goria, jud. Prahova. Aci e o 
biserica, fondatS la anul 1841 
de locuiton. 

Ghiocelul, deal, injud. Prahova, 
pi. Podgoria, com. Podoleni- 
N01. 

Ghiocioaia, vdlcea, se varsa in 
riul Geamana, intre satele Ca- 
^etul si Jugravi, com. Dozesti, 
pi. Cerna-d.-j., jud. Vilcea. 

Ghiocul, sub-divizie a cat. Vipe- 
resti, com. Viperesti, jud. Bu- 



Ghioculeasa, numire a unci par fi 
din mosia Glodeanul-Sarat, jud. 
Buz&u. 

Ghiocului (Dealul-), deal, zis si 
Dealul-Catargului, jud. Suceava, 
com. Dolhesti ; e acoperit cu pa- 
dure de fag. 

Ghiocului (Poiana-), sub-divizie 
a cat. Viperesti, com. Viperesti, 
jud. Buzau. 

Ghioinea, piriti, jud. Bacau, pi. 
Trotusul, com. Manastirea-Ca- 
sinul; ese din muntele Magura 
si se varsa pe stinga piriuluT 
Casinul. 

Ghiol-Ba§ca, ruinele unuive chili 



sat, in jud. Constanta, pi. Med- 
jidia, pe teritoriui com. rur. Ra- 
sova, si anume pe acela alc&t. 
sau Vlah-Chioi, la 6 kil. spre 
S. de satul Rasova, nu departe 
deBalta-BaciuluT si de valea Cea- 
ir-Arabagi ; a fost distrus in tim- 
pul razboiului din 1877 — 78 de 
catre basbuzuci, iar locuitorii 
s'au refugiat la Rasova. 

Ghiol-Ceair, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua, pe te- 
ritoriui com. rur. Lipni^a, si anume 
pe acela al cat. sati Coslugea; se 
desface din poalele de S.-E. ale 
dealulul Coslugea, de linga mo- 
vila Almali-Culac, sub numele 
de Valea- Almalicului; se in- 
tinde mai intiiii spre N. pana la 
satul Coslugea, de unde ia nu- 
mele de Ghiol-Ceair, indreptin- 
du-se spre E., intr'o direct;ie ge 
nerala de la S.-V. spre N.-E., 
pe la poalele de S. ale dealuri- 
lor Uzum Bair si Dealul-Pietrei, 
brazdind partea de N. a pi. si 
a com. ; dupa un cars de 8 kil. 
se deschide in partea de V. a 
iezerulu! Oltina; are vaT adia- 
cente ; pe vale merge si un drum 
comunal Lipni^a-Coslugea. 

Ghiol-Ghelic, deal, injud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua, pe te- 
ritoriui com. rur. Enisenlia si 
anume pe acela al cat. sau Na- 
stradin ; se desface din partea 
de V. a dealului Ghiol-Punar, 
din virful Esil-Iuiuc, indreptin- 
du-se spre V. si trece pe la 
N. de satul Enisenlia, la 2 1 /* 
kil. si pe la S. de lacul Nastra- 
din. Are o inal^ime maxima 
de 187 m., pe care o atinge 
in virful sau Dermen-Iuiuc; este 
situat in partea de S. a pi. si 
cea de V. a com. ; e acoperit 
cu paduri si stufisun. 

Ghiol-Punar, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua, catunul 



Hosted by 



Google 



GIIIOL-PUNAR 



521 



GHIORMA-MARE 



com. Hazarlic; situat in partea 
de S.-V. a pi. si cea de N.-E. 
a com., la 6 kil. spre N.-E. de 
cat. de resedin^a Hazarlic. E 
asezat pe valea Cesme-Culac, 
inchis la V. de dealul Ghiol- 
Punar, la N., de padurea Ca 
nara-Orman, laE. de dealul Me- 
zarlic-Borungea-Bair si la S. de 
padurea si de dealul Cesme- 
Bair; este dominat de virful 
Oltul-Orman, care are 1 56metri si 
care e situat la 2 kil. spre N.-E. de 
sat. Suprafa^a sa este de 1973 
hect., dintre can 65 hect. sunt 
ocupate de vatra satului si de 
gradinl. Popula^ia sa, compusa 
ma! ales din RominI si Bulgarl, 
este de 73 familil, sau 370 su- 
flete. Pamintul, pe undenueste 
acoperit cu paduri sau stufis, 
este cultivat si produce secar&; 
pu^in mai la N.-V. de sat se 
cultiva si vi{a de vie. Drumurl 
comunale vin de la satele inve- 
cinate Borungea, Sevendic, Eni- 
seniia, Nargilar, etc. 

Ghiol-Punar, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Nou&, pe te- 
ritoriul comunelor rurale Hazar- 
lic si Eniseniia ; se intinde de 
la valea Eniseniia si p&na la 2 
kil. spre N.-V. satului Ghiol- 
Punar; trece pe la E. catunului 
Hazarlic, la 1 kil. departare si pe 
la 1 1 l2 kil. spre E. de cat. Eni- 
seniia, la 1 kil. spre E. de sa- 
tul Nargilar si la 2 kil. spre 
N.-V. de catunul Ghiol-Punar, in- 
dreptindu-se spre N. si avind o 
direc^ie de la S. spre N.-E. 
Inal^imea sa cea mai mare o a- 
tinge in virful Esil-Iuiuc care 
este de 183 m. Din acest deal 
se lasa spre V. dealul Mulver 
Acceuci si dealul Ghiol-Ghe- 
lic-Bair, iar spre E. dealurile 
Cesme-Bair si Cara-Peletli. Este 
situat in partea de S. a pl&- 
sei, in partea de V. a corau- 
nel Hazarlic si in partea de E. 



a com. Eniseniia, f£cind hotar 
intre aceste comune. Este aco- 
perit cu p&sunl, insa* ici si 
coiea se mai gSsesc si cite-va 
petice de p&durl. Pe la E. a- 
cestui deal trece drumul comu- 
nal Hazarlic- Ghiol-Punar si la 
V. trece drumul Enisenlia-Nar- 
gilar. 

Ghioldumul, sat, face parte din 
com. rur. Cocor&sti, pi. Tirg- 
sorul, jud. Prahova. Cade in par- 
tea de S.-V. a comunei si e 
udat de Iazul-Morilor. 

Ghioldumul, ptidure, proprieta- 
tea statuluT, jud. Tecuciu. Are 
o intindere de 10 falcl, pen- 
dinte de com. Tudor- Vladimi- 
rescu, situat in partea de V. a 
comunei. 

Ghioldumul - Ciofresti, mosie, 
proprietatea statuluf, jud. Te- 
cuciu. Are o intindere de 335 
hect., situate pe malul Siretulul, 
in raionul com. Tudor- Vladimi- 
rescu. Rev&rsarile Siretulul o 
face ml&stinoasa. 

Apar^inea m&nastirel Neam^u. 

Ghiolul, iaz, pe mosia Cisma- 
nesti, jud. Botosani, com. Do- 
birceni, pi. $tefanesti. 

Ghiolul-Codrescului, baltd, pe 
tentorial comunei Orofteana-lut- 
Frunzete, pi. Her^a, jud. Doro- 
hoiu. 

Ghiolul-Mare, iaz, pe mosia Mi- 
h&laseni, in partea de E. a co- 
munei Br&teni, pi. $tefenesti, 
jud. Botosani ; e format din iz- 
voare propriT. 

Ghiolul-Mic, iaz, pe mosia Mi- 
halaseni, com. Brateni, jud. Bo- 
tosani. 

Ghionea, sat, jud. Br&ila, situat 



la N.-E. de com. Ciacirul, com. 
Gropeni si la S.-E. de GSgiana, 
lac cu care comunica* printr'un 
prival. 

Ghione§ti, vttlcea, jud. Bralla, 
care pleaca din Buzeelui-Sec, de 
la N. satului Surdila-Galseanca 
si merge spre N.-V., p&na" la gara 
F&urei, unde se plerde. 

Ghionoaia, sat, face parte din 
com. rur. Popesti, pi. Sabarul, 
jud. Ilfov. Se intinde pe o su- 
prafa^a de 154 hect., cu o po- 
pulate de 161 locuitorl. 

D-l Gr. Cerchez are 36 hect. 
si ioc. 118 hect. Proprietarul si 
locuitoril cultivci tot terenul. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumari. 

Num&rul vitelor man e de 
113 si al celor mid de 302. 

Ghionoaia, sat, face parte din 
com. rur. Vultureni, pi. Berhe- 
ciulul, jud. Tecuciu. Situat la N. 
com., desp&r^t prin o vale in: 
Ghionoaia-d.-s. si Ghionoaia-d.-j. 
Se aria, la 2 kil. si 840 m, de- 
parte de Vultureni. 

Are o populate de 17 fam., 
sau 67 suflete, car! locuesc in 
15 case. 

Locuitoril sunt improprietari^i 
la 1864. 

Ghionoaia, girlfi, in jud. R.-S&- 
rat, pi. Marginea-d.-j., com. B&- 
lesti. Se formeaz£ din vinele 
existente pe teritoriul comunei, 
uda* partea de N. a comunei 
si se vars& in lacul Negrul, de 
la E. comunei; malurile el sunt 
joase si acoperite cu stuf, din 
care se fac rogojinl. 

Ghionoiul, deal, jud. Prahova, 
com. ValeaLung&, platul Pra- 
hova. 

Ghiorma-Mare, movila, jude^ul 



60299. Marele Dict>onar Qeografic Vol. 1JJ, 



00 



Hosted by 



Google 



GHIORMA-M1CX 



522 



GHIRDOVENI 



Braila, la 8 kil. spre S. de sa- 
tul Scortarul-Nou, aproape de 
hotarul com. Movila-Miresef, pe 
mo§ia Desira^i, din com, Scor- 
{arul-Nou. 

Ghiorma-Mica, movild, jude^ul 
Braila, la i V2 kil. spre S. de 
Ghiorma-Mare ; serva de hotar 
intre com. Scortarul-Nou, Mo- 
vila-Miresei si Domni^a, din jud. 
R.-Sarat. 

Ghioroiul, com. rur., jud. Vilcea, 
pi. Olte^ul d.-j. S'ar fi infiin^at 
acum 300 ant de familiile: Ma- 
gureanu, Ruptasu $i Predoescu. 

Este situata pe piriul Pes- 
ceana $i coprinsa intre dealul 
Viile §i Dealul-Olte^ului, la 10 
kil. de capitala jude^ulul $i la 
40 kil. de a placet. 

Are o populate de 396 fa- 
milii, sau 1395 suflete : 612 bar- 
ba{f si 783 femeT, in care intra 
?i 5 familii de Tigani. 

Comuna are 2 biserici: una 
cu hramui Sf. VoevozT, fondata 
la anul 1863, $i a doua, fon- 
data la 1858, de Ion Popa Fota, 
Predoescu, s. a. 

Vite sunt : 202 boT, 360 vaci, 
25 cat, 608 01 §i 250 capre. 

To{i locuitorii sunt mosneni. 

$coala dateaza in comuna de 
20 am. Cladirea e proprietatea 
comunel. Se frecuenta de 55 
copil, din numarul de 191 in 
virsta de scoala (91 baep $i 
100 fete). §tiu carte 27 barbaji 
si 5 femei. Cuintre^inereascoalei 
statul cheltue§te anual 1080 lei. 

O sosea comunala pune in 
comunica^ie comunele : Poenari, 
Ghiorgiul, §tirbesti ?i Balce^ti. 

Venitul comunel e de 161 1 
lei anual $i cheltuelile de 14 15 
le!. 

E brazdata de dealurile : 01- 
te^uluT, Viilor, Dobre^ulul, Bun- 
getul si Geamartaluiul si udata de 
vaile: Pesceana, Pescenifa, Ur- 



sul, Dobrova^ul, Geamartaluiul si 
Stircul. 

Ghioroiul, deal, in raionul co- 
munel Ghioroiul, pi. Olte^ul-d.-j., 
jud. Vilcea, pe care se cultiva 
34 hect. vie. 

Ghioroiul, pddure particulars, su- 
pusa regimului silvic, pendinte 
de com. Ghioroiul, pi. Olte^ul- 
d.-j., jud. Vilcea. 

Ghiose§ti, sat, face parte din 
com. rur. Comarnicul, pi. Pe- 
le?ul, jud. Prahova. Are o po- 
pulate de 927 loc, 470 bar- 
ba^i $i 457 femei. Este situat 
pe malul drept al riului Pra- 
hova, in fa£a Comarnicului. 

Ghirae^ti, com. rur., in jud. Ro- 
man, pi. Moldova, spre N.-E. 
de ora§ul Roman, la departare 
de 13 kil. 500 m. de el ?i de 
14 kil. 500 m. de re^edin^a pi. 
Este asezata pe platoul ce se- 
para basinul Siretului de al Mol- 
dovei. Este formata din satele : 
Ghirae§ti $i Leucu^eni, cu re?e- 
din^a com. in satul Ghiraesti. 
Are o populate de 498 familii, 
sau 1756 suflete, din carl 280 
familii de Unguri $i 8 familii de 
Evrei. Locuesc in 437 case. 

Stiu carte 39 persoane. 

Sunt 344 contribuabili, 

Locuitorii au 392 vite. 

Sunt 2 bisericT de zid : una 
ortodoxa $iunacatolica; o scoa- 
la primara mixta, care in 1 896 — 
97 a fost frecuentata de 23 e- 
ievi, din 33 inscri^T. 

Com. Ghiraesti formeaza cu 
com. Bote^ti si Sabaoani o cir- 
cumscripta fiscala cu re$edin- 
^a in satul Ghirae$ti. 

Venitul anual al comunei este 
de S3 22 tel si cheltuelile, de 
4SS6 lei. 

Este legate cu ora$ul Roman 
prin sosea. 



Ghiraesti, sat, jud. Roman, pi. 
Moldova, com. Ghiraesti, pe 
piriul Ciurlicul $i in apropiere de 
riul Moldova (pe malul sting 
al acestui riu), spre N.-E. de 
ora$ul Roman, la departare de 
13 kil. 500 m. de el $i de 14 
kil. 500 m. de re§edin^a pi. Este 
asezat pe platoul ce separa ba- 
sinul Siretului de al Moldovei. 
Are 114 familii, sau 1461 sufle- 
te, din cari 240 familii Un 
guri. 

Stiu carte 37 persoane. 

Contribuabili sunt 280; case 
de locuit 356. 

Sunt 240 vite marl cornute. 

Acest sat formeaza cu satele 
Tetcani, Iuganii $i Barte^ti o pa- 
rohie catolica cu re$edin{a preo- 
tului in satul Ghirae?ti. Este 
legat cu ora?ul Roman prin 
sosea. Se numea pe la anul 
1756 Birae§ti. 

Despre acest sat se vorbe$te 
intr'o hotarnicie de la 21 Iunie 
1756 $i se spune ca era mosie 
a Episcopiei de Roman. 

Ghiraesti, mosie, a statului, mai 
iiiainte a Episcopiei de Roman, 
in com. Ghiraesti, pi. Moldova, 
jud Roman, arendata in 1887 
cu 48800 lei anual. 

Ghirae§ti ptidure, proprietatea 
statului, mai inainte a Episcopiei 
de Roman, in com. Ghiraesti, pi. 
Moldova, jud. Roman, in intin- 
dere de 740 hect. 

Ghirdoveni, com. rur., pi. Fili- 
pe?ti, jud. Prahova. S'a in fiin^at 
pe la anul 1700, in urma des- 
fiin^arei satelor : Risnari, Stefa- 
noaia, Ciorine$ti $i Chira. 

In marginea com. Ghirdoveni 
se afla. un loc numit Silistea, 
despre care tradi^ia spune ca 
ar fi fost locuit de Tatari. Aci 
Radu-Negru, zicelegenda, aavut 
o lupta cu ace?ti Tatari ?i pTer- 



Hosted by 



Google 



GHIRDOVENI 



523 



GHIRENI-TAUTUL 



zind batalia a fugit prin padure, 
calare pe o iapa neagra potcovita 
d'andoaselea. In fuga lul auzind 
ca iapa s'a deschingat, s'aaplecat 
sa vaza si atuncia fost impuns 
cu suli^a in coasta in dreptul 
lacului din padure si din acei 
timp pana azT acel lac se nu- 
me?te iacul Negri, iar padurea, 
Padurea-Negri. 

Este situat pe malul drept 
al riului Cricovul-Dulce, intre dea- 
lurile Gruiul si Izlazul, la 28 kil. 
de capitala jud. si 8kil.de a pi. 

Se compune din 2 catune : 
Ghirdoveni si Cricoveni. 

Are o popula^iune de 310 
familii, sau 1532 locuitorf : 720 
barbatT, 8 1 2 femeT, in care intra 
si 32 familii de Tigani. 

Contribuabili sunt 380; case 
de locuit, 329. 

In com. este o biserica fondata 
la anul 1870, deservita de un 
preot. 

LocuitoriT, pe linga agricultu- 
ra, se ma! ocupa cu facerea man- 
galului (carbun!), cu fabricarea 
varulul, cu c&ratul sarei dela 
Telega la Tirgoviste si cu cio- 
plitul lemnelor. Produsul mun- 
cei il desfac mat ales la orasul 
Ploesti. 

LocuitoriT s'au improprietarit 
la anul 1864, cind li s'au dat 
808 hect., din mosia satului Mar- 
gineni. Ef au : 61 cat, 40 iepe, 
253 vacT, 64 capre si370porcT. 

$coala e frecuentata de 66 
bae^i si 8 fete. $tiu carte 34 
barba^I si 16 femei. Cuintre^ine- 
rea scoalei statul cheltueste a- 
nual 1242 lei. 

In padurea numita Ghirdoveni 
se afla un izvor de apa" mi- 
nerala numit Fintina-de-Leac. 

In com. se fabric^ aproxi- 
mativ 1800 deca!. vin. 

Comerciul se exercita de 10 
circiuman. 

Veniturile com. se urea la 
suma de let 3800 anual. 



Este strabatuta de o sosea im- 
pietrita care inlesneste comuni- 
ca^ia intre Ghirdoveni, Haima- 
nalele si Moreni. 

E brazdata de dou& dealurl : 
Gruiul, in partea de E. a com. 
si Izlaz in partea de V. Ele 
au direc^ia dela N. spre S. Ser- 
vesc pentru p£sunarea vitelor. 

E udata de riul Cricovul si de 
Valea-Ursulul. 

Ghirdoveni, pftdure a statulul, 
in intindere de 650 hect., pen- 
dinte de com. Moreni, pi. Fi- 
lipesti, jud. Prahova, care, im- 
preun^cu trupurile: Mijea(ilSO 
hect.) si Gruiul (759 hect.), for- 
meaza padurea Moreni. 

Ghireanul, deal, pe mosia Co- 
{usca, pi. Prutul-d.-j., jud. Do- 
rohoiu. 

Ghireneanca, vale, pe mosia 
Mitocul, pi. Prutul-d.-j., jud. 
Dorohoiu. 

Ghireanul, deal, pe mosia Mi- 
tocul, pi. Prutul-d.-j., jud. Do- 
rohoiu. 

Ghireni, piriU, incepe depe Mior- 
cani, de la Balta-Lat3, pi. Pru- 
tul-d.-j., jude^ul Dorohoiu ; se 
varsa in Prutul pe Mitoc, in 
laturea din jos a satului. 

Ghireni-Curtul, sat, pe mosia 
cu acelasl nume, com. Mitocul, 
pi. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu, 
cu 85 familii, sau 319 suflete. 
Proprietatea mosiei este a 
d-lui V. Calmuschi, Romin, mare 
proprietar din Basarabia. 

Biserica e de zid, facuta in 
1855, de fostul proprietar Iorgu 
Curt. Aceasta biserica" inainte 
de a fi terminate, a fost lovita 
de tr&znet in 1859, incitasta-zl 
a inceput a se ruina. 

Satenif improprietarrflf au 197 



hect., 8 ar., pamint, iar proprie- 
tarul, 1323 heel., 35 ar., cimp 
si 8 hect., 60 ar., padure de 
plop, ulm, rfichita si lozie. Este 
un iaz, numit al lui Curt, in 
suprafa^a d 7 hect, 16 ar. La 
locul numit In-Ponoare, se afla 
o livada" in suprafa^a de 1 hect., 
43 ar. si 2 pog. vie. 

Piriul principal ce trece pe 
mosie este Ghireni, iar pe ho- 
tar curge riul Prutul. 

PiatrS calcarica' in bolovani 
si cuarfoasa in lespezl se afla 
multa ; se extrage numaf pen- 
tru trebuin^ele locale. 

Drumurl principale sunt : acel 
de la Radau^i la Steftnesti, si 
acel care duce pe la Ad&sani 
la Dorohoiu si Botosani. 

Hotarele mosiei sunt cu : Pru- 
tul, Mitocul, Ad&sani si Cras- 
naleuca. 

Ghireni-Tautul, sat, pe mosia 
cu acelasl nume, com. Co^usca, 
pi. Prutul-d.-j., jude^ul Doro- 
hoiu, cu 93 familtf, sati 389 su- 
flete. 

Proprietatea mosiei este a e- 
rezilor def. loan T&utul. 

Are o bisericS, cu hramul 
Adormirea, deservita de I cin- 
tare^ si 1 paiamar; este facuta 
in 1857. 

Satenil improprietari^au 174 
hect., 74 ar., pamint ; iar pro- 
prietatea mosiei, 895 hect., 12 
ar. cimp. 

Iazuri sunt 2, pe cursul pi- 
riuluf Ghireni, din carl unul 
numit al Siavilonilor, in supra- 
fa^a de 7V2 hect 

Vie se afla pe mosie in doua 
locuri, de cite 2 pog., si cu pu- 
{ina livada. 

Piriul ce trece pe mosie este 
Ghireni. 

Drumurl principale sunt : acel 
de la Radautf ce duce la $te- 
fanesti, pe . hotarul despre Cras- 
naleuca, si acel de la Grasna 



Hosted by 



Google 



GHIRGIUL 



524 



GHIUN-GHIRMES-DERE 



leuca ce duce prin Co^usca la 
Dorohoiu. 

Hotarele mosie! sunt cu : Cras- 
naleuca, Miorcani, Miculinji si 
Co^usca. 

Aci este leaganul familie! Tau- 
tu, una din cele ma! vechi si 
• ma! distinse famili! a Moldo- 
veT, din care facu parte si Marele- 
Logofat loan Tautul, sub Dom- 
niile lu! Stefan-Voda si a lu! 
Bogdan, fiul sau. Acest mare 
diplomat a fost trimes de Bog- 
dan de a incheiat tratatul cu 
Turci! la 1 5 1 1 . 

Qhirgiul, deal, in jud. si plasa 
Tutova, com. Cirjaoani, spre N. 
de cat. Hreasca. 

Ghirineasa, deal, jud. Bacau, 
pi. Siretul-d.-j., care se gaseste 
pe limita comunelor Nanesti si 
P&rincea. 

Ghirva, mosie, in jud. Neam^u, 
com. Budesti-Ghicai, pi. de Sus- 
Mijlocul, proprietatea d-lui Gr. 
Cozadini. 

Ghitcau^i, sat, pe mosia cu ace- 
lasl nume, com. Mileanca, pi. 
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu, cu 
14 familif, sau 73 suflete. 

Satenii improprietari^I au 17 
hect., 18 ar., pamint, iar pro- 
prietarul 409 hect., 61 ar., cimp. 

Piriul ce curge pe hotarul 
despre Darabani, este Podriga. 

DrumurT principale sunt : acel 
de la Hudesti-Concesti la Sa- 
veni ; acel de la Darabani prin 
Girbeni la Dorohoiu si prin 
Tataraseni la Botosani. 

Hotarele cu : Mileanca, Da- 
rabani, Concesti si Girbeni. 

Ghi^ule§ti, cdtunas, pendinte de 
com. Frasinetul, plasa Glava- 
ciocul, jud. Vlasca, situat pe 
coasta stinga a ape! Clenifa, la 
marginea jude^ului Teleorman, 



departe de Giurgiu 64 de kil., 
iar de Bucuresti 68 de kil. 

Mosia apar^ine la ma! multf 
mosten! intre car! o parte mare 
fra^ilor Anghelescu din Giurgiu. 

Suprafa^a mosie! este de 1 000 
hect., aducind un venit de 1 8.000 
le!. 

Aci sunt 74 locuitor! impro- 
prietarip la 1864, pe o supra- 
fa^a de 222 hect. 

Ghiulea, cfitun, in jud. Vlasca, 
pendinte de com. Corbi-Ciungi, 
pi. Neajlovul, {ine de cat. Va- 
dul-Stanchii, pe proprietatea 
d-ne! Sultana Cre^eanu. 

Ghiulele - Tepe, deal, in jud. 
Tulcea. pi. Babadag, pe teri 
toriul com. rur. Congaz ; se 
desface din dealul Cataloi, se 
intinde spre S., in direc^ie ge- 
nerate de la N. spre S., stra- 
batind partea nordica a plase! 
si pe cea de mijloc a comunei; 
se intinde printre piriul Teli^a 
si afluentul sau Valea-Izvorulu! ; 
pe la poalele sale orientale 
merge drumul natural Tulcea- 
Babadag-Constanta ; este taiat 
de drumurile comunale Freca- 
{ei si Cataloi-Congaz ; are o 
inaltime de 39 m., dominind 
asupra satelor Hargilar si Con- 
gaz , si asupra vaei Tclite! ; 
este acoperit cu fine^e si se- 
manaturi. 

Ghiun - Ghirme§ (Culmea-), 

culme de dealuri, din pi. Macinul, 
jud. Tulcea si din pi. Hirsova, 
jud. Constanta. Se desface din- 
tr'un nod central, asezat la li- 
mita celor 2 jude^e, situat ceva 
ma! jos de virful Atmagea ; se 
indreapta spre V. printre riurile 
Ai-Orman (sau Picineaga) si Ai- 
gar-Ahmet (sau Rost-Dere) din 
jud. Constanta (cu comunele 
Ostrov si Topologul) si pe par- 
tea sud-vestica a jud. Tulcea, 



si anume partea meridionals a 
plase! Macin, cu comunele Pi- 
cineaga, Coium-Punar, Canat- 
Calfa; spre S. si spre E. lasa 
prelungirile : Ghiolgic - Bail* si 
Cirjelar, Cambe-Tepessi, Baba- 
Bair, Sinir-Tas -Tepessi; spre 
V., dealul Coium-Punar. Din 
poalele lui izvoresc o mulftme 
de piraie, din car! ma! in- 
semnate : Valea-Hoge!, Valea- 
Ulmilor, Ingi-Dere, Coium Pu- 
nar (cu afluentul Cana-Misea), 
afluenp a! piriulu! Aigar-Ah- 
met; valea Canat-Calfa afluent 
al piriulu! Ai-Ormar. Natura lu! 
e stincoasa pe alocurea. Se ri- 
dica pana la o inal^ime de 321 
m., punct trigonometric de ran- 
gul 1-iu ; alte virfuri sunt: Esil- 
Tepe, 228 m., altul de 216 m., 
punct trigonometric de ordinea 
Ilia. Este intretaiat de o mul- 
{ime de drumur!: calea jude- 
^eana Satul-Nou-Ostrov ; drumu- 
rile comunale Picineaga-Coium- 
Punar, Satul-Nou-Coium-Punar, 
Cirjelar - Coium - Punar si alte 
multe drumur! vecinale. Toate 
vaile piraielor sunt ripoase si 
inalte. Culmele din jude^ul Con- 
stanta sunt acoperite cu pasun! 
si purine semanatun; la poalele 
sale sunt asezate satele: Coium- 
Punar, Canat-Calfa, Ai-Orman, 
Aigar-Ahmet (din jud. Tulcea) 
si Urumbe! (din jude^ul Con- 
stanta). 

Ghiun - Ghirme§ - Dere, piriii, 
izvoreste din poalele vestice ale 
culme! Ghiun-Ghlrmes, din ju- 
de^ul Tulcea ; se indreapta spre 
V., avind o direc(iune generala 
de la N.-E. spre S.-V. si, braz- 
dind partea sudica a plase! Ma- 
cin si cea ocidentala a comu- 
nei Coium-Punar, intra injude- 
\\A Constanta sub numele de 
Valea-Hogi!, uda partea nor- 
dica a teritoriului comunei Os- 
trovul, si dupa un curs de 5 



Hosted by 



Google 



GHIUNGHl?UL 



GHIUVENLI 



kil. merge de se varsa intr'o 
mla?tina ce m&rgineste Dunarea 
pe dreapta, ceva mai sus de 
satul Ostrovul ; este taiat de 
drumul jude^ean Ostrov- Satul- 
Nou si de alte drumuri mai rnicl. 

Ghiunghi^ul, piriti, jud. Bacau, 
pi. Trotusul, com Grozesti; iese 
din muntele Cosna, si se scurge 
in Oituz. In valea sa se afla 
izvoare cu apa sarata. 

Ghiurgeamric, deal, in jude^ul 
Tulcea, pi. Istrulul, pe teritoriul 
com. rur. Beidant si pe acela 
al catunuluT sau Caildere; se 
desface din dealul Caragea-Pu 
nar ; se intinde spre E., avind 
o direc^ie generala de la N.-V. 
spre S.-E., printre piriul Bei- 
dant si afluentul sau Valea-Dul- 
gea, brazdind partea nord-ves- 
tica a plasel si cea vestica a co- 
munel ; este de natura stincoasa 
facind piriului Beidant niste ma 
luri inalte si stincoase; este ta- 
iat de doua drumuri comunale 
ce due de la Cail-Dere la Sari- 
Ghiol si Beidant; are o inalrJme 
de 260 m., dominind asupra 
satului Cail-Dere ; este acoperit 
cu paduri si finete. 

Ghiuvegea, com. rur., jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua. 

Este situata in partea vestica 
a juder,ulul, la 93 kil. spre S.-V. 
de orasul Constanta, resedin^a 
districtulul, si in cea centrala 
a plasei, la 27 kil. spre E de 
orasul Ostrov, resedinta oco- 
lului. 

Se margineste la N. si E. cu 
com. rur. Caranlic ; la S., cu 
comuna Para-Chioi ; iar la V., 
cu com. Lipni^a si Carvanul. 

Principalele dealuri care o 
bradeaza sunt : Mezarlic - Bair 
(142 m.), la N.-V.; Ghiuvenli- 
Bair (130 m.), la V.; Capuscioi- 
Bair (132 m.), la S.-V.; Mac- 



mora-Bair (168 m.); Siran-Culac- 
Bair (138 m.); Uzun-Mese-Sirti 
(142 m.); Aslama-Sirti, cu virful 
Dobromir (100 m.), toate la S. 
si S.-E. Aceste dealuri sunt a- 
coperite cu intinse p£suni si li- 
vezl; padurile principale sunt: 
Muzaisi-Orman, la N.-V.; Buiuc- 
Orman, la V.; Chereslic-Orman, 
la S.-V.; Tenghea - Orman si 
Asadic-Orman, la S. Moviiele 
sunt purine si n'au mare impor- 
tant^; sunt acoperitecu verdea^a. 
Vaile sunt numeroase si cu po- 
zitjl frumoase, principalele sunt: 
Ghiuvenli sau Ghiuvegea, care o 
brazdeaza prin interior, trecind 
prin s. Calaigi si Ghiuvegea, des- 
chizindu-se in balta Iormac, si 
avind ca adiacente pe dreapta 
valea Cuiugiuc-Culac unita cu 
Asadic-Ceair la S.-E. si pe Ca- 
laigi-Ceair la S.; valea Beilic- 
Culac units cu Cital-Culac, adi- 
acenta vaei Curu-Orman la N.; 
valea Dermen-Ceair la V.; ma- 
lurile tutulor acestor v&I sunt 
acoperite cu paduri frumoase, 
ceea-ce face ca m com. se ga- 
sesc pozi^iunl admirabile. 

Catunele can" o compun sunt: 
Ghiuvegea, resedinta, asezata in 
partea vestica\ pe valea Ghiu- 
venli, intre dealurile Musaisi- 
Orman la N. si E., si Capuc- 
cioi-Bair la S. si E.; Calaigi, in 
partea meridionala a comunel 
pe valea Ghiuvenli, la 4 kil. 
spre N. de resedinr^, intre dea- 
lurile Macmora-Bair la V. si 
Tenghe-Bair la E.; satele sunt 
pl&cute, curate, inconjurate ca 
paduri. 

Suprafafa totals a comunel 
este de 3290 hect, din car! 140 
hect. ocupate de vetrele satelor 
cu 129 case, restul de 3151 
hect. imp&r^it intre Stat cu pro- 
prietaril carl ati 1801 hect. si 
locuitorii car! posedS 1349 hect. 

Popula^iunea este de 134 fa- 
milit, sau 604 suflete: 327 b&r- 



bafi, 277 feme!; 332 nec&s&- 
toriflf, 242 cSs&torip, 30 vSduvI; 
604 ceta^eni Romini; 229 or- 
todoxT, 375 mahometanl; 326 
agricultori si meseriasl; 1 cir- 
ciumar. 

§tiii carte 31 persoane. 

Contribuabill sunt 124. 

Sunt 122 plugarl, carl au : 
27 plugurl, 30 care si caru^e, 
1 masin& de treerat. 

Vite: 3208 capete, mai cu o- 
sebire of si bol. 

Budgetul comunel este de 2667 
lei la veniturlsi de 1655 lei la 
cheltuelf. 

Caile de comunica^ie sunt: 
un drum mare : Lipnir^a-Ghiuve- 
gea-Cara-Omer; apoi drumuri la 
satele invecinate: Para-Chioi, Ve- 
li-Chioi, Caranlic. 

Mahomedaniiau 2 geamil cu 
3 hogl, iar crestinil merg la ser- 
viciulreligios in satele invecinate. 

Ghiuvegea, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua\ c&tunul 
de resedinta" al comunel Ghiuve- 
gea, asezat in partea centrals 
a plasel si cea N. a comunel, 
in valea Ghiuvegea, intr'o fru- 
moase pozifiune inconjurate de 
dealuri pSduroase. Are o in- 
tindere de 4680 hect., din 
care 60 hect. ocupate de vatra 
satului, cu 61 case. Popula- 
Jiunea, compusS. din Romini si 
Bulgarl, este de 57 familil, sau 
293 suflete, ocupindu-se cu p2s- 
toritul si agricultura. 

Ghiuvenli, sat, in jud. Constanta, 
pi. Mangalia, catunul comunel 
Cara-Omer, situat in partea V. 
a pl&sel si cea N. a comunel, la 
10 kil. spre N. de resedin^, 
pe valea Ghiuvenli, intre dea- 
lurile Ghiuveali-Bair la N. si 
Cara-Orman la S. Are o intindefe 
de 517 hect., din care 49 hect. 
ocupate de vatra satului cu 87 
case. 



Hosted by 



Google 



GH1UVENLI-CEA1R 



526 



GHtZDARESTI 



Popula^iunea, in maioritate 
compusadin Turci si Tatar!, este 
de 291 familii, sau 776 suflete. 

Qhiuvenli-Ceair, vale, in jud. 
Constanta, pi. Silistra-Nou&, pe 
teritoriul comunelor rurale Re- 
gep-Cuius, Para-Chioi si Ghiuve- 
gea. Este formata din alte doua 
v£i secundare: Cuiugiuc-Culac 
la E., ce se desface din parole 
V. ale dealului Smir-Bair, si 
alta, Calaigi-Ceair ce se desface 
din poalele N. ale dealului Ai- 
valic-Bair; cea d'intiiu are o 
direc^iune generala de la S.-E. 
spre N.-V. ; a doua are direc^ia 
de la S. spre N. cu multe co- 
tituri; se unesc amindoua linga 
satul Para-Chioi, trece printr'in- 
sul si apoi ia numele cJ e valea 
Ghiuvenli-Ceair; tree prin com. 
Ghiuvegea, in direc^ie gene- 
rals spre N.-V. si dupa un drum 
de aproape 20 kil. merge de se 
deschide in balta Iortmac, la 
E., linga soseaua jude{ean& Os- 
trov-Cuzgun, in apropiere de 
deschiderea vaei Dermen-Ceair 
tot in balta Iortmac. Malurile sale 
sunt joase si acoperite cu fine^e, 
afara de iocul aflator in p&durile 
Musaisi-Orman si Duan-Chioi-Or- 
man, unde valea sa are malurile 
inalte si ripoase. Este inchisa 
intre dealarile: Capuscioi-Bair, 
Macmora-Bair, Siran-Culac-Bair, 
Cara-Peretlic-Artasi la V. ; Ai 
valic-Bair, la S.; Sinir-Iol-Bair, 
Aslama-Sirti, Sinir-Bair, Distrail- 
Bair si Mezarlic-Bair, la E. Ser- 
veste mai multor Cell de co- 
munica^ie : de la Regep-Cu- 
ius prin Calaigi, Parachio! la 
Ghiuvegea; un drum, ce plea- 
ca din calea jude^eana Ostrov- 
Cuzgun,urmeaza valea Ghiuvenli- 
Bair si Cuiugiuc-Culac spre a 
se duce la Azaclar si de aci in 
Bulgaria. 

Ghiveciul, tirld, jud. Braiia, la 



3 kil. spre S.-V. de satul Os- 
man, pe mosia Hoinari, infiin- 
^ata la 1 848 in locul vechel cir- 
ciumi de la Crucea-CerbuluT. 
Vatra satuluf e de 8 hect. cu 
14 case. Popula^ia de 17 fa- 
milii, sau 85 suflete: 45 bar- 
ba^i si 37 feme?. 

Vite sunt: 32 cai, 80 vite 
mart cornute, 90 01 si 80 rima- 
tori. 

Ghiveciul, vale, jud. Prahova, 
pi. Podgoria, com. Hirsa. 

Ghivizlicul-Mare, vale, in jud. 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe 
teritoriul com. rur. Cilnia ; se 
desface din poalele de V. ale 
dealului Coslugea ; se indreapta 
spre V., avind o direc^iune ge- 
nerala de la E. la V., mergind 
pe la poalele movileT Pirjoaia, 
si brazdind partea de N. a pi. 
si cea de N.-V. a com. ; dupa 
un curs de 2 kil. se deschide 
pe malul dobrogean al Duna- 
rei, la 1 kil. mat jos de des- 
chiderea vaei Cilnia in Dunare; 
pe valea sa merge un drum co- 
munal care duce de la Bugeac 
si Gali^a la Pirjoaia. 

Ghizdarul, catun, in valea Dea- 
lului-Dunarei, pendinte de com. 
Stanesti, pi. Marginea, jud. Vla- 
sca, proprietatea Stanesti, a d- 
luT Emanoil Lahovari, situata 
pe muchea dealului Dunareicu 
acelasi nume, departe de Giur- 
giu de 12 kil. 

Acest cat. are 72 locuitori 
improprietaYu:i la 1864, cu 216 
hect. 

O sosea jude^eana duce de 
la Giurgiu la Toporul. 

Are: o biserica, cu 1 preot 
si 2 dascali, zidita la 1882 si ^i- 
nind de parohia Stanesti. 

Prin jurul satului tree sose- 
lele: Giurgiu, Alexandria si Giur- 
giu-Pitesti. 



Ghizdare§ti, com. rur., in jud. 
Constanta, pi. Hirsova. 

Este asezata in partea de V. 
a jud., la 85 kil. spre N.-E. de 
orasul Constanta, resedin^a ju- 
detuluT, si m partea de V. 
a pi., la 9 kil. spre S.-E. de o- 
raselul Hirsova, resedin^a pi. Co- 
mune invecinate cu dinsa, afara 
de Hirsova, sunt : Topalul, la 10 
kil. spre S. ; Siriul, la 1 1 kil., 
spre E. ; Groapa-CiobanuluT, la 
8 kil., spre N.-V. ; Sarai, la 14 
kil., spre N.-E. 

Forma hotarului este aceea 
a unui patrulater neregulat, cjo 
lungime de 28 kil. Intinderea to- 
tala este de 5362 hect. 

Se margineste la N. cu com. 
urb. Hirsova, de care se des- 
parte prin valea Caimacli-Dere, 
si cu com. rur. Groapa-Cioba- 
nulul; la E. cu com. Siriul, de 
care se desparte prin dealurile 
Muslu si Erchesec ; la S., cu com. 
rur. Topalul, fiind separata prin 
dealul Olacul si valea Chechir- 
gea ; iar Ia V., cu jud. Ialomi^a 
de care se desparte prin fluviul 
Dunarea. 

Relieful solului este acciden- 

tat de dealurile : Muslu (123 m.), 

la N.-E.; Erche-Sec (189m.), 

la S.-E. si Olacul (124 m.)» la 

S.; sunt acoperite in general 

cu fine^e si semanatun. 

Movile mai insemnate sunt: 
Cechirgea, (87 m.), la 3 kil. spre 
S.-E. de satul Ghizdaresti si Trei- 
MovilT (in m.), la N., pe hotar ; 
mat sunt altele, parte naturale, 
parte artificiale, acoperite cu 
verdea^a. 

Apele carl uda com. sunt : 
Dunarea la V., pe o intindere 
de 7 kil., formind ostroavele : 
Atirna^i, 70 hect., la S.-V. si 
Ghizdaresti (50 hect.) la N.-V., 
can apar^in comunei, despar- 
^ind-o de jud. Ialomi^a ; valea 
Cechirgea, piriu mic, o uda in 
partea de S.-E si S. trecind 



Hosted by 



Google 



GHIZDARESTT 



527 



ghizdAvf?ti 



prin satul Techilesti (al com. 
Ghizdaresti), pe o distan^a de 
6 kil., si varsindu-se in Du- 
nare in fa{a ostrovului Atir- 
na^i. Vaile sunt pu^in nume- 
roase,insa mat toate avind maluri 
inalte si ripoase. Valea Caimacli- 
Dere, la N., pe hotarul spre 
com. urb. Hirsova, se deschide 
in Dunare; valea Dalasma-Cu- 
lac prin mijloc, Batacli-Dere la 
E., Tichilesti la S.E., toate trele 
dau in piriul Cechirgea, cea 
d'intiiu pe stinga, cele-1'alte pe 
dreapta. 

Comuna se compune din doua 
catune : Ghizdaresti, resedinfa, 
asezat in partea de N.-V. a co- 
munei, la poalele prelungirilor 
V. ale dealulu! Muslu, pe ma- 
lul drept al Dunare!, linga o- 
strovul Ghizdaresti, la S. de 
deschiderea vaei Caimacli-Dere 
in Dunare ; Tichilesti, in par- 
tea de S.-E. a comunei, pe ma- 
lul sting al piriuluf Cechirgea, 
la locul unde se deschide in- 
tr'insul valea Dalasma-Culac, in 
fa£a deschiderei vaef Tichilesti, 
in piriul Cechirgea. 

Suprafa^a comunei este de 
2897 hect., din carl 130 hect., 
ocupate de vetrele satelor cu 
216 case; 667 hect. apar^in sta- 
tului cu proprietariT si 2IOO 
hect. sunt ale locuitorilor. 

Popula^ia este de 249 familii, 
sau 1086 suflete : 577 barba^T, 
509 feme!; 613 necasatori^T, 466 
casatoripf, 27 vaduvi ; 1086 ce- 
ta^enif Romini; 364 ortodoxl, 7 
luterani, 715 lipoveni; 575 a- 
gricultori si meseriasi ; 2 comer- 
cian^I. Contribuabili sunt 238. 

Sunt 252 plugarl cari au : 
100 pluguri, 125 care si caru^e 
si 21 grape de fier. 

Vite sunt 5200 capete, din 
carl cea mai mare parte ol. 

Comerciul e activ ; se face 
prin gara Cernavoda la 42 kil. 
spre S. 



Budgetul comunei este de4423 
lei la veniturT si 2381 lef la chel- 
tuelT. 

Cai de comunicafie sunt: pe 
Dunare cu luntrele; caleajude- 
£eana Medjidia-Hirsova care tre- 
ce prin comuna ; caT comunale la 
satele apropiate : Topalul, Cio- 
banul si Siriul. 

Biserica este una in cat. Ti- 
chilesti, cu hramul Sf. Gheor- 
ghe, zidita si intre^inuta de loc, 
deservita de 1 preot, 2 cinta- 
re{i si 2 paracliseri ; o casa de 
rugaciuni lipoveneasca. 

Este o scoala rurala mixta, 
in cat. Ghizdaresti, condusa de 
un in viator si 25 elevT, frecu- 
entata de 19 bae^T si 6 fete. 

Ghizdaresti, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Hirsova, catunul de 
resedin^a al comunei Ghizda 
resti. Este situat in partea de 
V. a plaseT si cea de S.-V. a 
comunei, pe malul drept al Du- 
narii, linga ostrovul Ghizdaresti, 
la S. de valea Caimacli-Dere, la 
poalele de V. ale dealuluT Mus- 
lu. Teritoriul sau se margineste 
la N., cu com. urb. Hirsova ; 
la E., cu cat. Muslu al comu- 
nei $iriul ; la S.-E. si S., cu 
catunul Tichilesti, iar la V. cu 
jud. Ialomifa, despar^it prin Du- 
nare. Relieful solului e acciden- 
tat de prelungirile de V. ale 
dealuluT Muslu, (128 m.) care sunt 
acoperite cu fi\ie{e si semana- 
turi. 

Movile sunt purine, artificiale, 
intre can: Trel Movile (1 1 1 m.) 
la N.-E., pe hotar; Cechirgea (87 
m.) la 3 kil. spre S.-E. de sat, 
acoperite cu verdea^a. 

Dunarea, la V., uda satul pe 
o distan^a de 4 kil., formind o- 
strovul Ghizdaresti (50 hect.) 
acoperit cu padure de salcii. 
Vaile sunt inalte si ripoase; prin- 
cipalesunt: Caimacli-Dere, laN., 
pe hotar; Dalasma-Culac, adia- 



centa a ptriului Cechirgea, la 
S. si S.-E. Intinderea totala e 
de 17 17 hect, dintre cari 108 
hect. ocupate de vatra si gra- 
dinile satuluT. Populafiunea sa- 
tului este de 202 familii, safi 
736 suflete, carl se ocupa cu a- 
gricultura si pescuitul. 

Ghizdaresti, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Ialomifa-Balta, pen- 
dinte de com. Frafileni. Este 
situat pe {annul drept al riului 
Ialomifa, spre E. si linga satul 
de resedin^a. Pe partea de E. 
a acestul sat trece calea ferata 
FaureT-Fetesti. 

Popula^iunea este de 36 fa- 
milii Romini si 2 familii Jigani. 

Ghizdaresti, insula, pe Dunare, 
in jud. Constanta, pi. Hirsova, 
com. Ghizdaresti. Este asezata 
pu^in cam spre N.-V. de cat. 
Ghizdaresti. Are o suprafa^a de 
70 hect. si e acoperita numal cu 
stufisurl de salcii. Este nelocui- 
ta. In fa^a acestet insule, si pe 
malul drept al DunareT, se des 
chide valea Ciamcli-Dere. 

Ghizdaveaja, mosie, in judeful 
Buzau, com. Vintileanca. Vez! 
Gageni-d.-s. 

Ghizdave§ti, com. rur., pi. 01- 
tul-d.-j., jud. Romana^i, formata 
din satele : Ghizdavesti (600 lo- 
cuitori), Ciunei si Lupanesti (242 
locuitori). Face parte din satele 
inconjurate de Dunele de nisip 
miscator. E asezata pe un teren 
ses si nisipos care are altitu- 
dine de 140 de m. d'asupra ni- 
velulul marii, la o departare de 
18 kil. de Caracal si de4i kil. 
de Corabia. Are o populate 
de 260 familii, sau 842 suflete : 
407 barbaflf si 435 feme!; 392 
casatori^i si 450 necasatori^T. I^tiu 
carte 127 persoane. 
Contribuabili sunt 257. 



Hosted by 



Google 



ghizdAvetul 



528 



GIGHERA 



Budgetul comunel pe 1886 - 
87 a fost de 2635 lei la veniturl 
si de 2560 lei la cheltuelT. 

Stabilimente comerciale : 2. 
Are o scoala primara, condusa de 
un inva^ator, frecuentata de 48 
elevi (41 bae^i si 7 fete), dm 
136 copii (76 bae$f $i 61 fete) 
in virsta de scoala. 

Sunt 3 bisericl: Sf. Nicolae 
(1855), S-t'ii Voevozi (1867) si A- 
dormirea-Maicei-Domnului(i 863) 
m Ciunel, deservite de 3 preo^T 
si 6 cintare^i. Spre N. de co- 
muna, pe locul Motea, se afla 
Magura-Cornei, cu un ocol de 
7 stinjeni; e rotunda si cu virful 
trunchiat. 

Ghizdave^ul, vechie numire a ca- 
tunului Gageni-d.-s., jud. Buzau, 
com. Vintileanca. 

Ghizdita, cdtun, al com. Minza- 
lesti, jud. Buzau, cu 60 locuitorl 
?i 12 case. 

Ghizdita, cdtun, al com. Zir- 
nesti-de-Cilnau, jud. Buzau, cu 
600 locuitori si 142 case. 

Ghizdita, vale, in jud. Buzau, 
com. Minzalesti. Incepe din Dea- 
lul de la Socet, uda partea de 
E. a catunelor Ghizdita si Ichi- 
mesti si se scurge in riul Slanic, 
facind hotar despre com. Ma- 
ne? ti. 

Ghizdita, vale, m jud. Buzau, 
com. Zirnestii-de-Cilnau, incepe 
din dealul Ghizdita, se uneste 
cu Izvorul-DealuluT si se scurge 
in riul Cilnaul. 

Ghizditei (Podul-), deal, in jud. 
Buzau, com. Zirnesti-de-Cilnau, 
acoperit de numeroase vii, pro- 
ducind vin alb. 

Ghizoara, virf de munte, in jud. 
Arges, pi. Lovistea. 



Ghizul, virf de munte, in stinga 
riului Argesul, jud. Arges, plaiul 
Lovistea; are o inah:ime de 1632 
m. d'asupra nivelului marei. 

Ghizuniilor (Valea-), vale, in 
jud. Buzau, com. Grajdana, co- 
muna Barbunceasca; se scurge 
m riul Niscovul. 

Giamanul, deal, pe mosia Sarata, 
com. Movila-Rupta, pi. §tefa- 
nesti, jud. Botosani. 

Giamba§ul, cdtun, al com. Bo- 
ziorul, jud. Buzau; are 130 lo- 
cuitori si 30 case. 

Giambracul, brafal fidlfeiGrea- 
ca, jud. Ilfov, prin care aceasta 
balta se varsa in Dun are. 

Giangoiul, gzrla, pe teritorul co- 
munei Berevoesti Paminteni, pi. 
Nucsoara, jud. Muscel. 

Giani, tirld, in jud. Braila, pe 
muchea BaldovinesLi, com. Co- 
tul-Lung, la 8 l lt kil. spre S. 
de Cotul-Lung, situata pe un 
cap al muchei. 

Gibe^ti, sat, in jud. Arges, pi. To- 
pologul, pendinte de com. rur. 
Alimanesti-Ciofringeni ; are 50 
familii si o biserica, cu hramul 
Intrarea-in-Biserica, cu un preot 
si un cintare^. 

Gida, deal, in jud. Roman, com. 
Pincesti, pi. Siretul-d.-s., spre 
V. de satul Pincesti. Se mai 
numeste si Bantasa. 

Giera, trup de mosie, in jud. Te- 
leorman, com. Poroschia, pi. 
Mar gi net. 

Gighera, com. rur., in jud. Dolj, 
pi. Balta, situata in partea de 
S., la S3 kil. de Craiova si la 
1 1 kil. departe de resedin^a, Ma- 



cesul-d. s., in amfiteatru, peDea- 
lul-Viilor. 

Se margineste la E. cu com. 
Zavalul, la V. cu com. Nedeia, 
la N.-E. cu com. Gingiova si 
la S. cu fluviul Dunarea. 

Terenul com. este acciden- 
tat de dealul numit al-Viilor,care 
are o inal^ime de 70 m. 

Este udata de Dunarea la S., 
de Jiul la E. Ji il in timpurile 
ploioase se revarsa, formind la 
S. com. o muh:ime de bal^i, in- 
tre care ma! insemnata este Gi- 
ghera, care se scurge tot in Jiu. 
Cind apele se retrag, acel pa- 
mint se acopera cu finete na- 
turale. 

La E. de com. Gighera sunt 
izvoare de ape minerale numite 
Baraca, carl cousin fier, pucioasa 
si iod. 

Acum 50 de am, com. era 
situata mai la S., pe un pamint 
nisipos numit Silistea, dar din 
cauza nisipurilor s'a mutat pu- 
^in mat spre N. A fost cit-va 
timp unita cu com. Nedeia, in 
care isi avea resedin^a. AzT co- 
prinde un singur catun numit 
Gighera. 

Are o biserica, zidita la anul 
1843, de Grigorie Bogoslav, ter- 
minate la 1849, cu hramul Sf. 
Grigorie, deservita de 1 preot 
si 2 cintaretf; o scoala mixta, 
care func^ioneaza de laanul 1 870 
intrefmuta de stat si de com., 
condusa de un inva^ator si care a 
fost frecuentata in 1 892 — 93 de 5 7 
bae^i si 8 fete. In etate de scoala 
sunt 80 bae^T si 50 fete. Stiii 
carte 1 10 b&rba£T si 10 femeT. 
Popula^ia com. este de 1280 
suflete : 666 barbati si 623 fe- 
me!. 

Dupa iegea rurala din 1862 
sunt 161 impamintenip, iar dup& 
cea din 1879 sunt 10 insura£el. 
Case de locuit sunt 106 ; bor- 
dee, 137; parte de zid, parte 
de paiante. 



Hosted by 



Google 



G1GHERA 



629 



GILORTUL 



Suprafa^a intreguluT teritoriu 
comunal este de 16 pogoane 
arabile. Mosia se numeste Gin- 
giova, cu trupurile Comosteni 
si Gighera ; are o suprafa^a de 
1609 pogoane, cu un venit de 
3000CX) lei; apar^ine Asezamin- 
telot BrincovenestT. 

Viile, de 70 pogoane, se ga- 
sesc pe paminturile locuitorilor 
carora apar^in. 

Industrial sunt 10:6 cojocan 
si 4 cizmari. 

Locuitoril is! desfac produc- 
tele la schela numita Copani^a, 
in fa^a insulet Copani^a din Du- 
nare. 

Calea vecinala comunala spre 
Nedeia, trece prin centrul com. 
pe o lungime de 3500 m. Po- 
tecT sunt multe, dintre can 4 
mai principale : doua spre N. la 
cimp si doua spre Dunare. 

Sunt 5 circiumT. 

Venitul com. pe exerci^iul 
1893 — 94 a fost de 2617.32 lei, 
iar cheltuelile de 2375.16 lei. 

In timpul razboiului Romino- 
Ruso-Turc, din 1877 — 7&, se 
afla aci postat un escadron din 
regimentul 5 de calarasi cu mt- 
siune de a observa terenul pana 
la Zavealul si dreapta JiuluT si 
a t'me legatura spre Ostroveni, 
cu trupele din diviziunea a 4", 
pe malul sting al acestui rlu. 

Gighera, sat, in jud. Dolj, pi. 
Balta, com. Gighera, gramada, 
cu resedin^a primarieT. VezTcom. 
Gighera. 

Gilortul, plasa, situata in partea 
de S.-E. a jud. Gorj. Numirea 
i s'a dat de la riul Gilortul care 
o strabate m toata lungimea sa. 

Se margineste: la N. cu pi 
Amaradia ; la S., cu jud. Dolj ; 
iar la E. cu jud. Vilcea. 

Pamintul plasei este cam on- 
dulat si imparfit prin cite - va 
ridicatun de dealun, ca: Cul- 



mea - Jiului din stinga si Dea- 
lul - Aninoasei, interpuse intre 
Jiul si Gilortul ; dealurile Ne- 
grestilor si Andreestilor, in- 
terpuse intre Gilortul si Ama- 
radia ; Dealul - Tindalestilor, in- 
terpus intre Amaradia si Pis- 
coiul si Dealul-Muerei, prelun- 
gire a Dealului-Muerel care vine 
din Amaradia si Novaci. 

Intre aceste dealun sunt in- 
chise vaile cu aceleas! numiri 
si carl dau scurgere riurilor : 
Jiul, Gilortul, Amaradia si Pis- 
coiul, precum si alte vai sau 
albii mal pu^in insemnate. 

Plasa Gilortul are 1 8670 hect. 
padure. 

Terenul acestet plasi este, 
in ceea ce priveste constitu^iu- 
nea sa, foarte diferit. Asa, in al- 
bia Gilortulul, pamintul este 
mult mai productiv, pe cind 
in partea despre dealun, pa- 
mintul argilos predomina, si 
ast-fel este mai pu£in propriu 
culture! ; se cultiva cu toate a- 
cestea tot felul de cereale, po- 
mii roditorif, prunil si viea. 

$oselele din aceasta plasa sunt 
urmatoareie : 

Soseaua judeteana T. - Jiul- 
Spahii, care intra in aceasta plasa 
la catunul Rogojeni si trece 
prin urmatoareie locality: Boia, 
Socul, Barbatesti, Penresti-d.-j., 
pe linga Pluscul, pe la Turbu- 
rea-d.-j., Sipotul, SpahiT, de unde 
intra in jud. Dolj prin f in^areni 
la Filiasi. 

Sosele vecinale sunt: 

1. Soseaua vecinala care vine 
din Dolj si intra in aceasta 
plasa la Capreni-d.-j., trecind 
prin urmatoareie localitap: Co- 
lumbeni, Pegeni, Hurezani-d.s., 
Vladimirul, Andreesti, de unde 
merge si da in soseaua jude- 
teana T.-Jiul-Spahif-Dolj. 

2. Soseaua vecinala care plea- 
ca din Hurezani-d.-s. si trece 
prin Busuioci, Col^esti, Tinda- 



lesti, Logresti-Bimici, Logresti- 
Mosneni, de unde apol intra 
in plasa Amaradia. 

3. Acea care pleaca din Hu- 
rezani-d.-s. si trece prin Ne- 
greni, Licuriciul, de unde apol 
intra in pi. Amaradia. 

$osele comunale sunt: 

1. $oseaua comunala care 
pleaca din comuna Valea-lui- 
Ciine, trece prin cat. Boia si 
se termina la com. $ipotul. 

2. §oseaua comunala care 
pleaca din comuna Valea-lul- 
Cline, trece prin Groserea, Cor- 
niseni, . Aninoasa, Bibesti si se 
termina la Saulesti. 

3. Acea care pleaca din co- 
muna Andreesti si trece prin 
Musculesti, unde se desparte in 
doua ramuri: una merge spre 
Vladimir, alta trece prin Rogo- 
jina, Viersani, Jupinesti, Piriul, 
de unde intra in plasa Ama- 
radia. 

4. $oseaua comunala Hure- 
zani-d.j., care trece prin Cor- 
desti, Bacesti, de unde intra 
in jud. Dolj. 

5. Soseaua dintre Obirsia si 
Radinesti. 

6. Acea care pleaca din co- 
muna Col^esti si trece prin Gil- 
cesti, Scrada, de unde intra in 
plasa Amaradia. 

7. §oseaua comunala intre 
Logresti-Mosneni si Saca. 

In aceasta plasa este o jude- 
catorie de ocol cu resedinfa in 
com. Saulesti. 

Plasa are 34 de comune si 
anurae : Piriul - Boia, Jupinesti, 
Viersani, Barbatesti, Rogojina, 
Vladimirul, Petresti-d.-j., Mus- 
culesti, Saulesti, Bibesti, An- 
dreesti, Aninoasa, Groserea, Tur- 
burea, $ipotul, Valea-lui-Ciine, 
Licuriciul, Frumusei, Negreni, 
Scrada , Tindalesti , Colfesti , 
Logresti-Birnici, Logresti-Mos- 
neni, Saca, Piscoiul, Obirsia, 
Radinesti, Hurezani-d.-j., Cor- 



60299 Marele T) ct onnr G'oarafic Vol. III. 



07 



Hosted by 



Google 



GILORTUL 



530 



GILORTUL 



desti, Bacesti, Busuioci, Hure- 
zani-d.-s., Pegeni. 

Numarul locuitorilor este de 
7150 familii, sau 30959 suflete, 
din carl 6205 contribuabilf. 

Numarul scolilor din aceasta 
plasa este de 20, frecuentate 
de 830 copil. 

Gilortul, stable de dr.-d.-f., jud. 
Dolj, plasa Amaradia, comuna 
Poiana, pe linia Filiasi-T.-Jiul, 
pusa in circulate la 16 Ianua- 
rie 1888. Se afla. intre stabile 
Filiasi (1 1,9 kil.) si Bibesti (14 
kil.). Inatyimea d'asupra nive- 
lului marii: 131.96 m. Venitul 
acestel stat,ii pe anul 1896 a 
fost de 21294 leT, 44 bani. 

Gilortul, riii, izvoreste din coastele 
Paringului numite Iesiul, Moho- 
rul si Setea, jud. Gorj. La sor- 
ginte e format din doua brat.e 
principale: eel din dreapta nu- 
mit Groapa, iar eel din stinga 
Romanul, carl se impreuna in 
capul muntelui Plesoaia. Are o 
direc^ie de la N. la S., iar in 
dreptul muntelui Cerbul, ia di- 
rec^ia N.-E. De aci se indreapta. 
spre S. si trece prin catunele : 
Novaci-Rominl si Novaci-StrainT 
unde primeste piriul Gilor^elul- 
de-Est, toren^ii: Rima, Scarpa, 
Strungasiul si Macesiul ; trece 
pe la E. de Ghebani, prin co- 
muna Pociovalistea, unde se 
uneste cu piriul Gilor^elul-de- 
Vest, ce trece prin catunul Hi- 
risesti al com. Novaci ; ajunge 
la com. Balcesti, unde primeste 
piriul Galbenul (Baia-de-Fier) ; de 
aci se indreapta spre S.-V. in 
com. Bengesti, unde primeste 
pe dreapta apa Ciocadia. 

Largimea lui la Novaci este 
de 25 m., la Pociovalistea de 
27, si la Bengesti de 30 m. 

AJbia riului este limitata la 
E. de culmea Cornesiul, care 
se separa mai la S. in Cerbul, 



a carui continuare se numeste 
Magura, in apropiere de No- 
vaci si formeaza Plaiul-Mare si 
Plaejul. La V. e limitata de 
culmea RedeiuluT, Pietrele - §i- 
potulul, plaiul Vermighia, cul- 
mea Prescuricea, Culmea - lul- 
Dragan, care se termina la Hi- 
risesti de unde incepe plaiul 
Ghebani. 

Gilortul dupa ce mai primeste 
riule^ele: Cilnicul, pe stinga, 
Blahni^a si Socul pe dreapta si 
alte piraie din plasa Gilortul 
si dupa ce uda. comunele : Bir- 
zeiul-de-Gilort, Stefanesti, Pe- 
tresti-d.-s., Carbunesti, Barba- 
testi, Viersani, Rogojina, Bi- 
besti, Musculesti, Andreesti, 
Aninoasa, Turburea, trece pe 
la E. comunei Groserea, ur- 
meaza direc^iunea spre S. prin- 
tre comuna Valea-lui-Ciine si 
Sipotui si, la cat. Capul-Dealului 
al com. Branesti, schimba di- 
rec^ia spre S.-V. si formeaza 
hotarul intre jude^ele Dolj si 
Gorj, intra in jud. Dolj si uda 
in acest judet, comunele Poiana, 
Floresti si Tintareni. 

Uda com. Poiana prin par- 
tea de V., cu direc^ia de la N.- 
S., despartind-o de com. Bra- 
nesti (Gorj). Primeste pe stinga, 
in aceasta com. riul Cocorova, 
incarcat pe dreapta cu piraele 
Lainicul si Bulbuceni. 

Are un vad peste dinsul in 
dreptul girlei Cocorova si 2 po- 
duri statatoare, unul intre Co- 
corova si Bulbuceni si altul in- 
tre satele Poiana-d -s. si Poia- 
na-d.-j, 

La esirea sa din com, Poiana, 
patrunde pe teritoriul com. Flo- 
resti, pe care o uda in partea 
de V., cu direc^ia N.-S., si pe 
care o desparte de com. Bra- 
nesti si Ionesti (Gorj) ; se in- 
carca din aceasta com. cu girla 
Arpadia, care se varsa in apro- 
piere de Balta-Edului si Valea- 



Lunga, care seaca vara si care 
se varsa la Balta-cu-Peste. Peste 
Gilortul este in com. Floresti 
un vad la V. si un pod, la pun- 
ctul numit Moara-luI-Balcescu. 

La S. de com. Bengesti, pin- 
tenul unui platou separa apele 
Blahnit^eT, de ale Ciocadiei si 
ale Gilortului. 

Acest platou poarta numele 
de Cimpul-Mare, care are o su- 
prafa^a de aproape 60 kil. pa- 
tratl, si serva ca loc de pasiune. 

Mijloacele de trecere peste 
Giiort sunt in jud. Gorj: 

In regiunea dealurilor, poduri 
de lemn la : Novaci, Balcesti, 
Albeni si Bengesti. 

In pi. Amaradia la : Petresti* 
d.-s., pe soseaua judeteana Tir- 
gul-Jiul — Filiasi, pod de lemn. 

In pi. Giiort, un pod de lemn 
la Barbatesti, punind in comuni- 
car/ie soseaua judeteana ce ur- 
meaza malul drept cu soseaua 
vecinala. ce urmeaza pe malul 
sting la Musculesti-Jupinesti. Un 
alt pod la Musculesti. Un al 
3 -lea la Andreesti, si in fine eel 
de al 4-lea la Turburea, toate 
• de lemn. 

Mat gasim poduri la : cat. 
Piriul, al com. Valea-lul - Ciine 
si com. Groserea ; intre com. 
Valea-lui-Ciine si com. Sipotui. 
In fine mai are un pod siste- 
matic al soselei na^ionale Filiasi- 
Pietrosani la catunul Capul-Dea- 
lului". 

Peste tot 12 poduri de lemn. 

Afara de aceste poduri mat 
gasim peste Giiort si 2 po- 
duri ale liniel ferate Filiasi T.- 
Jiul, unul la Petresti-d.-s., iar 
eel de al doilea intre cat. So- 
cul si com. Barbatesti. 

Aceste poduri sunt de fier. 

Gilortul, deal, in jud. Gorj, pi. 
Gilortului ; pleaca din partea de 
E. a com. Jupanesti, urmind o 
direc^iune de la N. spre S., pana 



Hosted by 



Google 



GILORTUL 



531 



GIONCA 



se termina la c&t. Andree^ti 
fiiad retezat de piriul De?iul. 
Aceasta culme se mat nume- 
$te $i Dealul-FrasinuluT cind a- 
junge in partea de S. a com. 
Vladimirul ; este acoperita cu 
padure, vie, livezl de prunT, fl- 
ne£e ?i izlaz. 

Gilortul, z/tf/^, in jud. Dolj ?i Gorj, 
prin care curge riul Gilortul. 

Gilor^elul-de - Apus, piriti, in 
jud. Gorj, plaiul Novaci, izvo- 
re$te din muntele Radail, prin 
2 bra^e, din care eel din stin- 
ga se numeste Dobrana, iar eel 
din dreapta Gilor^elul. Se im- 
preuna la N. de cat. Hiri$e?ti. 
Se varsa in Gilortul chiar in 
com. Pociovali^tea. 

Gilor^elul-de-Rasarit, piriti, in 
jud. Gorj, plaiul Novaci, izvo- 
re?te din muntele Tolanul $i 
Cerbul, curge prin mijlocul c&t. 
Novaci-Straini, unde se varsa 
in Gilortul. Malul drept se nu- 
meste Plae^ul, iar eel sting, cul- 
mea Cernadiei, 

Gimba§eanca, padure, m jud. 
Ialomi^a, pi. Ialomh;a-Balta, pe te- 
ritoriul com. Cosimbe?ti. Se afla 
pe {armul drept al riulul Ialo- 
mi£a $i formeaz& cu padurea Co- 
simbe?ti un trup de 120 hect. 
cu esen^ede: stejarl, plopT, ulmi 
$i salcii. 

Gimba§eani, sat, in jud. Ialo- 
mi^a, pi. Ialomi^a Balta, pendinte 
de com. Cosimbe?ti. Este situat 
sub coasta B&raganului, pe \&r- 
mul drept al riului Ialomi^a, spre 
E. ?i in apropiere de satul Co- 
simbe?ti. Spre V., in apropiere 
de Gimba?eani, era satul Cer- 
chezeni, contopit acum cu Gim- 
ba$eani. 

Popula^iunea satulul este de 
180 familii. 



Are o $coala mixt&, condu s & 
de un in vafator retribuit de com. ; 
o biserica, deservita de un preot 
?i 2 dascali. 

Vite sunt: 332 cat, 440 boT, 
1500 01, 2 bivoli $i 125 porci. 

Gimineaua, lac, in jud. Ialomi^a, 
pi. Borcea, pe teritoriul com. 
Rasa. 

Gimineaua, sau Valea-Ursu- 
lui, g'irlif, izvore?te din hota- 
tarul com. Ciumagi, pi. Cerna- 
d.-s., jud. Vilcea; se impreuna 
cu girla Lovi?teanca ?i se varsa 
i r i riul Cerna 

Gimineaua, vale, in jud. Vil- 
cea, pi. Cerna-d.-j., com. Z3- 
voeni. 

Giminelele, doua tnovile, in jud. 
Iaiomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, spre 
V. de satul Fac&eni. 

Giminelelor (Muchea-), culme 
a coastei BSraganului, in jud. 
Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, pe 
teritoriul comunei Bordu?eani. 

Giminelelor (Valea-), vale a 
coastei BaraganuluT, in jud. Ia- 
lomi^a, pi. Ialomifa-Balta, com. 
Bordu^eani. 

Gindaoanul, deal, in jud. Neam- 
^u, com. Cracaoani, pi. Piatra- 
Muntele, situat intre satul cu 
acela?! nume ?i satul B21{a- 
te§ti; prezinta in forma^iunea 
paminturilor sale straturl sali- 
fere ce es la suprafa^a. 

Gindaoanul, piriti, in jude^ul 
Neamfu, pi. Piatra-Muntele, com. 
Cracaoani. Izvore$te din dealul 
cu acela?)fnume (ramura CrSca- 
oanilor), curge in direcftune N. 
prin satul Ghindaoani, pana la 
vaYsarea sa, pe partea dreapta a 
piriuluf Varaticul. 



Ginerica, sat, cu 50 familii, jud. 
Arge?, pi. Topologul ; face par- 
te din com. rur. Milcoiul-Izb&- 
se?ti; are o biserica cu hramul 
Adormirea, cu un preot ?i un 
cintare^. 

Gingara^oaia, tirld, in jud. Bra- 
ila, com. Gropeni, la capatiiul 
de N. al privalului cu acela^I 
nume, de unde pleacS privalele 
Arimaneasa $i Babalicul. 

Gingara^oaia, iezer,)\xd Braila, 
la V« kil. spre N.-E. tirlel Gin- 
gara?oaia; comunica la S. cu 
privalul Gingara^oaia. 

Gingara§oaia, prival, jud. Bra% 
ila, incepind din Vilciu, maisus 
de Arimineasa. Are forma unui 
semicerc ?i se varsa in Arimi- 
neasa, aproape de Dimuleasa. 

Gioagla, vale, in jud. Buz&u, 
com. Zili^teanca, incepind din 
mobile: S&rind£reanca, Soreas- 
ca, Slobozia $i Zili§teanca. E 
acoperita cu semanaturf. 

Giobe^ti, sat, jud. Arge$, pi. 
OltuI; face parte din com. rur. 

Ur ? i. 

Giode^ti, deal, la V. comunei 
Sute$ti, pi. Oltul-d.-j., jude^ul 
Vilcea. 

Gionca, vdlcea, jud. Teleorman, 
incepe din spre cStunul ^ipo- 
tele, trece prin mijlocul mo§ief 
Bogdana ?i se termini lingi 
satul Bogdana, lahele$teul for- 
mat acolo din apa UrluiuluJ. 

Gionca sau Ghione^ti, tirld, 
jud. BrSila, situate la N.-V. la 

• 4 kil. de satul Batogul, de care 
depinde. Este infiin^atS de fa- 
milia locuitoruluT Ghionea. Vatra 
tirlel e de 3 hect. Populafia de 
24 suflete. 



Hosted by 



Google 



GIORCA 



532 



GIOROCUL-MARE 



Vite mancornute 21, cai 10, 
01 36 si rimaton 4. 

Giorca, piriil, jud. Gorj, pi. No- 
vaci, curge de la E. comune! 
Negoesti, din pi Amaradia, din 
dealul Obirsia si se varsa in 
Cilnic, la catunul Calugareasa, 
al comunei Negoesti. 

Giorcotinul, vale, jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-s., com. Argetoaia. 

Giore§ti. Vezf Pioresti, sat, jud. 
Dolj, pi. Amaradia, com. Go- 
iesti. 

Giormanele, sat, jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-j., com. Aduna{i-de-Gi- 
ormane. Are 596 suflete: 370 
barbafi si 226 femei. Locuesc 
in 35 case si 75 bordee. Casele 
sunt de zid, iar bordeele de 
gard lipit cu nuele. Copiii din 
sat urmeaza la scoala mixta 
din satul Bratovoesti, ce este la 
1560 m. departare. In anul sco- 
lar 1892 — 93 au frecuentat scoa- 
la 10 bae^i. Cuvirstade scoala 
sunt 38 copii. Stiu carte 32 loc. 
In sat este o biserica fondata 
in anul i860 de C. Poenaru. 
Este de zid, serbeaza hramul 
la Sf. Niculae si are un preot 
si un cintare^. 

Giormanele, mosie parti culara, 
jud. Dolj, pi. Jiul-d.-j., com. 
Aduna^i-de Giormane. 

Giormanului (Bal^ile-), balji, 
jud. Dolj, pi. Jiul-d.-j., com. Adu- 
na^i-de-Giormane, ce comunica 
intreeleprintr'unmicpiriu numit 
Piriul-Morilor, ce se scurge in 
riul Jiul. Suprafa^a fie-carei batyi 
este cam de 50 pog., iar adin- 
cimea variaza intre 4 — 5 m. 
Din aceste bal^f se scoate anual 
pan£ la 5000 kgr. peste. 

Giormaneasa, mosie, pendinte 



de com. Bertesti-d.-j., jud. Bra- 
ila, proprietatea statulul, ocupind 
mal toata partea N. a com. 
Suprafafa e de 300 hect, adu- 
cind un venit de 13000 lei. 

Giorocelul, sat, jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-j., com. Murta. Are 497 
suflete: 259 barba^i si 258 fe- 
mei. Copiii" din sat urmeaza la 
scoala mixta din satul Murta. 

Giorocelul, mosie particulars, jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-j., com. Murta, 
satul Giorocelul ; apar^ine sa 
tenilor. 

Giorocelul, pi? in, jud Dolj, pi. 
Jiul-d.-j., com. Murta; se varsa 
in balta Brebenilor. 

Giorocul, girld, in jud. Teleor- 
man, com. Ghimpe^eni, pi. Te- 
leormanului. Aceasta apa, care 
pare a fi statatoare, isi ia nas- 
tere din izvoarele ce curg din 
dealurile can inconjoara com. 
Ghimpeteni. Giorocul se varsa 
intr'un alt piriu, Dorofteiul, care 
vine din jud. Olt si care se 
varsa in riul Vedea, aproape 
de com. Valeni. 

Giorocul-Mare, com. rur., jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-j., la 22 kil. de 
resedin^a plasei, si la 27 kil. de 
Craiova. 

E situata pe loc ses si pe o vale 
numita Valea-GioroculuT, pe care 
curge piriul cu acelasi nume. 

Se invecineste la N. cu com. 
Leul, din jud. Romana^i; laS.- 
E , cu com. Cacaleji, din jud. 
Romanatf; la V, cu com. Adu- 
na^i-de-Giormane, si la E , cu 
com. Cacale^i. 

Terenul com. este ses si pe a- 
locurea baltos. 

Este udata de piriul Gioro- 
cul-Mare, care izvoreste din jud. 
Romana^i, com. Cacale^i, curge 
de la E. la V. prin aceasta com., 



si la cat. Bratovoesti, trece prin 
niste locuri mlastinoase, de unde 
se varsa in Jiu. 

Sunt 2 poduri : unullamoara 
Limpa, si unul la moara Lo- 
gofatul Dinca; 9 mori: Busto- 
iana, Limpa, Capitaneasa, Bir- 
loaica, Teodoreasca, Epureasca, 
Rusaneasca, Logofatul Dinca si 
Ganeasca. 

La anul 1874, cuprindea cat. 
Aduna^i-de-Giormane. Azi com. 
se compune din 2 cat. : Putu- 
rile si Giorocul-Mare; catunul 
de resedin^a este Pu^urile ; ina- 
inte era Giorocul Mare. 

In com. sunt 4 biserici : 2 in 
cat. Pufurile, fundate una la 
1864; alta, la 1868, de locuiton; 
cele-Talte doua fondate la anii 
1869 si 1853. Sunt deservite de 
2 preo^T si 4 cintareti. 

Popula^ia com. este de 1803 
locuitorl. 

Case sunt 15 in Giorocul- 
Mare si 212 in Pu^uri. Sunt 
de zid; 18 au gradinf. 

Suprafata tentorium! comu- 
nei este de 3043 pog., din can 
3000 pog. pamint arabil si 43 
pog. vii. 

Mosia se numeste Giorocul- 
Mare si apar^ine locuitorilor ; 
apar^inea inainte atit locuitori- 
lor cit si statulul. Venitul intre- 
gei mosii este de 30000 lei 
Cea mat mare parte din locui- 
ton sunt mosneni. 

Viileapar^in locuitorilor, avind 
o suprafata de 43 pog. ; produc 
vin rosu. 

In Pufurile sunt 4 timplan 
si in Giorocul-Mare, 2. 

Prin com. trece calea natu- 
rala Craiova -Bechet. O poteca 
uneste Pufurile cu Giorocul- 
Mare. 

Circiumi sunt 2 in Puturi si 
2 in Giorocul-Mare. 

Un drum vechiu, numit Dru- 
mul-Boerului, duce la comuna 
Leul. 



Hosted by 



Google 



GIOROCUL-MARE 



533 



GIOSENI 



Contribuabili sunt 339. 

Budgetul com. pe anul 1893 
— 94 a fost de 3137.53 le! la 
venitur! si de 2786.88 lei la 
cheltueli. 

Vite : 214 vite marl cornute, 
408 01, 75 pore! si 8 calf. 

Giorocul-Mare, sat, jud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-j., com. Giorocul-Mare. 
Are 605 suflete : 305 barba^i 
$i 300 feme!. Locuesc in 1 5 case 
$i 131 bordee. Copiii din sat 
urmeaz<i la scoala mixta din 
satul Pu^uriie, ce este la 6 kil. 
departare. $tiu carte 47 locui- 
torl. In sat sunt 2 biserici, fon- 
date intre anil 1864 — 1868, cu 
1 preot si 2 cintarep. 

InGioroculsunt: 2 timplarl; 3 
circiuml. 

Giorocul-Mare, mosie particu- 
lara, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-j., com. 
Giorocul-Mare. 

Giorocul-Mare, piriu, vine din 
jud. Romanati, com. Cacale^i, 
de unde izvoreste, patrunde pe 
teritoriul com. Giorocul-Mare, 
jud. Dolj, pi. Jiul-d.-j., com. A- 
duna^i-de-Giormane, unde pune 
in miscare 3 mori de apa si se 
varsa pe malul sting al riuluT 
Jiul(com. Aduna^i de Giormane). 
Se numeste si Piriul-Morilor. 

Giorocul-Mare, vale, jud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-j., com. Giorocul-Mare 
pe care este asezata, com. Are 
pe dinsa 9 mori: Limpa, Teodo 
seasca, Birloaica, Epureasca, Ca- 
pitaneasa, Rusaneasca,Bustoina, 
Logofatui- Dinca si Ganeasca. 
Pe aceasta vale curge piriul 
Giorocul-Mare. 

Giorze§ti, vechea nutnire a satu- 
lui Condrachesti, jud Tecuciu. 

Gioseni, com. rur., jud. Bacau, 
pi. Siretul-d.-j., situata d'a sttnga 



Siretulul. Este compusa din 5 
catune: Gioseni, resedin^a, O- 
testi sau Galeri, Bizga, Horgesti 
si R&cea. 

In Statistica din 1874 se vede 
inca un sat cu numele de So- 
hodolo. In aceasta comuna se 
gasesc 2 siliste, ale satelor Ra- 
cea si Gioseni, care au fost mu- 
tate din cauza surpaturilor fa- 
cute de Siret prin desele sale 
revarsarl: Lilieci zi$i $i a! fi- 
ganimel si locui numit Movila, 
unde se vad urme de case sa- 
testl precum si morminte din un 
cimitir catolic. Mosia a fost a 
paharniculu! Sandu Sturdza. 

Teritoriul comunal se margi- 
gineste la N. cu comunele Ta- 
masi si Milesti, la S. cu com. 
Racat&ul, la E. cu comunele Na- 
nesti si Petresti si la V. cu co- 
munele Cleja ?i Faraoani, de 
care se desparte prin riul Siret. 

Aceasta comuna se g&seste 
in regiunea sesului Siretulul si 
este scaldata la marginea vestica 
de acest riu ; iar in cea estica 
este ondulata de dealurile Ra- 
cea si Clopo^el. 

In satul Gioseni s'a nascut 
Gheorghe Tomsa, care a dom 
nit in Moldova in anil 1563 — 
1564. 

Are 2 scoli mixte : una in 
satul Gioseni care func^ioneaza 
din 1866 si alta in Horgesti, 
infiin^ata in 1890. Amindoua 
scoalele sint intre^inute de stat, 
cu localun bune, constrqite de 
particular! si cedate comuneT 
pe timp nehotarit; eel din Gio- 
seni e din birne si eel din Hor- 
gesti, de caramida. Ambele scoa- 
le au cite 10 prajini pamint in 
vatra satulul, si au fost frecu- 
entate in 1891, de 50 copil din 
intreaga comuna. 

Sunt 4 biserici : cite una or- 
todoxci $i una catolic^ in sa 
tele Gioseni si Horgesti, deser- 
vite de 3 preop ortodoxl. 



Case de locuit sunt 643 ; cir- 
ciumT, 8. 

Popula^iunea este de 648 fa- 
miiil, sau 2636 suflete: 878 Ro- 
minl, 1727 Unguri, 30 Evre! si 
1 Armean, top de protecfiunea 
romina; 1998 agricultorl, 13 me- 
seriasl, 8 comercianp, 3 profe- 
siunl libere, 80 muncitor! si 34 
servitorl. 

$tiu carte 97 barba^I si 19 
feme!. 

Contribuabili sunt 572. 

Dup& legea rurala din 1864, 
s'au improprietarit 366 locui- 
torl cu 1 194 falcl pamint In 
taring. 

Teritoriul comuneT e de 6052 
hectare. 

Proprietari marl sunt: fiica 
defunctulul economist si fost 
ministru, Ion Strat, Alisa D. 
Lecca, nascuta Strat, cu o? mo- 
sie de 1979 hect., ce'! da a- 
proximativ un venit anual de 
23700 le!; Profira Strat, are o 
mosie de 2463 hect., din care 
1818,25 hect. pamint arabil cu 
un venit anual de 37150 le! si 
loan Gh. Lecca, care stapineste 
1357 hect. cu un venit de 
27680 lei. 

Padurile ocupa o intindere 
aproximativa de 28 hect. (Gio- 
seni si Horgesti) si apar^in fa- 
miliei Strat. 

Se gSseste o moara cu a. 
bur! ; 2 mori de ap& ; o fabric^ 
de spirt si o velni^a p&rdsit&. 

Viile sunt pe o intindere de 
126 hect., care in 1890 ati dat 
27 hectol. vin negru si 3753 
hectol. vin alb. Dup£ controa- 
lele divizie! filoxerice (1891), viea 
lucritoare are 126 hect, cea 
nelucratoare 1 hect. In comuna 
s'a ma! f&cut 2 hectol. {uic£ de 
prune si 5 hectol. rachiu de 
tescovin£ si de drojdii. 

Vite sunt: 25 t cal, 1405 vite 
mar! cornute, 535 porcl, 47 ca- 
pre si 1908 ol. 



Hosted by 



Google 



GIOSENI 



534 



GIROVUL 



Budgetul comunel, pe exerci- 
$iul 1 89 1 — 92, are la venituri 
lei 9018, banl 83 si la cheltuell 
lei 59^3, ban! 69. 

Comuna este strabatuta de 
cal comunale, care unesc satele 
intre ele; calea vecinala Tamasi- 
Petresti, trece prin Horgesti. 

Distance : la Bacau, capitala 
districtulul, i8kil. ; la Petresti, 
14 kil. ; la com, Faraoani, 7 kil.; 
la com. Cleja, 1 1 kil. ; la com. 
Racataul, 6 kil. ; la com. Tamasi, 
7 kil. 

Gioseni, sat, jud. Bacau, pi. Sire- 
tul-d.-j., resedin^a com. cu ace- 
lasl nume, situat pe maiul sting 
al Siretulul, mat jos deconfluen^a 
acestuT riu cu nul Bistri^a. Are 
o scoala mixta; 2 bisericT: una 
ortodoxa, fondatain anul 1841 
dedefunctul Alexandru Sturdza, 
si o alta catolica, cladita de 
locuitorl in 1864. 

Sunt 4 circiumT ; o fabrica de 
spirt ; o velni^a. 

In apropiere de sat se aria 
locul numit Liliecil si altul numit 
Movila. 

Gioseni, sat, jud. Suceava. VezT 
Ortoaia. 

Gioseni, sat, jud. Suceava. Vezi 
Dolhesti-MicT. 

Gioseni, mahala, din orasul Tir- 
gul-Ocna pi. Trotusul, jud. Ba- 
cau, la N. -E.de centru, pe partea 
stingaa Trotusulul. Mahalauae 
impafita in 2 : Gioseni-d.-s., Gio- 
seni-d.-j. Are o biserica ortodo- 
xa cu hramul Sf. loan, cladita 
la 1820 de Anastaste si Panait 
Tisescu, Eromonahul Calinic si 
de loan Iurascu, si intre^inuta 
de comuna. 

In aceasta mahala sunt: 320 
familil Rominestl, 130 Izrae- 
lite, no Unguresti, 7 Italiene 
si una Turca. 



Gioseni, mo§ie y jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-j., de peteritoriulcom. 
Gioseni. 

Gioseni, padure foioasa, jud. Ba- 
cau, pi. Siretul-d.-j., com. Gio- 
seni, supusa regimului silvic, cu 
o ltitindere de 1 100 hect. ; pro- 
prietar: Alisa Lecca. 

Giosetul, Alangele §i Muchea, 

paduri pai'ticulare, supuse regi- 
mului silvic, pendinte de com. 
Birlogul, pi. Ocolul, jud. Vilcea. 

Girinca, piriu, izvoreste din par- 
tea S. a dealulul Moinesti, com. 
Radiul-Mitropoliei, pi. Copoul, 
jud. Iasi ; curge prin valea cu 
aceeasl numire; se intinde spre 
S.-E. pana ce da in Piriul-Za- 
hornel, la iazul Horlesti, com. 
Tautesti. 

Girinca, vdlcea. Vezi Zahorna, 
vale, com, Tautesti, pi. Copoul, 
jud. Iasi. 

Girovul, com. rur., cuprinsa de-a- 
lungul vaei Cracaului, in partea 
despre E. a plasei Piatra-Mun- 
tele, jud. Neamt;u. Se margineste 
la E. cu com. Serbesti, Dochia 
si o mica parte din com. Mar- 
gineni; spre V. cu com. Ca- 
ciulesti, o parte din Gircina si 
Doamna, la N. cu com. Caciu- 
lesti. 

Este formata din satele: Gi- 
rovul, Con^esti, Botesti, Doina, 
Danestt, Balma si Jidesti, cu o 
populate de 480 familil, sau 
1903 suflete: 929 barba^I, 976 
femel; 944 necasatori^I, 824 ca- 
satoripf, 130 vaduvl, 5 divor^i. 

Sunt 25 strain!. 

$tiu carte 183 persoane. Lo- 
caesc in 495 case. 

Dintre locuitorii improprieta- 
ripf in 1864, sunt astazi : 101 
carl traesc stapinindu-si singurl 
locurile lor; 137 ca urmasi; 1 



loc parasit si ocupat de catre 
comuna. 

Dintre lociitorii improprieta- 
ri^i in 1878, sunt astazi : 34 carl 
isl stapinesc singurl locurile lor; 
40 ca urmasi; 20 de locuri au 
fost parasite de catre ce! im- 
proprietari^I si ocupate de catre 
altii. 

Agricultura se face pe o in- 
tindere de 2204 hect. 

Imasul (suhatul) are o in- 
tindere de 72 hect., si nutreste 
un numar de 2707 capete de 
vite. 

In aceasta comuna se afla 4 
bisericl, deservite de 3 preofi si 
5 dascali, platifi din fonduriie 
comunale cu 700 lei. 

Venitul fonciar al paminturilor 
bisericestl se urea la suma de 
1929 lei anual. 

Sunt 2 scolT, una de gradul 
I si alta de gradul al Il-lea ; 7 
morl de apa cu 12 pietre ; 6 
stolen; 6 fierari; 5 circiuml. 

Budgetul comunei e de 4026 
lei, 60 banl la venituri, si 35 10 
lei, 63 banl la cheltuelT. 

Comunica^ia cu satele vecine 
se face prin soseaua jude^eana 
Piatra-Bozieni-Roman, care intre 
kil. 8 — 9 se intretae cu soseaua 
Dobreni-Roznov-Moinesti ; prin 
soseaua Girovul-Serbesti-Tupila- 
£i, care incepe din dreptul kil. 1 1 
al soselei Piatra-Bozieni, precum 
si prin o muh:ime de alte dru- 
muri naturale care leaga diver- 
sele localitapf limitrofe intre 
dinsele. 

Girovul, sat, in com. Girovul, 
pi. Piatra Muntele, jud. Neam^u, 
situat pe valea piriulul Cracaul 
si a piriiasuhu Valea-Mare (Du- 
barca), 10 kil. 200 m.departe de 
ora^ul Piatra, in dreapta sose- 
lei Piatra-BozieniRotnan, care 
il desparte de satul Con^esti. 
Are o popula^iune de 168 fa- 
milil, sau 586 suflete: 282 bar- 



Hosted by 



Google 



GlflOANA (VlRFUL-) 



535 



GIULE$TI 



ba{T, 304 feme!; 279 necasato- 
ri^T, 260 casatorip, 47 vaduve. 

§tiu carte 63 persoane. Lo- 
cuesc in 156 case. 

In acest sat a fost resedin^a 
sub-prefecturei plaiulu! Piatra. 

Are o biserica; o scoala fre- 
cuentata de 64 elevi; 2 ferariT; 
o moara de apa. 

Gi^ioana (Virful-), deal, in ju- 
detul Neam^u, pi. Bistri^a, com. 
Mastacanul, acoperit cu finat. 

Giubega, com. rur., si sat, jud. 
Dolj, situata in partta de N. 
a pi. Bailesti, la 45 kil. de 
Craiova si la 13 kil. de rese- 
din^a plasei, comuna Bailesti. 

E situata pe sesul Giubega. 

Se invecLieste la N. cu Sal- 
cu^a; la S., cu Galiciuica; la V., 
cu com. Rudari si la E., cu In- 
torsura si Perisorul. 

Terenul comunei este ses; pe 
el se gasesc cite-va mid ondu- 
la^iuni cu o inatyime de 1 — 2 
metri. 

Comuna Giubega a fost unita 
la 1876 cu com. Galiciuica. Azi 
este comuna deosebita compusa 
dintr'un singur catun, numit Giu- 
bega. Facea parte pana la 1892 
din pi. Cimpul. 

In comuna se aria o biserica, 
fondata la anul 1881, terminate 
la 1883 de catre locuiton. Bi- 
serica este de zid, cu hramul 
Sf. Nicolae si Sf. Paraschiva; e 
deservita de 2 preop si 2 cin- 
tarepf. 

Popula^ia comunei este de 
1725 suflete: 903 barbaf 1 si 822 
femei. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt 2 improprietari^i ; iar dupa 
cea din 1879 sunt 171 insuratei. 

Suprafa^a intregului teritoriu 
comunai este de 3500 pogoane 
pamint arabil. 

Mosia de pe teritoriul comu- 
nai este de 3500 pogoane j afara 



de finea^a si paduri. Venitul 
sau este de 70000 lei si apar- 
{ine locuitorilor. To^f locuitoril 
comunei sunt mosneni. 

Viile au o intindere de 305 
pogoane, si se gasesc pe mosia 
locuitorilor caiora apar^in. 

Locuitoril transports produc- 
tele cu carele si caru^ele pe 
calea jude^eana Craiova-Calafat, 
care are o iungime in comuna 
de 3 kil. 

In comuna sunt: 5 circiumi; 
8 bacan'ri, 5 meseriasi. Contri- 
buabili sunt 302. 

Budgetul comunei pe exer- 
citiul 1 893 - 94 a fost de 2922,50 
lei la veniturl si de 207 1,03 lei 
la cheltuell. 

Vite cornute 119, 01 117, cal 
12. 

Giubega, mosie particular^, jud. 
Dolj, pi. Bailesti, com. Giubega. 

Giuclani, sat, cu 141 locuiton, 
jud. Arges, pi. Oltul; face parte 
din com. rur. Ciomagesti, 

Giudelui (Balta-), balta, formata 
din varsarea PrutuluT si a Jijiei, 
spre S.-V. de satul Macaresti, 
jud. Iasi, com. Costuleni, pi. 
Branistea. 

Giula, sat, Vezi Calare^i, pi. Ne- 
goesti, jud. Ilfov. 

Giula, deal, in, jud. Mehedin^i, 
com. rur. Orzesti, pi. Closani. 

Giula, deal, in jud. Vilcea, com. 
Pojogi, pi. Cerna d.-s. 

Giula, piriti, in jud. Mehedin^i, 
com. rur. Orzesti, plaiul Closani. 

Giulea (Vadul-Stanchii), catun, 
pendinte de com. Corbi-Ciungi, 
jud. Vlasca. 

Giule§ti, com. rur. % jud. Vilcea, 



pi. Cerna-d.-j., compusa din 2 
catune: Giulesti si Popesti. S'a 
lnfiin^at cam pe la anul 1837 
de sardarul N. Giulescu. 

Este situata pe valea Gea- 
mana, la 60 kil. departe de ca- 
pitala judefulul si la 15 kil. de 
a plasei. Are o populate de 
152 familil, sau 452 suflete: 
228 barba^i si 224 feme!, in 
care intra si 4 familil de figani ; 
sunt 80 contribuabill si 125 
case. 

Are doua bisericl: una in Giu- 
lesti, fondata la anul 1832 de 
N. Giulescu, Barbu Giulescu si 
Zamfirache Giulescu, si care la 
1873 s'a reparat; a doua in ca- 
tunul Popesti, care e fondata la 
1872 de locuiton. 

Meseriasi sunt 6: 2 boiangil, 2 
croitorl, 1 dulgher si I cizmar. 

Locuitoril desfac produsul 
muncel lor la Craiova, Draga- 
sani si Balcesti. 

Vite sunt: 18 cai si lepe, 70 
boi, 59 vacl, 200 ol si 201 
porcl. 

Pe riul Cerna, in raionul co- 
munei, e o moara de macinat. 

Cea mat mare parte din lo- 
cuiton sunt mosneni; 28 s'au 
improprietarit la 1864 pe pro- 
prietatea sardarulul N. Giulescu 
si a statului. 

§tiu carte 45 barba^I si 16 
femei. 

In timpi prielnici se fabrica 
aci 1700 decalitri {uica. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^a de 775 hect. 

Veniturile si cheltuelile com. 
se urea la 641 lei anual. 

Locurile din jurul comunei 
sunt: Bucura, Poiana - Lunga, 
Parasistea, Cornetul, Rotarul si 
Siiistea. 

Giulesti, sat, jud. Ilfov, pi. Zna- 
gov; face parte din com. rur. 
Rosul. Este situat la N. de Ro- 
sul, pe malul sting al vaiei 



Hosted by 



Google 



G1ULE?TI 



536 



G1URCA 



Bonga, care se varsa h riul 
Dimbovtya, linga* Ciurel, la V. 
de Bucuresti. 

Se intinde pe o suprafafa* de 
524 hect., cu o populate de 193 
locuitori. 

D 1 Al. Costescu are 383 hect. 
si locuitorii 141 hect. Proprie- 
tary cultiva 275 hect., (58 sterpe, 
50 izlaz). Locuitorii cultiva* 122 
hect. (19 izlaz). 

Are o bisericS, cu hramul 
Sf. Nicolae cu 1 preot si 2 cin- 
tareti. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciuman. 

Numarul vitelor marl e de 
10 1 st al celor micT de 69. 

Giulesti, sat, jud. Ilfov, pi. Zna- 
gov; face parte din com. rur. 
Chiajna, Este situat la N.-E. de 
Chiajna; pe riul Dimbovita. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
895 hect., cu o populate de 
627 locuitori. 

D-na Elena Izvoranu are 605 
hect., din care cultiva 584 hect. 
Locuitorii au 290 hect., din care 
cult'iva* 213 hect, restul fund 
izlaz si vie. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Gheorghe, deservita de 1 preot 
si un cintare^ ; 1 moarS cu a- 
buri; 1 masina de treerat; 1 
scoala mixta, frecuentata 1 de 30 
elevi si S eleve, cu intre^inerea 
c&reia statul si comuna chel- 
tuesc 2107 lei anual. 

Comerciul se face de 4 cir- 
ciumari. 

Num&rul vitelor man e de 
329 si al celor micT de 1442. 

Giulesti, sat. Vezi Cop&ceni-d.-j., 
jud. Ilfov. 

Giule§ti, sau Radiul, sat, in jud. 
Suceava, com. Drag&nesti, la N. 
si la 2820 m. de satul de re- 
sedas, asezat pe sesul Mol- 
doveT si strSbatut de piriul Ris- 



ca. Are 154 familiT, sau 524 su- 
flete : 244 b£rba{T si 280 feme! ; 
252 nec&satori{i, 236 c&satorip si 
36 v&duvT. Locuescin 142 case. 
Stiu carte 47 persoane. Vatra 
satului ocupa 1 1 falci, 42 prajinT. 

Satul n'a fost tot-d'auna aci, 
ci a fost mutat de la locul ce-T 
zice La-Temelie, unde i se v£d 
si acum urmele. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, cladita de locuitori in 
1840, deservita de un preot si 
2 cintarep; o scoala rur. mixta, 
infan^ata* in i860, desfiinfata' in 
1866 si reinfiinfata in 1884. Are 
un invatator platit de stat ; lo- 
cal propriu zidit de Al. Agioglu, 
care a inzestrat-o si cu 6 falci 
pamint pentru intre^inerea-i ma- 
terials. E frecuentata de 30 sco- 
larT, din 79 afla^i in sat. Pana 
la 1879 sat-il Giulesti facea par- 
te din com. Boroaia. Mosia e 
proprietatea D luTEmil Samson, 
mostenita dela decedatul sati 
socru Al. Agioglu. E in intin- 
dere de 275 falci, cu venit de 
9534 lei anual. 

Improprietari^T la 1864 sunt 
90 locuitori, stapinind 244 falci 
5*140 prajini. 

Drumuri principale sunt: la 
Boroaia (1 kil.) si la Dragane^ti 
(2600 m.) 

Vel vornicul Nestor Ureche 
sivornicul de gloata loan Mogal- 
dea, intemeietorul Manastirei 
SeculuT, inzestreaza acest locas, 
in 1596, cu mosia Giulesti. 

Aceiasi boier! d&ruescin 1600 
Oct. 1, satul Giulesti, cu amin- 
doua coturile si cu loc de mori 
si de piua\ MSn£stirea Xero- 
potam, zidita* de ei. 

Mai 'nainte de rapirea Buco- 
vineT, satul Giulesti {inea de 
jud. Neamfu. Hrisovul de la 
Vasile Voevod, dat in Iasi la 
1646, Oct. J 8, atesta ca frazil 
Gavrilas si $tefan Boldescu vind 
Giulesti, ce-T in {inutul Neam^u, 



unchiuluT lor Cosmei Maja si so- 
viet sale Dr&g&lineT, drept 300 
taleri de argint. 

Giulesti, sat, face parte din com. 
rnr. cu aceiasi nume, pi. Cerna- 
d.-j., jud. Vilcea. Are o popu- 
late de 219 locuitori: no bar- 
bap si 109 feme!. 

Giulesti, deal, in raionul com. 
Giulesti, pe care se cultiva 40 
hect., 50 arii, vie. 

Giulesti, padure particular^, su- 
pusa regimului silvic, aparpnind 
com. Giulesti, pi. Cerna-d.-j., 
jud. Vilcea. 

Giule§ti-din-Deal, sat, in jud. 
Roman, pi. Siretul-d.-j., comuna 
Bogzesti, spre N. de satul But- 
naresti, resedin^a comunei, si la 
departare de 2 kil. de el, pe 
pir. Butnarestilor. Are o popu- 
late de 20 familiT, sau 64 su- 
flete, din can 9 contribuabili. 
Sunt 23 vite man cornute. 

Giule§ti-din-Vale, sat, in jud. 
Roman, pi. Siretul-d.-j., com. 
Bogzesti, spre N. de satul Bog- 
zesti, resedinta com., si la o de- 
partare de 2 kil. de el, pe pir. 
Butnarestilor. Are 24 familiT, 
sau 100 suflete ; 11 contribua- 
bilT; 30 case. Stiu carte 30 per- 
soane. 

Sunt 74 vite man cornute. 

Are o biserica de lemn. 

Giura, sat, in com. rur. Bah;a$i- 
d.-s., pi. Dumbrava, jud. Mehe- 
din^i; are 35 case. 

Giurca, munte, in jud. Buzati, 
com. Nehoiasul, ramificafie din 
muntele Teharaul, intre Valea- 
Teharaul si Valea-Giurca, pe ma- 
iul sting al riuluT Buz&u. 

Giurca, munte, in jud. Neam^u, 



Hosted by 



Google 



GIRCA 



537 



GIURGENI 



pi. Piatra-Muntele, com. Buhal- 
ni{a. 

Girca, vale, in jud. Buzau, com. 
Nehoiasul, formata din doua. iz- 
voare : unul plecind din mun- 
tele Teharaul si al doilea din 
muntele Spedisul-Buzaului, care, 
dupa ce se unesc, iau numele 
de Valea Giurca si se varsa. in 
Buzau, la stinga, pu^in maljos 
de Gura-Siriulul. 

Giurcani, sat. Vezi Polobocul 
sau Iurcani, sat, jud. Neam^u. 

Giurcul, catun, alipit comunei 
Negreni si spre V. de cat. Ne- 
greni, pi. Gilortul, jud. Gorj. 

E situat parte pe ses, parte 
pe coaste si valcele, pe o su- 
prafata de 481 hect., din carl 
70 hect. padure, 190 hect. ara- 
bile, 193 hect. fine{e, 10 hect. 
vie, 15 hect. livezi de pruni si 
3 izlaz. 

Are o populate de 63 fam., 
sau 260 sufl., din car! 50 contrib. 

Locuitorii sunt parte mosnenl 
si parte improprietariti dupa le- 
gearurala. din 1864. EI poseda : 
14 plugurl, 20 care cu bol, 1 
caruta cu cat; 120 vite mart 
cornute, 5 cai, 300 01, 20 ca- 
pre si 90 rim a tori. 

Comunicatia in catun se face 
printr'un drum de care, ce-1 stra- 
bate de la N. la S. pana da in 
soseaua vecinala ce merge in 
com. Vladimirul, 

In catun se gas esc : 2 fin- 
tini ; 2 puturi. 

Are 1 biserica de zid, facuta 
de locuiton la anui 1823; ser- 
viciul se face de preotul de la 
com. Negreni. 

Giurea, pirzU, in jud. Neam^u, 
com. Calul-Iapa; se varsa in 
stinga piriulu! Calul. 

Giure^ti, fost sat, acum contopit 



cu satul Cosereni, pi. CimpuluT, 
jud. Ialomi^a. 

Giure^ti, sat, in plaiul Closani, 
jud. Mehedin^i ; {ine de com. 
rur. Iupca. Are 35 case; o bi- 
serica, cu 1 preot si 2 cinta- 
refl. 

Giure^ti, mikala, in jud. Mehe- 
din{i, pi. Motrul-d.-s. ; {ine de 
com. rur. Lupsea. 

Giurgea, piritas, in jud. Neam^u, 
com. Buhaldi^a, pi. Piatra-Mun- 
tele; se varsa pe stinga riuluf 
Bistri^a. 

Giurgeni, com. rur., in jud. Ia- 
lomi^a, pi. Ialomifa-Balta. Est e 
situata pe partea cea maf des- 
pre N.-E. a plaseT, intre Duna- 
re, jud. Braila si comunele : Piua - 
PetreT, Gura-Ialomi^el si Luciul. 

Teritoriul acestei comune for- 
meaza un domeniu de 10560 
hect., din can 3000 hect. bal- 
tis. Pe acest domeniu mai este 
si com. Luciul. Coprinde doua 
mosil: Luciul-Giurgeni, proprie- 
tate a Eforiel Spitalelor Civile 
din Bucuresti, arendata anual cu 
suma de 30000 lei si mosia 
Giurgeni, proprietate particu- 
lara, ce se poseda in devalmasie 
cu mosia Eforiei. 

Dupa legea rurala din 1864, 
s'au improprietarit 93 locuiton; 
neimproprietari^t ma? sunt 78. 

Pe teritoriul comunei curge 
Dunarea pe vechla albie a riu- 
lul Ialomi^a, cad acest riu is! 
uneste apa cu a fluviuluT, mai 
spre S. de satul Giurgeni la 
punctul numit Ceta^uia, unde 
pe la 1 860 Dunarea a nipt ma- 
lul ce o despar^ea de Ialomi^a. 
Pe mosia comunei sunt lacu- 
rile: Coscovata, Mozocul, Gra- 
dinele, Borciul, Uli^a, Filip, Ion- 
Pircalabul si Mogos. 

Se compune din satul Giur- 



geni, in care este resedinfa pri- 
mariei si a judecatoriel comu- 
nale, si din c&tunele : Ostrovul- 
Constantin si Strimbul. 

Populatfunea comunei este de 
192 familii, sau 732 suflete: 
499 barbafl si 426 femei; 918 
Rominl, 1 Grec, 4 Bulgarl si 2 
Turci ; 923 crestini ortodoxl si 
2 mahometanT; 222 agricultorl, 
6 meseriasl, 6 comercian^I, 3 cu 
profesiunl libere, 85 munciton 
si 45 servitor!. $tiu carte 119 
persoane. 

Vite: 220 caT, 1087 boT, 4100 
ol, 730 capre, 15 bivoll, 10 a- 
sini si 1010 porcl. 

Comuna are un venit de lei 
3822 si cheltuell in suma de 
8476 let. 

Are : o scoala mixta, cu 24 
elevl si eleve si condusa de un 
inva^ator salariat de stat si co- 
muna ; o biserica, cu un preot 
si dot dascalT. 

Giurgeni, com. rur., in judeful 
Roman, pi. Fundul, spre S.-E. 
de orasul Roman si la o depar- 
tare de 22 kil. de el si de 15 
kil. de resedin^a plaseT, asezata 
pe un teren accidental 

Este formata din satele: Ba- 
neasa, Fundul-$istarulul, Giur- 
geni, Golani, Muncelul-d.-j. si 
Valea -Ursulul cu resedinfa co- 
munei in satul Valea-Ursulul. 

Are o populate de 418 fa- 
milii, sau 1495 suflete, din carl 
344 contribuabili; stiu carte 122 
persoane; locuesc in 358 case. 

Sunt 1376 vite marl cornute. 

Se afla in com. Giurgeni 4 
bisericl : 3 de zid si I de lemn ; 
o scoala mixta, frecuentata de 
18 elevl (14 baefl si 4 fete), 
din 25 inscrisi (21 baeji si 4 
fete). 

Aceasta comun& ^ine de cir- 
cumscriptia fiscala Bratesti. 

Venitul anual este de lei 2447 
si cheltuelile de 241 1 lei. 



602$9. Marele Dicfionar GeografU. Vol. HI, 



68 



Hosted by 



Google 



GIURGENI 



538 



GIURGESTI 



Giurgeni, sat, jud. Braila, la 8 
kil. spre S.-V. de satul Vizirul, 
pe muchea platoului de N. si 
la hotarul comunel Vizirul. Are 
o populate de 40 familii, sau 
175 suflete: 79 barba^i si 96 
feme!; 75 casatorip si 97 ne- 
casatoripf. Locuesc in 20 case. 
Vite sunt: 80 cal, 810 vite 
marl cornute, 600 01 si 70 ri- 
maton. 

Giurgeni, sat, in jud. Ialomita, 
pi. Ialomi^a-Balta, pendinte de 
com. cu acelas! nume. Este si- 
tuat pe malul sting al DunareT, 
la 4 kil. spre N. de satul Piua- 
Petrei. 

Aici este resedin^a primariei 
si a judecatorie! comunale. 

Popula^iunea satuiuT consta 
din 140 familii Rominr, I fa- 
milie Greet, 1 familie Bulgari 
si 4 familii Tigani. 

Are o biserica, deservita de 
un preot si do! dascalt ; o 
scoala mixta, condusa de un 
inva^ator. 

In acest sat se face doua 
tirguri anuale, la 14 si 26 Oc- 
tombrie. 

Vite sunt: 200 ca!, /22 bo!, 
2500 01, 500 capre, 15 bivoli, 
5 asini si 720 porcl. 

Giurgeni, sat, jud. Roman, pi. 
Fundul, com. Giurgeni, spre 
S.-E. de orasul Roman, la o 
departare de 22 kil. de el si 
de 15 kil, de resedin^a plasei. 
Este asezat pe valea piriului 
Giurgeni. Are o populate de 
120 familii, sau 407 suflete, din 
can 90 contribuabil! ; stiu carte 
49 persoane ; locuesc in So case. 

Sunt 170 vite man cornute. 

Se afla in sat : o biserica de 
zid ; o scoala primara mixta, 
frecuentata de 18 elev! (14 b&- 
e^I si 4 fete) din 25 inserts! (21 
b&e$i si 4 fete). 

Acest sat mai este cunoscut 



si sub urmatoarele numin: o 
parte se mai numeste Giurgeni- 
Boeresti si alta Giurgeni-Schi- 
tului, si Giurgesti. 

Linga acest sat si spre S.-V. 
de el este Schitui-Giurgeni. 

Giurgeni, schit de maici, in jud. 
Roman, pi. Fundul, com. Giur- 
geni, linga satul Giurgeni, si 
spre S.-V. de el. Este asezat 
pe coasta unui deal. Are o bi- 
serica frumoasa si bine intre- 
^inuta. Sunt 32 calugari^e. 

Aceast schit a fost facut dupa 
anul 1738, Oct. 17, caci un do- 
cument, care poarta aceasta 
data, ne spune ca Ioni^a Sta- 
chie, cu fratele sau loan, razes! 
din Giurgeni, harazesc lui Ghe- 
deon razasiele lor din Giurgeni, 
«ca sa aiba. Sfin^ia sa a' si face 
schiturile in mosia aceasta». 

Giurgeni, mosie a statulul, in 
jud. Roman, pi. Fundul, com. 
Giurgeni, arendata in 1887 cu 
2280 lei anual. 

Giurgeni, pa dure, proprietatea 
statulul, in com. Giurgeni, pi. 
Fundul, jud. Roman, in intin- 
dere de 150 hect. 

Giurgeni, piriU, ce curge prin 
jud. Roman, pi. Fundul, com. 
Giurgeni. Izvoreste de la N. de 
satul Giurgeni si curge de la 
N. spre S. Trece prin satul 
Giurgeni si la S. de acest sat 
se varsa in riul Birlad, de a 
stinga. Acest piriu este mic, dar 
devine adinc in timpurile plo- 
ioase din cauza ca cele 2 dea- 
luri printre care curge, sunt 
inalte si aproape unul de altul 
in cit numai albia acestu! piriu 
le desparte. 

Giurgeni-Boere^ti, vechie nu- 
mire a satulul Valea-Ursului, 
jud. Roman. 



Giurgeni-Schitului, vechie nu- 
mire a satulul Giurgeni de as- 
ta-zT, care ^ne de Schitui-Giur- 
geni, jud. Roman. 

Giurgesti, com. rur., situata cam 
in centrul plasei $omuzul, jud. 
Suceava, si la 18 kil. de Fal- 
ticeni. Se margineste la E. cu 
com. Valea GloduluT, la V. cu 
Plesesti si o parte din Bucovina, 
la S. cu Preotesti si la N. cu 
Bucovina. Are forma drept un- 
ghiulara, compusa Mind din sa- 
tele: Giurgesti, Deleni, Meresti 
si Racova, cu resedin^a in satul 
de la care si-a luat numele, care 
e si resedin^a sub-prefecture! 
pi. Somuzul. 

Are o populate de 299 fa- 
mili!, sau 1200 suflete : 603 bar- 
bap si 597 femdi. Contribuabili 
sunt 300. 

Cit!-va dLitre locuitor! se o. 
cupa cu olaria. 

Are 2 biseric!, deservite de 
1 preot si 4 cintare^:!; o scoala 
rurala mixta, condusa de 1 in- 
va^ator platit de stat, frecuen- 
tata de 39 elev!, din 72 bae^I 
si 44 fete in virsta de scoala. 

Budgetul comunei pe 1892 — 
1893 are la venitur! 3625,29 le! 
si la cheltueli 3509,24 le!. 

Vite sunt: 69 ca!, 150 bo!, 
230 vac!, H50 01, 2J capre, 
120 pore! si 186 vi^ei. 

Sunt in comuna doua mo- 
riste ale proprieta^i!, arendate 
cu 7000 le! anual. Altitudinea 
comune! de la nivelul mari! e 
de 420—460 m. E udata de 
piraele: Somuzul-Mic, Gropeni, 
Cosvanel, Vulturesti, Liveziorei, 
Buda! si Ticlaulu!. 

Mosia e proprietatea d-lor 
Leon Botez si L Ciule! (Giur- 
gesti), G. Ghi^escu (Meresti) si 
M. Greceanu (Vulturesti). 

Suprafa^a tentorial^ a com. 
e de 1925 falc!, din car! 1 000 
falc! padure, 480 falc! cultiva- 



Hosted by 



Google 



GIURGE?TI 



539 



GIURGIOANA 



bile, restul bahnurl, fina{ si loc 
neproductiv. 

Improprietaritr la 1864 sunt 
106 locuitorl, can stapinesc449 
filer. 

La Catarg e punct de obser- 
vable ce doming imprejurimile. 

Giurgesti, sat, in partea de N.-E. 
a comunei Stroesti, pi. Crasna, 
jud. Falciu, la o distan^a de 
aproape 2 kil. de satul de re- 
sedin^a. Asezat pe coasta co- 
linel Lohan-Crasna, intr'o vale 
deschisa spre V. Intinderea co- 
linei pe raza teritoriului satuluT 
e de 2 kil. in lungime. Se zice 
ca satul este lnfiin^at cam pe 
la anul 1790, iar biserica in 
1800. 

Suprafa^a mosieT satului e de 
100 hect., cu o populate de 
45 familil, sau 240 suflete, din 
carl 48 contribuabill. 

Proprietatea satului e raza- 
seasca. Locuitoril se ocupa de 
cultura viilor si a livezilor. 

Prin sat curge piriul Romas- 
cul (Giurgesti). 

Giurgesti, sat, pe mosia si in 
com. Ruginoasa, jud. Suceava. 
Asezat pe coasta dealulul cu 
acelasi nume. Are o populate 
de 68 familil, saii 277 suflete : 
148 barba^I si 129 femei; 63 
contribuabill. 

Vatra satului ocupa 131 falci 
si 31 prj. 

La 1864 s'au improprietarit 
22 palmasi si 36 codasi cu 196 
falci si 38 prj. 

Are o biserica, cu hramul 
Sf. Ion, cladita la 1800 (se zice 
de 2 monah! rusi), deservita 
de 1 preot si 1 cintare^. Se 
zice ca mal 'natnte era un mic 
schit. Scoala din Costesti-Ra- 
zesi servS si acestu! sat. 

Drumuri principale sunt : la 
Tirgul-Frumos (8 kil.) si la Cor- 
nesti (4500 m.). 



Giurge§ti, sat, impar^t in Giur- 
gesti-Ciulei si Giurgesti-Bote- 
zul, In com. cu acelasi nume, 
jud. Suceava. Asezat pe coasta 
unui deal de-a dreapta Somu- 
zulul - Mic, numara 149 case, 
populate cu 157 familil, sau 
634 suflete, din can 322 b&r- 
ba^I si 312 femei (40 izraelitl). 
Sunt 166 contribuabill. 

Vatra satului ocupa 40 falci. 
Mosia, parte a d-lui L. Botez 
si parte a d-lul I. Ciulei, are 
intinderea de 930 falci, din carl 
300 falci cultivabiie, 520 p&- 
dure, 80 flna£ si restul nepro- 
ductiv. 

La 1864, sau improprietarit 
25 fruntasl, 20 palmasi si 13 
codasi, cu 197 filcl. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot si 2 cintare^I; o scoala 
rurala mixta. 

Drumuri principale sunt: la 
Racova (5380 m.), la Meresti 
(6 kil.), la Deleni (3 kil.), la 
Valea-Glodulul (1400 m.) si la 
Plesesti (5 kil.). 

La 1803, Giurgesti a lul Ior- 
dache Gherghel, numarau 91 
liuzl, cu 1076 lei bir anual. 

Pana pe la 1832, satul Giur- 
gesti se afla pe £armul sting 
al §omuzuluI-Mic, unde se vede 
si acum piatra si o cruce unde 
era biserica. 

Giurgesti, a I tit numire a satu- 
lui Giurgeni, pi. Fundul, jud. 
Roman. 

Giurgesti, deal, pe coasta caruia 
se afla satul cu acelasi nume, 
jud. Suceava. 

Giurgesti, deal, in jud. Suceava, 
com. Preutesti, acoperit de pa- 
dure de fag. 

Giurgesti sau Roma§cul, ///?£, 

ia nastere dintr'o fintina stri- 
cata a unui locuitor Romascu, 



din satul Giurgesti, com. Stro- 
esti, pi. Crasna, jud. Falciu, si 
se varsa in piriul Crasna. 

Giurgesti, pirin, afluent al pi- 
riulul Bahlue^ul-Rece din com. 
Ruginoasa, jud. Suceava. 

Giurge§ti-Ciulei. VezI satul Giur- 
gesti, jud. Suceava. 

Giurgia, piriU, pe teritoriul co- 
munei Cimpurile, pi. Zabrauful, 
jud. Putna; se vars& in $usi{a. 

Giurgioana, com. rur., in jud. 
Tecuciu, pi. Zeletinul, compusa 
din 8 catune: Balanesti, Din- 
ceni, Giurgioana, Han^a, Le- 
hacea, PlScinfeni, Racusana si 
Sirbi. 

Situate pe deal, avind la V. 
Valea-Berheciulul, si la E. Va- 
lea-ZeletinuluI, este departe de 
capitala jud., de 41 kil. spre N. 

Are o populate de 535 fa- 
milii, sau 2000 suflete, din carl 
425 contribuabill. 

In com. sunt 3 bisericl : in 
Lehacea, Giurgioana si in Sirbi, 
deservite de 2 preo^I si 4 cin- 
tSrep. 

Locuitoril au : 1 200 vite marl 
cornute, 985 ol, 45 cal, 10 ca- 
pre si 900 porcl. 

Intinderea terenulul cultiva- 
bil e de 1330 hect, din carl 
58 hect. vil. 

Sunt 120 stupl cu albine. 

In com. se afla 2 scoll: in 
Bafinesti si in Sirbi. Cea din 
B&finesti dateaza de la 1870. 
Se frecuenta de 48 copil, din 
109 (73 baeflf si 36 fete) in 
virsta de scoala. Cea din Sirbi 
este infiin^ata de la 1 891. E 
frecuentata de 35 copil, din 
109 (73 b&ejl si 36 fete) in 
virsta de scoala\ 

Veniturile si cheltuelile com. 
se urea la suma de 5480 lei, 72 
banl, anual. 



Hosted by 



Google 



GIURGiOANA 



540 



GIURGITA 



Comuna este brazdata de dea- 
lurile : Codful-Cucului, Radaci- 
ne§ti, Dinceni, Lehacea, Sirbi 
si Coroiul si strabatuta de vaile 
cu acelasi nume. 

Este situata pe un platoti, 
strabatut de mai multe drumuri 
naturale, care se desparte din 
soseaua jude^eana Tecuciu-Po- 
dul-Turculu! si din soseaua Te- 
cuciu-Gaiceana, 

Locuitorif din Giurgioana si 
Racusana sunt razesL 

Se margineste la N. cu com. 
Muncelul, la S. cu com.Valea- 
Rea, la V. cu valea si piriul 
Berheciul, la E. cu piriul Ze- 
letinul. 

Giurgioana, sat, jud. Tecuciu, 
face parte din com. cu' acelasf 
nume si e la o departare de 4 kil. 
523 m. de resedin^a comunei 
spre S., intre dealul Giurgioana, 
la V. si dealul Daia, la S. 

Are o populate de 62 fa- 
milii, sau 252 suflete, can lo- 
cuesc in 61 case. Sunt 55 con- 
tribuabili. 

Aici se afla o biserica, cu 
hramul S-$i! Voevozi. Este re- 
zidita de Costache Ghioca, la 
1865, in locul alteia tot de zid, 
care era mica. Este deservita 
de 1 preot si I cintaref. 

Satul in vechime se numea 
Martinesti; acest nume se pa- 
streaza astazl numai la mosie. 

Teritoriui catunulul este de 
450 hect. LocuitoriT vechl ra- 
zes! stapinesc 280 hect., iar 
proprietarul 170 hectare. Mare 
parte din feme* se ocupa cu 
cresterea vTermilor de matase. 
Copiii din sat merg la scoala 
din Baianesti. 

Giurgioana, deal, la E. de satul 
cu acelasi nume, inraionul com. 
Giurgioana, jud. Tecuciu. 

Giurgi{a, com. rur., jud. Dolj, 



pi. Balta, in par tea de N.-V., 
la 43 kil. de Craiova si la 16 
kil de resedin^a plasel Macesul- 
d.-s., situata pe loc ses, la mar- 
ginea padurel statului Giurgi^a 
si pe malul sting al ape* Das- 
na^uiulul. 

Se invecineste la N. cu com. 
Ceratul, din pi. Jiul-d.-mj., la S. 
cu com. Birca, la V. cu com. 
Urzicu^a, din pi. Bailesti si la 
E. cu com. Valea-StanciuIuT. 

Limita linieT de N. incepe de 
la com. Urzicu^a, merge in linie 
dreapta, de la V.-E. si se mar- 
gineste cu teritoriui comunei Dra- 
nicul. 

Limita liniei de S. incepe de 
la Dasna^uiul, teritoriui Urzicu^a, 
merge in linie dreapta, de la V. 
spre E., pana la mosia Horezul- 
Poenaru. 

Limita liniei de E. incepe de 
la aceasta mosie, merge in linie 
curba, de la S. la N. pana in 
com. Dranicul. 

Limita linieif de V. incepe de 
la com. Ceratul, cu indreptarea 
N.-S. pana la mosia Birca. 

Terenul com. este ses si udat 
de riul Dasna^uiuluT pe al caruT 
mal se vad o mul^ime de pa- 
durif. 

Se compune din 3 catune : 
Giurgi^a-Curmatura, care este 
catunul de resedin^a, Giurghra- 
Cioromela, la centru si Porta- 
resti, la N. In Giurgi^a-Curma- 
tura se afla o movila numita 
Curmatura. 

In com. Portaresti se afla o 
movila, numita Ceta^uele. 

Prin hrisovul lui Mihaiu Ra 
covi^a-Voda, din anul 7221, se 
adevereste ca jupineasa Maria, 
so^ia lui Ion Baleanul, neavind 
copii, a inchinat, la moartea eT, 
manastirei, a treia parte din 
mosia Giurgi^a. 

Sunt 3 biserici una se afl& in 
Giurgi^a-Curmatura, fondata de 
obstea locuirorilor pe la anul 



1852, terminate la 1856, Iunie 
9. In tinda biserice! se gaseste 
inscrip^ia urmatoare : 

Cu ajutorul lui D-zeu aceasta sf. Dum- 
nezeiasca, biserica ce se praznueste cu 
hramul S-ta Adormire a Precistei si S-pt 
Imparati Constantin si Elena, acest sfhit 
loca^, s'aii inceput din temelie din noii, 
intre care ne mat fiind alta intr'acest 
sfint loc si incepindu-se prin toate ma- 
terialurile de la leatul 1852, Prin ostene- 
lile alergatorilor ce mai jos se vad scrisi; 
Preotul Daniel, Patru Granare, Parvu 
Sacianu, Florea Mitu si alt! enoriasi at 
comunei de care apar^ine aceasta bise- 
rica. Ajutorind si d-nii negu^atorT din a- 
cest sat Toca faicovici, Cincea DimovicT 
si alti locuitort din satele vecine si s'aii 
savirsit cu toate podoabele ei la leatul 
1 856, iunie 9. 

A doua biserica se afla in 
catunul Cioromela, fondata de 
obstea locuitorilor la 1862 si 
terminate la anul 1864, Julie 20. 
In tinda acestei biserici se ga- 
seste inscrip^iunea : 

Cu ajutorul lui D-zeu, aceasta sfinta 
si Dumnezeiasca biserica ce praznueste 
cu hramul S-tu Dumitru si Cuvioasa Pa- 
raschiva, ce a fost din vechime la sf. 
biserica din vale ce era la leatul 1862, 
s'aii inceput acum din noii de zid, in 
care s'a mat adaugat la punerea temeliei 
si hrarnul lnal^area lui Hristos, insa prin 
indemnul si ostenelile celor mat jos in- 
semna^i, precum si d-nii Cancea Dimo- 
vici fost casa de bam, de la inceput pana 
la sfirsit fiind arendasi d-nii Enache 
Gropol, iar ctitori Preotul Ion si al^i e- 
noriasi at comunei din mahalaua de care 
apar^ine biserica si cu al^i locuitort din 
vecine, care cu ce s'au milostivit si s'au 
savirsit aceasta Sf. biserica cu toate po- 
doabele si la leatul 1864, Iulie 20, in 
zilele P. S. S. Parintelui Episcop D. D. 
Calinic, Rimuicul-Noul-Severin 

A treia biserica se afla in 
cat. Portaresti, fondata de pi- 
tarul Mate! Constantin Porta- 
rescu, la anul 1827, reparata la 
anul 1850, de Spiridon C. Por- 
tarescu. In tinda acestei biserici 
se gaseste urmatoarea inscrip^ie : 

Aceasta sf. si Dumnezeiasca biserica, 
ce se praznueste cu hramul Sf. Voevozi 
care intliu a prefacut-o D-nul Pitar Ma- 



Hosted by 



Google 






G1URG1TA 



541 



GIURGIfA-CURMATURA 



teiu Constantin Portarescu, facind-o de 
lemn,inpaientcde caramida la leatul 1827, 
in zilele Domnitorului Grigore Ghica, de 
la care s'au incepnt a fi iarasf in prin- 
cipatele Romine Prin^i Romini, fiii Pa- 
triei, si in zilele iubitorului de D-zeu 
P. S. S Episcop Neofit Roman si fiind 
in stare proasta, cu ajutorul lui D-zeii 
s'aii prefacut in leatul 1850, de d-nif 
Spiridon C. Portarescu, frate mat mic, 
care n'avea raostenitori si pana in not 
au stat neamul si s'aii mai adaugat hra- 
mul Sf. Troika, in zilele M. S. D. JBarbu 
1). $tirbeT, Voevod, si al iubitorului de 
D-zeii, Episcopul nostru Calinic Roman 
si s'aii savirsit in leatul 1852, Maiu 28. 

Sunt do! preo^t, carl oficiaza 
succesiv la cele 3 biserici, si 3 
cintarep. 

Se mat vad in comuna rui- 
nele bisericet din vale. 

Intre catunele Cioromela si 
Curmatura, se afla o $coal& 
mixta, ce functioneaza din anul 
1834, fiind intre^inuta de stat. 
Scoala are o proprietate de 1 3 1 /a 
hect. arabile. 

In anul 1892 — 93, a fost fre- 
cuentata de 44 bae^i si 6 fete. 

Stiu carte 84 barb. $i 13 fem. 

La aceasta comuna s'a a. 
daugat de curind mahalaua Fi- 
laretul, care este acum consi- 
derate ca catun. 

Popula^ia este de 201 1 su- 
flete: 1038 barba^i $i 973 feme!. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt 215 loc. impamintenip, iar 
dupa cea din 1870 sunt 70 in- 
surant. 

In comuna sunt: 2 cizmari; 
6 circiumi; 461 contribuabiil. 

Suprafa^a teritoriulut comunal 
este de 12834 pogoane, din 
care: 12253 arabile, 300 finea^a, 
50 izlaz, 324 padure. 

Mobile de pe teritoriul co- 
munal se numesc: Horezul, Obe- 
deanul, Vilcia, Granaresti si 
Portaresti. Au o intindere de 
12253 pogoane si aduc un ve- 
nit de 367590 lei. Apar^in sta- 
tulul, proprietarilor, locuitorilor 
impaminteni^t in 1864, insura- 



{eilor din 1879, precum si locui- 
torilor carl aii cumparat loturi 
in 1892. In trecut mosia toata 
apar^inea manastiret Horezul-O- 
bedeanul. 

Mo?ia statulut se numeste 
Giurgi^ele ; este data in loturi ; 
are o intindere de 493 hect. 
si da un venit de 31000 let. 

In comuna sunt 2 padurt: una 
ce apar^ine statulut, numita 
Giurgi^a, cu o suprafa^a de 40 
hect., situata linga mo$ia Cio- 
romela. A doua, situata linga 
a statulut, cu o intindere de 
122 hect. apar^ine d-lut State 
Genescj. Se gase§te in catunul 
Portare?ti si se nume?te Porta- 
resti. Mat inainte, padurea sta- 
tulut Cioromela, apar^inea ma- 
nastiret Horezul-Obedeanul, iar 
acea a d-lui Genescu, aparfinea 
fra^ilor Portaresti. Sunt compuse 
din : jugastru, frasin, plop si ste- 
jar, acesta predominind. 

Viile au o intindere de 185 
pogoane si se gasesc pe pamin- 
tul locuitorilor. 

Pe linga catunul Portare?ti 
trece linia ferata Craiova-Calafat. 

Calea jude^eana strabate com. 
prin centrul, pe o lungime de 
i 1 /* kil. 

Catcomunale§i vecinale unesc 
comuna cu cele vecine. 

Venitul comunet pe 1893 — 94 
a fost de 4501,72 let anual. 

Vite cornute 450, cat 38, §i 
ot 86. 

Giurgi^a, padure a statulut, jud. 
Dolj, pi. Balta, com. Giurgi^a, 
pe mosia statulut Giurgi^ele, 
linga satul Giurgi^a-Cioromela. 
Are o intindere de 40 hect. 
Apar^inea inainte manastiret 
Horezul-Obedeanul. Este com- 
pusa din frasint, tet, plopt, ju- 
gastri ?i stejarl ; predomina ste- 
jarii. 

Giurgi{a-Cioromela, sat y jud. 



Dolj, pi. Balta, com. Giurgifa, 
situat pe malul sting al Desna- 
{uiulut, la 800 m. la N. de Giur- 
gi^a-Curmatura, unde e catunul 
de resedin^a al com. 

Are 1.075 suflete: 552 bar- 
bae si 523 femet. Locuesc in 
51 case si 204 bordee. Copiit 
din sat, urmeaza la scoala mixta 
din satul Giurgifa-Curmatura, 
ce este la 543 m. departare. 

In sat este o biserica fondata 
de obstea locuitorilor in 1862 
si terminate in 1864, 

$oseaua judejeana Craiova- 
Bistre^ul, care trece prin cat., 
pune satul in legatura la N. 
cu satul Portaresti, iar la S. cu 
Giurgtya-Curmatura. 

Giurgi{a-Curm&tura, sat, jud. 
Dolj, pi. Balta, com. Giurgifa. 
E situat pe malul sting al Des- 
na^uiulut, la 15 kil. S.-V. de 
Segarcea, re?edin{a primariet. 
Are 591 suflete: 321 barba^tsi 
270 femet. Locuesc in 22 case 
de zid ?i 86 bordee. 

In sat este o scoala mixta, 
pe limita cu satul Giurgifa-Cio- 
romela. Functioneaza din 1834, 
fiind intretinuta de stat. In anul 
scolar 1892 — 93 a fost frecuen- 
tata de 44 bae$i si 6 fete, 13 
bae^I si o fata din G.-Cioro- 
mela, 25 baeflf 5 fete din G.- 
Curmatura si 6 bae^t din Por- 
taresti. Cu virsta de scoala sunt 
1 1 2 copit. $tiu carte 35 persoane. 

In sat este o biserica fondata 
de obstea locuitorilor la anul 
1852 si terminata la 1856, Iu- 
nie 9. In tinda acestei biserici 
se gaseste urmatoarea inscrip- 
^iune : 

Cu ajutorul lui D-zeu aceasta Sf. si 
Dumezeiasca biserica ce praznueste cu 
hramul Sf. Adormire a Precistet si Sf. 
Impara^i Constantin si Elena, acest Sf. 
locas s'au tnceput din temelie din noii 
Intru care nemai fiind alta tntr' acest Sf. 
loc. ^i inceptndu-se prin toate materia- 
lurile de la leatu 1852, prin ostenelile 



Hosted by 



Google 



GiURGITELE 



542 



GIURGIUL 



alegatorilor ce mai jos se vad scrisi : 
Preot Daniel, Patru Granare, Ptrvu Sacianu, 
Florea Mitru, Florea Boca si al^i eno- 
riasi ai com. de care apar^ine aceasta Sf. 
biserica. Ajutonnd si d-nii negufatori 
din acest sat J oca J aicovici, Cincea Di- 
movici si al^i locuitori din satele vecine 
si s'au savirsit cu toate podoabele ei la 
leatul 1856, Iunie 9. 

Satul are drept caide comu- 
nica^ie soseauajude^eana Craio- 
va-Bistre^ul, care ll pune in le- 
gatur& la N. cu Giurghi^a-Cio- 
romela, iar la S. cu Bircea. O 
alta sosea com. pune c&t. in le- 
gatura la E. cu com. Birza. 

Giurgi^ele, mosie a statulut, jud. 
Dolj, pi. Balta, com. Giurgi^a, a- 
rendata de la 1 893 — 98 cu 3 1 000 
lei anual. Din aceasta mosie, s'au 
dat in lotun 1468 hect. Supra- 
fa^a ramasa este de 493 hect. Pe- 
dtnsa se gSseste si padure. Inain- 
te apar^inea m&nastirei Horezul- 
Obedeanul. 

Giurgea, mope, in jud. Buzati, 
com. Pirscovul, cat. Badila ; face 
parte din marelecorp Badila, are 
100 hect., din cari 52 padure. 

Giurgiul, ora§, pe malul Duna- 
ret, la S. de Bucuresti, rese- 
din^a jud. Viasca. 

Situape geograficd.— Subim- 
parfiri. — Giurgiul este situat 
pe malul drept al Dunarel (ca- 
nal), la 924 kil. de extremitatea 
fare! de V. (Virciorova) si la 
490 kil. de extremitatea de E. 
(Sulina, gurile Dunarei). Infa^a 
Giurgiului este o insula, Cio- 
roiul, care desparte bra^ul Du- 
narei de matca principals. Se 
afla la 24 m. d'asupra nivelului 
Mlrii Negre, departe de Bucu- 
resti de 72 kil. pe calea ferata, 
sau 64 kil. pe soseaua nationals, 
siasezat pe loc ses, in fa^a ca- 
nalului care vine din Dunare in 
dreptul fostei cet^I St. Giorgio. 

La S. se m&rgineste cu ca- 



nalul Dunarei, incepind din drep- 
tul moarei Badulescu pana in jos 
de Zmirda (cimitir); la E.: ma- 
lul DunareT, p&na in dreptul cimi- 
tirului nou ; la N. marginea o- 
rasului despre vii ; la V. : izlazul 
orasului pana, la moara Badule- 
scu. In jurul Giurgiului se afla 
izlazul orasului si viilece depind 
de el. 

Suprafa^a orasulut este de 
344 hect. 7209 m. a. ; a vii- 
lor orasului, de 585 hect. 8500 m. 
a. Restul pana la 1500 hect. cit 
este coprinsul posesiet orasului 
este afectat la izlaz, drumuri, 
etc. 

Orasul este impar^it in 5 cu- 
lori sau despar^in administra- 
tive, si anume: coloarea Verde 
spre V., in partea despre Ale- 
xandria; coloarea Albastra, in 
centrul orasului; spre S., co- 
loarea Rosie, ocupind partea de 
E. a centrum! orasului ; coloarea 
Neagra, la extremitatea de E. 
a orasului si coloarea Galbena, 
care se intinde spre N. 

Dupa masuratoarea fecuta ora^ 
sulu! la 1 88 1 de Ing. Pomponiu, 
s'a constatat ca sunt 62 strade si 
4 pie^e, avind o lungime de 26 
kil. 0.60; din acestea, numat 
6 kil. 343 sunt soseluite sau 
pavate, avind o suprafa^S de 
76963 m. p. ; iar restul de 19 
kil. 6j7 m. de strade sunt ne- 
pavate si nesoseluite ; acestea 
au o suprafa^l de 267743 m. 
p. Cele mat principale strade 
sunt: Sf. Nicolae,- Aleiul, a- 
GareT, a-Bucurestilor, a-Min 
tuirei, OlarT, Boiangiii, Hagi - 
Chiru, a-PortuluT, Poarta-de-Fier, 
Zmirda, Oinacul, Slobozia, Epu- 
rasi, Serurie, a-Bateriilor, Strada- 
Frumoasft si a-Moret. 

Giurgiul are 10 esiri sail ba 
rierT : bariera Vamei, Poarta-de- 
Fier, Slobozia, Zmirda, spre Du- 
n&re; apoi bariera Sf. Gheor- 
ghe, bariera Noua, spre Ale- 



xandria ; in partea de V. a o- 
rasulut : bariera OboruluT si a 
Bucurestilor, la N. si bariera 
Oinacului, la E. 

Populafia. — Ministerul de 
finance in statistica acsizelor 
publicatain 1889, arata ca Giur- 
giul ar avea 11 890 suflete. 

Din acestea, treT par^i sunt 
de na^ionalitate Romini, restul 
Bulgan, Greet, Izraeli^i, Un- 
gun, Austriaci, German!, si 
cipf-va Francezt. 

Instrucfia. — In orasul Giurgiu 
este un gimnaziu cu 4 clase, 
zidit la 1869. Localul este un 
edificiu frumos, in care, afara 
de clasele gimnaziale, se mat 
afla si 4 primare. Gimnaziul 
are o biblioteca de. 1000 vo- 
lume; un muzeu CU450 obiecte, 
ambele infiin^ate la 1873. 

Aci, in 1884, s'ainfun^at si un 
observator meteorologic. 

La 1885, s'a mai zidit un e- 
diflciu de scoala, in strada Fru- 
moasa, in care se fac cursurile 
primare; intr'o lature se afla 
scoala de fete, in cea-ralta, scoala 
de bae^i. 

Mai sunt: 3 scoale publice 
de bae^i si 2 scoale de fete. 

Totalul elevilor carl urmeaza 
la scoala este cam de 1240. 

Afara de aceste scoli publice, 
mat sunt inca scolt private si 
anume: 2 scolt de fete cu 15 
profesort, la care in 1898 auur- 
mat 92 fete; o scoala izraelita zisa 
Lion, la care merg copiimici. Mat 
este o scoala de copii mict la 
capela catolica. 

Colonia Bulgara si cea Grea- 
ca, au fie -care cite o scoala cu 
cursurt primare, in care inva^a 
limba na^iunet lor. In toate a- 
ceste 4 scoale de bae^t au ur- 
mat 140 elevt. 

In total sunt in Giurgiu 4 
scolt de fete, frecuentate de 5 1 5 
eleve ; 8 scolt de bae^i, frecu- 
entate de 694 elevt. 



Hosted by 



Google 



GIURGIUL 



543 



GIURGIUL 



Gimnaziul este frecuentat de 
1 68 elevi. 

La 1887, d-nul profesor Bol- 
descu, in lucrarea sa privitoare 
la jude^ul Vlasca, zice ca Giur 
giul are 13500 locuitorf, din carl 
6125 stiu carte si 7375 nu stiu. 

Cultul. — In orasul Giurgiu 
este o protopopie ajutata de un 
proiestos, care {ine de eparhia 
Sf. Mitropolii a Ungro-VlahieT, 
cu resedin^a in Bucuresti. Lo- 
cuitori! orasulul sunt in mare 
parte ortodoxi, apoi in ordine 
vin izraeli^il si pu^inl catolicT. 
Fie-care din aceste trei credin^e 
si-au bisericele si preo^il lor. 
Ortodoxi! au 6 biserici: Ador- 
mirea-Maicei-Domnului, zidita la 
1848; Sf. Gheorghe, zidita la 
1856; Sf. Nicolae, transformata 
din giamie turceasca la 1831, 
dindu-i-se hramul Sf. Nicolae, 
spre memoria ImparatuluT Ru- 
sesc Nicolae Pavlovici, care a 
si inzestrat-o cu odajdii, cu o 
evanghelie legata in aur la Mos- 
cova, si cu Iegat, ca Ministerial 
de finance sa-i dea 7000 lei 
vechl pe an din venitul Dome- 
niului Giurgiu pentru intretine- 
{inerea el ; apoi bisericile Sf. Trei- 
me sau Zmirda, zidita la 1842 
si Sf. Haralambie, zidita la 1856 ; 
aceste doua din urma serva si 
de capele la Cimitirele la care 
sunt afectate. Mai este si bise- 
rica Greceasca zidita dupa. se- 
cularizarea averilor manastiresti 
si dupa ce s'a departat limba 
greaca din serviciul ce se fa- 
cea la biserici pana la 1865. 
Aceste biserici sunt deservite 
de 15 preop si diaconi, 12 cm- 
tarepf si 8 paraclisen sau ser- 
vitor!. 

Izraeli^il au 2 capele cu 4 ha- 
hami si 2 servitorl ; catolicii au 
1 capela, cu un preot si un ser- 
vitor. 

Pe linga cele 2 cimitire or- 
todoxe aratate mal sus, mal e- 



ste un cimitir de rit mozaic. 
Primaria Giurgiului a cheltuit 
in 1888 cu intre^inerea biseri- 
celor si distribuire de mile 
12440 lei. 

Po§ta fi TelegrafuL — In 
Giurgiu este un birou telegra- 
fo- postal, cu serviciti telefonic, 
al carui venit pe anul fin. 1896 — 
97 a fost de lei 85207.11 : lei 
1070.50 din telefon, lei 32126.75 
din telegraf si lei 52009.86 din 
posta. 

Budget. — Primaria orasulul 
Giurgiu are un local frumos al 
sau pe malul Dunarei in fa^a 
gradinei publice. 

In rezumat budgetul de veni- 
turi si ^heltuelipe 1888 — 89 se 
prezinta cu urmatoarele sume : 

Venituri : Din ramasi^ele ani- 
lor trecu^T, 63051 lei; din con- 
tribu^iunt directe, 68000 lei; 
din taxa dupa legea maximu- 
lui, 223700 lei; arenzl si chirii, 
40047 lei ; produse diverse si 
venit extra-ordinar, 63300 lei. 
Totalul veniturilor, 458098 lei. 

Cheltueli : Personalul primariei 
orasulul 30940 lei ; material, 
40380 lei; serviciul de consta- 
tare si percepere, 31340 lei; 
serviciul tecnic, lucrari publice 
si cura^itul 156483 lei; servi- 
ciul starei civile, 2700 lei; ser- 
viciul sanitar, 27580 lei; servi- 
ciul pentru incendiu, 34200 lei; 
serviciul pentru paza orasului, 
51504 lei; iluminatul orasulul, 
24500 lei; poli^ia orasulul, 20280 
lei; serviciul judiciar 4050 lei; 
instruc^ia publica, 18 100 lei; 
serviciul de culte si mile, 12440 
lei ; pensiunl si left viagere, 3577 
lei; cheltueli diverse, 23964 lei. 
Totalul cheltuelilor, 458098 lei. 

In anul fin. 1893 — 94, budge- 
tul a fost de lei 639612.07 la 
venituri si la cheltueli ; in 
1894 — 95, de lei 612434.54; in 
1897—98, de lei 706174.02; in 
1898 — 99, de lei 698428.26. 



ComerciuL — Orasul Giurgiu 
a fost una din principaleie schele 
din Rominia. Pe aci se intro- 
duceau toate marfurile ce in- 
trau si iesiau din f ara pentru 
capitala, inainte de construirea 
liniel ferate Virciorova - Gala^i. 
Apropierea acestul oras de Bu- 
curesti si inlesnirile transportu- 
lul pe Dunare facea ca el sa 
fie poarta prin care treceau m3r- 
furile in interiorul f arel. De 
cind s'a infiin^at liniile ferate 
in fara, Giurgiul, ca oras sau 
schela de transit, a pierdut din 
activitatea sa de odinioara. 

Comerciul cu pestele si cu 
vitele este unul din principaleie 
comerciun ale orasulul. Comer- 
ciul cu cereale ocupa primul 
ioc, fiind in oras peste 15 case 
de comerciu. 

Se poate socoti sub raportul 
greuta^il marfurilor, ca Giurgiu 
vine al 3 lea in rind din orasele 
'JTarei, eel d'intiiu fiind Braila si al 
doilea Gala^i. Sub raportul va- 
loril marfurilor, se poate consi- 
dera eel de al 5 -lea, avind inain- 
tea lul Braila, al 2-lea Bucuresti, 
al 3-leaGala^i si al 4-lea Ifcani. 

Biroul vamal Giurgiul s'a in- 
fiin^at la 1 Ianuarie i860. Ve- 
nitul vamal pe an. fin. 1896—97 
a fost de lei 271439.50, soco- 
tindu-se si venitul vamel sucur- 
sale Zmirda. 

S'a construit un canal cu un 
cheiu de piatra, ca debarcarea 
chiar linga Giurgiu a vaselor cu 
un tonagiu mal mare, sa fie 
posibila ; cu aceasta construc- 
^iune s'a cheltuit peste 2 mi- 
lioane si jumatate lei. 

Industria. — In Giurgiu sunt 
4 morl cu vaporl, cu putere 
totala de 200 cai. O mare parte 
din fainele aci macinate se ex- 
porteaza in Constantinopole. Se 
mai afla in acest oras o instalare 
de herastrae mecanice pentru fa- 
sonatul lemnelor de brad. Sunt 



Hosted by 



Google 



GIURGIUL 



544 



GIURGLUL 



6 herSstrae miscate de o loco- 
mobila de 50 cat putere. 

Giurgiul are : doua fabricl de 
bere sistematice ; o fabrica de 
bauturi spirtoase. 

Se lucreaza olane pentru in- 
velit casele, caramid&ria, cojoa- 
cele, z&bunele, si ilice satestl. Se 
lucreaza inul, cinepa si velin^ele 
de lina si se cultiva si gogo- 
sii de matase, din care se pro- 
duce frumoase pinzetun. In o- 
ras sunt doua tipografie si maT 
multe legatorii de c2lt\\. 

Justifia. — l&stz un tribunal de 
1 -a clasa, care in cursul anulut 
1888 a judecat 237 procese ci- 
vile, 1232 corec^ionale, 31 cri- 
minalc de jura^T, 38 comerciale, 
I20vinz&n si 72 ipotecT. 

Se mai afla o judecatorie de 
ocol, avind in circumscripta 
ei pi. Marginea si 4 comune 
din pi. Cilnistea si anume: Co- 
mana, Dadilovul, Branistari si 
Gradistea. In 1888 s'au judecat 
in aceasta judecatorie 780 pro- 
cese corec^ionale, 700 civile, 300 
contraven^il si 180 posesiuni. 

In Giurgiu este penitenciarul 
jude^uluT, fost in trecut munca 
silnica a GiurgiuluT. 

Vite. — In oras dupa recen- 
samintul facut la 1897, se aflau 
urmatoarele vite : 2350 bivolT, 
850 boT, 480 caT, 600 oT si 3750 
porci. 

Mijloacele de comunicare. — 
Giurgiul se gaseste in comuni- 
care cu toate orasele de pe am- 
bele laturi ale DunareT, atit din 
jos cif: si din susul lut, prin mij- 
locul plutirei vaselor can aii loc 
de sta^iune la punctul Zmirda 
si in marginea orasului, la Aleiu. 

Comunicarea cu Bucuresti si 
cu comunele circumvecine a sta- 
^iunelor liniel ferate se face prin 
linia ferata Giurgiu-Bucuresti in 
lungime de 72 kil., a carei gara, 
la Giurgiu, se afla la extremi- 
tatea orasului, spre N. E. 



Mai este soseaua nationals 
Giurgiu-Bucuresti, in lungime de 
64 kil., care merge prin Calu- 
gareni si Tese din jude{ la Co- 
paceni. Cu Zimnicea comunica- 
rea se face pe soseaua jude- 
^eana ce duce acolo prin Pe- 
trosani. 

Cu Alexandria si Rusi-de- 
Vede se face iarasT cu soseaua 
jude^eana ce duce pe la Pu- 
tinei. 

Cu restul jude^ului se face 
prin soselele jude^ene care due 
pe la Stanesti si merg pe vaile 
Glavaciocul si Neajlovul. Cu 
Rusciucul se comunicS. cu va- 
poare si caice plutitoare pe 
Dunare. 

In Giurgiu sunt 40 trasurl 
de pia^a. 

Serviciul sanitar. — In Giur 
giti sunt 7 medicT, 3 veterinarl, 
2 spi^arii si 10 moase ; un spi- 
tal jude^ean, situat pe soseaua 
Bucuresti, la */2 kil. departe de 
oras. Aci sunt 20 patun. Bud- 
getul serv. sanitar pe 1896-- 
97 a fost de let 47440 cheltueli. 
In 1898—99 s'a cheltuit de co- 
muna, pentru acest serviciii, lei 

53595,51. 

Notice istorice. — Se afla \n 
tara cu numirea de Giurgiu, un 
munte in jud. Buzau, plaiul Sla- 
nic, proprietate a d-lui Ioanide. 
Se mai zice Giurgiuveni unui sat 
din Argesul, pi. Topologul. Se 
mai afla in jud. Putna un munte 
cu numele de Giurgiul. Giurgiul 
fireste nu este de cit numele de 
botez George. 

Pe locul unde se afla astazT 
orasul Giurgiu, a fost de sigur 
asezaminte romane si un castel, 
care forma capul de pod al for- 
tare^ei romane de pe malul drept 
al Dun&rii numit Sexanta-Prista 
(asta-zT Rusciuc), precum aii con- 
statat cercet&rile arheologice ale 
d-lui Gr. Tocilescu. Acelasi ar- 
heologadoveditca dela Giurgiu 



pleca un drum roman c&tre N., 
trecind prin Bucuresti, pe sub 
dealul MitropolieT, prin Ploesti, 
catreDrajna-d.-s.,injud.Prahova, 
intra in Transilvania. Acestdrum 
e cunoscit prin crisoave, si pe 
alocurea s'a pastrat pe buna 
distant^. Ruinele romane din 
insula din fata GiurgiuluT sunt 
resturile castelulul care in epoca 
romana nu se gasea iu insula, 
aceasta neexisiind pe timpul 
acela. 

Pe ruinele romane s'a con- 
struit in evul-meziu o mica for- 
tarea^a cunoscuta sub numele 
de Castel St. Giorgio. Construc- 
^iunea eT se atribue de unit 
Genovezilor, can in cursul e- 
vuluT-meziu sT-ar fi avut un comp- 
tuar al lor, si de pe numele 
patronului republiceT lor, Sf. 
George, s'ar fi numit locali- 
tatea. 

Aceasta se sus^ine si de N. 
Balcescu, in «Istoria Rominilor 
sub Mihaiu Viteazul». El mai zice 
(la pag. 163): la fineie secolulul 
al XIII, Radu Negru, duce de 
Fagaras, intinzindu-sT domnia 
pana. la Dunare, intari castelul 
San-Georgio». 

Un crisov din 1399 (publicat 
in « Arhivalstorica aRominieT», 
de d 1 B. P. Hajdeu), prin care 
Ion Mircea-Voda-cel-Mare, scu- 
teste satul Pulcout'i al Manas- 
tirei de la Strunga, de toate 
obligatiunile ordinari catre fisc 
si de pescuitul morunilor ce 
facea pe fie-care an 3 zile pen- 
tru masa domneasca, mai ha- 
razind calugarilor pe tot anul 
cite 15 masuri de griu si cite 
2 bu£i cu vin, este datat din 
Giurgiu. Prin urmare orasul e- 
xista cu mult mai inainte de 
fundarea Principatului. 

La 1 41 6, Sultanul Mahomet, 
suparat pe Mircea Basarab pen- 
tru ajutorul dat lui Musa (un 
frate al sau), ca s& scape tro- 



Hosted by 



Google 



GIURGIUL 



545 



GIURGIUL 



nul tatalui sau Baiazet-Fulgerul, 
navali in Tara-Romineasca, pus- 
tiii o parte dintr'insa si ocupa 
cetatea Giurgiul, o intari din 
nou si puse intr'insa garnizona 
turceasca. 

Giurgiul ramase in stapini- 
rea Turciei, de atunci, cu mici 
intreruperl, si pana la 1829, sub 
numele de Raiaua-Giurgiului. 

La 1594, Noembrie 5, Mihaiti 
Viteazul arde Giurgiul, asediaza 
si da foe ceta^ii turcesti ; o- 
moara pe top din acea cetate 
nescapind din ei de cit dot, 
carl tree Dunarea in not la 
Rusciuc. Mihaiti nu putu lua 
de asta-data insula fortificata 
sau Castelul St. Giorgio, pe care 
insa dupa nefericita expeditie 
a lul Sinan-Pasa in Tara-Ro- 
maneasca, il cuprinde si-l da- 
rima pana 'n temelie. 

La 1 63 1, Leon-Voda trimise 
la Giurgiu pe Doamna sa im- 
preuna cu jupinesele boerilor 
ca sa fie mal la adapost de a- 
menin^area ce-i facea oastea un- 
gureasca ce venea contra lui cu 
boeril, pe care 'I facuse sa pri- 
begeasca in Ungaria. 

La 1658, Mihnea-Radu tri- 
mise ostile sale contra Turcilor 
si arse Braila si Giurgiul, prada 
totul ce gasi in aceasta cetate. 
La aceasta epoca, Turcii fac la 
Giurgiu pod peste Dunare si 
tree la Giurgiu ca sa goneasca 
pe Mihnea, si fac san^ mare 
imprejurul Giurgiului, ale carei 
urme se mai vad acum pe a- 
locurea. 

La 1659, Radu-Mihnea al III- 
lea a aprins Giurgiul, spre a goni 
pe TurcT. 

La 1660, dupa rugaciunea lul 
Ghica- Voda pe care il gonise 
din Bucuresti Constantin-Voda, 
si care se afla in Giurgiu, tri- 
mise Sultanul pe Gean-Aslan 
Pasa, pe Kinan-Pasa si pe Ac- 
Ninzea cu Tatar! de se unira cu 



Ghica ca sa rastoarne pe Con- 
stantin-Voda. Acestia, la 21 
Maiti, din acel an, venira la Giur- 
giu ca sa purceada cu Ghica spre 
Bucuresti. 

La 1675, Serban-Cantacuzino 
merse la Giurgiu cu mama sa 
si fratele sau, Mateiu-Aga (fost 
Domn), de trecu la Rusciuc si 
scapa de urmarirea boerilor si 
de Duca-Voda. 

La 1693, Constantin-Voda s'a 
dus inaintea lui Mustafa-Pasa la 
Giurgiu, plecind din Bucuresti 
la 8 lunie, undeabia a ajuns dupa 
doua zile. Tot in acest timp 
Constantin-Voda, pe cind se a- 
fla in Giurgiu, auzind de veni- 
rea Hanului Tataresc l-au esit 
inainte. 

La 1 7 14, sub domnia lui 
§tefan-Voda Cantacozino, Carol 
al XIMea, regele Suediei, batut 
de Rusi la Pultava, fu oaspete 
fara voia lui al Turcilor, can il 
dusera laTarigrad, de unde apot 
dupa rugamintea sa il adusera 
la Giurgiu, unde Domnul ^arei, 
Stefan Cantacozino, iT dadu cele 
trebuincioase, rindui si boerl de 
il dusera prin conace pana la 
Pitesti. 

La 17 16, garnizona turceasca 
din Giurgiu era pusa la dispo- 
zi^ia Domnului Munteniei spre 
a-i servi contra turburatorilor 
can ii disputau tronul. 

In acelasT an, Nicolae-Voda 
Mavrocordat, de frica sa nu 
cada in vre-o primejdie, a fugit 
la Giurgiu. 

La 17 1 7, Ioan-Voda, dupa ce 
fu imbracat cu caftan de vizirul 
Halil-Pasa, scoate din surghiun 
pe ginerile sau Constantin-Voda, 
pe care il surghiunise Nicolae- 
Voda, si impreuna cu el veni 
de sezu multa vreme la Giur- 
giu de unde trimetea car{? prin 
Dan Caimacan si la boeril din 
Bucuresti. 

La 1753, sub Constantin- 



Voda, ne spun frazil Tunusli 
in «Istoria farelRominestl*, la 
Giurgiu era infitn^at obor de 
vite. 

La 1760, RusiT carl se aflau 
in Bucuresti fura instiin$a{I, ca 
Turcii din Giurgiu robesc pe 
Rominil vlasteni; atunci ei in- 
sarcinara pe Spatarul Pirvu Can- 
tacuzino, care veni la Comana 
cu arnaup si cazaci in luna 
lul Decembrie ; aci muri [impre- 
una cu 500 de al sat, iara eel 
ce au ramas luara Giurgiul cu 
asalt. 

La 1770, in Ianuarie, generalu 
rus StorTeln batu pe Turct la Giur- 
giu, arse orasul impreuna cu pa- 
latul lu! Hagi-Galil-Pasa, dar nu 
putu sa ia castelul St. Giorgio. 

Tot in acelasf an Manole- 
Voda Rosetti cu ajutorul Tur- 
cilor trece Dunarea pe la Giur- 
giu si vine la Bucuresti, unde 
fu batut de Rusii can erati 
acolo. 

La 1 77 1, generalul rus Olitz 
vine la Giurgiu, la 18 Februarie 
cu o armata numeroasa, ase- 
diaza Giurgiul, il ia, impreun& cu 
4000 Turd, sub comanda lul 
Suleiman-Pasa. Atunci gasi in 
Giurgiu multe arme si 62 tu- 
nurl, doua mortiere si nrilflf banl. 

In acelasl an, Maiu 9, Turcii 
reluara Giurgiul si silira pe Rusi 
a se retrage in Bucuresti. Mai 
tirziu, tot in acelasi an, Octom- 
brie 24, Turcii se retrasera din 
Giurgiu, il abandonara in posesia 
Rusilor ; acestia facura fortifica- 
^iunl, pe malul sting al Duna- 
rei, in fa^a castelului St. Gior- 
gio. 

De si cetatea Giurgiului era 
fortificata din nou de Rust, insa 
Turcii o reluara la 1772 din 
miinile lul Oitz, comandantul rus, 
care fu nevoit a se retrage la 
Bucuresti. 

La 1773, Ponelman, coman- 
dantul Giurgiului prinde prin 



60 299. Marele Dicfionar Geograflc. Vol. Ill, 



69 



Hosted by 



Google 



GIURGIUL 



546 



GIURGIUL 



Gheohemson toate $lepurile ?i 
$aicele Turcilor de pre Dunare. 
La 20 Aprilie, prinde ?i pe ?e- 
ful armatei turce^tf, Hasseki-Ha- 
gi-Mehmet-Pa$a, care se incer- 
case a lua cele 2 insule din 
fa{a Giurgiulul. 

La acela^i an, Maiu 9, Turcii 
se incearcadin nou sa ia Giur- 
giul, dar fura batu^i ?i pierd mul- 
{ime de oameni. 

La 1807, Martie2, cetatea Giur 
giului, pe care o ocupau Turcii, 
fu asediata de Ru?i, fara reu^ita. 

La 1809, in Marte, Ru^ii, in- 
demna^i de Ipsilantie, se incear- 
ca sa ia cetatea Giurgiulul prin 
generalul MiloradovicT; acesta 
nu reu$i $ipTeri in aceasta lupta. 

La 1 8 10, Aprilie 1, Ru$ii o- 
cupara Giurgiul, dupa cecoman- 
dantul rus Kamenski lua Rus- 
ciucul; atunci cetatea nu suferi 
nimic, caci comandantul ei va- 
ztnd neputin^a de a se apara 
o dadu de buna-voie. 

La 18 12, se fortifica Giurgiul 
de TurcT, carl luara oameni de 
beilic din satele circumvecine, a 
dusera pietrele necesarefortifica- 
^iunilor din Pirgos de peste Du- 
nare. Santul eel mai apropiat 
de Giurgiu pe care se aducea 
apa din Dunare in caz de ase 
diu era pietruit pe laturea des- 
pre ora$; el incepea din jos, a- 
latun, de unde este azi moara 
Badulescu, mergea pelaNea^iu 
Dragne, in fa^a intrarel garei, 
apoi pe din dcsul lui Gg. Vis- 
col, pe la Ghita Atanasiu,unde 
este $i pod de piatra, deacipe 
la Camine?teanu, pe la proto- 
popul Dragan, pe unde sunt ca- 
sele lui Zoiade, pe la Nicolae 
Simigiul $i de aci da iara$i in 
Dunare la Tabia-Mare, in drep- 
tul luT Velicu Moraru. 

Partea ora$ului de azi des- 
pre Zmirda era afara din ce- 
tate $i forma un satuc, Cioflic, 
turce?te numit Zmirda. 



Despre Dunare, ora^ul era 111- 
conjurat de zidui care pleca de 
la Tabia-Mare, mergea pe la Ta- 
bia-Mica, pela Por^ile-de-Fier, pe 
la Aleiti, pe la Carantina, pe 
din dosul Sf. Nicolae $i e$ea in 
capul Carantinei, unde s int azi 
cazarmele calara^ilor, pe din 
dosul carora erau baterii cu ga- 
lerii subterane. Aci era o mare 
zidire de piatra care servea ca 
depozit de praf de pusca^imal 
in urma servea ?i ca depozit de 
sare. Cazarmile erau unde azi 
este arestul. 

La 1 82 1, eteristul Savos pro- 
mite lui Ipsilante ca-i va da in 
mina Giurgiul. 

La 1828 $i 1829, comandan- 
tul turc Cuciuc-Ahmet-Pa$a, re- 
fuza a deschide porfile ceta^ii 
Giurgiulul sub cuvint ca nu se 
stipuleaza aceasta in tratatul de 
la Adrianopole. Mai tirziii insa 
Giurgiu fu predat. De la acea 
epoca, incepe a se dirima zi- 
durile ce se facuse la 18 12 spre 
fortificarea Giurgiulul. Ora$ul cu 
raiaua din prejur, fu incorporat 
TareT - Romine$tT. Hotarele do- 
meniuluT Giurgiu dupa acel plan 
sunt conforme cu hrisovul din 
1536 al lui Mircea-Voda Cioba- 
nul. La acea epoca s'a fixat limi- 
teie ora^ului cu izlazul de vite. 

La 1829, dupa ce Giurgiul 
trecu in stapinirea Rominilor, 
?i dupa ce se facu planul ge- 
neral de catre Ru?T, se aliniara 
?i se largira stradele ast-fel cum 
suntazT. Se anexa la Giurgiu Cio- 
flecul (satul), Zmirda, care con- 
stitue azi un cartier al ora^ului 
cu numirea Zmirda $i care era 
atunci afara de $an£urile ceta- 
^el. Se desfiin^a satul ce era in 
insula Cioroiul din fa^a Giurgiu- 
lul ; se maidesfun^a Cioflecul-Se- 
lima, apoi se strica satul Musta- 
fi£a, aziPunctul Mustafl^a, pe un- 
de sunt viele despre Alexandria. 
Din satul Mustafi^a sunt inca la 



Giurgiu familil can port numele 
de Mustaficeni. In locul unde 
este azi raspintia stradelor Oi- 
nacul, Adormirea, Olarl, Boengii, 
era pu£ul de piatra care era inva- 
lit, sub o ghereta in jurul caruia 
se vindea piine, $i care se nu- 
mea Sadearvan. Acesta a tinut 
pana la i860. 

Turnul cu ceasorniculdm cen- 
trul ora?ulu! de azi era giamia. 
Asemenea$i biserica se transfor- 
ms, dindu-i-se numirea de Sf. Ni- 
colae dupa numirea imparatuluT 
Rusiei Nicolae Pavlovici, care a 
dotat-o cu obiecte de valoare ?i'i 
asigura in domeniul Giurgiulul un 
venit de 7000 lei vechT. In 
dreapta bisericei Adormirea de 
azi, era o biserica in pamint 
fara clopotnita sau turle, cu a- 
cela^T hram. In ea s'a facut ser- 
viciul religios cre§tin in timpul 
domniei turcilor, acestia neper- 
mi^ind cre^tinilor sa aiba bise- 
rica la suprafata. Aceasta bise- 
rica a functionat pana la 1851, 
cind s'a inceput a se sluji in 
biserica cea mare de azT. Acum 
nu se mat vad nici urmele a- 
celei biserici. Locul ei era in 
dreapta bisericei de azi, la 20 
metri de mijlocul laturei celel 
actuale. 

La 1830, s'a deschis cea 
d'intiiu ?coala romineasca in Giur- 
giu, in curtea bisericei Adormi- 
rea Maicii DomnuluT, de catre 
dascalul George, venit dupa in- 
demnul lui State Anton epitro- 
pul bisericei, de la manastirea 
Cernica. El a murit la 1849. 

La 1832, in timpul Regula- 
mentului Organic, ora^ul Giur- 
giu primi organizare ora^anea- 
sca ; nu mai fu considerat ca 
cetate. Aci se facu temni^a de 
primul grad sub denumirea de 
munca Giurgiulul, $i ca $i Tur- 
cii la inceput se pastra ca- 
stelul St. Giorgio, care servea 
de loc de inchisoare. La acea 



Hosted by 



Google 



GIURG1UL 



547 



G1URGIUL 



epoca, incepura a se astupa 
san^urile din jurul Giurgiului 
ce erau nepietruite, si ale caruT 
urme se ma! vad si azi in jo- 
sul viilor pe la locul inmormin- 
tarii Izraeli^ilor, pe din susul 
cimitirulu! ortodox eel nou. Cind 
s'a inceput a se astupa aceste 
santurl, spre a se feri Giurgiul 
de inunda^i!, s'a facut soseaua 
ce merge de la fosta carantina, 
pe la moara Badulescu de azi. 
Aceasta sosea azi este trans- 
formata in sosea jude^eana. 

Dupa luarea Giurgiului incep 
a veni sa se concentreze in el 
locuitorl din satele circumve- 
cine si din Bucuresti. Se orga- 
nizeaza scoalele publice sub con- 
ducerea profesorulu! Simonide, 
care facea cursurile incepatoare. 

Venira preop crestin! de prin 
satele vecine : preotulGheorghe 
la Sf. Nicolae si preotul Marin 
la Adormire. Atunci s'a in- 
ceput darimarea si indreptarea 
stradelor turcesti ce erau strimte 
si cu multe cotitun, s'a inceput 
pavarea acelor strade cu pietrele 
ce se scoteau din zidurile ce- 
tatei. Cele d'intiiu strade pavate 
cu piatra ati fost: strada Sf. Ni- 
colae (Aleiul), piata centrala, stra- 
da Olan, a Boiangiilor si stra- 
da care mergea la Poarta-de- 
Fier. 

S'a infiin^at carantina servin- 
du-se de constructiile ce se a- 
flau si care azi sunt cele in care 
sed calarasi! ; s'au facut o gra- 
ding publica (aleiul de azi da- 
teaza de la acea epoca), piata 
centrala, Sf. Gheorghe, piata de 
la Baterif, din strada Mori!, piata 
din fata garii. 

La 1843, s ' a infiin^at in Giur- 
giu scoala de bae^T si cea de 
fete sub conducerea dascalului 
Dumitru Marinescu, elev al scoa- 
lelor publice infiin^ate la 1832. 

La 1848, vin din nou Turcil 
la Giurgiu cu ocazia revolu^ief 



din Bucuresti, apoT fura nevoi^i 
a se retrage in anul urmator. 
La acea epoca se facu cea d'in- 
tiiu casa invelita cu tinichea, a 
lui State Anton. 

La 1853, in timpul razboiului 
Turco-Rus ati fost mai multe 
incaerarl intre armatele inimice, 
atit in fa^a Giurgiului cit si pe 
domeniul cu acelasT nume. S'a 
bombardat Giurgiul de catre 
Turci. 

La 1854, Februarie 15, ge- 
neralul Somanov, comandant ru- 
sesc, veni la Giurgiu cu o ar- 
mata contra Turcilor si arse o 
mare parte din flota turceasca. 

In acela?! an, Iulie 7, Turcil 
repurtara o mare victorie con- 
tra Rusilor ; dupa ce bombar- 
dara Giurgiul de la 5 — 7 Iulie ra- 
masera victoriosT, si m diminea- 
^a zileT de la 8 Iulie ati trecut 
Dunarea si ocupara Giurgiul, a- 
sezara un pod pe vase pe Du- 
nare intre Giurgiu si Rusciuc. 
La acea epoca, armata Rusea- 
sca sub condicerea principelui 
Gorceacoff, avind de comandant 
pe generalul Somanov se re- 
trase la Fratesti, cu ocazia bom- 
bardarii Giurgiului. 

De la acea epoca a inceput 
sa se retraga cu totul Turci! 
car! ma! ramasesera, de la 1830 
in Giurgiu. 

La 1864, s'au luat dispozi^i! 
de Primaria orasulu! a se vinde 
locurile ce formau san^ul veche! 
ceta^!, dupa ce ma! intiiu s'au 
scos toata piatra dupa dinsul. 
Din vinzarea acelor san^uri a 
rezultat cresterea suprafe^e! o 
rasulu! si deschiderea bulevar- 
delor actuale. 

La 1867, s'a inaugurat eel 
dintiiu drum de fer din fara, 
care a fost Giurgiu-Bucure^ti, 
sub domnia Domnitorulu! Carol 
I. Acest drum de fer a fost ince- 
put de sub domnia Principelui 
Alexandru loan I. Cuza. 



La 1869, s'a infiin^at gimna- 
ziul actual. 

La 1877, cu ocazia rezbelulu! 
independence!, intre Romin!, RusI 
siTurc!, Giurgiul a suferit multe 
bombardar! ; s'a darimat si ars 
multe case. Comandant al os- 
tire! rusest! era atunci la Giur- 
giii generalul Schmidt. 

La 1879, Domnul Carol I 
veni la Giurgiu impreuna cu 
Principele Bulgariei Al. Battem- 
berg, cu care ocazie vizita rui- 
nele ramase in urma rezbelulu! 
din 1878. 

La 1880, Consiliul comunal 
al orasului Giurgiu cu oficiul 
No. 499 a mijlocit pe linga Mi- 
nisterul de Interne la Corpurile 
legiuitoare ca rnarca orasulu! 
Giurgiu sa nu ma! fie 3 stejarl 
cum este aceea a jude^ului, ci 
sa fie Sf. Gheorghe ca patron 
al orasulu! care poarta numele 
sau. Primaria Giurgiului, de a- 
tunc! incoace a schimbat marca, 
care azi este Sf. Gheorghe. 

La 1886, a inceput facerea 
canalulu! Dunare! care serva de 
debarcare a vaselor m marginea 
orasulu!. 

Giurgiul, stafte de dr.-d.-f., jud. 
Vlasca, pi. Marginea, com. Giur- 
giul pe linia Bucuresti-Giurgiul 
pusa in circulate la 1 Noembrie 
1869. Se afla la 7.6 kil. de 
Fratesti. Inal^imea d'asupra ni- 
velulu! mari! de iS m *37. Veni- 
tul acestei sta^ii pe anul 1896 
a fost de 341230 le!, 65 bam. 

Giurgiul, deal, jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-j., com. Pancesti, si- 
tuat linga satul Pancesti. 

Giurgiul, padure, jud. Bacau, pi. 
Siretui-d.-j., com. Pancesti, care 
imbraca dealul cu acelas! nume. 

Giurgiul, munte, pe frontiera, 
facind tot de odata hotar intre 



Hosted by 



Google 



GIURG1UL 



548 



GtDIN'fl 



jude^ele Putna si Buzau; are 
1650 metri lnal^ime. E acope- 
rit de fine^e si de intinse pa- 
durl de brad, a caror exploa- 
tare nu se ooate face de cit 
prin Transilvania. Are o stina 
renumita, Laptele se fabrica in 
casaria dela Mu?a. 

Giurgiul, picket de vara la poa- 
lele muntelui Giurgiul, jud. Bu- 
zau. In timpul iernei, garnizoana 
se muta la pichetul Lacul-luT- 
Dobrin. 

Giurgiul (Muntele-), munte al 
satulut Birsesti, pi. Vrancea, jud. 
Putna, la hotarul 'fare! spre V. 
Este proprietatea razesilor din 
com. Birsesti. Pe el se afla pa- 
durea cu acelasi nume, in intin- 
dere de 3000 hect. 

Giurgiului (Izvorul-), izvor, in 
jud. Buzau, com. Minzalesti ; lese 
din partea de N. a muntelui 
Giurgiul, servind tot de odata 
si de frontiera ; se scurge in 
riul Bisca-Mica. 

Giurgiului (Stina-), izvor, in 
jud. Buzau, com. Minzalesti ; in- 
cepe de la stina Giurgiului si, 
pe la N. de muntele Taietura, 
se scurge in Izvorul-Giurgiului. 

Giurgiuveni, sat, cu 60 familiT, 
jud. Arges, pi. Topologul ; face 
parte din com. rur. Giurgiuveni- 
Vatasesti. Aici este resedin^a 
primariei. Are o biserica cu hra- 
mul Sf. Dumitru, cu un preot 
si un cintare^. 

Giurgiuveni, subdivizie a cd- 
tunului Halesul, jud. Bazau, 
com. Tisaul. 

Giurgiuveni (Vata§e§ti-), com, 
rur., pe apa SimniculuT, jud. 
Arges, pi. Topologul, la 7 kil. 
de com. rur. Tigveni (resedinfa 



subprefecturei) si la 27 kil. de 
Pitesti. Se compune din 4 sate : 
Cimpeni, Giurgiuveni, Tulei si 
Vatasesti sau Tinculesli, avind 
peste tot 160 fam., sau 568 sufl. 

In com. sunt 2 biserici ; o 
scoala primara rurala. 

Dupa o publica^ie oficiala, 
aceasta comuna numara 109 
contribuabili si are un budget 
de 1389 k! lavenituri si de 1206 
lei la cheltueli. 

Numarul vitelor era in 1887 
de 279 capete vite mar! (270 
boi si vaci si 9 caT) si de 385 
vite marunte (296 01 si 89 ri- 
matori.) 

Giurica, vale, jud. Vilcea, pi. 
Olte^ul-d.-j., com. Stirbesti. Se 
varsa in riul Pesteana, pe teri- 
toriui acestei com. 

Giuroiul, sat, jud. Arges, pi. 
Oltul ; face parte din com. rur. 
' Ursi. 

Giuvala, vamd, punct de obser- 
vatie si trecdtoare, in Transil- 
vania, com. Rucarul, pi. Dim- 
bovh:a, jud. Muscel. Biroul vu- 
mal Giuvala s'a infiin^at la 1 
lanuarie i860. Venitui vamei, 
impreuna cu sucursala Petrosi^a 
pe anul 1896 — 97, a fost de 
22.280,35 lei- 

Giuvara^ti, com. rur., pi. Balta- 
Oltul-d.-j., jud. Romana^i, for- 
mats din Giuvaresti (1050 ioc), 
si Fundul-Vorriicului (541 loc.) 
Este situata linga Olt si aproape 
de varsarea lui in Dunare, la 
15 kil. de Corabia si la 42 kil. 
de Caracal si spre E. de balta 
Florea. Altitudinea terenulu! d'a- 
supra nivelulul marii este de 
56 m. 

Are o populate de 280 fa- 
milii, sau 1591 suflete : 816 bar- 
bap si 77s femei ; 692 casato- 
ri^i si 899 necasatoriji. 



Contribuabili sunt 250. 

Budgetui com. pe anul 1886 
— 87 a fost de 3497 lei la ve- 
nituri si de 3238 lei la cheltu- 
eli. 

Vite marl sunt 581, vite mici, 
1703 si porcl, 360. 

Are 2 biserici, una cu hra- 
mul Sf. Nicolae (1859) in Giu- 
varesti si a doua, cu hramul Sf. 
loan (1855) in Fundul-Vornicu- 
luT, deservita de 2 preoti si 4 
cintaretT ; 7 circiumT. 

Giuvaresti, trup de mosie, jud. 
Teleorman, al carei corp prin- 
cipal este in jud. Romana^i si din 
care o parte trece peste riul Oltu- 
lui, in dreptul com. Segarcea-din- 
Vale si Riioasa. 

Giuvaresti, pddure, jud. Teleor- 
man, situata pe trupul de mo- 
sie cu acelasT nume. E compusa 
din: tufa, ulm, frasin, etc. si a 
fost pusa in taiere. 

Giuvelul, sat, jud. R.-Sarat, pi. 
Rimnicul, com. Budul, asezat in 
partea de N., la poalele dealu- 
lui Giuvelul, pe piriul cu ace- 
lasi nume. 

Giuvelul, deal, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul, com. Buda. Se 
desface din Culmea-Catautulul ; 
se intinde in partea de N. a 
com., pe linga piriul Giuvelul ; 
e acoperit cu paduri si pasuni. 

Giuvelul, piriu, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnic-.il, com. Buda ; izvo- 
reste din dealul Catautul ; uda 
partea de N. a com. ; trece prin 
cat Giuvelul si se varsa in pi- 
riul Catautul, pe dreapta lui. 

Gidin^i, com. rur., in jud. Ro- 
man, pi. Siretul-d.-s., spre E. 
de orasul Roman, la o depar- 
ture de 5 kil. de resedin^a pla- 
sef. Este formata din satele : 



Hosted by 



Google 



GlDlNTI 



549 



GlLDAUL 



Dealul-Marului (Fagul), Gidin^i 
si Poeni^a, cu resedin^a comunei 
in satul Gidin^i. 

Are 219 familii, sau 1029 su- 
flete, din can 179 contribuabili. 

Sunt 2 biserici: una de zid 
si alta de valatuci ; o scoala 
primara mixta, frecuentata de 
27 elevT, din 36 inscrisi. 

Sunt 658 vite marl cornute. 

Teritoriul comunei este a- 
proape in intregime acoperit cu 
paduri si dealuri. fine de cir- 
cumscripta fiscala Pagna. 

Venitul com. este de lei 
3280 si cheltuelile de lei 3234. 

Este legata cu orasul Roman 
prin sosea. 

Gidin^i, sat, in jud. Roman, pi. 
Siretul d.-s., com. Gidin^i, pe 
malul sting a riuluT Siretul, spre 
E. de orasul Roman, la o de- 
parture de S kil. de el si de 
12 kil. de resedin^a plasei. Este 
asezat pe coasta despre V. a 
Dealului-Marului. 

Are 179 familii, saii 770 su- 
flete, din can 166 contribuabili. 
Locuesc in 197 case. Stiii carte 
34 persoane. 

Se fac pe an doua iarma- 
roace : la Sf. Treime si Sf. Hie 
(20 Iulie). 

Sunt 600 vite marl cornute. 

Are o biserica de zid ; o 
scoala primara mixta, frecuen- 
tata de 27 elevi, din 36 in- 
scrisi. 

Este legata cu orasul Roman 
prin sosea. 

In dreptui acestul sat, si linga 
el, este un pod stat&tor de lemn 
pe riul Siretul, care stabileste 
comunica^iunea intre satele Gi- 
din^i si Carol I, cu cele din partea 
de E. si cele de V. ale judefului. 

Spre S.-V. de satul Gidin^i 
se vad ruinele ceta^ii Smiro- 
dava. De vechimea acestuT sat 
aminteste un document de la 
1578, Iulie 1, din timpul lui 



Petru-Vod&, care face danie Epis- 
copie! de Roman o prisaca si un 
loc de fina{ in sat la Gidin^i. 
Aceasta danie este reinnoita in 
urma de mai toti domnir, car! au 
urmat dupa Petru $chiopul, cea- 
ce ne arata ca ea era foarte 
important^ pentru Episcopie fie 
prin marimea ei fie prin apro- 
pierea de oras, prin urmare de 
Episcopie. 

Aid, chiar in sat, Stolnicul 
Hie Cantacuzino, care era pro- 
prietary satului Gidin^i, pe la 
1754, August 21, a facut un 
pod peste apa SiretuluT, pentru 
care a avut judecata cu Epis- 
copia de Roman. 

Gigiiul, lac, in jud. Ialomifa, pi. 
Borcea, insula Balta, com. Ro- 
se^i-Volnasi. 

Gigiiul, deal, acoperit de padu- 
rea cu acelasi nume, jud. Dolj, 
pi. Amaradia, com. Capreni. 

Gilceasca, sau Scrada, piriu, in 
jud. Gorj, plasa Gilortul; isi ia 
nastere din dreptui comunei 
Birzeiul-de-Padure si curge de 
la N. spre S.,strabatind comuna 
Scrada. Se varsa in Amara- 
dia, in dreptui com. Col^esti. 

Malurile pe unele locurl sunt 
ripoase, iar in valea Amaradiei 
dispar cu totul. 

Gilceasca, vale, a piriului cu 
acelasi nume, in jud. Gorj, pi. 
Gilortul. Este formata in partea 
despre V. de Dealul-cu-Perl, iar 
in partea despre E. de dealul 
Gilcesti. 

Pe aceasta vale este situate 
com. Scrada. 

Gilce§ti, catun, al com. Scrada, 
jud. Gorj, pi. Gilortul. Este si- 
tuatpe ses si pe coasta cu acelasi 
nume, in partea dreapta a pi- 
riului Gilceasca. 



Are o suprafaj£ de 205 hect., 
din carl 70 hect padure, 75 
hect. arabile, 44 hect. finefe, 5 
hect. vie, 8 hect. livezf de pruni 
si 8 hect. izlaz. 

Are o populate de 94 fa- 
milii, sau 300 suflete, din can 
90 contribuabili. 

Locuitorii sunt mosnenf. 

Locuitorii posedS : 1 8 plugurl, 
24 care cu bo!, no vite marl 
cornute, 14 cai, 181 01, 9 ca- 
pre si 78 rimatorl. 

Catunul e udat de piriul Gil- 
ceasca. 

Comunica^ia in acest catun 
se face printr'o sosea comu- 
nal& ce vine din com. Colfesti ; 
trece prin centrul acestul ca- 
tun, puind-o in comunicafie la 
N. cu com. Scrada. 

Sunt 4 pujurl si 3 fintinl. 

Are 1 biserica de lemn, re- 
facut& de locuitorlla anul 1887, 
deservita de 1 preot si 2 cin- 
tare^i. 

Gilce§ti, deal, in jud. Gorj, pi. 
Gilortul, ramifica^ie din dealul 
Icleanul. Se afl& situat in par- 
tea de E. a com. Scrada. Di- 
rec^iunea lui este de la N. spre 
S., pan& in com. Col^esti unde 
se termina. 

Este acoperit cu padure, vil 
si livezl de pruni. 

Glldaelor (Valea-), vale, jud. 
Dolj, pi. Balta, com. M&cesul- 
d.-j., pe care este situate com. 

Gildaul, com. rur., in jud. Ialo- 
mi{a, pi. Borcea, situate spre 
E. de orasul Calarasi, intre com. 
Jegalia si Petroiul. 

Teritoriul com. se intinde din 
Dunare spre N.-V., prin insula 
Balta si cimpul B&r&gan, pana 
in apropiere de linia ferata Bu- 
curesti-Fetesti. 

Este situate pe proprietatea sta- 
tului Jegalia, supranutnitS si De- 



Hosted by 



Google 



gIldAul 



550 



gIlma-secAriei 



leanca, pe o suprafa^a de 23000 
hect., din can 7000 hect. balta, 
1000 hect. izlaz si 15000 hect. 
pamint de cultura. Mosia a fost 
arendata pe periodul 1883 — 
1893 cu suma de 148000 lei. 
Inainte de secularizarea manas- 
tirilor inchinate, aceasta mosie 
depindea de manastirea Dea- 
luiui, pentru care ma! poarta 
numirea de Deleanca. Pe acea- 
sta mosie care este cea mat 
mare din jude^:, sunt 3 com. : 
Gildaul, Jegalia si Socariciul. 

Improprietari^i dupa Jegea ru- 
rala din 1864, pe terenul ce 
apart;ine com. Gildaul, sunt 103 
locuiton ; neimproprietari^i se 
mai afla 98 locuiton. 

Teritoriul com. este udat de 
Dunare si Borcea si de lacurile: 
Buta, Rica, Urgurile, Bizoianca, 
Schiauhn, Petrea, Dima, Saltava, 
Varzarul, Pucioasa, Albina, Tin- 
ganul si Ciolpanele; apoT de 
bra^ele ce unesc Dunarea si 
Borcea cu lacurile Nestea, Pisi- 
coiul si Buta. Privalul Gildau- 
lui si Privalul-cel Mare pun in 
comunica^ie Borcea cu lacul Je- 
galia. 

Se compune din satele Gil- 
d&ul si Mereanul si din catunul 
Stirbul. Resedin^a primariei si 
a judecatorie! comunale este in 
satul Gildaul si atribu^iunile au- 
torita^ii com. seintind numai pe 
partea de E. a mosiei Jegalia, 
ce {ine de aceasta com. 

Are o populate de 193 fa- 
milii, sau 809 suflete : 404 bar- 
ba^i si 805 femei; 796 Romini 
si Greci ; 224 agricultorT, 2 me- 
seriasi, 6 comercian^i, 4 cu pro- 
fesiunT libere, 3 muncitori si 5 
servitorl. 

Stiu carte 61 persoane. 

Vite: 250 caT, 800 boi, 200 
bivoli, 300 porci si 2500 01. 

Comuna are un venit de 2590 
lei si cheltueli in suma de lei 

3157. 



Are o scoala mixta, frecuen- 
tata de 37 elevi si 4 eleve, con- 
dusa de un inva^ator retribuit 
de com. si jud. ; o biserica, cu un 
preot si dol dascaii. 

Gildaul, sat, in jud. Ialomi^a, pi. 
Borcea, pendinte de com. cu a- 
celasi nume. Este situat pe raa- 
lul sting al bra^ulul Borcea, sub 
coasta cimpuluT Baragan. 

Aici este resedin^a primariei 
si a judecatoriei comunale. 

Popula^iunea satului este de 
305 locuiton: 7^ barbapf, 84 
femei si 148 copii. 

Are o scoala mixta, condu- 
sa de un inva^ator ; o biserica, 
deservita de un preot si do! 
dascaii. 

Gildaului (Privalul-), brat, in 
jud. Ialomi^a, pi. Borcea, com. 
Gildaul ; pune in comunicatie 
bra^ul Borcea cu lacul Jegalia. 

Gilma, urmele unui sant vechiii 
de cetate, care se vede mergind 
paralel cu muchea dealuiui 01- 
tulul, m dreptul com. Viespesti, 
cat. Gilmeele, jud. Olt, cu di- 
rec^iunea N.-S. Incep de la 
Rusca-Viespestilor la S., pana 
dincolo de Movila-luT Gilma, la 
N. si inchid o suprafata. de 
50 hect. Se zice ca aci a fost 
in vechime o cetate. In partea 
de V., in malul Oltului si in 
dreptul Manastirel, se vad ur- 
me de zidarie vechie, probabil 
din zidurile acestei ceta^i. 

Gilma, movila, situata in muchea 
dealuiui Oltul, in partea de N".- 
E. a cat. Gilmeele, com. Vies- 
pesti, pi. Siul-d.-j., jud. Olt. E 
coprinsa inauntrul san^ului Ce- 
ta^eMui-Gilma. 

Are la baza o circomferinta 
de aproape 400 m. si o inal- 
^ime, socotita de la nivelul a- 
pei, de 160 m. 



Gilma, munte, jud. Buzau, com. 
Cizlaul, intre catunele : Scari- 
soara si Barasti ; acoperit cu pa- 
duri de fag. 

Gilma, tmp de padure, al statuluT, 
pendinte de com. Tesila, plasa 
Pelesul, jud. Prahova, care, im- 
preuna cu trupurile Carabanul- 
cu-Baia, Lacurile cu-Rusul, Ru- 
sul-d.-j., Prislopul, Podurile si 
Virful-Negrasului, formeaza pa- 
durea Tesila, care are o intin- 
dere de 5000 hect. 

Gilma, izvor, curge din muntii 
com. Tesila, pi. Pelesul, jude^ul 
Prahova; are direc^ia de la E. 
spre V. si se varsa in riul Dof- 
tana, tot in raionul com. Tesila, 
pe malul sting. 

Gilma ( Virful-), deal, in partea de 
N. a com. Varbiiaul, pi. Varbilaul, 
jud. Prahova, acoperit cu padure, 
printre care se afla si poeni. 

Gilma-Ialomi^el, munte, judetul 
Dimbovi^a, de la Moreni in sus 
spre V., la muntele Priporul. 

Gilma-Mare, deal, in jud. Tul- 
cea, pi. Isaccea, pe teritoriul 
com. rur. Luncavita si anume 
pe acela al catunului Rachel; 
se desface din dealul Gilmele- 
Insirate ; se intinde spre N., in- 
tr'o direc^ie generala de la S.- 
V. spre N.-E., printre vaile Ciai- 
rului si TuriacuiuT, brazdind par- 
tea nordica a plasei si sud-es- 
tica, a comunei ; la poalele lui 
nordice este asezat satul Rachel; 
se ridica pana la 180 m.; este 
taiat de soseaua jude^eana Macin- 
Isaccea; acoperit cu paduri de 
teT si tufarisuri spre N. 

Gilma-Secariei, munte, in par- 
tea de S. a com. Tesila, piaiul 
Peles, jud. Prahova, ce serva 
de hotar. 



Hosted by 



Google 



GILMEA 



551 



GfNGIOVA 



Qilmea, numire vechie a catunulul 
Chi^orani, com. Bucovul, plasa 
Cricovul, jud. Prahova. 

Gilmeanca, padure a statului, in 
jud. Olt, pi. Siul-d.-j., in intin- 
dere de 350 hect., care, impre- 
una cu trupurile: Tufarul-Co- 
mani (190 hect.) si Zavoiul-Co- 
mani (50 hect); formeaza pa- 
durea Sprincenata. 

Gilmeele, sat, pendinte de com, 
Viespesti, pi. Siul-d.-j., jud. Olt, 
situat pe valea si coasta dealu- 
lui Oltul, in stinga SiuluT, la 1 
kil., spre N. de cat. Viespesti, 
resedin^a comunei. Are o po- 
pulate de 203 loc, din carl 47 
s'au improprietarit dupa legea 
rurala din 1864, cu 170 hect. 
din proprietatea statului Gilme- 
ele. Aci se aria o biserica intre- 
^inuta de stat, fosta schit. 

Gilmeele, schit, azi ramasa bise- 
rica de mir, in cat. cu acelasT 
nume, com. Viespesti, pi. Siul- 
d.-j., jud. Olt. Are urmatoarea 
inscrip^iune: 

Aceasta sfinta si Dumnezeiasca bise- 
rica, ce se praznueste hramul Sf. Inal- 
lare, s'aii zidit din tcmelie prin cheltu- 

iala d-lui Grigore si de Pos- 

telnicul Rizea Balaceanu .... 

S'a numit Gilmeele, dupanu- 
mele localita^eT, fund situata 
linga cat. Gilmeele si in apro- 
pierea Ceta^eMui-Gilma. 

Gilmeele, mosie a statului, pe 
teritoriul com. Poiana, cat. Ca- 
linesti, pi. Siul-d.-j., jud. Olt. 
Are o intindere de peste 750 
hect. arabile si o padure, nu- 
mita Branistea, cu o intindere 
de aproape 500 hect. 

Gilmeele. Vezi Vetrele-Schitulul- 
Comani si Gilmeele, jud. Olt. 

Gilmei (Muchea), colinit, jud. 



Buzau, com. si cat. Piclele, a- 
vind o inclina^iune acoperita 
de finea^a. 

Gilmeia, munte, la E. de cat. 
Podul-Virtos, com. Comarnicul, 
pi. Pelesul, jud. Prahova. 

Gilmeica, padure, pe muntele 
Monteorul, din com. Chiojdul, 
jud. Buzau, aparjinind mosneni- 
lor Chiojdeni si Nehoiosani, in 
devalmasie. 

Gilmeiul, parte din mosia Ra{a- 
Tolceasca, com. Basesti, jud, 
Teleorman ; a fost donata de 
Ionascu din Slatina pentru in- 
tre^inere de scoale si bisericT. 

Gilmele-In^irate, dea/, jud.Tul- 
cea, pi. Isaccea, pe teritoriul 
com. rur. Luncavi^a ; face parte 
din culmea mun^ilor Isaccei ; 
are o direc^ie de la S.-V. la 
N.-E., brazdind partea de N. a 
plasei si cea de E. a comunei ; 
virful sau principal, Gilma-Mare, 
are 220 m., punct trigonome- 
tric de observa^ie de rangul 
i-iu; pe la poalele de S. curge 
piriul Luncavi^a ; e acoperit cu 
padun, prin care trece soseaua 
jude^eana Tulcea-Isaccea-M&cin. 

Gilnicile-Pribeagul, alta numire 
a mosie 1 Fleasca, jud. Braila. 

Gil{e§ti, sat, jud. si pi. Tutova, 
com. Puesti, pe piriul lezerul, 
spre E. de tirgusorul Puesti, la 
3 kil. de el si la 26 kil. de o- 
rasul Birlad. Are 263 locuitorf; 
68 case; o scoala primara de 
baiepf. 

Gil{e§ti, mosie, de 109 hect., in 
jud. si pi. Tutova, com. Puesti, 
linga satul cu acelasl nume, pro- 
prietatea statului, arendata 111 
ultimul period cu 12 10 lei a- 
nual. 



Giljul, deal, situat in raionul 
com. Matca, pi. Nicoresti, jud. 
Tecuciu. 

Gingiova, com. rur., in jud. Dolj, 
pi. Balta, situat in partea de 
E., la 53 kil. de Craiova si la 
24 kil. de resedin^a plasei, Ma- 
cesul-de-Sus. 

Situata pe o panta pu^in cam 
inciinata catre malul drept al 
Jiului. 

Se invecineste la E., cu Jiul ; 
la V., cu com. Macesul-de-Sus ; 
la N., cu com. Grecesti ; la S., 
cu com. Comosteni. 

Limita liniei de N. incepe din 
apa JiuluT, merge spre V., pe 
la Fintina-Mirel si ajunge la 
Rebegel, de aci pleaca* spre N. 
pana la Movila-Laz&resti, si de 
aci in linie dreapta, iar spre V. 
pe la colful Viilor-luI-$tefanu$2 
si pana la Capul-Codrulul des- 
pre Macesul-de-Sus. 

Limita Iiniel de S. este o linie 
dreapta, trasa de la Magura-lul- 
Scarlat, trece prin delimitarile 
Gingiovenilor si a Comostenilor, 
trece apa Jiului si ajunge la 
Drigul-Piscului, despre dome- 
niul Coroanel Sadova. 

Limita liniei de E. incepe de 
la movila Drigul-Piscului, trece 
prin Balta-Purulul, Poiana-iul- 
Dragila si in ondulafiunl ajunge 
iara la apa Jiul 11 despre do- 
meniul Coroanel, Sadova. 

Terenul com. este ses, pre- 
zintind o movila aproape de 
hotarul catre com. Macesul-d.-s., 
care se numeste Gaunoasa. Te- 
renul este compus din pamint 
negru cu pu{in nisip dar pro- 
ductiv, spre deosebire de loca- 
litafile de pe malul sting al Jiu- 
lui, care sunt compuse nutnal 
din nisip si argila. 

Este udata de Jiul cu in- 
dreptarea de N.-S., avind in 
dreptul com. vad pentru luntre. 
FintinI : Fmtina-Balciului la nor- 



Hosted by 



Google 



GttfGLOVA 



552 



GiRBAClULUI (VALEA-) 



dul com., facuta de locuitori pe 
la anul 1882. Finttna-Gavanul 
la N.-V. de com., facutS la anul 
1 8 13 de un medelnicer; s'a pre- 
fScut si s'a schimbat din loc de 
catre locuitori la anul 1853; 
poarta numele de la o mica 
vilcea in care se afla. Fintina 
La-Crivianu, la V. de com., fa- 
cuta la 1813 de unul Criva. 
Fintina Stanu^ulul, la N. - V. 
de comuna; aceasta fintina 
se afla situata la hotarul mo- 
siei Gingiova, catre com. Ma- 
cesul-d.-s. Fintina-MireT, situata 
la N.-V de com., facuta la 18 19, 
de unul Mirea Petru. Fintina 
Ninul, la N. de com., aproape 
de hotarul catre com. Grecesti, 
facuta la anul 1887. Fintina-Vii- 
lor, facuta la anul 1864. 

In vechime com. se numea 
Gingiova, iar catunul sau se 
numea Banane^i. Pe la anul 
1850 s'a alipit catunul Gingiova, 
care purta numele com. la cat. 
Banane^i si locuitorii au trecut 
cu averile lor in cat. Bananetf. 
Numele com. a ramas tot Gin- 
giova. Cat. Banane^i s'a des- 
par^it, pierzindu-si numirea. 

In cat. Banane^i era si biserica 
si primaria, de aceea locuitorilor 
lea venit mal usor a se stramuta 
acolo. 

In Gingiova se afla o bise- 
rica fondata de locuitorii com, 
la anul 1845 si care s'a terminat 
la anul 1846, Oct. 26, pe locul 
altei biserici ce era facuta din 
pamint batut. In tinda se vede 
urmatoarea inscrip^iune: 

AceastK sfinta" si dumnezeeascK bise- 
rica, cu hramul Adormirea MaiceY Dom- 
nuluY, s'a facut din temelie la anul 1S45 
si s'a zugrftvit la 26 Oct. 1846, cu chel- 
tuiala si osteneala satul 11Y Gingiova, cu 
tojt de obste, iar la anul 1847 s'a zidit 
cmvonul prin indemnul si osteneala a 
tot satul Gingiova si s'a zugrSvit cu toata 
podoaba la anul 1858. Oct. 17, iar la 
anul 1890, August 30, s'a zugravit din 
noli cu cheltuialaenoriasilor ctitorY, din 
Gingiova si din alte sate Invecinate. 



In com. sunt doua scoli, una 
de bae^i ce func^ioneaza din 
1838 si alta de fete. Scoala de 
baep afost frecuentata in 1 892 — 
93 de 132 baeflf, iar cea de fete 
de 31 de fete. 

$tiu carte 212 barba^f si 12 
femei. 

Popula^ia com. se urea la 2 149 
suflete: 1128 barbaji si 1007 
femei. Strain! sunt 14. 

Dupa. legea rurala din 1864, 
sunt 234 loc aitori impaminteni^i ; 
iar dupa legea din 1879 sunt $6 
insura^ei pe domeniul Coroanei 
Sadova. 

Case sunt 193; bordee, 285. 

Suprafa^a teritoriului com. este 
de 1936 pog., din carl 137 
pog. vatra satuluT, 1589 pog. 
pamint arabil, 2210 pog. vie. 

Mosia se numeste Gingiova 
cu trupurile Comosteni si Gi- 
ghera; apar^ine Asezamintelor 
Brincovenesti. Are o intindere 
de aproape 2770 pog. arabile, 
care da un venit de 1 2000 let. Pa- 
durea, tot a Asezamintelor Brin- 
covenestl, este in intindere de 
300hect. si se intindede-a lungul 
com. Gingiova si Comosteni, la 
E. lor si pe {armul sting al Jiului ; 
este compusa din : artar, frasin, 
jugastru, ulm si stejar ; acesta 
din urma predominind. 

Viile apar^in locuitorilor com. 
Gingiova improprietariti la 1 864; 
produc vin rosu si au o intin- 
dere de 210 pog. 

In com. este o rrioara de aburi 
ce apar^ine arendasului. Un ate- 
lier de timplarie e atasat la 
scoala de bae^T din com. 

Pe mosia Gingiova sunt stine. 

Meseriasi sunt: un dogar, 2 
cojocan, 1 cizmar, 2 fierarT, 1 
^iglar, 1 lemnar si un brutar. 

Com. are zile de tirg la 23 
Aprilie si la 15 August; bilciu- 
rile se fac pe locul numit Ra- 
zesi^a. 

Transportul se face cu carele 



si caru^ele pe caleacom. Gingio- 
va-Comosteni. Drumul, din spre 
Craiova este pana. la Segarcea 
impietrit numai in interiorul co- 
munelor prin care trece ; de la Se- 
garcea pana la Craiova este 
sosea. 

Comerciul se face de 38 per- 
soane. 

Contribuabili sunt 543. 

Venitul com. pe exercitiul 
1893 — 94 afost de 6928.71 lei, 
iar cheltuelile de 6458.63 lei. 

Sunt 503 vite marl cornute, 
40 01 si 48 cat. 

Gingiova, sat, jud. Dolj, pi. Balta, 
com. Gingiova, gramada, cu 
resedin^a primaries 

Gingiova cu trupurile Gighera si 
Comosteni, mosie particulars, 
jud. Dolj, pi. Balta, com. Gin- 
giova, in intindere de aproape 
12000 hect. Apartine Aseza- 
zamintelor BrincovenestT. 

Gingiova, pdclure, a statuluT, si- 
tuata pe teritoriul com. cu a- 
celasi nume, pi. Balta, jud. Dolj. 
Are o intindere de 422 hect. 
1420 m. p. 

Gingiova, insula, jud. Dolj, pi. 
Balta, com. Gingiova, formata 
de Jiu. 

Ginsacul, vale, spre N. de satul 
Potodinul, pi. Ocolul, jud. Ro- 
mana^i, intre Tesluiulsi Oltetul; 
e strabatut de soseaua si linia 
ferata Corabia-R. Vilcea; aci se 
afla conacul Jienilor si pad urea 
Bistri^a. 

Girbaciul, sat, face parte din 
com. rur. Poborul, pi. Vedea- 
d.-j., jud. Olt. Are opopula^iune 
de 80 locuitori. Aci e o bise- 
rica delemn, facuta la anul 18 10. 

Girbaciului (Valea-), sau Bur- 



Hosted by 



Google 



GlRBACIULUI (VALEA-) 



553 



GlRBOVANUL 



naia, vale, in jud. Teleorman, 
pi. Tirgului, pe mosia Ciurari. 
Gura acestei va! este in valea 
Tinoasa. 

Intre com. Butculesti si cat. 
Sirbi- Sfin^esti, apele ce curg 
prin aceasta vale se impreuna cu 
ale piriului Tinoasa formind he- 
lesteul de la S.-E. Butculestilor. 

Magura - Girbaciului si-a luat 
numirea de la aceasta vale. 

Girbaciului (Valea-), vale, la 
S. com. Serbanesti, pi. Mijlocul, 
jud. Vilcea, care se varsa in 
riul Otasaul, tot in raionul a- 
cestei com. 

Girbeni, sat, pe mosia cu ace- 
las! nume, com. Havirna, pi. 
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu. Are 
43 familif, sau 1 68 suflete. 

Proprietatea mosiei este a 
d-lui Dumitru Botez. Satenii im- 
proprietari^i au 56 hect., 88 arii 
pamint; iar proprietarul mosiei 
are 472 hect. 62 ar. cimp. 

DrumurT principale sunt : acel 
de la Dorohoiu la Radau^i si la 
Darabani si acel de la Saveni. 

Hotarele cu : Tataraseni, Mi- 
leanca, Ghitcau^i, Hudesti, Con- 
cesti si Havirna. 

Girbe§ti, com. rur., in partea de 
N.-V. a pi. Fundurile, jud. Vas- 
luiu, la 61 kil. de orasul Vas- 
luiu, si la 23 kil. de Negresti, 
resedinja pi., situata pe valea 
si dealurile din dreapta si din 
stinga piriului Sacova^ul. 

E formats, din satele : Girbesti, 
Poiana-d. s., si Palanca, numit 
si Runcul, pe o suprafata de 
3600 hect., din can 1887 hect. 
padure, 17 13 hect. pamint cul. 
tivabil si 17 hect. vie, cu po- 
pulate de2Si familii, sati 1221 
suflete, din cari 22 suflete E- 
vreT. 

Are 2 bisericl, cu 1 preot 
si 2 cintare^i; 2 mori cu vapor!; 



o velni^a; 2 crisme. Comerciul 
se face de 10 persoane. 

Vite sunt: 614 vite man cor- 
nute, 420 o)f, 162 capre, 103 
caT si 270 rimatori. 

Budgetul com. are lavenituri 
23 10 lei, 50 bani si la cheltueli 
2232 lei, 26 bam. 

Sunt 198 contribuabilT. 

Locuitorii poseda: 71 piuguri 
si 100 stup! de albine. 

Girbesti, sat, situat pe coasta de 
deal in dreapta piriului Siena, 
in partea de S. a com. Zlatu- 
noaia, pi. Meletinul, jud. Boto- 
sani, cu o intindere de 160 
hect., pamint al locuitorilor, si 
o populatie de 56 familii, sau 
212 suflete, din carl 67 contri- 
buabill. 

Numarul vitelor : 60 boi si 
vacT, 8 cai, 250 01, si 40 porcT. 
Locuitorii poseda 30 stupi cu 
albine. 

Girbesti, sat, in partea de N. 
a com. Tibanesti, pi. Funduri, 
jud. Vasluiu, situat pe coasta 
dealului Girbesti. Se numea 
in vechime Girbesti-lui-Costin, 
dupa numele proprietarulul. 

Are o suprafata de 23 hect. 
si o populate de ^>7 familii, 
sau 147 suflete, din carl 3 fa- 
milii, sau 21 suflete, figani. 

Vite sunt : 840 vite mari cor- 
nute, 25 cai, 52 01 si 35 porcT. 

Girbesti, sat, in partea de S. 
a com. Girbesti, pi. Funduri, 
jud. Vasluiu, situat pe coasta 
de E. a dealului cu acelasi nu- 
me, pe o intindere de 866 hect., 
din care cea mai mare parte 
padure. Are o populate de 
141 familii, sau 660 suflete. 

Este resedin^a comunel; are 
o biserica zidita la 1854, cu I 
preot si 1 cintare^ ; o moara cu 
vapor!, o velnija. 

Prin marginea de E. a sa- 



tulu! curg piraiele Veja si $aco- 
va^ul. 

Numarul vitelor e de 900:316 
vite mar! cornute, 350 o!, 70 
capre si 170 rim&tor!. 

Girbesti, deal, ramificare a si- 
rulu! de deal, ce vine de la 
N. din jud. Iasi si trece spre 
S. in com. fibanesti, pi. Fun- 
duri, jud. Vasluiu. 

Pe coasta acestu! deal e a- 
sezat satul Girbesti, iar pe cul- 
mea lu! se afla padure. 

Girboiul, catun, al com. Neho- 
iasul, jtid. Buzau, cu 100 locui- 
tor! si 23 case. 

Girbova (Calugarii-), altd nu- 
mire a mosiei Xilnaul si Girbovi, 
din com. Zilisteanca, jud. Buzau. 

Girbova, munte, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni, 
se desface din dealul Chiojdeni - 
lor; brazdeaza partea deapusa 
comunel; e acoperit cu padur! 
si cu pasuni. 

Girbova, deal, in jud. R.-Sarat, 
pi. Marginea-d.-s., com. Tim- 
boesti; se desface din dealul 
Traistenilor; brazdeaza partea 
de V. acomunef; e acoperit cu 
numeroase padur!. 

Girbova, munte, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, com. Jitia; se 
desface din culmea Lacului; 
brazdeaza partea de N. a comu- 
neisi cat. Andreasi, la S.; este 
acoperit cu padur!. 

Girbova, piriti, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, com. Jitia ; iz- 
voreste din muntele Girbova; 
uda N. comune! si merge de 
se varsa in riul Milcov, pe 
dreapta lu!. 

Girbovanul, sat, jud. BacSu, pi. 



60299. iiarele JHcfionar Geografic. Vol. Ill, 



70 



Hosted by 



Google 



GlRBOVANUL 



554 



GtRBOVI 



Trotusul, al com. Bogdana, situat 
pe piriul Girbovanul, la o depar- 
tare de 4100 m. de satul Bog- 
dana (scoala). Aci se afla o 
biserica ortodoxa, zidita de mai 
mult de un veac si care s'a 
reparat la 18 17, August io, de 
raposatul preot Const. Epure. 
Are 1 cintare^ si este deser- 
vita de preotul de la biserica 
din satul Bogdana. Circiumi 
sunt 3. 

Cap? de familie sunt 72, su- 
flete, 204. 

Animate se numara : 1 1 cai, 
235 vite mad cornute, 5 porci 
si 45 capre. 

Aci se afla cunoscutul pod 
Girbovanul. 

Girbovanul, padure, jud. Bacau, 
pi. Trotusul, com. Bogdana; are 
359 hect. 

Girbovanul, piriii, jud. Bacau, 
pi. Trotusul, care trece prin co- 
munele Bogdana si Caiu^ul si se 
varsa d'a dreapta Trotus-ului. 

Girbovanul, sau Podul-lui- 
§tefan, pod, jud. Bacau, pi. 
Trotusul, com. Bogdana, pe pi- 
riul Girbovanul, al caei jude^ene 
Adjud - Onesti - Ocna. Legenda 
spune ca podul acesta ar fi fost 
facut de Stefan-cel-Mare. Stricin- 
duse cu vremea, el a fost res- 
taurat de Mihaiu Sturdza, Dom- 
nul Moldovei. 

Girbovanul, com. rur. si sat, in 
jud. Mehedin^i, pi. Motrul-d.-s., 
la 24 kil. de orasul Turnul-Se- 
verin si la 14 kil. de com. rur. 
Malova^ul. Se numeste si Gir- 
bova^ul-d.-s. Este situat pe 
vale si formeaza com. cu ca- 
tunul Stiicani. Are 650 suflete, 
din can 101 contrib. ; 1 14 case. 
Locuitori! poseda: I4plugun, 
32 care cu boi, 3 caru^e cu cai; 
62 stupl. 



Are o biserica, cu un preot 
si 2 cintare^i. 

Prin com. trece o sosea co- 
munala, care o leaga cu sosea- 
ua Cazanesti- Ciovirnasani- Tur- 
nul-Severin. 

Budgetul comunei este la ve- 
nituri de 1409 lei, iar la chel- 
tuell de 834 lei. 

Numarulviteloreste de 1006: 
380 vite man cornute, 8 cai, 
300 01 si 318 rimaton. 

Girbovanul, sat, 111 jud. Tutova, 
pi. Corodul, com. Ghidigeni, spre 
S.-E. de satul Ghidigeni. 

In Gura-Girbovatului, Tilpaul 
si Girbovanul sunt 288 loc. si 124 
case. E numit si Girbova^ul-d.-s. 

Girbovanul, pirtU, izvoreste din 
com. Dagita, jud. Roman ; uda 
toata partea de V. a comunei 
Dumesti, pi. Funduri, jud. Vas- 
luiu, incepind de la N. si pana 
mai sus de locul numit Moara- 
Gindulesei, unde se varsa in 
riul Birlad, dupa ce primeste 
de afluen^i piraiele: Tibanesti 
si Armaseni, care ambele curg 
de la N. spre S.-V. 

Girbovanul, pzriti, in jud. Tu- 
tova, pi. Corodul, curge prin 
com. Ghidigeni si se varsa in 
riul Birlad de a stinga, curgind 
de la E. la V. 

Girbovanul, pirifi, in jud. Te- 
cuciti, pi. Nicoresti, com. Ne- 
grilesti ; uda comuna in partea 

de N. 

Girbovanul-de-Sus. Vezi Girbo- 
vanul, sat, in jud. Tutova si 
Girbovanul, com. rur., in jud. 
Mehedinn'i. 

Girbovi, com, rur., in jud. Ialo- 
mina, pi. Cimpul, situata in nor- 
dul plasei, spre V. de comuna 
Grindul. 



Teritoriul comunei are o su- 
prafana de 3067 hect. si coprinde 
patru mosii: Apostolocheanca, 
numita si Cotorca-Mica, cu ion 
hectare, proprietatea statului, 
foasta pendinte de manastirea 
Slobozia, care a fost arendata 
pe periodul 1888 — 93 cu 30000 
lei, iar pe periodul 1893 — 98, 
fara 800 hect. parcelate a se 
vinde in loturi la locuitori, cu 
suma de 5050 lei; Cotorca, cu 
56 hect., proprietatea statului, 
aparninind inainte de seculari- 
zare manastireiZnagovul si care 
a fost arendata pe periodul 
1887 — 1897 cu suma de 650 lei; 
Girbovi, cu 900 hect., proprie- 
tate particular^, si Bozianca, 
cu 1 100 hect. 

Dupa legea rurala din 1864, 
s'au improprietarit 285 locui- 
tori. 

Comuna se compune din sa- 
tele : Girbovi si Bozianca, cu 
resedinna primariei si a judeca- 
toriei comunale in satul Gir- 
bovi. 

Populadunea comunei este de 
660 familii, sau 2659 suflete : 
1380 barbani si 1279 femei ; 
2642 Romini, 15 Bulgari si 2 
Unguri ; 2657 crestini ortodoxi 
si 2 catolicT; 765 agricultori, 
18 meseriasi, 20 comercianni> 8 
cuprofesiunilibere, i5muncitori 
si 20 serviton. Stiu carte 181 
persoane. 

Vite: 1345 cai, 1740 boi, 
482 01, 33 bivoli si 2698 porci. 

Venitul com. este de 7060 
lei si cheltuelile de 8060 lei. 

Sunt tre! scoli : una mixta 
in satul Bozianca ; a doua de 
baent si a treia de fete in satul 
Girbovi, frecuentate de 85 elevl 
si 25 eleve, conduse de doi 
invataton si o invanatoare ; o 
biserica, deservita de 2 preont 
si 2 dascali. 

Girbovi sau Calugari, cdtun,d\ 



Hosted by 



Google 



GlRBOVI 



555 



GtRCENI 



com. Zilisteanca, jud. Buzau, 
format din insura^e!, cu 80 lo- 
cuiton, locuind in 18 case. 

Girbovi, sat, in jud. Ialomi^a, 
pi. Cimpul, pendinte de com. 
cu acelas! nume, situat la nor- 
dul plase!, in apropiere de jud. 
Buzau. 

Acest sat s'a innin^at pe la 
1852 de locuitorii fugi^f din sa- 
tul Cotorca, pentru ca acest 
sat, fund pe drumul mare pe 
pe care in acel timp treceau 
armatele rusesti si turcesti si 
flind expus la dese pradan, lo- 
cuitorii s'au asezat spre N. in- 
tr'o padure, unde s'a format 
actualul sat. 

Populatiunea satului se com- 
pune din 498 familii de Romin!, 
15 familii de Tigani, 4 familii 
de Bulgar! si 10 familii de Un- 
guri. 

Are douascoli: una de b£e{! 
si una de fete, conduse de un 
invatator si o inva^atoare ; o bi- 
serica, deservita de 3 preo^i si 
2 dascali. 

Vite sunt: 1281 ca!, 1605 
bo!, 232 oi, 33 bivoli si 2505 
pore!. 

Girbovul, com. rur., jud. Gorj, 
pi. Jiul, in partea de N. a co- 
munei Murgesti, situata pe loc 
ses si linga poalele lan^ului de 
inal^imi Culmea-Jiului-din-dreap- 
ta. Se compune din catunele : 
Girbovul si Valea-Viei. 

Are o suprafa^a de 1 180 hect. 
padure, 647 hect. loc de cultura, 
fine^e si pasune ale proprietary, 
iar 338 hect. ale locuitorilor, 
cu 10 hect. vii si 45 hect. pruni. 

Are o populate de 137 fa- 
milii, sau 532 suflete, din care 
8 familii cu 30 suflete pgani. 
Sunt 135 contribuabill. 

Locuitorii poseda: 30 plugun, 
90 care cu bo!, 3 caru^e cu 
ca!; 45 stupi cu albine; 390 



vite man cornute, 22 ca!, 449 
01, 227 capre si 268 rimator!. 

Venitul comunei este de lei 
1500, ban! 30, iar cheltuelile 
sunt de lei 1385, ban! 32. 

Comuna este udata de Jiu. 

Caile de comunica^ie sunt : 
soseaua vecinal& care o pune in 
comunica^ie la N. cu Strimba, 
iar la S. cu Murgesti. 

In comuna se gasesc: 4 pu- 
Juri; 5 fintinl. 

Comuna are 2 biserici, de- 
servite de 1 preot si 2 cintareti. 

Girbovul, catun de resedin^a, al 
com. cu acelas! nume, jud. Gorj. 

Suprafa^a este de 885 hect., 
din carl 140 hect. padure si 
450 hect. loc de cultura, fine^e 
si pasune, proprietate a d-lui 
Nicolae Romanescu, iar 265 
hect. ale locuitorilor, cu 5 hect. 
vii si 25 hect. prun!. 

Are o populate de 75 fami- 
lii, sau 286 suflete Romin! si 6 
familii, cu 25 suflete TiganT. 
Sunt 74 contribuabil!. 

Locuitorii poseda: 25 plu- 
gun, 50 care cu bo!, 2 canine 
cu ca! ; 30 stupi ; 203 vite mar! 
cornute, 1 1 ca!, 245 o! si 68 
rimator!. 

In cat. sunt: 3 pu^uri; 2 fin- 
tinl; 1 circiuma. 

Are o biserica de zid, facuta 
de Stefan Frumuseanu la anul 
1850 si deservita de 1 preot 
si 1 cint£re£. 

Girbovul, deal, in com. rur. Clea- 
novul, pi. Dumbrava, jud. Me- 
hedin^i. 

Girceni, com. rur., in partea de 
N. a pi. Racova, jud. Vasluiu, 
la 38 kil. de orasul Vasluiu si 
la 5 kil. de Pungesti, resedin^a 
pi. E inconjurata de toate par- 
ole cu dealurl, acoperite cu pa- 
dun, avind satele asezate pe 
culm! si val. 



Este formats din satele : Gir- 
ceni, Racova, Racovifa, Scaunele, 
Schitul - Malinesti, Slobozia si. 
Trohan, pe o intindere cam. 
de 3772 hect., din carl 305 
hect. p&dure si 1566 hect., loc= 
de cultura, fina{, imas, ale pro- 
prietate! si 1903 hect. cu 364- 
hect. vi!, ale locuitorilor. Are= 
o populate de 754 famili!, saii. 
2355 suflete. 

Locuitorii sunt parte razesl! 
vech! si parte fosti clacasi. 

Are 4 biseric!, deservite de~ 

3 preoflf si 6 cintareflf ; o scoala ; 

4 circium!. 

Comerciul se face de 4 per- 
soane. 

Numarul vitelor e de 1496: 
620 vite mar! cornute, 341 o!, 
I04ca!, 99 capre si 332 rimator!. 

Budgetul com. este de 213 4_ 
le! la venitur! side 2109 le!, 65 
ban!, la cheltuel!. 

Sunt 235 contribuabill. 

Locuitorii poseda : 67 plu- 
gun; 89 care cu bo!; 12 ca- 
nine cu ca!; 153 stup!. 

Girceni, com. rur. si sat, jud. 
Vasluiu. Satul se afla in partea 
de E. a com., asezat& pe valea sL 
coastele dealurilor: Cucul si 
Dealul-Satulu! pe o intindere de 
1727 hect., din car! 643 hect. 
padure si 217 hect. loc de cul- 
tura, fina{ si imas ale proprietate!, 
si 867 hect. ale locuitorilor, 
cu o populate de 210 famili!, 
sau 1 21 5 suflete. 

Locuitori! acestu! sat sunt 
razes! vechl, car! au pe pro- 
prietatile lor vi! si livez! fru- 
moase. 

De acest sat se $ine un mic 
cat numit Ocia, a! care! locui- 
tori sunt neimproprietarh:!. 

Are o scoala, infiin^ata in a- 
nul 1867, frecuentata de 44 e- 
lev!; o biserica, deservita de 2 
preo^l si 3 eclesiarhl, facuta la 
1827, dinlemnde stejar si alta 



Hosted by 



Google 



GiRCENI 



556 



GlRClNA 



numita Schitul-Malinesti pe cul- 
mea dealului Cucul, in hotarul 
despre com. Bacesti din jud. 
Roman, facuta tot din lemn de 
stejar la 1826, de catre locui- 
torii razesi; carl au inzestrat-o 
cu paminturi. Avea mai multe 
chili! locuite de 40 calugari, cu 
un egumen; asta-zi are un preot, 
care ingrijeste de biserica. 

Sunt 2 circiumi. 

Vite : 152 vite man cornute, 
221 oi, 60 capre, 24 caisii34 
rimatori. 

Locuitorii poseda : 20 plu- 
guri, 30 care cu boi, 3 caru^e 
cu cai ; 60 stupi. 

Girceni, deal, in partea de N.-V. 
a com. Pungesti, pi. Racova, 
jud. Vasluiu; desparte aceasta 
com. de com. Girceni. 

Gircina, com. rur. y situata in cen- 
trul pl^sei Piatra-Muntele, jud. 
Neamtu, pe toatd intinderea vaei 
Cuejdiul. 

Privind din relief, forma te- 
renurilor acestei comune, ni se 
reprezinta sub o figura geome- 
trica foarte regulata : la N. ra- 
mura Muncelul (in prelungirea 
ramurei Biserica, din com. Bu- 
halni^a), se intinde in direc^iune 
de V.-E., perpendiculara pe cele 
doua laturi care formeaza limi- 
tele despre E. si V. a com., si 
anume la E., ramura dealurilor 
Cuejdiul si Balaurul, iar la V. 
Cozla, Bistri^a, Viisoara, ast-fel 
ca daca am trage o linie dusa din 
ultimele extremita^i despre S.-E. 
ale dealului Balaurul (sau mai 
bine zis a dealului Ciritel), la pis- 
cul Cozla, atunct tot terenul 
com. Gircina ar fi coprins in- 
tr'uu enorm trapez regulat pie- 
cat spre E.-S. Prin ramura Mun- 
celul, com. Gircina se desparte 
la N. de com. Cracaoani ; prin 
ramurile Cuejdiul si Balaurul se 
desparte de com. Dobreni ; prin 



dealurile Balaurul si Ciritei, de 
com. Caciulesti ; la S., prin li- 
mite naturale, se desparte de 
com. Doamna si Piatra ; iar la 
V., prin ramura Cozla, se des- 
parte de com. Piatra, Doamna, 
si prin prelungirea ramurei Bis- 
tri^ei, Viisoarei (cu ramura Coz- 
lei), de com. Pingara^i si Bu- 
halni^a. 

Aci se gasesc mine de sare- 
gema. Aceasta sare vinata, in 
ocna, de 200 de ani, lucrata 
pana la cea mai mare adincime 
de 45 stinjenT si in lungime de 
500, fara plan si regula, for- 
meaza un strat de sare nein- 
trecurmat, compact, de o la- 
time de 80 stinjeni si de a a- 
dincime si lungime inca necer- 
cetata si se gaseste intr'o for- 
mate de straturi de huma, ni- 
sip, mergelsifer si bitumen fe- 
ros, toate de o grosime de 
11 — 13 stinjeni; sarea acestui 
strat se deosebeste prin o vir- 
tosime si trainicie extra-ordi- 
nara, fiind-ca. coprinde prea pu- 
$ina apa, cristaliza^ie mica, com- 
pacts, mai ales ca parole pa- 
mintoase sunt mai mult himic, 
de cit mecanic, unite cu sarea. 

Este formata din satele : Gir- 
cina, Cuejdiul, Darmanesti si 
Ciritei, cu o populate de 334 
familii, sau 1755 suflete, din cari : 
839 barbap, 858 feme! ; 945 
necasatori^T, 584 casatoriti, 122 
vaduvi, 8 divorta^i; stiu carte 
82 persoane. 

Dintre locuitorii improprieta- 
ri$i in 1864, sunt astazi : 161 
cari traesc si-si stapinesc insi-si 
locurile lor, 47 ca urmasi ; 8 lo- 
curi au fost parasite si se sta- 
panesc de catre al^ii ; sunt 51 
loc, cari de si cultivatori de pa- 
mint si insurap, n'au nici un 
fel de improprietarire. 

Imasul are o intindere de 78 
hect. 

Are : 4 biserici, dintre cari 2 



in ruina, deservite de 2 preo^ 
si 4 eclesiarhi, plati^i din fondu- 
rile comunale cu 700 lei ; o 
scoala, condusa de uu inva^ator 
platit de stat ; o fabrica de spirt . 
1 pietrarie; 5 rotari ; 4 fierari ; 
3 mori de apa, dintre care una 
cu 2 pietre; 7 circiumi. 

Budgetul com. e de 8519 lei 
la venituri si 72 19 lei la chel- 
tueli. 

Comunica^ia cu satele vecine 
se face prin soseaua judeteana 
Piatra-Neam^u ; printr'un drum, 
care incepe din precedentul (kil. 
2 — 3) si duce la satul Gircina, iar 
de aci pe valea Cuejdiului in 
sus; printr'un drum comunal la 
satul Cuejdiul. 

Gircina, sat, in jud. Neamtu, 
pi. Piatra-Muntele, resedin^a com. 
Gircina, situat pe valea piriului 
Cuejdiul si a piriiasulul cu a- 
celasi nume, la 5 kil. 700 m. 
departe de orasul Piatra. 

Impreuna cu satul Cuejdiul, 
are o populatie de 249 familii, 
sau 1326 suflete, din cari: 649 
barbati, 6j6 femei, 762 neca- 
satoriti, 439 casatoriti, 79 va- 
duvi, 7 divor^ati. Stiu carte 46. 

Are : 2 biserici, 3 mori de 
apa si, in apropiere, cariere de 
piatra. 

Aci a fost locul natal al dece- 
datuluiEpiscopde Roman, mem- 
bru al Aademiei Romine, Mel- 
chisedec. 

Gircina, schit, in satul cu acelasi 
nume, pi. Piatra-Muntele, jud. 
Neamtu ; inainte a fost locuit de 
calugarite ; acuma este biserica 
de mir. 

Gircina, piriii, in jud. Neamtu, 
pi. Piatra-Muntele, com. Girci- 
na, izvoreste din dealul numit 
Corlatele, ramura Cuejdiul; se 
varsa pe partea dreapta a pi- 
riului Cuefdiul. 



Hosted by 



Google 



GlRCINA 



557 



GlRLA-MARE 



Gircina. Vezi Varni^a, piriti, com. 
Girceni, pi. Racova, jud. Vas- 
luiu. 

Gircina, piriti, izvoreste din dea- 
lul Gircenilor, despre Nordul 
com. Pungesti, pi. Racova, jud. 
Vasluiu, curge spre E. si, mai 
in jos de Pungesti, se varsa in 
piriul Racova. 

Gircina sau Tataru^ul, mosie 
a statului, in jud. Neam^u, pi. 
Piatra - Muntele, com. Gircina, 
arendata anual cu 13410 lei. 
A fost pendinte de manastirea 
Bistri^a. 

Gircovul, com. rur., pi. Balta- 
Oltul-d.-j., jud. Romanafi, for- 
mats din satul cu acelasl nume, 
situat in Valea-Seaca, linga Du- 
nare, la 9 kil. spre E. de Corabia 
si la 42 kil. de Caracal. Alti- 
tudinea terenuluT d'asupra nive- 
lului marii este de 52 m. 

Are o populate de 248 fa- 
milil, sau 1 1 13 suflete: 563 bar- 
ba^T si 550 fernel; 592 casato- 
ri^i, 691 1 necasatori^i. 

Stiu carte 15 persoane. 

Sunt 171 contribuabili. 

Budgetul comunei este de 
1739 lei la venituri si de 1723 
lei la cheltueli. 

Vite mart sunt 547, vite mid, 
700 si porcT, 700. 

Are 4 stabilimente comer- 
ciale; o scoala primara de gr. 
al II lea cu un inva^ator, fre- 
cuentata de 1 8 elevi ; o bise- 
rica, cu hramul Sf. Nicolae ( 1 869), 
deservita de 1 preot si 2 cin- 
tare^i. 

Pe teritoriul comunei se afla 
balta Mozolea ; niste ruine an- 
tice si magurele : Titiri, Magura- 
Verde, a-CiolaculuI, a-Tigal, a- 
TiganuluT, etc. Aci, la 1848, mai 
multe sute de ^arani armafi cu 
coase, topoare si securl, asteptau, 
cu preotii in frunte, tabara de la 



Izlaz care proclamase constitu^ia 
si trecea spre Caracal. 

Gircovul, insula*, in Dunare, in 
fa£a satului cu acelasl nume din 
jud. Romana^i, compusa din 4 
bucap. 

Gircovul, mosie a statului, in 
jud. Romana^i, arendata anual 
cu 21850 lei. 

Girdoaia, cdtun, in jud. Mehe- 
din^i; pi. Motrul-d.-s.; {ine de 
com. rur. Floresti; are 50 case. 

Girdomanul, munte, m jude^ul 
Mehedin^i, plaiul Closani, com. 
rur. Orzesti, acoperit cu brazl 
si poiana pentru pasunarea vi- 
telor in timpul verel. 

Girdomanul, poald, din care iz- 
voreste de odata riul Cerna, 
jud. Mehedinfi ; este drum de 
mers calare pana la sorgintea 
CerneT, cu o pozi^ie frumoasa. 

Girla, cdtun, al com. Boziorul, 
jud. Buzau, cu 100 locuitorl si 
26 case. 

Girla, insula, in Dunare, in drep- 
tul com. rur. Pristolul, pi. Cim- 
pul, jud. Mehedin^i. 

Girla, trup din domeniul statu- 
lui Turnul, jud. Teleorman, si- 
tuat peste riul Olt, la gura a- 
cestul riu, in jud. Romana^i. 
De si face parte din jud. Ro- 
mana^i, dar locuitoril din com. 
Magurele, Flaminda si Traian 
din jude^ul Teleorman isl fac 
munca, dupa invoelile cu aren- 
dasl, pe aceasta mosie. 

Girla, picket de granifd, pe mar- 
ginea Dunarel, in pi. Cimpul, 
jud. Mehedin^i. 

Girla, picket de granifo, jude^ul 



Romana^i, tocmai la varsarea 
Oltulul in Dunare, in dreptul 
gurel riulul Osmul, din Bulgaria. 

Girla-lui-Bran, girld, in jude^ul 
Teleorman, com. Vinatori, la S. 
E formata din izvoarele dealu- 
rilor ce marginesc aceasta co- 
muna. Se scurge in balta mai 
la vale de com. Vinatori si de 
aci merge de se impreuna cu 
apa Calma^uiului, avind insa un 
curent deosebit, care se observa 
mai ales cind apele sunt scazute. 

Girla-Mare, com. rur. si sat, in 
jud. Mehedin^i, pi. Cimpul, la dis- 
tant de S 5 kil. de orasul Tur- 
nul-Severin si la 32 kil. de Vin- 
jul-M are, situata pe marginea Du- 
narel, pe o pozi^iune ridicata; 
satul formeaza com. cu cat. Atir- 
na^i, avind 2480 locuitorl, din 
car! 360 contribuabili, si 450 
case. 

Locuitoril poseda: no piu- 
guri, 240 care cu boi si 40 caru^e 
cu cal. 

Prin aceesta comuna trece 
soseaua Gruia-Girla-Mare-Salcea. 

Are o biserica, cu 2 preo^I 
si 3 cintaretf; o scoala, condusa 
de 1 inva^ator, frecuentata de 
30 elevi si 5 eleve; 8 circiuml; 
3 pravalil, in care se vind di- 
ferite lucruri marunte. 

Budgetul comunei coprinde 
la venituri suma de 14 194 lei, 
iar la cheltueli suma de 4049 
lei. 

Numarul vitelor in aceasta 
com. este de 4210: 1440 vite 
marl cornute, 1600 01, no cal 
si 1060 rimatorl. 

Pe teritoriul Girlel-Marl sunt 
15 izvoare cu apa; tot aci se 
afla si schela Girla - Mare, pen- 
tru incarcatul cerealelor. 

E udata de 2 pirae : Eruga- 
Moril, ce se scurge dintr'un za- 
ton, format din apa fintinelor 
si Girloaca, ce se formeaza tot 



Hosted by 



Google 



GlRLA-MARE 



558 



GlRLA-VLADICAI 



din izvoare de la fintini, carl 
in curgerea lor, se intilnesc in 
apropiere de varsarea lor in 
Dunare. Pe acest din urma piriu 
se afl2 7 mori. 

Sunt cariere de piatra buna 
pentru construc^iune, care se 
scoate de locuitori $i se vinde 
cu stinjenul. 

Ca parte istorica, Girla-Mare 
este insemnata, pentru-ca in tim- 
pul razboiului RusoTurc din 
1853 — 54> P e turla bisericei din 
aceasta comuna a fost arborat 
de Ni^u Magheru, Grigore Iovan 
?i I. Apoloniu, emigrant Romini, 
steagul tricolor, indemnind po- 
porul a se rescula ?i impotriva 
Ru$ilor, fiind ajutatf de Pirvu 
Pirvulescu ?i Gh. Scurtulescu, 
car! se gaseau in capul grani- 
cerilor resculap. 

Nu mai pu^in Girla-Mare a 
jucat rol ?i in timpul razboiului 
Romino-Ruso-Turc din 1877 — 
yS y cadf, in dreptul acestui sat, 
Turcii ascunsesera 150 bare! 
$i 1 vapor, concentrind $i ar- 
mata, spre a face o trecere in 
Rominia prin acest loc; dar 
colonelul Viadescu, actualmente 
general $i fost Ministru de raz- 
boiu, fiind insarcinat sa dis- 
truga acele vase a pus pe fuga 
pe TurcT. 

Sunt imprejurul Atirnatilor 
ruine vechi. 

Girla-Mare, girld, in jud. Tul- 
cea, pi. Macin, pe teritoriul com. 
rur. Vacareni; este o ramifica- 
\\e a girlel La^imea (ce por- 
ne?te din balta La^imea); mer- 
ge intiiu spre E., o ia apoi spre 
S., intr'o direc^ie generaia de 
la N.-V. spre S.-E., trecind prin 
grindul Ciupitoaia; se large?te 
$i se strimteaza pe rind, for- 
mind balp in drumul sau ; trece 
pe linga satele Garvan ?i Va- 
careni, $i, dupa un curs de 14 
kil., tot prin stuf, se varsa in 



girla Ciuline^ul, pe dreapta, u- 
dind ast-fel partea nordica a 
pla?ei ?i pe cea rasariteana a 
comunef. 

Girla-Mare, picket de granifa, 
pe marginea Dunarel, pi. Cim- 
pul, jud. Mehedin^i. 

Girla-Mare, girla, in jud. Vla?ca, 
com. Arsache, pe proprietatea 
Parapani ; vine din proprieta^ile 
Gaojani, Pietri^ul $i Pietro^ani, 
se impreuna cu apele: Vedea, 
Teleormanul $i Calma^uiul $i da 
in Dunare. 

Girla-Mica, sat, in jud. Mehe- 
din£i, com. rur. Vatra. 

Girla-Morii, piriii, jud. Bacau, 
pi. Bistri^a-d.-s., care $erpue$te 
pe teritoriul com. Valea-lui-Ion, 
Blage^ti $i Buda, trecind pe la 
nordul lor, paralel cu Bistri^a, 
cu care se une$te aproape de po- 
dul Lespezi, dupa ce s'a incar- 
cat cu apele piriia^elor Dra- 
gova, Piriul-lui-Vrabie $i Piriul- 
Tiganilor. 

Girla-Morii, piriii, format din 
piraele Hurmuzul $i Fundatura, 
din com. Stolniceni, jud. Su- 
ceava; formeaza iazurile din sat 
$i din farina. 

Girla - Morilor, girla, jude^ul 
Putna, din stinga riuluT Putna, 
incepe la Vitane^ti, trece prin 
satele : 1"ifane$ti, Ole$e$ti, Ba- 
tine?ti , Bizighe^ti , Mara?e$ti , 
Ciu?lea ?i se varsa in Siretul, 
punind in mi$care 16 mori de 
m&cinat. 

Girla - Morilor, girla, in ju- 
de^ul Putna, din dreapta riuluT 
Putna, incepe in com. Gage$ti, 
trece prin satele : Balote$ti, Ca- 
pote^ti, Ivance^ti, Faurei, Pre- 
cistanul, Baita-Ra^ei ?i se varsa 



in Putna, punind in mi$care 26 
mori de macinat. 

Girla - Remnicilor, girld, jud. 
Boto^ani, izvore?te din dealul 
Deleni, curge pe mo$ia Balu- 
$eni $i se varsa in Girla -lui- 
Boghian, com. Fintinelele, pi. 
Siretul. 

Girla - Sapata, girld, izvore$te 
din iazul Vaduleful, curge pe 
mo^ia Fintinelele, pi. Siretul, jud. 
Boto^ani, formind in cursul sau 
mai multe bal£! adincT, numite 
Bulboane. 

Girla - Vladicai, localitate izo- 
latd, in jud. Falciu, com. Sta- 
nile^ti, pi. Mijlocul. Asupra nu- 
mirei acestei locality, intr'o ho- 
tarnicie din anul 1575, se ci- 
teaza o marturisire scrisa la 
1754, pastrata de Inocentie, E- 
piscopul de Hu$i, in care se 
spune : «mal inainte de ve- 
nirea Muscalilor celor de mult, 
cind ati venit Petru-Imparatul, 
fiind sat mare pe mo$ia Cosi- 
e?ti, in $esul PrutuluT, se nu- 
mea numele satului Girla- Vla- 
dicaT, $i pe numele satului ii 
zicea ?i mo^iei tot Girla-Vladicai, 
$i dupa venirea Muscaliior, pu- 
stiindu-se acel sat s'a numit $i 
O^etoaia, pe numele unei fin- 
tini, ce a fost facuta de un om 
O^et, §i de la Petru Imparat 
§i pana acum tot O^etoaia s'a 
numit». 

Asta-zi sub aceasta numire 
de Girla- Vladicai, se nume?te 
de catre locuitori, o girla de 
pe mo?ia Stanile?ti, care im- 
preuna apa riului Pruteful cu 
Balta - Niculm, facuta in acest 
scop, prin sapatura unuT ?an^ 
prin care trece apa din Prute- 
^ul la Balta. Se zice ca e fa- 
cuta din ordinul unui Vladica 
de pe timpul pe cind mo$ia se 
afla administrate de Episcopia 



Hosted by 



Google 



GlRLASI 



559 



GtRLA^I 



din Husi, pentru care s'a si 
numit Girla-Vladical. 

Sub ambele numirl, localita- 
tea este aceeasi, cunoscuta de 
eel vechT ca sat, iara astazi ca 
girla, ne mai existind satul. 

Despre aceasta localitate, po- 
meneste si cronicarul N. Costin, 
in descrierea asupra razboiului 
de la Stanilesti din anul 171 1, 
lata cuvintele cronicarului : 

«Si acest razboiu a fost din 
jos de Girla-Vladical. Acolo a 
esit si Dumitrascu-Voda la hart 
cu Moldovenii sai». 

Din aceasta descriere a cro- 
nicarului, ca razboiul a fost din 
jos de Girla - Vladicai unde a 
esit si Dumitrascu Cantemir la 
har{, ar rezulta ca cuvintul 
«din jos» arata o mica distan^a 
de la locul Girla - Vladicai, pe 
cind cronicarul Neculcea care a 
fost martor ocular al acestui 
razboiu, spune ca Dumitrascu- 
Cantemir, cu Moldovenii sal, a 
esit la har£ in gura Prute^u- 
lul la satul Lunca, ce se gaseste 
la distan^a de 10 — 15 kil. in 
jos de Stanilesti. Prin urmare 
cuvintul «din jos» insemneaza 
toata distan^a aratata de la 
Girla - Vladicai pana la Gura- 
Prute^ului, la satul Lunca, unde 
atunci se afla si Imparatul Pe- 
tru, cu obuzul lui la casa Ba- 
nului. 

lata descrierea cronicarului 
loan Neculcea : 

«Deci obuzul lui Ianos gene- 
ral (care esise inaintea Turci- 
lor in jos la Gura-Sara^ei) intru 
acea noapte au mers cu pace 
si au sosit pana in ziua la obu- 
zul Imparatulul, in gura Prute- 
tului casele Banului. Iara Turcii 
a doua zi Duminica diminea^a 
in luna lui lulie, 7 zile, veniau 
can cum puteati in puterea cai- 
lor ; atunci ati scos Muscalil 
afara din obuz vr'o 4000 de 
Muscali mai jos pe linga balta 



Prute^ului, ca trei patru pistrele 
de sageata, si au esit si Mol- 
dovenii in potriva celor 4000 
de Muscali, alaturea mai despre 
cimp si cu Dumitrascu-Voda si 
cu pu^intei Don^I si Cazaci a- 
laturea cu Muscalii». 

Din aratarile ambilor croni- 
can se lamureste ca razboiul a 
inceput mai in jos de satul 
Stanilesti si Girla-Vladical, toc- 
maldin Gura-Sara^ei, aproapede 
Falciu, la o distan^a de 20 — 25 
kil. din Stanilesti. 

lata si cele aratate de cro- 
nicarul N. Costin asupra pri- 
mului loc de inceperea luptei: 

«In luna lui Iuliu, 7 zile, Sim- 
batS, veleat 7219, sosit-au si 
Ianos general cu toata oastea 
lui precum s'au zis mai sus la 
Prut in Gura-Sara^ei, de ceasta 
parte de Prut, drept potriva 
podului ce-1 facuse Turcii si 
cum au tabarit in desara, iara 
Turcii si Tataril au si pripit 
de i-aii lovit in graba si li-au 
si apucat o suma de caT, cu 
pazitori cu tot ; si asa toata 
noaptea li-au dat nep&rasit raz- 
boiu de toate parole. Ce, ne- 
putind suferi, i-au cautat numaT 
a se da inapol catre ai sai a- 
parindu-se pana la tabara lui 
Seremet». 

Tabara lui Seremet se afla 
in urma cu Imparatul, la sa- 
tul Lunca-Banului, la o distan^a 
de 10 — 12 kil. 

Ajuns Ianos general aicea, 
urmarit de Turci, s'a inceput 
o alta lupta la gura Prute^ului, 
in care au intrat si Moldovenii 
cu Cantemir -Voda, de care po- 
meneste mai sus cronicarul Co- 
stin zicind: «a avut loc razboiul 
din jos de Girla-Vladical. Impara- 
tul vazind primejdia, caci era 
inconjurat de Turci si Tatari, 
a parasit noaptea satul Lunca 
si, urmarit de Turci, a ajuns in 
zori de ziu& la Stanilesti », la 



o distanfa de 10 — 15 kil. de 
la Lunca, unde s'a impreunat 
cu grosul armatel ce sosise de 
la Movila - Rabica cu generalul 
Repnin, si aicea s'a dat lupta 
cea mare in sus de Girla-Vla- 
dical. 

Girla^i, bisericd, jud. Buzau, in 
partea de N.-E. aorasulul Buz&u, 
fondata de Mihaiu Mincu, biv-vel 
Medelnicer si de so$ia sa Maria, 
nascuta Buzoianu, la anul 1780 ; 
la 1806 a fost arsa; m urma 
s'a mai reparat, dar evenimen- 
tele din 1821, invaziunile de 
mai tirziu, au deteriorat-o iarasl. 
In 1853 Turcii ati transformat-o 
in grajd. De atunci a ramas 
parasita, din care ca,uz2 in mare 
parte a cazut. In altar se mai 
afla niste odajdil si cite-va car^I 
rituale. 

In jurul bisericei fondate de 
barbatul sau, paharniceasa Ma- 
ria, vaduva paharniculul Mincu, 
a infun^at la 1792 un spital, pe 
care l'a inzestrat bogat, puin- 
du-1 sub epitropia Episcopi- 
lor, carl vor fi dupa vreml 
— «fiind-ca in lumea aceasta 
n'avea incredere, de cit in sfin- 
^il EpiscopI» — si sub contro- 
lul nepotulul sau Grigore Chri- 
soscoleu si a descendin^ilor sal. 
Parte din episcopl administrara 
bine aceasta salutara institute ; 
parte insa, in coniven^a cu des- 
cenden^il Chrisoscoleu, il pra- 
dete averea si chiar era sa-I com- 
promita existen^a. Din anul 1857 
s'a recunoscut municipalita^ii 
orasului dreptul de suprave- 
ghere in locul Chrisoscoleilor. 
Municipalitatea intru cit-va re- 
vendica averea compromisa, a- 
sigurind spitalulul un venit anual 
de 40.000 lei; dreptul insS de 
a'l administra a ramas excluziv 
al Episcopilor. Episcopul Con- 
stantie il organiza pentru prima 
oara, la 1807, avind 6 paturi si 



Hosted by 



Google 



GlRLASI 



560 



GlRLELE 



7000 lei venit. Tot el aduce ca 
medic, mal intiiu pe un Italian, 
apoi pe Austriacul Genovac, 
dupa. recomandarea doctoruluT 
Caracas. 

Girla^i (Ghermanoaia), mo fie, 

in jude^ul Buzau, cam de 200 
hect., mare parte gradini de 
zarzavat, fosta proprietatea luT 
Dumitrascu Buzoianu. 

Girla§i, mope, in jud. Buzau, co- 
muna Cernatesti, proprietate a 
spitalului Girlasi, avind ca 90 
hect., din can 40 hect. padure, 
restul arabil. 

Girlele, plasa, in jud. Putna. Se 
compune din 1 1 comune, cu 34 
catune si 2 tirgur! : 

1. Bolotesti, cu catunele: Bo- 
lotesti, Capotesti, Ivancesti, Pur- 
celesti si Scinteia. 

2. Clipicesti, ca catunele: Cli- 
picesti, Vitanesti-d.-j. si Vita- 
nesti-d.-s. 

3. Focsa?ii, compus din Foc- 
sani (Tirgul). 

4. Gagesti, cu catunele : Che- 
troasa, Cucuefi-de-sub-Magura, 
Gagesti si Vitanesti-de-sub-Ma- 
gura. 

5. Iresti, cu catunul : Cu 
cueti, Iresti si Serbesti. 

6. Jaristea, cu catunul : Ja- 
ristea. 

7. Mera, cu catunele: An- 
dreiasul, Capatanul, Mera, Sin- 
drilari-d.-j. si $indriIari-Reghiul. 

8. Odobesti, cu catunele: Gro- 
zesti, Odobesti (Tirgul) si Vi- 
nesesti. 

9. Pdfesti, cu catunele : Bo- 
testi, Floresti, Gugesti, Pinti- 
cesti, Pa^esti si Slobozia-Vi- 
drascul. 

10. Tifesti, cu catunele: Ole- 
sesti, Sirbi si fife^ti. 

1 1 . V&rsatura, ca catunele : 
Padureni si Varsatura. 

Popula^iunea plasei, dupa eel 



din urma recensamint, e de 8979 
familii, sau 36078 suflete : 17900 
barbapf si 18178 femei; 18321 
neinsurapf (9224 barba^i si 9097 
femei), 15324 insura^i, 2488 va- 
duvi (1161 barba^i si 1327 fe- 
me!) si 126 divorta^i (56 bar- 
ba^f si 70 femei) ; 29302 Ro- 
mini, 60 Greci, 66 Bulgari, 3388 
Unguri si Austriaci, 53 SirbT, 
34 German!, 3 Prusieni, 47 Rus!, 
13 Francezi, 28 Italieni, 1 En- 
glez si 2884 de a l te nationalist! ; 
28487 ortodox!, 704 catolicl, 
5190 mozaici, 479 armeni, 18 
lipoven! si 1 mahomedan ; 4507 
agricultori, 156 meseriasi, 315 
industrial, 869 comercianp, 145 
cu profesiun! liberate, 2063 mun- 
citor! si 655 servitor!. 

Stiu carte 9456 persoane : 
(6554 barba^i si 2902 feme!). 

Numarul caselor de locuit e 
de 4632. 

Sunt 66 biserici, din car! 32 
parohiale si 34 filiale. Dupa 
noua impartire a parohiilor, pi. 
Girlele cuprinde urmatoarele 32 
parohii : 

1. Bolotesti (com. Bolotesti), 
cu S biserici, din care 1 paro- 
hiala, cu hramul Sf. Nicoiae in 
cat. Bolotesti si 4 filiale si a- 
nume : 1 cu hramul Cuvioasa- 
Paraschiva in Purcelesti, 1 cu 
hramul Adormirea in Capotesti, 
1 cu hramul Sf. Gheorghe in 
Ivanesti si 1 cu hramul Inal^a- 
rea-Domnulu! in Scinteia. 

2. Clipicesti (com. Clipicesti), 
cu 2 biserici, dintre care 1 pa- 
rohiala, cu hramul Sf. Dumi 
tru in cat. Clipicesti si 1 filiala 
cu hramul S-tii Voevoz! in Vi- 
tanesti. 

3. Focsani (tirgul Focsani), cu 
24 biserici, din care 10 paro- 
hiale si 13 filiale: Parohiale \ 
1. Biserica cu hramul Cuvioasa- 
Paraschiva (Domneasca). 2. Bi- 
serica cu hramul Sf. Gheorghe. 
3. Biserica cu hramul Adormirea- 



Maicei-Domnului (Donie). 4. Bi- 
serica cu hramul Sf. Mina. 5. 
Biserica cu hramul Nasterea Sf. 
Ion Botezatorul. 6. Biserica cu 
hramul Nasterea -Maice! -Donv 
nului (Sapunariul). 7. Biserica 
cu hramul Profetul Samoil. 8. 
Biserica cu hramul Sf. Dumitru. 

9. Biserica cu hramul Adormi- 
rea-Maicei-Domnului (Jelaboiul). 

10. Biserica cu hramul Intrarea- 
in-Biserica (Tabacari). Filiale: 
1. Biserica cu hramul Sf. Dumi- 
tru. 2. Biserica cu hramul Sf. 
Nicoiae (Nou). 3. Biserica cu 
hramul S-tif Impara^i (Robcscu). 
4. Biserica cu hramul Intrarea- 
in-Biserica (Gheorgheasa). 5. Bi- 
serica cu hramul Sf. Nicoiae 
(Strola). 6. Biserica cu hramul 
S-^ii VoevozT (Stamatinesti). 7. 
Biserica cu hramul S-^ii Apostoli 
(Ocolul). 8. Biserica cu hramul 
Adormirea - Maice! - Domnului. 
9. Biserica cu hramul Sf. Nico- 
iae (Vechiu). 10. Biserica cu hra- 
mul Intrarea- in -Biserica (Vovi- 
denia). 11. Biserica cu hramul 
Sf. Spiridon. 12. Biserica cu 
hramul Sf. Gheorghe (Sudic). 13. 
Biserica cu hramul Sf. Nicoiae 
(Tabacari). 14. Biserica cu hra- 
mul S-^ii Voevozi. 

4. Gagesti (comuna Gagesti), 
avind o biserica parohiala cu 
hramul S-^i! Voevozi in catunul 
Gagesti. 

5. Vitanesti (com. Gagesti), 
avind 1 biserica parohiala, cu 
hramul S-^ii Voevoz! in catunul 
Vitanesti. 

6. Chetroasa (com. Gagesti), 
avind 2 biserici, 1 parohiala cu 
hramul Sf. Nicoiae, in catunul 
Chetroasa si 1 filiala, cu hra- 
mul S-^i! Tre! Ierarhi in Cu- 
cue^i. 

7. Iresti-d.-s. (com. Iresti), a- 
vind I biserica parohiala, cu 
hramul Adormirea, in catunul 
Iresti. 

8. Iresti (com. Iresti), avind 



Hosted by 



Google 



GiRLELE 



561 



GlRLENI 



I biserica parohiala, cu hramul 
S-^ii Voevozi in cat. Iresti. 

9. Serbesti (com. Iresti), a- 
vind 3 biserici, dintre care 1 
parohiala, cu hramul Adormi- 
rea si 1 filiala, cu hramul Sf. 
Nicolae in Serbesti si I filiala, 
cu hramul S-£ii Voevozi, in Cu- 
cueti-d.-s. 

10. Jaristea I (com. Jaristea), 
avind o biserica parohiala, cu 
hramul Adormirea, in catunul 
Jaristea. 

n. Jaristea II (comuna Ja- 
ristea), avind 1 biserica paro- 
hiala, cu hramul Duminica Tu- 
tulor Sfintilor, in cat. Jaristea. 

12. Mera (com. Mera), avind 

1 biserica parohiala, cu hramul 
S til Imparat'f, in cat. cu acelasi 
nume (Mera). 

13. Odobesti, avind 2 bise- 
rici parohiale si 5 filiale. Cele 
parohiale cu hramurile Nasterea- 
MaiceT-Domnului si S-ta Cruce ; 
iar cele filiale cu hramurile In- 
trarea-in-Biserica, S-^ii Impara^T, 
Sf. Ion Bogoslovul, Sf. Gheor- 
ghe si S-tii Apostoli. 

14. Capatanaul-d.-j. (comuna 
Mera), avind 2 biserici, 1 pa- 
rohiala, cu hramul Sf. Nicolae, 
in Capatanaul-d.-j. si 1 filiala, cu 
hramul Sf. Ion Botezatorul, in 
Capatanaul-d.-s. 

15. Sindrila (com. Mera), cu 

2 biserici, 1 parohiala, cu hra- 
mul Sf. Gheorghe, in Sindrilari- 
d.-j. si 1 filiala, cu hramul Sf. 
Nicolae, in Sindrilari-Reghiul. 

16. Andriesul (com. Mera), 
avind 1 biserica parohiala, cu 
hramul S-tii Apostoli, in An- 
driesul. 

17. Botesti (com. Pa^esti), a- 
vind 2 biserici, 1 parohiala, cu 
hramul Sf. Hie, in Botesti si 1 
filiala, cu hramul Sf. Gheorghe, 
in cat. Pa^esti. 

18. Floresti (com. Pa^esti), 
avind 3 biserici, I parohiala, in 
cat. Floresti si 2 filiale. 



19. fifesti (com. fifesli), a- 
vind 2 biserici, din care 1 pa- 
rohiala, in cat. I^festi si 1 fi- 
liala, in Olesesti. 

20. Tufele (com. 1"ifesti), a- 
vind 2 biserici, din care 1 pa- 
rohiala, cu hramul Adormirea 
in Tufele si 1 filiala, cu hramul 
Buna-Vestire in Balesti. 

21. Sirbi (com. Jifesti), a- 
vind 1 biserica parohiala, cu 
hramul S-^ii Voevozi in catunul 
Sirbi. 

22. Varsatura (com. Varsa- 
tura), avind 2 biserici, 1 paro- 
hiala, cu hramul S-^ii Trel Ierar- 
chi, in cat. Varsatura si 1 fi- 
liala, cu hramul Sf. Vasile, in 
Padureni. 

Sunt 23 scolT, din can: 7 
mixte, 8 de bae^i si 8 de fete. 
Din aceste scolf, 1 1 sunt con- 
struite de comuna, iar restul 
parte in localurl cumparate, par- 
te in localuri inchiriate. Numa- 
rul copiilor carl au frecuentat 
scoala in ultimul an e de 2230, 
(1406 baeji si 824 fete), din 
4540 copil cu virsta de scoala. 
Instruc^iunea publica secondara, 
se preda intr'un liceu cu 7 clase, 
de bae^i si intr'o scoala secon- 
dare de fete (cu 5 clase). Mai 
e in aceasta plasa o scoala de 
meserie, de fete, intre^inuta de 
stat. 

Plasa numara 8028 contrib. 

Pentru pricinile ivite intre lo- 
cuitori, pi. Girlele poseda un 
tribunal de prima instan^a in 
orasul Focsani si 2 judecatorii 
de ocol, 1 in Focsani si alta in 
tirgul Odobesti. 

Serviciul postal se face zilnic, 
avind 2 oficii postale si tele- 
grafice, eel din Focsani e cu 
serviciu permanent, iar eel din 
Odobesti, cu serviciul limitat. 

In pi. Girlele, sunt podgo- 
riile cele mai renumite atit din 
jude{ cit si chiar din intreaga 
{ara. Vi{a se cultiva cit se poate 



de multa si calitatea produsulul 
este foarte buna.Intinderea viilor 
din anul 1893 a produs 12 1000 
hectol. vin in valoare de 2862000 
lei. 

Girlele, sat, jud. Bacau, pi. Tro- 
tusul, com. Valea-Arinilor, situat 
la N. de Lucacesti (scoala), la 
o departare de 200 m. 

Are 115 familii, sail 500 su- 
flete; 5 circiumT. 

Girleni, com, rur., jud. Bacau, 
pi. Bistri^a-d.-s. Se intinde in 
valea Bistri^el pe malul sau 
drept, marginindu-se la E. cu 
teritoriul com. Ciumasi ; spre 
N., cu al com. Racova, de care 
se desparte prin Bistrija ; la 
S.-E., cu teritoriul com. Finti- 
nelele ; la S.-V., cu al comunel 
Luncani; iar la V. cu al com. 
Buda. 

Comuna Girleni este alcatuita 
din 5 catune : Girleni, resedin^a 
plasei cu sta^ie de drum de 
fer, Racila, resedin^a comunel, 
unde este si scoala, Lezpezi, eel 
mai populat si asezat la N. de 
Racila; Paladesti, la S. de a- 
ceasta si Surina, alipita de cu- 
rind de aceasta comuna. $urina 
^inea mai inainte de com. Ra- 
cova (proprietate a statulul). In 
aceasta com., la Lespezi, punc- 
tul eel mai septentrional al ju- 
detului, este limita superioara 
a podgoriilor, pentru malul drept 
al Siretului. Tot la Lespezi este 
si limita Ciangailor, adica a lo- 
cuitorilor Ungurl, asa de nume- 
rosi in acest judet. 

Aceasta comuna se intinde 
d'a dreapta Bistri^ei, de la po- 
dul Lespezi, pana la terminarea 
com. Fintinelele. Un bra{ al 
Bistrijei, numit Bistricioara, des- 
parte satul Girleni de cele-1'alte 
sate. Spre V. se afla zarea Chi- 
cerea si la N. zarile Pragila si 
Tulburea. 



fSflCP.O y.nrele D'cficnar Geoprafic Vol. 117. 



71 



Hosted by 



Google 



GlRLENI 



562 



GfRLESTI-DE-SUS 



In comuna sunt: 434 case; 
4 cfrciumi; 3 biserici ortodoxe, 
deservite de 2 preo^i, 1 diacon 
si 5 cint&re^T, si una catolica, in 
satul Lezpezi. 

Primaria are un local bun ; 
iar scoala se gaseste in comuna 
Racila si e intre^inuta din fon- 
durile PrincipeseT de Wittgen- 
stein. In 1 89 1 a fost frecuen- 
tat& de 19 bae^i. 

Are o populate de 452 fa- 
milil, sau 1731 suflete: 896 Ro- 
mini, 12 Germam, 814 Unguri 
si 9 Izraeli^i, to£i de protec^iunea 
romina; 760 agricultorT, 7 me- 
seriasi, 10 comercianp, 30 cu 
profesiuni libere, 15 muncitori 
si 23 servitor!. 

$tiu carte 132 barbap si 7 
femel. 

Contribuabili sunt 361. 

Dupa legea rurala din 1864 
s'a dat in aceasta comun^ la 
226 locuitonf 644 falci si 40 pra- 
jini. Tot in urma acelei leg! s'a 
mai dat locuitorilor din com. 
si cite 450 stinjeni patrap, loc 
pentru casa si gradina in va- 
tra satului. 

Viile, dupa controalele divi- 
zieT fiioxerice(i89i), ocupa 14V2 
hect. 

Vite sunt: 81 cat, 1063 vite 
marl cornute, 557 porci si 708 
oT. 

Budgetui com. pe 1891 — 92 
a avut 6215.88 lei la venitun 
si 4985 lei la cheltueir. 

Suprafa^a comunel este de 
2709 hect, dintre care 1029 ale 
locuitorilor si 1680 proprietate 
privata, este alipita pe linga 
cea din Fintinelele, apar^inind 
Principesei Lucia Schoenburg- 
Waldenburg. 

Aceasta comuna se afla pe 
calea na^ionala Piatra-Bacau, de 
care oras este departata cu 16 
kil. Catunele : Lespezi, Racila 
si Paladesti, asezate pe calea 
vecinala Lespezi-Margineni-Mun- 



teni, sunt legate cu calea natio- 
nals Piatra-Bacau prin sosele 
comunale prunduite. Departarea 
sa de com. Buda este de 5 kil., 
de com. Racova de 5 kil., de 
com.Luncani de 8 kil. si de Fin- 
tinelele 6 kil. 

Girleni, sat, jud. Bacau, pi. Bis- 
tri^a-d.-s., com. Girleni. Este a- 
sezat intre Bistri^a si Bistri- 
cioara. Aci se afla resedinta 
plasei Bistrita-d.-s. In Condica- 
Liuzilor se gaseste in ocolui 
Bistrh:a-d.-s. Mosia apar^inea 
Logofatului Constantin Bals. Se 
compune din 65 case si o cir- 
ciuma. Biserica este zidita de 
enoriasl la 1872; are un preot 
si 2 cintareti. Distan^a pana la 
Racila este de 2 kil. Popula^ia 
este de 67 familii, sau 237 su- 
flete. 

Vite sunt: 10 cal, 147 vite 
mari cornute, 2>77 °* ?* l 4% 
porci. 

Girleni, stafie de dr.-d.-f., jud. 
Bacau, pi. Bistri^a-d.-s., com. 
Girleni, pe linia Bacau-Piatra- 
Neamtu, pusa in circulate la 
15 Febr. 1885. Se afla intre 
stabile Bacau (12.8 kil.) si Bu- 
husi (10.8 kil.). Inal^imea d'asu- 
pra nivelului marii de 174. n m. 
Venitul acestei statii pe anul 
1895 a fost de 103 15 lei, 65 
bam. 

Girleni, mosie, jud. Bacau, plasa 
Bistri^a-d.-s., com. Girleni, cu 
doua trupun, una de %0J.66 
hect. si alta de 750 hect., care 
daii proprietareT, Principesa Lu- 
cia Schoenburg Waldenburg, un 
venit de 21000 lei. 

Girle§ti, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Marginea-d.-j., catunul Mai- 
canesti; asezat in partea de E. 
a comuneT, la 5 kil. spre N.-E. 
de cat. de resedinta, Bolboa- 



ca sau Maicanesti si asezat a- 
proape de confluen^a riului Rim- 
nicul-Sarat cu Siretul. Are oin- 
tindere de 15 hect., cu o po- 
pulate de 29 familii, sau 100 
suflete, din can 22 contribua- 
bili. Stiu carte 12 persoane. 

Girle^ti (Cotul-), veckiu picket, 
cu No. 79, spre Moldova, in jud. 
R.-Sarat, pi. Marginea-d.-j., co- 
muna Maicanesti, linga catunul 
Girlesti. 

Girle^ti-de-Jos, sat, jud. Dolj, 
pi. Ocolui, com. Ghercesti. Are 
382 suflete: 195 barba^i si 187 
femeT. Locuesc in 49 case si 
15 bordee. Copiii din sat ur- 
meaza la scoala mixta din satul 
Ghercesti, ce este la 209 m. de- 
partare. In anul scolar 1892 — 93 
au frecuentat scoala 8 baeti. 
Cu virsta de scoala sunt 14 
fete si 10 baetf. Stiu carte 15 
persoane. 

Girle^ti-de-Jos, mosie particular^, 
jud. Dolj, pi. Ocolui, com. Gher- 
cesti, satul Girlesti-d.-j., cu ve- 
nit anual de 10000 lei. Apar- 
tine d-lui C. Girlesteanu. 

Pe aceasta mosie se afla si pa- 
dure. 

Girle§ti-de-Jos, pddure particu- 
lara, jud. Dolj, pi. Ocolui, com. 
Ghercesti, satul Girlesti-d.-j., in 
intindere de 85 hect. Apar^ine 
d-lui C. Girlesteanu. 

Esente : cer, frasin, stejar, 
ulm, jugastru si girnita. 

Girle§ti-de-Sus, sat, jud. Dolj, 
pi. Ocolui, com. Ghercesti. Are 
433 suflete: 223 barbap si 210 
feme!. Locuesc in 88 case si 
19 bordee. Satul este asezat pe 
ambele malun ale riului Tes- 
luiul. Aci este o movila, careia 
locuitorii 11 zic Movila-Nem^ilor. 
Copitf din sat urmeaza la scoala 



Hosted by 



Google 



gIrlesti-de-sus 



563 



GtRLIJA 



mixta din satul Ghercesti, ce 
este la 200 m. departare. In 
anul scolar 1892 — 93 au frecu- 
entat scoala 6 bae^i. Cu virsta 
de scoala sunt 14 bae^T si 15 
fete. Stiu carte 55 locuitori. 

In sat este o biserica, fondata 
la 1878. Serbeaza hramul Inal- 
tarea-DomnuluY. 

Girle§ti-de-Sus, mosie particu- 
lar, jud. Dolj, pi. Ocolul, com. 
Ghercesti, satul Girlesti-d.-s., a- 
par^inind d-lui G. G. Teisanu. 
Mosia aduce venit anual de 
7500 lei. Pe aceasta mosie sunt 
stine de 01 unde se face brinza 
de putine ; o moara de aburl, 
unde locuitorii isi macina pro- 
ductele lor. De asemenea se 
gaseste si padure. 

Girle§ti-de-Sus, padure particu- 
lars, jud. Dolj, pi. Ocolul, com. 
Ghercesti-d.-s., in intindere de 
85 hect., apar^inindd-lulG. G. 
Teisanu. Esen^e: cer, jugastru, 
frasin, ulm, stejar si girni^a, a- 
ceasta din urraa predominind. 

Girlici, com. rur., jud. Constanta, 
pi. Hirsova. 

Este asezata in partea N.-V. 
a jude^ului, la 96 kil. spre N.-V. 
de oraselul Hirsova, resedin^a 
plasei. Com. invecinate cu dinsa 
sunt: Daeni, la 8 kil. spre 
N.; Groapa-CiobanuluT, ia 13 kil. 
spre S.-V. ; Eni-Sarai la 8 kil. 
spre S.-E. ; Ostrov, la 14 kil. 
spre N. 

Se margineste la N. cu com. 
rur. Daeni, despar^ita fund prin 
valea Bertesti si o linie con- 
ventionale ; la E. si S. cu com. 
Eni-Sarai, sep&rindu-se prin dea- 
lul Eschesec, Dealul-Cilibiului, 
al Viilor si privalul Baroiul; la 
V. cu com. Groapa-CiobanuluT, 
despar^indu-se prin o linie con- 
ventionale trasa prin stuf si cu 
jud. Braila, de care o desparte 



Dunarea-VecWe sau Canalul-Ma- 
cinulul. 

Relieful solului e parte acci- 
dental parte ses. La V. este o 
por^iune de */* din intinderea 
totala plana, coprinsa intre bra- 
\\A Macinuiul si privalul Baroiul, 
por^iune acoperite la S. cu stuf 
si la N. cu uti grind, pe care 
se afla o padurice de sSlcii; in 
DunSre se afla in fa^a com. o 
insula (50 hect.), acoperite cu 
stuf si salcii: partea centrala si 
E., accidentata, are cadealurl: 
dealul Stanciul, la N. (96 m.); 
Dealul-Cilibiului (84 m.) si Dea- 
lul- Viilor (64 m.), la S. ; prin 
centrul comuneT sunt dealurile : 
Girliciului cu virful Girliciul 
(64 m.) linga sat, in partea N. 
a luT, Nemolesti (70 m.) si 
Tirca (68 m.), la E. de sat; 
toate sunt acoperite cu pasuni 
si semanaturl si sunt de nature 
humoasa. Movile sunt in numSr 
de 5, intre can: Movila-Sapata 
(74 m.) si Movila - CinstituluT 
(82 m.) la S.-E., ling£ hotar. 

Apele can uda teritoriul com. 
sunt : Dunarea-Vechie (Canalul- 
MacinuluT) la V., girla saii pri- 
valul Baroiul V., trecind prin 
partea V. a satulul Girlici; pi- 
riul Bertesti la N. si Piriul sau 
Valea- Viilor, care in cursul me- 
diu are numele de Valea-Pe- 
trisulul si in eel superior de 
Valea-Stancei-Seaca, avind ca a- 
fluentValea-cu-Maracini,princen- 
tru si S.; ambele aceste val din 
urma se deschid in privalul 
Baroiul. 

Com. este formate dintr'un 
singur cetun, Girlici, asezat la 
poalele S.-V. ale dealulul Gir- 
liciul, (200 m.) udat de privalul 
Baroiul, pe 3 vat, dintre can 
una e inalta si ripoasa. 

Suprafa^a com. este de 7366 
hect., din carl 50 hect. ocupate 
de vatra satului, cu 244 case, 
iar restul de 7305 hect. imperii t 



intre Stat si proprietaril ce po- 
sede 2 184 hect. si locuitorii, carl 
stapinesc 5 112 hect. 

Are o populate de 264 fa- 
milil, sau 1292 suflete: 631 ber- 
ba^i si 661 femel; 761 necese- 
tori^I, 482 casatori^l, 49 vSduvI; 
1290 ceta^eni Romini, 2 supusl 
streini; 1292 ortodoxl; 628 a- 
gricultori si meseriasl, 1 doctor, 
2 comercianp. 

Stiu carte 55 persoane. 

Contribuabill sunt: 253. 

Locuitorii posede : 146 plu- 
gun, 221 care si ceruse, 216 
grape de fter. 

Vite sunt 6674, din cart: 
411 cai, 770 bol, 8 catfrl, 5200 
01, 12 capre, 273 rimeton. 

Pe teritoriul com. sunt 13 
morl de vint. 

Comerciul e activ si se face 
prin gara portulul Cernavoda, 
la 60 kil. spre S. 

Budgetul comunei este de 
381 1 lei' la veniturl si 3314 lei 
la cheltueli. 

Cai de comunica^ie: pe batyl 
si girle cu luntrele ; calea jude- 
^eana Hirsova-Mecin care trece 
prin com. ; apoi drumurl co- 
rn unale c&tre satele invecinate 
Sarai, Daeni, Ciobanul. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, zidita si intre^inuta de 
com., cu 10 hect. de la Stat, 
deservite de 1 preot, 1 para- 
cliser, 2 cintarepf; o scoale mixte 
rurale, condusa de 1 investor 
si 1 inve^etoare, frecuentate de 
78 elevl, 45 beep si 28 fete. 

Girliciul, numire vechle a com. 
Poenari-Rali, pi. Crivina, jud. 
Prahova. 

Girli^a, com. rur., jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noue. 

Se afla situate in partea de 
V. a jud., la 1 14 kil. spre S.-V. 
de orasul Constanta, capitala 
districtului si in cea de S.-V. 



Hosted by 



Google 



GlRLl^A 



564 



GlRLLfA 



a pi., la 15 kil. spre S.-E. de 
oraselul Ostrov, resedin^a pi. 
Com mele invecinate sunt : Bu- 
geac, la 4 kil., spre N.-V.; Cil- 
nia, la 6 kil., spre N.-E. ; Gar- 
van, la 7 kil., spre S.-E.; Ese- 
Chioi, la 7 kil. spre S.-V. 

Se margineste la N. cu jud. 
Ialomi^a, de care se desparte 
prin fluviul Dunarea; la E., cu 
com. Cilnia, Lipni^a si Carvan, 
despar^indu-se de cea d'intiiu 
prin dealul Draca si Valea-Scor- 
ciT, de cea d'a doua prin Valea- 
Scorcii, de cea d'a treia prin 
Dealul-Scorcii, valea Caraghioz- 
Culac si dealul Regene-Ceair ; 
la V., cu Bulgaria, despar^ita 
prin dealul Bei-Orman-Bair ; iar 
la V., cu comunele: Bugeacul, 
Ese-Chioi si Aliman, separin- 
du-se de prima prin girla Der- 
vent si lacul Girlita, de secunda 
tot prin lacul Girlita si de a 
treia prin dealurile Burun-Sirti 
si Tanas-Sirti. 

Relieful solului este acciden- 
tat. Teritoriul sau este braz- 
dat de culmile Coslugea, la E., 
Girlita, la S. si Ese-Chioi, la 
S.-V. 

E udata de Dunare , la N., 
pe o intindere de 2 kil., de la 
gura girlei Dervent pana la poa- 
lele de N. ale movilei Dervent ; 
malul sau este parte jos, parte 
ridicat si stincos; formeaza si 
o insula, Pacuiul-lui-Soare (65 
hect.), acoperita cu salcii sira- 
chi^i ; mtr'insa, la punctul Der- 
vent, se varsa gtrla Dervent (2 V2 
kil.), la N.-V. de com., stabilind 
comunica^iunea intre lacul Gir- 
lita si batrmul fluviu. 

Vaile sunt numeroase, insa 
cu toata vecinatatea padurilor 
nu au apa de cit in timpul plo- 
ilor si al topirel zapezilor. 

Pe teritoriul com. se aria la- 
cul Girlita (650 hect, din can 
2 /5 apar^in comunei), in partea 
de V. a com. ; este format de 



o revarsare anterioara a Du- 
narei, adinca pana. k, 25 m. ; 
are malurile de E. inalte si stin- 
coase in cea mai mare parte, 
pin pricina dealurilor apropiate 
can isi trimit pietroasele lor 
ramifica^ium pana in malul sau ; 
produce peste bun ca si Duna- 
rea, cu care comunica prin girla 
Dervent, care se consumainlo- 
calitate si se exporta afara si al 
carui venit apartine statului ; 
partea de N. poarta numele de 
Taplic-Ghiol si e acoperita cu 
stuf de pe margin! ; iar intre 
girla Dervent si lac se mai 
gaseste o mica balta acoperita 
cu stuf. 

Catunele care compun com. 
sunt doua : Girlita, resedinta, 
asezat in partea centralaacom., 
pe malul de E., inalt si stincos 
al lacului Girlita si pe ambele 
maluri ale vaiei Girlita, inchis 
si dominat la N. si E. de dea- 
lul Girlita, la S., de dealul Ver- 
sat-Sirti si la V., de dealul Bo 
ne-Sirti ; are o pozi^ie frumoasa ; 
este un sat mare, populat, cu 
aspect placut, casele bine aran- 
jate si curate ; in partea de S. 
e inconjurat cu vii; Gali^a, in 
partea de N. a com., la 3V2 
kil. spre N.-E. de resedinta, tot 
pe malul de E. al lacului Gir- 
lita, in valea Gali^a, inchis la 
N. de dealul Taplic, la E. si S. 
de dealul Gali^a ; este mai mic 
ca eel precedent, mai putin fru- 
mos in interior, desi pozi^iunea 
11 este de o potriva de fru- 
moasa. 

Suprafa^a totala a com. este 
de 6586 hect., din can 185 hect. 
vetrele satelor, cu 245 case ; 
restul de 6383 hect. impartit 
intre Stat si proprietari, carl 
poseda 1300 hect. si locuitorT, 
can poseda 5013 hect. 

Popula^iunea sa este de 323 
familii, sau 1389 suflete: 671 
barbapf si 418 feme!; 739 ne- 



casatorifi, 610 casatorh:!, 39 
vaduvi, 1 divor^at; 1388 ceta- 
fem RominT, 1 supus strain; 
1389 crestini ortodoxi ; 670 a- 
griculton si meseriasi; 1 circiu- 
mar. 

Stiu carte 36 persoane. 

Sunt 420 contribuabili. 

LocuitoriT poseda: 193 plu- 
gurT, 348 care si caru^e. 

Vite sunt 5900 capete, mat 
cu deosebire 01, 

Pescuitul se face in balta Gir- 
lita. 

Sunt 2 mori de vint. 

Comerciul, activ, se face prin 
oraselul Ostrov. 

Budgetul com. este de 4335 
lei la venituri si de 3710 lei la 
cheltueli. 

Caile de comunica^ie sunt: 
calea judeteana Ostrov-Cuzgun 
care trece prin sat, apoi dru- 
muri comunale la satele inveci 
nate : Garvanul, Cilnia si Ese- 
Chioi. 

Are o biserica in cat. Gir 
li^a, ca hramul Sf. Dumitru, 
fondata si intretinuta de locui- 
tori, cu 10 hect. de la Stat, de- 
servita de 1 preot, 1 dascal si 
1 cintaret; 2 scoli, una in cat. 
Girlita si a doua in cat. Galita, 
cond use de 1 invatator si o in- 
vatatoare; e frecuentata de in 
elevi (89 baefi si 22 fete). 

Girlita, sat, in jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noua, cat. de rese- 
dinta al com. Girlita, asezat in 
partea S., pe malul E. al lacului 
cu acelasT nuine, in valea Cuiu- 
Culac sail Girlita, intre dealurile 
Girlita si Galita; are o intindere 
4680 hect., din can 125 hect. 
ocupate de vatra satului, cu 188 
case ; popula^ia, compusa nu- 
maT din Romini, este de 25 1 
familii, cu TO 16 suflete, ocupin- 
du-se cu pescuitul si pastoritul. 

Girlita, sat, in jud. Mehedin^i, 



Hosted by 



Google 



GlRLlfA 



565 



GtSCA-MARE 



pi. Ocolul-d.-j., com. rur. Gutul, 
cu 64 case. 

Girli^a, lac, jud. Constanta, pi. 
Silistra-Noua, asezat in partea 
V. a jud. si a pi., pe teritoriul 
com. rur. : Girli^a, Bugeacul si 
Almaliul. Are o forma lunguia^a. 
Se intinde de la S.-V. spre N.- 
E., pe o lungime maxima de 
10 kil. si o la^ime medie de 2V2 
kil. (maxima de 5 kil., minima 
de 500 m.). Suprafa^a totala este 
de 800 hect. (8 kil. p.). In partea 
de N. si linga dinsul se mai 
gaseste o mica balta acoperita 
cu stuf (20 hect). S'a format 
de Dunare intr'una din revar- 
sarile ei, si aceasta ne-o pro- 
beaza limba de pamint ce des- 
parte lacul de fluviu, care e de 
300 m. nuraai si inalt de 2V2 
m. eel mult. Si azi chiar iezerul 
comunica cu Dunarea printr'o 
girla cu mar! maluri ripoase, 
numita Dervent, si prin care 
primeste apa de la fluviu, cind 
acesta creste prima- vara; alt- 
fel marea evaporate, la care 
este supus, nefiind compensate 
de loc prin micul debit al pi- 
raielor si vailor mai tot-d'a-una 
seci, Tar seca definitiv; pe lin- 
ga aceasta, spe^ele de pesti a- 
semanatoare in fluviu si lac ne 
arata maK mult probabila acea- 
sta supozi^ie a noastra. Malurile 
sale sunt in partea de N.-V. — 
S.E. inalte si stincoase, din 
cauza dealurilor pietroase, carl 
isl trimit ramifica^iunile lor pana 
pe malurile sale. Aceste dealuri 
sunt : spre N. Bugeacul si Ca- 
ramizii; la V. Belezliki-Sirti ; la S. 
dealurile Burun-Sirti si Bone-Sir- 
ti; la E. dealurile Girli^a, Gali^a, 
Scorcii, Taplic si Draca. Tot pe 
malul E. sunt asezate satele Gir- 
li^a si Galifa, iar pe eel N., la o 
mica distanfa de lac, este situat 
satul Bugeacal. Basinul sau co- 
prinde peste 3000 hect. ce a- 



par^in com. Bugeacul, Ostrovul, 
Almaliul, Esse-Chioi si Girlija. 
Este cuprins intre dealurile Dra- 
ca, Dervent, Canli-Dere, Cur- 
deli, Garvan, la E. ; Cuiugiuc- 
Ioli-Bair, Tasli-Burun, Ceatal-Iol- 
Bair,' Bei-Orman-Bair, Tiumbet- 
Bair, Pinirlic-Bair, la S. ; Top- 
ci-Bair, Ierulceea-Bair, la V. ; 
Iapce-Bair si Bugeacul, la N. 
Piraiele si vaile ce se deschid 
intr'insul sunt : valea Bugeaculiii 
la N. ; piriul Almaliul, unit cu 
piriul Pamp ir-Ghiolgiu si vaile 
Iaguda-Ceair, Sari-Mesea-Ceair, 
Trincovi^a, la V. ; valea Curu- 
Canara, la S.-V. ; valea Esse- 
Chioi, unita cu vaile Sancan- 
Ceair, Punar-Orman-Ceair, Chi. 
lege-Ceair, Begene-Ceair,Tanas- 
Ceair, Nursus-Ceair, la S. ; valea 
Cuiu-Iuc-Ui unit cu vaile Lam- 
burlu - Culac, Caraghioz - Ceair, 
apoi valea Gali^eT unita cu va- 
lea Scorcii, la E. Adincimea lul 
este de 6 m. 

Girloaca, pinu, in com. rur. 
Girli^a-Mare, pi. Cimpul, jud. Me- 
hedin^i, pe care se afla mori 
de macinat. 

Girne^oaia, piriti, izvoreste din 
partea de E. a com. Idriciul, 
pi. Crasna, jud. Falciu, din spre 
com. Vutcani, trece prin satul 
Dolheni d.-j., si dupa ce iese din 
sat se varsa in stinga piriu- 
lui Idriciul. 

Girnicetul, sat, face parte din 
com. rur. Nisipi, pi. Cerna- 
d.-j., jud. Vilcea. Are o popu- 
late de 189 locuitori (100 bar- 
ba{i si 89 femei). Cade in partea 
de N. a com. si e udat de valea 
Lovisteanca. Este brazdat dela 
N. la S. de dealul Nisipi si Cerna. 

Glrni^a, sub-divizie, in com. rur. 
Prunisorul, pi. Ocolul-d.-j., jud. 
Mehedinfi. 



Girne^ul, deal, in partea de N.- 
V. a com. Bohotinul, pi. Podo- 
leni, jud. Falciu. 

Girni^a, vale, acoperita cu pa- 
dure de stejar, jud. Muscel, pi. 
Riul-Doamnel, com. Mioveni. 

Gir^amane§ti, parte din sforile 
de mosie staplnite de mostenii 
din com. Malul, jud. Teleor- 
man ; o altcl parte, la un loc 
cu aceasta, poartS, numirea de 
Junghefi. 

Gir^eni, sirlt de dealuri, in jud. 
Bacau, pi. Bistri^a-d.-s., com. 
Balgesti, care are cavirfur!:Boi^a, 
Ghilea si Balaceanu si se intinde 
la V. pe hotarul com. spre jud. 
Neam^u. 

Gisca, lac, pe hotarul mosiel Ba- 
bele cu Gistesti, ju'd. Vlasca, 
unde este o circiuma. Peste a- 
cest lac este un pod al Drumu- 
lui-Doatnnei (acel ce duce de 
la Bucuresti la Zimnicea). Acest 
lac strabate toata proprietatea 
Statulul Gistesti. 

Gisca, ptidure, in insula Gisca- 
Mare, jud. Ialomi^a, pi. Ialomifa- 
Balta, com. Piua-Petrei, are 50 
hect. salcie si plop. 

Gisca-Mare, insula pe Dunare, 
in jud. Ialomi^a, pi. Ialomrfa- 
Balta, com. Piua-Petrei ; este des- 
par^ita de insula Gisca-Mica, 
prin bra^ul Hasan-Bel ; are 150 
hect. padure. 

Gisca-Mare, insula, in Dunare 
la limita jude^ului Teleorman, 
in dreptul com. Bragadirul, la 
punctul unde riul Vedea si balta 
Scaesti, precum si alte scursorl 
de ape, dau in Dunare. In drep- 
tul acestel insule este pichetul 
No. 11 pentru paza frunta- 
rieL 



Hosted by 



Google 



GlSCA-MICA 



566 



Gl^TENI 



Gisca-Mica, insula, in Dunare, 
pu$in mai la vale de Gisca-Mare 
jud. Teleorman; pe ^arm se 
afla pichetul de paza No. 12. 

Gisca-Mica, insula, pe Dunare, 
in jud. Ialomi^a, pL Ialomi^a- 
Balta, com. Piua-Petrei, spre 
S. de insula Gisca-Mare, de care 
se desparte prin bra^ul Hasan- 
Bei. 

Giste§ti-Romini, com. rur., in 
jud. Vlasca, compusa din cat. : 
Gistesti-Romini, situata pe pro- 
prietatea statului cu acelasi nume, 
pendinte de manastirea Radu- 
Voda si Gistesti-Sirbi saii Co- 
teni, pendinte de Manastirea- 
Mihaiu-Voda, azi apar^inind sta- 
tului, ambele asezate pe malul 
apei Gisca sau Ilfova^ul, de- 
parte de Bucuresti de 27 kil., 
de Giurgiu de 52 kil. si de O- 
bedeni, resedin^a plasei Glava- 
ciocul-Neajlovul, de 12 kil. 

Pe aci trece azi drumul la 
Alexandria; mai inainte era stra- 
batut de drumul la Craiova, pe 
unde treceau olacele de posta. 
Aci erau 2 hanuri mari : unul pe 
Gistesti-Romini, cel-1'alt pe Gis- 
testi-Coteni sau Sirbi. 

Suprafa^a ambelor trupuri ra- 
mase statului este de 1 108 hect. 
afara de ceea ce s'a dat la lo- 
cuitori. 

Aci se gaseste padurea de 
pe trupul zisjianu, de 31 hect. 
71 aril, si un alt trup de padure, 
de 290 hect., 

Se arendeaza anual cu 27000 
lei. 

Pe aceasta proprietate se a- 
fla apa Gisca sau Ilfova^ul ce 
strabate toata proprietatea prin 
mijlocul ei, venind din lacul 
Gisca, despre Babele si, mer- 
gind sa se verse in jude^ul II- 
fov. 

Are o populate de 233 fa- 
milil, sau 962 suflete. 



Venitul comunal este de 5697 
lei ; iar cheltuelile, de 4444 lei. 

Pe aceasta proprietate este 
o biserica, in cat. Gistesti-Ro- 
mini, cu hramul Adormirea- 
MaiceT-DomnuluT, deservita de 
un preot si 2 cintare^T ; o 
scoala mixta, cu 6 clase, fre- 
cuentata de 38 bae^i si 26 fete. 

Vite sunt: 380 boi si vaci, 
73 cai, 10 bivoli, 540 01 si ca- 
pre si 645 rimatori. 

Aci este lacul Gisca, in care 
este peste mult. 

Este un pod vechiu peste 
apa Gistei, la Drumul-Olacului, 
sub malul padurei" Babele. 

Pe aceasta proprietate, afara 
de locuitorii improprietariti la 
1864, dupa legearurala, s'a mai 
improprietarit la 1882, dupa le- 
gea insura^eilor, inca 30 locui- 
ton care au luat 125 hect. pa- 
mint. Acum s'a infiin^at un nou 
sat, pe 700 hect. 

Giste§ti-Romini, catun, din care 
se compune comuna cu acelasi 
nume, pi. Neajlovul, jud. Vlasca, 
proprietate a statului, fosta mat 
inainte a manastirei Radu-Voda, 
E constituita in trup de mosie 
cu cat. Gistesti-Sirbi. 

Se numeste Gistesti-Romini 
pentru a se deosebi de eel ve- 
cin, care este populat numai cu 
Sirbi, si se numeste Gistesti- 
Sirbi sau Coteni. 

Suprafa^a totala a trupului 
acestuT catun a fost de 1600 
hect., din can au luat locuitorii 
la 1864, 170 hect., insurateil, 30 
hect. si scoala, 125 hect., la 
1882. 

Padurea e in suprafata de 3 1 
hect. si 70 aril. 

In catun se afla o scoala si 
o biserica. 

Glste§ti-Sirbi, sati Coteni, ca- 
tun, pendinte de com. Gistesti- 
Romini, pi. Neajlovul, jud. Vlas- 



ca, proprietate a statului, fosta 
mai inainte a manastirei Radu- 
Voda. Se numeste ast-fel pen- 
tru a se deosebi de eel vecin 
care este populat numai cu Ro- 
mini. 

Mosia are o suprafata de 1 100 
hect, din can 250 hect. padure 
de stejar. 

Giste^ti, sat, pe mosia si in com. 
Pascani, jud. Suceava. Asezat 
sub poalele padurei de pe dea- 
lul Pietrisul, numara 235 familii, 
saii 964 suflete (497 barba^i si 
467 femel); 197 contribuabili. 

Vatra satuluT ocupa 105 falci. 

Improprietarit! la 1864 sunt 
72 palmasi si 48 codasT, stapi- 
nind 449 falci, 18 prj. si 12 stj. 

Drumurl principale sunt : la 
Pascani (6 kil. 244 m.) ; la To- 
pilele (1 kil. ^^8 m.); si la 
Brosteni (3 kil. 122 m.). 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, cladita la 1844 de lo- 
cuitorT, cu ajutorul fostului pro- 
prietar N. R. Roznovanu, de- 
servita de 1 preot si 2 cintarep. 
Scoala din Topile serva si a- 
cestui sat. 

Glutei (Valea-), sau Ilfova^ul, 

vale, jud. Vlasca, pe proprieta- 
tea Bulbucata; vine din Gistesti- 
Paminteni si Costieni si da in 
Neajlovul la Facati. 

Gi^teni, catun, jud. Bacau, pi. 
Bistri^a-d.-j., com. Racaciuni, si- 
tuat pe piriul cu acelasi nume 
si pe piriul Racaciuni, la 2 kil. 
de satul Racaciuni (scoala). 

Are o populate de 108 fa- 
milii, sau 375 suflete; o bise- 
rica de lemn, cladita de locui- 
torl la 1876; 2 circiumf. 

Vite sunt : 19 cai, 197 vite 
marl cornute, 71 porci si 11 
capre. 

Gi^teni, sat, jud. Bacau, pi. Bis- 



Hosted by 



Google 



GlSTENl 



567 



GLAVACIOCUL 



trifa-d.-j., corauna Fundul-Raca- 
ciuni, situat pe piriul cu ace- 
lasi nume. Are o populate de 
1 8 familii, sau 1 8 suflete ; o bi- 
serica, cladita in 1720 de Chi- 
ri^a, proprietarul mosie! de pe 
atuncT. 

Vite: 12 ca?, 32 vite man 
cornute, 42 porcl si 120 capre. 

Gi§teni, vechie numire a cdtu- 
nulni Gageni-d.-j., com. Vinti- 
leanca, jud. Buzaii. 

Gi^teni, piriU y jud. Bacau, pi. Bis- 
tri^a-d.-j., care izvoreste din dea- 
lul Capota si curge de la S.-V. 
spre N.-E. si, dupa ce strabate 
teritoriile comunelor Fundul-Ra- 
caciuni si Racaciuni, udind sa- 
tele Curmatura si Gisteni, se 
varsa in piriul Racaciuni de-a 
dreapta si se incarca cu piri- 
iasul RacusuluT. 

Giteje^ti, sat, face parte din com. 
rur. Govora, pi. Ocolul, jud. Vil- 
cea. Are o populatie de 233 lo- 
cuitori (119 barba^i si 114 fe- 
me!). Este la 5 kil. de maha- 
laua Gurisoara, unde este scoala. 

Gitul-Iezerului, altd numire a 
brafalui Jirlaul, jud. Ialomi^a, 
pi. Borcea, com. Calarasi-Vechi. 

Gitul-Iezerului, pddnre de sal- 
cie, in jud. lalomita, pi. Borcea, 
com. Calarasi - Vechi. Are 50 
hect. Este situate spre S. si in 
apropiere de orasul Calarasi. 

Glava, deal, jud. Dolj, pi. Ama- 
radia, com. Talpasul, ce se in- 
tinde de alungul piriului Vaca, 
afluent al riului Plosca, unde 
spune legenda ca in vechime 
ar fi avut loc o ciocnire intre 
Tatar! si Romini. 

Glavacioaca, cdtun, in jud. la- 
lomita, pi. Borcea, pendinte de 



comunna Rasa, situat pe ma- 
lul sting al bra^ului Botul, des- 
par^it de satul de resedin^a prin 
satul Bogata. Are 7 familii. 

Glavaciocul, plasd, jud. Vlasca. 
In trecut constituia o singura 
pLsa, azi este unita cu plasa 
Neajlovul. Limitele pl&se! Gla- 
vaciocul sunt: la N., jude^ul 
Arges, la V., jud. Teleorman, 
la S., pi. Cilnistea si la E., pi. 
NeajlovuluT. Ocupa partea de 
V.-V.-N. ajude^uluT. 

Suprafa^a aceste! plasi este 
de 96800 hect., cu o populate 
de 30229 suflete. E compusa* 
din 25 com., cu 75 catune si 
anume : 

Adunaft-Butesti % constituind 
o comuna. 

Bibzifa, cu catunele : Bibii^a 
si Calugarita. 

Biscoveni, fara catun. 

Blejesti, cu catunele: Baciul, 
Olanescu - Baciul - Grajdanescu, 
Blejesti-Neam^u, Fetele si Pu- 
rani-Sf. Gheorghe sau Cotorani. 

Bnteasca-de-Jos, cu catunele : 
Butesti si Buteasca-Mosteni. 

Cirtojani-de-Jos, cu catunele : 
Baciul, Cirtojani-d.-j. si Vida-d.-s. 

Cdtunul, cu catunele : Albeni- 
Banovul, Bratesti, Catunul si 
Tavirlaul. 

Cozmesti, cu catunele: Coz- 
mesti-Gurgesti si Osebi^i-Blejesti. 

Crevenicul-Mare, cu catunele: 
Crevenicul-Mare si Cosoaia. 

Crevenicul • Rddulescu, fara 
catun. 

Fierbinti, cu catunele : Glo- 
goveni si Fierbinti. 

Flaminda, cu catunele : Bu- 
jorul-Calugarul-Flaminda. 

Frdsinetul, cu catunele: Ghe- 
^ulesti si Frasinetul. 

Gdldteni- Mosteni, cu catu- 
nele: Dobrogostea, Galeteni- 
Mitropoliei, Galeteni - Mosteni, 
Gradistea si §ioricesti. 

Glavaciocul, cu catunele : $a- 



larul, $tefan-cel-Mare si Glava- 
ciocul. 

Merenide-Jos, cu catutiele: 
Mereni-Ceoani si Mereni-d.-j. 

Mereni-de-Sus, ftra catune. 

Negreni, cu catunele: Ose- 
bi^i-Negreni, Negreni-d.-s., Ne- 
gresti-d.-j. 

Preajba, cu catunele : Bulaci, 
Hagiesti, Poeni, Preajba si Vitasi. 

Purani-d.-s., cu catunele: Bu- 
testi si Purani-d.-s., sau a! Mi- 
tropolieT. 

Scurtul, cu catunele: Dra- 
cesti, Scurtul-Mare, Scurtul-Sla- 
vesti. 

Talpa-Bdjcoveni, cu catunele: 
Linia - Costei, Mosteni, Rota- 
resti sau Rindunica, Talpa-Ba> 
coveni si Zadariciul. 

Talpa-Ograzeni, cu catunele : 
Lefesti-Sopirlesti, Talpa-Ionesti, 
Mahalaul - Dovleceni, Talpa - O- 
grazeni si Talpa-Trivalia. 

Tdmtisesti, cu catunele: Pa- 
risesti-Spinesti, Stincesti si Ta- 
masesti. 

Zdddriciul, cu catunele : Beli- 
moaica, Zadariciul, Crevedia- 
d.-j., Crevedia-Mica. 

Sunt 25 scoli comunale, con- 
duse de 23 inva^ton si 2 in- 
va^atoare si urmate de vr'o 
800 bae{! si 100 fete. 

In plasS sunt 30 hect. vii si 
anume: in com. Zadariciul, 2 
hect., Gaiateni, 17 hect., Fra- 
sinetul, 8,50 hect., si in comuna 
Cozmesti, 1.50 hect. 

Sunt 18 parohii si anume: 

Mereni-d.-j., cu 2 biserici', 2 
preo^i, 4 dascali; 630 familii, 
3777 suflete. 

Crevenicul-Mare, cu 3 bise- 
rici, 2 preo^i, S dascali; 457 fa- 
milii, 1790 suflete. 

Tamasesti, cu 2 biserici, I 
preot, 3 dascali; 289 familii, 
1763 suflete. 

Baciul-Posta, cu 2 biserici, 2 
preop, 4 dascali; 493 familii, 
2451 suflete. 



Hosted by 



Google 



GLAVACIOCUL 



568 



GLAVACIOCUL 



Vida-Cirtojani, cu 2 biserici, 
2 preo^I, 4 dascali ',617 family, 
2825 suflete. 

Cozmesti, cu 3 biserici, 2 
preoflf, 5 dascali ; 569 familii, 
2897 suflete. 

Purani, cu 2 biserici, 2 pre- 
o\1, 5 dascali ; 363 familiT, 629 
suflete. 

Pueni, cu 3 biserici, 2 preo^i, 
5 dascali; 363 familii, 1643 su- 
flete. 

Catunul, cu 1 bisericS, I preot 
2 dascali ; 1 30 famill, 629 su- 
flete. 

$elarul, cu 3 biserici, 2 pre- 
o^I, 5 dascali; 596 familiT, 2873 
suflete. 

Glavaciocul, cu 1 biserici, I 
preot, 2 dascali; 255 familiT, 
1 135 suflete. 

Negreni-de-Jos, cu 2 biserici 
2 preo^i, 4 dascali; 416 familiT, 
1634 suflete. 

TalpaTrivalia, cu 3 biserici, 
2 preo^I, 5 dascali; 525 familiT, 
2362 suflete. 

Gal&teni-de-Sus, cu 4 biserici, 
2 preo^I, 6 dascali; 583 familiT, 
2071 suflete. 

Scurtul-Mare, cu 6 biserici, 

2 preop, 8 dasc&H ',568 familiT, 
2787 suflete. 

Frasinetul, cu I biserica, 1 
preot, 2 dascali; 290 familiT, 
1358 suflete. 

Bibii^ia, cu 2 biserici, 1 preot, 

3 dascali; 302 familiT, 2078 su- 
flete. 

Flaminda, cu 2 biserici, 2 
preot!, 4 dascali; 421 familiT, 
1932 suflete. 

In total sunt 44 biserici, 31 
preo£l, 75 dascali, pentru o po- 
pulate de 8049 familii, sati 
38445 suflete. 

In aceastS plasa s'a vindut 
tutun in valoare de 96174 lei 
in 1887, si de 106559 lei, in 
1888. 

Bilciurile ce se fac in aceasta. 
plasa pe an, sunt la comunele : 



Tam&sesti, 1 bilciu pe an ; Bu- 
teasca, 3 bilciuri pe an ; Glava- 
ciocul, 1 bilciu pe an ; Cirto- 
jani-d.-j., 2 bilciuri si in toate 
Duminicile; Frasinetul, 3 bilciuri 
pe an. 

Statul poseda in aceasta plasa 
urmatoarele proprieta^I: Vatra- 
Manastirel- Glavaciocul, cu ve- 
nit anual de 46500 lei; Purani- 
Mitropoliel cu venit anual de 
13000 lei; Bibii^a a schitulul 
Namaesti, cu venit anual de 
de 8900 lei ; Mereni sau Ste- 
feni-Mitropoliel, cu venit anual 
de 60000 lei. 

Padurl sunt urmatoarele : O- 
mul, pendinte de com. Glava- 
ciocul, proprietatea Vatra-Ma- 
nastirii-Glavaciocul, 800 hect. ; 
Bulumele, Galbena, Gusa-Mare, 
Gusa-MicS, Dumbrava, Lunca, 
Tigoril-luI-Bor^oaica, Cojocarul, 
Palanga si Dirmoxa, pendinte 
de com. Fierbinti, proprietatea 
Vetrel-Manastirel - Glavaciocul, 
600 hect. ; Purani, 659 hect. ; 
Mereni-Stefani, 910 hect. 

Subprefectura acestel plasl, 
inainte de a se uni cu plasa 
Neajlovulul, era la com. Vida. 

Prin aceasta plasa tree apele : 
Teleormanul, care o limiteaza 
despre jud. Teleorman ; Cle- 
nita, care curge de la N. din 
jud. Arges catre S. si da in 
Teleorman in jos de Bibii^a, 
aproape de com. Magura ; Cil- 
nistea, care vine din sus de 
Drumul-OlaculuT, din comuna 
Talpa-Posta saii Baciul, din pa- 
durea Boreasca de la Lacul-cu- 
Oastele, trece prin mal multe 
comune si se varsa in Ar- 
ges , linga satul Falastoaca ; 
piriul Sericul incepe mal sus 
de com. Butesti-d.-j., trece prin 
Cozmesti si merge de da in 
Glavaciocul la com. Vida-Fur- 
culesti ; Glavaciocul, riule{, care 
a dat numele plaseT, pe care 
o strabate mal pe din dou& de 



la N. la S., (vezi Glavaciocul 
riu); Drimbovicul, vale cu apa 
mica, vine din jude^ul Arges 
de aproape de Glavacioc si 
trece in pi. Neajlovulul. 

Cele mal principale val sunt : 
Cleni^a, Calugarita, a-Caiarasilor, 
Sericul, Mogosiul, Motoful. 

Dealuri principale sunt : al- 
FrasinetuluT, al-Glavaciocului si 
al-SericuluT pe la Bi^coveni. 

Movila principals este aceea 
de la Talpa care se zicea Mo- 
vila - Ogrezeni de la care sl-a 
luat numele com. Talpa-Ogre- 
zeni. 

La com. Tamasesti, pe malul 
sting al riulu\T Glavaciocul se 
vad' niste ruine ale unel cetatT 
vechl. 

Asemenea la comuna Talpa- 
Ogrezeni, pe riul Cleni^a, se vad 
iarasT niste ruine despre care se 
zice ca ar fi fost o cetate ro- 
mana. 

Aceasta plasa este cea mal 
putin productiva din acele ale 
judetulul sati ; pamintul, in ma- 
re parte argilo - calcaros, {ine 
apa d'asupra in timpul ploios 
si plesneste in timpul sece- 
telor ; pamintul argilo - silicios 
este mal productiv, si cu cit 
ne coborim catre Dunare saii 
catre lungul plaseT despre pi. 
Cilnistea, pamintul devine ma! 
fertil si foarte productiv, ast-fel 
sunt mosiile Bibiita, Frasine- 
tul, Galateni si Crevenicul. 

Cal de comunica^ie care leaga 
plasa cu centrurile man sunt : 
soseaua ce pleaca din Glava- 
cioc de la hotarul judetulul 
despre Arges, care urmeaza 
valea Glavaciocul si trece in 
pi. Cilnistea ca sa iasa la Giur- 
giu ; soseaua ce duce prin Bu- 
teasca si merge pe vale in jos 
de Tese in pi. Neajlovulul pe la 
Uesti-Golesti. 

In vechime trecea prin aceasta 
plasa Drumul-Olaculul, sau al 



Hosted by 



Google 



GLAVACIOCUL 



569 



GLAVACIOCUL 



po$teif, care mergea de la Bucu- 
resti la Craiova si avea stasia sau 
posta a 4-a din Bucuresti la 
satul Talpa, si a 3 -a posta la 
satul Blejesti-Neam^u. 

Glavaciocul, com. rur., com- 
pusa din cat. : Glavaciocul, Se- 
larul si $tefan-cei-Mare, situate 
pe proprietatea Statului Glava- 
ciocul, pi. Glavaciocul, jud. Vla- 
sca. Innainte de secularizare a- 
partinea manastirei Glavaciocul. 

Se afla situata la 58 kil. de 
Bucuresti, la 82 kil. de Giurgiu, 
la 34 kil. de Obedeni, resedinta 
pi. Glavaciocul-Neajlovul, la 40 
kil. de Pitesti si la 30 kil. de sta- 
bile Titu si Gaesti. 

Suprafa^a totala a mosiel este 
de 6000 hect. 

S'a dat la locuitoril tuturor 
catunelor 2000 hect. Aci, in 1882, 
s'a mai dat de stat pentru 140 
locuiton insuratei, 3 scoale si 
o biserica, o suprafa^a de 2305 
hect., formind satul Stefan-cel- 
Mare. 

Mosia cu toate trupurile se 
arendeaza anual cu 46000 lei. 

Are o populatie de 2305 su- 
flete, din can 461 contribua- 
bili. 

Venitul comunei este de 6174 
lei, iar cheltueiile de 4454 lei. 

Este o scoala mixta, cu 3 
clase, condusa de un Inva^ator 
si care e frecuentata de 40 ba- 
eflf si 7 fete; 2 biserici : una la 
Glavaciocul si a doua la Selarul, 
care ^ine de parohiile Glavacio- 
cul si Selarul si sunt deservite 
de 2 preo^T si 4 dascali. 

Pe aceasta proprietate,seafla 
padurea statului Omul, de ste- 
jar, in suprafa^a de 800 hec- 
tare. 

Pamintul acestui domeniu este 
argilo-calcaros. 

In com. se face un tirg anual 
de vite la 25 Martie. 

Departarea medie intre cat. 



ce consritue aceasta com. este 
de 3 kil. 

Sunt 10 circiumf. 

Glavaciocul, catun, pendinte de 
com. Glavaciocul, pi. Glavacio- 
cul, jud. Vlasca, situat pe pro- 
prietatea statului Vatra - Mana- 
stirei - Glavaciocul, pe sfircul 
vail Glavaciocul, pe un loc pu- 
^in ondulat de ramifica^iile a- 
celei vai. 

In 1864, s'au improprietarit in 
acest catun 169 locuitorf, carl 
au luat o suprafa^a de 57 hect. 

Aci este manastirea Glava- 
ciocul, cu hramul Buna-Vestirc, 
care a fost zidita de Vlad-Voda- 
l^epes la 1477 ?* care serva azl de 
biserica de mir, constituind cu 
satul $tefan - eel - Mare parohia 
Glavaciocul; este deservita de 
1 preot si 2 dascali. 

Acest catun este eel mai de- 
partat punct al jude^uluT, atit 
de Giurgiu cit si de Bucuresti 
si este situat la N.-V. jude^ului, 
despre jud. Arges. 

In cat. Glavaciocul sunt mai 
mult "pganl, urmasl ai robilor 
caiugarestl. 

Sunt 2 circiumi. 

Copiii din sat merg la scoala 
din cat. Selarul. 

Glavaciocul, manastire, in jud. 
Vlasca, odinioara inchinata la 
Sfintul Mormint, pana la 1862, 
cind s'au secularizat averile ma- 
nastiresti. Aceasta manastire a- 
vea mai multe proprieta^i in 
{ara, din carl cele din jud. Vla- 
sca erau : Calugareni sau Cru- 
cea-de-Piatra, Fundul-Parului si 
Vatra-Manastirei-Glavaciocul.A- 
poi in jude^ele: Prahova, mo- 
sia Cernatesti ; in Olt, Crico- 
vul ; in Dolj, Murta ; in Dimbo- 
vifa, Fagefelul; in Arges, Ne- 
grasi si alte trupuri mai mici 
raspindite in mai toata partea 
t^rel dincoace de Milcov. 



In Istoria fare! a frafilor Tu- 
nusli gasim, ca aceasta manas- 
tire a fost inceputa a se cladi 
la 1477 <*e Vlad-Voda-Tepes, ta- 
tal lul Radu-Voda si ca fiul lul, 
Radu-Voda, aterminat-o la 1496. 
Mai probabil este cadinsadata 
inainte chiar de principatul Ja- 
rel-Rominesti. Vlad Voda Ca- 
lugarul, care este chiar acolo 
inmormintat, n'a facut de cit 
s'o restaureze. Neagoe-Voda a 
zugravit-o, iar Constantin Brin- 
coveanu,laanul I70i,a reparat-o 
din nou, fund ruinata. 

Are hramul Buna-Vestire. 

Aceasta manastire de calu- 
gari, e situata pe coasta dealu- 
lul apel Glavaciocul, pe o inal- 
{ime cu o vederepesteintreaga 
vale in partea de S. 

Dupa secularizare a ramas bi- 
serica de mir, pe care o sub- 
ven^ioneaza Statul. Sunt in ru- 
in a mai toate cladirile vechl 
din jurul manastirei; parte din 
ele, cele mai in buna stare, serva 
de scoala comunala. 

Glavaciocul, riU % izvoreste din 
satul Slobozia, in jud. Arges ; in- 
tra in jud. Vlasca la com. Se- 
larul ; coboara prin satele Bu- 
testi, Negreni, Preajba, Purani, 
Baciul, Blejesti, Neamtul, Seri- 
cul, Vida-Crevenicul, Mereni si 
Letca-Veche si da in Cilnistea, 
la Camineasca. Are o lungime 
de la sursa pana la gura lul 
de peste 65 kil. Apele lul sunt 
vara cu totul mid; pe alocurea 
ni se vad de loc; pe timpul 
primaverel si al toamnei, apele 
sunt destul de marl, ast-fel ca 
riul nu se poate trece cu usu- 
rin^a. Lasa catre sursa lul, in urma 
lul, pletrisul, si un nisip fin mat 
catre gura lul, unde produce 
si niste smircurl. Acest riu con- 
fine mult peste. Pe dinsul sunt 
morl la satele Crevenicul-Radu- 
lescu si Vida. 



60299. Mar ele Dicfionar Geografic. Vol. 111. 



72 



Hosted by 



Google 



GLAVESUL 



570 



GLAV1LE 



Glave§ul, lac, in jud. Buzau, com. 
Cioranca, ocolind la E. cat. Mo- 
vila-Banuluf ; is! ia inceputul din 
niste micT viroage, carl apar in 
mosia Gomoiasca, tree prin com. 
Costesti si se con centra in la* 
cul Glavesul. De aci apa se 
scurge spre S., dind nastere la- 
curilor Margineanu si Coltaneni, 
can se varsa in piriul Sarata, 
com. si cat. Mihailesti. 

Glave§ul, parte din mosia Ba 
deni-Milui^i, din com. Cioranca, 
jud. Buzau, pe care s'au impro- 
prietaritinsura^eii din com. Lim- 
pezisul. 

Glambocul-Fle§ti, sat, cu 30 
familii, in jud. Arges, pi. Pi- 
testi, face parte din com. rur. 
Biscovul-Flesti ; are o biserica 
cu hramul Adormirea, deser- 
vita de un preot si un cinta- 
ret. 

Glameia, deal, in jud. Mehedinti, 
com. rur. Ciresul, pi. Cerna. 

Glavanul, deal, in jud. Gorj, pi. 
Jiul,com.Rosia, pe partea dreap- 
ta a acestui riu ; vine din spre 
N., merge de-a lungul com., si 
se termina spre S., la valea Bou- 
relul, din jud. Mehedinti ; pe 
acest deal se afla plantain de 
viT, pruni si padure. 

Glavane§ti, sat, in partea deN. 
a com. Iepureni, pi. Turia, jud. 
Iasi, in stinga riuluT Jijia, cu o 
suprafa^a de 1144 hect. si o 
populate de 46 familii, sau 206 
suflete. Acest sat a fost desfi- 
in^at in 1864, prin stramutarea 
locuitorilor in satul Stolniceni 
si reinfiin^at in 1879, prin im- 
proprietarirea insurajeilor. 

Are o biserica, zidita la anul 
1837, cu l preot si 2 dascali. 

Mosia este proprietatea sta- 
tului. 



Numarul vitelor e de 88j ca- 
pete, din carl: 148 vite marl 
cornute, 644 01, 30 cai si 65 
rimatorT. 

Glavane§ti, sat, face parte din 
com. Muncelul, pi. Zeletinul, jud. 
Tecuciu. E situat pe ambele 
malurT ale piriulul Zeletinul, care 
strabate satul prin centru, de 
la N. la S. Aici se afla rese- 
din^a comunei. 

Are o populate de 259 fa- 
milii, sau 968 suflete; o scoala 
mixta, care dateaza din anul 
1879, siefrecuentatade28 co ptf 5 
o biserica, cu hramul Sf. Ni- 
colae, care se afla situata pe o 
ridicatura in mijlocul satului si 
este facuta la 1876 de obstia sa- 
tului, dupa cum se constata pe 
inscrip^ia de pe cruce. Se in- 
tre^ine de locuitori, avind si S 1 /^ 
falci de pamint. 

Teritoriul catunului este de 
2636 hect. 

Locuitorii, fost! clacasi at ma- 
nastirei Rachitoasa, ati tot te- 
ritoriul com., cu care au fost im- 
proprietaripf in 1864 si 1893. 

In partea de E. a satului in 
mal se afla cariere de piatra. 

Tradi^ia locala spune ca sa- 
tul si-a luat numele de la pri- 
mul locuitor numit Glavan fiul 
lui Frumuselul. Acest Frumu- 
sel a avut 3 copiT: Glavan, Se- 
natescu si Damacus, care au dat 
numele la 3 sate. Satul Sena- 
testi nu mai exista astazi ; el 
a fost situat la N. de Glavane- 
sti, si a fost distrus din cauza 
holerei ; acum nu se mai cu- 
noaste aici de cite cite-va ridi- 
caturi de pamint si un iaz nu- 
mit Iazul-Senatestilor, pe piriul 
Zeletinului. 

Locuitorii acestui sat se deo- 
sebesc din cei din imprejurime 
atit prin port cit si prin vor- 
bire. Locuitorii satelor din a- 
propiere if numesc Mocani. 



Glavane§ti, mosie, in jud. Te- 
cuciu, proprietatea statuluT, cu 
o suprafa^a de 76$ hect., din- 
preuna cu trupul : Nafundesti 
sau Capul Dealului, din com. 
Muncelul. Apartfnea mai ina- 
inte manastirei Rachitoasa. 

Glavane§ti, padure, in jud. Te- 
cuciu, proprietatea stat-jlui, cu 
o intindere de 380 falci, dinpre- 
una cu trupul Plopul, de 80 falci, 
pendinte de com. Muncelul. 

Glavile, com. rur., in jud. Vil- 
cea, pi. Oltul-d.-j., compusa din 
3 cat.: Pesteana, Olteanca si 
Aninoasa. 

Este situata pe vaile : Pesteana- 
OltenceT si Aninoasa, cum si 
pe dealurile dintre aceste vai. 
Pana la resedin^a judetuluT si a 
plasel sunt 40 kil. 

Are o populate de 624 fa- 
milii, sau 2726 suflete (1386 
barba^i si 1340 feme!), in care 
intra si 10 familii de Tigani. 
Locuesc in 624 case. Sunt 417 
contribuabili. 

Veniturile com. sunt de 3258 
lei si cheltuelile de 2348.80 lei. 

Are 6 biserici, toate de lemn : 
3 in cat. Olteanca, 2 in Pes- 
teana si 1 in Aninoasa. 

Vite sunt: 57 caT, 934 boT, 
490 vacT, 1378 01, 270 capre, 
1500 porci. 

Sunt 275 stupi cu albine. 

Locuitorii sunt mo?neni. Din- 
tre ei s'au improprietarit 68 la 
anul 1864, pe mosiile D-lor I. 
Bocsenescu, I. Angelescu, Dima 
Dogarul si al^ii. 

In mahalaua Aninoasa, linga 
biserica, este un izvor a carui 
apa pe unde trece lasa un strat 
gros si rosu ca rugina de fier. 

Pe unde apa surpa malurile 
se gasesc in pamint stejari grosi 
si inegriti; ceea ce face sa se 
banue existe;i^a de carbuni de 
pamint. 



Hosted by 



Google 



glAvile 



571 



GLlMBOCATA 



Scoala exista in com. de la 
1837. A fost intrerupta la 1848, 
1850, 1854 si chiar in urma. Lo- 
calul actual s'a cladit la 1864 si 
e proprietatea com. E frecuen- 
tata de 1 1 copii. Cu intre^ine- 
rea scoalei statul cheltueste a- 
nual 1458 lei. 

Stiu carte 193 barb, si 34 fern. 

Cat de comunica^ie are : so- 
seaua care vine de la Draga- 
sani si se ramifica de la Cre- 
^eni catre com. Glavile. De la 
hotarul Glavile se ramifica ia- 
rasi in dou& : una merge pe 
valea Pesteni, pana aproape de 
hotarul despre N., iar alta mer- 
ge pe valea Oltencei. 

E brazdata de dealurile : Pes- 
teni, Aninoasei si Oltencei si 
udata de vaile : Pesteni, Olten- 
cei, Aninoasei, Voiculeasa, Va- 
carea^a, Roba, Robi^a, Stubeiul- 
lui-Mircea-Ciobanul. 

In valea Pestenel se varsa, in 
raionul com. Glavile, valcelele : 
Ursoaia, Gradistea-Mare si Mica, 
Cirisoaia-Maie si Mica, Gorgo- 
testi si Dogaresti. 

Se margineste la N. cu com. 
Cermegesti, la S. cu Amarasti, 
la E. cu Scundul si la V. cu 
Zavoeni, Varleni si Stanesti. 

Glavile, deal, in raionul com. cu 
acelasi nume, pi. Oltul-d.-j., jud. 
Vilcea, pe care se cultiva 230 
hect., 50 arii, vie. 

Gliganul, com. rur., pe apa Drim- 
bovnicul, jud. Arges, pi. Gala- 
sesti, la 14 kil. de com. rur. 
Costesti,resedin^asubprefectureT, 
si la 43 kil. de Pitesti. Se com- 
pune din 2 sate: Giiganul-d.-j., 
si Gliganul-d.-s., avind in tot 
219 familil, sau 460 suflete. Are : 
o biserica, cu hramul Adormi- 
rea, deservita de un preot si 
un cintare^ ; o scoala primara 
rur. si case man ale familiei 
Budisteanu, proprietarul mosiei. 



Dupa o publica^ie oficiala, a- 
ceasta com. are 215 contrib. 
si are un budget de 3427 lei la 
veniturl si de 3267 lei la chelt. 

Numarul vitelor a fost in a- 
nul 1887 de 909 vitemarlcor- 
nute (806 bol si vacl, 2 bivoli 
si 10 1 cai) si de 5254 vite ma- 
runte (4986 01, 15 capre si 253 
rimatori). 

Gliganul, sub-divizie a com. rur. 
Bresni^a, pi. Motrul-d.-j., jud. 
Mehedin^. 

Gliganul-de-Jos,saii Gliganul- 
din-Vale, sat, cu 89 familil, 
jud. Arges, pi. G&lasesti, face 
parte din com. rur. Gliganul. 

Gliganul-de-Sus, sau Gliganul- 
din-Deal, sat, cu 130 familii, 
jud. Arges, pi. Galasesti ; face 
parte din com. rur. Gliganul. 
Aici este resedin^a prim£riel. 

Glimea, sau Fundul-Hara, deal, 
jud. Suceava, com. Bradatelul, 
avind coastele repezi si ripoase 
si pe d'asupra acoperit de la- 
nuri si fina^uri. 

Glimea, deal, care desparte satul 
Radaseni de satul Opriseni, jud. 
Suceava si pe culmea caruia 
trece si hotarul mosiilor cu ace- 
lasi nume. 

Glina-Gherman, sat, jud. Iifov, 
pi. Dimbovi^a; face parte din 
com. rur. Bobesti-Balaceanca. 
Este situat la E. de Bucuresti, 
pe {armul drept al riulul Dim- 
bovi^a. Partea de N. a satulul 
e baltoasa, din cauza ca terenul 
e mult inclinat spre riul Dim- 
bovi^a. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
502 hect., cu o populate de 
216 suflete. 

D-l Gherman are 332 hect. 
si locuitoril 170 hect. 



Are o biserica, cu hramul A- 
dormirea, deservita de 1 preot 
si 1 cintaref . Aci este resedinfa 
primaries 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarl. 

Numarul vitelor marl e de 
139 si al celor mid de 170. 

Glina-Macri, sat, jud. Ilfov, pi. 
Dimbovi^a ; face parte din com. 
rur. Bobesti-Balaceanca. Supra- 
fa^a totala a satulul e de 293 
hect., cu o populate de 12 su- 
flete. 

Gliza-Caldaru§a, ptldure, a sta- 
tului, jud. Buzau, pendinte de 
Sf. Apostoll, pe mosia Jugureni- 
Caldarusa din com. Jugureni ; 
face un corp cu Archiman- 
drita si Nucii-Ghidiei ; are 256 
hect. 

Gltmboaca, vale, izvoreste dupa 
teritoriul com. Otesti-d.-s., jud. 
Olt si se varsa in girla Cun- 
grisoara-Mica, pe tarmul drept, 
in raionul com. Vai-de-El, pi. 
Oltul-d.-s. 

Glimboaia, piriu, 'izvoreste din 
padurile statulul despre Ocnele- 
Mari si se varsa in riul Rimnicul, 
in com. Vladesti, pi. Ocolul, 
jud. Vilcea. 

Glimbocata, com. rur., jud. Dim- 
bovi^a, pi. Dimbovifa - Dealul. 
Se afla situata pe soseaua na- 
tionals Bucuresti-Pitesti intre 
deal si cimpie, spre S.-V. de 
Tirgoviste la ci^I-va kil. spre V. 
de Gaesti, linga jud. Muscel. 

In cuprinsulacestelcom. sunt: 
Dealul- Vail-Secl, Dealul-Corbulul 
si cimpiile: Baloteasca si P£- 
troaia. 

Prin raionul comunel curg 
riul Argesul si piraiele; Glim- 
bocata si Valea- Seaca, peste care 
sunt doua podurl. 



Hosted by 



Google 



GLlMBOCELUL 



572 



GLODEANUL-ClRLIG 



Se compune din doua ca- 
tune : Glimbocata si Calugari^a 
cu 1023 locuitori. Are o moara 
de aburi ; doua biserici ; o scoala. 
Se invecineste la V. cu com. 
Ciulnifa, din jud. Muscel. 

Gllmbocelul, com. rur., jud. Mus- 
cel, pi. Podgoria, la S. de Cim- 
pulung si la 65 kil. departe 
de acest oras. 

Numele sau vine dela giria 
Glimbocelul, ce trece prin mij- 
locul sau, udind-o de la N. 
spre S. 

Se margineste la E. cu com. 
Butoiul, jud. Dimbovi^a, la V. 
cu com. "pganesti, la N. cu 
com. Bogaji, jud. Dimbovi^a ?i 
la S. cu com. Budisteni. 

Are o populate de 200 fa- 
mily, sau 806 suflete (391 bar- 
bap si 415 feme!) ; locuesc in 
230 case. 

Vite sunt: 193 boi, 47 vacl, 
42 vi^ei, 6 tauri, 175 01, 50 ber- 
becl, 98 capre, 154 porci, 15 
cai si iepe. 

Mosia e a iocuitorilor, parte 
prin improprietarire, parte mos- 
tenire. S'au improprietarit pe 
mosiile : Goleasca, Baneasca, 
Chifeasca si Chiriacioaia, Pro- 
prietari marl in com. suntd-nii: 
Nae Bogdan, N. I. Gherasi, C. 
Manolescu si I. G. Chiriac. 

Sunt 152 contribuabili. 

La 1887 avea un budget de 
1609 lei la veniturl si 1605 lei 
la cheltueli. 

In com. este o moara cu 
vapor! ; o biserica, zidita la anul 
1851, deservita de I preot si 
I dascal ; o scoala, care dateza 
dela 1 82 1, frecuentata de 50 
elevi si 4 eleve, cu intre^inerea 
careia statul cheltueste anual 
1080 lei. 

Gllmbocelul, sat, jud. Dimbovifa 
pi. Dimbovifa-Dealul, cat. com. 
Bogaji. 



Gllmbocelul, girlti, izvoreste din 
jud. Dimbovi^a, com. Boga^i, 
jud. Muscel, dela locul numit 
Scheianca, unde este cunoscuta 
sub numele de Glimbocul. Dupa 
ce uda com. Glimbocelul trece 
in com. Budisteni, pe care o 
lasa, pu^in la stinga, apoi uda 
com. Guinea si se varsa in riul 
Arges. Vara, mai ales in timpil 
secetosi, seaca. 

Glodanul, mosie, in jud. Buzau, 
com. Canesti, cat. Glodul ; are 
50 hect. proprietate mosne- 
neasca. 

Glodeanul, propri eta te, in partea 
de S. a plasei Tohani, jud. 
Buzau, avind pamintul eel mai 
fertil din jud., care, prin di- 
fertte succesiuni, danii si vinzari 
s'a subdivizat in proprietor mai 
mici. 

Glodeanul, deal, jud. Vilcea, 
com. Olanesti, din plaiul Cozia. 

Glodeanul-Cirlig, com. rur., in 
jud. Buzau, pi. Tohani, situata 
la o distan^a . de orasul Buzau 
de 40250 m. Limitele sale sunt : 
la N., Movila-Manciului; la N.- 
V. se lasa in linie dreapta pe 
hotarul mosiei Glodeanul-Sarat, 
pana in hotarul mosiei Sidirul, 
face o proeminen^a spre punctul 
Macrisul si se lasa iar in jos, 
pana da in hotarul Ialomi^ei, in 
marginea mosiei Jilava; la S., 
merge pe hotarul lalomi^ei (mo- 
sia Dudeasca) pana in hotarul 
mosiei Cotorca, la Iazul-Cocoa- 
nei; la E., se urea in sus pe ho- 
tarul mosiei Freca^eanca pana 
In hotarul mosiei Rotunda de 
linga Meteleu ; de aci, pe la ca- 
pul mosiei Bradeanul cu Tufele 
ajunge la Movila-Manciului, ceea- 
ce da comunei forma unui tri- 
unghiu. 

Suprafa^a sa este de 5 940 



hect., din care 5000 arabile, 10 
paduri, 104 flneafa, 642 izlaz si 
184 sterp. 

Proprietati mai insemnatesunt: 
Casotta, Cirligul-Mare, Cirligul- 
Mic, Apostolocheanca, Sidirul 
sau Stavropoleos. Terenul e ses 
si fertil. 

Este o moara cu aburi ; o 
scoala in cat. Casotta. 

Cai de comunicatie are : so- 
seaua vecinala Mizil-Cotorca prin 
Glodeanul ; soseaua judeteana 
Buzau - Urziceni si mai multe 
drumuri naturale, din care mai 
insemnate sunt : drumul Grin- 
dul-Buzau, pe la Movila-Manciu- 
lui, si drumul Movila-Manciului- 
Cilibia prin com. Albesti. 

Vite sunt : 1097 boi, 674 
vacl, 256 vi^ei, 978 cai, 227 
epe, 55 minjf, 2869 oi, 95 ca- 
pre si 754 porci. Stupi de al- 
bine sunt 90. 

Comuna e fortnata de catu- 
nele Casotta, Cirligul-Mare, Cir- 
ligul-Mic si Zmirdanul, avind o 
populatie de 1870 suflete, din 
cari : barbap 343, neinsurati 29, 
vaduvi 8, bae^T 589; iar femei 
maritate 343, vaduve 4, fete 554. 
Case de locuit sunt 553. Stra- 
ini: 2 Greci si 20 Austro-Un- 
gari. Meseriasi : 2 lemnari, 2 ciz- 
mari, 2 fterari, 1 mecanic si 2 
cojocari. Contribuabili sunt 412. 

Budgetul comunei e de 5234 
lei, 69 bani. 

Are o scoala, frecuentata de 
65 elevi si 3 eleve ; 3 biserici, 
deservite de 4 preotT, 3 cinta- 
re^i si 3 paracliseri. Catedrala 
e cea cu hramul Duminica-Tu- 
turor-Sfintilor. Stiu carte 193 
persoane. 

Circiumi sunt 18. 

Comuna Cirligul a existat din 
vechime, insa in timpul razbo- 
iului dintre Rusi si Turci, tea- 
trul de lupta fiind in mare parte 
prin aceste locuri, s'a risipit. 
Dupa 18 12, locuitorii incep a 



Hosted by 



Google 



GLODEANUL-CIRLIG 



573 



GLODEANUL-SILI^TEA 



se stringe la vechile lor vetre 
si cat. Cirligul-Mare se reinfiin- 
^eaza indata. Pe la 1830, in- 
cepe a se forma si cat. Cirligul- 
Mic si pe la i860 cat. Casotta ; 
in 1884 se infiin^eaza catunul 
Zmirdanul, din insurateit impro- 
prietari^I pe mosia Glodeanul- 
Cirlig. 

Qlodeanul-Cirlig, numire ce se 
mat da catunului Cirligul-Mare, 
jud. Buzau. 

Glodeanul-Cirlig, mo§ie y in ju- 
de^ul Buzau, com. Glodeanul- 
Cirlig, proprietate a statuluT, 
pendinte de manastirea Vac&- 
resti ; are 2930 hect., din care 
820 hect. s'au dat improprie- 
t&ri£ilor din catunele Zmirdanul 
si Cirligul-Mare, iar 21 10 se 
arendeaza particular. 

Glodeanul-Sarat, com. rur., in 
jud. Buzau, pi. Tohani, pe am- 
bele malun ale piriului Sarata, 
la o distanta de Buzau de 37600 
m. Limitele sale sunt : la N., 
incepe din Movila-Manciului si 
pe hotarul mosielor Rotunzean- 
ca si Bradeanca, merge pana 
intilneste hotarul mosiei Cufu- 
ritul, la Pu^ul-Rindunichil ; apoi, 
pe hotarul de N. al mosiei Cu- 
furitul, trece piriui Sarata si a- 
junge la Valea-Cailor; la V., se 
lasa pe Valea-Cailor, atinge ho- 
tarul mosiei Dulbanul si da pe 
partea de N.-V. a mosiei Gra- 
distea ; la S.-V., merge pe ho- 
tarul Gradistei, trece pt la ca- 
pul de N. al mosiei Saicianca 
(jud. Prahova), se lasa pe ho- 
tarul mosiei Ghighiul, pana da 
de hotarul Ialomi^el, trece pi- 
riui Sarata si merge pe hota- 
rul Ialomi^el (mosia Jilava) pana 
da in hotarul mosief Sidirul; la 
E., urea pe hotarul mosiei Ca- 
sotta, apoT se dirige spre N.- 
E., pe hotarul mosiei Casotta, 



pana ajung e ^ a Movila-Manciu- 
lui. 

Suprafa^a sa este de 7523 
hect., din care 6248 arabile, 
274 finea^a, 392 izlaz si 609 
bal^i si sterp. 

ProprietaJI mai insemnate, a 
fara de pSmintul posedat de lo- 
cuitori, are : Glodeanul-SSrat, 
de care e alipita si Sfoara- 
Ghighiul, Cufuritul si Gradistea. 

Terenul e ses, intr erupt de 
lacuri si cite-va zmircuri si aco- 
perit de intinse semanaturi. 

Sunt 4 stine. 

Vite sunt: 1042 boi, 825 
vacT, 251 vi^ei, 2 bivoll, 2 bi- 
voli^e, 390 caT, 210 ifepe, 61 
minjl, 3200 oi, 16 capre, 1 a- 
sin si 750 porci. 

Stupl sunt 40. 

Comuna e formata din ca- 
tunele Cufuritul, Florica si Glo- 
deanul-Sarat, avind o populate 
de 2830 loc, din carl: barbap 
insurati 690, neinsura^I 32, va- 
duvl 26, bae^t 784; iar feme? 
maritate 690, vaduve 28, fete 
586. Case de locuit sunt 636. 

Meseriasi : 3 dulghen, 1 ro- 
tar, 2 croitori, 2 cizmarl, 8 fie- 
rari, 1 mecanic, 3 cojocari si 2 
brutarl. 

Sunt 539 contribuabili. 

Budgetul comunei e de6i58 
lei, 71 bam. 

Are o scoala, frecuentata de 
125 elevT si eleve ; 3 bisericl, 
deservite de 3 preo^i, 3 cinta- 
re£i si 1 paracliser. Catedrala 
e cea cu hramul Intrarea-in-Bi- 
serica. Circiumi sunt 17. 

$tiii carte 83 persoane. 

Comuna exista si in secolul 
trecut, dar s'a imprastiat din a- 
celeasl cauze, ca si Glodeanul- 
Cirlig. DupS 1 81 2, s'a format, 
la vechea siliste satul Glodeanul 
Sarat; pe la 1850 s'a format 
satul Cufuritul si in 1881 satul 
Florica cu insura^eif improprie- 
ty!. 



Glodeanul-Sarat, cdtun de re- 
sedin{&, al com. Glodeanul-Sa- 
rat, jud. Buzau, asezat pe ma- 
lul sting al piriului Strata si 
la capul de N. al laculul Glo- 
deanul ; are 2160 loc. si 486 
case. 

Glodeanul-Sarat, mope, in ju- 
de^ul Buzau, com. Glodeanul- 
Sarat, pendinte de m&n&stirea 
Caldarusani ; are cam 28000 
hect. mai toate arabile; se a- 
rendeaz& insa impreuna cu mo- 
sia Amarul, din care cauz& nu- 
mirea oficial& a acestei mosil 
e Glodeanul-Sarat si Amarul. 

Glodeanul-Sarat, lac, in jud. 
Buzau, com. Glodeanul-Sarat, 
format din curgerea inceata a 
piriului Sarata; confine mult 
peste. 

Glodeanul (Sidirul), mofie, in 
jud. Buzau, com. Glodeanul-Cir- 
lig; se intinde la S., d'alungul 
hotarului jud. Ialomi^a, intre mo- 
sia Glodeanul-Sarat, la V. ; la 
N., intre mosiile Casotta si Cir- 
ligul-Mare si la E. intre mosia 
Cotorca, avind forma unuldrept- 
unghiu. A fost proprietatea sta- 
tulul, pendinte de manastirea 
Cotroceni. Are 430 hect., mai 
toate arabile. 

Glodeanul - Sili^tea (Freca- 
{ei), com. rur., jud. Buzau, pi. 
Tohani, situate intre comunele 
Glodeanul-Cirlig si Cotorca, la 
distanta de Buzau, de 44 kil. 
450 m. Limitele el sunt: la N., 
hotarul mosiei Cirligul-Mic, si 
pamintul insura^eilor din com. 
Zmirdanul ; la E., Drumul-Grin- 
duluT, zis si Drumul-Oilor, care 
face in aceasta parte limita in- 
tre pi. Cimpul si Tohani ; la 
S., mosia Cotorca si la V., mo- 
sia Sidirul, p&na da iar in hota- 
rul mosiei Cirligul-Mic. 



Hosted by 



Google 



GLOPEANUL-SILISTEA 



574 



GLODENI 



Suprafafa sa este de 2934 
hect, din care 2412 arabile, 287 
izJaz $i 235 sterp. Proprietate 
mare este nuraai mo$ia Freca- 
{eanca, fosta a casei Filipescu. 

Terenul e ?es ?i fertil. Agri- 
cultura se face sistematic $ipe 
o mare intindere. Este o $coa- 
la pentru impletirea ?treangu- 
rilor. 

Are 3 tirgun: la 23 Apri- 
lie, la Inaltare $i la 6 August. 

CaT de comunica^ie are: Ca- 
lea vecinala Cotorca-Cilibia prin 
com. Meteleal, Drumul-Oilor $i 
Drumul-Zmirdanului. 

Vite: 586 boi, 285 vacT, 150 
vi^ei, 12 bivolf, 372 cai, 240 
lepe, 25 minji, 54001, l S capre 
?i 363 pore!. StupT sunt 21. 

Com. e formata dintr'un sin- 
gur cat. : Glodeanul-Sili^tea, a- 
vind o populate de 1500 lo- 
cuitorT, din car? : barba^i insurant 
227, neinsura^i 5, vaduvi 9, bae^T 
394; iar feme? maritate 327, 
vaduve 36, fete 402. Numarul 
caselor de locuit e de 321. 

Meseria^i: 5 fieran, 1 masi- 
nist, 1 cojocar $i un boiangiu. 

Sunt 273 contribuabili. 

Budgetul com. e de 7321.54 
lei. 

Are o $coala, frecuentata de 
100 elevi ?i 5 eleve. Carte ?tiu 
126 persoane. Biserici sunt 2, 
cu 2 preopf, 2 cintarepf §i 2 
paraclisen. Catedrala, frumoasa, 
e cea cu hramul Sf. Nicolae, 
fondata la 1854 de Anica Fili- 
pescu, proprietara de pe atunci 
a acestel com. 

Frontispiciul este acesta : 

Aceasta sfinta biserica ce praznueste 
cu hramurile : Sfinta Troika, Adormirea 
Maicii Domnului si Sf. Nicolae, s'a zi- 
dit din nou cu osirdia si cu cheltuiala 
D-nei Clucereasa si Dixofilati Anica Fi- 
lipescu, so^a D-lui marelui Clucer Cos- 
tache Filipescu, fiica marelut Ban Isac 
Ralet, in zilele prea sfin^iei sale parin- 
teluT Episcop Filotei, al sf. Episcopii 
Buzau, in anul dela Christos, 1854. 



Circiumi sunt 6. 

Demna de vazut e movila 
Sili^tea, in jurul careia a fost 
satul Sili?tea inainte de 1806. 
Spirgindu-se satul, din cauza in- 
vaziunilor, in drumul carora era 
a^ezat, locuitorii au umblat mult 
timp pribegi. Dupa 18 12, mulpf 
din el au voit sa se intoarca 
la vechile locuin^e, dar n'au ga~ 
sit de cit cenu?e, de aceea s'aii 
dus $i au dat na?tere celor- 
1 alte sate cu numele de Glo- 
deanul. Vre-o 50 de familii insa 
au ramas tot la satul Sili$tea. 
dar 'i a pus fondamentul la 500 
m. spre E. de vechea vatra. Din 
cauza umblarei lor din loc in 
loc li s'a dat numele de Fre- 
ca^ei. 

Glodeanul - Sili^tea ( Freca - 
teanca, Filipeasca, Zisulea- 
sca), mope, in com. Glodeanul- 
Sili$tea, jud. Buzau, avind, afara 
de pamintul dat locuitorilor, 
2IOO hect., din care 210 izlaz, 
iar resLul mai tot se cultiva. 

Glodeanul-Stavropoleos, alta 
namire a mo^iel Giodeanul-Si- 
dirul din com. Glodeanul-Cirlig, 
jud. Buzau. 

Glodeanul §i-Gradi§tea, intinsd 
mo$ie> jud. Buzau, care se des- 
parte in doua trupuri : Glo- 
deanul-Cufurit (propriu zis din 
com. Glodeanul-Sarat), pendin- 
te de manastirea Znagovul, for- 
mind ?i el una din jumat&tile 
mo$iei Rasturna^i (com. Mihai- 
le?ti), iar cea-l'alta jumatate a 
mo?iei Rasturna^i s'a divizat in 
doua : Mihaile^ti lui Mi$u $i Ras- 
turna^i D-nei Bala?a, ambele in 
com Mihaile$ti. Trupul al 2-lea 
din mo$ia Glodeanul-$i-Gradi$tea 
este mo^ia Gradi^tea din com. 
Bolde?ti, cunoscuta \x\ localitate 
sub numele de Cufuritul, sau 
Znagovul. 



Glodeneni, sub-divizie a cat. 
Barbunce?ti, din com Grajdana, 
jud. Buzau. 

Glodeni, com. rur., jud. Dim- 
bovita, plaiul Ialomita-Dimbo- 
vi{a, situata la 10 kil., spre N. 
de Tirgovi?te pe vai ?i intre 
dealun. Dealurile din jurul co- 
munei sunt: Magura, Virful- 
Mare, Podiiacul, Cordunul-Mare, 
Cordunul-de-Mijloc, Malul-Ro?u 
$i La-Fier. 

Prin raionul com. curg : apele 
Lacule^ele ?i Badislavoaia ?i se 
afla ^i izvoare de apa cu gust 
de pucioasa ?i de sare. 

Glodeni se compune din 2 
catune : Glodeni ?i Laculetele, 
cu o populate de 2000 locui- 
torT. 

In raionul comunei sunt peste 
77000 aril padure. Una din sur- 
sele de boga^ie ale acestei co- 
mune este pacura. Suntaci mul- 
^ime de pu^uri care in unele 
timpuri a dat cantitati enorme 
de pacura. In sinul pamintului 
acestei comune se mai afla $i 
carbuni de pamint, pucioasa $i 
sare, acestea inca neexploatate. 

Are 2 biserici $i o §coaIa. 

In catunul Laculetele, pe ma- 
lul sting al Ialomi^ei, se afla 
fabrica de praf de pu^ca a 
statului. Glodeni se invecine$te 
spre E. cu com. Valea-Lunga 
$i Ocni^a ; spre V., cu Doice$ti 
^i Brane§ti ; spre N., cu Podurile 
?i spre S., cu Aninoasa $i Vifa- 
rata, despartindu-se mai de toate 
aceste comune prin dealun $i 
vaif. 

Glodeni, com. rur., in partea de 
N.-V. a pla^el Amaradia ?i la 
S. com. Ohaba, din jud. Gorj. 

Situata pe valea riului Ama- 
radia, are o populatie de 243 
familii, sau 1014 suflete, din 
carl 185 contribuabili. 

Are o suprafata de 1250 hect. 



Hosted by 



Google 



GLODENI 



GLODUL 



arabile, 180 hect. fine^e, 50 
hect. vie, si 130 hect. padure, 
378 hect. izlaz si pomet si 12 
hect. vatra satuluT. 

Locuitorii poseda : 2 1 plugurl, 
46 care cu bol ; 512 vite man 
cornute, 25 cat, 546 01, 130 
stupi si 180 rimaton. 

Comuna are un venit de 1478 
lei si chelt. in suma de 1400 lei. 

Piriul Amaradia strabate Glo- 
deni, curgind spre S.; iar aci, 
schimbindu-si direc^ia, apuca 
spre com. Voitesti. 

Comunica^ia se face prin so- 
seaua comunala si soseaua ve- 
cinala care o leaga cu Voitesti 
si Ohaba, cu drumul de care, 
care trece peste dealul Largi! si 
intra in com. Turba^i. 

Sunt 5 pu^uri cu cumpana si 
7 fintinl. 

Are o scoala, inflintata la anul 
1859 si frecuentata de 45 elevl 
si 2 eleve, condusa de 1 inva- 
tator normalist ; 4 bisericT, de- 
servite de 1 preot, 2 cintare^i 
si 1 paracliser, una fondata la 
anul 1744, si reparata la anul 
1830 de sateni, a doua fondata 
la anul 1 802, iar cele-1'alte 2 
mat vechT. 

Glodeni, cattin, de resedin^a al 
com. Glodeni, plasa Amaradia, 
judetul Gorj. 

Are o intindere de 700 hect., 
din can 300 hect. arabile, no 
hect. finete, 265 hect. padure, 
izlaz si pomet, 20 hect. vie, si 
S hect. vatra satului. 

Are o populate de 114 fa- 
miiii, sau 506 suflete, din can 
92 contribuabili. 

Locuitorii poseda : 10 piu- 
guri, 18 care cu boi ; 195 vite 
man cornute, 10 cai, 224 oT, 
1 10 rimaton si 60 stupT. 

Are 2 bisericT, cu 1 preot si 
1 cintaret; o scoala. 

Glodeni, sat, jud. Vasluiu, plasa 



Funduri, com. Parpaeni^a, ase- 
zat intr'o mica vale, formata 
de dealul Glodeni, pe o supra- 
fa^a de 796 hect., cu o po- 
pulate de 70 famiiii, sau 354 
suflete. 

Aici este o biserica facuta de 
Const. Ciurdea la i868,deservita 
azl de 2 cintarep. 

Vite: 183 vite marl cornute, 
656 oT, 35 cai, 58 rimatori. Lo- 
cuitorii poseda 66 stupi. 

Glodeni, vechea numire a satu- 
lui Buciumi, din com. Chiliile, 
pi. Fundul, judetul Roman. Vezi 
Buciumi, sat, com. Chiliile. 

Glodeni, sfoard de mosie mos- 
neneasca, in com. Lipia, jud. 
Buzau; face parte din trupul 
Bancesti. 

Glodeni, mosie, in jud. Buzau, 
com. Tisaul, cat. Glodul, de 
aproape 90 hect., din care 4 
hect. arabile, 3 hect. livezT, 2 
hect. sterpe si restul padure. 

Glodeni, piriu, ce curge prin pi. 
Fundul, com. Chiliile si Batri- 
nesti, jud. Roman. Izvoreste la 
E. de satul Buciumi, curge de 
la N.-E. catre S.-V., uda satele 
Buciumi, Batrinesti si Rocna si 
se varsa in riui Siretul, de a stin- 
ga, mai la S. de satul Spirido- 
nesti, dupa ce primeste in sine 
pe dreapta, la satul Batrinesti, 
piriul Valcelele. 

Glodeni, vale, ce lese din mosia 
Roata-Catunul, in jud. Vlasca, 
trece prin mosia Roata-d.-j. si 
da in Drimbovnicul, la mosia 
Mirsia. 

Glodinoasa, piriu si vale. In- 
cepe din padurea statulu! Pro- 
topopeni, com. Poiana-Lunga, 
jud. Botosani si se varsa in 
Siret. Valea e marginita de 



dealul Protopopeni si de Dealul- 
VieT. 

Glodi§oarele sau Gradi§oare- 

le, sat, jud. Bacau, pi. Bistri^a- 
d.-s., com. Odobesti, situat pe 
piriul Glodisoarele, in marginea 
de sus a comunei*, la o depar- 
tare de 9 kil. de satul Odobesti. 
Numara 44 famiiii, sau 162 su- 
flete. 

Vite sunt: 5 caT, 51 vite marl 
cornute si 3 pordf. 

Glodisoarele, deal, jud. Bacau, 
pi. Siretul-d.-s., com. Marasti, 
situat intre marginea de S. a 
com. Odobesti si com. Marasti. 

Glodisoarele, piriu, jud. Bacaii, 
pi. Siretul-d.-s., com. Odobesti, 
afluent dupa stinga al piriului 
Odobesti. Pe dinsul se afla a- 
sezat satul cu acelasl nume. 

Glodi^orul, colind si loc izolat, 
in com. Chiojdul-din-Bisca, pe 
hotarul dintre jud. Prahova si 
jud. Buzau. 

Glodosul, sat, jud. Bacau, plasa 
Tazlaul-d.-j., al com. Barsanesti, 
situat pe valea cu acelast nume. 
Are o populate de 37 famiiii, 
sau 139 suflete; o circiuma. 

Vite: 4 cai, 53 vite marl cor- 
nute, 17 pordf si 90 capre. 

Glodosul, mosie, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-j., com. Barsanesti, de 
420 hect., cu un venit de 8500 
lei. 

Glodosul, vale, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-j., com. Barsanesti, pe 
care se afla situat catunul cu 
acelasi nume. 

Glodul, com. rur., jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-Mj., la 10 kil. de Craiova 
si la 12 kil. de resedinfa plasef, 
com. Seglrcea. 



Hosted by 



Google 



GLODUL 



576 



GLODUL 



Situate pe malul drept al 
JiuluT. 

Se margine?te la E. cu com. 
Secuiul, de care se desparte 
prin Jiul; la V., cu com. Calo- 
parui; la N., cu com. Livezile 
$i la S., cu com. Caloparul. 

Terenul comunei este acci- 
dentat de dealul Bucoviciorul, 
intrerupt de cite-va vai. 

Este udatl spre E. de riul 
Jiul, cu directiunea N.-S. ; foarte 
dese-orl Jiul se revarsa ?i inunda 
farina locuitorilor. 

In aniT 1 871 — 1874 comuna 
se compunea din catunele Tu- 
gheni ?i Livezile, care acum 
este comuna deosebita. In anul 
1 87 1 cat. ^ugheni a fost inundat 
dejiu, din care cauza s'a stra- 
mutat din acel loc pe locul pe 
care se afla azi. In anul 1880 
coprindea inc& cat. Vara^i, din 
com. Livezile. Azi se compune 
din trei c£tune ?i anume : Glo- 
dul, care este cat. de re$edin{a, 
Peretul ?i "fugheni. Catunele 
Glodul ?i Peretul sunt situate 
pe malul drept al JiuluT, iar 
Tugheni are o parte $i pe mar- 
ginea padureT statuluT. 

In comuna se afla : o bise- 
rica de zid, fondata de Dumi- 
trache Poenaru, deservita de 1 
preot $i 1 cintaret ; o $coala 
mixta, in cat. ^ugheni, condusa 
de I inva^tor $i care func^io- 
neaz£ din 1886. La aceasta $coa- 
la urmeaza copiii din catunele 
Peretul ?i Glodul. Localul de 
zid, este in bun£ stare. $coala, 
intrejinuta de stat ?i de comu- 
na, are 8V2 hect. pamint. 

Dup£ legea rurala din 1864, 
sunt 193 locuitori impSminte 
ni{i; dup£ cea din 1879 sunt 
17 insurant. 

Suprafa^a teritoriuluT comunal 
este de 1906 hect., din care 
1256 hect. p&mint arabil, 150 
hect. finea^a, 150 hect. izlaz, 300 
hect. teren §1 450 hect. padure. 



Mo?ia Secuiul, din cSt. Tu- 
gheni, apar^ine statuluf. A fost 
arendatS. de la 1893 — 1898 cu 
7150 lei anual. Suprafa^a r&ma- 
sa statuluT azi este de 312 hect. 
7684 m. Restul mo$iei s'a dat 
in loturi mo^nenilor. 

Mo$ia Glodul apar^ine d-lor 
I. G. Dobrescu, T. N. Teodor, 
N. Cincea $i locuitorilor. 

Pe mo$ia Secuiul, cat. Tu- 
gheni, se afla padurea Secuiul, 
in intindere de 380 hect. ; a- 
par^ine statului. Pe cat. Peretul 
se afla p&durea de 50 hect., nu- 
mita Peretul, a d-Iui I. G. Do- 
brescu. 

Padurile sunt compuse din 
cer, stejar $i girnita. 

Viile apar^in locuitorilor (mo?- 
nenii Glodeni) ; aii o intindere 
de 60 hect. 

In cat. Tugheni sunt 3 dul- 
gheri ?i 3 zidarl. 

In comuna sunt 5 circiumi, 
din care 3 in cat. Tugheni ?i 
2 in cat. Glodul. Comercian^f 
sunt 5. Locuitorii transports 
productele la Craiova, pe ca- 
lea jude^eana ce strabate com. 
pe o lungime de 4 kil. CaT ve- 
cinale pe o lungime de 3 kil. 
due la comunele vecine. 

Budgetul comunei pe exerci- 
{iul 1893 - 94 a fost de 1996,07 
lei la venitun $i de 1563,42 lei 
la cheltueli. 

Vite cornute 460, of 140, 
cai 36. 

Glodul (Fundul - Vaei - Ni§- 
covului), catun, a! com. Tisaul, 
jud. Buzau, cu no locuitori §i 
22 case. Pe malul sting al Nis- 
covuluT, are o mul^ime de bor- 
dee, unde se stabilesc Tiganii, 
in timpul iernei, ca sa lucreze 
obiecte de rudarie. In dreptul 
sau riul Niscovul e mocirlos, aco- 
perit de trestie $i richita. 

Glodul, c&tun, al com. Cane^ti, 



jud. Buzau, cu 230 locuitori $i 
64 case. 

Glodul, sat, jud. Dolj, pi. Jiul-de- 
Mijloc, com. Glodul, re^edinfa 
primarieT. Are 537 suflete : 271 
barba^i $i 266 femeT. Locuesc 
in 79 case ?i 46 bordee. Copiii 
din sat urmeaza la scoala mixta 
din satul Tugheni, ce este la 
450 metri departare. In anul 
$colar 1892 — 93 au frecuentat 
?coala 19 baep. Cu virsta de 
$coala sunt 45 copil. Stiu carte 
16 locuitori. Satul Glodul este 
a$ezat pe malul drept al riuluT 
Jiul. 

Glodul, sat, face parte din com. 
rur. Budi^teni, pi. Podgoria, jud. 
Muscel. Spre E. de Glodul se 
afla padurea statuluT Schitul-Bu- 
di?teni, ce se exploateaza in 
parchete. Spre V. se afla Dea- 
lul-Covergilor, plantat cu vie. 
Are o populate de 270 locuitori. 

Glodul, munte, in jud. Buzaii, 
com. Tisaul, cat. Glodul ; face 
hotar despre com. Lapo^ul. E 
acoperit de padure ?i contine 
multa sare. In dificilul drum 
ce este peste dinsul, la com. 
Lapo?ul, se intilnesc mai multe 
cruci vechT. 

Glodul, mosie, in jud. Buzau, 
com. Cane?ti, fosta proprietate 
a statuluT, pendinte de Banul; 
are 364 hect., aratun, fineata, 
izlaz $i padure; face parte din 
mo$ia Piclele-cu-Sforile. 

Glodul, padure, in jud. Buzau, 
com. Tisaul, cat. Glodul, intin- 
zindu-se pu^in ?i in com. La- 
po$ul ; are vre-o 200 hect. ; face 
parte din marele corp Bradul- 
Bercaru-Sforile. 

Glodul, numire data unci parfz 
din p&durea statuluT Valea- Fin- 



Hosted by 



Google 



GLODUL 



577 



GLODURILOR (IZVORUL-) 



tineT, din com. Odaile, jud. 
Buzau, avind singura 180 hect. 

Glodul, lac, jud. Dolj, pi. Jiul-de- 
Sus, com. Co^ofeni - din-Fa^a ; 
cu suprafata de aproape 20 pog. 

Glodul sau Tocili^a, piriii, 
jud. Bacau, pi. Tazlaul-d.-s , pe 
care se aria asezat o sec^ie a 
com. Luncani ; are scurgere in 
Trebis. 

Glodul, piriii, jud. Bacau, plasa 
Siretui-d.-s., com. Obirsia, iz- 
voreste din locul numitFundul- 
Sclipotei si se varsa d'a stinga 
in piriul Berheciul. 

Glodul, izvor mineral, in jud. 
Buzau, com. Mlajetul, linga va- 
lea Ursoaia ; confine pucioasa. 

Glodul, piriii, in jude^ul Buzau, 
com. Tisaul, cat. Glodul ; Tese 
din muntele Glodul, si se scurge 
m riul Niscovul; contine sare 
in disolutiune. 

Glodul, izvor sdrat, in jud. Buzau, 
com. Canesti; fese din muntele 
Umbrarelul si se scurge in Sa _ 
ratelul-Bercii. 

Glodul, izvor de apa minerala, 
in jud. Buzau, com. Chiojdul, 
cat. Poeni^ele. 

Glodul, lac, in partea de V. 
a satului Coltul-Cornn, com. Sa- 
lageni, pi. Podoleni, jud. Falciti. 

Glodul, izvor de ape minerale, 
ciorurate-sodice-iodurate si bro- 
murate, jud. Muscel, plaiul Dim- 
bovi^a, cat. Stoenesti. 

Glodul- Alb, deal si vale, pe mo- 
sia ^tiubeeni, com. Stiubeeni, pi. 
Baseul, jud. Dorohoiu. 

Glodul si Malul-Spart, trupuri 



de pddure, ficind, impreunacu 
Piclele-Banului un total de 198 
hect., proprietate a statului, 
pendinte de Bradul, com. C&nesti 
jud. Buzau. 

Glodul si Zabrau^i, padnri, cu o 
suprafata aproximativa de 3000 
hect., situate pe mosia Raz^si- 
Fitionesti, pendinte de com. Fi- 
tionesti, jud. Putna ; limitate la 
N.-V. cu Musunoaele statului, 
la E. cu Valea-Caregua si ra- 
zasii Movili^a, la S. cu padurile 
d-lui V. Apostoleanu si cu razas'u 
Straoani-d.-s. 

Glodului (Dealul-), colina, in 
Buzau, com. Minzalesti, cat. Sa- 
reni, acoperita de padure. 

Glodului (Dealul-) munte, in 
jud. Suceava, com. Sarul-Dorneif. 

Glodului (Piriul-), piriii, in jud. 
Neam^ul, pi. de-Sus-Mijlocul, 
com. Vinatorii-Neam^uluT, izvo- 
reste din coastele despre N. ale 
Dealului-Mare (catre hotarul des- 
pre Agapia), curge prhicre dea- 
luri pana la unirea sa cu piriul 
Cociorvei. 

Glodului (Piriul-), piriii, in jud. 
Neam^ul, pi. Piatra-Muntele, com. 
Gircina, izvoreste din ramura 
mun^ilor Viisoara (in prelungi- 
rea ramurei Cozlei si a Bistri^el), 
si se varsa pe dreapta Cuejdiului. 

Glodului (Piriul-), piriii, in jud. 
Suceava, izvoreste din dealul cu 
acest nume si se varsa in piriul 
Neagra-Paltinisului. Are de tri- 
butar pe Glodisorul. 

Glodului (Valea-), vale, jud. 
Prahova, pi. Podgoria, com. Gor- 
netul-Cuib; se varsa in piriul 
Nucefeanca, tot in raionul ace- 
stei com., dupa ce primeste iz- 
vorul numit Fintina-de-Leac. 



Glodului (Valea-), piriii, in jud. 
Tulcea, pi. Macinul, pe terito- 
riul com. Vacareni, izvoreste din 
dealul Sevastinul, se indreapta 
spre E., uda partea rasariteana 
a plasei si a com., si dupa un 
curs de 4 kil. se varsa in girla 
Ciuline^ul, pe dreapta, trecind 
prin stuf intins. 

Glodului (Valea-), vale cu pi- 
riii, in jud. Tecuciu, com. Vultu- 
reni, satul Bobosul ; curge spre 
S., pana in piriul Berheciul. 

Glodurile, sat, in jud. Bacau, pi. 
Siretul'-d.-s., al com. Tirgul-Glo- 
durile, situat pe piriul Berhe- 
ciul, la o departare de 800 m. 
de Tirgul-Glodurile. Are 22 fa- 
miliT, sau 88 suflete, ma! top 
Tigani. 

Vite sunt : 144 vite mart cor- 
nute si 10 porci. 

Glodurile, satisor, jud. Bacau, 
pi. Muntele, com. Vasiesti, fa- 
cind trup cu satul Vermesti. 

Glodurile, cdtun, al com. Trestia, 
jud. Buzau, cu 160I0C. si 38 case. 

Glodurile, mosie particular^, jud. 
Bacau, pi. Siretul-d.-s., com. Tir- 
gul-Glodurile, de 427 hect, adu- 
cind venit de 10099 lei anual. 

Glodurile, piriii, jud. Bacau, pi. 
Muntele, com. Vasiesti ; trece 
prin satul Vermesti si se varsa 
in piriul Busuiocul. 

Glodurile, piriii, jud. Suceava; 
izvoreste din Bahna - lui - Mano- 
lache, com. Preutesti, sise varsa 
in iazul Basarabi. 

Glodurilor (Izvorul-), izvor, in 
jud. Buzau, com. Trestia ; incepe 
din Fundul-Trestiei, se uneste 
cu Valea-Dracil si da in piriul 
Muratoarea (Posobeasca). 



(>0J99. AlareU JJicfionar Geografic. Vol. III. 



73 



Hosted by 



Google 



GLODU'jm 



578 



GLUGESTI 



Glodu{ul, sat, jud. Dolj, pi. O- 
colul, com. Secuiul, cu 321 su- 
flete: 196 b&rba^i ?i 125 femei. 
Locuesc in 78 case ?1 5 1 bordee. 
Copiii din sat urmeaza la scoala 
mixta" din satul Secuiul, care 
este la 3735 m. In anul 1892 
— 93, au frecuentat scoala 14 ba- 
e^i. Cu virsta de scoala sunt 20 
bae^i si 8 fete. Acest sat se 
invecineste la E. cu satul Adu- 
na^i-de-Giormane, pi. Jiul-d.-j. ; 
la V., cu riul Jiul; la N"., cusa 
tul Teascul si la S., cu satul 
Bratovoesti, din com. Adunati- 
de-Giormane. 

Glodu^ul, mosie particulars, jud. 
Dolj, pi. Ocolul, com. Secuiul, 
satul Glodu^ul, in intindere de 
200 hect, aducind un venit a- 
nual de 5800 lei. 

Glogojeni, mahala, in jud. Me- 
hedin^i, pi. Motrul-d.-j., com. 
Sting&ceaua. 

Glogova, com. rur. si sat, in jud. 
Mehedin^i, pi. Closani, la 54 kil. 
de orasul T.-Severin, situata pe 
valea Motrului. Satul formeaza 
comuna cu cat.: Clejnesti, 01- 
teanul, Iormanesti, Rac&nei, Co- 
chirani si Boghicesti, pe o lun- 
gime de 8 kil., avind : 1500 lo- 
cuiton ; 250 contrib. ; 370 case. 

Parte din locuiton se ocupa 
cu fabricarea vaselor de pSmint 
si a car&mideT. Pamintul de pe 
albia Motrului este crivinos si 
fertil, iar eel de pe dealuri, ar- 
gilos si pu^in producator. 

Locuitorifposeda: 50 plugun, 
&6 care cu boi, 10 caru^e cu 
cal; 106 stupT. 

In com., pe proprietatea d- 
lui Glogoveanu, se afla ape mi- 
nerale, in marginea soselei Flo- 
resti-Baia-de - Aram&, la poala 
dealulu! Br&zisorul. 

Sunt : 3 biseridf, deservite de 
3 preopf ?i 7 cintareflf ; 2 ?coale, 



conduse de 2 inva^atori : una in 
com. Glogova si a doua in cat. 
Clejnesti, frecuentate de 105 e- 
levl si 4 eleve; 6 circiumi. 

Se margineste la E. cu com. 
Pesteana, din jud. Gorj ; la S., 
cu com. Catunele; la V., cu 
com. Crainici ; la N. cu com. 
Negoesti si Retejul. 

Budgetul com. este de 1769 
lei la veniturl si de 1442 leila 
cheltueli. 

Numarul vitelor este de 2040: 
700 vite marl cornute, 600 01, 40 
cai si 700 rimaton. 

Prin aceasta com. trece so- 
seaua Catunele- Glogova -Nego- 
esti, care, in Gura-CheiT, se im- 
preunacu soseauaFloresti-Nego- 
esti-Baia-de Arama. 

Dealuri mat principale sunt : 

Dealul-CoasteT, al-Viisoarei si 
al-MotruluT, la hotarul satelor: 
Clejnesti si Bughicesti ; Dealul- 
Lupului, Priba, Viisoarele, Tro- 
canul si Cornisorul, in hotarul 
catunelor: Olteanul, Iormanesti, 
Racanei si Cochirani ; iar in hota- 
rul com. Glogova: Dealul-Tu- 
tunarului, Mutul, Tu;a, Tomici, 
Dealul-Banesc, Balabanul, Buda, 
Petricica si Coasta-Untului. 

Vai sunt : Valea-Mare, a-Tari- 
neT, Valea- Bisericel, a-GranuluT, 
a-UdreT, a-Coastei, Ursoaia, Va- 
lea-Bra^ei, Mutul, Tomici, Var- 
zariile, Peri, Balabanul, Ortea, 
Trocanul, Valea-OmuluT, a-Vii- 
soarelor, Priba si Baltatul. 

Cimpii : Chivadarul,a-Gorunu- 
lui si Racanei, hotarul Corniso- 
rul, Baltatul si Greul. 

Piraie: Priba, al-Visii, Garina, 
Trocanul, Bratia, Tomici si Ba- 
labanul. 

Aci a fost crescut slugerul 
Tudor Vladimirescu, de catre 
batrinul boer Glogoveanu. 

Glogoveanca, numire vechie a 
unei ptirfi din com. Fin^esti, 
jud. Buzau. 



Glogova, alt nume al satului O- 
rodelul, com. Orodelul, pi. Dum- 
brava-dejos, jud. Dolj. 

Glogoveanul, catun, pendinte de 
com Fierbin^i, pi. Glavaciocul, 
jud. Vlasca, situat pe proprie- 
tatea statului Glavaciocul, pe 
loc ondulat de ramurile vaei 
Glavaciocul, la extremitateajud. 
spre jud. Arges. 

La 1864, in acest catun, s'ati 
dat la 195 locuiton 570 hect.; 
la 1882 s'a maT dat la 6 m- 
suratei 52 hect. 

Are o brserica, facuta la 1 864 
si tinind de parohia Selarul, de- 
servita de 1 preot si 2 dascalT. 

Copiii din acest catun merg 
la scoala din cat. Fierbinti, care 
este departe de 2V2 kil. 

Sunt 4 circiumi. 

Este departe de Bucuresti de 
56 kil.; de Giurgiu, de 71 kil.; 
de Pitesti, de 42 kil.; de Titu 
si Gaesti, de 30 kil. 

Vite: 450 boi si vac!, 10 
bivoli, 250 cai. 

Aci este conacul intregei mo- 
siT Glavaciocul. 

Glogoveanul, mosie, in jud. Bu- 
zau, com. Fintesti ; are 545 
hect., din care 317 padure, res- 
tul araturi, vii, etc. 

Glogoveanul, mosie, in jud. Bu- 
zaii, com. Tisaul, cat. Glodul. 
Vezi Badulesti. 

Gloniceanul, lac, jud. Dolj, pi. 
Cimpul, com. Ciuperceni, linga 
Grindul-Gloniceanul. N'arescur- 
gere, dar cind sunt apele var- 
sate, comunica cu Riiosul si 
prin acesta cu Dunarea. 

Gluge^ti, sat, face parte din com. 
rur. Margineni, pi. Cerna-d.-j., 
jud. Vilcea. Are o populate de 
285 locuiton (140 barbap si 145 
feme!). 



Hosted by 



Google 



GO A LA 



579 



GODENI 



Aci e o biserica, reparata la 
1850 si resedin^a comunei. 

Goala, cdtun, formeaza comuna cu 
catunul Meri, sub numele de 
Meri-Goala, in pi. Tirgulul, jud. 
Teleorman. Are o popula^iune 
de 352 suflete, din can 48 co- 
tribuabili. 

Goala, mope, in jud. Teleorman, 
pi. Tirguiui, pe teritoriul com. 
Meri-Goala. A fost mai inainte 
proprietate a Statulul si tinea 
de biserica S-£ii Apostoll din 
Bucuresti. Se invecineste cu mo- 
bile de prin prejur, Meri, Rado- 
esti, Cetatea si cu un trup de 
mosie ce-i zice Fisteica, vinduta. 
Mosia Goala este proprietatea 
mostenitorilor lui George Anto- 
nescu. 

Goan^a, sat, in jud, Mehedin^i, 
pi. Cimpul, com. rur. Branistea. 

Goan^a, virf de munte, jud. Bacau. 
pi. MunteluT, com. Comanesti, 
d'a dreapta TrotusuluT, facind 
parte din sira Laposului. 

Goarga§ul, deal, acoperit cu pa- 
dure marunta, intre com. Jugura 
si com. Boteni, pi. Argeselul, 
jud. Muscel. 

Gociuleasa, deal, pe teritoriul 
satului si com. Ghermanesti, 
pi. Podoleni, jud. Falciu, in par- 
tea despre N. 

Godeanul, com. rur. §\sat, in jud. 
Mehedin^i, plaiul Cerna, la 27 
kil. de orasul Turnu-Sevenn. 
Formeaza comuna cu satul Pau- 
nesti. Com. e situata pe deal. 
Are 750 locuitori; 125 contribu- 
abill ; 180 case. 

Locuitori! poseda : 8 pluguri, 
13 care cu boT; 96 stupi. 

Are : 2 biserici, cu un preot, 
si 2 cintare^i ; o scoala, condusa 



de 1 investor, frecuentata. de 
20 elevl si 2 eleve ; o circiuma\ 

Budgetul comunei este la ve- 
nituri de 926 lei ; iar la cheltuell 
de 785 lei. 

Numarul vitelor in aceast£ 
comuna este de 1472: 300 vite 
man cornute, 17 cai, 405 01, 
500 capre si 250 rimatori. 

Pe teritoriul com. trece so- 
seaua vecinala Turnul-Severin- 
Balta-Baia-de-Arama. 

Dealuri mai principale sunt : 
Dealul Chicioara, muntele Gra- 
de£ul, Grade^ul si Zidina, Noi^a, 
Lumasul. 

Vai sunt: Valea-Borova^uluT, 
Valea-Izvoarelor, Valea-lui-Bar- 
hata si a Topolni^ei pe unde 
curge riul Topolni^a din care 
se scotea apa pentru eel ce 
locuiau in cetatea Grade^ului. 

Godeanul, piriii, in com. rur. 
Closani, plaiul Closani, jud. 
Mehedin^i, care, unindu-se cu 
piriul Scarisori, se varsa in riul 
Ivan. 

Godeni, com. rur., jud. Dolj, pi. 
Amaradia, in partea-I de S.-V. 
la 23 kil. de Craiova. 

Situata pe ambele maluri ale 
riulul Amaradia, e formata din 
4 sate: Godeni, resedin^a, Valea- 
Mare, Plostina si Spineni. 

Limitele com., sunt: la N., 
com. Melinesti, la S., com. Nego- 
esti; la V., com. Tatomiresti si 
Filiasi si la E., com. Balota. 

Terenul com. este acciden- 
tal de mid dealuri, ramifica^iuni 
ale dealului Icleanul si este 
udat de riul Amaradia, prin 
centru, in direc^iunea de N.-S. 

Are 3 biserici: una in satul 
Godeni, a doua in satul Spineni 
si a treia in Valea-Mare, deser- 
vite de 1 preot si 2 cintare^I; 
o scoala mixta, in satul Spineni,- 
intre^inuta de stat si comuna, 
condusa de un inva^ator. In anul 



1892 — 93 a fost frecuentata de 
31 copil. 

Populafia com. este de 1782 
suflete : 972 barbafl si 810 femel. 

Case sunt 447. 

Suprafafa com. este de 3025 
hect. 

Mosil sunt 4, purtind fie-care 
din ele numele satului pe care 
se gaseste. Aparfin mosnenilor. 

Vite 1690: 23 cai, 301 vite 
marl cornute, 1 172 01, 166 porcl 
si 28 capre. 

CirciumI sunt 3, din carl 1 
in Godeni, 1 Valea-Mare si 1 
in Plostina. 

Prin com. trece calea jude- 
{eana Craiova-Capreni, punind-o 
in legatura la S. cu com. Nego- 
esti si la N. cu com. Bod&esti. 
Tot prin com. trece si soseaua 
comunala spre Balota si Ama- 
r&sti. Contribuabill sunt 213. 

Venitul com. pe 1892 — 93 a 
fost de 3880 lei, si cheltuelile 
de 2932 lei. 

Godeni, com. rur., jud. Muscel, 
pi. Riurile, la 7 kil. spre S.-V. de 
orasul Cimpulung, situata pe am- 
bele maluri ale riulul Bughea. 

Se margineste la N. cu ma- 
halaua Malul (Cimpulung), la S. 
cu com. Costesti, la E. cu M&r- 
cusul si la V. cu ,Berevoesti- 
Paminteni. 

Se intinde pe o suprafajade 
550 hect. 

Are o populate de 343 fa- 
milil, sau 818 suflete (390 b&r- 
ba^I si 428 femel), carl locuesc 
in 207 case. 

Sunt 216 contribuabill. 

Riul Bughea trece prin mij- 
locul com. Pe el sunt doua 
morl pentru macinat. 

Locuitoril comunei sunt mos- 
nenlcu par^I mid, carele mos- 
tenesc din vechime. 

$oseaua jude^eana Cimpu- 
lung-Curtea-de-Arges si o sosea 
comunala tree prin Godeni. 



Hosted by 



Google 



GODENI 



580 



GODINESTI 



Are o biserica, fondata la a- 
nul 1862 de locuitorii comunel, 
cu 2 preo^f si 2 dascali; o 
scoala, fondata la 1835, cu in- 
tre^inerea c^reia statul cheltu- 
este 1080 lei anual, si care se 
frecuenta de 48 elevi, din no 
copil in virsta de scoala. $titi 
carte 98 b&rba^i si 10 femei. 

La Godeni este un izvor cu 
apa minerals, care confine pu- 
cioasa si o carter^ de c&rbuni 
carl se intrebuin^eaza la fabrica 
de hirtie din Cimpulung, si din 
care se exploateaza pe an cam 
120000 kil. 

Godeni, sat, jud. Dolj, pi. Ama- 
radia, com. Godeni, resedin^a 
primariei. Are 476 suflete: 212 
barbap si 264 feme!. Locuesc 
in 1 2 1 case. Are : o scoala mixta, 
intre^inuta de stat si comuna, 
cu 1 inva^Stor, frecuentata de 
31 copil; o biserica, fondata 
de locuitorl. 

Godeni, mosie particular^, jud. 
Dolj, pi. Amaradia, com. Go- 
deni ; apar^ine mosnenilor. 

Godineasca, mosie razasascft, in- 
tre mosiele Corlateni si Vladeni, 
din com. Corlateni, pi. Cosula, 
jud. Dorohoiu, in suprafa^a de 
18 hect. 

Godineasca, vale, pe mosia Ca- 
rasa, jud. Dorohoiu, pi. Cosula, 
com. Corlateni, trece spre S., 
unde se impreuna cu Valea-JijieT, 
inpartea de E. a satulul Vladeni, 
din aceasta comuna. 

Godinelul, alt nume al comunel 
Amaresti-d.-s., jude^ul Roma- 
na{i. 

Godinescul, piriti, izvoreste din 
coasta Dealului-OdaeJ, din com. 
Corlateni, pi. Cosula, jud. Do- 
rohoiu, trece prin valea Godi- 



neasca, si se varsa in Jijia, linga 
satul Vladeni. 

Godine§ti, com. rur,, in partea 
de V. a plaiului Vulcan, jud. 
Gorj, si spre S. de comuna Tis- 
mana. Se compune din catunelc : 
Godinesti, Arjoci si Raco^i. 

Situata pe ses si pe dealul cu 
acelasi nume, are o suprafa^a 
de aproape 2017 hect., din care 
1447 hect. arabile, 130 hect. fi- 
ne^e, 95 hect. izlaz, 140 hect. 
viT, 25 hect. livezl de pruni. 

Are o populatie de 505 fa- 
milii, sau 2455 suflete, din care 
391 contribuabili. 

Locuitorii sunt mosnenT si 
parte fosti clacasi ; el poseda 
125 plugun, 37s care cu boi, 
5 caru^e cu cat; 110 stupi, 
1 2 17 vite man coniute, 99 caT, 
452 01, ^ J capre si 624 rimatori. 

Venitul com. e de lei 2860, 
iar cheltuelile, de lei 2815. 

E udata de riul Tismana. 

Comunica^ia se face prin so- 
seaua comunala care o pune 
in legatura la S. cu Cilcesti, iar 
la N. cu Tismana. 

Deaiuri mai insemnate sunt: 
al Sporestilor cu direcfiune N.- 
E. si pe care se aria vie, si Dea- 
lul-Arjocilor, numit si Chicioara. 

In comuna sunt : 4 mori pe 
apa Tismanel; 36 pu£un; si 5 
fmtini. 

Are: 2 scoli: una in Godinesti, 
fondata la 1837 ? l frecuentata 
de 64 elevi; a doua in catunul 
Raco^i, fondata la. 1865 si fre- 
cuentata de S3 elevi; 4 bisericl 
de lemn, cu 3 preopf si 6 cin- 
tare^i. 

In fie-care an este un bilciu, 
care fine de la 6 — 15 August. 

Godinesti, com, rur., in jud. Te- 
cuciu, pi. Berheci, compusa din 

• 11 catune: Barna, Godinesti-d.- 
j., Godinesti - d. -s., Medeleni, 
Nastaseni, Poeni, Tiganesti, Va- 



lea - Lupului, Valea - Salciei si 
Varlanesti. Situata pe partea 
dreapta a riului Berheciu, la o 
departare de 75 kil. de capitala 
jude^ului, spre N. 

Are o populate de 472 fa- 
milii, sau 1529 suflete.; din care 
330 contribuabili; locuesc in 
350 case. 

In comuna sunt: 5 bisericT; 
in Godinesti-d.-j., Medeleni, Ti- 
ganesti, in Poene si in Valea- 
Salciei, deservite de 3 preoti 
cu 3 cintarep; o scoala, fondata 
la 1866, frecuentata de 44 co- 
pif (^j baepf si 7 fete). 

Stiu carte 73 barbatT si 19 
femei. 

Vite sunt : 420 boT, 690 vaci, 
80 cai, 100 ifepe, 1355 01, 760 
porcT. 

Intinderea pamintului arabil 
e de 2817 hect. 

Locuitorir, parte razesT, stapi- 
nesc 881 hect.; cei improprie- 
tari^i la 1864 stapinesc 160 
hect., iar proprietarii, 17 12 hect. 
Viile ocupa un teritoriti de 52 
hect. 

In comuna sunt: 2 mori de 
vint si 2 de apa. 

Veniturile si cheltuelile se 
urea la suma de 3963 lei. 

E brazdata de dealurile : Se- 
catura, Scaunul, Caracal, la V. ; 
Plesa, Balura, la E. ; Todia, Cor- 
na^el si Cuibaresti, la S., pre- 
cum si de mai multe vai: Va 
lea-Merilor, a-"pganestilor, a-Lu- 
pulul, a-SalcieT, a-Stiniei si de 
piraiele: Reprivatul, Roicul, Ur~ 
zica, IzvoruluT. 

Soseaua jude^eana ce merge 
la Oncesti, se bifurca la capul 
Deaiului- Godinestilor, mergind 
la: Godinesti-d.-j., Godinesti- 
d.-s. si la satele de la N., care 
sunt strabatute de drumuri ce 
vin din soseaua nationala. 

Se margineste la N. cu jud. 
Bacau; la S., cu com. Gaiceana; 
la E., cu com. Oncesti si la V. 



Hosted by 



Google 



GODINE^TI 



581 



GOESTI 



cu jud. Bacau si comuna Gai- 
ceana. 

Godine§ti, sat, pe mosia cu 
acelasi nume, com. Hrea^ca, pi. 
Her^a, jud. Dorohoiu, cu 140 
familil, sau 600 suflete. 

Proprietatea mosiei este a 
D-lor Alex. StroicT, Hie Obo- 
roceanul, St. Paladi si George 
Paladi. Are o biserica, cu hra- 
nul Sf. Nicolai si Hristofor, cu 
1 preot, 2 cintare^i si 1 pala- 
mar; este de lemn, facuta de 
fostul proprietar Iordachi Nacu. 

Satenii improprietari^i aii 376 
hect. 6j arii pamint; iar pro- 
prietarii 650 hect. 21 arii 
cimp, si 74 hect. 48 arii pa- 
dure, in care predomina ste- 
jarul. 

Hotarele mo;siei sunt cu : Be- 
cesti, Buda, Hreatca, Mamorni^a 
si Sanihaul. 

Godine^ti, cdtun, resedin^a com. 
cu acelasi nume, plaiul Vulcan, 
jud. Gorj. 

E situat pe ses si dealul cu 
acelasi nume, pe o suprafa^a de 
1403 hect., din care 1 100 hect. 
arabile, 170 hect. fmete, 50 
hect. izlaz, 71 hect. vii, 12 hect. 
livezi de pruni. 

Are o populate de 290 fa- 
miliT, din care 239 contribuabili. 

Locuitorii poseda : 72 pluguri, 
2r5 care cu boi, 4 canine cu 
cai; 600 vite marl cornute, 25 
cai, 65 01, 9 capre, 38 rimatorT; 
SS stupt. 

In catun sunt: 1 mr ara pe 
apa Tismanei ; 2 1 pu^uri ; 4 fin- 
tini. 

Are: 1 scoala, fondata la 1836, 
frecuentata de 64 elevi; 2 bi- 
serici de lemn, din care una 
reedificata. la anul 1824, deser- 
vite de 2 preo^i si 2 cintareti. 

Godine§ti-de-Jos, sat, face parte 
din com. cu acelasi nume, jud. 



Tecuciu. Situat in centrul co- 
munei pe vale. 

Prin mijlocul satul ui trece pi- 
riul Pornitura-de-pe-Vale, care 
da in Repriva^ul. 

Are o populate de 74 familil, 
sau 251 suflete, can locuesc in 
72 case. 

Teritoriul catunului este de 
407 hect. Locuitorii* vechi ra- 
zes! stapinesc 227 hect. 

Are o scoala, frecuentata de 
44 copii (37 bae^i si 7 fete) ; 
o biserica, cu hramul Sf. Voi- 
vozT, situata pe deal, in partea 
de E., deservita de 1 preot si 
2 cintareti. 

Biserica vechie a fost de lemn, 
facuta la 1782 de Pamfllie Sam- 
son ; la 1835 a ars; in 1837 s'a 
construit alta din nou de loc. 

Comerciul se face de 4 cir- 
ciumari. 

Godine§ti-de-Sus, sat, jude^ul 
Tecuciu; face parte din com. 
Godinesti si e despar^it de Go- 
dinesti-d.-j. prin Piriul-Malulul. 
E la o distant de 725 m. de- 
parte de resedin^a comunef, in 
partea de V., pe malul drept 
al Repriva^ului. 

Are o populate de 41 familil, 
sau 187 suflete, car! locuesc in 
42 case. 

Godovana, vale, pe mosia Ivan- 
cautf, com. Paltinisul, pi. Pru- 
tul-d.-j., jud. Dorohoiu. 

Godovanul, deal, jud. Bacau, 
pi. Siretul-d.-s., com. Odobesti, 
care desparte obirsia piriului 
Berheciul, de ale piriiaselor Tisa 
si Silvestru, ce ^in de basinul 
Siretului. 

Goe^ti, com. rur. y jud. Dolj, pi. 
Amaradia, situata in partea de 
S., la 16 kil. de Craiova si la 
13 kil. de Melinesti, resedin^a 
plasei. 



Situata pe coasta Dealului- 
Muerel si pe malul sting al riu- 
luf Amaradia. 

Limitele comunei sunt: la N. 
com. Negoesti, la S. com. Ma- 
laesti, la E. com. Balota si Mur- 
gasiu, si la V. com. Almajul 
si Adincata. 

Teritoriul comunef este acci- 
dentat de midf dealurif, prelun- 
giri ale dealurilor Muere? si 
Icleanul. Inalfimea lor aproxi- 
mativa este de cite 100 m. Este 
udata de riul Amaradia, prin 
partea de V., in direc^iunea de 
la N.-S. Are un vad intre satele 
Goesti si Pioresti. 

In 1873, comuna Goesti co- 
prindea 6 sate : Goesti, Pioresti, 
Catunele, Cruciie, Vladimir si 
Muerisul. 

In 1885, coprindea satul Cio- 
robesti, in loc de Catunele si 
toate cele-1'alte sate de maT sus. 

Azi com. are aceleasi sate ca 
in 1885: Ciorobesti, Cruciie, 
Pioresti, Goesti, Muerisul. Satul 
Vladimir ce facea parte din co- 
muna catre 1885, s'a deslipit 
de com. Goesti. 

Sunt 3 biserici, din care una 
este in ruina si despre care se 
zice ca este fondata de Tudor 
Vladimirescu ; a doua, in satul 
Goesti, cu hramul Sf. Gheorghe 
si Niculae; a treia, in satul Mu- 
erisul, fondata de slugerul Ba- 
hama. Ambele biserici sunt de 
zid; in ele oficiaza 2 preo^T si 
4 cintarepf. Are o scoala mixta, 
ce func^ioneazadin 1834, fiindin- 
tre^inuta de comuna si condusa 
de un investor. In anul scolar 
1892 — 93 a fost frecuentata de 
42 copii. 

Popula^ia comunei este de 
1438 suflete : 727 barba^i si 71 1 
femei; locuesc in 335 case con- 
struite cea mal mare parte din 
birne, purine din zid. 

Suprafa^a comunei este de 
4076 pog., din can 3087 pog. 



Hosted by 



Google 



GOE?TI 



582 



GOHORUL 



arabile, 213 pog. finea{&, 250 
pog. izlaz, 18 teren sterp si 
408 pog. padure. 

Mosil sunt S : dintre care Go- 
esti aparfine d-lui G. Em. Fili- 
pescu, iar Pioresti si Ciorobesti 
aparfin d-lor $tefan Milanovici, 
Murg&seanu si Angelinescu. Pe 
mosiile Muerisul si Crucile se 
gasesc cete de mosneni carora 
chiar si apar^ine mosia. 

Paduri se gasesc pe mosia 
Goesti, apar^inind d-lui G. Em. 
Filipescu, in intindere de 150 
hectare ; pe partea de mosie 
a d-lui Radu Constantin Mos- 
neanu, de pe mosia Muerisul, 
in intindere de 17V2 hect.; 25 
hect. pe delimitarile locului din 
Goesti si restul apar^inind mos- 
nenilor din Muerisul si Cioro- 
besti. Lemnul care predomina 
este girni^a; se gaseste si cer. 

In Goesti este o moara cu 
aburl pe mosia d-lui Iancu Fra- 
tosti^eanu. 

Meseriasi sunt 4 : 2 cizmari 
in satul Muerisul, un fierar in 
satul Goesti si un fierar in Mu- 
erisul. 

Circiurm sunt 5, din can 3 
in Goesti si 2 in Muerisul. 

Transportul se face pe soseaua 
jude^eana C&preni-Craiova, ce 
trece prin comuna pe o dis- 
tant de 2V2 kil. 

Doua drumuri vechi strabat 
comuna, unul spre E. pe Dealul- 
Muerel si altul prin V. comu- 
nei, pe dealul Icleanul. Satele 
sunt legate intre ele prin poteca 
de car. 

Vite sunt: 67 cai, 863 vite 
man cornute, 1364 01 si 382 
porci. 

Goe§ti, sat, in jud. Dolj, pi. A- 
maradia, com. Goesti, situat in 
stlnga Amaradiel, la 16 kil. N. 
de Craiova. Aci e resedin^a pri- 
m&riel. Are 395 suflete: 191 
b&rba$ si 204 femel. Locuesc 



in 95 case. In sat este o scoala 
mixta, ce func£iuneaz& din 1834, 
frecuentata de 42 copiT; o bi- 
serica, fondata de proprietarul 
Murgasanul, deservit& de 1 preot 
si 1 cint&re{. 

Stiu carte 62 persoane. 

Sunt 3 circiumi; 

Comunica^ia in acest catun 
se face prin soseaua judeteana, 
care leaga Craiova cu N. ju- 
de^ului (Capreni). Prin aceasta 
sosea, satul e pus in legatura 
la N.-V. cu Negoesti, iar la 
S.-V. cu M&laesti. 

Goesti, sat, in partea de S. a 
com. Sirca, pi. Cirligatura, jud. 
Iasi, situat pe podisul si ripele 
dintre piraiele Bostanul si La- 
cul, pe o intindere cam de 3000 
hect., acoperite in mare parte 
de padun. Are o populatie de 
174 familii, sau 784 suflete. 

Se afla aci: o biserica, zidita 
la 18 16, deservita de 1 preot 
si 2 cintarep; o scoala, infiin- 
{ata in anul 1865, frecuentata 
de 48 elevT. 

Numarul vitelor e de 2361 
capete. din carl : yS^ vite mari 
cornute, 67 cat, 1236 01 si 275 
rimaton. 

Sunt doua mori, una de apa 
si una de aburi. 

Goesti, mosie particulars, jude- 
^ul Dolj, pi. Amaradia, com. 
Goesti, apar^inind d-lui Gheorghe 
Em. Filipescu. Pe dinsa se ga- 
seste si padure de • cer si gir- 
ni^a, in intindere de 150 hect. 

Gohorul, com. rur., jud. Tecuciu, 
pi. Zeletinul, compusa din 5 ca- 
tune : Gohorul, Ireasca, Nar- 
testi-d.-j., Nartesti-d.-s. si Posta. 
Situate pe dealul care se ter- 
mina la Nartesti-d.-j., la 26 kil. 
de capitala jud. si 20 kil. de 
Podul-Turcului, resedin^a plasei. 
Are o populate de 794 fa- 



milii, sau 3061 suflete, din can 
714 contribuabili; locuesc in 
79S case. Sunt 98 strain!. 
Are 4bisericif: 2 in Gohorul, 

1 in Ireasca si 1 in Nartesti- 
d. s., deservite de 3 preoti si 6 
cintare^T; 2 scoli: una in Go- 
horul si alta in Nartesti-d.-s. ; 
cea din Gohorul dateaza de la 
1866 si se frecuenta de 89 copii 
(86 bae^i si 3 fete) ; acea din 
Nartesti-d.-s., a fost infiintata in 
anal 1864 si e frecuentata de 
44 copii (43 baetT si 1 fata). 

Vite sunt: 649 boi, 710 vaci, 
562 01, 495 cai si 5 tauri. 
In com. se afla : 145 stupi ; 

2 mori de aburl si 1 de apa. 
Veniturile si cheltuelile se urea 

la 7270 le?, 40 bam. 

Intreaga com. este situata pe 
un deal, care merge pana la 
Nartesti-d.-j. si care poarta nu- 
meie satelor ce sunt asezate 
pe el. 

Este strabatuta de riul Bir- 
lad in partea de E., care la 
satul Ireasca intra in jud. Te- 
cuciu ; iar in partea de V. este 
udata de riul Berheciul care se 
uneste cu Zeletinul in fa^a sa- 
tuluT Gohorul ; merge spre S. 
la gara Berheciul si in fa^a Ne- 
grilestilor se varsa in Birlad. 

Comunicatia se face pe dru- 
muri naturale, can vin din so- 
seaua ce duce la Podul-Turcului 
in partea de V. si din soseaua 
ce duce la orasul Birlad, in 
partea de E. 

Se margineste la N. cu com. 
Boghesti,- la S. cu com. Negri- 
lesti, la E. cu riul Birladul si la 
V. cu riul Berheciul. 

Gohorul, sat, face parte din co- 
muna cu acelasi nume, judetul 
Tecuciu. Situat pe deal avind 
o lungime de 5 kil. Aici este 
si resedinta comunei. 

Are o populate de 316 fa- 
milii, sau 898 suflete : 285 bar- 



Hosted by 



Google 



GOHORUL 



583 



GOGOA^A 



bap si 296 femef, 392 baepf si 
309 fete. Locuesc in 320 case. 

Sunt 2 biserici, din care una cu 
hramul S-tii Voevozl, facuta' de 
locuitori in anul 1868. Catape- 
teasma este daruita de locui- 
tori! din Muncel de la o bise- 
rica a lor ruinata. Se intrepne 
de locuitori, avind si 8 f&lci de 
pamint pentru preoti. A doua 
cu hramul Sf. Nicolae, este fa- 
cuta la 1705, dupa cum ne a- 
rat3 inscrippa ce se afla dea- 
supra use!; a fost reparata in 
1820 si 1863. Se intretine de 
locuitori. 

Este in Gohor o scoala, m- 
fiintata la 1865, ca re se frecu- 
enta de 89 copii (83 baeti si 6 
fete). 

Comerciul se face de 6 cir- 
ci 11 marl. 

Locuitori! sunt vechi razesi. 
Chiar satul ne prezinta un as- 
pect batrinesc, cu strazi mici 
si neregulate, case vechi cu vii 
si gradin! de jur-imprejur. 

Satul la inceput purta nu- 
mele de Otovaesti, si era situat 
pe vale linga piriul Zeletinul. In 
acest loc fund des expusi navali- 
rilor Tatarest; si Turcesti, locui- 
tori! s'au imprastiat: o parte s'a 
ridicat pe dealul de E., avind in 
capul lor pe un om numit Go- 
hol ; iar o parte s'au ridicat pe 
dealul opus in partea de V. 
peste Berheciul, avind ca con- 
ducator pe Braha, de unde 
si numele de Brahasesti. In lo- 
cul unde s'a facut satul Goho- 
rul, erau paduri seculare, bune 
de adapost. 

Gohorul, deal, pe care este si- 
tuat satul cu acelasi nume, jud. 
Tecuciu. 

Gohorul, piriu, ce izvoreste de 
sub coasta dealulu! Coroiul, 
merge spre V. si se varsa in 
stinga Zeletinulu!, jud. Tecuciu. 



Goga, sat, face parte din com. 
rur. Rifovul, pi. Crivina, jud. 
Prahova. Are o pop. de 219 
loc. (109 barbap si 210 feme!). 
Este situat pe {annul drept al 
riulu! Teleajenul. 

Aci e o biserica ce poartS 
urmatoarea inscrip^ie : 

Aceasta biserica, ce se praznueste hra- 
mul Sf. Erarh Nicolae s'au zidit din 
temelie in anul 1776 de Pitarul Gr. 
Brezoianu si Vornicul C. Balaceanu, iar 
in anul 1866, fiind ruinata cu desavir- 
sire, ramanind numai doua ziduri, s'a 
zugravit prin osirdia si cheltuiala luT 
Neagu Apostolescu si so^ia sa Elena, din 
capitala Bucuresti, ce au fost nSscut in 
aceasta com, Goga, in zilele Prea Inal^a- 
tuluY Print al Principatelor Unite Romine, 
Alexandru loan I si a Prea sfintitulu! 
Arhiepiscop siPrimatal RominieT Nifon, 
anul 1 866, Maiii I. 

Goganul, deal, in jud. Prahova, 
com. Salcia, pi. Podgoria, pe 
care se cultiva cereale. 

Gogalniceanca, sfoara de mosie, 
mosneneasca, in jud. Buzaii, 
com. Lipia; face parte din tru- 
pul Bancesti. 

Goga{e§ilor (Dealul-), deal, tre- 
cind cu directia dela N. spre S. 
prin centrul comunei Racovi^a, 
plaiul Horezul, jud. Vilcea. 

Gogea- Ahmet, pa dure, de 250 
hect., in jud. Tulcea, pi. Isaccea, 
pe teritoriul comune! rurale Or- 
ta-Chioi; se intinde pe dealurile 
Ghiobilche-Bair si Cazlair-Bair ; 
esen^e: stejar, ulm si fag. 

Gogea-Bair, deal, in jud. Tul- 
cea, pi. Istrulu!, pe teritoriul 
comunei rurale Beidant (si a- 
nume pe acela al c&tunulu! s£u 
Beidant); se desface din dealul 
Sarighiolulu! ; se intinde spre 
E v avind o direc^iune generala 
de la V. spre E., brazdind par- 
tea N. a plase! si pe cea V. a 
comune! ; se intinde printre vSile 



Dulgea si Gogea-Dere, este de 
natura stincoasS, intretalat de 
o mul^ime de v£! pr£p&stioase ; 
pe muchea lu! merge drumul 
comunal Sarighiol -Beidant; a- 
cest din urma" este asezat la 
poalele sale orientale ; are un 
virf pietros inalt de 192 m., 
dominind asupra satulu! Bei- 
dant si piriulu! cu acelasi nume ; 
este acoperit cu purine fine^e 
si tufarisuri. 

Gogea-Dere, vale, in jud. Tul- 
cea, pi. Istrulu!, pe teritoriul 
com. rur. Beidant; izvoreste din 
poalele orientale ale dealulu! 
Sarighiol; se indreapta spre E., 
avind o direc^iune generala de 
la V. spre E., brazdind partea 
N. a pi. si pe cea de V. a 
com., merge pe la poalele S. 
ale dealulu! Gogea-Dere de la 
care si-a luat si numele, si, dupa 
4 kil., se deschide in valea pi- 
riului Beidant, pe dreapta, in 
satul Beidant; malurile sale sunt 
inalte si stincoase. 

Gogeasca, sat, face parte din 
com. rur. Tirlesti, plaiul Telea- 
jenul, jud. Prahova. Are o popu- 
latiune de 400 locuitor! (190 
barbaflf, 210 feme!.) 

Gogeasca. Vez! Blindesti, sat 
com. Gorbanesti, pi. Miletinul, 
jud. Botosani. 

Gogeasca, girla, izvoreste din 
raionul com. Posesti, plaiul Te- 
leajenul, jud. Prahova, curge 
in zig-zag, si curge spre E. in 
com. Carbunesti. 

Gogi, cdtun, in com. rur Circeni, 
din pi. Motrul-d.-j., jud. Mehe- 
din^i. 

Gogoa§a, colind, in jud. BuzSii, 
com. Cislaul, cat. Scarisoara, a- 
coperita de p£dure. 



Hosted by 



Google 



GOGOIUL 



584 



GOGO^ARI-VECHI 



Gogoiul, cdtun,w jud. Putna, com. 
Racoasa, pi. Zabrau^ulu!. In tre- 
cut se numea Tamasesti. 

Are o popula^iune de 240 su- 
flete, carl locuesc in 79 case; 
o biserica filiala, cu hramul Sf. 
Voevozi. 

Gogoiul (Raza§ia-), pftdure, in 
intindere de 300 de hect, pe 
teritoriul mosie! cu acelasi nu- 
me, plasa Zabrau^ulu!, jude^ul 
Putna. 

GogOlo§ul, deal, pe care este si- 
tuata com. Podeni-Vechi, pi. 
Podgoria, jud. Prahova. 

Gogoncea, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Isaccea, pe teritoriul com. 
rur. Luncavi^a ; se desface din 
dealul Piscul-Inalt, se intinde 
spre E. in forma de semicerc prin- 
tre vaile Luncavi^a-Mica, br&z- 
dind astfel partea S. a pi. si 
pe cea S.-V. a com.; se ridica 
p&n& la 220 m. si e acoperit 
numai cu padur! de tei. 

Gogoncei (Grindul-), grind m^- 
re, in jud. Tulcea, pi. Macin,com. 
Pisica, la N.-E. pi. si al com., 
pe malul Dunarei;. are o intin- 
dere de 400 hect., acoperita in 
cea ma! mare parte (320 hect.) 
cu padurea de la Reni, prin 
care merge drumul comunal Pi- 
sica-Luncavi^a ; se ridica pana 
la 6 m. inal^ime. 

Gogone^ti, mahala, in jud. Me- 
hedin^i, pi. Motrul-d.-j.,com. rur. 
Fioresti. 

Gogone^ul, lac, in jud. Dolj, pi. 
Cimpul, com. Ciurpeceni. 

Gogonul, loc izolat si colina, in 
jud. Buzaii, com. Chiojdul-din- 
Bisca, intre Virful-Cornului si 
Rastoaca, de unde is! ia nas- 
tere izvorul Priseaca. 



Gogora (Drugane^ti -Biseri- 
cei), sat, face parte din com, 
rur. Stoenesti-Palanga, pi. Sa- 
barul, jud. Ilfov. 

Are o suprafa^a de 326 hect., 
din can D-na Cleopatra Druga- 
nescu, proprietara, are 100 hect. 
si loc. 226. 

Popula^ia satului e de 301 lo- 
cuitori. 

Numarul vitelor man e de 
246 si ai celor mici de 195. 

Gogorani, sat, face parte din 
com. rur. Boteni, pi. Argeselul, 
jud. Muscel. Este asezat pe 
malul drept al riulul Argeselul, 
in partea de N. a com. Are o 
populatie de 69 familii, sau 282 
suflete (141 barba^i si 141 fe- 
me!). 

Gogorasca, piriii, in jud. Mus- 
cel, izvoreste din muscelul cu 
acelasi nume si se varsa in riul 
Argeselul, in raionul com. Bo- 
teni. 

Gogosari, com. rur., in jud. Vla- 
sca, pi. Marginea, compusa din 
catunele : Gogosari-Vechi, sati 
Cacaleti si din Gogosari-Noi. E 
situata la extrema V.-V.-S. a 
jude^ulu!, pe un ses, pe cimpiile 
Burnazului, departe de Giurgiu 
de 21 kil., de Alexandria, de 
26 kil., deBucuresti, de 80 kil. 
si de Stanesti, resedin^a plase! 
Marginea, de 16 kil. 

Are o populate de 1616 su- 
flete, din can 297 contribuabill. 

Venitul com. este de 6708 
lei, si cheltuelile de 4748 lei. 

Are 2 bisericT, cJe fie-care cat. 
cite o biserica, deservite de 1 
preot si 3 dascali ; o scoala 
mixta cu 4 clase, frecuentata de 
50 bae{! si 20 fete. 

Vite sunt : 680 bo! si bivol!, 
175 ca!, 2400 01 si 365 rima- 
tor!. 

Casele locuitorilor sunt fa- 



cute de pamint, acoperite cu 
trestie si tinichea. 

Prin com. trece soseaua ju- 
de^eana Giurgiu-Alexandria. 

Gogo§ari-Noi, catun, pendinte 
de com. Gogosari, pi. Margi- 
nea, jud. Vlasca, proprietate a 
statuluT, situata pe cimpia Bur- 
nazului, intre Alexandria sf Giur- 
giu, la S.-V. judetului. 

Mosiaare o suprafata de 2800 
hect., aducind un venitde 27500 
lei. 

In 1864, s'a dat la 150 lo- 
cuitor! suprafata de 453 hect.; 
in 1882, s'a dat la 20 insurate! 
suprafata de 120 hect. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Dumitru, deservita de un preot 
si 2 dascali si care depinde de 
parohia cu acelasi nume, in care 
intra si cat. Gogosari- VechI si 
Cacaleti. 

Gogo§ari-Vechi sati Cacaleti, 
catun, pendinte de com. Gogo- 
sari, pi. Marginea, jud. Vlasca, 
situat in josul Gogosarilor-No! 
pe proprietatea Eforie! Spita- 
lelor Civile din Bucuresti, in 
cimpia Burnazulu! ; la 17 kil.de 
Giurgiu. Aci, nespun fra^i! Tunu- 
sli, a fost la 1775 metoc de ca- 
lugari. 

Suprafata totala a mosie! este 
de 2380 hect., aducind un ve- 
nit anual de 26000 le!. 

La 1864, s'a dat la 158 lo- 
cuitor! improprietari^i 623 hec- 
tare. 

Are o biserica, deservita de 
2 preop si un dascal ; biserica 
este zidita la 1872. 

Distan^a intre catunele Go- 
gosari-Vech! si Gogosar!-Noi 
este de 2V2 kil. 

Este un helesteii mare pe va 
lea Putineiul, si 50 hect. vie. 

Pe aceasta proprietate sunt 
magurele: Piperul, Vareanul si 
Magura-Pirvului. 



Hosted by 



Google 



GOGOSARUL 



585 



GOGO?UL 



GogO§arul, pise, jud. Prahova, 
pi. Teleajenul, com. Izvoarele, 
numit, probabil, ast-fel delapasa- 
rile numite Gogosari, can traesc 
in stolurT pe acest pise. 

Gogo^enilor (Dealul-), munte, 
in jud. Suceava, com. Dorna. 

GogO§e§ti, sat, cu 251 locuiton, 
jud. Arges, pi. Pitesti; face parte 
din com. rur. Samara. 

GogO§e§ti, cat., al com. Vulpeni, 
pi. Olteful-Oltul-d.-s , jud. Ro- 
man ati. 

GogO^i, com, rur. si sat, in jud. 
Mehedin^i, pi. Blahni^a, la 46 kil. 
de orasul Turnul-Severin, iar de 
Vinjui-Mare, resedinta plaseT, de 
32 kil. Este situata pe loc ses, 
pe care sunt mai multe bal^i. 
Satul formeaza com. cu Ostrovul- 
Mare, insula in Dunare. Se 
margineste: la E., cu com. rur. 
Danciul; spre S., cu com. rur. 
Balta- Verde; spre V., cu fluviul 
Dunarea si spre N. cu comunele : 
Jiana, Deveselul si Burila-Mica. 
Are 21 10 locuiton, si locuind 
400 case. 

Locuitorii poseda: 102 plu- 
gurf, 39 carafe cu caf, 177 care 
cu boT; yS stupl. 

Are 2 bisericT: una in com. 
rur. Gogosi, si a doua in insula 
Ostrovul-Mare, deservite de 4 
preotl si 7 cintaretT; 2 scoale, 
una in com. Gogosi si a doua 
in insula Ostrovul-Mare, con- 
duse de 2 inva^aton, si frecuen- 
tate de 60 elevi. Sunt 3 circiumi. 

Budgetul comunei are la ve- 
nituri 3735 lei; iar la cheitueli, 
2277 lei. 

Sunt 334 contribuabili. 

Numarul vitelor este del 876: 
1000 vite man cornute, 96 cai si 
780 rimatorif. 

Prin aceasta corauna trece 
soseaua Balta- Verde-f iganasi. 



Se afla in Gogosi o mica 
schela pentru incarcatul cerea- 
lelor din comunele vecine: Fla- 
minda, Jiana, Balta- Verde, Burila- 
Mica, Danciul, care-sf transports 
cerealele la aceasta schela. 

Bah;i man in interiorul com. 
sunt : Balta- Mare, Balta - Mica, 
Balta-Ciungiului si Balta-Mari- 
chei, iar mai mici sunt: Topilele, 
Ciucherii, Luminoasa si ZStonuI. 
Trestia din aceste balpf se in- 
trebuinfeaza pentru acoperitul 
caseior si pentru fabricarea rogo- 
jinelor. 

DealurT: Dealul-CiungiuluJ si 
Dealul-Luminoasei , la poalele ca- 
rora se afla izvoare cu apa. 

GogO^i, pa dure particular^, jud. 
Dolj, pi. Dumbrava-d.-s., com. 
Gogosul, in intindere de 100 
hect. Predomina girni^a. 

GogO§i-Gogo§i^a, mosie a Statu- 
lui, jud. Dolj, pi. Dumbrava-d.- 
s., com. Gogosul, arendata, de 
la 1885 — 95, cu 36000 lei pe an. 
Suprafafa e! este de 603 hect. 
Inainte era cu mult mai mare, 
dar s'a dat la 682 locuiton 
1 20 1 hect. Apar^inea Mitropo- 
lieldin Bucuresti. Pe aceasta mo- 
sie este o moara de aburT. 

GogOSJhGogo^a, pddure a Sta- 
tuluT, jud. Dolj, pi. Dumbrava- 
d.-s., com. Gogosul, pe mosia 
statului Gogosi-Gogosi^a. 

E populata cu : stejar, cer, 
frasin, ulm, jugastru, teiu, corn, 
alun, carpen, plop si girni^a, 
care predomina. 

Gogo§i-Gogo§i{a, mosie parti 
culara, jud. Dolj, pi. Dumbrava- 
d.-s., com. Gogosul, in intindere 
de 1 20 1 hect.; apar^ine locui- 
torilor; pe dinsa se gasesc 100 
hect. padure. 

GogO^a, sat, jud. Dolj, pi. Dum- 



brava-d.-s., com. Gogosul, cu 
684 suflete: 365 barbaflf si 3 19 
feme!. Locuesc in 141 case, con- 
struite parte din zid si parte 
din birne. 

Are o scoala mixta, intre^i- 
nuta de com. condusa de un in- 
va^ator. A fost frecuentata in 
anul scoiar 1892 — 93 de40 bae^i 
si 5 fete, top din Gogosi^a. Cu 
virsta de scoalS sunt 55 baep 
si 25 fete, $tiu carte 70 persoa- 
ne. In sat este o biserica, fon- 
data intre 1890 — 91, deservita 
de 1 preot si 1 cintare£. Baza 
bisericei este de zid, iara trun- 
chiul de birne. In tinda biserice? 
este urmatoarea inscriptiune : 

Aceasta biserica s'a facut din teme- 
lie cu cheltui&la locuitorilor din acest 
sat, adjutorind si alyt locuiton din sate 
vecine. In zilele prea Inal^atului nostru 
Rege Carol I si cu bine cuvintarea Pa- 
rinteluT Episcop, incepindu-se in 1880 
si s'a terminat In 1891, avind de ctitori: 
I. tiobonete, Ni^a Sopo^an, G. Popescu, 
Hie Mitru Popa si alp locuitort mat 
principal!. 

Gogo^oaia, jud. Muscel. Vezi 
Trupurile-de-Padure. 

GogO§ul, com. rur,, jud. Dolj, 
pi. Dumbrava-d.-s., la 38 kil. de 
Craiova si la 12 kil. de rese- 
dinta plasel, $opotul. 

Com. este asezata pe o vale 
strimta, numite Valea-GogosuluT, 
din care cauza casele sunt a- 
sezate parte in vale, parte pe cos- 
tisea dealului Gogosul. 

Se invecineste: la E., cu com. 
$opotul;laV.,cu com. Botosesti; 
la N., cu com. Jiul si Baboiul, 
din Mehedin^i ; la S., cu com. 
Seaca. In col^ul de N.-V., a- 
tinge com. Grecesti, din Me- 
hedin^t ; la N.-E., com. CernS- 
testi ; la S.-V., o parte din com. 
Botosesti (MehedimVi); iar laS.- 
E., o parte din com. Brabova. 

Terenul com. este accidentat, 
prezintind cite-vadealurl numite 



60299- Marele Dicficnar Oeograflc Vol. JJJ. 



74 



Hosted by 



Google 



GOGOSUL 



586 



GOGOSUL 



$an$ul, ce sunt o continua^ie a 
dealurilor Poroiani, dinjud. Me- 
hedinp; au direc^iunea V. -E. 

Este udata de trei pirae mici, 
cu direc^iunea de la V. la E., Go- 
gosul care uda catunul cu ace- 
las! nume, Belo^ul trece prin 
cat. Belo^ul si pir. Stefanela care 
uda cat. cu acela^i nume. A- 
ceste pirae se unesc la E. de cat. 
Belo^ul, din com. cu acelasi nu- 
me, in apropiere de com. Predesti, 
dind nastere riului Obedeanca. 

Inainte, com. se compunea din 
patru catune si anume : Gogo- 
sul, Gogosi^a, $tefanela si Ma- 
nastiricea ; aceastadin urma ^ine 
de com. Sopotul. AzT se com- 
pune din 3 catune : Gogosul, Go- 
gosi^a si Stefanela. 

In com. sunt doua bisericl : 
una in cat. Gogosul si a doua 
in cat. Gogosi^a. Ambele sunt 
fondate de locuitori, cea din 
cat. Gogosul la anul 1875, iar 
cea din Gogosi^a, la anul 1891. 
Baza bisericilor este de caramida 
si piatra, iar restul de birne. In 
tinda bisericei din Gogosul se 
gaseste inscrip^ia : 

Cu ajutorul lut Dumnezeti ziditu- 
s'au aceasta sftnta* bisericl din temelie, 
unde se praznueste hramul Sf. Nicolae 
si Sf. Gheorghe, cu toatft cheltuiala aces- 
lei comune, ajutindsi altecomune. Fiind 
cei d'intlY ctitorT rKpos. Ni^ Jianu, N. 
Gherganul,preotul I. P&trulescu, din com, 
§opot, G. Cojocaru, Dinca* Momea, G. 
Enachie, G. Ciausi^, G. Hie Stanicfl. 
In zilele prea in21{atuluT nostru Domn 
Carol I, cu binecuvintarea pHrinteluT E- 
piscop D. Atanasie al Rtmnicului, Nou- 
luY Severin, Inceptndu-se in anul 1874 
si termini ndu-se in anul 1875, Septem- 
brie 20. 

In tinda bisericei din cat. Go- 
gosi^a se gaseste urmatoarea in- 
scrip{ie : 

Aceasta bisericl s'a f&cut din temelie 
cu cheltueala locuitorilor, ajutorind si 
atyYlocuitorY. In zilele prea tna^atulul nos- 
tru rege Carol I. si bine-cuvlntarea p&- 
rinteluY episcop, inceplndu-se In 1890 si 



s'a tenninat in 1891, avind de ctitorY: 
I. Bobonete, Ni$ §opo£an, G. Popescu 
Hie Mitru Popa si al^iY. 

Sunt doua scoli, una in Go- 
gosi si a doua in Gogosi^a; 
funcfioneaza. neintrerupt de la 
1867. Personalul didactic din 
Gogosul este retribuit de stat, 
iar din Gogosi^a de com. Res- 
tul cheltuelilor se face de com. 
la ambele scoli. Fie-care scoala 
are 8 x /2 hect. pamint date de 
stat. Localul din Gogosi e de 
zid, iar eel din Gogosi^ade birne. 

Suprafa^a teritoriului comunal 
este de 919 1 pog., dintre can 
6393 pog. finea^a, 200 pog. izlaz 
si 2298 padure. 

In com. se afla o mosie nu- 
mita Gogosi-Gogosi^a; apar^ine 
statului; a fost arendata de la 
1885 — 95 cu 36.100 lei anual. 
Suprafata vinduta este de 1201 
hect. Suprafata ramasa este de 
603 hect. Aceasta mosie apar- 
^inea in vechime Mitropoliei 
din Bucuresti. Restul suprafetei 
nearendate apartine la 682 lo- 
cuitori improprietari^i. Se sea- 
raana pe ea griu, porumb, ra- 
ph;a, orz, rneiu, canepa, in, linte, 
luzerna si diferite zarzavatun. 
In com. se afla o singura pa- 
dure ce se intinde peste cite-si 
trele catunele, din care: 100 
hect. apar^in locuitorilor, iar res- 
tul statului. Lemnelece compun 
padurea sunt : stejarul, cerul, 
jugastrul, frasinul, ulmul, teiul, 
cornul, alunul, carpenul si plo- 
pul. Predomina stejarul. 

Viile, inintindere de 75 hect., 
apar^in statului si se gasesc 
parte pe mosia statului, iar parte 
pe delimitarile locuitorilor din 
1864. 

Livezile de pruni au o intin- 
dere cam de 25 hect. 

Popula^ia corn, este de 2414 
suflete, can loeuese in 534 case. 

Dupa legea rur. din 1864, 
sunt 360 locuitori inpamintenifl, 



iar dupa legea din 1879 sunt 
78 insurap. 

MeseriasT sunt : 1 fterar, 1 a- 
bagiu, 1 cojocar si 1 cizmar. 
Pe mosie se afla o moara de 
aburi. 

Se face {uica din tescovina 
si din prune. 

Comerciul se face de 8 per- 
soane. 

Caile ce strabat com. sunt : 
calea com. ce duce la Manas- 
tiricea, calea com. ce duce la 
Tiul, calea com. ce duce la Bo- 
tosesti, calea com. ce duce la 
Seaca. 

Venitul com. pe 1893 — 94 a 
fost de 33 16.87 l e * ?' cheltuelile, 
de 3036.58. 

Vite sunt: 418 vitemancor- 
nute, 170 01 si 48 cat. 

Gogosul, sat, jud.Dol], pi. Dum- 
brava-d.-s., com. Gogosul, rese- 
dinta primaries Are 1200 su- 
flete: 615 barba^i si 588 feme!. 
Locuesc in 281 case, construite 
parte din caramida. Este o 
scoala mixta, ce func^ioneaza 
din 1867, fiind intretinuta de 
stat, condusa de un inva^ator 
si frecuentata in anul scolar 
1892 — 93 de 50 baeti; o bise- 
rica, fondata in 1875 de ob- 
stea locuitorilor. Are 1 preot 
si 1 cintaret. Baza este de zid 
iar trunchiul de caramida. Are 
in tinda urmatoarea inscrip- 
tiune : 

Cu ajutorul lui Dumnczcu ziditu-s'au 
aceasta sfinta biserica din temelie, unde 
se praznueste hramul Sf. Niculae si Sf. 
Gheorghe, cu toata' cheltueala acestei 
comune, adjutorind si alte comune. Fiind 
cei d'intai ctitorT : raposatul G. G. Ne- 
goescu, fiind ca s'aii luat materialul de 
la cea veche si nepotul sail Dinca lor- 
dachescu, raposatul Nita Jianu, N. Gher- 
ganu, Preotul I. Patrulescu din comuna 
Sopotul, loan PruuesT, Nita Besliu, G. 
Cojocaru, Dinca Momea, G. Enache, G. 
Ceausi^a, G. Hie Stanica. In zilele Prea 
Inatyatului nostru Domn Carol I, cu bine- 



Hosted by 



Google 



GOGOSUL 



587 



GOICEA-M1CA 



cuvintareaParintelui EpiscopD. D. Atha- 
nasie al RimniculuT NouluT Severin, in- 
cepindu-se in anul 1874 si terminindu-se 
in 1875, Septembrie 20. 

Stiu carte 100 persoane. 
In sat sunt 3 circiuml. 

GogO§ul, deal, jud. Dolj, plasa 
Dumbrava-d.-s., pe costisea ca- 
ruia sunt asezate cite-va case 
din satul Gogosul; acest deal 
trece si prin com. Tiul. 

GogO^ul, piriu, jud. Dolj, plasa 
Dumbrava-d.-s., com. Gogosul; 
curge prin valea Gogosul, uda 
satul cu acelasi nume si se varsa 
pe malul drept al riului Obe- 
deanca. 

Gogosul, vale, jud. Dolj, pi. Dum- 
brava-d.-s., com. Gogosul, pe care 
este situata com. Gogosul. Din 
cauza ca aceasta vale este prea 
strimta, o parte din case sunt 
asezate si pe dealul Gogosul. 

Gogul, deal, jud. Dolj, pi. Dum- 
brava-d.-s., com. Seaca, din care 
se lasa Somoralul-Mic, Somo- 
ralul-Mare si Voita. Este inalt 
de aproape 35 m. si acoperit cu 
paduri si cite-va locuri arabile. 

Goia, sat, cu 120 locuitori, jud. 
Arges, pi. Cotmeana; face parte 
din com. rur. Humele. Are o 
biserica, cu hramul Sf. Nicolae, 
deservita de un preot si de un 
cintare^. 

Goicea-Mare, com. rur., judetul 
Dolj, pi. Balta, situata in partea 
de V., la 51 kil. de orasul Cra- 
iova si la 8 kil. departare de 
resedin^a plasei, Macesul-d.-s. 

Se margineste la E. cu com. 
Macesul-d.-s., la V. cu comunele 
Plosca si Bistre^ul, la N. cu com. 
Goicea-Mica si la S. cu com. 
Cirna. 

Terenul comunei este ses, 



prezintind numai cite-va movile 
de hotarnicie. 

Este udata pe la V. de apa 
Dasna^uiului, ce curge in a- 
ceasta comuna, cu direcfiunea 
N.-N.-V.— S.-S.-E.; are pa- 
tru vadurl de moara si doua 
podurl m Vestul comunei. 

Pana la anul 1864, coprindea 
ca catun com. Goicea-Mica de 
azi. La anul 1875 a avut rese- 
din^a m comuna Cirna. Azi se 
compune dintr'un singur catun 
numit Goicea-Mare. 

Prin hrisovul lui Mihaiu Ra- 
covi^a-Voda, din anul 7221, se 
adevereaza ca jupineasa Maria, 
so^ia dumnealui, loan Baleanu, 
neavind copil, a inchinat la moar- 
tea ei manastireT Horezul, a 
treia parte din mosia sa Goi- 
cea-Mare. 

In sat se afla : o biserica cu 
hramul Sf. Paraschiva, fondata 
de egumenul D. D. Doroteiu, 
arhimandrit si cavaler; o scoala 
mixta ce func^ioneaza din anul 
1883, fiind intre^inuta de stat, 
condusa de un inva^ator frecu- 
entata in anul scolar 1892 — 93 
de 44 bae{I. §tiu carte 90 bar- 
ba^I si o femee. 

Popula^ia comunei este de 
1572 suflete: 813 barba^I si 
759 femei. Locuesc in 261 case 
si 62 bordee. 

Dupa legea rurala din 1864, 
sunt 187 locuitori improprieta- 
r\\\ y iar dupa cea din 1879 sunt 
30 insura^ei. 

Suprafa^a teritoriulul comunal 
este de 320opogoane, din care 
2972 pog. arabile (228 pog. vie). 
Mosia din comuna se numeste 
Goicea-Mare; apar^ine statului; 
a fost arendata de la 1 893 — 98 cu 
30100 lei anual; suprafa^a vin- 
duta este de 1158 hect. 8160 m. 
p.; suprafa^a ramasa este de 407 
hect. 1438 m. p.; apar^inea ma- 
nastire! Jitianu. 

Viile apar^in locuitorilor im- 



paminteniflf la 1864 si insura- 
{eilor din 1879. 

Sunt 4 morl de apa, din care 
3 situate pe proprietatea statu- 
lui si una pe a locuitorilor. 

MeseriasI sunt: 4 tinichigil 
si 5 fierarl. 

Comerciul se face de 9 per- 
soane. 

Venitul comunei pe 1893 — 94 
a fost de 2679,48 lei si cheltu- 
elile, de 2304,88 lei. 

Vite cornute 212, ol 84 si 
cal 65. 

O cale comunala de 3 kil. 
duce la Cirna si una de 2 kil. 
duce la Goicea-Mica. 

Goicea-Mare, sat, jud. Dolj, pi. 
Balta, com. Goicea-Mare, rese- 
din^a primariel. 

Goicea-Mare sau Cirna, mosie 
a Statulul, jud. Dolj, pi. Balta, 
com. Goicea-Mare, arendata, de 
la 1893 — 98, cu 30100 lei anual 
In Septembrie 1892, s'au dat 
1158 hect. in loturl. Pana la se- 
cularizarea averiior m&nastiresti, 
mosia apar^inea manastireljitia- 
nul. 

Goicea-Mica, com. rur., judetul 
Dolj, pi. Balta, situata in par- 
tea-i de S.-V., la 50 kil. de Cra- 
iova si la 9 kil. departe de re- 
sedin^a plasei, Macesul-d.-s. E 
situata pe malul sting al riului 
Dasna^uiul. 

Se invecineste la E. cu com. 
Macesul - d. - s., la V. cu com. 
Plosca si cu Bistre^ul, din pi. 
Bailesti, la N. cu com. Plosca 
si cu com. Birca ; iar la S. cu 
com. Goicea-Mare. 

Terenul com. se compune din 
pamint negru humos, foarte 
productiv. Prezinta movilele : 
Magurelele, Vacareaja, Cremi- 
nea, Cindra, Ciuta si Caravanul. 

Este udata de riul Dasnaju- 
iul, ce trece prin V. com., cu 



Hosted by 



Google 



GOICEA-MICA 



58S 



GOIDESTI 



direcfiunea N.-S. Pe el se afla 
in dreptul com. doua vaduri si 
trei podurl. 

In anul 1800, aceasta com. 
era mahala, numai de vre-o 20 
familif, ce £inea de com. Goicea- 
Mare. La 1864, a trecut cacat. la 
com. Birca, si a stat ca cat. pana. 
la anul 1880, cind s'a despar^it 
in comuna deosebita coprinzind 
pana azi un singur catun de 
resedin^a numit Goicea - Mica. 
Resedin^a comunei a mai fost 
$1 in Goicea-Mare si Birca. 

Are o biserica, fondata de 
Milan Obrenovici si de obstea 
locuitorilor; are hramul Ador 
mirea-Maicei-Domnului; e ser- 
vita de un preot si un cintare^:; 
o scoala. mixta, ce functioneaza 
de la anul 1883, condusa de un 
inva^ator si intre^inuta de stat 
si de com. Localil construit 
din zid s'a facut cu cheltuiala 
comunei. 

Inanulscolar 1892 — 93 scoala 
a fost frecuentata de 38 baepf si 
5 fete. Stiu carte 130 barba^i 
si 8 femei. 

Popula^ia comuneif este de 
1336 suflete: 778 barbati si 
588 femei. Locuescin 177 case 
si 68 bordee. 

Dupa. legea rurala. din 1865 

sunt 141 impaminteni^i; dupa 

cea din 1879 sunt 3 insura^ei. 

Suprafa^a comunei trece de 

6000 pogoane. 

Mosiase numeste Goicea-Mica. 
Formeaza un singur trup cu 
mosia Birca. Aparyine lui Milos 
Baichy. Areunvenitde 50000 1. 
Viile, de 174 pogoane, apar^in 
locuitorilor; data vin bun, rosu. 
Sunt doua mori de apa si- 
tuate pe Dasna^uiu. 

Comuna este pusa in comu- 
nica^ie cu Goicea-Mare prin o 
cale comunala de 2 kil. lungime, 
in comuna. De asemenea este 
legate cu com. Birca si cu com. 
Macesul-d.-s. si Macesul-d.-j. 



Comercian^i sunt 8. 

Venitul com. pe 1893 — 94 a 
fost de 2755,66 lei si cheltuelile, 
de 2572,01 lei. 

Vite : 250 boi, 86 caT si 36 porci. 

Goicea-Mica, sat, jud. Dolj, pi. 
Balta, com. Goicea-Mica, rese- 
din^a primariei. 

Goicea-Mica, mosie particular^, 
jud. Dolj, pi. Balta, com. Goi- 
cea-Mica; formeaza un singur 
trup cu mosia Birca. 

Goicelul, catim, al com. Sarulesti, 
jud. Buzau, cu 130 locuitori si 
30 case, avind una din cele 
mai frumoase pozi^ii. 

Goicelul (Gherman), mosie, in 
jud. Buzau, com. Sarulesti, catu- 
nele Goicelul, Apostari si Valea- 
Larga. Are 200 hect. din care 
28 padurea Goicelul, restul cu- 
raturi si finea^a. 

Goicelul, munte, intre jud. R. 
Sarat si jud. Buzau ; face parte 
din culmea Cimpulungeanca; 
poalele sale se intind in comu- 
nele Valea-Salciei si Sarulesti, 
jud. Buzau; este acoperit cu 
paduri, in exploatare, si cu pa- 
suni intinse. 

Goide^ti, com. rur., in plaiul Pir- 
scovul, jud. Buzau, ocupind par- 
tea cea mai de N., cea mai mun- 
toasa si avind eel mai intins te- 
ritoriu dintre toate comunele 
Buzaului. E situata la distan- 
\a de Buzau de 63 kil. Limi- 
tele sale sunt: la N., incepe din 
riul Bisca-Mare, de la pichetul 
Cocianul, urea pe izvorul Pitac- 
Patac, trece peste muntele Hos- 
szokos si izvorul Bisculi^a, la 
gura izvoarelor Coriiul si Ba- 
lescul, pana in virful muntelui 
Balescu, de unde se lasa la 
sorgintea izvorului Cilianosul, pe 



cursul caruia merge pana la var- 
satura sa in piriul Bisca-Mica, 
urea pu^in pe albia Bistei si o 
ia pe cursul izvorului Magya- 
rosbokor, pana la sorgintea lui, 
apoi urea pe seaua muntelui 
Taietura (Musa-Alba), unde se 
limiteaza si plaiul Pirscovul cu 
plaiul Slanicul ; la E., se lasa 
pe plaiul de V. al mun^ilor : 
Musa-Mare si Musa-Mica, urea 
in virful muntelui Neharnita, 
peste punctele : La-Maciuca si 
Seciul-Mare, se lasa in Boiova- 
nul-Mortarului, de unde da in 
albia riului Slanicul, pe care 
merge pana la Bolovanul-Greu- 
lui, de aci, incepind a se dirige 
spre cat. Fundata, trece Malul- 
cu-Sare si ajunge in marginea 
cat. Budesti (com. Trestioara); 
la S., din cat. Budesti, se di- 
rige spre Surduci-Gemeni, de 
unde se lasa pe vale (La-Gra- 
dina lui-Nicolae-Ciulinu), apoi ur- 
ea in dealul Curmatura-Purcei- 
lor, mergind pe plaiu, pana in 
Virful-Dilmelor (hotarul Anton- 
Carp), coboara in albia riului 
Saratelul (la punctul numit : La- 
Parascheva in girla), merge pu- 
tin pe albia Saratelului, pana in 
gura izvorului Calugarul, apoi 
ia cursul izvorul Calugarul in sus 
si continua. urcind, ajunge in 
virful muntelui Arsenia, pe al 
caruia plaiu merge prin padurea 
Tainita, trece pe linga stilpii 
Tainitei, intilneste izvorul Tai- 
nita si se lasa pe dinsul in jos, 
pana la varsatura sa in riul 
Bisca Rozilei, in fa^a stabilimen- 
tului Bisca; la V., incepind de 
la gura izvorului Tainita, urea 
pe Bisca-Rozilei in sus, pana la 
infurcatura Bistelor, apoi de la 
catunasul Visanul, incepe a urea 
pe riul Bisca-Mare in sus, pana 
la pichetul Cocianul, la gura iz- 
vorului Pitac-Patac. 

Suprafa^a sa este de 25046 
hect., din cari 137 arabile, 8520 



Hosted by 



Google 



GOIDESTI 



589 



gojgArei 



padure, 4230 finea^a, 8840 iz- 
laz, 19 livezi si 3300 sterp. 

Proprieta^I mat insemnate, co- 
prinse in aceasta comuna, sunt: 
Goideasca, despar^ita in doua 
parti : Goidea si Gorganul, a 
cetelor de mosnent: Goidesti si 
Gorganesti in devalmasie ; Tva- 
ne^ul si Razboiul (A. Carp), Pen- 
teleul (Maican) si Piciorul-Ca- 
prei (Statul). Terenul e foarte 
muntos, coprinzind muntit cei 
mat mart, mai frumosT si mat 
ava^i din jude£. E avuta in mi- 
nerale si mai cu seama in sa- 
re, abondenta la satul Fundata. 
Sorginp de izvoare minerale se 
vad in mai multe locuri, dar nu 
se intrebuin^eaza. Are multe 
vinaturi si mat cu seama : ursi, 
caprioare, vulp!, viezuri, etc. 
Din pest!, are mul^i pastravt si 
mreane. In jurul pichetulu! Co- 
cianul sunt si gaint salbatice. 
Are multe fructe si in specie 
zmeura, afene, fragt si capsuni. 
Tot aci sunt si mtinse coaste 
de munp, acoperite de ienupere. 
Industria sa consta in lucrarea 
lemnuluT, a line! si a fabricaret 
laptelui. Are 4 mori de apa, 3 
pive, 2 dirste, casaria de la Vi- 
forita si stinele: Coriiul, Zanoa- 
ga, Miclausul, Piciorul-Caprei si 
altele mai micT. Lipsa drumuri- 
lor face ca secularele padurT 
de brad, de care aceasta comu- 
na e acoperita, sa nu poata fi 
utilizate, ci mat toate sa caza 
si sa putrezeasca. Sunt numai 
3 herastrae pe Bisca-Mica, de 
unde, cu mare greutate, se pot 
scoate scindurile ce se taie. 

Cai de comunica^ie nu sunt 
de cit albiile piraielor si nume- 
roaselor vat ce o strabat, in- 
trerupte adesea din cauza ve- 
niret apelor si a marilor bolo- 
vani, ce se gramadesc intr'in- 
sele. Mat insemnate sunt : ca- 
lea Pirscovul-Goidesti, pe albia 
Sara^elului - Balanestilor, Goide- 



sti-Lop&tari si Goidesti-Gura- 
Teghii, prin pSdurea Taini^et. 

Vite sunt: 114 bo!, 149 vac!, 
128 vi^e!, 133 ca!, 135 iepe, 77 
minjt, 1300 ot, mo capre si 
245 pore!. Stupt sunt 104. 

Comuna e formats din c&tu- 
nele Bratilesti, Fundata, Goi- 
desti, Ivane^ul, unde e si rese- 
din^a, Plaiul-Nucului, Plostina, 
Pistritul si Virlamul cu subdi- 
viziile : Beizadeaua, Poiana-cu- 
Rugit si Visanul. Popula^ia sa 
e de 1370 suflete: barba^f in- 
surant 254, neinsura^t 44, vaduv! 
14, bae^:! 421; iar feme! mari- 
tate 254, vaduve 34, fete 349. 
Locuesc in 312 case. 

Meserias! sunt: 2 lemnari, S 
butnari, 5 nerar!, 4 cojocari si 
ci^i-va locuitor!, cart se ocupa 
cu taierea scindurilor, fabricarea 
doni^elor, si^el, etc. 

Sunt 257 contribuabil!. Sta- 
bilimente comerciale, 4. 

Budgetul comune! e de 191 5 
le!, 80 ban!. 

Are 2 biserici, deservite de 
2 preop, 2 cintare^f si 1 para- 
cliser. Catedrala e cea cu hra- 
mul Sf. Nicolae. 

Goidesti, cattui, al comune! Goi- 
desti, jud. Buz&u; are 70 locui- 
tor! si 19 case. 

Goide§ti, mosie, in jud. Buzau, 
com. Goidesti, catunele: Iv&ne- 
^ul, Goidesti, F'undata si Plaiul- 
Nuculu! ; apar^ine mosnenilor 
Goidesti si Gorganesti in de val- 
masie si e despar^ita in tret 
par(! : Baloaia, Goideasca si Gor- 
ganeasca, avind pe dinsa padu- 
rile : Arsenia, Virful-Seciulu! si 
Leurde^ul, apo! izlaz si pasun!. 

Goidesti, mosie, jud. Buzau, com. 
Goidesti. Vezt Ivane^ul-Carp. 

Goii (Virful-), muntele ce for- 
meaza hotar intre Brosteni si 



Malini, jud. Suceava, avind 1298 
m. de altitudine. 

Goioasa, sat, in jud. Bac&u, pi. 
Muntelut, com. Agasul, situat 
pe malul sting ai Trotusuluf si 
pe piriul Goioasa, la o dep&r- 
tare de 10250 m. de cat. Surfa 
(scoala). Are o biserica orto- 
dox£, cladita* de locuitor! in a- 
nul 1837, deservita" de 1 preot 
si 2 cintare^f. Are o populate 
de 152 famili!, sau 700 suflete. 
Vite sunt: 59 cai, 316 vite 
mar! cornute, 125 capre si 81 
porct. Pe teritoriul com. sunt 
9 herestrae de apa. 

La V. de acest sat, intr'o 
strimtoare a mun^ilor, intre Gar- 
dul-de-P!eatr& siLacul-Sec, dupa 
ambele maluri ale Trotusulut, 
se gasesc urmele unor int&ritur! 
de p!eatr& si un drumimpietrit 
care se crede sa fi fost facute 
de Rust, la 1848, in trecerea 
lor in Ardeal, cind au fost ne- 
void sa se intareasca si aci, in 
contra armate! Ungare care era 
la Ghimes. Puterile armatet ne- 
fiind de o potriva, trupele Un- 
gare primira ordin sa se retra- 
ga, lasind in mina Rusilor multe 
provizit si arme. 

Goioasa, vale, in jud. Bacau, pi. 
Muntelut, com. Agasul, care in- 
cepe in dealul cu acelast nume 
si se inclina spre Trotus. 

Goiosul, deal, in jud. Bacau, pi. 
Muntelut, com. Ag&sul, situat 
linga muntele LaculSec. 

Goiosul, piriii, in jud. Bacau, pi. 
Muntelu!, com. x^gSsul, care cur- 
ge prin satul cu acelas! nume. 
Izvoreste din muntele Lacul- 
Sec si din muntele Muncelul si 
se vars^ in Trotusul, d'astinga, 
dup^ ce se ingroasa cu Foroja. 

Gojgarei, sat, in jud. Arges, pi. 



Hosted by 



Google 



GOLANI 



590 



golAsei 



Oltul; face parte din com. rur. 
Valea-Ungureni. 

Golani, sat, in jud. Roman, pi. 
Fundul, com. Averesti, spre S. 
de satul Averesti-Razesi si la o 
departare de 3 kil. de acest 
sat Este asezat la poalele dea- 
lului Golani pe piriul Brateasca. 
Are 100 familiT, sau 428 suflete, 
din can 80 contribuabili. Lo- 
cuesc in 113 case. 

Sunt 240 vite marl cornute. 

Are o biserica de zid. In dea- 
lul Golani, de linga. acest sat, 
sunt carieri de pieatra, care se 
exploateaza. Parte din locuiton 
se ocupa cu scoaterea pietrei si 
cu transportarea ei. Este legat 
cu orasul Roman prin sosea. 
Se mai nume^te si Averesti-d.-j. 

Golani, sat, in jud. Roman, pi. 
Fundul, com. Giurgeni, spre S. 
de satul Giurgeni si la o de- 
partare de 6 kil. de el. Este 
asezat pe deal. Are 60 familii, 
sau 167 suflete, din can 46 con- 
tribuabili. Locuesc in 40 case. 
Sunt 63 vite man cornute. 

Golani, mahala, jud. Mehedinti, 
pi. Dumbrava, com. rur. $lasoma. 

Golani, deal, inalt si pietros in 
jud. Roman, pi. Fundul, com. 
Averesti, laE. de Averesti-d.-j. 
Este socotit ca centrul unui sir 
dedeal, numit Culmea-Golanilor. 

Gola§a, mcigura inalta, pe piscul 
dealulul C&lnistea, jud. Vlasca, 
pe proprietatea Galateni. 

Gola^ul, deal ripos, format de 
malul drept al girlel Plapcea, 
la V. de com. Ursoaia, pi. Mij- 
locul, jud. Olt. Este intrerupt 
de dou& vilcele : Adincata si 
Ursoaia. De la acest deal se 
intinde spre V. un platou, aco- 
perit cu {arinile locuitorilor. 



Golae^ti, com. rur., in partea de 
E. a plasei Branistea, jud. Iasi, 
in jos de com. Stinca. Este 
formats din satele : Golaesti, 
Podul-JijieT, Odaia-Branul cu Bo- 
bul, Petresti, Medeleni, Chisa- 
rai si Lazareni, pe o suprafa^a 
de 3069 hect. si cu o populate 
de 364 familiT, sau 1584 su- 
flete. 

Aceasta com. e situata pe 
podisul dealului Golaesti $i pe 
sesul Jijiei si al Prutului, pana 
in apa riului Prutul. Este tra- 
versal de un singur deal care 
formeaza malul drept al sesu- 
lui Jijiei ^i pe care se afla si 
padure. 

Pamintul eproductiv, cu multe 
finate si ima$un, care adese-ori 
se inundeaza de apele riurilor 
Jijiei si ale Prutului. 

Are 4 bisericf, deservite de 
2 preoti si 4 cintareti ; o scoala ; 

moara de apa. 

Budgetul com. e de 9667 lei 
la venitun si de 9512 lei la 
cheltueli. 

Vite sunt 4259, din can: 
1847 vite mar * cornute, 1749 
01, 2 capre, 335 cai si 325 ri- 
matori. 

Golae^ti, sat, in jud. Iasi, pi. Bra- 
nistea, situat pe ses, intre riul 
Jijia si apa Dubruva^ul, la 20 
kil. de Iasi spre N.-E. si la 6 — 7 
kil. spre N. de la Ungheni, sta- 
\\e de cale ferata. Are o popu- 
late de 140 familii, sau 453 su- 
flete. Este resedin^a , comuneT. 
Are o biserica, fondata la 18 12 
de obstia satuluT, cu 1 preot si 

1 cintare^; o scoala, infiin^ata 
la 1869, frecuentata de 51 e- 
levi. 

Satul este pe mosia statulu! 
cedata comunei Iasi si pe care 
se aflci o padure mare de stejar. 

Vite sunt 1261 : 734 vite man 
cornute, 310 01, 2 capre, 105 
cai si no rimatori. 



Gola^ei, sat, in jud. Covurluiu, 
pi. Prutul, com. Bujor, cu 134 
familiTi sau 628 suflete. Are o 
biserica si o scoala. 

Prin acest sat trece linia fe- 
rata Galati-Birlad, avind sta^ie 
si aci. 

Gola^ei, sat, in jud. Falciii, pi. 
Mijlocul, com. Deleni, la 500 m. 
de satul de resedinta, in partea 
despre E. a mahalalei din jos. 

Acest sat este format de ca- 
tre locuitorii stramutat! cu vr'o 
60 de am in urma, din satul 
Deleni. 

Are 14 familii', sau 73 su- 
flete. 

Gola^ei, catun, tine de com. Ga- 
ragaul, jud. Teleorman. Are 423 
locuiton si 8r contribuabili. 

Gola^ei, catun, pendinte de com. 
Cascioarele, pi. Neajlovului, jud. 
Vla$ca, situata pe proprietatea 
Statului Vatra-Manastirei-Casci- 
oarele, pe malul sting al Arge- 
suluT. Se arendeaza odata cu 
Vatra-Manastirei -Cascioarele. 

In 1864, sau improprietarit 
in acest catun 80 locuiton, ca- 
rora li s'a dat o suprafa^a de 
206 hect. 

Cea mat mare parte din lo- 
cuiton sunt Tigani, vechi robi 
ai manastirei Cascioarele. 

E situat la 30 kil. de Bucu- 
resti ?i la 75 kil. de Giurgiu. 

Gola§ei, partea de E. a cat. Buda, 
com. Buda.-Palanga, pi. Cimpul, 
jud. Prahova. 

Gola^ei, mosie particulars, in 
jud. Covurluiu, pi. Prutul, com. 
Bujor; formeaza cu com. Pita- 
roaia, un trup de 2860 hect. 

Fost& proprietate a marelui 
patriot si barbat de stat, Las- 
car Catargiti, care si-a petrecut 
aci o buna parte din viea^a. 



Hosted by 



Google 



GOLASE1LOR (PADUREA-) 



691 



GOLE?TI 



Gola^eilor (Padurea-), pddure 
de salcie, amestecata cu frasin 
si carpen , in jud. Tulcea, pi. 
Macin, pe teritoriul com. rur. 
Pisica si anume pe acela al cat. 
Azacliul, situata in partea de 
NVV. a pi. si m cea de S.-V. 
a com., pe malul Dunarei, mar- 
g'mita la E. de stufarii; apar- 
^ine Statului; are o intindere 
de aproape 200 hect. 

Goleanca, piriu, ia nastere din 
iazul Zama, de pe mosia Co- 
dreni, com. Mileanca, pi. Pru- 
tul-d.-j., jud. DorohoiCi si se 
varsa in piriul Podriga. 

Goleasca, sat, cu 90 familii, pe 
apa Teleormanul, jud. Arges, 
pi. Galasesti; face parte din com. 
rur. Dragul. 

Goleasca, sat, jud. Dimbovita, 
pi. Dealul - Dimbovita, catunul 
com. Sotinga. 

Goleasca, pddure, supusa regi- 
mului silvic, com. Tiganesti,pl. 
Podgoria, jud. Muscel, in intin- 
dere de 500 hect. 

Goleasca, pddure, supusa regi- 
mului silvic, com. Bele^i, pi. 
Podgoria, jud. Muscel, avind, 
impreuna cu trupul de padure 
Beletoaica, 750 hect. Esente do- 
minante: stejarul si fagul. 

Goleasca, pddure particular^, su- 
pusa regimuluT silvic, pendinte 
de com. Berevoesti-Paminteni, 
pi. Nucsoara, jud. Muscel, in in- 
tindere de 800 hect., avind e- 
sen^a dominanta fag si fiindpe 
virful coastelor opuse spre V. : 
e populata cu stejar. 

Goleasca, pddure, supusa regi- 
muluT silvic, com. Golesti, pi. 
Podgoria, jud. Muscel, in intin- 
dere de 300 hect. populata cu 



stejar, fag, carpen, jugastru, plop 
si alun. 

Goleasca, pddure, supusa regi- 
mului silvic, com. Glimbocelul, 
pi. Podgoria, jud. Muscel, avind 
impreuna cu trupurile: Baneasa, 
Dinuleasa, Calceasca,Tomeasca, 
Gherasoaia, Chiriceasca si Chi- 
^easca, o intindere de 13 50 hect. 

Goleasca, pddure, supusa regi- 
mului silvic, com. Leordeni,pl. 
Podgoria, jud. Muscel, in intin- 
dere de 150 hect. 

Golen^i, sat, pendinte de com. 
rur. Maglavitul, pi. Cimpul, jud. 
Dolj, situat la 3 kil. S.-V. de 
Maglavitul, catunul de resedin^a 
al comuneT. E asezat in apro- 
piere de Dunare, in fa^a insulei 
Golul. 

Are 802 suflete: 408 barba^i 
si 394 femei. Locuesc in 156 
case si 36 bordee. 

Are o scoala primara mixta, 
fondata in 1885, intre^inuta de 
comuna condusa de un inva^a- 
tor si care m anul scolar 1892-93 
a fost frecuentata de 39 elevl 
si 2 eleve; o biserica de zid, fon- 
data de obstea locuitorilor, cu 
hramul Sf. Nicolae, deservira de 
un preot si un cintare^. 

In sat sunt 9 industriasi : fie- 
ran, timplan, cisman; 5 cir- 
ciumi. 

Prin Golen^i trece soseaua 
judeteana Craiova - Calafat, iar 
in apropiere, calea ferata, care 
pune in legatura aceste doua 
orase. 

Golen^i, insuld, in dreptul satu- 
lui Golen^i, com. Maglavitul, pi. 
Cimpul, jud. Dolj. 

Golen^i, deal, jud. Dolj, pi. Cim- 
pul, com. Maglavitul, pe costisa 
caruia este asezata o parte din 
comuna. 



Golen^i, mo§ie particulars, jud. 
Dolj, pi. Cimpul, com. Maglavitul. 

Golesti, com, rur., pe apa $im- 
nicului, jud. Arges, pi. Topo- 
logul, la 8 kil. de com. rur. Tig- 
veni, resedin^a subprefectureT si 
la 31 kil. de Pitesti. Se com- 
pune din urmatoarele sate : Dra- 
ganesti, Gabaresti, Golesti, Po- 
eni^a si Vladislava, avind peste 
tot 145 familii, sau 585 suflete. 

Are 3 bisericl (in Draganesti, 
Golesti si Poeni^a) ; o scoala 
primara rurala. 

Dupa o publicafie oficiala, a- 
ceasta comuna numara 147 con- 
tribuabili si are un budget de 
2554 lei la venitun si de 2360 
la cheltueli. 

Numarul vitelor este de 266 
capete vite marl (247 boi si 
vaci si 19 cai) si de 335 vite 
marunte (132 01, 43 capre si 
160 rim at or 1). 

Golesti, com. rur., pi. Riurile, 
jud. Muscel, la S.-V. de Cimpu- 
lung, 28 kil. departe de acest 
oras. Este situata pe ambele 
maluri ale riulul Bratia. Pana la 
resedin^a pi. sunt 8 kil. 

Numele '1 vine dela Golescu, 
pentru-ca un membru al fami- 
liei Golescu (Golesti, din pi. 
Podgoria) a avut aci proprietate 
si case si a dat satulul nu- 
mele sau. Se mal numeste si 
Vulpari, cacT, dupa cum se spune, 
prin padurile sale se faceau marl 
vinatori de vulpi. 

Se margineste la N. cu com. 
Vladesti, la S. cu com. Balilesti, 
la E. cu com. Mihaesti si la 
V. cu com. Cosesti si Leicesti. 

Are 4 catune : Poenifa, Uli^a, 
Golesti si Priboaia, cu resedin^a 
in cat. Poeni^a, Populata este 
de 267 familii, sau 1 102 suflete: 
541 barbaflf si 561 femef, carl 
traesc in 260 case. 

Intreaga com. se intinde pe 



Hosted by 



Google 



GOLESTI 



592 



GOLESTI 



o suprafat& cam de 2500 hect., 
dintre can 750 hect. pamint de 
lunc& cultivabil, iar restul izlaz 
si paduri. 

Locuitorii din aceasta com. 
s'ati improprietarit la 1864 pe 
mobile statului" Vierosanca si 
Priboaia. PSnaatunci erau clacasi 
ai mosnenilor din com. Balilesti. 
Proprietan marl fa com. sunt 
d-nii: I. Prislopeanul, G.Radules- 
cu, Stefan si Dimitrie Ceausescu. 

LocuitoriT, afara. de agricul- 
ture, se mai ocupa cu olaria 
si rotaria. 

Vite sunt: 406 boT, 293 vacT, 
217 capre, 290 01, 280 porci, 
10 caT. 

Imprejurul com. sunt livezT, 
ograzi cu prunT, paduri intinse 
compuse din stejar si fag. Tuica 
se fabrica in termen mediu 1600 
decalitri anual. 

Prin mijlocul com. trece riul 
Bratia, care o uda de la N. 
spre S., avind pe malul drept 
cat. Poeni^a si Golesti, iar pe 
eel sting cat. Uli^a si Priboaia. 
Pe riul Bratia sunt 2 mori, 2 
herastrae. Ma! este in Golesti 
un herastrau cu aburT. 

Afara de riul Bratia, com. 
mai este udata de girlele: Poe- 
nita, Fageanca, Pesteloaia si 
Golesti, carl se varsa in Bratia 
pe tarmul drept, si de Valea- 
Ulite!, Valea-Podulul si Priboaca, 
cart se varsa in riul Bratia pe 
{armul sting. 

In partea de V. a com. este 
Poiana-LaculuT, Piscul-Melcutei, 
piscul Stroisorul, Piscul-Caldare- 
lor, Dealul-CatineT si Poiana- 
Radei. 

Numarul contribuabililor este 
de 215. Com. are un buget de 
1625 lei la venituri si 1624 lei 
la cheltuell 

Sunt 2 biserici: una in cat. 
Uli^a si a doua in cat. Golesti; 
o scoala mixta, care dateaza 
cam de la 1830. $coala se fre- 



cuenta de 30 — 40 elevi de 
ambe-sexe, din numarul de 119 
cu etate de scoala. Stiii carte 
39 barba^i si 8 femei. 

Pozi^iunea aceste! com. este 
cit se poate de frumoasa. Mult 
contribue la frumusetea ei zig- 
zagurile ce le face riul Bratia 
si dealurile dela V. si E. acope- 
rite cu paduri. 

Este strabatuta de o sosea 
vecinala care o leaga la N. cu 
com. Vladesti si la S. cu com. 
Balilesti; de o sosea comunala, 
care trece prin cat. Priboaia si 
Uli^a si de mat multe drumur!, 
precum: drumul Marcusani, dru- 
mul Savulesti, si altele. Intrc 
satul Poenij^a si Golesti este 
padurea Vierosanca, iar intre 
Ulita si Priboaia, spre E., padu 
rea Priboaia. 

Golesti, com. rur., jud. Muscel, 
resedin^a plasei Podgoria, situ- 
ata de o parte si de alta a unei 
sosele pierduta in umbra salciilor. 
Este asezata pe malul sting al 
riului Arges. Are 800 locuitorT 
si se compune din 3 catune: 
Golesti, Uderul si Valea-Boerea- 
sca. 

Se margineste la N. cu com. 
Stefanesti, la S. cu jud. Arges, 
de care se desparte prin riul 
Arges, la E. cu com. Calinesti 
si la V. cu orasul Pitesti. 

Locuitorii sai, in cea mat 
mare parte sunt TiganT. 

Aci este casa fra^ilor Go- 
lescu, inconjurata de jur-imprejur 
cu ziduri groase si inalte. D'a- 
supra porteT principale se afla 
foisorul, in care la anul 1821 
sedea Tudor Vladimirescu si 
de unde putea s&-sT arunce pri. 
virile peste tabiapandurilor sat. 
Curtea caselor e o curte mare 
si spa^ioasa, cu copacT umbrosT. 
In gradina sub umbra unor 
castani salbatici, este mormintul 
lul Alexandru Golescu. O mar- 



mora simpla 'l acopere osemin- 
tele. 

Dinicu Golescu, tatal, inte- 
meia cu cheltuiala si in locuin^a 
sa prima scoala roniina. La Go- 
lesti se aprinse intiiul focar de 
cultura. na^ionala. Lazar fu pri- 
mul dascal al acestei scolr. Dupa 
el, Eliade se puse in fruntea 
scoalei de la Golesti. 

In partea dreapta a intrare! 
principale este biserica, in tinda 
careia sunt mormintele fra^ilor 
Nicolae, Stefan si Radu Golescu, 
can au oferit contimporanilor 
timpuri clasice de patriotizm, 
jertfa si devotament. 

Averi colosale cheltuite pen- 
tru exilatii dela 1848 si pentru 
o propaganda neobosita in tara. 
si strainatate, sanata^i zdrobite, 
elanuri tot-de-una nobile si ge- 
neroase, iaca ce fura GolestiT. 

Pe la S. com. trece calea 
ferata Bucuresti-Pitesti, care se 
bifurca: o parte apuca spre 
Pitesti; iar a doua merge la 
Cimpulung. Pe la N. com. trece 
calea nationals Bucuresti-Pitesti, 
cu care com. sta in legatura 
printr'o sosea comunala bine 
intretinuta. 

Aceasta com. se afla la dis- 
tanta de 54 kil. de Cimpulung, 
spre S. 

Aci este o biserica, deservita 
de 1 preot si 2 cintaretT; o 
scoala mixta frecuentata de 63 
elevi. Cu intretinerea scoalei 
statul cheltueste anual 1080 le!. 
Comuna contribue pentru scoala 
cu 4007—500 lei anual. Localul 
scoalei s'a oferit de urmasii 
Golestilor chiar in corpul cladi- 
ret principale si in camerile unde 
o data Lazar si Eliade faceati 
lec^iunile lor. 

$tiu carte 1 16 barbatT si 30 
femei. 

Biserica se intretine de fami- 
lia Racovi^a. 

Sunt 165 contribuabili. 



Hosted by 



Google 



GOLESTI 



593 



GOLE?TI-BADlI 



Venitul com. se urea la 2994 
lei si cheltuelile la 2524 lei. 
Are sta^ie de drum, de fier. 

Golesti, com. rur., in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Orasulul, pe pirlul Dil 
govul. 

Este asezata in partea de N. 
a jude^ului, la 36 kil. spre N. 
de orasul R.-Sarat, si in partea 
estica a plasel, la 9 kil. spre 
E. de com. Cotesti, resedin^a 
plasei. Se margineste cu comu- 
nele : Cimpineanca (la 6 kil.); Cir- 
lige (la 6 kil.) ; Blidare si Budesti 
(la 8 kil.) ; Bon^esti (la 9 kil.). 

Se margineste la N. cu com. 
Cirlige, la E. cu com. Cotesti 
si Budesti, la E. si S. cu com. 
Slobozia-Ciorasti. 

Piriul Dilgovul trece prin mij- 
locul comuneT. Sunt 4ipu^un; 
S fintini. 

Catunul de resedinta formea- 
za comuna ; ma! este o des- 
partitura a catunului de rese- 
dinta, numita Ceardacul, asezat 
pe Milcovul si care are cite-va 
case. 

Suprafa^a comunei este de 
2462 hect., din can 125 hect. 
sunt ocupate de vatra comunei, 
1632 hect. ale locuitorilor, 540 
ale statului, 165 ale particu- 
larilor. 

Popula^ia comunei este de 
230 familii, sau ioto suflete : 
534 barbap si 476 feme!; 230 
casatori^ 740 necasatori^i, 40 
vaduvi. Stiii carte 176 persoane. 

Are o biserica, cu hramul 
Sf. Niculae si Sf. Gheorghe, 
zidita in 186 1 de administra- 
^iunea manastirei Sf. loan din 
Focsani ; posedind 17 pog. pa- 
mint, 100 lei venit, deservita 
de 1 preot, 1 cintare^ si 1 pa- 
racliser ; o scoala mixta, fon- 
data in anul 1887 de Stat, con- 
dusa de un inva^ator, frecuen- 
tata de 60 elevi. 

Calitateapamintului este buna; 



sunt: 1255 hect. arabile, 799 
hect. imas, 100 hect. padure si 
8 hect. vil. 

Locuitoril poseda: 50 plu- 
gurl; 1696 vite, din carl: 200 
boi, 185 vacT, 12 cai, 19 lepe, 
1200 ol si 80 rtmatori. 

Transportul productelor se 
face prin stasia Cotesti, la 3V2 
kil. spre S. Sunt 8 circiumi. 

Caile decomunica^iesunt dru- 
murile vecinale : spre Cimpi- 
neanca - Virtescoi ; spre Slobo- 
zia-Ciorasti ; spre Cirlige, Co- 
testi si Budesti; soseaua natio- 
nals Rimnicul - Focsani ; calea 
ferata Rimnicul-Focsani-Iasi. 

Veniturile com. sunt de 5458 
lei, 84 bant, iar cheltuelile de 
5458 lei, 84 bani. 

Gole§ti, sat, cu 29 familii, jud. 
Arges, pi. Topolog ; face parte 
din com. rur. cu acelasl nume. 
Aici este resedin^a primaries 
Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, cu un preot si un cin- 
tare{. 

Gole§ti (Vulpari), sat, facind 
parte din com. rur. cu acelasi 
nume, pi. Riurile, jud. Muscel, 
situat pe malul drept al riulul 
Bratia. 

Popula^ia lui e de 91 familii, 
sau 362 suflete (178 barbap si 
184 femei). 

Are o biserica de lemn, cu 
hramul Sf. loan Botezatorul, 
deservita de I preot si 1 das- 
cal. Pana la anul 1827 ea a 
servit ca biserica la schitul din 
poianaRiusoruluI, dinplaiulNuc- 
soara, cind a fost daruita si a- 
dusa aci. Pe una din pisanii 
gasim urmatoarea inscrip^iune: 

Cu ajutorul lui Dumnezeii s'a zu- 
gravit Sf. Timpla in anii dupa ce aii 
venit Muscalii in ^ara Romineasca, cu 
osteneala si cheltuiala lui Mos Constan- 
ts si cu feciorul d-lui Ceausu Ni^a, la 
leatul 1829, Iunie 13 



Se zice ca in lunca acestui 
catun, care are o poztyie fru- 
moasa, ar fi fost un mic orasel 
dac, numit Silistea. 

Catunul este udat la V. de 
girla Bijiul, iar prin centru de 
Valea - Bisericei si Girla-Goles- 
tilor. 

Gole§ti, sat, in jud. R.-Sarat, pi. 
Orasul, cat. com. Cotesti, ase- 
zat in cimp, spre E. linga co- 
muna Golesti, careia apar^inuse 
maT inainte, la 4 kil. spre E. 
de catunul de resedin^a, Co- 
testi. Are o intindere de aproape 
200 hect., cu o populate de 
38 familii, sau 161 suflete, din 
can 33 contribuabill. $tiu carte 
31 persoane. 

Are o biserica, cu 1 preot, 
1 cintare^ si 1 paracliser. 

Golesti, stafie de dr.-d.-f. t jud. 
Muscel, pi. Podgoria, com. Go- 
lesti, pe linia Chitila-Pitesti, pusa 
in circulate la 13 Sept. 1872. 
Se afla intre stabile Leordeni 
(14. 1 kil.) si Pitesti (7.7 kil.) 
Inahumea d'asupra nivelulul ma- 
rii e de 244.70 m. Venitul ace- 
stei sta^ii pe anul 1896 a fost 
de 5707 1 lef, 35 bam. 

Golesti, deal, in raionul comu- 
nei Golesti, pi, Podgoria, jud. 
Muscel, pe care se cultiva 125 
hect. vie. 

Golesti - Badii, com. rur., jud. 
Muscel, pi. Podgoria, situata la 
S. de Cimpulung, 65 kil. de- 
parte de acest oras, la 1 5 kil. de 
resedin^a sub -prefecture!. 

Locuitorii au primit pamint 
prin improprietarire, dupa le- 
gea din 1864, pe mosia sta- 
tului. 

Sunt 126 contribuabill. 

Budgetul com. are la veni- 
turl 161 2 lei si la cheltueli 
1524 lei. 



60299. Afarele £>ic(ionar Qeograftc Vol. 111. 



75 



Hosted by 



Google 



GOLE?TI-BADlI 



594 



GOLGOTA 



In Golesti-Badii este o scoala, 
cu intre^inerea careia statul chel- 
tueste anual 1080 lei si care se 
frecuenta de 43 elevi si 4 eleve, 
din num&rul de 50 baepf si 48 
fete, in etate de scoala. Stiu 
carte 94 b&rba^I si 12 femeT. 

Are o bisericS, deservita, de 
1 preot si 2 dascali. 

Comuna este situata mat in 
apropiere de girla Circinovul 
si prin partea de S. trece riul 
Arges, care are o lunca fertila 
in tot felul de cereale. 

Prin comuna trece calea na- 
tionals Bucuresti-Pitesti si calea 
ferata Bucuresti - Pitesti, carT 
tree printr'insa mergind aproape 
paralel. 

Este coprinsS intre com. : 
Leordeni, Topoloveni, Glimbo- 
celul si riul Arges. Casele lo- 
cuitorilor sunt asezate la linie 
de o parte si de alta a soselei. 

Viea si cultura prunilor con- 
stitue pentru locuiton princi- 
pala lor ocupa^iune. 

Gole§ti - Badii, deal, in raionul 
comunei cu acelasi nuine, pi. 
Podgoria, jud. Muscel, pe care 
se cultiva 87 hect. vie. 

Gole^ti-Badii, pddure, a statu- 
luT, jud. Muscel, comuna cu 
acelasi nume, formata din tru- 
purile : Valea - Ursului si Izla- 
zul, in intindere de 219 hect., 
impar^ita in parchete si pusa 
in exploatare. 

Gole§ti-Badii si Topoloveni, 

proprietdfi ale statului, pendinte 
de manastirea Nucetul, jude^ul 
Muscel, carl s'aii arendat pe 
periodul 1888 — 93 cu 7500 lei 
anual. 

Gole§ti-Vata§e§ti, mofte, jud. 
Arges, pi. Topologul cu o in- 
tindere de 1907 pogoane, din 
care 1500 pog. padure, pen- 



dinte de Episcopia de Arges, 
proprietatea statului; are o a- 
renda anuala de 2800 lei. Pe 
mosie sunt vr'o 20 pog. viT, 
case, magazit, povarna de ra- 
chiu, etc. 

Gole^tilor (Girla-), girla, jud. 
Muscel, pi. Riurile, izvoreste din 
locul numit Piscul-Melcu^eT, se 
impreuna cu Valea-BisericeT, in 
com. Golesti, si se varsa in riul 
Bratia. 

Golfinul, com. rur., in S.-V. pi. 
Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Roma- 
na^i. E formata din Golfinul (563 
locuitorl) si Vlasca (350 locui- 
ton) si e situata pe valea Vlasca, 
aproape de hotarul jude^ului. 
Se invecineste la V. cu Circea 
(com. in Dolj), si se aflala 8 kil. 
de Bals si la 31 kil. de Caracal. 
Altitudinea terenuluT d'asupra 
nivelului marii este de 182 m. 

Are o populate de 202 fa~ 
miliT, sau. 913 suflete: 459 bar- 
bati si 454 feme? ; 362 casa- 
tori^i si 549 necasatoritT. 

Stiu carte 43 persoane. 

Sunt 168 contribuabili. 

Budgetul com. de 2655 lei 
la venituri si de 2634 lei la 
cheltueli. 

Vite man sunt 688, vite mici, 
1043 si rimaton, 157. Sunt 3 
circiumi. Are o biserica, in Gol- 
finul, cu hramul Sf. loan (1877) 
si alta, cu hramul Sf. Nicolae, 
in Vlasca; sunt deservite de 2 
preop si 4 cintaretl. 

Golgofta, sat, in partea de V. 
a comuna Ivanesti, plasa Ra- 
cova, jude^ul Vasluiti. Are o 
suprafa^a de 124 hect., pro- 
prietatea statului, si o populate 
de 202 familii, sau 503 suflete. 
AicT se afla o biserica de lemn, 
facuta de calugSrul Ghenadie 
Cazimir egumenul, la 1774, nu- 
mita manastirea Golgofta, la 



care mat Jnainte erau caluga- 
ri^e. 

NumSrul vitelor e de 563 : 175 
vite man cornute, 250 01, 108 
cai si 30 rimaton. 

Locuitorii poseda : 18 piuguri 
si 36 care cu boi ; 2 piuguri 
si 3 caru^e cu cai; 60 stupT. 

Golgofta, mandstire. Vez! Gol- 
gofta, sat. 

Golgota, manastire, jud. Dim- 
bovita, pe un pise inalt, spre 
N.-E. de Tirgoviste, pu^in mat 
departe de manastirea Dealul. 
Aceasta manastire a fost fundata 
de Mihnea-cel-Rau, fiul luT Dra- 
cea Armasul, din Manestt. Rui- 
nindu-se, se ridica in locul ei alta, 
pe la 1626, de catre Radu Mi- 
hail, fiul lui Mihail Galeata, 
care impreuna cu Doamna sa 
Arghira, zidi actuala manastire, 
dotind-o cu aver! man. Dupa 
un secol si jumatate de la fun- 
darea sa, beiul fanariot, Manoel 
Rosetti, inchina aceasta manas- 
tire la manastirea greceasca Me- 
teora din Tesalia. Golgota are 
hramul Schimbarea-la-Fata. Se 
zice ca Radu Mihail Galeata 
a ridicat-o pe ruinele unut vechiii 
castel si a unel capele a strabu- 
nilor sai Danesti. Manastirea 
Golgota ruinindu-se iarasi maT 
tirziii, se restaura pe la anul 
1772, de catre un fanariot anume 
Vistierul Nicolae de la Ianina, 
unul din mijlocitorii acestei ma- 
nastiri pentru anexarea la Me- 
teora-. Apoi pe la anul 1836 
Golgoteanul Eufrem, egumenul 
manastirei, a maT reparat-o, dupa 
cum se vede azi. 

Din hrisovul, cu anul 7102, al 
lui Mihaiu Bravul se vede ca 
aceasta manastire a fost fun- 
data de tatal sau Patrascu-cel- 
Bun pe la anul 7062 ; iar zes- 
trea e afara de vatra, si se com- 
pune din mai multe mosil facute 



Hosted by 



Google 



GOLGOTA 



595 



GOLOGANUL 



danie de mai mul{i particular?, 
precum si de cite-va mici cum- 
paraturi facute de egumenul si 
calugarii manastirei. Ast-fel mo 
sia Valea-Lunga, cu numirile ei, 
e donata manastirei de Radu Bu- 
zescu, cu actul din anul 7125, si 
de unul Craaun cu feciorii lui, 
cu cartea lor din anul 7191; 
muntele Oboarele, iar donate 
a lui Vintila Vornicul din Sa- 
teni cu actul din anul 7128. 

Mosia Tiganesti sau Dirvari 
e facuta danie de Nedelcu Clu- 
cerul, cu cartea din anul 7167. 

Mosia Rastoaca cu numirile 
ei, danie de Mateiu Basarab, 
cum se arata in cartea cu anul 
7147 a lui Safer. 

Mosia Galasesticu numirile ei, 
date manastirei de: Musa, Anca, 
Neacsa si Dumitru, cum se a- 
rata in hotarnicia Giavrascului. 
Mosia Tarbaceni sau Bulinesti, 
data danie manastirei, de Pa- 
tru Portarul si Patru din Buli- 
nesti (hrisovul Radului V. V., 
nul Mihnei, cu anul 7120), pre- 
cum si de Rale Poenaru, cu 
actul sau din anul 7243. 

Golgota,padure, jud. Dimbovi^a, 
pi. Cobia, iinga Dragodana. 

Goli, lac, in jud. R.-Sarat, plaiul 
Rimnicul, com. Chiojdeni, ase- 
zat in partea de V. a comunef, 
a carel proprietate este, pe o 
poiana a Dealului-Chiojdeniior ; 
confine stiuca si caracuda ma- 
runta, ce se consuma de locu- 
itori. 

Golia, sat, in jud. Tutova, plasa 
Tirgul, com. Rinzesti, pe malul 
Prutului. 

Golia, c&tun, numit ast-fel pen- 
tru ca a apar^inut manastirei 
Golia din Iasi. Vezi Ciocarlesti 
sat, com. Valea-SatuluT, pi. Fun- 
duri, jud. Vasluiu. 



Golice§ti, ctitun, jud. Arges, pi- 
Pitesti ; face parte din com. rur. 
Draganul-Bascovel. 

Golineasa, mahala, in com, rur. 
B&l$a{i-d.-j., pi. Dumbrava, jud. 
Mehedinfi. 

Golineasa, deal si vale, in com. 
rur. Bal$a$i-d.-j., pi, Dumbrava, 
jud. Mehedin^i. 

Gologanul, com., rur, injudeful 
R.-Sarat, pi. Marginea-d.-s., pe 
malul drept al riului Rimna. 

Inainte purta numele de Pa- 
raschiveni. 

Este asezata in partea de 
N. a jude^ulul, la 34 kil. spre 
N.-E. de orasul Rimnicul-Sarat 
si in partea E, a plaseT, la 20 
kil. spre N.-E. de com. Plainesti, 
resedin^a plasei. Comune inve- 
cinate sunt: Risipi^i, la 3 kil., 
Mindresti, Rimniceni, Slobozia- 
Ciorasti, la 8 kil., Golesti, la 14 
kil. 

Se margineste la N. cu com. 
Risipi^i, despar^ita prin riul 
Rimna, la E. cu com. Hingu- 
lesti, la S. cu com. Obilesti, de 
care se desparte prin piriul Va- 
lea-Nanului, si la V. cu Slobo- 
zia-Ciorasti. 

Riul Rimna o uda dc la S.- 
V. la N.-E., in partea de V. 
Sunt si l^ puturi in com. 

Catunele, care o compun sunt: 
Gologanul, resedin^a, la V., Vla- 
dulesti, la E. 

Suprafa^a comunei este de 
5461 hect, din care 140 hect. 
ocupate de vatra comunei, 1560 
hect. ale locuitorilor si 3755 
hect. ale proprieta^ii particuiare. 

Popula^ia comunei e de 400 
familii, sau 1570 suflete: 740 
barba^i, 760 femei ; 400 c£s&- 
toriti, 1074 necasatoripf, 26 va- 
duvT. $tiu carte 25 persoane. 

Are o biserica, cu hramul 
Adormirea-Maicii-Domnului, fun- 



datS la 1859 de proprietarul 
Scarlat Iarca, cu 17 pogoane pa- 
mint si 170 lei venit si slujita de 

2 preop si 2 cintarefi ; o scoala 
mixta, fondata in 1880 de co- 
muna\ condusi de 1 invaf&tor 
si frecuentata de 53 elevi. 

Calitatea pamintuluT este buna 
comuna are 2000 hect. 'arabile, 
1000 hect. imas, 40 hect. padurl, 
800 hect. fine^e si 521 hect, 
loc neproductiv. 

Locuitorii poseda i6oplugur!; 
1 masina de semanat. 

Vite sunt 2748: 707 boi, 320 
vaci, 66 cal, 200 epe, 2 magari, 
1054 01 > 389 rimatori. 

Transportul productelor se 
face prin gara Cotesti, la 21 
kil. spre V. de comuna. Sunt 

3 bacanil si 7 circiumi. 
Caile de comunica^ie sunt 

drumuri vecinale: spre Risipiji- 
Focsani ; spre Maluri-Maicanesti ; 
spre Obilesti-Martinesti ; spre 
Slobozia-Cioraci-Plainesti ; spre 
Golesti ; spre Bogza - Voetin 
Rimnicul-Sarat. 

Veniturile com. sunt de 8132 
lei, iar cheltuelile de 8046 lei. 
Sunt 400 contribuabili. 

Gologanul, sat y face parte din 
com. rur. Pirlita-Sarulesti, pi. 
Negoesti, jud. Ilfov. Este situat 
spre S.-V. de Pirlita, pe o su- 
prafa^a de 450 hect, proprietatea 
Eforiei Spitalelor Civile din Bu- 
curesti, care cultiva prin aren- 
dasii sat 285 hect. (70 sterpe, 
20 izlaz, 75 padure). 

Popula^ia satuluf e de 61 lo- 
cuitori. Pe teritoriul satului este 
1 helesteu. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

Numarul vitelor marl e de 
65 si al celor mici de 299. 

Gologanul, sat, in jud. R.-Sarat 
pi. Margin ea-d.-j., catunul de 
resedin^a al com. Gologanul. Mai 



Hosted by 



Google 



GOLOGANUL 



596 



GOLUMBELUL 



inainte se numea Paraschiveni. 
Este asezat in partea de V. 
a comunel, in cimp si pe ma- 
lul drept al riulu! Rimna. 

Are o Intindere cam de ioo 
hect., cu o popula^iune de 386 
familiT, sau 1487 suflete, din 
care 386 contribuabill. $tiu carte 
25. Are o biserica, cu 2 preop 
si 2 cintare^T; o scoala. 

Gologanul, mosie particular^, de 
190 hect., in com. Cudalbi, pi. 
Zimbrul, jud. Covurluiu. 

Gologanul, mope, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Marginea-d.-j., pendinte 
de comuna Gologanul. 

Gologanul, piriias, ce curge 
prin satul si comuna Minjina, 
pi. Siretul, jud. Covurluiu; izvo- 
reste de pe teritoriul Macise- 
nilor si se varsa in Gerul. 

Gologanulul (Valea-), vale, in 
cuprinsul teritoriuluT com. Cu- 
dalbi, pi. Zimbrul, jud. Covur- 
luiu. 

Golotreni, sat, face parte din 
com. rur. Calinesti, plaiul Co- 
zia, jud. Vilcea. Are o populate 
de 50 locuitori (30 barba^f, 20 
fetnel). Este situat pe ambele 
laturf ale soselef na^ionale Riul- 
Vadului si pe malul Oltului. 
Aci riul Lotru se varsa in Olt. 
In dreptul acestui catun, pe 
Lotru, e un pod statator, pe 
soseaua na^ionala Rimnicul-Riui- 
Vadului. E la distant de 4 kil. 
de catunul Calinesti, unde e re- 
sedin^a comunel. 

Aci se afla ruinele unuf castel 
medieval al contelui Conrad; 
poporul le numeste: «Cetatea- 
Domnisorului». 

Golovi^a, lac marin, in jud. Tul- 
cea, pi. Babadag, unul din cele 
4 marl lacurf, care constituesc 



cea mat mare suprafa^a lacus- 
tra din ^ara (Razelm, Golovi^a, 
Zmeica si Sinoe). Este eel 
mal mic dintre ele. Are o forma 
prelunga si se afla intre lacul 
Razelm si Zmeica. Cu eel d'in- 
tiiu comunica printr'o limba de 
apa coprinsa intre capul Doloj- 
man si ruinele Bisericu^a; cu 
cea d'a doua cu alte doua, mici 
limbi, numite Zmeica, iar cu Ma- 
rea prin gura Portia, care e de 
alt-fel scurgerea tutulor acestor 
lacuri. Intinderea acestui lac 
este de 130 kil. p., sau 13000 
hect. (1700 hect. stuf, restul 
apa). Pe malul N., se oglindesc 
satelejurilofca, Pasa-Cisla si Can- 
li-Bugeac, ai caror locuitori, Rust 
in majoritate, se ocupa cu pes- 
caria. Conine peste in mare 
cantitate, si de buna calitate. 
Venitul insemnat, apart'ine Sta- 
tuluT. 

Golovir-Bair, deal, in jude^ul 
Tulcea, pi. Babadag, pe terito- 
riul comunei rurale Enisala ; se 
desface din dealul Orta-Bair; se 
intinde spre E., in o direc^iune 
generala de la N.-V. spre S.- 
E., brazdind partea de E, a 
plasei si a comunei ; la poalele 
de E. merge valea Cesme-Cu- 
lac ; este acoperit cu paduri ; 
virful sau Enisala are 117 m., 
dominind asupra satului Enisala 
si drumului comunal Enisala- 
Caraman-Chioi. 

Golta, vale, in jud. Buzau, com. 
Tisaul, cat. Halesul ; incepe din 
muntele virful Bradului si se 
scurge in Valea-Halesului, in a- 
propiere de drumul ce merge 
la schitul Ciolanul. 

Golul, insula, in apropiere de in- 
sula Golen^i, pi. Cimpul, com. 
Maglavitul, jud. Dolj. 

Golul, insula, in Dunare, numita 



si Insula-BanuluT, in pi. Ocolul- 
d.-s., jud. Mehedin^i ; ^ine de 
teritoriul com. rur. Schela-Cla- 
dovei. Se crede ca aceasta insu- 
la a fost odinioara locul de dis- 
trac^ie al banilor Severinului. 
Are o suprafata aproape de 3 
kil si a fost locuita, pana in 
anul 1834. In acest an, cu oca- 
ziunea punerel in aplicare a Re- 
gulamentului Organic, 40 fami- 
lii au fost nevoite a se stra- 
muta in satele Gura-Vaei si Sche- 
la-CladoveT. 

Aceasta insula a fost intarita 
in epoca bizantina, precum do- 
vedesc ruinele castelulul de pia- 
tra de acolo. 

Golul, deal, in jud. Mehedin^i, 
pi. Cimpul, numit si Golul-Drin- 
ceT ; este acoperit cu viT, care 
da renumitul vin de Golul- 
Drincei. 

Golului (Muchea-), deal, in ju- 
de^ul Buzau, com. si cat. Poli- 
ciori, acoperita de izlaz si pa- 
mint arabil. 

Golumbeiul, sat, jud. Dolj, pi. 
Amaradia, com. Capreni, gra- 
mada, cu 187 suflete, 97 bar- 
ba^i si 90 fen.ei. Locuesc in 57 
case. Copiii din sat urmeaza la 
scoalele din Capreni-d.-s., care 
este la 2 kil. departare. 

Golumbeiul, sat, jud. Dolj, pi. 
Amaradia, com. Amaresti, si- 
tuat peste piriul Plosca, la 100 
m. de cat. Golumbeni. Are 262 
suflete, 154 barbap si 108 fe- 
me!. Locuesc in 59 case. 

Golumbeiul, mosie particulars, 
jud. Dolj, pi. Amaradia, com. 
Capreni. 

Golumbeiul sau Golumbeni- 
Mo^neni, mahala, jud. Dolj, 
pi. Amaradia, com. Amaresti, 



Hosted by 



Google 



GOLUMBENl 



597 



GORANUL 



satul Golumbul, pe care se afla 
biserica. 

Golumbeni, sat, pendinte de co- 
muna rurala C&preni, pi. Ama- 
radia, jud. Dolj, situat pe dreapta 
Amaradiei, la 3 kil. laN. de Ca- 
preni-d.-j., catunul de resedin^a 
al comunei. 

Pana la 1892, cind s'a pus 
in aplicare noul regulament a- 
supra impar^irei administrate!, 
acest catun facea parte din co- 
muna Pegeni, pi. Gilortul, din 
jud. Gorj. 

Popula^ia sa e de 28 familiT, 
sau 100 suflete, din carl 21 
contribuabili. 

Are o suprafa^a de 228 hect., 
din can 82 hect. padure, 102 
hect. arabile, 32 hect. fine^e, 2 
hect. livezi de pruni, 2 hect. 
vie si 9 hect. izlaz. 

Numarul vitelor e de 186: 
69 vite man cornute, 6 caf, 87 
01, 12 capre si 12 porci. 

Comunica^ia in acest catun 
se face prin soseaua vecinala, 
care il leaga, la S., de Capreni- 
d.-s., iar la N. de com. Pegeni, 
din jud. Gorj. 

Locuitorii din Golumb ar fi 
fundat, dupa tradi^iune, mai a- 
cum un secol, satul Golumbeni. 

Golumbeni, catun, al comunei 
Pegeni, pi. Gilortul, jud. Gorj, 
situat in partea despre S.-V. a 
catunului Pegeni. 

Are o suprafa^a de 228 hect., 
din can 82 hect padure, 102 
hect. arabile, 32 hect. finefe, 2 
hect. livezi de pruni, 2 hect. vie 
si 9 hect. izlaz. 

Locuitorii sunt mosnenl. Po- 
pula^ia este de 28 familil, sau 
100 suflete, din carl 21 contrib. 

Locuitorii poseda 7 pluguri, 
2 caru^e cu caT, 69 vite marl 
cornute, 6 caT, 87 01, 12 capre 
si 12 rimatori. 

Comunica^ia acestui catun se 



face prin soseaua vecinala care 
il pune in comunica^ie la N. cu 
com. sa Pegeni, iar la S. cu 
C^preni din Dolj. 

Golumbul, sat, jud. Dolj, plasa 
Amaradia, com. Amaresti, si- 
tuat peste piriul Plosca, la 3300 
m. de cat. Farcasul, unde e re- 
sedin^a comunei* Are 322 su- 
flete, 174 barba{! si 148 feme!. 
Locuesc in 140 case. Copiil din 
sat urmeaza la scoala mixta din 
satul Farcasul. 

Stiu carte 17 persoane. 

Are o biserica de zid, in ma- 
halaua Golumbelul sau Golum- 
beni-Mosneni, fondata in 18 16. 
In aceasta biserica este mor- 
mintul lui Stefanica Bibescu, 
fost ispravnic si var cu Bibescu- 
Voda. 

Comunica^iunea satului se face 
prin soseaua vecinala, care o 
leaga la S. de Farcasul si la 
N. de Talpasul. 

Mai mul^I locuitori din acest 
sat au trecut de mult in jud. 
Gorj si au fondat un sat, Go- 
lumbeni, care se afla si azi pe 
teritoriul comunei Pegeni, din 
pi. Gilortul. 

De la 1892, de cind s'a pus 
in aplicare noul regulament pen- 
tru impar^irea administrative, si 
satul Golumbeni a trecut la ju- 
deful Dolj. 

Golumbului (Dealul-) , deal, 
jud. Dolj, pi. Amaradia, com. 
Talpasiul, prin care trece limita 
de S. a comunei catre com. 
Amarasti. 

Golumbului (Dealul-), deal, 
jud. Dolj, pi. Amaradia, com. 
Amarasti, din care se lasa Dea- 
lul-Piriului. 

Gomoe§ti, cdtun, al com. Cos- 
testi, jud. Buzau, cu 260 loc. 
si 56 case. 



Gomoe^ti (Floreasca-), ntosie, 
}n jud. Buz£ti, com. Gomoesti, 
avind 750 hect., din carl 80 
hect. finea^S, 140 hect. izlaz, 
restul arabil, afarS de cite-va 
sarSturl si terenul sterp. 

Gomoe§ti (Diamandi-), p&dure, 
in judejul Buzau, com. si cat. 
Costesti, pe mosia Costesti. Are 
64 hect. 

Gomoiul, trup de mosie, nelo- 
cuit; {ine de com. Trestenicul- 
Popesti, pi. Marginea, judeful 
Vlasca ; e proprietatea statulul, 
fosta a Mitropolief. 

Gomoiul, vale, jud. Prahova, co- 
muna M&rgineni-d.-j., pi. Fili- 

pesti. 

Gomotarni^a, insula si picket de 
granifi, in Dunare, jud. Me- 
hedin^i, pi. Cimpul. 

Gongul, trup din mosia Adin- 
cata, jud. Teleorman, cam la 
50 hect. ; apar^ine d-lul D. Do- 
brescu si formeaza un corp cu 
mosia Cirliga^i. 

Gongului (Valea-), vale, jud. 
Teleorman, incepe din spre co- 
muna Caravane^i, strabate mo- 
bile Adincata si Gongul si se 
termina in valea Adincata, in 
apropiere de gara Troian. 

Gonita, Lalo§ul si Portare§ti- 
Dobriceni, pftdurl particulare, 
aflate pe mosia Lalosul, com. 
Lalosul, pi. Olte^ul-d.-j., jude^ul 
Vilcea. 

Gon^e§ti, cfitun, al com. C&nesti, 
jud. Buzau, cu 100 loc. si 28 
case. 

Goranul, sat, cu 462 locuitori, 
pe malul sting al Oltului, jud. 
Arges, pi. Topologulul, pe mo- 



Hosted by 



Google 



GORANUL 



598 



GORGANI 



sia manastireasca cu acelasi nu- 
me, pendinte de com. run Fe- 
delesoiul. Satul este traversat 
de soseaua jude^eana Pite^ti- 
Curtea-de-Arges-R -Vilcea si se 
afla ma! in dreptul orasului Rimni- 
cul, de care este despar^it prin 
riul Oltul. E situat la 20 kil 
de com. Tigveni, re^edin^a sub- 
prefecture!. Are o biserica, Schi- 
tul-Goranul, cu hramul Sfinfu- 
Ingerl, cu 1 preot, 1 cintare^ 
si I paracliser. 

Goranul, sat, cu 156 locuitorl, 
in jud. Arges, pi. Oltul; face 
parte din com. rur. Uda-d.-j. 
Are o biserica, cu hramul Sf. 
Ingeri, deservita de 1 preot si 
I cintare^. 

Goranul, padure, jud. Arges, pi. 
Topologului ; apar^inea schitului 
Goranul si e actualmente proprie- 
tatea Statului; are o intindere de 
1200 pog. si se exploateaza in 
parcheturlf. 

Goranul, schit y cu hramul Sf. In- 
geri, pe malul sting al Oltulm, 
in fa^a orasului R.-Vilcea, jud. 
Arges, pi. Topologului, pe $0- 
seaua Curtea-de-Arges-R. -Vilcea 
in apropiere de podul de fer 
peste Olt (Podul-de-la-Goran). 
Schitul Goranul era metoc al 
Mitropoliei din Bucuresti. 

In urma secularizarei averilor 
manastire^ti, acest schit s'a re- 
dus la biserica de mir si pen- 
tru intre^inerea cultului divin 
se inscrie in budgetul general 
al Statului o suma anuala de 
1070 lei. Biserica cit si casa 
unde sed deserven^ii bisericei: 
1 preot, 1 cintare^ si 1 paracli- 
ser, sunt in buna stare. Intre 
car^ile schitului se afla un mi- 
neiii vechiu, parte rominesc, 
parte slavonesc. 

Goranul (Vatra - Schitului-), 



tnosie, jud. Arges, pi. Topolo- 
gului. Are o intindere de 197 
hect. E proprietatea Statului in 
urma secularizarei ; inainte a- 
par^inea schitului Goranul. 

La 1878, aceasta mosie avea 
o arenda anuala de 6174 lei ^i 
a fost ipotecata pentru asigu- 
rarea emisiunei biletelor ipote- 
care. Pe periodul 1888 — 93 a- 
renda acestei mosii a scazut la 
3100 lei. 

Gorbane§ti, com. rur., se intinde 
pe un teritoriu deluros in par- 
tea de N. a pi. Miletinul, jud. 
Boto$ani, formata din satele : 
Blinde?ti (Gogeasca), Burla(Ur- 
ziceni-Borciloaei), Gorbane^ti, Si- 
li$cani, Soroceni (Urziceni-He- 
rescu), Talpa (Tilhare?ti), To- 
me$ti ■ Ciolac, Tome^ti - Verna- 
voaia, Urlati (Tomesti-Ruset) $i 
Vinatori. 

Teritoriul com. e compus din 
pamint argilos negru si gal- 
ben si are o suprafa^a de 71 95 
hect, din can 5756 ale proprie- 
tatei marl si 1439 ale locuito- 
rilor. Are o populate de 63J 
familii, sau 3000 suflete, can lo- 
cuesc in 850 case. Sunt 400 
contribuabili. 

Vitelesuntin numar de 6672 : 
2320 boi si vaci, 212 cal, 3864 
01, 4 capre si 272 porcT. 

Sunt 7 izlazuri; 2 bal^i; 2 
mori de abur $i 2 de apa pe 
pirial Burla. 

Com. e strabatuta de la V. 
spre E. de calea jude^eana Bo- 
tosani-Stefane^ti. 

Are 6 biserici, deservite de 
3 preo^i ?i 6 cintarepf; 2 $coli 
de bae^i §i 1 de fete, conduse 
de 2 inva^atori ?i o inva^atoare, 
si frecuentate de 128 scolari. 

Budgetul com. e de 8809 lei 
la venit. si de 8698 lei la chelt. 

Gorbane§ti, sat, situat in cen- 
trul com. Gorbanesti, pi. Mele- 



tinul, jud. Boto^ani, pe un podis 
inalt. 

Mosia e proprietate a Statu- 
lui si are o populate de 172 
familii, sau 710 suflete, din carl 
150 contribuabili. 

Teritoriul mo$iei e ocupat cu 
semanatun, fine^e si imasuri, a- 
vind in partea de V. o padu- 
rice de stejar in intindere de 
vre-o 64 hect. ; pe mo$ie e $i 
o moara de apa. 

Aci e re^edinta com. Are: o 
biserica, deservita de 1 preot 
$i 1 cintaret ; o $coala de baie^i, 
condusa de un inva^ator, fre- 
cuentata de 36 $colan. 

Vite sunt: 400 boi $i vaci, 
20 caT, 320 01 $i 50 porci. 

Sunt 20 stupi; 3 circiumi. 

Gorga, piriii, izvore§te dupa te- 
ritoriul com.Cornatelul,pl Oltul- 
d.-s., jud. Olt, $i se varsa in 
Valea-GuguluT, pe tarmul sting. 

Gorgana, movild, in jud. R-Sa- 
rat, pi. Gradi^tea, com. Boldul, 
in partea de S. a pla$ii $i a 
com.; a servit capunct trigono- 
metric de observable statului 
major au striae la facerea har^ii 
MuntenieT. 

Gorganele, munte in partea N.- 
V. a com. Robe?ti, plaiul Co- 
zia, jud. Vilcea, undese fabrica 
brinza. 

Gorganele, padure particulars, 
supusa regimului silvic, pe mo- 
$ia Ciineni, plaiul Cozia, jud. 
Vilcea. 

Gorgani, sat, face parte din com. 
rur. Poenari-Apostoli, pi. Cri- 
covul, jud. Prahova. 

Gorgani, proprietate, a Statului, 
pendinte de manastirea Rinca- 
ciovul, jud. Muscel. Pe periodul 
1884 — 94 s'a arendat cu 600 



Hosted by 



Google 



GORGANUL 



599 



GORGANUL 



leianual, iar, peperiodul 1889 — 
94, arenda a scazut la 300 lei 
anual. 

Gorganul, alt mime al com. Bra- 
netul, pi. Ote^ul-Oltul-d.-s., jud. 
Romana^i. 

Gorganul, com. nir., jud. Muscel, 
pi. Podgoria, la S. de Cimpu- 
lung, 66 kil. departe de acest 
oras. Este situata parte pe deal 
parte pe vale, pe ambele malun 
ale girlei Rincaciovul. 

Se compune din 3 catune : 
Draghicesti, Gorganul si Cirsti- 
eni si se margineste la S. cu 
comuna Calinesti, la E. cu co- 
muna Tiganesti si la V. cu co 
muna Vranesti. 

Are o populate de 502 familii, 
sail 21 13 suflete (1099 barbati 
si 1044 feme!), locuesc in 489 
case. 

V. Brezoianu, in cartea sa « Ve- 
chile institutiunt» arata ca mo- 
sia Gorganul a fost proprietatea 
Domnitorului Constaitin Brin- 
coveanu, si ca fiica acestuia, 
Domnita Balasa, a lasat ca din 
venitul aceste! mosiT (impreuna 
cu alte 12) sa se vina in ajuto- 
rul luminareT natiunei sale si 
omenirei suferinde. Destina a- 
verea-T pentru azilurl de scapa- 
tati, ajutor pentru fetele sarace 
si orfane si scoala de inva^atura 
pentru candidal de preo^ie. 

Locuitorii comunei Gorganul* 
afarade agricultura, se maiocupa 
cu dulgheria, zidaria, rotaria; 
iar femeile, pe linga ^esaturi si 
cusaturi, se mai ocupa cu cre- 
sterea gindacilor de matase. 

Vite sunt : 600 bo! si taun, 
450 vaci, 200 vi^ei, 30 capre, 
735 porci si 370 01. 

Veniturile com. sunt de 3035 
lei si cheltuelile, de 3005 lei. 

Sunt 398 contribuabili. 

In jurul com. sunt vtf, livezi 
de pruni, dealuri si paduri. Dea- 



lurile principale din com. sunt; 
Dealul-Saracilor, Dealul-Mocanu- 
lui (la V.) si Fata-Cimpulul (la S.). 

Girla Rincaciovul, care izvo- 
reste din locul numit Fundul- 
Vaiei- Ruscului, dela punctul 
Salcioara, traverseaza comuna 
dela N. spre S. si se varsa in 
riul Arges, care uda com. la 
S. despar^ind-o de jud. Arges. 
Pe girla Rincaciovul este o moara 
de macinat. 

Locuitorii s'ati improprietarit 
dupa legea din 1864 pe mosia 
statuluT, a Eforie! Spitalelor Brin- 
covenestl, ale lui Gheorghe Ma- 
nole si Constantin Moralitul. Pro- 
prietari in com. sunt : Statul, 
D. I. NegulicT, Al. Emanoil, Dim. 
Ionescu si N. Marinescu. Com. 
se intinde pe o suprafafa cam 
de 2000 hect. 

Calea ferata Golesti • Cimpu- 
lung si soseaua na^ionala Bu- 
curesti-Pitesti, tree pe la S. de 
com. O sosea comunala, care 
pleaca din calea nationals merge 
spre N. prin mijlocul com. 

Afara de manastirea Rinca- 
ciovul, care s'a fondat de Ar- 
senic Soimulsi s'areparat de Da- 
vid Rincacioveanul la anul 1838, 
in com. sunt trei biserici, una 
in Draghicesti si 2 in Gorganul. 
Aceste biserici sunt deservite 
de 3 preo^T si 4 dascati. Are 
o scoala mixta frecuentata de 60 
elevi si eleve. Aceasta scoala 
func^ioneaza dela 1832, cind a 
avut ca prim in viator pe das- 
calul loan Damian, pana la 1857. 

Gorganul, sat, face parte din 
com. rur. cu acelasi nume, jud. 
Muscel. Cade in centrul comu- 
nei. Are o populate de 905 
locuitor! (450 barbati si 455 
feme?). 

Prin mijlocul catunului trece 
girla Rincaciovul. 

Aci sunt 2 biserici : Gorga- 
nul, zidita la anul 1835 de Du- 



mitru Postelnicul si Musat Ma- 
celarul si a doua, BrStulesti, zi- 
dita la anul 1830 de Postelni- 
cul Nicolae si Soare Pascale. 

Gorganul, mdgurd, in jud. Te- 
leorman, com. ^iganesti. Im- 
portanta prin descoperirile ar- 
cheologice ale d-lor Boliac, To- 
ciiescu si al^ii. 

Gorganul, mdgurd, in jude^ul 
Vlasca, valea CalnisteT, in gura 
vaeT Uzunul, com. Uzuna, pi. 
Cilnistea. Este situata in ostro- 
vul apel Cilnistea, pe proprieta- 
tea Uzunul. Aci se zice, s'a in- 
mormintat cadavrele ramase, 
dup& lupta de la 1595 dintre 
Mihaiti-Viteazul si Sinan-Pasa. 
Aceasta lupta a avut loc pe 
proprietatea Uzunul si Hulu- 
besti, dup& ce s'a trecut Cil- 
nistea pe la piscul eel mare, 
din sus de hotarul Calugareni 
sau Branisteni, si pe la podul 
lui Varlam. 

Gorganul, deal. Vezf Dealul- 
Mare, plasa Cirlig&tura, judeful 
Iasi. 

Gorganul, deal, in raionul co- 
munei Gorganul, pi. Podgoria, 
jud. Muscel, pe care se cultiva 
158 hect. vie. 

Gorganul, deal, incepe delaV. 
com. Bragadirul, jud. Teleor- 
man, merge spre lunca Duna- 
rei si se lungeste micsorindu-se 
spre S. De-asupra dealuluf se 
intinde cimpia Burnazul, pe care 
este si limita dintre jud. Te- 
leorman si Vlasca. 

Gorganul, culme de deal, jud. 
Prahova, com. Gornetul - Cuib, 
pi. Podgoria, ce se lasa din 
virful Nastasoaia, spreS., si se 
termina printr'un virf inalt, linga 
biserica din cat. Cuib. 



Hosted by 



Google 



GORGANUL 



600 



GORGOTA 



Gorganul, pise, jud. Prahova, 
com. Sl&nicul, pi. V&rbil&ul. 

Gorganul, deal, mal mult in 
forma unei movile. Se afla in 
mijlocul com. Tingujei, pi. Fun- 
duri, jud. Vasluiu. Pe culmea 
sa a fost o biserica care acum 
e ruinata. 

Gorganul, pddure, proprietate a 
statului, pe mosia Gorgani, jud. 
Muscel, pendinte de man&sti- 
rea Rincaciovul, in intindere de 
1773 hect. 

Gorganul, pddure, supusa regi- 
mului silvic, com. Gorgani, pi. 
Podgoria, jud. Muscel, avind 
225 hect., impreuna cu trupu- 
rile Malina, Dealul-Saracilor si 
Urlucea, Esen^e dominante : ste- 
jarul, fagul si carpenul. 

Gorganul, piriti. Vezi Lacul, 
piriu, com. Sirca, pi. Cirliga- 
tura, jud. Iasi. 

Gorganul -de -Jos, colind, jud. 
Buzau, cat. com. Vispesti, pe 
mosia Cirjeneasca. 

Gorganul -de - Sus, colind, in 
jud. Buzau, cat. comunel Vis- 
pesti. 

Gorganul-Mare, munte, in jud. 
Buzau, com. Vintila-Voda, cat. 
Bodinesti, acoperit de p&dure. 

Gorganul - Mic, deal, in jud. 
Buzau, com. Vintila-Voda, con- 
tinua^ie din Gorganul-Mare. 

Gorgana§ul, cdtun, spre V., al 
com. Bals, pi. Olte^ul - Oltul- 
d.-j., jud. Romana^i, situat in 
valea Balsija, unde linia ferata 
Slatina- Craiova tae soseaua cu 
acelasi nume. Spre S.-V. de 
acest sat se intind dealurile 
Bal^ului. Altitudinea terenului 



este de 184 m. d'asupra nive- 
lulul m&rii. 

Are 45 familii, sau 200 su- 
flete. 

Gorganelele, doud stinci de pia- 
trd, rupte si alaturate in coasta de 
E. a muntelu! Istrifa, comuna 
Breaza, jud. Buzau. Tradi^ia le 
d^ aceeasi origina ca si Pie- 
trelor-luT-Novac. 

Gorganelele, mat multe movile 
alaturate, jud. Buzau, situate 
la capatul de V. al sforilor de 
mosie Clinciul ; fac hotar despre 
com. Valea-TeanculuT. 

Gorganelele, numire datd unei 
pdrfi din mosia Baba-Ana, din 
com. BabaAna, jud. Buzau. 

Gorganelele, numire data mosiet 
Clinciul-lui-Bosie, din com. Ver- 
nesti, jud. Buzau. 

Gorganelele, doud movile, in 
jud. Ialomita, pi. Ialomita-Balta, 
com. Slobozia. 

Gorgane§ti, mosie, in jud. Bu- 
zau, com. Mlajetul, cat. Tre- 
stioara, proprietatea mosneni- 
lor Gorganesti; are aproape 250 
hect., din can: 10 hect. ara- 
turS, 6 hect. finea^a, 60 izlaz, 
7 livede, restul sterp si stufa- 
ris, afara de padurea Coriiasul. 

Gorganesti, numire data unei 
pdrfi din mosia statului Mla- 
jetul, din com. Mlajetul, jud etui 
Buzau, avind 340 hect, din 
carl 15 hect. aratura, 140 hect. 
finea^a si 195 hect. padurea Ru- 
ginoasa, care face parte din 
trupul Mlajetul-Topilele. 

Gorghe^ti, sat, face parte din 
com. Oncesti, plasa Stanisesti, 
jud. Tecuciu. Situat pe piriul cu 
acelasi nume, la E. comunef. 



Are o populate de 47 fa- 
milii, sau 153 suflete, can lo- 
cuesc in 42 case. Locuitorii 
stapinesc 179 hect. si 74 arii, 
tot teritoriul. 

Are o biserica, cu hramul 
S $ii Voevozi, facuta de locui- 
tonf la 18 12. Actuala este re- 
zidita la 1862 in locul celei 
vechi. S'a reparat la 1881. Lo- 
cuitorii sunt vechi razesi. 

Gorghe§ti, deal, la E. de satul 
cu acelasi nume, com. Oncesti, 
plasa Stanisesti, judetul Te- 
cuciu. 

Gorgoanele, movile, la 2 x \-i kil. 
spre N.-V. de satul Bordeiul- 
Verde, jud. Braila. Aci se in- 
tilnesc mosiile: Perisorul, Bor- 
deiul-Verde si Filiul. 

Gorgostelul, punct trigonome- 
tric de observatie de rangul 
I-iu, in jud. Tulcea, pi. Sulina, 
pe teritoriul com. rur. Cara- 
Orman, in partea vestica a pla- 
sei si a comunei', pe malui sting 
al girlei Litcovul, linga lacul 
Gorgostelul, de la care sT-a luat 
numele. 

GorgOta, com. rur., jud. Prahova, 
pi. Crivina. Se compune din 2 
catune: Gorgota si Potigraful. 
Este situata la S. plasei, linga 
soseaua dela Ploesti la Bucu- 
resti. 

Se margineste cu com. Poe- 
nari-Apostoli, Crivina si Balta- 
Doamnei. 

Veniturile com. sunt de lei 

8657. 

Are o scoala ce exista din 
1887. 

Gorgota, sat., jud. Dimbovi^a, pi. 
Dealul - Dimbovi^a., cat. com. 
Ocni^a, in apropiere de manasti- 
rea Goigota, dela care sT-aluat 
numele. 



Hosted by 



Google 



GORGOTA 



601 



GORJUL 



Gorgota, sat, pi. Ialomi^a-Dimbo- 
vi^a, cat. com. Valea-Lunga, jud. 
Dimbovi^a. 

Gorgota, sat, face parte din com. 
rur. Gorgota, pi. Crivina, jud. 
Prahova. 

Gorgota, pa 4 dure, a statu lui, in 
intindere de 187 hect., pendinte 
de com. Gorgota, pi. Crivina, 
jud. Prahova. 

Gorgoteni, sat, jud. Dimbovita, 
pi. Dealul-Dtmb., cat. Razvadul. 

Gorgote^ti, vale, izvoreste de pe 
teritoriul com. Glavile, pi. Oltul, 
jud. Vilcea, si se varsa in riul 
Pesteana, tot pe teritoriul aces- 
tei com. 

Gorgova, sat, in jud. si pi. Tul- 
cea, cat. com. Mahmudia, situat 
in partea N. a pi. si a com., la 
12 kil. spre N.-E. de orasul 
Mahmudia. Este asezat pe un 
grind al bra^ului Sulina, intre 
milele 26 — 30 si e udat de girla 
Gorgova. Intinderea e de 3 hec- 
tare. Popula^ia, mai toata rusa, 
este de 25 familii, sau 93 suflete. 
Ocupa^iunea principals a loc. este 
pescaria in Dunare si in lacul 
Gorgova. 

Gorgova, girla, in jud. si pi. 
Tulcea, pe teritoriul com. ur- 
bane Mahmudia, in partea N. 
a pi. si a com.; are o lungime 
de 1^/2 km. ; se deschide din 
bra^ui Sulina de la mila No. 
30 si se sfirseste in lacul Gor- 
gova, pe care il alimenteaza cu 
apa din bra^ul Sulina ; si-a luat 
numele de la satul Gorgova, 
pe care il uda, la V. 

Gorgova, eel mat mare lac, 
din DeltaDunarilsi unui din cele 
mai man ale DobrogeT, al 2-lea 
dupa balta Crapia, satul Gar- 



van, pi. Macin, jud. Tulcea. E- 
ste situat in partea N. a pi. 
Tulcea si a com. urbane Mah- 
mudia. Este format de o re- 
varsare anterioara a bra^ului 
Sulina, de la care primeste apa 
prin doua mici girle; else scur- 
ge in girla Litcov, primeste a- 
pele lacurilor : Poparnicul, Cuti- 
ne^ul-Mare, Cutine^ul-Mic ; prin- 
tr'o girla mica comunica si cu 
lacul Obritin. Are o suprafa^a 
de aproape 600 hect. inconjurate 
de toate parole cu stuf. Confine 
peste in mare cantitate, mai 
ales crapi si somni de man di- 
mensiuni. Venitul lacului apar 
tine StatuluT. 

Gorgova, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Macin, pe teritoriul com. rur. 
Turcoaia; se desface din dea- 
lul Igliciora-Mica ; se intinde 
spre E., avind o direc^iune ge- 
nerate de la S.-V. spre N.-E., 
brazdind partea de V. a pi. si 
si pe cea de S. a com. ; este taiat 
de drumul comunal Turcoaia- 
Satui-Noii ; se intinde de a lun- 
gul vaii UlmuluT ; are 124 m., 
dominind asupra drumuluT jude- 
^ean Macin-Ostrov ; e acoperit 
cu verdea^a. 

Gorgova, punct trigonometric, si- 
tuat in jud. si pi. Tulcea, com. 
urbana Mahmudia, in partea N. 
a pi. si a com., pe malul drept 
al bra^uluT Sulina, linga satul 
Gorgova. 

Gorinca, mosie, in jud. Buzau, 
com. Vintileanca, cat. Gageni ; 
are 74 hect. ; face parte din 
mosia Gageni-d.-j. sau Fra^i-Bre- 
zeni. 

Gorini, catun, al com. Boziorul, 
jud. Buzau, cu 60 locuitorl si 
16 case, alipit cat. Posobesti. 

Gorini (Fa{a-cu-), p&dure, in 



jud. Buzau, com. Panataul, cSt. 
Slabi; are 50 hect., proprietate 
mosneneasca; face un corp cu 
padurea Valea-cu-PlopI. 

Gorini (Fata-cu-), padure, in 
jud. Buzau, com. Carina; face 
parte din trupul padure* Balo- 
sinul. 

Gorinul, colina, in jud. Buzau, 
com. Tisaul, cat. Valea-Rea, a- 
coperita de padure. 

Gorjul, judef. $I-a luat numele de 
la riul Jiul ce-1 uda de la N. 
spre S., impar^indu-1 aproape 
in 2 par^t egale. Gor-Jiul insem- 
neaza Jiul-d.-s. 

Acest jude{ face parte din 
jude^ele de munte ale Rominief 
$i este situat in Oltenia, intre 
20°, 30' si 21°, 30' longitudine E. 
si intre 44°,3o' si 46°,3o' lati- 
tudine N. 

Se invecineste la E. cu jud. 
Vilcea si parte din Dolj ; la 
V., cu jud. Mehedin^i ; la S., cu 
jud. Dolj, iar la N., cu Car- 
pafi, carM despart de Tran- 
silvania (Comitatul Huniedorei). 

Limita de E. a jud. Gorj, 
incepind de la N M din mun^il 
Carpa^i si dirigindu-se spre S., 
trece prin urmatoarele puncte: 

Pe la riul Lotrul, mun^il : Ne- 
govanul, Beleoaia, Cujba, Pie- 
sea, pe la partea estica a dea- 
lurilor: Runcul, Ograda, Por- 
cul, apol pe piriul Taria, ce 
curge pe la partea estica a Po- 
lovracilor, in jos, alaturi cu co- 
muna Racovifa de Vilcea, pana 
in marginea nordica a comunei 
Milostea, tot de Vilcea; apof 
de aci in jos pana la Budieni, 
unde limita tae Olte^ul, trecind 
pe partea dreapta a lui si sco- 
borindu-se spre com. Rosia-d.-s., 
pe care o lasa spre V.; de aci 
limita judefulul ia culmea Dea- 
lului-Muere!, pe care o urmeaza 



606^5. Marele Dicfionar Ge^grafic. Vol. III. 



76 



Hosted by 



Google 



GORJUL 



602 



GORJUL 



in direc^iunea sudica pana. la 
Valeni-de-Vilcea, unde se ter- 
mina limita cu acest jude$. 

Limita de V. a jude^ulu! Gorj, 
incepind de la N. la S., trece 
prin urmatoarele pancte : 

Prin curmatura Scarisoara, pe 
la piciorul munteluT Sirbul, ce 
remine in partea Mehedin^ului; 
pe la muntele Fetele-Manesti 
ce ramin in partea jude^ulu! 
Gorj ; peste muntele Frumos, 
creasta muntelu! Virful-Rosu ; 
ese apo! intre comunele Closani 
si Costini, trece peste creasta 
Dealulm-Babe!, dealulu! Oarba, 
Dealului-Raco^i, prin cat. Chilia, 
dealul Chicioarei; Dealul-Cara- 
rul, pe la V. de comuna, pecul- 
mea Sasa!, pe culmea BisorceT, 
si ese in culmea Dealuhn-Bu- 
jorascu, in soseaua T. - Jiul - Se- 
verin, la 2 k. 36, socotit delaTir- 
gul-Jiulu!, pe Dealuljiulu!, care 
vine din dealul Bujorascu, prin 
comunele : Bolbosi, Ohaba, Bo- 
rascu, Calaparul-d.-s., Calaparul- 
d.-j., Stolojani, pana la comuna 
Turceni-d.-s., si apo! de aci prin 
culmea dealului din dreapta Jiu- 
lu! si a comunelor : Turceni-d.-s., 
Turceni-d.-j., Ionesti si catunul 
sau Susita, unde se si termina 
limita cu jude^ul Mehedinti, a- 
tingindu-se la gura Gilortulu!, 
comuna Tin^areni, cu jud. Dolj, 
si formind limita de S. 

Limita de S. a jude^ulu! e 
formata ma! intiiu din partea 
din Gilort pana in dreptul co- 
munei Valea-luT-Ciine, apoi trece 
prin comunele : Pegeni, Bacesti, 
Radinesti, traversind Amara- 
dia si oprindu-se la Vadeni, care 
formeaza punctul deintilnire in- 
tre judefele Gorj, Dolj si Vil- 
cea si de unde incepe hotarul 
despre E. 

Limita de N. a jude^ulu! in- 
cepind de la E. spre V. ur- 
meaza urmatoarele locality*: 

De la stilpul dublu ce poarta 



N. 248, de linga Vilcea, ase- 
zat la confluen^a izvorulu! Balu- 
lui cu Lolrul, hotarul {are! prin 
urmare, si al jude^ulu!, merge 
pe Bal, in sus, urmindu-1 pana 
la piciorul de S. al Dealului- 
Larg, adica pana unde Balul se 
intilneste cu un alt piriias care 
vine din spre S.; sue apoi ca- 
tre N.-V. pe piciorul si dosul 
Dealulu! - Larg, urmind ast fel 
pana la virful sau ; in aceasta 
direc^iune este si o poteca de 
comunica^ie pe teritoriul nostru, 
apoi tot de aci se detaseaza 
catre S. un alt drum care duce 
in interiorul tare! la Timpa si 
de aci la Novaci. 

Din virful Dealul ui-Larg, ho- 
tarul scoboara in direc^iune N., 
trecind prin soseaua formata de 
dealurile : Dealul-Larg si Praja, 
poteca de comunica^ie trecind pe 
teritoriul Austro-Ungar; suind 
apoi pe dealul Praja, hotarul 
urmeaza creasta acestui deal 
si, pe linga* poteca de comuni 
ca^ie, se scoboara spre N. pe 
piciorul Praje!; merge apoi ca- 
tre S.-V., scoborindu-se pana 
la imbucatura piriulu! Praja ce 
vine din Transilvania, cu izvo- 
rul Praja, din Rominia; urmeaza 
apo! cursul izvorului Praja, al 
Riulm-Frumos, pe care-1 para- 
seste la piciorul muntelui Slimoi, 
apucind pe partea de E. aaces- 
tu! munte si urmind a'l urea 
pana in virful saii ; coboara 
apoi din virful muntelu! Slimoi, 
pe versantul sau despre V., mer- 
ge in linie dreapta, traverseaza 
piriul Salanele, urmeaza apo! pe 
piciorul muntelu! Smida - Mica 
pana la coama muntelu! Smida- 
Mica, urmind tot linia dreapta 
pana in punctul unde piriul 
Salanele da in Smida-Mare ; se 
indrepteaza catre N., urmind 
piriul Smida-Mare pana la sor- 
gintea sa; de aci urea la gura 
Petecul, urmeaza poteca de co- 



munica^ie care intra in Romi- 
nia, apo! tot pe coama pana 
la virful Salanele, coborind ca- 
tre S. urmind creasta muntelu! 
Salanele, si treciud prin soseaua 
unde se afla o cruce de piatra, 
printr'un virf al Salanelor, pe 
liuga poteca de comunicatie 
pana in virful Poiana-Muere! ; 
urmeaza coama acestui munte 
si poteca de comunicatie care 
trece cind pe teritoriul nostru, 
cind pe al Austro-UngarieT, po- 
teca care duce la pichetul ro- 
min numit Boianul, iar de aci, 
printr'o poteca la com. Dra- 
goesti, hotarul sue apo! la 
spinarea numita Costui - Ursu- 
lu!, Prava^ul ; urmeaza creasta 
acestu! munte, in apropiere de 
poteca de comunicatie care trece 
cind pe teritoriul nostru cind 
peal Austro-Ungarie!, prin virful 
Buha, prin seaua sa, urcindu se 
apoi la mamelonul de E. al 
dealului Capra ; scoboara apo! 
acest deal, trece prin seaua lu!, 
sue din nou coama la virful 
dealulu! Fometescu, mergind in 
apropierea potecei de comuni- 
catie si pe coama dealului Fo- 
metescu pana la seaua numita 
Groapa-Seaca ; de aci apnea pe 
coama muntelui Ciobanul, suind 
la Virful - Ciobanulu!; din Vir- 
ful-Ciobanulu! scoboara in sea, 
urcind apo! la Coasta-lui-Rus, 
de aci trece prin mun^i! : Iasul, 
Pielita, Piatra-Taiata, apoi din 
acest din urma punct scoboara 
in seaua sa; tot in acest punct 
se afla un drum care vine din 
Austro-Ungaria, trece prin mun- 
tele Piatra-Taiata, la pichetul 
romin, numit Mindra, iar de 
la pichet se dirige, la Dragoesti, 
resedin^a companiei; din seaua 
Piatra-Taiata, hotarul se dirige 
prin virful Gruiul, Satia-Mica, 
si apo! se opreste in virful 
Mindre! (Paringul) pe teritoriul 
romin si pe la poalele Parin- 



Hosted by 



Google 



GORJUL 



603 



GORJUL 



gulul, unde este o poteca care 
se uneste cu cea din Piatra- 
Taiata; de aci,scoborind mun- 
tele Paringul, merge pe coama 
sa pana. la muntele Surpatele, urea 
la virful acestuia si de aci la 
muntele Grivele, scoboara coama 
acestuia, trece prin seaua for- 
mata de Grivea cu Prislopul si 
ajunge la virful Prislopulul, de 
unde coboara in linie dreapta, 
urmindu-i creasta; apoi urea la 
Poiana-Ascunsa, de unde sco- 
boara pana ajunge la Cracul 
Jarul ; sue acest crac, mergind 
apoi in linie dreapta pana la 
confluenta ptriurilor Gropanul 
cu Palotistea, hotarul urmeaza 
piriul Gropanul pe o distan^a 
de 500 m., apoi urea pana in 
seaua formata de Gropanul cu 
Sapa, iar de aci in linie dreapta 
pana in virful Petricia, de unde 
se scoboara tot in linie dreapta 
pana in seaua Petricia; urmeaza 
piciorul Petricia, trece Pctricelul 
urmind tot ast-fel in linie dreapta 
pana in piriui Stoloja, care for- 
meaza insusi hotarul pana la 
imbucatura sa cu Jiul ; trece 
Jiul, urea la cracul Ciude^ul, pe 
care-1 urmeaza, suindu-se pe 
coama-i pana in virful sad, de 
unde schimba direc^ia, apu- 
cind creasta Murgele, trecind 
prin seaua facuta de Murgele 
cu dealul Dragoi si ajunge 
la virful Dragoi ; intre Cinde^ 
si virful Dragoi poteca de comu- 
nica^ie trece cind pe teritoriul 
romin, cind pe eel Auslro-Un- 
gar ; din virful Dragoi, se di- 
rige catre S. V., ^inind coama 
si trecind prin virful Dumitru, 
seaua Obirsia, Merisorul, sesul 
Dumitru, Obirsia Diulul, sesul 
DiuluT, Vulcanul, ajungind in 
Dealul-Cirtianulul linga Tabla- 
Vechie si trecatoarea Vulcanu- 
lui care duce spre Tirgul-JiuluT. 
De aci hotarul se dirige catre 
N-V., trecind prin soseaua for- 



mats de Dealul-Cartianulul si 
Fute^ul, si, urmind apoi catre V., 
trece prin soseaua formata de 
Fute^ul si Streaja, unde se aria 
o piramida care a servit lade- 
terminarea punctelor geodesi- 
ce, prin dealul Mutul si de aci 
la Piscul-Rusesc ; poteca de co- 
munica^ie ce este in apropierea 
frontierei romine, intre aceste 
puncte, este intreagape teritoriul 
romin. Scoboara apoi dupa, Pis- 
cul-Rusesc, pe Dealul-Negru, to; 
linie dreapta, pana la marginea 
uuel padurl, pe care o traver- 
seaza, dirigindu-se catre V., tot 
in linie dreapta pana in piriul 
Valea-Bria; sue in linie dreapta 
pe Dealul-Negru, apoi tot in 
linie dreapta pana in Virful- Ne- 
gruluT, urmindu-I coama trece 
prin virful Conul-Zanoagei si, la 
virful dealului Cornilor, hotarul 
se scoboara apoi catre S.-V. 
pe scursoarea fe^ei de S. a dea- 
lului Cofnilor, urmind ast-fel 
pana la impreunarea piriului Za- 
noaga cu Balomirul, Zanoaga, 
formind el insusi hotar despar- 
^itor. 

Scoborindu-se catre S.-V. pe 
un piriias, pe o distan^a de 
725 m. iar de aci, lasindu-1, 
merge 200 m. prin padure pana 
intr'o sosea, de unde apoi sue 
pana in virful Siglaului-Mic. 

Hotarul se indreapta apoi, ur- 
mind creasta Siglaului-Mic si 
trecind printr'o stinca a acestui 
munte, urmind coama Siglau- 
lui-Mare, ajunge la o piramida 
geodesica, de unde coboara 
de pe virful Siglaului-Mare in li- 
nie dreapta pana la Cracul-Mau- 
rului; din virful Siglaului-Mare 
pana in Cracul-Maurului, linia 
inca nu este determinata, din 
cauza unor nein^elegerT, ast-fel 
ca stilpul este asezat in Valea- 
de-Peste. 

Linia indreptindu-se tot ca- 
tre V., trece peste piriul Valea- 



de-Peste; se sue apoi in linie 
dreapta pe Dealul-Pribeagulul; 
coboara acest deal, urmind, in 
linie dreapta, Coama-Arcanulul 
pana in virf; apoi in linie dreapta 
se dirige de aci catre Dealul- 
Galben, scoboara apoi de pe 
deal in valea formata de dinsul 
si de muntele Negru ; dupa aceea 
urea in linie dreapta pana in 
virful Negrulul, de unde tot 
in linie dreapta, prin padure, 
pana in muntele Rastovanulul, 
apoi pe piciorul de V. al Ras- 
tovanuluT, urcind de pe dinsul 
pi. Smida-Batrina, de aci merge 
tot in linie dreapta, urmind picio- 
rul de V. al Smidei, trece peste pi- 
riul Jeria, apoi ajunge la conflu- 
enta piriului Valea-Girbovul cu 
Jiul ; de aci Jiul formeaza hotarul 
despar^itor pana in punctuiunde 
primeste pe piriul Valea-Seaca ; 
in acest punct este o poteca 
care duce la manastirea Tis- 
mana si de aci la satele Topeni 
si Bradiceni. 

Hotarul parasind Jiul, sue pe 
afluentul acestuia, piriul Valea- 
Seaca, pana ce da de piciorul 
Piatra-Alba, apoi urea acest pi- 
cior pana in virf. 

De aci apuca catre S.-V., tre- 
cind prin seaua dintre Piatra- 
Alba si Soarbele, prin Virful- 
Soarbelesi urmind ast-fel creasta, 
ajunge la virful Paltinul; poteca 
de comunica^ie fiind cind pe te- 
ritoriul Romin, cind pe eel Au- 
stro-Ungar. 

De aci hotarul, pastrindu-sl 
direc^iunea de S.-V., merge tot 
pe coama Paltinul, apoi trece 
prin virful Fetele-Manesti, prin 
seaua formata de acesta si Sturul, 
prin virful Sturul, prin seaua Gir- 
domanul, si apoi urea pe picio- 
rul Galbenul pana la virf; sco- 
boara apoi din virful Galbenul, 
trece seaua care este intre Gal- 
benul si Scarisoara Galbenul, sue 
pe aceasta din urma, urmind 



Hosted by 



Google 



GORJUL 



604 



GORJUL 



coama si formind o curba* cS- 
tre V.-S.-V., trecind prin virful 
ScSrisoara-Galbenul, prin Cur- 
mStura-Galbenul, prin virful Sti- 
na-Mare si Micusa si prin Obirsia 
Vlasia. 

Trece apoi seaua Scurtele, si 
sue la coama dealului Scurtele, 
pe la N. de poteca, poteca de 
comunica^ie rSmiind pe terito- 
riul Rominiei; se intinde, tre- 
cind prin Bulzul (Piatra-ScSri- 
soaref), prin seaua dintre acesta 
si uti mamelon, prin virful aces 
tui mamelon, si apoi ajunge in 
CurmStura-ScSrisoara, unde este 
asezat eel din urma stilp al fron- 
tierei din acest jude£, linia fron- 
tiereT intrind apoi in jud. Me- 
hedin^i. 

Totaiul lungimei liniei fron- 
tiere a acestuf jude{ este de 
155 kil. 829 m., dupS documen- 
tele oficiale can au servit deli- 
mitSrei. 

Acest jude{ cu muntii sSi 
inal^i si boga^i in lemnSrie, mai 
cu seamS, oferS vizitatorului po- 
zi^iuni si privelisti incintStoare. 

Privind cine-va din orasul 
T. -Jiului, spre N., ridicStura de 
pamint ce se inal^S inaintea-T, si 
care formeazS muntii Gorjului, a 
caror direcfiune de V.E., de- 
scrie o linie curba pu^in pro- 
nun^ata cu convexitatea spre S., 
o vede, dacS se sue pe puncteie 
cele mai 1 culminante ale catenei, 
impar^ita in douS cline, pe car! 
curg, in direc^ii opuse, toate a- 
pele izvoarelor si aleploilor. Ace- 
le puncte culminante formeaza 
linia de despar^ire principals a 
apelor catenei principale, iar 
pantele lor, carl prin diferite 
ondula^il merg a se pierde in 
cimpie, formeazS parte din vSr- 
santul sting al basinului DunS- 
rel-d.-j. 

Din aceastS catena principals, 
observatorul gSseste cS pleacS 
alte ramurl nestrSbatute de nici 



o apS, ca de pildS, ramurasau Cu^- 
mea-Moldovisului, ramuri care 
prezintS o mul^imedeinflexiuni 
si perturbera^ii in aspectul lor. 
Aceste li nit sunt liniile de des- 
pSr^ire a apelor, lintf de al doi- 
lea ordin; d'alungul lor se scurg 
toate apele por^iunei de teren 
coprinsS intre dinsele si can 
merg de la creasta principals 
la Dunare. Aceste linii despSr- 
titoare, principals si secondara, 
sunt marile linii geografice ale 
Gorjului, can formeazS basinul 
Jiului, care se sub -imparte in ba- 
sine mai mici de un ordin infe- 
rior, ast-fel cS: basinul Jiului co- 
prinde: basinurile MotruluT, Gi- 
lortului si Amaradiei, cu alte 
cuvinte tot teritoriul din stinga 
DunSreT coprins intre : Dunare, 
Muntii-Vulcanilor si sira Parin- 
gului, caci toate izvoarele aces, 
tor munfi intrunindu-se in pirae 
si girle, se varsS in Jiu, pe am- 
bele pSr^I. 

Basinul Jiului considerat nu- 
mai in partea sa coprinsS in 
jude^ul Gorj, de-l vom sui in 
sus de la Tin^Sreni si pana 
la Obirsie, il vedem primind in 
stinga lui ca afluent mai impor- 
tant, riul Gilortul, prin urmare un 
alt basin secondar care strSbate 
jude^ul de la S. spre N., iar in 
dreapta, riul Tismana. 

Al£l afluenti carl ii des- 
chid basinun de un ordin mult 
mai inferior sunt, pe stinga: 
Gioiana, Amaradia, din pi. No- 
vaci, si Sadul; iar .pe dreapta: 
Jil^ul-Mare, Susi^a, Cartiul, Sim- 
botinul si Porceni. 

DacS tot de la Tm^areni, unde 
Gilortul dS in Jiu, suim albia 
GilortuluT, vedem cS si in albia 
acestuia, pe dreapta si pe stinga, 
dau albil de un ordin inferior, 
ale cSror apesevarsSin Gilort; 
asa pe stinga avem : girla Gal- 
benul, sau Baia-de - Fier, mai 
importantS, iar pe dreapta gS- 



sim, girlele Blahni^a si Cio- 
cadia. 

Albia Tismanei, la rindul sSu, 
deschide pe stinga o albie 
de un ordin inferior, prin care 
se scurge girla Jalesul, care la 
rindu-l primeste pe Sohodolul 
si pe Bistri^a. 

Tot in acest jude^ sunt iz- 
voarele Olte^uluT si ale Lotru- 
luT, afluenti al Oltului. 

In albiile acestor riuri, girle 
si riule^e se ridicS masivii des- 
pSr^itorT, a cSror inSltime si va- 
loare depinde de origina si con- 
stitu^iunea lor. 

Descrip^ia acestor ape se poa- 
te vedea la literile respective. 

Muntii Gorjului, sunt gru- 
pap in do! masivi bine deo- 
sibi^i unul de altul. 

Unul din acesti masivi, con- 
stitue culmea principals a Vul- 
canuluT, care pleacS din muntii 
Oslea si Sturul si formeazS 
nod orografic cu Sarca din Tran- 
silvania si din carl izvoresc patru 
riuri, in patru directii deosebite ; 
unul din aceste riuri este Jiul. 
AceastS culme se intrerupe de 
albia Jiului, ast-fel cS de pe £Sr- 
mul sting si in fata acestui ma- 
siv, incepe cel-1'alt masiv numit 
Paringul : coprins intre Jil, Jiul- 
Transilvan, Lotrul si Olt. 

Limitele lor despre N. for- 
meazS hotarul jud. din aceastS 
parte. Ramurile insS can pornesc 
spre S. si care ar marca limita 
zone! muntoase, se opresc pe 
linia care ar trece prin urmS- 
toarele puncte: Closani, Tis- 
mana, Gureni, BSltisoara, Do- 
brita, VSlari, VaT-de-Ei, Schela- 
NouS, Perceni, Bumbesti-de-JiT, 
DrSgoesti, Radosi, Novaci, Cer- 
nadia si Polovraci. 

Muntii Vulcani au coama lor 
strimtS, si ramifica^iunile despre 
S. scurte, ceea ce face ca de- 
clinitatea pante! lor sS fie prea 
pronun^atS. 



Hosted by 



Google 



GORJUL 



605 



GORJUL 



Prin numele generic de Vul- 
cani, se in^elege totalitatea mun- 
^ilor grupa^f spre a forma a- 
cestf masivi si can poarta de- 
osebite denumirl ca : Muntele- 
Oslea, Arcanul, Sigl&ul, Piatra- 
Catanei si Vulcanul propriu zis. 
Din culmea acestora pleaca mai 
multe ramuri din carl ceie mai 
principale sunt: 

Culmea-Boulul, care pleaca 
din virful Oslea si care for- 
meaza linia de despar^ire a ape- 
lor intre Bistri^a si Tismana, 
iutinzindu-se pana la confluen^a 
lor aproape de Jiul. 

Culmea Piva, care pleaca din 
virful Arcan, si care formeaza 
linia desparfitoare a apeior in- 
tre Bistrita si Sohodoi, si care 
la rindul sau se bifurca m alte 
doua ramuri, dind ast-fel nas- 
tere albiei piriului Baltisoara ; 
ast-fel ca in loc de o culme in- 
tre Bistrita si Sohodoi gasim 
doua : una intre Bistrita si Bal- 
tisoara si alta intre aceasta si 
Sohodoi. 

Culmea Stersura, care pleaca 
din Siglau, formeaza linia de 
despar^ire a apeior intre Soho- 
doi si Susita, prelungindu-se 
pana in soseauajude^eanaTirgul- 
Jiului-Severin si terminindu-se 
prin dealul Cuca, a 1 com. Balesti. 

Culmea-Muncelului formeaza 
linia de despartire a apeior in- 
tre cele doua Susi^e ; ea se I er- 
mina scurt in sesul comunei 
Stanesti-d.-j., prin ultimele ra- 
mifica^iuni ale dealului Lesul ; 
pe aceasta culme se aria piche- 
tul de vara purtind No. 5 si 
numit: Muncelul. 

In Susita si albia dreapta a 
JiuluT gasim Culmea-Runcului, 
care se detaseaza din muntele 
Zanoaga. Aceasta culme se bi- 
furca in mai multe ramuri: 

a) Culmea dintre Susita si 
Cartiu, numita Culmea-Horezu- 
luT care se termina tocmai in 



dreptul orasului Tirgul-Jiul, pe 
partea dreapta a JiuluT, prin 
dealul numit Dealul-Tirgului. 

b) Culmea dintre Cartiu si 
Simbotin, coprinsa intre apele 
cu acelasl nurae, numita Copita, 
si care pleaca din muntele Za- 
noaga; pe aceasta culme este 
poteca care duce la vama de 
la Buliga. 

c) Culmea-Porcenilor, care se- 
para apele Simbotinului de ale 
Porcenilor, si care pleaca tot 
din muntele Zanoaga; pe aceas- 
ta culme este poteca ce duce 
la pichetul Scarisoara, si care 
spre S., se scoboara dind de 
manastirea LocurileRele si de 
aci in soseaua na^ionala Bum- 
besti-LainicI. 

d) Culmea Plesa intre apele 
Porceni si Riul. 

e) Culmea-JiuluT, detasata din 
muntele Vulcanul si coprinsa 
intre Jiu si apa Riul, formeaza 
{annul drept al Jiului pana la 
esirea sa din defileul Lainici, 
in dreptul com. Bumbesti-de-Jiu. 

Mun{ii - ParinguluT sunt co- 
prinsl intre riurile Jiul si Oltul. 
Coama lor principals se intinde a- 
proape in linie dreapta, de la V. 
la E., pana aproape de sorgintea 
I^otruluT, unde se bifurca in doua 
ramuri : cea de la S. care merge 
tot catre E. si se numeste 
Culmea-Paringului si cea-1'alta, 
Culmea - Platanestilor. Aceasta 
din urma, dupa ce merge spre 
N. catre muntele Tartaraul, se 
intoarce catre E., formind in toata 
lungimea sa {annul sting al Lotru- 
lui, pe ctnd Culmea-ParinguluT, 
formeaza {annul drept, inchizind 
ast-fel intre dinsele, intinsa, fru- 
moasa si fertila vale a Lotru- 
lui si a afluentulul sau Lotri{a. 

Din Culmea-Paringului pro- 
priu zisa, se detaseaza mai multe 
ramuri, din can cele coprinse 
in jud. Gorj, sunt cele urma- 
toare : 



1 . Culmea-Sadului, detasata 
din Paring din muntele Ardic, 
merge panS la confluen{a piriului 
Sadul cu Jiul in gura defileulul 
Lainici despre Bumbesti ; la S. 
de Muntele Ardic se afla dealul 
Prisloapele, pe care este asezat 
pichetul No. 10, cu acelasl nume. 
Virfurile mai principale ale aces- 
teiculmf sunt: Recea si Munce- 
lul-Mare, ramura amuntelui Fin- 
tma-Untului; aceasta culme, Ja 
stinga Jiului, si Culmeajiulul 
propriu zisa, detasata din mun- 
{il Vulcani, la dreapta Jiului, 
formeaza defileul Jiului, a carul 
luigime de la frontiera la sa- 
tul Bumbesti-de-Jil, este de 29 
kil. 

2. Masivul dintre Sadul si Gi- 
lortul se numeste : Culmea-Mol- 
dovisulul. Formeaza, pana la 
confluen{a Gilortulul cu Jiul, la 
catunul numit Capul-Dealulul, 
linia de despartire a apeior in- 
tre Sadul, Jiul si Gilortul. Are o 
depresiune insemnata care se 
pronun{a de pe la cat. Coli- 
basul si com. Scoarfa, depresi- 
une care face a se trece cu in- 
lesnire din valea Gilortulul in 
a Jiului; drumul de fer Filiasi 
T.-Jiu isT are traseul prin acea- 
sta depresiune, numita Deflleul- 
Copacioasa. 

Din acest masiv pleaca alte 
culml secundare : 

a) Culmea-Jiulul, cuprinsa in- 
tre Sadul, Jiul si Amaradta, din 
pi. Novaci, pleaca din culmea 
Postaia, si anume din ramura 
numita Muncelul. 

b) Culmea-Plesulul, cuprinsS 
intre Amaradia si Blahni{a, are 
legatura cu muntele Cerbul si 
Urina-Boulul. 

c) Culmea-Sacelului desparte 
apele Crasnel de ale Ciocadiel 
si porneste din muntele Mun- 
celul, ramura a muntelul numit 
Fintina-Untulul. 

d) Culmea Novaci desparte 



Hosted by 



Google 



GORJUL 



606 



GORJUL 



apele CiocadieT de ale Gilortu- 
luT, porneste din Moldovis, a- 
vind ca virf mat inalt muntele 
Cerbul, si merge prelungindu-se 
prin com. Hirisesti, for mind ma- 
lul drept al GilortuluT. 

3. Culmea-Cornesulul, in fa^a 
muntelul Papusa, de care este 
legat, este masivul care formeaza 
linia despar^itoare a apelor din- 
tre Gilort si riul Galbemil (Ba 
ia-de-Ffer), pana laconfluen^aa- 
cestuia cu Gilortal, prelungin- 
du-se prin comunele Cernadia 
si Bumbesti-Ptycul. 

4. Masivul dintre Gilort si 
Olte^ ia numirea de Culmea- 
Zanoaga. Se desparte de culmea 
principals la muntele Musetoiul, 
din fa£a de E. a Papusei si for- 
meaza linia de separa^iune a ape- 
lor pana, la com. Serbesti, din- 
tre Gilort si Oltet, iar de aci 
bifurcindu-se, formeaza inca o 
vale, pe care se scurge apa riu- 
lul Amaradia, ast-fel ca una din 
ramun se gaseste de aci intre 
Jiul si Amaradia, prelungindu- 
se si formind ^armul sting al 
Jiului pana in spre Dunare, iar 
cea-1'alta. se gaseste intre Ama- 
radia si Olte^ul, pierzindu-se in 
apropiere de Bals. 

Intre Oite^ul si Cerna, afluen- 
tul sau, ma! este o culme ce 
{ine mai mult de jud. Vilcea; 
aceasta este Culmea-Polovraci- 
lor, avind ca piscurl mat inaite : 
Cursorul si Polovraci. 

Suprafa^a totala a jude^ului 
este de 349700 hect., din cari 
pamint arabil 120000 hect, pe 
care se seamana tot felul de ce 
reale, 1 893 5 2 hect. sunt padure, 
din can: 264.68 hect. apar^in 
domeniilor statuluf, iar restul 
de 162884 hect., particularilor. 
Restul de 40000 hect. sunt co- 
prinse de oras, sate, catune ; cele- 
I'alte de accidente de terenuri 
ca: vaT, dealuri, etc. 

Padurile repartizate pe plaiuri 



si plasT: plaiul Vulcan, 32869 
hect.; plaiul Novaci, 93,820 
hect. ; plasa Ocolui, 17885 hect.; 
pi. Jiul, 20083 hect.; pi. Gilortul, 
18670 hect. ; pi. Amaradia, 6025 
hect. 

Din punctul de vedere al im- 
par^irei silvice, jud. este impar- 
{it in dou<1 circumscriptum, pur- 
tind numerile 53 si 54; circum- 
scripta 53 coprinde padurile 
din : Novaci, Gilortul, Amaradia 
si Ocolui. Circumscripta 54 co- 
prinde padurile din : Vulcanul, 
Ocolui si Jiul. 

Padurile cele maiintinse sunt : 
doua ale statuluT cu aproape 900 
hect., acestea sunt: Polovraci 
si Bumbesti-de-Jii din Novaci ; 
Mosneni-Colibasanu, tot din No- 
vaci, cu 4500 hect.; Mosneni-Cer- 
nadieni, cu 10000 hect.; a Prin- 
^ul Manuc-Bey cu 10000 hect., 
tot in Novaci. ApoT padurea 
D-nei Economu in devalmasic 
cu locuitorii pe mun^ii Stersura, 
Scarisoara, Gripcea, Muncelul, 
etc., inintindere de 15000 hect, 
din Vulcan ; Dealul-Rosu si Dum- 
brava din Ocolui, a D-lui Bi- 
bescu, in devalmasie cu alfii, de 
15000 hect. ; Pesteana din Jii, a 
Bisericei Cre^ulescu si Cariboli, de 
1 0000 hect. 

Padurile s int populate cu : 
stejarT, gorunT, fag, girni^e si pe 
marginea riurilor cu pluta si sal- 
cii ; gorunul si fagul sunt esen^ele 
predominante. In jud. Gorj, ca 
in mai toate jude^ele de munte 
se gasesc in plaiuri si animale 
salbatice ca: ursi, capre-negre, 
jderi, caprioare, si cerbi foarte 
pu^inT (marca jud. este un cerb). 

In jud. popula^ia se ocupa si 
acum cu cresterea rimatorilor, 
cu car! inainte de tariful auto- 
nom facea corner^ mare cu Tran- 
silvania. 

Plaiurile ne dati ^uica si lemne 
mai cu seamS si au numeroase si 
foarte populate turme de 01. 



Regiunea dealurilor este ma- 
noasS in tot felul de cereale, 
si mat cu seatna in punctele 
unde se uneste ca regiunea se- 
surilor. 

Jude^ul n'are alta industrie 
de cit cea domestica ; se fa- 
brica : tabacariT, cojocarif, tesa- 
turi in linuri si in pinza, pive 
pentru abale, joagare pentru 
cherestea, etc. 

Ca centre de desfacere mai 
importante prin schimburile ce 
se fac intre dinsele sunt: 

a) Tirgul-Jiului, capitala jud., 
in care, deosebit de tirgul sap- 
tamanal, se face 2 bilciuri pe 
an : la Inal^area si la Vinerea- 
Mare. 

b) Petresti-de-Sus (Carbune- 
sti), cu tirgul saptaminal si 2 
bilciuri la Mucenici si la Sfinta 
Maria-Mica. 

c) Bumbesti-Piticul, din plaiul 
Novaci, cu tirg saptaminal Du- 
minica si o data pe an, la 24 
Febmarie, cind e bilciu mare 
de vite. 

d) Bradiceni, cu tirg in fie- 
care Duminica, pe timpul lernei, 
si la Sf. Maria-Mica, cind se 
desface mat cu seama vase si 
care de transport. 

Cai de comanica^ie sunt: 
a) Calea ferata Filiasi-T.-Jiul, 
cu statiunT intermediare : Gilor- 
tul, Bibesti, Barcesti, Carbunesti- 
si Copacioasa. Aceasta cale fe- 
rata plecind din artera princi- 
pals Virciorova-Bucuresti, de la 
Filiasi, trece apa Gilortului linga 
stasia Gilortul apuca apoi pe 
Valea acestui riu, pe care o 
urmeaza pana la Barbatesti, de 
unde trece iar apa GilortuluT, 
urmind malul sting pana la 
Petresti-d.-s. (Carbunesti), unde 
traverseaza din now Gilortul si 
Blahni^a, intrind in valea Jiului 
prin deflleul de la Copacioasa. 
Aceasta artera deserveste direct 
urmatoarele com. pe linga care 



Hosted by 



Google 



GORJUL 



607 



GORJUL 



trece, si anume : Sipotul, Tur- 
burea, Aninoasa, Bicesti, An- 
dreesti, Saulesti, Mosculesti, Ro- 
gojina, Petresti-d.-j., Viersani, 
Jupane$ti, Barbatesti, Piriul-Boia, 
Carbunesti, Pojogeni, Scoar^a, 
Copacioasa, Budeni si Petresti- 
de-Ocol. 

b) Soseaua na^ionala Filiasi- 
Pietrosani, ce trece prin acest 
jude{ si care vine de la Tin^a- 
reni din Dolj, pe valea Jiului, tre- 
cind princom.: Branesti, Birbeni, 
Brosteni, Ceplea, Izvoarele, Gir- 
bova, Sardanesi, Plopsorul, Olari, 
Pesteana-d.-s., Balteni, Vladule- 
ni, Ciurul, Moi, Rovinari, Poiana, 
Dragu^esti, lasi, Romane$ti, T. 
Jiul, Sisesti, Vadeni, Curtisoara- 
d.-j., Bumbesti-de-Jii, defileul 
Lainici, la frontiera. 

c) Sosele jude^ene in Gorj 
sunt treT : 

i. Soseaua judet.eana T. Jiul- 
Ciuperceni, spreVilcea. 

Aceasta sosea pleaca din T.- 
Jiul si trece prin : Dragoeni, 
Scoar^a, Coliba si Benge$ti-de- 
Mijloc si Bengesti-de-Sus, pe lin- 
ga Petresti, prin Cirligei, Pi^icul, 
Lupesti, pe linga Poenari prin 
Ciuperceni si ese din jude{ ma! 
sus de Milostea din Viicea. 

2. Soseaua jude^eana T.-Jiul- 
Spahi, spre Dolj. 

Aceasta sosea este aceeasT 
pana. la Scoar^a ca si cea des- 
crisa mai sus la No. I ; de la 
Scoar^a insa apuca spre S., pe 
Valea-Gilortului si trece prin Po- 
jogeni, Petresti-d.-s., Rogojeni, 
Boia, Secul, Barbatesti, Petresti- 
d.-j., Du^esti, Pucari, Turbu- 
rea-d.-j., Sipotul si Spahi, de 
unde intra in Dolj. 

3. $oseaua judefeana T.-Jiul- 
Ciuperceni, spre Mehedin^i. 

Aceasta sosea pleaca din T.- 
Jiul si trece prin Voinicesti-Bi- 
lesti, Copaceni, Buduhala, $0- 
manesti, Calinic, Ciuperceni si 
de aci intra in jud. Mehedin^i. 



d) Sosele vecinale in Gorj sunt 
un-spre-zece. 

1. Acea care pleaca din pi. 
Novaci -Amaradia si trece prin: 
Petresti - d. - j., Carbunesti, de 
unde pu^in mai jos intra in pi. 
Gilortul si trece prin Licurici, 
Negreni, Hurezani-d.-s., Pegeni, 
Columbeni si Capreni-d.-s., de 
unde intra in Dolj. 

2. $oseaua ce pleaca din pi. 
Gilortul si trece prin Hurezani- 
d.-s., Vladimirul, Andreesti, un- 
de tae Gilortul si merge de da 
in soseaua juder^eana T.-Jiul- 
Sipotui-Dolj. 

3. De la Ohaba, plasa Ama- 
radia-Novaci, trecind prin Glo- 
deni, Baznegi, Balanesti, Pis- 
testi-din-Vale si Viezur, iar de 
aci in soseaua jude^eana T.-Jiul- 
Ciuperceni- Viicea. 

4. Din pi. Gilortul, de la Ur- 
dareni-d.-s., trecind prin Busu- 
ioci, Coltesti, Tandalesti, Lo- 
gresti-Birnici, Logresti-Mosneni, 
Pojarul-d.-s., Poiana, Negoesti, 
Calugareasca, Albeni, Cojani, 
Stefanesti, Coltesti, si Petresti- 
d.-s. La Logresti-Mosneni a- 
ceasta sosea ese din pi. Gilor- 
tul si intra m plasa Amaradia- 
Novaci. De la Albeni se des- 
parte o ramura si merge de 
da in soseaua jude^eana Tir- 
gul -Jiul - Ciuperceni - Viicea. O 
alta ramura pleaca de la Ne- 
goesti, trece prin Prigoria si 
se termina la Zorlesti. 

5. Din pi. Amaradia-Novaci, 
din Novaci, trecind prin Hi- 
risesti - Huiuba, Cioc^dia, de 
unde merge si da in soseaua 
jude^eana T. -Jiul - Ciuperceni- 
Vilcea 

6. Din plasa Ocolul- Vulcan, 
detasindu-se din soseaua jude- 
{eana T.-Jiul - Ciuperceni - Mehe- 
din^i, la §omanesti, si trecind 
prin Balacesti, de unde pu^in 
mai spre S. intra in plasa Jiul, 
trece prin Rosia, Birnici, Za- 



treni, F&rcase^ti, Valea-cu-apS, 
Pesteana-d.-j., Urdari-d.-s., Ur- 
dari, Urdari - de - Jos, Stejarul, 
Strimba, Girbovul, Murgesti, 
Turceni-d.-s. si Turceni-d.-j., Ba- 
niul, Ulmeni, Ionesti si Gura- 
$usi$a, de unde intra in Dolj. 
Aceasta sosea de la Rosia si 
pana la Ionesti, urmeazS partea 
dreapta a Vael-Jiulul. Din a- 
ceasta sosea, la com. Girbovul, 
se desparte o ramura si merge 
la com. Borascul. 

7. Din pi. Amaradia-Novaci, 
din com. Bumbesti-de-Jif, trecind 
prin : Birlesti, Tetila, Gruiul, Mu- 
setesti, Dragoesti, Crasna, Car- 
pinisul, Aninisul, Hirisesti, No- 
vaci, Cernadia, Baia de-Fer, ?i 
Polovraci, de unde intra in Vii- 
cea. 

8. Pleaca din com. Crasna, 
pi. Amaradia-Novaci si trece 
prin Surpa^i, Magheresti - din- 
Deal si Sacel si da in soseaua 
jude^eana T. -Jiul - Ciuperceni- 
Vilcea. 

9. Din comuna Slobozia-Ma- 
re, plasa Ocolul si trece prin 
Ursa^ei, Runcul, Balta, Pesti- 
seani, Tismana, Pocruia, Izvar- 
na si Costeni, de unde intra in 
Mehedin^i. 

10. Din comuna Pestiseani, pi. 
Ocolul-Vulcan, pleaca o sosea 
vecinala si trece prin Bradiceni, 
de unde merge si da in soseaua 
jude^eana T.-Jiul-CiuperceniMe- 
hedin^i, pu^in mai spre N.-E. 
de com. $omSnesti. 

11. Din com. Pesteana, pi. Jiul 
trecind prin Rasina, ficleni, 
Tunsi, de unde intra In pi. Gilor- 
tul, mergind la Petresti-d.-s. 
prin Rogojeni. 

e) $osele comunale in jud. 
Gorj sunt 22. 

Judeful Gorj pana la 1883 
se impar^ea in 4 plasT si 2 pla- 
iurl si anume: plaiurile Novaci 
si Vulcanul si plasile Ocolul, 
Jiul, Amaradia si Gilortul. De 



Hosted by 



Google 



GORJUL 



60S 



GORNENJI 



atuncl pi. Amaradia s'a alipit pe 
linga plaiul Novaci, avind rese- 
din^a sub-prefecturel Ja Novaci, 
iar pi. Ocolul s'a alipit pe linga 
plaiul Vulcan, cu resedin^a sub- 
prefecturel la Bradiceni ; cele- 
l'alte plasf au ramas tot ca ma? 
inainte si adeca : pi. Jiulul cu re- 
sedinja in Urdari-d.-j. si plasa 
Gilortul ca resedin^a in Vladi- 
mir. 

In intregul jude^ sunt 162 
comune, din can I urbana, iar 
cele-1'alte rurale si anume: 

In plaiul Vulcanul si plasa 
Ocolul, 50; pi. Jiul, 32 ; pi. 
Novaci si pi. Amaradia, 46; 
pi. Gilortul, 34. 

Popula^ia intregului jud. este 
de 39451 familii, sau 1 661 81 
suflete, din carl 34471 contri- 
buabili. Pe plasi si plaiuri po- 
pula^ia e ast-fel impar^ita : 

1. In plaiul Vulcan, 6706 fa- 
milii; 32700 suflete; 5669 con- 
tribuabili. 

2. In plasa Ocolul, 741 1 fa- 
milii; 32828 suflete; 70140011- 
tribuabilf. 

3. In plasa Jiul, 7154 familii ; 
29031 suflete; 6536 contribua- 
bili. 

4. In plaiul Novaci, 4872 fa- 
milii; 17529 suflete; 4273 con- 
tribuabilT. 

5. In plasa Amaradia, 6158 
familii; 25134 suflete; 4774 
contribuabili. 

6. In plasa Gilortul, 7 1 1 5 fa- 
milii ; 30959 sufl.; 6205 contrib. 

In Tirgul -Jiulul, este rese- 
dinfa brigade! II de Infante- 
rie, compusS, din regimentul de 
Gorj, care este al 18-lea si din 
regimentul 26 de dorobanflf de 
la Filiasi. Brigada face parte din 
divizia 1. Resedinfa regimentu- 
lui al 18-lea este chiar in Tir- 
gul-Jiului, iar ale celor 8 companii 
sunt in urmStoarele localita^I: 
la la Bradiceni; a Il-a la T.- 
Jiul ; a Ill-a la Brosteni ; a IV-a 



la Pesteana; a V-a la Dnigo- 
esti ; a Via la Novaci ; a Vila 
la Petresti-d.-s.; (Carbunesti) $i 
a Villa la Negreni. 

Jude^ul are un Tribunal cu 
resedin^a in Tirgul-Jiului, si 4 ju- 
decatorii la: Tirgul-Jiul, la Pes- 
teana, la Carbunesti si la Sau- 
lesti. 

In tot jude^ul sunt: 406 bi- 
sericT, din care: 5 in Tirgul-Jiul; 
aceste biserici sunt deservite 
de 246 preo^i si 350 cintarepf. 

Sunt 2 manastin : Tismana s» 
Polovracii si 5 schituri: Cioclo- 
vina, Lainici, Locurile - Rele, 
Crasna si Strimba. Peste toate 
aceste biserici si manastin, este 
I protopop cu re^edinta in Tir- 
gul-Jiul ui, si un proestos. 

Jude^ul are urmatoarele scoli : 
1 gimnaziu real si 2 scoli ur- 
bane, 1 scoala de fete si 1 de 
bae^i cu resedin^a in T.-Jiul, 122 
scoli rurale. 

Numarul elevilor la cele ur- 
bane : j6 elevi la Gimnaziul 
real, 300 elevi si 112 eleve la 
scoalele urbane. La cele rurale 
numarul elevilor este de 4497 
baep si 170 fete. 

Pamintul GorjuluT, in ce pri- 
veste produc^iunea, difera dupa 
regiuni; a?a, la munte, unde 
piatra predomina, porumbul si 
griul lipsesc cu total, in schimb 
se cultiva pomT roditori ca : men 
pen, pruni, din care se fabrica 
{uica, nuci din care se estrage 
untul de nuca; sunt lemne multe; 
frumoase pasuni pentru vite. 

In r^giunea dealurilor pamin- 
tul fund argilo-nisipos, se cultiva 
viea, pomif roditori, precum si 
porumbul si griul de prim.avara, 

In regiunea sesurilor si albii- 
lor Jiulul, GilortuluT, Amaradiei, 
etc., pamintul este foarte pro- 
ductiv si propriu tuturor cerea- 
lelor, ca: porumbul, orzul, ova- 
zul, griul de toamna, secara, ci- 
nepa, etc. 



Jude^ul are 17 pichete pen- 
tru paza frontierei. 

Este un spital cu 40 paturi, 
instalat in orasul T.-Jiul, un spi- 
tal rural la Petresti-d.-s. 

Ape minerale in acest judef 
sunt numai apele de la Sacele, 
comuna in plasa Amaradia. 

Trecatorile acestuT jude$ spre 
Transilvania sunt : Vulcanul si 
Lainici. 

Budgetul jude^ului pe 1898 
— 99 a fost: fondul zecimilor: 
240107 lei, 67 ban!; fondul dru- 
murilor, 13 2621 let, 25 bani; 
fondul spitalului rural Petres- 
ti-d.-s. K 32733 leT, 24 bani. 

Gorneasca, pirifi, in jud. Bu- 
zati, com. Marun^isul; ese din 
muntele Vatala si se scurge in 
riul Buzaul. 

Gorneiul, sat, in jud. Tutova, pi. 
Simila, com. Ibane$ti, spre S.-E- 
de satul Ibane?ti. Are 131 lo- 
cuitori, din can 1 5 stiu carte ; 
sunt 32 case. 

Gorneni sau Curueni-de-Jos, 

catu7i, pendinte de com. Bala- 
rii, pi. Calni?teT, jud. Vlasca, 
situat la 5 kii. de Balarif, la 50 
kil. de Giurgiu, si la 32 kil. de 
Bucure^ti, strabatut de o sosea 
ce duce de la Bucuresti la A- 
lexandria. 

In acest cat. s'a improprie- 
tarit in 1864, 102 locuitori, din- 
du-li-se 306 hect. Are o biserica, 
deservita de un preot si 2 das- 
cali. 

Gornen^i, com. rur., si sat, in 
jud. Mehedin^i, situata la 40 kil. 
de orasul Turnul-Severin, si la 
32 kil. de Baiade-Arama, pe 
poalele muntelut Ciolanul. Satul 
formeaza com. cu satul Mala- 
risca, avind 910 locuiton, din 
carl 170 contribuabili; locuesc 
in 203 case. 



Hosted by 



Google 



GORNESTt 



609 



CxORNfiTUL-CRICOV 



Locuitorii poseda: 6plugun, 
2 care cu boi, 2 caru^e cu cat ; 
150 stupl. 

Are 2 biserici, deservite de 
1 preot si 3 cint£re£i. 

Budgetul com. este la veni- 
turi de 659 lei ; iar la cheltueli, 
de 605 lei. 

Vite sunt: 600 vite marl cor- 
nute, 140 boi, 20 caT, 300 01, 
450 capre si 359 rimatori. 

Prin com. trece o sosea, care 
o leaga cu comunele Ciresul si 
Costesti. 

Gorne§ti, sat is or, in jud. Covur- 
luiu, pi. Zimbrul, com. Smulti, 
la 3 kil., spre V. de resedinta 
comunala, avind numai 9 case, 
locuite de fasti clacasl impro- 
priet&ri^T, si o biserica. 

Gorne^ti, mosie particular^, de 
715 hect, in jud. Covurluiii, pi. 
Zimbrul, com. Smulti. 

Gornetul, catun, in jud. Buzau, 
com. Boziorul, cu 90 locuitori 
si 22 case, alipit de cat. Scaeni. 

Gornetul, catun, in jud. BuzaTi, 
com. Sibiciul-d.-j., cu 260 lo- 
cuitori si 69 case. 

Gornetul, sat, face parte din 
com. rur. Gornetul-Cuib, pl.Pod- 
gcria, jud. Prahova. Este situat 
pe culmea dealului Gornetul. 
Are o populafiune de 1185 lo- 
cuitori (575 barbap si 610 femei). 
Este aci o biserica reconstruita 
la 1870, in locul alteia vechi. 

In partea de N.-V. a acestui 
cat., pe ambele maluri ale pi- 
riulu! Sara^elul, se afla mine de 
sare. 

Satul Gorne'ul se crede a se 
fi lnfiin^at pe la anul 1587, cind 
printre p&durile seculare, ce for- 
mau pustiul codrulul in aceastS. 
localitate, s'ati *stabilit primii 
4 fondatorl, fugifl de frica Tur- 



cilor, dupa cum ne spune tradi^ia. 
Se crede Cci sl-ar fi luat numele 
de la un gorun (stejar batrin), 
sub care cel-d'intiiu fondator, 
venit aci, isi facuse bordeiul, locul 
purttnd mai mult timp numele 
de La-Bordeiul-sub-Gorun. Mai 
tirztu, populindu-se, i s'a dat nu- 
mele de Gornetul. 

Acest cat. ocupa partea de 
S. a com. Este inconjurat la N. 
si S. de livezi cu pruni ; la E., 
de paduri si la V., de vil. 

Are o scoala lnfiin^ata pe la 
1857; carte a inceput Scl se In- 
ve^e in sat pe la 1834, sub con- 
ducerea preo^ilor, dascalilor bi- 
sericei si logofefilor satulul, fiind 
plati^i de locuitori. 

In vechime acest sat se nu- 
mia Slemnea-Tufele. 

Gornetul, sat, face parte din 
com. rur. Gornetul-Cricov, pi. 
Cricovul, jud. Prahova. Are o 
populate de 567 locuitori: 290 
b&rbapsi 277 femei. Aci e o bise- 
rica, fondata la anul 1837, cu 
hramul Cuvioasa Paraschiva. 
Ruinindu-se, in anul 1883 locui- 
torii au ftcut alta, al&turi cu 
cea d'intiiu, biserica care au 
terminat-o in 1892, cind ati si 
tirnosit-o. 

Gornetul, catun, in jud. Putna, 
com. Valea-Sarei, din pi. Vran- 
cea. Este asezat pe riul Putna, la 
un kil. dep&rtare de satul Co- 
lacul. 

Are o popula^iune de 40 su- 
flete, carl locuesc in 17 case. 

Gornetul, pddure, in intindere 
de 50 hect. proprietatea mos- 
nenilor din Gornetul-Cricov, pi. 
Cricovul, jud. Prahova; supusa 
regimulul silvic. 

Gornetul-Cricov, com. rur., pi. 
Cricovul., jud. Prahova. Este situ- 
ate pe malul sting al riulul Cri- 



covul-Sa>at, la 30 kil. de capitala 
jude^ulul si la 8 kil. de rese- 
dinta pl&sel. 

Se compune din 4 catune: 
f £rculesti, Gornetul, Cos&rele si 
Valea-Boulul, avind o popula- 
£iune de 1943 locuitori, 966 b&r- 
ba^I, 977 femei, in care intra 
si 4 familil de pganl, carl se 
ocupa cu fieraria. 

Capi de familie sunt 461 ; 
contribuabili, 447. 

In com. sunt 4 biserici (in 
fie-care cStun cite una), deser- 
vite de 4 preopf. 

Locuitorii in mare maioritate 
sunt mosnenl; 69 s'au impro- 
prietarit la 1864, pe mosiile 
mosnenilor: Valea-Boulul, pro- 
prietate a decedatulul V. Pa- 
apa, Priseaca, proprietate a 
scoalel Ion Cr&ciunescu, si Co- 
sSrelele, proprietate a d-lui E- 
manoil Lahovari, din carl li 
s'au dat 199 hect. 

Vite sunt: 36 cat si lepe, 153 
vacl, 52 capre, 1766 ol si 922 
porcl. 

In raionul com., in dreptul 
c&t. Cos&rele, pe riul Cricovul- 
Sarat, este o moara de m&cinat. 

Scoala exists in com, de 25 
anl. Actualul local s'a construit 
din fonduriie donate de dece- 
datul Vasile Paapa, mare pro- 
prietar. E frecuentata de 120 
copil: u6b£epf, 4 fete, din nu- 
marul de 242 copil, 174 baep, 
68 fete, cu virsta de scoala. 
Cu intre^inerea personalulul se 
cheltueste anual 2484 lei. Stiu 
carte 523 bSrbafl si 25 femei. 

Toata com. are o suprafa^a 
de 5000 hect. 

Comerciul se exercitS in com. 
de 5 circiumarl. 

Bugetul com. are la venituri 
lei 3700 si la cheltueli, 3500 lei. 

O sosea il inlesneste comu- 
nica^ia cu com. urb. Urlaji, 
spre S. si cu com. rur. Apos- 
tolache, spre N. 



60645. Marele Dicfionar Geygraflc Vol. III. 



11 



Hosted by 



Google 



GORNETUL-CUIB 



610 



GORNETULUI (VJRFUL-) 



Piscul eel ma! insemnat din 
com. e Dragaica. 

E udata. de girla Cricovul- 
SSrat si de piraele: Valea-Mo- 
canuluj, Valea-Lidii si Valea- 
BouluT, carl toate se varsa in 
Cricov, tot in raionul com. Gor- 
netul-Cricov. 

Se m&rgineste cu comunele : 
Tatarul, Iordacheanul, Aposto- 
lache si Udresti. 

Gornetul-Cuib, com, rur., jud. 
Prahova, pi. Podgoria, situata 
peculmeadealului Gornetul, sub 
poalele dealurilor Mirzea, Nasta- 
soaia si Nucetul, si pe ambele 
malun ale pinului Sara^elul, la 
26 kil. de capitala jude^uluT $i 
la S kil. de a plasei. 

Se compune din 4 catune: 
Gornetul, Cuibul, Nucetul si Bog- 
d&nesti si are o popula^iune de 
2350 locuiton: 1147 barbap si 
1203 femeT, in care intra si 4 
familii de Tigani. Sunt 562 capi 
de familii, din can 432 contri- 
buabili. Locuesc in 552 case. 

In com. sunt 3 biserici: una 
in Gornetul, reconstruita in a- 
nul 1876 — yj\ a doua in Cui- 
bul, reconstruita la 1853 — 54 si 
a treia in Nucetul, construc^ie 
de lemn, fondata la anul 18 14; 
toate cladite de enoriasT. Ace- 
ste biserici sunt deservite de 4 
preoji. 

Meseriasi sunt : 13 dulghen, 
14 dogari, 2 rotan, 2 timplarT, 
4 fierari si 4 sindrilarT. 

Ma! to$i locuitorii sunt mo?- 
neni. La 1864 s'ati improprie- 
tSrit 52 locuitorl dindu-se la fie- 
care cite 7 prajinf pe proprie- 
tatea mosnenilor. 

Vite sunt: 19 cat si lepe, 308 
vacT, 34 capre, 553 ol si 552 
porci. 

In comuna sunt 2 scol!: una 
in Gornet si a doua in Cuib. 
Cea din Gornet s'a infiin^at in 
anul 1857, iar cea din Cuib la 



1859. §tiu carte 723 barbati 
si 85 femei. Cu intre^inerea 
scoaleT, statul cheltueste anual 
2970 lei. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^a de 1200 hect. 

Comerciul in Gornetul - Cuib 
se exercita de 4 circiumarT- 
hangii. 

Budgetul comunei prezinta la 
venituri suma de lei 3573 si la 
cheltueli, lei 3452. 

In comuna e numai o sin- 
gura sosea ce inlesneste comu- 
nica^ia intre comuna Magurele, 
spre capitala jude^ului; cele- 
l alte sunt drumuri naturale, in- 
lesnind comunica^ia la E., cu 
comunele Pacuresti si Podeni- 
NoT; la S.-E. cu cat. Baltesti, 
unde este re?edin^a pla?ei ; la 
S., cu com. Podeni-VechT ; la 
V., cu com. Scaiosi si Gura- 
Vitioarei si la N., cu comuna 
Opari^i, sosea care trece la com. 
urban& VSleni-de-Munte. 

Comuna, in partea de N.-V. 
si N.-E., este brazdatl de o 
culme de dealurl, acoperite in 
cea mai mare parte cu vii, iar pe 
poale cu livezi de pruni si numai 
in partea de N., pe virful lor, 
au pad are. Virfurile se numesc: 
Virful - Beciului, Virful-lui-Serb, 
Comorile, Virful - Dorului, Cru- 
cea, Virful-Fi$iilor, Nastasoaia, 
Poiana-Vulpei, Minzea, Piatra, 
Nucetul, Virful-EpiscopieT, Gor- 
ganul, Gornetul, Dosul, Peri- 
voia, Baba-Sanda, Baba - Ana, 
Dealul-Scor^enilor, etc. 

Este strab&tuta prin centru, 
dela N.-V. catre S.-E., de piriul 
Sara^elul, in care se varsa vaile : 
Bogdanestilor, Dosului, Baba- 
Sanda, Haulesti, Petricanesti, 
Gornetul, Viilor si Valea-BeniT, 
unitcl cu Nuceteanca si Turbu- 
rea. 

In comuna e un izvor bogat 
de apa ce confine fler si pu- 
cioasa, care se intrebuin^eaza 



de locuitorf pentru baut si bai. 
In partea de E. a c&t. Bogda- 
nesti se presupune a h plumb 
si pucioasa. Pe ambele malun 
ale piriului Sara^elul sunt abon- 
dente izvoare s&rate. 

In partea de N.-E. a catunului 
Bogdanesti mai este o culme 
de piatra numita Caranaua-de- 
Piatra ce se intinde pana in 
culmea dealului Nastasoaia, in 
care se afla prea buna piatra de 
construc^ie. 

Sarea abunda pe tot teritoriul 
comunei. In timpurT ploioase, 
fugind pamintul, sarea se des- 
veleste. 

Comuna Gornetul-Cuib, pana 
la anul 1864, era impar^ita in 
trei sate. Dupa tradi^ie aceasta 
comuna s'ar fi infiin^at la 1687. 

Se m&rgine?te la N. cu com. 
Opari^i; la S., cu com. Magure- 
lele si Podeni-VechT ; la E., cu 
com. Podeni-Noi si Pacure^i 
?i la V., cu com. Scaiosi si Gura- 
Vitioarei. 

Gornetul-Cuib, deal, in jud. Pra- 
hova, com. cu acelasinume, pi. 
Podgoria, pe care se cultiva 134 
hect. vie. 

Gornetului (Valea-), pMa, in 
jud. Buzau, com. Boziorul, c&t. 
Gornetul ; iese din muntele Gor- 
netul si da in Sara^elul-Balane- 
stiior; in albia sa se gaseste 
chihlibar. 

Gornetului (Valea-), pirin, in 
jud. Buzau, com. Maruntisul ; iese 
din Tigania si se scurge in 
riul Buzaul, mai jos de Benga. 

Gornetului (Virful-), mu?ite, in 
jud. Buzau, com. Sibiciul-d.-s., 
pe malul sting al vae! Sibiciu- 
lui, din care se intinde lunga 
catena Preseasca. E format nu- 
mai din stinci si efoarte impor- 
tant pentru studii geologice. 



Hosted by 



Google 



GORNETULUl (VlRFUL-) 



611 



GOROVEIUL 



Gornetului (Virful-), munte, in 
jud. Buzau, com. Boziorul, cat. 
Gornetul. 

Gornia, ccitun (tirla), in jud. Ia- 
lomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, pen- 
dinte de '{Tindarei. 

Gornitul, deal, in partea de V. 
a corn. Dracsani, jud. Botosani, 
pi. Copula; se intindesi m com. 
Urziceni, in direc^iune de la N.- 
V. spre S.-E. 

Gornitul, padure, pe dealul Gor- 
nitul ; se intinde pe teritoriul 
com. Dracsani, pi. Miletinul, jud. 
Botosani, si parte in com. Urzi- 
ceni. 

Gornitul, piriU si vale, izvores- 
te din padurea Gornitul, com. 
Dracsani ; curge prin satul Stro- 
esti, com. Zlatunoaia si se varsa 
in piriul Siena. 

Gorni^a, deal, al com. Cartiul, 
situat spre N. de aceastacom.; 
pe acest deal sunt inca urmele 
unei sosele facuta de Austriaci 
pe cind posedau Banatul - 01- 
teniei. 

Gornovi^a, com. rur., jud. Me- 
hedin^i, plaiul Ciosani, la 48 
kil. de orasul Turnui-Severin, 
si la 24 kil. de Baia de-Arama, 
resedin^a plasei, situata pe fa^a 
Dealului-Babelor. Are 100 con- 
tribuabilT; 600 locuitori; 145 
case. 

Locuitorii poseda : 10 plugurl, 
15 care cu boi, 2 caru^e cu 
cai; 116 stupi. 

Are o biserica, cu 1 preot si 
2 cmtare^i. 

Budgetul comunei are la ve- 
nituri 782 lei; iar la cheltueli, 
780 lei. 

Vite sunt : 360 vite mart cor- 
nute, 23 cai, 400 01, 641 capre 
si 200 rimatorl. 



E strabatuta de o sosea co- 
munala care o leaga cu soseaua 
Balta-Baia-de-Arama. 

Gornovi^a, cdtun, alipit comunei 
Topesti, din plaiul Vulcan, jud. 
Gorj, situat in partea de S.-V. 
a comunei. 

Are o intindere de 310 hect. 
din care 120 hect. arabile, 115 
hect. fine^e, 16 hect. izlaz, 19 
hect. vie si 7 hect. livezi de 
pruni. 

Locuitorii sunt fosti clacasi, 
numarind 118 familii, sau 468 
suflete, din care 96 contribua- 
bilT. 

Locuitorii poseda : iopluguri, 
1 s care cu boi, 3 caru^e cu cai ; 
25 stupi; 236 vite man cornute, 
12 cai, 600 01, 100 capre si 
103 rimaton. 

Comunica^ia in acest catun 
se face prin soseaua comunala 
care il leaga, spre N.-E., de ca- 
tunul Topesti, iar spre S.-V., 
de Tismana. 

In catun sunt: 3 pu^un; 2 
fintini. 

Are o biserica de lemn, fon- 
data la 1828, cu I cintare^ si 
slujita de preotul comunei To- 
pesti. 

Goroghia, deal, in jud. Bacati, 
pi. Bistri^a-d.-j., de pe teritoriul 
com. Valea-Mare. 

Goroni, sat, jud. Iasi, com. To- 
mesti, plasa Codrul, asezat in 
fundatura formata de dealurile : 
Paunul, Opinca, Murgul si Isac ; 
cu o populate de 149 familii, 
saii 707 suflete. 

Satul acesta este o podgorie 
intinsa, care produce vinuri si 
fructe multe. Are o biserica, fa- 
cuta la 1815 de locuitori, cu 1 
preot si 1 cintaref. 

Numarul vitelor e de 677 : 
428 vite marl cornute, 86 cat 
si 153 rimatori. 



Goronul, deal, in jud. BacaQ, 
pi. Trotusul, de pe teritoriul 
com. Caiuful. 

Goronul, deal, in jud. Roman, 
pi. Fundul, com. Giurgeni, spre 
S. de satul Giurgeni. Are ca- 
rierl de piatra. 

Goronul, piriu, ce curge prin 
jud. Roman, pi. Fundul, com. 
Giurgeni. Izvoreste de linga sa- 
tul Goiani (com. Giurgeni) ; 
curge de la S. spre N. si se 
varsa in riul Birlad de-a dreapta, 
dupa ce s'a incarcat pe stlnga 
cu piriul Muncelul. Valea acestui 
piriu este separata de valea pi- 
riului $ipotulul prin o culme 
de dealurl inalta. Albia sa este 
inclinata. 

Goroveiul, alta numire a satului 
Iucsesti-d.-s. jud. Roman. 

Goroveiul, sat, pe mosia cu a- 
celasl nume, com. Vaculesti, pi. 
Cosula, jud. Dorohoiu, cu 30 
familii, sau 101 suflete. 

Proprietatea mosiel este acum 
a Statulul; mal inainte de se- 
cularizare a fost a M-rei Goro- 
veiul. 

Satenii improprietaripf aii 7 x /a 
hect. pamint, iar Statul: 24 
hect. 35 aril cimp si 229 hect., 
3 aril, padure cu multe esen^e 
de arbori, dominind : fagul, car- 
penul si stejarul. 

Drum principal este calea 
jude^eana Sauceni^a-Virful-Cim- 
pului, ce leaga calea jude^eana 
Dorohoiu-Leorda cu calea na- 
tionals Mihaileni-Botosani. 

Hotarele mosiel sunt cu : Va- 
culesti, Virful-Cimpului, Prelipca 
si Saucenija. 

Insemnata aci este Manastirea 
Goroveiul. 

Goroveiul, mfinastire, jud. Doro- 
hoiu, la 1V2 ora in direc^ia S.- 



Hosted by 



Google 



GORTEA 



612 



GORUNESTI 



E. de tirgul Dorohoiu, pe so- 
seaua ce merge la Leorda, si 
apol pe acea care trece prin 
Saucenija la Virful-Cimpului, in 
pi. Cosula. In mijlocul pidurilor 
ce odinioar&, erau codri secular!, 
in mijlocul unel poem destul de 
pl&cute, ca de 43 hect. intindere, 
se afla situate mSnastirea pe pro- 
pria sa mosie, care e limitrofa' cu 
V&culesti, Virful-CimpuluT, Pre- 
lipca si Sauceni^a. 

Ajuns acolo pe drumul cam 
accidentat, parte soseluit, par- 
te natural si umbrit de arbon, 
vezf doua bisericT, una mare 
si una mica, de forme regulate 
daca nu artistice; casele egu- 
menestf ; cite-va incaper! pentru 
vizitatori si aitele pentru sufe- 
rinzii ce cauta aci vindecare; 
citeva chili! pentru nionahi; 
incaperile slujbasilor manastirei ; 
gradina de legume si livada 
defructiert; iarin jurul acestora, 
se intinde padurea m&nastire? 
de 229 hectare, cu bune specii 
de arborT, intre can domina : 
carpenul, fagul si stejarul. Aceas- 
ta padure e inconjurata* decodriT 
mosiilor limitrofe. 

Legenda zice ca do! calu- 
garT Claudie si Isidor, petrecind 
pusnici, in codri acestor lo- 
cality, cind aii intrat odat£ in 
o pestera spre a se adaposti 
de vijelia, gasira acolo icoana 
S-tuluIIoanBotezatorul. Privind 
aceasta ca o aratare a vroin^ei 
lui D-zeu, de a fi acolo o bise- 
rica, s'au decis a se sirgui spre 
deplinirea sacrei destina^iam. 
Cu banil aduna^i de la crestinf, pe 
locul hSrazit de loan Goroveiu, se 
facu biserica din lemn, cu patro- 
nul Sf. Niculae, pe care a resta- 
urat-o dupre cum se vede azi 
Arhimandritul Vitali Lemne la 
1857. Se asez& intr'insa S-ta 
Icoana care se respects ca fa- 
c&toare de minuni. Pe la 1742, 
biserica s'a tirnosit. 



Adunlndu-se pe incetul un 
sobor de c£lugari, manastirea 
merse prosperind. 

Pe la 1828, egumenut Ma- 
carie Jora, incepu zidirea bi- 
sericei mar!, dar trecindu-se din 
via^a in 1831, s'a ispr&vit de 
egumenul Eroftei Lemne care a 
pus-o sub patronul Nasterei 
S-tului loan Botezatorul, ce se 
serbeaza la 24 Iinie. In acea- 
sta biserica' apol stramutS, S-ta 
Icoana. 

Matte silin^e si ostenele spre 
binele si prosperarea manastirei, 
punea egumenul Eroftei, care 
muri la 1848. 

Vestea raspindita despre mi- 
nunele S-tei Icoane, atragea 
multa lume spre inchinare; iar 
izbavirea multora din suferinzT, 
provocara felurite harazin si 
sporirea soborului. In a$a mod 
prin daruin, capatind diferite 
par^i de pamint, proprietatea 
manastirei deveni intinsa, mai 
cu seama dupa ce dobindi in- 
ca alte parti de mos'ri, dughene 
case si vii in deosebite locun. 

Arhimandritul Vitali Lemne, 
devenind egumen manastirei pe 
la 1852, ca urmas si nepot al 
neuitatului Eroftei, cu aceeasi 
sirguint^ si devotament se in- 
griji de manastire, si de avu- 
tul el. Prin darurile adunate 
de pe la cresttnT, facu multe si 
insemnate imbunata^ir! la edifi- 
ciile manastirei ; imbraca Sf. Icea- 
n& facatoarea de minuni, cu 
argint aurit, impodobit cu pietre 
scumpe ; mentfnu cu rigoare sta- 
vilirea rasluirilor; dobindi noua 
danuiri de proprieta^T. Prin a sa 
buna conducere, ameliora starea 
manastirei cu afaceriie ei, carl se 
urcau la 1 500 galbeni (18,000 lei) 
anual, la care adaugindu-se ha- 
r&zirile piosilor vizitatori, dem- 
nul egumen putea intre^ine in 
toat& buna" regula : edificiile 
manastirei, serviciile religioase 



si soborul monahal ; ingrijirea 
suferinzilor saracT, venipfla sa- 
crul ajutor; ospitalitatea vizita- 
torilor si facerea hramuluT la 
24 Iunie, in asisten^a a multa 
lume adunata din toate clasele 
si condi^iile. 

De la secularizarea manas- 
tirilor, conform legei din 17 
Decembrie 1863, i s'a luat din 
dispozi^ia egumenului: toate vi- 
tele de serviciu, mo?ia din pre- 
jurul manastirii, parte din mo- 
$ia Iona^eni, si parte din Do- 
moseni, aflate in acest jude£; 
parte din mosia Ipotesti si viile 
de la podgoria Cotnari din jud. 
Iasi ; casele si dughenele din 
ora$ele Boto^ani si Dorohoiu. 

Pentru intre^inerea manasti- 
rei, statul da 3000 lei anual si 
10 stinjeni cubici de lemne de 
foe. 

Gortea, piriii, in jud.Buzau, com. 
Odaile ; incepe din Valea-U^ei 
si da in Muratoarea Posobeasca. 

Qorul, vi unt e, jud. Putna, la ca- 
tena proprie a muntilor Vrancei. 
Vezi Naruja. 

Goruna, sat, face parte din com. 
rur. Cocore^ti-Mislii, pi. Varbi- 
laul, jud. Prahova. Are o po- 
pula^iune de 573 l° c - : 293 bar- 
ba^T si 280 feme!. Aci e o bi- 
serica, cu urmatoarea inscrip- 
tiune: 

Aceasta biserica incepe a se zidi la 
4 Maiii, anul 185 1, sub Domnul Barbu 
Stirbei si Mitropolitul Nifon, cu cheltu- 
iala lui Nicolae ^iteiii si preotul Gheor- 
ghe si a tutulor locuitorilor si se zugravi 
de Pirvu si Nicolae din orasul Tirgo- 
vistea si se termina in lulie 6, anul 1852. 

Goruna si Cocore^ti, mosit, ale 
StatuluT, pendinte de manasti- 
rea Mislea, jud. Prahova. 

Gorune^ti, com. rur., jud. Vil- 



Hosted by 



Google 



GORUNE?TI 



613 



GOSTAVATUL 



cea, pi. Oltejul-d.-j., compusa 
din 4 cat. : Barcanesti, Goru- 
nesti, Oculesti si Popesti. Intre 
com. Gorunesti si Balcestis'au 
gasit oase petrificate de mas- 
todonfi, amfibii si animale anti- 
deluviane. 

Este situata pe malul drept 
al riului Olteful, la 80 kil. de 
capitala judepilui si la 40 kil. 
de a plasei. 

Are o populate de 307 fa- 
milif, sau 1 12 1 suflete: 582 bar- 
bae si 539 femei; 279 contri- 
buabili; 309 case. 

In com. sunt 4 biserici fon- 
date in anil: 1763, 177 1, 1774 
si 1874. 

Locuitorii sunt mosneni ; ei 
au : 15 caT, 123 boT, 169 vaci, 
98 capre, 1700 01 si JO porci. 

Comuna cu izlaz cu tot are 
1058 hect. 

Veniturile si cheltuelile com. 
se urea la 1086 lei anual. 

E brazdata de dealurile : Pi- 
riianul, Tinoasa, Binta si Inaltul 
si udata de vaile : Aninoasa, Pi- 
riianul, Binta, si de riul 01- 
te^ul, care trece prin com. 

Gorunesti, sat, face parte din 
com. rur. Gorunesti, pi. Olte^ul- 
d.-j., jud. Vilcea 

Gorunesti, makala, face parte 
din com. rur. Slatioara, pi. Ho- 
rezul, jud. Vilcea. E situata in 
partea de S. a com. si este u- 
data de piriui Gresarea, de riul 
Cerna si de Valea-TiseT. Are 2 
biserici, din can una fondata la 
1888, cu cheltuiala d-lui Dumi- 
tru I. Belei. 

Gorunesti, deal, in raionulcom. 
Gorunesti, pi. Olte^ul-d.-j., jud. 
Vilcea, pe care se cultiva 35 
hect. vie. 

Gorunetul, sau Drumul-Dea- 
lului, deal, jud. Gorj, prelun- 



gire din dealul Seciul, pi. No- 
vaci, com. Cioc&dia ; se intinde de 
la N. la S. pana in hotarul Car- 
pinisului, formind malul drept 
al Ciocadiel, in aceasta parte. 

Gorunetul, vale, in jud. Gorj, 
pi. Novaci ; ia nastere din dea- 
lul Drumul-Dealulul, din com. 
Ciocadia si se termina in apa 
CiocadieT, la N. de com. Cio- 
cadia. 

Gorungoiul, pddure particulars, 
supusS regimuluf silvic, pe mo- 
sia Breaza, pendinte de com. 
Breaza, pi. Prahova, jud. Pra- 
hova. 

Gorunilo r ( Virf ul-), virfde deal, 
in jud. Prahova, pi. Teleajenul, 
com. Teisani. 

Goruni§ului (Dealul-), deal, in 
jud. Vilcea, pi. Mijiocul, com. 
Serbanesti. Aci se afla o caverna, 
azi in ruina, in care, se zice, 
se refugiau Tatarii si ascundeau 
lucruri de mare pre{, luate de 
la Romim. 

Gorunul, deal, in jud. Mehedin^i, 
plaiul Cerna, comuna rur. Bu- 
sesti. 

Gorunul, deal, 111 jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, com. Dumitre- 
sti; se desface din Culmea-Ca- 
tau^uluT; brazdeaza partea de S. 
a com., despar^ind-o de com. 
Buda; se intinde printre riul 
Rimnicul-Sarat si piriui Schitul ; 
este acoperit in mare parte cu 
padun de gorun, de unde si 
numele lui. 

Gorunul, girla, izvoreste din ra- 
ionul com. Star-Chiojdul, pi. Te- 
leajenul, jud. Prahova si se varsa 
in girla Chiojdul, pe partea 
dreapta, tot in raionul com. Star- 
Chiojdul. 



Gorunului (Dealul-), deal, si- 
tuat spre V. de com. Ciom5- 
gesti, pi. Oltul-d.-s., jud. Olt. 
Direcjia lui e de la N. spre S. 
si are o lungime de 6 kil. 

Gorunului (Virful-), deal, in par- 
tea de N. a com. Cornul, pi. 
Prahova, jud. Prahova. Serva 
de pasune pentru vitele locui- 
torilor. 

Gosanul, deal, spre V. de satul 
Cucuteni, com. Baiceni, pi. Bah- 
luiul, jud. Iasi; din acest deal, 
spre N., se continua podisul nu- 
mit Cetajuia, care la E., in ho- 
tarul Baiceni, face un scoboris 
avind aspectul unul zid natu- 
ral; e format din paturf stin- 
coase ce-sl inal^a malul cu cit 
se ridica spre N., pana la mo- 
vila numita Ceta^uia. 

Gospodarului (Padurea-), pd- 
dure particular ft, in jud. Dolj, 
pi. Cimpul, com. Deasa, in in- 
tindere de 85 hect., populata 
cu tufanl. 

Gospodul, farina', in jud. Bacau, 
pi. Bistri^a-d.-j., orasul Bacau, 
data de catre loan Sandu 
Sturdza, in folosul locuitorilor 
prin hrisovul de la 1823. Intin- 
derea este de 33000 prajinL 

Gostava^ul, com. rur., in jud. 
Olt, pi. Siul-d.-j., situata pe lun- 
ca Oltului, si pe amindoua ma- 
lurile Siului, la 40 kil. de Dra- 
ganesti, resedin^a plasei. 

Se compune din 3 catune: 
Gostava^ul, numit si Cioflanul, 
Berindeiul-VecW si Zanoaga, cu 
o populajiune de 270 familil, 
saii 2045 suflete (11 35 barba^i 
si 910 femei), din carl 300 con- 
tribuabilf; loeuese in 50 case 
si 220 bordee. 

Se zice ca primi! saf locui- 
torf sunt venial din com. Gos- 



Hosted by 



Google 



GOSTAVATUL 



614 



GOSTILELE 



tavaful, situate in dreptul ace- 
steia, pe malul drept al Oltului 
in jud. Romana^i, iar parte din 
locuitorl sunt venial aci si din 
Transilvania. Aci fiind padurT, 
zavoae marl, locuitorii gaseau 
adapost si azil de scapare in 
timp de razmeri^e. 

Mosia apar^ine l$i mai mul^i 
proprietan. 

Locuitorii s'au improprietarit 
dupa, legea rurala: 60 in Cio- 
flanul (cu 184 hect), 30 in Be- 
rendeiul-Vechl (cu 96 hect.), si 
40 in Zanoaga. Viile ocupa o 
suprafaja de 75 hect. Tot te- 
ritoriul com. se intinde pe o 
suprafa^a de 3087 hect. 

Vite sunt: 530 bol si vacT, 
80 cat si lepe, 1 548 01, 395 porcl. 

Are 3 bisericl (in fie-care cat. 
cite una), deservite de 3 preo^i 
si 3 cintare^i. 

Stiu carte TOO barbatl si 10 
femei. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumari. 

Veniturile com. sunt de 3673 .30 
lei si cheltuelile, de 3673.30 lei. 

Soselele, care leaga com. cu 
cele-ralte com., sunt: la E. de 
cat. Zanoaga, pe muchea dea- 
luluT, soseaua jude^eana Slatina- 
Turnul-Magurele, iar la N. de 
cat. Berendeiul, soseaua Caracal- 
Rosiori sau Rusca-luI-Toader. 

La E. de Zanoaga, in malul 
Oltului, afara de Rusca-luI-Toa- 
der, mai sunt si altele, ca : Ru- 
sca-Bercii, Rusca-BisericeT, Si- 
mionestilor, etc. 

Cind malul Oltului era aco- 
perit cu paduri marl, in aceste 
rusti, carl sunt formate in niste 
surpaturl adinci, adesea-ori lo- 
cuitorii gaseau azilurl pentru a 
se ascunde de frica Turcilor si 
a altor navaiitori. 

Se limiteaza laN. cu Daneasa, 
la E. cu Poiana, la S. cu Frun- 
zarul si la V. cu albia Ol- 
tului. 



Gostava^ul, com. nir., spre E. 
de pi. Ocolul, jud. Romana^i, 
formata din Gostava^ui (900 lo- 
cjitari) si Brezuica (200 locui- 
torl), situata linga Olt intre com. 
Slaveni la N. si Babiciul la S,, 
pe teren ses, a carui altitudine 
este de 85 m., d'asupra nivelu- 
lui marii. Se afla la 15 kil. spre 
rasarit de Caracal. 

Are o populate de 275 fa- 
milii, sau 1 120 suflete : 599 bar- 
bae si 531 femei; 533 casato- 
ri{T si 586 necasatoripL 

Sunt 238 contribuabilT. 

Stiu carte 66 persoane. 

Budgetul com. este de 2876 
lei la venitun si 2859 lei la 
cheltueli. 

Sunt 6 circiumi ; o scoala 
prim, grad II condusa de un 
inva^aror, si frecuentata de 35 
elevi; 2 biserici: Sf. Nicolae 
(1863) in Gostava^ul si Sf. Ni- 
colae (1869) in Brezuica, cu 2 
preo^i si 2 cintare^T. 

In cuprinsul com. se afla ruine- 
le unei cetati vechT, o sta^iune 
la drumul roman ce mergeape 
malul Oltului de la Izlaz la Ro- 
mula si de care cale avem urme 
chiar la acel sat, unde se ga- 
sesc si caramizi de Antinacu di- 
ferite semne pe ele. 

Aci d-nul D. Sturdza a explo- 
rat 2 movile, in care s'a dove- 
dit a fi morminte, caci s'au ga- 
sit cadavre arse. 

Gostava^ul, cdtun, pendinte de 
com. cu acelasi nume, pi. Siul- 
d.-j., jud. Olt, situat pe malul 
drept al Siului. E resedin^a com. 
si are o popula^iune de 815 lo- 
cuitorl (415 barba^i, 400 femei), 
din carl 60 sunt impropriet&ripf 
dupa legea rur. 

Vite: 270 vite mar! cornute, 
41 cai si lepe, 750 ol si 167 
porci. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Voevozi, fondata la 18 10 de 



Sardarul Iancu Perie^eanu, A- 
nastase Slavescu si Ivancea Pe- 
trovici si s'a reparat la anul 1 880 
de mai muh:i locuitori; e deser- 
vita de 1 preot si 1 cintaref. 

Gostava^ul, deal, in raionul com. 
Gostava^ul, pi. Siul-d.-j., jud. 
Olt, pe care se cultiva 75 hect, 
25 aril vie. 

Gostava^ul (Suhatul), mosie,a. 
statuluT, in jud. Romanati, cu o a- 
rendaanualade lei 3045 (1886 — 
1888). 

Gostieni sau Asan-Aga, cdtun, 
pendinte de com. Rasuceni, pi. 
Marginea, jud. Vlasca. 

Gostilele, sat, face parte din co- 
muna rurala Cringui-Fundulele, 
pi. Mostistea, jud. Ilfov. Este 
situat la N. de Fundulele si for- 
mat din 2 trupuri : Gostilele- 
Ghica si Gostilele -Manastirei. 
Are dealuri mult pronuntate. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1675 hect., cu o populate de 
539 locuiton. 

Statul are 900 hect. si locui- 
torii 775 hect. Statul cultiva 
prin arendasii sai 600 hect. (55 
sterpe, 25 izlaz, 220 padure). 
Locuitorii cultiva 650 hect. (75 
sterpe, 50 izlaz). 

xAre o biserica, cu hramul 
Sf. Nicolae, deservita de 1 preot 
si 1 cintaret ; 1 helesteu ; 2 
mori cu apa. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar si 1 hangiu. 

Numarul vitelor man e de 
665 si al celor mid de 914. 

Gostilele, mosie, a statuluT, jud. 
Ilfov, pendinte de biserica Sf. 
ApostolT, care s'a arendat pe 
pericdul 1888—93 cu 17100 
lei anual. De la 1 Aprilie 1891 
s'a scazut arenda la 5222 lei 
anual, din cauza ca cea mai 



Hosted by 



Google 



GOSTILELE 



6L5 



GOSTINUL 



mare parte din teren s'a vindut 
in loturl la locuitori. 

Gostilele, pif dure, a statului, pen- 
dinte de com. Fundulele, plasa 
Mostistea, jud. Ilfov, in intin- 
dere de 450 hect. 

Gostinari, com. rur., pi. Sabarul, 
jud. Ilfov, situata la S. de Bu 
curesti, pe malul sting al riuluT 
Arges, la 35 kil. de Bucuresti. 
Sta in leg&tura cu com. Coli- 
basi prin o sosea vecinata. 

Se compune din satele: Gos- 
tinari-Belu si Gostinari - Vaca 
resti, cu o populate de 949 lo 
cuitori, can traesc in 210 case 
si 22 bordee. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1368 hect. D-l Barbu Belu si 
statul au 792 hect. si locuitorii 
576 hect. Proprietary cultiva 
240 hect. (5 izlaz, 72 vie, 475 
padure). Locuitorii cultiva tot 
terenul. 

Sunt 201 contribuabili. 

Budgetul comunei e de 2203 
lei la venituri si de 221 1 lei la 
cheltueli. 

Sunt 2 bisericl (in fie-care 
catun cite una) ; o scoala mixta ; 
1 moara cu aburi ; 1 masina de 
treerat; 1 balta; 1 pod; 1 he- 
lesteu. 

Numarul vitelor man e de 
406 (151 caT si iepe, 180 boi, 

61 vacl si vi{el, 14 bivoli), si 
al celor mici de 1076 (200 porci, 
876 01). 

Dintre locuitori, 244 sunt plu- 
garl. 

Locuitorii au : 109 plugurl: 

62 cu boi si 47 cu cat; 140 
care si canine ; 84 cu boi si 56 
cu cal. 

Locuitori improprietaripf sunt 
213 si neimproprietaripf, 38. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumari si 2 hangii. 

Gostinari, sati Coeni, mope, a 



statului, pendinte de manastirea 
V&caresti, jud. lifov, care s'a a- 
rendatpe periodul 1886—96 cu 
2495 l e * anual. O parte din a- 
cest teren s'a vindut de vecl 
la locuitori. 

Gostinari-Belu, sat, face parte 
din com. rur. Gostinari, pi. Sa- 
barul, jud. Ilfov. Este situat la 
S. de Bucuresti, pe malul sting 
al riului Arges. In apropiere se 
varsa riul Sabarul in riul Arges. 
Aci este resedin^a primariel. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
468 hect., cu o populate de 
523 locuitori. 

D-l B. Belu are 192 hect. si 
locuitorii 276 hect. Proprietarul 
cultiva 140 hect. (5 izlaz, 47 
vie). Locuitorii cultiva tot te- 
renul. 

Are o biserica, cu hramul 
Adormirea, deservita de 1 preot 
si 1 cintare^; 1 balta; r heles- 
teu; 1 masina de treerat cu a- 
buri ; 1 moara c .i aburi ; I pod 
statator; o scoala, frecuentata 
de 16 elevi si 2 eleve, cu m- 
tre^inerea careia jude^ul si co- 
muna cheltuesc 1500 lei anual- 
Localul s'a construit de jude{ 
in anul 1888. 

Comerciul se face de I cir- 
ciumar si 2 hangii. 

Numarul vitelor marl e de 
260 si al celor mici de 517. 

Gostinari-Vacare§ti, sat, face 
parte din com. rur. Gostinari, 
pi. Sabarul, jud. Ilfov. Are ace-' 
easl pozifie topografic^ ca si 
Gostinari-Belu. LingS. sat se afla 
niste ruine vechl. 

Se Intinde pe o suprafa^ de 
900 hect., cu o populate de 
426 locuitori. 

Statul are 600 hect. si locui- 
torii 300 hect. Statul cultivS 
prin arendasi! sal 100 hect. (25 
vie, 475 padure). Locuitorii cul- 
tiva tot terenul. 



Are o biserica, cu hramul 
Cuvioasa Paraschiva, deservita 
de 1 preot si 1 cintarej. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarl. 

Numarul vitelor marl e de 
146 si al celor mici de 559. 

Gostinul, com. rur., jud. Vlasca, 
pi. Marginea, compus£ din ca- 
tunele: Gostinul-Hagiul, Gosti- 
nul-Pletrele si Gostinul-Manasti- 
rel, situate in lunca Dunarel, in 
josul satelor Baneasa si Pletrele, 
la extremitatea S.-E. a jud. des 
pre Ilfov, aproape de apa Du- 
narel. 

Mai toate catunele din care 
se formeaza aceasta comuna 
sunt situate pe mici ridic&turl 
de pamlnt, in jurul carora apele 
Dunarel le impresoara, ast-fel 
ca la venirea de ape se gasesc 
izolate intre ele si comunicarea 
nu se poate face de cit prin 
ajutorul plutirel. 

Are o populate de 480 fa- 
milil, sati 987 suflete, din care 
230 contribuabili. 

Venitul comunei este de 4283 
lei si 69 banl, si cheltuelile de 
41 17 lei si 59 banl. 

Are o biserica, cu hramul 
Sf. Nicolae, cladita in 1885, de- 
servita de 2 preoflf, 2 dascali 
si un paracliser, constituind sin- 
gura o parohie ; o scoala mixta, 
cu 2 clase, condusa de o inva- 
{atoare, frecuentata de 23 b&efi 
si 3 fete. 

De aceasta comuna depinde 
un num&r de 5 pichete pe ma- 
lul Dunarel. 

Este departe de Giurgiu de 
18 kil., de Stanesti, resedinfa 
piasel, de 25 kil., de Bucuresti 
de 6S kil., de stasia B&neasa a 
liniel ferate Bucuresti-Giurgiii, de 
24 kil., de Dunare, de 2480 
metri liniarl. Este inconjurat de 
o viroagi ce lese din Dunare 
si care se cheama Dunarija si 



Hosted by 



Google 



GOST1NUL 



616 



GOSMANUL 



umflaturile Dunarei se umplu cu 
ap&. 

De aceasta" comuna depind 
parte din p£durile de salcie de 
pe proprietatea Pletrele si de pe 
proprietatea B&neasa. Suprafata 
p&durilor de salcie ce depind e 
de aceasta" comuna' este: a Sta- 
tuluif, 900 hect.; a D-lui Angelo, 
fost& a HagiuluT, 200 hect. ; a 
D-lui Rizu, fosta Brailoiul, 250 
hect. 

In aceasta comun&, pe partea 
Statuluf, se afla urmele uneT ce 
t^T vechT. Aci s'a intimplat mai 
multe lupte, atit la 1 821 cit si 
la 1854 si 1877. 

Aci sunt apele: Comasca ce 
ese din Dun&re in josul Giur- 
giului, apaDun&rh;a, lacul Rosu, 
balta Cacova, Co^ofana-Mare, 
Co^ofana - Mica\ Girla - Moarta. 
Toate aceste servesc de pescuit 
dind o ocupa^ie de capetenie 
locuitorilor acestel comune. 

Produce multa papurS, din 
care se lucreaza cantita^T in- 
semnate de rogojim si trestie 
ce serva pentru invalitul case- 
lor si InvaTitul oboarelor. 

Vite sunt: 409 bol si vacT, 
38 ca!, 500 01, 370 rimatori si 
2 asini. 

Sunt 13 circiumT. 

Gostinul, cdtun, pendinte de com. 
Gostinul, pi. Marginea, jude^ul 
Vlasca, proprietatea d-lui Rizu, 
asezat in malul Dunarei alaturi, 
cu cele-i'alte c&tune. 

Are 75 locuiton, carora li 
s'a dat, la 1864, suprafa^a de 
213 hect. 

Gostinul-Hagiu, cdtun, pendinte 
de com. Gostinul, pi. Marginea, 
jud. Vlasca, asezat pe proprie- 
tatea d-lui Angelo, situat in va- 
lea Dun&rei si lipit cu Gosti- 
nul-M&n&stireT. 

La 1864, s'au improprietarit 
103 locuitorl, carora li s'a dat 



locuri de case in suprafa^a de 
40 hect.; aceasta a facut ca in 
1882 s& se dea din proprietatea 
statuluf vecina, cele 480 hect. 
la 84 locuiton ramasT fara pamint 
dupa legea din 1864. 

Aci este o padure de salcie 
de 200 hect. 

Gostinul-Manastirei, cdtun, pen- 
dinte de com. Gostinul, pi. Mar- 
ginea, jud. Vlasca, asezat in 
lunca Dunare!. S'a numit ast-fel 
ca sa se deosebeasca de Gos- 
tinul celor l'alle proprietatT. Tine 
de proprietatea Pietrele, care mai 
inainte apar^inea manastirii Co- 
troceni. 

Aci, in 1864, s'a improprie- 
tarit 102 locuiton, carora li s'a 
dat 306 hectare. In 1882 s'a 
mai dat la 84 locuiton ins'jra 
^ei suprafa^a de 480 hect. 

Pe teritoriul catunului sunt 
900 hect. padure de salcie. 

Go§ea, munte, in jud. Buzau, com. 
Sibiciul-d.-s., formind malul sting 
al vaeT Sibiciulul ; incepe de la 
com. Intre-Sibicee, unde se ter- 
mina catena Preseaca, dind nas- 
tere muntelui Plopisul si culmi- 
nate! sale numita Gosea, sau 
Virful - Gosel. Serva ca limita 
despre com. Panataul. 

Go^ea, mosie, in jud. Buzau, com. 
Sibiciul-d.-s., proprietate mosne- 
neasca in devalmasie cu casa 
Sibiceanul; are 280 hect. cea 
mai mare parte finea^a si padure. 

Go^ea, padure, in jud. Buzau, 
com. Mlajetul ; face parte din 
trupul Fulgoaia. 

Go§e§ti, mahala, in com. rur. 
Dr&gotesti, pi. VSilor, jud. Me- 
hedin^i. 

Go§ii (Muchea-), ramificafie din 
munte I e Go$ea, in jud. Buzau, 



com. Pan&taul, cat. Valea-Finti- 
nei; face botar despre com. 
Sibiciul-d.-s. 

Go§il (Virful-), padure, in jud. 
Buzau, com. Mlajetul, catunul 
Valea-Sibiciulul; face parte din 
padurea Fulgoaia a mosnenilor. 

Go^ii (Virful-), padure, in jud. 
Buzau, com. Col^i, cat. Muscelul- 
Caraimanesc; are 18 hect., pro 
prietate mosneneasca, pe mo- 
sia Gosea. 

Go§ila, movild de piatra, in jud. 
Mehedin^i, plaiul Cerna, situata 
la gura piriului Gostila, intre 
satul Budanesti si Basesti. Se 
numeste si Gostila. Aci se vad 
urmele unui cimitir foarte vechiu. 

Go^mani, sat, in jud. Neamtu, 
com. Silistea, pi. Bistrita, situat 
spre marginea despre N. a com. 
si despre E. a jud., formind cu 
limitele sale hotarul despre com. 
Margineni. Se afla coprins intre 
satele: Hirtesti, din com, Mar- 
gineni, Bircul si Lipoveni (Birjo- 
veni), de care se desparte prin 
culmea dealurilor Silistel. 

Are o populatie de 16 fami- 
lii, sau 77 suflete: 17 barbati, 
20 feme! si 40 copii. 

Sunt 12 contribuabilT. 

Vite sunt 292 : 3 caT, 4 Tepe, 
8 boT, 65 vacT, 190 01, 12 rima- 
tori si 10 juncT. 

Go^mani (Bircul-), ptidure, jud. 
Neamtu, pi. Bistrita, com. Silis- 
tea, arendata cu 9100 lei anual. 

Go^manul, masiv muntos, jud. 
Neamtu, sedetaseaza din marele 
masiv Cicul-Tarcaul, cuprinzin- 
du-se intre piriul Tarcaul si Bis- 
trita. De la sorgintea Asaului 
se bifurca si trimite Culmea Pe- 
troasa" intre As&ul si Trotusul 
si masivul Gosmanului propriu 



Hosted by 



Google 



GOSMANUL 



617 



GOVORA 



zis, intre Asaul, Tazlaul-Sarat 
si Tazlaul. 

Go§manul, ramurd de tnunft, si- 
tuata pe teritoriul mosiet Tar- 
caul, com. Pingara^i, pi. Piatra- 
Muntele, jud. Neam^u; se deta- 
seaza perpendicular pe Culmea- 
TarcauluT, in direc^iunea de V.- 
E., cuprinzindu-se intre piraele 
Parul si Murgociul, ambit aflu- 
enfl din partea dreapta a pir. 
Tarcaul. 

Gotca, deal. Vezi Vlaicul, deal, 
com. Munteni-d.-s., pi. Crasna, 
jud. Vasluiu. 

Gotea, lac, jud. Vlasca, in Va- 
lea-Cilnistet, pe proprietatea U- 
zunul. 

Gote^ti, mahala, jud.Falciu. Vezi 
Falciu, tirgusor, pi. Prutul. 

Gote§ul, izvor, in com. Boziorul, 
jud. Buzau ; incepe din muntele 
Gotesul si da in Bisca-RoziieT, 
intre valea Taini^a si Hinsarul. 
E foarte avut in substance mi- 
nerale si mat cu seama. in sulf 
si fier. 

Gote§ul, munle, in com. Bozio- 
rul, jud. Buzau, intre Taini^asi 
Hinsarul, acoperit de padure. 

Gotesul, nutnire data unei parfi 
diii padurea Baleanca, de pe 
muntele Gotesul, jud. Buzau. 

Gotgoaia, piriii, izvoreste de pe 
teritoriul satulut Andrieseni, co- 
muna Epureni, pi. Turia, jud.Iasi 
si se varsa in Iazul-de-la-Odae. 

Go^a, deal, la E. de com. Pri- 
saca, pi. Oltul-d.-j., cu direc^ia 
de la N. la S. si cu o lungime 
de 1600 m. 

Go{a, piriii, jud. Olt, pi. Oltul- 

60G45. Mar ele Dicfionar Geografic. Vol. III. 



d.-j., com. Prisaca. Uda de-a 
lungul catunul Prisaca, face mat 
multe zigzagurt, se uneste cu 
piriul Saltaneasca, la 1 kil. in 
jos de com. Priseaca, pi. Oltul- 
d.-j. Impreunindu-se cu Salta- 
neasca poarta numele de Dir- 
jovul. 

Go^ul, da ltd, in com. Ruginoasa, 
jud. Suceava. 

Govodarva, com. rur. si sat, in 
pi. Motrul-d.-s., jud. Mehedin^i, la 
28 kil. de orasul Turnul-Severin 
si la 27 kil. de com. rur. Malo- 
vatul; situat pe vat, intre dea- 
lurt, satul formeaza com. cu satul 
Valea-Rea, avind peste tot 735 
locuitort; 136 contribuabilt; 160 
case. 

Locuitorit poseda: 22 plu- 
gurt, 56 care cu bot, 5 caru^e 
cu cat; 10 1 stupt. 

Sunt aci 2 biserici, deservite 
de 1 preot si 4 cintare^t. 

Budgetul comunet are la ve- 
niturt 1379 lei; iar la cheltueli, 
81 1 lei. 

Vite: 411 vite mart cornute, 
8 cat, 316 01 si 206 rimatort. 

Prin aceasta comuna trece so- 
seaua comunala-vecinala Seve- 
rin-Pietrele-Rosit-Govodarna. 

In virful PisculuMuI-Iacob, 
se aria niste ruine de caramida 
mare, ramasi^e, zice-se, ale unet 
vecht cetafi Romane. 

Govodarva, deal, in com. rur. 
Cazanesti, pi. Motrul-d.-s., jud. 
Mehedin^i. 

Govodarva, vale, pe care este 
asezata comuna Govodarva, pi. 
Motrul-d.-s., jud. Mehedin^i. 

Govora, com. rur., pi. Ocolul, 
jud. Vilcea, compusa din 3 
catune si 4 mahalale. Este si- 
tuata pe linga girla Govora, pe 
vaile cu acelasi nume, la 17 kil. 



de Rimnicul-Vilcet si la 7 kil. 
de Ocnele-Mart. 

Locul parfit mosiet Govora, 
din dreapta piriulut, este con- 
stituit din tarimurt cart, prin 
natura lor, prin dizpozijiunea 
ce prezinta fiecare din ele, cit 
si prin raporturile ce au intre 
dinsele, se gSsesc in toate con- 
di^iunile cerute spre a coprinde 
in ele gismente de petrol in 
catime abondenta. 

Are o populate de 489 fa- 
milif, sau 1760 suflere, din cart 
122 familit de figanl ; sunt.935 
barba^T, 825 femet ; 341 con- 
tribuabilt. Locuesc in 450 case. 

Este o biserica, numita biserica 
satulut si manastirea Govora. Bi- 
serica s'a reparat la 1858; este 
intre^inuta de com. Are o scoala, 
frecuentata de 66 copit (47 ba- 
e{I, 19 fete), din numarul de 
239 copii (129 baetf, no fete) 
cu virsta de scoala. $tiu carte 
204 barba^t si 31 femet. $coala 
e inzestrata in farina cu 3 hect. 
pamint. Exista in comuna din 
timpul domniet lut Alexandru 
Ghica. Dela 1853— 59 a fost in- 
chisa si de la 1862 pana azl a 
func^ionat fara intrerupere. Pen- 
tru intre^inerea ei statul cheltu- 
este anuai 1242 let. 

Meseriast: 25 dulghert, tim- 
plart si olart. 

Pe riul Govora, in raionul co- 
munet, sunt 2 mort de maci- 
nat. 

Vite sunt : 65 cat, 307 bot, 
480 vact, 30 ot, 15 capre, 554 
porct. 

Dapa legea din 1864, s'au 
impropiietarit 277 locuitort, ca- 
rora li s'a dat 785 hect., pe 
mosia statulut Govora. 

In raionul com. sunt dealurt, 
acoperite cu tufarisurt, date ca 
izlaz satenilor, dupa legea ru- 
rala. 

Pe locurt mat izolate se ga- 
sesc gropt facute de oament, 

78 



Hosted by 



Google 






GOVORA 



618 



GOVORA 



din timpurile r£smirifelor, in 
carl se ascundeaQ si ascundeau 
averea lor. Legenda zice c& la 
locul numit Lespezi unde se v&d 
si niste ruine vech!, zise Ro- 
mane, ar fi fost un rezbei intre 
Dad si Roman!. 

Venitul comune! se urc£ la 
212 1 le! si cheltuelile la 19 10 
le! anual. 

Vatra comune! are 307 hect; 
iar intreaga comuna, cu izlaz 
cu tot, are 785 hect. 

$oseaua Govore! vine de la 
resedin^a jude^ulu!, trece prin 
com. si se duce prin Horez 
spre Tirgul-Jiului. O alta sosea 
pleach din b&ile Govora si se 
leaga cu alte comune. 

In raionul comunel sunt dea- 
lurile: Tarni^a, Cioclovina, Sca- 
risoara, Gavril& si Corbul, vaile : 
Govora, Slatioara, Hin^a, figa- 
nia si Valea-S2rata\ piscul Chi- 
limiile; Fintina-lui-Mircea ; poe- 
nele: Stejeretul si Valea-Bade! 
si locurile izolate : Priboaia, Run- 
cur!, Teiusul si Slatioarea. 

Govora, sat, face parte din com. 
rur. Rijle^ul-Govora, pi. Vedea- 
d.-s., jud. Olt. Are o popula- 
{iune de 640 locuitorl. 

Govora sau Chinte^ti, catun si 
mosie, in jud. Romana^i, pi. 01- 
tul-d.-s., com. Bobicesti. 

Govora, sat, apar^ine com. cu 
acelas! nume, jud. Vilcea. Are 
o populate de 1203 locuitor! 
(648 baYbafr 555 feme!). E la 
5 kil. de mahalaua Gurisoara, 
unde e scoala. 

Govora, manastire, in jud. Vil- 
cea, pi. Ocolul, com. Govora, 
asezata pe valea riului Govora, 
sub o coasta de la dreapta riu- 
lu!, 3 ore departe de Rimnicul- 
VJlcea. Aceasta* m&n&stire este 
una din cele ma! vech! si in 



vechime una din cele ma! bo- 
gate ale ^re!-Rominest!. 

Dup& date, aceasta man&stire 
pare a fi fost de fiin^a incS, de 
la fondarea principatulu! ^arei- 
Rom&nestl, apo! reconstruita si 
din nou inzestrata de catre 
Radu-Vod&-cel-Mare pe la lri- 
ceputul secolului al XVI lea. A 
fost restauratS, de Mateiu-Voda- 
Basarab, iar Constantin Brinco- 
veanu a zugravit o. 

Radu-Voda, feciorul Iui Vlad- 
VodS. Catugarul, Domnul ^areT 
Rominest! intr'un chrisov din 
23 Martie 1497, scris in Tir- 
goviste, zice ca aceasta ma- 
nastire este zidita de stramosiT 
lu!, iar in alt chrisov, scris tot 
in Tirgoviste la 3 Maiu 1502, 
se gaseste inzestrarea acestei 
manastir! cu urm&toarele mosi! 
si ecareturl, adic£ : Birsesti, 
Giodul, Hir^oae, Nonasesti, Ursi 
Ionesti,Stoiceni, Plovezeni, Cleia, 
Nevoic, o moara la Rimnic si 
o vie la Capacelul ; din jud. 
Romana^i 10 galete griu, 10 
galete orz pe tot anul ; 200 ve- 
dre de vin, brinza si urda ; 
din jude^ul GilortuluT, 31 mir- 
dee de la oca, 300 de aspri 
pe oca. 

Muzeul poseda de la aceasta 
manastire un frumos patraflr din 
timpul lu! Radu-cel-Mare. 

Iac& inscrip^iunea de d'asu- 
pra use! bisericei : 

Aceasta sfinta si Dumnezeeasca bise- 
rica intru care se cinsteste si se praz- 
nueste Adorm.-Prea-CurateT-si-de-D-zeii 
Nascatoare-Pururea-Fecioarei-Maria, care 
dintru inceputul ei aceasta biserica cine 
aii zidit-o nu se stie. Iar cind aii fost 
in zilele luminatuluf Domn Io Radu Vo- 
evod Feciorul lui Vlad Voevod au gasit-o 
aceasta manastire pustie si stricata la lea- 
tul 7000 ; si de bun gindul M s'au a- 
pucat de aii dres-o si aii infrumusetat-o, 
si aii statut aceasta biserica pana in zi- 
lele luminatului Domn Io Constant! n- 
Basarab Voevod si fiind prea tnvechita 
si crapata cit JT venise vremea sa cada. 



Dec! intre-ce vreme fiind Nastavnic a- 
cestei sfinte manastiri, cuviosul Kir Pai- 
sie leromonach si vazind slabiciunea bi- 
sericei; indemnat sau dintru al sau gind 
bun au prefacut-o ot din temelie, infru- 
muse{ind-o cu zugraveala si cu toata po- 
doaba et, cu cheltuiala sf. Seale si cu 
ajutorul din manastire ca in veci' sa aiba 
pomenire, sfirsindu-se la anil .de la zi- 
dire, 7219, Iulie. 

Inscrip^ia de d'asupra do* 
potulu! : 

La anil 1770 cind flacarea razboiului 
ardea intre Rusia si Otomani, fiind egu- 
men Chir Stefan Manastireanul/de frica 
inchizindu-se aii venit Florea" Hotu si 
spirgind zidul au taiat fierul si stilpii 
use! . . . si asa ramase stricata, iar acum 
s'a inoit, dupa, cum se vede, de cuviosul 
Kir Anatolic Eromonah, Egumenul ma- 
nastirei Govora, pe vremea prea sfiiuitu- 
lui Kiriu Kir Filaret, Episcopul Rim- 
nicului, Domnul ^arei fiind prapaditul a- 
tuncea Nicolae Mavrogheni Voevod, a- 
nul 1787, luna lui Maiu. 

La manastirea Govora a fost 
prima tipografie in Tara-Ro- 
mineasca, fondata de Mateiu-Ba- 
sarab la 1634. Aci Egume 
nul Meletie Macedoneanul im- 
prima la anul 1640 Pravila Mica, 
si la 1 642 Cazania ; tot aci Mel- 
chisedec, Egamenul manastire! 
Cimpulung", traduce si impri- 
ma aci, la anul 1642, cuvintar! 
bisericest!. Praviia-Mica este fa- 
cuta de Ghenadie Gradi, Arhi- 
episcopul si Mitropolitui Ar- 
dealulu!. Un exemplar din acea- 
sta pravila se afla in biblioteca 
seminarului din Blaj. Tipografia 
s'a mutat la 1652 la Tirgoviste, 
unde era si Mitropolia. 

Toate camerile ce serveau pen- 
tru tipografie s'ati ruinat, rami- 
nind in picioare numa! locuin^a 
superiorulu!. 

Manastirea se intre^ine destat 
$i se admtnistreaz&'de un ingri- 
jitor. In biblioteca manastire! 
se afla" ma! multe edifn de psalm!, 
intre car! una slavonS-rominS 
de Dosofteiu, un «apostol» din 
edi^ia lu! Teodosie, Biblia lui 



Hosted by 



Google 



GOVORA 



619 



GOVORA 



Ion Bob si alte mat vechl, fara 
inceput, insa nu tiparite aci. 

Govora, izvor cu apa miner aid, 
jud. Vilcea, la 4 kil. de com. 
Govora, in direc^iunea S.-V., pe 
margin ea si in matca girlel nu- 
mita Hinfa. 

In stinga surselor, si la o 
inal^ime de la 35 — 45 m. dela 
nivelul lor, se intinde un mare 
platou, cu o pozi^iune dintre 
cele mai pitoresti situat in fata 
soarelui, inconjurat de o coloa- 
na de dealuri inalte, pus la a- 
dapost de once curent deaer, 
pe care s'a cladit stabiltmen- 
tul balnear. Clima aci nu trece 
vara peste 20 — 30 grade, aerul 
este lipsit de ori-ce umiditate 
si e premenit necontenit de doua 
vai, adevarate canale ventilatoa- 
re, ce stabilesc o usoara. mis- 
care de aer, fara curent. 

D'asupra acestui platou si la 
o inalfime de 15 — 20 m., se 
intinde un alt platou, nu mai 
pu^in frumos, la spatele ca- 
ruia se desfasura inalte si iungi 
dealuri de aparare. Pe acest pla- 
tou se gasesc sarse de apa po- 
tabila. 

Compariad diferitele tabele 
analitice, vedem caapele minera- 
le sulfuroase de la Govora, daca 
nu sunt mai superioare, se pot 
pune insa pe aceeasi linie cu 
cele mai renumite ape minerale 
sulfuroase cunoscute in Europa; 
caci pe cind Amelie ne da 0,012 
sulfur de sodiu ; Bareges, 0,0408 ; 
Eaux Bonnes, 0,0214; Aix 3 
m. gr. idrogen sulfurat, ape- 
le sulfuroase de la Govora ne 
dau: sursa No. 3, gr. 0,0315 (20 
C. C.,); No. 4, gr. 0,0182 (n C. 

C); No. S,gr. 0,1296 (IS8C.C); 
No. 6, gr. 0,0281 (19 C. C.) etc. 
Apele sulfuroase dela Govora 
rivalizeaza chiar cu cele Gross- 
wardein, cea mai forte apa sulfu- 
roase. 



Sursele minerale dela Govora, 
in ceea-ce priveste compozi^ia 
lor chimica, sunt imparfite in 
doua categoril si in trel sub- 
categorii biae determinate, dupa 
cum se vede din planul lor to- 
pografic si din tabela analitica. 

Toate sursele sunt atermale 
si cloro-sodice, insa caiitatea a 
cestei din urraa baze difera con- 
siderabil de la o sursa la aUa. 

I-a categorie si I-a sub cate 
gorie: apa iodo-cloro fero-petro- 
iifera, insa insulfuroasa, cuprin 
zind sursa cu No. 7. 

A II a categorie: apa cloro- 
calcica-magneziana, insa sulfu- 
roasa si fara iod ; este foarte 
sarata si cuprinde doua surse: 
No. 6 si 8. 

A II a sub-categorie : apa clo- 
ro-calcica-magneziana, cu urme 
de iod, insa foarte sulfurata si 
sarata, cuprinzind sursa No. 5. 

A Ill-a sub-categorie: ape so- 
dico-sulfuroase, slab sarate si 
slab sulfuroase. 

Substan^ele minerale par a se 
prezinta in mai' mare cantitate 
la timpul cind funcfioneaza pu- 
^ul de cit in timpul cind pu£ul 
sta in neactivitate. 

In aceste surse avem a con- 
sidera : 

a) Iodul. Acest metaloid e- 
xista in cantitate insemnata in 
sursa No. 7, si urme in sursa 
No. S de unde se poate lesne 
explica efectele terapeutice in 
anume boale. El pare a n* fixat 
de materiile organice alepetro- 
leului care exista in apa aces- 
te! surse. 

b) Acidul carbonic exista in 
sursa No. 7, atit in stare libera 
sub forma gazoasa, cit si in stare 
de combina^iune sub forma de 
carbonat de sodiu; de aci lesne 
ne putem explica perfecta solu- 
bilitate a acestor baze. 

c) Soda exista in mare can- 
titate in sursele No. 5, 6, 7 si 



8 ; formeaza baza mineralizatrice 
a acestor surse, si exists sub 
forma de carbonat de soda si 
clorur de sodiu. 

d) Calcea si magnezia, numite 
baze teroase, exista in aceasta 
sursa in mica cantitate.' 

e) Fferul exista in aceasta sur- 
sa sub forma de carbonat de fter. 

f) Materii organice. Toate sur- 
sele fara excep^iune con^in in 
disolu^iune o cantitate oare-care 
de materii organice. Ast-fel in 
s irsa No. 7 gasim o insemnata 
cantitate de materie organ ica 
sub forma de petroled ; acest 
petroleu este tirit de ape in tim- 
pul trecerel ior prin terenuriie 
petrolifere, care constitue o mare 
panta din terenul nisipos din 
localitate si o cantitate oare-care 
de materie azotata in disolu^ie, 
avind un miros de bulion (Lam- 
bron), luata de apa in trecerea 
sa din terenuriie de descompo- 
zi^iune organica. Toate aceste 
materii organice atenueaza in- 
tr'un mod insemnat proprieta- 
^ile iritante ale apelor minerale 
din aceste surse si le face pro- 
pril a fi intrebuin^ate cu succes 
si fara inconveniente in unele 
boale de piele. 

Tot terenul de la stabilimentul 
balnear spre Govora, apar^inind 
Statulul, s'a parcelat si s'a vin- 
dut in loturi pentru construc^ii 
de case. 

Maladiile observate si tratate 
in aceasta sta^iune de la inau- 
gurare (1889) sunt : Scrofulosa, 
Sifilisul (accidente secundare, 
ter^iare si hereditare), reumatiz- 
mui cronic, articular, etc., ne- 
vralgiile, artrita, maladiile or- 
ganelor genitale la femel, ane- 
mia, guta, pelagra, maladiile tu- 
bulul digestiv si maladiile de 
piele. 

Govora, stafie de dr.-d.-f., jud. 
Vilcea, pi. Ocolul, com. Miha- 



Hosted by 



Google 



GOVORA 



620 



GRADISTEA 



esti, pe linia Piatra-Rimnicul-Vil- 
cel, pusa in circulate la 20 Iu- 
nie, 1887, situata intre stabile 
Babeni (8.5 kiL) si Riureni (5.3 
kil.), la 215.16 m. d'asupra ni- 
velului Marif. Venitul pe anul 
1896: 1 176 lei, 75 bam. 

Qovora, deal, in raionul com. 
Govora, pi. Ocolul, jud. Vilcea, 
pe care se cultiva 2 hect. 
vie. 

Govora. Vezi Muntele Govora, 
mosie a statului, jud. Vilcea. 

Govora, pfidure, a statului, de 
300 pogoane, pe proprietatea 
Frasinetul, linga. com. Vladila, 
pi. Ocolul, jud. Romana^i. 

Govora, padure, a statului de 
177 pogoane, pe proprietatea 
Chintesti (fosta a manastirei Go- 
vora), linga com. Bobicesti, jud. 
Romana^i. 

Govora, riu. VezT Cacova, jud. 
Vilcea. 

Govora, vale, trece pe linga com. 
Redea, pi. Ocolul, jud. Roma- 
na{i, si merge printre comunele 
Deveselul si Vladila, unde sunt 
2 poduri peste ea, al soselel si 
al liniei ferate si se termina in 
valea Oltulul, luind numirea de 
Valea-SpinetuluT in partea de 
jos. 

Govora-Miciura, padure, a sta- 
tului, in intindere de 984 hect., 
situata in com. Govora, pi. O- 
colul, jud. Vilcea. 

Gozobi, tnahala, in com. rur. 
Fudina, plaiul Closani, jud. Me- 
hedin^i. 

Gozobi, deal, in com. rur. Ru- 
dina, plaiul Closani, jud. Me- 
hedin^i. 



Grabicina, com. rur., in plaiul 
Slanic, jud. Buzau, situata intre 
riul Slanic si piriul Sara^elul-Ber- 
c'rt, la 48 kil. de Buzau. Li- 
mitele la N., incepind din mun- 
tele Coca, pe slemnea caruia 
merge urcmd pana. la muchea Bi 
volului (com. Manesti), de unde 
se dirige spre cat. Glodul, si 
da InmunteleUmbrarelul, la Dea- 
lul-Grinelor ; la V., incepe din 
Dealul-Grinelor si pe slemnea 
muntelut Umbrarelul se lasa pana 
la cat. Valea-Dragomirului (com. 
Policiori) ; la S., continua pe 
slemnea Vaei-lui-Dragomir, pana 
la muchea Huidumacele (limita 
despre com. Beceni); la E., in- 
cepe a urea dela Huidumace pe 
hotarul mosiei Beciul, a mosne- 
nilor, trece pe linga cat. Bali- 
gosi, ajunge in muntele Coca, 
pe a carui coama continua pana 
la muchea Coci, (com. Niculesti). 
Suprafa^a sae de 4030 hect., din 
care 320 arabile, 1181 padure, 
230 finea^a, 940 izlaz, 13 livezi, 
4 vii si 342 loc sterp. 

Intreaga com. se aria pe pro- 
prietatea statului Grabicina, din 
care se scade pammtul dat im- 
proprietari^ilor. Terenul e ac- 
cidentat, avind multe dealurl 
fugatoare, cea ce impledeca cul- 
tura neputind terenul a fi intre- 
buin^at, de cit pentru finete si 
izlaz. In apropierea de cat. Valea- 
Dragomirului, pamintul e avut 
in fosile, in specie : psilodoni 
si unio. Comunica|;ia se face 
pe Valea-Grabicinei, plecind de 
la Valea-Dragomirului si pe Va- 
lea-Baligosi, din com. Beciul. 

Vite sunt: 212 boT, 3i8vaci, 
125 vi^eT, 8 cai, 15 Tepe, 9 minjr, 
1200 01, 80 capre si 185 porci. 
Stupi sunt 70. 

Comuna e formata din : Gra- 
bicina-d.-j. si Grabicina d.-s., a- 
vind o populate de 860 locui- 
tori : barbap insurant 200, nein- 
surap35, vaduvi 14, baepf 186; 



femei maritate 200, vaduve 28, 
fete 197. Locuesc in 236 case. 

Sunt 166 contribuabilT. 

Bugetul com. e de lei 936.05. 

Are 2 biserici cu 1 preot, 2 
cintarep si' I paracliser. Cate- 
drala e cea cu hramul Intrarea 
in Biserica. 

Grabicina, mosie a statului, pen- 
dinte de schitui Poiana-Marulul 
jad. Buzau, com, Grabicina; are 
cam 2217 hect., din care 1003 
padurea Bocul, resturi araturi, 
finea^a si izlaz. 

Grabicina, vale, in com. Grabi- 
cina, jud. Buzau, formata de mai 
multe izvoare ce ies din muntii 
Umbrarelul si Bocul ; se scurge 
in Sara^elul-BerciT, la N. de 
cat. Gura-Vaei (com. Policiori). 

Grabicina-de-Jos, catun de rese- 
din^a al com. Grabicina, jud. 
Buzau, cu 520 locuitori si 154 
case. 

Gradi^tea. Pentru cuvintele cu 
acest nutne, vezi si Gradistea. 

Gradi^tea,/^^, in jud. Rimnicul 
Sarat, in partea de S.-E. a jud. 
Se margineste la N.-V. cu pi. 
Marginea d.-s., la N.-E. cu pL 
Marginea-d.-j., la S.-E. cu jud. 
Braila, de care se desparte prin 
riul Buzaul, la V. cu pi. Rim- 
nicul-d.-j., si Rimnicul-d.-s. Este 
o plasa din regiunea cimpului ; 
n'are dealuri si alte accidente 
de teren de cit malurile riurilor 
Rimnicul si Buzaul, Dealul-Suli- 
gatului la E. Riul Rimnicul o uda 
la N. ; Buzaul, la S. ; in partea 
de S. sunt marile lacuri Bal- 
ta-Alba si Amara, in carl se 
scurg, prin asa numite viroage, 
alte bal^T, mai mici, ca Glodul* 
Ghergheasa, Ciulni^a, etc. 

Suprafataplasei este de 49904 
hect., cu o populate de 3295 



Hosted by 



Google 



GRADI^TEA 



621 



GRADI?TEA 



familil, sau 13804 suflete. Este 
formata din 13 com. rur.: Stu- 
bel, Macrina, Nicole^ti, Pue?ti, 
la N.; Domni^a, Racovi^a, Gra- 
di?tea-d.-s., Gradi?tea d.-j., Cii- 
neni, la S.; Amara, Balta-Alba, 
Boldul $i Vilcelele, la mijloc 
Re^edinfa pi. este in com. Gra- 
di?tea-d.-s. Terenul el este foar- 
te fertil, fund compus din pamint 
negru $i vegetal. LocuitoriT de pe 
linga. balti $i riuri se ocupa cu 
pescaria. Comer^ulconstain im- 
portui de coloniale, instrumente 
agricole $i in exportul de cereale. 
Transporturile se fac $i prin 
Rimnicul-Sarat ?i prin stabile din 
jud. Braila, can suntinapropiere. 
Caile de comunica^ie sunt: 
Galea judefeana Rimnic-Balta- 
Alba-Braila ; apoi numeroase dru- 
murl vecinale intre coraune. 

Gradi^tea, com. rur., in jud. Vil- 
cea, pi. Olte^ul-d.-s., formata 
din 2 catune : Gradi^tea $i Va- 
lea-Gradi$tei. 

Este situata pe valea 01 te 
£ulul, la 80 kil. de capitala ju- 
detuluT ?i la 2 kil. de a pla^eT. 

Are o populate de 210 fa- 
milii, sau 730 suflete, din carl : 
365 barba^i ?i 365 femei. Lo- 
cuitorii sunt mo^neni. 

Are 2 biserici: una in catunul 
Gradi$tea, fondata la anul 1840; 
adoua in Valea-Gradi^tei, fon- 
data la anul 1828. 

Vite sunt : 60 cai ?i lepe, 181 
vaci, 272 boi, 50 capre, 200 01, 
424 porci. 

In hotarul com., pe Dealul- 
MuereT, se vad ruineie unei vechf 
ceta^i ce se presupune a fi din 
timpul Dacilor, 

Scoala dateaza in com. de la 
1880. Cladirea e proprietatea 
com. Este frecuentata de 22 
copii, din numarul de 78 copii 
(48 bae^I, 30 fete) in virsta de 
$coala. §tiu carte 120 bar bap 
$i 2 femei. Cu intre^inerea $coa- 



lei statul cheltue^te anual 1080 
lef. 

Cind timpul e prielnic se fa- 
brica aci pana la 5400 decalitri 
{uica. 

Vatra satuluT, cu izlaz, padure 
?i locurl de munca, are 950 
hect. 

Soseaua judeteana inlesne?te 
comunica^ia spre ora?ul Craiova 
$i spre Horezul. 

E brazdata de deal irile : Gra- 
di§tea, Dealul-Muerel ?i al Spe- 
te$tilor $i udata de Olte^ $i de 
vaile : Gradi^tea, fuguiul, Plo- 
sca ?i Amarazuia. 

Se margine^te cu jud. Gorj, 
de care se desparte prin piiiul 
Amarazuia $i cu com. Bae^ti, 
Obislavul $i Tina. 

Gradi§tea, sat, cu 350 suflete, 
jud. Arge?, pi. Pite?ti ; face 
parte din com. rur. Mare$ul. 
Are o biserica de zid, cu hra- 
mul Cuvioasa-Paraschiva, deser 
vita de un preot $j un paracli- 
ser. 

Gradi§tea (Afumaciori), c&tun, 
al com. Bolde^ti, jud. Buzau, 
cu 550 locuitori $i 125 case. 

Gradi§tea, sat, face parte din 
com. rur. Greci-Gradi^tea, din 
jud. Ilfov, pi. Mosti^tea. Este si- 
tuat la N. de Bucure^ti, intre 
padurea Gradi?tea $i valea Po- 
ciovali^tea. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
570 hect, cu o populate de 21 1 
locuitorL 

D-nii Fra^I Dima au 450 hect. 
?i locuitorif 120 hect. Proprie- 
tary cultiva 275 hect. (25 sterpe, 
50 izlaz, 100 padure). Locuito- 
rii cultiva tot terenul, afara de 
8 hect. carl ramin sterpe. 

Are 1 hele?teu. Comerciul 
se face de 1 circiumar. 

Numarul vitelor marl e de 
122 $i al celor mid de 188. 



Gradi^tea, sat, face parte din 
com. rur. cu acela^I nume, pi. 
01te1;ul-d.-s., jud. Vilcea. Are 
o populate de 375 locuitori 
(19S barbajl $i 180 femei). 

Are o biserica, fondata la a- 
nul 1840 ?i reparata la 1880 
de ob$tea locuitoriior ; o $coaIa, 
frecuentata de 41 copii (22 ba- 
e$i ?i 15 fete). E udat de riul 
Olteful, de vaile fuguiul ?i A- 
marazuia; La N. il brazdeaza 
dealurile: Gradi?tea, al-Muerel 
!?i al Spete^tilor. 

Gradi§tea, pise, pe culmea de 
deal ce se lasa din creasta Car- 
paplor, printre girlele Drajna 
$i Ogretinul, com. Drajna-d.-s., 
pi. Teleajenul, jude^ul Prahova. 
Aci a fost castrul legiunilor Ro- 
mane I Italica, XI Claudia ?i a 
V Macedonica. Vezt Drajna-de- 
Sus. 

Gradi^tea, lac, in com. Bolde- 
^ti, jud. Buzau, in mijlocul cat. 
Gradi^tea. 

Gradiftea, mine de castel Ro- 
man, linga Cimpulung, jud. Mus- 
cel. VezI Jidova. 

Gradi§tea, mosie mo^neneasca, 
in jud. Buzau, 1 com. Bolde^ti, 
cat. Gradi^tea, desparpta in 4 
sforl, dupa cetele de mo?nenI: 
Girbe?ti, Balane?ti, Butuceanul, 
Grigore-Dinu ?i Stan-Popa-Pa- 
raschiv. 

Gradi^tea (Znagovul, Cufuri- 
tul), mosie, in jud. Buzaii, 
com. Bolde^ti ; face parte din 
trupul Glodeanul $i Gradi^tea ; 
se arendeaza impreuna cu Cu- 
furitul, avind singura 430 hect., 
mai toate arabile. 

Gradi§tea, proprietate a statulul, 
pendinte de manastirea Cim- 
pulung, jud. Muscel, care s'a 



Hosted by 



Google 



GRAD1?TEA 



622 



GRADISTEA-DE-SUS 



arendat pe periodul 1886 — 96 
cu 1 1444 lei anual, afara de 
trupul Maguricea-Petroiul, care 
s'a vindut de veci. Arenda a 
scazut la 11272 lei pentru un 
tereri ce s'a dat la locuitori. 

La Gradistea se vad urme 
de petroled. 

Gradistea, padure, in jud. Mus 
eel, proprietate a statulul, pen- 
dinte de m&nastirea Cimpulung, 
in intindere de 1029 hect. 

Gradistea, vale, in partea de 
E. a com. Deleni, pi. Copula, 
jud. Botosani, intre dealurile 
Dodole, Modruzul si Nucsorul. 

Gradistea, cimpie intinsa, in jud. 
R.-Sarat, pi. Gradistec-, in par- 
tea de S., com. Gradistea-d. j. ; 
se intinde pe malul sting al 
riulut Buzaul ; este acoperita cu 
bogate semanatun, si purine lo- 
cur! de finea^a. 

Gradi§tea, piriu, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Gradistea, com. Gradis- 
tea-d.-s. ; se formeaza din vine 
si pirae existente pe teritoriul 
com. ; uda com. prin mijloc, 
trece prin cat. de resedinta si 
se varsa in riul Buzaul, pe 
dreapta luT. 

Gradi§tea-de-Jos, com. rur. f in 
jud. R.-Sarat, pi. Gradistea, pe 
malul sting al riulul Buzaul. 

Este asezata in partea de 
S. a jude^ulul, la 31 kil. spre 
S.-E. de orasul Rimnicul-Sarat, 
si m partea S. a placet, la 2 
kil. spre E. de Gradistea d.-s., 
resedinta plasei. 

Comunele invecinate sunt: Ra- 
covifa, la 7 kil.; Vilcelele, la 12 
kil.; Balta-Alba, la 14 kil. 

Se margineste la N. cu com. 
Vilcelele; la E., cu Racovifa; la 
V., cu com. Gradistea-d.-s.; la S., 
cu com. $u£esti (jud. Braila), de 



care se desparte prin riul Bu- 
zaul. 

Riul Buzaul o uda la S., de 
la V. la E.; balta Ciulni^a, la 
N. Sunt 25 pu^uri. 

Suprafa^a com. e de 455 hect., 
din can 40 hect. vatra comunei, 
407 hect. ale locuitorilor. 

Popula^ia e de 132 familiT, 
sau 564 suflete: 272 barba^i si 
292 femei; 244 casatori^T, 305 
necasatori^i, 15 vaduvT. 

$tiu carte 43 persoane. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Gheorghe, zidita in anul 1 871 
de preotul Mihalescu si locuitori!, 
posedind 17 pogoane pamint, 
si 180 le! venit si deservita de 
i preot si 1 cintare^; o scoala 
mixta, fondata m 1887 de lo- 
cuitori, condusa de 1 inva^ator 
si frecuentata de 44 elevi. 

Suprafa^a com. e de 41 5 hect., 
din cart: 204 hect. loc arabil, 
203 hect, imas, 8 hect. nepro- 
ductive. 

Locuitorii poseda: 50 plugurl; 
268 boT, 183 vaci, 171 cai, Sy 
iepe, 210 01 si 83 rimatori. 

Comerciul consta in importul 
de bauturi spirtoase, coloniale, 
{esaturT, instrumente agricole, 
si in exportul de cereale si 
vite. Transportul se face prin 
gara Ianca (jud. Buzau), la 1 1 
kil. spre S.-E. de com. Sunt 3 
comerciant!. 

Caile de comunica^ie sunt 
drumuri vecinale spre comunele 
vecine: spre Domni^a-Raco- 
vi^eni; Gradistea-d.-s.- Amara; 
Vilcelele-Ciorasti. 

Veniturile com. sunt de 1945 
lei, 96 bam, iar cheltuelile de 
1943 lei, 60 bam. Contribuabili 
sunt 150. 

Gradi§tea-de-Sus, com. rur., in 
jud. R.-Sarat, pi. Gradistea, pe 
malul sting al riului Buzaul. 

Este asezat£ in partea de S. 
a jude^ului, la 30 kil. spre S.-E. 



de orasul Rimnicul-Sarat, si in 
partea S. a plasef a carei rese- 
dinta este. Comunele invecinate 
sunt: Gradistea-d.-j., la 2 kil. 
spre E.; Racovi^a, la 9 kil.; Balta- 
Alba, la 8 kil.; Ciineni, la 13 
kil. 

Se margineste la N. cu com. 
Vilcelele, la E., c 1 Gradistea-d.-j. 
si Racovi^a ; la V., cu Amara 
si Ciineni; la S., cu Su^esti (jud. 
Buzau), de care se desparte 
prin riul Buzaul. 

Riul Buzaul o uda la S., de 
la V. la E. ; Vijiitoarea, la N. ; 
tot spre N. sunt lacurile Balta- 
Alba si Guinea; inaT sunt 64 
puturi (10 — 20 m. adincime). 

Catunele can ocompunsunt: 
Gradistea-d.-s., resedinta, la S., 
Balta-Alba, la N., Gradistea-d. -s.- 
Noua, la S.-V. si Custura, la E. 

Suprafa^a e de 5092 hect., 
din can: 243 hect. vatra co- 
munei, 4061 hect. ale locuitorilor, 
657 hect. proprietatea statuluT. 

Populafia este de 358 familii, 
sau 1592 suflete: 823 barbatl, 
769 femeT; 340 casatori^T, 1229 
necasatori^T, 23 vaduvi. 

Stiii carte 200 persoane. 

Are 2 biserici: una in cat. 
Gradistea-d.-s., cu hramul Sf. 
Gheorghe, zidita in 1871 de 
locuitori, posedind 480 lei venit 
si deservita de 1 preot, 1 das- 
cal si 1 paracliser; alta in ca- 
tunul Balta-Alba, cu hramul Sf. 
Pantelimon si Vasile, zidita in 
1886 de locuitori; are 290 lei 
venit, e deservita de 1 preot, 
1 dascal si 1 paracliser. Sunt 2 
scoli de bae^T: una in cat. Gra 
di$tea-d.-s., fundata de stat in 
1 87 1, si a doua in cat. Balta- 
Alba, fondata in 1886 tot de 
stat Sunt conduse de 2 iriva- 
^atorl si frecuentate de 1 50 copif. 

Com. are : 4448 hect. ara- 
bile, 200 hect. imas, 150 hect. 
padure, 1 hect. vie, 50 hect. 
neproductiv. 



Hosted by 



Google 



GRADl$TEA-DE-SUS 



623 



GKA^I 



Locuitoril poseda: 205 plu- 
guri; 626 boi, 396 vaci, 336 
caT, 332 lepe, 760 01, 15 capre 
si 120 rfmatorl. 

MeseriasT sunt: 2 potcovarl, 
1 plapamar. 

Comerciul e activ si consta 
in importul de coloniale, ma- 
nufacturl, instrumente agricole 
si in exportul de cereale si vite. 
Transportul se face prin gara 
Ianca (jud. Braila), la 20 kil. 
spre S.-E. Sunt 19 comercian^T, 
din carl 5 bacanl, 12 circiumarT, 
1 bogasier, 1 marchidan. 

Caile de comunica^ie sunt: 
soseaua jude^eana Rimnicul-Bra- 
ila, care trece prin com.; spre 
Racovi^a-Domni^a; spre Ciineni 
si spre Balta-Alba. 

Veniturile com. sunt de 9324 
lei, 2 ban! si cheltuelile de 
9304 leT, l6banT. Contribuabilf 
sunt 340. 

Gradi§tea-de-Sus, sat, in jud. 
R.-Sarat, pi. Gradistea, cat. de 
resedin^a a comunei Gradistea- 
d.-s., asezat la $., pe malul 
sting ai Buzaulm. Are 38 hect. 
intindere si o populate de 198 
familii, sau 875 suflete, din can 
188 contribuabili. Stiu carte 120 
persoane. Are o biserica si o 
scoala. 

Gradi§tea-de-Sus (Noua), sat, 
in jud. R.-Sarat, pi. Gradistea, 
catunul comunei Gradistea-d.-s., 
asezat la V., la 500 m. de cat. 
de resedinta, de la care si-a 
luat numele. Are 40 hect., cu 
2 familii, sau 10 suflete, din carl 
2 contribuabili. §tiu carte 7 
persoane. 

Gradi§tea-Ghermani. VezIGre 
ci-Gradistea, jud. Tlfov. 

Gradi§tea-Mitropoliei, pddure 
de salcie, in jud. R.-Sarat, pi. 
Gradistea, com. Gradistea d.-s.; 



are 150 hect, proprietate a sta- 
tulul. 

Gradi^tea-Mare, vale, care se 
varsa in riul Pesceana, pe teri- 
toriul cat. Glavile, pi. Oltul-d.-j. 
jud. Vilcea. 

Grajdul, pddure, numita si Padu- 
rea-GrajduluT, in comuna rurala 
Secul, pi. Dumbrava, jud. Me- 
hedin^i. Se intinde pana la ho- 
tarul PireT. 

Grajdurile, sat, jud. si pi. Ar- 
ge? ; face parte din com. rur. 
Bascovele; are o biserica, cu 
hramul Adormirea, cu.un preot 
si un cintare{; o populate de 
39 familii, sau 190 suflete. 

Grajdurile, sat, com. Valea-Sa- 
tului, pi. Funduri, jude^ul Vas- 
luiu. 

Mai inainte satul se numea 
Sirbi. E situat pe o vale a 
dealulul ce formeaza limita co- 
munei spre V. 

Are o suprafa^a de 486 hect. 
si o populate de 82 familii, sati 
367 suflete. 

Aici este o scoala, infiin^ata 
in anul 1886, frecuentata de 
38 elevl ; o biserica, f&cuta de 
familia Riscanu, deservita de 
1 preot si 2 dasc&lf. 

Numarul vitelor e de 404 : 309 
vite man cornute, 25 01, 26 
cai si 44 rimaton, 

Grajdurile, stafie de dr.-d.-f., 
jud. Vasluiu, pi. Funduri, cat. 
Valea-Satului, pe linia Vasluiu- 
Iasi, pusa in circulate la 1 
Maiu 1892. Se afla intre stabile 
Scinteia (6.3 kil.) si Birnova 
(5.1 kil.). Inatyimea d'asupra ni- 
veiului m&rii de 187.72 m. Ve- 
nitul acestel stafil pe anul 1896 
a fost de 9066 lei, 10 ban!. 

Grajdurile, deal, pe teritoriul 



satulul Chiscareni, com. $ipo- 
tele, pi. Bahluiul, jud. Iasi. 

Grajdurile, deal, acoperit de vil, 
Hng5 satul Bidili^a, jud. Su- 
ceava. 

Gras (Dealul-), deal, in judejul 
Tulcea, pi. Babadag, pe teri- 
toriul com. rur. Enisala, in par- 
tea estica a pl&sel si a comu- 
nei, in spre E. de dealul pe 
care se afla cetatea Enisala; 
este de natura stincoasSL si ple- 
suv; are o inalfime de 104 m.; 
la poalele lul se afla 9 hect. 
cu vii; de pe virful lutsevede 
o frumoasa priveliste pe lacul 
Razelm, pana in mare; aci, se 
zice, era o cetate care stetea 
in leg&tura cu cetatea Eraclie, 
cetate genoveza, darimata de 
Turd pe la inceputul secolulul 
al XVI; asta-zT numai cetatea 
Eraclie atesta vechea splendoare 
a Genovezilor. 

Grasulul (Plriul-), piriu, in ju- 
de^ul Neamfu, pi. Piatra-Mun- 
tele, com. Bistricioara ; izvoreste 
din culmea despre N.-V. a ra- 
murei Heghesulul (Magura), si 
se varsa pe partea dreapta a 
piriulul Bistricioara, in dreptui 
unde piriul traverseaza soseaua 
Bistricioara- Prisacani, kil. 17—18. 

Gra§i, sat, situat sub coastele 
despre N. a dealulul Padurea- 
Grasi, in jud. Neam^u, pi. de 
Sus Mijlocul, comuna Petricani. 
Are o popula$iune de 180 loc. 

Gra§i, mosie a. statulul, situata 
in jud. Neamfu, plasa de Sus- 
Mijlocul, com. Petricani ; impre- 
una cu alte trupuri de mosioare, 
si afara de 30 falcl rezervate 
pe seama manastirel Agapia, se 
arendeaza cu 21000 lei anual. 

Gra§i, padure, jud. Neam^u, pi. 



Hosted by 



Google 



GKASI (PA DURE A.-) 



624 



GRADE r fUL 



de Sus-Mijlocul, comuna Petri- 
cani. 

Gra§i (Padurea-), ramura de 
dealuri, ce se intinde de Ja N. 
de satul Boistea, com. Petri- 
cani, jud. Neam^u, paralel cu 
pirlul Neam^ului, pana pe teri- 
toriul comunei Timisesti. 

Gratia-Farca§anca, catun, pen- 
dinte de com. Gratia-Mare, pi. 
Neajlovul, jud. Vlasca, situat 
pe valea Drimbovnicului, apar- 
{inind families Nic. Gherassi. 

In acest catun, la 1864, s'a 
improprietarit 70 locuiton, pe 
o suprafata de 210 hect. 

Are o biserica vechie, cu un 
preot si un cintare^. 

Gratia-Mare, com. rur., cora- 
pusa din catunele : Draghinesti, 
Gratia-Farcasanca si Gratia-Ma- 
re, situata pe valea Drimbov- 
nicului, pi. Neajlovului, jude^ul 
Vlasca, la 71 kil. de Giurgiu 
si la 19 kil. de Obedeni. 

Mosia Gratia-Mare si Draghi- 
nesti apar^ine d-lul C. Sordony. 
Are o suprafata de 2475 hect. 
afara de partea de pamint ce 
s'a dat locuitorilor, in intindere 
de 1 100 hect. 

Venitul acestei proprieta^I e 
de 42000 lei anual. Pamintul 
este in cea mai mare parte fer- 
til, mai cu seama pe lunca Drim- 
bovnicului si locurile zise «la Chi- 
rican», unde se aria si o pa- 
dure de 200 hect. Asemenea si 
in catunul Draghinesti este o 
vechie padure de stejar, cu o 
suprafata de peste 100 hect. 

Are o populate de 458 fa- 
milif, sau 2226 suflete. 

Sunt 3 bisericT, cu 2 preopf 
si S cintarep; o scoala mixta, 
cu 4 clase, bine intre^inuta si con- 
dusa de un inva^ator. In 1888 
a fost frecuentata de 45 baetf. 

Budgetul este de 12000 lei 



la veniturif si de 5000 la chel- 
tueli. 

Vite : 630 bo? si vact, 30 caT, 
69 bivoli, 1732 01 si 341 rima- 
tori. 

Aci se face bilciu in toate 
Duminicele si doua tirguri mari 
cu obor de vite, la 29 Iunie si 
la 14 Septembrie. 

Se cultiva mult gradinele de 
legume, mal cu seama in sateie 
Draghinesti si Gratia-Farcasan- 
ca, unde locuitorii sunt in cea 
mai mare parte Sirbi si indes- 
tuleaza mai toata plasa cu tot 
soiul de legume. 

Prin aceasta comuna trece 
soseaua judeteana ce merge pe 
Valea-DrimbovniculuT catre Bu 
curesti si o alta care merge la 
Sirbeni. 

Gratia-Mare, catun, com. Gratia, 
pi. Neajlovul, jude^ul Vlasca, pe 
proprietatea Gratia-Mare a d-luT 
Sordony, situata pe valea Drim- 
bovnicului, pe care s'a impro- 
prietarit in 1864, 124 loc. pe 
o suprafata de 392 hect. 

Cele 2 bilciurl anuale se {in 
in josul primaries in fa{a caselor 
proprietarulm, pe lunca Drim- 
bovnicul. 

Are: o biserica, cu hramul 
Adormirea Maicei Domnului, cla- 
dita la 1837 de catre camina- 
rul Constantin Boranescu, mosul 
actualului proprietar; o scoala. 

Graurele, deal, in jud. Gorj, com. 
Urdari d.-j., din pi. Jiului, pe 
partea dreapta a acestui riu ; se 
intinde despre N., din Dealul- 
Caselor si se termina spre S.- 
V., in culmea Artanul ; este a- 
coperit cu padure. 

Grauri, trup de pddure al statului , 
in intindere de 280 hect, for- 
mind, impreuna cu trupurile: 
Miloranul, (125 hect.) si Sirbi 
(275 hect.), padurea $usani-Sirbi, 



situata in com. Susani, pi. Oltul- 
d.-j., jud. Vilcea. 

Graurul, vale, in jud. Gorj, com. 
Urdari-d.-j., pi. Jiului si pe partea 
dreapta a acestui riu; incepe 
din marginea satuluT, si merge 
spre origine catre cat. Artanul; 
este formatade dealul Graurele 
si e acoperita cu padure. 

Grable^ti, sat, pe apa Boia, jud. 
Arges, pi. Lovistea; cu 80 fam. 
si face parte din com. rur. Cii- 
neni. Are o biserica cu hramul 
Sfintul Nicolae, deservita de 1 
preot si 1 cintare^. 

Grade§ti, sat, face parte din com. 
Vultureni, pi. Berheciul, jud. Te- 
cuciu, situat pe coasta dealului 
cu acelasi nume, la V. com., la 
5 kil. 500 m. de Vultureni. 

Are o populate de 15 fami- 
lii, sau 59 suflete, can locuesc 
in 15 case. 

Locuitorii' fostT clacasi, aii 
fost impropriety^ la 1864. 

Are o biserica, cu hramul A- 
dormirea Maicei Domnului si- 
tuata pe un platou. Biserica 
este de lemn, bine conservata. 
Se intre^ine de locuiton, reparin- 
du-se din cind in cind. Copiii 
merg la scoala din Vultureni. 

Grade^ti, deal, la E. de satul 
Gradesti, com. Vultureni, jud. 
Tecuciu. 

Grade^ul, deal, in jud. Mehedin^i, 
pi. Ocolul-d.-s., peste care trece 
soseaua Turnul - Severin - Balta- 
Baia de Arama, in apropiere de 
satul Paunesti, si de-asupracom. 
rur. Balotesti. 

In virful dealului, intr'un punct 
bun de observatiune, se afla 
ramasi^ele unor zidarii Romane 
facute din peatra si caramida, 
prezintind la suprafata forma unuT 
cere, iar in interior o subterana. 



Hosted by 



Google 



grAdianca 



625 



GRADINILE 



Locuitorii comunei Godeanul 
numesc acesta cetate «Zidina 
Dacilor». 

Gradianca, parte din mosia ora- 
sulul Alexandria, jud.Teleortnan, 
despre N.-V. ; se f nvecineste cu 
mosia Gavanesti, din jude^ul 
Vlasca. 

Gradina-lui-Gobe, padure, pen- 
dinte de com. Blejesti, pi. Gla- 
vaciocul, jud. Vlasca, ltnga Valea- 
Lunga, pe proprietatea Blejesti 
a d-lor fra^T Olanescu, in supra- 
fata de 75 hect. 

Gradina-Penciul, padure de sal- 
cie, de 148 hect., pe domeniul 
Giurgiul, in dreptul satuluT Oi- 
nacul, pi. Marginea, jud. Vlasca. 

Gradinari, sat, face parte din 
com. rur. Gradinari-Falcoianca, 
pi. Sabarul, jud. Ilfov. Este 
situat la V. de Bucuresti, intre 
riul Arges si extremitatea jude- 
tului despre jud. Vlasca. 

Aci este resedinta primaries 

Se intinde pe o suprafa^a de 
288 hect., cu o populate de 307 
locuiton. 

D-na Paulina Butculescu are 
313 hect. si locuitorii 175 hect. 
Proprietara cultiva 63 hect. res- 
tul padure. Locuitorii cultiva 
tot terenul. 

Are o biserica, cu hramul A- 
dormirea, deservita de un preot 
si 2 cintare^T; o scoala mixta, 
cu intrefmerea careia statul si 
comuna cheltuesc anuat 1480 
lei ; scoala e frecuentata de 7 
elevl si 1 eleva. 

Pe riul Arges sunt 2 podurT. 
Comerciul se face de 2 circiuman. 

Numarul vitelor man e de 
303 si al celor mid de 156. 

Se zice ca locuitorii acestui 
catun, inainte de 1830, traiau 
parte imprastiap pe malul sting 
al riuliu Arges, in catunul ce se 



numea Fundul-Turcului si Gra- 
dinari, parte in partea dreapta 
a riulul Arges in catunul ce se 
numea Aduna^i. Cind se dete 
ordin sa se formeze linil, si unii 
si al^ii se stramutara mal spre 
V. si formara linia sau satul 
Gradinari, unde sunt si azl. 

Acest catun este asezat pe 
clmpie si e udat spre N. si E. 
de riul Arges. 

Gradinari - Falcoianca, com. 
rur , pi. Sabarul, jud. Ilfov, si- 
tuata la V. de Bucuresti, intre 
riul Arges si extremitatea jud. 
despre jude^ul Vlasca, la 22 kil. 
de Bucuresti. Sta in legatura cu 
com. Tintava prin o sosea ve- 
cinala. 

Se compune din satele: Cio- 
canul, Falcoianca si Gradinari, 
cu o populate de 950 locui- 
ton, can traesc in* 209 case. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1542 hect. 

D-na Paulina Butculescu si 
D-l D. Butculescu au 1043 hect. 
si locuitorii 499 hect. Proprie- 
taril cultiva 462 hect. (30 sterpe, 
550 padure). Locuitorii cultiva 
tot terenul. 

Budgetul com. este de 3147 
lei la venitur! si de 3060 lei 
la cheltueli. 

Contribuabili: 202. 

Sunt 2 biserici, la Falcoianca 
si Gradinari; o scoala mixta; 
2 mori cu aburi. 

Numarul vitelor marl e de 
727 (132 cai si lepe, 284 bol, 
267 vaci si vi^el, 20 tauri, 24 
bivoli^e) si al celor mici de737 
(25 capre, 162 pore!, 550 oT). 

Dintre locuiton, 209 sunt plu- 
gari. 

Aratura se face cu 163 plu- 
guri : 118 cu bol, 45 cu caT. 
Locuitorii au 173 care si ca- 
nine: 122 cu bol, 51 cu cai. 

Locuitorlimproprietarifl sunt 
114 si neimproprietari^I, 109. 



Comerciul se face de 7 cir- 
ciumarl. 

Gradinareasa, sat, jud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-s., com. Argetoaia, 
cu 63 suflete: 38 barbap si 25 
feme!. Locuesc in 20 case si 
9 bordee. Copiil din sat urmeaza 
la scoala mixta din satul Ar- 
getoaia-d.-s., ce este la 690 
m. Satul este asezat pe valea 
Argetoaia, la l /a kil. departe 
de resedinta comunei, 

Gradinile, com. rur., pi. Balta- 
Oltul-d.-j., jud. Romana^i, for- 
mats din satele: Gradinile si 
Mosneni, situate in apropriere 
de linia ferata care intretae aci 
soseaua Caracal-Corabia. Are la 
N.-E. o apa ce formeaza iazul 
unei morl, si la S. magurele 
Gemenele. Altitudinea terenulul 
d'asupra nivelulul maril este de 
120 m. 

Are 182 familil, sau 714 su- 
flete: 374 barba^Isi 340 femel; 
348 casatori^I si 396 necasato- 
r\\\. $tiu carte 34 persoane. 

Sunt 146 contribuabili. 

Budgetul com. este de 2722 
lei la veniturl si 2608 lei la chel- 
tueli. 

Vite marl sunt 662, vite mici 
650 si rimatorl 250. 

Are o scoala primara con- 
dusa de un inva^ator, si frecu- 
entata de 32 copil (19 bae^I 
si 13 fete); 2 biserici, una cu 
hramul Sf. Nicolae (1866), si 
a doua tot cu hramul Sf. Nico- 
lae, cladita la 1765, slujite de 2 
preo^i si 4 cintarepf; 6 circiuml. 

Gradinile, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Marginea-d.-s., catunul com. 
Maicanesti, resedinta plasel ; ina- 
inte se numea Cenusasca, de 
la proprietatea Cenusasca; es- 
te asezat in partea de E. a 
com., in cimp, la 2500 m. spre 
E. de catunul de resedinta, Bol- 



60645. Marele Dicfionar Geograflc. Vol. III. 



79 



Hosted by 



Google 



GRAD1NILE 



626 



grAdistea-de-jos 



boaca si Maicanesti; are o in- 
tindere de 40 hect., cu o po- 
pulate de 30 familil, sau 120 
suflete, din carl 20 contribua- 
bill. 

Gradinile, lac, in jud. Ialomi^a, 
pi. Ialomita-Balta, com. Giur- 
geni. 

Gradinile, lac, in jud. Ialomi{a, 
pi. Ialomifa-Balta, insula Balta, 
com. Chioara. 

Gradistea, com. rur., compusa 
din catunele : Gradistea-d.-s. si 
Gradistea-d.-j., pi. Cilnistea, jud. 
Vlasca, situata pe coasta dea- 
lului si pe lunca d'a dreapta riu- 
lui Arges, la limita de S.-S.-E. 
a jude^ului despre Ilfov, la 21 
kil. de Bucuresti, la 39 kil. de 
Giurgiu si la 30 kil. de Ghim- 
pa£i, resedin^a plasei. Aci este 

haltS a drumulul de fer Giur- 
giu-Bucuresti 

Are o populate de 164 su- 
flete, din can 126 contribua- 
bill. 

Mai sunt vre-o 20 familil de 
figanl, urmasi al robilor fami- 
liei Gradisteanu. 

Venitul com. este de 7683 
lei, iar cheltuelile de 5093 lei. 

Are o biserica de zid, situ- 
ata pe muchea Argesulul, la 
mijlocul com., zidita la 1658 
(7166) de Bunea Gradisteanu 
cu jupineasa sa Chiajna si re- 
parata* la 1852 de familia Gra- 
disteanu ; are hramul Adormirea 
Maicei Domnulul, si e servitude 

1 preot si 1 dascai. Tine de 
parohia Comana, de care este 
departe de 8 kil. In com. se 
aflii o scoala mixta cu 2 clase, 
condusa de o invajatoare si fre- 
cuentatS de 31 elevl. 

Aci sunt 34 hect. vil, carl 
produc vin bun ; mare parte 
din el se vinde in Bucuresti. 

In comuna sunt : z&voiul de 



salcie, de ^o hect., la Gradis- 
tea-d.-j. ; z&voiul Be)ciugatul,de 
76 hect., la Gradistea d.-s. 

Afara de acestea mal sunt 25 
hect. padure de sleau. 

Sunt 4800 duzi si se cresc 
mulp gogosi de matase. 

Are o sosea vecinala, care 
pleaca din halta Gradistea a 
liniel ferate Giurgiu-Bucuresti, 
la capul podului de fer peste 
Arges, trece prin com. si duce 
la jude^ul Ilfov, comuna Mogo- 
sesti. 

Casele sunt bune si mare 
parte din eleinvelitecutinichea 
si cu sindrila. 

Vite sunt : 350 bol si vacl, 
10 bivoli^e, ^8 cai, 580 01 si 
275 porcl. 

CirciumI sunt 7. 

Gradistea, statie de dr.-d.-f. y jud. 
Vlasca, pl. # Cilnistea, cat. Gra- 
distea, pe linia Bucuresti-Giur- 
giu, pusa m circulate la 1 No- 
embri'e 1869. Se afla intre sta- 
tiile Vidra (6.6 kil.) si Comana 
(4.7 kil.). Inatyimea d'asupra ni- 
velulul rnarii de 43 m .68. Veni- 
tul acestel statil pe anul 1896 
a fost de 9201 let, 30 banl. 

Gradistea, sat, in jud. Mehedinfi, 
pi. Dumbrava; fine de com. 
rur. Busul. 

Gradistea, piriii, jud. Mehedinfi, 
plasa Dumbrava, com. rurala 
Busul. 

Gradistea, picket de granifi, pe 
Dunare, la S. de balta Potelul, 
jud. Romanafi. 

Gradi§tea-de-Jos, catun, pen- 
dinte de com. Gradistea, pi. 
Cilnistea, jud. Vlasca, situat pe 

. malul Argesulul. Mosia e pro- 

prietatea d-lui Em. Gradisteanu, 

si are un venit anual de 20000 1. 

S'au improprietarit la 1864, 



97 locuiton, carora li s'au dat 
300 hect. pamint. 

Suprafafa totala a mosiei este 
de 1200 hect., impreuna cu Pi- 
ciorul-Gradistea. 

Are o biserica, cu hramul A- 
dormirea- Maicil- Domnuiui, zi- 
dita la 7166, de Bunea Gradis- 
teanu si jupineasa sa Chiajna, 
reparata la 1852 de familia Gra- 
disteanu. 

Este o vie boereasca de 8 
pog., o livede cu 4000 duzi, li- 
vezi de prunl si alte poame. 

De acest catun fine si Pi- 
ciorul - Gradistea, un trup de 
mosie nelocuit in suprafafa de 
365 hect., tot al d-lui Em. Gra- 
disteanu, ce se arendeaza o data 
cu mosia. 

Locuitoril cultiva pepenl, vil, 
si gogosi de matase. 

Casele sunt cea mal mare 
parte de zid invelite cu tinichea 
sau cu sindrila si spafioase. 

Sunt 4 circiumi. 

Pe proprietate este halta Gra- 
distea, stasia drumulul de fer 
Giurgiu-Bucuresti. Se afla aci 
un pod de fier peste riui Ar- 
gesui si un zavoiu de saicie. 

Mal este pe teritoriul catu- 
nului un loc unde a fost o pa- 
dure numita Bataia-Mare, loc 
istoric unde s'au luptat Turcii 
cu Cazacii la anul 1768,111 fa{a 
manastirei Comana. S'au gasit 
aci pinteni, sage^I, pistoale, ur- 
me ale ramasitelor luptel. 

Aci este Valea-VerzisoruluT ce 
vine din sus despre Budesti si 
se scurge in lunca Argesulul, 
in dreptul padurel Fireasta. Pe 
aceasta vale, se zice, veneau ar- 
matele romine de la Rusi-de- 
Vede. 

La 1 66 1, Constantin-Voda 
cu hrisov intareste posesia mo- 
siei Gradistea pe numele fami- 
liel Gr. Gradisteanu, precum si 
a altor mosil ca Zavoiul, Na- 
nesti si Drija. 



Hosted by 



Google 



grAdistea-de-sus 



627 



grAjdana 



Gradi§tea-de-Sus, cdtun, pen- 
dinte de com. Gradistea, pi. Gra- 
distea, jud. Vlasca, proprieta- 
tea d-luT N. Tataranu, situat in 
susul Gradistei-d.-j., pe dealul 
Argesuluf. 

Are o suprafa^a de 1 334 hect. 

La 1864 s'a dat la 86 locui- 
tor! 226 hect. 

Mosia are un venit de 26000 
lei anual. 

Sunt 2>° hect. cu vil si o li- 
vede cu 800 duzi. 

Pe proprietate sunt 3 zavoaie 
de salcie : Belciuga^i, Matca si 
Piscul-Lesilor. 

Prin cat. trece Valea-Micului 
care se scurge in Arges. 

Aci este localul scoalei co- 
munei si al primariei. 

Sunt 3 circiumi. 

Gradi§tea, cdtun, la 2 kil. spre 
V. de com. Dranova^ul, pi. 01- 
teful-Oltul-d.-s., jud. Romana^i, 
situat in valea piriului Drano- 
va£ul, si inconjurat de dealun, 
care la V. prezinta altitudini 
pana Ja 195 m. d'asupra ni- 
velului marii. Are 60 familiT, 
sau 200 suflete ; o biserica, cu 
hramui Sf. Dumitru, cu 1 preot 
si 2 cintarep. 

Gradistea, insula ', din lacul Ra- 
zelm, jud. Tulcea, pi. Babadag, 
com. rur. Enisala, in partea de 
E. aplasei si a comuneT, aproape 
de varsarea laculu! Babadag in 
iezerul Razelrn. Are o forma 
lunguia^a; o lungime de 1 kil. 
si o intindere de 20 hect. Este 
acoperita cu stuf si iarba inalta. 

Gradi§tea, mdgurd, jud. 01 1, 
situata la S. de Slatina, in gura 
vaiei Sopotului, separa Slatina 
de valea OltuluT. Inal^imea ei 
se ridica la nivelul dealurilor 
vecine: Caloianca si Sopotul, 
de care, se pare, a despar^it-o 
ac^iunea apelor. In virful sSu are 



un platou, care avea alta data 
o suprafaja de aproape 2 hect. 
De aci se deschide o privire 
frumoasa asupra orasuluT, asezat 
in forma de amfiteatru, care se 
ridica pan^ in dealul opus; spre 
V. privirea aluneca pe valea Ol- 
tuluT, pe o distant de mal bine 
de 10 kil. pana se pierde in 
dealul Cornesul. 

Coastele de N. si E. sunt a- 
coperite de gradini plantate cu 
pomi si vii; iar cele de V. s'au 
tot surpat, atit de Olt cit si de 
oameni, cu ocaziunea facerei 
podului celuT nou si cu diferite 
umpluturl, pana au ajuns chiar 
dincolo de jumatatea ei. 

Cam imprejurul coroanel a- 
cestei maguri, se vad si pana 
azi urmele unul san£, care, 
se zice, a fost facut in tim- 
pul ciumei. Bolnavii erati izoiapf 
in virful Gradistel ca intr'o ca- 
rantina. Al^ii asigura ca san^ul 
a servit de imprejmuire viilor 
plantate aci. 

In timpul razboiului Ruso-Ro- 
mino-Turc, din 1877, D-l Co- 
lonel Gorjan, comandantul gar- 
nizoanei din Slatina, ridicase in 
virful ei niste redute, indreptate 
spre V. Azi se afla aci un can- 
ton ce serva ca turn de obser- 
va^ie, mai ales in timpul nop^ef, 
pentru cazurile de incendiu. 

Gradi^teanca, cdtun, pendinte 
de com. Galeteni-Mosteni, pi. 
Glavaciocul, jud. Vlasca, situat 
pe valea Clenifa, la V. judefulul 
despre Teieorman, proprietatea 
D-lui M. Ba^coveanu. 

Are o suprafa^a de 400 hect. 

S'a dat la 35 locuitori 90 
hect, improprietari^t la 1864. 

Venitul anual al acestei pro- 
prieta^l se urea la 8000 let. 

Gradi^teanca, trup de mosie, ne- 
locuita, pendinte de com. Scur- 
tul, in jud. Vlasca. 



GrSdi^teanul, munte, la N.-E. 
de com. Leresti, piaiul Dim- 
bovi^a, jud. Muscel, pe la poa- 
lele caruia trece riul Cuca, a- 
fluent al riulul Tirgul. 

Gradi^teanul, pddure a statulul, 
pe M un{ir-Manastirei-Cimpuluhg, 
carl fac parte din com. CorbJ- 
sori si Berevoesti, piaiul Nuc- 
soara, jud. Muscel. 

Gradi§tei (Magura-), tnsuld, in 
DunSre, cu 3 hect. p&dure, de- 
pendinte de com. Orlea, din 
jud. Romana^i. 

Gradi§toiul, lac, linga Dunare 
pe proprietatea Parapani, com. 
Arsache, pi. Marginea, jud. Vlas- 
ca. In el se scurge girla Ca- 
racioaica. Da in Girla-Mare. 

Gradi^toiul, lac, pe propietatea 
BalSriT, com. Balaril, pi. Cil- 
ni^tea, jud. Vlasca. 

Grajdana, com. rur., in jud. 
Buz&u, pi. SSra^if, situate pe 
ambeJe malurl ale riulul Niscovul, 
la 19 kil. de orasulBuzau. Limi- 
tele : la N., incepe din Predealul- 
Buzauluf, de la muntele Cerbul 
si pe drumul Plaiulul-Unguru- 
lul, merge pinS in apropiere de 
biserica Ceta^uea; la V., se las£ 
din Virful-Cetatuea, pe slemnea 
Dealulul - Mierioarei si printre 
cat. Linia si Ciolanul si cat. Ha- 
lesul trece riul Niscovul, urea pe 
valea Leiculesti, pana la Fin- 
tina - Rominestilor ; la S., in- 
cepind din punctul Fintina-Ro- 
minestilor, continua pe slemnea 
muntelul Capreanul, pana in vir- 
ful Balosul ; la E. , se lasa pe Valea- 
LeurdeT, pana la varsatura el in 
riul Niscovul, trece Niscovul, la 
gura izvorulul Mierea si pe a- 
cest izvor se urea in sus, pana 
la sorginte,apoipestecoline, urea 
pe muntele Virful -CerbuluT. Su- 



Hosted by 



Google 



GRAJDANA 



628 



grAjdeni 



prafa^a sa e de 4640 hect., din 
care 320 arabile, 3553 padure, 
100 finea^a, 127 izlaz, 76 livezi, 
4 vie si 260 sterp. Proprietaf 
mai insemnate sunt: Barbul 
Milui^t I, Miluifi II, Barbun 
cesti si Izvoranul, ale statului, 
iarparticulare: Milui^i, Grajdana, 
mo^nenilor Obrajesti ; Grajdana 
Pantelimon, Podurile, Cirlovoaia 
Pi^igoaica si Lunceni. Terenul 
este accidentat si foarte nisipos, 
din cafe cauza e brazdat de o 
mul^ime de vai goale, sau a- 
coperite cu padun. Agricultura 
consta numat in cuitura porum- 
buluT. 

Locuitorii se ocupa cu facerea 
de carafe, roate, sanii, etc., fe- 
meile, cu ^esatun de borangic, 
iar calugarifele de la schitul 
Barbul, {es un mohair foarte 
cautat in corner^. Pe valea Is- 
mana este pacura ; pe apa Nis- 
covul, o moara sistematica. 

Cat de comunica^ie are: so- 
seaua vecinala Gura-Ni$covului- 
Tisaul, prin Grajdana. 

Vite sunt: 388 boi, 79 vacT, 
64 vi^ei, i6cai, 7 Tepe, 8 minjT, 
621 01, 3 capre si 175 porci. 
Stupi cu albine sunt 20. 

Com. e formata din cat. Bar- 
buncesti, Borul, Grajdana, Iz- 
vorul, Lunceni, Milui^i si Salcia, 
cu o populate de I540suflete: 
barbapf insurant 290, neinsurapf 
14, vaduvT 25; baepf 453; iar 
femei maritate 290, vaduve 35; 
fete 433. Case de locuit : 360. 

Meseriasi: 1 lemnar, 32 rotari, 
1 cizmar, 2 fieran, 2 brutari, 
1 varar. 

Sunt 289 contribuabili si 3 
strain!. Stabilimente : 7, 

Comerciul se exercita de 38 
persoane. 

Budgetul comunel ede 384550 
lei. 

Are o scoala in cat. Lunceni, 
frecuentata de 60 elevi si 3 
eleve. Carte stiu 134 persoane. 



Biserici* sunt 4, cu 3 preop, 
3 cintare^i si 3 paraclisen. Cate- 
drala e cea cu hramul Sf. Voe- 
vozi. 

Circiumi sunt 10. Casele sate- 
nilor sunt bine intre^inute. 

Pe teritoriul com. se exploa- 
teaza mult padurile, orasul Bu- 
zau alimentindu-se in ce prive^te 
lemnele de foe mai numai de 
aci. 

Locuri dem:ie de vazut are: 
Castelui Georgescu cu o fru- 
moasa gradina, biserica Graj- 
dana, schitul Barbul, ruinele 
vechei manastin Grajdana-Pan- 
telimon si fostul schit Izvoranul. 
Pe dealul Cucuiata sunt ruinele 
bisericei Cucuiata si, in Lunceni, 
fortifica^ia San^ul-Tatarilor. Mul- 
te din dealurile ce o inconjoara 
sunt fortificate si in padurea 
Miluit/i se gasesc din cind in 
cind ghiulele, ceea ce probeaza 
ca pe aceasta vale s'ati dat mai 
multe lapte, fie intre armate 
straine, fie de Domnii Tare!, 
contra boerilor din Buzau, can 
se retrageau $i se fortificau aci 
si in particular la manastirea 
Brad a 1. 

In secolul XVII, teritoriul co- 
munei era o vasta padure, in 
mijlocul careia jupineasa Graj- 
dana, una din ctitorii manas- 
tirii Bradul, ridica schitul Graj- 
dana, in jurul caruia se zidira 
cite va case. Singuratatea lo- 
culuT, padurile nestrabatute ce 
erau pe aci, mai atrasera si 
al^i locuitori, can fugeau din 
locurile deschise in timpul in- 
vaziunilor si pe la 1640 satul 
era fondat si popuiat. 

Grajdana (Grajdana Mo§ne- 
neasca, Obraje§ti), catun, 
de resedinfa al com. Grajdana, 
jud. Buzau, cu 429 locuitori si 
104 case. 

Grajdana, fostd mantis tire de 



calugariy in jud. Buzau, com. 
Grajdana, care a dat si numele 
acestei comune, fondata intre 
anii 1580 — 1590 de jupaneasa 
Grajdana; mai tirziu a depins 
de manastirea Pantelimon. Rui- 
nele ei se vad inca pe malul 
opus al riulul Niscovul. In anul 
1856, prin inifiativa Archiman- 
dritului Ciprian si ofrandele a 
mai multor credinciosT, fu rezi- 
dita pe locul unde se afla asta-zK 
Dupa 1864 a devenit biserica 
de mir. 

Grajdana, deal, jud. Prahova, 
com. Podeni-VechT, plasa Pod- 
goria. 

Grajdana - Mo§neneasca, mo- 

sia cetei de mo^neni Obraje^ti 
aflati in comuna Grajdana, jud. 
Buzau, avind 750 hect., mare 
parte padure. 

Grajdana-Pantelimon, sat in- 
dependent, pana la 1864, iar 
de atunci contopit cu catunul 
Lunceni, jud. Buzau. 

Grajdeni, sat, in jud. Tutova, pi. 
Tirgul, com. Fruntiseni, spre 
S. de satul Fruntiseni. Are 483 
locuitori, din can 61 stiu carte; 
loeuese in 132 case. Se cultiva 
de aci pe o scara intinsagindacii 
de matase. Are o scoala pri- 
mara de baefi. 

Grajdeni, schit, in satul Grajdeni, 
jud. Tutova. 

Grajdeni, mosie, in jud. Tutova, 
pi. Tirgul, com. Fruntiseni, pro- 
prietatea statuluT, arendata in 
ultimul period, cu lei 14010 
anual. 

Grajdeni, padure, de 125 hect., 
pe mosia cu acela?! nume, pro- 
prietatea statuiui", jude^ul Tu- 
tova. 



Hosted by 



Google 



gkAmAre§ti 



629 



GREACA 



Gramare§ti, trup de mosie, situat 
in comuna Humulesti, plasa de 
Sus-Mijlocul, jud. Neam^u. 

Gramaticul, piriias, in jud. Bu- 
zau, com. Nehoiasul. Incepe din 
muntele Tehar&ul si se varsa 
in riul Buzau, in dreptul Lun- 
cei-fara-Zapada. Pe cursul sau 
are 6 herastrae. Malurile sale 
sunt niste frumoase si fertile 
luncT. Confine mul^i pastravi. 

Grame§ti, com. rur., in jud. Do 
rohoiu, pi. Berhometele, formata 
din satele: Botosani^a, Gra- 
mesti, Rudesti si Verpolea, cu 
resedin^a primariei in Gramesti. 
Are: 468 familii, sau 2173 su- 
flete ; 3 biseric!, cu 3 preo{!, 4 
cintare^i si 3 palamari ; 1 scoala, 
condusa de 1 invafator si fre- 
cuentata de 58 elevi ; 1380 hect. 
66 aril pamint satesc; 1944 
hect., 93 aril, cimp si 365 hect. 
96 aril padure ale proprietarilor 
de mosii; mat multe lazuri si 
putina vie. 

Budgetul comunei este de lei 
6214, ban! 43 venituri si de lei 
6097 ^ a chelluell. 

Vite man cornute 620, 01 
1257, capre 10, ca! 57 si pore! 
770, Sunt 60 stupl. 

Gramesti, sat, pe mosia cu ace- 
las! nume, pi. Berhometele, jud. 
Dorohoiu, cu 318 familii sau 
161 1 suflete. 

Proprietatea mosie! este a 
d-lui Bogdan V. GoilaV. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolai, cu 2 preopf, 2 cintare^i 
si 1 palamar, mica, de lemn, 
si tencuita, facuta.in 1804, de 
catre sateni ; o scoala, condusS 
de 1 inva^ator si frecuentata de 
50 elevi, asezata intr'un local 
bun facut de comuna. 

Satenii improprietarip au 1004 
hect. 26 aril pamint; lar sta- 
pinul mosiei, 1246 hect. 01 aril 



cimp si 214 hect. 83 ari! p&~ 
dure, cu diferite eser^e de ar- 
bor! ; lar la malul Siretulu! un 
frumos zavoiu, lunca de rachita 
si lozia. 

Piraiele ce tree pe mosie sunt 
Marele si Verechia ce vin din 
Bucovina. 

Drumuri principale: acel ce 
duce la Balinesti, si acel ce 
duce la Botosani^a prin Ru- 
desti si Verpolea. 

Hotarele mosie! sunt cu : Ba- 
linesti, Botosani^a, Rudesti, Ver- 
polea si Siretul. 

Insemnat aicea este: dealul 
Cudrina, dealul Movila si Podi- 
sul-Horai^ulu!. 

Gramesti, mahala, face parte 
din com. rur. Costesti, pi. Ho- 
rezul, jud. Vilcea. Este situata 
pe ambele maluri ale riului Cos- 
testi. Are o biserica de lemn 
vechie, facuta de Mitropolitul 
Stefan. 

Grapeni, sat, in jud. Covurluiu, 
com. Cavadinesti, pi. Horincea, 
la 800 metri de resedin^a co- 
munala, cu 41 familii sau 155 
suflete. Are o biserica. 

Gratarul, cdtun (tirla), in jud. 
Ialomifa, pi. Borcea, com. Ca- 
larasi-Vechi, pe Cimpia-Baraga- 
nului. 

Graurani-din-Cimp, mahala, in 
com. rur. Susi^a, pi. Motrul-d.-j., 
jud. Mehedin^i. 

Graurani-din-Fata, mahala, in 
com. rur. Susi^a, pi. Motrul-d.-j., 
jud. Mehedin^i. 

Greaca, com. rur., jud. Ilfov,pl. 01- 
teni^a, situate la S. de Bucuresti, 
intre balta Greaca si Valea-Zbo- 
ie!, la 45 kii. de Bucuresti. Sta in 
legatur^ cu Ciuma^i, Hotarele, 
Prundul si Cascioarele, prin so- 



sele vecinale. N'are nic! un c£t. 
alipit. 

Se intinde pe osiiprafa^a de 
1901 hect., cu o populate de 
1653 locuitor!, carl traesc in 
270 case si 5 bordee. 

Statul poseda 968 hect. silocui- 
toril 933 hect. Statul cultiva" prin 
arendasi! sSi 267 hect. (571 ster- 
pe, 100 izlaz, 30 p&dure). Lo- 
cuitori! cultiva 533 hect. si re- 
zerva 400 pentru cultura vi^el. 

Mosia Greaca, impreuna cu 
balta pendinte de Manastirea 
Mislea, s'a arendat pe periodul 
1886 — 1 896 cu 30000 lei anual. 

Are o biserici, cu hramul 40 
demucenic!, deservita de 3preo$! 
si 2 cintare^;!; o scoala mixta, 
frecuentata de 16 elev! si 7 e- 
leve, cu Intre^inerea careia statul 
si comuna cheltuesc anual 1940 
le!. Localul s'a construit deju- 
de{, in anul 1887. 

Numarul vitelor mar! e de 
464 (127 ca!si!epe, 235 boi, 88 
vac! si vi^ei, 6 tauri si bivoli^e) 
si al celor mici de 530 (30 ca- 
pre, 200 pore!, 300 01). 

Dintre locuitor!, 284 sunt plu- 
gari, 4 meseriasi, 7 au diferite 
profesi!. 

Locuitorii poseda : 100 plu- 
gur! cu bo! si 38 cu ca!; 158 
care si caru^e ; 120 cu bo! si 
38 cu cai. 

Locuitor! improprietaripf sunt 
218 si neimproprietari^!, 83. 

Comerciul se face de 6 cir- 
ciumari. 

Sunt 245 contribuabil!. 

Venitul com. este de 3844 
lei si cheltuelile de 3681 le!. 

Greaca, mosie, a. statulu!, pendinte 
de manastirea Mislea, jud. II 
fov, s'a arendat pe periodul 1886 
— 96 cu 30.000 lei anual. Dela 
Aprilie 1891, arenda a ramas 
la 12000 lei anual, pentru ca 
parte din mosie s'a vindut in 
lotur! la locuitor!. Aceasta mo- 



Hosted by 



Google 



GREACA 



030 



grebAnul 



sie se arendeaza impreuna cu 
balta Greaca. 

Greaca, movild, jud. Dolj, pi. 
Jiul-de-Mijloc, com Virvorul, in 
dreptul careia se impreuna ho- 
tarul de N. al com. catre com. 
Bucova^ul, cu capatul de N. al 
hotarulul de E. al com. c&tre 
com. Caloparul. 

Greaca,(Iezerul-Grecilor), bal- 
ta, pi. Olteni^a, jud. Ilfov, situa- 
ta intre fluviul Dunarea si un 
deal acoperit cu vii, incepind 
dela com. Prundul si pana la 
com. Cascioarele. Dint'insul se 
scoate peste in mare cantitate. 
Venitul bal^eT apar^ine statului. 

Forma ei este cam ovala\ La 
E., comunica cu Dunarea prin 
valea Muierea, care se varsa in 
Dun&re la N. de Ostrovul-Mare, 
intre 01teni{a $i pichetul No. 
ISO. 

Spre N.-V. are doua bra^e : 
Giambracul si Moc&neasca, carl 
tree in jud. Vla$ca, dupa ce 
formeaza in jud. Ilfov mai multe 
insuie. 

Greaca, padure a statului, in in- 
tindere de 15 hect., pendinte 
de com. Greaca, pi. Olteni^a, 
jud. Ilfov. 

Greaca, piriU si vale, paralele 
vaiel Lozova, din com. Branis- 
tea, pi. Siretul, jud. Covurluiu a- 
proape de coada b£h;eJ Lozova. 

Greaca sau Valea-Grecei, gir- 
It'p, izvoreste de la V. de com. 
Bughiiie, plaiul Teleajenul, jud. 
Prahova si se varsa in girla Bu- 
ghea, tot in raionul com. Bu- 
ghiiie. 

Greaca, japse,]\xd. Braila, incepe 
din partea N". a iezer. Bertea si 
da in partea S. a IezeruluT-Stan- 
ceT. 



Grebanoaga, deal, jud. Bacau, 
pi. Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul 
com. Sanduleni. 

Grebanoasa, deal, in jud. R.- 
Sarat, pi. Orasul, com. Cotesti, 
resedin^a pi.; brazdeaza partea 
de V. a com. ; e acoperit cu 
vii si semanatun. 

Grebanul, com. rur., in jud. R.- 
Sarat, pi. Rimnicul-d.-s., pe pi- 
riul Oreavul. 

Este asezata in partea de 
V. a jud., la 6 kil. spre V. de 
orasul Rimnicul-Sarat, si in par- 
tea E. a pi., la 6kil.spreV.de 
com. Sgirciti, resedin^apl. ; com. 
invecinate sunt : Putreda, la 3 
kil.; Racovi^eni, la 9 kil.'Jideni, 
la 1 1 kil. 

Se margineste la E. cu c&t. 
Cristiana al com. Sgirciti, la V. 
cu com. Putreda, laN. cu com. 
Sgirciti, la S. cu mosia d-lui 
Al. Marghiloman. 

Este o com. din regiunea 
dealurilor, fiind brazdata la V. 
de ramificatia culmei Strejesti, 
la N. de dealurile Baba, Doua- 
Coae, Fintina-Turcului sidedea- 
lul Posada la N.-E. 

Piriul Oreavul o uda in partea 
de E. de la N. la S. precum si a- 
fluen^il saT, piraiele Horne^ti si 
Herasti. La E. se mai afla$i un 
hele^teu al mosiel Grebanul. 

In com. sunt 34 pu^uri si 3 
fintini. 

Catunele cari o compun sunt : 
Grebanul, resediri^a, la N. Hor- 
nesti, Herasti, Fintina-Turcului", 
Zaplazi,succedindu-se unul dupa 
altul in direc^iunea N. 

Suprafa^a com. este de 3810 
hect., din can: 90 hect., vatra 
com., 2000 hect. ale locuitori- 
lor si 1 910 hect. ale particu- 
larilor. 

Popula^ia este de 654 familif, 
sau 2397 suflete : 1227 barbapf, 
1 1 70 femei ; 1 308 casatori^i, 97 1 



necasatori^T, 118 vaduvl. Stiu 
carte 190 persoane. 

Are 4 biserici : una in cat. 
Grebanul, cu hramul Sf. Dumi- 
tru, fondata in 1807; a doua 
tot in cat. Greb&nul, cu hramul 
Sf. Dumitru, fondata in 1884. 
Amindoua bisericile au fost zidite 
de catre marele logofat Cos- 
tache Su^u (fiul lui Grigore Su- 
^u), ?i cu sofia sa Ruxandra 
(fiica vornicului Dumitru Ra- 
covifa), si sub ingrijirea lui 
Pitar Baileanu. Sunt deservite 
de 2 preof!, 2 cintarep, 1 das- 
cal si 1 paracliser. A treia bis. 
e in cat. Horne^ti, cu hramul 
Sf. Voevozi, zidita in 1818 de 
Vlad Periefeanu, zugravita $i 
infrumusefata de Costache Pe- 
riefeanu cu ajutorul lui loan 
Stoenescu, Roman Bucurestea- 
nul, Augustin Chivu, Gheorghe 
NiculaT si alpi ; are 1 7 pogoane 
pamint, 2 preop si 1 cintaref. 
A patra e in cat. Herasti, cu hra- 
mul Sf. Voevozi, zidita in 1802 
de preotul Hinpa cu locuitori ; 
cu 17 pogoane pamint si cu 1 
preot, 1 cintarefsi 1 paracliser. 

In com. e o scoala mixta, 
fondata in 1876 deMihai Negru, 
condusa de 1 invafator si fre- 
cuentata de 104 elevi. 

Calitatea pamintului este buna ; 
comunaare: 11 36 hect. arabile, 
1 187 hect. padure, 63 1 hect. vii, 
si 300 hect. finefe. 

Locuitori! poseda : 250 plu- 
guri, 2 masini de treerat §i 1 
de secerat. 

Vite sunt 1635, din can: 490 
bol, 52 vacl, 51 cal, 40 lepe, 
810 01, 41 capre si 151 rima 
ton. 

Meseriasi sunt : 1 cojocar, 2 
timplan, 2 macelari si 1 boian- 
giu. 

Comerciul consta in importui 
de coloniale, tesatun, instru- 
mente agricole, si in exportul 
de cereale, vite si vin ; trans- 



Hosted by 



Google 



grebAnul 



631 



GRECE$TI 



portul se face prin gara R.-Sa- 
rat, la 7 kil. spre N.-E. de co- 
muna. 

Sunt 2 bacanii si 7 circiumi. 

Caile de comunica^iune sunt 
drumurile vecinale spre: Sgir- 
ci^i-R.-Sarat, Babeni-Dedulesti- 
Buda, Sgirci^i -Jideni, Putreda- 
Valea-Racovi^ei-Racovi^eni, Cos- 
tieni-Man-Balaceanu. 

Veniturile com. sunt de 10463 
lei, 3 ban!, iar cheltuelile de 
10205 lei, 86 bam. 

Sunt 600 contribuabilT. 

Grebanul, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-s., catunul de 
resedin^a al com. Grebanul, a- 
sezat in partea de S. a com., 
pe piriul Oreavul, la imbucatura 
piriului Grebanul. Are o intin- 
dere de 1500 hect, cu o po- 
pulate de 337 familiT, sati 1290 
suflete, din can 200 contribua- 
billf. Stiu carte 75 persoane. Are 
2 bisericT, deservite de 2 preoti 
si 2 cintarefi; o scoala. 

Grebanul, munte, in com. si cat. 
Naeni, jud. Buzau, continua^ie 
din muntele Istri^a ; se rami- 
fica in doua, : Cheea si Piatra- 
Soimului, care e cea ma! insem- 
nata culminate a sa ; in mare 
parte e acoperit de padure. 

Grebanul, deal, lung de 1 kil. 
in com. Rijle^ul-Vieros, pi. Ve- 
dea-d.-s., jud. Olt, cu direc^ia 
de la N. la S. Pamintul sau e 
prielnic prunelor si cerealelor. 

Grebanul, mosie, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Rimnicui-d.-s., pendinte 
de com. Grebanul; are pu^ina 
padure, flne^e si locur! arabile. 

Grebanul, pirin, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Rimnicul-d.-s., com. Gre- 
banul ; izvoreste de pe terito- 
riul com., pe care o uda in par- 
tea de E., trece in pi. Rimni- 



cul-d.-j. si se varsa in piriul Va- 
lea-BouluT, linga com. Socari- 
ciul. 

Grebenele, munte, care formeaza 
hotar intre com. Brosteni si Bu- 
covina, jud. Suceava ; altitudi le: 
I370-S m. 

Grebeni, sat, in jud. Arge?, pi. 
Oltul ; are 47 familil ; face parte 
din com. rur. Uda-d.-s. 

Grebenul sau Dealul-Grebe- 
nul, sat, cu 90 loc, jud. Arges, 
pi. Pitesti; face parte din com. 
rur. Richi^elele-d.-s. 

Grebenul, sat, cu 142 loc, jud. 
Arges, pi. Pitesti; face parte 
din com. rur. Richi^elele-d.-j. 

Grebli^ul, virf de munte, ju:l. 
Bacau, pi. Trotusul, pe teritoriul 
com. Tirgul-Ocna. 

Greceanca (Istri^a-de-Jos), cd- 
tun, al com. Breaza, jud. Buzau, 
cu 640 loc. si 157 case. 

Greceanca, mosie, in jud. Buzau, 
com. Breaza. 

Greceanca, vechia numire a u- 
nei pdrfi din mosia Viisoara, 
jud. Teleorman, a fra^ilor Gr. 
si Ad. Cantacuzino. Se mainu- 
meste si Gauriciul. 

Greceanca, pirin, in jud. Buzau, 
com. Breaza, cat. Greceanca ; 
incepe din muntele Istrifa si se 
scurge in valea Pietroasa. 

Grecei (Valea-), vale, in par- 
tea de S. a mosiel Rauseni, com. 
Comandaresti, pi. Jijia, jud. Bo- 
tosani. 

Grece§ti, com. rur., jud. Dolj, 
pi. Balta, situata pe loc ses, in 
partea de E., la 48 kil. de Cra- 



iova, si la 14 kil. de resedin{a 
plasel Macesul-d.-s., pe malul 
drept al Jiulul. 

Se invecineste la N. cu com. 
Horezul-Poenari ; la S., cu com. 
Gingiova ; la V., cu Birca si la 
E., cu riul Jiul. 

Limita linieJ de N. incepe de 
la V., din hotarul mosiel Birca, 
merge spre E. pana in apa Jiu- 
lul; limita liniei de S. incepe 
din hotarul mosiel Macesurile, 
merge spre E. tot pana in apa 
Jiulu! ; limita liniei de E. incepe 
din hotarul mosiel Gingiova, 
merge spre N. pana in hotarul 
Horezu-Poenari, pe linga apa 
Jiului ; limita liniei de V. incepe 
de la N. din hotarul Horezul- 
Poenari, merge spre S. pana in 
hotarul mosiel Gingiova. 

Terenul com. este in general 
ses; in mijlocul sau se afla o 
viicea numita Vilceaua-Inalta, in 
care se afla un helesteu. In co- 
muna sunt magurile: Tirnava, 
Turtita, Magura-Inalta si Ma- 
gura-lul*-Piciorus. 

Comuna este udata de riul 
Jiul, cu direcfi unea de la N. la 
S. In dreptul com. sunt doua 
vaduri peste Jiu. 

Se compune din 2 cat. : Gre- 
cesti si Rebegi. 

Are o bisericc(, fondata la a- 
nul 1865, cu hramul Sf. loan 
Botezatorul. Setviciul religiosil 
face preotul din com. Horezul- 
Poenari. Are o proprietate de 
17 pog. arabile. 

La N.-E. de com. si pe ma- 
lul drept al JiuluJ se vad zidu- 
rile unei bisericl, fosta a satu- 
lui Tirnava, care a trecut la 
com. Horezul-Poenari. 

In partea de E. a com. se 
vad urmele unor ruinl vechl. 

Este o scoala mixta, mtre^i- 
nuta de stat si comuna, con- 
dusa de un invafator si frecu- 
entata de 43 coptf. Localul e 
facut de zid cu cheltuiala co- 



Hosted by 



Google 



GRECESTI 



632 



GRECI 



munei. Are o proprietate de 3 
hect. 

Popula^ia com. este de 795 
suflete: 200 barba^f si 387 fe- 
me!. Dupa legea ruralS din 1864 
s'au improprietarit 88 locuitorT, 
iar dupa cea din 1879 sunt 8 
insur£fei, cu locul in Sadova. 

Casele sunt facute din zid 
si din paiante. 

Suprafa^a teritoriului comu- 
^nei este de 3509 hect., din can 
3138 hect. pamint arabilsi3i8 
hect. padure. 

Mobile de pe teritoriul com. 
sunt : mosia statului Rebegi, a- 
rendata de la 1885 — 1895 cu 
13000 lef. Trei par^T din mosia 
Statului s'a dat in loturi in a- 
nul 1890. Mosia Grecesti, care 
apar^ine d-nei Sofia A. Cane- 
ciu ; cureaua d-luT C. N. Mihail ; 
cureaua mosnenilor: Magureni, 
L&zaresti si Masa sau Dama, cu 
o intindere de 2318 hect. Ve- 
nitul acesteT mosiT este de6S7i7 
lei anual ; apar^ineproprietarilor. 

Padurea are o intindere de 
318 hect. Se compune din glr- 
ntya si cer; predomina girni^a. 

Viile se afla pe mosia pro- 
prietarilor, si au o suprafat& 
de l8 3 /4 hect. Produc vin rosu. 

In com. sunt doua cazane 
pentru fabricarea rachiului si a 
drojdiei. 

Locuitorif se ocupa cu face- 
rea de cosuri din nuele, obiecte 
de timplarie si cu fieraria. 

Meseriasi sunt: 7 timplan, 1 
rotar, 1 fierar si 2 cizmarT. 

Productele se transports cu 
carele si caru^ele pe calea ju- 
de^eana Craiova - Bechet, care 
strabate comuna pe o tungime 
de 1 kil. 

Sunt 3 circiumif; 6 comer- 
cian^T. 

Budgetul com., pe anul 1893 
— 94, a fost de 2349,50 lei la 
venituri, si de 2186,25 leJ la 
cheltuelT. 



Grecesti, com. rur., in jud. Me- 
hedin^i, pi. Dumbrava, la 60 kil. 
de orasul Turnul-Severin, si la 
34 kil. de Strehaia, resedinta 
plasei. Este situate pe o vale in- 
gusta si lunga si se margineste: 
la E., cu com, rur. Barboiul; la 
S., cu com. rur. Botosesti; la 
V., cu com. Secul. Are o popu- 
late de 1 1 50 locuiton, din can 
172 contribuabili. Locuesc in 
240 case. 

Locuitorii poseda : 56 plugun, 
1 01 care cu bol, 10 carute cu 
cai; 60 stupT. 

Prin aceasta comuna trece so- 
seaua Busul-Grecesti-Barboiul. 

Are o biserica, cu 2 preoti 
si 2 cintare^T ; o scoala, condu- 
sa de un inva^ator, frecuentata 
de 30 elevT si 1 eleva; o cir- 
cium&. 

Budgetul comunei coprindc 
la venituri suma de 1299 IcT, 
iar la cheltuelT, 844 lei. 

Vite : 690 vite man cornute, 
36 caT, 700 01 si 760 rimatori. 

Prin aceasta comuna trece un 
mic piriias ce vine de la apus 
si trece in jude^ul Dolj, unde 
se varsa in Jiti. 

Grecesti, sat, jud. Dolj, pi. Balta, 
com. Grecesti, situat pe malul 
drept al Jiului, cu resedinta 
primaries Are 410 suflete: 210 
barbapf si 200 feme!. Locuesc 
in 25 case si 86 bordee. Este 
o scoala mixta, condusa de un 
invafator, intre^inuta de sat si 
com. Localul construit de com. 
este de zid. In farina are 3 hect. 
proprietate. In anul 1892—93, 
a fost frecuentata de 48 sco- 
lari din Tirnava, 35 copii din 
Grecesi.i si 8 bae^i din Rebegi. 
Cu virsta de scoala sunt 79 
b&ep si 54 fete. Stiu carte 24 
b&rbafT si 6 femei. Are o bise- 
rica, terminate, in anul 1865. 
Are 17 pogoane proprietate. 
Serviciul este facut de preotul 



de la biserica Horezul-Poenari. 
Are hramul Sf. loan Boteza- 
torul. 

Comunicafia se face prin so- 
seaua comunala care o leaga 
la N. de Tirnava, iar la S. de 
Rebegi. 

Grecesti, schit, linga satul cu 
acelasinume, com. Grecesti, pi. 
Balta, jud. Dolj. 

Grecesti, deal, in com. rur. Gre- 
cesti, pi. Dumbrava, jud. Me- 
hedinji. 

Grecesti, mosie particulars, jud. 
Dolj, pi. Balta, com. Grecesti. 

Greci, com. rur., jud. Dimbo- 
vita, pi. Cobia, situata pe cim- 
pie, pe malul drept al Argesu- 
luT, la ci^T-va kil. spre S. de Ga- 
esti si pe soseaua judeteana 
Tirgoviste-Vlasca. In raionul a- 
cestei com. sunt opt movile pe 
cimpia Neajlovul, numite Pata- 
resti. Com. este udata in cu- 
prinsul sau, spre E., de Arges, 
spre V. de Neajlovul; iar in a- 
propriere are un helesteii numit 
Izvorul. Se compune din patru 
catune: Greci, Petresti, Zavoiul- 
Orbului si Izvorul, cu o popu- 
late de 1629 locuitorT. Are trei 
biserici; o scoala; o moara de 
apa. 

Se invecineste: laE- cu Mo- 
gosani ; la V., cu Puntea-de- 
Greci si Ionesti ; la N. cu Gaesti 
si la S., cu Brosteni. De Mo- 
gosani si Gaesti se desparte 
prin Arges ; de Ionesti si Puntea- 
de-Greci, prin cimpie; iar de 
Brosteni, prin Neajlovul. 

Greci, com. rur. si sat, in jud. 
Mehedinfi; pi. Motrui-d.-j. la 44 
kil. de Severin, situata pe deal. 
Satul formeaza comuna cu sa- 
tele : Cretesti, Du^esti si mahala- 
lele Catanesti, RomSnesti, Via- 



Hosted by 



Google 



GRECI 



633 



GRECI 



dulesti, Borolesti, Diaconesti si 
Chirculesti. 

Are o populate de 1280 lo- 
cuitori, din carl 200 contribu- 
abill. Locuesc in 250 case. 

Locuitorii poseda" : 60 plugurT, 
160 care cu boT, 10 caru^e cu 
cai ; 80 stupl. 

Prin aceast& com. trece soseaua 
Plopi-Colare^i-Greci-Baltane. 

Are o biserica, cu 1 preot si 
2 cintarefi; o scoala, condusa 
de 1 inva^ator, frecuentata de 
20 elevi. 

Budgetul comunei coprinde 
la venitun suma de 1274 lei, 
iar la cheltueli, suma de 908 lei. 

Vite sunt: 700 vite mart cor- 
nute, 40 caf, 600 of si 700 ri- 
matorT. 

Dealurile mai principale din 
aceasta comuna sunt: Dealul- 
Grecilor si Piscul-Garasulul; iar 
vai sunt: Valea-Salciei si Valea- 
Grecilor. 

Pe partea de apus a acestei 
com. se afla Drumul-Bail, numit 
si Drumul Oil. 

Greci, com. rur., pi. Olte^ul-Oltul- 
d.-s., jud. Roman a^i, formata 
din satele : Greci (800 locuitori), 
Tomeni (240 locuitori), Ostrovul 
(188 locuitorii), si Atirnafi. E 
situata linga Olt. La N. se in- 
vecineste cu Brincoveni si la 
S. cu Cioroiul. E la 27 kil. de 
Bals si la 17 kil. spre N. de 
Caracal. Altitudinea terenului 
d'asupra nivelului marii este de 
100 m. Are 274 familii, sau 
1208 suflete: 594 barbafisi 614 
feme!; 556 casatoriti si 652 ne- 
casatoritl. 

Sunt 262 contribuabill. 

Budgetul com. este de 3078 
lei la venit. si 3036 lei la chelt. 

Vite marl 965, vite micT 2225 
$i rimatcri 350. 

Are 6 circiuml; 2 bisericl : 
S-frf ImparatT (1848) si Sf. Ni- 
colae (1787), zidita de Cluce- 



rul N. Greceanul, cu 2 preopf 
si 4 cintarep. 

Greci, com % rur., jud. Tulcea, pi. 
M&cinului ; situata in partea de 
V. a jude^ului, la 40 kil. spre 
S.-V. de orasul Tulcea, rese- 
din^a judefulul si in partea de 
E. a pl&sel, la 10 kil. spre S.- 
E. de oraselul M&cin, resedin^a 
plasei. Este formata dintr'un sin- 
gur sat, care se invecineste: la 
N.-V. cu com. urb. Macin, de 
care se desparte prin dealurile 
Pricopanului ; la N., cu com. 
Luncavi^a ; la E., cu com. Ba- 
labancea, de care se desparte 
prin dealurile Gogoncea, al-Tei- 
lor, Negoiul si Almalia ; la S., 
cu com. Cerna, despar^ita prin 
dealurile Daiaman-Bair si Me- 
gina; la V„ cu com. Turcoaia 
si cu com. Carcaliul. 

Este brazdata in partea de 
N.-S. si E. cu o mul^ime de 
dealurl inalte si acoperite cu 
padurl seculare. 

Apele can uda comuna sunt: 
Apa-Calistriei la S., cu afluenfii 
sal : Valea-Grecilor (ce izvoreste 
de la locul numit Mors), care o 
uda prin mijloc, trecind si prin 
centrul satuluT ; Valea-RahoveT, 
unita cu Valea-Ditcon si Valea- 
Crucelari, o uda prin mijloc ; 
Valea-Luncavicioara,Valea-Lun- 
cavi^a si Valea-Lupului, spre E. 

Intinderea comunei este de 
6625 hect., din carl 20 hect. 
ocupate de vatia satulul; 3625 
hect. ale locuitorilor ; 2800 hect. 
(din can 2000 hect. p&durl) ale 
statulul. 

Popula^iunea comunei, com- 
pusa din RominT, Turd si Ita- 
lienT, este de 327 familii, sau 
141 1 suflete : 336 barba^i $i 336 
femei; 336 insurapf, 418 nein- 
surati, 36 v&duvl; 260 familii 
cu 1 169 suflete RominT, 50 fa- 
milii cu 187 suflete, Turd, 17 
familii cu 56 suflete, Italienl. 



Are o scoala\ condusS. de 2 
invajatori, fondata in 1880 de 
stat, avind 10 hect. patnint; si 
care, in 1893—94, a fost fre- 
cuentata de 68 elevi; o biserica, 
cu hramul Sf. Haralambie, zi- 
dita in 1880, cu 1 preot si 2 
cintarepf; si posedind 10 hect. 
p&mint dat de stat. 

Din cele 5625 hect. ocupate 
de comuna, 3525 hect. sunt lo- 
curi arabile, 400 hect. fine^e, 
2000 hect. p&durl si 300 hect. 
loc neproductiv. 

Locuitorii posed& 280 plugurl; 
2 mori pe ap£ si I cu a burl. 

Vite sunt: 400 cai, 1200 bol 
si vacl, 2500 ol, 200 capre si 
250 rim&torl. 

In com. sunt 15 meseriasl. 

Sunt 18 circiumi. 

Budgetul com. se compune 
din 5782 lei, 42 banl la veni- 
turi si de 5749 lei la cheltueli. 

Caile de comunica^ie sunt: 
soseaua jude^eana* Macin-Baba- 
dag, ce trece prin comun&; a 
poi drumuri comunale : la Lun- 
cavi^a, Cerna, Carcaliul, Tur- 
coaia, Balabancea, etc. 

Greci, com. rui\ } pi. Olte^ul-d.-s., 
jud. Vilcea. Este situate pe Dea- 
lul-Grecilor ce se intinde spre 
E., pSna" in hotarul com. Sl&- 
tioara si se las& spre V., pan& 
in riul Tiriia, la 55 kil. de ca- 
pitala judefulul si la 16 kil. de 
a plasei. 

Are o populate de 135 fa- 
milii, sau 466 suflete: 232 b&r- 
ba(I si 234 femei; 97 contri- 
buabill. Locuesc in 129 case. 

Printre locuitori, sunt 10 ro- 
tarl si 7 iemnarl; restul locui- 
torilor se ocup& cu chirigia. 

Vite sunt : 40 cai, 363 bol, 
214 vacT, 10 01 si 278 porcl. 

Pe riul Tiriia, in raionul co- 
munei, sunt mai multe mori. 

Locuitorii sunt mosnenl. $tiu 
carte 43 barbajl si 4 femei. 



60645. Mar tie Dictionar GcograAc. Vol. 111. 



80 



Hosted by 



Google 



GRECI 



634 



GRECI 



Vatra satulul are 156 hect, 
iar toatS, comuna 506 hect. 

§oseaua jude^eana inlesneste 
comunica^ia cu com. Milostea 
(N.) si Mateesti (S.). Mai are o 
sosea comunala, care pleaca din 
cea jude^eana pana. la localul pri- 
maries. 

Venitul comunei se urea la 
1239 l& anual si cheltuelile la 
1167 lei. 

E brazdata de dealurile : Greci- 
lor, Olte^ul, Cornetul, Bran, Ru- 
setul, Magura si Glodul si udata 
de vaile : TauzuluT si Vladoaia. 
In tot coprinsul com. sunt 33 
fintini. Atit in partea de E. cit si 
in cea de V., pe ambele maluri 
ale riului Tiriia, terenul e aco- 
perit cu vii, fine^e, prunT, pa- 
duri si locuri arabile. 

Se margineste la E. cu com. 
Slatioara, la V. cu jud. Gorj, 
la N. cu com. Milostea si la 
S. cu com. Mateesti. 

Greci, sat, jud. Dimbovi^a, pi. Dim- 
bovi^a-Dealul, cat. com. Bo^esti. 

Greci, catun, la N. comunei Bar- 
canesti, jud. Olt, pi. Jiul-d.-s., 
situat pe valea IminoguluT, care, 
la esirea sa din sat, se uneste 
cu piriul Lisa, si se varsa in 
Olt. Afara de ape curgatoare, 
are si vre o 18 pu^un. Are o 
populate de 130 familii sau 536 
suflete. LocuitoriT au fost im- 
proprietari^if la T864 pe 228 de 
hect., si poseda acum 762 de 

P°g- 

Vite sunt: 170 boT, 60 vaci, 
62 cat, 2 asini, 1098 01 si 79 
porcJ. 

Sunt 79 stupl cu albine. 

Caile de comunicafie sunt: 
o sosea care vine de la gara 
Potcoava, si soseaua na^ionala 
Bucuresti-Slatina. 

Biserica, frumos restauratS de 
proprietarul, d-1 I. Kalinderu, in 
1896, alc&tueste cu schitul Gre- 



ci din apropiere, o parohie. 
Scoala se afla in un local igie- 
nic si curat, pus la dispozi^ie 
de proprietarul mosiei. E bine 
cercetata si are o frumoasa bi- 
blioteca scolara, donata de d-nul 
I. Kalinderu, care o mares te 
treptat, aparate de gimnastica, 
un bogat material didactic, si 
o gradina pentru a invafa cul- 
tura legumelor. 

Greci, fost sat, in raionul com. 
Gohorul, pi. Zeletinul, jud. Te- 
cuciu. 

Locul unde a fost satul se 
cunoaste si astazi, in departare 
de 26 kil. in sus de Tecuciii, 
pe coasta dealului Nartesti, lin- 
ga gara Berheciu. Paul de Ale- 
ppo, in descrierea calatoriei sale 
in Moldova, ne spune ca de la 
Tecuciu, a ajuns intr'un sat de 
Greci, can erau adust de la Ru- 
melia de Vasile Lupu, sat care 
a fost jefuit si imprastiat in 
urma de Moldoveni. De la Greci 
a ramas si pana astazi Viea-Gre- 
ciior, care produce unul din vi- 
nurile cele mai bune ale Mol- 
dovel. Viea astazi este a d-lui 
Nicolae Crisoveloni, cumparata 
de la Dimitrie Mavrocordat im- 
preuna cu mosia Ghidigeni (jud. 
Tutova), una din mosiile cele 
ma! frumoase din partea de jos 
a Moldovei. 

Greci, schit, in catunul Greci, 
com. Bardanesti, pi. Jiul-d.-s., 
jud. Olt, pe proprietatea sta- 
tuluT, impar^ita acum in lotun 
la ^aranT, pe malul drept al riu- 
lui Iminogul. A ramas acum bi- 
seric& de mir. Personalul e pla- 
tit de stat. 

Greci, numirea gen erica vechie 
a unel intinse localitafi, situata 
la poalele padureT Vlasiei si la 
N.-E. de Bucuresti, in jud. Ilfov, 
pi. Mostistea. 



Acest nume, Greci, 11 mai ga- 
sim in vre-o 14 jude^e din Ro- 
minia chiar asta-zT, dincoace 
de Olt si dincolo peste Mil- 
cov, peste Prut si in Dobro- 
gea; dar la toate aceste sate 
nu gasim nici o resedin^a de 
vre-o familie boereasca de lun- 
ga durata, si cu caminurl, ruine 
vechi, biserici seculare, mor- 
minte si chiar manastiri ale 
unuia si aceluiasi neam de bo- 
ieri, ca aci in Ilfov la Greci si 
la alt camin, tot al lor de pes- 
te Olt, precum se dovedeste 
din acte numeroase. 

Aceasta numire la toate li 
s'au dat, probabil pentru unul 
si acelasi motiv, caci odinioara, 
ele erau colonii importante, mult 
timp locuite cu Greci, ostasT 
mercenan, plati^i de Voevozi 
si stabili^i aci pentru paza lo- 
calita^ilor incredin^ate lor ca 
mosnenT. 

Mosia Greci-Ilfov este limi- 
trofa despre V. cu mosia Vatra- 
Sf. Manastiri- Caldarusani, din 
padurea Vlasiei. 

Ea se intinde, cu cimpul, lun- 
cile si padurile eT, de jur im- 
prejurul satului, nu numai la 
S., spre Bucuresti, pana la Va- 
lea-Colceagului, dar si peste Ia- 
lomita, spre N., catre malurile 
PrahoveT. 

Aceasta mosie s'a impartit 
in 2 comune rurale vecine, si 
anume : una Greci - Gradistea, 
si cea-1'alta Mic.?unesti - Greci, 
prima compusa din 3 catune : 
Greci-d.-s., Maxineni si Gra- 
distea, cea de a 2-a compusa 
din 7 catune: Balamuci, Greci- 
de-Mijloc, Greci -d.-j., Fundul- 
DanciuluT, Micsunesti-MarT, Mic- 
sunesti-Moara si Balta-Neagra. 
Satele acestea toate se afla in- 
siruite de o parte pe malul drept 
al apei Pociovalistea, incepind 
din sus, din fa^a manastirei Cal- 
darusani, si coborind pana lin- 



Hosted by 



Google 



GRECI 



635 



GRECI 



ga tirguleful Fierbin^i; iar de 
aci se rotocolesc inapol pe 
malul oposit, in jurul unei ras- 
fafate luaci a Ialomi^eT, impo- 
dobita in centrul ei cu antica 
si frumoasa manastire, numita 
Balamuci, care din inal^imea 
unei movile le private in juru-I 
pe toate. Ocolul acestor sate 
sa aria la o departare de 32 — 36 
kil. la N. de Bucuresti, inlan- 
tuindu-se pe malurile sus zise- 
lor ape. 

Din punctul de vedere isto- 
ric, se poate crede ca la mo- 
sia aceasta, care se afla asezata 
chiar la semicercul format de 
cursul repede de la munte pana 
aci al Ialomi^ei, care ia d'aci o 
direcfie piezisa spre gurile el 
de la Hirsova, pe linga Bara- 
ganul despoiat de paduri, a fost 
nevoie de vrednici aparatori, 
pentru Gherghi^a, Poenari, Zna- 
govul si Tirgovistea, care stau 
mai sus pe Ialomi^a, peste pa- 
duri. 

Vedem aci nu numai intinsa 
mosie cu numele Greci, dar la 
pu^ini kil. mai' jos pe lalomi^a, 
mai vedem vechii mosneni Mol- 
dovenif, apoi mai la vale Ro- 
vinele lui Mircea, si in fine la 
gurile Ialomi^ei renumita Cetate- 
de-FlocI. 

Toate acestea dovedesc ca 
la poalele Vlasiei, a fost loc is- 
toric si strategic important in 
evul mediu. 

Trecind la fapte probate cu 
documente, si cautind cine a 
locuit hi vechimea secolelor in 
Greci-d.-s., si cine a cladit acea 
biserica, cu morminte din tim- 
pul lui Mircea-Voevod-Ciobanul, 
al carei turn a fost daramat de 
cutremur, dar al cardf trunchiu 
exista, dam de un hrisov din 
1520 Martie 16, a lui Neagoe- 
Voevod-Basarab, care ne arata 
precis ca se . . . . «intareste fra- 
£ilor jupini Cazan si Sahat, am- 



bii PaharnicI, mai multe mosii . . 
intre can si aceasta mosie Gre- 
cii . . . care ie este dreapta si ba- 
trina mosie si mosteneasca inc2 
din zilele batrinului si raposa- 
tuiui Mircea- Voevod, (eel din 
1387) si din zilele batrinului Vla- 
dislav- Voevod-cel-Bun (1482 ?) 
si lui Vladislav-cel-Tin&r.» 

Dec! satul acesta si inainte 
de 1387 tot Greci se numea. 

Urmasil acelor Jupani dar, 
carl aii stapinit mosia Greci 
eel pu^in de la 1387, si pana 
la data aceasta (1520), erau a- 
cesti doi fra^i, si tot prin ei s'au 
transmis urmasilor lor. 

Documente numeroase din 
1532, 1534, probeaza ca sediul 
boerilor cu numele de «ot Greci », 
era in acest sat Greci, aproape 
de Znagov-Ilfov. 

Ruinele caselor si caminuri- 
lor boeresti se vad inca, si as- 
ta-zi, si intre alte probe ni se 
mai pastreaza o piatra mormin- 
tala din 1548, Ghenarie in 6 
zile, in biserica cea vechie a aces 
tui sat, Greci-d. s., sub care zac 
oaselejupanhxl Musa, fost&so{ie 
a lui jupan Barbu-Postelnicul. 

Mai in urma, mosia si satul 
Greci, pe la finele secolului al 
XVI-lea, sa gasea in posesia 
lui Mitrea, marele Dvornic si a 
so^iel sale Neaga. 

lata pe scurt cum glasueste 
hrisovul din 1586, Februarie27 : 

«Mihnea-Voevod, sin Alexan- 
dru-Voevod, int£reste intiiulul 
sfetnic al sau, anume Jupan Mi- 
trea, marele Dvornic si so^iel lui 
NeagaT, ca sa le fie lor satele . . 
si Grecil to{i ... si {igania Gre- 
cilor toat&.. . .» 

Cu alte cuvinte mosia si sa- 
tul Greci era nestirbita si in- 
treagS, la data aceasta, in po- 
sesiunea easel acestul neam de 
boerl. 

Intinderea ce mosia aceasta 
ocupa, se poate deduce cu si- 



guranfS, din actele ce vom ex- 
pune mai la vale. Ocupa o su- 
prafafa de circa 4200 pogoane. 

Sus zisil boerl, in timp de 
r&zmiri{& si de prada f arel, de 
catre T&tari si Turd, o inchi- 
naramanastireIZnagovuluI,unde 
erau el si ctitorl, staplnind ma- 
nastirea pana in anul 1625, No- 
embrie 26, cind un urmas al 
celor de mai sus, anume Jupan 
Papa, marele Dvornic, rascum- 
para a 3 -a parte din sus zisa 
mosie. 

lata ce vorbeste insusl do- 
camentul original ce se poseda 
de familia proprietarulul acestel 
mosii. 

«Alexandru-Voevod sin Radu- 
Voevod, intareste lui Jupan Papa 
marele Dvornic, ca sa-I fie mo- 
sie in sat in Greci .... pen- 
tru ca acest mai sus zis sat, 
au fost miluit si daruit la sf. 
manastire Znagovul, de raposata 
juplneasa Neaga Mitroaea Vor- 
niceasa, inca mai dinainte vre- 
me . . . si manastirea fiind s3- 
raca, caci o jefuise Tataril si Tur- 
cil, iar mosiile manastire! . . . 
Greci, etc. fiind acum pustii fara 
de nicl un veclnic, s'a gasit cu 
cale de tot soborul, impreuna 
cu arhiereil si Mitropolitul f ^rel 
sa o vinza... lui jupan Papa, 
marele Dvornic, caci lui i sa 
cuvine. . . a o rascumpara. . . insa 
a 3-a parte. . .» 

De ia data aceasta (1625) 
si p^nS astazl, cele-1-alte doua 
treiml de mosie, ramase mana- 
stirei Znagovului, n'aii mai pur- 
tat numele de Greet, caci pus^ 
tiite fiind de primil mosneni, 
in urma s'u format pe ea alte 
sate cu numirl deosebite, si 
can par^I erau de circa 28000 
de pogoane, caci partea cea de 
a 3 a rascumparata de Papa ma- 
rele Dvornic, dupa o hotarnicie 
din anul 1763, se dovedeste ca 
era de 1400 pogoane. 



Hosted by 



Google 



GRECI 



636 



GRI£C1-DE-BUZAU 



Prin urmare numat aceasta 
a 3 a parte de sat si mosie, for- 
meaza actualele 2 comune Gre- 
et, din care fac parte cele 10 
catune, de care ne ocupam si 
care compun asta-zl cele 2 com. 

De atundf (1625) si pana la 
inceputul secolului actual, satul 
si mosia Greci, a purtat una 
si aceeasi numire, servind de 
cuib ale diferitelor ramure din 
familia Grecianilor, unde isi a- 
veau el casele, dichisele, bise- 
riciie si resedint^ele lor. Proprie- 
tatea insa se afla neclintit in- 
tre ei to{i in devalmasie pana 
la hotarnicia din anul 1763. 

Pe la inceputul secolului ac- 
tual insa un Ioni{a Clucerul 
Trasnea, zis si Grecianu, vinde 
parte lui de mosie din Greet, 
lui Scarlat, marele Dvornic Gra- 
disteanu, de la care mai in urma. 
s'a dat si parole ei acesteia 
numire de Grecil Gradistea. A- 
poi un Macim Mihulef Zaraful 
ia in casatorie pe o Luxandra, 
fatahotarniculuiMihaiu Serdarul 
Grecianu, care ii da ca zestre, 
si pufina mosie in Greci ; de 
la acest Macim s'a nascut si 
supra-numirea catunului zis Ma- 
cinenil. 

Ma! spre E. de biserica vechle, 
asemenea un Iordache Stolnicu 
(zis apol si Micsunescu), fiul vel 
camarasului Asan, a {inut in 
casatorie pe Smaragda sin Ser- 
ban vel Spatarul Grecianu, dela 
care venindu-i zestre si la mo- 
sia Greci-Micsunesti o suvi^a; 
i se dete acelei suvi^e, numirea 
de Micsunesti-GrecT. 

Asa dar, probe destule si 
documente de tot felul, confir- 
ms ca eel pu^in de la 1387 si 
pana asta-zl, comuna Greci a 
existat; ca ea a fost stapinita 
ne-intrerupt, de atundf si pana 
acum, de descenden^ii famiiiei 
cu acelasi nume, si ca diferitele 
porecle la catunele si satele el, 



s'au dat tocma! acum in urma, 
cind popula^iunea s'a marit, caci 
atuncis'au format catune sepa- 
rate, carl pentru a se deosebi 
unele de altele, au fost nevoite 
a adopta cite un supra-nume. 
Documentele privitoare la a- 
ceasta mosie sunt numeroase 
si dintr'insele multe sunt de un 
mare interes istoric si strategic 
caci ma! cu seama aci, in poa- 
lele padurei Vlasiei, si unde 
este chiar varsarea si intilnirea 
apelor: Pociovalistea, Znagovul 
Vlasia, Balta-Neagra, Ialomi^a 
si Prahova, era in veel locul 
eel mai de temut, sa nu se 
apuce de vrajmasul care venea 
de peste Dunare prin gura Ta- 
lomifef, fara obstacole de pa- 
duri, in sus, spre Tirgoviste, 
resedin^a Domnilor nostri. 

Greci, mo§ie, in jud. 01 1, pi. 
Jiul-d -s., strabatuta de soseaua 
Bucuresti-Slatina si de o sosea 
care vine de la gara Potcoava. 

Pamintul e in genere argilos, 
si se imparte in teren arabil, 
de pasune, de padure, de vie 
(6 hect.), helesteu (1 hect. Va) si 
neproductiv. Padurea, in intin- 
dere de vr'o 668 hect., confine : 
girni^a, cer, stejar, jugastru, a- 
lun, tei, salcic, plop si pu^inf 
pom! roditorT. 

Mosia e exploatata in regie, 
cu metoade perfec^ionate ; o par- 
te din locuitori au pluguri de 
sisteme noua, cumparate de d-1 
I. Kalinderu, proprietarul mo- 
sieT, pluguri pe care le-au achi- 
tat prin munca. 

Casa proprietafei e mare, 
bine intre^inuta si inconjurata 
de un pare. Pentru trebuin^ele 
exploatare! sunt magazii man, 
patule model, iar pe linga pare 
o florarie cu sera. 

Greci, deal, in jud. Gorj, pi. Jiu- 
luT, in partea despre V. a co- 



munei Costesti si care este tot 
culmea din stinga JiuluT ; vine 
din spre N., de la com. Piscu- 
rile si merge spre S. la com. 
Grosera ; este acoperit cu pa- 
dure. 

Greci, deal, pe teritoriul com. 
Birci, pi. Mijlocul, jud. Olt, si- 
tuat spre V. in dreapta piriului 
Negrisoara. Are direct/iunta N.- 
S. si o lungime de 4 kil. E a- 
coperit cu semanaturi. 

Greci, virf de deal, in jud. Tul- 
cea, pi. Macin, pe teritoriul com. 
rur. Greci, situat in partea de 
E. a plasel si a comunei ; este 
virful culminant al dealului Co- 
slug, si eel mai inalt din tot 
jud. Tulcea, si chiar din Do- 
brogea intreaga. Are o inal^ime 
426 m. si e punct trigonometric 
de observa^iune de rangul al 
2-lea, dominind asupra vaei si 
satului Greci. De pe el se vede 
la o mare departare : Macinul, 
Braila, Gala^i si Dunarea pe o 
mare intindere. Este stincos si 
plesuv. 

Greci, deal, in raionul comunei 
Greci, pi. Olte^ul-d.-s., jud. Vil- 
cea, pe care se cultiva 12 hect., 
50 aril vie. 

Greci, pi rift, care se varsa in 
riul Dimbovi^a, la S. de cat. 
Podul-PitaruluT, pi. Dimbovi^a, 
jud. Ilfov. 

Greci, -vale, intre comunele Ce- 
ta^eni din-Vale si Valeni, plaiul 
Dimbovi^a, jud. Muscel. 

Greci, vftlcea, pe teritoriul com. 
Barcanesti, pi. Siul-d.-s., jud. 
Olt. Uda partea de V. a cat. 
Greci, si apoi se varsa in Iminog. 

Greci-de-Buzau, vechie numire 
a catunelor Potoceni-d.-j. si Po- 



Hosted by 



Google 



GRECI-DE-JOS 



637 



GRECI GRADI?TEA 



toceni d.-s., comuna Mar&cineni, 
jud. Buzau. 

Greci-de-Jos, sat, face parte din 
com. rur. Micsunesti-Greci, pi. 
Mostistea, jud. Ilfov. Este situat 
pe malul drept al v&ei Pocio- 
valistea. 

Se intinde pe o suprafafa de 
1081 hect., cu o populate de 
362 locuiton. 

D-l N. N. Lahovari are 810 
hect., din care cultiva 630 hect., 
(40 sterpe, 125 izlaz, 15 padure). 
Locuitorii aii 271 hect., din care 
cultiva 256 hect. (15 izlaz). 

Are o scoala mixta, frecuen- 
tata de 32 elevi si 9 eleve, cu 
intrefinerea careia statul si co- 
muna cheltuesc anual 1874 lei. 
Localul s'a construit de jude{ 
in anul 1889. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar si 1 hangiti. 

Numarul vitelor marl e de 
347 si a celor mid de 397. 

Acest sat, se zice, s'a infiin- 
tat la anul 1548 in lunca care 
este in partea de N. a acestui 
sat, iar la anul 1841 D-l Dimi- 
trie Polizu, fost proprietar al 
mosiei Greceanca, l'a mutat pe 
ses intins, pentru-ca in lunca, 
cind se revarsa riul Ialomi^a, 
inunda satul. 

Are o biserica, cu hramui 
Adormirea, deservita. de 1 preot 
si 2 cintare^i, cladita la anul 
1 841 de D-l D. Polizu. 

Greci-de-Mijloc, (Scuipiciul), 

sat, face parte din com. rur. 
Micsunesti-Greci, pi. Mostistea, 
jud. Ilfov. Este situat pe malul 
drept al vaei Pociovalistea. Are 
o suprafa^a de 541 hect. si o 
populate de 129 locuiton. Pro- 
prietarul, D-l N. I. Iliad, are 
398 hect. si locuitorii 143 hect. 
In raionul satuluf e o padure 
de 100 hect. 

Are o biserica, cu hramui 



Sf. Nicolae, deservita de 1 preot 
si 2 cintarep; 2 helestaie ; 1 
pod stat&tor. 

Comerciul se face de 1 hangiu. 

Numarul vitelor marl e de 
132 si al celor mid de 433. 

Greci-de-Sus, sat, com. rur. Gre- 
ci-Gradistea, pi. Mostistea, jud. 
Ilfov, situat pe valea Pociova- 
listea. 

Aci este resedinfa primariei. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1086 hect. si are o populate 
de 343 locuitorf. 

Are o biserica, cu hramui Sf. 
Treime cu 1 preot si 2 cinta- 
re^i; o scoala. Se face in sat 
un tirg de bautun spirtoase si 
obiecte, in fiecare an, in ziua 
de Sf. Treime, cind este hra- 
mui bisericei. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciuman. 

Numarul vitelor man e de 
229 si al celor mid de 550. 

Greci- Gradi§tea (Gradi^tea- 
lui-Gherman), com. rur., jud. 
Ilfov, pi. Mostistea, la N.-E. si 
la ^8 kil. de Bucuresti. 

Se compune din 3 catune : 
Greci-de-Sus, Maxineni si Gra- 
distea, can dimpreuna cu c&tu- 
nele formind comuna Micsunesti- 
Greci, se afla insiruite deoparte 
pe malul drept al vaei Pocio- 
valistea, incepind din sus, din 
fa{a manastirei Caldarusani si 
coborind pana ling& tirgule^ul 
Fierbin^i, iar de aci se insiruesc 
pe malul opus, in jurul unei 
rasfa^ate lunci a Ialomtyei, im- 
podobitS. in centrul ei cu antica 
si frumoasa manastire, Balamuci, 
care din inal^imea unei movile 
le priveste in juru-i pe toate. 

Are cam 1000 de locuiton, 
fosti cl&casi, din care 200 cap! 
de familie sunt improprietari^i. 
Se ocupa pe linga agricultura 
cu transporturl de producte si 



lemne din noua petice de p&durf, 
unele ale proprietarilor, altele 
ale Statulul, de pe mosia sa 
Balamuci, si cu transporturl de 
trestie de pe balta din centrul 
mosiei, lipita cu balta manas- 
tire* Caldarusani. 

Na^ionalitatea lor este cea 
romineasca, c&d chiar daca nu 
vor fi fost ei topf romini odi- 
nioarS, ci Greci, tn secoll mal 
departapf acolo, sa dovedeste 
insci prin Documentul din 1625 
Noembrie 26, ca acestia de 
multa vreme dupa razmiri^e de 
Turd sau de Tatart, parasise 
mosia aceasta si o lasase pustie. 

Ca centra de desfacere al 
produselor agricole pentru po- 
p alalia acestor comune este ora- 
sul Bucuresti, iar ca gara mal 
apropiata pentru transportul ce- 
realelor, loc. au gara dela Pan- 
tilimon, legindu-se prin soseaua 
jude^eana Bucuresti - Fierbinji, 
care taie in diagonals intreaga 
mosie Greci. 

Bilciuri anuale sunt doua, 
unul vechiu, de la 1633, care 
se {ine la Rusalif, adica la Mosi, 
cind este si ziua de hram al 
bisericei spre pomenirea sufle- 
tului rSposatulu! Jupan Papa 
ot Greci, iar altul la 27 Iulie, 
la sf. Pantelimon. Ambele se 
intrunesc la catunul Greci-d.-s., 
proprietatea d-lul §tefan Dimi- 
trie Grecianu. 

Sunt in com. 2 biserid, una 
din 1845 si alta maf batrlna de 
cit toate bisericile si man^stirile 
din localitate si care confine 
morminte ctitoricest! din anil 
1548 si 1626, bine conservate. 

Numarul vitelor marl e de 
482 (173 calsifepe, 5 armisarl, 
121 boi, 130 vac! si vifei, 8 
taurl, 14 bivolf, 33 bivolife) si 
al celor mid de 1001 (188 pore!,' 
813 01). Dintre locuitorf, 182 
sunt plugarl, 3 meseriasT. 

Aratura se face cu 57 plu- 



Hosted by 



Google 



GRECILOR (DEALUL-) 



638 



GRECUL 



guri : 22 cu bol §i 35 cu cal. 
Locuitorii au 70 care si caru{e: 
25 cu bot si 45 cu caT. 

Comerciul se face de 4 cir- 
ciumari. 

Grecilor (Dealul-), deal, pe te- 
ritoriul satuluT Vocotesti, com. 
Mogosesti, pi. Stavnicul, jud. 
Iasi. Se zice ca pe acest deal 
ar fi fost un sat, locuit de Greci, 
ale carui urme se cunosc si 
asta-zi. 

Grecilor (Dealul-), deal, pe te- 
ritoriul satului Larga, comuna 
Movileni, pi. Copoul, jud. Iasi. 

Grecilor (Dealul-), deal, in jud. 
Tulcea, pi. Macin, pe teritoriul 
com. rur. Greci; se desface din 
culmea dealurilor Pricopanulul; 
se intinde spre E., avind o di- 
rec^ie generala de la N.-V. spre 
S.E., si brazdind partea estica 
a plasei si pe cea vestica a co- 
munei. Se intinde printre apa 
Calistriei si afluentul sau Va- 
lea-Grecilor. Natura sa este in 
general pietroasa. Se ridica 
pana la 161 m., punct trigono- 
metric de observa^ie de rangul 
al 3 -lea, dominind asupra satului 
Greci, Vaii- Grecilor, drumului 
jude^ean Macin-Ostrov, Macin- 
Greci-Babadag, ce trece pe la 
poalele sale sud-vestice. For- 
meaza dumbrava Dermut-Sirti. 

Grecilor (Dealul-), deal, la E. 
de com. Greci, pi. Ofte^ul-d.-s., 
jud. Vilcea. Virful lul formeaza 
limita comunei cu com. Sla- 
tioara. 

Grecilor (Girla-), girla, trece 
pe la poalele piscului Cornetul, 
com. Dobresti, pi. Podgoria, jud. 
Muscel, si se varsa. in girla Cir- 
cinovul, in raionul comunei. 

Grecilor (Girli^a-), girlifa, iz- 



voreste din fundul vailor com. 
Filipesti-de-Padure, pi. Filipesti, 
jud. Prahova; trece prin fine^e, 
facind mai multe zigzagurT, cur- 
ge spre E. si se varsa in piriul 
Rosioara. 

Grecilor (Lacul-), lac, in jud. 
Buzau, com. Laposul, cat. Va- 
lea-UnghiuluT, in mijlocul Poe- 
nef-Lungi. 

Grecilor (Lacul-), lac, in jud. 
Teleorman, com. Putineiul, in 
partea despre E. Este formata 
din izvoare. Aci se gaseste si 
o fintina vechie, careia iif zice 
Fintina-Grecilor. 

Grecilor (Piriul-), piriu, izvo- 
reste de linga cat. Lilieci, pi. 
Dimbovifa, jud. Ilfov, si se varsa 
in riul Dimbovi^a, la V. de co- 
muna Lamote^ti, pi. Negoesti. 

Grecilor (Podul-), munte, in 
jud. Buzau, com. Gura-Teghii, 
cat. Argasalesti. E acopcrit de 
brad si pin si formeaza centrul u- 
nei vaste circumferin^e de munp : 
Fulgerisul, Tigva, Ivanetul, Raz- 
boiul, Beizadeaua, Visanul, Va- 
dul-Oii,Piciorul-Caprei,Cernatul, 
Penteleul, Viforita, Zanoaga, Co- 
riiul, Surducul, Poiana-din-Cale, 
Casoca, Teharaul, Podul-Calului, 
Valea-Paltinisului, Dealul Corbu- 
lui, Stanila, Valea-Larga, Hin- 
sarul, Gotesul, Tainifa, Dealul- 
lui Voda si Brinzea. E una din 
excursiunile cele mai placute de 
la Stabilimentul Bisca. Urcarea 
se face calare in timp de o ora. 

Grecilor (Valea-), vale, se var- 
sa in riul Argeselul, in raionul 
com. Boteni, pi. Argeselul, jud. 
Muscel. 

Grecilor (Valea-), vale, situata 
la E. de com. Brebul, plaiul 
Prahova, jud, Prahova. 



Grecilor (Valea-), piriu, in jud. 
Tulcea, pi. Macin, pe teritoriul 
com. rur. Grecii. Izvoreste din 
poalele estice ale culmei Prico- 
panulul, sub numele de Recea, 
aproape de izvorul preceden- 
tului. Se indreapta spre S., a- 
vind o direcfiune generala de 
la N. la S., brazdind partea es- 
tica a plasei si pe cea vestica 
a comunei. Curge printre dea- 
lurile Greci si Piscul-Inalt si 
^u^uiat. Trece prin mijlocul sa- 
tului Greci, si dupa. 8 kil. de 
curs, se arunca in piriul Apa- 
CalistrieT, pe dreapta, linga sa- 
tul Greci, dupa ce a primit pe 
stinga caafluen^i Valea-Rahovei, 
unita cu Valea-Ditcon. Pe valea 
sa merge un drum comunal 
Greci- Vacareni. 

Grecilor (Valea-), piriu, in jud. 
Tulcea, pi. Macin, pe teritoriul 
com. rur. Jijila; izvoreste din 
poalele orientale ale dealulul 
Pricopanulul, de la piciorulvir- 
fului Sulucul; se indreapta spre 
N.. avind o direc^iune generala 
de la S.- V. spre N.-E., brazdind 
partea de N. a plasei si pe cea 
S.-E. a comunei ; cursul sau e 
prin paduri, si dupa o lungime 
de 3 kil. se arunca in pir. Jijila, 
pe stinga, aproape de izvorul 
acestuia; pe vale-i merge drumul 
comunal Vacareni-Carcaliul. 

Grecul, catun (tirla), pe cimpul Ba- 
ragan, in pi. Ialomi^a-Balta, com. 
Sudi^i, jud. Ialomifa. 

Grecul, munte, in jud. Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, com. Doamna, 
situat spre S. de manastirea Bis- 
tri^eT. 

Grecul, deal, in partea de E. a 
satul 11 Novaci, com. Duda, pi. 
Podoleni, jud. Falciu. 

Grecul, imp de pfidure, de sal- 



Hosted by 



Google 



GRECUL 



639 



GRIE^TI 



cie (zavoiu), pe proprietatea Pa- 
rapani, com. Arsache, pi. Mar- 
ginea, jud. Vlasca. 

Grecul, pise, jud. Vilcea, pi. Oltul- 
d.-j., com. Mitrofani. 

Grecule§tilor (Dealul-), deal, cu 
direc^ia de la N. spre S. ; trece 
princentrul com. Racovifc, plaiul 
Horezul, jud. Vilcea. 

Grecului (Lacul-), lac, in jud. 
Buzau, com. Balanesti, cat. Tur- 
burea. 

Grecului (Lacul-), lac, pe pro 
prietateaBlejestia fra^ilor Olane 
scu, pi. Glavaciocul, jud. Vlasca. 

Grecului (Maracini-), sat, in 
jud. R.-Sarat, pi. Gradistea, cat. 
com. Obidi^i ; este asezat in 
partea de E. a com., pe malul 
drept al riului R.-Sarat, la 360 m. 
spre N.-E. de cat. de resedin^a, 
Obidi^i ; are o intindere cam 
de 130 hect., cu o populate de 
84 familif, sau 324 suflete, din 
can 61 contribuabili. 

Grecului (Piriul-), pirin, jud. 
Bacati, pi. Trotusul, com. Tirgul- 
Trotusul, izvoreste din muntele 
Suri si se varsS d'a dreapta 
SlaniculuT. 

Grecului (Piriul-), pirin, format 
pe teritoriul com. Straoani-d.-j., 
jud. Putna; se varsa in Sustya. 

Grecului (Valea-), pirin, in jud. 
Buz£u, com. Marun^isul, cat. Za- 
haresti ; iese din muntele Podul- 
Rosu si se scurge in riulBuzaul. 

Grecului (Valea-), pirin, in jud. 
Buzau, com. Tisaul ; incepe de 
la Poiana-Brasovulul si d2 in 
piriul Tisaul, la Cheea. 

Grecului (Valea-), vale, izvore- 



ste de sub poalele muntelui 
Cl&bucetul-Baiului, com. Predeal, 
plaiul Pelesul, jud. Prahova, si se 
vars£ in piriul Prahovi^a, pe 
{annul drept, tot in raionul com. 
Predeal, din sus de satul Azuga. 

Greere§ti, sat, face parte din 
com. rur. Vai-de-Ei, pi. Oltul- 
d.-s., jud. Olt. 

Grefoacele, sat, pi. Dimbovi^a, 
jud. Ilfov; face parte din com. 
rur. Baneasa-Herestraul. Are, im- 
preuna cu B&neasa si D&maroia, 
571 locuitori. 

Suprafa^a totala a satului e 
de 300 hect. si apar^ine D luT 
avocat N. Basilescu, care a par- 
celat-o infiin^ind localitatea Bu- 
curesti-Noi. 

Gresarea, piriu, servS de hotar 
intre com. Stroesti si Statioara, 
plaiul Horezul, jud Vilcea. 

Gresia, cat., al com. Boziorul, jud. 
Buzau, cu 30 locuitori si 9 case. 

Gresia, sat, face parte din com. 
rur. Star-Chiojdul, pi. Teleajenul, 
jud. Prahova. Are o popula^iune 
de 40 locuiton (20 b&rba^f, 20 
femei). Este situat la poalele 
munteluif Calugarul si e udat de 
izvorul cu acelasf nume. Cade in 
centrul com. 

Gresia, cat., in pi. TirguluT, jud. 
Teleorman, com. Ba1{afi. Are o 
populate de 196 suflete, din 
carl 38 contribuabili. 

Gresia, deal, in jud. BuzSu, com. 
Balanesti, cat. Cocirceni. 

Gresia, munte, la N.-V. de com. 
Albesti, plaiul Dimbovi^a, jud. 
Muscel, pe malul sting al riului 
Bratioara. 

Gresia, pirin, curge din muntele 



CalugaYuI, com. Star-Chiojdul, 
plaiul Teleajenul, jud. Prahova, 
ia direc^ia S.-V. si se vars£ in 
girla Chiojdul, tot in raionul 
com. Star-Chiojdul. 

Gresia-Buceasca, mosie parti- 
culara, in jud. Teleorman, pi. 
Tirgului, com. Bal^i. Are o 
intindere de 296 hect. 

Gresiei (Valea-), vale, in jud. 
Ialomi^a, pi. Borcea, com. Ul- 
mul; desparte satul F&urei de 
satul Nenciulesti. 

Gre§ul, pirin, jud. Putna ; izvo- 
reste din locul numit Piatra- 
ScrisS, in Virful Macrodiului, de 
sub poalele Dealului-Lepsii, si 
dupa ce ud£ com. Tulnici, mer- 
ge de se vars^ in Putna, in 
dreptul Dealulul-Moveselor. 

Greului ( Bolovanii - ) , stinci 
mari, in jud. Buz&u, com. Goi- 
desti, c&tunul Plostina, pe malul 
drept al riului Sl&nicul, servind 
ca limita despre comuna Lop&- 
tari. 

Greului (Poiana-), coUnti, in 
jud. Buzau, com. Vintil&-Vod£, 
importanta din punctul de ve- 
dere al constitu^iunei sale geo- 
logice. 

Gribicina-de-Sus, catun, al com. 
Grabicina, jud. Buzau, cu 340 
locuiton si 92 case. Are sub- 
divizia Umbr&relul. 

Grie§ti, sat, in partea de S. a 
com. Tingujei, pi. Funduri, jud. 
Vasluiu, situat pe valea piriu- 
luT Racova, care formeaza iazul 
cu acelasl nume. 

Are o suprafa{&de 858 hect., 
cu o populate de 45 famiiii, 
sau 133 suflete. 

Vite: 315 vite marl cornute, 
290 01, 22 cat si 79 rim£tori. 



Hosted by 



Google 



GRIGORCEA 



640 



GRINDENI 



Grigorcea, mope. VezJ Sinau^i, 
sau Berhometele, jud. Dorohoiu. 

Grigorcei (Dealul-), deal, pe 
mosia Sinau^i, com. Tureatca, 
pi. Berhometele, jud. Dorohoiu. 

Grigoreni, sat, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-j., com. Scorfeni, situat 
pe drumul jude^ean Bacau-Moi- 
nesti, spre N.-E. comunei. Are 
o populate de 216 familii, sau 
815 suflete; o scoala mixta, fre 
cuentata de 20 bae^i si 1 fata; 
o biseric&, deservita de 1 preot 
si 1 cintare{, cladita la 1720 
de locutton ; 2 circiumi ; o moa- 
ra de apa. 

Vite sunt: 15 cai, 487 vite 
marl cornute si 79 porci. 

Teritoriul acestui catun apar- 
{ine satenilor. 

Grigoreni, numire ce se da unei 
parfi din com. Golesti, pi. Riu- 
rile, jud. Muscel. 

Grigoreni, trup de mosie, situat 
in com. Vladesti, pi. Riurile, 
jud. Muscel, la 23 kil. de Cim- 
pulung, acoperit cu padure si 
zavoiu cu anim; fost pendinte 
de manastirea Aninoasa. 

Grigoreni, p&dtire, jud, Muscel, 
pi. Riurile, com. Vladesti, din 
poalele careia izvoreste Valea- 
Bondorica, care se varsa in riul 
Bratia. 

Grigoreni-cu-Bahna, proprie- 
tdfi ale statulul, jud. Muscel, 
pending de Mitropolia din Bu- 
curesti, can s'au arendat pe 
periodut 1888—93 cu 495 lei 
anual. 

Grigoreni si Valea -Ursului, 
p&duri ale statului, in intindere 
de 400 hect., ^inind de ma- 
nastirea Rincaciovul, jud. Mus- 
cel. 



Grigore^ti, sat, in partea de V. 
a com. Calinesti, plasa Siretul, 
jud. Botosani, pe farmul drept 
ai Siretuluf. Are o suprafa^a de 
202 hect., cu o populate de 
120 familii, sau 540 suflete, din 
care 122 contribuabili ; locuesc 
in 118 case. 

Are o biserica de piatra, zi- 
dita la 1837 de Scarlat Miclescu, 
cu 1 preot si 2 cintare^T. 

Vite sunt: 149 boi si vacT, 
33 cai, 142 01, 151 porci. Lo 
cuitorii poseda 41 stupi. 

Sunt 2 circiumi; 7 meseriasT. 

Grigore^ti, satisor, jud. Braila, 
com. Sutesti, pe muchea pla 
touluT de N. a jude^ului, la 3 
kil. spre S. de satul Sutesti. 
Suprafafa vetrei satului e de 7 
hect., cu o populate de 30 fa- 
milii, sau 160 suflete: 75 bar 
ba^i si 86 femeT. 

Vite sunt: 250 vite mart cor- 
nute, 75 caT, 300 01, 40 rima- 
ton. 

Grigore§ti, padure, de 429 hect., 
in partea de S.-V. a satului 
Grigoresti, com. Calinesti, pi. 
Siretul, jud. Botosani. 

Grimea, deal, in jud. Suceava, 
com. Opriseni, acoperit de fa 
rine. 

Grimea, lac, pe dealul cu acelasi 
nume, jud. Suceava. 

Grinda^i, sat, in jud. Ialomifa, 
pi. CimpuluT, pendinte de com. 
Grindul. Este situat pe un loc 
ses, la 7 kil. spre S.-V. de sa- 
tul de resedinfa. 

Acest sat purta inainte nu- 
mele de Valea- Macrisului. 

Are o populate de 146 fa- 
milii RominI si 8 familii TiganT. 

Are : o biserica, deservita de 
2 preo^I si 2 dascall; o scoala 
mixta, condusa de un inva^ator. 



Vite sint: 500 cai, 518 bo?, 
1596 01 si 858 porci. 

Grindeanul, deal, la S.-V. com. 
Pietrari-d.-s., plasa Ocolul, jud. 
Vilcea. 

Grindeanul, Albe^ti, Valea- 
Orbului si Vedea-din - Pe- 
trari, mo sit ale statu luT, foste 
pendinte de Schitul - Dintr'un- 
Lemn, situate in com. Petrari- 
d.-s., pi. Ocolul, jud. Vilcea ; 
s'au arendat pe periodul 1888 — 
1893 cu 560 lei anual. 

Grindeni, com. rur., in jude^ul 
Dolj, plasa Jiul d.-j., la 57 kil. 
departe de Craiova si la 19 kil. 
departe de resedinfa plasei. 

Se invecineste la N. cu com. 
Piscul si Sadova; la S., cu co- 
muna Bechetul; la V., cu Za- 
valul, pi. Balta, si la E., cu co- 
muna Calarasi. 

Terenul este accidentat de 
mai multe movile. 

Vai sunt: Severinul, Robia si 
Biserica- Arsa. 

Este udata de riul Jiul care 
si-a parasit cursul de ci$T-va 
am, cirgind spre vechea sa 
matca. 

Apele din bal^ile si smircu- 
rile dupe mosia Sadova se scurg 
printr'un canal aci. 

Balti sunt: Topilele, de 6 pog.; 
Ograda, de 5 pog.; Luminoasa, 
de 6 pog.; Crucea, de 10 pog.; 
Girlele, de 10 pog.; Plumina, de 
1 /2 pog.; Virtoapele, de 2 pog.; 
Draxana, de 2 pog.; Lungile, de 
3 pog.; Latele, de 3 hect. si in 
adincime de 2 m.; Zatoca, de 
2 hect. si in adincime de 2 m., 
Jiui-Batrin, de 1 hect. suprafa^a, 

1 l k m. adincime, Balta- Vie de 

2 hect. si 2 m. adincime. 
Lacuri: Saratele de V2 hect. 

suprafa^a si 1 m. adincime; Ras- 
crucile, de 1 hect. intindere si 
1V2 m. adincime; Lungile, de 



Hosted by 



Google 



GRINDENI 



641 



GRINDENI 



1V2 hect. suprafa^a si 172 m. 
adincime. 

Comuna se compune din 4 
catune si anume : Grindeni, cat. 
de resedin^a; Ostroveni, la S. 
de tot; Listeava, spre N. de 
Grindeni, si Orasani, la N. de 
Ostroveni, care inainte se nu- 
mea Potrojani. Catunul Ostro- 
veni are silistea Biserica- Arsa ; 
se zice ca acolo a fost un sat, 
unde era si o biserica, care a 
fost arsa de TurcT la 1806; iar 
cat. Listeava, are silistea Visa, 
ce azi este pe mosia Sadova. 
La E. de catunul Listeava se 
vad ruinele unui sat, numit O- 
griul, linga care este o fru- 
moasS fintina. 

Sunt 4 bisericT, din care una 
in Listeava, care s'a inceput la 
1883 si s'a terminat la 1885, cu 
hramul Sf. Niculae. Are in tin- 
da urmatoarea inscrip^iune : 

Aceasta sfinta $i Dumnezeeasca bise- 
rica, in care se praznueste hramul Sf. 
Erarh Nicolae S. M. M. Dumitru si S. 
M. M. Gheorghe, s'a inceput la 23 Maiii 
1883 si s'a terminat la 27 Aprilie 1885, 
in zilele M. S. Regelut Carol I, Regina 
El'sabeta a Rominilor si in zilele I. 1\ 
S. S. Mitropolitul Primat Calinic Mi- 
clescu, P. S. S. Episcopului de Rimnic, 
Iosif Bobulescu si S. S. Protoereul Ju- 
detulut Dolj, Stefan Angulescu. 

Majestatea Sa Regele Carol 
I, a contribuit la aceasta cladire 
cu mijloace banesti si a daruit 
mai" multe odoare si un clopot, 
interesindu-se mult la acest act 
de bine-facere. 

A mai contribuit la aceasta 
sfinta cladire, Administra^ia Do- 
meniuluT Coroanei, to{! locui- 
torii din Listeava, precum si alte 
persoane din satele vecine, in- 
credintindu-se supravegherea lu- 
crarilorde construct Preotului 
D. Iliescu si d-lor Sfetcu Sfetcu, 
Nicolae 1. Lazar, Marin Negrila, 
si Stoian Radu Lazar, intiitorii 
si osarduitorii acestuT sf. locas. 

Alta biserica este in Grindeni, 

t06£5. Aaiele Ltciiunur Ueuf/ru/tc. Vol. J 11. 



inceputa la 1849 si terminate la 
1 86 1, cu hramul Sf. Niculae. 
Are in tinda urmatoarea in- 
scrip^iune : 

Cu ajutorul lui Dumnezeu s'a zidit 
acest sftnt si Dumnezeesc locas, unde se 
prSznueste hramul Sf. Erarh Nicolae si 
Sf. Evangelist loan, s'a pus din temelie 
tn anul 1840 si a r^mas nesavirsit fara 
bolta" pana in anul i860, c?nd s'a fa'cut 
bolta si alte repara^iT si infrurnuse^tndu-se 
cu zugrKveala s'a sfirsit ?n anul 1861 
prin osteneala si cheltuelile locuitorilor 
din acest sat si din satele vecine, mat 
cu seama fiind st^ruitort : Preotul Florea, 
Logofatul Dumitrica, Stefan Kadu, Flo- 
rea Neagu si Grigore Enculescu, in zi- 
lele Domnitorului Alexandru loan I Cuza, 
cu blagoslovenia P;1rinteluT Episcop al 
RimniculuT, D. D. Calinic, spre pome- 
nire In vecl. 

A treia biserica, m Ostroveni, 
s'a inceput la 1796 si s'a ter- 
minat la 1 81 8, cu hramul Ador- 
mirea-Maicei-Domnului. Are in 
tinda urmatoarea inscrip^iune : 

Aceasta sfinta si Dumnezeeasca bise- 
rica cu hramul Adormirea Prea Curatei 
Nascatoare de Dumnezeu din temelie, 
s'a zidit in zilele Prea Luminatului Domn 
Alexandtu Moruzzi Voevod si in zilele 
prra sfin^iei Sale PHrintelui Nectarie, 
Episcopul Noului Severin, leatul 1 796, 
indemnatorit si ctitorit cet dintii : Pro- 
topopul Oprea Presbiterul, Popa Manea, 
Dobrea Maciuca, Florea Ciobanu, Pirvu 
Brat si Preda Brat, de mulrj fra^i a fost 
ajutat si din pricina rasmeri^elor a ra- 
mas netencuita' si neacoperita pana la 
leatul 181 3 si iarasi s'a indemnat ca sa 
se zugraveasca de P. S. S. Protopopul 
Oprea Presbiteru cu Nedelcu Brat si 
Stancu Sin Mateiu ; epitropi si purtatorT 
de grije : Neagu Logofat, Popa Hie, Popa 
Oprea, ctitori de obste, ca sa se pome- 
neasca care ail dat milostenie in veci 
si s'a savirsit in zilele Prea-luminatului 
Domn loan Caragea si in zilele P. S. S. 
ParinteluT Episcop Galatin, 18 18. 

Biserica din Orasani, nu se 
stie cind s'a inceput, s'a ter- 
minat la 1793. Are hramul Sfin- 
tei TreimT. 

Pentru serviciul celor 4 bise- 
rici sunt 2 preo{! si 4 cintare^T. 

Este o scoala in catunul Grin- 
deni, intre{inuta de stat; func- 



{ioneaza din 1858. Localul este 
construit din zid in 1891 si in 
buna stare. Are un singur in- 
vS^ator. 

A fost frecuentata in 1897 de 
31 baepf din Orasani, 22 baeflf si 
o fata din Grindeni, 9 bae^idin 
Ostroveni si 8 din Listeava. 

Stiu carte 72 locuitorl in Lis- 
teava, 80 in Grindeni, 206 in 
Orasani si 120 in Ostroveni. 

Totalul populate* se urea la 
3793 suflete. 

Locuesc in 462 case si 398 
bordee. Casele sunt de zid si 
de gard. 

Dupa legea din 1864 sunt: 
495 locuitorl improprietari^i, iar 
dupa cea din 1875 sunt So in- 
sura^ei. 

Suprafa^a teritoriului comu- 
nai este de 12769 pog., (cat. 
Listeava e pe mosia Sadova), 
din care 7552 pog. arabile, 1368 
pog. finea{a\ 1088 izlaz, 1164 
pog. lac si teren sterp, 897 pog. 
padure si 700 pog. vatra satu- 
lui. Mosia se numeste Ostro- 
veni; mal inainte se numea Po- 
trojani; are pamint arabil in in- 
tindere de 5502 pogoane. 

Mosil sunt : Grindeni, Lis- 
teava, Orasani si Ostroveni. Par- 
tea statulul apar^ine manastiri- 
lor Horezul si Obedeanul. 

Venitul mosiel Ostroveni este 
de 29498 lei si 97 ban* anual si 
apar^ine statutui. Restul apar- 
{ine altor proprietari. 

Padurile de pe mosia Ostro- 
veni, sunt: Portareasca, 181 
hect,; Ufa, 6 hect.; Amza, 7 
hect.; Smadul, 101 hect.; Vir- 
sariul 127 hect.; Ostrovul-Cara- 
bulea, 8 hect. si Ostrovul-Dra- 
xani, 18 hect. 

Viile apar{in locuitorilor; sunt 
pe mosia Ostroveni, in: intin- 
dere de 282 hect. si produc vin 
rosu. 

Sunt multe cazane pentru fa- 
bricarea ^uiceT. 

81 



Hosted by 



Google 



GRINDENI 



642 



GRINDUL-MARE 



Pe mo$ia Ostroveni este o 
moari de aburl. 

Stine sunt pe mo^iele Ostro- 
veni $i Sadova, producind anual 
4700 kilgr. brinza. 

In Li?teava sunt 2 fierarii; in 
Grindeni, 3; in Ora^ani, 4 §i in 
Ostroveni, 2. 

Transportul cerealelor se face 
cu carele pe §oseaua vecinala 
comunala ce duce la Bechet (4 
kil.). 

CirciumI sunt 10: in Li^tea- 
va 4, in Grindeni 1, in Ora- 
?ani 3, in Ostroveni 2. 

Vite cornute sunt 214; 01, 
380; cai, 40 ?i porcT, 17. 

Grindeni, sat, jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-j., com. Grindeni, cu re$e- 
din^a primaries Are 681 suflete: 
338 barbafi ?i 343 femei. Lo- 
cuesc in 99 case $i 30 bordee. 
Tn sat sunt : 3 fierari ; 1 cir- 
ciumar. 

Grindeni, mo§ie particulars, jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-j, com. Grindeni. 

Grindul, com. rur., in jud. Ialo- 
mi{a, plasa Cimpului, situata 
intre comunele Girbovi ?i Co- 
lelia, in partea de N.-E. a pla^ei. 

Teritoriul comunei, cu supra- 
fa{a de 5700 hect., din carl 250 
hect. padure, se intinde din riul 
Talomi^a spre N., pan a in jud. 
Buzau, unde se margine$te cu 
teritoriul com. Meteleul-Scutel- 
nici. Coprinde doua mo?iI: Grin- 
dul, cu 350 hect. $i Grinda^i, cu 
2200 hect.; ambele propriety! 
particulare. 

Dupa legea rurala din 1864, 
sunt improprietarrpf 233 locui- 
tori ; neimproprietari^i sunt 232. 

Comuna se compune din sa- 
tele : Grindul ?i Grinda^i, cu re- 
$edin$a primarieT ^ijudecatoriel 
comunale in Grindul. 

Are o populate de 763 fa 
miliT, sau 2883 suflete : 1427 



barbaflf ?i 1426 feme!; 2781 Ro- 
mini, 18 GrecT, 10 German!, 3 
Ungurl, 6 Turci $i 7 persoane 
de alte nationality! ; 2839 or- 
todoxl, 6 catolici, 2 mozaici $i 
6 mahometani ; 803 agricultori, 
23 meseria?!, 15 comercian^T, 8 
profesiuni libere, 40 muncitorT 
§i 183 servitor! . 

§tiu carte 467 persoane. 

Vite sunt: 1500 cat, 1483 
bo!, 3093 01 $i 2147 porci. 

Sunt 273 stup! cu albine. 

Veniturile com. sunt de 7703 
lei $i cheltuelile, de 7527 lei. 

Sunt 3 $colI, frecuentate de 
79 elevT $i 60 eleve : una de 
baep ?i una de fete in Grindul, 
cu un inva^ator retribuit de stat 
?i comuna ?i o inva^atoare re- 
tribuita de comuna; a treia in 
satul Grinda?i, mixta, cu un 
inva^ator retribuit de comuna ; 
2 bisericT, cu 3 preo^i $i 4 cin- 
tare^I. 

In com. se fac 4 tirgur! a- 
nuale : la 9 Martie, la Pogorirea 
Sf. Duh, la 15 August §i la 
26 Octombrie. 

Grindul, sat, in jud. Ialomi^a, pi. 
Cimpului, pendinte de com. cu 
acela^i nume. E situat la extre- 
mitatea de N.-E. a pla$eT, pe 
un mic deal sau grind, de unde 
$i numele lui. Vechea numire 
a satului a fost Rogozul, iar 
mai in urma ?i-a luat numele 
de Grindul-Fagarasanului. 

Are o frumoasa impar^ire, cu 
strade drepte $i larg!, iar sa- 
tul intreg formeaza un patrat. 

Populafiunea satului se com- 
pune din 316 familif Rominl, 
22 familii figanl, 4 familii GrecT 
?i 3 familii Ungurl. 

Biserica este construita la a- 
nul 1842, intr'un stil frumos $i 
este inconjurata cu zid ; are 2 
preo^i ?i 2 cintare^T. 

Vite sunt: 1000 cai, 965 boi, 
1496 oT ?i 1289 porcl. 



Grindul catun (tirla), in jud. Ia- 
lomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, com. 
Ciulni^a, pe cimpul Baraganul. 

Grindul, munte, jud. Muscel, pi. 
Dimbovi^a, com. Rucarul. 

Grindul, padure, in jud. Ialomi{a, 
pi. Cimpului; formeaza un trup 
cu padurea Malul. Esen^e : ste 
jar, salcie $i ulm. 

Grindul, padure particular^, su 
pusa regimulu! silvic, pe mun- 
tele cu acela^i nume, pendinte 
de com. Rucarul, plaiul Dim 
bovi^a, jud. Muscel, in intindere 
de 250 hect. Esen^a dominanta : 
moliftul. Se limiteaza la N.-V. cu 
Transilvania. 

Grindul, vale, pe mo?iaBaline?ti, 
com. Zamostia, pi. Berhometele, 
jud. Dorohoiu. 

Grindul-Calului, movila, jud. 
Dolj, pi. Balta, com. Mace^ul- 
d.-j., pana in dreptul careia li- 
mita de E. a com. catre sfoara 
de mo$ie Codrul, are direc^iu- 
nea de S.-E. $i de aci ia direc- 
^iunea de S. 

Grindul-cu-Bani, padure de da- 
fini, jud. Dolj, pi. Cimpul, com. 
Piscul. Apar^inestatuluT. Pe mar- 
ginea de N. a acestei paduri 
este a$ezata com. Piscul. 

Grindul-Fagarasanului, numi- 
re vechie a satului Grindul, pi. 
Cimpului, jud. Ialomi^a. 

Grindul-Lung, culme de deal, 
in mijlocul platoului de S. al 
jud. Braila, com. Ulmul, ca la 
4 kil. spre S.-E. de satul Ulmul. 
In partea de N. a acestui grind 
este o movila cu acela^T nume. 

Grindul-Mare,tfktf/, in jud. Cons- 
tanta, pe teritoriul com. rur. 



Hosted by 



Google 



GRINDUL-MARE 



643 



GR1NTIE?UL-MAR£ 



Rasova ; se desface din Dealul- 
Mare, se intinde spre N., avind 
o direc^iune generals de la S.- 
E. spre N.-V., printre vaile Sa- 
iana-Doice si Ciocanul sau Cea- 
irul-din-Mijloc; se ridica pana 
la o inal^ime de 115 m., domi- 
nind vaile de mat sus $i satul 
Rasova, care in parte se gase$te 
a?ezat la poalele sale N.-V. ; 
este stincos si acoperit cu fi- 
ne{e si pa?unl. 

Grindul-Mare, deal, in com. rur. 
Vrata, pi. Cimpul, jud. Mehe- 
din^i. 

Grindul-Pietrei, sat, in jud. Ia- 
lomifa, pi. Ialomi^a-Balta, pen- 
dinte de com. Dormarunt. Este 
situat in apropiere de satul de 
resedin^a. 

Popula^ia se compune din 52 
familiT. 

Grindul-Predii, cdtun (tirla), in 
jud. Ialomi^a, pi. Ialomifa-Balta, 
com. Bordu$eani, pe cimpul Ba- 
raganul. 

Grindul-Vilcia^ul, ostrov, intre 
canalul Viiciul $i veriga Stoe- 
nesti, com. Berte^ti d.-j., jude^ul 
Braila. 

Grindu^ul, munte, jud. Neam^u, la 
hotarul despre Transilvania si 
despre jude^ul Bacau ; face parte 
din masivul Cicul-Tarcaul. 

Grin$ie§ul, masiv muntos, jud. 
Neam{u si Suceava, in legatura 
cu grupurile Gherghiului, Cali- 
manuluT, DorneT, care se afla 
coprin^i intre sorgintea Oltului, 
Putna, Bistricioara, de la Tul- 
ghe? in jos, Bistri{a, Dorna, Bis- 
tri^a-Transilvana si Muresul. 

Catena centrala pleach de la 
sorgintea Bicazuluf, trece prin 
piscul Chisavas (1627 m.), Co- 
ceres (1463 m.), Magura (1509 



m.), Izvorul-Calimanulur (203 1 
m.), Pietrosul (2 1 10 m.), de unde 
se indrepteazi spre N., prin Ma- 
gura-Calului (1230 m.). 

Clina vestica a acestul grup 
este formats de mun$ii Gher- 
ghiuluT siai CalimanuluT; aceasta 
clina este repede, pujin accesi- 
bila si taiata de drumurile pa- 
surilor Bicazul, Bistricioarel (Tul- 
ghesul si Putna) si ale Dome!. 
Clina orientala a acestul grup 
este formata in cea mai mare 
parte de mun^if Grin^iesului $i 
de ai Dome!. 

Mun^ii Grin^iesului sunt co- 
prin$f intre Piriul-Negru, Bis- 
tri^a si Bistricioara. Spa^iul li- 
mitat de aceste riurJ afecta for- 
ma unui drept-unghtu, ale caruT 
doua laturl ar fi formate prin 
Bistricioara, iar cele-1'alte doua 
prin Piriul-Negru si Bistrifa. 
Culmea principals a acestul ma- 
siv se intinde din Cotul-Negru- 
liri si al Bistri^ei si este urmata 
de frontiera si de o poteca care 
une$te cele douS piraie. Din 
Virful-Grin^iesuluT, muntele Plo- 
pul $i Piatra-Rosie, pleacS spre 
E. trei din^i* paralelT ce se ra- 
mifica, umple tot spafiul pana 
in Bistri^a si sunt urma^i depo- 
ted can vin din valea Bistri^ei. 
Mun^if Grin^iesului se leaga cu 
ai Gherghiului in Virful-Negru 
(Magura) printr'o ramura ce 
pleaca din culmea centrala si 
trece printre Bistricioara si Ne- 
grisoara. Valea-Bistricioarei, de 
la satul Corbul, are o potecS de 
cat, care o urea pSnS aproape 
de origina ; Valea-Negrisoarel 
de asemenea este urmata de o 
poteca de cat ; cele-1'alte comu- 
nica^iuni* din interiorul masivu- 
lul sunt poteci grele. 

Aci in caz de rezbel coloanele 
de invaziune ar fi despartite prin- 
tr'un bloc muntos de eel pu^in 
50 kil. lungime, si de o la^ime de 
mai bine de 45 kil. intre Bis- 



trifa si valea Huresul-Oit. Pote- 
cele intermediare sunt lung* si 
debuseazS ca si comunica^iunile 
pasulul Dornel si Bistricioarel 
in strtmptul defileu al Bistri^el. 
Toate aceste considera^iuni In- 
lesnesc apararea regiunel, dac& 
ea nu este surprinsS. inainte de 
a incerca s& dispute defileurile. 

Grin{ie§ul, pise, inalt de 1739 
m., in grupul muntelu! Grin- 
{iesul, jud. Neamju. 

Grin{ie§ul-Mare, sat, in judejul 
Neamfu, pi. Piatra-Muntele, com. 
Bistricioara. Este situat linga 
mun^ii Frasinul si Hurduga. 

Are o populafiune de 128 fa- 
mill!, sau 337 suflete. 

In sat este: o biserica de 
lemn, cu 2 dascaH; 1 piu& pen- 
tru sucmane ; 2 morf de apS ; 
2 herastrae. 

Sunt 100 contribuabill. 

Vite: 80 bo!, 150 vacT, £00 
01, 26 cat, 50 rimator! si 60 
junci. 

Grin^ie§ul - Mare, ramura de 
munfi, ce se deta$eaz& spre E. 
din ramura muntelut Plopul, pe 
teritoriul com. Calugareni si a- 
pof Bistricioara, pi. Piatra-Mun- 
tele, jud. Neam^u. Se afla cu- 
prins intre piriul Grin^iesul-Mare 
si Grin^iesul-Mic. 

Grin{ie§ul-Mare, tnunte, intre 
com. Borca, jude^ele Suceava si 
Neam^u. 

Grin^ie§ul-Mare, piriu, jude^ul 
Neam^u ; izvoreste din partea 
estica a sistemuluf stincos Grin- 
^iesul, fiind format prin unirea 
a doua sivoaie; curge spre 
E.-S., pe teritoriul com. Bistri- 
cioara, traversind soseaua Bis- 
tricioara-Pris^cani in dreptul kil. 
115, unde se si vars& pe stinga 
piriulul Bistricioara. 



Hosted by 



Google 



GRINTIE?UL-MIC 



644 



GRIVIJA 



Grintie§ul-Mic, sat, jud. Neam$u, 
pi. Piatra-Muntele, com. Bistri- 
cioara, situat intre mun^h* Grin- 
{iesul si Hurduga, pe valea Bis- 
tricioarel. 

Are o popula^iune de 95 fa- 
milif, sau 222 suflete, din can 
60 contribuabill. 

Este o scoala, frecuentata de 
40 elevi; 1 piua pentru facutul 
sucmanelor ; 1 moara de ap& ; 
2 her&strae. 

Numarul vitelor este de 730 
capete. 

Grmtie$u\-Mic,ramurfi de munfi, 
ce se detaseaza din nodul for- 
mat de Grin{iesul-Mare si Ma- 
luste^ul, pe teritoriul com. Bis 
tricioara, pi. Piatra-Muntele, jud. 
Neam^u. Formeaza in parte ho- 
tarul despre com. Calugareni. 

Grin^ie§ul-Mic, piriias, ce izvo- 
reste din ramura muntilor Grin- 
{iesul-Mare, com. Bistricioara, 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neam^u ; 
curge prin satul cu acelasi nume, 
strabatind soseaua Bistricioara- 
Prisacani in dreptul kil. 113; 
se varsa pe partea stinga a pi- 
riuluT Bistricioara. 

Gripcia, munte, in partea de N. 
a com. Topesti, plaiul Vulcanul, 
jud. Gorj, cu o suprafa^a de 
540 hect. Se prelungeste de la 
E. la V. si e acoperit cu pa- 
dure de fag si gorun. 

De dinsul {ine urmatorul grup 
de mun$I : Poiana-Scarii, spre E. 
de muntele Gripcia, cu o su- 
prafa^a de 1 70 hect. padure ; 
Ulmatul, spre S. de muntele 
Gripcia, cu o suprafa^a de 260 
hect. padure ; Poiana-de-FragT, 
spre S. de muntele Gripcia, cu 
o suprafa^a de 210 hect. pa- 
dure si pasune ; Cornul, Gripcia, 
spre V. de muntele Gripcia, cu 
o suprafa^ de 220 hect. pa- 
dure si pasune; Dosul, Gripcia, 



spre N. de muntele Gripcia, cu 
o suprafa^a de 420 hect. padure. 
Suprafa^a totala a muntelul 
Gripcia, cu cracil sal, este de 
1820 hect. 

Griva, padure particulars, supusa 
regimului silvic, pe mosia Ma- 
laia-Voineasa, pendinte de com 
Malaia, plaiul Cozia, jud. Vilcea. 

Grivei, deal, in com. rur. Nego- 
mirul, pi. Vailor, jud. Mehedin^i. 

Grivei, piriii, jud. Neamfu. Vezi 
CriveJ. 

Grivei-din-Dos, mahala, in com. 
rur. Negomirul, pi. Vailor, jud. 
Mehedin^i. 

Grivei-din-Fa{a, ///#//<?/#, in com. 
rur. Negomirjl, pi. Vailor, jud. 
Mehedin^i. 

Grivi^a, sat, pe mosia Paltinisul, 
com. cu acelasi nume, jud. Do- 
rohoiti, pi. Prutul-d.-j., cu 56 fa- 
milil, sau 248 suflete, la o mica 
departare maT in jos de satul 
Paltinisul. S'a infiintat la 1897. 
Are 54 case si bordeie, ale noilor 
improprietari^i pe mosia statului. 

Locuitorii improprietari^f ail 
982 hect., 76 ariif, pamint. 

Numirea satuluf s'a dat in a- 
mintirea victorieT repurtata de 
trupele romine in Bulgaria, la 
reduta Grivifa, in razboiul din- 
tre Rusi si Turci din 1877 — 7^> 
la care au luat parte insemnata 
RominiT. 

Grivi^a, sat, in jud. Ialomifa, pi. 
lalomi^a-Balta, pendinte de com. 
Smirna, situat la 6 kil. spre V. 
de satul de resedin{a\ 

Satul s'a fondat in 1882. I s'a 
dat numele in amintirea lup- 
telor ce Rominii au purtat con- 
tra Turcilor la Grivi^a in Bul- 
garia, la 1877. 



Popula^iunea satului se com- 
pune din 245 familil RominT, 
3 familil figani si 2 familtf E- 
vrei. 

Vite sunt : 490 caf, 976 bo?, 
1400 01, 14 capre si 500 porci. 

Grivi^a, sat, in jud. Tutova, pi. 
Tirgul, com. Odata-Bursucan, 
spre V. de satul Odaia-Bursu- 
can. Are 410 locuiton si 124 
case. Este fondat in urma raz- 
boiului din 1877 in memoria 
luptatorilor de la Grivi{a. Inainte 
de intemeerea satului, aceasta 
localitate se numea Odaia si era 
proprietatea statului. 

Grivi^a, sat, face parte din com* 
Calma^uiul, jud. Tecuciu. Situat 
pe valea Calmatuiului, la 3 kil. 
^i 150 m. de satul Calmatuiul, 
spre E. de tirgusorul Ivesti, re- 
sedinta plasei. 

Are o populatie de 1221 su- 
flete : 288 barbati, 285 feme?, 
342 baeti si 312 fete; locuesc 
in 300 case si 3 bordee. 

Are o scoala, frecuentata de 
47 copii ; o biserica, cu hramul 
Sf. VoevozT, facuta de locuiton; 
2 circiumT. 

Satul s'a infiinfat la 1879 cu 
prilejul aplicarei lege! insura^ei- 
lor ; locuitorii sunt venial din 
toate satele de prin prejur. 

Poarta acest nume in amin- 
tirea victoriei cistigate de Ro- 
mini inaintea redutei Grivi^a, 
in razboiul de la 1877. 

Grivi^a, catuu, com. urb. Draga- 
sani, pi. Oltul-d.-j., jud. Vilcea. 

Grivi^a, picket rominesc, cu No. 
7, jud. Constanta, situat pe te- 
ritoriul bulgaresc al com. Ese- 
Chioi, revendicat de RominT, la 
poalele dealului Hagi-Durac-Sir- 
ti, nu departe de confluen^a pi- 
raieior Hamazli-Ceair si Mahale- 
Orman-Ceair; domina pe o bu" 



Hosted by 



Google 



GRIVlfA-NOUA 



645 



GROAPA-CIOBANULUl 



na intindere si drumul Silistra- 
Varna. 

Grivifa-Noua, sat, pe mosia Cor- 
dareni, com. cu acelasf nume, 
pi. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu, 
cu o populate de 66 familil, sau 
354 suflete. Infiinjat la 1886, 
cu noi improprietari^i, pe o su- 
prafata de 836 hect. 

Grivi^a-Vechie, sat, pe mosia 
Sipoteni, com. Cordareni, pi. 
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu, cu 
o populate de 57 familil, sau 
236 suflete, infiin^at in 1879, 
cu noi improprietari^i, pe mosia 
statului. Locuitorii au 322 hect, 
35 aril, pamint. 

Grinele, deal si punct de he 
tar intre comunele Grabicina, 
Policiori si Canesti, jud. Buzaii. 

Grinolea, sat, jud. Dolj, pi. A- 
maradia, com. Capreni, cu 219 
suflete: 129 barba^T si 90 femei. 
Locuesc in 49 case. Copiii din 
sat urmeaza la scolile din Ca- 
preni-d.-s., ce sunt la 4V2 kil. 
departe. 

Grinolea, pise, jud. Dolj, plasa 
Amaradia, com. Capreni. 

Griului (Dealul-), ( Virful-Iele- 
lor), colina, m jud. Buzau, co- 
muna Vintila- Vod&, cat. Sir- 
besti. In virful sau e o supra- 
fa^a ca de 4 m., pe care nu 
creste iarba. Din aceasta cauza 
s'a nascut credin^a, c& aci vin 
ielele inainte de Rusalii si joaca. 

Griului (Valea-), vale, in jud. 
Buzau, com. Viperesti, pe pro- 
prietatea statului Valea-Larga. 

Groapa, vale, in jud. Ialomi^a, 
pi. Borcea, com. Dichiseni. 

Groapa-Catanei, deal, jud. Ba- 



c&u, pi. MunteluJ, com. V&si- 
esti, pe care se afl& urme de 
redute. 

Groapa-Chiri^ei, padure foioa- 
sS, jud. Bac&u, pi. Tazl&ul-d.-s., 
com. Bucse^ti, proprietatea rci- 
zesilor din comuna\ Are o in- 
tindere de peste 40 hect., si 
este supus& regimului silvic. 

Groapa - Ciobanului, (Cioba- 
nul), corn, rur., in jud. Con- 
stanta, pi. Hirsova. 

Este asezata in partea de 
N.-V. a jude{ului, la 96 kil. 
spre N.-V. de orasul Constanta, 
resedinja jude^ulut, si in partea 
de V. a plasei, la 8 kil. spre 
N.-E. de oraselul Hirsova, re- 
sedin^a pl&sei. Comunele inve- 
cinate sunt : Girlici, la 7 kil. spre 
N.-E.; Sarai, la 9 kil. spre E.; 
Ghizdaresti, la 5 kil. spre S.-E.; 
$iriul, la 10 kil. spre S.-E. 

Se margineste la N. cu jud. 
Braila, despar^indu-se prin flu- 
viul Dunarea; la E., cu comu- 
nele Girlici si Sarai, despar^in- 
du-se de cea d'intiiti prin o li- 
nie conventionale din Dunare 
pana in girla BSroiul, de cea 
d'a doua prin bal^ile Cioroiul 
si Hazarlic, soselele jude^ene Os- 
trov-Hirsova si Hirsova -Sarai, 
drumul comunal Eschi - Sarai- 
Musiul si dealul Cadi-Cisla ; la 
S., cu comunele Siriul si Ghizda- 
resti, separata fiind de prima 
prin o linie conventionale din 
dealul Cisla pana aproape de 
TreJ-Movile, de cea d'a doua 
prin valea Caimacli-Dere; la V. 
si S.-V., cu com. urb. Hirsova, 
desp£r{it& fiind de dinsa prin 
Valea-Brentulul, dealurile Ca- 
ranli si Ciobanul si restul prin o 
linie conventionale pan& in Du- 
nare. 

Relieful soluluf este parte ses, 
parte pu^in accidentat, divizindu- 
se prin girla Baroiul in 2 p&rpf : 



a) sesul coprins intre privalul 
BSroiul si Dun£re ( 2 /s din in- 
tinderea totala), spre N. si N.- 
V., acoperit cu stuf, si semi- 
nat cu balflf marl (Ciobanul) si 
mici (Ciungile, Cernica, Gir- 
lita, Belciugata), avind la N. 
un grind (loc ridicat d'asupra 
stufuiul balfilor si girlelor) de 
vre-o 450 hect., acoperit spre 
N.-V. cu p&durea Ruginoasa ; 

b) solul accidentat ( 3 /s din in- 
tinderea totals a comuneT), co- 
prinzind partea de Sad - Est, 
brazdat de dealurile: Ciobanul 
(65 m.); Caranli (72 m.); si la 
S -S.-E.: dealul Hazarlic (72 m.), 
Eschi-Sarai (78 m.) si Cadi-Cisla 
(118 m.), toate acoperite cu se- 
manituri si fine^e. 

Movilele sunt in numir de 
vr'o 15, variind intre 50 — 113 
m.; principalele sunt: Movila- 
Mare, la S., pe muchea Dealu- 
lul-CiobanuluI (65 m.); Sapata 
(68 m.); Trel-Movile (ill m.) 
la S.-E; multe^din ele sunt na- 
turale, altele sunt artificiale, ser- 
vind ca puncte trigonometrice 
la construirea h&r{il Dobrogel 
de catre Statul-Major Romin. 

Val sunt : Valea - Dovlecelu- 
luT, Valea-Brentului, formats din 
vaiie Balaceanulu! si Cislei (ce 
trece prin satul Cadi-Cisla). 

Apeie carl uda comunasunt: 
Dunarea, (si anume Canalul-M&- 
cinului) la N., despar^ind-o de 
jude^ul Br&ila; tot la N., girla 
sau privalul B&roiul care trece 
pe ling& satul Groapa-Ciobanu- 
lui. 

Bal^t: Groapa-Ciobanulul (200 
hect.), la N. de sat ; Ciungile, 
Cernica in stuf, tot la N.; Bel- 
ciugata; pe grin'dul Ruginoasa 
la N.-V., toate formate de re- 
v&rs£rl anterioare ale fluviului 
Dunarea; la hotarul despre V. 
sunt bal^ile : Rotundul si Gir- 
li^a; la eel despre E., bal^ile: 
Cioroiul si Hazarlic; mai sunt 



Hosted by 



Google 



GROAPA-CIOBANULUl 



646 



GROAPA-VlEl 



alte 4 mat midf; intinderealor, 
afara de cele de la hotare, e 
de 124 hect.; con^in peste ce 
se consuma in localitate. 

Com. este formata din doua 
catune: Groapa-Ciobanulm,rese- 
dinfa, asezata in partea N.-V. a 
comunel, la poalele nordice ale 
DealuluI-CiobanuluJ si pe malul 
drept al privalulut Baroiul ; Ca- 
di-Cisla, asezat in partea S.-E. 
a comunel, la poalele S.-V. ale 
dealului Cadi-Cisla si pe ambele 
maluri ale vail Cisla, la 8 kil. 
spre S.-E. de cat. de resedin^a. 

Suprafafa totala a comunel 
este de 5486 hect., din can 69 
hect. ocupate de vatra satelor 
cu 247 case, iar restul apar^i- 
nind statului cu proprietarii 
(1607 hect.) si locuitorilor (3810 
hect). 

Popula^iunea este de 271 fa- 
milii, sau I350suflete: 691 bar- 
ba^T si 659 femei: yS^ necasa- 
toripf, 502 casatorifl, 65 vaduvl; 
2350 ceta^eni Romini; 1320 or- 
todoxi, 30 mahometanl; 6S6 
agriculton si pescarl, 1 doctor, 
8 comercianpf. 

Stiu carte 117 persoane. 

Contribuabili sunt 258, 

Locuitoriif poseda : 130 plu- 
gun si 200 care si caru^e. 

Vite sunt 3400 capete, mai 
cu seama boT, 01 si rimatori. 

Sunt 5 mori de vint. 

Comerciul e activ; se face 
prin oraselul Hirsova, la 9 kil. 
spre S.-V., de catre 8 comer- 
cian^I si consta in import de 
cereale, manufactun si in ex- 
port de vite si peste. 

Budgetul com. este de 3222 
lei la veniturl si de 2816 lei la 
cheltueli. 

CaJ de comunica^ie sunt: pe 
Dunare, balp, girla Baroiul cu 
luntrele; calea jude^eana Hir- 
sova-Macin care trecepe la 3 kil. 
spre S. de comuna; apoi cai 
comunale la satele invecinate: 



Topalul, Saraiul, Siriul, Daeni, 
Girliciul, Cadi-Cisla, etc. 

Are o biserica, in cat. Cio- 
banul, cu hramul Sf. loan, zi- 
dita si intre^inuta de locuitori, 
avind si 10 hect. pamint de la 
stat, cu 1 preot, 1 cintare^ si 
2 paracliseri; o scoala, condusa 
de un inva^ator si o invatatoare, 
frecuentata de 74 elevi (66 ba- 
ep si 8 fete). 

Groapa-Ciobanului, sat, in jud. 
Constanta, pi. Hirsova, catunul 
de resedin^a al com. Groapa- 
Ciobanului. Este asezat in partea 
de V. a plasei si cea de N.-V. a 
comunel, la poalele nordice ale 
Dealului-Ciobanului si pe malul 
drept al privalului Baroiul. Te- 
ritoriui sau se margineste la N. 
cu jud. Braila, desparpt prin 
Dunare ; la E., cu comunele 
Girlici, Sarai si cat. Cadi-Cisla; 
la S.-V., cu com. urb. Hirsova. 

Relieful sau este putin acci- 
dental ses la N., acoperit cu 
stuf, presarat cu balp si gra- 
dini ; la S. si S.-E., ridicat, pre- 
zintind dealurile: Ciobanul (68 
m.), si Caranli (72 m.); si mai 
multe movili, intre carl: Movila- 
Mare (65 m.) si Sapata (68 m.). 
Este strabatuta de Valea-Bren- 
tuluT, care la E. o desparte de 
catunul Cadi-Cisla. 

Este udat de apele: Dunarea 
(Canalul-MacinuluT), la N. ; pri- 
valul Baroiul prin mijloc, trecind 
si pe linga sat prin partea nor- 
dica. 

Balp sunt : Groapa-Ciobanu- 
luT, la N., prelungita cu Girli^a; 
Ciungile, Cernica si Belciugata, 
la N. ; toate conpn peste. 

Intinderea satuluT e de 5207 
hect., din carT 160 hect. vatra 
satulut, cu o populate de 1453 
suflete. 

Groapa-Danciului, trup de pa- 
dure, al statuluT, jud. Vilcea, 



plaiul Cozia, com. Saracinesti, 
care impreuna cu trupuriie Bu- 
da-Mare si Bu da Mica, are o in- 
tindere de 350 hect. 

Groapa-Izvoranilor, deal, spre 
V. de com. Maneciul-Ungureni, 
pi. Teleajenul, jud. Prahova. 

Groapa-Lupilor, deal, in com. 
rur. Rosiu^a, pi. Vailor, jud. Me- 
hedinp. 

Groapa-Lupului,/^tffo/v, in jud. 
Mehedinp, plaiul Closani, com. 
rur. Negoesti, cat. Padesul. 

Groapa-Mare, vale, in jud. Bu- 
zati, com. Grabicina, avind parte 
araturi, parte izlaz. 

Groapa-Mare (Fundul - Gro- 

pil), vale, in jud. Buzau, com. 
Vintila-Voda, cat. Sirbesti. 

Groapa-Manastirei, picket, pe 
Dunare, cu No. 23, in jud. Ilfov. 

Groapa-Nucului, deal, in jud. 
Bacaii, pi. Tazlaul-d.-j., de pe 
teritoriul com. Ripile. 

Groapa-Olarului, vale, jud. Su- 
ceava, in padurea mosiei Roto- 
panesti, in care se afla un fru- 
mos rimnic. 

Groapa-Rea, sat, in jud. si pi. 
Argesul; face parte din com. 
rur. Cerbureni-Iasul. 

Groapa-Scheucei, iezer, intre 
privalul Dimuleasa si iezerul 
Glavanele, jud. Braila ; prin el 
trece hotarul com. Vizirul. 

Groapa-Viei, deal, pe teritoriul 
com. Flaminda, pi. Calma^uiul, 
jud. Teleorman, la N. com. Ma- 
gurelele. Face parte din dealul 
Suroaia. Pentru ca aci sunt sa- 
dite din vechime vii, locuitorii 



Hosted by 



Google 



GROAPA-VIEI (MAGUKA-DE-LA-) 



647 



gropAria 



T-au zis : Dealul-de-la-Groapa- 
Viei. 

Groapa-Viei (Magura-de-la-), 

magura, situata d'asupra dea- 
lului cu acelasi nume, in par- 
tea de N.V., jud. Teleorman. 
Insemnataprin importantele des- 
coperiri archeologice ale lu! Ce- 
zar Boliac, despre care face 
men^iune si d-nul Gr. G. Toci 
lescu in scrierea sa «Dacia in a 
inte de RomanT». 

Pe toate har^ile numirea a 
cestei magurl este gresita. (Gra- 
pavia), fiind copiata dupa a sta- 
tulul major austriac. Adevarata 
numire este aceea pe care o 
dam nof : Groapa-Viei, cum o 
pronunta si locuitorii. 

Groapele, sat, pe riul Argesul, 
jud. si pi. Argesul, pendinte de 
com. r.ir. Curtea-de-Arges. 

Groapele, lac> jud. Braila, situat 
la N. de com. Ciacirul. 

Groapele, prival, jud. Braila, 
incepe din privalul satului Gro- 
peni si comunica cu iezerul Bu- 
saga. 

Groapele, prival, jud. Braila, la 
hotarul de N. al com. Srancu^a, 
aproape de Dunarea-Vechle; u- 
neste privalul Vidroiul cu ieze- 
rul Listegea din com. Vizirul. 

Groapelor (Piriul-), piriii, uda 
partea de N.-E. a com. Ciresul, 
pi. Cerna-d.-s., jud. Vilcea, $i 
se varsa in riul Cerna, tot in 
raionul com. Ciresul. 

Groasa, pddure de stejar, a sta- 
tuluT, in jud. Ialomi^a, pi. Ialo- 
mi$a-Balta, teritoriul com. Fun- 
dul-Crasani. 

Groaza, deal, jud. Bacau, pi. 
MunteluT, de pe teritoriul com. 



Darmanesti, situat linga mun- 
tele Farcul-Mare. 

Groaza, munte, jud. Bacau, pi. 
Trotusul, com. Tirgul-Trotusul, 
de pe teritoriul satuluT Slanicul. 

Groaza, piriii, jud. Bacau, pi. 
Muntelul, com. Darmanesti, care 
izvoreste din muntele cu ace- 
las! nume si se varsa d'a-dreapta 
Uzului. 

Groduiul, piriii, pe mosia Buda, 
com. Buda, pi. Hei^a, jud. Do- 
rohoiu. 

Grohoti^ul, piriii, in jud. Bu 
zau, com. Paltineni, cat. Cur- 
matura ; iese din muntele Catia- 
sul si da in Catia^ul. 

Grohotul, piriii, jud. Bacau, pi. 
MunteluT, com. Brusturoasa ; iz- 
voreste din muntele Carunta si 
se varsa in Trotusul, pe dreapta, 
dupa ce se incarca cu piriiasele : 
TuJburatul si Grohotisul. 

Grojdibodul, com. rur., in par- 
tea de S. a plasei Balta Oltul- 
d. j., jud. Romana^i, formata din 
satul cu acelas! nume, situat la 
N. de balta Potelul, la 18 kil. 
de Corabia si la 38 de Caracal. 
Altitudinea terenulul d'asupra 
nivelulu! marii este de 60 m. 

Are o populate de 624 fa- 
milii, sau 1988 suflete : 1008 
barba^I si 980 feme! ; 992 ca- 
satori^i si 995 necasatori$T. 

$tiii carte 73 persoane. 

Sunt 362 contribuabili. 

Budgetul com. este de 3957 
lei la venituri si de 3862 le! 
la cheltueli. 

Vite marl sunt 1048, vite midf 
2402 si rimator! 150. 

Are 13 stabilimente comer- 
ciale ; o scoalaprim. de gr. I, con- 
dusa de 1 inva^ator, frecuentata 
de 44 elevl; o biserica, cu hra- 



mul Sf. Nicolae (1865), cu 2 
preoflf si 2 cintarefl. 

Comuna Grojdibodul e impor- 
tanta din punctul de vedere ar- 
cheologic. Sa gasit ban* din e- 
poca Romanilor si 2 table de 
bronz «honestae missionis», pe 
care Alexandru Cuza le-a dat 
lui Napoleon III. Ele sunt libe- 
rate de Adrian, la 139 p. Chr. 
unor veteran* din cohorte auxi- 
liare car! facuse sub Plautius 
Caesianus (vezt Cesieni) 25 an! 
de serviciu, si acum capatara 
drepturile de ceta^en! roman!, 
e! si copiif lor. 

Magurl sunt : magura Prasao- 
easca, Magura- Mare, Magura 
Cazacilor, Ascufita, Timpa, care 
inconjoara comuna. Aceasta pro- 
beaza ca aci a fost o sta^iune 
in epoca Romana. 

Grohoti§ul, munte, la N. de com. 
Maneciul-Ungureni, plaiul Te- 
leajenul, jud. Prahova, coprins 
intre apa Stance! la N.-E. si 
apa Bobulu! la S. 

Grohotisul, locdetrecere, in Tran- 
silvania, jud. Prahova. 

Gropanile, sat, in jud. Mehe- 
dinji, pi. Dumbrava, com. rur. 
BusjI. Are 567 loc. si 103 case. 

Gropanile, munte, in jud. Me- 
hedin^i, plaiul Closani. 

Gropanile, deal, in com.rur.Busul, 
pi. Dumbrava, jud. Mehedinfi. 

Gropanile, vale si piriii, in com. 
rur. Busul, pi. Dumbrava, jud. 
Mehedin^i. 

Gropanul, vale, jud. Viasca, pe 
proprietatea Rasuceni ; da in 
valea Brezoiul. 

Groparia, numire ce se da satu- 
lui Filipesti, jud. Braila. 



Hosted by 



Google 



GROPENI 



648 



GROPILE 



Gropeni, com. rur., situata" pe 
ses pe malul sting al DunSref, 
pi. Balta, jud. Braila. Se mar- 
gineste la N. cu com. Tichi- 
lesti ; la V., cu Osmanul ; la 
S.V., cu Valea-Cinepei si la E, 
cu Dunarea. Suprafa^a comunel 
e de r8ooo hect. si face parte 
din domeniul Brailei. 

Are o populate de 366 fa- 
miliT, sau 1956 suflete, din can 
308 contribuabift. 

Veniturile com. sunt de 8759 
lei si chelt.de 7082 leT, 5obanT. 

Locuitorl im proprietorial din 
1864 sunt 271 ; neimproprieta- 
rip sunt 37. 

In com. sunt : 5 debite ; 8 
circiumi. 

Vite: 950 boi, 13 10 vaci, 9 
tauri, 500 vifei, 933 caT, 2 raa- 
gari, 13 1 1 01, 709 rimatori si 
16 capre. 

Suhatul vitelor este de 331 
hect. 

Locuitorii poseda" 600 stupi 
cu albine. 

Are: 1 biserica, facuta la 
1873 de locuitorT, cu 1 preot, 
1 cint&rej si 2 paracliserl; 2 ci- 
mitire ; 1 scoala de baep, fre- 
cuentatO de 88 elevi si 1 de 
fete, infiinjata la 1874, frecuen- 
tata de 38 eleve. Ambele scoli 
au localun proprii de zid, 

DrumurT: la Braila, spre N., 
prin Sichilesti, apoi pe soseaua 
Br&ila-Calarasi, la 23 kil. ; la 
Balta, spre N. pe la Milea A- 
vram; la IbisT, pe luncS pana 
la hotarul Domeniului; la Cea- 
cirul, spre S., pe malul luncei 
Dun£rei, la 10 kil.; la Valea- 
CinepeT, spre S.-V., prin pro- 
prietatea locuitorilor, 6 kil.; la 
Osman, spre V., prin proprie- 
tatea locuitorilor, strSbatind ca- 
lea judefeanS BrailaCal&rasi, 9 
kil. ; la Silistrarul, spre N.V., 
prin proprietatea locuitorilor, 
t£ind soseaua jude{ean& prin 
Gropeni-de-Cimp, 13 kil. 



In com. sunt 5 strade. Dru- 
mul postei vechi trecea pe par 
tea de V. a com. Comuna e 
vechie. 

Gropeni, sat, cu 150 locuitorT, 
jud. Arges, pi. Topologul ; face 
parte din com. rur. Runcul. 

Gropeni, sat, jud. Braila, pe mu- 
chea platoului la V. com. Gro- 
peni, pe drumul Braila-Ialomi^a, 
la 23 kil, spre S. de orasul 
Br&ila. Satul este vechiu. Pe 
timpul domina^iunei turcesti for- 
ma doua" satisoare stapinite de 
2 pasale si despar^ite prin strada 
de az?, Vadul-Soarelui. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
67 hect., cu 366 case. 

Are : o scoala de bae^i, fre 
cuentata de 90 copii; o scoala 
de fete, infiintata la 1874 si fre 
cuentata de 38 eleve; o bise- 
rica; 7 circiumi; 3 bacanil. 

Locuitorii poseda 342 stupi 
cu albine. 

Gropeni, sat, face parte din com. 
rur. Maracineni, pi. Riul-Doam- 
neT, jud. Muscel. 

Gropeni, statie de dr.-d.-f., jud. 
Muscel, plasa Riurile, comuna 
Maracineni, cat. Gropeni, p^ li- 
nia Golesti-Cimpulung, pusa in 
circulate la 1 Iulie 1887, Se 
afla intre stabile Florica (3 kil.) 
si Ciumesti (5 kil.). Inal^imea 
d'asupra nivelului marii e de 
263 m .24, Venitul acestei sta^i? 
pe 1896 a fost de 24058 lei. 

Gropeni-de-Cimp, loc, spre N. 
V. de com. Gropeni, pi. Balta, 
jud. Braila, pe care s'au impro- 
prietarit locuitorii si pe care, se 
zice, a fost vechiul sat. 

Gropenianul,/>raW, jud. Braila; 
uneste iezerul $erbanul cu Du- 
n Or ea Vechie. 



Gropi (Valea-cu-), vale, in jud. 
Neam{u,pl. de Sus-Mijlocul, com. 
Bozieni, situat in partea de N. 
a com. Este formats de dealul 
Cet&tuia si de un alt deal de 
peste hotar, ce se afla pe teri- 
toriul Valenilor, in jud. Roman. 

Este acoperita cu fine^e si a- 
par^ine parte proprietaruluT mo- 
siei Bozieni, parte locuitorilor 
aceleT comune. 

Se numeste ast-fel de la mul- 
£imea gropilor ce se gasesc pe 
ea si din care se scoate prun- 
dis pentru soselele vecinase. 

Gropii (Valea-), vale, in jud. 
Buzau, com. Beceni, cat. Ocea ; 
se scurge in Valea-Ocif. 

Gropii (Virful-), (Groapa-Lu- 
pilor), colina, in jud. Buzau, 
com. Laposul, acoperita de pa- 
dure. 

Gropile, com. rur., jud. Bacaii, 
pi. Tazlaul -d.-j., situata la limita 
spre jud. Putna, pe piriul Pal- 
tinata. Se compune din 4 ca- 
tune : Gropile, resedinta, Ca 
pota, Paltinata ?i Pochita, si- 
tuata pe riul Casiuul, dincolo de 
Trotu?. 

In «Condica Liuzilor» mosia 
este trecata raza$easca, iar in 
statistica din 1874 se gase^te si 
catunul Motocesti, azT alipit cu 
com. Ripile ?i un altul Urita. 

Se margin este la N. cu com. 
Fundul-Racaciune ; la V. cu com. 
Bratila si Ripile; la S. cu Ri- 
pile $i la E. cu com. Draguseni 
si P^rava, din jud. Putna. 

Dealuri sunt : Caprianul, Be- 
nea si B&lanelul. 

Are o scoala mixta, care 
func^ioneaza' de la 1865, in sa- 
tul Gropile, intre{inut& de co- 
muna, intr'un local facut dmbir- 
ne, in stare bunS, cu 6 falci pa- 
mint in farina si 6 in vatra sa- 
tulul. E frecuentata de 16 copii. 



Hosted by 



Google 



GROP1LE 



649 



GROPNIfA 



Sunt 3 bisericl: doua orto- 
doxe in satul Gropile, deservite 
de I preot si 4 cint&re^i, si una 
catolica, in satul Capota. Sunt 
2,%7 case de locuit, dese in Po- 
chi{a, rari in cele-Palte catune ; 
4 circiumi. 

Popula^ia este de 395 familil, 
sau 1577 suflete: 830 barba^I 
si 747 feme!; 1477 Romini si 
100 UngurT, to{I de protec^iune 
romina ; 870 agricultorl, 56 me- 
seriasi, 26 comercianpf, 24 pro- 
fesiuni libere si 98 serviton. 

Sunt 348 contribuabili. 

Dupa legea rurala din 1864, 
la 94 locuiton s'au dat 283 falci 
pamint in farina. In 1879 s'aii 
improprietarit 55 insurant cu 
137.40 falci pamint. 

Teritoriul comunel are o in- 
tindere de 3000 hect. Padurile 
ocupa peste 300 hect. Proprie- 
tarT mar! sunt mostenitorii luT 
I. Botez, cu o mosie care da 
un venit anual de 6600 lei, si 
mostenitorii lui lord. Ivascu, 
cu 58 hect, dind venit anual 
de 2100 lei. 

Pe teritoriul comunel sunt : 
izvoare cu apa sulfuroasa la Rup- 
tura si Puturoasa ; mal multe 
iazun cu peste, dintre carl 2 
mal insemnate : Balta-Lunga si 
Balta-fara-Fund ; 2 mori de apa. 

Dupa controalele diviziel fi- 
loxerice (1891), viea lucratoare 
are 40 */<* hect. 

Vite : S3 cai, 806 vite marl 
cornute, 784 oT, 250 capre si 
391 porci. 

Sunt 33 stupl cu albine. 

Budgetul com. este la veni- 
turi de 4144 lei, 50 ban! si la 
cheltuel! de 1365 lei, 35 bani. 
Comuna este strabatuta de 
cai vecinale care o unesc cu 
Ripile si Racaciuni. 

Totalul paminturilor de cul- 
tura este de 500.40 hect. 

Distance : la Bacaii, capitala 
districtulul, 39 kil. ; la Tirgul- 



Ocna, 27 kil. ; la com. Bratila, 
23 kil.; la com. Ripile, 8 kil.; 
la com. Fundul-R&caciune, 10 
kil. si la Tirgul-Valea-Rea, re- 
sedin^a plasei, 33 kil. 

Gropile, sat, jud. BacSu, pi. Taz- 
l£ul-d.-j., com. Gropile, situat 
la poalele dealului BalSnelul si 
pe riul PSltinata. 

Are o populate de 230 fa- 
milil, sau 1000 suflete. Parte 
din locuiton sunt lemnart. 

Sunt 2 bisericl, din care una 
este facuta de locuitorl, la 1720 ; 
sunt deservite de 1 preot si 2 
cint&re^T. 

GrOpile, trup de sat, in judetul 
Neam^u, pi. de Sus-Mijlocul, com. 
Filioara. 

Gropile, braf (prival), al Dunaret, 
in jud. Ialomi^a, pi. Ialomi^a- 
Balta, teritoriul com. Giurgeni. 

Gropile, lac, in jud. Ialomi^a, pi. 
Ialomi{a-Balta, com. Giurgeni, 
alimentat de brajul cu acelasi 
nume. 

Gropile, sau \ Helestache, mosie 
a statulul, jud. Ilfov, care s'a 
vindut de vecl. 

Gropile, mosie, jud. BacSu, pi. 
Tazlauld.-j., com. Gropile, a lo- 
cuitorilor razesi. 

Gropile, p 8 dure, de 543 hect., 
in partea de V. a com. Drac- 
sani, pi. Miletinul, jud.Botosani. 

Gropile, unul din cele 6 pichete 
ale jud. Muscel, pentru paza 
fruntariei, la 40 kil. de pichetul 
Bindea si la 35 kil. de pichetul 
Podul-Riului. 

Gropile (Muntele-), pddure par- 
ticulars, supusa regimulul sil- 
vic, pe muntele Gropile, jud. 



Vilcea, plaiul Horezul, com. Vai- 
deeni. 

Gropile-Mari, munte, la N. com. 
Vaideeni, plaiul Horezul, jud. 
Vilcea. Aci se fabrica brinzS 
in stinele cu numeie muntelul. 

Gropile-Uria§e, he, jud. BacaQ, 
pi. Tazlaul-d.-j., com. Sanduleni, 
linga secfia Veresti-d.j., pe deal, 
unde se aflS 18 gropl asezate 
in linie dreaptS, la o distant 
de 7 stj. una de alta. Cea mal 
mare este inconjuratS de niste 
stincl de piatrS ce par a forma 
o scarS. 

Gropilor (Piscul-), pise, jud. 
Muscel, pi. Riul-Doamnel, com. 
Racovifa. $I-a luat numeie de 
la multele gropl fScute din ve- 
chime de locuitorl si chiar din 
acest secol, pe timpul rSzmiri- 
£elor, cind locuitorii satulul pa- 
rasind casele fugeau aci, unde 
locul fiind dosnic, isl ingropau 
bucatele, hainele, vasele si tot 
ce aveau. 

Gropilor (Valea-), vale, izvo- 
reste de la E. com. Negreni, 
pi. Vedea-d.-j., jud. Olt, si se 
varsa in girla Negrisoara, in ra- 
ionul com. Negreni. Se numeste 
ast-fel pentru ca este formats 
dintr'o insiruire de gropl. 

Gropi^ele, pit dure particulars, su- 
pusS regimulul silvic, in Jntin- 
dere de 225 hect., pe mosia 
Gropi^ele, com. Vaideeni, plaiul 
Horezul, jud. Vilcea. 

Gropnita, com. rur., jud. Iasi, o- 
cupind partea de N. a plasei Co- 
poul ; e formats din satele : Grop- 
nifa, Singeri, Bulbucani, ForSsti, 
MSlSesti si Misesti, pe o intin- 
dere de 4120 hect. Are o po- 
pulate de 479 familil, sau 2026 
suflete. 



60G£5. Marele Dicfiovar Grografic. Vol. III. 



82 



Hosted by 



Google 



GROPNIf A 



650 



GROSUL 



Teritoriul com. e accidentat, 
din cauza dealurilor ce o stra- 
bat in diferite directum; nu 
prezinta de cit cite-va locurl 
deschise si sesurT, provenite din 
continuitatea pantelor deluroase. 

Prin marginea de E. trece riul 
Jijia si ma! in centru piraiele : Mi- 
letinul si Jijioara. Pamintul este 
productiv in cereale ; are finale 
si imase intinse. 

Are : 3 bisericT, cu 3 preo^i, 
3 cintarep si 3 eclesiarhi; o 
scoala ; 3 mori de apa si 2 de 
abun. 

Budgetul com. e de 106 12 
lei, 56 bant, la venituri si de 
10327 lei, 90 bani, la cheltueli. 

Vite: 1893 vite man cornute, 
360 caT, 6000 01 si 1394 rima 
tori. 

Gropni^a, sat, in centrul com. 
Gropni^a, pi. Copoul, jud. Iasi. 
E situat pe podisul dealuluT 
Gropni^a. Are o populate de 10 1 
familii, sau 457 suflete, car! se 
trag din nSzesi 51 mazili, impa- 
mintenip pe acest loc. Legenda 
zice ca Stefan-cel-Mare, Dom- 
nul Moldovei, a impar^it acest 
pamint la mai multe familii de 
slujbasT a! sai in 1496, intre 
can era si unul Ciohodariu, care 
ar fi avut slujba de ingrijitor 
al incal^amintelor domnesti. Lo- 
cuitorii satuluT cu timpul fiind 
impresurapf de boerl, au pierdut 
razesiile. Asta-zi mosia este a 
familiei Cantacuzino. 

Are o biserica, zidita la 1837, 
cu 1 preot, 1 clntare^ si 1 e- 
clesiarh; o scoala, infiin^ata la 
1864, frecuentata de 29 elevi, 
si casele proprietafel, iar in mar- 
ginea si in fa{a satului spre S., 
este un iaz mare numit Grop- 
ni$a. 

Vite: 149 ca?, 577 vite mari 
cornute, 1722 01 si 460 rimatori. 

Gropni^a, deal, pe coasta caruia 



e situat satul Gropni^a, comuna 
Gropni^a, plasa Copoul, jude^ul 
Iasi. 

Gropni^a, iaz. Vezi Gropni^a, sat, 
com. Gropni^a, pi. Copoul, jud. 
Iasi. 

Gropsani, com, rur., in N.-V. 
plasei Olte^ul-Oltul-d.-s., jud. Ro- 
mana^i. E formata din catunele : 
Gropsani-din-Fa^a (Gropsani-de 
Sus, 448 locuitori), unde se a- 
fla si primaria ; Gropsani-de-Dos 
(Gropsani-de-Jos, 352 locuitorT); 
Horezul (450 locuitori); Mar- 
dalele (236 loc.) si Dosul-San- 
dei (133 loc). Este asezata la 
poalele dealuluT Murgasului, pe 
linga riul Geamartaluiul si Ho- 
rezul, la 14 kil. spre N.-V. de 
Bals si la 45 kil. de Caracal. 
Altitudinea terenuluf d'asupra 
nivelului marii este de 193 m. 

Are o populate de 356 fa- 
milii, sau 1583 suflete: 832 bar- 
bae si 751 femei; 644 casato- 
ri^i si 939 necasatoripf. 

§tiu carte JJ persoane. 

Sunt 354 contribuabilT. 

Budgetul com. este de 4589 
lei la veniturl*si de 4547 lei la 
cheltueli. 

Vite man sunt 1077, y i te mic * 
1571 si rimatori 257. 

Are : o scoala primara, con- 
dusa de un inva^ator, si fre- 
cuentata de 102 cop'u; 3 bise- 
rici: Sf. Nicolae (1840), Intra- 
rea-in-Biserica (1 820) si Cuvioasa 
Paraschiva, in Horezul, cu 2 
preo^i si 5 cintarefi. 

Spre S.-E. de com. se afla 
Valea-BisericeT, numita ast-fel 
pentru ca aci a durat mai mult 
timp o biserica a unui sat, ce 
a fost devastat de Turtif; acum 
e parte acoperita de padure si 
parte cultivate, 

Grop§ani, mosie, pendinte de E- 
piscopia RimniculuT, linga com. 



Gropsani, din jud. Romana^i ; 
are si o padure de 1 r 1 pog. 

Grop§ani-din-Dos (de-Sus),^- 
tun, com. Gropsani, pi. Oltul- 
Olte^ul-d.-s., jud. Romanati, si- 
tuat in valea apei Geamartalu- 
iuluT. 

Gropsani - din - Fa^a (de-Jos), 
cdtun, com. Gropsani, jud. Ro- 
manati, situat pe malul sting al 
apei Geamartaluiul. 

Gropul, vale, la N.-E. de satul 
Rominesti, jud. Iasi, pi. Copoul, 
com. Movileni, bogata in finate. 

Gropul-Manastirei, vale, in jud. 
Iasi, pi. Stavnicul, com. Miro- 
neasa, formata din Valea-Ursi^ei. 

Groseni, satisor, jud. Braila, la 
S l k kil. spre N.-V. de satul 
Vizirul. Are 31 familii, saii 157 
suflete: 79 barba^i si 78 femei; 
56 casatoriti si 100 necasato- 
riti. Locuesc in 32 case. 

Vite sunt : 80 caT, 290 vite 
man cornute, 380 01 si 60 ri- 
matori. 

Groseni, catun, jud. Teleorman, 
pi. Marginea, com. Pielea ; are 
236 locuitori, din car! 63 con- 
tribuabili. 

Grose^ti, numire a ttnei pdrfl din 
comuna Zlotesti, pi. Teleorman, 
jud. Teleorman. 

Grose§ti, mosie, pendinte de com. 
Vizirul, pi. Balta, jud. Braila, 
apartinindd-lor : Alex. I. Grosu, 
300 hect., cu venit de 9540 lei; 
G. I. Grosu, 300 hect., cu venit 
de 13500 lei; loan N. Grosu, 
1600 hect., cu venit de 16 120 
lei; C. Lupescu, 300 hect, cu 
venit de 4500 lei. 

Grosul, com. rur., jud. Vlasca 



Hosted by 



Google 



GROSUL 



651 



GRO?EREA 



pi. Marginea, la col{ul ei despre 
pi. Cilnistea si jud. Teleorman, 
compusa din Grosul si Poiana- 
Grosul sad c3t. Schitul-Grosul, 
situate pe cimpia Burnazulul 
pe proprietatea statului. 

Suprafa^a intregulul trup de 
mosie este de 3400 hect., adu- 
cindun venitanual de 25000 lei. 

Are o populate de 1158 su- 
flete, din can 293 contribua- 
bili. 

Budgetul com. este la veni- 
turi de 4502 lei si la cheltuell 
de 3753 lei. 

Are 2 biseric!, cu 1 preot si 
3 cintaretl ; o scoala mixta, con- 
dusa de un invatator si frecu- 
entata de 31 bactf si 9 fcte. 

Sunt 58 hect. 50 aril vie. 

Este departe de Giurgiu de 
40 kil., de Bucuresti, de 82 kil., 
de Alexandria de 18 kil. si de 
Stanesti, resedin^a plasel, de 
29 kil. 

Prin sat trece soseaua veci- 
nala intre Magura-Grosul si Tres- 
tenicul. 

Vite sunt: 594 boi si vacl, 
40 bivoli, 69 cal, 1480 of, 329 
rimatori si 3 asini. 

Sunt 7 circiumi. 

Pamintul este fertil, necon- 
£inind ma! de loc argil; este 
un amestec de nisip provenit 
din debordarile de pe timpuri 
ale nurilor Teleorman, Vedea 
si Cleni^a. 

Grosul, sauPoenari-Grosul, cd- 

tiin t pendinte de com. Grosul, 
pi. Marginea, jud, Vlasca, pe 
proprietatea statului cu acelasi 
nurae. 

Aci s'au improprietarit la 
1864, 140 locuitoil, carora li 
s'ati dat 420 hect. pamint. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, cu 1 preot; o scoala. 

Grosul, piriU y izvoreste de sub 
dealul Bordea, com. Ciurea, pi. 



Codrul, jud. Iasi si se varsS in 
piriul Oi{a. 

Grosul-Mare si Grosul -Mic, 
bdlfi, jud. Falciu. VezT Isaia, 
girla. 

Gro^ani, (Pope§ti,Fra^ii-Chir- 
cule^ti), cdtun al comunei Cos- 
testi, jud. Buzau, cu 80 locui- 
tori si 20 case. 

Grosani, sat, face parte din co- 
muna ruralS Poenari, pi. Arge- 
selul, jud. Muscel. 

Impreun& cu cStunele : Bre- 
benesti, Poenari, Serbanesti si 
Valea-din Darat, formeaz& com. 
Poenari. Catunul Serbanesti a 
fost si ei daruit manastirei Cim- 
pulung. 

Satul Grosani a fost d&ruit de 
Nicolae I. Basarab la 6883 (1365) 
bisericei de mir a lui Negru, 
ca ctitor al acestel biserici. Ro- 
minil Grosani, dupa moartea lui 
Mateiti Basarab, protestar& in 
contra manastirei, zicind ca ei 
de la 1365 pana la Mateiti Liu 
au fost liberl, neatinsi de in- 
tocmirea lui Mihaiii Viteazul de 
la 1600, si ca P2gumenul prin 
siinicie l-a facut clacasT al Ma- 
nastirei si'jurara cu 12 martorl, 
zicind ca si insusi Mateiu la 
fost ertat a raminea ca mal 
inainte, dind numai un mic a- 
jutor manastirei. Egumenul Var- 
lam, de la 1655, a luat lege 
peste lege, adica a jurat cu 24 
martorl, boerl din Muscel, luind 
si carte de blestem a Mitropo- 
litului Ignatie. Basarab Cirnul 
(Constantin I-iu) da dreptate lui 
Variam, luind de la martorif 
Grosanilor, spre pedeapsa ca 
au jurat strimb, cite 6 boi de 
fle-care, dupe lege si obiceiu. 

Grosani, partea de N. a com. 
Slanicul, pi. Varbilaul, jude^ul 
Prahova. 



Gro§area, pise, com. Dobroteasa, 
pi. Oltul-d.-s., jud. Olt. 

Gro§area, ptrin, judeful Olt; 
trece prin c&t. Donesti, pen- 
dinte de comuna Dejesti, mer- 
gind tot spre V. p&na" se varsa" 
in Olt. 

Gro^area, vdlcea, izvoreste de 
la E. comunei Otesti-d.-j., plasa 
01tul-d,-s., jud. Olt si se vars£ 
in Cungrea-MicS, tot pe terito- 
riul comunei Otesti-d.-j. 

Gro§erea, com. rur., jud. Gorj, 
pi. Gilortul, situate in partea 
de N. a comunei Valea-luI-Ciine, 
parte pe vale, si parte de-alun- 
gul soselel comunale, care o 
leagS. la N. cu com. Aninoasa. 

Are o suprafaf£ de 1000 hect., 
dintre car! 260 hect. padure, 
125 hect. arabile, fine^e si p&- 
sune, proprietate a d-lui Achil 
CrSsnaru, iar 555 hect. ale lo- 
cuitorilor, cu 10 hect. vie si 
50 hect. prunl. 

Are o populate de 181 fa- 
mi Hi, sau 1000 suflete, din can 
6 familii de pgani. Sunt 18 
contribuabill. 

Locuitoril posed& : 40 plu~ 
gurl, 80 care cu boi, 4 c&ru£e 
cu caT; 10 stupl; 254 vite marl 
cornute, 24 cai, 407 ol, 31 ca- 
pre si 163 rim^tori. 

Veniturile si cheltuelile comu- 
nei sunt de lei 1046, 

Prin com. trece pir. Groserea, 
care in timpuri ploioase face 
marl stric&ciunl prin rev&rs&rile 
sale. 

Comunica^ia in comunS se 
face prin soseaua vecinal&, care 
o leaga la N. cu Aninoasa, iar 
la S. cu Valea-luI-Ciine. 

In comun£ sunt: o moarS cu 
5 alergatorl, pe apa riulul Gi- 
lortul, care trece prin partea de 
E. a comunei; 4 fintJnl; 1 cir- 
ciumi. 



Hosted by 



Google 



GRO$EREA 



652 



GROTISUL (MUNTELE-) 



Are o biserica, facuta de preo- 
tul Ni$a si un proprietar, Barbu 
Coco?, la anul 1808; biserica 
este de zid si e deservita de 1 
preot si 1 cintare^. 

Oro§erea, piriu, jud. Vilcea. Iz- 
voreste din dreptul com. Prun- 
deni curge pe valea numita 
Groserea si se varsa in Olt, 
dupa ce uda com. Calina. 

Groserea, vale, jud. Gorj, pi. 
Gilortul, pe care este situata 
comuna Groserea. Vine din spre 
N.-V., de la com. Costesti, si se 
dirige spre S.E., deschizindu-se 
in albia Gilortului. 

Dealul Cornisani si dealul 
Culmea-despre-Jii, formeaza a 
ceasta vale. 

Gro^eri^a, deal, apar^ine comu- 
ne! Bibesti, jud. Gorj ; are di- 
rec^iunea N.-S. si este coprins in- 
tre valea Sterpoaia la E. si a 
Groserei la V. ; este o prelun- 
gire a Dealului-Serpoaelor ce se 
termina in Valea-Gilortului. 

Gro^etul, munte, la N. comunei 
Vaideeni, plaiul Horezul, jud. 
Vilcea. Aci se fabrica brinza in 
stinile cu numele munteluT. 

Gro^etul, vale, jude^ul Prahova, 
pi. Filipesti, com. Ederile; se 
varsa in riui Cricovul. 

Gro§etul-Malaeasa, padure, a 
statului, in intindere de 150 
hect, pendinte de com. Hai- 
manalele, pi. Filipesti, jud. Pra- 
hova, care, impreuna cu trupul 
Neagra (1847 hect.), formeaza 
padurea Haimanalele. 

Gro§etului (Vlrful), munte, in 
judeful Buzau, comuna Neho- 
iasul, cat. Arsele, avind stinc! 
si acoperit pe poale cu fi- 
nea{a. 



GrQ^etului (Virful-), virf de 
deal, com Capul-Piscului, plasa 
Rlurile, jud. Muscel. 

Gro^eful, balta, jud. Dolj, plasa 
Jiul-d.-j., com. Rozistea, formata 
din revarsarile riulu! Jiul. Se 
gaseste pe mosia Maicei-Dom- 
nului-Dudu si se scurge in balta 
Ochiul. 

Gro§i, com. rur., pe girla Catina, 
jud. Arges, pi. Pitesti, la 14 
kil. de com. rur. Bascovul-Flesti! 
(resedin^a subprefectureT) si la 
6 kil. de Pitesti. Se compune 
din urmatoarele sate : Grosi, 
Lupueni, Manolesti, Negulesti, 
Piscul-Radului si Valea - Capri!, 
avind in tot 160 familiT, din 
care 6 familii de f igani, cu 854 
suflete. 

In com. sunt 2 biserici vechT 
de lemn, deservite de 2 preo^T, 
2 cintarep si un paracliser ; o 
scoala primara rurala. 

Sunt 142 contribuabili. 

Budgetul com. e de 1593 k* 
la venitur! si de 1339 lei la 
cheltueli. 

Numarul vitelor este de 127 
capete vite man (118 boi si 
vac!, 10 cai) si de 324 vite ma- 
runte (141 of, 20 capre si 63 
rimatori). 

Gro§i, sat, cu 36 familii de mos- 
nem, jud. Arges, plasa Pitesti ; 
face parte din com. rur. cu a- 
celasl nume. Aid este resedin{a 
primariei. Are . o biserica, cu 
hramul Cuvioasa Paraschiva, cu 
un preot si un cintare{. 

In apropiere de acest sat a 
fost o reduta a Imperialilor in 
timpul razboaelor din secolul 
trecut. 

Gro§i, sat, pendinte de com. rur. 
Uda-d.-j., pi. Oltul, jud. Arges. 

Gro§i, sat, pe mosia si in com. 



Boroaia, jud. Suceava, e asezat 
pe piriul Tirzia. Numara 62 
case, populate cu 58 familii, sau 
270 suflete: 141 barba{! si 129 
feme!, din carl 50 contribuabili. 

Vatra satului ocupa 7 falci. 

Locuitori improprietari^i la 
1864 sunt 4 fruntasi, 17 pal- 
masi si 26 codas!, stapinind 155 
falci; sunt 2 improprietarit! de 
la 1879 cu 6 falci; in 1889 au 
cumparat 9 ins! cite un lot de 
5 hect. In Grosi este o biserica, 
cu hramul Sf. Voevozi, cladita 
de calugarii manastire! Risca, 
la inceputul secolului si care e 
acum deservita de preotul din 
Tirzia. Scoala din Boroaia ser- 
va si acestui sat. 

Gro§i, sat, face parte din com. 
rur. Modoaia, pi. Otasaul, jud. 
Vilcea. Are o biserica. Locui- 
tori! acestu! catun sunt mos- 
nen!. 

Gro§i (Obcina), munte, situat 
pe hotarul despre judetul Su- 
ceava, com. Raucesti, pi. de 
Sus-Mijlocul, jud. Neamtu. 

Gro^i, pfidure, in jud. Neamtu, 
com. Raucesti, pi. de Sus-Mij- 
loc j1. Impreuna cu acele cuprinse 
pe teritoriul satului Oglinzi, are 
o intindere de 1285 pogoane. 

Gro§ovul, padnrc, jud. Ufov, pi. 
Oltenita, proprietatea Societa^e! 
«Dacia-Rominia». 

Gro^tina, deal, la V. com. Tom- 
sani, plaiul Horezul, jud. Vilcea. 

Grota - Dimbovjcioarei. Vezi 
Dimbovicioara, pestera, jud. Mus- 
cel. 

Groti^ul (Muntele-), padure 
particular^, sjpusa regimulu! sil- 
vic din anul 1883, pe mosia 
Muntele-Grotisul, pendinte de 



Hosted by 



Google 



GROZAVEI (PtRtUL-) 



653 



GROZE?TI 



com. Maneciul, plaiul Teleajenul, 
jud. Prahova. 

Grozavei (Piriul-), piriii, pe 
mosia Darabani, com. Darabani, 
pi. Prutul-de-Jos, jud. Dorohoiu. 

Grozesti, trup de mosie, in jud. 
Neam^u, com. Radiul, pi. Bis- 
tri^a, situat pe linga mosiile 
Giurcani si Muncelul. 

Grozavescul, lac, jud. Dolj, pi. 
Cimpul, com. Smirdan. 

Grozave§ti, catun, al com. Dra- 
ghiceni, pi. Ocolul, jud. Roma- 
na{i, situat pe coasta unui deal, 
la 10 kil. spre Apus de Cara- 
cal, unde terenul are 140 m. 
d'asupra nivelului maril. Are 
65 fam. si 300 loc. ; o biserica, 
cu hramul Sf. Gheorghe, deser- 
vita de 1 preot si 2 cintare^I. 

Grozave^ti, sat, face parte din 
com. Nicoresti, jud. Tecuciu. Si- 
tuat la N.-E. de Nicoresti, pe 
coasta unui deal inalt de 24 
m. si la o distan^a de 850 m. 
de resedinta comunei, pe malul 
sting al piriulul Cacaina. 

Are o populate de 40 familil 
sau 150 suflete. 

Comerciul il fac 2 circiuman. 
Locuitori! sunt vechi razesi. 

Teritoriul satului este de 10 
hectare. 

Grozave§ti, catun, pendinte de 
comuna Fundul Pirului, pi. Neaj- 
lovului, jud. Vlasca, situat pe 
malul drept al Argesuiul, la ex- 
tremul N. al jude^ului, despre 
limita lui cu Dimbovi^a, intre 
Obislavi si Crovul. 

Grozave^ti, mosie, astatulul, jud. 
Ilfov. 

Grozave§ti-Sf.-Ioan, moste, a 
statuluT, pendinte de biserica Sf. 



loan din Bucuresti, jud. Ilfov, 
care s'a arendat pe periodul 
1888 — 93 cu 8100 lei anual. 
Aceasta arenda a scazut la 4674 
lei. 

Grozesti, com. rur. pi. Trotosul, 
jud. Bacaii, situata pe valea de 
mijloc a Oituzului, intre munp. 
Se compune din 4 sate: Grozesti, 
resedinta, Herastraul sau Fera- 
straul, Marginea si o sec^ie Cal- 
ciiul. 

Grozesti apar^ineati mal na- 
inte unui capitan cu numele 
Grozea si apoi a trecut in pro- 
prietatea lul Radu Racovi^a, 
de care a fost dat manastirei 
Raducanul din Tirgul-Ocna. 

In «CondicaLiuzilor» ogasim 
apar^inind Ilincai Paladi, iar in 
Statistica din 1874 o gasim com- 
pusa din 4 catune : Calciiul, 
Grozesti, Ferastraul si Lesun^a. 

Teritoriul sau, udat de o mul- 
£ime de pirilase tributare Oitu- 
zului, si accidentat de mun^I ca 
Cosna, Runcul, etc., se margi- 
neste : la E. cu al com. Bogda- 
nesti ; la V., cu al com. Hirja; 
la S., cu al com. Manastirea- 
Casinulul si la N., cu al com. 
Tirgul-Ocna. 

Sunt 867 case de locuit ; 19 
circiuml. 

Are o scoala mixta, care func- 
^ioneaza de la 1865 in satui 
Grozesti si 2 bisericl: una orto- 
doxa si una catolica in satul 
Grozesti si o capela catolica. 

Populatiunea este de 883 fa- 
milii, sau 3288 suflete: barba^i 
1693, feme! 1595 ; 1660 Romini, 
7 Grecl, 1538 Ungurl, 14 Ita- 
lienl, 1 Englez, 10 ArmenI si 
58 Izraeliflf; dintre acestia3253 
sunt de protec^iune romina, 6 
austriaca, 10 ungara, 2 elena, 
14 italiana, 1 engleza, 1 turca; 
sunt 1608 agricultorl, 133 me- 
seriasl, 65 industriasl, 61 co- 
merciantl, 30 cu profesiuniiibere, 



35 muncitorl si 17 servitorl. 
$tiu carte 91 persoane. 

Sunt 634 contribuabili. Dupa 
legea rurala din 1864 s'au im- 
proprietarit 5 34 locuitori, cu 
1954 falcl si 40 prajinl pamint 
in farina. 

Teritoriul comunei are o in- 
tindere aproximativ de 18000 
hect. Padurile ocupa aproape 
12000 hect. 

Proprietar mare este D-l Ne- 
groponte, care are o mosie de 
peste 13000 hect, dind un ve- 
nit de 38928 lei anual. 

Teritoriul acestel comune po- 
scda: pacura, izvoare cu apa 
sulfuroase si feruginoase, piatra 
calcaroasa, silicoasa, piatra de 
cioplit. 

« Despre muntele de sare de 
la Grozavesti, spune Sulzer, tre- 
bue sa mal amintesc, ca acesta 
este format din sare curat crista- 
lina, ca si ceM'atyl din Muntenia, 
Moldova si Transilvania si ca 
acela de la Vieliczka in Polonia 
si ca se prezinta intr'o parte 
cu un perete repede, care din 
cauza repeziciunel este desco- 
perit de pamint si prezinta 
privitorulul un adevarat zid de 
cristal. Inca nu s'a facut pan& 
acum intrebuin^are de el, cacl 
colinele cele numeroase din jurul 
oraselului Ocna, carl con^in a- 
ceeasl sare, sunt inepuizabiie; 
daca pe de alta parte se ade- 
veresc cele zise de istoria na- 
turala si confirmate aicea de 
experien^a, ca un munte de 
tot exploatat si golit, in timp 
de 20 de anl se umple iara cu 
piatra de aceeasl natura, ca si 
cind nicl n'ar fi fost exploatat; 
in care scop lasa minieril in 
salina id si colea pilastri de 
sare pentru a sus^inea pamintul 
si boga^iile, in carl apoi vinele 
de sare cu atita mal usor se 
la^esc si cu atita mal iute umple 
din nou ocna epuizata.» 



Hosted by 



Google 



GROZESTI 



GROZII (PISCUL-) 



Se gaseste: un cuptor siste- 
matic pentru fabricarea varulu! 
si a cimentulut; i fabrica de 
cherestea cu aburJ; i herastrau 
de apa; 2 mori. 

Total ul paminturilor de cul- 
tura este de 1603,63 hect. 

Viile sunt pe o intlndere de 
112 hect. 

Vite sunt: 159 caT, 1741 vite 
cornute, 434 porcT, 256 capre 
si 1001 01, Stupi cu albine 
sunt 50. 

Budgetul comunei este la ve- 
nituri de 39794 lei, ban! 11 si 
la cheltueli de 21275 lei, bam 60. 

Comuna este strabatuta de 
calea na^ionala Onesti Oituz. 

Distanfele : la Bacau, capitala 
districtului, 65 kil. ; la Tirgul- 
Ocna, resedinta plasei, 8 kil.; 
la com. Bogdanesti, 7 kil. ; la 
com. Hirja, 10 kil. ; la com. 
Manastirea-CasinuluT, 30 kil. 

Grozesti, com. rw., in partea de 
N.-E. a plasei Podoleni, jud. 
Falciu, in josul com. Salageni, 
asezata intre riurile : Prutul si 
Jijia, pe o suprafa^a de 397 hect. 
ale locuitorilor si cu o populatie 
de 125 familii, sau 420 suflete, 
din cari 120 contribuabilf. 

Are o biserica, cu 1 preot 
si 2 dascali. 

Locuitorii, pe linga agricul- 
ture, se mai ocupa cu pescuitul 
si cultura viilor. 

Veniturile si cheltuelile com. 
sunt de 1200 lei. 

Vite man cornute sunt 350, 
ol 460, cai 87 si porci 235. 

Grozesti, com. rur., jud. Mehe- 
din^i, pi. Motrul-d.-j., la 65 kil. 
de orasul Turnul Severin, iar de 
Strehaia, resedinta plasei, de 17 
kil. Este asezata pe o vale. Ina- 
inte se numea Susi^a, dupa pi- 
riul ce o uda. 

Se margineste la E. cu com. 
§usi$a; la S., cu com. Stinga- 



ceaua ; la V., cu com. Circeni ; 
iar la N., cu com. Caloparui- 
de-Gorj. Are 740 locuitori, din 
car! 117 contribuabil! ; locuesc 
in 162 case. 

Locuitorii poseda : 30 plu- 
guri, 62 care cu boi, 3 carute 
cu cat; 41 stupi. 

Prin com. trece soseaua Cir- 
ceni-Grozesti-Stingaceaua. 

Are : o biserica, cu 1 preot 
si 2 cintarep; o scoala, con- 
dusa de 1 inva^ator, frecuentata 
de 23 elevi; o circiuma\ 

Budgetul com. este la veni- 
turi de 1838 lei si la cheltuelT, 
de 888 lei. 

Vite : 460 vite man cornute, 
22 cai, 400 01 si 480 rimatori. 

De remarcat in aceasta com. 
sunt : Cioaca-luT-Horia, Dealul- 
Gardului si dealul Ceadarul. 

VaT: Valea Ceplel, a Mormin- 
tuluT, Salistiu{a,a-GardiiluT,a-Lu- 
pului, a-Blidarului si Grozasca. 

Grozesti, sat, in jud. Bacau, pi. 
Tazlaul d.-j., si resedinta com. 
cu acelasi nume, situat pe ma- 
lul sting al OituzuluL Are o po- 
pulate de 683 fam., sau 2653 sufl. 

Sunt 2 biserici: una ortodoxa, 
cu 1 preot si 2 cintaretT, cla- 
dita pe la 1734, dupa cum arata 
inscrip^ia de pe clopot, de catre 
Radu Racovita. Pe usa laterala 
de la altar se gaseste scris ca 
acea usa este facuta de vataful 
Stefan Munteanu la 1799. A 
doua biserica, catolica, si o ca- 
pela, cladite din vechime, se zice, 
ar n* fost darimate de TurcT si 
reedificate in urma de locuitorii 
Unguri. In biserica catolica se 
pastreaza un clopo^el cu data 
de 1568. 

Are o scoala mixta, la care 
urmeaza vre-o 50 elevi. 

Sunt 16 circiumi. 

Vite : 151 cai, 1438 vite marl 
cornute, 253 capre si 338 rima- 
ton. 



Proprietarul Grozestilor, d. Ne- 
groponte, exploateaza pacura, 
are fabrica de var si de cioient, 
fabrica de cherestea cu aburi 
si altele. 

Grozesti, sat. Vezi Grozesti, com., 
pi. Podoleni. jud. Falciu. 

Grozesti. Vezi Giurcani,sat, com. 
Gagesti, pi. Mijlocul, jud. Falciu. 

Grozesti, cdtun, jud. Putna, pi. 
Girlele, com. Odobesti. 

Grozesti, sir a de mnnfi, jud. Ba- 
caii, pi. Trotusul, care incepe 
in Runcul-Alb si desparte Ca- 
sinul de Oituzul, trecind prin 
comunele Hirja si Grozesti. Din 
aceasta culme se ramifica Ma- 
gura-Casinului. 

Grozesti, mosie, jud. Bacau, pi. 
Trotusul ; apartine d-lui O . S. Ne- 
groponte, are o intindere de 
13000 hect., aducind un venit 
de lei 38928. 

Grozesti, pftdure, jud. Bacau, pi 
Trotusul, in com. Grozesti s 
Hirja, proprietatea d-lui Negro 
ponte. Este populata de brazT 
molifti, fagi, stejarlsi mesteacani 
Are o intindere de 9427 hect 
si este supusa regimului silvic 

Grozesti, izvor de apa sfirata 
jud. Bacau, pi. Trotusul, com 
Grozesti, pe stinga OituzuluT 
Apa sa este limpede si cam sa 
rata, temperatura 11 este de 8° 
greutatea-i specified este de 1 002 
In 100 palmace cubice s'a ga 
sit 15833 palmace cubice de 
acrime carbonica, iar din ma- 
teriile compacte : var, magnezie, 
pucioasa si sare. 

Grozii (Piscul-), colina 1 , in jud. 
Buzau, com. si cat. Plescoiti; face 
. hotar despre com. Piclele, 



Hosted by 



Google 



GROZlI (VALEA-) 



655 



GRUIUL 



Grozii (Valea-), vale, in jud. 
Buzau, com. Breaza, cat. Gre 
ceanca. Ruptura prapastioasa 
din muntele Istrija. 

Grozoaia, balta, in jud. Iasi, pi. 
Branistea, com. Gol&esti, for- 
mats din riul Jijia, linga satul 
Lazareni; de la locul numit Tu- 
dose, formeaza doi cracT: unul 
sub numele de Dubruva^ul si 
altul sub numele de Girla-Grc- 
zoaia; inconjura satul in par- 
tea de S. si apoi se varsa maT 
in jos in girla Dubruva(ul, de 
unde ia iarasi numirea de Jijia. 

Grozoaia, deal, in jud. R.-Sarat, 
pi. Orasului, com. Brosteni; se 
desface din dealul Deleanul; 
brazdeaza partea de S. a com.; 
este acoperit cu paduri si pa- 
sunl. 

Grozoaia, piriii, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Orasului, com. Brosteni. 
Izvoreste din dealul Grozoaia; 
uda com. la V., si se varsa in 
piriul Valea-Larga. 

Gruetele si §orli{a, paduri par- 
ticulare, supuse regimului siivic 
si aflate pe mosia Genuneni, 
com. Genuneni, pi. Oltui-d.-s., 
jud. Vilcea. 

Grue^ul, deal, in partea de E. a 
com. Dobrita, jud. Gorj, aco- 
perit cu viile locuitorilor. 

Gruia, com. rur. si sat, jud. Mehe- 
din^i, pi. Blahni^a, la 50 kil. de 
orasul Turnul-Severin, si la 34 
kil. de Vinjul-Mare, resedin^a 
plasei ; este situata" pe un mic 
platou, d'asupra Dun&ref, avind 
o pozi^iune ridicata. 

Comuna este fondata" de prin- 
cipele Stirbeiu. Are 1000 locui- 
tori, din can 149 contribuabili. 
Locuesc in 205 case. Este re- 
sedin^a capit&niei portulul si a 



v3meJ Gruia, fiind aci un mic 
port pentru inc&rcatul si des- 
carcatul diferitelor obiecte de 
comerf. 

Locuitorii posed&: 49 plu- 
gurf, 84 care cu bol, 10 caxu^e 
cu cai; 60 stupl cu albine. 

Prin comun^ trece soseaua 
Turnul-Severin-$imianul-Hino- 
va-Scapaul Gruia-Pristolul. 

Are o bisericS, cu hramul A- 
dormirea-Maicii-Domnului, de- 
servita de 1 preot si 2 cinta- 
refi; o scoala, condusa de un 
inva^tor, frecuentata de 30 e- 
levi; 2 circiumT. 

Budgetul com. este la veni- 
tun de 8801 lei si la cheltueli 
de 1724 ley. 

Vite : 450 vite man cornute, 
32 cai, 600 01, 4 bivoli si 450 
rimatori. 

In com. sunt o multime de 
izvoare cu apa buna. Unul din 
aceste izvoare serveste pentru 
punerea in miscare a unei pive, 
a prin^ului Stirbeiu. Tot acest 
izvor serva si la intre^inerea o* 
coalelor de rimatori ale prin^u- 
£ului, din aceasta localitate. 

Gruia, vama si pmict pentru In- 
carcarea cerealelor din pi. Blah- 
ni^a, jud. Mehedinfi, com. rur. 
Gruia. 

Gruia, picket de granifa, pe mar- 
ginea Dunarei, in pi. Blahni^a, 
jud. Mehedin^i, aproape de com. 
rur. Gruia. 

Gruia, deal, pe mosia Hudesti, 
com. Hudesti, pi. Prutul-d.-s., 
jud. Dorohoiu. 

Grui^tea, pddure, pe mosia Tir- 
nauca, com, Tirnauca, pi. Herfa, 
jud. Dorohoiu. 

Gruiul, com, rur., in partea de 
V. a plaiului Novaci, jud. Gorj, 
sub poalele plaiurilor Arseni, a- 



sezata parte pe o culme de deal, 
si parte pe Valea-Gruiulu^ la 
E. de comunele Tetila si Cii- 
neni. 

Este formats din 3 c&tune : 
Arsani, Bircaciul si Gruiul, unde 
este si resedinfa. 

Suprafafa com. este de 524 
hect., din can: 104 hect. ara- 
bile, 85 hect. finefe, 16 hect. 
pomet, 229 hect. pSdure si izlaz, 
7 hect. vie si 1 2 hect. vatra sa- 
tului. 

Are o populate de 180 fa- 
milii, sati 481 suflete, din carl 
91 contribuabilf. 

Locuitorii posed& : i6pluguri, 
16 care cu boi, 400 vite marf 
cornute, 926 of, 164 capre, 30 
cai si 57 rim&torf. 

Apele care uda" com. sunt: 
piriul Valea-Gruiului, piriul Inoa- 
sa si Piriul- eel-Mare, care izvo- 
resc din plaiul Arsenilor, se u- 
nesc cite trele si formeazS. pi- 
riul Inoasa, care curge spre S. 
si, trecind pe la Vestul Voites- 
tilor-din-Vale, se vars& in Ama- 
radia. 

Comunicafia in com. se face 
prin soseaua comunal& care o 
pune in comunica^ie la N. cu 
Barcaciul, iar la S., cu Voitesti; 
mai are un drum ordinar care 
pleach din com. Gruiul pe plaiul 
Arsenilor, trece pe d'asupra 
muntelui Voisani, se uneste cu 
drumurile Dragoestilor si Cras- 
nei, trecind pe la pichetul Min- 
dra, si merge pe la Piatra-T&- 
iata (vezl com. Crasna). 

Are : 3 biserici de lemn, de- 
servite de 1 preot, 2 cintare^T 
si 1 paracliser; 1 pu{; 5 fin- 
tin I; 1 circiuma\ 

Gruiul, com. rur t) in jud. Vlasca. 
Vezl Copaciul. 

Gruiul, sat, cu 17 famiW, jud. 
Arges, pi. GSlSsesti ; face parte 
din com. rur. Cacaie^i-de-Jos. 



Hosted by 



Google 



GRUIUL 



656 



GRUIUL 



Are o biserica. cu hramul 
Cuvioasa-Paraschiva, cu I preot 
si I cintaxej:. 

Gruiul, catun, resedinfa comunei 
Gruiul, jud. Gorj. Este situat 
pe culmea dealuluT Gruiul. Are 
o intindere de 350 hect., din 
carl : 49 hect. arabile, 50 hect. 
fine^e, 50 hect. izlaz, 6 hect. 
pomet, 4 hect. vie, 186 hect. 
p&dure si 5 hect. vatra satului, 
toate propriety ale lo?uitori- 
lor. 

Are o populate de 80 fa- 
milii, sau 180 suflete, din car! 
36 contribuabill. 

Locuitorii poseda : 7 plugun, 
20 care cu boi; 46 vite man 
cornute, 472 01, 13 caT, 10 ri- 
m£ton, 24 capre. C&tunul are: 

biserica, deservita de 1 preot; 

1 pu{ ; I fintin&; I circiuma. 

Gruiul, sat, face parte din com. 
rur. Lipia Bojdani, pi. Znago- 
vul, jud. Ilfov. Este situat spre 
N. de Bucuresti, pe malul drept 
al san^ulul prin care balta Zna- 
govul se varsS in riul Ialomi^a. 
Aci este resedin^a primaries Are 
o biseririi asezata la marginea sa- 
tului, ci hramul Sf. VoevozT, 
deservita de 2 preo^i si 1 cin- 
t£re{, fosta man&stire. A ramas 
asta-zl ca biserica de mir si se 
intre^ine de comuna\ Scoala, 
frecuentata de 58 elevT si 8 e- 
leve, se lntre^ine de stat, care 
cheltueste anual 1404 let. Lo- 
calul s'a construit de jude{ in 
anul 1882. Populajia satului e 
de 892 suflete. 

Supra fa^a totals a satului e 
de 2280 hect., din carl 1797 
hect. apar^ine statului si 483 
hect. locuitorilor. Statul cultivS 
prin arendasii saj 966 hect. (8 
sterpe, 50 izlaz, 773 p&dure). 
Locuitorii cultiv& tot terenul. 

Comerciul se face de 5 cir- 
chimarl si I hangiu. 



Numaxul vitelor mar! e de 
656 si al celor micT de 931. 

Gruiul, sat, face parte din com. 
rur. Her&sti-Buciumeni, pi. Ne- 
goesti, jud. Ilfov. Este situat la 
E. de HerSsti. Prin mijlocul sa- 
tului trece soseaua jude^eana 
Bucuresti-Olteni^a. Sta in lega- 
tura cu Valea-Dragulul prin o 
sosea vecinala. 

In timpul razboiuluT din 1877, 
divizia IV-a, comandata de d-1 
General G. Manu, a ocupat a- 
cest sat. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
635 hect., cu o populate de 
461 locuiton. 

D-1 A. Stolojan are 324 hect. 
si locuitorii 311 hect. Proprie- 
tarul cultiv& 1 80 hect. (44 ster- 
pe, 100 izlaz). Locuitorii cul- 
tivS 263 hect. (36 hect. izlaz, 
12 hect. vie). 

Are : o biserica, cu hramul 
Sf. Nicolae, deservita de 1 preot 
si 1 cintaret ; o scoala, frecuen- 
tata de 14 copil, cu intre^ine- 
rea careia statul si jude^ul chel- 
tuesc 1450 lei anual. 

Sunt 2 circiumi. 

Gruiul, fost schit, jud. Ilfov, pi. 
Znagovul, linga satul cu acelasi 
nume. 

Gruiul, deal, pe care e situata o 
parte a satului Voinesti, com. 
Voinesti, pi. Stavnicul, jud. Iasi. 

Gruiul, deal, intre orasul Cimpu- 
lung si Bughea, jud. Muscel. 
Are o frumoasa priveliste asu- 
pra ambelor locaiita^L 

Gruiul, deal, in raionul com. Bir- 
zesti, pi. Argeselul, jud. Muscel. 
Serveste de limita intre aceasta 
com. si com. Bo^esti, din jud. 
Dlmbovita. Este situat intre pi- 
riul Lentea si v&lceaua Radacina- 
Mic&. Are o coamS \ iguiata\ | 



Gruiul, deal, brazdeaza partea de 
V. a com. B£r&sti-de-Vede, pi. 
Vedea-d.-s., jud. Olt. Serveste 
de limita: intre aceastS com. si 
Barasti-de-Ceptun si are o lun- 
gime de 3 kil. Directia lui e 
de la N. la S. Pe el se cultiva 
diferite cereale. 

Gruiul, deal, cu direc^a de la 
N.-E. la S.-V., com. Star-Chioj- 
dul, plaiul Teleajenul, jud. Pra- 
hova. Cade in partea de N. a 
comunei. 

Gruiul, deal, la S. com. Caluga. 
reni, pi. Cricovul, jud. Prahova. 

Gruiul, deal, jud. Vilcea, pi. 01- 
tetul-d,-s., com. Baesti, la poa- 
lele caruia e situata mahalaua 
Strachinesti. 

Gruiul, coama de munte, judetul 
Gorj, plaiul Novaci, com. Ani- 
nisul. Incepe din gitul munte- 
lui Plesea, situat in direc^iune 
N. de la com. si se termina la 
S., d'asupra satului Aninisul- 
din-Vale. 

Gruiul, pise de munte, intre pis- 
curile Risca-Mare si Riscu^a, 
com. Bogdanesti, jud. Suceava. 

Gruiul, munte, la N. com. Car- 
penisul, jud. Gorj, inconjurat 
de muntii : Piclesul, Mindra, Tar- 
taraiul si frontiera Austro-Un- 
gara. 

Gruiul*, munte, jud. Neam^u, in 
forma^iunea ramurelor : Obcina- 
NeagrS si Secuescul, ce se de- 
taseaza spre S. din sistemul 
stincos al Ceahl&uluT. Se afla 
situat la confluen^a piriiasului 
Neagra-Mare si Neagra-Mica, pe 
teritoriul com. Bicazul, pi. Pia- 
tra-Muntele. 

In pSturile sale se gclsesc tu- 
furT calcare. 



Hosted by 



Google 



GRUIUL 



657 



GRUMAJCA (VALEA ) 



Gruiul, munte, intre Dorna si 
Brosteni, jud. Suceava, acoperit 
de padure de brad; are 1563.5 
m. altitudine. 

Gruiul, padure, a statulul, pen- 
dinte de com. Lipia-Bojdani, pt. 
Znagovul, jud. Ilfov, in intin- 
dere de 490 hect., formata din 
trupurile: Gruiul (450 hect.) si 
Bira (40 hect.). 

Gruiul, pddure, a statulul, in m- 
tindere de 750 hect., pendinte 
de com. Moreni, pt. Filipesti, 
jud. Prahova, care, impreuna cu 
trup-jrile: Mijea (1150 hect.) si 
Ghirdoveni (650 hect.), formeaza 
padurea Moreni. 

Gruiul, trup de padure, al statu- 
luT, m intindere de 35 hect., si- 
tuat in com. Racovi^a, plaiul 
Horezul, jud. Vilcea, care for- 
meaza, impreuna cu Dumbrava- 
Racovi{ei (80 hect.), padurea Ra- 
covita. 

Gruiul, piriti, numit si Piriul-Co- 
manestilor, m com. rur. Coma- 
nesti, plaiul Closani, jud. Me- 
hedin^i. 

Gruiul, piriias, numit si Mirosla- 
vesti, jud. Suceava. Izvoreste 
din dealul Gruiul, uda satut Mi- 
roslavesti si se varsa in Mol- 
dova (4 kil.). 

Gruiul, platoiiy in jud. Buzati, 
com. Saringa, cat. Clondirul, 
acoperit de vil, finea^a si izlaz ; 
are o cariera de piatra. Tot pe 
acest platou se vad si ruinele 
unei vechi ceta£f, numita Negru- 
Voda. 

Gruiul, vdlcea, in cepe de pe te- 
ritoriul com. Colonesti, pi. Ve- 
dea-d.-j., jud. Olt, se uneste cu 
valceaua Gruiul-Mic, care izvo- 
reste tot din aceasta comuna ; 



curge de la N. la S., intra" in 
com. Matdarul si se varsa in 
riul Vedea. 

Gruiul-Baltinului, munte, jud. 
Neam^u, situat pe linia de ho- 
tar a mosief Tarcaul, linga Vir- 
ful-Gosmanului. 

Gruiul-Inalt, sat, cu 35 famiJtf, 
jud. Arges, pi. Oltuluf. Are o 
biserica, cu hramul Intrarea-in- 
Biserica, cu 1 preot si 1 cin- 
tare^. 

Gruiul-lui-Andreia§, munte, ju- 
de^ul Muscel, plaiul Dimbovi^a, 
com. Rucarul. 

Gruiul - lui - Andreias,, padure, 
supusa regimuluT silvic, jude^ul 
Muscel, pe muntele cu acelasi 
nume, proprietatea d-luf I. Bo- 
jan, in intindere de 200 hect.; 
e populata cu fagi. 

Gruiul-Lung, colina 1 , in jud. Bu- 
zau, com. Breaza, cat. Badeni ; 
virful sSii e stincos, iar poa- 
lele sunt acoperite de vil. 

Gruiul-Negru, munte, proprie- 
tate a statului, spre N.-V. mun- 
telui Gripcea, plaiul Vulcanul, 
jud. Gorj. Are o suprafa^a cam 
de 750 hect. si se prelungeste 
de la N. la S. Este acoperit 
de padure si poenf. 

Gruiul-Negru, picket cu No. 1, 
construitpe dealul cu acelasi nu- 
me, jud. Gorj. Se margin este la N. 
cu Muntele-Frumos ; la E., cu Cul- 
mea-Borostenilor; la S., cu dea- 
lul Paltinul. Poteca ce se prive- 
gheaza de acest pichet intra in 
{ara pe la virful Sturul, trece 
pe la Osea, urmeaza Culmea- 
Frumoasa, in sus, pana la pichet, 
de unde se bifurca: o ramura 
urmeaza Culmea-Frumoasa, iar 
cea-1'alta urmeaza Culmea-Bo- 



rostenilor pana la satul Boros- 
teni, si ma! inainte de a ajunge 
la Borosteni se ramifica spre S., 
p&na da de satul Gornovifa; 
ramura care urmeaza Culmea- 
Frumoasa, scoboara pana la dea- 
lul Paltinul, de unde se bifurca : 
o ramura urmeaza Culmea-Tis- 
manef pana la satut Tismana, 
iar ceaTalta urmeaza Culmea- 
Frumoasa pana la Poernia. 

Gruiul-Secuiului, padure, jud. 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-j., de pe 
teritoriul com. Barsanesti. 

Gruiul-Ursului, munte, in jud. 
Muscel, plaiul Dimbovi^a, com. 
Badeni-Paminteni. 

Gruiul-Ursului, padure, a sta- 
tulul, in intindere de 250 hect., 
{ine de mun^ii Manastirei-Cim- 
pulung, carl fac parte din com. 
Corbsori si Berevoesti, plaiul 
Nucsoara, jud. Muscel. 

Gruiului (Valea-), vale, pe te- 
ritoriul satuluf Chirilesti, com. 
Rogojeni, pi. Horincea, jud. Co- 
vurluiu. 

Grubanul, deal^ prelungire adea- 
lului Nisiparia, care inconjoara 
in partea de E. satul Albesti, 
com. Albesti, pi. Crasna, jud. 
Falciu. 

Grumafca, piriu, izvoreste din 
dealul despre Hrea^ca, trece pe 
hotarul de la N. al satulul si al 
com. Tirnauca, pi. Herfa, jud. 
Dorohoiu ; uda toata valea Gru- 
ma^ca si, aproape de bariera tir- 
guluf Herfa, se varsa in piriul 
Her^a. 

Grumatca (Valea-), vale, pe 
mosia Tirnauca, com. Tirnauca, 
plasa Her^a, jud. Dorohoiii. Se 
zice ca in vechime ar fi existat 
pe aceasta vale, despre Dum- 



60645. Marele Dicfionar Geografic. Vol. III. 



83 



Hosted by 



Google 



GRUMAZANUL 



658 



GRUMAZOAIA 



brava-Cazimiroaiei, un tirg nu- 
mit Sirbau^i sau Tirgul-Nou. 
Trecind pe acolo o ceata de 
Turd, Tar fi pradat si ars pre- 
facindu-1 in cenusa. 

Grumazanul, piriti, pe mosia 
Ivancau{i, com. Paltinisul, pi. 
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu. 

Grumazul, baltd, pe teritoriul 
com. Paltinisul, pi. Prutul-d.-j. , 
jud. Dorohoiu. 

Grumazul, pise de deal, pe mo- 
sia Ivancau^i, com. Paltinisul, 
pi. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu. 

Grumazesti, com. rur., asezata 
in partea despre mijloc si S. a 
plasei de Sus-Mijlocul, jude^ul 
Neam^u, strabatuta in direc^iune 
V.-E. de o sira de dealurl ce 
formeaza prelungirea muntilor 
din Cracaoani si Varaticul. 

Terenurile sale despre N. se 
apleaca nesim^it in intinsul po- 
dis-vale al piriului Topoli^a. 

Este formata din catunele : 
Curechesti, Hotarani, Gruma- 
zesti, Joseni, Suseni, Valeni si 
Hiza, cu o popula^iune de 330 
familii, sau 1654 suflete : 806 
barbaflf si 848 femei; 939 ne- 
casatori{T, 614 casatori^i, 98 va- 
duvi, 2 divor^i, 28 nevolnidf, 
(socotindu-se in numarul acesta 
si cei ce loeuese in trupurile : 
Arsinesti, Marcesti, Ruseni si 
Ursi). Stiu carte 50 de persoane. 

Din numarul total al locui- 
torilor improprietari^i in 1864, 
sunt asta-zf: 92 can stapinesc 
insi-sl locurile lor; 129 ca ur- 
masT ; 6 locurT ati fost parasite 
si ocupate de al{ii ; 14 sunt carl 
de si cultivaton de pamint, dar 
n'au nidf un fel de proprietate, 
precum nidf putin^a de a mos- 
teni dupa urma parintflor lor le- 
giuifi. 

Locuitortf se ocupa cu agri- 



cultura, care se face pe o intin- 
dere de 1755 hect., 82 aril. 

Imasul are o intindere de 35 
hect., 75 ariT, nutrind 2681 ca- 
pete de vite. 

In com. se afla: 3 bisericT, 
cu 4 preo^T si 6 dascali ; 1 scoala, 
condusa de un inva^ator, platit 
de stat , 1 moara ; 1 fierarie. 

Sunt 297 contribuabili. 

Budgetul com. este de 3540 
lei la venitun si de 3519 lei la 
cheltueli. 

Comunica^ia cu satele vecine 
sefaceiprin soseaua jude^tana, 
care incepe din dreptul satulul 
Oslobeni, com. Bodesti-Precis- 
tei (dintre kil. 16 — 17 al sose- 
lei Piatra-Neam^u), si trece prin 
satele Grumazesti -Ocea-Humu- 
lesti ; printr'un drum ce duce 
de la satul Grumazesti in dru 
mul Ghindaoanilor. 

Grumazesti, sat, in jud. Neamtu, 
pi. de Sus-Mijlocul, com. Gru- 
mazesti, sub culmile dealului 
cu acelasT nume, la 27 kil. de 
orasul Piatra. Are o intindere 
de vre o 380 hect., cu o popu- 
la^iune de 90 familii, sau 320 
suflete, din cari4fam. de Evrei. 

Sunt 52 contribuabili. 

Vite sunt : 84 boi, 59 vacT, 
560 01, 19 cai, 29 porci si 87 
junci. 

Grumazesti, cdtun, in jud. Putna, 
pi. Vrancea, com. Negrilesti. 
Este asezat pe podisul maluluT 
sting al PutrieT, sub dealurile 
Zeica si at-Babel. 

Are o popula^iune de 215 su- 
flete, car! loeuese in 6j case. 

Grumazesti, ramurd de dealnri, 
in jud. Neamtu, pi. de Sus-Mij- 
locul, com. Grumazesti. La V., 
face legatura cu mun^ii Craca- 
oanilor ; la S., se prelungeste 
pana printre satele Corni si Bo- 
desti (pe teritoriul com. Bodesti- 



Precistei), iar la E., se prelun- 
geste cu sira dealurilor Radeni. 

Grumazesti, mosie, jud. Neamtu, 
pi. de Sus-Mijlocul, com. Gru- 
mazesti, proprietatea d-nei Eu- 
frosina Caragea ; este arendata 
cu 30000 lei anual. 

Grumazoaia, com. rur., in par- 
tea de N. a plasei Mijlocul, j id. 
Falciu, marginita la E. de com. 
Urla^t ; la V., de com. Hoceni 
si Siscani ; la S., de com. Hur- 
dugi si la N., de com. Cre^esti ; 
e udata in lung de piriul Gru- 
mazoaia. 

Este formata din satul Gru- 
mazoaia, asezat pe valea piri 
uluT cu acelasi nume. 

Satul e impar^it in mahalaua 
de sjs si de jos. 

In vechime s'a numit PJopeni, 
si se zice ca ar fi fost asezat 
mal in jos de unde se afla asta-zt. 

Numirea de Grumazoaia i s'ar 
fi dat dupa numele unui vechiti 
razes, Andrei Grumaza. Dupa 
documente se dovedeste ca a- 
ceasta mosie a fost data, de catre 
Stefan-cel-Mare, unui ostean nu- 
mit Stan Posatnicul, m urma u- 
nei vitejii desfasurata intr'un raz- 
boiti. Acesta, sati pentru ca 
n'avea copii, sau ca pamintul 
era eftin pe atunci, a vindut'o 
unuia Toader Ganescu, cu 60 
zlo^i tatarasti. Ganescu a avut 
un singur fiu, pe Frone. Frone 
a avut trei copii de partea bar- 
bateasca, pe : Tochilat, Tanase 
si Gligincu si o fata, pe Savina, 
carora le-au impar^it mosia in 
4 par^i. Unui dintre urmas?, Gli- 
gincu, se zice ca a fost slujbas 
la un Cantemir. Acelul Cante- 
mir furindu-i-se un cal de catre 
Gligincu, l-a luat drept despa- 
gubire pentru pre^ul calului, 355 
stj. din mosie. Acest pamint 
este deslipit si asta-zi de Gru- 
mazoaia, si alipit de mosia Ur- 



Hosted by 



Google 



grumAzoaia 



659 



GUBANCEA 



la^i, sib numirea de Gura-V&ii 
sau Plopeni, cum se numea si 
atunci. 

Teritoriul com. are o supra- 
fa^a cam de 1400 hect., din 
can no hect. vie, 572 hect. 
padure, iar restul loc de cul- 
tura si imas. Popula^ia com. este 
de 421 familil, sau 1383 suflete, 
din can 260 contribuabilT. 

Locuitoril sunt razesi vechi. 

Are : 2 bisericT, una facuta la 
1 8 17 si a doua la 1824, deser 
vite de 2 preoji si 4 dascSli; 
o scoal&, infiin^atS la 1865, fre- 
cuentata de 50 elevi. 

In partea de N. a satulul se 
afla o biserica numita Manasti- 
rea. Se zice ca in vechime a 
servit ca schit de caiugan Rusi. 
Se gasesc aci mal multe car^i 
m limba slavona. Biserica e fa- 
cuta din lemn de stejar, si a 
fost reparata de mai multe on. 
Serviciul divin se face de 3 — 4 
on pe an de catre preo{ii din sat. 

Grumazoaia, sat, jud. FalciQ. 
VezT Grumazoaia, comuna. 

Grumazoaia, deal, hotar natu- 
ral intre comunele Siscani si 
Grumazoaia, pi. Mijlocul, jud. 
Falciu. 

Grumazoaia, piriti, izvoreste 
din partea de N. a com. Gru- 
mazoaia, pi. Mijlocul, jud. Fal- 
ciu, din padurea Fundul-Manas- 
tirei, curge de-a-lungul prin mij- 
locul satului Grumazoaia, si la 
S. de sat, se varsa in piriul E- 
lanul, la locul numit Gura-Vaii. 

Grumazoaia, vale, pe teritoriul 
com. Mastacani, pi. Prutul, jud. 
Covurluiu. 

Grungenilor (Dealul-), deal, m 
jude£ul Neam£u, pi. de Sus- 
Mijlocul, com. Pipirigul ; se de- 
taseazS, din muntele Cotnarelul. 



Grungenilor (Piriul-), piriti, in 
jude^ul Ne^m^u, plasa de Sus- 
Mijlocul, com. Pipirigul; izvo- 
reste din dealul cu acelasi nu- 
me si se vars& pe stinga riulul 
Ozana. 

Grunjii-Tari, colina, jud. Buzau, 
com. Zarnesti de-Cilnau, catunul 
Ghizdita ; e acoperita cu sem&- 
naturi si are o insemnata' mo- 
vila. 

Grunjul, catnn, al com. Mtnza- 
lesti, jud. Buzau, cu 180 locui- 
tori si 37 case. 

Grunjul, pise de gips, in jud. 
Buzau, com. Minz&lesti, c&tunul 
Grunjul, la varsatura pir. Stur- 
zea in riul Slanicul. 

Grunuzea, cdtun (tirlfi), pe cim- 
pul Bar&ganul, jud. Ialomi^a, pi. 
Jalomi^a-Balta, com. Marsilieni. 

Gubancea, com. rui\, jud. Dolj, 
pi. Dumbrava-d.-j., cu resedin^a 
in Virtopul. Situata pe costisa 
deatului Petricanul. Se inveci- 
neste la E., cu com. Vela; la 
V., cu Calugarei ; la N., cu c&t. 
Bucoviciorul, din com. Vela ; la 
S., cu Virtopul si Cornul, des- 
par^indu-se de dinsele prin ho- 
tare de mosii. Limita de N. 
cStre cat. Bucoviciorul incepe 
din punctut N.-V., din sesul nu- 
mit Toaia ; merge spre E., intra 
pu^in in valea Fage^elul, apoi 
se indrepteaza* spre N., face o 
cotitura spre N.-V., de aci iar 
spre E., trece prin ogasul Min- 
ciuna, coteste pu^in spre S.-E., 
ese pu^in pe culmea deaJului 
Burdiosul, apuca spre E., p&na 
in Valea-Burdiosului, unde se 
uneste cu hotarul com. Vela. 
Limita de E. incepe din Valea- 
Burdiosuluf, merge spre S., trece 
peste riul Desna^uiulu!, si cu 
mid cotitun merge p&na" in punc- 



tul Genoaia, unde se limlteaza. 
cu com. Virtopul. Limita de V. 
incepe de la N.-V., din sesul 
riului Desn&fuiului, in punctul 
Dragnei, de aci c&tre com. Cor- 
nul merge tot spre S. Limita 
de S. pleaca din capul linie! 
de V., merge spre S,-E,, p&n& 
in hotarul com. Virtopul, in 
punctul Genoaia cu purine on- 
dula^iunT, iar de aci spre V. 
p&na se uneste cu linia de E. 

In com, sunt : v&I, dealuri si 
sesun. V&ile sunt : valea F&ge- 
{elul, Petricana, pe care este a- 
sezat satul si valea Desna^uiul 
zisa* si Valea-Mare. Dealurile : 
Fage^elul, eel de N., inalt de 
75 m., iar eel de S., de 50 m., 
acoperite cu sem&n£turi de griu 
si porumb ; Petriceanca de N., 
inalt de 70 m., acoperit cu se- 
man&turl de griu si porumb ; 
Petriceanca de S., inalt de 60 
m., acoperit cu padurl si izlaz 
de vite. Aproape de marginea sa- 
tulul, la N.-E., este un deal, ra.mu- 
r& a F^gefelulul, cu o inalfime de 
100 m., acoperit cu griu si po- 
rumb. Acesta merge spre S.-E., 
pana se uneste cu dealul de N. 
al Desn^uiului. 

$esurl sunt: Cornisul, Toaia 
si Peretul, la N. comunei si Dea- 
lul-Mare, la S., p2na in hotarul 
mosiel Virtopul. 

Este udata de riul Desn^uiul 
care are un vad si douS. po- 
durl in dreptui comunei. Se 
varsa" in balta Cirna, linga - Du- 
nare. Prim este piriul Petriceanca, 
care uda com. si se vars& in 
Desna^uiul, indata ce acesta ese 
din com. pe la E. Acesta pri- 
meste la rindul sau piriiasul Fa- 
ge^elul, ce curge de la V. la E., 
prin N. com. si se vars& drept 
in centrui com. in Petriceanca. 

In com. sunt 3 siliste, numite 
Scofesti, Cofofeni si Gubancea. 

Popula^ia com. Gubancea este 
de 688 suflete : 372 barbaflf si 



Hosted by 



Google 



GUBANCEA 



660 



GUGU1ANCA 



316 feme!. Locuesc in 157 case 
si 20 bordee. 

$tiii carte 20 de persoane. 

Impatnintenifi de la 1864 sunt 
104 locuitorT. 

Are : o biserica vechie de zid, 
reparata de locuiton in 1888, 
deservita de 1 preot si 1 cinta- 
re{ si avind 1 7 pog. pamint din 
1864; o scoala mixta, ce func- 
{ioneaza din anul 1882, e in- 
tre^tnuta de stat si e frecuentata 
de 15 baepf. 

Sunt 2 circiumi. 

Suprafa^a com. este de 5739 
pog., din carl: 3955 pog. ara- 
biie, 390 fine{e, 95 izlaz, 726 
padure, 199 vii si 199 pog. o- 
cupate de vatra satului. 

Mobile in vechime se numeau 
Scofesesti-Gubancea, Co^ofeni si 
DragneT, in intindere de 3955 
pog., dind un venit de 65000 
lei. 

Viile, de 40 1 /2 hect. sunt si- 
tuate pe mobile locuitorilor im- 
proprietari^i la 1864, carora le 
apar^in si produc vin rosu. 

Soseaua vecinala - comunala 
strabate prin centrul com. de 
la V. la E. pe olungime de 2 
kil. 

Vite man cornute sunt 241, 
cai 22 si 01 140. 

Budgetul este de 1945 lei la 
venituri si 1 896 lei la cheltuelT. 

Gubancea, sat, jud. Dolj, plasa 
D umbra va-d.-j., com. Gubancea. 
Vezi Gubancea, comuna. 

Gubandrul, cdtun, al com. Bal- 
dovinesti, pi. Olte^ul-Oltul-d.-s., 
jud. Romana^i. Are 100 familii, 
sau 43 s suflete ; o biserica cu 
hramul Sf. Hie (1835), cu 1 
preot si 2 cintarepf. 

Gubavia, ccitun, pendinte de com, 
Tangirul, pi. Cllnistea, jud. Vlas- 
ca, pe trupul de mosie al sta- 
tulul, fost al Mitropoliei si care 



searendeaza cu trupul nelocuit 
Macaraul, cu 9800 lei anual. 

Aci, in 1864, s'au improprie- 
tarit 50 locuitorT, pe o supra- 
fa^a de 150 hect. 

Pe acest trup este un petic 
de padure de 25 hect. 

Este departe de Giurgiu de 
32 kil., iar de Bucuresti, de 45 
kil. 

Gue^ti, sat, face parte din com. 
rur. Maldarul, pi. Vedea-d.-j., 
jud. Olt. Are o populate de 
50 familii; o biserica, cu hra- 
mul Cuvioasa-Paraschiva si Sf. 
VoevozT, zidita la 1865 de preo- 
tul Constantin Duhovnicul si so- 
tia sa Maria. 

Gue§ti, sat, face parte din com. 
rur. Milostea, pi. 01te$ul-d.-s., 
jud. Vilcea. 

Gugea, sat, in partea de N. a 
com. Braesti, pi. Cirligatura, jud. 
Iasi, situat intre doua dealuri 
micT. Are o populate de 2 1 fa- 
milii, sau 95 suflete ; un iaz si 
o moara pe piriul Sirca, ce trece 
pe linga sat. Mai inainte a fost 
proprietatea manastirei Neam^u, 
asta-zi este a staluluT. 

Vite: 71 vite man cornute, 
3 caT, ri2 01 si 30 rimatorl. 

Guge^ti, com. rur., formata din- 
tr'un singur sat, in partea de 
N.-V. a plasei Crasna, jud. Fal- 
ciu ; asezata pe un teren acci- 
dentat. Se margineste : laN., cu 
com. Miclesti; la S., cu com. 
Stioborani; la E., cu com. Stro- 
esti, Tabalaesti si Bo^esti si la 
V., cu com. Solesti, din j id. 
Vasluiu. 

Suprafa^a com. este de 2915 
hect., din can 669 sunt ale lo- 
cuitorilor. Are o populate de 1 7 5 
familii, sau 784 suflete. Sunt 
200 contribuabili. 
Are o biserica. 



Budgetul com. este de 2670 
lei, 85 bant. 

Vite man cornute 439, 01 557, 
cai 40 si porci 150. 

Via se cultiva pe o intindere 
de 12 hect., si padure se afla 
pe o suprafa^a de 828 hect. 

Guge^ti, sat, pi. Crasna, jude^ul 
Falciu. Vezi Gugesti, comuna. 

Gugesti, cdtun, in jud. Putna, pi. 
Girlele, com. Pa^esti. Este ase- 
zat pe $oseaua ce duce de la 
Focsani la Odobesti, la 1 */2 ora 
de Focsani. 

Are o populate de 85 su- 
flete, cari locuesc in 24 case. 

Guge§ti, sat, in jud. R. Sarat, 
pi. Marginea-d.-s., cat. com. Plai- 
nesti, asezat in partea de N. a 
comunei, la 2V2 kil. spre N.-E. 
de catunul de resedin^a, pe riul 
Rimna. Are 8 hect., cu o po- 
pulate de 310 familii, sau 1080 
suflete, din carl 150 contribua- 
bili. Stiu carte 250 persoane. 
Are o biserica si o scoala. 

Gugesti, stafie de dr.-d.-f., jud. 
R. -Sarat, pi. Marginea-d.-s., com. 
Plainesti, pe linia Buzati-R.-Sa- 
rat-F\)csani-Marasesti, pusa in 
circulate la 1 3 Iunie 1 88 1 . Se afla 
intre stabile: Sihlea (7.1 kil.) si 
Cotesti (7.3 kil.), la 184kil.de 
Bucuresti si la 21 kil. de R.- 
Sarat. E gara de transport a 
comunelor: Plainesti, Slobozia, 
Popesti, Bogza, Sihlea, Drago- 
sloveni si Bon^esti. Venitul a- 
cestei sta^ii pe anul 1 896 a fost 
de 203682 lei. Inal^imea d'asu- 
pra nivelului marii de 83 m .35. 

Guguianca, sat, face parte din 
com. rur. Ionesti-Mincului, pi. 
Oltul-d.-s., jud. Vilcea. Are o 
populatie de 127 suflete: 75 
barba^i si 52 femei. Cade in 
partea de N.-V. a comunei, la 



Hosted by 



Google 



GUGUIANCA 



661 



GULIANCA 



I kil, de cSt. Obeni, unde e 
scoala. 

Guguianca, riil, jud. Vilcea ; iz- 
voreste dintre comunele: Mar- 
cea, §irineasa si Scundul; trece 
printre Dealul-Oltulu! si com. 
Scundul; se uneste cu Valea- 
Cirstea. 

Gugul, deal, se intinde de la N., 
din com. Miclesti, jud. Vasluiu, 
spre S., prin com. Bo^esti, pi. 
Crasna, jud. Falciu, lasindu-se 
apoi in com. Gugesti. Acest 
deal formeaza pe teritoriul com. 
Bo^esti, vaile : Izvorul si Albi- 
nei, prin care curg piraele cu 
acelasl nume. Se zice ca in ve- 
chime dealul acesta se gasea 
pe proprietatea unui calugar cu 
numele loan Gugu, care locuea 
la Schitul-BodesculuT, de pe mo- 
sia Gugesti, si de la care si-a 
luat numele dealul. 

Dealul, cu o parte din mosia 
Bo^esti, a facut parte din tru- 
pul mosie! Gugesti, pana la 1 829, 
cind printr'un schimb intre pro- 
prietan, s'a alipit la mosia Bo- 
$esti. Pe partea de E, a lui 
se afla asezat satul Botesti si o 
parte din satul Porceni, formind 
si Valea-Botestilor. 

Gugul, deal, jud. Gorj, plaiul 
Vulcanul, com. Dobri^a. Pe a- 
cest deal, in partea de S., sunt 
viile tocuitoriior. 

Gugul, padure, pe Dealul-Gugu- 
lul, com. Botesti, pi. Crasna, 
jud. Falciu. 

Gugului (Dealul-), deal, la V. 
de com. Corna^elul, pL Oltul- 
d.-s., jud. Olt. 

Gugului (Valea-), vale, jud. 
Olt, pi. Oltul-d.-s., izvoreste din 
padurea Seaca, are o direc^ie 
de la N. spre S., uda cat. Cor- 



najelul si Seaca, si dupa ce 
primeste pe stinga, in raionul 
com. Cornafelul, valcelele : Baba, 
Barasca, Munteanul, Ghiboroaia 
si Gorga si pe dreapta vaile : 
Dragoli, Ca^aonul, Calugarelul 
si Seaca, isi continua drumul 
prin com. Albesti, unde primeste 
numele de Seaca si, in centrul 
comunei, se uneste cu valea 
Vai-deEi. 

Gugu§a, sat, face parte din com. 
Izvoarele, pi. Siul-d.-s., jud. Olt; 
este situat la N. comunei, pe 
valea si in dreapta Iminogulul; 
are o populate de 423 locui- 
tori. 

Guine^tilor ( Dealul -) , deal , 
brazdeaza partea de E. a com. 
Barasti-de-Vede, pi. Vedea-d.-s., 
jud. Olt; serveste ca limita intre 
cat. Barasti si Mo^cesti, si are 
o lungime de 4 kil. Directfa 
lui e de la N. la S. Pe el se 
cultiva diferite cereale. 

Gulia, sau Schitul, sat, pe mo- 
sia cu acelasl nume, com. Dol- 
hasca, jud. Suceava, asezat pe 
coasta dealuluT Codrul-Manasti- 
rel. Are o populate de2 5ofa- 
milil, sau 796 suflete : 390 bar- 
bat! si 406 feme!; 190 contri- 
buabill. 

Vatra satului ocupa 80 falci. 
Mosia, proprietate a statului, 
fosta a manastirei Probota, are 
o suprafa^a de 992 falci, din 
can : 900 falci p3dure, 60 falci 
cultivabile, 22 falci fina^ si res- 
tul neproductiv. 

Improprietaripf la 1864 si 1879 
sunt 239 locuitori, stapinind 239 
falci si 26 prajinl. 

Are o biserica, cu hramul Sf . 
Gheorghe, zidita de locuitori in 
1887, deservita de 1 preot si 
2 cintare^T, improprietari^I cu 
17 falci. Scoala din Dolhasca 
serva si acestul sat. 



Drumuri principale sunt: la 
Probota (4 kil.), la Vintulesti 
(Dolhasca, 3 kil.), si la podul 
Siretulul (2 kil. 700 m.). 

In Gulia a fost un schit de 
calugarl ce $inea de manasti- 
rea Probota. 

In 1803, « Gulia cu liuzil ot 
Heciu a manastirel Probota nu- 
mara 48 liuzl, platind 600 lei 
bir anuab. 

Gulia, sat, face parte din com. 
rur. Popesti - Dragomiresti, pi. 
Znagovul, jud. Ilfov. Este situat 
la N. de Sabareni. Spre V. se 
intinde padurea Riioasa si lo- 
curile smircoase ale Baltacaciu- 
lul. Are o suprafa^a de 171 hect., 
proprietatea locuitorilor, din car! 
15 hect. ramin sterpe. Are o 
populate de 292 suflete. 

Numarul vitelor mad e de 
178 si al celor mic! de 964. 

Gulianca, com. rur,, in jude^ul 
R.-Sarat, pi. Marginea-d.-j., pe 
plriul Buzaelul. 

Este asezata in partea de E. 
a judetulul, la 42 kil. spre N.- 
E. de orasul Rimnicul-Sarat, si 
in mijlocul plasei, la 10 kil. spre 
S. de com. Maicanesti, resedin^a 
plasei. Comune invecinate sunt: 
Maxineni la 8 kil., Rimniceni 
la 13 kil., Corbul la 14 kil. 

Se margineste la N. cu com. 
Maicanesti, la E. cu Maxineni 
si riul Buzaul, la S. cu comuna 
Domni^a, si la V. cu com. Vil- 
celele si Ciorasti. 

Piriul Buzaelul, o uda la S. 
dimpreuna cu afluentul sau, Pu- 
turosul, ce formeaza balta Bu- 
tuci si Puturosul ; sunt in com. 
si 12 pu^url. 

Catunele carl o compun sunt: 
Gulianca, resedin^a, la N., Ari- 
ciul, la S. 

Suprafa^a comunei e de 7964 
hect., din carl 56 hect. vatra 
comunei, 408 hect. ale locuito- 



Hosted by 



Google 



GULIANCA 



662 



GUME$T1 



rilor, 7500 hect. ale particula- 
rilor. 

Popula^ia comune! e de 180 
familiT, sau 867 suflete : 444 
bSrbapf si 423 feme?; 180 ca- 
satoriflf, 666 necasatori^T, 21 va- 
duvT. Stiu carte 95 persoane. 

Sunt 170 contribuabili. 

Are o bisericcl, cu hramul 
Sf. Imparapf Constantin si Ele- 
na, zidita in anul 1864 de lo- 
cuiton, avind un venit de 340 let 
si servita de 1 preot, 1 cintaret 
si 1 paracliser; 2 scolimixte, a- 
miadoua fundate de comuna, cea 
din Gulianca la 1880, cea din 
Ariciul, la 1863, conduse de 2 
inva^atorl si frecuentate de 57 
elevi. 

In ce priveste cultura pamin- 
tulu! comuna are 5355 hect. 
arabile, 2144 hect. imas, 73 
hect. padure, 340 hect. fine^e. 

Locuitoril poseda : 181 plu- 
guri, 4 masinl de semanat, 4 
de secerat, 4 de treerat, 2 mori 
cu aburi; 534 boi, 357 vacf, 
249 cai, 143 epe, 11 52 01, 62 
rimatorl. 

Comerciul este destul de ac- 
tiv si consta in importul de colo- 
niale, instrumente agricole, spir- 
toase si haine confec^ionate gata 
si in exportul de vite si maicu 
seama de cereale ; transportul se 
face prin stasia Hanu-Conache 
(jud. Tecuciu), la 16 kil. spre 
N.-E. de comun&. 

Caile de comunica^ie sunt dru- 
muri vecinale : spre Maicanesti ; 
spre Namaloasa (jud. Tecuciu); 
spre Braila; spre Ciorasti; altul 
din cat. Ariciul, mergind tot la 
Braila ; spre Rimniceni, care da 
in calea jude^eana Rimnicul-Sa- 
rat-Maic&nesti. 

Veniturile comunet sunt de 
5000 lei, iar cheltuelile, de 4473 
lei. Contribuabili sunt 170. 

Gulianca, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Marginea-d.-j., cat. de rese- 



din{& al comunei Gulianca, situat 
in mijlocul comunei, in cimp, 
pe un crac al piriulu! Buzaelul ; 
are o intindere de 21 hect. (nu- 
maT vatra satului:), cu o popu 
la{ie de 72 familii, sau 339 su- 
flete, din carl 80 contribuabili 
si 48 stiu carte ; are : o biserica, 
cu 1 preot, 1 dascal si 1 cintare^ ; 
o scoal&. 

Gulieni, tirlil, jude^ul Braila, la 
7 kil. spre N. de satul Cioara- 
Doicesti, aproape de hotarul 
despre Z&voaia, infiin^ata la 
1882 de fostul arendas Gulie. 
Vatra tirle! este de 16 hect., 
avind 22 case, cu 27 familii. 
sau 105 locuiton. 

Vite sunt: 66 cat, 150 01, 
120 vite man cornute si 35 ri- 
maton. Acest sat se mat nu- 
meste Iapa si Nisipurile. 

Gumarle^ul, insuld, pe Dunare, 
in apropiere de com. rur. Sal- 
cea, plasa Cimpul, jud. Mehe- 
dnfi. 

Gumarle^ul, picket de granita, 
pe marginea DunareT, in judeful 
Mehedinfi, pi. Cimpul, com. rur. 
Salcea. 

Gumelni^a, movila, jud. Ilfov, 
care se mat numeste si BatalurT, 
intre Olteni^a urbana si Dunarea 
propriu zisa, care cind vine mare 
o acopera cu apa. 

Aci s'au gasit in pamint fi- 
guri de lut reprezentind zei 
Roman! si ancore, ceea ce pro- 
beaza ca a fost aci in vechime 
un debarcader. 

Se mat vad bolovani de zgu- 
ra si se presupune a fi fost 
o vechie fabrica de olarie. A- 
ceasta se confirma prin faptul 
ca, cu ocazia unor sapatun in 
pamint, s'au gasit diferite cio- 
buri si vase intregT de pamint. 

Asupra Gumelni^el iat& ce 



descrip^ie se gaseste in geografia 
jude^ulut Ilfov de d-1 M. Strai- 
nescu : «De la catunul Ulmeni, 
mergind spre V. catre Olteni^a 
rurala, indata ce coborim ripa 
pe care este cat. Ulmeni, ve- 
dem, aruncindu-ne ochi! in mu- 
chea dintre Arges si Dunare, 
o magura inalta ca de 15 stin- 
jeni, avind d'asupra o forma 
cercuita" si o intindere ca de 50 
stinjeni. Aceasta magura se nu- 
meste Dafne (Gumelni^a). D'a- 
supra ei, de jur imprejur, este 
un sanf pe unde se crede ca 
ar fi fost un zid de cetate, in 
centrul careia, unit pretind ca ar 
fi fost zidita o biserica, unde ar 
fi oficiat rugaciunile catre D-zeu 
un mitropolit. Altii pretind ca 
aci sta^ionau corabiile, caci se 
zice ca riul Arges is! avea cur- 
sul in vechime printre aceasta 
movila si dealul pe care asta-zi 
este asezata com. Ulmeni, pe 
valea numita azi Bojorifa, pe a 
caret albie pop merge calare si 
fara a te putea vedea de la o 
distan^a de 5 stinjeni. In a- 
aceasta movila se crede a fi fost 
vechea cetate Dafne (Constanta), 
zidita de armata romana dupa 
venirea sa in Dacia Traiana. 
Aceasta movila e pe proprie- 
tatea d-lul Mihail A. Ghica. 

Gume§ti, com. rur., in jud. Te- 
leorman, pi. Teleormanului, si- 
tuata pe Valea-Ciinelui, cunos- 
cuta si sub numele de Silistea. 
Se margineste la N. cu com. 
Rica si Surdulesti, la S. cu com. 
Zimbreasca si Ciolanesti, la V. 
cu com. Balaciul si la E. cu 
Tataresti-d.-s. 

Numirea de Gumesti s'a dat 
acestei comune mai in urma, 
dupa numele proprietarutulmo- 
sieT, Guma. Numele oficial al 
comunei este astazi Silistea- 
Gumesti. 

Are trei catune: Silistea (re- 



Hosted by 



Google 



GUNOA1A 



663 



GURA-BALlI 



sedin^a) si catunele Rica-Vechie 
si Silistea-Glavaciocul. 

Teritoriul comunel are o in- 
tindere de 8033 hect., dimpre- 
una cu mobile dupe dinsa. Lo- 
cuitorii improprietaripf dupa Je- 
gea rurala sunt: 74 din cat. 
Rica, 170 pe proprietatea Gu- 
mesti, iar pe Silistea-GJavacio- 
cul, 79, ocupind to^i o intindere 
de 1285 hect 

Proprietatea Silistea - Glava- 
ciocul, fosta a statuluf, in intin- 
dere ca de 730 hect., a fost 
cumparata de proprietarul tru- 
pului de mosie Gumesti, d-na 
Maria AI. Manos, in anul 1885, 
ast-fel casingurulproprietar mai 
mare in aceasta comuna este 
d-na Manos care poseda 5000 
hect pamint arabil, ca la 350 
hect. padure si restul, fine^e si 
izlazun, peste tot aproape 6000 
hect. 

Vite sunt: 1203 vite man 
cornute, 297, cai, 24 catiri si 
magan, 4418 01 si 384 porci. 

Budgetul comune! este de lei 
11 397) bani $g j a venitun si 
de let 10386 la cheltueli. 

Drumurile principale sunt cai- 
le vecinale urmatoare: Silistea 
la gara si la com. Balaci, la 
com. Surdulesti si Rica, la co- 
muna Tat&resti, la Ciolanesti si 
in alte directum. Din punctul 
de vedere al comunica^iei, a- 
ceasta comuna este important^ 
prin imprejurarea ca formeaza 
punctul de intersec^iune al dru- 
muriior ce unesc jude^ele Oltul 
cu Vlasca si Argesul cu Tele- 
ormanul. 

Are: doua scotf, una de ba- 
e^T, cu o popula^iune de 21 elevi 
si alta de fete ; doua bisericT, 
una in Gumesti cu un preot si 
2 cintare^i, cea-1'alta in Silistea- 
Glavaciocul, cu 1 preot si 2 
cintare^i. 

Proprietara mosiel are aci si 
o moara cu aburi. 



La 6 August se face bilciu, 
care fine o saptamina. 

In partea despre S.-V. a co- 
munei catre com. Zimbreasca 
se aria o magura, in jurul ca- 
reia s'a facut importante desco- 
perirT archeologice. 

Inalfimea acestei magurf este 
de 10 m., iar periferia de 150 
m.; in apropiere de aceasta ma- 
gura se gasesc si astazT, cind 
ara locuitorif, hirburi de oale 
si alte fragmente de vase si 
unelte vechi. 

Satul Silistea este unui din 
cele mai vechi ; este trecut in 
catagrafiasatelorfacuta in 1741. 

Catunul Rica-Vechie este si 
el sat vechiu, de oare-ce se 
vede trecut in aceeasi' catagrafie; 
iar eel de al treilea cat. Silis- 
tea-Glavaciocul s'a intemeiat mai 
tirziu. 

Satul Silistea facea partea din 
pi. Mijlocul in secolul trecut; 
dupa aceia, la 1836, a trecut 
la pi. TeleormanuluT. 

Gunoaia, numit si Bahna sau 
Wihmfasat, facind parte din com. 
Rachitoasa, jud. Tecuciu. Situat 
iatr'o groapa la S. com., la 4 
kil. 600 m. de resedin^a comunei, 
intre dealurile Mosoiul la V. si 
Gunoaia la E. 

Are o populate de 104 fa- 
milii, sau 347 suflete. Locuito- 
rii sunt improprietari^i la 1864. 

Biserica, cu hramul Sf. Du- 
mitru, este facuta la 1847 de 
un anume Iancu Popovicl. 

Copiii merg la scoala din 
Rachitoasa, care e la distan^a 
de 4 kil. 

Teritoriul cat. este de 355 
hect. 

Gunoaia, sau Clrna, sat, facind 
parte din com. Burdusaci, jud. 
Tecuciu, situat la N.-V. com., 
la o distan^a de 4 kil. 100 m. 
de resedin^a com. 



Are o populate de 26 familii, 
sau 94 suflete, car! loeuese in 
24 case. 

Este strabatut de piriul cu 
acelas nume, care trece prin 
partea de E. a satulul. Locuitorif 
sunt parte razesi, parte clacasl*. 

Teritorul cat. este de 202 hect. 

Gunoaia, /m#, jud. Tecuciu, izvo- 
reste la N. de satul Gunoaia, 
din localitatea numita Fundul- 
Gunoaei, trece prin satul cu 
acelas! nume, intra in satul Opri- 
sesti, se uneste cu piriiasul Opri- 
sesti si se varsa in Zeletin, in 
fafa satulut Burdusaci. 

Gura, nume generic, ce inso^este 
multe nume propril de locurf, 
aratind pozi^ia lor la gura riu- 
rilor si vailor. A secauta numele 
proprii ce inso^esc. 

Gura-Albe^ti, sat, in partea de 
S. a com. Albesti, pi. Crasna, 
jud. Falciu, situat pe sesul Ho- 
ceni,lingasoseaua nationals Vas- 
luiu-Birlad. 

Proprietatea mosiel este a 
locuitorilor razesi. 

Gura-Arge§ului, picket, pe Du- 
nare, cu No. u,la Gura-Arge- 
sulul, jud. Ilfov. 

Gura-Badei, picket vechiu, cu 
No. 23, catre hotarul Moldovei, 
in pi. Orasul, com. Brosteni, jud. 
R.-Sarat, asezat la gura ptriului 
Valea-Badei. 

Gura-Balii, braf al Dunarei, in 
pi. Borcea, com. Socariciul, jud. 
Ialomi^a. 

Acest bra( pieaca din Du- 
nare in direc^iunea N.-E. si se 
uneste cu Borcea, pu^in mai 
spre E. de satul Socariciul, 
taind insula Balta in doua par^t. 

Numirea populara a acestui 
bra$ este Rlul si Riul-Alb. 



Hosted by 



Google 



GURA-BALlI 



664 



GURA-BORC1I 



Cantitatea ape! ce curge pe 
acest bra{, face ca sa fie in 
permanent ] plutitor, si Bor- 
cea, pe la punctul de unde se 
uneste cu bra^ul Gura-Balii, este 
plutitoare pan& la varsarea sa 
in Dun&re. 

Gura-Balii, insula, pe Dunare, 
jud. Ialomi{a, la gura bra^ului 
cu acelasi nume; are paduri si 
p&suni. 

Gura-Balmii, braf (prival), in in- 
sula Balta, pi. Ialomi^a-Balta, 
com. Chioara, jud. Ialomi^a, co- 
munic& cu bra^ul S&ltava-d.-j. 

Gura-Barnarului, localitate, la 
varsarea piriului Barnarul in Bis- 
tri^a, jud. Suceava. Aci sunt 
insemnate instala^iuni forestiere : 
schele, 2 her&strae, un canal 
lung de 17 kil. cu 4 opustorl 
marl si 15 micT si linie telefo- 
nic£ pe o intindere de 15 kil., 
cu trei stadium intermediare, 
cite-va case pentru functionary 
uvrieri si un han. Toate aceste 
instala^iuni \\n de proprietatea 
M. S. RegeluT. 

Gura-Barbule^ului, sat, plaiul 
Dimbovi^a, cat. com. Pietrari, 
jud. Dimbovi^a. 

Gura-Belil, sat, face parte din 
com. rur. Breaza-d.-s., pi. Pra- 
hova, jud. Prahova. Are o popu- 
late de 369 locuitorI(i9i b&r- 
ba^T, 178 femei). In acest catun 
este o cariera de unde se es- 
trage hum£, care, amestecatS cu 
pleatrS de prund, da un var 
hidraulic foarte bun. 

Cade in partea de N. a co- 
munei si udat dev^ile: Rache- 
ri^a, Lazul si C2runtei, si de 
riul Prahova, partea de E. 

Gura-Bicazului, trup de sat, 
situat in dreptul kil. 80 al so- 



selei mixte Piatra-Prisacani, pe 
malul drept al riuluT Bistri^a, in 
com. Bicazul, pi. Piatra-Muntele, 
jud. Neam^u. 

Gura-Bistrijei, picket de granifd, 
pe marginea Dunarei, in pi. 
Ocolul-d.-s., jud. Mehedinfi. 

Gura-Bobului, trup al p&durei 
Filip si Gura-BobuluT, in pi. 
Ialomi{a-Balta, com. Chioara, 
jud. Ialomi^a. 

Gura-Bohotinului, com. rur. si 
sat, in centrul plasei Podoleni, 
jude^ul Falciu. E marginita la N.- 
V. cu com. Isaiea; la S.-V., ci 
com. Cornesti ; la E., cu Zbo- 
roaia si la V. cu Mosna. Este 
asezata la gura vaei piriulu! Bo- 
hotinul. Vatra satulu! are o su- 
prafa^a cam de 13 hect., iar in- 
treaga comuna este de 1072 
hect., cu o populate de 86 fa- 
milii, sau 306 suflete, din can 
71 contribuabilT. 

Prin partea de N.-V. a satu- 
lui trece piriul Bohotinul, for- 
mind aci iazul cu acelasi nume. 
Satul e asezat la poalele dealu- 
luT Voloaia, pe loc podis. 

Pe dealurile dinprejurul sa- 
tului se afla padure si vii. 

Budgetul com. e de 1200 lei 
la venitun si de 11 50 lei la 
cheltueli. 

Vite man cornute sunt 258, 
01, 400 ; cat, 27 si porci, 70. 

Se zice ca satul este infiin^at 
cam de vr'o suta de am, de 
catre Hatmanul R&ducanu Ro- 
sett«, fost proprietar. El a adus 
25 familii din jud. Vasluiu, unde 
construind case in gura piriu- 
lui, a intemeiat satul cu numde 
de Gura BohotinuluT, dup& nu- 
mele localita^eT, cacT aici se 
termina valea si piriul Bohoti 
nul ce trece in sesul Jijiei. Maf 
inainte era aici numai un bor 
deiu de circium& in marginea 



sleahului ce duce la HusT, prin 
Drinceni. 

Are o biserica construita la 
1 841. 

La anul 7183, in aceasta. lo- 
calitate a fost un razboiti intre 
Dumitrascu Cantacuzino si Pe- 
triceicu. lata in aceasta privin^a 
ce scrie cronicarul N. Costin : 

«Si esind iarasi de a doua 
oara Dumitrascu-Voda la Ga- 
lati, a purees pe Prut in sus si 
venind impreuna cu Kir Hu- 
sein-Pasa pana la Falciu, au 
mers de s'au impreunat cu Cal- 
ga-Sultanul la Codrul-Tigheciu- 
luT. De la F&lciu au purees in 
sus pe Prut si ati tras la Husi. 
De la Husi au ales 20000 de 
Tatar! ce erau cu cat mal b&r- 
ba{i, cu Hagi-Gherel-Sultanul si 
cu Buhus-Hatmanul, si s'au in- 
timpinat cu Petriceicu-Voda si 
cu Lesii la Gura-BohotinuluT, 
ca se pogorise si Petriceicu- 
Voda pana la Gura-BohotinuluT. 
Ci cum s'au intimpinat au dat 
pu^in razboiu intr'acea zi, ce 
prinzind limba din Tatar peste 
noapte ati si fugit LesiT pe Prut 
in sus; si Tatarii n'ati avut pre 
ce-i goni, ca le erau caii slabi. 
Iara Petriceicu-Voda, a lovit pre 
la Tasi, si lovind pre la Suceava 
si pre la tirgul Siretului s'aii 
trecut in ^ara Lesasca». 

Gura-Bohotinului, ias, format 
din piriul Bohotinul, in partea 
de N.-V. a com. Gura-Bohoti- 
nuluT, pi. Podoleni, jud. Falciu, 
in marginea satuluT, pe o su- 
prafa^a de 2 — 3 hect., avind si 
o moara cu 2 pietre. 

Gura-Borcil, picket de frontier a, 
pe Dunare, in jud. Ialomi^a, pi. 
Ialomi^a-Balta, com. Chioara, la 
gura de sus a Borcii, unde se 
varsS in Dunare. 

Gura-Borcil, picket de frontiers, 



Hosted by 



Google 



GURA-BOTULUI 



665 



gura-crXe?tilor 



pe Dunare, in jud. Ialomifa, pi. 
Borcea, la gura de jos a Borcei, 
unde isl ia nastere acest bra{. 

Gura-Botului, padure, a statu- 
luT, in jud. Ialomi^a, pi. Borcea, 
com. Ciocanesti-Margineni. 

Gura-Botului, picket de fron- 
tiertt, pe Dunare, la gura bra- 
{ului Botul, jud. Ialomi^a, pi. 
Borcea, com. Ciocanesti-Margi- 
neni. 

Gura-Boului, com. rur., jud. Olt, 
pi. Vedea-d,-s., compusa din 6 
catune : Gura-Boului, Varsesti, 
Frafia, Prodani, Chi^ani si Lun- 
gani. Este situata pe riul Ve- 
di{a, la 60 kil. de capitala ju- 
de^ulul. Aci e resedin^a plasel. 
Are o populate de 195 familii, 
sau 1 149 suflete, din can 231 
contribuabili. Locuesc in 278 
case. 

Are : 2 biserici (la Gura-Bou- 
lui si Prodani), deservite de 3 
preo^i, plati^i din budgetul co- 
muneT ; o scoala, infiin^ata la 
1879, frecuentata de 54 bae^i. 
Cu intretinerea ei statul chel- 
tueste anual 1296 lei. 

Stiu carte 160 barbati si 4 
femel. 

Toti locuitoril sunt mosnenl. 
Ei poseda: 14 cai si lepe, 140 
bo!, 100 vaci, 700 01 si 200 
porci. 

Sunt 40 de stupi cu albine. 

Gura-Boului se intinde pe o 
suprafa^a de 1200 hect. 

Comerciul se exercita de 3 
circiumarl. 

Veniturile si cheltuelile com. 
se urea la 2512 lei anual. 

O sosea comunala o leaga cu 
com. Va{a ; o alta sosea, jude- 
^eana, care merge de la Slatina 
la Pitesti, trece prin com. 

E brazdata de doua dealuri : 
Dealul-Mare, avind o lungime 
cam de 4 kil., aflindu-se in par- 

6061,5. Marete JJicfiovar Geograiic. Vol. 111. 



tea de V. a com. si pe care se 
cultiva tot felul de cereale si 
altul in partea de E., numit 
Enari, avind o lungime de 2 kil., 
pe care de asemenea se cultiva 
cereale, si care are pe o parte 
din el si padure. 

Girla Vedi^a si Gura-Boului 
uda comuna. 

Se margineste cu comunele : 
Va£a, Fata, Baresti-de-Cepturi 
si Profa. 

Gura-Boului, sat, face parte din 
com. rur. cu acelasi nume, pi. 
Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o po- 
pulate de 120 locuitori ; o bi- 
serica, fondata la anul 1891. 

Gura-Boului, magura, pe teri- 
toriul com Marun^ei, pi. Siul- 
d.-s., jud. Olt, situata la E. de 
Lacul-luI-Dragomir. Are o inal- 
{ime de 16 m. si o circumfe- 
rin^a la baza de 60 m. Din vir- 
ful sau se vede peste toate cele- 
Talte maguri risipite pe cimpia 
dintre Alimanesti si Marun^ei. 
Dupa sculele si fragmentele de 
arme vechl, ce gasesc locuitoril 
arind imprejurul lor, se crede 
ca au servit de metereze, inta- 
rituri, in timpul razboaelor, sau 
ca locuri inalte de observa^iune. 
Se stie insa ca multe au servit 
si de morminte. 

Gura-Boului, valcea, care se for- 
meaza pe teritoriul com. Crim- 
poaia, pi. $erbanesti, jud. Olt, 
in partea de S. a comuneT, pe 
o intindere de 300 m. si se 
varsa in Dorofeiul. 

Gura-Bughei, numire vechie a 
cdtunului Fundeni, din comuna 
Scaiosi, pi. Teleajenul, jud. Pra- 
hova. 

Gura-Calmafuiului, c&tun, pen- 
dinte de com. Bertesti-d.-s., pi. 
Balta, jud. Braila, situat la N.- 



E., si la 1 kil. de resedin^a com., 
pe malul drept ai piriulul Cal- 
ma^uiul, cu o populate de 53 
familii, sau 1 70 suflete. 

Vite: 120 bof, 166 vacl, 2 
tauri, 51 vi^el, 130 cai, 478 o! 
si 45 riraatorl. 

Gura - Ceretulul, numire data 
punctulul unde se varsa piriul 
Tecuciul in Vedea, la S.-V. co- 
munel Didesti, jud. Teleorman, 
ceva mal sus de punctul Uidu- 
macul, de la podul de pe Ve- 
dea din dreptul cat. §tirbe{i. 

Gura-Cernului, sat, al com. Be- 
resti, jud. Bacati, pi. Tazlaul- 
d.-j., situat la confluenfa piriu- 
lui Cernul cu Tazlaul-Mare, la 
4 l J2 kil. de satul Beresti (scoala). 

Are o populate de 36 fami- 
lii, sati 151 suflete. 

Vite: 6 cai, 77 vite marlcor- 
nute si 23 porci. 

Teritoriul acestul catun (pro- 
prietatea statulul) purta in ve- 
chime numele de Marina. 

Are 2 mori de apa si cite-va 
gropl cu pacura. 

Gura-Cheil, loc, unde Motrul in- 
tra in satul Closani, plaiut Clo- 
sani, jud. Mehedin^i, fiind res- 
trins intre munp inal^I. 

Gura-Chivadarului. Vezi com. 
rur. Catunele, pi. Motrul-d.-s., 
jud. Mehedin^i. 

Gura-Cire§ului, deal, jud. Olt. 
Vezi Balanul. 

Gura-Crasna, loc, numit si Gu- 
ra- Vael-Crasna, in partea de S. 
a com. TirziT, pi. Crasna, jud. 
Falciu, unde piriul Crasna lese 
din vaiea cu acelasi nume si da 
in sesul Birladul, unde se si varsa 
in apa Birladulul. 

Gura-Cr6e§tilor,^^,facind parte 



84 



Hosted by 



Google 



GURA-CR1VATULUI 



GURA-LAL0M1JEI 



din com. Motoseni, jud. Te- 
cuciu, situat la unirea Pojontef 
cu Dobrotforul, pe o vale, la 5 
kil. 400 m. departe de resedin^a 
comuneT. 

Are o populate de 1 1 fami- 
lii, sau 34 suflete, can locuesc 
in 10 case. 

Este strabatut de piriul Do- 
brotforul si de soseaua ce duce 
la tirgul Stanisesti, resedin^a sub- 
prefectureT. 

Gura-Criva{ului, numire ce se 
mai da catunului Criva^ul, din 
com. Mane? ti, pi. Tirgsorul, jud. 
Prahova. 

Gura-Criva{ului, ptidure, a sta- 
tului, in intindere de 75 hect., 
pendinte de com. Manesti, jud. 
Prahova. 

Gura - Cumetrei, mahala, com. 
Cocorasti-Mislif, pi. Varbilaul, 
jud. Prahova. 

Gura-Cumetrei, trupde padure, 
a statuluf. jud. Prahova, in in- 
tindere de 185 hect., care, im- 
preuna cu trupurile : Drumul- 
BaicoiuluT (67 hect.), Gageanca 
(106 hect.) si Degera^i (62 hect.), 
formeaza padurea Misleanca sau 
Gageni-Mislea. 

Gura-Doamnei, sat, in jude^ul 
Neam^u, pi. Piatra-Muntele, co- 
muna Doamna. Untf ii zic si 
Bitca-Doamniif, iar al^ii Doamna. 

Gura-Dragolif, sat, jud. Arges, 
pi. Oltul, face parte din com. 
rur. Vitomiresti-Trepteni; are o 
populate de 35 familiL 

Gura - Dreptului, sat, jude^ul 
Neam^u. Vezi Dreptului (Gura-). 

Gura-Drumului, sat, jud. Ba- 
cau, pi. Siretul-d.-s., at comunei 
Berbinceni, situat d'a dreapta 



piriului Odobul, la poaleledea- 
luluT Bobeica. 

Are o populate de 17 familif, 
sau 40 suflete. 

Vite sunt: 6 cai, 19 vite cor- 
nute si 9 porci. 

Gura-Dunarei, picket, pe Du- 
nare, No. 6, la S. de lacul Grea- 
ca, jud. Ilfov. 

Gura-Foii, com. rur. si sat, pi. 
Cobia, jud. Dimbovi^a, pe cim- 
pie, linga. dealun. Dealul se nu- 
meste Chilianul si valea se nu- 
meste Valea-Foii. Prin raionul 
acestei comune curge piriul Po- 
topul si valceaua Foaia. Aceasta 
comuna se afla la o mica dis- 
tant spre S. de Gaesti. Are o 
pop. de 850 locuitori. Are sase 
uli^e : Uli^a-Scoalei, Popesti, Ba- 
lasesti, Strinceni, Anghelesti si 
Bratila. In Gura-Foii sunt : trei 
biserici intre^inute de enoriasi; 
o scoala; o mare fabrica de sfori 
si fringhil a d-lui inginer Con- 
stantin Chiru. Produc^ie : cereale 
multe, paduri. Gura-Foii se in- 
vecineste : la E. cu Gaesti si la 
V. cu Badulesti, legindu-se cu 
amindoua prin soseaua natio- 
nals Bucuresti-Pitesti; spre N. 
se invecineste cu Cobia si spre 
S. cu cat. Potlogeni, din com. 
Patroaia, cu carl se leaga prin 
sosele comunale. 

Gura-Frincalai, iaz, in partea 
de N. a satului Radiul-Aldei, 
jud. Iasi, pi. Copoul, comuna 
Copoul. 

Gura-Gardului, sat, jud. Dolj, 
plasa Jiul-d.-j., comuna Piscul, 
ce facea in vechime parte din 
com. Piscul. 

Gura-Gaurei, loc, in jud. Mehe- 
din^i, de unde Topolni^a ifese de 
sub stincile Godianulul si de 
unde isi ia numele de Topol- 



ni{a, pana aci purtind numele 
de piriul Balta si alte numiri. 

Gura-Girbovatului, sat, in jud. 
Tutova, pi. Corodul, com. Ghidi- 
geni, la varsarea piriului Girbo- 
va^ul, spre S. de satul Ghidi- 
geni. 



Gura-Girlu^ii, catun, pendinte de 
com. Bertesti-d.-j., plasa Balta, 
jud. Braila, situat la varsarea 
GirlitiT in Dunare, la E. de rese- 
dinta com. si la 5 kil. depar- 
tare. Pe aci e trecatoare peste 
Dunare in bal^T. Mai inainte se 
numea Ciardacul. 

Are o populatie de 35 fa- 
milif, sau 320 suflete. 

Sunt 23 1 vite cornute (90 boT, 
108 vaci, 8^ vi^ei), 83 caT, 2083 
01, 105 rimaton si 25 capre. 

Gura-Hangului, sat, jud. Neam- 
^u. Vezi Hangul, sat. 

Gura-Iaiomi^ei, com. rur., in 
pi. Ialomi^a-Balta, jud. Ialomita, 
situata in partea de N. a plasei, 
linga com. Luciul. 

Teritoriul e! are o supra- 
fa^a de 2700 hect., din cart 
500 hect. padure si 500 hect. 
baltis si se intinde din Dunare, 
spre V., intre comunele Giur- 
geni, Luciul, Fiua-Petrei si Tan- 
darei. Mosia, proprietatea bi- 
sericei Sf. Spiridon - Noti din 
Bucuresti, este arendata cu suma 
de 20000 lei anual. 

Dupa legea rurala din 1864, 
s'au improprietarit pe mosie 1 16 
locuitori ; se mai afla neim- 
proprietari^t 66 locuitori. 

Gura-Ialomi^ei este udata de 
Dunare, Ialomita si de lacu- 
rile : Coscovata, Porcul si Baba- 
Moarta. 

Comuna are un singur sat, 
situat pe coasta de E. a unui 
mic deal ce ^armureste lunca 
laculul Coscovata, la 2 kil. 



Hosted by 



Google 



GURA-IALOMITEl 



667 



GURA-MOTRULUl 



spre S. de satul Luciul. Satul 
poarta numirea de la vechiul 
sat Gura-Ialomi^ei, ce, inainte 
cu 30 ani, era situat spre N. 
de satul Giurgeni, la gura cea 
vechie a riului Ialomi^a. Vechiul 
sat, ce azi este siliste, s'a pa- 
rasit din cauza ca portul s'a 
stramutat spre N. linga satul 
Piua-Petrei si locuitorii s'au stra- 
mutat in satul Pirlita, numit mai 
inainte Chirana, iar acum Gura- 
Ialomi^ei. 

La 7 kil. spre E. de satul 
Gura Ialomi^ei, pe locul numit 
Ceta^uia si pe teritoriul acestei 
comune este portul Gura Ialo- 
mi^el, linga Dunare si riul Ialo- 
mi{a. 

Are o populate de 162 fa- 
milii, sau 812 suflete: 417 bar- 
ba^i si 395 femei; 810 RominI 
si 2 Bulgarl; 278 plugari ; 7 co- 
mercianpf; 5 cu profesiuni libere 
si 10 servitori. Stiii carte 125 
persoane. 

Vite : 367 cai, 798 boi, 1222 
01 si 345 rimaton. 

Budgetul comunei are la ve- 
nituri 3223 lei si la cheltueli 
3909 lei. 

Are : o scoala mixta frecuen- 
tata de 56 elevi si 10 eleve ; 
o biserica, deservita de 1 preot 
si 2 dascall. 

Gura-Ialomi^ei,/^r/, la Dunare, 
m pi. Ialomi^a-Balta, pe terito- 
riul comunei Gura-Ialomi^ei, jud. 
Ialomi^a, la marginea de N. a 
satului Piua-Petrei si la 7 kil. 
spre E. de satul Gura-Ialomi^ei. 
Acest port este stramutat de 
30 am atci, pe locul numit Ce- 
ta^uia. Pana atunci, era la 6 kil. 
maT spre N., la gura vechie a 
riului Ialomita. Stramutarea por- 
tului spre S. s'a facut din ca- 
uza ca apele Dunarei au rupt 
por^iunea de pamint ce separa 
fluviul de riul Ialomita si s'a 
format ast-fel un loc mult ma! 



propriu pentru debarcare, ca 
eel vechiu. 

Pe aici, aproape de gura 
riului Ialomita, a fost Cetatea- 
de-Floci care era tot-de-odata 
si port insemnat la Dunare. 

Biuroul vamal de aci s'a in- 
fiin^at la 1 Ianuarie i860. Ve- 
nitul pe anul 1896 — 97 a fost de 
lei 1 129, bani 60. 

Gura-Idrici, sat, pe valea pi- 
riului cu asemenea numire, in 
partea de S. a com. Rosesti, 
pi. Crasna, jud. Falciti, pe o su- 
prafa{& cam de 1490 hect., din 
care 518 hect. padure si cu o 
populate de 95 familii, sau 324 
suflete. 

Are o bisericcl, facuta la 17 10, 
cu 1 preot si I dascal. 

Gura-Jegaliei, sat, in pi. Talo- 
mi^a-Balta, pendinte de com. 
Hagieni, jud. Ialomita. Este situ- 
at pelunca riului Ialomita, la gura 
de N. a vaei Jegalia, de la care 
a primit si numele, si este la 4 
kil. spre S.-V. de satul Hagieni. 

Popula^iunea satului este de 
87 familii Romini si 3 familii 
Tigani. 

Vite sunt: 366 boi, 224 cai, 
285 oi, 2 asini si 123 porci. 

Pe linga acest sat trece ca- 
lea ferata FSurei-Fetesti. Se mai 
numeste si Plataresti. 

Gura-Jijiei, loc, in partea de 
S. a satului Scoposeni, com. 
Drinceni, pi. Podoleni, jud. Fal- 
ciu, unde riul Jijia se varsa in 
Prut, la o distan^a de 2 l ' r > kil. 
in jos de satul Scoposeni. 

Gura-Largului,^/Jud. Neamju. 
Vezi Largului (Gura-). 

Gura - Mastacanului, tmp de 
sat, in com. Mastac&nul, pi. Bis- 
trita, jud. Neam^u, situat pe 
dreapta piriulu! M&stacanoasa, 



in dreptul kil. 26 al soselei 
jude^ene Dobreni-Roznov-Moi- 
nesti, si pus in comunicare, prin 
un drum natural, cu soseaua 
$ovoaia-Mastac&nul. 

Gura-Men^ii, cdtun, al com. Bo- 
rSscu, din pi. Jiul, jud. Gorj, 
situat in partea despre V. a 
com. si pe valea Bor&scului. 

Are o suprafa{2 de 280 hect. 
loc de culture, fine^e si izlaz 
ale locuitorilor, cu 6 hect. vie 
si 16 hect. livezf de prunf. 

Are o populate de 35 fa- 
milii, cu 155 suflete, top rudari, 
din cari 31 contribuabili. 

Locuitorii posedS 6 pluguri, 
15 care cu boi, 10 stupi cu 
albine, 100 vite mari cornute 6 
cai, 65 oi si 39 rimatori. 

Catunul este udat de apa Jil- 
^uI-Mic. 

Comunicapa cu comuna se 
face prin drum de care. 

Gura-Momaia, sat, jud. Arges, 
pi. Oltul, pendinte de com. rur. 
Launele-d.j. 

Gura-Motrului, com. rur. §\sat, 
in pi. Motrul-d.-j.,jud. Mehedinp, 
la distanfa de 7 1 kil. de orasul 
Turnul-Severin, iar de Strehaia, 
resedin^a plasei, de 22 kil. Este 
situata pe partea dreapta t a 
riului Motrul si pe un mic pla- 
tou ce se termina la impreu- 
narea Motrului cu Jiul. 

Se margineste: la E. cu ju- 
de^ul Dolj; spre S., cu judejul 
Dolj ; spre V., cu com. Pluta 
din Mehedin^i; si spre N. tot 
cu jude^ul Dolj. 

Si-a luat numele de la gura 
Motrului si formeazS. com. cu 
satele: Arginesti, Buicesti, Ju- 
gastrul si Racovi^a, avind peste 
tot 300 contribuabili, cu 2060 
locuitori, locuind in 370 case. 

Calitatea pamintulufeste buna\ 
Locuitorii posedS: 56 pluguri, 16 



Hosted by 



Google 



GURA-MOTRULUI 



668 



GURA-NEGREI 



caru^e cu cat, 96 care cu boi si 
in stupi cu albine. 

Prin aceasta comuna trece so- 
seaua na^ionala Virciorova-Bu- 
curesti, precum si calea ferata 
Virciorova-Bucuresti, de care 
satul Gura-MotruluT, care este 
resedin^a comunei, este legatprin 
o sosea comunala. Cea mai a- 
proptata gara este gara Butoesti. 

In aceasta comuna se afla 3 
bisericT, deservite de 4 preo^i 
si 7 cintare^J; o scoala, con- 
dusa de 1 inva^ator si frecuen- 
tata de 39 elevT. 

Budgetul comunei coprinde : 
la veniturl suma de lei 6102 
si la cheltueli suma de 3 1 7 1 lei. 

Vite : 800 vite marl cornute, 
52 caf, 800 01 si 1000 rima- 
tori. 

Din teritoriul aceste! comune, 
statul poseda mosia Gura-Mo- 
trului. Gura-Motrului este udata 
de riul Motrul, in partea de N. ; 
de Jiul, spre E. Este inconjurata 
de dealuri: parte acoperite cu 
vil si parte padure seculara. 

Dealul-Viilor are o pozi^iune 
foarte frumoasa ce domina loca- 
lita^ile din prejur ; pe acest deal 
se afla viea, numita de locuiton 
Viea-Sfintului. 

In aceasta comuna se afla 
manastirea Gura-Motrului. 

Gura-Motrului, mdndstire fru- 
moasa, in jud. Mehedin^i, pi. 
Motrul-d.-j., com. rur. Gura-Mo- 
trului, situata la poala dealului, 
la impreunarea riului Motrul cu 
riul Jiul, intr'o pozi^ie pitoreasca. 

Aceasta manastire a fost in- 
ceputa in 1530 de jupan Preda 
Brincoveanu, VelVornic, si zu- 
gravita de Constantin Brinco- 
veanu, in anul 1705. 

Imprejurul acestei manastiri 
se afla ruinele unor vechl si 
frumoase palate. 

La aceasta sflnta manastire a 
egumenit Eufrosin Poteca, unul 



dintre cef d'intii luptatori pentru 
scoala si biserica romina. El, mu- 
rind in 1858, a lasat statului 
toata averea si frumoasa sa 
biblioteca. 

A fost inmormintat la aceasta 
sfinta manastire, iar pe mor- 
mintul sau se gaseste scris in pia- 
tra urmatorul epitaf. 

Aict cu trupul, zace Eufrosin, cuviosul 
Cu suiletu in cer, cu rnintea in cele scrise, 
Cu numele in scoala, in inima junimeT ; 
Te bucura Eufrosine, potecele virtu teT, 
Inguste si spinoase, stiusi a-le strabate, 
Ai onorat via^a de preot si profesor. 
De apostol a lui Christos. 
Nascut la 1786, incetat din viata la 1858. 

In aceasta manastire care este 
inconjurata de un zid ca o ce- 
tate si cu porp imbracate in fier, 
se inchisesera boerii greet la 
1 82 1, de frica lui Tudor Vla- 
dimirescu. 

Aci Vladimirescu is! facu in 
timpul nop^ei o reduta in par- 
tea de V. a bisericel, spre a se 
apara de gloan^ele ce veneau 
de la cei inchisi inauntru si cu 
care el lupta cite-va zile. Ur- 
mele gloan^elor se vad si as- 
tazi pe fierul cu cari sunt im- 
bracate por^ile. Tudor ocupa 
manastirea, o aproviziona si o 
intari. 

Gura-Motrului, mosie a statului, 
in com. rur. Gura-Motrului, pi. 
Motrul-d.-j., jude^ul Mehedinji. 

Gura-Muntenilor, sat, in partea 
de S.-V. a com. Munteni-d.-j., 
pi. Crasna, jud. Vasluiu, situat 
pe sesul BirladuluT, in dreapta 
soselei na^ionale Vasluiu-Birlad 
si in stinga riului Birladul. 

Din soseaua na^ionala, pleaca 
aci calea comunala asternuta 
cu peatra, ce duce la fabrica de 
spirt a D-lui Topale, linga care 
este si o stajie a caei ferate. 

Are o suprafa^a de 84 hect. 
si o populate de 35 familil, sau 



186 suflete Romim, si 4 familil 
de "pganf cu 14 suflete. 

Numarul vitelorede 361, 148 
vite marl cornute, 171 01, 6 cai 
si 36 rimatori. 

Gura-Muntenilor, siliste, ala- 
turea cu silistea Troenasi, de 
la S. Ripef-Tatarului, de pe teri- 
toriul satului Ranceni, pi. Prutul, 
jud. Falciu, unde se zice ca a 
existat sat care £inea de sa- 
tul Troenasi de pe atunci ; 
asta-zi chiar se cunosc urme 
de locuin^i si gropi de piine. 

Gura-Negrei, sat, numit, in par- 
tea despre muntele Sarul, si 
Plaiul-Sarului, pe mosia si in 
com. Dorna, jud. Suceava. A- 
sezat pe ^armul drept al Bis- 
tri^eT si piriul Neagra-Sarului 
si strabatut de piriul Valcica, 
Piriul-Rece, Arinul, numara 223 
case, cu o populate de 222 
familil sau 777 suflete : 394 bar- 
ba{i si 383 feme!. Are 230 con- 
tribuabili. O vatra propriu zisa 
a satului nu exista, satul fiind ri- 
sipit. 

Biserica satului, cu hramul 
Sf. Maria-Mare, e deservita de 1 
preot si 2 cintare^i, si improprie- 
tarita cu 6V2 falci. G. Caraman- 
liu si Pr. G. Ortoanu facura o 
bisericu^a de lemn in 1785, care 
arse si in 1818, aceiasi o restau- 
rara. Acea biserica func^iona pana 
pe la 1880, cind incepu zidirea 
actualei biserici prin osirdia preo- 
tului Gheorghe Ortoanul, nepot 
celui dintii, biserica care se sfin^i 
in 1884, Septembrie 30. 

Are o scoala rurala de bae^i si 
o alta de fete, frecuentate de 70 
elevi, instalata intr'un local noti, 
facut danie tot de preotul Gheor- 
ghe Ortoanul, care a inzestrat 
scoala si cu 680 metri patra^ 
in jurul localulu!. 

Linga sat este o schela buna 
si tot aci e punctul vamal Dorna. 



Hosted by 



Google 



GURA-OALEI 



669 



gura-sArAtei 



Gura-Oalei, girld, ce da in Du- 
nare, viind de pe proprietatea 
G&ojani, din jud. Vlasca. 

Gura-Padinei, com. rur., plasa 
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati. 
Se compune numai din satul cu 
acelasi nume, situat pe coasta 
unui deal, la N. de balta Potelul. 
Din numele vechiti al bah:ei- 
Padina isi trage numele. Alti- 
tudinea terenului d'asupra ni- 
velului marii este de 50 m. 
Se afla la 15 kil. spre V. de 
Corabia si la 37 kil. de Caracal. 

Are o populate de 283 fatn., 
sau 1044 locuitori, din carl: 534 
barba^i si 51 1 femei; 510 casa- 
tori^i si 535 nec&satoripf ; 59 stiu 
carte; 200 contrib. 

Budgetul com. este de 3366 
lei la venituri si 3319 lei la 
cheltueli. Locuitorii se ocupa 
cu agricultura, cresterea vitelor 
si cu pescuitul. 

Vite man sunt 906, vite mici 
1 100 si porci 154. Are o bi- 
serica cu hramul Sf. Dumitru, 
deservita de 1 preot si 2 cin- 
tare^i. 

In coprinsul com. sunt 16 ma- 
gun: a-Ulsei, a-Golelor, a-Caza- 
cilor, Dragoiul, a-Slanului, Nico- 
lici, a-Voinel, Manea, Boldul- 
Mare, Boldul-Mic, a-Neicai, a- 
Florilor, Urechea, Istrate, etc. 

Gura-Piriului, picket de granifd, 
pe marginea Dunarei, in jud, 
Mehedin^i. 

Gura-Plaiului, munte, al com. 
Vaiari, plaiul Vulcan, jud. Gorj, 
spre N. de aceasta comuna. 

Pe acest munte nu e de cit 
padure de fag; tot pe el este 
pichetul de vara cu numirea de 
Pichetul Vaiari No. 6. 

Gura-Plaiului, munte, din plaiul 
Vulcan, jud. Gorj, situat spre 
N. de muntele Piva. Are o su- 



prafa^a" de 280 hect. Se prelun- 
geste p£na in izvorul Vija. Pe 
el se afla padure de brazT, li- 
vez3f si poem, pe care pasuneaza 
vitele locuitorii comunel Fran- 
cesti. 

Gura-Plaiului, munte, spre N.-V. 
decom., Lelesti, plaiul Vulcan, 
jud. Gorj. Pe acest munte se 
afla padure de fag. 

Gura-Plo§tei, loc, jud. Dolj, pi. 
Amaradia, com. Amarasti, unde 
riul Plosca se varsa pe malul 
sting al riului Amaradia. 

Gura-Ponosului, sat, cu 35 fa- 
milii, jud. Arges, pi. Oltul ; face 
parte din com. rur. Vitomiresti- 
Trepteni. 

Gura-Porcului, sat, jud. Dim- 
bovi^a, pi. Cobia, catunul com. 
Cobia. 

Gura-Putineiului, deal, in jud. 
Ialomi^a, pi. Cimpului, pe teri- 
toriul comunel Jilavele. 

Gura-Racului, sat, pendinte de 
com. rur. Bulzesti, pi. Amara- 
dia, jud. Dolj, situat m valea 
piriulu! Fr&gila. Vezi Cirstulesti 
si Bulzesti. 

Gura-Racataului, sat, com. Ra- 
cataul,jud. Bacctu,pl. Siretul-d.-j., 
situat la confluen^a piriulu! R&- 
cStaul cu Siretul, la o dep&rtare 
de 1800 m. de satul Rac£taul 
(scoal&). Are o biseric&, fundatS 
de Costache Lupascu, la 1852, 
si 2 circiumT. 

Popula^iea este de 54 familii, 
sau 192 suflete. 

Vite sunt: 15 cai, 135 vite 
man cornute, 38 porci si 14 
capre. 

Gura-Saltavei, picket de fron- 
tiera, pe Dunare, in jud. Ia- 



lomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, la gifra 
brafului Saltava. 

Gura-Sara^ei, sat, in partea de 
S.-V. a com. Ranceni, pi. Prutul, 
jud. Falciu, situat pe coasta dea- 
lului Sarajei, cu o suprafa^a de 
2860 hect. si cu o populate 
de 15 familii, sau 69 suflete, 
din car! 15 contribuabili. 

Aceasta localitate este insem- 
nata in razboiul lui Petru-cel- 
Mare cu Turcii de la 171 1, prin 
faptul ca de aici s'au inceput 
luptele intre Rust si Turci si 
au continuat pe Prut In sus pana 
in satul Stanilesti, pe o distant ca 
de 25 kil. 

lata descrierile cronicarilor 
Moldovei, asupra inceputului a- 
cestui razboiu : 

«In luna lui Iulie, 7 zile, Sim- 
bata\ veleat 7219, sosit-au Ia- 
nos General cu oastea lui, pre- 
cum s'au zis mai sus, la Prut, 
in Gura-Sar&tei, de ceast& parte 
de Prut, drept protiva podului 
ce-1 ftcurS Turcii; si cum au 
tSbarit in desarS, iara Turcii 
si Tatarii au si pripit de i-au 
lovit in grabs, si li-au si apu- 
cat o seama de cai, cu pazitori 
cu tot ; si asa toata noaptea li-au 
dat ne-p&r&sit razboiu de toate 
parole; ce, neputind suferi i-au 
cautat numai a se da inapoi 
catre ai sai, aparindu-se pana 
la tabara lui $eremet». (Neculai 
Costin, «Let.»,tom. II,pag. 106). 

Iara Cronicariul loan Necul- 
cea, care se deosebeste de N. 
Costin in privin^a datei de 6 
zile, iar nu de 7, arata : 

*Deci cum au sosit Ianos ge- 
neral intr'o Simbata spre ami- 
za-zi, in luna lui Iulie, in 6 zile, 
in protiva Gurei-Sara^ei, linga 
o balta, de au descalecat ca 
in laturi de Prut, iara Turcii 
ati si sosit si ei in protiva lor 
la Prut, si au si facut trei po- 
duri, si au inceput a trece 



Hosted by 



Google 



GURA-SF.-PETRU 



670 



GURA-SUHASULUI 



Prutul in aceastS. parte. DecT 
Ianos general a scris la Impa- 
ratul, s& p&zeasc3. sa vie mai 
tare, s& se afle p&na in ziua 
toata oastea la un loc, sau el 
s& se intoarca inapoi la noapte, 
c& TurciT sunt mulflf, si n'a 
putea el s& le stea in potriva 
cu cita oaste are, sa-i spriji- 
neasca, si poate se-1 sparga. 
Imparatul dupa ce a vazut scri- 
sorile luT Ianos general, au so- 
cotit ca el cu obuzul lui, ce este 
lang& dinsul, poate sa ajunga 
la noapte, darS pedestrimea este 
departe inapol, nicl a doua zi 
n'a ajunge, c& era pe la Rabiie; 
iara Imparatul era in gura Pru- 
te^ului la casele Banului. Deci 
au socotit si au a scris lui Ia- 
nos ca sa ridice la noapte, sa 
vie inapoi la obuzul lui. Deci 
Ianos general, cum a vazut scri- 
sorile Imparatului, c& 1 scrie sa 
se intoarcS. inapoi, cum au inop- 
tat, la doua trei ceasun de 
noapte, au si purees inapoi ; 
iar^ Turcii auzind vuetul caralor, 
s'au si facut spaima, si au si 
inceput sa fuga; iara un pasa 
a zis ViziruluT, ca vuetul se 
pare ca se duce iara nu vine. 
Deci fiind un Bulucbasa, de 
neamul seu sirb, turcit de la 
Bosna, anume Colceag, si-1 tri- 
mese sa mearga sa vada, si 
cum s'au dus au si luat limba 
ca fuge obuzul ; si asa a incetat 
Turcii de a fugi, si virtos a 
inceput a trece Prutul toata 
noaptea. Iara Colceag dintr'acea 
limba au ajuns cu vreme de 
este acum Pasa la Hotin. Deci 
obuzul lui Ianos general, intr'a- 
cea noapte a mers cu pace, si 
au sosit pan& m ziu£ la obuzul 
Imparatului in gura Prute^ului 
la casele Banului ». («Let.», torn. 
II, pag. 321). 

Din aratarile ambilor croni- 
carl se vede ca armata Rusa 
se afla irupar^ita in trei localita|T 



la inceputul razboiului, si anu- 
me : o parte se gasea aice in 
Gura-Sara^el cu Ianos general, 
esit cu obuzul sau intru intim- 
pinarea Turcilor spre a-i opri 
de a trece Prutul ; o parte se 
afla inapoi cu 12 — 15 kii. de 
Gura-Sara^ei, la Gura-Prute^uluT, 
astS-zi satul Lunca-BanuluT, cu 
generalul Seremet si cu Im- 
paratul; iara grosul annate! pe- 
destrime, cu generalul Repnin, 
ramasese cu mult inapoi la mo- 
vila R&biea, m sus de Husi, 
distan^a de 70 — 80 kil. de Gura- 
Saratei si de 50 kil. de Lunca- 
Banului, unde se afla obuzul Im- 
paratului. 

Aceasta era pozi^iunea ar- 
matei rusesti, cind Turcii sosira 
la Prut si Ianos general in 
Gura-Saratei; de aicea incep 
luptele si stringerea la un loc 
a intrege! armate rusesti in satul 
Stanilesti, unde s'a dat batalia 
cea mare si s'a terminat prin 
incheierea pace! (iolunie 171 1). 

Gura-Sf.-Petru, picket de gra- 
nift, pe margin ea DunareT, in 
pi. Ocolul-d.-s., judetul Mehe- 
dinfi. 

Gura-Simila, com. rur. si sat, 
in jud. Tutova, pi. Tirgul, linga 
Birlad si spre N. de acest oras, 
confluen^a piriului Simila cu riul 
Birlad. Satul formeaza singur o 
com. Are 427 locuitorl (din carl 
26 stiu carte), si 80 contribuabili ; 
loeuese in 112 case. 

Viea se cultivape o intindere 
de 4,50 hect. Comerciul se face 
de 6 persoane. 

Satul este legatcu satul Zorleni 
prin un podpesteapa Birladulul. 
Prin acest sat trece soseaua ju- 
de^eana Birlad-Falciu. Are o bi- 
serica. 

Gura-Siretului, locul unde riul 
Siretul se varsa in Dunare, la 



8 kil. spre N. de orasul Braila, 
jud. Braila; aci e o padure de 
salcie cam de 30 hect. 

Gura-Slanicului,/>#/'/V din ora- 
sul Tirgul - Ocna, jud. Bacau, 
pi. Trotusul, situata d'a dreapta 
piriului Trotusul, la locul unde 
acest riu primeste apele piriului 
Slanicul. Are'o biserica, cu hra- 
mul Sf. Treime, cladita la 1803, 
de Arhimandrit il Iacob Muset, 
si intre^inuta de com. 

In aceasta mahala sunt 96 
familii rominesti, 15 ungurestT, 
si 8 evreiesti. Sub mintele Ma- 
gura, pe teritoriui acestei maha- 
lale, se afla baile Nastasache. 
Pe drumul SlaniculuT, la dreapta, 
s'a cladit un local de scoaki, in 
care s'a instalat o a treia scoala 
de bae^T, infiin^ata la inceputul 
anului scolar 1891 — 92. 

Gura-Sohodolului, sat, face par- 
te din com Burdusaci, jud. Te- 
cucT. Situat la S. com., la o 
distant de 3 kil. si 540 m. 
departe de resedin^a com. 

Are o populate de 28 sufle- 
te. Satul s'a infiintat de curind. 
Senumeste ast-fel, fund la gura 
van cu acelasT name. 

Gura-Stincilor, loc de izvoare, 
jud. Bacau, pi. Muntelui, com. 
Magiresti, de pe teritoriui sa- 
tuluT Stanesti, de unde Isi are 
obirsia piriiasul Staneasa. 

Gura-Suha§ului, mosie, a sta- 
tului, jud. Vilcea, pendinte de 
manastirea Bistri^a. A fost a- 
rendata pe periodul 1886 — 96 
cu 1 1 00 lei anual; iar de la 
23 Aprilie 1892 s'a vindut in 
loturi la locuitorl. 

Gura-Suhas,ului, padure, a sta- 
tului, in intindere de 105 hect., 
situate in com. Ocna, pi. Ocolul, 
jud. Vilcea. 



Hosted by 



Google 



GURA-SAHAl 



671 



GURA-VAlI 



Gura-§ahai, locul unde piriul 
numit Saha se varsa in riul 
Prut, intre satele Buruenesti si 
Cornul-Negru, com. Bivolari, pt. 
Turia, jud. Iasi. 

Gura-Teolului,/^^/-^ in insula 
Balta, pi. Iatomita-Balta, com. 
Stelnica, jud. Ialomi^a. 

Gura-Ulitei, picket, purtind No. 
3, jud. Gorj.Econstruit pe clina 
de S. a dealului cu acelasi nume, 
se margin este la N. cu Austro- 
Ungaria, la S. cu Arcanul, la 
E. cu Siglaul-Mare si la V. cu 
Custureana. Drumul, ce se pri- 
veghiaza de acest pichet, trece 
pe la Arcan, apoi ia direc^ia 
S. urmind Culmea-Pivei, pana la 
virfui Piva ; de aci drumul se bi- 
furca : o ramura urmeaza culmea 
Piva pana la Caciulata, unde se 
bifurca din nou, si o ramud du- 
cind la Bratisoara, iar cea Talta la 
Francestt si de aci pe soseaua 
comunal& la Bradiceni, unde e 
si resedin^a companiei I ; cea- 
1'alta ramura ce se desparte de 
la Piva m direc^ia E. spre Prislop, 
se bifurca aci pana la muntele 
Plesea, de unde ia direc^ia S. 
si se coboara la Biita. Patrula- 
rea intre Gura-UIi^eT si Prislopul 
se face pe poteca ce trece pe par- 
tea V. a CusturoaeT, apoi pe 
aceea a Arcanulul, pe la Stina-lui- 
Zamora, virfui Negura si Prislo- 
pul. Intretinerea potecelor e ane- 
voioasa, comunica^ia se intreru- 
pe in'timpul ernei din cauza z&- 
pezeT. 

Gura-Ulubei, sat, facind parte 
din com. rur. Voroveni, jud. 
Miscel. 

Gura-Vaii, sat, cu 27 familii, jud. 
Arges, pi. Pitesti ; face parte 
din com. rur. Hin^esti-Zmeura. 

Gura-Vaii, sat, al com. Racova, 



jud. Bacau, pi. Bistrh:a-d.-s., a- 
sezat pe piriiasele : Valea-Rea, 
Dogarul si Iliesul. Are 65 case 
dese, printre care 1 circium&, 
locuite de 45 familii, sau 220 
suflete. 

Vite : S cat, 193 vite cornute, 
66 01 si 54 porci. 

Dep&rtarea de satul Racova 
e de 3 kil. 

Gura-Vaii, sat, al com. Br&tila, 
jud. Bacau, pi. Tazlaul-d.-j., si- 
tuat pe valea Sauca si pe pi- 
riul Gura- Vail, la o departare 
de 5 kil. de satul Bratila (scoala). 

Are o circiuml. 

Sunt 32 familii, sau 118 su- 
flete. 

Vite: 3 cal, 85 vite cornute, 
12 porci. 

Gura-Vaii, sat, jud. Dolj, pi. 
Jiul-de-Mijloc, com. Livezile, cu 
300 suflete: 181 barba^i si 129 
femei. Locuesc in 38 case si 
2 1 bordee. Copiii din sat urmea- 
za la scoala mixta* din satul 
Livezile, ce este la 1 kil. de- 
partare. In anul scolar 1892 — 93 
au frecuentat scoala 15 baepf 
si 3 fete. Cu virsta de scoala 
sunt 25 copil. Stiii carte 20 
locuitori. In sat e o circiumS. 

Gura-Vaii, sat, in jud. Mehedin^i, 
pi. Ocolul-d.-s., com. rur. Schela- 
Cladovel; are 62 case. 

Gura-Vaii, sat, in jud. Neam^u, 
com. Caciulesti, pi. Piatra-Mun- 
tele, numit ast-fel fiind-ca" este 
asezat intre deschizatura a dou£ 
dealuri ce cad perpendicular 
(pe plan) spre V. pe dealul B&- 
laurul. 

Se margineste spre E.-N. cu 
satul Popes ti, iar spre S. cu 
satul Turturesti de care se des- 
parte prin culmele dealurilor 
Opincariul si Humarici. 

Terenurile sale, prin inclina- 



{iunea, pozi^iunea si formafiunea 
supra-stratulul lor, sunt dintre 
cele ma! fertile din intreaga co- 
muna\ 

Se intinde pe 537 hect., avind 
o popula^iune de 90 familii. 
Are 1 biserica, deservita" de 1 
preot si 2 dasc&li, intre^inu^ din 
fondurile comunale. 

Vite: 250 vite marl cornute, 
15 cai, 15 rim&tori si 300 01. 

Gura-Vaii, catun, in jud. Putna, 
pi. Z£brau$ului, com. Cimpurile. 

Gura-Vaii, sat, in jud. Tutova, 
pi. Simila, com. Bogd&ni^a. 

Gura-Vaii, cdtun, jud. Vasluiu. 
Vezi Tatomiresti, sat. 

Gura-Vaii, sat, face parte din 
com. rur. C&lim&nesti, plaiul Co- 
zia, jud. Viicea. Are o popu- 
late de 395 locuitori: 187 b&r- 
ba^i si 208 femei. Copii in virsta* 
de scoala sunt 36. E la dep&r- 
tare de 7 kil. de resedin^acom., 
unde e scoala. 

Gura-Vaii, insuld, in Dunare. 
Vezi Golul, insula. 

Gura-Vaii, niosie si pddure par- 
ticulars, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-m,, 
com. Livezile; p&durea este in 
intindere de 500 hect. 

Gura-Vaii, mosie, a statului, jud. 
Viicea, care impreuna cu C&li- 
m&nesti (f&ra b&i), pending de 
Man&stirea Cozia, s'au c&utat 
in regie de stat, aduclnd un 
venit anual de 5200 lei. 

Gura-Vaii, iaz, in jud. Vasluiu, 
satul Tatomiresti, com. Dr5gu- 
sani, din pi. Funduri, pe o su- 
prafafa de 2 hect. ; e foarte 
bogat in pesti. 

Gura-Vaii, pichet de granifft, pe 



Hosted by 



Google 



GURA-VAll 



672 



GURAN1 



marginea Dun&rei, in pi. Ocolul- 
d.-s., jud. Mehedinfi. 

Gura-Vaii, rin, jud. Vilcea, izvo- 
r&ste din muntele Matore^ul, 
curge printre culmea Calima- 
nesti si Olanesti, printr'o vale 
ingust& si adinc£, de la N.-V. 
catre S.-E. si se varsa in Olt 
la com. Gura-Vaii, dupa ce a 
udat catunele Muereasca-d.-s. si 
Muereasca-d.-j. 

Largimea albiel in apropiere 
de com. Gura-Vaii este de 30 
m.; fundul confine pietris mare si 
nu seaca vara. Aproape de com. 
Gura-Vaii era un pod de pea- 
tra pe acest riu, lung de 30m., 
dar care s'a distrus de apele 
marl ale riului. Largimea vaiei 
variaza de la 40 — 100 m.; nu 
este productive, este pu^in po- 
pulate. 

Acest riu formeaza 24 bah;i 
in peatra, unde apa cade in 
mici cascade. Se mai numeste si 
Muereasca. 

Gura-Vaii, piria, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-j., com. Bratila, care 
curge pe teritoriul satului cu 
acelasi nume. Isi are obirsia la 
Locul-Baciului si se varsa in 
Tazlaul-Mare, pe stinga, mai sus 
de piriul Valea-Sauca. 

Gura-Vaii, piriias, jud. Bacau, 
pi. Bistri{a-d.-s., com. Racova, 
care ud& satul cu acelasi nume 
si se varsa in piriul Dienetul, pe 
stinga. 

Gura-Vaii, ses, pe o suprafa^a 
cam de 40 hect. Se intinde in 
partea de S. a com. Gruma- 
zoaia, pi. Mijlocul, jud. Falciu; 
unde piriul Grumazoaia se varsa 
in piriul Elanul. 

Gura-Vaii, vale, jud. Ilfov, care 
are o lungime de 500 m. Incepe 
de pe teritoriul comunei Obilesti- 



Vechi, pi. Negoesti, si are o di- 
rec^ie de la E. la V. Pe aceasta 
vale se cultiva diferite cereale. 

Gura-Vaii, vale, in partea de 
V. a satului Munteni-d.-s., pi. 
Crasna, jud. Vasluiu; se nu- 
meste ast-fel fiind-ca aici se des- 
chide locul spre sesul Vaslue- 
^uluT. 

Gura-Vaii-Albe§ti, locul unde 
se termina Valea-Albesti, com. 
Albesti, pi. Crasna, jud. Falciu 
si unde e situat si satul Gura- 
Albesti. 

Gura-Vitioarei, com. rur. t plaiul 
Teleajenul, jud. Prahova. S'a 
numit ast-fel dela girlita Viti- 
oara, ce se varsa aci in riul Te- 
leajenul. 

Este situata pe valea riului 
Teleajenul, la 3 kil. de resedin^a 
plasei. 

E formata dintr'un singur sat. 

In Gura-Vitioarei este o bise- 
rica zidita din fondurile manas- 
tirei Mislea si deservita de un 
preot. 

Are 147 familii. Contribuabili 
sunt 147; case de locuit, 117. 

LocuitoriT, in numar de 112, 
s'aii improprietarit la 1864, 
cind li s'au dat 378 hect. din 
mosia statului Gura-VitioareT, 
fosta a m&nastirei Mislea. Ei 
poseda: 7 cat, 69 vaci, 220 01 
si 87 porci. 

Pe riul Teleajenul, in raionul 
comunei, e o moara si un he- 
rastrau. 

Copiii de aci frecuenta scoala 
din com. Valeni-de-Munte. Cu 
virsta de scoala sunt vre-o 30 
bae£i si 30 fete. Stiu carte 36 
b&rba{i. 

Comerciul se exercita in co- 
muna de 3 circiumari. 

Bugetul comunei prezinta la 
venituri suma de lei 4013,22. 

E brazdata de deal urile : Vir- 



ful Dorului, Titila, Movila, Cur- 
matura si Gorganul, care serva 
de p&sune vitelor. 

O uda riul Teleajenul ; girlele : 
Vitioara si Bughea si vaile : Ho- 
tarului, StrecheT, Fintinei, Dan- 
ciului, Namoalelor, Vlascenilor, 
Dragomir, Lupului si Bisericei. 

Gura-Vitioarei, mosie, a statu- 
lui, jud. Prahova, com. Gura-Vi- 
tioareT, pi. Teleajenul, pendinte 
de manastirea Mislea, care pe 
periodul 1885—95 s'a arendat 
cu 5900 lei anual, afara de li- 
vedea de la Varbilau si trupul 
Malim. 

Gura-Vitioarei, padure, a sta- 
tului in intindere de 350 hect., 
pendinte de com. Gura-Vitioa- 
rei, plaiul Teleajen, jud. Prahova 
formata din trupurile Misleanca 
(250 hect.) siLivedea (100 hect.). 

Guranda, sat, in centrul com. 
Babiceni, pi. Stefanesti, jud. 
Botosani, cu o suprafa^a de 
1969 hect., din cari 640 hect. 
padure, se intinde in partea de 
N. a mosiei; are o populate de 
149 familii, sau 449 suflete; 1 
biserica deservita de 1 preot si 

2 cintarep. 

Este strabatut desoseauaju- 
de^eana Botosani-Stefanesti. 
Vite sunt: 142 boi si vaci, 

3 bivoli, 65 cai, 530 oi si 85 
porci; 80 stupi cu albine. 

Gurani, catun, al com. Sacelul, 
jud.. Gorj, situat pe ambele ma- 
luri ale riului Blahni^a, pe cos- 
tise si la N.-E. catunei de rese- 
din^a. 

Are o intindere de 500 hect., 
din care 100 hect. arabile, 250 
hect. fine^e, 25 beet, vii si po- 
met, 100 hect. izlaz, 18 hect. 
padure si 7 hect. vatra satului. 

Are o populate de 63 familii, 
sau 257 suflete, din cari 50 con- 



Hosted by 



Google 



GURANESTI 



673 



GURENI 



tribuabill; o biserica, deservita 
de i preot si I cint£re{. 

Locuitorii posed& : 6 plugurT, 
10 care cu boi, 131 vite marl 
cornute, 300 01, 69 rimatorl, 
21 capre; 10 stupicu albine. 

Comunica^ia cu cele l'alte c&t. 
se face .prin drumuri ordinare. 

In catun sunt: 3 fintinl si 2 
teascur! de vin. 

Gurane^ti, makala, in com. rur. 
Timna, pi. Ocolul-d.-j., jud. Me- 
hedin^i. 

Gurascu, virt inalt, al munteluT 
Turcina, jud. Vilcea. 

Gurbanul, sau Vlad-Jepe§, ca- 
tun, Infiinfat la 1882, pe proprie- 
tatea Comana, jud. Vlasca. 

Gurbanul, trup de mope, ce 
compune intreaga proprietate 
Stanesti a familiei Em. Laho- 
vari, situata in pi. Marginea, 
jud. Viasca, d'asupra DealuluT- 
Dunarei. 

Gurbanul, vale, jud. Vlasca, ce 
trece prin padurea de pe pro- 
prietatea Comana a Statului. 
Incepe in hotarul mosiei Ba- 
neasa, urmeaza latul mosiei si 
da in apa Cilnistel in josul 
satului Comana. Pe aceasta vale 
sue linia ferata Giurgiu-Bucu- 
resti, incepind din Comana panS. 
aproape de Baneasa, de o lun- 
gime de peste 12 kil. Pe acea- 
sta vale sunt ape statatoare care 
vin de pe coastele laterale. 

Gurbaneasa, munte, in jud. R- 
Sarat, plaiul Rimnic, com. Chi- 
ojdeni. Se desface din dealul 
Magura, brazdeaza" partea de 
V. a com. si se termina in riul 
Motnaul. Este acoperit cu padun 
intinse. 

Gurbane§ti, >at> face parte din 



com. rur. Gurbanesti-Co^ofanca, 
pi. Negoesti, jud. Ilfov. Este 
situat la E. de Bucuresti, pe un 
cot ce'l formeaza valea Mostistea 
spre S. Aci este resedin^a pri- 
mariei. 

Se intinde pe o suprafafa de 
3564 hect., cu o populate de 
874 locuitorT. 

Eforia Spitalelor Civile din 
Bucuresti are 3000 hect. si lo- 
cuitorii 564 hect. Proprietarul 
cultiva 2400 hect. (30 sterpe, 
245 izlaz, 325 padure). Locui- 
torii cultiv& 350 hect. si rezerva 
214 pentru izlaz. 

Are o biserica, cu hramul 
Adormirea, deservita" de 1 preot 
si 1 cintare^; o scoala mixta, 
frecuentata de 29 elevl si 6 eleve, 
cu intre^inerea careia judetul si 
comuna cheltuesc 1420 lei anual. 
Localul scoalel s'a construit de 
jude£ in anul 1885. 

Comerciul se face de 5 cir- 
ciumari. 

Numarul vitelor mart e de 
1387 si al celor micT de 3792. 

Gurbane^ti - Co^ofanca, com. 
rur,, pi. Negoesti, jud. Ilfov, 
situata la E. de Bucuresti, linga 
Valea-Mostistea, la 58 kil. de 
Bucuresti. Sta in legaturS cu 
com. Preasna-Noua. prin o sosea 
vecinala. 

Se compune din satele : Co{o- 
fanca, G irbanesti, Preasna-Ve- 
chie si Paicul, cu o populate 
de 2095 suflete, can locuesc in 
324 case si 91 bordeie. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
7990 hect. Principele Bibescu, 
mostenitorii lui Sp. Gasoti si 
Eforia Spitalelor Civile din Bu- 
curesti au 6800 hect. si locuitorii 
1 1 90 hect. Proprietarii cultiva 
4725 hect. (30 sterpe, 1270 izlaz, 
775 p&dure). Locuitorii cultiva 
835 hect. (355 izlaz). 

Sunt 410 contribuabili. 

Budgetul com. e de 8090 lei 



la veniturl si 61 12 lei la chel- 
tuelf. 

In com. sunt 3 bisericl: la 
Cofofanca, Gurbanesti si Paicul ; 
1 scoala mixta; 3 masinl de 
treerat cu aburi si 2 helesteie. 

Numarul vitelor mari e de 
3449 : 1389 calf si tape, 15 arma- 
sari, 639 bol, 1349 vaci si vi^el, 
33 taurlf, 18 bivolr, 106 bivoli^e 
si al celor mici de 9197: 211 
capre, 907 porcl, 8079 °i« 

Dintre locuitori, 478 suntplu- 
gari; 4meseriasf; 36 aQ diferite 
profesi!. 

Locuitorii poseda 327 plu- 
giri: 88 cu boi, 239 cu cai; 
368 care si can^e: 79 cu bo!, 
289 cu cai. 

Locuitori improprietaritl : 241 
si neimpropriet5ri(T: 288. 

Comerciul se face de 10 cir- 
ciumarl si 1 hangiu. 

S'au stabilit in comuna 22 
straini. 

Gurbenescul, deal, la V. de co- 
muna Piriul, plaiul Vulcan, jud. 
Gorj. Se prelungeste de la N. 
la S., Este acoperit de padure 
si izlaz. E proprietatea locuito- 
rilor comunei Piriul. 

Gurcari, numire vechie a catu- 
nului Bicesti-d.-s., al comunei 
Dumitresti, din plaiul Rimnicul, 
jud. R.-S&rat. 

Gureni, ctltun, alipit comunei 
Francesti, din plaiul Vulcan, jud. 
Gorj, situat in partea de N.-V. 
a acestei comune si pe Valea. 
Gurenilor, de la care si -a luat 
numirea. 

Are o suprafa^a cam de 294 
hect., din care 90 hect. p&dure, 
92 hect. arabile, 70 hect. fine^e, 
3 hect. vtf, 2 hect. livezi de 
prunl, ^7 hect. izlaz. 

Are o populate de 50 familii, 
sau 225 suflete, din carl 35 
contribuabili. 



60645. Marele Dicfionar Gcograflc. Vol. III. 



85 



Hosted by 



Google 



GURE$UL 



674 



GURGUEJI 



Riul Bistrifa ud& teritoriul 
acestul catun, in partea de E. 

Comunica^ia se face printr'un 
drum de care, ce se scoboara 
spre S , trece riul Bistri^a prin 
vad si se leaga la Francesti cu 
soseaua comunala. 

Locuitorii poseda: 10 plu- 
gurl, 14 caru^e cu boT; 10 stupT; 
180 vite mar J cornute, 10 cai, 
456 01, 446 capre si 60 porci. 

Sunt 2 mori pe Bistri^a. 

Are o biserica de lemn, fon- 
data la anul 1848, deservita de 
1 preot si 1 cintare^. 

Gure^ul, insula, in baltadin drep- 
tul com. Lisa, jud. Teleorman; 
face parte din mosia Lisa. Nu- 
mai cind vin revarsari mai mart 
ale Dun&reT, aceasta insula e 
inconjurata de apa. 

Gure^ul, virf de deal, in partea 
de N. a com. Livadea, plaiul 
Varbilaul, jud. Prahova, acope- 
rit cu padure. 

Gure§ul, virf de deal, jud. Pra- 
hova, com. Slanicul, din plaiul 
Varbilaului. 

Gurga, munte, in jud. Prahova, 
com. Breaza-d.-j., din plaiul Pra- 
hova. La poalele acestuT munte 
sunt izvoare de ape minerale, 
carecon^in iod, sare $i pucioasa. 

Gurgueasca, parte din mosia 
Petr&chesti, com. Niculesti, jud. 
Buzau. 

Gurgue^ti, sub-divizie a ctitunu- 
lul Petrachesti, com. Niculesti, 
jud. Buz&ti. 

Gurgue^ti, deal, jud. Dolj, pi. 
Dumbrava-d.-s., com. Carpeni, 
pe care este asezatci o parte 
din com. Carpeni. 

Gurgue§ti, padure, in jud. Bu- 



zau, com. Policiori, cat. Valea- 
DragomiruluT, jud. Buzau; face 
un corp, cu Stupina si Drago- 
mirul, de 260 hect. 

Gurgueta, iaz, iti partea de N.- 
E. a dealului Gurgueta, com. 
Deleni, pi. Cosula, jud. Boto- 
sani, in suprafa^a de 10 hect. 

Gurguetul, munte, jud. Bacau, 
pi. Trotusul, com. Doftana, d'a 
stinga TrotusuluL 

Gurgue^i, com. rur., situata in 
partea de N.-V. a plasei Vadeni, 
jud. Braila. Se intinde pe lunca 
BuzauluT, pe ambele ^armuri ale 
riului, pe {armul sting pana in 
Buzeelul-Vizuineior, iar pe {ar- 
mul drept urea muchea platou- 
lui si continua pana in vechiul 
drum al Su^ului de la capul 
vaiT Ianca. Teritoriul comunel 
de la N., de pe lunca, este tra- 
versat de Buzeelul-Sec, de riul 
Buzaul, si de muchea platoulut, 
avind pe el: Baltade-la-Finea^a, 
cu o suprafata de 10 hect., la 
900 m. spre N.-V. de satul Gur- 
gue^i; Balta-de-la-Izlaz, de 13 
hect., la 1V2 kil. spre E. de 
satul Gurgue^i ; Balta-de-la-Lam- 
bru, de 17 hect., linga circiuma 
Lambru, si Balta-de-la-Deal, de 
10 hect., pe hotarul dintre mo- 
siile Gurgue^i ?i Ciorani, pe pla- 
toul nordic. 

Pe lunca este satul Gurgue^i, 
iar pe platou : Morari, Epurica, 
Jilova si Coada-Iencii. Se mar- 
gineste la N. cu jud. Rimnicul 
$i com. Latinul, la S. cu Scor- 
{arul-Vechiu, la E. cu Latinul 
si Romanul $i la V. cu Scor^a- 
rul-Nou. 

Suprafata comunel e de 4500 
hect, cu o populate de 163 fa- 
milii, sau 8i4suflete. Stiti carte 
81 persoane. Sunt 114 contri- 
buabili. Improprietari^T in 1864, 
sunt 1 1 1 si neimproprietari^T, 31. 



Venitul comunei e de 5092 
leT, 18 bam, iar cheltuelile, de 
3882 lef, 50 bani. 

Vite 918: bol 394, vaci 324, 
tauri 2t7y vifei 163, cat 342, 01 
618, rimaton 244. Suhatul e de 
250 hect. 

Are o biserica, construita de 
locuiton la 1878, cu hramul Sf. 
Apostoli, cu un preot si un cin- 
tare^ ; 1 cimitir ; 1 scoala mixta, 
infiin^ata la 1858; I moara de 
abun; 4 circiumi. 

Drumuri: de la Latinul, pe 
malul Buzauluf, spre N. (4 kil.) ; 
la Nazirul, spre E. (4 kil.); la Ro- 
man, spre S.-E. (6 kil.); laScor- 
tarul-Noti, spre S.-V. (6 kil.); la 
Braila, spre E. (24 kil.), prin Na- 
zirul. Comuna s'a infiin^at la 
1 82 1 de A. Sturdza si poarta 
numele dupa mo$ie. 

Gurgue^i, sat, jud. Braila, m par- 
tea de N. a com. cu acelasi 
nume, pe {armul drept al riu- 
lui Buzaul, la 24 kil. spre N.- 
V. de ora^ul Braila; infiin{at la 
1 82 1 de Alecu Sturdza, fostul 
proprietar al mosiei. 

In dreptul satului, peste riul 
Buzaul, este un pod de lemn. 

Suprafata vetrei satului este 
de jy hect., cu o populate de 
156 familiT, sau 658 suflete : 350 
barbatT si 308 femei ; 230 casa- 
toripf si 407 necasatori^i. Lo- 
cuesc in 136 case. 

Stiti carte 137 persoane. 

Are o biserica, construita la 
1878 de locuiton, deservita de 
1 preot, 1 cintaref si 1 para- 
cliser; o scoala mixta, infiin^ata 
la 1858; 3 circiumi; 3 fferarif. 

Vite sunt: 307 cai, 618 vite 
marl cornute, 1 asin, 609 01, 
83 rimStori. Locuitorii poseda 
si i6stup]f cu albine. 

Gurgue^i, catun, pendinte de co- 
muna Cozmesti, pi. Glavaciocul, 
jud. Vlasca, proprietatea Efo- 



Hosted by 



Google 



GURGUETI 



675 



GU$1JEI 



riei Spitalelor Civile din Bucu- 
resti, pendinte de spitalul Pan- 
telimon. 

Are o suprafa^a de 472 hect. 
S'a dat in 1864 la 32 locuitori 
188 hect. 

Mosia aduce un venit anual 
de 4300 lei. 

Pe aceasta proprietate este 
Valea-Sericului si Valea-Plopu- 
lui, care vin ambele din Cos- 
mesti si se varsa in Glavaciocul, 
care trece pe la E. mosiei, des- 
pre Blejesti. 

Gurgue^i, mosie particular^, pen- 
dinte de com. cu acelasi nume, 
jud. Braila. Are o suprafa^a de 
2500 hect., producind un venit 
de 44000 lei. 

Gurgue^i, sau Ba^coveni-de- 

Jos, irup de mosie, nelocuit, 
pendinte de com. Ba^coveni, pi. 
Glavaciocul, jud. Vlasca, pro- 
prietate a Eforiei Spitalelor Ci- 
vile din Bucuresti. 

Are o suprafa^a de 472 hect. 
si se arendeaza cu 4300 lei. 

La capul despre E. trece apa 
Glavaciocul. 

Gurguiata, sat, face parte din 
com. rur. Cheia, pi. Cozia,jud. 
Vilcea. Are o populate de 95 
locuitori (50 barba^i si 45 fe- 
me!). Este situat pe malul sting 
al riului Cheia si la N. comunei, 
cam la 5 kil. de cat. Cheia, 
unde e primaria si scoala. Aci e 
schitul Bradul, cu hramul Sf. 
loan Botezatorul, fondat de Ie- 
romonahul Sava, la anul 1784. 

Gurguiata, munte, la V. de com. 
Comarnicul, plaiul Pelesul, jud. 
Prahova. 

Gurguiata, culme de munte, care 
porneste din muntele Balota, 
jud. Vilcea, si se indreapta catre 
S.-E., desparfind riul Cerna de 



Luncava^ul. Aceasta culme chiar 
de la origina se bifurca si tri- 
mite doua ramurl secundare : 
una intre riul Cerna si Marina, 
care se termina aproape deco- 
muna Fometesti, situata in a- 
propiere de conflnen^a acestor 
doua riun ; iar cea de a doua 
intre riul Marina si Recea, care 
de asemenea se termini la con- 
fluen^a acestor doua riuri", insa 
pu^in mat jos de Fometesti. 

Culmea Gurguiata, ajungind 
in dreptul comunef Horezul, 
plerde din inal^imea sa si se 
ridica iarasi in dreptul comu- 
nei Slatioara, formind un mic 
pise muntos, numit Muntele-Sla- 
tioara (870 m.). La S. de acest 
munte, culmea Gurguiata intra 
in regiunea dealurilor si se bi- 
furca m : Dealul-Stroestilor si 
Dealul-Maldarestilor. Din acea- 
sta bifurcate ia nastere riul Cer- 
nisoara. 

Gurguiata, padure, supusa regi- 
mului silvic inca din anul 1883, 
pe mosia Comarnicul, pendinte 
de com. Comarnicul, pi. Pele- 
sul, jud. Prahova. 

Gurguiatul, deal, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Margin ea-d.-s., com. Tim- 
boesti. Se desface din dealul Ma- 
gura-Capa^inei' si brazdeaza par- 
tea de V. a comunei. E aco- 
perit de padurt. 

Gurguiatul, pcidure, in jud. R.- 
Sarat, pi. Marginea-d.-s., com. 
Timboesti, din circumscripta 
Vll-a silvica, ocolul Babeni, pe 
dealul Gurguiatul. Are o intin- 
dere de 1500 hect., populata cu 
stejar, fag, ulm si jugastru. 

Gurguiul, mdgurd si intdriturd, 
intre comunele Saelele si Uda- 
PaciureT, jud. Teleorman. Lo- 
cuitori! ii mat zic si Gurguiul- 
Nem^ilor, si Cetatea, din cauza 



resturilor de intariturl ce se vad 
inca aci. 

Guri§oara, makala, jud. Vilcea, 
pi. Ocolul, com, Govora. 

Gurueni, cdtun, pendinte de co- 
muna M&gura, pi. Cilnistea, jud. 
Vlasca, proprietate a statulul, 
fosta a lut V. Paapa. 

Se arendeaza impreuna cu 
mosia Magura. 

In 1864 s'a dat la 126 loc. 
o suprafa^a de 378 hect. 

Are o biserica, cu un dascal. 

Cat. Gurueni este situat la 
gura vael Cleni{ef, la Estul pro- 
prietate!", in marginea jude^uluf 
catre jud. Teleorman. 

Gurzune^ti, piriu, (3400 m.), jud. 
Suceava, afluent al piriulu! Sta- 
nistea; trece prin com. Cristesti. 

Gu§a-Mare si Gu§a-Mica, pa- 
durt de stejar, pe proprietatea 
Vatra - Manastirei - Glavaciocul, 
com. Fierbin^i, jud. Vlasca. 

Gu§a{i, sat, face parte din com. 
rur. Vranesti, pi. Podgoria, jud. 
Muscel. 

Gu^etoaia, padure, supusa regi- 
mului silvic, jud. Muscel, pi. 
Podgoria, com. Vranesti, in in- 
tindere de 2500 hect, populata 
cu stejar, fag, carpen, jugastru 
si alun. 

Gu§i{ei, com, rur,, in jud. Falciu, 
pi. Mijlocul, formata numal din 
satul Gusi^ei, care este asezat 
pe un ses intins, prin care curge 
piriul Elanul. Intinderea vetrei 
satulul e de 40 hect. Locuitoril 
improprietari^I dupa legea din 
1864 au 150 hect. 15 aril; 170 
hect sunt ale razesilor, iar 830 
hect. apar^in la dol proprietarf : 
430 hect. principesel Elena Cuza 

si 400 hect. d-lul E, Duca. 



Hosted by 



Google 



GU?OENI 



676 



GUTUL 



Are o populate de 113 fa- 
milii, sau 406 suflete, din carl 
95 contribuabili ; o biserica, fa- 
cuta la 1820, cu 1 preot si 2 
cintaretl. 

Venitul com. e de 2153 lei 
si cheltuelile de 2097 lei, 58 b. 

Vite marl cornute sunt 469, 
ot 500 si porci 60. 

Gusoeni, com. rur., pi. Oltul-d.-j., 
jud. Vilcea, compusa din 7 ca- 
tune : Spirleni, Butari, Dealul- 
Mare, Burdalesti, Stangulesti, 
Gusoeni si Piscupia. 

Este situata pe valea Guso- 
ianca, la 48 kil. de capitala 
jude^ului si la 8 kil. de a sub- 
prefecturel. 

Are o populate de 323 fa- 
milii, sau 141 5 suflete: 720 bar- 
ba{I si 695 femei, in care intra 
si 18 familii de Tiganl. Locu- 
esc in 323 case si 8 bordee. 

Contribuabili sunt 215. 

Sunt 3 bisericr. una in cat. 
Butari, vechie, facuta de lemn; 
a doua in cat. Spirleni, repa- 
rata la anil 1859 si 1885, si 
a treia in cat. Gusoeni, reparata 
in anul 1889. 

Scoala dateaza in comuna de 
la 1850. E dotata in farina cu 
8V2 hect. pamint. Stiu carte 
52 locuitorii. 

Meseriasf sunt: 5 rotarl, 15 
dulgherl si 4 ferarl. Ei desfac 
produsul muncei lor la Draga- 
sani. Vite sunt: 40 cai, 352 bol, 
237 vaci, 26 capre si 12 14 01. 

Sunt 80 stupi cu albine. 

Locuitorii sunt mosneni; 76 
s'au improprietarit la anul 1 864 
pe mosia statulul si a D-luI M. 
Ursanu, din care li s'au dat 150 
hect. pamint. 

In termen mijlociu se fabrica 
aci 5000 decalitri {uica pe an. 

Comuna, cu izlaz cu tot, are 
2310 hect. 

^oseaua jude^eana Dragasani- 
Cre^eni-Maciuca-Craiova, trece 



prin partea de S.-V. a comu- 
nei. 

Veniturile comunel se urea la 
1500 lei anual si cheltuelile la 
1400. 

E brazdata de Dealul-Mare si 
Gusoeni si udata de vaile: Na- 
vrapeasa si Gusoianca. 

Se margineste cu comunele: 
Cre^eni, Madulari, Maciuca, Za- 
voeni, Virleni, Amaresti si Ne- 
moiul. 

Gusoeni, sat, face parte din co- 
muna rurala Amarasti, pi. Oltul- 
d.-j., jud. Vilcea. Are o popu- 
late de 303 locuitorl, i5obar- 
bapf, 153 femei. 

Este la distan^a de 3V2 kil. 
de catunul Amarasti, resedin^a 
comunel. 

Gusoeni, sat, face parte din com. 
rur. Gusoeni, pi, Oltul-d.-j., jud. 
Vilcea. 

Gusoeni, deal, in raionui com. 
Gusoeni, pi. Oltul-d.-j., jud. Vil- 
cea, pe care se cultiva 108 hect. 
vie. 

Gusoeni, padure, a statulul, in 
intindere de 180 hect., jud. 
Vilcea. Impreuna cu trupurile: 
Verdea, de 20 hect., Zlatarei, de 
216 hect., Parasesti, de 885 
hect., Dobrusa, de 76 hect., 
Mitrofani, de 125 hect., siNoro- 
ph:a, de 22 hect., \me de com. 
Dragasani, §tefanesti si Cre^eni. 

Gusoianca, girla, jud. Vilcea. 
Izvoreste dintre com. Zavoeni 
si Virleni, curge prin centrul 
com. Gusoeni pana la catunul 
Butari, unde se uneste cu piiiul 
Navr&peasa. Amindoua unite 
curg tot prin centrul comunei 
tree in com. Cre^eni si se varsa, 
in riul Pesceana. 

Gu§oiul, sat, jud. Dimbovi^a, pi. 



Dealul-Dimbovi^a, cat. comunel 
Doicesti. 

Gu§ul, ostrov, cu padure de salcie, 
pe domeniul Giurgiu, proprie- 
tate a statului, pi. Marginea, jud. 
Vlasca, in suprafa^a de 65 hect. 

Gutina§ul, sat, al com. Bogdana, 
pi. Trotusul, jud, Bacau, situat 
pe piriul cu acelasl nume, Are 
o biserica de piatra, vechie, cu 
un preot si un cintare^. Are o 
populate de 100 familii, sau 
320 suflete. 

Vite : 1 8 cai, 700 vite mari 
cornute, 265 01, 10 capre si 35 
porci. Aci se afla cariere de 
piatra si o moara de apa. 

Gutina^ul, piritt, jud. Bacau, pi. 
Trotusul, com. Bogdana; curge 
de la S. spre N. si se varsa d'a 
dreapta Trotusulul. 

Gutul, com. rur. si sat, in pi. Oco- 
lul-d.-j., jud. Mehedin^i, la 24 
kil. de orasul Turnul-Severin, si 
la 3 1 kil. de Malova^ul, resedin^a 
plasel situata pe coasta si vale. 
Satul Gutul formeaza comuna cu 
satele : Girnifa, Ghelmegeoaia, 
si Porcesti, avind o populate de 
840 suflete, din carl 170 con- 
tribuabili. Locuesc in 209 case. 

Se margineste : la E. cu com. 
Prunisorul ; spre S., cu com. Iz- 
vorul-Anestilor ; spre V., cu co- 
muna Bistri^a si spre N., cu 
com. Zagaia. 

Locuitorii poseda : 39 pluguri, 
7 caru^e cu cai, 74 care cu bol 
si 132 stupi cu albine. 

Prin aceasta comuna trece so- 
seaua nationals Virciorova-Bu- 
curesti. 

Are: 3 bisericl, cu 1 preot si 
5 cintarep; o scoala, condusa 
de 1 inva^ator, frecuentata de 
30 elevl. 

Vite: 750 vite man cornute, 
26 cai, 4000 ol si 500 porci. 



Hosted by 



Google 



GUZARIUL 



677 



GVARDENIfA 



Budgetul comunei e la veni- 
turl de 1830 lei si la cheltuell, 
de 557 lei. 

Dealuri mal principale in a- 
ceasta comuna sunt : Dealul- 
Mare, Dealul-Cuhnea si Balota, 
care apar^ine de Zegaia. Val 
mal principale sunt : Valea-Flo- 
restilor, Valea - Ghelmegeoaei, 
Valea - Odailor, Valea - Barosu- 
lui, Valea-Girni^ei si Valea- Pu- 
pazei. 

Pirae sunt: Bolborosul, in 
Valea - Florestilor, in care se 
afla racl si pe care creste pa- 
pura, cu care locuitorii se ser- 
vesc la acoperitul caselor si la 
facerearogojinelor, piraiele Ghel- 
megeoaia, Girni^a si Gutul. Tot 
in aceasta comuna se afla si 7 
helestae cu peste. 

In hotarul Ghelmegeoaiel, in 
partea de S.-V. a com., sunt 
niste ruine vechi, despre care 
se povesteste ca ar fi ruinele 
unei vechi manastiri de calugan 
ce se zice ca s'ar fi inchis acum 
100 ani. 

Guzariul, deal, pe teritoriul co- 



munelf Musata, in hotar cu -com. 
Rinceni, plasa Mijlocul, jude^ul 
Falciu. 

Guzariul, deal, continuare a 
dealului Berea, spre E.-S. de 
satul Hurdugi, pi. Mijlocul, jud. 
Falciu. 

Guzariul, plriii si vale, formate 
de dealul cu asemenea numire, 
in partea de E.-S. a com. Hur- 
dugi, pi. Mijlocul, jud. Falciu. Pi- 
riui Guzariul e format din pi- 
riiasele : Porceanul si Futileasca, 
si se varsa in piriul Sarata. 

Gvardeni^a, com. rur. si sat, in 
jud. Mehedin^i, pi. D umbra va, la 
60 kil. de orasul Turnul-Severin, 
si la 40 kil. de Strehaia, rese- 
din^a plasei. Este situata pe 
partea V. a proprieta^ilf Gvar- 
deni^a si asezata pe povirnisul 
a doua mici dealuri, Dealul- 
Mare si Dealul-Morilor, ce se 
intind de la N. la S. si printre 
care curge piriul Dragoicea. 

Comuna e formata dintr'un 
singur sat, . cu o populate de 



2300 locuitorf, locuind in 375 
case. 

Locuitorii poseda: 104 plu- 
gurlf, 20 caru^e cu cal, 202 care 
cu bol, 96 stupl cu aibine. 

Prin aceasta comuna trece so- 
seaua Biclesul-Gvardeni^a-Clea- 
novul si Gvardenita - Balaci^a. 
Are o biserica, cu 2 preopf si 2 
cintare^I; o scoala, frecuentata 
de 32 elevi si 3 eleve; 3 pra- 
valii de manufacture ; 2 circiumi, 

Budgetul comunei este la ve- 
niturl de 7345 lei, iar la chel- 
tuell, de 1594 lei. Sunt 350 con- 
tribuabill. 

Vite sunt : 900 vite marl cor- 
nute, 75 cal, 1000 ol si 900 
rimatorl. 

In Gvardeni^a se fac 2 bilciurl 
anuale: unul la 21 Maiu si altul 
la 8 Septembrie. 

Aceasta comuna, in vechime, 
forma comuna cu comuna Ba- 
laci^a, sub numele de Balaci^a. 
Brazda lul Traian trece prin in- 
treaga mosie, de la V. spre E., 
la comuna Cleanovul, pe linga 
fintina cunoscuta sub numele 
de Matusa-Ioana. 



Hosted by 



Google 



Hosted by 



Google 



H 



Hadimbul, sat, jud. lasi, pi. Stav- 
nic, com. Mironeasa. Numirea 
i s'a dat dupa numele unui 
boer, Hadimbul, care a avut in 
stapinire aceasta mosie si despre 
care vorbe^te Letopish:ul (Ed. M. 
Cogalniceanu), ca a reparat ma- 
nastirea din Dealul-Mare, numita 
Schitul - Hadimbul. Este situat 
spre N.-E. de satul Mironeasa, 
pe coasta de E. a Dealului-Mare, 
formind col^ul despre N.-E. al 
plaseT. E izolat si inconjurat de 
toate parole cu paduri. Are o 
pop llatie de 69 familii, sau 3 1 9 
loc, carl se ocupa mal mult 
cu exportul lemnelor si cu fa- 
cerea mangalululf. Are o biserica, 
zidita de catre calugarii greci, 
deservita de un preot si un 
cintare^. 

Acest sat este mai vechiu de 
cit satul Mironeasa. 

Vite : 264 vite mart cornute, 
7 01, 2 capre, 35 ca?, 37 rimaton 
si 2 bivolf. 

Hadimbul, vale, jud. Iasi, incepe 
dela podul Caulea, ce vine maf 
la vale de satul Hadimbul, pana 
in jos, la un alt pod numit al 
Rotarului. VezT Stavnicul, vale, 
com. Mironeasa. 

Hagi-Avat, ruinele unul sat cu 
acest nume, in jud. Tulcea, pi. 



Istruluf, com. Beidant, in partea 
centrala a plasel si cea de S. a 
com., la poalele dealului Hagi- 
Avat, si la confluen^a celor doua 
piraie Hagi-Avat. Satul a fost 
darimat de Turci in razboiul 
de la 1877. Locuitoril s'au mutat 
in satul Potur. 

Hagi-Avat, pirin, in jud. Tulcea, 
pi. Istrulul, pe teritoriul com. rur. 
Beidant si Potur; izvoreste din 
poalele N.-V. ale dealuluT Hai- 
din ; se indreapta spre E., avind 
o direc^ie generate de la S.-V. 
spre N., brazdind partea cen- 
trala a plasel si a comunelor; 
curge pe la poalele orientale ale 
dealului Hagi - Avat-Bair ; pri- 
meste pe stinga valea Hagi-A- 
vat-Dere, linga ruinele satulul 
Hagi-Avat ; dupa un curs de 
4 kil., se varsa in piriul Bei- 
dant, pe dreapta, lingS satul 
Potur ; are malurl inalte ; pe 
valea luT merge drumul comu- 
nal Rimnic-Potur. 

Hagi-Avat-Bair, deal, in jud. 
Tulcea, pi. Istrulul, pe teritoriul 
com. rur. Beidant; este o pre- 
lungire orientals a dealului Rim- 
nic-Bair; se intinde spre E M 
avind o direc^iune generals de 
la V. la E., brazdind partea 
centrala a plasel si pe cea S. a 



comunei; se intinde printre pi- 
riul Hagi-Avat si afluentul sau 
Hagi-Avat-Dere ; la poalele sale 
orientale se afla ruinele satulul 
Hagi-Avat ; este taiat de dru- 
murile comunale Inan-Cesure — 
Beidant, Rimnicul-d.-j.— Potur, 
Sari-Ghiol — Potur; este acoperit 
cu semanaturl si pasunl. 

Hagi-Avat-Dere, piriu, in jud. 
Tulcea, pi. Istrulul, pe terito- 
riul com. rur. Beidant; izvoreste 
din poalele orientale ale dealului 
Sari-Ghiol ; curge spre E., braz- 
dind partea central^ a plSse! 
si a comunei ; uda poalele dea- 
lului Periclic; in partea superi- 
oara poarta numele de valea 
Iurtli; dupa 3 kil. de curs se 
varsa in piriul Hagi-Avat, pe 
stinga, lingS ruinele satulul Ha- 
gi-Avat ; valea lul e taiata de 
drumurile comunale Beidant- 
Rimnic-Cogelar. 

Hagi - Bairam, deal, in jud. 
Constanta, pi. Hirsova, com. 
piriul, cat. Satis-Chioi-Turc, Ter- 
zi-Chioi si Ciatal-Orman sati Pan- 
telimon ; pe muchea lul se incru- 
ciseazS hotarele c£tor trele cat.; 
se desface din dealul Insiratele, 
din virful Cioncal-Tepe ; are o 
inal^ime de 214 m., dominind 
valea Satis-Chioi si drumul jude- 



Hosted by 



Google 



HAGI-CABUL 



680 



HAGIENI 



$ean Hirsova - Cara - Murat - Cons- 
tanta ; este acoperit cu finefe si 
semanaturi. 

Hagi-Cabul, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, cat. com. 
Caratai, situat in partea de E. 
a plSsei si cea de N. a com., 
pe valea Hagi-Cabul, intre dea- 
lurile Cara-Murat la E. si Ha- 
gi-Cabul la N. si V., la 7 kil. 
spre N. de resedin^a. Intinde- 
rea sa este de 1369 hect., din 
care 1 hect., ocupat de vatra 
satului, cu 6 case. Popula^iunea 
sa este de 5 familii, cu 16 su- 
flete, ocupindu-secu agricultura 
si cresterea vitelor. 

Hagi-Cabul, pirin, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, com, Ca- 
ratai ; izvoreste din dealul Cara- 
Tepe ; curge de la N.-V. spre 
S.-V., trecind prin satele Hagi- 
Cabul si Docuzol, unde prtmeste 
valea Docuzol; malurile sale 
sunt acoperite cu mlastini ; se 
varsa in balta Medjidia sau 
Caru-Su. 

Hagi-Capar, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Hirsova, pe terito- 
riul com. rur. Calfa, si anume 
al cat. sau Rahman; se desface 
din dealul Cara-Tepe, din virful 
Chitul, se intinde spre E., intr'o 
direc^iune generala de la S.-V. 
spre S.-E., brazdind partea de 
N. a plasei si cea de V. a com. ; 
se prelungeste cu dealul Fa- 
garasul-Nou ; are o inal^ime 
de 199 m. si domina piriul 
Chioi-Dere (sau Sarai) si satul 
Rahman ; pe dinsui se incruci- 
seaza o mulfime de drumuri co- 
munale, intre can : Rahman-Fa- 
garasul-Nou — Rahman - DSeni ; 
este presarat cu cite-va movile 
si acoperit cu semanaturi si fi- 
nefe. 

Hagi-Dina, mosie nelocuita, fa- 



cind parte din com. rur. Magure- 
lele, pi. Sabarul, jud. Iifov. S'a 
vindut in 54 loturi la locui- 
tori. Are o suprafafa de285 hect. 

Hagi-Durac-Sirti, deal, in jud. 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe 
teritoriul com. rur. Ese-Chioi, 
este mai mult o prelungire de 
N.-E. a dealului Mahale-Orman- 
Bair, de care se desface in a- 
propiere de pichetul Grivi^a; se 
intinde spre N., intr'o direc^iune 
generala de la S.-V. spre N.-E. , 
printre vaile Curu-Canara, Ha- 
mazli-Ceair, Mahale-Orman-Cea- 
ir de o parte, Chiuciuc-Chesen- 
Ceair si Ese-Chioi de alta parte, 
pana pe malul lacului Girlifa, 
care este pe alocurea inalt si 
stincos; lasa spre E. prelun- 
girea numita Burun-Sirti ; e de 
natura stincoasa ; este acope- 
rit cu paduri; are o inal^ime 
de 144 m. ; la poalele sale 
de E. este asezat satul Ese- 
Chioi; pe muchea lui tree dru- 
murile comunale Almaliul Ese- 
Chioi si Ostrov-Cuzgun. 

Hagi-Moscu, mosie, in jud. Bu- 
zau, com. Monteorul, avind 3500 
hect., din can 2500 padure, 
500 aratura, 250 vie, 42 livezi, 
restul finea^a si locurT unde 
se afla guri de pu^uri de pa- 
cura. 

Hagi-Omer, sat, in jud. Tulcea, 
pi. Istrului, catunul com. Cia- 
murli-d.-s., situat in partea de 
N. a pi. si cea de N.-V. acorn , 
pe ambele maluri ale piriului 
Hagi-Omer, la 15 kil. spre N.- 
V. de resedin^a, Ciamurli. In- 
tinderea satului este de Jj hect., 
iar popula^ia, care e turca si 
bulganl, este de 42 familif, sau 
187 suflete. Pamintul sau este 
bogat in pasuni. 

Hagi-Omer, piriil, jud. Tulcea 



si Constanta ; izvoreste din poa- 
lele de V. ale dealului Periclic, 
jud. Tulcea, com. Ciamurli-d.-s. ; 
se indreapta mai intiiu spre S., 
apoi spre V., avind o direc^iune 
generala de la N.-E. spre S.-V., 
brazdind partea de V. a pi. si 
a com. ; trece prin satul Hagi- 
Omer; intra in jud, Constanta, 
uda com. Calfa si catunul sau 
Doerani, curgind printre dealu- 
rile Caramisa-Tepe si Miselic- 
Bair, si, dupa un curs de 6 kil., 
se varsa in piriul Chiordere, pe 
stinga, ceva mai sus de satul 
Calfa; malurile sale sunt cam 
inalte si pietroase, din pricina 
naturei dealurilor, ale caror poale 
le uda ; pe valea lui merge 
drumul comunal Hagi - Omer- 
Calfa. 

Hagieni, com. rur., in jud. Ia- 
lomita, pi. Ialomuta-Balta, si- 
tuata pe partea dreapta a riu- 
lui Ialomi^a, intre com. Chioara 
si Tindarei. 

Teritoriul com. se intinde din 
riul Ialomi^a, spre S., pe cimpul 
Baragan, pe o suprafa^a de 
18000 hect., din can 75 hect. 
padure. Mosia poarta numele 
de Hagieni-Carareni. Este pro- 
prietate a statuluT, fosta pen- 
dinte de manastirea Cozia. Pe 
anil 1883 — 1893 a fost aren- 
data anual cu 50200 lei. 

Dupa legea rurala din 1864, 
sunt improprietari^i pe mosie 
144 locuitori si dupa cea din 
1878 s'au mat improprietarit 20 
locuitori. 

Comuna se compune din sa- 
tele: Hagieni si Gura-Jegalia, 
cu resedin^a primariei si a ju- 
decatoriei comunale in Hagieni. 

Popula^ia com. este de 220 
familii, sau 1299 suflete: 651 
barba^i si 648 feme! ; 1 246 Ro- 
mini, 22 Greci, 12 Sirbi si 19 
Unguri; 1280 crestini ortodoxi 
si 19 catolici; 343 plugari, 8 



Hosted by 



Google 



HAGIENI 



681 



HAGILAR 



meseriasT, 12 comercian^I, 7 cu 
profesiuni libere, 100 muncitori 
?i 25 servitori. 

Stiu carte 114 persoane. 

Are o biserica, cu 1 preot si 
2 dasc£l! ; o scoala mixta, con- 
dus& de un investor, retribuit 
de Stat si comuna. 

Vite: 1964 boi, 651 calf, 1515 
of, 4 asinl si 358 porci. 

Pe cimpul B&ragan, pe par- 
tea ce apar^ine acestei com., se 
planteaza de stat o pSdure de 
salcimiin suprafa^ade 1000 hect. 

Pe teritoriul com. trece ca- 
lea ferata" F&ureT-Fetesti, avind 
stasia Hagieni. 

Hagieni, sat, in jud. Ialomi^a, 
pi. Ialomi^a-Balta, pendinte de 
com. Hagieni. Este situat pe 
tarmul drept al riulul Ialomi^a, 
intre com. Tindarei si Chioara. 

Sat'il purta numirea de Ca- 
rareni si Togeni. 

Are o popula^iune de 184 
familii Romini, 7 familii pg ani 
si 5 familii GrecT. 

Are: o scoala mixta, con- 
dusa de un invatator si frecuen- 
tata" de 40 elevi ; o biserica, 
deservita de 1 preot si 2 das- 
cali. 

Vite : 1598 boT, 427 caT, 1230 
oT, 2 asinT si 235 porci. 

Hagieni, stafie de-dr.-d.-f,, jud. 
Ialomi^a, pi. Balta, com. Ha- 
gieni, pe linia Faurei-Fetesti, 
pusa in circulate la 1 Iulie 1887. 
Se afla intre stabile Fetesti 
(1.6 kil.) si Tindarei, (1.3 kil.) 
Inal^imea d'asupra nivelului mci- 
rii de 68 m. 21. Venitul aces- 
tei sta^ii pe anul 1896 a fost 
de 20877 leT, 60 bani, 

Hagiestu), piriti, izvoreste de 
la V. com. Arm&sesti, pi. Cer. 
na-d.-s., jud. Vilcea, curge spre 
S.-V. si se varsa" in riul Cerni- 
soara, tot in com. Arm5sesti. 

606U5 Marele Dicflonar Geografic. Vol. 111. 



Hagie§ti, sat, face parte din com. 
rur, Hagiesti-Mariufa, pi. Mos- 
tistea, jud. Ilfov. Este situat la 
E de Bucuresti, lingi valea 
Mostistea. Aci este resedin^a 
prim&rief. 

Se intinde pe o suprafa$5. de 
2374 hect., cu o populate de 
545 locuitorT. 

D-l I. Marghiloman are 2010 
hect. si locuitori! 364 hect. Pro- 
prietarul cultiva 1050 hect. (400 
sterpe, 260 izlaz, 300 p&dure). 
Locuitori! cultiv& 314 hect, re- 
zervind 50 pentru izlaz. 

Are : o biseric5, cu hramul 
Sf. Niculae, deservita" de un 
preot si 2 cintare^t; o scoalS 
mixta, frecuentata* de 9 elevT si 
2 el eve, cu intre^inerea c^reia 
statul si comuna cheltuesc a- 
nual 2252 lei. Localul scoalei 
s'a construit din fondurile d-lui 
I. Marghiloman. 

In raionul c&tunulul se aria" : 
o moara cu apS ; 1 masin& de 
treerat cu aburi ; 2 helestaie ; 
2 poduri stSt&toare. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumarl si 1 hangiu. 

NumSrul vitelor man e de 
548 si al celor mici de 1097. 

Hagie^ti, catun, pendinte de co- 
muna Preajba, pi. Glavaciocul, 
jud. Vlasca. 

Hagie§ti-Mariu{a, com. rur., in 
pi. Mostistea, jud. Iifov, situate 
pe Valea-Mostistea, la 26 kil. 
de Bucuresti. 

Se compune din satele : Bo- 
teni, Mataraua, M&riu^a si Ha- 
giesti, cu o populate de 1729 
suflete, carl locuesc in 102 case. 

Se intinde pe o suprafa^a" de 
6420 hect. D-niil. Marghiloman 
Al. Popescu, C. Athanasiu, G 
Vernescu, mostenitorii luT Sp 
Gazoti si d-na Alexandrina Bre 
zoianu, au 5317 hect. si locui 
torii, 1 103 hect. 



Proprietarii cultiva" 3340 hect. 
(750 sterpe, 400 izlaz, 827 pa- 
dure). Locuitori! cultiv& 984 
hect. (15 sterpe, 104 izlaz). 

Budgetul comune! e de 5668 
lei la venituri si de 5132 lei 
la cheltueli. 

Sunt 320 contribuabil!. 

Are: 4 biserici (in fie-care 
catun cite una); 1 scoala" mixta; 
2 mori cu ap& ; 2 masini de 
treerat cu aburi; 7 helestaie; 
6 poduri. 

Num&rul vitelor man e de 
2024 (611 cat si fepe, 7 arm&- 
sari, 636 boi, 653 vacl si vi^ei, 
12 tauri, 16 bivoll, 89 bivoli$e), 
si al celor mid de23i8 (18 ca- 
pre, 392 porci, 2908 01). 

Dintre locuitori, 422 sunt plu- 
gari, 3 meseriasi, 38 au diferite 
profesil. 

Locuitori! poseda. 230 plu- 
guri: 117 cu boi, 113 cu calf; 
244 care si c&ru{e : 117 cu boi, 
127 cu cal. 

Locuitori improprietari$r sunt 
234 si neimproprietaxiti, 240. 

Comerciul se face de 8 cir- 
ciumari si 3 hangiT. 

S'au stabilit in comuna" 37 
strain I. 

Hagilar, sat, in jud. Constanta, 
pi. Mangalia, cat. com. Sari- 
Ghiol; este situat in partea me- 
ridionals a pl&sei si cea de E. 
a comuneT, la 4 kil. spre E. de 
cat. Sari-Ghiol, resedinfa comu- 
niT, pe malul sting al v£ei Ha- 
gilar, inchis Hind la E. de dea- 
lul Hagilar si la V. de dealul 
Cosu-Iuc-Bair ; casele si gr&di- 
nele satulul ocupS o intindere 
de 70 hect., din intinderea to- 
tals, care e de 1228 hect.; popu- 
la^iunea este de 82 familii, sau 
325 suflete. 

Hagilar, sat, in jud. Tulcea, 
pi. Babadag, c&tuiiul comunel 
Congazul, situat in partea de 

86 



Hosted by 



Google 



HAGILAR 



682 



HAIDAR 



N. a pla^eT, $i cea de V. a co- 
munei, la 6 kil. spre N.-V. de 
cat. Congaz, re?edin$a comunei. 
Se margine^te la N. cu comu- 
nele Frecafei si Cataloi; la E., 
cu cat. Eni-Chioi $i com. Con- 
gaz ; la S., cu cat. Satul-Nou 
$i Camber; iar la V., cu comu- 
nele Ba?-Chioi §i Nalbant. Dea- 
lurile car* if brazdeaza teritoriul 
sunt : Denis-Tepe (Dealul-Marif, 
din pricina ca. o data, valurile 
maril ii scaldau poaleie), des- 
pre care se spune c£ in virful 
luf s'a gasit odinioara o ancorS, 
?i un belciug mare, de care 
se zice ca se legau fringhiile 
corabiilor (266 m.); Coci-Tepe, 
la N.-V. (117 m.); dealul Sari- 
Tepe cu virfurile E$il - Tepe 
(54 m.) $i Sari-Tepe (79 m.), 
la V. 

Riurile carl il ud&, sunt: Iz- 
vorulTaifa, la E. $i afluentul 
sau Valea-Hagilar, ce trece prin 
centrul satului. 

Intinderea sa e de 3152 hect., 
din can 1 1 1 hect. vatra satuluT, 
16 hect. ale statului (pa?unile 
de pe dealul Denis-Tepe), 2950 
hect. ale locuitorilor. Popula^ia 
este toat£ bulgareasca, cu 143 
familil, sau 725 suflete: 140 bar- 
ba{T, 152 femei; 7 insurant, 34 
neinsurapf, 5 vaduvL 

Sunt 118 contribuabilT. 

Are : o ?coala, zidit& din tim- 
pul Turcilor, reinfiin^ata de lo- 
cuitori la 1 892, frecuentata" de 
40 copii; o biseric&, cu hramul 
Adormirea Maicii Domnului, zi- 
dita la 1853 de locuitorl, cu un 
preot. 

Locuitoril poseda: 60 piu- 
gurl; 2 ma?inl de secerat; 340 
boi, 200 vacT, 41 bivoli, 269 
cat, 3271 01, 68 capre, 245 
porci ?i 9 asinlf. 

Comerciul este activ, constind 
in export de cereale $i vite, $i 
in import de coloniale, vin, bfiu- 
turl spirtoase. 



Caile de comunica^ie sunt 
toate drumuri comunale, ce due 
spre comunele Nalbant, Freca- 
\ei, Congaz, Babadag, Cataloi, 
din jud. Tulcea. 

Se zice ca acest sat s'a fun- 
dat cam pe la 1600, de vre-o 
20 de TurcT, care veneau din 
pelerinagiu de la Meca. 

Cea ma! mare parte din lo- 
cuitorl eraii TurcT $i Cerkezi, 
pana la anul 1877; dar dupa 
terminarea razboiulul de la 1877 
— 78, $i dupa ce Dobrogea fu 
data Rominiei, ei incepurS sal 
emigreze, a$a in cit asta-zi nu 
mai sunt Turci in sat ; in locul 
lor a venit numeroasa populate 
bulgara, ce o locue?te ?i astazT. 

Hagilar, piriii, in jud. Tulcea, 
pi. Babadag, pe teritoriul co- 
munei rur. Cataloi ?i Congaz 
?i anume pe ai catunului s&u 
Hagilar; i$iia na^tere din poa- 
leie meridionale ale dealulu! Ca- 
taloi, pe teritoriul comunef Ca- 
taloi, se indreapta spre S., a- 
vind o direcjiune generala de 
la N.-V. laS.-E., brazdind partea 
N. a comunei $i a pla$e!; trece 
pe la poaleie dealului Coci-Tepe, 
pe la E. de satul Hagilar, udin- 
du-I chiar partea orientals, o- 
cole^te dealul Denis-Tepe, $5, 
dupa un curs de 8 kil., se varsa 
in piriul Valea-IzvoruluT, pe 
dreapta. 

Hagilar, deal, in jud. Constanta, 
pi. Mangalia, com. Sari-Ghiol, 
cat. Hagilar; e oramifica^ie deN. 
a dealu lui sau a culmeTIlanlic,des- 
facindu-se din virful Hagilar-Bal- 
cic-Iuc, indreptindu-se pe l&nga 
valea Hagilar 5*1 terminindu-se 
linga lacul Mangalia ; are 70 
m. inal^ime, dominind satul Ha- 
gilar de la poaleie sale de V., va- 
lea Hagilar, lacul Mangalia $i 
drumul ce duce de la Hagilar 
la Mangalia, Ilanlic, Agiani (Bul- 



garia) ; este de natura pietroas£ 
$i acoperit cu padurf. 

Hagilar, vale, in jud. Constanta, 
pi. Mangalia, com. Sari-Ghiol, 
cat. Hagilar; se desface din 
culmea Ilanlic; se indreapta spre 
N., in direc^ie de la S.-V. spre 
N.-E., printre dealurile Co?ul- 
Iuc-Bair $i Hagilar; trece prin 
satul Hagilar, ?i, dupal 5 kil. de 
drum, se deschide in lacul Man- 
galia, pe malul S., nu departe 
de satul Hagilar; este taiata de 
drumul Cadi - Chioi - Mangalia, 
Sari-Ghiol - Ilanlic, Copucci - A- 
iangi, toate incruci?indu-se linga 
satul Hagilar; malul sau linga 
satul Hagilar este inalt $i stin 
cos. 

Haidar, sat, in jud. Constanta, 
pi. Hir$ova, cat. comunei Calfa, 
situat in partea E. a placet ?i 
cea occidentals a comunei, la 
6V2 kil. spre S.-V. de cat. de 
re$edin{a Calfa. Este a?ezat in 
valea Haidar, pe ambele maluri 
ale piriului Haidar $i la 1 kil. 
spre N. de locul unde piriul 
Copadin se varsa in piriul 
Haidar. E inchis spre V. de 
dealul Carapelit-Bair $i e do- 
minat de virful Haidar-Tepe, 
care se afla la 1 kil. spre E. 
de sat $i care are o inal^itne 
de 194 m. Suprafa^a sa este 
de 1759 hect., din care 11 hect. 
sunt ocupate de gradini $i de 
vatra satului. Popula^iunea sa, 
turceasca, este de 65 familii, 
sau 313 suflete. Casele sunt 
a?ezate pe ambele maluri ale 
piriului Haidar, satul avind o 
formS lunguia^a, de la N. la S. 
Soseaua jude^eana. Hir^ova-Ba- 
badag (Tulcea) trece prin partea 
N.-V. a satuluT. Un drum co- 
munal trece prin centrul sa- 
tului, paralel cu piriul, ?i duce 
spre N. la Rahman $i spre S. 
la Mahometcea; alte doua dru- 



Hosted by 



Google 



HAIDAR-CHIOI 



683 



HAIMANALELE 



muri se desfac din partea E., 
luind unul o direc^ie spre N.-E., 
ducind la satul Calfa si ceM'alt 
spre N.-E., ducind la Curudjea. 

Haidar-Chioi, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, cat. comu- 
nei Gheringec, situat in partea 
E. a plasei si S. a comunei, la 
5 kil. spre S. de resedin^a, pe 
dealul Ascilar, langa* movila 
Arpali-Iuiuc. Are o intindere de 
700 hect., din care 2 hect. sunt 
ocupate de vatra satului, cu o 
popula^iune de 15 familii, sau 
52 suflete, in maioritate Turci. 

Haidaul,/mX jud. Prahova, pi. 
Podgoria; izvoreste de la N. 
com. Udresti ; trece pe la S. 
de com. Apostolache; curge 
printre valceaua PruniHui-Mir- 
cea si padurea statulu! si se 
varsa in riul Cricovul-Sarat, in 
raionul com. Apostolache. 

Haidin, deal, in jud. Tulcea, pi. 
IstruluT, pe teritoriile com. rur. 
Cogelac (pe al cat. sau Inan- 
Cesme), Cara-Nasuf si Casap- 
Chioi (pe al catunului s&u Sari- 
Iurt) ; este o prelungire orien- 
tals a dealului Rimnic-Bair; se 
intinde spre E., avind o direc- 
$iune generate de la N.-V. spre 
S.-E., brazdind partea centrala 
a plasei, pe cea N. a comunei 
Cogelac si Cara-Nasuf, si pe 
cea V. a comunei Casap-Chioi ; 
lasa la N.-E. prelungirea nu- 
mita Dealul-Mormintelor, si spre 
E. dealul Cara-Nasuf ; desparte 
bazinurile piraielor : Duimgi si 
Sari-Iurt ; din poalele sale ves- 
tice izvoreste piriul Hagi-A- 
vat ; din cele nordice, is! ia nas- 
tere piriul Sari-Iurt; poalele sale 
sudice le scalda piriul Duimgi; 
la poalele de la N. este asezat 
satul Sari-Iurt, la cele de la V. sa 
tele : Inan-Cesme si Tari- Verde, 
iar la cele meridionale satele : 



Cara-Nasuf si Duimgi ; natura 
lui pe alocurea e cam pletroasa ; 
e acoperit la N. cu padur! si 
pe alocurl cu semanaturf; vir- 
furile sale cele ma! inalte sunt : 
Casap-Chioi (152 m.), punct 
trigonometric de rangul I-iu, 
aitele de 171, 104 si 94 m., 
puncte trigonometrice de ran- 
gul al 3 -lea; este taiat de dru- 
mul national Tulcea-Constanfa, 
si de cele comunale Sari-Iurt, 
Inan-Cesme, Tari - Verde, Du- 
imgi si Cara-Nasuf. 

Haimanalele, com. rur., judeful 
Prahova, com. Filipesti. Comuna 
s'a infiin^at de niste calugarl 
greci, aducind oamen! din dife- 
rite par^i si mai cu osebire fi- 
gani rob!. 

Este situata pe valea riulu! 
Cricovul-Dulce, la 24 kil. de 
capitala jude^ulu! si la 1 1 kil. 
de resedin^a plasef. 

Se compune din 2 catune : 
Haimanalele si Branistea, cu o 
populate de 147 familii, sau 
790 suflete: 434 barbapf si 356 
feme!, in care intra si 70 familii 
de f igani. Locuesc in 204 case. 

$tiu carte 32 barbapf si 6 
feme!. 

Are o biserica, reparata la 
1892, cu cheltuiala d-lor Dimi- 
trie Popescu si I. Crive^eanu ; 
o scoala, frecuentata de 34 copi!. 
Localul scoale! e proprietatea co- 
munei. Cu intre^inerea perso- 
nalulm, statul cheltueste anual 
1404 lei. Tot in aceasta comuna 
se afla: manastirea Margineni 
cu o inchisoare pentru cei o- 
sindiflf, o stafiune pentru tele- 
graf si posta si un atelier in 
care lucreaza osindifi! tabacaria 
si cizmaria, de unde se pro- 
cura incalfaminte armate!. Pe 
la 1870, chiliile mSnSstire! ser- 
veau de inchisoare pentru feme!. 

Nem^ii, la 17 16, prefacusera 
manastirea in cetate. 



Locuitorii com. se ocupa cu 
cioplitul lemnelor de cherestea 
si cu rotaria, iar {igani! cu fa- 
cerea mangalulu! si caramidaria. 
Sunt 130 mestesugar!. Ei des- 
fac produsul munce! lor la o- 
rasele Ploesti si Tirgoviste. 

In raionul comunei e o moara 
cu aburi. 

Com. se intinde pe o supra- 
fa$a de 630 hect. 

Locuitori!, in numar de 180, 
s'au improprietarit dupa legea 
rurala din 1864, cind li sad 
dat 342 hect. in mosia manas- 
tire! Margineni. El au 40 cat, 
15 lepe, 108 vac!, 12 bivoll, 103 
capre, 84 01 si 150 porci. 

Comerciul se exercita in com. 
de 5 circiumarl. 

Veniturile com. sunt de 4601 
lei si cheltuelile de 3939 le!. 

Prin com. trece soseaua ju- 
de^eana Ploesti-Tirgoviste, le- 
gind Haimanalele cu Dirmone- 
sti si Adinca, din jud. Dimbo- 
vifa si soseaua vecinala Haima- 
nalele-Ghirdoveni. 

E brazdata de dealul numit 
al-Orasulu!, situat in partea de 
V. a com., servind pentru pa- 
sunea vitelor. 

In partea de E. este udata 
de riul Cricovul si de piraele: 
Neagra si Racila. 

Se margineste cu comunele: 
Dirmonesti, Margineni-d.-s., la 
E. ; Ghirdoveni, la N. ; Adinca 
si Bucsani, din jud. Dimbovifa 
la V. si S. 

Haimanalele, cdtun, al com. Zi- 
listeanca, jud. Buzau, cu 320 
locuitor! si 67 case. De dinsul se 
obicinuesre a se lipi catunele: 
Cilnaul, Girbovi, Gavanele, Ca. 
lugari, Gura-Cilnaului, Ercari si 
Postea, de si toate acestea sunt 
ma! mult c&tune de sine stata- 
toare. 

Haimanalele, sat/ face parte din 



Hosted by 



Google 



HAIMANALELE 



684 



HAIKAN-CHlOl 



com. rur. Haimanalele, pi. Fi- 
iipesti, jud. Prahova. 

Haimanalele, mo fie, in jud. Bu- 
zau, com. Zilisteanca, cat. Hai- 
manalele. Are 530hect., din care 
6 vie, 2 livezl si restul pamint 
arabil. Se mai numeste Ercari 
si Paraipeanca. 

Haimanalele, mo$ie a statuluT, 
pendinte de com. Haimanalele, 
pi. Filipesti, fosta a manastirel 
Margineni, care pe periodul 
1 888 — 93 s'a arendat cu 12050 
let anual. 

Haimanalele, pddure a statulul, 
in intindere de 1997 hect., pen- 
dinte de com. Haimanalele, pi. 
Filipesti, jud. Prahova, si for- 
mats dintrupurile : Neagra (1847 
hect.) si Grosetul-Malaeasa (150 
hect.) 

Hairan-Chioi, com. rur. y din jud. 
Constanta pi. Silistra-Noua. 

Este situata in partea meri- 
dionals a jud., la 72 kil. spre 
S.-V. de orasul Constanta, capi- 
tala districtului, si in cea sud- 
estica a plasel, la 58 kil. spre 
S.-E. de oraselul Ostrovul, re- 
sedin^a ocolului. 

Se margineste la N. cu co- 
munele rurale : Hazarlic si Chio- 
seler (din pi. Medjidia) ; la E., 
cu comunele : Bairam-Dede, Bec- 
ter si Cara-Omer, din pi. Man- 
galia; la S. si V., cu Bulgaria. 

Relieful solului e accidentat. 
Culmile Schender, Bairam-Dede 
si Docuzaci il brazdeaza teri- 
toriul, cea dintiiu la N.-E. a 
doua la E. si a treia la S. Prin- 
cipalele dealuri sunt : Deli-Iusuf 
(198 m.), la N.-V. ; Tiulia Ba- 
balic, cu virful Iarim-Iuc (195 
m.), la V. ; Caiaigi, cu virful Ca- 
laigi (195 m.), la S.-V. (aceste 
dealuri apar^in culmei Schen- 
der, sunt acoperite cu livezl si 



paduri); dealurile Cara-Peliclic 
(140 m.), Tuzla-Bair (125 m.), 
Turla-Mezarlic-Bair (1 30 m.), To- 
pasler (132 m.), Cisme-Bair, tot 
la N.; Sarapcea, cu virful Schen- 
der (i74m.)prin interior; Ciali- 
Perde, cu virful Ciaii-Perde (176 
m.), Bas-Punar-Bair, cu virful Bas- 
Punar 167 m.), Bairam-Dede, cu 
virful Cogeaiuc (180 m.), toate 
la E. ; Schender, cu virful Taz- 
li-Iuiuc (178 m.) prin interior; 
(toate aceste dealuri $in de 
culmea Bairam-Dede, sunt aco- 
perite cu paduri intinse si fru- 
moase si sunt de natura stin- 
coasa) ; mat sunt dealurile: De- 
mircea, cu virful Demircea (171 
m.), Malcoci-Mezarlic (167 m.), 
Docuzaci (171 m.), cite-sl trele 
la S., apar^inind culmei Docuzaci 
si acoperite cu purine paduri, 
carl odinioara erati mult mai 
intinse. 

Movilele sunt numeroase, ar- 
tificiale si importante, servind 
ca pu icte de observare si de 
orientare; ele sunt acoperite cu 
verdea^a. 

Com. Hairam-Chioi este u- 
data de cite-va vai care conjin 
apa, numai in anotimpul ploios 
si prim&var3, dupa topirea zape- 
zilor. 

Catunele care o formeazasunt: 
Hairan-Chioi, resedin^a, in partea 
de V., pe dealurile Hairan-Chioi 
si Coroclic-Bair, deasupra vael 
Demircea (sau Urluia); Demir- 
cea, in partea sudica, la 4 1 /a kil. 
spre S.-E. de resedin^a, pe valea 
Demircea, inchis la V. de dealul 
Demircea si la E. de dealul 
Schender; Schender, in partea 
centrala, la 6 kil. spre N.-V. 
de resedinta, pe valea Schen- 
der-Culac, inchis la S. si V. de 
dealul Schender, la N. si E. de 
dealul Cara-Aci ; Malcoci, in 
partea de E., la 8 kil. spre N.- 
E. de resedin^a, pe valea Cri- 
ci-CuIac, inchis la V. de dealul 



Cara-Aci si la E. de dealul 
Tirla-Mezarlic-Bair ; Cara- Aci-Sa- 
rapcea, in partea de N., la 9 kil. 
spre N.-E. de resedinta, pe valea 
Sarapcea intre dealurile Tuzla- 
Bair la V. si Turla-Mezarlic-Bair 
la E. ; Bas-Punar, in partea de E., 
la 8 kil. spre E. de resedinta. 
pe valea Afighinea, intre dea- 
lurile Ciali-Perde la V. si Bas- 
punar-Bair la E.; Sevendic in 
partea septentrional^, la 10 kil. 
spre N.-V. de resedinta, pe va- 
lea Sevendic-Ceair, inchis de 
toate parole de dealul Sevendic. 
Afara de aceste sate mai {in de 
com. : catunul A^isadic, la S.-V., 
pe valea Armutlia, la 9 kil. spre 
S. de resedinta, constituit din 
cite-va case, la poalele V. ale 
dealulul Docuzaci, precum si 
ruinele satului Arm ltlia, nu de- 
parte de precedentul, pe valea 
•Armutlia. 

Suprafa^a totala a comunel 
este de 13866 hect., din care 
80 hect. ocupate de vetrele sa- 
telor, iar restul de 1^786 hect. 
impar^it intre Stat si proprietaril 
can poseda 7947 hect. si lo- 
cuitori ce stapinesc 5859 hect. 

Are o populate de 154 fa- 
milil sau 613 suflete : ^28 bar- 
ba^i, 285 femel ; 309 necasato- 
rijl, 280 casatori^i, 24 vaduvi; 
613 ceta^enl RominI; 176 orto- 
doxi 437 mahometanl; 327 a- 
gricultori si meseriasi, 2 cir- 
ciumari. 

Contribuabili sunt 175. 

Locuitoril poseda: 117 plu- 
gufi, 193 care si caru^e; 2800 
capete de vite, mai cu seama 
01; 70 stupl cu albine. 

Budgetul comunel este de 
5 1 13 lei la veniturl si 2742 la 
cheltuell. Sunt 175 contribuabili. 

Cai de comunica^ie sunt: ca- 
lea jude^eana Ostrov- Lipnifa- 
Mangalia, ce trece prin catunul 
sau Schender, un drum mare 
Hazarlic- Hairan-Chioi si drumurl 



Hosted by 



Google 



HAIRAN-CHIOI 



685 



HALMUL 



comunaie la satele invecinate 
ca Bairam-Dede, Mamuzli, Do- 
cuzaci, etc. 

Hairan-Chioi, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua, cat. 
de re^edin^a al com. Hairan- 
Chioi, situat in partea S. a pi. 
$i centrala a com., intr'una din 
cele mai frumoase pozi^iuni ale 
jude^ului, in valea Demircea, 
inconjurat de dealuri inalte $i 
paduri; are o intindere de 5009 
hect., din care39hect. ocupate 
de vatra satului cu 55 case ; 
popula^iunea, compusa din Ro- 
minl $i Bulgan, este de 70 fa- 
milii, sau 224 suflete. 

Hairan-Chioi, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua, pe teri- 
toriul com. rur. Hairan-Chioi ; 
se intinde de la N.-V. spre S.- 
E., printre piriul Demircea (sau 
Urluia) $i v&ile adiacente Ca- 
laigi ?i Armutlia; brazdeaza 
partea de S.-E. a pi. ?i cea de 
V. a comunei; se prelunge$te 
spre N. cu dealul Calaigi, la E. 
cu dealul Coroclic-Bair $i la S. cu 
dealul Armutlia ; pe muchea lui 
trece $i hotarul dintre Dobro- 
gea Romineasca $i Bulgaria; 
este de natura stincoasa; are o 
inal^ime de aproape 200 m., do- 
minlnd vaile de mat sus, satul 
Hairan-Chioi ?i doua drumuri ce 
due de la acest sat in Bulgaria ; 
este acoperit cu paduri $i tu- 
fari^un. 

Haita, piriu, jud. Suceava. Izvo. 
re?te din muntelePietrosul-Lung 
din Transilvania, formeazahotar 
intre com. Neagra-^arului ?i 
Transilvania, pe o intindere de 
un kil. $i se varsa in piriul 
Neagra la Gura Haitel. Are de 
tributari : Panacul, Rachiti^ul $i 
Paltinul. 

Haite§ti, sat, face parte din com. 



rur. Dobre^ti, pi. Podgoria,jud. 
Muscel. Este situat la N. com., 
pe ambele maluri ale girlef Cir- 
cinovul, ?i imprejurul pisculul 
Cornetul. In partea de S. trece 
Girla-Grecilor, iar la V., Valea- 
Maracinelui ?i Valea-Dragnel. 

Aci este re?edin$a com. 

Are o populate de 98 fami- 
lii, sau 430 suflete; o $coala\ cu 
inrre^inerea careia satul cheltu- 
e?te anual 1296 lei; o biserica, 
cu hramul Inal^area, deservita 
de 1 preot $i 1 cintare{. Aceasta 
biserica, de lemn, mica, a fost 
adusa acum 120 anf de peste 
Olt de un Radu Golescu, care 
avea aci mo$ie, $i a fost a?e- 
zata la poalele piscululf Cornetul. 
Servea de sucursala aschitulul 
Namae?ti, avind c?te-va caluga- 
ri^e, dar mai tirziu s'a desfiin^at 
din cauza secularizaref averelf 
manastire?tl. 

Biserica s'a recladit din teme- 
lie, de zid, la anul 1872. 

Halauca, ramura de tnunfi, ce 
se prelunge^te din jud. Suceava 
spre marginea de N. a jude^ulul 
Neam^u, prin com. Pipirig. 

Halauca, munte, in jud. Suceava, 
com. Boroaia, inalt de 700 m., 
acoperit de padure, mare parte 
de brad. 

Haleasa, sat, pe mo?ia Borca, 
jud. Suceava, com. M&deiul. 
A§ezat pe {armul drept al Bis- 
tritei, numara 30 familif, sau 138 
suflete: 72 barbafl $i 66 femeT. 
Locuesc in 35 case. 

Sunt 40 contribuabili. 

Vatra satului ocupa 36 falci. 

Improprietarifl la 1864 sunt 
4 frunta^I, 6 mijloca^I §i un 
coda?, stapinind S 1 falci 40 pra- 
jinT. 

Biserica ?i ?coala din M&deiul 
servesc ?i acestui sat. O singurS 
carare leaga Haleasa cu satul 



de re?edin$a $i comuna I}ro$- 
teni. 

Haleasa. Vez! satulLungeni,com. 
Bro?teni, jud. Suceava. 

Haleasa, piriu, in jud. Suceava, 
com. Madeiul. Izvore?te de sub 
Ar^a-Rea ?i se varsa in Bis- 
tri^a (9 kil). 

Hale§ul, cat., al com. Tisaul, jud. 
Buzau, cu 450 locuitori ?i 175 
case; are 2 sub-divizil: Giur- 
giuveni $i Poenari. 

Hale^ul, vale, in com. Tisaul, jud. 
Buzau. Incepe din munfil Cio- 
lanuluf ?i se varsa in riul Ni$- 
covul, la Gura-Hale?ului. 

Hali^a, sat, jud. Vasluiu, com. 
Ipatele, pi. Funduri, la un kil. 
spre S. de satul Ipatele. E situat 
pe coasta despre V. a Dealu- 
luI-Mare, pe osuprafafa de400 
hect. Are o populate de 13 
familtf, sad 67 suflete. 

La V. de sat trece piriul 
Gelna. 

Vite: 187 vite mari cornute, 
30 01, 11 calf, 10 rimatorl. 

Halinga, sat, in jud. Mehedinfi, 
pi. Ocolul-d.-s., com rur. Izvorul- 
Birzei. Prin Halinga trece ?oseaua 
vecinala Turnul - Severin - Balta- 
Baia-de-Arama. 

Halinga, padure, in com. rur. 
Burila-Mare, pi. Blahni^a, jud. 
Mehedintf. 

Halmul, deal, acoperit de farine, 
in jud. Suceava, com. Ruginoasa. 
O parte a dealului se nume^te 
Halmule^ul. 

Halmul, deal, ce desparte albia 
$omuzului-Mare de a $omuzu- 
luI-Mic, jud. Suceava. Panft din- 
colo de satul Hirtopul produce 



Hosted by 



Google 



HALMUL 



HAMAMGI 



finafurf, iar de la Hirtop spre 
Siret, culmea e imbracata de 
padurl, iar coastele de semanS- 
turi. Vederea de pe piscul a- 
cestuf deal de d'asupra Hirtopu- 
luf e frumoasa : sub picioare ai 
coastele si poalele acoperite de 
fina^urlf si sem&naturi, pesteele 
$omuzul-Mare cu iazurile : Cior- 
saci, Tirguluf si Calugaruluf, in 
carl se oglindeste orasul Falti- 
ceni si satul Opriseni, peste 
carl se vede Dealul-Timpestilor 
fesut de sosele si lanurT, Mol- 
dova si peste dinsa falnicil codri 
ai Carpa^ilor. 

Halmul, sfoard de mosie, in su- 
prafafa cam de 300 falcl, in 
jud. Suceava, com. Soldane?ti, 
proprietatea d-lul E. Samson. 
Fina^ul de pe Halm e foarte 
cautat. 

Halo^ul, vale, jud. Bacau, pi. Tro- 
tusul, com. Manastirea-Casinul, 
care din munteleleHalosul-Mare 
se lasa spre malul drept al Casi- 
nulul, confundindu-se cu valea 
acestuia. 

Halo§ul-Mare, virf de munte, 
(640 m.), jud. Bacau, pi. Tro- 
tusul, pe teritortul com. Manas- 
tirea-Casinul, facind parte din 
sira Zabraufilor. Din acest munte 
izvoreste apa sulfuroasS. 

Halo§ul-Mare, piriias, jud. Ba- 
cau, pi. Trotusul, de pe terito- 
riul com. Manastirea-Casinul. Isi 
are obirsia in munteie Halosul, 
la locul numit Puturosul si se 
varsa in piriul Casinul, d'a dreap- 
ta, dupa ce se incarca cu Ha- 
losul-Mic $i cu Halosul-Ciobo- 
tarulul. 

Halo§ul-Mic, virf de munte, 
(630 m.), jud. Bacau, pi. Tro- 
tusul, com. Manastirea-Casinul, 
din sira Z#br5u$ilor. 



Halo§ul-Mic, phiias, jud. Ba- 
cau, pi. Trotusul, pe teritoriul 
com. Manastirea-Casinul. IsT are 
obirsia de la locul numit Fun- 
dacul si se varsa d'a dreapta 
in Halosul-Mare. 

Hamamgi, sat, in jud. Tulcea, 
pi. Istrului, cat. com. Potur, 
a^ezat in partea de E. a plasel 
si de N.-E. a comunei, pe piriul 
Beidant, la 4 kil. spre N. de 
cat. de resedin^a, Potur. Nu- 
mele sau este turcesc si in- 
seamna bae, caci odinioara leze- 
rul Golovi^a se intindea pana 
linga el, formind aci o baie. Se 
margineste la N. cu com. Cia- 
murli-d.-j.; la V., cu com. Cia- 
murli-d.-s. si cat. Potur; la S., 
cu cat. Sari-Iurt si la E., cu la- 
cul Golovi^tea. 

Intinderea totala e de 2371 
hect. 

Dealurile carl brazdeaza co- 
muna sunt: Cara-Burun, la E. 
deal pietros, apar^inind statului, 
cu 200 m. inal^ime; Percem- 
Bair, deal pietros, 100 m., al 
statului, la N.; Eniceri (147 m.), 
la N.; Maadem-Bair, cu virfui 
Movila-Hamamgi (104 m.), laS. 

Movilesunt: Movila-ViziruluJ, 
la V., ridicata de un vizir ce a 
trecut cu armata lui pe aici; 
Esil - Tepe (movila verde) (5 
m.), pietroasa si acoperita cu 
verdea^a, de unde si numele 
ei, la V.; Tre?-Movile, (5 m.), 
la S.; movilele Muftia sunt 3 
movile numite ast-fel de la un 
judecator de pace, pe turceste 
muftiu, ce le avea pe seama lui 
si linga care era si satul Ha- 
mamgi, ce mal tirziu s'a mutat 
de acolo pe la 1840, si ale ca- 
rui vechT ruine se vad si astazi ; 
sunt asezate la N.-E.; mai sunt 
alte tref movile naturale la E., 
de 12 m. 

Apele care-1 uda, sunt : Piriul 
Beidant, prin mijloc, trecind si 



prin sat, prin finea^a Iuciu- 
Ghios, prin locul numit Ac-Ba- 
gea si varsindu-se in iezerul Go- 
lovi^a; afluentul sau, piriul Agi- 
ivat, uda com. la V. Tot pe te- 
ritoriul com. se aflci lacul Golo- 
vita, asezat la E., cu 150 hect. 
intindere, din care 30 cu stuf 
(un golf al laculuT Razelm), con- 
t'mind cantita^i mart de pe?ti, 
si al carui venit apar^ine sta- 
tului. 

Suprafa^a satului e de 2371 
hect., din care 40 hect. ocupate 
de vatra satului, 2000 hect. ale 
locuitorilor, 51 hect. proprietate 
particular^, 281 hect. ale sta- 
tului. Popula^ia, bulgara, este de 
130 familti, sau 451 suflete : 
130 barba^i, 130 femei, 15 ne- 
insura^T, 6 vaduvi, 160 copii. 

Locuitorii posed& : 90 pluguri 
de fier, un elevator de vinturat 
si 3 masini de secerat, 

Vite sunt : 300 boi, 20 vacf, 
50 bivoli^e, 350 cai, 3000 01. 

Comer^ul consta in import 
de coloniale si bautunf spirtoase, 
si in export de cereale si ol ; 
sunt 2 comercian^i. 

Venitul comunei e de 7000 
lei, $i cheltuelile sunt de 6500 
lei. 

Cai de comunica^ie sunt ca- 
ile comunale la com. Potur, 
Beidant, Ciamurli-d.-j. ?i Cia- 
murlt - d. - s., drumul jude^ean 
spre Babadag si calea na^ionala 
Tulcea-Constan^a. 

Are : o scoala mixta, fundata 
in 1880 de locuitorT, cu 10 hect. 
pamint, condusa de un inva- 
£ator, si frecuentata de 79 elevi ; 
o biserica, cu hramul Adormi- 
rea Maicei Domnului, cladita la 
i860 de locuiton, cu 1 preot 
si 2 cintare^i. 

Se zice ca acest sat s'a fon- 
dat de catre locuitorii Dumitru 
Exar, Cosguliu $i mos Stoiu 
Dimitrof, la poalele a tref mo- 
vile, si carnal in urma s'a mu- 



Hosted by 



Google 



HAMAMGI 



687 



HANGUL 



tat pe piriul Beidant, unde se 
afla si asta-zl. 

Hamamgi, movila, in jud. Tul- 
cea, pi. Istrulul, pe teritoriul com. 
rur. Potur (si anume pe acela al 
catunulul sati Hamamgi), situate 
in partea central^ a plasel si a 
comuneT, la 2 kil. spre E. de 
satul Potur. Este virful eel ma? 
inalt al dealului Maadem Bair. 
Are o inalt'ime de 104 metri 
si e punct trigonometric de 
observable de ordinul al 3-lea, 
dominind asupra piriului Hagi- 
Avat si satelor Hamamgi si Po- 
tur. Pe la poale-i tree drumul 
national Tuicea - Constanta si 
eel comunal Sari-Iurt-Hamamgi. 
Este acoperita cu verdea^a. 

Hamzoaia, trup de sat, in j id. 
Neam^u, pi. Piatra Muntele, com. 
Bicazul, situat pe piriul Tasca, 
m stinga piriului Bicazul. 

Hancea, sat, asezat in stinga 
riului Suceava si in partea de V. 
a com. Brehuesti, pi. Siretului 
jud. Botosani. Are o suprafa^a 
de 479 hect. si o populate de 
62 familii, sail 251 suflete ; o 
biserica, facuta de locuitori; 1 
moara de apa; o circiumS. 

Vite sunt: 115 boi si vaci, 
13 cai, 33 oT, 16 bivoll, 12 
porcT. Locuitorii poseda 28 stupi 
cu albine. 

Hancearca, sat, in jud. Tuicea, 
pi. Isaccea, catunul com. Bala- 
bancea, situat in partea cen- 
tral a a plasel si in cea centrala 
a com., la 5 kil. spre N. de 
catunul de resedin^a, Balaban- 
cea, pe malul drept al piriului 
Tai{a si la poalele dealului Han- 
cearca. 

Se margineste la N. cu c&tu- 
nele figanca Tai^a; la E., cu ca- 
tunul Geaferca-Rusa ; la S., cu 
catunul Balabancea; la V., cu 



com. Cerna. Dealurile care o 
brSzdeaza, sunt : dealul David 
la N.-V., dealul Amzalir la V., 
dealul Hancearca prin interior 
(232 m.) Rturile care il uda 
sunt : Tai^a la E. si afluenfil 
sai: Valea Sarap Dere unita cu 
valea David la N., valea Han- 
cearca prin mijloc, valea Acar- 
cula la S. Intinderea catunulul 
este de 455 hect., din care 45 
ocupate de vatra comunei, 10 
hect. ale scoalel din Balabancea, 
si restul de 400 hect. loc cul- 
tivabil al locuitorilor. Popula^ia, 
ruseasca, este de 30 familii, sau 
298 suflete. 

Drumurl comunale il unesc 
cu c5tunele Izlam-Geaferca, fi- 
ganca-Taifa, Geafarca-RusS, Ba- 
labancea si com. Greci si Cerna. 

Hancearca, deal, in jud. Tuicea, 
pi. Isaccea, pe teritoriul com. rur. 
Balabancea si anume pe acela 
al catunulul Hancearca ; se des- 
face din dealul David; se intinde 
spre S., avind o direc^iune ge- 
nerala de la N.-V. spre S.-E. ; 
br&zdeaz& partea de S. a plasel 
si pe cea centrals a comunei ; 
se intinde printre piriul Tai^a 
si afluen^ii sai Valea- Hancearca, 
la N. si Acarcula la S. ; la 
poalele Jul estice este asezat 
satul Hancearca ; are o inSl^ime 
de 342 m. si e punct trigono- 
metric de rangul i-iu, dominind 
asupra piriului Tai^a, satulul 
Hancearca si drumul Balaban- 
cea- Hancearca ; e acoperit cu 
p&duri. 

Hancearca (Valea-), piriu, in 
jud. Tuicea, pi. Istrului, com. 
Balabancea, cat. Hancearca ; iz- 
voreste din poalele orientale 
ale dealului David ; se indreapta 
spre E., avind o directfune ge- 
nerate de la N.-V. spre S.-E.; 
curge pe la poalele dealului 
Hancearca si piin padurl, si, 



dupa un curs de 1 */* kil., se var- 
s& in piriul Taifa, pe dreapta, 
ceva mal jos de satul Hancearca; 
este taiat de drumul comunal 
Balabancea-HancearcaTatya. 

Hangul, com. rur., situata cam 
in centru si in partea despre V. a 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neam^u, 
strabatuta de a lungul sau de 
Bistrija si intretaiata de ramurl 
muntoase a carora piscuri sunt 
cele mai inalte din tot jud. Tot 
pe cuprinsui acestei com. se 
afla si masivul stincos Ceahiaul. 

Este formata din catunele: 
Gura-Hangulul, Fir^igi, Duraul, 
Rapciune, Schitul, Le^esti, Iz- 
vorul-Alb,Boboteni, Audea,Ciu- 
rubucul si Strimptura, cu o 
populate de 1000 familii, sau 
4 1 67 suflete : 205 2 barba^I, 2115 
femel; 2231 necasatoriflf, 1638 
casatori^i, 291 vaduvl, 7 divor{a$I. 

§tiu carte 346 persoane. 

Dintre locuitorii improprietari^I 
in 1864 sunt asta-zl: 526 carl 
traesc si-si stapinesc singurl locu- 
rile lor; 112 ca urmasi; 5 locuri 
parasite si ocupate de catre com. ; 
3 1 persoane, carl de si insurant 
si cultivator! de pamint, dar 
n'au nicl un fel de improprie- 
tarire, precum niclputinfa dea 
mosteni ceva pe urma parinfilor 
lor legiuip. 

Agricultura se face pe o in- 
tindere de 461 hect. Tma?ul 
are o intindere de 500 hect. si 
nutreste un numar de 6416 ca- 
pete de vite. 

Are 10 bisericl (7 in stare 
buna si 3 in ruina), cu 20 ser- 
venflf, dintre carl 6 preoflf de 
mir, piatip cu 1740 lei din fon- 
durile comunei; 2 scoll pri- 
mare; 1 atelier de herastrae, 
cu 3 pinze, purtate de apa; 
1 herastraticu 1 pinza; 1 herastrau 
cu 4 pinze ; 1 1 morl de apa ; 
6 fleraril; 2 cizmarl; 1 rotar; 
S pivepentru facutui sucmanilor. 



Hosted by 



Google 



HANGUL 



688 



HANGUL 



Budgetul comunei e de 1 1422 
lei, 97 ban! la veniturl ?i de 
1 1 267 lei, 50 ban* la cheltuell. 

Comunicafia cu satele vecine 
se face prin $oseaua Piatra-Pri- 
sScani ?i riul Bistri^a, cu plutele. 

Hangul, sat, jud. Neam{u. VezI 
Schitul, sat. 

Hangul, sat, in jud. Neam^u, com. 
Hangul, plasa Piatra-Muntele, 
situat pe stinga riulul Bistri^a, 
in drumul soselel mixte Piatra- 
Prisacani, la 44 kil. 800 m. de 
ora?ul Piatra. 

Cota $esulul (vaei) Bistri^a in 
aceasta localitatee de 491.22 m. 

Populafiunea e de 277 familil, 
sau 1265 suflete: 623 barbap 
?i 642 feme? ; 700 necasatorhn, 
483 casatoriflf, 81 vaduvl. 

$tiii carte 105 persoane. 

Aci este re?edin^a comunei. 

Are: 1 biserica, cu 1 preot 
?i 2 eclesiard; o ?coala, frecu- 
entata de 97 elevl; 2 fteraril. 

Satul se ma! nume?te Han- 
gu?orul $i Gura-HanguluT. 

Hangul, schit, in jud. Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, com. Han- 
gul, situat la o ora departare 
de Rapciuni, pe stinga pinuluT 
Duraul. 

Legenda spune ca acest schit 
s'a intemeiat in acest chip : Sunt 
maT mult de doua veacurT, de 
cind sihastrul Silivestru, care 
se a^ezase in acele parp, $I-a 
petrecut viafa in sinul unui fra- 
sin mare, gaunos. In urma ve- 
deniel ce i s'a aratat, a taiat 
frasinul ?1 a facut din el un pa- 
raclis, care dupa cum se in- 
credinfeaza, este durat numal 
din lemnul aceluT arbore, unde 
sihastrul este inmormintat. 

Miron Costin zice ins& c5 ma- 
nastirea Hangul a zidit-o din 
paji?te Miron Barn ovschi- Voda 
tn sec. XVII. 



La 1649, Hatmanul Gheor- 
ghe, fratele lui Vasile-Lupu- 
Voda, patruns de evlavia ace- 
lul sihastru, a reparat manasti- 
rea, facind $i un zid puternic, 
cu turnurl inalte de jur impreju- 
rul manastirei, punind-o ast-fel 
intr'o pozi^iune foarte buna de 
aparare, iar nu a zidit-o din te- 
melie cum spun al^il. 

In anul al 6-lea al domniel 
luT Cantemir, Sobieschi intrind 
in tara a pus oaste in Hangu, 
Secul, Agapia $i Neam^u. 

Hangul asemenea a fost ocu- 
pat de solda^i in timpul lui Mi- 
hail Racovi^a, cind s'arobitju- 
pineasa Maria hi? Hie Cantacu- 
zino vistiernicul $i fata lui Ior- 
dache Cantacuzino stolnicul, dar 
au fost oblicit ?i rascumparate 
de Domn la Ia$i ; contra cata- 
nelor au mers aici Neculal La- 
gul slugerul $i Serban Cantacu- 
zino postelnicul, dar au gasit 
locurile parasite. 

In timpul Domniel lui C.Duca, 
stapinul mo$iei $i a satului Han- 
gul, Hie Cantacuzino, a ascuns 
aici imbracat in haine proaste 
pe Iordache Vornicul $1 apoi 
l'a trecut in £ara le?easca cu 
oamen! de paza. 

In timpul domniel lui Mihail 
Racovi^a - VodS, venind Toma 
Cantacuzino vel-spatar, in solie 
de la Const. Voda-Brincoveanu, 
?i apucindu-1 aici (in Ia$i) ves- 
tea mazilirei lui Voda, a fugit 
de odata la mun^T, la Hangu, 
temindu-se sa nu i se ^ntimple 
?i lui ceva. 

La 1715, in timpul lui Ne- 
culal - Voda - Mavrocordat, egu- 
menul manastirei Hangu, numit 
Anastase, a reclamat in contra 
visterniceseT Hie Cantacuzino 
pentru 2 sate ce le stapinea pe 
nedrept : Bah;&te$ti §i Minje^ti, 
cu care ocaziune a aratat ?i 2 
urice : unul de danie de la cti- 
torul manastirei (Miron Barnov- 



schi) ?i altul de la Vasile-Voda, 
drept intaritura a acelel danil; 
cu acest prilej s'a facut un alt 
uric, prin care s'a dat acele 
sate din nou Hangului $i intim- 
plindu-se ca atuncT Samuil, Pa- 
triarchul Alexandriel, sa viziteze 
Ia§ul, Voda Neculal a inchinat 
manastirea cu toate averile el 
Patriarchiel de Alexandria (hris. 
din 1627, Febr. 23, al lui Miron 
Barnovschi Moghila-Voevod ; i- 
dem, din 11 August 1765, allui 
Gr. Ghica-Voevod, cu anaforaua 
din 21 lulie 1765; hrisovul lui 
N. Mavrocordat din 19 lulie 

1715). 

La 1840, Mitropolitul Venia- 
min Costache a stramutat pe 
to^i calugarii de aci la manas- 
tirea Secul, aducind 70 — 80 ca- 
lugari^e din manastirea Varate- 
cul, dind tot odata in vecTnica 
stapinire a manastirei Varaticul 
atit manastirea cit ?i mo$ia Han- 
gul. 

Hangul, mosie, in jud. Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, com. Han- 
gul, arendata anual cu 11 5000 
iel. 

ArendS?ia poseda : 11 00 01, 
100 boi, 50 vaci, 25 cat; 20 
cotigi ; o marina (locomobila) 
cu 40 vagoane de drum de fier 
pentru transportarea lemnelor 
din padure. Intinderea drumu- 
lui de fier e de 15 kil., impar- 
{ita in 3 distance diferite dupa 
localita^ile exploatarei. 

Aceasta mo?ie a fost proprie- 
tatea. familiel Cantacuzino. Apoi 
a fost data danie manastirei 
Hangul ; iar mal inainte de a- 
nul 1840, imul^inda-se caluga- 
ritele din manastirea Varaticul, 
Mitropolitul Veniamin, cu apro- 
bareaDomnitoruluiSturdza,adis- 
pus ca schiturile Hangul ?i Duraul 
sa se schimbe in metoace ale 
manastirei Varaticul $i prin ur- 
mare sa fie locuite de c^luga- 



Hosted by 



Google 



HANGUL 



689 



HANUL-CONACHE 



ri^e. Cu aceastS ocaziune s'a 
dispus prin hrisov domnesc ca 
$i mo?ia cu toata averea sa 
mobila $i imobilS. sa treaca 
pentru tot-d'a-una la manasti- 
rea Varaticul (i6 Ianuarie anul 
1840). 

De la mSnastirea Varaticul, 
mo$ia a trecut in proprietatea 
Cnejilor Cantacuzino, can s'au 
judecat cu manastirea Varati- 
cul (1844). Se zice c& Cnejtfla 
inceput au reclamat numai o 
parte de pamint din trupul mo- 
?iei Hangul, dar la urma au 
ci$tigat-o intreaga prin judecata 
?i mat tirziu au vindut-o Doam- 
nei Smaranda Sturdza, nascuta 
principesa Vogoridi, so^ia fostu- 
lui Domn Mihail Sturdza, rapo- 
sata in anul 1884. 

La 1864, posesorui mo?iei 
Hangu, fara $tirea proprieta^eT, 
au mat uzurpat o parte de te- 
renunf can apar^ineau schitului 
Duraul. V. Duraul, poiana. 

Hangul, izvoare, cu apa minerala 
feruginoasa, in jud. Neamfu, pi. 
Piatra-Muntele, situate la patru 
ore departare spre E. de satul 
Gura-Hangul, in adincimea pa- 
durilor ce se intind la poalele 
munteluT Ceahlaul, aproape de 
piriul Pintecul, %\ la marginea 
jude^ului despre Transilvania. 

Pana la anul 1833, aceste iz- 
voare erau cu totul necunoscute 
din pricina salbataciunea locu- 
lui, iar apa minerala se scurgea 
in piriul Hangul. 

La 1853, Dr. Caillat intr'un 
articol publicat in «l'Union Me- 
dicale» sub titlu de : «0 calato- 
rie medicals in principatele Du- 
narene» citeaza aceste ape, in- 
dicind ca este singura apa ter- 
mala a carei temperatura este 
urcata la 20 C. 

Dintre toate izvoarele insa 
ce sunt aci, 2 sunt ma! de in- 
semnat: Burcutul din Ar$i{a- 



Cre^ului §i Burcutul - Terjoa- 
seT. 

Ceiut intiiu i s'a facut analiza 
de catre farmacistul Anton A- 
brahamfi (la 1833), Dr. Caillat 
(la 1853), Dr. Th. Steinner (la 
1856). (Vezr Ar?i{a - Crefulul, 
izvor mineral). 

CeluT de al doilea i sa facut 
analiza de Dr. Th. Steinner (la 
1856). (Vezi Terjoasei, izvor 
mineral). 

Dupa substan^ele concentrate 
in disolu^iune, aceste izvoare 
ar trebui clasate mai nemerit in 
clasa cloruratelor sodice. 

Hangului (Mun^ii-), grupa de 
tnunfl, }ud. Neam^u, ce cuprinde 
toate ramurile carl se prelun- 
gesc de la hotarul jud. Sucea- 
va, intre cursul piriului Cracaul 
$i podi$ele de la apusul riuiui 
Moldova, $i intre riul Bistri^a, 
confundindu-se in grupa raun- 
{ilor numi^f ai Bistritei Mol- 
dave. 

Ramura cea mai insemnata 
se desfa$oara din fa|a satului 
Calugareni (confluen^a Bistri^e? 
ci Bistricioara), printre Piriul- 
Largulul?i Piriul-Hangului, spre 
N., facind legatura cu ramura 
Domesnicul, iar spre E. cu ra- 
mura Furca $i a-DoamneT. 

Hangului (Piriul-), piriii, in jud. 
Neam^ului, pi. Piatra-Muntele ; 
izvore?te dintre ramurile mun- 
^ilor Domesnicul, Hangul ?i Bo- 
boteni, curgind in direc^iunea 
N.-S. pe la satul Boboteni, Au- 
dea; aproape de varsarea sa 
pe partea stinga a riuluf Bis- 
tri^a, strabate ?oseaua mixta Pia- 
tra-Prisacani, intre kil. 100 — 10 1, 

Han^a, sat, face parte din com. 
Giurgioana, pi. Zeletinul, jud. 
Tecuciu. Situatpe dealul cu ace- 
la?i nume, in partea de S.-E. a 
com., la o departare de 1 kil. 



800 de m. departe de re?edin^a 
com. 

Locuitortf sunt vechi raze$! $i 
staptnesc 127 hect. 

Are o popula^iune 16 familtf, 
sau 60 suflete, carl locuesc in 
15 case. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarl. 

Are la S. Valea - Racu^ane!, 
iar la V., dealul Hanfa. 

Hangul, deal, in jud. Ia$i, pi. Stav- 
nicul, com. Mironeasa. Este 
punctul unde se intretae linia ce 
formeaza hotarul despre S., cu 
aceea ce formeazS hotarul des- 
pre V. al com. Mironeasa. A- 
cest deal, impreunS, cu Carbu- 
nariul, Armanul $i Raclariul, for- 
meaza un singur $ir, prelungit 
dela N. spre S. Pe creasta $i- 
rulul este hotarul intre com. ?i 
jud. Vasluiu. 

Hanul-Conache, sat, jud. Te- 
cuciu. Locuitorif il maT zic ?i 
«Rato$ul lu3f Conache». Face par- 
te din com. Fundeni, pi. Birla- 
duluJ. 

Este situat pe §oseaua na^io- 
nala Tecuciu-Gala^i, la N.-E. %\ la 
6 kil de Fundeni ?i la 1 kil. spre 
E. de gara cu acela^I nume, 
spre S. de Tecuciu. 

Are o populate de 2 1 familii, 
sau 97 suflete : 27 barbaflf, 27 
femei, 36 baeflf ?i 3 fete. Lo- 
cuesc in 16 case. Vatra satului 
e de 9 hect. 

Poarta acest nume de la lo- 
gofatul $i poetul Costache Co- 
nache, care era proprietar al 
aceste! mo^ii. El a facut aici 
un han care poarta pana astazl 
numeie s^u; acum hanul este 
transformat in curte boereasca, 
unde sta proprietarul mo^iel, d-1 
Verone. Satul ca $i curtea este 
situat intr'o poztyie frumoasi. 

Hanul-Conache, stable de dr.-d.- 



60615. Marcle Dictionar Geogranc. Vol, III. 



87 



Hosted by 



Google 



HANUL-CONACHE 



690 



HAKMAXUL 



/., in jud. Tecuciu, pi. Birladul, 
com. Fundeni, pe liaia Tecuciu- 
Barbosi, pusa in circulate la 13 
Septembrie 1872. Se afla in mij- 
locul padure! cu acelasi nume, 
intre stabile Vamesul (10.2 kil.) 
si Ivesti (13.6 kil.), la 296 kil. 
de Bucuresti si la 32 kil. spre 
S. de capitala judefuluT, Te- 
cuciu. Inal^imea d'asupra nive- 
lului marii de 19 m. 36. Veni- 
tul acestei sta{ii pe anul 1896 
a fost de 70999 lei, 85 ban!. 

Hanul-Conache, padure, in jud. 
Tecuciu, com. Fundeni. Are o 
suprafa^a de 665 hect. si 779 
ariT. Cuprinde multe poenT si 
nisipuri, asa ca padure de ste- 
jar nu este de cit 130 — 200 
falcT, restul fund nisipuri. 

Printr'insa trece: calea-ferata 
Tecuciu Gala^i si soseaua na^io- 
nala. 

Este proprietatea d-lor Ve- 
rone si I. Gheorghiade. 

Hanul-de-Pamint, .ratface parte 
din com. rur. Tartasesti, pi. Zna- 
govul, jud. Ilfov. Este situat la 
S.-E. de Calugarul, pe soseaua 
nationals Bucuresti-Pitesti. 

Se intinde pe o suprafafa de 
350 hect., cu o populate de 
254 locuitori. 

Mostenitorii Dr. Capsa si D-l 
T. Hina au 239 hect. si locui- 
tori! in hect. 

Proprietarii cultiva 82 hect. 
(50 sterpe, 76 izlaz, 3 1 padure). 
Locuitori! cultiva 102 hect. (9 
izlaz). 

Comerciul se face de 3 hangii. 

Numarul vitelor marl e de 
T28 si al celor mict de 480. 

Hanul-lui-Doni, nutnire ce se 
mat da tirgu§orulul Oniscani 
din com. Oniscani, pi. Siretul- 
d.-j., jud. Roman. 

Hanul-lui-Pal&, cdtun, pendinte 



de com. Visina, pi. NeajlovuluT, 
jud. Vlasca, situat la extremi- 
tatea N.-N.-V. a jud., in col$ 
intre jud. Arges si Dimbovi^a. 

Are o suprafa^a de 1 200 hect. 

S'a dat la 50 locuitori im- 
proprietaritl dupa legea rurala 
de la 1864, suprafa^a de 150 
hect. 

Are o padure de 250 hect. 

Venitul anual al mosiei este 
de 1 0000 let. 

Aci se cultiva pruni si visini 
din care se face {uica. 

Are: o biserica deservita de 
un preot si un dascal ; o scoala 
comunala mixta, a com. Visina, 
cu 4 clase, condusa de un in- 
vito r si frecuentata de 38 ba* 
e\i $i s fete. 

Pe aci trece soseaua ce duce 
la Corbi. 

La departare de: Bucuresti, 
60 kil. ; de Giurgiu, de 80 kil. ; 
de Pitesti, de 46 kil. ; de stasia 
Titu, de 22 kil. 

Hanul-Ro§u, localitate, in apro- 
piere de orasul Valeni-de-Munte, 
plaiul Teleajenul, jud. Prahova 
unde s'a facut un frumos pod 
peste riul Teleajenul. 

Hanului (Iazul-), iaz,\n jud. Do- 
rohoiu, in suprafa^a de 214 hect., 
83 arif, pe teritoriul satulu! Ha- 
nesti, com. Sirbi; pi. Badineul, 
contine pest!, raci si chiscar! ; se 
afla pe cursul piriulu! Baseut 
si se numeste si Hanesti. 

Haosului (Valea-), vale, for- 
mats din prelungirea coaste! 
vestice a DealuluT-Crucei si a 
cele! de E. a dealulu! Comor- 
ni^a, com. Suhule^ul, pi. Funduri, 
jud. Vasluiu. Este strabatuta de 
piriul Schinetea. E bogata in 
fine^e. 

Haralampie (Bajenarii-lui-), 

vechie numire a cdtunuluf Atir- 



na$i, comuna Clondirul, jude^ul 
Buzau. 

Haranginul, deal, pe mo$ia Ca- 
tamaresti, in partea de S. a com. 
Cucoreni, plasa Tirgul, jude^ul 
Botosani. 

Haranginul, pddure, de stejar, de 
286 hect., com. Cucoreni, jud. 
Botosani, pe un teren ponoros, 
in mosia Catamaresti. 

Haranlic sati Caranlic, virf de 
deal, in jud. Constanta, plasa 
Silistra-Noua, pe teritoriul com. 
rur. Caranlic. Este situat in par- 
tea de N. a plasei si a com., pe 
.muchea dealului Hasan-Orman, 
la 3 kil. spre N.-V. de satul 
Caranlic. Este punct strategic 
de rangul I-iu, caci prin inat- 
timea sa, care este de 136 m., 
domina valea Beilicul, cu adia- 
centele el: vaile Caranlic si 
Curu-Orman, satul Caranlic, dru- 
muljude^ean Ostrov-Cuzgun, ce 
trece pe la poalele sale S., dru- 
mul comunal Beilic - Caranlic, 
care se incruciseaza cu prece- 
dents linga acest virf, drumul 
ce vine de la Curu-Orman spre 
Caranlic. Este acoperit cu fine^e 
si tufarisuri. 

Harapul, cdtun (tirla), in jud. Ia- 
lomhra, pi. Ialomi^a-Balta, pe 
cimpul Baragan;face parte din 
com. Bora. 

Harbuzul, piriu (15 kit.), jud. Su- 
ceava, com. Dolhesti, afluent 
al Somuzului-Mare. 

Harjurilor (Culmea-), §irul 
munfilor cu acelasi nume, intre 
comunele: Malini, Sasca si Baia, 
jud. Suceava, parte acoperit de 
padure de brad, parte de fi- 
na^urf. 

Harmanul, munte, in jud. Neam^u, 



Hosted by 



Google 



HARPANUL 



691 



HASANCEA 



com. Vaduri, pi. Piarra-Mun 
tele; se detaseazS din ratnura 
TarcSuluI spre E.-N., pSnS in 
dreptui satului On^ul. 

Harpanul, munte, in jud. Su- 
ceava. (Vezi Slopa^ul). 

Hartoneasa, munte, in jud. Su- 
ceava, com. Malini. 

Hasan (Muntele-lui-), deal, in 
jud. Tulcea, pi. Isaccea, pe te- 
ritoriul com. urbane Isaccea; 
brazdeaza partea de N. a pla?ei 
si cea apusanS a comunei; este 

prelungire orientals a dealu- 
lui Gilmeele-Insirate; seprelun- 
geste spre E., avind o direc- 
fiune generals de la N.-V. spre 
S.-E. ; ondula^iunile sale se in- 
tind pana in orasul Isaccea ; 
din cele de V. isi iau nastere 
piraiele : Valea-Rece si valea 
Acic-Tepe; pe la cele de N. 
trece drumul jude^ean Isaccea- 
Macin; virfurile sale principale 
sunt: Isaccea, de 197 m., punct 
trigonometric de rangul i-iu ; 
Acic-Tepe, de 201 m.,puncttri- 
gonometric de rangul al 3-lea; 
prin aceste virfuri domina asu- 
pra drumulul judetean, orasului 
Isaccea si DunSrei. 

Hasan-Bei, canal, din Dunare, 
in jud. Constanta, plasa Hir- 
sova, comuna urbanS Hirsova, 
ce desparte douS insule marl : 
Gisca-Mare si Chiuciuc; cind 
apele Dunarei sunt scSzute ca- 
nalul seaca ; are o lungime de 

1 l j2 kil.; formeaza pu{in si ho- 
tarul Hirsovei spre jude^ul la 
lomita; ambele sale maluri sunt 
acoperite cu sSlcii. 

Hasan-Oba-Tepe, virf de deal, 
in jud. Constanta, pi. Mangalia, 
pe teritoriul com. rur. Sari-Ghiol; 
este situat pe muchea dealulul 
Ac-Basi, in partea centrals a 



plSsel si cea de N. a comunei, 
la 3 kil. spre N. de satul Sa- 
ri-Ghiol ; punct strategic impor- 
tant, avind 96 m. inSlfime si do- 
minind valea Chiragi, valea Nal- 
bant, valea Ac-Basi-Culac, satele 
Deleurusi, Nalbant, Sari-Ghiol 
si Ac-Basi, drumurile jude^ene 
Cara-Omer -Mangalia si Med- 
jidia - Mangalia, drumul vecinal 
Hazaplar-Ac-Basi si jude^eanul. 

Hasan-Orman, deal, in jud. 
Constanta, pi. Silistra-NouS, pe 
teritoriul com. rur. Beilicul; se 
desface din dealul Ciatal-Orman, 
din virful numit Caranlic; se in- 
dreapt^ spre N., avind o direc- 
{iune generals de la S.-V. spre 
N.-E., brSzdind partea de E. a 
plasei si cea de S. a comunei; 
se ridicS pana la o inalfime de 
132 m., dominind vSile Beilicul, 
Hasan-Orman, drumul judetean 
Ostrov-Cuzgun, eel comunal Bei- 
licul-Caranlic, ce trece pe mu- 
chea lul ; este acoperit cu pSdurl, 
tufarisurl si pSsunl. 

Hasancea, com. rur., jud. si pi. 
Constanta, situatS in partea de 
E. a jude^ului, la 13 kil. spre V. 
de orasul Constanta, capitala 
jude^uluT, si in partea meridionals 
a plSseT, la 24 kil. spre S.-E. 
de com. Cara-Murat, resedin^a 
ocolului, pe valea Cara-Su sau 
Hasancea. 

Se margineste la N. cu com. 
Palazul-Mara, la E. cu com. 
Techir-Ghiol, laS. cu com. Os- 
man-Faci (pi. Mangalia); iar 
la V. cu comunele Omurcea si 
Osman-Faci. 

Principalele dealuri car! o brSz- 
deazS sunt : Tasli-Bair (8 1 m.), 
Horoslar-Iol-Bair (73 m.), la N. ; 
Hagi-Diuliuc (76 m.) si Techir- 
Ghiol-Bair (81 m.), la E.; Ab- 
dulah-Derasi-Bair (84 m.) f la S.- 
E. ; Osman-Faci (100 m.), la S.-V; 
Omurcea (80 m.), la V. ; toate 



aceste dealuri sunt acoperite cu 
fine^e si semSnSturl. Movile sunt 
iS,dintre carl principalele sunt : 
Cunesi-Iuc (71 m.), la N.-E., 
Hasancea (73 m.) laN. de satul 
cu acelasl nume; Cara-Iuc-Tepe 
(87 m.) si Mahometcea-IolTepe 
(82 m.), in partea centrals, pe 
muchea dealulul Mametcea, ce 
brSzdeazS interiorul comunei si e 
acoperit cu semSnSturl. 

Are cite-vavSI seel, si anume: 
Cara-Su sau Hasancea, prin par- 
tea centrals, cu adiacentele sale 
pe stinga, Cara-Iuc-Dere, Osman- 
cea-Ceair si Mahometcea-Ceair- 
Dere, formats din vSile Curu- 
Dere, Abdulah - Deresi- Bair ; a- 
aceste vSI sunt largl, cu maluri 
joase si confin apS numal in 
timpurile ploioase si primS-vara, 
dupS topirea zSpezilor. 

CStunele din care este formats 
com. sunt douS : Hasancea, in 
partea centrals, resedin^a co- 
munei, pe valea Cara-Su sau 
Hasancea, intre dealurile Ho- 
roslar-Iol-Bair laN. si Omurcea 
la S. ; Mametcea, in partea de S. 
a comunei, la 6 kil. spre S. de 
resedin^S, pe valea Mahometcea- 
Ceair-Dere, intre dealurile Ma- 
metcea la N. si Osman-Faci la 
S. ; aspectul lor in general e 
acela al satelor tStSrestl, cu case 
mid rSspindite neregulat, fSrS 
ulifl, cu pu^url numeroase intre 
ele, cu morl de vint imprejur, 
cu o geamie in mijloc. 

Suprafaja comunei e de 7744 
hect., din care 244 hect. ocu- 
pate de vetrelecelor douSsate, 
cu 181 case; restul de 7500 e 
ImpSr^it intre Stat cu proprie- 
taril cart au 4900 hect. si Jo- 
cuitoril carl posedS 2600 hect. 

Popula{iunea,compusS mal nu- 
mal din Turd si TStarf, este de 
1 97 familil, satt883 suflete: bSrba^i 
480, feme! 403 ; necSsStortyf 476, 
cSsatorip38o, vSduvi 25, divor- 
{a{I 2; cetS^enl RominI 793, 



Hosted by 



Google 



HASANCEA 



692 



HASHAUSUL 



supu?I strain! 90 ; ortodoxl 163, 
catolicl 30, mahomedan! 690; 
agricultorl 155, industrial 1 , co- 
mercian^i 3, avind alte pro- 
fesil 31. 

Stiu carte 69 persoane. 

Contribuabillsunt 190. 

In com. sunt 4 geamii, 3 in 
cat. Hasancea ?i 1 in Mametcea. 

Locuitorii poseda : 86 pluguri 
(4i cu boi, 45 cu cai), 130 
care ?i caru^e (48 cu boi, 82 
cu caT); 1 ma?ina de treerat 
cu abur; 1 ma?in& de semanat ; 
10 ma^inl de secerat; 2 ma?ini 
de batut porumb ; 2 trioare ; 4 
grape de fier ; 1 marina de vin- 
turat; 20 pu^url. 

Vite sunt: 518 cai, 861 boi, 
2 bivoll, 3 asinl, 6730 01, 16 
capre ?i 39 rim&torl. 

Comerciul e activ; se face prin 
gara Murfatiar, la 7 kil. spre V., 
de catre S comercian^I (din carl 
2 circiumari) $i const& in im- 
portul manufacturelor, bauturilor 
spirtoase,lemnelor$i in export de 
cereale, vite, 01 cu produsele lor. 

Bugetul comunei e la veniturl 
de 1 364 1 lei, $i la cheltueli de 
1 76 1 lei. 

Caile de comunica^ie sunt : 
calea ferata Constan^a-Cerna- 
voda, ce trece prin sat, fara 
insa ca sa aiba vre-o sta^ie, apol 
drumurl comunaie ce due la 
Constanta, Horoslar, Hasi-Diu- 
liuc, Mametcea, Omurcea, etc. 

Prin partea centrala a co- 
munei, la 1 kil. spre N. de satul 
Hasancea, se vSd urmele valului 
mare de pamint al lul Traian; 
la V2 kil. spre S.-V. se vede 
urmele valului de piatra cu un 
insemnat lagar de piatra; la 2 
kil. spre S.-E. de sat observam 
urmele valului mic de pamint, 
linga case; la 3 kil. spre S.-E. 
de Hasancea linga movilele Cara- 
Iuc-Tepe ?i Mametcea-Iol-Tepe 
se v&d rama$i{ele unui puternic 
lagar roman. 



Hasancea, sat, in jud. $i pi. 
Constanta, cat. com. Hasancea, 
situat in partea de V. a pi. 
$i cea de N. a comunei, pe valea 
Medjidia, in valea Cara-Su sau 
Hasancea, inchis intre dealurile 
Horoslar-Iol-Bair la N. $i Omur- 
cea la S. Prin sat trece calea 
ferata Constan^a-Cernavoda, sta- 
^iunea cea mai apropiata fiind 
Murfatiar. Alte drumurl due 
spre Horoslar, Hasi-Diuliuc, Ma- 
metcea ?i Murfatiar. Are o in- 
tindere de 5288 hect., din care 
163 hect. ocupate de vatra sa- 
tulul ?i gradinl. Popula^ia, aproa- 
pe toata tatara, este de 94 fa- 
milil, sau 333 suflete. La N. $i 
la S. de sat tree cele 3 valuri 
de pamint, cunoscute sub nu- 
mele de valurile lui Traian. 

Hasancea, deal, in jud. $i pi. 
Constanta, pe teritoriul com. 
rurale Hasancea ; se intinde pe 
la S.-V. satulul Hasancea, avind 
o directiune generala de la N.-V, 
catre S.-E.; are doua virfuri: 
Omurcea (80 m.) §i Cara-Iuc- 
Tepe (87 m.); pe la partea sa 
N.-E. trece un val al lul Trajan 
$i calea ferata Constanta Cerna- 
voda; partea sa S.-E. e taiata 
de un alt val al lui Traian ; 
este situat in partea V. a pi. 
$i cea centrala a comunei. 

Hasancea, vale, in jud. $i pi. 
Constanta, com. Hasancea; se 
intinde printre dealul Horoslar- 
Bair ?i Hasi-Diuliuc, trecind prin 
satul Hasancea cu o direc^ie 
generala de la V. la E. ; este 
inchisa de amindoua parole de 
valurile lul Traian, de unul pe 
la N. sau $i de doua pe la S.; 
prin mijlocul ?i dealungul sau 
merge calea ferata Constan^a- 
Cernavoda $i drumul comunal 
Constanta- Hasancea. 

Hasanlar, sat in jud. Tulcea, 



pi. Macin, catunul com. Cirjelar, 
a?ezat in partea S. a pla^el §i 
V. a com., la confluen^apiraielor 
Homurlar $i Cirjelar, la 2 kil. 
spre N.-V. de re$edin{a. Are 
o intindere de 70 hect. Popu- 
la^iunea, compusa din Turci ?i 
Tatar!, este de 67 familil, sau 
274 suflete. Pamintul e favora- 
bil agriculture!. 

Hasanlar, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Macinului, pe teritoriul co- 
munelor rurale Satul-Nou $i Cir- 
jelar; se desface din dealul 
Dijcadael-Bair ; se intinde spre 
V., avind o directiune generala 
de la S.-E. spre N.-V., braz- 
dind partea S. a pla^ei, pe cea 
V. a com. Cirjelar, ?i pe cea 
E. a com. Satul-Nou ; pe culmea 
lul trece hotarul despar^itor intre 
aceste doua comune ; se intinde 
printre riul Ai-Orman §i afluentul 
sau Valea-Cernei, despar^indu-le 
basinuriie pe la poalele N. curge 
piriul Iaila, afluent al vail Cerna. 
Este de natura stincoasa pe a 
locurea ; are doua virfuri pietroa- 
se, unul de 220 m. $i altul de 204 
m., ambele puncte trigonometrice 
de observa^ie, de rangul al 3-lea, 
dominind asupra satelor Ha- 
sanlar $i Satul-Nou, asupra dru- 
mului comunal ce le une§te ?i 
asupra piriului Ai-Orman ; este 
acoperit cu verdea^a $i pa?uni. 

Hasanlar, name, ce poarta piriul 
Homurlar, din jud. Tulcea, de la 
satul Hasanlar $i pana la var- 
sarea sa in piriul Ai-Orman, in 
pi. Macin, pe teritoriul comunei 
rurale Cirjelar $i anume pe al 
catunului Hasan. 

Hasca, tnunte, intre com. Bro$- 
teni ?i com. Dorna, jude^ul Su- 
ceava. 

Hashau^ul, munte, situat linga 
piriul Tarcaul, in grupa mun^i- 



Hosted by 



Google 



HASI-DIULIUC 



693 



HAU?ULUl (CULMEA SAO $IKA-) 



lor Cicul-Tarc£ul, jud. Neam^u. 
Are o lnatyime de 1555 m. 

Hasi-Diuliuc, sat, in jud. si 
pi. Constanta, c&t. com. Techir- 
Ghiol, situat in partea S.-V. a 
pl£sel si cea centrals a com., 
la S kil. spre N.-V. de catunul 
de resedint& Techir-Ghiol, in 
valea Carsi-Dere. Este inchis 
la N. si V. de dealui Hasi- 
Diuliuc-Bair cu movilele Cara- 
mat-Iuc (74 m.), Tara Iuc (66 
m.), Cioinac-Iuc (48 m.) si la S.- 
V. de dealui Techir-Ghiol cu 
movila Pipiliga-Iuc (68 m.) si 
Hasi-Diuliuc (65 m). Suprafa^a 
sa este de 3762 hect., dintre 
care 96 hect. sunt ocupate de 
vatra satului si gradinl. Popu- 
la^iunea sa este de 126 familif, 
sau 395 suflete. 

Prin sat tree drumurile: Ma- 
metcea-Constan^a, careestedrum 
comunai iar din sat pleaca dru- 
murl comunale la satul Anadol- 
Chioi, la Palatzul-Mare, la Hasan - 
cea, la Abdulah si la Laz-Mahale, 
care se desface si catre Agigea. 

Hasi-Diuliuc, deal, in jud. si 
pi. Constanta, pe teritoriul co- 
munei rurale Techir-Ghiol, si 
anume pe acela al satului sau 
Hasi-Diuliuc. Se intinde pe la N.- 
V. satului Hasi-Diuliuc avind o 
direc^iune generala de la S.-V. 
catre N.-E. Are o inahime maxi- 
ma de 74 m., pe care o atinge 
in virful s&ti Caramet-Iuc si niai 
are inca alte movile ca Tara- 
Iuc, cu 66 m., Cioinac-Iuc, cu 
48 m., Ceair-Iuc, cu 73 m. si 
Nadas-Iuc. Este situat in par- 
tea S. a plasei si cea N.-V. a 
comunei. 

Hasmacul - eel - Mare, grind, 
jud. Tulcea, pi. Sulina, pe terito- 
riul com. Svistofca si Satul-Nou 
(si anume pe al c&tunulul Pe- 
riprava), in partea de E. a pl£sel, 



cea de V. a comunei Sfistofca, 
si in cea de N. a comunei Sa- 
tul-Nou. Pe el sunt asezate sa- 
tele: Letea, Satul-Nou, la S. ; 
Sfistofca, la E.; Periprava, la N. 
Este strabatut de o mulpme de 
drumurl comunale ce unesc a- 
ceste sate. Este acoperit cu 
tuf&risuri, cu insule de nisip 
intr'insele. Are o forma triun- 
ghiulara. Partea de V. a lul 
se numeste Hasmacul-Unguru- 
lui. Are o intindere de aproape 
100 kil. p. 

Hasmacul - Ungurului, grind, 
in jud. Tulcea, pi. Sulina, pe 
teritoriul comunei Sfistofca si 
pe al catunului sau Periprava, 
continua^ie vestic& a grindulul 
Hasmacul-cei - Mare. Este stra- 
batut de la N. la S. de dru 
mul comunai Letea-Periprava, 
ling& care se afla si gradina 
lul Omer. Are 40 hect. intin- 
dere. E acoperit cu padurl. 

Haznalei (Drumul - ), drum 
vechiti, jud. Dolj, pi. Balta, com. 
Zavalul si Gighera, ce vine din 
spre Gighera, trece prin balta 
Z&valulul, prin mijlocul Cringu- 
luI-Frumos. Acest drum era nu- 
mit Drumul-Haznalei adica al 
Poster, ce ducea banil f arel la 
TurcT. 

Hatei (Dealui-), deal, se pre- 
lungeste din com. Hirlaul, jud. 
Botosani, inconjoar& satul Ba- 
deni, din pi. Bahluiul, jud. Iasi 
spre N. si apoi trece in com. 
Cepleni^a, tot descrescind. Pe 
partea lui despre V. sunt vil 
si livezi; iar pe acea de E., ar&- 
turl. 

Hatei (Plriul-), piriU, vine din 
jud. Botosani, curgind in partea 
de E. a mosiei Hirl&ul, apoi 
trece in jud. Iasi, inconjoara 
satul Badeni, pi. Bahluiul, la N.- 



E., pe sub Dealul-Hatef, apoi 
lese din comunS, si se vars&in 
Bahluiul, pe teritoriul comunei 
Cepleni^a. 

Hatia, piriU, jud. Suceava. Izvo- 
reste din hotarul mosiei Jolesti, 
curge sub numele de Croitorui, 
ud£ spre S. teritoriul comunei 
Uidesti, pe o lungime de 6 kil. 
si, dup& ce a invirtit 2 moriste 
si a primit din dreapta pira- 
iele For&sti si Antoceni, iar din 
stinga p. Garaleul, trece in co- 
muna DrSguseni si printr'un 
crac se varsa in Moldova in 
marginea de sus a satului DrS,- 
guseni. O ramur£, luind nu- 
mele de Hatia, formeaz& in va- 
tra acestul sat iazuriie Picla 
si mal jos Stroesti si se vars& 
in Moldova, dup& ce a mal pri- 
mit piraiele Cabuja si S&cueni. 
Lungimea-I totals e de 12 kil. 

Hatinei (Plriul-), piria, in jud. 
Neam^u, plasa de Sus-Mijlocul, 
com. R&ucesti. Izvoreste din 
Dealul-Neam^ului, aproape de 
fintinele minerale de la Oglinzi. 
Apa acestui piriu in percur- 
sul s&u las& nenum&rate depozite 
de sesquioxid de fier. 

Hatnauca, padure y pe mosia 
Buda, com. Buda, pi. Her^a, 
jud. Dorohoiu. 

Hau§ul, piriiaf, jud. Bac&ti, pi. 
Muntelul, com. Brusturoasa, ce 
se scurge d'a stinga Ciughesulul. 
Obirsia sl-o are In muntele A- 
pahausul. 

Hau^ului (Muntele-), tnunte, 
jud. Neamju. Vezi Hashausul. 

Hau^ului (Culmea sau §ira-), 
fird de munft, jud. Bac&u, pi. 
Muntelui, comuna Brusturoasa, 
care incepe in piscul Voica, de 
pe granifa si trece prin F3ge- 



Hosted by 



Google 



HAVlRNA 



694 



HAZARLlC 



tul-Alb, Apahausul, Popoiul si 
Aldamasul, prezintind trecatoa- 
rea Ghimes. 

Havirna, com. rur., in jud. Do- 
rohoiu, pi. Prutul d.-s., formata 
din satele : Baling, Garbeni si 
Havirna, cu resedinfa primariei 
in satui Havirna. 

Are : 602 famili!, saii 2477 
suflete; I biserica, cu 2 preo^I, 
2 cintaref! si 2 palamar!; 1 
scoala, condusa de un inva^ator 
si frecuentata de 85 elevi ; 816 
hect. 35 ar. pamint satesc ; 
4368 hect. 19 aril cimp si 68 
hect. 75 ari! padure, proprie- 
taresc ; 10 iazuri si 8 pogoane 
de vie. 

Bugetul com. este de 5856 
le!, 67 ban!, la venitur!, si de 
5470 lei, 40 banl, la cheltueli. 

Sunt in comuna. 861 vite 
mar! cornute, 3540 01, 43 capre, 
348 ca!, 585 pore!. Locuitori! 
poseda 252 stupi cu albine. 

Havirna, sat, pe mosia cu ace- 
la?! nume, jud. Dorohoiu, pi. 
Prutul-d-s., com. Havirna. 

Proprietatea mosie! este o 
parte a d-lu! Luca A. Goilav 
si o parte a erezilor defunctu- 
lu! David Goilav. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, facuta din birne in a- 
nul 18 17, si carepoarta d'asu- 
pra use! urmatoarea inscrip^ie: 

Aceasta Sf. biserica este inceputa cu 
cheltuiala d-lui Hatman Constantin Ghica 
(proprietarul mosiei), a satenilor si a 
preo^ilor din satul Havirna, in zilele lu- 
minatuluT Domnitor, Scarlat Alexandru- 
Voda, si a I. P. S. S. MitropolituluT la- 
cob, in anul 1817, August in 18 zile, 
prin staruin^a si osteneala lui Toader 
Darie s'a lucrat. 

Este o scoala primara, con- 
dusa de un inva^ator si frecu- 
entata de 85 elevi; are un lo- 
cal bun facut de comuna. 

Locuitori! improprietari^i au : 



749 hect. 76 ari! pamint, iar 
proprietari! mosiei au : 3895 hect. 
57 arii' cimp si 68 hect. 75 aril 
padure; 10 iazuri, din cariunul 
numit al Ghica!, pe cursul Ba- 
seulu!, in suprafa^a de 5 2 hect. 
99 ari!; 2 livez!; 8 pog. vie. 

Piriul principal este Baseul, 
ce curge pe ho tar, si Havirna, 
pe mosie. 

Drumurile principale sunt : 
acel de la Darabani si Radau^i, 
la Dorohoiu ; si acel de la Sa- 
veni catre Herfa. 

Hotarele mosie! cu : Baling, 
Tatarasani, Girbeni, Hudesti si 
Cordareni. 

Insemnat aci este : familia 
Ghica, una din cele ma! distinse 
familil ale Moldovei, apo! si a 
Valahie!, dind ma! mulpf dom- 
nitor! si veli{! boen. Aceasta fa- 
milie s'a ivit pentru prima data 
in Moldova, sub domnia lu! Va- 
sile Lupu-Voda, ce se urea pe 
tron la 1634, cind aduse in {ara 
si pe Gheorghe Ghica. 

Gheorghe Ghica a fost de o- 
rigine Albanez, ridicat din po- 
por. Tatal sau il trimise la Con- 
stantinopole, spre a' si forma o 
cariera, punindu'l sub priveghe- 
rea unu! negu^ator de zarzava- 
tur!. In timpul calatoriei sale pe- 
destra la Constantinopole, avu 
tovaras de drum pe un baiat de 
turc anume Mehmet, cu care im- 
partasi osteneala si lipsa. Meh- 
met ajutat de soar fa, a ajuns 
cu' timpul in serviciui saraiului, 
si cu incetul s'a facut mare dem- 
nitar. In acele vrem! recunoscu 
intr'o zi pe companionul sau de 
drum, Gheorghe Ghica, si il facu 
mai intiiu casnicul sau. Mehmet 
pronumit Chioprali , ajungind 
mare vizir, fiind-ca iubea pe Ghi- 
ca, caci acesta era destept, puse 
de-1 inva^a carte, si in urma il ase- 
za pe linga Capi-Chehaia a Mol- 
dovei Vasile Lupu, care, in urma 
devenind Domn al Moidove!, 



aduse pe Gheorghe Ghica cu 
sine, ca secretar. Manierele, des- 
teptaciunea si credin^a lu! Ghica, 
catre Vasile-Voda, precum si 
indemnurile vizirulu! il ridicara 
la demnita^f si in cele din ur- 
urma fu trimes la Constantino- 
pole sa ^ina locul de Capi Che- 
haia a Moldovei pe linga Poarta, 
unde a stat si dupa mazilialu! 
Vasile Lupu de la Domnie, cit 
si in timpul Domniel lu! Gheor- 
ghe Stefan-Voda. Acesta retra- 
gindu-se de la tron, Vizirul Meh- 
met Chioprali, protectorul lui 
Gheorghe Ghica, facu a se numi 
el Domn la 1658. Din aceasta 
familie au esit ma! multl Dom- 
nitor! in Moldova si Valahia, 
precum si insemnat! boer! a! 
caror descendent! traesc si as- 
ta-z!. 

Havirneanca, pit in si vale, in- 
cepe de pe mosia Havirna, 
com. cu acelas! nume, pi. Pru- 
tul-de-Sus, jud. Dorohoiu si se 
varsa in riui Baseul. 

Hazarlic, com. rur., in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua. 

Este situata in partea meri- 
dionala a jud., la 77 kil. spre 
S.-V. de orasul Constanta, ca- 
pitala districtului, si in cea su- 
dica a plase!, la 43 kil., spre S.-E., 
deoraselut Ostrovul, resedin^ae!. 

Se margineste la N. cu com. 
urbana Cuzgun, la E. cu com. 
Enigea (pi. Meojidia), la V. cu 
com. Enisenlia, iar la S. cu Bul- 
garia si com. Hairan-Chioi. 

Relieful solulu! e destul de 
accidentat de culmea Ghiol-Pu- 
nar cu ramifica^iunile sale. Prin- 
cipale dealur! sunt : Curu-Alcea- 
Bair (170 m.), la N. ; Mulver- 
Acceuci, cu virful Imail-Iuiuc( 1 84 
m.), la V. ; Ghiol-Punar cu vir- 
ful Esil-Iuc (185 m), la V.; Cara- 
Peletli Bair, prin interior; Hazar- 
lic, cu virful Hazarlic (186 m.), 



Hosted by 



Google 



HAZARLlC 



695 



hAbeni 



la S.-V. ; Ce^me-Bair, la S.-E.; 
Mezarlic-Borungea-Bair(i62 m.), 
la E. ; Curu-Giugiuc-Bair, Ot- 
lul Osman-Ba$a-Iuiuc (150 m.), 
la N.-E. ; Adam-Clissi-Tarifi-Bair 
(162 m.), la N. Toate aceste dea- 
lur! sunt acoperite cu livezi, pa- 
$uni ?i paduri, carl inca mal a- 
rata marefia celor de odinioara 
distruse de incendii $i tSeri ne- 
sistematice. 

Are ni?te val adinc!, ce au 
apa numai in timpul ploilor ?i 
topirei zapezilor. 

Catunele can o formeaza sunt: 
Hazarlic, resedin^a, in partea 
sud-vestica, pe valea Hazarlic $i 
valea Urluia '$i intre dealurile 
Hazarlic la V., Ghiol-Punar la 
E. ; Ghiol-Punar, la E. com., la 
6 kil., spre N.-E. de re$edin$a 
pe vaile Urluia §i Ce$me-CuJac, 
intre dealurile Ghiol-Punar la V. 
§i Mezarlic-Borungea-Bair la E. ; 
Nargilar, constituit din vr'o cine! 
case apar^inind satului Ghior- 
Punar, la 2V2 kil. spre N. de 
precedentul, pe valea Urluia, la 
poalele N. ale dealului Ghiol- 
Punar ; Cherim-Cuius, in partea 
nordica, la 10 kil. spre N. de 
resedin^a, pe valea Urluia intre 
dealurile Curu-Alcea-Bair la V., 
Adam-Clissi-Bair, la E. 

Suprafa^a totala a comunel 
este de 5779 hect., din carl 221 
hect. ocupate de vatra satelor 
cu 122 case, iar restul impar^it 
intre Stat cu proprietaril ce po- 
seda 1900 hect. §i locuitori! 
can stapinesc 3658 hect. 

Popula^iunea este de 160 fa- 
milii, sau 783 suflete : din carl : 
407 barbafr 376 feme!; neca- 
satori^T 256 barba^i, 220 feme!, 
casatori^i 278 (barba^i 139, fe- 
me! 139); vaduvi 29 (barba^T 
12, feme! 17); ceta^eni Romini 
780, strain! 3; 777 ortodox!, 
3 mozaici; 413 agricultori, 4 
comer cianjl. 

Stiu carte 97 barb. $163 fern. 



Contribuabili sunt 176. 

Locuitori! poseda: 123 plu- 
gurf, 113 care $i canine; 2 ma- 
?in! de secerat ; 219 grape de 
fier; o ma?ina de vinturat;9750 
capete de vite, mai cu seama of. 

Comerciul se face prin gara 
Cernavoda, de cStre 3 comer- 
cian^!, $i consta in import de 
coloniale ?i manufacture ?i in 
export de lemne, vite cu pro- 
dusele lor. 

Budgetul com. este de 4332 
lei la venitur! $i de 3440 k!, la 
cheltuel!. 

Caile de comunica^ie sunt : 
drumul jude^eau Ostrov-Manga- 
lia, care trece prin sat, ?i dru- 
mur! comunale carl due la Do- 
bromir, Eni^enlia, Teche-Chioi, 
etc. 

Are o biserica, zidita ?i in- 
tre^inuta de locuitori, cu hramul 
Adormirea-Maicei-Domnulu! ?i 
deservita de 1 preot $i 1 cin- 
tare{; o $coala mixta, condusa 
de un inva^ator ?i frecuentata 
de 56 elevi. 

Hazarlic, sat, in jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noua, catunul de re- 
$edin{a al com. Hazarlic; este 
situat in partea de S. a pi. ?i 
a com., in Valea-Hazarlic ; e 
sat mare ?i frumos; are o in- 
tindere de 185 1 hect, din car! 
1 1 8 hect. ocupate de vatra sa- 
tulu! cu 40 case ; popula^ia, in 
maioritate Bulgara, este de 83 
familii, sau 353 suflete. 

Hazarlic, deal, in jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noua, com. Hazarlic, 
in partea de S., de natura stin- 
coasa, avlnd ca virfur! Hazar- 
lic I ?i Hazarlic II (115 m. $i 
132 m.) ?i strabatut de va! a- 
dinc!, in care se intinde satul 
Hazarlic. 

Hazarlic, alt nume al vaetUr- 
luia, jud. Constanta. 



Hazarlic-Ghiol, lac, in jud. Con- 
stanta, pi. Hfr^ova, com. Cio- 
banul, format de girla Baroiul; 
are 140 hect. intindere, 7 m. 
adincime; in el se varsa* girla 
Sarai; confine pe?te care se con- 
suma in comuna. 

Haba§e§ti, sat, in jud. Roman, 
pi. Siretul-d.-s., com. Strunga, 
spre S. de baile Strunga ?i la 
2 kil. de ele. Este a.?ezat pe 
un mic platou. Are 92 familii, 
sad 435 suflete, din car! no 
contribuabili. 

Mulf! dintre locuitor! se o- 
cupa cu carufana. 

Sunt 332 vite mar! cornute. 

Are: o biserica de zid; o 
?coala mixta, frecuentata de 15 
elevi. 

Aic! era re?edin$a com. pan£ 
in Ianuarie 1886, cind com. Cri- 
ve?ti s'a unit cu com. Haba?e?ti, 
luind numele de Strunga. 

Habeni, com, rur., in jud. Dim- 
bovifa, pi. Dealul - Dimbovifa, 
situata la 15 kil. spre S.-E. de 
Tirgovi?te, peo cfmpiefrumoasa, 
pe malul drept al Ialomifei 51 
pe $oseaua jud. Tirgovi?te-Bu- 
timanul. Cimpiiie de pe terito- 
riul com. se numesc : Plopi?ul 
?i Nafro^ul. Afara de Ialomifa, 
. prin raionul comunei, curg pi- 
raele Racovifa ?i Piscovul, fund 
doua podefe pe piriul Racovifa 
?i unul pe Piscovul. Habeni se 
compune din trei catune : Ha- 
beni, Racovifa ?i Ra^oaia, cu 
o populate peste tot de 1027 loc. 

Are o biserica $i o ?coala. 

Se invecine^te : la E. cu Buc- 
$ani ; la V,, cu Cazaci ; Ja N., 
cu Comi^ani ?i la S., cu Ba- 
beni-Sirbi. De Buc?ani se des- 
parte prin Ialomifa; de Cazaci 
prin marea padure Iuda, care 
are peste 40000 ari!; de Co- 
mi^ani prin cimpia Plopi^ul ; 
de Baleni prin cimpia Baieni. 



Hosted by 



Google 



HABUDUL 



696 



hAlAresti 



Habudul, com. rur., in jud. Pra- 
hova, pi. Tirgsorul. Se compune 
din 2 catune: Bratesti si Ha- 
budul. 

Este situata in partea de S. 
a plaseT, linga riul Ialomifa. 

Veniturile com. sunt de lei 
3224. 

Resedin^a com. e in cat. Ha- 
budul. 

Scoala exista in corn, de la 
1889. Localul e proprietatea 
com. Copii in virsta de scoala 
sunt: 105 in Habudul si 59 in 
Bratesti. 

Habudul, sat, face parte din com. 
rur. Habudul, pi. Tirgsorul, jud. 
Prahova. 

Habudul-Scuta§ul, proprietatea 
Eforie! Spitalelor Civile din Bu- 
curesti, fosta pendinte de schi- 
tul Tirgsorul, com. Habudul, pi. 
Tirgsorul, jud. Prahova, in in- 
tindere de I04hect. t toate ara- 
bile si tlnete, care pe periodul 
1888 — 93 s'a arendat cu 3750 
lei anual. 

Haciugosul, munte, in jud. Su- 
ceava, com. Malini. 

Hae§ti, catun, al com. Bcbul, pi. 
Amaradia, jud. Gorj, situat pe 
malul drept al riulu! Blahnita, 
si in partea de N. a catunului 
de resedinta. 

Are o suprafata de 639 hecL, 
din can: 197 hect. arabile, 196 
hect. fine^e, 8 hect. vi!, 261 hect. 
padure, 18 hect. pomet, 9 hect. 
izlaz, si 4 hect. vatra satului. 

Are o populate de 71 fami- 
lii, sati 326 suflete, din carl 63 
contribuabili. 

Locuitoril poseda : 12 plugur!, 
20 care cu bo!, 109 vite man 
cornute, 4 cai, 478 of, 34 capre 
si 34 rimatorl. 

Are: o biserica, cu 1 cinta- 
re{ si 1 paracliser ; serviciul il 



face preotul de la cat. de re- 
sedinta. 

Comunicafiunea cu catunul de 
resedinta si cu ceie-raite cat. 
vecine se face prin drumur! or- 
dinare. 

Haghiacul, sat, face parte din 
com. Burdusaci, pi. Stanisesti, 
jud. Tecuciu. E situat pe coasta 
estica adealulu! cu acelasi nume, 
la hotarul com., la I kil. de re- 
sedinta el. 

Are o populate de 16 fami- 
lil, sati 58 suflete, locuind in 14 
case. 

LocuitoriT, vechi razes!, sta- 
pinesc 107 hect. 

Este strabatut de doua dru- 
muri carl se unesc in sat, unul ve- 
nind din com. Craesti si altul din 
Oprisesti, cart unite dau in so- 
seaua jude^eana Tecuciu-Stani- 
sesti. 

Hainari, catun, al com. Negreni, 
pi. Gilortului, jud. Gorj, situat 
pe ses si la S. catunului Ne- 
greni, pe malul drept al piriu- 
lui Negreana. 

Are o suprafata de 219 hect., 
din can: 60 hect. padure, 80 
hect. arabile, 61 hect. fine^e, 8 
hect. vie, 8 hect. livezile de 
pruni si 2 hect. izlaz. 

Locuitoril sunt mosnen!. Po- 
pula^ia e de 57 familii, sau 220 
suflete, din can 40 contribuabili. 

Locuitoril poseda : 19 plugurT, 
20 care cu bol, 4 caru^e cu caT, 
1 10 vite man cornute, 140 oT, 
15 capre, 3 caT, 60 rimatorT. 

Comunicatia cu acest catun se 
face prin soseaua ju demean a ce 
vine din spre com. Hurezani- 
d.-s. si care 11 leaga cu cat. sati 
de resedin^a. 

In catun se afla : 3 fintinT 
si 4 pu^uri. 

Haineala, sat, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-s., com, Basasti, situat 



la stinga TazlauIuT-Mare si la o 
departare de 350 m. de satul 
Basasti (scoala). 

Are o populate de 90 fami- 
liT, sau 331 suflete. 

Vite sunt: 21 caT, 159 vite 
mar! cornute, 49 porcT. 

Halange^ti, sat, in jud. Dolj, 
pi. Amaradia, com. Zaicoiul. E- 
ste asezat pe dealul Halangesti 
si de-alungul riulu! PloSca. Are 
o populate de 318 suflete: 159 
barbap si 159 feme!. Locuesc 
in 70 case. Copii! din sat ur- 
meaza la scoala mixta din sa- 
tul Zaicoiul, ce este la 4 kil. 
In anul scolar 1892 — 93 au fre- 
cuentat scoala 1 1 bSep. Cu vir- 
sta de scoala sunt 40 bae{! si 
18 fete. Stiu carte 11 persoane. 
Are o biserica de lemn, cu hra- 
mul Sf. Gheorghe, fondata de 
enoriasT la 1833 si terminata la 
1836. 

Halare§ti, com. rur. si sat, in 
jud. si pi. Tutova, pe piriul Stu- 
dine^ul, aproape de confluenta 
lu! cu piriul Tutova, spre N.-V. 
de Birlad. Are 616 locuitori, 
traindin 201 case. Satul formeaza 
o com. cu catunele: Lunca, 
Recea, Cali^esti, Silistea si Po- 
lifeni. In toata com. sunt 1642 
locuitorT, din car! 305 contri- 
buabili; locuesc in 411 case. 

Sunt pe teritoriul satuluT 
17,50 hect. vil din can 14,50 
hect. neiucratoare si 7 hect. 
livezT cu pruni. 

Comerciui se face de 10 per 
soane. Are : o scoala primara de 
bae^T ; 5 bisericT. 

Veniturile com. sunt de 8016 
lei, 12 ban!. 

Halare^ti, mosie, in jud. Tutova, 
pi. Tutova, com. Hataresti, linga 
satul cu acelasi nume, proprie- 
tatea statului, arendata in ulti- 
mul period cu lei 15500 anual. 



Hosted by 



Google 



hAlAresti 



697 



HANEgTl 



Halare§ti, pddure, de 269 hect, 
proprietatea statu lui, in jud. si 
pi. Tutova, pe mosia cu acelasf 
nume. 

Halaucesti, com. rur. si sat, m 
jud. Roman, pi. Moldova, spre 
N. de orasul Roman, la 25 kil. 
de el si la 26 kil. de resedin^a 
plasel. Este situat pe platoul 
ce separa basinul Moldove! de 
ai Siretului. Are 625 familif, 
sau 2178 suflete, din carl 720 
contribuabili. Aceasta populate 
este compusa din 400 familil 
(1500 locuitori) de Ungun, 15 
familii Evrel si restul RominT. 

Locuitorii lucreaza canine, 
roate, sann, etc. 

Sunt 1690 vite man cornute. 

Se face iarmaroc la 8 Sep- 
tembrie. 

Are 3 biserici: 2 ortodoxe 
(una de zid si una de lemn) si 
una catolica de zid, care for- 
meaza o parohie catolica cu 
satele: Mogosesti si Muncelul-d.- 
s. ; o scoala primara mixta, fre- 
cuentata de 27 elevi. 

Venitul anual al comuneieste 
de lei 7390 si cheltuelile de 
6966 lei. 

Este legata cu orasul Roman 
prin cale ferata si prin sosea. 
La E. de acest sat, si aproape 
de el, este gara Halaucesti. Par- 
tea de N. a acestui sat se nu- 
meste Luncasi. 

Acest sat apar^inea,pe la 1756, 
PaharniculuT Const. Sturdza, 
dupa cum se vede dintr'o in- 
voiala a acestuia cu Episcopul 
de Roman Ioanichie, pentru 
facerea unuipod pe riui Siretul. 

Halaucesti, sat, in jud. Roman, 
pi. Moldova, com. Halaucesti. 
(Vezi Halaucesti, com. rur. si 
sat). 

Halaucesti, stafie de dr.-d.-f., 
pe linia Roman-Pascani, situata 



pe teritoriul com. Halaucesti 
si aproape de stasia cu acelasl 
nume, jud. Roman. Aceasta sta 
$iune este a doua stafiune in- 
termediary de la Roman, pe 
linia ferata Roman-Pascani. E 
la o departare de 20 kil. de 
orasul Roman, la 4 kil. de sta- 
{iunea Mircesti si la 9 kil. de 
stasia Muncelul. Venitul acestei 
sta^il pe anul 1896 a fost de 
67788, bam 41. 

Halauzala, mosie mica, jud. Mus- 
cel, proprietate a statuluT, si- 
tuata sub poalelemahalaleiMalul. 

Halceni, sat, in partea de S. a 
com. Sipotele, pi. Bahluiul, jud. 
Iasi, situat pe podisul dealulut 
Halceni, in valea caruia se afla 
iazul cu acetasi nume, pe o in- 
tindere mare, fiind bogat in 
peste si stuh. 

Are o populate de 66 familil 
sau 297 suflete; o biserica, zi- 
dita la 1856 de D-l Gh. State, 
fost posesor, deservita de un 
preot, un ctntare^ si un eclesi- 
arc; casele proprietate! si o 
moara de apa. 

Asezarea satuluT precum si a 
locuitorilor este vechfe. 

Numarul vitelor se urea la 
667 capete, din carl: 145 vite 
marl cornute, 40 cal, 456 of si 
26 rimatorl. 

Halesia, munte, jud. Neam{u. 
Vezi Halauca, munte. 

Hale§ti, sat, face parte din com. 
rur. Madulari, pi. Cerna-d.-j., 
jud. Vilcea. 

Halmacioaia, sat, jud. Bacau, 
pi. Bistri^a-d.-s., com. Racova, 
asezat pe coasta dealulu! cu a- 
celasi nume. 

Are o populate de 66 familil, 
sau 271 suflete. Locuesc in 80 
case. Este o biserica, facuta de 



locuitori, cu 1 preot si I cln- 
taref. 

Vite sunt: 8 caT, 171 vite 
marl cornute, 140 01 si 60 porci. 
Se afla la o departare de 2800 
m. de resedinfa comuneT, unde 
e scoala. 

Hameiul, virf de deal, jud. Ba- 
caii, pi. Siretul-d.-j., com. Pe- 
tresti, d'a stinga Dienefulul. 

Hameiul, piriu, jud. Bacaa, pi 
Trotusul, com. Darmanesti, care 
se scurge d'a stinga Trotiisulul. 

Hanaseni, sat, in jud. Tutova, 
pi. Tirgul, com. Murgeni, la 
confluen^a piriulul Mihoaia cu 
piriul Elanul, spre S. de tirgu- 
sorul Murgeni. 

Hane^ti, sat, pe mosia cu ace- 
lasl nume, com. Sirbi, pi. Ba- 
seul, jud. DorohoiQ, cu o po- 
pulate de 215 familil, sau 760 
suflete. Proprietatea mosie! e a 
erezilor def. Nicu Vasiliu Pilat. 
Biserica, cu hramul Ador- 
mirea-Maice!-Domnulu! (cu 1 
preot, 2 cintarep si 1 pal&mar), 
este vechie, de valatuci, facuta 
la anul 1802, de Mihail Sturdza. 
$coala primara, condusa deun 
inva^ator si frecuentatH de 68 
elevT, are un local bun facut 
in 1880, de catre fostul pro- 
prietar N. Pilat, si oferit co- 
munei. Locuitori! improprietarty! 
au 507 hect, 36 arif, pamint, 
iar proprietatea, 3588 hect., 91 
aril cimp si 17 hect., 19 aril 
padure ; 3 iazurl, din care unul 
numit al-Hanuluf, in suprafafa 
de 214 hect., 83 aril, pe cursul 
BaseuluL 

Vitele de toate speciele de 
pe aceasta mosie sunt din cele 
ma! bune soiur!, mulfumita fn- 
grijirel defunctulu! N. Pilat, care 
a introdus semincer! de prasila 
si in vitele satenilor. 



6061,5. ilarele J)ictiovur lieof/ranc. I of; ill. 



88 



Hosted by 



Google 



HANGANI 



hArmAnesti 



Piriul principal ce trece pe 
mosie este Baseul. 

Drumuri sunt : acel de la Sa- 
veni catre $tefanesti si acel 
ducator la Botosani. 

Hotarele mosiei sunt cu : St- 
rata, Mihai&sani, Brateni, Dan- 
geni, din jud. Botosani; Vlasi- 
nesti si Sirbi. 

Locuri insemnate sunt : Gea- 
mana, movila si Valul-lui-Traian. 

lata de ce satul — spune le- 
genda — poarta numele de Ha- 
nesti: 

Dupa cadcrea lul Aron-Voda, 
Irimia-Movila, boier distins fiind, 
bine vazut de Poloni, capata 
oaste de la ei si sub conduce- 
rea HatmanuluT Zamoischi intra 
in Moldova si ocupa tronul. 

Sultanul nemul^umit ca. Lesii 
se amesteca in numirea Domni- 
lor, trimese pe Kazan-Gherel, 
Hanul-CrimuluT, cu Tatari si Eni- 
ceri asupra Poionilor. Ambele 
ostiri se intilnira la Tu{ora pe 
Prut, in jude^ul Iasi, si dupa o 
lupta de 3 ziie, Irimia-Movila 
temindu-se de pierdere si de 
urgia Por^il, starui ca sa se 
curme lupta si sa se faca pace, 
lasind Hanului libera alegere a 
Domnului; si dupa mijlocirile 
ce au intrebuin^at a reusit ca 
Hanul sal aleaga Domn, dupa 
care otyinu si de la Poarta con- 
firmarea sa. In recunostin^a a- 
cestui bine ce i s'a facut, Iri- 
mia-Movila, ca Domn al Mol- 
dovei, a dat cu act formal in 
1595, in personala proprietate 
a Hanului, sapte sate cu mosii 
in jude^ul Dorohoiu. Satul a- 
cesta devenind centrul de ase- 
zare al Hanului se numi Ha- 
nescu si apoJ H&nesti, cum se 
zice si acum. 

La 1694, g£sim pe Constan- 
tin Pilat, Paharnic de Husi, rin- 
duit de Domnie asupra viilor. 

La 1696, el vinde episcopu- 
luf de Husi, Varlaam, parole ce 



avea in mosiile Bunesti si Ca- 
bicesti. 

Intre anii 170 1 — 1704, gasim 
pe Setrarul Pilat cu Comisul- 
Ghiorghifa si Banul-Macri, fu- 
gi{i ia Polonia, spre a scapa 
de condamnare, caci conspirase 
contra lui Duca-Voda. 

Hangani. Vezi Urminisul, sat. 

Hangu§orul. Vezi Hangul, sat. 

Han{e§ti, com. rur., in par tea de 
S. a pi. Berhometele, jud. Do- 
rohoiu, formata numai din sa- 
tul Han^esti, pe mosia cu ace- 
lasi nume. Are o populate de 
460 familii, sau 1735 suflete. 
Mosia este proprietatea D rei 
Ecaterina Zota, ob^inuta in e- 
reditate ca nepoata de sora a 
defunctei princese Maria Iorgu 
Su^u. 

Are o biserica, cu hraruul 
DuminicaTuturor-Sfin^ilor, cu 2 
preo^I, 2 cintareflf si f palamar; 
este mare, bine zidita si frumos 
inzestrata ; facuta in 1822, de 
boerut Teodor Silion, proprie- 
tarul de atunci ; reparata si in- 
frumuse^ata de prin^ul Su£u. 
Scoala primara e condusa de 1 
inva^ator si frecuentata de 50 
elevT. 

Locuitorii improprietari^f au 
940 hect. 23 ar. pamint ; iar 
proprietatea mosiei, 1950 hect. 
65 ar. cimp si 716 hect. to ar. 
padure, cu diferite esen^e de 
arbon, intre car! domina: ste- 
jarul, carpanul si fagul. 

Mosia e bine inzestrata in a- 
carete; are : cosere si hambare 
bune pentru conservat produc- 
tele ; grajduri pentru ernatul vi- 
telor; velni^a cu toate depen- 
din^ele ei; ratose; iazuri pen- 
tru adapatoare si conservarea 
pesteluT. 

Apa principals care trece pe 
hotarul mosiel este riul Siretul. 



Drumuri sunt acele can co- 
munica cu satele vecine. 

Mosia se margineste cu : A- 
dincata, Zvorastea, Grigoresti 
si Bucecea. 

Budgetul com. e de 5486 lei 
la venitun, si de 5099 lei la 
cheltueli. 

Vite man cornute 289, of 736, 
cal 104, porci 342, stupi 124. 

Haranetul, colina, in jud. Buzaii, 
com. Sibiciul-d.-s., cat. Bascu- 
retul si Draganoi ; are 2 culmi 
na^ii: Bogzoi si Hortilele. 

Haraoaia. Vezi satul Brosteni, 
din com. Brosteni, jud. Suceava. 

Harcaul, pii'iii, in jud. R.-Sarat, 
pi. Gradistea. Se formeaza din 
vine, pe teritoriul com. Boldul, 
pe care o uda in partea de V., 
intra in com. Balta-Alba, pe care 
o uda in partea de S. si, dupa 
un curs cam de 8 kil., sevarsa 
in piriul Viroaga-Bal^ei-Albe. 

Harhadaul, mosie, m jud. Buzau, 
com. Mlajetul, cat. Chirilesti, 
proprietate in devalmasie a mos- 
nenilor. 

Harhadaul, iminte, m jud. Bu- 
zau, com. Mlajetul, cat. Chiri- 
lesti; are izlaz si finea^a. 

Harmane^ti, sat, pe mosia cu 
acelapi nume, com. Vascani, jud. 
Suceava. Asezat pe ^armurile 
piriiaselor Boldesti si Harma- 
nesti. Are o populate de 222 
familii, sau 830 suflete : 467 
barba^i si 363 feme!; 223 con- 
tribuabili. Locnesc in 174 case. 
Vatra satul ul ocupa 89 falci 
si 20 prajinT. Mosia e proprie- 
tatea statutui, dobindita prin se- 
cularizare de la manastirea Hora- 
i^a, fosta si aman^stirei Risca. E 
inintindere de 873 hect., din can 
715 cultivabile si 158 iina^. 



Hosted by 



Google 



hArnea 



699 



hAtcArAul 



Improprietari$I la 1 864 51 1878 
sunt: 79 fruntasl, 64 palmas! si 
24 coda?!, stapinind 453 falci si 
60 prajinl. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, zidita la 1826 delsaia 
Riscanu, improprietarita cu 17 
falci; e deservita de 1 preot si 
2 cintarepf. In sinodicul biseri- 
ce! se citeste : 

« Biserica cu patronul Sf. Ierarh Ni- 
colae din satul Harmanesti a com. Ru- 
ginoasa, fiind foarte vechie, nu se stie de 
cine a fost fundata intiiu, — negasindu- 
se nicT o inscriptie, de cit ca Arhiman- 
dritul Isaia Riscanul, egumenul manas- 
tirei Risca, la anul 1826, luna Iulie 30, 
a marit-o si inoit-o in totul, lnzestrin- 
du-o si cu obiectele necesare, sfintindu- 
se de raposatul Mitropolit al Moldovei 
Veniamin Costache». 

Se zice ca primul fondator al 
acestei biserici ar fi fost insusi 
$tefan-cel-Mare si ca la 1 840 a 
fost restaurata de catre Ieromo- 
nahul Isaia Duhul. Biserica se 
intre^ine de comuna si de epitro- 
pia Spitalului Stamati din Fal- 
ticeni, mostenitoarea averei lu! 
Lazarini. 

Este o scoala mixta; cu un 
inva^ator platit de stat, infiin- 
tata la 1858, frecuentata de 29 
elevf, improprietarita cu 6 1 J2 
falci. 

Drumuri principale sunt: la 
Hirtoape (2520 m.), la Boldesti 
(1760 m.), la Blagesti (2800 m.). 

Pana la Harmanesti alunga. 
Constantin Cantemir pe Sobi- 
eschi cu Tatarii carl navalisera 
in {ara. Curtile si satul Harma- 
nesti fusesera arse, suferind man 
stricaciunl de la Les! si Tatar!. 

In 1803, Harmanesti a manas- 
tirei Kisca, cu loc destul, nu- 
mara 70 liuzl, platind anual 
1 172 lei. 

Harnea, vale, in jud. Gorj, pe 
Amaradia, com. Albeni. Incepe 
de la Dealul-Curve! si se ter- 
ming la Gilort, dupa ce se im- 



preuna cu Valea-Birzeiulul. Prin 
ea curge un torent ce se varsa 
in Gilort la S. de Albeni. 

Harniceni, mahala, in partea de 
N. a satuluT Perchiul, com. Hu- 
ruesti, pi. Berheciulul, jud. Te- 
cuciu. 

Harpa§e§ti, sat, jud. Iasi, pi. 
Cirligatura, com. Popesti, ase- 
zat pe coasta de E. a dealulu! 
Harpasesti, pe o suprafa^a de 
1636 hect., din car! 478 hect. 
sunt ale locuitorilor, iar restul 
pe care se afla si 443 hect. pa- 
dure, este proprietatea D-lui C. 
Rusovic!. Are o populate de 
no familii, sau 631 suflete ; o 
biserica, zidita la 18 12 de Di- 
mitrie Ghica; o scoala, lntre^i- 
nuta de com., lnfiin^atala 1878, 
frecuentata de 17 elev!. 

Vite: 551 vite marl cornute, 
43 ca!, 704 01, 368 capre si 
200 rimator!. 

Harse§ti (Harse§ti-Vla§cu{a), 
com. rur., jud. Arges, pi. Cot- 
meana, la 5 kil. de com. rur. Cos- 
testi (resedin^a subprefecturei) 
si la 51 kil. de Pitesti. Se com- 
pune din 2 sate: Harsesti (846 
loc.) si Vlascu^a (424 loc). 

Are 3 biserici, doua in Har- 
sesti si una in Vlascu^a, deser- 
vite de 3 preo^I, 2 cintare^T si 
un paracliser; o scoala primara 
rurala. 

Dupa o publica^'ie oficiala, 
aceasta com. numara 327 con- 
tribuabil! si are un budget de 
3355 le! lavenit side 2680 le! 
la cheltuell. 

Sunt 21 12 capete de vite 
mar! (2062 bo! si vac!, 13 ca!) 
si 8184 vite marunte (1760 01, 
38 capre si 986 rimatori). 

Harsesti, sat, cu 86olocuitor!, jud. 
Arges, pi. Cotmeana; face parte 
din com. rur. cu acelas! nume. 



Are 2 biserici, una cu hramul 
«Adormirea», cea -I'alta cu hra- 
mul «Sf. Niculae>, avind fie-care 
cite 1 preot si 1 cintare$. 

Harse§ti-Vla§cu{a. VezT Har- 
sesti. 

Hasn&§enj, sat, in partea de N.- 
V. a com. Cucuteni, pi. Stav- 
nicul, jud. Iasi, situat pe dealul 
Hasnaseni, pe o intindere de 
408 hect., cu o populate de 35 
familii, sau 159 suflete. 

Vite : 65 vite mar! cornute, 
14 cal, 65 o! si 40 rimator!. 

Hasna§eni-Noi, jud. Suceava. 
Vez! satul Sodomeni. 

Hasnaseni, deal, pe care sta 
parte din satul Sodomeni, jud. 
Suceava. 

Hataroaia, mahala, jud. Vilcea, 
pi. Cerna-d.-j., com. rur. Rosiile. 
Are o popula^iune de 205 su- 
flete: ii2barbafl, 93 feme!; o 
biserica. 

Hata^eni, deal, jud Bacau, pi. 
Bistri^a-d.-s., com.Ciumasi, situat 
intre riurile Bistrifa si Siretul. 

Hatcaraul, com. rur., jud. Pra- 
hova, pi. Cimpul. Este situata 
pe ambele raalur! ale riulu! Pra- 
hova. Se compune din 3 cat. : 
Hatcaraul, Malamucul si TufanL 

Are o populafiune de 229 fa- 
mili!, sau 1032 suflete: 522 bar- 
bae, 510 feme!; 180 contribua- 
bill. 

Sunt 2 biserici : una in Hat- 
caraul, fondata in anul 1843 $ l 
a doua in Malamucul, fondata in 
anul 1 870, deservite de 2 preofi. 

Locuitori! s'au improprietarit 
la 1864 P e mosiile Hatcaraul, 
Malamacul si ale Eforie! Biseri- 
ce! Crefulescu, cind li s'aQ dat 
212 hect. 



Hosted by 



Google 



hatcAraul 



700 



HELEGIUL 



Vite sunt: 164 cai, I46vaci, 
7 bivolf, 1582 of si 521 pore?. 

StupT cu albine sunt 80. 

Toata com. are o suprafa^a 
de 609 hect. pamint. 

Comerciulse exercitain com. 
de 5 circiumar?. 

Veniturile com. se urea la 
2973 let anual si cheltuelile la 
2820 lei. 

Sta In legatura cu comunele 
Dr&ganesti si Gherghi^a. 

Hatc&r&ul, sat, face parte din 
com. rur. cu acelasi nume, pi. 
Cimpul, jud. Prahova. Aci e 
resedin^a comune?. Are o po- 
pula^iune de 492 suflete : 258 
b2rba$?, 234 feme?. 

Hatcau^i, sat, pe mosia cu ace- 
la?! nume, jud. Dorohoiu, pi. 
Prutul-d.-j., com Mitocul, for- 
mat din dou& catune : Hatcau^i- 
Panaitoae? (19 fam., 63 sufl.) si 
HatcSu^i-Zoi^anul (50 fam., 171 
sufl.), car? astl-z? formeaza un 
singur trup. 

Locuitori? improprietarit? au 
189 hect, 61 aril pamint, iar 
proprietarul 1285 hect., n ari? 
cimp si 2 iazurl, din care unul 
numit al-LipovanuluT, in supra- 
fa$a de 12 hect. 

Hatcauti-Panaitoael, catun, ju- 
de{ul Dorohoiu. V. Hatcau{i,sat. 

HStcau^i-Zoitanul, catun, jud. 
Dorohoiu. Vez? Hatcau^i, sat. 

Haule§ti, valcea, izvoreste de la 
N. cat. Cuibul, com. Gornetul- 
Cuib, pi. Podgoria, jud. Pra- 
hova, curge de la N.-E. spre 
S.-V., trecind pe linga locuin- 
fele Haulestilor si se varsa in 
S£ra{elul, la S. de cat. Cuibul, 
tot in raionul c. Gornetul-Cuib. 

Haule§ti, Vez? Haulisca, catun, 
jud. Putna. 



Hauli§ca, catun, in jud. Putna, 
pi. Vrancea, com. Paulesti. Este 
asezat pe muchea piriulu? Fun- 
datura, in fa^a satului Paulesti. 
Are o populate de 593 su- 
flete, car? loeuese in 191 case; 
o bisericS filiala, cu hramul S-^ii 
Voevozi. 

Haulita, piriti, pe teritoriul co- 
muneT Crucea-d.-s., jud. Putna; 
izvoreste din muntf? satului Mun- 
celul, curge in Crucea-Schitut- 
Brazi?, si se varsa m Susita, a- 
vind pe vale ma? multe pu^uri, 
din can se alimenteaza comuna 
Crucea-d.-s. 

Heci-Lespezi, sat, numit in par- 
tea de jos Diudiul, pe mosia cu 
acelas? nume, com. Lespezi, jud. 
Suceava. Asezat d'asupra, pe 
coastele si poalele dealuluT ce 
{armureste sesul drept al Sire- 
tulu?. Are o populate de 344 
familii, sau 1376 suflete, din 
can 393 contribuabili. Locuesc 
in 354 case. 

Vatra satului ocupa 43 falcT. 

Mosia e proprietatea statului, 
fosta a ManastireT Probota ; are 
o intindere de II 63 falci, din 
can 803 falci cultivable, 200 
falci padure si imas, 100 falci 
finaj: si restul mlastine si locun 
neproductive. 

Improprietari^i la 1864 sunt: 
3 fruntasi, 72 palmas? si 74 co- 
das?, stapinind 402 falcT. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Dumitru, deservita de 1 preot 
si 2 cintare^i ; o scoala rurala 
mixta, condusa de un inva^ator 
si frecuentata de 50 elevi. 

Drumuri principale sunt : la 
Pascani (9 kil.), la Tatarusi, (5 
kil.), la Probota (4 kil.) si la 
Lespezi (1 kil.). 

Descalicatorii satului se crede 
a n* fost niste ^igani rob? a? ma- 
nastire? Probota. 

Printr'un uric, din 161 8, al 



lul Gavril-Movila, Domnul Ta- 
re? Muntenest?, dat din Tirgo- 
viste, se darueste satul Heciul, 
din ^inutul SuceveT, Manastirei 
Galata. 

Heci-Lespezi, stafie de dr.-d.-f., 
linga satul cu acelas? nume, jud. 
Suceava, la 397 kil. de Bucu- 
resti pe linia Pascani-Burdujeni, 
pusa in circulate la 15 Dec. 
1869. Se afla intre stabile Pas- 
cani (10,8 kil.) si Dolhasca (10.3 
kil.). Inal^imea d'asupra nivelu- 
lu? marii de 205 m. 90. Veni- 
tul pe 1896: 106544 lei. 

Heciul, piriu, ce strabate satul 
cu acelas? nume, jud. Suceava. 
Izvoreste din padurea Probote? 
si se varsa in Siret. Lungi- 
mea cursulu? sati e de 3 — 4 kil. 
Invarteste 4 moriste. Are de tri- 
butar pe Gorcila. 

Heciului (Dealul-), deal, pe care 
sta. satul Heci-Lespezi, jud. Su- 
ceava. 

Heghe§ului (Mun^ii-), ramura 
de munti, ce se detaseaza din 
Culmea-CeahlauluT, jud. Neam^u. 

Helegiul, deal, in jud. Bacau, 
pi. Tazlaul-d.-j., com. Dragu- 
sesti, care face parte din sira 
dealuritor dintre Tazlaul-Mare 
si Siretul. 

Helegiul,. sat, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-j. si resedin^a com. 
Dragugesti, situat mat jos de 
confluen^a piriulu? cu acelasT 
nume cu Tazlaul-Mare. 

Are o scoala mixta, frecuen- 
tata de 8 bae^t si 1 fata, din 
33 copi?, in virsta de scoala ; o 
biserica, cu 1 preot si 1 cinta- 
re£; 3 circiumi. 

Sunt 156 fam., sau 490 sufl. 

Vite : 8 cai, 243 vite cornute, 
56 porci. 



Hosted by 



Google 



HELEGIUL 



701 



HEI/TIUL 



Helegiul, sail Draguge^ti, piriii, 
jud. Bacau, pl.Taztaul-d.-j., com. 
Dragugesti, care ist are obirsia 
de la localitatea numita a-Rup- 
tei si care se varsa m Tazlaul- 
Mare, d'a stinga, dupa ce s'a 
incarcat cu plriiasele Dragugea- 
nul, Botul si Nichita. 

Hele§teul, sat, jud. Dimbovi^a, 
pi. Ialomita, cat. com. Con^esti. 

Hele§teul, lac, in partea de E. 
a com. Tatarani, pi. Crivina, 
jud. Prahova, format de piraele 
Recelea si Calda. 

Hele§teul, pddure, in jud. R.- 
Sarat, pi. Marginea-d.-s., com. 
Plainesti, cat. Cindesti, proprie- 
tatea StatuluT; populata cu fag, 
ulm si stejar. 

Heles/teul, piriii si vale. Izvo- 
re$te dela locul numit Suhatul, 
curge spre S. in com. Osesti, 
pi. Stemnicul, jud. Vasluiu, si se 
varsa in piriul Negrea, la locul 
numit Durducul. 

Heles/teul, vale, jud. Prahova, 
com. Filipesti-de-Padure, pi. Fi- 
lipesti. Pe aceasta vale sunt 
mine de carbuni de pamint, 
can se exploateaza dela 1884. 
Pe aceasta vale se presupune a 
n* si pacurS. 

Hele§teul-cu-Balta, piriu, in 
jud. R.-Sarat, pi. Margin ea-d.-j., 
in partea de V. a et, format 
din scurgerile laculuT Robescu 
sau Voetinul din com. Voetinul, 
si din mict piraie si vine din 
interiorul comuneT. Uda com. 
Voetinul, in partea de V., si com. 
Balesti ; formeaza in partea de 
E. a com. Voetinul o balta. Se 
varsa in laculNegru. Este pro- 
ductiv in peste, iar malurile sale 
sunt acoperite cu stuf si rogoz, 
din carl se fac rogojint. 



Hele§teul - Domnesc, urmele 
unui helesteU, in centrul com. 
$erbanesti-d.-j., pi. $erb2nesti, 
jud. Olt, pe piriul Dorofeiul. 
Se zice ca acest helesteu, in 
mijlocul caruia era o insula 
frumoasa, azt Magura-Frumoasa, 
producea pestit eel mat gustosi, 
carl se puneaii la masa Domnito- 
ruluT ^erban-Voda, proprietarul 
acestet mosii. 

Hele^teul-Domnesc, sat, jud. 
Dimbovifa, pi. Dealul-Dimbo- 
vi^a, cat. com. Cazaci. Acest 
c&tun este situat linga vechile 
Helestae-Domnestt, unde se ere- 
de de unit ca Vlad-f epes ar fl 
tras in \epe 20000 Turci ce 
intrase in ^ara sub comanda 
luT Hamza-Pasa de la Vidin, 
trimis de sultanul, spre a scoate 
din domnie pe Vlad si a'i duce 
la'Constantinopole viu sau mort. 

Hele§teulul (Valea-), deal, in 
jud. R.-Sarat, pi. Rimnicul-d.-j., 
com. Slobozia-Galbenul. Acest 
nume il poarta mat mult inaltele 
malirt ale piriulut Galbenul (o 
parte a piriulut Valea-Boulut), 
numite ast-fel, de oare-ce piriul 
Galbenul formeaza laN. comu- 
net un helesteu, numit Galbenul. 

Helestieni, com. rur., in jud. 
Roman, pi. Siretul-d.-s., spre 
N.-E. de orasul Roman, la 41 kil. 
de el si la 26 kil. 500 m. de rese- 
din^a plaseT, laextremitateajude- 
{ulut. Este formata din satele : 
Harmaneasa, Helestieni, Mar- 
ginea, Oboroceni-d.-j. (Caracas), 
Oboroceni-d.-s. si Volintiresti, 
cu resedinfa comunet in satul 
Helestieni. Are 460 familit, sau 
2108 suflete, din cart 528 con- 
tribuabilt. 

Locuesc in 48 1 case. 

Sunt 2069 vite mart cornute. 

Are 2 biserict: una de zid 
si alta de lemn ; o scoala primara 



mixta, frecuentata de 43 elevt 
din 44 inscrist. 

Venitul anual al comunet este 
de let 6007 ?* cheltuelile de let 
5960. Este legata prin sosea cu 
orasul Roman. Se limiteaza cu 
com. Ruginoasa, din jud. Su- 
ceava. 

Helestieni, sat> in jud. Roman, 
pi. Siretul-d.-s., com. Helestieni, 
spre N.-E. de orasul Roman, 
la 41 kil. de el si la 26 ki). 
500 m. de resedin^a placet. Este 
situat la extremitatea judefulut, 
in valea pir. figanca. E unul 
din satele cele mat departate 
de resedinfc judejulut. Are 134 
familit, sau 675 suflete, din cart 
161 contribuabilt. Locuesc in 
145 case. 

Este resedinta comunet He- 
lestieni. 

Sunt ttj vite mart cornute. 

Are : o bisericS de zid, vechte, 
facuta la 1780 de Mihail Stur- 
dza, mare clucer, impreuna cu 
jupineasa sa Ecaterina, «odrasia 
de boiert mart», (astfel zice in- 
scrip^ia in versuri de pe pSre- 
tele bisericet) ; o scoala primara 
mixta, cu un bun local, frecuen- 
tata de 43 elevt, din 44 inscrist. 
Este legat prin sosea cu orasul 
Roman si prin calea ferata, 
avind ca gara mat apropiata 
Ruginoasa, din jud. Suceava. 

Heltiul, sat, jud. Bacati, pi. Trotu- 
sul, com. javreni, situat aproape 
de malul sting al Trotusulut, 
in fa{a tirgulut Caiu^i. Are o 
biserica, cu un cintaref, cladita 
de locuitort acum 100 de ant; 
1 circiuma. 

E populat cu 73 familit, sau 
241 suflete. 

Vite sunt: 14 cat, 158 vite 
marl cornute, 45 porct. 

Heltiul cu Paltinata, tnosie> jud. 
Bacati, pi. Trotusul, deprinco- 



Hosted by 



Google 



HELTIUL 



702 



herastrAul 



munele Javreni si Ripile, foste 
proprietap ale ManastireTCasi- 
nul si actualmente ale statuluT. 

Heltiul, padure, foioasa,jud. Ba- 
cau, pi. Trotusul, com. Javreni, 
amenajata toata in codru regulat, 
avind o intindere de 1424 hect. 

Hemeieni, sat, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-s., situat pe dealul cu 
acelasT nume, la 3 kil. 230 m. 
de satul Ardeoani,unde escoala. 

Are: o biserica, cladita de 
Slugerul Ienache, pe la 1780. 

E populat cu 17 familif, saii 
54 suflete. 

Hemeieni, deal, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-s. de pe teritoriul co- 
munei Ardeoani, pe care se 
afla movila de la Iliesti. 

Hemeiosul, pirift, jud. Falciu, 
izvoreste din dealul Be^leaga 
com Raducaneni, pi. Podoleni, 
formeaza ripa cu acelasi nume 
si se varsa in dreapta piriulu! 
Bohotinul. 

Hemeiu§ul, sat, jud. Bacau, pi. 
Bistri{a-d.-s., com. Fintinelele 
d'a dreapta BistricioareL 

Are o biserica, ziditain 1850 
de catre arendasii mosiei Pa- 
nait si Iancu Ianoli, cu spesele 
Principesel Pulcheria Vittgen- 
stein si acum deservita de 1 
preot si 1 cintare{; o scoala mixta, 
mtre^inuta din fondurif particu- 
lare, intr'un local bun, cu un loc 
de 63 prajini in vatra satulul- 

Sunt 6 circiumJ. 

Populafiunea se compune din 
506 RominT, 54 Unguri, 88 O- 
vreT, 62 figanl si 25 German!, 
apar^inind la 208 famiiii. 

Vite sunt : 3 cat, 90 vite 
marl cornute, 54 01 si 66 pore!. 

Hengiul, piriU, izvoreste din par- 
tea de E. a satuluT Pahnesti, 



com. cu acelasT nume, pi. Po- 
doleni, jud. Falciu, trece prin 
sat si la S. se varsa in piriul 
Fundatura. 

Hengiul, pise. VezT Podisul, deal, 
com. Basesti, pi. Mijlocul, jud. 
Falciu. 

Hen^e§ti, cdtun, alipit la satul 
Lipova-Razesi, pi. Racova, jud. 
Vasluiu. 

Herasca, mosie, in jud. Buzau, 
com. Mlajetul, cat. Valea-Rea, 
in intindere de 600 hect., din 
can 30 hect. padurea Valea- 
Rea, proprietatea mosnenilor 
Herasti si Dr&gulinesti. 

Herasca, sau Nasturelul, mo>ie, 
in jud. Teleorman, pi. MargineT. 

Herasca-01ogeni,/w<^;v, a sta- 
tului, pendinte de com. Cocio- 
cul, pi. Znagovul, jud. Iifov, in 
intindere de 135 hect. 

Herastraele, lac, jud. Vlasca, 
pi. Glavaciocul, com. Blejesti, 
situat in padurea Sinica, pe pro- 
prietatea BaciuJ, a fra^ilor C. si 
Gr. Olanescu. 

Herastraul, com. rur., in jude- 
(ul Putna, plasa Vrancea, ase- 
zata pe malul sting si drept al 
NarujeT, in coasta dealurilorce 
formeaza valea Herastraul, la 
33 kil. de sub-prefectura plaseT 
^i la 70 kil. de capitala jud. 

Comuna este udata afara de 
Naruja si de piraele : Valea- 
Neagra, Valea-Secaturel, Valea- 
Rea, a-Saratei si Ochea. 

Se compune din catunele 
urmatoare: Herastraul (unde e 
si primaria comunei), Podul- 
SchiopuluT, Ungureni si Vetresti. 

Are o popula^iune de 138 
famiiii, sau 517 suflete: 272 
barba^T si 245 feme!; 233 nein 



sura^i (127 barbaflf, 106 femet), 
254 insurant si 30 vaduvi (17 
barba^T, 13 feme!); iSOagricul- 
tori, 20 meseriasi, 4 industriasi, 
4 comercian^i, 5 cu profesiuni li- 
bere, 74 muncitorl si 20 servitor!. 

Stiu carte 19 persoane. 

Locuesc in 142 case. 

Are : o biserica parohiala, cu 
hramul Sf. Voevozi, in catunul 
Herastraul ; o scoala mixta, fre- 
cuentata de 19 copii. 

Sunt 120 contribuabilf. 

Budgetul comunei e la veni 
tun de 1394,35 lei si la chei- 
tueli de 1368,35 lei. 

Locuitori! poseda : 30 plu- 
gurif de lemn ; 3 mori de apa; 
278 boi, 189 vaci, 60 caT, 500 
01, 41 capre si 92 porci; 191 
stupi cu albine. 

In comuna Herastraul sunt 4 
circiuman, 2 dogari, 3 fierari, 
3 fabricanti de rachiii, 4 pive 
si 6 chiristigii. 

Este un schit de calugari, 
numit Valea-Neagra, care are 
vr'o 100 hect. pamint, proprie- 
tatea sa. 

Herastraul, catun, in jud. Putna, 
pi. Vrancea, com. cu acelasi 
nume. Este asezat pe ambele 
maluri ale piriului Naruja, pe 
coasta dealurilor ce formeaza 
valea. 

Are o biserica parohiala, cu 
hramul Sf. Voevozi. 

Herastraul, parohie, formata din 
catunele: Herastraul, Podul- 
Schiopului, Ungureni si Vetresti, 
in com. cu acelasi nume, plasa 
Vrancea, jud. Putna. Are o bi- 
serica parohiala, cu hramul Sf. 
VoevozL 

Herastraul, sat, jud Bacau, pi. 
Trotusul, com. Grozesti, situat 
in fa{a confluence! Lezun^ulul 
cu Oituzul, la 3 kil. 500 m. de 
satul Grozesti. 



Hosted by 



Google 



hekastrAul 



703 



HERA§TI-Bt T CIUMENl 



Are o populate de 200 fa- 
milii, sail 635 suflete. 

Sunt 3 circiumf. 

Vite: 8 cal, 303 vite mar! 
cornute si 96 porci. 

Herastraul, sat, jud. Ilfov, pi. 
Dimbovi^a; face parte din com. 
nir. Baneasa - Herastraul. Este 
situat la S. de B&neasa, pe ma- 
lul drept al riulul Colentina si 
pe calea najionala Bucuresti- 
Ploesti. Spre S. e lacul Heras- 
traul, format de riul Colentina, 

Aci este o scoala de agri- 
culture. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
770 hect., cu o populate de 
244 locuitorf. 

Statul are 400 hect., din carl 
cultiva pri 1 arendasif sal 300 
hect. (100 izlaz). Locuitorii au 
370 hect. si ie cultiva pe toate. 

Are o scoala rurala mixta, 
frecuentata de 17 elevl si 7 e- 
leve, cu intre^inerea careia co- 
muna cheltueste anual 2200 lei. 

In raionul satulu? este 1 moa- 
ra cu apa si 1 pod. 

Comerciui se face de 4 cir- 
ciuman. 

Numarul vitelor marl e de 
235 si al celor mici de 27. 

Herastraul, sau Cotul-Feres- 
trau, sec fie a satului Manasti- 
rea-Casinuluf, jud. Bacau, pi. 
Trotusul. 

Herastraul, baltd cu peste,jud. 
Ilfov, la N. de Bucuresti, linga 
satul Herastraul, formata de 
riul Colentina. 

Herastraul, mcste a statulul, 
care a aparfmut manastirei 
Cotroceni, jud. Ilfov. Pe perio- 
dul 1883 — 93 s'a arendat cu 
25000 lei anual, impreuna cu 
helesteul, afara de pamintul 
de la stinga si dreapta soselei 
Mogosoaia, paua, in matca apei 



la moar&, care s'a rezervat pen- 
tru scoala de agriculture si ferma 
de la Herastr&u. 

Herastraul, vechin picket, cu 
No. 9, catre hotarul MoldoveT, 
in jud. R.-Sarat, pi. Orasukil, 
com. Andreasi, in partea de 
V. a el pe riul Milcovul. 

Herasti, sat, face parte din com. 
rurala Herasti- Buciumeni, jud. 
Ilfov, pi. Negoesti. Este situat 
la S.-E. de Bucuresti, inconjurat 
de dealurl spre N. Aci este 
resedin^a primariei. 

Are un castel zidit sub Ma- 
teiu-Basarab, de familiaNa'sturel- 
Herascu. Acest sat a fost pro- 
prietatea vechei familii Nastu- 
rel - Herascu, care sl-a lasat 
toata averea statulul. Aci este 
o gradina mare si frumoasa. A- 
ceasta mosie mai tirziu a trecut 
in posesiunea principelul sir- 
besc, Milos; iar azl se stapi- 
neste de D-l Anastase Stolo- 
jan. Popula^ia satului este de 
1 42 1 suflete. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
3037 hect. D-l A. Stolojan po- 
seda 2350 hect. si locuitorii 
687 hect. Proprietarul cultivS 
1250 hect. (350 sterpe, 250 izlaz, 
500 padure). Locuitorii cultiva 
617 hect. (30 izlaz, 40 vie). 

Are: o biserica cu hramul 
Sf. VoevozT, deservita de 2 
preo^i si 2 cintare$I; 1 helesteii; 
2 masini de treerat ci aburi; 
o scoala mixta, frecuentata de 
34 elevi si 10 eleve, cu intre- 
^inerea careia satul si comuna 
cheltueste anual 2062 let. 

Comerciui se face de 9 cir- 
ciumari, 

Hera§ti, sat, face parte din com. 
rur. $tirbesti, jud. Vlasca, pi. 
Olteful-d.-j. Are o populate de 
452 locuitori, 229 barbaflf si 223 
femel. E la distanfa de 2 kii. 



de satul $tirbesti, resedinja co- 
munel. Are o biserica vechie, 
cu hramul Sf. Nicolae. 

Hera§ti, sat, in jud. R.-Sarat 
pi. Rimnicul-d.-s., com. Greba- 
nul, asezat in partea de N. a 
com., la 500 m. spre N. de cat. 
de resedinfa, Grebanul, la poa- 
lele dealulul Heristi. Are o in- 
tindere de 300 hect., cu o po- 
pulate de 135 familif, sau 486 
suflete, din carl 185 contribu- 
abill. 

§tiu carte 40 persoane. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot, 1 cintaref si 1 paracliser. 

Herasti, mahala, din com. rur. 
Rosiile, pi. Cerna d.-j., jud. Vil- 
cea. 

Herasti, deal, in jud. R. Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-s., com. Grebanul, 
se desface din dealul Strejesti, 
si brazdeaza partea de V. a com.; 
acoperit cu paduri intinse. 

Herasti, piriu, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-s., com. Grebanul, 
izvoreste din dealul Herasti; 
uda partea de mijloc a com., 
trece prin catunui Herasti si 
se varsa in pirlul Oreavul, pe 
partea dreapta, mai sus de 
catunui Grebanul; are o lungi- 
me cam de 9 kil. 

Herasti-Buciumeni, com. rur., 
in jud. Ilfov, pi. Negoesti, si- 
tuata la S.-E. de Bucuresti, linga 
riul Dimbovi^a, la 36 kil. de 
Bucuresti. Sta in legatura cu 
Ghimpa^i prin o sosea vecinala. 

Se compune din satele: Bu- 
ciumeni, Gruiul si Herasti; cu 
o populate de 2389 suflete, 
cari loeuese in 616 case si 22 
bordeie. 

Sunt 43 1 contribuabili. 

Se intinde pe o suprafa^ de 
5436 hect. D nil C. D. Maratea 



Hosted by 



Google 



HERAtAULUI (DEALUL-) 



704 



HEROA1A SI ALUNISUL 



?i A. Stolojan, au 4174 hect. si 
locuitori! 1262 hect. Proprieta- 
rii cultiva 2720 hect. (5 1 5 sterpe, 
430 izlaz, 509 padure). Locui- 
toril cultiva 1145 hect. (65 iz- 
laz, 52 vie). 

Veniturile com. sunt de 7344 
lef si cheltuelile, de 7328 lei. 

Are 3 biserici (in fie-care cat. 
cite una) ; 2 scoale mixte, la 
Herasti si Buciumeni ; 3 masinT 
de treerat ; 1 helesteu. 

Numarul vitelor man e de 
^SS ( 2 7 2 ca * ?i * e P e > 665 boi, 
494 vac! si vi^el, 8 taunf, 33 
bivolf, 60 bivoli^e) si al celor 
mici de 4107 (9 capre, 840 porcl, 
3258 01). 

Locuitorif poseda 236 plu- 
gurf: 171 cu boi, 65 cu cai; 
399 care si caru^e : 304 cu boi, 
95 cu cai. 

Locuitori improprietarip, 256 
si neimproprietari^T, 294. 

Comerciul se face de 13 ctr- 
ciumari si 1 hangiu. 

S'austabilitincom. 23 strain!. 

Herataului (Dealul-), deal, si- 
tuat intre vaile Calma^uiul si 
Valea Herataului, la E. de satul 
Calma^uiul, pi. Birladul, jud. Te- 
cuciu. 

Herataului, vale cu piriti, in 
jud. Tecuciu ; incepe din teri- 
toriul com. Barcea, din locali- 
tatea numita La Crucea-Radu- 
lui, continua spre S. paralel cu 
Calma^uiul si se unesc la S. 
de satul Calma^uiul. 

Herburia, fosta mosie a statulul, 
in jud. Muscel, pi. Riul-Doam- 
neT, com. $tefanesti, pe care s'a 
improprietarit, la anul 1 864, 1 1 
locuitori, carora li s'a dat cite 
5 pogoane. 

Herburia, padure, supusa regi- 
mului silvic, jud. Muscel, pi. 
Riul-Doamnei, com. Valea-Mare, 



in intindere de 150 hect, po- 
pulate cu stejar, fag, carpen, ju- 
gastru, ulm, frasin si plop. 

Here§ti, sat, numit si Rusii pe 
mosia si in com. Cristesti, jud. 
Suceava. Asezat pe poalele dea- 
lului si in valea cu acelasi nume 
formata de piraele : Fundoaia, 
Capraria si Bostanesti, are 170 
case, populate cu 186 familii, 
sau 715 suflete: 370 barbap si 
345 femei, mai to\\ lipoveni 

Sunt 148 contribuabili ; un 
circiumar ; 2 bacanil ; un debit 
de tutun. 

Vatra satului ocupa 60 falci 
si 30 prajini. 

Improprietariti la 1864 sunt: 
1 fruntas, 28 palmasi si 63 co- 
dasi, stapinind 145 falci si 6j 
prajini. 

Are o biserica, cu hramui Cuv. 
Paraschiva, cladita in 1836 de 
sateni si Mihail Sturdza, cu in- 
scriptia urmatoare : «Blagocesti- 
vului Domn si Imparat Mihail 
Voevod,goda i846,Mai9».Prin- 
tre cardie bisericei exista una 
slava din 1772. E deservita de 
1 preot si 2 cintare^i si im- 
proprietarita cu 8 falci. Scoala 
din Cristesti serva si acestuT 
sat. Un singur drum principal 
este spre Cristesti. 

Here^ti, deal, acoperit de padure, 
ce inconjoara satul cu acelasi 
nume, jud. Suceava. 

Here^ti, padure, jud. Suceava, 
in com. Cristesti. 

Hermeneasa, piriU, izvoreste 
de la E. de com. Tesila, pi. Pe- 
lesul, jud. Prahova, dintre mun- 
^il Gilmeia si Ciopirceni ; cur- 
ge dela E. spre V. si se varsa 
in riul Doftana, pe malul sting, 
tot in raionul com. Tesila. 

Hermeziul, com, rur., in partea 



de S.-E. a pi. Turia, jud. Iasi, 
si-a luat numele dela satul Her- 
meziul ; partea N.-V. e situata 
pe culmea dealului ce formeaza 
valea PrutuluT, iar partea S. pe 
sesul Prutului ; este formata din 
satele : Hermeziul, Damachi (tir- 
gusor), Zaboloteni - Sturzoael, 
Viadomira, Unghiul - lui - Par, 
Trifesti, Balteni si Zaboloteni- 
Fotei ; pe o intindere de 7579 
hect. si cu o populate de 506 
familii, sau 2340 suflete. 

Are S biserici, cu patru preo^i 
si 8 cintarepf ; 2 scoli, cu 2 
inva^aton, si frecuentata de 97 
$colari, 85 bae^i $i 12 fete; o 
velni^a ; 5 mori. 

Budgetul com. e de 9093 lei, 
49 bani la veniturl $i de 8818 
la cheltueli. 

Vite : 2088 vite man cornute, 
278 cai, 1429 01, 38 capre si 
684 rimatori. 

Hermeziul, sat, in patea de S.- 
E. a com Hermeziul, pi. Turia, 
jud. Iasi. In vechime purta nu- 
mele de Trifesti-Vechi ; situat 
pe ses, linga malul Prutului, cu 
o populate de 160 familii, sau 
680 suflete. 

Este re?edin^:a comunei. Are 
o biserica de zid, facutain 1839, 
de fostul proprietar C. Negruzzi, 
cu I preot, 2 cintare^i si un 
eclesiarc ; o scoala, frecuentata 
de 35 elevi. 

Mosia apar^ine familiel Ne- 
gruzzi ; pe ea se afla si pa- 
dure. 

Vite: 655 vite man cornute, 
510 01, 60 cai si 277 rimatori. 

Hermeziul, sat, jud. Suceava. 
Vezi Valea Botez. 

Heroaia si Aluni^ul, proprieta}?, 
ale statului, jud. Muscel, pen- 
ding de Mitropolia din Bucu- 
resti, can s'ati arendat, pe perio- 
dul 1886— 96, cu 1485 let anual. 



Hosted by 



Google 



^ 



HERTEZUL 



705 



HERTA 



Hertezul, deal, in jud. Iasi, pi. 
Ctrligatura, com. Sinesti ; aco- 
perit de arbori; face hotarul 
despre satul Obrijeni, din com. 
Popesti. 

Hertioana - ManastireJ sau a 
Statului, sat, jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-s., com. Bogdanesti, la 
500 de metri de satul Herttoana- 
Razesi. Are 90 familii*, sau 328 
suflete. 

Vite sunt: 19 cat, 63 vite 
cornute si 104 porcl. 

Hertioana -Raze^i, sat> $i re- 
sedin^a com. Bogdanesti, jud. 
Bacau, pi. Siretul-d.-s. Are o 
populate de 58 familii, sau 107 
suflete ; o scoal& mixta si o bi- 
serica facuta de enoriasi in 1888. 
Animale : 14 caT, 33 vite marl 
cornute si 26 porcT. 

Her^a, plasd, in partea de N.- 
V. a jud. Dorohoiu. 

Se margineste: la N. cu Ba- 
sarabia, de care se desparte 
prin cursul Prutului*, incepind 
de la hotarul din jos a mosiei 
Orofteana, pana, la varsarea pi- 
riuluT Mamorni^a in Prut; la 
S., cu pi. Berhometele, de care 
se desparte prin linia de hotar 
a mosiilor : Mihoreni-Stavrat, Cu- 
liceni, Tirnauca, Stanesti si Tu- 
reatca; la E., cu pi. Prutul-de 
Jos, de care se desparte prin 
hotarul mosielor : Her{a, Orof- 
teana, Ibanesti, Damileni, Su- 
haraul, Mlinau^t si Hudesti; la 
V., cu Bucovina, de care se 
desparte prin curs ll piriului 
Mamorni^a, incepind de la Prut 
unde se varsa. si pana sub dealul 
despre Pasat (Noua-Suii^a), de 
unde apoi hotarul e format de 
linia sanjulu! de hotar anume 
facuta, pana la Mihoreni, unde 
intra piriul Molni^a. 

Aceasta plasa reprezinta fru- 
mosul \U\ut ai Herfei de odi- 



nioara, care prin luarea Buco- 
vineT rasluindu-se in cea ma! 
mare parte, restul luf s'a lipit 
la jud. Dorohoiu. 

Teritoriul acestef plasl are o 
intindere de 38308 hect., 6 arif, 
din carl 25148 hect. cimp si 
8159 hect. si 96 aril padure; 
din aceasta, 8690 hect. 59 aril 
sunt ale locuitorilor improprie- 
tari^I dupa legea din 1864; 
16457 hect. si 41 arii ale pro- 
prietarilor marl si restul padure. 

Este accidentata spre V. si 
dominata de inalta culme a dea- 
lurilor carl incep de la hota- 
rul Bucovinei, avind multe ra- 
mifica^if mici cu inclinare ca- 
tre sesul Prutului. 

Solul, in raport cu suprafa^a, 
ce este parte pe deal si parte 
pe vale si pe sesul Prutului, are 
baza principals cam diferita : 
lut or! nisip, sau luto-nisip in 
propor^i! variate, cu destula 
patura de humus in multe lo- 
cun. Cu toate aceste si in 
mare parte se vede negru la 
coloare, dar nu se poate zice ca 
este un pamint din cele maT fer- 
tile. In raport cu terenui plasef 
Berhometele este ma* produc- 
tiv, cu toate ca inferior in pro- 
duce pamintulu! plasilor : Ba- 
seul-Prutul-d.-j., parte din Pru- 
tul-d.-s. si Cosula. Multa supra- 
fa{a a fost odinioara acoperita 
de intinsi codri. Pe unele dealurl 
se gasesc blocunf de piatra pen- 
tru zidarie, iar pe mosia Herfa 
s'a gasit o intinsa masa de pia- 
tra pentru mori. 

Padurile, sunt inca destui de 
intinse cu arbor! frumosi ; se 
preiungesc din hotarul Buco- 
vinei si se impreuna cu pa- 
durile din plasile : Berhomete- 
le, Cosula si Prutul-d.-s., pe o 
suprafa^a totala de 8159 hect. 
96 arii. 

Iazurile din plasa Herfa sunt: 
Cocota, de 3 hect. 58 arii in- 



tindere, pe mosia Slobozia, co- 
muna Buda si Herjanul, de 2 
hect. 15 aril pe mosia Movila. 
Piraele principale sunt: Duru- 
itoarea, incepind de pe Com&- 
nesti ; Ghertinul, de pe SanihaO ; 
Molnifa, de pe Sanihaa ; Ma- 
morni^a, de pe Luncavifa ; Peli- 
haciul, de pe Orofteana; Preli- 
socul, de pe Tirnauca; Rugi- 
noasa, de pe Luncavtya si Sa- 
nihaul de pe Sanihau, cart toate 
se varsa in riul Prutul ; Pietrosul, 
de pe Pomtrla se varsa in Her- 
{usca; pe marginea de N, a 
plasel trece riul Prutul. 

Productfunea, consta in : ce- 
reale, lemne si vite. 

Vite : 693 1 vite marl cornute, 
4617 01, 14 capresi 5637 mas- 
curf. 

Are o populate de 4166 fa- 
milii, sau 1 7699 suflete; 29 bi- 
serici, deservite de 12 preo$f, 
28 cintareflf si 20 palamarl, pla- 
tiflf de comuna; 5 scoale, con- 
duse de 5 invatatori si frecu- 
entate de 303 elevl. Intrefinerea 
lor se face de com. si de Stat. 

Resedin^a plasel este in tir- 
gusorul Her{a. 

Plasa se compune din urma- 
toarele comune: 

1. Buda-Mare, cusatele:Bu- 
da-Mare, Buda-Mica, Mihoreni- 
Stavrat, Mogosesti, Pasatul si 
Slobozia. 

2. Hreafca, cu satele: Ban- 
cesti-Fundoaia, Hreafca, Godi- 
nesti si Ripta. 

3. Mamornifa, cu satele : Ban- 
ceni, Cotui-Boianuluf, Cotul-Ho- 
tinuiul, Horbova (Sanihaul), La- 
covi^a, Mamorni^a, Mamorni^a- 
tirg si ^treanga. 

4. Movila, cu satele : Baranca, 
Her^usca, Mahala, Movila, Po- 
eana, Slobozia si f inteni. 

5. Orofteana, cu satele: O- 
rofreana-d.-j. (Popovici), Orof- 
teana-d.-s. (Su$u) si Osebi|i-de- 
Orofteana (Frunzete). 



60645. Marele JJicfionar Geogratic. Vol. Ill 



89 



Hosted by 



Google 



HERfA 



706 



HIGEIA 



6. Pilipaufi, cu satele : Cotul- 
Sanihaul, Lunca, Molni^a ?i Pi- 
lipaufi (Satul-Mare). 

7. Tirnauca, cu satele : Pro- 
bote^ti $i Tirnauea. 

8. Herfa, comuna urbana. 

Her^a, com. ttrb., ?i al doilea tirg 
dup& Dorohoiu in privin^a in- 
tindere! ?i a vechime! din jud. 
Dorohoiu. De aci s'a str&mutat 
re$edin{a jude^ulu! la Dorohoiu, 
in timpul Domnitorulu! Ioni^a 
Sandu Sturdza cind s'a desfa- 
cut {inutul HerteT; dupa care 
multe famili! se stramutara in 
alte locality. 

Acest tirg este capitala pla- 
cet Her^a. 

Sec^ionarea tirgulul este in 
mahalalele : Boereasca, Ciubo- 
tareasca, Olareasca ?i Tirnau- 
ciana. 

Popula^ia este de 1180 locui- 
tori, din care 360 cre?tini de 
felurite rituri $i nationality! $i 
820 Evrei. 

Sunt doua biserici ortodoxe, 
cu 2 preop, 3 cintarep ?i 3 pala- 
mari; una mica cu hramul Sf. 
Hie, facuta in vechime din birne 
de stejar $1 refacuta de locui- 
tori la 1798, can ati stramutat-o 
din vale, unde in locul ei s'a zi- 
dit o biserica noua ; a doua, mare, 
cu hramul St. Gheorghe, ac- 
tualmente catedrala, facuta de 
zid la 1795- de Nicolai Tinta 
?i Hie Holban, cum se vede 
de pe inscrip^ia de pe Sf. Potir §i 
Evanghelie, de asemenea $i de pe 
acea de la u$a de intrare. 

Evreil au: doua sinagoge 
mar! ?i 4 $coli de rug&ciun!; 
2 belferi! pentru copii ma! marl 
de 10 am ?i 4 pentru acei ma! 
mic!. 

Are: o $coala primara de ba- 
e$f, condusS de 2 profesor! ?i 
frecuentata de 75 elevi ; o ?coala 
de fete, condus& de 2 profesoare 
?i cu 39 eleve, la care se preda 



?i inv^area feiuritelor cusatun, 
impletitur! ?i brodari!, ambele 
intre^inute de stat ?i comuna; 
un biurou telegrafo -postal ?i te- 
lefon, inflin^at la 1884 ?i al ca- 
ru! venit pe exerci^iul 1896 — 
97 a fost de le! 6279, ban! 9?. 

Stabilimentele industriale $i 
comerciale sunt: 1 farmacie, 2 
mor! de aburi cu cite 2 perechi 
de p!etre ; 1 moara cu ca! ; 1 
sapunarie, 1 lumanararie $i du- 
balarie mai multe ateiiere de : 
croitorie, cojocarie, blanarie, ciz- 
marie, stolerie, rotarie, butna- 
rie, ferarie, ?. a,, magazine de 
colonlale, manufacturiale, bau- 
tur! spirtoase, depozite de faina, 
fierarie, lemnarie, etc. 

Gazduirea calatorilor se face 
la dou£ hanur! mai principale 
?i altele ma! mici. 

E^irile $i intrarile tirgulu! se 
fac pe la barierile : Mamorni^a, 
Pilipau^ilor, Dorohoiulu! $i Tir- 
nauca!. Inmormintarile se fac la 
doua cimitire creatine $i la unul 
judaic. Vitele de hrana ?i acele 
de munca ale tirgove^ilor au 
pa?unatul pe locul ce este dat 
de proprietarul mo?ie! ?i pe care 
se afla si tirgul situat. 

A^ezarea tirgove^ilor de a- 
colo, cu dreptul de bezmanan, 
este stability de pe la anul 
1672, prin hrisovul dat de Dom- 
nitorul Duca-VodS, hrisov care 
s'a reinoit $i aprobat prin hriso- 
vul din 1817, deia Scarlat Cali- 
mach-Voda $i prin acel din 6 
Iulie 1824, del. S. Sturdza- Voda. 

Her^ului (Valea-), vale, ce-$! ia 
na^tere din dealul Sesul, pi. 
Amaradia, jud. Gorj $i se ter- 
ming in valea Gilortulu!, la S. 
comune! Albeni. 

Her^usca, sau Fundul-Her^ei, 
sat, pe mo^ia Her^a, com. 
Movila, pi. Her^a, jud. Dorohoiu, 
cu 220 famili!, sau 1100 suflete. 



Proprietatea mo?ie! este a D-lu! 
Panaite Cazimir. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Mihail $i Gavril, cu 1 preot. 
2 cant. $i 1 paiamar; e facuta 
de lemn $i tencuita. Satenii im- 
proprietari^! au 325 hect. 11 
ar. pamint ; iar proprietarul mo- 
?ie!: 464 hect., 3 ar., cimp. ?i 
343 hect. j^ ar. padure, mai 
mult b^trina, cu diferite esen^e 
de arbori, in car! domina fagul. 

Piraele ce curg peste mo?ie 
sunt Hertu?ca ?i Poeni^a. 

Drumur! principale : acel ce du- 
ce la Her^a ?i acel spre Ibane^ti. 

Hotarele cu : Baranca, Po- 
mirla, Tirnauca ?i Piiipau^i. 

Locuri insemnate sunt: Ce- 
tatea-Herte!, Cetatuia $i Mo- 
vila-Comoare!. 

Her^u^ca, piriu, incepind de pe 
mosia Fundul-Hertei, com. Mo- 
vila, pi. Her^a, jud. Dorohoiu ; 
se varsa in Prut. 

Herul, deal, ce desparte com. 
Batrini, pi. Teleajenul, jud. Pra- 
hova, la N.-E. de com. Star- 
Chiojdul. Pe o parte din acest 
deal se cultiva cereale, iar parte 
serva de fine^e. 

Hetmanul, piriu, jud. Bacau, pi. 
Trotusil care obirse$te in mun- 
tele Cro?na ?i se varsa d'a stinga 
Oituzulm, la V. de com. Gro- 
ze?ti. 

Hetneul, vale, jud. Bacau, pi. 
Trotu^ul, com. Caiu^ul, ce servea 
ma! inainte de matca apiriulu! 
Caiu^ul-Mare, pe unde az! este 
un drum natural pe teritoriul 
satulu!Caiu{ul. 

Hierasus sau Hierasos, numire 
ce se da in vechime riului Si- 
retul. 

Higeia, sursa de ap& miner al& % 



Hosted by 



Google 



HIGIUL 



707 



HILI?EUL-GAFExVCU 



in valea riulul Ol&nesti, jud. 
Vilcea, avind aceleasl substance 
fixe ca si sursele Vulcanul, Es- 
culap, Anicufa si Ion C. Br&- 
tianu, insa posedind iodurile si 
bicarbonatele mal concentrate. 

Higiul, mahala, in jud. Mehe- 
din^i, pi. Motrul-d.-j.; {ine de 
com. rur. Bresni^a. 

Higiul, vale, in jud. Mehedinfi, 
pi. D umbra va, com. rur. Roc- 
soreni, pe care este asezat sa- 
tul Varadia sau Putineiul. 

Hihile^ul, munte, in jud. Buzau, 
com. Valea-Muscelului,cat. Brus- 
turisul; izlaz si padure. 

Hijmul, munte, in jud. Bacau, 
pi. Trotusul, com. D&rmanesti, 
situat d'a stinga Uzului si aco- 
perit de paduri de brad si 
fag. 

Hili^eui, com. rur., in par tea de 
N. a pl&sei Copula, jud. Doro- 
hoiu, formata din satele : Hili- 
seul-Curt, Hiliseul-Gafencu si Hi- 
li^eul-Gala^i, cu resedin^a pri- 
mariel in Hiliseul-Curt. Are 442 
familii, sau 1632 suflete ; 2 bi- 
serici, deservite de 1 preot si 
4 cintare^i si 2 palamari ; 1 
scoala, condus& de 1 inva^ator 
si frecuentata de 50 elevi ; 428 
hect., 24 aril, pamintsatesc; 1432 
hect., 20 arif, cimp si 1 167 hect., 
24 aril, padure proprietaresc ; 1 
iaz ; 3 pogoane de vie. 

Budgetul com. e de lei 3846, 
bani 60, la venitun si de lei 3649, 
bani 8, la cheltuell. 

Loc. poseda : 672 vite man 
cornute, 769 ol, 87 cat, 553 
porci ; 90 stupl cu albine. 

Hili§eul-Curt, sat, pe mosia cu 
acelasl nume, jud. Dorohoiu, 
pi. Cosula, com. Hiliseul, cu 
226 familiT, sau 823 suflete. 



Proprietatea mosiei este a e- 
rezilor defunctului Alecu Curt. 

Biserica, cu hramul Adormirea 
Maicel Domnulul, deservite de 1 
cintarej: si 1 pal&mar, este mic&, 
ftcuta din birne de stejar, din 
arborii p&durel seculare de pe 
aceast& mosie, asezata pe te- 
meiie de piatra si tencuit& pe 
din nauntru in 1801, de familia 
Curt. In fafa bisericel este ri- 
dicat un monument, pe care se 
afla o cruce intre dol ingerl, 
bine sculpta^I in piatra. Ograda 
bisericel in partea despre casa 
proprieta^ei este inchisa cu zid, 
in centrul careia se ridica clo- 
potni^a pe care se aflS. bustul 
Mintuitorului intre dol ingerl, 
iar pe coama zidulul stau bus- 
turile a 6 Apostoll. Aceste im- 
podobirt sunt facute de catre 
proprietarul mosiei, Alecu Curt, 
la anul 1858. 

Este o scoala primara, con- 
dusa de 1 inva^ator, si frecu- 
entata de 50 elevi; avind un 
local bun f&cut tot de c&tre 
Alecu Curt, care da toate in- 
lesnirile necesare spre intre^i- 
nerea et in buna regula, ajutind 
pe elevi cu car{I si cele nece. 
sare la inva^atura si pe 20 e- 
levi saraci imbracindu-i. 

Locuitorii impropriet&rHI au 
325 hect. 47 aril, pamint, iar 
proprietarul mosiei are 286 hect., 
44 arii cimp, si 766 hect. 22 aril 
padure, bine ingrijita, cu dife- 
rite esen^e de arborl, intre cart 
predomina fagul si plopul. 

Apele ce tree pe mosie sunt : 
Jijia, care incepe de la Fintina- 
Balanestel, din padurea de pe 
mosie, si piraiele : Bivolasul, A- 
dincul, Mihalaul si brbeja. Are 
un iaz numit Tinea. 

Drumurl principale sunt: a- 
cel de la Cuiiceni si TirnSuca, 
ce due la Dorohoiu, si acel de 
la Pomirla, ce duce prin Buhaiu 
la Mihaileni. 



HotareJe mosiei sunt cu : Po- 
mirla, T&rnSuca, Dersca, Hili- 
seul- Virnav si Hiliseul-Gafencu. 

Locality insemnate sunt : 
Mormintul-Uriasulul, Movila-Ma- 
re si Bolborosita. 

Familia Curt este una din 
vechele familii de proprietarl 
Moldovenl. In <Uricarul» de 
Th. Codrescu, se spune ca: 
Vornicul de Poart£, T&nase Me- 
lehhe, dup& ordinul lul loan 
Teodor-Voda, face, la 25 Iulie 
1759, o carte de hotarnicie a 
mosiei Hiliseul-d.-s., din ^inutul 
Dorohoiu, pe apa Jijiel, sub Co- 
dri-Her^el, alegind parole lul 
Toader Curt, ce ie avea de zes- 
tre de la Adrian Paharnicul, si 
care mosie este intre p&durea 
despre Obcina-Tincaf, Hiliseul- 
d.-j., Dealui-Corjeu^ilor si Mor- 
mintul-UriasuluJ, la impreunarea 
Jijiel cu Tinea. 

Hlli§eul-Gafencu, sat, pe mo* 
sia cu acelas! nume, jud. Doro- 
hoiu, pi. Cosula, com. Hiliseul, 
cu 209 familii, sau 789 suflete. 

Proprietatea mosiei este a e- 
rezilor defunctului V. Cananau, 
cump&rata de la D-na Raluca 
Miclescu, nascuta Holban. 

Biserica cu hramul S-^ilMihail 
si Gavril, deservita de 1 preot 
2 cintareflf si 1 palamar, e de 
zid, facuta in 1855 de fostul pro- 
prietar M. Holban. 

Locuitorii improprietari^i au : 
502 hect. si 82 arii pamint ; iar 
proprietatea mosiei: 961 hect. 
cimp si 356 hect, 5 aril, pa- 
dure, cu multe esenfe de ar- 
borl, intre carl doming stejarul. 

Apele 'principale ce tree pe 
mosie sunt : piriul Buhaesul si 
riul Jijia. 

Drum este acel de la Hili- 
seul-Curt, din care o ramura 
apuca spre Dorohoiii si alta 
spre Mihaileni. * : H 

Hotarele mosiei sunt cu^rGa- 



Hosted by 



Google 



HIL1?EUL-VtKNAV 



708 



HIN^A 



la$ul, Dersca, Buhaiul si Sen- 
drlceni. 

Hili§eul-Virnav, sat f pe mo 
sia cu acelasl nume, in partea 
sudica a com. Pomirla, pi. Pru- 
tul-d.-s., jud. Dorohoiti, cu 165 
familii, sau 622 suflete. Mai de 
mult aceasta mosie era trup a 
parte, iar acum se afla alipita 
la mosia Pomirla. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Mihail si Gavriil, mica, facuta 
din lemn, la 1780, de V. Vir- 
nav. 

Locuitorii improprietcLri^I au 
581 hect., 47 aril, p&mint. 

Hili§eului (Dealul-), deal, pe 
mosia Hiliseul - Gafencu, com. 
Hiliseul, pi. Copula, jud. Doro- 
hoiu. 

Hili^a, sat, in partea de E. a 
com. Poiana-Cirnulul, pi. Cras- 
na, jud. Vasluiu, situat pe va- 
lea si coasta de E. a dealuluT 
cu aceasi numire, pe o supra- 
fa$a de 500 hect. cu o popu- 
late de 66 family sau 329 su- 
flete. 

Locuitorii se ocupa ma! mult 
cu cultura viilor si a iivezilor. 
Are o biserica cu I preot si 
2 cintareji. 

Hinoga, insula" > in jud. Constan- 
ta, ceva maT la vale de satul Co- 
chirleni; apar^ine acestel com. ; 
are o forma lunguia^a, cu o intin- 
dere de 70 hect., acoperita juma- 
tat'e cu pietris, jumatate cu salcil ; 
in dreptul el, pe malul drept al 
Dunarel, se termina valurl marl 
de pamint ce aparau Dobrogea 
contra navalirilor din partea Bar- 
barilor; tot in dreptul sau pare 
a fi fost asezata vechea cetate 
fomana Axiopolis. 

Hinova, com. rur. si sat, in jud. 
Mehedinfi, pi. Ocolul, la 12 kil. 



de ora^ul Turnul-Severin si la 
24 kil. de Malova^ul, resedin^a 
pl&sel. Este situata pe malul 
DunSrei. Se margineste: la E., 
cu. comuna Izvorul-Anestilor ; 
la S., cu comuna Rogova ; la 
V., cu Ostrovul-Corbului si Ser- 
bia, de care se desparte prin 
Dunare ; iar la N., cu comuna 
Bistri^a. Formeaza comuna cu 
catunele: Cirjei, Nicovala, Or- 
distea si Silistea, in care se 
afla scoala si biserica, avind 
peste tot: 1200 locuitorl ; 260 
case. 

Pamintul este de calitate bu- 
na. Locuitorii poseda : 38 plu- 
gurl, 75 care cu boT, 9 c&ru^e 
cu cal, 96 stupi cu albine. 

Prin aceasta comunS. trece 
soseaua jude^eana Hinova-Ca- 
lafat. Tot in aceasta comuna 
este si micul port Hinova, pen- 
trj incarcarea cerealelor. 

Are 2 bisericl, la care deser 
vesc 2 preo^T si 3 cintare^f; o 
scoala, c.i 1 invatator, frecuen- 
tata de 30 elev! si 2 eleve. 

Sunt 7 circiumi. 

Budgetul com. e la venituri 
de 2134 lei, iar la cheltuelT, de 
1226 lei. 

Vite : 608 vite man cornute, 
21 cal, 560 01 si 611 rimatori 

In aceasta com. Sci. afla, intre 
mahalaua Nicovala si Cirjei, car- 
bunl de p£m?nt, numi^I de locu- 
itorii com. «Sigi», si pe carl 
locuitorii it intrebuin^eazS, fa- 
cind focul cu el, pentru gatitul 
bucatelor, pentru inc&lzitul so- 
belor si chiarla cazane, in tim- 
pul fabrica^iunei tescovinel. 

Apa" principals in aceasta* co- 
muna, in deosebi de Dunare, 
care o uda in partea de V., 
este Turburea, numita si Hi- 
nova, de la care si satul sl-a 
luat si numele. Aceasta ap2, 
desi mica, este insa foarte pe- 
riculoascl in timpuri ploioase. 

Sunt niste zidirl vechf, situate 



in partea de N. a comunel si 
in apropiere de soseaua jude 
tean& Severin - Calafat. Aceste 
zidirl sunt construite din var, 
piatrS si caramida in forma 
patrata, avind o lungime si la- 
time de la 30—50 cm. Lun- 
gimea zidulul este de 23 stin- 
jeni, iar la^imea de 16 stin- 
jenl. Adincimea nu se cunoaste. 
Probabil c£ e o zid^rie ve- 
chle romana. Imprejurul aces- 
tei zidarii, pamintul se cultiva 
si la arat se g&sesc monede cu 
diferite inscrip^iuni si figuri de 
oameni si animale. Pe malul 
soselel si al Dun&rel se gasesc 
ingropate oale, borcane si ur- 
cioare din timpuri vechi. Pe 
unele monede se poate citi cu in- 
lesnire numele imparatului Tra. 
ian. Peste Dunare, in Serbia, la 
satul Ritcova, se afla asemenea 
zidarii. La capul podului, ce 
trece peste apa Hinova, unde 
s'a spart dealul pentru facerea 
soselel, precum si in malul riu- 
lul Hinova, se vad schelete de 
oameni, inmorminta^I in direc- 
tiunea de la S.-E. spre N.-V., 
si la o adincime de un metru. 
In timpul taierel marulul s'a 
gasit de catre locuitorl, diferite 
monede, scule, si, linga un sche- 
let, o piatra, pe care se afla 
sculptat un cal&re{ pe un cal. 
Aproape de Hinova, porneste 
Valul lul Traian, care sue dea- 
lul St&rminel, trecind la com. 
Broscani, si de aci, prin viile 
Orevitel, la Padina-Mica. 

Hinova, piriii, numit si Turbu- 
rea, in com. rur. Hinova, plasa 
Ocolul-d.-s., jud. Mehedin^i. 

Hinova, * picket de grant fit, pe 
marginea Dun&rel, in jud. Me- 
hedin^i, pi. Ocolul-d. s., com. 
rur. Hinova. 

Hin^a, girld, jud. Vilcea, pe mar- 



Hosted by 



Google 



HIRISESTl 



709 



HlNGULE?TI 



ginea $i matca cSreia se afla 
apele minerale de la Govora. 
Sursele cunoscute pan& azl sunt 
in numar de 20, afara de multe 
altele ce ciuruesc marginea a- 
cestul riu. 

Straturile nisipoase ce corn- 
pun terenul din valea Hin^ei 
sunt infiltrate de o cantitate 
oare-care de petroliu, care se 
vede chiar la suprafa^a pamin- 
tului. Acest lichid oleios este 
adus de apa in pu{ul No. 7, in 
momentui trecerei lor prin te- 
renul petrolifer. El este in oare- 
care cantitate la suprafa^a ape! 
din acest pu£. 

Acest petroliu, sau unt de 
nafta, confine o mul^ime de 
substance idrocarbure printre 
carl: Benzina, Tuluina, Hylena, 
Stiroiena, Cumina, Antrocena, 
Naftalina, Pirena, Parafina, etc. 

Hirise^ti, cdtun, apar^inind co- 
munel Novaci, jud. Gorj, situat 
pe ambele maluri ale apel Gilor- 
tul-de-Apus, la S.-V. ?i la 2 kil. 
de catunul Novaci-Romini. 

Are o suprafa^a de 600 hect. 
cu o populate de 178 familii, 
sau 356 suflete. 

Locuitorii poseda: 39 plugurl, 
34 care cu boT; 380 vite marl 
cornute, 12 cai, 1 10 ol, 40 ca- 
pre $i 160 rimatori. 

Comunica^ia in acest catun 
se face prin ?osele vecinale care-1 
leaga la N. cu catunul sau de 
re$edin{a, iar la S. cu Pociova- 
li$tea. 

Sunt 3 mori pe apa ?i 15 
fintini. 

Are 1 biserica, zidita la anui 
1885 delocuitorl, in locul celei 
vechl, deservita de 1 preot §i 
1 cintare^. 

In acest catun e re?edin^a 
subprefecturel plaiului Novaci- 
' Amaradia. 

Hiza, cdtun, in jud. Neamfu, com. 



Grumaze^ti, pi. de-Sus-Mijlocul, 
cu 28 suflete, posedind 107 ca- 
pete de vite. 

Hlldana, makala, in jud. Mehe- 
dinji, pi. Motrul-d.-j., com. rur. 
Greci. 

Hincului (Valea-), vale, linga 
satul Tomozei, com. Once^ti, 
jud. Tecuciu. 

Hlndae^ti, sat, in jud. Roman, 
pi. Siretul-d.-s., com. Miclau- 
$eni, spre E. de satul Miciau- 
$eni, la marginea jud. Are 158 
familii, sau 753 suflete, din car! 
185 contribuabill. Locuesc in 
184 case. Stiu carte 20 persoane. 
Se lucreaza olaria §i butnaria. 
Are o biserica de zid. 

Hinga, deal, in jude^ul Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, com. Craca- 
oani, situat intre satele Ghinda- 
oani ?i Cracaoani ; se mat nu- 
me?te ?i Ghindaul. 

Hlngani, vechie numire a catu- 
nului Catia?ul, com. Chiojdul- 
din-Bisca, jud. Buzau. 

Hingiraul, deal, pe mo?ia Pe- 
tre^ti ?i Satrareni, in partea de 
S. a com. Buimaceni, pi. Jijia, 
jud. Boto^ani. 

Hingiraul, pddure, in jud. Bo- 
to?ani, pe dealul Hingiraul, de 
pe mobile Petre?ti $i $atrareni, 
in partea de S.-V. a com. Bui- 
maceni, cu o suprafa^a de 128 
hect. 

Hingule^ti, com, rur., in jud. 
R.-Sarat, pi. Marginea-d.-j., la 
hotarul jud. catre districtul Put- 
na, pe piriul Leica. 

Mai inainte de 1864, com. 
avea numele de J uguia^i, de la 
o ridicaturS in mijlocul com., 
numita f uguia sau 'J'uguiata, 



pe care locuitorii $f-ati con- 
struit casele ; lunca d'impreju- 
rul com. poarta $i asta-zl nu- 
mele de Lunca-'Juguia^ilor. 

Este a^ezata in partea de N. 
a jud., la 41 kil., spre N.-E., de 
ora?ul R.-Sarat, ?i in partea de 
V. a pia$el Marginea-d.-j., la 13 
kil., spre V., de com. Maicane- 
?ti, re$edin{a placet. Comunele 
invecinate cele ma! apropiate 
de Hingule?ti, sunt : Malurile, la 
S kil. ; Obile?ti, la 10 kil. ; Rim- 
niceni, la 10 kil. ; Gologanul, la 
13 kil. 

Se m3rgine$te la V. cu com. 
Gologanul; la S., cu com. Obi- 
le?ti ?i Rimniceni ; la E., cu com. 
Malurile, iar la N., cu jud. Putna 
?i cu com. Vulturul. 

Este a?ezata pe un ?es des- 
chis in toate parole, ?i care se 
plerde in apele Rimnei, Rimni- 
culuI-Sarat ?i Putnel. 

Este udata, prin mijloc, de pi- 
riul Leica, care formeaza la estul 
catunulul balta Leica, din care 
o parte poarta numele de Balta- 
Zidului, din pricina ruinelor Zi- 
dul-luI-Doni, care au mal dat 
numele de Lunca-Cotul-Zidului, 
la un mic ?es din Lunca-f ugu- 
ia^iior, ce invecine^te aceste 
ruine. O alta balta este acea 
numita Seaca, formata $i um- 
pluta de apele piriulul Leica, 
in timpul ploilor celor marl ale 
toamnef. In com. mai sunt ?i 18 
pu^url. 

Suprafafa com. este de 3650 
hect., din care 50 hect. ocu- 
pate de vatra com., 4$o hect., 
ale locuitorilor, iar restul de 
3150 hect. sunt ale proprieta- 
^el private, care poseda ft bai- 
lie. 

Popula^ia com. este de 239 
familii, sau 966 suflete : 496 bar- 
bae ?i 470 femel; 494 casato- 
ri^I, 505 necasatorip, 17 vftduvl. 

Are o biserica, cu hramtll Sf. 
loan Botezatorul, zidita in 1836, 



Hosted by 



Google 



HlNGULE?TI 



710 



HlRBOCA 



de Ioni{3, M&rculescu din Foc- 
$ani muntene?ti, ajutat fund ?i 
de locuitorf, car* au donat-o $i 
cu 34 pogoane p&mirt arabil ; 
are i preot ?i 2 clnt&re^i. 
$coala de b£e{i, fundata in 1 8j 1 
de com., sub acela^I acoper&- 
mint cu prim&ria ; condusa de 
1 inva^ator ?i frecuentata de 
45 elevi. 

Locuitoril posedS : 150 plu- 
guri ; 1 marina* de secerat ; 1 
moara' cu aburl pentru m&cinat 
porumb; 484 boT, 309 vadf, 113 
cai, 198 lepe, 1 asin, 2630 01 
$i 100 rlm&torT. 

In com. sunt 18 comercianpf. 
Transportul productelor seface 
prin stasia Ive?ti (jud. Tecuciu), 
la 13 kil. spre E. de comuna. 

C&ile de comuntca^ie sunt : 
drumul care vine delaFoc^ani, 
trece prin com. Gologanul, prin 
Hingule^ti, se indreapta* spre 
Br&ila, trecind prin com. Malu- 
rile, Malc&ne$ti$iM&xineni; spre 
Obile$ti-Plaine$ti-R.-Sarat ; spre 
Slobozia-Rimniceni-Ciora^ti 

Budgetul com. e de 5673 lei 
la veniturT, $i de 4894 lei, 22 
bani, la cheltuelT. 

Hingule§ti, baltd, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Margin ea-d.-j., cunos- 
cut& mal mult sub numele de 
Leica. 

Hin^e§ti-Zmeura, com. rur./jud. 
Arge$, pi. Pite?ti, la 12 kil.de 
com. rur. Biscovul-Fle?ti (re?e- 
din^a subprefecturei) $i la 18 
kil. de Pite^ti. Se compune din 
7 c£tune: Dealul-Viilor, Dumi- 
tre?ti, Gura-V&el, Hin$e$ti, Va- 
lea-Basange?ti, Zmeura-d.-j. ?i 
Zmeura-d.-s., avind peste tot 
323 familii, sail 1040 suflete. 
Sunt 3 biserici: in Hin{e§ti, 
Zmeura-d.-j. $i Zmeurad.-s., cu 
4 preo^I, 3 cintaxep ?i 3 para- 
cliserl ; o $coal2, primarS rurala\ 
Sunt 260 contribuabiii. Bud- 



getul com. e de 4374 lei lave- 
niturl $i de 1131 lei la chel- 
tueli. 

NumSrul vitelor marl e de 
702 (675 boi $i vaci, 27 caf)$i 
al celor mic! de 982 (746 01, 
84 capre ?i 153 rimatorl). 

Hin^e§ti, sat, cu 65 familiT, jud. 
Arge$, pi. Pite^ti, face parte din 
com. rur. Hin^ti-Zmeura, a 
carei re^edin^a este. Are o bi- 
serici, cu hramul Adormirea, 
deservita de 2 preoflf $i 1 cin- 
tare^. 

Hinsarul (Baleanca, Canta- 
cuzino), pftdtire de fagi secu- 
lar!, in jud. Buzau, com. Bozi- 
orul. Are 420 hect. ?i faceun corp 
cu p&durea Taini^a. Printr'insa 
trece un drum pitoresc de la 
stabilimentul Bisca la fostui schit 
de maici Sf. Gheorghe. 

Hinsarul, munte, acoperit cu pa- 
dure, in jud Buzau, com. Bo- 
ziorul, Celt. Nucul, intre Valea- 
Larg& ?i muntele Taini^a. 

Hinsarul, vale, in jud. Buzau, 
com. Boziorul, cat. Nucul, acope- 
ritct de finea^ $idepadurea Hin- 
sarul. Incepe din poalele mun- 
telut Zboiul $i se continuapana 
in Bisca-Rozilei. 

Hin^e§ti, sat, face parte din com. 
Buciumeni, pi. Nicore?ti, jud. 
Tecuciu. Este a?ezat pe valea 
piriulu! Tecucelul, in partea de 
S.-V. a com. $i la 3 kil. de re- 
?edin$a el, care e in Buciu- 
meni, spre N.-V. de Tecuciu. 

Are o populate de 80 fami- 
lii, sau 400 suflete, carl loeuese 
in 75 case. 

Locuitoril sunt raze^J §i se 
ocupa* cu viticultura. 

Are o biseridi, cu hramul 
Sf. Gheorghe. Se zice c& ar 
fi construitS pe la anui 18 10; 



pe o icoana" se g&se$te inscrip- 
£ia din anul 1828. S'a reparat 
de mal muite on $i in urm^s'a 
refctcut din caramida. Se intre- 
^ine de locuitori. 

Teritoriul satuluJ e de 410 
hect. 

Hipai, sat, jud. Dorohoiu. Se nu- 
me$te §i Dobronau^i. Vezi Do- 
bronau^i. 

Hirboca, catun, al com. Vadul- 
Sore^tilor, jud. Buzau, cu 765 
loc. $i 143 case; are sub-divi- 
ziunele : Vadul-Sore?tilor $i Bles- 
tematele. 

Hirboca, deal, servind delimita 
intre jud. R.-Sarat ?i Buzau ; se 
desface din culmea Cimpulun- 
geanca ; se intinde printre riul 
Slanicul ?i afluentul sau piriul 
Hirboca; brctzdeaza" com.Raco- 
vi^eni ?i com. Hirboca, pi. Sla- 
nicului, jud. Buzau; este acope- 
rit cu ima^uri $i semanaturi. 

Hirboca (Blestematele, Hir- 
boca-Banului), mosii, in jud. 
Buz&u, com. Vadul-Sore^tilor, 
foste proprieta^i ale Statului, 
pendinte de Banul ; 80 hect. 
s'au dat in loturi $i restul pro- 
prietate particulars. 

Hirboca, mosie y in jud. Buzau, . 
com. C&rpini$tea. Vezi Richi- 
^ele ?i Virboceni-Blestematele. 

Hirboca, piriii, izvore?te din jud. 
R,-S^rat, din deaiul Cimpulun- 
geanca, al culmel cu acela?T 
nume, in com. Margarite?ti ; uda 
aceastS com. prin mijloc ; pri- 
me?te piriul Carpini^ul, linga 
cAtunul Murge^ti, al com. Ra- 
covi^eni; udS aceasta com. in 
partea de V. ; intra in jud. Buzau, 
$i prime^te la intrare piriul Li- 
coi, pe urma piriul Cloci^i; mer- 
ge spre com. Vadul Sore^tilor, 



Hosted by 



Google 



HiRBOCA 



711 



hIrlAO 



si se vars2 in riul Cilnaul, la 
Gura-Hirboce!, mat sus de com. 
Zernesti-de-Ciln&ii, dup3 un curs 
de 32 kil; cursul saii este lin 
si are mai multe morf pe din- 
sul. 

Hirboca, piriU y in jud. Buzau, 
com. Minzalesti; lese din mun- 
tele Giurgiul si da in Bisca-Mica. 

Hirca, vale, numita si Valea- 
Hircei, in com. rur. Brade^ul, 
pi. Vailor, jud. Mehedin^i. 

Hircioroaba, deal,)\xd. Tecuciu, 
la E. de satul Ocheni, com. 
Condrachesti; desparte satul O- 
cheni de com. Negule$ti. 

Hircioroaba, padure, situata la 
E. de satul Ocheni, com. Con- 
drachesti, jud. Tecuciu. 

Hircului (Piriul-), piriias, in 
jud. Neam^u, com. Dobreni, pi. 
Piatra-Muntele; se varsa in pi- 
riul Almasul. 

Hiriia, mosie, a Statului, in jud. 
R.-Sarat, pi. Margin ea-d.-j., pe 
care se afla situata padurea 
Tufele-lui-Tivga sau Hiriia. 

Hirja, com. iur., jud. Bacau, pi. 
Trotusul, asezata la hotarul in 
spre Transilvania, in valea su- 
perioaraa Oituzului. Se compune 
din 2 catune: Hirja, cu sec^iile 
Flocesti si Javreni si Punctul- 
Oituz (vama). 

In Statistica din 1874 se ga- 
ses te alcatuita tot din satul Hirja 
si Punctul-Oituz. 

Teritoriul s&u se margineste: 
la V., cu Ardealul; la N., cu 
sec^ia Slanic din Tirgul-Trotu- 
sulul; laE., cu com. Grozesti si 
la S., cu com. Manastirea-Ca- 
sinul. 

Trecatoarea Oituzului", cu una 
din vamile prin care intra, si 



ies maF multe marfurl din tara, 
se afla aci ; ea duce la Poiana- 
SSrata din Transilvania. 

Popula^iunea com. e de 181 
familtf, sau 853 suflete: 423 
barbap, 429 femef ; 795 RominT, 
55 Unguri si 3 Armeni, topf de 
protecfiune romina" ; 496 agricul- 
ton, 3 meseriasT, 5 comercian^, 
17 functionary si 4 servitorl. 
$tiu carte 83 persoane. Locuesc 
in 173 case. 

Are o scoala mixta, care func- 
{ioneazadela I Octombre 1887, 
intrefinuta de Stat, intr'un local 
construit din birne de com. si 
care in 1 891 a fost frecuentata 
de 30 baiep si 13 fete; o bi- 
serica\ cu un preot si 2 cinta- 
re^T; 7 circiumi. 

Teritoriul comuneT are o in- 
tindere de I356hect. Proprietar 
mare este d-nul O. I. Negro- 
ponte, care are o mosie de peste 
600 hect, ce-i da un venit anual 
de 33000 lei. Restul pamintului 
este impar^it in tre fostiT clacasf, 
improprietaripf dupa legea ru- 
rala din 1864, pe mosia Gro- 
zesti. 

In aceasta com. se g&seste 
multa pacura. D-l Negroponte 
are 5 pu^unf, la localitatea nu- 
mita Pacurele. De asemenl o- 
zocherita sau ceara de pamint 
se gaseste in multe locuri, ma! 
cu seama la Stinca-Mare. 

Vite sunt: 168 cat, 326 vite 
man cornute, 171 capre, 2 191 
01 si 204 pore!. 

Budgetul com. e la veniturT 
de lei 4941, banl 16 si la chel- 
tuell de lef 4354, ban! 16. 

Com. este strSbatuta de calea 
na^ionala Onesti — Pasul-Oituz — 
Poiana-Sarata. Partea soselei din 
aceasta com. a fost facuta de 
catre o companie de geniu din 
armata austriaca sub domnia 
lui Alexandru Ghica. 

Distance : la Bacau, capitala 
districtului, 75 kil; la Tirgul- 



Ocna, resedinfa plSsef, 18 kil.; 
la com. Grozesti, 10 kil.; la 
com. Trotusul, 34 kil. si la com. 
MSnfistirea-CasinuI, 40 kil. 

Hirja, mope, jud. Bacau, pi. Tro- 
tusul, com. Hirja, proprietatea 
d-luf Negroponte, cu imase multe 
si pufurl de pacur& dind »™ 
venit de 33000 lei. 



un 



Hirja, sat, jud. Bacau, pi. Trotusul, 
si resedinja com. cu acelasl nu- 
me, situat d'a stinga OituzuluT. 
De acest sat {ine sec^iile Flo- 
cesti si Javreni. Are o biserica, 
cladita la 1749 de Aga Ion 
Cantacuzino si de softa sa Ma- 
ria Racovi{&, deservita de I 
preot si 2 cintarep. Vezi Hirja, 
comuna. 

HIrjea, deal, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, com. Valea-Sal- 
ciel ; se desface din culmea Cim- 
pulungeanca, din virful Goicelul ; 
brazdeaza partea de V. a com.; 
se intinde printre riul Cilnaul 
si afluentul s&u, piriul Hirjea; 
este acoperit cu paduri si ima- 
sun. 

Hirjea, piria, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, com. Valea-SSl- 
ciei ; izvoreste din dealul Hirjea ; 
uda partea de V. a com., si 
dupa un curs repede cam de 3 
kil. se arunca in riul Cilnaul, mai 
jos de cat. Modreni, al com. 
Valea-Salciel; pe apalui se afla 
2 mon de macinat porumb. 

Hirla, unul dintre piscurile mun- 
filor $erbel, din com. Neagra- 
^arului, jud. Suceava. 

Hirlau, or as, situat in partea de 
S. a pi. Cosula, jud. Botosani. 
Se intinde pe colinele dealulul 
Pietraria pan& in Bahluiii si far- 
mul sting al Bahiuiului pe loc 
ses. Este inconjurat de toate 



Hosted by 



Google 



Hl'LRAU 



712 



hIklAu 



parole cu dealurt inalte, acope- 
rite cu padurif mar! si cu viT. 
Are o pozifiune strategics. 

Hirlaul se afla la 48 kil. de 
Botosani, strabatut de soseaua 
nationals. 

Orasul se corapune din cen- 
tral orasului si suburbiile : Bo- 
jica, spre V. ; Silistea, spre N. ; 
Munteni, la E. ; Burdujeni si 
Bahluiul, spre S. 

Teritoriul orasului e de 113 
hect, ocupat de oras si de vii. 
Imasul tirguluf are 260 hect., 
de care se {ine pamintul «Ci- 
resul», loc de arat de 290 hect, 
pe care-1 impar^esc locuitorii 
orasului. Orasentf au 46 hec- 
tare vii. 

Popula^iunea orasului e de 
952 familii, sau 4196 suflete : 
2066 barba^i si 2130 femei ; 
850contribuabili. Sunt 300 fami- 
lii Romini, 550 familii Evrei si 
100 familii de diferite nationali- 
ty!. Locuesc in 1000 de case. 

Sunt 164 comercian^i ; 490 
meseriasi; o fabrica de rachiu 
de drojdii ; 2 fabric! de uleiu ; 
51 circiumi. 

Industria lemnului e dezvol- 
tata, ma! cu seama caru^aria si 
dogaria. 

Calea nationals Boto$ani-Hir- 
laul- Tirgul - Frumos, inlesneste 
comunica^ia orasului cu comune- 
le vecine. 

In partea de N. a orasului 
este Primaria, Percep^ia si Po- 
li^ia orasului ; aci e si un turn 
ca observator pentru foe si 
serviciu de pompien. 

In Hirlau e resedin^a sub- 
prefecturei plasel Cosula si a 
jucatorie! ocolulul Cosula - Mi- 
letin. 

Are 1 scoala de bae^i cu 4 in- 
stitutonf, frecuentata de 133 sco- 
larl ; 1 scoala de fete cu 2 insti- 
tutoare, 1 maestru pentru lucrul 
de mina si 95 eleve ; 3 biserici si 
1 paraclis, cu 3 preoflf, 6 cinta- 



re{i si 3 eclesiarhi ; 1 spital, care 
fine de epitropia Sf. Spiridon din 
Iasi, zidit de Pulheria Ghica; 
1 farmacie; 1 biurou telegrafo- 
postal, lnfiin^at in anul 1873 si 
si al carul venit pe anul 1896 — 
97 a fost de lei 12293, Dan * 
83 ; resedin^a unei companii de 
dorobanp. 

Budgetul com. e de 81890 
lei la venituri si 81352 lei la 
cheltuelf. 

De com. Hirlaul tine si mosia 
Hirlaul, proprietate a spitalului 
Sf. Spiridon din Iasi, in intin- 
dere de 858 hect. 

Aceasta moste se zice a h* 
data tirgovet'ilor de Stefan-cel- 
Mare, printr'un hrisov, care la$e- 
za in zid in biserica Sf. Gheorghe, 
de-asupra amvonulul. Constan- 
ts Mihail Cehan Racovifa, la 
1783 sfarma acel hrisov, ia rro- 
sia Tirgului si o da manastirei 
Precista din orasul Roman, spre 
intrefinere. Mai pe urm? admi- 
nislra^ia manastirei le rapi si 
alte dreptun si le impuse felurite 
dij'me pe vii, livezT, etc., din 
care cauza pe timpul domniel 
a doua a lui Alexandru Const. 
Moruzzi, tirgovefii reclamara con- 
tra zisel manastiri, iar Domnul 
recunoscind dreptul lor if a 
para asupra tuturor drepturilor 
de stapinire. 

Administrafa manastirei insa 
nu i-a iasat in pace, ci din noti 
lea impus dijme, pana cind, in 
urma altei reclamafiuni, Alexan- 
dru C. Moruz, ordona logofatu- 
lui f arei-d.-j., ca in unire cu 
ispravnicul Hirlaului, VasileBals, 
biv-vel Caminar, sa. faca ho- 
tarnicia locuiul tirgove^ilor, afara 
de cele 600 falcl sau 858 hect., 
care ramin manastirei, iar tir- 
goveftf, pentru pomenire, se o- 
bliga a da 35 oca ceara pe an. 
Moruzzi confirma aceasta prin 
hrisovuldin 1805, iuna Februare, 
care hrisov si acte s'au a$ezat 



in zid in locul hrisovului lui 
$tefan-cel-Mare. 

Epitropia spitalelor sf. Spiri- 
don din Iasi, primind averile 
manastirei Precista din Roman, 
a ramas stapina pe aceasta mo- 
sie. 

Numarul vitelor de pe mosie 
si ale tirgovefilor e de 3 131 : 
632 boi si vacl, 267 cai, 2069 
of, 22 capre si 135 porcT. 

Orasul Hirlaul are insemna- 
tate atit prin vechimea sa, cit 
si pentru aceea ca a fost a 
doua capitala a Moldovei cit-va 
timp. 

Cronica spune ca acest tirg 
a fost descalicat de Stefan-cel- 
Mare la anul 1487, cind a facut 
si biserica Domneasca de piatra, 
Sf. Gheorghe, si curdle cele dom- 
nesti cu zidun cu tot. 

Totusi Hirlaul are o vechime 
mult ma! mare, caci dupa toc- 
meala ce facu Alexandru-Voda 
eel-Bun 'farei, se vede a$ezat 
paharnic mare si pircalab la Cot- 
nan si Hirlau. 

Dintr'un act dat de Petru- 
Voda, de la Pobrata, la anul 
1448, cu privire la drepturilece 
se dati manastirei Poiana asupra 
a trei sate (vez! Unsa, schit) 
se dovedeste ca Hirlaul exista 
inainte de Stefan-cel-Mare, ca" 
aici erau ?i judecatori man carl 
judecati afaceri grele. 

Pe timpul lui Stefan-cel-Mare, 
Hirlaul era re^edin^a sa de vara, 
unde avea cur^i domne^ti. AstSzi 
se mal cunoa?te temelia pe care 
a fost zidit palatul, in apropiere 
de Sf. Gheorghe, catredala orasu- 
lui, cit si ruinele unei pivni^e si 
a unui feredeu. 

In Hirlau a dat Stefan-cel- 
Mare un ospa^ mare boerilor 
si osteniior in ziua de Sf. Nico- 
lae, dupa ce a invins pe Albert, 
regele Poloniei. 

Stefani^a Voda, nepotui lu! 
$tefan-cel-Mare, a dat osteniior 



Hosted by 



Google 



HIRLAULUI (M0V1LA-) 



713 



hIrsa 



sal in ziua de Sf. Dimitrie, un 
ospa{ mare, in urma invingerel 
unorTatarl. (Letop., torn. I, pag. 
187). 

In luna lul Aprilie, anul 703 1 
(1523), §tefani(a-Voda a taiat in 
Hirlau pe Arbore, Hatmanul, ?i 
fiii sai, din cauza unor pirt min- 
cinoase a unor boerT invrajbitori. 
(Letop., tom. I, pag. 187). 

Din Hirlau a fost Petru Rare?, 
care se zice ca se ocupa cu 
pescaria ?i mergind cu pe?te la 
Saceava a fost vestit de urma? 
al lui Stefan-cel-Mare, iar Ste- 
fani^a-Voda, care era pe patul 
de moarte a cerut de la boieri 
sal puna pe Petre Majearul ce 
Tau poreclit Rare?, dupa numele 
femeel ce a fost, dupa alt bar- 
bat, tirgova{ din Hirlau, ?i Tau 
chemat : Rare?, care femeie a 
avut rela^iuni cu Stefan-cel-Mare, 
muma lu! Petru. (Letop., tom. 
I, pag. 190). 

Petru Rare? a avut re?edin^a 
sa ma! mult in Hirlau, locuind 
in palatul facut de Stefan-cel- 
Mare ?i a zidit ?t biserica Sf. 
Dumitru. (Letop. tom. I, pag. 
205). 

La anul 1624, a ars palatul 
domnesc in Ia?i ?i Radu-Mihnea- 
Voda ?T-a mutat re?edin{a in 
Hirlau, unde a ?i murit la anul 
1626 ?i fu dus la Bucure?ti ?i 
se ingropa la o manastire facuta 
de el. (Letop., tom. I, pag. 
288). 

La anul 1650, Hmil, Hatma- 
nul, cu TatariT si Cazacii, au ars ?i 
pradat Hirlaul, robind mul^i 
oameni in timpul domniei lui 
Vasile Lupu. (Letop., tom. I, 

P a g- 3I9)- 

La anul 1687, Hirlaul a fost 
pradat de Tatar! cari au fost 
chematide Constantin Cantemir- 
Voda in ajutor, sa alunge pe 
Sobieschi cu Le?ii. 

La anul 1706, Antioh Cante- 
tnir vizita Hirlaul, cu gind de 



a tocmi biserica, a o face man&- 
stire ?i alte imbunata^irT, dar 
timpul si imprejurarile grele in 
care se afla f ara n'a putut lasa 
pe Antioh sa-?i implineasca gin- 
dul. (Letop., tom. II, pag. 52). 

La anul 1 7 1 1 , Hirlaul a fost 
pradat ingrozitor de Turci, in 
timpul razboiuluT cu Petru-cel- 
Mare al Rusiel. (Letop., tom. II, 
pag. 109). 

Pana la anul 1834, Hirlaul a 
fost capitala de jude^ ftinut), 
care coprindea o parte din ju- 
deful Ia?i impreuna cu Cotnari 
?i o parte din jud Boto?ani de 
asta-zT, ^inut care se numea ^i- 
nutul Hirlaului. 

In fine, in ziua de 8 Maiu 
1888, a ars cu totul partea cen- 
trala a ora?ului Hirlaul. 

In Hirlau se afla urmatoa- 
rele biserici mai insemnate : 

1. Sfintul Gheorghe, sau Bi- 
serica Domneasca, zidita de Ste- 
fan-cel-Mare la anul 1487, cind 
a facut ?i curfile de piatra. 

2. Biserica Sf. Dimitrie, zidita 
de Petru Rare?. 

Hirlaului (Movila-), moviLl, pe 
dealul Rauseni, in partea de 
V. a satuluf Rauseni, com. Co- 
mandaresti, pi. Jijia, jud. Bo- 
to?ani, numita ast-fel pentru ca 
vine in direc^ia ora?ului Hirlau; 
pe linga ea trece drutnul la 
Hirlau. 

Hirleasca, padure, in jud. Tele- 
orman, com. Depara^i, avind o 
intindere de 350 hect. E situata 
in valea formata de riul Tele- 
ormanul ?i de piriul Teleorma- 
nelul. 

Hirle^ti, sat, jud. Roman, plasa 
Siretul-d.-j., com. Oni?cani, spre 
N.-E. de tirgu?orui Oni?cani, la 
1 kil. 500 m. de el, pe malul 
drept al riuluT Siretul. Are o po- 
pulate de 88 familil, sau 282 



suflete, din carl 88 contribua- 
bill. Locuesc in 65 case. 

Sunt 170 vite marl cornute. 

Are o biserica de zid. 

Este legat cu orasul Roman 
prin sosea. 

Hlrle^ti, cdtun, de resedin^a, al 
comunei Depara^i-Hirlesti, pi. 
Teleorman, jud. Teleorman. 

Hlrle^ti, mope, in jud. Teleor- 
man, pi. Teleorman, cu o in- 
tindere de 750 hect. pamint 
arabil. 

Hirmaneasa, sat, in jud. Ro- 
man, pi. Siretul d.-s., com. He- 
le?tieni, la 500 m. deresedin^a 
comunei. Este a?ezat pe deal. 
Are, dinpreuna cu satul Mar- 
ginea, cu care este legat, 89 
familil, sati 418 suflete, din carl 
1 1 5 contribuabil!. Locuesc in 
1 01 case. 

Hirna, deal, comuna Barzeiul- 
de-Gilort, plasa Amaradia, jude- 
{ul Gorj. Are direc^a N.-S.-V., 
coprins intre apa Cilnicul la 
N. si vilceaua Barzeiul-de - Gi- 
lort la S. Este o prelungire a 
dealulul Calugareasa, a carel 
ramifica^ie se termina in valea 
Gilortulul. 

Hlrsa, com, rur. 9 jud. Prahova, 
pi. Podgoria. Se numeste ast-fel 
de la un pise ascu^it intre doua 
val, numite Piscul-luI-Hlrsa. 

Este situata pe vaile girle- 
lor Varbila, Hrsa si Bucovelul, 
la 18 kil. de capitala jude{ului 
?i la 8 kil. de a plasel. 

Are o populate de 1863 su * 
flete: 952 barbajt si 911 feme!, 
in care intra 22 famiiiT de Ji- 
ganl, 4 de Bulgarl si 5 de Ita- 
lieni. Locuesc in 402 case. 

Se compune din 6 catune: 
Hirsa, Nisipoasa, Gilmeia, Var- 
bila si Valea-Cuculu!. 



60645. Marele Dicfionar Geografic. Vol. III. 



90 



Hosted by 



Google 



HtRSA 



714 



HlRSOVA 



Are 5 bisericl: la Hirsa, Ni- 
sipoasa, Plopul, Varbila si Va- 
lea-Cucuktf, deservite de 5 pre- 
ofl ; o scoala frecuentata de 45 
elevl. Carte slhl 37 locuitorl. 

Afara de agricultura, locui- 
toril se mai ocupa cu rotaria, 
dulgheria, taerea padurilor si 
pomicultura. Produsul muncei 
il desfac la orasul Ploesti. 

284 locuitorl s'au improprieta- 
rit la 1864 pe mobile Bucovul, 
Poenareanca, Salcianul, Rogo- 
zasca si a fra^ilor Caribolu, cind 
li s'a dat 8 1 8 hect. 

Vite sunt : 585 boi, 203 vacT, 
55 cal, 748 01 si 436 porcT. 

Sunt 40 stupl cu albine. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^a de 2000 hect. 

Comerciul se exercita de 8 
persoane. 

Veniturile si cheltuelile co- 
munei sunt de 4200 lei anual. 

Prin centrul comunei trece 
soseaua Bucovul-Hirsa. 
. E brazdat de dealurile : Gil 
meia, Rachi^i, Piscul-luT-Cernat, 
Puiulescu, Piscul-Sticlarului si 
Piscul-Subfire. Serva de fine^e. 
Pe o parte din ele sunt pom! 
roditon si se cultiva cereale. 

E strabatuta de vaile : Hirsa, 
BucovuluT, Ciuciuneasa, Noroa- 
ielor, Robul, Cucului si Varbila, 
formate din mai multe ramurT. 

Se margineste cu comunele : 
Urla^i, Iordacheanu, Valea-Calu- 
gareasc&, Gornetul-Cricov, Po- 
deni-Noi, Bucovul si Podeni- 
Vechi. 

Hirsa, sat, face parte din com. 
rur. Hirsa, pi. Podgoria, jud. 
Prahova. Are o populate de 
243 locuitorl (126 barbaflf, 117 
feme!). Aci e resedinfa comu- 
nei. Are o biserica, fondata in 
anul 1866. 

Hirsa, girld, izvoreste din pa- 
durile com. Hirsa, pi. Podgo- 



ria, jud. Prahova, si se varsa in 
riul Bucovelul. 

H!rse§ti, numirea vechie a sa- 
tulut Piscul, jud. Covurluiu. 

Hirsova, plasa, in jude^ul Con- 
stanta, ocupind partea de N.- 
V. a lul. Si-a luat numele de 
la resedin^a sa, oraselul Hir- 
sova. Este situata in partea de 
V. si de N. a jude^ului. 

Se margineste la N. cu jud. 
Tulcea; la E., tot cu jud. Tul- 
cea; la S., cu plasile Constanta 
si Medjidia; la V., cu jude^ele 
Braila si Ialomifa, despar^indu- 
se prin fluviul Dunarea. 

In partea de V. si de N.-V. 
e accidentata de dealuri si vai. 
Dealurile sunt prea pu^in aco- 
perite cu paduri; si mai mult 
cu fine^e si semanaturi frumoa- 
se si cu movile numeroase. 

Principalele culmi sau sisteme 
de dealuri, can bazdeaza teri- 
toriul piasei sunt urmatoarele : 
culmea Ostrovului, la N., cu vir- 
ful Ostrov (140 m.), intre Du- 
nare si girla Rost; culmea Da- 
eni, tot la N., cu virful Ghiol- 
gic-Tepe (184 m.), intre Dunare 
si vaile Rost-Dere si Topirscea; 
culmea Fagarasul, la N. cu virful 
Fagarasul-Nou (188 m.), intre 
vaile Rost-Dere si Sarai ; cul- 
mea Sultanul sau Topologul, la 
N.-E., cu virful Doerani (392 
m.), eel mai inalt din toata pi., 
si chiar din tot jud. Constanta ; 
culmea Gtrlici, cu virful Moviia- 
Ciuroboaia (120 m.), la N.-V., 
intre Dunare si vaile Topirscea 
si Pietrisul; culmea Balgiul, in- 
tre valea Pietrisul si piriul Sa- 
rai si Dunare cu virful Balgiul 
(102 m.), la N.; culmea Curu- 
Bair, la E., cu virful Dragan (302 
m.), intre piriul Sarai si aflu- 
entul sau Mahometcea; culmea 
Cadi-Cisla, in partea centrala, 
cu virful Cirnele (168 m.), intre 



Dunare si valea Sarai; culmea 
Hirsova, la V., cu virful Caima- 
cli (85 m.), intre Dunare si va- 
lea Tichilesti; culmea Topalul, 
intre Dunare si vaile Tichilesti 
si Stupina, cu virful Olacul (125 
m.), la S.; culmea Boazgicul, la 
S., cu virful Zavolul (126 m.), 
intre vaile Stupina si Boazgicul ; 
culmea Erchesec, in partea cen- 
trala si sudica, cu virful Er- 
chesec (234 m.); culmea Dul- 
gherul, cu virful Turbencea (252 
m.) la E., intre piraele Casim- 
cea si Sarai; culmea Insiratele, 
la S.-E., cu virful Terzi-Chioi 
(214 m.), intre piraele Boazgi- 
cul si Casimcea. 

Movile sunt numeroase si im- 
portante, servind ca puncte de 
orientare si de observable. 

Dunarea o uda la V., de la 
satul Boazgicul, pana mai jos de 
satul Ostrovul, pe o distanta 
de aproape 80 kil. Direc^iunea 
cursului sau e spre N., N.-E. 
sau N.-V. $i in dreptul Hirsovei 
descrie un mare semicerc; de la 
Cetatea-Oii se desparte in doua 
bra^e: Dunarea-Noua si Duna- 
rea-Veche, la E. de precedenta, 
zisa si Canalul-MacinuluT, si al 
carui mai rasaritean este dobro- 
gean ; largimea cea ma! mare 
o ati nge ceva mai jos de Hir- 
sova (2200 m.); adincimea va- 
riaza intre 12 — 33 m. ; formeaza 
mai multe insule, intre care 
Boazgicul-Mare si Boazgicul-Mic, 
Topalul, Hirsova, Chiciul, Daeni 
si Ostrovul, ma! toate acope- 
rite cu paduri de salcii; malul 
sau este inalt si stincos. 

Piraele care o uda sunt : Rost 
sau Aigar- Ahmet, la N., trecind 
pe linga satul Ostrov; Topir- 
scea, tot la N., trecind pe linga 
Daeni ; Pietrisul, in partea cen- 
trala, trecind mai jos de satul 
Girlici; Sarai, eel mai insemnat, 
in partea centrala, trecind prin 
satele Topolog, tatar si romin, 



Hosted by 



Google 






HlRSOVA 



715 



HlRSOVA 



Calfa, Rahman, Haidar, Cara- 
pelet, Balgiu si Sarai, si primind 
ca afluenpf piraele Topologul, 
Ramazan, Haidar si Mahomet- 
cea, toate pe dreapta ; Tichilesti, 
trecind prin satul Tichilesti, 
si Boazgicul, trecind prin sa- 
tele Satis-Chioi, Baltagesti si 
Boazgicul, ambele la S. ; toate 
aceste piraie se varsa in Dunare 
sau in girl el e formate de ea. Afara 
de aceste piraie mai sunt niste 
girle fie naturale, adica formate 
de Dunare prin revarsarile el, 
fie artificiale, facute de pescari 
pentrii a atrage pestele din 
Du;iare; principalul e Baroiul, 
in partea de V., care pleaca 
sub numele de privalul Rotundul 
si formeaza in drumu-I mai multe 
iacurT, ca Ciobanul, Hazarlic si 
Daeni. Mai sunt trel verigT, 
una la S. si doua la N., care 
sunt girle formate de Dunare. 

Bal^i sunt: Siateia, Rotundul 
Ciobanul, Puturoasa, Hazarlic- 
Ghiol, Girlici si Daeni, toate 
asezate in partea de V., la N. 
de Hirsova, avind o intindere 
totala de 600 hect., producind 
acelasi fel de peste ca si Duna- 
rea, de care sunt formate si al 
caror venit apartine Statului ; 
ele sunt ma! toate inconjurate 
cu stuf. 

Vaile sunt: Valea -Mosulul, 
Pinga, Daeni, la N., deschizin- 
du-se in Dunare (girla Baroiul); 
Hazarlic si Barter in partea cen- 
trala, deschizindu-se in lacul 
Hazarlic; Ghizdaresti, Topalul, 
Stupina si Zavolul, la S., des- 
chizindu-se in Dunare; Capugi 
si Erchesec la S., adiacente 
ale piriului Boazgic. 

Este formata dintr'o comuna 
urbana, Hirsova, resedin^a, ase- 
zata in partea de V., pe malul 
eel inalt al Dunarei, si 11 com. 
run, si anume: 

1. Calfa, la N.-E., pe piriul 
Calfa sau Sarai, cu catunele : 



Calfa, Corugea, Haidar, Maho- 
metcea, Rahman si Ramazan- 
Chioi ; 

2. Ciobanul \ la V., pe malul 
sudic al laculul Ciobanul, cu 
catunele Ciobanul si Cadi-Cisla; 

3. Daeni, la N.-V., pe malul 
inalt si stincos ce domina valea 
Daeni si girla Baroiul ; 

4. Girliciul, tot la N.-V., pe 
valea Girliciul si pe malul drept 
al girlei Baroiul; 

5. Ghizddre§ti, la S., pe valea 
Ghizdaresti si pe malul drept 
al Dunarei cu catunele Ghiz- 
daresti si Tichilesti ; 

6. Ostrovul, la N., pe malul 
drept al unei verigl a Dunarei; 

7. Sarai, in partea centrala, 
pe piriul Sarai, cu catunele Sa- 
rai, Bilgiul, Carapelit, Dulgherul; 

8. Siriul, tot m partea cen- 
trala, pe valea Siriul, cu catu- 
nele Siriul, Capugi, Cartal, Pan- 
telimon, Erchesec, Muslu, Mus- 
lu-Bey, Satis - Chioi si Terzi- 
Chioi ; 

9. Topalul, la S., pe valea 
Topalul si pe malul inalt si stin- 
cos al Dunarei, cu catunele To- 
palul si Boazgicul; 

10. Topologul, la N.-E., pe pi- 
riul Topologul sau Sarai, cu 
cat. : Topologul si Doerani ; 

1 1 . Urumbei sau Orumbei la 
N., pe piriul Rost sau Aigar- 
Ahmet, cu catunele: Urumbei 
si Fagarasul-Nou. 

Popula^iunea plasei Hirsova 
este de 5817 familii, sau 23159 
suflete: 12006 barba^i si 11153 
femeT; 13281 necasatorip, 9076 
casatori^T, 767 vaduvT, 35 di- 
vor^ap; 22876 ceta^eni Romini, 
255 supusT strain!, 28 nesupusl 
nici unei protec^ii; 19894 orto- 
doxi, 36 catolici, 2473 maho- 
medani, 41 mozaicl, 715 de alte 
religii; 4264 agricultorf, mese- 
riasf, etc.; 131 industriasF, 201 
comercian^i, 168, avind profe- 
siunl libere. 



Din acestia, 7814 sunt im- 
proprietari^I pana la 10 hect.; 
559 de la 10 — 25 hect, 90 de 
la 25 — 100 hect, 12 de la 100 
hect. in sus si 329 n'au pamlnt 

Contribuabili sunt 4764. 

Intinderea pi. este de 107493 
hect., impar^ite dupa cum ur- 
meaz& : Terenul productiv este 
de 101478 hect ; terenul nepro- 
ductiv este de 601 5 hect (vetrele 
satelor 3238 hect, bal^f, helestaie 
2777, total 6015). Terenul pro- 
ductiv se mai sub-imparte in mo- 
dulurmator: 78544 hect. teren 
cultivat cu cereale, legume, etc., 
(din. care 6190 hect. ale Statului 
si propietarilor si 72354 hect. ale 
locuitorilor); 3797 hect. teren ne- 
cultivat (din care 1268 hect. ale 
Statului si proprietarilor si 2529 
hect. ale locuitorilor); 11750 
hect. izlaz (din care 3073 hect. 
ale Statului si proprietarilor si 
8677 hect. ale locuitorilor) ; 533 
hect. vil (din care 49 hect. ale 
Statului si proprietarilor si 484 
hect. ale locuitorilor); 6854 hect. 
p&durl (din care 5693 hect. ale 
Statului si proprietarii si 1161 
hect. ale locuitorilor). 

Locuitoril poseda: 49 masinl 
de secerat, 55 masinl de batut 
porumb, 696 grape de fier, 15 
masinl de vinturat, 68 diferite 
masinl agricole, 191 5 plugurl 
cu bol, 831 plugurl cu cal, 942 
care cu bol si 2357 carufecu cal. 

Vite sunt : 160 armasarl, 3960 
cal, 2733 lepe, 846 minji, 114 
taurl, 7133 bol, 5602 vaci, 2237 
vifel, 60 bivoli, 202 bivoli^e, 42 
malacl, 150 asinl, 7810 berbeel, 
65716 ol, 23274 miel, 155 {apl, 
2024 capre, 991 lezl, 21 14 porci, 
2257 scroafe. 

Sunt 335 stupi cu albine. 

In plasa sunt 131 industriasl 
(fierarl, lemnarl, tlmplarl, etc.); 
o fabrica de tabacarie Ja Hir- 
sova ; 201 comercianp, din carl 
5 hangil si 91 circiumarT. 



Hosted by 



Google 



HtR^OVA 



716 



litRSOVA 



Comerciul e des*:ul de activ 
si consta in export de cereale, 
aalmale, pestf, pieT, etc. si in 
import decoloniale, manufacture 
si masinl agricole ; el se face mat 
mult prin oraselul Hirsova si 
satele Tortoman si Tas-Punar. 

Caile de comunica^ie sunt: 
Dunarea, portul Hirsova; pe 
bal^I, lacurl si girle cu luntrile ; 
pe uscat : caile jude^ene : de la 
Hirsova la Macin, la Babadag, 
la Constanta la Medjidia si la 
Cernavoda, in fine numeroasele 
drumuri comunate si vecinale 
ce unesc toate satele intre ele. 

Veniturile comunelor sunt de 
140288 lei, iar cheltuelile, de 
55910 leT. 

Are 21 biserict ortodoxe, de- 
servite de 24 preop, 1 8 dascali si 
28c4ntare^i; iogeamiicu iohogi, 
2casederugaciun!alealtorsecte ; 
24 scoli primare, din cart : 1 de 
bae^T si 2 de fete in orasul Hir- 
sova, conduse de 2 institutori 
si 2 institutoare, si 22 scolif ru- 
rale mixte, conduse de 20 in 
va^ator! si 6 inva^atoare, frecu- 
entate de 1575 elevf ; mat sunt 
si 3 scoIT particulare. 

Hlr^ova, com. nrb., in jud. Con- 
stanta, pi. Hirsova, a carei re- 
sedin^a este. 

Este situata in partea de N.-V. 
a jud., la 96 kil. spre N.-V. de 
orasul Constanta, resedin^a jud. 
si in partea de V. a plasei. 
Comunele invecinate cu dinsa 
sunt: Groapa-Ciobanuluf, spre 
N.-E. ; Girlici, spre N.-E. ; Sarai, 
Ghizdaresti, Siriul, spre S. si 
S.-E. 

Hotarul amanun^it al com. e- 
ste urmatorul: Plecind de pe 
malul drept al Dunarel, din drep- 
tul ostrovului Ghizdaresti, se in- 
dreapta spre N.-V., urmind ma- 
lul Dunarel, pe la poalele dea- 
lulul Celea, pana in dreptul gra- 
dinel capitanulu! Ismail ; de aci 



apuca spre V., tot pe malul Du- 
narel, trecind prin partea su- 
dica a orasul ji Hirsova, si a 
satulul Varosi, de unde taie Du- 
narea spre a coprinde intr'insul 
ostrovul Chiciul, de la al carui 
col{ de S.-V. se indreapta spre 
N., urmind girla numita Zata- 
rul-Hirsan-Bei, ce desparte in- 
sula Chiciul de Gisca-Mare (jud. 
Ialomi^a) ; taie din nou Duna- 
rea, urmeaza continuu malul 
sau drept, coprinde in el os- 
trovelul Puiul-Gisttf, trece pe 
linga Conacul-lm-Manole si Ce- 
tatea-Oii, de la vale de care, Du- 
narea despar^indu-se in doua, 
Dunarea-Noua si Dunarea- Ve- 
chie (Canalul-Macinulu?), hotarul 
urmeaza pe aceasta din urma 
in direc^ia N.-E. pana la o dis- 
tant de 5 kil. de la bifurca- 
tie ; de aci, spre S.-E.; mat in- 
tiiu taind padurea Ruginoasa si 
stuful , pana linga balta Belciugata 
apudf spre S.-V., pe linga babble 
Rotundul si Girli^a, pana d'asu- 
pra viilor orasuluT Hirsova ; de 
aci se dirige spre S.-E., facind 
un unghiu optuz, taie priva- 
lul Baroiul, trece pe linga sa- 
tul Groapa-Ciobanului (la 1 kil.) 
si se urea pe Dealul-Ciobanu- 
lui, pe muchea caruia o ia spre 
E., pana in dealul Caranli, 
trecind apoi spre S.-E., prin 
movila Sapata, taind soseaua ju- 
de^eana Ostrovul-Hirsova, valea 
Brentului, pe care o urea pu- 
{in spre a o parasi si a se opri 
pe locul numit : Trei-Movile, de 
unde se indreapta spre V., co- 
borind valea Caimacli-Dere, tre- 
cind pe la 2 kil. spre N. de satul 
Ghizdaresti si oprindu-se pe ma- 
l'il Dunarel in dreptul ostrovu- 
lui Ghizdaresti, ia locul de unde 
am plecat. Forma hotarului e 
aceea a unuT dreptunghiii ne- 
regulat, strlmtindu-se spre S.-E. ; 
lungimea lu! este de 45 kil., 
iar intinderea, de 4879 hect. 



Se margineste la N. cu jud. 
Braila,despar^indu-seprin Duna- 
rea- VechTe (Canalul Macinulul) ; 
la V., cu jud. Ialomi^a, separin- 
du-se tot prin fluviul Dunarea; 
la S., cu jud. Ialomi^a si com. 
rur. Ghizdaresti, despar^indu-se 
de j ide^ prin valea Caimacli- 
Dere ; iar la E., cu com. r. Groa- 
pa - Ciobanului, delimitindu - se 
prin dealurile Ciobanul, Caranli 
si Brentul si linia conven^iona'a 

Relieful solului este pu^in ac- 
cidentat in partea centrala si 
sud-estica, iar in partea apu- 
sana si nordica este ses, parte 
acoperit cu stuf (si anume te- 
ritoriul coprins intre Dunare, 
padurea Ruginoasa, girla Tair- 
Buaz, privalul Rotundul si Gir- 
lita) in care se gasesc 12 bait! 
mar! si mid, principale fiind 
Slateca si Rotundul. Parte e 
acoperit cu finete si semanatun 
(intre Dunare, privalele Baro- 
jul, Rotundul si TairBuaz). In 
partea nordica se gaseste bal- 
ta Puturoasa, in partea estica, 
viile orasului. Tot de oras tin 
si ostroavele Chiciul si Puiul- 
Gist'n, eel d'intiiu in partea de 
S.-V., iar eel din urma in partea 
deN.-V. Partea accidental, care 
coprinde centrul si estul com. 
are ca dealuri : Ciobanul, la N. 
(65 m.) Caranli (72 m.), la N.-E. ; 
pe ale carui ridicaturi apusane se 
gasesc ruinele vechielor forta- 
re^e turcesti, cunoscute sub nu- 
mele de Tabia-Chioprin si Cea- 
nac-Cale, ambele dominind Hir- 
sova din partea de N. si dec! 
aparind-o in caz de navalire din 
spre N. ; dealul Celea (85 m.), 
la S.-E. 

Movile sunt numeroase, in- 
tre can : Hirsova, la N.-V. de 
oras (40 m.); Movila-Mare (65 
m.), la N.-E. ; Movila Tiganu- 
lui (34 m.), la N.-E. de oras ; 
Movila-Sapata (68 m.) la E. ; 
Trei-Movill (in m.), la S.-E. 



Hosted by 



Google 



Hlk$OVA 



717 



HtR?OVA 



Ele sunt raspindite ; parte sunt 
naturale, parte artificiale si aco- 
perite cu verdeaja, iar dealurile 
sunt acoperite cu semanatur! 
bogate si fine^e intinse. 

Apele care uda com. sunt : 
Dunarea la S. si V. ; Canalul-Ma- 
cinuluT (Dunarea-Vechie), la N.- 
V., ambele pe o lungime de 24kil. 
udind si orasul Hirsova, si formind 
insulele Chiciul, Gisca-Mare si 
Puiul-Gistii, dintre carl cea d'in- 
tiiu si cea din urma apar^in co- 
munei Hirsova, iar a 2-a jud. 
Ialomi^a ; girlele sau privalele 
Tair-Buaz si Rotundul, ambele 
formate de Dunare, la N. ; pri- 
valul Baroiul prin mijlocul co- 
munel, pe la N. si N.-V. de 
oras. 

Vai sunt purine ; cea ma! in- 
semnata este Caimacli-Dere, la 
S., despar^ind-o de com. Ghiz- 
daresti. 

BaUVile sunt abundente in par- 
tea N. si N.-V. a comuneT, 
risipite prin stuf si formate de 
revarsar! anterioare ale Dunarei; 
cele mat insemnate sunt : Slateia 
(60 hect.), Rotundul (80 hect.), la 
N.; Puturoasa (6 hect.), la N.-V. ; 
Belciugata si Girli^a, la hotarul 
spre com. Groapa-Ciobanului ; 
pestele lor seamana cu eel din 
Dunare ; se consuma in locali- 
tate; venitul bailor apar^ine 
Statului. 

Com. se compune din orasul 
Hirsova, asezat pe ultimele pre- 
lungiri S.-V. ale dealului Cio- 
banul, pe malul drept al Du- 
narei. Are 12 — 14 strade. Partea 
de V. poarta numele de Varosi 
linga girla Baroiul si virful Hir- 
sova. In apropiere de Varosi 
sunt ruinele Ceanac-Cale si Ta- 
bia-Chiopriul la N., Gradina-lui- 
Cristea-Cimbraru, la N.-E. Par- 
tea rasariteana fund locuita ma! 
mult de Tatar!, i s'a dat numele 
de Mahalaua-Tatareasca, in a- 
propiere de Movilafiganulu!. 



Linga ea se afl& Gr&dina-Tata- 
rului si acea a la J Capitan- 
Ismail. 

Suprafa^a comune!, de 4879 
hect. este impar^ita ast-fei : 1393 
hect. ale locuitoriior (din car! 
224 hect. ocupate de vatra o- 
rasuluT, cu 578 case) si 3486 hect. 
ale Statului si proprietaril; 603 
hect. neproductiv si 4276 hect. 
productiv; 1850 hect. teren cul- 
tivabil, 40 hect. teren ramas 
necultivat, 1587 hect. izlaz, 146 
hect. vii, 607 hect. padurT. 

Popula^iunea orasulu! Hirsova 
este de 614 familil, sau 2718 
suflete: 141 2 barba^i si 1306 
feme!; 1496 necasatori^i, 1076 
casatoripf, 138 vaduv!, 8 divor- 
\atf ; 2477 ceta^eni RominT, 213 
supusi strainl, 28 nesupus! nici 
unei protec^ium; 1767 crestini 
ortodoxi, 36 crestini catoiici, 
879 mahomedan!, 36 mozaicT; 
280 agriculton, Sj industriasi, 
10 1 comercianp, 93 cu alte pro- 
fesiuni. 

Stiti carte 645 persoane. 

Contribuabil! sunt 561, 

Locuitorii poseda : 35 pluguri 
cu boi, 8 cu cat, 30 care cu 
bo!, 63 caru^e cu cat, 4 masini 
de batut porumb, 23 grape de 
fier, 1 moara cu aburi. 

Vite sunt : 300 cai, 6 Tepe, 
3 minzi, 2 taurT, 180 boi, 350 
vaci, 40 vi^ei, 9 bivoli, 30 bi- 
voli^e, 14 malacT, 2 asini, 100 
berbeci, 1900 01, 945 mieT, 5 
^apT, 25 capre, 20 lezi, 90 porci, 
160 scroafe. 

Sunt 87 industriasi; 1 fabrica 
de pielarie. 

Comercinl e destul de activ; 
sunt 10 1 comercian^i, din can 
5 hangii, 15 circiumari. 

Hirsova e port la Dunare, 
vama sucursala a biuroulu! va- 
mal Cernavoda ; se exporta vite, 
lina, cereale, si seimporta manu- 
facture confec^iun!, instrumente 
agricole. 



Miscarea portuluT Hirsova pe 
anul 1895: bastimente de riuri: 
intrate: Romine 140, straine 
745; esite: Romine 139, stra- 
ine 739; bastimente de mare 
straine: intrate 47, esite 48. 

Venituriie com. se ridica la 
suma de 90249 lei si cheltuelile, 
la 56786 let. 

Caiie de comunicafie sunt: 
Dunarea cu portui Hirsova, care 
are un ponton bine construit; 
calea jude^eana ce duce la Macin; 
drumul ce duce la Babadag; 
calea jude^eana la Medjidia; 
drumul la Cara-Murat si Con- 
stanta ; drumuri comunale la sa- 
tele invecinate. 

Are o biserica cu hramul Sf. 
Nicolae, fundata de locuitor!, 
cu 1 preot, 1 paracliser, 2 cin- 
tare^I, intre^inupf de com. ; 2 
geami! cu 2 hogi ; o scoala pri- 
mara de bae^f si una de fete, 
cu 2 institutor! si 2 institutoare, 
frecuentata de 246 elevi (114 
bae^i, 126 fete); o scoala bul- 
gareasca si una turceascS. 

Hirsova, com. rur., in partea de 
N.-E. a pi. Racova, jud. Vasiuiu, 
Ja 19 kil. de orasul Vasiuiu si 
la 18 kil. de Pungesti, resedinfa 
plase!, situata intre comunele 
Cozmesti, Poenesti, Laza si Co- 
sesti, pe o suprafa^a de 1778 
hect., din car! 98 hect. padure 
si 621 hect. loc de cultura, fl- 
na^ si imas ale proprieta^el, iar 
959 hect., ale locuitoriior, cu 
51 hect. vie. 

Areo populate de 315 familil, 
sau 1 102 suflete, din car! 1 1 
straini. 

E compus& din satele: Hir- 
sova-Razesi, Hirsova-Manastirel 
si Fundatura. 

Are o biserica, cu 1 preot si 
2 eclesiarhi; 3 iazurl; 3 crisme. 
Comerciul se face de 6 persoane 
si 2 strain!. 

Vite : 737 vite mar! cornute, 



Hosted by 



Google 



HtR?OVA 



718 



HlRTlESTI sau bucsene?ti 



983 of, 74 cai, si 155 rl ma- 
torr. 

Budgetul com. e de 2037 let, 
9 ban!, la cheltuell, si de 2108 
lei, 50 bani, la venituri. 

Sunt 184 contribuabili. 

Locuitorii posedS : 215 plu- 
guri si 215 care cu boi, 3 plu- 
guri si 3 c&ru^e cu cai; 215 
stupi cu albine. 

Hir^OVa, virf de deal, in jud. 
Constanta, pi. Hirsova, pe te- 
ritoriul com. urbane Hirsova; 
este unul din virfurile Dealului- 
Ciobanului, situat in partea V. 
a plasei si cea N.-V. acorn., la 
1 kil. spreN.-V. de Hirsova, pe 
malul drept al Dunarei; are o 
inal^ime de 70 m.; a fost punct 
trigonometric de observa^ie de 
rangul I-iu, dominind prin in&l- 
{imea sa orasul Hirsova, drumul 
vecinal Hirsova-Conacul-lui-Ma- 
nole ; sub Turci el a fost intarit 
cu fortare^e spre a impedica 
trecerea Rusilor peste Dunare. 

Hfr^ova, deal, m partea de N. 
a com. Poenesti, pi. Racova, 
jud. Vasiuiu, in hotar cu co- 
munele Hirsova si Laza. 

Hir^ova, pirifi, udind teritoriul sa- 
tului Hirsova-Razesi, com. Hir- 
sova, pi. Racova, jud. Vasiuiu. 
Izvoreste de sub Dealul-Morilor- 
de-Vint, curge spre S. si se 
varsci in piriul Hirsova-Lunca. 

Hir§ova-Lunca, piriii, izvore- 
ste din partea de N. a com. 
Hirsova, pi. Racova, jud. Vas- 
iuiu, de sub dealul Magura, din 
mai multe izvorase, can se u- 
nesc la punctul numit Fundul 
Luncei, uda comuna de alun- 
gul et, trece pe teritoriul com. 
Laza si se varsa in Racova, 
dupa ce primeste ca afluen^T: 
Valea-Ulmului, Boldea si piriia- 
sul Hirsova. 



Hir§ova-M&nastirei, sat, com. 
Hirsova, pi. Racova, care si-a 
luat numele de la o fosta ma- 
n&stire, unde serveau c&lugari 
si a carei vechime se constata 
din o inscript'tune cu litere chi- 
rilice. In anul 1772, a fost re- 
construita de cacre Stefan Ga- 
lusca, fost proprietar al mosieT, 
iar asta-zT serveste ca biserica 
de mir, avind 1 preot si 2 e- 
clesiarci. 

Satul ocupa partea cea mat 
ridicata din com., fiind situat pe 
dealul Morilor-de -Vint, spreN.-E. 
de com., pe o suprafa^a de 95 
hect., din can 4 hect. vie. Are 
o populate de 35 familii, sau 
153 suflete. 

Vite : 54 vite man cornute, 
86 01, 14 cai si 10 rimatori. 

Locuitorii poseda: 9 pluguri 
si 9 care cu boi, 1 plug si 1 
caru^a cu cat ; 9 stupi cu al- 
bine. 

Hir§ova-Raze§i, sat, in partea 
de S.-E. si resedin^a com. Hir- 
sova, pi. Racova, jud. Vasiuiu. 

Areo suprafa$a de 1254 hect., 
din carl 99 hect. padure si 720 
hect. ioc de cultura, fina^ si i 
mas ale proprieta^ei, iar 435 
hect., ale locuitorilor, cu 27 
hect. vie. Are o populate de jo 
familiT, sau 360 suflete. 

Locuitorii poseda: 143 plu- 
guri si 143 care cu boi ; 1 plug 
si o caru^a cu cai; 143 stupi 
cu albine. 

Hir§oveni. Vezi Poenesti Stra- 
jesculut, sat, jud. Vasiuiu. 

Hirtie§ti, com. rur., pi. Argese- 
lul, jud. Mascel, la S. de Cim- 
pulung, la 15 kil. de acest oras si 
la 10 kil. de Stilpeni, resedin^a 
subprefectureT. Este situata pe 
ambele malur! ale riului Arge- 
selul. 

Se compune din 2 cat. : Hir- 



tiesti si Lucieni si se margine- 
ste : la N. cu com. Boteni; laS., 
cu com. Vulturesti; la E., cu 
jud. Dimbovi^a si la V., cu com. 
Dr&ghiciul. 

Are o populate de 966 lo- 
cuitori, carl se ocupa, pe linga 
agricultura, cu fabricarea pietrei 
de var. 

Sunt 500 vite man cornute; 
30 stupi cu albine. 

In jurul com. sunt dealurl a- 
coperite cu paduri si cu pomi 
roditorl: pruni, men, ciresi, pen, 
etc. In partea de E. &unt dea- 
lurile : Periior si Valea Mazga 
nei, iar la V., deaiurile : Iorda- 
chestilor si Valea-Mitului. 

Riul Argeselul, uda. com. in 
tot lungui ei. Pe el sunt 3 he- 
rastrae. 

Locuitorii din Hirtiesti au ca- 
patat pamintul prin improprie- 
tarire, pe mosia statului Hirti- 
esti, iar cet din Lucieni s'au im- 
proprietarit pe mosiile proprie- 
tarilor. Proprietar! in com. sunt: 
d-nii P. Bastea, I. Constantine- 
scu, T. N. Vladescu, A. N. Vla- 
descu si C. Vladescu. Proprie- 
tary din Hirtiesti au cumparat 
pamintul de la stat, iar ceidin 
Lucieni ii au din vechime. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^a cam de 1750 hect., a- 
fara de padurea Hirtiesti, care 
are o suprafa^a de aproape 2500 
hect. 

Sunt 164 contribuabili. 

Budgetul com. e de 3386 lei 
la venituri si de 1254 lei, la 
cheltuell. 

Are 2 biserici, in fie-careca- 
tun cite una; o scoala. 

Un pod de piatra, peste riul 
Argeselul, leaga cat. Hirtiesti, 
cu cat. Lucieni. 

Hirtiesti, sau Buc§ene§ti, sat, 
face parte din com. rur. Ti- 
^esti, pi. Riul DoamneT, jude^ul 
Muscel. Are o populatie de4i 



Hosted by 



Google 



HlRTIESTl 



719 



HlRTOPUL 



familii, sau 209 suflete: 109 
barba^l si no femel; o biserica* 
fondata la anul 1534, de zid 
masiv si cu un turn. 

Pe la V. satului trecea ve- 
chiul drum al postel, intre Cim- 
pulung si Pitesti. Intre acest 
catun si com. Livezeni era sta^ie 
de posta. 

Hirties/ti, sat, face parte din co- 
muna rurala Livezeni, pi. Riu- 
rile, jud. Muscel. 

Hirtiesti, sat, face parte din co- 
muna rurala cu acelasi mime, 
pi. Argeselul, jud Muscel. Aci 
este resedinta comuneT. 

Locuitorii s'au improprietarit 
pe mosia statuluT Hirtiesti. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot si 1 dascal, fondata la 
anul 1842 de locuitorii comu- 
neT; o scoala mixta, frecuen- 
tata de 20 elevi. Cu intre^ine- 
rea scoalei statul cheltueste a- 
nual 1242 lei. Localul este bun, 
daruit la anul 1877 de d-i 
I. Constantinescu. 

Stiti carte 135 barbati si 11 
feme!. 

Hirtiesti, pddure a statului, pen- 
dinte de com. Hirtiesti, pi. Ar- 
geselul, jud. Muscel, in tntin- 
dere de 2468 hect. si formata 
din 3 trupuri : Runcul(672 hect.), 
Toporul (1032 hect.) si M&z- 
gana (764 hect.). 

Hirtoapei (Valea-), valea piriu- 
lui cu acest nume, jud. Sucea- 
va, pomenita intr'o marturie 
din 1703, Maiu 22, ce stabiles te 
hotarele mosiel Husi. 

Hirtoapele, sat, numit in partea 
de jos si Satul-Nou, pe mosia 
cu acelasi nume, com. Lespezi, 
jud. Suceava. S'a format din 
locuitorii desfiin^atelor sate Ne- 
gresti, ce se aflau la gura piriu- 



luT Bidili^a si Partinisul, ce era 
pe coasta dealulul Ceapa. Este 
asezat d'asupra, pe coastele si 
poalele malulul si hirtoapelor ce 
{armuresc sesul sting al Sire- 
tulul. Are o populate de 290 
familii, sau 980 suflete: 500 
barbae si 480 femel. Locuesc 
in 238 case. Sunt 230 contri- 
buabill. 

Vatra satului ocup& 29 falcl. 
Mosia e proprietatea statului 
si are 1 100 falcl, din care 730 
falcl cuitivabile, 2 falcl padure, 
200 falcl fina^ si restul mal 
mult sterp si neproductiv. 

Improprietarit! m 1864 sunt 
55 palmasl si 62 codasl stapi- 
nind 300 falcl. 

Are: o biserica, cu hramul 
Sf. Dumitru, deservita de un 
preot si 2 cint&retT; o scoala* 
rurala mixta, condusS de un 
inva^ator, platit de comuna si 
frecuentata de 40 elevi. 

Drumurile principale sunt : la 
Lespezi (6 kil.), la Stolniceni- 
Costandache (4 kil.), la Lunca 
(5 kil.). 

In 1803, Hirtoapele, a m&n£s- 
tirel Probota, cu loc indestul, 
numara 65 liuzT, platind 1076 
lei bir anual. 

Hirtoapele, pise, intre catunele 
Valea-Pope! si Vacarea, pi. Rtu- 
rile, jud. Muscel. 

Hirtopeasca, numire data unel 
pdrfi din mosia Beldim<ineasca, 
jud. Buzaii, com. Beceni, din 
care s'a dat locuitorilor impro- 
prietari{I 13 hect. 

Hirtopeasca, mosie, in jud. Bu- 
zaii, com. C&nesti, cat. §uchea, 
proprietate mosneneasca; are 
200 hect., din carl 12 hect. pa- 
dure, restul araturl, fineata si 
sterp. 

Hirtopelul, trup de sat, situat 



in com. $erbesti, plasa Piatra^ 
Muntele, jud. Neam{u. 

Hirtopul, sat, in partea de N. 
a com. Lunca-Banulul, pi. Pru- 
tul, judeful Falciu, asezat pe 
coasta de E. a dealulul Prutul, 
intr'un hirtop. 

Satul se afla pe mosia Malda- 
resti, proprietatea familiel Te- 
iiman. Suprafafa mosiel e de 
141 8 hect. cu o populate de 
10 familii, sau 36 suflete, din 
carl 8 contribuabill. 

Hirtopul, sat, in jud. Neamtu, 
pi. Piatra-Muntele, com. $er- 
besti, situat pe sesul ce se in- 
tinde la S.-E. de satul Ghigo- 
esti, intre culmea Marginenilor 
si satele Balanesti si Ghilaesti, 
cu marginele sale formeazaho- 
tarul com. Serbesti despre com. 
Birgaoani, si a plasel de Sus- 
Mijiocul. 

Are o populate de' 119 fa- 
milii, sau 469 suflete : 2 1 8 bar- 
bati si 251 femel; 248 necasa- 
toriff, 178 casatoritl, 41 vaduvl, 
2 divor{a$I. Locuesc la 106 
case. 

$tiu carte 25 persoane. 

Se mal numeste : Hirtopul- 
Mare. 

Hirtopul, sat, pe mosia cu acelasi 
nume, jud. Suceava, com. $ol- 
danesti. Asezat intr'o hirtoapa 
inconjurata de dealurl. 

Are o populate de 159 fam. 
sau 66S suflete: 316 barba^I si 
352 femel. Locuesc in 163 case. 

Sunt 179 contribuabill. 

Vatra satului ocupa 35 falcl si 
27 prajinl. Mosia e proprietatea 
d-lul Teodor Tatos. Are 955 
falcl, din care 425 falcl cuitiva- 
bile, 340 falcl padure si imas, 
90 falcl finaj ?i 100 falcl iazul 
Ciorsaci. 

ImproprietaritI la 1864 sunt 
39 fruntasl, 34 palmasl si 94 



Hosted by 



Google 



HlRTOPUL 



720 



HLIBOCI 



coda?!, stapinind 255 falci si 
55 prajini. 

Drumuri principale sunt : la 
Falticeni (8 kil.), la Plesesti (4 
kil.), si la Giurgesti (4 kil. 440 
metri). 

Are o biseric& de zid, pe 
frontispiciul c&reia se citeste : 

«Anul 1844, Octomvrie, s'a savirsit 
acest Dumnezeesc loca* in care se praz- 
nueste cu hramul Sf. M. M. Voivozi 
Mih. si Gav<, facuta cu toata cheltueala 
si osteneala robilor lui Dumnezeu Icono- 
mul Iftime Stamate, proprietarul acestei 
raosii Hirtopul si a fiului sail comisul 
Alecu Stamati spre vecinica pomeniro. 

E deservita de preotul din 
Plesesti si de 2 cint&reflf, si e 1m- 
propnetarita de la 1864 cu 8 
falci. 

Este o scoala rurala mixta, 
cu un inva^&tor platit de stat, 
infiin^atS in 1890, si frecuen- 
tata de 28 elevi. 

Un hrisov de la Irimia Mo- 
vil& (din 1596, Iulie 14) ne a- 
ratS ca satul era in fiin^a pe 
acel timp; se zice ca satul a 
fost odat& razasesc ; ceea ce 
reiese si din car^ile de judeca- 
ta ale m&nastirel Solca cu raza- 
sia pentru satul Ciorsaci. 

Inainte de 1780, Iunie 25, 
Hirtopul era proprietatea lui 
Toader Pisoschi, cumparata de 
la Stoinicul Ioni^a Basota, cacl 
pana pe la aceasta data mosia 
aceasta forma un trup cu Sol- 
d&nesti. Fiii lui Toader Piso- 
schi se judeca in anul aratat cu 
Iordache si Vasile Lina, proprie- 
tary Leucusestilor can pretin- 
deau a li se cuveni jumatate 
din satul Hirtopul. 

La 1803, Hirtopul era al 
capit&nesel Maria Pisoschioaei 
si numara 11 liuzl, platind 188 
lei bir anual. 

Hirtopul, deal, in partea de 
S.-E. a comunei Flaminzi, pi. 
Cosula, jud. Botosani, formeaza 



hotarul intre com. Storesti si 
Radeni. 

Hirtopul, virf de deal, in jud. 
Tulcea, pi. Tulcea, pe teritoriui 
comunei urbane Mahmudia ; este 
asezat in partea E. a plasei 
si in cea S.-E. a comunei; 
este unul din cele mal inalte 
piscuri ale dealuluT Cairacile ; 
de natura stincoasa, intretaiat 
de mat multe povirnisurl si 
hirtoape ; are o inal^ime de 88 
metri ; punct trigonometric dc 
observatie de rangul al 3 lea, 
dominind asupra orasulul Mah- 
mudia (fiind asezat la 2 kil. 
spre S. de oras), asupra dru- 
murilor comunale ce pleaca de 
la Bes-Tepe si Mahmudia, la 
Moru-Ghiol, Bei-Bugeac si Sari- 
Nasuf, si asupra Bra^ulul Sf. 
Gheorghe, pe o mare intindere; 
e acoperit cu pasuni si fmete. 

Hirtopul, piriii, jud. Dorohoiu, 
izvoreste din ponorui hirtopuluT 
de pe mosia Hanesti, com. 
Sirbi, pi. Baseul si se varsa 
in stinga piriului Baseul. 

Hirtopul-Mare. VezT Hirtopul, 
sat, jud. Neam^u. 

Hirtopul - Mic. Vezif Hirtopul, 
trup de sat, jud. Neam^u. 

Hir^ane§ti, piriti, jud. Bacau, pi. 
Trotusul, com. Bogdanesti, izvo- 
reste din padurea cu acelasi 
nume si se varsa in Trotusul 
la satul Tuta. 

Hir{e§ti, sat, in jud. Neam^u, com. 
Margineni, pi. de Sus-Mijiocul, 
situat pe podisul cuprins intre 
dealul Hir^esti, de care se des- 
parte de s. Micsunesti, si ho- 
tarul jude^ului Roman, formind 
cu marginele sale hotarul co- 
munei si al plasei, despre com. 
Silistea (plasa Bistri^a). 



Are o intindere de 1 118 hec- 
tare, o populate de 48 fa- 
milif, sau 220 suflete; o bise- 
rica deservita de 1 preot si 1 
dascal; o fierarie. 

Vite sunt: 74 bol, 50 vaci, 
200 oi, 20 cal, 26 porci si 58 
juncl. 

Contribuabill sunt 48. 

Acest sat mat inainte a fa- 
cut parte din desfiin^ata com. 
Hoisesti, apoi din desfiintata 
com. Micsunesti. 

Hir zobia., pddure, jud. Bac&u, pi. 
Bistrita-de-jos, de pe teritoriui 
com. Calugara-Mare. 

Hlape§ti, sat, in jud. Neamtu, 
com. Talpa, plasa de Sus-Mijio- 
cul, formind cu marginele sale 
hotarul despre comuna Uscati. 

Are o popula^iune de 150 
fam., sau 550 suflete; o biseri- 
ca, cu un preot si 2 eclesiarci; 
o scoala, frecuentata de 35 
elevi; 1 fierarie, 2 rotariT, 10 
lingurari. 

Numanil contribuabilor e de 
212. 

Vite sunt 486. 

Hleiului (Culmea-), munte, jud. 
Suceava, acoperit de padure de 
brad, intre comunele Sasca si 
Malini. 

Hliboca, satuc, pe mosia Po- 
mirla, com. cu acelasi nume, pi. 
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu. 

Locuitorii inproprietari^i au 
67 hect., 31 aril pamint. 

Hliboca, deal, pe mosia Pomirla, 
com. cu acelasi nume, pi. Pru- 
tul-d.-s., jud. Dorohoiu. 

Hliboca, deal, pe mosia Zvo- 
ristea, com. cu aceeasi numire, 
pi. Berhometele, jud. Dorohoiu. 

Hliboci, piriu, jud. Botosani, iz- 



Hosted by 



Google 



HLIBOCUL 



721 



HOCENT 



voreste din padurea Agafton, 
sub numele de Hum&ria, trece 
pe mosiile Baiceni si Oraseni 
si se varsS in piriul Dra*sleuca, 
primind in dreapta piriul Bros- 
caria. 

Hlibocul, piriU, incepe de pe 
mosia Ib&nesti, com. cu acelasi 
nume, pi. Prutul-d.-s., jud. Do- 
rohoiu si se varsa in piriul I- 
baneasa, pe aceastS mosie. 

Hlibocului (Valea-), vale, pe te- 
ritoriul com. Pomirla, pi. Pru- 
tui-d.-s., jud. Dorohoiu, intre 
Dealul-Viei si Dealul-Magura, 
din com. Ibanesti. 

Hlincea, sat, jud. Iasi, pi. Co- 
drul, com. Calafat, situat pe 
podisul dealului Hlincea, cu o 
populatie de 72 familiT, sau 225 
suflete. 

Vite : 135 vite mar! cornute, 
11 cai si 22 rimatorl. 

Hlincea, mdnastire> jud. Iasi, 
situata pe coasta de V. a dea 
lului cu acelasi nume, zidita de 
Vasiie-Voda si zugravita de fiul 
sau, Stefan-Voevod, in domnia 
de la 1660; este inconjurata cu 
zid de jur-imprejur. 

A fost inchinata" Sf. Mormint, 
iar asta-zi se intre^ine de Stat, 
avind 1 preot si 1 cintare^. 

Hlincea, deal, in jud. Iasi, pi. 
Codrul, com. Galata ; se prelun- 
geste de la S. spre N.-E., pe 
partea dreapta a piriului Ni- 
colina; capatui de N.-E. se sfir- 
seste in sesul Bahluiului, in mar- 
ginea razei orasului Iasi, luind 
numirea de Ceta^uea ; pe coasta 
luf despre V. se afla manastirea 
Hlincea, iar pe podisul de de- 
asupra sunt vii si livezT. 

Hlipiceni, sat, numit si Slobozia- 
Todireni, jud. Botosani, situat 



pe coasts de deal, pe partea 
dreapta a piraielor Siena si Jijia, 
com. Todireni, pi. Jijia, jud. Bo- 
tosani, pe mosia Todireni, a Ca- 
sel Spitalului Sf. Spiridon din 
Iasi. Are o populate de 265 
familii sau 713 suflete; malto^i 
locuitoriT sunt rusi romanizati. 
P&minturile locuitorilor ati o in- 
tindere de 650 hect. 

Aci este resedin^a com. To- 
direni. Are o biserica, cu I 
preot si 2 cintarep ; 1 scoala 
mixta, condusa de 1 inva^ator 
platit de stat si frecuentata de 
35 de scolari. 

Vite: 615 boi si vacT, 38 cat, 
830 01, 180 porci. 

Sunt 151 stupi. 

Hliza-Precista, trup de mosie, 
a statului, jud. Covurluiu, in in- 
tindere de 27 hect., 6274 m. p., 
ma* mult vif, com. Filesti, pi. 
Siretul; arenda:925 let pe an. 

Hluza, deal, pe teritoriul satului 
Draganesti, com. Sipotele, pi. 
Bahluiul, jud. Iasi, in valea ca- 
ruia se afla si iazul cu acelasi 
nume. 

Hobaia, sat, face parte din com. 
rur. Balasoeni, pi. Sabarul, jud. 
Ilfov. Este situat spre S. de 
Balasoeni, pe {armul drept ai 
riulul Argesul, la extremitatea 
jude^ulu! despre jud. Vlasca. 

Suprafa^a totala a satului e 
de 855 hect, din can D-l D. 
TanSsescu, proprietar, are 624 
hect. (220 cultivate, 5 sterpe, 
74izlaz, 325 padure). Locuitorii 
au 231 hect. (9 sterpe, 3 vie). 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Gheorghe, zidita la 1830 de lo- 
cuitori, deservit& de I preot si 
2 cintare^f. 

Comerciui se face de 2 cir- 

ciumari. 

Num&rul vitelor mart e de 

409 si al celor mid, de 97. 



Hobana, pirtU^ ce curge prin pi. 
Corodul, jud. Tutova. Izvoreste 
din apropiere de m&nastirea A- 
dam, curge de la S.E. spre 
N.-V.; primeste pe stinga piri- 
iasele Cruceanul si Murgociul 
si se varsa" dea stinga riului 
Birladul, la N. de satul Ciorto- 
lom. 

Hobi^a, cfitun, apartfnind com. 
Pestisani, pi. Vulcan, jud. Gorj, 
situat in partea de S. a acelel 
comune. 

Are o suprafa^a de 460 hect., 
din care 140 hect. padure, 162 
hect. arabile, 125 hect. fine^e 
si 8 hect. vie. 

Statul poseda in acest c&tun 
50 hect. loc arabil. 

Locuitorif sunt mosneni. Ei 
posedS : 16 plugurT, 38 care cu 
boi, 2 c£ru$e cu cat ; 290. vite 
marl cornute, 40 caf, 380 of, 
82 capre si 180 rim&tori; 30 
stupi cu albine. 

Are 2 biseridf de lemn, cu 
1 preot si 1 cint2re{; 1 moara" 
pe apa Bistri^a si 1 1 pu^urf. 

Pamintul acestul cStun e udat 
de apa Bistri^a. 

Comunica^ia acestu! catun se 
face prin soseaua comunaia. care 
da in soseaua vecinala Bradi- 
ceni— Baia-de-AramS, care-1 pune 
in comunica^ie la N. cu comu- 
na Pestisani. 

Hobi^a, niahala, in com. rur. 
Covrigi, pi. Vailor, jud. Mehe- 
din^i. 

Hobi^a, piriti, jud. Gorj, pi. Jiu- 
luT. Izvoreste din dealul Erciul, 
situat la S. comunel Ohaba, 
curge pe valea OhabeT, pe par- 
tea despre S. a satului Ohaba 
si se varsa in piriul Jilful-Mare. 

Hoceni, com. rur., in partea de 
N. a pi. Mijlocul, jud. FalciQ, a- 
sezata intre dealuri, m&rginita: 



606 L5. Marele Dictionar Geogra/ic. Vol. J II, 



91 



Hosted by 



Google 



HOCENI 



722 



HODORASCA 



la N. cu com. $iscani Razesi ; la 
S.-E., cu com. Deleni; la E., 
cu com. Grumazoaia si Ja V., 
cu O^eleni. E udat& de pirlul 
$iscani-Razesi, pe partea de E. 

Este formata din satele : Ho- 
ceni, Hoceni tirgusor, Tomsa, 
Siscani-Boeresti, cu o populate 
de 176 familil saii 730 suflete, 
din carl 123 contribuabilT. 

Are trei biserici. 

Vite marlcornute 384, 01 177, 
cai 57 si porci 100. 

Hoceni, tii'gusor, in jud. Falciu, 
pi. Mijlocui, com. Hoceni. 

Hoceni, sat, m jud. Falciu, pi. 
Mijlocui, com. Hoceni. 

Hoceni, deal, se prelungeste in- 
tre comunele : Hoceni si O^eleni, 
pi. Mijlocui, jud. Falciu, facind 
hotar intre ele. 

Hociungi, com. rur. si sat, in 
jud. Roman, pi. Siretul-d.-j., spre 
S.-V. de orasul Roman, la 18 
kil. de el si la 17 de resedin^a 
pla^el. Este asezat pe coasta 
de E. a sirului de dealuri ce 
separa jud. Neam^u de jud. 
Roman. Este formata din sa- 
tele: Ciocanesti si Hociungi, cu 
resedin^a comunei in satul Ho- 
ciungi. Are 262 familiT, sau 
920 suflete, din carl 186 con- 
tribuabili. Locuesc in 240 case. 

Se cultiva viea si arborii fruc- 
tiferi. Sunt 987 capete vite marl. 

Are o biserica de lemn; o 
scoala primara mixta, frecuentata 
de 8 elevf. 

Venitul com. este de 2820 
lef si cheltuelile de 2542 lei. 

Este legata cu orasul Roman 
prin sosea. 

Hodailor (Piriul-), piriu, izvo- 
reste din dealurile de E. ale 
com. Mateesti, pi. Olteful-d.-s., 
jud. Vilcea si dupa ce uda 



centrul comunei, se varsa in 
riul Tiriia. 

Hodare§ti, sat, jud. Dimbovi^a, 
pi. Ialomija, cat. com. Catunui. 

Hodineanul,/^//;v, jud. Covur- 
luiu, pi, Siret, com. Branistea, 
populata cu salcie, plop, stejar 
si ulm. 

Hodivoaia, com. rur., pi. Mar- 
ginea, jud. Vlasca, compusa 
din catunele Hodivoaia 9*1 Vieri, 
situate la inceputul Burnazuln, 
intre Cacale^i si Giurgiu, la V. 
jude^ului. Este proprietatea E- 
foriei Spitalelor Civile din Bu- 
curesti. 

Aci, ne spun Fra^ii Tunusli, 
la 1775, a fost metoc de ca- 
lugan. 

Este departe de Giurgiu, de 
14 kil., de Stanesti, resedin^a 
plaseif, de 5 kil. E strabatuta 
de o sosea care merge la Ale- 
xandria. 

Are o suprafa^ade 6224 hect., 
din can 63 hect. vie. La 1864 
s'a dat la 209 locuiton 854 
hect. 

Are o populate de 340 familii, 
sau 1464 suflete, din carl 250 
contribuabili. 

In com. sunt : o biserica, in 
cat. Hodivoaia, de zid, in stare 
buna, cu hramul Sf. Nicolae si 
o alta cu hramul Sf. Nicolae 
in catunui Vieri, ambele de- 
servite de 2 preo^I si 4 cin- 
tare^i; o scoala mixta, condusa 
de un inva^ator si frecuentata 
de 59 bae^t. 

Venitul anual ai mosiei este 
de 70100 de lei. 

Sub Mircea-Basarab era aci 
o capitanie militareasca, din cele 
18 in care impar^ise acest Domn 
fara-Romineasca. 

Hodivoaia, ctitun, pendinte de 
com. Hodivoaia, pi. Marginea, 



jud. Vlasca, proprietatea Efo- 
riei Spitalelor Civile din Bucu- 
resti. 

Aci s'au improprietarit 109 
locuiton, carora li s'a dat 450 
hect. 

Hodivoaia, vale, ce trece pe 
proprietatea si satul cu acelasi 
nume, pi Marginea, jud. Vla- 
sca si se scurge in Dunare, din 
jos de Malul. 

Hodoba, vale, in jud. Buz&u, 
com. Cindesti ; incepe din poa- 
lele muntelu! Cerbul si pe linga 
Malul - Liliaculuf se scurge in 
riul B izaul, intre catunele Sa- 
tucul si Cindesti. 

Hodolna, pise de deal, pe mo- 
sia Balinesti, com. Zamostia, pi. 
Berhometele, jud. Dorohoiu. 

Hodorasca, com. rur., jud. Gorj, 
pi. Ocolul, la S.-E. com. Cil- 
niculut, situata pe loc ses si 
in dreapta riuluT Tismana, la 
poalele dealulul Hodorasca si 
aproape de soseaua judeteana 
T.-Jiul-Severin. 

Are o suprafa^a de 1073 hect., 
din car! 300 hect. padure, 100 
hect. izlaz, 202 hect. fine^e si 
471 hect. arabile. 

Are o populate de 201 fa- 
milii, sau 900 suflete, din cari 
220 contribuabilT. 

Locuitor'n poseda : 41 plugurT, 
1% care cu boi, 3 caru^e cu cat; 
294 vite mart cornute, 27 caT, 
279 porci si 430 01 si capre. 

Venitul com. e de lei 960, 
iar cheltuelile, de lei 920. 

Riul Tismana uda teritoriul 
acestei comune. 

Comunica^ia cu com. vecine 
se face prin soseaua judeteana 
T.-Jiul-Severin si prin sosele 
comunale, can due in toate co- 
munele vecine. 

Are o scoala, frecuentata de 



Hosted by 



Google 



HODORASCA 



723 



HOINARI 



43 elevl ; 3 bisericl, din carl 1 
de zid fondata de Costache Glo- 
goveanu si alp locuitori, la anul 
18 10, iar cele-1'alte 2 de lemn, 
fondate la anul 1820, tus-trele 
deservite de 2 preopf si 4 cinta 
rep; 3 mori pe apa Tistnana. 

Este compusa din 2 c&tune : 
Hodorasca si Strimba. 

Pe dealul Hodorasca, pe care 
se afla drumul Strejei care da- 
teaza din timpul Tatarilor, se 
zice ca a fost un lagar ; se 
vad chiar acum o mulpme de 
gropi s£pate in pamint. Spre 
S. de com. se vad niste mine 
de caramizT, despre care se zicc 
ca ar d ruinele unui sat Ta 
taresc. 

Hodorasca, cdtun, al com, Ho- 
dorasca, pi. Ocolul, jud. Gorj. 

Are o suprafa^a de 716 hect., 
din can: 200 hect. padure, 65 
hect. izlaz, 180 hect. fine^e si 
27 1 cultura. 

Are o populate de 140 fa- 
milii, sau 586 suflete, din carl 
150 contribuabilT. 

Locuitorii poseda : 2J plu- 
gun, 28 care cu boi, 2 caru^e 
cu cai ; 150 vite man cornute, 
17 cai, 234 01 si capre si 170 
porci. 

In Hodorasca sunt 2 biserici 
de lemn, facute de locuitor! in 
anul 1820 si deservite de r preot 
si 2 cintarep. 

Hodorasca, deal, in jud. Gorj 
pi. Ocolul, com. Hodorasca, 
ramificape din Dealul-Bujores- 
cului; e acoperit cu padure. 

Hodorasca, vale, in jud. Gorj, 
pi. Ocolul, com. Hodorasca ; in- 
cepe din cat. Strimba si se ter- 
mina spre N., m marginea dreap- 
ta a riului Tismana. 

Hodoroaca, iaz, in suprafa^a 
cam de 4 hect., pe mosia Ha- 



nesti, com. Sirbi, pi. Baseul, 
jud. Dorohoiu. 

Hodoroaia, piriu, jud. Botosani, 
izvoreste de pe mosia HSnesti, 
jud. Dorohoiu, trece pe mosia 
Br&teni si se vars& in stinga 
BaseuluJ, la com. BrSteni. 

Hodorogeasca, mosie, m jud. 
Buz&u, com. Vispesti, c£t. V&- 
leanca; are 150 hect., din care 
85 p&dure, restul vii si araturT, 
proprietatea mosnenilor Hodo- 
rogesti. 

Hodorogioaia, mope, in jud. 
Buz£u, com. Pirscovul, cat. Ba- 
dila, de 75 hect, din care 50 
padure; face parte din trupui 
Badila. 

Hodorogul, padure, pe mosia 
Doagele, pi. Teieorman, jud. 
Teleorman, spre com. Beuca, 
situata in vilceaua cu acelasi 
nume. 

Hodorogul, vilcea, in jud. Te- 
leorman, pi. Teleormanului, in- 
cepind de pe mosia Balaciul, tre- 
ce prin mosia Doagele si se 
infunda* m valea Burdei, formind 
un piriias care se scurge in pi- 
riul Burdea, la N.-E. cornunef 
Dr&gsenei. 

Hodrunga, vale, jud. Iasi, for- 
mats in podisul CatargiuluT, 
com. Sirca, pi. Cirlig&tura; prin 
ea trece drumul Hirl&ului de 
la Podul-Iloaei prin Belcesti. 

Hodura, sat, jud. Iasi, pi. Ba- 
hluiul, com. Cotnari, situat parte 
pe poalele dealului cu acelasi 
nume, parte pe ale dealului Dum- 
brava si parte pe sesul Bahlu- 
iului. Are o populate de 218 
familii, sau yS^ suflete ; o bise- 
rica de lemn, cl&dita la 1837 
de N. Roznovanu, fost proprie- 



tar, cu 1 preot, 1 cintaref ?i 1 
eclesiarc; o scoala, infan^ata" 
la 1 866, frecuentata de 44 elevl ; 
o moara de aburl. 

Vite : 704 vite mari cornute, 
84 car, 1738 01 si 441 porci. 

Hodura, deal, jud. Iasi, incepe 
din partea de S. a sesulul Ba- 
hluiul, de la poalele dealului 
Breazul, trece pe ling& partea 
de E. a satuluf Hodura, com. 
Cotnari, pi. Bahluiul, terminindu- 
se intr'o vale numit& Valea- 
GroazeJ. 

Hodura, piriu, jud. Iasi, format 
din cite-va izvoare de sub poa- 
lele dealului Dumbrava, com. 
Cotnari, pi. Bahluiul; curge de 
la N. spre S., trecind prin dea- 
lul si satul Hodura si se varsa* 
pe stinga riuluif Bahluiul. 

Hogie§ti, mahala, in com. rur. 
Deveselul, pi. Blahnifa, jud. Me- 
hedin^i. 

Hogioaia, lac, jud. BrSila, for- 
mat prin schimbarea albiel riu- 
\\x\ Siretul, situat intreviroaga 
Sirefelul si riul Siretul, la 6 
kil. spre N.-V. de satul Vadeni, 
aproape de gura Siretului. 

Hoinari, sat, jud. Braila. VezI 
Morotesti, sat, com. Osman. 

Hoinari, sat, jud. R.-Sanit, pi. 
Gradistea, c&t. com. M&crina, 
asezat in partea de V. a co- 
munei, pe riul Rimnicul-S&rat, 
la 1250 m. spre V. de cat. de 
resedin{&, M&crina; are o intin- 
dere cam de 7 hect., cu o po- 
pulate de 46 familii, sau 176 
suflete : 44 b£rbapf si 43 feme!, 
din carl 48 contribuabili. 

Hoinari, cdtun (tirla), in jud. 
Ialomi^a, pi. Borcea, pendinte 
de com. Lupsani. 



Hosted by 



Google 



HOINAR[ 



724 



HOLDA 



Hoinari, numire vechie a catu- 
nulul Plopil- VechI, com. Me- 
dina, jud. R.-Sarat. 

Hdinari, numire vechie a cfitn- 
nulul Andreesti, com. Droglu, 
jud. R.-Sarat. Vezi Andreesti. 

Hoinari, sub-divizie a cat. Fun- 
deni-Cuculeasa, com. Fundeni, 
jud. Buzau. 

Hoinari, mosie, jud. Braila. Vezi 
Morotesti, com. Osman. 

Hoise§ti, sat, in partea de N.- 
V. a com. Pausesti, pi. Cirli- 
gatura, jud. Iasi, asezat pe ses, 
de a dreapta riulul Bahluiul, 
intre dealurile Hoisesti si Du- 
mesti. Vechimea lui se constata 
din un act cu data 1821, in 
care se arata ca a existat pe 
la 1650 si ca atuncl apar^inea 
spatarului Iordache Ramadan. 
Partea de mosie ce se afla de-a 
stinga riulul Bahluiul, purta nu- 
meie de Vlagomiresti. 

Suprafa^a teritoriului acestui 
sat este de 1862 hect., cu o 
populate de 103 familil, sau 
495 suflete. 

Are : o biserica, zidita, la 1 864, 
de marele logofat N. Cantacu- 
zino, cu 1 preot, 1 cint&re{ si 
1 eclesiarc; o scoalS, intre^inuta 
de comuna, infiinfata la 1880, 
frecuentatS de 20 elevl. 

Vite : 498 vite mar! cornute, 
30 cai, 702 ol si 198 rimatorl. 

Hoise§ti, sat, in jud. Neam^u, 
pi. de Sus-Mijlocul, situat pe 
valea piriiasulul cu acelasl nume, 
spre E. de dealul Margineni' 
prin care se desparte de satu 
Margineni. 

Are o populate de 145 fa- 
milii, sau 598 suflete. 

Num&rul contribuabiiilor e de 

I4S. 
Are : 1 biserica cu 1 preot 



si 2 dascali ; 1 moara de apa ; 
1 fterarie. 

Vite: 220 boi, 144 vacl, 180 
ol, 38 cai, noporclsi i82junci. 

Acest sat impreuna cu sa- 
teie: Hir^esti, Micsunesti, Plo- 
pesti si Virianul, au format odi 
nioara com. Hoisesti. 

Hoisesti, mosie, situata in com. 
Margineni, pi. de Sus-Mijlocul, 
jud. Neam^u, avind o intindere 
de 619 hect. 50 aril. 

Hoise§ti, piriias, in jud. Neam^u, 
pi. de Sus-Mijlocul; izvoreste 
din coastele despre E. a dea- 
lulul Margineni, trece pe linga 
satul cu acelasi nume si se varsa 
pe partea stinga" a piriulul Mar- 
gineni, formind iazul de la Plo- 
pesti. 

Hoizanul, sub-divizie a catunu- 
lui Lipia, com. Lipia, jud. Bu- 
zau. 

Hoizanul, deal, in jud. Buzau, 
com. si cat. Lipia, proprietatea 
mosnenilor; e acoperit cu vii 
si livezl. 

Hoja, deal, in jud. R.-Sarat, pi. 
Orasulul; se desface din virful 
Deleanul; brSzdeaza partea de 
V. a com. Brasteni ; se intinde 
printre piraele Valea-Grozoaia 
si Valea-Rea ; lasa spre N. dea- 
lul Priveghiul ; este acoperit cu 
imasurl si fine^e. 

Holaclul, piriU, in jud. Tulcea, 
pi. Isaccea, pe teritotiul com. rur. 
Balabancea, si anume pe al cat. 
sau Giaferca-Ruseasca ; isi ia nas- 
tere din poalele de N. ale dea- 
lului Boclogea ; se indreapta 
spre V., avind o direcfiune ge- 
nerala de la N.-E. spre S.-V. ; 
brazdeazS partea centrala a pla- 
sel si pe cea nordicS a comuneT ; 
jum&tate din cursul sau trece 



prin padurl, jumatate, prin dea- 
lurl inverzite ; are o lungime de 
3 kil. ; se varsa in piriul Tai^a, 
pe partea dreapta a lui, in fa^a 
satulul Hancearca, taind dru- 
mul comunal Balabancea-Tai^a ; 
uda prin mijloc satul Giaferca- 
Ruseasca; pe valea-l merge dru- 
mul vecinal Giaferca-Teli^a. 

Holban, deal, in partea de S. a 
com. Girbesti,pl. Fundurile, jud. 
Vasluiu ; are direc^iunea de la 
V. la E. ; e acoperit mai mult 
cu padurl si tufaris. 

Holbane§ti, cdtun, in jud. Putna, 
pi. Z3.brSuti, com. Filipesti. A- 
cest catun este asezat in valea 
Zabrautulul, care de aci se in- 
funda la schit la Mosinoaia. 

Are o popula^iune de 575 
suflete, can locuesc in 135 case. 

Holbina, golf, al lacului eel mare 
Razelm, situat in pi. Sulina, 
jud. Tulcea, pe teritoriul co- 
munel rurale Sf. Gheorghe (Ca- 
dirlez) ; este asezat in partea 
de S. a plasel si cea de V. 
a comunel, la E. de lacul Ra- 
zelm ; in partea de N. comu- 
nica printr'o girli^a (5 kil. lun- 
gime), cu riul Dunava^ul, iar in 
partea de E., prin girla Dranov 
(lunga de 4 kil.), comunica cu 
lacul Dranov ; la imbuc&tura a- 
cestei girli^e, se afla si pescaria 
Dranov; are o intindere apro- 
ximativ de 300 hect. ; confine 
peste in mare cantitate, ce se 
exports in Cadirlez si in Cara- 
Orman, prin cherhanalele Dra- 
nov si Gura-Dranov. 

Holcanilor (Dealul-), deal, in- 
tre Dadisa si Ulia, jud. Suceava, 
com. Boroaia, d'asupra caruia 
e un podis, parte acoperit de 
padure, parte fina£. 

Holda, sat, pe mosia si in com. 



Hosted by 



Google 



HOLDE* (DEALUL-) 



725 



HOLMUL 



Brosteni, jud. Suceava, insirat 
pe $armul sting al Bistri^el si 
in lungul piriului Puzdra. Nu- 
mara 66 case, populate cu 57 
familii, sau 260 suflete : 136 
barba^T si 124 feme?, din care 
70 contribuabili. 

Improprietari^f la 1864 sunt 
S fruntasi, 18 palmasi si 22 
codasl, stapinind 155 falcT, afara 
de cei cu cite 10 prajini. 

Are o biserica de lemn, de- 
servita de preotul din Brosteni 
si doi cantare^i. Scoalele din 
Brosteni servesc si acestui sat. 

In Holda se afla : o circium& ; 
o dugheana; 3 stolen si 2 fierari. 

Singurul drum comunal m- 
gust ce leaga Brosteni cu Cru- 
cea trece pe linga acest sat. 

Holdei (Dealul-), munte, in jud. 
Suceava, com. Brosteni, la poa- 
lele caruia se afla satul cu ace- 
lasi nume. 

Holdi^a, sat, pe mosia si in com. 
Brosteni, jud. Suceava, asezat 
pe {armul sting ai Bistri^eT. 
Are 40 case, populate cu 46 
familii, sau 1 86 suflete ; 90 bar- 
bati si 96 femei, din care 46 
contribuabili. 

Improprietarip la 1864 sunt 
5 fruntasi, 14 palmasi si 8 co- 
dasi, stapinind 104 falcT, afara 
de cei cu cite 10 prajini. 

Biserica din Holda si scoalele 
din Brosteni servesc si acestui 
sat. 

Un singur drum ingust duce 
prin Holda la Brosteni si pe 
la Barnari la Crucea. 

Holdi^a, pii'iti, ce strabate satul 
cu acelasi nume, jud. Suceava. 
Izvoreste de sub Plesele-Holdei 
si, dupa. un curs de 372 kil , in 
care a primit de-a dreapta pe 
piraiele : GloduluT, Sindilei si 
Arsi^ei si de-a stinga pe al To- 
menilor, se varsa m Bistri^a. Pe 



valea Holdi^ef se gaseste por- 
fir virtos, negru-verde si, in pa- 
mint, straturi de arama-piatra. 

Holea, tnfigurd, in padurea din 
spre V. de satul Zvoristea, com. 
cu acelasi nume, jud. Dorohoiu, 
pi. Berhometele; are 1284 m. 
periferie la baza si 140 m. inal- 
^ime. 

Holeacul, pirift, jud. Dorohoiu, 
format din piriiasele : Tulburea, 
Hu{a, Borteni, Pietrosul si Buda, 
toate de pe teritoriul com. Tir- 
nauca, pi. Herfa; curge spre N. } 
si dupa ce trece in com. Herfa, 
ia numirea de Piriul-Her^el ; 
mat primind pe dreapta si 
stinga alte piriiase, isi m&reste 
cursul ; trece apoi pe linga tir- 
gul Her^a, com. Movila si la 
satul Lunca, comuna Pilipau^i, 
se varsa in riul Prutul, la locul 
unde se afla o lunca de lozii. 

Holmanul, deal, pe mosia Hi- 
liseul- Gafencul, com. Hiliseul, 
pi. Cosula, jud. Dorohoiti. 

Holmul, sat, in partea de N.-V. 
a com. Pausesti, pi. Cirligatura, 
jud. Iasi, situat pe sesul din 
dreapta riulu! Bahluiul, la 2 kil. 
de tirgusorul Podul-Iloaei. Are 
o suprafa^a de 614 hect., cu o 
populate de 103 familii, sau 
495 suflete. 

Vite sunt: 165 vite mari 
cornute, 8 cai, 262 oi si 9 ri- 
mSton. 

Holmul, sat, in jud. Roman, pi. 
Siretul-d.-s., com. Dagi^a, spre 
S.-V. de satul Dagifa. Are 22 
familii, sau 94 suflete, din carT 
22 contribuabili. Locuesc m 28 
case. 

Sunt 216 vite mart cornute. 
Acest sat ^inea, inainte de 
1886, de desfun^ata com. Vovri- 
esti. 



Holmul, deal, in jud. Botosani, 
in partea de V. a com. Slobozia- 
Secatura. 

Holmul, deal, pe teritoriul sa- 
tului si com. Radeni, pi. Cosula, 
jud. Botosani. Acest deal este 
prelungirea dealului fencusa, 
care se intinde de la Storesti 
pana la Hirlau. E de natura 
pietroasa, ocupat cu case pe 
partea de E. si cu paduri pe 
partea de V. 

Holmul, deal, pe teritoriul com. 
Baneasa, pi. Prutului, jud. Covur- 
luiu. Acest deal incepe de pe 
mosia Pu^ichioaia, com. Bujorul, 
iar coama lui merge pana la 
Fintina-Mare, pe mosia Obr&seni 
(jud. Tutova); la catunul Moscu, 
Holmul se desface in doua ra- 
muri : o ramura care ^ine pana 
la com. Slivna din sus, iar d'a- 
colo se uneste cu Holmul-Mare ; 
iar alta ramura se margineste 
cu Baneasa despie E. Ramu- 
rile Holmului se mai numesc 
Holmul-Rosiei si Holmul-Oses- 
tilor. Pe Holmul- Osestilor se 
gaseste o ridicatura mai pro- 
nun^ata in lungime de vr'o 400 
metri, al careia punct culminant 
e o movila {uguiata de pe care, 
cind e atmosfera curata, se vad, 
regiuni departate, precum mun^il 
Vrancei, si locurile de peste 
Prut. 

Holmul, deal, jud. Dorohoiu, pi. 
Prutul-de-Jcs, comuna Darabani; 
incepe din dealul Prutulul si 
formeaza o radicatura brusca 
in fa^a satului Bagiurea. 

Holmul, deal, jud. Iasi, in par- 
tea despre N. a satelor Co- 
geasca - Vechie si Hasnaseni, 
com. Cucuteni, pi. Stavntcul ; 
se intinde dela V. spre E., ter- 
minindu-se in satul Bratuleni, 
unde formeaza sesul Bratuleni, 



Hosted by 



Google 



HOLMUL 



726 



HOMIfA 



pe care se afla iazul cu acelasi 
nume. 

Holmul, deal y jud. Vasluiu, com 
Draguseni, pi. Funduri. Incepe 
de la N., avind direc^iunea spre 
S. ; desparte satul Tatomire$ti 
de Holm (Draguseni) si Macresti 
de Craciunesti, terminindu-se la 
ratosul Cuzei. 

Din acestdeal se lasa o rami 
ficare spre N.-V., numita Capul- 
Dealulul, ce are un povirnis 
repede si o alta ramura numita 
Anina, sub poalele caruia d. 
inginer Hevet a descoperit mal 
multe vase de lut, in grosiml 
considerable si alte antichitati 
pe can le-a depus la Muzeul. 
din Bucuresti. 

Holmul-lui-Brlnza, deal, jud. 
Falciu, pe teritoriul satului Ran- 
ceni, in partea de V., a com. cu 
aceeasi numire, pi. Prutul, in ho- 
tar cu com. Maiaesti. 

Holmul-Mare, deal, pe teritoriul 
satului Rominesti, com. Movi- 
leni, pi. CopouJ, jud. Iasi, bo- 
gat in pasune. 

Holmul-Mare, deal, jud. Vas- 
luiu, incepe din marginea S.-E. 
a comunei Scheia, inalfindu-se 
drept in sus si se prelungeste in 
com. Draguseni. 

Holmului (Piscul-), pise, pe 
mosia Buda, com. Buda, pi. 
Her$a, jud. Dorohoiu. 

Holmul - Geamana, sird de 
munfi, jud. Bacau, pi. Tazlaul- 
d.-s., com. Schitul-Frumoasa,din 
culmea Pietrel, care se prelun- 
geste printre Tazlaul-Sarat si 
Tazlaul-Mare. 

Holmurile, deal, pe o suprafafa 
cam de 76 hect., spre S. de 
dealul Pihnel, com. Tirzil, pi. 



Crasna, jud. Falciu. La poalele 
lul se intinde Valea-Casoteni- 
lor. 

Holoba^ul, deal, in partea de E., 
a jud. Falciu, se intinde de a 
lungul comunei Gagesti, pi. Mij- 
locul, si formeaza sesul din stin- 
ga Eianului. 

Holoba^ul-Mic, deal, se intinde 
pe partea de E. a comunei 
Gagesti, pi. Mijlocul, jud. Falciu; 
este o continuare a dealului 
Holobatul ; se termina in satul 
Peicani, prelungind sesul din 
stinga Eianului. 

Holtina, sat, in jud. Ialomi^a, pi. 
Borcea, pendinte de com. So- 
cariciul, situat pe malul sting 
al Borcil, la 2 kii. spre V. de 
^ocariciul. 

Numirea. vechie a acestul sat 
a fost Gura-Balii. 

Popula^iunea satului este de 
68 familii de Romini si 2 familii 
de'pganl, sau 370 suflete, cu 92 
barbapf, 94 femel si 184 copil. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot si 1 dascal. 

Vite sunt: 415 boi, 323 cal, 
i4bivolI, 505 rimatorl si 1300 01. 

Holtul, sat, jud. Bacau, pi. Bis- 
tri^a-d.-s., din com. Saucesti, 
asezat intre riurile Bistri^a si 
Siretul, la odepartare de 4900 
m. de Saucesti, care este rese- 
din^a com. Are o populate de 
1 10 familii, sau 504 suflete; o bi- 
serica, zidita la 1866 de Cos- 
tache Sturdza, deservita de 1 
preot si 2 cintarep; 2 circiumi. 
Vite sunt: 22 cal, 405 vite 
mari cornute si 122 porcl. 

Home§ti, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-s., catunul co- 
munei Greban, asezat m partea 
de N. a comunei, la 100 m., 
spre N., de catunul de resedin^a 



Grebanul, la poalele dealului Ho- 
mesti. Are o intindere de 350 
hect., cu o popula^iune de 126 
familii, sau 490 suflete, din carl 
180 contribuabili; o biserica, 
cu 2 preoti si 1 cintaret. 

Home^ti, deal, jud. R.-Sarat, pi. 
Rimnicul-d.-s., com. Grebanul; 
se desface din Dealui-Strejesc si 
brazdeaza partea de V. a comu- 
nei; este acoperit cu padurl. 

Home§ti, piriil, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-s., com. Grebanul; 
izvoreste din dealul Homesti, 
uda partea de V. a comunei 
si catunul Homesti, si se varsa 
in piriul Oreavul, mai sus de 
catunul Grebanul. 

Homiceni, sat, in jud. Neam^u, 
com. Talpa, pi. de Sus-Mijlocul, 
formind hotarul judetulul des- 
pre jud. Roman. 

Are o intindere de 315 hect., 
14 aril, si o populate de 25 
familii, sau 150 suflete. 

Are i biserica cu 1 dascal ; 
1 piua pentru facutul sucmane- 
lor ; 1 moara de apa ; 1 rotarie. 

Sunt 36 contribuabilf. 

Numarul viteior se urea la 
155 capete. 

Homiceni, deal, in prelungirea 
ramurel numita Certieni, situat 
linga satul cu acelasi nume, 
com. Talpa, pi. de Sus-Mijlo- 
cul, jud. Neam^u. 

Homi(a, sat, pe mosia si m com. 
Cristesti, jud. Suceava. Asezat 
pe coastele dealului cu acelasi 
nume si pe ^armurile piriulul 
Homi^a zis si Matioala, numara 
128 familii, sau 500 suflete: 265 
barba^I si 235 femel, din carl 
95 contribuabili. Vatra satului 
ocupa o suprafa^a de 48 falcl 
si 48 prj. 

Improprietari^i la 1864 sunt 



Hosted by 



Google 



HOMITA 



727 



IlOMORlCIUL-UNGURENI 



20 palmasl si 40 codasi, stapi- 
nind 1 1 1 falci si 54 prj. 

Are: o biserica, cu hramul 
Sf. Apostoli Petru si Pavel, a- 
dusa de satenT, pe la 1852 — 
1853, din desfiin^atul sat Le{- 
cani, deservita de un preot si 
2 cintarefi si impropietarita cu 
8 falci; o circiuma $i o bScanie. 
Scoala din Criste^ti serva si 
acestui sat. 

Drumurile principale sunt la 
Criste^ti (2 kil.) si la Tatarusi 
(5 kil.) 

In 1803, Homi^a era a Vister- 
niculuT Grigoras Sturdza, avind 

21 liuzT Lipoveni, platind 492 
let bir anual. 

Pana la Mihail Sturdza, satil 
era populat de mul^T Lipovenf, 
can, ne maT putind suferi con- 
ditiunile grele de vietuire pe 
mo$ie, impuse lor de acest 
Domn, se imprastiara, asezin- 
du-se in Manolea si Lespezi. 

Homi^a, deal, acoperit de pa- 
dure, linga satulcu acelasi nume, 
jud. Suceava, a carui culme se 
nume^te Bursucania. 

Homocea, com. rur., in jud. Te- 
cuciu, pi. Berheciul, compusa 
din 2 catune : Homocea si Les- 
pezi, situata pe drumui ce vine 
din Nicore^ti la Gaiceana, pe 
malul SiretuluT, la 43 kil. de 
capitala jud., spre N.-V. Are o 
populate de 437 familii, sau 
1660 suflete, din can 130 fa- 
milii Tigani. 

Teritoriul com. este de 2615 
hect. 

Are 2 biserici, cite una in 
fie-care sat, deservite de 2 pre- 
o{I si 4 cintare^i ; 2 scoli, din 
care aceea din Homocea are lo- 
calul propriu si se frecuenta de 
50 copii, iar aceea din Lespezi 
dateaza din anul 1879 si se fre- 
cuenta de 44 copii. 

$tiu carte 130 barbap si 45 



femeT. Contribuabili se gasesc 
420. 

Vite sunt: 330 boi, 310 vaci, 
600 01, 60 cai si 18 capre. 

Tntinderea terenulul arabil e 
de 1698 hect., din care 29 hect. 
si 75 aril, vii. 

Budgetul com. e la veniturl 
si cheltueli de 7145 lei. 

Com. are la E. Dealul-Mun- 
teanului, Ceta^uia, Lespezi. E- 
ste udata de Siret in partea de 
V. si de Polocin, care trece 
prin Homocea si se varsa in 
baita Orghidan. 

Este strabatuta prin mijioc 
de ?oseaua jude^eana ce vine 
din Nicore$ti si duce la Gaiceana, 
pe o vale frumoasa. 

Locuitorii, parte sunt raze?!, 
parte improprietari^i la 1864. 

Se margine?te: cu com. Hu- 
meri, la N. ; Ploscu^eni, la S. ; 
riul Siretul la V. ; com. Corbi^a, 
la E. 

Homocea, sat, face parte din 
com. cu acelasi nume, situat pe 
coasta de V. a dealulul Ceta- 
£uia, pe stinga Polocinulul. Aid 
este resedin^a com. placet Ber- 
heciul. 

Popula^iunea compusa din Ro- 
mini, Unguri si ciflf-va Ru$i e- 
ste de 300 familii, sau 921 su- 
flete, can locuesc in 288 case 
si cite-va bordee. 

Are o scoala, care dateaza 
de la 1880 si e frecuentata de 
50 copii ; o biserica, cu hramul 
Sf. Gheorghe, care dateaza de 
la 1834, f&cuta* de Alexandru 
Bals, proprietarul mosiei pe acel 
timp. Aceasta se vede intr'o in- 
scrip^ie ce se afla pe o cruce 
in biserica. 

Satui se numea mal inainte 
Poenari, nume p&strat la o ma- 
hala din sat. Aceasta numire a 
purtat-o pana la 1862, cind i 
s'a dat numele de Homocea, 
dupa ingrijitorul mosiei lul A- 



lexandru Bals, care purta nu- 
mele de Homoceanul. 

Locuitori! sunt improprieta- 
rip la 1864. 

Homocioaia, sub-divizie a cd- 
tunului Petr&chesti, com. Nicu- 
lesti, jud. Buz^u. 

Homocioaia, deal, in jud. R.- 
Sarat, pi. Rimnicul-d.-s., com. 
Margarite^ti, la hotarul spre jud. 
Buzau, virf al culmel Cimpulu- 
geanca ; este acoperit cu sem&- 
naturl si fine^e. 

Homocioaia, mosie, in jud. Bu- 
zau, com. Niculesti, cat. Petra- 
chesti ; are 650 hect. arSturl, li- 
vezt, fineata, izlaz si 25 hect. 
pSdurea Iord&chioaia. 

Homocioaia, pirtU, care izvore- 
ste din dealurile com. Margari- 
te$ti, jud. Rimnicul si se scurge 
in valea Gura-Dimienel, in jud. 
Buz^u. 

Homoiasca, trup din mosia Po- 
roschia, jud. Teleorman, situ- 
ata intre mosiile figanesti si 
Brinceni, il maT zice si Giera. 

Homoriceanul, mosie, pe care 
s'au improprietarit la anul 1864, 
locuitorii din com. Homoriciul, 
plaiul Teleajenul, jud. Prahova. 

Homoriceanul, mosie, pe care 
s'au improprietarit la 1864 o 
parte din locuitorii com. Tir- 
lesti, plaiul Teleajenul, jud. Pra- 
hova. 

Homoriciul - Paminteni, sat, 
face parte din com. rur. Ho- 
moriciurile, plaiul Teleajenul, 
jud. Prahova. Aci e resedin^a 
comunei. 

Homoriciul - Ungureni, sat, 
face parte din com. rur. Ho- 



Hosted by 



Google 



HOMORlClURlLE 



728 



HOPA 



moriciurile, pi. Teleajenul, jud. 
Prahova. 

Homoriciurile, com. rur., plaiul 
Teleajenul, jud. Prahova. Este 
situata linga riul Teleajenul, la 
36 kit. de capitala jude^ulul si 
la 8 kil de a plaiuluf. 

Se compune din 5 catune: 
Homoriciul -Paminteni, Homo- 
riciul - Ungureni, Malul-Vinat, 
Cernesti si Schiulesti. 

Are o popula^iune de 495 
familii, sau 2289suflete; 1095 b. 
1 194 f. (S familii de TiganT.) 
Contribuabili sunt 470. 

Are doua biserici: una in 
Schiulesti, fondata de locuitorT, 
in anul 1842, si a doua in Ho- 
moriciul, fondata in anul 1744, 
cu urmatoarea inscrip^iune : 

Cu vrerea tatalui si a fiului si cu a- 
jutorul duhului sfint, facutu-s'a aceasta 
biserica de dumnealui capitan lane si 
so^ia sa Anica, fiica lut Nicolae Jago 
rafa, in zilele Prea Inal^atului Domn 
Mihail Racovita V.V. ca sa fie de po- 
menire; leat 1744. 

In raionul comunei sunt doua 
morl, una pe riul Teleajenul si 
alta pe Crasna. 

Parte din locuiton sunt mo?- 
neni; 184 s'au improprietarit 
dupa legea rurala din 1864, 
cind li s'a dat 350 hect. din mo- 
bile : Teisani, Manastirea Cotro- 
ceni, Marcovesti, Homoriceanul. 

Vite sunt: 33 cai, 20 iepe, 
665 boi, 281 vacT, S bivoli, 
2760 of si 250 porcT. 

Scoala exista in comuna de 
la 1842. 

E frecuenta de 97 bae^i si 3 
fete. $tiu carte 221 barba^f si 
20 feme!. 

In partea de E. a com. este 
o ceta^uie. 

Tot teritoriul comunei are o 
suprafa^a de 900 hect. 

Se fabrica in com. peste 2500 
decal. {uica anual. Comerciul 
se exercita de 10 circiumarl. 



Venituriie se urea la 3305 
leT, si cheltuelile, la 2989 lei. 

Prin comuna trece calea ju- 
de^eanS, ce uneste capitala ju- 
de^ului cu frontiera despre Tran- 
silvania, numita soseaua Ploesti- 
Bratocea. Tot prin aceasta com. 
trece vechiul drum al Romani- 
lor, numit de unii si drumul Ta- 
tarilor. 

Comuna, la V., e brazdata de 
dealurile : Gorganul, Gorgane- 
lul, Piscul Catenei, mun^il Tiri- 
foiul si Plaiul Serban-Voda. 

E udata in partea de N. de 
girla Crasna, ce se varsa in 
riul Teleajenul, si de vilcelul 
numit al-Ho^uluT, in partea de V. 

Se margineste la N. cu riul 
Crasna, care o desparte de com. 
Izvoarele ; la S. cu piriul Valea- 
lui-Dragomir, care o desparte 
de com. Teisani ; la E., cu riul 
Teleajenul si la V., cu Valea- 
Slanicului, care o desparte de 
Slanic. 

Homurlar, sat, in jud. Tulcea, 
pi. Macin, catunul comunei Cir- 
jelari, asezat in partea S.-E. a 
plasei si in cea N.-V. a comu- 
nei, la 3 V2 kil. spre N.-V. de 
resedin^a, pe ambele maluri ale 
piriului Homurlar, si la poalele 
dealului Calo-Bair. Are o intin- 
dere de 18 hect. Popula^iunea, 
turceasca, este de 28 familii, 
sau 112 suflete. Pamintul este 
acoperit cu paduri si pasum. 
Pozi^iunea satului este una din 
cele mal frumoase din toatapla- 
sa Macin. Prin el trece drumul 
de la Hasanlar la Atmagea. 

Homurlar, pzriti, in jud. Tulcea, 
pi. Macin, pe teritoriul comunei 
Cirjelari ; izvoreste din poalele 
de V. ale dealului Ciubucluc- 
Bair; se indreapta spre V., in o 
direcfie de la E. spre V., braz- 
dind partea S.-E. a plasei si cea 
de mijloc a comunei ; trece prin 



satul Homurlar, prin Hasanlar, 
printre dealurile Orta-Cuirac, 
Chiciuc-Cara de o parte, Ceie- 
Bair si Bornu-Bair de alta ; dupa 
6kil.de curs, se arunca in pir. 
Ai-Orman, pe dreapta; maluri 
inalte ; pe vale-i se afla drumul 
comunal Hasanlar-Homurlar. 

Hon^ul, lac, in jud. si pi. Tul- 
cea, pe teritoriul com. Satul- 
Nou, si pe acela al cat. Par- 
dina, in partea de N. a plasei 
si S.-E. a comunei ; e format 
de bra^ul Chilia, prin o revar- 
sare anterioara, cu care comu- 
nica prin trei bra^e ma! mici ; 
are o intindere de 140 hect.; 
e inconjurat numai cu stuf ; con- 
fine peste, ce se consuma in 
Pardina. 

Won\\i\,lac, in jud. Tulcea, de 120 
hect. m partea nordica a plasei 
Tulcea si cea sud-estica a com. 
Satul-Noti, format de girla Son- 
dul, cu care ac.im comunica prin 
o mica girla; confine pu^in 
peste. 

Hopa, ostrov, in jud. Constanta, 
formata de Dunarelaintrarea sa 
pe teritoriul rominesc al Dobro- 
gei ; este asezata in partea sud- 
vestica a Dobrogei, a judetului 
Constanta, si in partea sud-ves- 
tica a plasei Silistra-Noua si a 
com. urb. Ostrovul, de cate de- 
pinde. Forma ei este lunguia^a, 
terminata prin capun ascu^ite 
de o parte si de alta. In par- 
tea sud-vestica, si linga ea, se 
mal gasesc doua mici ostroave 
(20 hect. intindere). Lungimea 
ei este de 2V2 kil. si largimea 
medie de 750 m. ; intinderea 
totala este de 150 hect. Este 
acoperita numai cu paduri de 
salcii. Bra^ul, care la S. o des- 
parte de ostrovul Pastramagi, 
are 200 m. largime si 3 V2 m. a- 
dinc ; eel de la N., care o des- 



Hosted by 



Google 



HOPUL 



729 



HOREZEANCA 



parte de teritoriul jude^ulu! Ia- 
lomi^a si canalul Borcea are 800 
m. largime si 8 — 10 m. adin- 
cime si e navigabil ; acest bra£ 
o desparte si de Ostrovul-Vechiu 
(150 m. largime si 12 m. adtn- 
cime in acest loc). Este formata 
din aluviunile fluviulul, pietris 
si nisip si tinde a creste necon- 
tenit, asa c& in curind se va 
alipi de ostrovul Pastramagi. 

Hopul, piriti, izvoreste din dea- 
lurile : Bejenesti si Balteni, stra- 
bate teritoriul com. Laza, pi. 
Racova, jud. Vasluiu, curge de 
la N. spre S. si se varsa in 
stinga piriului Racova. 

Hora, colind, in jud. Bjzau, com. 
Trestioara, cat. Sicari, pe mosia 
Crivelesti ; are finea^a si araturi. 

Horai{a, cdtun, in jud. Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, posedind o 
manastire de calugan, locuita 
de 23 monahi. 

Horai^a, munte, acoperit cu pa- 
dun, in com. Cracaoani, pi. Pia- 
tra-Muntele, jud. Neam^u. 

Horai^a, piriias, ce izvoreste din 
tre mun^ii Cracaul-Negru si Ne- 
gresti, jud. Neam^u ; curge in- 
direc^iunea nordica, pe terenul 
com. Cracaoani, pi. Piatra-Mun- 
tele, varsindu-se pe partea dreap- 
ta a piriului Cracaul. 

Horai^a, piriti, jud. Suceava, nu- 
mit si Leucusesti (3500 m.), aflu- 
ent al SomuzuluJ-Mare. Are de 
tributar pe Brudul. 

Horai^a, cariere de piattti sivar, 
situate lingamanastirea cu ace- 
lasi nume, com. Cracaoani, pi. 
Piatra-Muntele, jud. Neam^u. 

Horai^a-Mare, manastire. VezT 
Horaifa, catun, jud. Neam^u. 



Horaicioara, sckit de cdlugdri, 
com. Cracaoani, pi. Piatra-Mun- 
tele, jud. Neam^u, situat pe un 
munte, despre S. de manastirea 
Horaifa; este un adevarat cuib 
de vulturi, aninat in crapatura 
unel stinci. 

Horbova, sat, numit si Sanihaul, 
in centrul com. Mamornifa, pi. 
Her^a, jud. Dorohoiu, pe mosia 
cu aceeast numire. Are o popu- 
late de 2 1 8 familii, sau 8 r 5 su- 
flete. 

Proprietatea mosiei e a D-lu! 
Holban. 

Are o bisericS, cu hramul Sf. 
Nicolae, cu 1 preot, 2 cintare^I si 
1 palamar ; e de zid, facuta 
in 1805, de monahul Sava Hol- 
ban. 

Calitatea pamintului e buna. 

Satenii improprietari^I au 647 
hect., 35 ar. pamint ; iar pro- 
prietarul, 782 hect, 98 arii 
cimp si T20 hect., 90 aril, pa- 
dure. 

Piriul ce trece pe mosie este 
Sanihaul. 

Drumuri principale : calca ju- 
defeana Her^a - Mamornifa si 
acea ce duce la Godinesti . 

Hotarele sunt cu : Cotul-Bo- 
ianulu!, Cotul-HotinuluT, Mamor- 
ni^a si Godinesti. 

Locality! insemnate sunt : 
Balta-Rosie si Ceta^uia. 

Horcea, deal si vale, in jud. 
Mehedin^i, com. rur. Almajelul, 
plasa Cimpul. 

Hordila, sat, in partea de N.-E. 
a com. Cursesti, pi. Racova, jud. 
Vasluiu. 

Hordile^ti, sat, in partea de N. 
E. a com. Cozmesti, pi. Stem- 
nicul, jud. Vasluiu, situat pe po- 
disul Hordilesti. Mosia Hordi- 
lesti are o intindere de 244 
hect. loc de cultura, 12 hect. 



fina{ si 3 hect. padure. Popu- 
la^ia este de 34 familtf, sau 106 
suflete, din cart 6 familii de 
TiganL 

Satul is! are numele de la un 
vechiu locuitor Stefan Hordila, 
care s'a asezat eel d'intiiu pe a- 
cest loc pe la 1750. 

Vite: 98 vite mar! cornute, 
90 oT, 18 cat, 12 rimatorf. 
Locuitoril au 24 stupl cu 
albine. 

Horea, altd numire a satultitVa- 
dul-Pietros. 

Hore§ti, com. rur. si sat, in jud. Me- 
hedin^i, pi. Vailor, la 45 kil. de 
Severin si la 8 kil. de com. rur. 
Brosteni, situata pe dealurf si 
va!. Se margineste la E. cu com. 
Miculesti si Tehomirui ; la S., 
cu com. Jiriviul si Brosteni; la 
V., cu com. Brosteni; la N., cu 
com. Leorda. 

Satul formeaza comuna cusa- 
tele: Bazavani, Brabe^i, ParvS- 
nesti si Scoar^a, avind peste tot 
660 locuitor!, din carf 105 contri- 
buabili. Locuesc in 131 case. 

Locuitoril poseda: 2oplugur!, 
35 care cu bo!, 4 caru^e cu cai; 
60 stupl. 

Printr'insa trece o soseacomu- 
nala, care oleaga de soseaua Glo- 
gova-Plastina-Corcova. Are 2 bi- 
serici, deservitede 1 preot si 2 cin- 
tare^ ; o scoala, condusa de 1 
in viator, frecuentatS de 25 e- 
levt. 

Budgetul com. e de 1347 lei 
la veniturl si de 1010 lei la 
cheltueli. 

Vite : 300 vite marl cornute, 
16 cat, 300 01 si 350 rimatorL 

Dealur! ma! principale in a- 
ceasta com. sunt : Dealul-Bra- 
be^ilorsi Dealul-Baz&vanilor. Mo- 
trui uda satele Horesti si Jil^ul 
si trece prin Bazavani. 

Horezeanca, altd numire a mo- 



C0645. Marele Viciionar Ueograjlc. Vol. HI. 



92 



Hosted by 



Google 



HOREZUL 



730 



HOREZUL 



§iel Statului din com. Udupul, 
jud. Teleorman, careia i se 
mat zice si Udupul-Horezean- 
ca, pe care se afla si opadure 
de 400 hect. 

Horezul (Hurezul), plain, jud. 
Vilcea, numit ast-fel de la riul si 
manastirea Horezul. Se compune 
din 26 comune : Alunul, Arma- 
sesti, Balteni, Cirstanesti, Ber- 
besti, Ciresiul, Floresti-d. j., Flo- 
resti-d. s., Fometesti, Greci, Ho- 
rezul, Madulari, Maldaresti, Ma- 
teesti, Miiostea, Otesani, Pojogi, 
Racovifa, Rimesti, Romani, Re- 
cea, Slatioara, Stroesti, Tom- 
bani, Turcesti si Vaideeni. 

Are o populate de2ii3ilo- 
cuitori. 

Se margineste la N. cu mun- 
$il Transilvaniei, la S. cu pi. O- 
colul-Otasaul, la E. cu pi. Co- 
zia si la V. cu jud. Gorj. 

Resedin^a subprefecturei este 
in Tirgul-Horezul. 

Forma plaiului e a unul pen- 
tagon neregulat. 

Comune mai populate in a- 
cest plaiu sunt : Alunul, Ote- 
sani, Slatioara, Stroesti si Vai- 
deeni. 

In plaiul Horezul sunt 14 
scoli rurale mixte (2 in com. 
Vaideeni si afara de scoala de 
fete din com. Horezul), cu 2 
inva^atoare, platite de stat si in 
care se preda materiile pro- 
gramei urbane, fie-care scoala 
avind un inva^ator platit de 
stat; sunt frecuentate de 370 
copii (327 baep si 43 fete). 
Cu intre^inerea scoalelor statul 
cheltueste anual 20844 lef. Co- 
munele acestui plaiii inscriu in 
budgetele lor 853 lei anual pen- 
tru scoala. 

Locuitorii poseda : 7 1 plugurl 
de lemn si 663 de fier ; o ma- 
si na de treerat cu manej ; 1 ma- 
sina de vinturat, 1 masina de 
batut porumb cu mnivela; 2 



grape de fier ; 2 trioare sau ma- 
sini de ales samin^a ; 91 morl 
cu apa. 

In tot plaiul Horezul se cul- 
tiva 139 hect., 50 aril, vie. 

Sunt 74 biserici, pentru in- 
trefinerea carora cominele in- 
scriu in budgetul lor anual s uma 
de 2683 lei. 

Sflntul Sinod al bisericei au- 
tocefale Romine a impar^it pla- 
iul Horezul in 13 parohil ru- 
rale, la cari deservesc 13 preoti 
parohl, 17 preo^f ajutori, 70 cin- 
tarep, in plus 13 preop. 

Parohiile fixate de sf. Sinod 
de la 1888 sunt cele urmatoare : 

Parohia Pojogi, cu biserica 
catedrala Sf. Treime, compusa 
din com. Ciresul si Pojogi, a- 
vind 328 familii, sau 1100 su- 
flete, 5 biserici, 1 preot paroh, 
I preot ajutor, 5 cintare^i, in 
plus 1 preot. 

Parohia Stroesti, cu biserica 
catedrala Cuvioasa Paraschiva, 
are 279 familii, sau 1036 suflete, 
3 biserici, I preot paroh, 3 cin- 
tare^T, in plus 2 preo^i. 

Parohia Alunul, cu biserica 
catedrala Sf. Nicolae, compusa 
din cat. Igoiul si Bodesti, la 3 V2 
kil. de cele-1'alte cat. carl for- 
meaza parohia, are 351 familii, 
sau 1278 suflete, 6 biserici, 1 
preot paroh, 2 preoti ajutori, 5 
cintare^f. 

Parohia Berbe§ti- Turcesti, cu 
biserica catedrala Intrarea - in- 
Biserica, se compune din com. 
Turcesti, Berbesti si cat. Dan- 
^eni, Valea-Mare si Rosioara, la 
9V2 kil. de cele-1'alte catune, a 
vind 471 familii, sau 1771 su- 
flete, 7 biserici, 1 preot paroh, 
I preot ajutor, 6 cintare^i, in 
plus 2 preoti. 

Parohia Greci, cu biserica ca- 
tedrala Sf. Impara^i, compusa 
din com. Mateesti si Miiostea, 
are 542 familii, sau 1724 su- 
flete, 7 biserici, I preot paroh, 



2 preoti ajutori, 6 cintare^T, in 
plus 2 preop. 

Parohia Recea, cu biserica 
catedrala Sf. Voevozi, compusa 
din cat. Marina si com. Fome- 
testi, Racovita si Recea, la 16 
kil. de cele-1'alte catune, are 823 
familii, sau 2306 suflete, 9 bi- 
serici, 1 preot paroh, 2 preopa- 
jutorl, 8cintare^T,inplus 1 preot. 
Parohia Vaideeni, cu biserica 
catedrala Sf. Ion Botezatorul, 
are 350 familii, sau 1580 su- 
flete, 2 biserici, 1 preot paroh, 
1 preot ajutor, 4 cintare^i, in 
plus 1 preot. 

Parohia Slatioara, cu biserica 
catedrala Sf. Gheorghe, are 450 
familii, sau 1230 suflete, 7 bise- 
rici, 1 preot paroh, 1 preot 
ajutor, 4 cintare^i, in plus 1 
preot. 

Parohia Madulari, cu biserica 
catedrala Cuvioasa Paraschiva, 
compusa din cat. Valea-Orlei, 
com. Amarasti, Modoaia si cat. 
Grosi, la 8 kil. de cele-1'alte 
cat., are 586 familii, sau 1989 
suflete, 7 biserici, 1 preot pa- 
roh, 2 preo^T ajutori, 8cintareti. 
Parohia Otesani, cu biserica 
catedrala Buna - Vestire, com- 
pusa din com. Maldaresti, are 
644 familii, sau 2248 suflete, 
5 biserici. 1 preot paroh, 1 preot 
ajutor, 4 cintare^i. 

Parohia Tirgul-Horezul, cu 
biserica catedrala Intrarea in-Bi- 
serica, compusa din cat. Barzo- 
testi, pendinte de com. Romani, 
are 390 familii, sau 1955 su- 
flete, 5 • biserici, 1 preot paroh, 
1 preot ajutor, 4 cintarepf, in 
plus 1 preot. 

Pa roh ia Rim esti- Covrigesti, 
cu biserica catedrala Intrarea-in- 
Biserica, compusa din com. Ro- 
mani, cat. Covrigesti si Orsani, 
la 6V2 kil. de cele-1'alte catune 
can compun parohia, avind 587 
familii, sau 161 1 suflete, 5 bi- 
serici, 1 preot paroh, 2 preoflf 



Hosted by 



Google 



HOREZUL 



731 



HOREZUL 



ajutorT, 7 cint£re{i, in plus 1 
preot. 

Parohia Tom§ani-Fole§ti^ cu 
biserica catedrala Sf. Apostoli, 
compusS. din com. Floresti-d.-s. 
si Floresti-d.-j., la 7 kil. de cele- 
l'alte cat., avind 587 familii, sail 
2084 suflete, 6 bisericT, 1 preot 
paroh, 2 preo^T ajutori, 6 cinta- 
re$I, in plus 1 preot. 

Horezul, com. rur., jud. Gorj, 
plaiul Vulcan, situat in partea 
de N.-V. a comunel Cartiul, 
asezata pe 3 dealurl deosebite 
avind resedin^a in Horezul. 

Este compusa din catunele 
Horezul si Arsurile. 

Are o suprafa^a de 400 hect., 
din carl 68 hect. arabile, 78 
hect. finea^a, 30 hect. vie, 135 
hect. izlaz si prunl, 89 hect. 
padure. 

Locuitorii sunt mosneni. Sunt 
173 familiT, sau 794 suflete, din 
can 155 contribuabili. 

Locuitorii poseda : 25 plugun, 
40 care cu bol; 400 vite man 
cornute, 240 01, 138 capre, 36 
cai si 330 porcT. 

Are: 1 biserica, cu 1 preot 
$i 1 cintaref ; o scoala, frecu- 
entata de ^7 elevi. 

Piriul CartioruJ uda comuna. 

Comunica^ia acestei comune 
se face prin soseaua comunala 
care o pune in legatura la S. 
cu com. Cartiul, iar la N. prin 
pasul Buliga, cu care e pusa" in 
comunica^ie cu Transilvania. 

Horezul, Hurezul, sau Tirgul- 
Horezul, com. urb. } pi. Horezul, 
jud.Vilcea. $I-aluatnumeledela 
manastirea Hurezul, fondata de 
Constantin Brincoveanu,in urma 
izbindei de la Zarnesti, ca aliat 
al Turcilor contra Austriaciior. 

Manastirea s'a numit Hure- 
zul dupa numele riulul Hurezul, 
ce curge pe linga zidurile el. 

Riul Hurezul s'a numit ast-fel 



de la Ciuhurezul, o pasSre nop- 
turna ce stapinea aceste locurl 
acoperite cu padurl seculare, 
inainte de infiin^area aceste! co- 
mune. 

La inceput aceasta comuna 
s'a numit nu Hurezul ci Huhu- 
rezul si sub acest nume s'a 
gasit trecuta intr'un hrisov ve- 
chiu, care asta-zl se gaseste in 
posesiunea mostenitorilor de- 
finctulul Stanciu Ogrezeanu. 

Infiin^area acestui tirg, dupa 
o tradi^ie locals, se datoreste 
unor negu^atorl ambulan^i. A- 
cestia, dupa zidirea manastirei 
(1694), veneau din cind in cind 
cu diferite marfurl in tolbele 
lor, pe care le desfaceau pe la 
calugSril si slujbasii manastirei 
si cu chipul acesta formara trep- 
tat-treptat un fel de bilciu in 
poarta manastirei. 

Acestea s'ar fi petrecut pe 
la finele secolului al 17-lea. 
Mai incoace, acestl mici negus- 
torasT, fiind gonial din poarta 
manastirei, au plecat de aci si 
s'au asezat tot in apropiere de 
manastire, pe locul unde se afla 
asta-zl Tirgul-Horezul (3 kil. de- 
parte de manastire). 

Se stie cu siguran^a c5 pe 
la anul 1801, in locul unde 
asta-zi se afla vatra acestei co- 
mune, nu era de cit o singura 
casa de locuit, a Covrestiior, o 
familie bogata in localitate pe 
acele timpurl, si incolo numaf 
niste barace de lemn, unde acei 
negu^atorl isi ^ineau marfurile 
lor si veneau in anumite zile, 
mai ales Duminica, si pe la sar- 
batorl, de le desfaceau. 

Tirgul Horezul, propriu zis, 
afara de doua catune ce-T apar- 
#n: Olari si Balanesti, si car! 
sunt imprastiate pe v&f si dea- 
luri, este situat pe loc ses, in- 
tre doua riurl : Luncav^ul la S.- 
V. si Luncavaciorul la N.-E., in 
capul unei lungi peninsule. A- 



cest cap al peninsulel se chiama 
din vechime LaTraistari, fiind- 
ca era locuit de niste oamenl 
fecatorl de tralste, asta-zl loc 
de p&sune, numit la Posta, cad 
aci sta^ionau caii postei, mat 
inainte. Aceasta* peninsula is* are 
inceputul in virful Carpafilor. 

Tirgul-Horezul este la 35 kil. 
de capitala jude^ulul si este re- 
sedinja subprefecturel plaiulul 
Horezul. In tirg este o far- 
macie si un biurou telegrafo- 
postal, infiin^at la 1874 si al 
c3.ru! venit pe anul financiar 
1896—97 a fost de 3039 lei, 50 
ban!. 

Are o populate de 222 fa- 
milif, sau 855 suflete: 455 b&r- 
ba^I si 400 femeif ; 173 contri- 
buabili. 

Venitul comunel se urc& la 
8134 lei si cheltueiile, la 7682 
lei anual, 

Sunt 4 bisericl: 1 in B&1&- 
nesti, 2 in Olari si 1 in tirg. 

Biserica din tirg, care {ine 
loc de catedrala, zidit& de Co- 
vresti si numita Biserica Covres- 
tiior, s'a cl&dit «in zilele Mariei 
sale Constantin Moruzzi Voevod, 
cu biagoslovenia sfin^iei sale 
Episcopui Nectarie al Rimnicu- 
lui (d'aci incolo literile sunt 
macinate) la anul 731 1 (i803)». 
La anul 1869 I-a ars acoperisul 
si s'a f&cut de locuitorl prin 
contribute. 

Mestesugarl sunt: 5 cizmarl, 
4 brutarl, 2 fterarl, 1 lScatus, 3 
cojocarl, 1 dulgher, 1 timplar, 
1 abagiti, 2 croitorl si 8 olari. 
Locuitorii desfac produsul mun- 
cei lor la tirgul s&ptamlnal de 
SimbSta, si lacele3 bilciurl anu- 
ale : Buna-Vestire, Duminica-To- 
mel si Sf. Constantin ; la Riu- 
reni, Pojogi, G^ngulesti (Vii- 
cea) si la Polovragi (Gorj). 

Are o scoaiS de b&e$i, ziditS 
la anul 1868 de Ion Prodescu, 
al caxul nume il poarta si o 



Hosted by 



Google 



HOREZUL 



732 



HOREZUL 



scoala de fete, infiintata dupa 
anul 1887. 

Aceste scolf sunt deservite 
de 4 institutor! si 2 inva{atoare, 
pentru plata carora statul chel- 
tueste anual suma de 14407 
lef; sunt frecuentate de 100 
bae^I si 40 fete. 

$tiu carte 120 barba^i si 80 
feme!. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^a de 463 hect. 

To^i locuitori! sunt mo?nem, 
aiara de 3 clacas!, can s'au im- 
proprietarit la anul 1 864 cu vatra 
case!. 

Vite sunt: 56 cat, 98 bo!, 
166 vacl, 68 capre si 112 01. 

Pe riurile Balanesti si Lunca- 
vaciorul, in raionul comunei, sunt 
7 moristT. 

In comun& sunt 2 izvoare cu 
apa minerals, con^inind pucioa- 
sa, unul in mahalaua Balanesti 
si altul sub ripa stinga a riulu! 
Luncava^ul, spre S.-E. de Horez, 
si la 7 2 kil. 

Stupi cu albine sunt 50. 

In timpi prielnicl se fabrica 
aci pana la 5200 decal. \u\C3l 
anual. 

Comuna, afara de 5 sosele 
scurte si 4 strade din interiorul 
ei, este taiat& de soseaua jud. 
Rimnicul-Vilcea— Tirgul-Jiu, prin 
care se leaga mat multe co- 
mune, parte vecinate si parte 
ma! departate, in direc^ia de- 
spre S.-E. si S.-V. Are o so- 
sea yecinala in partea de N.-V. 
prin care se leaga cu marea com. 
Vaideeni, situatala poalele mun- 
{ilor Vaideeni. O alta sosea ve- 
cinala in partea de S.-E. o leaga 
cu comuna Maldaresti ; o alta 
in partea de N., cu comuna Ri- 
mesti, si in partea de N.-E. 
cu comuna Romani. 

Mosia cu satui Horezul, se 
vede dupa hrisoave, a fost da- 
ruita manastirei Hurezui de ca- 
tre Constantin-Voda Brincovea- 



nu, care o cumparase dela Ciur- 
ciubasa, desi §tefan-Voda Can- 
tacuzino, prin hrisovul din anul 
7223 (1715), arata ca acesti sa- 
teni nu fusesera rumin! (sclavi) 
a? lui Ciurciubasea, ci numai '1 
se zalogisera lui pentru niste 
datorii. 

Iaca parte din hrisovul lui 
Stefan Cantacuzino privitor la 
aceasta : 

«Fost-au acesti oameni Rumini 
jupanesei Caplei, nepoata Banu- 
lui Preda Buzescu ot Cepturoa- 
sa ce au fost jupaneasa Paras- 
chiveT Paharnicul si T au sta- 
pinit cu pace pana in zilele lui 
Radu-Voda Leon ; iar cind au 
fost atuncea cazind Paraschiva 
Paharnicul la o grea datorie $i 
la inchisoare si neavind bani 
ca sa plateasca si fiind foarte 
nevoie, fost-au volnicit pe tot! 
Ruminii din satul HoreziT ca sa 
se rescumpere cu toata mosia 
lor, tocmindu-secasa deagalbeni 
450. Deci neavind sa-i dea sa 
se rescumpere fost'ati mers la 
jupin Dima Ciurciubasa de s'au 
rugat sa le dea ban! cu dobin- 
da sa se rescumpere de la sta- 
pinii lor si Dima Ciurciubasa 
asa au fost zis ca le va da nu- 
mai sa le aduca acel zapis al 
jupanesei Caplei. 

«Deci dupa a lui fagaduin^a, 
fost-au mers tot satul Horezii cu 
zapisul de a '1 au pus zalog ca 
sa le dea banii si s'au fost toc- 
mit cu dinsul ca sa 'idea pen- 
tru dobinda acestor bani 1 , caci 
'1 va ^inea din cislegl pana la 
Ispas, 70 01 cu lapte. 

«Si le-au fost dat atuncea, 
dind si zapisul lor la mina Di- 
me! Ciurciubasa, ca de nu vor 
da bani! la zisul (soroc) sa fie 
tot satul zalog pana vor da bani!. 
Iar Dima Ciurciubasa apucind 
acel zapis de zalogire la mina 
lu! si zapisul jupanese! Caplea 
ce era facut la mina acestor 



oamen! si la al^i ; pentru-ca le-au 
dat galben! ug. 200, iar ug. 250 
nu le au fost dat, ci le au dat 
o scrisoare, scriind lajupineasa 
Caplea si la boiarul ei Paraschiva 
Paharnicul intr'acelas! fel, ca 
cind le-ar trebui sa trimita sa'i 
dea bani!, neintimplindu se a- 
tunc! la pirlej si trimi^ind Pa- 
raschiva Paharnicul in doua-tre! 
rindur! ca sa'i dea ace! ban! ug. 
250, el n'a vroit sa'i dea. 

«Dec! jupaneasa Caplea si bo- 
ierul e! Paraschiva Paharnicul, 
vazind ca nu le da banii fos- 
t'au apucat pe paring! acestor 
oamen! ca sa le dea ace! galben! 
ug. 250. Dar stiind ca zapisele 
sunt la Dima Ciurciubasa si va- 
zind ca bani nu vrea sa le dea, 
fost'aii mers tot salul Horezi! la 
Dima Ciurciubasa de 'si-au ce- 
rut acest! ban! precum s'au toc- 
mit. Iar Dima Ciurciubasa asa 
le au raspuns zicind ca nu ma! 
da nic! un ban, caci acest! ug. 
200 'I-au dat pentru oameni! 
ce! sarac!, iar pentru ce! ma! 
cu putere sa-s! vinda bucatele 
lor sa se rescumpere. 

«Si e! vazind asa o seama de 
oamen! fost'au si e! vindut bu- 
catele si s'au rescumparat dind 
acest! ban! ug. 250 la stapini! 
lor si Dima Ciurciubasa, n'a vrut 
sa ia zapis dela mina lornuma! 
pentru ug. 200 ce le daduse. 
Dec! oameni! din Horez si cu pa- 
ring! lor, v&zind ca le ^ine za- 
pisele numa! pentru 200 ug., fos- 
t'au tras pe Dima Ciurciubasa 
la multe judecapf si divanur! si 
el totaumblat prelungind lucrul 
si mutind vreme dupa vreme, 
pana in zilele raposatulu! un- 
chiulu! Domnie! mele Io Serban 
Cantacuzino Voevod. Iar cind 
au fost atunc!, murind megiesi! 
ce! batrin! si ramiind acestia, fos- 
t'au scos Dima Ciurciubasa ni- 
ste zapise facute in mestesugurl 
scriind ca s'au vindut paring! a- 



Hosted by 



Google 



HOREZUL 



733 



HOREZUL 



cestor oameni romini lul, si cu 
acele zapise 'i-au fost impresurat 
si'f au facut ruminl. Dupa aceea 
netrecind multa" vreme ? i-au fost 
vindut jupaneasa Stana a Dimei 
Ciurciubasa si cu fiul sau Mateiu, 
raposatului Constantin - Voda 
Brincoveanu, inca de cind era in 
boierie, fiind spatar mare. $i '1 au 
stapinit Constantin-Voda pana 
ce s'au pus Domn sipuindu-se 
domn 'f-au fost dat la manasti- 
rea Horezii si'i au stapinit ma- 
nastirea Horezii cit au fost Dom- 
nia Iui in domnie. Iar cind a 
fost acum, dup£ ce ne au mi- 
luit Domnul Dumnezeu pe no! 
cu domnia si stapinirea acestei 
^ari Rominesti, stiind ca acesti 
oameni sunt impresura^i de Di- 
ma Ciurciubasa, venit'ati inain- 
tea Domnie! mele in Divan de 
s'au intrebat de fa^a cu parin- 
tele Ion igumenul dela sfinta ma- 
nastire Horezul si fiind un lu- 
cru vechiu si lucru intunecat 
si neputind dovedi lucrul cum 
este '1 am dat pe seama sfm- 
{iei sale parintelui nostru Kir 
Damaschin Episcopul Rimnicu- 
lui si pe seama a 24 boeri 
can au fost luap de popa Ion 
din Recea sa'i aleaga ca sa ia 
seama pe amaruntul si sa do- 
vedeasca cum sta lucrul. 

«Deci sfinta sa p&rintele Ion 
igum. si cu acesti oameni fos- 
t'au mers inaintea sfin^iei sale, 
parintele Damaschin Episcop si 
inaintea celor 24 boeri si luin- 
du-se seama de scrisul lor n'a 
putut sa le hotarasc& lucrul 
ca sa seispraveasca; ci au facut 
stire Domniei-mele si Domnia- 
mea le-am poruncit a doua-oara. 
ca sa se aseze si sa le ispraveasca 
intr'un chip, si in^elegind pa- 
rintele Ion igum. si cu oamenii 
acestia ca iar am poruncit Dom- 
nia mea la sfinta sa parintele 
Damaschin Episcopul si la ceT 
24 de boeri au mers cu to^I de 



fa$& inaintea P&rintelui Damas- 
chin Episcop si dupa ce le au 
citit toate c&r$ile si zapisele ceie 
ce au facut Ciurciubasoaia de 
vinzarea lor si eel de zalogire, 
atunci au strigat acesti oameni 
to^f cum ca acel zapis nu este 
al lor, ci Tau facut Dima Ciur- 
ciubasa in mestesugurl. 

«Si s'au cerut sa jure cu 24 
oameni c£ nici acel zapis nu e 
bun si nici au dat Ciurciubasa 
parin^ilor lor ati^i bani, ci le-au 
dat ug. 200, precum s'a zis mai 
sus. $i intrebind parintele Da- 
maschin Episcopul c& dupa ce 
vor jura de ce ori s& se apuce 
ei au zis cu to^if ca vor da 
toata mosia lor manastirei, ca 
sa aiba pace de ruminie, si au 
lasat si parintele Ion igum. sa 
fie asa precum au zis el. Si 
vrind ei sa jure (ca" nu) cind-va 
pe urma (sa li se gaseasca) vre 
o gilceava caci n'au jurat, iar 
parintele Ion au zis ca de vreme 
ce s'au inchinat ei intr'acest'asi 
chip sa nu mai jure. 

«Si asa s'au invoit inaintea 
sfin{iei sale parintelui Damas- 
chin Episcopul ca sa fie in pace 
si slobozi de ruminie, nici un 
amestec cu dinsii sfinta man&s- 
tire de acum inainte cu dinsii 
sa nu aiba, fara cit mosia sa 
o stapineasca cu buna pace pre- 
cum s'au zis mai sus. 

«Si li s'au dat toate zapisele 
cele vechi la mina lor, zapisul 
de zalogie si cele 2 zapise ale 
Dime! Ciurciubasa ce s'au ga- 
sit rele si zapisul jupinese! Ca- 
plea. Iar zapisul jupinesel Stanci 
Ciurciubasoaia eel de vinzarea 
acestei mosil Horezii a ramas 
la manastire ca sa aiba m&nas- 
tirea temeiu sa se stie de la cine 
s'a cumparat. 

«Iar unde scrie in zapis pen- 
tru ruminia acestor oameni s'au 
sters cu chinovar rosu si s'a 
sters si in hrisovul raposatului 



Constantin Voevod unde scrie 
iar& pentru ruminia oamenilor 
acestora. 



«Drept aceea si Domnia mea, 
dup& cartea sfinfiel sale parin- 
telui Damaschin Episcopul si 
dup& scrisoarea acestor oameni 
ce au dat la mSnastire, inc& am 
dat aceastS, carte a Domnie! 
mele la tot soborul sfintel mS- 
nastirl ca de acum inainte sa 
aibS, a #nea si a st&pini aceasta 
mosie cu silistea satulul si cu 
livezile si cu plaiurile si cu mun- 
^il anume Valenil, i clabucetul 
de peste tot hotarul si cu tot 
venitul cu buna pace de catre 
acesti oameni ca s3, fie sfintel 
manastiri st&tatoare de veci. 

Ǥi am intarit cartea aceasta 
cu tot sfatul si cu credinciosn 
boierif cei marf a! Domniei mele 
pan Constantin §erban vel ban, 
i pan Petrasco Braboveanu vel 
dvornic, i pan Radu Golescu 
vel logofat, i pan Radu Dudescu 
vel spatar, i pan Serban Bujo- 
reanu vel vistiar, si alfii. 

Ǥi s'au scris cartea aceasta 
in anul al doilea din Domnia 
Domnief mele, in orasul scau- 
nulul Bucuresti, de Tanase si Mi- 
haiu logofetul Tirnoveanu. — Iu- 
nie 2, 7223 (1715). 

Horezul, catun, de resedin^a, al 
com. cu acelasi nume, jud. Gorj. 

Are o suprafa^a de 280 hect., 
din carl: 42 hect. arabile, 60 
hect. padure, 54 hect. flne^e, 
24 hect. viT, 100 hect. izlaz si 
prunl. 

Popula^ia este de 93 familil, 
sau 420 suflete, din carl 86 
contribuabill. 

LocuitoriiposedS: 15 pluguri, 
30 care cu bof; 300 vite marl 
cornute, 160 ol, 94 capre, 20 
cal si 250 porcl. 

In catun se gSsesc 5 fintinl. 

Are 1 scoala, frecuentata de 



Hosted by 



Google 



HOREZUL 



734 



HOREZUL 



37 elevt; i biserica, cu i preot 
si i cintare^. 

Horezul, cdtun, al com. Grop- 
sani, la N.-V. plasei Olteful-Ol- 
tul-d.-s., jud. Romanafi, situat 
linga riule^ul Frafila. 

Horezul (Hurezul), mtindstire 
de calug&ri^e, jud. Vilcea, zidita 
in anul 1692 de Constantin Brin- 
coveanu, dupa cum se citeste 
in pisania sapata. pe piatr& la in- 
trarea in biseric&, fiind executor 
al lucniril Pirvu Cantacuzino, 
marele stolnic. 

Este poate singurul edificiu in 
$ara, pe care timpul si restau- 
ratorii l'au cru^at, pastrindu-se 
aproape intacte, atit biserica 
cit si paraclisul, trapeza, bolni^a 
si casele. Aci se poate vedea 
arhitectura hanurilor si cursor 
boerest!" de pe la finele secolu- 
lui XVIMea. 

P&n&laanul 1862, manSstirea 
era locuita de c&lugarl. EI au 
fost mutapf la Bistrifa si in lo- 
curi-le s'au stabilit calug&ri{e. 

Intre odoarele mat insemnate 
gSsite aci, si can s'au ridicat 
pentru Muzeul National, notam : 

Icoana cea mare a lul Brin- 
coveanu, imbracata in toe si 
despre care se zice ca o purta 
cu sine la drum si la razboiu, a- 
vind d'asupra 33 boabe marl de 
m&rgaritar ; o cruce mica de aur 
cu lemn sfint, lucrata" in zmal- 
\\xt\ cu 13 smaragde si cu 6 
diamante, cu data 1694; o placa 
de sfit& de argint suflat cu aur, 
care reprezinta pe sfin^ii Impa- 
rapf Constantin si Elena, inchi- 
nat& m£n£stirei Horezul de $er- 
ban Cantacuzino vel Paharnic, 
fiul lul Draghici Cantacuzino, 
biv vel Spat. (1700); o cruce 
mica intr'o coroan& de argint, 
suflatci cu aur si lucrata in smal- 
$uri, cu lan^ de git, avind data 
1672, etc. 



Aci se afla o frumoasS. biblio- 
teca, compusa din c£r$i grecest?, 
siavone, rominestT, latine, gre- 
co-latine. Parte din aceste car^i 
au apar^inut lui Constantin Brin- 
coveanu, cum se vede atit din 
leg&tur£ cit si din unele adno- 
ta(iunl autografe ale Domnito 
rului" Romin. Carole ati fost de- 
puse la Muzeti de D-l Gr. To- 
cilescu. 

S'au lasat bisericei urmatoa- 
rele odoare : o cutie de argint 
cu imaginea sfintului Procopie, 
ale caruia moaste se pastreaza 
intr'insa fiind daruite manastirel 
Horezul de Patriarhul Tarigra- 
dulul Iacov, la 1692 ; alta cutie, 
tot de argint, cu imaginea sfinte! 
Minodora, al carei cap se pas- 
treaza intr'insa, — capul a fost 
adus de la Sinope de catre Con- 
stantin Brincoveanu si Doamna 
sa Maria si s'a d2ruit manasti- 
rei la anul 1701 ; alta cutiuta 
de argint, lucrata in flori, cu 
moastele sfintului Martir Teodor 
Tiron; patru icoane imparatesti; 
Maica Domnului, Domnul Cris- 
tos, Sf. Imparapf Constantin si 
Elena si Sf. Procopie, daruite 
de Constantin Brincoveanu ; 
dou& sfesnice marl de argint 
suflate cu aur, avind jos, sapata 
in relief, inscrip^ia din anul 1692, 
si alte candeli, cadelni^e, iconos- 
tase si je^uri de multa insemnatate. 

In biserica se mai afla patru 
morminte frumos lucrate ; tret 
cu inscrip^iune, iar al patrulea 
f&ra inscrip^iune. Se zice ca 
aci se afla inmormintata Zma- 
randa, fiica lui Constantin Brin- 
coveanu. 

Unul din morminte este al 
EgumenuluT loan Arhimandritul, 
mort la 7231 (1723). Pe o pia- 
tra incastrata afara, pe zidul 
despre S., intr'o firida se ci teste 
urmatoarele : 

«Aceasta sfinta biserica fiind zidita de 
raposatul Constantin Voevod Bnncovea- 



nul, dupa vreme stricindu-se invelisu), 
acum In zilele luminatului Vel Ban Gri- 
gorie Brincoveanul, nepotul D-lut Domn, 
prin osirdia si indemnarea sfin^iei-sale 
parintelui Ermonach Arhimandrit Trape- 
zontie, s'a dres si s'a invelit infrumuse- 
^ind'o precum se vede. 1827, April. . .» 

Trapeza, unde mincau c&lu- 
garii, serva asta-zi de magazie 
pentru proviziuni. Pere^ii sunt 
zugravit?. In nauntru, la intrare, 
se reprezinta Sfintii Constantin 
si Elena, apoi Maica Domnului, 
Prooroci, Arhierei, etc. Inscrip- 
^ia scrisa cu negreala la intrare 
in trapeza suna: 

«Aceasta prca cuvioasa trapezare fru- 
moasa, care este tutulor dragastoasa, cind 
ca o maica mingiioasa, cind sed fratii 
la masa, pentru neuitare facuta si asa 
intocmita si cu zugraveli impodobita de 
smeritul loan Arhimandrit, nastavnic fiind 
acestif manastiri pana s'au facut Icat 
7214 (i7o6)». 

Paraclisul, in etajul de sus, 
d'asupra trapezeT, avind hramul 
Adormirea - Maiciif - Domnului, 
s'a zidit din temelie de prea lu- 
minatul blagocestiv Domn Con- 
stantin Basarab Voevod, in al 
optulea an al Domniei-sale, fiind 
leatul 7205. Timpla paraclisuluf, 
destul de frumoasa si bine pas- 
trata, ca si usile, sunt din tim- 
pul lui Brincoveanu. 

De la paraclis te sui in clo- 
potni^a, unde se pastreaza 4 
clopote cu datele: 1698 si 1655. 

Pe paretele de linga trapeza, 
acolo unde este intrarea la spi- 
tal, se afla o piatra sapata cu 
inscrip^iune incadrata in flori, 
din care se vede ca foisorul 
este f&cut "cu cheltuiala sfin^iei- 
sale parintelui Kir Dionisie Ar- 
himandritul Balacescu, in zilele 
prea luminatului Domn Con- 
stantin Racovrfa Voevod, leat 
7261 (1753). Foisorul se afla 
in buna stare ; scara e impodo- 
bita cu lei si vulturT afrontapf. 

In vistierie sunt dou& repidii 
de argint suflate cu aur, daruite 



Hosted by 



Google 



HOREZUL 



735 



HOREZUL-POENARL 



de Constantin Brincoveanu, Ja 
1697 J ° anaforifa de argint, cu 
inscrip^ia din anul 1697. 

Linga manastire se afla bol- 
ni{a fondata de Doamna Maria, 
so{ia lui Constantin Brincoveanu, 
la anul 1696, cum se vede din 
urmatoarea pisanie ce se citeste 
la intrarea in biserica : 

«f Rivnind si urmind in toate 
bunele fapte si blagocestive Ma- 
ria luminata Doamna, Prea Inal- 
tat sopA sau, Ico Constantin Ba- 
saraba Voevoda si precum so^ul 
si D-l ei biserica cea mare in 
cinstea marilor ImparatT si sfint'n 
Constandin si Elena din temelie 
o au redicat si o au infrumu- 
setat, asa si Maria Ei in slava 
de D-zeu Nascatoarei Fecioare 
si stapinei noastre au zidit a- 
ceasta sfinta bisericuce bolni^a, 
facind-o ca in veci buna pome- 
nire stramosilor, mosilor si pa- 
rin^ilor lor sa ramiie si al lor 
nemort nume, ispravind-o la al 
optulea an a Domniei lor, la 
leat dela zidirea lumei 7205, 
Mese^a septevrie 20 d-ni.» (Ex- 
tras din raportul prezintat Aca- 
demiei Romine de d-l. Gr. To- 
cilescu). 

Manastirea Horezul se admi- 
nistreaza de o stari^a, ajutata 
in partea administrative de un 
constliu economic si in partea 
duhovniceasca de un consiliu 
spiritual. Maicile sunt in numar 
de 48, si se indeletnicesc cu 
facerea de mohaire, scoar^e si 
alte lucruri de mina. 

In manastire e un spital ru- 
ral, cu 50 paturi. 

Horezul, deal, jud. Gorj, com. 
cu acelasi nume; se mai numeste 
si Dealul - Bisericel; pe acest 
deal sunt viile locuitorilor. 

Horezul, mope, a StatuluT, in 
pi. Olteful-Oltul-d.-s., jud. Roma- 
na$i, arendata cu 300 lei anual ; 



are o padure de 432 pogoane; 
este pendinte de Manastirea 
Brincoveni, si este situata linga 
satul cu acelasi nume. 

Horezul, sau Comani^a, trup de 
mo§ie, a Statului, VezI Caza- 
nesti, jud. Olt. 

Horezul, riti, jud. Vilcea, iz- 
voreste din muntele Cocorul, 
curge de la N. catre S.-E. prin- 
tr'o vale ingusta si adinca, uda 
manastirea cu acelasi nume si 
se varsa in riul Bistri^a, pe 
malul drept, aproape de com. 
Tomsani. 

Horezul-de-Jos, cat., de N. al 
com. Gropsani, pi. Olteful-Oltul- 
d.-s., jud.Romana^i, situatpeva- 
lea apeiFra^ila. Altitudineatere- 
nului d'asupra nivelului marii 
este de 194 m. Are, impreuna 
cu Horezul-d.-s., ioofamiliT, sau 
450 suflete. 

Horezul-de-Sus, ctitmi, al co- 
munel Gropsani, pi. Olte^ul-Ol- 
tul-d.-s., jud. Romana^i, pe valea 
riului Fra^ila, o populate de 
100 familii, sau 450 suflete, im- 
preuna. cu Horezul-d.-j. ; are o 
biserica, Cuvioasa Paraschiva, 
cu 1 preot. 

Horezul-Obedeanul, nume, ce 
purta mo^ia de pe teritoriul 
comunel Giurgifa, jud. Dolj, pi. 
Balta, cind apar^inea manastire! 
Horezul Obedeanul. 

Horezul-Poenari,rt?w. rur., jud. 
Dolj, pi. Balta, la 46 kil. de 
Craiova si la 16 kil. de resedin^a 
plasei Macesul-d.-s. 

Situata pe ripa dreapta a 
Jiului, pe un ses ridicat cu mult 
de asupra JiuluL 

Se margineste la N. cu com. 
Valea-Stanciului, de care se des- 
parte prin o mica valcea; la 



S., se margineste cu com. Gre- 
cesti; la E., cu riuljiul; la V., 
cu com. Birca. 

Este udata de riuljiul in par- 
tea-! de E., avind indreptarea 
N.-S. 

A fost nfiin^ata la anul 1800 
de dol boerlf, Horezeanu si 
Poenaru, ce aveau proprietor 
vecine aici. Ei au adus pentru 
munca oameni din comunele 
vecine, carl se stabilira aic? si 
fondara com. Com. mai coprin- 
dea o mahala, numita fenesti, 
dela un proprietar numit f enea. 
Mult timp a fost alipita de com. 
Vaiea-Stanciuiul, in care avea 
si resedin^a. Azi se compune 
din 1 catun. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Mihail si Gabriel, fondata la 
anul 1852, de catre Amza Mihai- 
lescu, Const. Tirnoveanu, Ta 
che Sandulacbe. Are 2 preo^J si 
un ctntare$. Dupa legea rurala 
din 1864, are 8V2 hect. pamint 
arabil. 

Este o scoala mixta, ce func- 
{ioneaza de la anul 1864, fiind 
intre^inuta de stat. Are un inv&- 
tator. Localul, construit din zid, 
se afla in buna stare. In anul 
1892 — 93 a fost frecuentata de 
50 bae^f si 3 fete. 

Populafia comunel se urea la 
1441 suflete: 735 barba{Isi706 
femeT. Dupa legea rur. din 1864, 
sunt 6$ locuitorlimproprietariti; 
dupa cea din 1879 sunt 2 in- 
surant. Locuesc in 43 case si 
277 bordee. 

Suprafa^a tentorium! com. este 
de 2800 hect., din care: 2000 
hect., pamint arabil, 100 hect. 
finea^a, 100 hect. izlaz, 600 hect. 
padure. 

Mosia se numea inainte Ho- 
rezul Poenari; az! apar^ine D-lor 
Tirnoveanu si Const. N. Mi- 
hail; are o suprafafa de 2000 
hect., dind un venit de peste 
60000 lei. 



Hosted by 



Google 



rtOREZtfL-POENARl 



736 



horlAceni 



Padurea, numita Horezul-Poe- 
nari, se intinde peste apa Jiu- 
luT, pe o suprafa^a de 500 hect., 
aparjinind d-lor Constantin N. 
Mihail si Const. Tirnoveanu, pe 
mosia c&rora se si gaseste ; spre 
V. desat, se afla padurea Tir- 
noveanu, cu 100 hectare padurl. 

Padurile sunt populate cu ceri, 
ulmT, plop!, ar^arl, jugastri si ste- 
jan, acestia din urma predo- 
minind. 

Viile, in intindere de 23 V2 
hect., sunt ale locuitorilor, ca- 
rora li s'au dat in urma lege! 
ruratedin 1864; producvin rosu. 

O moara de aburi se afla pe 
mosia d-lui Const. N. Mihail. 

Prin mijlocul comunei trece 
calea vecinala spre S. catre 
com. Grecesti, strabatind com. 
pe o lungime de 1V2 kil. 

O cale naturala merge de la 
V. la E., pe o lungime de 20 
kil., pana la com. Birca. 

Comerciul se exercita de 10 
persoane. 

Venitul comunei e de 4025,27 
lei, si cheltuelile de 3787,9161. 

Vite cornute 300, 01 100, ca- 
pre 2, pore! 20, cal 16. 

Horezul-Poenari, sat, in jud. 
Dolj, pi. Balta, com. Horezul- 
Poenari. Vezi Horezul-Poenari, 
com. rur. 

Horezul-Poenari, mofie, parti- 
culara, in jud. Dolj, pi. Balta, 
com. Horezul-Poenari, in intin- 
dere de aproape de 2000 hect., 
aducind un venit anual de 60000 
lei. Apar^ine ma! multor pro- 
prietary 

Pe mosie se g&seste si padure. 

Horezul-Poenari, padure, par- 
ticulara\ in jud. Dolj, pi. Balta, 
com. Horezul-Poenari, tn intin- 
dere de 500 hect., populate cu 
plopl, ulml, jugastri ; predomina 
stejarul. 



Horga, sat, in jud. Tutova, pi. 
Tirgul, com. Iepureni,spreN.-V. 
de satul Iepureni. Are 335 lo- 
cuitor! si 81 case. 

Horge^ti, sau Horze§ti, sat, in 
jud. Bacau, pi. Siretul-d.-j., com. 
Gioseni, situat aproape de ma- 
lul drept al piriului Racataul, 
la S kil. de satul Gioseni, cu 
o populate de 296 familii, sati 
1233 suflete. 

Are o scoala mixta ; 2 biseric!, 
una ortodoxa, cladita la 1889 de 
Profira Strat si alta catolica, 
cladita in 1830 de locuitorl; 2 
circiumi. 

Vite sunt: 123 cai, 605 vite 
marl cornute, 264 pore! si 35 
capre. 

Horge^ti, mosie, in jud. Bacau, 
pi. Siretul-d.-j., com. Gioseni, 
de 1818,25 hect., care da un 
venit de 36,150 lei, aparfinind 
familiei Strat. 

Horge^ti, padure, foioasa, supusa 
regimulu! silvic, in jud. Bacau, 
pi. Siretul-d.-j., com. Gioseni, 
cu o intindere de 1000 hect v 
proprietatea familiei Strat. 

Horia, deal, in jud. Mehedinji, 
pi. Motrul-d.-s., com. rur. Gro- 
zesti. 

Horincea, plasa, in jud. Covur- 
luiu, a care! numire vine de la 
piriul si valea Horincea. Ocupa 
partea de N.-E. a jude^ului si 
coprinde 10 com., cu 29 sate, 
avind 4192 familil, sau 16607 su ~ 
flete, din can 2959 contribua- 
bili. Resedin^a la Tirgul Beresti. 
Vezi Covurluiu, jude{. 

Horincea, piriu, ce-I zice si Hur- 
muzul ; izvoreste de linga com. 
Lupesti, pi. Horincea, jud. Co- 
vurluiu, la punctul numit Finti- 
na-Mare ; str&bate partea de E. 



a satului Lupesti, apoi trecind 
prin satele de pe Valea-Horin- 
ceT, se varsa in Prut, linga ia- 
cul Sovirca, in jos de Rogo- 
jeni, dupa ce primeste piriia- 
sele Recea, Minzatesti, Oarba si 
Zoi^ana. 

Horincea, vale, in jud. Covur- 
luiu, udata de piriul cu acelasi 
nume si pe care sunt asezate 
comunele : Cavadinesti, Ganesti, 
Prodanesti, Tu{cani, Malusteni, 
si Lupesti. 

Horjani, cfttun, m jud. Buzaii, 
com. Patirlage, cu 150 locui- 
tori si 34 case. 

Horjani, colinft, in jud. Buzaii, 
com. Marun^isul, pe hotarul de- 
spre com. Patirlage. 

Horlaceni, sat, pe mosia cu a- 
celasT nume, com. Vaculesti, pi. 
Copula, jud. Dorohoiu, cu 76 
familiT, sau 410 suflete. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Constantin si Elena, cu r pa- 
lamar ; este facuta de satenl. 

Satenilimproprietarit! au: 195 
hect. 49 aril pamint ; iar pro- 
prietary mosie! 612 hect., 98 
aril cimp si 257 hect., 80 aril 
padure. 

Parte din mosie, fund loc ses, 
adese-or! devine mlastinoasaprin 
apele ploilor si ale piraelor. Prin- 
cipele Al. C. Moruzzi, fostul pro- 
prietar, formind santun pentru 
scurgerea ape!, a facut prin a- 
ceasta ca o buna parte de loc 
sa fie proprie agriculture!. 

Tot aici se crestea de catre 
xMoruzzi, hergheii! de ca! de cea 
ma! frumoasa rasa Araba si 
Engleza. 

Drum principal este acel ce 
duce la Dorohoiu si la Manasti- 
rea Goroveiul. 

Hotarele cu : Broscauti, Co- 
bila, Prelipca si Hap5i. 



Hosted by 



Google 



HORLACENifA 



737 



HORODISTEA 



Horlaceni^a, padure, m supra- 
fa^a de 257 hect., 80 ariT, pe mo- 
sia Horlaceni, com. Vaculesti, 
pi. Copula, jud. Dorohoiu. 

Horle§ti, sat, in jud. Iasi, pi, Co- 
poul, com. Taute$ti, situat pe 
coastele unuT deal, cu o popu- 
late de 83 fam., sau 266 sufl. 

Pe marginea despre V. a sa- 
tulul, pe podisul dealuiui Hor- 
lesti, trece soseaua judefeana 
Iasi-Botosani. 

Sunt 180 vite marT cornute, 
350 01, 23 caT si 77 rimatorT. 

Horle§ti-CatolicI, sat, in partea 
de S.-V. a com. Cucuteni, pi. 
Stavnicul, jud. Iasi, situat pe 
valea piriuluT Horle^ti, pe o in. 
tindere de 424 hect., cu o 
populate de 57 familii, sau 262 
suflete UngurT rominiza^T, de 
religie catolica. Are o biserica 
catolica, zidita la 1871 de ob- 
stia locuitorilor, deservita de 
1 preot si 1 dascal. 

Mosia apar^ine bisericeT ca- 
tolice din Iasi, donata de fosta 
proprietary Domni^a Hangerli. 

Vite sunt: 164 vite mari cor- 
nute, 17 cai si 71 rimatorT. 

Horle^ti-Domni^ei, sat, in par- 
tea de S.-V. a com. Cucuteni, 
pi. Stavnicul, jud. Iasi. Are o 
populate de 126 familiT, sau 594 
locuitorT, de origina unguri si de 
religie catolica. Acest sat, dim- 
preuna cu Horlesti - CatolicT, 
s'a infiinfat in anul 1790 de 
Domni^a Hangerli, fosta pro- 
prietary a mosiei Cucuteni, cu 
locuitorT adusi de prin satele : 
Sabaoani, Gheraesti si Miclau. 
seni, din jud. Roman, precum 
si de la Cotnari din jud. Tasi, 
daruind o parte din sat biseri- 
ceT catolice din Iasi. 

Acest sat, dimpreuna cu Hor- 
lesti- CatolicT, formeaza un trup, 
despar^it prin o brazda. Are o 

€06i5 Marele Dicfiovar Gcograflc. Vol. Ill 



scoala, intrefinuta de comuna, 
infiin^ata la 1877, si frecuentata 
de 53 copiT. 

Vite: 458 vite man cornute, 
48 caT, 12 oT si 163 rimatorT. 

Horobolul, plain, al com. Ho- 
rezul, jud. Gorj, in partea des- 
pre N.-V. a comuneT ; pe acest 
plaiu se afla numai padure de 
fag si fme^e. 

Horodistea, com. rur., in partea 
de N. a plasei Prutul d.-j , jud. 
Dorohoiu, formata din satele: 
Cuzalaul, Crainiceni, Horodistea 
si Slobozia, cu resedinfa prima- 
riei in satul Horodistea. Are o 
populate de 404 familii, sau 
1 809 suflete ; 5 bisericT, cu 3 
preo^T, 6 cintare^T si 4 palamarT; 

1 scoala, condusa de 1 inves- 
tor, frecuentata de 40 elevT ; 
1204 hect. 48 aril pamint sa- 
tesc ; 1 82 1 hect. 75 ariT cimp 
si 22 hect. 92 aril padure, ale 
proprieta^ilor; 1 iaz ; 10 pog. vie. 

Veniturile si cheltuelile com. 
sunt de 2810 lei anual. 

Sunt 694 vite man cornute, 
189 caT, 1446 oT, 13 capre, 189 
rimaton; 187 stupT cu albine. 

Horodistea, sat, pe mosia cu a- 

celasT nume, com. Horodistea, 

pi. Prutul-d.-j , jud. Dorohoiu. 

Are 97 familii", sau 448 suflete. 

BisericT sunt 2, cu 1 preot, 

2 cintare^T si 2 palamari ; una 
se afla in vale, cam in mijlocul 
satuluT, cu hramul Sf. Nicolae, 
este vechie, facuta de valatucT 
in 1770, de C. Ciolacu; a doua 
se afla in deal, linga casa pro- 
prieta^eT; are hramul Nasterea 
MaiceT Domnuiui si s'a facut in 
1863, de raposatui Gh. Balta. 
Scoala, condusa de 1 inva^a- 
tor si frecuentata de 40 elevi, 
are un local bun de zid facut 
$i daruit de d-na Balta. 

LocuitoriT improprietari^ au 



226 hect. 29 aril pamint; iar 
proprietatea : 1197 hect. 31 ariT 
cimp si 8 hect. 59 aril padure, 
mai muita lunca de lozie pe ma- 
lul Prutulul. 

Este un iaz pe piriul Iznova- 
{uluT; o livada in suprafafa de 
2 hect. 86 aril cu diferipf pom! 
fructiferT; 10 pog. vie. 

Piriul ce trece pe mosie este 
Iznova^ul. 

Se afla multa piatra calcarica 
in pamint si la suprafafa, care 
se extrage numal pentru trebu- 
infele locale. 

Drumuri principale sunt : ca- 
lea judefeana Radau^i-Darabani 
si acel ce duce la Bivolul. 

Hotarele cu : Crainiceni, Is- 
nova^ul, Bivolul si riul Prutul. 

Horodistea, sat, jud. Iasi, pi. 
Bahluiul, facind parte din pod- 
goria numita Cotnari, situat in- 
tr'o vale, formata, in partea des- 
pre N., de poalele dealuiui Ca- 
telina si de ale unuT mic deal 
numit Chetrosul. 

Este acoperit de viT si livezT. 
Are o populate de 131 familii, 
sau 465 suflete ; o biserica, cla- 
dita din lemn, foarte vechie, 
pe al careT prag de sus al useT 
din pridvor se afla inscrip^ia ur- 
matoare : 

«Sa sti di cindu a zidita bisa- 
rica a satu : 3GI(x).G.fI 7210*. 
Aceasta biserica pana la luarea 
averilor manastirestf de catre 
stat, finea de manastirea Co- 
suia, dimpreuna cu 18 hect. vie 
si o livada, fund privita ca mi- 
toc pentru calugari; asta-zl e 
intrefinuta de comuna, iar viea 
si livada sunt date in posesie 
de stat, ca proprietate a sa. 
Biserica e deservita de 1 preot, 
1 cintare^ si 1 eclesiarh. 

Sunt 135 vite marf cornute, 
50 caT, 139 oT si 66 rimatorT. 

Horodistea, deal, jud. Dorohoiu, 

93 



Hosted by 



Google 



HOROPI^TEA 



738 



HORODNICENI 



care impreuna cu dealurile : Ci- 
resul, Buzuloncei, Ceair si Pro- 
topopul, de pe mosia Tirnauca, 
precum si Dealul-Mare, si al 
GhebeT, de pe mosia Probotesti, 
lan^uite in multe ramun, for- 
meaza aproape un cere ce in- 
conjoara satele Tirnauca si Pro- 
botesti, com. Tirnauca, pi. Her- 
{a, lasind loc deschis spre Her- 
{a si Pomirla. Aceste siruri 
pleaca din culmele dealurilor 
Culiceni si Mihoreni. O ramura 
trece pe linga satul Tirnauca, 
spre N.-E.-, coborindu-se pana. 
in valea Gruma^cai ; alta ramura 
trece spre S.-E. pe linga Tir- 
nauca si Probotesti, prelungin- 
du-se spre N. de Probotesti, ter- 
minindu-se spre Her^a. 

Acest deal se mai numeste 
si Horodisteanul. Toate culmele 
sunt acoperite cu paduri afara. 
de ale Horodistei si CireseL 

Pe podisul dealului, care se 
numeste Zamca, se vad urmele 
unei ceta^uT de pamint, de aceea 
si numirea slavona de Horodis- 
tea (int&ritura. de pamint), ce 
s'a dat dealului. 

Horodistea, deal, jud. Iasi, se 
intinde de la N. la S. si face 
hotarul intre satele : Horodistea, 
si Cirjoaia, ambele din pi. Bah- 
luiul. 

Horodistea, deal, in jud. Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, com. Calul- 
Iapa, situat alaturea cu dealul 
Bogoslovul. 

Horodisteanul. VezT Horodistea, 
deal, com. Horodistea, jud. Do- 
rohoiu. 

Horodniceni, sat, pe mosia cu 
acelaslnume,jud. Suceava, com. 
Brada^elul. Pana la 1886 forma 
comuna a parte. Asezat pe dea- 
lurile Stoporenilor si Merfenilor 
si cite-va vilcele. Are o popu- 



late de 278 familii, sau 1 148 
suflete: 557 barba^i si 591 fe- 
mel. Locuesc in 272 case. Sunt 
290 contribuabili. Vatra satu- 
lul ocupa 34 falci si 17 prj. 

Mosia e proprietatea moste- 
nitorilor marchizel de Bedmar. 
Are o suprafa^a de 2682 falci, 
din care 1904 cultivabil, 498 
padure si hugeag, 215 fina^ si 
restui neproductiv. 

Improprietariti la 1864 sunt 
35 fruntasT, 140 palmasi si 34 
cite 12V2 prj., stapinind 524 
falci si 17 prj. 

Drumuri principaie sunt : la 
Rotopanesti, 3 kil., la Botesti 
3300 m. si la Brada^elul 3500 m. 

Are: o scoala rurala mixta, 
infiin^ata la 1865, cu un inva- 
^ator platit de stat, frecuentata 
de 70 elevi; o biserica, deser- 
vita de 2 preo^T si 4 cintarep, 
improprietarita cu 17 falci. 

lata ce scrie Profesorul N. Bel- 
diceanu, despre satul si bise- 
rica din Horodniceni, in «Archi- 
va societa^el sciintifice si litera- 
re» din last. Anul II, No. 9: 

Horodniceni, sat, din judetul Suceava, 
plasa Somuzul-Moldova, este asezat la 
hotarele BucovineT, pe coasta unul deal, 
iar in fata luT, pe un alt deal, sporeste o 
padure frutnoasa de stejarl, impodobita, 
icl-colca, cu brazT. Ca si Baia, acest sat 
este astnzi proprietatea d-nei marchize 
de Bedmar si impreuna cu catunele sale 
Rabiia, Botesti si Bradatelul, are o po- 
poratie ce trece peste 500 de locuiton. 
Numele de Horodniceni aminteste zice- 
rea slavona FopoanhhTn, adeca soltuzii, 
ce pare a suferit aceeast preschimbare, 
ca si slavonescul FopoA =' horod, oras, 
in rominescul : Horod, Horodnic, Ilorod- 
niste, dat si astazT multor locality din 
Bucovina si partea de sus a Moldovei, 
pe unde se gasesc urme de ceta^uY. — 
Horodnicul, soltuzul, stadt-schultheiss, 
ca si primarul, ingrijea impreuna cu 
pirgariT, de gospodaria orasului. Dacit 
numele acestui sat se poate talmaci din 
horodnici, ne arata o inriurire slavona 
in limba alaturea cu cea germana a in- 
stitutieT de schultheiss, venita la noi 
din Poionia. 

Pe coama dealului, al&turea cu gra- 



dina, ce inconjura curtea boereascS, o 
biserica 1st arata in zare, figura ei ma- 
rea^a, fizionomie aunor veacurT indepar- 
tate, de care nu ne putem apropia decat 
prin monumentele ramase. Sus, la 5 m. 
25 cent, inal^ime, afara deasupra ferestrei 
pridvorului, sta ingropata. in zid o 
piatra de 1 m. 25 cent, latime si 84 cent, 
inaltime ; pe ea se afla sapat in relief o 
inscriptie slavona, asa cum se obicinuea 
in vremile de demult mat, cu seama pana 
catre sfirsitul veaculut al 17-lea. 

In^elesul ei pe romineste, este : 

Cu invoirea tatalui si cu impreuna 
lucrarea fiului si cu savirsirea sfintului 
duh, cugetat-a si bine-voit-a pan Matias, 
marele visternic, de a zidit biserica, anume 
unde estehramul pogoriret sfintului dull, 
asupra sfintilor ucenici, si-a radicat-o in 
zilele cucerniculut domn loan Stefan Voc- 
vodul, si in zilele luY Kyr Theofan mi- 
tropolitul Sucevei si o savirsi la anul : 
7047, luna Noembrie 8. 

Aceasta inscrip^ie este publi- 
cata in «Uricarul» d-lui T. Co- 
drescu, vol. 8, pag. 16 si 17, 
dupa niste notice aflate in bi- 
blioteca lui G. Asachi sub titlul: 
Inscrip^ia pietrei deasupra use! 
bisericei de la Horod. lata textul : 

Cu invoirea tafaluT, ajutorul fiului si 
lucrarea sf. dull, aii cugetat intru sine 
si au bine voit pan Matias biv-vel vis- 
ternic, a zidi aceasta biserica in numele 
hramuluY pogorirea duhului sf. peste 
sfintit sai ucenict, in zilele blagocestivu- 
lui Domn Ion Stefan Voevod stapinitor 
pamintului Moldovei, si in zilele mitro- 
politului Sucevei Kyr Theofan si sau 
savirsit in anul 7047, Noemvrie 8, calen- 
dariu vechiii, iar eel noli 1 539. 

In aceasta talmacire sunt a- 
dause cuvintele «biv» (fost), pe 
linga «vel.visternic» ; «saf», pe 
linga ucenici, si « stapinitor pa- 
mintului Moldovei », care nu se 
gasesc in inscrip^ia ctitoreasca; 
lipsind insa cuvintele: «si a ri- 
dicat-o» (h Kac(xH) A^ A )» foarte 
grele de dezlegat, fiind slovele 
cu totul ciuntite. AsemenT, data 
pare indoelnica, si iata cum : 
s'a scazut din 7047, anil de la 
facerea lumeT 5508, pe cind 



Hosted by 



Google 



HORODNICENI 



739 



HORODNICENI 



luna fiind Noemvrie, trebue sa 
se scada une-ori 5509. Aceasta 
nesiguran^a poate fi limpezita 
aicea prin Jetopesi^ul lui Gri- 
gore Urechia, care inseamnS. ca 
$tefan Lacusta a domnit 2 am 
si trei luni, Alexandru Cornea 
5 luni si trei saptamini, iar ca 
Petru Rare? a urcat a doua 
oara domnia, la anul 7049, Fe- 
bruarie 19, adeca 545 *• Sca- 
zind 2 am, 5 luni si 3 sapta- 
mini, adeca cele doua domnii : 
Stefan Lacusta si Alexandru 
Cornea, din 7049, Februarie 19, 
a doua suire pe tron a lui Pe- 
tru Rares, gasim ca Stefan La- 
custa se face domn pe la sfir- 
situl lunei lui August, 7047 ; 
apoi 7049 Februarie 19, neputind 
fi decit 1541, urmeaza nemijlocit 
ca si 7047, Noemvrie 8, sa nu 
fie decit 1538 si nu 1539, cum 
sta in talmacirea inscrip^iei din 
«Uricar». Visternicicul Matias a 
zidit prin urmare biserica de la 
Horodniceni, in eel intiiu an al 
domniei lui $tefan Lacusta si 
dupa cele aratate, Lacusta-Voda 
ajungind a fi domn catre sfir- 
situl lunei lui August, zidirea 
bisericei s'a ispravit la 2 luni 
si o sap tarn ina aproape, dupa 
urcarea lui pe tron, adeca: la 
8 Noemvrie 1538, data inscrip- 
tiel. lata ce scrie Grigore Ure- 
chia despre acest domn si cum 
lamureste porecla lui de La- 
custa : 

Pradind si stropsind ^ara sultanul Su- 
leiman, imparatul turcesc, si fiind jjara 
bejenita spre mun^T, s'au strins vladicii 
si boerii ^ariT, la sat la Badau^i, din sus 
de Suceava, de s'au sfatuit cu to^ii, ce 
vor face de acea nevoe ce le venise a- 
supra. Mai apoi de toate si-aii ales sfat 
ca sa trima^a soli la imparatul, cu mare 
rugaminte si plingere sa-t erte ; si asa 
au ales dintre dinsii pe Trifan-Ciolpan, 
de l'aii trimes sol la Suceava, la impa- 
ratul, de s'au rugat de pace, si si-aii 
cerut domn. De caie lucru, vazind Im- 
paratul rugamintea lor, s'au milostivit, 
si i-au ertat ; si au trimis la dinsit cu 



Ciolpan pe un ceaus marc cu credin^a, 
de i-aii chemat pe to^T la imparatul, In 
Suceava, carl cu mare frica aii mers ?i 
au cazut la picioarele iraparatulut; pc 
carl i-au ertat Imparatul, si cu dragoste 
i-au primit, ca pe niste robi at sai. Si 
le-au pus domn pe Stefan-Voda, feciorul 
lut Alexandru Voda.... (apoi mat departe) : 
In zilele acestut domn, Stefan Voda, au 
fost foamete mare, si in £ara Moldovei 
si la ^ara Ungureasca, ca au venit la- 
custe multe de au mincat toata roada ; 
si pentru aceea l'aii poreclit si i-aii zis 
Lacusta-Voda. 

Cronicele Rominiei de M. 
Kogalniceanu, si d-l Alexandru 
Xenopol, in Istoria Rominilor, 
iata al cui fiu zice ca era: 

Acest Stefan poreclit de popor La- 
custa, pentru multele lacuste ce pustiise 
tara in vremile lui, ce si asa ramasese 
pustie de Turci, este aratat de Ureche 
ca fiiul luT Alexandru- Voda. Bielski in- 
tareste spusele cronicarului, numindu-1 
Stefan Alexandrowicz. Alexandru nu 
poate ft altul de cit fiul eel mat vristnic 
a lui Stefan-cel-Mare, care dupa cum 
am vazut fusese insurat inca din timpul 
vie^ei tatalui sail, de oare-ce Tarn gasit 
avind un fiii, Bogdan, care murise in 
1480. Alt fiii al saii, pomenit acum pen- 
tru prima oara este acest Stefan. 

Dar sa vedem, cine era vis 
ternicul Matias, si daca. din 
punct de vedere istoric, pre- 
zenta el vr'o insemnatate. In 
domnia intiia a lui Petru Rares, 
visternicul Matias apare ca unul 
din sfetnictf sai cei mat de seama. 
Dupa ce Petru Rares supusese 
Brasovul, pe cind nu mult dupa 
aceasta cazuse in miinele lui si 
cetatea Bistri^el la 1530, vister- 
nicul Matias cere locuitorilor a- 
cestei ceta^f 30 de care de pro- 
viant pentru armata lui Rares, 
care se gasea la Rodna. lata 
cuprinsul scrisoareT visternicului 
Matias catre Bistri^eni: 

Cunoscind voT ca stap-nul nostru eel 
prea generos este acum lipsit la Rodna 
de cele trebuitoare, mat ales de piine 
si de vin, va cerem in numele lui, nu 
mat pu^in insa va insarcinam si va or- 
donam ca indata ce ve^i vedea aceste 
rinduri, sa trimite^i 30 de care cit mat 



curind, spre a se duce proviziile ce se 
vor vedea a fi trebuitoare. Sa nu cum- 
va sa face^T alt-fel de cum va scriu fiind 
ca sti^t bine ca domnul nostru cere atit 
de la not cit si de la vot cea mat cre- 
dincioasa slujba. Dat in castelul Balva- 
niyos in 22 Iulie 1530. (Iscalit). Not 
Matet visternicul sail tesaurariul prea 
generosulut principe Petru, voevod de 
Moldova. 

La 1535, Petru Rares cau- 
tind s& impiedice pe Ferdinand, 
locofiitorul lui Carol al V-lea, 
imparatul GermanieT, de a se 
impaca cu loan Zapolia, dus- 
manul sau, trimete pe visterni- 
cul Matias, ca sa staruiasca in 
aceasta privire. Faptul acesta 
ne arata, ca visternicul Matias 
avea multa insemnatate ca sfet- 
nic al tronulut, de vreme ce 
domnul ii incredin^ase o asa 
misiune. Iatel cum califica Epis- 
copul de Lund, ambasadorul 
lui Carol al V-lea, pe visterni- 
cul Matias, intr'o scrisoare adre- 
sata suveranului sau : 

«Se alia aci visternicul voevodulut 
moldovenesc, principe fara indoiala pu- 
ternic. Acest visternic adese-ort ma vi- 
ziteaza in taina, si soliciteaza de a nu 
se incheia pacea cu loan voevod. Pro- 
mite ca la ori-care cerere a mea, dom- 
nul sail va veni cu 30 sail 40000 de 
ostast alesi, si va supune Transilvania, 
sub ascultarea regelut Ferdinand; iar 
daca Majestatea Voastra va intreprinde 
ceva pe uscat contra Turcilor, domnul 
se va prezenta la serviciul Majesta^et 
Voastre cu 60 panJl la 80000 de ostast 
foarte bine pregatijpi. M'am dat in mare 
amicie cu acest visternic, si ne-am invoit 
a avea tot-d'a-una o regulata corespon- 
den^a. In adevSr el este un barbat foarte 
modest, foarte bun si mat ales prudent, 
si atit de ager in trebt, precum nict se 
afla altul in Ungaria. Se sileste a'st sfirsi 
mai curind misiunea si nimica alta nu'l 
preocupa*. 

Bunatatea si modestia, unite 
cu prudenfa si agerimea, fac, 
dupa cum vedem din visternicul 
Matias, o aleasa figura istorica, 
cu atit maT mult, cu cit aceste 
calitap, sunt atribuite lui, de 
niste izvoare str&ine. 



Hosted by 



Google 



HORODNICENI 



740 



HORODNICENI 



In domnia intiia a lui Petra 
Rares, Matias este pomenit ca 
mare visternic. 

Linga poarta, fa^a cu biserica, 
pe niste stilpi de piatra stau 
atirnate clopotele ; unul din ele 
poarta urmatoarea inscrip^ie : 

«Materialul din acest clopot, este din 
clopotul facut de ctitorul bisericei Ho- 
rodniceni, Serban Canta, in anul 1640, 
care nind crapat s'aii reparat a doua 
oara, si fabrioat de Vasile Fogoras, diti 
Patrau^i, cu cheltuiala poporanilor paro- 
hiei Horodniceni, prin staruin^a preo- 
tului loan si a primarului Gh Todicescu 
la anul 1883*. 

In «Uricarul» d lui Th. Co- 
drescu, vol. VIII, sta publicata 
si o inscrip^ie privitoare la acest 
clopot, sub titlui : «Inscrip{ia clo- 
potulul celui mare de la bise- 
rica din Horod ». 

lata cuprinderea: 

« Acest clopot l'au facut loan Alec- 
sandru V. V. cu mila lui Dumnezeu, 
domn pamtntului Moldovei, si l'au dat 
Sf. biserici din Horodniceni, la anul 
7075 (1567), Aprilie 9, si dupa aceasta 
strictndu-se l'au inoit Iordaki vel vister- 
nic, in zilele lui Vasile V. V., domn 
^arei Moldovei, in anul 7148, iar velea- 
tul nou 1640* 

Clopotul din Horodniceni, 
prefacut a doua oara la 1883, a 
fost facut la 1567, de Alexan- 
dru Lapusneanu in a doua dom- 
nie (1564 — 1568), iar la 1640, 
s'a reinoit pentru intiia data, 
de catre vel visternicui Iordaki. 
Comparind copia de inscrip^ie, 
cu actuala inscrip^ie, vedem o 
nepotrivire de nume, la aceeasi 
data 1640; dupa «Uricar», clo- 
potul ar fi reinoit de visternicui 
Iordaki, pe cind dupa inscrip^ia 
de astazi, pare sa fi fost pre- 
facut de $erban Canta, tot la 
1640. §i in aceasta privire, do- 
cumentele ne dau adevarata 
dezlegare a faptului; din doua 
hrisoave a lui Vasile Lupu, 
unul din 1635, Martie 25, care 
face parte din documentele pro- 



prieta^ilor d-lui Alexandru Can- 
tacuzino Pascanul, iar altul din 
1640, Martie 31, aflator in colec- 
^ia documentelor Academie! Ro- 
mine, se adevereste visternicui 
Iordaki pe la 1640, fara a se po- 
meni de $erban Canta. Tocmai 
in veacul al XVIII-lea, se arata 
acest Serban Canta, dupa. cum 
se vede dintr'un hrisov de la 
1732, Ianuarie 20, aflator in 
Archiva Statului, Iasi, si citat 
de d-1 Tanoviceanu, in lucrarea 
sa inedita, asupra boerilor Mol- 
dovei. Din cele ar&tate, se la- 
mureste ca inscrip^ia afl&toare 
astazi pe clopotul de la Horod- 
niceni, aminteste gresit pe Ser- 
ban Canta la 1640, in locul 
visternicului Iordaki ; caci dupa 
cum dovedesc documentele po- 
menite, visternicui Iordaki tra- 
este prin veacul al XVII lea, pe 
cind medelnicerul Serban Canta, 
abia in veacul al XVIII-lea. 
Toate cele l'alte clopote sunt 
mai noua,' adeca de la inceputul 
veacului acesta. 

Numele de Horod, sab care 
s.int aminti^i Horodniceni in 
«Uricarul», pare a ri o prescur- 
tare, caci tot in «Uricarul», 
mai departe, in cuprinsul inscrip- 
{iei de pe clopot, sezice: si l'au 
dat Sf. biserici din Horodniceni. 
Horod, s'ar putea deriva din 
slavonescul „rc>pc>,\ a oras, sau 
din „rc»pi^ u grading. 

Insemnatatea inscript/iei de la 
biserica din Horodniceni, este 
blazonul, adeca sterna familiei 
visternicului Matias.' 

Inscrip^ia sta inchisa intr'un 
privaz de piatra care poarta pe 
toate patru laturile marca fa- 
miliei Matias ; una din aceste 
marcl, cuprinde in prescurtare 
numele lui Matias (Mat) ; alta, 
anul 1540, iar cele l'alte douS 
niste cruel, de un caracter sim- 
bolic. Data marcii 1540, arata, 
c& de si biserica a fost zidita 



la 1538, piatra ctitoreasca a 
fost insa asezata" la 1540. 

Cele doua cruel simbolice 
sunt inchise in marca de sus 
si cea de jos a privazurilor pie- 
trei. 

Caracterul simbolic al crucilor 
de pe marca de familie a vis- 
ternicului Matias, aminteste pe 
al celor de origine cruciata; una 
si anume cea de sus, {ine in 
curmezisi un iatagan, cea ce 
s'ar parea ca arata lupta cres- 
tinata^e! impotriva islamizmuhn; 
mai departe, forma acestei cruci 
apropie de a crucei potentate 
a cavalerilor Sf. mormint. Dupa 
Auguste Wahlen, unii dau a- 
cestui ordin de cavaleri o ve- 
chime de necrezut; intemeia- 
torul lor ar fi Sf. Iacob, intiiul 
episcop al Ierusalimului, la anul 
60 d. Chr. ; al^ii ii cred a fi 
urmasii calugarilor aseza^i de 
Sf. Elena, muma lui Constantin, 
in biserica cea noua a Calvarului; 
unul sus^in ca - ar fi intemeia^i 
de Godefroy de Bouillon, sau 
de urmasul sau Balduin; in sflr- 
sit al^ii asigura, ca ordinul lor 
ar fi o institute a papei Ale- 
xandru al Vl-lea, intocmita la 
1496, in scop de a infierbinta 
zelul peregrinilor. lata textual 
ce scrie Auguste Wahlen : 

Acest ordin fu odata raspindit in toata 
Kuropa, iar mai departe : Un puternic 
senior din Polonia: Iana satrapa et re- 
gulus, chema din Franca pe unul din 
ei: Martinum Gallicum si it dadu la 
1 162 proprietatea Miechov, la 10 leghe 
de Cracovia. Aceasta manSstire, a carei 
superior lua titlui de general, deveni 
centrul unei" congrega^ii, care cuprinse 
vr'o 20 de case in republica polona, 
precum si in Silezia, Moravia, Bohemia, 
si subsista pana in cele din urma tim- 
puri a Poloniei. Fra^it de Miechov pri- 
meau afiliat;T pentru modica remunerate 
de zece galbeni. In cea de pe urma 
insurectie, Miechov pierdu ultimii sai 
calugarT. 

Cind stim cita putere civili- 
zatoare avu Polonia asupra Moi- 



Hosted by 



Google 



HORODNICENI 



741 



HORODNICENI 



dovel, $i cu osebire asupra a- 
$ezamintelor sale, putem u$or 
in^elege, cum boeril no$tri, pe 
linga titlul de pan, au putut 
imprumuta de la Seniorii polonl 
?i simbolurile feodale ale marci- 
lor de famiJie. Blazonul vister- 
nicului Matia$, sprijinit de acel 
al vornicului Costea Bucioc, 
de la man&stirea Ri$co, §i acel 
al panului Nicoara HarovicT, 
pircalab de Hotin, de la bi- 
serica din Zahare$ti (Bucovina), 
vorbesc in destul improtiva celcr 
cart pretind, ca Rominii n'aii 
avut o noble^e feodala, $i ca 
boerii erau ni$te diregatorl nu- 
maT. 

lata cum se roste^te D-nul 
Alex. Xenopol asupra nobletei 
noastre : 

A ceasta clasa, care a aparat in ultimelc 
tiinpuri interesele sale de casta cu o ne- 
impacata inversunare, care a stigmatizat 
prin cronicarii esi^i din sinul ei pe top 
domnit ce au vrut sa se atinga de ele ; 
aceasta clasa atit de neastimparata, care 
se juca de a domnul in t;arile romine, 
aruncindu-le adese-orl in prapastia peireT; 
care stiea sa piece genunchii inaintea 
Caterinei a Il-a, dar si sa puna piept 
contra rapirei BucovineY si a Basarabiei, 
nu putea n o clasa de cinovnicT, de 
oameni deprinsT numai cit a-sT indoi spe- 
tele inaintea suveranului lor. Aceasta 
clasa de boeri au fost nobilii napuneT 
romine si nu numai diregatoriY din 
cancelariile domnesti. 

Asemenea vorbind despre de- 
osebirea dintre noble^e $i dire- 
gatorie, d-sa zice : 

. . . trebue bine deosebite noble^a care 
era veche la Romini si ereditara, de 
diregatorie, care prin firea ei nu putea 
ft purtata de cit de acel ce o avea. In 
terminologia veche nobilii si diregatorii 
se numeaii boeri, iar func^ia se numea 
mat ales boerie. 

Apoi mai departe, pentru a 
dovedi feodalitatea la Romini, 
D-l Xenopol mai aduce $i ur- 
matoarele fapte: 

Rasplatirea slubjelor avea caracterul 
feodal, care este de a impar^i veniturile 



statului cu funcponarul . . . Cu cit pro- 
pasia statul si se inmul^ia numarul direga- 
torilor, domnii isi ingustau necontenit 
veniturile lor atribuind-le boerilor. Fa- 
ceaii intocmat ca si regii apusuluT, care 
si ei ruinara in acelasT mod clasele lor. 

Din cele aratate, vedem cum 
marca de familie a visternicului 
Matia?, ce impodobe^te piatra 
ctitoreasca de la biserica din 
Horodniceni, aduce o dovada 
mai mult, ca Rominii pe lin- 
ga ca n'au fost scutiflf de a$e- 
zamintul feodal, au ajuns pana 
de a vedea pe boer stampindu- 
$1 in blazon, mlndria noble^ei 
sale ereditare, ca ?i seniorii 
din apus. 

Planul bisericel visternicului 
Matia$, ca la mai toate bise- 
ricile din Moldova, este cru- 
cea cu absida rotunzita pe din 
launtru. Ea face o trecere de 
la stilul cladirilor ridicate de 
Stefan-eel- Mare, la al celor zi 
dite de Vasile Lupu. 

Ca odoare ctitore?ti, nu se 
mai pastreaza la aceasta bise- 
rica, de cit un litier de lemn, 
s&pat foarte frumos $i impodo- 
bit cu vapsele ?i aurituri; nu 
se gase§te insa pe dinsul nicl 
un veleat, ?i numai prin tradi- 
\\e se crede a fi ctitoresc. Intre 
odoarele mai noua, dar care 
merits a fi amintite, se pastrea- 
za un epitaf, sau aer, de m&ta- 
se albastra. Pe el se vede sin- 
gur Hristos, fera cele-1'alte per- 
soane biblice, cu rani in pal- 
me, la coasta $i la talpile pi- 
cioarelor, din care singele curge 
cu imblel^ugare. Cimpul aerului 
este semanat cu stele $i luce- 
ferl, iar pe marginl, dou£ ban- 
de poleite, incunjura legenda 
$tiuta : RtroivipaiNkiti. Yivcn$k 
cc>ap*kv cvvHiMK npimkriv* p-ka- 
vvTKivt ii<wuu,mij,K> mhctivo wkkk- 
hkk saaro §x aHKMH K V rpwR^ki 
nvvKpK'iKK noAOfti. Aceasta le- 
gends este in ruse^te, a?a cum 



se obiclnula din intiia jumState 
a veaculul trecut ?i pan a pe la 
jumStatea celul de fa{a\ lata 
talmacirea el : Iosif eel cu bun 
chip, de pre lemn luind prea cu- 
rat trupul tati, cu giulgiu! curat, 
infa$urindu-l ?i cu mirezme un- 
gindu-1, in mormint nou acope- 
rindu-1, Ta pus. Jos ca mai la 
toate epitafurile din veacul al 
XVIII -lea $i de la inceputul 
veaculul al XlX-lea, sta urma- 
toarea inscrip^ie, scrisa cu lite- 
re chirilice: 

Acestu sfinta grobnica a mintuitoru- 
lui si Domnula nostru Is. Hs., ce sa 
numeste aer, acesta est(e) Mormintu eel 
in piatra cioplit, in care nime, nici-o- 
data nu s'au pus. Pe acista ce sa ved(e) 
acum, l'au infrimse^at si l'au podobit 
acel de buna inima, Dumnalui Serban 
Cantacuzeno, ce-aii fosia | Medelnicer 
mar(e) intra ^arai Moldovii pamintS, 
intru ertare pacatelor lut si a parin^ilor 
intru vectnica pomenire. Data bisericii 
salie, in Horodnicena ot (de la) v(o) 
lost (^inutul) Suceavskii, und(e) este 
hramula, Pogorare Dahulut Sf(a)nta 
Scris si si (sic) zugravita di Parthenie 
Eremonaha zugrava ot (de la) Kieva 
v(a) leato (anual): 34A\6 (7245, adica 
1736). M(easia){(a) (luna) Oct(omvrie). 
dnia (a zilel) sr (23). 

Ceva mat jos, la col^ se vede 
iscalitura zugravuluf ; Eromonah 
Parthenia, ^tearsa de tot. 

In altar, la stlnga, este o i- 
coana mare, anume:Maica-Dom- 
nulul, zugravita pe mu?ama, care 
jos poarta insci ip^ia urmatoare, 
scrisa chirilic: 

Aceasta icoana s'aii zugravit dupH 
forma Sf. icoani cei facatoari de minuh(i) 
la Manastirea Neam^ul si (sters cu to- 
tul) 1 8 19, April 25, Constandin Dochi- 
mos, zograf. 

In naos, la dreapta, se afla 
o alta icoana, ce infa^i^aza In- 
vierea lul Hristos, $i care cu- 
prinde tot in chirilice cele ce 
urmeaza: S'au facut de Vasile 
Mihail din Ia?i, 1826. Afara de 
aceasta, mai sunt inca alte trel 
icoane, lucrate de acela?! zu- 



Hosted by 



Google 



HORODN1CENI 



742 



HOROETA 



grav, cu aceeas! data, anume : 
Pogorirea Sflntulul Djh, la stin- 
ga; apoi : Inah:area-Maicel Dom- 
nului, In pronaos, la dreapta ; 
iar in fa{a, la stinga : Buna-Ves- 
tire. la altar, pe pristol este o 
cruce mare de argint, a care! 
inscrip^ie se rosteste ast-fel : Po- 
meneste Doamne pe robif tai 
Nicolaf Cantacuzino si pe Pul- 
heria sofia sa, 1832; April 8. 
Aceasta inscrip^ie se afla in 
tocmal si pe o evanghelie mare 
tiparita in Manastirea Neam^u- 
luT, la 1 82 1 ; ea este legata in 
argint, pe catifea visinie si im- 
podobita cu 5 medalioane, din 
care eel de la mijloc infa^isaza : 
Invierea, iar cele de pe la col- 
furif, cefpatru Evanghelistl; toate 
lucrate in zmal{. 

Carole mai vechi, ce se pas- 
treaza la aceasta biserica sunt : 
Slujba marelui Canon a celui 
dintre sfin^i parintelui nostru 
Andrei, Archiepiscop de la Grit, 
tiparita sub mitropolitul Daniil, 
prin osirdia si cheltuiala popii 
Nicola! ot Bucuresti, la 7234 
(1726). Triod tiparit sub mitro- 
politul Neofit de la Crit, in Bu- 
curesti la 7255 (1747), de popa 
Stoica IacovicT. Jos pe filele a- 
cestei car^I este scrisa de mina 
urmatoarea noti^a : 

Aceasta carte Triodul pe inteles, am 
cumparat-o ieu pacatosul sa nevrednicul 
Constantin Cantacuzino vel paharnic in 
treisprezece let 1101 de la Petre Munteanu 
in zilele preluminatului D-luT nostru Ion 
Grigore-Ghica V. V. la valeatul de la 
zidire 7255, (1747) Maiu 20, si o am 
dat-o biserici! noastre din Horodnacen 
sa ort-cine am straina de la Sf. biserica, 
acesta sanu-lierte domnulu si mintuito- 
rul nostru Is. Hs. la infricosatul si ne- 
fa^arnicul jude£ al sfin^iei sale, sa fie o- 
dihna cu Satana Intr'un loc sa cu inge- 
rii luY, amin, amin, amin. 

Dumnezeestiie sfintele- letur- 
ghii acelor dintre sfin^ii parin- 
{ilor nostri, a lul loan Zlataost, 
a lul Vasile eel mare si a prej- 



desfestenii (Grigorie Teologul), 
tiparite de Djca SotirovicT ti- 
pograful de la Thasos, in Iasi 
la 7256 (1748). Cazanie tiparita 
in episcopia Rimnicului sub mi- 
tropolitul Neofit, la 7256 (1748), 
de popa Mihaf si Afcanasie Po- 
povici tipografi. Canonul acelul 
dintre sfinfi parintelui nostru 
Spiridon, Episcop Trimuthundii, 
tiparit sub mitropolitul Nechi- 
for Pelopoiesiacul, cu cheltu- 
iala lui Constantin Razul vel 
vornic, de Duca Sotiriovici ti- 
pograf de la Thasos in tipo- 
grafia sa, la Iasi 7258 (1750). 
Evanghelie tiparita in mitropo- 
lia din Iasi, sub mitropolitul Ga- 
vril, la 7270 (1762). Triod ti- 
parit sub mitropolitul Grigore 
in tipografia mitropoliei din Bu- 
curesti, la 7277 (1769), de Gli- 
gore eromonah Minei pe Mart, 
tiparit sub mitropolitul Grigore, 
la Rimnic, 1774, de popa Con 
stantin, tipograf. La inceputul 
car^il este urmatoarea notita 
scrisa cu cirilica de mina. : 

Acesti doaisprezacT mineea pc doais- 
prezace lunT ale anului, cu slujbele de 
o parte, ale tuturor svintilor ale sanac- 
sariului de preste anu, s'aii cumparat de 
mine pacatosul si s'aii afierosit biserici 
de la satul nostru Horodniceni unde sa 
praznuesti hramul pogorariT prea svintu- 
lui duh. Dect on carele va indrazni ca 
sa o instraineze de la aceasta svinta. bi- 
serica sau sa o poarta cu nebasare (sic) 
de saraa si fara, socottala, unul ca acela 
sa ramaie supt vinovatia a osindirii blas- 
tamului svintet bisericY. (Iscalit) : Iana- 
che Canta vist. 1786. 

Minee pe luna Iulie, tiparit 
sub mitropolitul Grigore, la e- 
piscopia din Rimnic, la 1780, 
de popa Constantin tipograful 
si de Constantin MihailovicT 
tip. — Dumnezeestele Liturghii 
a Sf. Ierarh loan Hrisostom, 
Vasile eel mare si Grigore Dia- 
iogul (sic), indreptate de pre 
cele Elino-Grecesti si Slaveno- 
Rusesti de insusi Prea-sfin^itul 



mitropolit Sucevei si MoldoveT, 
D. D. Veniamin Costachi Ca- 
valer ordinul Sf. Anei Clasul 
I, Iasi, 1834. 

Pe una din file sta scris de 
mina mitopolituluT : 

Aceasta Sf(in)ta Liturghii s'aii afiero- 
sit de mine smeritul Veniamin mitro- 
politul MoldavieT la Sf(in)ta biserica 
din fin(u)t(ul) SuceviT din satul Horod- 
niceni al prea iubitul verului meii Nico- 
laiii Cantacuzino m'are) vister(nic), la 
1834 Sept. 23. 

lata si pomelnicul bisericei 
scris tot cu litere cirilice insa 
fara data : 

Matei cneghinago (sic), Elisaveth.i 
schimonahia, loan, Maria, Marta, Ser- 
gie, Serban, Marta, Ichim, Gheorghie, E- 
caterina, Candachia, Stefan, loan, lacob 
monah, Zoi Chiriac, Dragondie, Constan- 
tin, Maria, Stefan NicolaT, Pulheria, A- 
gafia shimonahia, Elisaveta monahia, Di- 
mitrie, loan, Ecaterina, Mar : a, Aristita, 
Matei, Elena, Pulheria, Zoe, Nicolai, 
Maria . . . etc. Urmeaza numele preotilor. 

Paharnicul Dinu Cantacuzino, 
pe care '1 aflam proprietar a 
cestei mosii pe la 1 753> avea 
ca fecior in casa pe loan Cosma, 
care copia diverse scrieri (cro- 
nicT). 

In 1803, Horodniceni a vis- 
tern. Maria Canta, numarind 
190 liuzT, cari plateau 2200 lei 
bir anual, avind si 15 liuzt de 
cei fSra bir. La acestia se a- 
daogieau breslasif ot tarn in 
numar de 20 liuzT, cu 888 lei bir 
anual. 

La 1822, Spat. Nicolae Canta, 
ginerele logofat. Dim. Sturdza, 
isi avea alcatuita toata gospo- 
daria si* legate cu cale toate in- 
teresurile asezari! sale Horod- 
niceni, care se afla in mijlocul 
mosiilor : Radaseni, Opri^eni, 
Madeiul, Borca si cu padurile 
a. M-rei Slatina al caror arendas 
era. 

Horoeta, piriU, care curge prin 
pi. Simila, jud. Tutova ; izvore- 



Hosted by 



Google 



HOROETA 



743 



HOSCADIN 



ste din cat. Fundoaia, com.Or- 
goesti; curge de la N. spreS.; 
uda comunele : Orgoesti, Vla- 
desti si Un^esti si se varsa m 
dreapta riuluT Birlad, la locul 
numit Bechet. 

Horoeta, vale, in jud. Tutova, 
pi. Simila, prin care curge pi- 
riul Horoeta ; e fertila in fine^un 
si coprinde de la 30 — 40 ia- 
zuri (helestae). 

Horoslar, sat, in jud. si pi. Con- 
stanta, catunul com. Palazul 
Mare, situat in valea Horoslar- 
Ceair, in partea de S.-V. acorn, 
si cea de V. si pu^in de S. a 
pi., la 4V2 kil. spre S. de cat. 
de resedin^i ?alazul-Mare. Este 
inchis la N. de catre dealul Du- 
ran-Bair, iar la S. de catre dea- 
lul Tasli-Bair saii Horoslar. Are 
o suprafa^a de 440 hect., din- 
tre carl 59 hect. sunt ocupate 
de vatra satuluf. Popula^iunea 
sa, compusS, ma! mult din TurcT 
si Tatari, este de 105 familii, 
sau 420 suflete. Prin sat trece 
drumul comunal Nazarcea-Pa- 
lazul-Mare si pleaca alte dru- 
mun tot comunale, spre Hasan- 
cea, spre Canara si spre Ala- 
cap i. 

Horoslar, virf de deal, in jud. 
si pi. Constanta, pe teritoriul 
com. rur. Palazul-Mare, si anu- 
me pe acela al catunului sau 
Horoslar. Este situat la 1 kil. 
spre S. de satul Horoslar, pe 
culmea dealuluT Tasli-Bair, a- 
vind o inahVime de 84 m. si do- 
minind satul Horoslar si valea 
Horoslar- Ceair. A fost punct 
trigonometric de observa^iune 
de rangul al Il-lea. Este situat 
in partea de S.-V. a pi. si a 
com. 

Horoslar- Alceac, vale, in jud. si 
pi. Constanta, pe teritoriul com. 



Omurcea si anume pe acela al 
satulu! sau Nazircea; se des- 
face din dealul Cioban-Dere, in- 
drepttndu-se spre S., avind o 
direc^iune generala de la N.-E. 
c&treS.-V. ; se intinde paralelcu 
dealul Horoslar-Bair si trece 
prin satul Nazircea; drumurile 
comunale Nazircea-Dolu-Faci si 
Nazircea- Cara-Mu rat merg unul 
pe un mal al vaei si altul pe 
cel-1'alt mal. 

Horoslar-Bair, deal, in jud. 
Constanta, plasile Medjidia si 
Constanta, pe teritoriul com. 
rur. Alacapi si Omurcea ; se in- 
tinde pe la S.-E. de satul Na- 
zircea, avind o direc^iunede la 
N.-E. catre S.-V., merglnd prin 
vaile Horoslar-Alceac si Horos- 
lar-Ceair. Virful sau, Cara-Chioi, 
de 31 metri, este situat in 
partea de E. a pi, si cea de 
S.-E. a com. Alacapi. 

Horoslar-Ceair, vale, in jud. si 
pi. Constanta, pe teritoriul com. 
rur. Palazul Mare si anume pe 
acela al satulu? sau Horoslar. 
Se intinde printre dealul Horos- 
lar-Tol-Bair, la S., Horoslar-Bair, 
la V. si Duran-Bair la N. ; trece 
prin satul Horoslar, avind o di- 
rec^ie generals de la V. c£tre 
E. Este situata in partea de 
V., si pu^in de N. a pi. si cea 
de S,-V. a com.; si este strab&- 
tuta de drumul comunal Ala- 
capi-Horoslar-Palazul-Mare. 

Horoslar-Iol-Bair, deal, in jud. 
si pi. Constanta, pe teritoriul 
com. rur. Omurcea si Hasancea; 
se intinde pe la N. de satele 
Omurcea si Hasancea, avind o 
direc^ie de la V. catre N.-E.; 
are o in&UVime maxima de 75 
m., virful Cunesi-Iuc, avind 71 
m. ; este taiat de Valul - luT- 
Traian si de drumul Hasancea- 
Horoslar; drumul comunal O- 



murcea-Palaz.ul-Mare, merge pe 
la N. saQ ; este situat in partea 
de S.-V. a pi., de N.-E. a com. 
Omurcea si de N.-V. a com. 
Hasancea. 

Horpazul, sat, in partea de S. 
a com. Galata, pi. Codruljud. 
Iasi, cu o populate de 15 fa- 
milii, sau 57 suflete. 

Sunt 41 vite marl cornute, 8 
cal si 24 rim&tori. 

Hortilele, culminafie a colinel 
Haranetul, com. Sibiciul-d.-s., 
jud. Buzaii. 

Hosu-Iuc, movilfi, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, pe terito- 
riul com. rjrale Cochirleni si 
anume pe acela al cat. s&ii Ivri 
nez ; este asezat pe muchea dea- 
luluT Amzali-Bair, in partea ves- 
tica a pl&seT si cea estica a 
comunel ; are 127 m. inal^ime, 
dominind vaile Pestera, Dermen- 
Culacsi Amzali-Aulac-Tepe, cum 
si drumul Ivrinez-Medjidia ; e 
punct strategic important. 

Hoscadin, sat, in jud. Constanta, 
pi. Mangalia, c&t. com. Cheragi, 
situat in partea meridionals a 
plasei si acomuneT, in valea Hos- 
cadin sau Cheragi, la 6 kil. 
spre S. de catunul de resedinja, 
Cheragi. Este inchis la N. de 
dealul Acargea, cu virful sau 
Sinar-Tepe-Cadi-Chioi (105 m.) 
si la S.-V. de dealul Hoscadin 
cu virful sau Buc-Tepe-Hoscadin 
(117 m.). Valea Hoscadin, im- 
prejurul satuluT, are malurile foar- 
te ripoase si stincoase, ceea-ce 
face ca satul sa aiba o pozifi- 
une frumoasa, fiind inconjurat 
aproape de toate parfile de zi- 
durl naturale. Suprafafa sa este 
de 65 hect., dintre care 2 hect. 
sunt ocupate de vatra satulul. 
Populafiunea sa este de 13 fami- 
lii, sau 56 suflete. 



Hosted by 



Google 



HOTARELE 



744 



HOTARUL 



Hotarele, com, rur., jud. Iifov, 
pi. Oltenija, situate Ja S. de 
Bucuresti, ltng& riul Argesul, 
la 39 kil. de orasul Olteni^a. St& 
in legatur& cu cSt. Izvoarele si 
Criv&^ul, prin sosele vecinale. 

Se compune din satele : Ho- 
tarele si Zboiul, cu o populate 
de 3720 locuitoriT, carl triiesc 
in 508 case si 8 bordeie. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
6635 hect. Statul si insura^eil 
ati 4579 hect. si locuitoril, 2056 
hect. Statul si insurafeii culti- 
va 97s hect. (2304 sterpe, 125 
izlaz, 450 vie, 725 padure). Lo- 
cuitoril cultivS 1432 hect. (352 
sterpe, 182 izlaz, 92 vie). 

Sunt 454 contribuabili. 

Bugetul com. e de 8171 lei 
la veniturl si de 8108 le!, la 
cheltueli. 

Are : 2 biserici ; 2 scoale mix- 
te ; 2 helestaie ; 1 balt& ; 2 ma- 
sini de treerat. 

Numarul vitelor man e de 

I730 (33 8 ca * ?i re pe 5 15 ar " 
masari, 693 boi, 519 vaci si 
vi^ei, 11 taurT, 117 bivoli, 37 
bivoli^e) si al celor micide 2214 
(306 capre, 3S9porci, 1549 01). 

Dintre locuitori, 710 sunt plu- 
gari ; 18 industrial; 122 au di- 
ferite profesiunT. 

Locuitoril poseda: 551 plu- 
guri: 499 cu bol, 52 cu cal; 
564 care sicaru^e: 512 cu boT, 
52 cu caf. 

Locuiton improprietSri^i sunt 
596 si neimproprietari^T, 268. 

Comerciul se face de 13 cir- 
ciuman si 1 hangiu. 

Hotarele, sat, face parte din 
com. rur. cu acelasT nume, jud. 
Ilfov. Este situat la S. de Bu- 
curesti, intre riul Argesul si 
p&durea Glajoiul. Aci este re- 
sedinfa primSriel. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
5940 hect., cu o populate de 
3585 locuitori. 



Statul are 4575 hect. si lo- 
cuitoril 1365 hect. Statul cul- 
tiv& prin arendasii sai 975 hect. 
(2300 sterpe, 125 izlaz, 450 vie, 
725 p&dure). Locuitori! cultiva 
807 hect. (286 sterpe, 182 izlaz, 
90 vie). 

Are: 2 biserici, cu hramul 
Sf. Voevozi, si Sf. Niculae, de- 
servite de 3 preopf ; 2 scoale, 
una de bae^i si alta de fete, 
frecuentate de 3 1 elevi si 1 1 
eleve, cu intre{inerea carora 
statul, jud. si com., cheltuesc 
4016 lei anual ; 1 balta, 2 he- 
lestaie, 2 pu^urT. 

Comerciul se face de 12 cir- 
ciuman si 1 hangiu. 

Numarul vitelor marl e de 
1523 si al celor mici, de 1998. 

Locuitoril sunt mal to£I SirbT. 
Ei se ocupa in special cu cul- 
tura legumelor. 

Hotarele, padure, a statului, pen- 
dinte de com. Hotarele, pi. 01- 
tenita, jud. Ilfov, in intindere 
de 792 hect. si formata din tru- 
purile: Magura (550 hect.), Vla- 
diceasca-de-Balta (50 hect.), Tei- 
sul (185 hect.) si Zavoiul-Ciu- 
rari (7 hect.) 

Hotarul, com, rur., jud. Roma- 
nati, plasa Balta-Oltul-d.-j., si- 
tuata spre N. de balta Pote- 
lul, la 19 kil. de Corabia si la 
38 kil. de Caracal. Se in veci- 
neste cu com. Potelul si Groj- 
dibodul. Altitudinea terenuluT 
d'asupra nivelului m&rif este 
de 60 m. 

Are o populate de 10 1 fa- 
milii, sau 475 suflete : 247 bar- 
ba{i si 228 feme!; 236 cas^to- 
ri^r si 239 necas&tori^i. Sunt 
100 contribuabilT. 

Are o bisericS, cu hramul Sf. 
Grigore, zidita la 1870, deser- 
vita de 1 preot si 2 cintSrefi ; 
2 circiumT. 

Budgetul comunei e de 2039 



lei la venituri si de 1983 lei la 
cheltueli. 

Vite man sunt 240, vite mici 
1 175 si porci 105. 

Hotarul, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Orasului, cat. com. Andreasi, 
asezat in partea de S. a co- 
munei, ling& riul Milcovul, la 
hotarul jude^ului. 

Hotarul, deal, pe care este si- 
tuata com. Carbunesti, pi. Pod- 
goria, jud. Prahova. 

Hotarul, munte, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Orasului, com. Andreasi, 
se desparte din Culmea-Alunu- 
lui si brazdeaza partea de V. a 
comunei ; e acoperit cu p&- 
duri. 

Hotarul, movild, jud. Roman a^i, 
intre com. Orlea si Celeiul, lin- 
ga girla Celeiul; face parte din- 
tr'un grup de cite-va maguri, ase- 
zate de o parte si de alta a so- 
seleT ce merge din Corabia la 
Bechet. 

Hotarul, piriti, jud. Tecuciu, pi. 
Stanisesti, com. Colonesti; izvo- 
reste din Dealul-Piperului si se 
varsa in riul Zeletinul, in fata 
satului Zapodia. 

Hotarul, piriii, numit si Piriul- 
Popii, jud. Suceava; afluent al 
Somuzului-Mare, formind hotar 
intre comunele Dolhesti si Pre- 
utesti si avind de tributar pe 
Plesa. . 

Hotarul (dintre Munteni §i 
Moldoveni), canal, tras, din 
Milcov, de Stefan-cei-Mare, ca 
linie de demarca^iune intre Mol- 
dova si Muntenia, dupa razboiul 
din 1475, repurtat contra lui 
Radu-cel-Frumos, Domnul Mun- 
teniei, cind jud. Putnel fu anexat 
Moldovei. 



Hosted by 



Google 



HOTARUL-BAESTI 



745 



HOTARANI (SCH1TUL-) 



Hotarul - Bae§ti, p&dure parti- 
cularS, supusa regimuluT silvic, 
pendinte de com. Poenari, pi. 
Olte^ul-d.-j., jud. Vilcea. 

Hotarul-de-Jos, mope, in jud. 
Buz&u, com. si c&t. Nehoia?ul, 
cam de 300 hect., proprietate 
in devalma^ie a mo^nenilor Ne- 
hoiasi si Paltinem; curaturi, fi- 
nea^a, izlaz si padure. 

Hotarul-Izvoarele, mosie, a sta- 
tului, jud. Ilfov, pendinte de 
Mitropolie, arendata impreuna 
cu trupurile ce-J apar^in si balta 
Slonului, pe periodul 1886 — 96, 
cu 71420 lei anual. 

Hotarul (Pauce§ti), padure, in 
intindere de 800 falci, pe teri- 
toriul com. Pauce$ti, jud. Putna; 
apar^ine locuitorilor din com. 
Pauce§ti si Valea-Seaca. 

Hotarul-Turcuhri, sau Piscul- 
Crucei, pise de deal, pe mo$ia 
Crasnaleuca, com. Mitocul, pi. 
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu. 

Hotarului (Movila-), movila, 
in jude^ul si plasa Tulcea, pe 
teritoriul comunef rurale Agi- 
Ghiol, numita ast-fel pentru ca. 
se afla la hotarul dintre cele 2 
sate, Agt-Ghiol si Sabandgea; 
are o lnal^ime de 40 m., domi- 
nind asupra satului Sabandgea 
si lacuiui Agi-Ghiol ; este aco- 
perita cu verdeafa. 

Hotarului (Valea-), c&tun de 
re$edin{a al com. Carpinistea, 
jude^ul Buzau, situat pe malul 
sting al riului Slanicul si in fa{a 
cat. Carpinistea, asa ca din pre- 
una cu acest din urma pare a 
forma un singur catun; are 520 
locuiton si 114 case. 

Hotarului (Valea-), vale, in 
jud. Buzau, cat. C&rpinistea; in- 



cepe din Virful-Dumbr&vel ; in 
timp de ploae vine mare si re- 
pede ; se scurge in riul Slanicul, 
pu^in ma! sus de Izvorul-Dulce. 

Hotarului (Valea-), vale, izvo- 
reste din hotarul comunel Zgu- 
bea si Baesti, pi. Olte^ul-d.-s., 
jud. Vilcea, si se varsa in pi- 
riul Dobricea. 

Hotarului (Valceaua-), valcea, 
la S. comunel Negreni, pi. Ve- 
dea-d.-j., jud. Olt. Se numeste 
ast-fel pentru-ca serveste de ho- 
tar intre com. Negreni si Birci. 
Se varsa in girla Negrisoara, 
in raionul com. Negreni. 

Hotarului (Priporul-), loc izo- 
lat, in jud. Buz&u, com. Chioj- 
dul-din-Bisca si punct de ho- 
tar despre Transilvania, spre 
Tabla-Bu^ilor. 

Hotarani, com. rur., in partea 
de E. a pla?ei Ocolul, judejul 
Romana^i, formats din satul Ho- 
tarani (916 locuiton) si catunul 
Ghimpa^i (390 locuitorl). E si* 
tuata aproape de gura Tesiu- 
iului, la 7 kiJ. spre N.-E. de Ca- 
racal si la I kil. de gara Romula. 
Altitudinea terenului este de 
140 m. d'asupra nivelului marii. 

Are o populate de 281 fa- 
milii, sau 1306 suflete: 665 b&r- 
ba^i si 641 femei; 644 casato- 
ri^i si 660 necasatorip. 

Sunt 217 contribuabili. 

Budgetul com. e de 2805 lei la 
venit. si de 2725 lei la chelt. 

Vite mart sunt 529, vitemicT, 
1332 si rimatorT, 241. 

Are: o scoala primara rurala 
mixta, condusa de un inva^a- 
tor, si frecuentata de 42 b&e$i ; 
2 biseridf: una cu hramul Sf. Voe 
vozi (7216), intrefinuta de stat, 
cu 2 preop si 3 cintareft in 
Hotarani, si a doua, cu hramul 
Sf. Nicolae, in Ghimpa^i. 



Sunt 6 circiumi. 

Pu{in mat la N. se afla o 
p&dure mare; iar in dreptul 
Hotaranilor se afla" un pod peste 
Olt si 2 morl. 

Hotarani, sat, in jud. Mehedintf, 
pi. Blahnifa, situat pe loc po- 
lejnic formind si comun& cu sa- 
tul Vanjuletul, in care este re- 
sedinfa comunef. 

Are o scoala, frecuentata de 
28 elevr. 

Hotarani, sat, in jud. Neam^u, 
com. Grumazesti, pi. de Sus- 
Mijlocul, cu o intindere de vr'o 
250 hect. si o populate de 38 
familil, sau 80 suflete. 

Contribuabili sunt 25. Locui- 
tori! poseda 243 capete de vite. 

Hotarani (Schitul-), schit, jud. 
Romanafi, cu o biserica, S-{tf 
Voevozl. A fost manastire de c&- 
lugarl, care pana la secuiarizarea 
m&nastirilor se afla inchinat£ 
M&nastirel Dionisiu, din Muntele 
Athos. A fost ciadita* la 7096 
(1588), dejupin Mitrea Vornicul 
si restauratei de Mateiu F&l- 
coianu. Inscripfia de deasupra 
use! bisericei zice: 

(rAceasta Sflnta si Dumnezeiasca bi- 
serica ce se chiama Hotarani, cu hramul 
soborului Angerilor, din temelie a fost 
facuta de juptn Mitrea Vornicul si jupl- 
ni£a Neaga, la cursul anilor de la zidi- 
rea lumei 7096 Treclnd multa vreme si 
stricindu-se, Indemnatu - au cu ajutorul 
lui D-zeu, jupui Matheiu Kalcoianu, biv- 
vel Capitan sin Gheorghe Vornicul, de 
au dres'o si au Infrumuse^at'o cu jugra- 
veala si... ca sa-i fie de vecinica pomenire, 
In zilele prea luminatului Domn Ia> Con- 
stantin Brlncoveanul Basarab Woivod, 
la leatul 7216*. 

Ctitorii zugrivip in biserica 
de la Hotarani, sunt, la fereastra 
despre S., jupin Radu, stolnicul 
Faicoianu, jupinifa ego Andri- 
ana, jupin ^erban Cantacuzino, 
la) Constantin Basarab Voe- 



606 45. Marele Dictionar GeograHc. Vol, J I J, 



94 



Hosted by 



Google 



HOTARAN1 (vatka-mAnAstjrei-) 



746 



HRANICENI 



vod, jupini^a ego Maria; iar la 
fereastra de la N. sunt: jupin 
Gheorghe Falcoianu, vornicul, 
jupini^a ego Caplea, jupini^a 
Despina, jupin Barbu, jupinifa 
Stanca si Maria. 

Hotarani (Vatra-Manastirei-), 

mosie, a Statului, in jud. Roma- 
na^i, cu o arendS. anuala" de 
1 8100 lei; are o padure de 
1250 pogoane, alatun de com. 
Hotarani, din pi. Ocolul. 

"Hot&rani, pa* fare, a Statului, jud. 
Romana^i, arendata cu 15036 
lei anual. 

Hotarasa, trap de padure, ai sta 
tuluf, in intinderc de I27hect., 
situat in com. Brosteni, plasa 
Cerna-d.-s, jud. Vilcea, formind, 
impreun& cj trupurile Aninosul, 
de 896 hect. si Valea-Urzica, de 
240 hect., padurea Modoaia. 

Hotincal (Piscul-), ptsc de deal, 
pe mosia Ivancauti, jud. Do- 
rohoiu, pi. Prutul-d.-j., comuna 
Paltinisul. 

Hotini, catu?i, pendinte de com. 
Dragoesti, jud. Gorj, plaiul No- 
vaci, situat la S. cat. de rese- 
dinrJi, pe loc $es. 

Are o intindere de 1 500 hect., 
din care: 125 hect. fine^e, 1338 
hect. izlaz si padure, in munrj 
si plaiun, toate apar^inind lo- 
cuitorilor si 7 hect. vatra satuluT. 

Are o populate de 40 familii, 
sau 112 suflete, din care 33 
contribuabill; 1 biserica, deser- 
vita de preotul din Dragoesti. 

Locuitoril poseda: 10 piugun, 
15 care cu boi; 180 vite marl 
cornute, 12 cal, 175 01, 50 ca- 
pre si 40 rimatorT. 

Ho^i, localitate izolatd, linga pa 
durea Albota, pe malul sting 
al Vedel, si in partea de N.-E., 



pe teritoriul com. $erb&ne$ti- 
d.-j., pi. $erb&nesti, jud. Olt. 
Aci se cunosc inca" urmele unui 
sat vechiu, distrus de Turd. 

Heritor (Casa-), loc izolat, in 
jud. Buzaii, com. Gura-S^ra^iT, 
c£t. Ciuhoiul, padurea Samur- 
cas, in apropiere de Fintina- 
Rominestilor. Aci, intr'o colina 
slincoasa, este sapata o pes- 
tenl, avind o lungime de 12 
m., impartita in 3 camere, de 
cite 3 metri in lungime si la- 
time. UsT nu exists. Tntrarea nu 
se poate face de cit iarna, caci, 
dupa cum asigura locuitoriT, in 
timpul verii ar fi foarte multi 
serpi, ceea ce se confirma prin 
multi mea pieilor lor ce sunt le- 
padate in giurul acestor stincT. 
In ea s'au g&sit atit resturi de 
arme vechl, cit si arme mai 
noua. Tradi^ia o atribue, parte 
Tatarilor, parte ho^ilor, care ar 
fi facut si renumita Fintina-Ro- 
minestilor. E probabil ca multi 
din Seimem, in lupta ce s'a 
dat la Sarata (1656), aii gasit 
refugiul aci. Se zice ca in 1821, 
argat/u s'au ascuns intr'insa ca 
sa scape de TurcT. Saparea eT 
insa, ca si a tuturor celor-ralte 
pester! din munr/11 BuzauluT, se 
poate atribui Ge^ilor. 

Hotilor (Drumul-), drum vechiu, 
jud. Teleorman, din care parte 
se vede si astazi ne arat pe alo. 
curea ; trece pe la com. Dra- 
ganesti din plasa TirguluT, prin 
padurea Pojoritele, venind des- 
pre com. Ciolanesti si se im- 
preun& cu alte drumurT spre 
Rosiori; ii mai zice si Drumul- 
Zimnicei. 

Heritor (Fint£na-),/«w«te, in jud. 
Buzau com. Laposul, servind tot 
de odat& ca limits intre com. 
Laposul, Cislaul, Viperesti, Tis- 
ISul si Fin^esti. Are o fintina" 



cu apS renumita, care se cre- 
de a fi facuta de ho^T, din care 
cauzS s'a dat si muntelui ace- 
lasi nume. E mai tot acoperit 
cu padurT seculare. In virful 
s&u se v3d hirbur! de lut, res- 
tun de arme si oase, urme de 
locuinr^e primitive, etc. 

Ho^ilor (Plaiul), plain, la S. de 
com. Tides ti, plaiul Teleajenul, 
jud. Prahova, pe care se afla pa- 
dure si locurl de pasune. 

Ho^i§ul, picket vechift de fron- 
tiera, pe Dunare, in dreptul sa- 
tului Cegani, pi. Ialomita-Balta, 
jud. Ialomita. 

Ho^ul, deal, in jud. Gorj, pi. Ji- 
ului, com. Urdari-de-Jos, incepe 
din dealul Obarsia si se termina, 
spre S., in dreptul catunului 
Artani. 

Ho^ului (Crucea-), munte, in jud. 
R. Sarat, plaiul RimniculuT, com. 
Jitia, in partea de V. a com., lin- 
ga catunul Vintileasca; este a- 
coperit cu padun seculare. 

Ho^ului (Piscul-), pise, jud. Mus- 
cel, comuna Cotesti, plasa Riu- 
rile. 

Ho^ului (Piscul-), pise, in jud. 
Muscel, com. Capul-Piscului, pi. 
Riurile. 

Hotului (Piriul-),//;7#, jud. Dolj, 
pi. Jiul-de-Mijloc, com. Podari, 
curgind prin valea cu acelasi nu- 
me. Piriul se formeaza din fin- 
tini si izvoare si se varsa in 
riul Jiul, la punctul numit Mie- 
riceana. 

Hraniceni, sat, in jud. Tutova, 
pi. Tirgul, com. Cirja, pe malul 
Prutulm, spre N. de satul Cirja- 
d.-s. Are o populate de 624 su- 
flete, carl tr&esc in 148 case. 



Hosted by 



Google 



HREASCA 



747 



HR1TTENI 



Hreasca, sat, in jud. si pi. Tuto- 
va, com. Carjaoani, spre N.-V. 
de C&rjaoani. Are 78 locuitorT 
si 19 case. 

Hreasca, com. rur., in jud. Do- 
rohoiu, pi. Her^a, formata din 
satele: Becesti, Fundoaia, Co- 
dinesti, Hreasca, Ripta si "pn- 
teni, cu resedin^a primariei in 
Hreasca. 

Are o populate de 474 fam. 
sau 2039 suflete ; 5 biserici, cu 
3 preo^T, 5 cintarepf si 3 pala 
man; ii97hect., 32 ar., pamint 
satesc 2870 hect., 1 1 ar., cimp si 
363 hect., yS ar., padure, ale 
proprierarilor si i6pogoane vie. 

Budgetul com. e de lei 419 1 
la venituri, si de lei 4184, bani 
72 la cheltuelT. 

Loc. au : S76 vite marl cornute, 
130 01, 2 capre, 8 J cai, 639 
porci; 137 stupi cu albine. 

Hreasca, sat, pe mosia cu ace- 
lasi nume, com. Hreatca, pi. 
Her^a, jud. Dorohoiu, cu o po- 
pulate de 230 familii, sail 973 
suflete. 

Proprietatea mosiei este a 
Spitalului Sf. Spiridon, din Iasi. 

Biserica, cu hramul Sf. Mihail 
si Gavriil, cu 1 preot, 1 cinta- 
re\ si 1 palamar, e mica, facuta 
din lemn. 

S&tenii improprietari^i aii 494 
hect., 1 1 aril pamint, iar pro- 
prietarul, 910 hect., 88 aril, cimp 
si 71 hect. si 61 aril, padure. 

Pirlul ce trece pe mosie este 
Prilisocul. 

Drum principal e acel de la 
Herfa ce duce la Godinesti si 
Buda. 

Hotarele mosiei sunt cu : Be- 
cesti, Buda, Her^a, Godinesti, 
Hirbova, Molni^a, Tirnauca si 
Streanga. 

Hreasca, sat, pe mosia cu ace- 
lasl nume, jud. Suceava, com. 



Plesesti. Asezat pe {armul drept 
al Somuzului-Mic. Are o popu- 
late de 80 familii, sail 326 su- 
flete: 164 b&rbati si 162 femei, 
din can 92 contribuabili. Lo- 
cuesc in 80 case. 

Vatra satului ocupa 6 falci 
si 45 praj. Mosia apar^ine la 
trei proprietarf, avind in total 
729 falcT, din car! 373 falci cul- 
tivable, So falci padure, 72 
falcf fina{, restul mlastinf si loc 
neproductiv. 

Improprietaritf la 1 864 sunt : 
1 fruntas, 35 palmasi si 6 co- 
dasi, stapinind 98 falci. 

Are o bisericS, cu hramul 
Sf. Nicolae, zidita de Lupu Raf- 
tivanu, improprietarita cu 8 falci, 
deservita de preotui din Un- 
cesti si de un cintare^. 

Scoala din Plesesti serva si a- 
cestui sat. 

In 1803, Hrea^a-Poiana era 
a lui Ioni^a Rahtivanu si nu- 
mara 60 de liuzi, platind 768 
lei bir anual, la can se adau- 
gau, liuzi ot tarn, unul cu 12 
lei bir pe an. 

Hribescoi, deal, m jud. Tulcea, 
pi. Babadag, pe teritoriul com. 
rur. Slava-Rusa; se desface din 
dealul Carada-Bair ; se intinde 
spre E., intr'o direc^ie gene- 
rala de la N. -E. spre S.-V., 
brazdind partea centrals a pla- 
sei si cea de E. a com. ; se 
termina in valea piriului Slava; 
e acoperit cu padurl. 

Hribescoi, vale, in jud. Tulcea, 
pi. Babadag, pe teritoriul com. 
rur. Slava-Rusa; se desface din 
poalele de S. ale deaiului Ca- 
rada Bair ; se intinde spre V., 
intr'o direc^iune de la N.-E. 
spre S.-V., printre dealul Hri- 
bescoi si Sevaiova, si, dupa un 
drum de 5 kil., se deschide 
in valea piriului Slava, pe stin- 
ga, linga satul Slava-Rusa. 



Hri§cani, sat, in partea de N. 
a com. Brehuesti, pi. Siretul, jud. 
Botosani. Asezat pe coasta de 
deal si pe valea piriulut de la Ti- 
mofteni, are o suprafa{& de 680 
hect. si o populate de 37 fa- 
milii, sau 160 suflete, din carl 
50 contribuabili; o biserica, cu 
1 cintare^. 

Locuitoril au : 47 boT si vaci, 
8 caT, 95 ot, i6porci; iostupl 
cu albine. 

Hriscani, vale, situata intre dea- 
lurile Dumbrava si Hriscani, 
com. Brehuesti, jud. Botosani. 

Hri^cului (Pirlul-), pirin, jud. 
Botosani, izvoreste din padurea 
Bivolarilor, com. Dingeni, cur- 
ge prin Valea-Hri^cului, formea- 
za in cursul sau 2 iazuri si se 
varsa in Jijia, mal in jos de 
Dingeni. 

Hri^eni, sat, pe mosia cu acelasl 
nume, com. Manoleasa, pi. Ba- 
seul, jud. Dorohoiu. Se mal nu- 
meste si Hri^eni-Pancu. Are o 
populate de 20 familii, sau 
61 suflete. Proprietatea mosiei 
este a d-lor Gh. Pancu si N. 
Vera carl posed& 194 hect, 78 
aril, cimp de cultura. 

Apele ce tree pe mosie sunt : 
riul Prutul pe hotar, ?i pirtul No- 
vac, pe care se afl& si iazurf 
mici. 

Drumul principal este acel 
de la Rad&uti la $tefanesti. 

Hotarele mosiei sunt : cu Pru- 
tul, Hri^eni-Stroici si Volova^ul- 
Manole. 

Insemnat aici sunt moviiele, 
insirate pe culmea deaiului des- 
pre Volovaful-Stroici. 

Din hrisovul cu data de 20 
Decemvrie 1582, dat de loan 
Sasu-VodS, publicat In «Arh. 
Rom.» t. 1, p. 90 — 91, se vede c2. 
aceasta mosie a fost in numarul 
acelora pewtru care au urmat 



Hosted by 



Google 



HRITEN1-STROICI 



74* 



HUDESTI-MICl 



indelungat ?i inver?unat proces 
Intre Petru ?i Lafco, fra^ii Hu- 
diciu, cu Vornicul Ieremia ?i 
Paharnicui loan, frazil Movila. 

Hri^eni-Stroici, jud. Dorohoiu. 
Vezi Volova^ul, sat. 

Hruba, deal, la V. de satul O- 
pri$e$ti, com. Burdusaci, in jud. 
Tecuciu. Se nume^te ast-fel, caci 
aid ad fost mal multe pivnipf 
pentru conservarea vinukrf. 

Pivni^ele adincl $i lungi se 
numesc, in tot jud. Tecuciu, 
hrube. 

Hrusca, iaz, in intindere de S 
hect., in partea de N. a com. 
Bune$ti, pi. Crasna, jud. Falciu. 

Hubarei, catun, al com. Muscu- 
le?ti, pi. Gilortul, jud. Gorj, nu- 
mit ?i Frasinul. 

E situat pe ?es $i coasts pe 
malul drept al riului Gilortul $i 
spre E. de c&tunui Dolce?ti. Are 

suprafa{& de 331 hect., din 
carl 1 10 hect. p&dure, 1 10 hect. 
arabile, 100 hect. fine^e, S hect. 
vie, 5 hect. livezi de pruni ?i 

1 hect. iziaz. 

Are o populate de 69 fami- 
lil, sau 275 suflete, din cari 59 
contribuabili. 

Locuitortf posedS : 8 pluguri, 
17 care cu boi, 80 vite man 
cornute, 6 cai, 250 01, 30 ca- 
pre ?i 40 rim&torl. 

C&tunul e pus in comunica^ie 
cu com. sa §i cu c&tunele in- 
vecinate prin $osele comunale. 

Huci, deal, incepe de la padu- 
rea de pe Corl&teni, §i se in- 
tinde p£n& la cap&tul de N. al 
mo?ieI Vl&deni, com. Corlateni, 
pi. Copula, jud. Dorohoiu, unde 
formeaz& podi?ul, numit al-Hu- 
cilor. 

Huciul, trup de mope, in jud. 



Neam^u, pi. Piatra-Muntele, com. 
C&ciule?ti. 

Huciul, ptidure, pe mo$ia Vor- 
niceni, com. Vorniceni, pi. Ba- 
$eul, jud. Dorohoiu. 

Huciul, pddure, in jud.* Neam^u, 
situata m partea despre N.-E. 
a tirgu$orului Bozieni, pe am- 
bele malurl ale piriia?ului Ru- 
ginoasa. Partea din sus apar- 
{ine locuitorilor din satul Ru- 
ginoasa (improprietaripin 1864), 
iar partea sudica" proprietarului 
mo?iei Bozieni. 

Padurea, in intindere de 40 
hect. ?i 50 aril, e populata cu 
fag ?i alun. Are mat multe po- 
eni^e productive in fin. 

Huciului (Dealul-), deal, in ju- 
de^ul Neam^u, plasa Piatra-Mun- 
tele, com. Caciule^ti, care se in- 
tinde perpendicular pe culmea 
Balaurului, in direc^iunespre E., 
p&n& in apropierea satului M&$- 
cate^ti. 

Hucul, sat, in jud. Vasluiu, pi. 
Funduri, com. Todire?ti, situat 
pe $esul Birladului, intre riui 
Birladul $i piriul Sacova^ul, pe 
o suprafa^. de 172 hect., cu o 
populate de 46 familii, sau 1 87 
suflete. 

Hucul, piriti, izvorind din jud. Bo- 
to$ani, trece in jud. Ia$i in partea 
de E. a com. B&deni, pi. Bah- 
luiul, trece prin com. Cepleni^a, 
apoJ prin mijiocui com. Belce- 
$ti, unde formeazS iazurile : Cir- 
joaia, Sava, Cicadaea, Plopi $i 
Hucul, ce se {in unul de altul 
$i in urm& se varsa in stinga 
riului Bahluiul, pe teritoriul com. 
Birle^ti, la satul Spinoasa. 

Hucul, iaz, format de piriul Siena, 
ling& satul Girbe?ti, com. Z1&- 
tunoaia, jud. Boto^ani. 



Hudei, deal, in jud. Tecuciu, 
com. Pu^eni ; se intinde intre 
satele Mindre?ti $i Pu^eni, pa- 
ralel cu Valea-Mindrei. 

Hude^ti, pit dure, pe mo$ia Lu- 
peni, com. Hude$ti-Mari, pi. Pru- 
tul d.-s., jud. Dorohoiu, ce se 
une$te cu padurea de pe Co:i- 
cesti. 

Hude§ti-Mari, com, rur., in par- 
tea de N.-E. a pla?ei Prutul d.-s., 
in jud. Dorohoiu, format a din 
satele : Alba, Ba$eul, Concetti, 
Lupeni ?i Vatra, cu re^edin^a 
primariei in Vatra. 

Are o populate de 1098 fa- 
milii, sau 4737 suflete; 3 bise- 
rici, cu 4 preop, 6 cintare^i $i 
4 palamarl; 1 $coala, condusa 
de 2 inva^atori $i frecuentata 
de 80 elevi ; 2200 hect., 39 aril, 
pamint satesc; 7160 hect., 98 
aril, cimp $i 2217 hect., 04 aril, 
padure ale proprietariior ; 6 ia- 
zuri ; 26 pogoane de vie. 

Budgetul com. e de 17025 lei 
la venitun ?i de 9635 lei, ban! 
60, la cheltueli. 

Sunt 2335 vite marl cornute, 
7053 of, 17 capre, 481 cai, 1320 
porcl ; 325 stupi cu albine. 

Hude§ti-Mici, com. rur., in jud. 
Dorohoiu, pi. Prutul-d.-j., for- 
mata din satele : Miorcani (Hu- 
de^ti-Mici) ?i Miculin^i, cu re- 
^edin^a primariei in Miorcani. 

Are o populate de 413 fa- 
milii, sau 1 8 13 suflete; 2 biserici, 
cu 2 preofr 4 cintarepf ?i 2 
palamarl; 1 $coala, cu 1 inva- 
^ator ^i frecuentata de 40 elevT; 
1456 hect., 81 ar., pamint satesc; 
4471 hect., 31 aril, cimp $i 34 
hect., 37 arii, padure, ale pro- 
prietariior; 3 iazun; 1 pogon vie. 

Budgetul comunel e de lei 
4060, bani Si, la venitun $i de 
lei 3115, bani 47, la cheltueli. 

Sunt 1396 vite marJ cornute, 



Hosted by 



Google 



HUDESTI-MICl 



749 



HULBOCA 



1840 oT, 360 car, 330 porct. 
Stupt cu albine sunt 87. 

Hude§ti-Mici, jud. Dorohoiu. 
Vezt Miorcani, sat, com. Hu- 
desti-Micr. 

Huetura, vale, in jud. Covurluiu, 
com. Cudalbi, pi. Zimbrul, in 
partea de S.-V. a satuluT ; incepe 
de la Poarta-Cudalbilor (in dru- 
mul Ivestilor) $i curge pana in 
Valea-Gerului, linga, Poarta-de- 
la-Comsa, linga soseaua Cudalbi- 
Minjina. 

Hugeacul, padure, foioasa, jud. 
Bacau, pi. Muntelui, com. Podu- 
rile, a razesilor. Are o intindere 
de 130 hect. si e supusS regi- 
mului silvic. 

Huha, munte, jud. Bacau, pi. 
Trotu?ul, com. Tirgul-Trotusul, 
acoperit cu paduri si apar^inind 
Statului. 

Huhurezul, deal, in jud. Neam^u, 
com. Dobreni, pi. Piatra-Mun- 
tele, situat pe coprinsul mo?iei 
Almasul. 

Huhurezul, deal cu padure de 
diverse esen^e, in com. Pa$- 
cani, jud. Suceava. 

Huiban, trup de mosie, pe terito- 
riul satulul Once?ti-Noi, jud. 
Tecuciu, in marime de 398 hect, 
proprietatea D-nei Ilinca Tara- 
Lunga. 

Huidane^ti, subdivizie a catu- 
nulul Ciuta, com. Magura, jud. 
Buzau. 

Huidul, deal, la N. comuneiDo- 
briceni, pi. Ocolul, jud. Vilcea. 

Huidumacele, muckie, in jud. 
Buz&u, com. Grabicina, facind 
hotar despre com. Beciul. 



Huitoarea, loc de izvoare, jud. 
Bacau, pi. Tazlaul : d.-j., com. Ri- 
pile, de unde is* are obirsia pi- 
riul Belciul, pe teritoriul catu- 
nulur SIobozia-Mielului. 

Huitoarea, piriias, jud. Bacau, 
pi. Trotusul, com. Doftana, care 
se scurge in piriul Larga. 

Huiubul, numire data unei parji 
din pddurea Nenciulesti (30 
hect.), com. Sarata, j -id. Buzau. 

Huiubul, vale, in jud. Buzau, 
com. Sarata ; incepe de la Nen- 
ciulesti $i se scurge in piriul 
Sarata, la hotarul mo$iei Sa- 
rata-Nenciulesti cu com. Mon- 
teorul. 

Huiul, deal, in jud. R.-Sarat, pi. 
Rimnicul-d.-s., com. Babeni; se 
desface din dealul Babeanca; 
se intinde pr nitre piriul Oreavul 
si piriul Izvorul-Babei, ambii a- 
fluenpf al riului Rimnicul-Sarat; 
este acoperit cu paduri si izla 
zuri de vite. 

Hulboca, com. rur., jud. Iasi, o- 
cupind partea din centru a plasel 
Brani?tea,spreE. de orasul Iasi si 
a?ezat pe platoul ?i coasta de 
E. ale dealului, care formeaza ma- 
lul drept al sesulul Jijiel si al 
PrutuluT. Este formata din sa- 
tele: Hulboca, Dancul, Valea- 
Lunga, Ruseni-Vechi, Ruseni- 
N01 $i Coada-Stincel, pe o in- 
tindere de 3948 hect., cu o 
populate de 323 famiiil, sau 
1455 suflete. 

Este udata de riurile: Ba- 
hluiul, in toata partea despre S., 
si de Jijia la E. In partea S., pe 
malul sting al Bahluiulul, trece 
calea ferata Iasi-Ungheni. 

Budgetul comunel e de 9266 
lei, 4 bam, la venituri si de 
8540 lei, 85 ban!, la cheltuell. 

Are 3 bisericl, cu 2 preo^I 



si 3 cintare{I; oscoal&;3 moH 
deap£, patru de vint si 3 de aburl. 
Vite: 3700 capete, din carl 
1833 vite man cornute, 1441 
or, 241 car si 285 rimatorl. 

Hulboca, sat, (numit din ve- 
chime Tome?ti), in jud. Iasi, pi. 
Brani^tea, com. Hulboca, spre 
E. si la 6 kil. de orasul Iasi, si- 
tuat pe un podi$ care inclina 
spre sesul din stlnga riului Bah- 
luiul, in partea de S. a com., 
pe o suprafata de 1143 hect., 
cu o popula^iune de 121 fa- 
miiii, sau 521 suflete. 

Vite: 559 vite man cornute, 
103 01, 24 car si 108 rima- 
torl. 

Are o biserici de piatra, zi- 
dita la 1802, de catre boerul 
P. Bals, deservita de 1 preot 
si 1 cintare^ ; o scoala, infiin- 
{ata la 1868, frecuentata de 50 
elevl; o moara, in marginea ia- 
zului Hulboca. 

$tefani{a, fiul lul Vasile-VodS, 
in razboiul ce avuse cu Constan- 
tin-Vod&, care era ajutatde Ca- 
zacr, pentru a lua domnia, aflind 
de trecerea Cazacilor la Prut, a 
plecat in jos pe la Posadnici, si tre- 
cindde Iasi, pe de-asupra manas- 
tirei lur Aron-Voda, s'a oprit la 
Tomesti pe Bahluiu, si acolo a 
stat cu oastea, iar. Constantin- 
Voda, in acea noapte a ramas 
peste Prut. 

De oare-ce nu spune ca $te- 
fani^a-Voda, sa fi trecut Ba- 
hluiul, unde este satul numit as- 
t&zi Tomesti, de sigur ca pe 
atuncr satul Hulboca facea par- 
te din satul vechiu Tomesti ; 
fiind-ca ambele sate se afla fa$a in 
fa^a, despartite de sesul Bahlu- 
iulur. Se zice ca din vechiul sat 
Tomesti, care se afla in o in- 
fundatura de dealurl de-a drepta 
riulur Bahluiul, s'ar fi stramu- 
tat un numSr de locuitorl aci, 
dupa care sl-a luat numele si 



Hosted by 



Google 



HULBOCA 



750 



HULUUESTI 



sa_tul, dar in urma se vede ca, 
pentru a le putea deosebi vre- 
unul din proprietari, 1-a schirn- 
bat numele in Hulboca. 

In acest sat, la 7 121 (17 13), 
cindboerils'au rasculatasupra lui 
Tomsa-Voda, se aflau descale- 
cate niste steagun de calarasi, 
pe can Tomsa le-a luat pentru 
stingerea rascoalel boerilor. 

Hulboca, iaz, in marginea satu- 
lui Hulboca, com. Hulboca, pi. 
Branistea, jud. Iasi, format din 
piriul Covasa; are o intindere 
cam de 20 hect. 

Hulea, Renghea ?i Zabrau^ul, 

pddurz, in suprafafa aproxima- 
tiva de 60 hect., situate pe mo- 
sia Razasi-Fitionesti, pendinte 
de com. Fitionesti, jud. Putna, 
limitate la N.-V. si S. cu Ra- 
zasi-Fitionesti si la E. cu piriul 
Zabrau^ul. 

Hulea, Ispita si Ra§chitoarea, 
paduri, in suprafa^a aproxima- 
tiva de 100 hect., situate pe 
mosia Razasi-Fitionesti, pendin- 
te de com. Fitionesti, jud. Putna, 
limitate la N.-V. cu mosia Mu- 
sunoaele, a statului, la E. cu 
piriul Zabrau^ul si la S. cu Ra- 
zasi-Fitionesti. 

Hule^ti, scituc, de cite-va case, 
mai sus de Zirnesti, com. Jo- 
rasti, pi. Prutul, jud. Covur- 
luiu. 

Hule§ti, sat, face parte din com. 
Poiana, pi. Nicoresti, jud. Te- 
cuciu. Situat pe malul SiretuluJ, 
la IOO m. de resedinfa com., 
in partea de S.V., are o in- 
tindere de 378 hect. 

Are o populate de 85 fami- 
lif, sau 338 suflete, din carl 85 
contribuabili. Locuesc in 85 
case. Locuitoril sunt razesl. 

Locuitorif poseda: 105 boi, 



34 vaci, 9 caf, 9 lepe, 135 o! 
si 45 capre. 

Hule^ti, mosie, de 608 hect., 67 
ar., in com. Jorasti, pi. Prutul, 
jud. Covurluiu. 

Hulparia, deal, in partea de 
E. a mosiel Pogoresti, com. 
Comindaresti,pl. Jijia, jud. Bo- 
tosani ; este o ramura a dealu- 
lui Cracalia, fiind repede pe 
coasta de V. si avind un podis 
inalt spre E. 

Hulpoiul, deal, numit si Dealul- 
. Perilor, pleaca de la S. din 
satul Iosipeni, com. Cotnari, pi. 
Bahluiul, jud. Iasi si se prelun- 
geste spre N. pana in com. Ce- 
pleni^a, unde se uneste cu alte 
dealuri ; pe coasta lui despre 
V. e situat satul Moara-Prefec- 
tului, numit si Armanul. 

Hulturul, munte, in jud. Suceava, 
com. Dorna, populat cu padure 
de brad. 

Huluba, cdtun, facind parte din 
corn. Ciocadia, plaiul No vaci, 
jud. Gorj. Este situat la N. com. 
si la 3 kil. de resedin^a ei pe 
soseaua Novaci-Ciocadia, in par- 
tea stinga a piriului Aninisul si 
la dreapta Gilortului. 

Are o populate de 65 fami- 
lii, sau 205 suflete, din can 
45 contribuabili ; 1 biserica, cu 
1 preot si I cintare^. 

Locuitoril poseda: 10 pluguri 
15 care cu boi; 112 v. m. c, 
13 cai, 46 01, 17 capre, 45 
rimatori ; 100 stupi cu albine. 

Comunica^ia in acest catun 
se face printr'o sosea ^mu- 
tt ala. 

In catun sunt 10 fin tin! si 1 
moara de apa. 

Huluba, sat, facind parte din co- 
muna rurala Valea-Popei, pi. 



Riurile, jud. Muscel, situat pe 
apa Huluba. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
71 hect intre comuna Vultu- 
resti si padurea Radesti. Intre 
catunele Hulubasi si Valea-Popei 
sunt: Dealul-ZmeuluT, Dealul-lui- 
Craciun, Dealul-Pi^igai, Dealul- 
Hulubei si Dealul-Arge^eluluT. 

Are o populate de 159 loc. 
(89 barbapf si 70 femei). 

Huluba, munte, jud. Muscel, com. 
Leresci, pi. Dimbovi^a. In par- 
tea de V. si S., Riusorul, aflu- 
ent al riului Tirgul uda poaleie 
sale. 

Huluba, pise de deal, pe mosia 
Tataraseni, com. Milianca, pi. 
Prutul-d.-j. 

Huluba, £"/;'/#, izvorestedin drep- 
tul com. Draghiciul, pi. Riuri- 
le, si al com. Hirtiestisi Argese- 
lul, jud. Muscel ; curge prin pa- 
dure pana la catunul Huluba, 
com. Valea-Popei, trece prin 
mijlocul lui si se varsa in riul Ar- 
geselul, spre N. de com. Davi- 
desti. 

In aceasta girla da Valea-A- 
riilor. 

Hulubeasca, mosie, nelocuita, 
in jud. I llomi^a, pi. Cimpulm, 
com. Boranesti, cu 750 hect., 
din carl 140 hect. padure. 

Hulube§ti, com. rur., jud. Dim- 
bovi^a, pi. Dimbovi^a-Dealul, 
situata la S.-V. de Tirgoviste, 
cam la 20 kil., pe dealuri si 
pe vai. Piscurile din raionul 
com. sunt: Piscul-Gruiul, spre 
N, ; Piscul-luT-Ca'in, spre E., 
PisculBoului, spre V. si Piscul- 
Inalt, spre S. 

Prin com. curge piriul Po- 
topul, intre cat. Gamesti si Hu- 
libesti, si un afluent al sau 
prin cat. Strimbul. Se compune 



Hosted by 



Google 



HULUBESTI 



751 



HUMARIA 



din treT c&tune : Hulubesti, Ga- 
mesti si Strimbul, cu o popu- 
late de 1276 loc. RominL Pe 
teritoriul sau se afia multa pa- 
dure. 

Are trei biserici ; o scoala, 
condusa de un inva^ator platit 
de judet; mai multe mori de 
apa\ Se invecineste : la E., cu 
com. Butoiul ; la V., cu Bo- 
ga^ii; la N., cu Botesti, la 
S., cu Valea-Caseior. De Butoiul, 
Botesti si Boga^i, se desparte 
prin dealurT, acoperite cu pa- 
dun ; de Valea-Caselor, prin pi- 
riul Potopul, si de Ludesti pri.i 
pu^ina cimpie si parte prin pi- 
riul Potopul. NumaT cu Ludesti 
si Valea-Caselor se leaga prin 
sosea vecinala; iar cu cele-l'ake 
numat prin potecT peste dea- 
lun, 

Linga acest sat ail fost lupte 
intre Turd si RominT la I594> 
sub Mihaiu-Viteazul. 

Hulubesti, trup de mo fie, nelo- 
cuit, m jud. Vlasca, pi. Cilni- 
stea, com. Strimba-Mare, pe pro- 
prietatea Strimba-d.-j., a mos- 
tenitorilor lui Em. Gradisteanu. 

Este situat intre Cilnistea si 
Gura-NeajlovuluT, unde Neajlo- 
vui da in Cilnistea la parii morii 
lui Varlam, m josul magurei 
Uzunul. 

Suprafa^a acestuT trup este 
de 1 160 hect, din car! 350 hect. 
padure de lunca. 

Pe acest trup sunt 2 mon 
de apa pe valea Neajlovul, la 
Sindrili^a si la Palaliu. 

Se zice ca pe acest trup de 
mosie a fost odinioara un sat, 
ale carui urme se mai vSd inca 
si asta-zi pe coasta balfii Bivoli 
si care s'a stramutat cu incetul 
m satul Strimba-d.-j. 

Laanul 1595, Mihaiu-Viteazul, 
dupa ce se retrasese de la Giur- 
giu catre Petrosani, veni prin 
St&nesti la satul Hulubesti peste 



Cilnistea, ca sS astepte ajutoare, 
c&ci nu putea incepe lupta cu 
Turci!. Pe acest trup s'a facut 
lupta cea mare, intre Turci si 
Rominf, de la 1595, Iuniu 21, 
care se zice lupta de la Calu- 
gareni. Se vad chiar azi ur. 
mele podului peste Cilnistea de- 
spre care vorbeste Istoria, Se 
ma! vede si movila din fa^a U- 
zunulul, care se zice ca" a fost 
facute cu cadavreie rSmase din 
acea lupta. 

Hulubi^tea, padure, pe mosia 
Adincata, com. Adincata, pi. 
Berhometele, jud. Dorohoiu. 

Hulubul-Noii, sat, in partea de 
V. a com. Trusesti, pi. Jijia, 
jud. Botosani, infiin^at la 1879 
cu noil improprietari^i pe mosia 
statului Trusesti. Are o intindere 
de 12 14 hect. si o populate de 
96 familif, sau 392 suflete; o bi- 
serici, facuta de locuitorT, cu 1 
preot si 1 cintare^ ; I scoala, 
condusa de 1 inv^ator si fre- 
cuentata de 30 scolarT. 

Vite sunt : 230 bol si vadf, 
83 cat, 740 of si 46 porcT. 

Hulubul-Vechiu, sat, in partea 
de N.V. a mosiel si a com. 
Trusesti, pi. Jijia, jud. Botosani, 
in dreapta Jijiel. Se mai nume- 
ste si Odaia-Hulubul. Are o su- 
prafa^a de 89 hect. si o popu- 
late de 35 familif, sau 178 su- 
flete, din can 40 contribuabili. 
Vite sunt: 10 1 bot si vacl, 
24 cat, 393 01, 6 capre si 12 
porci. 

Hulueni, numire vechte a satu- 
lui Radulesti, pendinte de com. 
Arm&sesti, pi. CimpuluT, jud. Ia- 
lomi^a. 

Hulueni, cdtun (tirla), in jud. Ia- 
lomifa, pi. Ialomifa-Balta, com. 
Rasi, situat pe cimpul Baraganul. 



Huma, padure mosneneasca (38 
hect.), in jud. Buzati, com. Cal- 
vini, cat. Bisceni-de-Jos. 

Huma, vale, in jud. Buzati, com. 
si cat. Calvini ; incepe din mun- 
tele Poenari si se scurge in pi- 
riul Bisca-Chiojduluf. 

Humariul, piriii, izvoreste de pe 
mosia Zamostia, com. Zamostia, 
pi. Berhometele, jud, Dorohoiu, 
si se varsa in riul Siretul. 

Hum&ria, deal, incepe de pe 
mosia Banceni, com. Mamornifa, 
si se intinde pana in satul Co- 
tul-Sanihaul, com. Piiipauft, pi. 
Herfa, jud. Dorohoiti. 

Humaria, deal, in jud. Suceava, 
com. Ltteni, parte acoperit de 
padure, parte sterp. 

Humaria (Zarea - BuscS^ei), 
deal, spre S.-V. comunel Iva- 
nesti, pi. Racova, jud. Vasluiu ; 
formeaza linia desparfitoare in- 
tre satele: Golgofta si Buscata. 

Humaria, padure. Vezt Urla^i, 
padure, com. Virful-Cimpulu!, 
pi. Berhometele, jud. Dorohoiu. 

Humaria, piriu, in jud. Botosani, 
izvoreste din padurea Serafine- 
sti, com. Corni, trece pe teri- 
toriul satulul Oraseni si se varsa 
in r. Miletinul, la com. Curtesti. 

Humaria, piriu, izvoreste din 
coasta de V. a dealiilul Live- 
zilor, com. Solesti, pi. Crasna, 
jud. Vasluiu ; curge de la E. 
spre V., udind valea cu acelasl 
nume; apoJ trece prin mijlocul 
satului Solesti si se varsa in 
stinga Vaslue^uluL 

HumSria, vale, se intinde in di- 
recfiune de la E. spre S.-V. 
printre dealurile : Manastirei, 



Hosted by 



Google 



'hum Aria 



752 



HUMULESTI 



PJetrariel si Podisul-de-dupa-Bi- 
serica, com. Scheia, pi. Fun- 
duri, jud. Vasluiu. 

Humaria, piriU, jud. Suceava, 
afluent al piriulu! Bradafelul (2 
kil.). 

Humaria-Mare, piriu, jud. Vas- 
luiu; izvoreste din Poiana-Bar- 
bieruluT, corn. Scheia; curge 
spre S. printre satele Scheia si 
Pogorasti, primeste in stinga un 
mic pii'iias tot din acest sat, si 
apol se intoarce catra S.-E. si 
unindu-se cu piriul NeguroaeT, 
intra in com. Draguseni, unde 
se varsa in piriul Stavnicul. 

Humaria-Mica, piriu, izvoreste 
din padurea depe coasta deS. 
a dealului Bolni^eT, com. Scheia, 
pi. Funduri, jud. Vasluiu, curge 
de la E. spre V. prin o mica 
valcea si se varsa in Piriul-Gau- 
noasei, mai spre S. de sat. 

Humei (Piscul-), colind, in jud. 
Buzau, com. Vintila-Voda, avind 
prelungirea Dealul-Humelor, d'a- 
lungul vael Peceneaga. Serva 
ca hotar despre cat. Sarulesti. 

Humele,sauCiupagul-Humele, 
com. rur., in apropriere de riul 
Teleorman, jud. Arges, pi. Cot- 
meana, la 1 1 kil. de com. rur. 
Costesti (resedinfa subprefec- 
turei) si la 39 kil. de Pitesti. 
Se compune din satele Goia si 
Humele, avind in tot 350 locui- 
tori. Sunt 2 biserici, in Goia si 
in Humele, avind fie-care cite 
un preot si cite un cintaref. 

Sunt 140 contribuabili. 

Budgetul com. e de 2786 lei 
la venituri si de 2047 ^ ^ a 
cheltueli. 

Vite sunt: 452 boi si vacl, 
20 cal, 560 01, 10 capre si 68 
rlmatori. 

Prin com. trece soseaua jude- 



{eana Pitesti-Turnu-Magjrele. Pe 
teritoriul comunei, la localitatea 
numita Frintura-Fierului, se fac 
2 bilciuri anuale, la Mucenici 
(9 Marti e) si la Dragaica (24 
Iunie). 

Humele, sau Ciupagul, sat, cu 
230 locuitori, jud. Arges, pi. 
Cotmeana; face parte din com. 
rur. cu acelasi nume. 

Are o biserica, zidita de ca- 
pita n Nicolae Ciupagea, cu hra- 
mul Inal^area DomnuluT, si de- 
servita de un preot si de un 
cintare^. 

Humeni, piriu, jud. Dorohoiu, 
izvoreste din hotarul S.-E., al 
mosiei Dimacheni, com. cu a 
celasi nume, pi. Cosula, din 
niste mlastine, formate de Balta- 
Arsa; uda partea de E. a sa- 
tulu! Dimacheni, formind iazul 
cu acelasi nume, si apol se 
varsa in Jijia. 

Humeni, iaz, format de piriul 
Humeni, pe mosia Dimacheni, 
com. Dimacheni, pi. Cosula, jud. 
Dorohoiu, in suprafa^a de 4 
hect. si 30 aril. 

Humosul, piriU, jud. Botosani, 
izvoreste din Dealul-Mare, in Co- 
dri-Delenilor si se uneste cu 
Bahluiul. 

Humule§ti, com. rur., jud.Neam^u, 
situata pe podisele si vaile ce 
se cuprind la S. tirgului si 
piriulu! Neam^u, de-alungul pi- 
raielor Topoli^a, Agapia si Va- 
raticul. Se invecineste spre V. 
cu com. Vinatori-Neam^ul si Fi- 
lioara; spre S., cu com. Bah;a- 
testi si Grumazesti ; spre E., cu 
com. Petricani; spre N., cu 
com. urbana Neam^u. 

Este compusa din 5 catune: 
Humulesti, Sacalusesti, Topoli^a, 
Ocea si folicea (Bejani si De- 



leni sunt trupuri), pe o intin- 
dere de 3520 hect., cu o popu- 
late de 450 familii, sau 2339 
suflete: 1140 barbaff si 1199 
femei; 1267 necasatori^T, 881 
casatori^i, 186 vaduvT, 5 divor- 
{apf, 78 nevolnicT. 

Sunt 532 contribuabili. 

Stiu carte 314 persoane. 

Popula^iunea se compune in 
mare parte din fostii clacasi 
si insura^ei improprietari^i, cum 
si din fostii robi manastiresti. 

Dintre locuitori! improprieta- 
t\\\ in 1864 sunt astazi: 68 carl 
traesc stapinindu-si singur! lo- 
curile lor; 169 care stapinesc 
locun, ca urmasi; 3 locuri au 
fost parasite de catre impro- 
prietari^i si sunt stapinite de 
comuna ; 9 locuri sunt stapinite 
de catre alpf locuitori; dintre 
locuitori! improprietari^i in 1878 
sunt astazi: 220 carl stapinesc 
insist locurile lor; 87 ca urmasi; 
2 locuri ocupate de catre al^il ; 
1 loc ocupat de comuna ; 25 
de persoane sunt, care de si 
insurant si cultivator! de pamint, 
dar n'au nici un fel de impro- 
prietarire, precum nici putin^a 
de a mosteni pe urma parin^i- 
lor lor legiui^i. 

Agricultura se face pe o in- 
tindere de 2509 hect. 

Are: 4 biserici (3 intre^inute 
de comuna si 1 de stat), cu 5 
preop si 6 cintarep; o scoala, 
condusa de un inva^ator platit 
de stat; o fabrica de spirt; 5 
mon; o piva. 

Budgetul comunei e de 18536 
lei, 69 ban?, la venituri si de 
6401 lei, la cheltueli. 

Vite: 1054 vite marl cornute, 
117 cai, 107 rimatori, 1931 01 
si 172 junci. 

Comunicatia cu satele vecine 
se face prin 3 sosele si ma! 
multe drumuri naturale. 

Humulesti. sat, in com. Humu- 



Hosted by 



Google 



HUMULESTI 



753 



HURDUGI 



lesti, pi. de-Sus-Mijlocul, jud. 
Neam^u, asezat pe valea piriu- 
lui Neam^u (c&ruia in aceas- 
ta parte i se mai zice si 0- 
zana), spre S., la I kil. de o- 
rasul Neatn^u si spre N., la 37 
kil. de orasul Piatra, marginit 
la V. cu satul Vinatori si la S. 
cu satul Sacalusesti, cu cari sta 
in comunica^iune cu soselele na- 
tionale jude^ene. 

Suprafa^a sa, impreuna cu {a- 
rinelelocuitorilor, e de 936 hect., 
avind o populate de 243 fami- 
lil. 

Are: 2 biserici (una de lemn, 
mare, situata la V. satuluf, si 
alta de piatra) ; o scoala ; 1 fa- 
brica de spirt. 

Contribuabili sunt 225. 

Vite : 430 vite marl cornute, 
42 cai, 83 porcl si 640 of. 

Este strabatut prin mijloc de 
calea jude^eana Piatra-Neamfu, 
care impreuna cu soselele ju- 
de^ene : Humulesti-Manastirea- 
Neam^u si Humulesti - Gruma- 
zesti-Oslobeni, formeaza un cru- 
cis cu centrul ocupat de vatra 
satului. 

Aci s'a nascut, la 1837, I. 
Creanga, publicist si autor de 
prea pre^uite pove«ti populare. 

Humulesti, mandstire, in com. 
Humulesti, satul cu acelasi nume, 
pi. de-Sus-Mijlocul, jud. Neam^u, 

Humule^ul, piriU, jud. Iasi, izvo- 
reste de sub dealul Paunul,cur- 
ge de la S. spre N., trece prin 
satul Tomesti, pi. Codrul, unde 
formeaza o ripa adinca, apoi 
prin farina satuluf si se varsa 
de-a dreapta riului Bahluiul. 

Hundiul, grind, d'asupra stufu- 
luT inconjurator, in jud. Tulcea, 
pi. Sulina, com. Sf. Gheorghe, 
in partea de V. a pi. si a com. ; 
are o forma lunguia^a; se des- 
face in 2 grindurl : Crasnicola 

606 45. Alarele Uicfionar Geopra/ic. Vol. III. 



si Plopilor ; in partea de S. este 
punctul trigonometric Crasni- 
cola; neproductiv, fund acope- 
rit cu nisip si pujin stuf. 

Hunia, com. rur. si sat, jud. Dolj, 
pi. Cimpul, la 78 kil. de Craiova 
si la 16 kil. de resedin^a pla- 
sel, Calafat. 

Terenul com. este ses, ne 
Mind de cit o singura movila, 
Stanca, numita ast-fei dupa nu- 
mele Doamnei Stanca. 

Pe teritoriul com. se afla o 
balta, numita Hunia, care^reo 
suprafafa de 35 hect.; is! ia 
nastere din Dunare si se scurge 
tot in acest fluviu. 

Are : o biserica, cu hramul 
Sf. Nicolae, de zid si deser- 
vita de 1 preot si 1 cinta- 
re{; o scoala mixta, care func- 
^ioneaza din anul 188 1 si e in- 
tre^inuta de comuna, condusa 
de un inva^ator si frecuentata 
de 69 baepf si 3 fete. 

Stiu carte 48 locuitorl. 

Popula^ia com. este de 1640 
suflete : 821 barb, si 819 fern. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt 227 improprietari^T. 

Suprafa^a com. este de 950 
hect, din cari 835 hect. pamint 
arabil. Este situata pe mosia 
Maglavit, proprietatea bisericei 
Madona-Dudu. 

Viile se gasesc pe pamintul 
arabil al locuitorilor improprie- 
tari^i dupa legea rurala din 1864. 

In com. se gasesc 3 cazane, 
in care se fabrica rachitf din 
tescovina. 

Comerciul se exercita de 8 
persoane. Locuitorii isl desfac 
productele la schela Calafat sau 
Cetatea. 

O cale comunala strabate co- 
muna. 

Contribuabili sunt 305. 

Budgetul com. e de 2319,54 
lei la venituri si de 2212 lei la 
cheltuell. 



Vite cornute 22 I, ol 140, cai 
41. 

Hunia, deal, jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-s., com. Bralosti^a, pe care 
se afla asezata comuna. Are o 
inaltfme de aproape 300 m. E 
acoperit cu finefe, vil si p&durl, 

Hunia, v&lcea, la N. com. Dra- 
gasani, in marginea catunulul 
Momotesti, pi. Oltul -d.-j., jud. 
Vilcea. • 

Hunia-Alba, picket de granifd, 
pe marginea Dunarel,jud. Me- 
hedin^i. 

Hunia-Camena, punct trigono- 
metric si de observafie, in jud. 
Mehedinfi, plaiul Cerna. 

Hunia-LungS, urme de cetate, 
jud. Dolj, pi. Cimpul, com. Ba- 
sarabi. 

Hupca, sat, in jud. Tutova, pi. 
Simila, com. Radaesti, spre E. 
de satul Radaesti. Are 120 lo- 
cuitorT, locuind in 28 case. 

Hurcata, deal, inconjoara com. 
$iscani-Raz£si, pi. Mijlocul, jud. 
Falciu, de la N. spre E., si, in 
dreptul comunel Grumazoaia, 
ia aceasta numire. Este aco- 
perit de vil si livezl. 

Hurduga, munte, situat linga sa- 
tul Grin^iesul-Mare, in comuna 
Bistricioara, pi. Piatra-Muntele, 
jud. Neamfu. 

Hurdugi, com. rur., cam in par- 
tea de N. a plasei Mijlocul, jud. 
Falciu, formata numal din sa- 
tul Hurdugi, marginita in par- 
tea de N. de comunele Gru- 
mSzoaia si Urlati ; la S., de co- 
muna Gusetei; la E., de com. 
Urlati; la V., de comunele Ho- 
ceni si Deleni. 



Hosted by 



Google 



HURDUGI-BOERE^TI 



754 



HUREZANi-DE-SUS 



Comuna are o pozijiune din 
cele mal placute avind ape bune 
si in abunden^a si piimlntur! fer- 
tile pentru culture. 

Satul se afla asezat pe loc 
s&natos, cuprins intre deaiurile : 
Dumbrava, D&nesti si Elanul. 
O parte a satuluj este asezatS 
pe capatul dealulu! Danesti, ce 
se prelungeste intre piraele Saca 
si Elanul; o parte pe coasta 
dealulu! Dumbrava, ce vine spre 
V., iar& alt& parte* pe coasta 
Elanului', spre E. Deaiurile D&- 
nesti si Dumbrava, in prelun- 
girea lor inclinata in forma de 
platou abia se ma! observa prin 
sat; numa! Elanul este ridicat 
si predoininS asupra satulu!. 

Suprafaja teritoriulu! comu- 
ne! e de peste 2500 hect., cu o 
populate de 184 familii, sau 
740 suflete, din can 140 con- 
tribuabill. 

Satul poarta numirea de Hur- 
dugi-Razes! $i Hurdugi-Boere^t!. 
Aceasta. deosebire de numiri, 
provine din faptul ca unii din- 
tre nize§! prin vinzari sau prin 
rapiri, deposedindu-se de pa- 
minturi de c&tre un boer Ior- 
dache Beldiman, proprietar pe 
Hoceni, megies cu vechi! razesi, 
a devenit o parte de sat cu 
mosia, in proprietatea sa, si de 
atunc! s'a numit acea parte 
Hurdugi - Boerest!, iara partea 
de N. a satulu! raz&$easca s'a 
numit Hurdugi - R&ze$i, cu o 
parte de mosie cam de 2000 
hect. Proprietarul parcel de sat 
Hurdugi-Boeresti n'a avut nic! 
odati nic! o asezare in sat, f&- 
cind administrarea de la ase- 
zarea sa de pe mosia Hoceni. 
Partea de sat ce ati p!erdut ra- 
zesi! avea ca la 100 familif de 
locuitor!, iar^ in 1864 cind s'a 
f&cut improprietSrirea {aranilor 
s'a g&sit 17 — 20 famili!, carora 
li s'au dat imprejurul satulu 1 
ca la 100 hect. loc de culture. 



Locuitori! au locuin^e bune ; 
multe case sunt de zid ?i aco- 
perite cu table de fier. Locui- 
tori! se ocup£, pe lingS. munca 
cimpuluT, cu cultura vie!, cu 
cultura albinelor, iar£ femeile 
cu a gindacilor de matase si 
cu ^esaturi. 

In sat se afl&: prim&ria; $coala, 
lnfiinfata in 1865, frecuentata 
de 40 elevl; dou& biserici, in 
fie-care sat cite una a caror 
vechime se zice a fi de cite 
100 an! si carl sunt deservite 
de 2 preo^i si 2 dascal! ; 2 mori 
cu aburi cu 2 pietre fie-care. 

Bugetul com. e la venitun 
si cheltueli de 2000 lei anual. 

Sunt 800 vite marl cornute, 
2000 01, 100 ca! $i 300 porcT. 

Pe teritoriul comunei trece 
piriul Elanul. 

Infiin^area satulul se zice ca 
ar data cam de vr'o 150 an!. 
Se crede ca ?i-a luat na^tere in 
modul urmator : Tot teritoriul 
mo^ielor din vecinatate, ca : Ho- 
ceni, GrumSzoaia $i desfiintatul 
sat Ci$la, au fost in timpurile 
mat vech! ale unuia sati a ma! 
multor batrini raze?!. Prima lor 
asezare nu se ?tie care a fost 
din satele existente. Cea ce se 
?tie cu siguran^a este ca lo- 
cuitoriT din Hurdugi sunt ve- 
nial parte din Hoceni, parte din 
$i$cani, parte din Grum&zoaia 
si parte din desfiin^atul sat Ci?la 
$i c£ s'au a§ezat pe paminturile 
mosiei lor $i au format satul Hur- 
dugi, care este mai' nou de cit 
cele pomenite. 

Hurdugi - Boere^ti, sat. Vezf 
Hurdugi, com. rur., pi. Mijlocul, 
jud. Falciu. 

Hurdugi-Raza§i, sat. Vezi Hur- 
dugi, com. rur., pi. Mijlocul, 
jud. Falciu. 

Hurezani-de-Jos, corn, rur., pi. 



Gilortulu!, jud. Gorj, spre V. 
de com. Radinesti, situate pe 
ses, coasta $i vilcele, pe ambele 
parp ale piriulu! Amaradia. 

Are o suprafa^a cam de 600 
hect., din can 229 hect. padure, 
159 hect. arabile, 162 hect. fi- 
riefe, 18 hect. vie, 16 hect. li- 
vezi de prunT si 16 hect. izlaz. 

Locuitori! suntmo^nen!. Are 
o populate de 129 familii, sati 
572 suflete, din care 125 con- 
tribuabili. 

Locuitorii poseda: 19 plugur!, 
38 care cu boT; 185 vite man 
cornute, 12 ca!, 134 o!, 61 ca- 
pre ?i 48 rimatori. 

Venitul comunei ede le! 21 10, 
iar cheltuelile de le! 1 95 3,ban! 7 5 . 
Comunicafia in aceasta com. 
se face prin ?oseaua vecinala 
care o pune in comunica^ie la 
N. cu com. Piscoiul, la S. cu 
Corde?ti. 

In com. sunt 7 pu^uri $i 15 
fin tin!. 

Are o scoala, fondata la anul 
1854 si frecuentata de 23 elev! 
si 4 fete; 2 biserici de lemn, 
una fondata la anul 1834, iar 
cea-l'alta la anul 18 17; aceasta 
din urma e facuta de Constan- 
ts Hurezanul. 

Hurezani-de-Sus, com. rur., in 
jud. Gorj, pi. Gilortul, la N. de 
com. Pegeni, situata pe ?es 
?i vilcele, pe malul drept al 
riulu! Amaradia. 

Are o suprafa^a de 1200 hect., 
din car! 400 hect. padure, 410 
hect. arabile, 350 hect. flne^e, 
1 7 hect. vie, 1 5 hect. livez! de 
prun! si 8 hect. izlaz. 

Popula^ia com. e de 175 fa- 
mili!, sau 682 suflete, din car! 
179 contribuabil!. 

Locuitorii poseda 40 pluguri, 
55 care cu bo!, 6 c&ru$e cu 
ca!; 384 vite mar! cornute, 31 
ca!, 524 o!, 22 capre, 274 ri- 
m&torf; 30 stup! cu albine. 



Hosted by 



Google 



HURGHESUL 



755 



HUSNICiOARA 



Venitul comunet e de let 
1355, iar cheltuelile de lei 1353. 

Comunica^ia in aceasta com. 
se face prin soseaua ju demean a 
care o strabate si prin sosele 
comunale, care o pun in le- 
gatura cu comunele: Negreni, 
Vladimirul, etc. 

Are: 1 scoala ifiinn^ata la 
1874 si frecuentata de 36 elevi; 
2 biserici, una de zid si alta 
de lemn, cea de zid, refacuta 
de proprietar la anul 18 19, iar 
cea de lemn, facuta la anul 1803 
de locuiton, cu 1 preot si 2 cin- 
tare^T, 1 moara de macinat cu 
aburf; 7 pu^uri si 3 fintint. 

Hurghe^ul, piriii, jud. Botosani, 
izvoreste din dealul Pietraria si, 
unindu-se cu Piriul-Mare, se 
varsa. in iazul Leahul, com. Fe- 
redieni. 

Huruesti, com. rur., jud. Tecuciu, 
pi. Berheciul, compusa din 8 
catune: Capotesti, Dumbrava, 
Galesti, Humeri, Nedelcu, Per- 
chiul, Pradaesul si $arba. 

Situata pe partea stinga a 
Polocinulul, la 56 kil. de ca- 
pitala jude^uluT, spre N.-V. 

Are o populate de 349 fa- 
milii, sau 1506 suflete, din carl 
301 contribuabilf. Locuesc in 
293 case. 

Sunt 4 biserici : in Capotesti, 
Galesti, Huruesti si in Sendresti, 
deservite de 2 preo^i si 9 cin- 
tare^i; o scoala, care dateaza 
de la 1878, si e frecuentata de 
35 copii. 

Vite sunt: 409 boT, 891 01, 
30 cat, 200 vaci, 2 tauri, 20 
epe si 14 capre. 

Teritoriui com. este de 5506 
hect., din carl 1645 hect. cul- 
tivable. 

Este strabatuta : de soseaua 
jude^eana ce vine de la Lespezi, 
trece pe valea Polocinulul, si 
intra in satui Huruesti, din care 



se ridica mat multe drumurt: 
la Galesti, Nedelcu, $arba si 
la Capotesti peste deal; de va- 
ile ce poarta numele satelor 
prin care tree si se varsa toate 
in Polocinul. 

E brazdata de un deal ce se 
intinde de la N. la S.si pe coasta 
caruia sunt asezate satele in 
li.-iie de la S. la N. : Galesti, 
Pradaesul, Perchiul, Nedelcu, 
Sendresti, Huruesti, Capotesti si 
Sarba; acest deal poarta nu- 
mele fie-carut sat ce este ase- 
zat pe el, avind o lungime de 
9 kil. 

Veniturile si cheltuelile comu- 
nei se urea la 2587 lei anual. 

In partea de V. este straba- 
tuta de piriul Polocinul. Se mar- 
gineste cu comunele: Condra- 
chesti, la N. ; Negulesti, la E. ; 
Homocea, la S.; Corni si Con- 
drachesti, la V. 

Huruesti, sat, face parte din com. 
Huruesti, jud. Tecuciu. E situat 
la N. comunet, pe malul sting 
al Polocinulul si udat de piri- 
iasul Huruesti. Aid se afia si 
resedin^a com. 

Are o populate de 79 fami- 
lit, sau 320 sjflete, carl locuesc 
in 62 case. 

Are o biserica, cu hramul S-^ii 
Voevozi, care s'a refacut la 1 862. 
In carpf se vad iscaliturt cu data 
1 802 de la vechia biserica ; 
se intre^ine de locuitort, avind 
si pamint dat dupa legea rurala. 
Copiii merg la scoala din Per- 
chiul, care e la 3 kil si 360 m. 

Locuitorit sunt parte razest, 
parte improprietari^I la 1864. 
Tradi^ia spune ca satul si-ar fi 
luat numele de la Hurul, mare 
Vornic al ^arei de jos si viteaz sub 
Petru-Rares (15 35), care a fost 
proprietar al acestor locuri. 

Huruiala, colincf, in jud. Buzau, 
com. si cat. Laposul, ramifica- 



Jie din muntele Predealul, aco- 
perita de fineafa si maracinf. 

Huruzul, munte, in jud. Gorj, 
la E. de curmatura Olte^ulul si 
la N. de com, Polovragi; acest 
munte face parte din mosia Po- 
lovragi. 

Huscaria, loc, spre S. de Ma- 
nastirea-Risca, in jud. Suceava, 
peste piriul Moisa si aproape 
de fintinele cu slatina. Se zice 
ca aci un egumen din Manas- 
tirea-Risca ar Q voit sa faca un 
schit in care scop a si pus te- 
melia bisericet si chiliile ; asta-zi 
nu se vad de cit urmele zidu- 
rilor incepute. 

Huseni. Vezt Rauseni, sat, com. 
Comindaresti, pi. Jijia, jud. Bo- 
tosani. 

Husnicioara, com. rur. si sat, 
in jud. Mehedin^i, pi. Ocolul- 
d.-s., la 17 kil. de T.-Severin. 
Este situata pe deal si vale. Satul 
formeaza com. cu satele : Cernata, 
Dumbravi^a, Negresti, Oprone- 
sti si Priboesti, avind peste tot 
1450 locuitort, 250 contribua- 
bilf si 270 case. 

Terenil este nisipos si ar- 
gilos, acoperit cu padurT, in 
cea mat mare parte fund braz- 
dat de dealurl si vai. 

Locuitorif poseda: 60 plu- 
gurf, 155 care cu bof, 7 carufe, 
cu cai; 260 stupi cu albine. 

Are 2 biserici, cu 1 preot si 
2 cintare^f. 

Vite : 800 vite mari cornute, 
24 cai, 890 ol si 600 rimatorf. 

Piin com. trece soseaua T. -Se- 
verin-Cerne^i-Pietrile-Rosir-Hus- 
nicioara-Govodarva. 

Budgetul com. e la venituri 
de 2045 let, iar la cheltuelt, de 
1788 let. 

Pe teritoriui com. se gasesc 
si izvoare cu apa minerala. 



Hosted by 



Google 



HUSNICIOARA 



756 



HUSI 



Husnicioara, vale, in jud. Me- 
hedinfi, pi. Ocolul-d.-j., com. 
rur. Prunisorul. 

Hu^anul, deal, in jud. FaViu, 
pi. Crasna, com. Ivine^esti. 

Acest deal se mat numeste 
si Corhana. 

Huseni (Ivane§ti), sat, in cen- 
trul com. Iv&nesti, pi. Racova, 
in jud. Vasluiu, situat la cap&- 
tul de N.-V. al dealului Iv&ne- 
stilor, prelungindu-se pe sub 
poalele acestut deal, spre S., pe 
o intindere de 1090 hect., cu 
o populate de 45 familii, sau 
282 suflete. 

Este resedin^a com. 

Are o scoalS, infiin^ata in a- 
nul 1869 si frecuentata de 30 
elevi; o biseric&, zidita* pe la 
1807, de Gh. Dr&ghict, fost pro- 
prietar; 2 mori, una cu vaport 
si alta de cat. 

Vite sunt : 226 vite mar! cor- 
nute, 43 cat si 40 rirnatort. 

Locuitorit posed& : 1 7 pluguri 
si 34 care cu bot, 7 pluguri si 
14 c&ruje cu cat ; 70 stupt de 
albine. 

Hu§i, com. urb. si orasul de re- 
sedin^ al jude^ulut F&lciu. 

Se afl& in centrul acestut ju- 
de{, cam spre E., aproape de 
riul Prutul si in pi. Prutul. 

Este asezat pe o vale ce in- 
clina spre E.-S., lungindu-se 
pe o suprafaja de 350 hect, in 
direc^ie V.-E. ; si este inconjurat 
de jur imprejur cu un san$ de 
p&mlnt. 

Din oras, aruncindu-ne privi- 
rile imprejuru-t, vedem ridic&turt 
inalte de dealurt acoperite cu 
vit, livezt si p&durt, dindu-t 
ast-fel forma unet ceta^I apa- 
rate de Int&rituri naturale. Este 
inchis aproape de toate par- 
ole cuculml si piscuri de dea- 
lurt, v&i si cu podise, care, le- 



gate unele de altele, formeaza 
imprejuru-t o IntSriturS l^n^uitS 
unde eroul Moldovei, $tefan- 
Voda eel Mare g&sise cu cale 
s& pue in siguran$a" cuibul ob- 
serva^iunilor sale strategice. 

In partea de N.-V, a ora- 
sului, se intinde marele deal 
Lohanul, care unit cu dealul 
Rusc£f, spre S., imprejmueste 
orasul in forma" de arc. 

In partea de S.-E., se intinde, 
in forma de semi-cere, o alta 
ramura de deal, pe a careia 
culme se ridica tret piscuri in- 
nalte: Co^oiul, Vulpea si Vo- 
loseni, de pe ale caror virfuri, 
ochiul observatorulut strabate 
in intindere departata spre E. 
catre Prut. Pe unul din a- 
ceste virfuri, si anume de pe 
eel al Co^oiului, numit de po- 
por Cerdacul-lui-Stefan-Voda, 
acest mare Domn observa na- 
v&lirile dusmanilor: Tatari,Turct, 
Cazaci si Lest. 

In partea despre N.-E., se 
afla intinsul platou Dricul, ce 
serveste de imas vitelor ; iar 
in partea de N.-V., in marginea 
orasului, este o grupa de 6 mo- 
vile, cam mincate prin sapatu- 
rele caet ferate. 

Apele ce uda teritoriul si im- 
prejmuirile orasului, sunt mici 
piraie cart izvoresc din vaile 
dealurilor ce incunjoara tirgul ; 
mat principale sunt doua* : Piriul 
Brosteni, prin partea de S., nu- 
mit in vechime Draslavatul, si 
care este format din piriiasele: 
Ochiul si Draslavatul, cari izvo- 
resc dintre vit, apot Schitul si Za- 
vati. 

Piriul Riesti, numit din ve- 
chime Temasa, format din piriia- 
sele Sara si Turbata, tot cu obir- 
sia dintre vit, curge prin par- 
tea de N. a tirgului. Ambele 
aceste doua pirae, unindu-se 
in partea de E. a orasului, for- 
meaza piriul Husi. 



Afar& de aceste piraie cart 
servesc de scurgere orasului, 
mat sunt un numa> de fintini 
si 18 cismele din care se in- 
destuleaza tirgul cu apa tre- 
buitoare pentru oament si vite. 
Apa de baut din cismele este 
adusa pe {evi din izvoarele dea- 
lurilor. La 10 din cismele se 
afla cite un havuz cu apa pen- 
tru cazurT de incendiu. 

Grigore Ghica-VodS, vizitind 
orasul Husi, in anul 1852, a 
daruit 1000 de galbent, pentru 
facerea de cismele. 

In Husi se afla o popula- 
tiune de 12660 suflete: 6374 
barba^t si 6286 femel; 6279 ne- 
casatori^t, 5 1 20 casatori^i, 11 73 
vaduvi si 88 divor^i; 7S^6 
ortodoxi, 1838 catolict si 2986 
mozaict: 9642 Romini, 2986 
Evret, 2 Rusi, 2 Bulgart, 6 
Greet, 17 Nem^i, si S Italient. 

Stiti carte 2703 persoane. 

Locuesc in 3200 case de di- 
ferite forme si marimi, asezate 
pe 52 strade, imp&r^ite J n pa- 
tru mahalale sau colon : Cotro- 
ceni, sau coloarea galbena ; Ri- 
esti, sau coloarea albastra ; Plo- 
peni, sau coloarea rosie, si Bro- 
steni, sau coloarea verde. 

Este resedin^a prefecturet si 
a Episcopiet, si are : un tribunal; 
o casierie generala; osucursal& 
a cred. agricol; un oficiu-teleg.- 
postal, al carut venit, pe 1899 — 
1 900, a fost de let 402 1 5 ,40 ; o 
judecatorie de ocol; un medic 
primar, etc.; tret scoale primare 
de b&eti si doua de fete ; un 
gimnaziujun seminariu cu curs 
inferior; o scoala de fete pen- 
tru croitorie, pe linga care se 
afl& doua librarit; 7 biserict, 
din care una este Episcopia, a 
c&reia biserict s'a fundat de Ste- 
fan -Voda-cel-Mare, la 1495, in 
curtea palatului Domnesc ce 
era pe atuncea. In 1692, din 
cauza unut cutremur, au cazut 



Hosted by 



Google 



HU$I 



757 



HU?1 



turnurile si au crapat pare^il bi- 
serice! imprejur. 

Aceasta biserica a devenit 
Episcopie pe la anul 1592, in- 
fiin^atS de Petru Aron-Voda, 
prin staruin^ele Mitropolitulu! 
Gheorghe Movila. 

Eparhia acestel Episcopii se 
intinde, asta-zi, peste judejele : 
Falciu, Vasluiu, Tutova si Te- 
cuciu; iar din vechime a avut, pe 
linga Falciu, si ^inuturile: La- 
pusna, Orhei si Soroca din Ba- 
sarabia. 

In curtea Episcopiei se afla 
palatul Episcopal, Seminarul, ln- 
fiin^at la 185 1, in timpul Dom- 
nie! lui Grigore Ghica si de- 
pendence servitorilor biseri- 
cesti. 

Intre^inerea bisericei, a per- 
sonalului el si a Episcopiei, pre- 
cum si a seminarulul, este in 
sarcina statului. 

Autoritatea Spirituala a Epis- 
copatulul, ^ine de Mitropolia 
Moldovei si a Sucevei, cu rese- 
dinta in ora^ul Iasi. 

La 17 12, Episcopia a fost 
arsa si pradata de Turci. 

La 1740, Tatarii au pradat 
schitul Bradicesti si au luat hri- 
soavele atit ale schitulul cit si 
ale Episcopiei. 

La 1739, Episcopia a fost 
pradata de Tatar 1, cind gene- 
ralul Rus Minich a cuprins Mol- 
dova si a batutpe Turd aproape 
de Hotin. 

Afara de biserica Episcopiei, 
cele-1'alte 6 bisericl, se intre^in 
de comuna. 

Evreii au 2 sinagoge. 

Pe la finele veacului trecut, 
Papisti! aveau in tirgul Husi o 
capela cu cimitir, aproape de 
Episcopie, pe malul din fa{a 
Riestilor, ce era invechita, pen- 
tru care el ar fi voit sa o in- 
noiasc'a in timpul cind era E- 
piscop al Husilor Veniamin 
Costache; dar aceasta nu li s'au 



permis, fiind ca in Husi erau 
numa! vr'o cite-va famili! de 
acea confesiune, si afara de a- 
ceasta ei mat aveau in margi- 
nea Husilor, la Corni, o alta bi- 
serica. In urma a ars acea bi- 
serica vechle, si dupa mat muite 
cerer! repetate de a o rezidi, li 
s'au refuzat de catre Episcopl. 
Papisti! pentru a nu-si plerde 
dreptul lor de a-s! face biserica 
in Husi, aduceau mor^i! lor de 
prin alte locur! si-I inmormintau 
in cimitirul foastei capele. Epis- 
copul Meletie observind aceasta, 
la oprit cu totul de a ma! 
aduce mor^i! de prin alte loca- 
lity!. Prefectorul Papisttlor de 
la Iasi, s'a jeluit de aceasta 
Domnului Moruzzi; DomnulinsS, 
informindu-se de adevarata ca 
uza a oprirei, nu a {inut in 
seama jeluirea. 

Institute de bine-facere, sunt 
doua: spitaiul evreesc, intre- 
^inut de comunitatea Israelite 
si spitaiul orasulul, sus^inut din 
danil. Casele in care se afla 
acest din urma spital sunt donate 
in anul 1863, de catre D-l De- 
metrie Castroean. Tot D-l Cas- 
troean a ma! daruit, la 1883, ve- 
nitul uneT mosii din jude^ul Ro- 
man, pentru intre^inerea acestuT 
spital. 

Pentru procurarea de medi- 
camente sunt 2 faimacii. 

Afara de vil si livezile fru- 
moase din prejurul tirgului se 
afla si o gr^dina publica, cu un 
local de teatru, intrefinute de 
com. 

In ce priveste produc^iunea, 
orasul Husi este insemnat pentru 
podgoriile sale din carl se ex- 
ports cantita^I mar! de vinuri. 

Ca calitate ins&, de si Di- 
mitrie Cantemir-Voda pune a- 
ceasta podgorie in al doilea 
ordin dupa cea de la Cotnari, 
sau din cauza schimbarel vre- 
miior de atunc! si panS acum, 



sau din lipsa une! ihgrijir! ma! 
bune a culture!, alte podgori! 
au luat locul Husilor in ordi- 
nul al doilea dupa Cotnari, asa 
sunt podgoriile din jurul Ia- 
sulul: Visan, P&un, Socola, U- 
ricani, Copoul, Galata, $orogari, 
etc. Calita^ile de vinuri din a- 
ceste locality! sunt mult supe- 
rioare celor din Husi. 

In prejmetele Husilor ma! in- 
nainte se aflau multe bulgaril, 
(gradinari!) de legume si ver- 
de^url, de unde se exporta in 
can ti tat,! mar! afara din jude^;, 
pe linga consuma^iunea care se 
facea in localitate ; asta-z! nu- 
marul.lor s'au impu^inat. Ase- 
menea s'a p!erdut produc^iunea 
si comerciul insemnat al c£rnu- 
rilor sarate (pastramuri), pentru 
care era vestit Husi, cu boga- 
tele sale zahanale, precum si 
cultura tutunulul. 

Livezile produc fructe de tot 
soiul. 

In com. sunt: 3 mori cu aburi, 
pentru macinatul cerealelor; 2 
berarii; 4 tabScari!; 2 sapu- 
nari!. 

Intre meseriile ce se exercita 
in oras sunt: croitoria, cibotaria, 
fteraria, l^cataria, lemnaria, sto- 
leria, strungaria. In marginea o- 
rasulu! de S., catre E., se afla 
caramidarii, olari! si gradinari!. 

Pentru indestulare publica, 
se afla S pitaril si 5 casapi!. 

Sunt 7 pie^e : piafa Sf. Nico- 
la!, pia^a Primariei, pia^a pes- 
c^rie!, piafa laptariei, pia^aver- 
de^urilor si pia^a Sf. Dimitrie. 

Se ma! afla in oras 3 otelur! ; 
4 cafenele; 2 cofetaril. 

In privin^a istorie! Husilor, ia- 
ta ce scrie Episcopul de Roman 
Melhisedec in «Cronica Husi-. 
lor» : 

«In documentele posterioare 
ale Episcopiei de Husi, ora- 
sul in care se afla ea, une- 
or! se numeste Husi, alte-or! 



Hosted by 



Google 



HU?r 



758 



HUSI 



Hu§ul. Daca ne tntoarcem la 
cele ma! vechi documente sla- 
vone, de asemenea gasim ca 
une or! numele acestu! loc 
se intrebuinfeaza in plural, de 
ex. in uricile domnest! date 
din Husi se adauga la urma, 
ca s'a scris «$ jfScijfJU m Husi. 
Alte or! il g5sim in singu- 
lar, de ex. in inscrip^iunea sla- 
vona de la Marele $tefan ce 
se pastreaza d'asupra use! bi- 
serice! Episcopiei, se zice ca 
biserica s'a zidit «k& r$co» in 
Huso. Aceasta dubla numirein 
singular si in plural, provine 
de uzul cum s'a format la noT 
cea ma! mare parte de nu- 
mirile localita^ilor, adica de 
la numele persoane! ce a po- 
sedat ma! intiiu acel loc, prin 
danie sau cumparatura de la 
Domnie. Cit traia intiiul po- 
sesor, locul se numea de pe 
numele lui in singular, de ex. 
mosia lui Bradiciu, a lui Dol- 
heciu, a lui Aver, a Armasu- 
luT, a Husulu!, etc. Dupa moar- 
tea lui, locul trecind la ur- 
masii lui si devenind a mat mul- 
tor posesorT, numirea locului din 
singular, trecea in plural, de ex. 
Bradicesti!, Dolhesti!, AverestiT, 
Armaseni!, Husi!, etc. Asa dar 
amindoua numirile, singulara si 
plurala, sunt logice. Observam 
insa" numai atita, cit priveste 
numirea Husilor, ca daca se 
intrebuin^eaza in singular, ca sa 
fie conform cu istoria si grama- 
tica Romina, ar trebui sa se 
scrie si sa se pronun^e : Husul, 
care este numele primitiv al 
locului. Finalul su de la sin- 
gular, dupa limba Romina, la 
plural se preface in fi, de ex. 
pus-pusi, dusdusl, tramis-tra- 
mis!, Husu-Husi, etc. 

«Asupra originei numirei 
Husu sau Husi, sunt cite-va 
versiunl: una populara pro- 
venita de la locuitorii Un- 



gun, ce traiesc in satul .Cor- 
ni, situat in laturea de N. a 
Husilor. Aceasta versiune pre- 
tinde ca, din vechime, pe locul 
unde asta-zl este tirgul Husilor, 
ar fi fost numa! o macelarie, de 
unde locuitorii de la Corni, cum- 
parau carne, care in limba un- 
gara se numeste Hus (Hus). 
Prin urmare, cind el se du- 
ceau la carne, ziceau in lim- 
ba lor, ca" se due la «Hus» 
si ca de aid s'ar fi tragind 
numirea locului Husi. 

Alta versiune este aceea 
pe care o aflam la Andreas 
Wolf, autorul operei germane 
intitulata «Beitrage zu einer sta- 
tistisch-historischen Beschrei- 
bung des Furstensthums Moi 
dau. Erster Theil». lata ce 
ne spune la pag. 154, des- 
pre derivarea numelui Husi- 
lor, de pe temeiul unor autori 
ungurT: 

« Numele Husi ii are acest 
loc de la Husi^i, can in anul 
1460, fiind alunga^i din Un- 
garia, au venit in Moldova 
si au capatat permisiunea de 
la Voevodul Stefan-cel-Mare a 
se aseza acolo. Atunci el au 
fondat acest loc, si in amin- 
tirea stimabilului lor de atunci 
loan Husul, !-au dat acest mi- 
me. Dara fiind-ca dup£ cit-va 
timp cea ma! mare parte din 
ei au fost alunga^i si din a- 
ceasta {ara, apoi restul ungu- 
rilor hush;! a trecut la reli- 
giunea catolica, dar numele a- 
cestui din nou fundat tirgu- 
sor nu 1'au schimbat, in cit 
el pana in timpul nostru se 
numeste Husul (dupa pronun- 
tia ungarci). 

«Aceasta opiniune de origina 
tot ungara" si pe care insus! 
autorul eT, Timon, o d& cu 
un «dicitur», «se zice», o gasim 
repe^ita si la autori! Romini 
modern!: la D-l Su{u in opera 



sa : « Notion statistice despre 
Moldova» pag. 52, si la D-l 
Hasdeu in opera «Ioan Voda 
eel cumplit» pag. 131. 

«Nu t&gaduim ca o aseme- 
nea colonie de persecuta^f pen- 
tru credin^ele lor religioase ar 
fi gasit in Moldova refugiul si 
mintuirea lor, mai ales ca acest 
fapt se bazeaza pe temeiur! 
solide istorice, descoperite in 
urma, si prin care se constata 
ca ace! colonist! Husi^I s'au a- 
asezat : la Husi, la Roman, si 
in satele de prin prejur ; de ase- 
menea c£ in urmS e! iar&sl 
s'au convertit la catolicizmul 
papal; ca pe la anul 1571, cind 
s'au convertit acesti (catolici) 
colonist!, e! erau in nuraar ca 
la 2000 de oameni. (Istor. to- 
lerant, religios, in Rominia. B. 
Hasdeu). 

«Si in adevar, pe urmasi! a- 
cestor UngurT, i! gasim pana 
asta-zi in prejmetele Romanului. 
In parrea despre N. a Husilor, 
pe mo^ia Episcopie!, se afla 
satul Corni, de asemenea locutt 
de Ungur! papist!, car! insa 
asta-z! nu in^eleg alta limba de 
cit acea Romina, in care pre- 
otii lor le si fac predica. Din 
documentele Episcopiei se pare 
ca acest! UngurT, daca nu in 
totul, in mare parte, sunt des- 
cedenp aT colonistiior Husi^:!. 
Din planul Episcopie!, f&cut pe 
la finele veaculu! al 18-lea, se 
vede ca pe locul unde este 
acum satul Corni, locu!au «po- 
slujnic! amestecap cu tirgove^!». 
Prin poslujnicT se in^elege in 
documentele Episcopie! oamen! 
veneticl, adus! de prin alte ^an, 
in deosebite rindur!, spre ser- 
viciul Episcopie!. Insa tot o- 
data in planul citat se inseamna, 
ca acolo «a fost siliste de sat 
vechiu». Putem presupune ca 
colonisti! Husi^!, pe la 1460, vor 
fi fundat si locuit acel sat vechiu, 



Hosted by 



Google 



HUSI 



759 



HU§I' 



dar& in urm&, pentru oare carl 
grele imprejuraYT, il vor fi p&- 
rasit si se vor fi asezat aiurea. 
In (inutul Husilor (jude^ul Fal- 
ciulul), Ungurl se afia* nutnai 
in satul Raduc&neni. 

«Ce se atinge de aser^iunea, 
ca unguril Husi^I ar fi dat nu- 
me Husilor, o respingem pe 
temeiurile ce se vor espune 
mai jos. 

«Ceea-ce ne arata documen- 
tele Episcopiei despre numirea 
Husilor, si din care ne putem 
face idee lamurit& despre nu- 
mele si inceputul acestul oras, 
consta in urmStoarele no^iuni: 

«Pe timpurile Marelui Stefan, 
locul unde asta-zi se afia HusiT, 
apar^inea unei persoane cu nu- 
mele Husul. Locul acesta a fost 
dat lul de la Domnie. Uricul 
slavon de danie s'a pastrat la 
tirgove^T de Hu$i, pana in anul 
1 8 14, cind cu viclesug s'a rapit 
de catre niste persoane intere- 
st te, precum se va arata mai 
departe la anul acela. Nu se 
stie insa daca dania aceea s'a 
facut de Marele Stefan, sau mai 
inainte de el. Cel intiiu do- 
cument istoric, cunoscut pana 
iicum, in care se aminteste de 
acest Hus, este uricul lul Ste- 
fan-cel-Mare din 1489 (6997), 
Martie 13, in care se zice c& 
sluga sa «StancIu, fiul luT Jurju 
al Husului, a vindut lul Lupe 
Armasul o siliste peste Prut, 
unde a fost tirgul Sarata, mai 
sus de Gura-SSra^el, pentru 38 
galbeni tat2restf* (Arh. Ist,i., 
pag. 134, No. 245). 

«In alt hrisov, tot de la Ste- 
fan- VodS, cu data 1495 (7003), 
Ghenar 20, se pomeneste de 
^Marina, fata Husului, care im- 
preunS cu o matusa a el Nastea, 
a vindut a patra parte din satul 
Buzesti, ce este pe Strata, lul 
Neagu Dumia si fratelul sau Ba- 
los, pentru 25 galbeni t&tarestf». 



«Intr'un uric de asemenea 
de la Marele $tefan din 1502 
(7003), Ghenar 23, se zice c& 
Marina fata Husului si cu ma- 
tusa ei Nastea «au vindut a 
lor dreaptS ocina" din drepte 
si adev&rate urice, ce au avut 
pe o bucatS, de loc pe Strata, 
partea ce este de pe Elan, din 
hotarul tirgulul nostru al Hu- 
silor, ce este pe Draslclv^». 

«Mai este intre documentele 
Episcopiei, un hrisov de la 
$tefan eel Tinar, dat in 1519 
(7027); insa esteatit de stricat 
si sters incit abia se poate des- 
cifra cuvintele «h AP^S C( ** 
rA'b TiHiiM. jf* c $ /l ' K » adic& si 
alt sat unde a fost Husul. 

«Judecind dupa aceste date 
putem pres'ipune, ca mosia stei- 
pinita de Husul, incepind des- 
pre S. de la Elan, unde po- 
seda mosie fata Husului, Marina 
spre N. cuprindea locul unde 
suntHusi, sesul Prutului si, peste 
Prut, satul Buzesti, si locul unde 
a fost tirgul Sarata. 

«A fost oare Husul Romin, 
sau strain? Cel ce vor sa de- 
rive numele si originea Husi- 
lor de la colonia Husi^ilor, ne- 
gresit tind a crede ca funda- 
torul Husilor a fost un strain, 
un Ungur sau un Bohem hu- 
sit. Intre numele Husul si Husi$I 
m adevar este as^mSnare, lns5, 
eu o cred aceasta provenita, de 
la intimplare. Numele Husu este 
zicere slava; inseamna gisca; 
dar on-cine a studiat cit de 
pu£in arheologia noastrS, stie 
ca acest fel de nume si pro- 
nume slavone erau foarte obi- 
cinuite strabunilor nostri, si 
provineau parte de la vecin£ta- 
tea cu popoarele slave, iar& 
mai cu seam& de la literatura 
slav& care era si a Rominilor. 
Asa in urice se pomenesc nume 
boierestl cu totul slavone, de : 
Kpxsa, MorH/U, T<fcMnia ; Xp&sa, 



Otihko, Gona etc. (Uricul lul 
Stefan-Cel-Mare, din 1467, al lul 
Petru Rares, din 1546.) 

«RomfniI ati fost si sunt si 
p&n£ ast&zl pre cit lesniciosl 
pre atita si naivl in poreclirl 
sau nSscocire de pronumiri, de 
ex. a fost destul s& aiba cine-va 
un petic negru cusut pe partea 
din d&rapt a hainel, ca si fie 
pronumit Cur-negru, si acest 
pronume sa treacS la urmasil 
lui si se devina" nume chiar al 
satului unde ei locuiau. Pronu- 
mele imprumutate de la pas&rl 
erati foarte obicinuite. De aict 
numirile de familie: Guri^i (gai- 
ns) Vrabia, Secol (gangur), Ra- 
ta, P&un, etc. Ce mirare dar 
este ca sa g&seste o familie 
romini pronumita de la gisca : 
Husul? Far& ca s& mat avem 
nevoia a ciuta obirsia numelul 
acestuia prin Bohemia sau Un- 
garia, eu afirm ca Husul era 
Romin Moldovean, boier inru- 
dit cu familiele boierestf ale 
|arel. De aceea uricile, mai sus 
citate, numesc pe Marina, fata 
Husului, nepoata Nastel, care 
la rindul s&u era nepoata lul 
MihaH& Buzea, de la care a luat 
numirea satului Buzesti, ceeste 
pe apa Strata, peste Prut 
(uric din 1495) ; iara" uricul 
din 1489, spune c& Nastea avea 
un frate, Toma, si o sor£, Ilea, 
tustrei fii al lul Costea si ne- 
po$I al Dvornicului Oanca; de 
asemenea erau veri cu Ana si 
cu fratele el Sima, fiil lul La- 
zar si nepo^I al aceluiasl Oanca. 

«Cum ca Costea si LazSr au 
fost boierl, se vede din uricul 
de la 1432, reprodusm cronica 
Husului sub anul 1690, in care 
aceste nume se pun intre boie- 
ril marturl al uricului. 

« Acest Husul este fundatorul 
tirgulul Husi, precum intre al- 
tele se vede si din suplica unul 



Hosted by 



Google 



HU$T 



760 



HUSI 



tirgov2£ din Husi ce avea in 
pastrare documentul original al 
fund&reT Husilor, s si care cu vi 
clesug i s'a r2pit pe la 1814. 
Acel tirgov£$ iata ce spune 
despre aceasta in suplica data 
DomnuluT Scarlat Alexandru 
Cali m ah : 

«Jeluesc Mariet Tale,ca in aniT tre- 
cu£i, dupa moartea tatalui meii mi-a ra- 
mas un uric vechiu sirbesc si trel-riecl 
si patru file chirtie cu slove nern^esie 
scrise, insa cusut la un loc, si la toata 
fila de desupt, cind se intorcea fila era 
o pecetie a Husului ce a facut tirgul 
Husii. . .» 

«Timpul fundSrel Husilor nu-1 
putem ho tari din lipsa documen- 
tului primitiv, care, din cele ce 
spune suplicantul de mai sus, 
trebue s& fie la vre-unul din 
proprietary megiesf. 

« Putem presupunecafundarea 
aceasta dateaza de pe la tim- 
purile MareluT $tefan. Cel pu- 
^in n'am gasit nicT un docu- 
ment mat vechiu, in care sa se 
pomeneasca de Husi, innainte 
de Marele §tefan. Combinind 
desflin^area tirguluif Strata, de 
pe malul sting ai PrutuluT, de 
care vorbeste uricul din 1489, 
si care venea tot pe mosia 
HusuluT, putem presupune c& 
tirgove^ii de acolo s'au str&mu- 
tat la Husi a caruia inflin^are 
coincide cu acele timpurl. Mo- 
tivul stramutarel a putut fi o 
mai buna siguran^a a tirgove- 
$ilor, prin pozi^ia loculuT, m- 
conjurat cu dealuri si codri 
pe de o parte, iara pe de alta 
cu Prutul, care era o piedic& 
nu mica la n&vaiirile oardelor 
C&z&cestT si T&tarestl. Din a- 
cest punct de vedere Husi in 
curind a devenit un insemnat 
punct strategic pentru apararea 
t&ref de catre inamici! ce na- 
v&leati despre E. : Cazacf, Ta- 
tar!, Turci. $tefan-Voda eel in- 
tiiu a g^sit avantagios a avea 



o resedin^a in Husi, pentru tre 
buin^eie sale militare, precum 
avea si la Vasluiu. De aceea 
el a infiinfat acolo un castel 
Domnesc, pe locul unde ast&-zi 
este Episcopia. Nu putem a- 
nume arata locul unde a fost 
acel castel: dara curtea E- 
piscopiei toata este potrecalita 
de temelii vechi din can unele 
de o soliditate foarte mare, si 
care presupun o vechi me pro- 
fundi. Din documentele Epis- 
copieT, se vede c& un deal des- 
pre E., nvimit acum Co^oiul, mai 
inainte se numea Ceardacul-lui- 
Stefan-Voda. In adevSr, de a- 
colo se prezinta* o privire in- 
tins& asupra Prutului si peste 
Prut. Husi, si sub Domnii ur- 
matori, era loc de resedin^a 
Domneasca, unde Domnii pe- 
treceau a timpure, c3cl se ga- 
sesc multe hrisoave date de 
aid ; de asemenea si letopisi^ele 
ne arata pe unii Domni petre- 
cind in Husi. 

« Stefan- eel-Mare, inanul 1495, 
a zidit m localul Cur^ef Dom- 
nesti de la Husi, o biserica in 
onoarea Sfin^ilor Apostoli Petru 
si Pavel, precum se vede din 
inscripfia slavona, ce pana ast&-zi 
se pastreaza d'asupra use! bi- 
sericei Episcopiei. lata textul 
ci tradus in romineste: 

Eii seviosul si iubitorul de Christos 
To Stefan-Voevod, cu mila luT Dumnezeu, 
Domn fareT Moldaviet, fiul lui Bogdan, 
a inceput si a zidit acest templu in nu- 
mele sfin^ilor slavi^ilor si tot laudator 
corifeilor Apostoli Petru si Pavel, ce 
este in Huso, pe Dra*slava(:, si s'a sa- 
vtrsit ?n anul 7005, iara al domnieT luT, 
anul 38 curent, luna Noemvrie 30. 

« Unul din cronicarii f &rel, das- 
calul Simeon ne spune c& tot 
in acest an, cind s'a zidit bise- 
rica, Stefan-eel- Mare a zidit a- 
colo in Husi si cur^i domnesti, 
care pe timpul acestui" cronicar 
(cam pe la inceputul secolulu! 



al 17-lea) erau surpate, dar be- 
ciurile existau inca. (Let., t. L, 

Pag. I3S). 

«Cum ca aceasta biserica a 
fost anume biserica a Cur^ei 
Domnesti, si nu man&stire, se 
vede si de acolo, ca ea nu a 
fost inzestrata" cu nici un venit 
deosebit, precum tot-d'a-una 
faceau ctitorii manastirilor si 
ai bisericelor, mat ales Domnii; 
ba chiar nici locul pe care era 
zidita biserica, nu era proprie- 
tate a ei, ci loc Domnesc, pana 
tirziu, precum se vede din hri- 
sovul luT Mateiti Ghica, din 1756. 

«Mosia HusuluT, pe care s'a 
facut tirgul Husi, pentru insem- 
natatea ce a cap^tat acest loc 
prin Curtea Domneasca infiin- 
{ata acolo de Marele Stefan, nu 
tirziu iar£si a devenit Dom- 
neasca, poate ca prin r&scum- 
parare. 

«Prin hrisoave se vad multe 
exemple de acestea, ca mosiele 
ce fusese danuite de DomnT, pe 
la persoane private, se reintur- 
nati iarasi* la Domnie prin res- 
cumparare, prin stingerea unei 
familiT sau prin confiscare. 

Prefacerea mosiei Husilor in 
Domneasca, se pare ca s'a ur- 
mat pe la finele Domniei lui 
§tefan eel-Mare ; cad in uricul 
de la 1502, Stefan vorbind de 
Husi, il numeste Tirgul nostru 
Husi». 

Episcopul Melhisedec pentru 
a proba mai mult sus^inerile 
sale in privin^a numirei si a ori- 
ginei Husilor publica in extenso : 
uricul slavon din anul 1489, pu- 
blicat de D. Hasdeu in «Arhiva 
istoric&» ; uricul slavon din 1495, 
toate de la Stefan -eel -Mare. 
(VezT Cronica Husilor, pag. 12, 
13, 14, 15 si 16). 

Apoi continua : 

«De la Stefan-cel-Mare dar5, 
Husi devenirS resedin^a Dom- 
neasca; asemenea ca Vasluiul, 



Hosted by 



Google 



HUSI 



761 



HU?I 



Romanul si Hirlaul ; de aceea 
gasim adesea orrpe Domni re- 
sezind une-ori nu numal in Vas- 
luiu, Roman si Hirlau, dar si 
in Husi. Asa letopesi^ul ne spu- 
ne despre urma?ul lui Stefan, 
fiul sau Bogdan, ca a murit in 
Husi la 15 17, si de acolo 1-au 
dus de l-aii inmormintat la ma- 
nastirea Putna. (Let, 1. 1., pag. 

I52-T53). 

«In documentele Stanilestilor, 
se afla un suret (copie), de pe 
un ispisoc sirbesc, dat in Husi 
de Petru Rares, la anul 7035 
(1527), Mart. 15. Domnia lui 
Petru Rares, dupa spusa lui 
Urechia, s'a inceput de la 20 
Ianuarie a acestui an, iara uricul, 
de care vorbim, de la 15 Mart., 
ni-1 arata deja in Husi. In acest 
uric se pomene^te de mai multe 
persoane, to^i fii ai lui Stanila, 
de la care negresit se tragatit 
raze^ii Stanilesti de peste Prut, 
cit si numirea satului ce poarta 
pana asta-zi numele de Stani- 
lesti, situat din dreapta Prutu- 
luT, proprietate a Episcopiei de 
Husi. 

« Petru Rares in domnia in- 
tiia, la 22 Martie 1535, de ase- 
menea era in Hu$i, precum dove- 
deste uricul cu aceeasi data, dat 
de el S X^ C6 K^ 7°43> Martie 22. 

«In 1546, laMaiu 14, iara ga- 
sim pe Petru Rares in Husi. 
Acesta este anul de pe urma 
al DomnieJ lui a doua. De la 
data aceasta iar&si avem un 
uric slavon dat de Rares din 
Husi. 

«Sub domnia lui Rares, se 
vede ca se stabilise numirea tir- 
gului Husilor in plural. Atit in 
uricul citat cit si in eel prece- 
dent, gasim numirea in plural: 

«S X* a X* * X$c*X*»> * a Husi. 
$tefan-cel-Mare in inscrip^ie il 
numesteTSco, Husul, in singular. 
«In 1548, Aprilie 7, saptamina 
luminata, gasim in Husi pe Was 



Voda, feciorul si succesorul lui 
Petru Rares, (in a doua domnie), 
care se vede ca f&cuse Pastele 
in Husi. Aceasta data a petre- 
cerei Domnului in Husi este 
aratata de letopisi^e, prin uci- 
derea HatmanuluJ Vartic, taiat 
acolo din ordinul lui Ilias Voda. 
(Let, t. I, pag. 173). 

«In anul 1555, la Maiu, in 9 
zile, gasim pe Alexandru La- 
pusneanu, re^ezind in Husi, de 
unde da* un uric in limba sla- 
vona, tradus de D-l Hasdeu in 
«Arhiva istorica» t. I. part. I. 
pag. Ill, No. 155. 

«In anul 1561, Alexandru La- 
pusneanu, invins de Despot, in 
bataiia de la Verbia pe Jijia, 
i?i lua Doamna din Iasi, fugi 
la Husi, si de acolo se sirguia 
a'si aduna oaste din {ara si a 
primi ajutor de la Turci, con- 
tra usurpatorului Despot, dar 
n'a reusit. Despot, dupa victo- 
rie, ducindu-se la Suceava, si-a 
tras tara in partea sa usor ; cad 
to{T urau pe Lapusneanu, ?i 
dupa ce s'a asigurat, a plecat 
de la Suceava cu oaste asupra 
Lapusneanului la Hu$i, ca sal 
poata prinde, Dar acesta va 
zindu-se parasit de top, a lasat 
Husi si apucind drumul la Chilia, 
de acolo a trecut la Constantino- 
pole. (Let., t. I., pag. 178, 179). 

«In anul 1574, in timpul raz- 
boiului ce a avut loan Voda 
Armeanul cu Turcii, dupa ce 
acest grozav erou, a e?it in- 
vingator in bataliele cu Ta 
tartf si cu Turcii, la Bender $i 
Cetatea-Alba, s'a retras la Husi 
spre repaos si pregatire pentru 
evenementele urmatoare ale raz- 
boiului. La aceasta ocazie, iata 
cum D-l Hasdeu, panigiristul lui 
Ioan-Voda, descrie avantajelc 
militare ale pozipunei Husilor: 
1. Inlesnirea pentru hrana si 
pentru recrutapuni din interio- 
rul Moldovel. 



2. O apropriere de frun tafia 
Polona, de unde loan - Voda, 
tot inca nu dispera de a c&p&ta 
ajutoare mat serioase. 

3. O localitate retransata prin 
insu$! natura si in care nu pu- 
tea fi format intr'un caz de na- 
vala neprev&zuta\ 

4. Facultatea de a se porni 
intr'un moment, sau la Nistru 
contra Tatarilor, sau la Dun&rea 
contra Turcilor. (Vezf opera 
loan Vod5, pag. 131, 248). 

«In anul 1589 (7097)Octom- 
bre 6, gasim pe Petru - Voda 
$chiopul, resezind in Husi, de 
unde a. dat o carte de judecata. 
(VezT Cronica HusuluT, pag. 25, 
26). 

«La 1673, Dumitrascu Canta- 
cuzino Voevod, venind cu Turcii 
si Tatartf, ca sa alunge pe Pe- 
tricelco care ocupase Iasi cu 
o$tile Lesestf si voia a se pne 
in Domnie cu puterea, a tras 
la Husi, $i de aici a ftcut dis- 
pozipile razboiuluf ce a urmat 
la gura BohotinuluJ si s'a sfirsit 
cu desfacerea ostilor lui Petri- 
celco. (Letop., t II., f. 23). 

«La 1674, Voda Cantacuzino, 
in luna Octombrie, dupa ce a 
petrecut j>ana la Dunare pe sul- 
tanul Mehmet ce se intorcea de 
la razboiu in Polonia a venit 
la Husi. (Let, torn. II). 

«De pe la timpurile acestea 
se vede ca castelul Domnesc 
de la Husi s'a desfiin^at, deve- 
nind mine, de care spune das- 
calul Simion ca nu mai gasim 
Domn petrecind in Husi. Nu 
tirziu dupa aceasta, la 1592, 
localul Cur^el Domnestf din Husi 
se ocupa de Episcopia, infiin- 
^ata atunci acolo. De la acest 
timp istoria tirgului Husilor, se 
contopeste cu istoria Episco- 
piei. 

«Cu toata insemnatatea poli- 
tica data tirgului Husilor, intii 
prin curple domnestJ ?i pefre- 



606*5. Marele Dicfionar Geografic. Vol. HI 



96 



Hosted by 



Google 



Ht?l 



762 



HUSI 



cerea acolo din timp in timp 
a Domnilor,. apoi prin infiin^area 
Epjscopief, care facea din Husi 
centrul religios al unei man par^T 
din $ara, acest tirg nu se vede 
a fi prosperat. Pe cind s'a in- 
fiin^at Episcopia, el consta din 
un mic numar de tirgove^i ase- 
za^i cu dughenele lor, pe locul 
jiumit vatra tirgului, si doua 
sate:Plopeni si Brosteni, poate 
ca si Corni ; caci in planul 
vechiu ai Husilor, se zice ca 
acolo a fost siliste de sat ve- 
chiu : dara locuitorii din acele 
sate, de multe greuta^T au pri- 
begit si Episcopii, in deosebite 
rindurl, au adus colonist! strain* 
de au sporit popuia^ia. Colo- 
n is til erau Romini pribegi^i prin 
alte {an, Bulgari, Unguri ase- 
za^I acolo in deosebite epoce. 
* «DemetrieCantimir, dupaanul 
171 1, in «Descrierea Moldovei» 
vorbind de Husi, il numeste un 
tirgusor mic, care nu are alta. 
insemnatate de cit pentru sca- 
unul Episcopiei si pentru ca 
linga dinsul s'a {inut razboiul 
lui Petru-cel-Mare cu Turcii la 
1 7 1 1 precum si pentru Movila- 
Rabiei, ce nu este departe de 
acest loc. 

«In alt loc insa Cantemir lauda 
vinul de Husi, punindu-1 in rin- 
dul al doilea intre vina^ele ce 
produce Moldova, adica dupa 
eel de Cotnari, caruia Cante- 
mir il da preferen^a innaintea 
tuturor chiar acelor straine. 

«In razboiul Rusiei cu Turcia 
la 171 1, sub Marele-Petru si 
sub Dimitrie Cantemir, urmat 
aproape de Husi, la Stanilesti, 
Husi si prejmetele lui, au su- 
ferit foarte mult din partea os- 
tirilor beligerante, pana ce s'a 
incheat pacea la 10 Iulie, pe 
malul Prutului, la trecatoare. 

«In anul 17 13, sub Domnia 
lui Nicolae Mavrocordat, Turcii 
au luat in stapinire cetatea Ho- 



tinuluT, cu ^inutul el si au pus in 
ea o garnizoana mare de apa- 
rare despre Rusia si Polonia. 
Aceasta a ingreunat foarte mult 
pozifiunea Husilor, can erau 
situapt pe caiea Prutului, pe 
unde ostile Turcesti adesea-on 
se duceau si veneau de la Ho- 
tin. Nevoile ce au cazut pe {ara 
si pe Husi, de la aceasta impre- 
jurare, asa le descrie cronicarul 
loan Neculcea : 

«Pe acele vremT era greu in 
{ara, nu de biruri ci de alte 
supararl, ca Turcilor li era calea 
tot prin {ara, mergind si viind 
la Hotin ; unii veniau pe la Foc- 
sani, de mergeau pe Siret, al^ii 
pe la Birlad si Iasi ; al^ii pe la 
Prut si ca niste ostenl pagini 
ce erau tot stricaciuni faceati, 
cu feliu de fell ti de risuri si bat- 
jocun. (L., t. 2, pag. 382). » 

Pozifiunea geo grafted si ve- 
chea tin par 'tire a tirgului Husi- 
lor. Intr'un desemn vechiu, in 
care se descrie pozifiunea to- 
pografica si impartirea Husilor, 
facuta de Iorest Dan, Devechiul 
EpiscopieT, iata in ce stare se 
arata. acest oras in a doua juma- 
tate al veacului al 18-lea. 

1. Husi sunt situa^i intre 
doua pirae, ce curg amindoua 
din partea apusana spre E., si 
se intrunesc din jos de Husi, in 
cit formeaza un unghiu. Piriul 
despre N. se numeste Temasa 
si curge prin satul Corni; eel 
despre S. Dreslava^ul; amindoua 
is! au obirsiele in deaiurile ce 
inconjura orasul. 

2. In partea despre E. este 
situata Episcopia. 

3. In spre E., locul tirgului 
cu o uli^a in direc^ie de la N. 
spre S., locuita de Moidoveni 
si Bulgari. De la locul tirgului 
mai departe, tot spre E., maha- 
laua Brosteni, care se incepe 
de la S., trece peste cele doua 



pirae spre N. In aceasta parte 
locuiau tirgove^ii si posiujnici 
al Episcopiei. Tot in direc^ia 
de E., mai departe, pana la in- 
trunirea acelor doua pirae, era 
mahalaua Plopenilor, care merge 
tot in aceeasT direc^ie de la S. 
spre N. ca si Brosteni. In mar- 
ginea Sudica a el era mahalaua 
numita «Ograda lui Lazar». Pio- 
peni erau locui^T de asemenea 
de tirgovept si posiujnici, sau 
colonist! at Episcopiei. De la 
Plopeni mai departe urmau Vo- 
loseni, de care planul zice ca 
Episcopia ii are prin schimb. 

4. In drept cu locul tirgului, 
spre S. si spre N., se intinde 
locul numit Plesa, pe care in 
toate direc^iunile sunt aseza^i 
colonisti Bulgari. 

5. In partea V.-N. de la E- 
piscopie, se pune Corni, unde 
au siliste de sat vechiu, in de- 
parture de tirg ca la un ceas; 
locuitorii se zice ca erau pos- 
iujnici amesteca^T cu tirgove^i. 
Planul zice: mosia Corni este 
de la Stefan-Voda si intarit de 
Constantin Racovi^a. 

6. Peste piriul Temasa, pri- 
vind de la Episcopie spre S.- 
E. de la Corni, se pune maha- 
laua Cotroceni, locuita de pos- 
iujnici si tirgove^i. 

Mai spre E. de la Cotroceni, 
tot peste piriu este mahaua Rie- 
sti, locuita de asemenea de po- 
siujnici si de tirgove^i. Mai spre 
E. de la Riesti, colonisti Bul- 
gari. 

8. Intre Episcopie si locul tir- 
gului, se arata o distan^a de 
loc desert, pe care era scoala 
publica. 

9. Pe locul tirgului in partea 
N. era Cismeaua Domneasca 
de care se vorbeste in car^ile 
Domnesti de scuteala pentru 
fintanari* DomnestL 

10. In partea despre S. a 
EpiscopieT, era gradina Epis- 



Hosted by 



Google 



HUSI 



763 



HU$t 



copieT, cu pom!, si, mat spre 
S., de lagradina, se incepea pa- 
durea, care acoperea dealul Lo- 
hanuluT, ce astazT parte este 
gol, parte plantat cu vtf si li- 
vezlf. 

In cit timp tirgul Husi a 
fost pe loc ll Domnesc, el se 
marginea numaTin o micaulicioa- 
ra, acea ce se intinde de la mijlo- 
cul uli^ef EpiscopieT spre S. ; da- 
ra dupa ce s'a dat EpiscopieT, tir- 
gul s'a marit si s'a format uli^a 
principals de la Episcopie spre 
E. Orl cite procese aii urmarit 
intre tirgove^i si Episcopie cu 
tinguiri si asuprin, soarta aces- 
tor tirgovepf a fost rivnita de 
tirgove^i! de pe alte propriety 
particulare in cit aceia cind isi 
cereau drepturl, se refereau la 
pozi^iunea tirgove^ilor de Husi 
ca la un model. 

«Cu luarea Basarabiei de Rusi, 
comerciul Husilor a cazut tare, 
marginindu-se numai in partea 
^inutului FalciuluT ramas d'a 
dreapta Prutului. Aceasta im- 
prejurare a dat cea ma! de pe 
urma lovire mortala si tirguluT 
Falciu, situat pe malul Prutului 
si de care Domnul Cantemir 
spune ca pe timpui lui era un 
tirg frumos («Descr. Mold.», p. 
27). 

Cu ocazia razboaelor de pe 
la finele veaculuT al 18 -lea, si 
inceputui ai I9~lea, dintre Rusia 
si Turcia, mai multe familii e- 
migrind de peste Dunare, fura pri- 
mite de Episcopl ca colonist! prin 
mahalalele Husilor prin car! se 
spori popula^iunea acestu! o- 
ras. Colonisti! Bulgar! au adus 
in Husi cultura duzilor si a vier- 
milor de matase, care insa a 
ramas in o stare primitiva pana 
asta-zT. 

In fine, orasul Husi a avut 
mult de suferit in decursui a- 
nilor prin deseie invaziuni ale 
o^tilor straine in ^ara, caci ca- 



lea ostiriior turcest! si tatare^tl 
in razboaeie cu Polo nil si Rusi! 
la Hotin si la Cameni^a, era 
pe valea PrutuluT, ce se incepe 
din jos de Galatf si trece in sus 
pe aproape de Husi. In aceasta 
cale parte din urdiile cele ne- 
desciplinate ale Turcilor si Ta- 
tarilor, se abateau pe la* Husi 
si pradau tot ce nu apucau sau 
nu puteati oamenii ascunde. Din 
tradi^ie se spuna ca prazile, ma! 
ales ale Tatarilor, erau asa de 
dese si fara de veste la Husi 
m cit Episcopi! {ineau deasu- 
pra clopotni^e! un observator; 
si peste Prut aveaii oamen! pus! 
inadins ca sa dea semnal indata 
ce vor sim^i navalirea Tatari- 
lor. Cind se da semnalul stiut 
se facea alarms cu tragerea 
clopotulu! si atunc! locuitori! 
din Husi se retrageau unit in 
padure cu ceea ce aveau, alt'n 
se puneau in pozi^iun! de apa- 
rare. Husi erau inconjura£! de 
codri man. Episcopi! iin ase- 
menea incursiun! barbare, se 
refugiati cu lucrurile cele mai 
insemnate la Schitul-Bradicesti. 
Insa de la un timp Tatarii ati ni- 
merit si Bradicesti, de undeau 
luat multe aver! si hrisoave 
vech! de ale Episcopie! ce se 
pastraii acolo spre siguran^a. 

Hu§i, sat, pe mosia cu acelas! 
nume din com. Preutesti, jud. 
Suceava. Asezat pe {annul drept 
al Somuzului-Mare, numara 86 
case, populate cu 91 famili!, sau 
352 suflete, din car! 176 bar- 
ba^f si 176 feme! (6 strain!). 
Are 85 contribuabil!. Vatra sa- 
tulu! ocupa 20 falc!. Mosia, 
proprietatea mostenitorilor de- 
cedatulu! G. Costandache, este 
in intindere de 370 falci, din 
care : 290 falc! cuitivabile, 56 
falc! padure si restul mlastin! 
si locur! pu^in productive. Im- 
proprietari^T, la 1864, sunt: 31 



palmast si 17 codas!, stapmind 
66 l J2 falc!. Are o bisericacu hra- 
mul Adormirea Maice! Domnu- 
lu!, zidita in 1835 de I. Hartu- 
lari, improprietarita cu 8V2 falc!, 
deservita de un preot si un cin- 
taref. Scoala din Preutesti ser- 
veste si acestuT sat. Drumur! 
principale sunt: la Falticeni (6 
kil.) si la Preutesti (3 kil.). 

Hotdrnicia vech!e a satulu! 
Husi se constats din urmatoa- 
rele marturii : 

Se ubo mi (iara dect not) Nicola! 
Donici, Vel logofat, Iordachc Ruset, Vel 
Vornic iiijinii zemli, Pavel Ciocarlan,. 
Vel Vornic vesnii Zemli, si acest marc, 
Nicolai Cdstin Hatman i Pircalab Su- 
ccvei, Panainte Vel Postelnic, Dumitra- 
scu Cuza, Vel Spatar, Savin Vel Ban, 
Gavril Vel Paharnic, Gheorghe Aposto- 
lu Vel Visternic, Patrascu Tosim Vel 

Stolnic, Vel Mcdelnicer, loan 

Palade Vel Clucer, Citea Sirdariu, Du- 
mitrascu Vel Sluger, Calistru Vel Jigni- 
cer, Pavel Kugina, Vel Latrar, Varlam 
Vel Armas, Nani Vel User, Dumitrascu 
Macri Vtori I.ogofat, Ion Gaftan Postel- 
nic, Gavril Aga, Grigoras, Jora, tretie 
Logof., Ruta, Gheorghies, Rejan VornicY 
gloatei, facem stire cu aceasta marturie 
a noastra precum ca avind Maria Sa 
Domnul Nostru loan Const. Duca Voe- 
vod un sat a nume Husi, ce sunt la ^i- 
nutul vSuccvei pe Somuz, care acel sat 
Husi sunt de mosa Mar. Sale cumpa- 
ratura de cinstilul raposatul parintele M. 
S. Duca Voda de la Rasmandea Postel- 
nic si scriind M. S. Voda o carte la d-lui 
fratele nostru Savin Vel Ban, d-lui au 
trimis pe loan Botez^ ce au fost plrca. 
lab, si pe loan vSeptelici, ce au fost Stol- 
nic si Stefan Pisoschi si pe loan Pitic 
din Buciumeni, si aii mers acolo la sa- 
tul Husi si au strins oameni bunt din 
jos si din sus, megiest de prin prejur si 
aii socotit si aii hotarit inceptnd hotarul 
din Somuz ?.i au pus un sttlp peste So- 
muz din spre Preutesti in ^armurile S ;- 
muzulut, la un izvor unde aii fost o fin- 
tina ; de acolo la deal peste cimp, la mij- 
locul cimpului s'aii aflat un stilp vechiii, 
de acolo drept sub movila Ceta^i! 
s'aii aflat alt stilp vechiii, un sttlp s'aii 
pus in virful Movilei Ceta|ii, un stilp 
s'aii pus in drum sub Movile, unde se 
impreuna hotarul Preutestilor si a Htr- 
topulut si a Husului, marturisind acolo 
intre hotare : Necufae $'m Preutesti pen- 



Hosted by 



Google 



HU$t 



764 



HUSI (EPISCOPIA-DE-) 



tru un pamint ca au vrut sa-1 are, si 
brazdindu-1 l'au* scos Husi zicind ca nu 
este a lor si au mat marturisit si Ursul 
din Hirtop. Iar pentru acel pamint, ca 
1'au p'nut un socru a luY anume Minza- 
tul din Hirtop si. l'au fost dobindi* tot 
la Huseni si acel pamint s'aii stllpit tot 
la Huseni, de acolo dnimul alaturea cu 
hotarul HirtopuluT un stllp s'au pus iar 
llnga drum in prejma inalsurilor (?) Hir- 
topului, de acolp tot alaturea drumul 
pana in capul unui pamint, pan a in 
Valea Arghirilor si trece peste vale, un 
stilp s'au pus pest la Vatastina in Bila- 
voaia din Husi, un stilp s'au pus in ca- 
pul Vatastinei Bilavoaei din jos, de a- 
colo cimpul in zarea dealului precum 
arata hotarul vechiii, un stilp in zarea 
dealului in Podul Fintinelor de acolo in 
jos- spre stlncile *IlrtoapeY, in lungul 
paminturilor HirtopuluT si pe la obra^ele 
paminturilor Husilor, un stilp s'aii pus 
d'asupra in zarea dealului d'asupra Va- 
tastinelor, de acolo la stincT, un stilp 
s'au pus d'asupra stincelor Hirtoapelor, 
de acolo Valea-HirtoapeY in jos de la 
un loc, la Valea-Piriului, si taYe drept 
matca piriuluT vechiu pana in apa So- 
muzulm, s'aii facut un hour, intr'o ra- 
chita si trece peste Somuz, ia Somuzul 
in jos pana intr'o rovina (ripa) de a- 
colo la deal in margine s'a facut bour, 
de acolo culmea prin padurea pe Dealul- 
Andricai, pana inpodurila padure, s'aii 
gasit stilpul vechiu, si haturile arate pana 
in margine, s'a facut bour, din margine 
la vale cimpul pana intr'o fintina, un stilp 
s'aii pus la Fintini, de acolo trece Valea- 
Lacusestilor In Podul-lui-Camirzan, de 
acolo piscul la deal pe culme pana in 
F&gefel, pe la capetele paminturilor din 
jos a farinei-Mari, din farina-Mare in- 
tra in padure pana in piriul ce vine 
din Poiana-Blagai, "tot prin Bourebi^i, si 
iar marginea Poenei-Blagai in virful dea- 
lului si coboara in jos pana in Somuz, 
de unde s'aii inceput hotarul intiiu, si se 
incheie hotarul tot. Insa intr'acest sat 
Husi au marturisit megiesii to£i, ca este 
a treia parte din sat a luT Calcantraur, 
afara din Lelesti asa aii socotit si aii a- 
les de catre alte hotare imprejur, si au 
stilpit precum arata marturia care scria 
la D-lui Savin Vel Ban. Pentru aceia va- 
zlnd acea marturie incredin^ata, pentru 
mat mare intaritura, am facut si not aceasta 
marturie la cinstita mlna Mariei Sale 
lui Voda, si pentru credin^a tofi mai 
jos am iscalit, sa se stie». 

«72ii (1703), Mai 22». 
Nicolae Donici, Vel Logofat si to^i 
cei de sus scrislV 



In 1803, «Husit a Cluceresei 
Safta Adamoaia numarau 18 
liuzt, platind 280 lei anual, a- 
vtnd si tret liuzi de ce? fara bir. 
La acestia se mat adaugeau 
«liuzii ot tam cu 5 breslasi, 15 
liuzt » cart plateau 188 lei a- 
nual). 

Hu§i, staftede dr.-d.-f., jud. Falciu, 
pi. Prutul, cat. Husi, pe linia 
Crasna-Husi, pusa in circulate 
la 15 Octombrie 1890. Se afla 
la 5 kil. de Dobrina. Inal^imea 
d'asupra nivelului marii e de 
n8 m .03. Venitul acestei stafit 
pe anul 1896 a fost de 181586 
lei, 20 bam. 

Hu§i (Episcopia-de-), biserica 
in orasul Husi, jud. Falciu, fa- 
cuta de Stefan-cel-Mare, Dom- 
nul MoldoveT, in anul 1495 si 
care in 1592 deveni Episcopie. 

Iata-i istoricul dupa Cronica 
Husilor de Episcopul Melhi- 
sedec : 

Infiin^area acestei din ve- 
chime a patra Episcopie a Bi- 
sericei Moldovet, dateaza de la 
finele veacului al 16-lea. 

« Aceasta rezulta din urma- 
toarele combinart : a) Pana la 
finele veacului al 16-lea, on 
unde se gasesc scrist Episco- 
piT ^arii prin documente, nicairea 
nu se pomeneste de al-Husilor, 
ci numai de al-Romanului si de 
al-Radau^ilor, impreuna cu Mi- 
tropolitul. b) De la finele vea- 
cului al 16-lea se gasesc impre- 
una cu cei do! EpiscopT, si al 
treilea — Episcopul Husilor, c) 
In sinodicul Episcopiei de Husi, 
cei intiiu Episcop se pune loan, 
contimporan cu Ieremia Movila, 
care a inceput a domni in ze- 
cimea de pe urma a veacului 
al 16 lea. d) Temeiul eel mai 
mare este uricul lui Ieremia 
Movila. Prin el pentru intiia 
data se dau de la Domnie mo- 



sit pentru intre^inerea Episco- 
piei, si Episcopia de Husi se 
numeste in el : «nou zidita (adica 
creata) Sfinta Episcopie de 
Husi». 

«Motivul infiin^are! acestei a 
patra eparchii in Moldova nu 
se arata in documentele Episco- 
piei. Dar se infelege, ca n'a 
putut fi altul de cit inlesnirea 
privigheri! si administra^iei bi- 
sericesti in partea despre rasa- 
rit a {arei, care era ma '' mult 
amenintata de Mahometanizm. 
Afara de {inuturile Ceta^ei-Albe 
si Chiliei, care cazuse sub stci- 
pinirea turceasca inca de la 
1489, din timpul Marelui Ste- 
fan, la anul 1592, Aron-Voda 
pronumit «cel rau», spre a ca- 
pita a doua oara domnia de 
la TurcT, le a mat cedat Ben- 
derul, cu 12 sate de prin pre- 
giur («Descrierea Mold. », de Can- 
temir, f. 29, 30, 185 1). 

«Iata uricul lui Ieremia Mo- 
vila, de care s'a pomenit mat 
sus. El este in limba slavona 
si este reprodus in condica A. 
a documentelor, f. 19 — 22, im- 
preuna cu traducerea romina 
pe care o reproducem si not 
aid. Originalul acuma nu se 
afla intre documentele Episco- 
piei, dar cind s'a reprodus in 
condica era. Copietorul spune 
ca uricul era sen's pe perga- 
ment: «uric de la Irimia Mo- 
vila-Voda pe toate mosiele Epis- 
copiet Husilor, ce este pe per- 
gament», — asa intituleaza el 
acest uric ; apot tncepe asa : 

«ln numele Tatalui si a fiului si a 
SfintuluT Duh, Troi^et Sfiri teT deofiintei 
si ncdespartitei. lata eu robul Stapinului 
meu Domnului Dumnezeu si xMintuito- 
rului nostru Iisus Christos si tnchinator 
SfinteY TroiteY, loan Ieremia Moghila 
Voevod : cu mila lui Dumnezeii Domn 
Tare! Moldovei. lata Domnia mea bine 
am voit, cu a noastra buna voire, cu 
curata si luminata inima, si cu tot gin- 
dul, si cu tot sufletul nostru si cu aju- 



Hosted by 



Google 



HUSI (EPISCOPIA-DE-) 



765 



HU$I (EPJSCOPrA-DE-) 



torul de la Dumnezeii si cu sfatul si cu 
blagoslovenia parin^ilor nostri a Archie- 
reilor Moldovei, kyr Gheorgie Moghila 
Archiepiscop si Mitropolit Sucevei si kyr 
Agathon Episcop RomanuluY, si kyr 
TheDdosie Episcop RadautuluY, si kyr 
loan Episcop Husului, si cu sfatuirea a 
tot sfatului nostru, am facut intru cinstea 
si slava DomnuluT Dumnezeii, facato- 
riului ceriulut si a pamintului, si am dis- 
pus pentru rointuirea sufietelor celor mat 
inainte intru fericire raposatilor, mosilor 
si stramosilor si parin^ilor nostri, si pen- 
tru a noastra sanatate trupeasca si min- 
tuire sufleteasca, si pentru sanatatea si 
mintuirea Maicet Domniei mele Mariei, 
si pentru sanatatea si mintuirea a Doam- 
nei Domniei mele, -i de Dumnezeii da- 
rui^ilor fii Domniei mele Ion Constantin 
Voevod si pentru toata casa noastra si 
pentru pacea a toata ^ara noastra a 
Moldovei Am dat si am miluit a noas- 
tra, Sfinta ruga, cea facuta noua Sfinta 
Episcopia Husului, unde este hramul 
Sfin^ilor intru tot laudatilor Apostoli Petru 
si Pavel, cu aceste sate: satul Plopeni 
si satul Cozieci si Rasesti si Silistea, 
Cretesti si Spariati, ce sunt in tinutul 
Falciului, si Cacaceni la p'nutul Lapus- 
neT, si cu mori la Panoasa, ce sunt 
la girla PrutuluT, ce aceste mai sus scrise 
sate au fost drepte ale Domniei mele si 
sub ascultare la ocolul tirgului nostru 
Husului, ca sa fie de la noi Sfintei Epis- 
copii neclatite nicT-odinioara in vecii 
vecilor, pana cind va sta acea Sfinta 
Uiserica, si cine vor fi acolo preoti ca- 
lugarT intr'acea Sfinta Episcopia, cu tot 
soborul, sa aiba a ruga pre Domnul 
Dumnezeii neincetat ziua si noaptea, pen- 
tru sanatatea Domniei mele, si a Maicei 
Domniei mele, si de Dumnezeii daruita 
si prea iubiti fiit DomnieT mele, si pentru 
mintuirea sufietelor noastre si pentru 
ertarea pacatelor mosilor ; stramosilor si 
a raposatilor parintilor nostri. Toate acele 
scrise mai sus ca sa fie de la not uric 
de acum si pana cind va sta acea mai 
sus numita Sfinta Episcopia. Iar hotarul 
acelor rna! sus numite sate, anume Plo- 
peni si Cozieci, si Rasesti si Silistea 
Cretesti si Sparieti, care sunt la tinu- 
tul Falciului, si Cacaceni care sunt la 
tinutul LapusneT, si cu mori la Panoasa 
ce sunt in girla Prutului, si ca sa fie 
hotarirea acestor mosil tuturor dupa. a 
lor cele vechi hotare, pe unde din veac 
au umblat. Iara, spre aceasta este credinta 
Domniei mele celuT mai sus scris Ion 
Irernia Moghila Voevod, si credinta prea 
iubitului fiulul nostru Ion Constantin 
Voevod, si credinta boerilor nostri, cre- 



dinta Dumisale lui Ureche vornicul de 
fara de jos, credinta Dumisale Cirste 
vornic de £ara de sus, credinta Dumi- 
sale Georgi Pircalab Hoiinulut, credinta 
Dumilor sale lui Georgi si Ionascu Pir- 
calabii Neam^ului, credinta Dumilor sale 
Cirste si German Pircalabil Romanului 
credinta Dumisale lui Orese Hatman si 
Pircalab Sucevei, credinta Dumisale lui 
Orinovschi, credinta Dumisale lui Veve- 
rita Spatariu, credinta Dumisale Ursul 
Medelniceriu, credinta Dumisale Carni- 
man Paharnic, credinta Dumisale, Simion 
Stroiciii visternic, credinta Dumisale Gli- 
gori Stolnic, credinta Dumisale lui Vor- 
cotariu Comis, si credinta a tuturor boeri- 
lor nostri a Moldovei, a mart si a mici. 
Iara dupa a noastra viata si mutare on 
pre cine va alege Domnul Dumnezeii sa 
domneasca, on din feciorii nostri, sail 
din neamul nostru, saii on pe cine va 
alege Dumnezeii sa fie Domn {arc! noas- 
tre a Moldovei, acela sa n'aiba a strica, 
ci sa rnal intareasca la a noastra ruga 
Sfinta Episcopia Husului. Tar cine s'ar 
ispiti a strica a noastra danie si miluirea 
si intarirea, unul ca acela sa fia bles- 
temat de Domnul Dumnezeii, facatoriul 
ceriului si al pamintului, si de Prcacurata 
MaTca lui Nascatoarea de Dumnezeii si 
de Sfin^il Verhovnicii si intru tot lau- 
datii Apostoli Petru si Pavel, si a ce- 
lor-lalpi Apostoli, si de patru Evange- 
list!, si de 818 paring de la Nichea, sa 
aiba parte cu trecletul Iuda si cu Jidovel 
cei ce aii rastignit pe Christos si ail zis : 
singele lui asupra noastra si asupra fe- 
ciorilor nostri. Acest blestem sa fie asupra 
celor, cari vor strica si vor rumpe a- 
ceasta scrisoare a Domniei mele. Si 
pentru mat mare incredintare, catra a- 
ceasta adevarata carte a noastra am legat 
si pecetia Domniei mele. U las, vlet 
7100 (1592). 

Eparhia Episcopiei Hu§ilor. 
«EparhiaHu?ilor ce se compu- 
neadin: 1. Tinutul Falciului din 
stinga Prutului cu resedinfa in 
Falciu. 2. Tinutul LapusneT, par- 
tea ce ramasese dupa luarea 
Tighinei sau a Benderulul, cu 
cele 12 sate sub stapinirea tur- 
ceasca, care mai inainte facea 
parte tot din {inutul acesta. Ca- 
pitala ^inutului mai inainte fu- 
sese la Tightnea, iara apol s'a 
stramutat la tirgusorul Lapusna, 
unde resedeau Pircalabil dom- 
nestT, carl administrau (tnutul. 



(«Descr. Moldovel», f. 29). Tot 
in acest $inut era si tirgusorul 
Chisinaul. («Arh. istorica», 1. 1, 
par. 1, f. 172). Intr'o -cores- 
ponden^adin anul 1593, vedem 
c5 protopopul finutulul i$I avea 
resedin^a in ChisenaCi, iara in 
Lapusna era Nemesnicul sad 
Blagocinul. 3. J inutul Orheiuhl 
cu resedinta in tirgul Orheu, cje 
o intindere nu prea mare (ibid., 
f. 31). 4. f inutul Sorocei, cu re- 
?edinta in Soroca, situat pe ma- 
lul NistruluT, cu cetate, la care 
se rinduiau de Domnie do! cir- 
muitorl. Dupa luarea Benderu- 
lul, Cetatea Sorocei avea mare 
insemnatate strategica (ibid., f. 
31, 32). Sub Inocentie, in anul 
1757, in Soroca, Episcopia ?i-a 
facut metoh. 

«Miron Costin ne spune ca 
judetul Falciu se intindeapana 
la Dunare, in cit cuprindea tir- 
gu?oarele Reni si Troianul. A- 
ceasta parte de loc pe la 1769 
forma un deosebit finut, numit 
HotSrniceni sau Greceni, $i era 
administrat de un Capitan. (« Ar- 
hiva rom.», t. I, i860, f. 141), 
pentru care si tinutul acesta se 
numea pe la 1800, Capitanie. 
In Cond. Ill, f. 236, se pome- 
neste de un «Ionita Gafencu 
biv capitan de Greceni », la 
anul 1778. Deasemenea {inutul 
Falciului cuprindea Codrul nu- 
mit Chigheciul -sau Tigheciul, 
(«Arh. istoric5», 1. 1, p.T, f. 172), 
care era din stinga Prutului, 
si se intindea p&n5 la hotarul 
Bugeagulul sau al Basarabiel 
adica pana la san^iil lui Traian. 
Din vechime acolo iocuiaii 12 
mil de locuitorl, carl se aflau 
in necontenite lupte ?i supar^rl 
cu Tataril de Bugeag. («Descrie- 
rea Moldovei », f. 58). In timpu- 
rile mai din urma, precum se 
vede din anaforaua Adunaril 
obstestl din anul 18 12, {inutu- 
rile de peste Prut se modificase : 



Hosted by 



Google 



HU$1 (tfPtSCOPlA-DE-) ' 



766 



HUSI (EPISCOPIA-DE-) 



Grheiul $i Lapu^na se intru- 
nise intr'un singur {inut, numit 
al LapusneT, sau al Orheiul it 
cu re$edin{a in Orheiu, a ca- 
rina diregatorl sc numeau Sar- 
darT. Cel pu^iu aceasta se ga- 
seste in documente de pe la 
1800. Codrul Tigheciulu? dea- 
semenea forma un {inut a par- 

.te. (Uricar., part. Ill, f. 343). 

«Cu curgerea ttmpuluf, Epar- 
hia Husilor a suferit mat multe 
schimbari in intinderea sa. Ie- 
remia Movila, la 1596, spre a's! 
atrage amici^ia HanuluT tataresc, 

. ?i prin el a Sultanului, care ordo- 
nase a'l alunga, pentru ca. o- 
cupase tronul cii ajutorul Le- 
silor, a dat HanuluT 7 sate mol- 
dovenestf din Bugiag ca sal 
fie de cisle, care s'au numit «sa- 
tele h&nesti», (Letop., torn. I., 
f. 217). La anul 1668, sub Dom- 
nul Alexandru Ilia?, Turcii ati 
iuat tirgul Reni, cu tot locul 
de prin prejur, si au facut a 
colo giamia. («Arhiva romina», 
t. II, f. 360, i860. Vezi de a- 
semenea Letop., 1. 1, f. 253. Ar- 
hiva istor. t. I. part. I. f. 26, 
No. 19). Pe la timpul lui Con- 
stants Cantemir (1685 — 1693), 
Tatarii cupiinsesera {inuturile 
Orheiul si L&pusna, de unde 
abias'a scos de Antioh Cantemir 
(1696 — 1700). (Letop, t. II, f. 
43, 49, 292). La anul 17 12, 
Lupul Vornjcul, in timpul in- 
teregnuluT, daduse Tatarilor o 
parte din Moldavia despre E., 
dar oareinturnatMihai Racovi$a\ 
(Letop., t. II, f. 147, 396). La in- 
voiala ce aincheiat Grigorie Ghi- 
ca cu Tatarii de Bugiag, in anul 
1732, a fost nevoit sa le mal 
dea din pamintul Moldovei o 
intindere caie de o oar3 (Letop., 
t. II, f. 408). Toate aceste lo- 
curi ce treceau sub stapinirea 
politick a Tatarilor sau a Tur- 
cilor, se instraiiiau si bisericeste, 
trecind in Eparhia Proilabiei, 



care cuprindea toate teritoriile 
luate de Turct de la RominT. 

«In anul 177 1, cind ostile ru- 
sestl coprinsesera toate ceta^ile 
ocupate in Moldova de Turci, 
cu ocazia mor^il Mitropolitulu! 
Proilav, Mitropolitul Gavriil Ca- 
limah a lipit la Eparhia Husi- 
lor toate teritoriile ceta^ilor Tur- 
cesti de la Dun&re siNistru,a- 
far& de Hotinul, adica: Reni, 
Ismailul, Chilia. Akermanil si 
Benderul. Insa, aceasta mare 
intindere a Eparhiei Husilor a 
{inut nimai p&na la incheerea 
p&cei in anul 1774, cind acele 
ceta^T iar&sT s'au redat Turcilor 
si in urmare iarasT s'a restabilit 
Eparhia Turceasca Proilabia, si 
Episcopia de Husi a ramas ca 
si mai inainte. 

«In anul 1 8 12, Rusia, luind de 
la Moldova toata partea despre 
E., dintre Prut si Nistru, im- 
preuna cu Bugeagul sau Basa- 
rabia si cu toate olaturile Tur- 
cesti din acele par^T, a redus 
Eparhia Husilor mai la totala 
desfim^are, raminindu-i numai 
partea din ^inutul Falciului ce 
este dea dreapta Prutului. Spre 
a putea exista aceasta" . Epar- 
hie a fost necesitate a se a- 
daogi ^inutul Vasluiului, de la 
Eparhia Romanulul. Aceasta mi- 
se pare c& s'a facut cu ocazia 
inort'ri Episcopului Gherasim in 
1826. Cel pu^in din anul acesta 
se gaseste o scrisoare a Epis- 
copului de Radau^i, Isaia Bala- 
sescu, catre Episcopul de Ro- 
man, Meletie, in chestia unuT 
preot de la satui Dumesti, \l- 
nutul Vasluiului, care, ca vechil 
de Protopop se adresase dea 
dreptul catre Egumenul din Su- 
cevi^a. Episcopul de Radau^i a 
gasit aceasta urmare a vechi- 
luluT necanonicS, si-1 acuza la E- 
piscopul sau Meletie ; insa\ flind 
c£ {inutul Vasluiu nu mat fa- 
cea parte din Eparhia sa, re- 



comanda acea epistola Ep«sco- 
puluTde Hu?i. (Acta corespond. 
cu Epis. de Roman). 

«La anul 1852, sub Episco- 
pul Meletie Istrati, s'au mat 
adaos inca. douS {inutun, Tu- 
tova $i Covurluiu, la Eparhia 
de Hu$i, tot de la acea de Ro- 
man, care avea ?ase ^inutun, $i 
cu chipul acesta s'a facut amin- 
doua Episcopiele cu Eparhii 
egale in numarul ^inuturilor, fie- 
care cuprinzind cite 4 tinutun. 
In anul 1864, formindu-se noua 
Episcopie a Dunarei-d.-j., s'a 
dat la aceasta din urma ^inutul 
CovurluiuluT, iar la Episcopia 
de Hu?i, s'a alipit ^inutul Ca- 
hul, prin care iara$! s'a redat 
o parte din locurile de peste 
Prut ce le avusese pana la anul 
18 12. Dupa retrocedarea Ba- 
sarabiei in 1877, s'a luat de la 
aceasta Eparhic ^inutul Cahu- 
luluT. 

Episcopul de Husi in ordi- 
nea ierarhica a Episcopilor o- 
cupa locul dupa Episcopul de 
Radauti, hind ca Episcopia de 
Husi, ca cea infiin^ata mai in 
urma, se socotea inferioara ce- 
lor-1'alte, si era mai saraca in- 
tre colegele sale. Locul cel d'in- 
tiiu dupa Mitropolit, la parade, 
il ocupa Episcopul de Roman, 
apoi al Radau^ilor si in fine al 
Husilor. La sarbatorile cele man 
cind se aflau tofi Episcopii in 
Capitaia, precum: la Nasterea 
Domnului, la Botez, etc. si ve- 
nea Domnul la biserica, Mitro- 
politul si Episcopul de Roman 
sta in laturea dreapta, iara E- 
piscopul de Radaufi si de Husi 
in laturea stinga/(Letop., t. Ill, 
f. 297). La cazurl de vacan^e 
la vre o Episcopie, obicinuit 
se pazea aceasta regula : Epis- 
copul de Husi trecea la Radauti, 
acesta la Roman, iara Romanul, 
la Mitropolie, in cit alegerea si 
chirotonirea de Episcop nou 



Hosted by 



Google 



HUSTIUL 



767 



huzuntjl 



cadea pentru Episcopia de Husi. 
Insa aceasta regula nu se ur- 
ma tot-d'a-una cu stricter^. Au 
fost cazun cind Episcopul de 
Hu$i a trecut imediat la Epis- 
copia de Roman, ba inca si dea- 
dreptul la Mitropolie. Dup&mar- 
turia DomnitoruluT Cantemir, 
atit Episcopul de Husi, cit si eel 
de Radaut^i, de si purtaii numeie 
de Episcop si aveau chirotonia 
canonic^ archiereasca, nu aveau 
voe de a purta Mitra, ramiind 
aceasta prerogative numai Mi- 
tropolitului $i Episcopulul de 
Roman. «Descrierea Moldovei», 
f. 293, din anul 1851). 

« Aceasta marginire cu tim- 
pul s'a desfiin^at. Mitra si en- 
golpiul Episcopului Inocen^iu, 
raposat la 1782, se pastreaza 
pana astazi la Episcopia de 
Husi». 

Hu^tiul, sat, in jud. Tutova, pi. 
Pereschivul, com. Liesti, spre 
N.-E. de satul Liesti. 

Hu§ul, piriH. format din piraele: 
Brosteni si Riesti, can se im- 
preuna in partea de E. a tirgu- 
lui Husi ; apol sub numirea de 
piriul Husul, se varsa in girla 
Isaia, formata din varsarea Pru- 
tului, dupa ce primeste mai in 
sus, in partea din stinga, pe a- 
fluenr/ii Racea si Pahnesti, carl 
vin din partea de N. a pl&sei 
Podoleni. 



izvo- 



Huta, piriU, jud. Dorohoiu ; .„. v 
reste din deaiul Hutei, despre 
Culiceni ; primeste in stinga pi- 
raele Savine^ti si Birzeni ; curge 
de la V. spre E., prin sesul din 
mijlocul satului si comunei Tir- 
nauca, pi. Herfa, si se vars& in 
piriul Holeacul. 

Hutupeni, cdtun. Vezi Valea-Sa- 



tuluT, sat, com. Valea-SatuluT, 
pi. Funduri, jud. Vasluiu. 

Huturele, iezer, in partea de E. 
a com. Vizirul, intre canalul 
Viiciul, Dun3rea-Vechie, lacul 
Tituloaia si privalul Bandoiul, 
cu care comunica* in partea de 
S. prin privalul Huturele. 

Hu^ani, sat, in centnil com. Bre- 
huesti, pi. Siretul, jud. Boto- 
sani, situat pe loc ses, in stinga 
SiretuluT, cu o suprafa^ dc 404 
hect. si cu o populate de 102 
familiT, sau 371 suflete, Rusi, 
din car! 120 contribuabili. 

Teritoriul mo^iei este mare 
parte ses si acoperit cu pa- 
dure. 

Numarul vitelor e de432 : 124 
boT si vacT, 18 car, 220 ol, 10 
bivoli si 60 porcT. 

Sunt 18 stupf cu albine. 

Hu^anul, deal, cu ponor, pe mo- 
sia Gr&me?ti, com. Grame^ti, pi. 
Berhometele, jud. Dorohoiu ; in- 
cepe din magura Cudrina si se 
termina" la satul Rudesti. 

Hu^anului (Deaiul-), deal, jud. 
Tecuciu, la marginea de E. a 
com. Colone$ti, pe care o se- 
para de com. Tulesti, din jud. 
Tutova. 

Hu^oaia, deal, in jud. Iasi, pi. 
Bahluiul, com. Cotnari; incepe 
din Valea-Groazei si merge pana 
la hotarul mo$ieI Ulmi, com. 
Belcesti, unde se sfirseste, fa- 
cind si hotarul intre satul Cir- 
joaea, din com. Baiceni si com. 
Cotnari. 

Hu^ul, sat, f&cind parte din com. 
G&iceana, jud. Tecuciu, situat pe 
o vale, la 12 kil. de resedin^a 
comuneT. 



Are o populate de 72 fa- 
milii, sau 285 suflete t din- carl 
66 contribuabilT. Locuesc in 70 
case. 

Are o scoaia, care dateaza 
de la 1892 si e frecuentata* da 
38 copii ; o bisericS, cu hramui 
Cuvioasa Paraschiva* ftcuta* de 
Nichita Rusu la 1799, dupa* oUm 
se vede in inscripfia ce se afla 
pe catapeteazmS. S'a reparat la 
anul 1853. Se intre^ine de lo- 
cuitori, avind si 8V2 file! de 
p&mint arabil. 

Este str&b&tut de un drum 
ce vine din Galceana si trece 
in jud. Bacati. 

Locuitoriif, fostl cl&casi*, sunt 
improprietariti' la 1864 si st&- 
pinesc 327 hect., iar proprie- 
tary mosiei, D-nul Dimitrie A. 
Sturdza, are 2409 hect., din 
care mare parte p&dure. 

Hu^ul, piriU, trece prin mijlocul 
satului cu acelasf nume, com. 
Galceana, jud. Tecuciu. 

Huzmul, balta, pe mosia Ripta, 
com. Hreafca, pi. Hert,a, jud. 
Dorohoiu. 

Huzun-Ada, insula, pe Dun&re, 
pi. Silistra-NouS, pe teritoriul 
comunelor rurale Aliman si Mir- 
leanul, jud. Constanta; este mai 
mult o prelungire de V. a ma- 
relui Ostrov-Lungt cu care e 
legate prin o ingusta' limbl de 
pSmint; are o formS Iunguia^ 
indoitS, cu o lutlgime de* 3V2 
kil. t o largime de * 800 m., o 
intindere de 108 hect. ; este ne- 
productivS, de oare-ce tot p&- 
mintui sSu este format din alu- 
viunile nisipoase *ale riuluL 

Huzunul, piriiaf, format in mun- 
{ii com. Poiana, se varsainPut- 
na, jud. Putna. 



SFlR^LTUL VOLUMULU! AL Ill-lea. 



Hosted by 



Google 



Hosted by 



Google 



t'jtmtf^w^ ****> 



Hosted by 



Google 



' 6 PV>- 



**/S^fA« 



'i2i»^(? 



£«*/ 

^*» w ^/. 



.«•«/ 












A*/ 



'«*/ 






...■#A^ 







^'NVV m 7 /?* ***\\\ ^z^*^-^ 

/^<w * fir- x^^v * (u/^^\ o i 




^v (£k*/&? teV *^s£ (*4 







nubit^u uy 




Hosted by VjvJvJVlA