(navigation image)
Home American Libraries | Canadian Libraries | Universal Library | Community Texts | Project Gutenberg | Children's Library | Biodiversity Heritage Library | Additional Collections
Search: Advanced Search
Anonymous User (login or join us)
Upload
See other formats

Full text of "Marele Dictionar Geografic Al Rominiei 3"

A propos de ce livre 

Ceci est une copie numerique d'un ouvrage conserve depuis des generations dans les rayonnages d'une bibliotheque avant d'etre numerise avec 
precaution par Google dans le cadre d'un projet visant a permettre aux internautes de decouvrir 1' ensemble du patrimoine litteraire mondial en 
ligne. 

Ce livre etant relativement ancien, il n'est plus protege par la loi sur les droits d'auteur et appartient a present au domaine public. L' expression 
"appartenir au domaine public" signifie que le livre en question n' a jamais ete soumis aux droits d'auteur ou que ses droits legaux sont arrives a 
expiration. Les conditions requises pour qu'un livre tombe dans le domaine public peuvent varier d'un pays a 1' autre. Les livres libres de droit sont 
autant de liens avec le passe. lis sont les temoins de la richesse de notre histoire, de notre patrimoine culturel et de la connaissance humaine et sont 
trop souvent difficilement accessibles au public. 

Les notes de bas de page et autres annotations en marge du texte presentes dans le volume original sont reprises dans ce fichier, comme un souvenir 
du long chemin parcouru par 1' ouvrage depuis la maison d' edition en passant par la bibliotheque pour finalement se retrouver entre vos mains. 

Consignes d 'utilisation 

Google est fier de travailler en partenariat avec des bibliotheques a la numerisation des ouvrages appartenant au domaine public et de les rendre 
ainsi accessibles a tous. Ces livres sont en effet la propriete de tous et de toutes et nous sommes tout simplement les gardiens de ce patrimoine. 
II s'agit toutefois d'un projet couteux. Par consequent et en vue de poursuivre la diffusion de ces ressources inepuisables, nous avons pris les 
dispositions necessaires afin de prevenir les eventuels abus auxquels pourraient se livrer des sites marchands tiers, notamment en instaurant des 
contraintes techniques relatives aux requetes automatisees. 

Nous vous demandons egalement de: 

+ Ne pas utiliser les fichier s a des fins commerciales Nous avons congu le programme Google Recherche de Livres a l'usage des particuliers. 
Nous vous demandons done d' utiliser uniquement ces fichiers a des fins personnelles. lis ne sauraient en effet etre employes dans un 
quelconque but commercial. 

+ Ne pas proceder a des requetes automatisees N'envoyez aucune requete automatisee quelle qu'elle soit au systeme Google. Si vous effectuez 
des recherches concernant les logiciels de traduction, la reconnaissance optique de caracteres ou tout autre domaine necessitant de disposer 
d'importantes quantites de texte, n'hesitez pas a nous contacter. Nous encourageons pour la realisation de ce type de travaux 1' utilisation des 
ouvrages et documents appartenant au domaine public et serions heureux de vous etre utile. 

+ Nepas supprimer V attribution Le filigrane Google contenu dans chaque fichier est indispensable pour informer les internautes de notre projet 
et leur permettre d'acceder a davantage de documents par 1' intermediate du Programme Google Recherche de Livres. Ne le supprimez en 
aucun cas. 

+ Rester dans la legalite Quelle que soit l'utilisation que vous comptez faire des fichiers, n'oubliez pas qu'il est de votre responsabilite de 
veiller a respecter la loi. Si un ouvrage appartient au domaine public americain, n'en deduisez pas pour autant qu'il en va de meme dans 
les autres pays. La duree legale des droits d'auteur d'un livre varie d'un pays a l'autre. Nous ne sommes done pas en mesure de repertorier 
les ouvrages dont l'utilisation est autorisee et ceux dont elle ne Test pas. Ne croyez pas que le simple fait d'afficher un livre sur Google 
Recherche de Livres signifie que celui-ci peut etre utilise de quelque facon que ce soit dans le monde entier. La condamnation a laquelle vous 
vous exposeriez en cas de violation des droits d'auteur peut etre severe. 

A propos du service Google Recherche de Livres 

En favorisant la recherche et l'acces a un nombre croissant de livres disponibles dans de nombreuses langues, dont le frangais, Google souhaite 
contribuer a promouvoir la diversite culturelle grace a Google Recherche de Livres. En effet, le Programme Google Recherche de Livres permet 
aux internautes de decouvrir le patrimoine litteraire mondial, tout en aidant les auteurs et les editeurs a elargir leur public. Vous pouvez effectuer 



des recherches en ligne dans le texte integral de cet ouvrage a l'adresse |http : //books .qooqle . com 




This is a digital copy of a book that was preserved for generations on library shelves before it was carefully scanned by Google as part of a project 
to make the world's books discoverable online. 

It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter the public domain. A public domain book is one that was never subject 
to copyright or whose legal copyright term has expired. Whether a book is in the public domain may vary country to country. Public domain books 
are our gateways to the past, representing a wealth of history, culture and knowledge that's often difficult to discover. 

Marks, notations and other marginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journey from the 
publisher to a library and finally to you. 

Usage guidelines 

Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials and make them widely accessible. Public domain books belong to the 
public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to 
prevent abuse by commercial parties, including placing technical restrictions on automated querying. 

We also ask that you: 

+ Make non-commercial use of the files We designed Google Book Search for use by individuals, and we request that you use these files for 
personal, non-commercial purposes. 

+ Refrain from automated querying Do not send automated queries of any sort to Google's system: If you are conducting research on machine 
translation, optical character recognition or other areas where access to a large amount of text is helpful, please contact us. We encourage the 
use of public domain materials for these purposes and may be able to help. 

+ Maintain attribution The Google "watermark" you see on each file is essential for informing people about this project and helping them find 
additional materials through Google Book Search. Please do not remove it. 

+ Keep it legal Whatever your use, remember that you are responsible for ensuring that what you are doing is legal. Do not assume that just 
because we believe a book is in the public domain for users in the United States, that the work is also in the public domain for users in other 
countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can't offer guidance on whether any specific use of 
any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in Google Book Search means it can be used in any manner 
anywhere in the world. Copyright infringement liability can be quite severe. 

About Google Book Search 

Google's mission is to organize the world's information and to make it universally accessible and useful. Google Book Search helps readers 
discover the world's books while helping authors and publishers reach new audiences. You can search through the full text of this book on the web 

at http : //books . google . com/| 



M 



«». 



?*$! 



*f<-'a. 



.*» *■ 




!$W3 



m 






i 



P&- ' >li 



'.7* ,3 *WP J 



^*fi 






*7o 



iMUY 



<»« 



»%« 



Yd*'. 



I -''|'// 





IfeV 



.OITas WRIGHT DUnnWcT 
! BEQUEST 

fUNIVERSlTY or MICHIGAN^ 
jfci,,-. GENERAL LIBRARY I 



'*WS 



»?• 



»</ 




S8& 






).-:!'// 




-•"•/ 



O 









s&v, 



«»^ 






7/J^ 



^ / 



S^j 



*7o 



A- 



'*Nr)2^Z&H 






'»« 



V«8* 



J^Y/ 



^ 














^0 


^ 
•^ 








i 


s 




ML , i.^ 


'A sV' 






^oj^r^ *i 





Hosted by 



Google 



y> ?£ 



MARELE 



DICJIONAR GEOGRAFIC 



AL 



ROMINIEI 



Jil^ 




6SS78. Alarele IHcfionar Geografic. Vot. HI, 



Hosted by 



Google 



Hosted by 



Google 



SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMlNA 

FUNDATA LA is IUNIE 1875 
RECUNOSCUTA DKEPT INSTITU'riE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN ao FEBRUARIE 1897 



MARELE 



DICTIONAR GEOGRAFIC 



AL 



ROMINIEI 



alcAtuit si prelucrat dupa dictionarele partiale pe judete 



DE 



GEORGE I0AN LAHOVARI 

PRESEDINTE AL 1NALTEI CUK'fl DE COMPTURI, 

PRESEDINTE AL SOCIETA'fll PENTRU iNVA'f ATURA POPORULUI KOMiN, 

SECRETAR GENERAL AL SOCIETA?!! GEOGRAFLCE ROMINE 



§1 



GENERAL C. I. BRATIANU 

SUB-§EF AL STATULUI-MAJOR GENERAL, 

DIRECTOR 

AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI 



GRIGORE G. TOCILESCU 

MEMBRU AL ACADEMIEI ROMlNE, 

PROFESOR UN1VERSITAR, ' 

DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHITATI 



VOLUMUL III. 



BUCURESTI 



STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59 

1900 



Hosted by 



Google 



XoS 
,L\h 

v-1 



Hosted by 



Google 



"T^u-V. To 



MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC 

AL ROMlNIEI 



c 



Cucuruzul, com. rur y jud. Vlas- 
ca, pi. Marginea. Este impar- 
{ita in doua catune sati doua 
mahalale : Cucuruzul-d.-s. si Cu- 
curuzul-d.-j., situate la extremi 
tatea de N. a plasei, intre sa- 
tele Prunarul si Ciolanul-Pangal. 
Proprietate a d-luT Nicolae Ghe- 
rassi, fosta a d-luT Ion Ghica. 
Departe de Giurgiu de 28 kil.; 
de Stanesti, resedin^a plasei, 
de 18 kil. iar de Bucuresti 
de 52 kil. 

In 1887 avea 347 contribua- 
bili, din 1752 sufl. 

Budgetul com. pe anul 1886 
erade 3973 lei la veniturT si 3502 
lei la cheltueli; pe 1887 era de 
3861 lei la venitun si de 3270 
lei la cheltueli. 

Are 2 biserici, deservite de 2 
preop si 3 cintare^i. Una din bi- 
serici este zidita la 1830 sire- 
parata la 1886. Are hramul Sf. 
Impara^i si constitue o singura 
parohie. 

Este o scoala mixta, cu 4 
clase. In 1888, au urmat aci 
20 bae^i si 35 fete, din90bae{I 
si 35 fete in virsta de scoala. 

Suprafa^a intregei mosii este 
de 2050 hect, din care, la 1864, 



(URMARE) 

s'a dat la 220 locuitori impro 
prietari^i dupa legearurala 850 
hect., raminind proprietate 1200 
hect. 

Pe teritoriul com. e un petic 
de padure in suprafa^a de 230 
hect. 

Arenda anuala a mosie! este 
de 36000 lei. 

Satul este situ at pe o vale 
ce poarta numele satului si care 
are pe ea un elesteti care serva 
de adapat vitele satului. 

Pe aci trece valea CablanuluT, 
pe care sunt izvoare si un he- 
lesteu de pescuit si adapat vi- 
tele. 

Cucuta, catun, jud. Braila, pen- 
dinte de com. Mihaiu-Bravul, si- 
tuat la V., 12 kil. departare 
de resedin^a comunei. Vite cor- 
nute sunt: 254 (120 boi, 1 10 vaci, 
2 tauri, 22 vi^ei) ; sunt 48 cai, 
384 pordf si 320 01. 

Cucutan, movildj jud. Buzau, in 
com. si cat. Simileasca. 

Cucutei (Valceaua-), vdlcea, 
ramifica^ie din Valea-Duhnei ; 
trece pe la N. comunei Traian, din 



jud. Teieorman, pe linga Valea- 
Suroaci si spre mosia Piatra. 

Cucuteni, com. rur. t jud. Dim- 
bo vi^a, plaiul Dimbovi^a- Ialo- 
mi^a, situata pe dealuri si pe 
vai, spre N. si la 25 kil. de Tir- 
goviste, intre Muchea-Branesti, 
Muchea-Manastirei-Buneasi Mu- 
chea-Barbosi. Aceasta comuna 
este mai toata asezata pe va- 
lea Vilcana, pe unde si curge 
piriul Vilcana. 

Cucuteni sunt invecina^f spre 
E. cu com. Mo^aeni si $erba- 
nesti-Podurile, sau Baile-Pucioa- 
sa, spre V. cu Pietrari, spre 
N. cu Riul-Alb si spre S. cu 
Vilcana-Pandeli. De toate aceste 
comune se desparte prin dea- 
luri si vai si numal cu Vilcana- 
Pandeli se leaga printr'o soseave- 
cino-comunala. Peste apa Vilca- 
na sunt in raionul com. cinci 
pode^e. Cucuteni se compune 
din trel catune: Vilcana -d.-j., 
Vilcana-d.-s. siCucuteni, cu 1500 
locuitorJ romini. Comuna se 
compune din: uli^a Cucuteni, 
uli^a Plaiul, uli^a Bisericel, linia 
Viicani, uli^ele Moiceni, Greci si 
Valea-Cheil. In aceasta comuna 



Hosted by 



Google 



CUCUTENI 



CUCUTENI-RAZAS1 



sunt trei bisericl si o scoala. cu 
local nou si condusa de un lnva- 
{ator platit de stat. Comuna 
create vite : vaci, boi, cai, 01. 
Se cultiva mai mult porumb si 
cinepa. Tocmai sus in Cucu- 
teni, peste dealuri la riul Ialo- 
mi^a, este o moara. Principala 
produc^iune a com. este gazul 
si apa iodo-salifera. Aci sunt 
renumitele bai de iod de la 
Vilcana. Vezi Vilcana si Buznea. 

Cucuteni, com. rur., ocupind par- 
tea despre N.-V. a plasei Stav- 
nicul, jud. Iasi, situata mai mult 
de a dreapta riului Bahluiul, 
pe un teren accidentat, for- 
mind dealuri si vai acoperite 
cu paduri. Se afla la 16 kil. 
de Iasi. Prin partea de N. 
a comunei trece riul Bahluiul, 
calea ferata si soseaua nationals 
de la T.-Frumos spre Iasi, carl 
merg paralele cu apa Bahluiul. 

Este formata din satele : Cu- 
cuteni, Cogeasca - Vechie, Co- 
geasca-Noua, Hasnaseni, Li£- 
cani- Vechi, Bratuleni, Scoposeni, 
Dirjeni, Bogdanesti, Horlesti- 
Catolici si Horlesti-Domni^ei. 
Are o intindere cam de 12609 
hect. si o populate de 699 
familii, sau 3270 suflete. 

In aceasta comuna sunt 5 bi- 
sericif ortodoxe, cu 3 preo^i si 
6 cintare^i; una catolica, cu 1 
preot si 1 dascal ; 4 scoli, cu 4 
inva^atori, 158 elevi, (145 bae^i 
si 1 3 fete) ; o moara de apa. 

Budgetul e de 17416 lei 66 
ban! la venituri si de 17346 k! 
la cheltuell. 

Vite sunt: 10749 capete, din 
carl: 3432 vite man cornute, 
5560 01, 48 capre, 512 cai, 5 
bivoli si 1 192 rimatori. 

Cucuteni, sat, in centrul comunei 
Cucuteni, plasa Stavnicul, jud. 
Iasi, inconjurat de toate panVile 
cu dealuri. Are o populate de 



116 familii, sau 559 suflete. 
Este resedin^a comunei. Aici 
se afla: o biserica zidita la 1642 
de Mate! Deleanu, fostul pro- 
prietar, deservita de I preot si 2 
cintarep ; o scoala cu un local fru- 
mos, infiin^ata in anul 1865 si 
frecuentata de 47 elevi ; localul 
primarie! si casele proprieta^ei. 
Linga sat se afla un iaz, numit 
Broscaria. 

Vite sunt: 4123 capete, din 
carl : 803 vite man cornute, 
2864 01, 18 capre, 141 cai, 5 
bivoli si 292 rimatori. 

Satul Cucuteni se afla pe 
mosia cu acelasi nume, si este 
vechiu, dupa cum ne arata data 
fondarei bisericei. 

«La 7 12 1, in timpul domniei 
lui Stefan-Voda Tomsa, boerii 
fund nemultumiti de el, s'ati 
retras intr o noapte cu totii in 
acest sat si au trimis porunca 
lui Stefan-Voda, sa iasa din 
scaun, ca nimeni nu-1 ma! poate 
suferi in DomniaTarei cu aritea 
varsari de singe. 

«Voda n'a ascultat, si strin- 
gind oaste au imprastieat boerii, 
rasipind rascoala lor». 

Cucuteni, sat, in partea de S.- 
V. a com. Baiceni, pi. Bahluiul, 
jid Iasi, pe valea piriului fo- 
leasa, ce trece prin mijlocul sa- 
tului. Are suprafata camde 1900 
hect. si o populate de 92 familT, 
sau 408 locuitori RominT, cari se 
ocupa. cu agricultura si creste- 
rea vitelor;o biserica, deservita 
de 1 preot, 2 clntare^i si 1 ecle- 
siarc ; o scoala, infiin^ata in 1 884 
si frecuentata de 34 elevi. 

Aci s'a gasit, facindu-se sa- 
paturi sistematice de reposatul 
profesor N. . Beldiceanu, mai 
multe obiecte vechi, ca : idolT, 
oale, instrumente etc., parte de 
lut si parte de os si bronz. Ele 
sunt depuse la Muzeul National 
din Bucuresti. 



In trupul mosiei se afla si satul 
Barbatesti. 

Cucuteni, stafie de drum de fer, 
jud. Iasi, pi. Stavnicul, Satul 
Cucuteni, pe linia Iasi-Pascani, 
pusa in circulatie la 1 3 Sept. 1 870. 
Se afla intre statiile Iasi (14. 1 kil.) 
si Podul-Iloaei (8.7 kil.) Inal- 
timea d'asupra nivelului marii 
de 44 m 75. Venitul acestei sta^ii 
pe anul 1896 a fost de 33530 
lei, 25 bani. In anul 1873 ve- 
nitul acestei statil era numai 
de 1159 lei, 47 bani. 

Cucuteni, mosie, in jude^ul Iasi, 
com. Cucuteni, pi. Stavnicul, 
pe teritoriul caruia se afla, satele : 
Cucuteni, Scoposeni, Cogeasca- 
Vechie, Cogeasca-Noua, Dirjeni, 
Bogdanesti si Horlesti-Domni^ei. 
Are o intindere cam de 10 160 
hect., din cari cam 2145 padure. 

Cucuteni, ajiue?it al pir. Racea, 
in com. Ruginoasa, jud. Suceava. 

Cucuteni-Pirscoveni sau Balta 
Plopului, mosie, si catun in ju- 
de^ul Buzau, com. Stilpul, fosta 
proprietate a statului, pendinte 
de Episcopie si din care parte s'a 
dat insurateilor, iar parte s'a vin- 
dut deosebit si s'a alipit mosiel 
Stilpul. 

Cucuteni-Raza§i, sat, numit si 
Pelinul. E situat pe coasta de 
deal, in centrul comunei Dur- 
nesti, jud. Botosani, pe dealul 
si valea Pelinului. Are o suprafata 
de 507 hect., si o populate de 
49 familii, sau 206 suflete ; sunt 
j6 contribuabili, vechi locuitori 
razesi, cari se ocupa cu agri- 
cultura si cresterea vitelor si au 
14 hect. vii pe Hirtopul-Viilor, 
cari produc 220 hectol. vin. 

Vite sunt: 59 boi si vaci, 
42 cai, 56 01 si 25 rimatori. 

Loc. au 45 stupi cu albine. 



Hosted by 



Google 



CUCUTENI-TUFESCU 



CUDALB1 



Cucuteni - Tufescu, sat, situat 
in partea de N.-E. a comunei 
Durnesti, jude^ul Botosani, pe 
un podis inclinat spre S.-E. 
si pe valea Piriului-Cucutenilor. 
Mosia are o suprafa^a de 872 
hect., din carl 143 hect. ale 
locuitorilor si 7294 ale proprie- 
tarului. Popula^ia este de 57 
familii, sau 143 suflete, din care 
33 contribuabili. 

In acest sat se afla 1 bise- 
rica de zid, deservita de 1 preot 
si 2 cintarep ; 4 iazur! si o moara 
de apa. 

Prin mijlocul satului trece ca- 
lea judej:. Botosani-Stefanesti. 

Vite sunt: 98 boi si vacT, 44 
cat, 350 01 si 30 rimatori. 

Cucutenilor (Iazul-), iaz, for- 
mat din Piriul-Cucutenilor, pe 
mosia Cucuteni -Tufescu, com. 
Durnesti, plasa Stefanesti, jud. 
Botosani. 

Cucutenilor (Piriul-), piriu, iz- 
voreste de pe mosia Cucuteni- 
Tufescu, com. Durnesti, jud. 
Botosani, trece pe linga satul 
Cucuteni si se varsa, in piriul 
Corogea. 

Cucuvaia, piriias, in jud. Neam- 
tu, com. Vinatori-Neam^ului. Iz- 
voreste din dealul numit Fundul- 
Romanesei si se varsa pe dreapta 
piriulu! Ozana. 

Cudalbi, com. rur., in jud. Co- 
vurluiu, pi. Zimbrul, la 52 kil. 
de Galap, in partea cea ma! 
extrema despre V. a jude^ulu! 
Covurluiu, si com. rur. cea mat 
insemnata din acest jude$ in 
privirea populate!. Se margi- 
neste la E. cu Baleni si Oasele, 
la S. cu Minjina si Calma^uiu, la 
V. cu Ivesti, Barcea, Darasti, si 
Draganesti, si la N. cu Pu^eni 
(carl toate, incepind de la Cal- 
ma^uiu, sint in jud. Tecuciu). 



Asezat£ pe valea Gerului (pi- 
riul Gerul trece chiar prin mij- 
locul Cudalbilor), aceasta co- 
nning este formats dintr'un sin- 
gur sat, cu aparen^a de or&sel 
chiar. Are o lungime de a- 
proape 4 kil., si l^ime de I x \% 
kil., si e locuita numai de ra- 
zasi. 

Popula^ia Cudalbilor e de 
1 149 familii, sau 3970 suflete, 
din car! 2038 barbap, 1932 fe- 
me!; 2890 necasatori^f, 869 ca- 
satori^i, 209 veduvi, 2 divor^i. 
Stiti carte 592 persoane, restul 
nu stiii. Sint 780 contrib. 

Strain! sint: 12 familii de 
Armen!, sau 46 suflete, si 16 
familii de Izraeli^i sau 44 sufl. 

Suprafa^a comunei este de 
12970 hect., din car! 9952 hect. 
80 aril arabile, uo 3 /4 vii, 433 
imas si restul vatra satului, cu 
alte destina^ii si netrebnic. Pa- 
mintul de aice e manos, negru, 
pe une-locuri si nisipos; paduri 
ma! nu se afla de fel. 

In afara de paminturile ra- 
zasesti, pe teritoriul Cudalbilor 
se afla si urmatoarele proprie- 
ta{! mai marl : Plesesti (2 tru- 
puri), Gologanul, Bezmanul, Ba- 
trinul-Izvoret, Ciudinul si Mur- 
gociul. 

Plugaria, cresterea vitelor si 
cultura viilor sunt ocupa^iile 
principale ale cudalbenilor; 
fruntasii dintre sateni poseda 
pina la 30-40 falci de pamint; 
pluguri sistematice se numara 
vr'o 100. Dintre cereale, se sea- 
mana mai mult secara si po- 
pusoiti, griii prea putin. 

Vite sunt : 3 taun, 1608 
bo!, 808 vac!, 83 June!, 31 junce, 
40 gonitori, 31 gonitoare, 7J 
minza^i, 74 minzate, 69 vi^ei ; 
1 armasar, 163 epe, 407 cai, 
3 asini, 188 berbeci, 4196 o!, 
23 capre, 5 $api; 980 porci sco- 
pi{!, 390 vier!, 835 scroafe, 
2760 puree!. 



Circium! sunt 18, ^inute parte 
de Romin! parte de Armen! ; 
pravali! de manufacture sunt 5 
(4 tinute de Armen! si I de 
un Evreu) ; meseriasi dintre Ro- 
min! pu^in!, croitor! 3 Evre! ; 
tot de Evre! se vind pana si 
icoanele bisericest!(i887). Func- 
^ioneaza aic! o moara cu aburi. 

Budgetul comunal se balan- 
seaza la venitur! si cheltuieli 
cu aceeas! suma de 12240 le! 
75 ban! pe an. Contribu^iile 
directe se ridica in total la 
25467 le! 6S bani. 

Are 4 biseric! : Prea Cuvioasa 
Paraschiva, Adormirea Maicei 
Domnului, Sf. Dimitrie si Sf. 
Voevozi. Intreaga comunS for- 
meaza o parohie, cu catedraia 
Prea Cuvioasa Paraschiva, de- 
servite de 1 preot paroh si 2 
preo^! ajutor! si 6 cintaxe^f ; bi- 
sericiie fiind razasest! n'au pa- 
mint rural, Adormirea insa are 
10 falci harazite de dascalul 
Costin Chebac. 

Cea ma! veche dintre bise- 
ricile din Cudalbi e Prea Cu 
vioasa Paraschiva, construita 
intiias! data din birne la 1805, 
apo! refacuta de zid gros de 
aproape 1 m. in curgere de 15 
an! (1840—55); fu sfintitala 14 
Octombrie 1855. Adormirea, in- 
ceputa a fi zidita la 1861, se 
sfin^i la 1863 ; e o biserica fru- 
moas^ si bine inzestrata, inve- 
lita cu scindur!, dateaz^ din 
1833 luna Maiu, din timpul e- 
piscopulu! Meletie al Romanulu!. 
Sf. Voevozi, cea ma! mica si 
cea ma! noua dintre bisericile 
din Cudalbi, dar si in cea mai 
rea stare, caci pan^ si temelia-i 
e stricata. 

Sunt 3 scol!: douS de bae^! 
si 1 de fete; cea dinti!a dintre 
scolile de b^e^! e infiin^atS in 
1864, frecuentata de 126 elevi 
inscris! in 1 890 ; a doua din 
1874, frecuentata de 125 scolar! 



Hosted by 



Google 



CUDRINA 



CUFUR1TA 



regulapf, din 1 39 inscrisl ; scoala 
de fete numSra in acelasi an 38 
eleve iuscrise, din car? cu fre- 
cuen^a* regulate 32. Ca produs 
al scolilor de b&e\\ de la inn- 
infare pa^iS azi (1887) se numara 
vr'o 100 absolvent, din carice! 
mai mul{i se ocupS cu plug&ria, 
iar unii s'au ftcut preop, inv&{&- 
torl sau meseriasL 

Satul Cudalbi este foarte 
vechiu. Versiunea cea mai ra\s- 
pindita" arat& ca numirea aces- 
tuT sat ar veni de la un oare- 
care Manolacho Cudalb, ostean 
in timpui lui Stefan-cel-Mare, 
caruia i s'ar fi harazit pentru 
vitejia sa loc de salasluire si de 
hranS in aceasta parte a {arei. 
Chiar si azi exista in Cudalbi, 
in partea din jos, un drum care 
se numeste Drumul-lui'-Manola- 
che. Pe linga* acest Manolachi 
Cudalb, traditfa poporana* mai 
citeaza ca intemeietorl al satu- 
luT si pe capitanii Be^ivu si 
Obreja, tot din oastea lui $te- 
fan-Voda\ Cu toate acestea, un 
uric, scris in slavoneste, din 
1472, luna Iunie in 25 zile, al 
carui original se afla la raza- 
sul din Cudalbi, Vasile Cons- 
tants Cordova, fiiul decedatu- 
lui Constantin Popa Lupu Cor- 
ciov£, vorbeste numai de vor- 
nicul Stefan Cudalb si Izbasa 
loan Vrabie, carora li s'a ha- 
razit o bucata de p&mintpeste 
valea Gerului, in locul unde azi 
e satul Cudalbi. lata textul a- 
cestui uric in traducfia rominS : 

«Milostivirea mea Stefan Voevod sta- 
ptnitor pamlntului Moldovei ; iata au 
venit tnaintea noastra si inaintea boeri- 
lor nostri at Moldovei, slugile noastre 
Stefan Cudalb vornicul si Izbasa loan 
Vrabie, In auzul tuturor cred^nciosilor 
boerilor nostri mart si mici cu jalba ca 
sa ne milostivim asupra lor, si le-am 
primit cererea lor, si ne-am milostivit 
asupra slugilor noastre Stefan Cudalb 
vornicul si Izbasa loan Vrabie ; le-am dat 
o bucata de paratnt peste valea GeruluT 
In curmezis, spre V. pana In matca He - 



reteiior, si spre E. pana in Valea-J igan- 
ceT, ce se apropie de apa Minjinei si 
merge marginea din jos pana la Filesti 
si parte din sus pana la Troiandolul si 
capetele se hotarasc cu mosiile Bujo- 
rasti si Gologanu, si la aceasta parte de 
pamint sa fie volnici a stapini eT si 
fra^ii lor si surorile lor si feciorii lor, 
si nepo^ii lor, stranepo^ii si sprestrane- 
potii lor, si toj^i can se vor trage din 
neamul lor, nestramutap nici odinioara 
in veci, si le-am facut aceasta foaie scri- 
sa uric dat la mina lor, si spre aceasta 
este credin^a Domniei mele de mat sus 
numita Stefan- Voevod, si credin^a a tu- 
turor boerilor nostri at Moldovet mart 
si mict, si spre mat mare tarie si inta- 
ritura a tuturor de mat sus scrise, am 
poruncit credincios boerulut nostru d-sale 
Tudor Logofat sa scrie si pecetea noa- 
stra sa o lege catre aceasta carte a 
noastra*. 



[L. S. D.] 



Veleatu 6980 (1472) 
Iunie 25 zile. 



Grigorie Vis vel logofat scris 
de pe ispisocul vechiu pe sirbie 
de la Stefan-Voevod Domn Ta- 
re! Moldovei, scris la Z. A. H. 
Iunie 25 zile. 

Cudrina, deal, pe teritoriul sa- 
tului Gremesti, com. cu acelasi 
nume, plasa Berhometele, jud. 
Dorohoiu. 

Cudrina, poyior, pe teritoriul sa- 
tului Gremesti, com. Gremesti, 
pi. Berhometele, jud. Dorohoiu. 

Cuejdiul, sat, in com. Gircina, 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neam^u. 
E situat pe valea piriului cu a 
sa numire. 

Impreuna cu satul Gircina 
are o populate de 248 capT 
de familie. In acest sat se afla 
I biseric&, 2 mori ; iar in apro- 
piere, cariere de piatra. Locui- 
torii se'ndeletnicesc cu agricul- 
tura si cresterea vitelor. 

Cuejdiul, ramura de dealurl, jud. 
Neam^u, intre mosia Almasi 
(com. Dobreni), si marginea des- 



pre N.-E. a com. Gircina. Poarta 
maT multe numin speciale ale pis- 
curilor si anume : Tarni^a, Mun- 
celul, Dealulcel-Mare, dealurile 
Roatelor, Mintina, Balaur, etc. 

Cuejdiul,pddure, in jud. Neam^u. 
plasa Piatra-Muntele, com. Gir- 
cina, are o intindere de 4231 
pogoane, coprinzindu-se si aceea 
de pe mosia Gircina. 

Cuejdiul, piriias, jud. Neam^u. 
Izvoreste din muntele T arnica, 
(ramura Muncelul), catre hota- 
rul com. Cracaoani; curge in 
spre S.-E. pe teritoriul com, 
Gircina, pi. Piatra-Muntele, pri li- 
tre ramificatiunile culmeT Vii- 
soara si a culmeT cu a sa nu- 
mire ; uda satul Cuejdiul, Gir- 
cina si Darmanesti, de undese 
bifurca aproape de intrarea sa 
in orasul Piatra in doT craci, 
unul ce curge pe sub coastele 
muntelui Cozla, str^batind ora- 
sul aproape prin centru ; si 
altul prin partea sudica, des- 
partind mahalaua Mara^ei de 
cel-lalt trup al orasului unin- 
du-se aproape de varsarea lui 
in riul Bistri^a, in dreptul fa- 
bricei de cherestea si cue de 
lemn « Moldova », ce se afla in 
Piatra. 

Mai inainte-vreme tot cursul 
sau se facea prin ramura intiia ; 
insa de cind orasul a inceput 
a se m&ri, au cautat sa-i a- 
bata din pricina inecurilor ce 
producea in timpui esireT ape- 
lor sale din matca. 

Afluen^ii sai, sint, pe dreapta : 
Argintarul, Rotariul, Glodul, 
Parul, Poeni, Runcul, Slatina, 
Chiticul, Piriul-Chetrariel, Por- 
^ei ; din stinga piraele : Mun- 
cel, f iganca, Varni^a, Sahas- 
trul, Salatuc, Gircini^a, Boroda, 
Sinida si FundStura. 

Cufurita, vale, jud. Valcea, plaiul 



Hosted by 



Google 



CUFUR1TA 



9 



CUIBURILE 



Horezul, com. Otesani, se varsa 
in riul Luncava^ul. 

Cufurita, vale, jud. Vilcea, plaiul 
Horezul, com. Slatioara, ce cur- 
ge prin mahalaua Gorunesti. 

Cufuritul, cat. al com. Glodeanul 
Sarat, jud. Buzau, cu 90 loc ni- 
ton si 20 case. In vechime 
purta numele de Glodeanul- 
Gradistea si Snagoveanca, dupa 
numele mosiei pe care e situat. 

Cufuritul, mnnte, in sus de com. 
Moroeni, jud. Dimbovita, in di- 
rec^iaapel Ialomi^a, in stinga. A- 
cest munte este aproape paralel 
cu muntele Rateiul si printre din- 
sii curge pir. Cufuritul, pe care 
sint ferastrae de taiat scinduri. 

Cufuritul, munte, la N. de Cim- 
pulung, jud. Muscel, ale carul 
poale le uda riul Bughea. 

Cufuritul, lac, in com. Glodea- 
nul-Sarat, jud. Buzau, in Vestul 
carina e situat cat. Cufuritul. 
Contine mult peste. El e con- 
tinuatia piriulul Sarata. 

Cufuritul, (Glodeanul - Cufu- 
ritul), mosie, in jud. Buzau, 
com. Glodeanul-Sarat, proprie- 
tatea statuiul, pendinte de ma- 
nastirea Znagovul. Are 2380 
hect., toate arabile, din care 
s'au dat impropriety tilor in 
1864 ; 830, insura^eilor din catu- 
nul Florica; iar 1474, sunt ra- 
mase inca proprietatea statuluT. 
Face parte din marele corp Glo- 
deanul si Gradistea. 

Cufuritul, numire data de locui- 
tori intregeT mosii Glodeanul si 
Gradistea, jud. Buzau. 

Cufuritul, numire data mosici 
Sarata-Mislel, din com. Mihai- 
lesti, jud. Buzau. 



Cufuritul, numire ce se ma! da 
izvorulul Catira, din com. Ro- 
besti, jud. Buzati. 

Cuhalm, padure, jud. Bacau, 
pi. Bistri^a-de-Sis, din comuna 
Schineni. 

Cuhalm, mica padure de rachite 
situata pe malul Siretulul la 
V. de satul Liesti intre Bir- 
lad si Siret, jude^ul Tecuciti. 
Este proprietatea razesilor din 
satul Liesti; din aceasta pa- 
durice ei 131 fac toate ingradi- 
rile la case si imprejurimi. Este 
adese-orl supusa inunda^iilor Si- 
retului. 

Cuibarul, deal cultivabil, In com. 
Dolhasca, jud. Suceava. 

Cuibare§ti, deal, formeaza hota- 
rul intre satele: Fratia si Me- 
deleni, jud. Tecuciti, pi. Ber- 
heciu, com. Godinesti. 

Cuibare§ti, padure, la V. de 
satul Tomozeiu, com. OncestT, 
pi. Berheciii, jud. Tecuciti; ser- 
veste ca margine la S.-V. cu 
com. Godinesti. 

Cuibaresti, plriii, izvoreste din 
dealul cu acelasi nume, jude^ul 
Tecuciti, merge spre E. si se 
varsa in Berheciu. 

Cuibeanca, vale, izvoreste din 
com. Gornetul-Cuibul, curge spre 
E. si se varsa in girl a Tur- 
burea in com. Pacurepf, plasa 
Podgoria, jud. Prahova. 

Cuibul, sat, face parte din com. 
rur. Gornetul-Cuibul, pi. Podgo- 
ria, jud. Prahova. Este situat pe 
malul sting al piriulul Sara^elul, 
sub poalele dealului Mirzea si 
Nastasoaia. Are o populate de 
775 locuitori (382 barbaflf si 
393 femei). 



Aci e o bisericS construtta 
la anul 1853, in locul unef alte 
biserici vechl de lemn, si des- 
pre care sc spune ca s'ar fi 
fondat pe la anul 1790 de lo- 
cuitori. Este deservita de un 
preot. 

In partea de S. a cat. Cuibul, 
pe unde curge piriul Sarafelul, 
sint abondente izvoare de apa 
sarata, ce se intrebuin^eaza de 
locuitorif bolnavi de reumatizm. 
Muh:I din iocuitorii comunelor 
vecine ieati apa din aceste iz- 
voare pentru acest scop. 

Tot in acest catun, la loca- 
litatea numita Valea-Benii, se 
afla un bogat izvor de apa 
minerals, con^inind fier si pu- 
cioasa. 

Satul Cuibul, se crede a fi 
infiin^at cam pe la anul 1690, 
cind primii tret fondatori, fugi^i 
de frica Turcilor, cum spune 
tradi^ia, s'au stabilit prinpadu- 
rile seculare din aceste locuri. 

Acest catun ocupa centrul 
comunei Gornetul-Cuibul si este 
resedin^a el. 

Cuibul, deal, in partea de N. a 
cat. Cuibul, comuna Gornetul- 
Cuibul, pi. Podgoria, jud. Pra- 
hova. 

Cuibul-Berzei, izvor, com. Mi- 
cesti, pi. Riul - DoamneT, jud. 
Muscel. 

Cuibul- Vulturilor, deal, m par- 
tea de V. a comunei Bobu- 
lesti, pi. Stefanesti, jude^ul Bo- 
tosani. 

Cuiburile, vechiu schit, in plasa 
Ialomi^a-Balta, satul Slobozia, 
jud. Ialorrii^a, linga manastirea 
Slobozia. Acest schit a fost 
fondat, inzestrat si inchinat nia- 
nastirei Slobozia de Stana Doi- 
ceasca, la anul 1626. Nu se mal 
afla nici o urma din acel schit. 



58878. Marele Pirtlonar Genaraffc. Vol. TIT. 



Hosted by 



Google 



CUIBURILE 



10 



CU1UGIUC 



Cuiburile, lac, in jud. Ialomi^a, 
pi. Ialomifa-Balta, pe teritoriul 
comunei Luciul. 

Cuinei, cdtun, al com. Ghizda- 
vesti, pi. Balta-Oltul-d.-j., jud. 
Romana^i, aproape de comuna 
Apele-Vii si de Dealul-pganu- 
lul, Virveni, etc., cultivate cu 
viT. Are o populate de 142 
locuitori. 

Cuiuc-Culac, piriii, in jud. Tul- 
cea, pi. Istrul, pe teritoriul co- 
munef Tocsof. Izvoreste din 
poalele sud-vestice ale dealuluT 
Cascalac-Bair. Se indreapta spre 
V., avind o direc^iune generala 
de la N.-E. spre S.-V. ; braz- 
deaza partea sudica a plasei ?i 
cea nordicaacomune!;curgepe 
la poalele vestice ale dealului 
Veli-Tepe-Bair, trece prin com. 
Tocsof, si dupa un curs de 7 
kil. merge de se arunca in piriul 
Casimcea, pe stinga, chiar la 
hotarul jude^ului. Primeste un 
singur afluent, pe dreapta, Va- 
lea Tasli-Culac, chiar in satul 
Tocsof. Malul sau, de la Toc- 
sof la varsare, este inalt si cam 
stincos. Pe valea sa merge 
drumul comunal Tocsof-Coge- 
lac. 

Cuiu-Iucului (Valea-), vale, 
in jude^ul Constanta, plasa 
Silistra-NouS, pe teritoriul co- 
munelor rurale Girlija si Gar- 
van. Este formata din trei vai 
mat micT ce es toate din poa- 
lele nordice ale dealului Garvan- 
Bair, de pe teritoriul bulgaresc 
al com. Garvan. Acestea sunt: 
Cara-Culac, Culac-Punar-Ceair, 
Garvan-Ceair carl toate se iin- 
preuna ceva ma! jos de com. 
Garvan in valea numita Iailea- 
Ceair, se indreapta ma! totiiu 
spre N., apoi spre V., intr'o 
directfe generala de la S.-E. 
spre N.-V., Mai ia apoi numele 



de valea Garvan si de la poa- 
lele dealului Olucli, ia pe eel 
de Cuiuculuf si sub acest na- 
me, dupa ce a brazdat partea 
centrala si sudica a plasei, se 
deschide in ezerul Girli^a la 2 
kil. ma! jos, la N. de satul 
Girli^a. Cursul sau e de 20 kil. 
si brazdeaza partea nord-estica 
a comunei Girli^a si cea cen- 
trala a comunei Garvan. Malu- 
rile sale sunt formate de dea- 
lurile Scorci, Curdeli, Sirt-Iol- 
Bair pe dreapta; Girli^a, Olucli, 
Cara-Burun-Bair pe stinga; iar 
teritoriul brazdat de ea si adia- 
centele sale, cu o intindere de 
4000 hect., coprins intre dea- 
Iurile Gali^a, Scorci, Curdeli, 
Sirt-Iol-Bair, Ciriagi-Iol-Bair de 
o parte, la E.; Garvan-Bair la 
S.; Cuiugiuc-Iol Bair si Girli^a 
de alta parte, la V. Vaile adi- 
cente sunt : Ciril-Misi-Ceair pe 
dreapta, Cuiugiuc-Ceair, Cara- 
ghios-beair si Lanburlu-Culac; 
n'au apa de cit cind ploua. E 
taiata de drumul jude^eanEse- 
chioi-Lipni^a pe la mijloc; pe 
dinsa merge si un drum co- 
munal Girli^a-Garvan. Malurile 
11 sunt acoperite cu tufarisuri, 
ce pe unele locuri sunt inalte si 
ripoase. 

Cuiugiuc, sat, in jud. Constanta, 
plasa Silistra-Noua, catunul co 
munei Esechioi, situat in partea 
meridionala a plasei si cea es- 
tica a comunei, la 5 kil. spre 
N.-E. de catunul de resedin^a, 
Esechioi. Este asezat in valea Cu- 
iugiuc-Ceair, si e inchis la E. de 
dealul Cara-Burun-Bair si la V. 
de dealul Cuiugiuc - lolu - Bair 
cu virful sau Cuiugiuc, care 
are o inahMme de 130 m. Su- 
prafa^a sa este de 1197 hect, 
dintre care 25 hect. sunt ocu- 
pate numai de vatra satului si 
de gradim. Popula^iunea sa, a 
carei majoritate este formata de 



catre Bulgarl si turcT, este de 
28 famiiiT, sau 105 suflete, ocu- 
pindu-se mai mult cu cresterea 
vitelor si cu cultura vi^el de vie, 
care reuseste mai ales in partea 
sud-estica a satului. Pamintul 
nu produce ma! nimic, fund mai 
tot acoperit cu padur! si cu 
tufisun. Casele sunt maricele, 
destul de numeroase si asezate 
in grupun separate si distan- 
ce mult unele de altele. Dru- 
mur! comunale pleaca unul spre 
N. de Cilnia, altul spre N.-V. 
la Girli^a, altul la S.-V. la Ese- 
chioi, altul la S. la Cuciuc- 
Cainargi (Bulgaria), altul la S.-E. 
la Garvan si in fine, altul la N.- 
E. la Lipnija. 

Cuiugiuc, virf, al dealului Cuiu- 
giuc-Bair ; are 1 30 m., dominind 
satul Cuiugiuc si vaile Cuiugiuc 
si Nursusul, jud. Constanta. 

Cuiugiuc, virf de deal, in jude- 
\\A Constanta, plasa Silistra- 
Noua, pe teritoriul comunei ru- 
rale Girlita, la vre-o 5 kil. spre 
S.-V. de satul Cuiugiuc, de la 
care si-a luat si numele. Este 
virful culminant al dealuluT Ta- 
nas Sir ti, situat in partea de S. 
a plasei si a comunei; printr'in- 
sul trece chiar hotarul Dobrogei 
spre Bulgaria. Dintr'insul se 
desface spre S. dealul Bei-Orman- 
Bair ; iar spre N.-E. pleaca dea- 
lul Varsat-Sirti ; are o inal^ime 
de 171 m.; fost punct trigono- 
metric de observable rangul 2- 
lea, dominind valea Cavac-Culac- 
Ceair, si un alt drum comunal 
ce duce de Ia Girlita la Cui- 
ciuc-Cainargi ; pe dinsul e si 
pichetul cu No. 10. 

Cuiugiuc, virf al dealului Tanas- 
Sirti, are 170 m., pe hotarul 
spre Bulgaria, dominind valea 
Cavac-Culac-Ceair, judetul Con- 
stanta. 



Hosted by 



Google 



CUIUGIUC 



11 



CUJBENI 



Cuiugiuc, virf de deal, situat in 
partea vestica a plasei Silistra- 
Noua, si cea nord-vestica acorn. 
Garvan si a catunuluf sad Cuiu- 
giuc, de la care si-a luat si 
numele, jud. Constanta. Are 130 
m. si domina valea Cuiugiuc si 
soseaua jude^eana Esechioi - 
Lipni^a. 

Cuiugiuc-Bair, deal, in jude^il 
Constanta, pi. Silistra-Noua, co- 
muna Garvan, catunul Cuiugiuc. 
E situat in partea sudica a plasei 
si cea vestica a comunel printre 
vaile Cuiugiuc-Ceair si Nursus- 
Ceair;.are 130 m. inal^ime do- 
minind satul Cuiugiuc asezat 
la poalele sale estice, acoperite 
cu tufarisuri si purine padurl. 
Pe muchealul trece drumui ju- 
de^ean Ostrov-Cuzgun. 

Cuiugiuc-Ceair, vale, in jud. 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe 
teritoriul comunei rurale Gar- 
van si anume pe acela al catu- 
nului sau Cuiugiuc, de la care 
$i-a luat si numele. Incepe din 
poalele sud-estice ale dealului 
Ciatal-loiu-Bair de pe teritoriul 
bulgaresc al comunei Garvan, 
aproape de satul Cuciuc-Cai- 
nargi ; se indreapta spre N., 
pe linga dealul Sapa-Bair, intra 
in Dobrogea, se uneste cu valea 
Demeceian-Cula-Bair, spre a 
forma valea Nursus-Ceair. Prin- 
tr'insa merge si drumui comu- 
nal Girli^a-Cuciuc-Cainargi. 

Cuiugiuc-Ceair, vale mica, in 
jud. Constanta, pi. Silistra-Noua, 
comuna Garvan, catunul Cuiugic. 
Pleaca din dealul Cara-Burun- 
Bair, trece prin satul Cuiugiuc, 
se deschide cu valea Cuiu-Iuc- 
Ulul. Prin ea merge si calea 
jude^eana Ostrov-Cuzgun. 

Cuiugiuc-Ceair, vale mica, in 
jud. Constanta, pi. Silistra-Noua 



pe teritoiiul comunei rurale Gar- 
van, si anume pe acel al catunu- 
lui sau Cuiugiuc, de la care si-a 
luat si numele. Se desface din 
poalele vestice ale dealului Cara 
Burun-Bair, se indreapta spre 
N. in o direc^ie de la S.-S.-E. spre 
N.-N.-V., brSzdind partea ves- 
tica a plasii si cea nord-vestica 
a comunei; trece pe linga* satul 
Cuiugiuc, si dupa un drum de 
4 kil. se deschide in valea 
Cuiuc-Iuc-Ulul pe stinga. Prin- 
tr'lnsa merge si drumui jude- 
^ean Esechioi -Lipni^a, si eel 
comunal Coslugea - Cuiugiuc - 
Garvan. 

Cuiugiuc-Culac, vale, in jud. 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe 
teritoriul comunei rurale Para- 
chioi. Se desface din poalele 
vestice ale dealului Aslama-Siti; 
se indreapta spre V., avind o 
direcfiune generala de la S.-E. 
spre N.-V. ; brazdeaza partea 
centrala si cea nord-estica a 
plasei. Merge prin dealuriie Bas- 
Punar de o parte pe dreapta, 
si Uzum-Mese-Sirti de alta parte 
pe stinga, pe linga padurea 
Cojocariul, si, dupa un drum de 
4 kil. se deschide m valea Ghiu- 
vegea sau Ghiuvenli, pe dreapta 
chiar in satul Parachioi. Prin 
ea merge drumui jude^ean Lip- 
ni^a-Ghiuvegea-Enisenlia; si este 
taiata de ma! multe drumuri 
comunale, intre carl insemnam 
Parachioi-Bazirgian si Calaigi- 
Caralic. 

Cuiugiuc - Iolu - Bair, deal, in 

jude^ul Constanta plasa Sili- 
stra - Noua, pe teritoriul co- 
munei rurale Garvan, si anume 
pe acela al catunulul sau Cuiu- 
giuc, ce e asezat la poalele sub 
orientale si de la care si-a luat 
si numele. Se desface din dea- 
lul Cara-Burum-Bair, se intinde 
-pre N. printre vaile Cuiugiuc- 



Ceair si Caraghios-Ceair, Intr'o 
direc^iurte generala de la S.-E. 
spre N.-V., brazdind partea V. 
a plasei si a comunei. Are 130 
m. inatyime ; se prelungeste la 
N. cu dealul Olucli. E aco- 
perit cu tufarisurl. 

Cujba, sat, la N. de satul Ta- 
cuta, com. Tacuta, pi. Mijlocul, 
jud. Vasliiu. E situat pe dealul 
Cujbel pe o suprafa^a de 413 
hect., din carl 34 hect. ale io- 
cuitorilor. Popula^iea iul e de 
37 familil, sau 157 suflete. 

Are : o biserica construita la 
1830, de Gavril Cujba, fostul 
proprietar al acestul sat ; o 
moara de apa si un iaz. 

Vite sunt: 74 vite mari cor- 
nute, 19 01, 38 cal si 6 rima- 
tori. 

Locuitoril poseda: 6pluguri, 
6 care cu bol si 5 caru^c cu 
cal. 

Sunt 22 stupl. 

Cujba, mttnte, intre Negovanul 
si Beleoaia, la N. comunei Polo- 
vraci, din pi. Novaciul, pe ma- 
lul sting al Gilortulul, jude^ul 
Gorj. 

Cujbel (Dealul-), deal, se intin- 
de la N. comunei Tacuta, pi. 
Mijlocul, jud. Vasluiu. 

Cujbei (Valea-), vale, se intin- 
de la N. comunei Tacuta, pi. 
Mijlocul, jud. Vasluiu. 

Cujbeni, sat, in com. Pipirigul, 
pi. de Sus-Mijlocul, jud. Neam^u. 
E situat intre ramura mun^ilor 
Petru-Voda si Cotnarelul, mar- 
ginindu-se catre E. cu satul 
Pluton si spre N.-V. cu satele 
Tara^eni si Agapeni. 

Vatra satului are o intindere 
de 2 hect. si 86 aril, cu o po- 
pulafiune de 76 suflete, sau 15 
familil. To$I slnt rominl, si se in- 



Hosted by 



Google 



CUJBENILOR (DEALUL-) 



12 



CULA 



deletnicesc cu cresterea vitelor 
ma! cu osebire, fund ca. terenu- 
rile sunt priincioase mal mult 
fine^elor de cit agriculture!. Din 
care pricina chiar, locuitoriT sunt 
nevoip a-s! \\ne angajate pamin- 
tur! pentru cultura in regiun! 
ma! pu{in muntoase, afara de 
raionui comunei Pipirigul. 

In acest sat se aflci o moara 
pe apa piriiasulu! Tara^eni. 

Sunt 15 contribuabili. 

Vite sunt 920, dintre car! : 
31 bo!, 7 vaci, 800 01 , 15 cai, 
25 rimatori, 35 junc!. 

Cujbenilor (Dealul-), deal, in 
ramura muntelu! Petru-Voda, 
situat linga satul cu acelas! 
nume, pe teritoriul comunei Pi- 
pirigul, pi. de Sus-Mijlocul, jud. 
Neam^u. 

Cujbe^ti, lac, in comuna Gura- 
Teghi!, cat. Ivanesti, jud. Bu- 
zau. Are multa papura. 

Cujbeul, deal, jud. Bacau, plasa 
Bistri^a-d.-j., de pe teritoriul 
comune! Calugara-Mare. 

Cujbicul, deal, jud. Bacau, plasa 
Bistri^a-d.-j. de pe teritoriul co- 
munei Osebi^i-Margineni. 

Cujmirul, com. rut., in jud. Mehe- 
din$i, pi. Cimpul la distan^a 
de 57 kil. de orasul Turnul- 
Severin, si de 28 kil. de com. rur. 
Vinjul-Mare. Este situatapeloc 
ses, in albia riului Drincea. Pe 
partea stinga formeaza comuna 
cu satul Aurora, marginindu-se : 
la E. cu com. Branistea; la S. 
cu com. Izimsa; la V. cu com. 
Vrata; si la N. cu comuna Vi- 
natori!. x 

Are 400 contribuabili, cu 3500 
locuitor!, car! locuesc in 670 
case. 

Ocupajtunea locuitorilor este 
agricultura si cre$terea vitelor. 



Calitatea pamintulu! este des- 
tal de buna. Ei poseda: 169 
plugur!, 284 care cu bo!, 41 
caru^e cu ca! si 160 stupi. 

In aceasta comuna a fost re- 
sedin^a sub - prefecture! plase! 
Cimpul, inainte de a fi intru- 
nita cu pi. Blahni^a. 

Poseda o biserica deservita 
de 2 preo^i si 2 cintare^I ; o 
scoala cu un invatator, frecu- 
entata de 38 elevi; si 9 cir- 
ciumi. 

Budgetul comunei la yenituri 
este de 11230 lei si la cheltu- 
el! de 5136 le!. 

Vite sunt: 1900 vite man 
cornute, 112 caf, 156001,1230 
rimator! si 14 bivoli. 

Prin aceasta comuna tree 
doua sosele : soseaua jude^eana 
Severin - Calafat sj cea comu- 
nala Branistea- Vatra. 

Comuna Cujmirul este udata 
de riul Drincea, care la Bra- 
niste se uneste cu piriul Opri 
sorul, trece pe margin ea despre 
E. a comunei spre Izimsa si se 
varsa in Balta-Ascunsa de linga 
Salcea. 

Cujni^a, vale, in jud. Mehedin^i, 
plaiul Closaii, pe teritoriul co- 
munei urbane Baia-de-Arama, 
numita si Valea-Cusni^elor ; si- 
tuata la poalele dealulu! numit 
Ripele-Rosi!. A fost loc de cus- 
ni^a pentru extragerea aramei, 
dupa cum se poate constata si 
azi din marele depozit de zgura 
ce exista aci. 

Minele de la Baia de-Arama 
par a ft* fost in cine! locuri si 
anume: 

a) Cusni^ele din Valea-Gai- 
nef, in care se extragea meta- 
lul de la Ocnele Joi{a si impre- 
jurim! ; 

b) Cusni^ile de la Zahana, In 
car! se extragea metalul de la 
Ocnele-Cornetulu!-Baei si can 
sunt nedescoperite pana asta-z!; 



c) Cusnitele de la Baroaia, 
care serveau la extragerea me- 
talului din Ocnele Baroaia ; 

d) Cusni^elul din locul numit 
Valea-Cusni^elor, care servea la 
extragerea metalulu! din Ocnele 
din jurul sau , nedescoperite 
pana az!, fund infundate ca si 
cele din Cornetul-Bae! ; 

e) Cusni^elul care serveati la 
extragerea metalulu! din Ocnele 
Tehomirulu!, ale carui rasufla- 
tor! exista si pana azT m Poiana- 
Tehomirulu! linga Groapa-Lupu- 
lu!, intre hotarele satelor: Vae- 
ni!, Sohodolul si Padesul. 

Cujni^a, vale, in com. rur. Peri, 
pi. Ocolul-d.-j., jude^ul Mehe- 
din^i. 

Cula, cdtun, al comune! Jupinesti, 
din pi. Gilortul, jud. Gorj. 

Situat pe culmea dealulu! Ne 
greni, spre E. de cat. Jupinesti, 
si la o distanta de 2 kil., are 
o suprafata de 120 hect. din 
car! 45 hect. padure, 35 hect. 
arabile, 30 hect. finea^a, 5 hect. 
vie, si 5 hectare livez! de 
pruni. 

Are o populate de 22 familif, 
cu 120 suflete, din car! 18 con- 
tribuabili, top romin!. 

Locuitorii poseda 5 plugur!, 
1 1 care cu bo! si 45 vite man 
cornute. 

Comunicatia se face printr'un 
drum ordinar ce trece prin cen- 
trul acestu! catun si scoboara 
in cat. Jupinesti. 

In el se ma! afla si 3 fin tin!. 

Cula, mope nelocuita, pi. Dim- 
bovi^a, jud. Ilfov. Face parte din 
com. rur. Leurdeni. 

Se intinde pe o suprafata de 
800 hect., din car! 25 ramin 
sterpe, avind si o padurice de 
20 hect. 

E proprietatea mostenitorilor 
lu! Efrem Ghermani. 



Hosted by 



Google 



CULA-DERE 



13 



CULCATILOR (VALEA-) 



Cula-Dere, vale, in jud. Tulcea, 
pi. Babadag, pe teritoriul co- 
munei rurale Armutli. Se des- 
face din poalele nord-vestice ale 
dealului Tasli Bair, se indreapta 
spre S.-E., brazdind partea nor- 
dica a plasei si pe cea sudica 
a comunei. Traverseaza numaT 
padun, pe la poalele dealuri- 
lor Uzum-Bair si Balar-Bair, si 
dupa 4 kil. de mers, se impre- 
una cu vaiea Cara-Cialic, spre 
a se arunca in riul Tai^a, pe 
dreapta linga Camberul. 

Cula-lui-Papuc, loc, pe care a 
fost manastire, in dealul Stir- 
mina, pe malul Dunarei si teri- 
toriul com. rur. Rogova, din 
pi. Blahni^a, jude^ul Mehedin^i. 
E cunoscut bine de locuitorii 
Bato^eni. 

Cula - Neam^ului, mahala, in 
jud. Mehedinti, pi. Ocolui-d.-s.; 
^ine de com. rur. Malova^ul. 

Cula-Nem^ilor, sau Streaja-In- 
nalta, movild, pi. Jiul-d.-s., com. 
Poiana. E asezata in virful dealu- 
lui Chera, jud. Dolj, despre care 
se zice, dupa cum numele arata, 
ca era punct de supraveghiare 
intre valea Gilortului si valca 
Jiului. 

Culac-Alcea, vale, in jude^ul 
Tulcea, plasa Istruluf, pe teri- 
toriul comunei rurale Tocsof, 
si anume pe acel al catunu- 
lui Rimnicul-d.-s. Isi ia nas- 
tere din poalele vestice ale dea- 
lului Caragea-Bair, se indreapta 
spre S., avind o direc^ie gene- 
rate de ia S.-E. la N.-V. ; uda 
partea vesttca a plasei si nor- 
dica a comunei, si merge de se 
varsa in piriul Casimcea, pe 
stinga lui. 

Culac-Bair, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, pe teri- 



toriui comunei rurale Cavaclar, 
si anume al c&tunului s&u Mer- 
devenli-Punar. E situat in par- 
tea nord-vestica a pl&sel si cea 
esticS a comunei, are 128 m.inal- 
^ime, dominind valea Musur- 
Culac si satul Sofular. E aco- 
perit numal cu fine^e si cite-va 
semSnaturl. Pe muchia lul sc 
incruciseaz& mai multe drumurl, 
intre car! Cavaclar -Sofular si 
Cassicci-Merdevenli-Punar. 

Culac-Ceair, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, comuna 
Cavaclar. Se desface din dea- 
lul Cavaclar ; are o direc^ie de 
la S. - V. spre N. - E. si se 
deschide in valea Mangaci, pe 
stinga, trecind prin satul Cava- 
clar. Printr'insa merge si drumul 
comunal Cialmargea- Cavaclar. 

Culac-Cizlar, vale, in judeful 
Tulcea, pi. Babadag, pe teritorul 
com. rurale Alibei-Chioi si anume 
peacel al catunululsau Accadin. 
Se desface din poalele sudice 
ale dealilui Cilicul,se indreapta 
spre S, intr'o direc^ie de la 
N. la S., brazdind partea ves 
tica a plasei si nordica a co 
munei. E taiata de drumu 
comunal Meidanchioi-Trestenic 
curge prin padun si livezl, si 
dupa un curs de 3 kil. se des 
chide in Valea Chioserelic, mai 
sus de satul Accadin. 

Culac-Culac-Bair, deal, in jud. 
Tulcea, pi. Babadag. pe teri- 
toriul comunei urbane Babadag. 
Se desface din dealul Stuparul, 
se intinde spre N. in o direcfie 
generaJa de la S.-E. spre N.- 
V., brazdind partea estic& a 
plasei si a comuneT. Se intinde 
dealungul v&el-Nucilor ; se pre- 
lungeste cu dealul Molfa. Pe 
la poalele-i vestice merge dru- 
mul comunal Babadag Jurilofca. 
Are 188 m., dominind satul 



Visterna, asezat la poalele lul 
esttce. E acoperit numal cu 
p&duri intinse, si c&tre poale 
are si p&sunl si livezl. 

Culac-Punar-Ceair, vale, in ju- 
de^ul Constanta, plasa Silistra- 
Noua\ pe teritoriul comunei ru- 
rale G&rvan, si anume acel al 
c&tunulul sau Garvanul-Mare. 
Se desface din poalele nor- 
dice ale dealulu! GSrvan-Batr, 
se indreapta spre N., avind 
o direcfiune generals de la 
S. - V. spre N. - E., brfizdind 
partea de S. a pl&sel si cea sud- 
estica a comunei. Pu{in mat la 
vale de satul G&rvan se 1m- 
preuna* cu valea Saila-Ceair sau 
malbine cu valea Cuiu-Iuc-Ului. 
O parte din drumul sad 3 
kil., il face prin p&durl, pe te- 
ritoriul bulgaresc al comunei 
Garvan. Pe dinsa merge si 
un drum comunal G£rvan-Zar- 
nicl in Bulgaria. 

Cularea, balta, spre S.-V. de 
satul Mac&resti, pi. Branistea, 
jud. Iasi. E formata din var- 
sarea Prutulul. 

Cularile, deal, in jud. Mehedinti, 
comuna rurale St&nesti, plasa 
Dumbrava. 

Culca{i, mofie nelocuita, a sta- 
tulul, in pi. Borcea, comuna 
Lupsani, jud. Ialomi^a. A fost 
pendinte de man&stirea Nuce- 
tul. 

Culca^i, mo§ie nelocuita, a sta- 
tulul, in plasa Corcea, comuna 
Lupsani, Jude^ul Ialomi^a. A 
fost pendinte de m&nastirea R&z- 
van. 

Culcajilor (Valea-), vale, in 
jud. Ialomifa, pi. Borcea, pe 
care este satul Lupsani. Se in- 
tinde spre N. cu numirea de 



Hosted by 



Google 



CULCEA 



14 



CULMEA-DESPRE-J1I 



Dor-M&runt. Printr'insa trece ea- 
lea ferata Bucuresti-Fetesti. 

Culcea, deal, la E. de comuna 
C&lugareni, pi. Cricovul, jud. 
Prahova 

Culelia, sat, in jud. Tulcea, pi. 
IstruluT, c&tunul comunei Toc- 
sof. E situat m partea su- 
dica a jude^ului si cea de N. 
a comuneT, pe malul sting al 
piriuluT Rimnic Der, si la poa- 
lele dealului Rimnic-Bair, precum 
si la o distan^a de 6 kil. spre 
N. -V. de Tocsof, resedin^a. 
Intinderea satului este de 42 
hect.; popula^iunea, formata 
din TurcT si BulgarT, este de 
23 familii sau 124 suflete. Pa- 
mintul e favorabil cerealelor ; 
ocjpatiunea locuitorilor este a- 
gricuitura si cresterea vitelor. 

Cule^a, piriii, in jud. Suceava. 
Izvoreste de sub Plesul si anume 
din ripa Borta - Dracului, din 
jud. Neam^u; uda satul Poiana- 
Prisacei, unde primeste pe piriul 
Nistora, trece pe la S. deDra- 
ganesti si se varsa in Risca, 
din jos de satul Ton^i. Lungi- 
mea-i totala e de 7500 m. Cu- 
lesa in localitate insemneaza 
mamaliga, de unde culesar=me- 
lesteu=facale^. Se spune ca pe 
tarmurile acestul piriu s'au facut 
primeie incercari de cultura a 
porumbului p'aci. 

Cule^a, valea pirtuluT cu acelasi 
nume, din jud. Suceava, com. 
Draganesti; e strinsa intre dea- 
lurile Todoreni si Lebedea. 

Culiceni, sat, pe mosia cu ace- 
celasl nume, jud. Dorohciiu, co- 
muna Tureatca, pi. Berhome- 
tele; are 87 fam. sau 350 sufl. 
Asezarile satenilor sunt mai 
mult proaste, purine au live- 
zul si gr&dinf; iar casa mosiei 



este facuta de lemn si tencjita; 
heiuri proaste, cu mica livezue 
si grading de legume. Poseda o 
biserica cu hramui Acopera- 
mintul-Maicei - Domnului ; este 
de lemn, facuta in 1876. Sta 
inchisa neavind deserven^T. 

Calitatea pamintului , ca loc 
de p&dure, in cea mal mare 
parte, este mediocra. Satenii im- 
proprietari^i au 143 hect. 21 
aril pamint; iar proprietatea 
mosieT, 614 hect. 43 aril cimp, 
si 286 hect. 44 aril padure, mai 
toata tinara. Iazuri sunt 2, in- 
tre carl mal mare este acela 
numit ai-Tarinel. 

Pe mosie trece piriul Molni- 
cioara. 

Drumuri mai principale sunt: 
acel de la Mihaileni la Herfa, 
si acel ducator la Mamorni^a. 

Hotarele sunt cu : Tureatca, 
Mogosesti, Dersca, Mihoreni, 
si Tirnauca. 

Culiceni. Vezf Horodistea, deal, 
jud. Dorohoiu, pi. Hcr^a, com. 
Tirnauca. 

Culmea, colind, ramificatie din 
mun^ii Istri^a, in jude^ul Bu-zau, 
com. Tisau, catuuul Sf. Gheor- 
ghe-Nou. 

Culmea, deal al com. Stefanesti, 
din pi. Amaradia, jud. Gorj. 
Are direc^ia N.-S.-V. E o pre- 
lungire a dealului Birzeiul-de- 
Gilort, care se termina in com. 
Stefanesti, si e cuprins intre 
Valea Gilortului la V. si piriul 
Ungurelului la E. 

Culmea (Baia -de - Arama), 

deal, in jud. Mehedin^i, plaiul 
Closani. Porneste din muntele 
Virful-lui-Stan. 

Culmea- Cheiei, deal, in jud. 
Mehedin^i, plaiul Closani, com. 
rur. $ovarna. 



Culmea-Comarnicului, culmea 
cea mat importanta din ju- 
de^ul Arges. Pleaca din muntele 
Negoiul, din plaiul Lovistea si 
se prelungeste printre riurile 
Arges si Topologul cu virful 
Comarnic si se continua prin 
Culmea Clabucetului si Poiana- 
Lunga pan& in apropiere de 
Pitesti. 

Culmea-Coziei, culme, pleaca 
din muntele Budislav, din pla- 
iul Lovistea, jud. Arges. Arevir- 
fuirle Mazgava (2156 m.) Fa^a-Sf. 
Hie (2029 m.) si mai la S., virful 
Coziei (1677 m.) Aceasta culme 
trimite numeroase ramurl spre 
Olt, formind pe alocurea mun^i 
inalti can se ridica de asupra 
albiei acestuT riu. In partea de 
S. dealurile se ma! raresc si 
formeaza intre ele, doua sesuri 
intinse : Ctmpul-Burdea, intre 
Vedea si Teleorman si Cimpul- 
Gavan intre Teleorman si Drim- 
bovnic. 

Culmea Dealului - Stejeretul 
(Mitul), trup de padure, a sta- 
tuluT, jud. Vilcea, in intinderc de 
821 hect., formeaza impreuna cu 
Muchea-Caprare^ul (450 hect.), 
siMelcera (601 hect.) padurea 
manastireni Frincesti, situata in 
comuna Surpatele, plasa Oltul- 
d.-s. 

Culmea - despre - Jii, deal, in 
partea de V. a com. Groserca, 
din pi. GilortuI, jud. Gorj. 

Ea vine din spre N.-V., diri- 
gindu-se spre S.-E. si la extre- 
mitatea comunei Groserea face 
o intorsatura spre S., formind 
un unghiu de 45°, cu crestetul 
spre S.-E., apoi formeaza cul- 
mea Gilortului, dirigindu-se in 
jos spre comuna Valea-lui-Ciine. 

Pe coasta despre comuna Gro- 
serea, este acoperita cu vil si 
prunT, iar pe coama cu p£dure. 



Hosted by 



Google 



CULMEA-DIN-DREAPTA-J1ULUI 



in 



CUMBIA 



Culmea - din - dreapta - Jiului, 

deal, din plasa JiuluT, in drep- 
tul com. Strimba, jud. Gorj. 
Incepedin spre N. de la comuna 
Urdari-de-Jos si se intinde spre 
S. prin comunele Girbovul, Mur- 
gesti, pana in apa Jtltului-Mare ; 
dincolo de aceasta insa conti- 
nue de alungul cursului Jiului, 
trecind prin com. Turceni-de- 
Jos si se termina in apa Su- 
sita intrtnd in plasa Jiului, din 
judetul Dolj. 

In toata intinderea eT, pe 
coasta despre comune, este a- 
coperita de vii si pruni, iar pe 
coama cu padure, a care! e- 
sen^a de lemn este gorunul, 
cerul si fagul. 

Culmea-din-stinga-Jiului, deal, 
jud, Gorj. Formeaza inal^imele 
tarmuluT sting al Jiului, din pi. 
JiuluT, incepe de la S. de piriul 
Cioiana, unde acesta da in Jiu, 
\\\ dreptul com. Pesteana-d.-s., 
dirigindu-se spre S. pana. la ca- 
tunul Capul-Dealulu! al com. 
Branesti, aproape unde Gilortul 
da in Jiu. Merge paralel cu so- 
seaua na^ionala Filiasi-Petrosani 
si pe linga comunele : Plopsorul, 
Izvoarele, Brosteni si Branesti. 
Aceasta culme, pe coasta des- 
pre Jiu si prin dreptul comunelor 
citate, este acoperita cu pruni 
si vii ; iar pe coasta cu padure. 

Culmea - Fagara^ului, culmea 
de mun{i ce desparte judetul 
Arges de Transilvania. Ea tine 
de la Turnul-Rosu pana laCol- 
tul Vestei-Mari si prezinta ma! 
multe virfuri, dintre care cele 
mal insemnate sunt : Buhail, 
Prislopul, Sura-Budislav, Scara, 
Negoiul, Buteanul, Ciocanul si 
Vestei-Mari. 

Culmea-Fintinei, deal, in jud. 
Mehedinti, plasa Ocolul-de-Jos, 
com. rur. Poroiana-Mare. 



Aci se gasesc vase vech! ro- 
mane si saget!. 

Culmea-Frumoasa, deal mare, 
ce porneste din muntele Fru- 
mosul, jid. Mehedinti, plaiul 
Closani. Se termina la locul nu- 
mit Roata. 

Culmea - Gilortului, deal, din 
plasa Gilortul, in partea despre 
V. a comune! Fata-Valea-lu!- 
Ciine si a catunelor Valea-lui- 
Ciine si Piriu. Vine in prelun- 
gire despre N. si merge spre 
S , jud. Gorj. 

Este acoperit pe coasta des- 
pre comuna cu vi! si pruni ; 
iar pe creasta cu padure. 

Culmea-Husnitei, deal, in jud. 
Mehedinti, pi. Ocolul-d.-s. Por- 
neste din culmea Godeanulul. 

Culmea-Joitei, deal, in jud. Ar- 
gesul, plaiul Loviste!. Sedesface 
din muntele Pretina si se prelun- 
geste prin pi. Argesului spre 
S. pana la confluen^a riulu! Vii- 
sanul cu Argesul la cat. Me- 
risani din pi. Pitesti. Prezinta 
virfurile Lipitoarea (1964 m.), 
Joi^a (1060 m.) si Ghigul (1632 
m.) 

Culmea-Marului, deal, in jud. 
Mehedinti, pi. Dumbrava. fine 
de teritoriul com. rur. Piria. 

Culmea-Motrului, deal, peam- 
bele laturi ale riulu! Motru nu- 
mita Culmea - Dreapta si Cul- 
mea-Stinga a Motrulu!, ce por- 
nesc din plaiul Closani si con- 
tinue in pi. Motru-de-Sus si Jos, 
jud. Mehedinti. 

Culmea-Neagra, ramificafiune 
a munfilor Vrance!, in direc^iu- 
nea de la S.-V. spre E. 

Culmea-Ohambei, deal, situat 



in partea de V. a comune! Raci, 
din pi. JiuK jud. Gorj. Ea vine 
din spre N. de la com. Ursoaia, 
jud. Mehedinti si merge spre 
S., terminindu-se la extremita- 
tea sudica a catunulu! Baniul 
d.-s., ce aparfme comune! Ca- 
laparul-d.-s. 

Acoperita cu padure, putfna 
vie si prun!. 

Culmea-Porcului, culme de deal, 
in jud. Tutova, pi. Simila, com. 
Bogdana. 

Culmea-Strlmba, deal, in par- 
tea despre E. a comune! Raci, 
din pi. Jiulu!, jud. Gorj. Vine 
asemenea despre N. si se di- 
rige spre S., unindu-se cu acea 
care merge de la Strimba spre 
Murgesti. E acoperita cu padure; 
calitatea lemnulu! este gorun, 
stejar si fag. 

Apar^ine statulu!. 

Culmea-Tama§ului, deal, aco- 
perit cu padure seculara, in pi. 
Motru d.-s„ jud. Mehedinti. 

Culmea -Zorilei, deal, intre co- 
muna rurala Poroiana-Mare si 
com. rur. Izvorelul, pi. Qcolul- 
d.-j., jud. Mehedinti. Se gasesc 
sagep si vase romane in pamint. 

Culme! (Piriul-), piriu, judetul 
Valcea. Izvoreste dintr'o culme 
de deal si se varsa \w Lotri- 
sorul, in raionul comune! Ca- 
linesti, plaiul Cozia. 

Culti§oara, localitate izolata, in 
com. rur.,Negomirul, pi. Vailor, 
jud. Mehedinti. 

Cumatra, cimpie, in com. rur. 
Ilovatul, plaiul Cerna, jud. Me- 
hedinti. 

Cumbia, deal, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, comuna Dumi 



Hosted by 



Google 



cutoci 



16 



cungrb;a-micA 



resti. Se desface din dealul 
Lacusteni, brazdeaza partea nor- 
dica a comunel. E acoperit cu 
paduri. 

Cumci, padure, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d. -j., de pe teritoriul 
comunel Birsanesti. 

Cumeara, deal, in jud. R.-Sarat, 
pi. Orasul, com. Andreasi, in 
partea de E. a comunel. E 
acoperit cu paduri. 

Cumetrei (Virful-), virf princi- 
pal in culmea Cimpulungeanca, 
la hotar catre jud. Buzau, in 
plaiul Rimnicul, com. Valea- 
Salciei, jud. R.-Sarat. E aco- 
perit cu padur! intinse. 

Cumparatul, munte, com. Dra- 
goslavele, plaiul Dimbovita, ju- 
de^'il Muscel. 

Cumparatura, loc arabil, situat 
intre valea Herataulu! si a Cal- 
ma^uiulul, la N. de satul Gri- 
vi^a, com. Calma^uiul, pi. Birlad, 
jud. Tecuciu. 

Cumpatul, munte, inalt de 1766 
m. d'asupra nivelului Marii-Ne- 
gre, spre N.-E. de com. Sinaia, 
jud. Prahova. De sub poalele 
lu! izvoreste Valea-Tufe!. 

Acest munte, impreuna cu 
Cutca, Clabucetul-Taurulu! Ris- 
noava si Dosul - Cerbului, s'a 
vindut la anul 1821 de Biv-vel 
Logofat Crisoscoleu, d-ne! D. 
Sachelarie, pe pre^ul de 2000 
galbenf. 

La anul 1844, Baronul Cris- 
todor Sachelarie, proplrietarul 
prin mostenire al mun^il^r cum 
para^t de d-na Sachelarie dela 
Logofatul Crisoscoleul, lasind 
in urma mor^ii sale marl datoril, 
acest! muntf i au cumparat ma- 
rele Ban Alexandru Filipescu, 
cu preful de 5407 galbenf. 



Impreuna cu Iepi - Marl si 
Jepi-Micf, Risnoava, Sorica si 
Dutca, s'a cumparat la 15 Au- 
gust 1882 de M. S. Regele Ca- 
rol I, pe pretul de 400000 let 
de la d-nul N. Cre^ulescu, care 
i! mostenise de la fratele sau 
Scarlat care i! poseda prin cum- 
paratoare de la familia Filipes- 
ciior. 

Cumpenile, munte, in com. Pal- 
tineni, jud. Buzau. E inconjurat la 
N., de piriul Nehoiasul, la S. de 
piriul Nehoiul si la E. de riul 
Buzau. Are 1 r 54 m. inal^ime. 
E acoperit de fine^e si paduri. 
In poalele sale de S. sunt si- 
tuate catunele : Nehoiul, Fun- 
dul-Nehoiului, Albinari, Botele, 
Muscani si Pislari. 

Cumpenile, deal, pe teritoriul 
satuluT Ghermanesti, com. cu 
acelas nume, pi. Podoleni, jud. 
Falciu in partea de V. 

Cumpenile, deal, la N.-E. com. 
Slatinoara, plaiul Horezul, jud. 
Valcea. E numit ast-fel fiind-ca 
de aci porneste cursul piraelor 
spre E. si V. 

Cumpenile, padure mosneneasca 
in devalmasie in com. Nehoia- 
sul. Formeaza impreuna cu Gal- 
meica din muntele Monteorul, 
un corp de 162 hect. jude^ul 
Buzau. 

Cumpenilor (Virful-), padure 
mosneneasca, in devalmasie in 
com. Paltineni, jud. Buzau. Are 
ca la 1000 hect. Parte a inceput 
a se taia si a se inlocui cu 
livez! si curaturf. 

Cune^ti, sat, in jud. Ialomi^a, pi. 
Borcea, pendinte de com. Rasa. 
E situat pe malul sting al 
bra^iluT Botul, la 2 kil. spre 
V. de satul de resedin^a, de 



care este despar^it prin satul 
Vaidomirul. 

Populaft mea satului consta. 
din 87 familii romini, sau 488 
locuiton, cu 90 barbatT, 102 
feme! si 296 copiT. 

Are o biserica deservita de 
1 preot si 1 dascal. 

Cungrea, sat, in jud. Arges, pi. 
Oltul. Face parte din com. rur. 
Ciomageni, si are o populatie de 
200 locuiton. Poseda o biserica 
cu hramul Cuvioasa Paraschiva, 
deservita de 1 preot si 1 cin- 
tare^. 

Cungrea, sat, face parte din co- 
rauna rurala Simburesti, plasa 
Oltul-d.-s., jud. Olt. Are o po 
pulatiune de 190 locuiton. Si-a 
luat numirea de la riul Cun- 
grea, ce-1 uda prin centru. 

Cungrea-Mare, girld. Izvoreste 
din jud. Arges, se impreuna cu 
vaile Launele si Simburul, intra 
in jud. Olt, pe teritoriul com. 
Ciomagesti si curge catre S.-V. 
Strabate com. Simburesti pe 
teritorul careia se incarca pe 
dreapta c 1 piraTele Simburul si 
Launele, iar pe stinga cu Dobra, 
care curge pe linga Piscjl-Do- 
bri si Branila. Intra pe terito- 
riul com. Dobroteasa, unde se 
mai incarca cu mai multe vilcele 
neinsemnate si apo! trece in 
comuna Cimpul-Mare, unde se 
varsa in Olt. Aceasta girla par- 
curge numai in jude^ul Olt o 
distan^a de peste 25 kil. 

Cungrea-Mica, girld, formata 
din piraele Cerbul si Leleasca 
car! se impreuna la hotarul co- 
munel Otesti-d.-s., pi. Oltul-d.-s., 
jud. Olt. Are o direc^ie de la 
N. spre S. Dupa ce uda co- 
munele Otesti-d.-s., Otesti-d.j., 
Urlueasca, Topana, Parosi, Ursi, 
Va!-de-E!, Albesti, Ivanesti si 



Hosted by 



Google 



CUNUNA (DEALUL CU-) 



17 



curAtura-mAnAstireI 



Cazanesti, se varsa in nul OltuL 
Aceasta girl&, m timpul vereT, 
mat ales cind e seceta, seac&, 
raminind numai cite-va bal^T. 

Cununa (Dealul cu-), deal, 
in plasa si jude^ul Tulcea, pe 
teritoriui comunei rurale Agi- 
Ghiol, una din prelungirile su- 
dice ale dealulu! Agi-Ghiol. Se 
iatinde spre S., avind o direc^ie 
generala de la N.-E. spre S.- 
V., brazdind partea sudic& a 
placet si cea centrala a comunei; 
la V. de satul Agi-Ghiol. Are 
203 m. inaltime, dominind sa- 
tul, valea Tulcea si drumul co- 
munal Agi-Ghiol-Sabandgea. E 
stincos si acoperit cu tufarisur!, 
restun din marile padun de odi- 
nioara ; prelungirea sudica a lui, 
dealul Pietros, este acoperit cu 
pasun! si fine^e. 

Cuparul, com. rur. t pi. Cobia, 
jud. Dimbovita, situata intre 
dealuri si pe vai, carl se nu- 
mesc: Valea- Vladuceasca si Va- 
lea-Crevedia. Aceasta comuna 
se aria la ci^I-va kil. spre E. 
de Gaesti, m apropriere de so- 
seaua jude^iana Tir go viste- Vla- 
sca si pe malul sting al piriului 
Potopul. Se compune din doua 
catune : Burduca si Cuparul, cu o 
populatie de 598 locuitori romim. 
Are 5 ulive: Crevedia, Dobre- 
sti, Valea-Silistei, Valea-Giure! si 
Crevedia-Mare. Sunt doua bise- 
ric! in aceasta comuna\ Ca 'In- 
dustrie, este o moara" de apa, iar 
produc^iunea consta inporumb 
si griti. 

Cupele, catun, pendinte de com. 
Vinatori - Mar!, pi. NeajlovuluT, 
jud. Vlasca. 

Cupenul, valcea, se naste din 
Dealul-Tomestilor, comuna Bu- 
zesti, pi. Mijlocul, jude^ul Olt. 
Curge catre S.-V. si se varsa 



in Vedea, pe stinga ei, in drep- 
tul catunului Corbul, situat pe 
dreapta. 

Cuptoare (Dupa-), vale, in com. 
Panataul, jud. Buzau, c&t. Si- 
biciul-d.-j. ; se scurge in valea 
Panat&ului. 

Cuptoarele, movila, in jude^ul 
Braiia. E situata la S.-E. de 
comuna Ciacirui peste 2 kil. 
departare. A fost sat turcesc. 
S'a numit astfel pentru c& aci 
se ardea capri^a pentru a se 
scoate piatr&. 

Cuptorul-Mic, valcea, comuna 
Dobroteasa, pi. Oltul-d.-s., jud. 
Olt. Se varsa in girla Leleasca. 

Cuptoru§, loc izolat, in jude^ul 
Muscel, com. Poenarel, plaiul 
Nucsoara. 

Curagaul, deal, spre V. de sa- 
tul Comarna-d.-j., com. Poeni, 
pi. Codrul, jud. Iasi. 

Curagaul, piriii ; izvoreste din 
dealul cu acelasi nume din co- 
muna Poeni, pi. Codrul, jud. 
Iasi, curge de la V. spre E. 
Se uneste cu piriul Popritu- 
rei, si se varsa in Piriul-MoreT, 
pe teritoriui satelor Comarna. 

Curani, trup de mo fie nelocuita, 
fosta a familiei Lapati. Az! m- 
trupata cu mosia Petrosani a 
principelui Dem. B. $tirbe!, si- 
tuata in jude^ul Vlasca, plasa 
Marginea. 

Curatului (Dealul-), deal, in 
jud. Roman, pi. Siretul-d.-s., 
com. Boghicea, spre E. de satul 
Boghicea. 

Curate§ti, sat, jud. Ilfov. Face 
parte din com. rur. Tariceni, 
pi. Olteni^a. E situat la S. de 



Tariceni, pe malul drept al 
v&ie! Mostistea. 

Se intinde pe o suprafa{& 
de 4058 hect, cu o populate 
de 440 locuitori. 

Statulu! apar^in 3843 hect., 
din carl cultivS prin arendasil 
s&i 1700 hect. (1000 sterpe, 
1 143 izlaz si p&dure). Locuitori! 
au 216 hect. 

Poseda o biserica cu hramul 
Sf. Nicolae ; o scoala mixta fre- 
cuentata de 20 elev! si eleve, 
cu intre(inerea careia jude^ul 
si comuna cheltuesc 1330 let 
anual. 

Num&rul vitelor man e de 
335 si al celor mici de 833. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumari. Are o balia. 

Curate§ti, trup de mosie, nelo- 
cuit, pendinte de comuna Epu- 
resti a statulu!, pi. Cilnistea, jud. 
Vlasca. 

Curate^ti, padure, pi. Olteni^a, 
jud. Ilfov, de 500 hect. E pro- 
prietatea statulu!. 

Curate§ti-Chircule§ti, trup de 
mosie nelocuit, comuna Sta- 
nesti - Chirculesti, plasa Calni- 
stea, jud. Vlasca. 

Curatura. Vez! Paltinisul, deal, 
jud. Suceava. 

Curatura, farind si finefe, pe se- 
sul SiretuluT, pe locul unde ma! 
inainte se afla satul Dolhasca, 
jud. Suceava. 

Curatura-lui-Ciolovic, p&dure, 
jude^ul Bacau, pi. Muntelu!, in 
com. Podurile. E proprietatea fa- 
miliei Crupenski. Este foioascl 
(fag, stejar); e in intindere de 
550 hect. siesupusa regim lu! 
silvic. 

Curatura-ManSstirei, deal, la 



68878 Marele Dictionar Geografic. Vol. Ill 



Hosted by 



Google 



CURATtJRA-STRIGOlULUI 



18 



CURCA (RlUL-LUI-) 



V. de satul R&chitoasa, plasa 
St&nisesti, jud. Tecuci, ling& 
M&n&stire. 

Curatura-Strigoiului, loc izolat, 
comuna Modoia, plasa Cerna- 
d.-s., jud. Vilcea. 

Curaturile, sat, jud. Arges, p 1 . 
Pitesti. Face parte din comuna 
rurala Mosoaia. 

Curaturile, sat, spre S. de sa- 
tul Ciurea, com. Ciurea, pi. Co- 
drul, jud. Iasi. E situat pe po- 
disul si coasta dealului Oi^a. 
Are o popula^iune de 33 familiT, 
sau 158 suflete, carl se ocupa 
cu agricultura si cu cresterea 
vitelor, cu transportul iemnelor 
si cultura viilor si a livezilor. 
Vite sunt 166 capete, din 
can: 116 vite man cornute, 20 
cai si 30 rimatorl. 

Curaturile,^/, face parte din co- 
muna rurala Govora, plasa O- 
colul, jud. Vilcea. Are o po- 
pulate de 98 locuitori (52 bar- 
bap si 46 feme!). 

Curaturile, deal, jude^ul Vilcea, 
prelungire a culmei Barbatesti, 
care de la S. comunel Barba- 
testi intra in regiunea dealu- 
rilor. 

Curaturile, pise, pe creasta si- 
ruluT de dealuri ce brSzdeaza 
in lung si lat com. Costesti, 
jud. Vilcea, plaiul Horezul. A- 
cest sir de dealurf se prelun- 
geste pe toata partea de E. a 
com. in stinga riuluT Costesti. 

Curaturile, pise. VeziTirsa,jud. 
Vilcea. 

Curaturile, be izolat, bom, Go- 
lesti, jud. Muscel, pi. Fodgoria. 

Curaturile, locatitate % in J olesti, 



jud. Suceava, e bogatS in f&na- 

Curaturile, loc izolat, jud. Vil- 
cea, pi. Cerna-de-Sus, com. Po- 
pesti. 

Curaturile, loc de finefe, jud. 
Vilcea, pi. Ocolul, comuna Bu- 
nesti. 

Curaturile, mlastina, in partea 
de S.-V. in padurea satului O- 
raseni, jud. Botosani, comuna 
Curtesti. 

Curaturile, poiand, la N.-E. com. 
Serbanesti, jud. Vilcea, plasa 
Mijlocul. 

Curaturile, ponoare, in padure 
spre V. de satul Oraseni, jud. 
Botosani, pi. Tirgul, com. Cur- 
testi. 

Curaturilor (Piriul-). Vezi Pal- 
tinisul, jud. Suceava. 

Curaturilor (Valea-), vale, j id. 
Vilcea, plaiul Horezul, comuna 
Bodesti. 

Curaturi^a, loc izolat, jud. Vil- 
cea, plaiul Cozia, com. Olanesti. 

Curbanul, ezer,my\d. Braila, lun- 
ca Dunarei din com.Tichilesti, in- 
tre privalul Porcul si Filipoiul. 
Comunica cu Porcul printr'un 
mic prival in partea de V. 

Curbanul, prival, jud. Braila. 
Ese din ezerul Deciu si e situat 
in stinga Filipoiulul mai sus 
de privalul Porcului. 

Curbanu§ul, japse, jud. Braila. 
Ese din Deciu, da in privalul 
Curbanul ; impreuna cu Por- 
cul se varsa in stinga FilipoiuluT. 

Curca, pise, spre N. de com. 



Corna^elul, plasa Oltul-de-Sus, 
jud. Olt. 

Curcani, corn. rur.,)\id. Ilfov, pi. 
Olteni^a, situata la S.-E. de Bu- 
curesti, pe malul sting al riuluT 
Arges, unde balta Luica se 
varsa in acest riu ; e la 51 kil. 
departare de Bucuresti. Prin 
mijlocul com. trece soseaua ju- 
de^iana Bucuresti-Oltenita. 

N'are nici un catun alipit. 

Se intinde pe o suprafata de 
3409 hect. ; e proprietatea insura- 
^eilor. Are o populate de 790 
locuitori, can traesc in 159 case 
si 28 bordee. 

Comuna num^ra 201 contrib., 
cu un buget de 2879 lei la ve- 
niturl si 2777 lei la cheltuelT. 
In anul 1885 erau 158 contrib. 

Poseda o biserica deservita de 
2 preoti si o scoala mixta fre- 
cuentata de 18 elevi si 3 eleve, 
cu intre^inerea careia judet'il si 
comuna cheltuesc 1530 lei anual. 

Vite sunt : 507 (90caT si epe, 
100 boi, 298 vaci si vi^ei, 4 
taun, 1 5 bivoli si bivolite) si al 
celor mici de 395 (95 porcT, 
si 300 01. 

Dintre locuitori, 142 sunt plu- 
gan, 5 meseriasT, 4 ati diferite 
profesiT. 

Aratura se face cu 47 plu- 
guri: 25 cu boi si 22 cu cat. 
Locuitorii au 81 care si caru^e. 

Locuitori improprietaritT 158. 

Comerciul se face de 7 cir- 
ri u marl. 

Curcanul, brat (prival), in jud. 
Ialomi^a, pi. Borcea, insula Balta 
com. Dichiseni. 

Curca (Mo vila-lui-), movild spre 
N. de com. Leul, jud. Romana^i, 
pi. Ocolul. Face parte din un 
grup de movile astzate in sir. 

Curca (Riul-lui-), piriu, izvo- 
reste dii satul §ipotele, jud. 



Hosted by 



Google 



CURCA (PlRlUL-LUl-) 



19 



cureaua-din-bogdAne$ti 



Iasi, pi. Bahluiu, si se varsa in 
piriul Miletinul. 

Curca, (Piriul-lui-), tnic ajliicnt 
al piriului Boldesti, com. Vas- 
cani, jud. Suceava. 

Curcane^ti, sub - divizie a cat. 
Lunca-Frumoasa din com. Pir- 
scov, jud. Buzau. 

Curchea-Mare, cariere de pia- 
trd, in jud. Mehedinti, plasa 
Ocolul-de-Sus, pe proprietatea 
statului Bresni^a. 

Cur chea- Mica, carierd de pia- 
trd, in jud. Mehedinti, plasa O- 
colul-de-Sus, pe proprietatea sta- 
tului Bresni^a, in apropiere de 
Curchea-Mare. 

Curcii(Drumul-),^;^/;^ ce plea- 
ca din padurea OrbuluT, com. 
Gheraseni, si merge la Bradea- 
nul, jud. Buzau. 

Curcubata, munte, m jud. R.- 
Sarat, plaiul Rimnic, com. Bi- 
soca, la hotarul jude^ului spre 
Buzau, linga riul Rimnic; e a- 
coperit cu paduri. 

Curcubata, piriu, in jud. R.- 
Sarat, plaiul Rimnic, comuna 
Bisoca. Izvoreste din muntele 
Curcubata, uda Vestul comunel 
si se varsa in Rimnicul-Sarat. 

Curcubeta-Mare, munte, cunos- 
cut prin inahrimea si stincile din 
care e format, in com. Minza- 
lesti, la N. de schitul Gavanul, 
jud. Buzau. Poalele sale sunt 
imbracate de brazi secular!, iar 
virful din stinci goaie si inac- 
cesibile. 

Curcubeta-Mica, munte, in jud. 
Buzati, com. Minzalesti, spre 
S.-V. de muntele Curcubeta 
Mare, de aceeas! constitu^iune 



si frumuse^e. Are o lunga ra- 
mifica^ie spre V., formats, din- 
tr'o vasta stinca, numita: Pia- 
tra-Lunga. 

Curcubeul, sat, face parte din 
com. rur. Balta-Doamnel, jud. 
Prahova, pi. Cimpul. 

Curcubeul, ezer, jud. Braila; si- 
tuat in ostrovul Iapa, la V. 
de ezerul Milea. 

Curcudela, baltd, pe tentorial 
mosiei HapaT, com. Virful- Cim- 
pulul, pi. Berhometele, jude^ul 
Dorohoiu. 

Curcuia^i, sat mic, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Rimnicui-d.-j., despar- 
£ire a catunulu! Zoita, din com. 
Costieni-Marl. 

Curcusul-Mare, virf de deal, 
in jud. si pi. Tulcea, pe teri- 
toriul com. rurale Bes-Tepe, si 
anume pe acela al catunuluT 
sati Pirlita, situat in partea cen- 
trala a plasei si vestica a co- 
munel. Este unul din virfurile 
dealului Beili. Are o inah^ime de 
1 80 m., dominind asupra satulu! 
Pirlita si vaie! Curcusul - Mare. 
Este acoperit cu finefe. 

Curcusul-Mic, deal, vecin cu 
Curcusul - Mare, situat in par- 
tea centrala a plase! si a jude- 
^ului Tulcea si cea vestica a 
com. Bes-Tepe. Are o inahVtme 
de 155 in., dominind asupra dru- 
mului comunal Malcoci-Pirlita. 

Curcusului - Mare (Valea-), 

vale, in jud. si pi. Tulcea, pe 
teritoriul comune! rurale Bes- 
Tepe si anume pe acela al ca- 
tunulul sau Pirlita. Se desface 
din poalele nordice ale Dealu- 
luI-Mare ; se indreapta spre N. 
intr'o direcjie generala de la 
S.-E. spre N.-V., brazdind par- 



tea centrala a plase! si cea ves- 
tica a comunet; curge pe la 
poalele Dealulul-Beilicului si se 
uneste cu valea Sofular, spre a 
se varsa in bra^ul Sf. Gheor- 
ghe, pe dreapta, ma! sus de satul 
Pirlita. 

Curd-Liman, parte din stufurile 
satului Sfistofca, pi. Sulina, ju- 
de^ul Tulcea, pe malul drept al 
bra^ulu! Chilia. 

Curdeli, deal, in jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noua, pe teritoriul 
comunei rurale Lipni^a, si anu- 
me pe acela al catunulu! sati 
Coslugea. Se desface din culmea 
Coslugea; se indreapta spre E., 
avind o direc^iune generala de 
la V. spre E., printre vaile 
Garvan si Galhra sati Scorci, 
brazdind ast-fel partea vestica 
a plasei si cea sudica a comu- 
nei. Are o inal^ime de 122 m., 
si este acoperit cu flne^e, pa- 
sun! si ci{i-va arbor! risipip, res- 
turl din intinsele paduri ce-1 
acopereau odinioara. Pe la poa- 
lele lul nordice trece drumul 
jude^ean Ese-Chioi-Lipnrfa. 

Cureaua, numire data unut pile 
de pddure, de pe mosia statu- 
lui Piclele si Urlatori, din jud. 
Buzau, paduire care s'a alipit 
padureT Piclele-Banulul. 

Cureaua - cu - Pricina, pftdure, 
jud. Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc, co- 
muna Dranicul, la marginea ca- 
reia se intinde com. Dranicul. 
Din dreptul acestel paduri in- 
cepe hotarul de V. catre mosia 
Domeniulu! Coroanel Segircea. 

Cureaua-din-Bogdane§ti, mo- 
sie, a statului, jud. Vilcea, fosta 
pendinte de Episcopia Rlmni- 
cul. 

Cureaua-din-Bogd&ne§ti, pd- 



Hosted by 



Google 



CUREAUA-DIN-CRETENl 



20 



CUR1JA 



dure, a statulul, in intindere de 
15 hect., pendinte de comuna 
Bogdanesti, plaiul Cozia, jud. 
Vilcea. 

Cureaua-din-Cre^eni,^^;^ a 

statului, in intindere de 30 hect., 
pendinte de com. Cre^esti, pi. 
Oltul-d.-j., jud. Vilcea. 

Cureaua-din-Maldare§ti, pa- 
dure, a statului, in intindere de 

8 hect., pendinte de com. Mal- 
daresti, plaiul Horezul, jude^ul 
Vilcea. 

Cureaua-Roaba, mope, a statu- 
lui, jud. Dolj, plasa Balta, com. 
Valea-Stanciulul, arendata, de la 
1893—98, pe 10150 lei anual. 
Suprafa^a acestei mosii este de 
250 hect. Din ea s'au dat in 
loturi 627 hect. 

Curecea, m aha la, in com. rur. 
Izvorul-BirzeT, pi. Ocolul-d.-s., 
jud. Mehedin^i. 

Curecea, ample, in com. rur. 
Izvorul-Birzei, pi. Ocolul-d.-s., 
jud. Mehedin^i. 

Curecea, deal, in com. rur. Iz- 
vorul-BirzeT, plasa Ocolul-d.-s., 
jud. Mehedin^i. 

Curecea, vale, in com. rur. Iz- 
vorul-Birzei, plasa Ocolul-d.-s., 
jud, Mehedin^i. 

Curechi§tea, sat, in com. Gru- 
mazesti, plasa de Sus-Mijlocul, 
jud. Neamtu. Se mal numeste 
si Curechistea-d.-s. 

Impreuna cu locurile vecinase 
ce-I apar^in, are o intindere cam 
de 300 hect., cu o pppula^iune 
de 156 suflete, sau 40 familif, 

9 vaduve, 6 nevolnicf, to^Ro- 
mini, carl se indeletnicesc cu 
agricultura si cresterea vitelor. 

In acest sat se afla o bise- 



rica, deservita de 1 preot si 2 
eclesiarci. 

Sunt 26 contribuabili. 

Vite sunt 130, dintre can: 
24 boi, 15 vacl, 50 of, 6 caT, 
8 rimatori, 6 juntif, 5 junce si 
11 vi^el. 

Curechi§tea, trup de sat, in co- 
muna Petricani, pi. de Sus-Mij- 
locul, jud. Neamtu. Se mai nu- 
meste si Curechistea-d.-j. 

Curechi^tea, mosie, in comuna 
Petricani, pi. de Sus-Mijlocul, 
jud. Neamtu. Este proprietatea 
statului. 

Curechi§tea, pddure, pe cuprin- 
sul mosiel cu acela$i nume, in 
com. Petricani, jud. Neamtu. Are 
o intindere cam de 100 hec- 
tare. 

Curechi§tea, poenifa, in padurea 
Runcul, situata pe teritoriul co- 
munei Silistea, pL Bistri^a, jud. 
Neamtu. 

Curechi§tea-de-Jos. Vezi Cure- 
chistea, sat, in com. Petricani, 
jud. Neamtu. 

Curechi§tea-de-Sus. Vezi Cu- 
rechistea, sat, in com. Gruma- 
zesti, jud. Neamtu. 

Curecul, deal, in com. rur. Ba- 
lotesti, pi. Ocolul-d.-s., jude^ul 
Mehedin^i. 

Curelari, vechie suburbie a ora- 
sulul Cimpulung (1831), jude^ul 
Muscel. Coprindea toatS partea 
din jos de Bughea. In el in- 
tra si Ochesti. 

Cureloi, prival, care pleaca din 
canalul Vilciul, de la hotarul 
nordic al comunei Bertesti-d.-j., 
si se uneste cu privalul Val- 
ciasi. 



Cure§ti, mosie nelocuita, in jud. 
Ialomifa, pi. Borcea, comuna 
Rasa, este proprietatea statului 
si inainte de secularizarea ma- 
nastirilor inchinate depindea 
de manastirea Glavacioaca. Are 
o suprafa^a de 650 hect. 

Curiacul, deal, numit si Bobocul, 
la N. de com. Cimpina, plasa 
Prahova, judetul Prahova. Ser- 
va de pasune si loc de aratura. 

Curiacul, lac, la N. de ora$ul 
Cimpina, plaiul Prahova, ju- 
detul Prahova. Acesta este la- 
cul despre care vorbeste Bo- 
lintineanu in romanul sau Elena 
si pe care il descrie asa: «La 
marginea despre mun^i a ora- 
sului (Cimpina), pe muchia unui 
deal inalt, trece o cale ; sub 
acest mal este un lac limpede 
si linistit, inchis intre doua dea- 
luri. Se crede ca e de o adin- 
cime fabuloasa. Fa^a lacului 
este la ci^i-va stinjeni mai sus 
de platoul Prahovei, etc.» 

Curiganul, loc izolat si stina de 
01, in com. Padina, pe mosia 
Macoveiul, jud. Buzau. 

Curila, deal, in pi. Ocolul-d.-s., 
judetul Mehedin^i, pe teritoriul 
proprieta^eT statului Piatra-Alba. 
Este acoperit cu viT si paduri. 

Curila, pirtU, in jud. Mehedin^i, 
plasa Ocolul-d.-s. Izvoreste din 
poala dealului Curila si se var- 
sainTopolni^a, pe partea stinga. 

Curita - Brata^anul, vale, jud. 
Ilfov, asezata la S. de catunul 
Brata^ani. Se varsa in valea Mos- 
tistea. Pe coasta dealului este 
situat satul Bratasani, din co- 
muna Calare^i-Seinoaia, plasa 
Negoesti. 

Curila, sat, judetul Bacau, plasa 



Hosted by 



Google 



CURIfA 



21 



CURMATURA-LUl-CtRLIG 



Trotusul, al comunei Casinul, 
situat pe piriul Curi^a, la o de- 
partare de 3420 m. de satul Ca- 
sinul. Din acest catun, in 1891, 
n'a urmat la scoala nici un co- 
pil, din cei 53 in virsta de 
scoala. Acest catun, impreuna 
cu un altul numit Largu^a, for- 
ma o comuna aparte : com. 
Curi^a. Dupa 1874, catunul Cu- 
ri^a fu alipit de com. Casinul. 
Are o bisericadelemn, deservita 
de 1 preot si 2 cintare^i; are hra- 
mul Sf. Nicolae; se zice ca 
in vechime ar fi fost schit de 
calugari ; este cladita de aproape 
200 an?. 

Are 121 famili! sau 495 su- 
flete, in mare parte mocani. 
Sunt 2 circiumi. 

Vite sunt: 6 cai, 440 vite 
mart cornute, 83 porci si 21 
capre. 

Curi^a, piriU, jud. Bacau, plasa 
Trotusul, ce izvoreste de sub 
poalele Magurei, de la locul 
numit Poiana-CirlanuluT. Curge 
pe teritoriul comunelor Mana- 
stirea-Casinul, Casinul si Bog- 
danesti si se varsa in piriul 
Casinul, pe stinga, dupa ce 
se incarca pe partea dreapta cu 
piriiasele Bluidisul, Sirbul, Bra- 
daleasca, Corbul si Largu^a, si 
pe stinga cu apele Piriului- 
Sarat. 

Curi^a, vale, jude^ul Bacau, pi. 
Trotusul, formata de piriul cu 
acelasi nume. 

Curmatura, sat, jud. Bacau, pi. 
Bistrhra-d.-j., al com. Fundul- 
Racaciuni, situat pe piriul cu 
acelasi nume. Are 34 familiisau 
1 1 1 suflete. 

Vite sunt: 29 vite man cor- 
nute, n porci si 9 capre. 

Curmatura, catun, al com. Pal- 
tineni, jud. Buzau, situat pe 



piriul Catiasul. Are 200 locui- 
tori si 52 case. 

Curmatura, deal, pe mosia Ba- 
luseni, com. Baluseni, pi. Tir- 
guluT, jud. Botosani. 

Curmatura, colznd, m jude^ul 
Buzau, com. Mlajetul, catunul 
Stanila. 

Curmatura, colind, in jud. Bu- 
zau, com. Boziorul, la E. de 
schitul Gavanele. 

Curmatura, movild, jud. Dolj, 
pi. Balta, com. Giurgi^a, de la 
care se spnne ca si ar fi luat 
numele satul Giurgi^a-Curma- 
tura. 

Curmatura, deal, in jud. Pra- 
hova, com. Gura-VitioareT, pi. 
Teleajenui ; serva de pasune 
vitelor. 

Curmatura, munte, in jud. Pra- 
hova, com. Drajna-d.-j., plasa 
Teleajenui, acoperitcu paduri se- 
culare de fag si brad. Are bo 
gate pasuni. 

Curmatura, virf, al muntelui 
Runcul-Madeiului, jud. Suceava. 

Curmatura, deal, in jud. Vil- 
cea, comuna Mihaesti, plasa 
Oltul-d.-s. 

Curmatura, loc ses, linga Piatra- 
Closanulul, pe unde trece po- 
teca ce leaga satul Motrul-Mare 
cu satul Motrul-Mic, jude^ul 
Mehedin^i, plaiul Closani, com. 
rur. Closani. 

Curmatura, loc izolat y in com. 
Cocorasti-Misli, plaiul Varbilaul, 
jud. Prahova, intre girla Dof- 
tane^ul si Valea-SeciT. 

Curmatura, pddure, jud. Vas- 



luiu, in partea de N.-E. a co- 
munef Poiana-Cirnulut, in hotar 
cu comuna Buciumi, din jud. Iasi. 

Curmatura, pddure particular^, 
supusa regimulul silvic, in In- 
tindere de 230 hect, pe mosia 
Muntele - Curmatura , comuna 
Rimesti, plaiul Horezul, jude^ul 
Vilcea. 

Curmatura, ptrilas, jud. Bacau, 
pi. Bistri^a-d.-j., com. Fundul- 
Racaciuni, care se varsa in 
piriiasul Caprianul. 

Curmatura, piriias format pe 
teritoriul comunei Tulnici, pi. 
Vrancea, jude^ul Putna.Se varsa 
in riul Putna. 

Curmatura, piriU, mic afluent 
al piriulul Borca, jud. Suceava. 

Curm&tura, picket de granifd, 
in jud. Mehedin^i, plaiul Closani. 

Curmatura-Balariei,0foV^/tf Bu- 

dacelului, in jud. Suceava, com. 
Bogdanesti. 

Curmatura- Crasnei, munte, in 
partea de N. a comunet Star- 
Chiojdul, pi. Teleajenui, jude^ul 
Prahova, acoperit cu padure si 
izlaz. 

Curmatura-Juga, ruptura dea- 
lulul Curmaturile, de d'asupra 
satului $oldanesti, pe unde duce 
drumul la Spataresti, jude^ul 
Suceava. 

Curmatura-Lazaroi, munte, in 
jud. Neam^u, la hotarul Tran- 
silvaniei, situat intre muntele 
Meleghavas si Arsi^a-Tarcu^ii, 
de care se desparte prin piraiele 
Bolohanosul si Foldtisztpatac. 

Curmatura-lui-CIrlig. VezI Mu- 
chea-luI-Cirlig, jud. Buzaih 



Hosted by 



Google 



curmAtura-mare 



22 



CURSELE 



Curmatura - Mare, tdetnrd a 
dealulul Harangiul, pe mosia 
Catamaresti, pi. Tirgului, com. 
Cocoreni, jud. Botosani. 

Curmatura-Mica, tdeturd a dea- 
lul Harangiul, pi. Tirgului, jud. 
Botosani. 

Curmatura-Muieru^ul, deal, in 
jud. Bacau, plasa Tazlaul-d.-s., 
com. Comanesti, de pe grani^a, 
de unde izvoreste piriul Muie- 
rusul. 

Curmatura - Oltefului, munte, 
in jud. Gorj, plaiul Novaci. E 
situatla N. com. Polovraci.Din- 
tr'insul izvoreste piriul Olte^ul. 

Curmatura-Pintecului, munte, 
jud. Neam^u, la hotarul Transil- 
vaniel, situat intre piriul Bis- 
tricioara si afluentul sau piriul 
Pinteculsi picix)rul de munte Chi- 
cerul (Chicserei). 

Curmatura-Dealului, in com. 
Golesti, pi. Riurile, jud. Muscel. 

Curmaturei (Malul-), loc izo- 
lat, com. Teisani, pi. Teleajenul, 
jud. Prahova. 

Curmaturei (Valea-), vale, co 
muna Bajesti, pi. Riurile, jud. 
Muscel. 

Curmatureni, numire ce se mai 
da mo§iei Catiasul, a mosnenilor 
din com. Paltineni, jud. Buzau. 

Curmaturile, deal, pe mosia Al- 
masul, in com. Dobreni, plasa 
Piatra-Muntele, jud. Neam{u, 
situat in prelungirea dealulul 
Talasmanul. Se mai numeste si 
Poiana-Curmaturile. 

Curmaturilor (Dealul-), deal, 
cultivabil, de asupra satului $ol- 
danesti, jud. Suceava. 



Curmaturilor (Fa{a-), loc izo- 
laty jud. Prahova, pi. Teleajenul, 
com. Teisani. 

Curmeji§ul (Conacul),^j///a7Y, 
spre E. de com. Vladila, jud. 
Romana^i, pi. Ocolul. 

Curpanul, loc izolat, jud. Mus- 
cel, pi. Riul-Doamnei, comuna 
Dirmonesti. 

Curpa§elul, virf de mtinte, jud. 
Bacau, pi. Muntelui, com. Va- 
sie$ti, in culmeaRuncul-Stinelor. 

Curpik§elu\,padure, de brazT, pim, 
moling! si pu^in stejar, proprieta- 
tea lu! Gr. Ghica, jud. Bacau, 
pi. Muntelui, in com. Vasie$ti. 
Are o intindere de ioo hect. 
si este supusa regimului silvic. 

Curpa^elul, vale, jud. Bacau, pi. 
Muntelui, situata intre satele 
Straja si Asaul ; are izvoare cu 
ape sarate. 

Curpenul, cdtun, al com. Valarii 
din plaiul Vulcan, jud. Gorj, 
situat spre E. de comuna si pe 
malul sting al ape! Su^a. Are 
o suprafa^a de 68 hect, din carl 
30 hect. arabile, 10 hect. vie, 
28 hect. pruni, izlaz si fine^e, 
si o populate de 100 fam. 
cu 578 suflete, din can 87 con- 
tribuabili. Locuitorii poseda 16 
pluguri, 3 1 care cu bo! $i vaci, 
8 stupi, 81 vite marl cornute, 
10 caT, 80 01, 60 capre si 50 
rimatori. 

Comunica^ia cu catunele ve- 
cine se face prin drumuri de 
care. 

In catun sunt: 4 mori pe 
apa $ush:a, 4 pufurT si 3 fintini. 

Are o biserica zidita in 1830 
si acum deservita de un cintare^ 
si de preotul de la Valarii. 

Curpenul, cdtun, al com. VSlaril, 



din plaiul Vulcan, jud. Gorj, 
situat spre V. de comuna si 
pe malul drept al riului Susi^a. 

Are o suprafa^a de 94 hect., 
din carl 54 hect. arabile, 10 
hect. vie, 30 hect. livezi cu pruni. 

Are o populatie de 90 fam., 
saii 270 sufl., dintre can 78 
contribuabili. 

Locuitorii poseda : 1 8 plugun, 
32 care cu bof si vaci, 6 stupi, 
82 vite man cornute, 10 caT, 
120 01, 65 capre si 50 rimatori. 

Comunica^ia cu catunele ve- 
cine se face prin drum de care. 

In catun sunt : 3 mori pe 
apa Su$h;eT, 3 puturl si 3 fintini. 

Catunul are 1 biserica, facuta 
m anul 1820 si deservita de 1 
preot si 1 cintaret. 

Curpenul, mahala, in jud. Me- 
hedinti, plasa Motrul-d.-s., com. 
rur. Govodarva. 

Cursasca, piriU. Izvoreste din 
Sipotul-lui-Filip, ce se afla spre 
N. de satul Curses ti, jud. Vas- 
luiu, pi. Racova, com. Cursesti. 
Curge spre S.; trece prin mij- 
locul satului Cursesti, despar- 
^indu-1 in doua parti, apoi se 
varsa in piriul Racova. 

Curse! (Valea-), vale, jud. Mus- 
cel, pi. Podgoria, comuna Ciul 
ni£a. 

Cursele, munte y in com. Goidesti, 
la infurcatura Biscei-Mari cu 
Bisca-Mica, jud. Buzau. Are 1276 
metri inahjime. E acoperit cu 
pini, brad!, . fagT si mesteacani. 
Serva ca izlaz, unde pasc anuai 
300 — 400 01, 350 vaci si 60 
cai". In par tea de S. are fru- 
moasa coasta Sulivastru. 

Cursele, mo fie, in com. Goidesti, 
pe muntele Cursele, jud. Buzau, 
Are 1690 hect. padure, finea^a 
si purine curaturi. Este pro- 



Hosted by 



Google 



CURSESTI 



23 



CURT-CULAC 



prietate mosneneasca in deval- 
masie cu familia Boranescu. 

Cursesti, com, rur., la mijlocul 
pi. Racova, jud. Vasluiu, la o 
distanta de 27 kil. de orasul 
Vasluiu, si de 4 kil. de Pun- 
gesti, resedin^a plase!, asezata 
pe ma! multe dealur! si vii. 

E formata din satele : Cur- 
sesti-Razesi, Cursesti -Sofronie, 
Toporasti, Hordila si Rapsa, 
pe o suprafa^a de 2462 hect., 
din can: 1033 hect. padure si 
151 hect. ioc de cultura, fina^, 
imas, ale proprieta^ei, iar 1728 
hect. ale locuitorilor. Vie se 
cultiva pe 28 hect. Are o po- 
pulate de 400 fam. sau 1599 
sufl., parte razes! si parte cla- 
casi, improprietari^i dupa legea 
din 1864, ocupindu-se cu agri- 
cultura si cresterea vitelor, apoi 
cu cultura viilor si livezilor. 

In comuna sunt tre! biserici, 
deservite de 3 preop si 4 cin- 
tarepf, si 2 circiume. Comer^ul 
se face de 4 romin!. 

Budgetul e de 2034 le!, 84 
ban! la venitur! si de 2017 le!, 
80 ban! la cheltuel!. 

Statul incaseaza 11 94 le! de 
la 199 contribuabili. 

Vite : 66j vite marl corn 11 te, 
93 ca!, 913 o! si 195 rimatori. 

Locuitori! poseda: 53 pluguri, 
116 care cu bo!, 11 caru^e cu 
cai si 80 stup!. 

Cursesti, deal, in partea de N.- 
E. a com. Pungesti, jud. Vas- 
luiu, pi. Racova; desparte aceasta 
comuna de com. Rafaila si Cur- 
sesti. 

Curse§ti-Raze§i, sat, din com. 
Cursesti, jud. Vasluiu, pi. Ra- 
cova. Si-a luat numele de la pi- 
riul Cursasca ce trece prin sat. 
Are o pozhjiune frumoasa, fiind 
asezat pe dealul Cursesti. 
Satul e despar^it in doua de 



piriul Cursasca. Partea din stin- 
ga piriulu! se numeste Cursesti- 
R&zesi, iar partea din dreapta 
se numeste Cursesti - Sofronie. 
Ambele par^f, de si sunt la o 
departare cam de un kil. una 
de alta, formeaza insa un sin- 
gur trup numit Cursesti. 

Este resedin^a com. Are o 
s'jprafafa de 5 14 hect, din car!: 
357 hect. padure si 21 hect. 
' acoperite cu vi! si livezf, pro- 
prietatea razesilor. Popula^ia 
este de 136 fam. sau 536 su- 
flete. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot si 1 cintare^, facuta la 
1839 de obstea locuitorilor. 

Vite sunt : 23 1 vite mic! cor- 
nute, 100 o!, 35 cai si 75 ri- 
maton. 

Locuitori! poseda : 16 pluguri 
si 36 care cu bo!, 8 caru^e cu 
cai si 50 stup!. 

Curse^ti-Sofroni, sat, jud. Vas- 
luiu, despar^it de Cursesti-Razesi 
prin piriul Curseasca(v. Cursesti- 
Razesi), pe o suprafa^a de 617 
hect., din care 125 hect. padure si 
343 hect. Ioc de cultura, fina^, 
imas, ale proprieta^e! cu 2 hect. 
vie. Popula^ia este de 80 fam. 
sau 338 suflete. 

Are o biserica deservita de 
1 preot si un eclesiarc; o cir- 
ciuma. 

Vite sunt: 120 vite mar! cor- 
nute, 113 01, 16 ca! si 20 ri- 
mator!. 

Locuitori! poseda: 7 plugur! 
cu bo!, 15 care si 3 caru^e cu 
cai. 

Cursul-Apei, Ioc is tori c, unde 
Stefan-cel-Mare a batut pe Radu- 
cel-Frumos, in jud. R.-Sarat. Vezi 
partea istorica a jud. R.-Sarat. 

Curt-Bair, deal, in j id. Tulcea, 
pi. Macin, pe teritoriul com. 
rurale Cerna. Este o prelungire 



Sud-Estica a dealulu! Priopcea. 
Se intinde spre S., avlndo direc- 
{iune generala de la N.-V. spre 
S.-E,, brazdind partea centrala 
a plase! si cea Nord-Vesrica a co- 
munel. Se prelungeste spre S.-E. 
prin dealul Para-Bair, la ale carul 
poale este asezat satul Cerna. 
La E. curge valea Megina. Se 
ridica pana la o inal^ime de 300 
m. E punct trigonometric de ob- 
servable de rangul 3 -lea. Sta 
in legatura cu dealurile Bujor 
si Caracicula. De o parte si de 
alta a lu! merge drumul jude- 
{ean si eel comunal Cerna-Greci. 
Este acoperit cu pasun! si pe 
la poale cu semanaturl. 

Curt-Baltc, vale insemnata, in 
jud. Tulcea, pi. Istruiu!, pe teri- 
toriul comune! Beidant si anume 
pe acela al catunulu! sau Sari- 
Ghiol. Se numeste si Rimnicul, Iz- 
voreste din dealul Caragea-Pu- 
nar, sipoarta numele de Curt-Ba 
lic dela izvor si pina in satul Rim- 
nicul, de unde ia numele de 
Rimnicul. 

Curt-Bel, insula, in lacul Razelm, 
dependinte de comuna Jurilovca, 
pi. Babadag, jud. Tulcea. Este 
numita Curt-Lup, din cauza nu- 
merosilor lup! ce se aflau in 
insula. Este acoperita cu ver- 
dea^a. Are o lungime de 8 — 
10 kil. si o intindere de 75 
hect. In capul sau Estic se afla 
ruinele une! ceta^uie numita 
Bisericu^a. 

Curt - Culac, vale, in jude^ul 
Constanta, plasa Medjidia, pe 
teritoriul comunelor rurale Ma- 
mut-Cuius si Euige, carora le 
serveste si ca hotar despar^itor. 
Pleaca din deaLul Orta-Burun- 
Bair ; se indreapt& spre N., In- 
tr'o direc^ie generala de la S. 
spre N., prin dealurile Caceamac- 
Orman-Bair pe dreapta, si Buiuc- 



Hosted by 



Google 



CURT-ORMAN 



24 



CURTEA-DE-ARGES 



Mezarltc-Bair pe stinga; se des- 
chide, dupa un drum de 4 kil., 
in valea Ghiordumgi-Orman, pe 
stmga, nu departe de ruinele sa- 
tulul Sapunar; e taiata de dru- 
mul comunal Caceamac-Mamut- 
Cuius. 

Curt-Orman, ramasitele unei in- 
tin se paduri, ce acoperea odi- 
nioara o suprafa^a de 800 hect. 
in jud. Constanta, plasa Silistra- 
Noua, comuna Lipni^a, la E. 
de catunul Coslugea, si din cari 
azi au ramas numai 100 hect. pe 
malul nordic al iezerulul Oltina. 

Curta§ul, loc izolat si tirld in 
com. Sagata, jud. Buzau. 

Curte (Iazul-dela-), iaz, in co- 
muna Cirligi, pi. Piatra-Muntele, 
jud. Neatmtul; se numeste ast- 
fel din pricina ca este situat 
inaintea por^ei caselor pro - 
prietarestT; este alimentat de 
apele piriiasului Dubarca. 

Curte (Plriul-de-dupa-), piritt, 
in jud. Suceava, com. Stolniceni- 
Prajesculul. Afluent ai Piriului- 
din-Bahna. 

Curtea, sat, face parte din com. 
rurala Daesti, plasa Oltul-d.-s., 
jud. Vilcea. Are o populate de 
208 locuiton (137 barba^i si 
131 feme!) ; ca populate sco- 
lara are 43 copit (24 baep si 
19 fete). 

Curtea, lac, jud. Dolj,pl. Ocolul, 
comuna Cosoveni-d.-s., asezat 
in partea de V. a raionului 
satuluT. Lung de 140 st. si lat 
de 20 st. 

Curtea-de-Arge§, eras, jude^ul 
Arges la 484 m. d'asupra nive- 
luluT maril, cu o popula^iune 
de 575 familii sau 4000 suflete, 
locuind in 715 case. Situat pe 



malul sting al riului Arges, la 
28 kil. departare spre N. de 
Pitesti. Este scaunul Episcopiei 
Argesulul si resedin^a plasei 
ArgesuluT. Are un seminar ca 
25 1 seminarist!; o scoala primara 
de bae^i (168 scolari) si una 
de fete (40 eleve); stasia finala 
a liniei ferate Pitesti-Curtea-de- 
Arges, pusa in circulate in 1 898 ; 
un biurou de posta si telegraf 
al caruf venit pe 1896 — 97 a 
fost de 7986 lei, 70 bam; o 
judecatorie de ocol si un spital 
cu 20 paturi. Orasul are 7 bi- 
sericT, dintre care una, Biserica- 
Domneasca, cu hramul Sfinta 
Filotea, zidita, se zice, de Radu- 
Voda-Negru, intre anil 1244 — 
1264. Biserica-Domneasca este 
unul din cele mai vechi mo- 
numente Veligioase. E construit 
in stil vechiu bizantin din pia- 
tra si caramida netencuita. In 
interiorul biserice! este zugravit 
ca ctitor Radu-Negru. 

In aceasta biserica se pastrea- 
za si moastele Sfintei Filotea, 
facatoarea de minunT. Tot aici se 
pretinde ca ar fi ingropat Radu- 
Negru. Biserica aceasta este 
deservita de 4 preo^i, 2 cin- 
tareti si 1 paracliser. Se in- 
tre^ine din propriul sau fond. 
La marginea estica a orasu- 
lui, pe o inaltime care domina 
orasul si valea Argesulul sunt 
inca in picioare ruinele unei 
capele catolice, facuta se zice 
de Radu-Voda pentru Doamna 
sa, care era catolica. Ceva ma! 
la N. de Curtea-de^Arges, cam 
la vre-o 3 kil. este vestita manas- 
tire a Argesulul, unica in felul 
ei in toata Rominia. Curtea-de- 
Arges are mai multe sate alipite 
cum: Busaga, Groapele, Maha- 
laua-PosteT, Valea-Sasului si Plo- 
pisi. Numara S 14 contribuabili. 
Budgetulcomunei la venituneste 
de 36250 lei si la cheltueli de 
35308 lei. 



Numarul vitelor din aceasta 
comuna era la anul 1887 de 
1909 vice mart, (177 1 boi si 
vacT, 1 2 1 cai si 1 7 bivoll) si de 
2520 vite marunte (n 10 01, 
417 capre si 993 rimatori). 

Anual se ^in aici doua bil- 
ciuri marl, la Sf. Pantelimon 
(27 Iulie) si la Sf. Maria-Mare 
(15 August). Curtea-de- Arges 
a fost intemeiata de Radu-Ne- 
gru, care a avut aci a doua sa 
resedinta (dupa Cimpul-Lung) 
intre ani! 1244 — 1264. In Ar- 
chivele Statului se gasesc mai 
multe chrisoave domnestl, da- 
tate din Curtea-de-Arges, pre- 
cum : de la Dan Basarab (1383), 
Mircea Basarab (1387), Dan Ba- 
sarab (1421) si altele. 

Curtea -de - Arge§ (Biserica- 
Episcopala - de la-), eel mai 

frumos monument de arhitectura 
bizantina din Rominia. 

Biserica Curtea-de-Arges a fost 
fondata intre anil 1 5 1 2 — 1 5 1 7 de 
catre Neagoe-Voevod-Basarab, 
pe temelia vechei Mitropolii, si 
primul ei Episcop a fost Iosif 
Sevastias. 

Neagoe fund foarte evlavios, 
ca fiu sufletesc al Patriarhului 
Nifon, a petrecut ma! tot tim- 
pul vietei sale cu ingrijirea de 
lucruri sTinte, cu inflorirea Bi- 
serice! Romine; aduse in tara 
moastele Patriarhului Nifon de 
la Muntele Athos, introducind 
multe servicil religioase, dupa 
uzul Bisericei Constantinopoli- 
tane. Cu Turcii, de si se gasea 
in legaturile cele ma! bune, sta 
insa gata pentru cazul cind cre- 
stiniT ar fi pornit razboiu contra 
lor. La 1 5 19 el trimise un sol 
la Papa Leon X, in Roma, ca 
sa-i ceara bine-cuvintarea pentru 
el si pentru fill sai, Teodosie si 
Petre, si sal roage in numele 
saii si ai lui Stefan -eel-Tin ar, 
Domnul Moldovei, ca in alian^a 



Hosted by 



Google 



CURTEA-DE-ARGES 



CURTEA-DE-ARGE? 



statelor crestine contra Turci- 
lor, Papa sa numere si cele 
doua. Principate Romine, care 
asteapta din zi in zi ocaziunea 
de a scutura jugul Turcesc. 

Neagoe muta scaunul Mitro- 
poliei de la Curtea-de-Arges 
la Tirgoviste, sfirsind Mitropolia 
din acest oras, care se ince- 
puse de Radu-cel-Mare. Tipari 
carp bisericesti, intre altele E- 
vanghelia, cu o ingrijire deose- 
bita. El cheltui sume marl de banT 
cu infrumuse^area si inzestrarea 
sfiutelor locasurl, nu numai din 
f ara-Romineasca, dar si din 
Moldova si Transilvania, a tu- 
tulor manastirelor grecestT din 
muntele Athos, din Constatino- 
pole, din Sinai, din Ierusalim; 
«m toate laturile, de la rasarit 
pana la apus, si de la miaza-zi 
pana la miaza-noapte, sfintele 
biserici le ajutora, si multa mila 
pretutindeni da, si mai virtos 
spre ceT ce se instrainau prin 
pustiu, si pria pestere, si prin 
schitun, fara de nici o scum- 
pete '1 hranea ; si nu numai 
catre crestini fu bun, ci si catre 
pagini.» 

Dar monumentul destinat a-i 
face pomenirea in secoll este 
Biserica de la Curtea-de-Ar- 
ges. 

Numai cind citeste cine-va 
invafaturile asa de folositoare 
si virtuoase scrise pentru fiul sau 
Teodosie, precum si inscrip^iu- 
nile compuse de dinsul si sa- 
pate pre cele doua lespezi din 
fa^ada vestica a Bisericei, ase- 
menea si documentele oficiale 
venite din timpul sau pana la 
noT, poate in^elege in destul 
marimea sentimentelor si fer- 
bin^eala Dumnezeiasca ce hra- 
nea un suflet plin de credin^a 
ca al luT. 

Reproducem aci cele doua 
inscrip^ii din afara, despre par- 
tea dreapta a intrarei, traduse 



din slavoneste, fund de mare 
important : 

In t na inscriptiune. — «Cfy! cu Duhul 
luT Dumnezeii se pova^uesc, sunt ft! ai lui 
Dumnezeu. Lata si eii robul Domnulu! 
Dumnezeului nostru Iisus Hristos, loan 
Neagoe Voevod,adusu-mi-amaminteDom- 
nia mea, cum ca mul^T Impara^t intru 
imparatia aceasta s'aii salasluit, ci pu^in! 
pe cea cereasca impara^ie o au mostenit-o. 
De aceea dar iata si eii nu numai ca 
m'am sirguit a cirmui aceasta impara^ie, 
ci si pe Domnul din tot sufletul a-1 iubi 
impreuna cu fapte bune. Drept aceea, am 
cunoscut si not, ca ce! fost! inaintea 
noastra stapiniton, adica Impara^i, aces- 
tea ascultindu-le si cele pamintest! bine 
intocmindu-le, pe cele cerestT le-au do- 
bindit, si cele pamintesti pamintestilor 
le-au lasat, dupa glasul fericituluT proo- 
roc, intre Impara^T si Dumnezeescui pa- 
rinte David: Fericit barbatul ce milueste 
si in toata ziua de Domnul se indulceste ; 
si iarasi : precum cu milostenie se cu- 
rajeste pacatele. Aceste dar vazindu-le 
si noT, si de dorin^a si de osirdie fund 
condus! catre sfintele si Dumnezeestele 
biserici a le zidi, inal^a si lnfrumuse(a 
precum le-au facut si tnal^at si infrumu- 
se^at a! nostri intru sfinji raposa^i mosi 
si stramosi si sail facut ctitori, cinstite 
bune biserici, aii inal^at si infrumuse^at; 
asemenea si not, urmind lor, cu dorin^a, 
si osirdie avind catre acest sfint Dum- 
nezeesc templu si locas al Prea sfmtei 
curate! si prea bine cuvintatei Stapine! 
noastre de Dumnezeii Nascatoare! si pu- 
rurea fecioarei Maria a prea cinstite! 
Adormin, pe care am gasit-o Domnia 
mca la Curtea-de-Arges, darimata si ne- 
intarita, si prin darul Dumnezeesc si cu 
inspira^ia acestei Prea cinstite Maice! Dom- 
nului, s'aii deschis ochi! inime! noastre 
si am hotarit acest mai sus pomenit tem- 
plu de la temelie a-1 zidi si a-1 inal^a, 
si a-1 intari, si am daruit sate si {igan! 
si balfi cu peste si vam! si vase de aur 
si de argint si margaritar si pictre nepre- 
^uite. Drept aceea, dupa a noastra pc- 
trecanie, pe cine is! va alege Domnul 
Dumnezcu sa fie uns si urmas si staplu 
al smerite! Domnie! mele al toatei ^ari 
Ungro-Romine, pe acela il conjuram cu 
Domnul Dumnezeu, facatorul cerului si 
al pamintulu! si cu prea curata sa maica, 
si rugam pe Dumnealui: Mare singur 
stapinitorule si de Dumnezeu iubitule 
Domnule, si unsule, te rugam no! pentru 
acest nou zidit templu, pe care l'amln- 
nal^at in cinstea si slava Stapinului Hris- 
tos, ca pe acesta sa nu-1 las! sa fie spre 



pustiere, ascultind pe unit rai grSitori 
catre tine, si sa nu se atinga mina ta 
de mai sus comorile si vasele sa le iai, 
ce inca bine si domnia-ta dupa putere 
sa adaugi, pentru ca sa nu fie spre ba- 
jocura limbelor straine, si locuin^a ani- 
malelor si a pasarilor, si a gadinelor 
si a oamenilor rai; ci fi catre el mi- 
lostiv si intocmitor si pazitor al mona- 
hilor locuitori intr'insul bine-facator ; ca 
sa-^i fie si Domniei-tale ctitoria desa- 
virsita, precum si noua, can am trecut 
din aceasta lume desarta ; pentru ca daca 
voeste mina ta sa se atinga a lua, adu- 
cindu-^i aminte sa nu ia!, nu te vei in- 
cerca, ci daca ve! gindi ca le iai de 
la Prea curata Maica Domnului nu vei 
lua ; dar daca ve! voi si de la tine sa 
darucst! dupa putere la templul acesta 
sa fi! bine-cuvintat de Domnul Dumne- 
zeu, facatorul cerului si al pamintulu!, 
si de Prea curata Maica sa ; pentru ca 
eu, Domnule si unsule, dupa moartea 
mea nu astept de la nimene pomenire 
sa am, de cit de la domnia-ta, lar dom- 
nia-ta, sa a! pomenire in imparatia ce- 
rului, unde este bucuria netrecatoare si 
fericire fara de sfirsit, care va sa" fie 
amin. Si iarasi amintim egumenilor si 
monahilor, aci salasluitori, ca daca cine- 
va din boer! si din nobilii va voi sa 
aduca ale lor aver! si vase, pentru ca 
sa le ascunda in manast're, fie chiar si 
de or!-ce frica, atunci egumenul si mo- 
nahii sa nu le primeasca in manastire 
ca sa nu fie aver! straine in manastire, 
sa nu cada manastirea in nevoe. Iar 
egumenul si monahul, care va primi a- 
vere straina sa o ascunza in manastire, 
sa fie procliat si anathema*. 

A 2 -a inscripfiune.—«CvL voiaTatalui, 
si cu ajutorul fiulu!, si cu savirsirea 
Sfintulu! Duh, care in Treime este sla- 
vit Dumnezeu, de dorin^a si osirdia in- 
demnat, inceput-am acest sfint templu 
al Prea-cuvintate! noastre Stapine Nas- 
catoare! de Dumnezeu cinstite! Ador- 
min, pe care privind-o, si vazind-o, si 
pu^in in^elegind din scripturile Dum- 
nezeest!, ceea-ce graeste gura Stapinulu! 
Dumnezeulu! nostru in Sfinta Evanghe- 
lie : «Daca vom avea credin^a cit un 
graunte de mustar, se vor erta pacatele 
noastre*, dar nic! atita nu s'a gasit in 
not, precum se vorbeste iarasi in sfinta 
Evanghelie : «Daca cine-va va veni la 
mine — nu-1 voiu alunga». $i iarasi zice 
Dumnezeescui Chrisostom : De au lu- 
crat cine-va din ceasul eel di'ntiiu sa-si 
primeasca asta-z! dreapta plata; de au 
venit cine-va dupa ceasul al treilea, mul- 
{umind sa praznuiasca; de aii ajuns ci- 



68878. Marele £>ic(ionar Geogra/ic. Vol. Hi. 



Hosted by 



Google 



CURTEA-DE-ARGES 



26 



CURTEA-DE-ARGES 



ne-va dupa ceasul al saselea — de nimi- 
ca sa nu se indoiasca, ca de nimica nu 
se va pagubi, iar care se va intlmpla 
la al noulea ceas sa se apropie, de ni- 
mica temindu-se ; de au ajuns cine-va 
in ceasul al un-spre-zecelea sa nu se 
ingrozeasca de pedeapsa; ca iubitor ae 
oameni fiind Stapinul Christos, primeste 
pe eel de pe urmn - , ca si pe eel d'intiiii; 
odihneste pe eel venit din ora un-spre- 
zecea, ca si pe eel ce a lucrat din cea- 
sul di'ntiiii ; si pe eel de pe urma. milu- 
este, si pe eel di'ntiiii mingle, si aceluia 
plateste si acestuia da, si lucrul cins- 
te>,te, si iridemnarea o lauda. Pentrii 
aceasta dar, si vol, fratiT met, ace! can 
v'atT ostenit in acest sfint templu, on 
daca, ati fost boga^i, sau saraeT, saii in- 
setafi, saii flrtminzT, sau vaduve, sau din 
slugile mele ; sa nu gindi^T in inimile 
voastre, ca Stapinul Christos nu va lua 
In seama truda voastra, dar lua^i seama, 
precum zice sfinta mat sus zisa Scrip- 
tura : «Fiind-ca stapinul Christos este 
iubitor de oameni, si primeste osteueala 
voastra », si ve£i intra In imparatia ce- 
reasca. Si eii dar, robul Stapinului meii 
Isus Christos, si a mumei sale fara pri- 
hana, si de si prin multe pacate sunt 
minjit, precum nimene altul din crestinii 
de la Rasarit pa?ia la Apus ; ma rogdecl 
£ie, prea Curata Maica a DomnuluT, pen- 
tru cei ce s'au ostenit lucrind Sfintel 
tale case ; daca cine-va in credin^a cre- 
stineasca a fost si a lucrat cu multa. os- 
teneala si cu sudoare si foame, si sete 
si suparare, si cu batae de joe, si ocara, 
primeste prea Sfinta Stapina munca lor 
si roaga pentru ei pe eel nascut din 
tine, ca sa nu-T rusineze in ziua jude- 
ca^ei, dar sa-i numere pe el intre cei 
can vor fi in partea dreapta a scaunu- 
lui LuT. 

De oare-ce eii sunt negura pacate- 
lor, si nici un bine nu am facut inain- 
tea Ta Dumnezeule, nici n'am ostenit, 
nici n'am rlaminzit, nici n'am insetat, 
si nici o sudoare, si nici o lacrama n'am 
varsat, ci in toate zilele vie^ei mele, in 
pace, si in indestulare, si in toate bu- 
nurile acestef deserte lumt am trait, pen- 
tru aceasta, daca nu putuT sa. platesc a- 
cestor lucratort ostenifl, sail din zgirce- 
nia mea, sau prin proprire, saii prin 
iubirea de argint, saii prin iubirea de 
aur, am fost orbit de pacat ; prea buna 
ajutatoare, prea curata Stapina, primeste 
ca rasplata lor desavirsita sa, le fie data, 
si vol, fra^ii mei, erta^T-ma, si nu ma 
blestema^i, si pe voi Domnul Dumne- 
zeu va va erta si prea Curata Maica Lui 
va va milui ; fiind-ca. n'am putut eii sa 



va dau, Domnul Dumnezeu si prea Cu- 
rata lui Maica sa va dea, iar tu, prea 
Curata Maica a lui Dumnezeu care est! 
speran^a, tuturor crestinilor si pre mine 
nevrednicul si lipsitul de speranta eel 
nascut in pacate, vi£a stearpa si smo- 
chin fara rod, si eii sunt oaie ratacita in 
pustiu, si nu sunt vreduic a ma numi 
fiii al tail, fiind-ca foarte sunt incarcat 
cu pacate, ci te milostiveste prea Cura- 
ta Stapina si primeste-ma, nu ca pe cei 
de mat sus scnsii lucratori, carl s'au 
ostenit, dar precum si Sfinta Evanghelie 
scrie : ccPrime.^te-ma parintc, ca si pe 
unul din NaimipT taT» ; asa primeste si 
pe mine pacatosul robul tail loan Nea- 
goe Voevod*. 

Biserica s'a sftr$it la 1526, 
patru ani aclica dupa moartea 
sa; el insa prevazind toate pri- 
menelele acelor vremT turburate, 
se grabi a o tirnosi in anul 
15 17, cind era gata numai par- 
tea arhitectonica a bisericet, $i, 
in interior, cite-va picturi rau- 
rale. 

In ce prive^te construc^iu- 
nea, biserica arata o origin a 
orientala. Modul de a taia pie- 
trele, de a le a$eza cu rostun, 
pu^in cioplite, punind intre ele 
un strat foarte sub^ire de var 
curat neamestecat cu nisip, de 
a le lega cu scoabe de fier fi- 
xate prin plumb, de a dispune 
la diferite inahtimT in grosimea 
zidurilor, de la temelii $i pana 
la virful turnurilor, grinzi in- 
doite de lernn ; toate acestea 
sunt maT mult de cit suficiente, 
pentru a dovedi aceasta, daca 
ne amintim maT cu seama, ca 
este vorba de un monument din 
secolul al XVI-lea, adica dintr'o 
epoca cind aceste traditiunl se 
parasise de mult in Europa, 
care se gasea atuncl in plina 
rena^tere. 

Arhitectul bisericei de la Ar- 
ge? nu era numai un arhitect 
me$ter a concepe $i a executa 
ornamentele cele maT compli- 
cate. El avea iuca $i o mare 
experien^i ca constructor. Dupa 



cum recunoa^te insu$i restaura- 
torul operei sale, d-nul Lecomte 
de Nouy, nu s'ar fi putut exe- 
cuta mai simplu $i mai cu suc- 
ces un plan ca eel dat arhitec 
tului. 

Este destul pentru a ne da 
seama despre acersta, de a 
cerceta planul bisericei in punc- 
tul unde se ridica turnul eel 
mare, care sta pe patru un- 
ghiurT, fara sprijinul proptele- 
ior din afara. Culegerea mate- 
rialelor necesarie a trebuit sa 
prezinte greuta^imarT, din cauza 
lipse! de drumuri practicabile, 
^i a lipsei mijloacelor de tran- 
sport, pe care le avem la in- 
demina asta-zi. Pentru caramida, 
lucrul era u$or ; ea se facea pe 
loc, pamintul dind materia pri- 
ma, iar lemnul pentru a le arde, 
luindu-se din padurile vecine. 
Proba ca fabricarea caramidei 
era destul de inaintata, este va- 
rietatea modelurilor gasite in 
sapaturile intreprinse in jurul 
bisericei de Arge?. Nu tot a$a 
de u?or insa era cu piatra, care 
trebui sa o aduca din depar- 
tare de 95 kil., din carierele de 
la satul Albe^ti, de linga Cim- 
pulung. Piatra este un calcar 
de coloare galbena, de un gra- 
nit stins, fin $i omogen. 

Intr'un hrisov de la Neagoe- 
Voda, se arata ca Domnul scu- 
tise de dajdiT mat multe sate, 
can transportase materialul de 
construc^ie pentru biserica. Mar- 
mora $i mozaicul fura aduse din 
Turcia, cu corabii, pe Dunare, 
pana la Vidin, de unde apoi se 
cara la Arge$. Nimic, cum ve- 
dem, nu oprea pe acei oameni 
plini de credin^a in lucrarea lor. 
Cite sute, mil de care trebuira, 
in timp de ani intregi, ca sa 
transporte acea masa de pia- 
tra ! NimenI nu se dedea in la- 
tun dinaintea bucafilor, ce cin- 
tareau peste 2000 kgr., cum sunt 



Hosted by 



Google 



CURTEA-DE-ARGES 



27 



CURTEA DE-ARGE? 



cele intrebuin^ate pentru con- 
struirea coloanelor din Narthrex 
si pentru turnurile cele man. 

Asta-zi chiar, o asemenea In- 
treprindere s'ar considera ca 
prezintind greuta^i serioase si 
cheltueli enorme. 

Cine insa. sa fi fost arhitec- 
tul, care a conceput planul u- 
nef zidiri asa de marete, si a 
executat-o cu atita arta? Dupa 
izvoare grecestT acesta ar fi fost 
insusi principele Neagoe, care 
in tineretea sa traind la curtea 
Sultanului Selim, ca ostatic, ar 
fi invatat arhitectura. Sultanul 
Tar fi in^arcinat chiar sa zi- 
deasca o moschee in Constan- 
tinopole, si dinsul, fie singur, fie 
ajutat de architectul Manolli din 
Niacsia, ar fi reusit sa o cla- 
deascS asa de frumos, cu 999 
ferestre si 336 minarete, in cit 
Sultanul, uimit de lucrare, ar fi 
incarcat pe Neagoe cu damn, 
dindu-i voe a aduce in Tara- 
Romineasca materialele ramase, 
ca sa le intrebuinteze m edifi- 
carea bisericei de la Arges. 
OrT-ce valoare am fi inclina^i 
sa dam acestor aratan, ramine 
neindoios ca Neagoe a contri- 
buit mult la conceperea planu- 
lui arhitectonic, si ca el se pri- 
cepca nu numai in arhitectura, 
dar si in faurarie; ca adevarat 
critic al artei, el calatorise in 
tan straine, ca sa observe capo- 
d'operile arhitectonice, si se in- 
conjurase in $ara de artist! de 
mare pre^ arhitec^f, pictorT si 
faurarT. Cronica contimporana 
ne spune ca, intre altele, Neagoe- 
Voda batut-a insusi cu cui- 
soare un mar de aur curat, im- 
podobit cu margaritar si cu pie- 
tre scumpe, pe o icoana a sfin- 
tulu! mucenic Gheorghe, din ma- 
nastirea Nucet. 

De sigur ca el s'a servit cu 
mul^f arhitect! si mesteri din 
Turcia, dupa cum incredin^eaza 



si Paul de Aleppo : Se zice, ne 
spune dinsul, ca nefiind mar- 
mora in Tara-RomineascS, Nea- 
goe, spre a dobindi acest ma- 
terial, intrebuin^a urmatorul mes- 
tesug: El dobindi de la impa- 
ratul turcesc un hatiserif spre 
a cladi o geamie in cetatea Bo- 
dom (Vidin), si cu acest mij- 
loc el aduse din Turcia, pe riul 
Dunarea, in corabif, marmoii 
si piatra, pana. la acea locali- 
tate. In acelasT timp el tocmi, 
ca pentru cladirea geamiei, ar- 
hitecpf si al^i mesteri sapaton 
de piatra, si puse sa lucreze la 
acea biserica, la a carei inal- 
$are el era stimulat de o inspi- 
rare divina. Proba ca printre a- 
cesti lucraton unii erati Turd 
estc, c& pe o caramida zidita 
t.ocmai in bolta turnului celui 
mare, se citeste in litere arabe 
cuvintul Alah (Dumnezeu). 

Pe linga artistii din Orient, 
Neagoe a avut recurs si la mes- 
teri faurari din Transilvania, 
Ungaria si chiar din Italia si 
Germania. Inca din anul 1516, 
Vladislav al Il-lea regele Un- 
garieT, ii trimite aurari! trebu- 
inciosi, iar intr'o scrisoare din 
Pitesti (18 Decembrie, 1518), 
Neagoe se plinge Consiliului Mu- 
nicipal din Sibiu ca, de si ra- 
masese mul^umit anul trecut 
cu argintarii Iohann si Celes- 
tin, — trimisT in Jara-Rominea- 
sca, spre a-i face niste cupe, — 
in urma insa a mat pus la 
dispozi^ia lul Celestin o catime 
de eel mat curat argint, cu sar- 
cina de a-i face o cadelni^a dupa 
modelul turnului de la cetatea 
din Sibiti, c&df «not am vizitat 
intreaga Ungarie, zice Neagoe, 
si turn mai frumos ca acela ni- 
caiurea n'am vazut. Dupa cit-va 
timp, sfirsind numitul acel lucru 
al nostru, si aducindu-1 inaintea 
noastra, nicif de cum nu ne-a 
pl&cut, fiind-ca, era o lucrare {i- 



ganeasca. Avem no* in JarS 
destuif mesteri, carif ar fi putut 
s& ne fac£ ceva maf frumos, de 
cum ne-af&cut acesta». Decif Ce- 
lestin a cerut din nou argint, 
fag£duind c& acum va lucrs. cum 
se cade si va ispravi pana la 
PastT, pe garan^ia boerilor Va- 
lentin Pitar si Oprea Vistier, car* 
trebue s& fie pedepsifi, de oare- 
ce el nu sf-a implinit fSg^du- 
in(a; de aceea Neagoe trimite 
la Sibiu pe insusi Valentin, in- 
vitind Consiliul Municipal sa ia 
o masura energica in aceasta 
privin$a\ 

Neagoe, sfin^ind biserica de 
la Arges si intemeind m.anasti- 
rea. ii dete rangui de Arhiman- 
drie ca si TismeneT, hotarind ca 
amindoua aceste manastiri : «sa 
fie intr'un chip cinstite, si scau- 
nele mai man de cit toate m£- 
nastirile ale ^arel Muntenesti 
pana in veci, ca asa s'au toc- 
mit, si s'au asezat, si s'au legat 
cu mare blestem». 

Primul Arhimandrit al Arge- 
sului, Kir Iosif, fu blagoslovit 
de Patriarh a face liturghie cu 
bederni^a (ipogonota) : « Asijdere 
si citi vor fi dupa* el, tot asa sa 
faca». 

Iar manastirea o ingradi Nea- 
goe imprejur cu curte de zid, 
si inlauntrul curfil facu multe 
chili! calugaresti, si o infrumu- 
se^a cu tot felul de trebuin^i, 
facu trapezarie, si magherni^a, 
magupie, si povarna de olovina, 
pivni^a si clopotni^a inalta, si 
puse clopote marl, cu de toate 
o impodobi si o facu asemenea 
raiulul lul Dumnezeu. 

In aceasta stare las& manas- 
tirea de Arges fericitul intru 
pomenire Neagoe - Voda, cind 
la 25 Septembrie 1521 pfirasi 
privelistea lumel acestia, si se 
inmorminta in launtrul bisericei, 
punindu-se de-asupra ramasi^e- 
lor sale pamintesti o lespede de 



Hosted by 



Google 



CURTEA-DE-ABGE? 



28 



CURTEA-DE-ARGES 



marmora, compusa din doua bu- 
catl, legate intre ele prin scoabe 
lipite cu plumb. Ea are sapata 
pe dinsa urmatoarea inscrip^i- 
une in limba slavona: 

«Raposat-au robul lui Dumnezeu loan 
Neagoe Voevod si Domn a toatei f arei 
Ungro-Rominesti si a par^ilor Dunarene, 
in luna Septembrie, in 15 zile, in aiml 
7029, crugul luneT 15, temelia 18. Im- 
para^it-aii 9 ani si jumatate. Si rog pe 
eel ce Dumnezeu va bine-voi a'l aduce 
dupa noi, sa pastreze acest mic locas de 
odihna si casa oaselor mele, ca sa fie 
nestricata». 

La c&patiiul acestui mormint 
sunt alte trel mat micif, cope- 
rite de cite trei lespezide pia- 
tra de Cimpul-Lung. Din ins- 
crip^iunile slavone dupa ele se 
vede ca acolo au fost ingropa^T 
trei copii a lui Neagoe- Voda : 
Petru, mort in luna Martie 1 5 ; 
loan, mort in 27 Noembrie, si 
Angelina moarta in August 3 
fara sa arate anil mor^tf lor. De 
sigur insa ca acesti copii au 
murit, fiind inca in via^a Nea- 
goe Voevod. 

On cit de turburate fura tim- 
purile, ce urmara in Tfara-Ro- 
mineasca, dupa moartea lui Nea- 
goe- Voda, se gasira insa des- 
tui domni, ca sa sprijine si inca 
sa intareasca manastirea de la 
Arges. Ast-fel, in anul 1524, 
Vladislav Voevod darui o ca- 
sarie pentru sustfnerea bolna- 
vilor de Ja bolnija manastirei ; 
Moise-Voda, o moara in sus de 
Arges 51 un pod in Pitesti (1 529); 
Vintila-Voda, mosia Falcoiul 
C 1 535) i un boer Dlrzu, mosia 
Tigveni (1528), etc. Acela insa 
care a avut o grija deosebita 
pentru aceasta manastire si a 
{inut sa termine minunata bi- 
serica, a fost Radu-Voda dela 
Afuma^i, impreuna cu so^ia sa 
Ruxandra, fiica lui Neagoe- Voda. 
Dupa cum se citeste in inscrip- 
{iunea de asupra use! de mar- 
mura la intrare, Neagoe ince- 



puse a zugravi interiorul si nu 
Fa sfirsit. Radu-Voda a termi- 
nat lucrarea in 1526, in zilele 
egumenului Gheorghe, dupa cum 
se arata in urmatoarea inscrip- 
$iune in slavoneste : 

«Intru Christos Dumnezeu, bine cre- 
dinciosul si bine cinstitorul loan Nea- 
goe Voevod, cu Dumnezeiasca rivna si 
demnare, din temelie a inal^at sfintul a- 
cest templu al Prea curate! Nascatoarei 
de Dumnezeu, si neispravindu-1 s'a dus 
spre veclnicele locasuri. Iar eii loan 
Radu Voevod cu mila lui Dumnezeu 
Domn, m'aii inal^at Domnul Dumnezeu 
pe scaun Domnesc, si au napaditTurcii 
cu multe greutati si era sa ia patria 
noastra, fara-Romineasca, si s'a ridicat 
Domnia mea si cu nobiliT, si multe raz- 
boae aparind, cite odata fiind gonilT, si 
cite odata gonind pe vrajmas, pana cind 
puterea si ajutorul celui de sus (biruin- 
{a...) ne-a dat Domnul Dumnezeu. Si am 
ridicat Domnia mea ochii cei suflete-ti 
Dumnezeestile biserici, pe can le-am cer- 
cetat. Si am fost indemnati de maiea 
noastra, bine cinstitoare Doatnna Des- 
pina, sotia acelui bine-cinstitor Neagoe 
Voevod, pentru aceasta sfinta, biserica a 
manastirei Argesului. Si am vazut Dom- 
nia mea Dumnezeestele lor gindiri si 
sirguinte, rivnit-am cu toata inima sa, o 
savirsesc si sa ma numesc Ctitor aces- 
tui Dumnezeesc templu. Dupa porunca 
lui Neagoe Voevod si dupa. vointa lui, 
s'a zugravit chipul Domniei mele aici 
si cu prea iubita sotie a Domniei mele 
Doamna Ruxandra, fiica insist a aces- 
tor bine-cinstitori DomnT Neagoe si Des- 
pina. Pomeneste-ne pre noi, Prea slinta 
Nascatoare de Dumnezeu, intru impara- 
tia fiului Tau, si ne invredniceste pre 
noi a sta la dreapta lui. Si s'a zugravit 
la anul 7035/1526 Septembrie, iniozile, 
cu mina lui Dragomir Zngravul». 

Radu nu numal ca intari da- 
niile facjte manastirei de Nea- 
goe-Voda, ci inca le mai mari 
prin dona^iuni de mosil, scutiri 
de dajdii si acordari de prive- 
legii. EL darui satele Corbi, 
Domnesti, Trinsani, Dichisesti 
cu morl ?i viT, Stefane^ti, ju- 
matate din satui Pitesti, juma- 
tate vama din ora$ul Pitesti de 
peste tot hotarul, cum $i alte 
miluirl nenumarate. 



Se ?tie sfir?itul tragic al a. 
cestui viteaz Domn, care se 
cuvine a fi pus intre eroii cei 
man ai neamului Romin, pen- 
tru ca a cistigat 20 de batalii 
numa! in doi ani, a desfa^urat 
o staruinta vitejeasca in apa- 
rarea drepturilor tare!, in mi- 
nutele de cea mat grea primej- 
die, §i a oprit cu bra^ul sati de 
fier, ca tara sa nu se faca pa- 
salic turcesc. Boerii intriud in 
iatelegen cu fostul Domn Vla- 
dislav, ridicara oaste in ascuns 
pe capul lui Radu-Voda s! il 
gasira nepregatit de razboT. 
Radu fugi impreuna cu fiul sau 
Pirvu, banul CraioveT, insa fi- 
ind gonit de pe urma, fu ajuns 
la Rimnicul-Vilcei. Aci el se 
inchise in capela Sfintului Gri- 
gorie de linga oras, crezind ca 
du^manii luT, cre^tini ca §i din- 
sul, nu o sal ucida chiar in 
biserica; salbatica lor minie pin- 
gari insa altarul sfint, stropind 
cu singele Domnului ?i al co- 
pilului sau, sfintul pristol. Radu 
fu inmormintat in Biserica Cur- 
^eT-de-Arges, alaturea cu so- 
crul sau, Neagoe Basarab (la 
4 Ianuarie anul 1529). Aci i 
se vede mormintul. Pe piatra 
mormintala el este aratat ca- 
lare cu buzduganul in mina si 
cu mantia suflata de vint, in mi- 
nutul ciud se lupta in fruntea 
ostireT sale. 

In ultimele decenii al secolului 
al XVI-lea, manastirea Curtea- 
de-Arges, ca si mai toate lavrele 
paminterie, cazuse in mina ca- 
lugarilor strain!, care prin protec- 
^iune si mita incepind de la egu- 
menii, calcau in picioare daniile 
pioase si legamintele ctitorilor 
primitivi, paminteni si stringeau 
veniturile in folosul manastirilor 
grecesti din pamintui otoman, 
lasind locasurile sfinte din ^ara 
in neingrijire si darapanare. Din 
aceasta stare de umilire voi 



Hosted by 



Google 



CURTEA-DE-ARGES 



29 



CURTEA-DE-ARGB? 



Mihaiu Viteazul in 1594 sa 
scape si manastirea de Arges 
ca si pe cele-1'alte devenite me- 
toace dajnice strainata^e!, cind 
hotari ca nic! un calugar strain 
sa nu se ma! faca egumen, ci 
fie-care manastire sa-s! aleaga 
egumenul sau dintre ieromo- 
nahii si monahi! aflatori intr'insa. 
Eroul de la Calugareni intari 
inca privelegiile manastire! Ar- 
ges, ma! dindu-T si dreptul de a 
judeca pe locuitori! din Curtea- 
de-Arges si a lua vama orasu- 
lui. Aceste imbunata^ir! fura. 
zadarnicite in curind, pentru ca, 
m anul 161 1, Bator Gabor, Dom- 
nul Ardealului, navalind in tara, 
s'au tabarit la scaunul Tirgo- 
viste!, sezind aicea in $ara trei 
lun!, dind voe ostilor de ati 
pradat toata. $ara, si toate manas- 
tirile cit n'au ramas nimic in 
$ara, nic! alta data n'au ma! 
fost aicea in {ara rautate si jaf 
ca atuncea. «Insus! obiectele si 
vasele sfinte bisericilor si ma- 
nastirilor pusese fiara neinblin- 
zita sa le care in tara luT, ce 
o umpluse de argintul si aurul 
Tarei-Rominesti». Bator, dupa 
cam ne spune o cronica saseas- 
ca, a gasit in turnul eel mare 
al biserice! Arges o comoara 
de mare pre{, de sigur odoarele 
manastirest!, care fusese acolo 
ascunse. El lua chiar plumbul 
de pe acoperisul bisericei, la- 
sind-o ast-fel descoperita si ex- 
pusa la ploae .si ninsoare. 

Pe linga. aceste nenorociri ve- 
nite din afara, alta urgie se 
porni din noti asupra manasti- 
rilor pamintene. Jugul venetici- 
lor Greci incepuse sa apese cu 
greu, mai cu seama sub Dom- 
niile lui Radu Mihnea, Alex- 
andru Coconul, Alexandru Ilias 
si Leon-Voda, can se inconju- 
rara de oameni crescu^i in Fa- 
nar, dindu-le pe miin! toate dre- 
gatoriele {are!. Atunc! sfintele 



locasur! pamintene se inchinara 
iarasi manastirelor din orient, 
administrindu-se de oameni stra- 
in! {are!: «Nu dupa lege sfinta, 
ci cu neamul, cu limba, si cu 
moravarile straine neamulu! nos- 
tru, adica. Greci', can nici ca se 
indurara nici se lenevira in via{a 
biruin^e! lor a strica si desfiin^a 
obiceiurile cele bune si batrine 
ale {are!, indraznira a calca si 
obiceiurile manastirilor si pra- 
vila ctitorilor, Domnilor batrini 
ce ati fost legiuita». Pentru a- 
ceasta, Mate! Basarab, prin hri- 
sovui din 27 Noembrie 1640, 
libereaza si manastirea Arges 
de stapinirea straina, redind-o 
{ari!. 

Eaca cum se exprima dinsul 
in slil stramosesc : 

«Drept aceea, no! ce sintem 
ma! sus zisT, loan Mate! Basa- 
rab Voevod, dinaintea adunare! 
a toata {ara, cu sufletul si cu 
voea a tot soboruluf, asa am 
tocmit: cam ca acele sfinte la- 
vre domnestf, care le-aii inchi- 
nat ace! Domni si VladicT stra- 
in!, pentru mita, fara de voie 
si fara. de stire a neamulu!, le au 
supus metoace dajnice altor ma- 
nastiri din tara greceasca, din 
Svet-Agora si de pre aiurea, 
insa manastirile anume : Tis- 
mana, Argesul, Cozia, Govora, 
Cotmeana, Ezerul, Gura-Motru- 
lui, Bradetul, Dealul, Glavacio- 
cul, Snagovul, Bistrh:a, Mis- 
lea, Tinganul, Bolintinul, Poto- 
cul, Rincaciovul, Valea, Mene- 
decul si altele, acelea toate sa 
fie in pace de calugar! strain!, 
carora li s'au fost dat pentru 
mitele lor, si sa aiba a trai 
Manastirile intr'acea slobozenie, 
peacea pravila si tocmeala, cum 
le-au legiuit ziditori! si ctitori! 
lor, si sa aiba a fi pre seama 
{arii cum au fost din veac» 

Darnic fiind cu toate manas- 
tirile pamintene, Mateiu nu pu- 



tea lasa in ruina si locasul cti- 
toricesc al strabunulu! sau Nea- 
goe; el il inveli, il reinoi si il 
inzestra cu multe mostf si da- 
rurl ; zidi din nou clopotni^a si 
chiliile arse de pe vremur!, si 
scuti satele manastire! de or!-ce 
contribute, autorizind prin po- 
runca pe egumenul manastire!, 
«ca or! cind il vor mat supara 
birari! pentru birul satenilor de 
pe mosiile manastirest!, sa le 
dea in cap sa moara ca ciini!.» 

Nici 30 de an! nu trecuse de 
la repara^iunea si reinoirea fa- 
cuta de Mateiu Basarab, si te- 
meliile- biserice! de la Arges se 
aflau stricate, ca si scara, ba 
chiar pietrele construc^iune! e- 
rau mutate de la locul lor. §er- 
ban-Voda Cantacuzino trimise 
pe un bo!er al sau, Dona Pe- 
pano, impreuna cu mester!, ca sa 
dreaga toata stricaciunea, inta- 
ri;id pietrele in tot chipul cu fier. 

Din inscrip^ianea in limba ro- 
mineasca, sapata pe chenarul 
din stinga use! de la intrarea 
biserice!, ne arata ca restaura- 
{iunea s'a facut in anul 1682, 
si ca Domnul a mai adaigat la 
milele manastire! tot vinariciul 
Domnesc din dealul Alimanes- 
tilor (jud. Arges). 

Pana la 1750 nu ma! aflam 
despre vre-o imbunata^ire adusa 
cladire!, de si mul{! Domn! se 
ingrijesc de avutul si dresurile 
manastire!. Intre acestea este si 
Constantin Brincoveanu, care 
(in 1698) da din noti calugari- 
lor dreptul de judecata: «fara 
insa a judeca calugari! sau a 
ma! face inchisor! prin manas- 
tize, ci sa o vinza la vre un 
mirean onorabil, cum sevapu- 
tea tocmi cu dinsul si acela sa 
judece». 

In razmeri^a dela 1786 — 89, 
biserica de la Arges a trebuit 
sa sufere si sa fie pradata de 
Turc!. 



Hosted by 



Google 



CURTEA-DE-ARGE? 



30 



CURTEA-DE-ARGES 



In prima jumState a acestul 
secol biserica luif Neagoe avu 
sa sufere un sir de incendii si 
de stricaciunT. La anul 1838 un 
nou cutremur zgudui temeliele, 
mutind multe pietre din locul 
lor, pentru care fu restaurata 
de Episcopul Ilarion (1828 — 
1845); la 1866 arse Seminarul; 
la 1867, Aprilie 24, casele, clo- 
potni^a si paraclisul, si in fine in 
acelasi an, Decembrie 2, un foe 
mistui intreg in teriorul bisericei, 
si impiedica de atunci de a se mat 
oficia intr'insa serviciul divin. 

Inca pe la anul 1863, pe cind 
sta atit Manastirea cit si Semi- 
narul, s'a sim^it trebuin^a unei 
restauran radicale a bisesicei. 
Arhitectul insarcinat cu studia- 
rea si preg£tirea plan uri lor si a 
devizelor, d. Bureli, a intocmit 
in cursul anului 1864 proectele 
necesare; dispozhriuni de exe- 
cutare s'au luat in anul urmator, 
prevazindu-se costul lucrarilor 
pana la un milion si trei sute 
de mil lei vechi. Nimic insa nu 
s'a putut incepe anul acela. 

In anul 1867, A. S.Princi- 
pele Domnitor, Carol I, in in- 
teresui viu pentru trecutul po- 
porul romin, vizita si Episcopia 
de Arges, observind cu mare 
aten^iune atit biserica, cit si rui- 
nele ce atunci o inconjurau ; isl 
exprimS, hotarirea fermci. de a 
a se reedifica Episcopia si a se 
restaura definitiv biserica lul 
Neagoe-Vod&. O comisiune se 
riumi indat& ; in budget se pre- 
v&zu o sum& de 1 50000 lei vechi ; 
anil 1868 si 1869 trecur& in 
preparative; de la 1870 — 1874 
se lucr& numa! la recladirea so- 
clulul cu piatra nou5, si la inal- 
farea schelelor exterioare si in- 
terioare; lucrarea ins£ se fa- 
cea fiirS plan, fara studil prea- 
labile si foarte incet, in cit dis- 
trugerea timpulul era maif mare 
de cit efectele restaur&ril. 



Atunci se incepu a se cugeta 
serios la monumentul de la Cur- 
tea-de-Arges. D01 ilustri arhitec{I 
francezl, d-nil Viollet-le Due si 
Baudot, fura consulta^I, si dupa 
recomanda^iunea ambilor, con- 
ducerea lucrarilor de restaura- 
^iune se incredinfa d-lui A. Le- 
comte de Nouy, caruia datorim 
asta-zi restaurarea mSre^uluI mo- 
nument, imbr&cat in toata splen- 
doarea sa. 

In 1875, lucrarile de restaura- 
re fura definitiv tncepute, tinura 
1 1 am, si ast-fel restaurata, bi- 
serica Curtea-de-Arges, a costat 
suma de 1 501000 lei, impreuna 
cu mobilierul si vestmintele sa- 
cerdotale si cu toate odoarele. 

Aceasta opera nationals, in- 
treprinsa prin inifiativa M. S. 
RegeluT Carol I, patronata de 
Augustii Nostri SuveranT, a for- 
mat obiectul celeT mai marl in- 
grijirl. Timpul va inscrie printre 
multele titlurl de recunostin^a 
ale na^iunei, si terminarea mo- 
numentulul de la Curtea-de-Ar- 
ges, atit de mult admirat de 
strabunii nostri, can credeaii ca: 
«Potriva nu are in toata lumea», 
si strigau la vederea luT, plini 
de admirare : «Fericit eel ce a 
facut-o, ferici^I eel ce au lu- 
crat-o, vrednici sunt delauda». 

O frumoasa inscriptiune, sa- 
pata pe al patruiea chenar de 
pe fa^ada bisericei, e destinata 
a lega pentru secoli numele a- 
celora, can cu cuvintul si cu 
fapta au contribuit la reinal^area 
celel mai frumoase podoabe a 
Patriei noastre, a careia istorie 
o regasim oglindita in insasi is- 
toria monumentulul de la Cur- 
tea-de-Arges. 

Printre monumentele preapu- 
{in cunoscute ale Europe! estice, 
ce ne au lasat secolul al-XVI-lea, 
Biserica Episcopala de la Cur- 
tea-de-Arges este singurul poate 
intreg, de sigur eel mai curios, 



eel mai bogat si unul din cele 
mai interesante. 

Acest monument, asa cum 
este asta-zi restaurat cu desa- 
virsire, se inal^a stralucitor in 
mij locul unef curti spa^ioase, 
ce ocupa o suprafa^a de 10330 
m. p., avind imprejur un grilaj 
de fier lung peste tot de 400 
metri. 

Prin doua pon:! poate cine- 
sa s£ intre in aceasta curte : 
Una la S., cind vine pe drumul 
despre orasul Curtea-de-Arges; 
cea-1'alta, la E., in direc^iunea 
unde este zidit palatul episco- 
pal. 

La cele doua unghiuri N.-E. 
si S.-E. ale cur^el, se afia cite 
o mica cladire cu bolta, avind 
in virf o cruce aurita ; ele arata 
locul unde fusese odinioara doua 
capele. Cea de la N.-E. era in- 
chinata Sfintului Dimitrie; cea 
de la S.-E. Sfintului Nicolae. 
Ele s'au darimat in 1848, cu 
ocaziunea punerei temelielor Se- 
minaruluT. 

Imprejmuirea de asta-zi este 
pe marginea din afara a zidu- 
rilor, ce inconjurau biserica si 
alcatuiau impreuna cu Manas- 
tirea Scaunul Episcopiei de Ar- 
ges. Edificiul in intregimea sa 
se compune din doua par^i bine 
deosebite : 

I. La V., o platforma de 
piatra cu trei trepte, avind trei 
usi de bronz bogat inpodobite. 
In mijlocui platformei si in 
axa bisericei se aria cerdacelul 
(cantharul sau baptisterul), corn- 
pus dintr'o mica bolta acope- 
rita cu plumb si sus^inuta de 
patru stilpT de marmora cu ca- 
pUeluri fin sculptate. Platforma 
se prelungeste de jur impreju- 
rul bisericei si este inconjurata 
de o galerie frumoasa de pia- 
tra lucrata in florl pe o lungime 
de 128 m., coprinzind 247 flori. 
Aceasta dispozi^iune, unic& in 



Hosted by 



Google 



CURTEA-DE-ARGES 



31 



CURTEA-DE-ARGE? 



felul el, este foarte interesanta 
si merita a fi semnalata. 

II. Biserica insasl, in care 
intri pe o scara de piatra cu 
12 trepte, reprezentind cele 
12 seminal ale lui Izrael, se 
divide in trei parti, potrivit 
tradi^iei: Nartrhex, Corul si Al- 
tarul, despar^it de Cor prin 
Catapeteazma. 

Narthrexul, unde se afla mor- 
mintele domnesti ale ctitorilor, 
is! primeste lumina prin 16 fe- 
restre inalte si foarte inguste, 
avind fie- care fereastra 14 cm. 
de largime, 2 m. de inaltime. 
Coral este luminat prin 6 fe- 
restre de acelasi fel, iar Altarul 
prin trei asemenea. Cele patru 
turle lumineaza iaras! prin 32 
ferestre cu proportiun! analoage. 
Afara de aceasta, 16 ochiuri 
cu geamur! colorate ; fiind peste 
tot ferestre si rozete, 73 ochiuri 
si deschizaturi. Lungimea totala 
a edificiuluT, socotita de la plat- 
forma despre V. pana la balus- 
trada despre E., este de 45 m., 
85 c. Largimea sa e de 20 m. 

Corpul bisericei masoara 26 
m., 60 c, de lungime, pe 15 
m., in largimea sa cea mai 
mare, luata pe Narthrex. 

InahVimea, de la suprafata 
curtei si pana la scaunul cru- 
cei de la turla cea mare, este 
de 31 m. Luata inlauntru, a- 
ceasta inaltime de la pardoseala 
de mozaic pana la cheia bol^ii, 
masoara 25 m., 30 c. Turlele 
cele mici au inaltimea de 19 m. 

Suprafata totala ocupata de 
Biserica este de 756 m. p. 

Suprafata parti lor sculptate, 
zugravite si aurite, da cifra in- 
semnata de 68y m. p. 

Parole sculptate, frizele, ciu- 
bucele, cornicele, etc., insirate 
unele dupa. altele, ar face o 
lungime de ma! bine de 1 kil. 

Se pot numara pe monument 
mai mult de 150 motive dife- 



rite de ornamenta$iune, 42 ro- 
zete man si 48 mat mici, avind 
fie-care din rozetele mid cite o 
pasare de bronz aurit. 

Apele de ploaie se varsa pe 
125 scurgatorl; in fine, monu- 
mentul este aparat de lovitu- 
rile trasnetuluf prin 35 virfur! 
de platina, puse in comunica- 
^iune printr'o re^ea de fire de 
arama si prin doua fringhil de 
acelasi metal, can sunt bagatc 
in pamint si merg pana in fun- 
dul unu! pu£ sapat la rasarit. 

Toate acoperisurile sunt de 
plumb cu ornamente lucrate din 
ciocan. Caracterul arhitectuluT, 
inainte chiar de a intra in mo- 
nument, urmeaza sal cercetam 
pe din afara si sa-1 vedem. 

De la prima vedere, nu este 
greu a recunoaste origina cu 
totul orientals a bisericei. 

O cercetare mai amanun^ita 
ne permite a preciza mai bine 
lucrul. 

Se observa diferite elemente 
combinate in chip armonic si 
capricios, care insa proced de 
la mai multe scoli. Pe linga or- 
namente conzistind din combi- 
na^iuni curat geometrice, care 
constituesc baza decora^iunei 
arabe si persane, cum se vede 
la cornicea cea mare cu colour! 
supra-puse si scobite, la mai 
multe rozete si la diferite pan;! 
de la turla cea mare ; putem 
observa motivele sculptate pe 
cerdacel (canthar), precum si 
ciubucul eel mare in forma de 
fringhie, cart se datoresc unor 
artist! mai pu^ini mesterl in arta, 
asa de complicate! a impletire- 
lor arabe, de cit aceea can ati 
lucrat sculpturele, ce se pot ve- 
dea d'asupra use! de la intrare, 
de exemplu, si cite-va rozete. 

Cadrele sau chenarele com- 
puse din stilpule^e sau ciubuce 
mici rotunde, care divid partea 
de jos a corpului bisericei, sub 



briul eel mare sculptat, precum 
si arcaturile, ce se vad d'asu- 
pra acestuia, de asemenea si 
propor^iunele edificiulul, care 
este prea inalt in raport cu lar- 
gimea sa, toate ne conduc pana 
hi Armenia si in Georgia, ca 
sa gasim acolo puncte de com- 
para^iune. 

Se stie ca Armeni! au fost 
tot-d'auna intrebuinfafi ca con- 
structor! la ConstantinopoJ, in 
Turcia aziatica si Siria. Afara 
de asta, artisti! Grecl, Arab!, 
Persan! si ArmenI, alergau din 
toate parole in capitala Turciel, 
asa ca. Neagoe-Voda, sau ar- 
hitectul insarcinat cu zidirea bi- 
sericei de la Arges, a putut sa 
aleaga printre dinsi! pe eel mai 
mesterl si mai pricepufl. 

Zugravirea si aurirea tuturor 
sculpturilor, restituite complect 
dupa datele cele ma! precise, 
sunt de origina persana. 

Temeliele bisericei sunt esite 
afara din corpul cladirel, si sunt 
destul de adincl, dind zidirei 
nu numai o baza tare si dura- 
bila, dar si o privire impuna- 
toare. Briul eel mare, care in- 
cinge biserica toata, deosebeste 
partea superioara de cea infe- 
rioara a exteriorulul. Acel briti 
se compune din cine! briur! mai 
mici sau vife, din care unul e 
impodobit cu solzl, alte doua 
cu foi impletite liber, si al pa- 
trulea cu col^isori. Din cauza 
inaltime! use!, briul se ridica la 
intrare, formind un cadru drept 
unghiular. 

Fafada despre apus are doua 
despar^itun rectilinil, in care de 
o parte si de alta sunt doua 
ferestre duble incadrate cu o 
bogata ornamenta^iune sculptu- 
rala. De amindoua parole fie- 
carel ferestre se afla cite un ca- 
dru ornamentat, in care este 
sapat cite o inscrip^iune : Cele 
din dreapta intrare! sunt de 



Hosted by 



Google 



CURTEA-DE-ARGES 



32 



CURTEA-DE-ARGES 



Neagoe-Voda ?i scrisa in limba 
veche slavona bisericeasca ; cele 
din stinga, sunt romine$te; pri- 
ma de linga. u?a dateaza din 
timpul lul Serban-Voda Canta- 
cuzino (1682), cea de a doua, 
sapata in timpul Regelui Carol 
I al Rominiei. La mijlocul fa- 
fadei se afla intrarea bisericei ; 
este de marmora, de un carac- 
ter cu totul arab, cu boh:an 
in colorif variate. Intrarea este 
inchisa de o u$a cu doua ca- 
naturi in bronz, lucrata dupa 
un model bizantin cu arabes- 
curi fine. 

D'asupra u$ei, in timpanul 
circular, este icoana, in mozaic, 
a Maicei-Domnului cu miinele 
ridicate sus, iar inainte-i sta Dom- 
nul Christos. Fundul tabloului 
este in mozaic $i poleit cu aur. 

Corul se compune din doua 
abside tradi^ionale la N. $i la 
S., unde se afla a^ezate stra- 
nele de bronz in numar de 7 
de fie-care parte; iar la E., 
absida centrala sau altarui in- 
chis prin catapeteazma. In cor 
la dreapta este tronul regal, de 
bronz aurit $i cu sticle colorate, 
ridicat pe doua trepte ; alaturea 
scaunul EpiscopuluT de acela§i 
metal $i ornamenta^ii, avind sa- 
pat pe razamatoare simbolul ce- 
lor patru Evangheli^ti. La stinga 
coruluT este tronul Reginel $i 
je^ul unuT demnitar ai Statului, 
de aceea^i lucratura Ana. 

Altarui, cu totul rezervat E- 
piscopulm $i preofilor, are doua 
firide laterale sculptate in piatra. 
In cea de N. numita «pros- 
comidie», se prepara Sfintele 
Daruri ?i se pastreaza diferite 
obiecte ale cultuluT, intrebuin- 
^ate la slujba bisericeasca. In 
a doua de la S., inchisa prin 
u?I de bronz «Diaconiconul», 
se pastreaza vermin tele, vasele 
$i alte lucruri scumpe. In jurul 
altaruluT se afla o lavifa de pia- 



tra, in mijlocul careia in axa 
absidei, e a?ezat un je^ de pia- 
tra (Sintronul) pentru Episcop. 
Linga firida nordica este fin- 
tina de spalare, care conzista 
dintr'un rezervorifi de bronz au- 
rit, din care se scurge printr'un 
robinet apa trebuincioasa intr'un 
basin de marmora cu conductul 
destinat a duce apa direct in 
pamint, dupa cerin^ele ritualului. 

In mijlocul altarului se afla 
pristolul sau Sfinta Masa, de 
marmora alba de Carrara, in- 
crustata cu 4 placi aurite, pe 
care sunt sapate chipurile celor 
4 Evangheli^tT. Sfinta Masa este 
a^ezata sub Ciboriul (cuvucliul) 
cu 4 stilpT §i cu cupola ajurata 
?i sus^inuta cu 4 arcun. El este 
de bronz aurit cu ornamente 
sapate sau lucrate din ciocan, 
$i cu incrusta^iuni de ochiuri 
de sticla colorate. 

Timpla sau catapeteazma se 
compune dintr'un soclu de mar- 
mora alba, incrustat cu placi 
de cupru aurit $i impodobite 
cu smal^un ?i cu ochi de sticla, 
cu stilpu^oare de onyx la baze 
§1 capiteluri aurite. D'asupra 
soclulul sunt cele doua icoane 
imparate?ti: a lui Iisus Chris- 
tos ?i a MaiceT-Domnului, lu- 
crate in mozaic de Venecia, $i 
colonada de onyx cu capitele 
aurite $i zmaltuite. 

Dupa ce sui cele 12 trepte 
de piatra ale scarii, cu mar- 
gine sculptata $i aurita pe fund 
albastru, care conduc la intra- 
rea de marmora $i la u$a de 
bronz, intri in biserica ; aci toata 
pardoseala e de mozaic cu di- 
ferite desemnurl armeano-bizan- 
tine. In fa^a coloanelor sunt 
trei trepte, pe care urcindu-le 
ajungi la Narthrex. 

Doua-spre-zece coloane de pia- 
tra, a caror diametru variaza, 
impodobite cu baze $i capitele 
persane, sprijinesc tamburul (o- 



lanul cilindric) unei cupole, care 
se inal^a la 24 de metri de la 
pardoseala. Patru coloane sunt 
in p&rtile laterale, iar doua sunt 
la V. $i doua la E. 

Narthrexul, care are o dis- 
pozi^iune cu mult mat mare de 
cit la toate bisericele, este im- 
partit in patru parpf: 

1 : Intrarea inaintea coloane- 
lor, avind la extremita^ile sale 
in stinga si dreapta cele doua 
turnulet^e cu 8 ferestre, inguste 
$i strapunse in tambur; 2 si 3: 
Doua nefe laterale, unde sunt 
a^ezate mormintele ctitorilor ; 
§1 4: Partea centrala coprinsa 
intre colonada drept-unghiulara, 
care sprijine$te turla mijlocie. 
Aceasta turla conzista dintr'o 
cladire patrata, ce se ridica peste 
coloane $i arcun; d'asupra el, 
prin mijlocire de triunghiuri bol- 
tite (pedentivT), se inalt^a un 
tambur sau un olan cilindric, 
ca sprijinitor direct al bohVii. 
Pe cele patru fe^e ale zidurilor, 
d'asupra coloanelor, insa mai 
jos de arcurile ce primesc pe- 
dentivii, se afla 8 deschizaturi, 
a caror func^iune pare a n* cu- 
rat decorativa. 

U$a de marmora, prin care 
intri in cor, a$ezata intre cele 
doua coloane centrale mai de- 
partate de cit cele-1'alte, este 
foarte curioasa ; ea are bolt^an 
?i aminte^te dispozi^iunea unor 
motive aproape identice cu ale 
Siriei centrale $i ale Egiptului. 
D'asupra acestei u^i de mar- 
mora se citesc urmatoarele ver- 
suri, pe can marele poet al Ro- 
minilor, V. Alexandri, a corn- 
pus pentru biserica: 

Tu ce te lupti in lume 
Cu crincena durere, 
Tu ce din umbra neagra 
Aspiri sa vezi lumina ; 
In ast locas de pace 
Gasi-vei mingiere : 
Altarui pune raze 
Pe fruntea ce se inchina. 



Hosted by 



Google 



CURTEA-DE-ARGES 



33 



CURTEA-DE-ARGE$ 



incadrate frumos in bronz au- 
rit cu sticle colorate. La mijloc, 
d'asupra usei imparatestT, seri- 
dica un fel de firida, care inca- 
dreaza crucificsul, Domnul Chris- 
tos nistignit, avind intr'o parte 
pe Maica Domnului, iar in cea- 
1'alta pe Sf. loan. Aceste trei 
chipuri de arama aurita, lucrata 
din ciocan au repousse, sau pe 
un fund de mozaic. Restul ca- 
tapetezmeT este in intregime de 
bronz aurit impodobit cu pl&ci 
zmah:uite, cu marmore, cu mo- 
zaice si sticle colorate, fund to- 
tul aplicat pe lemn, care in in- 
teriorul Altarului este sculptat 
si zugravit. Pe timpla, in dosul 
icoanei Maicei-DomnuluT, se ci- 
teste vapsit cu negru : «Lua{T, 
minca^T, acesta este trupul meu»; 
iar in dosul icoanef lu! Iisus 
Christos: «Be^i dintru acesta 
to{T, acesta este singele mieu». 
Usa imparateasca de la mijloc 
are sapat, in fa^a la stinga, pe 
bronz : Buna-Vestire, la dreapta, 
vizita Elizabetei la Maica Dom- 
nului. 

Cele doua usi laterale sunt 
de bronz, lucrate ca si restul 
timplel. Aceasta lucrare marea^a 
de arta s'a facut la Paris si a 
reclamat doi ani de lucru. Pu- 
tem zice c£ este unica si far£ 
pereche. 

Picturile din launtrul bisericei 
sunt toate noua, facute dup£ mo- 
delul celor vechi. Ele acopera 
o suprafa^a 2343 m. p. si con- 
\'m 865 figuri, executate in sti- 
lul vechiu bizantin. Merita deo- 
sebita luare aminte figura Min- 
tuitorului Pantrocrator, din cu- 
pola cea mare si mijlocie. El 
cauta spre Vest, {inind mina 
dreapta ridicata in semnul bine- 
cuvintarel, iar in stinga, poarta 
o Evanghelie inchisS; este iu- 
conjurat cu o lumina de aur, 
pe care se citesc urm&toarele 
cuvinte: 



« Domnul s'a uitat din cerurif 
la fiil oamenilor, ca sa vada de 
este vre unul care s5-l in^eleaga 
si sa-1 caute pre El, si to{I Tau 
aratat pe El»; iar in cupola mij- 
locie: «Vede{I, vedefl ca Eu 
sunt Mintuitorul lumeT, lumina 
cea adevarata, izvorul viefel, 
Fiiul lul Dumnezeu». In cupola 
din Altar se reprezinta* Maica- 
Domnulul cu Domnul Christos 
in bra^e si cu inscrip^iunea, «Bu- 
curS-te cea plina de darurl». 
Cupolele turnule^elor au : cea 
de la N. pe Christos Emanuel, 
cea de la S. pe Sf. Maria. Mai 
insemn&m in altar tablourile : 
Coborirea de pe Cruce, Invie- 
rea lui Christos, Duminica Mi- 
ronosifelor si Duminica Tomei; 
Liturgiha Apostoliceascci,figurile 
Sfinfilor Athanasie din Alexan- 
dria, loan Gura-de-Aur si Gri- 
gorie Teologul. In Cor : Pa- 
timele Domnului Christos, Li- 
turghia ingereasca, Sf. Maria, 
Sfintul loan, Nestor, Dumitru, 
Gheorghe, Teodor Tiron, iar pe 
pendentivi, ceT 4 Evanghelistl. 
In Pronaos : Archangeltf Mihail 
si Gavril, Intrarea in Biserica 
si Nasterea Maicei - Domnului. 
Ii fine, in Narthrex, portretele 
ctitoricestl si ale altor Domni 
Rominl, luate dupa cele vechi: 
Neagoe si Despina cu copiil lor; 
Radu de la Afumaji si so{ia sa 
Roxandra; loan Radu Negru 
si Doamna Ana ; loan Teodosie 
Voevod si loan Mircea-cel-Ba- 
trin, in costum de cavaler me- 
dieval ; loan Vladislav Voevod; 
Kneazul Lazar si Doamna Mi- 
lieu, parintil Doamnel Despina, 
^inind in mini o Biserica cu 10 
turle ; Radu Voevod si Mircea ; 
Alexandru Voevod si un copil 
al sau ; Vlad Voevod eel Ttnar 
si loan Vintila Voevod; loan 
Petru-Voda" Cercel si fiul s&u 
Marcu Voevod, avind deasupra 
pe Christos-Pantrocator. 



La dreapta use! de la intrare 
se afla portretul M. S. Regelul 
Carol I, in man tie regain, $inind 
in mina* pergamentul restaura- 
{iunei Bisericei, coroana de o$el 
sta pe un stilp aurit; la un coif 
al tabloulul sunt armele Au- 
gustel Sale familil. La stinga 
se afla portretul M. S. Reginel 
Elizabeta, Augusta noastra Su- 
veranS, inghenuche inaintea Prea 
Curatel Fecioare, absorbita • in- 
tr'o cugetare adinca si cuvioasi, 
inching la picioarele Maicei Min- 
tuitorulul harpa alinatoare su- 
ferin^elor pSmintestl, si pare c& 
zice cu Psalmistul: «Doamne, 
cinstit'am Casa ta si locasul 
cinstireJ Tale». De o parte si 
de alta a portretelor regale, se 
aria la stinga portretul primulul 
Episcop al Argesulul Iosef I, 
iar la dreapta, al P&rintelul 
Episcop Ghenadie II Argesiul, 
mal tirziti Mitropolit Primat 

CerdScelul din fa^a Bisericei 
estedestinat in special pentru 
oficiarea botezulul, de unde 
ii vine si numele de Baptisteri- 
um. AsemenI capele alc&tuiau in 
construc^iunile vechi bizantine 
o parte esenfiala si o podoabS. 
Gonzales Clavijo, in discrip^iu- 
nea ce face bisericei Sf. Gheorghe 
din Constantinopole, zice : « Ina- 
intea usel Bisericei se aAa* un 
frumos basin pentru botez, si 
d'asupra sa o cupola susfinutS 
de 8 coloane de marmori alba, 
si acoperita de muite figurl». 
Baptisteriul de la Arges con- 
zista, dupa cum am v£zut, din- 
tr'o cupola invelita cu plumb, 
pe patru coloane de marmora 
din Constantinopole cu va>gl 
vinete, avind capitelurile in stil 
arab, de marmora de Carrara. 
In prejurul cupolel se afla o ga- 
lerie de florl scobite in piatra. 
Timpanele arcurilor sunt cu scul- 
pturl de un gen deosebit de 
al sculpturilor Bisericei, intrind 



68878 Garble Vicfionar Geograiic Vol. 111. 



Hosted by 



Google 



CURTEA-DE-ARGES 



34 



CURfEA-DE-ARGES 



si pasar! prin motivele orna- 
menta^ieif. D'asupra timpanilor, 
cantarul e incins de un brlu 
cu sculpturl in forma de solzi. 
Cele patr j arcur! de piatra sunt 
margenite in partea superioara 
de un ciubuc rotund cu flori 
sculptate si aurite, pe un fund 
verde; la timpane fundul e al- 
bastru si ornamenta^iunea cu 
aur. Botyartf se termina cu 1 1 
ftori ascu^ite de fie-care parte. 
Pardoseala de mozaic prezinta 
ornamente bizantine in diverse 
colon, avind la mijloc cruce, for- 
mats din impletitun incolacite. 

O do are §i mobilier. — Tntre 
odoarele bisericeT, eel ma! pre- 
stos, si care face admirafiunea 
tutulor, este un manuscript pe 
pergament con^inind cele 12 
EvangheliT, ce se citesc in Joia 
mare in Saptamina Patimilor, si 
Evangelia InviereJ din Simbata 
mare. Este scris intreg de M. 
S. Regina Elizabeta pe 50 pa- 
gini mar! in folio ; fie-care pa- 
gina este incadrata intr'un che- 
nar lat de 15 c. m. $i alcatuit 
din motive diferite si combinate 
dupa inspirafiunea proprie : cind 
flori de munte, rinduite cu gust, 
cind seminfe de paltin, cind 
impletiturl de arabescuri si de- 
semnurl luate din 'ornamentica 
romineasca. Fundul fie-carei pa- 
gine este deosebit colorat. Tex- 
tul e scris cu aur sau cu argint, 
dupa cum convine mai bine 
tonului coloarei. Fie-care pagina 
din cele 50 este un ce in sine 
deosebit prin ini^iale, prin de- 
corafmni si coloare, destainu- 
este o intenfiune artistica si 
bogata imagina^iune a regescu- 
lul lor autor. Prima pagina poarta 
acest titlu : Sfintele Evangelii 
din Joea Patimilor. 

La mijloc este desemnata 
Sfinta Inviere, iar imprejur, in 
cite un frumos cadru de flori- 
cele, se vad 4 scene din Pati- 



mele Mintuitorului, si alte 4 din 
via^a Maicel Domnului. Pe pa- 
gina verso sunt zugravite 1 1 
capete de ingerasi, care se asea- 
mana cu unit din ferici^if ador- 
mi^i ai familiei M. M. L. L. Sunt 
trei figurl sus si trei jos in cite 
un cadru oval format din ghir- 
lande de flori; iar de o parte 
si de alta a paginel cite un 
cadru rectiliniar, eel din stinga 
avind doua figurtcel din dreapta 
trei. Figura de la mijloc in 
grupul de sus este chiar dra- 
gul ingeras al M. M. L. L. zmuls 
inca din pruncie, este Princi- 
pesa Maria in chipul unui co- 
pilas cu fa^a Candida. El trage 
cu manusi^a clopotul cele! de 
a doua Invieri ; coarda clopo- 
potului este impletita cu o ra- 
mura de flori. Urmatoarea in- 
scrip^iune de jur imprejur for- 
meaza cadrul figure!: 

Maria f 1874, ITTY. Christos a Inviat 

din mortT. 
La stlnga: OTTO f 1862. Cu moarte 

pre moarte calcind. 
La dreapta: Hermann -j- 1877. Si celor 

din morminturi. 
Cadrul rectiliniar stinga, sus: Ecaterina f 

1866. 

Teresa -f 1883 
Christos A Inviat Din Morti Cu Moarte 

Pre Moarte. 
Cadrul rectiliniar dreapta, sus : Sofia f 

1869. 

Maria f 1882 
Frantz -j- Cristos. 
A Inviat Din MortT cu Moarte Pre Moarte. 
Grupul de jos : 
La stinga: Maria f 1867 Calcind, Si 

Celor Din Morminturi. 
La dreapta: Maria f 1863 Calcind, Si 

Celor Din Morminturi. 
La mijloc: Stefania f 1850, Viata Da- 

ruind. 

Cite un fluture se vede la 
cele patru colour! ale cadrulul 
Principesel Mariei, si la cele 
patru colfuri ale paginei. In mij- 
loc se citeste, scris cu alb pe 
fund aurit pe 13 lintf, urma- 
toarea frumoasa ins^rip^iune : 

Lucrat-am aceasta carte cu cele doua- 



spre-zece Evangelii ale Patimelor Dom- 
nului si Mintuitorului Nostru lisus Chris- 
tos, pentru sinta si Dumnezeiasca l^ise- 
rica a Episcopiei Cur^eT-de-Arges, intru 
amintirea Prea iubiteT si singurei mele 
copile Maria, care in Joia Patimelor a 
trecut la viata cea vecinica, si la al ca- 
reia capatiiii am auzit citindu-se min- 
gietoarele cuvinte ale Domnului. 

Castelul Pelesului 
In 27 August (8 Septembrie) 1886. 

Acest nepretuit odor se va 
pastra de acum inainte alaturea 
cu icoana vechie, ce prima in- 
temeietoare a sfintului locas de 
la Arges a daruit-o, si pe care 
icoana vedem pe Maica-Dom- 
nuliu tinind in bra^e corpul Di- 
vinului Mintuitor, iar mai jos 
pe Doamna Despina a lui Nea- 
goe Voda ^inind pe un genunche 
pe fiui sati Teodosie mort si 
zice : 

«Stapina! primeste pe robul 
tau loan Teodosie Voevod, si 
aseaza-1 in impara^ia Ta». Evan- 
ghelia este ferecata foarte fru- 
mos, dupa desemnele facute de M. 
S. Regina si executate in zmalf. 
Pe ferecatura din fa$a este in 
mijloc crucea tripla bizantina, 
al careia fund e albastru pre- 
sarat cu floricele rosii si galbene. 
Marginele sunt o combinare de 
arabescuri din ornamentica Cur- 
{ei-de-Arges ; un fund de aur 
cu desemnul patrat in coloare 
aiternativ verde si albastru in- 
chis, al doilea fund in coloare, 
iar desemnul de aur. Pe cea- 
Talta parte a ferecaturei se ob- 
serva pe fund verde un desemn 
de pe cusaturi na^ionale lucrat 
in zmal^ ; in mijloc, pe fund de 
aur cu litere albastru inchis, 
sunt facsimilate dupa scrisoarea 
autograft a M. S. Reginei, cele 
sapte cuvinte de pe cruce ale 
Mintuitorului : 

Parinte ! Iarta-le lor ca nu stiu ce fac ! 
Amin zic ^ie, astazi impreuna cu mine 
vei fi in raiu ! 
Mi-e scte ! 



Hosted by 



Google 



CURTFA-DE-ARGES 



35 



CURTEA-DE-ARGE? 



Muere, iata fiul tail, fiule, iata mu- 
ma ta ! 

Hi ! Hi ! Lima savahtani ! 

Parinte ! in minele tale incredin^ez 
duhul meu ! 

Savirsitu-s'au ! 

La dreapta in coi^, jos, este 
scris de-acurmezisul in aur peste 
margine: «Elisabetha, i886». 

Muchea ferecaturil e lucrata 
in zale de aur impletit, dupa 
modelul vechilor Evanghelil ro- 
minestl. 

Incheietorile sunt si ele lu- 
crate in zmal£. 

PomelnicuJ sau dipticul Ma- 
nastirel Argesul este scris cu 
multa ingrijire si cu frumoase 
ornamente pe pergament de 
Doamna Maria G. Sturdza de 
la Miclausani, avind in fa^a in- 
semnarea ctitorilor, iar in dos 
psalmul lui David : 

«Milueste-ma, Doamne, dupa 
marea mila Ta si dupa mul^i- 
mea indurarilor Tale» 

Mobilierul se compune, din 
doua sfesnice marl cu cite trei 
luminan, patru sfesnice mici, 
masa pentru anafora, doua te- 
trapoade pentru cintarep, stra- 
nele, tronul RegeluT, al RegineT 
si al Episcopului, policandru, etc. 

SJinfirea bisericei. — Sfin^irea 
-bisericei Episcopate de la Cur- 
tea-de-Arges s'a facut in ziua 
de 12 Octombrie 1886 in pre- 
zen^a MM. LL. Regelui si Re- 
gineT, cu o pompa neasemanata 
si vrednica de monumentul eel 
mai stralucit al Regatului Ro- 
miniei. 

Aceastra serbare religioasa 
a p'is in miscare mi! de oamenlf, 
can se grabira a veni din toate 
unghiurile £arel, ca sa vada prea 
iubijii lor Suverani deschizind 
iarasi drept-credinciosilor loca- 
sul Dumnezeesc al lui Neagoe 
Voevod, din inceputul secolulul 
al XV-lea, si sa-1 asculte vor- 
bind despre taria Bisericei Ro- 



mine si despre cuviosia strabu- 
nilor lor. 

Dupa terminarea tuturor lu- 
crarilor de restaura^iune, ince- 
pute inca din anul 1875, si dupa 
inzestrarea bisericei cu tot mo- 
bilierul, odoarele si vestmintele 
trebuincioase cultulul ; s'a decis 
ziua pentru savirsirea sfinfirel 
din nou a acestei bisericl, in 
care incetase a se maif oficia 
serviciul divin din cauza foculul 
intimplat la anul 1867. 

Simbata la 1 1 Octombrie, la 
orele 7 de diminea^a MM. LL. 
Regele si Regina pornesc din 
Sinaia, pentru a se indruma pen- 
tru Curtea-de- Arges, inso^i 
fiind de mai mul^i ministri si 
demnitari al Statului. De la 
Chirila si pana la Pitesti garile 
erau impodobite cu verdea^a si 
cu steaguri tricolore. Peste tot 
locul se vedeau portretele Su- 
veranilor, inconjurate de cununl 
de florT. Mul^ime de {arani in 
haine de sarbatoare adunafi pe 
la sta^ii si chiar in drum salu- 
tara cu caldura si entuziazm pe 
Suverani, care de la ferestrele 
vagonuluT muh:umeau tuturor. 

La sta^iunele unde trenul Re- 
gal se oprea cite-va minute, ET 
erau astepta^i de Prefec^ii ju- 
de^elor, Primarii comunelor, carl 
dupa obiceiu, ofereau piine si 
sare Suveranilor, apol corpul 
didactic, precum si un insemnat 
numar de domni si doamne 
dintre notabilita^ile judejelor. 

Pe la 4V2 Augustil Suverani 
se aflau, inaintea porfilor biseri- 
cei Episcopale. 

Aci, inca de la orele 2 l /2 
dupa ameaza, Episcopul Epar- 
hiel de Arges, Ghenadie, imbra- 
cat in man tie si omofor cu epi- 
trahil, impreuna cu mai mutyl 
Arhierei, Arhimandri^I si Stare^I, 
cu 12 diaconi si mai mutyl pre- 
0^1, to$I imbraca^i in nouale ves- 
minte sacerdotale si urma^I de 



numeroasa poporime, plecara 
de la Biserica numita Bolnita 
Episcopiei, in cintece corale 
si sunetul clopotelor, ducind 
Episcopul Ghenadie sfintul Disc 
cu sfintele moaste pregatite 
spre a fi puse a doua-zi in 
stilpul sintulul Pristol al bi- 
sericei, precum si cu sfintele 
moaste ale sfinfilor Nifon, Ser- 
giu, Vach si ale sfintei Ta$i- 
ana. Aceasta procesiune reli- 
gioasa se intilni la poarta bise- 
ricei Episcopale cu sfintele moas- 
te ale sfintei mucenice Filotea, 
adusa intr'adins de la biserica 
Curtea Domneasca din orasul 
Curtea-de-Arges. Dupa intrarea 
aminduror procesiilor in bise- 
rica, sfintele moaste ale sfintei 
Filotea fura asezate linga strana 
dreapta, iar ale acelor-ratyl sfin^i 
in stinga; sfintele moaste insa, 
pregatite pentru sfinta Masa, 
se depusera la sfinta prosco- 
midie in Altar. 

Indata dupa aceasta se in- 
cepu slujba Vecernie, oficiindu- 
se de un Arhimandrit. 

Pe cind se cinta slava de la 
Stihirl, se vesti sosirea M. M. 
L. L. Regelui si Reginel. D-nii 
Ministri, Corpul diplomatic, Ar- 
hitectul restaurator al monumen- 
tulul cu ajutorul sau, do! Ge- 
nerall, casa civila si militara a 
M. M. L. L., elevil seminarului 
si. o popula^iune numeroasa, 
intimpinara pe M. M. L. L. 
Regele si Regina la poarta ca- 
tedrala. 

Inalt P. S. S. Mitopolit al 
Moldovel si Sucevel, D. D. 
Iosif Naniescu, inso^it de tofl 
Inal^il prela^I afla^I aci, astep- 
tau la usa bisericei. M. M. L. 
L. sarutara Sf. Evanghelie si 
Crucea prezentate de Episco- 
pul Ghenadie. Corul vocal de 
la Domni^a-Balasa, intona sub 
direcfiunea maestrului Barca- 
nescu, imnul regal, pe cind 



Hosted by 



Google 



CURTEA-DE-ARGE$ 



36 



CURTEA-DE-ARGE? 



Majest&file Lor intrau in bi- 
seric&. M. S. Regele lu& Joe 
pe tronul s&u din dreapta; M. 
S. Regina, pe eel din stinga, 
iar Inaltul cler stlnd in mijlo- 
cul bisericef, intona cintarea : 
« Luminal lin£», ?i se unn& ser- 
viciul VecernieJ, care pe la 4 1 /4 
se termini. 

Dup£ terminarea acestui ser- 
viciu, Augu$tii Suveranif obser- 
varH cu deam&nuntul interiorul 
Bisericef, admirind simplicitatea 
m&rea$a a planului, frumusefea 
picturelor, strfilucirea timplei ?i 
a mobilieruktf, cum §i efectul 
fericit de lumin& care patrunde 
in diferite modurf prin nume- 
roasele ochiuri $i ferestre cu 
geamuri divers colorate. Ma- 
jest&file Lor ati exprimat in mai 
multe rindurl Inaltele Lor mul- 
{umiri d-lui Arhitect A. Le- 
comte, pentru minunata opera 
datorita numai talentuluif, sta- 
min^ei $i gustului s&u artistic. 

Dupa aceea, Majest&tile Lor 
bine-voirS a examina exteriorul 
bisericei, a compara elementele, 
ce au servit la reconstruirea 
cerd&ceiului (Cantarulul) ?i a ba- 
lustrade! din prejurul edificiu- 
luf. Pe la orele 5 p. m., Ma- 
jest&^ile Lor plecara in ora$ in 
ur&rile intregeif popula^iunif, care 
era in$irat£ de la porfile Epis- 
copiei ?i p&n& la casele Pri- 
maruluT, unde se stabilise cu- 
artierul Regal. 

Aci, dupS. ce se ftcu prezen- 
tarile cuvenite, seara, la orele 
7, avu loc un prinz dat de Ma- 
jest&Jile Lor, la care luar£ par- 
te : Inalt Prea Sfin{itul Mitro- 
polit al Moldove!, Dnii Mi- 
ni$trtf pelnipotenfiari ?i ai J&reT, 
aflaflf acolo cu aceastS ocaziune, 
ma! mulflf demnitari at statulul 
§i alte multe persoane de dis- 
tinc^iune, precum $i alte nota- 
bility ale ora?ulu!. 

Dup& prinz avu loc o retra- 



gere military cu tor^e $i mu- 
zici, iar pe la orele 9, o mani- 
festable populara cu muzica $i 
tor^e aprinse. 

M. S. Regina purta frumosul 
costum national, alb, cusut cu 
negru ?i cu fir, care a devenit 
costumul regesc al Rominiei 
?i obiectul de mindrie al femeei 
Romine. Tot in costum natio- 
nal erau fmbracate toate Doam- 
nele prezente, ca $i domni$oa- 
rele de onoare ale M. Sale Re- 
ginei. 

Tot in acea zi de SimbatS, 
pe la orele 9 l /2 seara, la Epis- 
copie a inceput serviciul de 
priveghere (Utrenie). In timpul 
serviciuluT, in curte se ferbeau 
aromatele sfin^ite pentru sfin^ire. 

Ast-fel se termina ziua de 
1 1 Octombrie, care prin frumu- 
sefea el $i prin seninatatea ce- 
rulul, rev&rsase in sufletul tu- 
turor un izvor de placere $i 
bucurie, caci le da speran^a ?i 
pentru un timp ?i mai frumos 
pe a doua zi, ziua cea mare a 
sfin^irei bisericei. Ziua de Du- 
minica, 12 Octombrie, era a$- 
teptata cu nerabdare de to{! 
aceia, can se grabise a veni 
la o serbatoare pioas£ §1 de 
vecinica amintire. 

Toata noaptea, $i mai* ales in 
dimineafa zileT, numarul oaspe- 
{ilor crescu, can venipf m tra- 
surT, carl calarl, cei maT muhnf 
pe jos, sStenT $i satencele de 
prin vaile $i muscelele Arge^u- 
luT, Dirubovi^eT, Muscelului $i 
Rimnicul-Vilcei. 

Inca din ravSrsatul zorilor lu- 
mea c&uta sa ocupe locun in 
intinsa curte din preajma bise- 
ricei. 

Ziua fagaduia a fi din cele 
mai frumoase. Soarele se in^l^a 
plin de c&ldur& $i de lumin^, 
desbrScind cu incetul de haina 
lul mohoritS, munfii cei invSlui^i 
in nor, ?i ftcind sS se desft- 



?oare inaintea ochilor panorama 
cea mai incintatoare. In fund 
se ridica, in vestmintu-i de tim- 
puriu ernatic, mare^ul Neagul, 
mo^neag de zapada, care i^i 
trage numele de la fericitul 
ctitor al Bisericei de Arge$, de 
la Neagoe-Voda. De o parte se 
inal^a muntele Papula, de cea- 
l'alta parte, mun^ii CozieT, iar 
in fundui frumoasei vai se ve- 
deati cheile Arge?ului, ce - $1 
duce pe un pat capricios $i a^- 
ternut cu bolovani, cursul sail 
toren^ial. Calatorul se opre^te 
cu ochii uimi^i in conturnele 
zarii departate, iar biserica 11 
da sa cugete, aducindu-i rasu- 
nete de reinviere din vremile 
trecute, rasunete de via^a din 
vremea prezenta. 

Pe la orele 7 V2 diminea^a, 
armatase in^ira in curte, formind 
un patrulater in jurul bisericei. 
Afara din curte se a$eza de ase- 
menea armata. Grilajul cur^ei 
era acoperit cu drapele trico- 
lore. Un frumos arc de triumf 
se ridica la intrarea despre Cur- 
tea-de-Arge?, iar de la poarta 
pana la u^a bisericei era aster- 
nut un covor pentru Majesta- 
file Lor. 

Lumea se pornise in $iruri 
neintrerupte despre ora^;, des- 
pre muchea dealurilor, $i despre 
vaile din preajma SasuluT ^i a 
Ia?ului, a Danului ^i a AlbuluT, 
acoperind toata curtea, intreaga 
cimpie incunjuratoare $i culmele 
din preajma. 

La "orele 8, sunetul clopotuluT 
dete semnalui de pregatirea 
serviciulu! religios. In frumosul 
cerdacel sau baptister din fa^a 
bisericei , Vicarul Episcopiei 
Rimniculul-Noulul- Severin sS- 
vir?i Sfin^irea apel cea mica. 

Pe la orele 8 3 /4, 21 salve de 
tunurf anun^ara pornirea Ma- 
jesta^ilor Lor de la cuartierul 
Regal, $i la orele 9 in sunetul 



Hosted by 



Google 



CCRTEA-DE-ARGE? 



37 



CURTEA-DE-ARGE? 



clopotelor, al muzicclor si in a- 
clam&rile mul^imei, Augusti! Su- 
veranl, sosira inaintea por^i! 
Episcopiei, in trasura de gala a 
cur^ii Regale, trasa de 4 cai 
si escortata de Prefectul de 
Arges si un escadron de ca- 
larasi. 

M.M. L.L. Regele si Regina 
fura intimpina^I la poarta de 
do! Ministri, doT General!, Ar- 
hitectul restaurator cu ajutorul 
sau, de Comandantul trupelor 
de parada si de alte persoane 
de distinctiune. De o parte si 
de alta a covorulu! asternut, 
erau insira^! clerici! imbraca^i 
in sfintele odajdii. 

La scara bisericei pe plat- 
forma din fa^a, Majesta^ile Lor 
fura intimpinate de to{! Ministri 
{arii; de Corpul diplomatic ; de 
Inal^ii demnitar! a! Statulu! si 
de mai multe persoane nota- 
bile; iar la intrarea in biserica, 
de P. S. S. Episcopul eparhiot 
cu Crucea si sfinta Evanghelie, 
de Inalt P. S. S. Mitropolit al 
Moldovel si de al^i Episcopi si 
Arhimandriti si de un nume- 
ros cler. 

Dupa ce Majesta^ile Lor sa- 
rutara Crucea si sfinta Evan- 
ghelie, intrara in biserica in 
cintarile corului. M. S. Regele 
fu condus la tronul sau Regal 
de catre P. S. S. Episcopul e- 
parhiot si de casa civila si mi- 
litara, M. S. Regina, de catre 
I. P. S. Mitropolit al Moldovel 
si de Domnisoarele de onoare. 

Serviciul sfin^irei se oficia de 
P. S. S. Episcopul Ghenadie, 
cu 4 ArhiereT, cu 4 Arhiman- 
drip, 12 diaconi, in azisten^a 
tutulor preo^ilor din eparhia 
Argesulu! si a unui numar in- 
semnat de preotf, venial de prin 
alte eparhil. P. S. S. Episcopul o- 
ficiant inconjurS. ma! intiiu sfinta 
MasS din Altar de trel or!, in 
cintarea troparilor cuvenite ; a- 



poi ridicind discul cu sfintele 
moaste pe cap, si fiind preces 
de preoti si clerici cu sfinta 
Evanghelie, sfintele chivote, cu 
ripide, steaguri si felinare, esi 
afara din biserica, urmat de M. 
M. L. L. Regele si Regina, de 
persoanele oficiale si de tot po- 
porul. 

Procesiunea ocoli biserica de 
trel on in sunctul clopotelor. 
La fie-care ocol se facu cite o 
stare inaintea facade! de la in- 
trare, punindu-se sfintele moaste 
pe tetrapod si citindu-se Apos- 
tolul, Evanghelia de incungiu- 
rare si cite o rugaciune de 
sfin^ire. In tot timpul citirei 
acestora, Augusti! Suveranf, cle- 
rul, armata si intregul popor 
staii m genunchi si ascultau m 
adinca tacere cuvintele Mintui- 
torulu! si frumuse^ile rugaciune!. 

Dupa a treia ocolire, P. S. S. 
Episcopul urea treptele bisericei 
impreuna cu M. M. L. L. Re- 
gele si Regina, si ci^i-va din 
inal^ii prela^I, si zise rugaciunea 
intrareT, pe cind usile biserice! 
eraCi inchise. 

In nauntru se afla un Arhi- 
mandrit cu do! diaconi {inind 
chivotele in miini. P. S. S. E- 
piscopul Ghenadie pronun^a tro- 
parul din Psalm! : «Ridica{i boeri 
por^ile voastre si va ridicaffpor- 
\\\e cele vesnice, si va intra 
Imparatul Slave!». 

«Cine este acesta, Imparatul 
Slave! ?» intreba clericul din na- 
untru. 

«Domnul eel tare si puternic, 
Domnul eel tare in razboiu, 
Domnul Puterilor: Acesta este 
Imparatul Slave! », r&spunse P. 
S. Episcop. 

Aceste intrebar! si raspun- 
suri se repe{ir£ de trei orT, 
dup^ care apo! P. S. Episcop 
facu trei cruet cu sfintele moaste 
de asupra .usilor, care se des- 
chisera indata. Toata lumea in- 



trind in regula se aseza* iar&si 
fie-care la locul sau. 

Acum incepu punerea sfinte- 
lor moaste in stilpul sfintului 
Pristol. Majest&file Lor inconju- 
rara in cint&rile obicinuite, tabla 
de mar mora destinata a servi de 
Sfinta Masa\ asezind ma! intiiu 
sfintele moaste cu aromatele de 
sfin^ire. 

Intr'uu tub de metal masiv, 
M. S. Regina depuse Chrisovul 
pentru restaurajiunea bisericei, 
scris intreg pe pergament de 
Augusta sa mtn&, si semnat de 
dinsa si de M. S. Regele. A- 
cest tub, depunindu-se sub pia- 
tra Sfintulu! Pristol, in aroma- 
tele de sfin^ire, se acoperi cu 
o placa de metal. 

Confinutul Chrisovului de 
funda^iune : 

«Sfin^itu-s'a acest Dumiiezeesc loca^, 
cu hramul Adurmirea-Maicei-DomnulnT, 
de catre Prea Sfin^itul Episcop de Ar- 
ges Ghenadie, in al 20-lea an al Dom- 
nireT Regelui Carol I, fa{a fiind Regele 
Carol, Regina Elisabeta si o adunare nu- 
meroasa de crestinT din toate parole 
Regatului, intru lauda si marirea lui 
Dumnezeu A-Tut-Puternicului, aparatur 
^are'i acesteia». 

Cuttca de Arge$, 12 Octombrie, 1886 

Carol, Elisabeta. 

Un alt exemplar, pastrat in 
Altarul bisericeT, poarta pe linga 
semnaturile Majesta^ilor Lor, si 
pe cele ale Ministrilor {aril, ale 
Mitropolitului Moldove!, a trel 
Episcopi si a altor demnitarl aJ 
^rii. 

ApoT incepu sp&larea sfintei 
Mese. P. S. S. Episcopul ofi- 
ciant, imbracat cu o c&masa de 
atlaz samaniu, bine-cuvinta mai 
intiiu prin o rugaciune tainica apa 
calda pentru spalare, cerlnd a- 
supra ei bine- cuvintarea Ior- 
danului. M.M. L.L. Regele si 
Regina, incinsl cu cite un sor{ 
alb de atlaz, si cu cite un ca- 
lup de sapun in minei, spalara 



Hosted by 



Google 



CURTEA-DE-ARGE? 



38 



CURTEA-DE-ARGES 



apoi tabla de marmor& turnln- 
du-Li-se apS. de P. S. S. Epis- 
copul de trei or! ca la botez, 
in numele Tat&lui si al Fiului 
si al Sfintului Duh. Dup& cea 
di'ntiiu spalare, Majesta^ile Lor, 
stersera marmora, pe cind se 
cinta psalmul: «Cft de iubite 
sunt locasurile Tale Doamne al 
puterilor». Dupa aceasta urm& 
a doua spalare, in amintirea 
GolgoteT, spalata cu singele si 
apa ce cursese din coastele 
Mintuitorului. P. S. S. Episco- 
pul in semnul crucei, turna" a- 
supra mesei vin atnestecat cu 
ap^ de trandafir, dindu-i sfin- 
$enie si buna mireazma* ; cu a- 
cest liquid amestecat se stropi 
si antimisul la cintarea psalmu- 
luT al 50-lea: «Stropi{i-m&-vei 
cu isop si ma voiu cura^i». 

Dupa aceasta Majesta^ile Lor, 
cu cite un burete in mina, pre- 
cum si d. Ministru al Cultelor 
si clericii ofician^f, stersera bine 
Sfinta masa, si P. S. S. Epis- 
copul incepu a o unge cu Sfln- 
tul Mir. Intiiu a inchipuit trei 
cruel de asupra Mesei, desem- 
nind locurile unde trebue sa 
stea in timpul Sfintei Liturghii 
Evanghelia, Discul si Paharul; 
dupa aceea, cite treicrucTpe fie 
care col{ al mesei, ca ea s&fie 
sfin$ita" pretutindene, in fine trei 
cruel pe Antimis. La aceasta 
diaconul intipSrind insemnatatea 
ritulul ce se oficia, la fie-care 
semn de cruce, atragea baga- 
rea de seama prin cuvintele: 
«S& lu£m aminte», iar ierarhul 
inchipuind scopul sfin^ireT si 
exprimind entuziazmul ungerei 
spirituale, exclama : «AAiluia». 
Corul cinta: «Ce este mat bun, 
sau ce este maT frumos de 
cit sa tr&iasc& frazil impreuna». 
P. S. S. Episcopul a stropit 
asemenea cajmasa de pinz£ alba 
si legate cu snururl prin pre- 
jur, cu care se imbr&case Sfin- 



ta Masa, finind capatul snu- 
ruluT cu care se incinse Sfinta 
Masa* de trei on, in asa chip, 
ca semnul Crucei este din toate 
patru parole; iar corul cinta 
umilul psalm: «Pomeneste Doam- 
ne pe David*. Dupa stropirea 
acestei camasi se aduse poala 
de stofa, de de asupra, cu An- 
timisul. Pe dinsa se aseza* Evan- 
ghelia frumos scrisa cu aur si 
cu podoabe si iconise de catre 
M. S. Regina, si inchinata Sfin- 
tului Altar al bisericei; aseme- 
nea Sfinta Cruce, Chivotul pen- 
tru pastrarea sfintelor Taine, 
cele doua chivote-anaforni^e si 
cele doua sfesnice. Cind ast-fel 
Sfinta Masii era complect im- 
br&cata cu toate podoabele el, 
se cinta psalmul : «Domnul s'a 
impara^it, intru podoaba s'a 
imbracat»; urma cadirea Sfintei 
Mese si a Jertfelnicului cu tot 
Altarul, cintindu-se psalmul : 
«Judeca-ma Doamne, fiind-ca eu 
am umblat prin blinde^ea mea, 
si in Domnul sperind, nu voiu 
slabi». 

Cu aceasta, terminindu-se sfin- 
tirea Pristolului, se facu unge- 
rea sfintei biserici cu sfintul $i 
marele Mir, M. M. L. L. Re- 
gele si Regina, d. Ministru al 
Cultelor si P. S. S. Episcopul 
Ghenadie, cu cite o nuea aco- 
perita in virf cu bumbac muiat 
in sfintul Mir in cele patru 
par^i ale bisericei: In centrul 
apsidei Altarului de asupra Sf. 
Proscomodii ?i a Diaconiconu- 
luf, in cele doua apside ale 
corului, de asupra useT de la 
intrarea din Narthrex in cor, 
unde se citesc versurile mare- 
lui nostru poet Alexandri : 

Tu, ce ce te lup^i in lume 
Cu crincena durere, 
Tu, ce din umbra neagra 
Aspiri sa vezi lumina; 
In ast locas de pace 
Gasi-vei mingiere : 



Altarul pune raze 

Pe fruntea ce se inchina. 

De asemenea pe bisericile 
ctitoricesti din tablourile lui 
Neagoe-Voda si Despina, Radu 
de la Afuma^i $i Roxandra, pe 
pere^ii N. si S. ai NarthrexuluT, 
in fine de asupra intrarei bi- 
sericei in Narthrex. 

Dupa terminarea ungerei cu 
Mir, M. M. L. L. Regele si 
Regina si d. Ministru al Culte- 
lor, intrara iarcLsi in Altar, sa- 
rutara Crucea, Evanghelia si 
Sfintul Pristol, mul^umind lui 
Dumnezeu pentru varsarea ne- 
intrerupta a harului Sau, iar 
P. S. S. Episcopul adresa cu 
glas tare ruga aceasta : «Ne ru- 
gam Tie, stapine mult milos- 
tive, umple de marire, de sfin- 
^enie si de dar jertvelnicul a- 
cesta; ca sa prefaca jertfele 
acele fara de singe, ce se aduc 
Tie intr'insul, in prea curatui 
Trup si cinstit Singele marelui 
Dumnezeu si Mintuitorului nos- 
tru Iisus Christos, a unuia nas- 
cut Plul Tau, spre mintuirea a 
tot poporului ?i a nevredniciei 
noastre». 

Majestatile Lor se retrasera 
din Altar, la tronurile Lor regale. 

Se facu apoi polihroniul pen- 
tru Majestatile Lor, de catre 
P. S. Episcopul eparhiot, care 
zise : «Prea InaltuluT ?i de Chris- 
tos iubitorului RegeluT nostru 
Carol I si iubitoarei de Christos 
Reginei Elizabeta, da-Le Doam- 
ne, zile bune, viata pacinica, 
sanatate, mintuire, si intru toate 
buna sporire, iar asupra vraj- 
ma?ilor biruin^a, si-I pazeste 
intru mul^i ant». 

Dupa aceea P. S. Episcopul 
oficia Sfinta Liturghie cu 4 
Arhierei si 2 Arhimandrun im- 
braca^T m sfintele odajdii. Ser- 
viciul {inu aproape trei ore in 
solemnitatea cea mat mare. Era 



Hosted by 



Google 



CURTEA-DE-ARGES 



39 



CURTEA-DE-ARGE? 



prima Liturghie f&cuta dupa 
sfintirea din nou a bisericel, si 
stralucirea decoruluT, luminele 
zecilor de candelabre si can- 
dele , razele soarelui straba- 
tind prin ochiurile si ferestrele 
cu giamurl in variate colon; 
corul minunat ale caruia cin- 
tan induiosate rasunau armonic 
prin cele patru bolti ale tur- 
nurilor, religiozitatea cu care 
care Suveranii si poporul Lor 
ascultau serviciul Dumnezeesc, 
si fierbinteala cu care inal^ati 
rugackmi catre eel A-Tot-Pu- 
ternic, totul umplea sufletul de 
o tainica admirare si adinca 
pietate. 

Dupa terminarea SfinteT Li- 
turghii, P. S. S. Episcopul de 
Arges Ghenadie, imbracat in ver- 
min tele cele noua sacerdotale, 
cu mitra de aur si pietre scumpe 
pe cap, si cu cirja in mina, 
esind din Sfintul Altar si oprin- 
du-se intre sfesnicele cele marl 
imparatesti in fa{a Suveranilor 
si a poporuluT, rosti o frumoasa 
si pioasa cuvintare. 

Dupa aceea tot clerul si tot 
poporul esira din biserica, ra- 
manind in capul sc&rei numai 
M. M. L. L. Regele si Regina, 
pentru ca sa fie de to^i vazu^i 
si de top ascultap. 

Pe cele 12 trepte ale scare! 
erau insirap: In dreapta M. S. 
RegeluT, Episcopul si Arhiereii 
oficianp; in stinga M. S. Re- 
ginei, I. P. S. S. Mitropolit al 
Moldovei si P. P. S. S. Epis- 
copi aT DunareT-de-Jos si Bu- 
zaului cu alp clerici. In fata, 
pe plat-forma, erati Ministril \a- 
ril, Corpul diplomatic, Inaltii 
demnitari ai statuiuT, Oficerii 
superiori, persoanele oficiale si 
clerul, iar jos in curte, mulpmea 
adunata. 

La aparipunea Suveranilor in- 
cepu sa clnte imnul Regal si 
tot poporul se descoperi. 



M. S. Regele, pnu un fru- 
mos si bine simpt discurs, 
si sfirsi zicind din adincul ini- 
mei Sale: «Traiasca Rominia», 
pe cind mina sa dreapta se ri- 
dica spre cer, ca sa implore 
nemarginita bunatate a Dum- 
nezeuiui celui Sfint, care a o- 
crotit mult incercatul de soarta 
neam Rominesc si a fost pu- 
rurea ingrijitor si milosirdnic 
pazitor. 

Aceasta cuvintare, miscind 
pana la lacrami tot poporul, a 
fost dese-on intrerupta cu stri- 
gan de ura indelung-prelungite, 
scoase din piepturile miilor de 
oamenii adunap. 

Dupa cuvintarea M. S. Re- 
gelui si dupa cintarea imnuluT, 
raspunse Ministrul Cultelor in 
cite-va cuvinte elocinte si bine 
simpte. 

Dupa aceea poetul iubit al 
geniuluT romin, acel care a scos 
din uitarea atitor mi! de am 
cintecul poporan, arhivul in care 
o na^iune isi depune trofeele 
eroilor sal, floarea simprilor ei, 
eel care a fixat eel di'ntaiu mi- 
nunata si tinguioasa legenda 
a Mesterului Manole, V. Ale- 
xandri, citi oda sa la sfintirea 
Cur^e! -de -Arges, in. urarile tu- 
turor si admirapunea Suverani- 
lor nostri. 

Mai trebue sa observam ca 
in tot timpul rostirei discursu- 
rilor si a poeziel un usurel zan- 
ganit de clopo^el eolieni se 
auzea din cind in cind. Erau 
clopo^eii din ciocurile celor 48 
de porumbe! ai lui Neagoe-Voda 
ce stau infipp m piatra pe dis- 
curile ornate de d'asupra fru- 
mosului briu, care incinge bi- 
serica in toata a ei intregime. 
Dupa terminarea cuvintarilor, 
se intona din nou imnul Regal. 
M. S. Regele trecu in revista 
trupele de parada, care defilara 
in cea mai buna ordinc pe 



d'inaintea Suveranilor. Apol, in 
aclamapunea entuziasta a po- 
porimel, Majestaple Lor intrara 
in salonul Seminarulul, unde un 
dejun astepta peste 200 de per- 
soane: Corpul diplomatic, Mi- 
nistry, Clerul si din notabilita- 
ple venite la serbare. 

La acest dejun se ridicara cite- 
va toaste. Cit pnu dejunul Re- 
gal, mese intinse sub umbrare 
ospatara in curtea Seminarulul 
mat multe mil de locuitori, carl 
intinsera mat pe urm& hore si 
jocuri naponale. 

Indata dupa dejun M. M. L. 
L. Regele si Regina, insopp 
de top invita^ii, intrara iarasl 
in biserica, ca s& admire fru- 
musetea interioruiul si s& sem- 
neze albumul infiin^at pentru 
vizitatorii monumentului. Apoi 
MajestS^ile Lor se reintoarsera 
in oras in aceeasl ordine urmata 
la sosire, cortegiul Regal merglnd 
la pas in aclamarile mul^imei. 

Majesta^ile Lor vizitara" si Bi- 
serica DomneascS a lui Negru- 
VodS din oras, unica, poate, 
cladire bisericeasca mai veche 
in ^arS, care a urmat in planul 
s&u stilul curat bizantin. 

Dup5 biserica, Suveranii vi- 
zitara scolile, bine-voind a 
distribui elevilor tablourl cu is- 
toricul si vederea Episcopiel de 
Arges si cu portretele ctitorilor 
Neagoe-Vod& si Despina. 

La orele 7 seara, avur& loc 
dou£ prinzuri, unul la cuartierul 
Regal si altul la Seminar. 

La ambele prinzuri s'au {inut 
mai multe toaste, la care au luat 
parte Ministril {aril, Ministrif 
plenipoten^iarl, mai mul^I dem- 
nitari ai ^ril, Episcopil, I. P. 
S. S. Mitropolitul Moldovei si 
alte notabilitaflf ale orasulul. 

Dupa terminarea acestul os- 
p&$, toate persoanele ce luase 
parte, mersera la cuartierul 
Regal. 



Hosted by 



Google 



CURTEA-DE-ARGES 



40 



CURTEANA 



La orele 9 seara, avu loc o 
manifestable cu tor{e si muzica. 
Mutyimea de popor adunata di- 
naintea ferestrelor, unde se afla 
Majesta^ile Lor, striga in nenuma- 
rate rindurf : Sa traiasca Regele 
Carol I si Regina Elizabeta! 
Augustii Suverani se aratara 
de mai multe on la ferestre, 
ca sa-si exprime inaltele lor 
muhiumiri. 

Pe un deal din fa$a palatului 
se trase focurf de artificie. 

La 10 ore noaptea Maj esta- 
te Lor se retrasera in apar- 
tamentele Lor, iar orasul rein- 
tra in linistea-i obicinuita, dupa, 
o zi atit de frumoasa si plina 
de amintirile cele mai scumpe 
inimeT si sufletuluif. 

A treia-zi LunT, fiind asepune 
temelia Palatului episcopal, s'a 
oficiat mai intiiu in biserica, la 
orele 7 de diminea{a, Sf.Liturghie 
pentru ctitorii vechi si noT ai bise- 
ricei, de catre P. S. S. Arhiman- 
dritul Hariton, azistat de 4 preo(T 
si 2 diaconT, in prezenja d-lui 
Ministru D. Sturdza si a unui 
numeros public. Dupa termi- 
narea Sf. Liturghii, panachida 
s'a slujit de P. S. S. Episco- 
pul Ghenadie, care a mers la 
cele trei morminte ctitoresti din 
Narthrex si a citit moliftele de 
dezlegare in sunetul clopotelor 
si in cintarea veciniceT pomenin. 

La orele 9 dimineaja, M. M. 
L. L. Regele si Regina venira 
in trasura Regala, trasa. de 4 
cai si escortata de prefectul de 
Arges si de un escadron de 
calarasi. 

P. S. S. Episcopul Ghenadie, 
inconjurat de clerul oficiant, 
precum si de to$i Inal^ii Prelap, 
intimpinara pe Suverani in cur- 
tea biserice! si se indreptara cu 
tofii spre locul unde avea sa 
se pun5 temeliele noua! con- 
struc^iunl. 

Aci se afla preparata o masa 



acoperita cu o poala de stofa 
cu fir, si cele trebuincioase 
pentru sfin^irea ape!. 

Dupa ce se oficia sfin^irea 
apei, Majesta^ile Lor se cobo- 
rira la locul sapat pentru pu- 
nerea temelie!, fiind incinsi cu 
cite un sor{ de atlaz alb si avind 
in miin! cite o mistrie de argint 
cu inscrip^iun! pe dinsele. 

Tubul in care se afla planul 
si documentul pentru punerea 
temeliel, ca si mat multe mo- 
nede na^ionale, fu asezat de Su- 
verani in locul pregatit pentru 
temelie. Peste el se puse o placa 
de metal, care se zidi si tencui 
de Majestajile Lor, de I. P. S. 
Mitropolit al MoldoveT, de P.P. 
S.S. EpiscopT al Argesulu! si 
Buzaului si de d. Ministru al 
Cultelor, in sunetul clopotelor 
si al muzicei ce intona imnul 
national. 

Documentul de fonda^iune s'a 
scris de Insasi M. S. Regina 
si are con^inutul urmator : 

«In nuroele Tatalui si al FiuluT si 
al sfintulu! Duh. 

Eii, Carol I, Regele RominieT, am asezat 
aceasta temelie a Palatulut Episcopal de 
Arges, a doua zi dupa sfintirea din nou 
a DumnezeestiT biserici a acestet Epis- 
copiT, in 13 Octombrie 1886; spre po- 
me nirea Mea si a prea iubitei Mele sotii 
Elisaveta Regina, precum si a tntregului 
popor al RegatuluT Romin». 

Dupa terminarea ceremoniei, 
Majesta^ile Lor se intoarsera la 
cartierul Regal. Aci exprimara 
d-luT Primar Sterescu si d-nei 
Sterescu Inalta Lor satisfacjiune 
pentru primirea calduroasa ce 
Li s'a facut de catre popula^iu- 
nea Argesului, si la orele 10 
suindu-Se in o alta trasura des- 
chisa, trasa de 8 cai, parasira 
Curtea-de-Arges, in aclama^iu- 
nea intrege! popula^iunT, care-I 
inso^i pana. la bariera. 

Majesta^ile Lor in tot drumul 
pana la Sinaia au fost viu acla- 
mate ca si la venire. 



Sfintirea Cur£e!-de-Arges a 
fost o serbare complecta din 
toate punctele de vedere. 

Sim^imintele religioase, poe- 
tice si artistice se gaseau puse 
toate in miscare, pentru a fi iar 
toate pe deplin satisfacute. To^T, 
de la mic pana la mare, carl 
au luat parte la aceasta ser- 
bare, ati fost patrunsi de fericire. 

Curtea-de-Jos, trup de mo§ie y 
nelocuit, pendinte de com. Fra- 
sinetul, pi. Glavaciocul, judetul 
Vlasca, proprietatea d-lui N. 
Iuga. Are o suprafata de 429 
hect. 

Curtea-de-Sus, trup de mope si 
cdtun, pendinte de com. Frasine- 
tul, pi. Glavaciocul, jud. Vlasca, 
proprietate a biserice! Sf. Ni- 
colae din Prunt. 

Are o suprafata de 420 hect. 

Curteana, cdtun, al comunei Bar- 
batesti, pi. Gilortul, jud. Gorj, 
la S. comune! Comanesti, situat 
pe deal si la o departare cam 
la 10 kil. de cat. de resedin^a, 
ceia-ce face ca administrafia 
acestui catun sa se faca cu a- 
nevointa. 

Are o suprafata cam de 360 
hect., dintre carl 38 hect. ara- 
bile, 4 hect. vie, 7 hect. prunet 
si 3 1 1 hect. padure, tufaris si 
ripe. 

Pammtul e pu^in fertil. 

Are o populate de 136 fa- 
miliT, cu 609 suflete, din can 
109 contribuabilT. Locuitorii 
sunt mosnenl si se ocupa cu 
agricultura si cresterea vitelor ; 
parte din oameni sunt invoipf 
pe proprietatea din com. Pi- 
riul-Boia. Ei poseda : 1 5 plugurT, 
43 care cu boT, 12 stupT, 169 
vite marif cornute, 230 oT, 82 
capre, 135 rimatori si 20 cai. 

Are o biserica deservita de 
preotul din com. ficleni. 



Hosted by 



Google 



CURTEANCA 



41 



CURTI?OARA 



In catun sunt : 2 pu^url si 8 
izvoare acoperite. 

Curteanca sau Linia-din-Deal, 

sat, cu 29 familiT, jud. Arges, 
pi. Cotmeana ; face parte din 
com. rur. Gaujani. 

Curtenescul, lac, in jud. Talo- 
mi$a, pi. Borcea, com. Jegalia. 

Curteni, com. rur. in jud. Falciu, 
pi. Crasna, in partea de V., si- 
tuate pe o vale ce inclinaspre 
N.-V., intre comunele: Cre^esti 
la E., Vine$esti la V., Oltenesti 
la S. si Siscani la S.-E. 

Este formats din treT sate : 
Baianesti, Budesti si Curteni. 
Are o populate de 242 familif, 
sau 985 suflete, din carl 210 
contribuabili. 

Are o scoala; 2 biseridf de- 
servite de 2 preo^i si 4 das- 
calT. 

Vite man cornute sunt 895, 
cai 81, 01 221 si porci 291. 

Curteni, sat, in com. Curteni, pi. 
Crasna, jud. Falciu, situat pe 
valea dintre dealurile : Chiliile, 
Calugari^a si Beldimanui. 

Locuitorii sunt mosneni sau 
razesi, si se ocupa cu agricul- 
tura, cultura viilor si a livezilor 
si cu carausia. 

Aici este resedin^a comunei. 
Are o scoala, lnfiin^ata in anul 
1885, frecuentata de 33 elevi ; 
o biserica, deservita de [ preot 
si 2 cintare^i, facuta la 1827 de 
obstea razesilor. 

Curteni, ses, in partea de N.- 
V. a comunei Curteni, plasa 
Crasna, jud. Falciu, pe o su- 
prafa^a cam de 15 hect., in 
mijlocul careia se afla o balta. 

Curte§ti, com. rur., in partea de 
V. si S.-V. a plasef Tirgul, jud. 
Botosani. Se intinde pe dealurile 



de la S. si V. de orasul Boto- 
sani, cu care este in vecinatate. 
Se compune din satele: Baisa, 
Balta-xArsS, Baiceni, Botosanca, 
Curtesti, Manolesti, Manastirea- 
Agafton, Manastirea-Doamnel, 
Raiul, Stancesti si Or&seni. Are 
o suprafa^a de 6193 hect. si o 
populate de 1054 familif, sau 
3671 suflete. 

Teritoriul comunei este de- 
luros, de natura argilos, negru 
ori galben ; intinderea locurilor 
cultivate e de 3600 hect. 

Parte din teritoriul comunei 
e acoperit cu padurl. 

Numarul vitelor e de 3384 : 
1420 boi si vaci, 128 caT, 14 14 
01, 422 porci. Locuitorii poseda 
557 stupi cu albine. 

Are 2 mori de apa si 1 
moara, situata la Raiul, care fa- 
brica faina de griu de buna ca 
litate chiar pentru export. 

In toata comuna sunt 18 co- 
mercianpf si 57 meseriasi carl 
se ocupa cu mici meserii, ca 
ciubot&ria, stoleria, etc. Comuna 
e strabatut& de soseaua natio- 
nals Botosani-Hirl&u in partea 
de E., iar in partea de S. de 
soseaua Botosani - Falticeni, si 
in cea de V. de soseaua Boto- 
sani-Burdujeni. 

Budgetul comunei are la ve- 
niturl 6905 lei, 47 banl si la 
cheltueli 6956 lei. 

Sunt 7 biserici* si 1 paraclis, 
deservite de 8 preof!, 1 diacon si 
9 cintare^i. Se mai inseamna ma- 
nastirea Agafton, cu I24caluga- 
rife. Sunt 4 scoll mixte, con- 
duse de 4 inva^tori, — 2 pla- 
tip de stat si 2 de judef, — 
si frecuentate de 107 baep si 
16 fete. NumSrui copiilor ajunsl 
in etate de scoala e de 296. 

Curtesti, sat, in com. Curtesti, 
in partea de S.-V. a orasuluf 
si jud. Botosani, cu o supra- 
fafa de 885 hect. si cu o po- 



pulate de 83 familif, sad 321 
suflete. 

Aicif eresedinfa com. Curtesti. 
Are 1 biserici, deservita de 1 
preot si 1 cintare{. Este zidita 
la 1889 de d-na Natalia Bo- 
ian, chiar pe mormintul sofu- 
luT sau Theodor Boian. Este 
o scoala mixta, condusa de 1 
invafator platit de stat si fre- 
caentata de 16 baefl si 14 fete ; 
o moara de apa pe piriui Dro- 
slenca. 

Vite sunt: 94 boi si vaci, 9 
cai si 11 rimatori. 

Aproape de bariera orasulul 
Botosani, se afla casele de vara 
a d-nel Natalia Boian, unde se 
afla gradinl frumoase si niste 
izvoare si havuzurl, unde se fac 
bai in timpul verei. 

Curti^oara, com. rur., in partea 
de N. a plasei Ocolul, judeful 
Gorj, situata parte pe loc ses, 
iar parte pe deal, la S. com. 
Cartiul si Ciineni. E formata din 
3 catune : Curtisoara, Iezureni 
si Turcinesti. Aceasta comu- 
na, sl-ar fi luat, se zice, nu- 
mirea de la o mica curte dom- 
neasca ce a fost asezata aci in 
vechime si din ale caret cladirl 
se maT vad inca si asta-zL 

Are o suprafa^a de 2153 
hect., din care 1 000 hect. ara- 
bile, 680 finefe, 4 hect vie, 
293 hect. padure, 150 hectare 
izlaz si 26 hect. vatra satulul. 

Pamintul e productiv in tot 
felul de cereale, iar dealurile 
sunt acoperite cu vil si diferip 
pom! roditori. 

Locuitorii sunt parte mos- 
nen!, parte lmproprietari^r, si 
se ocupa cu agricultura $i cres- 
terea vitelor. 

Are o populate de 217 fa- 
milif, sau 997 suflete. Sunt 180 
contribuabilf . Locuitoril^poseda : 
50 plugurl, 92 care cu boi, 738 
vite marl cornute, 50 caf, 330 



6S878. ifarele Dictionar Geograftc. Vol. 111. 



Hosted by 



Google 



CURT1S0ARA 



42 



CURU-BAIR 



of, 71 capre, 362 rim&tori. Sunt 
60 stupi cu albine. 

Venitul com. este de 10 16 
lei, iar cheltuelile de 1000 lei. 

Apele ce uda aceasta com. 
sunt : Jiul, care desparte catu- 
nul Turcinesti de Curtisoara 
si Iezureni; piriul Iazul, care 
da scurgere apelor lacului Hu- 
mele si se varsa in Jiu pe par- 
tea stinga. Trecerea peste a- 
ceste ape se face prin trei po- 
durl : 2 peste Jiu si 1 peste Iaz. 

In aceasta com., comunica^ia 
se face prin soseaua na^ionala 
T.-Jiul-Pietrosani, prin soselele 
comunale, atit in catunul Tur- 
cinesti, cit si in Curtisoara; cea 
din Turcinesti o pune in lega- 
tura cu comuna Cartiul, spre 
Buliga, iar cea din Curtisoara 
cu Ciineni. 

In comuna sunt 3 pu^uri si 
11 fintini. 

Sunt 4 biserici, din care 2 
2 de zid si 2de lemn. Una din 
cele de zid e fondata la anul 
1853 ; sunt deservite de 2 preo^i, 
2 cinteire^i si 2 paracliserf. 

Curtisoara, catun, al comunei 
Curtisoara, situat la E. cat. 
de resedin^a Turcinesti, pe loc 
ses, jud. Gorj, pi. Ocolui. 

Are o suprafa^a cam de 1000 
hect., din can 400 hect. ara- 
bile, 300 hect. fineafa, 91 hect. 
izlaz, 200 hect. padure, si 9 
hect. vatra satuiui. 

Are o populate de 70 fam., 
cu 300 sufl., din car? 56 con- 
tribuabill. 

Locuitortf posed& 20 pluguri, 
36 care cu bo!, 518 vite marl 
cornute, 33 cai, 100 of, 275 
rimatori, 21 caprc, 50 stupi cu 
albine. 

Are o biserici, deservita de 
I preot si I cintaref. 

Curtisoara, sat, face parte din 
com. run Tesluiul, jud. Olt, pi. 



Oitul-d.-j., cu o populate de 
738 locuiton. Are o biserica, 
fondata la anul 1883. 

In acest sat se gasesc sub 
pamint ziduri in forma de curte 
cu mal muite despartituri si co- 
tituii si atit de marl ca poate 
sa incapa in ea, zic locuitorii, 
4 vacaril (2600 vaci). 

Tot aci e o piatra inalta ca de 
im.25, cu 4 fete late ca de 
O. m.25 si O. m.35, cu inscrip- 
{iune veche. Se presupune ca 
acele ziduri ar fi fost curti, de 
unde si numirea satuiui de Cur- 
tisoara. 

Prin pamint se mat gasesc 
multe oase de oamenT, chiar 
gramada. 

Curtisoara, catun, al com. Stir- 
beiu, jud. Romana^i, pi. Oltul- 
d.-s., situat in valea Dobretul, 
la 20 kil. spre N. de Bals, pe 
un teren de o altitudine de 20 
m. Are 300 locuiton, formind 
80 familii. 

Are o biserica, cu hramul 
Sfin^ii Voevozi fondata in 1765 
si acum deservita de 1 preot 
si 2 cintarep. Azi e un sat ne- 
insemnat, dar in vechime fu un 
scaun domnesc. 

Curti§oara, deal, linga satul cu 
acelasi nume, pi. Olte^ul-Oltui- 
d.-s., jud. Romana^i. 

Curjei (Dealul-), dimbusor, in 
Ciumulesti, jud. Suceava. 

Curjel (Piriul-), pirin, izvoreste 
din Dealul-Pietranel, com. De- 
leni, pi. Cosula, jud. Botosani. 
Curge prin partea de N.-E. a 
satuiui Deleni, pe o coasta 
foarte inciinata. Se uneste cu 
piriul Doamnei si formeaza piriul 
Josenilor, care se varsa in iazul 
Gurgueta, la N.-E. de Deleni. 

Curu-Alceac-Bair, deal, in ju- 



detul Constanta, plasa Silistra- 
Noua, pe teritoriui com. rur. 
Hazarlic, si anume pe acela al 
catunului Cherim-Cuiusu, si pe 
acela al comunei Cuzgun si in 
special pe teritoriui catunului 
Urluia. Se desface din dealul 
Mulcer-Acceuci, se intinde spre 
N., avind o direc^iune generala, 
de la S.-E. spre N.-E., brazdind 
partea estica a plasei. Se ridica 
pana la o inaltime de 184 m. 
cu virful Imail-Iuc. Se intinde 
printre valea Urluia si adiacenta 
sa Cuiu-Culac. Prin inal^imea 
sa domina aceste vat, sateie 
Urluia si Cherim-Cuiusu, asezate 
la poalele sale orientaie, si dru- 
murile comunale ce le uneste. 
Este acoperit numai cu fine^e 
si pasunT, iar pe la poale cu 
prea putine semanatun. 

Curu-Bair, deal, in jud. Con- 
stanta, plasile Silistra-Noua si 
Mangalia, pe teritoriui comune- 
lor rurale Bairam-Dede (Silistra- 
Noua) si Cara-Omer (pi. Man- 
galia). Se desface din dealul 
Bairam-Dede ; se intinde spre 
S., avind o direc^ie generala 
de la S.-V. spre S.-E. printre 
vaile Afighinea si Sarapcea sau 
Calfa, brazdind partea sud-es- 
tica a plasei Silistra-Noua si 
cea nord-vestica a plasei Man- 
galia. Are o inaltime de 168 m., 
dominind vaile de mal sus, sa- 
teie Calfa, Sarapcea si drumu- 
rile comunale ce ie uneste si 
carl ii intretae muchea in dife- 
rite directum. Este acoperit cu 
intinse p£sunf, fine^e si bogate 
seman&turl. 

Curu-Bair, virf de deal, in jud. 
Tulcea, pi. Babadag, com. Ali- 
bei-Chioi (cat. Accadin). Este 
unul din piscurile cele mal man 
ale deaiului Carcaman-Bair. Este 
situat la partea vestica a plasei 
si cea estica a com. Are o in- 



Hosted by 



Google 



CURU-CANAKA 



43 



CUKUDGEA 



n5l^ime de 242 m. Este punct 
trigonometric de ordinul al 3-lea, 
dominind asupra satelor Acca- 
din si Alibei-Chioi, asezate la 
poalele sale. Este acoperit cu 
padun. 

Curu-Canara, vale, in jude^ul 
Constanta, pi. Silistra-Noua. Se 
desface din poalele s ld-estice 
ale dealului Belezlichi-Sirti ; taie 
hotarul jude^ului Constanta spre 
Bulgaria, pu^in mai jos de pi- 
chetul No. 8 ; intra in jude( si 
mergind spre N., intr'o direc- 
^iune generala de la S.-V. spre 
N.-E., printre dealurile Belezliki- 
Sirti si Hagi-Durac-Sirti, braz- 
dind partea vestica a plasei si 
facind hotarul intre comunele 
Almaliu si Ese-Chioi, se varsa 
in iezerul Girlifa in partea sud- 
vestica. Mahrile sale sunt pe 
alocurea pietroase si acoperite 
cu padun. Primeste pe dreapta 
valea Hamazli-Ceair. 

Curu-Culac, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, pe terito- 
riul comunel rurale Enige, si 
anume pe acela al catunelor 
Moleiora si Arabagi. Se desface 
din dealul Adam - Clisi - TarifT- 
Bair, sub numele de valea Eni- 
ge-Alceac. Se indreapta spre 
N., intr'o direc^iune generala 
de la S.-E. spre N.-V., printre 
dealurile Giatrai-Bair si Iusu- 
Funar-Bair, brazdind partea su- 
dica a plasei si cea nordica a 
comunel. Dupa. un drum de 10 
kil. se deschide in valea Ghior- 
durugi-Orman, pe stinga, in fa^a 
ruinelor satului Ghiol - Basa. 
Malurile sale sunt inalte si pe 
alocurea acoperite cu padun. 
Printr'insa merge drumul comu- 
nal Enige-Rasova. E taiata de 
valea jude{ean& ce vine de la 
Ostrov prin Cuzgun la Medjidia. 

Curu-Dere, ptnu, in jud. Tul- 



cea, pi. Istrului, pe teritoriul 
com. rur. Tocsof (si anume 
pe al catunului sau Rimnicul- 
d.-s.). Izvoreste din Dealul-de- 
Piatra. Se indreapta. spre S., 
avind o direc^iune de la N.-E. 
la S.-V., br&zdind partea cen- 
trala. a plasei si nord-vestica a 
comunel. Se varsa in piriul Rim- 
nicul-Dere, in dreptul satului 
Rimnicul-d.-s. 

Curu-Dere, piriu, in jud. Tul- 
cea, pi. Istrului, pe teritoriul 
com. Casimcea, (si anume al ca- 
tunelor sale Ceaus-Chioi si Ali- 
Fachi). Izvoreste din prelungi- 
rile sudice ale dealului Curu- 
Bair ; se indreapta spre S., a- 
vind o direc^iune generala de 
la N.-V. spre S.-E. ; brazdeaza 
partea vestica a comunel si a 
plasei ; curge pe la poalele mo- 
vilel Roscule^ul si, dupa un curs 
de 3 kil., pe cimpie intinsa, 
se arunca in piriul Suflarul (sau 
Casimcea), pe partea dreapta, 
la egala distan^a de satele Ca- 
simcea si Ali-Fachi. Pe valea 
lul merge drumul comunal Ca- 
simcea-Calfa, spre jude^ul Con- 
stanta. 

Curu-Orman, sat, in jud. Con 
stanza, pi. Silistra-Noua, cat. 
comunel Caranlic, situat in par- 
tea centrala a plasei si cea ves- 
tica a comunel, la 6 kil. spre 
V. de catunul de resedin^a, Ca- 
ranlic. Este asezat in valea Cis- 
la-Punar, fund inchis la S.-E. 
de catre dealul Mezarlic-Bair, cu 
virfui sau Curu - Orman - Tepe, 
care are 142 m. inal^ime, iar la 
V. de catre padurea Daun-Chioi- 
Orman, cu movila sa Daun- 
Chioi, care are 141 m. Supra - 
fa$a sa este de 820 hect, din- 
tre care 14 hect. sunt ocupate 
de vatra satului si de gradinl. 
Popula^iunea sa este de 21 fa- 
milil, cu 95 suflete, ocupindu-se 



aproape numal cu cresterea vi- 
telor. Locuitoril sal sunt in mare 
parte RominI si Bulgarl; sunt si 
prea pu^inl Turd. Casele ase- 
zate reguiat si formind uli^f 
drepte, sunt marl, curate si 
frumoase; sunt dispuse in asa 
mod ca dau satului o forma 
alungir& de la N. la S. Roseau a 
judeteana Ostrov-Medjidia trece 
prin partea nordica a satului. 
Un drum comunal pleaca spre 
S. la Ghiuvegea. 

Curu-Orman, padure mare si 
frumoasa, jud. Constanta, pi. 
Silistra-Noua, pe teritoriul com. 
rur. Beilicul, si anume pe acela 
al cat. sau Curu-Orman, de la 
care si-a luat si numele. Este 
situata in partea centrala a pla- 
sei si cea de V. a com., pe pan- 
tele dealului Curu-Orman, la E. 
de balta Iort-Mac. Are 220 hect. 
intindere si e compusa din fagl 
mai cu seama. 

Curu-Tepe, virf de deal, in jud. 
Constanta, pi. Constanta, pe te- 
ritoriul com. rur. Techir-Ghiol, 
si anume pe acela al cStunulu! 
sau Agigea. Este virf al dea- 
lului Agigea, situat la x fa kil. 
de satul Agigea, care este do- 
minat de dinsul. Are 35 m. 
inal^ime si de pe el avem o fru- 
moasa priveiiste asupra Marii, 
care nu e departe de el, asu- 
pra bal^el Agigea, v&el si sa- 
tului Agigea. 

Curudgea sau Corugea, sat, in 
jud. Constanta, cat. com. Calfa, 
situat in partea estica a plasei 
si cea sud-estica a com., la 9 
kil. spre S. de cat. de resedin^a 
Calfa. Este asezat pe valea Ma- 
hometcea, pe malul sting al pi- 
riulul Mahometcea, fund inchis 
la N.-V. de dealul Turbencea- 
Bair, cu virfui sau Hasi-Taslic, 
la S.-E, de dealul Dulgherul si 



Hosted by 



Google 



CURUENI-DE-JOS 



44 



CUSTURA 



la Est de dealul Turbencea. 
Este dominat de movila Tur- 
bencea, care are 252 metril si 
care este la i 3 /4 spre S.-E. de 
sat. Suprafafa sa este de 2687 
hect. dintre care 17 hect. sunt 
ocupate numai de vatra satu- 
lui si gr&dini. Popula^iunea sa, 
compusi mal mult din Bul- 
garl si din Turd, este de 105 
fiamilii, sau 508 suflete, ocu - 
pindu-se mal ales cu agricul- 
tura si prea pu^in cu cresterea 
vitelor. PSmintul produce po- 
rumb, griu si meiu. Casele sunt 
destul de numeroase, nu toc- 
mal urite, ingrijite si asezate 
pe linga* drumurile comunale, 
care str&bat satul in doua" di- 
rectum cu totul opuse : de la 
N. la S., venind de la Calfa si 
apucind spre Cartal-Seleus si 
de la V. spre E., venind de la 
Mahometcea si ducind la Ca 
simcea (Tulcea). 

Curueni-de-Jos, cdtun, pendinte 
de com. Balarii, jud. Vlasca, 
pi. C&lnistea. 

Curueni-de-Sus, catu?i, pendinte 
de com. Balarii, jud. Vlasca, 
pi. C&lnistea. 

Curue§ti, sat, cu 140 suflete, jud. 
Arges, pi. Oltul; face parte din 
com. rur. M&cai. 

Curugea, deal, in ramura Oglin- 
zilor, situat spre N. de Tirgul- 
Neam^uluT, in jud. Neam^u, pi. 
Mijlocul-d.-s. Se leaga cu dea- 
lurile ce vin din com. Vin&tori 
si marginea jud. Suceava. 

Curugea, izvorcu ape minerale, 
in grupa izvoarelor din cStunul 
Oglinzi, jud. Neam^u, pi. de Sus- 
Mijlocul, com. R£ucesti. Este si- 
tuat in apropiere de Tg.-Neamtu, 
pe dealul cu acelasJ nume, la locul 
numit Curugea in fa{a SlatineL 



Apa izvorulul e limpede, in- 
colora\ cu un miros pu^in pro- 
nun^at de hidrogen sulfurat; 
prezintS. un gust s&rat si prin 
evaporare lasa un depozit de 
sare. 

Pana" in anul 1889, izvorul a 
fost astupat si interzis publicu- 
lui, de si a fost cunoscuta si 
intrebuin^atS apa sa. 

Curugea, piriia§ cu apa mine- 
rals, ce izvoreste din dealul cu 
a sa numire, jud. Neam^u, si se 
varsa in sttnga piriuluf Neamtul. 
Se mai numeste si Piriul-Coro- 
genilor. 

Curuia, sat, jud. Dolj, pi. Dumbra- 
va-d.-s., com. Breasta. Are opo- 
pula^iune de 52 suflete; 29 
barba^i si 23 femei. Locuesc in 
15 case. Copiii din acest sat nu 
pot urma la scoala din satul 
Breasta, din cauza prea marei 
depSrtan, 12 kil. Stiu carte 3 lo- 
cuitorT. 

Curuia, mosie particulars, jud. 
Dolj, pi. Dumbrava-d.-s., com. 
Breasta, apar^inind s&tenilor. 

Curul-Muntelui, (in Dionisie Fo- 
tino : Curul-Pamintului), mun- 
te, in com. Chiojdul-din-Bisca, 
jud. Buz&u. Face parte din cate- 
na Siriul. Se desface de la mun- 
tele Fe^ele-Siriulul si continua 
spre N., panS. la intilnirea pi- 
riului CrSsni^a cu riul Buzaul. 
Proprietate a mosnenilor din 
Star-Chiojdul (Prahova). Fonci- 
era insa se pl&teste in com. 
Nehoiasul. Inal^imea sa e de 
1480 metri. Are o stina" si in- 
tinse p&durl de brad; in poalele 
de N. e pichetul militar Crasna. 

Curul-Ro§u, piriti, jud. Prahova, 
izvoreste de sub poalele mun- 
telul Zagunul ; se uneste cu Va- 
lea-Neagra' si cu izvorul Timpa, 



spre E. de manSstirea Cheia, 
si impreuna formeaza piriul Tim- 
pa, care se varsa' in riul Telea- 
jenul, pe malul sting, in raionul 
com. M&neciul-Ungureni, din pi. 
Teleajenul. 

Curul-Ro§u (Muntele-), mosie 
a statului, jud. Prahova, piasa 
Tirgsorul, pendinte de schitul 
Cheia, care, peperiodul 1885/95, 
s'a arendat cu 1760 lei anual. 

Curul-Ro§u (Muntele-), padure 
a statuluf, in intindere de 1000 
hect, pendinte de com. Mane- 
ciul, jud. Prahova, pJa?a Telea- 
jenul. 

Curului (Bucele-), doua movile 
alaturate in com. Tabaresti, cat. 
Galbinasul, pe mosia Cirlovoaia, 
jud. Buzaii. 

Custura, sat, jud. R.-Sarat, pi. 
Gradistea, cat. com. Gradistea- 
d.-s. Are 30 hect. populate cu 
20 fam., 127 suflete; sunt 30 
contribuabili ; 8 persoane stiu 
carte. Satul este asezat in par- 
tea de E. a com., pe riul Bu- 
zaul. 

Custura, movila, in jud. Braila, 
la 2 kil. spre S. de satul Ur- 
leasca. Serva de hotar intre 
mosiile Schiaua si Urleasca. Se 
mai numeste si Movila-TaiatuluT. 

Custura, movila, in jud. Braila, 
care acum 30 de an! era pe 
^armul drept al riului Buzaul, 
ca la 2 1 /* kil. spre N. de sa- 
tul Su^esti. Azi insa e dis- 
trusa de riul Buzaul. Servea de 
hotar intre mosia Custurea din 
R.-Sarat si Su^esti. In locul 
ei a ramas un mosoroiu pe {&r- 
mul sting al riului Buzaii. 

Custura, vezi Dealul-Mare, plasa 
Stav.iicul, j id. Iasi. 



Hosted by 



Google 



CUSTURA 



45 



CUZA-VODA 



Custura, urme de subterane, in 
com. Varsatura, jude^ul Putna, 
probabil din timpul nav&lirilor 
barbare. 

Cu^ni^a, partea de S. a ballet, 
Potelul, in dreptul pichetelor 
Broasca si Mircioaica, sj in drep- 
tul com. Potelul, din pi. Balta- 
Oltul-d.-j., jude^ul Romana^i. 

Cu^tureni (Calnaul), sat, in 
jud. Ilfov; face parte din com. 
rur. Frumusani-Custureni, plasa 
Negoesti. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
930 hect , cu o populate de 
455 locuitori. 

D-l Al. Lens are 650 hect., 
din can cultiva 522 (100 sterpe 
25 izlaz, 3 vie). Locuitorii cul- 
tiva tot terenul. 

Are 1 helesteii si o marina 
de treerat cu aburT. 

Comerciul se face de 4 cir- 
ciumari. 

Num&rul vitelor man e de 
305 si ai celor mici de 574. 

Cutine^ul-Mare, lac, in jude^ul 
Tulcea, pi. Sulina, pe teritoriul 
comunei urbane Mahmudia, si- 
tuat in parte nordica a plasei 
si a comunei, format de lacul 
Gorgova, cu care comunica prin 
lacul Cutine^ul-Mic. Are forma 
unui triunghiu, cu o intjndere 
de 45 hect. Confine peste. 

Cutine^ul-Mic, afluent al Cu- 
tine^ului-Mare, cu carecomanica, 
si a care! apa i-o devarsa in 
intinsui lac Gorgova. Are 30 
hect. E inconjurat cu stuf. 

Cutul, sat, in com. Vinatori Dum- 
brava-Rosie, pi. Piatra-Muntele, 
jud. NearmUi. E situat pevalea 
ce se intinde de a dreapta riu- 
lul Bistri^a. 

Terenurile sale se ridica in 
partea despre E, in platoul ce 



se continua impreuna" cu lungul 
ses ce se intinde spre S. de 
muntele Pietricica, iar in partea 
despre V., se inal^a in terase, 
for mind piscurile despre S. a 
ramurei muntele Cernegura. 

Are o popula^iune de 190 
familiT, sau 829 suflete, dintre 
can: 463 barbati si 426 feme!; 
435 necas&torip, 323 casatori^T, 
71 vaduvJ; stiu carte 44 per- 
soane, nu stiu 785. 

In acest sat se afla: 3 bi- 
serici, deservite de 2 preo^i si 
2 eclesiarhi ; o scoala ; o moara 
de apa; resedin^a autorita^ilor 
comunale. 

Numarulcontribuabililor: 200. 
Numarul vitelor: 1500 capete, 

Cu^arideanca, padure, in jud. 
Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, com. 
Perie^i. Formeaza - cu padurea 
Perie^eanca un trup de 525 hect. 
cu urmatoarele esen^e : stejar, 
ulm, saicie, plop, anin si juga- 
stru. 

Cu^igna, piriti, izvoreste din pa- 
durea Poiana-cu-Cetatea, de pe 
dealui Bordea, din jud. Iasi, tre- 
ce prin comunele: Tacuta, unde 
primeste piralele: Fundul-T&cu- 
teT si Larga; Mircesti, unde prime- 
ste Piriul-Rece; Dobrava^ul unde 
primeste piraiele Dobrov^ul si 
Codaesti si Vidroaia, apoi se 
varsa in piriul Vaslue^ul, in drep- 
tul dealulul Burgheie linga so- 
seaua na^ionala, jud. Vasluiu. 

Cuuiu-Culac, vale, in jude^ul 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe 
teritoriul comunei urbane Cuz- 
gun, si anume pe acela al c&- 
tunului sau Cherim-Cuius. Se 
mai numeste si Nastradin-Cu- 
lac. Sub acest nume br&zdea- 
za partea estica* a plasei si a- 
ceea a comunei. Incepe la poa- 
lele movilei Imail-Iuc si p&- 
streaza acest nume pana in drep- 



tul satuluf Urluia, de unde ia 
pe eel de Nastradin - Culac ; 
este talata* de un drum comunal 
ce duce de la Cara-Amat la 
Urluia. 

Cuverca, trup de sat, din com. 
Timisesti, plasa de Sus-Mijlocul, 
jud. Neam^u. 

Cuza, iaz, in jud. Vasluiu, satul 
Tatomiresti, comuna Draguseni, 
pi. Funduri. Are o intindere de 
2 hect. 

Cuza-Voda, com. rur., in jud. 
Roman, pi. Siretul-d.-s., spre 
N. de orasul Roman, pe malui 
sting al riulut Siret. Este la o 
depSrtare de 30 kil. 500 m. 
de orasul Roman si la 2\ kil. 
500 m. de resedin^a pl&se). E 
formats din satele Cuza-Voda 
si Cogalniceanul, cu resedin^a 
comunei in satul Cuza-Voda. 
Are o populaflune de 193 fa- 
milii; sunt 184 contribuabill si 
in total 790 locuitorl. $tiu carte 
^8 persoane. Locuesc in 210 
case. Sunt : 1006 vite marl cornu- 
te. Are o scoala primara mixta, 
care in anul 1886 — 8y a fost 
frecuentata de 18 elevi, din 32 
inscrisi. fine de circumscripta 
fiscala" Helestieni. Venitul anual 
este de 2963,70 lei si cheltue 
lile de 2708 lei. 

Este legata cu orasul Roman 
prin sosea. 

Cuza-Voda, sat, in jud. Covur- 
lui, com Slobozia-Conachi, pi. 
Siretul. Este format din in- 
surant improprietSri^i pe mosia 
StatuluT, in 1879 (delimitarea 
definitive terminate in 1885); 
numele fl poarta de la primul 
Domnitor al Rominie! - Unite, 
Alexandru I. Cuza, eel ce a 
impropriet&rit pe ^rani la 1 864. 
Are o popula^iune de 113 
familiT, sau 637 suflete, car! lo- 



Hosted by 



Google 



CUZA-VODA 



46 



CUZGUN 



cuesc in 116 case. Este foarte 
aproape (vr'o 50 — 60 metri) de 
Slobozia-Conachi si, ca toate sa- 
tele de curind infnntate, este 
facut dup£ un plan sistematic 
si frumos. 

Cuza-Voda, sat, in jud. Roman, 
pl.Siretul-d.-s.,com. Cuza-Voda, 
spre Nord de orasul Roman si 
la o depSrtare de 30V2 kil. de 
el si de 21 V2 kil. de resedin^a 
plasei. Este asezat pe malul 
sting al riuluT Siretul, pe o mica 
ridicatura. Este resedin^a com. 
Cuza-Voda. Are 114 cap! de 
familie, sau 469 suflete, din carl 
124 contrib., can locuesc in 124 
case. Stiu carte 26 persoane. 

Sunt 791 capete de vite man. 

Are o scoala primara mixta, 
care in anul 1886 — 87 a fost 
frecuentata de 18 elevi, din 32 
inscrisf. Acest sat este infun^at 
in anul i878 r prin darea de pa- 
mint la noii insurant, linga des- 
fiin^atul sat Scheule^i. Este legat 
cu orasul Roman prin sosea. 

Cuzalaul, sat, pe mosia cu ace- 
lasi nume, com. Horodistea, pi. 
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu. Are 
79 capi de familie, sau 332 su- 
flete. E situat pe costisea dea- 
luluT despre Prut. Aceasta mosie 
din vechime era a parte, acum 
e lipita la mosia Horodistea. 
Are o biserica, cu hramul Sf. 
Mihail si Gavril, deservita de 1 
preot, 2 cintare^I si 1 palamar; 
este mica si vechie, facuta din 
blrne, la 1783, de fostul proprie- 
tar Cuza. 

Calitatea pamintului in parte 
este buna. SateniT improprieta- 
r\\\ au 266 hect., 29 ariif p&mint. 

Drum principal este acel ce 
duce la calea jude^eana Rada 
u^i-Darabani. 

Cuzgun, com. urb., jude^ul Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua. 



Este asezata in partea vesticS 
a judefuluT si in cea estica a 
plasei, spre E. de or&selul Os- 
trov, resedin^a ocolulul. Comu- 
nele invecinate cu dinsa sunt : 
Caranlic, la 4 kil. spre S.-V.; 
Beilicul, la 6 kil. spre N.-V. 
(catunele sale : Demircea la 3 
kilom. N. si Bac-Cuius la 4 
kil. N".-E.) ; Aliman, la 9 kil. 
spre N.-E.; Mirleanul, la 10 kil. 
spre N.; Enisenlia, la 12 kil. 
spre S.-E. (catunele : Ciucur- 
Chioi, la 3 kilom. spre S.-V., 
Bazargian, la 4 kil. spre S., Che- 
rim-Cuius la 8 kil. spre S.-E.); 
Rasova, la 27 kil. spre N.-E., 
in linie dreapta. 

Hotarul amanun^it al acestel 
comune este urmatorul : Plecind 
de la poalele vestice ale virfului 
Caraula de linga Valea-Beilicul, 
pe muchea dealului Cuzgun, hota- 
rul se indreapta spre N.-E., cobo- 
rind dealul Cuzgun in valea Voi- 
nea-Mare, apof spre S.-E. taind 
valea Demircea si trecind pe la 
o egala departare de satul De- 
mircea si oraselul Cuzgun, apoT 
spre N.-E., urcind pe muchea 
dealului de mai sus, intilnind so- 
seaua judeteana Ostrov-Cuzgun- 
Medjidia, pe care o urmeaza in 
direc^iune estica pana la virful 
Cuzgun ; de aci o paraseste, in- 
tilnindu-se cu hotarul despar^i- 
tor intre plasile Silistra-Noua si 
Medjidia; merge impreuna cu 
acest hotar tot in directie es- 
tica, mai intiiu spre S.-E.-E., co- 
borind dealul Echi - Iuiuc - Al- 
ceac, pe care era urcat, si virful 
Cuzgun, taie valea Cara-Cialic- 
Culac, trece padurea Ciatal-Or- 
man si ajunge in valea Cara- 
Aci-Alcea, de aci o ia spre N.- 
E. coborind aceasta vale pana 
da iar de soseaua judeteana Os- 
trov-Cuzgun-Medjidia; o urmeaza 
pu^in (1 kil.) in directie estica 
pana da in valea Baldarnac- 
Ceair (un alt nume al vaei Ur- 



luia, ce i se da de la satul Ur- 
luia si pana in soseaua jude- 
tean& de mai sus); paraseste so- 
seaua si se indreapta spre S.-E., 
urcind valea Balclarnac-Ceair 
(sau Urluia), pana in dreptul sa- 
tulu! Urluia, pe care-1 lasa la stin- 
ga si se dirige spre E.; taie valea 
Uzum-Culac si se urea pe mu- 
chea dealului Adam-Clissi-Bair, 
nu departe de ruinele monumen- 
tului Adam-Clissi (200 m. spre 
S.-V. de el) ; de aci, hotarul se 
indreapta spre S., mai intiiu 
in direct^iune sudica, pe muchea 
dealului de mai sus si apoi spre 
S.-V., coborind dealul, taind 
valea Urluia, si, parasind hota- 
rul plasei, se urea pe dealul 
Curu-Alceac-Bair, in dreptul sa- 
tului Urluia ; din acest loc, ho- 
tarul se indreapta mai intiiu 
spre N.-V., coborind dealul de 
mai sus, in valea Cuuiu-Culac 
(un alt nume al vaei Nastra- 
din-Culac), apoi spre S.-V., pe 
la marginea padurei Ciatal-Or- 
man, pana da in valea Diu- 
diuluc-Cucuciuc-Alcea, la poa- 
lele movilei Buluiciu ; din acest 
loc hotarul se dirige spre V., 
pastrind insa mereti direct^iunea 
N.-V.; urmeaza in continuti a- 
ceasta vale prin padun, apoi 
valea Migeletul (prelungirea ce- 
lei precedente), pana da m valea 
Derinea-Ceair (un alt nume al 
vaei Beilicul, ce 1 pastreaza de 
la satul Bazargian pana in drep- 
tul satului Caranlic), la 1 kil. 
spre S.-V. de orasui Cuzgun ; 
urmeaza intru cit-va (1 V2 kil.) 
aceasta vale, o paraseste, taie 
soseaua judeteana Ostrov-Cuz- 
gun, urea dealul Cuzgun, linga 
virful Caraula, de unde am pie- 
cat. Forma lui e lunguiata, se- 
manind cu un dreptunghiu alun- 
git ; lungimea lui e de 40 kil., 
iar intinderea totala e de 5320 
pogoane, sau 2548 hect., sau 
25V2 kil. p. 



Hosted by 



Google 



CUZGUN 



4-7 



CUZGUN 



Se margineste la N. cu co- 
muna rurala Beilicul (si anume 
cu cat. Demircea si Bac-Cuius) 
de care se desparte prin dealul 
Cuzgun si padurea Bac-Cuius 
si cu comuna Enige (si aname 
catunul Polucci), de care se 
separa prin valea Cara - Aci- 
Alcea, si soseaua jude^eana Os- 
trov-Cuzgun-Medjidia; laE., tot 
cu com. Enige (si anume cu 
catunele: Iusu-Funar, Talasmau 
si Adam-Clissi), de care se des 
parte prin valea Baldirmac- 
Ceair si dealul Adam - Clissi- 
Bair ; la S., cu comuna rurala 
Ilazarlic, separindu-se printr'o 
linie conventionale, si cu com. 
Enisenlia, despar^indu - se prin 
vaile Diudiuliuc-Cucuciuc-Alcea, 
Migeletul si Derinea-Ceair, (sau 
Beilicul) ; la V. se margineste 
cu com. rur. Caranlic, de care 
se separa prin dealul Cuzgun. 

Solul este destul de aciden- 
tat, mat cu deosebire in par- 
tea vestica. Dealurile mai insem- 
nate, carl brazdeaza teritoriul 
comunei, sunt : Cuzgun (173 in.), 
la V., dominind orasul Cuzgun, 
acoperit cu tufarisuri si livezl; 
Bac-Cuius (112 m.) si Echi- 
Iuiuc-Alceac (181 m.), cu vir- 
ful Cuzgun (182 m.), laN., do- 
minind orasul Cuzgun si satul 
Cara-Amat, acoperit cu paduri 
livezl si pasuni ; Adam-Clissi- 
Bair (138 m.), la E., acoperit 
cu semanaturi si fine^e; Curu- 
Alceac-Bair (92 m.), la S.-E., a- 
coperit cu fine^e, domina satul 
Urluia; Cara-Amat (183 m.), a- 
coperit cu paduri, dominind 
orasul Cuzgun si satul Cara- 
Amat. Movile sunt sase, cea mai 
mare parte naturale si acope- 
rite cu verdea^a ; printre ele 
insemnam Caraula (181 m.) la 
N.-V., dominind orasul Cuzgun, 
satul Demircea si valea Beilicul. 

Cele mai insemnate val sunt: 
Derinea-Ceair (sau Beilicul), in 



partea sud-vestic& si adiacenta 
sa Diudiuliuc - Cucuciuc- Alcea, 
prelungita pan& m valea Derinea 
cu numele de valea Migeletul, 
m partea de S. ; ea se uneste 
cu valea Ceair-Orman, ce trece 
prin satul Cara-Amat si orasul 
Cuzgun, si, unita cu valea Iort- 
Culac, brazdeaza mijlocul co- 
munei; acestea sunt singurele 
vaicari mai con^in oare-care apa; 
vaile Voinea-Mare si adiacenta 
sa, Demircea, la N.; valea Bal- 
dirnac-Ceair (sau Urluia), ce tre- 
ce prin satul Urluia, cu adia- 
centele sale: Cara-Cialic-Culac, 
Nastradin-Culac, Cara - Aci - Al^ 
cea pe stinga si Uzum-Culac 
pe dreapta, brazdeaza partea 
nord-estica si estica a comunei; 
unele din ele, de si au malurile 
acoperite cu paduri, nu con^in 
apa. 

Comuna se compune dintr'un 
oras si doua sate. Orasul Cuz- 
gun, resedin^a comunei, este 
asezat in partea vestica, pe am- 
bele maluri ale vaei Ciair-Or- 
man, la poalele estice ale dea- 
lului Cuzgun si cele vestice ale 
dealului Cara-Amat. Casele de 
stil turcesc sunt asezate pe 7 
uli^T, ce se intretaie perpendi- 
cular; orasul este inconjurat de 
un san£, ruinele unui vechiu 
val roman. Cara-Amat, sat m^- 
ricel, insa cu casele asezate in- 
tr'un mod neregulat, se aria in 
partea estica a comunei, la 4 
kil. spre S.-E. de resedin^a, pe 
ambele maluri ale vaei Ceair- 
Orman, la poalele estice ale 
dealului Cara-Amat. Urluia, sat 
mic, sarac, este asezat in par- 
tea estica a comunei pe am- 
bele maluri ale vaei Urluia, la 
7 kil. spre E. de resedin^a, si 
la poalele estice ale dealului 
Curu-Alcea-Bair. 

Suprafa^a comunei este de 
2548 hect, din carl 23 hect. 
neproductive sunt ocupate de 



vatra orasulul Cuzgun si a ce- 
lor doua sate Urluia si Cara- 
Amat, si 2525 hect. teren pro- 
ductiv; din acestea 200 hect. 
sunt ale statulul si proprietari- 
lor, iar 2325 hect. ale locuito- 
rilor. 

Popula^iunea este amestecata\ 
In anul 1896 ea numara 170 
familii, cu 965 suflete ; din a- 
cestea avem: barba^i 503, femel 
462 ; nec«1satori£l 395, c&satori{I 
540, 30 vaduvi ; stiu carte 50 per- 
soane, nu stiu 915; 955 Ro- 
mini, 10 strain!; ortodoxi 890, 
mahometanl 75 ; agricultori 123, 
comercian^I 8 ; impropriet&ri^i 
139, neimproprietariti 31. 

Are 131 contribuabill. 

Locuitoril posed&: 113 plu- 
guri cu boi, 191 care si carufe, 
76 grape de fier si 2 masinl de 
vinturat. 

In comuna sunt 7300 capete 
de vite, din carl: 322 cai, 1154 
boi, 47 bivoli, 5138 ol, 52 ca- 
pre si 139 porci. 

Este 1 moara cu aburl si 8 
de vint. 

In comuna" sunt 8 comerci- 
an^i : 2 hangii si 6 circiu- 
mari. 

Budgetul comunei la venituri 
este de 19357 lei si la cheltu- 
ell de 4617 lei. 

Cai de comunica^ie sunt dou& : 
calea jude^eana Ostrov-Medji- 
dia, ce trece prin or&sel; cea 
jude^eana ce duce la Mangalia, 
si drumuri comunale ce unesc 
catunele intre ele si cu satele 
invecinate. 

Este o biserica, intre^inutS de 
locuitorl, cu hramul Sf. Gheor- 
ghe, deservita de 1 preot si 1 
paracliser ; o scoala rurala mixta, 
condusa de un inva^tor si fre- 
cuentata de 158 elevl inscrisl 
(din carl So baepf si 70 fete); 
mai este si o scoala strains. 

Comuna s'a fondat prin se- 
colul trecut; a servit ca baz£ 



Hosted by 



Google 



CUZOAIA 



48 



CUZCL-MARE 



de opera^iun? in razboiul de la 
1 82 1, intre Ru$i $i Turci. 

Cuzoaia, vil, in com. Nicore^ti, 
intre satele Nicoresti ?i Piscul- 
Corbului, jud. Tecuciu. 

Cuzoaia, viz, in com. Nicoresti, 



jud. Tecuciu intre satele Nico- 
resti $i Fintinelele. 

Cuzul-Mare, deal, in jud. Tul- 
cea, pi. Babadag, com. Ba$- 
Chioi. Se desface din dealui Pie- 
trosul, se intinde spre V., cu 
o direc^iune generala de la S.- 



E. la N.-V., brazdind partea 
centrala a pla?eT $i cea sudica a 
comunei. Are 134 m., dominind 
asupra satului Ba?-Chioi, piri- 
ia$ulu? Tai^a $i drumului ju- 
de^ean Babadag-Macin. E aco- 
perit cu fine{e. 



Hosted by 



Google 



D 



Dabaii (Movila-lui-), movila, 
aflatoare pe trupul mosiei Ceo- 
rici, com. Cudalbi, jud. Covur- 
luiu, pi. Zimbrul, spre E. de sa- 
tul Cudalbi. 

Dacilor saii Tatarilor (Ma- 
gura-), magura, jud. Dolj, pi. 
Amaradia, com. Goesti, pe linga 
can sunt bucati man de cara- 
mida. 

Dactul, catim, in jud. Arges, pi. 
Cotmeana, pe riul Teleorman ; 
face parte din com. rur. Te- 
lesti. 

Dadalica, piriia§, pe teritoriul 
com. Berbenceni, jud. Bacau, 
pi. Siretul-d.-s. Izvoreste din lo- 
cul cu acelasT nume si se varsa 
in piriul Odobul. 

Dadalica, loc cu izvoare, pe te- 
ritoriul com. Berbenceni, jud. 
Bacau, pi. Siretul-d.-s. 

Dadilor (Piscul-), pise, jude^ul 
Muscel, plaiul Nucsoara, com. 
Slanicul. 

Dadilov, com. rur., jud. Vlasca, 
pi. Cilnistel, situata pe proprie- 
tatea statului Comana, pe coasta 
dreapta a ape! Cilnistea, intre 
Calugareni si Comana la E. ju- 



detuluJ. Este inconjurata jur-im- 
prejur cu padure 

S'au improprietarit in 1864 
167 locuitorT, cari au luat 381 
hect. S'ati mat improprietarit in 
1882, 25 insura^ei, can au luat 
130 hect. 

In 1886 au fost aci 268 fa- 
milii sau 1320 suflete. 

Budgetul comunal in 1888 a 
fost de 2125 lei, 30 bam, la 
veniturl si de 2675 lei, 22 ban!, 
la cheltueli contrib. in acelas an 
au fost 299. 

S'a arat in 1886 suprafa^a 
de 775 hect. Sunt 9 hect. vie. 

Vite sunt: 710 bol si vaci, 
35 bivoli, 189 caf, 2356 01, 15 
capre, 144 rimatorf si 3 asini. 

Aci este o biserica cu hra- 
mul «Cuvioasa Paraschiva», zi- 
dita* la 1882 si deservita de I 
preot si 2 cint&reflf. 

Are o scoala mixta, cu 3 clase, 
condusa de o inv^toare, si la 
care, in anul 1888, auurmat 40 
baeti si 8 fete; cincl circiumi. 

Este departe de stasia dru- 
mului de fer Comana de 10 
kil., de soseaua Giurgiu-Bucu- 
resti, la Crucea de piatra, de 4 
kil., de Giurgiu de 29 kil., iar 
de Ghimpa^i, resedin^a pl£sei, 
de 23 kil. 

Dadi§a, mttnte, a caruia culme 



e un fel de platoii, peste care 
e un drum spre muntele HalSuca, 
din jud. Suceava. E acoperit cu 
cringurJ si finafurr. 

Dadi§a, piriii, jud. Suceava. Iz- 
voreste de sub muntele cu a- 
cest nume ; ud& comunele Bo- 
roaia si Dr&g&nesti, pe o lun- 
gime de peste 5 kil. si se varsa* 
in Ulia. 

Dadi^a, valea piriului cu acest 
nume, jud. Suceava. 

Dadului (Movila-), movila, la 
S. de com. V&dastrul, din jud. 
Romana^i ; face parte dintr'un 
grup de m^gure care se insira" 
intr'un lan{ paralel cu cursul 
Dun&rei. 

Dadului (Valea-), vale, in ra- 
ionul com. Jupinesti, jud. Mus- 
cel, pi. Riul-Doamnei. Se vars& 
in riul Doamna, pe malul drept, 
aproape de com. Dirmonesti. 

Dadurile, lac, in jud. Ialomi^a, 
pi. Ialomifa-Balta, com. Bordu- 
seni, situat in insula Balta. 

Dagl^a, com. rur. t in jud. Roman, 
pi. Siretul-d.-s., spre E. de o- 
rasul Roman si la o dep&rtare 
de 24 kil. de el si de 14 de 



$8878. March Dicfionar Geografic. Vol. 111. 



Hosted by 



Google 



DAGlfA 



50 



DAIA 



re$edin$a pla$eT, in extremitatea 
jude^ulul despre jud. Vasluiu. 
Piste a^ezata pe un teritoriu 
deluros. E formata din satele 
Balu?e?ti-Mici, Boatca, Ciurea, 
Crucea-Ro^ie, Dagi^a, Holm, 
Manastirea, Piscul Rusului $iVo- 
vrie$ti, cu re?edin^a com. in 
satul Dagi^a. Are 437 fam., cu 
2216 locuitori din carl 59 stiii 
carte. Locuesc in 555 case. Po- 
pular a este romina afara de 10 
fam. de evrei. 

Vite marl cornute sunt 161 8. 
Are 5 bisericl toate de lemn. 

Venitul anual al com. este 
de lei 8004,55, iar cheltuelile 
de lei 5332. 

Dagi^a, sat, in jude^ul Roman, 
plasa Siretul-de-Sus, comuna 
Dagura, spre E. si la 24 kil. 
de ora$ul Roman $i la o de- 
parture de 14 kil. de re$edin$a 
pla^ei. Este a?ezat pe coasta 
de E. a deaiuiui Inarici $i este 
unul din satele cele mai de E. 
a jude^ulul. Este re$edin$a com. 
Dagi^a. Are 72 cap! de fam., 
^Sy locuitori, din can 15 $tiu 
carte; 96 case. Popula^ia este 
romina afara de 2 fam. de evrei. 

Vite marl cornute sunt 302. 
In sat e o moara cu aburi. Co- 
munica^iunea cu ora$ul se face a- 
nevoe din lipsa de ?osele. 

Se numea mai inainte $i Blu- 
dure^ti. 

Dagl^ei (Lunca-). VezI Dagi^ei 
($esul-). 

Dagi^ei (§esul-), ses, ce se in- 
tinde de la N. spre S. prin 
marginea de E. a jud. Roman, 
prin com. Dagtya ?i Bace^ti $i 
se confunda cu ?esul Birladu- 
lui la tirgu^orul Bacesti. Acest 
$es este marginit la V. de dea- 
lul Inarici, pe coasta caruia se 
afla satul Dagfya, $i la E. de 
dealul Filfiita, pe care se afla 



satul Tasna (jud. Vasluiu). Este 
acoperit cu fine^e ?i supus a- 
dese-orl inunda^iunilor. Se mai 
nume^te $i Lunca-Dagi^ei. 

Daia, sat, plasa Dumbrava-d.-s., 
com. Prede$ti, jud. Dolj. Are 
182 suflete, 98 barbapsi 84 fe- 
meT, can locuesc in 48 case. 
Copiii din sat urmeaza la $coala 
mixta din satul Prede^ti ce este 
la o departare de 458 m. In 
anui 1893 — 1894 au frecuentat 
$coala iobaep, din 28 in virsta 
de scoala. In sat este o bise- 
rica construita din birne. 

Daia, catun, al com. Coste^ti, pi. 
Jiului, jud. Gorj, in partea des- 
pre N.-V. a com. ?i la 2 kil. depar- 
tare de dinsa. E situat in valea 
Daia. Are o suprafa^a de 400 
hect,, din carl 150 hect. padure, 
210 hect. loc de cultura, finea^a 
$i izlaz, 20 hect. vii $i 20 hect. 
prunT, toate ale locuitorilor mo$- 
neni. 

Are o populate de 70 familii, 
sau 320 suflete, din carl 60 con 
tribuabill, ocupindu-se pe linga 
munca cimpuluT, cu rotaria $i 
dogaria. 

Locuitorif poseda : 10 plugun, 
18 care cu boi $i 1 carutacu cai. 

Vite sunt: 63 vite man cor- 
nute, 9 cat, 70 01, 104 capre $i 
18 rimatori. 

Comunicapa se face prin $0- 
seaua comunala ce-1 leaga la 
N. cu com. Piscurile, iar la S. 
cu comuna sa, Coste^ti. 

Daia, cdtun, al com. Frumu^ei, 
pi. Gilortul, jud. Gorj. E situat 
pe Dealul-Negrenilor, m partea 
despre V. a cat. Frumu?ei. 

Are o suprafa^a de 80 hect., 
din carl: 40 hect. padure, 22 
hect. arabile, 12 hect, fine^e, 2 
hect. vie $i 4 hect. livezi de 
pruni. 

Locuitori! sunt improprieta- 



ritT dupa. legea rurala din 1864. 
Are o populatie de 20 familii, 
sau 60 suflete, din can 18 con- 
tribuabili. 

Locuitorii poseda: 2 plugun, 
5 care cu boi, 35 vite man cor- 
nute, 3 cat, 13 01, 5 capre $i 
10 rimatori. 

Comunicatia in acest catun 
se face pr'mtr'un drum de care. 

Intr'acest catun sunt 4 fin- 
tini. 

Daia, catun, pendinte de com. 
Daitia, pi. Marginea, jud. Vla$ca. 
E situat pe coasta vaiei Daia, 
pe proprietatea Frate?ti. 

Locuitori improprietaritT m 
1864 au fost 99, cart ail luat 
267 hect. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot si 2 cintarctT ; 70 hect. 
25 aril vie cu embatic, al carui 
vin se consuma la Giurgiu. 

E departe de stasia Baneasa, 
a linie! ferate Giurgiu-Bucuresti, 
de 5 kil., de Giurgiu de 19 kil. 
?i de Bucure^ti de 52 kil. Are 
in apropiere $oseaua na^ionala 
Giurgiu-Bucuresti. 

In catun sunt 2 circiuml. 

In «Istoria Moldovei $i a Va- 
lahieT» tiparita la Ia$i la 1777, 
gasim ca: «Cale a perdu son 
nora; on ne peut le distinguer 
que par la vilie Taia (Daia) ou 
par le chateau Talche, qui sont 
places tous deux entre Facke 
et Giurgevo sur le Danube, dans 
le meme espace ou Cale exis- 
tait du temps des Romains». 

La 1418, Mahomet I, fiul lui 
Baiazet, dupa ce a invadat in 
Asia, trecu apoi in Rominia, 
lua Severinul $i Cale despre 
care am vorbit, fortifica Giur- 
giul §i puse o garnisona nume- 
roasa ca sa impedice trecerea 
Dunarii. Mateiu-Basarab, cind 
a organizat capitaniele in ^ara, 
a^ezase in Vla^ca doua capita- 
nii, una la Daia $i alta la Odi- 



Hosted by 



Google 



DMA 



fil 



DALA-CHESEN-BA$1-CULAC 



vote. Aceste capitantf si-a avut 
resedinta in satul Daia, pana 
la desfiin^area capitaniilor de 
c3tre fanariotT. 

In Valea-Miului este o fintina. 
Legenda zice ca aceasta fintinS 
a fost facuta de Miul Haiducul, 
de la care is! p3streaza valea 
si numirea de Valea-Miului. 

Acest sat, pe la 1530, se che- 
ma Sarmane?ti. 

La 1693, Constantin-Voda 
era la Giurgiu in intimpinarea 
lui Mustafa-Pasa, care adasta 
venirea HanuluT Tataresc ; i-a 
esit inainte la Daia la 1 1 Iuniu, 
acel an. 

Sub Mircea Basarab s'a in- 
fiinfat aci una din cele 18 ca- 
pitaniT, in care se impartise Tara- 
Romineasca. 

La 1773, ne spun fratii Tu- 
nusli, la Daia ar fl fost me- 
toe de calugarf ; se pare ca lo- 
cul unde era situat acest metoc 
este in o vale la Viea-lui-Go- 
goase. 

Daia, deal, in marginea de S. a 
com. Giurgioana, pi. Zeletinul, 
jud. Tecuciu. 

Daia, mo§ie particular^, pi. Dum- 
brava-d.-s., com. Predesti, jud. 
Dolj. 

Daia, vale, pi. Jiul, jud. Gorj, pe 
care e situata com. Costesti-Daia 
si catunelesaleCostesti si Daia. 

Aceasta vale vine despre N. 
si merge spre S. 

Este formata din culmea dea- 
lului Aninoasa si din culmea 
dealului Greci. 

Daiaman-Bair, virf de deal si 
deal, pi. Macin, jud. Tulcea, pe 
teritoriul com. rur. Cerna. E si- 
tuat in partea estica a plasei 
si in cea nord-vestica a comu- 
neT. Lasaspre V. dealul Megina, 
la S. dealul Raman-Bair. Din 



poalele sale de S.-V. izvoreste 
valea Megina. Are o inatyime de 
283 m. si e punct trigonometric 
de observa^iune de rangul al 
3 -lea. Este acoperit parte cu 
pSdurf, parte cu finefe si pa- 
suni. Prin inal^imea sa doming 
asupra vaiel Megina si asupra 
drumului comunal Cerna-Greci. 

Dai^ia, com. rur., compusa din 
c&tunele Daia si Dai^ia, plasa 
Marginea, jud, Vlasca, ambele 
situate pe malurile Dun3ref, pe 
proprietatea statulul Daia-Dai- 
£ia, pendinte odinioara de ma- 
nastirile Cascioarele si Cotro- 
ceni. Az? constitue ambele o 
singura proprietate, arendata a- 
nual pe pre^ul de 43000 lei. 

La 1864, s'au improprietSrit 
102 locuiton fosti clScasT, ca- 
rora li s'a dat 306 hect. La 
1882 s'au improprietarit 50 in- 
sura^ei, can au iuat 282 hect. 
In total sunt 152 locuiton cla- 
casi care au luat 588 hect. 

Pe teritoriul comunei este un 
petic de padure de stejar de 
250 hect., care depinde de oco- 
lui silvic Giurgiu. 

In 1887 se aflau aci 206 con- 
tribuabil! din 1 040 suflete. 

Budgetul comunei in 1887 
era de 2524 lei la venituri si 
de 3089 lef la cheltueli. 

Sunt 2 bisericT, una in Daia, 
alta in Dai^ia ; depind de pa- 
rohia Daia; ele sunt deservite 
de 2 preo^i si 4 cintare^i. 

Departarea intre aceste 2 ca- 
tune este de 2V2 kil. 

Este o scoala mixta, cu 2 
clase, condusa de o inva^atoare. 

In comuna, in 1888, se aflau 
in Daia 50 cat si in Dai^ia 70; 
450 bo J in Daia si 385 in Dai- 
{ia ; 30 bivoll in Daia si 50 in 
Dai^ia; 580 ol in Daia si 786 
in Dahlia;* 592 rimaton. 

Prin aceasta comuna trece 
soseaua nationals. Giurgiti-Bu- 



curesti. Comuna este departe 
de GiurgiQ de 22 kil., de Bu- 
curesti de 50 kil., de stabile 
Fratesti si Baneasa, ale linief fe- 
rate Giurgiti-Bucuresti, de cite 
8 kil., iar de Stanesti, rese- 
dinta plasei, de 16 kil. 

In aceasta comunS sunt balflf 
formate de Dunare, bogate in 
pestl si care, cind vin apele 
Dun&ref marf, se intind sub 
vii panS in marginea liniei fe- 
rate Giurgiti-Bucuresti. 

Pe dealurile acestel comune, 
cu ocazia sapaturilor construi- 
reT liniei ferate, s'a gasit sche- 
lete de . animale antideluviane, 
din care o parte se afla depuse 
la Gimnaziul din Giurgiu, si o alt& 
parte sunt in posesia d-lui in- 
giner I. Cantacuzino. 

Se afl& aci : o moarS de foe 
cu 2 pietre ; 5 circiumf ; un 
han mare. 

In aceasta comuna, la 1854, 
in timpul razboiulul dintre Rusi 
si Turci, a fost o inc&erare in- 
tre ante-gardeJe turcestf si ca- 
zaciif rusi. 

La 1878, pe vremea r&zboiuluif 
Romino-Ruso-Turc, o brigada 
de cazadf a corpuluide armat£ 
SkobelefT, s'a adapostit in a- 
ceasta comuna. 

Dai^ia, catun, pendinte de com. 
Daifia, plasa Marginea, jude^ul 
Vlasca, situat pe coastele si va- 
ile Daniel, pe soseaua Giurgiti- 
Bucuresti. 

Apar^inea, inainte de secula- 
rizare, m&nastirel Cotroceni ; 
azl mosia este a statulu! si se 
arendeaza impreuna cu Daia. 

Are o bisericS, deservita de 
1 preot si 2 cintarep; depinde 
de parohia Daia. 

Sunt 2 circiumL 

Vii sunt in suprafa^a de 70 
hectare. 

Dala-Chesen-Ba§I-Culac, vale, 



Hosted by 



Google 



DALA$MA-CULA 



52 



DAMIAN 



in jud. Constanta, pi. Hir^ova, 
com. TopologuL Se desface din 
ramurile occidentale ale dealu- 
lui Periclic, indreptindu-se spre 
V., $i m&rginita, la S. de dealul 
Cara-Mi$a-Tepe. Se deschide in 
valea Topolog-Derea, in dreptul 
satului Topologul-Romin, dupa 
un curs de aproape 4 kil. 

Dala§ma-Cula, vale, in jude^ul 
Constanta, pi. Hir^ova, comuna 
Ghizdajre$ti. la na^tere din vir- 
ful TreT-Movile, indreptindu-se 
spre S. ?i merglnd paralel cu 
Dun&rea. La satul Tichile^ti, 
unde se une§te cu valea Tichi- 
le?ti, care vine de la S., da 
natter e v&ei Cechirgea, care ia 
direc^ia spre V. $i se deschide 
in Dunare, in dreptul ostrovu- 
luT Atirna^i. 

D alb an, poiana, din padurea Or- 
zinele, com. Bratila, plasa Taz- 
l&ul-d.-j., jud. BacSu. 

Daler, insula, in brajul Chilia, 
formata de ramura principals 
Chilia, $i Brajul - TataruIuT. E 
situate in jud Tulcea, pi. Su- 
lina, pe teritoriul com. urba- 
ne Chilia- Veche. Are o forma 
lunguia^S, o lungimede2.S kil. 
?i o intindere totala de 200 
hect. ; este a?ezat2 in partea 
vesticS. a pla$ei ?i a comunei; 
este neproductivS fiind acope- 
ritii peste tot numai cu stuf. 

Dallcla, deal, in jude^ul Tulcea, 
pi. Istrulul, pe teritoriul com. 
rur. Ciamurli-d.-s. Se desface 
din dealul Dolojan ; se intinde 
spre E., avind o direc^iune ge- 
nerals de la N.-V. spre S.-E. ; 
br&zdeazal partea nordicS. a pla- 
$el $i pe cea vesticS a com. ; 
pe la poalele-f estice curge 
piriul Ciamurli, $i merge dru- 
mul comunal Eschi-Baba- Cia- 
murli-d.-s. E de natural cam 



stincoasS. Are o ina^ime de 
217 m. $i e punci: trigonometric 
de observable de ordinul al 3- 
lea, dominind asupra satului 
Ciamurli-d.-s. Este acoperit cu 
pa^unl $i fine^e. 

Dalmaciul, pddure, pe teritoriul 
comunei Cimpurile, pi. Zabra- 
u^i, jud. Putna. Intinderea ei, 
impreuna cu padurea LSrguta, 
este de 800 de falci. E pro- 
prietatea raze^ilor din comuna 
Cimpurile. 

Damachi, tirgusor, in partea de 
N. a com. Hermeziul, jud. Ia$i, 
pi. Turia, situat pe platoul a 
caruia culme formeaza valea 
Prutului; se compune din cite- 
va dughene, in can locuesc un 
mic nu mar de EvreT, numara^T 
in popular/ia satului Zaboloteni- 
Sturzoaei. Prin mijlocul tirgu- 
?oruluT trece $oseaua jude^eana 
Ia$i-Boto$ani. Are o $coala, in- 
fiintata la anul 1867, frecuen- 
tata de 59 elevi. (V. Zaboloteni). 

Damachi, sat, in centrul com. 
Movila-Rupta, jud. Boto^ani, pi. 
Stefane^ti, a$ezat pe {annul 
drept al Prutului, intr'o infun- 
datura de deal; mosia are o 
suprafa^a de 1260 hect. ?i o 
popula^iune de 74 fam., sau 
312 sufl. 

Vite sunt: 104 boi $i vacT, 14 
cal, 300 01 §i 38 rimatori. Are 
o biserica, deservita de 1 preot 
$i 1 cintarer, ; 2 mori de apa pe 
Prut. 

Satul mat poarta numele $i 
de Movila-Rupta; aici e re$e- 
din{a primariei com. Movila- 
Rupta. 

Damaciul, piriu, jud. Putna, for- 
mat pe teritoriul com. Suraia, 
satul Damaciul. Se varsa in Si- 
ret, dupa ce prime^te ca aflu- 
ent girla Iez&relul. 



Damian, com, rur., jud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-j. cu re$edin{a la Ca- 
ciulate^ti. Situate pe ?e$ul Da- 
mian $i pe costi^a Dealului-Pi- 
riuluT, la 49 kil. de Craiova. 

Se invecine?te la N. cu com. 
Caxiulate§ti, la E. $i S. cu mo- 
$ia Coroanei, Sadova, $i la V. 
cu com. Sadova. Limita linie! de 
N. incepe de la aria proprie- 
ta^ei spre N., in linie dreapta, 
pana la Fintina-luT Banca ; de 
aci apuca spre V., pe o distan^a 
ca de 1 j-2 hect., apol merge in li- 
nie dreapta pana in $an{ul com. 
unde se hotare^te cu Sadova. 
Liiia de V. incepe dintre mo 
rile Racoviceanca $i Girnareasa, 
merge in linie frinta printre Sa- 
dova $i Damian, prin punctele 
Lubeuite^te (mica movil&), Dru- 
mul-Craiovei, Fintina-BancS $i 
ese in punctul San^ul. Limita 
de S. incepe iar de la aria pro- 
prietateT, in linie dreapta, de la 
E.-V., pe de asupra Dealului-Pi- 
riuluT, pana la moara Racovi- 
ceanca. 

Limita de E. incepe de la 
punctul Santul, merge in linie 
frinta pana la aria proprieta^ei 
spre S. 

Terenul com. este accidentat 
de Dealul-PiriuluT, inalt de 40 — 
50 m., ce se leaga cu alte de- 
lule^e ce au direc^iunea de la 
V.-E. Este o vale, Valea-Piriu- 
luT. Un piriu : Piriul Damian, 
ce izvore^te in com. Damian 
$i se varsa in Jiu, pe teritoriul 
com. Sadova $i se nume^te ?i 
piriul Sadova. 

Inainte coprindea $i catunul 
Piscul care azi este comuna a- 
parte ; acuma coprinde 2 cat. 
Damian, cat. de re$edin{a, ?i 
Rastul, spre N.-V, de Damian, 
la S kil. departare. 

Re^edin^a com. era alta-data 
in com. Sadova. 

Are 3 biserici, dintre care 
doua in Damian, una in buna 



Hosted by 



Google 



DAMIAN 



53 



DAMIAN 



stare $i alta in ruina; $i una 
in Rastul. Cea in ruina s'a zi- 
dit la 1790 de ob^tea locuito- 
rilor. Are in tinda din nauntru, 
de asupra u?ei, pe o tabla de 
piatra, urmatoarea inscrip^iune: 

«Tji numclc tatalui, si al fiului si al 
sfintului duh. La anul 1790, ziditu-s'aii 
aceasta Sfinta si Dumnezeiasca biserica, 
unde se praznueste hramul Sfintilor A- 
postoli Petru si Pavel si Sfin^ii fara de 
arginti Cosma si Damian, din teinelie 
s'a zidit de obste, de care vecinica sa 
fie pomenirea lor; iar acum de mila si 
ajutorul lui Dumnezeii, s'aii apucat si 
infrumuse^at cu zugraveala si alte lu- 
cruri l-aii facut cei mai voiosi arga^T 
si anume : Chir Nicola Gancea, Sf. sa 
Popa Voicu, Popa Badea, Chir r fecu 
Boegiii, Chir Marcu Lelea, Marin Ma- 
cesanu, 1833 August 8. 

Zugrav: Marin, boer de neam ot 
Cosoveanu.« 

Biserica actuala din Damian 
are in tinda in nauntru pe u$a, 
urmatoarea inscrip^iune : 

« Aceasta sfinta. si Dumnezeiasca biserica 
s'a inceput la anul 1851, Iulie 14 si s'a 
savarsit in anul 1855, Octombrie 22. 
Cel d'intiiu ctitor a fost r fecu Gancea, au 
ajutat la temelie pana la ferestre ; iar 
de aci in sus s'a facut de obste, in zi- 
lele P. S. S. Episcopul Calinic si ale 
prea inaltului Domn Barbu Stirbeiu. 
Zugrav: Ghita Cosoveanu.» 

Bisericele din Damian sunt 
facute de zid. Azi ajuta la re- 
para^ie Admiuistra^ia Domeniu- 
lu! CoroaneT, ocolul V. In Rastul 
este o singura biserica de lemn. 
Bisericele sunt deservite de 2 
preo^i §i 2 cintarep. Preoftf au 
leafa de 75 le! pe an ?i dascalii 
40 lei pe an §i 34 pogoane, din 
care 12 de preot, §i 5 de cin- 
tare{. 

In comuna Damian este o 
?coaia mixta, ce func^ioneaza 
din 1859; este intre^inuta de 
stat $i de comuna. Localul, a- 
vind o sala de 72 m. p., este in 
buna stare $i construit de Ad- 
ministra^ia Domeniulu! Coroa- 



neT, care a cheltuit i20CX)lei. Are 
17 pogoane proprietate $i e con- 
dusa de 6 inva^atoare. A fost fre- 
cuentata de 34 bae^T, din car* 12 
din Rastul, $i de 9 fete. In virsta 
de ?coala sunt 43 in Damian $i 
20 in Rastul. Stiu carte 31 in 
Damian $i 9 in Rastul. 

Popula^ia comune! se urea la 
1008 suflete, din carl 628 in 
Damian (328 barba{! ?i 300 fe- 
me!), ?i 380 in Rastul (180 fe- 
me! $i 20 barba^i). Dupa legea 
din 1864 sunt 108 locuitor! im- 
paminteni{! $i dupa aceea din 
1879 sunt 190 insured. Lo- 
cuesc in 22 case $i 190 bor- 
dee in Damian ?i 3 case ?i 70 
bordee in Rastul. Casele sunt 
parte de caramida, parte de 
birne $i parte de gard ; iar bor- 
deele sunt de lemn. 

Suprafa^a teritoriulu! comunei 
este de 556 hect., din can 440 
hect, pamint arabil, 40 hect. 
izlaz, 16 hect. vie in com. Da- 
mian $i 60 hect. vie in com. 
Rastul. Mosia de pe teritoriul 
comunei, apar^ine Domeniulu! 
Coroane!, Sadova. 

Pe piriul Damian sunt doua 
mori, dintre car! una se nume?te 
Gainareasa ; a doua este pe mo- 
?ia Domeniulu! Coroane!. 

Intre catunele Damian ?i Ras- 
tul este o cale de comunicafie 
naturala. 

Locuitorii i$i desfac produc- 
tele la Bechet, unde due cereale, 
$i imp rta bautur! spirtoase ?i 
coloniale. Transportul se face 
cu carele cu bo! pe ?oseaua co- 
munala Damian-Sadova, unde 
da in ?oseaua na^ionala Craiova- 
Bechet. Circiumi in Damian sunt 
6 ?i in Rastul, 1. Comercianf! 
sunt 7. Contribuabil! 226. 

Budgetul comunei este la ve- 

nitur! de 5685 let, 34 ban! ? i 

la cheltuel! de 5474 lei, 77 b. 

Vite: 140 vite mar! cornute, 

185 01, 14 ca! §i 36 pore!. 



Damian, sat, jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-j., com. Damian, $i re§edin{a 
primariel. Are o populate de 
628 suflete (328 b£rba# $i 300 
feme!), car! loeuese in 22 case $i 
190 bordee, construite din lemn, 
iar casele din carSmida ?i birne. 
In sat este o $coala mixta, 
care func^ioneaza din anul 1859, 
intre^inuta de stat $i de comuna. 
Localul este de zid, in buna stare 
?i construit de Administra^ia 
Domeniulu! Coroane!. Are 17 
pogoane proprietate. In anul 
1892 — 93 a fost frecuentata de 
46 bae$I ?i 9 fete, 34 bae^T ?i 
9 fete, din Damian $i 12 bae{! 
din Rastul. In virsta de ?coaia 
sunt 43 copii. $tiu carte 51 bar- 
batT. 

Sunt doua biserici: una in 
ruina ?i a doua in buna stare. 
Cea in ruina s'a zidit in anul 
1790 de ob?tea locuitorilor. Are 
in tinda din nauntru, d'asupra 
u§e!, pe o tabla de piatra ur- 
matoarea inscrip^iune: 

dn numele Tatalui si al Fiului si 
al Sfintului Duh. La anul 1790 ziditu- 
s'aii aceasta Sfinta si Dumnezeiasca bi- 
serica, unde se prazuueste hramul Sfintilor 
Apostoli Petru si Pavel si Sfin^ii fara de 
argint Cosma si Damian, din temelie 
s'au zidit de obste, de care vecinica sa 
fie pomenirea lor ; iar acum din mila si 
ajutorul lui Dumnezeii s'aii apucat si in- 
frumuse^at cu zugraveala si alte lucruri, 
i-au facut cei mai voiosi arga^i si anume : 
Chir Nicola Gancea, Sfinta Sa Popa 
Voicu, Popa Badea, Chir fecu Boegiu, 
Chir Marcu Lelea, Marin Macesanu. 
1833, August 8. Zugrav Marin, boer de 
neam Ot Cosoveanu.» 

Biserica care este in buna 
stare are in tinda e! inauntru 
pe u$a urmotoareainscrip^iune: 

c Aceasta Sfinta ?i Dumnezeiasca bi- 
serica s'aii inceput la anul 1 851, Iulie 
14 si s'au savirsitln anul 1855, Oct. 12. 
Cel d'intiiu ctitor a fost f ecu Gancea, 
au ajutat la temelie pana la ferestre, iar 
de aci in sus s'aii facut de obste, In 
zilele P. S. S. Episcopul Calintc .si ale 
Prea inalfatului Domn Barbu JJtirbeiii. 

Zugrav : Ghi$a Cosoveanu*. 



Hosted by 



Google 



DAMIAN 



54 



UANCIUL 



La repara^a ftcuta, a contri- 
buit Administra^ia Domeniulul 
Coroanel, ocolul al V-lea. 

In sat sunt 6 circiumi. 

Damian, pMu, jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-j., com. Damian. Izvoreste pe 
teritoriul acestei com. si curge 
pe Valea-PiriuluT, cu direcfiunea 
de la E. spre V. In lungul a- 
cesteJ comune se numeste Pi- 
riul-Damian si dupa ce intra pe 
teritoriul comunel Sadova, din 
punctul numit Gainareasa, se 
numeste Pirlul-Sadova. Se varsa 
in niste smircun, dincolo de 
dealul Bostanele, smircun ce se 
scurgpe malul sting al riuluT Jiul. 
Are un pod pe dinsul, in co- 
muna Sadova, la punctul numit 
Moara-Podul. 

Damian, ses, jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-j., com. Damian, pe care este 
asezata comuna cu acelasi nume. 

Damule^ul-Mic, piriti, in jud. 
Mehedinti, pi. Ocolul-d.-s., com. 
rur. Malova^ul. 

Damuri, alt nume al comunel 
Potlogeni, pi. Balta-Oltul-d.-j., 
jud. Romana^i. 

Dan, deal, la N, de catunul Va- 
carea, com, Valea-Popei, plasa 
Riurile, jud. Muscel. 

Dan, fintind, in cercul com. Bu- 
timanul, pi. Znagovul, jude^ul 
Ilfov. 

Dan, localitate, jud. BraiJa, pe 
vechiul drum Braila-Focsani, pe 
lunca Siretului si in com. Nazi- 
rul, la 5 kil. spre S.-E. de satul 
Cotul-Lung. 

Dan, loc acoperit cu vie, in coasta 
Motrului, jud. Mehedinfi, plaiul 
Clo$ani, com. rur. Negoesti, sa- 
tul Padesul. 



Dan (Izvorul-lui-), izvor,\n]\x- 
de^ul BuzSu, com. Beceni. In- 
cepe din localitate si se scurge 
in riul SlanicuL 

Dan (Piscul-lui-), colind, inju- 
de{ul Buzau, com. Rusiava^ul, 
cat. Tega. E acoperita de izlaz. 

Dan (Valea-lui-), vale, in jud. 
Mehedinji, pi. Vailor, com. rur. 
Slivilesti. 

Dan (Valea-lui-), vale, jude^ul 
Muscel, izvoreste din padurea 
Pacurarul, strabate cat. Vla- 
desti-Pamintem, pi. Riurile, si 
se varsa in riul Bratia, in ra- 
ionul com. Vlade^ti, dupa ce 
primeste ca afluent Valea-Badei. 

Dan (Valea-lui-), vale, in par- 
tea de V. a com. Margineni- 
d.-s., pi. Filipesti, jud. Prahova. 

Dan (Valea-lui-), vale, izvoreste 
de sub poalele dealuluT Draga- 
neasa, com. Valea-Lunga, plaiul 
Prahova, jud. Prahova, si se 
varsa in riul Cricovul-Dulce. In 
ea se varsa vaile: Lespezile, a- 
Lupului, Adinca, Valea-cu-Ani- 
ni, Podul-cu-Fagi, s. a. 

Dan (Valea-lui-), vale, comuna 
Tuna, pi. Oltui-d.-j., jud. Olt. 

Dan (Valea-lui-), vale, in ra- 
ionul comunel Vasila^i, pi. 01- 
tetul-d.-j., jud. Vilcea; se varsa 
in riul Olte^ul. 

Dan si Murga§ (Mun^il-), pro- 
prietati ale Eforiei Spitalelor 
Civile din Bucure?ti, pendinte 
de schitul Cornetul, com. Ro- 
besti, plaiul Cozia, jud. Vilcea, 
in intindere de 1207 hect. 

Danca§ul, sat, in com. Miro- 
slava, pi. Stavnicul, jud. Iasi, 
situat pe valea cu acelasi nume, 



intre coasta vestica a dealuri- 
lor Ezereni si Danca?ul, cu o 
populate de 23 famiiii sau 117 
suflete. 

Numarul vitelor e de 152 
din cari 1114 vite man cornute, 
7 cai $i 3 1 rimatori. 

Danca^ul, deal, formeaza valea 
cu acelasi nume, la poalele ca- 
ruia se afla satul Danca, din 
com. Miroslava, pi. Stavnicul, 
jud. Ia$i. 

Danca§ul, jud. Iasi. Vezi-Tele^ul, 
piriii, com. Miroslava, pi. Stav- 
nicul. 

Danca^ul, vale, jud Iasi. (VezT 
Dancasul, deal). 

Dancai (Valea-), vale, pe teri- 
toriul comunei File^ti, pi. Si- 
retul, jud. Covurluiu. 

Danciul, com. rur. $i sat, jud. 
Mehedinti, pi. Blahni^a, la o dis- 
tant de 38 kil de T.-Severin, 
iar de com. rur. Vinjul-Mare, de 
27 kil. E situata pe cimpie. For- 
meaza comuna singura, avind 
148 contribuabili, din 896 locui- 
tori, locuind in 164 case. 

Loc. poseda : 40 plugun, 90 
care cu boT, $i 12 caru^ecucai. 

Budgetul comunel la venituri 
este de 3913 lei, iar la cheltu- 
eli suma de 1979 ^- 

Vite: 480 vite mari cornute, 
1060 of, 36 cai, 4 bivoli si 416 
rimatori. 

Prin comuna Danciul trece 
soseaua Scapaul-Flaminda-Dan- 
ciui-Gruia. 

Pamintul nisipos de aci este 
plantat de locuitori cu salciml 
si duzi. 

In aceasta com. sunt 2 fin- 
tini, a caror apa serveste la 
intre^inerea elestaelor cu pe$te 
si la udatul gradinelor cu zar- 
zavaturi. 



Hosted by 



Google 



DANCIUL 



ftr, 



DARA 



Danciul, cdtun, in com. Suraia, 
pi. Biliesti, jud. Putna. E situat 
la o parte de Siret si este taiat 
de 3 or! de pir. cu acelasi nume. 
Are o popula^iune de 512 
suflete, carl locuesc in 134 case. 
Are 1 biserica filiala, cu hra- 
mul Adormirea. 

Danciul, sat, face parte din co 
muna Coloaesti, pi. Stanisesti, 
jud. Tecuciu. E situat in par- 
tea de E. a riului Zeletinul, la o 
distanta de 5 kil. 500 m. de- 
parte de resedin^a comunei. 

Are o populate de 39 fa- 
milii, cu 135 suflete, locuind 
in 36 case. Sunt 35 contrib. 
Locuitoril sunt razes!. 

Danciul, munte, la S. de mun- 
tele Setul, plaiul Nucsoara, jud. 
Muscel. Riul Bratia-Mare uda 
la V. poalele sale. 

Danciul, deal, in partea de N. 
si N.-E. a comunei Ursi, plasa 
Cerna-d.-s., jud. Vilcea. S'a nu- 
mit ast fel pentru-ca in vechime 
a fost proprietatea unui Barbu 
sau Ion Danchi. 

Danciul, pirtii, izvoreste din dea- 
lul Zarea-Tutovei, com. Colo- 
nesti, pi. Stanisesti, jude^ul Te- 
cuciu; trece prin satul cu ace- 
lasi nurae si se varsa pe stinga 
Zeletinului, la S. de Satul-Nou, 
com. Colonesti. 

Danciului (Piscul-), pise, jud. 
Vilcea; vezi Daroaia. 

Danciului (Valea-), vale, com. 
Gura-Vitioarei, plaiul Teleajenul, 
jud. Prahova. 

Danciului (Virful-), colina, in 
com. Blajani, jud. Buzau, ititre 
catunele Blajani si Soresti. 

Dancul, sat, in com. Holboca, 



pi. Branistea, jud. Iasi, asezat 
pe coasta dealurilor ce formeaza 
malul sting al riului Bahluiul, 
pe o suprafa^a de 174 hect., 
cu o populate de 36 familii, sau 
170 locuitorl. Este proprietatea 
comunei Iasi, cedata de stat 
pentru plata celor 10 milioane. 
Numarul vitelor e de 550, 
din can: 272 vite mancornute, 
223 01, 17 cai si 38 rimaton. 

Dancul, balta, formata de var- 
saturile PrutuluT, in com. Fol- 
testi, pi. Prutul, jud. Covurluiu. 

Dancul, padure, in comuna Bu- 
ciumi, plasa Codrui, jud. Iasi, 
pe o suprafa^a de 361 hect. A 
fost pendinte de manastirea 
Dancul. 

Dancul, vale, numita si Valea- 
Dancului, in com. rur. Bala-d.-j., 
plaiul Closani, jud. Mehedin^i. 

Danda, deal, in com. rur. Or- 
desti, plaiul Closani, jud. Me- 
hedin^i, cat. Vaeni. 

Dandara, cdtun, situat pe o vil- 
cea cu acelasi nume, pendinte 
de com. Tirnava-d.-j., pi. Cil- 
nistea, jud. Vlasca, proprietate 
a statului. Se arendeaza cu tru- 
pul Comoara, pe pre^ul de 22400 
lei anual. Inainte de seculari- 
zare, apar^inea de Mitropolie. 

Aci, in 1864, s'a improprie- 
tarit 148 locuitori, dindu-li-se 
444 hectare. 

Dandara, vale, in jud. Vlasca, 
de la care sT-a luat numirea 
catunul Dandara, care este si- 
tuat pe dinsa. 

Danei (Valea-), piriu, pe teri- 
ritoriul comunei Staoani-d.-j., 
pi. Zabrau^ul, jud. Putna ; izvo- 
reste din mun^ii Str&oanelor si 
se varsa in $usifa. 



Dania, mosie particulars, jude^ul 
Dolj, pi. Balta, com. Grecesti, 
in intindere de 2320 hect. a- 
proximativ. Se ma! numeste si 
Masa. 

Danil (Ci§la - lul - Dumitru-), 

foasta, as Id, sau loc pentru a- 
dapostit vitele iarna, in jude^ul 
Tulcea, pi. Sulina, pe teritoriul 
comunei Sf. Gheorghe, situata 
in partea estica a pl&sei si su- 
dica a comunei, pe grindul 
Trofindf- Vovilton, linga malul 
Mareif. $i a luat numele de la 
eel care a fundat-o; astS-zi e 
transfer mata in cherhana (pes- 
carie); in partea vesticS, stuful 
se intinde in departare. 

Danila (Dealul-lui-), deal, pe 
mosia Probota, jud. Suceava, 
acoperit de padure de fag. 

Dan^urile, munte, in com. Bros- 
teni, jud. Suceava. 

Danul, munte, situat in partea 
de S.-V. a comunei Robesti, 
pi. Cozla, jud. Vilcea. Aci se 
fabrica brinza. 

Dara, com. rur., in jud. Buz&u, 
plasa Sarafei, situate pe malul 
sting al piriului Sarata, la o 
distanta de Buzau de 17 kil. 
Are forma unui dreptunghiu, 
limitindu-se la N. cu mosia Sfo- 
rile-Muscelenilor (din com. St- 
rata). La E. incepe din margi- 
nea cat. Atirna^i si, pe hotarul 
mosiel Lahovari, merge panS 
in mosia Stilpul; la S. incepe 
din hotarul mosiel Stilpul si o 
ia pe hotarul mosiel Bradul-Ber- 
ca, p&n& intilneste hotarul mo- 
siel Buzoianca (Ulmeni), pe care 
se urea la V., atingind si ho- 
tarul mosiel Coca, pan& d& in 
Sforile - Muscelenilor. Suprafafa 
sa ede 1650 hect, din carl 840 
arabile, 150 finea^a, 260 izlaz, 



Hosted by 



Google 



DARA 



56 



DARABANL 



US vie si 285 sterp. Afara* de 
pSmlntul locuitorilor are mai 
insemnata mosia Ulmeni sau 
Buzoianca. Terenul e ses, acci- 
dental pu^in in partea de N. 
prin deaiuri acoperite de vii. 
Industria e reprezentatS prin : 
fabrica de coniac Amanieux 
I. Naville et C-nie; o moara 
cu aburl si 2 stine ; iar comer- 
$ul prin desfacerea producfiu- 
nilor locale si prin transportun, 
maT cu seama* de piatra, la gara 
Ulmeni. C&I de comunicafie are 
calea ferata, soseaua ce o par- 
curge, precum si soseaua veci- 
nal& Sarin ga-Ulmeni. 

Vite sunt: 372 bol, 131 vac?, 
92 vi£el, 3 bivoli^e, 72 caT, 47 
epe, 31 minjf, 2200 ol, 1 asin 
si 270 rimatorl. Sunt 15 slupl. 

Comuna e formata din catu- 
nele Ulmeni si Vilcelele, avind 
o populate de 1230 locuitorT, 
din care : 266 barba^I insurap, 
32 neinsjra^T, 7 v&duvl, 321 
bae^I; 266 feme! m&ritate, 8 
v&duve, 330 fete. Case sunt 275. 
Straini sunt : 7 francezl, S grecl 
si 2 italieni. MeseriasI sunt: 3 
fierari, 2 brutari si 1 lemnar. 

Comuna are 253 contrib. din 
can 22 comercianp RominI si 
2 straini. Sunt 13 stabilimente 
comerciale. 

Budgetul com. e de 4,585 lei. 

In Dara este o scoalS, in cat. 
Ulmeni, frecuentata de 46 e- 
levi si 6 eleve. Carte stiti 74 
persoane. Are 2 bisericl, de- 
servite de 2 preojl, 2 cintarepf 
si 2 paracliserl. Catedrala e Sf. 
Gheorghe. Clrciumi sunt 10. 

Dara (Muscelul - Darii - de - 
Sus), cat. al com. $aringa, jud. 
Buz&u, cu 330 loc. si 77 case. 

Dara sau Darul, tnunte, in co- 
muna Corbi, plaiul Nucsoara, 
jud. Muscel, mai la limita jud. 
spre Transilvania. 



Este proprietate a statulul si 
se arendeaza cu mun^il de prin 
prejur. 

De aci ese izvorul, care im- 
preuna* cu eel din muntele Va- 
lea-Rea si eel din Bindea, for- 
meaza riul Doamna. 

Dara, lac, in jud. Ialomit?a, plasa 
Borcea, teritoriul com. Caco- 
meanca. 

Dara, vale, in com. Dara, jud. 
Buzau. Incepe din dealui Gruiul 
(com. Saringa) $i se scurge in 
piriul Sarata, in cat. Ulmeni. 

Dara-de-Jos, vechie numire a 
cat. Ulmeni, din comuna Dara, 
jud. Buz&u. 

Dara-de-Sus, vechie numire a 
cat. Valcelele, din com. Dara, 
jud. Buzau. 

Dara-Iuiuc, virf de deal, in 
jud. Constanta, pi. Mangalia, 
com. Tuzla ; este virful eel mai 
de N. al dealului Tau?an-Bair; 
are 57 m., cu care domina in- 
treg satul Tuzla, care se afla 
la un kil. spre E., aproape in 
intregime valea Cuciuc, Tuzla- 
Derea si, pe o mare suprafa^a, 
lacul Tuzla-Ghiol. A servit si 
ca punct trigonometric de ob- 
serva^iune. 

Darabani, com. rur., in jud. Do- 
rohoiu, pi. Prutul-d.-j., formata 
din satele : Bagiurea, Cornesti, 
Darabani satul, Darabani tfrgu- 
sorul, si Runcul-Odael, cu rese- 
din^a primariel in tirgusorul Da- 
rabani. Are o populate de 1479 
fam., sau 5674 sufl. Are 2 bi- 
sericl, deservite de 3 preop, 4 
cintarep si 3palamari; 2 scoll, 
conduse de 2 inv&{atori si fre- 
cuentate de 130 elevl; 2001 
hect. 82 aril p&mint s&tesc; 
6633 hect. 23 aril cimp si 



369 hect. 5 aril p&dure a mo- 
siel; 11 iazuri si 18V2 pogoa- 
ne vie. 

Budgetul com. a fost in 1889/90 
de lei 38553, 86 banl la ve- 
turl, si de lei 23453, 05 bani 
la cheltuell; iar m 1890/91 de 
lei 22216 la venituri si de lei 
2I 379> Dan * 4° la cheltuell. 

Vite man cornute sunt : 1673; 
sunt 3306 01, 595 cai, si 779 ri- 
matorl. Locuitorii poseda si 575 
stupl cu albine. 

Darabani, tirgu$or> pe mo^ia 
Darabani, com. cu acelasinume, 
jud. Dorohoiti, pi. Prutul-d.-j., 
cu 845 fam. sau 3369 sufl. din 
care aproape 500 fam. sunt E- 
vref. E la 29 kil. de Dorohoiu. 
Pe ciiimea plana a dealului Pru- 
tul se afla centrul tirgulul ; iar pe 
costi$& sunt mahalale ; in total o- 
cup& o suprafa^a de 2 1 5 hect. A- 
sezarile locuitorilor in mare parte 
sunt bune, mai multe din va- 
lacucl, si purine de caramizi. 
Centrul sau adevaratul tirg este 
pe ambele laturi ale soselei ju- 
de^ene, ce trece de la Radau^i 
spre Dorohoiu, de-a-lungul tir- 
gului. Casele in^irate de o parte 
si alta a soselei formeaza strada 
principals. Dughenele, atelie- 
rele si casele de locuit din a- 
ceasta strada, au numal simple 
ograzi si apar^in mai toate negu- 
£atorilor Evrei. Mahalalele sunt 
mai toate ocupate de RominI, 
carl au case bune, cele mai 
multe cu livezl si cu gradine. 

Proprietaril mosieiau o casa 
mare cu doua rindurl, bine 
zidita, m form& de castel, cu 
gradina frumoasa cu flor^rie ; 
livede cu fructiferl de diferite 
specii si gradina regulata de 
legume. Imprejurul caselor si 
gradinel se afla un zid de pia- 
tra. 

Pe frontespiciul paiatulul, de 
asupra balconulul, st& in zid 



Hosted by 



Google 



DARABANI 



57 



DARABANI 



platra pe care sint sapate ar- 
moriile familiei Bals: steaua 
de aur cu opt raze asezata pe 
scutul in color rosu ros-albas- 
tru supra-pusa, ce st& peste o 
alta stela mat mare auritS tot 
cu 8 raze, pusa pe un asternut 
de hermelin, adumbrit de dra- 
perii m color visiniu-purp lr, 
peste care se afla o coroaia. 
Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, deservita de 2 preo^T, 
2 cintare^f; e un edificiu frumos 
si bine zidit, cu un turn pe 
bolta principals. Este incunju- 
rata de un zid de piatra, cu 
un turn de asupra por^el la 
intrare in ograda; s'a fondat 
in anul 1 840. 

Toate acaretele, d'impreuna 
cu biserica, sunt facute de fos- 
tul proprietar Logofatul Teo- 
dor C. Bals. 

Scoala primara de bae^T, con- 
dusa de un inva^ator si frecu- 
entata de 90 elevT, are local 
bun si incapator, facut de co- 
muna in anul 1870. Scoala de 
fete este condusa de o inva^atoa- 
re si e frecuentata de 40 eleve. 
Comunitatea izraelita are 8 si- 
nagoge si 2 scoli elementare. 

Tirgovetii se aplica la nego- 
\u\ cerealelor si a paduriior; 
la comer^ul feluritelor marfuri ; 
la diferite meserif, precum si la 
agricultura si viticultura. 

Atit tirgul central cit si ma- 
halaiele, au strade cea mai mare 
parte fara nici o aliniere, din 
care trel sunt prunduite. Ilu- 
minatul se face de 50 felinare 
cu lamp! de petrol. 

In fie-care Duminica se face 
bilciu a diferite obiecte de a- 
gricultura si viticultura si mica 
industrie rustic^. 

In privin^a frumuse^ei si a 
bunei rase de vite, ce se aduna 
de prin prejur la zile de tirg, 
aceasta localitate este privita a 
doua dupa Saveni; ea atrage 



cimparatorl de pe la Birlad, 
Focsani, Braila si Ploesti. 

E un medic, o moasa si o 
farmacie. 

Se afla si un birou telegrafo- 
postal, al carul venit, pe 1897 — 
97 a fost de lei 5358, ban! 20. 

Istoricul. — Acest tirgusor s'a 
infiin^at cam de pe la 1835, 
de raposatul marele Logofat si 
general Teodor C. Bals, proprie- 
tarul mosiei. El vazind folosin^a 
ce poate aduce un asa tirgusor 
la sporirea veniturilor mosiei, 
si gasind ca pozi^ia e favora- 
bila fiind-ca drumurile ce tre- 
ceau pe aid erau in comunica- 
$ie cu Stefanesti, Radau^i si cu 
satele din josul PrutuluT, si a- 
cel ducator la Herfa si Mamor- 
ni^a, au pus staruin^i si a ca- 
patat hrisovul sub No. 28, dat 
in Iasi in 1837 Iunie2l, de Mi- 
hail Gr. Sturdza-Voda, prin 
care-i acorda dreptul infiin^arei 
tirgului cu 12 iarmaroace pe 
an si ziua de tirg Lunea, in fie- 
care saptamina. 

Prin construire de dughene, 
si prin publica^iile f&cute pen- 
tru inlesnirea de traiu si nego{ 
s'au adunatRominf, dar in mult 
mal mare numar Evref, intro- 
dusi aicea de catre evreul Leiba 
Ghersin Darabaner, destul de 
cunoscut ca vechiu orindar al 
ratosulut ce se afla pe acest 
loc construit la drumul mare. 

Inlesnirile date de proprie- 
tary mosiei ; foloasele ce pu- 
teau trage de la taberile de ca- 
rausi ce umblau cu transpor- 
turi de diferite producte ; cir- 
durile de vite de negoj: ce 
treceau in Bucovina si can to^f 
faceau popas aicea; apol apro- 
pierea de cursul Prutului, ho- 
torira pe mulpEvrel a umplea 
tirgul, asa ca la 16 Octombrie 
1839, se si facu inscrisul de in- 
voiala intre proprietar si tirgo- 
vep, prin care se statornici pe 



25 de anl drepturile si datoriile 
reciproce intre ambele par^I, pe 
baza legel bezmanului din co- 
dul Calimah. 

Mal tirziu tirgul si mosia au 
apar^inut d-nei Smaranda Ci- 
mara; pe urma d-lul Vasile Las- 
car, cu care se urmeaza (1898) 
tratative pentru rascumpararea 
tirgului de catre primaria lo- 
cala. 

Darabani, sat, pe mosia Dara- 
bani, com. cu acelaslnume, pi. 
Prutul-de-Jos, jud. Dorohoiu, 
cu 166 familil, 664 suflete. 
Are buna situate, cu piacuta 
privire pe podisul PrutuluT, ceva 
inclinat spre S. 

Asezarile s^tenilor sunt in 
mare parte bune, cu livezi si 
gradini. 

Proprietatea acestel intinse 
si frumoase mosil, a fost a d-nei 
Smaranda Cimara, fiica def. 
Marelul Logofat si general T. 
C. Bals, si a def. Logofetese 
Maria Bals, nascuta Bogdan; 
acum este a d-lui V. Lascar. 

Calitatea pamintului este bun&, 
favorabila agriculturel si viti- 
culture!. 

Satenil inproprietari^ au 555 
hect. 21 aril pamint; iar pro- 
prietatea mosiei are 6402 hect. 
68 aril cimp (afar£ de 2 1 6 hect. 
ocupate de tirgusorul Darabani) 
si 270 hect. padure, tinSr& cu 
diferite esen^e, intre carl pre- 
domina stejarul ; aceasta padure 
aflata in trel locurl poarta trel 
numirl : Buleandra, Grozava si 
Podriga. 

Sunt trel livezi pe mosie cu 
diferite specil de fructierl, in 
suprafa^a de 7V2 hect.; si pe 
linga fie-care livada se afla si 
vie, care luata in totul, e de 
iS 1 ^ pogoane. Iazurl sunt n, 
din carl cele mal marlnumite: 
Iazul-Turculul, cu o supra fa^a 
de 42 hect.; al-Milancel, de 22 



0i>878. Marele Dicfionar Geografic. Vol, 111. 



Hosted by 



8 

Google 



DARABANUL 



58 



DASCALUL-CREAJA 



hect; si Iep&ria, de 22 hect., 
toate cu pestT bunl si raci. 

Podriga si Iesanca suntptra- 
lele principale carl tree pe mo- 
sie. Se g&seste pieatrS calcarica 
si greziS. in lespezi, pe malul 
Prutului si se extrage numal 
pentru trebuir^a locala. 

Drumuri insemnate sunt : ca- 
lea judefeanS de la RadSu^i 
prin Paltinis ; calea comunala 
ducatoare la Stef&nesti pe dea- 
supra BivoluluT; aceea ce duce 
la S&veni, pe deasupra Milean- 
cel si a T&tSrSsenilor, iar de la 
T&t&raseni pe la Baling la Bo- 
tosani; acel ce duce de la Do- 
rohoiu pe la Girbeni si Ha- 
vtrna; acel ce duce la Doro- 
hoiu pe la Hudesti si Lisna si 
acel ce duce la Her^a si Ma- 
morni^a pe la Bagiurea, Ba- 
ranca si Orofteana. 

Hotarele mosiei cu : Hudesti, 
Concesti, GhitcSu^i, pe laturea 
sudicS ; Teioasa, Paltinisul, Bivo- 
lul, pe laturea nordicS; Prutul 
si o micS parte din Teioasa 
pe laturea estica; Milancea si 
CordSreni pe laturea vestica. 

Localit&pf insemnate sunt : 
Dealul-Ursului, Valea-Iesancaf, 
Ponorul-Apelor, Izvorul-Boerului 
si Ripele-Ciorbenilor. 

Numirea vechie a satului dupa 
documente, era Cibiceni; iar 
actuala a cSpatat-o in urm& du- 
p& numele stare! sociale a lo- 
cuitorilor, carl apar^ineau la c&- 
pitclnia locals a corpului Dara- 
banilor. Darabanil erau corpul 
de armata pedestru si perma- 
nent. Obligativitatea serviciulul 
trecea de la tat& la fiu in starea 
valida. Din acest corp se luau 
str&jile la Curtea DomnuluT, 
unde sta in tot-dea-una un ca- 
pitan de darabanl. Serviciul 
Darabanilor era distins la scau- 
nul Domniei, dup& cum arat£ 
si Dimitrie Cantemir in «Des- 
crierea Moldovel*. 



Darabanul, mic afluent al Piriu- 
lui-din-Bahnci, com. Stolniceni, 
jude^ul Suceava. 

Darciul, lac, injude^ul Ialomija, 
pi. Ialomi^a-Balta, com. Chioara. 
Are trestte, papurS. si fipirig, si 
contine ap& numai cind apele 
DunareT sunt in crestere. 

Dargota, deal, com. Titireciti, 
pi. Ocolul, jud. Vilcea, in de- 
p&rtare de 250 m., spre E., de 
vatra satului. 

Daringa, iaz, in partea de N.- 
E. a mosieT si a comunei Todi- 
reni, pi. Jijia, jud. Botosani. 

Dari-Iuc, movila, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, com. Sa- 
righiol, c&t. Hagilar; este si- 
tuata intre vaile Hagilar si Ilan- 
lic, pe care le doming prin in&i- 
^imea sa, care este de 93 m. 
E acoperita cu verdea^a. 

Darul, munte, jud. Muscel. (Vezi 
Dara). 

Dascalul, sat, judetul Ilfov, pi. 
Dimbovita. Face parte din com. 
rurala Dasc&lul-Crea^a. E si- 
tuat spre S.-E. de Varasti-d.-s., 
ling& Valea-Mostistea. 

Are locur! smircoase. Popu- 
la^ia lui e de 462 suflete. 

Suprafa^a totala a satului e 
de 867 hect. Eforia Spitalelor 
din Bucuresti are 582 hect, din 
carl cultivH, prin arendasii s&i, 
372 hect. (10 izlaz, 200 pidure). 
LocuitoriT au 285 hect. 

Poseda o biserica, cu hramul 
Adormirea, deservita de 1 preot 
si 1 cintare{, si o scoala mixta, 
frecuentatS de 13 elevi si 3 e- 
leve, cu intrefinerea careia sta- 
tul cheltueste anual 1900 leT. 

Localul scoale! s'a construit 
din fondurile jude^ului, in anul 
1886. 



Comerciul se face de 2 cir- 
ciumari. 

Numarul vitelor marl e de 
290 si al celor mici de 370. 

Dascalul, lac, in com. Jupinesti, 
pi. Riui-Doamnei, jud. Muscel, 
intre Dealul-Crucei si Vatra-Sa- 
tului. 

Dascalul Crea^a (Pitar-Mo§u), 

com. rur., jud. Ilfov, pi. Dimbo- 
vita, spre N. de Bucuresti. E 
situata aproape de unde izvo- 
reste valea Mosti$tea, la 23 kil. 
departare de Bucuresti, 

Se compune din satele: Crea- 
ta, Dascalul, Runcul, Varasti- 
d.-s., Varasti-d.-j., cu o po- 
pula^ie de 1487 locuiton, cari 
loeuese in 318 case. Sta in le- 
gatura cu com. Afuma^i, printr'o 
sosea vecinala. 

Suprafa^a totala a comunei 
e de 2909 hect. ProprietariT au 
1840 hect., din can cultiva 1 130 
(10 hect. izlaz, 700 padure). 
Locuitoril cultiva tot terenul in 
intindere de 1069 hect. 

In comuna sunt 4 biserici 
(la Crea^a, Dascalul, Varasti- 
d.-s. si Vara?ti-d.-j.), deservite 
de 3 preo^t si 4 cintaretT. Are 
2 scoli: una in Dascalul si 
alta in Creata; 1 moara cu a- 
buri; 1 masina de treierat; 1 
helesteu ; 2 poduri statatoare. 

Comuna numara 273 con- 
trib., si are un buget de 5047 
lei la venituri si 5003 lei la 
cheltuell. In anul 1885 eraii 343 
contribuabill. 

Dintre locuiton, 342 sunt plu- 
gari, 6 au diferite profesiunl. 
Ocupa^ia lor de capetenie e 
agricultura si cresterea vitelor. 

Ar&tura se face cu 201 plu- 
guri: 140 cu boT si 61 cu cal, 

Locuitoril au 233 care si ca- 
ru^e : 183 cu boi si 50 cu cai. 

Comerciul se face de 5 cir- 
ciumari si 1 hangiu. 



Hosted by 



Google 



DASCALULUl (P1SCUL-) 



59 



DAUTCEA 



Numarul vitelor marl e de 
1024 (290 cal si epe, 382 bol, 
217 vaci si vi^el, 21 taurl, 34 
bivoli, 80 bivoli^e) si al celor 
mici de 1991 (15 capre, 290 
porcT, 1686 01). 

Locuiton improprietari^T sunt 
223 si neim proprietary!, 131. 

Dascalului (Piscul-), deal, in 
jud. Tulcea, pi. Macin, pe teri- 
toriul com. rur. Jijila. Este mat 
mult o prelungire orientala a 
culmei numita Dealurile-Prico- 
panuluT, sau ale-Macinului ; se fn- 
tinde spre N., avind o directf- 
une generala de la S.-V. spre 
N.-E.; brazdeaza partea nord- 
vestica a plasei, si pe cea sud- 
estica a comunei. Malurile sale 
se termina in piriul Jijila. Pe la 
poalele sale nordice curge valea 
Jijila si merge drumul comunal 
Jijila-Greci ; pe muchie merge 
un alt drum comunal, Macin- 
Vacarent, ce trece culmea Pri- 
copanuiuT, printr'un frumos de- 
fileu. E acoperit cu purine pa- 
dun, fine^e si semanatun. 

Da^cului (Piatra-), numire ce 
se mai da muntelui Dintele, din 
com. Rusiava^ul, jud. Buzau. 

Da^ova, cdtun, care formeaza 
partea de E. a orasului Cora- 
bia, din jud. Romana^i. Situat 
pe marginea Dunarel. Aci \&r- 
mul Dunarei din partea noastra 
domina malul drept al Bulga- 
rilor, si asta explica important 
militara a acestui punct strate- 
gic in ultimul resbel din 1877- 
78. Altitudinea terenului d'asu- 
pra nivelulul marel este de 83 
m. E o sec^iune comerciaia, lo- 
cuita de vre-o 100 familil, din 
carl 7 Grecl, 10 figanl si 5 
Bulgari. Din Dasova pleaca so- 
seaua spre Bechet, spre Izlaz, 
Caracal ; tot de aci si linia 
ferata. 



Dasova, vale, 4 kil. spre N. de 
com. Corabia, pi. Balta-Oltul- 
d.-j., jud. Romana^i. Tae calea 
ferata si soseaua Corabia-Cara- 
cal, acolo unde ele se intretae ; 
trece pe linga com. Selistioara 
si Gircovul si se termina in 
Dunare la Teiul-Boajulul! 

Datcoiul, mosie, in comuna To- 
hani, jud. Buzau, cat. Valea- 
Scheilor. Are 412 hect. fine^e 
si vii superioare pe colina Dra- 
gaica. 

Datcoiul-Baligel, mosie, in jud. 
Buzau, comuna Tohani, catunul 
Valea-Scheilor. Are 300 hect. 
vii, livezi, finea^3, precum si 
piatra de var. Pe dinsa se afla 
baile Boboci. E proprietatea 
scoalei Craciunescu din Mizil. 

Datcul, sfoara de mope, in jud. 
Buzau, comuna Tisaul, catunul 
Valea-Caprei. Are 30 hect., din 
care 15 arabile, 6 livezi, 6 fi- 
nea{a si 3 sterp. Se ia impre- 
una cu mosia Frasineanca sau 
Datcul, din com. Naeni. 

Datcul, mosie, jud. Buzau, com. 
Naeni, proprietate mosneneasca. 
Face impreuna cu Frasineanca 
si Prosca un corp de 180 hect., 
din care 100 padure, restul vii, 
araturl si flnea^a. 

Daulu-Chioi, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, cat. comu- 
nei Cara - Omer. E situat in 
partea meridionala a plasel si 
cea sud-estica a comunei, la 5 
kil. spre E. de cat. de rese- 
din^a, Cara - Omer, pe valea 
Sirti, inchis numai in partea 
nord estica de dealul Mezarlic- 
Sirti si dominat de virful Va- 
lali, care are 102 m. Suprafa^a 
sa este de 780 hect, dintre 
care 45 sunt ocupate numai 
de vatra satulul si de gra- 



dinl. Populafiunea sa, compusa 
numai din Turci si T&tarl, este 
de 133 familil, cu 457 suflete; 
ocupafiunea el principals este 
agricultura. De aci pleaca urma- 
toarele drumurl comunale: la 
Valali,Cheragi, Hazaplar, Cara- 
Omer, Canli-Ciucur si in Bul- 
garia. 

Daulu-Chioi-Ceair, vale, in ju- 
de^ul Constanta, pi. Mangalia, 
com. Cheragi, cat. Valali. Se m- 
tinde de la S.-E. satului Daula- 
Chioi ; trece prin satul Valali 
si se deschide in valea A car- 
gea. Are o direc^ie generala de 
la V. catre E. E situata in 
partea meridionala a plasel si 
cea sud-vestica a comunei. 

Daulu-Chioi-Culac, vale, in ju- 
de^ul Constanta, pi. Mangalia, 
pe teritoriul com. rur. Cara- 
Omer, Se intinde intre dealu- 
rile Coru-Sirti-Bair, Cara-Omer- 
Bair si Cara-Iuiuc, cu o direc- 
{iune generals de la N.-V. c&tre 
S.-E. Malurile sale sunt pu^in 
inalte. Valea intreaga este do- 
minate de virfurile Cheragi I 
(120 m.) si Ghiuvenli II (252 
m.). E situata in partea meri- 
dionala a plasel si cea esticcl a 
comunei. 

Dautcea, sat, jud. Constanta. E a- 
sezat in partea sudica a plasel 
Isaccea si cea estica a comunei 
Orta-Chioi, de care depinde, la 
2 kil. spre S.-E. de resedinf£, 
pe ambele maluri ale piriulul 
Dautcea, de la care si-a luat 
numele. Are o intindere de 80 
hect. si o populate de 53 fam., 
sau 244 suflete. In apropiere 
se afla dealul Consulul. 

Dautcea, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Isaccea, pe teritoriul comu- 
nei Orta-Chioi si pe ai catunulul 
Dautcea. Se desface din dealul 



Hosted by 



Google 



DAUTCEA 



60 



DAVID (GRINDUL-LUi-) 



Ghiobilche-Bair. Se intinde spre 
E., avind o direc^iune generala 
de la N.-V. spre S.-E. si braz- 
dind partea de S. a pl&sei si 
pe cea de S.-E. a comunei. 
Este situ at intre piriul Daut- 
cea (afluent al ptriulul Tai^a) si 
valea Musafir-Culac (afluent al 
v&el Alibei-Chioi); las& spre E. 
dealurile Ctz-Bair si Dealul-FeteT. 
Intre el si dealul Consuiul, se in- 
tinde o vale, prin care merge 
drumul judet^ean Bas-Chioi-Orta- 
Chioi. Pe muchiile sale merge 
drumul coraunal Cineli-Dautcea. 
Din poalele sale sudice izvoresc 
piraele : Emir-Asan-Culac si Mu- 
safir-Culac, iar din cele nordice 
pir. Dautcea. Virfurile lu! ating 
283 m., 279 m., 265 m. si 260 
m.; sunt puncte trigonometrice 
de observat^iune de rangul al 
3 -lea. E acoperit in cea mai 
mare parte cu p&duri. 

Dautcea, piriu, in jud. Tuicea, 
pi. Isaccea, pe teritoriul com. 
rur. Orta-Chioi si pe al catunu- 
lui Dautcea. Izvoreste din poa- 
lele de N.-E. ale dealului Ghio- 
bilche-Bair; se indreapta spre 
E., avind o direc^iune generals 
de la S.-V. spre N. : E.; curge 
pe la poalele nordice ale dea- 
lului Dautcea, de la care si-a luat 
numele, si, dup& 5 kil. de curs, 
se vars& in pir. Tai{a, pe dreapta, 
ling£ moara lui Nicolau. Catre 
varsarea sa locul e cam mlas- 
tinos. E t£iat de drumul ju- 
de^ean Orta-Chioi-Bas-Chioi si 
dominat de piscul stincos al 
dealului Consulul-Mic. 

Dautlar-Buiuc-Dere, alts nu- 
tnire a vdel Ciacal-Dere, jude- 
{ul Constanta. Sub acest nume 
pleach din dealul Cesme-Culac- 
Bair; curge apol sub numele 
de Acargea-Ceair si in fine sub 
eel de Ciacal-Dere. Sub inti- 
iul nume br&zdeaz£ partea de 



S. a pl&sei Medjidia si cea orien- 
tals a com. Mamut-Cuius, prin- 
tre dealurile Acargea-Bair la V. 
si E., taind drumul comunal 
Mamut-Cuius, Endec-Cara-Chioi. 

Dautlar-Dere, namirea pe care 
o poarta valea Odagi-Culac la 
locul unde se deschide in va- 
lea Vaivasin-Dere, jude^ul Con- 
stanta. Are o direc^iune gene- 
rala de la S. c&tre N. si mer- 
ge printre dealurile Odagi- Bair 
si Acargea-Bair, fund dominata 
de virful Idres-Chernos (127 in.). 
Brazdeaza, ca $i precedenta, 
partea estica a comunei Mamut- 
Cuius, si cea sudica a pl&sei 
Medjidia. 

Dava. Vezi Petro-Dava, jude\ul 
Neamtu. 

David, sat, in jud. Roman, pi. 
Moldova, com. V&leni, spre N.-V. 
de satul Valeni. Are 34 familn, 
sau 135 suflete, din car! 32 con- 
tribuabilT, can loeuese in 33 case. 
Aceasta populatie este mai toata 
compusa din Unguri (30 familii, 
cu 100 suflete). Are o biserica' 
catolica de lemn. Se numea mat 
inainte si Scheia. 

David, deal, prelungire a dea- 
lului Gorgan, ce inconjoarS sa- 
tul Albe^ti, pi. Crasna, jude^ui 
Falciu. 

David, movila, in pi. Ialomi^a- 
Balta, jude^ul Ialomi^a. E si- 
tuate pe muchea coastei Bara- 
ganului, intre satele Copuzul si 
Crasani. 

David, movild, in pi. Ialomi^a- 
Balta, jud. Ialomifa. E sit-iata 
pe B&r&ganul, spre V. si in a- 
propiere de satul Guinea. 

David, deal, in jud. Tuicea, pi. 
Isaccea, pe teritoriul catunului 



Hancearca, comuna ruralcl Ba- 
labancea. Se desface din vir- 
ful Almalia (370 m.); se intinde 
spre E., avind o direc^iune ge- 
nerals de la E. spre V., for- 
mind un semi-cere ; br&zdeaza 
partea sudica a plasei si pe cea 
vestica a comunei ; lasa spre E. 
prelungirea numita Dealul-Han- 
cearca. Din poalele sale sudice 
izvoreste valea Acar-Cula, iar 
din cele nordice valea Sarap- 
Dere $i afluentul sau valea Da- 
vid, cari din pricina lui au ma- 
lurT cam ripoase. Pe la poalele 
vestice si pe valea Sarap-Dere 
merge si drumul comunal Cerna- 
Hancearca. Are o inal^ime de 
346 m.; e punct trigonometric de 
observa^iune de rangul I-iti, do- 
mtnind asupra satelor Hancear- 
ca, Geaferca-Rusa si asupra pi- 
riului Tai^a. Este acoperit mai 
numai cu padun; poalele sale 
estice sunt acoperite cu pasuni 
si semanaturl. 

David, piriu, ce curge prin jud 
Roman, pi. Fundul, com. Bra- 
testi. Se varsa in piriul Bra- 
teasca, pe dreapta. 

David, piriu, in jud. Tuicea, pi. 
Isaccea, pe teritoriul catunului 
Hancearca, com. rur. Balaban- 
cea. la na$tere din poalele nor- 
dice ale dealului David, se in- 
dreapta spre N., avind o direc- 
^iune generala de la S. spre 
N.; brazdeazS partea sudica a 
placet si pe cea vestica a com. 
Cursul sau este cam repede. 
Curge numai prin padun, si 
dupa 1 1 /2 kil., se varsS in pi- 
riul Sarap-Dere, pe dreapta, 
nu departe de izvorul aces- 
tuia. E t&iat de drumul comu- 
nal Cerna- Hancearca. 

David (Grindul-lui-), grind szxx 
loc ridicat, de asupra stufului 
inconjurator, in jud. Tuicea, pi. 



Hosted by 



Google 



DAVID (POIANA-LUI-) 



61 



DAV1DE?TI 



Sulina, pe teritoriul catunulul 
Letea, com. rur. Satul-Nou. E si- 
taat in partea vestica a plase?, si 
in cea sud-vestica a comunei. Se 
desface din grindul Le^ea. Are 
o forma lunguia^a. Comunica 
cu Grindul-cu-Par. Intinderea-I 
e de 30 hect. E neproductiv, 
fund acoperit cu nisip. E taiat de 
un drum comunal, ce duce de 
la satul Letea, la malul bra^u 
lui Sulina. 

David (Poiana - lui -), poiana, 
pe mo?ia Almasul, in jud. Neam- 
{ui, pi. Piatra-Muntele, com. Do- 
breni. E cunoscuta pentru fine- 
{ele ce se cultiva aici. 

Davideasca, mosie, in jud. Bu- 
zau, com, Simileasca, cat. Spa- 
tarul. Parte a fost data la locui- 
tori in 1864 (64 hect.), iar res- 
tul (27 hect.) a ramas proprieta- 
rului. Are 16 hect. padure si 
1 1 hect. flnea^a si izlaz. 

Davideasca, padure, supusa re- 
gimului silvic, in jud. Muscel, 
pi. Argeselul, com. Davidesti. 
Are o intindere de 300 hect. si 
e compusa din stejar, fag, car- 
pen, jugastru, plop si alun. 

Davideni, sat, in com. Pastra- 
veni, jud. Neam^u, pi. Mijlocul- 
d.-s. E asezat pe sesul ce se iu- 
tinde catre vestul riului Mol- 
dova, la 3 kil, departare de 
acest riu. Se margineste la N. 
cu Spiesti si Pastraveni ; la E. 
cu satul Versesti, din jud. Ro- 
man, de care se desparte prin 
riul Moldova ; la V., cu Ure- 
cheni si Radeni (mosii); la S., 
cu satul Tibucanid.-s., si Ti- 
bucani-d.-j. 

Are o popula^iune de 160 
suflete, to^I RominI, carl se in- 
deletnicesc cu agricultura si 
cresterea vitelor, iar in timpul 
verel si cu pescuitul. 



Dintre locuitoril improprie- 
tari^t in 1864, care aveau boT, 
sunt 101 cariau primit cite3 1 /2 
falci de pamtnt (din 4 falci' cit 
li se cuvenea dupa lege), iar 
37 (clacas! cu palmele), cite 
200 prajini. 

Poseda o biserica de piatra, 
foarte vechie, care fund stricata 
de o furtuna, s'a reparat acum 
vr'o 40 de ani in urma, cu chel- 
tuiala Domni^ei Sasca si cu os- 
teneala unui calugar anume Ioil. 
Biserica e deservita de 1 preot 
si 2 eclesiarcl. Sunt : 2 morl cu 
cite o piatra, pe apa piriiasului 
ce vine despre f ibucani; 2 fie- 
raril. 

Aci se fac doua iarmaroace : 
unul la 27 Iulie (Sf. Panteli- 
mon), si aitul la 29 August 
(Taerea Capului Sf. loan). 

Numarul vitelor se urea la 
200 de capete. 

Davidesti, com. rur., jud. Mus 
eel, pi. Argeselul. E situata la S. 
de Cimpulung, pe malul drept 
al riului Argeselul. De aci pana 
la Cimpulung, sunt vr'o 30 
de kil., iar pana la subprefec- 
tura si judecatoria, 5 kil., da- 
ca comunica^ia se face pe Va- 
lea-Ti^estilor. Cu trasura sunt 
10 kil., pentru ca soseaua o- 
coleste prin comunele Raco- 
vi^a, Ti^esti si Livezeni. 

Forma comunei e lungarea- 
£a. Se intinde si pe o parte 
si pe alta a soselel care o 
leaga cu Con^esti si Voroveni. 
Patru sosele comunale strabat 
com. in diferite directum. 

Se margineste la V. cu com. 
^esti, la N. cu com. Voro- 
veni, la S. cu com. Con^esti si 
la E. cu apa Circinovului. 

N'are nici un catun alipit. 

Popula^ia com. este de 810 
locuitori (416 barba^I si 394 
feme!) formind 201 familil, can 
loeuese in 193 case.. 



Afara de agriculture, locuitoril 
se mal ocupa cu rotaria, cojoca- 
ria, cizmaria si boiangeria. Pro- 
dusul muncel il desfac In ju- 
defele Olt si Teleorman, latir- 
gurile: Glavaciocul, Draganesti, 
Mavrodinul, etc. 

In comuna se cultiva 40 stupl 
cu aibine; iar gindacil de ma- 
tase dau pana la 80 kil. gogosT. 
Porumbul se cultiva pe 175 
hect. Prunele produc in termen 
mijlociu 6440 decalitri tuica 
pe an. 

Vite sunt: 250 bol, 116 vacl, 
65 vi^el, 13 cat, 9 epe, 340 
capre, 12 £apl, 146 rimatorl si 
29 ol. 

Comuna se intinde pe 81 
hectare. Numara 200 contribu- 
abill. Are un budget, care pe 
anui 1889/90, prezinta la ve- 
nituri saraa de 1399 lei si la 
cheltuell 1242 lei. In anui 1855 
eraii 146 contribuabill. 

La 400 metri departare de co- 
muna, (in partea de E.) trece 
riul Argeselul, in care se varsa 
vaile : Codeselulul, Patululul, 
Stoian, Verdenilor, Carame^ilor, 
pganilor, Budel si Bataturei, 
toate pe teritoriul comunei Da- 
videsti. 

In jurul sau sunt locurl ara- 
bile, livezl de fine^e si livezl 
de prunl. Spre E. si V. are 
doua culml de dealurl, carl 
domina Valea - Argeselulul, ra- 
murl din Carpa^i numite: Dea- 
lul-SatuluI-de-Rasarit si Dea- 
lul-Satulu! - de- Apus, acoperite 
cu paduri de tufanl. 

Afara de acestea mal sunt: 
Deaiul-Fintinelelor, intre Valea- 
Fintinelelor si Valea- Vacel si 
Dealul-Malaiului intre Valea- Va- 
cel si apa Circinovul. 

Locuitoril sunt mosnenl din 
mosi-stramosi, afara de vr'o 30, 
carl s'au improprietarit dupa 
legea rurala din 1864, tot pe 
proprieta^ile mosnenilor. 



Hosted by 



Google 



DAVIDE?TI 



62 



DAPESTI 



Are 2 biserici: una cu hra- 
mul Sf. ImpSrap, tirnosita la 
anul 1874, la construcfia c&reia 
a contribuit mult d. Const. Hagi- 
NicolaQ, §i care se intrepne din 
dania ctitorulul prin mal multe 
zapise de crean$& $i p&mint; 
a doua, ziditS. de enoria^i la a- 
nul 177 1 $i reparata la 1832, 
cu hramul Inal$area-Domnului 
?i care se intrepne din dania 
fecut& de rSposatul Manole Popa 
Ene, cedindu-i maY multe pe- 
tece de p&mint mo^tenesc. Am- 
bele sunt deservite de 3 preopf 
?i 4dascall. 

$coala dateaza din timpul 
lui Al. Ghica. Pentru ca vechiul 
local se ruinase, la anul 1870 
s'a zidit alt local din contribu- 
tiunile locuitorilor. Scoala se 
frecuenta regulat de 50 baepf 
§i 17 fete, din num&rul de 80 
copil cu etate de la 6 pana la 1 2 
anL Cu intrefinerea ?coalei sta- 
tul cheltue?te anual 1404 lei. 
Comuna contribue pentru ?coala 
cu cite 400 leT anual $i pentru 
cult cu 160 lei. 

Stiu carte 184 barba^i $i 34 
femei. 

Davide^ti, sat, in partea de S. 
a comunel Rusca, plasa Pru- 
tul; judeful Falciu, a$ezat pe 
valea piriulu! Nem^eni. Are o 
suprafafa cam de 70 hect. $i o 
populate de 33 fam., sau 184 
sufl., din carl 34 contribuabili. 

Locuitoril sunt raze?I vechi. 

Are o biserici f&cuta la 1820. 

Davide^ti, sat, face parte din 
com. rur. Spineni, jud. Olt, pi. 
Vedea-d.-j. 

Are o populafiune de 300 
locuitori. Aci e o biserici tir- 
nositS. in zilele lui Constantin 
Voevod, de Stan Ereu, Vlada 
Eri$a, Mihaiu Sandu, etc. 

Davide§tilor (Mahalaua-), ma- 



hala, jud. Dolj, pi. Jiul-de-Mij- 
loc, com. Dr&nicu. 

Davidoaei (Dealul-), deal, jud. 
Dorohoiu. Incepe de pe mo^ia 
cu acela?! nume, com. Corla- 
teni, pi. Copula. Se intinde spre 
S. pana de asupra satului Po- 
dul-Stamatei, com. Borze^ti. 

Davidoaia, sat, pe mo$ia Vla- 
deni, jud. Dorohoiu, pi. Copula, 
com. Corlateni. Din vechime 
era trup a parte. Are o popula- 
{iune de 17 fam. sau 68 sufl. 
$i o buna situatie. S&tenii im- 
proprietaripf ati 42 hect. pa- 
mint. 

Dabuleni, com. rur. } in S.-V. pla- 
cet Balta -Oltul -de -Jos, jude^ul 
Romana^i, a?ezata pe un loc in- 
tins $i ?es, strabatut de o 
vale, prin care curge un piriu, 
linga balta Glodul, in apro- 
piere de Dunare $i balta Po- 
telul, ?i linga hotarul jude^u- 
lui Dolj. Se compune din satul 
Dabuleni, din despar^irile Broas- 
ca^iCiungul. Seinvecine$te spre 
V. cu com. Calara^i (Dolj) $i e 
la o departare de 38 kil. de 
Caracal $i de 31 kil. de Co- 
rabia. Are: (1886) 78^ contri- 
buabili: 1 173 fam.; o popu- 
late in total de 4712 locui- 
ton, din can 2358 barba^f ?i 
2354 femeT, 136 persoane $tiu 
carte. 

Budgetul com. pe 1886/87 a 
fost de lei n 150 la veniturT ?i 
de 10555 l& l a cheltueli. 

Locuitoril se disting printr'un 
port special, iar casele lor sunt 
parte bordee $i parte de zid. 

Are 7 mori pe apa, 13 sta- 
bilimente comerciale. Pe pro- 
prietatea com. se fac 2 bilciurl: 
unul, la Dumineca Floriilor, ^ine 
5 zile $i e lnfiin^at de la 1867 ; al 
doilea, la 9 Septembrie, {ine 5 
zile $i e infiin^at de la 1867. Aci 



se face corner^ cu vite man ?i 
mici, cu cereale, luminan $i tot 
felul de articole ale industriei 
domestice. 

In Dabuleni este o $coal& de 
bae^T ?i una de fete, ambele de 
gradul I, conduse de 2 inva$a- 
tori $i frecuentate de 135 elevi 
(90 bae£i ?i 45 fete), din 230 
copii (50 bae^i ?i 80 fete) in vir- 
sta de ?coaia. Are 3 biserici : Sf. 
Nicolae (1842), Sf. Gheorghe 
(18 1 7) ?i Sf. Gheorghe din Ciun- 
gul (1 850), deservite de 5 preo^i 
$i 6 cintare^T. 

Dabuleni era sta^ie de cai 
de po?ta, pe vremea cind exista 
acest serviciu la noi in Jara, la 
drumul vechiu de la T.-Magu- 
rele la Calafat (9 po$te) ; avea 
16 cai de po$ta $i facea sta^i- 
une la mijloc intre po$tele Os- 
troveni ?i Gura-Padinel. 

Dade^ti, sat, in partea S. a com. 
Baiceni, jud. Ia$i, pi. Bahluiul, 
situat pe valea piriului Bahlue^ul. 
Are o suprafa^a de 1000 hect. 
$i o populate de 50 fam. sau 
259 locuitori Romini, can seo- 
cupa cu agricultura $i cre^terea 
vitelor. Are o biserica zidita din 
piatra ; e deservite de un preot. 
Numarul vitelor e de 616 ca- 
pete, din carl: 178 vite man 
cornute, 54 cai, 314 of $i 70 
rimaton. 

Dade^ti, sat, face parte din com. 
Vultureni, pi. Berheciul, jud. Te- 
cuciu. E situat pe coasta dealuluT 
ca acela^i aume, departe de Vul- 
tureni de 5 kil. $i 340 m. Are o 
populate de 56 fam., sau 246 
sufl., locuind in 51 case. 

Teritoriul catunulu! este de 
307 hect. 

Locuitoril, fo$ti claca^i, au 
fost lmproprietari^T la 1864. Ei 
stapinesc 117 hect., iar pro- 
prietary, d. Gh. Demetriade $i 
d-na Maria Ciuca, au 190 hect. 



Hosted by 



Google 



DADESTI 



63 



DiENI 



Dade^ti, baltoaga, in suprafafa 
de 40 prajini, in com. Ruginoasa, 
jud. Suceava. 

Dade^ti, ripa, ce se afla in satul 
cu acelasl nume, com. Vultu- 
reni, jud. Tecuciu. 

Daeni, com. rur., in jud. Con- 
stanta, pi. Hirsova. 

Este situata in partea N.-V. 
a jud., la o departare de 102 
kil. spre N.-V. de ora^ul Con- 
stanta, capitala jud., si in par- 
tea septentrionala a plaseT, la 
26 kil. spre N.-E. de oraselul 
Hirsova, resedin^a plaseT. Alte 
com. invecinate cu Daeni sunt: 
Ostrovul la 8 kil. spre N., Gir- 
lici, la 6 kil. spre S.; Urumbei, 
la 12 kil. spre E.; Eni-Sarai,Ja 
14 kil. spre S.-E. 

Hotarul amanun^it al com. 
este urmatorul: Plecind de pe 
malul drept al Dunarel (si a- 
nume Canalul-Macinului), la 4 
kil. spre S.-V. de satul Daeni, 
hotarul se indreapta spre N.-E., 
urmind malul drept al canalu- 
lut-MacinuluT, pana la locul unde 
face o cotitura in dreptul Mo- 
vilel-Popei ; de aci o ia pu{in 
spre S., urcind girla Baroiul, 
pana unde se deschide Valea- 
MosuluT ; de aci se indreapta 
spre E. si S.-E., taind soseaua 
jude^eana Ostrovul-Hirsova, ur- 
ea Valea-MosuluT, se ridica pe 
Dealul-Mosului, pana pe muchea 
dealului CairaculuT, de unde se 
indreapta spre S. si S.-S.-V., 
coborind de pe dealul Cairac, 
scoborind pu^in valea Mezetulul 
taie apoi Valea-StanciT, si urea 
muchea Dealului-StanciT, pe care 
o ^ine clt-va timp pana se coboara 
apoi linga valea Namalesti, de 
unde o ia spre V. si N.-V.-V., taie 
Valea-Stancil-Seac&, urea si sco- 
boara Dealul-Stancii, urmeaza 
valea Bertesti, taie din nou dru- 
mul judejean Ostrov -Hirsova, 



privalul Baroiu in partea cea 
mai larg£ a lui; se indreapta 
apoi spre N.-V., traversind d'a 
curmezisul o insula coprinsain- 
tre privalul Baroiul si Dunare, 
trece pe linga o pSdurice de salcil, 
pe care o las& afar£ din hotar 
si ajunge pe malul drept al Ca- 
nalului-M&cinuluT, de unde am 
plecat. Forma hotarului este 
aceea a unui trapez neregulat, 
cu baza intoarsa spre Dunare; 
lungimea perimetrulul este cam 
de 40 kil. ; iar intinderea intreg 
teritoriulul este de 89 kil. 

Se margineste la N. cu co- 
muna urbana Ostrov, despar- 
tindu-se prin girla B&roiul, Va- 
lea-Mosului si dealul Cairacul; 
la E. cu com. rur. Urumbei, de 
care se separa prin dealul Cai- 
racul, Valea- Mezetulul si muchea 
Dealului-StanciT ; la S. cu com. 
Girlici, separindu-se prin valea 
Bertesti si prin o linie conventio- 
nale ; la V. cu jud. Braila, de 
care desparte prin Dunare (Ca- 
nalul-Macinului). 

Solul este accidentat in gene- 
ral, afara de o mica porfiune 
la V., coprinsa intre Dunare si 
canalui Baroiul, formata din 5 
insulete de diferite mariml, din 
carl doua acoperite cu padure 
de salcil, si o alta parte foarte 
accidentata, constind din val 
inalte si ripoase intre carl e 
asezat satul Daeni. Cele mai 
insemnate dealurl sunt: Dealul- 
Mosulul (117 m.), la N.; Cai- 
racul (no m.), la N.-E.; Dealul- 
StanciT (143 m.), la E.; Me- 
zetul (89 m.), la E.; Dealul- 
Stancil (120 m.), la S.-E.; Dea- 
lul- Viilor (74 m.), la S.; toate 
sunt acoperite cu fmete, sem&na- 
turl si vil. Movile sunt in numar 
de vre-o 25, intre carl mai in- 
semnate sunt: Movila-Enicerilor 
(118 m.) si mo vila Ciuroboaja 
(120 m.) la S.-E. comunei; cele- 
1'alte sunt de deosebite mariml 



si raspindite in diferite direc- 
tiunl; parte sunt naturale, parte 
artificiale, facute in timpurile 
din urm& spre paz& si spre o- 
rientare. 

Vaile nu sunt numeroase; prin- 
tre ele insemn&m : Valea-Mosu- 
lul, laN.; Valea-MezetuluT, la E.; 
Valea-Staneil-Seac& si Namalesti 
la S.-E., valea Bertesti la S. si 
S.-V., si vre-o 12 mid val ce 
se gasesc in interioriul satulul 
Daeni. 

Apele, carl uda comuna sunt : 
Dunarea-Veche sau Canalul-M&- 
cinulul, .la V., formind insulita 
Tofanari ; privalul Baroiul, tot 
la V., trecind si pe ling£ satul 
D&eni, in partea de V.; girla 
Veriga, ce uneste Dun&rea cu 
privalul BaYoiul ; piriul numit 
Valea- Viilor de la Pinga, prin 
N. comunel, piriul numit Valea- 
Viilor, sau Topirsciul, si, pe la 
inceputul sau, Valea-StupineT, 
prin centrul comunel ; vaile de 
mai sus au malurl inalte si ri- 
poase pe alocurea. 

Este formata dintr'un singur 
cat., DSeni, resedinfa, asezat 
pe malul drept al privalulul Ba- 
roiul, intre vaile adinci si ri- 
poase: Valea -Viilor si Pinga, 
ce se deschid in privalul Ba- 
roiul. 

Suprafata totala a comunel 
este de 8924 hect., din carl 
383 hect. ocupate de vatra sa- 
tulul, cu 355 case, iar restul de 
8541 hect. impartit intre Stat 
cu proprietarl ; acestia poseda 
2541 hect., iar locuitoril stapi- 
nesc 600 hect. 

Populatiunea sa este de 351 
familii, cu 1654 suflete, impar- 
titS cum urmeazS: 848 WrbatT, 
806 femel, din cart 945 neca- 
satoritl, 638 cas&toritl, 67 va- 
duvi, 4 divortatl ; 202 stiu carte, 
J 45 2 nu stiu ; din acestia sunt 
1648 cetatenl Rominf, 6supusl 
strainl; 1637 ortodoxl, 17 ma- 



Hosted by 



Google 



dAeni 



64 



DAESTI 



homedanf; 324 agricultori si 
meseriasl, 2 cu profesil libere, 4 
comercian^ si 5 industrial. 

Contribuabili sunt 335. 

In ceea-ce private intinderea 
si felul terenurilor, cele 8924 
hect. ale comunei se divid ast- 
fel : 445 hect. teren neproduc- 
tiv (din care 533 hect. ocupate 
de vatra satulul si 62 hectare 
bal$T, mlastini, etc.); 8519 hect. 
teren productiv (din care 2479 
hect. ocupate de stat cu pro- 
prietarii, 6000 hect. ale locui- 
torilor). Terenul productiv co- 
prinde: 3700 hect. teren culti- 
vabil (apar^inind locuitorilor) : 
4421 hect, teren izlaz (din care 
2479 hect. ocupate de stat cu 
proprietarii si 1942 hect. ale 
locuitorilor); 300 hect. teren 
padun, apar^inind locuitorilor. 

Sunt 324plugari, can au 221 
plugun, 271 care si canine, 5 
masinl de secerat si 10 grape 
de fier. 

Sunt in comuna 12400 capete 
de vite, ma! cu seama 01, boi 
si porcl. 

Locuitorii se ocupa si cu 
pescuitul. 

In comuna este I moara cu 
aburi si 14 morl de vint. 

Comerciul este activ si se face 
prin oraselul Hirsova, la 26 kil. 
spre S.-V., de catre 5 comer- 
cianp (dintre can 3 circiumari) 
si consta in import de coloni- 
ale si manufacture si in export 
de cereale, vite (01 cu produ- 
sele lor). 

Budgetul se ridica la 11911 
lei la veniturT si la 5306 lei 
la cheltueli. 

Caf de comunica^ie sunt: pe 
bait* si girle cu luntrele ; calea 
jude^eana Hirsova-Macin cetre- 
ce prin comuna ; mai sunt apoi 
drumuri* comunale la Ostrov, 
Fagarasul, Calfa si Girlici. 

Este o biserica, cu hramul 
S-ta Paraschiva, zidita si intre- 



{inuta de locuitor! ; are 10 hect. 
de la stat, si e deservita de 1 
preot, 1 paracliser si 1 cintare^. 
Are o scoala rurala mixta, 
condusa de 1 inva^ator si o in- 
va^atoare, frecuentata de 97 
elevi inscrisT, din can 77 bae^i 
si 20 fete. 

Daeni, insula, in Dunare, jud. 
Constanta, plasa Hirsova, pe te- 
ritoriul com. rur. Daeni, de la 
care si-a luat numele. Este a- 
sezata in partea vestica a pla- 
sei si cea nord-vestica a comu- 
nei. Este formata de Dunare si 
un bra^ al sau, numit Veriga- 
Daenilor, care uda comuna la 
V. Insula are o forma lungu- 
ia^a, eliptica, o lungime de 5 
kil. si o largime medie de 1 kil. 
Intinderea sa totala este de a- 
proape 400 hect. Malurile ei 
sunt in general joase, ceea ce 
face ca adesea este inundata de 
Dunare. Este acoperita cu salcii 
si rachi^i si pe icT pe colo cu pa- 
sunl. 

Dae§ti, com. rur., jud. Vilcea, pi. 
Oltul-d.-s. E compusa din 4 
catune : Vechia, Cur^i, Valea- 
Caselor si Saioci. Pamintul, pe 
care se afla aceasta comuna, a 
fost al unuia Stoica, care l'a facut 
danie schitului Dintr'un-Lemn. 

Este situata pe valea riului 
Luncava^ul, intre dealurile: Fi- 
rijba, Cotosmanul si Caramizile, 
la 34 kil. departe de capitala 
jude^ului si la 25 kil.de a pla- 
cet. Toata comuna, cu izlaz, 
cu tot, are o intindere de 585 
hect. 

Are o populate de 150 fa- 
milii, sau 684 suflete (339 bar- 
ba^i si 345 femei), in care intra 
si 2 familii de figani. Locuesc 
in 154 case. 

Sunt 140 contribuabili. 

In comuna e o biserica fon- 
data in anul 1879 de locuitori. 



Locuitorii se ocupa cu olaria, 
traistaria si pu^in cu dulgheria 
si rotaria. Ei desfac produsele 
muncei lor la: Slavitesti, Ladesti 
si Brosteni. 

Vite sunt: 18 cat, 262 boi, 
226 vacT, 6j 01 si 294 porclf. 

Pe riul Luncava^ul, in raionul 
com., sunt 2 morl de macinat. 

Sunt 116 locuitori improprie- 
tari^T la 1864 cu 453 hect. a- 
rabile in mosia Daesti a statu- 
lut si pe mosia d-lor Elenca si 
Fevronia Vladescu. 

In Dealul-Caramizilor, ce a- 
par^ine acestei comune, se vad 
farimaturl de caramida. 

Scoala dateaza aci de la anul 
1864. Cladirea e proprietatea 
comunei. E frecuentata de 15 
elevi, din numarul de 91 (46 
bae^i si 45 fete) in virsta de 
scoala. Stiu carte 114 barba^T 
si 4 femei. Cu intre^inereascoa- 
leT, statui cheltueste anual 1 5 1 2 1. 

Soseaua Cotosmanul si Ho- 
rezul inlesneste comunica^ia in- 
tre comunele : Daesti, Sirineasa, 
Roesti si Popesti. 

Veniturile com. Daesti se urea 
la 1 1 7 1 lei anual si cheltuelile 
la 1 132 lei. 

E brazdata de dealul Cotos- 
manul cu piscul numit Teapa, 
Dealul-Caramizilor, Firijba, si u- 
data de vaile : Meielor, Vilcului, 
Caselor si Cernisoara. 

Se margineste cu comuna Po- 
pesti la N., Sirineasa la S., Fran- 
cesti la E., Modoia si Roesti 
la V. 

Daesti, sat, cu 381 suflete, jud. 
Arges, pi. Lovistea; face parte 
din com. rur. Baboesti. Are o 
biserica, cu hramul Sf, Nicolae, 
deservita de 2 preop si 1 cin- 
tare^. 

Daesti, sat, face parte din com. 
rur. Prundeni, plasa Oltul-d.-j., 
jud. Vilcea. 



Hosted by 



Google 



dAesti 



65 



DAM1DENI 



Dae§ti (Dae§ti-Baboe§ti), mo- 

sie, jud. Arges, pi. Lovistea, 
proprietatea statuluT. Are o a- 
renda anuala (1880 — 85) dele! 
2500 si o intindere de 2407 
pog., din carl 2000 pog. pa- 
dure. 

Dae§ti (Meeni), mosie a statu- 
lui, pendinte de schitul Dintr'un- 
Lemn, jud. Vilcea, care s'a a- 
rendat pe periodul 1 885 — 95 
cu 1800 lei anual. 

Dae^ti, pddure, a statuluT, in in- 
tindere de 1428 hect., situata 
in com. Popesti, pi. Cerna-d.-s., 
jud. Vilcea, si formata din tru- 
purile: Firijba, (375 hect.), Va 
lea-Marculu! si Valea-Calului (700 
hect.),Baieasa-Schitul (325 hect.) 
si Bratasanca (28 hect.). 

Dagania, loc izolat, in jurul co- 
munei Otesani, plaiul Horezul, 
jud. Vilcea. 

Daii (Magura-), mdgurd, la Estul 
com. Tiganesti, jud. Teieorman. 

Daine^ti, loc izolat, com. Vra- 
nesti, pi. Podgoria, jud. Muscel. 

Dalbaneasa, carierd de pietris, 
in com. Fir^anesti, pi. Prutul, 
jud. Covurluiu. 

Dale^ti, deal, situat la V. de sa- 
tul figanesti, com. Godinesti, 
pi. Berheciu, jud. Tecuciu. 

Dalhateasa, ptriU, izvoreste de 
sub muntele Gargheta, pe te- 
ritoriul com. Paulesti, pi. Vran- 
cea, jud. Putna si se varsa in 
Cozia. 

Dalhau^ul, sat, in jud. R.-Sarat, 
plasa Orasului, com. Bon^esti. 
E asezat spre N. de cat. de 
resedin^a, Bon^esti, pe pir. Dal- 
haujul, la 1 kil. 700 m. spre 



N. Are o intindere de 1 500 hect., 
cu o popula^iune de 139 fami- 
liT, sau 588 suflete, din carl 123 
contribuabili. $tiu carte 78 per- 
soane. Are o biserica, deservita 
de 1 preot si 1 cintare^. 

Dalhau^ul, schit, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Orasului, com. Bon^esti, 
cat. Dalhau^ul. E situat pe un 
deal inconjurat de paduri, cale 
de 3 ore de Focsani si R.-Sa- 
rat. A fost facut in 1625, din 
lemn, si s'a prefacut pana acum 
de 3 orl. Biserica de asta-zl e 
de zid, fondata la i82odesta- 
re£ul Dionisie Arhimandritul , 
dupa cum ne arata pisania: 

Aceasta biserica cu hramul Izvorul- 
Tamadnirei, este zidita din temelie do 
staretul Dionisie Arhimandritul, cu bani! 
sai si cu ajutorul crestinilor piosT ; in zi- 
lele stare^ului acesta s'a facut mai multe 
lmbunata^iri in manastire, multe chilii, 
multe obiecte de argint . . . 

Schitul se administreaza de 
un stare^, ajutat de un consiliu 
economic si un duhovnic; mo- 
nahi sunt 24, din carl mulpf 
sunt batrini si infirmi. 

Dalhau^ul, mosie, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Orasului, com. Bon^esti, 
cat. Dalhau^ul, Pe ea se afla pa- 
durea Dalhau^ul. 

Dalhau^ul, pddure, in jud. R.- 
Sarat, plasa Orasului, comuna 
Bon^esti, catunul Dalhau^ul, pe 
mosia Dalhau^ul ; $ine de cir- 
cumscripta VH-a silvica, oco- 
lul Plainest*!. Are 13 10 hect. 
intindere, din carl 80 ale sta- 
tuluT si 1280 ale proprieta^ei 
particulare. Esen^e : girnh:a, fag, 
plop, alun. 

Dalhaujul, piritt, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Orasului, com. Bon^esti. 
Izvoreste din Dealul-Caprei, uda 
Nordul comunei, trece prin cat. 
Dalhaujul si se varsa 4 in riul 



Milcovul, mai jos de cat. Slo- 
bozia (com. Cimpineanca). 

Damacu^a, sat, face parte din 
com. Podul-Turcului, jud. Te- 
cuciu. E situat pe coasta dea- 
lului cu acelasl nume, 500 m. 
departe de Podul-Turcului, in 
partea de N., pe malul sting al 
ZeletinuluL 

Are o populate de 54 fa- 
milil, sau 175 suflete, car* locu- 
esc in 50 case. Sunt in sat 3 fa- 
milil de Evrel. 

In marginea satulul se afla 

gradinarie. 

Copiil urmeaza la scoala din 
com. Podul-Turcului. 

Damacu^a, deal, situat in raio- 
nul com. Podul-Turcului, jud. 
Tecuciu, la E. Pe coasta aces- 
tul deal se afla situat satul cu 
acelasl nume. 

Damaroaia, sat, pi. Dimbovi^a, 
jud. Ilfov. Face parte din com. 
rur. Baneasa-HerastraQ. Este si- 
tuat la S. de Baneasa, pe ma- 
lul drept al riulul Colentina, in- 
tr'un golf ce-1 forrrieaza acest 
riu spre N. de f urloaia. 

Are, impreutia cu Baneasa si 
Grefoaicele, 571 locuitorl. 

Suprafa^a totala a satulul e 
de 677 hect., din carl proprie- 
tarul, d. Const. I. Stoicescu, 
are 417 hect. si locuitoril 260 
hect. S'au rezervat 55 hect. 
iziaz si 12 hect. padure. 

In cercul comunei e 1 moara 
cu apa; 2 masinl de treerat; 

1 pod si 1 helesteu. 

Damideni, sat, in partea de S.- 
E. a comunei Ostopceni, plasa 
Stefanesti, jud. Botosani, asezat 
pe coasta ripoasa, in dreapta 
Prutulul. Are o populate de 84 
familil sau 226 suflete, Pe mo- 
sie, linga Prut, se afla o padure 
de salcie si o moara de apa. 



6*878. Alarele Uicfionar Geogra/ic. Vol. J II. 



9 



Hosted by 



Google 



DAMIENESTI 



66 



dAnAIlA 



Are o biserica, deservita de 
i preot si 2 cintareflf. 

Numarul vitelor e de 509: 
IOO bol si vacl, 20 cal, 309 ol, 
80 porcl. Locuitori poseda 50 
stupi cu albine. 

Damienesti, com, rur., in jud. 
Roman, pi. Fundul, spre S. de 
orasul Roman si la o departare 
de 25 kil. de el. Este formata 
din satele : C&lugSreni, Damie- 
nesti, sat, Damienesti, tirgusor, 
si PSdureni, cu resedin^a com. 
in tirgusorul Damienesti. Are 320 
familil sau 1233 locuitori, can 
locuiesc in 322 case. Are 262 
contribuabili. $tiu carte 109 per- 
soane. Popula^ia este compusa 
in cea mai mare parte din Ro- 
minl, pe linga carl mai sunt si 
47 familil de Evrei si 78 familil 
(299 locuitori) de Ungurl. Are 2 
bisericl de lemn : una ortodoxa 
si una catolica ; o scoala" prima- 
ra mixta, care in anul scolar 
1886 — 87 a fost frecuentata de 
30 elevi (24 bae^i si 6 fete din 
42 inscrisi (30 bae^i si 12 fete). 
Are 997 vite man cornute. Ve- 
nitui anual al com. este de 4853 
lei si cheltuelile de 4621 lei. 
fine de circumscrip^iunea fis- 
cala Batrinesti. Este legata cu 
orasul Roman prin sosea. 

Damienesti, tirgusor, in jude^ul 
Roman, pi. Fundul, com. Da- 
mienesti, pe piriul Cre^oaia si 
la 25 kil. de orasul Roman. 
Este asezat la poaiele deaiulul 
Crefoaia. Are 193 familii, sau 
766 locuitori, carl locuesc in 
201 case. Are 166 contribuabili. 
$tiu carte 98 persoane. Popula- 
$ia este compusa din Romlnl si 
din 45 familil Evrei. Are un 
oficiu postal si telegrafic infiin- 
$at la I Septembrie 1895, al 
carul venit pe 1 896 — 97 a fost 
de lei 2856, banl 85. Aci este 
resedin^a pi. Fundul si a com. 



Damienesti. Seafla o judecStorie 
de ocol. Acest tirgusor fiind eel 
mai mare centru din partea de 
jos a jude^ulul Roman, face co- 
merciu cu cereale si mai cu 
seama cu vite. El este al treilea 
centru comercial din jude£. Face 
iarmaroc in toate Duminicele 
dar mai cu seama in Duminicele 
din timpui iernel si primaverei. 
Este legat cu orasul Roman 
prin sosea. 

Damienesti, sat, in jud. Roman, 
plasa Fundul, com. Damienesti, 
linga tirgusorul cu acelasl nume 
si spre N. de el, pe piriul Cre- 
^oaia. 

Are o biserica de lemn. 

Damilenile, sat, pe mosia cu ace- 
lasl nume, com. Ibanesti, plasa 
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu, di- 
vizat in Damileni Cristea si Da- 
mileni-Miclescu. 

Proprietatea acestel mosii din 
vechime a fost a mana\stirel 
Dragomirna din Bucovina ; pe 
atuncl se numea D&nuleni. De 
la 1785, cind s'a vindut bunu 
rile manastirestl din Bucovina, 
deveni proprietate private; as- 
ta-zi partea din sus a satului cu 
mosiea este a erezilor def. C. 
Corbu ; are o populate de 1 30 
familii, sau 355 suflete; iar par- 
tea din jos, a erezilor def. Mi- 
clescu, are o populate de 160 
familii, sau 467 suflete. 

Asezarile satenilor in partea 
de sus a satului sunt bune; iar 
proprietarul are casa de zid, cu 
2 rindurl si heiurile necesare, 
livada mare de fructierl; 2 po- 
goane vie si gradina de legume. 
Pe partea de jos a Miclescu- 
lui e casa de zid cu un rind, 
avind heiurl, livada, gradina si 
pu^ina vie. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, deservita de 1 preot, 
1 cintaref si 1 palamar ; este de 



lemn si tencuita ; e refacutS de 
sateni in 1856. 

Satenil improprietari^i au 
369 V2 hect. p&mint; iar pro- 
prietaril 1 5 1 8 hect. cimp si 486 
hect. p&dure. 

lazurl sunt 2, din carl unul 
numit al Cristisorulul si altul 
al G^inari^ei. 

Piriul principal ce trece prin 
mosie e Baseul. 

Drumuri sunt: acel de la 
Her^a la Saveni, si acele catre 
Darabani. 

Hotarele cu : Cristinesti, Her- 
^a, Liveni si Suharaul. 

Damileni-Cristea. Vezi Dami- 
leni, sat, com. Ibanesti, pi. Pru- 
tul-de Sus, jud. Dorohoiu. 

Damileni-Micle^ti. Vezi Dami- 
leni sat, com. Ibanesti, pi. Pru- 
tul-de-Sus, jud. Dorohoiu. 

Damo^a, sauDomo^a,//;^, 
pe teritoriul pl&sei Racaciuni, 
jud. Putna. Izvoreste din Fun- 
dul-DealuluI, prin 3 izvoare : 
Barlogul, Frasinetul si Piriul- 
Negru, ale caror ape se string 
la un loc si formeaza la Gura- 
BosietuluT, piriul Domosi^a ; tre- 
ce pe la Anghelesti si mai 
sus de Ruginesti se plerde in 
prund, lasind numal valea, care 
merge pina in riul Trotusul. 

Dam^eni, sat, face parte din co- 
muna rurala Berbesti, pi. Olte- 
{ul-d.-s., jud. Vilcea. Are o po- 
pulate de 436 locuitori (220 
barba^I, 216 feme!). Aci e o 
biserica fondata la anul 1854. 
E udat de v&ile Repedea si 
Strimba, care se varsa in riul 
Tiriia. 

Danaila, sat, face parte din com. 
Buda, jud. Tecuciu, situat la o 
distan^a de 3 kil. si 100m.de- 
parte de catunul de resedinja, 



Hosted by 



Google 



danAila 



67 



dAneasa 



in partea de V., pe malul drept 
al Zeletinulul. 

Are o populate de 48 fam., 
sau 181 sufl., locuind in 55 
case. Sunt 39 contribuabill. 

Satul are o suprafa^a de 2 1 7 
hect. ?i 15 aril. Locuitoril cul- 
tiva tot terenul. 

Vechimea acestui sat se cre- 
de a fi de peste 200 a 11. Lo- 
cuitoril sunt raze^T. 

Danaila, piriu, in com. Buda, 
jud. Tecuciu. Are direc^ie V.-E. 
?i se varsa in Zeletin, in fa^a 
acestui sat. 

Danaile§ti, sfoara de mope, in 
cat. Lipia, jud. Buzau, facind 
parte din corpul Mirce?ti. 

Dance^ti, deal, incepe din Pa- 
durea-Tigane?tilor,continua spre 
S. in raionul com. Tig^ne^ti, 
jud. Tecuciu,pl. Nicore^ti. 

Dance^ti, vale, incepe din Padu- 
rea-Tigane$tilor, merge in direc- 
$ie N.-S., in raionul com. Tiga- 
ne?ti, jud. Tecuciu, pi. Nicore^ti. 

Danciule^ti, sat, jud. Dolj, pi. 
Amaradia, com. Zaicoiul, situat 
la 400 m. de cat. de re?edin^a. 
Are 205 sufl.: 101 barba^i ?i 
104 femei. Locuesc in 72 case. 
Copiil din sat urmeaza la $coala 
mixta din satul Zaicoiul, ce 
este la 2 kil. departare. In 
anul $colar 1892/93 au frecu- 
entat ?coala 2 bae^i. Cu virsta 
de $coala sunt 2 1 baepf §i 20 
fete. Stiu carte 13 barbapf $i 1 
femee. Satul este udat de pl- 
riul Ploscuja ; iar terenul e acci- 
dentat de deaiul Danciule?ti. 

Danciule^ti sau Sterea, cat., 
din com. Babele, jud. VIa?ca, 
pi. Neajlovul. 

Danciule§ti, deal, jud. Dolj, pi. 



Amaradia, com. Zaicoiul, ce se 
lasa din deaiul Radine^ti, com. 
Radine?ti, jud. Gorj ; strabate 
satul Danciule^ti $i merge pe 
limita com. B&ce?ti, jud. Gorj. 

Danciule^ti, mosie, jud. Dolj, 
pi. Amaradia, com. Zaicoiul. 

Daneasa, com. rur., jud. Olt, 
pi. Jiul-d.-j., situata sub coasta 
dealulul Oltul ?i linga girla Jiul, 
la distan^a de 38 kil. de capi- 
tala jud. $i la 4 kil. de re$e- 
din^a placet. 

Se compune din 2 cat. : Da- 
neasa $i Berendeiul-Nou, cu o 
populafiune de 958 locuitori, din 
cafi 213 contribuabill. Locuesc 
in 105 case $i 96 bordee. 

Locuitoril sunt RominI ?i se 
ocupa cu agricultura ?i cre^te- 
rea vitelor. Sunt 5 me?te?u - 
garl, carl se ocupa cu fiera- 
ria, cojoc&ria ?i cismaria. El des- 
fac productele cimpului pe pie- 
^ele de la Slatina, Turnu-Ma- 
gurele, Caracal, Ro^iori $i pe 
la garile din apropiere. Mo$ia 
e parte (Daneasa) proprietate 
a statulul $i parte (Berendeiul- 
Nou) particulars. D-l D. A. Be- 
rendeiu poseda 200 hect. ara- 
bile ?i 40 hect. de padure. Sta- 
tul poseda padurea Calugareas- 
ca, cu lemne de stejar de o 
grosime dela8ocm. — 1 m. 25. 
Comuna a devenit proprietary 
pe 18 pogoane de la locuitori. 
Locuitoril improprietarip dupa 
legea rurala sunt 68, posedind 
243 hect. ; iar dupa legea insu- 
ra^eilor din 1879 sunt 45, pose- 
dind 239 hect. Viile ocupa 
o suprafa^a de 230,50 hect. Tot 
teritoriul com. coprinde o su- 
prafa^a de 1262 hect. 

Vite sunt : 59 cal, 20 epe, 
174 bol, 41 vacl, 109 bivoll, 
1 2 17 01 ?i 200 rlmatori. 

Are 2 bisericl : cea din Danea- 
sa, zidita la anul 1 861 $i reparata 



la 1888 $i cea din Berendei, 
fondata la anul 1743. Ele sunt 
deservite de cite un preot §i 
un cintare{. 

$tiQ carte 36 barbafl ?i 3 fe- 
me!. In aceasta com. se fabri- 
ca in termen de mijloc 460 
hectol. {uica* de drojdil ?i tes- 
covina ; viile produc 947 1 hec- 
tol. vin. 

Comerciul se face de 5 cir- 
ciuman. 

Budgetul com. se urea la 
suma de 2970 lei la veniturr, 
$i la suma de 2753 la cheltueli, 
afara de fondul drumurilor, care 
secifreaza cu 580 lei. 

DSneasa se leaga la N. cu 
DragSne^ti ?i la S. cu Dudul, 
prin ?oseaua judefeana Slatina- 
Turnul-Magurele. 

Dealurf are numaT spre E. Din 
Dealul-Oltulul, acoperit cu vil, 
se intinde Boianul pana in Jiul, 
la comuna Craciunei - de - Sus. 
In acest deal, la 4 kil. spre S. 
de com. se afla o taietura nu- 
mita Rusca - lul - Toader prin 
care trece o alta $osea jude^ea- 
na: Caracal-Ro?iori-de-Vede nu- 
mita tot $oseaua Rusca-luI-Toa- 
der. Vilcele la V. pe valea 01- 
tului sunt : Zatoriul §i Smeoa- 
cea, care vine numaT in timp de 
ploi^i zapezi ?i se varsa injiu. 

Daneasa, catun, face parte din 
com. cu acela^I nume, jud. Olt, 
pi. Jiul-d.-j., situata sub coasta 
dealului, pe malul sting al 01- 
tulul. Este re?edin^:a com. §i 
are o popula^iune de 622 lo- 
cuitori, din carl 7 1 sunt impro- 
prietari^i dupa legea rurala. 

Vite sunt: 125 bol, 800 ol 
$i 120 rimatorl. Aci se afla o 
biserica zidita la 1 861, repa- 
rata la 1888 $i deservita de 1 
preot $i 1 cintare^, piati^I de 
locuitori $i din budgetul com.. 

Daneasa, deal, in raionul com. 



Hosted by 



Google 



DANEASA 



68 



dAnestt 



D&neasa, jud. Olt, pi. Jiul-d.-j., 
pe care se cultiv& 230 hect. 50 
ari? vie. 

D&neasa, mosie a statuluf, jud. 
Olt, foasta pendinte de m&n&- 
stirea Clocociovul, care pe pe- 
riodul 1886 — 96 s'a arendat cu 
1 17 10 lei anual. Arenda insa 
s'a sc&zut in urma la 8249, din 
cauza unor vtf rescump&rate. 

Daneasa, pddure a statuluf, in 
intindere de 450 hect., pendinte 
de com. D&neasa, jud. Olt, pi. 
Jiul-d.-j. 

Danesei (Valea-), vale, spre 
E. comunet Brezoiul, plaiul Co- 
zia, jud. Vilcea. 

Dane^ti, com. rur., in par tea de 
S. a comuneJ Sasa, din plasa 
Ocolul, jud. Gorj, situata pe ses, 
pe o suprafa^a cam de 977 hect., 
din carl 257 hect. arabiie, 394 
hect. padure, 18 hect. vie, 230 
hect. finefe si 78 hect. izlaz ; 
din aceste hect., 346 sunt ale 
proprietarei, D-na Tell, si 631 
ale locuitorilor. Se compune din 
c&tunele D£nesti si Vacarea. 

Are o populate de 213 fa- 
milii, cu 782 suflete, to$i Ro- 
minl, din care 179 contrib. 

Locuitori poseda 30 pluguri, 
84 care, cu boT si vaci, 2 ca- 
ru^e cu cat, 40 stupf albine, 1 14 
vite marl cornute, 508 01, 27 
cai, 340 rimatori. 

Budgetul comunef e de 1246 
lei si 75 ban! la venituri, iar la 
cheltuetf de 1195 lei si 49 ban!. 

Prin aceasta comun£ trece 
apa Slastiu ce vine din ploi. 

Comunica^ia in aceasta co- 
nning se face prin soselele veci- 
nale T.-Jiu-$asa si prin sosele 
comunale. 

In comunS g£sim: 1 pu{ si 
28 flntinl. 

Are 1 scoala frecuentati de 



25 elevT, din 30 inscrisT ; are 

2 bisericT, fondate in 18 16 si 
1826; si deservite de 2 preo^I 
si 2 ctnt&re^f. 

Dane^ti, com. rur., in centrul 
plasei Mijlocul, jud. Vasluiu, la 
distan^a de 30 kil. de orasul 
Vasluiu si de 8 kil. de Codae^ti, 
resedin^a pl£sei, situata pe con- 
tinuarea terenuluT a trei dealuri 
cu v&ile si podisele lor, ce se 
intind de la N. spre S., de a- 
lungul com. si numite : Dealul- 
$uranestilor si Dealul Gherghe- 
liului, spre E. ; Dealul- Riscani- 
lor, al Beresei si al-Goliei, spre 
V. si dealul Danesti prin mij- 
locul comunef. E formata din 
satele : Danesti-R&zesT, Dane$ti- 
Golia si Ciorita, ce se intind 
pe o suprafa^a de 1859 hect., 
din carl: 71 hect. padure si 
1073 hect. loc de cultura, fina$ 
si ima$ ale proprietarei, iar 715 
hect. ale locuitorilor cu 20 hect. 
vie. Are o populate de 242 fa- 
miliT, sau 560 suflete, din can 
28 EvreT. 

Sunt aci : o scoala ; 2 bise- 
rici, deservite de 1 preot si 3 
eclesiarhi ; un iaz ; 4 crisme. 
Comerciul se face de 3 RominT. 

Budgetul comuneT e de 1875 
lei la venituri; de 1871 lei si 
4 ban! la cheltueli. 

Numarul vitelor e de 5 1 2 : 151 
vite marl cornute, 260 01, 79 
cai si 22 rimaton. 

Locuitorii poseda : 33 pluguri, 
66 care cu boi ; 2 pluguri si 5 
c&ru^e cu cat, precum si 150 
stupt cu albine. 

Danesti, cdtun, resedin^a a co- 
munet cu acelasi nume, din pi. 
Ocolul, jud. Gorj. 

Situat pe ses, are o suprafa^a 
cam de 445 hect., din care 120 
hect. arabiie, 94 hect. p&dure, 

3 hect. vie, 1 50 hect. finefe, 78 
hect. izlaz. 



Popula^ia este de 107 fa- 
miliT, sau 374 suflete, din cart 
90 contribuabili. Locuitorii po- 
sed& : 20 pluguri, 50 care cu 
boi si vadf, I caru^i cu cai, 30 
stupT, 294 vite mari cornute, 
298 01, 16 cai si 210 rimatorl. 

In catun este un pu$ si 14 
fintinl. 

Are o biserica, facuta in 1826 
de locuitori, deservita de un 
preot si un cintare^. 

Danesti, sat, in com. Girovul, 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neamtu, 
situat intre satele Doina $i Do- 
chia. Are o populatie de 334 
suflete, sau 78 familii, carl tra- 
esc in 87 de case ; aceasta po- 
pulatie se imparte ast-fel: 171 
barbati, 163 femei; 149 neca- 
satori^T, 155 casatori^T, 29 va- 
duve, un divor^at; stiu carte 
27 persoane. 

Numirea vechie a satulut: Mi- 
tocul-Maicelor. 

Danesti, numire vechie a comu- 
nel Paulesti, plasa Tirgsorul, 
jud. Prahova. 

Danesti, schit, linga satul cu a 
sa numire, jud. Neamtu ; odini- 
oara a fost populat de caluga- 
ri^e, din care pricina insu^i satul 
se numea si Mitocul-Maicelor. 

Danesti, deal, in partea de N. 
a comunel Hurdugi, pi. Mijlo- 
cul, jud. Falciu, pe capatul ca- 
ruia este asezat o parte a sa- 
tului Hurdugi. 

Danesti, loc, in partea de N.-E. 
a comunel Ivanesti, pi. Mijlo- 
cul, jud. Falciu, in hotar cu co- 
muna Hurdugi. 

AicT ar fi fost din vechime 
un sat, ale caruia urme se vad 
si asta-zi. 

Dane§ti, mosie, la S.-V. comunel 



Hosted by 



Google 



DANESTI 



Ionesti-Berlesti, jud. Br&ila. Are 
o intindere de 490 hect. 



69 



dXngeni 



Danesti, trup de tnosie, stapinit 
de parte din r&z£sil com. Oan- 
cea, pi. Prutul, jud. Covurluiu. 

Danesti, mosie, pe teritoriul co- 
munei Grumazoaia, plasa Mij- 
locul, jude^ul F&lciu, spre S. 
de satul Grumazoaia. A fost 
din vechime pe aceastS, mosie 
un sat cu numirea de Danesti ; 
locul unde a existat bisericase 
cunoaste si asta-zi pe coasta 
despre E. a dealului, la dis- 
tant de 500 m. de satul Gru- 
mazoaia. 

Danesti, mosie, situata la 12 kil. 
departe de orasul Piatra, in 
com. Girovul, pi. Piatra-Muntele, 
jud. Neam^u. A fost proprieta- 
tea statulu! si s'a vmdut de 
veci unei societal economice 
din oras cu suma de 145700 
lei, din care s'a raspuns a 4-a 
parte si restui se plateste in 
rate semestriale in timp de 24 
de anl, incepator de la 1 Apri- 
lie 1883. 

Are o intindere de 309 hect. 
61 aril (217 falcT), loc de ara- 
tura si fine^e de calitate buna, 
avind doua mori de apa pe pi- 
riul Cracaul cu topli^e, case de 
locuin^a, hambare si cosare pen- 
tru producte. 

Arenda anuala se urea la 
suma de 10500 lei. 

Dane§ti-Goliei, sat, din com. 
Danesti, pi. Mijlocul, jud. Vas- 
luiu, spre S. de satul Danesti- 
Razesif (cu care formeaza un 
trup si la care s'a comptat in- 
tinderea, populafmnea si numa- 
rul vitelor). Se afla situat pe 
coasta Dealului- Go lie! spre N.- 
V. de satul Ciori^a. Si-a luat 
numele de Danesti-Goliei, pen- 
tru c& dol batrini razesi nea- 



vind succeson l'au dat dame 
man£stirel Golia din Ia?i. 

AceastS parte acum este pro- 
prietatea D-luf A. S. Miclescu, 
iar partea din susul satuluT D&- 
nesti-R&ze??, numita Fund&tura, 
e proprietatea D-luI Gh. Ra- 
covins. 

Dane§ti-Raze§i, sat, in partea 
de N. a com. Danesti, jud. 
Vasluiu, pi. Mijlocul. Formeaza 
un trup cu satul Danesti-GolieT. 
E situat pe limba DealuluT-D&ne- 
stilor, si pe coastele dealurilor: 
la E. al-Bisericei, si la V. ai- 
BrehnaceT. E udat de doua 
pirae ; eel din partea vestica se 
numeste Piriul-Fundaturet si eel 
din partea esticS. Piriul-din-HucT. 
Teritoriul pendinte de sat se 
intinde pe o suprafa^a de 1430 
hect., din can: 42 hect. padure 
si 673 hect. loc de cultura, fi- 
na^; si imas, sunt ale proprieta^ei, 
iar 715 hect. sunt ale locuitorilor 
razesi. Pe locul loc. se afla 20 
hect. vie si 8 hect. padure. Are 

populate de 180 fam. sau 886 
sufl., din carl 20 Evrel si 3 fi- 
gani; se ocupa in genere cu 
agricultura, cresterea vitelor, cu 
cultura viilor si a livezilor. 

Aid se afla o scoal& infiin- 
^ata la 1866, frecuentata de 34 
elevT; o biserica deservita de 

1 preot si 3 cintarepf, zidita 
cam pe la 1826 ; 4 circiumi. 

Vite sunt: 1 86 vite man cor- 
nute, 73 cai, 260 01 si 20 rf- 
matori. 

Locuitortf poseda: 30 plu- 
gun si 60 care cu boi ; 2 plu- 
gun si 2 caru^e cu caT. Sunt 
150 stupT. 

Dane^tilor (Dealul-), deal. Vezi 
Rascanilor (Dealul-), jud. Vasluiu, 
pi. Mijlocul, com. Bereasa. 

Dane^tilor (Dealul-), deal. Vezi 
Suranestilor (Dealul-), jud. Vas- 



luiu, pi. Mijlocul, comuna Da- 
nesti. 

Daneji, sat s jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-j., com. Locusteni, cu rese- 
din^a prim&riei. Are 1000 sufl. : 
514 barbaflf si 486 feme!. Lo- 
cuesc in 32 case de zid si 435 
bordee sapate in pSmint. In sat 
sunt douS scoll : una de bSep 
si alta de fete, amindou& sub 
acelasl acoperis. Sunt conduse 
de un singur invSfator. 

$coala de b&e$t func^ioneaza 
din 1838; este fntre$inut& de 
stat si de com., care a chel- 
tuit 8880 lei cu construirea lo- 
caluluf, ce este de zid, si in 
buna stare. In anulscolar 1892/93 
a fost frecuentata" de 75 elevt 
din Dane^i, 21 din Branistea, 
si 5 din Locusteni. Cu virsta 
de scoala sunt 218 copiT. Stiu 
carte 73 barba^t si 5 femei. 

In sat sunt 2 biserici: una, 
fondata" de Florea Popa Nico- 
lae cu alp sftteni si terminate 
la 1835, serbeazS. hramul Sf. 
loan si alta, fondata la 1832 de 
Tu^a Durau si alpt locuitori, are 
hramul Sf. Nicolae. AmindouS. 
sunt de zid. In sat sunt 6 fle- 
rari si 8 circiumarT. 

Dane^i, mosie particulara, jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-j., com. Locus- 
teni, satul Danefi, apar^inind 
mosnenilor. 

Dangeni, com. rur., situate in 
partea de N.-E. a plaset Jijia, 
jud. Botosani, la 28 kil. de o- 
rasulBotosani. Eformata dinsa- 
tele: Bivolari, Buhaceni, Buneni- 
Floril, Buneni-Stihii, Costeni, 
Dangeni, Iacobeni-Nof, Iacobeni- 
VecM si Strahotinul. 

Teritoriul com. e deluros, de 
naturS argilos si are o supra- 
fa^a de 7209 hect. cu o popu- 
late de 400 fam. sau 1669 
suflete. 



Hosted by 



Google 



dAnge$ti 



70 



dAnule^ti 



Locuitoril se ocupa cu agri- 
cultura $i cre$terea vitelor, afara 
de 10 comercianflf ?i 12 mese- 
ria$I; sunt top Rominl. 

Intinderea locurilor cultiva- 
ble e de 6008 hect. Padurl in 
intindere de 194 hect., com- 
puse din rtnduri micT, car! unele 
se exploateaza. 

Vite: 1563 bo! $i vacl, 352 
cal, 4269 01, 169 rimatorl. 

Sunt 3 iazurl ?i 2 mori de 
aburl. 

Comuna e strabatuta de calea 
ferata Dorohoiu-Ia?i pe Jijia. 

Budgetul e de 7796 lei, 96 
banl la veniturl ?i 7212 lei, 89 
banl la cheltueli. 

Are trei bisericl, deservite de 
3 preofl $i 6 ctntareflf ; 1 ?coala 
mixtS, condusa de 1 inva^tor 
51 frecuentata de 27 baep $i 4 
fete. 

Dange^ti, sat, jud. Arge?, pi. 
Lovi?tea, cu 305 locuitori ; face 
parte din com. rur. Dange§ti- 
Radacine?ti. In apropiere de a- 
cest sat sunt ni$te ruine vechl. 
Satul are o biserica, cu hramul 
Buna-Vestire, deservita de un 
preot $i un cintaref. 

Dange^ti, mosie, jud. Arge?, pi. 
Lovi^tea, com. Radacine^ti, pro- 
prietatea Eforiel Spitalelor Ci- 
vile din Bucure^ti, pendinte de 
schitul Fedele?oiul. Are o in- 
tindere de 7586 pog. $i arendate 
anual cu 1600 lei. 

Dange§ti - Radacine^ti , com. 
rur., spre granifa Ardealulul, 
jud. Arge$, pi. Lovi?tea, la 12 
kil. de comuna rurala $uici 
(re$edin{a subprefecturel) $i la 
60 kil. de Pite^ti. Se compune 
din satele Dange^ti, (305 lo- 
cuitori) $i Radadne^ti (480 lo- 
cuitori), peste tot 785 locuitori, 
uial totf mo^nenl, r5ze?i. In 
com. sunt 2 bisericl $i o ?coala 



primary rurala. Budgetul com. 
pe anui 1882/83 a fost de 1054 
lei, 48 banl la veniturl $i de 
1027 lei la cheltueli. 

Dupa o publicapune oficiala 
(1887) aceastacom. num&ra 139 
contribuabili ?i are un budget 
de 1925 lei la veniturl ?i de 
1672 la cheltueli. 

Numarul vitelor a fost in a- 
nul 1887 de 445 capete vite 
marl (430 boi ?i vacl, 15 cal) 
?i de 1 010 vite marunte (800 
ol, 70 capre $i 140 rimatorl). 

Danicei, com. rur., jud. Arge$, 
pi. Oltul, la 32 kil. de com. Tig- 
veni (re$edin{a subprefecturel) 
$i la 19 kil.de Pite?ti. Se com- 
pune din 4 c^t. : Badeni, (30 
fam.), Vacare^ti, (17 fam.), Da- 
nicei, (50 fam.) $i Valea-CrucU 
lor (20 fam.), peste tot 117 fam. 
(din care 2 fam. figanl) cu 
812 sufl. In com. sunt 2 bise- 
rici $i o $coala primara rurala. 

Budgetul com. peanul 1882/83 
a fost de 981 lei, 54 banl la 
venituri $i de 925 lei la chel- 
tueli. 

Dupa o publica^ie oficiala 
(1887), aceasta comuna numara 
122 contribuabili $i are un bud- 
get de 1548 lei la venituri $i 
de 1456 lei la cheltueli. 

Numarul vitelor a fost in 1887 
de 182 capete vite marl (159 
boi §i vacl, 1 7 cal $i 6 bivoli) $i 
de 211 vite marunte (143 oT, 
15 capre ?i 53 rimatorl). 

Danicei, catun, jud. Arge?, pi. 
Oltulul, pendinte de com. rur. 
Danicei. Are 50 familii $i o bi- 
serica, cu hramul Adormirea, de- 
servita de 1 preot $i 1 cin- 
tare$. 

Danila, padure, pe dealul cu a- 
cela$I nume, jud. Suceava. 

Danila, poiana de 150 m. p., in 



padurea ?i pe dealul cu ace- 
la?! nume, jud. Suceava. 

Danoaia, deal, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni; 
se desface din Dealul-Catau^ului 
$i brazdeaza partea de S. a co- 
munel. E acoperit cu pa$unl. 

Danuleni, numire vechie a satulut 
Damileni, com. Ibane^ti, plasa 
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu. 

Danule^ti, com. rur., in jude^ul 
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, la poa- 
lele Dealulul-Danule^tilor. 

Sl-a luat numele de la o fa- 
milie de mo^nenl, Danule?ti, ce 
ati avut aceste locurT. 

Este a$ezata in partea de V. 
a judefulul, la 18 kil. spreN.-V. 
de ora$ul R.-Sarat $i in Estul 
plaiului, la 7 kil. spre S.-E. de 
comuna Dumitre^ti, re$edin{a 
lul. Comune inveeinate sunt : 
Dedule^ti, la 7 kil.; Pardo^i, la 
11 kil. $i Slobozia la 14 kil. 

Se margtne$te la S. cu com. 
Dumitre^ti, despar^ita prin dea- 
lul Turcule^ul ; la V. cu Buda, 
despar^ita prin Rimnicul ; la S. 
cu Dedule^ti, desparfita prin 
Rimnicul, $i la E. cu Slobozia, 
despar^ita prin dealurile : Jinu- 
rulul $i Co^atcului. 

Este brazdata la N. de dea- 
lurile : Turcule^ul, Capa^ina ?i 
Streaja ; la E. de dealurile : Ple- 
$e$ti, Jinurul, al-Cornulu! ?i Ta- 
gariciul ; la V. de dealurile : Da- 
nule^ti, Piscul-Brezii ?i Piscul- 
Gemeni. 

Riurile carl o uda sunt: R.- 
Sarat la V., de la N.-V. la S.- 
E. §i afluen^ii sal: Matca, Ba- 
dila, Capraria ?i Mocanca, la 
S. Sunt 27 pu^url ?i 26 fintinl. 

Catunele carl o compun sunt: 
Danule^ti, re^edin^a, in mijloc, 
Muce^ti, la V. §i Ple?e?ti la E. 

Su£rafa{a comunel e de 2182 
hect., din carl 58 hect. vatra 



Hosted by 



Google 



dAnule?ti 



71 



dAra^ti 



comuneT, 1820 hect. ale locui- 
torilor si 304 hect. ale proprie- 
ta^ii private. 

Popula^ia este de 344 familii, 
sau 1330 suflete (650 barbapf 
si 680 femei), din can 688 ca- 
satoripf, 617 necasatoritx si 35 
vaduvT. $tiu carte 171 persoane. 

Biserici sunt 3 : una in cat. 
Plesesti, cu hramul S-^ii Voevozi 
si Sf. Dumitru, fondatam 1762, 
August 20, de locuitorii fraftf 
Necolal, loan si Stan Stoian, 
deservita de 1 preot, 1 cintare^ 
si 1 paracliser; a doua in cat. 
Mucesti, cu hramul Cuvioasa- 
Paraschiva, vechie, zidita tot de 
locuiton si reparata in 1862, 
deservita de 1 preot, 1 dascal 
si 1 paracliser; a treia in cat. 
Danulesti, cu hramul Adormi- 
rea-Maicei-Domnulu! si Sf. Nico- 
lae, zidita tot de loc<, deservita 
de 1 preot, 1 cintare^: si 1 pa- 
racliser ; bisericele n'au veni- 
turi si sunt ingrijite de comuna. 

Are o scoala de baep, fon- 
data in 1854 de loc, condusa 
de un inva£ator. In 1892 — 1893 
a fost frecuentata de 31 elevi. 

Calitatea pamintului este me- 
diocra, acesla fiind cam pietros 
si cu multe val. In ce priveste 
cultura pamintului, comuna are 
272 hect. arabile, 1700 hect. 
padure, 44 hect. imas si 166 
hect. viT. 

Locuitorii au 100 plugurl si 
2 mori pe apa. 

Vite sunt 3513 capete, din 
carl: 502 bol, 541 vacl, 20 cal, 
25 epe, 1820 01, 102 capre si 
603 rimatorl. 

In com. sunt: 4 bacanil, 6 
circiumi, I potcovarie si 3 ma- 
celarii. Comerciul este activ, 
constind in importul de colo- 
niale, instrumente de agricul- 
ture si in exportul de vinurl, 
producte si lemnariT. Transpor- 
tul se face prin stasia Sihlea, la 
12 kil. spre E. 



Caile de comunica^ie sunt: 
drumul ce pleaca din R.-Sarat, 
trece prin Jideni, Danulesti, Du- 
mitresti, la Buda, la Dedulesti- 
Badeni-Sgirctyi si la Slobozia- 
Timboesti. 

Veniturile com. sunt de 3992 
lei anual si cheltuelilede393S lei. 

Sunt 347 contribuabilf. 

Danulesti, sat, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, catunul com. 
Danulesti si resedin^a el. $I-a 
luat numele de la o familie de 
razes!, numita Danulesti. 

E asezat in partea de V. a 
comunei, la poalele dealului Da- 
nulesti, pe plriul Caprioara. Are 
o intindere de 19 hectare cu 

populate de 72 familil, sad 
302 suflete, din carl 76 contri- 
buabili. $tiu carte 19 persoane. 

Are o biserica, deservita de 

1 preot, 1 cintare{ si 1 para- 
cliser ; o scoala comunala. 

Danulesti, deal, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, com. Danulesti; 
se desface din dealul Turcule$ul ; 
se intinde printre riui R.-Sarat 
si afluentul sau piriul Capraria, 
in partea de V. a comunei. E 
acoperit cu padurf si pasuni. 

Danulesti, padure, in jud. R.-Sa- 
rat, plaiul Rimnicul, com. Da- 
nulesti, catunul Danulesti. Face 
parte din circumscripta VH-a 
siivica, ocolul Babeni. E situata 
in partea de V. a comunei, pe 
Dealul-Danulestilor. Are o intin- 
dere de 2350 hect., din carl 
350 hect. ale statului si 2000 
hectare proprietary particular^. 
Esenje: fag, jugastru, brad si 
carpen. 

Darascul, munte, in jud. Mehe- 
din^i, plaiul Cerna ; se mai nu- 
meste si muntele Daranin. 

D&ra§ti (Brani§tari), com. rur., 



pi. Sabarul, jud. Ilfov. E situata 
la S. de Bucuresti, pe malul 
sting ai riuluif Argesul, la 14 
kil. departe de Bucuresti. Se 
mai numeste DarSsti-de-Ilfov , 
spre a se deosebi de D&rasti- 
din-Vlasca, de care se desparte 
prin riul Argesul. 

Se compune din satele : A- 
san, Filipesti si Mitropolia, cu 
o populate de 1650 locuitorl, 
carl traesc in 358 case. 

Se intinde pe o suprafaja de 
1029 hect. Fra#r Ghermani, Fra- 
zil Laptev si d-1 G. D. Economu 
au 338 hect si locuitorii 691 
hect. Proprietartf cuitiva 315 
hect. (5 izlaz, 18 padure); lo- 
cuitorii cultivi 497 hect. (154 
izlaz si 40 vie). 

Sunt 331 contribuabill. 

Budgetul comunei are la ve- 
niturl lei 4166 si la cheltuell 
4074 lei. 

In com. sunt doua biserici: 
una in satul Asan si a doua In 
satul Filipesti ; 1 scoala mixta ; 
2 poverni; 4 podurl statatoare. 

Numarul vitelor marl e de 872 
(144 cal si epe, 462 bol, 199 
vac! si vi^el, 17 taurl, 40 bivo- 
lije) si al celor mici de 658 (73 
porcl, 695 ol). 

Aratura se face cu 282 plu- 
gurl: 227 cu bol si 55 cu cal. 
Locuitorii au 286 care si ca- 
nine: 227 cu bol si 59 cu cal. 

Locuitorl improprietari^i sunt 
250 si neimproprietarifl 143. 

Comerciul se face de 6 cir- 
ciumarl si 5 hangil. S'aii stabi- 
lit in com. 6 strainl. 

Intre Darasti-de-Ilfov si Da- 
rasti-de-Vlasca este un pod pe 
vase, peste riul Arges. 

D&r&§ti, com. rur., in jud. Vlasca, 
compusa din catunele : Darasti- 
Marcu^a sau Pislari saii ai Ma- 
nastirel, din Darasti-d.-s. safi ai 
Dragomanulm, si din Darasti- 
d.-j. sau Paplica. 



Hosted by 



Google 



dAra$ti-de-jos 



72 



DARJOVUL 



Toate catunele sunt situate 
alaturl unul de altul pe coasta 
dreapta a riului Arge^ul, la ex- 
tremitatea N.-N.-E. a jude^ului, 
invecinindu-se cu Ilfovul. 

Are o populate de 318 fa- 
milii, sau 11 44 suflete, din can 
280 contribuabili. 

Venitul comunei pe anul 1886 
a fost de 8417 lei ^i cheltuelile 
de 5525 lei. 

In comuna sunt 2 biseridf, 
deservite de 1 preot ?i 3 cin- 
tare^T; face part din parohia 
Dara^ti-d.-s. 

Are o $coala comunala mixta 
ca 5 clase, in buna stare, fre- 
cuentata de 30 baepf $i 2 fete. 

In 1888 erau in comuna 513 
hect. 50 aril cultivate cu vie, 
can au produs vin bun $i mult ; 
cea mai mare parte din el se 
consuma in Bucure?ti. 

In Dara^ti, la 1888, erau 640 
bo! $i vaci, 65 caT, 400 porci, 
1020 01 §i 80 rimatorT, 

Locuitorii acestei comune se 
ocupa mai mult cu gradinaria; 
de aci se aduce in Bucure$ti 
marl cantita^T de cartofi, varza, 
ceapa ?i tot felul de zarzavat. 

Este un han mare, care ser- 
vea de stafiune birjarilor ce fa- 
ceau drumal Giurgiu-Bucure^ti 
inainte de a se face ?oseaua pe 
la Copaceni ; sunt 3 clrciuml. 

Localul primariei este de zid 
§i in buna stare. 

Departarea acestei comune de 

. Bucure^ti este de 21 kil., de 

Giurgiu de 49 kil., iar de Ghim- 

pa$i, re$edin{a pla?el Cilni^tea, 

jud. Vla?ca, de 24 kil. 

Peste riul Arge^ul este un 
pod pe vase statator. 

Din aceasta com. pleaca o 
§osea veciriala, care duce la ?o- 
seaua ;Giurgiu-Bucure$ti. 

Dara§ti-de-Jos sau ai lui Pa- 
plica, catun, pendinte de com. 
Dara^ti, pi. Cilni^tea, jud. Vla$- 



ca. E situat pe coasta dreapta 
a riului Arge^ul, la extremitatea 
S. a comunei, $i la 900 m. de riul 
Arge^ul. Apar^ine mostenitori- 
lor Paplica. Are o suprafa^a de 
640 hect. 

In 1864 s'a dat la 84 locui- 
tori, fo$ti claca^i, suprafa^a de 
230 hect. 

Mo$ia aduce un venit anual de 
1 0000 lei. 

In catun este o biserica de 
zid in buna stare, situata pe 
piscul dealuluT Arge^ul. Ser- 
beaza hramul Sf. Nicolae $i este 
deservita de 1 preot si 2 das- 
caii. 

Dara§ti-de-Sus sau ai Drago- 
manului, catun, pendinte de 
com. Dara^ti, pi. Cilni^tea, jud. 
Vla?ca. E situat pe partea dreapta 
a riului Arge^ul. Mo§ia este pro- 
prietate a mo^tenitorilor Maca. 
Se zice a Dragomanului, dupa 
numirea vechiului proprietar , 
care era tilmaciu sau dragoman 
la consulatul Grecesc. 

Are o suprafa^a de 686 hect. 

La 1864 s'a dat la 92 locui- 
torT, fo$ti claca^T, suprafa^a de 
261 hect., raminind 425 hect. 

Are un venit anual de lei 
9000. 

In cat. este ?coala comunala; 
han; pod peste Arge?; zalha- 
na; case ale proprieta^ei. Aci 
locuitorii se ocupa cu industria 
conservelor de carne uscata, pre- 
cum : $unca, cirna^i $i pastrama. 

Dara^ti-Manastirei, sau Pisla- 
ri, sati ai Marcu{ei, catun, pen- 
dinte de com. Dara?ti, pi. Cil- 
ni?tea, jud. Vla?ca. E situat pe 
malul drept al riului Arge^ul. 
Mo?ia a fost proprietatea sta- 
tuluT, depiridea inainte de se- 
cularizare de manastirea Mar- 
cu^a. 

Are o suprafa^a de 586 hect. 

In 1864 s'a dat la 68 locui- 



tori, fo$ti claca$i, suprafa^a de 
180 hect., raminind proprieta^ei 
406 hect. 

Are un venit anual de 8600 1. 

In catun este o biserica de 
zid, deservita de 1 preot §i 2 
cintarepf. 

Locuitorii se ocupa mai mult 
cu viile $i cu gradinaria. Sunt 
513 hect. 50 aril vie. 

Dardalu^ului (Dealul-), colina, 
in jud. Buzau, com. Beceni, ca- 
tunul Oile^ti; are vii §i izlaz. 

Dardoaia, deal, in com. rur. 
Podul-GrosuluT, pi. Dumbrava, 
jud. Mehedin^i. 

Darii (Muscelul-), catun, al com. 
Gura - SaratiT, jud. Buzau. Are 
300 loc, can locuesc in 59 case. 

Darii (Muscelul-), deal, in com. 
Gura-Sara^iT, jud. Buzau. Are 
vre-o 100 hect., vii ?i livezi; e 
avut in piatra de construc^iuni 
de o tesatura dura. 

Darimata (Piatra-), loc izolat 
$i punct de hotar al comunei 
Breaza, jud. Buzau, in apropiere 
de riul Ni^covul. 

Darimati, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-s., cat. com. Zgir- 
ci^i, re?edin^a placet. I s'a dat a- 
cest nume de la imprejurarea ca, 
darimindu-se pamlntul in cat. 
Fintina-TurculuT, loc. au venit 
de s'au stabilit aci. Este a$ezat 
in partea de N. a com., la 500 
m. spre N. de cat. de re?edin- 
{a, Zgirci^i. Are o intindere de 
50 hect., cu o populate de 105 
familii, sati 377 suflete, din can 
96 contribuabili ; 14 ?tiu carte. 
Are o biserica, deservita de I 
preot, 1 cintare£ $i 1 paracliser. 

Darjovul, piriti, jud. Olt. Vezi 
Go^a. 



Hosted by 



Google 



dArmAneasca 



73 



dXrmAne^ti 



Darmaneasca, sat, in pi. Mun- 
telui, jud. Bacau ; e sec^ie a 
satulul Laposul si e situat pe 
piriul cu acelasl nume. 

Darmanesti, com. rur., pi. Mun- 
telul, jud. Bacau. E asezata pe 
ambele maluri ale Trotusului 
si pe valea Uzului. Se compune 
din 5 catune: Darmanesti, rese- 
din^a, la confluen^a celor 2 
riur! ; Lapo$ul, cu sec^ia Dar- 
maneasca, d'a dreapta Trotusu- 
lui ; Plopul si Pagubeni, d'a 
stinga; Poiana-Uzului, pe cur- 
sul superior al Uzului. 

In aceste locuri a venit Ilias- 
Voda la 1434, cu ajutor de la 
regele Vladislav, ca sa rastoarne 
pe fratele sau Stefan-Voda, dar 
fiind batut de acesta, s'a retras 
in fuga peste hotar. 

In Condica Liuzilor se ga- 
sesc : Plopul, a manastirei Taz- 
laul (Neam^u) si Darmanesti a 
schitulul Darmanesti (Lapos ?). 
In Statistica din 1878 o gasim 
compusa din 5 catune ca si 
acum. 

Teritoriul comunal se margi- 
neste la E. cu al comunelor 
Podurile si Berzun^ul, la S. cu 
al comunei Dofteana, la V. cu 
Transilvania si la N. cu al co- 
munelor Comanesti si Vasiesti. 

Comuna este udata de riurile 
Uzunul si Trotusul, si straba- 
tuta de culmea Laposul, pre- 
cum si de mun^il Basaca, Plo- 
pul, Hijma, Piinea, Chinul, Far- 
cul-Mare, Farcul-Mic si Nemira. 
Pe la izvoarele Uzului, in mun^il 
de pe grani{&, spre Austro-Un- 
garia, se afla o trecatoare. 

Are o scoala mixta, care func- 
{ioneaza din 1 864 in satul Dar- 
manesti, intre^inuta de stat, in- 
tr'un local bun, in valoare de 
3000 lei, construita din birne, 
de comuna, cu 19 prajim pa- 
mint in vatra satuluT. In anul 
1 89 1, scoala a fost frecuentata 



de 41 copii, printre care si o 
fata. 

Sunt 5 bisericl ortodoxe : 2 
in satul Darmanesti, una in Po- 
iana-UzuluI, una in Plopul si 
una in Lapos, deservite de 2 
preo^T si 9 cintaretl, si o bise- 
rica catolica in satul Darma 
nesti, deservita de un preot. 
Sunt 22 circiuml. 

Popula^iuuea numara 918 fa- 
milil sau 3968 suflete : barba^i 
2018, femei 1905. Dupa na^io- 
nalitate se impart: 3747 Ro- 
mini, 2 Bulgarl 4 German! si 
215 Ungurl, dintre cari 3940 
de protec^iune romina, 2 aus- 
triaca, 20 ungara, 4 germana 
si 2 bulgara. Dupa felul ocu- 
pa^iunei sunt : 1568 agricultori, 
150 meseriasi, 45 industriasi, 
155 comercian^i, 50 cu profesi- 
uni libere, 450 muncitori si 250 
servitorl. Stiu carte 151 per- 
soane. Sunt 731 contrib. 

Dupa legea rurala din 1864 
s'aii dat, la 570 locuitorl, 1935 
falcl pamint in improprietarire. 

Teritoriul comunei are o in- 
tindere de 29220 hect. Numal 
padurile ocupa 18000 hect. 

Paminturile de cultura au 
fost in 1 89 1 in intindere de 
2579 hect. 

Proprietari: Principele Al. B. 
$tirbeiu are o mosie de 7084 
falci ce-I da un venit anual 
de aproape 40000 lei; Eug. 
Ghica are o mosie de 7000 
falci, cu un venit de aproape 
10000 lei; Statul are mosiile 
Plopul si Laposul, cu o intin- 
tindere aproximativ de 3300 
falcl. Principele $tirbeiu are aci 
un castel cu o pozhYiune frumoa- 
sa pe deal. In jurul castelulul 
s'a facut un pare si pe o parte 
s'a plantat vi{a. Din gradina 
se poate imediat intra in pa- 
dure, pe unde treel spre a te 
urea pe munjil eel mal inatyl, 
precum sunt Nemirele sialtele. 



Ca ruine vechi sunt ale des. 
flintatulirf schit Laposul, de pe 
mosia statulul cu acest nume. 

In aceasta comuna, se afla : 
o fabrica de cherestea cu aburi, 
3 ferestraie de apa, 5 mori, 2 
dirste si 12 piue de batut su- 
mane, neperfec^ionate. 

Tot aci se gaseste, in valea 
Uzului, pe mosia statulul La- 
posul, carbunl de pamint (lig- 
nite). 

Viile ocupa o suprafa^a de 
10 hect., care, in 1890, au dat 
7.60 hect. vin negru si 15.20 
hect. vin alb. Viia lucratoare 
are 15 hect. 

Animalesunt (1890): 197 cai, 
2496 vite cornute, 557 porcT, 
299 capre si 3665 ol, care, 
in 1 89 1, au dat 46 kg. Una 
$igae, 5207 kg. lina {urcana, 93 
kg. linS amestecata si 280 lina 
mi£a. 

Stupi de albine sunt 340 ; 
in 1890, au dat 170 kg. miere 
si 84 kg. ceara. 

Budgetul, pe exerci^iul 1891 
— 92, avea la venit urllel 32256, 
ban! 80 si la cheltuell 24577 
lei, 22 bani. 

Teritoriul comunei este stra- 
batut de calea judefeana Ocna- 
Comanesti-Palanca, si de cea ve- 
cinala Darmanesti - Poteca - U- 
zulul. 

Distan^ele : la Bac&u, capi- 
tala districtulul, 61 kil. ; la Moi- 
nesti, resedin^a plasei, 14 kil. ; 
la com. Berzun^ul, 27 kil.; la co- 
muna Dofteana, 5 kil.; la com. 
Comanesti, 9 kil. si la comuna 
Vasiesti, 11 kil. 

Darmanesti, sat, resedin^a co- 
munei Darmanesti, pi. Munte- 
lul, jud. Bac^iu. E situat de a- 
lungul malulul sting al piriulul 
Uzul, nu departe de varsarea 
lul In Trotus. De acest sat fine 
cat. Bratulesti. Are o scoala 
mixta, la care afi urmat, in 189 1, 



6SS78. Varele T)1c(1ovnr Ccofjrartc. Vol. IJT, 



10 



Hosted by 



Google 



DARMANESTI 



74 



DARMANESJI 



din acest catun, 25 copii, din 
295 in virsta de scoala. Are 
dou& biserici ortodoxe ; una cla- 
dita la 1797 de boerul Const. 
Ghica, iar, la 1845 restaurata de 
locuitori, cu ajutorul CatincaT 
N. Ghica ; si alta cladita la 
r8o8 de locuitort; bisericile sunt 
deservite de I preot si 4 cinta- 
re^i ; de asemenca se afla o bise- 
rica catolica zidita la 18 13 de 
locuitori. 

Circiumi sunt 17. 

Se gaseste o fabrica de che 
restea cu aburi, 3 ferestraie de 
apa si 3 mori. 

Popula^ia numara 2723 su- 
flete, cj 618 capi de familie. 

Animale sunt: 135 cat, 1786 
vite cornute, 402 porci si 252 
capre. 

Darmanesti, com, rur., jud. Mus- 
cel, pi. Riul Doamnei, la S.-V. 
de Cimpulung, situata pe ma- 
lul sting al riului Doamna, la 
37 kil. departare de acest oras. 

Are o populate de 1380 lo- 
cuiton. 

Stiu carte 36 persone. 

Se compune din 6 catune : 
Caracal, Darmanesti, Tamasesti, 
Valea-Nandrii, Valea-Rizii si Za- 
haresti. Budgetul comunei la 
venitun e de 1422 lei si la chel- 
tueli de 1368 lei. In toata co- 
muna sunt 194 contribuabili. 

Scoala s'a infiin^at la anul 
1890. Este frecuentata de 45 
baep, din numarui de 82 bae^i 
si 45 fete in virsta de scoala. 

Are 2 biserici deservite de 
2 preo^i si 2 dascali. 

Darmanesti, com. rur., pL Fili- 
pesti, jud. Prahova. 

Este situata nitre riurile Pra- 
hova si Prahovi^a, la 18 kil. de- 
parte de capitala jude^ului si 
la 6 kil. de a pl5sef. 

Se compune din 3 catune : 
Bratasanca - Ungureni, Darma- 



nesti si Iezeni, avind o popu- 
late de 1 896 locuitori (917 bar- 
bap si 978 femei), in care in- 
tra 1 1 familii de Tigani, si 
46 familii de Bulgari, can se 
ocupa cu gradinaria. 

Capi de familie sunt 512, 
contribuabili, 416 si casedelo- 
cuit, 413. 

In comuna sunt 2 biserici: 
una in Darmanesti si a doua in 
Bratasanca, deservite de doui 
preop. 

Locuitorii se ocupa cu olaria, 
dulgheria, rotaria, traistaria si 
cu munca cimpului. Numarui 
mestesugarilor este de 212 : 120 
olari, 25 dulgheri, 9 zidarT, 
4 rotarl, 54 traistari. Ei desfac 
produsul muncei lor laorasele: 
Ploesti, Tirgoviste, Alexandria, 
Bucuresti si Zimnicea. 

In raionul comunei, pe iazul 
Budeasca, a carui apa se des- 
parte din riul Prahova, sunt 3 
mori de macinat. 

Locuitorii s'au improprietarit 
la 1864 pe trei mosii: 242 pe 
mosia Dirmaneasca, cu 857hect.; 
7 pe mosia Cre^uleasca, cu 21 
hect.; 30 pe mosia Bratasanca, 
cu 90 hect. 

Vite sunt: 256 cai, 105 epe, 
181 vaci, 14 bivoli, 37 capre, 
I S I 3 01 > S°9 porci si 486 boi. 

§coala exista in comuna de 
la anul 1868. Localul e pro- 
prietatea comunei. E frecuen- 
tata de 75 baep si 2 fete, din 
numarui de 255 copii (130 ba- 
e\i, 125 fete) cu virsta de scoala. 
Cu intre^inerea personalului se 
cheltueste anual 1566 lei. 

$tiu carte 338 bar bap si 28 
femei. 

Toata comuna cu terenulpro- 
prietarilor are 3222 hect. 

Comerciul se exercita in co- 
muna de 10 circiumari, 

Budgetul prezinta la venituri 
suma de 6976 lei si la chel- 
tueli suma de lei 6402 lei anual. 



Prin Darmanesti trece soseaua 
dintre Ploesti si Tirgoviste. 

E brazdata de 5 movile, din- 
tre cari mai insemnate sunt : 
a-Staicului si Movila-Neam^ului ; 
sunt toate asezate in partea de 
E. a comunei. 

In partea de V. a com., pe 
malul drept al riului Prahovita, 
este vechia cetate numita Tir- 
gul-Frumos cetate, facuta — se 
zice — de Tatar! si unde s'a ga- 
sit multa zidarie si oseminte. 

Este udata de riurile Praho- 
va si Prahovita si de Valceaua- 
lui-Ciulete. In raza acestei co- 
mune, in apropiere de satul 
Bratasanca, este un frumos pod 
de fier peste riul Prahova, al 
sosclei judetene Ploesti-Tirgo- 
viste, pus in circulate in 1898. 

Se margineste cu comunele : 
Margtneni-d.-s., Vladeni, Ari- 
cesti si Haimanalele. 

Darmanesti, sat, si resedin^a 
com. rur. Darmanesti, jud. Mus- 
cel. 

Darmanesti, sat, face parte din 
com. rur. Darmanesti, jud. Pra- 
hova, pi. Filipesti. Aci e o bi- 
serica cu urmatoarea inscrip^ie : 

Accasta sfinta si Dumnczeeasca bise- 
rica s'a facut din milostenie si s'a is- 
pravit de zugravit in zilelc Prea Inal- 
^atului Dornn Alexandru Ghica Voevod, 
la leatul 1833, 7 Noembrie. 

Darmanesti, sat, in com. Gir- 
cina, pi, Tiatra-Muntele, jud. 
Neam^u, asezat pe valea ce se 
cuprinde intre muntele Cozia 
si dealul Balaurul, la 2 kil. de- 
partare de orasul Piatra, mar- 
ginindu-se catre N. cu satul 
Gircina. 

Are o populate de 86 familii, 
cu 372 suflete, din cari: 190 
barba^i, 182 femei; 183 nec&- 
satorip, 145 casatori^i, 43 va- 
duvi, un divor^at; 36 stiu carte, 



Hosted by 



Google 



DARMANESTI 



DASCALITA (POIANA*) 



1 5 19 nu stiti. S&tenil se fnde- 
letnicesc mai cuseama cu agri- 
cultura. 

In acest sat se afla : o vel- 
ni^a (fabric^ de spirt), cu capi- 
tal de 100.000 lei, 51 lucratorl, 
producind anual 309.134 litrurl; 
doua morl; o biserica de lemn, 
vechie, in care dupa descriere, 
se pastreaza o icoana a Maicei- 
DomnuluT, ce s'a purtat de un 
boier in batalia de la Pultava ; 
iar in partea dreapta a drumu- 
lui judetean Piatra-Neam^u se 
afla o cladire mare, vechie, 
dupa cum spun batrinii de pe 
timpul lui Stefan-cel-Mare. 

In cronica lui, Gr. Ureche 
spune ca: «lum, in saptamina 
alba, anul 6942 (1434, Fe- 
bruarie 1), la Darmanesti, s'au 
batut fiii lui Alexandru-cel-Bun, 
Stefan si Elia, si a invins eel 
d'intaiu pe fratele sau Elia», 
dar nu numeste {inutul; asa 
ca nu putem afirma cu sigu- 
ran£a daca localitatea numita 
e aceasta, on Darmanesti din 
jud. Bacau. Cei mai mul^I insa 
atribuesc acest fapt istoric lo- 
calise! din acest jude£. 

Darmanesti, mope, com. Dar- 
manesti, pi. Muntelui, jud. Ba- 
cau; proprietatea familiei Al. 
Stirbeiu. 

Darmanesti, mosie, in cuprinsul 
com, Gircina, pi. Piatra-Mun- 
tele, jud. Neam^u. A fost pro- 
prietatea Postelnicului H. Dar- 
manescu. 

Darmanesti, pddure, com. Dar- 
manesti, pi. Muntelui, jud. Ba- 
cau, in care predomina fagul 
si bradul, proprietatea familiei 
Al. ^tirbeiu. E in intindere de 
7000 hect. aproximativ si este 
supusa regimului silvic. 

Darmanesti, pddure, supusa re- 



gimului silvic, jud. Muscel, pi. 

Riul-Doamnel, in intindere de 

aproape 1000 hect., avind ca 
esen^e fag si stejar. 

Darmocsa, in jude^ul Vlasca, 
petec de pddure, pe proprieta- 
tea Glavaciocul; £ine de com. 
Ferbinfi si de ocolul silvic Cir- 
tojani. 

Daroaia, Neagota, Ciocane- 
lul, Col{ul, Varaticele s* 
Sanda, diferite numiri ce se 
dau dealului care, plecind dela 
N., din mun^ii Scarisoara, se 
prelungeste spre S. si pe par- 
tea de V. a comunei Costesti, 
plaiul Horezul, jud. Vilcea. 

Acest sir de dealuri merge 
spre S. pana la confluen^a riu- 
1 11 Romani cu Bistri^a. Pe el 
sunt multe piscuri acopei*ite cu 
paduri si poenT, precum si o 
mul^ime de vai can il braz- 
deaza. 

Vaile sunt : 

Valea Tu^urului ce izvoreste 
din dealul Daroaia, merge spre 
E. si se varsa tot in dreapta riu- 
lui Bistrifa. 

Valea - Bade!, Valea - lui - Ba- 
cila si Ponorul, carl izvorasc din 
Dealul - Sandei, merg spre S.- 
E. si se varsa tot in dreapta riu- 
lul Bistri^a. 

Piscurile de pe aceste dealuri, 
mergind de la N. spre S. sunt: 
Daroaia, al-DanciuiuI, al-Col^u- 
lul, al-DosuluI, Marul-Mistre£ si 
Momocul. 

Cimpiile de pe coama si poa- 
lele acestui sir de dealuT sunt: 
Daroaia, Miristea, Coti, Nea- 
gota, Calinele, a-Dalurenilor, 
a-Mocanului, a-Col^ului, Vara- 
ticele, a-Crucilor, a-Miegel, a-Cir- 
nel, Dorocioaia, a-Bacilel si Ro- 
vine. 

Daroilor (Piscul-), pise, com. 
Romani, pi. Horezul, jud. Vilcea. 



D&roiul, sat, face parte din co- 
muna rurala Dajesti, pi. Oltul- 
de-Sus, jud. Olt. 

Darvasi, mdgurd, situata in pi. 
Marginea, jud. Vlasca, pe pro- 
prietatea Asan-Aga sau Cos- 
tieni. (VezI istoricul aceste* ma- 
gure la Asan-Aga sau Cos- 
tieni). 

Dascalesti, sat, in jud. R.-Sarat 
pi. Gradistea, cat. com. Nico- 
lesti ; si-a luat numele de la 
mosia Dascalesti; e asezat in 
partea de E. a comunei, pe 
malul drept al riului R.-Sarat, 
la 1200 m. de catunul de re- 
sedin^a, spre E. Nicolesti; are 
o intindere de 15 hect., cu o 
populate de 1 50 familil, ce cu- 
prind 685 suflete, din carl 130 
contribuabili ; stKi carte 38 lo- 
cuitorl. Are o biserica. 

Dascalesti, sub-divizie a cdtu- 
nului Aldeni, din com. Aldeni, 
jud. Buzau. Are 70 familil cu 
230 suflete. Aci se $ine un 
bilciu anual de oare-care impor- 
tant. 

Dascalesti, numire, ce se mai 
da com. rur. Aldeni, jud. Buzau. 

Dascalesti, mosie, in jud. Buzau, 
com. Aldeni, despar^itain doua 
trupurl: unul de 420 hect., nu- 
mit Aldeni, iar altul, Dascalesti, 
propriu zisl, de 200 hect., din 
care 50 hect. padure, restul a- 
raturl, izlaz, etc. 

Dascalesti, tirld, la N. com. 
Surdila-Gaiseanca, pe malul Bu- 
zeeiului-Sec, jud. Braila. Are o 
suprafa^a de 5 hect,, cu 1 1 case, 
locuite de I4fam., sau 50 sufl. 
Vite sunt: 50 cal, 90 vite 
cornute, 80 01 si 19 rlmatorl. 

Dascali^a (Poiana-), izvorde ape 



Hosted by 



Google 



dAsnAjuiul 



76 



DE-CASA (VALEA-) 



tninerale, in grupa izvoarelor 
de la Tirgul-Neam^u si Oglinzi, 
jud. Neam^u. Este situat intr'o 
padure, la o inah:imede 350 m. 
Locuitorii numesc apa aceasta 
La-Apa-Puturoasa. 

Apa din izvor este turbure, 
cu un miros de hidrogen sul- 
furat, foarte pronun^at ; la gust 
estefoarte s&rata si confine gaze. 

Dasnatuiul, deal, jud. Dolj, pi. 
Dumbrava-d.-j., com. Vela, pe 
care este situat satul Sabarul. 

Dasnafuiul, §es, jud. Dolj, pi. 
Bailesti, com. Plosca, pe care 
se intinde com. Plosca. 

Dasnafiriul, riu. Izvoreste din 
Dealul- Negru, judeful Mehe - 
din$i, ramificafiune a culmei 
Frumoase, aproape de izvorui 
riului Drincea. Intra pe teri- 
toriul judefului Dolj, prin pi. 
Dumbrava-d.-j. Curge in aceasta 
plasa cu direcfiunea de la V.- 
E., pana ce patrunde m plasa 
Jiul-d.-m., unde din dreptul co- 
munei Ciutura se indrepteaza 
spre S. Formeaza pufin limita 
intre pi. Jiul-d.-m. si plasa Bai- 
lesti. Din dreptul com. Plosca, 
pi. Bailesti, se indrepteaza spre 
E. de se varsa in balta Nedeia 
in dreptul com. Cirna. Curge 
prin valea numita D£snafuiul 
si printre doua sirurl de dea- 
lurl: Dealul-Guardinifa-Radovan 
in stinga, care desparte basinul 
acestuT riu de basinul riului 
Jiul si Dealul-Cerbulul cu con- 
tinuafiunea sa Dealul-Doridor 
in dreapta DSsn&fuiuluT, care-1 
si desparte de basinul riului 
Drincea. 

In pi. Dumbrava-d.-j., uda co- 
muna Caiugarei, cu direcfiunea 
de la V.-E. Are aci doua poduri 
st&t&toare, unul in partea de 
E. si altul in partea de V. a 
com. Din dreptul acestel co- 



mune primeste pe dreapta Pi- 
riul-Udrii. 

Uda com. Gubancea de la E. 
spre V., in dreptul careia are 
3 poduri si un vad. Primeste 
piriul Pietriceaua pe stinga, in- 
c£rcat la rindul lul cu piriul 
Fagefelul. 

Uda com. Vela, trecind prin 
partea de S. Are un pod peste 
dinsul la Ripa-Rosie. 

Esind de pe teritoriul com. 
Vela, intrii in com. Salcufa, pe 
care o uda prin partea de V.- 
N. face mai multe ondula^nnl 
spre E. si apoi se lasa spre 
S. Are si aci un pod. 

Patrunde pe teritoriul com. 
Tancanau pe care o uda cu di- 
recfiunea de la V.-N.-E. Din 
dreptul acesteT com. patrunde 
in pi. Jiul-d.-m., intrind in co- 
muna Ciutura, pe care o uda 
prin partea de V.-S.-E. Prime- 
ste pe stinga piriul Ciuturica, 
la Podul-Bisericei. 

Primeste in aceasta com. pe 
stinga piriul Dasnafuiul-Mic. 

Patrunde pe teritoriul com. 
Virvorui, de unde se indrep- 
teaza direct spre S., pastrind 
aceasta direcfiune pana aproape 
de varsare. 

Se incarca pe stinga cu pi- 
riul Purceaua, in dreptul moarei 
lui Ion-Stan-Toma, satul Finti- 
nelele (com. Virvorui). 

La esirea din com. Virvorui 
patrande pe teritoriul com. Li - 
povul, pe care o uda prin par- 
tea de V. cu directfa de la N.- 
S. Desparte aceasta comuna 
de com. Intorsura, pe care o 
uda prin partea de E. cu di- 
recfiunea de la N.-S. Primeste 
pe dreapta afluenfii: Jivanul, 
Banaguiul si Valea-Rea, care 
se varsa in dreptul satulul Ra- 
dovan, pe stinga. Aceste rtun ii 
vin din com. Intorsura. La esirea 
din aceasta com. uda com. Cera- 
tul, din dreapta careia formea- 



za limita desp&rfitoare intre pl^- 
sile BSilesti si Jiul-d.-m. Din S. 
com. Ceratul, inceteaza de a 
mai uda plasa • Jiul - d. - m. si 
patrunde in plasa Balta, for- 
mind hotarul de V. catre pi. 
Bailesti. Cea di'ntiiu com. ce 
uda este com. Giurgita, in drep- 
tul careia are mai multe po- 
duri si pe care o desparte de 
com. Urzicufa, pi. Bailesti. Din 
aceasta com. primeste piriul 
Urzicufa, pe dreapta. 

Patrunde in com. Birca, de 
unde se incarca pe stinga cu 
piriul Birca, apoi trece in com. 
Goicea-Mica, pe care o uda in 
partea de V., cu direcfiunea de 
la N.-S. Desparte aceasta com. 
de com. Plosca si Bistreful. Are 
aci 2 vadurl si trei podun. 

Intra in com. Goicea-Mare, 
in dreptul careia are 4 vadurl 
de moara si 2 poduri. 

Patrunde pe teritoriul com. 
Plosca, pi. Bailesti, pe care o 
desparte de com. Cirna, pi. 
Balta. Uda com. Plosca prin 
partea de E., de unde apoi se 
indrepteaza spre E., spre a se 
varsa in Balta-Popei sau Ne- 
deiul. 

Dasnafuiul se revarsa prima- 
vara, dar nu cauzeaza pierderl 
locuitorilor de prin prejur. 

Dasna^uiul, vale, jud. Mehedinfi 
si jud. Dolj, plasile Dumbrava- 
d.-j., Jiul-d.-m. Balta si Bailesti, 
prin care curge riul Dasnafuiul. 
Se mai chiama numai in jud. 
Dolj si Valea-Mare 

DasnaJ uiul-Mic, pirin, jud. Dolj, 
pi. Dumbrava-d.-j., com. Tan- 
canati, afluent pe stinga al riului 
Dasna^uiul. 

De-Casa (Valea-), vale, izvoreste 
din raionul com. Pausesti-Ma- 
glasi, jud. Vilcea, pi. Cozia, 
si se varsa in riul Rimnic, tot 



Hosted by 



Google 



DEAGUL 



77 



DEALUL 



in raionul com. Pausesti-Ma- 
glasi. 

Deagul, com. rur,, ce-i mai zice si 
Deagurile, jud. Arges, pi. Ga- 
lasesti, la 5 kil. de com. rur. 
Costesti (resedin^a subprefec- 
tureT) si la 48 kil. de Pitesti. 
Se compune din 4 catune : Spa- 
la^ei, cu 50 fam., Goleasca, cu 90 
fam., Gainesti, cu 50 fam., Dea- 
gul-d.-s. si Deagul-d.-j., cu no 
fam. In tot sunt 200 fam., din care 
12 fam. de^igani, cu 11 82 sufl. 
In com. sunt 2 biserici, o scoala 
primara rurala, case proprieta- 
restf cu gradina, etc. 

Budgetul comunei pe anul 
1882/83 a fost de 3482 lei 50 
bani la venitun si de 3392 lei 
la cheltueli. 

Dupa o publica^ie oficiala 
(1887) aceasta com. numara 241 
contribuabili si are un budget 
de 2960 lei la venitun si de 
2734 lei la cheltueli. 

Numarul vitelor a fost in anul 
1887 de 1063 capete mar* (1000 
boi si vacl, 50 cai, 5 bivoli, 8 
asinT) si de 3428 vite marunte 
(31 18 01, 30 capre si 280 ri- 
matori). 

Deagul-de-Jos, sat, cu 400 su- 
flete, din jud. Arges, pi. Gala- 
sesti; face parte din com. rur. 
Deagul sau Deagurile. Are o 
biserica cu hramul Adormirea, 
deservita de un preot si un 
cintare^. 

Deagul-de-Sus, sat, cu 200 su- 
flete, din jud. Arges, pi. Gala- 
sesti; face parte din com. rur. 
Deagul sau Deagurile. Are o bi- 
serica, cu hramul To^T-Sfintu, de- 
servita de 1 preot si 1 cintaref. 

Deagurile. Vezi Deagul, jud. Ar- 
ges. 

Dealul, plasd, in jud. Dimbovifa. 



$t-a luat numele de la dealurile 
cu vi! ce o brazdeaza de la N. 
spre S. Aceasta plasa pana la 
1883 isT avea resedin^a in Tir- 
goviste; dar de atunci s'a u- 
nit cu plasa Dimbovi^a. si for- 
meaza o singura plasa cu nu- 
mele Dealul-Dimbovi^a. Este si- 
tuate in mijlocul jude^ulul si se 
invecineste spre E. cu jud. Pra- 
hova, spre V. cu jud, Muscel, 
spre N. cu plaiul unit Ialomi^a- 
Dimbovi^a ; spre S. cu plasa 
Ialomi^a si Cobia si cu pi, Bo- 
lintinul numal intr'un punct la 
com. Ghinesti. Clima acestei 
plasT este dulce si sanatoasa; 
pamintul ei este fertil si acoperit 
de dealurl cu vii, vai si padun, 
precum si cimpif intinse. 

Dealurile mai principale din 
aceasta pi, sunt: Dealurile Ocni^ei 
si ale GorgoteT, numite : Ruse^ul 
Scoar^a, Plaiul Salinelor-Vechi, 
Blejul, si vaile : Valea-Gorgotii, 
Valea-Dulce, Linia si Saratura; 
Dealurile din Gura-Ocni^ei, nu- 
mite: Dealul-Crucilor si Dealul- 
Fintinei; Dealurile Razvadului, 
numite : Fe^ile-Zarafului, Calu- 
gareasca, Valea-luT-Socol si al- 
tele; Dealurile Manastirei-Dea- 
lul si Viforita; Dealurile Ani- 
noasei, numite : Cornetul, Ogra- 
zile si Fe^ele; Dealurile Doice- 
stilor : numite Boltosul, Valea- 
Bradului, Daria si Iuzi ; Dealu- 
rile Bucsianilor, numite : Con- 
{easca, Cru^ul si Sapunarul. Ma! 
toate aceste dealurl si vai pro- 
duc vinurT, fructe si mai ales 
prune, din care se face £uica. 
Dealuri acoperite cu padun si 
izlazuri mat sunt la comune- 
le: Sotinga, Gindesti, Priboiul, 
Tatarani, Manesti, Bo^esti, Lu- 
desti, Butoiul si altele ; iar cimpii 
si sesuri intinse sunt la co- 
munele: Colanul, Vacaresti, La- 
zurile, Cazaci, Habeni, Sacueni 
si Comisani. 

Plasa Dealul-Dimbovi^a este 



una din cele malintinse aleju- 
defuluf. Este udat£ de mat multe 
riuri si anume : Dimbovija si Ialo- 
mifa ; apol de piraele : Valea-Bo- 
festilor. Glimbocelul, Potopul cu 
afluenfilsai: Valea-Butoiulul, Va- 
lea-Cobiel, Valea-$u{il, si altele ; 
dupa aceea Ilfovul, Slanicul, Pirs- 
covulsi Criva^ul. Aceasta pi. pro- 
duce in parole sale cimpoase 
tot felul de cereale : griu, po- 
rumb, orz si altele ; produce 
vin, {uica si tot felul de fructe; 
c&rbunl de pamint la $otinga, 
pacura la Ocni^a. Sunt fabric! 
de gaz la Tirgoviste si Cola- 
nul; morT de apa si de aburl 
in diferite Comune ; fabric! de 
oale si cosuri de richita la Dra- 
gomiresti, etc. Pentru comerciu, 
Tirgovistea se afla in mijlocul 
acestor plasi, unde se vind si 
se cumpara tot felul de articole. 
Din Tirgoviste pleaca in dife- 
rite p&rtf ale plasel Dealul-Dim- 
bovi^a mat multe sosele corau- 
nale, judefene si na^ionale. 

Aceasta plasa coprinde 3 1 co- 
mune rurale : $otinga, Colanul, 
Ocni^a, Gura-Ocni^ei, Razvadul, 
Vacaresti, Habeni, Adinca, A- 
ninoasa, Bucsani, Cazaci, Co- 
misani, Doicesti, Lazurile, Ra- 
ciul, Sacueni, Viforita, Boga^i, 
Botesti, Butoiul, Cindesti, Dra- 
gomiresti, Glimbocata, Hulubes- 
ti, Lucieni, Ludesti, MSnesti, 
Priboiul, Tatarani, Valea-Case- 
lor si Mircea-VodS, avind peste 
tot o popula^iune de 4741 S lo- 
cuitori. In aceasta plasa este o 
judecatorie de ocol cu rese- 
din^a in Tirgoviste ; insa is! in- 
tinde competenta numat asupra 
afacerilor din oras si din plasa 
Dealul, cact locuitoril din plasa 
Dimbovi^a ^in de judecatoria din 
Gaesti a pl&sel Cobia. 

In aceasta plasS sunt mai 
multe biserici si 5 man&stirl: 
Viforita, Dealul, Gorgota, Nu- 
cetul si Butoiul. ^coale sunt 



Hosted by 



Google 



DEALUL 



78 



dealul-afInata 



prin toate comunele de maT sus. 
La Nucet este herghelia sta- 
tute*. Aci, la 1 82 1, Turcil baturS 
pe Grecii lui Tpsilante in doua" 
rlnduri. In Dragomiresti se afl& 
si azT ruine din marele fabric! 
ale lui B&leanu, fabrici de spirt, 
de luminal, de sapun, de pos- 
tav si de tabacSrie. In Doicesti 
sunt ruine de palate vechi. La 
Hulubesti si Comisani slu fost 
lupte intre Turci si RominI 
(1495 — 1599). La Helestaele- 
Domnesti, car! sunt in raionul 
comuneT Cazaci, Vlad-f epes a 
tras in {eap& la 1462 armata 
turceasca* si pe comandantul lor 
Hamza-Pasa, care intrase in {ara* 
ca sS-1 scoata din domnie. 

Dealul, plasd desfiin^ata, din ju- 
de^ul Muscel, care coprindeape 
la inceputul secol. al XVIII-lea 
toate comunele de la Valea- 
Mare (linga* Pitesti) pan& la Ca- 
linesti (asta-zl pi. Podgoria). 

Dealul, sat. (Vezi Cristesti, sat, 
com. Cristesti, pi. Cosula, jud. 
Botosani). 

Dealul, sat. (Vezi Buda, sat, com. 
Zvorastea, pi. Berhometele, ju- 
de^ul Dorohoiu). 

Dealul, catun. (Vezi Cotnari, sat, 
pi. Bahluiul, jud. lasi). Are o 
populate de 60 familil, sau 249 
suflete. 

Vite sunt 417 capete, din 
carl: 103 vite man cornute, 28 
cai, 220 oX si 68 rim&tori. 

Dealul, parte din satul Sire^elul, 
jud. Suceava. 

Dealul, mahala, in jud. Mehe- 
dinfi, pi. Ocolul-d.-s.; {ine de 
com. rur. Bresni^a. 

Dealul, m&ndstire, jud. Dimbo- 
vi^a. E situ aril la 4 kil. de Tir- 



goviste, spre N.-E., pe un deal 
cu o pozi^ie frumoasa' si incon- 
juratS cu viT. In aceasta* m&nas- 
tire a fost instalata. scoala de 
sub-oficerT, care s'a mutat de 
aci la Bistri^a. Tot aci a fost 
sub garda un convoiu de 800 
prizonieri Turci maT multe luni 
in urma razboiului de la 77/78. 

Se pastreaza in manastire un 
sicriu cu dou& craniurT, unul 
capul lut Radu-cel-Mare, care 
a fondat aceasta manastire si 
al doilea capul lui Mihaiti-Vi- 
teazul. 

Prin secolul al XV-lea, in Tara- 
Romineasca erau doua partide 
de boeri, can traiau in cea maT 
inversunata dusmanie, din cauza 
ca fie-care voia sa puna mina 
pe domnie. Aceste partide dupa 
numele capilor lor se numeau 
partida Danestilor si Dracules- 
tilor. Pe la anul 1446, Danesti 
cu ajutorul Ungurilor ucise chiar 
in mijlocul TirgovisteT, capitala 
{arei, pe atuncT, pe Domnul (a- 
rei Viad-Dracul dimpreuna cu 
fiul sau Nicolae si ast fel ocupara 
Danesti tronul {arel. Cei do! 
Draculesti, victima urei si a 
dusmaniei, se inmormintara pe 
culmea dealului intr'o pozitie 
frumoasa, unde este asta-zT Ma- 
nastirea-Dealul, se ridica apoi 
aci o mica" capela de iemn, care 
mult timp s'a numit Gropni^a- 
Draculestilor. # 

La anul 1499, Radu-al-V-lea- 
cel-Mare, din familia Dracu- 
lestilor, privind de maT multe 
or!, din palatele sale domnest! 
din Tirgoviste, locul de pe deal, 
unde zaceati oasele scumpe ale 
mosilor sa?, ins&rcina pe Oncea 
Corbul, unul dintre cei maT cre- 
dinciosi demnitarT al saT, ca sa* 
ridice o man&stire marea^a pe 
acest deal scump familieT sale. 
Man&stirea - Dealul se termini 
si setlrnosila 1500, in prezenfa 
Domnilor si a mai marilor \&- 



reT, dindu-i-se hramul Sf. Ni- 
colae, servind la acest inalt o- 
ficiu divin Patriarhul Nifon si 
Mitropolitul Macarie. Manasti- 
rea-Dealul a fost reparata* de 
Bibescu-Voda pe la 1844, cind 
a facut si o sosea cu aleiu de 
teT din Tirgoviste pana la Ma- 
nastire. 

Asta-zi in manastirea Dealul 
este un mare depou de arme. 

Dealul, mahala, in jud. Mehe- 
din^i, plasa Dumbrava; {ine de 
com. rur. Bal^a^i. 

Dealul, mahala, com. rur. Sla- 
vesti, pi. Olte^ul-d.-s., jud. Su- 
ceava. 

Dealul, deal, jud. Covurluiu, in- 
tre piraele Covurluiului si Su- 
huluiuluT, care atinge com. Mas- 
tacani numai cu o parte din 
coasta sa despre E., formind 
valea si sesul piriului Covurluiu. 

Dealul, padnre, supusa regimului 
silvic, in raionul comunei Ru- 
carul, plaiul Dimbovita, jude^ul 
Muscel. 

Dealul, trup din pftdurea statu- 
lui, in raionul com. Barcea, pi. 
Birlad, jud. Tecuciu. 

Dealul, deal, jud. Muscel, pro- 
prietatea com. Domnesti, din 
care curge Piriul-f iganuluT, Va- 
lea-luT-Ilie, Piriui-cel-Mare, va- 
lea Bercoia si Valea-luI-Gheor- 
ghe. Acest deal se afla spre V. 
comunei si are pamint nisipos 
in mare parte, rati de hrana. 
E acoperit in mare parte cu a- 
nin si mesteacan. Pe icT pe co- 
lea se v3d ripT si surpaturi. 

Dealul-Afinata, loc de vie, in 
intindere de 3 hect. 6354 m. 
p. E situat in com. Rusanesti, 
pi. Cerna-d.-j., jud. Vilcea. A fost 



Hosted by 



Google 



DEALUL-ALMAJULUI 



79 



DEALUL-CEL-MARE 



pendinte de Episcopia Rimni- 
cul. S'a vindut de veci. 

Dealul-Almajului, deal, linga 
com. cu acela$! numejud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-s. Pe acest deal este 
un punct trigonometric, a?ezat 
de statul major austriac (1854) 
cu ocazia facerii har^ii ^ari!. 

Dealul-Babelor, deal. (VezI Ba- 
bele). 

Dealul-Bagna, pddurice a sta- 
tuluT, in intindere de 40 hect., 
pendinte de com. Gole$ti, pi. 
Riurile, jud. Muscel. 

Dealul-Balaban, deal, in com. 
rur. Glogova, plaiul Closani, ju- 
detul Mehedin^i. 

Dealul-Balce§ti, catun, jud. Ar- 
ge?, pi. Topologul, pendinte de 
com. rur. Corbi-Mangureni sau 
Corbi-din-Vale. Are o populate 
de 92 locuitori; o biserica cu 
hramul Intrarea-in-Biserica, de- 
servita de 1 preot $i I cintare^. 

Dealul-Bal^ei, deal, se prelun- 
ge$te de la N. la S. de-a lungul 
comunelor: Berezeni $i Bozia, 
pi. Prutul, jud. Falciu, numit 
ast-fel de la balta Berezeni, ce 
se afla pe sesul Prutului, $i in 
lungul careia vSe intinde. Pe 
culmea acestui deal, in partea 
de N., se afla o movila. 

Dealul-Batrin, deal, in com. rur. 
Lupsea, plasa Motrul-d.-s., jud. 
Mehedin^i. 

Dealul-Berbecului.V. Coarnele- 
Berbecului, deal, jud. Neam^u. 

Dealul-Be§legei, deal, pe teri- 
toriul com. Raducaneni, pi. Po- 
doleni, jud. Falciu. 

Dealul-Bisericei, sat, cu 73 lo- 



cuitori, jud. Arges, pi. Pite^ti; 
face parte din com. rur. Cocul- 
Pope^ti. 

Dealul-Bisericei, sat, face parte 
din com. rur. Rijle^ul-Vieros, 
pi. Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o 
popula^iune de 120 locuitori. 

Aci e o biserica, fondata la 
anul 1830 de logofatul Anghel 
Ceau^escu, cu so£ia sa Dumitra 
?i alt! locuitori mat de frunte 
din comuna. 

Dealul-Bisericei, mahala, com. 
rur. Tereuja, pi. 01te£ul-d.-s., 
jud. Vilcea. 

Dealul-Bisericei, deal, numit 
ast-fel de la biserica ce se afla 
pe ei, in partea de N. a satu- 
lui Bozia, com, Bozia, pi. Pru- 
tul, jud. Falciu. Pe platoul a- 
cestu! deal se afla a$ezat si sa- 
tul Bozia. 

Dealul-Birladului, deal, in jud. 
Falciu. Se intinde din hotarul 
jud. Vasluiu, intre riul Birlad 
si piriul Crasna, pe teritoriul 
com. Tirzii, pi. Crasna, pe o 
suprafa^a cam de 286 hect. Ca- 
patul lui despre S. se nume^te 
Gheba. 

Dealul-Boeresc, deal, In com. 
rur. Lupsea, plasa Motrul-d.-s., 
jud. Mehedin^i. 

Dealul-Borlii. Vezi Borli. 

Dealul-Borone§ti, sat, jud. Ar- 
ges, pi. Argesul, pendinte de 
com. rur. Valea-Danului. Are 
70 familif, sau 147 locuitori; i! 
ma! zice si Borobanesti. 

Dealul-Boului, sat, cu 100 loc, 
jud. Arge?, pi. Pi testi; face par- 
te din com. rur. Cocul-Popesti. 

Dealul-Bradului, com. rur., jud. 



Arge$, pl- Pitesti, la 23 kil. de 
com. rur. Bascovu-Flesci, rese- 
dinta sub -prefecture! si la 24 
kil. de Pitesti. Se compune din 
satele: Degera^i (200 loc); Pe- 
pelesti (180 loc.) si Rosogesti 
(190 loc), peste tot 570 loc 

In comuna este o biserica de 
lemn, facuta de locuitori! mos- 
neni, cu hramul Cuvioasa-Pa- 
raschiva, deservita de 2 preo{! 
si 1 cintaref ; o $coal& prim. rur. 

Dupa o publica^ie oficiala 
(1887), aceasta com. numara 81 
contrib. $i are un budget de 
1427 le! la venitur! si de 1 152 
le! la cheltueli. 

Vite mar! erau in 1887 426 
capete (400 bo! $1 vac!, 26 ca!) 
$i 972 vite marunte (850 o!, 2 
capre ?i 120 rimatori). 

Dealul-Brane§ti, deal, in com. 
rur. Glogova, plaiul Closani, ju- 
de^ul Mehedin^i. 

Dealul-Buda, deal, in com. rur. 
Glogova, plaiul Closani, jud. 
Mehedin^i. 

Dealul-Casei, deal, in com. rur. 
Micule^ti, pi. Vaiior, jud. Me- 
hedin^i. 

Dealul-Caselor, deal, in com. 
rur. Lupsea, plasa Motrul-d.-s., 
jud. Mehedinp. 

Dealul-CSlugaruluI , deal, in 
com. rur. Matasari, pi. Vaiior, 
jud. Mehedin^i. 

Dealul - Calugarului, deal, in 
com. rur. Miculesti, jud. Mehe- 
din$i, pi. Viilor. 

Dealul - Carbunelui, > pddure, a 
statulu!, in intindere de 175 
hect. com. Stanesti, jud. Muscel, 
pL Nucsoara. 

Dealul-cel-Mare, deal, $i locu- 



Hosted by 



Google 



DEALUL-CERBULUl 



80 



DEALUL-CU-MONUMENT 



in$a izolatS, la E. de com. Stii- 
peni, jud. Musce], pi. Riurile, 
de unde izvore^te plriul Ogre- 
zile. 

Dealul-Cerbului, deal, cu vii, 
in jud. Mehedinti, pi. Blahni^a. 
Jine de com. rur. Bato^i. Con- 
fine marmora alba, foarte fru- 
moasa. 

Dealul-Cetafuia, virf de deal, 
jud. Bacau, pi. Siretul-d.-j., com. 
Gioseni. E situat la E. satuluT 
Horge$ti $i numit ast-fel fiind- 
ca se crede a fi fost pe din- 
sul o vechle cetate. 

Dealul-Ceta^uiei, culme de deal, 
jud. Olt. Vezi Ceta^uia. 

Dealul-Chiciora, deal, cu pa- 
dure, in jud. Mehedin^i, plaiul 
Cerna ; {ine de com. rur. Marga. 

Dealul-Ciocindiei, deal, in com. 
rur. Micule$ti, jud. Mehedin^i, 
pi. Vailor. 

Dealul-Ciungilor, padure, jud. 
Bacau, plasa Tazlaul-d.-j., com. 
Birsane^ti, proprietatea capita- 
nului §eptilicT. Este foioasa (fag, 
stejar). Are o intindere de 115 
hect., ?i este supusa regimuluf 
silvic. 

Dealul - Clsmanegei, deal, in 
jud. Mehedin^i, com. rur. Mi- 
cule?ti, plasa Vailor. 

Dealul-Coastei, deal, in com. 
rur. Crainici, jud. Mehedin^i, 
plaiul Clo^ani. 

Dealul-Coastei. Vezi Coste?ti, 
jud. Suceava. 

Dealul-Comorilor, deal, cu pa- 
dure, pe teritoriul mo^iei Hli- 
boca, jud. Dorohoiu, pi. Prutul- 
d.-s., com. Pomirla. Pe virful 



lui se vad ni$te gropi, despre 
care tradi^ia populara spune ca 
din vechime s'ar fi scos din 
ele multe scule pre^ioase ?i o 
mare comoara. 

Dealul-Corbului, mica pddurice, 
in intindere de 20 hect. a sta- 
tului, pendinte de com. Gole^ti, 
jud. Muscel, pi. Riurile. 

Dealul-Corbului, virf de deal, 
jud. Bacau, pi. Siretul-d.-j., com. 
Mile^ti. Face parte din ridicatu- 
rile care despart pirlul Racataui, 
de Siret. 

Dealul-Cornilor, deal, pe care 
se aria a$ezat satul Corni-Un- 
guri; este o ramificare a dea- 
lului Lohan, ce se intinde pe 
partea de S. de la E. la V. pe 
teritoriul com. Epureni, jud. 
Falciu, pi. Prutul. Si-a luat nu- 
mirea de la padurea de corn! 
ce se aria pe el. 

Dealul-Corni^orul, deal, in co- 
muna rur. Glogova, jud. Mehe- 
din^i, pi. Clo^ani. 

Dealul-Coteni, deal mic, jud. Ba- 
cau, pi. Siretul-d.-j., com. Ta- 
ma?i; se ridica la N. de satul 
cu acela^J nume. In partea cul- 
minanta a acestui deal se afl£ un 
beciu, numit Beciul-Tataresc sau 
Urie^esc, unde legenda spune 
ca-?T pastrau Tatarii averile. 

Dealul-Cotmeni^ii, catun, din 
jud. Arge§, pi. Pite^ti, pendinte 
de com. rur. Draganul-Basco- 
vel. Are 32 fam. 

Dealul-Croicei, deal, in com. 
rur. Matasari, jud. Mehedin^i, 
pi. Vailor. 

Dealul-Croicilor, deal, in jud. 
Mehedin^i, pi. Vailor, comuna 
rur. Micule^ti. 



Dealul-Croitorilor, deal, in co- 
muna rur. Su$i$a, jud. Mehe- 
din^i, pi. Motrul-d.-j. 

Dealul-Crucei, deal, incepe din 
Podi^ul- Hucilor, de pe mo$ia 
Vladeni, jud. Dorohoiu, pi. Co- 
pula, com. Corlateni, ?i se pre- 
lunge^te de asupra Jijiel, la moa- 
ra de linga sat. 

*■ 
Dealul-Crucei, deal, jud. Val- 
cea, pi. Ocolul, com. Vlade^ti. 

Dealul-cu-Cetate, deal, in jud. 
?i pi. Tulcea, com. Moru-Ghiol, 
cat. Dunava^ul-d.-s. ; se desface 
din dealul Moru-Ghiol ; se in- 
tinde spre E., brazdind partea 
N.-E. a pla$ei $1 pe cea Estica 
a comunei ; pe la poaleie nor- 
dice merge calea comunala Mo- 
ru-Ghiol-Dunava^ul; la cele S. 
este a$ezat satul-Dunavatul-d.-s ; 
virful Dunava^ul are 52 m. S'a 
numit a?a, din cauza a 3 mine 
de lagare romane, situate la 
nord ?i cunoscute de locuiton 
sub numele de Cetate. 

Dealul - cu - Gruiul, sukat. Vezi 
Corbi, proprietatea statului, jud. 
Muscel. 

Dealul - cu - Monument, deal, 
in jud. Tulcea, pi. Macin, pe te- 
ritoriul catunului Garvan, co- 
muna rur. Vacareni. Se desface 
din Dealul-Cararilor, anume din 
virful dealulul Pietrosul (162 m.); 
se intinde spre N., avind o di- 
rec^iune generala de la S.-E. 
spre N.-V., brazdind partea nor- 
dica a pla^ei $i a comunei; in 
partea Vestica are virful numit 
Bugeacul (86 m.), la picioarele 
caruia se afla un mic monu- 
ment, ridicat cu ocazia debar- 
carei trupelor ruse^ti in razboiul 
din 1877 — 1878; se intinde 
printre balta Jijilei ?i scurgerea 
sa Girla-La^imei ; atit la poa- 



Hosted by 



Google 



DEALUL-CU-PERl 



81 



DEALUL-DOAMNEl 



lele estice cit si la cele vestice 
se afla doua micT bande de ni- 
sip, pe carl merg doua dru- 
muri vecinale, Jijila-Azacliu si 
Garvan-Azacliu ; are o inal^ime 
de Sy m.; epunct trigonometric 
de ordinea a 3-a; domina asu- 
pra satului Garvan, asezat la 
poalele sale; este acoperit cu 
seman&turi si finete. 

Dealul-cu-Peri, deal, jud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-s., com. Fratositi^a ; 
are o inal^ime de aproape 92 m. 

Dealul-cu Viile, deal, la V. si 
in margin ea com. Telesti, jud. 
Gorj, pi. Ocolul. Se prelungeste 
de la N. spre S. pe o intindere 
de aproape 2 kil. Este acope- 
rit cu vii si e proprietatea co- 
muneT Telesti. 

Dealul-Cuca, sat. Vez! Cuca. 

Dealul-Cucului, sat. Vezi Caza- 
nesti. 

Dealul-de-Est, padure a statu- 
lui, in intindere de 225 hect., 
aparttnind com. Stanesti, jud. 
Muscel, plaiul Nucsoara. 

Dealul-de-Est, padure, proprie- 
tary a statuluT, in intindere de 
500 hect., com. Corbisori, plaiul 
Nucsoara, jud. Muscel. Formea- 
za impreuna cu padurea Dea- 
lul-de-Vest (244 hect.) si Zavo- 
iul de linga riul Doamna (12 
hect.), padurea Corbisori, avind 
toata o suprafata de 750 hect. 

Dealul-de-Est, padure.Vezi Dea- 
lul-de-Vest, com. Dobresti, jud. 
Muscel. 

Dealul-de-Jos, deal, cu vii, in 
jud. Mehedin^i, com. rur. Rete- 
jul, pi. Closani; produce vin bun. 

Dealul-de-Jos. Vezi Dealul-de- 



Sus, comuna Balilesti, j ide^ul 
Muscel. 

Dealul-de-MijlOC, deal, numit 
ast-fel pentru ca se prelungeste 
intre alte doua dealurT, pe te- 
ritoriul comunei Rusca, plasa 
Pmtul, jud. Falciu. 

Dealul-de-Rudina, catun, in co- 
muna rurala Dilma, jude^ul Me- 
hedin^i, plaiul Cerna. 

Dealul-de-sub-Virful - Pietrei, 

deal, la N. de com. Aposto- 
lache, pi. Podgoria, jud. Pra- 
hova, m direc^ie de la Via E. 
Pe el se cultiva vie. 

Dealul-de-Sus, deal, in jude^ul 
Mehedin^i, com. rur. Retezul, 
plaiul Closani. Este acoperit cu 
vii carl dau un vin bun. 

Dealul-de-Sus si Dealul-de- 
Jos, doua serii de dealuri la 
V. de com. Balilesti, pi. Riurile, 
jud. Muscel. Una merge catre 
V., prelungire a culmei de 
munp si dealuri ce trece prin- 
tre riul Doamnei de o parte si 
riul Bratia de alta ; alta ca- 
tre E., prelungire a culmei de 
mun^i si dealuri ce merge pe 
de o parte printre riul Bratia, 
iar pe de alta printre riul Bu- 
ghea si Riul-Tirgului. Aceasta 
din urma serie se termini in 
comuna Balilesti printr'o cim- 
pie intinsa, avind un pamint 
cit se poate de propriu pentru 
agricultural Cea-1'altS serie de 
V. merge mai departe catre 
S., prin comuna Bajesti si se 
termina in com. Piscani, pe la 
poalele careia trece riul Bratia 
unit cu Riul-Tirgului. 

Ambele dealuri sunt acope- 
rite cu o mul^ime de p&duri. 

Dealul-de-Vest, padure, propri- 
etate a statului, in intindere de 



750 hect., com. Dobresti, pi. 
Podgoria, jud. Muscel. Impre- 
una cu Dealul-de-Est, care are 

suprafata. de 500 hect., for- 
meaz& padurea Furesti. 

Dealul-de-Vest, pddure a sta- 
tului, in intindere de500hect., 
pendinte de com. Aninoasa, pi. 
Riurile, jud. Muscel. 

Dealul-de-Vest, padure. Vezi 
Dealul-de-Est, com. Corbisori, 
jud. Muscel. 

Dealul-despre-Butora, ramifi- 
cafte a dealului dintre piraele 
Covurluiul si Suhuluiul, din co- 
muna M&st&cani, plasa Prutul, 
jud. Covurluiu. 

Dealul-Dianca, sat, jud. Ba- 
cau, plasa Tazlclul - de - sus, al 
catunului Leontinesti, situat 
pe podisul Dianca, la o de- 
partare de 200 m. de satul 
Leontinesti (scoala). Din acest 
catun au urmat la scoala 14 
copii, in anul 189 1, din 33 in 
virsta de scoala. 

Are o biserica ortodoxa, cl£- 
dita de locuitorT, deservita de 

1 preot si 2 cint&refi. 

Are o populate de 45 fa- 
milii sau 114 suflete. 

Animale se numar& : 14 cat, 
92 vite cornute si 47 porcl. 

Dealul-Dienejul, sat, jud. Ba- 
cau, pi. Siretul-d.-j., al comunei 
Pincesti. Se afl£ situat intre pi- 
rlul Pogle^ul si piriul Dieneful, 
la o depSrtare de 1800 m. de 
satul Pincesti. Are 44 fam. sati 
149 sufl. Vite sunt: 14 ca*, 108 
vite cornute, 65 porcl si 14 capre. 
La marginea satului sunt mo- 
vile gaunoase si san^uri care 
fac parte din intaririle de la 
Gatisesti, numite Apar&toarea. 

Dealul-Doamnei, deal, pe teri- 



66878. iiarele Dicfionar Geogra/ic. Vol. 111. 



11 



Hosted by 



Google 



DEALUL-DOCmClULUI 



82 



DEALUL-LEULUI 



toriul satului Orofteana-de-Jos, 
com. Orofteana, pi. Her^a, ju- 
de^ul Dorohoiu. 

Dealul-Dochiciului, deal, aco- 
perit cu padure si poeni, d'a- 
supra orasulul Baia-de-Arama, 
din jude^ul Mehedin^i, plaiul 
Closani. In interiorul acestui 
deal se afla carbunl de pamint. 
Peste Dealul -Dochiciuluf trece 
o poteca de picioare si cai ce 
duce de la Baia-de-Arama, prin 
Ponoare, la Baia-de-Sus si spre 
Turnul-Severin. 

Acest deal este punct de 
observa^iune, predominlnd cu 
vederea sa, asupra locaiita^ilor 
vecine si mat cu seama spre 
jud. Gorj. 

Dealul-drept-al-Plapcei, deal, 
jud. Olt. Vezi Pietrisul. 

Dealul-Drochiei, deal, pe teri- 
toriul com. Gugesti, pi. Crasna 
jud. Falciu. 

Dealul - Dumbravei, deal, in 
suprafafa cam de 356 hect., in 
partea de S. a comunei Tirzi, 
pi. Crasna, jud. Falciu, la S. 
de dealurile : Prisaca si Dealul- 
Dobrei, in hotarul com. Corni. 

Dealul-Facale{e§ti, cdtun, din 
jud. Arges, pi. Pitesti, pendinte 
de com. rur. Cocul-Popesti; are 
100 locuitori. 

Dealul-Florilor, deal, in jud. 
Mehedin^i, com. rur. Lupsea, 
pi. Motrul-d.-s. 

Dealul-Frumos, numire vechie 
a comunei Pleasa, pi. Podgoria, 
jud. Prahova. 

Dealul-Fundoaei, deal, se in- 
tinde intre Prut si satul Crai- 
niceni, com. Horodistea, plasa 
Prutul-d. : j., jud. Dorohoiu. 



Dealul- Gfrsului, deal, pe teri- 
toriul com. Tamaseni, pi. Mij- 
locul, jud. Falciu. Legenda zice 
ca numirea-i vine de la un om 
numit Girsan, care, fugind de fri- 
ca Turcilor, a fost prins pe acest 
deal unde i s'ar fi taiat capul. 

Dealul-Glodului, padure, com. 
Birsane?ti, pi. Tazlaul-d.-s., jud. 
Bacau. E in intindere de 270 
hect. si este supusa regimului 
silvic. Predomina stejarul si fa- 
gul. Proprietari sunt: Razu (cu 
215 hect.) si Verdeanu (cu 55 
hect.) 

Dealul-Gorgului, deal, in par- 
tea de S. a com. Bazga, plasa 
Podoleni, jud. Falciu, numit 
ast-fel de la un vechiii proprie- 
tor, Gorgu. Dealul e acoperit 
cu padure, vii si livezT. 

Dealul - Grebenul. Vezi Gre- 
benul. 

Dealul-Grecului, deal, ramifi- 
care a dealului Lohan, jude^ul 
Falciu. Se intinde de la V. la 
E., pe teritoriul com. Epureni, 
pi. Prutul, intre vaile Ivan si-a 
GreculuT, terminindu-se la Gura- 
Vael in sesul Prutului. 

Dealul-Grigorescului, deal, in 
jud. Mehedin^i, com. rur. Micu- 
lesti, pi. Vailor. 

Dealul-Gruiuhri, sat, pe apa 
Vedel ; face parte din com. rur. 
Alunisul, pi. Vedea-d.-s., jud. Olt. 
Are o popula^iune de 157 loc. 

Are o biserica. 

Locuitortf acestui catun sunt 
mo^neni. 

Dealul - Gugului. Vezi Gugul, 
deal, com. Botesti, pi. Crasna, 
jud. Falciu. 

Dealul-Ione§ti, loc, pe teritoriul 



com. Magiresti, pi. MunteluT, 
jud. Bacau. 

Dealul-Inalt, munte, spre N. de 
satul Slatioara, jud. Suceava. 

Dealul-Jicnei, deal, se intinde 
din hotarul mosiel Zvoristea, $i 
se termina pe teritoriul satului 
si com. Zamostia, pi. Berho- 
metele, jud. Dorohoiu. 

Dealul-Jitianului, deal, in jud. 
Mehedin^i, plaiul Cerna ; £ine 
de teritoriul com. rur. Silistea, 
catunul Turtaba. Intr'una din 
ramurile acestui deal, despre 
comuna Izvernea, numita dea- 
lul-Izmenelor, Poieana-Belitinu- 
luT, s'a gasit o comoara de bani, 
o lada mare de lemn, care era 
plina cu bani de aur din tim- 
pul luT Ludovic, regele Ungariei. 
Pe linga bani, s'au gasit si cite- 
va arme, sabil si alte scule de 
valoare. 

Pentru impar^irea acestei co- 
mori a fost proces inaintea tri- 
bunalului de Mehedin^i. 

Dealul-Lat, munte, in comuna 
Neagra-SaruluT, jud. Suceava. 

Dealul-Lat, munte^ acoperit de 
fina^url, in com. Bogdane$ti, 
jud. Suceava. 

Dealul-Launele, sat, cu 150 
locuitori, jud. Arges, pi. Oltului; 
face parte din com. rur. Do- 
bresti. 

Dealul-Launelui, sat, din jud. 
Arges, pi. Oltului, pendinte de 
com. rur. Scheiu. 

Dealal-Leului, catun, apar^inind 
comunef Bace^ti, din pi. Gilor- 
tul, jud. Gorj. E situat pe dea- 
lul cu acelasl nume, in par- 
tea de E. a catunului Bacesti. 
Are o suprafa^a de 242 hect, 



Hosted by 



Google 



DEALUL-LtCAREflLOR 



83 



DEALUL-LUNG 



din care 70 hect. padure, So 
hect. arabile, 75 hect. fine^e, 
7 hect. vie, 10 hect. livezi de 
pruni. 

Are o populate de 44 familii, 
sau 130 suflete, dintre carl 40 
contribuabili, to{i RominT, ocu- 
pindu-se cu agricultura si cres- 
terea vitelor. 

Locuitoril sunt mai to{I mos- 
neni si poseda : 10 plugurl, 25 
care cu boT, 80 vite mari cor- 
nute, 3 cal, 160 01, 8 capre 
si 80 rimatorl. 

Comunica^ia in acest catun 
se face prin drumurl ordinare 
si prin soseaua vecinala, care 
leaga catunul de resedin^a si 
cu jud. Dolj. 

In catun se mai gasesc 1 
pu{ si 3 fintinl. 

Dealul- Licarejilor, fa fa de deal, 
in jud. Mehedin^i, plaiul Clo- 
sani, com. rur. Negoesti, satul 
Padesului. E acoperita cu vii, 
pruni, men, peri si al^i poml 
fructiferl. 

Dealul-lui-Agape. Vezi Agape 
deal, com. O^eleni, pi. Mijlocul, 
jud. Faiciu. 

Dealul-lui-Balan, deal, la V. 
de satul Rachitoasa, com. cu 
acelasi nume, jud. Tecuciu. 

Dealul-lui-Bobe, deal, acoperit 
cu vii, in jud. Mehedinfi, plaiul 
Closani ; {ine de com. rur. Ne- 
goesti, satul Padesul. 

Dealul-lui-Frate, munte, al co- 
munei Valari, din plaiul Vulcan, 
jude^ul Gorj, situat spre N. de 
comuna. Pe acest munte se afla 
numai padure de fag. 

Dealul-lui-Frate, sau Valari, 

picket militar. Se afla construit 
pe dealul cu acelasi nume, con- 
struct delemn compusadin o 



cazarma si o bucatarie. Poteca, 
ce se priveghea^a de acest pi- 
chet, intra in $ara pe la Mun- 
celul-Mare, ia direc^ia sudica 
pana in Valari; trecind Gruha- 
Mare, Lesurile, Vai-de-Ei. Pa- 
trularea intre Dealul-lui-Frate 
si Muncel, se face pe poteca 
ce trece pe la coama plaiului 
Valari, pe dealurile Botel si 
Muncelul-Mic, unde se afla si 
pichetul. Poteca poate fi straba- 
tuta si de patrupede incarcate. 
intre^inerea e anevoioasa. 

Dealul-lui-Gaspar, deal, in ju- 
de{ul Mehedin^i, com. rur. Mi- 
culesti, pi. Vailor. 

Dealul-lui-Ghica, deal, in jud. 
Mehedin^i, com. rur. Susi^a, pi. 
Motrul-d.-s. 

Dealul-lui-Ivan, ramificare a 
dealului Lohan, ce se intinde 
de la V. spre E., pe teritoriul 
comunei Epureni, pi. Prutul, jud. 
Faiciu si care se termina la 
unghiul format de confluenfa 
piraielor Cir{a si Balcoael, pe 
locul numit Ben^a, avind pe 
dreapta valea cu Piriul-Bilcoael, 
iara pe stinga valea cu Piriul- 
luT-Ivan. 

Dealul-lui-Ivan, deal, in com. 
rur. Miculesti, pi. Vailor, jud. 
Mehedin^i. 

Dealul-lui-Micu, deal, in com. 
rur. Crainici, plaiul Closani, ju- 
de£ul Mehedin^i. 

Dealul-lui-Moisa, deal, pe te- 
ritoriul com. Jegalia, pi. Mijlo- 
cul, jud. Faiciu. 

Dealul-lui-Otel, deal. V. 0{e- 
lul, deal, com. O^eleni, pi. Mij- 
locul, jud. Faiciu. 

Dealul-lui-Trocan, deal, in co- 



muna rur, Glogova, plaiul Clo- 
sani, jud. Mehedin^i. 

Dealul-lui-Vlad, pise, pe culmea 
Ciinenilor, jud. Vilcea. 

Dealul-Luminelor. Vezi Lumi- 
nele. 

Dealul-Lung, com. rur., in jud. 
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, pe ma- 
lul drept al riului Rlmna. 

$I-a luat numele de la cul- 
mea cu acelasi nume. 

Este asezata in partea nor- 
dica a jude^ulul, la 40 kil. spre 
N.-V. de orasul R.-Sarat, si in 
cea de N. a plaiului, la 12 kil. 
spre N.-E. de com. Dumitresti, 
resedinfa plaiului. Comune in- 
vecinate sunt: Lacul-lui-Baban, 
la 3 kil. ; Odobasca, la 7 kil. ; 
Bondesti, la 10 kil. 

Se margineste la N. cu com. 
Odobasca; la E. cu cat. Podul- 
Laculul (al com. Odobasca), de 
care se desparte prin dealul Ma- 
gura ; la N. cu Lacul-lui-Baban ; 
la V. cu Dumitresti, desparfit 
prin dealul Peleticul. 

Este o comuna din regiunea 
dealurilor. E brazdata la N. de 
Dealul-Petrenilor ; la V. de Dea- 
lul-Lung, Peleticul si Tinosul; 
la E. de Dealul-Magura. 

Riurile, cari o uda sunt : Rim- 
na la E. si afluen^il sal Peleti- 
cul unit cu Tinosul si Strimba; 
Valea-Rosca, la V.; Valea-Nea- 
gra, Ja N. Sunt in com. 4 pu- 
\\xr\ si 22 fintini. 

Catunele cari compun com. 
sunt : Peleticul, resedinfa, la V.; 
Plopul, la N.-E.; Rasca, la N.- 
V.; Tinosul si $otanari, la S.-V. 

Suprafafa comunei este de 
4813 hect, din carl: 833 hect. 
ale Iocuitorilor, (180 hect. vatra 
comunei) si 3930 ale proprie- 
ta$il private. 

Popula^ia comunei este de 
212 familii, sau 898 suflete; 



Hosted by 



Google 



DEALUL-LUNG 



84 



DEALUL-MARE 



425 barbafi ?i 473 ferae* ; 173 
casatoritl, 678 necasatoriti, 47 
vaduvl. 

$tiu carte 5 persoane. 

Biseridf sunt 2 : una cu hra- 
mul loan Botezatorul, zidita in 
1833 de Enache Costescu si 
Sandu Simon, unde sunt zugra- 
vi£i ; a doua cu hramul Sf. Ni- 
colae, fondata de locuitorl; am- 
bele bisericl sunt deservite de 
1 preot si 1 cintatare^. Ele sunt 
intre^inute de comuna. 

Este o scoala mixta, fondata 
in anul 1888 de comuna, con- 
dusa de un inva^ator si frecuen- 
tata de 28 elevi. 

Calitatea pamintului este mai 
mult muntoasa. In ce priveste 
cultura pamintului, com. are : 
260 hect. arabile, 250 hect. imas, 
3530 hect. padure, 10 1 j* hect. 
vii, 400 hect. fine^e, 362 hect. 
neproductiv. 

Locuitoril poseda : 40 plu- 
guri; 2327 capete de vite, din 
carl : 467 boi, 212 vac!, 1 2 cai, 
34 epe, 1410 01 si 192 rimatori. 
Transportul se face prin stasia 
Cotesti, la 15 kil. spre E. In 
com. sunt: 2 bacanii, 2 cir- 
ciumi, 1 povarna si 1 dogarie. 

Cai de comunica^ie sunt dru- 
murile vecinale : spre Dumitresti; 
spre Andreasi ; spre Brosteni ; 
spre Odobasca ; spre Cotesti ; 
spre gara Cotesti ; spre Lacul- 
lui-Baban -Dragosloveni-Plaines- 
ti-R.-Sarat. 

Budgetul comunei are la ve- 
niturl lei 2581, banl 93 si la 
cheltuell 2372 lei, 11 bam. 
Sunt 212 contribuabill. 

Dealul-Lung, cdtun, jud. Arges, 
pi. Pitesti, pendinte de comuna 
rur. Mosoaia. 

Dealul-Lung, sat, jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, catunul com. 
Dealul-Lung. Se mai numeste 
$i Plopul. 



Dealul-Lung, culme, in jud. R.- 
Sarat, plaiul Rimnicul, comuna 
Dealul-Lung. Se desfacedin cul- 
mea Alunului ; se intinde prin- 
tre riul Rimna si piriul Valea- 
Rasca; brazdeaza partea ves- 
tica a comuner; e acoperit cu 
pasuni si verdea^a. 

Dealul-Lupoaiei, deal, in com. 
rur. Crainici, plaiul Closani, ju- 
de^ul Mehedinti. 

Dealul-Lupului, deal, in com. 
rur. Glogova, plaiul Closani, ju- 
de^ul Mehedinti. 

Dealul-Malulul, deal, in com. 
rur. Miculesti, pi. Vailor, jud. 
Mehedinti. 

Dealul-Mare, sat, jud. Bacau, 
pi. MunteluT, com. Moinesti. E 
asezat pe dealul cu acelasi nu- 
me. Face trup cu satule^ul Gher- 
{oiu. Are o populate de 39 fa- 
milii, sau 170 suflete. 

Locuitoril se ocupa cu ca- 
rausia si cu exploatarea pacurei. 

Vite sunt: 7 cai, 69 vite cor- 
nute, 22 01 si 35 porci. 

Dealul-Mare, sat, in jud. Me- 
hedinti, plaiul Closani ; {ine de 
com. rur. Baia-de-Arama. 

Dealul-Mare, sat, in jud. Tu-* 
tova, pi. Tirgul, com. Frunti- 
seni, linga orasul Birlad si la 
E. de dinsul. Are o populate 
de 169 locuitorl, can locuesc in 
40 case. $tiu carte 29 persoane. 
E asezat pe coasta unuT deal, 
cu vederea spre oras. 

Dealul-Mare, sat, face parte din 
com. rur. Gusoeni, pi. Oltul-d.-j., 
jud. Vilcea. Are o populate de 
176 locuitorl (90 barbati ?i 86 
feme!). 

Dealul-Mare, mahala, in com. 



rur. Albulesti, plasa Dumbrava, 
jud. Mehedinti. 

Dealul-Mare, ample, in com. 
rur. Albulesti, plasa Dumbrava, 
jud. Mehedinti. 

Dealul-Mare, deal, pe teritoriul 
com. Caiutul, pi. Trotusul, jud. 
Bacau. 

Dealul-Mare,^//, com. Botesti, 
pi. Siretul-d.-j., jud. Bacau. E 
acoperit de paduri. Pe coasta 
lui estica e asezat satul Bo- 
testi. 

Dealul-Mare, deal, pi. Siretul- 
d.-j., jud. Bacau ; e marginas al 
com. Nanesti, spre jud. Tecuciu. 

Dealul-Mare, deal, com. Moi- 
nesti, pi. Muntelui, jud. Bacau. 
E situat la S.-V. de podisul 
Moinestilor. Are multe bai de 
pacura. 

Dealul-Mare, deal, pe teritoriul 
com. Dragugesti, plasa Tazlaul- 
d.-j., jud. Bacau. E situat de-a 
stinga Tazlaulm-Mare. 

Dealul-Mare, deal, situat in pa- 
dure, in partea de S. a com. 
Slobozia-Secatura, pi. Cosula, 
jud. Botosani. Din acest deal 
se scoate multa piatra pentru 
sosele. 

Dealul-Mare, deal, in com. Po- 
iana-Lunga, pi. Siretul, jud. Bo- 
tosani'; se intinde pe teritoriul 
comunei Chioscovata. 

Dealul-Mare, deal, in com. Gor- 
banesti, pi. Miletinul, jud. Bo- 
tosani. Se intinde la N.-E. de 
satul Vinatori, pe mosia statu- 
tului Gorbanesti, de unde trece 
spre E. in comuna Soldanesti. 
Peste acest deal trece calea ju- 
deteana Botosani-Stefanesti. 



Hosted by 



Google 



DEALUL-MARE 



£;' 



DEALUL-MARE 



Dealul-Mare, deal, in Codrii-De- 
lenilor, la hotarul mosieT Deleni, 
jud. Botosani, com. Tudora , 
numit ast-fel de la inal^imea sa 
care predomina toate dealurile 
din imprejurimi. E de natura 
pietroasa. 

Dealul-Mare, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, com. Ra- 
sova. Se intinde de la N. V. 
catre S.-E. paralel si printre va- 
lea Caramancea si dealul Or- 
manul-Lung. Are o inalfime ma- 
xima de 154 m,, pe care o a- 
tinge in virful sau Movila-Sa- 
pata. Este acoperit cu fine^e, 
iar pe poale cu semanaturi. 

Dealul-Mare, deal, in jud. Dolj, 
pi. Balta, com. Nedeia. Are 15 
m. inal^ime. 

Dealul-Mare, deal, in cuprinsul 
com. ZeicoiCi, pi. Amaradia, ju- 
de^ul Dolj. Are o intindere de 
360 m. 

Dealul-Mare, deal. VezT Horo- 
distea, deal, com. Tirnauca, pi. 
Her^a, jud. Dorohoiu. 

Dealul-Mare, deal, pe teritoriul 
satului Hiliseul-Curt, com. Hili- 
seul, pi. Cosula, jud. Dorohoiu. 

Dealul-Mare, coama, la E. co- 
munei Carpinisul, plaiul Novaci, 
jud. Gorj. Incepe de la obirsia 
plaiului si se termina laCodrisor. 

Dealul-Mare, deal, incepe de 
la Poenele-Oancel (judetul Ro- 
man), mai in jos de Tirgul- 
Frumos (jud. Iasi), inconjoara 
toata partea de S. a jud. Iasi 
de unde se ramifica injudetele 
Vasluiii si Falciu. Se intinde de 
la N.-V. la S.-E., pe partea 
dreaptaapiriuluiBahlue^ul, pana. 
la confluen^a sacu riul Bahluiul 
in tirgusorul Podul-IloaeT, iar 



de acolo pe dreapta riulul Bah- 
luiul. Se intinde prinplasile Cirli- 
tura si Stavnicul; prin comunele: 
Buznea, Braesti si §irca cu pis- 
curiie: Trel-Parale, Sneamanul 
si Bobeica si cu culmele si po- 
disele: Brezila, Gorganul, Ca- 
pul-StratuJuT, Septe-CeniT, Cru- 
cea, Ulucile, Bocnrfa, Nisiparia, 
Piriul, Panghelina, Imasul, Bu- 
dancea, Saraturile, Goesti, Aria- 
Veche, Sipotelc si Frateni ; prin 
comunele : Sinesti, Popesti si 
Pausesti, cu piscurile : Izvorul, 
Capraria, Cantocul, Ponoara, Se- 
paturi, Chetrosul, Podobija si 
Piscul - Ganei ; prin comunele 
din plasa Stavnicul : Cucuteni, 
Voinesti, Mironeasa, Mogosesti 
cu piscurile si culmile : Chicluiul, 
Custura, Bereasca, Piscul -Gu- 
drei, al-Comorilor, al-Manastirei, 
Butnarita, al-Prisacei si Bordea. 

Dealul-Mare, deal, in jud. Me- 
hedin^i, plasa Dumbrava, com. 
rur. Guarding. 

Dealul-Mare, deal, acoperit nu- 
mai cu paduri, in judetul Me- 
hedin^i, plasa Ocolul-d.-s , pe 
teritoriul com. rur. Bistri^a. Diu 
poala acestui deal isi ia sor- 
ginte piriul Bistri^a. 

Dealul-Mare, deal, in jud. Me- 
hedin^i, pi. Closani, com. rur. 
Crainici. 

Dealul-Mare, deal, in jud. Mehe- 
dinti, pi. Closani, pe care este 
asezat satul Dealul-Mare, ce {ine 
de com. urbana Baia de-Arama. 
In acest deal se gaseste lignita. 

Dealul-Mare, deal, in jud. Me- 
hedin^i, pi. Closani; {ine de 
com. rur. Giogova. 

Dealul-Mare, deal, la E. de 
com. Valea-Popei, jud. Muscel, 
pi. Riurile. 



Dealul-Mare, munte, acoperit 
cu paduri de brad, In com. Fi- 
lioara, jud. Neamfu, pi. Mijlo- 
cul-d.-s. Este situat linga ma- 
nastirea Agapia. 

Dealul-Mare, deal, in com. Gir- 
cina, jud. Neam^u, pi. Piatra- 
Muntele. E situat pe hotarul 
mosiel Almasul. 

Dealul-Mare, deal, la V. de 
com. Gura-Bouluf, jud. Olt, pi. 
Vedea-d.-s., in lungime de 4 
kil., pe care se cultiva tot fe- 
lul de cereale. 

Dealul-Mare, deal, situat intre 
Putna si $usi{a, jud, Putna. E 
acoperit cu paduri si aparfine 
com. Straoani -d.-j., Straoani- 
d.-s. si Crucea-d.-s. La picioa- 
rele lui sunt intinsele vil de la 
Crucea-d.-j., Panciul si Crucea- 
d.-s. 

Dealul-Mare, deal, in com. Ple- 
sesti, jud. Suceava. 

Dealul-Mare, deal, in jud. Tu- 
tova, pi. Tirgul, com.Trin^useni, 
pe care este asezat satul Dealul- 
Mare. Are vii. 

Dealul-Mare, la V. de satele: 
Ungureni, Marginea si Pietroasa, 
pe coasta caruia sunt asezate 
satele cu acelasi nume, in raio- 
nul com. Gaiceana, jud. Tecuciu, 
pi. Berheciul. 

Dealul-Mare, deal, pleaca dela 
N., din com. Cosesti, jud. Vas- 
luiti, pi. Racova, pana pe teri- 
toriul com. Ivanesti. 

Dealul-Mare, deal. VezJ Ipatele, 
com. rur., din pi. Funduri, jud. 
Vasluiu. 

Dealul-Mare, deal, la V. com. 
Dejoiul, jud. Vilcea, pi. Cerna- 



Hosted by 



Google 



DEALUJL-MARE 



86 



DEALUL-MO?ULUI 



d.-j. Acest deal in toata intin- 
derea lul s'a scufundat in. anul 
1874, din cauza multor izvoare 
sub-pamintene. 

Dealul-Mare, grind, pe platoul 
din com. Ulmul, la S. satului 
Ulmul, jud. Braila. 

Dealul-Mare, loc tzolat, jud. Te- 
cuciu, situat la E. de satul Cal- 
ma^uiul. Se intinde pana in va- 
lea Brehoaia, com. Calma^uiul. 

Dealul-Mare, ptidure foioasa in 
comuna Petresti, jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-j. Are o intindere de 
400 hect. si apar^ine mosteni- 
torilor Iu! Al. Vidrascu. 

Dealul - Mare, piidure foioasa, 
com. Botesti, jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-j. Proprietari sunt fra^i! 
Lecca (380 hect.) si razesii din 
Botesti (246 hect.) 

Dealul-Mare, padure, situata pe 
teritoriul com. Marasesti, plasa 
Biliesti, jud. Putna. E in intin- 
dere de 500 falci si apar^ine loc. 
razezi din com. Marasesti. 

Dealul-Mare, pctdure, situata pe 
teritoriul com. Cimpurile, jud. 
Putna, pi. Zabrau^i. E in intin- 
dere de 40 falci si apar^ine loc. 
razesi din com. Cimpurile. 

Dealul-Mare, padure, jud. Vii- 
cea. Vezi Coasta-Lunga. 

Dealul-Mare, podgorie, jud. Pra- 
hova. Coprinde o grupS insem- 
nata de dealurT marl si mici cu 
vii, azi aproape toate flloxerate, 
carl produceau mult vin si bun. 

Dealul-Mare, podts, pe terito- 
riul com. Calugara-Mare, jud. 
Bacau, plasa Bistri^a-d.-j. Este 
format din dealurile Sanislaul 
si Hedesca. 



Dealul-Mare (Magura-din-), 

magura, jud. Dolj, pi. Dum- 
brava-d.-j., com. Perisorul. 

Dealul-Mazililor. Vez* Galases ti , 
jud. Bacau. 

Dealul Manastirei, virf de deal, 
com. Luncani, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-s., pe dreapta Bistri- 
\€\\ e acoperit cu vii. 

Dealul- Manastirei sau al-Schi- 
tului, virf de deal, jud. Ba- 
cau, pi. Bistri^a-d.-s., situat la 
V. de satul Racila din com. 
Girleni ; acolo s'au gasit urme 
de zidire, care se crede ca au 
fost ale unui schit de calugari, 
ars si distrus de Tatari. 

Dealul- Marului, sat mic, com- 
pus numai din cite-va case, in 
jud. Roman, plasa Siretul-d.-s., 
com. Gadinti, pe dealul cu a- 
celasi nume, pe soseaua Roman- 
Bacesti. Se mat numeste si Fa- 
gul. 

Dealul-Marului, deal, in jud. 
Roman, pi. Siretul-d.-s., situat 
intre satele : Gadinti, Poenari, 
Pingesti si Averesti. Este inalt 
si acoperit cu paduri. Peste 
el trece soseaua Roman- Vasluifl. 

Dealul-Mic, deal, in com. rur. 
Matasaril jud. Mehedin^i, pi. Vai- 
lor. 

Dealul- Meilor, deal, in jud. Me- 
hedin^i, com. rur. Susifa, plasa 
Motrul-d.-j. 

Dealul-Misci-Ungureni, catun 
din jud. Arges, pi. Oltului; face 
parte din com. rur. Galicea- 
Flaminda. 

Dealul-MogO§anilor, deal, in 
jud. Mehedinji, com. rur. $u- 
si{a, pi. Motrul-d.-j. 



Dealul-Moril, deal, in jud. Cons- 
tanta, pi. Mangalia, com. Cara- 
Omer, catunul Cerchez-Chiol ; 
nu este de cit ultima ramifica- 
{iune S.-E. a dealului Docuzaci; 
are o direc^iune generala de 
la N. -V. la S.-E„ mergind 
printre vaile Docuzaci si Cer- 
chez-Chioi si printre satele cu 
acelasi nume ca si vaile ; are o 
maUume medie de 160 metri si 
este acoperit cu verdea^a si pe 
poale cu semanaturT. 

Dealul-Moril, deal, se intinde 
pe mosia Broscau^i, trece spre 
S. si se termina in partea de 
V. a satului si com. Corlateni, 
jud. Dorohoiu, pi. Cosula. 

Dealul- Morii, deal, pe terito- 
riul com. Gugesti, jud. Falciu, 
pi. Crasna. 

Dealul-Morii, deal, in jud. Me- 
hedin^i, pi. Motrul-d.-j., com. 
rur. Sush:a. 

Dealul-Morilor, deal, numit ast- 
fel dupa morile de vint ce se afla 
pe el, jud. Falciu, pi. Mijiocul. 
Este acoperit de viile si live- 
zile locuitorilor satului Stoicesti, 
comuna cu acelasi nume. 

Dealul-Morilor, deal, numit ast- 
fel dupa. morile de vint ce se afla 
pe culmea luT. Se intinde pe 
teritoriul com. Dodesti, jude^ul 
Falciu, pi. Mijiocul. 

Dealul-Morilor, deal, in jud. 
Mehedin^i, pi. Dumbrava, com. 
rur. Guarding. 

Dealul-Mormintului, deal, in 
jud. Mehedin^i, pi. Motrul-d.-j., ' 
com. rur. Circeni. 

Dealul-Mo§ului, localitate, in 
jud. Putna, com. Soveja; con- 
fine sare. 



Hosted by 



Google 



DEALUL-MOTRULUl 



87 



DEALUL-NOU 



Dealul-Motrului, deal, in jud 
Mehedin^i, plaiul Closani, com. 
rur. Glogova. 

Dealul - Murgei, deal, in jud. 
Mehedin^i, pi. Motrul-d.-s., com. 
rur. Lupsea. 

Dealul-Mutei, deal, in jud. Me- 
hedinti, pi. Closani, com. rur. 
Glogova. 

Dealul-Negru, deal, acoperit cu 
paduri seculare, din jud. Arges, 
pi. Topologul, care desparte 
Valea-Topologulul de Valea-Oi- 
tuiut. Peste acest deal era dru- 
mul mare de la Pitesti la Rim- 
nicul-Vilcei, acum vr'o 25 de 
am. Inca si asta-zT pe aci se 
face comunica^ia intre aceste 2 
orase, drumul fiind mult mai 
scurt de cit pe la Curtea-de- 
Arges, prin care se face un 
ocol de peste 30 kil. 

Dealul-Nou, com. rur., jude^ul 
Bacau, pi. Bistrh:a-d.-j., situata 
pe deal, nu departe de maiul 
drept al Bistri^ei si pe valea 
Turluiului, afluente al Tazlau- 
luI-Mare. Turluiul se incarca cu 
apele Rachitisulul si cu cele 
dup& valea Tomanuiui. 

Ridicatura cea mai impor- 
tanta este dealul Chetricica (Pe- 
tricica). 

Comuna se compune din 6 
catune : Dealul-Nou resedin^a, 
Petricica, pe deal, Tazul, Bar- 
zuiesti, Coman, Gaidariu), in 
vale, Strata si Talpa. In Sta- 
tistica din 1874, o gasim alca- 
tuit& numai din 4 catune : Co- 
man, Dealul-Nou, Slobozia-Co- 
manului si Turluiul. Relativ 
la aceasta comun& gasim in 
«Chestionarul Archeologic» de 
la Academie(i873)urmatoarele: 
«Pe un virf de deal se afl& o 
ceta^ue veche inconjurata cu 
un san{ ; aid se aparau Rominil 



in contra Tatarilor. In fa{a se 
aria o movila, unde s'au gasit 
fel de fel de arme ruginite. Se 
mai spune ca inainte cu vre-o 
suta" de am se scotea sare de 
aci. Pe locul numit «Silistea», 
se zice ca ar fi fost o manas- 
tire de c&lugarl, fondatS de Ste- 
fan -eel-Mare ». 

Teritoriul comunel se margi- 
neste la E. cu farina orasului 
Bacau si cu teritoriul comunel 
Letea, la S. cu teritoriul comu- 
nelor Vaiea-Seaca si Sanduleni, 
la V. cu al comunelor Nadisa 
si Bosoteni, la N. cu al comu- 
nei Liuzi-Caiugara. 

In comuna sunt 2 bisericl 
ortodoxe si 3 catolice. 

Popula^ia este de 406 familil, 
sau 1517 suflete: 910 Rominl, 
600 Ungurl, 6 ArmenI si un 
Izraelit, to£l de protec^iune ro- 
mina. Locuesc in 400 case. In 
comuna sunt: 780 agricultorl, 
6 profesiuni libere, 10 munci- 
tori si 10 servitor!. 

Stiu carte 17 persoane. 

Sunt 5 circiumT. 

Contribuabili se numara 297. 

In 1865 s'au improprietarit 
200 locuitorl, carora li s'au im- 
pact 740 falci si 40 prajinl. 

Viile cuprind 51.89 hectare, 
care au dat, in 1890, 27.37 
hectol. vin negru si 1550.40 
hectol. vin alb. Viea iucratoare 
ocupa o intindere de 84 hect 

Padurile ocup£ o intindere 
de 557 hect., printre care sunt: 
Doamna, Coman si Gaidaruli. 

Teritoriul comunel este de 
1668 hect. 

Proprietatea maT mare apar- 
{ine d-nei Emma Miclescu; are 
o intindere de 436 hect., dind 
un venit anual de 12000 lei. 

Mai au mosil: Atistide Fur- 
narachi, cu un venit de 5000 
lei anual; urmasii lu! G. Sion, 
carl au 114 hect. si un venit 
de 3600 let, si alfil. 



Vite sunt: 64 ca!, 734 vite 
cornute, 264 porci, 21 capre 
si 1326 01. 

Stupl de albine sunt 124. 

Minerale ca : gips (ipsos) de 
foarte bun& calitate se gaseste 
pe proprietatea Miclescu, la 
Doamna; iar ape minerale cu- 
prinzind sare, iod si sulf, se ga- 
sesc la baile din secfia Sarata. 

Se zice c& aci, la Strata, 
erau ocnele Moldovei in vechi- 
me, si c&, surpindu-se or! ga- 
sindu-se cele de la Tirgul-Oc- 
nel, acestea au fost parasite. 
AzI se mai vad inca* id si colo 
pu^url foarte adinci, despre care 
satenii cred ca n'au fund, si 
care de sigur indica o vechie 
exploatare de sare. 

Budgetul comunel, pe exerci- 
{iul 1 89 1 — 92, avea la veniturl 
let 5940, bam 1, si la cheltu- 
iell lei 21 19, banl 8. 

Distanfele : la orasul BacSu 
9 kil. ; spre Valea-Seaca (sta^ie 
de drum de fer si resedin^a 
plasel), 23 kil.; spre Liuzii- 
Calugara, 4 kil.; spre Letea, 
14 kil. 

Aceasta comuna este unita 
printr'o cale comunalS cu so- 
seaua jude{ean£ Bacau-Tirgul- 
Ocna si cu Liuzi-Calugara, prin- 
tr'una vicinala\ 

Dealul-Nou sau Dealul-Sarii, 
sat, jud. BacSti, pi. Bistri^a-de- 
Jos, al comunel rurale cu aceiasl 
nume. Este asezat la poalele 
dealulul si pe Valea-S&r&$il, cu- 
prinzind sec^ia Talpa si b&ile 
Sarata. Aci se afla 2 bisericl : 
una ortodoxa, zidita in 1800 
de Crltre locuitorl si deservita 
de 1 preot si 2 dascali ; iar 
alta catolicS, ziditS la 1873 de 
catre enoriasil sSI. Mai are 2 
circiuml. Capl de familie sunt 
174, sati 637 suflete, in mare 
parte Ungurl. Animale se ga- 
sesc: 18 cal, 249 vite cornute, 



Hosted by 



Google 



DEALUL-NOU 



«8 



DEALUL-PORCULUI 



134 porcl si 18 capre. Acest sat 
se numea, pela 1830, (Condica 
Liuzilor), Dealul-Nou-RazesT. Aci 
se scotea in vremurile trecute 
sare ; se vad si astazi gurele 
ocnelor vechi. 

Dealul-Noii, deal, jud. Bacau, 
pi. Bistri^a-d.-j., situat la Sudul 
orasului Bacau, pe teritoriul 
comunel Dealul-Noii. Intr'o vale 
din aceasta ridicatura, cu direc- 
Jiunea N.-V. — S.-E. se afla iz- 
voare de apa foarte sarata, care 
inghia^a numai la temperaturi 
foarte scazute, din cauza canti- 
ta^eT man de sare ce contin. 
Apadinunui din aceste izvoare, 
era intrebuin^ata de multa vre- 
me pe timpul ernei, de catre 
pompierii din Bacau, ce o pas- 
trau in anumite rezervorii in- 
conj urate cu gunoiu. 

Dealul-Nucului, deal, jud. Fal- 
ciu, numit ast-fel de la niste 
copaci de nuc ce se afla plan- 
tap pe el. Se afla pe teritoriul 
satuluT Bozia, com. cu acelasi 
nume, pi. Prutul. Se intinde intre 
Dealul-BisericeT si dealul Saca, 
spre V. de sat. Pe prelungirea 
acestuia din urma in partea de 
S., se afla movila numita Ce- 
tatuia. 

Dealul-Odaei, deal, jud. Doro- 
hoiu, incepe de pe mosia Du- 
meni, trece pe a Corlatenilor, 
com. Corlateni, pi. Cosula, pana 
aproape de riul Jijia; de acolo 
se intoarce catre E. si se ter- 
ming de-asupra satului Vladeni 
din aceasta comuna. 

Dealul-Ofului. Vezi Oful, deal, 
com. Bazga, pi. Podoleni, jud. 
Falciu. 

Dealul-Ora§uluI. Vezf Orasul. 
Dealul-Paharniculul, deal, in 



jud. Mehedinyi, plaiul Cerna, 
din com. rur. Selistea. 

Este punct bun de observa- 
tiune. 

Dealul-PadurOiul, sat, cu 60 
familii, sau 300 suflete, din jud. 
Arges, pi. Pitesti; face parte din 
com. rur. Paduroiu ; are o bi- 
serica, cu hramul Cuvioasa Pa- 
raschiva, deservita de 2 preo^i, 
1 cintare^ si I paracliser. 

Dealul-Parului, fintind, in ora- 
sul Craiova, jud. Dolj. 

Dealul- Parului, deal, in partea 
de E. a com. Ivanesti, pi. Pru- 
tul, jud. Falciu. 

Dealul-Perilor, loc de fine^e, in 
padurea statului Hirtiesti, plasa 
Argeselul, jud. Muscel. 

Dealul-Perjului, sat, face parte 
din com. Oncesti, pi. Stanicesti, 
jud. Tecuciu. E situat pe coasta 
dealuluT cu acelasi nume. Cade 
in centrul comunel. Aci e si re- 
sedin^a comunei Oncesti. 

Are o populate de 68 fa- 
milif, sau 202 suflete, can lo- 
cuesc in 63 case. 

Locuitorii sunt vechi razesi 
si stapinesc tot teritoriul, care 
este de 493 hect. 

In sat, pe dealul de la V., se 
afla 3 mori de vint. 

Dealul-Pietrei, deal, in mijlocul 
com. Deleni, jud. Botosani, nu 
departe de desfiin^atul sat La- 
curile ; e de natura pietroasa. 

In acest deal se gaseste o 
pestera sapata in stinca, pe care 
asta-zi locuitorii o numesc Bol- 
ta-Hoplor. Legenda spune ca 
aci locuiau, in vechime, niste 
sihastri, si ca ati fost ucisi de 
hop, car! le-au luat si locul. 

Dealul mai poarta si numele 
de Piatra -JjJoimuluT. Ca a fost 



locuin^e omenestT, in aceasta 
pestera, se dovedeste din sa- 
paturile facute inauntru, pre- 
cum : mese de piatra, paturi, 
cuptoare, toate sapate in pia- 
tra ; pe perep se pot vedea niste 
inscrippuni nedescifrabile. 

Esirea e mai periculoasa de 
cit intrarea. 

Dealul- Pietrei, padure, proprie- 
tate a statului, in intindere de 
50 hect., pendinte de com. Ba- 
deni-Ungureni, jud. Muscel. 

Dealul-Pietricica, deal, in com. 
rur. Glogova, plaiul Closani,ju- 
detul Mehedinyi. 

Dealul-Pietri§, deal, jud. Vil- 
cea, pi. Olte^ul-d.-j., com. Te- 
toiul. 

Dealul-Piscani, padure, proprie- 
tate a statului, in intindere de 
250 hect., com. Piscani, plasa 
Riul-DoamneT, jud. Muscel. 

Dealul-Piticului, deal, in com. 
rur. Miculesti, pi. Vailor, jud. 
Mehedinti. 

Dealul-Pivnijei, deal, jud. Ba- 
cau, pi. Tazlaul-d.-j., com. Bir- 
sanesti, la poalele caruia se afla 
groapa numita Pivni^a-Uriasilor, 
de la care si-a luat si numele. 

Dealul-Plo^tinei, deal, in com. 
rur. Miculesti, pi. Vailor, jud. 
Mehedinti, 

Dealul-Poenii, localitate, judepil 
Putna, com. Spinesti. E situata 
linga piriul Bighianul. Contine 
sare. 

Dealul-Porcului, podis, jud. Su- 
ceava, intinzindu-se din dealul 
Burduhosul, com. Brada^elul si 
pana in hotarul com. Malini. 
E udat de piriul Brada^elul si 



Hosted by 



Google 



DEALUL-PRIBA 



89 



DEALUL-STERPEl 



acoperit cu padure de stejar 
amestecata cu mesteacan, car- 
pen si icT-colea cu cite un brad 
si avind si cite-va poene. 

Dealul-Priba, deal, in com. rur. 
Glogova, plaiul Closani, jude^ul 
Mehedin^i. 

Dealul - Prutului, deal, ramifi- 
ca^iune a dealului Lohan, jud. 
Falciu, plasa Prutul ; se intinde 
de la V. la E., pe partea de N. 
a teritoriulul satului Epureni, 
terminindu-se in sesul Prutului. 

Dealul-Rogozi. V. Rogozi. 

Dealul-Ro§u, parte din pddurea 
mosiel Storesti, jud. Botosani, 
pi. Copula, com. Storesti ; se in- 
tinde pe dealul f encusa. 

Dealul-Rotarilor, deal, in com. 
rur. Susi^a, pi. Motrul-d.-j., jud. 
Mehedin^i. 

Dealul-Runcului, deal, m com. 
rur. Matasari, pi. Vailor, jud. 
Mehedin^i. 

Dealul-Satului, deal, jud. Doro- 
hoiu, pi. Prutul-d.-j., com. Ho- 
rodistea; se intinde in forma 
de promontoriu in riul Prutul. 

Dealul-Satului, deal. (V. Chi- 
cerea, deal, com. Zapodeni, pi. 
Mijlocul, jud. Vasluiu). 

Dealul-Sacei, deal, jud. Falciu, 
plasa Prutul, numit ast-fel din 
cauza lipsel de izvoare de apa. 
Se prelungeste de la N. la S., 
pe teritoriul comuneior: Bere- 
zeni si Bozia. 

Dealul - Saracilor, padure, su- 
pusa regimului silvic, com. Gor- 
ganul, pi. Podgoria, jud. Mus- 
cel. Are 255 hect. impreuna cu 
trupurile : Malina, Urlucea si 

68878. Marele DicfUmar Geografic. Vol. J II. 



Gorganul. Esen^e: stejar, fag 
si carpen. 

Dealul-Saracilor, padure, pro- 
prietate a statulul, pe mosia 
Gorgani, pi. Podgoria, jud. Mus- 
cel, pendinte de manastireaRan- 
caciovul, in intindere de 500 hect. 

Dealul-Ssira^ei, deal, in jud. 
Falciu. Se prelungeste de la N. 
spre S., din com. Lunca-Banu- 
lul. Brazdeaza de-a-lungul par- 
tea de V. a com. Vetrisoaia, 
pi. Prutul, in linie paralela cu 
piriul Sarata, ce desparte com. 
Vetrisoaia de com. Rinceni. 

Acest deal, care in prelungi- 
rea sa lasa mici ramificari, poar- 
ta numirea, in partea de N.-V. 
a com. Vetrisoaia, de Humaria, 
pentru ca pamintui este humos. 
Mai in jos, aproape de centru, 
se numeste Zavoiul, numire luata 
de la o padure mare ce cu vr'o 
suta de am in urma se aflape 
el si care s'a taiat. 

De la centru mai spre S. a- 
cest deal al Sara^el mai poarta" 
numirea de Telegraf, de la li- 
nia telegrafica Husi-F21ciu ce 
trece pe coasta sa; iar partea 
de S. se numeste Sarata, dupa 
numirea piriulul Sarata. 

Pe lungimea cuimei acestui 
deal sunt trei movile care poarta 
numirile localita^ilor unde se 
afla asezate si anume: Movila- 
de-la-Humarie, Movila-de-la-ZS- 
voiul si Movila-Ttlegrafuiui. 

Spre S.-E., la poalele dealu- 
lui Sarata, in sesul din farina, 
se afla Movila-Popei. 

Pe podisul si laturile dealului 
se intinde farina locuitorilor si 
a propriety el pSna in valea pi- 
riului Sarata. 

Dealul-Schitului (Flaminda), 

sat, in jud. Arges, pi. Oltulul ; 
face parte din com. rur. Gali- 
cea-Flaminda. 



Dealul-Schitului. Vezi Dealul- 
Man^stirel, jud. Bacau. 

Dealul - Schitulul, deal. Vezi 
Schitul, deal, jud. Falciu, pi. Cra- 
sna, com. Bofesti. 

Dealul-Schitului, deal, in jud. 
Mehedinfi, plaiul Closani ; fine 
de com. Ordesti. 

Dealul-Schitului, cat., din jud. 
Arges, pi. Oltulul; face parte 
din com. rur. Launele-d.-j. 

Dealul-Scroafei, catun, cu 200 
locuitorl in jud. Arges, pi. Pi- 
testi, pendinte de com. rur. Ra- 
chiteie-d.-s. 

Dealul -Scroafei, catun, cu 67 
locuitorl, din jud. Arges, pi. Pi- 
testi, pendinte de com. rur. R&- 
chitele-d.-j. 

Dealul-Scurtulul, deal, in jud. 
Mehedinfi, com rur. $usifa, din 
pi. Motrul-d.-j. 

Dealul-Spirei, stafie de dr. d.f., 
jud. Ilfov,pl. Dimbovifa,com.Bu- 
curesti, pe linia Bucuresti-Filaret, 
pusa in circulate la i3Decemb. 
1872. Se afla intre stafiile Cotro- 
ceni (1.3 kil.) si Filaret (2.8 kil.) 
Inal^imea de asupra nivelulul 
marei de 8o in, S3. Venitul aces- 
teT sta^ii pe anul 1896 a fost 
de 184.189 lei, 56 bani. 

Dealul-Stlng (Dealul-Plapcei), 

deal, format pe malul sting al gir- 
lel Plapcea, jud. Olt. Pe muchea 
lul sunt situate com. Valea-Me- 
rilor si Sinesti, din pi. Mijlocul. 
Are direc^iunea V.-E. paralel 
cu firul apei, pe o distant de 
8 kil. E taiat de valcelele Lu- 
peasca si $oimul, ce trec P rm 
Valea-Merilor. 

Dealul-Sterpei, deal, In judejul 



12 



Hosted by 



Google 



DEALUL-SURBEl 



90 



DEALUL-V1TLOR 



Mehedinfi, com. run Matasari, 
pi. Vailor. 

Dealul-Surbei, deal, in jud. Me- 
hedin^i, com. rur. Circeni, pi. 
Motrul-d.-j. 

Dealul-Tepe, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Hirsova, com. $iriul. 
E situat in partea S.-E. a pla- 
cet si a com. Se intinde de a 
lungul si pe la S. vaei Ceatal- 
Orman, fecind sa aiba acest 
mal ripos si pe alocurea chiar 
stincos, din cauza constiUnVmnei 
sale. Are direc^iunea N.-E., cu 
o fnal^ime maxima de 185 me- 
tri, tocmai la centru si care 
scade cu cit mergem spre V. 
saii spre E. Este acoperit cu 
pasuni siprea purine semanatun. 

Dealul-Tinar, deal, in jud. Me- 
hedin^i, com. rur. Lupsea, pi. 
Motrul-d.-s. 

Dealul-Tirgului, deal, jud. Gorj, 
apanVmind orasuluT T.-Jiul, situat 
spre V. de oras si pe ^armul 
drept al JiuluT, E o prelungire 
a DealuluT-Batrin. Pe el sunt 
plantate viile si livezile orase- 
nilor. 

Dealul-Tolce§ti, sat, face parte 
din com. rur. Rijle^ul- Vieros, 
jud. Olt, pi. Vedea-d.-s. Are o 
popula^iune de 81 locuitorl. 

Dealul-Tomicei, deal, m jud. 
Mehedin^i, com, rur. Glogova, 
plaiul Closani. 

Dealul-Tutunarulul, deal, in 
jud. Mehedin^i, com. rur. Glo- 
gova, pi. Closani. 

Dealul-Tigancel, deal, pe teri- 
toriul com. Gugesti, jud. Fal- 
ciul, plasa Crasna. 

Dealtd-flfel, deal, in jud. Me- 



hedin^i, com. rur. Glogova, pi. 
Closani. 

Dealul -l^urluianului, padure, 
jud. Bacau, plasa Tazlaul-d.-s., 
com. Bucsesti. Esen^e: fagisiste- 
jarT. Apar^ine colonelului Iarca. 

Dealul-Untului, deal, in jud. 
Mehedin^i, com. rur. Glogova, 
plaiul Closani. 

Dealul-Urlei, deal, jud. Doro- 
hoiu, eel mai inalt din locali- 
tate, pe a caruia culme este 
pus unul din principalele sem- 
ne geodezice ale acestui judet. 

Dealul-Ursoael, deal, in partea 
de V. a com. Dodesti, judetul 
Falciu, pi. Mijlocul. 

Numirea dealului este legen- 
dara. Se zice ca. pe cind erau 
codri man, s'a prapasit o ur- 
soaica care a alaptat un copil 
nascut si lepadat. 

Dealul-Ursoaei, deal, pe teri- 
toriul com. Bazga, jud. Falciti, 
pi. Podoleni. Se zice ca din 
vechime cind era codru in a- 
ceasta localitate s'ar fi gasit o 
ursoaica cu pui, de la care a 
ramas si numele dealului. 

Dealul-Ursului, deal, in jud. 
Falciu, pi. Podoleni, spre S.-V. 
de satul Gura-Bohotinului. Este 
prelungirea dealului Votoia. Aci 
se afla stratun groase de ara- 
ma — piatra. 

Dealul-Ursului, deal, in jud, 
Mehedin^i, com. rur. Miculesti. 
plasa Vailor. 

Dealul-Varatic, makala, alipita 
com. Bacesti, jud. Gorj, pi. Gi- 
lortul. 

E situata pe dealul cu ace- 
lasl nume si spre V. de cat. 
Dealul-Leulul. Are o suprafa^a 



de 82 hect. din care 30 hect. 
padure, 20 hect. arabile, 25 hect. 
fine^e, 3 hect. vie, si 4 hect. 
livezi de pruni. 

Are o populate de 14 fam., 
sau 60 sufl., din can 10 con- 
tribuabili. 

Vite sunt: 20 vite man cor- 
nute, 1 cal, 44 oi, 3 capre si 
23 rimaton. 

Dealul-Velni^ei, deal, pe teri- 
toriul comunei Tirzi, pi. Cras- 
na, jud. Falciu. Are o intindere 
cam de 85 hect. La poalele lui 
nordice se formeaza Valea-Caso- 
testilor 

Dealul-Viei, deal, pe mosiea Ju- 
resti, com. Zlatunoaia, pi. Mi- 
letinul, jud. Botosani. 

Dealul-Viei, deal, pe teiitoriul 
satului Orofteana-d.-j., comuna 
Orofteana, pi. Herta, judetul 
Dorohoiu. 

Dealul-Viei, parte de sus a dea- 
lului Draguseni, pe care sta 
parte din satul Draguseni, jud. 
Suceava. 

Dealul-Viei, deal, la V. de sa- 
tul Rachitoasa, plasa Stanisesti, 
jud. Tecuciii. 

Dealul-Viei. Vezi Tirsa, judetul 
Viicea. 

Dealul- Viilor, sat, jud. Arges, 
pt. Pitesti, pendinte de com. 
rur. Hinfesti-Zmeura. Are o po- 
pulate de 63 familii. 

Dealul- Viilor, cdtun, din jud. 
Arges, pi. Pitesti ; face parte 
din com. rur. Samara. 

Dealul-Viilor, deal, incunjoara 
toata partea de E. a comunef 
Basesti, plasa Mijlocul, judetul 
Falciu. NumiL ast-fel de la viile 



Hosted by 



Google 



DEALUL-VIILOR 



91 



DECIUL 



si livezile cu cart este inbracat. 
In partea nord-sudica a dea- 
lului, aproape de sat, se ridica 
o mica culme, acoperita cu pomi 
fructiferi si unde, in timpurile 
mat vechi, proprietarii ^ineau 
prised, pentru care si locul se 
numeste «La Livezi » sau « Pri- 
sed » . Spre N. de livezi se afla 
localitatea numita Dealul-Tata- 
ruluT, fiind ca in vechime s'au 
gasit aid urme de locuin^e Ta- 
taresti. Tot in partea de N. se 
afla localitati acoperite cu pa- 
dun numite: Drumul-lui-Anghe- 
luta, Pocnele-lui-Capra, Lacul- 
PorculuT si Copacul-cu-Icoane. 
Spre E. de acest deal se afla 
Valea-Bo^ei, acoperita cu pa- 
dure spre N., iar spre S. cu 
Joe de cultura pentru cereale. 

Dealul-Viilor, deal, in partea 
de V. a comunei Dodesti, pi. 
Mijlocul, jud. Tecuciti. I s'a dat 
aceasta numire pentru ca pe el 
se afla viile satenilor din satul 
si comuna Dodesti. 

Dealul-Viilor, deal, pe teritorul 
comunei Stotsesti, pi. Mijlocul, 
jud. Falciu. Este acoperit cu vii 
si livezi. 

Dealul-Viilor, deal, in jud. Me- 
hedinji, com. rur. Miculesti, pi. 
Vailor. 

Dealul-Vii^oarele, deal, in co- 
muna rurala Crainici, plaiul Clo- 
sani, jud. Mehedin^i. 

Dealul-Zastrenii, deal, in com. 
rur. Miculesti, pi. Vailor, jud. 
Mehedin^i. 

Dealul-Zghiabului, deal, in ju- 
de^ul Mehedinti, com. rur. Mi- 
culesti, pi. Vailor 

Dealul-Zgurei, deal, numit ast- 
fel de la padurea Zgura, jud. 



Falciu. Se prelungeste intre co- 
munele: O^eleni, din pi. Mijlo- 
cul si Oltenesti, din pi. Crasna. 

Dealului (Capul-) (Maguri- 
cea), co Una, in com. Mlajetul, 
cat. Staniia, jud. Buzau. E acope- 
rita de izlaz, finea^a si pu^ina 
padure. 

Dealului (Capul-), colina, in 
com. Boziorul, cat. Vavalugi, 
jud. Buzau. E acoperita de izlaz 
si padure. 

Dealului (Capul-), padure, in 
jud. Buzau, com. Boziorul, ca- 
tunul Vavalugi. Are vre-o 40 
hect. intindere. Se afla pe pro- 
prietatea statului Stinca-Leuluf. 

Dealului (Jzvorul-) (Izvorul- 
Bisericei), izvor, in com. Zar- 
nesti - de - Cilnau, jud. Buzau. 
Incepe in localitate si se scurge 
in riul Cilnaul. 

Dealului (Piriul-), afluent al 
Siretului, in com. Lespezi, jud. 
Suceava. 

Dealului (Valea-), deal, in com. 
Tohani, cat. Gura-Vadulul, jud. 
Buzau; e acoperit de vii. 

Dealului (Valea-). Vezt Porci 
lor (Dealul-), jud. Vilcea. 

Dealului-Crucei (Valea-), vale, 
se intinde spre E. de satul 
Dumesti, com. Dumesti, plasa 
Funduri, jud. Vasluiu. 

Dealului-Mare (Valea-), vale, 
in jud. Tulcea, pi. Istrului, pe 
teritoriul comunei rurale Po- 
tiul. Se desface din poalele ves- 
tice ale dealului Movila-Mare ; 
se intinde spre V., avind o di- 
rec^ie generala de la S.-E. spre 
N.-V., brazdind partea central^ 
a plasei si a comund ; taie dru- 



mul comunal Potiul-Inan-Cesure, 
si, dupa un drum de 3 kil., se 
deschide in valea pirtuluf Potiu, 
pe dreapta, ceva ma! sus de 
satul Potiul. 

Deasa, deal, se intinde de la N. 
la S., pe partea de E. a comu- 
nd Rusca, plasa Prutul, jude^ul 
Falciu. 

Deasa, deal, acoperit cu p&duri, 
pe mosia Bircul, com. Silistea, 
pi. Bistrtya, jud. Neam^u. 

Deasa (Valea-), padure, in jud. 
Buzau, com. Braesti, cat. Pinul, 
pe mosia statului Vatra-Schitu- 
lui-Pinul. Face, impreuna cu pa- 
durea Dealul-PinuluT, un corp de 
260 hect. 

Debru^a, sal, in jude^ul Neam^u, 
pi. de Sus-Mijlocul, comuna Vi- 
natori-Neam^ului. E asezat pe 
partea stinga a pir. Neam^ul. 

Deca, deal, se intinde de la N.- 
E. de satul Iluseni, com. Iva- 
nesti, plasa Racovi^a, jude^ul 
Vasluiu. 

Decindea sau Padurefi, he, 
pendinte de com. Leicesti, plaiul 
Nucsoara, jud. Muscel. E aco- 
perit in parte cu padure de di- 
ferite esen^e, iar parte este pa- 
mint arabil. 

Decindea, locuinfd izolata, jud. 
Ilfov, pi. Znagov, pe malul sting 
al riului Ciorogirla, in fa$a sa- 
tului Cioc&nesti. 

Decinde§ti, vechie numire, a tno- 
siei Capa^inesti, com. Maraci- 
cineni, jud. Buzau. 

Deciul sau Cimpul-Deciului, 
cimp, in jud. Mehedinti, plasa 
Blahnifa; fine parte de comuna 
rur. Balta- Verde si parte de co- 



Hosted by 



Google 



DEDABALt 



92 



DEDULESTI 



muna rur. Izvoarele; se afla 
pe marginea Dun&rei. 

Dedebali, ruinele unu! sat cu a- 
cela?i nume, in jud. Constanta, 
pi. Medjidia, pe teritoriul com. 
Enige $i pe al cat. Iusuf-Punar. 
Sunt situate in partea V. a pl&- 
$ei ?i cea N.-V. a com., la 3 
kil. spre V. de satul Iusuf-Punar, 
pe malul drept al v&e! Urluia, 
la poalele sudice ale dealului 
Uzun-Culac-Bair $i linga $oseaua 
judefeana. Ostrov-Cuzgun. Acest 
sat a fost odinioara infloritor, 
ceea 1-a atras asupra-i lacomia 
Turcilor, a?a ca locuitori! de 
frica s'au raspindit prin alte sate, 
lasindu-?! aci tot avutul. De a- 
ceia azi numa! darimaturile arata 
unde a fost odinioara satul. 

Dedesupt, loc izolat, in raionul 
comunei Bode$ti, plaiul Hore- 
zul, jud. Vilcea, in intindere de 
3 hect. 750 m. p. Statul l'a 
vindut de veci. 

Dede§tilor (Mahalaua-), ma- 
hala, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-mj., 
com. Dr&nicul. 

Dedovi^a, com. rur., in jud. Me 
hedin^i, pi. Ocolul, la distan^a 
de 11 kil. de ora$ul T.-Severin, 
iar de Malova^ul, comun& rurala, 
de 12 kil. E situata pe deal $i 
formeaza comuna cu catunele : 
Mormanul, Poroina-Mica $i Va 
lea-CopceT. Are o populate de 
750 locuitori, din carl 127 con- 
tribuabil!, can locuesc in 165 
case. 

Locuitorii poseda : 19 plu- 
guri, 64 care cu boi, 8 caru^e 
cu cal; 94 stupl. 

In comuna sunt 2 bisericl, 
deservite de 1 preot $i 2 cin- 
tarep. 

Budgetul comunei are la ve- 
niturl lei 2157 $i la cheltueli 
1032 lei. 



Vite: 385 vite man cornute, 
14 caT, 300 01 $i 296 rim&tori. 

Are o $osea comunalS, care 
o leaga cu ?oselele Severinului. 

Relieful solului se inseamna 
prin: dealul Peptani, Culmea- 
Z&gai, Lunca-Baranulu! $i Cul- 
mea-Comora$tilor, care are o 
pozi^ie inalta. 

Deduleasca, sfoara de mosie, in 
jud. Buzau, com. Vintileanca, 
cat. Gageni-d.-s. Are 18 hect. 
flnea^a $i aratura. 

Dedule§ti (Dedule^ti - Slobo- 

zia), com. rur., pi. Ianca, jud. 
Braila. Se afla pe muchie, in a- 
propiere de r. Buzau, la o distan^a 
de 1 kil. Se margine^te la N. 
cu Sute$ti ; la E. cu Ianca ; la 
S. cu Filipe^ti ?i la V. cu ho- 
tarul mo^ief Vi?ani de peste Bu- 
zau. Suprafa^a comunei e de 
600 hect., cu o populate de 
212 familii, sau 954 suflete, din 
carl 187 contribuabili. Stiu carte 
64 persoane. 

Venitul comunei e de 4796 
lei ?i cheltueli ie de 41 13 lei. 

Sunt 4 debite de tutun $i 7 
circiumi. 

Locuitori improprietari^i dupa 
legea din 1864 sunt 95 ; neim- 
proprietarip, 64. 

Vite man cornute sunt 1234 
(666 boT, 400 vac!, 6 taurl, 162 
vi{e!); sunt 432 caf, 1632 01 ?i 
354 rimatori. 

In comuna e o biserica cu 
hramul Dumineca-Sfin^ilor, zi- 
dita la i860 de locuitori, deser- 
vita de 1 preot, 2 cintaxe^f ?i 
I paracliser. 

Drumurl : la Sute?ti, spre N., 
10 kil.; la Ianca, spre E., 7 kil.; 
la Filipe^ti, spre S., prin cat. 
Bagdat, 8 kil.; la Braila, 48 kil. 
In com. sunt 3 strade. 

Vechea comunS a fost inte- 
meiata, se zice, la 1810, pe ma- 
lul drept al Buzaulu!, spre E. 



de com. actuals, unde se vad 
inca mormintele. Din cauza re- 
varsari! Buzaulu!, acum 25 de 
am, s'a mutat unde se afl& azi. 

Dedule^ti, sau Dediule§ti, com. 
rur., in jud. R.-Sarat, pi. Rim- 
nicul-d.-s., pe piriul Rimnicul. 
Se ma! numea ?i Vatra-Schitu- 
lu!-Dedule$ti, fiind-ca apar^inea 
acestei man&stiri. 

E situate in partea de V. a 
jude^uluT, la 15 kil. spre N.-V. 
de ora?ul R.-Sarat, §i in partea 
E. a pla^ei, la 1 1 kil. spre N.- 
V. de com. Zgirciti, re$edin^a 
pla^ei. Comune invecinate sunt: 
Babeni, la 4 kil.; Buda, la 5 kil.; 
Danule^ti ?i Dumitre^ti, la 7 
kil. $i Pardo^i la 8 kil. 

Se margine^te la E. cu Ji- 
deni, despar^ita prin riul Rim- 
nicul ; la V. cu Pardo?i, despar- 
{it prin dealul Buda; la N. cu 
Buda, despar^ita prin Dealul-De- 
dule^tilor; la S. cu Babeni. 

E brazdata la V. de dealul 
Baba; la N. de Dealul-Dedu- 
le^tilor; la S. de dealul Ba- 
beanca. 

Riul R.-Sarat o uda de la N.- 
V. la E. $i afluentul sau Valea- 
Dedule^tilor, unit cu Izvorul- 
Babei, la V.; Capraria, Badila 
^i Mocanca o uda la N.; mai 
sunt in com. 22 pu^uri ; 48 fin- 
tin! $i 3 lacuri. 

Suprafa^a comunei e de 3000 
hect., din carl : 100 hect. vatra 
comune!, 547 hect. ale locuito- 
rilor, 226 hect. ale statului $i 
91 hect. ale proprieta^e! private. 

Are o populate de 269 fa- 
milii, sau 1007 suflete: 501 bar- 
bap, 506 feme!; 410 cas&tora:i, 
528 necasatorh:! $i 71 vaduv!. 

Stiu carte 92 persoane. 

Are o biserica, cu hramul Po- 
gorirea-Sf.-Duh, zidita in 1792 
de Arhimandritul Iacob; e in- 
trepnuta de stat, deservita de 2 
preop, 2 cintarep $i 1 paracliser 



Hosted by 



Google 



DEDULE^TI 



93 



DEDULE?T1 



Este o scoala de baepf, in ca- 
sele manastiref Dedulesti, fon- 
data, in 1874, de comuna, si 
frecuentata de 36 elevi. 

Comuna are: 213 hect. ara- 
bile, 400 hect. imas, 2100 hect. 
padure, 25 hect. viT, 125 hect. 
fine^e si 41 hect. neproductiv. 

Locukoril au 51 pluguri. 

Vite sunt 1078 capete, din 
can: 388 boi, 75 vacT, 19 cat, 
19 epe, 325 01, 96 capre si 
136 rimatoiT. 

In comuna sunt : 1 cojocarie ; 
1 potcovarie; 3 macelarii ; 27 
rotarii ; 3 mon ; o piva ; 1 5 ca- 
zane de fabricat ^uica. 

Transportul se face prin gara 
orasului Rimnicul-Sarat, la 14 
kil. spre S. -E. Sunt 10 co- 
mercian^T, din can 4 bacani si 
6 circiumari. 

Caile de comunica^ie sunt: 
1. soseaua jude^eana R.-Jitia, ce 
trece prin comuna ; 2. spre Par- 
dosi-Valea-Ra^ei; 3. spre Da- 
nulesti; 4. spre Jideni; 5. spre 
Grebau. 

Comuna are 201 contribua- 
bil?. Veniturilesunt de 3684 lei, 
41 bani, iar cheltuelile sunt de 
29S 3 lei, 88 bani. 

In timpul razboiuluT Ruso- 
Turc din anul 1834, trupele 
rusesti au stat o iarna aci. 

Dedule§ti (Dedule§ti-din-Deal 
si Dedule§ti-din-Vale), sat, 
in jud. Arges, pi. Topologul : 
face parte din com. rur. Dedu- 
lesti-Varzari. Are 400 locuitor! 
si doua biserici, una cu hramul 
Cuvioasa-Paraschiva si alta cu 
hramul S-ta-Treime; sunt de- 
servite de cite un preot si un 
cintare^. 

Dedule§ti, sat, jud. Braila, pe 
muchea de pe tarmul drept al 
Buzaului, la N.-V. com. Dedu- 
lesti si ca la 48 kil. spre V. de 
Braila, numit ast-feldupa numele 



sateanuluf Dedulescu. Acest sat 
era asezat pe lunca BuzauluT, 
pe malul riului, ca la 500 m. 
de unde este asta-zif, dar la 1873, 
din cauza inecurilor s'a stra- 
mutat pe muchea platouluT. In 
locul vechiului sat este casa 
proprieta^er, cu o gradina mare, 
dar si aceasta casa este aproa- 
pe surpata de apa Buzaului, 
care trece pe la spatele el. 

Are o suprafa^a de 42 hect., 
avind 97 case si 3 circiumT. Are 
o scoala intre^inuta de comuna 
si jude£ si frecuentata de 31 
elevi; o biserica, deservita de 1 
preot, 1 dascal si 1 paracliser. 
Popula^ia satului este de 430 loc. 
Vite sunt: 530 vite cornute, 
230 cai, 360 01 si 25 rima 
tori. 

Dedulesti, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-s., catunul de 
resedin^a al com. Dedulesti. 

Dedule§ti, stafie de dr. d. /., 
jud. Braila, pi. Vadeni, com. 
Dedulesti, pe linia Buzau-Gala^i, 
pusa in circulate la 13 Sept. 
1872. Se afla intre stabile Fau- 
ref (10 kil.) si Ianca (10.2 kil.). 
Inal^imea de asupra nivelului 
marei de 34 m '74. Venitul aces- 
tei sta^ii, pe anul 1896, a fost 
de 22.337 lei, 25 bani. 

Dedulesti, schit, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Rimnicul-d.-s., comuna 
Dedulesti. Este zidit din anul 
1792 de Iacob Archimandritul, 
ale caruf osaminte se afla in- 
gropate in aceasta manastire. 
Pisania ei este urmatoarea: 

«Aceasta sfinta biserica ce se numes- 
te Manastirea Dedulesti si se praznu- 
este si se cinsteste hramul SfinteiTroi^e, 
au fost zidita, din iuceput pe la leatul 
7128 (1620 de la nasterea lui Christos), 
de un raposat, Dediul Dedulesceanu, si 
dupa vremi s'a daramat; apoi, aceasta, 
care se vede in fiin^a, este zidita de ra- 
posatul arhimandrit Iacob Arhimandri- 



tul Dedulesceanu, pe la leatul 1792 de 
la Christos ; dtndu-i si patru icoane 
marl imparatestT ; apoi afllndu-ma eu 
Stolnic Dedulesceanu s'au zugravit si 
s'au infrumusefat de mine, adica am fa- 
cut clopotni^e de asupra cu cruci fru- 
moase, am invelit-o cu sindrila, si s'au 
infrumuse^at de mine, adica. am facut 
cadelni^a si candele de argint si sfint 
Potirul cu toate ale sale de argint, trel 
rinduri de odajdii de stofa si toate celc- 
l'alte podoabe, dupa cum se vede spre 
a mea pomenire si a parinjjilor met, leat 
i834.» 

A fost inchinata la mana- 
stirile Rumeolitice; era obli- 
gate sa #na si cersetori; azi 
a ramas iiuraal ca biserica de 
mir si serveste locuitorilor din 
comuna Dedulesti. Este deser- 
vita de 1 preot ingrijitor. Pana a 
nu fi secularizata, avea marl a- 
veri, intre alteie mosia Dedu- 
lesti, iar intr'insa sedea un egu- 
men si 8 servitorl bisericesti. 
Azi e ingrijita de stat. 

Dedulesti, mosie, pendinte de 
com. cu acelasf nume, jud. Braila, 
pi. Ianca, proprietate a most. 
C. Cre^ulescu, cu o suprafa^a 
de 607 hect. 

Dedule§ti, mosie, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Rimnicul-d.-s., com. De- 
dulesti. Pe ea se afla padurea 
Dedulesti. Intinderea totala e 
de 1500 hect. 

Dedule§ti, padure, in jud. R.- 
Sarat, pi. Rimnicul d.-s., com. 
Dedulesti, numita ast-fel de la 
mosia cu acelasl nume. Are o 
intindere de 2000 hect. Esen- 
$ele principale sunt : fag, jugas- 
tru, gorun, brad si carpen. 

Dedulesti (Hele§teul-Schitu- 
lui-), lac, in jud. R.-Sarat, plasa 
Rimnicul-d.-s., com. Dedulesti, 
facut inca ciud exista inca schi- 
tul de calugari. Are o intin- 
dere de trel prajinl patrate. 



Hosted by 



Google 



DEDULESTI (VATRA-SCHITULUI-) 



94 



DEGERAJI 



Dedulesti (Vatra-Schitului-), 

numire vechie a com, Dedu- 
lesti, ciad facea parte din ave- 
rile schitului c.i acelasi nume, 
jud. R.-Sarat. 

Dedule§ti -Varzari, com. rur., 
pe apa Topologului, jud. Ar- 
ges, pi. Topologul, la 21 kil. 
de com. rur. Tigveni (resedin^a 
subprefectureT) si la 20 kil. de 
Pitesti. Se compune din 4 sate : 
Dedulesti (400 Iocuitori), Lu- 
minele (526 Iocuitori), Moraresti 
(304 Iocuitori) si Varzari (400 
Iocuitori), peste tot 1630 Iocui- 
tori. In com. sunt cincT bisericT 
si o scoala primara rurala. 

Locuitorif sunt in mare parte 
mosnenT. Budgetul com. pe a- 
nut 1882/83 a fost de 2234 lei, 
82 bam la venituri si de 2159 
lei la cheltueli. 

Dupa o publica^iune oficiala 
(1887), aceasta com. nutnara 266 
contribuabili si are un budget 
de 3876 lei la venituri si de 
3510 lei la cheltueli. 

Numarul vitelor a fost m a 
nul 1887 de 972 capete vite 
mari (949 boi si vaci, 23 cai) 
si de 731 vite marunte (33601, 
15 capre si 380 rimatori). 

Dedule§tilor (Dealul-), deal, in 
jud. R.-Sarat, pi. Rimnicul-d.-s., 
com. Dedulesti. Se desface din 
Dealul-BabeT si se intinde prin- 
tre riul Rimnicul-Sarat si aflu- 
entul sau piriul Valea-Dedules- 
cilor, brazdind partea de V. si 
N. a com. Este acoperit cu 
intinse si frumoase paduri. 

Dedule^tilor ( Valea- ), piriu, 
in jud. R.-Sarat, com. Dedu- 
lesti. Uda partea de V. acorn., 
curge de la V. la E. si se var- 
s&, dupa un curs de 10 kil., in 
riul Rimnicul-Sarat, pe partea 
dreapta a lui, trecind prin catu- 
nul de resedinfa, Dedulesti. 



Dedule§tilor (Valea - ), vale, 
in com. Vintila-Voda, cat. Bo- 
dinesti, jud. Buzau. E acoperit 
de padure. 

Dedului (Ciuciurul-), sorginte 
de apd mine}' aid in com. Ru- 
siava^ul, jud. Buzau. 

Dedului (Valea-), izvor, in com. 
Rusiava^ul, jud. Buzau. Incepe 
din muntele Din tele si din Fata- 
Plopului, apoi reunindu-se, se 
scurge in valea Rusiavatul. 

Degeraji, com. rur. in jud. Me- 
hedinti, pi. Ocolul-d.-j., la o 
distanta de 30 kil. de orasul 
T.-Severin, iar de com. rur. Stre- 
haia, de 27 kil. E situata pe 
valea Cervenitei. Formeaza co- 
muna cu catunele: Linia-Boe- 
reasca si Albina, marginindu-se 
la E. cu com. Lumnicul si Cor- 
nea ; spre N., cu com. Prunisori; 
spre V., cu com. Peri si Seve 
rinesti ; iar la N., cu com. Ercea. 

Are o populatiune de 740 
Iocuitori, cu 112 contribuabiil, 
locuind in 150 case. Ocupatiu- 
nea locuitorilor este agricultura 
si cresterea vitelor. Se mat o- 
cupa si cu transportul lemnelor 
din padurile vecine la gara Pru- 
nisori ce este in apropiere. 

Ei poseda: 26 pluguri, 50 
care cu boi, 3 carute cu cai si 
IOO stupi de albine. 

Are: o biserica deservita de 
1 preot si 2 cintarep ; o scoala 
condusa de un inva^ator si fre- 
cuentata de 30 elevi. 

Budgetul com. coprinde la 
venituri suma de 572 lei, iar la 
cheltueli suma de 521 lei. 

Vite sunt: 450 vite mari cor- 
nute, 12 cai, 50 01 si 400 ri- 
matori. 

Prin com. Degera^i trece so- 
seaua Pru nisori -Degera^i-Lum- 
nic-Ruptura-Voloiac. 

De insemnat in com. Dege- 



rati este : Apa-Rosie care este 
apa minerala; apa Cernevi^ape 
care se afla mori ; Piriul-Desera- 
gilor, Culmea-Deseragilor, Dea- 
iul-Lumnicului si Dealul-AlbineT. 

Ca loc istoric in dealul Al- 
bina, spre N , intrc hotarul Pru- 
tului si Degerati exista o ridi- 
catura de pamint care poarta 
numele de Metereza. De la acea- 
sta ridicatura de pamint, plea- 
ca o linie dreapta de drum ve- 
chiii peste satul Degerati pana 
m dealul Comoresti; pe o dis- 
tanta cam de 3 kil. 

In aceasta com. sunt mi - 
nele unet bisericT foarte vechT, 
linga care se afla si vila Buzoi- 
ceanu, construita intr'un frumos 
stil elvetian ; astazT este pro- 
prietatea Primariei urbei Tur 
nul- Sever in. 

Degerati, catuu, din jud. Arges, 
pi. Pitesti, pendinte de com. 
rur. Dealul-Bradului. 

In acest sat este resedinta 
primariei comunei. Arc 200 Io- 
cuitori si o biserica de lemn. 

Degerati, sat, face parte din co- 
muna rur. Parepa, jud. Praho- 
va, pi. Cimpul. Are o popula- 
tiune de 328 Iocuitori (172 bar- 
bap, 156 feme!). Aci e o bi- 
serica, fondata la anul 1892 cu 
ajutorui Mesterului Anghei din 
Ploesti, P. S. Aurelian, si G. 
Gr. Cantacuzino. 

Degerati, loc izolat, com. Slani- 
cul, jud. Prahova, plasa Varbi- 
laul. 

Degerati, mosie, a statu lui, jud. 
Prahova, pi. Cricovul, foasta 
pendinte, inainte de seculariza- 
re, de m-rea Margineni. La 1871 
se arenda cu 13000 lei anual 
si a fost ipotecata impreuna cu 
alte 380 mosil ale statului pen- 
tru asigurarea imprumutului do- 



Hosted by 



Google 



DEGERAfI 



95 



DE-LA-PRIDVALE 



menial de 78 milioane lei, con- 
tractat in 1871. 

Degera^i, trup de padure, a sta- 
tului, in intindere de 62 hect., 
care impreuna cu trupurile: 
Drumul- Baicoiului (67 hect.), 
Gageanca (ro6 hect.) si Gura- 
Cumetri!, formeaza padurea Mis- 
leanca sau Gageni-Mislea, jud. 
Prahova. 

Degere^eanca, mosie, in jud. Pra- 
hova, care face limita spre jude- 
£ul Buzau, despre com. Baba- 
Ana, din jud. Buzau. 

Deje^ti, com. rur., jud. Olt, pi. 
Oltul-d.-s. Are 4 catune: De- 
jesti, Donesti, Daroiul si Vul- 
pesti. Este situata pe ma! multe 
vaT, care se varsa in Geamfina, 
spre N. de Slatina, la hotarul 
jud. Oltul cu j'id. Arges. Are 
o populatie de r 199 locuitor! 
(din care putin! stiii carte), cu 
323 contribuabili. Locuitorii se o- 
cupfi cu agricultura, cultura vie! 
si a prunilor. 208 locuitor! s'au 
improprietarit dupa legea ru- 
rala pe mosia Dejesti, cind li 
s'au dat 724 hect. 

Spre V. de com. este Ma 
gura-Rusulu!, un fel de ccta. 
tue, lunga de 100 metri si lata 
cam de 10 m., zidita din ca- 
ramida marunta. 

In Dejesti sunt 2 bisericT, 
deservite de 2 preoti si 4 cin- 
tareti. 

Vite sunt : 100 boT, 300 vac! 
20 cat, 400 01, 200 porct. Pa- 
mintul e detos si putin pro- 
ductiv. 

Deje§ti, sat, face parte din com. 
rur. cu acelasi name, pi. Oltul- 
d.-s., jud. Olt. 

Dejesti, deal, in raionul com. De- 
jesti, jud. Olt, pi. Oltul-d.-s., 
pe care se cultiva 13 hect. vie. 



Dejoiul, com. rur., plasa Cerna- 
d.-j., jud. Vilcea, compusa din 
mahalalele: Bogeni, Mijlocul si 
Sotani. 

Este situate pe valea Dejo- 
iul si pe malurile riului Cerna, 
la 40 kil. departe de capitala 
jud. si la 15 kil de a plaseT. 

Are populate de 630 lo- 
cuiton (330 barba{! si 300 fe- 
me!), in care intra si 3 famili! 
de Tigani; sunt in total 182 
familil, care locuesc in 205 case. 
Sunt 131 contribuabili. 

In comuna e o bisericS. Nu 
se cunoaste anul fondarei si 
ctitorii, caci lipseste ori-ce in. 
scriptie. S'a reparac la 1881. 

Loc.iitoril se ocupa cu agri- 
cultura. Putin! sunt lemnarT. Ei 
desfac produsul munce! la Dra- 
gasani si Craiova. Vite sunt : 
12 ca!, 40 bo!, 200 vac!, 50 
capre, 280 01 si 350 pore!. 

Tot! locuitori! sunt mosncni. 

In raionul comunei este dea- 
lul numit Dealul-Mare, care la 
1874 s'a surpat in toata intin- 
derea lu!, din cauza multor iz- 
voare subterane. 

Stiu carte 40 persoane. 

Tot hotarul comunei are o 
intindere de 300 hect. arabile, 
in care intra si izlazul. 

Veniturile si cheltuelile com. 
sunt in suma de 800 le! anual. 

E brazdata de dealurile: Dea- 
lul-Mare, Dealul-Cerne!, pe care 
se gasesc vi!, si e udata de 
vaile : Geam.lna, Valea-Satulu!, 
Cerna, Barbuceanca. 

Se margineste cu comunele 
Dozesti, Nisipi si Stanesti. 

Dejoiul, deal, in raionul comunei 
Dejoiul, pi. Cerna-d.-j., judeful 
Vilcea, pe care se cultiva 38 
hect. vie. 

Dejoiul, pa 1 dure particulara, su- 
p is& regimulu! silvic, com. Dejo- 
iul, pi. Cerna-d.-j. jud. Vilcea. 



Dejul, piriia§, pe teritoriul co- 
munei Negrilesti, pi. Vrancea, 
jud. Putna. Izvoreste de sub 
muntele Soveja, trece pe la 
deal de satul Negrilesti si se 
varsa in Putna, intre satele Ne- 
grilesti si Tulnici. Dejul, in sus. 
are apa sarata\ Primeste ca 
afluenp : Piriul-Negrulul si Pi- 
riul-Ursulu!. 

De-la-Cruce, padure, pe teri- 
toriul comunei Vladesti, plasa 
Riurile, jud. Muscel, din coasta 
careia izvoreste Vatea-Mica, care 
strabate catunul Vladesti-d.-s. 
si se varsa in riul Bratia. 

De-la-Deal-de-Vii, deal, jude^ul 
Dolj, pi. Bailesti, com. Coveiul, 
pe linga care trece limita de 
N. catre com. Boureni. 

De-la-Frasin, poiana, pe valea 
riulu! Teleajenul, comuna Ma- 
neciul-Ungureni, pi. Teleajenul, 
jud. Prahova. 

De-la-Merchez, deal, in jud. 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe 
teritoriul comunei rurale Oltina. 
Se ma! numestesi Dealul-de-dea- 
supra-Cisle! si se intinde de- 
alungul si pe la E. laculu! Ol- 
tina, incepind de la movila Ior- 
tmac si {infold pana la dealul 
Ciacal, cu o direc^iune gene- 
rate de la S.-V. catre N.-E. Are 
o inal^ime medie de 140 m. si 
este acoperit cu tufaris. 

De-la-Odaie (Iazul-), iaz, pe 
teritoriul satulul Andrieseni, 
com. Epureni, pi. Turia, jud. 
Iasi. E format din piraiele : Got- 
ca, Cara - Gheorghe si Bulha- 
cul. 

De-la-Pridvale, poiana, pe va- 
lea riului Teleajenul, comuna 
MSneciul-Ungureni, plaiul Te- 
leajenul, jud. Prahova. 



Hosted by 



Google 



DE-LA-RACHlfl 



96 



DELEN1 



De - la - RachiJI (Iazul-), iaz 9 
pe teritoriul satulul Glavanesti, 
com. Epureni, pi. Turia, jud. 
Iasi. E format din piraiele : Cio- 
canul si Puturosul. 

De-la- Varnije, poiand, pe va- 
lea riuluf Teleajeaul, com. Ma- 
neciul-Ungureni, plaiul Teleaje- 
nul, jud. Prahova. 

Delan^ul, deal, acoperit cu pa- 
dure seculara, in jud. Mehedin^i; 
plaiul Cerna, com. rur. Balta. 

Delcelul, mahala, in orasul Ro- 
siori, jud. Teleorman. Se aria 
in partea despre Dealul-Bratco- 
vuluT. Partea situata in vale se 
numeste Broscaria. 

Delciul, mahala, in jud. Mehe- 
din^i, pi. Motrul-d.-j. ; tine de 
com. rur. Socolesti. 

Delea, tirld, in balta com. Gro- 
peni, jud. Braila, pe malul sting 
al privalulu! Arimaneasa, intre 
acest prival si Gingarasoaia. 

Deleanca, alta numire a mo§iei 
statului Jegalia, inainte numita 
Brinzeni, in plasa Borcea, jud. 
Ialomi^a, pendinte de comunele: 
Petroiul, Gildaul si Jegalia. Are 
o suprafa^a de 23000 hectare. 
Numirea de Deleanca o poarta 
fund-ca. inainte de secularizare 
aparfinea Manastirii-Dealului. 

Deleanul. Vezi Vatra-Schitulul- 
Deleni. 

Deleanul, deal, in com. Bobu- 
lesti, pi. Stefanesti, jud. Boto- 
sani. Pe acest deal se zice ca 
aii fost asezata o tabara tur- 
ceasca in timpul unui rezbel 
cu Rusii; urme de sanfurl se 
vad si asta-zl. 

Deleanul, munte, de la Moroeni 



in sus, plaiul Dtmbovi^a, jud. 
Dimbovrfa. Vezi Brindusele. 

Deleanul, deal, in pi. Orasului, 
jud. R.-Sarat, extremitatea Cul- 
mei-Scorusului. Are o inal^ime 
cam de 700 m. Ramifica^iunile 
sale sunt dealurile: Hoja, Pri- 
veghiti, al-Caprel, Teiusul, spre 
N. prin comunele Brosteni si Vir- 
testi ; dealurile Piciorul-NuculuT 
si Cucul la S. prin com., Odo- 
basca ; Dealul-Perisorului la E. 
prin comunele Bon^esti si Bli- 
dare. Din el izvora.sc piraiele 
Valea-Rea, PitulusiT, Drejii, Sea- 
ca, Faraoanele, Pietroasa si Dal- 
hau^i, afluenp ai riului Milcov; 
Valea- Medra si Mahriul, aflu- 
en^ii riului ftimna. El se afla 
la hotarul basinurilor RimneT si 
Milcovului, precum si la ho- 
tarul plasilor Orasul si Margi- 
nea-d.-s. Este acoperit cu finete 
intinse, semanaturi si vii. 

Delei (Magura-), mdgurd, intre 
com. Vadastra si Brastava^ul, 
pi. Balta-Oltul-d.-j., jud. Roma- 
na^i. 

Deleleul, munte, in com. Bog- 
danesti, jud. Suceava. E acoperit 
de padure de brad, molift si fag. 

Deleni, corn. rur.> situata la S. 
plasei Cosula, jude^ul Botosani, 
in vecinatate cu Hirlaul, la 
45 kil. de Botosani si formata 
din satele: Deleni, Macsut, Pir- 
covaci si Slobozia, toate asezate 
pe mosia Deleni. 

Comuna se intinde pe mai 
multe dealun si vaT, can in 
partea de V. sunt acoperite cu 
codri secular!. 

Privelistea marea^a ce infa^i- 
seaza dealul Pietraria, de natura 
pietroasa, care se ridica in cen- 
trul comunei si prin inatyimea 
sa predomina toate virfurile de 
prin prejur, satele Deleni, Mac- 



sut, Slobozia si Pircovaci, ase- 
zate pe coastele de S., S.-E. 
si E. a acestui deal, impodo- 
bite cu gradini si livezi de 
pomi fructifen, arbori de pa- 
dure, soselele si drumurile cele 
mai multe petruite de natura, 
face ca aceasta regiune saaiba 
o pozi^iune pitoresca. 

Teritorul com. e foarte acci- 
dental iar natura soluluT vari- 
aza in pamint negru, galben, 
pietros si nisipos. 

Cel mai inalt deal e Pietraria, 
in centrul comunei, apoi Ceta- 
{uia si Dealul-Mare, m padure, 
spre V. ; Holmul, Luparia si 
Gurgueta, spre E. 

Prin comuna curg mai multe 
piraie, mici: Bahluiul prin par- 
tea de V. a comunei, prin pa- 
dure, primeste piraiele: Tisa, 
PircovacT, Adincata, Vacari^a, 
Racosul si Humosul in dreapta, 
iar Magioara si Recea in stinga, 
apoi Piriul-DoamneT, al-Joseni- 
lor, Jugani, Neaun, Velni^a-Ve- 
che, Modruz si Dodolea, can 
curg prin si pe linga satul De- 
leni si prin vaile de la N.-E. 
com. Are 2 iazurl man: Gur- 
gueta si Strimbul, din care se 
scoate mult peste, care se con- 
suma in localitate. 

Suprafata comunei e de 18646 
hect., din can 17291 hect. ale 
proprietarilor man si 1355 hect. 
ale locuitorilor improprietari^T 
la 1865. Aceasta comuna e una 
din cele mai man in intindere 
din jud. Botosani. 

Popula^iunea e de 600 fa- 
miltf, sau 2745 suflete, car! 
locuesc in 589 case; sunt 574 
contribuabili; locuitorii sunt Ro- 
minT, afara de o ceata de Ti- 
gani si de cite-va familii de E- 
vreT. Ocupa^iunea lor e agricul- 
tura, cresterea vitelor, pietraria, 
lemnaria, iar ^iganii sunt fie- 
rari, lautari, etc. 

Toata partea de V. si S.-V. 



Hosted by 



Google 



DELENI 



97 



DELENI 



este acoperita de codri vechl 
pe o intindere de ioooo hect.; 
lemnul ce predominS este ste- 
jarul, carpenul, fagul, jugastrul, 
teiul, paltinul, etc. si se explo- 
teaza in cantitapf man. 

Sunt 27 hect. vif. 

Numarul vitelor e de 5733 : 
1849 boi si vaci, 11 bivoli, 198 
cat, 3400 oi, 275 porcT. Locui- 
toriiposeda si 500 stupi cu al- 
bine, carl produc mai mult de 
1000 kgr. miere si 680 kgr. 
cear& . 

In comuna sunt 5 mori de 
apa si 1 de aburi, 1 fabrica de 
spirt, care produce vre-o 40000 
litri pe an. 

In dealul Pietraria, in partea 
de S.-V., se afla renumitele ca- 
riere de piatra de moara, care 
se fabrica pe loc, si can se 
transports in tara si chiar peste 
hotare, producind un venit de 
peste 50000 lei pe an. 

Exploatarea se face din tim- 
purl foarte vechi. Mai sunt si 
alte cariere, de unde se scoate 
piatra de zid, sosele, etc. 

Comunicatia se face pe so- 
seaua nationals, care trece pe 
la E. de Deieni ; apoi, prin Hir- 
lau, pe soseaua vecinala Hirlati- 
Dolhasca prin Pircovaci; si so- 
selele comunale Hirlaii-Macsut- 
Deleni -Slobozia si Feredieni ; 
apoi, soseaua caselor Ghica la 
soseaua nationals. 

Comerciul se face cu Hiriaul, 
Tirgul-Frumos si Botosani. Sunt 
in comuna 6 circiumf, 5 comer- 
cianp si 8 meseriasL 

Budgetul comunei e de6i35 
lei la venituri si 6088 lei, So 
ban! la cheltueli. 

Are 4 biserici, deservite de 
3 preopf, 3 cintarepf si 1 para- 
cliser ; mai sunt 2 biserici in 
parasire si aproape in ruina. 
Este 1 scoala mixta, frecuentata 
de 50 bSeti. Sunt 136 copii 
inscrisi pe liste. 



Deieni, com. rur., in partea de 
N. a pl&sei Mijlocul, jud. Falciu, 
marginita la N. cu com. 0(e- 
leni; la S. cu com. Gusi^ei ; la 
E. cu com. Barbosi si la V. cu 
com. Hoceni, de care se des- 
parte prin piriul Bujorul. E for- 
mats din satele : Deieni, Gol&- 
sei si Talaba. Se intinde pe o 
suprafa^a cam de 1033 hect. si 
are o populate de 291 familii 
sati 956 suflete. Are 3 biserici 
si o scoala. 

Budgetul e de 2948 lei si 
35 bani la veniturT si de 2946 
lei si 90 bani la cheltueli. Sunt 
303 contribuabilf. 

Vite mari cornute sunt 656, 01 
324, cai 61 si porci 117. 

Deieni, com. rur., pi. Oltul-d.-j., 
jud. Olt, compusa din 2 catune : 
Deieni si Cherlesti. 

Este situata pe malul Oltu- 
lui, la 6 kil. departe de capi- 
tala jude^ului si la 4 kil. de a 
plasei. Are o popula^iune de 
487 locuitori (235 barba^i, 252 
femei), 22 familii de "pgani, cari 
se ocupa cu agricultura si cu 
fieraria. Capi de familie sunt 
117; contribuabili 120; case de 
locuit, no. 

In comuna e o biserica, fon- 
data la 1802, de Toma Deleanu 
si so^ia sa Joi^a, reparata la 
1862, deservita de 1 preot. 
Asta-zi este inchisa, din cauza 
ca s'a ruinat. 

AfarS de agricultura, parte 
din locuitori se mai ocupa cu 
dulgheria. Produsul muncei il 
desfac la Slatina. Ei au : 25 cai 
si epe, 140 boi, 250 vaci, 600 
01, 100 porci ; 40 stupi cu albine. 

S'au improprietarit 96 locui- 
tori in 1864, cind li s'au dat 
254 hect. pe mosia familiei De- 
leanu. 

Stiu carte 18 persoane. 

Comerciul se face de 1 clr- 
ciumar. 



Veniturile si cheltuelile com. 
se urea la 2144 lei, I bani. 

Prin Deieni trece soseaua ju- 
de^eana Slatina-Casa-Veche. 

E udata de vaiie Recea si 
Racova^ul, de vilceaua B&lasoiul, 
a-Cesmelii, Surduiul si Plopul. 

Deieni, com. rur., din jud. Vas- 
luiu, plasa Crasna, formats din 
satul numit Deieni. 

Se afla la S.-E. jude^ului, la 
14V2 kil. de orasul Vasluiu si 
43 kil. de Codaesti, resedin^a 
pl&sei, situat pe un platou in- 
tins, avind o pozi^iune pito- 
reasca. 

In fa{a satului despre V. se 
arata Dealul-Manastirei, 

Satul se imparte in dou& 
p3r£i numite : mahalaua din jos, 
sub denumirea de Burghelesti 
si Circeoanei, despar^ite prin 
piriul Gurgea si mahalaua din 
sus, sub denumiriie: Bilahoiul, 
Blani^esti, Gherghina si Movila, 
intinzindu-se pe o suprafa^a de 
2574 hect., din cari pe 1700 
hect. se face culture de cereale, 
pe 300 hect. se cultivS vii si 
livezi, iar restui e rezervat pen- 
tru imase si vatra satului. Are 
o populate de 863 familii, sau 
3006 suflete, din cari 19 familii 
straini. Casatoripf sunt 559. Stiu 
carte 190 de persoane^ 

Maioritatea locuitorilor e for- 
mats din Romini, r&zesi, cari se 
ocupa cu agricultura, cu cres- 
terea vitelor si cu cultura albi- 
nelor. Sunt in com. 352 stupi. 

In acest sat sunt 2 biserici 
si 1 schit. O biserica se afla 
intre mahalaua de sus si cea 
din jos, facuta de preo^ii Va- 
sile si Gheorghe Focsa, la 1586; 
cea-1'alta biserica se afla la S. 
satului; este zidita de la 1840 
de d-nul Dahnovici. Schitul nu- 
mit Schitul-Deleni, este la de- 
parture de 1 kil. de sat; e in- 
conjurat cu vii, livezi ?i f!ne{e, 



68878. Morel e Dictiovm Ceografic. Vnl. in. 



13 



Hosted by 



Google 



DELENI 



98 



DELENI 



pe o intindere de aproape 13 
hectare, proprietatea schituluT. 
Acest schit e facut tot de 
preo^i! Vasile si Gh. Focsa, la 
anul 1580 si a servit pana la 
1866 ca loc de rugaciune pen- 
tru maice. 

In sat este o scoala, situata 
in mahalaua de jos, infiin$ata la 
1862, si acum frecuentata de 
48 elevl. 

Sunt 10 mori de vint si 1 
cu aburi ; 7 circiume si ia- 
zun. Comerciul se face de ca- 
tre 7 Romin! si 20 EvreT. 

Budgetul comunei e de 3790 
le! la venitur! si 3413 lei 30 
bam la cheltueiT. 

Numarul vitelor e de 3163: 
516 vite man cornute, 146001, 
10 capre, 127 ca! si 1050 rima- 
tori. 

Locuitori! poseda: nsplugur! 
cu boi, 150 care 51 32 carute 
cu ca!. 

In apropiere de aceasta co- 
muna se afla soseaua Vasluiu- 
Docolina. 

Deleni, sat, jud. Bacau, plasa 
Tazlaul-d.-j., com. Dragugesti, 
situat pe Dealul - Delenilor, la 
departare de 2 kil. de satul 
Helegiu (scoala). In 1891, au 
urmat la scoala, din acest catun, 
6 baie^T, din 102 copii in vir- 
sta de scoala. Are o biserica 
cladita de locuitori la 1763, de- 
servita de 1 preot si 2 cinta- 
re$f. CirciumT sunt 3. 

Are o populate de 291 fa- 
milit, sau 1033 suflete. 

Vite sunt: 7 cat, 453 vite 
cornute, 95 pore! si 79 capre. 

Deleni, sat/yx^i. Bacau, pi. Tro- 
tusul, facind trup cu satul Bog- 
danesti, din comuna cu acelas! 
nume. 

Deleni, sat, situat pe coasta de 
S.-E. a dealulu! Pietraria, in cen- 



trul comunei Deleni, jud. Bo- 
tosani. 

Mosia Deleni, de 18646 hec- 
tare, este impar^ita in doua in- 
tre fra^ii Ghica : o parte numita 
Deleni, cu satele Deleni si Slo- 
bozia, in partea de N.-E. si alta, 
numita Macsut, cu satele Macsut 
si Pircovaci, la S. 

Partea numita Deleni are o 
intindere de 12582 hect, din 
can 11725 hect. ale proprieta- 
rului si 857 ale locuitoriior. 

Satul Deleni are o populate 
de 425 familil, sau 1691 locui- 
tori, can se ocupa cu agri- 
cultura si cresterea vitelor si 
mul^i cu stoleria si pietraria. 

Partea de V. a mosie! e aco- 
perita cu pad are ; partea de E. 
e ocupata cu semanatun, fine^e 
si imasuri; sunt 7 hect. vii. 

Aci se gaseste o importanta 
cariera de piatra de moara oolit ; 
aceasta cariera furniseaza o es- 
celenta piatra de moara aproape 
pentru intreaga Basarabia si 
Moldova. 

Vite sunt: 390 bo! si vac!, 
150 cai, 1350 01; sunt 100 stupi 
cu albine. 

Satul e strabatut de soseaua 
comunala Hirlali - Deleni - Fere- 
dieni. 

Are 1 biserica deservita de 
2 preo^T si 1 cintaret, apoT spre 
N.-V. in codru, este vechia bi- 
serica de la schitul Lacurile in 
parasire; 1 scoala mixta con- 
dusa de 1 inva^ator platit de 
stat frecuentata de 50 scolan; 
1 fabrica de spirt ; 5 mori de 
apa. 

Despre biserica din Deleni se 
zice ca temeiia-T ar fi pus-o Ste- 
fan Voevod si ca in urma s'a con- 
struit de familia Ghiculestilor. 
Legenda atribue acestui sat o 
vechime de peste 400 an!, insa 
se zice ca era asezat ma! spre 
E., aproape de iazul Gurgueta, 
pevaile Iugani si Tulburea, pe 



unde trece sleahul mare Hirlau- 
Botosani ; satul se numia Iu- 
gani si Tulburea. Mosia se zice 
ca era data de Stefan-cel-Mare 
razesilor ; acestia aveau mosioa- 
rele lor cu capetele spre E. si V.; 
iar in Jocul satuluT de asta-zT, 
Deleni, erau codri si, inmijloc, 
o manastire de calugari, ale ca- 
reia urme se presupun a fi in 
partea de S.-E. In Iugani exista 
numai o biserica de lemn. 

Cum s'a desnin^at satul Iu- 
gani si Tulburea si cind s'aii 
infiin^at actualul sat Deleni, nu 
se poate sti; ceea ce poate fi 
probabil, e ca desele navalirl ale 
armatelor straine in ^ara si ma! 
cu seama situa^ia acestu! sat in 
sleahul mare il expuneatuturor 
atacurilor, asa ca locuitori! cu 
timpul au putut fi sili^T a se re- 
trage ma! in codru, imprejurul 
manastire!, si a intemeia satul 
de asta-z!, aparat de invaziun!. 

Cu vremea, calugari! s'aii re- 
tras spre padure si au intemeiat 
schitul Lacurile, spre N.-V. de 
Deleni. Biserica din sat e ree- 
dificata de Toderasco Cantacu- 
zino, cum arata inscrip^ia de a- 
supra pridvorulu! biserice!: 

« Aceasta sfinta biserica, a Prea cura- 
te! Fecioare, Adormirea, a facut-o To- 
derasco (Jantacuzino, vel visternic, leat 
7177 (1669); iar de iznoava le-au facut 
Iordache Cantacuzino, ve] vornic, leat 
7230 (1722>. 

Numele satulu! se poate ex- 
plica de la vorbele «oameni! din 
deai» sau Deleni, de oare-ce sa- 
tul ocupa partea de sus a dea- 
lulu! Pietraria. Se zice ca, cum au 
disparut vechi! razes!, un boier 
le ar fi cumparat parte din 
mosioare, iar parte le-ar fi luat 
cu sila. 

Ca urme de sate vech! se ma! 
inseamna Lacurile, la N. de schi. 
tul Lacurile. Acest sat a fost 
desfiin^at la 1865, cu ocazia in- 
proprietarire! {aranilor, car! par- 



Hosted by 



Google 



DELENI 



99 



DELENI 



te s'au asezat in Deleni, parte 
in cele-1'alte sate. 

Satul Singeap, spre V. de Per- 
covac!, desfiinfat la 1865 odata 
cu Lacurile si a! caruT locuitori 
ceT mai mult! s'au asezat in 
Pircovaci. 

Iti partea de N. a satuluT 
Deleni se afla tin izvor, numit 
Tzvorul-Doamne!, din care cir- 
ge piriul numit Sipotelul-Doam- 
nei. 

In tuna luT Iuuie, anul 1730, 
Grigore Ghica Voda logodeste 
pe fiul sau Scarlat cu fiica lui 
Iordache Cantacuzino, vel spa- 
tar, fund fata si Chiru Nichifor 
Mitropolitul, si ail facut petre- 
cen si mese la Deleni, {inutul 
Hirlaulu! ma! multe zile, nu mi- 
ni a! boierii, ci toata slujitori- 
mea. 

De la Deleni au mers Gri- 
gore-Voda la Hirlati, de au va- 
zut casele domnest!, apoi la 
Cotnari, unde au facut iarasi 
mese cu boieriT, apoi s'au intors 
la Iasi, la scaun. 

In toamna anului 1738, Gri- 
gore Ghica-Voda, intorcindu-se 
de la Orheiu, unde fusese tri- 
mis din ordinul Sultanului, sa 
ridice pustile ce le ingropase 
Rusii si sa le duca la Tigine, 
n'au mai venit la Iasi, ca mu- 
reau de ciuma, ci au trecut la 
sat la Deleni in {inutul Hirlau, 
la Vornicul Iordache Cantacu- 
zino -Deleanul, si au sezut a- 
colo, pana in ziua intiiu de De- 
cembrie, cind in^elegind ca s'a 
mai potolit focul ciumel, s'au 
intors la Iasi, la scaun. 

Deleni, sat, in centrul comunei 
cu acelas! nume, jude^ul Fal- 
ciu, plasa Mijlocul. E asezat 
pe costisea si podisul dealului 
Deleni, pe o suprafa^a de 929 
hect., cu o populate de 252 
fam., 791 sufl., din carl 275 con- 
tribuabili. 



Locuitorii sunt vechr razes! 
si dupa povestirea batrinilor se 
zice ca ei se trag din tre! va- 
duve, si anume: Mala, Malina 
si Marusca, ale caror barba^! mu- 
risera intr'un razboiu de ai lu! 
Stefa l-cel Mare, precum si din 
soseaua numita Micsuna a caruia 
parte de mosie se numeste si 
asta-z! Micsunesti. 

Satul este inconjurat de va! 
si livez!. 

Aci este resedin^a comunei. 
Are o scoala infiintata in anul 
1 87 1, frecuentata de 20 elev!; 
doua biseric!, deservite de 2 
preot! si 2 dascal!. O biserica, 
ce se afla in mahalaua din sus 
a satului, este facuta in anul 
1812, dupa cum se vede din 
inscrip^ia aflata de asupra bi- 
sericei; a doua biserica, aflata 
in mahalaua de jos a satului, 
este facuta in 1836, in locul 
altei bisericu^e, fost schit de 
maice, si care a fost facuta de 
catre un batrin razes, numit Ba- 
drosul, din a caruia familiesunt 
si asta-zi urmas!. 

Deleni, nume ce purta in ve- 
chime com. Cosoveni-d.-j., jud. 
Olt, pi. Ocolul, com. Cosoveni- 

d.-j. 

Deleni, sat, jud. Ilfov, pi. Saba- 
rul,, face parte din com. rur. 
Stoenesti-Palanga. Este situat 
la N. de Stoenesti, in apropiere 
de {annul drept al riulu! Cio- 
rogirla. La N.-E. are o culme 
de deal care trece pe linga sa- 
tul Icoana. 

Se intlnde pe o suprafa^a de 
200 hect., cu o populate de 
339 locuitori, car! se ocupa cu 
agricultura si cresterea vitelor. 
Tot terenul apar^ine locuitorilor. 

Are o biserica cu hramul 
BunaVestire, deservita de 1 
preot si 1 cintare^;. Comerciul 
se face de 2 hangi!. 



Numarul vitelor mar! e de 
255 si al celor mic! de 449. 

Deleni, sat, in jud. Mehedinfi, 
pi. Motrul-d.-j. ; fine de com. 
rur. Cosova{ul-de-Motru ; are 24 
case. 

Deleni, trup de sat, in com. Hu- 
mulesti, jud. Neamfu, plasa de 
Sus-Mijlocul. 

Deleni, fost sat, m com. Margi- 
ned, jud. Neamfu, pi. de Sus- 
Mijlocul. 

Deleni, sat, com. rur. cu acelas! 
nume, jud. Olt, pi. Oltul-d.-j. 

Deleni, sat, din com. Giurgesti, 
jud. Suceava, numit ast-fel dupa 
pozifiunea sa. S'a infiinfat cu o- 
caziaimproprietariret de la 1864. 
Are o populate de 17 fam., sau 
52 sufl. (25 barbap si 27 femei), 
din car! 17 contribuabili. Vatra 
satulu! ocupa 3 falc!. 

Mosia, proprietate a d-lu! I. 
Ciulei, are o intindere de 407 
falcT, din cari 60 falc! cultiva- 
bile, 330 falc! padure, 10 falc! 
finaf si restul neproductiv. Im- 
proprietarif! la 1864 sunt: 5 
palmas! si 10 codas!, stapinind 
22 falc!. Biserica si scoala din 
Giurgesti servesc si acestu! sat. 
Drum principal e acela ce duce 
la Giurgesti (3 kil.) 

Deleni, sat, face parte din com. 
Burdusaci, jud. Tecuciti, plasa 
Stanisesti. E situat la N. com., 
2 kil. departare de com. de re- 
sedinfa, intre Dealul-Balusulu! 
si Dealul-Tochilelor. 

Are o populate de 8 fam., 
sau 32 sufl. Comerciul se face 
de 1 circiumar. 

Este legat printr'un drum de 
satul Burdusaci. In partea de 
V. curge piriul cu acelas! nume. 

Teritoriul cat. este de 34 hect. 



Hosted by 



Google 



DELENI 



100 



DELEN1LOR (CODRll-) 



Deleni, sat, face parte din com. 
Vultureni, jud. Tecuciu, pi. Ber- 
heciu. E situat pe deal. 

Are o populate de 9 fam. 
sau 25 sufl., locuind in 5 case. 

Deleni, sat, in jud. Vasluiu, pi. 
Crasna, com. Ciortesti, intre sa- 
tele Ciortesti si Pribesti. E si- 
tuat pe Dealul-Viei, si e str&ba- 
tut de pir. Bahna, in partea de N. 

Are o suprafa^a de 16 10 
heck, din car! 180 heel, ale lo- 
cuitorilor cl&casi, iari43ohect. 
proprietatea d-lui Eugeniu Ghica. 
Are o pop. de 63 fam., sau 379 
sufl., din care 1 fam.de Evrei,cu 6 
sufl., si 2 fam. de f igani cu 8 sufl. 

Aid sunt 2 circiumi. 

Vite sunt: 197 vite man cor- 
nute, 20 cai, 500 01, 2 bivoli, 
10 capre si 50 rimatori. 

Locuitorii poseda: 26 plu- 
guri si care cu boi, 1 plug si 
4 caru^e cu cai. 

Deleni, mahala, in partea de E. 
a satului Oprisesti, com. cu a- 
celasT nume, jud. Tecuciu. 

Deleni, mahala, jud. Tecuciu la 
E. satului Homocea, cu 65 case 
si bordee, populata numai de Ti- 
gani carl fac linguri, cove^e, 
fuse, etc. in timpul erneT si vara 
se ocupa cu agricultura. 

Deleni, mdndstire, jud. Olt, situa- 
ta pe valea Oltului, cale de 
vr'o 2 ore de la Slatina, spre 
N. Drumul nu e tocmai prac- 
ticabil pentru trasurT, de oare- 
ce m&n&stirea se afla asezata 
de asupra unei vai inchise de 
dealurile piezise din fa{a Oltului. 
Man&stirea Deleni, intemeiata 
de familia Deleauu, era din- 
tr'un inceput asezata tocmai 
jos, pe malul Oltului, dar sur- 
pindu-se malul, ea s'a darimat, 
in cit abia se mai cunoaste lo- 
cul unde a fost. 



La anul 1880, s'a scos din 
Olt piatra pe care se afla sa- 
pata pisania vechie, o piatra de 
2 m. in lungime si 1 l k in la- 
^ime, care se afla rclzamata de 
zidul bisericei noua. Lasata fiind 
afar^, piatra s'a umplut de mus- 
chiu in cit pisania nu se poate 
citi; aceasta pare a fi in limba 
Romineasca si de pe timpul lui 
Mateiu Basarab. 

O alta piatra, frumos sculp- 
tata, se afla pusa drept sca- 
ra la intrarea bisericei, iar alte 
trei buca^i sunt puse drept per- 
vaz la usa de intrare. Toate 
aceste pietre sunt lucrate cu 
gust, intocmai ca cele de la 
Manastirea-Dealul si de la Cur- 
tea-de-Arges. 

Biserica cea noua, mica si fara 
valoare artistica, a fost zidita in 
timpul mai nou de manastirea 
Stanisoara, sub a care! ascul- 
tare a fost ca metoh. Zugra- 
veala, de alt-lel primitiva, e 
stricata de fum. Intre ctitori 
sunt: Postelnicul Grigore De- 
leanu si Jupin Dragusin, vel 
Paharnic. 

Casele din jurul bisericei sunt 
cu totul ruinate, iar manastirea 
s'a redus la biserica de mir si 
pentru intre^inerea cultului divin 
se inscrie anual in budgetul sta- 
tului o suma de 1070 lei. 

Deleni, deal, jud. Dolj, pi. Oco- 
lul, com. Cosoveni-d.-j. 

Deleni . Vezi Almasul - Birnici , 
jud. Dolj, pi. Jiui-d.-s., com. 
Almajul. 

Deleni, deal, pe care se afla a- 
sezat satul Deleni, din comuna 
cu acelasi nume, jud. Falciu, pi. 
Mijlocul. Si-a luat numirea, se 
zice, de la un capitan de osteni 
al lui Stefan-cel-Mare, anume 
Tofin Deleanul, care ar fi avut 
in st^pinire acest deal. 



Deleni, deal, in raionul com. De- 
leni, jud. Olt, pi. Oltul-d.-j., pe 
careseculttva iohect.,75 aril vie. 

Deleni, locuinfd izolatd, jud. II- 
fov, pi. Znagov. 

Deleni, platoU, pe care e asezata 
cea mai mare parte a satului 
Deleni, din com. Ciortesti, pi. 
Crasna, jud Vasluiu. 

Deleni, piriii, jud. Bacau, pi. Taz- 
laul-d. j., com. Dragugesti, care- 
si are obirsia in dealul Magura 
si se varsa de a stinga in Taz- 
laul-Mare. 

Deleni, piriu, jud. Falciu, izvo- 
reste din partea de S. a com. 
Bohotinul, pi. Podoleni ; curge 
prin sat unde se si varsa in 
piriul Fundatura. 

Deleni, piriii, jud. Tecuciu, izvo- 
reste din dealul cu acelasi nume, 
merge in direc^ia N.-V.; se une- 
ste cu Stucheni; trece prin par- 
tea de E. a satului Deleni, co- 
muna Burdusaci si prin satul 
Burdusaci; in urma se varsa in 
Zeletin, fa^a cu piriul Gunoaia. 

Deleni, si list e, jud. Bacau, plasa 
Tazlaul-d.-j., com. Dragugesti. 
Era sat cu biserica, situat la 
S.-E. de com. Batrinn poves- 
tesc ca acest sat ar fi fost pustiit 
de T atari. 

Deleni, vale, in jud. Buzau, com. 
Niculesti. Incepe din localitate 
si se scurge in riul Slanic. 

Delenilor (Codrii-), codri, in co- 
muna Deleni, pi. Cosula, jud. Bo- 
tosani. Se intind in partea de 
V. a mosiel Deleni, pe o supra- 
fa^a forte onduloasci si pe o intin- 
dere de 10000 hect. Se com- 
pun din arbon man, foarte 
vechlf si desi, in care predomina 



Hosted by 



Google 



DELENTLOR (DEALUL-) 



101 



delta-dunArei 



stejarul, carpenul, jugastrul, te- 
iul, fagul, ulmul, paltinul, etc. 

Sunt codri eel mai intinsi din 
jude^ul Botosani, si in can se 
afla o multime de animale sal- 
batice pentru vinat, precum: 
porci salbaticT, capre, lupT, vulpT, 
jderl, epuri, etc. 

Sunt proprietatea fra^ilor Gri- 
gore si Constantin Ghica. Se 
exploateaza pe o mare intindere. 

In partea de V., in codri, se 
afla Piatra-Soimulul, un loc inalt 
si pietros, de unde se poate ve- 
dea in departari man. 

Delenilor (Dealul-), deal, jud. 
Bacau, plasa Tazlaul-d.-j., com. 
Dragugesti, care face parte din 
sira dealurilor ce despart Siretul 
de Tazlaul-Mare. 

Delenilor (Dealul-), deal, situat 
in partea de N. a com. Fintine- 
lele, jud. Botosani. Incepe din 
hotarul ce desparte mosia Han- 
cea de mosia Baloseni si se 
continua pe mosiile Banesti si 
Fintinelele. Din acest deal izvo- 
rescpiraiele: Cismelei, Girla-Morif 
si Girla-Rimnicelor, can uda mo- 
siile Baloseni si Fintinelele si se 
varsa in Siret prin iazul Va- 
dule^ul. 

Delenilor (Dealul-), deal, in- 
cepe din gura vaei piriulul But- 
nariul; se intinde spre S. prin 
com. Deleni, pi. Crasna, jude^ul 
Vasluiu, si se prelungeste in 
direc^iunea riulul Birlad ; alte 
ramificari tree in jud. Tutova; 
pe intinsul platou al acestui deal 
format din virfurile dealurilor 
Bolboca, Pietraria, Deleni, Zi _ 
zinca, Ciunta si Fagadaul e a- 
sezata com. Deleni. 

Delenilor (Muchea-), colinU si 
punct de hotar, intre comunele : 
Beciul, Beceni si Gura-Dimie- 
nei, jud. Buzau. 



Delesti, sat si resedin^a comuneT 
Chetresti, pi. Stemnicul, jud. 
Vasluiu, situat pe valea dintre 
dealurile Comisul si Baltag, pe 
o intindere de 1272 hect. si cu 
o populate de 13 familii, saii 
375 suflete, din can 1 familie 
de Evrel, cu 6 suflete. 

Are o scoala, Jnfiin^ata in anul 
1879 si frecuentata de 23 elevi, 
precum si o biserica facuta la 
1806 de Gr. Hrisoverghi, fostul 
proprietar. 

Mosia Delesti e proprietatea 
statuluT. Pe ea sunt improprie- 
taritl locuitorii din : Delesti, Al- 
besti, Raduesti si prea putini 
din Chetresti, 

Numarul vitelor e de 570: 
254 vite marl cornute, 210 01, 
^2 caT, 50 rimatorl, 12 capre si 
12 bivoli. 

Delii - Boeri, (vezi Costinesti), 
sat, com. Costinesti, pt. Tirgul, 
jud. Botosani. 

Deliuruci, sau Deleursi, sat, 
in jud. Constanta, pi. Mangalia, 
catunul comuneT Cheragi, situat 
in partea meridionals a plasei 
si cea estica a comunei, la 2 
kil. spre E, de catunul de re- 
sedinta, Cheragi. Este asezat pe 
valea Cheragi, inchis fiind la N. 
de dealul Casimcea, iar la S. 
de dealul Deliuruci. Are o su- 
prafa^a de 1023 hect., dintre 
care 4 hect. sunt ocupate nu- 
mat de vatra satulul si de gra- 
dini. Popula^iunea sa este de 
34 familii sau 163 suflete, ocu- 
pindu-se mai mult cu cresterea 
vitelor. Soseaua jude^eana Man- 
galia-Cara-Omer trece prin sat, 
strabatindu-1 in toata lungimea 
de la E. catre V. Un drum co- 
munal pleaca spre N. si duce 
la Hazaplar. 

Deliuruci, deal, in jude^ul Con- 
stanta, pi. Mangalia, pe terito- 



riul comunei rurale Cheragi, si 
anume pe acela al catunulul sau 
Deliuruci. Se intinde pe la S. sa- 
tului Deliuruci si de alungul vaei 
Cheragi, de la V. catre E. Are o 
inal^ime maxima de 70 m., si 
este de natura stincoasa si ri- 
poasa, ceea-ce face ca valea 
Cheragi prin aceste locurl sa 
aiba malul sau meridional inalt 
si stincos. Virful sau eel mai 
inalt este Deliuruci-Iuc (70 m.) 

Deliuruci-Iuc, virf de deal, in 
jud. Constanta, pi. Mangalia, 
com. Cheragi, virful eel mai 
inalt al dealulul Deliuruci, avind 
o inal^ime de 70 m., acoperit 
cu verdea^a si dominind satul 
Deliuruci in intregime. 

Delnija. Vezi Sarasca-Mati^a. 

Delni^a, mosie, pe care s'au im- 
proprietarit la 1864 parte din 
locuitorii comunei Pacure^i, pi. 
Podgoria, jud. Prahova. 

Delta-Dunarei, delta, care co- 
prinde tot spa^iul din triunghiul 
format de cele 2 bra^e ale Duna- 
rel, de la punctul Ciatal si pana 
la {armul Marit, in jud. Tulcea. 
Se margineste la N. cu bra^ul 
Chilia, la E. cu Marea si la S. 
cu bra^ele Tulcea, Sf. Gheor- 
ghe si Dranova. Suprafa^a sa 
este de 3500 kil. p., in care 
se cuprinde si teritoriul coprins 
intre bra^ele Sf. Gheorghe, Du 
nava^ul, si Razelrn. Cele trei 
virfurl ale acestui triunghiu sunt : 
Ciatal, gura Chiliel si gura Por- 
ted. 

Esceptind maiurile bra^elor 
Sf. Gheorghe si Chilia, tot spa- 
{iul coprins de Delta, este su- 
pus numeroaselor inunda^iunl 
periodice ; pamintul este aco- 
perit cu stuf si salcil, brazdat 
de numeroase lacuri intinse si 
girle, intre carl mai insemnate 



Hosted by 



Google 



delta-dunAreI 



102 



delta-dunAreI 



sunt girlele: Tatarul, Pardina, 
Alboca-Suhat, lacob-Suhat, $on- 
dul, Marchel ?i Litcovul si lacu- 
rile: Gorgova, Fortuna, Tatarul 
Ro$ul, Matija, Babina, Velichi- 
Merhei, Malul - Merhei, Puiul, 
Puiule^ul, Lumina, Rosul, Ros- 
cule^ul, Dranov si Razelm. In- 
tinderea lor totala este de 350 
kil. (3 5 OCX) hectare), adica a 
10-a parte din intreaga supra- 
fa{a a deltet Danubiene. 

Solul este compus dintr'un 
aluvian fin pulverizat si lipsit 
de ori-ce piatra, prund sau ni- 
sip granulos. Spre Ciatal-Ismail 
are 19 picioare asupra nivelulut 
Marit, la gura bra^ului St. Gheor- 
ghe are 8 picioare, la gura bra- 
$ulul Chilie! se gasesc mat multe 
inal^imt de nisip cu o inal^ime 
de 40 — 50 picioare; iar restul 
deltei are purine maluri care 
sa intreaca cu 2 picioare nive- 
lul Marit; totusi in interiorui 
el se gasesc intindert marl de 
pamint, ce se ridica d'asupra 
stufului; pe aceste intindert, nu- 
mite grindurT, oamenii ist fac 
sate si le utilizeaza fie pentru 
pasunatul vitelor, fie pentru a- 
gricultura; pe unul din ele, se 
afla o frumoasa padure de ste- 
jarl, numita Cara-Orman. Aceste 
grindurl sunt : Chilia-Veche, Sti- 
pocul, Periprava, Sfistofca, Satul- 
Nou, Letea si Cara-Orman. 

O mul^ime de insule plutitoare 
formate de radacint de stuf, de- 
ta?ate in blocurt marl de la vre- 
un mal, se vad in lacuriie Deltei ; 
unele din ele chiar sunt locuite 
de' pescarT, unde el au coliba si 
gradini^a lor de legume; aceste 
insule numite plaiuri isl schimba 
pozi^iunea lor dupa capriciul 
vintulul. 

Delta, lipsita de basinurt ar- 
tificiale spre a confine apele, 
este mlastinoasa si peste tot 
inundata la fie-care crestere si 
debordare a Dunarel; numal ex- 



tremita^ile celor tret bra^e sunt 
mat pu^in afectate de varia^i- 
unea volumulut apelor. 

Popula^iunea din Delta se ri- 
dica la mat bine de 15000 su- 
flete, afara de orasele Chilia- 
Veche si Sulina, raspmdita in 
satele urmatoare: Satul-Nou, cu 
catunul Pardina, Patlageanca, 
Ciatal-Chioi si Pardina, Cara- 
Orman cu cat. Uzlina, Sfistofca 
cu cat. Periprava, Satul-Nou, cu 
catunul Letea si Sf. Gheorghe 
(sau Cadirlez pe turceste). Ele- 
mentul principal este eel rusesc, 
care se ocup& cu pescaria in 
bal^i si Dunare, avind numc- 
roase cherhanale (pescarii); Gre 
cit se ocupa cu agricultura si 
gradinaria. 

In anul 1874 o societate ger- 
mana a solicitat guvernulul oto- 
man dreptul de a stabili in Del- 
ta o colonie de nemti de ma! 
multe zecii de mif de fami- 
liT, obligindu-se a face cu spe- 
sele sale basinele si canalu- 
rile trebuincioase, si a transfor- 
ma Delta intr'o imensa gradi- 
ng potajera; din motive poli- 
tice Poarta a refuzat ; dar ocu- 
pata fiind Dobrogea de Romi- 
nia, guvernui a lasat o colonie 
olandeza de a defrisa pe cit e 
posibil teritoriul el, si a da a- 
griculturet cit mai mult pamint. 

La anul 1856 o comisiune 
europeana, compusa din repre- 
zenta^it celor 7 marl putert, 
semnatari at tractatului de pace 
de la Paris, s'a constituit cu 
scop de a ameliora si imbuna- 
ta$i intrarea gurelor Dunarei 
pentru intrarea de mart bas- 
timente si ridicarea comerciului 
international. Aceasta comisi- 
une, dupa ce a studiat cele tret 
bra^e principale ale acestut flu- 
viu, s'a decis a face lucrari pro- 
vizoril la imbucatura bra^ului 
Sulina, de oare-ce acest canal, 
prezinta avantagie si inlesnin 



imediat cerute de navigatiunea 
fluviului, lasind ca in urma sa se 
faca lucrari definitive pentru im- 
bunata^ire si mai avantagioase 
pe unul din cele-1'alte doua brate 
principale, cheltuelile facute au 
redus starea financiara a acestei 
comisiuni in imposibilitatea de a 
mai intreprinde lucrarile defini- 
tive, proectate a se face la bra- 
^ul Sf. Gheorghe, asa ca ceea 
ce s'a facut la Sulina, a ramas 
definitiv, cu toate ca intretine- 
rea acelor lucrari absoarbe chel- 
tueli enorme pe fie-care an din 
casa comisiunei. 

Dupa calculile facute de Sir 
Charles Hartley, actualul sef 
inginer al comisiunei europene, 
lucrarile de imbunata^ire la bra- 
^ul Sf. Gheorghe ar fi costat 
17000000 let, pe cind cele 
facute provizoriu la Sulina au 
costat peste 21000000 franci. 

Astazt s'a corectat cursul bra- 
tului Sulina, la locul unde mer- 
sul ei aseamana cu litera M, 
si lacul Obretin aflindu-se in 
prima parte spre V., s'a con- 
struit un canal care trecind prin 
lacul Obretin, a scurtat distan^a 
cu S mile (8V2 kil.) Comisiunea 
dunareana a proectat si taierea 
unui canal intre ramurile estice 
ale formet mat sus numite, si 
in direc^iunea orasulut Sulina ; 
mat prescurtind ast-fel drumul 
inca cu 4 x /2 mile (8 kil.) in to- 
tal 9V2 mile (16 V2 kil.) ceea 
ce este considerabil pentru co- 
merciu, asta-zi cind perfectio- 
narea mijloacelor de iu^eala a 
corabiilor si vapoarelor, fie prin 
inventarea a masint nuoa de lo- 
como^iunt, fie prin taiert de ca- 
nale, este una din condi^iunile 
inaintaret comerciului. Facerea 
podulut de la Fetesti - Cerna- 
voda a dat o mica lovitura co- 
merciului pe bra^ul Sulina, cact 
productele se transports mat 
iute pe calea ferata pan a la 



Hosted by 



Google 



DELUJAN 



103 



DEMIRCEA 



Constanta, ca de aci sa fie luate 
de corabii si duse in diferitele 
{art ale EuropeT. 

Delujan, munte, in com. Bros- 
teni, jud. Suceava. 

Delureni, fost sat, in jud. Dolj, 
plasa Amaradia, comuna Ne- 
goesti. 

Delureni, sat, face parte din com. 
rur. Mereni, jud. Olt, pi. Ve- 
dea-d.-s. Este situat la N. de co- 
muna, pe un deal, intre girla 
Eiul si girlisoara Turcul. Are o 
populate de 280 locuiton. 

Aci e o biserica vechie de 
lemn, fara inscrip^iune ; din a- 
ratarile enoriasilor se crede a fi 
facuta cam de 100 de am. 

Delureni, mahala, com. Recea, 
jud. Vilcea, plaiul Horezul. 

Delureni, virf de deal, jud. Ba- 
cati, pi. Bistri^a-d.-j., com. Ra- 
caciuni, pe virful caruia se vad 
urme de cetate, si prin prejur 
santun de aparare. Aceste m- 
tarin sint in fa^a celor de la 
Aparatoarea. 

Delurenilor (Cimpia-), cimpie. 
VezT Daroaia, jud. Vilcea. 

Delu§elul, deal si loc izolat, la 
N.-V. com. Brezoiul, jud. Vil- 
cea, pi. Cozia, la o distan^a de 
2 kil. de vatra satuluT. 

Delu§elul, deal, la E. com. Po- 
pesti, pi. Cerna d.-s., jud. Vil- 
cea. Poalele sale de E. le uda 
girla Firijba. Are directia N.-S. 

Delu§elul, trup de padure al sta- 
tuluf, in intindere de 35 hect., 
formind impreuna cu trupul 
Mangul, padurea Dobriceni, si- 
tuata m com. Barbatesti, jud. 
Vilcea, plaiul Horezul. 



Demecican-Cula - Ceair, vale, 
in jud. Constanta, pi. Silistra- 
NouS, pe teritoriul rominesc 
cit si pe eel bulgaresc al co- 
munei rurale Garvan si anume 
pe acela al catunului sau Cu- 
iugiuc ; se desface din poalele 
nordiceale dealului Garvan-Bair; 
se indreapta spre N. mai intiiu, 
apoi spre V., avind o direct e 
generala de la S.-E. spre N.-V. ; 
br&zdind partea sudic& a pla- 
sei si a comunei, taie hotarul 
spre Bulgaria, pe la S.-V. de 
satul Garvan, si dupa un drum 
de 4 kil., se deschide in valea 
Nursus-Ceair, pe dreapta, ling& 
virful Garvan ; formeazS, im- 
preuna cu valea Cuiugiuc-Ceair, 
valea Nursus-Ceair ; o parte din 
cursul sau si-1 face prin paduri. 

Demen-Culac, vale, in judeful 
Constanta, plasa Medjidia, pe 
teritoriul comunei rur. Cochir- 
leni, si anume pe acela al cat. 
Ivanes; se desface din dealul 
Perdea-Culac-Bair, indreptindu- 
se spre V., cu o direc^ie de 
la N.-E. catre S.-V., si mergind 
printre dealurile Amzali-Bair si 
Ghenis-Bair ; dupa un drum de 
4V2 kil., se deschide in valea 
Pestera-Ceair pe partea dreapta; 
brazdeaza asa dar partea cen- 
trala a plasei si cea sudica a 
comunei, pe la E. sau trece 
drumul Tvanes-Medjidia. 

Demircea, sat 9 in jud. Constan- 
ta, pi. Silistra-Nou&, cat. com. 
Hairam-Chioi, situat in partea 
meridionals a plasei si cea es- 
tica a comunei, la 2V2 kil. spre 
S.-E. de catunul de resedin^a, 
Hairam-Chioi. Este asezat pe 
valea Demircea, inchis de la 
V. de catre dealul Demircea, 
cu virful s&u Demircea-Iuc, care 
are o inaltime de 171 metri si 
este dominat de c&tre virful 
Tasli-Iuiuc, care se afl£ la 2 



kil. spre E. de sat si care are 
o in&UVime de 178 metri. Su- 
prafa^a sa este 1454 hect., din- 
tre care 8 hect. sunt ocupate 
de vatra satulul. Populafiunea 
sa, compusa mai toata" din Turci 
si Bulgari, este de 32 fam., sau 
123 sufl., ocupindu-se cu cres- 
terea vitelor in primul rind si 
apoi cu agricultura. Casele sale, 
in numar destul de mare, si la 
o oare-care distant unele de 
altele, sunt r&sptndite pe vale, 
pe o intindere destul de mare. 
Forma satului este lunguiafa" 
de la N. catre S., dup& confi- 
gurafia v&ei. 

Drumuri comunale vin de la 
Hairam-Chioi, de la Schender 
de la Bairam-Dede, de la Cial- 
Margea, si de la Docuzaci. 

Demircea, sat, in jud. Cons- 
tanta, plasa Silistra-Noua\ ca- 
tunul comunei Beilicul ; sat mic, 
cu case nu tocmai bine zi- 
dite si asezate pe doua ulifi, 
ce se intretaie in unghiu drept. 
Este asezat in partea de E. a 
pl&sei si a com., la 4 kil. spre 
E. de resedinfa, pe ambele ma- 
lun ale vaei Demircea, la poa- 
lele estice ale dealului Cuzgun 
si la cele vestice ale dealului 
Bac-Cuius. 

Teritoriul sau se margineste 
la N. cu com. Mirleanul, la E. 
cu cat. Bac-Cuius, la S. cu com. 
urbana Cuzgun si la V. cu c&t. 
de resedin^a Beilicul ; sate in- 
vecinate sunt: Beilicul, Bac-Cu- 
ius, Mirleanu, si Cuzgun. 

Solul sau e accidentat; la 
N.-V., avem dealul Demircea 
(126 m.) si la S. si S.-V., dea- 
lul Cuzgun (173 m.), acoperit cu 
fine{e si tufarisuri. 

Vai sunt: Demircea, prin mij- 
loc si prin sat ; Voinea-Mare, a- 
diacenta celei precedente, la S.- 
V. ; Mirleanu, la N. si N.-E. 

Are o suprafafa de 871 hect., 



Hosted by 



Google 



DEMIRCEA 



104 



DEPARAfl-HtRLESTI 



din care 60 hect. ocupate de 
vatra si gr&dinele satuluT. 

Popula^iunea este de 22 fam. 
saii 86 sufl., ocupindu-se cu 
cresterea vitelor. 

Are o bisericS. 

Demircea, deal, in jud. Cons- 
tanta, pi. Silistra-Noua, pe teri- 
toriul com. rur. Beilicul (si a- 
nume pe acela al c&t. sau De- 
mircea), al com. Caranlic si al 
com. urbane Cuzgun. Este co- 
prins Intre vaile Urluia, Beili- 
cul si Demircea. Se intinde de 
la V. spre E. mai in toate di- 
rectiunile. Linia principals, este 
de la S.-V. spre N.-E. si brSz- 
deaza partea N.-E. a plasei, pe 
cea vestica a com. urbane Cuz- 
gun, pe cea centrala si sudica 
a com. rur. Beilicul, si pe cea 
nordicS a com. rur. Caranlic. 
Dintr'nsul pleaca valea Voinea- 
Mare. Se ridica pana la o inal- 
£ime de 179 m. in vifrul Ca- 
ranlic, dominind vaile de mai 
sus, satul Demircea, orasul Cuz- 
gun, drumurile comunale Beili- 
cul-Cuzgun, Beilicul-Caranlic si 
eel judetean Ostrov - Cuzgun. 
Este acoperit cu putine paduri 
si tufarisuri si mai mult, cu pa- 
suni si flne^e. 

Demircea-Ceair, vale, in jud. 
Constanta, plasa Silistra-Noua, 
pe teritoriul com. rur. Beilicul, 
se desface din poalele estice 
ale dealuluT Demircea ; se in- 
dreapta spre N. mat intiiu, pan& 
la satul Demircea, apoT spre 
V., avind o direc^iune generala 
de la S.-E. spre N.-V., braz- 
dind partea N.-E. a plasei si 
pe cea centrala a comuneT; dupa 
un drum de 7 kil. se deschide 
m balta Beilicul, aproape de 
deschiderea v&ef Beilicul; malu- 
rile sunt pe alocurea inalte si 
pietroase; printr'insa merge un 
drum comunal: Beilicul-Demir- 



cea-Cuzgun si altul : Mirleanu- 
Cuzgun. 

Denchi, piriia§, jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-s., care serpueste pe 
la V. comuneT SScueni si se 
scurge in piriul Valea-Mare. 

Denimiezii (Virful-), munte, in 
com. Pirscovul, cat. Badila, jud. 
Buzau, avind forma unuT semi- 
cere; culmineaza laN. in Virful- 
DinteluT; poarta si numele de 
Rotunda; e acoperit cu finete si 
pad ire. 

Denis-Tepe, deal, in jud. Tul- 
cea, pi. Babadag, pe teritoriul 
comuneT rurale Congaz si anu- 
me pe acela al catunuluT sau 
Hagilar, situat in partea cen- 
trala a plasei si sud-vestica a 
com. Este de natura pietroasa, 
acoperit in partea superioara cu 
tufarisuri, si pe la poale cu fi- 
nete. Are 266 m. si e punct tri- 
gonometric de i-iul ordin, domi- 
nind asupra satelor Hagilar, 
Congaz, Armutlia, Satul -Nou, 
Camber, asupra vailor Tah:a si 
Teli^a, asupra soseliT nationale 
Tulcea-Babadag-Constan^a. Nu- 
mele sau turcesc inseamna Dea- 
lul-Marii, (denis=mare), pentru 
ca odata Marea iT scalda poalele; 
chiar asta zT se vede pe vir- 
ful lui un cirlig mare de fier, 
de care se zice ca ancorau va- 
sele, cind veneau in aceste lo- 
curT. 

Denisi. Vezi Agadse-Denisi, jud. 
Neam^u. 

Denteni, deal, pe teritoriul co- 
muneT Dranceni, pi. Podoleni, 
jud. Falciu, prelungit intre sa- 
tele Vararia si Albesti. In ho- 
tarul despre S. cu com. Risesti 
seafla o movila numita Andreiu. 

Deolnic-Bair, deal, in jud. Tul- 



cea, pi. Istrulul, pe teritoriul 
comuneT rurale Ciamurli-d.-s., si 
anume pe acela al catunuluT 
Camena. Se desface din dealul 
Secarul; se intinde spre E., in- 
tr'o directie generala de la N.- 
V. spre S.-E., de alungul piriu- 
luT Camena, brazdind partea 
nordica a plasei si a comuneT; 
lasa spre E. dealul Bechir-Ceair; 
la poalele sudice este asezat sa- 
tul Camena; are 192 m., domi- 
nind asupra satuluT si vaeT Ca- 
mena, si asupra satuluT Slava- 
Ruseasca; este acoperit cu pa- 
dun si finete. 

Depara^i, catun, in jud. si plasa 
TeleormanuluT, formind o co- 
muna cu Hirlesti ; porta numi- 
rea oficiala de Deparati-Hirlesti. 
Are o populafiune de 390 su- 
flete, din can 92 contribuabilT. 

Depara^i, mo^ie, situata in com. 
Deparati-Hirlesti, jud. si pi. Te- 
leormanuluT. Este proprietatea 
d-luT A. Vetra. Are o intindere 
de 600 hect., in can intra si 
padurea de pe mosie. 

Deparati-Hirlesti, com. rur., in 
judetul si pi. Teleorman, situata 
pe partea dreapta a riuluT Te- 
leorman, in vale. Are doua 
catune: Hirlesti si Depara^i, 
asezate intr'o pozi^iune pito- 
reasca, inconjurata de dealurT, 
paduri seculare si strabatuta de 
cursul riuluT Teleorman si de al 
piriuluT Teleormanelul, Amin- 
doua catunele sunt situate la un 
loc si nu sunt despartite prin 
nicT un semn intre ele. La mar- 
ginea de S. a catunuluT Depa- 
ra^i se varsa piriul Teleorma- 
nelul in Teleorman. 

Distanta de la Rosiori este 
de 30 kil ; de la resedin^a ju- 
detuluT, de 68 kil. si de la Ale- 
xandria, de 41 kil. 

Suprafa^a comuneT, dimpreuna 



Hosted by 



Google 



DEPUSA 



105 



DEREA-CEAIR 



cu a mosiilor de pe dinsa, este 
de aproape 2000 hect. Din a- 
cestea, 750 hect. pamint arabil 
si 600 hect. padure, apar^in 
fra^ilor Nicolaevici din Serbia, 
iar 600 hect. pamint si pu^ina 
pad are d-luf Anton Vetra. Pa- 
mintul este prea pu^in deluros ; 
cea mai mare parte este ses, si 
productiv fa^a cu al comunelor 
de prin prejur; padurea este 
de stejar. 

Pe aci s'a cultivat pana in 
anul 1872 insemnate cantita^i 
de tutunun. 

Popula^iunea comunei este de 
1626 suflete, din can 239 con- 
tribuabili. 

Numarul vitelor este de 4166 
capete: 295 cai, 756 vacT si 
boT, 2878 01 si 232 porci. 

Pe apa Teleormanului sunt 
doua mori de macinat, una pe 
mosia Hirlesti si cea-1'alta pe 
Depara^i, la varsatura Teleor- 
manelului in Teleorman. 

Are o scoala, condusa de 1 
inva^ator si frecuentata de 36 
elevT, in acelasl local cu prima- 
ria; doua bisericT, una in catu- 
nul Deparati, si alta in catunul 
Hirlesti, deservite de 2 preo^f 
si 3 cintare^f. 

Drumuri de comunica^ie are : 
spre catunul Neto^i-d.-s., la S. 
si spre comuna Lada la N., pe 
sosele vecinale. Cea din urma 
trece prin padurea Hirlestilor. 
Comuna Deparati este una 
din cele mai vechi ale jude^u- 
lui. Dupa impar^irea administra- 
tive din secolul trecut, figura 
in pi. Teleormanul-d.-j. Mai in 
urma a facut parte din pi. care 
s'a numit a Teleormanului. 

Aci s'a nascut poetul Al. De- 
para^eanu, si de peisagiile dim- 
prejur s'a inspirat cind a scris 
frumoasa idila «Vara la ^ara». 

Depusa, mosie, in. jud. Teleor- 
man, pi. Tirgului, com. Beli- 



tori. E situata pe valea Urlu- 
iulul. La N. acestei mosii se ga- 
sesc cite-va magurf carl for- 
meaza hotarul mosiei* spre co- 
muna Belitori : Magura-cu-Mo{ 
si Magura-Scaunasului; maTspre 
E. este Movila-Cornisorilor si 
la limita dintre mosia Belitori 
cu Peretul si cu Depusa se afla 
movila Basicu^a-Flocoasa, careia 
i se atribue oare-care impor- 
tant istorica. 

Pe timpul razboaielor Dom- 
nilor nostri cu navalitortf ce 
veneau despre Dunare, aceasta 
magura servea ca punct de ob- 
serva^iune, de unde se dedea 
alarma, aprinzindu-se focuri. 

Derdi, afluent al Borcei, jud. Su- 
ceava. 

Dere-Chioi, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, cat. com. 
Cara-Omer. E situat in partea 
S.-V. a plasef si a comunei, la 
10 kil. spre S.-V. de cat. de 
resedin^a, Cara-Omer. E asezat 
pe valea Cerchez-Chioi si este 
inchis la E. de dealurile : Bair- 
Mezarlic si Dere-Chioi si la V. 
de Dealul-Morii. Suprafa^a sa 
este de 115 hect., din carl 3 
hect. sunt ocupate devatrasa- 
tuluT si de gradini. Are o po- 
pulate de 4 familii, sau 1 8 sufl. 

Dere-Chioi, virf de deal, la ho- 
tarul plasilor Medjidia si Con- 
stanta, jud. Constanta. E virful 
eel mai inalt al dealului Bilar- 
lar, avind 108 m. inal^ime. A 
servit ca punct trigonometric 
de observa^iune de rangul al 
Ill-lea. E acoperit cu verdea^a. 

Dere-Chioi, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, com. Tor- 
toman. E situat in partea E a 
plasei* si a com. si cea S.-E. a 
sai.ului Derin-Chioi. Are o di- 
rect une generala de la S.-V. 



catre N.-E. si se intinde de-a- 
lungul v&el Dere-Chioi. 

Dere-Chioi, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, pe terito- 
riul com. Tortoman. Este pro- 
venita din unirea mai multor 
val, sianume: Valea-Hotarulul, 
Valea - Lunga si Valea - Dana- 
Chioi-Ceair. Trece prin satul 
Derin - Chioi, mergind printre 
dealurile Bilarlar si Dere-Chioi. 
Prin mijlocul sau merge drumul 
comunal Carol I • Derin - Chioi- 
Tortoman. 

Dere-Chioi-Bair, deal, in jud. 
Constanta, pi. Mangalia, pe te- 
ritoriul com. Mangalia si pe al 
cat. Dere-Chioi. Este o continu- 
are a dealuJui Bair-Mezarlic si 
este indreptat spre S., urmind 
direc^iunea de la N. catre S.; la 
V. acestui deal se intinde va- 
lea Cerchez-Chioi, iar din poa- 
lele sale E. se desface dealul 
Bair-Iuiuc ; brazdeaza partea S. 
a comunef si a plasei si cea E. 
a catunului ; este acoperit cu 
pasuni". 

Dere-Chioi-Ceair, vale, in jud. 
Constanta, pi. Mangalia, com. 
Mangalia; acest nume se da 
unel parp din Valea-Cislel. In- 
treaga vale are forma uneJ linii 
frlnte si merge printre dealurile 
Sari-Bair, Albi-Chioi si Manuzli- 
Bair spre V. si Mezarlic si Albi- 
Chioi la E., urmind direc^ia ge- 
nerala de la N. spre S. Este 
taiata de o mul^ime de drumuri, 
can due la Calfa-Chioi, la Ma- 
muzli si la Cerchez-Chioi. 

Derea-Ceair, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua, com. 
Lipni^a; isi ia nastere din mo- 
vila Caragea si se indreapta spre 
N., pentru a merge sa se des- 
chida in balta Ciamurli, dupa 
un drum de abia de 2 kil. 



68878. Marele JHeftonar Geografic. Vol. TIT, 



u 



Hosted by 



Google 



DERIN-CHIOI 



106 



DERMENGIULUI (DEALUL-) 



Derin-Chioi, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, cat. com. 
Tortoman. E situat in partea 
N.-V. a plasei si cea E. a co- 
munei, la 4 kil. spre E. de ca- 
tunul de resedin^a, Tortoman. 
Este asezat in fundul vaei De- 
re- Chioi, tocmai la mijlocul ei 
si este inchis din partea N.-V. 
de dealul Bilarlar cu virful sau 
Dere-Chioi (108 m.), iar din 
partea S.-E. de dealul Dere- 
Chioi. Suprafa^a sa este de 3656 
hect., din can 8 hect. sunt o- 
cupate de vatra satului si de 
gradinl. Popula^iunea sa com- 
pusa mai numai din Romini 
transilvanenl, asa numi^T Mo- 
canT, este de 18 familil, sau 87 
suflete, ocupindu-se exclusiv cu 
cresterea vitelor. Case sunt pu- 
tine, insa mari si regulat ase- 
zate. Drumul comunal Torto- 
man-Dana-Chioi (Carol I) trece 
prin acest sat, pe la partea sa 
nordica, iar drumul Bilarlar (Do- 
roban^ul)- Medjidia trece prin 
partea vestica a satului; un alt 
drum comunal pleaca spre S. 
la Docuzol. 

Derinea-Ceair, alt nume al vael 
Beilicul, nume pe care il poarta 
de la satul Bazargian si pana a- 
proape de varsarea sa in balta 
Beilicul, judetul Constanta, pi. 
Silistra-Noua. Sub acest nume 
brazdeaza partea estica a pla- 
sei, pe cea sudica a comunei Be- 
ilicul si pe cea nordica a com. 
Caranlic ; malurile sale sunt a- 
coperite de tufarisurl; merge 
printre dealurile Aspalic, Ha- 
san-Orman de o parte si De- 
mircea de alta parte; prin ea 
mai merge si drumul jude^ean 
Ostrov-Cuzgun, si eel comunal 
Beilicul-Caranlic. 

Dermen-Bair, deal, in jude^ul 
Constanta, pi. Mangalia, pe te- 
ritoriul com. rur. Tuzla; se in- 



tinde de la valea Arnaut-Bos- 
tan-Dere pana la movila Tuzla, 
mai spre N. de comuna Tuzla ; 
are forma unui semi-cere ; poa- 
lele sale estice se intind pana 
la Mare, iar cele vestice se im- 
preuna cu ale dealului Tausan- 
Bair, Nu este tocmai inalt, dar 
predomina Marea, com. Tuzla 
si drumurile ce due de la Tuzla 
la Pervelei si la Buiuc-Tatligeac. 

Dermen-Ceair, vale, in jude^ul 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe 
teritoriul comunelor ruraie Lip- 
nita, Garvan si Ghiuvegea; este 
formata din doua vaT secundare, 
ce se desfac din poalele nordice 
ale dealului Uzun-Bair, de pe 
teritoriul comunei Cranova din 
Bulgaria; se unesc sub numele 
de valea Canara-Ceair ; tae ho- 
tarul spre Dobrogea, pe la E. 
de pichetul No. 12 ; de aci ia 
numele de Satis - Chioi - Ceair, 
pana in dreptul comunei Ghiu- 
vegea, de unde ia pe acela 
de Dermen-Ceair, pana la des- 
chiderea sa in balta Iortmac, 
in partea sudica a ei, pe unde 
trece drumul jude^ean Ostrov- 
Cuzgun ; are o lungime de peste 
15 kil.; malurile sale sunt in 
general inalte si stincoase, din 
cauza dealurilor cart o string 
de aproape si anume Veli-Chioi- 
Bair si Dermen-Sirt la V., Si- 
ran-Culac-Bair si Capus-Chioi- 
Bair la E.; padurl intinse se 
afla pe malurile sale. Vaile ce 
sunt adiacente acestel vai sunt 
mid si neinsemnate; printr'insa 
merge drumul comunal ce duce 
de la Lipni^a la Cranova si 
Bulgaria; un altul o tae pe la 
hotarul spre Dobrogea, mergind 
de la Veli-Chioi la Para-Chioi ; 
valea chiar este un drum des- 
chis si important pentru a in- 
tra in Bulgaria. 

Dermen-Iuiuc, movila, in ju- 



de^ul Constanta, pla v sa Silistra- 
Noua, pe teritoriul com. Eni- 
senii, pe culmea dealului Ghiol- 
Ghelic-Bair ; are o inal^ime de 
187 m. si domina catunul Eni- 
senli, catunul Nastradin si valea 
Gheren-Ceair ; este acoperit cu 
pasuni si serva ca punct tri- 
gonometric. 

Dermen-Sirti, deal, in judetul 
Constanta, plasa Silistra-Noua, 
com. Garvan, cat. Veli-Chioi ; 
se desface din dealul Sirt-Iol- 
Bair ; se intinde spre E., intr'o 
direcfie de la N.-V. spre S.-E., 
printre vaile Ciali-Ceair si Satis- 
Chioi-Ceair ; la poalele sale de S. 
este asezat satul Veli-Chioi ; are 
158 m. inaltime, dominind vaile 
de mai sus si satul Veli-Chioi; 
e acoperit cu tufarisun si padur! 
ca Saia-Coru-Orman si taiat de 
drumuri comunale ce due de 
la Veli-Chioi ia Lipnita si Para- 
Chioi. 

Dermen-Sirti, deal, in judetul 
Constanta, plasa Silistra-Noua, 
com. Dobromirul, cat. Dobro- 
mirul-din-Deal ; se intinde de 
la satul Dobromirul - din - Deal 
spre S. si se continua in Bul- 
garia ; brazdeaza partea sudica 
a plasei si a comunei', mergind 
printre valea Caralmus - Uzun- 
Culas, care e la E. si dealul 
Irasli-Bair, care este la E.; are 
160 m. inaltime si domina sa- 
tele Dobromirul-din-Deal si dru- 
murile . care pleaca de aci si 
intra in Bulgaria. 

Dermengiului (Dealul-), deal, 
in jud. Constanta, pi. Medjidia, 
com. urb. Cernavoda ; se des- 
face din dealul Cernavoda si 
se sfirseste in Valea - Turcului, 
urmind direc^ia de la N.-V. 
catre S.-E.; are o inaltime de 
108 m. si domina comuna Cer- 
navoda si lacul Ramazan, pre- 



Hosted by 



Google 



DERMENT-SlRTt 



107 



DERVENT 



cum si drumul Cernavoda-Dev- 
cea; este asezat in partea ves- 
ticS a plSsei si cea de N. a 
comuneT; este acoperit cu pa- 
s in! si fine^uri intinse. 

Derment-Sirti, ample, depresi- 
une intre dealurile Greci si Pia- 
tra-RiioasS, in jud. Tulcea, plasa 
Macin, comuna Greci. Este strS- 
batuta in toate lungimea de 
apa Calistriel. Are o intindere 
de vre-o 200 hect. E acoperitS 
cu fine^e si purine semanatun. 

Derni^a (Izvoarele-de-la). A- 

ceasta numire o poartS mai 
multe izvoare de pe mosia O- 
dobeasca, din com. Mu^i, jud. 
Teleorman. Le mai zice si Spa- 
fiul. 

Dersca, com. rur., in partea de 
N. a pi. Berhometele, jud. Do- 
rohoiti, formats din satele : CSn- 
desti, Dersca, Piriul-Negru, Vit- 
cani si Vladeni, cu resedin^a 
primariei in Dersca. Are o po- 
pula^iune de 775 fam., sau 2274 
sufl. Sunt 6 bisericT, deservite 
de 5 preoJT, 7 cintarep si 6 
pSlSmarT; 2 scoli conduse de 
2 invS$Ston si frecuentate de 
115 elevi; 2187 hectare, 54 arii 
pamint satesc; 3789 hect. 59 
aril cimp si 2577 hectare 95 
aril padure, ale proprieta^ilor 
man din comuna; 3 iazun si 4 
pogoane de vie. 

Budgetul comuneT, pe anul 
1890/91, a fost laveniturlde lei 
6584, si la cheltueli de lei 6280. 
In 1889/90 a fost la venitur! de 
lei 7500 si la cheltuelr de lei 
6984. 

Vite man cornute sunt 1245, 
01 i860, capre 10, cai 171, rima- 
tori 220. Locuitorii poseda 366 
stupi. 

Dersca, sat, pe mosia cu acelasi 
nume, jud. Dorohoiu, pi. Ber- 



hometele, cu 488 fam., sau 1284 
sufl. E asezat pe podis ceva 
inclinat, intre dealurile Pietrisul 
si Breazul. 

Locuin^ele satenilor suntbune 
cu livezui si grSdine. Proprie- 
tarul mosiei are casa de zid, 
cu heiurT necesare ; livada cu 
fructieri alesi ; grSdinS cu florl 
si pentru legume, 

Proprietatea mosiei a fost din 
vechime a Manastirei HomoruluT 
din Bucovina, pSnS la 1785 ciud 
s'a vindut. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Mihail si Gavril deservita de 1 
preot, 1 cintare^; si 1 pSlSmar; 
este de zid si incapatoare ; s'a 
fundat in anul 1 8 10 de fostul 
proprietar P. Cazimir, apoirepa- 
ratS si de al^i proprietari aT 
mosiei: P. Mavroeni si Iosif 
Uhrinovschi. In jurul bisericei 
se afla o livada frumoasa. Are 
o scoala, condusa de 1 inves- 
tor si frecuentatS de 60 elevi. 

Calitatea pSmintului este ma! 
peste tot buna. 

Satenii improprietSri^iau 1 108 
hect. 16 aril loc, iar proprieta- 
rul mosiei are 1589 hect. 74 
arii cimp si 1575 hect. 41 arii 
padure mare, parte batrina. 

Mosia are acareturl bine, pre- 
cum : magazine de pastrat pro- 
ductele ; grajdun de ernat vi- 
tele ; velni^S mare cu toate ne- 
cesarele si un ratos cu duhgeanS 
in mijlocui satuluT. 

IazurT sunt 3, de mica intin- 
' dere, intre care mai mare e a 
cela numit Beizadela, in supra- 
fa{S de 2 hect. 5 1 arii cu soiu 
frumos de peste. Vie este pe 
o intindere de 4 pogoane. 

Piraeie ce tree pe mosie sunt: 
Buhaiul, Buhaesul si Prelipca. 

Piatra pentru zidSrie se afla 
in masa mare de stinca, pe vSi- 
le si dealurile acoperite cu pa- 
dure ; lespezi pentru pavat si 
pentru zidit fintini, se gSsesc 



pe piriul Buhaiul ; iar prund si 
nisip pentru sosele in catime 
abundentS, pe dealulurile Pie- 
trisul si Breazul. 

Drum principal este calea 
jude^eana Dorohoiu - Mihaileni. 

Hotarele mosie! sunt cu : Bu- 
haiul, Lozna, Candesti, Vi^cani, 
Piriul-Negru, Tureatcasi Hiliseti. 

Locuri insemnate sunt : Silis- 
tea- Vechie, Movilele - Breazului , 
Breazna, Palanca, $an$ul-Mare 
si $an£ul-Lung. 

Dervent, virf de deal, in jude^ul 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe 
teritoriul comuneT rurale Girli^a, 
si anume pe acela al catunulul 
sau Gali^a, situat in partea de 
N. a plasel si a comunei; este 
punctul culminant al DealuluT- 
Draca; are o inSh:ime de 125 
m.; fost punct trigonometric de 
observable, gradul al 3-lea ; prin- 
tr'insul trece hotarul dintre co- 
munele Girli^a si Cilnia; poalele 
sale spre Dunare, de care e 
despar^it printr'o distan^S de I 
kil., sunt inalte si ripoase; ase- 
menea si cele ce se termina 
pe malul vSei Licina; este aco- 
perit numai cu verdea^S; prin 
inShYimea sa dominS DunSrea 
pe o buna intindere, ostrovul 
numit Pacuiul-lui-Soare, valea Li- 
cina si douS drumuri comunale 
ce merg pe la poalele sale nor- 
dice si sudice: Bugeac-Mirleanu» 
Gali^a-Cilnia. 

Dervent, girld, in jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noua, pe teritoriul 
comunei rurale Bugeacul; se 
desface din partea vesticS a ie- 
zerulul Girli^a; se intinde spre 
N., avind o direc^iune generals 
de la S.-V. spre N.-E., brSzdind 
partea nordicS a plSsel si esticS 
a comunei, fScindu-I chiar ho- 
tarul cStre comuna Girli^a; se 
deschide, dupS un curs de 2 l J2 
kil., in DunSre, pe dreapta, in 



Hosted by 



Google 



DERVENT 



108 



DESA 



dreptul ostrovulul Pa-cuiul-lui- 
Soare ; malurile sunt cam inalte 
si ripoase, din cauza p&mintului 
aluvionar, moale, ce strabate; 
stabileste comunica^ia intre Du- 
n&re si iezerul Girli^a, iezer care 
primeste plinul apelor Dun&rei, 
ap&rind ast-fel locurile lnconju- 
r£toare de inundate. 

Dervent, picket, jud. Dolj, plasa 
Cimpul, com. Ciuperceni. 

Dervent, picket de frontiera, pe 
Dun&re, in jud. Ialomi^a, plasa 
Borcea, drept satul Rose^i-Vol- 
nasi; if zice si Cioroiul. 

Dervent-Tepe, virf de deal, in 
jud. Tulcea, pi. Tulcea, pe te- 
ritoriul comunei rurale Malcoci, 
situat in partea nordica* a pl&- 
set si cea estica 1 a comunei; 
este unul din virfurile vestice 
ale Dealului-Pirlitef; are 116 m. 
in&l$ime si e punct trigonometric 
de ordinul al 3-lea, dominind a- 
supra satului Malcoci si v&el 
Gofular; pe la poalele lui tree 
drumurile comunale de la Pus- 
lava si Malcoci spre Sarighiol 
si Pirlita ; acoperit cu verdea^a. 

De Sus-Mijlocul (Plasa-), pla- 
sa unita, din plasile: de Sus 
(prescurtare din numirea Bistri^a- 
de-Sus) si Mijloc, din lude^ul 
Neam^u. 

Plasa de Sus cuprindea comu- 
nele : Bal^&testi, Filioara, Humu- 
lesti, Pipirigul, Vin&tori, Rau- 
cesti, Timisesti, P&straveni, Bo- 
iste, (acum desfiin^ata), Petri- 
cani, Grum&zesti si comuna ur- 
bana Tirgul-Neam^ului ; iar pi. 
Mijlocul: ^ibucani (desfiin^ata 
acum), Usca^i, Dragomiresti, 
Talpa, Bargaoani, Bozieni si 
Budesti-Ghical. (VezJ Mijlocul, 
plas&). 

Desa, com. rur., jud. Dolj, plasa 



Cimpul. E situate pe loc ses, la 
92 kil. S.-V. departe de Cra- 
iova, la 16 kil. de Calafat si la 
9 kil. S.-V. de Poiana, resedin^a 
comunei. 

Se invecineste la N. cu com. 
Poiana si Tunari, la S. cu Du- 
n&rea, la E. cu com. Piscul, iar 
la V. cu cat. Ciuperceni-Noi 
(Rahova). Limita de N. des- 
parte paminturile locuitorilor 
impaminteni^i la 1 864 din Desa, 
de al acelor din com. Poiana 
si Tunari. Limita de S. este 
formatci de Dun&re. In dreptul 
hotarului Desa (Piscul) se afl& sa- 
tul Ursoaia din Bulgaria. Limita 
de E. merge intre mosiile Pis- 
cul si Desa, iar cea de V. in- 
tre delimitarile Desenilor si ale 
locuitorilor din catunul Ciuper- 
ceni-Noi. 

Terenul comunei este ses, nu 
prezinta de cit cite - va mo- 
vile : M&gura - lui - Chiot, spre 
spre V.; Insiratele, spre N. ; Ma- 
gura-lui-Casc& si a lui Caragea, 
spre S.; Magura-Viilor, Buzatul, 
Tapa, Netomenta si Nedelcu, 
spre V.; Magura-Mare, la S; 

In comuna Desa ca si in ve- 
cina sa Piscul, se gasesc o rnul- 
$ime de lacuri si bal^i, ast-fel 
se numara : Uturinul, pe margi- 
nea de N. a comunef, are o su- 
prafa^a* de 18 hect. Lacul Bali, 
la N.-V., in marime de 3 hect. 
Lacul Scocul, spre S., de 2 hect. 
Lacul Ochiul, la S., del o hect. 
Lacul Sebazul, de 6 hect. Mai 
toate aceste bal^i si' lacuri sunt 
pline cu pestl. 

Acum 140 de ani, com. era 
locuita de cip-va pescan, carl, 
din cauza rSzboaielor, se mutau 
cind in Bulgaria, cind iar tre- 
ceau la not. Iar de la acea data, 
se stabilira* in com. Desa. La 
anul 1873, din cauza bailor si 
a nisipurilor, comuna s'a mutat 
cu 3 kil. mal spre N., cind s'a 
pus cu adev&rat temelia satului 



si a comunei Desa. Com. are 
4 strade cu direc^iunea V.-E., 
iar doua in direc^iunea N.-S. 
Stradele sunt drepte si regu- 
late. 

Linga aceasta comuna s'a dat, 
in anul 1597, o insemnata bata- 
lie intre RominI, sub Mihaiu- 
Viteazul, si Turci. In timpul raz- 
boiului Romino-Ruso - Turc, in 
lunile Iunie-Iulie 1877, se aflau 
stagnate aci, escadronul Dolj 
si escadronul mixt al regimentu- 
lui i-iu de calarasi, escadroanele 
Arges, Vilcea, Muscel, din regi- 
mentul al 2-lea de calarasi. 

In comuna se afla biserica 
Sf. Nicolae, zidita la anul i860 
de catre principele Mihail Obre- 
novici si care e ramasa pe lo- 
cul vechiu al comunei. E de- 
servita de 1 preot si 1 cintare^. 
Pe lingS pamintul prevazut de 
lege, biserica mai are o pro- 
prietate de 17 pog., daruite de 
fondatorul eT. 

Se vad aci doua drumuri 
vechT, unul pe limita de E., iar 
altul pe cea de V.; ambele due 
la Dunare pana in fa^a comu- 
nei Arter-Palanca (Arcer). Tot 
in Desa, in fa^a comunei Ar- 
cer, se v&d si azi urmele unei 
ceta^i, ce dateaza" din timpul 
Romanilor. 

In catunul Desa se afla o 
scoala mixta ce func^ioneaza" din 
1873 si care este intre^inuta 
de S'.at. Localul de zid, a fost 
construit de comuna, si se 
afla in buna stare. Este con- 
dusa - de ' 1 inva^tor. In anul 
scolar 1892 — 93, au frecuentat 
scoala 54 baep si 4 fete. Sunt 
in virsta de scoala 142 baep si 
121 fete. $tiu carte 103 barbap 
si 17 femei. 

Totalul popula^iunei este de 
1788 suflete, din can, 929 bar- 
bae si 859 femei. 

Dupa legea rurale din 1864 
sunt 225 impaminteni^f. 



Hosted by 



Google 



DESA 



109 



DESPI 



Suprafa^a teritoriulu! comunal 
este de 890 hect., din care 683 
hect. arabile, 98 flnefe, 79 hect. 
izlaz, lac si teren sterp, 30 pa- 
dure. 

Mosia de pe teritoriul com. 
se numeste Desa; are o supra- 
fata de 1750 hect., cu un venit 
de 105260 lei. Azi apar^ine So- 
cieta^ei «Nationala» ; iar in tre 
cut apartinea principelul Milos 
Obrenovici. Se seamana pe pa- 
mintul acestei mosil, gnu, po- 
rumb, orz, ovaz si rapita. 

Iq dreptul comuneT, se afla 
pe Danare, ostroavele : Aca- 
lia si Caluda. Pe primul este 
padurea cu acelasi nume, cu o 
suprafata de 65 hect. Pe al 
doilea se afla padurea Caluda, 
cu o suprafata de 90 hect. Am- 
bele sunt compuse din plop! si 
salcii. 

Padurea-Gospodarului, pe mo- 
sia Desa, la marginea-Dunare!, 
are o suprafata de 85 hect. a- 
coperite cu tufani. 

Zavoaie de plopi si salcii sunt 
pe o suprafata de 72 hect. Pen- 
tru aimpiedicaformarea dunelor, 
s'au plantat d'asupra nisipurilor 
mobile, salcimi, pe intinderl 
deosebite, in total pe 1500 hec- 
tare. 

Padurile apar^ineau inainte 
baronulu! Ivan de Baichy ; azl, 
cele din ostroave apar^in sta- 
tului, iar restul Societa^e! «Na^i- 
onala». Padurile sunt compuse 
din tufani, salcii, salcimi si plop!, 
dar predomina saicimul. 

Viile ocupa o intindere de 
102 hect.; produc vin rosu de 
calitate mijlocie si se gasesc 
pe delimitarile locuitorilor ca- 
rora apar^in. 

Pe proprietatea bisericei se 
afla o balta, numita Balta-Nea- 
gra, care cuprinde carbonat de 
soda, sulfure si iod in mare can- 
titate. 

In comuna se fabrica in ca- 



zane, rachiu din tescovina. Pe 
mosia Desa se gasesc 1 1 stine, 
unde se fabrica brinza ordinara. 

Trel mori cu vite se gasesc 
tot pe mosia Desa. 

Se gasesc in comuna 3 me- 
seriasi si anume : 2 cizmarl si 
1 rotar. 

Sunt 4 circium! cu pravalii si 
3 pravalii deosebite. 

Locuitor! is! desfac productele, 
parte in comuna, parte la Ca- 
lafat, unde se due cu carele si 
cu caru^ele. In schimbul grine- 
lor, importa: bumbac, ghete, etc. 

Comuna Desa este strabatuta 
de ca! comunale ce due laDu- 
nare, precum si la comunele ve- 
cine. 

Budgetul pe 1893 — 94 a fost 
de 3945 lei si 87 ban! la ve 
nituri si de 3709 le! si 66 ban! 
la cheltueli. 

Animale sunt: 453 vite cor- 
nute, 240 o! si 17 ca!. 

Desa, sat, jud. Dolj, pi. Cimpul, 
com. Desa, cu resedin^a prima- 
rie!. 

Desa, lac, situat la S. comunei 
cu acelas! nume, jud. Dolj, pi. 
Cimpul, in apropiere de Du- 
nare. Apele laculu! con^in dife- 
rite substance minerale. 

Desa, magura, linga satul cu a- 
celasi nume, judetul Dolj, plasa 
Cimpul. 

Desa, mosie, jud. Dolj, pi. Cim- 
pul, com. Desa, de 3400 pog., 
cu venitul anual de 105260 lei. 
Apar^ine Societafe! «Na{ionala» 
si inainte era a principelu! Milos 
Obrenovici. (V. Desa, c. r.) 

Desa, vale, in judetul Vlasca, ce 
incepe din Visina, merge prin 
mosia Petresti-de-Jos si da in 
apa Neajlovulu!, la Petresti-de- 
Mijloc. 



Desagei, catine, situate la S.- 
E. de lezerul Bobocul, judetul 
Braila. 

Desagu^ele, movild, jud. Braila, 
la 7 kil. spre V. de satul Vi- 
zirul, aproape de hotarul de V. 
al mosie! Liscoteanca. 

Des&gu^lll, lexer, jud. Braila, in 
cotul ce face Dunarea-Veche 
la Blasova, din com. Chiscani; 
comunica la N. cu lezerele Or- 
zea si Balaia. 

Dascultanilor (Dealul-), mo- 

vild, jud. Dolj, pi. Bailesti, co- 
muna Afuma^i. 

Deseragi, deal, In com. rur. De- 
gerafi, jud. Mehedin^i, pi. Oco- 
lul-d.-j. 

Deseragi, piriu, in comuna rur. 
Degera^i, jud. Mehedin^i, plasa 
Ocolul-d.-j. ; contribuela forma- 
rea riulu! Cerveni^a. 

Desnafuiul, piriu, in jud. Mehe- 
din^i, pi. Dumbrava; izvoreste 
din poala deaiulu! Guardeni^a, 
se compune din Desna^uiul- 
Mare si Desna^uiul-Mic ; trece 
prin com. rur. Cleanovul si se 
varsa in Jiu. 

Desnatuiul-Mare, piriu. Vez! 
com. rur. Bal&ci$a. 

Desna^uiul-Mic, piriu. Vez! co- 
muna rur. Balacifa. 

Despar^ire (La-), picket de gra- 
nted, pe Dunare, in Sudul bai- 
ter Potelul, linga Grindul-Cre^! ; 
e al 4-lea dinRomanati, incepind 
de la hotarul jude^ulul Dolj. 

Despi, izvor, jud. Muscel, pi. Rlul- 
Doamnel, com. Mircesti. Locu- 
itorii cred ca apa acestuf izvor 
este buna pentru boale, mal a- 



Hosted by 



Google 



DESPINA 



110 



DESLOAICA 



les pentru frigurl; de aceea o 
considera ca apa de leac. 

Despina, tnovild, pe teritoriul 
satulut Suhara il, com. cu ace- 
la?! nume, pi. Prutul-d.-s., jud. 
Dorohoiu. 

Despina, deal, in partea de S.-E. 
a vaei cu acelast nume, jud. Te- 
cuciu, pi. Nicoresti, com. fepul. 

Despina, vale, in partea de V. 
a com. Margineni-d.-s., jude^ul 
Prahova, pi. Filipesti. 

Despina, vale, pe teritoriul com. 
f epul, jud. Tecuciu, pi. Nico- 
resti. Are direc^ia de la N. -V. 
spre S.-E. Aceasta vale spre 
V. se numeste Grigoriu, iar spre 
E. Ipotesti. 

Despre-Apus, fir de dealuri, 
com. Valea-Lunga, jud. si pi. 
Prahova. Acest sir se imparte 
in mat raulte siruri, car! au di- 
rec^iune spre S.-E. catre acea- 
sta comuna si spre S.-V. catre 
comunele : Virfurile si Valea- 
Lunga, din jud. Dimbovi^a. 

Cele mat iusemnate virfun 
sunt: Pravaciorul, Ripa-$oimu- 
lut, Ripa-Corbului, Omul-Mort, 
Fa^a-Ptetret si Virful-Viet. 

Despre-Apus, deal, in partea 
de V. a ape! Cungrea-Mica, 
jud. Olt, pi. Oltul-d.-s., com. 
Otesti-d.-s.; are o lungime de 
3 kil. 

Despre-Apus, deal, pe teritoriul 
com. Merlesti, jud. Olt, pi. Siul- 
d.-s. Formeaza malul drept al 
vaiet Iminogul. Are direc^iunea 
N.-S. 

Despre-Buzaii, //#*#, indesfiin- 
$atul jude$ Sacueni, alipit la 
jude^ul Buzau, cu resedin^a in 
com. Sibiciul-d.-s. 



Despre-Rasarit, deal, cu direc- 
£ia spre S., in com. Valea-Lun- 
ga, jud. si pi. Prahova, avind 
ca virfurt principale : Draga- 
neasa, Virtejile, Lacul-Rosu, Ca- 
lul si Strigoiul. Acest sir de 
dealuri se imparte in mat multe 
siruri mat micT, cart au direc 
{iunele unele catre S. V. in a- 
ceasta comuna s*i alteie spre 
S.-E. catre comuna Prahovi^a. 
Cele mai insemnate virfurt 
ale siruriior, sunt: Piscul-Bote- 
rilor, Calugarul, Hiretul, Ghi- 
onoiul, Telpesoaia, Ciolpani si 
aitele. Toate aceste siruri de 
dealuri sunt acoperite cu pa- 
durt, printre cart se aria si pa- 
sunt pentru vite. 

Despre-Rasarit, deal, in partea 
de E. a apet Cungrea-Mica, 
jud. Olt, pi. Oltul-d.-s., com. 
Otesti-d.-s. ; are o lungime de 
2 kil. 

Despre-Rasarit, deal, pe teri- 
toriul com. Merlesti, jud. Olt, 
pi. Siul-d.-s. Formeaza malul 
sting al vaet Iminogulut. E a- 
coperit cu semanaturi, padurt 
si livezi. Are direc^iunea de la 
N. la S. 

Despre-Schit, pddure, jud. Ilfov. 
Vezt Ciolpani-Tiganesti. 

Despre - Zavoiu , pddure, jud. 
Ilfov. Vezt Ciolpani-Tiganesti. 

De§ira^i, cdtun, pendinte de co- 
muna Scor^arul-Nou, jud. Braila, 
pi. Vadeni. E situat la S. de 
com., la 3 kil. departare. 

Popula^ia sa e de 92 fam., 
sau 408 sufl. ; 39 persoane stiu 
carte, 369 nu stiu. Vite : 80 
bot, 150 vact, 80 vi^et, 150 cat, 
si 200 ot. Aci e o moara de 
aburt. 

De^ira^i* mo fie, pendinte de com. 



Scor^arul-Nou, jud. Braila, pi. 
Vadeni. E parte proprietatea 
Eforiet Spitalelor Civile, in intin- 
dere de 2600 hect., aducind un 
venit de 28000 let si parte a 
d-lui V. Custov, de 600 hect., 
cu un venit de 7000 let. 

De^iul, piriu, in jud. Gorj, pi. Gi- 
lortul, ce ia nastere din dea- 
lul Icleanul, curge de la N. spre 
S., trece prin comunele Vladi 
mirul si pe linga catunul Blin- 
dulesti si se varsa in Gilort, 
la comuna Andreesti. 

Acest piriu se formeaza din 
plot si izvoare; seaca in timpul 
veret prin caldurile cele mart; 
largimea lut variaza intre 1 — 5 
metri ; ^armurile-t sunt ripoase 
si inalte pe unele locuri, iar pe 
cea mat mare parte a intinde- 
ret lut, n'are de cit o matca fara 
tarmuri pronuntate. 

De§iul, vale, formata de piriu 1 
cu acelasl nume, jud. Gorj. In- 
cepe din com. Licuriciul, plasa 
Gilortul si se termina intre dea- 
lurile : Culmea-Gilortului si Cul- 
mea-Icleanul. Pe aceasta vale se 
afla situate comuna Vladimirul 
si catunul Blindulesti, pendinte 
de comuna Andreesti. 

De§li-Caira, deal, in jud. si pi. 
Tulcea, com. Cataloi, cat. Eni- 
kioi; se desface din dealul U- 
zum-Bair; se intinde spre E., in- 
tr'o direc^ie generalade la N.-V. 
spre S.-E,, brazdind partea su- 
dica a plaset si cea estica a 
comunet; e de natura pietroasa 
si are un virf de 174 m., domi- 
nind asupra drumulut comunal 
Eni-Chioi-Malcoci ; este acoperit 
cu flne^e. 

De^loaica, pddure, de 275 hect., 
jud. Ilfov, pi. Znagovul, com. 
Butimasul, cat. Sterianul-d.-s. 
Proprietatea d-net Ana Vlahu^i, 



Hosted by 



Google 



DESLOAICA 



111 



DEVESELUL 



numita ast-fel dup& numele fos- 
tului proprietar Desliu. Este pa- 
dure neagra. Lemnele ce se ga- 
sesc intr'insa sunt : tufa, carpen, 
alun, jugastru, teiu, ulm, plop, 
artar, etc. ; predomina insa. tufa. 
Aceasta padure are o intin- 
dere de 275 hect. si apar^ine 
de cat. Sterianul d.-s., com. Bu- 
timanul, pi. Snagovul. 

De^loaica, piriii, Izvoreste din 
jud. Dimbovita, intra in jud.Ilfov, 
trece prin padurea Desloaica si 
uda satele Crevedia-d.-s. si Co- 



Detunatele, piriii, in com. rur. 
Negomirul, jud. Mehedinti, pi. 
Vailor. 

Detunatele, 7>a/e, m com. rur. 
Negomirul, jud. Mehedinti, pi. 
Vailor. 

Detunatul, padure, situata in 
pi. Balta, jud. Braila. Se mar- 
gineste la V. cu Mosia-Mare, 
despartita prin veriga Detuna- 
tul, la S.-V. si N. cu Dunarea- 
Macinului. Are o suprafa^a de 
120 hect., acoperita cu salcie. 

Detunatul, prival, jud. Braila, 
incepe din Dunarea- Veche si 
se uneste spre V. cu privalul 
Sapatul. In apropiere de dinsul 
si de Dunare era Pichetui No. 10 
de doroban^i, cind Dunarea- 
Veche era grani^a. In timpul 
inceperei razboiulul cu TurciT, 
Cerchezii au macelarit 7 doro- 
ban^i, facind multe pradari prin 
catunele din bah:!: Stoenesti, 
Iapa, Agaua si altele. 

Detunatul, viroaga, jud. Braila, 
incepe din capul despre N. al 
ostrovului Cistia si da in Du- 
narea- Veche, la Salcia, hotar in- 
tre Balta-Pirlite! si Balta- Viziru- 
luf. 



Devcea, sau Ghiocea, sat, in 
jud. Constanta, pi. Medjidia, 
catunul comunei Tortoman. E 
situat in partea nordica a pla- 
sei si cea vestica a comunei, 
la 3 kil. spre S.-V. de catunul 
de resedin^a, Tortoman. Este 
asezat pe valea Geaba-Culac si 
inchis in partea nordica de dea- 
lul Geabac Bair cu virful sau 
Tortoman (106 m.) ; la S., de 
dealul Oba Bair, cu virful sail 
Maiacli-Oba, care are 126 me- 
tri; iar in partea S.E., de dea- 
lul Devcea Bair, cu virful sau 
Devcea-Sud (102 m.). Suprafa^a 
sa este de 1470 hect., din care 
23 hect. sunt ocupate de vatra 
satulu! si gradinl. Popula^iunea 
sa, formata aproape numai din 
Turci si Tatan, este de 46 fam., 
sau 299 sufl., care se ocupa cu a- 
gricultura, pamintul producind 
pe un picior egal tot felul dc ce- 
reale. Casele sunt m general 
maricele ceea-ce arata boga^ia 
locuitorilor din acest sat, in ra- 
port cu a celor-1'al^ — insa sunt 
asezate neregulat. Soseaua jude- 
{ean3 Cernavoda-Tortoman tre- 
ce prin partea de N. a satulut. De 
aci mal pleaca drumuri comu- 
nale pe la satele invecinate. La 
Taspunar pleaca 2 drumuri : (u- 
nul trece pe la ruinele Geaba- 
culuT; altul pleaca la Panaghir 
si altul la Cilibi-Chioi. 

Devcea-Bair, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, pe terito- 
toriul com. Tortoman si anume 
pe acela al catunelor sale Ce- 
libi-Chioi si Devcea. Este situat 
la o egala distant de cele doua 
sate si la hotarul lor. Are for- 
ma unui arc de cere cu conca- 
vitatea catre N. (c&tre Devcea) 
si cu convexitatea catre S. (ca- 
tre Cilibi-Chioi). Are o in&l$ime 
maxima de 104 metri si ca virf 
mai insemnat Devcea-Sud (102 
metri). 



Devcea-Est, virf de deal, in ju- 
de$ul Constanta, pi. Medjidia, 
com. Tortomai; este virful eel 
mai inalt al dealului Cilibi-Chioi- 
Bair; are 105 m. inalfime. Este 
la E. satulul cu acelasl nume si 
la S. de Tortoman. A fost punct 
trigonometric de observafiune 
de rangul al Ill-lea. 

Devcea-Nord, virf de deal si 
punct trigonometric de observa- 
fiune de rangul al IIMea, in 
jud. Constanta, plasa Medjidia, 

• com. Tas-Punar. Are 114 m. inal- 
fime si este eel mai inalt virf 
al dealului Cable-Bair. Este si- 
tuat la N. de satul Devcea si 
la S. de Tas-Punar. 

Devcea-Sud, virf de deal, in ju- 
de^ul Constanta, pi. Medjidia, pe 
teritoriul com. Tortoman. Are 
102 m. inal^ime si este unul din 
virfurile insemnate ale dealului 
Devcea-Bair. E situat la N. de sa- 
tul Cilibi-Chioi si la S. de Devcea. 

Devcea-Vest, virf de deal, in 
jud. Constanta, pi. Medjidia, pe 
teritoriul com. urb. Cernavoda. 
Este virful eel mai' inalt al Dea- 
luIui-TurculuI, pe care se afla\ 
Are 121 m. inahVime si a servit 
ca punct de observa^iune de 
rangul al IIMea. Este situat la 
E. de Cernavoda si la V. de 
Devcea. 

Deveselul, com, rur., jud. Me- 
hedinti, pi. Blahntya, la 31 kil. 
de orasul T.-Severin, si la 21 
kil. de com. rur. Vinjul-Mare. 
Este formats din mahalalele : Ho- 
gestilor, Pirv&nestilor, feroies- 
tilor si Tudorestilor. Pe unele 
locurl, aceste mahalale, mat iau 
numirea de Cluciul si Linia sau 
Catalicul. 

Are o populate de i860 lo- 
cuitorl, din carl 280 contribua- 
bill; loeuese in 350 case. 



Hosted by 



Google 



DEVESELUL 



112 



D1AC0NESTI 



Locuitori? poseda: 40 plu- 
gurl, 61 care cu boi si 22 ca- 
nine cu caf. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot si 2 cintareflf ; o scoala, 
condusa de un inva^ator si fre- 
cuentata de 20 elevT. 

Budgetul comunei are la ve- 
nituri 3794 lei si la cheltueli 
3147 lei. 

Vite sunt: 727 vitemaricor- 
nute, 68 cai, 800 01 si 689 ri- 
matorL 

Prin com. Deveselul, trece so- 
seaua vecinala 'pganesti - Sca- 
paul si doua sosele comunale: 
Crivina-Deveselul si Deveselul- 
Gogosi. 

E udata de Piriul-Teporestilor. 
Pe teritoriul ei se afla padurea 
Bungetul, Plaiul-Bobului si Le- 
giuirile. 

De com. Deveselul ma? £ine 
si cat. Vraucea, forniat din nou, 
cu 214 lnsura^ei improprietariti. 

Acest catun este asezat spre 
V., pe un platou in marginea 
Dunarei, intre pichetele Vaiuga 
si Birloaga. 

Comuna Deveselul ma! ina- 
inte a fost pe locul numit Ce- 
rul, nume care Ta si purtat pana 
mai tirziu. Cauza stramutarii aci 
a fost lipsa de apa. 

Deveselul, com. rur., jud. Roma- 
naji, pi. Ocolul, formata din sa- 
tele: Deveselul (405 locuitori) 
si Comanca (400 locuitori). E 
situata la 6 kil. spre S. de Ca- 
racal, pe soseaua Caracal-Cora- 
bia si in apropriere de calea fe- 
rata. Se invecineste la V. cu 
com. Redea si la S. cu com. 
Vladila. Altitudinea terenuluT 
d'asupra nivelului marii este de 
132 metri. 

Are 210 familii, sau 805 su- 
flete, din carl 80 Sirbi si 10 
figanf, iar restul Romini ; sunt 
407 barba^T si 398 femei: 390 
cas&tori^ si 415 necasatorip. 



$tiu carte 42 persoane ; nu 
stiti 763. 

Budgetul comunei pe anul 
1886—87 a fost de 3464 lei la 
venituri si 3392 la cheltueli. 

Are 151 contribuabili. 

Vite man au fost 111 1887, 
660, vite mici cornute 145 si 
porci I o 1 1 . 

Are 9 stabilimente comerci- 
ale; o scoala primara, condasa 
de un inva^ator si frecuentata 
de 17 elevi, din 57 in virsta 
de scoala. Sunt 3 biserici : Sf. 
Nicolae (1842) in Deveselul, Sf. 
Nicolae (18 15) in Comanca si 
Sf. Nicolae-de-la-Schit, deservite 
de 3 preop si 6 cintare^i. 

In cuprinsul comunei se afla 
la S. doua magure si spre N. 
inca mai multe magure de di- 
ferite forme. Pe aci se observa 
$i urmele drumului roman de 
la Romula la Malva. 

Deveselul, proprietate, in jud. 
Mehedin^i, pi. Blahni^a, com. 
rur. Deveselul. 

Deveselul-Straini, sat. Vezi Mi- 
leni. 

Dezrobi^i, sat, jud. Bacau, plasa 
Trotusul, facind trup cu satul 
Manastirea-Ca$inul. 

Dezrobi^i, sau Valea-Manasti- 
rei, sat, face parte din comuna 
rurala Ji^esti, pi. Riul-Doam- 
nel, jud. Muscel. $i-a luat nu- 
mele de la ^iganii, ce asta-zi il 
locuesc si carl au fost robi ai 
manastirei Valea. 

Are o populate de 98 locui- 
tori (48 barba^i si 50 femei), 
formind 20 familiT. 

Loc litori! Tigani se ocupa 
cu fieraria si mul^i sunt lautarT. 
Prin mijlocul satului trece girla 
Valea-Manastirei. 

In acest catun se afla manas- 
tirea Valea, fondata de Ion Radu 



Voevod Paisie, la anul 7042 
(1534) si zugravita de Mircea 
Voevod Ciobanul , la 7056 

(i 54 8). 

Dezrobi^i, sat, face parte din 
com. rur. Manastireni, pi. Oltu 
de-Sus, jud. Vilcea. Are o po- 
pulate de 462 locuitori (201 
barba^T, 261 femei). 

Dezrobi^i, parte din satul Ro- 
mani, plaiul Horezul, jud. Vilcea. 

Diacone^ti, sub-divizie a catu- 
?iului Ro^coiul, din com. Gura- 
Teghn, jud. Buzaii. 

Diacone^ti, sat, plaiul Iaiomi^a- 
Dimbovi^a, cat. com. Serbanesti- 
Podurile, jud. Dimbovifa. I se 
zice de locuitori si Diconesti. 

Diacone§ti, sat, jud. Dolj, plasa 
Amaradia, com. Zaicoiul, situat 
la 1 kil. de cat. de resedin^a. E 
brazdat de Dealil-Muerii. Are 
192 suflete, 87 barba^i si 105 
femei. Locuesc in 36 case. Co- 
piii din sat urmeaza la scoala 
mixta din satul Zaicoiul. 

Diacone^ti, sat, face parte din 
com. rur. Cetateni-din-Vale, pla- 
iul Dimbovi^a, jud. Muscel. 

Diacone^ti, sat, face parte din 
com. rur. Rijletul-Govora, plasa 
Vedea-d.-s., jude^ul Olt. Are o 
populate de 100 locuitori. 

Diacone^ti, sat, face parte din 
com. rur, Obislavu, pi. Olte^ul- 
de-Sus, jud. Vilcea. Are o po- 
pula^iune de 182 locuitori (89 
barba^, 93 femei). 

Diacone^ti, ma ha la, in comuna 
rurala Greci, plasa Motrul-d.-j., 
jud. Mehedin^i. 

Diacone^ti, mosie particular^, ju- 



Hosted by 



Google 



DIACONI 



113 



DICHISENI 



de^ul Dolj, pi. Amaradia, com. 
Zaicoiul, satul Diaconesti. 

Diaconi, sat, face parte din co- 
muna Poiana, pi. Nicoresti, ju- 
de^ul Tecuciu. E asezat pe loc 
ses, in partea de E. a comuneT, 
la o distan^a de 400 m. departe 
de resedin^a el. 

Are o populate de 124 fa- 
milii, sau 520 suflete, locuind in 
125 case; sunt 112 contribuabili. 

In sat se afla: 129 boT, 57 
vaci, 14 cat, 16 iepe, 3 arma- 
sari, 156 01 si 3 capre. Lo- 
cuitorii poseda: 19 hect. pa- 
dure, 8 hect. vie, 5 stupi, 36 
plugurl, 3 cazane pentru face- 
rea rachiulu! din tescovina si 
din prune. 

In sat se afla o biserica, cu 
hramul Sfinpf - Voevozl, deser- 
vita de 1 preot si 2 cintare^T; 
este de zid; dateaza de pe la 
1842, cind a fost facuta de lo- 
cuitorl in locul alteia mat ve- 
chi. 

Acest sat mat poarta si nu- 
mele de Rosia. 

Locul unde este satul, apar- 
{inea manastirei Rachitoasa. 

Diaconi^ei (Virful-), colind, in 
jud. Buzau, cat. com. P&nataul, 
acoperita de livede si pu^ina 
vie. 

Diaconului (Balta-), lac, m su- 
prafa^a de 180 m. p., m com. 
Dolhasca, jud. Suceava. 

Diaconului (Piscul-), pise, la 
E. de com. Valea-Popel, plasa 
Riurile, jud. Muscel. 

Diaconului (Piscul-), pise, la 
S.-E. de com. Podeni-VechT, pi. 
Podgoria, jud. Prahova. 

Diana, sursa cu apd minerala^ in 
vaiea riului Olanesti, jud. Vil- 
cea, avind aceeasl compozi^ie ca 



si sursa Vulcanul, cu deosebire 
ca iodurile alcaline sunt mal 
concentrate. 

Dianul, sat, face parte din com. 
rur. Stoesti, plaiul Horezul, ju- 
de^ul Vilcea. Are o populate 
de 822 locuitorl (440 barba^i, 
382 feme!). Cade in partea de 
E. a comuneT, pe vaiea riuluT 
Cernisoara. Aci e o biserica re- 
parata la 1890 si avind ca cti- 
torl pe top locuitorii. 

Dianul, deal, intre com. Malda- 
resti, Madulari si cat. Dianul, 
plaiul Horezul, jud. Vilcea. 

Dichili-Ta§-Alceac-Dere, vale, 
in jud. Tulcea, pi. Istrul, com. 
Casimcea, cat. Cuciuc - Chioi; 
se desface din poalele sudice 
ale dealului Saxancula ; se in- 
dreapta spre S., cu o direcjie 
de la N.-E. spre S.-V., dealun 
gul dealului Suci-Tepe-Bair si 
Cuciuc-Chioi-Bair, brazdind par- 
tea vestica a plasei si cea sud- 
estica a comuneT; dupa 9 kil. 
de drum, se deschide in vaiea 
piriulul Casimcea, linga satul 
Cuciuc-Chioi ; pe vaiea -T merge 
drumul comunal Cuciuc-Chioi- 
Cail-Dere. 

Dichili§-Ta§-Bair - Sirti, deal, 
in jud. Constanta, pi. Medjidia, 
com. Cocargea, intinzindu-se pe 
la V. satuluT Cocargea si prin- 
tre vaiie Iai-Ceair si Ceatiric- 
Ceair; are o inal^ime maxima 
de 142 m., pe care o atinge in 
virful sau Cocargea; la S., se 
prelungeste cu dealul Iusus-Ta- 
rifi-Bair, iar la N. cu dealul Di- 
ordingi-Orman; este acoperit cu 
pasuni si pe poaie cu semana- 
turi. 

Dichi-Ta§-Dere, vale, in jud. 
Constanta, pi. Medjidia, pe te- 
ritoriul comunei Mamut-Cuius ; 



merge spre N\, curgind printre 
dealurile Bei-Aslan-Bair si Cara- 
Dede-Bair si apol se deschide 
in vaiea Acargea-Dere sau Da- 
utlar-Buiuc-Dere, dupa un drum 
de aproape 6 kil., avind o di- 
rec^ie generals de la S.-E. ca- 
tre N. 

Dichil-Ta§i, deal, in jud. Cons- 
tanta, plasa Mangalia, pe teri- 
toriul comunei Enghezul; este 
prelungirea spre N. a dealului 
Bair - Cara - Suluc ; are o inal- 
$ime medie de 130 m. si este 
acoperit in cea mal mare parte 
cu pasune, iar pe poale cu se- 
manaturi; este taiat de drumu- 
rile comunale Enghez-Biuiuc- 
Ghiuvenli si Enghez - Cuciuc- 
Casicci. 

Dichiseni, com, rur., in jude^ul 
Ialomi^a, plasa Borcea, situata 
spre E. de orasul Calarasi, in- 
tre comunele Rosep-Volnasi si 
Socariciul. 

Teritoriul comunei, in supra- 
fa{a de 10000 hect. se intinde 
din Dunare spre N„ prin insula 
Balta si cimpul Baraganul, pana 
in apropiere de calea ferata Bu- 
curesti-Fetesti. Coprinde doua 
mosii: Dichiseni, proprietate a 
statului, fost pendinte de Epis- 
copia Buzau, si fost arendata pe 
periodul 1883 — 1893, cusuma de 
36550 lei si pe periodul 1893 — 
1898, cu suma de 108050 lei; 
Coslogeni, proprietate a statu- 
lul, trup din mosia Traneseani, 
din care parte s'a vindut in lo- 
turl si 250 hect. s'a plantatcu 
salciml, iar restul s'a arendat, 
pe periodul 1893 — 1898, cusuma 
de 55100 lei. 

Dupa legea rurala din 1864, 
sau improprietarit 12 1 locui- 
torl; dupa legea rurala din 
1878, sau mal improprietarit 
78 locuitorl, se mal gasesc fara 
propriety! 1 10 locuitorl. 



5i>8~8 ilarele Dicfionar Geogra/ic. Vol. JJJ. 



15 



Hosted by 



Google 



DICHISEN1 



1U 



DICULESTI 



Se compune din satele: Di- 
chiseni, Coslogeni si Satnoeni 
si din c&tunele (tirlele): Man- 
dacbe si Putineiul. Resedin^a pri- 
marieT si a judecatorieT comu- 
nale este in Dichiseni. 

Are o populate de 258 fa- 
milif, sau 1181 suflete, din can 
602 b3rba{i si 578 femeT; 1123 
RominT si 58 BulgarT ; 3i2agri- 
cultorT, 3 comercianp, avind 5 
profesiunl libere, 58 muncitor! 
si 13 servitori. Stiu carte 126 
persoane. 

Sunt 1 5 1 contribuabilT. 

Vite sunt: 300 caf, 650 boT, 
2500 01, 45 capre, 4 bivoli, 4 
asini si 250 porci. 

Budgetul comuneT pe 1887 — 
1888 era de 4076 lei la veni- 
turi si de 45 r 4 lei la cheltuelT. 

Are 1 scoala mixta, frecuen- 
tata de 59 elevl si 6 eleve, con 
dusa de 1 inva^ator, retribuit de 
stat si comuna. Scoala are lo 
cal propriii. 

Sunt trel biserici, cite una in 
fie-care sat, deservite de 3 pre- 
op si 4 dascall. 

Dichiseni, sat, in jud. Ialomi^a, 
plasa Borcea, pendinte de co- 
muna cu acelasi nume, situat pe 
malul sting al Borcei, la 15 kil. 
spre E. de orasul Calarasi. Pe 
partea de N. a satului trece dru- 
mul ce duce de la C&larasi in 
satele despre {annul Borcei. 

Are o scoala mixta, condusa 
de 1 in viator. 

Este o biserica, construita din 
zid, in 1874, deservita de un 
preot si 2 dasc&li. 

Popula^iunea satului este de 
6$ familil. 

Vite sunt: 100 cal, 200 boT, 
1250 oT, 35 capre, 2 asini si 
120 porci. 

Dichiul, tnunte^ jud. Dimbovifa, 
plaiul Ialomita-Dimbovi^a, in sus 
de Moroeni, cum mergT pe mat- 



ca Ialomi^el in dreapta. Este 
acoperit de paduri. 

Dicile§ti, moste, a mosnenilor 
din com. Radoesti, jud. Tele- 
orman. Mosia lor fund mai 
mare si impar^ita, numaT o parte 
poarta aceasta numire. 

Dicu-Ochiuz, vtilcea, se varsa 
in Cungrea-Mica, in raionul co- 
muneT Parosi, pi. Oltul-d.-s., ju- 
de^ui Olt. 

Dicul, mahala, com. Diculesti, pi. 
Oltetul-d.-j., jud Viicea. 

Dicul, valcca, care se formeaza 
pe teritoriul comuneT Balta^i, 
pi. Mijlocul, jud. Olt. Curge de 
la E. catre V. si se varsa in 
Plapcea-Mare, pe stinga el. 

Diculesti, com. rur., jud. Viicea, 
pi. Oltetul-d.-j., compusa din 2 
catune: Budesti si Diculesti. 

Este situata pe Valea-Olte- 
{ulul, la 60 kil. departe de ca- 
pitala jude^ulul si la 20 kil. de 
a plasel. 

Are o populate de 135 fa- 
milil, sau 658 suflete (334 bar- 
bapf, 324 femei); sunt i20con- 
tribuabili; 145 case. 

In comuna sunt 2 biserici; 
una in cat. Budesti, fondata la 
1825 de slugerul Alexandru 
Diculescu si reparata de Vasile 
Racota; a doua in cat. Dicu- 
lesti, fondata de sateanul Dicu. 
Bisericile sunt dotate cu pamint 
de ctitorif lor. 

Cea mai mare parte din lo- 
cuitorl se ocupa cu agricultura ; 
parte din eT se ocupS cu face- 
rea de p&laril de paie, cojoca- 
ria, dulgheria si timpl&ria. EI 
desfac produsul muncel lor la 
Craiova, Tirgul-Horezul si Bal- 
cesti, localitatea mai apropiatci. 

Vite sunt: 30 caT, 50 boT, 
40 vacl, 150 capre, 400 of. Lo- 



cuitoril din catunul Budesti s'au 
impropriet£rit la 1864 pe mosia 
def. Vasile Racota ; cerTal^f sunt 
mosnenl. 

Scoala dateaza in comuna de 
50 anl. Cladirea e proprietatea 
comuneT. Se frecuenta de 17 
copii (15 bae^f si 2 fete), din 
numarul de 83 copii (51 baeti 
si 42 fete), in virsta de scoala. 
Stiu carte 40 bae^T si 9 femei. 
Cu intre^inerea scoaleT statui 
cheltueste anual 11 88 leT. 

Vatra satilul are 125 hect., 
iar toata com., 750 hect., cu iz- 
laz, vilcele, tufisurl si ripT. 

Soseaua comunala inlesneste 
comunica^ia intre com. Babeni, 
la N. si Fauresti la S. 

Veniturile si cheltuelile com. 
se urea la 1215 lei anual. 

Se margineste la N. cu com. 
Babeni, la S. cu Fauresti, la V. 
cu Gorunesti si Baiace?ti si la E. 
cu comuna Usurei. 

E brazdata de dealurile : Fo- 
tolescu, Ciochi^el, Tariseni si 
Calugarul, si udata de vaile : 
Imoroasa, Surcelul, BisericeT si 
Tamasoaia, can traverseaza co- 
muna dela N.-E. spre S.-V. si 
se varsa in Olte^. 

Riul Olte^ul formeaza in ra- 
ionul acesteT comune doua bai^T 
marl. 

Diculesti, cdtun, al com. Pana- 
t&ul, alipit de com. Sibiciul-d.-j., 
jud. BuzSu, Are 60 locuitorT si 
15 case. 

Dicule§ti, sat, face parte din co- 
muna rur. cu acelasT nume, ju- 
de^ul Viicea, pi. Olte^ul-d.-j. Are 
o popula^iune de 263 locuitorT 
(134 b^rba^Tsi 129 femeT). Cade 
m partea de S. a comuneT. Aci 
e resedin^a com. si scoala, care 
e frecuentata de 1 1 copiT, din 
numarul de 42 in virsta de scoala. 

Diculesti, mahala, in jud. Me- 



Hosted by 



Google 



DICULESTI 



115 



DIENCI 



heeling, pi. Vailor, com. rur. 
Horasti. 

Dicule^ti, deal, in raionul com. 
Diculesti, jud. Vilcea, pi. Olte- 
^ul-d.-j., pe care se cultiva 54 
hect. vie. 

Dicul, sat, jud. Dolj, pi. Dum- 
brava-d.-j., com. Risipi^i. 

Dicului (Valea-), vale, comuna 
Bunesti, jud. Vilcea, pi. Ocolul. 

Didesti, com. rur., in jud. Tele- 
orman, la extremitatea despre 
V.-E. a pi. Tirgului, situata pe 
valea Tecuciulul, in mijlocul 
unghiulul format din impreuna- 
rea piriulul Tecuciul cu riul 
Vedea. 

Are alipit un catun §tirbi^i, si- 
tuat la o distan^a de 4 kil. in Va- 
lea- Vezii pe partea stinga spre 
comuna Cucue^i, pe soseauaju- 
de^eana Rosiori-Strimbeni. 

Satul Didesti, situat mai pe 
deal, e inconjurat din toate 
parole de padure. 

Teritoriul com. este straba- 
tut de diferite valcele, cum si 
de apele Vezii si ale Tecuciului ; 
diferite izvoare curg de pe dea- 
lurl, formind viroage in mat 
multe locuri. 

Suprafata comunei cu mosia 
sipadurile statulul, este de 2525 
hect. Din aceste 1756 hect. 
sunt numai padure batrina, a- 
vind mai mult stejar si lemne 
de construc^iune, in grosime 
pana la 1 m. in diametru. 

Locuitoril improprietari^idim- 
preuna cu insura^eiT, sunt in nu- 
mar de T34, din care 100 in sa- 
tul Didesti cu 400 hect., 25 
in cStunul Stirbi^i cu 175 hect. 
si 9 insuratei improprietari^I la 
anul 1879 pe 50 hect. Se afla 
aci si l k hect. vie si 3 /4 livezi cu 
pruni. 

Popula^ia comunei este de 



200 fam., sau 1003 sufl., din car* 
190 contribuabili. In c&tunul 
$tirbi^i sunt 200 sufl. si 47 con- 
tribuabili. 

$tirbi{i, fund asezat in partea 
stinga a riulul Vedea, la 4 kil. 
de comuna Didesti urma dupa 
situajia lui topogranc& s£ fie 
alipit la comuna Cucue^i. 

Numarul vitelor din comuna" 
este de 2356 capete, din carl 
568 vite mar! cornute, 147 cal, 
7 magarl, 1440 01 si 194 rima- 
tori. 

Budgetul comunei este de lei 
4339,19 la veniturl si de lei 
4126,43 la cheltuell. 

Are o scoalS. mixta, frecuen- 
tata de 19 elevl. Are o moara 
pe apa Vedei, in dreptul catu- 
nului Stirbi^i, la punctul numit 
UidumacuL 

Drept biserica serveste fosta 
manastire Schttul-Didesti, ziditS. 
pe timpul lui Neagoe-Voda Ba- 
sarab, pu^in- in urma zidirel 
Cur^ei-de-Arges. E deservitS, de 
2 preo^I, I cint&re{ si I para- 
cliser. 

Se ieaga cu com. Dobrotesti, 
printr'o sosea vecinala care d& in 
soseaua jude^eana Rosiori-Strim- 
beni, in lungime de 3 kil. ; cu 
comunele Merisani si Socetul, 
tot prin sosele vecinale. 

Satul Didesti este unul din 
cele mai vechi dinjude^. Dupa 
vechimea man&stirel se poate 
in^elege si vechimea satulul. In 
secolul trecut facea parte din 
plasa Mijlocul ; de atuncl incoa- 
ce face parte din a Tirgului; ma- 
nastirea era considerate numai 
ca metoh. In istoria lui Dioni- 
sie Fotino gasim acest metoh 
trecut sub numirea de D£die{i. 

Didesti, mosie a statulul, in jud. 
Teleorman, pi. Tirgului, numitS. 
si Vatra-Schitulul-Didesti. 

Didile§ti, deal, situat la N. com. 



Ciuperceni, jud. Gorj, pi. Oco- 
lul. Are o suprafa^ cam de 
170 hect., acoperitacu padure, 
proprietate a locuitorilor com. 
Ciuperceni. 

Dieacoi, deal, jud. Bacau, plasa 
Tazl&ul-d.-s., de pe teritoriul co- 
munei B&sesti. 

Dieanca sau Dealul-Dieanca. 
VezI acest ultim cuvint, jude^ul 
Bac&u. 

Dieanca, piriias, jud. Bac&ii, pi. 
Tazl&ul-d.-s., com. Leontinesti, 
care se scurge de a dreapta 
Tazl&ulul-Sarat. 

Dieanca, podis, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-s., com. Leontinesti, 
care face parte din dealurile ce 
despart Piriul-Cernulul de Taz- 
laul-Sarat. 

Diecheni, sat, face parte din co- 
muna Bucesti, jud. Tecuciu, pi. 
Birlad. E situat pe ambele la- 
turi ale soselel na^ionale Ivesti- 
Hanul-Conachi, la 1 kil. departe 
de re^edin^a com., care este in 
Bucesti. 

Are o popula^iune de 19 fa- 
milil, improprietari^I pe mosia 
statului la 1864 si la 1881. 

Satul vechiu era pe vale in- 
tre Birlad si girla Birlovi^a. 

Diecheni, mosie, proprietate a 
statulul, com. Bucesti, jud. Te- 
cuciu. Are o suprafata de 631 
hect. Apar^inea manastirei Ni- 
cori^a. Se intinde din soseaua 
na^ionala p&nain nisipun spre E. 

Dienci, com. rur., jud. Olt, pi, 
Oltul-d.-s. E situate pe vilcelele 
V&careasca si DrSghia. Are o 
popula^iune de 832 locuitorl, in 
care intra 24 locuitorl Jiganl. 
E compusa dintr'un singur sat, 
Dienci. 



Hosted by 



Google 



DIENCI 



116 



D1MACHE 



Pamintul sau e mai mult ses si 
produce cereale si vin. Live- 
zile de prunf ocupa aproape 75 
hect. 

Afara de agricultura, locui- 
toril se ocupa, mat ales iarna, 
cu dulgheria; sunt 3 cojocartf, 
4 croitorii, 2 dogaril si 6 rotarii. 

LocuitoriT in numar de 144, 
s'au improprietarit la anul 1864, 
pe 529 hect. 

In com. e o biserica, deservita 
de 1 preot si 2 cintare^I. La 1 
Februarie 1896 s'a infiin^at aci 
o scoala. Este frecuentata de 70 
elev* (68 baep si 2 fete). Statul 
cheltueste cu ea anual 756 lef. 

N'are alte sosele de cit cele 
din interiorul el. 

Se invecineste la S. cu com. 
Cimpul-Mare, la N. cu Dobro- 
teasa, la E. cu Otesti-d.-s. 

Dienci, deal, in raionul comunel 
Dienci, jud. Olt, pi. Oltul-d.-s., 
pe care se cultiva 70 hect. vie. 

Diene^ul, sat, al com. Paucesti, 
pi. Siretul-d.-j., jud. Bacau. Se 
afla situat pe piriul cu acelasi 
nume, la o departare de 1200 
m. de stasia Paucesti. Are o 
biserica zidita la 1873, deToa- 
der Bulgarul si 1 circiuma. Po- 
pular a este de no familii sau 
383 sufl. Vite sunt: 181 vite 
marl cornute, 24 cai, 12 capre 
si 59 rlmatorl. 

Diene^ul, deal, jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-j., situat in com. Pau- 
cesti, in partea despre hotarul 
spre jude^ul Tecuciu. Pe acest 
deal, se afla urmele unor inta- 
riturl vechT, numite Aparatoarea. 

Diene^ul sau Petre§ti sau Di- 
ne^ul, piriU, jud. Bacau, pi. Si- 
retul-d.-j. Izvoreste pe teritoriul 
com. Nanesti, la Fundul-Vlad- 
nic, apol trece in com. Petresti, 
curgind in Valea - Petrestilor, 



unde se ingroase cu piriiasele 
Fundul-Vail si Socii, si in fine 
prin com. Paucesti, unde se 
scurge in Siret, pe malul sau 
sting, mai sus de satul Diene^ul. 

Digul, ridicdturd de pdmint, jud. 
Braila, facuta in 1884 din cau- 
za inundarei Siretului, pe ma- 
lul drept ai riului la N. com. 
Cotul-Lung, pi. Valeni. Digul 
are lungime de 10 kil. 

Dihamul sau Baiul, munte, care 
se intinde prin mijlocui com. Pre- 
deal, plaiul Pelesul, jud. Prahova. 
E situat intre Valea-Morarului, 
Clabucetul-Baiului si muntele Tir 
Berbeculul. Este cunoscut pen- 
tru padurile de fag, pentru ne- 
numaratele sale stine de 01, 
pentru bogatele sale pasuni si 
locurile de flne^e. 

Acest munte a fost daruit 
bisericei rominesti din Risnov 
(orasel linga Brasov, in Tran- 
silvania) de fra^ii Udriste si 
Toma Postelnicu, la Aprilie, 
1550. Actul de danie hota- 
raste ca : 

Locuitorii Risnovulut sa aiba drep- 
tul d'a trimite vitele lor la pasune in 
munte, netmpedica^i de riimctii, intoc- 
mai cum s'au folosit si parin^ii lor, iar 
din bauil dupe vite sa se indestuleasca 
biserica Komineasca d'acolo din Risnov 
cu cele de lipsa: lummari, tarniie, unt- 
de-lemn, caci asa este urinduit chiar de 
paring? donatorilor. 

Hrisovul acesta se pastreaza 
in original in arhiva bisericei 
Risnovului; este intarit de to{T 
domnii farei, purtind si isca'.i- 
tura proprie a lui Mihaiti-Vitcazul 
(1595); este scrisin slavoneste, 
iar pe Romlneste este trad us 
de Barac, tatal raposatului pro- 
topop al Brasovului. 

Din cele coprinse in acest 
document reiese fara indoiala 
c3 dania a fost de fapt facuta 
cu mult mai inainte de anul 
1550. D-lGheorghe Proca, pro- 



fesor din Risnov crede ca Di- 
hamul a fost daruit bisericei 
din acel orasel, de parin^ii 
fra^ilor Udristi, cam pe la anul 
1485, data ctnd s'a construit 
din material solid biserica veche 
d'acolo. 

Dihamul, pddure parti culara, jud. 
Prahova. Vezi Raiul-Sasilor. 

Diiul, drum vechiti, jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-mj., com. Segircea. 

Diiului sau al-Vidinului, (Dru- 
mul-), drum vechiti, jud. Dolj, 
pi. Bailesti, com. Urzicu^a; vine 
din spre E. si trece spre S. 
de comuna. 

Dijcadael-Bair, deal in jud.Tul- 
cea, pi. Macin, pe teritoriul com. 
Cirjelari, si pe acela al catunu- 
lui Hasanlar. E situat in partea 
S.-E. a plasei si a comunei. 
Lasa spre V. dealul Hasanlar si 
spre E. Cuciuc - Cara. Din el 
izvoreste valea Domus-Culac. 
Se ridica. pana la 306 m., punct 
trigonometric de rangul al 2 -lea, 
dominind asupra vaei si satului 
Hasanlar. Pe muchie e plesuv, 
pe pante e acoperit cu pasuni 
si livezi. 

Dima, deal, jud. Muscel, plasa 
Riul-DoamneT, com. Racovi^a. 

Dima, lac, in jud. Ialomi^a, plasa 
Borcea, insula Balta, pe teritoriul 
com. Gildaul. 

Dima (Branis/tea4ui-), pile din 
padurea statuluT, de pe mosia 
Basesti, plasa Calma^uiuluT, jud. 
Teleorman. 

Dimache, sat, jud. Ilfov, plasa 
Dimbovita; face parte din com. 
rur. Fundeni-Gherasi. Este si- 
tuat la E. de Fundeni si are 
locuri smircoase. 



Hosted by 



Google 



DIMACHE 



117 



DTMIANA 



Se intinde pe o suprafa^a de 
35 S hect. proprietatea D lui N. 
I. Gherasi, din cari cultiva 255 
hect. (100 padure). 

Popula^ia lui e de 92 loc. 

Numarul vitelor p mari e de 91 
si al celor mici de 141. 

Dimache, locuinfa izolata, jud. 
Ilfov, pi. Dimbovi^a, com, Fun- 
deni-Gherasi. 

Dima^ilor (Dealul-), deal, in 
jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, 
com. Valea-Salcief. Se desface 
din Dealul-Cilnaului, Brazdeaza 
partea de N. a comunei. Este 
acoperit cu paduri. 

Dimacheni, com. rur., in jud. Do- 
rohoiu, in partea de N.-E. a pi. 
Copula, formata di.i satele: Di- 
macheni si Mateleni, cu rese- 
din^a primariei in Dimacheni. 
Are o populate de 274 familii 
sau 940 suflete; 2 biserici, de- 
servite de 1 preot, 2 cintare^T, 
2 palamari; o scoala, condusa 
de 1 invafator si frecuentata de 
54 elevi; 739 hect. pamint sa- 
tesc; 3237 hect. 20 ar. cimp 
si 114 hect. 58 ar. padure ale 
proprietarilor mosiei; 21 iazuri 
si 12 pogoane vie. 

Budgetul comunei a fost, in 
anul 1890 — 91, de lei 3567 la 
venituri, si de lei 345 5 la chel- 
tueli. 

Vite mari cornute sunt 1007, 
01 1886, cai 210 si pore! 358. 

Sunt 1 10 stupi. 

Dimacheni, sat, pe mosia cu 
acelasT nume, jude^ul Dorohoiu, 
plasa Copula, com. Dimacheni. 
Are 200 fam., saii 775 suflete. 
Asezarile satenilor sunt in mare 
parte bune, cu livezl si gradini. 
Proprietarul mosiei are casa 
mare cu doua rindurT, bine zi- 
dita si cu heiurile necesare. 
Proprietatea mosiei este a 



d-neT Elenca Docan, nascuta 
Dimache. 

Biserica, cu patronul Adormi- 
rea-Maicei-DomnuluT, deservita 
de 1 preot, 2 cintare$T si 1 pala- 
mar; este mare, bine ziditS. si fru- 
mos inzestrata cu necesariile ofi- 
ciuluT divin. Inscrip^ia ce are de 
asupra intrarei spune : 

Acest sft. locas se presupune a ft zidit 
de Isac Balica Hatman, iar acum la 1842, 
s'a zidit clopotni^a din temelie de Vor- 
niceasa Profira Dimache, nascuta Mi- 
clescu. 

Are o scoala, condusa de un 
inva^ator, si frecuentata de 54 
elevi; localul este facut de 
loan Docan, in 1869. 

Calitatea p&mintului este buna 
si fertila. Satenii improprietari^i 
au 581 hect. 47 ar. pamint; 
iar proprietarul mosiei are 2143 
hect. 99 ar. cimp si 42 hect. 97 ar. 
padure. Pe mosie se afla acarete 
bune pentru pastrarea recoltei. 
Sunt 16 iazuri cart produc : stuh, 
pesti si raci ; intre toate mat mare 
este acel al-lui-Dimache, in in- 
tindere de 4 hect. 29 ar. 

Se ma! afla o iivada intinsa 
cu mul^i si dtferi^t fructieri si 
vie in intindere de 8 pogoane. 

Apele ce tree pe mosie sunt : 
riul Jijia ce curge pe la hotaf, 
si ptratele x\randelul si Humeni, 
incepatoare de pe mosie. 

Drumur! principale : acel de 
la Dorohoiu ce trece prin sat 
si duce la Podul-Stamatel si la 
Nicseni; acel de la Miclauseni 
si Dumeni ce vine prin Corla- 
teni si se desparte in 2 ramurl, 
unul ducind la Botosani si cu 
alta la Leorda. 

Hotarele sunt cu : Corlateni* 
Vaculesti, Braesti, Teisoara, Nic- 
seni si Mateieni. 

Curtea boereasca, se zice ca 
e refacuta pe urmele vechi ale 
caselor Hatmanulut Balica, care 
devenira Domnestf dimpreuna cu 



mosia, prin decapitarea Hatma- 
nulut, in urma rSzboiului de la 
Cornul-luI-Sas, cind i s'a con- 
fiscat de Domnie toatS. averea. 

Biserica se zice cS. iarasl este 
foarte din vechime urzita acolo ; 
din povestirile batrinilor, reese 
c& ea a fost f&cuta de $tefan- 
Vod&, atuncl cind si mosia era 
Domneasci; dar prin grele in- 
prejur&rl ce au urmat s'a stri- 
cat, si apoi dupS, ce deveni 
proprietar mosiei Hatmanul Ba- 
lica, acesta a refecut-o dinpre- 
un& cu Cur^ile-Domnesti, carl 
se aflau in ruina. 

Locurl insemnate sunt : Iazul- 
Domnesc si Movila-Bortoasa. 

In satul Dimacheni s'a finut 
in anul 1773 (7 181) sfatul bo- 
ferilor contra lui $tefan Petri- 
ceico-Voda\ 

Dimacheni, iaz, jud. Dorohoiu. 
Vezi Dimacheni, sat. 

Dimei (Valea-), vale, jud. Te- 
cuciu, com. cu acelasT nume. E 
situata la E. de tirgul Stani- 
sesti. Are direc^ie de la N.-E. 
spre S.-V., terminindu-se in Va- 
lea-Dobrotforului. 

Dimiana (Floreasca), mosie, in 
jud. Buzau, com. Gura-Dimienii, 
avind peste 1000 hect., din care 
200 arabile, 1 50 padure, 350 
izlaz, 100 fineafa, 64 livede si 
restul sterp. 

Dimiana (Floreasca), padure, 
pe mosia Dimiana, jud. Buzau, 
com. Gura-DimieniT, despar^ita in 
4 sforl: Fundul-lui-Georghe, F&- 
getul, Dosul-Dimienil si Homo- 
cioala, avind impreuna 150 hect. 

Dimiana, vale, in judeful Buzau, 
com. Gura-DimieniT. Isl ia nas- 
tere de la LicoT, apoi se uneste 
cu izvorul Valea-Homocioaia si 
unite, merg de se varsa in riul 



Hosted by 



Google 



DIMIENf 



11* 



DIMUL 



Sl&nic, prin mijlocul com. Di- 
miana. In timp de ploae vine 
mare si cu multa violen^. 

Dimieni, sat, In jud. Ialomija, 
pi. Ialomifa-Balta, pendinte de 
comuna Ograda. Este situat pe 
malui sting al riulu! Ialomi^a, 
la un kilometru spre V. de 
satul de resedin{a\ 

Popula^iunea este de 75 famili! 
de Romin!, 3 famili! de figan!, 
1 familie de Grec! si 1 familie de 
BulgarT. 

Aic! este o biserica, la care 
deserveste preotul din Ograda. 

Vite sunt: 124 cai, 45 bo!, 
210 o! si 150 pore!. 

Dimieni, sat, face parte din com. 
rur. Tunari-Dimieni, jud. Ilfov, 
pi. Dimbovi^a. Este situat la N. 
de Tunari. La E. locul e baltos. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
727 hec. cu o populate de 321 
locuitori. 

D-l G. D. Vernescu are 505 
hect, din carl cult'iva" 468 (8 
sterpe, 25 izlaz, 4 padure). Lo- 
cuitori! au 122 hect. si le cul- 
tiva pe toate. 

Are : o bisericS, cu hramul A- 
dormirea, deservit& de 1 preot 
si 1 cint£ref ; 1 moara cu aburi ; 
1 masina de treerat ; 1 helesteu. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarl si I hangiii. 

Num&rul vitelor mar! e de 
149 si al celor mici de 823. 

Dimieni, padure, in jud. Ialomi^a, 
pi. Ialomifa-Balta, pe teritoriul 
comune! Ograda, pe $armul sting 
al riulul Ialomi^a. Are o supra- 
fa^S. de 60 hect. Esenfe : stejar, 
ulm, saicie si plop. 

Dimienii (Dosul-), padure, in 
jud. Buz&u, com. Gura-Dimienii; 
formeazS una din cele 4 sfori 
ale padure! Dimiana ; are 32 hec- 
tare. 



Dimienii (Gura-), com. rur., in 
jud. Buz&u, plaiul Slanicul. E 
situate pe ambele malur! ale 
riulu! Slanicul, la o distan^a de 
34kil. 760 m. de Buz&u. Limitele 
sale sunt: La N., incepe din 
plaiul B&ligosi si se lasa pe 
izvorui Valea-Mare, p&na in riul 
Slanicul (la Catrinoiu), trece Sla- 
nicul (pe la Iordache Gelea) si 
se urea pe muchie in sus pana 
inpadurealordachioaia, de unde, 
in linie dreapta peste plaiu, trece 
pana in Muche (C. Margaritesti, 
jud. Rimnicul-S&rat) ; la E., \\\~ 
cepind din muchea Margaritesti, 
merge pe hotarul mo?iei Licoi 
p^na in muchea izvorui Valea- 
Vacii ; la S.,incepind din muchea 
Vae!-Vaci!, se lasa pe muchea 
Vaei-Cringului si apo! pe aceasta 
vale in riul Slanicul; trece apoi 
riul Slanicul in dreptul izvorui Bo- 
dea si merge urcindu-se pe Bo- 
dea pana in muchea Vaei-Corbu- 
lui; la V., incepe din Valea- 
CorbuluT, pe al careia mal merge 
pana la Fag!, in apropiere de 
virful Baligosi. Suprafa^a sa este 
de 1825 hect., din care 637 
arabile, 197 padure, 145 finea^a, 
712 izlaz, i61ivezi, 6 vie si 112 
sterp. Pe ling& pamintul posedat 
de locuitori, proprietap ma! 
insemnate are : Dimiana sau 
Floreste. Terenul e accidentat, 
fiind propriti numai culture! po- 
rumbului, sunt apo!livez!, fine^e, 
etc. Din punct de vedere geo- 
logic e de o deosebita impor- 
tant Valea-Dimieni!. Industrie 
si corner^ n'are. Mor! sunt 2 
pe riul Slanicul. Ca! de comu- 
nicafie are soseaua Sapoca-Lo- 
patari. 

Vite are: 270 bo!, 326 vaci, 
52 vi^ei, 4caT ; 10 epe, 4 minj!, 
2050 01, 121 pore! si 11 capre. 
Sunt 100 stup! cu albine. 

Comuna e formats din c&- 
tunele : Cociobesti, Dimiana, 
Dogari si Floresti. Populapa sa 



e de 1500 locuitori. Case de 
locuit sunt 221. 

Meserias! sunt: 2 fierar! si 1 
boiangiu. 

Contribuabili sunt 168. Sta- 
bilimente comerciale 6. 

Budgetul comune! e de 1421, 
le! anual. 

Carte sttu 17 locuitori. 

Are 1 biserica, cu hramul Sf. 
loan Botez&torul, deservita de 
2 preo^I si 2 cintare^!. 

Circiumi sunt 3. Satul Gura- 
Dimienii exista din vechime. 

Dimienii (Gura-), catmi de rese- 
din^a al com. Gura-Dimieni!, 
jud. Buzau. Are 730 locuitori 
si 108 case. 

Dimienii (Muchea-), colind, in 
jud. Buzau, com. Gura-Dimienii, 
avind culmina^ia: Virful-Dimi- 
enii; e goala ; petris si izlaz. 

Dimitre^ti, sat, in jud. Ialomifa, 
plasa Ialomi^a-Balta, pendinte 
de comuna Murginca. Este situat 
pe maiul de N. al laculu! Stra- 
china si la 5 kil. spre V. de 
satul de re^edinta. 

Are o popula^iune de 45 
familil de Romin! si 4 famili! de 
Tigani. 

Vite sunt: 200 boi, 100 cai, 
800 o! si 100 porci. 

Dimitrie (Sfintul-). Vezi Smiro- 
dava. 

Dimoiul, sat, jud.Dimbovifa, pla- 
sa Dealul Dimbovhra, cat. com. 
Colanui. 

Dimonul, deal, la V. comune! 
Sascioara, plasa Mijlocul, jud. 
Vilcea, care serveste de hotar 
intre aceasta com. si comuna 
Valeni. 

Dimul, dealy jud. Muscel, com. 
Corbisori, din plaiul Nucsoara,- 



Hosted by 



Google 



DIMULEASA 



119 



DINTR'UN-LEMN (MANASTIREA-) 



Dimuleasa, prival, jud. Braila. 
Incepe din malul drept al Du- 
narei, de la jumatatea ostrovului 
Coada-Lupulm, curge spre N.- 
E. in Filipoiu, in partea stinga, 
aproape de cherhanaua $erban. 
Are o lungime de 12 — 15 kil. 
si o la^ime de 3 — 4 m. 

Dimules/ti, sat, face parte din 
com. rurala Madulari, jud. Vilcea 
plasa Cerna-d.-j. Are o populate 
de 210 locuitori, 108 barba^i si 
102 femei. 

Dimule^ti, sub-divizie a coiminei 
Berca, com. Piclele, jud. Buzau. 

Din-Dreapta §i din Stinga 
Cungri^oarei, (Dealurile - ), 

dealtiri, pe carl este situata 
comuna Parosi, plasa Oltuld.-s. 
jud. Oit. Direc^ia lor e de la 
N. la S. Au o lungime de 2 kil., 
pe care se cultiva vi^a, cereale, 
sunt sadi^i pruni, iar parte ramin 
ca pasune de vite. 

Din-Mijloc, (Movila-), movila, 
in jud. Buzau, com. Cotul-Cioril, 
pe mosia Ciorani. 

Din-Prunii-Zamfirei, (Girla-), 

piriii, izvoreste din dealurile 
Piscanilor, com. Piscani, plasa 
Riul-Doamnei, jud. Muscel ; trece 
pe la N. comunei si se varsa 
in Riul-Doamnei. 

Dincani, sat, face parte din com. 
rurala Fata, jud. Olt, pi. Vedea- 
d.-s. Are o populatiune de 350 
locuitori. Aci e o biserica zidita 
la anul 1846, de Badea Tu 
dorache si so^ia sa Ioana. 

Dincolo-de-Sili§te (Dealul-de-), 
deal j in jud. Constanta, pi. Sili 
stra-Noua, pe teritoriui com. rur. 
Satul-Nou si anume pe al catu- 
nuluT deresedin^a Satul-Nou. Se 
desface din Dealul-de-la-Cetate ; 



se intinde spre E., avind o 
direc^tune generala de la N.-V. 
spre S.E., brazdind partea nor- 
dica a plasii si a com. Comuna 
Satul-Nou este asezata la poalele 
sale de S. Uitimele sale rami- 
fica^ii estice se termina pe malul 
vestic al lacului Oitina, facindu-1 
inalt si cam ripos. Are 84 m. 
inahVime. Este de natura hu- 
moasa. Este acoperit cu finefe 
si semanatun. Pe muchea lui 
merge un drum comunal Pirjoaia- 
Satul-Nou. 

Dlnga, saty in jud, Tutova, plasa 
Simila, com. Orgoesti, spre E, 
de satul Orgoesti, in partea de 
N.-E. a jud., asezat pe virful 
unui deal. Are 108 loc. (din 
carl 7 stiu carte) si 40 case. 

Dinghiliul, catun, pendinte de 
com. Scor^arul-Vechiu, jud. Brai- 
la, pi. Vadeni, situat la S.-V., la 
8 kil. de com. Populafia sa e 
de 17 familii, sau 7 7 suflete. 

Dinghiliul} movild, jud. Braila. 
situata la V. de cat. cu acelasi 
nume, la o distan^a de 6 kil. de 
com. Scor^arul-Vechiu. Ofi^erii 
statuluT-major austriac cind au 
facut harta {are* au construit pe 
dinsa un observator. Movila are 
o inahume de 20 — 30 m. 

Dinghiliul, deal, in jurul lacului 
Lutul-Alb, com. Scor^arul-Ve- 
chiu, plasa Vadeni. jud. Braila. 

Dini^orul, padure, pendinte de 
com. Bertesti-d.-j., plasa Balta, 
jud. Braila. Se margineste la 
E. si N. cu cimpia, la V. cu 
Vilciul, la S. cu padurea par- 
ticulars Bertesti. Suprafa^a sa e 
de 4 hect, acoperite cu salcie. 

Dini^orul, tirld, pe malul drept al 
canalului Vilciul, la hotarul de N. 
a com. Bertesti-d,-j , jud. Braila. 



Dinoaia, pddure de stejar, in com. 
Vascani, jud. Suceava. 

Dintele (Piatra-Da§cului), cul- 
minafie a muntelul- Virful-de-Est, 
jud. Buzau. E punct trigono- 
metric. Face hotar intre plaiurile 
Pirscov si Buzau. De pe dinsui 
se desfasura una din cele mal 
frumoase privelistf. Coastele sale 
sunt acoperite de padurl. 

Dintele-din-Mijloc, munte, aco- 
perit cu padure, in com. Salcia, 
plasa Podgoria, jud. Prahova. 

Dintele-RunCului, munte, in com. 
Cislaul, jud. Buzau. VezT Runcul. 

Dintre-Dealuri,/z«#«a, in com. 
Bajesti, pi. Riurile, jud. Muscel. 

Dintre-Poeni, loc izolat, la Est 
de comuna Stilpeni, plasa Riu- 
rile, jud. Muscel, de unde izvo- 
reste Piriul-Ogrezelei. 

Dintre-Sirie, poiand, in partea 
de N. a com. Star-Chiojdul, 
pi. Teleajenul, jud. Prahova, si- 
tuata la confl uenfa pfriulu! $iriul 
cu piriul Siriasul. Serveste de 
izlaz pentru vitele locuitorilor. 

Dintr'un-Lemn,(Manastirea-), 
mdndstire, jud. Vilcea, asezata 
pe valea riului Otasaul, aproape 
de riu, la 3 ore departare de 
Rimnicul-Vilcea. 

Aceasta manastire, dupa cum 
se vede pe pisaniile bisericei, 
s'ar fi intemeiat de Mateiu-Voda 
Basarab. Ea a existat insa cu 
mult maf inainte, de oare-ce 
Mihnea-Voda Turcitul ii facuse 
o danie la 1579. Biserica zidita 
de la inceput din caramida ne- 
tencuita, dupa cum se pare, a 
pierdut mult din stilul ei prin 
desele repara^iunT. Cea din urma 
reparatfune a fost facuta la a- 
nul 1841. 



Hosted by 



Google 



DlNJll-RUNCULUl 



120 



DIOCHEflLOR (DEALUL-) 



Legenda spune ca aceasta ma- 
n&stire s'a zidit in cinsteaicoa- 
nel Maicei-DomnuluJ, facatoare 
de minunf, gasita intr'un stejar, 
in care loc se afla azi biserica. 

La cimitirul man&stiref se afla 
o biseric£ de lemn, de la anul 
1 8 14, care merits o deosebita 
atenjiune. Man&stirea se intre- 
^ine de stat $i se administreaza 
de o starifa ajutata de un con- 
siliii economic ?i de altul spiri- 
tual. Monahele sunt in numar 
de 27 batrine. 

Din{ii-Runcului, localitate, in 
partea de S.-E. a com. Salcia, 
jud. Prahova, pi. Podgoria. E 
acoperita cu padure. 

Dinu (Dealul -lui-), deal, in 
com. Doze^ti, jud. Vilcea, pi. 
Cerna-d.-j. Strabate comuna de 
la N. spre S. Riul Gemineaua 
uda poaiele sale de E. $i Gea- 
m&na pe cele de V. 

Dinu (Valea-lui-Mo§-), vale, 
in jud. Constanta, pi. Silistra- 
Noua, com. Cochirleni. Se des- 
face din Movila-Mare; se indreap- 
ta spre V., urmind direc{iunea 
de la N.-E. catre S. -V. ?i 
se deschide in stuful Ivranes, 
dupS un drum de 2 kil. ; la 
E. se afl& dealul Uzum-Amet; 
e t&iat de Valul-luiTraian pe 
la N. $i de drumul Ivranes- 
Cochirleni pe la S.; este si- 
tuate in partea vestic£ a pla?ei 
$i cea sud-vestica a com. Este 
acoperita cu p&?uni§i stufi^url. 

Dinul (Mo§u-), movila, situata la 
S.-E. de com. Ru^eful, jude^ui 
Braila, la 2V2 kil. de com. Ru- 
^eful. 

Dinul, munte, in jud. R.-Sarat, 
plaiui Rimnicul, com. Bisoca. E 
a$ezat la hotarul jude^ulul ca- 
tre districtul Buzau §i intreco- 



munele Bisoca $i Jitia. Este a- 
coperit numat cu paduri. Se 
desface din dealul Ulmu§orul, 
face pu^in hotarul jude^ului, mer- 
ge spre E. §i las& spre E. culmea 
Cata i{ul, printre riul Rimnicul- 
Sarat $i afluentui sau, piriui 
Catau^ui, $i spre N. CulmeaCil- 
naului, printre riul Cilnaul ?i 
afluentii Rimnicul uT-Sarat, des- 
p&nVmd basinele lor. 

Dinuleasa, padure, supusa regi- 
mului silvic, jud. Muscel, plasa 
Podgoria, com. Glimbocelul, a- 
vind impreuna cu trupurile Go- 
leasca, Baneasa, Gilceasca, To- 
measca, Gherasoaia, Chiriceasca 
$i Ghi^easca, o intindere de 1350 
hect. acoperita cu stejar, car- 
pen, jugastru, ?i plop. 

Dinuja (Aria-lui-), picket, in jud. 
R.-Sarat, pi. Ora$ulul. Vezi Aria- 
lui-Dinu^a. 

Dioche^i, com. rur., in pi. Su- 
$i£a, jud. Putna. 

Este a^ezata pe un deal ce 
este desparfit de Dealul-Crucei 
prin piriui Zabrau^ul. 

Distan^a comunei de re$edin{a 
suprefecturet Mara?e$ti e de 3 
kil., iar de capitala jude^ului 
de 31 kil. 

Comuna Dioche^i se compu- 
ne din catunele : Dioche^i (unde 
e ?i re§edin^a primariei comunei) 
Bolote^ti $i Sperie^i. 

Populatiunea com., dup& eel 
din urma recensamint, ede297 
fam. sau 1071 sufl. (552 b&r- 
bap, 519 feme!). Aceasta po- 
pula^iune se imparte ast-fel: 

381 neinsura^I, 594 insuratf 
?i 96 vaduvi; 1057 Rominf, 4 
Ru$I $i 10 de diferite nationa- 
lity!; 1057 ortodoxl, 4 cato- 
lici ?i 10 mozaicf; 315 agricul- 
torl, 8 meseria?!, 5 comercianfi, 
8 avind profesiunl libere, 41 
muncitorl ?i 32 servitorl. 



Stiu carte 1 16 persoane (103 
barbap, 13 feme!). 

Num&rul caselor de locuit e 
de 302. 

Are o biserica parohiala, cu 
hramul Cuvioasa-Paraschiva, in 
catunul Diocheti ?i unafiliala in 
satul Speriefi, cu hramul Sf. 
loan. 

Copii cu virsta de $coala sunt 
133, din can urmeaza numai 14 
la ?coala din com. Movili^a. 

Budgetul comunei pe anul fi- 
nanciar 1893/94 a fost de lei 
43 1 1 ,94 la venituri ?i de lei 
4302,44 la cheltueii. 

Vite sunt: 2001, din care : 
561 bol, 146 vacT, 153 calf, 
1000 01, 139 capre ?i 207 ri- 
m&tori. 

In anul 1893, cultura vifei a 
fost pe 11352 hect., producind 
25000 lei. 

In comuna sunt: 1 antrepre- 
nor de accize, 4 fierari, 2 mo- 
ran, 1 circiumar, 1 rotar, 39 
fabrici de rachiu, 1 brutar, 2 
lemnarl $i 3 comercian^I diferip. 

Dioche^i, sat, in com. Dragu?eni, 
jud. Covuriuiu, pi. Zimbrul, a- 
?ezat pe valea ?i dealul Dio- 
che^i, in partea vestica a re?e- 
din^ei comunaie. Are o popu- 
lafiune de 184 fam. sau 843 
locuitori. Pana la 1 Martie 1886. 
Dioche^i formau comuna a parte. 
In mijlocul acestuJ sat se afla 
o ripa, numita Ripa-Gal^eniior, 
nume ce se susfine cS i-ar veni 
din timpurile vechi cind, de fri- 
ca Turcilor $i a T^tarilor, mul{i 
g^la^eni i?T g^siati aicea loc de 
scapare. 

Dioche^i, mosie particular^, de 
1 5 10 hect., jud. Covuriuiu, pi. 
Zimbrul, com. Dr^gu^eni. 

Dioche{ilor (Dealul-), deal, in 
cuprinsui com. Dr&gu?eni, jud. 
Covuriuiu, pi. Zimbrul. 



Hosted by 



Google 



DIOCHEf ILOR (VALEA-) 



121 



DlfEI (MOVILA-) 



Diochejilor (Valea-), vale, core- 
spondents a dealulul cu acelasi 
nume, jud. Covurluiu. 

Dionisie (Pe§tera-luI-),/*yfcr£, 

in jud. Buz&u, com. Boziorul, 
in apropiere de fostul schit Sf. 
Gheorghe, sapata in virful unei 
ramifica^il a muntelul Crucea- 
Spatarulul, constind dintr'o stin- 
ca ascu^ita si anevoioasS de suit. 
Tradi^ia o atribue unul pustnic, 
Dionisie Turcatorul, care a sa- 
pat-o si a locuit intr'insa, 

Diordingi-Orman, deal, in jud. 
Constanta, pi. Medjidia, pe te- 
ritoriul com. Cocargea si Eni- 
gea, cu o direcjiune generala 
de la E. catre V., mergind pa- 
ralel si pe la S. vaei Diordin- 
gi-Orman, al caruT mal sudic il 
formeaza pe o intindere de 3 1 /2 
kil. Are o inal^ime medie de 
130 metri. Este acoperit pe o 
parte, si anume pe cea vestic&, de 
pasuni; iar pe cea estica de pa. 
dure, numit& ca si dealul. Din 
acest deal, spre S., se desface 
dealul Dechilitas-Bair-Sirti. 

Diordingi-Orman, padure, in 
jud. Constanta, plasa Medjidia, 
com. Cocargea. Acopera toata 
jumatatea de E. a dealului cu 
acelasi nume. Este compusa din 
ulmT si mai ales din fagi. 

Diordingi-Orman, vale, jude- 
{ul Constanta, in plasa Med- 
jidia, pe teritoriui comunelor 
Enigea si Cocargea. Se in- 
tinde pe de o parte printre 
dealurile Rabagi, Giatri-Bair, 
Diordingi-Orman si Buiuc-Me- 
zarlic-Bair ; iar pe de alta, prin- 
tre dealurile Cestne, Canli si 
Piribel. Din spre N. primeste 
valea Cesme-Cula, iar din spre 
S., valea Ioi-Ceair> (care trece 
prin satul Cocargea). Direcfiu- 
nea sa mai intiiu e de la N.-V. 



catre S. E. si apol catre E. Satul 
Molceova se afla situat in par- 
tea N.-V. a acestel vaT, iar dru- 
mul comunai Molceova-Cocargea 
o strabate aproape in intregime. 

Dio^ti, com. rur., in jud. Roma- 
nap, plasa Ocolul, formats din 
satul cu acelasi nume, asezat 
pe un teren ses, argiios si fer- 
til. Este dispus pe trel linii. 
Se invecineste la V. cu Viju- 
lesti si la N., cu Draghiceni. Se 
afla la 1 1 kil. spre V. de Cara- 
cal, pe soseaua Caracal-Craiova. 
Paduri si cringun inconjoara 
satul la N. si S. 

Are 333 familii, sau 1379 su- 
flete, din can 248 contribuabili; 
sunt 682 barbap si 697 femei ; 
581 casatorip, 792 nec&satorip ; 
122 persoane stiu carte si 1257 
nu stiu. 

Budgetul comunei pe anul 
1886 — 87 a fost de 4730 lei la 
veniturl si 4692 lei la cheltueli. 
Vite rnarT sunt 996, vite mid 
1664 si porci 702. 

In comuna este o scoala pri- 
mary, condusa de un inva^ator 
si frecuentata de 70 elevi (60 
baep si 10 fete) din 100 copii 
(60 b&e^f si 40 fete) in virsta 
de scoala. 

Are 2 bisericl: Sf. Nicolae 
(1868) si S-pi Voevozi (1877), 
deservite de 3 preo^i si 4 cin- 
tarep. 

In cuprinsul com. se afla : ma- 
gura Diostenilor, mSgura Hirca, 
a-Besicu^ei, locul Motea unde 
spun b&tranil ca a fost o bise- 
rica, si Deaiul-Nucilor, unde, se 
zice ca a fost mai de mult sat, 
si unde s'au gasit bani vechi si 
spartun de oale. 

Distrail, deal, in jud. Constanta, 
pi. Siiistra-Noua, pe teritoriui 
com. rur. Caranlic. Se desface 
din dealul Para-Chioi. Se intinde 
spre N., avind o direcpune ge- 



nerals de la S.-V. spre N.-E., 
br&zdind partea de E., a pl&sel 
si cea de S.-V. a comuneT. 
Se intinde d'alungui vaei Cesme- 
Culac. Din el se desface dealul 
Ciatal-Orman. Are o inalpme 
de 172 m,, dominind satul Ca- 
ranlic, valea Cesme-Culac, dru- 
mul com. Para-Chioi-Caranlic. 
Este acoperit cu paduri si fi- 
ne^e. 

Di§ca, localitate izolatd, in jud. 
Buzau, com. Gura - Niscovului, 
cat. Cirlomanesti ; aci e un mic 
deal din care les o muipme de 
izvoare cu apa bunS de baut. 

Di§tei (Valea-), vale, seaca si 
nisipoasa, in jud. BuzSu, com. 
Gura- NiscovuluT, cat. Cirloma- 
nesti. 

Ditcovul, vale, in jud. Tulcea, 
pi. Macin, com. Greci; izvoreste 
din poalele vestice ale dealului 
Coslug; se indreapta spre S., 
in direc^ia N,-E. spre S.-V.; 
strabate cimpia Derment-Sirta, 
brazdind partea ras&riteanS a 
plasei si a comunei, si, dupa un 
drum de 3 km., se arunc& in 
Apa-Calistriei, pe stinga, mat 
sus de satul Greci. 

Di{a-Tatarul (Valea-lui-), §es, 
pu^in deprimat, in jud. Buzau, 
com. Glodeanul-Sarat, pe mosia 
Glodeanul. Acoperit cu sem&- 
n&turT. 

Ditei (Lacul-), lac, in jude^ul 
R.-Sarat, pi. Marginea-de-Sus, 
com. Lacul-luI-Baban, in partea 
de V. a comunei, pe dealul 
Constandoiul. Confine caracuda 
marunta, ce se vinde si se con- 
suraa in localitate. 

Di^el (Movila-), movila, in jud. 
Buz£u, com Glodeanul-Cirlig, 
c&tunul Cazota, numitS ast-fel 



56878 Mar tie ItUftounr (Jeografic. Vol. Ill, 



16 



Hosted by 



Google 



DIJEI (VALEA-) 



122 



DIUDIUL 



dupa Di^a - Mocanul, care isl 
avea tirla aci. 

Di^ei (Valea-),zW^injud.Buzau, 
com. Beceni, catunul Ocea. In- 
cepe din localitate si se scurge 
in Valea-Ocil. 

Di{e§ti, com, rur., jud. Prahova, 
pi. Filipesti. Aceasta comuna 
dateaza din timpul lui Mihaiu- 
Viteazul si s'a infiin^at — spune 
legenda — din soldatil acestui 
viteaz domn, la reintoarcerea lor 
din Transiivania. 

Este situata pe loc ses, sub 
poalele dealuluT Ro^ioara si pe 
ambele maluri ale piriului Ro- 
sioara, la 26 kil. departe de ca- 
pitala jude^ului si la 4 kil. de 
resedin^a plasei. 

Toata supra fafa comunei e 
de 1420 hect. 

La inceput aceasta comuna 
a fost situata pe Dealui-PiscuriT. 

Se compune din 2 catune: 
Di^esti si Rosioara, avind o po- 
pulate de 364 familii, sau 1466 
suflete, din can: 734 barbapf si 
732 femeT, in care intra si 153 
familii de Tigam. Loquesc in 330 
case. 

Sunt 260 contribuabili. 

In comuna e o biserica, fon- 
data la anul 1882 de locuitorii 
satului, prin contribu^iuni bene- 
vole; e deservita de un preot. 

Afara de agricultura, 80 lo- 
cuitorf se mal ocupa cu dul- 
gheria, zidaria, rotaria, iar fi- 
gantf sunt lautan, rudari si fie- 
rarf. 

S'au improprietarit 255 locui- 
tori, dupa legea rurala din 1 864, 
pe mosiile d-lor C. Filipescu si 
Maior Misu, cind li s'au dat 
380 hectare pamint. Produsul 
muncei il desfac la orasul Plo- 
esti. 

Vite sunt: 21 cal, 16 epe, 
190 bol, 123 vaci, [19 vi^ei, 
676 ol si 258 porcl. 



In raionul comunei este o 
moara cu aburi. 

Are o scoala, frecuentata de 
113 copii (107 baeti si 6 fete), 
cu virsta de scoala. Cu intre^i- 
nerea personalulul se cheltueste 
anual 1728 lei. 

$tiu carte 42 barbafi si 4 fe- 
me!. 

In fundul vaiei Cervenia, pe 
proprietatea d-nei Maria C. Fi- 
lipescu, se gasesc multime de 
carbuni de pamint. Pana acum 
3 am au fost aci carierl de car- 
bumf, dar din diferite impreju- 
rari azi nu se mai exploateaza. 

Pamintul e prielnic la toata 
cultura. Dintre pomi roditori 
sunt: 1650 men, 900 pen, 315 
duzT, 50 ciresT, 1008 nuci si 
50025 pruni. 

Comerciul se exercitS, in co- 
muna de 5 circiuman. 

Budgetul comunei la venituri 
este de 3155 lei $i la cheltueli 
de 2749 lei anual. 

Patru sosele inlesnesc comu- 
nica^ia: spre E., cu Tirgul- 
Filipe?ti; spre N., cu Filipesti- 
de-Padure; spre V., cu Moreni 
si spre S. cu Margineni-de-Jos. 

Spre N. de comuna se in- 
tind deaiurile : Zidurile, Lamba, 
Cioclesti, Cocoanele, Bartosul, 
Catuneanul, Magura si Piscurii- 
lui-Vacalie, toate cu direc^ia 
catre S. si E. Poeni sunt: Pie- 
trarul, Morareasa, Calimanul, 
Seaca si Dumbrava. Pe dealuri 
sunt plantate vii, pruni, nuci si 
men; parte din ele serva si de 
pasune viteior, fiind distruse de 
filoxera. 

Prin centru e udata de piriul 
Rosioara, iar pe la E. de riul 
Provi^a (Prahovifa), afara de 
valcelele : Cervenia, Valea-Nea- 
guluT, Valea-de-sub-Magura, Va- 
lea-Popei, Valea-lui-Mihaiu, Va- 
lea-Pripon, Tabalanul si Sovaita. 

Se margineste cu comunele : 
Filipesti- de - Tirg, Filipesti - de- 



Padure, Moreni si Margineni- 
de-Jos. 

Di{e§ti, deal, com. Di^esti, plasa 
Filipesti, jud. Prahova, pe care 
se cultiva 36 hect. vie. 

Di^oilor (Valceaua-), valcea, iz- 
voreste de la V. de com. Me- 
reni, pi. Vedea-d.-s., jud. Olt 
si se varsa in girla Eiul, pe 
^armul drept, tot in raionul co- 
munei Mereni. 

Di^oiul, vale. VezT Bodi, judetul 
Vilcea, 

Diucul, deal, in jud. Constanta, 
pi. Medjidia, pe teritoriul com. 
rur. Rasova, si anume pe acela 
al catunului sau Vlah-Chioi ; face 
parte din culmea Vlah-Bair ; se 
desface din aceasta culme de 
la virful numit Vlah-Chioi ; se 
indreapta spre S., avind o di- 
rec^iune generala de la N.-E. 
spre S.-V., brazdind partea ves- 
tica a plasei si cea sud-vestica 
a plasei si a catunului. Se sflr- 
seste pe malul estic al baltit 
Sarpul (o parte sudica a balti! 
Vederoasa). Este stincos, ceea- 
ce face ca malurile baltii Sarpul 
sa fie inalte si pietroase. Se ridi- 
ca pana la o inaltine de 130 m., 
dominind ast-fel balta Sarpul, 
valea Poluchei-Ceair si drumul 
comunai Aliman-Rasova ; este 
acoperit cu tufarisuri, ce sunt 
niste resturi din intinsele pa- 
durT de odinioara, si cu fine^e. 

Diudiul, sat noti, infiin^at la 1 879, 
facind un trup cu satul Heciul, 
jud. Suceava. 

Diudiul, fost sat, pe mo?ia He- 
ciul, jud. Suceava. 

Diudiul, deal, pe care se afla 
fostul sat cu acest nume, jud, 
Suceava. 



Hosted by 



Google 



DIUDIUL 



123 



DlLMA 



Diudiul, deal, in com. Dolhesti, 
jud. Suceava, acoperit de pa- 
dure de fag. 

Diudiul, piritt, in com. Dolhesti, 
afluent al Somuzului-Mare, jud. 
Suceava. 

Diudiul, fintina, jud. Suceava, in 
locul pe care a fost vatra des- 
fur^atulu! sat cu acelas! nume. 

Diudiul, piriias, jude^ul Suceava 
format din izvorul fintinel cu 
acelas! nume, care pe sesul Si- 
retului se pierde. 

Divanul-Ursulul, deal, in par- 
tea de N. a comunei Bordeni, 
pi, Prahova, jud. Prahova; e a- 
coperit cu padure. 

Dilbanul, munte, la N.-E. com. 
Novaci, plaiul Novaci, jude^ul 
Gorj, pe partea stinga a riului 
Gilortul, intre Rinca, Pietrele, 
Papula si Paltinul. 

Dilboca, mahala, in jud. Mehe- 
din^i, plaiul Cerna, com. rur. 
Dilboci^a. 

Dilboci^a, com. rur. si sat, in jud. 
Mehedin^i, la 30 kil. de orasul 
Severin. Are o populate de 756 
locuiton, din can 126 contri- 
buabiii. Locuesc in 132 case. 

Ocupa^iunea locuitorilor este 
agricultura, cresterea vitelor si 
fabricarea varum!. Locuitorii po- 
seda: 18 pluguri, j6 care cu 
boi, 6 caru^e cu cai; 160 stupi. 

Prin comuna Dilboci^a trece 
soseaua comunalallova^ul-Dilbo- 
ci^a. 

Are o biserica deservita de 
1 preot si 2 cintare^i. 

Budgetui este la venitur! de 
77$ lei si la cheltuel! de 627 lei. 

Vite sunt: 456 vite mar! cor- 
nute, 18 cat, 400 01, 500 capre 
si 290 rlmatori. 



Dilga, sat, in jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-mj., com. Caloparul. Are 439 
suflete, 225 barbapf si 214 fe- 
me!. Locuesc in 81 case si 31 
bordee. Copiil din sat urmeaza 
la scoala mixta din satul Ca 
loparul, ce este la 1 kil, 200 m. 
departare. In anul scolar 1892 
— 93 au frecuentat scoala 8 
bae^i. Cu virsta de scoala sunt 
21 copii. $titi carte 6 loc. 

Dilga, japse, jud. Braila, intre 
privalul Dimuleasa si lezerul 
Pestele; serva de hotar intre 
com. Ciacirul si Vizirul. 

Dilga, mosie, jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-mj., com. Caloparul, satul 
Dilga; apar^ine bisericei Sf. 
Treime din Craiova. 

Dilga, padure, in jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-mj., com. Caloparul, satul 
Dilga, a DomeniuluT Coroanei 
Segircea. Inainte apar^inea Sta- 
tuluT. EvSte amenajata. Esen^e: 
stejar, cer si girni^a, aceasta 
predominind. Intinderea padure! 
este de 1100 pog. 

Dilga, padure, in jud. Ialomita, 
pi. Ialomi^a-Balta, com. Marsi- 
lieni ; are o suprafa^a de 100 hect. 
cu esenfele: stejar, ulm si anin. 

Dilga, piriU, in jud, Dolj, plasa 
Jiul-d.-mj., com. Caloparul, satul 
Dilga, ce izvoreste pe teritoriul 
comunei, curge cu direc^iunea 
de la V. spre E. si se varsa 
pe malul drept al riulu! Jiui. 
Are un pode^ pe dinsul in satul 
Dilga. Curge prin vaiea Dilga. 

Dilga, vale, in jud. Dolj, plasa 
Jiul-d.-mj., com. Calop&rul, pe 
care este situata com, si prin 
care curge piriul Dilga. 

Dilga-Mare, stafie a cael ferate 
Bucuresti-Fetesti, pusa in circu- 



late la 17 Dec. 1886, in jud. 
Iaiomifa, pi. Ialomi^a-Balta, te- 
ritorul com. Marsilieni, la 9 kil. 
spre S. de satul Marsilieni; la 
15 kil., de stasia Lehliu ; la 11 
kil. de stasia Ghimpa^i si la 85, 
de Bucuresti. 

Venitul aceste! sta^il pe 1896 
a fost de lei 121926,10. Inal- 
^imea d'asupra nivelulu! m&ri! 
de 45,07 m. 

Dilga-Mare, numire ce se ma! 
da satulul Marsilieni. 

Dilga-Mica, sat, in jud. Ialomita, 
pi. Ialomita-Balta, pendinte de 
com. Marsilieni. Este situat pe 
{armul drept, la 2 kil. de riul 
Ialomita si sub coasta cimpului 
Baraganul. De satul de rese- 
din^a este la o dep&rtare de un 
kil. spre E. 

Are 28 famiii!. 

Vite sunt: 120 bo!, 91 ca!, 
609 01 si 80 pore!. 

Dilgov (Valea-), deal, in jud. 
R.-Sarat, pi. Orasului; se des- 
face din Dealul-Perisorului ; braz- 
deaza partea de V. a comunelor 
Bon^esti, Blidare si Cotesti; se 
intinde d'alungul piriulu! Valea- 
Dilgov. Este acoperit cu vii si 
semanatur!, 

Dilgov (Valea-), piriU, in jud. 
R.-Sarat, pi. Orasulu!; izvoreste 
din Dealul-Perisorului ; merge 
d'alungul deaiului Valea-Dilgov ; 
ud& comunele Costesti in par- 
tea de S. si se varsa in riul 
Rimnicul, ceva ma! sus de ca- 
tunul Ceardac, al com. Golesti. 

Dilma, com. rur. si sat, in jud. Me- 
hedin^i, pi. Closani, la distan^a 
de 48 kil. de orasul Turnu-Se- 
verin, iar de Baia-de-Arama, re- 
sedin^a plaiulu!, de 20 kil. E si- 
tuata pe dealuri. Formeaza com. 
cu c&tunele: Runcsorul, Dealul- 



Hosted by 



Google 



dIlma 



124 



DlMBOVICEANCA 



de-Rudina si Simsca. Are o po- 
pulate de 700 locuitorl, din 
carl 1 10 contribuabilL Locuesc 
in 136 case. 

Locuitorii poseda: 8 pluguri, 
14 care cu boi, 1 caru^a cu cai; 
89 stupl cu albine. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot si 2 cintare^f; o scoala, 
condusa de 1 inva^ator, frecuen- 
tata de 30 elevi. 

Budgetul comunef la venituri 
este lei 511, iar la cheltueli de 
272 lei. 

Numarul vitelor in aceasta 
com. este de 1 5 39 : 360 vite marl 
cornute, 19 cai, 400 01, 500 ca- 
pre si 260 rimatori. 

Atit com. Dilma, cit si catu- 
nele sale, sunt legate de com. 
Sovarna-d.-s. si Rudina prin so- 
seie comunale. 

Cele mai principale deaiuri 
din aceasta com. sunt: Jidovina, 
Tarni^a, Virful-Popii si Virful- 
Vilculestilor. 

Ca loc istoric in aceasta com. 
este pe Dealul-Vilculestilor, Vir- 
ful-PopiI,pentru ca arise afla niste 
urme de zidartf vechi in pamint, 
unde s'a gasit monede si pietre 
cu inscrip^iuni, din care una a 
fost luata si pusa in temelia bi- 
sericei din aceasta comuna si 
conservata pana in anul 1892, 
Aprilie, cind pentru importanta 
inscrip^iunei ce purta, a fost 
ridicata si trimisa Muzeului, unde 
se conserva astazi. 

Dilma, catena de 'munfi, jud. 
Buzau, care se ramifica in comu- 
nele : Boziorul, Odaile, Canesti, 
Policiori, Piclele, Tircovul si 
Trestia, servind adesea si ca 
hotar intre dinsele si culminind 
in mat multe virfurl, toate cu- 
noscute sub numele de Dilma. 
E avuta in sare. 

Dilma, culminafie a muntelui 
Dilma, in jud. Buzau, com. Bo- 



ziorul, cat. Corneanu. Confine 
multa sare. 

Dilma, cultninafie a muntelui 
Dilma, in jud. Buzau, com. Tir- 
covul. E punct trigonometric. 
Din virful sau se vede orasul 
Braila. 

Dilma, ramiftcafie a muntelui 
Dilma, in jud. Buzau, com. Tres- 
tia. Sub poalele sale a fost situat 
mai inainte satul Trestia, de 
unde apoi s'a mutat pe locul 
unde se afla asta-zi. 

Dilma, colind, in jud. Buzau, com. 
Tisaul, cat. Valea-Rea, intre pa- 
durea Bradul si Badeni. 

Dilma, (Gruiul-Muerilor), deal, 
in jud. Gorj, com. Schela, plaiul 
Vulcan. E situat spre N. com. 
Pe acest deal se afla numai 
paduri de fagL 

Numirea de Gruiul-Muerilor o 
are din vechime. 

Dilma, culnte a coastel Baraganu- 
lui, in jud. Iaiomita, plasa Ialo- 
mi^a-Balta, pe teritoriul com. 
Hagieni. Este situata spre E. 
de satul Gura-Jegalia. 

Dilma, padure, in jud. Buzau, com. 
Boziorul ; are 23 hect. ; face un 



corp cu Corneanul si Posobeasca. 



Dilma, padure, in jud. Buzau, com. 
Odaile; are 120 hect.; eproprie- 
tate mosteneasca in devalmasie 
cu casa Heraru. 

Dilma, pddure, in jud. Buzau, 
com. Trestia ; are 50 hect. 

Dilmei (GogO§ul-), cultninafie 
a colinei Dilma, jud. Buzau, com. 
Tisaul. 

Dlmboaiei (Valea-), vale, jud. 
Tecuciu; desparte satele: Cor- 



ni-d.-s., Corni-d.-j., direc^ie in 
V.-E. 

Dlmboiii, deal^ care se intinde in 
direc^ie N.-V. de la Tataresti 
la Corni-d.-s , in partea de V. 
in raionul com. Corni, plasa 
Berheciu, jud. Tecuciu. 

Dimbova, catun, jud. Gorj, pi. 
Ocolul, comuna Carbesti, in par- 
tea stinga a Jiului si spre S.-V. 
de com. sa. Numirea o are de 
la piriul Dimbova, ce o uda. 
d'alungul si care se varsa. in 

jia. 

E situat pe o cuime dedeal, 
ramificafie din partea de V. a 
dealului* Bran si aproape de so- 
seaua nationals Filiasi - Pietro- 
sani. 

Are o suprafa^a de 200 hect., 
din carl 30 hect. padure, 40 
hect. arabile. 

Locuitorii poseda : 10 pluguri, 
30 care cu boi, 180 vite man 
cornute, 12 cai, 87 01 si capre 
si 100 porcT. 

Comunica^ia in acest catun 
se face prin soseaua comunala, 
care o pune in legatura cu co- 
muna sa, si prin soseaua na- 
{ionala. 

Are 1 biserica de lemn, fon- 
data de locuiton, in anul 1792, 
deservita de 1 preot si 1 cin- 
tare{. 

Dimbova, piriU, jud. Gorj. Iz- 
voreste din Dealul-lui-Bran, din 
coasta despre V. Curge, spre 
S.-V., .uda catunul Dimbova 
si se varsa in Jiu, la Podul- 
Poenel, pendinte de com. Ro- 
vinari. Ca mijloc de trecere 
peste dinsul, e podui de lemn 
dintre catunele Carbesti si Tal- 
vesti, intre^inut de comuna. 

Dlmboviceanca, mo§ie, in jud. 
Buzau, com. Gageni-Vintileanca, 
cat. Sahazeni. 



Hosted by 



Google 



DlMBOVICEANUL 



125 



dImbovita qudet) 



Dimboviceanul, veche numire 
a satului Lata, jud. Ialomifa, 
plasa Ialomi^a-Balta. 

Dimboviceanul, padure, in jud. 
Ialomi^a, plasa Ialomi^a-Balta, 
linga satul Pribegi, 

Dimbovicioara, sat, jud. Dim- 
bovi^a, plasa Bolintinul, cat. com. 
Titu. 

Dimbovicioara, loc izolat, jud. 
Muscel, in apropiere de pestera 
Dimbovicioara. 

Gura Pesterei se afla la 861,2 
metri d'asupra MariT-Negre si 
774,2 m. d'asupra Bucurestilor. 

Dimbovicioara, pestera, jud. 
Muscel, pe riul Dimbovicioara, 
la hotarul despre Transilvania. 
Este mult vizitata in timpul 
verei. In intrul ei omul intim- 
pina stalactite in forma stru- 
gurelui si aite forme de o aibea^a 
exemplara. 

Drumul deia Rucar la Pes- 
tera se face numai pe apa 
acestui riu. De o parte si de 
alta a acestui riu sunt niste 
munfi inalpf de piatra cenusie, 
fara nici o inclinare spre apa 
si acoperip cu brazi. 

In apropiere de Pestera calea 
se ingusteaza. 

Dimbovicioara, riufor/jud. Mus- 
cel ; izvoreste dela hotar, din 
apropiere de Piatra-lui-Craiu si 
se varsa in riul Dimbovi^a, spre 
N.-E. de Rucar, ca la 3 kil. 

Dimbovi^a, jude(, care si-a luat 
numele dupa. riul Dimbovifa, ce-1 
uda de la N.-V. spre S.-E.,tre- 
cind aproape prin centrul jude- 
{ulul. Jude^ul Dimbovi^a se afla 
situat in partea muntoasa a 
tare! rominestf intre 29°,48'si 
intre 23°,37' longitudine estica, 
socotit dupa meridianul Parisu- 



lui; siintre44 ,3O'siintre45°,28, 
latitudine nordica. Judetul Dim- 
bovi^a se invecineste spre E. 
cu jud. Prahova, de care se 
desparte spre N.-E. cu mun^ii 
Omul si Caraimanul, piscurl ale 
Bucegiului, mat jos cu mun^il 
Furnica, Paduchiosul, Plesu, Ple- 
suva, Gurguiatul, Secatura, Po- 
iana-LupuluT, Ma gura, Sultanul 
si al^ii; spre E. si spre S.-E. 
serva de hotar intre Prahova 
si Dimbovi^a o mica distan^a 
piriul Cricovul-Duice. La V. 
se invecineste cu jud. Muscel, 
de care se desparte o mare parte 
prin mun^il Meterezul, Muchia- 
Leota, Marginea - Domneasca, 
Plaisorul, Valea-Brebul si al^ii; 
la N. se invecineste cu Tran- 
silvania, despar^indu-se prin cul- 
mea Carpa^ilor; la S.-V. se in- 
vecineste cu jud. Argesul, la 
S. cu jud. Vlasca si la S.-E. cu 
jud. Ilfovui, ne avind cu aceste 
din urma treT judefe mat mici 
un hotar natural, afara de o 
mica parte din Arges, care des- 
parte pe Dimbovi^a de jude^ul 
Vlasca. Judeful Dimbovi^a are 
o suprafata de 365.220 hect. 
pamint. Clima sa este variata, 
dar sanatoasa. Vara de si in 
partea cimpoasa a jude^ului este 
multa. caidura, la munte insa. 
clima este temperata, asa ca in 
toate verile mun^'if acestui jude£ 
sunt vizita^f de multa lume. Pa- 
mintul este fertil, creste tot felul 
de animate, si produce vegetale 
si minerale. Jud. Dimbovi^a este 
mat mult de jumatate muntos 
si deluros ; principaltf mun^i insa 
se pot numi de la com. Moroeni 
in sus. Intre acestia eel mai 
insemnapf sunt : 

a) Mun^ii dela Moroeni in sus, 
cum mergi pe matca Ialomi^ei 
la dreapta spre E. : Plaiul-Dom- 
nesc, Priporul, Gilma-Ialomi^ei 
in dreptul Priporului in partea 
de V. Brindusi, Orzea, Mar- 



ginea-Cirliguluf, Surlele, Dichiul ; 
in dreptul acestor din urmS dot 
mun^I (Surle si Dichiul) se afla 
muntele Paduchiosul, care este 
cam limita intre jud. Dimbovtya 
si Prahova, si care se pogoara 
cu poalele lui p&na in apa numi- 
ta Izvorul, afluent al Prahovel, 
care curge ca si Prahova 'chiar 
prin com. Sinaia. Tot pe partea 
estica a judefulul ma! sunt mun- 
fil: Oboarele, numit si Pletro- 
si^a, care este ma! sus la N. 
si nu trebue confundat cu com. 
Pietrosi^a ; Nucetul, Blana, Lap- 
ticul si Cocora se afla muntele 
Furnica, care este intre Prahova 
si Dimbovi^a. In Virful Obirsiei 
se afla Omul, care este un pise 
al Bucegiului. 

b) Munfil pe partea sting£ a 
Ialomi^ei, mergind dela Moroeni 
in sus : Piscul-cu-Brazi, Mugurele 
si Raciul; intre acestf din urma 
dot mun^i este riule^ul Valea- 
Raciul; Cufuritul si Rateiul, intre 
care se afla piriul Cufuritul ; 
Lespezi, intre Lespezi si Rateiul 
este piriul Brateiul. Pe cite trele 
aceste ape, adica pe Valea-Raciu- 
lul, Cufuritul si Brateiul sunt 
ferestrae de taiat scindurl ; Za- 
noaga, Lucacila, Deleanul, Pla- 
iul-Mircei, Tatarul, Padina, Col^i, 
Batrina si Doamnele. — Batrina 
si Doamnele se invecinesc cu 
Oblrsia, a! caror proprietarl sunt 
din Transilvania. In virful Pa- 
dinei este vama nutnita Strunga, 
trecatoare in Transilvania la 
vamaaustro-ungara Gu^anu. Sub 
muntele Batrina este manas- 
tirea Pestera-Obirsel subt o des- 
chizatura naturala, lunga ca de 
150 metri si care deschizatura 
merge din ce in ce descres- 
cind pina ajunge asa de mica, 
in cit abia ese un izvor. In 
aceasta pestera, la 20 past de 
manastire, este o cruce, de la 
care nu se poate merge mai 
departe, fund intunerec. 



Hosted by 



Google 



DtMBOVlJA (JUDET) 



126 



DlMBOVIJA (JUDEJ) 



c) Munfif apusani, sau cei apro- 
piap de Muscel: Orlea, Vaca, 
Ratuneiul, pe unde se zice ca a 
trecut Radu-Negru cu trasura; 
Margin ea-Domueasca, munte in- 
tre Orlea si Vaca; Leaota, unul 
din mun^tf cei mai marl ai ju- 
de^uluf, care inclina jumatate 
spre Rucar, jud. Muscel si juma- 
tate spre riul Iaiomifa, jud. 
Dimbovi^a; Mitarcia, Sutila, Du- 
dele-Maii si Dudele-Mici. Acesti 
dot din urma formeaza unghiul 
dintre Leoata, jude^ul Muscel, 
Transilvania si mun^ii de linga 
riul Ialomi^a, ei ocupa punctul 
despre N.-V. al jud. Dimbovi^a. 
Ca trecatoare, afara de Strunga 
mai sunt in jud. Dimbovi^a si 
potecele: Strunga-Mica si Sint- 
Ilie, Podul-cu-Florile este un pla- 
tou frumos plan orizontal pe 
virful Zanoagei, inconjurat de 
jur-imprejur de col^i de piatra 
foarte inalpf si unde se zice ca 
ar fi fost niste Doarane refugiate, 
pe can urmarindu-le si aflindu-le 
aci Tatarii, ele n'au voit a se 
preda si s'au aruncat in pra- 
pastie. — Virful- cu-Dor se aria 
in Virful muntelui Oboarele. A- 
cest Virf-cu-Dor este plin de flori 
frumoase in timpul verei si are 
priveliste spre Prahova si Plo- 
esti. Jude^ul Dimbovh;a are mul- 
{ime de munfi, dealuri si piscuri 
si dela Moroeni in jos; insa de 
mat pufina importanta. Jude^ul 
Dimbovi^a este udat de o mul- 
$ime de riuri, precum : Dimbo- 
vi^a cu afluen^ii sai Valea-Lunga, 
Valea-Tisei, Valea-Barbuie^uluf, 
Riul- Alb, Ilfov, Colintina si Ilfova- 
tul, Ialomi^a cu afluen^il sai Ialo- 
micioara (estica), Valea-Lupului, 
Bizdideiul, Razvadeanca, Sla- 
nicul, Pascovul, Criva^ul si Cri- 
covul, in stinga, Ialomicioara (ve- 
stica) sau Vaiea-Rimnicului, care 
se zice si Valea-Vacei, Vilcana 
si altele, in dreapta ; Argesul cu 
afluen^ii sai Neajlovul in dreapta 



si Sabarul in stinga, format din 
Ciorogirla si Rastoaca, iar a- 
ceasta din Valea-Cobia, Valea- 
Sata si Potopul, care si el este 
format din mai multe pirate . Din 
suma de 365220 hect., supra- 
fa^a totala a jude^uluT, 268573 
hect. este numai pamint arabil, 
52259 hect. este padure; iar 
44388 hect. coprinde satele, ca- 
tunele, orasele, ripile, muchile, 
albiile riurilor, bal^ile, stincile 
si toate locurile nearabile si fara 
padun. Padurile cele mai insem- 
nate din judet: sunt: in plaiul 
Ialomi^a: 9680 hect. pe mun^iT 
Blana, Piscul-Brazii, Magurile, 
BrindusiJe, Cocora, Dichiul, Pla- 
iul-Domnesc, Lapticul, Piaiul- 
Mircei, Nucetul, Oboare, Surle, 
Zanoaga si altii ; 2000 hect. la 
com. Valea-Lunga; 770 hectare 
la Glodeni, 250 la Poduri; in 
plaiul Dimbovi^a: 1350 hect. pe 
mun^ii Mitarcea si Pietrele-Albe, 
2500 hect. pe muntii Colibasi 
la marginea de N.-V. a jud., 
1750 hect. la com. Izvoarele, 
350 hect. la Runcul, 550 hect. 
Scheiul-Episcopiel, 600 Scheiul 
Sf. Ion, 750 hect. Vilcana-d.-j., 
1450 Vilcana-d.-s. ; in pi. Dim- 
bovita: 3500 hect. la comuna 
Butoiul, 1 175 la Capriorul si 
Tatarani, 72 1 hect. la Gheboeni, 
323oJiect. la Ludeci, 1022 hect. 
laManesti, 380 hect. la Priboiul, 
1450 la Rincaciavul, 175 hect. 
la Valea-Caselor ; in pi. Dealul: 
867 hect. la Adinca, 254 hect. 
la Cazaci, 282 la Doicesti, 400 
hect. la Habeni, 500 hect. pa- 
durea Iuda, mosia Racovi^a, 
4300 hect. la Ocni^a, 250 hect. 
la Gura-Ocni{ei, 860 hect., la Raz- 
vadul, 850 la Latinga; in plasa 
Cobia: 500 hect. la Valea-Mare, 
180 hect. la Matasarul, 270 la 
Dragodana, 700 hect. la Petresti, 
200 hect. la Petroaia, 17 10 hect. 
la $u{a-Seaca, 639 hectare la 
Uliesti; in pi. Bolintinul, afara 



de Marun^isul si Gaiseni, mat 
nu exista paduri ; in pi. Iaiomi^a : 
1050 hect la Bolovani, 50 hect. 
la Podul-Barbierului, 50 la Cor- 
natel, 250 la Frasinul, 52 la 
Ghergani, 800 la Marcesti, 100 
la Mavrodin, 750 la Vizuresti, 
117 hect. la Boanga si altele. 

Judetul Dimbovita, ma! in 
toate comunele plaiurilor unite 
Dimbovita-Ialomita si a plasilor 
unite Dealul-Dimbovi^a, produce 
mul^ime de prune, din care se 
fabrica tuica de o buna calitate 
si in cantita^f enorme, ceea ce 
face ca acest judet sa fie intre 
cele d'intiiti ale ^arei mai abon- 
dente m ^uica. Vinuri produce 
acest judet in dealurile: Doi- 
cesti, Aninoasa, Viforita, Raz- 
vadul, Bucsani si altele. 

Animale se cresc in acest 
judet, ca!, boi, vaci, 01, si mai 
cu seama capre multe mai prin 
toate com. plaiurilor si plasilor 
unite, adica in partea de N. si 
din centrul judetuluT, de aceea 
si marca jude^ului, este o capri- 
oara, caci in vechime se gaseau 
prin acest judet si capre sal- 
batice. 

Minerale se afla: sare, la com. 
Ocnita, Bezdeadul, Branesti, si 
Glodeni ; pucioasa, la com. Ser- 
banesti - Podurile, Bezdeadul, 
Glodeni, Pietrosita, Virfurile si 
Visinesti; pu^urt de pacura la 
Glodeni, Colibasi, Vilcana, Oc- 
nita si Visinesti; carbuni de 
pamint la Sotinga doua mine 
in exploatare, la Glodeni, la 
Moroeni in-padurea statului din 
munteleBrindusele; gips,in mari 
cantita^i la Pucioasa si Vilcana; 
pietre de moara, la Pietrari ; var, 
la Branesti, Izvoarele, Runcul, 
Ti^a, Visinesti, Vilcana-Pandeli, 
Sacueni, Buciani, Comisani si 
altele. 

Afara de industria domestica, 
se afla in jude^ o mare fabrica de 
praf de pusca, unica fabrica a 



Hosted by 



Google 



DiMBOVIJA (JUDET) 



127 



DlMBOVlfA (JUDEX) 



tare! de felul acesta, care este 
in partea de N. de Tirgoviste, 
pe malul sting al Ialomi^eT, pe 
soseaua nationala Tirgoviste-Pu- 
cioasa-Transilvania si unita cu 

cale ferata cu Tirgoviste. A- 
ceasta fabrica este in catunul 
Lacule^ele, com. Glodeni, pla- 
iul Ialomita. Afara de aceasta 
se ma! afla : o fabrica de sfor! 
si fringhi! in com. Gura-FoaeT; 
tre! fabric! de faina si gris cite 
una prin Gaesti, Bolovani (co- 
muna Cornetul) si doua in Tir- 
goviste ; cine! fabric! de spirt, 
una in Gheboaia, una in Bo- 
teni, una in Bolovani si doua 
in Tirgoviste; 12 mor! de abur!, 
prin diferite comune ; 127 mor! 
de apa; 7 pive; o dirsta pen- 
tru baterea tesaturilor de lina; 

1 ferastrau de taiat scindur! 
in Manesti, unul in Batesti, u- 
nul in Branesti, cine! in Moro- 
eni, cite-va in Runcul, cite-va 
pe riurile : Cufuritul, Brateiul 
si Valea-Raciulu! si in alte lo- 
cur!; fabric! de oale si fel de 
fel de vase de pamint la Dra- 
gaesti si la Dragomiresti ; fa- 
bric! de cosur! de rachita la 
Dragomiresti, de unde se duce 
la diferite bilciur! ale tare!; ro- 
tarie, in Tatarani si alte comu- 
ne ; o mul^ime de velni^e de 
fabricat tuica prin diferite comu- 
ne , vr'o 12 fabric! de gaz in 
Tirgoviste si com. Colanul ; ma! 
multe mor! de apa in Tirgovi- 
ste si altele ; costume natio- 
nale se face la Riul-Alb, la Pie- 
trari, la Pietrosita si altele; \e- 
satur! de lina, precum : scoar^e, 
velin^e, patun, plocate si altele 
sa fac la Moroeni, Pietrari, Riul- 
Alb si altele. Comerciul este 
activ in jud. Dimbovita. Ca cen- 
tre de desfacere prin vinzare 
si cumparare sunt in judet tre! 
tirgun, sau orase : Tirgovistea, 
care este si capitala jude^ului, 
Gaesti si Potlogi-Urbani. Pentru 



producte ma! este gara Titu 
unde este mare schela de des" 
facerea cerealeior. Apo! ma! sunt 
tirgurile rurale : Corna^elul si 
Gaesti la Sf. Maria sau 8 Sep- 
tembrie. Voinesti la 8 Noem- 
brie; Pietrari la 7 Ianuarie; Voi- 
nesti la Flori!, Baleni la 24 Iu- 
nie; P!etrari si Patroaia la 20 
Iunie ; Gaesti si Branesti la 20 
Iulie, Podurile la 27 Iuiie si la 
6 August. 

Ca! de comunica^ie in Dim- 
bovita sunt: calea ferata Bucu 
curesti-Pitesti-Virciorova cu ga- 
rile: Ghergani in pi. Ialomita, 
Titu in Bolintinul si Gaesti in 
Cobia; calea ferata Titu-Tirgo- 
viste prelungita acum pana la 
Lacule^ele cli garile: Nucetul, 
Vacaresti, Tirgoviste si Lacule- 
tele, toate in pi. Dealul ; so- 
seaua nationals Bucuresti-Pite- 
sti ce trece prin comunele: Bil- 
dana, Lungule^i, Cornetul, Titu, 
Gaesti, Badulesti si merge la 
Pitesti; soseaua nationals. Bu- 
curesti -Tirgoviste - Transilvania 
ce trece prin comunele : Bilda- 
na, Ghergani, Contesti, Mircea- 
Voda, Ulmi, Tirgoviste, Doice- 
sti, Laculete, Gura-Bezdelulu!, 
Poduri, Motoeni, Tita si de aci 
prin Petrosita, Moroeni si pe al- 
bia Ialomicioare! (Estice), pe sub 
poalele muntelu! Paduchiosul la 
Sinaia; soseaua judeteana Tir- 
goviste- Butimanul ce trece prin 
comunele: Lazurile, Comisani 
Habeni, Balani, Dobra, Bilciu 
resti si Cojasca, de unde se 
desparte in doua: una spre S 
trecind prin Butimamil in jud 
Ilfov si alta spre E., trecind riul 
Ialomita la comuna Catunul si 
apo! prin cat. Ochiul-Boulu! in- 
tra in jud. Prahova; soseaua ju- 
deteana Tirgoviste-Gaesti-Vias- 
ca, care trece prin comunele: 
Lucieni, Suta-Seaca, Piciorul- 
de-Munte, Dragodna, Gaesti, Io- 
nesti, Greci, Petresti, Ragul, 



Petresti-d.-j. si apo! intra in 
Vlasca; soseaua jude^ana Tirg.- 
Cimpulung, care trece prin co- 
munele: Dragomiresti, Ghebo- 
eni, Izvoarele, Voinesti, Geme- 
nea si apo! intra in Muscel, 
soseaua judetiana Tirgoviste- 
Ploesti, care trece prin comu- 
nele : Razvad, Sacueni, Adinca 
si intra in Prahova. Afara de 
aceste sosele man, ma! sunt al- 
tele prin judet ce leaga o co- 
muna cu alta. Judetul Dimbo- 
vita pana la 1883 se impartea 
in S plas! si doua plaiuri, adi- 
ca : plaiul Dimbovita, plaiul Ia- 
lomita, pi.. Dimbovita, pi. Dea- 
lul, pi. Cobia, Bolintinul si pi. 
Ialomita ; de atunc! s'au unit 
plaiurile, numindu-se plaiul Ia- 
lomita-Dimbovita cu resedinta 
in com. Serbanesti-Podurile, s'au 
unit plasile din centra Dimbo- 
vita si Dealul, numindu-se Dea- 
lul-Dimbovita cu resedinta in 
Dragomiresti, iar cele-1'alte au 
ramas tot ca inainte: pi. Cobia, 
cu resedinta in Gaesti, pi. Bo- 
lintinul cu resedinta in Titu si 
pi. Ialomita cu resedinta in Bil- 
ciuresti. 

In tot judetul sunt 116 com. 
rur. si 3 urbane, adica 5 1 com. 
rur. si una urb. in pi. Dealul- 
Dimbovita, 23 com. rur. in plaiul 
Dimbovita-Ialomita, 23 comune 
rurale si una urbana m piasa 
Bolintinul si 19 com. rur. in pi. 
Ialom^a. In tot judetul Dimbo- 
vita este o populate de 178248 
suflete, adica : 7000 in Tirgo- 
viste, capitala jud., 47415 in pi. 
Dealul-Dimbovita, 35864 in pla- 
iul Dimbovita-Ialomita, 31336 m 
pi. Cobia, 30564 in pi. Bolinti- 
nul si 26069 m pl- Ialomita. In 
Tirgoviste este un tribunal si 
in judet cine! judecatori! de 
ocol : o judecatorie de ocol pes- 
te plaiur! cu resedinta in $er- 
banesti-Podurile, o judecatorie 
de ocol peste orasul Tirgoviste 



Hosted by 



Google 



DlMBOVITA (PLASA) 



128 



DlMBOVIJA (PLAIU) 



si plasa Dealul, cu resedin^a in 
Tlrgoviste, o judecatorie de ocol 
peste pl&sile Dimbovifa $i Cobia 
cu resedin^a in G&e?ti, o judeca- 
torie de ocol peste plasa Bo- 
lintinul cu resedin^a in Titu $i 
o judecatorie de ocol peste pi. 
Ialomtya cu re^edin^a in Bilciu- 
resti. 

In jude^ul Dimbovi^a sunt 
240 biserici in func^te prin di- 
ferite comune si cStune, apoi 
inc& 24 biserici in Tirgov?ite, din 
care 5 sunt in ruina. Afara de 
acestea maif sunt ?i 12 m&n&s- 
tirf si anume : Dealul, Viforita, 
Gargota, Nucetul, Fusea, Bunea, 
Butoiul, Cobia, Patroaia, Bil- 
dana, G&iseni §i Pe^tera sau 
Obirsia. Preste toate aceste bi 
seridf si man&stiri este un pro- 
topop cu resedin^a in Tirgo- 
viste si malmul^i proesto?! prin 
jude{. In Dimbovi^a sunt: un 
gimnaziu §1 3 scoft primare de 
baep si de fete (in Tirgovi^te), 
o scoalS primary de bae^i $i 
una de fete in G&esti, cite o 
scoalcl de fete prin comunele : 
Titu, Potlogi, Bilciure^ti, Pie- 
tro$i{a, SerbSnesti $i Bezdeadul. 
Pe ling& acestea mai sunt §coli 
mat in toate comunele rural e. 

Dimbovi^a, plasa, in jud. Dim- 
bovi^a. $I-a luat numele de la 
riui Dimbovifa. La 1883 s'a 
unit cu plasa Dealul, formind 
o singurS. plasci, numita Dealul- 
Dimbovi^a cu resedin^a in Dra- 
gomiresti. 

Dlmbovi^a, plain, jud. Dimbo- 
vi{a, numit ast-fel de la riul 
Dimbovi$a. Avea de resedin^S. 
Pietrari si alta-dat& Branesti si 
de la 1883 s'a unit cu plaiul 
Ialomifa, avind resedin^a in co- 
muna Serb&nesti-Podurile, unde 
sunt si b&ile Pucioasa. 

Dlmbovi^a, plain, jud. Muscel, 



contopit cu plaiul Nucsoara de 
la 1 Aprilie 1882, de la care 
data formeaza. un singur plaiu 
cu plaiul Nuc^oara, avind re?e- 
din^a subprefecturei in comuna 
urbanci Cimpuiung. 

Acest plaiu coprinde partea 
de N.-E. a jude^ului Muscel. 

Se margineste la N. cu Tran- 
silvania, de care se desparte 
prin culmea mun^ilor Carpa^i ; 
la E. cu jud. Dimbovifa, avind 
de limita naturals in aceasta 
parte ?irul mun^ilor Dimbovi^eT, 
ce merge paralel cu acest riu; 
la S. cu plasa Arge^elul, des- 
p£r$indu-se de dinsa printr'o 
linie care, incepind de la Dim- 
bovi^a (cam din dreptul satu- 
luf Gemenea) str&bate platurile 
pe din jos de comuna Ma^aul 
pana in Riul-Tirgului la Cim- 
puiung; iar spre V. se margi- 
neste cu plaiul Nuc?oara, avind 
de hotar culmea dealului Ma- 
gura, ce formeaza pana in Cim- 
puiung chiar linia de desp&r^ire 
a apelor celor doua plaiuri. 

Forma plaiului e dreptunghiu- 
lara. 

Numele-I vine de la riul Dim- 
bovifa, care-1 uda. 

Itnparftrea admin istrativd. — 
Plaiul Dimbovi^a se compune 
din 41 sate, carl formeaza 15 
com. rurale: Lere^ti, Voine^ti, 
Valea-Mare, Namae^ti, Dragos- 
lavele, Rucarul, Badeni-Ungu 
reni, BSdeni - P&minteni, Ceta- 
^eni-din-Deal, Ceta^eni.-din-Vale, 
L£ic&I, Miclo$ani, Pucheni, Va- 
leni si M^aul. Re?edin{a pla- 
iului, unit cu plaiul Nucsoara, 
este in Cimpuiung. 

Vechea tmpdrfire a plaiului 
Dimbovifa. Plaiul Dimbovi^a in 
secolul al XVIII-lea avea tot in- 
tin derea de azT, afara de satele 
Ruc&rul si Dragoslavele, carl 
erau atuncl ale pla?ei Argeselul- 
de-Sus, dupa chiar cererea a- 
cestor sate la Guvern : ca s& 



scape de sub privigherea v&ta- 
fulul de plaiu, care le controia 
pichetele pe unde treceau el, 
intr'ascuns obiectele felurite de 
exportare oprite de guvern. 

Inf&t't$area generala a solu- 
lui este variata ?i adese de 
o priveiiste incint&toare. Dea- 
lurile, spre Nord de m&rimi 
uimitoare , $i cu forme dife- 
rite, iau spre Sud directum 
mai lamurite, parte mai dulcT, 
forme mai rotunde, pierzind 
chiar padurile cite o data ?i 
prefacindu-se in muscele, pe 
a c&ror inal^ime, stincile chel- 
ba?e, inlatura monotonia aspec- 
tulul $i atrag cu drag privirile 
calcitorului. 

Vaile, la inceput strimte ?i 
intunecoase, se desfac treptat- 
treptat ?i daca ele n'ar fi atit 
de numeroase ca din fie-ce loc 
sa se vada 2 — 3, deschizindu-si 
gurile m valea principals, fru- 
muse^ea loculul n'ar fi atit de 
fermecatoare. 

Culmea principals a Carpa- 
filor, in dreptul plaiului Dim- 
bovi^a, are la inceput directi- 
unea de la V. laE.,cu virfurile 
cele mai principale Comisul si 
Tamasul, apoi schimbind brusc 
direc^iunea spre S.-E. merge 
ast-fel pana din jos de virful 
Piatra-lui- Craiu, la Piscul Sf. 
Hie, unde se indrepteaza iarasi 
spre N.-E., formind in aceasta 
parte hotar jude^ului Dimbo- 
vi^a. 

Ramifica^iuniie pincipale, carl 
traverseaza plaiul de la N. la 
S,, sunt patru, inchizind intre 
dinsele cele trei vai, pe can 
sunt a?ezate toate comunele a- 
cestui plaiu. 

Acestea sunt: 

I. Mun^ii Dimbovi^ei cu vir- 
furile : Prislopul, Ro$ul, Algiiul, 
Runcul, Priseaca, sunt de o m&- 
rime impunStoare, pe coaste pa- 
durosi, iar pe culme cu pSsunl 



Hosted by 



Google 



DtMBOVlf A (PLAIUL) 



129 



DfMBOVITA (PLAIUL) 



ce nutresc numeroase turme de 
vite. Ei incep din mun^ii Car- 
papf, despartindu-se prin Valea- 
GhimbavuluT, si continua, in lun- 
gul riului Dimbovita, direc^iu- 
nea acestora spre Sud. 

2. Sirul de inaltimi muntoase 
ce formeaza linia de despartire 
intre apa Dimbovi^ei si Arge- 
selul. Aceste inaltimi sunt: mun- 
tele Papusa, al caruT virf intrece 
toate vecinatatile, Draxinul, Ma- 
ra, Tefeleica, Preajma, Munti- 
sorul, Capitanul, Plaisorul, Pra- 
vatul, Altamusul si Mateiasul, 
cu virful Sturul sau Piatra-Na- 
maestilor. O mie de metri poate 
sa fie diferinta de ridicatura in- 
tre Virful-Sturului si vaile ve- 
cine. Calatoriile la el sunt do- 
rite de toti vizitatorii acestor 
locurl. In apropiere de dinsul 
este Pestera-Mateiasuluf, a carei 
adincime uimitoare nu este cer- 
cetata de cit de corbii si in- 
drazne^ii vulturf. 

3. MuntiT Gradisteanu, Gai- 
natul-Mare, Gainatul - Mic, Do- 
briasul-Mare, Dobriasul-Mic, Pis- 
cul-CaluluT, Mosoroaele-Mari si 
Mosoroaele-Mici, Strimtul, Cla- 
bucetul, Chiciora, Coasta-Ma- 
nastirei-Namaesti, Dealul-Selari- 
lor, Dealul-Cucului si Dealul- 
M3tauluT, constitue, de la Pa- 
pusa, sirul despartitor intre apa 
Argeselulu! si Riul-TirguluT. 

4. Oticul, Iezerul, Zanoaga, 
Boldul, Pojorita si Magura spre 
V. plaiuluT", in paralel cu Riul- 
TirguluT, nu au virfun remar- 
cabile, afara de Iezerul, cu lacul 
Iezerul, a carui adincime a de- 
terminat pe ciobani sa zica ca 
e o rasuflatoare a marei. 

Hidrografia. Din aratarea si- 
rurilor ce strabat plaiul Dim 
bovi^a, s'a lamurit ca tre? sunt 
rlurile principale ce uda plaiul : 
riul Dimbovita, Argeselul si 
Riul-Tirgului. 

Dimbovita, izvorind din mun- 



tele Oticul, curge la inceput in 
direc^iune de E. pana la mun- 
tele Tamasul, apoi se intoarce 
catre S. primind de aflueu^t 
pe Dimbovicioara, Valea-Cheii, 
Ghimbavul, Valea-Caselor, Ba- 
deanca, Valea-Ceta^ueT, Valea- 
Larga, toate pe partea stinga; 
iar Riusorul, Valea-Prava^uluT, 
Stoeneasca si Valea-Valenilor 
pe partea dreapta. 

Vrednica de vazut este Valea 
Dimbovicioarel, care, strinsa in- 
tre doua inaltimi pietroase de 
o lungime rara, se desface toc- 
maT mat spre N., unde este pes- 
tera Dimbovicioarel. Riul Dim- 
bovita, parasiad plaiul Dimbo- 
vita, la satul Laical, trece in ju- 
de^ul Dimbovita. 

Riul Argeselul, izvorind din 
muntele Gaina^ul-Mare, sub Pa- 
pusa, curge in directiunea de 
S., uda com. Namaesti, trecind 
pe la E. de com. Valea-Mare, 
apoi ese din plaiul Dimbovita 
la comuna Ma^aul spre a uda 
com. Boteni din pi. Argeselul. 
El primeste de afluenti in pla- 
iul Dimbovita pe Valea-Cirstei, 
pe partea dreapta si Topolita- 
Mateiasului pe partea stinga, 
ambele in hotarul comunei Na- 
maesti. 

Riul - Tirgului izvoreste din 
muntele Iezerul aflat la S. de 
Oticul, si nu primeste afluenp de 
cit, aproape de izvor, pe Cuca 
din Papusa, cis:igind o marime 
ce intrece de doua ori pe aceia 
a riului Argeselul. El uda com. 
Leresti si Voinesti si trece apoi 
in plaiul Nucsoara, udind orasul 
Cimpulung. 

PastravT, mrene, sglavocT, cu- 
^itoi, verde^T, latite si tipansunt 
speciile de pesti ce populeaza 
apele acestor riurt. 

Cdile de comunicafie. Plaiul 
Dimbovita este strabatut de la 
S. spre V. de calea nationals 
Pitesti-Cimpulung-Brasov, care 



trece prin comunele Valea-Mare, 
Dragoslavele si Rucarul. 

De la Rucar pana la Grani^a, 
soseaua se desfasura pe o lun- 
gime de 17 kil. serpuind aci 
prin fundul vailor, colo prin 
traseurf adincl ce numal dina- 
mita a putut sa sape, invirtin- 
du-se in zigzag pe la poalele 
muntelui Sasul si pana in virful 
luT, peste tot sus^inuta de pa- 
rapete enorme de piatra si stra- 
batind peizagiile cele mai in- 
cintatoare. 

Aceasta sosea, cea mai fru- 
moasa a ^arei, lucrare marea^a, 
s'a terminat in anul 1891, Maiti, 
si a fost vizitata de M. M. L. 
L. Regele Regina si Principele 
Mostenitor la 3 Iunie 1891. S'a 
decis ca in parapetul soseleT 
sa se zideasca o piatra come- 
morativa reamintind vizita M. 
M. L. L. 

De la Sud spre Nord, acest 
plaiu mai este strabatut de so- 
seaua jude^iana Tirgoviste-Cim- 
pulung, care la com. Badeni- 
Paminteni se bifurca, o ramura 
mergind la com. Dragoslavele, 
iar cea-1'alta da la Mateias in 
soseaua na^ionala Pitesti-Fron- 
tiera. 

Afara de acestea sunt mai 
multe sosele comunale si vici- 
nale, carl inlesnesc comunica^ia 
intre sate. 

Ocupafiunea locuitortlor. PS- 
mintul arabil in plaiul Dimbo- 
vita fiind lipsit de intinderea si 
fertiiitatea necesara unei culturi 
intinse, care sa constitue un 
izvor de boga^ie, ocupa^ia prin- 
cipala a locuitorilor este co- 
mer^ul cu scinduri, cu lemne, 
cu vite, cu var si brinzeturi. 
Scindurile de diferite marimi 
se fabricain herastraele (numite 
m alte par^i ale $areT joagare) 
aflate pe Riul-Tirgului, si pe 
riurile Argeselul, Dimbovita, Ri- 
usorul, Ghimbavul si Badeanca. 



68878 Jlfarele Dictiovar Geografic. Vol IT' 



17 



Hosted by 



Google 



DlMBOVlfA (PLATUL) 



1^ 



DtMBOVIf A (PLAIUL) 



Femeile se ocupa cu {esatura 
pinzeturilor, a dimiilor si cu 
lucrarea de costume na^ionale. 

In Ruc&r si Dragoslavele, mai 
to$ locuitori! se indeletnicesc 
cu fabricarea scindurilor; in 
Rucar se mai cresc si vite multe. 

Cascavalurile si brinza de Ru- 
car sunt renumite. 

In Namaesti se ocupa cu lem- 
naria si facerea varului din piatra 
calcaroasa adusa din munteie 
Mateiasul. 

In Leresti si Voinesti, cu 
cresterea vitelor, scinduraria si 
munca la fabrica de hirtie loan id, 
aflat&pe Riui-Tirgului, in raionul 
Cimpulungulul si in vecinatate 
de comuna Voinesti. 

In Valea-Mare cu exportarea 
de scinduri si lemne si cu fa- 
bricarea de £uica. 

In Ma^au, cu fabricarea de 
plica, si cresterea vitelor. Aci 
locuitorii cresc un soiu de ca! 
mid la corp, dar foarte iu^i si 
puternicl. 

In cele-1'alte com. de pe linga 
riul Dimbovita, locuitori! se o- 
cupa cu fabricarea de £uica si 
cu transportarea de scinduri la 
Tirgoviste. 

In Cimpulung, locuitorii din 
mahalaua Scheiul, in partea de 
N., se indeletnicesc cu fabri- 
carea de donip; iar ceU'atyi, 
de la V., cu facerea de oale. 

Vitele in num&r mai mare 
sunt oile, vacile, cail si caprele. 

Arenda anuala a unui pogon 
de flnete pentru nutrirea aces- 
tor vite, variaz& intre 10 — 30 
lei; iar prejul de vlnzare ves- 
nica se schimba intre 200 — 
400 lei. 

Gindacii de m&tase nu se 
cresc de cit in cite-va comune, 
ins3. ingrijirea albinelor tot con- 
stitueste ocupa^iunea de predi- 
lec$e a fruntasilor sateni. 

CultuL Locuitori! 'si p&streaz£ 
neclintite credinfa si obiceiurile 



practicelor religioase. Bisericile 
sunt vizitate sSrbatorile de un 
numar mare de barba^I si feme!. 
Multe sate au cite doua bise- 
rici sau doi preo^I. Asa, Leresti 
are o biserica cu 2 preopf ; Voi- 
nesti, 2 biserici cu 2 preo^I; Va- 
lea-Mare, 1 biserica cu 2 preo^i ; 
Namaesti, 2 biserici cu 2 preo^i; 
si o monastire cu 2 preop; 
Dragoslavele, 2 biserici cu 3 
preotl; Rucar, 3 biserici cu 3 
preo^I ; Ma^aul, 4 biserici ; Ba- 
deni-Pamintenl, 3 biserici cu 3 
preoti, etc. 

In total, plaiul Dimbovita are 
28 biserici deservite de 28 preoti 
si 36 dascali. 

Instructiunea publico". In fie- 
care comuna din plaiul Dim- 
bovita este cite o scoala mixta 
cu cite un inva^ator, exceptiune 
facind numai Ruc&rul unde se 
gaseste 1 scoala de baeti cu 3 
invataton si 1 scoala de fete 
cu 2 invatatoare; Dragoslavele 
si Badeni- Paminteni, cu cite 1 
scoala de b&e^i si I de fete. 

In acest plaiu func^ioneaza 
18 scoale rurale (13 mixte, 2 de 
baeti si 3 de fete), conduse de 
21 invataton, cu intre^inerea 
carora statul cheltueste anual 
28.242 lei. 

§coalele sunt frecuentate de 
elevi in mod regulat. In anul 
scolar 1883—84, numarul ele- 
vilor din aceste scoli se ridica la 
593 elevi si 55 eleve. 

Stiu carte 112 b&rbap si 33 
feme!. 

Cind se fac semdndturile. In 
plaiurile-unite nu se fac sema- 
naturl de toamna. Semanatu- 
rile de prima-vara, a griului, 
orzului si ovazulu! se incep de 
obiceiu in lunile Aprilie si Maiii. 

Porumbul seseamana in Apri- 
lie si Maiu. 

Secerisul griulul, orzului si 
ov&zului se face de ordinar in 
luna Iulie; iar culesul porum- 



bului incepe dela 14 Septem- 
bre. LivezI artificiale nu se 
seamana. 

Masini si unelte agricole. In 
anul 1888, au existat in plaiul 
Dimbovita-Nucsoara urmatoarele 
masini si unelte agricole : 1 
masina de treerat cu manej, 1 
masina de vinturat, 3 masini 
de batut porumbul cu manivela, 
912 pluguri de lemn sau {ara- 
nesti, 55 pluguri de fer sau 
nem^esti, 31 scarificatoare, 2 
grape de fier, 54 mori cu apa. 

Populatiunea. Locuitorii co- 
munelor din plaiul Dimbovita 
se estima la suma de 19732 
suflete, apar^inind la 3740 fa- 
milii, ro^i de nationalitate curat 
romineasca. 

Miscarea populapei plaiului 
Dimbovita - Nucsoara pe anul 
1889. In acest an s'au facut in 
plaiul Dimbovita-Nucsoara 263 
casatorii, s'au nascut 1220 copii 
si au murit 754 barbatl si fe- 
me!. 

S'au casatorit (dupa etate) : 
84 barbap (dela 18 — 25 ant), 
129 (dela 25 — 35 ani), 29 (de 
la 35—45 ani), 21 (dela 45— 
60 an!); 42 feme! (dela 15 — 18 
ani), 168 (dela 18 — 25 ani), 36 
(dela 25—35 ani), 14 (dela 35 
— 45 ani) si 3 (dela 45 — 60 
an!. 

S'au nascut (dupa sex): 626 
baeti si 594 fete; legitiml: 573 
baepf si 547 fete; natural!: 53 
bae{I si 47 fete, Au murit: 392 
barba^I si 283 feme!. 

Plaiul Dimbovifa in anul 1856. 
In acest an gasim ca plaiul Dim- 
bovita are 95 mun^i, carl dau 
un venit anual de 53420 lei; 87 
herastrae cu venit anual 32429 
lei; 29 mori cu venit anual 7850 
lei; 5 dirste cu venit 1230 lei, 
4 piue cu venit 460 lei; 18 po- 
vern! cu venit 13490 lei. 

Populatia plaiului se urea la 
1 1293 locuitori, din carl 6041 



Hosted by 



Google 



dImbovita (rIul-) 



131 



DlMBOVlTA (RlUL-) 



barbap, 5252 feme!, cu 2634 
familii. 

Avea 23 sate, 27 biserici, 45 
preo^i, 3 diaconi, 25 boeri de 
neam, 13 mazili, 2262 contri- 
buabili romini, carl plateau a- 
. nual 20188 lei si 91 #ganJ 
coutribuabill carl plateau 4550 
lei anual pentru proprieta^ile lo- 
cuite si nelocuite si contribu^ia 
drumurilor. 

Dimbovit;a, riu. Din virful Ie- 
zera, (2407 tn.), care aparfme 
mun^ilor Fagaras, din lan^ul Car- 
pa^ilor, ia nastere riui Dimbo- 
vi£a, afluentul eel mai principal 
al Argesului. Important aces- 
tui riu reese din aceea ca uda 
capitala ^arei si ca pe o parte 
din vaiea sa trece soseaua-na- 
^ionaia Cimpulung-Brasov. A- 
cest riu ia nastere din 2 pir- 
loage, se indreapta m general 
spre N. cu neinsemnate schim- 
bari de direc^ii, impuse de ra- 
mifica^iile mun^ilor inalpf, car! 
marginesc valea acestui riu ; 
dupa ce curge pe 6 kil., se in- 
dreapta spre E. si dupa ce trece 
la N. de muntele Peceneagul, ia 
direc^ia S.-E. pana. in dreptul 
muntelui CascuL 

La N. de acest munte, Dim- 
bovi^a primeste pe dreapta a- 
pele care se scurg din muntele 
Dracsinul in direc^ia de la V. 
la E, prin vaiea numita Dracsi- 
nul; iar la S. de muntele Cas- 
cu, apele can se scurg din mun- 
tele Papusa, tot in direc^ia de 
la V.-E. prin vaiea numita Cas- 
cu; dupa ce Dimbovi^a a pri- 
mit apele acestor vai, ia direc^ia 
spre S. si primeste pe stinga 
apele, care plecind din Piatra- 
lui-Craiu, curg de la N. la S.- 
V., prin valea Tomaselul. 

De la confluen^a sa cu acest 
piriu valea incepe a se largi a- 
tingind in unele par^I 150 m. 
Tot pe stinga Dimbovi^a prime- 



ste apele care curg tot din Piatra- 
lui-Craiu prin valea lu! Inanul, 
iar mai la S. acelea care curg 
prin valea Speriatul. 

De la aceasta confluen^a, va- 
lea incepe a fi locuita ; pe stin- 
ga se gasesc catunele : Podul- 
Dimbovi^ei; la S. de aceste ca- 
tune apele se restring din nou 
intr'un defileu format din mun^if : 
Plaicul, Magura si Posada. Ra- 
mifica^iile acestui din urma mun- 
te silesc apele Dimbovitei a-si 
schimba direc^ia c&tre E., iar 
dupa ce ocoleste muntele Po- 
sada se indreapta din nou ca- 
tre S., de aci se deschide o 
vale larga unde are loc conflu- 
en^a cu Dimbovicioara ; locali- 
tatea poarta numele de Podul- 
Dimbovhxi. In acest loc sosea- 
ua nationals, care urea valea 
Dimbovitei de la Dragoslavele, 
o paraseste pentru a urma pe 
aceea a Dtmbovicioarei, intreta- 
indu-se spre frontiera. 

Dimbovicioara, aflue itpe stin- 
ga, ia nastere din muntele Pe- 
tricica, curge de la N. la S., tre- 
cind pe linga localitatea numita 
Pestera-Dimbovicioarei, ia di- 
rec^ia spre S.-E., apa sa este 
marita cu acele ale vailor Izvo- 
rul, Moci si Ore^ii. 

Valea Dimbovitei, la conflu- 
en^a ei cu Dimbovicioara, este 
deschisa, dar se restringe din 
nou intre culmea Posada si mun- 
tele Dumbrava la S., careia pri- 
meste si apele riului Dumbrava, 
marit cu Gura-Vaiel, care curge 
prin Valea-Ristava. Laconfluen^a 
cu acest piriu, Dimbovi^a se in- 
dreapta spre V., trece pe linga 
satul Rucar, de unde ia direc- 
^ia spre S. De la Rucar, valea 
deschiztndu-se, largimea sa atin- 
ge 600 m. in unele par^I; intre 
Lunca-Gherlel si Slobozia, pe 
1 1 /2 kil., largimea vaiel se re- 
duce din nou la un defileu. La 
S. de satul Stoenesti, pe par tea 



dreapta, Dimbovi^a primeste pi- 
riul Stoenesti, de mica impor- 
tant ca volum de apa, insa 
important prin aceea ca pe va- 
lea luT trece soseaua care une- 
ste Valea-Dimbovifei cu aceea a 
Argesului si in urma cu a Riu- 
luI-TirguluI. 

La N. de satul Badeni, Dim- 
bovifa primeste pe partea stinga 
piriul Radivca care ese din vir- 
ful Leotel, curge de la N. la S.- 
V. si a carul vale in partea de 
N. poarta numele de valea Cim- 
padia; la S. de confluen^a a- 
cestui riu, ramifica^iunile cul- 
melor Tefeloaga si Leotel, care 
marginesc valea Dimbovitei, se 
apropie de ele asa, in cit redu- 
ce din nou valea la un defileu 
pana la confluen^a cu Valea- 
Larga. 

Prin Valea - Larga se scurg 
in direc^ia N.-S. V. apele care 
les din culmea Leotei ; conflu- 
en{a are loc la N. de Miclau- 
sani. 

De aci valea incepe a se 
largi din ce in ce, iar la Izvoa- 
re atinge 2V2 kil., unde are loc 
confluen^a ei cu Riul-Alb, care 
aduna apele v&ilor Strimba, Cim- 
pina si Barbule^ul. Un alt afluent 
pe partea dreapta, e piriul Ta- 
tarani care se uneste cu Dim- 
bovifa la Caprioara. Direc^ia 
generala a vale! Dimbovitei de 
la Rucar si pana la Rincacio- 
vul este aceea de la N. catre 
S., cu oare-care inclinare spre 
E. De la Rincaciovul direc^ia 
Dimbovitei se schimba spre E. 
pana la N. de Luchieni-din- 
Deal, de unde is! reia din nou 
direcfia sa generala de S.-E. 

Aceasta direc^ie a sa se schim- 
ba in unele par^I, accentuindu- 
se spre E. sau spre S., schim- 
bari insa pe micif direc^ii, fiind 
mai mult coturl. 

Pe stinga sa Dimbovi^a, la 
Nucet, primeste apele pirtului 



Hosted by 



Google 



DlMBOVlJA (RtUL-) 



132 



DlMBOVFf A (RtUL) 



Noroioasa. Un alt afluent tot 
pe stinga sa, cu un cars mat 
lung, este Ilfovul, care izvoreste 
de linga. Colanul, Ja S. de Tir- 
goviste; curge in directia S.E., 
trecind pe la Bratesti-d.-s., Bo- 
lovani-Mari, Balteiul la V. de 
Ghergani, pe la S. Tartasesti- 
d.-j., unde in mijlocul un i! Za- 
voiu apele sale se raspindesc 
si se unesc cu ale Dimbovifei 
intre Brezoaia-Camarasului si 
Cosoba. Afluentul sau insa mai 
principal ca volum de apa si 
ca lungime este Colentina. A- 
cest pinu ia nastere din pad i- 
rea Calugareasca, directia sa 
este paralela cu a Dimbovi^ei, 
uda Ghimpa£i, Vizuresti, Cioca- 
nesti, Buftea si Chitila, iar la N. 
de Bucuresti, albia sa se large- 
ste in unele parp, in cit formea- 
za lacurT, care toate au insa o 
scurgere in valea Colentinei; 
dupa. ce trece pe la Baneasa, 
Herastrau, Fundeni, Pantelimon 
si Cernica se uneste cu Dim- 
bovita laCaldarari. Acest afluent 
al Dimbovifei primeste si el Ia 
rindul sau apele valei Mihulean- 
ca. Tot pe aceasta parte apele 
din padurea Cernica se scurg 
pe valea Tinganul in Dimbo- 
vita. 

La Frunzinesti, Dimbovi^a pri- 
meste tot pe stinga apele vaieT 
Pasarea. Pe partea dreapta de 
la localitatea Lungule^ul, un ca- 
nal ia o parte din apele Dim- 
bovi^ei pentru a le uni cu pi- 
riul Ciorogirla, care curge in a- 
propiere de Dimbovita si care 
se varsa in Sabarul, la Braga- 
diru. Afara de acest afluent, 
Dimbovita mai este alimentata 
prin mid scurgen de apa, insa 
far' de importan^a. Dimbovita, 
incarcata cu afluen^ii, pe care 
i-am numit mai sus, urmind 
directia sa de S.-E., se varsa 
in riul Arges, la V. de satul 
Budesti. 



Valea DimboviteT incepe a fi 
locuita de la confluen^a-i cu va- 
lea Speriatul, la S. careia, pe 
malul sting, se gasesc situate 
la o mica distanta unul linga 
altul doua catune cu numele de 
Podul-Dimbovifei. 

Primul sat mai mare este Po- 
dul-Dimbovitei, situat pe par- 
tea stinga la confluenta Dim- 
bovicioarei ca Dimbovita si tot 
pe partea stinga din acest punct 
se zaresc ruinele unei ceta^T 
numita Cetatea-NeamtuluT. De- 
fileul dintre Podul-Dimbovitei 
si Rucar poarta numele de de- 
fileul Posada si peste culmea 
Posadei trece soseaua nationals 
Cimpulung-Brasov. La esirea 
din defileul Posada, pe malul 
drept al DimboviteT, se gaseste 
situat satul Rucar, pe unde tre- 
ce soseaua nationala. Mai la S. 
de acest sat se gaseste Lunca-Gir- 
lei, pe malul drept, dupa care 
pe malul sting se gaseste Slo- 
bozia. In fata SlobozicT, pe cul- 
mea care pleaca din Piatra-Na- 
maestilor, se gaseste satul Frun- 
tilor, iar la S., tot pe malul drept, 
satul Stoenesti. Pe malul sting, 
la S. de Stoenesti, Dimbovita 
uda Badeni si Cotenesti. 

De la Stoenesti si pana la 
Cetateni, Dimbovita trece prin- 
tr'un nou defileu, unde sunt de 
remarcat, pe malul sting, ruinele 
une! bisericT parasite si a unei 
cetafuT, care poarta numele de 
Cetafuia-luT-Negru-Voda. La e 
sirea din acest defileu se ga- 
seste com. Cetateni, compusa 
din doua catune, din care cele 
de pe malul sting poarta nu- 
mele de Ceta^eni-din-Vale, iar 
cele de pe malul drept Cetateni- 
din-Deal. Mai la S., pe malul 
sting, se gaseste Diaconesti iar 
in fa^a acestuia Padermani. Dim- 
bovita uda mai la S. Laicai, 
Miclausani pe stinga, Valeni si 
Capul-Coastef, pe dreapta la S. 



de care se gaseste com. Gemeni, 
situata pe ambele maluri, Gin- 
desti-din-Vale, pe malul drept, 
Voinesti pe stinga, Dragoda- 
nesti si Sturdzeni pe dreapta, Iz- 
voarele pe stinga, la confluenta 
sa cu Piriul-Alb. De aci, malul 
drept e mai populat, cad ga- 
sim in aceasta parte satele Pre- 
boiul, Tatarani, Caprioara, Ma- 
nesti si Dragaesti-Paminteni, pe 
cind pe malul sting nu se afla 
de cit Geboani in fata Capri- 
oareT si Dragae^ti-Ungureni, in 
fata celor Paminteni. La S. de 
acestea, pe malul sting al Dim- 
bovitei, se gaseste Dragomiresti, 
dupa care Dimbovita uda : Rin- 
caciovul, Luceni-Ungureni, am- 
bele comune situate pe ambele 
malun; Luceni - Paminteni si 
Vacaresti-din-Deal, iar pe ma- 
lul drept Luceni si Ciurari. La 
S. de Ciurari, tot pe malul 
drept, care este mai inalt, se 
gaseste comuna Persici - Man . 
Pe malul sting al DimboviteT, 
la confluenta cu piriul Noroioa- 
sa se afla Nucetul ; in urma Dim- 
bovita uda pe stinga satele: Ba- 
nesti, Bestiloaia, Moara-Noua, 
Adunati, Bolovani, Cringasi , 
Contesti-de-Sus si de-Jos, Moara- 
SlobozieT, Cosoba, Popesti, Dra- 
gomiresti-din-Vale,Rudeni,Sirbi, 
Giulesti, Tigania, Ciurelul ; iar 
pe dreapta: Canesti-d.-s., Podul- 
RiziT, Sabiesti, Baleni, Raicule- 
sti, Lungule^ul, Brezoaia-Cluce- 
ruluT, al-Brailoaicei, al-Camara- 
sului, Bucsaneasca^ Joi^a, Arcuda, 
Bicu , Dragomiresti- din - Deal, 
Chiajna si Dudul-Rosu. Dupa-ce 
Dimbovita a trecut prin aceste 
localita^T, din care de remarcat 
sunt : i . Lungule^ul, de unde 
incepe san^ul care uneste Dim- 
bovita cu Ciorogirla. 2. Joi^a, 
Arcuda si Bicu, de unde se a- 
limenteaza Bucuresti cu apa de 
baut prin ajatorul filtrelor. 3. 
Chiajna, care se gaseste la li- 



Hosted by 



Google 



DlMBOVlfA (RlUL) 



133 



DlMBOVIf A (RlUL) 



mita regiunei fortificate a Bu- 
curestilor, — Dimbovita uda dupa 
aceea Capitata ^arei, unde albia 
ei este canalizata, incepind de 
la Grozavesti si pana. la Vitan ; 
de aci Dimbovita, a carui vale 
atinge in unele parfi i 1 J2~2 
kil., trece pe la: Cioplea, Du- 
desti, Catel il, Caldarari, Cer- 
nica, Tinganul, Paroaia, Plata- 
resti, Cucuiafi, Lamotesti, Va- 
sila^i si Budesti pe stinga, iar 
pe dreapta: Vacaresti, Popesti- 
Conduratului, Leordeni, Babesti, 
Glina, Balaceanca, Orasca, Gal- 
binasul, Pirlita, Buciumeni si 
Gruiul. 

Dimbovita, care intra in re- 
giunea fortificata la Chiajna, si 
dupa. ce a trecut pe linga for 
turile Leordeni si Catelul, ese 
din aceasta regiune si se in- 
dreapta spre Budesti, unde se 
varsa in Arges. 

Muntii din care ia nastere 
riul Dimbovitei poarta numele 
de Muntii-Fagarasului, din lantul 
Carpatilor. Virful din care isi 
are sorgintea, se gaseste situat 
pe culmea Mesului si din acest 
punct pleaca mai multe culmT, 
care despart vaile diferitilor a- 
fluenpfal Argesului; aceste culm! 
poarta numele de : Popaul, Nanu 
si Ezera. Pe stinga Dimbovi- 
tei, de la sorgintea si pana la 
confluenta ei cu Dimbovicioara, 
se gaseste culmea Mesului, care 
pleaca din lantul Carpatilor, din 
virful Berevoiasca spre S. Vir- 
furile mai insemuate de la S. 
spre N., sunt: Cremenea, Oiti- 
cul-Mic si Oiticul-Mare. 

Dupa aceea Dimbovita se a- 
propie de lantul principal al Car- 
patilor, pe care se gasesc vir- 
furile : Ciocanul, Piscul, To- 
masul si Piatra-lui-Craiu. Din 
Piatra-lui-Craiu pleaca o culme 
stincoasa, pe care se gasesc 
virfuriie : Pietricica, Paltinetul si 
Berile, si care se termina cu 



culmea Plaicul, la confluenta sa 
cu Dimbovicioara. 

Tot din lantul principal al 
Carpatilor, la N. de Piatra-lui- 
Craiu, se gaseste culmea Toma- 
selul. Pe malul drept se gaseste 
Muntele-Gainel, in fa^a muntelui 
Oiticul, Peceneagul in fa^a Cio- 
canului-Piscului. Din Papusa, 
care se gaseste la extremitatea 
din spre E. a culmeT Ezera, 
pleaca spre S. culmea cea mat 
importanta a vaiei Dimbovitei 
de pe aceasta parte si anume 
culmea Tefeloagei care desparte 
valea Dimbovitei de aceea a 
ArgesuluT. 

Aceasta culme trimete in spre 
valea Dimbovitei diferite rami- 
fica^iuni, can poarta numele de 
Cascul, Boteanul, Dragulanelul, 
Magura si Posada. Pe culmea 
Tefeloagei se gasesc virfuriie : 
Moara, Tefeloaga, Prajina, Vir- 
ful-Capitanului , Piatra-Namaes- 
tilor, Virful-Dimbovi^ei, Volnelul 
si Demetrul, de unde incepe 
seria dealurilor. 

Dealul care urmeaza mai de 
aproape malul drept al Dimbo 
vifei poarta diferite numiri si 
anume : in dreptui Valenilor, 
Dealul-HirtopT, la extremitatea 
caruia, la S., se gaseste Virful- 
Hadopcin, din care pleaca de-a- 
lungul Dimbovitei, Malul-Corbu- 
lui si cu Dealjl-Simpului se ter- 
mina culmea Tefeloagei. Cele- 
l'alte dealuri can se mai ga- 
sesc pe malul drept al acestui 
riu, nu sunt de o mare impor- 
tant* si poarta numirile locali- 
ta^ilor de prin prejur. 

Ultimele ramificatii ale cul- 
meT Tefeloagei dau direc^ie vaiei 
Dimbovitei si diferitilor afluen^i, 
indreptindu-se cea intiiu spre 
S.-E., iar cel-l'ah:! spre S.-V. 

Pe partea stinga, dupa Pia- 
tra-luI-Craiu, pe lantul Carpati- 
lor, se gasesc virfuriie : Groa- 
pa, Paltinisul, etc. 



La S. de aceste virfurl, cul- 
mile care pleaca, poarta numele 
de Potarnicul si Ore^ul. 

Din virful Sintiiei al lan^ului 
Carpatilor, pleaca culmea Dim- 
bava, la a carel extremitate se 
gaseste virful Dimbava, care for- 
meaza impreuna. cii culmea Po- 
sada, defileul cu acest nume. 

Din virful linia, care apar^ine 
tot lan^ulul Carpatilor, pleaca 
spre S. principala culme de pe 
stinga Dimbovitei, anume cul- 
mea Leotei, importanta prin a- 
ceea ca desparte basinul Dim- 
bovitei de al Ialomitei, sau al 
Argesului, de al Ialomi^ei. 

Din virful Metereni, care a- 
partine acestel culmi, pleaca in 
spre Dimbovita o serie de culmi, 
al caror nod principal e Mun- 
teie-Rosu si din care mai multe 
ramuri se due spre V. si S.-V. 
pana in malul Dimbovitei. Pe 
aceste ramuri se gasesc virfu- 
riie : Piatra-Prislop, Cristiana, 
la N. de Dragoslavele ; Malul- 
Corbului, la S. de Dragoslavele ; 
Virful-Albescu, Muntele-Albes- 
cu, Muntele-Rosu, Virful-Algiru 
si Prisaca, de-a lungul piriului 
Radifca. Pe culmea Leotei se 
gasesc : Virful-Leotei, Virful- Va- 
cei, Gruiul -Ursului, Marginea- 
Domnilor, Gavana, Pleisoara si 
Pucheni. Din Gruiul - Ursului 
pleaca o culme pe stinga piri- 
ului Radifca, pe care sunt vir- 
furiie Orzicul si Purcaroaia. Din 
Gavana pleaca o mica culme, 
pe care se gasesc virfuriie : Gar- 
vanul si Plesa-Popel si pe care se 
gaseste Ceta^uia - iul - Negru - Vo- 
da. Din Pleisoara pleaca cul- 
mea Ploiscioara, care se termina 
in spre Dimbovita cu Plesea- 
Mica, Plesea-Mintilesttlor si Vir- 
ful-Carbunari. 

Din virful Pucheni se des- 
part trei culmi : 1 . Culmea-Mi- 
clausani, intre Valea-Barbule^u- 
lul si Valea-Larga, pe care se 



Hosted by 



Google 



DlMBOVIJA (MO$IE) 



134 



DlMBOVIJA-MOSTISTEA 



g£seste Virful-Cheliei si care se 
termini cu Dealul-Florii ; 2. Cul- 
mea Padina, intre valea Barbu- 
lepil si valea Piriului- Alb, pe care 
se gasesc virfurile BarbuleJ: sija- 
coleu, iar a 3 -a culmea, care des- 
parte afluenpl Dimbovi^ei de ai 
lalomi^el si care poarta numele 
de Culmea-Leotei propriu zisa. 
Pe aceasta culme, in partea Dim- 
bovi^eT, se gasesc : dealul Loicul, 
Vulcan, virful Petrarul, Mate- 
escu, etc. Din aceste dealuri 
pleacS mai multe ramuri mici, 
numite: Plaiul-Mogoi, Plaiul-Ne- 
iuiui, Plaiui-Gloduluf, etc. Ulti- 
ma ramiflcapune se numeste 
Mersina, care se termina la N.- 
V. Tirgovistei si pe acest mal 
se mai gasesc dealuri de mica 
important pana la confluen^a 
cu Argesul, dealuri care poarta 
numirile localitaplor vecine. 

Peste riul Dimbovita, in jud. 
Dimbovita, sunt sapte mar! po- 
duri statatoare, adica : unul in 
com. Gemenea pe soseaua ju- 
de^eana Tirgoviste-Cimpulung, 
facut de armata in urma cam- 
panieT din 1877 — 78; unul in 
com. Lucieni, pe soseaua jude- 
{eana Tirgoviste-Vlasca, facut 
de jude^; unul in com. Bolo- 
vani, numit Podul-lui-Petrache, 
dar care acum este cu totul 
distrus, facut de proprietarul 
mo^iei, pe soseaua vecino-co- 
inunala Corna^elul-Bolovani-Bra- 
nistea-Titu ; doua poduri la co- 
muna Lungulep, pe soseaua na- 
ponala. Bucuresti-Pitesti ; in fine 
alte dou& poduri marl de fier: 
unul, linga cat. Besteloaia, la ca- 
lea ferata Tirgoviste-Titu si al- 
tul, la c^t. Boteni pe calea fe- 
rata Bucuresti-Virciorova. 

Lungimea cursului acestui riu 
este de 250 kil., din can 75 
kil. face in jud. Muscel, (pana 
la Gemenea din judepil Dim- 
bovita). 

Cursul sau in judepil Muscel 



este forte repede si adincimea 
sa (la S. de catunul Stoenesti) 
in timpii ordinarT, este de 0,90, 
iar latimea mijlocie de 20 m. 

Albia Dimbovi^ei confine pie- 
tre si bolovani marl in tot par- 
cursul sau prin jude^ul Muscel, 
iar de la Gemenea, limita aces- 
tui jude£ cu jud. Dimbovita, 
incepe pietrisul si mai la vale 
nisipul. 

La Rucar, pe linga care trece 
riul Dimbovita, albia e! se afla 
la o inalpme de 579 m. da- 
supra Bucure^tilor si pana la 
Bucuresti descinde la ceva mai 
jos de 8y m. Iualpmea albiei 
sale aci descinde cu 486metri, 
adica cu o clina medie de 4 
mm. pe m. 

Dimbovita e cuvint slav si 
insemneaza foaie de stejar. 

Fra^ii Tunusli, in a lor lsto- 
rie a Tarii Rominesti, (1806) 
spun ca «aurul se exploateza 
din nisipul riurilor: Oltul, To- 
pologul, Argesul si Dimbovifa, 
de catre Tiganii domne^ti nu- 
mip rudari». 

Dimbovifa a inspirat D-lui 
Winterhalder, acum vr'o 50 de 
an!, o poezie, al carui cunoscut 
refren a devenit in curind foarte 
popular: 

« Dimbovita apd dulce 
Cine bea, nu se mai duce.» 

(Vezi amanunte dezvoltatoare 
la articolul Bucuresti, § Hidro- 
grafia). 

Dimbovita, trup de mosie, din 
proprietatea statulul Stoboresti- 
Barza, jud. Teleorman. 

Dimbovi^a-Mosti^tea,//^^ in 
jude^ul Ilfov. Ocupa. partea din 
centrul si E. jude^ului si se mar- 
gineste la E. cu jud. Ialomi^a, 
la V. cu pi. Sabarul, la N. cu 
pi. Znagovul si la S. cu plasa 
Negoesti. 



De la 1 Aprilie 1882, s'a a- 
lipit la pi. Dimbovita si plasa 
Mosti$tea, cu re^edin^a subpre- 
fecturei in Pantelimon, Pana la 
aceasta data, pi Dimbovita se 
marginea la E. cu partea din 
pi. Negoesti si pi. Mosti$tea, la 
N. si V. cu pi. Znagovului, la 
S. cu pi. Sabarul. 

Plasa Dimbovita-Mostistea este 
udata in partea de S.-V. $i in 
centru de riul Dimbovita, care 
intra in aceasta plasa pelaVa- 
caresti (S.-E. de Bucuresti) si 
iese pe la satul Cucue^i, intrind 
in plasa Negoesti ; de piriul Co- 
lentina, care-$T ia na^tere din 
apropiere de comuna Bolovani, 
jud. Dimbovita $i de valea Pa- 
sarea, care izvora^te din plasa 
Znagovului (Vez! Pasarea, piriu). 

Intinderea totala a pla^ilor 
unite este de 276124 pogoane 
(138063 hect.), din carl statul 
$i proprietarii ati 202494 po- 
goane (10 1 248 hect.) si locui- 
torii din plasa 73632 pogoane 
(36816 hect.). 

Statul ^i proprietarii cultiva 
70837 hect. (4586 ramin sterpe, 
5778 izlaz, 1 169 cultura vie! si 
18878 padure). 

Locuitorii cultiva 33952 hect. 
(570 ramin sterpe, 1998 izlaz, 
296 cultura viteT). 

Popula^ia pla^ilor unite este 
de 50369 suflete (128 18 bar- 
bap, 12969 feme!, 12855 baepf, 
1 1727 fete), din can 349 streini 
(172 barbap, 75 femei, 52 bae^i 
si 50 fete). 

Top acesti locuitori traesc in 
1 1077 case si 58 bordeie. 

10540 locuitori se ocupa cu 
plugaria, 363 sunt circiumari, 
98 industrial, 1989 au diferite 
profesiuni. 

Sunt 9309 contribuabili ; ca- 
satoripsunt ii39i,fruntasi36o3, 
mijlocasi 4226, cu miinile5i6i, 
improprietarip 6697 si neim- 
proprietarip 6293. 



Hosted by 



Google 



DlMBOVIJEI (PlRlUL-) 



135 



DlMBUL 



In toata plasa Dimbovi^a si 
Mostistea sunt ioo de bisericT, 
deservite de 125 preop ; 55 
scoale rurale, freceuntate de 
1244 elevi si eleve, cu tntreti- 
nerea carora s'a cheltuit de stat, 
jude^ si comune 111015 lei a- 
nual. 

In plasile-unite sunt 10 mori 
cu abun, 26 mori cu apa, 2 
poverni, 2 zalhanale, 58 poduri 
statatoare si 46 masinT de tre- 
erat cu abun. 

Numarul vitelor man si mici 
se imparte ast-fel : 1 1 8 1 2 cai si 
epe, 189 armasarl, 15 795 boi, 
7436 vaci, 3200 viteT, 473 tauri, 
788 bivolf, 2283 bivolite, 962 
capre, 8990 porci, 686gy 01. 

Comerciul se face de 53 han- 
gii si 312 circiuman. 

Aratura se face cu 6037 P m_ 
gun: 4176 cu boi si 1861 cu 
cai. 

Locuitorii au 7834 care si 
carute: 5101 cu bo! si 2733 
cu cai. 

In coprinsul plasei sunt 84 
helestae si 1 balta. 

Aceasta plasa si-a luat nu- 
mele de la riul Dimbovi^a care 
o uda in partea de S.-E. si de 
la piriul Mostistea. 

Produc^iunea ei este identica 
cu a celor-l'alte plasi ale jude- 
tului, cu deosebire ca pe valea 
Dimbovi^ei se cultiva mult zar- 
zavaturile, pamintul fiind foarte 
priincios acestui fel de cultura. 
Pomii roditori dau tot felul de 
poame. 

Resedin^a sub-prefecture! pla- 
sei Dimbovifa este in com. Pan- 
telimon. PI. Dimbovi^a singura 
are 83 cat., can formeaza 21 co- 
mune rurale si anume : Afuma^i, 
Bobesti - Balaceanca, Branesti, 
Baneasa-Herastrau, Cernica-Cal- 
dararul, Colintina-Fundeni, Cu- 
cue^i-Plataresti, Dascalul-Crea^a, 
Dudesti - Cioplea, Frunzinesti, 
Fundeni-Gherasi, Leurdeni, Moa- 



ra-Domneasca, Otopeni, Pante 
limon-Dobroesti, Popesti - Con- 
duratu, Piteasca-Pasarea, $tefa- 
nesti-Lipova^ul, Stubeiul-Orasti, 
Tanganul si Tunari-Dimieni. 

Caile de comunica^ie carl in- 
lesnesc transportui in aceasta" 
plasa sunt : calea ferata Bucu- 
resti-Calarasi care o strabate de 
la V. spre E. si trece pe la 
Baneasa si Branesti; calea j«i- 
deteana Bucuresti-Olteni^a care 
o taie pu^in la S. ; calea jude- 
^eana Bucuresti-Braila, care o 
strabate de la V. spre E., tre- 
cind prin comunele Pantelimon, 
Tamadaul si Jilava ; calea na- 
tionals la Ploesti care o stra- 
bate la N. si aproape serveste 
de limita intre pi. Dimbovi^a si 
pi. Znagovului; calea la Fer- 
bin^i si alte diferite cat vecinal- 
comunale, can impreuna cu dru- 
murile naturale servesc de tran- 
sport oamenilor, productelor, vi- 
telor, etc. 

La Pantelimon este resedin^a 
plasei, a medicului de arondis- 
ment. Aci este un oficiu tele- 
grafic, care face si serviciul pos- 
ter rurale. 

Tot aci se afla un spital in- 
tre^inut de Eforia spitalelor ci- 
vile din Bucuresti. 

Dimbovi^ei (Piriul-), afluente 
al Rlscu^ei, in com. Bogdanesti, 
jud. Suceava. 

Dimbovnicul, piriu, jud. Arges, 
izvoreste in plasa Galasesti pe 
care o uda tot largul el si se 
varsa in riul Neajlovul. 

Dimbroca (Chiona), catun, al 
com. Scurtesti, jud. Buzau, for- 
mat din insura^el ; are 130 locu- 
itori si 34 case. 

Dimbroca, catun, al com S&geata 
jud. Buzau, cu 20 locuitorl si 
5 case. 



Dimbroca, vechie nutnire a ^a- 
tunulul Murgescu, din com. Sa- 
geata, jud. Buz&u. 

Dimbroca, mosie a statulul, in 
jud. Buzau, com. Scurtesti, for- 
mats din trel trupuri: Spiri- 
doneanca, Stanesti si Costeasca, 
reunite si arendate la inceput 
sub numele de Dimbroca; vin- 
zindu-se, s'a desfacut in 2 cor- 
puri: Dimbroca, care depindea 
de Episcopie, cu o suprafa^a 
de 1350 hect., din care 681 
s'a dat insura^eilor, sub numele 
de Spiridoneanca, iar Dimbroca 
propriu zisa, de 675 hect., s'a 
vindut de o parte. 

Dimbroca, mosie a statulul, in 
jud. Buzau, com. Scurtesti, pen- 
dinte de schitul Gavanele ; are 
60 hect., date insura^eilor. 

Dimbroca, nutnire ce se mai da 
mosiei Spiridoneanca, din com. 
Scurtesti, jud. Buzau. 

Dimbroca, mica padure a sta- 
tulul, in jud. Buzau, com. Scur- 
testi, cat. Stanesti, pe mosia 
Spiridoneanca; are 18 hect., 
acum date insura^eilor. 

Dimbul, sat, face parte din com. 
rur. 'pntea, plasa Filipesti, jud. 
Prahova. 

Dimbul, riulef, jud. Prahova, iz- 
voraste din partea de N. a co- 
mune! Baicoiul, trece pe linga co- 
munele :^inteni, Paulesti, Strim- 
beni-Blejoiu si Ploestiori, uda 
partea de N. - E. a orasulul 
Ploesti si com. Corlatesti, iar 
la com. Rifovul, plasa Crivina, 
se varsa in riul Teleajenul, in 
dreptul catunulul Antofiloaia. 

In timpul secetos apa ii 
scade foarte mult si une-orl se 
perde cu desavirsire. Abia mai 
curge pu{in pe la Zalhanaua- 



Hosted by 



Google 



DtNCfcNI 



136 



D1RJILA 



Veche si aceasta gra^ie izvoa- 
relor din suburbia TabacT. 

Alta-data, apa acestui riulet 
era mai abondenta, avea chiar 
pesti; dela un timp incoace, 
insa nu se stie din ce impre- 
juran, apa sa este in mica 
cantitate. 

In orasul Ploesti, spre N., 
pe malul DimbuluT, in partea 
numita si azi Mahal au a Sir- 
beasca, s'a asezat colonia Bul- 
gareasca\ ce forma oraselul 
Bereasca (Vezi Tirgsoreanca). 

Aceasta mahala si azi are 
aspectul ei oriental. Casele sunt 
acoperite cu olane de pamint 
si stradele sunt strimte. 

Dinceni, sat, face parte din com. 
Giurgioana, pi. Zeletinului, jud. 
Tecucf.E situat pe coasta dealu- 
luT cu acelas nume, la V. de 
Podul-Turcului, departe de re 
sedin^a com. de 4 kil. 400 metri. 

Are o populatie de 58 familii 
cu 2 1 1 suflete. 

Copii in virsta de scoala sunt 
30 (16 bae^T si 14 fete). 

Comerciui se face de 2 cir- 
ciumarif. 

In acest sat a fost o biserica, 
zidita la 1856 cu cheltueala ma- 
nastirei Soveja, fiind-ca mosia 
Dinceni apartinea acestei ma- 
nastin. Constructia insa fiind 
slaba s'a darimat in anul i860. 
AstazT nu se ma! cunoaste de 
cit locul, si o parte din odoarele 
biserice! se gasesc intr'un ham- 
bar, la un locuitor din sat. 

Locuitoril sunt: parte mocani 
de la munte, parte SirbT. 

Dinceni, mosie, proprietatea sta- 
tuluT, cu o s'iprafata de 140 
hect., m raionul com. Giurgi- 
oana, jud. Tecuciu, inainte apar- 
tinea manastirei Soveja, din jud. 
Putna. 

Dinceni, ripa $i piriii, jud.Tecuciu . 



Strabate satul Dinceni, curge 
de la V. spre E. Este format 
numai din izvoare si se varsa 
in partea dreapta a Zeletinului, 
in raionul comunel Giurgioana, 
plasa Zeletinului. 

Dingani (Girla-), piriias, jud. 
Bacau, plasa MunteluT, de pe 
tentorial com. Magiresti, care 
se scurge in piriul Staneasca. 

Dingani, piriU, jud. Vilcea, izvo- 
raste de la N.-E. com. Barba- 
testi, plasa Horezul, si se varsa 
in riul Otasaul, pe ^armul sting, 
tot in com. Barbatesti. 

Dingeni, sat, situat in centrul 
comunel Dingeni. plasa Jijia, 
jud. Botosani pe tarmul sting 
al JijieT si stnibatut de Piriul- 
Banului. Mosia are o intindere 
de 1327 hect. si o populatie 
de 88 familii saii 477 suflete, 
locuitori RominT. 

In acest sat este 1 biserica, 
cu 1 preot si 2 cintaretT si 1 
scoala mixta cu 1 invatator pla- 
tit de stat, 24 baett si 4 fete. 
Aice este resedinta comunel 
Dingeni. 

Are 1 1 hect., padure ; 1 moara 
de abur ; 1 circiuma. Sunt 4 
meseriasT. 

Numarul vitelor e de aproape 
o mie: 255 hoi si vacT, 55 cat, 655 
01, 34 porcT. Loc. poseda 120 
stupi cu albine. 

Dingeni, stafie de dr.-d.-f., jud. 
Botosani, plasa Jijia, com. Din- 
geni, pelinia Dorohoiu-Iasi, pusa 
in circulate la 1 Iunie 1896. Se 
afla intre statiile Rusesti (10.8 
kil.) siUngureni (1 1.3 kil). Inal- 
timea d'asupra nivelului marii 
de 79 m. 12. 

Venitul acestei sta^ii pe anul 
1 896 a fost de 64851 lei, 15 ban!. 

Dingeni, mosie nelocuita, plasa 



Dimbovi^a, jud. Ilfov, face parte 
din comuna rurala Stefanesti- 
Lipovatul. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
120 hect., proprietatea statului, 
din can 10 hect. padure. S'a 
arendat pe periodul 1886 — 96, 
cu 7194 lei anual, impreuna cu 
trupul Runcul. 

Dircioaia, mahala, in jud. Me- 
hedinp, plasa Motrul-d.-j., com. 
rurala Gizesti. 

Dirjani §i Rumurile, paauri 
particulare, supuse regimulu! sil- 
vic, aflate pe mosia Genuneni, 
com. Genuneni, jud. Vilcea, pi. 
Oltul-d.-s. 

Dirjanul, deal, in partea de N. 
si N.-E. a com. Ursi, pi. Cer- 
na-d.-s., jud. Vilcea. 

Dirjanul, deal, la Sud. com. Ge- 
nuneni, pi. Oltul-d.-s., jude^ul 
Vilcea. Acest deal separa com. 
Genuneni de com. Ursi. 

Dirjeni, sat, in partea de E. a 
com. Cucuteni,pl. Stavnicul, jud. 
last, situat pe coasta dealului 
cu asemenea numire. Are o po- 
pulatie de 22 familii sail 106 
suflete; o biserica ruinata, facuta 
la 1742 de fostul proprietar 
Moisi-Cocoranul. 

Satul face parte din trupul 
mosiei Cucuteni. 

Numarul vitelor e de 165 cap. 
din can: 106 vite man cornute, 
12 cat si 47 rimatori, 

Dirjeni, deal, pe coasta caruia e 
situat satul Dirjeni, com. Cucu- 
teni, pi. Stavnicul, jud Iasi. 

Dirjila, pirru, in plaiul Rimnicul, 
com. Chiojdeni, jud. R.-Sarat. 
Izvoraste din Deaiul-CilnauluT, 
uda partea de S. a comunel, 
si se varsa in riul R.-Sarat, 



Hosted by 



Google 



DlRLOACA 



137 



DlRVARI 



la V. de catunul Chiojdenil- 
Mici. Cursul saii este repede si 
periculos in timpul toamnei si 
primaverei, cind se topesc za- 
pezile. 

Dirloaca, sat, in com. Birgaoani, 
pi. de Sus-Mijlocul, jud. Neam^u, 
asezat pe podisele ce se intind 
intre iazul Balanesti la N., satele 
Balanesti si Ghilaesti catra V., 
satul Vladiceni spre E. 

Are o intindere cam de 430 
hect., cu o populatiune de 38 fa- 
milii, sau 153 suflete, din care 
13 vadane, 2 nevolnicT. Locui- 
torii sunt to^T Romini de bastina 
si se ocupa cu agricultura §[ 
cresterea vitelor. 

Numarul contribuabililor: 50. 

Numarul vitelor se urea la 
169 capete, din carl: 26 boT, 
48 vacT, 30 01, 20 porci, iocai 
si 15 junci. 

Dirloiul, pMU, in jud. Suceava. 
Izvoraste de sub muntele Vul- 
turul, uda com. Dorna pe o 
lungime de peste 2 kil. si se 
varsa in Neagra-$arului. 

Dirminoaia, deal, la S. com. Iz- 
vorul, pi. Vedea-d.-s., jud. Olt. 
Pe el se cultiva prunT, viT, sunt 
pasuni de vite si padure. 

Dirminoaia, vdlcea, uda poalele 
dealului cu acelasi nume, com. 
Izvorul, pi. Vedea-d.-s., jude^ul 
Olt. 

Dirmonul,//^ com. Dobroteasa, 
pi. Oltul-d.-s., jud. Olt. 

Dirmoxa, sat, numit si Odocheni, 
pe mosia razasesca si in com. 
Dorna, jud. Suceava. Isi trage 
numele de la un fel de arbore 
cu frunza lata numit dirmox. 
Asezat intre piraele Negrisoara 
si Toplicioara si pe poalele 
muntelui Buza-Toplicioarei, nu- 

68878 Marele JJUfionar Geografie. Vol. Ill, 



mara numaf 14 case populate 
cu tot atatea familii sau 52 
suflete, din carl 17 barbapf si 
15 femei. Contribuabitt sunt 
14. Casele sunt foarte risipite. 
Drumuri principale sunt la Pa- 
naci (16 kil.) si la Paltinis (10 
kil.). 

Dirmoxa, ptriii, in jud. Suceava, 
afluent al Negrisoarei. 

Dirnoi-liman, mic lac, jud. Tul- 
cea, in plasa Sulina, pe teritoriul 
com. rur. Svistofca, si anume 
pe acela al catunulul Periprava, 
situat in partea nordica a pla- 
sii si a comunei; e format de 
vre-o revarsare anterioara a bra- 
^uluf Chilia, cu care azi nu maj 
comunica, cad* este mal de tot 
uscat si acoperit cu stuf; este 
situat pe grindul Hasmacul-Mare, 
inconjurat cu nisip ; in partea 
Nord-Estica e asezat satul Peri- 
prava si drumul comunal Peri- 
prava Svi?tofca; numele de li- 
man = adapost, il are din impre- 
jurarea ca servea ca refugiii 
barcilor de pescan, ce erau sur- 
prinse de vint in largul bra^u- 
lul Chilia. 

Dirnoiul, mic firaf al ramurei 
principale a Dunarei, Sf. Gheor- 
ghe ; se desface din el la 1 kil. 
mai jos de punctul trigonome- 
tric Carasuat, din jud. Tulcea; se 
indreapta ma? intiiu spre S., 
apoT spre rasarit,- avi nd o direc- 
^iune generala de la N.-V\ spre 
S.-E.; este aflator in pi. Tul- 
cea, pe teritoriul com. rur. Bes- 
Tepe si brazdeaza partea N. a 
plasii si cea centrala a com.; se 
varsa iar in Dunare, ceva mat 
sus de ruinele ceta^ii Bisericu^a ; 
are o lungime de 4 kil., si in- 
chide, intre ea si Dunare, insula 
numita Latoca, de 250 hect. 
intindere si acoperita cu stuf; 
la mijlocul el, pe dreapta, pri- 



meste valea Bes-Tepe; pe am- 
bele maluri ale sale creste stuf; 
nu departe se ridica impuna- 
toarele dealuri ale Bes-Tepelui ; 
confine foarte pu^in peste. 

Dirnova, deal, numit si Dealul- 
Dirnovel, in com. rur. Rudina, 
plaiul Closani, jud. Mehedinti. 

Dirstei (Malul-), munte, in com. 
Panataul, catunul Sibiciul-d.-j., 
jud. Buzau. Are piatra de cons- 
truc^iuni, precum : trepte, ris- 
ni^e, etc. 

Dirstei (Malul-), colina, in com. 
Marun^isul, catunul Zaharesti, 
jud. Buzau ; serva ca punct de 
hotar. 

Dir^ului (Moara-), tnoara, pe 
piriul $erisorul-Mare, din com. 
$arul-DorniI, jud. Suceava. 

Dirvari, sat, jud. Ilfov, pi. Mos- 
tistea; face parte din com. rur. 
Tamadaul-Dirvari. Este situat 
la N. de Tamadaul-d.-s., pe ma- 
lul sting al vaiel Mostistea. Pe 
la E. trece Drumui-Sarii, iar la 
S. soseaua judefeana Bucuresti- 
Braila. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1850 hect., cu o populate de 
393 locuitori. 

D-l C. Vispescu si mostenitorii 
Mora au 1690 hect. si locuitorii 
160 hect. 

Proprietary cultiva 1340 hect.; 
restul este padure. Locuitorii 
cultiva tot terenul. 

Are o biserica, cu hramul 
Adormirea, deservita de 1 preot 
si 1 cintare^; 1 moara cu apa, 
1 masina de treerat cu aburi 
si i helesteu. Comerciul se face 
de 1 circiumar si 1 hangiu. 

Numarul vitelor rnari e de 
378 si al celor mid de 889. 

Dirvari, sat, jude^ul Ilfov, pi. Sa- 



18 



Hosted by 



Google 



DlRVARl 



138 



DlRZEANU 



barul; face parte din com. rur. 
Ciorogirla-Dirvari. Este situat 
la E. de Bucuresti, intre riul 
Ciorogirla ?i riul Rastoaca. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
ion hect., cu o populate de 
680 locuitori. 

D-l I. Niculescu Doroban^u 
are 747 hect, si locuitori! 264 
hectare. 

Proprietarul cultiva 550 hect. 
(7 sterpe, 50 izlaz, 1 50 padure). 
Locuitori! cultiva 239 hect. (23 
sterpe si restui vie). 

Are o biserica, cu hramul A- 
dormirea, deservita de 1 preot 
si 1 cintare^, si o scoala mixta, 
frecuentata de 8 elev! si o ele- 
va, cu intre^inerea careia jude- 
\u\ si comuna cheltuesc 11 60 
lei. Localul s'a construit de d-l 
I. Niculescu Doroban^u. 

In raionul comunei ma! este 
1 masina. de treerat cu aburi si 
1 pod statator. 

Numarul vitelor mar! e de 
237 si al celor mici de 321. 

Dirvari, sat, face parte din co- 
muna rural& Colegiul, pi. Cri- 
covul, jud. Prahova. 

Are o populate de 217 lo- 
cuitori! (105 barbap, 1 12 femei). 
Aci e o biserica cu urma- 
toarea inscrip^ie: 

Acest sfint si Dumnezeesc lacas s'a 
ridicat din temelie de d hi! Petre Bo- 
joagea, la leatu 1824, spre pomenire si 
slava si la anul 1870 s'a reparat prin 
ajutorul mai multor voitori de miloste- 
nie. Se mat adaoga de pomenire si d-l 
Dimitrie Sturdza, care a venit in ajutor 
la acest sfint lacas cu Indemnarea si o- 
strdia d-lui Ghija Gheorghiu, spre po- 
menire. 

Dirvari. Vez! Tintava-Banulu!, 
pi. Sabarul, jud. Ilfov. 

Dirvari, piriu, jude^ul Iasi, izvo- 
raste de pe coasta nordica a 
dealului Copoul, curge prin va 
lea cu asemenea numire, se in- 



tinde spre E. intre dealurile 
Copoul si Narzasti, pana ce da 
pe valea si in piriul Zahorna, 
formind ast-fel hotarul natural 
intre com. Tautesti si Copoul. 

Dirvari, v dice a, jud. Iasi. Vez! 
Zahorna, vale, din com. Tau- 
testi, pi. Copoul. 

Dlrvari-de-Jos, com. rur. si sat, 
in jud. Mehedin^i, pi. Cimpul, a- 
sezata la distant de 66 kil. de 
orasul Severin. Comuna e for- 
mats dintr'un singur sat, avind 
2 mahalale numite: Mahalaua- 
d.-s. si Mahalaua-d.-j. Are o po- 
pulate de 1000 locuitori, car! 
locuesc in 280 case. 

Sunt 216 contribuabili. 

Ocupa^iunea locuitorilor este 
agricultura si cresterea vitelor. 
Calitatea pamintulu! este buna 

Locuitori! poseda: 69 plu- 
gur!, 128 care cu bo!, 16 ca- 
ru^e cu ca! ; 20 stup! cu albine. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot si 2 cintarep ; o scoala, 
condusa de 1 inva^ator si fre- 
cuentata de 50 elevi; o cir- 
ciuma. 

Budgetul comunei la venitur! 
este de 2503 le!, iar la cheltu- 
eli de 1536 lei. 

Numarul vitelor in aceasta 
comuna este de 2630 : 860 vite 
mar! cornute, 11 50 o!, 69 ca! si 
560 rimatori. 

Prin com. Dirvari-d.-j. trece 
soseaua ce vine de la Oprisor si 
merge in Dolj. 

Are o sosea comunala care 
o leaga de com. Dirvari-d.-j. 

De remarcat aci, ca punct 
istoric, este o ceta^ue, la N.-E. 
de com., despre care se spune 
ca ar fi facuta de Tatar!; de 
asemenea, Silistea, un loc ses, 
de care se spune ca aci s'ar fi 
robit un sat intreg de catre 
Turc! si ca sar fi dus locuitorii 
top peste Dunare. 



Dlrvari-de-Sus, sat, in judetul 
Mehedin^i, pi. Cimpul, numit 
asta-zi Gemeni. Vezi com. rur. 
Gemeni. 

Dlrvare^ti, mahala, din comuna 
rurala Folesti-d.-s., plaiul Hore- 
zul, jud. Vilcea. Cade in par- 
tea de N. a comunei, linga riul 
Bistri^a. Copi! in virsta de 
scoala urmeaza la scoala din 
mahalaua Dosul, care e la dis- 
tant de 1V2 kil. 

Dirza, sat, jud. Ilfov, plasa Zna- 
govului; face parte din com. 
rurala Crevedia. Este situat la 
S. E. de catunul Crevedia-d.-j. 
Este in legatura cu Poenari-Nicu- 
lescu printr'un drum care stra- 
bate Pad urea- Vlasie! de la S. 
spre N. 

Dirza era impar^ita inainte 
in 3 trupuri: Dirza-Dirzenceni, 
Dirza-lui-Cantacuzin si Dirza- 
Radulesculu!. Se crede ca nu- 
mele satulu! vine de la Dirzani, 
familie vech!e in Teara Romi- 
neasca. Unul dintre membri! a- 
cestei familii a scris Memoriul 
revolu^iune! de la 1821, la care 
a asistat ca martor ocular ; acest 
memoriu s'apublicat in Trom- 
peta Carpa^ilor dela 1868, in 
numerile 647 si urmatori!. 

Are o biserica, cu hramul Du- 
minica tutulor Sfin^ilor, deser- 
vita de 1 preot si 1 cintaret. 

Suprafa^a totala a satulu! e 
de 320 hect., din car! proprie- 
tarul, D-l Dr. I. M. Valenti- 
neanu si Dna Manda Dirzanca, 
au 1 57 hect. si locuitori! 163 hect. 

Popula^ia lu! e de 372 suflete. 
Comerciul se face de 2 circiu- 
mari. 

Dlrzeanu, fintina, in jud. Ilfov, 
in raionul cat. Pascaneasca, plasa 
Snagov, com. Butimanul, plasa 
Znagovulu!, numita ast-fel dela 
Stan Dirzeanu, care a avut si 



Hosted by 



Google 



DlRZEI (VALEA-) 



139 



DOAMNA 



mosia numita az! Polizoaica ce 
apar^ine de PoenariT Vulpesti, 
care mosie, acel Dirzean se zice 
ca a vindut-o pe o bani^a de 
meiu. 

Dirzei sau a Hele§teulul, (Va- 
lea-), vale, iajud. Vlasca; face 
hotar intre Letca-Vechle si Pm- 
narul si da in valea Calnistea, in 
proprietatea Naipul. 

Dirzului (Valea-), vale, in c:i- 
prinsul teritoriului com. Cuca, 
pi. SiretuluT, jud. Covurhu; se 
intinde pana in dreptui padu- 
rei Cotrosul. 

Djuvara, vie, in marginea de V. 
a satului Cazasul, jud. Braila. 

Doabra, loc izolat, comBrezoiul, 
plaiul Cozia, jud. Vilcea. 

Doabra, vale, la N. com. Bre- 
zoiul, plasa Cozia, jud. Vilcea. 
Se varsa in riul Lotrul, pe malul 
sting, tot in raionulcom. Brezoiul. 

Doaga, cdtun, in jud. Putna, com. 
Ciuslea, plasa Susi^a. Este situat 
intre Pomii-Strajescului si Sire- 
tul, mai aproapede eel d'intiu de 
cit de eel din urma. 

Are o popula^iune de 139 
suflete, can loeuese in 39 case. 

Doaga, piriii, izvoraste de sub 
dealul Doaga si se varsa in pi- 
raul Lipova, comuna Doagele, 
plasa Racova, jud. Vasluiu. 

Doaga-Vasiliu, sat, in partea 
de S. acorn. Doagele, pi. Racova, 
jud. Vasluiu, situat pe coasta 
dealului cu asemenea numire. 
(In privin^a numelui, v. Doaga - 
Son^ului). Suprafa^a sa e de 
747 hect., din carl 461 hect. 
padure si 264 hect. loc de cul- 
ture, fina{, imas, sunt ale propri 
eta^ei, iar 22 hect. sunt ale locu - 



itorilor, o populate de 50 fa- 
miliT sau 266 suflete. 

Numarul vitelor ede 176: 101 
vite man cornute, 3 capre, 14 
caT, 33 01 si 25 rimatori. 

Locuitorii poseda : 3 pluguri 
si 10 care c 1 boT, 2 pluguri si 
6 caru^e cu caT. 

Doaga-^on^ului, sat, in partea 
de E. a com. Doagele, plasa 
Racova, jud. Vasluiu. E situat 
pe coasta dealulu! cu asemenea 
numire. Si'a luat numele, se zice, 
dela niste dogari ungurT can 
stabilindu-se in padurile din 
aceasta localitate, lucrau la 
doage de vase ; iar numele de 
$on£u de la numele unui pro- 
prietar. 

Are o suprafa^a de 550 hect., 
din can 22 hect. padure si 33$ 
hect. loc de cultura, fina^, imas, 
sunt ale proprieta^eT, iar 190 
hect, sunt ale locuitorilor. Are o 
populate de 157 familil sau 416 
suflete. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot ; o moara de apa ; 1 
cri^ma; un iaz. 

Numarul vitelor e de 600: 
237 vite marl cornute, 264 01, 
1 2 capre, 2 1 cal si 66 rimatori. 

Locuitorii poseda: 15 pluguri 
si 42 care cu boi, I plug si 7 
caru^e cu cat, precum si 62 stupi 
cu albine. 

Doage (Piscul-de-la-), colina, 
in jud. Buzaii, com. si cat. Graj- 
dana; e parte goala si parte 
acoperita cu padure. 

Doagele, com. rur., in partea de 
S.-V. a plasei Racova, jud. Vas- 
luiu, la o distant de 41 kil. 
de orasul Vasluiu, si la 3 kil. de 
Pungesti, resedin^a plaseL E 
situata pe dealurile ce se inal^a 
de-a dreapta piriulu! Racova. 

E formata din satele Lipova- 
Mana tt tirei, (Valea-Hogei), Por- 



care^ul, Doaga-$on{ul si Doaga 
Vasiliti, pe o intindere de 2676 
hect., din car! 928 hect. padure 
si 1032 loc de cultura, fina{, 
imas sunt ale proprieta^el, iar 
716 hect, pecarl sunt 12 hect. 
vie, ale locuitorilor. 

Are o populate de 442 fam. 
sau 1 44 1 suflete, din car! 21 
strain!. 

Are 3 bisericf, deservite de 
2 preo^f si 2 eclisiarci ; o scoala 
intre^inuta de comuna ; o moara 
cu vapor! ; 1 iaz ; 3 circiumi. 
Comerciul se face de 4 RominI 
si 1 strain. 

Budgetul e de 2648 lei 75 
bani la veniturl si de 2524 lei 
60 bani la cheltuell. 

Statul incaseaza 948 lei de 
la 158 contribuabill. 

Vite sunt : 809 vite marl cor- 
nute, 1405 ol, 28 capre, 72 cai 
si 148 rimatori. 

Locuitorii poseda : 28 plu- 
guri $i 108 care cu boi, 3 plu- 
guri si 26 carufe cu cal, pre- 
cum si 237 stupi cu albine. 

Doagele, numire ce se da atit 
com. cit si mosiet Dobresti, 
jud. Teleorman. Mosia se im- 
parte in doua, dupa pozi^iunea 
in care se afla, in Doagele-d.-s. 
si Doagele d.-j. 

Doamna, com, rur., in jude^ul 
Neam^u, pi. Piatra-Muntele, la 4 
kil. de orasul Piatra, asezata de-a 
lungul vaeT riulul Bistri^a, pe 
podiseie si dealurile ce se in- 
tind paralele cu riul. 

Se margineste la N. cu com. 
Gircina, de care se desparte 
prin crestetul ramurilor mun{i- 
lor Bistri^a, Simion, Cirloman 
si o parte a muntelui Cozia; la 
S. si E.,se margineste cucom. 
urbana Piatra, de care se des- 
parte prin piriul Borzogheanul 
si riul Bistri^a; la S., se margi- 
neste cu com. Vmatori-Dum- 



Hosted by 



Google 



DOAMNA 



140 



DOAMNA 



brava-Ro$ie, de care se des- 
parte prin limits conventional; 
la V., se mSrgine§te cu com. 
PSngSra#, de care se desparte 
prin ramura mun^ilor Vii^oara, 
Bisericani, cum $i cu com. Va- 
durile, de care se desparte prin 
rful Bistri^a. 

Pe teritoriul com. seaflS mal 
mulflf mun^l insemnap precum: 
Bitca-Doamnel, Schitul - CSrbu- 
noasa, Capriana $i aljil. 

Terenurile sale sunt in parte 
argiloase, con^inind in mare par- 
te forma^iunea silifierS; dealu- 
rile ce se intind de a stinga 
riulul Bistri^a sunt goaie, ple- 
?uve, rSminind acoperite cu pS- 
durl numal cele ce se ridicS 
mal spre nordul acestora, cum 
?i acele ce se intind cStre dreap- 
ta riulul. 

Este formats din satele: Doam- 
na, Cindia, MSnSstirea-Bistri^a, 
SSrata - VSraticulul $i Vii§oara, 
cu o suprafa^a cam de 4000 
hect. (coprinzindu-se ?i locali- 
tS^ile Cazaci). Are o populate 
de 381 fam. sau 1362 sufl. din 
carl 667 barbap, 695 femel; 677 
necSsStorip, 584 casatori^i, 98 
vSduvl, 3 divor^ap, 51 nevolnici; 
6 fam. de Evrel, 1 fam. de Unguri. 

$tiu carte 128 persoane. 

Dintre locuitoril improprietS- 
riflf in 1864, sunt astS-zl: 99 
care stSpinesc in$i §1 locurile 
lor, 7 ca urma$l. Dintre ceT 
improprietSri^l in 1878, sunt 
astS-zi: 48 carl stSpinesc ln$i$l 
locurile lor, 13 ca urma$l $i 32 
care de $i insurant $i cultivator! 
de pSmint, n'au insS nicl un fel 
de proprietate, precum nicl pu- 
tin^a de a mo?teni dupa urma 
pSrin^ilor lor legiui^L 

SStenil se ocupS cu agricul- 
tura ?i cre^terea vitelor ; strain ii, 
cu industria §i specula^iunea. 

Ima^ul (suhatul) are o intin 
dere de 360 hect. ?i nutre^te 
un numSr de 2007 capete de 



vite, dintre carl: 240 bol, 200 
vacl, 980 of, 32 cal, 200 rimS- 
torl $i 242 vite mici cornute. 

In aceasta comunS se aflS : 
4 bisericl $i 1 paraclis (una in 
stare bunS $i 3 ruinate), intre 
carl se numSrS $i mSnSstirea 
Bistri^ei, cu 8 deserven^i: 1 ar- 
chimandrit, 2 cSlugSrl, 2 preop 
$i 3 dascSH, platip cu 2232 lei 
subven^iunea din partea statu- 
lul §i 727 lei 32 ban! din par- 
tea comunel. Este o $coalS, con- 
dusS de 1 invS^Stor platit de 
catre stat ; 1 piuS pentru fScu- 
tul sucmanelor $i a postavuri- 
lor; 5 morl de apS; o vararie; 
3 ferestrae pentru fasonatul lem- 
nelor de brad ; o olarie; 3 schele 
pentru sta^ionarea plutelor pe 
malul Bistri^ei ; 2 fierSrii ; o fa- 
brics de scrobealS; o fabrica 
de sSpun. 

Budgetul com. e de 6269 lei 
la veniturl $i de 6075 lei $i 47 
bam la cheltueli. 

NumSrul contribuabilor : 225. 

Comunica^iunea cu satele ve- 
cine se face prin $oseaua mixta 
Piatra- Prisacani, care strabate 
com. prin mijlocul el; printr'un 
drum ce duce din ?oseaua pre- 
cedents (dintre kil. 61 —62), la 
manastirea Bistri^el ; printr'un 
drum ce duce paralel cu malul 
drept al riului Bistri^a, precum 
$i prin alte drumurl cari leagS 
diversele localitap margina$e. 

Doamna, sat, in jud. Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, com. Doam- 
na, situat pe malul riului Bistri^a, 
la 2 kil. depSrtare de ora$ul 
Piatra. Se mal nume^te ?i Bitca- 
Doamncl. 

Are o popula^iune de 32 fa- 
milii sau 104 sufl., dintre carl: 
5 1 bSrba^l, 5 3 femel ; 43 necS- 
sStori^l, 54 casatorip ; 7 vSduvi, 
7 nevolnici. SStenil sunt top 
Rominl, $i se ocupa cu munca 
cimpulul. 



NumSrul contribuabilor: 32. 

In acest sat se afla o moarS 
pe apa Bistri^el. 

Vite sunt 89 capete: iobol, 
15 vacl, 30 ol, 2 cal, 20 rima- 
tori $i 20 junci. 

Doamna, czmpie ; in jud. Mehe- 
dinp, pi. Cimpul, com. rur. Do- 
bra. 

Doamna, colina, in com. Fin- 
^e?ti, jud. BuzSu. E acoperita 
cu vii. In poale are o sorginte 
de apa minerals. 

Doamna, loc izolat, jud. Ilfov, 
pi. Znagovul. 

Doamna, mosie, in jud. Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, com. cu ace- 
la?! nume. Se aflS a^ezatS in- 
tre Petro-Dava, proprietaple ur- 
bel Piatra $i mo^ia SSrata. Este 
proprietatea erezilor defunctului 
Trassivuio Leventi. Are sat. 
Venitul anual se socoteste de 
la 10 — 1 1 000 lei. 

Doamna, riu, izvore^te din plaiul 
Nuc^ora, jud. Muscel $i este 
format din douS izvoare: unul 
vine din muntele Valea-Rea, 
curge de aci ca la 30 m. spre 
S. dupa care formeazS o cas- 
cadS ca de 35 — 45 m., care 
atrage admirapunea tutulor vi- 
zitatorilor. Apa in cSderea el 
face un vuet ingrozitor. Locu- 
rile de prin prejur sunt foarte 
sSlbatice $i cu greti de strSbS- 
tut din cauza inclinapunilor te- 
renulul. 

Un alt izvor lese din mun- 
tele Bindea $i se une$te, in mun- 
tele Nisipi, cu eel din Valea- 
Rea, formind riul Doamna. Se 
mai vorbe$te ?i de un alt izvor 
mai neinsemnat, care se aflS in 
muntele Dara. 

Ast-fel format, acest riu se 
scurge pe lingS munpl Nisipi, 



Hosted by 



Google 



DOAMNA 



141 



DOAMNEl (MUNfll-) 



Furfuescu, cotind spre V. pe lin- 
ga Mali^a, Valea-Lunga, Movrea, 
Basa, Lespezile, Clabucetui si 
apoi isi continua drumul udind 
comunele: Nuc^oara, Corbi, Poe- 
narei, Corbisori, Stanesti, Dom- 
nesti, Petrosani si Badesti si 
intra, in plasa Riurile udind co- 
munele: Retevoesti, Laicesti, 
Cosesti, Darmanesti, Piscani, Co- 
libasi, Ciumesti si Maracineni, 
varsindu-se in riul Arges, la N. 
si foarte aproape de orasul Pi- 
testi. 

Valea acestui riu are o sosea 
ce merge pana. la comuna Nuc- 
soara si care aproape in totali- 
tatea ei, este pietruita. 

Riul Doamna primeste Riul- 
Tirgulul, la com. Colibasi, plasa 
Argeselul, si impreuna cu aflu- 
en^ti sal curge dupa razele unui 
evantaliu, in sesuri a caror lar- 
gime variaza de la I — 2 kil. 
in partea inferioara a cursului 
lor. 

Afluen^ii riului Doamna sunt 
torentiosi si constituesc in tim- 
pul ploilor sau al topirei zape- 
zilor obstacole foarte serioase. 
Se crede ca riul Doamna si-a 
luat numele de la o doamna 
din familia Basarabilor, care a 
facut, la com. Corbii, o mica bi- 
sericu{5 intr'o pestera, care bi- 
serica exista si asta-zi sub nu- 
mele de Biserica - Zghiabului. 

Doamna, piriia§, in jud. Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, com. Doam- 
na. Izvoreste din ramura mun- 
^ilor cu acelasi nume, la locul 
unde acea ramura se uneste cu 
ramura muntelui Malaesti. Cur- 
ge spre E. de Bitca si se varsa 
in riul Bistrita, in fa^a satului 
Manastirea-Bistri^ei. 

Doamna, cascadd, jud. Muscel. 
Vezi Valea-Rea, munte. 

Doamna (Pe-), /*zW^injude{ui 



Muscel, pi. Dimbovi^a, com. Ce- 
{eni-din-Deal. 

Domnei (Bltca-), sat, jude^ul 
Neam^u. Vezi Bitca-Doamnel. 

Doamnei (Bitca-). Vezi Bitca- 
Doamnel, deal, in ramura Coz- 
lei jud. Neam^u. 

Doamnei (Bitca-). Vezi Bitca- 
Doamnei, munte, in ramura Cer- 
negura, jud. Neam^u. 

Doamnei (Dealul-), deal, jud. 
Iasi. Se intinde de la V. spre 
E., din jos de dealul Parmuva, 
pe malui drept ai sesulul Bah- 
luiului, pana in satui Osoiul, unde 
formind un pise in forma ou- 
lui, numit Piscul-Oulul, face ho- 
tarul la E. intre teritoriul satu- 
lui Tomesti, pi. Codrul si satul 
Chipiresti; coastele lui sunt a- 
coperite de vii si livezT iar o 
mica parte cu padure ; pe poa- 
la de N.-E. trece soseaua na- 
^ionala Iasi-Tu^ora, iar pe cea 
de S., soseaua jude^eana Iasi- 
Falciu. 

Doamnei (Fintina-), loc cu 
fintind, jud. Bacati, pi. Tazlaul- 
d.-j., com. Ripile, de pe terito- 
riul satului Borzesti ; se crede 
ca fintina a fost facuta cu chel- 
tuiala mumei lui Stefan-cel-Mare. 

Doamnei (Girla-), piriu, jud. 
Bacau; pi. Tazlaui-d.-j., com. 
Ripile, trece prin satul Borzesti 
si se varsa de a dreapta Tro- 
tusului, la Vadul-Tatarului. 

Doamnei (Gura-). Vezi Gura 
Doamnei, jud. Neam^u. 

Doamnei (Iazul-), iaz, pe teri- 
toriul satului Fintinelele, com. 
§ipotele, pi. Bahluiul, jud. Iasi. 

Doamnei (Mun^ii-), ramura de 



tnunff, in com. Doamna, plasa 
Piatra-Muntele, jude^ul Neam^u. 
Sta in legaturS cu mun^il Cer- 
negura din a careia ramura face 
parte. 

Paturile ce intra In forma^iu- 
nea acestor mun^I au inclina^iu- 
nea generala c&tre S.-V. si sunt 
asa de incre^ite si asa de tare 
incilcite, in cit ingreueaza foarte 
mult studiul lor. Se observa 
insa chiar de la capatul podulul 
de peste riul Bistrita, care uneste 
orasul Piatra cu com. Doamna, 
ca nu se ma! vad de loc ade- 
varatele depozite menelitice, ci 
numal alter nan^e de Bonarokwa 
cu lezpezl cu ' impresiunl nume- 
roase de pesti si bolovani foarte 
man de conglomerate, ce zac 
imprastiate pe povirnisul mun- 
telui. Acesti bolovani nu sunt 
rotunzip de ape, ci numa? pu- 
^in ataca^I de agen^ii atmosfe- 
rici, si sunt neaparat cazu^I din 
virful muntelui. Conglomerated 
sunt din zona inferioara a for- 
ma^iunii cu sare si sunt in pre- 
lungirea celor ce formeaza baza 
muntelui Cozla, precum si a ce- 
lor din fafa satului Valeni. Mai 
iucolo, si chiar in malul Bistri- 
^el, se vad marnele salifere su- 
periore, ceea ce intareste si mai 
mult ideea, ca in susul munte- 
lui, on chiar acolo, dar acope- 
rite de terenuri quaternare si 
vegeta^iune, trebue sa fie con- 
glomerated zScind in straturl. 

Nu departe de gura Piriului- 
Doamnei se vad greziuriie de- 
pozitelor Sztrolka cu infiltra^iuni 
de spath, frumos cristalizat in 
romboedri ; urme dese de plante 
carbonizate se gasesc in aceste 
greziuri si resturile sunt une- 
orl sub forma de lentile. Ban- 
curile de greziu sunt vristate 
cu paturl sub^iri de conglome- 
rate compuse din boabe de co- 
loare verzie (caracteristice eo- 
cenulul). 



Hosted by 



Google 



DOAMNEt (MUNJII-) 



142 



DOBA 



In susul Piriuhri-Doamnef se 
constats din nou prezen^a for- 
ma^iunil cu sare, formind tota- 
litatea mun^ilor din stinga $i 
din dreapta piriuluT. Lezpezile 
de mare erau acoperite une-ori 
pe amindoua fe^ele cu o pulbe- 
re galbie, in care se constata 
prezen^a pietrel acre ; aceste 
marne ati o coloare neagra pro- 
nun^ata, datorita infiltra^iunel 
de bitumen ; in adevar, incalzind 
buc&$I de marne, se capata mi 
ros de bitumen $i marna se 
face albSstrie. Depozitele dc 
Sztrolka se vad $i in albia Pi- 
riuliI-Doamner. 

In Mun^il - Doamnei despre 
stinga Bistritei, carl vin in pre- 
lungirea ramurel muntelui Cozla, 
se observa forma^iunea cu sare, 
dar nu $i sistema cu conglo- 
merate, dupa cum se observa 
in muntele Cozla. 

Mun^ii-Doamnei sunt la ace- 
la?! nivel de culme cu top 
mun^i? ramurei Cernegurei. 

Doamnei (Mun^ii-), ramur&de 
munfi, situata pe hotarul com. 
Buhalni^a, Hangul fi Bah:ate$ti, 
in plasa Piatra-Muntele, jude- 
{ul Neam^u. 

Doamnei (Padurea-), pddure, 
jud. Bacau, plasa Bistri^a-d.-j., 
com. Dealul-Nou, cu o intindere 
de 286 hect., apar^inind fami- 
liei Miclescu. Are arbori foio$T. 

Doamnei (Plrtul-), piriu, jud. 
Boto?ani, izvore^te din locul 
Izvorul-Doamnef, uda partea de 
N. a satulul Deleni, com. De- 
leni, ?i unindu-se cu Piriul-Curtii, 
formeaza Piriu 1-Josenilor $i se 
varsa in iazul Gurgueta, la N.- 
E. de Deleni. 

Doamnei (Pirtul-), piriu, intre 
com. Poroschia $i ^pgane^ti, din 
pi. Marginea, jud. Teleorman. 



Izvore^te din dealurile Vaiel-Na- 
novului, luind direc^iunea spre 
com. f igane?ti $i, dupa ce trece 
?oseaua jude^eana Alexandria- 
Zimnicea, se vais& in Piriul-Na- 
novului, ale carui ape se scurg 
$i ele in riul Vedea. 

Doamnei (Satul-), sat, comuna 
Curte^ti, pi. Tirgul, jud. Boto- 
$ani. Vezi Manastirea-Doamnei. 

Doamnei (Valea-), vale, com. 
Ceta^eni-din-Deal, plaiul Dim 
bovi^a, jud. Muscel. 

Doamnei (Valea-). Vezi Vale 
nii- Doamnei, jud. Nearn^u. 

Doamnele, munte, jud. Dimbo- 
vi$a, vecin cu Batrina fi Obir- 
$ia, ai caror proprietan sunt in 
Transilvania. 

Doamnele, munte, in jud. Mus- 
cel, in fa£a Ceta^uiel iu! Negru- 
Voda\ spre V., numit ast-fel de 
la locuin^a Doamnei Ana, sotia 
lui Negru-Voevod ?i a familieT 
domne^tf, pe aceste culm!. 

Din acest drum se deschi- 
deau alte doua drumun pe cul- 
mea mun^ilor : unul mergea 
drept in albia Dimbovi^ei $i 
altul in muntele Sf. Hie. Se 
crede c& aceste drumuri, asta- 
zi astupate, erau impfetrite. 

In acest munte se vad doua les- 
pezi de piatra in forma de ba- 
sin, cari serveau, spune legenda, 
de scaldatoare lui Negru-Voda 
$i so^iei sale, dupa vechea da- 
tina romina. Pu^in mai sus se 
vad doua urme de picior, sa- 
pate in piatra, — urmele incal^a- 
mintel lui Negru-Voda $i a doam- 
nei Ana, dupa cum spune tra- 
dhVia. 

Doamnele, munte, la N. de co- 
muna Comarnicul, pi. Pele^ul, 
jud. Prahova, de la poalele ca- 



r ua izvoresc vaile Conciul ?i 
Ora^iele, car! se varsa in riul 
Prahova, pe malul sting. Este 
proprietatea Eforiei Spitalelor 
Civile. 

Doamnele (Muntele-), pifdure 
particulard, supusa regimului 
silvic inca din anul 1883, pe 
mo^a Muntele-Doamnele, pen- 
dinte de com. Comarnicul, pla- 
iul Pelesul, jud. Prahova. 

Doana, loc izolat, sub malul 01- 
tului, linga viT, la E. de com. 
Comani, pi. Siul-d.-j., jud. Olt, 
de unde incepe a izvori piriul 
Siul. 

Doanda, vdlcea, com. Ciorte^ti, 
pi. Mijlocul, jud. Vilcea. 

Doarme-Rau, ses, linga Miletin, 
in partea de E. a comunei Uri- 
ceni, pi. Cosula, jude^ul Boto- 
$ani. 

Doba, com. rur., in N.-E. placet 
Oltefui-Oltul-d.-s , jud. Roma- 
na{i, situata linga Olt, unde 
£armul drept al acestui fluviu 
are 132 m. 76 altitudine d'a- 
supra nivelului marii, la 18 kii. 
departe de Bal$ $i la 40 kil. 
de Caracal, in apropiere de $0- 
seaua ?i linia ferata Caracal-R.- 
Vilcea. Este formata din satul 
cu acela$i nume ?i Schitul-Doba. 
Mai inainte (1882) satul Doba 
a format o com. cu Coliba?ul. 

Are o populate de 252 fa- 
milii, sau 983 suflete, din carl 
406 barba^f ?i 577 feme!; 441 
casatori^I ?i 542 necasatorip. 

Stiu carte 22 persoane; iar 
963 nu $tiu. 

Sunt 194 contribuabili. 

Budgetul comunei pe 1886 — 
87 a fost de 2078 lei la veni- 
turi $i de 2000 lei la cheltuelT. 

Locuitorii se ocupa cu agri- 
cultura ^i cre^terea vitelor. 



Hosted by 



Google 



DOBA (SCHITUL-) 



148 



DOBLEA. 



Vite man sunt 5 14, vite mici 
900 si porci 200. 

Are 4 circiumi si 2 bise- 
rici: Buna-Vestire (i836)sicea 
de la Schit, Intrarea - in - Bise- 
rica (18 14), facuta de Ierom. 
Climent ; sunt deservite de 2 
preo^i si 4 cintarepf. 

Doba (Schitul-), cdtun, in spre 
N. com. Doba, pi. Olte^ul-Oltui 
d.-s., jud. Romanati. E situat 
in valea Dobrina. 

Dobana, balta, in jud. Dolj, pi. 
Cimpul, com. Poiana. 

Dobirceni, com. rur,, jud. Boto- 
sani, situata in partea de V. a 
placet Stefanesti, pe un teritoriu 
deluros si compusa din satele Cis- 
masesti si Dobirceni. Este udata 
de piriul Corogea care trece 
prin mijlocul comunei si de piriul 
Mugu^a, prin partea de E. Are 
si 6 iazuri. 

Suprafata com. e de 3183 
hect, din care 2717 hect. ale 
proprietarilor man si 466 hect. 
ale locuitorilor. Are o populate 
de 291 familif, sau 1001 suflete, 
care locuesc in 200 case. Sunt 
186 contribuabili, top locuitori 
Romini, can se ocupa cu agri- 
cultura si cresterea vitelor. 

Intinderea locurilor cultivate 
in 1890, a fost de 1787 hect. 

Pe teritoriul com. se afla 47 1 
hect. paduri, formate mai mult 
de stejar, care se exploateaza. 

Vii sunt S hect. 

Locuitorii posedS: 402 boT si 
vacT, 51 cai, 36001, 222 porci; 
200 stupi cu albine. In aceasta 
com. se afla 1 moara cu 2 pietre. 

Budgetul com. e de 4030 lei 
la venitun si 4009 lei", 70 ban! 
la cheltuelf. 

Are 2 biserici, deservite de 
2 preopf si 3 cintare^T ; 1 scoala 
mixta cu 1 inva^ator, frecuen- 
tata de 30 bae^T si 2 fete. 



Dobirceni, sat, in partea de S. 
a com. Dobirceni, jud. Botosani, 
pi. ^tefanesti, asezat pe un deal 
inclinat spre N. 

Intinderea mosiei e de 2043 
hect., din carl 1716 hect. ale 
proprietarulul si 327 ale locuito- 
rilor. Teritoriul e ocupat cu se- 
manaturi si parte cu padure. 

Locurile cultivate au o intin- 
dere de 1071 hect. 

Padurile au o intindere de 429 
hect. ; viiie au 5 hect. 

Numarul vitelor e de 679 : 269 
boi si vaci, 35 cai, 250 o!, 125 
rimatorl. 

Sunt 200 stupi. 

In acest sat e resedin^a com. 
Dobirceni. Are o populate de 
223 familil, sau 749 suflete, carl 
locuesc in 140 case. Are 1 bise- 
rica, deservita de 1 preot si 2 
cintarefi; 1 scoala mixta, infiin- 
^ata la 1879, condusa de 1 inva- 
^ator platit de Stat ; frecuentata 
de 30 bae^i si 2 fete. 

Dobirceni, sat, in partea de E. 
a com. Munteni-d.-j., pi. Crasna, 
jud. Vasluiu. E situat pe coasta 
si valea dealului Dobirceni, pe 
o suprafata de 472 hect., din 
carl pe 34 hect. sunt vii. Are 
o populate de 162 familil, sau 
344 suflete Romini, ocupindu-se 
cu agricultura, cresterea vitelor 
si cu cultura viei. 

Are o biserica, facuta din bir- 
ne, de obstia locuitorilor, bise- 
rica a careia vechime se zice 
a fi de mai bine de 200 anl, si la 
care acum deserveste un preot 
si 1 eclesiarc. 

Numarul vitelor e de 652 : 249 
vite man cornute, 296 01, 26 
capre, 2 cat si 79 rimatorl. 

Locuitorii posedS: 37 plugun 
si 74 care cu boi. 

Dobirceni, deal, spre N.-V. de 
satul Dobirceni, din com. Mun- 
teni-d.-j., pi. Crasna, jud. Vas- 



luiu, pe coasta caruia e asezata 
o parte a satuiul. 

Dobirceni, iaz, in satul Dobir- 
ceni, com. Dobirceni, jude^ul 
Botosani. 

Dobirceni, piriu, pe teritorui 
cat. Munteni-d.-j., pi. Crasna, 
jud. Vasluiu, numit ast-fel de 
la valea Dobirceni. Izvoreste din 
fundul vaiel de sub dealul Do- 
birceni, curge prin mijlocul sa- 
tuiul m spre S. ; trece in com. 
Minjesti ; si se varsa in piriul 
Crasna, ce desparte com. Mun- 
teni-d.-j. de jud. Falciu. 

Dobirceni, podis, spre V. de sa- 
tul Dobirceni, din com. Munteni- 
d.-j., pi. Crasna, jud. Vasluiu. 

Dobirceni, vale, se intinde la 
E. de satul Munteni-d.-j., spre 
Dobirceni, com. Munteni-d.-j., 
pi. Crasna, jud. Vasluiu. 

Dobirceni-Raze^I, sat, in par- 
tea de N. a com. Minjesti, pi. 
Crasna, jud. Vasluiu, alaturea 
cu satul Dobirceni, din com. 
Munteni-d.-j. Are o suprafata 
de 150 hectare si o populate 
de 30 familil, sau 150 suflete. 
Numarul vitelor e de 138 : 66 
vite marl cornute, 50 01 si 22 
rimatori. 

Locuitorii poseda: 6 piugurl 
si 10 care cu bof. 

Doblrcenilor (Padurea-), pet- 
dure, de stejar, in partea de V. 
a com. Dobirceni, jud. Botosani ; 
are o intindere de 300 hect. 

Dobja, deal, in jud. Roman, pi. 
Siretul-d.-s., com. Sagna, spre 
E. de satul Sagna. 

Doblea, cdtun, din jud. si plasa 
Argesului, pendinte de com. 
rur. Cerbureni-Iasul. 



Hosted by 



Google 



DOBOCA 



144 



DOBRE (INSULA-LUI-MOS-) 



Doboca, virf de munte. Vezi 
Coarnele, jud. Bacau. 

Dobo§, jud- Iasi. Vezi Parmuva, 
deal, com. Tomesti, pi. Codrul. 

Dobo^ani, numire, ce se mai da 
cdtunului Vulturesti-d.-s., plasa 
Argesului, jud. Muscel. 

Dobra, com, rur, si sat, in jud. 
Mehedin^i, pi. Cimpul, ladistan^a 
de 49 kil. de orasul T.-Severin. 
Satul Dobra formeaza com. cu 
Cosanda si Ostrovul, marginin- 
du-se la E. cu com. Balaci^a- 
de-Dumbrava; la S. cu com. 
Vladaia; la V. cu com. Alma- 
jelul, si la N. cu com. Slasoma. 
Are peste iooo loc. can stau in 
196 case. Ocupa^iunea locuito- 
rilor este numai agricultura si 
cresterea vitelor,calitatea pamin- 
tului fiind buna. El poseda : 62 
plugurl, 120 care cu boi si 18 
caru^e cu caT. 

In com. este : o biserica deser- 
vita de 1 preot si 2 cintarep; o 
scoala cu 1 inva^ator, frecuen- 
tata de 28 elevi. 

Budgetul com. coprinde: la 
venituri suma de lei 2862, iar 
la cheltuelf suma de 2086 lei. 

Numarul vitelor este de 195 1 : 
780 vite man cornute, 45 cai, 600 
01, 40 bivoll si 486 rimatori. 

Prin aceasta com. trece so- 
seaua Corla^elul-Almajelul-Bala- 
ct$a sau Biclesul-Guardeni^a-Ba- 
laci^a-Dobra. 

De notat in aceasta comuna 
sunt : Chnpur-Dobre?, Coada-de- 
Padure, Lacul-Rosu, Seracoa- 
vele, Dona si Sestul;valea Bir- 
na-Dobrei ; Dealul - PlinicioareJ ; 
Fa^a-Inalta, Padina, dealurile: 
Ostrovului, CosandaT, Bandalau- 
lui si Birnei. 

Prin padurea DobreT de linga 
com. Dobra, trece Valul-luI-Tra- 
ian, pe partea de S. a com. ; vine 
despre Dealul- Almajelului si des- 



pre Padina-Mica, trecindspre Ba- 
laci^a - Guardeni^a - Cieanovul in 
Dolj, unde continua, strabatind 
jud. Dolj spre jud. Romanati, 
cunoscindu-i-se urma sub nu- 
mele, pe unele locuri, de Brazda- 
luMorgovan, iar pe altele de 
Drumul-luI-Traian. 

Dobra, com, rur aid, jud. Dim- 
bovi^a, plasa Talomi^a. E situata 
la S.-E. de Tirgoviste, pe malul 
drept al lalomi^ei, pe soseaia 
jude^eana Tirgoviste-Butimanul 
si pe o cimpie intinsa. Are o 
populate de 860 locuitorl. Cim- 
piile acesteT comune produc 
cereale multe; sunt pasuni in- 
tinse, si padun in apropiere. 
In comuna este o biserica si o 
scoala comunala. 

Se invecineste spre E. cu co- 
muna Gheboaia de care se des- 
parte prin Ialomi^a, spre V. cu 
Corna^elul, spre N. cu Baleni si 
spre S. Bilciuresti. 

Dobra, cimpie, in jud. Mehedinti, 
plasa Dumbrava, com. rurala 
Slasoma. 

Dobra, munte, in jud. Mehedinti, 
plaiul Closani, malt de 1923 
metri de asupra nivelului MariT- 
Negre. Este ia granita ^areT, 
despre Banatui-Temisianei. 

Dobra, deal, in jud. Mehedinti, 
plasa Cimpul, com. rur. Dobra. 

Dobra, pise, spre E. de com. Sim- 
buresti, plasa Oltul-d.-s., jud. 
Olt, cu o lungime de vr'o 800 
metri si cu direc^ia dela V. 
spre E. Pe parte din el se 
cultiva cereale, pe parte sunt 
pasuni, si parte este paduros. 

Dobra, deal, jud. Bacau, com. 
Birsanesti, plasa Tazlaul - d. - j . 
pe linga piriiasul Caraclau, ceva 
mal sus de Lazar, linga care 



se afla siliste si unde s'au gasit 
hirburi si mai multe pietre in- 
fipte in pamint, urme de biserica 
si o piatra mare cu o vechie 
inscripfie. Aceasta piatra nu 
mai exista astazi, fiind luata 
de locuiton. Locul unde a fost 
biserica se chiama Tintirim, iar 
satul s'ar fi numit Dumiresti. 

Dobra, virf de munte, cea mai 
inalta creasta a muntelui Dobra, 
numit si Virfui-Dobrei, in jud. 
Mehedinti, plaiul Closani, com. 
rurala Closani. 

Dobra, pddure, supusa regimuluT 
silvic, pendinte de com. Nen- 
ciulesti, plasa Cerna-d.-j., jud. 
Vilcea. 

Dobra, piriu, in jud. Mehedinti, 
plaiul Closani, comuna rurala 
Closani ; izvoreste din muntele 
Dobra si se varsa in apa Cerna. 

Dobra, vale, in jud. Mehedinti, pi. 
Dumbrava, com. rur. Slasoma. 

Dobra, vale, in jud. Mehedinti, 
pi. Cimpul, com. rur. Dobra. 

Dobra (Muntele-), pddure par- 
ticulard, supusa regimului silvic, 
cu o suprafa^a de 2000 hect., 
situata in com Brezoiul, plaiul 
Cozia, jud. Vilcea. 

Dobraia, deal, acoperit cu padun 
si livezi, in partea de S. a 
comunei Mihaesti, plasa Riurile, 
jud. Muscel. 

Dobrana, locuififd izolatd, com. 
Poenarei, plaiul Nucsoara, jud. 
Muscel. 

Dobrana, vale, jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-s., de pe teritoriul co- 
munei Filipeni. 

Dobre (Insula-lui-Mo§-), in- 



Hosted by 



Google 



DOBRE (MOVILA-LUI-) 



145 



DOBRENI 



sula, in Dunare, bra^ul eel ve- 
chiu. E situata in partea vestica 
a plasil Marin, si in cea sucl- 
vestica a comunei Turcoaia, jud. 
Tulcea. Are o forma lunguia^a ; 
o lungime de 1500 metri, o 
latime medie de 700 metri, o 
intindere totalade 80 hect. Este 
joasa, cu malurile la nivelul 
apel; in mare parte este inun- 
data cind vin apele man; este 
acoperita cu padun de salcii. 

Dobre (Movila-lui - ), movila, 
jud. Tulcea, pi. Isaccea, pe teri- 
toriul com. rur. Frecatei. Este 
naturala, acoperita cu verdea- 
{a. E unul din virfurile estice 
ale dealului Calicul, de unde 
pleaca dealul Cataloi. E situata in 
partea estica a plasei si sud- 
estica a comunei. Are 116 m., 
dominind asupra satuluT Freca- 
tei, vaei Telita si asupra dru. 
mului comunal Freca^ei-Cataloi 
si Freca^ei-Hagilar. 

Dobre (Privalul-lui-), prival, 
jud. Braila, incepe din partea 
stinga a jepsei Iapa si da in 
partea S.-V. a lezerului Dobre. 

Dobrea, vale, care desparte cat. 
Sterianul-d.-j., de Linia-Paltinea- 
nu, jud. Ilfov, pi. Znagovul. 

Dobreanul, piriu, izvoreste de 
sub dealul Bodesti, com. Bo- 
desti, jud. Vasluiu, pi. Mijlocul. 
Curge spre V. si se varsa in 
piriul Rebricea, maT in jos de 
satul Scinteia, dupa ce primeste 
afluentl piraTele: Furniceasa, Mir- 
zoaia si Bodesti. 

Dobreasca, pddure, supusa re- 
gimului silvic, jud. Muscel, pi. 
Podgoria, com. Dobresti, in in- 
tindere de 1500 hect. 

Dobrei (Dealul), deal, in jud. 
Suceava, com. M&lini. 



Dobrei (Dealul-), deal, in jud. 
Suceava, com. Brada^elul. 

Dobrele, iezer, jud. Braila, intre 
canalul Cremenea si Vilciul, la 
hotarul de N. a com. Bertesii- 
d.-j. Se uneste cu canalul Ma- 
nusoaia prin privalul Vintoaia. 

Dobrele, iezer e, jud. Braila, in 
jud. Braila, situate in ostrovul 
Iapa, la E. de iezerul Jagara. 
Intr'insele da Privalul-luI-Dobre. 

Dobreni, com. rur,, in jude^ul 
Neamtu, pi. Piatra-Muntele, a- 
sezata pe sesurile ce se intind 
din dreapta spre piriul Cracaul 
pana in crestetul dealurilor Ba- 
laurul si Cuejdiul, ocupind toa- 
ta zarea muntoasa in spre N., 
pana pe culmele ce se intind 
catre S. de manastirea Horai^a. 
Forma terenurilor acesteico- 
mune e din cele mai curioase; 
e de jur imprejur cercuita prin- 
tr'un lan{ de mun^i-dealuri, care, 
incepind din dreptul satului Ma- 
lul, se continua spre V. pana 
in marginea satuluT Sarata, si 
apoi spre N.-V. pana la izvorul 
piriiasului Muncelul (fundatura 
despre com. Cracaoani si Bu- 
halni^a), iar de aci se recurbea- 
za spre N. si apoT incepe spre 
E.-S. pana in marginea satului 
Dobreni, alcatuind un oval prin 
mijlocul caruia, din fundacul de 
la izvorul Muncelului, la o e- 
gaia distant intre cele doua 
laturi, se intinde o alta sira de 
mun^f panS in dreptul satului 
Almas; asa ca privind din in- 
nal^ime ni se reprezinta ca un 
ot chiriiic, asezat invers si aple- 
cat spre dreapta. 

Se margineste la N. cu com. 
Bodesti-Precistei si com. Craca- 
oani, com. Buhalni^a si intregul 
teritoriu al com. Gircina; la S. 
si E. cu com. Cadulesti si com. 
Ciiiigi. 



Este formata din satele : Do- 
breni, Casaria, Malul, Masca- 
testi, Almasul, Negresti si Po- 
iana-Almasului, avind o supra- 
fa^a de 6019 hect. (4209 falcl), 
si o pop. de 733 fam., sau 2874 
sufl., car! loeuese in 680 case; 
sunt 1395 barba^I, 1469 femel, 
1551 necasatori^i, 1070 casato- 
rip, 229 vaduvi (din car* 206 
vadane), 43 nevolnicl, 14 divor- 
$ap; 600 baie^I, 598 fete; 12 
EvreT. Stiu carte i70persoane, 
nu stiu 2694, 

Dintre locuitorii improprieta- 
ri^I in 1864, sunt asta-zl 80 carl 
stapinesc tnsi-sl locurile lor; 
274 ca urmasl; 80 neavind nici 
un fel de proprietate si nici 
putin^a de a mosteni dupa urma 
parin^ilor lor legiuip. 

Locuitorii se ocupa cu agri- 
cultura si exploatarea paduri- 
lor ; solul, relativ, este produca- 
tor si se cultiva pe o intindere 
de 1553 hect. 

Imasurile au o intindere de 
143 hect. si nutresc 2585 capete 
de vite. 

In aceasta com. se afla : 7 
bisericl (3 facute de satenl si 
4 de parti cularl), deservite de 
6 preo^T si 8 eclesiarcl ; 3 scolf, 
frecuentate de 179 elevi; 5 mori 
pentru macinat; 5 herastrae pen- 
tru taiatul si fasonatul lemne- 
lor; 3 fierarii; 2 butnaril; 3 ro- 
tarii; o vararie; o olarie ; doT 
caretasf, 1 cojocar si 1 {esator. 

Budgetul com. ede 9586 lei, 
26 ban! la veniturif si de 8329 
lei, 25 bani la cheltuelt. 

Contribuabill sunt 436. 

Comunica^iunea cu satele ve- 
cine se face prin : soseaua ju- 
de^eana Piatra-Neamtu, care in- 
cepe din crestetul dealului Ba- 
laurul (cantonul Sarata, venind 
diri oras) si parcurge com. pe 
o intindere mal bine de 5 kil. ; 
prin soseaua jude^eana Dobre- 
ni-Moinesti, care merge paralel 



6S878. Marele Mcfiovar Geoqmiii. Vol. JIT. 



19 



Hosted by 



Google 



DOBRENI 



146 



DOBRENI-ClMPURELUL 



cu piriul Crac&ul; prin soseaua 
comunaia care incepe din drep- 
tul kil. 7 al sosele? Piatra-Neam- 
\u si str&bate prin drumurile 
naturale : Dobreni, Negresti, Po- 
enele. 

Dobreni, sat, face parte din co- 
muna rur. Dobreni-Cimpurelul, 
jud. Ilfov, pi. Sabarul. Este si- 
tuat la S. de Bucuresti, pe ma- 
lul sting al riulul Sabarul. Aci 
este resedin^a prim&riei. 

In aceasta com. s'a n&scut 
Constantin §erban Basarab, po- 
reclit Cirnul, fiul natural al lul 
Radu-Voda §erban, care a dom- 
nitde la 1654 — 1658, sieracu- 
noscut sub numele de Serdarul 
Constantin din Dobreni. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
2614 hect., avind o populate 
de 1092 locuiton. 

Familia raposatuluT D. Gr. 
Ghicaare 2258 hect. si locuitorii 
356 hect. 

Proprietarul cultiva i860 hec- 
tare (102 sterpe, I26izlaz, 130 
padure si 36 vie). 

Locuitorii cultiva 220 hect. 
(14 sterpe, 86 izlaz si 36 vie). 

Are o biserica, cu hramul A- 
dormirea, deservita de 1 preot 
si 1 cintare^; o scoal£ rurala, 
frecuentata de 28 elevi si 2 e- 
leve, cu lntre^inerea c&reia jud. 
si com. cheltuesc 1440 leianual. 
Aci mai este o moar£ de apS; 
1 helesteu ; 2 poduri st&tatoare. 

Comerciul se face de 7 cir- 
ciumarl. 

Num&rul vitelor marl e de 
715 si al celor midf de 1162. 

Nu se stie cu preciziune a- 
nul infiintaYel acestei coraune, 
dar dupa inscrip^ia bisericei, 
pe care o reproducem aci, se 
constats ca aceasta. biserica si 
multe alte case de zid, s'au fa- 
cut din temelie de jupin Con- 
stantin $erban Voevod. De aci 
ar rezulta c& aceasta comunS s'a 



infiin^at de aproape 300 de 
ani. 

Biserica are 2 inscrip^ii: una 
s&pat& in piatra de asuprausei 
si alta in biserica. Cea de de- 
asupra use! are urmcltoarea in- 
scrip^iune : 

Cu buna voie a tataluT si cu ajuto- 
rul fiului si cu staruinta Sf. Duh s'aii 
ridicat sfinta, cinstita si Eumnezeiasca 
biserica pre hramul Adormirea Preces- 
tei (nedescifrabil) in zilele prea tnalta- 
tului Ion Voevod Vel Serdaru, si s'aii 
facut din temelie de jupin Constantin 
Vel Serdaru sin Ion Serban Voevod, a 
jupinesei Balasa (leatu 7154). 

Inscrip^ia de pe piatra din bi- 
serica are urmatoarea coprin- 
dere : 

Cu mila lui Dumnezeu si cu ajuto- 
rul Precestii, crestinul si luminatul Domn 
Ion Constantin Serban Voevod, pus'am 
si asezat aceasta cinstita piatra pe cins- 
tita groapa a pre^ioasei maicei mele si 
s'a prestevit in zilele luT Ion Mateiu 
Voevod, August 7, din veleatul 7160 si 
s'au pus aceasta pteatra in zilelele lui Ion 
Constantin Serban Voevod la leatul 7164. 

Catunul Dobreni este asezat 
pe un mic delu{ ce se pierde 
in intinsul cimpiei. 

Dobreni, sat, jud. Neam{u, situat 
la 9 kil. 700 m. de orasul Pia- 
tra, pe ultimele inclina^iuni des 
pre S. ale dealurilor Ceuca si 
Prohalul, in unghiul format de 
curbatura si intersec^ia soselei 
Piatra-Neam^u cu soseaua Do- 
breni-Moinesti. 

Se margineste spre S. cu sa- 
tele Malui, C&saria si Sarata, de 
care se desparte prin cursul pi- 
riului Almasul ; iar spre N. cu 
satele Negresti si Bodesti-Precis- 
tei, de care se desparte atit 
prin extremitaYile dealurilor sale, 
cit si prin limite conventionale. 

Suprafafa terenurilor sale e 
de 1859 hect. (1300 falci, soco- 
tindu-se intru aceasta si intin- 
derea satuluT C&s£ria si M&s- 
c&testi). Are o populafiune de 
219 familil, sau 705 suflete, carl 



locuesc in 19 case ; sunt 376 b&r- 
bafi, 409 feme!" ; 426 necas&tor^T, 
297 casatorip, 55 vaduvT, 7 di- 
vor^apf si 6 nevolnici ; 7 Evrei. 
Stiu carte 91 persoane, 694 nu 
stiu. 

In sat se afla o biserica de 
zid, deservita de 2 preoti si 2 
eclesiarcT ; o scoala, frecuentata 
de 63 elevi"; 2 mori (din care 
una cu 2 pietre), 2 fierarii, o 
rotarie. 

Numarul vitelor se urea la 
669 capete, din can: 125 boT, 
90 vaci, 350 01, 22 caT, 30 ri- 
matori, 19 junci, 30 vi^e! si 3 
taurf pentru prasire. 

Dobreni, cdtun, face parte din 
com. Slobozia-Trasnitul, plasa 
Teleormanulul, jud. Teleorman. 
Este asezat pe soseaua jude- 
^eana, la marginea com. Tata- 
resti-d.-s., de care nu e despar- 
£it prin vre-un semn sau di- 
stant; este mai mult o mahala 
a acestei comune. Are 25 con- 
tribuabili. La N. acestui catun 
se afla magura numita Magura- 
Dobrenilor. 

Dobreni, sat, in jud. si pi. Tu- 
tova, com. Plopana. Are 222 
locuitorl, can locuesc in 43 case. 
E numita si Valea-Dobreni. 

Dobreni, movild, jud. Ilfov, pi. 
Sabarul, linga com. Bragadirul. 

Dobreni, mosie, cu par^i, in jud. 
Neam^u", com. Dobreni, pi, Pia- 
tra-Muntele. E asezata intre mo- 
siile Sarata, Ciritei, Cirligi, Ne- 
gresti, Almasul, Bodesti - Pre- 
cistei. Este proprietatea d-lul 
LeonEmanoil Bogdan, si aduce 
un venit anual de 26520 lei; 
poseda trei mori si casele de 
locuit. 

Dobreni-Cimpurelul, com. rur., 
pi. Sabarul, jud. Ilfov, situata 



Hosted by 



Google 



DOBRESCU 



147 



DOBRESTI 



intre riul Argesul si riul Saba- 
rul, spre S. de Bucuresti, la 21 
kil. Sta in legatura cu Var&sti, 
Straini-Dobreni si Berceni, prin 
sosele vecinale. 

Se compune din satele : Cim- 
purelul si Dobreni. Are o popu- 
late de 1597 locuitorl, car! tr&- 
esc in 260 case si 49 bordeie. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
3125 hect. Familia raposatului D . 
Gr. Ghica are 2533 hect. si locui- 
torii 592 hect. Proprietarul cul- 
tiva 2072 hect. (103 sterpe, 140 
izlaz, 55 vie, 163 padure). Lo- 
cuitoriT cultiva 366 hect. (22 
sterpe, 145 izlaz si 59 vie). 

Sunt 307 contribuabil!. 

Budgetul e de 4886 lei la ve- 
nitur! si de 4652 lei la chelt. 

In comuna sunt 2 biseric! (in 
fie-care catun cite una) ; 1 scoal& 
mixta; 1 moara de apa; 5 he- 
lestaie ; 6 poduri statatoare. 

Numarul vitelor mart e de 
1083 (100 cai si epe, 340 boT, 
301 vacT si vi$ei, 36 taurl, 9 
bivoli si 207 bivoli^e) si al celor 
mici de 1728 (21 capre, 137 
porci si 1570 01). 

Dintre locuitorl, 269 sunt plu- 
gari, in au diferite profesi- 

uni. 

Aratura se face cu 205 plu- 
gur!, 193 cu boT si 12 cu cat. 

Locuitori! au 260 care si ca- 
ru^e, 219 cu bo! si 41 cu ca!. 

Improprietarip sunt 152 lo- 
cuitorl si neimproprietari^i 238. 

Comerciul se face de 10 cir- 
ciumari. 

Dobrescu, sat, face parte din 
com. rur. Zatreni, plasa Mijlo- 
cul, jud. Vilcea. Are o popu- 
late de 156 locuitorl (84 bar- 
bat! si 72 feme!). 

Dobrescu, pise, ce se lasa din 
Dealul-Olte^ului, in partea de 
E. a com. Zatreni, pi. Mijlocul, 
jud. Vilcea. 



Ddbre§ti, com. rur., jud. Arges, 
pi. Oltul, la 29 kil. de comuna 
rurala Tigveni (resedin^a sub- 
prefecture!) si la 17 kil. de Pi- 
testi. Se compune din 3 catune: 
Dealul-Launele (150 locuitor!), 
Dragolesti (277 locuitor!) si Do- 
bresti (250 locuitorl); peste tot 
sunt 767 locuitor!. 

Are 2 biseric! (in Dobresti 
si in Dragolesti) si o scoala pri- 
mara ruralS. 

Se afla intre com. Scheiul, la 
N., Launele-de-S. la E., Danicei 
la S. si Stoilesti la V. 

Budgetul comune! pe anul 
1882—83 a fost dei504le!,25 
ban! la venitur! si de 1358 lei, 
la cheltuel!. 

Dup& o publica^iune oficiala 
(1887) aceasta comuna numara 
127 contribuabil! si avea un bud- 
get de 3876 le! la venitur! si 
de 3510 lei la cheltuel!. 

Numarul vitelor era in 1887 
de 306 vite marl (300 bo! si vac!, 
6 ca!) si de 270 vite marunte 
(150 o!, 20 capre si 10 riraa 
tori). 

In com. Dobresti se face a- 
nual un bilciu la Inal^area-Dom- 
nulu!. Biserica din Dobresti este 
facuta la 1833 de un Hagi Ni- 
colae Momularu. 

Dobresti, com. rur., jud. Muscel, 
pi. Podgoria, situata la S.-E. 
de Cimpulung, 65 kil. departe 
de acest oras, pe ambele ma- 
lur! ale girle! Circinovul. 

Se compune din 3 catune : 
Haitesti, Cerce! si Furesti, cu 
resedin^a in Haitesti. 

Are o populate de 1052 lo- 
cuitor!, (527 b&rbap si 525 fe- 
me!) cu 238 famili!, car! traiesc 
in 254 case. 

Sunt 220 contribuabil!. 

Vite: 1048 vite mar! cornute, 
814 capre, 916 o!, 415 pore! 
si 56 cai. 

Budgetul com. in 1889—90 



era la venitur! de 1680 le! si 
la cheltuel! de 1470 le!. 

Prin mijlocul comune!, care 
are o formi lunguia$&, trece 
girla Circinovul, in care se vars&, 
pe malul drept: Valea-M&r£ci> 
nelu!, a-Dragne!,a-Cet&{e! sia-Si- 
liste!; iar pe stlnga : Glrla-Gre- 
cilor, Valea-Orjanca si Floarea. 
Peste aceste v&i sunt pode^e de 
lemn; iar la S. de c&tunul Fu- 
resti, peste Circinovul, este un 
pod mare de lemn, in lungime 
de 30 m. 

In com. sunt 5 mor! sau f&cae, 
car! umblS. numal cind ploua 
sau in timpul topire! z&peze!. 

Comuna are intinse livez! 
si paduri, compuse din stejar!, 
fag!, carpen!, alun!, te!, plop!, 
pal tin!, jugastri si alte specii 
in ma! mici cantitate. 

Locuitori! sunt parte mos- 
nen!, parte impropriet&rh:! dup& 
legea din 1864, parte f&rii p&- 
mint. Celor improprietari^! li 
s'au dat locuri, in diferite cate- 
gorii, pe cele doua trupur! ale 
statului, car! {in de m&nas- 
tirile Rinc&ciovul si N&mSesti 
si pe propieta^ile d-lu! Pandele 
Crasnaru si d-ne! Ruxandra Co- 
ridali. 

In partea de N. a comune! 
se ridica un deal, numit Piscul- 
Cornetulu!, unde se vad niste 
caramiz! si urme de zid si unde 
se zice ca ar fi fost un monu- 
ment t&taresc. 

Tot in raionul aceste! comune 
este locul numit Piscul-Turculu!. 

In comuna sunt 3 biseric! (in 
fie-care c&tun cite una). Cea de 
la Haitesti, situate la poalele 
pisculu! Corn etui, a fost schit 
de calugari^e. $coala, cu intre- 
{inerea careia statul cheltueste 
anual 1296 le!, se frecuenta de 
35 elev! si 5 eleve. 

Dobresti, sat, cu 250 locuitor!, 
jud. Arges, plasa Oltulu!; face 



Hosted by 



Google 



ftoBftEyri 



148 



DOBRICEA 



parte din com. rurala cu aceeasi 
numire. Are o biserica cu hra- 
mul Sf. Nicolae, deservita de 
un preot si un cintare^. 

Dobresti, sat, jud. Dolj, plasa 
Jiul-d.-j., com. Caciulatesti. Are 
300 suflete, 160 barba^i si 140 
femei. Locuesc in 13 case si 
84 bordee. In sat este o scoala 
mixta, ce func^ioneza din i860, 
intrefinuta de Stat. Localul, con- 
struit de zid, este in buna stare. 
In anul scolar 1 892 — 93 a fost 
frecuentata de 21 copii : 16 
bae^T si 15 fete din satul Roaba, 
7 baep din satul Caciulatesti 
si 9 bae^i si o fata din satul 
Dobresti, in total 38 scolari, 32 
baep si 6 fete. In sat este o 
biserica, fondata la 1 847 de Iacov 
Grigore siToma Dobrescu. Cir- 
ciumi sunt 2. 

Dobresti, nume ce purta in ve- 
chime com. rur. Caciulatesti, 
jud. Dolj, plasa Jiul-d.-j. 

Dobresti, mope, jud. Arges, pi. 
Oltul, com. Dobresti, cu o in- 
tindere de 1400 pogoane, din 
care 800 pog. padure. E propri- 
tatea StatuluT. Inainte de secu- 
larizare era pendinte de Epis- 
copia de Rimnic. 

Dobresti, mope, jud. Dolj, plasa 
Jiu-d.-j., com. Caciulatesti, pe 
care sunt cete de mosneni. 

Dobresti, padure, supusa regimu- 
lul silvic, jud. Muscel, plasa 
Podgoria, com. Dobresti, in 
intindere de 500 hect. Esen^e: 
fag, stejar, carpen, plop, mes- 
teacan, frasin, jugastru si anin. 

Dobresti, vale, jud. Prahova, 
plasa Filipesti, com. Moreni. 

Dobretul, deal, jud. Viicea, plasa 
01te{ul-d.-j., com. Ghioroiul. 



Dobretul, catun, la 4 kil. spreV. 
de com. ^tirbeiu, in N.-V.plasei 
Olte^ul-Otul-d.-s., jud. Rema- 
in a{i, situat in valea cu acelasi 
nume, la 20 kil. departe de Bals, 
pe un teren cu o altitudine de 
200 metri d'asupra nivelului 
marii. Are 64 fam , sau 300 loc. 

Dobretul, vale, linga catunul cu 
acelasi nume, jud. Romana^i, co- 
muna Stirbeiu ; se termina in va- 
lea riului Fra^ila. 

Dobriana, prd de dealuri, jud. 
Bacau, plasa Siretul-d.-s., com. 
Filipeni, dintrepiriul Berheciu si 
piriiasul Dunava^ul. Incepe in 
com. O^elesti si desparte comu- 
na Marasti de com. Filipeni 
si apoi trece in com. Oncesti, 
jud. Tecuciu. 

T}o\*t\x\3l, padure , jud. Bacau, pla- 
sa Siretul-d.-s., comuna Filipeni, 
cu o intindere de vre-o 12 hect. 

Dobrina, piriia§, jude^ul Bacau, 
plasa Siretul-d.-s., comuna Fili- 
peni. Izvoreste din dealul cu 
acelasi nume si se varsa in 
Dunava^. 

Dobrina, sili§te, jud. Bacau, plasa 
Siretul-d.-s, com. Filipeni, ase- 
zata pe dealul Dobrina. 

Dobria§ul, pise, in jud. Muscel, 
de 1300 metri, pe un masiv in- 
gust, intre Riul-Tirgului si riul 
Argeselul. Acest masiv se ter- 
mina aproape de confluen^a riului 
Argeselul cu Riul-Tirgului si 
prezinta o sea larga la S. de 
Namaesti prin care trece soseaua 
nationals. Cimpulung-Frontiera. 

Dobria^ul, padure, supusa regi- 
mului silvic, jud. Muscel, pe 
muntele Dobriasul, com. Leresti, 
plaiul Dimbovi^a, in intindere 
aproximativa de 1000 hectare, 



compusa mai cu seama din fag. 
Se invecineste la N. cu Mo- 
soroaiele, la S. cu Strimtul, la 
E. cu riul Argeselul si la V. cu 
Riul-Tirgului. 

Dobria§ul-Mare, munte, intre 
comunele Namaesti si Leresti, 
plaiul Dimbovita, jud. Muscel. 
Aci sunt multe stine. 

Dobria§ul-Mic, munte, la S. de 
Dobriasul-Mare, com. Leresti, 
plaiul Dimbovita, jud. Muscel. 

Dobrica sau Pietroasa, trup 
de padure, astatuluT, jud. Viicea, 
in intindere de 300 hect., care, 
impreuna cu trupul Urzica, for- 
meaza padurea Budoiul, com. 
Sinesti, plasa Olte^ul-d.-s. 

Dobricea, mahala, com. Tereuja, 
plasa Oltetul-d.-s., jud. Viicea. 

Dobricea, mahala, face parte 
din comuna rurala Baesti, plasa 
Olte^ul-d.-s., jud. Viicea. Are 
o populatie de 406 locuitori. 

Aci e o biserica vechie de lemn, 
undese afla si cimitirul comunei, 
care biserica, dupa spusele ba- 
trinilor, se crede a fi facuta de 
acum vr'o 200 de am. Dobri- 
cea este situata in centrul co- 
munei si este udata de piriul Do- 
bricea si de Valea-Galetarilor si 
de a-lui-Iordache. Aci eresedin^a 
com. si scoala, care e frecuen- 
tata de 75 copiT. 

Dobricea, piriU, jud. Viicea, iz- 
voreste din Dealul -Sinestilor, 
trece prin centrul comunei Ba- 
esti, plasa Olte^ul-d.-s. Primeste 
ca afluen^i, pe partea stinga, 
vaile TurbureT, Berzei si Marto- 
logului, iar pe dreapta vaile 
Hotarului si Viet si apoi se var- 
sa in riul Olte^ul. 

Dobricea, Iezerul si Bojeni, 



Hosted by 



Google 



DOBRICENI 



149 



DOBRICENI 



paduri particulare, supuse re- 
gimului silvic, comuna Sinesti, 
plasa Olte^ul-d.-s., jud. Vilcea. 

Dobriceni, com. rur., in Nor- 
dul plasei Oltetul-Oltul-d.-s., ju- 
de^ul Romana^i. Este formata din 
satele : Dobriceni, 200 locuitori, 
Preotesti, 150 locuitori si Mar- 
cusul, 201 locuitori. E situata a- 
proape de hotarul jude^ului, 
pe terenul drept al Olte^ului, 
unde niste dealuri detasate din 
dealul Fra^ila au o inal^ime de 
241 metri d'asupra nivelului 
marii. Catmul Marcusul e mat 
la N., pe terenul sting al 01- 
te^ului, si are 1 5 1 metri al- 
titudine. Com. Dobriceni este 
la 53 kil. departare de Caracal 
si la 21 kil. de Bals. 

Are 161 capi de fam. ; o po- 
pulate de 551 de locuitori, din 
can: 304 barba^i, 247 feme!, 273 
casatorip si 282 necasat. Stiu 
carte 14 persoane si 534 nu stiu. 
Sunt 134 contribuabilT. Budgetul 
comuneT pe 1886/87 a fost de 
1 2 19 lei la venitun si de 1 198 lei 
la cheltueli. Vite man sunt 278 ; 
vite micT, 641 si porci, 131. 

Sunt 3 biserici : Cuvioasa Pa- 
raschiva, m Dobriceni, cladita 
la 1764 de Ieromonahul Ana- 
stasie si prefacuta de Tudose 
Dinescu ; S-ta Treime, in Pre- 
otesti ; Intrarea-in-Biserica, cu 2 
preoti si 4 cintarep. 

Dobriceni, com. rur., in jude^ul 
Vilcea, pi. Ocolul, compusa din 
2 catune: Buduresti si Dobri- 
ceni. Este situata pe girla Do- 
briceni, dealul Grueri si dealul 
Baragan, la 22 kil. departe de 
capitala jud. si la 10 kil. de 
Olanesti, resedin^a plasei. 

Are o populatie deii03loc. 
(542 barba^i si 561 feme!), in 
care intra si 20 familii de figani- 
Cap! de fam. sunt 324; contrib. 
230; case de locuit 293. 



In comuna sunt trei bisericl 
(doua. in Dobriceni si una in 
Budaresti). 

Meseriasi sunt: 8 dulgherl, 
3 timplan, 2 rotarl si 2 olari. 
E! desfac produsele muncei lor la 
tirgul saptaminal din R.-Vilcea. 
Vite sunt: 162 cal, 140 bol, 
295 vaci, 25 capre si 250 01. 

Pe girla Dobriceni, in raionul 
com., sunt 3 mori. Locuitoril, 
in numar de 241, s'au impro- 
prietarit pe mosia Dobriceni, la 
anul 1864, cni d li s'au dat 692 
hect. Scoala exista in comuna 
de 50 am. Cladirea e vechie, 
proprietatea com. Se frecuenta 
de i4copii (12 baep si 2 fete), 
din numarul de 105 copil in 
virsta de scoala (57 bae^i si 48 
fete). Stiu carte 82 barba^l si 
2 feme!. Cu intre^inerea scoalel 
statul cheltueste anual 1 188 lei. 
Sunt 35 stupi cu albine. Toata 
com., cu izlaz cu tot, are 1095 
hect, din cart vatra satului are 
379 hectare. 

Se fabrica aci pan a la 6000 
decalitri £uica anual. 

O sosea comunala inlesneste 
comunica^iaintre com. Dobriceni 
Barbatesti, Cacova si Stoenesti. 
Sunt si alte drumun prin co- 
muna. 

Veniturile comunel se urea la 
1 161 lei si cheltuelile la 1125 
lei anual. 

E brazdata de dealurile: Ca- 
cova si Grueri spre E., Bara- 
ganul, Malini si Huidu spre N., 
Pirloagele, Drogul si Dobriceni 
spre V. si e udata de vaile : Pu- 
cioasa, Gain a, Sarata, Valea-Rea, 
Stroesti si Frumusi^a. Ca piscuri 
ale dealurilor sunt : Ceta^uia, 
Baraganul, Malini, Drogul, Pis- 
cul dela Bunget si Croitorescu. 
In interiorul com. este locul 
numit Pucioasa de la Girba- 
nesti, 5 izvoare cu apa minerala, 
iar spre E. de Dobriceni se afla 
doua clocote de apa care mi- 



roase a cocleala si a smoala. 
Locul acestei ape se numeste 
Fierbea. 

Tot spre E. de Dobriceni, 
pu^in mal spre N., se afla alte 
ape de pucioasa, neagra-cenusie. 
Locul acestor izvoare se nu- 
meste Fierbea-luI-Stan-Pasarea. 

Pu^in mal spre V. de aceste 
izvoare, se afla alte doua izvoare 
de pucioasa, si linga unul din- 
tr'insele este un namol negru, 
care cind se baga in apa, il da 
mal multe color!: galben, rosu, 
albastru, cenusiu. Acest n&mol 
are un miros de catran sau 
smoala. 

Spre V. de com. Dobriceni 
se afla sare la suprafa^a pamintu- 
lui, de unde chiar iese apa sarata. 

Se margineste cu com. Caco- 
va, Stoenesti, Bodesti, Barba- 
testi si Cheia. 

Dobriceni, sat, face parte din 
com. rur. Dobriceni, pi. Ocolul, 
jud. Vilcea. Are o populate de 
991 locuitori (488 barba^I si 
503 femel). Aci e resedin^a co- 
muneT si a scoalel. Are 2 biserici : 
una cu hramul Cuvioasa Paras- 
.chiva, fondata din temelie de 
Preda Postelnicul la anul 1802 
si a doua cu hramul Sf. Nico- 
lae, zidita din temelie la i860 
de locuitoril satului si reparata, 
la anul 1881. Mai e in com. o 
biserica ruinata. 

Scoala se frecuenta de 14 
copil (12 bae^I si 2 fete), din 
numarul de 100 (55 baepf si 45 
fete). $coala are 3 hect. pamint. 

<% 

Dobriceni, sat, face parte din 
com. rur. Lalosul,pl. Olte^ul-fi.-j., 
jud. Vilcea. Are o populate de 
337 locuitori. Cade in partea 
de V. a comunei, si-1 uda riul 
Olte^ul. E la distant de 2 1 /* 
kil. de catunul Lalosul, unde e 
scoala, care e frecuentata de 31 
copil. 



Hosted by 



Google 



DOBRICENI 



150 



DOBRIDOR 



Dobriceni, fost sckit, in jud. Vil- 
cea, com. cu acelasl nume, pi. 
Ocolui. Se vad numal ruinele 
lul. Era metoh al manastirel 
Arnota. Este asezat in lunca 
Dobriceni. Pisania acestul schit 
s'a transportat la una din bi- 
sericile comunei. 

Dobriceni, deal, in raionul com. 
Dobriceni, pi. Ocolui, jud. Vil- 
cea, pe care se cultiva 2 hect., 
50 aril vie. 

Dobriceni, deal, la V. comunel 
Dobriceni, plasa Ocolui, jud. 
Vilcea. 

Dobriceni, padure a statulul, in 
intindere de 425 hect., situatain 
jud. Vilcea, in com. BSrbatesti, 
pi. Horezul, si formata din tru- 
purile: Deluselul (35 hect.) si 
Mangul (390 hect.) 

Dobriceni, riu, in jud. Vilcea, 
izvoreste din poalele muntelui 
Piciorul-Motrulul, se uneste la 
com. Stoenesti cu riul Cacova 
si ia numele de Govora. Trece 
prin com. Titireciii, Govora, Mi- 
haesti, si, de la com. Birsesti, w ia 

. numele de Birsescu. Largimea 
albiei riuiui unit variaza de la 
10 — 15 metri. 

Dobriceni, girla, izvoreste din 
padurea Lisa, trece prin centrul 
com. Dobriceni, pi. Ocolui, jud. 
Vilcea si se varsa in Olt. 

Dobriceni (Vatra - Manasti- 
• rei-), mo fie a statului, jude^ul 
Vilcea, fosta pendinte de ma- 
nastirea Arnota, care, pe perio- 
dul 1885 — 95, s'a arendat cu 
3020 lei anual. 

Dobridor, com. rur., jud. Dolj, 
pi. Cimpul, la 57 kil. S.-V. de 
Craiova si la 31 kil. de rese- 
dinja plasel, Calafat. 



Este a$ezata pe loc ses, pe 
albia si malurile a doua valcele : 
Co^oba^ul si Mo^eiul ; una din 
aceste valcele vine de la N. co- 
munei Risipi^i, din locul numit 
Co^oba^ul, dintre Dobridor si 
Risipi^i. Aceasta vale ia pe urma 
drumul spre S.-E., pe o lungime 
de 400 m.; de aci merge spre 
S., traversind comuna prin mij- 
loc si ese din com. prin S.-E., 
treclnd in com. Mo^a^ei, unde 
are direc^iunea spre E. Cea- 
l'alta valcea vine din V. satu- 
lui Dobridor, merge spre E., 
pe marginea de S. a comunei 
si la esirea sa din comuna se 
intilneste cu aceea care vine de 
la N.; ambele se unesc pentru 
a forma o singura vale ce trece 
in Mo^a^ei. Comuna este situata 
in albia si pe malurile acestor 
valcele, dar mat mult in unghiul 
sesului coprins intre ele. 

Se invecineste la N. cu com. 
RisiphVi; la S.-E. cu com. Mo- 
£a^ei ; la V. cu com. Fintina- 
Banului si cu com. Cetatea. Li- 
mita de N. incepe din punctul 
numit Fintina-Nalta, din V.; mer- 
ge prin valceaua numita Coto- 
ba^ul si ajunge in vii, linga Mo- 
^ei, in punctul numit Magura- 
Cringului; de unde, spre S.-V., 
trece prin valceaua Mo^eiului 
si ajunge la Magura-Ovreiului ; 
de aci apuca spre S., unde se 
intilneste cu mosia Fintina-Ba- 
nului, merge pe linga ea, mai 
departe pe linga Cetate, pana 
ajunge iar la Fintina-Nalta. 

Cele mai insemnate maguri 
sunt : Magura-Ceringului, MS- 
gura- Mare, Magura - Ovreiului, 
Magura - Lata, Magura - lui - An- 
dreiu, Magura-Lemnelor, Magu- 
rafecai, Magura-luT-Gaina, etc. 

Comuna este udata de micul 
piriu Co^oba^ul, formindu-se nu- 
mai cind ploua mult si repede; 
el vine din N. comunei, din 
zmlrcul Co^oba^ulul ; curge pe 



valea cu acelasl nume si septerde 
in com. Mo^a^ei. 

In com. sunt 20 de fintini. 

Legenda spune ca com. Do- 
bridor e fondata de aproape 
250 de ani; e compusa din- 
tr'un singur catun, care e si re- 
sedin^a comunei. 

Are o biserica zidita din ca- 
ramida, acoperita cu tinichea si 
care e deservita de 2 preo^i si 2 
cintare^i; o scoala mixta, care 
func^ioneaza din anul 1863 ?i e 
condusa de un inva^ator. In anul 
1892 — 93 a fost frecuentata de 
103 bae^i si 7 fete, din numa- 
rul de 255 copii in virsta de 
scoala. 

Stiu carte 200 persoane. 

Populatia comunei e de 1520 
locuitori, din carl 800 barbap 
si 720 femei. Dupa legea ru- 
rala din 1864, sunt impaminte- 
ni^i 48 loc. numal cu locuri de 
munca si 22 cu locuri de casa. 
Dupa legea din 1879 sunt 7 
insura^ei. 

Sunt 334 case si 20 boidee. 

Suprafa^a comunei este de 
4800 pog., din cart: pamint a- 
rabil 4103 pog., finea^a 25 pog., 
lac si teren sterp 2 pog.; vii 
270 pog.; vatra satulul 400 pog. 

Mosia Dobridor apar^ine lo- 
cuitorilor mosneni si clacasl, im- 
par^i^i pe mosie. 

Mai top locuitorii sunt mos- 
neni. 

Viile apartin tot mosnenilor, 
pe al caror pamint se gasesc. 

In com. sunt 6 cizmarl si 1 
dogar. . 

Vite mari cornute sunt 300 ; 
01,71 ; cai, 10. 

Locuitorii isi desfac produc- 
tele lor la schela Cetatea, tran- 
sportindu-le cu carele. 

Sunt 6 circiumi; 15 comer- 
cianp de grine. 

Comuna este strabatuta prin 
centru de o cale comunala-ve- 
cinala pe o lungime de 2 x /2 kil., 



Hosted by 



Google 



DOBRIENESTI 



151 



DOBRlfA 



care o pune in legatura la N. 
cu Risipitf, la S.-E. cu Mo^a^ei, 
la S.-V. cu Fintina-Banulul, iar 
la V. cu Cetatea. 

Sunt 440 de contribuabili. 

Veniturile comunei pe anul 
1892 — 93 au fostde 2844.3416! 
si cheltuelile de 2842.73 le!. 

In apropiere de sat sunt niste 
ruine de biserica vechie si a- 
cele ale unuT foisor turcesc. 

Dobrienesrti, sat, face parte din 
com. rur. Ursi, jud. Olt, plasa 
Oltul-d.-s. Are o populate de 3 1 8 
locuitori. Este situat pe dealul 
Dobrienesti. 

Dobriene^ti, deal, spre S.-E. de 
com. Ursi, jud. Olt, pi. Oltul- 
d.-s., cu direc^ia catre S. Pe el 
se cultiva tot felul de cereale 
si serveste si de izlaz. 

Dobrii (Movila-), movila, in 
com. Luciul, jud. Buzau. 

Dobrii (Valea-), mosie, in com. 
Mizil, jud. Buzau; are 200hect. 
arabile. 

Dobrii (Valea-), izvor, in com. 
Fin^esti, jud. Buzau; incepedin 
mun^ii Strihani, se uneste cu 
Valea-Cringului si se scurge in 
Istau. 

Dobrii (Valea-), vale, in com. Ju- 
gareni, jud. Buzau, acoperita 
de finea^a. In timp de ploae, 
apa, care se aduna in albia sa, 
se scurge in valea Fin^easca. 

Dobrile^ti, catun, al com. Gura- 
Sara^il, jud. Buzau, cu 240 lo- 
cuitori si 67 case. 

Dobrin (Lacul-lui-), munte, in 
jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul. 
Se desface din muntele Bisoca, 
br&zdeaza partea de V. acorn. 
Este acoperit cu padurl intinse. 



Dobrin (Lacul-lui-), lac, inju- 
de^ul R.-Sarat, plaiul Rimnicul, 
com. Bisoca. E asezat pe dea- 
lul cu acelasi nume ; e proprieta- 
te particular^ si are o intindere 
de */« (pogon) ; confine stru- 
ck, caracuda, ce se vinde in lo- 
calitate. 

Dobrin (Lacul-lui-), loc izolat, 
in com. Minzalestt, jud. Buzau, 
pe malul drept al piriului Re- 
cea si in poalele muntelul Mar- 
tinul. Aci se afla stabilit un pi- 
chet militar de iarn& : Lacul- 
luI-Dobrin. In timpul verei sol- 
da^il tree la pichetul Giurgiu. 

Dobrin (Piriul -lui-), piriias, 
in com. Badeni-Paminteni, jud. 
Muscel, plaiul Dimbovi^a. 

Poporul crede c& aceasta apa 
e buna de leac. 

Dobrina, stafie de dr. d. f., jud. 
Falciu, pi. Crasna, com. Husi, 
pe linia Crasna-Husi, pusa in 
circulate la 25 Iulie, 1888. Se 
afla intre stabile Cre^esti (6.9 
kil.) si Husi (5.4). In^imea de 
asupra nivelului marii 234 m *95. 
Venitul acestel sta^il pe anul 
1896 a fost de 7.677 1., 30 b. 

Dobrina, loc cu padure, in mar- 
ginea orasulul Husi, la distan^a 
cam de 5 kil. Este proprietatea 
statului, Aici se afla o stafie 
de cale ferata. 

Dobrina, piriias, jud. Neam^u. 
Izvoreste din ramura sudicS a 
muntelul Procov (aproape de m&- 
nastirea cu acelasi nume), se une- 
ste cu piriul Dobrina, curge spre 
teritoriul comunei Pipirig, plasa 
de Sus-Mijlocul, si se vars& pe 
partea stinga a piriului Ozana, 
pu^in mal in sus de fafa piriu- 
lu! Domesnicul si aproape de 
kil. 17 al drumulul jude^ian Pi- 
pirig-Neam^u. 



DobrincS, deal, strabate spre S. 
teritorul com. Laza, jud. Vas- 
luiu, pi. Racova. 

Dobrine§ti, sat, face parte din 
com. Nicoresti, jud. Tecuciu. E 
situat pe malul drept al piriu- 
lui C&caina si pe coasta dealu- 
lul, in leg&tura cu tirgul Nico- 
resti. 

Are o populate de 96 fam., 
sau 327 sufl. Copii in virsta de 
scoalS sunt 39 (18 b&e{I si 21 
fete). 

Aid se afla 2 bisericl, una 
cu hratnul Sf. Gheorghe, deser- 
vita de 1 preot si 1 cintare^, si 
a doua, cu hramul Cuvioasa-Pa- 
raschiva, deservitS de 1 preot 
si 1 cintaYef. 

Cea d'intiiu e zidita" la 1840 
de Ioni{& Ghelt. Inainte tot pe 
acest loc a fost alta de birne, 
facuta de $tefan Ghel^u. Are 
8 pogoane de pamint arabil. A 
doua e ziditi de la 1845, de Ar- 
ghir Guzg£ si Constantin Cap- 
Mare. 

Dobri§an, prival, jude^jl BrSila, 
care pleacS din Dun&rea-Vapoa- 
relor de la hotarul de S. al co- 
munei Ciacirul, merge paralel 
cu Dunarea pe {annul sting, 
pana ce da in privalul Zalogul. 

Dobrina, com, rur. si sat, in jud. 
Gorj, plaiul Vulcan, spre N.-V. de 
com. Lelesti, si la departare de 
15 kil. de orasul T.-Jiu, in di- 
rec^iune N.-V. Comuna e for- 
mats dintr'un singur sat. 

E situate pe coaste si are o 
intindere de 500 hect. din carl 
140 hect. arabile, 158 hect. pS- 
dure si tuferis, 150 hect. fine^e, 
52 hect. vie si livezi cu prunl. 
Din intinderea totals, 120 hect. 
sunt ale d-nei Econotnu din 
T.-Jiu, cele-1'alte sunt ale locui- 
torilor. 

Are o populate de 293 fam., 



Hosted by 



Google 



DOBRIJA 



152 



DOBROMIRUL 



sau 1220 sufl., din can 272 con- 
tribuabil!, to{! Romini, pose- 
dind 60 pluguri, 40 care cu boi 
si vacl, 4 caru^e cu cat, 60 
stupi, 840 vite marl cornute, 
3200 o!, 989 capre, 73 cai si 
437 rimator!. 

Venitul com. este de lei 1156, 
iar cheltuelile de lei 1140, 21 
ban!. 

Comunica^ia se face pe so- 
seaua comunala Dobri^a - Run- 
cul. 

In comuna sunt 40 de fin- 
tin!. 

Are 1 scoala, frecuentata de 
34 eievi, din 45 inscrisi; 2 
biserici, una de lemn facuta 
la anul 1834, alta de zid fa- 
cuta la anul 1879; sunt deser- 
vite de 2 preopf si 4 cint&- 
re{!. 

Dobri^a, coastd, apar^inind com. 
Dobri^a, spre N.-E., in jud. Gorj, 
plaiul Vulcan. Pe aceast& coas- 
ts sunt viile locuitorilor. 

Dobri^a, prival, jud. Braila, in- 
tre canalul Vilciul si Dunarea- 
Vechie. Pleaca din Vilciu, de 
la hotarul de S. al com. Vizi- 
rul, merge la N. paralel cu Vil- 
ciul, traverseazS com. Ciacirul 
si se uneste cu privalul Lata, 
din com. Gropeni. 

Dobrija, piriias, jud. Neam^u. 
Vezi Dobrina, piriu. 

Dobroe§ti (Furtuna), sat, in jud. 
Ilfov, pi. Dimbovi^a; face parte 
din com. rur. Panrelimonul-Do- 
broesti. Cade spre V. de Pan- 
telimon, pe malul drept al riului 
Colintina. Locul e jos si pamin- 
tul smircos. 

Are o biserica, cu hramul A- 
dormirea, deservita de 1 preot 
si I cint£re$ si o scoala primara 
rur. mixta, frecuentata de 9 e- 
levf si eleve, cu intre^inerea ca- 



reia comuna cheltue$te 1760 
lei anual. 

Suprafa^a satulu! e de 661 
hect. Popula^ia e de 535 su- 
flete. 

Proprietarul, d-1 D. Procopie, 
are 300 hect , din can rezerva 
20 hect. pentru izlaz. Locuitorii 
au 361 hect. (11 hect. izlaz). 

Comerciul se face de 4 cir- 
ciumari. 

Are 1 pod statator. 

Dobroaia (Baba-). Vezi Babei- 
Dobroaia (Izvorul-), izvor, jud. 
Buzau. 

Dobroaia (Virful-Babei-), co- 
Una, in com. Cislaul, cat. Scari- 
soara, jud. Buzau. 

Dobreanca, mosie, in com. Me- 
teleul, catunul Arcani, jud. Bu- 
zau. Are 780 hect. aratura si 
izlaz de 01. 

Dobrogostea, catun, in pi. Tir- 
gului, jud. Teleorman; pne de 
com. Olteni. Are o popula^iune 
de 265 suflete, din car! 53 con- 
tribuabill. 

Dobrogostea-Galateni,// 'up din 
mosia Dobrogostea, din jud. Te- 
leorman, pi. Tirgulu!, com. Ol- 
teni, in partea despre limita jud. 
Vlasca. 

Dobrogostea - Negovani, com. 
rur., pe riul Arge$, jud. Arges, 
pi. Pitesti, la 5 kil. de com. 
rur. Btscovul-Flesti, (resedin^a 
suprefecture!) si la 13 kil. de 
Pitesti. Se compune din catu- 
nele: Dobrogostea, 432 loc; Ca- 
pa^inesti, 291 locuitori si Schiaiu, 
274 locuitori; peste tot 997 loc, 
din car! 45 locuitori Tigan!. In 
catun sunt : 2 biserici, deservite 
de 2 preo{! si 2 cintarep ; o 
scoala primara rurala; 7 cir- 
ciumi. Budgetul com. pe anul 



1882— 83 a fost de 1683 lei 
la veniturl si de 1593 lei la 
cheltueli. 

Dupa o publica^ie oficiala 
(1887) aceasta comuna numara 
114 contribuabili si are un bud- 
get de 2934 lei la venituri si 
2157 lei la cheltuelf. 

Numarul vitelor era in anul 
1887 de 447 capete vite man 
(423 bo! si vac!, 24 cai) ?i de 
283 vite marunte (35 01, 133 
capre si [15 rimator!). 

Dobrogostea, catun, dinjudetul 
Arges, pi. Pitesti, pendinte de 
com. rur. Dobrogostea-Negova- 
ni. Are 55 familii, cu 432 suflete. 
In catun e o biserica, cu hramul 
Sf. Ingen, deservita de un preot 
?i un cintaret. 

Dobrogostea, catun, in com. Ga- 
lateni-Mo^teni, pi. Glavociocul, 
jud. Vla$ca. 

Dobromirul, com. rur., din jud. 
Constanta, pi. Silistra-Noua. 

Este situata in partea de V. 
a jud., la 86 kil. spre S.-V. 
de ora^ul Constanta, capitala 
districtului, §i in partea de S. 
a pla$ei, la 35 kil. spre S.-E. de 
ora?elui Ostrov, re$edin^a oco- 
lului. Com. invecinate sunt: Ha- 
zarlic, la 6 kil. spre E.; Eni$en- 
lia, la 6 kil. spre E.; Para-Chioi, 
ia 7 kil. spre N.-V.; Ghiuvegea, 
la 8 kil. spre N.-V. ; Caranlic, 
la 8 kil. spre N. 

Hotarul amanun^it al com. 
este urmatorul: Plecind de pe 
hotarul Dobroge! catre Bulgaria 
de la pichetul hotarnic No. 18, 
el se indreapta spre N., intr'o 
direc^iune de la S.-E. spre N.-V., 
maf intiiti spre N., pe la poalele 
dealulu! Irasli-Bair, apoi spre 
V., taind valea Medmedi-Culac, 
iar spre N., tot pe la poalele 
dealulu! Irasli-Bair, in urma spre 
V., urmind pe muchia dealului 



Hosted by 



Google 



DOBROMIRUL 



153 



DOBROMIRUL 



de ma! sus, de unde se indreapta 
spre N. pe muchiile dealurilor I- 
rasli-Bair, Teche-Chioi-Bair, prin- 
tre satele Teche-Chioi si Dobro- 
mir, Sitina-Bair, taie valea Teche- 
Chioi-Ceair si soseaua jude^eana 
Lipni^a-Enisenlia, de unde se 
indreapta spre N.-V. peste dealu- 
rile Mezarlic-Bair, Chiuciuc-Hagi- 
Sirti, taie valea Babuci-culac, 
urea muchia dealuluT Bas-Punar- 
Sirti, trece pe la N. de virful 
Bazirgian; de aci hotarul ia o 
directie de la N.-E. spre S.V., 
maT intiiu spre S. coborind dea- 
lui Bas-Punar, taie din nou valea 
Babuci-Culac, se dirige apoi spre 
S.-V. urcind si scoborind dea- 
lurile Sinir-Bair si Asbama-Sirti, 
taind din nou soseaua jude^eana 
Lipnita-Enisenlia, valea Cuiu- 
giuc-Culac, padurea Asadic-Or 
man, trece pe linga virful Do- 
bromir si se opreste pe muchia 
dealuluT Uzun-Mese-Sirti ; de aci 
se indreapta spre S., pe muchia 
dealuluT Sinir-Iol-Bair, il coboara, 
indreptindu-se spre E., in valea 
Teche-ChioT-Ciair, de aci o ia iar 
spre S. pe la poalele dealuluT 
Echenli-Orman-Bair, urea dealul 
Cara-Buus-Orman, a care! mu 
chie o urmareste pana da in ho- 
tarul DobrogeT spre Bulgaria 
linga pichetul No. 23, de aci 
se indreapta spre E. in o di- 
rectiune de la S.-V. spre N.-E., 
urmind mereu hotarul de ma! 
sus, taind valea Cara-Buus-Uzun- 
Culac, urea si coboara dealul 
Dermen-Sirti, taie valea Dermen- 
Ceair, urea dealul Irasli-Bair, pana 
dincolo de pichetul No. 25 (in 
punct'il 18) si am ajuns de unde 
am plecat. Forma hotaruluf este 
aceea a unu! triunghiu ascu^it 
cu baza indreptata spre S. pe 
hotarul DobrogeT spre Bulga- 
ria; lungimea luT e de 32 kil., 
iar intinderea totala a teritoriu- 
lui coprins intr'insul este de 
7220 pogoane, sau 3764 hect., 



sau 37 kil. p£tr. Teritoriul s&u 
se intinde si in Bulgaria pe o 
suprafa^a de 112 hectare, in 
schimb insa si teritoriul com. 
Terescondul din Bulgaria se 
intinde i 1 Dobrogea romineasca, 
pe o intindere de 87 hect 

Se margineste la N. cu com. 
rurale Caranlic si Parachioi, de 
care se desparte prin dealurile 
Aslanca-Sirti si Sinir-Bair, la E. 
cu com. rur. Enisenlia (catunele 
Ciucur-ChioT siTeche-ChioT),des- 
par^indu-se prin dealurile Bas- 
Punar-Sirti, Chiuciuc-Hagi-Sirti, 
Mezarlic-Bair, Sitirca-Bair, Te- 
che-ChioT-Bair si cu com. Hazar- 
lic, despar^indu-se prin dealul 
Irasli-Bair la S. cu Bulgaria (com. 
Terescondul), separata prin ho- 
tarul DobrogeT catre Bulgaria, 
iar la V. cu com. rur. Regep- 
Cuius (catunulTeche-Deresi), de 
care se desparte prin dealurile 
Caralmus - Orman, Echenli - Or- 
man-Bair si Siniriol-Bair. 

Relieful soluluT este in general 
accidental Dealurile can br&z- 
deaza teritoriul com. sunt: Bas- 
Punar-Sirti cu virful Bazirgian 
(187 m.) la N. ; Sinir-Bair, As- 
bama-Bair, pe cari se gaseste 
padurea Asadic-Orman cu vir- 
ful Dobromir-din-Vale (200 m.), 
la N.-V.; Simil-Iol-Bair (60 m.) 
la V.; Cara-Buus-Orman (210 m.) 
la S.-V., Seche-ChioT-Bair (no 
m.), Situca-Bair (120 m.) la E., 
Mezarlic-Bair (109 m.), Chiuciuc- 
Hagi-Sirti (79 m.) la N.-E.; toate 
aceste dealur! sunt asezate pe 
ho tar; in interiorul com. avem 
Sari-Tol-Bair (212 m.) la N. de 
satul Dobromir-din-Vale, Orta- 
Burun si Dobromir, pe care se 
afla padurea Oltuc-Orman (92 
m.) la S.-V. de acelasT sat; 
Gheorgheni-Orman-Bair(i 15 m.) 
la S.-E. de acelasT sat; Echenli 
Orman-Bair la V., Dermen-Sirti 
la S. si Irasli-Bair (136 m.) la 
E. de satul Dobromir-din Deal. 



Toate dealurile sunt acoperite 
cu tufarisurT, arborl izolafT, res- 
tun din intinsele p&durT de o- 
dinioara" ce acopereau aceste 
locurT si distruse fie prin incendiT 
din timpul r&zboalelor, fiind ex- 
ploatarea nesistematica\ Movi- 
lele sunt purine, mai toate ar- 
tificiale, servind probabil de 
puncte de observa^ie; sunt a. 
coperite cu verdea{a\ 

V&ile principale sunt : Teche- 
Chioi-Ceair, care vine din Bul- 
garia sub numele deCara-Muus- 
Uzun-Culac, nume pe care il p&s- 
treaz& p&n& la satul Dobromir- 
din-Deal, de aci ia numele de 
Iuchasi - Mahala - Ceair p£na la 
satul Dobromir-din-Vale si de 
aci incolo p&na" la deschiderea 
sa in valea Ghenu-Ceair, (sau 
Urluia); are ca adiacente pe 
dreapta valea Dermen-Ceair, ce 
trece prin satul Dobromir-din- 
Deal si Dobromir, ce trece prin 
satul Dobromir-din-Vale. 

Catunele, carl compun com., 
sunt: Dobromirul-din-Vale, rese- 
din^a, asezata in parte nordica* 
a comuneT, pe ambele malurT ale 
vailor Teche-Chioi-Ceair si Do- 
bromirul, la locul de unire, la 
poalele de S. ale dealurilor Sari- 
lol-Bair si Chiuciuc-Hagi-Sirti, 
la cele vestice ale dealuluT Teche- 
Chioi-Bair si la cele nordice ale 
dealurilor Dobromirul si Gheor- 
gheni-Orman-Bair. Satul ocup& 
o mare intindere; casele sunt 
unele risipite, alcele aliniate, in- 
conj urate cu gr&dinT potagere, 
pe 5 — 6 uli^T interioare ; e incon- 
jurat de dealurT si p&durT si are 
un aspect pl&cut. Dobromirul- 
din-Deal, a?ezat in partea su- 
dica a comuneT, la 3 kil. spre 
S. de c&tunul de resedin{a\ pe 
ambele malurl ale vailor Cara- 
Muus - Uzun - Culac si Dermen- 
Ceair, la locul lor de unire, la 
poalele estice ale dealuluT Echen- 
li-Orman-Bair, la cele sudice ale 



68878. Afarele Dictfonar Geogralic. Vol. I IT. 



20 



Hosted by 



Google 



DOBROMIRUL-D1N-DEAL 



154 



DOBROSESTI (BARBOSI) 



dealului Dermen-Sirti, la cele 
vestice ale dealului Inasli-Bair, 
la cele sudice ale dealului Gheor- 
gheni-Orman-Bair, are o forma 
alungita si casele mid si raspin- 
dite in doua. directum, de la 
S. la N. si de la S.-V. spre 
N.-E. 

Popula^iunea, in anul 1896, 
era de 212 familii, sau 1025 
suflete, din carl 529 barbap, 
496 feme! ; 606 necasatoripf, 404 
casatori{i, 15 vaduvl ; 1025 ce- 
ta^eni Romini; 731 ortodoxT, 
289 mahomedani, 5 lipoveni ; 
529 agricultorf si meseriasi ; 8 
circiumari. 

Contribuabili sunt 223. 

In ceea-ce priveste intinderea 
si felul terenurilor, cele 3764 
hect. ale comunei se divid ast- 
fel: 150 hect. teren neproduc- 
tiv (ocupat de vetrele celor doua 
sate); 3614 hect. teren produc- 
tiv (din care 830 hect. ale sta- 
tului cu proprietaril si 2784 
hect. ale locuitorilor) ; din a- 
cesta : 2627 hect. teren cultivat 
(dia care 230 hect. ale statulul 
cu proprietaril, si 2397 hect. 
ale locuitorilor); 180 hect. te- 
ren necultivat, (180 hect. ale 
locuitorilor) ; 1 5 hect. teren izlaz 
(15 hect. ale locuitorilor); 786 
hect. teren paduri (din care 600 
hect. ale statului cu proprie- 
taril si 186 hect. ale locuitori- 
lor). 

Locuitorii au : 100 plugurl, 
250 care si caru^e, 1 masina 
cu aburf de treerat, 4 masini 
de secerat. 

Vite sunt 4200 capete. 

Sunt 6 mori de vint. 

Budgetui comunei este de 
6038 lei la venituri si 3187 lei 
la cheltueli. 

CaT de comunica^ie sunt : ca- 
lea judefeana Ostrov-Cuzgun si 
trece pe la N. de sate, si dru- 
murl comunale la Cuzgun, Te- 
che-Chioi, Asarlic, Regep-Cuius. 



Sunt 3 geamii cu 2 hogl. 

Este o scoala rurala mixta, 
infiin^ata si intre^inuta de stat, 
avind si 10 hect. pamint, con- 
dusa de un inva^ator si frecu- 
entata de 158 elevi (80 bae£ 
si 78 fete). 

Dobromirul-din-Deal, sat, in 
jud. Constanta, pi. Silistra-Noua, 
cat. comunei Dobromirul, si- 
tuat in partea sudic* a plaseT 
si a comunei, la 3 kil., spre S., 
de catunul Dobromirul-din-Vale, 
resedinta, pe vaile Dermen-Sirti 
si Cara-Muus - Uzun - Culac (sau 
Teche-Chioi-Ceair) si inconjurat 
de dealurile Echenli - Orman, 
Dermen-Sirti, Irasli Bair si Ghe 
orgheni-Orman-Bair. Are o forma 
alungita, cu casele asezate pe 
doua ulh;i, ce se taie transver- 
sal. 

Intinderea lui e de 161 7 hec- 
tare, din cari 82 hect. ocupate 
de vatra si gradinile satului. 

Populatiunea totala e de 88 
familii, sau 300 sufl. Locuitorii 
se ocupa cu cresterea vitelor si 
taierea lemnelor. 

Dobromirul-din-Vale, sat, in 
jude^ul Constanta, pi. Silistra- 
Noua, catunul de resedin^a al 
comunei Dobromirul. 

E situat in partea sudica a 
plasei si cea nordica a comunei, 
pe vaile Teche-Chioi-Ceair si 
Dobromirul, la intilnirea lor si 
inconjurat de dealurile Sari-Iol- 
Bair, Chiuciuc - Hagi - Sirti, As- 
lama-Sirti, Dobromirul, Sitrna- 
Bair si Gheorgheni-Orman-Bair. 
Are o forma patrunghiulara ; ca- 
sele sunt bine zidite, inconju- 
rate cu gradinile si asezate pe 
cinci-sase ulipf. 

Intinderea teritoriului sau e 
de 2147 hect., din car! 90 hect. 
ocupate de vatra si gradinile 
satului. 

Popula^ia totala este de 200 



familii sau 634 suflete. Loc. se 
ocupa cu cresterea vitelor. 

Dobronau^i, sat, numit si Hapii, 
pe mo$ia cu acelasi nume, co- 
muna Virful-Cimpului, pi. Ber- 
hometele, jud. Dorohoiu, care, 
dimpreuna cu satisoarele : Mes- 
teacanul, Lunca si Satul-Mare, 
are o populate de 264 familii, 
sau 1085 suflete. 

Asazarile satenilor in parte 
sunt bune, cu livezT si gradini. 

Proprietatea mosiei este a 
d-lui Dimitrie P. Moruzzi, iar 
din vechime a fost a manasti- 
rei Dragomirna din Bucovina, 
pana la 1785, cind s'a vindut. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, deservita de 1 preot, 
2 cintareti si 1 paracliser ; este 
mica, facuta din lemn in anul 
1799 de Nichitelea. Calitatea 
pamintului este cam slaba, iar 
o mica parte cleioasa. Satenii 
improprietaripf au 590 hect. 6 
ar. pamint ; iar proprietarul mo- 
siei 243 hect. 73 ariT cimp ?i 15 
hect. 93 ar. padure. 

Piriul principal ce trece pe 
mosie este Meredeaul sau Bahna. 

Se gase?te piatra pentru zi- 
darie, din care se extrage anual 
peste 300 picioare. 

Drum principal este calea na- 
tionals' Mihaileni-Botosani. 

Hotarele mo$iei sunt cu : Vir- 
ful-Cimpului, Talpa, Zamostia, 
Prelipea, Horlaceni si Lozna. 

Dobroneagul, munte, la N. de 
com. Nucsoara, jud. Muscel. 

Dobrose^ti (Barbo§i), sat, ju- 
detul Ilfov, pi. Znagovul; face 
parte din com. rur. Lipia-Boj- 
dani. Este situat la S.-V. de 
Gruiul, in partea de E. a bal^ei 
Znagovul, pe un loc cu desa- 
virsire ses. E virit intr'un golf, 
pe care-1 formeaza balta Zna- 
govul. 



Hosted by 



Google 



DOBROSLOVENI 



155 



DOBROTEASA 



Are o biserica, cu hramul 
Buna-Vestire, deservitS de I 
preot si 2 cintarepf. 

Populatia lul e de 433 sufl. 

Suprafa^a totala a satului e 
de 1250 hect., din can 974 a- 
par^in statulul si 276 locuitori- 
lor. Statul cultiva" prin arendasii 
sal 552 hect. (4 ramiri sterpe, 
30 izlaz, 388 padure). Locui- 
torii cultiva tot terenul. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumari. 

Numarul vitelor man e de 
240 si al celor micT de 304. 

Dobrosloveni, com. rur., jude^ul 
Romana^i, plasa Ocolul, forma- 
ta din satele: Dobriceni, CU475 
locuitori si Potopinul, cu 307 
loc. E situata pe apa Tesluiului 
si pe soseaua Caracal-R.-Vilcea, 
la 7 kil. spre N. de Caracal, 
in apropriere de gara Romula. 
Catunul Potopinul e la 2 kil. mai 
la N. de Dobrosloveni. 

Are o populate de 174 familii, 
sau 782 suflete, din can 200 Ti- 
gaui; sunt 404 barb., 378 fern.; 
366 casatoriti si 416 necasatorip. 
Stiu carte 37, nu stiu 745. 

Sunt 185 de contribuabili. 

Budgetul comunei pe 1886/87 
a fost de 2 181 lei la venituri 
si 2158 lei la cheltueli. 

Are o scoala primara, cu un 
inva^ator, frecuentata de 17 ba- 
e$, din 24 copii, I9bae^i si 5 
fete, in virsta de scoala. Are 5 
circiume. In com. sunt 2 biserici: 
S-tul Nicolae, zidit in 1847, in 
Dobrosloveni si S-tul Grigore, 
zidita in 1867, in Potopinul; 
sunt deservite de 2 preop si 4 
cintare^i. 

Ca cladiri mai insemnate sunt 
casele proprietaresti, si ca ra- 
masi^e de construcfu vechl, ur- 
me din drumul roman, care de 
la Romula ducea la Apulum si 
care se observa in hotarul ca- 
tunulul Potopinul. 



Dobrosloveni, sat, in partea 
despre E. a comunei Birzesti, 
jud. Vasluiu, plasa Stemnicul, 
situat in infundatura formata. 
de deaiurile Plopul si Faunoaia, 
cu ramificarea More!. 

Numirea de Dobroslovesti, se 
spune ca-I este data din timpul 
proprietaruluT Ioni^a Cuza Stol- 
nicul, fost si Ispravnic pe la 
1776, la ^inutul Vasluiu. Mai 
inainte satul se numea Bal&nesti. 

Se zice c& satul s'a format 
intre anii 1700 — 1755 cu locui- 
tori venip din Ardeal, in urma 
uneifoameteman, pricinuitaprin 
devastarea productelor de grin- 
ding. 

Are o intindere de 1017 hect. 
si o populatie de 52 familii, 
sau 268 suflete, locuitori Ro- 
minl, can, pe linga agricultura 
si cresterea vitelor, se ma! ocupa 
si cu cultura albinelor. 

Numarul vitelor e de 187 : 95 
vite mari cornute, 80 01, 4 cai 
si 8 rimatorl. 

Dobrota, sat, face parte din com. 
rurala Udresti, jud. Prahova, 
plasa Podgoria. Are o populate 
de 457 locuitori, din carl 281 
barbap si 176 femei. In sat e 
o biserici. 

Dobrota, deal, com. Udresti, 
pi. Podgoria, jud. Prahova. 

Dobrota,y<z/w, jud. Braila, merge 
spre N. printre ezerele Ghisani 
si Glavane^ile-Rominestl, Ciulini- 
Mici si Baba-Alecu si da in 
Camni^a, in partea dreaptS. 

Dobrota, piriu, in jud. Mehe- 
din^i, pi. Closani, com. rur. 
Closani. Izvoreste din ramurile 
muntelui Culmea-Cernel, si, la 
locul numit Buza - Plaiului, se 
impreuna* cu piriul Capra, for- 
mind de aci in jos o singunl 
ap&, cunoscuta sub numele de 



Motrul-Sec, care se ascunde in 
apropiere de satul Motrul-Sec, 
la locul numit Vinturisul. 

Dobrota, vd/cea, la V. de com. 

P&rosi, jud. Olt, plasa Oltul-d.-s. 

Se varsa" in girla Leleasca, 

tot in raionul comunei P&- 

rosi. 

Dobroteasa, com. rur., plasa Ol- 
tul-d.-s. jud. Olt, compusS din 
4 c&tune: Dobroteasa, Cr&ciu- 
nesti, Murgesti si Leleasca. 

Este situata" pe valea riului 
Cungrea-Mare si pe dealui Le- 
leasca, la. 41 kil. departe de 
capitala jude^ului si la 5 kil. de 
a plSsel. 

Are o popula^umede 338 fa- 
milii, sau 1639 suflete, din carl 
81 15 barbati, 824 femei. Sunt 329 
contribuabili. In aceasta* com. 
sunt 327 case de locuit si 4 
bordeie. 

Sunt 3 biserici : la Leleasca, 
Dobroteasa si Murgesti ; sunt 
deservite de 4 preo^I. 

Locuitoril se ocupa numaicu 
agricultura; 7 dintre ei mai 
sunt cizmari ; 2 olarl ; 11, dul- 
gheri. Produsul muncei il des- 
fac la Slatina, Pitesti si Rimnicul- 
Vilcea. 

Un num&r de 181 locuitori 
s'au improprietarit la 1864, pe 
mosiile D-lor I. T&rtasescu, I. 
Olanescu, I. C. Bralianu, frazil 
Murgesti, D. Locusteanu si T. 
Gali^a, cindli s'au dat 950 hect. 
Ei au 46 cai si epe, 260 boi, 320 
vacl, 690 ol, 39 capre si 489 
porci. 

Comuna cu izlaz, vatra satu- 
lui si padure, are 3314 hect. 

Pe riul Cungrea-Mare, in ra- 
ionul comunei, sunt 4 mori de 
mclcinat, can func^ioneazcl numai 
toamna si prim&-vara, cind apele 
vin marl. 

$coala exists in aceasta co- 
muni de 35 anl. Stiu carte 



Hosted by 



Google 



DOBROTEASA 



156 



DOBROTEASA-SlRBENI 



300 baep si 17 fete. Copii 
in virsta de scoala sunt 205: 
1 1 1 baeflf si 94 fete, din carl 
urmeaza 18, 16 bae^i ?i 2 fete. 
Cu intre^inerea scoalei, satul 
cheltueste anual 1080 lei. 

In termen mijlociu se fabrica 
anual in comuna peste 4200 
de litri vinsi 1800 de litri |uica. 

Comerciul se face de 4 cir- 
ciumari. 

Veniturile comunel se urea 
la 4279 lei si cheltuelile la 
4193 lei. 

Dobroteasa se leaga, prin so- 
sele vicinale la V. cu comuna 
Cimpul-Mare; alte doua ramun 
o leaga cu Simburesti si Parosi. 

Comuna e br&zdata. de dealul 
Domnesti si Leleasca, cu direc- 
tia dela N. la S. si de piscurile: 
Corbul, Ciobanul, Fintineaua, 
Groserea, Pluteni, Tuica, Dir- 
monul, Toasca, Nica si Taca. 
Parte din aceste dealuri sunt 
acoperite cu paduri ; pe parte 
se cultiva diferite cereale. 

Este udata de girlele: Cun- 
grea-Mare, Cerbul si Leleas- 
ca, si de valcelele : Dirmonul, Toa- 
sca, Tatarascul Cuptorul-Mic, 
Cu-Araci, Coada-Frasinului, Ru- 
darea, Sarba, Branila, Ciobanul 
si Bibica. 

Se margineste cu comunele : 
Simburesti, Dienci, Cimpul- 
Mare, Ursi, Parosi si Drago- 
esti. 

Dobroteasa, sat, face parte din 
comuna rurala cu acelasi nume, 
jude^ul Olt, plasa Oltul-d.-s. Are 
o populate de 482 locuitori. 
Aci e o biserica de lemn aproape 
ruinata si fara inscrip^ie. Se zice 
ca s'a fondat pe la anul 1740. 
S'a mutat si reparat de enoriasl 
pe locul unde se afla asta-zi. 

Dobroteasa, numire ce s'a dat 
in vechime comunei Ceptura, 
plasa Cricovul, jud. Prahova. 



Dobroteasa, deal, in raionul 
com. Dobroteasa, plasa Oltul- 
d.-s., jud. Olt, pe care se cul 
tiva 20 hect. vie. 

Dobroteasa, deal, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Rimnicul d.-j., com. Sio- 
bozia-Galbenul, in partea de V. 
a comunei. E acoperit cu sema- 
naturl. Este malul eel sting al 
piriului Galbenul (o parte din 
piriul Bo ill), care e destul de 
inalt. 

Dobrote§ti, com. rur., in V. pla- 
sei Balta-Oltul-d.-j., jude^ul Ro- 
manati. Este formata din Do- 
brotesti sau Piciorogi (1200I0C.), 
Nisipuri (363 loc.) si Vieri (50 
loc). E situata pe un teren ses si 
nisipos, la hotarul jude^ului, pe 
drumul Caracal-Bechet, la 24 
kil. de Caracal si la 35 kil. de 
Corabia. Altitudinea terenului 
d'asupra niveluluT marii este de 
no m. 

Are o populate de 439 fam., 
sau 16 1 3 suflete, 833 barbati si 
770 femei ; 784 sunt casatorip 
si 829 necasatoripf. Stiu carte 
149 persoane, nu stiu 1467. 

Sunt 350 contribuabili. 

Budgetul comunei, pe 1886 — 
87, a fost de 3530 lei la veni- 
turi si de 3476 lei la chel- 
tueli. 

Vite marl sunt 1440, vite 
mici, 14 10 si porcT, 741. 

Sunt 3 circiumi ; o scoala pri- 
mara, condusa de un inva^a- 
tor si frecuentata de 34 elevi, 
din numarul de 100 copii (80 
baep si 20 fete) in virsta de 
scoala; 3 bisericT: Sf. Nico- 
lae (1859) in Dobrotesti, Ador- 
mirea-Maicei-Domnului in Nisi- 
puri si una ruinata in Vieri, de- 
servite de 3 preo^T si 4 cinta- 
re^r. 

Dobrotesti, com. rur., in jud. Te- 
leorman, pi. Teleormanului, pe 



Valea-Tecuciulul. Poarta numi- 
rea si de Doagele si in vechime 
ii zicea Bobocesti. Piriul Tecu- 
ciul o strabate in toata lungi- 
mea. Este asezat linga soseaua 
Rosiori-Strimbeni. 

Se margineste la E. cu co- 
munele Zimbreasca si Beuca; 
la S. cu Merisani; laV. cu com. 
Ghimpeteni si cat. Atirna^i si 
la N. cu com. Tecuciu-Calin- 
deru. 

Are o populatie de 649 fa- 
milii, sau 3105 suflete, din can 
645 contribuabili. 

Intinderea comunei, dimpreu- 
na cu mosiile aflate pe dinsa, 
este aproape de 5670 hect., 
din can 1800 hectare apartin 
d-nei A. D. Berendeiu si 2900 
hect. apar^ine d-lui Dimache 
Polimeride. 

Sunt improprietariti 376 lo- 
cuitori, pe 990 hect. 

Pe mosiile Doagele se afla 
paduri de tufan pe o intindere 
de 320 hect. 

Numarul viteior este de 3792 
capete, dintre can: 677 vite 
man cornute, 134 cat, 2876 01 
si capre si 1 14 porci. 

Budgetul com. este de 9350 
lei la venitun si de 8436 lei la 
cheltueli. 

Are o scoala, frecuentata de 
38 elevi; o biserica, deservita 
de 2 preo^i si 2 cintare^i ; o 
moara cu aburi si un helesteu 
al proprietatei. 

Doagele se leaga cu comuna 
Merisani si cu comuna Tecu- 
ciu-Calinderu prin sosele ve- 
cinale, iar pe de aita parte la 
E., cu soseaua judeteana Ro- 
siori-Balaci-Strimbeni. 

La 24 Iunie (Dragaica) si la 
Duminica - Tomii se face aci 
bilciu, 

Dobrote§ti-Sirbeni, sau Bra- 
ni§tari-de-Sus. Vez! Branis- 
tari-d.-s., jud. Vlasca. 



Hosted by 



Google 



DOBROTFORUL 



157 



DOBROVAfUL 



Dobrotforul,/mX jud. Tecuciu ; 
izvoreste din padurea Sandrul, 
pe mosia satului Slobozia-Panu, 
com. Stanisesti; trece prin Sta- 
nisesti si strabate satele : Beiciu- 
neasa si Benesti; merge in di- 
rec^ie de la N. spre S.E.; se 
impreuna cu piriul Pojonta la 
Gura-Craestilor; de aci merge 
spre E. si se varsa in Zeletin, 
la Gura-Tepoaei (com. Moto- 
seni). 

Dobrotforul, deal, in jud. Te- 
cuciu, pi. Stanisesti, com. Buda. 
Acest deal este continuarea 
dealulu! ce vine din jud. Bacau; 
strabate comuna Colonesti. For- 
meaza pe o intindere de 10 kil. 
marginea intre com. Colonesti 
si Buda. Culmea acestui deal 
este acoperita cu viT si poarta 
diferite numirT, dupa localita^ile 
pe can le strabate. 

Dobrotinetul, com. rur., jude- 
^ulOlt, plasa Oltul-d.j., compusa 
din 4catune: Catunul-d.-s., Pie- 
trisul, Linia si Proaspeti. Are o 
populatie de 359 familii, sau 
1544 suflete, din can 15 familii 
de Tigani. Sunt 270 contrib. 
Tn com. sunt 293 case de locuit. 

Este situata pe dealul si va- 
lea Oltului, la 16 kil. departe 
de capitala jude^ului si la 1 V2 
kil. de resedin^a plasei. 

In raionul comunei sunt 2 
biserici: una in Catunul-d.-s., 
fondata la anul 1639 de Mateiu- 
Voda Basarab ; mai are ctitorT 
pe loan Munteanu, Florea Dra- 
gomirescu si al{ii; a doua bise- 
rica e in Catunul-din-Vale; s'a 
reparat la 1857 de catre Dr. 
Ernest de la Pomeray si preo- 
tul Hie Negoescu ; sunt deservite 
de 2 preoti plati^i din budgetul 
comunei. 

Locuitori!, afara de agricul- 
tural se mai ocupS si cu dul- 
gheria, timpl&ria, but&ria, croi- 



toria si altele. Ei desfac pro- 
dusul muncei lor la Slatina. 

Vite sunt: 26 cai, 34 epe, 
386 boi, 114 vacT, 1779 01 si 
345 porci. 

La 1864 s'aii improprietarit 
288 locuitori pe mosiile d-lor 
Maior Munteanu, Dr. G. Polizu, 
Dr. Ernest de la Pomeray si pe 
mosia statului Proaspe^i-Cirea- 
sovul, dinduli-se 799 hect. 

Comuna Dobrotinul, cu izlaz 
cu tot, are 1733 hect. 

Scoala exista in com. de vr'o 
30 de am; cladirea e proprieta 
tea comunei. E frecuentata de 
14 copii, din numarul de 219 in 
virsta de scoala. Cu intrefinerea 
ei statul cheltueste 15 12 lei. 

Stiu carte 86 persoane. 

Stupi cu albine sunt 96. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumari. 

In satul Dobrotinetul se {ine 
un bilciu anual in ziua de 21 
Maiu. 

Veniturile si cheltuelile com., 
dupa ultimul budget, se ridica 
la suma de 2697 lei. 

Prin comuna trece soseaua 
jude^eana Slatina-Casa-Vechia, 
ce inlesneste comunica^ia cu co- 
munele : Slatina, Tesluiul, Co- 
rnani^a, Deleni, Dumitresti si 
Casa-Vechia. 

Este brazdata de dealurile 
Oltului si ^irei, cu piscurile: 
Murgoiul, Birna si B2duc&, 
care cad spre V. de comuna, 
avind o lungime de aproape 
7 kil. Pe parte din ele se cul- 
tiva vii, carl dau un vin bun, 
iar parte servesc ca izlaz pentru 
pasunatul vitelor. 

Oltul si Valea-Sirei uda com. 

In slavoneste Dobrotinetul uv 
semneaza pamint bun. 

Dobrotinetul, deal, in jud. Olt, 
raionul comunei Dobrotinetul, 
pi. Oltul-d.-j., pe care se cultiv& 
85 hect. vie. 



Dobro^i, cfttun, pe riul Arges, in 
jud. si pi. Argeselul. Are 354 
locuitori si face parte din com. 
rur. Albesti-Br&testi. Are o bi- 
serica cu hramul Intrarea-in-Bi- 
series, deservita de un preot si 
un cinta>e{. 

Dobrovatul, com. rur., in par- 
tea de N. a pl£seT Crasna, jud. 
Vasluiu, la distan^a de 43 kil. 
de orasul Vasluiu, de 1 1 kil. 
de Cod&esti, resedinfa pl&sel si 
de 22 kil. de orasul Iasi, situata* 
in marginea jude^ulul, pe cul- 
mea dealuriior si a v£ilor ce se 
desfac din dealul Bordea, la 
hotar intre jud. Iasi si Vasluiu. 

Este formats din satele: Do- 
brova^ul-Moldoveni, Dobrova^ul- 
Rusi si Dumasca, pe o intin- 
dere de 8952 hect, din cari 
5028 hect. p&dure si 1265 hect. 
loc de culture, fina{, imas, pro- 
prietatea Domeniulul Coroanei, 
iar 2660 hect. sunt ale locui- 
torilor improprietSrip. 

AceastS mosie a fost a m&- 
n&stirei Dobrova^ul, dupS ac£- 
reia secularizare deveni proprie- 
tatea statului si apol a Dome* 
niului-Coroanel. 

Are o populate de 796 fam., 
sau 2777 suflete, in care sunt 
100 Lipoveni, 200 "pganl si 61 
Evrei. Stiu carte 146 persoane. 

Locuitori! se ocupa" cu agri- 
cultura ce se face pe o intindere 
de 13 15 hect., pSr^ile lor, si 658 
hect. partea proprieties ; el 
se mai indeletnicesc cu cultura 
vie! si a livezilor pe o intindere 
de 140 hectare, cu t&iatul lem- 
nelor din p&durl si cu tran- 
sportui lor pe la orase. 

In aceastS comunS sunt 2 bi- 
serici si o manastire, deservite 
de 3 preotl si 6 cintSre^I; o 
bisericS lipoveneascS ; o scoala; 
o moara de ap&; 8 circiumi. 
Comerciul se face de 16 per- 
soane. 



Hosted by 



Google 



DOBROVAfUL 



158 



dobrovAtul-rusi 



Budgetul e de 7544 le! la 
ven. si de 6919 1. 93 b. la chelt 

Sunt 367 contribuabili. 

Num&rul vitelor e de 3720 : 
1244 vite marl cornute, 1300 01, 
390 cal si 787 rim&tori. 

Locuitoril poseda: 155 plu- 
guri si 270 care cu boT, 28 plu- 
gurl si 57 caru^e cu boT. 

In aceasta comuna se afla 
penitenciarul cu acelasi nume. 

Dobro va{ul (Manastirea-), ma- 
ndstire, in marginea de N. a 
satulu! Dobrova^ul-Rusi, com. 
Dobrova^ul, pi. Crasna, judetul 
Vasluiu, fundata de $tefan-cel- 
Mare. Cladirea ei s'a inceput la 
anul 1503 si s'aterminat in 1504, 
iar zugniveala din launtru s'a 
facutsub domnia lui Petru Rare?. 
Aceasta man&stire a fost in- 
chinata manastirei Zografului 
din Sflntul Munte, de catre 
Vasiie-Voda si a fost stapinita 
de calug&rii greci cu opt mosii, 
iar dup& secularizare a devenit 
proprietatea statului. In casele 
din jurul acestei manastin sc 
afla penitenciarul Dobrova^ului, 
infiinfct la 1864 de M. Cogil- 
niceanu, fostatunci ministru de 
interne. Acest penitenciar ser- 
veste de inchisoare pentru con- 
demna^tf corec^ionalf. 

Dobrova{ul,/^2>, (jud. Vasluiu, 
pi. Crasna), proprietatea statului. 
tnainte de secularizare era pen- 
dinte de manastirea Dobrova^ul. 
La anul 1871 avea o arenda de 
34000 lei si a fost ipotecata 
impreuna cu alte 380 proprie- 
ty! ale statulul pentru asigu- 
rarea imprumutulul domenial de 
78000000 lei, efectuat in anul 
1 87 1. Pe periodul 1880—85, 
arenda acestei mosii a scazut 
la 30000 lei pe an. Pe mosia 
Dobrova^ul se afl& si o padure 
in intindere aproximativa de 
3000 pogoane. 



Dobro vaful, penitenciar, judetul 
Vasluiu, plasa Crasna, in mana- 
stirea cu acelasi nume. 

Penitenciarul Dobrova^u s'a 
infiin^at la 1864 de D. Co- 
galniceanu, ca ministru de 
Interne. Serveste pentru con- 
damna^f corec^ionali. Situa^ia 
acestei inchison era la Aprilie 
1886, urmatoarea : se aflau 
in tot 232 de condamnap, 
din carl 222 corectionali si 
numal 10 la reclusiune. Un 
numar de 106 condamna^i 
exercitau in inchisoare dife- 
rite mestesuguri. Pentru ad- 
ministratia penitenciarului de 
la Dobrovat este inscrisa. in 
budgetul ministerului de Interne 
o suma anuala (1886— Sy) de 
4480 lei. 

In acest penitenciar a fost 
internat si a murit (1869) ne- 
norocitul Iancu Falcoianu, fos- 
tul director la acea epoca a 
Postelor si Telegrafelor. 

Dobrovajul, piriu, izvoreste de 
sub dealul Birnova, jud. Ia?i, 
trece pe teritoriul comuneT Do- 
brova^ul, pi. Crasna, jud. Vas- 
luiu, intra in com. Codaesti, si 
dupa, ce trece prin sesul pe 
care e asezat si satul Codaesti, 
se varsa in piriul Cu^igna si 
apoT impreuna in Vaslue^ dupa 
ce primeste piraiele : Pietrosul, 
Humaria, Colonea^a si Dumasca. 

Dobro va^ul, vale, in judetul Vas- 
luiu, comuna Dobrova^ul, plasa 
Crasna. Are forma lungarea^a si 
ingusta. Incepe de sub satul 
Slobozia, din com. Ciurea, jud. 
Iasi si merge pana in piriul 
Vaslue^ul, aproape de Movila- 
lui-Burcel. Prin mijlocul acestei 
vaT curge piriul Dobrova^ul. 

Dobrova^ul-Moldoveni, sat, in 
partea de E. a com. Dobrova- 
$ul, pi. Crasna, jud. Vasluiu ; se 



numeste Moldoveni, pentru a 
se deosebi de satul Dobrova^ul- 
Rusi, care e colonizat cu Ru- 
teni, inca. din timpul luT Ste- 
fan-cel-Mare. 

E situat pe coasta de V. a 
dealuluT Dobrova^ul, pe o su- 
prafa^a de 4293 hect., din can 
2574 hect. padure si 572 hect. 
loc de cultura, imas, fineata, ale 
proprieta^ei Domeniului Coroa- 
nei, iar 1 147 hect. sunt ale lo- 
cuitorilor. Are o populate de 
300 familii, sau 1285 suflete, 
din can 31 suflete Evrei si 50 
TiganT. 

Aici este resedinta com.; o 
scoala cu localul ei propriu, infi- 
intata la 1865, frecuentata, de 48 
elevi ; o biserica de lemn, con- 
struita in 1825 de un calugar 
numit Pahomie, deservita de 
un preot si un eclesiarc. Sunt 2 
crisme. 

Numarul vitelor e de 1 145 : 
492 vite man cornute, 250 of, 
135 ca! si 268 rimatori. 

Locuitoril poseda : 70 plu- 
guri si 12 care cu boi; 10 plu- 
gurl si 20 carute cu caT. Stupi 
cu albine sunt 215. 

Dobro va{ul-Ru§i, sat, in par- 
tea de V. a com. Dobrova^ul, 
pi. Crasna, jud. Vasluiu; si-a 
luat numele de la o colonie de 
mazurl rusnaci, stabiliti aci, se 
zice, inca din timpul lui Stefan- 
cel-Mare. 

E asezat pe coasta Dealului- 
Rusilor, pe o suprafa^a de 4126 
hect., din can 693 hect. loc de 
cultura, flna^ imas si 2453 hect. 
padure, proprietatea Domeniu- 
lui Coroanei, iar 980 hect. ale 
locuitorilor. Satul are o popu- 
late de 185 familii, sau 900 su- 
flete, din car! 25 Evrei si 56 
Tiganl. 

In partea nordica se afla ma- 
nastirea Dobrova^ul, deservita 
de 1 preot si 3 dascali. In cur- 



Hosted by 



Google 



DOBROVESTI 



159 



DOBRUTULUl (PISCUL-) 



tea sa se afla penitenciarul co- 
rec^ional. In apropiere este o 
moara cu patru pietre. In sat 
sunt 4 circiume. 

Numarul vitelor e de 1 338 : 430 
vite mart cornute, 497 oi, 154 
caisi257 rimatorl. 

Locuitorii poseda: 60 pluguri 
si 100 care cu bol, 10 plugurT 
si 15 caru^e cu cal; 22 stup! 
cu albine. 

Dobrove^ti, fost sat, in jude^ul 
Mehedinti, plaiul Closani, com. 
urb. Baia-de-Arama, linga Dea- 
lul-Spinenilor. 

Dobrove^ti, hotar de mosie, in 
jud. Mehedinti, plaiul Closani, 
com. urb. Baia-de-Arama. 

Dobrul, munte, jud. Bacau, pi. 
Trotosul, com. Tirgul-Trotus, 
din dreapta Trotusulul, situat 
linga manastirea Paltinisul. 

Dobrul, pddure, pe mosia Tata- 
resti-d.-s., jud. Teleorman, situ- 
ata spre N. acestei mosil, la 
hotarul despre jude^ul Arges. 
Are o intindere de 372 hect. 
Esente : cer, girnita si tufan. 

Dobrul sau Cerbul, piriias, jud. 
Bacau, pi. Trotusul, com. Tir- 
gul-Trotus, care se incarca cu 
piriiasul Balta-PorculuT si apoi 
se scurge in dreapta Slaniculul, 
la villa Munteanu. 

Dobrul, vale, jud. Bacau, plasa 
Trotusul, com. Tirgul-Trotusul, 
care incepe la sipotul piriului 
Dobrul si se intinde pana la 
villa Munteanu, la poalele mun- 
telui Cerbul. 

Dobrule^ti, localitate, in jude^ul 
Suceava, com. Cristesti. (Vezi 
Boureni). 

Dobrunul, com. rur., in S. pi. 



Olte^ul-Oltul-d.-s, jud. Roma- 
na{i, formata din satele: Do- 
brunul (400 locuitorl) si Chili! 
(250 locuitorl). E situatapeva- 
lea si pe terenul drept al 01- 
te^ulul, in fa^a com. Pirscoveni 
si $opirli^a, la 18 kil. departe 
de Caracal si la 13 de Bals. 
Altitudinea terenului d'asupra 
nivelului marii este de 144 
m. Are o populate de 152 
familii, sau 605 suflete ; 305 
barbap si 300 feme!; 277 casa- 
tori^i si 328 necasatori^i. $tiu 
carte 31, nu stiu 574. Sunt 
125 contribuabilf. Budgetul com. 
este de 2214 lei la venit si de 
2269 lacheltueli. In sat sunt 250 
duzi pentru cresterea gindacilor 
de matase. 

Vite mart sunt 846; vite 
mici 794 si porci 170. Este o 
biserica, Sf. Nicolae (1845), de- 
servita de 1 preot si 2 cinta- 
rep; sunt 2 circiuml. 

In coprinsul com., Brazda-lul- 
Novac se scoboara pe o muchie 
de deal, chiar in mijlocul com., 
apoi apuca spre Sopirli^a. Sub 
un pise de deal, in marginea 
Olte^ului, se afla ramase zidun 
de case si o biserica. Se po- 
vesteste ca s'ar fi gasit aci in 
vechime talere de argint, cu^ite, 
inele cu pietre scumpe, bra^ari 
de aur si boabe de marga- 
ritar. Despre ziduri si biserica 
se spune ca au fost cladite de 
Ghinea Vistierul, zis si Ciucala, 
pe timpui lui Mateiu Voda. 

Dobrusa, sat, face parte din com. 
rur. Zlatarei, pi. Oltul-d.-j., jud. 
Vilcea. Are o populate de 537 
locuitorl, 270 barba^I si 267 fe- 
mel, iar ca populate scolara 
are 52copii, 30 bae^f si 22 fete. 
Aci e schitul Dobrusa. 

Dobrusa, sat, face parte din com. 
rur. §tefanesti, pi. Oltul-d.-j. jiid. 
Vilcea. Are o populate de 445 



locuitorl, 238 barbaflf si 207 fe- 
mei. E la distant de 1 kilo- 
metru de catunul unde se afla 
scoala comunel. Copil in virsta 
de scoala sunt 54. Aci e o bise- 
rica delemn, fara inscrip^ie, fa- 
cuta de locuitorl, cam de vr'o 
100 ani, dupa cum afirma eel 
batrinl. 

Dobrusa, fost schit, pe valea Do- 
brusa, linga com. Voicesti, pi. 
Oltul-d.-j., jud. Vilcea, fondat, 
dupa cum se zice, de Ceaus 
Du{u, la anul 1800. 

Dobrusa, deal, in jud. Vilcea, 
com. $tefanesti, pi. Oltul-d.-j. 

Dobrusa, deal, cu direc^ia N.-S. 
in com. Zlatarei, pi. Oltul-d.-j., 
jud. Vilcea; e plantat cu vil. 

Dobrusa, pddure a statulul, in 
jud. Vilcea, pi. Oltul-d.-j., in intin- 
dere de 76 hect. Impreuna cu 
trupurile: Verdea (20 hect.), 
Zlatarei (216 hect.), Parasesti 
(885 hect.), Gusoeni (180 hect.), 
Mitrofani (125 hect.) si Noro- 
pi^a (22 hect.), fine de com. 
Dragasani, $tefanesti si Crefeni. 

Dobru§a, piriias, in partea de 
V. a com. Sutesti, pi. Oltul-d.-j., 
jud. Vilcea. 

Dobrusa, vale, trece prin cat. 
Dobrusa, com. $tefanesti, pi. 
Oltul-d-.j., jud. Vilcea. Izvoreste 
din padurile com. Fumureni si 
merge de se varsa in riul Oltul. 

Dobru^ului (Padurea-),/^^/; -e, 
in jud. Bacau, pi. Trotusul, com. 
Tirgul-Trotus, de pe mosia 
Sianic. 

Dobrujulul (Piscul-), virf de 
munte, in jud. Bacau, pi. Tro- 
tusul, de pe teritoriul com. Tir- 
gul-Trotus. 



Hosted by 



Google 



DOCANI 



160 



DOCHIA 



Docani, sat, in jude^ul Tutova. 
pi. Tirgul, spre S.-E. pe piriul 
Docan. Formeaza singur o co- 
muna (com. Docatii). Are 60 1 
locuitori, din can 45 stiu carte. 
Contrib. sunt 92. Sunt 145 case. 
In cuprinsul com, sunt gradinarii. 
Se cultiva viea pe o intindere da 
48 hect., din can 15,50 nelu- 
cratoare; iar livezile cu prune 
numai pe o suprafa^a de 75 
aril. 

Comerciul se face de 7 per- 
soane in 12 stabilimente com- 
erciale (din can 4 circium!). 
Are o scoala primara de bae^T; 
2 biserici. Veniturile sunt de 
3413,04 lei anual. 

Docanul, piriU, ce curge prin 
pi. Tirgul, com. Docani, jud. 
Tutova; izvoreste din com. Bra- 
desti, curge spre S. si se varsa 
in piriul Jerava^ul de adreapta. 

Docaneasa, sat, in jud. Tutova, 
pi. Tirgul, com. Vinderei, spre 
S.-E. de satul Vinderei. Are 
346 'locuitori (din carl 8 stiu 
carte) si 56 case. 

Docane^ti, numire, ce purta ina- 
inte de 1864, un sat asezat 
pe malul sting al riulu! Siretul, 
linga satul Iucsesti-d.-s., judetul 
Roman, si care sat a fost des- 
fiin^at de proprietarul lui de 
atunci, ca sa nu dea locuitorilor 
pamint dupa. legea rurala. 

Dochia, com. rur.,m jud. Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, infiin^ata a- 
cum cip-va am in urma, in vir- 
tutea lege! din 1864. Este a- 
sezata pe podisele cuprinse ca- 
tre E. piriulu! Cracaul, pina in 
dealurile Marginenilor si ale Ta- 
tomirestilor, intre com. Girovui 
la N.-V.-S., com. Mafgineni la 
S.-E., com. Budesti-Ghicai, Bar- 
gaoani si $erbesti, la N. 

Este formata din satele: Do- 



chia si Balusesti, si are o popu- 
la^iune de 280 famili!, sau 1257 
suflete, carl traesc in 298 case ; 
sunt 573 barbap, 585 feme!; 576 
necasatorifi, 490 casatorifi, 86 
vaduvT, 5 divor^i; 261 baie^T, 
273 fete; 7 strain!. Stiu carte 
1 16, nu stiu 1041. 

Dintre locuitori! improprieta- 
ri^T in 1878 sunt astazT: 225 
can stapinesc insisi locurile 
lor; 57 ca urmasT; 13 locuri 
parasite; 39 locuri ocupate de 
catre al^i!, 15 locuri ramase pe 
seama com. 

Solul se cultiva pe o intindere 
de 909 hect., 50 aril. 

Imasul are o intindere de 170 
hect. si nutreste un numar de 
1456 capete de vite. 

In comuna sunt 2 biserici 
(una in ruina), deservite de 1 
preot si 1 eclesiarc, platiti din 
fondurile comuneT; o scoala. De 
asemenea 3 fierarif; 4 cojocari! ; 
1 croitorie, 3 stolen!, 3 rotarii ; 
1 dogarie, 2 cizmari!; 1 rogo 
jinarie. 

Bidgetul com. e de 5284 let, 
74 banl la venitun si 5096 let, 
81 bant la cheltuel!. 

Comunica^iunea cu satele ve- 
cine se faceprin: soseaua comu- 
nala, care incepe din satul Roz- 
nov, trece prin satul Dochia, 
si se pune in legatura cu so- 
seaua jude^iana Piatra-Bozieni, 
intre al 15 — 16 kil.; prin un 
drum, care incepiiid de linga 
satul Dochia (soseaua peceden- 
ta), traverseaza soseaua Piatra- 
Bozieni intre kil. 12 — 13 si 
uneste cu soseaua Serbesti; prin 
uu drum care incepind din sa- 
tul Dochia, duce prin satul Ba- 
lusesti la satul Itrinesti (com. 
Margineni), etc.; prin un drum, 
din soseaua Dobreni-Moinesti 
intre kil. 12 — 13, precum si 
prin alte drumuri naturale ce 
leaga diversele locality! 15 mi- 
trofe. 



Dochia, sat, in com. Dochia, ju- 
detul Neam^u, pi. Piatra-Mun- 
tele E situat la 16 kil. depar- 
tare de orasul Piatra, intre sa- 
tul Balusesti, Danesti si Bahna. 

Are o populatie de 260 fam., 
sau 1054 sufl., can locuesc in 
273 case. Aceasta populate se 
imparte astfel : 520 necasatorip, 
454casatoriti, 75 vaduve, 5 divor- 
tatT; 522 barbap, 533 femeT. 
Stiu carte 104 persoane, nu 
stiu 950. 

Locuitori! sunt top Romtn!, 
improprietari^! la 1878. 

In acest sat se afla: o bise- 
rica ; o scoala frecuentata de 
38 elev!. 

Dochia, stinca, reprezentind o fi- 
gura omeneasca, in grupamun- 
telu! Ceahlaul. 

lata cum descrie G. Asachi 
m «Itinerariul Carpa£ilor», acea- 
sta localitate : 

Trecind Piriul-Sirbenilor, dupa 
un ceas ajung! la Bitca numita 
Piciorul-Sihastrulu! si in urma 
la Piriul- Alb, care curge intr'o 
vale ingusta, in al careia mij- 
loc se inalta chipul antic al Do- 
chie!. Din aceasta strimtoare 
sufla un vint puternic si, dupa 
cum zice balada, piutesc in aer 
o multime de vulturi, car! es 
din stincele invecinate, numite 
Stratul sau Tabara-Vulturilor. 

Numele eel faimos al acestu! 
loc au indemnat a se zidi aic! 
un schit, care a fost pana la 
1704; dar in ziua de Past!, pe 
cind se serba in biserica sf. in- 
viere, un munte de omat des- 
facindu-se din virful Pionului, 
aingropat schitul cu top sihastri 
si a prefacut forma acestu! loc. 

O icoana ce a scapat din acea 
catastrofa a insemnat locul fos- 
tulu! schit si, ma! in urma, a pri- 
cinuit facerea schitulu! Ceri- 
bucul. 

.La acea intimplare, chipul Do- 



Hosted by 



Google 



DOCHIA 



161 



DOCUZOL-BAIR 



chieT, de si era stinca puternica, 
a suferit o sim^itoare stricaciu- 
ne ; partea de sus care infa^isa 
capul, umerii si sinul, s'au spart 
si se vede zacind in oare-care 
departare. Aceasta masa com- 
pusa din aglomera^ii (pletricele 
intre ele inchegate), putea sa 
fie partea fetef si a parului. 
Trunchiul si coapsele figuriisunt 
de stinca" indesata de bazalt ; 
prundisul adunat intre parole 
ce inchipueau fluerele, abia lasa 
un desert, de-a putea trece un 
om; pe acolo curge Piriul-Alb, 
de unde isi are a sa obirsie, 
precum zice si Cantemir. Alte 
pietre, de asemenea aglomera- 
tice, ce inchipuesc oile DochieT, 
zac imprejurul acestuT chip, iar 
alaturea se afla, singuratica, alta 
piatra indestul de mare care se 
numeste Vulturul-luT-Traian, ca- 
ruia, dupa zicerea traditiunei, i-ar 
fl incredin^at acest imparat paza 
Dochiei. 

Dochia, stinca, jud. Neam^u. E 
situata in localitatea numita Pe- 
tro-Dava. 

Dochiei (Lunca-), cdtun, in co- 
muna Corna^elul, jud. Neam^u, 
pi. Racaciuni. 

Este asezat pe lunca Trotu- 
sului, la V2 ceas departare de 
catunul Cornatelul. 

Are o populate de 166 sufl., 
can locuesc in 30 case. Are o 
biserica filiala, cu hramul Sf. 
Nicolae (parohia Cornatelul). Co- 
pi! cu vtrsta de scoala sunt 15 
(8 bae^f si 7 fete). 

Docolina, tirgusor, in partea de 

V. a com. Albesti, jud. Falciti, 

pi. Crasna, asezat pe ses linga 

soseaua na^ionala Vasluiu-Bir- 

lad. 

Pu^in mai in jos de tirgusor 

se afla un pod mare de piatra 

peste apa riulujf Birlad, c ns- 

o 

68878. Marelr Dirfinvnr Geogra/ic. Vol. ) II. 



truit pe 5 arcurlin timpul Dom- 
niei lul Mihail Grigore Sturdza. 
Aici la Docolina, ne spune 
cronicarul Grigore Ureche, a 
urmat un razboiu intre Cre- 
^u Potcoava si Petru Schiopul, 
in anul 1578, pentru domnia 
^arei. 

Docuzaci, sat, in jud. Constanta, 
plasa Mangalia, catunul com. 
Cara-Omer, situat in partea sud- 
vestica a plasei si a comunei, 
la 14 kil. spre V. de catunul 
de resedin^a Cara Omer, fiind 
satul eel mai de la marginea 
sud-vestica a comunei. Este 
asezat pe marea vale Docuzaci 
si este inchis de dealul Docu- 
zaci in partea sud-vestica si de 
Dealul-Morii in partea de E. 
Este dominat de virful Dccu- 
zaci, care este la 2 kil. spre 
S.-V. si care are o inal^ime de 
193 metri. 

Suprafa^a sa este de 440 hect, 
dintre can 14 hect. sunt ocu- 
pate de vatra satului. 

Popula^iunea sa, compusa mai 
toata din Bulgari, fiind la hotar, 
este de 6$ fam., cu 220 sufl. Dru- 
mulcomunal Hairam-Chiol-Dere- 
Chioi trece pe la S.-V. satului, 
fara sa dea prin sat ; insa este 
un alt drum de la Hairam-Chioi 
la Docuzaci, care trece prin 
Demircea si un altul de la Dere- 
Chioi la Docuzaci, care trece prin 
Cerchez - Chioi. Alte drumurl 
pleaca la Mamuzli, la Calfa- 
Chioi si la Cial-Margea. 

Docuzol, sat, in jud. Constanta 
plasa Medjidia, catunul com. 
Alacapi. E sit lat in partea N. 
a plasef si cea N.-V. a com., 
la 9 kil. mai spre N.-V. de ca- 
tunul de resedin^a Alacapi. Este 
asezat pe valea Docuzol, pe 
ambele maluri ale piriului Do- 
cuzol, inchis fiind de dealul 
Docuzol-Bair din partea esticS 



si fiind dominat de virful Chi- 
ostei II, care se afla la 1 
kil. spre S. de sat, si care are 
o inal^ime de 58 metri. La N. 
satului, la 500 metri afar a din 
sat, se afl& Cisla-luI-Caciul& ; iar 
la N.E. satului, si la marginea 
lul se afla Cisla-lui-Manasie- 
Jecu. 

Suprafa^a satului este de 4624 
hect., dintre care 24 hect. sunt 
ocupate de gradinl si de vatra. 

Popula^iunea, mai toata tur- 
ceasca, este de 140 familii cu 
774 suflete. Casele sale sunt 
in general marl si regulat ase- 
zate, ceea-ce face ca uli^ele sale 
sa fie toate drepte. $oseaua 
j ude^eaua Medjidia-Carol I-Dana- 
Chioi trece prin partea vestica 
a satului si prin Cisla-luI-Caciula; 
iar drumul comunal Chiostel- 
Tortoman tae satul in douaparflf, 
aproape egale; alte drumurl 
comunale mai pleaca la N. spre 
Bilarlar (Doroban^ul); la N.-E. 
catre Cara-Murat si la V. catre 
Panaghir. 

Docuzol, virf de deal, in jud. 
Constanta, plasa Medjidia, com. 
Tortoman, virful eel mai inalt 
al dealulul Docuzol-Bair, avind 
103 metri inal^itne; a fost si 
punct trigonometric de obser- 
va^iune derangulai 11-lea; este 
acoperit cu verdea$a\ 

Docuzol, piriti, in jud. Con- 
stanta, plasa Medjidia, com. 
Alacapi, catunul Docuzol. Iz- 
voreste de la N. satului Docu- 
zol, dintre Cisla-luI-Caciula si Ci- 
sla-luI-Manasie -Jecu ; trece prin 
mijlocul satului si se vars&, dupa 
un drum de 3V2 kil., in balta 
Cara-Su. Malurile sale sunt cam 
baltoase, cu atit mai mult cu 
cit se apropie de Cara-Su. 

Docuzol-Bair, deal, in jud. Con- 
stanta, plasa Medjidia, comunele 



21 



Hosted by 



Google 



DOCUZOL-BAIR 



162 



DOERANI 



Tortoman ?i Alacapi; are o 
direc^iune de la S.-V. catre N.- 
E., mergind printre vaile Ce- 
libichioi-Ceair $i Dere-Chioi pe 
de o parte $i Cilibi-Chioi $i Do- 
cuzol- Ceair pe de alta parte. 
Are o inal^ime maxima de 103 
metri, pe care o atinge in virful 
sau Docuzonul. Este acoperit 
cu pa$une $i pe poale cu se- 
manaturl. 

Docuzol-Bair, deal, in jude- 
^ul Constanta, plasa Medjidia, 
com. Alacapi ; se intinde cu o 
direcfiune de la N.-E. catre S.- 
V. printre satele $i vaile Do 
cuzol ?i Chiostel. Are o inal- 
^ime maxima de 82 m. §i vir- 
furi principale pe Chiostel II 
cu 58 m. $i Acbalcic-Uba (59 
m.), primul la extremitatea su- 
dica ?i secundul la cea-1'alta ex- 
tremitate. Este acoperit cu pa- 
$uni ?i semanaturi. 

Docuzol-Bair, vale, in jude{ il 
Constanta, pi. Medjidia, com. 
Alacapi ; se desface din ramifi- 
ca^iunile orientale ale dealului 
Dere-Chioi, indreptindu-se catre 
S., merge printre cele doua dea- 
luri Docuzol-Bair, trece prin sa- 
tul Docuzol $i se deschide in 
balta Cara-Su. Prin mijlocul sau 
curge piriul Docuzol. 

Dodea, deal, se Intinde pe teri- 
toriul satuluT Chetre^ti, comuna 
Chetre^ti, plasa Stemnicul, jud. 
Vasluiu. 

Dodeiul, vdlcea, izvore?te de la 
S.-V. com. Ote$ti-d.-s., pi. 01- 
tul-d.-s., jud. Olt, ?i se varsa 
in Cungrea - Mica, pe {annul 
drept, tot in raionul comuneT 
Ote^ti-d.-s. 

Dodeni, loc izolat, jud. Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, com. Bicazut. 
E situat pe dreapta riului Bis- 



tri^a, linga piriul cu acelasT 
nume. 

Dodeni, piriias, jud. Neam^u, pi. 
Piatra-Muntele, com. Bicazul ; iz- 
vore§te din colinele estice ale 
mun^ilor Neagului (grupa fur- 
citurilor, deta^are a sistemului 
stincos Ceahlaul); curge in di- 
rec^iune estica pana in dreptul 
locului izolat cu acela?! nume, 
unde, traversind $oseaua mixta 
Piatra-Bicaz Prisacani, intre kil. 
82 — 83, se varsa pe partea dreap- 
ta a riulul Bistri^a. 

Dode^ti, com. rur., in partea de 
S. a pla?eT Mijlocul, jud. Falciu, 
formata numai din satul Do 
de?ti. Are o populate de 280 
familii, sau 1180 suflete, din 
can 280 contribuabilT. 

Locuitorii sunt raze§i. 

In satul Dode^ti se afla : pri- 
maria; o $coala, infiintata la a- 
nul 1868, frecuentata de 68 e- 
levl; o biserica, facuta la 1825, 
deservita de 1 preot ?i 2 das- 
calT. 

Prin mijlocul satuluT trece pi- 
riul Dode$ti. Teritoriul comuneT 
e brazdat de 3 dealuri princi- 
pale. 

Vite marl cornute sunt 482 ; 
cai, 34; 01, 519 ?i porcT, 289. 

Dode^ti, sat. (VezT Dode^ti, co- 
muna, plasa Mijlocul, jude^ul 
Falciu). 

Dode^ti, piriii, pe valea caruia 
se afla satul Dode§ti, jude^ul 
Falciu, pi. Mijlocul, com. Do- 
de$ti. 

Dodi^e^ti, numire ce se mai da 
satului Oniceni, din jud. Roman, 
pi. Fundul. 

Dodolea, deal, jud. Boto?ani, la 
E. de valea Dodolea, pe mo$ia 
$i com. Deleni, pi. Copula. 



Dodolea, iaz, in valea Dodolea, 
jud. Boto^ani, com. Deleni, pi. 
Copula. 

Dodolea, vale, pe mo$ia Deleni, 
in partea de N.-E. a com. De- 
leni, pi. Copula, jud. Boto^ani, 
intre dealurile : CapreT, Dodolea 
$i Struna. 

Dodul, numele vechiU al schitului 
Raraul, jud. Suceava. 

Dodul, bdltifa, formata din var- 
saturile Prutului, pe teritoriul 
com. Mastacani, pi. Prutul, jud. 
Covurluiu. 

Dodul, munte, jud. Suceava. VezT 
Raraul. 

Doerani, sat, in jud. Constanta, 
pi. Hir?ova, cat. com. Topolo- 
gul. E situat in partea orien- 
tals a pla$eT ?i cea meridionals 
a comuneT, la 2V2 kil. spre S. 
de cat. de re^edinta Topologul. 
Este a^ezat pe valea Hagi-Omer- 
Dere, pe ambele malurT ale pi- 
riuiuT Hagi-Omer, maT mult pe 
malul drept de cit pe eel sting. 
La sadul sau se intinde padu- 
rea Tausan-Orman sau Padurea 
Epurilor. Este inchis la N. de 
dealul Carami$a-Tepe $i la S. 
de dealul Mi?elic-Bair. Supra- 
fa^a sa este de 1779 hect., din- 
tre carl 79 hect. sunt ocupate 
de vatra satuluT $i de gradinT. 
Popula^iunea sa, compusa nu- 
mai din TurcT $i TatarT, este 
de 147 familii, sau 667 suflete. 
Casele sunt man $i a$ezate re- 
gulat pe malurile piriuluT, can 
sunt inaite $i ripoase. Soseaua 
jude^eana Hir?ova-Babadag tre- 
ce pe la sudul satuluT ; un drum 
pleaca spre N. la Topolog. 

Doerani, movild, in jud. Con- 
stanta, pi. Hir$ova, com. Calfa, 
cat. Doerani. 



Hosted by 



Google 



D0ERAN1 



163 



DOFTANA 



E situat aproape de hota- 
rul jude^ului Tulcea. Are o inal- 
^ime de 392 tn.; fost punct tri- 
gonometric de observa^iune de 
rangul al II-lea. Este acoperit 
cu verdea^a. E situat in partea 
de N.-E. a plasei si a comunei 
si la 2 kil. spre N.-E. de satul 
cu acelasl nume. 

Doerani, alt nume al piriului 
Hagi-Omer, jud. Constanta, pi. 
Hirsova, com. Calfa, cat. Doe- 
rani. 

Izvoreste din poalele meridio- 
nale ale dealulul Periclic (jud. 
Tulcea), cu numele de Hagi-O- 
mer ; se indreapta ma! intiiu 
spre S., apoi spre V., avind o 
directiune generala de la N.- 
E. spre S.-V.; trece prin satul 
Hagi-Omer, apoi intra in jud. 
Constanta, com. Calfa ; trece prin 
satul Doerani, de unde isi schim- 
ba si numele, luind pe al satu- 
lui ; curge printre dealurile Ca- 
ra-Mise-Tepe si Miselic-Bair si, 
dupa un curs de 6 kil., se varsa 
in pir. Ciordere, ceva mai sus 
de satul Calfa. Pe valea luT merge 
drumul comunal Hagi-Omer- 
Doerani-Calfa. Maluriie sale sunt 
inalte si pietroase, din cauza 
nature? dealurilor ale caror poale 
le uda. 

Doftana, com. rur., jud. Bacau, 
pi. Trotusul. E asezata pe va- 
lea Trotusului si pe Doftana si se 
compune din 4 catune: Dofta- 
na, resedin^a la confluen^a ce- 
lor doua riuri ; Bogata, de a 
dreapta Trotusului ; Larga si 
Cucuie^i, de-a stinga lul. 

In Condica Liuzilor (18 12) se 
gaseste trecuta Doftana raza- 
seasca ; iar in Statistica din 
1878, se afla compusa tot din 
ceie 4 catune de mai sus. 

Teritoriul com. se marginesre 
la N. cu al com. Darmanesti, 
despar^indu-se de el prin piriul 



Mascasiul, la E., cu al com. Bir- 
sanesti (satul Bratesti si cu Tir- 
gul-Ocna) la S. cu com.Tirgul- 
Ocna si la V., cu Transilvania. 

In dreptul acestel com. sunt 
in mun^il Carpa^i, virfurile Ne- 
mira, figanca si $andru. Din 
aceasta din urma se lasa spre 
Uzul si Doftana, culml de munfi 
cu virfurile Ursoaia, Ousorul, 
Dracoaia si Balalaul dincolo de 
Trotus. Uzul si o mul^ime de 
pirate uda teritoriul comunei. 

Are o scoala mixta, care func- 
tioneaza din 1865, in satul Dof- 
tana, intre^inut& de stat intr'un 
local bun, construita din birne, 
de comuna, cu 15 prajini pa- 
mint in vatra satuluT. In anul 
1 89 1, scoala a fost frecuentata 
de 47 copil, printre can 1 2 fete. 

Sunt 4 biserici ortodoxe: 2 
in Doftana, 1 in Cucuie^i si I 
in Larga, deservite de 3 preo^I 
si 6 cintare^i, si 2 biserici ca- 
tolice: 1 in Doftana si alta in 
Bogata cu un singur preot. 

Sunt 640 case de locuit; 18 
circiuml. 

Popula^ia e de 654 fam., sau 
2848 sufl. : 1417 barba^T, 1421 
femei; 2554 Romini si 294 Un- 
guri; 2810 de protec^iune ro- 
mini si 38 ungara; 1040 agri- 
cultori, 19 meseriasi, 20 indus- 
trial, 9 comercianti, 21 profe- 
siunT libere, 42 muncitor! si 22 
servitorl. $tiu carte 147 per- 
soane, nu stiu 2701. 

Contribuabili, dupa noul re- 
censamint, sunt 533. Dupa le- 
gea rurala din 1864,1a 273 lo- 
cuitor! s'au dat 1289 falcisi40 
prajini pamint in improprieta- 
rire. 

Teritoriul com. are o intin- 
dere aproximativa de 24381 
hect. Padurile (Doftana, Larga, 
Ciobanasul) ocupa aproape 20000 
hect. 

Proprietary marl : N. N. Ghi- 
ca are o mosie de 12730 



hect., ce da un venlt anual de 
36500 lei si G. N. Ghica, o mo- 
sie de 9790 hect., ce da un ve- 
nit de 16900 lei pe an. 

In comuna se gasesc: o fa- 
brica de cherestea cu aburT, a 
d-lor Niculescu si Miteanu, ma! 
multe ferastraie de apa si o fa- 
brica de gaz. 

Viile sunt pe o suprafa^a de 
9 hect. Viea lucratoare ocupa 
3 M hect. 

Animate sunt: 115 ca!, 1790 
vite cornute, 530 capre, 1425 
01 si 544 porci. 

Budgetul comunei pe exerci- 
^iul 1 89 1 — 92 avea, la veniturl 
lei 12223, banl 14 si la chel- 
tuell lei 1 1 749, ban! 62. 

Teritoriul comunei este stra- 
batut de calea jude^eana Tir- 
gul-Ocna-Moinesti si de calea 
vecinala care duce la poteca 
Uzunulul. 

Distance: la Bacau, capitala 
districtulul, 66 kil.; la Moinesti 
19 kil.; la Tirgul-Ocna, resedin- 
^a plasei, 8 kil. si la com. Dar- 
manesti, 5 kil. 

Doftana, sat, jud. Bacau, plasa 
Trotusul si resedin^a comunei 
cu acelasl nume; situat in valea 
piriului Dofteanel, aproape de 
gura acestui riu in Trotus. Are 
o scoala mixta; 2 biserici, din 
care una vechie, cladita de lo- 
cuitorl la 1788, si alta cladita 
la 1889, de locuitorl, cu ajuto- 
rul Primariel si a proprietarulul 
N. Ghica; aceasta din urma e 
deservita de 1 preot si 2 cin- 
tare^I; este si o biserica cato- 
lica, inal^ata de locuitorl la 1861. 
Are o populate de 366familii, 
sau 1670 suflete. 

Vite sunt : 74 cal, 988 vite 
cornute, 375 capre si 360 porci. 

Pe teritoriul acestui catun se 
gasesc : o fabrica de cherestea 
cu aburl; 4 herastraie de apa; 
o fabrica de gaz. Pamintul a- 



Hosted by 



Google 



DOFTANA 



164 



DOFTANA 



bundS in pScura, mat cu seam& 
in vaile N&neasa si Pacuricea. 

Doftana, mo§ie, jud. Bac&u, pi. 
Trotusul, comuna Doftana, a 
d-lut N. Ghica. (Vezt Comanesti, 
mosie). 

Doftana, padure de brad, jud. 
Bac&ti, pi. Trotusul, com. Dof- 
tana, proprietatea d-luT N. Ghi- 
ca. Are o intindere de peste 
8000 hect. si este supusS re- 
gimulut silvic. 

Doftana sau Doftana-Mare, 
piriU, jud. Bacau, pi. Trotusul, 
com. Doftana, care isi are obir- 
sia in muntele f iganca ; curge 
de la V. spre E. si se varsa. 
in Trotusul, dup& ce trece prin 
satul cu acelast nume. El se in- 
carca* cu piriiasele : Doftenita, 
Sacet si Naneasa. 

Doftana, munte, in jud. Prahova, 
pe hotarul despre Transilvania. 

Doftana, salina, jud. Prahova, 
plaiul Prahova, com. Telega, 
legata cu linia Ploesti-Predeal 
prin ramura Cimpina- Doftana, 
lunga de 6 kil. Se afla la 43 
kil. dep&rtare de Ploesti. Asu- 
pra calita^ef s&ret dam aci ta- 
bloul de analiza facuta de Dr. 
Bernard Lendway, in anul 188 1 
ad&ugind ca* sarea de la Dof- 
tana este ma! vinata si mat con- 
sistenta. ca cea de la Slanic, 
si prin urmare ma! cautat& pen- 
tru vite. 

Superior:! OrdinnnS 

Clorur de sod. 99.378 97.020 

Ciorur de mag. 0.002 0.008 

Sulfat de calce 0.234 0.745 

Sulfat de soda 0.310 0.965 
Ap& hygrosco- 

pic£ si comb. 0.074 0.106 
Corp. insolub. 

Silico - Argil. — 1.140 

Total 99998 99.984 



Afara de acestea se ma? ga- 
sesc urme de protoxyd de fier, 
stro^iana, brom si hydrocarbure 
Vechea exploatare a acestor 
saline era identica cu cea de 
la Slanic. 

Aceasta salina s'a deschis 
la inceputul anulut 1885. Ina- 
inte, expioataiea sarei se fa 
cea in vechile ocne de la Te 
lega, can au fost parasite de- 
fmitiv in anul 1872, cind s'a 
mutat cu totul exploatarea la 
Doftana. Mina este formata din 
doua, galerit, din can una cu 
direc^ia spre N.-E. numita Ga 
leria Carol, si cea de a doua 
perpendiculars pe mijlocul aces- 
teia, cu numele Galeria Elisabeta. 
Lungimea acestor galerii este 
de 126 m. pentru Galeria Ca- 
rol si de75 m. pentru Galeria 
Elisabeta si vor prezenta in de- 
finitiv o suprafata de exploa- 
tare de 9600 m. patra^i. 

Galeriile comunica cu exteri- 
orul prin un put cu scar! si 
prin douapu^un de extrac^iune- 
In scop de a se intinde mat 
mult cimpul de exploatare al 
aceste! saline, s'ainceput in Fe- 
bruarie 1884 deschiderea a doua 
galerii noua, cu tavanul la ace- 
last nivel ca al galeriilor exis- 
tente : una poarta numele Ga- 
leria Rosetti, si cea-1'alta Galeria 
Bratianu. 

La salina Doftana, sarea se 
taie in general mai regulat ca 
la Slanic, unde, fund mat fria- 
bila, se ob^ine cea mat mare 
parte in bucap neregulate, sfa- 
rimind i-se adesea-ort in buca^ele 
mici, numite gogele, in momen- 
tul cind se opereaza deslipirea 
brazdet de stinca si divizarea 
ei in buc&ti. 

La Doftana exista la supra- 
fata dou& planurt inclinate, unul 
de 50 m. lungime si altul de 
20 m. care conduc vagonetele 
cu sare de la pu^urile de ex- 



trac^iune pan& la magazia che- 
iulut de incarcare. 

Tona de sare buca^t si ma- 
ruata in sact, se vinde, la 
Doftana, cu 70 let. Tona de 
sare luata de la depozite, fie 
in bucatt sau macinata, in sact, 
95 let. 

Pentru exporta^iune in Rusia 
Serbia si Bulgaria, pre^ul este 
redus la 40 — 50 lei tona. 

In anit 1881/85 s'a extras de 
la Doftana. 

In 1881—82, 35.204.599 kgr., 
in 1882 — 83, 41.026.391 kgr., 
iu 1883—84, 39.409.977 kgr., 
in 1884—85, 29.958.076 kgr. 

Doftana, riu, jud. Prahova. Iz- 
voreste din mun^it Transilvaniet, 
curge de la N. spre S., trece 
prin centrul com. Tesila, plasa 
Pelesul, unde se incarca cu vai- 
le : Prislopul, Rusul, Florea, Bra- 
detul, Negrasul, Cringul, Mo- 
gosoaia, Ciopirceni, Hermenea- 
sa, Gilma, Carabanul, Ghim- 
poasa si Petrisor, apoi udapartea 
de V. a com. Brebul, unde pri- 
meste de afluente apa Valea- 
Rea; trece pe teritoriul com. 
Telega, pe linga minele de sare 
de la Doftana si, la S de ora- 
sal Cimpina, se varsa in riul 
Prahova, pe {armul sting. 

Cursul sau e repede si zgo- 
motos. Albia sa confine nisip, 
pietris si bolovant. Face mart 
stricaciunt, mai ales cind vine 
mare. 

Apa sa e limpede si nu e 
mat adinca, in timpt normalt, de 
0.75 m. 

Pe riul Doftana, la com. Ba- 
nesti, se afla un mare si frumos 
pod de piatra cioplita, pe so- 
seaua Ploesti-Cimpina. 

Doftana, stafie de dr. d. /., jud. 
si pi. Prahova, com. Telega, pe 
linia Cimpina-Doftana, pus& in 
circulate la 21 Noembr., 1883. 



Hosted by 



Google 



DOFTANEfUL 



165 



DOHOtfARIA 



Se afla la 5.2 kil. de Cimpina 
sta^ie finala, la 101 kil. de Bu- 
curesti si la 41 kil. de Ploesti. 
Linia Cimpina Doftana deser- 
veste excluziv salinele de la 
Doftana (in apropiere de ve- 
chile saline de la Telega). Inal- 
^imea de asupra niveluliri marii 
de4i5 m *io. Venitul acestei sta^ii 
pei896, afostde 258818 1., 64 b. 

Doftane^ul, proprietate a Efo- 
riei Spitalelor Civile din Bu- 
curesti, foasta pendinte de ma- 
nastirea Poiana, jud. si pi. Pra- 
hova, com. Scor^eni, in intindere 
de 266 hect., din carl i6ohect. 
suprafa^a impadurita si 106 hec- 
tare pamint cultivabil si fine^e. 
Mosia, arendata pe periodul 
1888/93, n'a produs de cit 770 
lei anuai. 

Doftane^ul, pddttre, in jud. 'si 
pi. Prahova, proprietate a Efo- 
rieT Spitalelor Civile din Bucu- 
resti, in intindere del 50 hect., 
care pe periodul 1889/91 s'a 
arendat cu 2070 lei anual. 

Doftane^ul, piriias, curge din 
cat. Bustenari, jud. si pi. Pra- 
hova, com. Telega, si dupa ce 
primeste de afluen^i : Valea-Nu- 
cului, Valea-Ursului, Valea-lui- 
Unchias-Andreiu, Olari si Va- 
lea-Mandei, merge de se varsa 
in giria Mislea, in raionul com. 
Cocoresti-Mislea. 

Doftane^ul, vale, in com. Bor- 
deni, pi. si jud. Prahova. 

Doftane^ul-Mare, se numea sa- 
tul Bordeni-Mari, din com. Bor 
deni, ce apartine de pi. Fili- 
pesti, iar azi de plaiul Prahova, 
jud. Prahova. 

Doftane^ul-Mic, vechie numire 
a satulul Bordeni-MicT, comuna 
Bordeni, pi. si jud. Prahova. 



Doftani^a, piriii, jud. Prahova, 
izvoreste din muntele Macesul si 
se varsa in Doftana. 

Dofteni^a sau Doftana-Mica, 

piriias, jud. Bacau, pi. Tazlaul- 
de-Sus, com. Doftana. Izvoreste 
din muntele Nemira si se varsa 
d'a stinga in Doftana. 

Dogari, cdtun, al comunei Gura- 
Dimienii, jud. Buzau, cu 160 
locuiton, iocuind in 36 case. 

Dogari, sat, jud. Dimbovi^a, pi. 
Cobia, cat. com. Uliesti. 

Dogari, sat, face parte din com. 
rur. Ciomagesti, pi. Oltul-d.-s., 
jud. OU. Are o populate de 
180 locuitori. 

Dogari, colind, in jud. Buzau, 
com. Vintila-Voda, cat. Sirbesti. 
Are izlaz si tufaris. 

Dogarilor (Izvorul-), izvor, in 
jud. Buzau, com. Cislaul, cat. 
Scarisoara. Incepe din muntele 
Scarisoara, inconjoara partea de 
S.-E. a ceta^ei Doamna-Neaga, 
se uneste cu Valea-Zidului, si 
Izvorul-Rece, apoi se scurge 
in Cricovul. 

Dogarul, virful dealulul Bobi- 
cesti, com. Opari^i, pi. Teleaje- 
nui, jud. Prahova. 

Dogarul, deal, la N. com. Ma 
dulari, plasa Horezul, jude^ul 
Vilcea. 

Dogarul, stind, jud. Braila, pe 
muchia platoulu din comuna 
Scor^arul-Nou. Are 10 locuitori; 
ei au 2 cat, 2 vite cornute si 
1200 01. 

Dogarul, piriii, jud. Bacau, pi. 
Bistri^a-d.-s., com. Racova, care 
se scurge in Bistri^a, pe malul 



sau sting, trecind prin satul 
Gura-Vatf. 

Dogarului (Muchia-), muchie 
de deal, com. Berevoesti - Pa- 
mintesti, plaiul Nucsoara, jud. 
Muscel. Pe la poalele sale de 
E. curge piriul Valea-SatuluT. 

Dogarului (Valea-), vale, izvo- 
reste din partea de N.-V. a co- 
munei Comarnicul, plaiul Pelesul, 
jud. Prahova. Curge de la V. 
spre E. si se varsa in riul Pra- 
hova, pe {annul drept, tot in 
raionul com. Comarnicul. 

Dogare^ti, loc izolat si vale, in 
jud. Vilcea, pi. Oltul-d.-j., com. 
Glavile. Se varsa in riul Pes- 
teana, pe teritoriul acestei co- 
mune. 

Dogoreala, lac y in jud. Ialomi^a, 
plasa lalomi^a-Balta, in insula 
Balta, com. Borduseani. 

Dohare, iaz, jud. Falciti, plasa 
Mijlocul, com. O^eleni. 

Dohmanul, deal ripos, judeful 
Bacau, pi. Trotusul, com. Tir- 
guI-Trotus, situat linga satul 
Viisoara, d'a stinga Trotusu- 
lul. 

Dohotariul, deal, jude^ul Bacau, 
pi. Tazlaul-d.-j., de pe hotarul 
com. Berestt. 

Dohotariul, pirtU, afluent at 
pir. Suha-Mica, jud. Suceava. 

Dohotariul, piriii, afluent al 
piriului Sabasa, jud. Suceava. 

Dohotaria, deal, in ramura Ne- 
grestilor, situat spre S. de ma- 
nastirea Horai^a, in com. Do- 
breni, pi. Piatra-Muntele, jud. 
Neam^u. Este acoperit cu padurl 
de stejar. 



Hosted by 



Google 



dohotAria 



166 



DOLCA 



Dohotaria, pirilas, jud. Bacau, 
pi. Trotusul, comuna Bogdana, 
care ese din locul numit Coasta- 
Murgel si se varsa in piriul 
Bogdana. 

Dohotaria, pirilas, ce izvoreste 
din dealul cu acelasi nume, co 
muna Dobreni, pi. Piatra-Mun- 
tele, jud. Neam^u; se varsa in 
piriul NegrestL 

Doi-Lei, virf de deal, ce seafla 
intre comunele Cozia si Bazga, 
pi. Podoleni, jud. Falciu. Aid 
se afla din vechime o crisma, 
unde calatortf rasuflau caii dupa. 
suisul greu al dealulul. Astazi se 
face pe dinsul cultura de cereale, 
iara circiuma nu mai e in fiin^a. 

Doi-Lei, pirilas , jud. Suceava, 
mic afluent al Topli^eT, din co- 
muna Bogdanesti. 

Doi-Lei (La-), loc izolat, in jud. 
Roman, plasa Moldova, com. 
Cirligul, pe soseaua jude^eana 
Roman-Pieatra, situat la extre- 
mitatea jud. si la o departare 
de 15 kil. 500 m. de orasul 
Roman. 

Doi-Peri, piriU, jud. Iasi; izvo- 
reste de sub dealul Hlincea, 
curge spre N. prin podgoria 
cu asemenea numire din com. 
Galata si se varsa in piriul 
Repedea, com. Buciumi. 

Doi-Peri, podgorie, pe teritorul 
satului Hlincea, com. Galata, 
plasa Codru, jud. Iasi ; produce 
vinurl bune. 

Doica, poland, spre S.-E. de 
com. Fumureni, plasa Oltul-d.- 
jos, jud. Vilcea. 

Doiceasca (Narteasca), nu- 
mire data unel pdrf? din pddurea 
satuiul Bradul - cu - Sforile, din 



com. Tisaul, jud. Bizau Are ca 
150 hect. 

Doicesti, com. rur., pi. Dealul- 
Dimbovi^a, jud. Dimbovi^a. E 
situata la cincT kil. spre N. 
de Tirgoviste, in apropiere de 
soseaua nationals Tirgoviste-Pu- 
cioasa-Transilvania si in poalele 
dealurilor cu vii, can sunt spre 
E. de comuna si car! se nu- 
mesc: Boltasul, Valea-BraduluT, 
Daria si Iuzi. Comuna Doicesti 
este pe malul sting al Ialomitei 
si se compune din patru catune: 
Doicesti, Dolani, Sateni si Gu- 
soiul si are o populate de 1628 
locuitorl, Romini. Aceasta com. 
produce vin, prune, din care 
se face taica, porumb, cinepa, 
etc. Doicesti se invecineste spre 
E. cu com. Glodeni din plaiul 
Ialomi^a si Aninoasa din plasa 
Dealul, despartindu se de Glo- 
deni prin dealuri, vai si padure ; 
spre V. se invecineste cu com. 
Sotinga, de care se desparte prin 
Ialomi^a ; spre N., cu Vilcana- 
Pandeli, despar^indu-se tot prin 
Ialomifa si spre S., cu Tirgo- 
vistea, despar^indu-se prin cim- 
pie si piriul Ialomifa. In aceasta 
comuna se afla ruine man de 
palate si ceta^ue. Padurile ce 
sunt in raionul acestei comune, 
coprind ca la 28700 aril. 

Are o scoala, cu un inva^ator 
platit de stat. 

Doicesti, stafie de dr.-d.-f., jud. 
Dimbovi^a, plasa Dealul-Dim- 
bovi^a, com. Doicesti, pe linia 
Tirgoviste-Pucioasa, pusa in cir- 
culate la 1 Ianuarie 1890. Se 
afla intre stabile Tirgoviste (9.9 
kil.)siLacule$e (3.5kil.) Inahnmea 
d'asupra nivelului marii de 324 m . 
yy. Venitul acestelf sta^ii pe 
anul 1 896 a fost de 60.086 lei, 
15 bani 

Doina, sat, in jud. Neam^u, plasa 



Piatra-Muntele, com. Girovul. E 
situat in drumul soselei Dobreni- 
Moinesti, la al 12-lea kil., intre 
satele Botesti si Danesti. 

Are o popula^iune de 68 
familii, sau 287 suflete, can 
traesc in 75 de case; aceasta 
populate repartizata pe cate- 
gorii, da: dupa sex, 138 barba^T, 
149 femei; dupa starea civila : 
153 necasatori^i, 1 19 casatoritT, 
5 vaduvT ; in raport cu instruc- 
^iunea : 27 stiu carte, 307 nu 
stiu. Locuitorii se indeletnicesc 
cu agricultura. 

Acest sat este nou format 
prin improprietaririle din 1878 
facute insurateilor. Are o scoala 
frecuentata de 38 elevi. 

Doina, iaz, in jud. Botosani, valea 
Doina, mosia Rauseni, com. 
Comindaresti. 

Doina, vale, pe mosia Rauseni, 
m partea de S.-V. com. Comin- 
daresti, plasa Jijia, jud. Bo- 
tosa*hi. 

Dolama, ample, in jud. Tulcea, 
plasa IstruluT, pe teritoriul com. 
rurale Ciamurli-d.-s. si anume 
pe acela al catunului sau Tes- 
temelul, situata in partea N.-V. 
a comuneisi aplasei; are o in- 
tindere de 150 hect.; este a- 
coperita cu livezi de pruni; in 
partea estica are si pu^ina pa- 
dure ; este strabatuta de dru- 
mul com. Bas-Punar-Testemel. 

Dolani, sat, plasa Dealul, com. 
Doicesti, jud. Dimbovita. 

Dolani, deal, com. Col^esti, pi. 
Olte^ul-d.-s., jud. Vilcea. 

Dolca, piriii, jud. Bacau, pi. Tro- 
tusul, com. Manastirea-Casinul. 
Se incarca cu piriiasele Prisaca 
si al-Pfetricelelor si se varsa in 
piriul Casinul. 



Hosted by 



Google 



DOLCESTI 



167 



DOLHASCA 



Dolce^ti, catun, resedin^a com. 
Moscelesti, plasa Gilortul, jud. 
Gorj. E situat pe ses, la N. 
comunel Saulesti, pe malul drept 
al Gilortulul. Are o suprafa{a 
de 411 hect, din cart 150 hect. 
padure, 150 hect. arabile, 100 
hect. fine^e, 4 hect. vie, 4 hect. 
Iivez! de prunf si 1 hect. izlaz; 
o populate de 80 familii, sau 
318 suflete, din can 70 con- 
tribuabili, topt RominI, ocupin- 
du-se cu agricultura si cu cres- 
terea vitelor. 

Locuitorii sunt improprieta- 
ri^i dupa legea rurala. din 1864, 
si poseda: 15 plugurl, 30 care 
cu boi, 1 caru^a cu cai, 150 
vite man cornute, 6 cai, 350 
01, 30 capre si 60 rimaton. 

Comunica^ia se face prin so- 
seaua jude^iana Tirgul-Jiu-Dolj 
si prin 2 sosele comunale. 

In catun sunt 3 pu^uri si 6 
fintinl. 

Doletul, movila, in jud. Braila, 
situata la V. com. Ciacirul, 2 — 3 
kil. departare. 

Dolgopol, numire vechie a ora- 
sului Cimpulung, jud. Muscel. 

Dolhasca, com. rur., jude^ul Su- 
ceava, situata in partea nordica 
a plasel Siretul-d. s. si la 24 
kil. de Falticeni. Se margineste 
la E. cu com. Lespezi si Tu- 
dora, din jud. Botosani, la V. 
cu com. Dolhesti si Tatarusi, la 
S. cu com. Lespezi si la N. cu 
com. Dolhesti si Tudora, des- 
partindu-se de toate parole prin 
semne conventionale. Are forma 
unui exagon nereguiat. E com- 
pusa din satele: Dolhasca, Gulia 
(Schitul), Probota si Buda, cu 
resedin^a in satul Dolhasca. Are 
o populate de 1263 familii, sau 
4406 sufl., 2197 barbap si 2209 
femei, din carl 125 izraelip. Con- 
tribuabili sunt 838. Are 4 bi- 



sericT, cite una in fie-care sat, 
deservite de 6 preo^i si 1 1 ctn- 
tare^i; 3 scoale rur. mixte, fre- 
cuentate de 133 scolarl, din 
234 baep si 228 fete cu etatea 
de scoala. 

Budgetul com., pe anul finan- 
ciar 1892 — 1893, a fost de lei 
.21918,48. 

Vite sunt: 89 cai, 69 minjl, 
8 armasarl, 187 epe, 463 boi, 
743 vacl, 4150 01 si 791 porci. 

Altitudinea com. d'asupra ni- 
veluluT marii variaza intre 325 — 
335 metri. 

E udata de riul Siret si de pi- 
raiele : $omuzul-Mare, Paltinosul, 
Probotel, Pietrosul, Piriul - lui- 
Pulpa, Pietrosul-Budel, Rimnicul, 
Silistea, Turbata, Turba^ica, Va- 
meni, Poiana, etc. 

Mosia e proprietatea Statu - 
lul, fosta a M-reT Probota. Su- 
prafa^a el e de 5100 falci, din 
care 2460 falci padure. Statul 
are 4165.8380 hectare padure, 
2105 falci cultivabile si restul 
neproductiv. 

Locuitorii improprietari^I la 
1864 si 1879 sunt: 472 fruntasi, 
530 palmasl si 149 codasl, sta- 
pinind 2622 falci si 38 prj. 

Mai insemnat in corauna e 
M-rea Probota. 

Dolhasca, sat, jud. Suceava, pe 
mosia si in com. cu acelasT nu- 
me. Asternut pe sesul Siretulul 
si vaiea $omuzuluI - Mare, e 
impar^it in mahaialele : Vameni, 
Vintulesti, Cotul-Moril, Saudeni 
si Ciuchinari. 

Are o populate de 460 fa- 
milii, sau 1 7 17 suflete: 895 bar- 
bap si 922 feme!, din carl 60 
strain!. 

Contribuabili sunt 320; case 
de locuit, 403. 

Vatra satulul ocupa 130 falci. 
Mosia , proprietatea Statulul 
fosta. a M-rei Probota, are in- 
tinderea de 1643 '^ cJ > & n care 



600 cultivabile, 720 padure, (Sta- 
tul are 1362 hect. padure), 100 
falci fina^ si restul neproductiv. 

Improprietarip la 1864 si 
1879 sunt 173 fruntasi, 187 pal- 
masi si 63 codasi, stapinind 1 161 
falci si 37 prj. 

Are o biserica, cu hramul 
Invierea, zidita de satenl, la 
1877, deservita de 3 preop si 
2 cintareflf si improprietarita la 
1864 cu 25 falci si 40 prj.; o 
scoala rur. mixta, condusa de 
un inva^ator platit de stat, in- 
fiin^ata. la 1866, frequentata de 
75 scolarl, improprietarita, la 
1879, cu 6 falci 40 prj. 

Drumurile principale sunt : la 
Lespezi (8 kil.), la Gulia (1500 
m.), la Dolhesti-MicI (4000 m.) 
si la Poiana-Rahtivanulul (5 kil.). 

Satul Dolhasca n'a fost tot- 
d'a-una unde se afla asta-zi. In 
vechime, se zice, era peste Si- 
ret, pe locul numit acum Livada 
si Siliste, si se numea Iliesti. Pe 
locul ce ocupa azl erau padurl 
marl de stejar si ulm, arborl 
de carl se gasesc si acum, a- 
proape pietrificapf, cu lemnul 
negru ca abanosul si bun pen- 
tru mobile. Fie din cauza al- 
biei neregulate si inundate! la 
care era expus satul, fie din 
alte imprejuran, satul Iliesti se 
muta pe ^armul drept al riului 
si anume pe. Dealul-Viel. Dupa 
cit-va timp, ne mal convenindu-le 
pozipunea, de pe Dealul Viel se 
scoborira pe vale, unde sunt a- 
cum. La inceput, toate casele au 
fost facute din lemnul de pe loc- 
Mai inainte de 1864, singur satul 
Dolhasca forma o comuna. La 
1864, Buda si Gulia se ali. 
pira la Dolhasca si in 1870 se 
uni si Probota. Din budgetul, 
ce se pastreaza in arhiva pri- 
mariel, se vede ca primaril de 
Dolhasca, Gulia si Probota erau 
platip fie-care cu cite 3 galbenl 
pe an. 



Hosted by 



Google 



DOLHASCA 



168 



DOLHESTI 



La 1803, «Dolhasca-Bida, a 
easel Banului Iordache Cananau, 
impreuna cu liuziT Serdarulul 
Anastasie, numarau 387 liuzT, 
platind 4448 lei bir anual, fund 
si 10 scuth)I». La liuzil birnicl 
se adaugeau, «breslasil ot tam 
10 liuzl cu 140 lei bir pe an». 

La 1 82 1, Turcil tree prin 
Dolhasca, dar nu-I pricinueste 
nici o stricaciune, gra^ie mijlo- 
cirel ce a facut-o un oare-care 
Monsieur Diubsche catre mai 
marele celor 1 50 Turci din Boto- 
sani. 

Mosia Dolhasca, cu trupul 
Buda, avea ma! inainte o intin- 
dere cu mult mai mare, dar 
s'au tot instrainat buca^i. 

Dolhasca sau Buda, mosie, ju- 
de^ul Suceava, plasa Siretului, 
proprietatea statuluT, fost pen- 
dinte inainte de secularizare de 
manastirea Probota; avea (1871) 
o arenda anuala de 39400 lei 
si a fost una din cele 381 pro- 
prietor ale statului ipotecate 
pentru imprumutul dominial de 
78 de milioane lei contractat 
in anul 1871. Pe aceasta mosie 
se afla si o padure de vr'o 600 
pogoane. Pe periodul 1880/85, 
arenda acestei mosil a scazut 
la 32200 lei anual. (Dupa iz- 
voare ofic). 

Dolhasca, stajie de dr.-de-f., jud. 
Suceava, plasa Siretul, com. 
Dolhasca, pe linia Pascani-Bur- 
dujeni, pusa in circulate la 15 
Decembrie 1869. Se afla intre 
stabile Lezpezi (10.3 kil.) si 
Liteni (11.6 kil.) Este si sta^ie 
finala a liniel Dolhasca-Falti- 
ceni. Inal^imea d'asupra nive- 
lulul maril de 214.65 m. 

Venitul acestei sta^il, pe anul 
1896, a fost de 37620 lei, 67 
banT. 

Dolheni, sat, in jud. Falciu, co- 



muna Idriciul, pi. Crasna ; este 
formata din doua. catune : Dol- 
heni-de-Jos si Dolheni-de Sus, 
cu distan^a intre ele de 500 
m. Satul e situat pe coasta de 
V. a dealulul Dolheni. Are o 
populate de 60 fam., sau 200 sufl. 

Locuitoril sunt razesl. Are o 
biserica, refacuta in anul 1857, 
deservita de un preot. 

In partea de N.-E. a satu- 
lul, pe dealul Dolheni, a fost 
o biserica, numita Manastirea, 
care in anul 1856, a fost stra- 
mutata in Basarabia ruseasca, 
la satul Hasnaseni. 

Dolheni, deal, in partea de E. 
a comunel Idriciul, pi. Crasna, 
jud. Falciu ; se prelungeste in- 
tre satele: Dolheni, Idriciul si 
Tilhare$ti, avind 2 piscuri : In- 
tinul si Brahariul. 

Doihesti, com. rur., in partea de 
N. a pi. Crasna, jud. Falciu. Are 
situa^ia accidental. E marginita 
la N. cu com. Mosna; la S., cu 
Bradicesti ; la E., cu Cozme$ti 
si la V., cu jud. Vasluiu. Este 
formata din satele ; Doihesti si 
Pietrisul, pe o suprafa^a cam 
de 902 hect. Are o populate 
de 440 familil, sau isoosuflete. 

Sunt 270 contribuabili. 

Are doua bisericT; o scoala. 

Este udata de piriul Doihesti 
si traversata de soseaua jude- 
{eana, ce se leaga cu jude^ul 
Vasluiu. 

Budgetul comunel este la ve- 
niturl de 2865 lei, si la cheltu- 
ell de 2789 lei. 

Vite sunt : 450 vite marl cor- 
nute, 576 01, 33 capre, 118 cat 
si 121 porci. 

Doihesti, com. rur., situata spre 
S.-E. pi. $omuzul, jud. Sucea- 
va, la o departare de 16 kil. 
de FalUceni. Se invecineste la 
E. cu com. Tudora din jude^ul 



Botosani, despar^indu-se prin 
riul Siret ; la V., cu com. Pre- 
utesti si Uide^ti, avind ca ho- 
tar piriul Boura si semne con- 
ventionale, la S., cu comuna 
Dolhasca si Tataru$i, prin piriul 
Valea-Poienil si la N., cu Preu- 
testi si Valea-Glodulul, despar- 
{ita prin semne conventionale. 
Are forma unul paralelogram, 
ale carui unghiurl obtuze sunt 
expuse spre S.-E. si N.-V. Se 
compune din satele Dolhesti- 
Marl, Dolhesti-MicI si Poiana- 
Rahtivanului, cu resedin^a in 
eel d'intiiu. 

Are o populate de 825 fa- 
milil, ce numara. 3286 suflete, 
(1634 barba^I si 1652 feme!) ; 
din carl 92 Izraelipf. Sunt 783 
contribuabili. Are cite o bise- 
serica in fie-care sat, deservite 
de 3 preo^I si 4 cintarep ; 2 
$coale rurale mixte, frecuentate 
de 90 elevi, din 209 baetl si 
199 fete in virsta de scoala. 

Budgetul com. met, pe anul 
1892 — 1893, are la veniturl lei 
8722 si la cheltuell 8380,68 lei. 

Vite s int : 222 cal, 492 bol, 
669 vacl, 1998 01, ^6 capre si 
96 1 porci. 

Are cam aceea^I altitudine 
ca si Dolhasca. 

E udata de Siret $i de piraiele : 
Somuzul-Mare cu afluentii sat : 
Butnarasul, Harbuzul, Diudiul, 
Buta, Piatoni^a si Podi^orul. 

Mosia Doihesti e proprietatea 
statului, fosta a manastirel Pro- 
bota, iar Poiana-Rahtivanulul e 
proprietatea familiel Rahtivanul. 

Suprafa^a comunel e de 3706 
falcl, din carl 163 1 falcl pa- 
dure (statul are 2507 hect. si 
9020 aril), 1996 cultivabile si 
restul neproductiv. Improprie- 
ty pf la 1846 sunt: 137 pai- 
masi si 286 codasl, stapinind 
1 1 20 falcl. 

Doihesti, sat, in com. cu acclasl 



Hosted by 



Google 



DOLHESTI 



169 



DOLHE$TI-MARt 



nume, pi. Crasna, jud. Falciu. 
E situat pe valea piriului Dol- 
hesti, ce curge printre doua. 
dealuri, unul spre V. de sat 
numit Dealul-Ra^ei ce continua 
spre N. in forma de cimpie 
arabila sub numirea de Valea- 
lui-Craciun, iar spre S., ca in- 
tinse imase, finale, vii' si livezT, 
sub numirea de Dealul-Rusului; 
si unul in partea de E. a sa- 
tului numit Dealul-Morel, pe 
care se face cultura de cereal e, 
mal cu seama in partea nor- 
dica, pentru care s'a numit de 
eel batrini Dealul-Plaiulul. La 
capatul acestui deal spre N.-V., 
unde se impreuna cu Valea-lui- 
Craciun, se formeaza dealul Ca- 
prariei, in hotarul Ciortestilor, 
din jud. Vasluiu. Acest deal, se 
zice, si-a luat numirea de la un 
batrin razas numit Caprior, pen- 
tru ca era por^iunea sa din ra- 
zasie. 

Din legatura Vaiel-lui-Craciun 
cu Dealul-Plaiulul se intinde in- 
tre ele Dealul-Ulmului, numit 
dupa un batrin arbore de ulm 
ce sta in picioare pe culmea lui. 
Din Dealul-Plaiulul, in directia 
nord-estica se intinde o cimpie 
pe valea intinsa a Crasni^ei a- 
coperita cu dumbravi si finale 
de ale razasilor; iar de la poa. 
lele acestei vai se ridica Dealul- 
Crasnei, pe ale carul culml se 
afla soseaua jude^eana ce trece 
de la Husi la Budaioasa-Iasi, 
si care serva de hotar intre 
mosia Crasna si Dolhesti. 

Printre aceste dealuri curg 
piraiele : Caprariel, ce izvoreste 
din dealul cu acelasi nume ; Va- 
lea-lui-Craciun, cu sorgintea de 
la o fintina din fundul valel. Am- 
bele piraie unite tree prin satul 
Dolhesti, formind piriul Dolhesti; 
Crasni^a, izvoreste din fundul 
vaiel Crasni^a, curge pe linga. 
Dealul-Crasnel si se varsa in 
piriul Crasna. 



Se zice, ca din vechime a- 
ceasta mosie forma un trup 
cu mosiile Crasni^a si Bradi- 
cesti, sub denumirea de Crasna, 
care fiind loc domnesc, s'ar fi 
daruit de $tefan-Voda cei-Mare 
unul viteaz ostas al sau cu nu- 
mele de Crasnas, de la care s'a 
numit si locui de Crasna. Dupa 
moartea-i au ramas mo$tenitorI 
dot fii si o fiica, can lmpar^ind 
mosia intre eT, a luat unul par- 
tea Crasnitei, si cei-ralp dot 
parole Bradicesti si Dolhesti. 
Partea de mosie Crasni^a, ce se 
afla pe teritoriul jude^ului Vas- 
luiu, trecu din mina in mina pana 
la 1882, cind proprietarul St. 
Rosetti o vindu cu 32000 gal- 
beni d-lui D. Vidrascu, actual 
proprietar. Cele-1'alte doua parfl 
din mosia Crasnef, Bradicesti 
si Dolhesti, devenira mosiT ra- 
zasesti. 

Cu inninfarea schituluT Bra- 
dicesti, mosia Bradicesti deve- 
ni prin danie si cumparaturl, 
a schituluT, si dupa seculariza- 
re, a statulul, iar Dolhesti re- 
mase tot mosie razaseasca. 

Mosia are o suprafa^a cam 
de 758 hect. si o populate 
de 260 familii, sau 900 suflete, 
din can 150 contribuabili. 

Este resedin^a comuneT. Are 
o scoala, infiin^ata in anul 1867, 
frecuentata de 30 elevl ; o bi- 
serica vechie, facuta in anul 1740, 
deservita de un preot si doi das- 
call. 

Locuitoril sunt razesi. EI se 
ocupa, pe linga agricultural si 
cu cultura vii lor si a livezilor. 

Prin mijlocul satulu! curge pi- 
riul Dolhesti si trece soseaua 
jude^eana, ce se leaga de jud. 
Vasluiu. 

Dolhesti, sat, in com. Pipirigul } 
pi. de Sus-Mijlocul, jud. Neam^u, 
asezat pe valea piriului Ozana, 
intre ramurile mun^ilor: Cotna- 



relul, Petru-Voda, Dolhesti, Gru- 
genilor, marginindu-se cu satul 
Plotunul (asezat in susul piriu- 
lui Ozana) si cu satul Pipirigul 
(asezat catre gura piriului cu a- 
celasi nume, mat in josul Ozane!). 

Vatra satulul are o intindere 
de 28 hect. 60 aril, cu o popu- 
late de 104 familii, sau 463 
suflete. 

Terenuriie fiind de natura 
muntoasa, locuitoril sunt nevo- 
id a-sl angaja paminturl pentru 
cultura in afara de raionul co- 
munel Pipirigul. 

In acest sat seafla: 1 moara 
cu o piatra; 1 herastrau siste- 
matic purtat prin ajutorul apel ; 
o piua. In imprejurime se intinde 
padurea statulul Pipirigul. 

Sunt 104 contribuabili. 

Numarul vitelor este de 1300 
capete, din cart: 120 boi, 93 
vact, 900 erf, 20 cal, 60 rima- 
torl si 100 vite mici cornute. 

Dolhesti, ramurd de munfi, ce 
face tegatura intre ramura Pe- 
tru-Voda cu Domesnicul, for- 
meaza hotarul intre com. Pipi- 
rigul si com. Calugareni, jud, 
Neam^u. 

Dolhesti, iaz, in suprafaja de 15 
falcT, format de $omuzul-Mare- 
linga satul Dolhesti-Marl, jud. 
Suceava. Acum e acoperit de 
stuf si in mare parte namolit. 
Apa sa pune in miscare o moa- 
ra cu tref pietre, aducind 3000 
lei venit anual. 

Dolhesti, piriU, izvoreste de pe 
teritoriul comunel Dolhesti, pi. 
Crasna, jud. Falciu, trece prin 
satul cu acelasi nume si se var- 
sa in piriul Crasna. 

Dolhesti- Marl, sat, jude^ul Su- 
ceava, pe mosia si in com. cu 
acelasi nume, asezat pe {armu- 
riie $omuzuluI-Mare. 



6S878. Alarete JJicfionai Ueograuc. loL. JJJ. 



22 



Hosted by 



Google 



DOLHE?TI-MICl 



170 



DOLINA 



Are o populate de 414 fa- 
milil, sau 1932 suflete (916 bar- 
bae si 1015 femei), din cari 71 
Izraelip. Locuesc in 451 case. 

Sunt 426 contribuabill 

Vatra satului ocupa 41 falci. 

Mosia, proprietatea statului, 
fost£ a manastirel Probota, e 
in intindere de 3333 falcT, din 
carl 1722 cultivable, 1532 pa. 
dure si restul neproductiv. Im- 
proprietari^i la 1864 sunt: 84 
palmasi si 170 codasi, stapinind 
668 falcL 

Drumuri principale sunt : la 
Dolhesti-Mici (4 kil.) si la Pre- 
utesti (8 kil.) 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Paraschiva, deservita de 1 preot 
si 2 cintareti, si improprietarita 
cu 17 falci. 

A fost zidita inainte de 1470 
de tatal luT Sendrea, Hatma- 
nul lui $tefan-cel-Mare. 

Tradi^ia spune ca mai inainte 
ar fl fost biserica saseasca. In 
biserica sunt 3 morminte: unul 
al tatalul lui $endrea, al doilea, 
al Hatmanului si al treilea, al 
unui fiu al acestuia. Doua au 
inscrip^ii slavone, iar piatra de 
pe al treilea a fost luata, de 
cine, cind si ce s'a facut nu se 
stie. In pomelnic se pomeneste 
Alexandru si $endrea. Odajdii 
sau alte odoare vechi nu se ga- 
sesc. O singura icoana a Mai- 
cel Domnului se aseamana mult 
cu cele de la mormintele lui 
Petru-Rares din mSnastirea Pro- 
bota. 

Satul are o scoala ruralS 
mixta, condusa de un inva^ator, 
platit de stat, lnfiin^ata la 1 864 
si frecuentata de 50 scolari, din 
91 baie^i si 119 fete, in virsta 
de scoala. 

In sat este o moani a mo- 
siei. 

La 1803 «Dolhesti a mSnas- 
tirel Probota, avea 13 liuzi, pla- 
tind 2432 lei bir pe an> 



Dolhe§ti-Mici, sau Gioseni, sat, 
pe mosia si in com. Dolhesti, 
jud. Suceava. E asezat pe $0- 
muzul-Mare. Are 343 famiiii, sau 
. 1052 suflete (5i6barba{T si 536 
femei), din carl 16 Izraelip. Con- 
tribuabill sunt 287. Case de lo- 
cuit 282. Vatra satului ocupa 
23 falci. Improprietarip la 1864 
sunt: 45 p&lmasf si 99 codasi, 
stapinind 374 falci. 

Are: o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, zidita la 1833 de lo- 
cuitori, improprietarita la 1864 
cu 17 falci, deservita de 1 preot 
si 2 cintareti; o scoala primara 
mixta, condusa de un inva^ator, 
platit de stat, infiin^ata la 1891; 
e frecuentata de 40 elevT, din 
74 bae^i si 47 fete in virsta de 
scoala. 

In sat este o moara a statu- 
lui pe apa Somuzului-Mare. 

Dolia, sat, pe mosia Boroaia, co- 
muna Malini, jud. Suceava. E 
asezat pe ^armuriie piriului de 
la care si-a luat numele. Are o 
populate de 19 famiiii, sau 62 
suflete, din car! 12 contribua- 
bill ; locuesc in 15 case. Vatra 
satului ocupa 7 f&lci. 

Improprietariti la 1864 sunt: 
5 palmasi si 1 codas, stapinind 
22 falci si 40 prj. 

Biserica din Pluton si scoala 
din Pipirig, jud. Neam^u, ser- 
va si acestui sat. 

Drumuri principale sunt : la 
Pipirig (S kil.) si la Malini (31 
kil). 

Dolia, piriii, jud. Suceava; str&- 
bate satisorul cu acelasJ nume ; 
trece in jud. Neatn^u si se varsa. 
in pir. Neam^u. 

Dolia, vale, in jud. Buzau, com. 
Zirnesti-de-Cilnau, intinzindi se 
si in com. Fundeni. Puncte cul- 
minante sunt: Ulmii-Vernesculul 
si Odaia-Vernesculul, unde se 



si face stringerea recoltelor de 
pe mosia Turbureasca, in lun- 
gul careia se intinde aceasta 
vale. 

Dolina, vale, intre dealurile Do- 
lina si Gaureana, com. Costi- 
nesti, plasa Tirgul, jud. Boto- 
sani. 

Dolina, sat, in partea de N.-V. 
a com. Costinesti, pi. Tirgul, 
jud. Botosani, pe valea si pir. 
Siena. Are o suprafa^a de 1465 
hect. si o populatie de 100 fa- 
miiii, sau 440 suflete. 

Are o biserica, deservita de 
1 cintare^. In sat sunt 2 mori 
de apa la iazuri si una cu abun. 

Vite sunt : 297 bo! si vaci, 
6j cal, 1 2 14 ol, 8 capresii3i 
mascuri; 6 stupi. 

Sunt 3 circiumT, 3 comerci- 
an^t si 6 meseriasT. 

Dolina, piriii, incepe de pe te- 
ritoriul mosiei Vaculesti, com. 
cu acelasi nume, pi. Cosula, ju- 
detul Dorohoiu, si se varsa in 
pir. Strahova. 

Dolina, deal, in partea de S.-V. 
a comunel Dracsani, pi. Mile- 
tinul, jud. Botosani. 

Dolina, deal, jud. Botosani, pi. 
Tirgul, com. Costinesti. 

Dolina, padure, jud. Botosani, 
pi. Tirgul, com. Costinesti, in 
intidere de 430 hect.; pe dea- 
lul Vasilincea, in partea de V. 
a mosie! Dolina. 

Dolina, piriii, trece prin mijlocul 
satului Dolina, com. Costinesti, 
jud. Botosani, si se varsa in pi- 
riul Siena. 

Are o biserica (manastire) de 
zid ; o scoala primara mixta, 
care in 1886 — 87 a fost frecu- 
entata de 33 elevi, din 72 in- 



Hosted by 



Google 



DOLILE 



171 



DOLJUL 



serial. $coala a fost lnfiin^ata 
inainte de 1844 de egumenul 
manastirei Doljesti, Arhiman- 
dritul Veniamin Rosetti, devenit 
in 1844 Februarie 3, Episcop 
de Roman. 

Sunt 414 capete de vite. 

Este legat cu orasul Roman 
prin sosea. Acest sat exista 
inainte de 24 Martie 161 5, un 
document care poarta aceasta 
data, tie vorbeste despre din- 
sal. 

Dolile, ramura de tnunfi, jud. 
Neam^u ; se intinde din jud. Su- 
ceava spre margin ea com. Pi- 
ping, legindu-se cu grupa mun- 
^ilor Cotnarelul in spre E. de 
satul Baboesti. 

Dolile, piriias, ce izvoreste din 
nodul ramurei de munpf cu a- 
celasi nume si mun^ii Cotnare- 
lul, jud. Neam^u, pi. de Sus-Mij- 
locul; curge pe hotarul com. 
Piping si se varsa in pir. Pipi- 
ng, aproape de obirsia aces- 
tuia. 

Doljescul, iaz, pe teritoriul sa- 
tului cu acelasi nume, pi. Pru- 
tul-d.-s., jud. Dorohoiu, m su- 
prafaja de 17 hect, 19 aril. 

Doljesti, com. rtir., in jud. Ro- 
man, pi. Siretul-d.-s., spre N.- 
E. de orasul Roman, la 16 kii. 
de resedin^a plasei. Este ase- 
zata pe malul sting al riului Si- 
retul. E formata din satele : Bu- 
hoanca, Buruenesti, Boljesti, Ra- 
diul si Rotunda, cu resedin^a 
comunelf in satul Doljesti. Are 
o populate de 620 familif, sau 
2769 suflete, din can 700 con- 
tribuabili; 651 case de locuit. 
Popula^iunea este mai mult de 
jumatate Unguri. 

Are 3 biserici, din car! 1 ca- 
tolica; o scoala primara mixta, 
care in 1886 — 87, a fost fre- 



cuentata de 33 elevi din 72 in- 
scrisT. Tine de circumscripta 
fiscala Sagna. 

Sunt 2200 capete de vite mari. 

Veniturile comunei sunt de 
5771 lei si cheltueliie de 5228 lei. 

Este legat cu orasul Roman 
prin sosea. 

Doljesti, sat, in jud. Roman, pi. 
Siretul-d.-s., com. Doljesti, spre 
N.-E. de orasul Roman, la 16 
kil. si de 8 kil. de resedin^a 
plasei, pe malul sting al riului 
Siretul. Are o populate de 146 
capi de familie, sau 622 suflete, 
din can 153 contribuabill; lo- 
cuesc in 145 case. Stiti carte 
27 persoane. 

Doljesti, f oast a mantis tire de ca- 
lugarl, iar acum biserica de mir, 
in margin ea de S. a sat. cu 
acelasi nume, jud. Roman. Acea- 
sta biserica are imprejur o li- 
vada mare, Aid, pe laanul 1844, 
Februarie 2, eraegumen Archi- 
mandritul Veniamin Rosetti, care 
la aceasta data a fost ales E- 
piscop al Romanului, in local 
lui Meletie, permutat ca Mitro- 
polit la Iasi. 

Doljesti, tnosie, a statului, in jud. 
Roman, plasa Siretul-d.-s., com. 
Doljesti, arendata in 1887 cu 
13090 lei. 

Doljesti, padure, proprietatea sta- 
tului, in jud. Roman, plasa Si- 
retul-d.-s., com. Doljesti, in in- 
tindere de y6 hect. 

Doljul, judef, situat in partea de 
S.-V. a Olteniel. 

Numele de Dolj pe care-1 
poarta jude^ul, insemneaza Jiul 
de jos, (psl. dol, vale, groapa), 
inopozi^iune cu Gorjul, adicajiul 
de sus, sau Jiul de munte (psl. 
gora, munte). 

Limitele. — Jude^ul Dolj se 



margineste in partea de N. cu 
jud. Gorj, la S. si V. cu flu- 
viul Dunarea, la V. cu jud. Me- 
hedin^i si la E. cu jud. Vilcea 
si Romana^i. 

Limita de N., incepind din 
dreptul comunei Valeni, merge 
spre S.-V. pana in dreptul com. 
Poiana, plasa Jiul-de-Sus, este o 
linie conventionale ce tae Dealul- 
Muerif, riul Plosca (Zaicoiu), riul 
Amaradia, com. Capreni, Dea- 
lul Icieanul, plasa Jiul-de-Sus si 
se termina in dreptul comunei 
Poiana, de unde incepe hotarul 
natural format de riul Gilortul, 
ca direc^iunea aproape direct 
spre S. pana la varsarea sa pe 
malul sting al riului Jiul, in 
dreptul comunei fin^areni, unde 
se termina limita de N. catre 
jud. Gorj si de unde incepe 
hotarul de V. catre jud. Me- 
hedin^i. 

Limita de V. este o linie con- 
ventional;!, care incepe din drep- 
tul comunei ^in^areni, merge 
spre S.-V. pina in Valea-luI-Petru 
taind apa Motrului. De aci se 
intoarce spre S. pina la com. 
Gogosiul, pi. Doljul-de-Sus, ta- 
ind valea riului Obedeanca. 
Din com. Gogosiul merge spre 
V., taind dealurile Guarding, 
Radovan, precum si rial Des- 
na^iul, coprins intre aceste doua 
sirurl de dealurl. Apoi se in- 
toarce spre S. pana in Dun are 
(Cetatea), urmind pe o mica 
intindere costisa de V. a dea- 
lului Cerbul. 

Limita de S. si V. incepind 
din dreptul com. Cetatea, ho- 
tarul natural, hotar politic fa{a 
de Bulgaria, catre V. si S., este 
format de fluviul Dunarea, de- 
scrie un arc de cere cu des- 
chizatura spre V. pana in drep- 
tul schelei Arcer-Palanca, de 
unde ia direc^iunea direct spre 
E. pana la pichetul Calarasi, 
formind in tot cursui descris, 



Hosted by 



Google 



DOLJUJL 



172 



DOLJUL 



hotarul politic al acestui jude^ 
catre Bulgaria. 

Limita de E. : a) catre jude^ul 
Vilcea, incepe din dreptul com. 
Valeni si merge cu direc^iunea 
de N.-V.— S.-E. taind riul Fra^i- 
la si se termina la com. Bul- 
zesti; b) catre jud. Romana^i, 
incepe de la com. Bulzesti, merge 
spre S.-E., taie apa Fra^ila si 
apa Geamartaluiul, urmeaza pu- 
{in coama dealului Balsiul, de- 
scrie o mare curba cu convexi- 
tateaspre V.; taind riul Tasluiul 
si calea ferata Craiova-Balsiul 
pana la com. Ghindeni, plasa 
Ocolul, de unde iar se intoarce 
spre S.-E, pana in dreptul pi- 
chetului Calarasi. 

Topografia. — Forma jude^u- 
lulf este aceea a unui sector de 
cere, al carul arc, cu deschi- 
zatura spre N., il formeaza Du- 
narea si ale carei raze le for- 
meaza doua linii, care plecind 
una de la Cetatea si alta din 
dreptul pichetului Calarasi, s'ar 
intiini la com. Valeni. 

Lungimea cea mai mare a 
jud. este in direc^iunea N.-E. 
catre S.-V. de la nordul com. 
ZaLcoiu, in dreptul com. Valeni, 
pana la Dunare, in dreptul o- 
rasulu! bulgaresc Arcer-Paianca, 
vre-o 135 kil. 

Largimea cea mai mare o 
atinge jud. din dreptul insulei 
Bogdan pana la satul Cal&rasi, 
o distan^a de vre-o 100 kil. 

Configuratiunea si aspectul 
topografic ce ne prezinta jud. 
Dolj, este al unor trepte de 
amfiteatru care se ridica gradat 
de la Dunare, formind doua 
terasse; cea de S.-E. formata 
de o vasta cimpie si cea de 
N.-V. ce face parte din regiu- 
nea dealurilor, si fiind-ca se 
obicinueste a se impar^i solul 
Rominiei in trei regiunl : a 
mun{ilor, cea mai inalta N., a 
?esului ce ocupa partea de S. 



si regiunea dealurilor ce ocupa 
mijlocul dintre ceie 2 regiuni 
expuse, se poate zice ca jud 
Dolj se intinde cu 2 treimi 
din suprafa^a sa in regiunea 
seas&, iar a trei a parte din 
solul sau {ine de regiunea co- 
linelor sau a dealurilor, ce ocupa 
N.-V. districtului. 

Orografia. — Din punctul de 
vedere al inclina^iunei terenului, 
considerind jud. Dolj, avem a 
ne ocupa: a) de regiunea de- 
luroasa din N.-V. si b) de re- 
giunea cimpiilor, care se termina 
in Dunare cu grani^a. 

Intre culmile Carpatilor si 
sesul Dunarean, se afla o fi^ie 
mare de teren accidentata, ce 
poarta numile de regiunea dea 
lurilor. 

In jud. Dolj, dealurile patrund 
de la N. si V. si se intind, a- 
vind directia generala de la 
N.-V. si N. catre S.-E. si S. 
pana la o linie care pornind de 
la com. Calafat, ar trece prin 
N. plasei Bailesti, prin S. plasei 
Jiul-de-Mijloc si prin N. plasei 
Jiul-de-Jos.Ceea ce caracterizeaza 
regiunea dealurilor este: 1) ca 
inal^imea lor medie nu trece 
peste 250 m.; 2) c& riurile carl 
in regiunea muntilor con^in in 
fundul albiilor lor bolovanl de 
dimensiuni mari, indatac ajung 
m regiunea dealurilor (Dolj) is! 
micsoreaza iufeala curentuluT, 
asa ca apele lor nu mat pot 
transporta de cit pietris, care 
se micsoreaza din ce in ce pe 
masura ce riurile ajung in re- 
giunea sesuluT, asa ca la intrarea 
in aceasta din urma regiune, 
pietrisul dispare si este inlocuit 
cu nisip extras din riul Jiui la 
varsarea sa in Dunare, unde 
chiar este in forma^iune o mica 
delta. Excep^ie fac riurile, cart, 
izvorinddin regiunea dealurilor, 
nu .strabat de cit terenuri nisipo- 
argiloase; in albia acestor riurl 



este numat nisip (riul Dasna. 
$uiul); 3) Vaile riurilor sunt 
largi, productive, populate si 
viabile; 4) Ca avem coame de 
dealuri mar! carl separa apele 
riului Jiul (Dolj) de ale riului 
Olt, prelungirf din culmea Za- 
noaga. 

Culmile principale din re- 
giunea dealurilor sunt continu- 
a^iuni ale muntilor din jud. Me- 
hedinft si Gorj. Parte din ele 
sunt in dreapta JiuluT si intre 
acestea putem cita Dealul-Cer- 
buluT, care se lasa din culmea 
Godeanului (Mehedinti). 

Din Dealul-Cerbulul se rami- 
fica spre S.-E. mai multe siruri 
de dealurt, carl despart intre 
ele mai mul^i afluenp mici din 
dreapta riului Jiul si dintre cari 
mai insemnat este dealul Gu- 
ardini^a-Radovanu. Din Dealul- 
Negru (Mehedinti), se lasa in 
jud. Dolj, Dealul Smadovi^a- 
Tiuleni, intre riul Sfircea si 
Obedeanul, aflat in dreapta riu- 
lui Jiul si dealul Bahja^i-Varari, 
intre riul Sfircea pe de o parte, 
Motrul si Jiul pe de alta parte. 

In stinga riului Jiul putem cita: 
1. Dealul Icleanul, continua^ie 
a dealurilor Andreesti si Prigo- 
rici, culmea Zanoaga. Dealul 
Icleanul se continua prin Dea- 
lul-Chicioarei si Dealul-Mare in- 
tre afluen^ii din dreapta riului 
Amaradia si eel din stinga riu- 
lui Jiul. 2. Dealul-Mueril, conti- 
nua^iune din culmea Zanoaga 
(Gorj), care cu prelungirile sale: 
dealurile Floresti si Prisaca, des- 
part basinul JiuluT de afluentii 
din dreapta riului Olt. 

Culmile secundare ce se lasa 
din Dealul-Muerii sunt: Dealul 
Radinesti (Gorj) continuat cu 
Dealul-Magurilor, Piscul si Scroa- 
fa, despar^ind piriul Ploscu^a 
de piriul Scroafa, dealul Adin- 
cata, dealul Stejarulul, dealul 
Ceratul, dealul Danciulesti si 



Hosted by 



Google 



DOLJUL 



173 



DOLJUL 



dealul Leul. Toate sunt acoperi- 
te cu vil, fine^e si paduri, si au o 
inah:ime aproximativa de 120 m. 

Dealul-Murgasiului si Dealul- 
Geamartaluiul ce string intre 
ele valea riului Geamartaluiul. 

Dealul-Blindarulul, NistoiuluT, 
GolumbuluT, Glava, aproape de 
malul sting al riului Plosca, unde 
o ciocnire intre Tatarl si Ro- 
mini avu loc. 

Dealul-Tnalt, Dealul-Bradesti- 
lor, Bincaciul, pe care se afla 
poiana Bincaciul. 

Dealul-Bulzesti,Dealul-Caprei, 
Dealul-Rupturile cu 150 m. in- 
nal^ime. Velesti, cu 400 m. Pis- 
cul-StaiculuT, 200 m. Piscul-Ci- 
resului de 100 m. Dealul-Raca- 
renilor, Dealul - Valcanestilor, 
Cioroiul, Dealul-Odoleni. 

Din dealul Icleanul se lasa 
dealurile Balosaii cu piscurile: 
Dogariul-SpireT si Gigiiul-Grino- 
lea. Inal^imea lor aproximativa 
e cam de 600 m. 

Dealul-BouluT,BousoruluT, Mu- 
ereT, cu piscurile LupoT, Ca- 
luluT, Nalt, Tarni^a, FarcasuluT 
si Piscul-Corbului. Inaltimea lor 
aproximativa este de 100 m. 

Dealul Chera, pe virful ca- 
ruia se afla o movila numita 
Cula-Nem^ilor sau Streaja-Inalta, 
punct de supraveghere intre va- 
lea GilortuluT si valea riului Jiul, 
Dealul-Cioaca sau Racovi^a, Dea 
lul-Cirnestilor, Dealul - Piscului 
600 m., Dealul-Dracului. 

Din dealul Poroina (Mehe- 
din^i), se lasa injud. Dolj, dea- 
lurile: Leurdoasa, Macrea, Tea- 
scul, Argetoaia, Salciilor, Cer- 
natestilor, Minzatului, Trieste- 
nicuiuT, continuat cu Dealul-Bu- 
curulul. 

Dealul - Manastiricea, Gogu, 
Somaralul-Mic, Somaralul-Mare 
si Voh:a, Sirsca, Belo^ul si alte 
mic! dealuri de pu^ina insemna- 
tate. Fa{a Mosna, Dealul-Tro- 
ian, Piscul luI-Cinghir. 



Din Dealul-Cerbulul se lasa 
Dealul-Gurguesti, malt de apro- 
ximativ 100 m. ; Dealul-Carau- 
la spre S.-E., iar direct spre 
Dunare se lasa din Dealul-Cer- 
bulul, Dealul-Dobridor, care ur- 
meaza de aproape malal sting 
al Dunarel pana. aproape de 
Calafat. 

Vaile sunt strinse intre siru- 
rile dealurilor de mai sus Ele 
sunt contin ia{iuni alevailordin 
jud. Mehedin^i si Gorj, fiind 
mal inguste, mai adincl si cu 
inclina^iunea repede in regiu- 
nile muntoase si la trecerea lor 
in regiunea dealurilor (Dolj), 
sunt mat largT, cu pere^il ma! 
pu^in inclinapf si mat pu^in in- 
nal^f. 

Printre cele mat insemnate 
sunt : valea inferioara a riului 
Motru, valea Gilortulul, ambele 
pe limita de N. ajude^uluT, va- 
lea Jiului, care din ce in ce se 
Jargeste pana ajunge in regiu- 
nea sesurilor. Valea riului Ama- 
radia, precum Piosca si cele- 
I'alte vai ce maresc cursul Jiu- 
lui. 

Regiunea seasa se intinde hi 
S. jude^ulul de a lungul Du- 
narei. Aceasta regiu ne se mar- 
gineste spre S. de o fisie de 
paminturt joase, baltoase, mlas- 
tinoase si cu o inclina^iu le de 
abia sim^ita. Aceasta fisie for- 
meaza terassa Danubiana. Ea 
intreaga forma in vechime al- 
bia Dunarel in epoca geologi- 
cal deluviana ; dar Punarea ro- 
zind cu incetul {annul drept 
si depunind mereu namol pe 
eel sting, s'a departat spre S., 
lasind la N. aceasta terassa. Prin 
acest fenomen se poate explica 
departarea de {ami a mai mul- 
tor din porturile noastre. 

In spa^iul coprins intre Du- 
nare, Bechet, Ghidiciul, Biana 
si Ciuperceni, se intind adeva- 
rate dune de nisip, a caror in- 



tin dere si navalire art fost im- 
piedicate prin plantarea padu- 
rilor de salctml. Cele mar In- 
semnate sesurl ale jud. Dolj 
sunt : sesul riului Jiul si sesul 
riului Dasna^uiul. 

Padurile in cimpie sunt pu- 
rine; straba^I intinderl marl fara 
a intilni vre-un arbore in cim- 
pia nesfirsita, care lipsita de 
adapost, este expusa vinturilor 
violente. Vara, seceta este foar- 
te mare din cauza lipsel de pa- 
duri care sa atraga pioaia. AzI 
s'a recunoscut gresala ce s'a 
facut, distrugindu-se padurile si 
de aceea se fac planta^iunl siste- 
matice. 

In regiunea sesurilor obser- 
vam ca pamintul este presarat 
de movile marl si mici, insirate 
in grupe de 3, 4, 5, 6 si mat 
multe. Asupra acestor acciden- 
te artificiale ale terenului de 
toate formele si dimensiunile, 
despre cart istoria nu ne spu- 
ne mai nimic, circula mai multe 
versiuni: 

1. Unele ar fi fost infiin^ate 
cu scopul de a servi ca puncte 

de observa^iune in timpul nenu- 
maratelor razboaie petrecute aci. 

2. Altele au fost morminte 
omenesti din epoca cind se in- 
huma sau se incinera cadavrele. 

3. Altele au fost presarate de 
popoarele barbare, ce s'au suc- 
cedat in aceste regiuni, pentru 
a le servi de calauza la re- 
intoarcere. Multe din ele sunt 
de data mat recenta ridicate in 
memoria unor evenimente mari, 
cum batalii; iar altele sunt ho- 
tare intre mostf. Mai principale 
sunt: Cula-Nem^ilor saQ Strea- 
ja-Inalta, pe virful dealulul Che- 
ra. San^ul, Silistea, Gainareasa, 
Balta-Verde, Magura-Ostrii cu 
diametru de 22 metri si inal^i- 
me de 5 metri; Gainoasa, Tir- 
nava, Turtita, Inalta, a lui Pi- 
ciorus, Mag.-Magurele, Creme 



Hosted by 



Google 



DOLJUL 



174 



DOLJUL 



nea, Ciuta, Caravanul, TurculuT, 
Mare, cu Dor, Lupuluf, Mag.- 
Vaiel, Rusteanca, Carbunelul, 
Coteiul, Zavelca, Coteiasul, Cir- 
steT, Popiciul, Strimtura, Epu- 
reaaul, CapraruluT, luT- Chiot, 
Insiratele, luT-Caragea, Viilor, 
Nestomenia, Ceringului, Ovre- 
iului, Lata, Caraatina, hl-Guli- 
mati, cu-Cercul-Turcului, Stanca, 
PopiT, figanulul, Fetelor, Mo- 
vila-lui-Stamat, 2 movile: Indira- 
tele, Trasnitei, Ho^ului, Ghe- 
baciul, Cerbului, Cazacilor, Pia- 
tra si Gura-Pietroasei. 

In jud. Dolj, regiunea sesu- 
lui, constitue partea cea mal joasa 
a solulul si se deosebeste de a 
dealuriior, caci suprafa^a sa ne 
prezinta un plan inclinat spre 
Dunare. 

Hidrografta. — Judetui Dolj 
este udat de mai multe riuri 
marl si mici, can strabat in 
toate directiunile, intre^in umidi- 
tatea si fertiiitatea solului. 

Carsul eel mal principal al 
acestui jude{ este fluviul Duna- 
rea, care 11 uda prin partea de 
S.-V., incepind de la com. Ce 
tatea pana, la pichetui Calarasi, 
despar^ind acest jude{ de Bui 
garia. 

Jiul care intra in acest judet 
prin com. flnjerani, curge prin 
valea Jiului coprinsa intre pre- 
lungirile dealulul Icleanul, pe 
stinga si Balta^i-Varari pe ma- 
lul drept, cam pana in dreptul 
com. Bradesti, de unde malul 
sau drept incepe a fi marginit 
de ramifica^iunt ale dealulul 
Smadovi^a-Jiuleni. 

De la intrarea sa pe teritoriui 
acestui judej, parcurge in direc- 
^iunea N.-V.-S.-E., strabate pi. 
Jiul-d.-s., formeaza pu^in limita 
de E. a plasei Dumbrava-d.-s, 
cu pi. Ocolul, merge cu aceasta 
direc^iune pana ia orasul Cra- 
iova, de unde intra in regiunea 
sesulul Jiului, formind limita des- 



partftoare intre plasile Ocolul 
si Jiul-d.-j., pe stinga si Jiul-d.- 
mjl. si Balta, pe dreapta. 

In regiunea sesulul aredirec^i- 
unea direct spre S. pana lavarsa- 
rea sa in Dunare, in dreptul insu- 
leiCopani^a, in fa^a careia este 
in forma^iune o mica delta. 

Inainte de 1879, Jiul, din drep- 
tul com. Comosteni, se indrepta 
spre S.E., varsindu-se la Be- 
chet. Aceasta schimbare a cur- 
suluT sau a provenit din cauza 
namolului tirit de el, precum si 
a nisipului tirit de vinturile cele 
man, car! au contribuit la for- 
ma^iunea dunelor. 

In dreptul com. Zavalul for- 
meaza o cascada inalta de 2 m. 

Afluen^ii pe stinga JiuluT in 
pi. Jiul-d.-s. sunt: Gilortul ce 
formeaza pu^in limita de V. ca- 
tre jud. Gorj, de la com. Po- 
iana pana la com. Tin^areni; 
Valea - BirloguluT ce vine din 
com. Tatomiresti, unit cu Va- 
lea-Rea, se varsa in Jiul, pe ho- 
tarul com. Bradesti; Almajelul, 
ce-I vine din com. Bradesti ; Al 
majiul, din com. Almajiul; Ama- 
radia, ce se varsa in stinga Jiului, 
la satul Troaca, com. Cernelele > 
Popoveni, ce-i vine din com. 
Balta- Verde ; Lumasiul, din com. 
Malul- Mare; Silistea, din com. 
Secuiul; Giorocul, din Aduna^i- 
de-Giormane; Predesti, din com. 
Caciulatesti ; Sadova, din com. 
cu acelasi nume. 

Afluen^ii pe dreapta Jiului 
sunt: Motrul care-si are imbu- 
catura sa pe teritoriui acestui 
jude£, varsindu-se la Gura-Mo- 
trului; Racovi^a si Almajelul din 
com. Filiasi; Brebesului, piriu, 
din com. Argetoaia; Fratosti^a 
din com. Fratosti^a; Salcia din 
com. Scaesti si Salcia; Sflrcea, 
vine din Mehedin^i, curge la 
V.-E. si se varsa mai jos de 
com. Bradesti; Obedeanca, unita 
pe dreapta cu Breasta, se varsa 



in fa^a com. Breasta; Leamna 
se varsa linga com. Bucov^ul ; 
Ho^uluT, Prodila, ce vine din 
com. Podari si Dranicul, din 
com. Dranicul. 

In regiunea seasa, Jiul curge 
printr'o vale larga de la 3 — 6 
kil. Pe aceasta vale se gases te 
mult pietris. Toata valea riului 
Jiul este strabatuta de nume- 
roase sosele, na^ionale, jude^ene 
si comunale, unind intre ele lo- 
calita^ile situate pe aceeasi vale 
sau pe diferite vaT. 

De la Craiova si pana la pa- 
sul LainicT, o sosea judeteana 
si alta comunala, urmeaza fie 
care mal al riului. 

Intre Craiova si Filiasi so- 
seaua judeteana este inso^ita si 
de o por^iune din caiea ferata 
Craiova-Turnul-Severin. 

Valea riului Jiul este produc- 
tive si populate. Ea este co- 
prinsa intre doua malurT inalte, 
din care eel mai inalt este ^ar- 
mul sting. 

Al doilea curs e Dasnatuiul, 
curs independent, ce se varsa 
in balta Nedeia, izvoreste din 
Dealul - Negru (Mehedin^i), in- 
tra in Dolj, prin plasa Dum- 
brava-d.-j. Curge spre E. pana 
la comuna Ciutura, de unde 
se indrepteaza spre S. pana la 
varsarea sa in balta Nedeia, in 
dreptul com. Cirna. Se incarca 
pe stinga cu piraiele: Dasnatu- 
iul - Mic, Pietriceaua, Ciutura, 
Purceaua. 

Pe dreapta cu piraiele; Jiva- 
nul, Banaguiui si Valea - Rea, 
cart se varsa in dreptul satului 
Radovan. 

Partea de N.-E. ajude^ului ^ine 
de basinul Oltului si anume de 
sub-afluen^if sai: Geamartaluiul 
unit pe stinga cu Fra^ila, precum 
si de riul Tasluiul, ce apar^in 
acestui jude^ numai prin cursul 
lor superior. 

De alungul terasse? danubiane 



Hosted by 



Google 



DOLJUL 



175 



DOLJUL 



se gasesc o mul^ime de lacuri 
formate din revarsarile Dunarei 
can comunica intre ele si chiar 
cu Dunarea prin numeroase 
bra^e. 

Printre acestea se numani la- 
curile : 

Maglavit, Cetatea, Uturin, Go- 
len^i, Moreni, Tunari, Ciuperceni, 
Saratul, Gogone^ul, Salcia, Man- 
cinita, Oveasele, Schiopul, Topi- 
lele-MarT, Topilele-Mici, lui-Gu^a, 
lui-Dumitru-Stoian, Buicliul, Ra- 
dei, Murta-Strimba, Idegla, Ti- 
noasa, Lunga, Lunguli^a, Gloni- 
ceanul, Rotundei, Desa, Poiana, 
Piscul, Rastul, Bistre^ul sau Ca- 
lugarul, Paricari, Cialaciul, Cur- 
tea, Lungul, Alesteul si Insi- 
ratele. 

Bal^i sunt: Nedeia, Branistea, 
Macesurile, Giormanele, Balta- 
Verde, Popil, Ra^eT, Ren el, Sa- 
dova, Tinosul, Ograda, Girlele, 
Serca, Scheaua, Alesteul, Gilda- 
ele, Nicola, Corbului, Dumbra- 
vi^a, Craiovi^a, in partea de apus 
a Craiovel. Dupa o tradi^iune 
locala despre dinsa, se vorbeste 
ca in vechime forma o mahala a 
orasuluT Craiova. Dar prin vre- 
un cutremur sau alta pricina, 
s'a scufundat pamintul cu locui- 
torii impreuna cu o biserica ; Cio- 
riciul, Sandul, Vircanul, Secuiul, 
Mandel, Glodutul si Ruptura. 

Muite din bahjile jud. Dolj 
sunt formate de revarsarile riu- 
lui Jiul. Intr'insul se varsa: balta 
Bizdina, Jitia, Popil, Ochiul, ce 
aduc apele bailor Strimba, Me- 
ti^a, Lunga, Prestina, Jie^ul, Ras- 
cruci, Lungile si Saratele. 

Insulele jude^ulul, de a lun- 
gul Dunarei, sunt: 

Cetatea, in fa^a com. Cetatea; 
Golul si Golenfi, in dreptul satu- 
lui Golen^i, com. Maglavit; In 
dependen^a, Calafat sau Ostro- 
vul-Mare, in fa^a orasulul Calafat; 
Bogdan, in dreptul com. Ciuper- 
ceni ; Canapa, ce-va mai jos ; 



Acalia, in dreptul com. Dessa si 
Caluda, mai jos ; Chichinetele si 
Gaioana, in dreptul com. Rastul; 
Gatanul, in dreptul Bistre^ului; 
Copani^a, in fa^a Gigherei. I a 
dreptul acestei insule se varsa 
riul Jiul. Apoi: Papadia, Cara- 
bula, Prundog, Lom si Cosova. 

Jiul, prin cotiturile sale islim- 
parte de multe or! apele, for- 
mind mai multe insule neinsem- 
nate, printre care insula Gin- 
giova, in dreptul com. Gingiova, 
pi. Balta. 

Geologia. — P&mintuljud. Dolj 
este format din terenun din e- 
pocele ter^iara si quaternara. Mai 
tot N. sau este format din tere- 
nun ter^iare pe cind centrul si S. 
sunt formate din terenun quater- 
nare. Sistemul pliocen formeaza 
toate colinele si dealurile din re- 
giunea de N. a jude^ului si se 
prelungesc pana mai jos de 
Craiova. 

Rocele predominatoare ale 
acestui sistem sunt: argiluri de 
diferite colon pure sau cu con- 
cre^iuni calcare, marge, nisipuri 
fine si ordinare, pietrisuri si 
grezii. 

Terenurile quaternare formea- 
za regiunea intreaga a sesuluT 
si o parte din a dealurilor, car? 
nu se ana de cit pe coastele 
unor val si al citor-va cimpil. 
Din acestea fac parte aluviuni- 
le riurilor si prundurilor de girle. 

Ca depozite aluviale sunt prun- 
disurile de pietris, nisip si ar- 
giluri aduse de apele riurilor, 
mat ales cind vin marl, depu- 
nindu-le pe terenul peste care 
se revarsa. 

Terenurile quaternare au o 
grosime de 10 m. si sunt in- 
semnate cariere in malul Du- 
narei. Materialurile din aceste 
cariere serva nu numal pentru 
trebuin^ele locale, darse trans- 
ports cu seicele, marl cantitapf 
de pietris la Bechet, la Izlaz, 



(Romanafi) pentru asternutul so- 
selelor. 

Ape minerale se gasesc la 
Breasta, la localitatea numita 
Trel-Flntim, de linga Craiova. 
Pentru adunarea apelor ferugi- 
noase, s'au construit aci 3 fln- 
tini, de unde si numele locali- 
tajei. In com. Desa se gaseste 
Balta-Neagra ce confine mare 
cantitate de iod, asemenea si 
la Gighera, pi. Balta. 

Clima. — Clima jud. Dolj, este 
temperata, dulce si sanatoasa. 
Vara este foarte cald si iarna 
foarte frig. Diferen^a intre vara 
si iarna este mare; iar trece- 
rea de la un anotimp la altul 
se face brusc. 

Temperatura medie anuala 
este de 12 . 

Vara arsifele sunt infricosate, 
tunete, fulgere, grin dine, virte- 
jurl, vijelil si furtunl; iarna insa 
in timpul gerurilor mari, inghea- 
fa toate riurile, chiar si Dun& 
rea. 

Prima-Vara si toamna sunt 
anotimpurile cele mai frumoase 
si mai placute. 

Vinturile ca in toata Rominia 
sunt: Crivaful ce sufla de la 
N.-E. din cauza ca fara este 
desvelita si lipsita de padurlin 
acea direcfiune. Austrul vint 
cald din V. Baltareful caldicel 
sufla din spre Marea-Neagra si 
aduce ploi. Zefirul, vint dulce, 
lin si placut, bate foarte rar; 
direcfia lui este de S. 

Inalfimea principalelor locali- 
tap, din acest judef, de asu- 
pra nivelulul Maril-Negre, este 
urmatoarea : 

Craiova*) .... 135,85 m. 
Calafat . . . . 85,00 » 
Filiasi*) . . . . 125,80 » 
Bechet ... 65,00 » 
Sadova .... 100,00 » 
Circea*) .... 209,84 » 
Velesti*) . . . . 195)03 » 



Isaluifa*) 



110,90 » 



Hosted by 



Google 



DOLJUL 



176 



DOLJUL 



Cotofeni*) . . . 137,58 m. 

Racari*) . 129,06 » 

(La iocalita^ile insemnate cu 
un asteric*) s'a dat inal^imea 
la care se afla statfunile cailor 
ferate). 

Populafia. — Jude^ul Dolj, 
are o populate de 82713 fa- 
mili! sati 302385 suflete, din 
can: 156214 barba^I ?i 146171 
feme!; neinsura^f 81 179 barba^f, 
71486 feme!; insurapf 6776^ 
barba^i, 6776$ feme!; vaduvi 
6220 barbaflf, 7514 feme!; di- 
vor^aflf 193 barba^T, 263 fe- 
me!; 294308 Romini; 878Sirbi; 
720 Greci; 38 Turci ; 1390 Bul- 
gari; 1141 German!; 35 Pru- 
sieni; 24 Rus! ; 520 Ungun; 
97 Francezi; 318 Italieni; 43 
Belgieni; 12 Elve^ieni ; 5 En- 
gleji; de alte nationality! 2856; 
297343 ortodox!; 1804 catolicT; 
372 protestantf; 2821 mozaicT; 
38 mahomedani; 2 armeni; 5 
libenf-cugetaton; 199110 agri- 
cultorT; 3306 meseriasi; 3006 
comercian^T ; 257 industrias! ; 
3445 profesiuni libere; 13645 
muncitor!; 5266 servitor!. 

$tiu carte 30123 barbafi si 
7008 feme!; nu stiu, 1 26091 bar- 
bap, si 1 39 1 63 feme!. 

Producftunea so/u/ut.—Jade- 
{ul Dolj are o intindere de 
637069 hect., din can s'a cul- 
tivat in anul agricol 1890 — 91: 
292033 hect., plus 18298 hect. 
vii, raminind restul teritoriuiu! 
ocupat de padur!, izlazuri, la- 
car! balp, etc. 

Pamintul judetulu! Dolj este 
foarte productiv, ma! ales valea 
Jiului, care produce in abun- 
den^a tot felul de cereale. Pu- 
rine locur! sunt impropri! agri- 
culture!, din cauza existence! 
batyilor. Acestea insa produc 
trestie si papura si lociiitori! 
comunelor invecinate se ocupa 
cu facerea rogojinelor. Terenul 
nisipos de pe marginea Duna- 



rii, intre Ciuperceni si Bechet, 
a fost facut productiv in unele 
part!, prin plantarea de salcim!. 
Prin caderea frunzelor acestor 
pom!, solul incepe incetul cu 
incetul sa devie fertil. 

La Ciuperceni s'au ma! plaiitat 
in nisip butuc! de vi^e indigene 
din toate varietatile, in scop de 
a se studia caracterele ampe- 
lografice. 

Iusulele sunt acoperite de ra- 
cing! si anin!, insa maioritatea 
e formata de prundisur! acope- 
rite cu iarba si pe alocurea cu 
rachip. 

Bal^ile judetulu!, ma! cu seama 
cele de linga Dunare, dau o 
mare cantitate de peste. 

Padurile ocupa o mare parte 
a teritoriulu! judetulu! : numai 
terassa danubiana e lipsita cu 
totul de padur! afara de malurile 
Dunari! ocupata in multe part! 
cu padur! de plop!, rachita, a- 
nin! si salcii si nu produc ma! 
nimic. 

Statul poseda in jud. Dolj 
53 padur!, cu o suprafata apro- 
ximativa de 36563 hect. La 1 
Aprilie 1892 se aflau in exploa- 
tare din padurile statulu! 317 
hect. 6990 m. p., aducind un 
venit auual de le! 215605,55. 

Vi! sunt sadite pe o intindere 
de 18298 hect., care produc o 
cantitate de : 175113 hectolitri 
de vin negru si 46250 hectolitri 
vin alb. 

Rachiu de prune se produce 
anual 1840 hectol., rachiu de 
vin 544 hectol. Tescovina si 
drojdi! se produce 32778 hectol. 

Stup! cu albine sunt 4194, 
car! au produs: 7742 kgr. miere 
si 2075 kgr. ceara. 

Cultura cerealelor e foarte in- 
tinsa. In anul agricol 1890 — 91 
s'au cultivat 292033 hect. 

In anul 1888 se gaseau in 
jude^ul Dolj urmatorele masin! 
si unelte agricole : 20 * masin! 



de semanat, 63 de . secerat si 
de cosit, 134 de treerat, 127 
cu abur! si 7 cu manej, 753 de 
vinturat, 213 de batut porumb, 
62 cu abur! si 151 cu manivela, 
1665 pluguri de lemn, 26898 
plugur! de fer, 98 scarificatoare 
si cultivatoare, 246 grape de 
fier, 317 tavalugur!, 588 moso 
roitoare de fier, 1347 mosoroi- 
toare de lemn sau rari^e, 4 gre- 
ble pentru strins finul, miscate de 
vite si 216 trioare sau masin! 
de ales saminta. 

Dupa agricultural crestereavi- 
telor constitue bogatia cea mai 
mare a judetulu!. In aceasta 
privinta, Doljul e eel d'intiiu 
jude^ din Oltenia, si chiar din 
intreaga Rominia. 

Numarul capetelor de vite, 
a fost in auul 1990 de 51 1545 
din care: 47776 ca!, 183 ma- 
gar! si magarite, 40 catir! si 
catire, 135 184 vite corn., 261 891 
o!, 8731 capre si 57740 pore!. 

Una din ramuriie de produc- 
{iune ale jud. Dolj, foiositoare 
traiulu! locuitorilor, este indus- 
tria. Ea ocupa parte din locui- 
tor!, car! lucreaza in diferite 
stabilimenCe industriaie. 

Sunt JO mor! cu abur! pen 
tru macinatul fai.i df, 164 mor! 
de apa, 1 de vint si 385 de 
animate; 1 fabrica de tabacarie 
la Bucovat pentru trebuin^ele 
armate! ; alte 2 fabric! de pie- 
iarie la Craiova, cu masin! per- 
fec^ionate, 1 fabrica de fringhii 
asocieta^e!«Viitorul», ma! multe 
fabric! de luminar! si de sa- 
pun, velni^e de fabricat rachiu, 
etc. Afara de acestea, industria 
casnica. se inseamna prin dife- 
ritele {esatur! din bumbac, ci- 
nepa si ltna, din care se fac 
pinze, ^oale, sumani, etc. 

Cat de comunicafie. — Comu- 
nica^ia in jude{ e inlesnitaprin 
urmatoarele drumuri : 

I. Calea-ferata. — Linia ferata 



Hosted by 



Google 



DOLJUL 



177 



DOLJUL 



Bucuresti-Virciorova, intra in 
jude^ul Dolj pe la Pielesti, tre- 
cind podul peste Tesluiu (lung 
de 15 m.), de unde se indrep- 
teaza spre Craiova. De aci se 
coboara in valea AmaradieT, 
trecind-o peste un pod lung 
de no m., pleaca spre Racari 
si Filiasi, de unde o apuca spre 
V., intrind in jude^ul Mehedin^i. 
Linia ferata Craiova - Calafat, 
merge paralel cu soseaua jude- 
^eana, trecind pe la Segarcea 
si Bailesti. De la Filiasi pleaca 
o ramura spre N., catre Tirgul- 
Jiului, si ese din jude^ in a- 
propierea Poianet. 

2. §osele national e. — Soseaua 
nationals Slatina-Virciorova, du- 
pa ce trece Olte^ul, peste un 
pod de lemn, lung de 64 m., 
intra in jude^ul Dolj, taind dea- 
lurile Balsului si Prisaca. Apoi 
descinde la Craiova, trece Ama- 
radia pe un pod de lemn, urea 
niste picioare dedealuri la Co- 
tofeni si Valea-Rea, trece Jiul 
(pe un pod de lemn de 1 14 m.) 
si padurea Filiasi, dupa care 
intra in jude^ul Mehedin^i. 

Soseaua Craiova-Caracal, lun- 
ga de 54 kil. si larga de 9 m., 
pleaca din partea de E. a Cra- 
iovei, prin bariera numita a 
CaracaluluT, trece pe la Pielesti 
si intra in jude^ul Romana^i, la 
kiiometrul al 19-lea. Soseaua 
Craiova-Ghelmegioaia, trece Jiul 
pe la Breasta, pe un pod lung 
de 164 m., intra in valea riului 
Obedeanul, trecind pe la Rasnic, 
Cernatesti si Tiu, dupa care 
intra in jude^ul Mehedin^i. 

3. §osele mixte. — De la Fi- 
liasi, din soseaua na^ionala Cra- 
iova-T.-Severin, pleaca o ramura 
de sosea spre N. spre a se 
lega cu T.-Jiul. $oseaua, lunga 
de 60 kil., urmeaza valea Giior- 
tului, pe care il trece de 4 on 
pe poduri de lemn, apoi se intoar- 
ce prin Copacioasa spre T.-Jiul. 



Ca o continuare a soselei ju- 
de^ene Craiova-Calafat, pleaca 
din acest din urma oras o so- 
sea spre T.-Severin, lunga de 
96 kil. Trece prin Cetatea, apoi, 
peste iiul Drincea, strabate pa- 
durea Bucuri, trece prin Hinova, 
urea dealul Starmina, si apoi 
urmeaza ^armul sting al Dunarii 
pana la T.-Severin. Pe vremea 
diligenfelor, drumul de la Cala- 
fat la T.-Severin se facea pe 
aceasta sosea; iar la Fintina- 
Banului era intiia posta, din 
cele S cite se aflati pe acest 
drum. 

4. §osele judefene* — Orasul 
Craiova e un centru insemnat 
de comunica^iune, cacT afara de 
calea ferata si soselele na^ionale, 
mai pleaca de aci urmatoarele 
sosele jude^ene : Craiova-Calafat, 
trece Jiul pe un pod lung de 
280 m., urea dealul Podari, 
strabate vale Dasna^uiului, unde 
trece riul pe pod ; taie apoi dea- 
lul Radovan, strabate padurea 
Maracinele si se indrepteaza 
spre Calafat. Lungimea acestel 
sosele e de 75 kil. §oseaua 
Craiova-Cetate, trece Jiul pe 
un pod de 137 m. lungime si 
se indrepteaza spre Cetatea, 
trecind pe la Terpezifa si Vir- 
topul. Are o lungime de 70 
kil. Soseaua Craiova-Amaradia, 
ese din Craiova, urmeaza paralel 
valea Amaradiei pana la Capreni 
de unde ese din jude^ul Dolj. 
$oseaua Craiova-Bistreful trece 
prin Segarcea si Ceratul, urea 
dealul din dreapta Jiului, trece 
Desna^uiul si balta Bistre^ul pe 
pod de lemn. Are o lungime 
de 65 kil. O alta sosea leaga 
Craiova cu Bechetul. 

5. §osele comunale. — Mai mul- 
te sosele comunale leaga diferite- 
le comune intredinseleinlesnind 
ast-fel comunica^ia. Vom men- 
{iona numai, ca mai importante 
prin lungimea lor, soseaua Cala- 



fat-Bechet, care trece prin Ghi« 
diciu, Rastul, Nedeia si Zavalul, 
trece Jiul pe pod umblator, 
strabate padurea Sadova si a- 
junge la Bechet. O alta sosea, 
plecind din Breasta, uneste a- 
ceasta comuna cu Carpenul si 
trecind pe la Plesoiu, Caciulatul 
si Mosna, etc. 

6. Navigafia, — In jud Dolj 
sunt porturile : Cetatea, Cala- 
fat, Bechet, vizitate de basti- 
mente cu plnze si aburl si de 
vaoparele de posta pe Dunare, 
care transports pasagerii. 

Impiirfirea adm inistrativd. — 
In an'ul 1815, sub Voda loan 
Caragea, jude^ul Dolj se sub- 
impar^ea in 10 plasl, avind 
r 46 sate : 

1. Plasa Cimpulu! cu 15 s. 

2. » Bah:iT-de-Sus » 8 » 

3. » Bal^ii-de-Jos » 14 » 

4. » Dumbrava-d.-j. » 14 » 

5. » Dumbrava-d.-s. » 14 » 

6. » Jiului-de-Jos » 17 » 

7. » Jiului-de-Sus » 13 » 

8. » Hamrez.-d.-j, » 24 » 

9. » Hamrez.-d.-s. » 19 » 
10. » Gilortulul » n » 

La 1872, gasim judeful im- 
parfit in 7 plasl: 

1 . Plasa Amaradia cu resedin^a in 
Goesti. 

2. Plasa Balta cu resed. inBarca 

3. » Cimpul » » » Calafat 

4. » D umbra va » » Terpe- 
zi^a. 

5.PlasaJiul-d.-j. cu res. in Sadova 
6. » Jiul-d.-s. » » » Co^ofe- 

ni-din-Fa^a. 
7.PlasaOcolulcu res. in Craiova. 
La anul 1882, unindu-se pla- 
sile Amaradia cu Ocolul (avind 
subprefectura in Melinesti) si 
Jiul-de-Sus cu Dumbrava (avind 
subprefectura in Filiasi), jude- 
$ul fu ast-fel sub-impar^it in 5 
plasl. 

Prin legea votata in 8 si 19 
Maia 1892, si sanc^tonata la 
4 Octombrie acela?* an, jude^ul 



5i>878. Marele Uicfionar (jeogra/ic. \ol. Ill, 



Hosted by 



Google 



DOLJUL 



178 



DOLJUL 



fu imparpt in 10 plasT, dupa 
cum urmeaza. 

i. Amaradia, cu 18 icomune 
rurale si 90 sate. Resedin^a 
subprefecturii in catunul Drumul- 
Mare (com. Melinesti). 

2. Balta, cu 16 comune ru- 
rale si 20 sate. Resedin^a sub- 
prefecturii in com. Macesul-d.-s. 

3. Bdilesti, cu 15 comune 
rurale si 20 sate. Resedin^a 
subprefecturii in com. Bailesti. 

4. Cimpul, cu 14 comune ru- 
rale, 20 sate si I comuna ur- 
bana. Resedin^a sub-prefecturii 
in com. urbana Calafat. 

5. Dumbrava-de-Sus, cu 17 
comune rurale si 43 sate. Re- 
sedin^a subprefecturii in catu- 
nul Sopotul (com. Sopotul). 

6. Dumbi'ava-de-Jos, cu 16 
comune rurale si 27 sate. Re- 
sedinta subprefecturii in com. 
Virtopul. 

7. Jiul-de-Sus, cu 16 comune 
rurale si 58 sate. Resedinfa 
subprefecturii in com. Filiasi. 

8. Jiul-de-Mijloc, cu 14 co- 
mune rurale si 37 sate. Rese- 
din^a subprefecturel in comuna 
Segarcea. 

9. Jiul-de-Jos, cu 13 com. 
rur. si 27 sate. Resedinta sub- 
prefecture! in catunul Dobresti 
(com. Caciulatesti). 

10. Ocolul, cu 16 com. rur., 
1 com. urbana si 46 sate. Re- 
sedinta subprefecturel in Craiova. 

Admtmstrafia. — Futerea. exe- 
cutive a jud. e incredin^ata u- 
nui prefect, ce'sl are resedinta 
in Craiova, avind ca ajutoare la 
administrarea plasilor, 10 sub- 
prefecp si 157 prtman cu aju- 
toarele lor, pentru administra- 
rea comunelor. 

Pichetele sunt niste puncte 
de granifa insiruite pe linga 
Dunare la o egala distant unele 
de altele. Aci doroban^ii pazesc 
limitele {aref. Unele din ele sunt 
construite in forma de bordee, 



pe parole cele mai ridicate ale 
tcrenului, spre anu fi invadate 
de apa cind Dunarea vine mare. 

Incepind de la hotarul jud. 
Mehedinti ele sunt: Schela-Ve- 
che, Bogdan, Riiosul, Canapa, 
Gighera, Calarasi. 

Po^ta $i telegrafuL — Posta 
dateaza de la Alexandru Ipsi- 
lanti. AtuncT se facea cu niste 
carucioare proaste; cu incetul 
insa, acest serviciu s'a imbuna- 
ta^it ; s'a introdus serviciul pos- 
telor rurale, deligentele si trans- 
ports scrisorilor si pachetelor 
pe caile ferate. 

In jud. Dolj, sunt 6 birouri 
telegrafo-postale avind si ser- 
viciu de telefon si anume la : 
Craiova, Calafat, Filiasi, Ceta- 
tea si Bucovat. 

Comerciul. — Comerciul jud. 
Dolj consta in exportul produc- 
tiunilor sale si in special, al ce- 
realelor si al vinurilor sale; pe de 
alta parte, in importul obiecte- 
lor depro venien^a straina. Des- 
facerea productelor pentru stra- 
inatate se face in porturile Ca- 
lafat si Bechet ; pentru pro- 
ductul intern, prima piata co- 
merciala a jud. e Craiova. Mai 
multe tirguri si iarmaroace a- 
nuale inlesnesc asemenea des- 
facerea productelor. Laporturl, 
si cu deosebire la Calafat, se 
face un comerciu in tins cu ce- 
reale. 

Marca jiideftdui Dolj este 
un peste, din cauza ca, din nume- 
roasele baJtt situate in acest ju- 
det, se scot cantita^T mari de 
peste. Jiul si cele-1'alte riuri ale 
jude^ului produc in deosebl sco- 
bari si mrene. 

PortuL — Portul locuitorilor 
este national; dar el se deose- 
beste foarte mult de la locaii- 
tate la localitate. In unele par^T 
portul este asa de fix, in cit 
se poate spune numai dupa ex- 
terior din ce parte a Doljului 



este un locuitor. Dar ca tip ge- 
neral putem da urmatoarele no- 
tice : 

In timpul erne! barba^ii poar- 
ta caciuli negre de oaie, cojoace, 
minecare (un fel de mintene 
vatuite), haine (suba lunga cu 
gu!er infiorit cu ibrisin) si cioa- 
recT (itari) din dimie alba, epin, 
gea, (un fel de manta lunga- 
tot din dimie de lina, insa ne- 
grita, fara mineci, cu gluga des- 
facuta si lasata pe spate, nu- 
mita chepeneag — gluga) ; a- 
ceasta epingea este intrebuin- 
tata numai cind ninge si ploua ; 
in picioare poarta ciorapi sail 
obiele de lina, cizme sau pan- 
tofi si opinci. In timpul verif: 
palarii de pale, de pisla si ca- 
ciuli (ceT mai batrini poarta ca- 
ciula olteneasca, larga la fund 
si strimta la gura), camasi lung! 
si izmene de pinza de bumbac 
sau de tort tesut cu bumbac, 
flanele de lina lucrata in casa. 

Femeile poarta pe cap bro- 
boada sau marama, fruntare si 
cirpe (invelitori) de bumbac sub- 
tire sau de borangic, camasi de 
bumbac, fuste de arniciu si za- 
velci de lina (alese on vargate); 
acesta este portul in timp de 
vara, cind mai toate femeile 
umbla cu picioarele goale. In 
timp de iarna portul este ace- 
lasT, cu deosebire ca imbraca- 
mintea este mat groasa si cu 
adaogire de: flanele lucrate in 
casa, minecare, scurteici, cio- 
rapi, • ghete on pantofi. 

Atit vara cit si iarna, ca cin- 
gatoare, barbatii poarta o cu- 
rea lata de care atirna cutitul 
si punga, iar femeile, bete, on 
briu lat de lina. 

Notice istorice. — Sa cerce- 
tam, pe cit se va putea, de cine 
a fost locuit pamintul Doljului 
in decursul timpurilor si rolul 
ce a jucat Banatul Craiovel in 
istoria noastra na^ionala. 



Hosted by 



Google 



DOLJUL 



179 



DOLJUL 



In vremile cele ma! vech!, des- 
pre care istoria ne-a lasat vre-o 
amititire acest pamint a fost 
strabatut de Scipf, popor nomad 
de rasa arica. 

Pu^in timp, dupa ei aflam aci 
pe Gepf, inainte de anul 334, 
inainte de Chr., popor de ori- 
gina tracica, originari probabil 
din mun^i! Rodope (Peninsula 
Balcanica). 

Odata cu Ge^ii trecusera Du- 
narea Daci!, popor inrudit cu 
Ge^if, carl s'asezara in Transil- 
vania. Acestia, in urma unelras- 
coale, pun mina pe putere si 
dau numele de Dacia, regatulul 
infiintat de Ge^T la N. Dun&- 
reT. 

In curind Dacia cade sub sta- 
pinirea romana si imparatul Tra- 
jan, invingatorul lu! Decebal, 
trece in al 2-lea resbel dacic, 
prin Oltenia. El face sa se con- 
struiasca un pod peste Dunare, 
pe la locui unde se afla asta-zt 
Turnul-Severin, apoi pune mina 
pe Drubetis, oras asezat aci, 
apuca peste Amutria, oras dac, 
asezat pe malurile Motrului, aflu- 
ent al Jiului si merge drept 
spre Olt, la un loc pe care Ro- 
manii il numira Pons-Aluti de 
la un pod ce s'a aflat peste a- 
cest riii. Apucind de aci, valea 
Oltului, armata romana popo- 
seste intr'un loc care mai tir- 
ziii il gasim purtind numele de 
Castra-Traiana, ajunge dupa a- 
ceea la Arutela, pe malul riului 
Lotru, afluent al Oltulu!, si 
trece pasui Turnului-Rosu, in 
Transilvania. 

Dacia este colonizata si avem 
dar Doljul locuit de colon! Ro- 
man!, de la 106 pana la 207. 
Din acest moment s'a asezat 
patura din care se nascu po- 
porul de azT romin. 

La anul 270 incepe navalirea 
popoarelor barbare cari s'au 
perindat in aceste locurl si can 



sunt urmatoarele: Go^i!, Hunii, 
Gepizii, ei au distrus viea^a de 
stat a colonistilor ; insa nu au 
putut, distruge in sufletul lor, 
sentimentul nobilei origine. 

Dupa acestia vin Slavii, carl 
au o inriurire ma! mare asupra 
poporului, de oare-ce, Doljul e 
jude£ de cimpie si se stie ca 
Slavii s'au asezat mai mult la 
vale; ca dovada de asezarea 
Slavilor in aceste locurl, avem 
si terminologia geografica a 
jude^ulu!. Insusi cuvintul Dolj 
este slavonesc din Dolny, de 
jos si Jiul ; adica Jiul de jos. 

Dupa acestia navalesc in ve- 
chia Dacie : Ungurl, Pecenegi, 
Cumani si Tatar!. Din acestia 
Cumani! sunt carl au trait ma! 
de aproape alatur! de poporul 
Oltenie!. 

In aceeasi vreme, in care Cra!- 
Ioan se afla in Dolj (vezi ori- 
gina numelui Craiova), o parte 
a Oltenie!, Vilcea incapuse in 
miinele unui conte german Con- 
rad, numit de romin! Domni- 
sorul; tot atunc!, adica la anul 
1232, apare pentru prima oara, 
un maghiar Luca, cu titlul de 
ban al Severinulu!. 

Peste 7 an!, la anul 1240, 
vedem pe un al II-lea ban un- 
guresc, de Severin, numit Ostlu. 
De la acesta ne-a ramas suve- 
niri topografice, in regiunea oc- 
cidentals a Oltenie! : districtul 
Gorj si Mehedin^i, valea si mun£i! 
Oslea. 

Care parte atiume a apar^inut 
Ungurilor, nu se stie; or! cum 
ar fi insa, numirile topografice 
ne dau dreptul de a crede ca 
intre anii 1230 — 1240, Unguri! 
vor fiizbutit sa apuce vre o fasie 
de pamint din Gorj si Mehe- 
din(i, botezind-o banat al Se- 
verinulu!, in speran^a une! co- 
tropir! ulterioare. 

In 1240, se intimpla a patra 
navalire, sosesc Mongoli! (T&- 



tarif), car! p&n£ atunc! nu se 
atinsese inca" de latura Olteana. 
Dar in timpul acestor eveni- 
mente, unde sa fi fost Romini! ? 
Cronicarul persan Fazel-Ullah- 
Resid, care a descris-o la in- 
ceputul secolulu! al XIIMea 
dupa fintin! oficiale contimpo- 
rane, din arhivul Sultan ulu!Meh- 
med-Cazan, ne spune ca hanul 
mongolic Orda, intrind in fara 
Oltului, i-a esit inainte Basarab- 
Ban (Bazaran-Ban), dar a fost 
batut. 

Dec!, in aceste zile furtunoa- 
se, strimtorapf din toate direc- 
{iunile, Romini! din Oltenia n'au 
fugit si n'au p!erit, ci ati stat 
neclintiflf sub banul lor national 
din dinastia Basarabilor, pan& 
ce barbari! s'au retras si atunc! 
esi(! din vizuinele mun^ilor si 
revarsa^I din nou pe cimpie, 
Olteni! s'au apucat a povesti 
cu «fost-au fost» cele intimplate. 
AceastS. epoca teribila ne e 
fecundS. in tradi^iuni. 

Inca o proba cum ca pa- 
mintul Oltenie! era locuit in 
secolul al XIIMea de Valach!, 
ne-o da o diploma a regelu! 
Ungariei Bela al IV-lea, din 
1247, P rm care e ^ darueste ca- 
valerilor Ionipf din Ierusalim, 
p&minturile asezate peste mun^I, 
in Valahia. 

In acest document se pome- 
nesc cinci mic! sate, din car! 
tre! sunt ar&tate anume ca im- 
poporate cu Romin!. Regele, 
anume concede cavalerilor toata 
^ara Severinulu!, impreun& cu 
cnezatele lu! loan si Farcas 
p£na la riul Olt, precum si fara 
numita Lytiea (a Lotrulu!) ex- 
ceptind din aceasta donate 
fara Voevodulu! Valah, Lyrtiea, 
care o lasa Valahilor, precum 
o avusese pan^ acum. Acest 
stat a lu! Lyrtiea era acelasi cu 
a lu! Basarab-Ban, care imp!e- 
dicase pe Tatar! de a trece in 



Hosted by 



Google 



DOLJUL 



180 



DOLJUL 



Oltenia. Poate ca era el insust, 
si fund din familia Basarabilor, 
fusese numit de Unguri in do- 
cumentul de la 1247 cu numele 
sau propriu, iar de cronicarul 
persian, cu titlul si numele fa- 
milies 

Mai tirziu intilnim tot in aceste 
par^if pe voevodul Liteanul 
(probabil acelast cu Lyrtiea) si 
cu Basarab-Ban, care se revolta 
impreuna cu fratele sau Barbat, 
contra Regelut Ungariet, Vladi- 
mir Cumanul. Se vede deci 
ca dintre statele urzite pe te- 
ritorul muntean, nicT unul n'avea 
puterea si virtutea acelui de 
peste Olt. 

Cind insa veni dincolo de 
mun^i marele voevod al Faga- 
rasulut, Radu-Negru Basarab, 
cu toata boterimea ce era mat 
inainte peste Olt (majores terrai, 
din documentulde la 1247) sau 
sculat cu to^il de au venit la 
Radu-Negru Voda, inchinindu- 
se sa fie sub porunca lut si 
numai el sa fie peste toti sta- 
pinitor, (cron. anon, in «Mag. 
ist.», IV, pag. 232). 

Sincal, de alta parte zice: 
Radu-Voda Negrul era Voda in 
Ardeal si Her^og pe Amlas si 
Fagaras si au pogorit la ^ara 
Romineasca pe apa Dlmbovi^ei 
la Cimpulung, unde s'au facut 
cur^T si manastire la acest an. 
Venit-au si Basarab, Banul Cra- 
iovet si s'au supus lui. Si au 
stapinit numitul Domn toata 
^ara Romineasca cu cele cincT 
jude^e ale Craiovet pana in 
Dunare. 

Aceasta inchinare de buna 
voe a capulut aceleif regiuni 
catre Domnul de peste munpf, 
a careia amintire s'a pastrat de 
tradi^ia munteana, este adeve- 
rita prin pozi^ia de mat tirziu 
a banului Olteniei. 

Este cunoscut ca pe cind in 
Moldova rangul boteriet banului 



era mic, venind dupa paharnic, 
in Muntenia banul Craiovei, era 
cea mat inalta boierie, indata 
dupa Domn si cu mult mat 
presus de to^t cei-1'al^i dregatort 
at cur^it. 

Banul Craiovet avea chiar, 
in deosebire de cei-1'al^t boiert, 
o putere teritoriata care se in- 
tindea tocmaT asupra celor cinct 
jude^e de peste Olt. 

Baltazar Valter, in descrierea 
faptelor lui Mihal-Viteazul, spune 
despre banul de Craiova, ca 
este prefectul acestul mare 
tinut al ^aret rominestt. El trage 
toate veniturile de peste an, ale 
acelet insemnate part! de fara. 
Afara de acestea, atit la pri- 
mirea demnita^e! seale din vecht 
asezate, cit si pentru apararea 
marginilor taret, intre^ine 200 
cazacT si mat multi presiziart 
romint. 

De asemenea ne spune si ra- 
portul unut misionar catolic din 
anul 1688 ca : dupa principe 
este banul, dregatoria lui este 
sa saza la Craiova, are dreptul 
de a judeca in cauzele criminale 
si in oare-cart civile, ca si prin- 
cipele, insa de la Poarta-de-Ffer 
pana la Olt. El facea divan ca 
si Domnul din Bucuresti, avea 
sub el un logofat III de Divan, 
pentru pricinele din'auntrul, 
ca logofatul de taina din Bu- 
curesti, avea un polcovnic de 
oras (ca Aga din Bucuresti) 
pentru paza uli^elor si a foculut 
si pentru narturi, adica fixarea 
prefului lucrurilor vinzatoare, 
Ici-Basa pentru peti^iunile celor 
ce aveau procese, un Armas 
II, pentru puscaria de acolo 
un portar III, pentru ospitalita- 
tea Turcilor ce veneau ca sa 
intilnesca pe Banul si al^t lo- 
gofe^t de divan. 

Cind se intimpla ca el se afla 
in Bucuresti judeca acasa la 
sine, pe linga aceasta avea si 



deosebit pecetea cu care sigila 
hotaririle judeca^ilor si ordinele 
volniciilor. 

Aceste dreptun excep^ionale 
ale banulut de Craiova, pastra- 
te pana adinc in timpurile mat 
not, ne arata ca autoritatea luT 
avea un caracter tentorial, ca 
era un vasal al domnuluT Mun- 
tenieT. O asemenea pozi^iune a 
banulut in sinul statulut Romin 
(muntean) nu se poate insa ex- 
plica, de cit prin anexarea a- 
celet regiuni catre corpul mat 
mare de care ea se alipi. 

Fiind-ca nict un izvor nu ne 
arata ca Banatul-Olteniet ar fi 
fost cucerit dupa descalicare, 
suntem sili^t sa primim de ade- 
varate spusele tradi^iunet, care 
ne arata acest ducat inchinin- 
du-se de buna-voe descalecato- 
rulut statulut muntean. 

Cum se face insa, ca banul 
Basarab sa fi primit fara impo- 
trivire suprematia principelut ve- 
nit de peste munpf, cind Liteanu 
se opuse unet forte superioa- 
re, nu ne explica de cit do- 
rinta unet intarirt a poporuluT, 
consolidarea libertatet si apoT, 
legaturile de rudenie ce existati 
intre banii Craiovet si noul Domn 
descalecat. 

Intr'adevar, Radu-Negru era 
si el din familia Basarabilor si 
el este numit in documentele 
Unguriior, Tugomir Basarab. 

Sub Alexandru Basarab avem 
o invaziune in Oltenia a lut 
Stefan Dusan, £arul Sirbilor el 
inaintind cu repeziciune, reus* 1 
de a coprinde Craiova; peste 
putin a fost gonit de Alexan- 
dru Basarab, urmind apot o re- 
concila^iune intre Sirbt si Mun- 
tent, intarita printr'o casatorie, 
prin care banatul era inapoiat 
Munteniet. 

Rolul jucat de Craiova in a- 
ceasta imprejurare, dovedeste ca 
nu eraun oras fara insemnatate. 



Hosted by 



Google 



DOLJUL 



181 



DOLJUL 



Sub Mircea-cel-Mare, pe la 
sfirsitul secolulul al XlV-lea, 
Turcil au cucerit Vidinul ince- 
pind a navali in Oltenia. In a- 
ceasta batalie a pierit eroul fa- 
vorit al Slavilor meridionalT, ce- 
lebrul Marcu Craisorul. 

Lupta s'a dat la Rovine (cu- 
vintul insemneaza loc baltos) ce 
se afla linga Craiova. Aceasta 
ilustra victorie a caret stralu- 
cire, se revarsa asupra Craio- 
veT, avusese loc la 17 Maiu, 

I39S- 

In timpul luptel pentru Dom- 
nie dintre Draculesti si Basara- 
besti, intre 1418/56, Basarabesti 
folosindu-se de nemultumirea 
OltenieT se fac aparatorii drep- 
turilor eT, nu insa pentru a in- 
cerca iar o dezbinare a ambe- 
lor jumatati, ci pentru a inca- 
leca cea mai mica pe cea ma! 
mare, impunind pe boierii sal 
ca DomnT al intregei tan. 

De aci incepe o lupta crin- 
cena si incapa^inata intre doua 
man partide de boien, can vo- 
iaii sa aiba pe tron, reprezen- 
tan^ii intereselor lor. Am putea 
zice ca acea lupta is! are ori- 
ginea, inca de la suirea lui Mir- 
cea-cel-Mare in scaun care il 
obtinuse prin uciderea fratelui 
sau Dan, fost dupa toate pro- 
balita^ile mare ban de Craiova 
si a caror urmasl Basarabesti 
se men^in pana tirziu in acel 
ducat, mai curind vasal de cit 
incorporat in statul Muntean. 

Ca proba a luptelor dintre 
partide avem un document si 
anume biografia PatriarchuluT 
Nifon, unde ni se spune ca la 
moartea lui Radu Voda, se isca 
intre boieri cearta pe care sa 
puna domn ; de unde se vede, 
ca erau eel pu^in doua partide 
can sus^ineau candidal deose- 
brp, din care aceia ce sus^ineau 
pe Mihnea esi invingatoare. 

Se im^elege de la sine, ca 



Domnul unei partide, punind 
mina pe putere, trebuia sa per- 
secute pe partizantf rivalului 
sau. Acest partid persecutat era 
neamul Basarabilor, caci, spune 
tot biografia, «iara pre un neam 
care era ma! ales si mai tema- 
tor de Dumnezeu, caruia ii era 
numele de mosie Banove^i, a- 
dica Basarabesti, i-a muncit cu 
felurite feluri de munci pe uni! 
i-a si omorit». 

Acest nume de Banovefi, care 
zice ca le era de mosie, arata 
ca Basarabesti erau din bana- 
tui Craiovei, unde pastrase inca 
scaunul, pe cind o ramura de 
a lor se suise si statuse m ras- 
timpuri si pe tronul Muntertiei. 

In acest timp partida Basa- 
rabeasca, in frunte cu Barbu 
Craiovescul si Neagoe-Basarab 
pribegesc m fara turceasca, fa- 
cind jalba la imparat de rau- 
tatile lui Mihnea. 

Cu toate ca Mihnea este ras- 
turnat prin rascoala Basarabes- 
tilor, tronul ii ocupa un Dracul, 
anume Vladu^. 

La 15 12 insa, se sue pe tron 
Neagoe-Basarab, flul Pirvulul 
Vornicul, nepot de frate Banu- 
luT Barbu Craiovescul, care a- 
cesta insusT era fiul batrinului 
Pirvul. 

Pe timpul lui Vladislav (Vlad 
VIII, 1524 — 26) boierii olteni 
si mai ales insemnata familie a 
Pirvulestilor se preface a-l pri- 
mi, de o cam data, dar dus- 
manindu-1 pe ascuns, purtarea 
lor impinge pe Domn sa scoata 
pe acea familie din Banatui Cra- 
iovei, spre a desradacina opo- 
zi^ia din cuibul de peste Olt. 

Pirvu atunci se rascoala si 
alunga pe Vladislav. Tot par- 
tida boierilor de peste Olt spri- 
jineste venirea la tron a luf 
Moise. 

Sub Radu al IV-lea vedem ca 
Toma, Banul Craiovef, este ta- 



iat din ordin domnesc. Aceste 
certuri provoaca amestecul pu- 
terilor straine la tronul Munte- 
niet si sub aceasta apasare uri 
asa se desface si se permuta 
tot mat mult jocul partidelor. 

Mircea al IIMea (1546— 1555) 
ridicat in tron in urma restur- 
narel unuf Domn inrudit si din 
aceeasi partida cu el, nu ince- 
teaza de a dusmani pe Basara- 
besti si partida lor, boierii 01- 
teniei ; eel d'intiiu lucru pe care 
il face, dupa asezarea lui in 
scaun, este de a taia pe Coada- 
Vornicul, pe Dragan-Stolnicul, 
pe' Stroia-Spatarul, pe Vintila- 
Comisul si al^il necunoscu^i, 
muncindu-I intiiii pentru avere. 

Boierii ce scapara de moarte, 
fugira in fara Ungurilor, unde 
stringind oaste, ce au putut, 
si staruind do! am, au avut 
razboiu cu Mircea la Peris si 
ati biruit Mircea- Voda, pierziad 
Udriste Nasturel si Teodosie Ba- 
nul. Din acestl de pe urma boieri 
carl cad in lupta, se cunoaste 
ca avea a face cu familia Basa- 
rabeasca, caci neamul Nasturei- 
lor era inrudit cu Mateiu-Ba- 
sarab, iar Teodosie, numit Ba- 
nul, ne arata ca era vorba de 
boierii din Craiova. 

Prigonirea facuta de Mircea 
se indreapta deel, in contra 
neamulul Basarabesc si singele 
raspindit de el se explica nu- 
mal prin caracterul sau eel crud. 
Cruzimea lui de asta-data avea 
motive politice; tncercarea do 
a zdrobi vechia partida din Ol- 
tenia, dusmana seculara a fa- 
miliel Draculestilor. Pe la 1592 
sub Alexandru al Ill-lea, Mihaiu 
fiul lui Patrascu-cel-Bun, ajunge 
la Bania Craiovei, cedata lui, 
de mosul sau lane. 

In timpul acesta lane, intriga 
la Poarta in favorul rudeniei 
sale spre a-I da scaunul Dom- 
niel. Mihaiu in acest timp pre- 



Hosted by 



Google 



DOLJUL 



182 



DOLJUL 



gatea spiritele in Jar& pentru 
primirea stapinirei sale. De si 
asezat el — neam al Draculesti- 
lor — in vechiul scaun al fami- 
lies Basarabilor, — Banatul Cra- 
iovei, —in sinul boierimei ce a- 
parase altS-data cu atita lnda- 
r&tnicie dreptul acelei linii a 
familieT domnitoare, totusT reu- 
sesc a-si" crea o puternica partida 
care in ascuns dorea suirea lui 
in scaunul MuntenieT, stiind ca 
aceste doua. man partide de 
familie Basarabesti si Draculesti 
se desfacusera cu timpul sub 
apasarea turceasca, in cit ele 
pierdusera constiin^a interesului 
tentorial, ce alta-data le des- 
binase. 

De aceea nu este extra-or- 
dinar sprijinirea lui Mihaiu de 
boierimea olteana, cu atit mai 
mult, c& el apara Oltenia pe 
cit putea dejafurile si despoie- 
rile la care expusa Muntenia- 
Mare. 

Dupa batalia de laTeleajen, 
din 20 Octombrie 1600, Mihaiu, 
batut fuge spre Craiova, pen- 
tru a pune Oltul intre el si acei 
ce-1 urm^reau. 

Caderile repetate ale Dom- 
nului trezisera iar uneltirile bofe- 
rilor protivnicT. Cind ajunge in 
Craiova, descopere aci o con- 
spira^ie care tindea la rastur- 
narea lui. Coprins de o furie 
cumplita, el aprinde toate ca- 
sele boierilor razvratitori si-i u- 
cide pe top, razbunind in sin- 
gele lor, toate suferin^ele cu 
carl soarta il adapa. 

In anul 1688, suindu-se pe 
tron Constantin Brincoveanul, 
cu ajutor turcesc, Balaceanu sta- 
rue pe linga generalul Hausler, 
ca s2-l treaca cu armata lui in 
Muntenia, sperind ca de fric&, 
Domnul va fugi peste Dunare. 
Hausler trece pe la Cerne^i si 
vine la Craiova. 

In anul 1718, Iuiie 21, in ur- 



ma tractatului de la Pasarovitz, 
Banatul Craiovei fu dat Aus- 
triei, insa" el nu sezu mult sub 
AustriacT, cad in urma pace? 
de la Belgrad, 1739, Austriacii 
fiind batu^f de Turd, pierd ia- 
rasT Oltenia si aceasta parte de 
tara este din nou alipita, c&tre 
Muntenia. Austriacii, can lain - 
ceput erau atit de mult iubiti 
de Munteni, nemul^umesc la cul- 
me popula^ia din Oltenia si o 
fac sa se convinga ca era tot 
asa de rau sub domnia Austria- 
cilor, ca si sub cea Turceasca. 

In anul 1 761, in urma cere- 
rilor si pretenjiunilor, fara de 
cuvint, ale Turcilor de pe linga 
Dunare, adresindu-se fara intre- 
rupere catre Banul Craiovei ca 
catre un epitrop al Domnului, 
au facut ca s& ! nu se mai tri- 
mita nicl un ban la Craiova, ci 
un simplu boier cu titlu de Cai- 
macan, precum s'a intimplat 
pana. in ultimii timpi. 

Acest caimacan se bucura de 
toate prerogativele, de toate ve- 
niturile si foloasele BanieT; ca 
leafa avea 300 lei pe luna si 
venitul numit rasura, adica cite 
o para de leu din veniturile 
DomnieT. 

Caimacanul avea in totul ve- 
nit peste 1 00000 leT, iar daca 
se bucura de favoarea Domnu- 
lui, capata aproape indoit. 

Ispravnicil celor cincT jude^e 
ale banuluT atirnaii de-a drep- 
tul de Domn si aveaii misiu- 
nea de a aduna darile gene- 
rale. Banul eel mare, eel de al 
doilea dupa Domn si dupa Mi- 
tropolit, \\ne presedin^a in di- 
van. La toate prezenta^iunile, 
el poarta caciula de samur si 
contas. Semnul dregatoriei sale 
este hasganul, adica un toiag 
cu baga si sidef, pe care-1 poarta 
chiar inaintea Domnului. El a- 
zista si la camera numita a Ve- 
li^ilor impreuna cu Mitropolitul, 



cu Vornicil, cu Logofejii si cu 
cel-ralp boieri mari. 

In timpul Domnilor fanariotf, 
cu toate inegririle istoricilor nos- 
tri, vedem ca sub cei mai multf, 
functionarif Craiovei, erau bo- 
ieri p&mintem; asa sub Cara- 
gea, caimacanul CraioveT, era 
Enache Hrisoscoleu pana la 8 
Iunie 1783, iar de la aceasta 
data, Voda rindueste ban pe 
Dumitrache Ghica, «ca toate tre- 
bile parcel locului, cite dupa o- 
biceiu se cuvine la dregatoria 
d-sale, sa se caute prin D-lui. » 
Bania dar, nu era desfiin^ata cu 
desavirsire, ea ramasese o dre- 
gatorie onorifica. Acest lucru 
se poate vedea mai' bine din 
listele boierilor car! compun di- 
vanul Craiovei si criminalionul 
de Craiova. 

Venind Mihaiu Su^u la Dom- 
nie, vedem ca rindueste in scurt 
timp la Craiova, unul dupa altui 
caimacam, intiiu pe paharnicui 
Romaneli, in 3 Septembrie 1783 
si apoT, pe Enache Hrisoscoleu 
la 17 ale aceleasi luni. 

Pe timpul domniei lui Cara- 
gea, importantul oras Craiova, 
fusese robit in favoarea unor 
credinciosi at sa!. Craiovenii insa 
se luptara cu energie pentru a 
redobindi libertatea vechie a o- 
rasului. 

Caragea vazind aceasta lupta, 
revocase hrisovul de robie al 
orasuluT, prin o carte catre di- 
vanul Craiovei. Venind dupa 
aceasta Mihaiu Su^u, semna in 
23 Septembrie 1783, un hrisov 
de recunoastere a liberta^ei o- 
rasuluT, insa nu mai pu^in or- 
dona caimacanului sa nu per- 
mi^a nici unuT boier craiovean a 
veni la Bucuresti, de cit dupa 
prealabila invoire. Era speriat 
Domnul de energia desfasurata 
de dinsii pu^in maiinainte. Avem 
de la Mihaiu Su{u doua pitacur!, 
care ne arata ca Domnul luase 



Hosted by 



Google 



DOLJUL 



DOLJUL 



mSsuri de edilitate, cu referin^a 
la Craiova. Ele sunt: pitacul 
prin care se constitue venituri 
pentru pavarea ora^ului $i un 
altul relativ la apa de baut. Pe 
timpul domniei lui Mavrogheni, 
aflam nume straine ca banl ai 
CraioveT; a§a in Martie 1787 
a numit pe Alexatidru Serache(?) 
biv-vel postelnic, care fu inlo- 
cuit in 27 Noembrie 1787, cu 
Tudorache Dibuoglu (?); restul 
functionarilor insa eraii boieri 
paminteni. In timpul razboiuiul 
dintre AustriacI $i TurcT, o$ti- 
rea austriaca care razbise in ju- 
detul Jiului, intrase 111 rela^iuni 
secrete cu uniT boieri din Cra- 
iova. Mavrogheni, care era ali- 
atul portel, haine^te pe nea§- 
teptate pe Hagi Stan Jianul 
postelnic si pe fiiul sau Gheor- 
ghe, precum ?i pe pitarul Ni- 
colae Topliceanu, $i el au fugit 
in tabara austriaca. 

Domnul dete divanulul de 
Craiova ordine de sequestrare 
a averilor acelor haini, apoi da 
o proclamajie catre to^I boierii $i 
locuitoril Craiovei, in 24 Martie 
1788. Cu toate acestea, Turcil 
fiind batu|I la 8 Noembrie (stil 
noii), pri.icipele Hohenlohe, co. 
mandantul armatef austriace, i$i 
deschide calea spre Craiova. 
Alt deta§ament austriac sub co- 
lonelul Kray, se indreapta prin 
pasul care duce la Cimpulung, 
in mar$ repede, spre Craiova. 
La 8 Noembrie (stil nou) se ga- 
se^te la I§alni{a (2 ore departe 
de Craiova). Boieri 1 din Craiova 
e?ira impreuna cu mulflf locui- 
torl din ora$, intru intimpina. 
rea colonelulul Kray $i-l intro- 
dusera el singuri in ora$, pu- 
nind la dispozi^ia Austriacilor 
proviziunile necesare $i primin- 
du-i cu man manifestarl de bu- 
curie. Despre intrarea Austria- 
cilor in Craiova scrie $i Dio- 
nisie Eclisiarhul. Pasagiul din 



croniclt suna ast-fel: «NemtiI au 
sosit $i au intrat in ora$ cu pace, 
e$indu-le inainte boierii, schim- 
baflf in haine boiere?ti §i intim- 
pinindu-I cu rugaciune i-au pof- 
tit de au venit la episcopl e?in- 
du-le inainte cu litania biseri- 
ceasca, adicS. preo{I cu Sflnta 
Evanghelie $i cu Sf. Cruce in 
privdorul bisericei, unde Ober- 
ster Kray cu oficerii lui (care 
acest Oberster era venit inain- 
tea o$tilor cu piota pedestrimel 
$i cu volintirii) $i sarutind sfin- 
tele icoane, au intrat in bise- 
rica top cintindu li-se axion, zi- 
cindu-se de diaconl, citind pen- 
tru biruin^a impotrivnicilor, po- 
menind pe imparatul Iosif $i li 
s'au facut masa mare in epis- 
copie de catre boieri, ospatin- 
du-I bine. Mai virtos boierii Bi- 
bescu fiind unul din el la Nem^f, 
pe carele indata Taii facut is- 
pravnic. ApoT ati sosit $i gene- 
ralii cu multa oaste calarime». 

Dupa spargerea taberel Ro- 
mino-Turce de la Porceni, prin- 
tul de Hohenlohe i$I stabili car- 
tier ul de iarna la Craiova, in 
26 Octombrie, 1789. 

Suferi ocupajiunea austriaca 
sub administrapunea prin^ulul 
de Coburg pana la incheierea 
pace! de la Sistov, din 5 Au- 
gust, 1 79 1. Una din condipu- 
nile acestel pad, fu evacuarea 
Munteniel pana in 30 zile de 
la ratificarea pacel. Oltenia nu 
scapa a fi din nou incorporate 
la Austria, de cit grape inter- 
venpunei Angliel, Olandei $i a 
Prusiel. Ocupapunea austriaca 
dura insa §i peste timpul hota- 
rit in tractat. 

«Neaua cazuta in munpi ve- 
cini BanatuluT, intirziara resti- 
tupunea mice! Valachil». 

De $i £ara era ocupata de o 
parte din armata austriaca sub 
comanda comitelui de Microvski, 
§u^u numit pentru a doua oara, 



veni in Septembrie, 1791. fara 
fu predata* definitiv de repre- 
zentanpl lui Mitrovski (comitele 
Strasoldo, locotenent-colonel $i 
cavalerul Caballini Ehrenberg) 
in primirea reprezentanplor no- 
ulul Domn $ufu, cu actul din 
9 Septembrie (st. n.), 1791. 

Mihaiu Su{u nume§te indata 
caimacan al Craiovei pe o ruda 
a sa, biv-vel Sp^tarul Costache 
Su^u. Apol da o proclamapune 
Craiovenilor. In ea, Domnitorul 
spune ca ocupapunea austriaca 
inceteaza in 28 August $i ca 
caimacanul Craiovei are a primi 
de la excelenfa sa, comitele Mi- 
trovski, jude^ele oltene sub o- 
blSduirea Domnitorulul {&rel. 
Avem de la Mihaiu $u{u pita- 
cul de rinduire a bolerilor diva- 
ne?tl, care confine numal nume 
de boieri rominl ca: ^rirbeiu, 
Stan, Jianu, Glogovanu, Brai- 
loiu, etc.; apoi un pitac de rin- 
duire in bania lulFilipescu, bole- 
rilor carl se bucura de mare 
vaza in fafa Domnulul. 

Pe timpul Domniei lui Ale- 
xandra Moruzzi, vedem ca func- 
punea de caimacan este data 
de obiceiu bolerilor grecl, ma- 
rele ban ins&, este tot-d'a-una 
un boier pamintean. A?a afl^m 
in aceast& inalta dreg^torie pe 
En&chifa Vacarescu, in 1796. 
Avem de la Moruzzi mal multe 
acte referitoare la numirl de 
dascall la ^coalele din Craiova, 
precum §i numirl de doctorl; 
cu toate acestea, boferimea din 
Oltenia nu e mul^umita cu Dom- 
nia lui. 

Afl&tn o mi$care de opozi- 
fiune in Craiova in contra lui 
Moruzzi, inca din Decembrie, 

1793. 

RezvrStitoril boieri fur& urma- 
rifl de agenfii Domnitorulul, dar 
dupa intervenfiunea caimacanu- 
lul, Domnitorul 11 iarta. Aceasta 
indulgent insa ?I-a avut efectul 



Hosted by 



Google 



DOLJUL * 



184 



DOLOJMAN-BAIR 



asteptat. Tot in 1793, afl&m 3 
boleri din Oltenia pe : Scarlat 
Milcoveanul, Nicolae Gigirtu si 
Mincu Vulturescu, can cuteaza 
a arata Domnitorului ca abu- 
zirile administra^iunei din Ol- 
tenia, sunt atit de mar!, in cit 
provoaccl razvratirea Oltenilor. 
CeT trei opozan^i ins& sunt sur- 
ghiuniti, de divanurile lui Mo- 
ruzzi, la manastirea Arnota. 

In 1795, Muntenia este pr&- 
data cumplit de Pazvantoglu; 
acestaera un ho^ turc vestit,care 
apucase Domnia Vidinului, se 
intense acolo si se declarase 
neatirnat de impara^ia turca. 

Domnii ^arel: Moruzzi, Ipsi- 
lanti, Hangerliu, Su^ul, cer unul 
dupa altul ajutor de la poarta 
contra lui Pazvantoglu. Armate- 
le turcesti, venite in ajutor, se 
unesc cu hordelelui Pazvanto- 
glu, intra in Muntenia si dau 
foe Craiovei, la anul 1801. 

In 1 82 1 Tudor Vladimirescu 
arunca o lumina vie asupra 01- 
teniei. El, de si nascut in Gorj, 
(satul Vladimir) copilaria si-a 
petrecut-o in Craiova. 

Nu gSsim necesar a ne in- 
tinde asupra Revolu^iunei din 
1 82 1, cind toata Rominia de 
la Carpa^i p&na la Dunare re- 
suna de numele lui Tudor. 

Graioveanul pftstreaza si azi 
un cult Bravului Tudorin. 

In sfirsit, in ultimul razboiu 
— pe care Rominii aiiapf ai Ru- 
silor il purtara cu Turcii — pa- 
mintul Doljului fu inca o data 
teatrul glorioaselor noastre 
lupte. 

Dupa declararea de neutrali- 
tate a Rominiei fa{& de razbo- 
iul Ruso-Turc, Turcii privind a- 
ceasta ca o atitudine ostila lor, 
din partea RominieJ, incep a 
bombarda orasul Calafat. La a- 
ceasta, Rominii au r&spuns vic- 
torios, arzind vapoarele turcesti 
aflate in port si mai multe case 



din Vidin. In urma masuri- 
lor violente a Turcilor, Romi- 
nia declare si ea razboiu, si dupa 
ce dau Rusilor in primire po- 
zi^iunile ce aparase pana acum 
(fortificatii, podul de la Barbosi, 
pozhViunile de la Giurgiu si 01- 
tenita), isi indesira for^ele in 
zona din dreapta Oltului, care 
tocmai era expusa la atacurile 
inamicului. 

Osman-Pasa, singurul coman- 
dant turc, care s'a distins in tot 
cursul acestui r&zboiii, voia sa 
treaca de la Vidin cu vre-o 
60000 ostasi pe teritoriul romin, 
intre Cetatea si Calafat si sa 
mute ast-fel teatrul luptelor in 
tara noastra. 

Carol I,in^elegind gindul Tur- 
cului, lua toate masurile de a- 
parare, veni singur sa inspec- 
teze trupele (14 — 17 Maiu) si lu- 
crarile defensive si ca sa arate 
vrajmasului cit de bine este for- 
tificat Calafatul se aseza cu sta- 
tul sau major in bateria «Carol» 
si ordona bombardarea Vidi- 
nului. 

Cel d'intiiu obuz al Turcilor 
nemeri tocmai aceasta baterie 
si era cit pe aci sa ioveasca pe 
Domnitor. 

Alte cinci obuze mari mai ve- 
nira din care trei din ele se sparse 
rachiar in launtrul bateriei. Dupa 
o ora de canonada, focul inceta 
din amindoua parole. Cite-va 
saptamini dupa aceea, la 9 Iu- 
nie, Vidinul era de patru parti 
in flacari, inte^ite de artileria 
noastra. 

Dolniceni (vezi Brateni), sat, co- 
muna Brateni, plasa Stefanesti, 
jud. Botosani. 

Dolniceni, iaz, in partea de N.- 
V. a com. Brateni, pi. Stefa- 
nesti, jud. Botosani, pe mosia 
Brateni; are o suprafata de 12 
hectare. 



Dolojan, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Istrului, pe teritoriul comu- 
nei rurale Ciamurli-d.-s.; se des- 
face din dealul Ciamurli; se in- 
tinde spre S., avind o direc^ie 
generala de la N. spre S.; braz- 
deaza partea nordica a plasei si 
centrala a comunei; se prelun- 
geste spre S. cu dealul Solu- 
gean si dealul Durale. 

Are o inal^ime de 210 m. si 
e punct trigonometric de obser- 
vable de rangul al 3-lea, domi- 
nind asupra satului Eschi-Baba 
si a drumuiui comunal Ciamur- 
li-Eschi-Baba ce-1 taie; este a- 
coperit cu pu^ina padure si pa- 
suni. 

Dolojan (Valea-), vale, in jud. 
Tulcea, pi. Istrului, pe terito- 
riul comunei rurale Ciamurli- 
d.-s. (si anume pe acela al ca- 
tunului sau Eschi-Baba) ; se des- 
face din poalele sudice ale dea 
lului Ciamurli; se intinde spre 
S., intr'o direc^ie de la N. la 
S., printre dealurile Sari-Mese- 
lic si Dolojan; taie drumul co- 
munal Eschi-Baba, si, dupa 7 
kil., sub numele de valea Ca- 
laigi, se deschide in valea piriu- 
lui Beidaut, pe stinga, mai sus 
de satul Beidaut. 

Dolojman (Capul-), virfaldza- 
lului cu acelasi nutne, in jud. 
Tulcea, pi. Babadag, com. Ca- 
raman-Chioi, linga lacul Razelm. 
E stincos, masurind 44 metri. 
Are in fata-i ruinele bisericu- 
$ei din insula Curt-Bei. Este pri- 
mejdios pentru pescarii din Ju- 
rilofca, caci linga el se fac o- 
chiuri multe si vintul pe aci su- 
fla puternic. 

Dolojman-Bair, deal, in jude^ul 
Tulcea, pi. Babadag, pe terito- 
riul com. rur. Caraman-Chioi ; 
este o prelungire sud-estica a 
dealului Caraman-Chioi; se des- 



Hosted by 



Google 



DOLU-FACt 



185 



DOMENIUL-GIURGIULUI 



face din dealul Sufat ; poalele 
sale se scalda in cele doua la- 
cun, Razelm si Golovir^a, ter- 
minindu-se brusc in Razelm, 
prin capul cu acelasi nume ; are 
58 m. inal^ime, si e punct tri- 
gonometric de ordinul al 3-lea ; 
este acoperit cu verdeata. 

Dolu-Faci, sat, in jud. si plasa 
Constanta, cat. com. Cicracci, 
situat m partea centrala a co- 
munei si a placet, la 2V2 kil. 
spre N. de cat. de resedin^a, 
Cicracci, pe valea Dolu-Faci si 
in apropierea laculuT Tasaul. 
Are o suprafata de 120 hect., 
dintre care 9 hect. sunt ocu- 
pate de vatra satului si de gra- 
ding Popula^iunea sa este de 
15 familii, sau 43 locuitori, ocu- 
pindu-se cu pescaria si cu agri- 
cultura. Maioritatea locuitorilor 
o formeaza TurciT. Printre sat 
si lac trecea soseaua nationals, 
jude^eana Constanta- Babadag ; 
acum insa s'a schimbat traseul 
ei si trece prin partea vestica a 
satului. Alte drumuri comunale 
mai pleaca la Tasau, la Cara- 
Murat. 

Dolu-Faci, movild, in jude^ul si 
plasa Constanta, com. Cicracci, 
situata la o egala distant^ de 
sateie Dolu-Faci si Cicracci, do- 
minindu-le, avind inaltimea de 
103 m.; estevirful eel mat inalt 
al dealului Cicracci si este aco- 
perita cu verdeata. 

Dolu-Faci, vale, in jud. si pi. 
Constanta, pe teritoriul comu- 
nei rurale Cicracci, si anume 
pe acela al catunului sau Do- 
lu-Faci. Are o direc^iune de la 
V. catre N.-E. Trece prin satul 
Dolu-Faci si se deschide in la- 
cul Tasaul. Soseaua na^ionalaju- 
de^eana o taie drept pe la mijloc. 

Dolu-Faci-Bair, deal, in jud. 



si pi. Constanta, pe teritoriul 
comunei Pazarli; are odirec^iune 
de la V. spre E. si o inahMme 
medie de no m.; este situat in 
partea sud-estica a comunei si 
cam centrala a plasei. 

Domeniul - Brailei, proprietate 
a statului, de la 1828, jude^ul 
Braila si care mai inainte forma 
Raiaua Brailei. Coprinde co- 
munele : Chiscani, Silistrarul, 
Tichilesti, Tudor- Vladimirescu, 
Vadeni, Ciacirul, Gropeni; par- 
te din comunele : Cazasul, Os- 
manul si Vizirul ; sanalul Duna- 
rei, de la punctul Ibisi pana la 
gura Siretului si Balta din ma- 
lul Dunarei, in dreptul Viziru- 
lut, in linie dreapta prin Ibisi, 
privalui Schioaca, Iezerul-Pestii; 
zavalul Mucuroaia si privalui 
Boul, pana in Dunarea-Vechie. 
Suprafata sa la cimp este de 
45500 hect. si la balta de 56710 
hect.; in total deci are 102,210 
hect. Venitul anual : 7571 15 
let. 

Domeniul-Coroanei, mosie, ju- 
det,ul Neam^u, care cuprinde : 
padurea A^a, arendata anual cu 
21000 lei, avind instalate 16 
herastrae si o masina cu aburi ; 
padurile Smida si Magura, aren- 
date anual cu 30000 lei, avind 
16 herastraie si 1 circular. 

Domeniul - Giurgiului, mosie, 
proprietate a statului, situata in 
jud. Vlasca, pi. Marginea, com- 
pusa din comunele : Branistari, 
Oinacul, Turbatul, Slobozia, Ma- 
lul si Gostinul, cu catunele lor. 
Acest domeniu este situat in va- 
lea Dunarei, incepind in partea 
de V., de la hotarul mosiei Pa- 
rapani si merge in jos pan& la 
Gostinul-Banesei, pe o lungime 
de peste 25 kil. In ce priveste 
la^imea, se intinde din marginea 
Dunarei, adica marginea izlazu- 



lui orasulul Giurgiu si merge 
pan^. sub dealuriie Dunarei, din 
jos de Fratesti, Onceasca si 
Vieri. 

Are o suprafata totala de 
20904 hectare. 

In 1864, s'a dat, la 942 lo- 
cuitori, fosti clacasi, 3754 hect. 
In 1882, s'a dat, la 192 locui- 
tori insura^ei, 1 300 hect. In to- 
tal s'a dat o suprafata de 5054 
hect. S'a destinat a se instra- 
ina 7000 hectare. 

Venitul anual este de 205000 
lei. Pe acest domeniu sunt mai 
multe balpf, viroage, carl se fac 
din varsatura Dunarei si care 
ocupa o suprafata de 2500 hect. 
Cele mai principale sunt : Balta- 
Gaujan, Girla-Mare, ambele ve- 
nind din sus si diud in girla 
Comarinul, din jos de Malul ; 
viroaga Sfredelul ce vine din 
sus, de la Dunare si da in Ma- 
rotinul ; lacuriie Comani, Mahi- 
rul, Malul ; viroaga Coasteiei ce 
vine din Vaideet si da in Du- 
nare. 

Sunt mul^ime de ostroave, din- 
tre care cele mai principale 
sunt : Ostroavele Stircea Moca- 
nul, Regalul, Dinului, Batinul 
toate pe Dunare. Pirgosul, al- 
Dinului, Calbotinul, in dreptul 
satului Malul; apoi Borunul, 
Mocanul, in fa^a Giurgiului ; 
Marotinui, in dreptul satului 
Branistea-d.-j.; Lungul, in drep- 
tul Gostinulu! -d.-j.; Cioroiul, 
Ramadanul si alte mid ostroave 
ce se fac zilnic dupa venirea 
apelor Dunarei. 

Pe acest domeniu se afl& si 
Veriga, canal ce vine din sus 
de oras si da in Dunare, des- 
par^ind Ramadanul de Cioroiu. 

Sunt multe padurl si anume : 
Magura-de-Nisip, in suprafata 
de 22 hect.; Zotunul si Cama, 
de 78 hect.; Ramadanul, de 200 
hectare; Borunul, de 26 hect.; 
Stircea, de 250 hect.; Mocanul 



5S878 Marele Dietiovar Georirafic. Vol III. 



24 



Hosted by 



Google 



bOAiESNICUt 



186 



DOMlRESTJ-fcARASTl 



de 300 hect.; Regalul, de 50 
hect.; Dinul, de 150 hect; Ba 
tinul, de 340 hect.; Branistea, 
de 60 hect.; Balanoaia, de 50 
hect; Gufiul, de 65 hect.; Tur- 
batul, de 80 hect.; Grindul, de 
148 hect. si Basicu^ele, de 249 
hectare. 

In total intinderea padurilor 
este de 2068 hect. Cea mat 
mare parte din aceasta supra- 
fa$a este acoperita ca padure 
de salcie. 

Pe acest domeniu tree toate 
soselele ce pleaca din Giurgiu; 
ast-fel avem : incepind de la V. 
catre E., soseaua ce duce la 
port la Zmirda; soseaua Bucu- 
resti-Giurgiu, soseaua Ghizdarul, 
soseaua Paraipani ; drumurile de 
fer ce due la Bjcuresti si eel 
ce duce la Zmirda. 

Sunt doua mori de foe, o 
pepiniera de arbori facuta in 
1865 de Minister spre a servi 
la planta{iunile care se proec- 
tase a se face la acea epoca. 

Locuitorii au plugurT de ffer, 
si masini de treerat. 

Vite aflate pe acest domeniu 
in 1888 au fost : 2730 vacl si boT, 
1545 bivoli si bivoli^e, 1750 cai, 
3640 oT,. 8400 porci. 

Locuitorii de pe aci pescu- 
esc in bal^ile din Danare pen- 
tru trebuintele zilnice. Arenda- 
sul domeniului scoate mult peste 
pe care il sara si il vinde la 
Bucuresti si in alte orase. 

La 1546, sub Mircea - Voda 
Ciobanul, s'a facut cea d'intiia 
regulare a hotarelor acestuT do- 
meniu, ne spun fra^ii Tunusli in 
IstoriaJ are!, la pag, 137. Atunci 
era reprezentat de banul Ba- 
leanu, de la care a si ramas 
numele drumulul care limiteaza 
acest domeniu de cele-1'alte mosii 
de sub dealul Dunarei. 

Ion Antonie-Voda, ne spun 
tot fra^if Tunusli, la pag. 98, a 
regulat hotarele domeniuluf Giur- 



giu, «flind pace, boferil fa- 
re!: GheorgheBaleanu, logofatul 
Radu Cre^ulescu, spatarul Ste- 
fan Cantacuzino, in in^elegere 
si cu Husseim Selim-Aga, din 
partea Por^ei si cu cadiul Giur- 
giului si Rusiavel, au ales hota- 
rele GiurgiuluJ de cele alte mosii; 
ast-fel au inceput de la mosia 
Radu-Voda, Paraipani si Ra- 
ceni, ce vin din partea de sus 
a GiurgiuluT, de la malul Du- 
narei, in dreptul mosiei Odivoaie, 
unde s'a pus piatra, de acolo 
drept in movila ce se chema 
a lui Mihaiu-Voda, si de acolo 
in vale, la Drumul-BanuluT la 
capetele mosielor numite Sta- 
nesti si Sarmanesti, pana la Stu- 
beiul aproape de lac, si de a- 
colo la Dunare la gura apei ce 
se zice Comasca, unde s'a pus 
piatra pe malul DunareT». 

La 1 83 1, domeniul Giurgiu 
trecu din posesta Turciei si se 
da statului Romin, conform trac- 
tatului de la Adrianopole, din 
1828. Comisiunea insarcinata 
cu fixarea limitelor acest 11 do- 
meniu despre margi lea orasulu! 
Giurgiii, cit si despre cele-1'ake 
vecinatapsecompu;ieadin boerii 
Tarei si anume : Logofatul Nis- 
tor, Vornical Filip Linge, Aga 
Const. Baleanu, Paharnicul Ia- 
nache Hafta, Grigore Racovi^a 
si capitanul rusesc Mihail Ver- 
rayon, avind ca secretar al Comi- 
sieT pe Alexandru Geanoglu-Les- 
viodax, comisiaprezidata fiind de 
consilierulde stat Andreiu Pisan. 

Pe acest domeniu erati, la 
1828, satele Vaideei, Mustafi^ia, 
Selima, Groapa-Hogii, Zmirda, 
Pirli^i, Nazirul si o vie frumoa- 
sa ce se chema Cadam-Geana 
(Sufletul Cadinel). 

La satul Slobozias'a gasit o 
cetate romana, ne spune Cezar 
Boliac in scrierea sa «Calatorii 
Archeologice*. 

La Slobozia, ati fost, la 1828, 



1854 s*! 1878, cind au urmatraz- 
boaiele intreTurci si RusT asezate 
baterir, pentru bombardarea Rus- 
ciuculuT. AzT se vad inca ur- 
mele acelor bateriT. 

Domesnicul, ramura de munp, 
situata in prelungirea muntelui 
Hangul, judetul Neamtu. Stra- 
bate partea N. a com. Hangul, 
pi. Piatra-Muntele, servind de 
hotar com. Caiugureni ; intra pe 
cuprinsul pi. de Sus-Mijlocul, 
desfasurindu-se in ma! multe 
ramurt, dintre carl : una trecind 
pe cuprinsul com. Piping, se lea- 
ga cu mun^ii din imprejurimile 
satulul Dolhe$ti si prin acestia 
cu muntele Petru-Voda ; alta, 
trecind pe cuprinsul com. VI- 
natori-Neam^ul, se desface ia- 
r&si : intr'o ramura care se ri- 
dica intrepiriul Domesnicul si pi- 
riul Carpenul (afluen^ii pe dreap- 
ta ai Ozanei),alta catre E. se leaga 
cu Magura Fundul-Rominesei si 
mun^ii Sihlei si ai Vararicului. 

Domesnicul, padure, in judetul 
Neam^u, pi. de Sus-Mijlocul, 
este proprietatea statuluT care 
o arendeaza anual cu 2426 lei, 
71 ban!. 

Domesnicul, piriza§, in com. Pi- 
pirigul, jud. Neamtu, pi. de Sus- 
Mijlocul. Izvoreste din rarmirile 
septentrionale ale muntelui Do- 
mesnicul. Curge in direc^iune 
N.-E., pana la locul numit Cris- 
ma-Domesnicului, unde se si 
varsa pe partea dreapta a Oza- 
nei, intre kil. 15 — 16 ai soseleT 
jude^ene Neamtu -Pipirigul. 

Dominicul, prival, jud. Braila. 
E situat la E. de catunul Ochiul- 
Boulut. 

Domire^ti-Bara^ti, padure, in 
jud. R.-Sarat, pi. Rimnicul, ce 
^ine de ocolul silvic Babeni. 



Hosted by 



Google 



DOMNEASCA 



187 



DOMNE^TI 



Domneasca, numire data in ve- 
chime par fit de S. a orasulul 
Buzau, jud. Buzau. Era maT 
mult izlaz. 

Domneasca, delisor, pe terito- 
riul satului Iazul-Noti, jud. Iasi, 
pi. Bahluiul, com. Sipotele; la 
poalele lui se afla iazul cu a- 
celast nume. 

Domneasca, iaz, in Valea Dom- 
neasca, in partea de S. a mo- 
siet Rauseni, jud. Boto^ani, co- 
muna Comindaresti; are o su- 
prafa^a de 5 hect. ; e bogat in 
peste. 

Domneasca, parte din stinga 
Jijiei, din mosia Rauseni, jud. 
Iasi, com. Comindaresti, plasa 
Jijia, numita ast-fel de la pro- 
prietara cea mat veche, Bogda- 
neasa, care, se zice, era din fa- 
milie domneasca. 

Domneasca, alta parte din mo- 
sia Rauseni, jud. Botosani, co- 
muna Comindaresti, in partea 
de S. a mosiei Onesti, com. Si- 
potele, jud. Iasi, din care mo- 
sie s'a deslipit prin danie si 
s'a alipit la Rauseni. 

Domneasca, doud trupuri de 
mosiz, in jud. Ialomi^a, pi. Cim- 
pului, com. Barcanesti. Are o 
suprafata de 1850 hect, din 
can 300 hect. padure si izlaz. 
Statul percepe fonciera suma 
de 4019 lei, 40 bani. 

Domneasca, mosie, jud. Tecu- 
ciu. E situata la E. de satul Mat- 
ca. Este prophetatearazesilor din 
acest sat, vinduta de Caiimach. 
Este strabatuta de Valea- Oneas 
ca, din com. Matca, pi. Nicoresti. 

Domneasca, padure, in partea 
de N.-V. a com. Flaminzi, pi. 
Cosula, jude^ul Botosani; se in- 



tinde pe Dealul-Mfelel si alte 
ramuri ce pleaCa din fencusa, 
are o suprafata de 1287 hect. 
si se exploateaza sistematic. 

Domneasca, vale, in partea de 
S. a mosiei Rauseni, com. Co- 
mindaresti, jud. Botosani. 

Domneasca, lac, in jud. Cons- 
tanta, pi. Medjidia, pe teritoriul 
com. Seimeni si anume pe a- 
cela al catunuluT Seimeni-Man, 
desi este la marginea satulu? 
Seimeni-Micl. Are o suprafata 
de aproape 80 hect. Comunica 
cu Dunarea printr'un mic bra^; 
de asemenea comunica si cu 
lacul Domneasca-Mica, care se 
afla situat la E. sau. Este si- 
tuat pe valea Silistea, domi- 
nat de catre S. de dealul In- 
Izlaz. Dintr'ins ll se extrage pes- 
te in cantitate destul de mare 
si de o calitate foarte buna. 

Domneasca-Mica, lac, in jude- 
^ul Constanta, plasa Medjidia, co- 
muna Seimeni, catunul Seimeni- 
Man. Este situat pe valea Si- 
listea, dominat la N. de dealul 
In -Izlaz. Are o suprafata de 
70 hect. si comunica cu Du- 
narea prin lacul Domneasca- 
Mare. 

Domneasca (Balta-) 9 £a//£, jud. 
Suceava, in suprafata de 416 m. 
p., in marginea de V. a satului 
Lunca, din com. Pascani. Tra- 
di^ia spune ca in ea s'ar fi me- 
cat o Doamna pe timpurile de 
restriste ale ^arei. 

Domne^ti, com, rur. si sat, jud. 
Muscel, plaiul Nucsoara, la V. de 
Cimpulung, 21 kil. departe de 
acest oras, pe drumul eel maJ 
scurt, si 23 kil. pe drumul so- 
seluit, care trece prin comunele 
Slanicul, Berevoesti si Gradis- 
tea. 



Numele l'ar fi pritnit de la riul 
Doamna, sail dupa cum se spu- 
ne ad, de la un castel domnesc, in 
care sta de multe orl Domnul 
Radu-Negru. Intr'adevar in par- 
tea de E. a satului se afla o 
colina marea^a; pe ea se vad 
pietre, caramizl vechl si chiar 
se cunosc temeliile unor case 
vecht. Locum! aceluia i s'a zis 
Domnie, iar satului ce s'a for- 
mat imprejur Domnesti. Se cre- 
de ca aci ar fi fost odinioara 
scaunul domniei. N'are nici un 
catun alipit, pe linga eel de rese- 
din^a. 

Este situata pe riul Doamna 
si se margineste la E. si V. cu 
doua muscele: eel d'intiiu o 
desparte de comuna Slanicul, 
iar eel de al doilea de com. Mu- 
setesti, din jud. Arges. Spre N. 
se margineste cu com. Stanesti 
si la E. cu com. Pietrosani. 

Are o populate de 350 — 400 
fam., care loeuese pe o intin- 
dere de 40 hect., numarindu-se 
numat vatra satuluf. 

Pamintul sau produce porumb, 
secara, griu si multa cinepa. 
Pomii daii din destul roade. 
Compozi^ia p£mintului pe dea- 
luri este pietroasa si nisipoasa, 
iar pe sesuri pamintul este ne- 
gru, galben si argilos. 

LocuitoriT lucreaza lemnul si 
in special bradul. Din el se 
fac scindurlf, doage, sindrila si 
sh:a. Lemnul il aduc din mun^if 
Draghtna, Capa^ina, Lespezile 
si Leota. 

Femeile fac multe {esaturl din 
cinepa, precum felurite pinze- 
turl si procoave; ma! lucreaza 
cu deosebita arta bumbacul, cos- 
tume na^ionale, precum : ma- 
rame, camasl, fote, mese, ser- 
vete, etc. Din lina fac: dimie, aba, 
velin^e, chilimurl, ^oale, plocade 
si sarici. 

Ca meseriasl in com. sunt: 
dulgherl, olari, cojocarl si frln- 



Hosted by 



Google 



DOMNESTI 



188 



DOMNESTI 



ghieri. Produsul muncel il des- 
fac ast-fel: lemnaria la Pitesti ; 
diferite {es&tur! la Cimpulung, 
Curtea-de-Arges, Riureni ; vitele 
la Pitesti, Cimpulung, Riureni, 
si fructele la Bucuresti si Pi- 
testi. 

Porumbul se cultiva pe o in- 
tindere de 168 hect. Prunele 
produc cam 5000 decalitri ^uica 
pe an. 

Prin mijlocul satului se incru- 
ciseaza 2 drumuri: unul de la 
S. la V. si care duce de la Pi- 
testi la frontiera Tare!, in Car- 
pa^i si altul de la E. la V. u- 
nind Cimpulungul cu Curtea- 
de-Arges. 

In partea de E. acom.,peste 
riul Doamna, este un pod, nu- 
mit Podul-cel-Mare, facut de ju- 
de£ in unire cu comuna. Pe 
linga riu sunt asezate 2 mon, 
2 piue pentru ingrosatul dimiei, 
herastrae, la car! se taie scin- 
duri, si ma! multe povern! pen- 
tru fabricarea rachiului. 

Comuna Domnesti este udata 
de vaile: Tiganului, Hie, Piriul- 
cel-Mare, Bercoaia si Valea-lui- 
Gheorghe, vai can devin furi- 
oase in timpul ploaei si fac marl 
stricaciuni la proprieta^iie locu- 
itorilor. 

Locuitorii au 713 hect. ; va- 
tra satuluif este de40 hect. Din 
acestea, 3 parp sunt bune de 
arat si 2 parpf izlaz. 

Comuna numara 249 contri- 
buabilT. 

In anul [889 — 1890, buge- 
tul comunei prezinta la veni- 
tun suma de lei 3442,19 si la 
cheltuelllei32i9,55.1nanul 1886 
budgetul comuneT avea la ve- 
niturl 2554 lei si la cheltuelif 
2545 lei. 

Sunt 2 bisericT, deservite de 
4 preo^i, 2 cintare^I si 2 pa- 
raclisen. Biserica-din-jos, cu hra- 
mul Buna-Vestire, este cate- 
drala. Comuna Domnesti a fost 



vizitata de M. S. Regele Ca- 
rol la anil 1873, 1875 si 1878. 

Com. Domnesti are o scoala 
condusa de 2 inva^atori, frecu- 
entata de 100 elevi si I9eleve, 
din numarul de 214 copii in 
virsta de scoala. Cu intretinerea 
scoalei, statul cheltueste anual 
2484 lei. Com. contribue pen- 
tru scoala cu 241 le! anual si 
pentru cult cu 330 lei. 

Are un local de scoala fru- 
mos (cu 2 catun si 10 incaperi). 
Pe linga cele-1'alte studii obli- 
gatorily copii! inva{a aci cres- 
terea gindacilor de matase. 
Scoala are o biblioteca bogata, 
opera a initiative! private, luate 
de invatatorii jude^ulul, biblio- 
teca care are ma! multe mil 
de volume, daruite de autori 
si alte persoane. 

Stiu carte 191 barbat! si 28 

femei. 

Batrinil spun ca, acum 80 

an!, in locul unde este asta-zi 
comuna Domnesti, nu erau de 
cit cite-va case ascunse in in- 
tunericul padurilor. Incetul cu 
incetul s a populat de locuitorii 
de prin satele : Breaza, Voivo- 
dina, Netotul si Simbata, din 
Ardeal. 

In mun^i! comunei Domnesti 
se fabrica renumitul cascaval, 
pus in corner^ sub numele de 
Crema-Negulici. Acest cascaval 
se exporta mult. 

Vacile ce produc laptele in- 
trebuin^at la fabricarea creme! 
sunt de rasa pur elve^iana si 
dau zilnic 8 — 12 litri de lapte. 
Fabrica s'a infiintat in anul 
1882. 

Domnesti, com. rur., formata din 
satul si tirgul cu acelasi nume, 
pi. Susi^a, jud. Putna. 

Comuna Domnesti este situ- 
ata pe malul Siretulu!, satul 
fiind la o departare de 5 mi- 
nute spre E. de tirg. 



Distan^a comunei, de rese- 
dinta sub-prefecture! e de 8 kil., 
iar de capitala jude^ului e de 32 
kil. 

Popula^iunea comunei dupa 
eel din urma recensamfnt, e de 
253 famili!, sau 982 suflete (468 
barba^i, 514 feme!). Aceasta po- 
pula^iune se imparte ast-fel 1533 
neinsurat! (241 barba^I, 292 fe- 
me!), 302 insurap, 146 vaduv! 
(75 barbat!, 71 feme!) si I di- 
vortat (barbat); 830 RominI, 1 
Grec, 7 Bulgar!, 50 Unguri, 7 
Rusi, 1 Italian si 86 de diferite 
nationality! ; 798 ortodox!, 51 
catolici, 86 mozaici si 47 Ar- 
men!; 234 agricultori, 8 mese- 
riasl, 33 comercianti, 11 avind 
profesiun! libere si 15 servi- 
tor!. 

Stiti carte 117 persoane (j8 
barbat!, 39 feme!). 

Numarul caselor de locuit e 
de 234. 

Are o biserica parohiala, cu 
hramul Sf. ImparatI, in tirgul 
Domnesti si una flliala, cu hra- 
mul Adormirea, in satul Dom- 
nesti. Comuna vine in ajutorul 
biserice! cu 900 le! anual. 

Instructiunea publica se pre- 
da intr'o scoala mixta, constru- 
ita de comuna si frecuentata de 
32 copi! (26 baiet!, 6 fete), din 
91 copii in virsta de scoala. 
Comuna Domnesti vine in aju- 
torul scoaie! cu 936 le! anual. 
Sunt 209 contribuabili. 
Budgetul comunei pe anul fi- 
nancial - 1893 — 94 a fost urma- 
torul : la venituri 6063,47 lei si 
la cheltuel! de 5985,92 lei. 

Numarul cultivatorilor trece 
de 150. 

Instrumentele agricole de car! 
dispun cultivatorii comunei sunt : 
3 masini de treerat cu abur!, 
1 de batut porumb cu aburi, 
20 pluguri de lemn, 24 de fier, 
3 tavalugur!, 1 moara de apa 
si 2 masini de vinturat. 



Hosted by 



Google 



DOMNESTI 



189 



DOMNE$TI-CALTUNA 



Vite sunt 953, din car?: 351 
bo!, 272 vaci, 162 cai, 78 oT, 
15 capre $i 153 porci. 

In anul 1893 se aflau in co- 
muna 391 stupi de albine. 

Industria ?i comer^ul sunt re- 
prezentate prin : 9 carciuman, 
4 bacanif, 3 magazine de ma- 
run{i?un, 1 de manufacture, 3 
brutari, 1 comerciant de cereale, 

1 stoler, 4 fieran, 1 comerciant 
de fructe, 2 mecanici, 3 fabri- 
can^T de rachiu, 2 rotan, I cro- 
itor, 4 cizmari ?i 13 divert co- 
mercian^T. 

Domne§ti, sat, in com. cu acela?! 
nume, plasa Su$i^a, jud. Putna. 
Este a$ezat pe malul SiretuluT, 
la o departare de 5 minute 
spre E. de tirgul cu acela$i 
nume. 

Are o popula^iune de 523 su- 
flete, can locuesc in 163 case. 
Are o biserica filiala, cu hramul 
Adormirea. Copi! cu virsta de 
?coala sunt 46 (27 baieti, 19 
fete), din carturmeaza 16 (baiep) 
la ?coala din tirgul Domne^ti. 
Prin Domne^ti trece girla 
scoasa din Trotu?, pentru a 
pune in mi^care o moara cu 

2 pietre, care este linga, velni^a, 
o construc^iune mare de piatra. 

In satul Domne^ti este o bi- 
serica veche facuta de Dabija- 
Voda, in genul arhitecturei celei 
facute de logofatul Tautul, tot 
pe malul Siretului, la Baline^ti, 
in judetul Dorohoiu. Aci,Dabija- 
Voda a avut palate domne^ti, 
de unde a ramas $i numele de 
Domne$ti, ce-1 poarta satul. 
Linga biserica sunt doi molitvi 
mari ; $i o gradina in care se 
vad ruinele unor ziduri vechT. 
Aproape de acestea este $i locul 
numit ?i pana asta-zi Cetatea, 
unde de buna seama a fost o- 
data vr'o cetate. In acest sat 
s'arefugiat,inanul i683,Domnul 
Moldovei, Duca-Voda, ginerele 



Doamneif Dabijoaia, cind Petri- 
ceicu-Voda, cu ajutorul Poloni- 
lor, se facu stapin pe scaunul 
Moldovei. La Domne^ti, in ziua 
de Craciun, a fost surprins Duca- 
Voda, pe cind $edea la masa 
$i pe cind o^tilei erau risipite, 
de Petriceicu-Voda, inso^it de 
nepotul seu Vasilie Buenski. 
Duca-Voda e prins $i dus m 
Polonia. Acest fapt e istorisit 
de Nicolae Costin (Letop. II 2 , 
29 — 30) ; de Neculcea (Letop. 
IP 21 8 — 221); de Nicolae Muste 
(Letop. Ill 2 21— 22§i 81— 83); 
de Amira (Letop. Ill 2 107); 
de Cantemir (Historia Osmanici, 
Lib. IV, cap, 1, No. 85 —88) ?i 
in fine de pineal (Hron. Rom. 
IIP, 2 1 2). Pe la mijlocul veacului 
al 18-lea satul apar^inea logo 
fatuluf Hie Catargiu. Acesta Tau 
dat zestre comisuluif Grigorie 
Razu. Un urma? al acestuia, Vor- 
nicul Razu, intemeia in 1843 
tirgul Domne^ti, cu satenii din 
vechia comuna Domne$ti, in 
baza autoriza^iunei data" prin 
hrisovul domnesc No. 536, din 
8 Decembrie, acela^f an. 

Domne^ti, tirgu§or, in comuna 
cu acela^i nume, plasa $u$i{a. 
jud. Putna. Este situat pe am- 
bele latun ale caiei na^ionale 
Bucure$ti-Ia$i, pe malul Siretului. 
Are o popula^iuae de 998 
suflete, carl locuesc in 234 case. 
Are o biserica parohiala, cu 
hramul S-\u Impara^i; o $coala 
mixta, cladita de comuna, care 
e frecuentata de 36 copil (26 
bae^l, 6 fete). Numarul copiilor 
cu virsta de $coala e de 45 (24 
baie^i, 21 fete). Comuna chel- 
tue$te cu ?coala 936 lei anual. 

Domne§ti, parohie, formata din 
satul ?i tirgul cu acela^I nume, 
plasa $u$i{a, jud. Putna. Are 
2 biserici, una parohiala cu 
hramul S-^ii tmparapf, in tirgul 



Domne?ti, ?i alta filial^, cu 
hramul Adormirea, in satul Dom- 
ne$ti. Comuna cheltue§te cu 
biserica 900 lei anual. 

Domne§ti, padure, situata pe 
teritoriul com. cu acela$I nume, 
jud. Putna, in intindere de 400 
falcl ?i apar^inind com. Dom- 
ne$ti, Co{ofane$ti, Anghele$ti 
?i P&ule?ti. E proprietatea prin- 
{ulul Ruspoli. 

Domne^ti, fort, in jurul Bucu- 
re^tiior, jud. Ilfov. 

Domne^ti, picket, pe Dunare, 
No. 15, jud. Ilfov. 

Domne§ti-Ale§i. VezlTTeghe?iul. 

Domne§ti-Cal{una, com. rur. t 
jud. Ilfov, pi. Sabarul. E situ- 
ata spre V. de Bucure§ti, linga 
riul Ciorogirla, la 1 5 kil. de Bu- 
cure^ti. 

Se compune din satele: Ciu- 
ta^i, Domne?ti-d.-j., Domne?ti- 
Sirbi, Domne?ti-Cal^una $i 01- 
teni. Are o populate de 1805 
suflete, carl locuesc in 365 case 
$i 3 bordeie. 

Are o suprafafa de 135 1 hect. 
D-nil G. Mavrache, Dr. A. Fo- 
tino $i D. Frangulea. au 800 
hect. ^i locuitorii 551 hect. 

Proprietarii cultiva 680 hect. 
(15 sterpe ?i 105 padure). Lo- 
cuitorir cultiva 523 hect.; res- 
tul e vie. 

Sunt 350 contribuabili. 

Budgetul comunel e de 5796 
lei la veniturl ?i de 5441 leKla 
cheltuelL 

In comuna sunt 2 biserici: 
una la Domne$ti-d.-j. ?i a doua 
in Domne^ti-Cal^una ; o $coala 
mixta; 1 ma?inS de treerat; 6 
poduri statatoare. 

Num&rul vitelor marl e de 
760 (88 cai ?i epe, 553 bo!, 70 
vaci $i vifeT, 14 taurf, 15 bivo- 



Hosted by 



Google 



domne?ti-cAltuna 



190 



DOMNESTI-SlRBf 



li^e), si al celor mici de 2107 
(4 capre, 2007 ol si 96 porcif). 

Aratura se face cu 248 plu- 
gurl cu boi. Locuitorii ati 237 
care si c&rute: 248 cu bo! si 
9 cu cal. 

Dintre locuitori, 408 sunt plu- 
gari, 21 au diferite profesiunl. 

Comerciul se face de 8 cir- 



ciumari. 



Domne§ti-Cal^una(Caribolul), 

sat> foasta proprietate manasti- 
reasca. Face parte din com. 
rur. cu acelast nume, jud. Ilfov, 
pi. Sabarul. Este situat spre 
V. de Domnesti-d.-j., intre riul 
Ciorogirla si riul Rastoaca. 

Are o intindere de457hect. 
(tmpreuna cu cat. Olteni) si o 
populate de 136 locuitori. 

Proprietarul, d. D. Frangulea, 
are 265 hect. si locuitori! 125 
hect. (25 hect. padure). 

Are : o scoala frecuentata de 
42 elev! si 3 eleve, cu lntreti- 
nerea careia statul si comuna 
cheltuesc 1 790 lei anual ; o bi- 
serica, facuta de locuitori, cu 
hramul Sf. Treime, deservita 
de 1 preot si 1 cintare^ ; 1 pod. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarl. 

Num&rul vitelor man e de 
151 si al celor mid de 235. 

Domne§ti-de-Jos (Coje^ti), sat, 
face parte din com. rur. Dom- 
nesti-Cal^una, jud. Ilfov, pi. Sa- 
barul. Este situat spre V. de 
Bucuresti, pe malul sting al 
riulul Ciorogirla. A fost pro- 
prietetea lul Voda-Caragea. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
824 hect. (impreuna cu Dom- 
nesti-Sirbi), din cart dr. Fo- 
tino are 500 hect., locuitorii 
din Domnesti-de-Jos au 148 hec- 
tare, iar eel din Domnesti-Sirbi, 
176 hect. Proprietarul cultiva 
420 hect. (80 padure). Locui- 
torii cultiva tot terenul. 



Populat'ia satului e de 420 
suflete. 

Aci este resedin^a subprefec- 
turel plasel Sabarul si a prima- 
rieT. Are o biserica, cu hramul 
Izvorul Tamaduirel, deservita 
de 3 preo^I si 3 cintareti (fa- 
cuta de Voda-Caragea); o scoala 
mixta, frecuentata de 16 elevi 
si 2 eleve, cu intre^inerea ca- 
reia statul cheltueste 1080 lei 
anual. Localul scoalei, proprie- 
tatea comunei, e la un loc cu 
primaria. 

Numarul vitelor man e de 
173 si al celor mici de 480. 

In sat este 1 masina de tre- 
erat cu aburi si 2 podurl sta- 
tatoare. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarl. 

Domne^ti-de-Sus, com. rur., ju- 
de^ul Ilfov, pi. Sabarul. E si- 
tuata la V. de Bucuresti, intre 
riul Rastoaca si riul Argesul, 
la 16 kil. de Bucuresti. 

Este formata din satele : Dom- 
nesti-de-Sus si Teghesiul, cu o 
popula^iune de 141 2 sufl., can 
loeuese in 292 case. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
2021 hect. D. G. Mavrache are 
1300 hect. si locuitorii 721 hec- 
tare. Proprietarul cultiva 12 10 
hect. (50 izlaz, 40 padure). Lo- 
cuitorii cultiva 667 hect. (50 
sterpe si 4 vie). 

Sunt 295 contribuabill. 

Budgetul com. e de 3817 lei 
la venitun si de 3775 lei la 
cheltuell. 

In com. este o biserica (la 
Domnesti-de-Sus) ; o scoala mix- 
ta; 1 moara cu apa; 2 masini 
de treerat cu aburi; 2 poduri 
statatoare. 

Numarul vitelor mar! e de 
811 (160 cal si epe, 5 arma- 
sari, 393 boi, 2 1 3 vac! si vi^ei, 
3 1 taurl, 9 bivoli^e) si al celor 
micl de 969 (203 porcl, 766 01). 



Comerciul se face de 6 cir- 
ciumari si 1 hangiu. 

Dintre locuitori, 298 sunt plu- 
garl, 24 au diferite profesiunt. 

Aratura se face cu 207 plu- 
gurl: 133 cu boi si 74 cu cai. 
Locuitorii au 207 care si ca- 
nine: 132 cu boi si 75 cu cal. 

Locuitori improprietarip: 1 80. 

S'au stabilit in comuna 23 
strain!. 

Domne§ti-de-Sus( Baleni-Mo- 
trogani), sat, face parte din 
com. cu acelasi nume, jud. Il- 
fov, pi. Sabarul. Cade spre V. 
de Bucuresti, pe malul sting al 
riulul Rastoaca. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1870 hect., cu o populate de 
993 locuitori, car! se ocupa cu 
agricultura si cresterea vitelor. 
Din teritoriul satului, 1300 hec- 
tare apar^in d-lui G. Mavrache 
si 570 locuitorilor. Proprietarul 
cultiva 12 10 hect. (50 izlaz, 40 
padure). Locuitorii cultiva 530 
hect. (37 ramin sterpe si 3 vie). 

Are o biserica, cu hramul Cu- 
vioasa Paraschiva, deservita de 
2 preo^I $i 3 cintare^i si o 
scoala mixta, frecuentata de 2 1 
elevi si 8 eleve, cu intre^inerea 
careia statul si comuna cheltu- 
esc anual 1720 lei. Localul scoa- 
lei s'a construit de jude{. In 
raionul com. sunt : 1 moara cu 
apa ; 2 masini de treerat ; 2 po- 
durl statatoare. 

Comerciul se face de 4 cir- 
ctumarlsi 1 hangiu. 

Numarul vitelor man e de 
640 si al celor mici de 735. 

S'au stabilit in sat 16 strain!. 

Domne^ti-Slrbi (Sirbi-de-Jos), 

sat, face parte din com. rur. 
Domnesti -Cahiuna, jud. Ilfov, 
pi. Sabarul. Este situat la S. 
de Domnesti-de-Jos, pe malul 
sting a riulul Ciorogirla. 

Se intinde pe o suprafa^a de 



Hosted by 



Google 



DOMNIA 



, 191 



DOMKlfA 



824 hect. (impreuna cu Dora- 
nesti-de-Jos), din carl dr. A. Fo- 
tino are 500 hect. ; locuitori! 
din Domnesti-de-Jos au T48 hec- 
tare, iar eel din Domnesti-Sirbi, 
176 hect. Proprietarul cultiva 
420 hect. (80 pldure). Locui- 
torii cultiva tot terenul, rezer- 
vind 21 hect. pentru cultura 
viei. 

Popula^ia satului e de 65 1 
locuitori, din can i95fam.Bul- 
gari. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumart. Este in raionul satului 
1 pod, pe riul Ciorogirla. 

Numarul vitelor mari e de 
248 si al celor micT de 1050. 

Domnia, numire data unei in- 
tin se pdrfi de pa mint, din com. 
Lipia si MereT, jud. Buzau, cart 
constituia in vechime mosia Mo- 
cesti, proprietate a lui Udrea 
biv-vel-Armasul, Enache Banul 
si a cetelor de mosnenl : Dra 
go testi, Mircesti, Smedesti si 
Arcanesti, pe care Udrea a vin- 
dut-o lui Mihaiu-Voevod pentru 
sea miiuI DomnieT, platindu i-o 
cu ban! din visteria TareT si asa 
a devenit sat domnesc. La anul 
161 8, sub Gavril Movila-Voe- 
vod, locuitori], regretind vinza- 
rea> au venit si si-ati rescumpa- 
rat mosia. Gavril Voevod, pe de 
o parte a inapoiat {aranilor pro- 
prietatea cu pre^ul de 60000 
aspri gata, suma cu care fuse- 
se cumparata de Mihaiu, iar pe 
de alta a pus acesti bani in 
visteria f are!. TotusI, Doamna 
Uina, fata lui Patrascu-Voda si 
nepoata lui Mihaiu-Voda, daru- 
este aceasta mosie manastirei 
Comana. Sub Constantin Cir- 
nul, Daniel, Egumenul manas- 
tirei Comana, chiama in jude- 
cata pe ^aranii, carl stapineau 
mosia, impreuna cu dealul si 
viile, ca sa le-o ia, in puterea 
actuluf de danie facut de Ilina. 



Constantin §erban respinge ce- 
rerea lui Daniel si decide ca 
aceasta mosie sa rimiie devedf 
a ^aranilor si feciorilor. Asta-zl, 
mosia se stapineste de desce- 
den^ii lui Udrea Armasul, iar 
partea lui Enache Banul, tre- 
cuta mal intiiu la desceden^il 
sal: Enache si Pirvan Vistie- 
rul, tot de locuitori, to^T mos- 
nenT acum in com. Lipia. Din 
aceste imprejurari se mai pas- 
treaza inca numele de Domnia 
(satul domnesc), data unei par^T 
din mosia Mocesti. Mocesti este 
azi divizata in mat multe sfori 
si apar^ine la diferite cete de 
mosneni. 

Domnia, platoii, jud. Buzau, co- 
muna Gura-Sara^ef, cat. Izvo- 
rul-Dulce, pe care se vede inca 
o mul^ime de ruine. Tradi^ia 
este ca aci ar fi fost in vechime o- 
rasul Buzau; o alta legenda spune 
ca aci au fost locuin^e domnesti, 
ceea ce pare mal mult proba- 
bil, fiind-ca in poalele sale se 
afla Valea-Beizadelelor si trei 
pu^uri cu coladf de piatra, fara 
inscrip^ie, numite Pu^ul-Beiza- 
delelor. In apropiere se vad 
ruine de biserica, cunoscute sub 
numele: Schitul-iui-Negoi^a. 

Domnia, deal, in jud. Buzau, 
com. Gura-Sara^ei, cat. Izvorul- 
Dulce, acoperit cu 45 hect. vii 
si putina aratura. 

Domnie (La-), loc izolat, in 
partea de E. a com. Domnesti, 
jud. Muscel, pi. Nucsoara, pe 
o colina marea^a. 

Aci se vad pietre, caramizf 
vechi si chiar se cunosc teme- 
liile unor case vechl. Se pre- 
supune ca aci a fost un castel 
in care sta mal de multe on 
Domnul Radu-Negru. 

Domnis,orul, deal, jud. Tecuciu, 



la E. de satul Craesti, con- 
tinuare adealulul Bobeica; merge 
in direc^ie N.-S., pana in Apa- 
ratura. 

Domni^a com. rur^ in jud. R.- 
Sarat, plasa Gradistea, pe malul 
sting al riulul Buzaul. 

Este asezata in partea de 
S. a comunei, la 44 kil. spre E. 
de orasul R.-Sarat si in partea 
sudica a plasei, la 15 kil. spre 
E. de comuna Gradistea-d.-s., 
resedin^a plasei; comunele in- 
vecinate sunt: Racovi^a, la 6 
kil.; Vilcelela 18 kil.; Gulianca, 
la 19 kil. 

Se margineste la N. cu Gu- 
lianca, la V. cu Vilcele si Ra- 
covtyeni, la S. cu Su^esti si 
Scor^arul (jud. Braila), de care 
se desparte prin riul Buzaul. 

Rial Buzaul o uda la S., de 
la S.-V. la N.-E; mal sunt in 
comuna 21 pu^url de 6— 12 m. 
adincime. 

Catunele, carl o compun sunt : 
Domni(a, resedinfa, la E., Piscul, 
la S.-E., Ciupercari, la S.-V., 
Corbeni, la N.-V. 

Suprafafa estede 10 120 hect., 
din carl 420 hect. vatra com., 
2300 hect. ale locuitorilor, 7500 
ale proprieta^il private. 

Popula^ia com. este de 385 
familii, cu 1615 suflete ; 785 
barba^T, 830 femei: 724 casa- 
torip, 868 necasatori^i, 23 vaduvi, 
stiu carte 380. 

Sunt 3 bisericL una, in cat. 
Domnia, zidita in 1845 de 
archiereul Timoftel, cu hramul 
Sf. §tefan, are 17 pogoane pa- 
mint si e deservita de 2 pre- 
oti si 1 cintare^;; a doua, in 
cat. Piscul, cu hramul Sf. Du- 
mitru, zidita in 1889, de M. S. 
Regele Carol I ; are 1 7 pogoane 
pamint, si e deservita de 1 
preot. Sunt 2 scoH, una in Dom- 
ni$a, si alta in Piscul, fundate 
intre anil 1883 — 88, conduse de 



Hosted by 



Google 



DOMNiyA 



192 



t>OMO?ENt 



2 inv^atori si frecuentate de 
1 06 elevl, din car* 1 1 fete. 

Comerciul e activ si consta 
in importul de manufacture bau- 
turl, flerariT, coloniale si in ex- 
portul cerealelor si vitelor. Tran- 
sports productelor se face prin 
gara Ianca (jud. Braila), la 20 
kil. spre S.-E. Sunt 23 comer- 
cian^i, din carl 9 clrciuman. 

Cai de comunica^ie sunt dru- 
murile vecinale : spre Racovi^a- 
Balta-Alba; spre Boldul-Rimn.- 
Sarat ; spre Valcele-Nicolesti ; 
spre Gulianca-Maicanesti ; spre 
Sutesti si Scor^ari (jud. Braila). 

Sunt 370 contribuabili. 

Veniturile com. sunt de 7567 
lei, 67 bani si cheltuelile de 
6349 lei, 62 bam. 

Domni^a, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Gradistea, cat. de resedinta 
al com. Domni^a. 

Este asezat in mijlocul comu- 
nei, pe riul Buzaul, in stinga 
lu!\ Are o intindere cam de 90 
hect. si o populatie de 130 fa- 
miliT, sau 540 suflete, din carl 
140 contribuabili. 

Stiu carte 162 persoane. 

Are o biserica, deservita de 
2 preo^i si 1 cintare^; o scoala 
comunala. 

Domni^a, virf de deal, jud. Ba- 
cau, pi. Siretul-d.-s., com. O^e- 
lesti. E situat d'a stinga piriu- 
lui Berheciul. 

Domni^a, movild, in partea de 
S.-V. a com. Sujesti, jud. Bra- 
ila, pe muchia de pe malul Bu- 
zauluT, aproape de satisorul Gri- 
goresti si la 5 kil. spre S.-V. de 
satul Su^esti. 

Domni^a, numire data unei par ft 
din mosia ce aparjinea Epitro- 
pieT Sf. Spiridon din Iasi, si- 
tuata in com. Cozmesti. pi. Ni- 
coresti, jud. Tecuciu. 



Domnita-Bala§a, insula, in Du- 
nare, in fa{a pichetului Blana, 
jud. Romana^i. 

Domni^a-Maria, sat, jud. Ba- 
cau, pi. Siretul-d.-j., al com. 
Letea, situat la S. de orasul 
Bacaii, de-a lungul soselei spre 
Adjud, la 3 kil. de scoala din 
satul Letea si la 7 kil. de cea 
din satul Chisata. Satul exista 
de la impar^irea paminturilor la 
insura^ei. 

Are o populatie de 94 fami- 
lii, sau 290 suflete ; 6 circiumi. 

Vite sunt: 9 cai, 203 vite 
man cornute, 2 capre si 54 ri- 
matori. 

Satul este nou, infiintat la 
1880-81. 

Domni^a-Maria, sursd de apa 
miner aid, pe valea Rap-iroasa, 
jud. Vilcea, avind ca substante 
fixe : chlorur de sodiu, hypo- 
sulfit de soda si de calce (pre- 
dominant), sulfat de calce si de 
magnezie, iodure si bromure al- 
caline (sensibil), sulfat de mag- 
nezie (in mare cantitate) silicat 
de aluminium, fosfate (urme). 

Domni^ei (Dealul-), deal, face 
hotarul dintre satul Movileni, 
jud. Ia?i, pi. Copoul si satul Lit- 
cani, com. Cucuteni, pi. Stav 
nicul. E bogat in pa?une, finate. 

Domni^ei (Dealul-), sati Za- 
rea-Domni^ei, deal, la E. de 
satul Dealul-Perjulm, com. On- 
cesti, pi. Stanise?ti, jud. Te- 
cuciu. 

Domni^eni, sat, in jud. R.-Sa- 
rat, plasa Gradistea, cat. com. 
Domni^a. E asezat linga cat. de 
resedinta, fiind numai o divizi- 
une a lui. 

Domocle£ul, /<?.?/# mahala, in ju- 
de^ul Mehedin^i, plaiul Cerna, 



la poalele munteluT Domocle- 
tul. 

Domogletul, deal, hi com. rur. 
Girbova^ul, jud. Mehedin^i, pi. 
Motrul-d.-s. 

Domogletul, deal, in com. rur. 
Basest?, jud. Mehedin^i, plaiul 
Cerna. 

Domostia, piriu, jud. Putna, pe 
teritoriul comunelor Anghelesti 
si Ruginesti. Se formeaza din 
Piriiasul-Negru §i scursurile dea- 
lurilor Barlogul si Frasinetul, a 
caror piraie se string la un loc 
in gura Bosietului si formeaza 
apa Domostia. 

Acest piriu vine cu apa multa 
pana. din susul Ruginestilor si 
apoT se pTerde in prund, lasind 
numai valea care merge pana 
in Trotus, in gura DomostieT. 

Domo§eni, numit si Manolea- 
sa-Prut, sat, jud. Dorohoiti, 
pi. Baseul, com. Manoleasa, for- 
mat din satisoarele : Domoseni- 
Hriteni si Domoseni-Manole. E 
siuuat pe laturea Volova^ului. 
Are o populate de 34 familii, 
sau 141 suflete. 

Asezarile locuitorilor sunt in 
parte bune, cu livezT si gradini. 

Proprietatea mosie! este a E- 
pitr. Spit. Sf. Spiridon, din la$i. 

Locuitorii improprietarh:i au 
122 hect., 61 arii pamint, iar 
proprietatea 930 hect. 93 arii 
cimp si 1 hect., 43 arii padure 
de lozie pe malul PrutuluT. Ia- 
zun sunt 3, din can eel mai 
mare este al Manolesei, in in- 
tindere de 15 hect., pe cursul 
Volova^ului. 

In sat este o livada si 3 po- 
goane vie. 

Piraiele ce tree pe mosie sunt: 
Novacul,Volovatul si riul Prutul, 
pe hotar. 

Drum principal este eel de 



Hosted by 



Google 



DOMOSENI-CRUPENSCHI 



193 



DORA^TI 



la Radaupf care duce la Stefa- 
nesti. Hotarele mosiel sunt cu : 
Prutul, Hri^eni, Zahoreni, Bo- 
rolea, Domoseni-Crupenschi si 
Serpeni^a. 

Domoseni-Crupenschi, sat, ju- 
de^ul Dorohoiu. (Vezi Flondora, 
sat, com. Manoleasa, pi. Baseul). 

Domo§eni-Hriteni,i^, jud. Do- 
rohoiu. (Vezi Domoseni, sat, 
com. Manoleasa, pi. Baseul). 

Domo§eni-Manoli, sat, jud. Do- 
rohoiu. (Vezi Domoseni, sat, 
com. Manoleasa, pi. Baseul). 

Domus-Culac, vale, in jud. Tul- 
cea, pi. Macin, pe teritoriul com. 
rur. Ctrjelari si pe acela al cat. 
Ac-Punar. Se desface din dealul 
Dijcaduel-Bair. Se indreapta spre 
N., avind o direc^ie generala de 
la N.-V. spre S.-E., brazdind 
partea E. a plasel si pe cea N. 
a comunel. Are maluri inalte, 
2 kil. lungime si se deschide 
in valea Iaila, mai jos de satul 
Iaila. 

Dona, (Belcicov, Stavropo- 
leanca), sat, face parte din 
com. rur. Suhatul, jud. Ilfov, pi. 
Negoesti. Este situat la N.-E. 
de Suhatul si e inconjurat la E. 
de locuri smircoase, iar la N. 
si S. de padurf. 

Are numai I S locuiton. Se in- 
tinde pe o suprafa^a de 400 
hect., proprietate a d-lui T. H. 
Velciu. In raionul satului e o 
padure de 75 hect. 

Dona, mahala, com. Zgubea, pi. 
Olte^ul-d.-s., jud. Vilcea. 

Done a, cdtun, al com. Izbiceni, 
la E. plasei Balta-Oltul-d.-j., ju- 
de^ul Romana^i. E situat linga 
Olt, intre satele Tia-Mare si Iz- 
biceni, la 14 kil. spre N.-E. de 



Corabia, si la 28 kil. de Ca- 
racal. Are 125 familil, sau658 su- 
flete, Rominl. 

Donce§ti, vale, in com. Masta- 
cani, pi. Prutul, jud. Covurluiu, 
formata de Dealul - despre - Bu 
tora. 

Donciul, movila, la 1 V2 kil. spre 
S.-E. de satul Uimul, jude^ul 
Braila. 

Donciul, deal, in partea de E. 
a com. Tanacul, plasa Crasna, 
jud. Vasluiu. Se intinde pana 
la satul Vine^esti, in jude^ul 
Falciu. 

Donciul, padure. Vezi Barbosi, 
jud. Braila. 

Done^ti, sat, face parte din com. 
rur. Dejesti, pi. Oltul-d. s., jud. 
Olt. 

Done§ti, deal, brazdeaza comuna 
Dobroteasa, pi. Oltul-d. -s., jud. 
OIL, de la N. la S. si are o lun- 
gime de 3 kil. Pe o parte din 
acest deal se cultiva griu si po- 
rumb, iar parte este acoperit 
cu padure. 

Doni, lac, m jud. R.-Sarat, plasa 
OrasuluT, com. Bon^esti, asezat 
in partea de V. a com., linga 
catunul de resedin^a. Confine 
caracuda si albisoara, ce se con- 
suma m localitate. 

Doni (La-Mo§ia-lui-), han, in 
jud. R.-Sarat, plasa GrSdistea- 
d.-s., linga catunul Balta-Alba, 
pe drumul spre Balta-Alba, si 
pe malul estic al lacului Balta- 
Alba; numele il are de la pro- 
prietarul vornic Doni, care era 
foarte avut si avea o mul^ime 
de mosil in jude^ul R.-Sarat. 

Doni (Zidul-lui-), mine, in jud. 



R.-Sarat, pi. Marginea-d.-j., co 
muna Hingulesti. Vezi Zidul-lul- 
Doni. 

Donici. Vezi Socea-Donici, jud. 
Neam^u. 

Doni^a, munte, in com. Brosteni, 
jud. Suceava. 

Doni^oara, loc iiolat, jud. Ilfov, 
pi. Negoesti, com. Vasila^i-Po- 
pesti. 

Donful, deal, la N. de comuna 
Siriheasa, pi. Oltil-d.-s., jud. 
Vilcea. 

Dop (Valea-lul-), girlifd, izvo- 
reste din vaile com. Filipesti- 
de-Padure, pi. Filipesti, judeful 
Prahova; treceprin fine^e, facind 
mat multe zigzagun; curge spre 
S. si se varsa in girla Rosi- 
oara, 

Dopicea, piriU, uda com. Tatu- 
le?ti, pi. Vedea-d.-j., jud. Olt, 
de la V. la E. si se varsa in 
riul Vedea, in raionul comunei 
Tatulesti. 

Dopul-Fintlnel, foasta mahala, 
in jud. Mehedinti, pi. Cimpul, 
com. rur. Pristolul. 

Dorasca, padure, la E. de satul 
Dorasti, jud. Tecuciu, proprie- 
tatea statulul, avind o supra- 
fafa de 300 falcl. 

Dorasti, sat, face parte din co- 
muna Barcea, jud. Tecuciu. E 
situat pe ambele laturi ale so- 
selei na^ionaie Tecuciu -Ivesti, 
la o departare de 1 kil. de co- 
muna de resedin^a. 

Are o populate de 40 familil, 
sau 163 suflete, carl loeuese in 
39 case. 

Comerciul il fac in acest sat 
3 ctrciumarl. 



88878 Marele DicMonor Geoarn:(c. Vol. FT I 



25 



Hosted by 



Google 



DORA?TI 



194 



DORNA 



Ca meseriasl sunt 2 fterarl §i 
I cizmar. 

$tiu carte 9 barba^i. 

Teritoriul satulul este de 800 
hect., din care locuitoril stapi- 
nesc numal 300 hect. 

Satul este lnfiin^at intre anif 
1880 — 81, pe mosia statului Do- 
rasca, cu locuitori lmproprie- 
taxi$f din satele: Bucesti, Lie- 
sti, Movileni si Umbraresti. 

Dora^ti, mosie, proprietatea sta 
tului, in com. Barcea, jud. Te- 
cuciu. Are 800 hect. pamint a- 
rabil, care aduce un venit de 
1 0000 lei. Pe aceasta mo$ie este 
satul cu acela^I nume. 

Aceasta mosie apar^inea unei 
batrine, numita Rada, care a facu- 
t-o danie manastirel Rachitoasa. 

Dora^ti, pamint arabil, in jud. 
Tecuciu, ce se intinde din so- 
seaua nationals comuna Barcea, 
pana in hotarul comunei Cu- 
dalbi (jud, Covurlui). 

Dordei, deal, jud. Dolj, pi. Jiul- 
de-Jos, com. Piscul, pe linga 
care trece limita de V. a com. 
catre proprietatea Domeniului 
Coroanei. 

Dorharsca, deal, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-s., de pe teritoriul 
com. Ardeoani. 

Dormarunt, com. rur. t in jud. 
Ialomija, pi. Ialomi^a-Balta, si- 
tuate pe cimpia Baraganulul. 
Este com. cea mal despre S.-V. 
a plasel. 

Teritoriul comunei are o su- 
prafafa de 5775 hect. si se li- 
miteaza la N. si E. cu comuna 
Borduselul, la V. cu comuna 
Lehliu si la S. cu com. Lup 
sani. Coprinde trel mosii: Per- 
sica-Merlarl, proprietate a Efo- 
riel Spitalelor Civile, din Bucu- 
resti, cu o suprafa^a de 3100 



hectare si arendata cu suma 
de 41640 lei; Sighireanu, pro- 
prietate particular a, cu 2500 
hect. $i Draghiceasca, proprie- 
tare particular^, cu 175 hect. 

Dupa legea rurala din 1864, 
s'au improprietarit 78 locuitori; 
neimproprietari^I se mat afla 
179 locuitori. 

Se compune din satele : Dor- 
marunt, Sighireanu, Grindul-Pe- 
trel, Pelinul, Minea si Draghi- 
ceasca, avind re^edin^a prima- 
riei si a judecatoriei comunale 
in satul Dormarunt. 

Dupa recensamintul facut in 
1890, popula^ia comunei era de 
326 familil, sau 13 13 suflete : 
635 barba^i $i 678 femei; 1292 
RominI, 5 GrecT, 2 GermanI, 
4 Ungurl, 2 Turcl si 8 de alte 
nationality!; 1297 crestini orto- 
doxi, 2 catolicT, 12 protestantl 
si 2 mahometani; 384 agricul- 
torl, 12 meseriasl, 9 comerci- 
an^I, 8 avind profesiuni libere, 4 
muncitori $i 6 servitorl. 

Stiu carte 175 persoane. 

Sunt 253 contribuabili. 

S'a cultivat in 1892: 757 hect. 
cu gnu, 470 hect. cu orz, 20 
hect. cu ovaz, 72 hect. cu se- 
cara, 470 hect. cu porumb, 190 
hect. cu meiu, 350 hect. cu fa- 
sole, 8 hect. cu rapi^a ; 5 hect. 
erau finea^a, 30 hect. bostana- 
ril si un hect. pometun. 

Vite sunt: 6036 bol, 36 bi- 
voll, 802 cal, 125 capre, 4010 
ol, 310 rimatorl si 7 asinl. 

Comuna in 1887 -1888 avea 
6446 lei la venituri si 6959 lei 
la cheltuell 

In Dormarunt sunt 2 scoli: una 
de fete, frecuentata de 17 eleve 
si condusa de o inva^atoare, 
retribuita de comuna, si una 
de balepf, cu 33 elevl si condusa 
de un investor retribuit, de 
stat $i comuna\ 

Este o biserica, deservita de 
un preot si dol dascall. 



Teritoriul comunei este stra- 
batut de la V. spre E. de ca 
lea ferata Bucuresti-Fetesti. 

Dormarunt, sat, in jud. Ialomi^a, 
pi. Ialomi^a-Balta, pendinte de 
com. cu acelasi nume. E situat 
pe amindoua coastele vaiei Dor- 
marunt, la 1 kil. spre N. de 
calea ferata Bucuresti-Fetesti. 
Aici este re^edin^a primariel. 
Are o scoala de balep si una 
de fete, cu un inva^ator si o 
inva^atoare ; o biserica, deser- 
vita de 1 preot si 2 dascall. 

Dormarunt, vale, in jud. Ialo- 
mi$a, pi. Ialomi^a-Balta, pe coas- 
tele careia se afla satul cu ace- 
lasi nume. 

Adincimea vaiei este mica, 
iar lungimea el este de 1 1 kil. In 
partea de N. poarta numele de 
Beilicul, iar in partea de S. este 
in comunica^ie cu Valea-Culca- 
tilor. 

Peste aceasta vale trece calea 
ferata Bucuresti-Fetesti. 

Dorna, com. rur., jud. Suceava, 
situata in partea N.-V. a pla$el 
Muntele, spre V. si la 1 10 kil. de 
Falticeni. Se margine^te : la E., 
cu comuna Bro^teni, despar^in- 
du-se prin coama mun^ilor : Ca- 
lugarului, Bogolinului, Pietro^ul, 
Ciungil, Prislopul, Gruiul, Ob- 
cina-^andrului, Bida $i Obcioa- 
ra; la S., cu com. Sarul-Dor- 
nel, despar^ita prin piriul Val- 
celele si muntele Ursaria ; la V. 
si N., cu Bucovina, despar^ita 
prin hotarul Tarel, piriul Nea- 
gra-Sar jlui ^i Bistri^a. Are for- 
ma unul triunghiu drept-unghiu. 
Se compune din satele : Gura- 
Negrei, Dozanesti, Ortoaia, Rus- 
ca, Sunatori, Zugreni si Dir- 
mona, cu re^edin^a in Cozane^ti. 

Numele de Dorna e slav, in- 
semnind sus. 

Are o populate de 536 fa- 



Hosted by 



Google 



DORNA 



195 



DORNA 



milii, sau 1932 suflete (972 bar- 
bat! si 960 feme!), din car! 131 
Izraeli^i. 

Contribuabil! sunt 571. 

Are 4 bisericf, o scoala ru- 
rala mixta de baieti si una de 
fete. 

Budgetul comunei, pe anul 
1892 — 1893, avea Ja venitur! 
5 848 lei si lacheltueli 5817.65 lei. 

Vite sunt: 368 cai, 587 boT, 
1024 vacT, 3089 o!, 267 capre 
si 204 rimatori. 

Altitudinea comunei de la 
nivelul mari! atinge in virful 
Pietrosulu! 1704 m. 

E udata de Bistri^a si de pira- 
lele : Valcele, Piriul-Rece, Arinul, 
ArinasuI,Cozanesti,Ortoaia,Rus- 
ca, Osoiul, Sunatori, Secul, Nea- 
gra-Sarulu!, Negri soara si To- 
plicioara. 

Ce! ma! insemna^i munt! a! 
comunei' sunt : Buza-Bogolinu- 
lui, Pietrosul (1704 m.), Scrin- 
ciobul, Ciungi, Prislopul, Vir- 
fuI-Stegei, Sandrul, Virful-Bi- 
dei (1400 m.), Busuiocul, Ob- 
cioara, Virful-Sarulu!, Dealul- 
Calugarulul, Palmesul (1253 m.), 
Prislopul, Hasca, Colacelul, Cor- 
hana, Piciorul-Ortoaiei, Dealul- 
Cozanestilor, al-Gogosenilor, al- 
luT-Monac, Bitca-Taranul-n, Vul- 
turul, Ulmul (1 156 m.), Piscul, 
Bucinisul, Calimanelul, Ialogi^a, 
Mihailetul, Tunzaria, Rusul si 
Buza-Toplicioarei 

Padurile ce imbracau alta-data 
muntii, ace! codri nestrabatu^i 
de brad, molift si tisa, au fost 
taiate si in mare parte desfiin- 
£ate fara mila, Tisa nu se ma! 
gaseste. Ea a fost intrebuin^ata 
la cue pentru acoperit case cu 
drani^a. 

Mosia e razaseasca. Suprafa^a 
teritoriala a comunei e de 10248 
hect, din can 2845 hect. fina|. 

Nici un fel de cultura nu sc 
face aci; de altmintrel! n'are timp 
aci sa se coaca. Locuitoril se 



ocupa cu plutaria si cresterea 
vitelor. El is! aduc alimentele 
de prin tirgun, eel ma! mul{! 
pe ca! in desag!, formind un fel 
de caravane, avind cai! lega^ii 
uni! de al{i! de coada. Cite-va 
zile 11 trebue Dorneanulu! ca 
sa-si aduca provizi! din Falti- 
ceni sau Piatra. 

Locurile ma! insemnate in co- 
muna sunt : Piatra-Stanoaei', Pi- 
atra-lui-Lazar, Coltul-Acrei si Co- 
moara. Ma! sunt 5 izvoare 
cu apa minerala, din care tre! 
burcutur! (ap& feruginoasa, al- 
calina): unul pe Piriul Arinulu!, 
la 3000 m. in sus de la gura 
sa. (Acesta a fost analizat de 
d-nul Dr. Bernad), al doiiea, pe 
Osoiul, in cat. Rusca si aproape 
de malul Bistri^ei numit «Bur- 
cutul- r | , ircovniculu!» (asemenea 
analizat de acelasi), al treilea, 
un mic izvor la Gura- Arinulu!; 
iar ultimele doua la gura pi- 
riului Rusca foarte abondente 
in apa sulfuroasa. 

Din trecutul Dor?iei. Mai na- 
inte de rapirea BucovineF, toate 
satele ce £in de comuna Dor- 
na formau o singura comuna 
cu Dorna Bucovineana, tirgusor 
in care se afla si resedin^a co- 
munei. Tot teritoriul era o sin- 
gur& razasie dat£ de $tefan- 
Voda-cel-Mare in inprejurarile 
urmatoare zice tradi^ia : Voda 
pornise spre Ardeal, pe valea 
Moldove!, dar la Varna, (eel ma! 
vechiu sat din cite sunt in impre- 
jurimi unde se crede ca se vamu- 
iau toate marfurile venite din Ar- 
deal si Ungaria), se opri cu os- 
tirea, neputind inainta, de oare- 
ce drumul inainte nu era de 
cit o carare ingusta si foarte 
nepracticabila. Aci, la Varna, 
Stefan-Voda puse un stilp, ce 
se vede si asta-z!. Pe atunc! in 
Cimpulung nu eraii de cit 
cite-va case si de acolo spre 
Dorna cale de o zi nu ma! in- 



tilnea! locuin^a omeneasca, ci nu- 
ma! codri posomori^!, padur! 
fecioare. Unde e acum Tirgul- 
Dorna, intre ape, (la gura Dor- 
nei in Bistri^a) se afla o sin- 
gura gospodarie, casa buna, 
grajd, etc., propriety! ale unu! 
oare-care Gheorghi^a, ho{ ves- 
tit si rafinat si vinator neaos. 
Acesta croi si l&rgi cararea ce 
lega locuin^a lui cu tirgusoare- 
le de prin prejur. El prada la 
departar! mar! si astfel nici o 
data nu fu prins. Drumul tre- 
cind pe dinaintea case! lui, 01*!- 
ce calator, bo!er sau {aran, de 
la vladica pana la opinca, tra- 
gea la dinsul, unde era foarte 
bine primit si in deplina sigu- 
ran^a ca nu i se va intimpla 
nimic. Celor mai distins! din- 
tre mosafiri! sa! le dadea calauze 
devotate care sa-! calauzeasca 
si sa-! apere de or!-ce primejdi!. 
Ast-fel reusi el sa se faca foar- 
te cunoscut. Neavind copii cu 
prima-! so^ie, Gheorghi^a, cu in- 
voirea e!, is! ma! lua o femee cu 
care avuse tre! baieti : pe Gheor- 
ghe, Ioni^a si Grigore. Pentru 
aceasta fapta, cum si pentru o 
prad^ciune intimplata pe drum, 
dar nedovedita, Gheorghi^a fu ri- 
dicat si dus, spre a fi judecat 
de divan si Mitropolit, la Su- 
ceava. Incarcat de fel de fel de 
blanur!, intra in Suceava, unde 
ce! carora le acordase ospita- 
litate, reusesc nu numa! sa-1 
indrepta^easca catre Voda, ci 
il prezentara ca pe un mare 
bine-facator. Vod^ drept recom- 
pense, i! dSrui tot locul si pa- 
durile cunoscute numa! lu! si 
ast-fel se infiin^a razasia Dor- 
ne!. 

Hrisovul lu! $tefan-Voda se 
pastra pana la rapirea Buco- 
vinei, de cind nu se stie ce s'a 
facut, Ce! tre! fi! a! lu! Gheor 
ghi^a intemeiara : Gheorghe, sa- 
tul Gheorghi^eni de peste Bis- 



Hosted by 



Google 



DORNA 



196 



DORNA 



tri^a, Ionita, poreclit Tari^a $i 
Ciocirlan, infiin^a satul Gura 
Negrei; iar Grigore ramase in 
locul tatine-sau $i se deda cu 
tilharia, fiind forte cutezator. 
Acesta de mic era ru^inos, nu 
indraznea sa se duca pe la po- 
mene, dar pindea pe cei de 
seama lui $i le fura colaciT, nu- 
mi^f cozani. Oamenii il poreclira 
atunci Grigore Cozan. Cozan, 
urmarit pentru tilhariile lui, fuge 
pe cea d'intiiu pluta pe Bistri^a 
cu familia sa $i scoboara la 
Cruce, sat descalicat de el ; iar 
urma^ii sai, dupa un timp oare- 
care vin ?i pun inceputul satulu! 
Cozane^ti. 

La 1776, din vechea Dorna, 
se inflin^eaza doua. comune : Dor 
na-Vatra,dincolo, $iDorna-Gura- 
Negrei dincoace. Mat tirziu, in- 
mul^indu-se locuitoriT, prin des- 
lipire, se formeaza com. Sarul- 
DorniT, din care nu sunt de cit 
cite-va zeci de am de cind se 
desfacu comuna Neagra-$arului. 
Ast-fel din vechia raza^ie sunt 
acum patru comune man. Dorna- 
Vatra^i ale noastre: Dorna: Sarul 
?i Neagra, a caror populatie a 
sporit mult prin refugiarea aci 
a multor Romini din Ardeal ?i 
Bucovina. 

Nesupara^i de nimeni, stapi- 
nira raza^ii mo$ia pana. pe la 
1800, cind Dornenii revoltatT 
contra unor EvreT, ucid, in cir- 
ciutna satului de la Gura-Negrei, 
pe 9 dintre ei. Da^i in jude- 
cata, Voda. Alex. Ipsilante le 
ceru uricele mo^iilor lor, pe carl 
Invinova^ii neavindu-le, Voda 
le conflsca mo§ia $i, prin hrisovut 
din August 1800, o facu danie 
fiului sau. (Hrisovul e in stapini 
rea preotului Gh. Ortoan din 
Dorna, impreuna cu toateactele 
raza^iei). 

Dupa Ipsilante, mo$ia trecu 
prin vre o trel mini pana ce in- 
capu in acele ale familiei Bal?. 



Urmara judeca^i peste judecatl. 
Mul^I dintre raza$i au pierit in 
inchisorile Ia^ului. 

Ast-fel se petrec lucrurile pana 
petimpullui Mihail Sturdza, care 
la judecata se hotare?te ca ra- 
za$ii sa-$i rascumpcre mo^iade 
la Bal? pe pret,ul de 12000 gal- 
beni, plati^i in trei ci$turi $i 
cu condi^iunea ca, de nu vor fi 
in stare sa plateasca la timp, 
Bal? sa-$i ia mo$ia $i sa le 
inapoeze banii ce va fi primit, 
fara dobinda. Piatira o rata, 
dar cind fu la a doua nu mai 
avira Dornenii de unde face 
banii. Voda ii chema $i le pro- 
puse sa. le dea 4000 galbeni, 
insa, cu conditie ca, daruindu- 
le aceasta suma, Maria-Sasa aiba 
dreptul a esploata, fara nicT o 
plata, once mina. ar gasi pe 
mo$ie, sa-i se dea locurT pentru 
instalat fabrici $i tot combusti- 
bilul de care ar avea nevoe. 
De voe, de nevoe, se impacara 
Dornenii. Pe timpulrevolutieide 
la 1848, Voda Sturza fu invino- 
va^it intre altele, ca, sub pre- 
textul de a ajuta pe Dorneni, 
cauta a pune mina pe mo$ia 
lor. Silit fiind, M. Sturdza, 
rupe actul de invoiala ce avea 
dela Dorneni $i partizanii sai pi- 
blicaraurmatoarea indrepta^ire: 

«Art. 23. — Despre pricina 
DorneT. 

«La clevetirea despre ra$luire 
de actiri insemnatoare din rele, 
piritorii pomenesc de pricina 
Dornei. Pentru a se incredin^a 
cine-va de adevar, nu are de 
cit a lua seama la imprejura- 
rile atingatoare de aceasta pri- 
cina. 

«Satele Dornii in mun^ii Car- 
pa^i sunt locuite mai bine de 
trel mil suflete, can din vreme 
nepovestita bucurindu-se in pace 
de aceasta proprietate, au fost 
dezbraca^i de dinsa de catre 
Domnul Const. Ipsilante la 1800, 



puind a sa stapinire pe aceste 
sate, sub pricinuire ca se afla 
o domenie cnvenita Tarei, Dom- 
nul Ipsilante a facut-o danie 
fiului sau ; mai pe urma aceasta 
mo$ie, prin deosebite tocmele, 
ati trecut cu pre^ de 80000 lei 
in stapinirea familiei Bai^e^ti, 
care, sub toate ocirmuirile ce 
s'au petrecut in Moldova, in 
curgere de 30 an!, au cerut in 
zadar stapinirea ei, din pricina 
statornicel impotrivin a locui- 
torilor acelor par^T, care bizuin- 
du-se intr'o stapinire necurmata 
de multe veacuri ^i in pozi^ia 
lor prin munp ?i potece nestra- 
batute s'au ^inut in stapinirea 
proprieta^ii tor ; iar in data dupa 
numireaDomnului, fratii Bal$e$tl 
au cerut intrebuin^area puterei 
inarmate pentru a scoatedin sta- 
pinire pe aceste 3000 suflete $i tot 
cu acest prilej ei au pus inaintea 
Domnului ca sa primeasca. acele 
mo^ii cu pre£ de 6000 galbeni; 
insa Domnul au departat o a- 
semenea propozi^ie, avind in 
vedere neputin^a in can s'au 
aflat toate ocirmuirile de mai 
nainte, de a dezbraca 3000 su- 
flete in favorul unei singure 
familii, precum $i pribegirea 
acelor 3000 suflete in Bucovina, 
care se afla pe margin ea acestei 
proprietatl. In urmare dar, Inal- 
timea sa au rinduit prin cere- 
rea ambelor parp o comisie, 
indemnind pe raza^i a-?T alege 
vechili ?i toata aceasta gilcevire 
care se lan^ue de 30 am, s'au 
curmat printr'o invoire cu buna 
primire, in puterea careia 12000 
de galbeni se da familiei Bal- 
$e§ti, de catre locuitorii Dornii, 
pentru ca sa fie stinsa ori-ce 
pretence in sarcina lor. Dupa 
aceasta alcatuire, bie^ii locuitori 
ne-avind de unde plati cea intiiu 
vadea la implinirea ei in suma 
de 4000 de galbeni, Domnul 
au platit spre inlesnirea unui 



Hosted by 



Google 



DORNA 



197 



LORNE$TI 



norod nenorocit aceasta suma. 
de la sine, fara vre-o dobinda 
si in singurul scop a slobozenie! 
lor. Din aceasta suma, care s'a 
numarat fra^ilor Balsest!, Dom- 
nul, pana in ceasul acesta are 
a primi peste 2000 de galben! de 
la razas!». 

In socoteala celor 2000 gal- 
ben! despre care se spune ca 
Domnul i-a primit de la razasi, 
Voda aluat peste 1000 de plute 
din eel ma! ales lemn. 

Pentru ultima rata de 4000 
galbem, razasi! vindura, luf Co- 
nachi, Dealul-Omului, munte 
care acum face parte din tru- 
pul mo$ie! Brosteni. 

Impar^eala mosiei intre razasi 
s'a facut de inginerul francez 
Chefneux. 

Constantin Serban (in lupta 
cu Ghica), respins Mind de Ta- 
tar!, trece in Ardeal, de unde, 
cu moartea luiRacoczi, care cade 
in batalia de la Sibiu (22 Maiu 
1660), pierzind sprijinul saii din 
Transilvania, ese din Ardeal cu 
8oooamen!, lefegii tot intr'ales 
... si. .. a luat poteca peste munp 
pe la Dorna si a esit pe la Cimpu- 
lung.» 

Inca din a doua domnie a 
lui Nicolae Mavrocordat in 
Moldova (1711-1716), Nem^ii 
incep, opera^ia ce deveni ma! 
tirziii atit de fataia Moldovei, 
a inaintarii pajurilor imparatest! 
asupra hotarelor turcesti, ras- 
luind o parte din Moldova pe 
la grani^a Dornei. Nicolae Ma- 
vrocordat protesteaza cu ener- 
gie contra incalcarilor Austriei 
si o sileste la sftrsit sa se re- 
traga, amenin^ind-o cu razboiti 
din partea Turciei. 

Prin testamentul lui Gheorghe 
Lupascu Hijdau, din 1732, No- 
embrie in 7, se lasa in munp 
satul Buneni si o parte din 
Dorna, fiulul sau Nicolae. 

Gheorghe Lupascu Hijdau, 



este stramosul filologului nostru 
d. B. P. Hasdeii, si testamen- 
tul sati a fost daruit Archi- 
ve! Statului de catre dom- 
nia-sa. 

La 1803, Dorna-Sarul si Pal- 
tinisul, a Domnului Alexandru 
Ipsilante, avea 175 liuz!, platind 
3184 le! bir pe an. 

Intr'o anafora din 18 13, Iu- 
nie 22, intarita de Scarlat Ca- 
limah, la 1 Octombrie, in. pri- 
cina mosiei Dorna de la munte 
cu Lugofatul Const. Bals, se 
aduce ca dovada o carte de 
la loan Necolae-Voda. 

In comunele Dome!, pe la 
1863, se aflau peste So Turci, 
carl se ocupau cu exploatarea 
paduritor. Acestia erau stapin! 
pe avutul si viea^a Dornenilor. 
Ispravnicul de pe atunci, N. 
Canta, primind ma! multe jalbe 
de la razasi de modul cum i! 
trateaza Turci! car! le stricau 
bunele moravur!, a staruit. la 
Bucurest! si cu putere Dom- 
neasca. a venit sa-i scoata din 
Dorna. 

El chema pe to^i Turci! la 
Zastava unde era compania de 
dorobanpf si post vamal, sub 
pretext ca voeste sa-i rafuiasca 
si sa le scoata datoriile de pe 
la oatnen!. Strins! acolo, solda^i! 
pun mina pe ei, if leaga si ast- 
fel incatusa^! ii dusera la Fal- 
ticeni. 

Pentru a scapa razasi! de 
datoria ce aveau catre dinsi!, 
au dat orindele din Dorna pe 
opt an!, car! ban! s'au dat Tur- 
cilor. 

Dorna, punct vamal de trecere 
de la Dorna-Gura-Negre!, din 
jud. Suceava, in Dorna- Vatra din 
Bucovina. 

Dornei (Movila-), movild, pe 
podisul Lunge!, jud. lasi, pi. 
Bahluiul, com. Belcesti. Aceasta 



movila, precum si altele ce se 
vad, foarte dese, pe d'asupra 
podiselor aceste! comune, la dis- 
tance neregulate, se zice ca ar 
fi facute din timpurile vech!, 
servind pe atunc! ca puncte de 
observa^ie, pentru a se putea da 
de stire locuitorilor de prin sate, 
despre apropierea barbarilor n&- 
valitor! in ^ara, car! de multe 
or! se ridicau spre Hirlau si 
Suceava, capitala fare!. Strajeri! 
de pe ele, la asemene intimplarl, 
aprindeau somoioace de fin care 
le legaii in vtrful prajinelor, si 
lumina foculu! comunica de la 
o movilti la alta; la acest semn, 
locuitori! paraseau satele si se 
ascundeau prin padun, iar os- 
teni! Moldoven! plecau in frunte 
cu Domnul lor de la Suceava, 
intru intimpinarea navalitori- 
lor. 

Dornei (§arul-). Vez! §arul- 
Dornel. 

Dorneni, makala, in partea de 
E. a satulu! Ghilavesti, jud. Te- 
cuciu, com. Gaiceana. Se nu- 
meste ast-fel pentru c& locui- 
tori! ei sunt veni$! din Dorna. 

Dorne^ti, sat, in com. Podoleni, 
pi. Bistri^a, jud. Neam^u. E a- 
sezat in unghiul vae! pirialu! 
Plopesti, intre podisele Negri- 
^estilor de o parte si dealurile 
Orbiculu! de alta. Se margineste 
la S.-V. cu satul Podoleni, la 
S.-E. cu satul Zberesti-d.-s. (din 
com. Costisa), la N.-E. cu Or- 
bicul, de care se desparte prin 
dealurile cu acelas! nume. Se 
ma! numeste si Durnesti. 

Are o populate de 120 lo- 
cuitori. 

Sunt 70 contribuabiJ!. 

In sat se ajfla: 2 mor!; 2 
rotar! si I flerar. 

Numarul vitelor se urea la 
300 de capete. 



Hosted by 



Google 



DORNE?TI 



198 



DOROBANfUL 



Dorne§ti, deal, jud. Neamfu, si- 
tuat intre satul cu acelast nume 
si Zberesti-d.-s. Se detaseaza. 
din ramura dealurilor Orbicului, 
pe teritoriul comunei Podoleni, 
pi. Bistri^a. 

Donicioaei (Iazul-), iaz, in su 
prafa^a de 4 hect. 30 aril, pe 
teritoriul satului Dumeni, com. 
Cordareni, pi. Prutul-d.-s., jud. 
Dorohoiu. 

Doroban^i, sat, in partea de S. 
a com. Costesti, pi. Tirgul, jud. 
Botosani, pe valea Siena. Este 
infiin^at la 1870, pe mosia sta- 
tulut Nicseni, cu noil impro- 
prietari^t. Are o populatie de 
169 familii, sau 638 suflete; 1 
scoala, mixta, condusa de 1 in- 
vestor, platit de stat si frecu- 
entata de 37 bate^t ; o circiuma. 
Vite sunt : 230 bol si vact, 
52 cat, 475 01, 160 mascuri. 
Stupi cu albine, 89. 

Sunt 2 comercian^i si 3 me- 
seriasi in sat. 

Doroban^i, catun^ al com. Brea- 
za, jud. Buzau; are 170 locui- 
tori si 37 case. 

Doroban{ilor (Valea-), vale, 
jud. Prahova, com. Teisani, pla- 
iul Teleajenul. 

Doroban^ul, com. rur., in jud. 
Teleorman, pi. Calma^uiulut, pe 
Valea-Calma^uiuluT. 

Comuna Doroban^ul e situata 
numai in vale, inconjurata de 
toate parole de dealuri si stra- 
batuta de piriul Calma^uiulut. 

Suprafa^a comunet, cu a mo- 
siet de pe dinsa, a statulut, este 
de 3465 hect. Locuitoril impro- 
prietarift sunt in numar de 649 
pe 1008 hect.; padurea de pe 
mosia statulut are o intindere 
de 500 hect. 

Pe dealul numit Ciocirlia, des- 



pre S.-E comunel, sunt sadite 
viile statului can produc vinuri 
bune si ocupa o intindere de 
305 hect. si 500 aril. Ele au 
fost date in embatic si apoi res- 
cumparate de locuitort. 

Popula^ia este de 280 familii, 
sau 1289 suflete, din can 234 
coutribuabilT. 

Numarul vitelor din comuna 
este de 3717 capete, din carl: 
219 cat, 810 vite cornute man, 
2273 vite cornute mici si 415 
porct. 

Budgetul comunei este de lei 
8294,39 la veniturt si de lei 
6615,47 la cheltueli. 

Are o scoala, frecuentata de 
29 elevi; o biserica, deservita 
de 2 preoti si un cintaret. Pe 
apa Calma^uiului este o moara 
de macinat. 

Comunica^ia se face la N. cu 
com. Cringeni si Voda Carol la 
S., iar la S.-V. cu Mindra, pe so- 
sele vecinale. 

Pe dealurile dimprejurul co- 
munei sunt o m il^ime de ma- 
gun, ale caror numiri isi gasesc 
toate explicable in legendele 
culese din gura locuitorilor ; ast- 
fel este : Magura-TaneT , inalta de 
15/50, Tarabega si Magura-lui- 
Searpe inalta de 10 m. cu 40 
m. ocolul. Aceste magurl sunt 
insirate in directiunea spre Du- 
nare. 

Satul Doroban^ul este unul 
din cele mat vechT, Se vede 
men^ionat prin diferite hrisoave 
si documente. Pana la anul 1836 
a £inut de jude^ui Olt, facind 
parte din pi. Marginet. In no- 
menclatura com., subt domnia 
hit Constantin Mavrocordat ca 
si mat in urma, il gasim trecut 
subt numirea de Doroban^i. 

Doroban^ul (Bilarlar), sat, in 
jud. si pi. Constanta, cat. com. 
Carol I. E situat in partea de 
V. a plaset si a comunei, la 4 



kit. spre N.-V. de catunul de 
resedin^a, Carol I, pe valea Man- 
galia-Dere, fiind inchis la V. de 
dealul Bilarlar si la S. de dea- 
lul Paspala-Bair, cu virful sau 
Paspala-Iuc (137 m.). 

Siprafa^a sa este de 7094 
hect., dintre care 184 hectare 
sunt ocupate de catre gradint 
si de vatra satulut; iar restul 
este acoperit cu finete si cul- 
tivat. 

Popula^iunea sa e compusa 
din Romint, Turct si Bulgari, 
insa maioritatea este formata 
de Romint. Sunt 158 familii, 
sau 663 suflete. Unit Romini 
si-au cladit casele afara din sat, 
mai spre S. si au format a- 
colo un cuartier apart e, care 
cu timpul se mareste. Dru- 
muri comunale pleaca multe, 
care la rindul lor se mat im- 
part in diferite ramuri ducind 
pe la satele invecinate : Ca- 
rol I, Pazarli, Ghelingec, Chior- 
Cesme, Tortoman, Docuzol si 
altele. 

Doroban^ul, deal, numit si dea- 
lul-lut-Rafael, in com. rur. Bu- 
sul, pi. Dumbrava, jud. Mehe- 
din^i. 

Doroban^ul, mosie a statulut, in 
jude^ul Teleorman, plasa Cal- 
ma^uiul. Facea parte din ave- 
riie manastirestt si ^inea de ma- 
nastirea Ciocociovul. Din corpul 
acestet mosit s'a vindut, inainte 
de 1880, o mare parte, pe care 
s'a format comuna Voda-Carol. 
Restul mosiet inca este destinat 
a fi vindut in loturi locuitorilor. 

Doroban^ul, padure a statulut, 
situata pe mosia cu acelasi nume, 
jud. Teleorman. 

Doroban^ul, un cot al Siretulul, 
din dreptul satulut Barbosi, din 
jud. Covurluiu, unde a fost un 



Hosted by 



Google 



DOROBAN'fUL 



199 



DOROHOIUL (JUDEf) 



pichet, cind {arile erau sepa- 
rate. 

Doroban^ul, piriU, in comuna 
rurala Busul, plasa Dumbrava, 
jude^ul Mehedin^i. 

Doroban^ul, vale, in com. rur. 
Busul, pi. Dumbrava, jud. Me- 
hedinti. 

Doroban^ului (Crucea-), po- 
iana, in padurea Ratesti, din co- 
muna Ratesti, jud. Buzau. $I-a 
luat numele de la o cruce ce 
se afla acolo. 

Doroban^ului (Izvorul-), izvor, 
in com. Patirlage, jud. Buzau ; 
incepe de sub muntele Virful- 
Viei si se scurge in Virful-Mus- 
celuluT. 

Doroban^ului(Valea-), vale, in 
jud. Vlasca, pe proprietatea Ca 
lineasca. Isi varsa apele in riul 
Calnistea. 

Doroban{e§ti. Vezi Condrea sau 
Fotache, jud. Prahova. 

Doroban^ia, numire, ce poarta 
parte a despre N. a satulul Birla, 
jud. Teleorman. Aceasta numire 
dateaza de pe timpul domniei 
lui Mihaiu-Viteazul. 

Dorocioaia, cimpie, jud. Vilcea 
(Vezi Daroaia). 

Doroftea, munte, din sira Oitu- 
zului, jud. Bacau, pi. Trotusul, 
situatspre N. V. de satul Hirja. 

Dorofteiu, sat, face parte din 
comuna Vultureni, pi. Berheciu, 
jud. Tecuciu. E situat pe valea 
Melescanilor, la o distant de 2 
kil. si 900 m. de Vultureni si 
la E. comunei. 

Teritoriul satului este de 275 
hect. Locuitorii, fosti clacasf, 



stapinesc 25 hectare, iar pro- 
prietary, d-l Cuza, stapineste 
250 hect. 

Are o populate de 10 fa- 
milii, sau 44 suflete. 

Dorohoiana, vale, pe mosia $en- 
driceni, plasa Cosula, jud. Do- 
rohoiu. 

Dorohoianul, deal, pe mosia 
Sendriceni, comuna Sendriceni, 
plasa Cosula, jud. Dorohoiu. 

Dorohoiul, judef. 

Istoricul. Acest judef are un 
istoric mai interesant de cit al 
altora, pentru multele nenoro- 
ciri ce au suferit in toata a lui" 
intindere, la deosebite epoce ; 
- si pentru prefacerile deseinho- 
tarele si intinderea sa, chiar in 
timpurile mai noua. 

In privinfa suferinfelor sale 
se pot cita: Intrarea Polonilor 
condusi de Hatmanul Camen- 
ski la 1509, carl aprind sa- 
tele si tirgurile; prada si omoa- 
ra pana la Botosani, spre a-sif 
razbuna de navalirea facuta 
de Moldoveni in Polonia, sub 
Bogdan-Stefan-Voda, care a fost 
plin de minie contra RegeluT 
pentru ca a refuzat sa-i dea de 
sofie pe sora sa Elisabeta. 

Navalirea Tatarilor sub Bet- 
Gherei- Sultan, in mulfime de 
ceambururl la 15 10 si 1513, can 
prada si jefuesc, omoara si ro- 
besc, aprind sate si tirguri, pan& 
din sus de tirgul Dorohoiu. 

Venirea Tatarilor de la Crim, 
sub Calga-Sultan, la 1650, spre 
a pedepsi pe Vasile Lupu-Voda; 
ei trecura prin : Iasi, Hirlau, 
Botosani, Dorohoiu, Suceava, 
Cernaufi si Hotin ; — aprind si 
distrug tot ce intimpina ; prada 
si jefuesc; omoara si robesc, 
ftira distingere de clasa, etate 
si sex, lasind pustiul in urma 
lor, golind cimpurile si satele 



de sateni, de cirdurl de turme 
si de herghelil. 

Aducerea Tatarilor in 1675 
de Dimitrie Cantacuzino-Voda, 
spre a se putea apara de Pe- 
triceico-Voda, care venea cu 
trupe Polone spre a-1 detrona; 
Tataril. s v au dedat la pradare si 
ucideri, aducind man nenoro- 
cirl in multe parpf ale {are! ; dar 
mai cu deosebire in jud. Do- 
rohoiu, lasind dup& ei multe 
siliste si pustiirl. 

In privinfa prefacerilor de 
hotare si intindere, se citeaza 
mai cu deosebire: 

Luarea CetafeJ Hotinulul sub 
stapinirea Turcilor, sub pretext 
de a le servi de aparare con- 
tra Polonilor si Rusilor, ase- 
zind in ea mare garnizoana cu 
un pasa, pe la 17 13, in timpul 
domniei lui Nicola? Mavrocor- 
dat, cind se rasluira multe sate 
si mostf din prejur, formind Ra- 
iaua-Hotinului. 

Luarea BucovineT sub stapi- 
nirea Austriacilor, pretextind 
inlesnirea comunicafiel lor, din- 
tre Gali^ia si Transilvania, in 
baza tractatulul din 7Maiu 1777, 
conform Convened din 1775 
Aprilie 25, format de Impara- 
teasa Maria Tereza cu Sulta- 
nul Abdul-Hamid si pusa in 
aplicare de facto la 2 Iunie 
1777, de Generalul Baron-de- 
Enzenberg, facind serbarea oma- 
giala. Apol la 12 Oct. 1777, se 
raslui din jud, Sucevel partea 
principals ; jud. Cernaufului tot ; 
din jud. Herfel mare parte si 
din judeful Dorohoiu o buna 
parte. 

Luarea Basarabiei sub sta- 
pinirea Rusilor, sub pretextul 
despagubirel de r&zboiul urmat 
in baza tractatululf dintre Rusia 
si Turcia, facut la Bucuresti in 
16 Maiu 18 13, cind se produ- 
sera iarasl prefaced*. Luarile 
aratate, ce facura ca unele jude^e 



Hosted by 



Google 



POROHOIUL QUDEJ) 



200 



DOROHOIUL (JUDEJ) 



s& devinS mici si foarte nere- 
gulate, provocar&, prin aplica- 
rea Regulamentuluf Organic la 
1832, a se face nou& arondi- 
sare a judefelor Moldovef; cind 
jud. Dorohoiu fiind intre jud. 
Hirl&uluT si jud. Her^el, acest 
de pe urm£, g&sindu-se de tot 
mic, dupa" luarea Bucovinei, se 
lipi catr& jud. Dorohoiu ; — 
acesta fiind - ca se intindea 
mult in jos, de cuprindea si tir- 
gul Stefanesti, se raslui o parte 
din el, ce se lipi la jud. Hir- 
lau, din care apo! se forma 
jud. Botosani, ce nu exista, 
desfiin|indu-se ast-fel jude^ele 
Hirl&ului si Her^ei, de odat& cu 
al Cirlig&turei. 

Lirnite. Teritoriul este mar- 
ginit cu Bucovina, Basarabia 
si cu jud. Botosani, Despar- 
^irea luT de limitrofele ara- 
tate se face: Despre Bucovina, 
incepind de de-asupra Adinca- 
tel s'a MitoculuI-DragomirneT, 
unde face coh: cu jud. Boto- 
sani ; ie zarea dealului pe san- 
\u\ anume f&cut si la vale pe 
costise pana. in malul Siretului 
la Verpolea, de unde apuca pe 
cursul lul in jos pana la Talpa, 
unde este varsatura Molni^aT, 
cu care formeazS un cot mare 
Bucovina, in trupul Moldovei; 
de acolo pe malul Molni^ei in 
sus la Mih&ileni, si alaturea cu 
acest tirg ; trece pe linga : Si- 
n&u£i, Sueni, Mihoreni, padurea 
Budei, apof pe coama dealului 
p&na la Lucavi^a, pe san^ul ce 
este anume f&cut, de unde da 
in cursul Mamorni^eT sj pe 
matca acestui piriu pin& la v£r- 
sStura lul in Prut. Despre Ba- 
sarabia, prin cursul Prutului in- 
cepind de la Cotul-Sanihaului, 
unde face coht cu Bucovina si 
in jos pe marginea mosiilor: 
Molni^a, Pilipaufi, Oroftiana, 
Hudesti, Darabani, Teioasa, Pal- 
tinisul, Ivanc&u^i, RSdau^i, Mior- 



cani, Miculin^i, Crasnaleuca, Ghi- 
reni-Curt, Mitocul, Livenii-Mitro- 
polieT, Serpene^a, Manoleasa, 
Hri^eni si Boldisorul, unde cu 
jud. Botosani face col^. 

Despre jud. Botosani, prin 
linia incepatoare de la Prut de 
pe mosiea Boldisorul, ia pe ho 
tarul mosielor Volova^ul si Boro 
lea, trece piriul Baseului la Ha- 
nesti, apoi pe hotarul acestuia 
si al Vlasinestilor, pana la Plo- 
peni-Jianul; de acolo pe hota- 
rul mosielor: Borzesti, Tautesti, 
si Vladeni, pe malul JijieT, ce o 
trece la Calug&reni ; ia hotarul 
Mateienilor, Dimachenilor, Gau- 
renciT, PopeniT-Virnav, Braestii 
c&tr5 Bucecea, apoi" malul Sire- 
tului si pe hotarul : Ibanestilor, 
Ionasenilor, Virful-CimpuluT, tre- 
ce Valea-Sucevei, apuca la Bur- 
dujeni si se urea la deal pe la 
Adincata la Mitocil-Dragomir- 
neT, avind pe aceasta lature, din 
jud. Botosani mosiele: Movila- 
Rupta, Brateni, Epureni, Din- 
geni, Ungureni, Calugareni, Cos- 
testi, Cotirgaci, Pitulasani, Bu- 
cecea si Burdujeni. 

Teritorul, dupa prefacerile 
suferite, ajunse a fi in forma 
cu totul neregulata, care nu 
se poate asemana cu nicT o 
figura bine determinate, avind 
linia cea mat lunga de la Ma- 
mornita la Bold, si cea mai 
scurta de la Bagiura la Podul- 
Stamatei. 

De si acest jud. se afla in 
partea cea mat de sus a Mol- 
dovei, aproape de regiunea 
muntoasa a Carpa^ilor Buco- 
vinei, a car or ramuri se pre- 
lungesc in sirun deluroase, to- 
tusl este buna si favorabila 
agriculture! si viticulture!. 

Intinderea. -Teritoriul jude- 
tului esce de 210850 faici, sau 
301979 hect. si 37 arii; sau 
596720 pogoane. 

Teritoriul acesta se afla im- 



pact, la 1872, in 181 proprie- 
tor particulare man ; 32 mici 
si 30 ale Statului. 

Din toata intinderea aratata, 
28644 hect. sunt ale statului; 
7 16 10 hect. ale locuitorilor fosti 
clacasi; iar restul al particula- 
rilor. 

Dupaintrebuin^aresunt:85932 
hect. pamint de cultura; 71610 
hect. finate; 85932 hect. imas ; 
214 hect. 83 aril vie ; 4296 hect. 
60 arii gradini; 39338 hect. 
95 arii padure ; iar restul sa- 
ratun, ripi si drumuri. 

Din acest pamint se cultiva 
o treime ne cultivate sunt a- 
proape doua treimisi acoperite 
cu padure este a 8-a parte 

Orografia. Suprafa^a jud. se 
imparte in regiunea cimpeana, 
care cuprin e plasile : Baseu, cu 
Prutul-d.-j. in totalitate ; iar pi. 
Cosula cu Prutul-d.-s. m parte; 
si regiunea padureana ce cu- 
prinde plasile : Berhometele cu 
Her^a mai in totalitate; iar pla- 
sile : Cosula cu Prutul-d.-s. in 
parte. 

Dealnrile. Ele sunt con tin ua- 
rea si ramificarea \\\ mare parte 
a acelor ce vin din Bucovina, 
car! de la poaiele Carpatilor 
purcedi id in coame, apuca spre 
cimpii, si dupa o intindere mai 
mult sau mai pu^ln lunga, se 
desfac in siruri. Acestea, trecind 
cimpii Bucovinei, intra in Ro- 
minia, se intind in acest judet 
intre riurile : Prutul, Siretul si Su- 
ceava, avind intrarea pe la Mi- 
tocul-Dragomirna si pe la Mi- 
horeni. Sirul ce se introduce pe 
la Mitocul-Dragomirna, conti- 
nua directia in jos, intre Siret 
si Suceava, mai mult pe la- 
turea dreapta a Siretului. Sirul 
ce se introduce pe la Mihoreni, 
urmeazS in aceeasi inal^ime pana 
la Culiceni, de unde se ramifica 
spre Siret si Prut. Ramuradin di- 
rec^ia Siretului trece pe de asu- 



Hosted by 



Google 



DOROHOIUL (JUDET) 



201 



DOROHOIUL (JUDEJ) 



pra : Tirnaucei, pe la Dersca, Lo- 
zna, Ionaseni, pana la Goroveiu, 
avind pe partea sa dreapta se- 
sul Siretului; de acolo se des- 
parte in doT cracT, din care unul 
continua catre Siret pe de a- 
supra Prastestilor; iar altul pe 
de asupra Braestilor catre Ji- 
jia. Ramura din direc^ia Pru- 
tului trece pe la : Tirnauca 
Herta, Ibanesti, Cristesti si Da- 
mileni, de unde se desface in 
doua eulmT, din cari : una mer- 
ge pe linga Prut, pe la Orof- 
teana, Hudesti, Concetti si Pal- 
tinis; iar una merge pe Jijiea 
pe la Suharau, Liveni, Cor- 
lateni si Vladeni, in jos. Din 
culmea de pe linga Prut, de la 
Concesti si de la Paltinis, se 
desparte culmile di litre piraiele : 
Baseul, Podiga, Bodeasa si Vo- 
ovatul, carl merg m jos cam pa- 
ralel cu Prutul pana la Boldisor ; 
aci cunnindu-se, lasa libera tre- 
cerea PrutuluT, si apoT, de la 
malul sting continua in Basa- 
rabia pana catre Nistru. Aceasta 
curmatura are, pe ambele ma- 
luri ale riuluT, stinci de piatra 
granitoasa, ce formeaza baza 
dealului. 

Dintre toate aceste dealuri, se 
inal^a mai pre sus piscurile : Ma- 
gura, de linga Ibanesti ; Lipo- 
vanul, de linga Adincata; Gea- 
manul, de pe Bordea si Urlea 
de pe Darabani, pe can sunt 
puse piramidele geodezice. 

Movilele sunt mai mult ridi- 
caturi facute prin munca omu- 
lul la deosebite epoce, cu di- 
ferite destina^ii; sunt de dife- 
rite marimT si se afla in diferite 
locuri. MaT principale in acest 
judet sunt: Despina de pe Su- 
harau, Frincul si Ursul de pe 
Stubeieni. 

Vdile existente intre diferi- 
tele culmi de dealuri, sunt a- 
dincaturi intinse prin care si au 
cursul piraiele ; inavu^esc pro- 



duc^iile agricole si formeaza 
iazurT cu pesti si racif. Cele 
mai principale sunt: Valea-Ca- 
lului, Valea-Mare, Valea-Buha- 
iului, Valea-Ibanesei, Valea-Po- 
drigal, Valea-Volovatulul si Va- 
lea-Ghireni. 

Dintre sesurile riurilor si ale pi- 
raielor, ce curg pe teritoriul a- 
cestul jude£,mal principale sunt : 
Sesul Prutuluinumalde pepartea 
dreapta a riulul, cu aspect m- 
cintator si teren fertil, din loc 
in toe precurmat de poalele 
unor dealuri pana la marginea 
apel si cu frumoasele sale lunci 
cu plopT, rachi^T si lozie. 

$esul-Siretului, pe ambele ma- 
luri ale riuluT, este frumos si cu 
destula fertilitate. Sesul Jijiei pe 
ambele laturi ale riuluT, are des- 
tula intindere ; emai frumos de 
cit al Siretului si destul de 
fertil. Sesul BaseuluT, mai res- 
trins, este renumit prin bunatatea 
fmetelor si a produc^iunel gri- 
ulul, 

Pddurl sunt multe si cu va- 
riate esen^e de arbori : 

Cele mai principale sunt : Ace- 
lea ce acoper dealurile de la Mi- 
horeni pana la Her^a si Orof- 
teana ; acele ce acoper dealurile 
despre Prut pe la Damileni, Co- 
manesti, Suharau, Hudesti si 
Concesti. Acele ce acoper dea- 
lurile dintre Siret si Jijia, de 
pe Tureatca, Piriul-Negru, Der- 
sca, Virful-CimpuluT, Lozna, Io- 
naseni, partea despre Siret si 
despre Hiliseul, Pomirla, Buha- 
iul, Sendriceni, Cobila, Sauceni- 
^a, Vaculesti, Goroveiul si Bra- 
esti partea despre Jijia, Pe linga 
acestea mat sunt pe diferite 
mosii multe rediurl si dealuri; 
multe lunci si dumbravl la se- 
suri si pe malurile Prutului si 
ale Siretului. 

Cele mai principale ape, dupa 
marime, sunt: Prutul, numit de 
Ptolomeu Her as us, de Herodot 



Piretos, iar de Const. Porflroge- 
nitul Broutos ; izvoreste din Car- 
pafil Galiftei lingS tirgul Vasca- 
u{i ; intra in Rominia pe la Cotul- 
Boianulul, face prin curgerealul 
hotarul dintre Rominia si Ba- 
sarabia in acest jude{, pana la 
satul Boldisor, de unde trece 
pe marginea jud. Botosani si 
in jos parcura laturea {arel pana 
dincolo de Galafi, varsindu-se 
in Dunare, catre Reni. 

Siretul, numit din vechime 
Halup, de Ptolomeu Ierasos ; 
de Amial Gerasus; de Const. 
Porfirogenitul Siretros ; izvo- 
reste din Carpa^ii Bucovinei, 
linga satul Pursucheiu ; intra in 
Rominia pe la Vespolea, trece 
prin o parte a jude^ului, p&na 
ce, linga Han^escul-din-Deal, in- 
tra in jud. Botosani, apol curge 
in jos pana din sus de Gala^i, 
unde, la Barbosi, se varsa in 
Dunare. De si acest riu este 
mai mic de cit Prutul, dar ar 
putea fl navigabil daca i s'ar 
regula cursul dupa trebuin^a. 

Tijia izvoreste din padurea 
mosiei Hiliseul-Curt, curge in 
Iezer si trece prin el, formind 
un curent ce sepoate remarca, 
fund destul de vizibil ; apol e- 
sind curge mat prin mijlocui ju- 
de^ului pana la Plopeni-Jianu, 
de unde intra in jud. Botosani 
si curge in jos, pastrindu-sl cur- 
sul cam paralel cu Prutul, pan& 
ce da in jud. Falciulul la Sco- 
poseni, unde se varsa in Prut. 
Acest riu, de si une-orJ este 
foarte redus in timpur! sece- 
toase, are un ses fertil, care 
da minunate finale. 

Baseul, piriu, izvoreste din 
padurea de pe Cristinesri, com. 
Ibanesti, pi. Prutul-de-Sus, se 
scurge in jos pe la Hudesti, 
Havirna, $tiubeieni, Vlasinesti 
pana la Hanesti, de unde intra 
in jud. Botosani, urmmdu-si cur- 
sul pana ce se varsa in Jijia, 



59623. A/arele Dicfionnr Geogralic. Vol. JJT, 



26 



Hosted by 



Google 



DOROHOIUL (JUDEf ) 



202 



DOROHOIUL (JUDE'f) 



la Ostopceni, jud. Botosani. De 
si nu este mare, dar este repede 
in tot-d'a-una ; formeaza, in cur- 
sul sau, frumoase si marl iazurT, 
cu pest! si racT. 

Ibaneasa, izvoreste din padu- 
rea de pe Ibanesti maT din sus 
de sat, curge in jos pe la Li- 
veni, Cordareni, Vorniceni, pana. 
se varsa in Jijia la Epureni, 
jud. Botosani. 

Volova^ul, incepe de sub sa- 
tui Paltinis, curge in jos peste 
maT multe mosii, formind bune 
iazurT pana se varsa in Prut 
la Boldisor, laturea din jos. 

Podriga, izvoreste din poalele 
padurei de pe Contesti, latu- 
rea despre Darabani, se sco- 
boara m jos pe la Mileanca si 
Draguseni pana ce se varsa in 
Baseu, din sus de tirgul Saveni. 

Bodeasa, isT are inceputul pe 
mosia Pu^ureni, din un hir- 
top ; curge peste cite-va mosii 
in jos, pana se varsa in Baseu 
pe mosiea Sirbi. 

Ghirenil, incepe de pe Mior- 
cani de la Balta-Lata si se varsa 
in Prut, pe Mitoc, in laturea din 
jos a satulul. 

Molni^a, izvoreste din padu- 
rea de pe Mogosesti, se varsa 
m Siret pe mosia Talpa din 
sus de sat, dupa, ce a desem- 
nat in o buna distan^a hotarul 
despre Bucovina. 

Mamorni^a, incepe din pa- 
durea de pe Lucavi^a, se varsa 
in Prut pe Cotul-Sinihaul, dupa 
ce a desemnat parte din ho- 
tarul despre Bucovina. 

Ceie mai principale ape sta- 
tatoare saQ da Iff sunt urma- 
toarele : 

Dorohoiul (Iezerul) : lac. (Vezi 
acest cuvint). 

Manastireanul, Taz, pe mosia 
$tubeleni, de 315 hect. intin- 
dere; format pe cursul piriuluT 
Baseul, cu pestl si raci. 

Roznovanui, Iaz, pe mosia 



Stubeleni, de 315 hect., 10 ar. 
intindere, format de cursul Ba- 
seulul. 

Hanul, Iaz, pe mosia Ha- 
nesti; de 214 hect., 82 ar. in- 
tindere, format pe cursul Ba- 
seulul, cu pest! si raci. 

Al-UrsuluT, Iaz, pe mosia Plo- 
peni-Jianul, de 71 hect., 61 ar. 
intindere, format de cursul I- 
banesei, cu pestl, raci si chis- 
carl. 

Al-MisolineT, Taz, pe mosia Ta- 
tarasani, de 68 hect., 50 ar. 
intindere, format pe cursul Ba- 
seulul, cu pestl si raci frumosi. 

Al-BalicaT, Iaz, pe mosiea Bra- 
esti, de 60 hect., 15 ar. intin- 
dere, format pe cursul CiobaleT, 
cu pestl si raci bunl. 

VelnicerTul, Taz, pe Odaia- 
Bosia, de 57 hect, 29 ar. in- 
tindere pe cursul Ibanesti cu 
pestl, raci si chiscarl. 

Al-GhicaT, Taz, pe Havirna, de 
49 hect, 97 ar. intindere, pe 
cursul Baseulul, cu pestl si racT 
mulp si frumosi. 

Cal-Alb, Taz, pe Hidestii- 
MarT, de 45 hect., 50 ar. intin- 
dere, pe cursul Baseulul. 

Flondora, iaz, pe Flondora 
de 42 hect., 97 ar. intindere, 
pe cursul Volova^uluT, cu pest!, 
racT si chiscarl. 

Al-TurculuT, Taz, pe Darabani 
de 41 hect., 50 ar. intindere, 
format pe cursul Iesancal. 

Al-Racilor, Taz, pe Vorniceni 
de 35 hect., 81 ar. intindere, pe 
cursul Ibanesel, cu pest!, rac! 
si chiscan. 

Al-CiolaculuT, iaz, pe Adasaui, 
de 31 hect., 40 ar. intindere, 
pe cursul Volova^uluT, 

Al-Falcienilor, Taz pe Corlateni, 
de 28 hect., 64 ar. intindere, 
pe Putreda, cu pestl si racT. 

Al-AxintoaeT,Taz, pe HudestiT- 
MarT, de 27 hect., 20 ar. in- 
tindere, pe piriul Baseul, cu 
racT si pesti. 



Al-Borce!,!az, pe Vladeni, de 
25 hect, 80 ar. intindere, cu 
pest!, racT si chiscan. 

Al-PodrigaT, Iaz, pe Dragusani 
de 22 hect., 25 ar. intindere, 
pe cursul Podrigal, cu pest! si 
racT. 

Al-MileancaT,!az,pe Darabani, 
de 21 hect., 49 ar. intindere, 
pe Esanca. 

Al-DraguleT, Taz, pe Ibaneasa 
cu 21 hect., 9 ar. intindere, 
avind pestl si racT. 

Solul. In acest judef, par- 
tea cimpeana, in totalitate, este 
de calitate buna si fertila, afara 
de putinele parti ce sunt mai 
proaste, din cauza ponoarelor 
si a saraturilor. In compozitia 
pamintulu! bin, pe linga ele- 
mentele organice, intra ca parti 
principale : nisipul si lutul ; iar 
varul este asa de rar si in asa 
mica cantitate ca. mai nicT se ob- 
serva. Nisipul ori lutul nicaiurl 
nu predomneste, dar intra in 
compozi^iune in diferite locurT, 
cu felurite proportiunT ; de aceea 
unelepamintur! sunt usoare, mo! 
si uscacioase, avind nisip in ma! 
mare citime; altele grele, vir- 
toase si umede, avind lut in 
maT mare citime. Parole slabe 
se gasesc pe culmile si parte 
din coastele dealurilor, din va- 
lea Siretulu! despre cimp, a- 
vind aic! table de nisip, aicT 
de prund; pe regiunile padu- 
roase, goiite in totul de codri, 
numite chiar locuri padurene ; 
iar parole cele sterile pe unele 
micT locurT de pe malurile Pru- 
tuIuT si ale SiretuluT, acoperite 
in totul cu nisip, or! cu prund. 

Aplicarea mareT maioritatl a 
populatiunel, fiind la agricul- 
ture si viticultura, in care pa- 
mintul ocupa rolil principal, 
este natural ca cit se face mai 
multa intrebuin^are de dinsul, 
cu atit devine maT cautat si cu 
atit pre^ul se urea. Asa acuma 



Hosted by 



Google 



DOROIIOIUL (JUDEJ) 



203 



DOROHOIUL QUDEf) 



pre^ul unei falci loc de arat, si 
al cele! de fina| este de 20 — 
60 lei posesia anuala si de 200 
— 400 in proprietate ; a locuri- 
lor de pasunat (imas) este 1 2 — 25 
lei in posesie si 180 — 300 in 
proprietate; iar al locului cu 
padure in exploatare este de 
200 — 300 lei falcea si care varia- 
za in raport cu marimea, cali- 
tatea, esen^a arborilor si a loca- 
lise!. 

Clima este temperata si sa- 
natoasa in general, dar inclinata 
spre raceala, fiind-ca Carpa^ii 
Bucovinei sunt la o mica dis- 
tan^a. Temperatura este adesea 
variata, asa: vara se intimpla 
calduri une-ori pana la arsita, 
dupa car! vine ploaia cu ful- 
gere si trasnete, aducind atita 
raceala, ca unele plante sufar, 
iar oamenil trebue sa recurga la 
imbracaminte groasa. Iarna gerul 
inghia^a tot ; riurile si piraiele 
devin un pod solid de trecere 
a ori-ce greuta^I. Seceta si sloata 
sunt foarte ne regulate, mlocuin- 
du-se pe neasteptate una pe alta. 
Aceste repezi schimbar! se ob- 
serva ma! cu seamadeJaimputi- 
narea padurilor. Pe cit in ori-ce 
an vintul Criva^, aduce spori- 
rea racelei, pe atit vintul ves- 
tic aduce sporirea caldurei. 

Productele ale acestui ju- 
de\ sunt produsele ma! mul- 
tor ramuri ale economie! rus- 
tice, intre carl mai principale 
agricultura si cresterea vitelor, a- 
poi horticultura si vinicultura, 
apicultura, sericicultura, pisci- 
cultura, silvicultura si pietra- 
riile. 

Agricultura ce se cauta cu 
destula grija in vechime, se fa- 
cea in propor^iune restrinsa, 
in terenun alese pentru aceasta. 
De la epoca lipsei ivita in unele 
state ale Europe!, devenind ce- 
realele in pre^uri foarte urcate, 
cultivatorii, ademenip de cistig, 



au inceput a spori cu repezi- 
ciune lucrarea agriculture! in de- 
triments crestere! vitelor. Cu asa 
mod agricultura lua o intinsa 
desvoltare, in cit az! ocupa" locul 
intiiu in producpunea acestu! 
jude$. Spre asigurarea folosin- 
{ei, bunii cultivator! introdusera 
analiz&r! sistematice pentru se- 
min^e, aratur! si ingr&sarea Io- 
curilor stocite, intrebuinpnd u- 
nelte si masine agricole perfec- 
fionate. 

Intre mari! proprietari si cul- 
tivator! ce s'au distins prin a- 
plicarea si impulsia data lasis- 
temul ma! raponabil de exploa- 
tare, se pot privi : Prinpil Alex. 
Cost. Moruzzi pe Zvoristea ; A- 
dam Haretu pe Vaculesti ; loan 
Docan pe Dimacheni ; Const. 
Terenti pe Broscaup ; N. V. 
Pilat pe Miorcani si Hanesti ; 
Alex. Vasescu pe Co^usca; An- 
ton Goilav pe Havirna ; Mih. 
Misolu pe Mileanca; IosifUhri- 
novski pe Dersca si Vlasinesti. 

Pe linga acestea, improprieta- 
rirea clacasilor saten!, facuta 
in baza lege! din 1864, spori 
mult la dezvoltarea agricolS, a- 
plicindu-se mare parte dintr'in- 
si! serios la lucrarea cimpurilor 
lor. 

Cre§terea vitelor cam lasata 
la o parte un sir de an!, de- 
cazu din locul ce ocupa o- 
dinioara; dar in timpurile ma* 
noua, inteligen^a bunilor culti- 
vator!, au redesteptat-o si i-au 
dat multa desvoltare prin buna 
crestere si intrepnerea anima- 
lelor si prin ameliorarea raselor- 
Prin^ul A. C. Moruzzi, Gene- 
ralul Iordache La^escu Boldur, 
Logofatul Anastasie Basota, Pos- 
telnicul Aiecu Ventura, Stroici, 
Misolu si Gherghel, mari! cul- 
tivator! Terenti, Goilav, Ha- 
retu, Uhrinovski si alp!, au 
pus staruin^a si cheltuialS in 
efectuarea amelior&re!. Pentru 



rasa bovine, s'au adus taur! 
si vac!, somrf alese si convena- 
bile {&re! noastre, din 5j>vi$era, 
Olanda si Anglia, car! puse in 
contact cu vechea rasa bucsana" 
din localitate, au dat rezultate 
bune. Pentru rasa ovinS. se aduse 
berbec! si o! de Spania, Crimeia 
si Transilvania, carl puse in con- 
tact cu vechile rase locale: \i- 
ga!, stogomane si {urcane, au 
dat frumoase soiun. 

Pentru rasa cavalini au adus 
armasar! arab! si englej!; !epe 
angleze, austriace si ruse, care 
puse in contact cu vechea rasS. 
locals au dat so!ur! cu bune 
calit^p de t&rie, de talie si ca- 
racter, lesne deprinz&toare in 
aplicarea ce li se face. Pentru 
rasa porcinS. au adus ger! si 
scroafe, din Anglia, Polonia, 
Ungaria si Rusia, soiurile cele 
ma! alese, car! puse in contact 
ca rasa locals crea^a* si bleag&, 
au dat exemplare minunate. 

In anul 1 890 au fost vite in in- 
treg judepil Dorohoiu : Vite mar! 
cornute 54200, o! 108036, capre 

409, ca! 1 1 133) P OI *ci 24954* 

Horticultura si Vinictdtura. 
Cele ma! renumite vi! si po- 
meturi sunt la: Braesti, Copisca, 
Darabani, Dersca, DimScheni, 
Dorohoiu, Hantesti, Hiliseu, Hu- 
desti, Mih^ileni, Mileanca, Mitoc, 
Pomirla si Zvoristea. 

Sericicultura. In anul 1888 — 
89, s'au aflatin jude^73i9 stup! 
si anume : 

1 121 in plasa Baseul, 

1590 in plasa Berhometele, 

597 in plasa Cosula, 
141 6 in plasa Herfa, 
1522 in plasa Prutul-de-Jos, 
1073 in plasa Prutul-de-Sus. 
Produc^iunea mineralelor es- 
te marginita" numa! in piatr£, 
grezia, calcaricS, silicioasa" si 
gipevasa, ce se g£seste in 
diferite p5r^! pe unele mo- 
si!, dar ma! principale sunt : 



Hosted by 



Google 



DOROHOIUL (JUDE'f) 



204 



DOROHOIUL (JUDET) 



Cariera de pe Tirn&uca, unde 
din mSrimea blocurilor stin- 
coase, se estrage piatra grezia 
pentru construe^! si ornamen- 
tSri, in diferite marimL De a- 
semenea o mul^ime de bolovani 
de pieatra calcarica ce da buna 
calitate si mare cantitate de 
var. 

Cariera de pe Iv&ncau^i, din 
care odinioara se estragea gips 
in catime insemnata, bucati de 
talia in diferite marimT, pentru 
ornamente si alte trebuin^e la 
cladin. 

Industria. Pe linga fabricile 
de rachiu (velni^e) si de fa- 
ina (morl), mai sunt mici a- 
teliere de : olarie, sapunarie, 
luminarie, dubalarie, blanarie, 
croitorie, ciubotarie, fterarie, 
stolerie, etc. prin tirgurl ; iar 
dulgheria, butnaria, rotaria, co- 
jocaria si fieraria prin sate ; 
multe din feme! se ocupa si cu 
{esaturi de stergare, pinzeturi 
bune, sumane, i^ari si briie 
frumoase ; apoi laicere si scoar- 
{e, alese dup& felurite mode- 
le. Ramura {esaturilor din ur- 
ma, in un timp incepu a lua 
o frumoasa dezvoltare, prin sta- 
ruin^a si aplicarea mat multor 
proprietarese man. 

Fabricile ma! principale e- 
xistente sunt : 

Moara mecanica din Dorohoiu, 
a d-lor Hie Herscu Zoller si Com- 
pania, zidire mare si incapa- 
toare, cu toate atenansele nece- 
sare, bine formate, masinariapa- 
tentat£ complecta, dupa eel mai 
nou sistem perfec^ionat — loco- 
mobile cu putere de 180 ca! ) 
care aplicind-o la 120 puteri, 
macina pe fie-care s&ptamina 
iooo mier^e, sau 2155 hectol. 
griu in f&inii pana la cea mat 
fln& calitate, intrebuin^ind 100 
stinj. cubic! de lemne la foe. 
Are 9 valuri de la gros la fin 
si 4 pietre franceze pentru griu si 



una pentru papusoi, plus 2 pie- 
tre pentru zibruit. 

Tot stabilimentul asa cum sa 
g&seste asta-zi in starea lucra- 
toare insumeaza un capital de 
peste 500.000 lei. 

Moara mecanica din Mih&ileni 
a erezilor reposatului S. Schle- 
singer si Moara mecanic& de 
pe Radau^i a D-lor fra^i loan 
si Gheorghe N. Pilat, ambele 
cu zidurl si atenanse necesare 
bune, dar cu mult mai mici si 
inferioare in organizm si masi- 
narie, asa : cea d'intiia are lo- 
comobila cu putere de 40 cai 
si cea a doua cu putere de 24 
cat, cu valuri si pietre in rapor- 
tul incapereT si a puterei mo- 
trice, in cit cea din urma ma- 
cina 400 mler£e, sau 862 hecto- 
Utri griu pe saptamina in faina 
picla si calitate fina cu 10 stinj, 
cubic! lemne. 

Moara deapa de la Tatara- 
seni a D-lor Iaucu si Mate! fra- 
til Rosetti si moara de apa de 
pe Stubeieni a D-lui Kogalni- 
ceanu, ambele la iazurile de pe 
cursul Baseului, bine construite 
dupa sistemul eel mai perfect ac- 
tual cu pietreie si valurile in 
raport cu marimea construc^iu- 
neT; cea d'intiia cu 4 pietre si 
2 valuri pentru griu, macinind 
400 mier^e sau 862 kilolitri, 
griu in faina picla pe an, — si 
una piatrS pentru papusoi ce 
macina la 1200 mier^e, sau 
2586 kilolitri, iar cea de a doua 
cu 2 pietre, I val pentru griu 
macinind 2500 mlerte in faina 
picla si 1 piatra pentru maci- 
nat papusoi, macinind 9500 mier- 
^e pe an. 

Dubalaria din Dorohoiu si 
dubalaria din Mihaileni, in carl 
se lucreaza piele de vite man, 
dupa vechiul sistem; cea intiia 
400 — 600 pe an si cea de a 
doua 200 — 450 pe an, intre- 
buinfate in {ar&. 



Velnita de pe Hudesti, cu in- 
caperile necesare de zid bine 
facute, masinaria de aburi sis- 
tematica, care poate produce 
in 24 ore citimea de spirt in 
tarie de 32 grade Wagner, 
la temperatura de 14 gr. Rea- 
mur, din griu, — are local de 
a pune la ingrasat pana la 500 
boT. Velnita de pe Ibanesti, vel- 
nita de pe Zvoriste, velnita de 
pe Virful-CimpuluT, velnita de 
pe Tureatca, velnita de pe Tir- 
nauca, velnita de pe Dersca si 
velnita de pe Hantesti, toate cu 
incaperile necesare, masinariile 
de aburi si grajdun pentru in- 
grasatul boilor, bine formate, 
dar una de cit alta mat mica 
si inferioara m produc^ia de 
spirt, m ce priveste, de cit a- 
cea de pe Hudesti. 

Fabricele acestea de si pro- 
duc lunar pana la 209 V2 ve- 
dre sau 318570 litrur! spirt, 
dupa tabloul statistic din 1882, 
dar nu ati nict una vr'o ma- 
sina de rafinat. 

Comnnicafta. Drumurile sose- 
luite sunt prea putine in acest 
jude£ si cea mai mare parte sunt 
in starea lor.naturala. 

Cele mai principale drumur! 
in 1889 au fost : 

Mihaileni-Botosani, incepind 
de la hotarul Bucovinei ; treca- 
toarea Mihaileni-Sinauti, par- 
cura tirgul acesta, trece in jos 
pe la: Talpa, Virful-Cimpului 
si prin Bucecea, se ducelaBo- 
tosani. Acesta este eel mai bun, 
de si este eel mai vechiu so- 
seluit, — din timpul lui Mih. Gr. 
Sturdza-Voda, fund cale na^io- 
nala. 

Mihaileni-Dorohoiu, incepator 
de la drumul sus aratat, din 
direc^ia satului Piriul-Negru, a- 
puca spre N. pe din jos de 
acest sat, peste dealul Derscai, 
pe la Podul-Loznei, prin pa- 
durea de pe Buhaiu si prin a- 



Hosted by 



Google 



DOROIIOIUL (JUDET) 



205 



DOROIIOIUL (JUDEf) 



cest sat se duce la Dorohoiu. 
Acesta este soseluit fund cale 
jude^eana. Se intre^ine binisor. 

Mihaileni-Her^a, incepator din 
laturea nordica a tirgului acesta, 
trece pe la Tureatca, Culiceni, 
Fundoaia si prin Tirnauca se 
duce la Her^a. 

Mihaileni-Mamorni^a, incepa- 
tor de la drumul sis aratat de 
pe Tureatca, pe la Mihoreni, 
Mogosesti, Buda si pe la Go- 
dinesti ori pe la Lucavita, se 
duce la Mamornifa 

Mamornita - Herta, incepator 
din hotarui Bucovinei de la tre- 
catoarea Mamornita-Tureni, par- 
cura tirgul acesta, trece pe la 
Hirbova si Cotul-Sanihail se duce 
la Plerta. Acesta este cale ju- 
detiana. 

Mamornita-Darabani, incepa- 
tor de la drumul sus aratat, 
din directia satulu! Molnita, pe 
drumul ce duce la trecatoarea 
Molni^a-Noua-Sulita si prin sa- 
tele: Molnita, Filipesti si Orof- 
teana, pe la Baranca-Hudestilor 
la Darabani. Este si una din 
liniile mai principale pentru 
transporturile din plasile: Ba- 
seu, Prutul-de-Sus si Prutul-de- 
Jos. 

Herta-Darabani, incepator din 
marginea E.-N. a. tirgului, pe 
linga satul Movila, pe laturea 
piriuiui Her^usca, pana in di- 
rectia satuluT Pilipauti, de unde 
urmeaza drumul Mamornita-Da- 
rabani. 

Her^a-Dorohoiu, incepator din 
marginea estica a tirgului pe 
valea Her£uscai, trece culmea 
dealuluT din laturea Nordica, 
apuca spre Ibanesti si prin a- 
cest sat se duce la Dorohoiu. 

Darabani-Radau^i, incepator 
din marginea Estica a Daraba 
nilor, merge prin satul Paltini- 
sul, pe linga Ivancauti, Horo- 
distea si Iznova^ul la Radau^i, 
prin carl trece pana la hotarui 



Basarabiel, la trecatoarea Ra- 
dauti-Lipcani. Este cale jude- 
£eana. 

Darabani-^tefanesti, incep&tor 
din drumul sus aratat de linga 
Fintina-Palarierulul, din matca 
Valel, si ia directia spre N.-E. 
de la sosea, trece piriul Esan- 
ca, pe podul de piatr£ a lui 
Moloeca, apuca muchea dealu- 
luf, pe de asupra satului Bivo- 
lul-La^escu si pe la Codreni, 
Ratosul-Soarec de pe Nichiteni, 
pe la Avrameui se duce la Ste- 
fanesti. 

Darabani - S&veni, incepator 
din soseaua Radau£ulu! sus a- 
ratata, mai de la deal de unde 
apuca drumul la Stefanesti, ia 
catre E. pe mosia Darabani, tre- 
ce valea si piriul Podriga, pe 
podul de piatra a lui Bals, pe 
la crisma Singurica de pe Con- 
^esti ; o ia la dreapta pe rato- 
sul de pe Mileanca si inainte 
pe deasupra Tatarasanilor, tot 
muchea dealului in jos la valea 
Podrigai, unde se trece acest 
piriu, pe sub mahalaua tirgului 
si intra in Saveni. 

Darabani-Dorohoiu, se poate 
merge sau pe drumul Saveniior, 
pana la crisma Singurica de pe 
Contesti, si alaturea cu ea tot 
inainte pe linga Girbeni, la va- 
lea Baseulul, unde se trece a- 
cest piriu pe lezetura si podul 
de ia iazul Ghicai de pe Havir- 
na si pe linga acest sat, pe la 
Liveni-Sofianu, pe linga Radiul 
Trestieni se duce la Dorohoiu; 
sau se ia directia prin margi- 
nea din sus a Darabanilor la 
satul Hudesti; apol prin acest 
sat si prin Lisna la radiul Tre- 
stienei, da in drumul sus ara- 
tat si merge la Dorohoiu. 

Darabani-Botosani, incepator 
din drumul Saveniior sus ara- 
tat, de la crisma Singurica, din 
dreptul satului Tatarasani, ia 
dreapta alaturi cu acest sat si 



trecind valea si piriul Baseu la 
satul Baling, apuca spre radiul 
Vornicenilor, la Podul-Stamatel, 
unde trece Jijia si pe mosia C&- 
lugareni, se duce la Botosani. 

Rad&u{i-S&veni, incep&tor din 
marginea S. a tirgului, c&tre 
Miorcani, se ia directia si de la 
Indiciu, se apuccl la dreapta 
drumul pe la Co^usca, Nichi- 
teni si Ichimeni, si merge la 
Saveni. 

Radaufi-$tef£nesti, luind dru- 
mul la Saveni, se continue tot 
in jos de la Indiciyl pentru Sa- 
veni, sus aratat, pe linga satul 
Miorcani, pe de asupra satului 
Ghereni-Tautul, pe linga Mitoc 
Liveni-Mitropoliel, si Boldisor, de 
unde trece in jud. Botosani si 
continue in jos cam paralel cu 
Prutul, la Stefanesti. 

Radau^i- Dorohoiu, incepator 
din marginea Sudica a tirgului, 
merge pe linga coserele stapi- 
nesti de pe aceasta mosie, prin 
satul Bivolul si Mileanca; apol 
pe la Girbeni si Havirna, la Li- 
veni-Sofianu se duce la Doro- 
hoiu. 

Radau^i-Botosani, se urmeaza 
drumul Dorohoiului p^ni dupa 
Mihaileni, apol se apuca dru- 
mul Darabani-Saveni, p£n<£ la 
Tatarasani si de acolo drumul 
Darabani - Botosani. 

Saveni-Stefanesti, trecind po- 
dul de peste Baseu, la margi- 
nea tirgului, se apucS indata. la 
Vlasinesti, de unde se trece la 
Hanesti si pe la ratosui Apos- 
tolulul de pe Brateni, trece in 
jud. Botosani si merge tot in 
jos la §tefanesti. 

Saveni-Botosani, de la podul 
de pe Baseu, se \ine drept ina- 
inte pe hotarui de pe Vlasinesti 
si Stiubeleni, prin satul Plopeni- 
Jianul, la Ungurenl-Romanului; 
apol pe la Sapoeni, in jud. Botosa- 
ni, se continua pan& la Boto- 
sani. 



Hosted by 



Google 



DOROHOIUL (JUDEJ) 



206 



DOROHOIUL (JUDEX) 



Saveni-Dorohoiu, cum se trece 
podul Baseulul, ia la dreapta 
direcfia in sus prin satele Chis- 
careni si Stubeieni; trece va- 
lea si pir£ul Ibaneasa si ala- 
turl cu satul Vorniceni si pe 
la marginea din sus a padurei 
Cordarenilor, trece Valea Pu- 
tredei; apoi pe linga. Catunelul- 
Cacaina, se coboara la Jijia, 
trece pe podul din marginea 
Broscau^ilor si prin acest sat 
merge la Dorohoiu. 

Saveni-Her^a, se merge pe 
drumul Dorohoiulul pana lara- 
tosul Cordarenilor, de aid apuca 
catra ratosul Liveni-Sofian, si 
alaturl cu acest ratos, tot in sus 
pe la ratosul Uriesulul, prin sa- 
tul Cristtnesti, padurea Dami- 
leni, Ibanesti, Her£a, p&na in 
drumul Her^a-Dorohoiu ; pe care 
apoi se merge la Her^a. 

Dorohoiii-Boto^ani, se merge 
pe drumul Leordei pana pe mo- 
sia Sauceni^a, din jos de Fin- 
tina Saraculul, de aid se ia la 
stinga catra radiul Ciobalael de 
pe Vaculesti, si in jos pe la ra- 
tosul Braestilor si acel al Cotir- 
gacilor, se coboarS in valea Ure- 
chioaei si trecind aici piraul 
Sihna, se urea la drumul Mihai- 
leni-Botosani, pe care se merge 
pina la tirgul Botosanl. 

Dorohoiu-Leorda, se urmeaza 
in jos din marginea tirgului pe 
deasupra satelor Sauceni^a si 
Vaculesti, prin satul BrSesti, pe 
deasupra Pr&stestilor, si a Do- 
linel, si pe valea Leordei, pana 
la drumul ferat Leorda - Doro- 
haiu. Este cale jude^eana. 

Dorohoiu-Virful-Cimpulul, de 
la drumul Leordei, din drep- 
tul Sauceni^el, se apuca la vale 
si prin acest sat se trece la deal 
prin padurea Goroveiu-V&culesti- 
Sauceni^a, pana ce iese la cimp ; 
se da in drumul Mihailenilor- 
Botosani si se continua pe acel 
drum. 



Trecatorile peste frontiera din 
acest jude£ in statele limitrofe, 
pe unde se fac exporturile si 
unde se afla birouri vamale 
sint: Mihaileni-Sinau^i, Mamor- 
ni^a-Tureni si Molni^a-Noua-Su- 
li^a, ca sucursala a Mamorni|ei, 
de curind deschisa pentru Bu- 
covina si Radau^i-Lipcani, pen- 
tru Basarabia. 

Populafia. Maioritatea nume- 
rical a populate! este formata de 
Romini; dupa. aceea vin Rusnacii, 
parte ramasl din timpurile vechi- 
lor razboaie ; iar parte venial ma! 
incoace din Galitia si Podolia ; a- 
poi sunt EvreiT. Pe linga ace?tia 
vinfiganildintimpurileinvechite 
venitlin ^ara, dar de laa lor eman- 
cipate se raresc, amestecindu-se 
printre Romini, catra cari se 
ma! adauga : Armeni, Greci, Li- 
povenl, Nemti, PolonezI, Ungurl, 
FrancezT $i alte na^iunl. Ro- 
mini!, Rusnacii, Tiganil, Arme- 
nil, Grecii si Lipovenil, se aplica 
in cea mai mare parte la agricul- 
ture si cre^terea vitelor iar minori- 
tateala: arte, meserii si comert. 
Ne-Romini! si mat ales Evreil, 
ocupa meseriile si toate ramu- 
rile de corner^. 

Numarul populatiel din acest 
jude^, dupa recensimintul fa- 
cut in 1885, se arata a fi cle 
45781 familil, impartite ast- 
fel: 5173 in pi. Ba§eul, 5877 
in pi. Berhometele, 3843, in pi. 
Cosula, 3623 in pi. Her^a, 5524 
in pi. Prutu-d.-j., 4871 in plasa 
Prutu-d.-s., 14500 in urbea Do- 
rohoiu, 1 1 80 in urbea Her^a, 
1260 in urbea Mihaileni, 20 in 
manastirea Goroveiu. 

Mi^carea populate!, dupa ta- 
blourile anulul 1889 pentru a- 
cest jude^, este aceasta: 

Casatorii 11 70; rural! 1059, 
1 1 00, din cari: ortodocsl ar- 
meni 1 , evrei 40 ; — si urban! 
70 din carl: ort. 45, evrei 25 ; si 
anume in Dorohoiu: ortod. 14, 



evrei 12. In Her^a: ort. 1 1, evrei 
11. In Mihaileni: ortodocsl 10, 
evrei 2. 

Na?terl 6361: rural! 5672, 
din cari: ortodoxl 5292, catol. 
1, armeni, 4, evrei 375. — Ur- 
ban! 689, din carl: ortod. 223, 
cat. 10, evrei 456 si anume: in 
Dorohoiu, ort. 154, cat. 1, evrei 
229 ; in Herta, ort. 27, evrei 27 ; 
in Mihaileni, ortod. 42, catol. 9 
evrei 129. 

MorfT 3822; rural! 3296, 
din cari: ortod. 3109, catolicl 
6, arm. 3, evrei 172, — Urban! 
526, din carl: ortod. 263, cat. 
5. evrei 258 $i anume : in Doro- 
hoiu, ort. 186, evrei 147. In 
Her^a: ort. 25, cat. 1, evrei 52; 
In Mihaileni: ort. 52, cat. 4, 
evrei 59. 

Populafia, dupa statistica for- 
mata cu ocasia recensimintulul 
in anul 1890, este urmatoa- 
rea: 

Dupa sex: 62815 barba^I si 
56091 feme!, total 11 8996 su- 
flete, traitoare in comunele ru- 
rale; si 7872 barbatj, 8270 fe- 
me!, total 16 142 suflete, traitoare 
in comunele urbane. 

In total, populatiunea jude- 
{ulul este de 135048 suflete. 

Dupa starea civila, populati- 
unea rurala se imparte astfel : 

Necasatori^I 62821; casato- 
ritl 49942; vaduvl 5999; di- 
vor^I 144. 

In privin^a instruc|iunei : 7857 
stiu carte; 11 1049 nu stiu. 

• In privin^a cultulul: 1 10879 
ortodoxl; 539 catolicl; 20 pro- 
testantl; 188 grigorienl; 53 li- 
povenl; 7227 mozaicl. 

Dupa nationality!: 1 10699 
Romini; 7226Izraelip; 1 1 1 RusI; 
53 LipovenI; 168 Armeni; 7 
Greci; 589 Nemflf; 26 PolonI; 
7 Unguri. 

Dupa starea civila, popula- 
tiunea urbana din toate tirgu- 
rile: necasatorrp 9796; casato- 



Hosted by 



Google 



DOROHOIUL (J UDE T) 



207 



DOROHOIUL G^ DE T) 



ritT 5645; vaduvi 666; divor- 

W 35- 

In privin^a instructiunii: 3253 
stiu carte; 12889 nu stiu. 

In privinta cultului: 6425 
ortodoxi; 678 catolici; 17 pro- 
testanflf; n grigoriem; 30 lipo- 
veni ; 897 1 mozaici. 

Dupa nationalitati : 6075 Ro- 
minl; 8981 Izraelitf ; 312 Ru^i; 
30 Lipoveni; 17 Armeni; 19 
Greci; 707 Nemfi; 1 Italian. 

Bisericile sunt in sarcinaco- 
munelor, afara de prea purine 
pe seama proprietarilor pentru 
intretinerea serviciului si con- 
servarea edificiului. 

Din zisele ca'ize multe sunt 
in stare deteriorata si unele 
cazute in ruina. 

Conducerea clerului din in- 
tregul jude£, ce depinde de 
Chiriarhia Mitropolitulut de Iasi, 
se face de Protoereu, cu rese- 
dinta in Dorohoiu, capitala ju- 
de^ului, ajutat de 6 sub-proto- 
erei', cite unul de fie-care plasa 
cu resedin^a in : Darabani, Mi- 
haileni, Pomirla, Saveni, Tirnau- 
ca si Vaculesti. 

BisericT, actualmente, sunt 159 
incluziv manastirea Goroveiu,din 
can: 12 inchise prin reaua lor 
stare ; 23 vacante prin lipsa lor 
de preo^i si restul 124 oficiante. 
Personalul clerical este de : 1 
Arhimandrit la ma.na.st. Goro- 
veiu ; 1 protoereu ; 1 20 preoti ; 
4 diaconi; 211 cintaretT si 136 
palamarT, in carl se cuprind si 
calugariT de la manastirea Go- 
roveiu. 

Manastiri in acest jude^ au 
fost numai doua, adica. : Goroveiti 
si Mogosesti, ambele pentru bar- 
ba^i. 

Scoala. Hatmanul Anastasie 
Basota la 1838, infiin^a si in- 
tretinu, pe mosia sa Pomirla, 
scoala pentru sateni, care in 
curind deveni populata de copii. 

Marele Logofat Theodor Bals 



la [84i,infiin£a si intre^inu, pe 
mosia sa Darabani, o scoala 
unde copiii din localitate si de 
pe aiurea, inva^au carte. 

NicolaT Cristescu, originar din 
urba Roman la 1847 infiin^ase cu 
restrinsele sale mijloace, in tir- 
gul Mihaileni, intiia scoala sis- 
tematica. Spre asigurarea eT, 
dadu o casa noua bine zidita 
si incapatoare, cu expresa con- 
di^iune prin actul de danie: 
A nu se intrebuin^a vre o data 
la alta destina^ie, de cat nu- 
mai pentru local de scoala. 
Pentru inlesnirea tinerimei ne- 
voesa, de a se folosi de aceasta 
institutie, a hotarit mosiea sa 
Sinauti-Grigorcei, prin actul din 
15 Aprilie, legalizat de Curtea 
intariturilor din Iasi la 25 Aprilie 
sipiblicatin «Monitorul Oficial» 
No. 104, din 1862, cuprinzator: 
« In puterea legei (§ 1,258,1,262, 
1,272 Cod. Civ. Calim.) si in 
consecin^a dorin^elor mele, de 
a contribui la inflorirea si spo- 
rirea t scoalelor nationale, Eii 
tree in favorul Ministerului de 
Culte si Instruc^iune, toate drep- 
turile ce le am pentru partea 
din mosia Sinau^nf din acest 
judef (Dorohoiu), cumparata. cu 
actul formal de la D. Vasile 
Grigorcea din Bucovina. Mi- 
nistrul in drepturile mele, va 
trage in folosul scoalelor, a- 
ratata parte de mosie si on 
ce va mai rezulta din acele 
dreptun. Doresc ca venitul a- 
cestui fond sa se intrebuin^eze 
pentru intretinerea si inlesnirea 
elevilor saraci, ce frequenteaza 
scoala din Mihaileni, a careia 
incepere li-am dat tot eu». 

Pentru acest fond a urmat 
proces din care a rezultat 
un capital pecuniar de 1,210 
galbeni (14,510 let), care in 
conformitatea legei comunale 
din 1864, Ministerul de In- 
terne, cu oficia No. 6366, din 



17 Aprilie 1875, a dat acest 1 
ban! in dispozi^ia primaries lo- 
cale, care acum a sporit acest 
fond; si din venitul de 2,000 
de let anual, se inlesnesc elevtf sa- 
raci din Mihaileni, spre a putea 
urma cursul la $coala Cristescu, 
dindu-se si burse acelor ce se 
disting, spre a-st urma cursul 
la Gimnaziu, iar prisosul se ca- 
pitalizeaza. 

Generalul Iordache Costache 
La^escu-Boldir, la 1853, dis- 
pune infiintarea si intretinerea 
pe mosia sa Hude^tii, a uneT 
scoale .cu 4 clase si de muzica 
vocala eclesiastica; lasind a 
se cladi incaperile si dind 300 
galb. anual, pentru spesele de 
intre^inere. 

In decursul timpului, prin apli- 
carea Regulamentuluf Organic 
de la 1834 incoace, a dispozi^ii- 
lor legei din 1864, ce declara 
Instruc^ia Piblica libera, obliga- 
torie si gratuita si prin stimu- 
lentele Guvernului, scoalele se 
inmul^ira asa, ca acum in acest 
jude£, sunt : 49 scoll rurale pri- 
mare, cu ati^ia inva^atort si cu 
3,009 elevi de ambele sexe, 
adica: 45 scolt pentru baie^t si 
4 scolt pentru fete, toate in- 
tre^inute de comune si sub- 
venfionate de Stat. 

In comunele urbane sunt: 6 
scoli primare cu 10 profesorl 
si 486 elevi de ambele sexe ; 
adica 3 pentru baie^I si 3 pentru 
fete, intre^inute cu spesele comu- 
nelor si ale Statulul. 

Un gimnaziu real In urbea 
Dorohoiu pentru 4 clase, cu 8 
profesori si 49 elevi. 

Un liceu clasic de 8 clase in 
satul Pomirla, departe o oara 
cu trasura de la Dorohoiu, nu- 
mit Institutul Anastasie Ba- 
sota. Acest institut, infiin^at la 
1869, dupa testam. raposatulul 
Logofat Anastasie Basota, tran- 
scris de trib. Dorohoiu, sub 



Hosted by 



Google 



DOROHOIUL (JVDEJ) 



203 



DOROHOIUL (JUDE'J') 



No. 55 ; este condus de un 
director, dup£ programul Mi- 
nisterului si prescrierile testa- 
mentului ; are : 1 4 profesorif , 40 
elevl intern! si 30 externi. In- 
stala^ia lui este in vechea curte 
a raposatului fondator, la care 
s'auad&ugit incaperile necesare; 
inzestrat cu mobilier pentru 
scoala si internat. Pozi^ia lo- 
calitateT este placut&, cu veden 
intinse; aerul e curat si are 
gradini cu arbori fructifer! si 
legume imprejur. Intre^inera se 
face cu jumatatea venitului fon- 
durilor lasate de raposat, din 
care adesea rezulta bune econo- 
mic 

DouS scoli profesionale in Do- 
rohoiu : una pentru croitorie si 
una pentru ciubotarie, avind 
inv&taton maistri absolvent din 
scoalele respective din Iasi. 

Serviciul sanitar. Spitalele 
sunt in Rominia de lung timp 
infiin^ate, pe linga unele mana- 
stiri si biserici in numar restrins ; 
darprin progresele urmate s'au 
sporit numarul acestor stabili- 
mente bine-facatoare suferinzilor 
s&rmani, in cit acum fie-care 
jude£ are cite-va in diferite 
locality. 

De si in acest jude£ exista 
2 manastin: Goroveiu si Mo- 
gosesti, dar in actele celei in- 
tiiu nu se g&seste vr'o lamu- 
rire c'a existat linga ea asa 
institut, ci numai o bolnita 
sirapla pentru ingrijirea alie- 
nator spre vindecare prin pos- 
tire si multe rugaciuni la Sf. 
loan Botezatorul, a carui icoana 
facatoare de minuni, se afla in 
biserica manastirei. Iar in actele 
celei a doua, de si se g&sesc 
dispunerile fondatorului pentru 
Intre^inerea unei bolni^e (spital), 
dar n'apucar& a se forma cit 
a existat man&stirea. 

Ast-fel jude^ul acesta ramase 
lipsit de asemenea folositoare 



institute. Dar la 1850, dupa 
st&ruin£ele urmate, Epitropia 
Spitalelor Sf. Spiridon din Iasi, 
cu venitul a 3000 galbeni lasap 
de reposata venerabila Catinca 
Ghica, pentru a se face spital 
in tirgul Her^a, a dispus in- 
fiin^area unui asemenea stabili- 
ment cu 10 crivate, in zisa 
urbe. 

Epitropia Sf. Spiridon, ne- 
putind sus^ine in Herta un 
spital cu venitul fondului Ghi- 
cuiesti, il desfiin^a la I-iti Iuliu 
1858 si lipi si acele 10 crivate 
la spitalul din orasul Botosani 
unde func^ioneaza si azif; iar 
jude^ul Dorohoiu remasa eara 
fara un stabiiiment de cautarea 
bolnavilor. 

In decursul timpuluise infiin- 
{ara 4 spitale. 

In orasul Dorohoiu se afla 
un spital sistematic. 

Alt spital se afla in Tir- 
nauca, infiin^at dupa disposi- 
{iunele filantropice ale rapo- 
satei Maria Potlog, proprietara 
mosiei Tirn&uca, luate prin tes- 
tamentul din 6 Noembrie t 838, 
legalizat de Divanul Intarituri- 
lor de la I-iu Martie 1858, sub 
No. 686; prin testament ea 
lasa ereditar pe Alecu Sturdza, 
fiul marelui Visternic Alexan- 
dru Sturdza, il obliga pe sine 
si urmasii sai prin art. 4 al 
zisului testament, de a infnn^a 
un spital in satul Tirnauca 
sub titlul : Spitalul familiei Pot- 
log. Incaperile lui sunt de zid, 
Jing& biserica Sflntul Dimitrie 
si are 12 crivate pentru boi- 
navi. 

Spitalul din Mihaileni, s'a in- 
fiinjat la I-iu Maiu 1878. Spitalul 
acesta cu 12 crivate, sub con- 
ducerea medicului de oras, cu 
personalul necesar serviciuluT, 
are dap anuai spre intre^ine- 
re: 1200 lei de la urbea Mi- 
haileni ; 1400 de la casa jude- 



{ulul si 2400 de la comunele 
pi. Berhometele ; in termen me- 
diu primeste in cura sa 130 
barbapf si 62 femei in 1885. 

Spitalul din Saveni, a atras 
multabinecuvintare cu formarea 
lui, in localita^ile aceste depar- 
tate de resedin^a jud. si a on- 
ce centre cu institute sanitare. 
Acest spital este infiintat la 1 
August 1879, cu 12 odai si toate 
necesariile ; e condus de medicul 
arondismentulul, ajutat de me- 
dicul comunel Saveni, cu per- 
sonalul trebuincios serviciuluT, 
avind anual 7800 lei spre intre- 
tinere, dap de casa jude^eana. 
Au fost primiti in cura sa 152 
barbati si 60 femei, in 1895. 

Administrafia intregulul ju- 
det se facea in vechime de par- 
calabi si starosti, cu atributii 
multiple; de la un timp, de 
capitani cu atribjtii mai res- 
trinse; dar de sub Const. Ma- 
vrocordat-Voda de ispravnici, 
cite unul de jude£ si in unele 
cite doua, cu 2 boieri orinduip 
pentru procesele civile si impli- 
nirea darilor. Sub Regulamentul 
Organic, din 1834, se stabili cite 
un singur Ispravnic, cu atribu- 
pi curat administrative; iar 
dupa constitutia din anul 1866 
se face: in jude£ de Prefect cu 
concursul Comitetului Perma- 
nent, compus din 3 membri 
delegatT de consiliul judetean, 
format din 24 membri electivi 
si can, sub un Presedinte ales 
dinti'e dinsii, se intrunesc de 
doua on pe an, in sesiune or- 
dinara. 

Resedin^a plasilor este in ca- 
pitala fie-carei plasi, iar de la 
unirea plasilor, facuta in 1882 
luna Aprilie, resedin^ele sunt 
urbele: Her^a, pentru plasile 
Herta si Prutul-de-Sus ; Mihai- 
leni, pentru plasile Berhometele 
si Cosula; Saveni, pentru plasile 
Baseul si Prutul-dejos. 



Hosted by 



Google 



DOROHOIUL (JUDET) 



209 



DOROHOIUL (ORA?) 



Finance. In cursul anului fi- 
nanciar 1895 — 96, statul, pe 
seama sa, in acest jude{, per- 
cepu suma de 2357289 lei si 
plati pentru intre^inerea servi- 
ciilor eel privesc, suma de 
668265 lei; restul de 1688663 
il trase la Casieria Centrala. 

Jude^ul pe comptul case! sale 
percepu din veniturile ordina- 
re si extra-ordinare suma de 
231947 let; din veniturile dru- 
murilor suma de 52787 lei si 
facu pla^ile serviciilor ce-l pri- 
vesc, in suma de 201973 lei 
si in suma de 47454 lei pentru 
drumun. 

Comunele urbane pe comp- 
tul caselor lor percepura din 
veniturile ordinare suma de 
288410 lei; din veniturile dru- 
murilor, suma de 43345 lei si 
din care platindu-se cheltuelile 
a ramas un excedent de 3568 
lei. 

Comunele rurale pe comptul 
caselor lor percepura din veni- 
turile ordinare suma de 330384 
lei ; din veniturile drumurilor, 
suma de lei 66590, din carl pla- 
tindu-se cheltuelile budgetare ce 
le priveau, au dat inca un ex- 
cedent de 72977 lei. 

Marca acestui jude£ este un 
rac intins pe un scut, si incon- 
jurat cu insigniile suveranita- 
tei. 

Tradi^ia spune ca aceasta 
marca a provenit judetuluT, de 
la mul^imea, frumuse^ea si bu- 
nul gust al racilor ce se aria 
in Iezer si in alte ape ale ju- 
detuluT, iar maT cu osebire in 
acele de pe cursul BaseuluT. 

Capitala, sau resedin^a jude- 
tuluT, este acum urbea Dorohoiu, 
dar maT inainte a fost si in alte 
tirgurT ale jude^uluT. Din ve- 
chime resedin^a se afla in tir- 
gul Herta, de unde sub dom- 
nia luT loan Sandu Sturdza-Voda, 
s'a stramutat in Dorohoiu, unde 



a stat pana la 1837, c * n d * n 
Domnia luT Mihail Grigore Stur- 
dza-Voda, s'a stramutat in urbea 
Mihaileni, unde a stat pana la 
1850; iar in domnia luT Gri- 
gore Alexandru Ghica-Voda s'a 
readas in Dorohoiu. 

Teritoriul acestuT jude£ este 
impan:it dupa administratia luT 
in sase plasT si anume : Baseul, 
Berhometele, Cosula, Her^a, 
Prutul-de-Jos si Prutul-de-Sus. 
Aceasta impar^ire este facuta 
prin aplicarea regulamentuluT 
de la 1834; dar e cam nere- 
gulata si produce greutatf ; cacT 
pre cit unele plasT sunt micT 
pre atita altele sunt man. 

Comunele urbane din judej: 
sunt urmatoarele: Dorohoiu, in 
pi. Cosula; Her£a, in pi. Her^a 
si Mihaileni, in pi. Berhometele. 

Tirgurile din jude{ sunt: Da- 
rabani, in pi. Prutul-de-Jos ; Ma- 
morni^a, in pi. Her^a ; Radau^i, 
in pi. Prutul-de-Jos si Saveni, 
in pi. BaseuluT. 

Dorohoiul, ora§, si capitala jude- 
tuluT Dorohoiu, este unul din 
cele mai vechT orase ale £areT. 
Fonda^ia sa nu se arata prin acte 
sail istorie, cind si cum s'a facut, 
marginindu-se tradi^ia a ne spune 
ca este foarte vechiu. 

Stradele sunt indestulatoare 
pentru circulate, din carl maT 
principale, ceva maT regulate 
si soseluite sunt : GhifaloaeT, 
DoctoruluT, Resedin^eT, Telegra- 
fuluT, Broscau^ilor, TrestianeT ; 
pe linga can este si strada prin- 
cipals, ce-T cale jude^eana si 
intretae tirgul in lung delaba- 
riera Botosani la bariera Mihai- 
leni. Restul stradelor sunt in 
stare naturala si dupa cum in- 
timplarile le-au dat direc^iunea. 

Iluminatul stradelor se face 
de 260 finare cu lampe pentru 
petroleu. 

Popula^ia, este de 14500 locu- 



itorT, din can 7000 de diferite ri- 
turT si nafionalitaflf, intre caiT 
maioritatea este de Romlnf si 
7500 de nafiune sireligiune mo- 
zaica\ 

Dup& recensimintul din anul 
1890 sunt dup& sex: barba^T 
4637, feme! 4676, total 9313 ; 
dupa starea civila: necasato- 
rip 5848, casatori$T 3246, va- 
duvi 190, divor^ap 29, total 
9313; dupa instruc{iune : $tiu 
carte 1884, nu stiu 7429. 

Dupa cult: ortodoxT 4483, 
catolidf 448, protestan^T 17, gri- 
gorienT 1 1, lipovenT 22, mozaicT 
4432 ; dupa na^ionalita^T : Ro- 
mini 4152, Izraeii^T 4332, RusT 
312, LipovenT 22, ArmenT 17, 
Nemp 447, ItalienT 1. 

Ocupa^iile la carl se dedau 
locuitorh sunt: profesiunele li- 
bere; comer^ul in diferite ra- 
murT, industria in diferite spe- 
cialitap; iar la mare parte a- 
gricultura si cresterea vitelor. 

CrestiniT au doua BisericT cii 
4 preo^T, 1 diacon,4cintare{T si4 
palamari. Bisericile sunt: una 
mica cupatronul Adormirea Mai- 
ceT DomnuluT, facute din birne 
destejar, zidita de maT mul^T e- 
noriasT din aceasta mahala. In- 
scrip^ia s£pata deasupra useT, in 
lemn, pu^in descifrabila, arata 
ca este facuta m anul 1779, 
Aprilie 12, sub Domnul Const. 
Dimitrie Moruzzi-Voda\ 

Una mare, cu patronul Sf. Ni- 
colae, e si catedrala actuala ; 
zidita solid cu turn pe bolta 
principals. Inscrip^ia sapata in 
piatra din peretele de afara la 
usadeintrare — inlimba slavona, 
tradusa in romineste arata: 

cBlagovestivul si de Christos iubito- 
<rul, Io Stefan-Voevod, cu mila luY D- 
czeii, Domnul ^ret MoldoveY, fiu al lui 
< Bogdan-Voevod, am zidit acest tcmplu 
ecu patronul marelut lerarh si facator 
cde minunT NicolaT t si s'a savlrsit In a- 
«nul de la zidirea lumet 7003 [1494], 



69623. Marele Dicfionar Geografic. Vol. Ill, 



27 



Hosted by 



Google 



DOROHOIUL (ORA$) 



210 



DOROHOIUL (ORAS) 



«lunaOct. In 15 zile, iar DomnieY noas- 
<tre, al 30-le curg&tor». 

Ambele bisericl sunt mtre^i- 
nute de casa comunala a urbei 
Dorohoiu. Evreii au douS si- 
nagoge marl; zece scoll de ru- 
gaciunl; sase belferil pentru 
copiii mai marl de 10 anl; 8 
belferil pentru copiii mai mici, 
in can deprind limba si dog- 
mele religielmozaice. Evreii in- 
tre^in si un feredeu cu micvele 
de scaldare. Intre^inerea aces- 
tora se face din cotizatiile co- 
munita^el izraelite locale. 

In Dorohoiu se afla : resedinta 
Prefecture! si a Consiliulul Ju- 
demean, a Tribunalului si a Ju- 
decatoriel de ocol ; a Casie- 
riei Generate si a perceptiel de 
circumscrip^ie ; a corpului tec- 
nic; este scaunul Protoereulul, 
a Mediculul-Primar, a Consi- 
liului de Higiena si al Vete- 
rinarulul jude{ean;areun birou 
Telegrafo-Postal cu serviciu li- 
mitat pentru telegraf, un sta- 
biliment penitenciar. Administra- 
{iain cornunS se face de Primar, 
cu 2 ajutoare si cu concursul Con- 
siliului comunal si al persona- 
lului necesar de serviciu. Or- 
dinea publica se men^ine de: 
un poli^aiu cu 3 comisarl, 3 
sub-comisarl si 32 sergen^T cu 
seful lor. Apararea de incendiu 
o face trupa pompierilor de 12 
solda^I, condusl de un sergent- 
major, avind instrumentele tre- 
buincioase si un foisor de lemn 
inalt, pentru permanenta ob- 
servare. 

Sanatatea publica se lngri- 
jeste de: un medic comunal, 
cu doua moase titulare; un ve- 
terinar si un vaccinator co- 
munall; afara de persoanele de 
asemene profesiune cu libera 
practice. 

Ca stabiliment sanitar este 
un spital civil cu 60 crivate 
pentru b&rba{I si fern el. 



Scoli se afl<I: Un gimnaziu 
real cu 4 clase sub denumirea 
Grigorie-Alex-Ghica-Voda. Una 
scoala primara cu 4 clase pentru 
fete, unde se mva^a si felurite 
cusaturi, impletiturl si broderil. 
Doua mici scoale profesionale, 
una de croitorie si alta de 
ciubot&rie. Toate aceste intre- 
{inute de: Stat, Jude^: si co- 
muna. 

Un stabiliment de bal siste- 
matic. 

Stabilimente industriale si co- 
merciale sunt : o farmacia com- 
plecta; o tipografie bine asor- 
tata; o fabrica pentru apa-ga- 
zoasa ; o cofetarie si duice- 
^arie ; o moara mare de a- 
burl dupa eel mai noti si mat 
perfect sistem ; patru mori de 
cal, doua dubalarii de produc^ie 
ordinara ; o luminararie ; mai 
multe ateliere de: stolerie, ro- 
tarie, butnarie, caretasie, laca- 
tusarie, ferarie, hamurarie, tini- 
chigerie, caldar&rie, croitorie, ciu- 
botarie, blanarie, cojocarie etc. 
mai multe magazine de colo- 
niale, manufacturiale; bauturl 
spirtoase, depourl de fain aril, 
fer&ril, lemnaril etc. 

Alimentarea cu victualii, alte 
provizil si diferite obiecte nece- 
sare, se face zilnic: in piata 
resedintei, unde se aduna cu 
legume, laptaril, pasari, fructe 
si alte victuale; sept&minal, in 
pia^a vitelor, unde se aduna 
in fie-care Mar^I, ce-i ziua de 
tirg, obiecte de provizil, de 
furaj, de cherestea, produc^ii 
animale si felurite vite bune ; 
anual in sesul iarmaroculul de 
linga Jijia si Buhaiii, unde se 
face frumoasa adunare de la 
12 la 24 Iunie, de vite albe, 
cal, producte si industriale lo- 
cale, multa cantitate de ma- 
nufacture si diferite speciality! 
de pe la alte tirgurl. 

Alimentarea cu apa se face 



din fintini, cad cismeaua la care 
se aduce apa pe olane de la 
un bun izvor, nu da apa in 
cantitatea ce se credea. Apa 
in cele mai multe fintini este 
salcie ; purine au apa buna ; 
cea mai buna este aceia din si- 
potul lui Gheorge Ciornel; buna 
in calitate se mai poate avea 
de la sipotul de sub dealul 
Ezerulul, ce inlesneste facerea 
ape! gazoase. 

Esirele si intrarile tirgului se 
fac pe la barierile: Botosanilor, 
Ghiteloael, Mihaileni, Trestianei 
si Broscau^ilor. 

Inmormintarile se fac la 2 
cimitire crestine si 1 izraelit. 

Vitele de hrana si de munca 
a tirgovetilor, au pasunatul pe 
toloaca din jurul tirgului, ne 
supus acum la vr'o taxa. Aceasta 
toloaca data in vechime de 
Domnitor pentru trebuin|ele tir- 
govetilor, se asigura ca era cu 
mult mai mare de cit e acum, 
dar ca s'ar fi rasluit in diferite 
parti si nu s'ati putut urmari 
despresurarile, caci semnele de 
hotare fiind descriseprin hrisovul 
pastrat in Evanghelia furata din 
biserica, nu se mai stiu. 

De remarcat in Dorohoiu este 
Bis. sf. Nicolaie, facuta de Ste- 
fan-cel-Mare-Voevod, inainte de 
victoria repurtata asupra Polo- 
nilor, pe cimpurile Siretulul la 
Virful-Cimpulul si Ionaseni. De 
si a fost bogat inzestrata, cu 
odoare, pentru serviciul divin 
si cu avere pentru intretinere, 
inprejurarile si lacomia I-aii 
rapit averea si pre^ioasele in- 
zestrarl ctitoresti. Prin minune 
s'aii fost pastrat din odoare o 
Evanghelie, scrisa pe pergament 
si bine legata cu argint, in care 
era pusa copia formala, iar dupa 
al^il chiar originalul hrisovulul, 
de laDomnitorul fondator, pen- 
tru terenul tirgului s'al toloacel 
lui, dar si aceasta s'a furat cu 



Hosted by 



Google 



DOROHOIUL (OR AS) 



211 



DORUCHI-DERE 



alte lucruri din biserica in 1850. 
Vestminte Sacerdotale vechf 
n'are; cele actuale con^in un 
rind complect de stofa scumpa, 
pentru preot si diacon, date la 
1 8 19 de Ion Dimitrie Arbore, 
Doroftel Monahul si Elisabeta 
Monahia; aduse de la Moscva 
spre a lor pomenire, dupa in- 
scrip^ia greaca de pe ele. 

Catapiteazma bisericel este 
foarte veche. Pere^ii din laun- 
tru sunt zugravip cu chipurile 
sfin^ilor si tablouri din istoria 
sacra; iar din dreapta useT, in 
fa£a catre altar sunt portre- 
tele: Domnitorului Stefan -eel- 
Mare- Voevod, in haine luxoase 
(asemene celui de la biserica 
sf. Nicola! din Iasi); a soviet 
sale, Doamna Maria, si ale flilor 
luT: Bogdan si Petru Voevoz! 
si a nepotuluT saii Stefan. Ex- 
teriorul edificiulul in cea mat 
mare parte are peretii neten- 
cutyi, lucra^f din pieatra de 
Italia, cioplita si din cara- 
mizi man, din can parte zmal- 
tuite. In galerie doua rinduri, 
sunt lasate locun pentru chi- 
purile sfin^ilor, pe unde se spune 
c'au fost zugravite; de aseme- 
nea se afla si medalioane de te- 
racota zmal^uite galben si verde, 
cu diferite embleme pe ele, in 
relief. Biserica de si solid zi- 
dita, dar in decursul secole- 
lor si prin neingrijire, arata a- 
cum necesitate de a fi restaurata, 
in stilul sau primitiv, f&ra cea 
mai mica alterare, pastrindu- 
se formele vechi. 

Casele DomnestT, unde sta 
Domnitorul cind venea si unde 
era resedin^a Marelui Vornical 
Tare! de Sus, dupa spusa tradi- 
£iei se distruse prin miinl van- 
dalice si zidurile ce mai ramase 
si parte din fundamente de piea- 
tra se acoperira de pamint mult 
timp. La 1849, Iconomul Ionica 
din Botosani, stapinul unor case 



facute pe aceste locurl, punind 
la arat in gradina, plugul se opri 
in o piatra ; sco^indu-se aceasta, 
dadu de altele si asa sa gasi o 
cavitate zidita. Autoritatea lo- 
cala, in vederea vechelcredin^e, 
ca acolo ar fi comorl domnesti, 
rindui 6 slujitori, ca, cu locuitorii 
sateni, sub privigherea delegate 
luf prefectorial, sa faca sapaturi 
amauunre. La diferite adincimlse 
gasira: parti de pere^i, beciurl 
boitite si pavate, usi de piea- 
tra masiva, dar nici o inscrip- 
tie sau parpf de metal, ci numal 
o masa de marmora. Pfeatra ra- 
masa din ziduri parte s'a vindut,, 
parte s'a intrebuin^at la fonda- 
mentul actualei clopotni^e; iar 
masa de marmora s'a trimes 
la Muzeul de antichitapf din Iasi. 

Dorohoiul, stafie de dr. d.f., jud. 
Dorohoiu, pi. Berhometele, com. 
Dorohoiu, pe linia Leorda-Doro- 
hoiu, pusa in circulate la 15 
Dec, 1888. Se afla la 10 kil. 
de Vaculesti stafie finala. Inal- 
^imea d'asupra nivelului marit 
de i5o ,n -49. Venitul acestei sta^ii 
pe anul 1896 a fost de 3 5 1 6604 
lei, 77 bani. 

Dorohoiul (Lacul-). (VezI Ieze- 
rul sau Lacul-Dorohoiu). 

Dorojan, catun, in jud. Ialomi^a, 
pi. Ialomi£a-Balta, pendinte de 
comuna Cosimbesti. 

Dorostei, deal. (VezI Radiul, 
deal, com. Birles'ti, pi. Bahluiul, 
jud. Iasi). 

Dorostei, piriU, izvoraste de sub 
dealul Radiul, jud. Iasi, pi. 
Bahluiul, com. Birlesti ; formeaza 
iazurile : Buhusoaia si Dorostei 
si, dinjos de Erbiceni, se varsa 
in stinga riului Bahluiul. 

Doro^anilor (Valea-), vale, jud. 



Bacau, pi. Tazlaul-d.-j., com. 
Botesti, de pe teritoriul satulul 
Viforani, dintre dealurile Bo- 
mi$a si Nacovei. 

Doro^cani, sat, din com. Po- 
pesti, pi. Cirligatura, jud. Iasi, 
asezat pe dealul Doroscani. 
Acest sat s'astramutataicl cam 
pe la 1792, de la locul numit 
Dudaul, din cauza mlastinilor. 
Are o populate de 89 familif 
sau 451 locuitori; o biserica, 
facuta la 1785 de catraTeodor 
Bals, deservita de 1 preot, 1 
cintare{ si un eclesiarh. Satul 
se afla pe mosia Popesti. 

Numarul vitelor e de 891 ca- 
pete, din car! : 234 vite marl 
cornute, 31 cai, 543 01 si 83 ri- 
matorf. 

Doroscani, deal, pe culmea ca- 
ruia e situat satul Doroscani, 
com. Popesti, pi. Cirligatura, jud. 
Iasi. 

Doroscani, pirtti ; se formeaza 
din mijlocul satulul Doroscani, 
com. Popesti, pi. Cirligatura, jud. 
Iasi si se varsa in iazul Dudaul. 

Doroteului (Virful-), colind, In 
jud. Buzau, com. si cat. Laposul, 
in apropiere de muntele Fintina- 
Ho^ilor. 

Doruchi-Dere, vale mica, in 
jud. Tulcea, plasa Babadag pe 
teritoriul comunel Babadag ; 
se deschide din poalele sudice 
ale dealulul Iachni-Bair; se in- 
tinde spre S., in direc^ia de 
la N.-V. spre S.-E., brazdind 
partea centrala a plasel si a 
comunel; merge de-alungul poa- 
lelor de E. aledealulul Caragridi- 
Bair; taie drumul comunalBaba- 
dag-Slava-Cercheza, si, dupa 2 
kil., se deschide in valea pfrmlu! 
Babadag, pe stinga, linga ofasul 
Babadag. 



Hosted by 



Google 



DORULUI (DEALUL-) 



212 



DOSUL-CU-MORILE 



Dorului (Dealul-),deal,in jud. R. 
S&rat, plaiul Rimnicul, com. 
Buda; se desface din culmea 
C&tau^ului ; se intinde printre riul 
R.-SSrat si afluentul sau piriul 
Schitul, br&zdind partea de N. 
a comunei; este acoperit cu 
p&durT. 

Dorului (Vfrful-), virf de deal, 
in partea de N.-V. a com. Gor- 
netul-Cuib, pi. Podgoria, jud. 
Prahova. Este acoperit cu p&- 
dure. 

Dorului (Vlrful-), pise, la N. 
com. M&dulari,pl. Horezul, jud. 
Vilcea. 

Doseni, makala, in com. rur. 
Strlmtul, pi. Vailor, jud. Mehe- 
din{i. 

Dospine§ti, sat, alcom. Saucesti, 
jud. Bacau, pi. Bistri^a-d.-s., 
situat pe malul sting al Siretu- 
lul, la o departare de 6400 
m. de satul Saucesti. Sunt 30 
familie sau 123 suflete. Se nu- 
m&r2 : 5 caT, 142 vite cornute 
si 14 pore!. 

Dosul, sat, face parte din com. 
rur. Vl&desti, pi. Ocolul, jud. 
Vilcea. Este situat la V. de 
Vladesti. Are o populate de 
540 locuitori. Coptf in virsta 
descoalSsunt8s(5i b. 34f.).Prin 
centru e udat de riul Rimnicul 
si de la N. spre S. de Valea- 
Plutei, care se varsa aci in 
Rimnic. La N. si la S. e aco- 
perit de p&durile statuluT, iar 
prin centru sunt locurile arabile. 

Dosul, mahala, in jud. Mehe- 
din^i, pi. Motrul-d.-j. ; {ine de 
com. rur. Bresnifa. 

Dosul, mahala, din com. rur. Fo- 
lesti-d.-s., pi. Horezul, jud. Vil- 
cea. Are o populate scolarS de 



46 copil (22 b., 24 f.), din can 
urmeaz& 12 b&iepf. Cadeincen- 
trul comunei pe linia B&beni- 
Tirgul-Horezul. 

Dosul, deal, situat in partea 
de S. V. a cat. Cuibul, com. 
Gornetul-Cuib, plasa Podgoria, 
jud. Prahova. Este acoperit cu vii, 
livezi si izlaz. Si-a luat numirea 
dela pozi^iunea sa dosnica, ne- 
fiind in fa^a soarelu!. Pana la 
1866 a fost acoperit cu paduri 
seculare. 

Dosul, pddure particular^, supusa 
regimului silvic, aflata pe mosia 
Gradistea, com. Gradistea, plasa 
Olte^ul-d.-sus, jud. Vilcea. 

Dosul, pddure particular^, supusa 
regimului silvic, pendinte de 
com Calimanesti, plasa Cozia, 
jud. Vilcea. 

Dosul, trup de pddure a statu- 
luT, jud. Vilcea. Impreuna cu 
Muntele-Netedul si Magura-Al- 
bul, are 1625 hect. padure si for- 
meaz& p&diirea Costesti, situata 
in com. Costesti, plasa Horezul, 
impreuna cu trupurile Padina- 
Seaca, Alunul si Paraele. 

Dosul, vale, izvor&ste din partea 
de S.-E. a dealului Berivoaia, 
com. Gornetul-Cuib, pi. Podgo- 
ria, jud. Prahova, si se varsa 
in piriul S&ra£elul, tot in raionul 
com. Gornetul-Cuib. 

Dosul-Albiilor, pddure, jud. Ba- 
cau, plasa Tazl&ul-d.-j., in com. 
Barsanesti, proprietatea lui N. 
Brosteanu. Este populata de 
fagi si mesteacani. Are o intin- 
dere de 20 hect. si este supusa 
regimului silvic. 

Dosul-Ar§i{ei, munte, pe terito- 
rul mosiel Borca, in comuna 
M&deiul, jud. Suceava. 



Dosul -Babe§ului, pirtU, izvo- 
raste din muntii Bratocea; se 
uneste cu piriul Cheia si, impre- 
una, se varsa in riul Teleajenul, 
pe malul drept, pu^in mal jos 
de manastirea Cheia, in raionul 
com. Maneciul-Ungureni, plaiul 
Teleajeanul, jud. Prahova. 

Dosul-Beliei, pddure particular^, 
supusa regimului silvic inca din 
anul 1883, pe mosia Breaza, 
plaiul Prahova, jud. Prahova. 

Dosul-Bratiei,/w<2^r*?, supusa re- 
gimului silvic, comuna Albesti, 
plaiul Dimbovifa, jude^ul Mus- 
cel, in intindere de 500 hect. 
cu un masiv intrerupt si nere- 
gulat din cauza taerilor nere- 
gulate din trecut, avlnd ca e- 
sen^e principale : fag, plop si 
mesteacan. 

Se invecineste la N. cu pi- 
riul Secaturei, la S. cu padu- 
rea Strigoaia, la E. cu Albesti 
si la V. cu statul. 

Dosul-Calugarului, pddure a 
statului, in intindere de 135 
hect., pe proprietatea Cirstanesti, 
com. Otesani, pi. Horezul, jud. 
Vilcea. 

Dosul-Chirilei, pddure, jud. Pra- 
hova. VezI Dragomirescu. 

Dosul-cu-Morile, mosie a sta- 
tului, situata in com. Vladesti, 
pi. Ocolul, jud. Vilcea, fosta 
pendinte de Episcopia Rimnicu- 
lui ; s'a arendat pe periodul 
88 — 93 cu 34 2 ° ^1 anual din 
aceasta arenda s'a scazut, de 
la 1 Aprilie 1891, lei 1106 a- 
nual, pentru trupui Lespezile, in 
intindere de 65 hect. si 4697 
m. p. vindut de veci la locui- 
tori. 

Dosul-CU-Morile, pddure a sta- 
tului, in intindere de 185 hect., 



Hosted by 



Google 



DOSUL-CURTEI 



213 



DOSULUl (VALEA-) 



situata in com. Pausesti-Maglasi , 
plaiul Cozia, jud. Vilcea, si for- 
mats, din trupurile : Urzicari 
(no hect.) si Mosoroasa (75 
hect). 

Dosul-Curtei (Cirligul - Inalt), 

loc izolat, la 7 kil. spre S.-E. 
com. Brezoiul, pi. Cozia, jud. 
Vilcea. 

Dosul-Facaenilor, deal, spre 
S.-V. de com. Manectul-Ungu- 
reni, plaiul Teleajenul, jud. Pra- 
hova. 

Dosul-Mare, deal, in com. rur. 
Albulesti, pi. Dumbrava, jud. 
Mehedin^i. 

Dosul-Mare, deal, in com. rur. 
Biltanele, pi. Motrul-de-jos, jud. 
Mehedinti. 

Dosul-Mare, loc, jud. Dolj, pi. 
Amaradia, com. Melinesti, unde 
piriul Muerisul se varsa in riul 
Amaradia. 

Dosul-Magurei, padure, jude^ul 
Neam^u, din trupul mosiei: Pi- 
pirigului si Cantonul - Domnes- 
nicului; este prop. statuluT. 

Dosul-Mitule^tilor, padure par- 
ticulars, supusa regimuluT silvic, 
pendinte de com. Pojogi, plasa 
Cerna-d.-s., jud. Vilcea. 

Dosul-Moliviilor, loc izolat, la 
N.-V. de comuna Batrini, plaiul 
Teleajenul, jud. Prahova. 

Dosul-Muntelui, munte, in jud. 
Suceava, com. Madeiul, pemo- 
sia Borca. 

Dosul-Pietro§i^ei (Muntele-), 

padure particular^, cu o supra- 
fa^a de 200 hect., supusa regi- 
muluT silvic, com. Brezoiul, pi. 
Cozia, jud. Vilcea. 



Dosul-Pristolului, cring,m com. 
rur. Pristolul, pi. Cimpul, jud. 
Mehedinti. 

Dosul-Popei, loc, com. rur. Pa- 
dina-Mica, pi. Dumbrava, jud. 
Mehedinti, pe unde trece Brazda- 
luMorgovan. 

Dosul-Racului, padure, in jud. 
Mehedinti, pi. Motrul-d.-j.; {ine 
de com. rur. Miluta. 

Dosul-Rlului, sat, din jud. Ar- 
ges, pi. Oltului, pendinte de 
com. rur. Stoiceni-Plesoiu. 

Dosul-Rusiei, padure a statuluT, 
in intindere de 15 hect., pe pro- 
prietatea Cirstanesti, com. Ote- 
sani, pi. Horezul, jud. Vilcea. 

Dosul-Sacului, lac, in comuna 
rurala Imoasa, plasa Motrul-de- 
Sus, jud. Mehedinti. 

Dosul-Sandei, catun, al comu- 
nei Gropsani, la V. pi. Olte^ul- 
Oltul-d.-s., jud. Romana^i, situat 
pe niste dealuri cu 185 m. d'a- 
supra nivelulul marei. Are 133 
locuiton. 

Dosul-Sandei, mosie a statuluT, 
jud. Dolj, pi. Dumbrava-d.-s., 
com. Breasta, arendata de la 
1887—97 cu 320 lei anual. Are 
padure pe dinsa. 

Dosul-Sandei (Zavoiul-), pa- 
dure a statuluT, pe teritoriul 
com. Breasta, pi. Dumbrava-d.- 
s., jud. Dolj. Face parte din 
ocolul Bucova^ul, circumscripta 
XVIT silvica. Intinderea eT e de 
vr'o 20 hect. Este compusa din 
plopT si salciT. 

Dosul-Ursului, padure, supusa 
regimuluT silvic, pe mosia Do- 
sul-UrsuluT, com. Leresti, plaiul 
Dimbovi^a, jud. Muscel, in intin- 



dere aproximativa de 350 hect. 
cu un masiv des si compus din 
fag, plop si mesteacan si, spre 
virf, pu^in molift. Este situata in 
regiune muntoasa, cu pantere- 
pezT. Se margineste la N. cu 
Zanoaga, la S. cu Bojorita, la 
E. cu Riul-TirguluT si la V. cu 
Boldul. 

Dosul-Valea-Chiliei. VezT Tru- 
purile-de-Padure, jud. Muscel. 

Dosul-Vulturilor, padure a sta- 
tuluT, in intindere de 20 hect. 
pe proprietatea Cirstanesti, co- 
muna Otesani, plasa Horezul, 
jud. Vilcea. 

Dosului (Dealul-), deal, jude^ul 
Dolj, plasa Dumbrava-d.-s., co- 
muna Cernatesti, la S. comuneT. 
Se desparte de Dealul-CaluluT 
prin Valea-Seaca sau Valea-Cer- 
natestilor. 

Dosului (Dealul-), deal, in co- 
muna Golesti, plasa Riurile, ju- 
de^ul Muscel. 

Dosului (Piscul-), /*><:, pe creas- 
ta siruluT de dealurT ce braz- 
deaza in lung si lat com. Cos- 
testi, pi. Horezul, jud. Vilcea. 
Acest sir de dealurT se prelun- 
geste pe toata partea de E. a 
comuneT, in stinga riuluT Cos- 
testi. 

Dosului (Piriul-), piriii, judejul 
Vilcea ; izvoreste din spre dea- 
lurile comuneT Olanesti ; se im- 
preuna cu piriul Vilceaua, in 
raionul comuneT Muereasca-de- 
Sus, plaiul Cozia, si se varsa 
in riul Muereasca. 

Dosului (Valea-), vale, com. 
Olanesti, plaiul Cozia, jud. Vil- 
cea. Aceasta vale se vars& in 
riul Olanesti, pe teritoriul co- 
muneT Olanesti. 



Hosted by 



Google 



DOSULUI (VALCEAUA-) 



214 



DOZESTI 



Dosulul (Valceaua-), z># /^a, ju- j 
de^ul Vflcea. Vezf Porcilor, deal, 
continuare a mun^ilor Arnota 
?i Buila. 

Dosurile, sat, face parte din co 
muna rurala Valea-Calugareasca, 
pi. Cricovul, jud. Prahova. 

Dosurile, piriias, jud. Neam^u, 
ce izvoreste din Dealul-Doho- 
taria, com. Dobreni, pi. Piatra- 
Muntele; trece prin valea unui 
vechiu si desfiin^at iaz si, unin- 
du-se cu piriiasul Calugari^a, 
se varsa in piriul Almasul. 

Do^elul, ramura de munft, jud. 
Neam^u, ce se intinde perpen- 
dicular pe ramura muntelui Tar- 
caul, in direc^iune V.-E., pe te- 
ritoriul comunef CaluMapa, prin- 
tre piriul Calul, ce curge pe 
sub coastele sale despre N. si 
piriul Iapa despre S. 

Poseda in forma^iunea paturi- 
lor: marne salifere, calcar si 
depozite mal vech! eocenice, 
cum sunt depozitele greziunilor 
de Sztaolka. 

Aicea sunt multe vararil; va- 
rul scos din bolovaniT de cal- 
car compact si curat, de co- 
loare cenusie, este superior ce- 
luf facut din bancurile de cal- 
car argilos, ce vin asezate mat 
catre baza muntelui. Asemenea 
din aceasta sira. de mun^i se 
scot pietre pentru construc^ie. 

Dotarie (Pe-), poiana, in cat. 
Slobozia, com. Badeni-Ungureni, 
plaiul Dimbovi^a, jud. Muscel. 

Dotarie! (Dealul-), deal, la V. 
de com. Poenari, jud. Muscel, 
plaiul Nucsoara. E situat intre 
jud. Muscel $i jud. Arges. 

Doua-Circiumi, loc izolat, in a- 
propiere de gara Buda, jud. 
Prahova, pi. Cimpul. Aci se face 



in fie-care an de doua or! tir- 
gurf, la ambele sfinte MariT, 
(15 August si 8 Septembrie). 

S'a numit Doua-Circiumi de 
la cele doua hanurl, asezate in 
cimp, fa^a in fa^a, si in jurul 
carora se \\n obisnuitele tirguri. 

Inainte vreme aci era sta^ie 
de cat de posta, intre Ploesti 
si Cimpina (cu 16 cai de rind) 
si a existat pana la 10 Iunie 
1878, cind s'a pus in circulate 
linia ferata Ploesti-Predeal. 

Doua-Mai, sat, in jud. Cons- 
tanta, pi. Mangalia, cat. com. 
urb. Mangalia. Este situat in 
partea S. a plasei si cea N. a 
comunei, la 12 kil. spre N. de 
resedin^a, la poalele meridionale 
ale dealului Tatligeac, nu de- 
parte de malul MareT, linga. so- 
seaua judeteana Constan^a-Man- 
gaiia. Are o intindere de 115 
hect., din can 15 hect. ocupate 
de vatra satuluT, cu 29 case. 

Popula^iunea sa este de 29 
familii cu 90 sufl., top Romini, 
ocupindu-se cu agricultura si 
cresterea vitelor. 



Doua-Movile (Dealul la), deal, 
in jud. Constanta, pi. Silistra- 
Noua, pe teritoriul com. rur. 
Satul-Nou, si anume pe acela al 
cat. sau Ptrjoata ; se desface 
din satui Coslugea; se intinde 
spre E., intr'o direc^iune gene- 
rala de la S.-V. spre N.-E., 
brazdind partea N. a placet si 
a comunei; sT-a luat numele de 
la doua movile naturale, ce se 
gasesc pe muchia luT, una linga 
satul Pirjoaia, de 142 m., domi- 
nindu-1, alta spre E. prelungi- 
rea numita Dealul-de-la-Cetate ; 
ramifica^iile sale de N. se termina 
pe malul dobrogean al DunariT, 
facindu-1 inalt si ripos, pe alo- 
curea si stincos ; este acoperit 
cu fine^e, semanaturi si la poale 



cu tuferisuri ; pe muchia sa mer- 
ge drumurile comunale Pirjoaia- 
Oltina si Pirjoaia-Satul-Nou. 

Dovinca, lac mic, in jud. Tul- 
cea, pi. Sulina, com. rur. Sa- 
tul-Nou, catunul Letea, situat 
in partea centrala a plasii si 
V. a com. Este format de lacul 
Mati^a si inconjurat cu stuf de 
toate parole. Are 35 hect. in- 
tindere, produce putin peste. 

Dovlecelului (Valea-), vale, in 
jud. Constanta, pi. Hirsova, com. 
Groapa-CiobanuluT, cat. Cadi- 
Cisla ; se desface din poalele 
Estice ale dealului Eschi-Sarai; 
se indreapta spre spre V. si, 
dupa un drum de 2 1 fe kil,, mer- 
ge de se deschide in lacul Ha- 
zarlic-Ghiol, curge printre dea- 
lurile Hazarlic si Eschi-Sarai 
pe de o parte si Cadi-Cisla 
pe cea l'alta parte ; este situata 
in partea N. a com. si a cat. 
si la partea V. a plasei ; este 
taiata de soseaua judeteana 
Eschi-Sarai-Hirsova. 

Doze^ti, com. rur., jud. Vilcea, 
pi. Cerna-d.-j., compusadin 7 ca- 
tune : Ca^etul, Cuci, Jugravi, si 
Fartatesti. 

E situata pe valea Geamana, 
la 60 kil. departe de capitala 
jude^ului si la 17 — 20 kil. de a 
plasei. 

Are o populate de 555 fa- 
milii sau 2104 locuitorl (107 1 
barba^i si 1033 femei), in care 
intra si 4 familii de Tigani. 

Contribuabili sunt 420. Case 
de locuit 551. 

In comuna sunt 7 biserici. 
Locuitorii se ocupa parte cu 
agricultura, parte cu alte meste- 
sugurJ. 

Vite sunt: 38 cai, 296 bo!, 
488 vaci, 245 vi^ei, 81 capre, 
985 01 si 581 porci. 

Locuitorii sunt mosneni; 35 



Hosted by 



Google 



DOZESTI 



215 



DRACEA 



s'au improprietarit la 1864, cand 
l\ s'au dat 70 hect. din mosia 
d-lui V. Giulescu si din a Ru- 
ginosilor. 

Scoala dateaza in comuna 
dela 1857. Cladirea e proprie- 
tatea comunei. Se frecuenta de 
4 cop'n, din numarul de 251 (136 
baep si 115 fete). Stiu carte 
171 barbaflf si 3 femei. Cu in- 
tretinerea scoalei statul cheltue- 
sce anual 1242 lei. 

Vatra satuluT, cu izlaz cu tot, 
are 300 hect. pamint. 

Tuica se fabrica pana la 2500 
decalitri anual. 

Veniturile comunei se urea 
la 5356 lei anual si cheltuelile 
la 5 3 54 lei. 

Locurile din jurul com. sunt : 
Gemineaua, Omoriceasi Giulesti. 
E brazdata de : Dealul-lui-Din, 
Catetul, Omoricea, Piscul-Crucei, 
Piscul-Rangai, (fosta proprietate 
din vechime a unui turc Ran- 
ga) ; Valea-lui-Spatar. Riul Cerna 
formeaza partea de E. a comu- 
nei Dozesti. 

Dozesti, sat, face parte din com. 
rurala Dozesti, jud. Vilcea, pi. 
Cerna-d.-j. Are o populatie de 
239 loc. (127 barbati si 1 12 fe- 
meT). Cade cam in centrul co- 
munei, linga riul Geamana. Are 
o biserica rezidita de enoriasT 
la anul 1875. Copii in virsta 
de scoala sunt 167 (88 baetf si 
79 fete). 

Dozesti, deal, in jud. Vilcea, pi. 
Cerna-d.-j., com. Dozesti, pe care 
se cultiva 179 hect. vie. 

Dozesti, pddnre particular^, su- 
pusa regimului silvic, apartinind 
de com. Dozesti, pi. Cerna d. j., 
jud. Vilcea. 

Drac (Cap-de-), insula, in jud. 
Tulcea, plasaSulina, peteritoriul 
comunei urbane Chilia-Vechie ; 



un alt nume al ostrovului* Tata- 
rul (vez! acest nume). 

Draca, deal, in jud. Constanta, 
plasa Silistra-Noua, pe teritoriul 
comunelor rurale Cilnia si Gir- 
li^a, servindu-le chiar ca hotar 
despar^itor; se desface din ra- 
mifica^iile nord-vestice ale dea- 
lului Canli-Dere, se intinde 
spre Nord, avind o direc^iune 
generala de la S.-E. spre N.-V., 
brazdind partea nordica a 
plasii, cea vestica a comunei 
Cilnia si cea nord-estici a co- 
munei Girli^a. Se intinde printre 
Dunare si valeaLicina, afluenta 
sa, Se ridica panS la o ina^ime 
de 130 m. Virful Dervent ma- 
soara 125 m.; ondula^iunile sale, 
ce merge spre Dunare, fac 
acesteia malul inalt si ripos, 
precum si pe acei al vail Licina. 
Pelapoale este acoperit cu pa- 
duri,iar pe mnchie si coaste cu 
tuferisun si fine^e. Estetaiat de 
douadrumurl comunale: Bugeac- 
Cilnia, care in parte se afla 
la poalele sale orientale, si Ga- 
li^a- Cilnia. 

Dracea, comuna rurala, pe valea 
Calmatuiului', jud. Teleorman. 
Are doua catune : Paragina si 
Zlata. Comuna Dracea este si- 
tuata in vale, pe loc ses, iar 
catunele sunt pe partea stin- 
ga a Calmatuiului. Cat. Zlata 
este la N.-V. comunei, la o de- 
parture de 2 V2 kil. si Paragina 
la N., la departare foarte mic& 
unele de altele. 

Se invecineste la E. cu com. 
Ologi, la N. cu mosia Putineiul, 
laS. cu domeniul StatuluiTurnul 
si la V. cu mosia StatuluT Se- 
garcea si cu o mica" parte din 
mosia Li(a. 

Teritoriul comunei" are o su- 
prafaja de 3000 hect. Locui- 
tori improprietartyT sunt 1 14, pe 
o intindere de 525 hect. : in 



c&tunul Paragina, 55 locuitori 
pe 268 hect., iar in c&tunul 
Zlata, 46 locuitori pe 2 1 8 hect. 
Viile locuitorilor ocup& o intin- 
dere de 91V4 hect. 

Linga" casele proprietaYrf se 
afla un elesteu cu peste si o 
livede cu pruni* ca de 2 pogoane. 

P&mintul este de o fertilitate 
excep^ionala. 

Popula^ia comunei* cu a cStu- 
nelor este de 485 famili? sau 
1890 suflete, din carf 267 con- 
tribuabill. 

Numarul vitelor din comuna 
si catune este de 5464 capete : 
vite corn, mari 1 1 57, ca! 272, 
vite corn, mici 3123, porci489. 

Produc^iunea agricola pe anul 
1892 a fostde: 9581 hect. griu 
si 2678 porumb. 

Budgetul comuneJ este de lei 
3622.18 la venituri si de lei 
3585.92 la cheltueli. 

Are: o scoala, intre{inut& de 
stat si frecuentata de 28 elevi ; 
doua bisericT, una in Dracea, de- 
servita de 3 preopf si 2 cint&rety 
si a doua in catunul Zlata, de- 
servit& de un preot si 2 cinta- 
rep. 

Are doua morl, una cu aburi 
si alta pe apa C&lma^uiului. 

Comuna Dracea se leag£ cu 
calea nationals. Turnul-Alexan- 
dria prin o soasea vecinal&; cu 
comunele Ologi si Putineiul a- 
semenea se leaga" prin sosele 
vecinale. Din calea nationals 
Turnu-Alexandria, la S. com. 
Dracea, s'a construit o ramurS 
de sosea vecinale care trece 
prin sat, apuc& spre catunul 
Ulmeni pentru a ajunge la 
comuna Mavrodin. AceastS sosea 
este incepjta din anul 1873 si 
traseul el urmeaz& vechiul drum 
al Mavrodinului. 

Pe la extremitatea de Vest 
a mosiei Dracea, trece vechiul 
val al lui Trajan, numit de 
locuitori Troianul, si care, ve- 



Hosted by 



Google 



DRACEA-ALBA 



216 



DRACSANI 



nind de la Dunare, se indrepteaza 
pe aci spre com. Putineiul. 

C&tunul Zlata, care s'a alipit 
in 1882 la com. Dracea, facea 
parte mai inainte din comuna 
Ologi. 

In timpul rezbelului din 1877, 
Imparatul Rusiei isi stabilise 
cartierul in aceasta comuna, 
chiar in locuin^a proprieta^ii. 

Dracea- Alb a, piriias, format pe 
teritoriul com. Racoasa, jud. 
Putna; se varsa in $usi{a. 

Dracea-Mare, piriias, format pe 
teritoriul com. Cimpurile, jud. 
Putna; se varsa in Susi^a. 

Dracea-Mica, piriias, format pe 
teritoriul com. Cimpurile, jud. 
Putna; se varsa in Susi^a. 

Dracilor (Iazul-), iaz, in com, 
Todireni, mosia Todireni, pi. 
Jijia, jud. Botosani. 

Dracsenul, lac mic, la V. satului 
Gura-Girlu^ii din com. Bertesti- 
d.-j., jud. Braila. 

Dracsini, sat, pe coasta de deal, 
in dreapta lacului Dracsani, in 
partea de Nord-Vest a com. 
Dracsani, pi. Miletinul, jud. Bo- 
tosani, si pe mosia Dracsani, cu 
o suprafa^a dfe 2072 hect., pa- 
mint atit al locuitorilor cit si 
al proprietarului si ,o popula- 
te de 250 familii sau 1000 su- 
flete, din carl 245 contribuabilT. 

Are o biserica, deservita de 
un preot si 2 cintarepf si 1 
scoala mixta, condusa de 1 in- 
va^cltor si frecuentata de 80 
scolan. 

Numarul vitelor este de 1275: 
412 boi si vacif, 87 cai, 610 01, 
166 mascurf. 

Sunt 20 stup! cu albine. 

Se afla 2 circiume, 3 comer- 
cian^I si 2 meseriasi. 



Se zice ca pe locul unde se 
afla satul erau p&duri, ca intr'o 
poiana s'ar fi stabilit cite-va 
familii de peste Prut si din Bu- 
covina, sunt vre-o 200 an!. In 
urma n&valirei Turcilor asupra 
unui mic satisor ce era in stinga 
lacului Dracsani, numit Selistea, 
pe locul numit asta-zi Lipoveni, 
locuitorii ar fi fugit in dreapta 
lacului, in poiana unde se sta- 
bilise ci^i-va. Se spune ca Turcii 
ar fi prins si taiat in biserica 
pe parte din oamenii din Seliste. 
Mai tirziu un preot, Andrei, ar 
fi mutat bisericu^a de lemn din 
Selistea pe locul Draesinilor, 
carl pe atunci se numea Bejinari, 
adica oameni scapa^i cu fuga. 
Locuitorii unei alte iocalitati 
Cioreni au venit inca aici si au 
marit satul. 

Cu ocaziajmproprietarirei lo- 
cuitorilor, la 1864, s'au mai a- 
daos vre-o 20 familii ce locuiau 
intr'o poiana numita Taetura, 
unde era si o velni^a, care s'a 
desfiin^at. 

Ca dovezf ca a existat satul 
Selistea in vechime sunt una 
cruce cu inscriptia ruseasca si 
o carte scrisa ruseste aduse de 
la vechia biserica din Silisite. 

Dracsini, deal, in satul Dracsini, 
com. Dracsani, jud. Botosani. 

Dracsani, comuna rurald, in par- 
tea de Sud a plasii Tirgul-Mile- 
tin, jud. Botosani. Se intindepe 
valea Sicnel, pe a piriului Ursoaia 
si pedealurile din dreapta si din 
stinga Sicnel, pe un teritoriu de- 
luros si acoperit cu padun. Este 
lao departare de 24 kil. de orasul 
Botosani. Se compune dinsatele: 
Cerchejeni, Dracsani, Dracsini, 
Suli^oaia si Zlatunoaia-Mica. Are 
o suprafa^a de 7304 hect. si o po- 
pulate de 720 familii sau 2880 
suflete, din cart 701 cotribuabili. 
Pamintul e mai mult argilos, 



negru sau galben; locurile de 
cultura au o intindere de 3200 
hect. 

In partea de Sud si Vest, 
teritoriul comunei e acoperit cu 
padun, asemenea si in partea 
de Nord ; au suprafa^a de 4000 
hect. si se exploateaza pe o 
scara intinsa. 

In centrul comunei si spre 
Vest de tirgul Sulita, este lacul 
Dracsani, care are o suprafata de 
1360 hect. si o lungime de 
peste 5 kil. ; este bogat in peste, 
stuh si papura; aduce un venit 
de peste 4000 lei anual ; prin 
lacul Dracsani curge piriui Siena, 
la esirea caruia se afla 1 moara 
de apa sistem nou. 

Numarul vitelor e de 5018: 
143 1 boi si vact, 235 cai, 465 
porci, 2198 01, 689 mascuri. 

Sunt 132 stupi cu albine. 

Comuna este strabatuta de 
calea vecinala comunala Sulita- 
Talpa si de calea Dracsan Co- 
palau. 

Budgetul comunei are 7667 
lei 79 ban! la venitun si 7444 
lei 55 bani la cheltueli. 

Sunt 3 biserici, deservite de 
3 preoti si 5 cintare^i; 2 scoli 
mixte, conduse de 2 inva^ator! 
si frecuentate de 120 scolari. 

Dracsani, sat, in partea de S. a 
com. Dracsani, pi. Miletinul, jud. 
Botosani, asezat pe coasta de 
deal si in dreapta lacului Drac- 
sani. 

Mosia este a prin^ului Grig. 
M. Sturdza si are o suprafata 
de 2466 hect., in care intra si 
partea locuitorilor. Are o po- 
pulate de 240 familii sau 960 
suflete. 

Partea de S.-V. e acoperita 
cu padure m intindere de 1300 
hect. 

In lungul vaiei Siena se in- 
tinde lacul Dracsani, bogat in 
ape, peste si stuh. 



Hosted by 



Google 



DRACSANI 



217 



DRACULUI (POARTA-) 



In Drac^aii e resedin|:a pri- 
marieT com. Dracsani. Are I bi- 
serica, deservita de I preot si 
2 cintaretf. 

Vite sunt : 267 boi si vaci, 
146 cai, 695 01, 6 bivoli si 496 
mascurl. 

Sunt 50 de stupT cu albine. 

In sat se afia 1 carciuma; 1 
comerciant si 1 meserias. 

La Dracsani, in {inutul Hir- 
lauluT, aurmat bataiie intre Turci 
sub comanda lui Schender-Pasa, 
can sus^ineau in domnie pe Ra- 
dul-Voda si LesiT si Cazacii, sub 
comanda lui Coretchi, cart sus- 
tineau pe Doamna lui Ieremia 
Movila. Au invins Turcii, prin- 
zind pe Doamna si familia sa 
si pe Coretchi, pe can i-aii dus 
in robie la Constantinopole. 

Aici, spune cronicarul, fu pier- 
derea casei lui Ieremia Movila. 

Dracsani, lac, pe mosia Dracsani, 
jud. Botosani, pi. Miletinul, com. 
Dracsani. Se intinde pe valea 
Siena, pe o suprafa^a de 1360 
hect. Are 1 moara de apa. 

Pe apele sale traesc, in tim- 
pul verei, o multime de pasari 
aquatice, intre can de multe 
ori si lebede, apoi nenumarate 
ra^e, giste salbatice, became, li- 
site, pescan, bitlani, etc. 

Se pescueste de raai multe 
ori pe an in valoare de 14000 
lei. Se gaseste in el ma! cu sea- 
ma: crap, caras, stiuca, lin, mrea- 
na, etc. 

Drac§eni, sat, in partea de N.- 
V. a com. Suranesti, jud. Vas 
luiu, pi. Mijlocul, situat pe va- 
lea si pe coaste[e a trel dealuri, 
ramificari ale deaiuluT Drac- 
seni. 

Are o suprafa^a de 1437 hect., 
din carl: 210 hect. padure si 
919 hect. loc de cultura, finat, 
imas, ale proprieta^eT, iar 207 
hect., cu 3 hect. vie, sunt ale 



locuitorilor. Are o populate de 
106 familtf, sau 495 suflete. 

Are o biserica deservita de 
1 preot si 1 cintare^, facuta la 
1868, in locul altei biseridf ; o 
moara cu aburi ; 1 iaz ; doua 
circiumT. 

Numarulvitelor e de 653 : 253 
vite man cornute, 2 bivoli, 315 
01, 2 cap re, 29 cai si 52 rima- 
tori. 

Locuitorii poseda : 1 8 plugun 
si 19 care cu boT, 4 plugun si 
4 caru^e cu cat. 

Sunt 20 stupT. 

Dracul, platofi, situat la E., pe 
teritoriul com. Perie^i, pi. Siul- 
d.-s., jud. Olt si pe malul drept 
al valcelei Obleguhn. 

Dracul, sau Valea-Rea, vdlcea, 
se formeaza la N. pe teritorul 
com. Optasi, pi. Mijlocul, jud. 
Olt; curge catre S.-E. si, taind 
satul Optasi, se varsa in Vedea, 
pe dreapta ei. 

Dracului (Dealul-), deal, jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. Bralos 
tita, la N. com. 

Dracului ( Dealul- Vail-), deal, 
in jud. R.-Sarat, pi. OrasuluT, 
com. Odobasca. Se desface din 
culmea Scorusului; brazdeaza 
partea de N.-V. a comunei ; se 
intinde dealungul piriuluT Va- 
lea-Dracului ; se termina in riul 
Rimna. Ingustimile si vaile sa- 
le sunt periculoase, mai ales 
cind ploua. Este acoperit cu pa- 
suni. 

Dracului (Ghenunea), ochin, in 
albia riului Bisca-Mare, intre 
mun^ii Piatra-Arsa si Cursele, 
jud. Buzau, com. Goidesti. Din 
ambii munpf, inaintind citeostin- 
ca in albia Bistii, o ingusteaza 
foarte mult si -1 opreste rapidi- 
tatea. Scapind dintre stinct, 



apa a sapat in jos, pe o lun- 
gime de 20 metri, luind o adin- 
cime de 10 metri si cu un curs 
foarte lin. Pe malul drept e 
o sorginte sulfuroasa cu miros 
puternic, care se scurge in Ghe- 
nune. E avuta in peste. Aci 
se pescueste pastravtf eel ma! 
manf. 

Dracului (Fintina-), loc izolat^ 
in jud. Buzau, com. Niscovul, 
pe malul drept al riuluf Nisco- 
vul, numit ast-fel pentru ca aci 
riul Niscov dispare cu totul sub 
malurT nisipoase si se dirige, 
dupa cum se crede, pe sub pa- 
mint, spre com. Lipia, unde in- 
cepe sa apara sub forme devi- 
roage, din care is! ia acolo na- 
stere riul Calma^uiul. 

Dracului (Fintina-), vale, in 
jud. Buzau, com. Niscovul, cat. 
Saseni-Vechi. 

Dracului (Iazul-), iaz, pe mosia 
Hudesti, com. Hudesti, pi. Pru- 
tul-d.-s., jud. Dorohoiu. 

Dracului (Piscul-), colina, in jud. 
Buzau, com. Beceni, cat. Mar- 
gar iti. Izlaz si sterp. 

Dracului (Piscul-), colina, in 
jud. Buzau, com. Magura, aco- 
perita de padure. 

Dracului (Piscul-), colina, in 
jud. Buzau, com. Gura-Teghii, 
continua^ie din muntele Podul- 
Greciior. Izlaz de vite. 

Dracului (Pirlul-), piriias, jud. 
Neam^u. Vezi Calul, piriu. 

Dracului (Poarta-), piriu, in 
jud. R.-Sarat, pi. Orasului, com. 
Brosteni. Izvoreste din dealul 
Scorusul ; uda parteade S. a co- 
munei, si merge de se arunca 
in piriul Valea-Rea. 



■W623. ilarele Dicfionnr Gcoyraiic. Vol. 111. 



28 



Hosted by 



Google 



DRACULtrf (RlPA-) 



218 



DRAGNA 



Dracului (Ripa-), ripa mare, in 
jud. Buzau, com. Magura. 

Dracului (§eaua-), munte, in 
jud. Buzau, com. Calvini, situat 
pe hotarul jud. Prahova, unde 
se si intind ma! mult ramifica- 
{iile sale. 

Dracului (Valea-), deal, in jud. 
R.-SSrat, pi. OrasuluT, com. 
Brosteni. Se desface din culmea 
Scorusului ; brazdeaza partea de 
S. a comunel ; se intinde de-a- 
lungul pirlului Poarta-Dracului, 
si se sfirseste in piriul Valea- 
Rea. Este acoperit numaT cu 
pasunT. 

Dracului (Valea-), localitate, in 
Carpa^i, jud. Prahova, pi. Te- 
leajenul, intremuntele Clabucetul 
si Vlrful-lui-Craiii, strabatuta de 
riul Teleajenul. Pe coasta dreapta 
a acestei vat se zaresc mici bu- 
capf dintrun drum vechiti, pa- 
vat cu bolovani de prund, ur- 
mele unel cai, ce conducea \\\ 
Ardeal. 

Dracului (Valea-), pirin, in jud. 
R.-Sarat, pi. Orasului, com. O- 
dobasca. Izvoreste din culmea 
Scorusului ; uda comuna in par- 
tea de N., de la N., la S., si 
dupa un curs repede si prapas- 
tios, merge de se arunca in 
riul Rimna, pe partea dreapta 
a lui, mat sus de cat. Odobasca. 

Dracului (Valea-), vale, in jud. 
Buzau, com. Magura ; se scurge 
in riul Buzau. 

Dracului ( Valea- ) , (Valea- 
Rea), izvor, in jud. Buzau, com. 
Beceni, cat. Margari^i ; se scurge 
in riul Slanic. 

Dracului (Valea-), vale, in jud. 
Buzau, com. Zilisteanca; incepe 
din Dealul-Cheel ; se uneste cu 



Valea-Cheei si da in riul Cil- 
naul, la Tat&rani. 

Dracului (Valea-), vale, in com. 
Gura-Teghif, cat. Argasalesti, 
jud. Buzau ; incepe de la mun- 
tele Podul-Grecilor si se scurge 
in Bisca-Mare, la Malul-Vinat. 

Dracului (Valea-), vale. Izvo- 
reste de pe teritoriul com. Mu- 
setesti, jud. Arges, trece pe la 
S. de com. Poenarei, plaiul 
Nucsoara, jud. Muscel, si se varsa 
\i\ riul Doamna in dreptul com. 
Corbisori, jud. Muscel. Se nu- 
meste ast-fel, poate, pentru ca 
face man stricaciuni. 

Dracului (Valea-), vale, jud. 
Teleorman ; trece prin cat. Ne- 
totf-d.-S., de la V. spre E., pana 
in muchea dealuluT despre lunca 
Teleormanului ; aci se injugacu 
Valea-Cescului, in dreptul com. 
Garagaul. 

Dracului (Valea-), vale, incepe 
de la com. Crusovul, trece prin- 
tre com. Tia-Mare si Potlogeni 
din jud. Romanati, si se termina 
in valea Oltului. 

Dracului (Valceaua-), vdlcea, 
jud. Vilcea, pi. Oltul-d.-j., com.Mi- 
trofani in apropierede Dragasani. 

Dracului (Virful-), culminate, 
a plaiurilor munteluT Podul-Gre- 
cilor, din jud. Buzau, com. Gura- 
Teghii, in partea de S.-E. 

Draga, piriii, ce curge prin jud. 
Roman, pi. Moldova, com. Mo- 
gosesti. Is! ia nastere dintr'o 
muhVime de izvoare, situate jin- 
tr'o infundatura de deal, in sa- 
tul Muncelul-d.-s. Curge de la 
V. spre E. si se varsa in riul 
Siretul, la S. de satul Mogosesti. 

Draganul, munte, jud. Muscel, 



plaiul Dimbovh:a, la N. de com. 
Rucarul, situat intre riul Dim- 
bovi^a si riul Riusorul, care se 
varsa in Dimbovi^a, din jos de 
com. Rucarul. 

Dragavei, insula, in Dunare, cu 
90 pog. padure, in E. bal^eiPo- 
telul, in dreptul pichetului cu 
acelasi nume, din jud. Roma- 
nati. 

Dragavei, picket de granita, pe 
Dunare, jud. Romanati, spre E. 
de balta Potelul si al IX, ince- 
pind de la hotarul Doljulul. 

Dragna, munte, jud. Muscel, pla- 
iul Dimbovi^a, com. Rucarul. 

Dragna, loc izolat, pe teritoriul 
jud. Olt, pi. Siul-d.-j., com. Dra- 
ganesti, unde alta-data a exis- 
tato padure cu acest nume. Azt 
nu sunt aci de cit locun ara- 
bile. 

Dragna, trup de mosie,& Statu- 
lui, jud. Olt. (Vezi Draganesti- 
cu-Trupurile). 

Dragna, padure, supusa regimu- 
lui silvic, pe muntele Dragna, 
proprietate a d-luT loan Bojan, 
in intindere de 400 hect., pen- 
dinte de com. Rucarul, jud. 
Muscel. 

Are ca esente dominante : fag 
si mo lift spre virf. Etatea ei 
variaza de la 20 — 40 anT. 

Dragna, vdlcea, sttuata pe teri- 
toriul jud. Olt, pi. Siul-d.-j., com. 
Comani, numita ast-fel, se zice, 
dupa numele unui cioban, care 
pazea oile pe aci si de la care 
si-ar fi luat numele si com. Draga- 
nesti. 

Dragna, vdlcea, jud. Prahova, 
plaiul Varbilaul, com. Vilca- 
nesti. 



Hosted by 



Google 



DRAGNA 



219 



DRAGOMIRA 



Dragna, vale, la S. com.Draga- 
sani, plasa Oltul-d.-j., jude^ul 
Vilcea. 

Dragnei, nume, ce poarta din ve- 
chime mosia din com. Gubancea, 
pi. Dumbrava-d.-j., jud. Dolj, si 
sub care se cunoaste si azi. A- 
par^ine statului, care a dat-o in 
loturi locuitorilor. Dintre loturT, 
1 8 sunt de 5 hect, iar 1, de4\/2 
hect. Se gaseste pe dinsa si 
padure. 

Dragnei Padurea-), padure, jud. 
Dolj, pi. Dumbrava-d.-j., com. 
Gubancea. Apar^ine statului. Are 
o intindere de 25V2 hect. Se 
gaseste pe mosia Dragnei caree 
data in lotun. Lemnele care o 
compun sunt : cerul si girni^a. 

Dragnei (Valea-), vale, in raio- 
nul com. Dobresti, pi. Podgoria, 
jud. Muscel, care, dupa ce uda 
partea de N. a com., se varsa 
in girla Circinovul. 

Dragodana, com. rur., pi. Cobia, 
jud. Dimbovi^a, situata spre S. 
de Tirgoviste, pe soseaua Tir- 
goviste-Gaesti-Vlasca, in apro- 
piere de Gaesti si de apa riului 
Potopul si la 27 kil. de capi- 
tala jude^ului. Dragodana este 
asezata pe vale si se compune din 
patru catune: Catunul-Paunei, 
Meri, Moara-Popii si Dragodana, 
cu o populate de 886 locuitori 
rominl. In com. sunt doua bi- 
serici. Dragodana se invecineste : 
la E. cu com. Cuparul, la V. 
cu com. Gaesti, la N. cu com. 
Piciorul-de-Munte si la S. cu 
com. Cojocarul, legindu-se cu 
Gaesti si Piciorul de Munte prin 
soseaua jude^eana, iar cu cele- 
I'alte prin sosele comunale si 
vecinale. 

Pe teritoriul acestel comune 
se produce eel mai bun tutun 
din {ara. 



Dragodane^ti, sat, pi. Dimbo- 
vi^a-Dealul, cat. com. Cindesti, 
jud. Dimbovita. Are o scoala. 

Dragomane§ti, sat, in jud. si pi. 
Tutova, com. Micesti, pe piriul 
Studine^ul, spre N.-V. de satul 
Micesti. Are 97 locuitori (din 
car! 5 stiu carte) si 26 case. 

Dragomane§ti. Vezi Sara^entf- 
d.-s., jud. Tutova. 

Dragomir, sat, al com. Berzun- 
\\x\, pi. Tazlaul-d.-j., jud. Bacaii, 
situat pe piriiasul cu acelasi nu- 
me. Circiumf sunt 2. Sunt 127 
familii, sau 449 suflete. Animate 
sunt: 13 cat, 240 vite cornute, 
27 porci si 20 capre. 

Dragomir, munte, al com Do- 
bri^a, plaiul Vulcan, jud. Gorj, 
situat spre N.-V. de com. ; este 
acoperit cu 4 hect. padure de 
fag si alte lemne. 

Dragomir, lac, pe teritoriul com. 
Marun^ei, pi. Siul-d.-s., jud. Olt. 
E situat la E. de com., linga 
Magura numita Gura-BouluT. 

In timpuri de seceta seaca, 
flind formata numai din adu- 
narea apelor, can nu gasesc 
loc de scurgere. 

Dragomir, poiand, la N. com. 
Bunesti, pi. Ocolul, jud. Vilcea. 

Dragomir, piriias, jud. Bacau, 
plasa Tazlaul-d.-j., comunaBer- 
zun^ul; izvoreste din muntele 
Bulihariul; dupa ce, la catunul 
Scariga, primeste piriiasul Ber- 
zun^ul-Negru, se varsa in Ber- 
zun^ul-Mare. 

Dragomir, prival, jud. Braila; 
uneste Benghiui cu Orzea si 
Dunarea-Vechie. 

Dragomir (Izvorul-lui-), picket 



de granifd, judeful Mehedinfi, 
plaiul Closani. 

Dragomir (Magura-lui-), jud. 
Teleorman, la N. com. Slobozia- 
Mindra. 

Dragomir (Valea-lui-), (Valea 
Dragomirului), catun, al com. 
Policiori, jude^ul Buzau, cu 180 
locuitori si 41 case. 

Dragomir (Valea-lui-), mosie, 
in com. Policiori, catunul Valea- 
Dragomirului, jud. Buzau. Are 
920 hect., din care 260 padure, 
restul araturf (aproape 100 hect.), 
izlaz (75), apoi livede, vil etc. 

Dragomir (Valea-lui-), vale, 
com. Gura-Vitioarei, pi. Telea- 
jenul, jud. Prahova. 

Dragomira, piriias, format pe 
teritoriul com. Soveja, jude^ul 
Putna; se varsa m $usi{a. 

Dragomira, vale, jud. Gorj, in 
com. Farcasesti, din pi. Jiului, 
situata spre S.-E. com. Incepe 
din hotarul com. Valea-cu- Apa ; 
merge spre S.-V. si se termina 
in Valea-Maluluf, in dreptul vaei 
Boureiul, din jud. Mehedin{i. 

Dragomira, vale, incepe din par- 
tea de N. a com. Teisani, pi. 
Teleajenul, jud. Prahova, curge 
de la N.-V. spre S.-E. si, dupa 
ce primeste de afluen^i : Valea- 
Crucei si Valea-Birzei, se varsa in 
riul Teleajenul, la E. de com. Tei- 
sani. La confluen^a vaiei lui Dra- 
gomir cu Teleajenul se afla ur- 
mele unei ocne sau bal de sare. 
Se spune ca aceste ba! ar fi 
fost proprietatea locuitorilor si 
ca le-ar fi arendat cu zeciuiala. 
Cind au fost exploatate nu se 
stie pozitiv; se crede Jnsa ca 
pe la sflrsitul veaculul XV-lea. 
Din cauza darilor prea grelc, ati 



Hosted by 



Google 



DRAGOMLREASA 



2:20 



DRAGOMIRE^TI 



fost vindute de vr'o 50 locuitori 
din Teisani lui Aga Mateiu, im- 
preuna cu cele trei trupuri de 
mosie ce aveau atunci in sta- 
pinire. 

Dragomireasa, deal, de pe teri- 
toriul com. Scor^eni, pi. TazJa- 
ul-d.-s., jud. Bacau. 

Dragomireasa, piriias, jud. Ba- 
c&u, pi. Tazlaul-d.-s., com. Scor 
^eni; se varsa in Piriul-Boulu!. 

Dragomirei (Valea-), vale, yl- 
voreste din raionul com. Ogreti 
nul, pi. Teleajenul, jud. Prahova, 
si, dupa ce se uneste cu Valea- 
Podului, se varsa in girla O- 
gretinul, tot in raionul com unci 
Ogretinul 

Dragomirescu, pddure particu- 
lara, supusa regimului silvic, in 
intindere de i7ohect, proprie- 
tatea lui Stan Dragomirescu, 
pendinte de com. Chiojdeanca, 
pi. Podgoria, jud. Prahova, a- 
vind cantoanele : Praiul-Bisericei, 
de 50 hect., Fa^a-Viet. de 50 
hect, Dosul-ChirileT, de 30 hect., 
si Scarisoara, de 40 hect. 

Dragomiresti, com. rur., jud. 
Dimbovita, pi. Dealul-Dimbovrfa, 
situata spre V. la 8 kil.de Tir- 
goviste, pe malul sting al riu- 
lu! Dimbovita, pe loc ses si 
in apropiere de soseaua jud. 
Tirgoviste - Cimpulung. Drago- 
miresti se compune din doua 
catune tot cu numele de Dra- 
gomiresti, avind o populate de 
980 suflete. In Dragomiresti 
sunt tre! uli^e: uli^a Olarilor, 
uli{a Ungurenilor si uli^a f iga- 
nie!. Dragomiresti este resedin^a 
sub-prefecture! pi. Dealul-Dim- 
bovhta. Aci este o biserica si o 
scoaUL Cea mat mare parte 
din locuitori se ocupa cu olaria 
si cu fabricarea cosurilor de ri- 



chita, carl se transpoarta la di- 
ferite tirguri ale ^arei. Solul 
comunei produce porumb, grid 
si ovaz; iar parte este acope- 
rit cu padure. In Dragomi- 
resti sunt ruine din marea fa- 
brica a raposatului Baleanu, 
unde se fabrica spirt, luminari 
de stearina, tabacarie si sap in. 
Dragomiresti se invecineste spre 
E. cu Tirgoviste, de care se 
desparte prin pad urea Viisoara; 
la V. cu com. Butoiul si Lu- 
desti, de care se desparte prin 
riul Dimbovita si padurea Co- 
roeasca; spre N. cu Manesti si 
spre S. cu Lucieni. 

Dragomiresti, com. rur., in ju- 
detul Neam^i, plasa de Sus-Mij- 
locul, situata pe podisele ce se 
cuprind intre dealurile Uscati, 
Mastacanul, Socii, marginindu-se 
la E. cu com. Talpa si Birga- 
oani, de care se desparte prin 
dealurile Uscati, Bornisul si Mas- 
tacanul ; la S., cu com. Birgaoani 
si Serbesti, de care se desparte 
prin limite conventionale. 

Este formatadin satele : Dra- 
gomiresti, Unghiul, Timpesti, 
Mastacanul, Bornisul (Aramoaia) 
si Negoesti, cu o populate de 
400 familii sau 14 1 9 suflete, din 
cart : 691 barba^T, 728 feme! ; 
877 necasatori^T, 540 casatoritT, 
99 vaduvT, 3 divorta^i ; 364 ba- 
e£i, 369 fete; 32 strain!. 

Stiu carte 1 5 1 persoane, nu 
stiu 1268. 

Dintre locuitoril improprieta- 
riti in 1864, sunt asta-z! 28 car! 
stapinesc insisT locurile lor ; 45 
ca urmasT ; 1 loc ocupat de al^ii, 
I loc parasit si ocupat de co- 
muna; 80 de ins!, carl de si in- 
surapf si cultivator! de pamint 
nu au nic! o proprietate. 

Agricultura se face pe o in- 
tindere pe 1029 hect. 83 aril. 

Imasul sau suhatul, are o in- 
tindere de 9 hect. 12 aril si 



nutreste un numar de 1730 ca- 
pete de vite. 

In comuna sunt 4 biserici, 
cu 8 deserven^!, plati^i din fon- 
durilecomunale, — venitulfonciar 
al paminturilor bisericesti se 
urea la suma de 486 le! ; o 
scoala, cu un inva^ator platit de 
stat ; 3 mori de apa ; 5 rotar! ; 
3 fieran. 

Budgetul comunei e de 3313 
le!, 10 ban! la venitur! si de 33 10 
le!, 50 ban! la cheltuel!. 

Comunica^ia se face cu sa- 
tele vecine prin : soseaua jude- 
^eana ce vine de la satui Girovul 
spre satul Uscati ; prin soseaua 
care purcede din precedenta, in- 
tre kil. 22 — 23 si duce prin satele 
Dragomiresti - Bornisul - Craesti 
(com. Talpa) ; prin drumul care 
incepe din soseaua Girovul-Us- 
cati, intre kil. 1 7 — 1 8 ?i duce prin 
satele Mastacanul-Bornisul-Hla- 
pesti-Talpa, iar o ramura catre S. 
prin satul Ghigoesti (com. Ser- 
besti), unindu-se cu sos. Piatra 
Bozieni, intre kil. 16 — I7;precum 
si prin alte drumur! naturale 
car! leaga diversele localitat! li- 
mitrofe. 

Dragomiresti, sat, in com. Dra- 
gomiresti, pi. de Sus-Mijlocul, 
jud. Neamtu, sttuat in drumul 
sosele! judetene Girovul - Tupi- 
la^i, la 23 kil. 400 departare de 
orasul Piatra. 

Are o populate de 292 fa- 
mili!. 

In" sat se afla resedinta co- 
mune! ; 1 biserica, deservita de 
un preot si 2 dascali; o scoala, 
frecuentata de 83 eievl. 

Numarul vitelor se urea la 
824 capete. 

Dragomiresti, trup de sat, in 
com. Cirligi, pi. Piatra-Muntele, 
jud. Neamtu. 

Dragomiresti, numire ce se da 



Hosted by 



Google 



DRAGOMIRESTI 



221 



DRAGOSLAVELE 



unui vechiti sat, ce era situ at 
mai in jos de orasul Roman, 
jud. Roman, probabil pe actu- 
ala mosie a statului Pincesti- 
Dragomiresti, poate chiar satu- 
lui Cotul-Vame^ului de asta-zi. 
Niste documente vechl : unul 
de la 1458, Aprilie 20, si altul 
de la 1488, Aprilie 12, date de 
Stefan-cel-Mare, vorbesc de a- 
cest sat, cind Voda il reintareste 
danie Mitropoliei RomanuluT fa- 
cut& inca de mosul saii Alexan- 
dru-cel-Bun. In acele documente 
se zice ca el era din jos de 
tirgul Romanului si avea pod 
umblator pe Moldova. Pozi^ia 
se potriveste foarte bine numai 
satului Cotul - Vamesului sau 
unui altul ce ar fi fost linga 
el, si de la care a ramas nu- 
mele mosiel, de Dragomiresti. 

Dragomiresti, ponoare, pe mo- 
sia Leorda, com. Costinesti, pi. 
Tirgul, jud. Botosani. 

Dragomire§ti-Boere§ti, sat, in 
jud. Tutova, pi. Tutova, com. 
Dragomiresti-Razesi. 

Dragomiresti - din - Deal, sat, 
face parte din com. rur. Popes ti- 
Dragomiresti, pi. Znagovul,jud. 
Ilfov. Este situat la S.-E. de 
Sabareni, pe malul drept al riu- 
luT Dimbovi^a. La S. trece so- 
seaua judeteana Bucuresti-Pi- 
testi. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1203 hect., cu o populate de 
666 locuitori. 

D-l G. Dragomirescu are 830 
hect. si locuitorii 373 hect. 

Proprietarul cultiva 350 hect. 
(75 sterpe, 180 izlaz, 225 pa- 
dure). 

Locuitorii cultiva tot terenul, 
afara de vr'o 14 hect. cari ra- 
min sterpe. 

Are o biserica, cu hramul 
Adormirea, deservita de 1 preot 



si 1 cintare{ ; o scoala mixta, 
frecuentatS de 35 elevi si 4 e- 
leve, cu intre^inerea careia co- 
muna cheltueste anual 1677 lei. 

Numarul vitelor mari e de 
410 si al celor mici de 921. 

Comerciul se face de 4 cir- 
ciuman. 

Dragomiresti - din - Vale, sat, 
face parte din comuna rurala 
Popesti-Dragomiresti, pi. Zna- 
govul, jud. Ilfov. Este situat la 
S.-E. de Sabareni, pe malul 
sting al riului Dtmbovi^a, In a- 
propiere, riul Iifova^ul se varsa 
in riul Dimbovi^a. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
699 hect., cu o populate de 
504 locuitori. 

D-l Br. Davril are 420 hect. 
si locuitorii 279 hect. Proprie- 
tarul cultiva 340 hect. (4 sterpe, 
36 izlaz, 40 padure), iar locui- 
torii cultivS. tot terenul. 

Are o biserica, cu hramul 
Adormirea ; deservita de 1 preot 
si 1 cintare^ ; 1 moara cu apa ; 
1 pod statator. 

Comerciul se face de 2 cir 
ciumari. 

Numarul vitelor man e de 
290 si al celor mici de 746. 

Dragomire§ti-Raza§i, comuna 
rurala si sat, in jud. Tutova, 
plasa Tutova, pe malul sting 
al piriului Tutova, in partea de 
N.-V. a jud., la confluen^a piriu- 
lul Lipova cu Tutova. Are 784 
locuitori (din can 65 stiu carte), 
locuind .in 201 case, (soco- 
tita si popula^ia satului Drago- 
miresti -Boeresti). Formeaza o 
comuna (com. Dragomiresti), cu 
c^t. : Dragomiresti-Boeresti, Bel- 
zeni si Poiana-Pietrei. Sunt in 
toat& comuna 108 1 locuitori 
(din carl 71 stiu carte), 280 
contribuabili si 281 case. Viea 
ocupa in aceasta com. 63 hect. 
din can 18 nelucr£toare; iar 



pruni? o suprafa{& de 1,75 hect. 
Comerciul se face de 7 persoane 
(din carl 5 RomtnJ si 2 Evrel), 
in 7 stabilimente comerciale, din 
carl 5 circiumi. 

Prin aceasta comuna trece 
drumul jude^ean Birlad-Bacau. 

Are o scoala primara de ba- 
e{I si o bisericci. 

Dragomirului (Valea-), padu- 
re, in jud. Buzau, com. Poli- 
ciori, avind 260 hect. sidespar- 
^ita in trei sfori: Dragomirul, 
Gurguesti si Stupina. 

Dragoslavele, com. rur., jude^ul 
Muscel, plaiul Dimbovi^a, situ- 
ata la N.-E. de Cimpulung, pe 
riul Dimbovifa, la 1 8 kil. dep&r- 
tare de acest oras si la 5 kil. 
de Rucar. I se ma? zice si Schela- 
Dragoslavele. 

Are o populate de 250 fa- 
milii, sail 1104 suflete, din car! 
37 locuitori f iganf. 

In comuna sunt 2 bisericT, 
una ziditS. de Grigore - Voda 
Ghica, la anul 1660 si reparata 
in mai multe rinduri ; e deservita 
de 3 preop si 4 cintarepf. 

In aceasta com. se lucreaza 
numeroase si frumoase plocade, 
cari sunt renumite in corner^. 

Tradi^ia popuranS zice c5, in 
vremea de demult ar fi emigrat 
mulpf satenl de aci si aii for- 
mat un sat in Moldova (Putna), 
sub numele de Dragosloveni. 

Adevarul este ca in comuna 
rural& Soveja, pi. Zabr&u{i, ju- 
de^ul Putna, sunt dou& sate: 
Dragosloveni si Rucareni si este 
probabil ca Mateiu - Voda Ba- 
sarab, cind a zidit in Moldova 
m&nastirea Soveja (1645), a a- 
dus lucr&torf si salahorl din 
Dragoslavele si din Rucar, cari, 
in urma\ raminind in acele lo- 
curi, au format satele Dragos- 
loveni si Rucareni. Aceasta ver- 
siune ni se pare verosimilS, si 



Hosted by 



Google 



DRAGOSLOVENI 



222 



DRAGOSLOVENI 



se acorda $i cu tradi^ia popo- 
rana pastrata pana acum in sa- 
tele Dragoslavele si Rucarul, din 
judeful Muscel. 

Dragoslovenil sunt de origina 
din Hafeg. 

Comuna Dragoslavele este in- 
zestrata cu un frumos local de 
scoala, construit de curind, con- 
dusa de un inva^ator si o in- 
vafatoare. Scoala se frecuenta 
de 71 elevi si 40 eleve, din 
numarul de 107 bae^i si 101 
fete in etate de scoala. Cu in- 
tre^inerea scoale! statul cheitu- 
este anual 1080 lei. $coala de 
fete se fntre^ine din fondurile 
comunei. 

§tiu carte 200 barba^i si 43 
feme!. 

Comuna Dragoslavele se mar- 
gineste la N. cu com. Rucarul, 
la S. cu com. Badeni-Ungureni, 
la E. cu Muntele-Rosu si la V. 
cu com. Leresti. Are o pozi^ie 
frumoasa, ceea ce atrage in tim- 
pul verel mulpf vizitatori. 

Prin mijlocul comunei trece 
soseaua na^ionala Cimpulung- 
Frontiera. 

Locuitorii comunei sunt mo?- j 
nenl si se ocupa in special cu ! 
scinduraria. Parte din eT, ce! j 
mai sarac!, in timpul verel, pa- 
rasesc satul spre a merge aiu- 
rea dupa munca, pamintul lor 
fiind cu totul restrins si pro- 
dusul lui insuficient pentru a le 
procura existen^a. Stupil cu ai- 
bine dau 1 86 kilgr. miere si 124 
kilgr. ceara. Porumbul se cultiva 
pe 48 hect. 

Pe la Dragoslavele, Carol al 
Xll-lea, Regele Suediei, a tre- 
cut in Ardeal, la anul 17 12. 

Sunt 237 contribuabili. Media 
veniturilor ordinare pe eel trei 
am din urma este de 3700 lei 
si a cheltuelilor pe anul 1889 — 
90, de 3676 lei. Comuna con- 
tribue pentru scoala cu 300 lei 
anual si pentru cult cu 500 lei. 



Dragoslavele pe la inceputul 
secolului facea parte din plasa 
Argeselul-de-Sus, dupa chiar ce- 
rerea satenilor la guvern. 

Comuna Dragoslavele se aria 
la 640,2 m. d'asupra Marii-Ne- 
gre si 553,2 m. d'asupra Bu- 
curestilor. 

Tradi^ia spune, ca mosiiDra- 
goslavenilor sunt Tigani rudari 
venip din Ha^eg si ca faceau 
copai, marur! si altele. Cons- 
tantin Basarab Cirnul, la anul 
1658, le-a daruit ma! mul^munp. 

In marginea de S. a satului 
se vede o cruce din timpul lui 
Mihaiu Viteazul, inscriptie in lim- 
ba sirbeasca. 

Dragosloveni, com. rur., in jud. 
R.-Sarat, pi. Marginea-d.-s., pe 
malul sting al riului Rimna. 

Este asezata in partea de 
mijlocajud., la 23 kil., spre N., 
de orasul R.-Sarat, si in partea 
de N". a plasi!, la 2 kil., spre 
V., de com. Plainesti, resedinta 
plasi!. Com. invecinate sunt : 
Bordesti, la 5 kil., Popesti si 
Timboesti, la 8 kil., Sihlea, la 9 
kil., Urechesti, la 10 kil. 

Se margineste la E. cu com. 
Plainesti, despar^ita prin so- 
seaua nationals, la V. cu com. 
Lacul-lui-Baban si Bordesti, la 
S. tot cu com. Plainesti, la 
N. cu com. Popesti si Urechesti. 

Este o com. din regiunea dea- 
lurilor, fiind brazdata la N. de 
ramifica^iile dealurilor Magura 
si Urechesti. 

Riul Rimna o uda la S. de la 
N.-V. la S.-E. ; sunt in com. 18 
pu^uri (cu o adincime de 12 — 
44m.) si 2 fintini (1 — 3 m. ad.) 

Catunele can o compun sunt : 
Dragosloveni, resedinta, la E., 
si Terchesti, la V. 

Suprafa^a com. este de 626 
hect., din can 186 hect. vatra 
com., 300 hect. ale locuitorilor, 
140 hect. ale particularilor. 



Populafia com. este de 243 
familii, cu 107 1 suflete, 543 
barba^i, 528 feme! ; 243 casato- 
rip, 755 necasatori^F, 73 vaduvi ; 
206 stiu carte ; 4 strain!, res- 
tul romini ortodoxi. 

Sunt 2 biserici : una in cat. 
Dragosloveni, cu hramul Sfin^ii 
Apostoli Petru si Pavel, fundata 
de niste boeri Sihleni, nu se 
stie cind, cac! n'are inscriptie; 
are 180 lei venit si e deservita 
de 1 preot, 1 dascalsi 1 paracliser; 
cat. Terchesti, cu hramul sfintii 
Apostoli Petru si Pavel, zidita de 
fra^'u Vasile si Theodor Pi^igoiu 
si Stefan Andreescu ; are 130 
lei venit anual, si e deservita de 
1 preot, 1 cintaret si 1 paracliser. 

Com. are 2 scoli mixte : una 
in cat, Dragosloveni, fundata 
de Stat in anul 1873 ; alta in cat. 
Terchesti, fundata in 1890 de 
com. ; au 2 inva^atori si sunt 
frecuentate de 69 elevi (1892 — 

93). 

Calitatea pamintulul este me- 
diocra, terenul fiind deluros, ai - 
gilos si calcaros ; in ce priveste 
cultura pamintuluT, com. are : 
266 hect. arabile, 60 hect. pa- 
dure, 300 hect. vii. 

Vite sunt 483 capete, din 
care: 160 boi, 37 vaci, 60 cai, 
8 epe si 218 rimaton. 

In com. sunt 3 potcovari ; 
1 plapamar ; 7 timplari ; 6 ma- 
celari. 

Se fabrica rachiu in 46 po- 
verne. Comerful e activ si con- 
sta in importul de instrumente 
agricole, haine gata, si in ex- 
portul vinuluisi rachiului; trans- 
p or tul se face prin gara Gu- 
gesti, la 3 kil. spre E. Sunt 
75 comercian^i (4 strain!), din 
car! 9 bacan! si 10 circiuman. 

Caile de comunica^ie sunt: 
calea ferata; calea na^ionala de 
la Rimnic la Focsani; drumul 
spre Plainesti; spre Lacul-lu!- 
Baban si Dealul-Lung ; spre Po- 



Hosted by 



Google 



DRAGOSLOVENI 



223 



DRAJNA 



pesti si Urechesti ; spre Slobozia- 
R.-Sarat. 

Sunt 280 contribuabili. 

Veniturile si cheltuelile sunt 
de 3400 lei anual. 

Dragosloveni, catun, in com. So- 
veja, plasa Zabrau^ul, jude^ul 
Putna. 

Este situat in fundul Sush;ei, 
intre mun^Tsi despar^it de Ruca- 
reni, printr'un deal unde curge 
piriul Dragotnir. 

Are o populate de 11 80 
suflete, can locuesc in 280 case. 
Are o scoala mixta, zidita de 
comuna si frecuentata de r5 
copii (13 baep si 2 fete), din 162 
m virsta de scoala. (V. com. 
Dragoslavele din Muscel). 

Dragosloveni, sat, in jude^ul 
R.-Sarat, plasa Marginea-d.-s., 
catunul de resedin^a al com. 
Dragosloveni, asezat in partea 
despre E. a comunei, pe malul 
sting al riulu! Rimna. Are o 
intindere de 80 hect., cu o po- 
pulate de 136 familii, sau 555 
suflete, din can 160 contrib. 
113 stiti carte; sunt 3 strain!. 
Are o biserica si o scoala, a 
comunei. 

Drago§, munte, laN. de Cimpu- 
lung, intre riul Bughea si riul 
Bratia-Mica, jud. Muscel. 

Dragoteasa, deal, in com. rur. 
Izvorul-Anestilor, pi. Ocolul-d.-j., 
jud. MehedintL 

Dragote§tii-de-Jos, sat, in jud. 
Mehedinti, pi. Vailor, cu 150 
case; este resedin^a com. rur. 
Dragomiresti. 

Dragote§tii-de-Sus, sat, in pi. 
Vailor, jud. Mehedinti. Formeaza 
comuna cu Dragotesti-d.-j., sub 
numele de Dragotesti. Are 100 
de case. 



Dragofilor (Drumul-), drum 
vechiu, p&rasit, ce ducea din satul 
Roata-d.-j. in satul Crevedia-Sf. 
Gheorghe, jud. Vlasca. 

Dragova, canal, jud. Bacau, pi. 
Btstrh:a-d.-s., facut de Iocuitorii 
comunei Valea-luMon, ca o ra- 
mura a Girlei-Morii, pentru ca 
aceastasa nu inundeze, in timpu- 
rile ploioase. 

Dragovi^a, ogas, in com. rur. 
Ciresul, plaiul Cerna, jud. Me- 
hedinti. 

Dragul, piriias, jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-j., com. Tamasi, care 
se varsa in piriul Tamasi. 

Dragulea, deal, pe mosia Iba- 
nesti, com. Ibanesti, pi. Prutul- 
d.-s., jud. Dorohoiii. 

Dragulea, iaz, cu o suprafa^a 
de 21 hect. 49 aril, pe terito- 
riul satului Ibanesti, com. cu 
acelasi nume, plasa Prutul-d.-s., 
jud. Dorohoiu. 

Dragulei (Valea-), vale, pe mo- 
sia Ibanesti, comuna Ibanesti, 
plasa Prutul-d.-s., jude^ul Doro- 
hoiu. 

Dragulul (Gitul-), brat, in jud. 
Ialomi^a, pi. Borcea, teritoriul 
comunei Varasti, comunica cu 
lacul Mostistea. 

Dragulul (Poiana - ) , poiana, 
situata la S.-E. comunei Sur- 
patele, pi. Oltui-d.-s., jude^ul 
Vilcea, la poalele dealuiu! Cai- 
nesti. 

Dragva, ratnura de dealuri^ in 
jud. Neam^u, ce se detaseaza 
din dealui Ca^inul, in direc^i- 
une N. -S., paralel cu piriul 
Tazlaul, pana in dreptul satului 
Frumoasa. Serveste de hotar in- 



tre com. Tazl&ul si com. R&diul, 
Soctf si in partea Cindestilor. 

Dragva, piriias, jud. Neam^u. 
Izvoreste dintreramurile Dragva 
si lurcani, in punctul unde 
aceste dealurf fac intersec^iune. 
Curge in direc^iune S.-E. prin 
frumoasa vale-podis numita Po- 
iana-Lingurarilor, unde primeste 
din dreapta piriul Lingurari. 
Strabate teritoriul comunef So- 
cea, udind satul V&durerele, in a- 
propierea cSruia se varsa\ pe 
partea dreapta a piriulul R&diul. 

Drahnei (Clmpia-), cimpie, jud. 
Vilcea. Vezi Tirsa. 

Draja, loc arabil, in jud. Tecuciu, 
in raionul com. GSiceana. 

Drajna, girld, jud. Prahova. Iz- 
voreste din Carpa^i, din munte- 
le Craiul, trece prin comunele: 
Cerasul, Drajna-d.-s. si Drajna- 
d.-j., si se varsS, in riul Telea- 
jenul, la extremitatea nordicS. 
a orasului V&leni - de - Munte. 
Face insemnate zig-zagur* la 
Moara - dupa -Vale, Ripa-Corbu- 
lui, Burdusei, Moara Mihaiu 
Popescu, Ripa Stan Bratu si 
la Plaisani. 

Drajna si-a luat numirea de 
la cuvintul slavon draj, ce in- 
semneaz& repede, energic, pen- 
tru cS aceasta girla are un curs 
foarte repede si cind vine mare 
distruge tot ce intilneste in 
cale-i : maluri, mori, case, gr5- 
dinT, etc. 

Pe albia girlel Drajna se ga- 
seste multa piatr& de construc- 
\\e si calcara, din care se fa- 
brics, var alb gras, foarte bun. 
Pana. acum luau piatrS. de var 
de aci si Iocuitorii din comu- 
nele $irma si T&riceni. Acum 
mosnenii T&riceni nu mai vind 
piatra, ci fabric^ varul, arzindu-1 
mult mai bine ca eel de la 



Hosted by 



Google 



DRAJNA-DE-JOS 



224 



DRAJNA-DE-JOS 



$irma, cu lemne din padurile 
lor. Pe fie-care an se fabrica 
in comuna o jumatate milion 
kilog. var alb gras, de cea mai 
buna calitate. 

Drajna-de-Jos, com, rur., plaiul 
Teleajenul, jud. Prahova. 

Poztyiunea acestei comune e 
placuta. La N. are un deal, 
ce vine de la N. si se ter- 
mina in centrul comunei prin 
Piscul-Domnului; la S.-E. un 
alt deal ce o desparte de co- 
muna Predealul; la V. apele 
cristaline ale riului Teleajenul, 
care o despart de comunele : 
Homoriciul, Teisani, Olteni si 
Valeni-de-Munte. 

E situata pe ambele maluri 
ale piriulu! Drajna si pe maiul 
sting al riului Teleajenul, la 31 
kil. departe de capitala jude- 
^ului. 

Se compune din 4 catune: 
Drajna-d.-j., Fagetul, Podurile 
si Chiri^esti. Are o populate 
de 508 familil sau 2277 suflete 
(1127 barbatf si 1150 feme!), 
carl locuesc in 587 case. 

In comuna sunt 2 biserici 
deservite de 2 preo^i. 

Afara de agricultura, si a- 
ceasta prea pu^in, din cauza 
terenului impropriu culture!, lo- 
cuitoril se mai ocupa cu po- 
micultura, fabricarea varului si 
a {uicei. Maioritatea locuitori- 
lor merg in jude^ele de cimp, 
Ialomi^a si Braila, si lucreaza 
cu bra^ele, unde sunt angajap 
cu acte agricole la proprietari. 

In cat. Drajna-d.-j. sunt 2 
mori pe riul Teleajenul si i,tot 
de apa, pe piriul Drajna, in cat. 
Fage^elul. Pe riul Teleajenul, in- 
trecele 2 morf, este si o piva. 

Locuitoril, in numar de 323, 
s'au improprietarit la 1864, pe 
mosia D-ne! Maria Filipescu, 
fiica decedatului Alexandru N. 
Filipescu, proprietarul mosief 



Drajna, cind li s'au dat 13 12 
hect. pamtnt. Ei au 786 boi, 
311 vaci, 44 cai, 384 porci $i 
1763 01. 

Scoala dateaza in comuna 
de la 1870; dar regulat func- 
^ioneaza din anul 1880. Localul 
e proprietatea comunei, oferit 
de D-l Nicolae Butoiu. In a- 
nual scolar 1892 — 1893 s'a fre- 
cuentat de 70 bae^i, din nu- 
marul de 384 copii (187 ba- 
e{i si 197 fete), cu virsta de 
$coa!a. Intre^inerea personalului 
costa anual 1404 lei. 

Stiu carte 165 barba^i ?i 17 
femei. 

Ca locuri insemnate in co- 
muna sunt : Valea-Stanestilor, 
unde se zice ca a fost un sat. 
Aci se vad gropi, fragmente 
de caramida, hirburi $i pietre. 
LocuitoriT acestui sat erau mos- 
neni, si se zice ca ?i-au vindut 
toata mosia proprietarului de 
atunci al Drajnei, iar ei sau 
retras in com. Drajna-d.-s., unde 
aveau alta mo$ie. 

Tot aci mai este Virful-lui- 
Craiu, pe virful caruia se ga- 
sesc purine ruine ale uneT zidiri 
vechi si Valea-Draculm, intre 
muntele Clabucetul si Virful- 
lui-Craiu, pe unde a trecut o 
veche si frumoasa cale pavata, 
ce ducea in Ardeal. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^a de 2651 hect. dintre 
care: 13 12 hect. ale locuitori- 
lor, fo$t! claca^i si 1339 hect. 
ale D-nei Elena Cre^ulescu. 

In aceasta comuna sunt 34 
velni^e, m can se fabrica, in 
anil roditori, 1 160 hectil. ^ui- 
ca, dupa 121 hect. livezi de 
pruni. 

Sunt 97 stupi de albine. 

Pe malul sting al riului Te- 
leajenul se gasesc doua locality 
cu sare: una mai sus de Va- 
lea-Stanestilor, numita Nucii- 
lul-Baltag si alta mai la vale 



de Valea - Stane^tilor, numita 
Uie$ti. In ambele aceste loca- 
lity! sunt stinci de sare aco- 
perite cu un mic strat de pa- 
mint. Sunt pazite de do! paz- 
nici plati^i de stat. 

Pamintul nu e tocmat pri- 
elnic culture!. Terenul cultiva- 
bil produce in termen mijlo- 
ciii : 688 hectol. griu, 2916 
hectol. cinepa, 6000 kilgr. fa- 
sole. 

Comerciul se exercita in co- 
muna de 3 circiumari. 

Veniturile si cheltuelile comu- 
nei se balanseaza cu 3538 lei 
anual. 

Sunt 308 contribuabili. 

Pe maiul drept al piriulul 
Drajna, pe coasta dealulm Pis- 
cul-Domnului, prin partea cea 
mai populata a comunei, trece 
$oseaua jude^eana Valeni-Po- 
se^ti-Buzau. O alta cale se des- 
parte din ?oseaua jude^eana, din 
fata bisericei Sf. Alexandru, si 
trece spre N., prin cimpia 
Stane?tilor, Valea - Stane^tilor, 
cat. Fagetul, apa Drajna ?i 
intra in com. Drajna-d.-s. A- 
ceasta cale nu e soseluita. 

Comuna e brazdata de 2 
dealuri : Dealul de la N., a- 
vind 4 piscuri insemnate : Vir- 
ful-Cetatelei, Piatra, Piscul-lui- 
Birsan, Piscul-Domnului ; Dea- 
lul de la S.-E., avind ca virfuri : 
Scafele, Pi^igoiul si Virful-Peri- 
lor. Toate aceste serva de pa- 
?une. Intre Piscul-Domnului si 
riul Teleajenul se afla Cimpia- 
Stane^tilor, acoperita cu sema- 
naturi. 

In fata bisericei Sf. Alexan- 
dru este o mica moviia; alta 
se afla mai spre S. ?i alte doua pe 
Cimpia-Stane^tilor, care — se 
afirma — ar fi datind din tim- 
pul Tatarilor. 

Tot de aceasta comuna mai 
\\n si mun^ii: Virful-lui-Craiu, 
parte din Clabucet, Piciorul- 



Hosted by 



Google 



DRAJNA-DE-JOS 



225 



DRAJNA-DE-SUS 



Dracului, Curmatura, Bocirnea, 
Gamalia, Tatarul, parte din Za- 
ganul, Plaiul-Chiojduhn, Schiaul 
si pana in frontiera AustrieT. 
Acesti munfi sunt acoperipf cu 
paduri seculare de fagi si brazi 
si au pasunl bogate. Nutresc 
oile si vacile de la 6 stinl si 
5 suhatun. 

In com. Drajna-d.-j., pe cind 
traia boierul Alexandru Fili- 
pescu, proprietar, se afla o 
mare si bogata biblioteca si un 
palat al sau cu mai multe tur- 
nuri, ce slujeau de ascunzaton 
in timp de razmiri^e. Parte din 
acele turnuri s'au darimat din 
cauza cutremurulm de la 1802, 
iar parte sunt acum restaurate. 

E udatade riul Teleajenul, pi- 
nul Drajna si vaile : Turburea, 
Valea-Stanestilor si a Zalogi- 
lor. 

In raionul com. Drajna-d.-j., 
ia cat. Fage^elul, sunt 2 lacuri : u- 
nul in apropiere de piriul Draj- 
na, cu o suprafa^a de 400 m. 
p. in care se gaseste multa ca- 
racuda ; cel-1'alt mai sus, mult 
mai mic si mai adinc, acope- 
rit cu stuf. 

Drajna-de-Jos, sat, face parte 
din com. rur. cu acelasT nume, 
plaiul Teleajen, jud. Prahova. 
Are o populate de 1670 locu- 
itori (817 b. si 853 f.) Este re- 
sedin^a comunei. 

Aci e scoala si cele douabi- 
serici ale comunei. Una din a- 
ceste doua biserici, cu patro- 
nul Sf. Alexandru, situata pe 
cimp, la capul aleelor de nuci, 
s'a construit la anul 1844 cu 
spesele decedatului Alexandru 
N. Filipescu, fost proprietar al 
acestei mosii. Are un frumos 
aspect exterior, iar ca interior 
se deosebeste de alte bise- 
rici, de oare-ce n'are sfinflf 
zugravi^i pe pere^i, ci numai 
cite-vaicoane. In fata, d'asupra 



usei, se afla urm&toarea in- 
scrip^ie : 

cAcest sftnt templu s'a zidit In onoa- 
rea unuia in Treime Dumnezeu ?i lauda 
cuviosuluT et patron Alexandru, cu 
cheltuiala de Dumnezeu zelosuluY pro- 
prietar Mare Logofat Alexandru N. Fi- 
lipescu tn anul 1844. 

«MDCCCXLIV > 

Aceastcl biserici are o clo- 
potni^a cu 3 clopote, situate la 
spatele bisericel, in dosul alta- 
rului. Atit exteriorul cit si in- 
teriorul o face sa se asemene 
mult cu bisericile catolice. 

A doua biserica, cu patronul 
Sf. Nicolae, este construita" din 
anul 1879. 

In raionul satului sunt vechile 
case boeresti ale familiei Fili- 
pescu-Drajneanu, acum restau- 
rate. 

Drajna-de-Sus, com. rur., jud. 
Prahova, plaiul Teleajenul. 

Si-a luat numele de la girla 
Drajna, ce o strabate in tot 
lungul s£ti, de la N.-N.-V. spre 
S.-S.-E. Aceasta ap£ s'a numit 
ast-fel de la cuvintul slav «draj», 
care insemneazci repede, energic. 

Asuprainfiin^arel acestei com. 
legenda spune urmatoarele: In 
vremea de demult, pe cind nici 
nu eraii Rominii p'aici, in acea- 
sta vale strimta, dar asezata bine 
a fost un sat dac, mare si fru- 
mos. 

Cind a venit Tratan, ImpSra- 
tul, cu soldafii sSi a batut pe 
Daci si lea luat {ara, atunci 
satul Dacilor din acest loc a 
atras mult bagarea de sea- 
ma a generalilor ImparatestT, 
can au gasit cu cale si au 
si facut in acest loc, pe dea- 
lul «Gradistea», un lag&r mare 
si statornic, cu cazarme si inta- 
rituri numai de zid de caramida. 
Imprejurul lagaruiui s'a format 
un orasel bogat. Aci mai tirziu 
ati venit limb! pagine despre 



Soare-rSsare ?i au darimat ce- 
tatea pana in Vasul pimintuluf, 
iar lumea s'a pribegit de frica 
robiciunilor. Dupa nistovirea vtr- 
tejulul pagin s'au retras aid 
numai doua din familiile pribe- 
gite: Pintestil si Bolinestii, al 
c&ror stranepo^i populeaza as- 
ta-zf com. Drajna-d.-s. si Ogre- 
tinul. 

Este situate pe vaile apelor 
Drajna si Ogretinul, intre dea- 
lurile : Leurdeanul, Cetafeaua si 
Scafele, la 35 kil. departe de 
Ploesti, capitala jud. si la 7 kil. 
de Valeni, resedin^a plaiuluL 

Dela inceput, comuna a fost 
situate pe acest loc; dar in lo- 
cul unde odinioara era centrul 
satuluT, cu m&re$ul lagaY, acum 
sunt holde cu porumb, griii si 
ov&z; pe unde erau atunci vil 
frumoase, acum sunt pSdur!, in 
carl se gasesc ict si colea tul- 
pinl de aguridcl. 

Comuna Drajna-d.-s. n'are nici 
un catun alipit. Inainte de anul 
1 864, comuna vecina C&tunul, ^i- 
nea de com. Drajna-d.-s.,' pe te- 
ritoriul c^reia s'au si improprie- 
t^rit, asemenea si c5t. Podurile 
si Sfoara-Gradistea, carl acum 
^in de Drajna-d.-j. 

C&tunele Fagetul si Podurile, 
ce {in de Drajna-d.-j., sunt asa 
aproape de Drajna-d.-s., in cit 
formeaz£ o singurS grup^ de lo- 
cuin^e, pe cind de Drajna-d.-j. 
sunt separate prin distance de 
3 — 8 kil. Aceste c&tune {in de 
sec^iunea scoalei din Drajna- 
d.-s. si locuitoril lor sunt eno- 
riasi al bisericii Pintesti din 
Drajna-d.-s. 

Are o populate de 232 fa- 
milii, sail 1020 suflete (517 bSr- 
ba{!, 503 femef); sunt i54contri- 
buabiil; 226 case de locuit, iar 
13 nelocuite. 

In comuna sunt 2 biserict: 
Biserica-Pintestilor, cu hramul 
sf. Voevozi si sf. Nicolae si- 



59623. Ma-ele J)ic(iori(ir drograiiv- Vol. 111. 



29 



Hosted by 



Google 



DRAJNA-DE-SUS 



226 



DRAJNA-DE-SUS 



tuat& sub poalele dealului Sila, 
pe malul drept al Drajnef, con- 
struita la anul 1852 cu spesele 
decedatulul Negoi^a Pintea si 
reparata in anul 1893. 

Biserica Bolincestilor, cu hra- 
mul Cuvioasa Paraschiva si 
Sf. loan, situata aproape de 
ruinele Gradistea pe malul 
sting al ape! Drajna; s'a con- 
struit de locuitorl la anul 1872. 

Ambele biserici sunt, actual- 
mente, deservite de 2 preo^T, 2 
cintare^I, si 2 paracliserf. 

Pe linga agricultura, pomicul- 
tura si cresterea vitelor, locui- 
torii se mat ocupa cu fabricarea 
varului alb, si a rachiului de pru- 
ne; cu dulgheria, zidaria, rotaria, 
carausia, etc. Sunt: 8 varan, 
25 fabrican^i de {uica, 10 dul- 
gheri-timplarT, 5 zidarf, 8 rotan, 
60 chirigiT, si restul sunt mun- 
citorl agricolT, cart muncesc cu 
contracte agricole in cimpitle 
BraileJ si Ialomi^ei, si chiar in 
ale Prahovei. 

Maioritatea locuitorilor sunt 
mosneni; 18 s'au improprietarit 
la anul 1 864, pe mosia deceda- 
tului Moise Panculescu, si li s'aii 
dat 44 hect. pamint. Mul{i lo- 
cuitori din com.: Drajna-d.-j., 
C&tunul si Homoriciul s'au im- 
proprietarit la 1864, tot pe te- 
ritoriul acestel comune. 

Locuitorii ati : 14 ca? si lepe, 
242 boT, 144 vacT, 850 01 (ose- 
bit de cele strinse in fie-care 
an pentru a se taia toamna la 
zalhanale). 

Fructele pomilor roditori le 
desfac la orasul Bucuresti, unde* 
se gasesc mai muh;T precupe^i 
din aceasta comuna. fuica o 
vind angrosistilor din Valeni-de- 
Munte si Ploesti si acestia o 
desfac in Ploesti si Bucuresti; 
varul alb-gras il desfac in Bucu- 
resti ma! cu seama; vitele mar!, 
pastrama dela zalhanale, seul si 
pieile le desfac in Ploesti. Dul- 



gheril', zidaril si rotarii lucreaza 
aici si in com. vecine, cind sunt 
chema^f. 

In raionul com. sunt 3 zalha- 
nale, 9 mori de apa si o piva, 
pe apa DrajneT. 

Scoala func^ioneaza regulat in 
comuna dela 1881. Localul e 
proprietatea inva^atorului D. 
Bazilescu. S'a frecuentat in anul 
trecut de 82 baep si 8 fete, 
din numarui de 139 copiT (74 
barbatT, 65 fete), cu virsta de 
scoala. Cu intretinerea persona- 
lului se cheltueste anual 1404 
lei. Stiti carte 165 barba^i si 15 
femei. 

In centrul com. Drajna-d.-s., 
pe coama dealului Gradistea, 
intre apele Drajna si Ogretinul, 
se gasesc urme din ruinele 
unul castru Roman, cu forma 
patrata si in suprafata de peste 
20 hect. 

Acest castru are o poziti- 
une strategica, pus in raspintia 
a treT val insemnate, si incins 
cu piscurl, ca: Ceta^eaua, Pis- 
cul-Domnului, Sila, Scafele, Le- 
urdeanul, Mircea, Rosul, Chilia, 
La-Cruce, Piatra, etc. 

Ruinele fiind pe coama si 
pantele dealului, lesne s'au pra- 
padit, pe cind daca ar n* fost 
pe vale saii ses, s'ar fi conser- 
vat mat bine, sub protec^ia stra- 
turilor suprapuse ale solului. 

Unele din caramizi intregi 
rupte, ce rar se mai gasesc, 
poartainscrip^ia: LEG. I. ITAL.; 
altele LEG. V. MAC. ; altele 
LEG. Xr C. P. F. iar altele CO. 
COM. Ceia ce insemneaza : Le- 
giunea I Italica, Legiunea V 
Macedonica, Legiunea XI Clau- 
dia Pia Eidelis si Cohorta Com- 
magenilor. 

Din aceste inscrip^iunlf reiese, 
dupa cum a dovedit d. Toci- 
lescu, ca f ara Romineasca la 
E. de Olt facea parte din pro- 
vincia romana Moezia Inferioara, 



de oare-ce cite si trele legiunile 
indicate aveau garnizona lor in 
aceasta provincie. Riul Olt for- 
ma limita intre Dacia si Moe- 
zia Inferioara. 

In aceste ruin! se mai gasesc 
farimaturi fara inscriptii, pre- 
cum: caramizi groase ce ati ser- 
vit lazidinsi pardoseli ; caramizi- 
tigle, lampioane de lut, coade 
si hirburi de vase, globulete de 
caramida sau de pamint ars de 
marimea unui mar; bolovamde 
prund forma^i din argila impa- 
nata cu mici pietriceie; bolo- 
vani albi rupti din vre-o stinca 
calcaroasa ; pietre poroase de 
mai ; bucatT de sticla ; frinturl 
de sagetT mincate de rugina ; 
frinturi de cutite in forma unui 
cosor, sabii dace transformate 
in rugina, etc. 

Se mai gasesc din cind in 
cind prin farina si monede ro- 
mane vechT. 

Patru monede din cele ga- 
site pana acum au ,fost in po- 
sesiunea d-lui D. Bazilescu, in- 
vatatbrul scoalei: una de bronz 
cu efigia lui Nero ; una de ar- 
gint din timpul RepubliceT Ro- 
mane; una tot de argint cu ti- 
pul lui Traian si una asemenea 
de argint, cu un tip necunos- 
cut, lipsind inscrip^ia. Pe cele 
trei d'intiiu le-a oferit Muzeului 
National de Antichita^if. 

Caile, prin care acest castru 
cotnunica cu cele-1'alte parti ale 
Daciel erau : 1. Calea spre V., 
care trecea prin Faget si des- 
fiinfatul sat Stanesti si se lega 
la gdra. Teisanilor cu marea so- 
sea impietrita, care, se zice — 
dupa spuseie batrinilor — a tre- 
cut prin comunele : Boldesti, 
Magurelele, Scaiosi, Gura-Viti- 
oareT, Valeni-de-Munte, Homo- 
riciu, Izvoarele, Maneciul-Pamin- 
teni, Maneciul-Ungureni, catu- 
nele: Valea-Larga si Plae^ul, 
apoT de aci se indrepta pe al- 



Hosted by 



Google 



DRAJNA-DE-SUS 



227 



DRAJNA-DE-SUS 



bia Telejenelulul, pe Valea-Dra- 
culul in sus si trecea in Tran- 
silvania pe la Poiana-Fetei. 

Pe aceasta cale, numita de 
popor Drumul-Tatarilor, a co- 
municat acest castru cu cele- 
l'alte cetap din Dacia-Superi- 
oara si cu cele din Dacia-Me- 
ridionala. 

2. Calea spre S. mergea pe 
albia apei Drajna pana la Va 
leni-de-Munte, unde se intilnea 
cu soseaua indicata mai sus. 

3. Calea spre E. mergea prin 
albia Ogretinului prin pasul Nuc- 
soara, prin Posesti,Tirlesti, Bis 
ca, etc. 

In anul 1888, luna Aprilie, a 
venit in Drajna-de-Sus, d. Gri- 
gore Tocilescu, Directorul Mu- 
zeului National de Antichitap, 
a facut studii si a confirmat 
cele spuse aci. In prezen^a d-sale 
s'a facut o mica sapatur